DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA I ORDINARA - IULIE 2005

Sedinta din ziua de 7 iulie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2098 privind aprobarea Nomenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.1906 cu privire la aprobarea listelor contribuabililor carora li se anuleaza majorarile de intirziere si amenzile.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1183 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura civila si Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe).

6. Dezbaterea si aprobarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1337 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova si Legea privind actele de stare civila).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.1629 privind anularea penalitatilor calculate pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale si neachitate la bugetul asigurarilor sociale de stat ale producatorilor agricoli in localitatile situate in zona de securitate a raionului Dubasari, conform situatiei din 1 ianuarie 2005.

8. Ora intrebarilor si interpelarilor.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc, director general adjunct

 al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 90. Sint absenti: Sergiu Stati, Galina Balmos, Stefan Secareanu, Ion Varta, Veaceslav Untila, Oleg Serebrian, plecati in delegatie, Petru Gozun, Ivan Gutu, Valentina Serpul, Angela Leahu, Vasile Colta.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

In numele autorului, propun sa fie exclusa din ordinea de zi chestiunea nr.1244, nr.crt.3. In ultimele zile, au aparut noi prevederi ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii la capitolul dat, de aceea propunem sa retinem pe doua-trei saptamini examinarea si sa inaintam propunerile respective in documentul dat.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi parlamentari,

Fractiunea “Aliantei «Moldova Noastra»” propune sa pastram un moment de reculegere in legatura cu victimele deportarilor regimului comunist, al caror prim val a fost comemorat ieri, 6 iulie. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Propunerea este acceptata. (Se pastreaza un moment de reculegere.)

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Trebuie sa spunem ca, in majoritatea documentelor si aprecierilor politice, este dat ca “teroare a regimului stalinist.”

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu as ruga un lucru: la moment, sintem pe dimensiunea discutiei ordinii de zi. Eu v-as ruga sa ne concentram asupra acestui subiect special.

Microfonul nr.5, va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi parlamentari,

Solicitam din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” sa se introduca pe ordinea de zi, astazi, o informare in legatura cu participarea unei delegatii de deputati la sesiunea de la Washington a Adunarii Parlamentare a O.S.C.E., pe care sa o faca seful delegatiei sau cei informati.

“Alianta «Moldova Noastra»” este indreptatita sa solicite acest lucru nu numai pentru a fi informata opinia publica, ci si pentru ca Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” nu a fost reprezentata in aceasta delegatie, desi, stiti bine, reprezentantii nostri au participat ore in sir la definitivarea celor trei documente ale Parlamentului privind problema transnistreana in contextul "Planului Iuscenko".

Nu mai spun ca ne-ar interesa si criteriile de formare a delegatiei oficiale din persoane mai putin reprezentative din Parlament, cum ar fi deputatii independenti, luati, probabil, ca traducatori, neglijarea delegatiei oficiale mandatate de Parlament pentru a ne reprezenta la Adunarea Parlamentara a O.S.C.E., unde si “Alianta «Moldova Noastra»” are un deputat.

Si faptul, daca este adevarat, ca s-a intirziat in a prezenta amendamentele Republicii Moldova, nediscutate in legislativ, ceea ce ar fi condus, poate, la neacceptarea celor propuse de Kimmo Kiljunen si la o asemenea rezolutie lamentabila ce defavorizeaza interesele nationale ale statului nostru. Avem scoase paginile respective de pe site-ul O.S.C.E. in acest sens.

Nu cumva jocurile coalitiei ad-hoc din 4 aprilie au condus la situatia care se cheama in ruseste “doigralisi”? Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, alte propuneri?

Stimati colegi,

Conform Regulamentului, voi supune votului propunerea doamnei Pavlicenco. Concomitent, as dori sa aduc la cunostinta dumneavoastra urmatoarea informatie.

Mie imi pare mult mai rational, consistent si relevant sa asteptam intoarcerea delegatiei noastre de la Washington pentru a supune dezbaterilor rezultatele sedintei Adunarii Parlamentare a O.S.C.E. de la Washington in cadrul comisiei, in cadrul Biroului permanent. Si in baza unor informatii complexe si veridice, Parlamentul, in modul stabilit, sa ia atitudine intr-un fel sau altul vizavi de rezultatele acestei sedinte. Este propunerea mea la acest subiect, care, la fel, o voi supune votului in ordinea in care aceste propuneri au fost inaintate.

Alte propuneri la ordinea de zi. Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Daca colegii nostri accepta sa examinam, poate putin mai tirziu in legatura cu nesosirea inca a delegatiei, cel putin cred ca ar fi indicat sa avem o explicatie referitor la partea a doua din ceea ce-am spus eu astazi aici.

Domnul Marian Lupu:

In acest context, stimata colega, aveti tot dreptul sa abordati subiectul in cadrul Orei intrebarilor si interpelarilor.

Deci, propunerea domnului Braghis, facuta in numele autorului, la proiectul nr.1244. Cine este pentru excluderea proiectului nr.1244 din ordinea de zi pentru perioada vizata? Rog sa votati. Rog sa votati excluderea proiectului nr. 1244, la solicitarea autorului. Majoritatea. Va multumesc.

Propunerea doamnei Pavlicenco de a include in ordinea de zi a acestor doua saptamini subiectul evocat. Cine este pentru aceasta propunere? Rog sa votati. Rog pentru stenograma sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i :

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 17.

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi pentru. Propunerea este respinsa. Vom reveni la acest subiect la momentul intoarcerii delegatiei, in modul stabilit, conform Regulamentului Parlamentului.

Supun votului ordinea de zi in ansamblu. Cine este pentru aprobarea acesteia? Rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc.

Stimati colegi, aduc la cunostinta dumneavoastra propunerea Biroului permanent pentru plenul Parlamentului, propunere de a munci in acelasi program. Ma refer la desfasurarea sedintelor in plen pentru perioada 7 - 14 iulie in zilele de joi. Cine este pentru aceasta propunere? Rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc.

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.2098 privind aprobarea Nomenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior. Rog Guvernul.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac, viceministru al educatiei,

 tineretului si sportului:

Buna ziua.

Stimate Presedinte, onorat Parlament.

Proiectul de Lege privind aprobarea Nomenclatorului specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior la ciclul I este elaborat in conformitate cu prevederile Legii nr.71-XVI din 5 mai 2005 pentru modificarea si completarea Legii invatamintului, aprobata in anul 1995.

Modificarile operate in Legea invatamintului prevad reorganizarea invatamintului superior pe cicluri si organizarea admiterii in invatamintul superior in baza unui nou Nomenclator incepind cu anul de studii 2005-2006.

Proiectul Nomenclatorului propus dumneavoastra spre examinare a fost elaborat in conformitate cu demersurile metodologice ale Clasificatorului International al Domeniilor Educationale I.S.C.E.D. - 97 si, respectiv, a eurostatului. De asemenea, au fost luate in considerare particularitatile si cerintele pietei fortei de munca din Republica Moldova.

Structura propusa a noului Nomenclator acopera un spectru variat de functii, precum cea statistica, de planificare la nivel macro si de organizare a programelor de studii in invatamintul superior, conform celor doua cicluri.

Astfel, domeniile fundamentale ale stiintei, culturii si tehnicii si domeniile generale de studiu din Nomenclator reproduc domeniile I.S.C.E.D.-lui si recomandarile clasificate aprobate de Eurostat.

Domeniile de formare profesionala la ciclul I reprezinta directia de formare initiala in invatamintul superior, iar specialitatile definesc programele de studiu si reflecta specificul si necesitatile pregatirii cadrelor in republica.

Codurile domeniilor fundamentale ale stiintei, culturii si tehnicii, domeniilor generale de studiu si domeniilor de formare profesionala la ciclul I, respectiv in tabelul prezentat dumneavoastra, rubricile 1 si 3, corespund absolut celor din clasificatoarele internationale.

Durata studiilor pentru fiecare domeniu de formare profesionala este prezentata in rubrica 5 a tabelului si este exprimata in credite de studiu transferabile. Un an de studii se cuantifica conventional cu 60 de credite. Numarul acestora este indicat pentru studentii admisi la studii in baza diplomei de bacalaureat si institutiilor de invatamint mediu de specialitate.

Pentru studentii admisi in baza atestatului de studii medii de cultura generala se organizeaza un an de completare a studiilor, care nu se va cuantifica in credite.

Numarul de credite de studiu este acelasi pentru toate formele de invatamint: la zi, cu frecventa redusa si de la distanta. Titlul se va conferi in domeniul de studiu. Domeniul de formare profesionala si specialitatea vor fi mentionate, conform prevederilor procesului de la Bologna, in suplimentul la diploma, care va fi eliberat fiecarui absolvent al ciclului I.

Stimati deputati,

Prin aprobarea Nomenclatorului, se va contribui la gestionarea mai eficienta a resurselor financiare si umane de catre institutiile de invatamint superior. De asemenea, vor spori sansele de insertie a absolventilor ciclului I pe piata nationala si europeana a muncii prin facilitarea procesului de echivalare a actelor de studii si de mobilitate a studentilor. De asemenea, vor fi create premise pentru consolidarea ciclului II.

Nomenclatorul specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior, tin sa mentionez, constituie o etapa de realizare a planului de masuri privind implementarea obiectivelor procesului de la Bologna.

De asemenea, doresc sa subliniez ca, pentru implementarea Nomenclatorului, nu sint necesare, la etapa actuala, surse financiare suplimentare de la bugetul de stat.

Dupa aprobarea Nomenclatorului de catre Guvern, la adresa ministerului si a unor comisii parlamentare au parvenit diferite propuneri. Ele au fost discutate in cadrul Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie. Propunerile acestor comisii au contribuit la imbunatatirea calitativa a proiectului Nomenclatorului si sint reflectate in proiectul definitivat.

Onorat Parlament,

Avind in vedere ca elaborarea acestui proiect, proiectul Nomenclatorului, orientat spre structurarea invatamintului superior pe doua cicluri, s-a realizat intr-o perioada relativ scurta si ca este absolut necesar a organiza sesiunea de admitere 2005-2006 intr-o noua formula, rugam respectuos sa sustineti propunerea de aprobare a acestui proiect in doua lecturi. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru doamna viceministru?

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna ministru adjunct,

Evident, alte tari nu au problema limbii si a literaturii romane, nici a istoriei. Oamenii stiu cine sint, stiu ce limba vorbesc, ceea ce nu este cazul Republicii Moldova.

Intrebarea mea este: cum am putea sa nu evitam a nu spune limba romana? Pentru ca, daca vom scrie aici limba si literatura romana la stiintele umanistice (ucraineana, rusa, bulgara, gagauza), trebuie sa ne gindim, si cum credeti dumneavoastra, daca nu vor avea probleme tinerii nostri, de exemplu, care vor avea scris ca au absolvit o limba si o literatura neclara sau moldoveneasca? Probabil din cauza aceasta nu vreti s-o numiti romana. Si sa le cream probleme pentru cariera lor ulterioara. Cum credeti dumneavoastra ca am putea sa iesim, iata, din acest fariseism referitor la limba romana?

Si cum am putea sa promovam un lucru pe care toata societatea il recunoaste ca atare in mod corect? Va multumesc.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Eu va multumesc pentru intrebare. Sigur ca au fost discutii la acest capitol. In Clasificatorul International, aceasta pozitie este definita drept limba nativa. Discutind cu specialistii, am ajuns la concluzia ca, daca nu mentionam toata lista de limbi moderne, in care va fi asigurata instruirea, si aici sa nu specificam. Dar, in suplimentul la diploma, va fi indicata limba in care este realizata instruirea, inclusiv a tuturor etniilor din republica.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte. Am ascultat in comisie mult, s-a lucrat minutios, e pacat ca e cam tirzior, dar s-a facut un lucru foarte mare in minister, trebuie sustinut.

Se adreseaza multa lume si ma intreaba vizavi de planul-cadru, deoarece, la profesiile pedagogice, unde sint 180 de credite, e scos in afara planului compartimentul “Pedagogie si psihologie” cu frecventa libera. Asta a fost.

Si, la moment, desi n-o sa puteti dumneavoastra sa raspundeti, dar, cine este astazi acela care sa raspunda: lunea trecuta a venit foarte multa lume sa depuna actele la Chisinau si au fost intorsi inapoi, sa vina peste o saptamina. Va multumesc.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Va multumesc si eu pentru intrebare.

Incerc sa dau raspuns la toate. Deci, prima, componenta psihopedagogica. Aceasta componenta a fost evidentiata in mod special in planul-cadru, inclusiv in nota la proiectul inaintat spre examinare, pentru ca este nevoie de pregatirea pedagogilor in domenii profesionale, care, de asemenea, au nevoie de componenta psihopedagogica.

De exemplu, profesorii pentru scolile profesionale, pentru colegii etc., absolvind o specialitate in domeniul ingineriei, trebuie sa realizeze si componenta psihopedagogica.

Deci, pentru specialitatile definite in cadrul domeniului “Stiinte ale educatiei”, asta este inclus in program, nu este ceva in afara. Decalajul acesta – 180, 240 de credite – se explica prin faptul ca 180 de credite vor fi alocate pentru programele cu mono specializare si, respectiv, 240 pentru specializarile duble.

Dumneavoastra ati intrebat si despre deplasarea termenului. Poate ca trebuia sa difuzam acest mesaj mai frecvent. Mass-media a primit acest mesaj din partea Ministerului Educatiei. Argumentul este, in primul rind, deplasarea sesiunii repetate, bacalaureat, ca sa dam tuturor posibilitatea de a-si depune actele in aceeasi perioada, precum si definitivarea proiectului Nomenclatorului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Totusi, limba si literatura este specialitate sau domeniu in cazul dat? Asta-i o parte a intrebarii. Si a doua. De ce n-ar fi oportun de scris la codul 222:

1.      Limba romana.

2.      Limba ucraineana.

3.      Limba rusa etc.

Toate limbile care se predau in Republica Moldova. Multumesc.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Am procedat similar cu practicile internationale care nu indica aceasta lista de limbi. O data introdusa aici, ramine batuta in cuie. Daca ea trebuie dezvoltata pe parcurs?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

 Multstimata doamna ministru adjunct,

Spuneti, va rog, daca aprobarea noului Nomenclator va facilita procesul de omologare a diplomelor de studii obtinute aici, in Republica Moldova, in alte tari? Multumesc.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Multumesc. Da, sigur, dar sa fim constienti ca aceasta este perspectiva urmatorilor trei ani. O data ce introducem acest Nomenclator, titlurile, denumirile specialitatilor sint ajustate la cele recomandate de Eurostat. Absolventii acestui ciclu insa vor realiza programul peste 3 ani.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Spuneti, va rog, prin ce se argumenteaza faptul ca la articolul 3 se recomanda: “... in exclusivitate in institutiile de stat sa fie pregatite cadre profesionale la administratia publica si relatii internationale”. Dupa cum cunoastem, in prezent avem institutii care pregatesc cadre in acest domeniu. Va multumesc.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Aici au fost operate unele modificari. Cit priveste administratia publica, este ceva care tine si de domeniul securitatii statului. Si este normal, este iarasi o procedura similara practicilor internationale.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna viceministru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

De acuma a fost anuntat ca acest Nomenclator este adoptat si perfectat in varianta noua in legatura cu acele schimbari care s-au produs dupa 18 mai, dupa ce Republica Moldova a aderat la procesul de la Bologna. In legatura cu acest fapt, trebuie sa anuntam: comisia parlamentara a avut posibilitatea sa lucreze la acest document, de fapt, numai 2 zile. A intirziat ceva Guvernul. Dar trebuie sa recunoastem, s-a facut un lucru foarte voluminos si important. A trebuit sa luam in vedere standardele europene la aceasta tema. Ele nu coincid suta la suta cu aceea ce am avut si ceea ce avem azi.

Mai mult ca atit, trebuie sa spunem clar ca, in domeniul respectiv, sint si anumite interese foarte mari. Au venit nespus de multe propuneri, care se bat cap in cap. Consideram ca aceasta ultima varianta, prezentata dumneavoastra, definitivata, este acel proiect care trebuie votat azi, in doua lecturi.

Trebuie sa intelegem ca acest document nu este unul batut in cuie, prin acelasi proces trec mai multe tari europene. Unele specialitati, cindva considerate la noi specialitati, o sa treaca la nivelul doi al studiilor superioare, adica la ceea ce se numeste azi masterat.

Si eu stiu ca sint persoane cu interese pe care aceasta chestiune le deranjeaza. Dar, daca noi procedam la unificare, aceste interese de grup trebuie sa ramina in planul doi.

Sint gata sa va raspund la intrebari. Vreau sa va spun ca au parvenit, dupa ce a avut loc sedinta de ieri a comisiei, doua propuneri cardinale, asupra carora trebuie sa hotarasca azi Parlamentul. Este vorba de propunerea de a lasa in vigoare ceea ce se numeste astazi “Biologia moleculara”. Argumentul consta in urmatoarele: aceasta este o facultate cu traditii in Republica Moldova, o specialitate recunoscuta, cu traditii si specialisti recunoscuti pe plan international. De aceea, avind in vedere aceasta traditie, sa lasam aceasta specialitate si s-o reintroducem in noul Nomenclator.

A doua propunere a parvenit din partea medicilor. Exista un domeniu foarte important numit pediatrie, tot ceea ce se refera la tratamentul copiilor. Se insista, la fel, ca acest domeniu important al medicinii sa ramina ca o specialitate, pentru pregatirea insistenta a specialistilor.

Iata, aceste doua propuneri, domnule Presedinte, as spune sa le punem la vot, ca Parlamentul sa decida. In rest, poftim, intrebari.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie, stimati colegi.

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte al comisiei, imi este oarecum, ca membru de comisie, sa fiu nevoit a va adresa intrebari, insa, in ultimul moment au parvenit unele schimbari. Va rog inca o data: ce specialitati au fost excluse din Registrul institutiilor private?

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu nu stiu daca dumneavoastra v-a fost repartizata ultima varianta a acestui proiect de lege. Din Registrul institutiilor private au fost excluse, de fapt, numai administratia publica, domeniul medical, farmaceutic, militar, protectia ordinii publice si securitatea statului. Deci, am ajustat-o la normele europene.

Domnul deputat Bujor s-a referit la relatiile internationale. Practica europeana este diversa. Sint tari unde numai statul rezolva astfel de chestiuni. Noi am lasat insa ca relatiile internationale sa fie studiate si in domeniul privat.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3, va rog.

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc, domnule Presedinte. As vrea sa sustin specialitatea biologia moleculara, deoarece este intr-un pas cu stiinta si, prin urmare, merita sa ramina in Nomenclator.

Si as vrea sa sustin propunerea doamnei vicepresedinte Postoico in privinta pediatriei, din patru pozitii. Pozitiile sint urmatoarele: la moment, pediatrii se pregatesc prin rezidentiat. Pregatirea prin rezidentiat insa este insuficienta pentru a lucra cu copilul. Prin urmare, o data cu implementarea medicinii prin asigurare, pediatrul trebuie sa-si ocupe o pozitie speciala in acest sistem de sanatate. Nu este o specialitate ingusta, ci una care se ocupa plenar de sanatatea copilului si toti ceilalti prin grija specialistilor de toate domeniile: chirurgi, O.R.L.-isti.

A doua pozitie. Morbiditatea in Republica Moldova este in crestere. Ea insa nu este legata de lucrul medicilor, ci de poluarea aerului, apei etc. La moment, avem 861 de mii 600 copii in Republica Moldova, si 399 de mii 761 cazuri de imbolnaviri, 13 mii 225 de copii cu invaliditate.

Urmatoarea, a treia pozitie. Din discutiile de la intilnirile cu alegatorii si din scrisorile parvenite din sala, inclusiv din Anenii Noi, am facut concluzia ca institutul medicilor pediatri nu trebuie distrus, ci protejat. Vor cistiga copiii, intreaga populatie.

Paralel cu activitatea medicilor de familie, propun sa legiferati si asigurarea medicilor, populatiei prin metoda de echipa, in care sa lucreze pediatrul, terapeutul, obstetricianul.

A patra pozitie. Am avut o interpelare in privinta numarului de medici care activeaza in institutiile prescolare si in scoli. Vreau sa va aduc la cunostinta ca in Republica Moldova avem peste 1600 de scoli in care activeaza 91 de medici. Consider ca trebuie sa gasim o solutie de apreciere a rolului pediatrului in protejarea sanatatii copilului, pornind de la aceste pozitii pe care le-am enumerat. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.3, in continuare.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Без сомнения, то, что сказала госпожа Ева Гудумак, академик, нуждается и требует поддержки, необходимо определить место педиатра в системе обязательного медицинского страхования. Но предложение ввести педиатрию как отдельную дисциплину противоречит положениям Всемирной Организации Здравоохранения. Хочу добавить, из опыта европейских стран, в настоящее время начали отказываться от педиатрического факультета Россия и соседняя Украина.

Поэтому, если мы одобрим данный вопрос, то пойдем вразрез с вышеуказанными требованиями. Другое дело, что следует обратить более серьезное внимание на подготовку врачей-педиатров, хотя в системе резиденциата педиатров готовят три года. Поэтому сказать, что подготовка недостаточная, вероятно, сегодня будет не совсем правильно. Необходимо пересмотреть систему оплаты, систему переподготовки. И сделать акцент на то, что семейными врачами должны быть в основном специалисты-педиатры, а потом уже терапевты.

Поддерживаю, вернее, предлагаю, в качестве отдельных специальностей: общую медицину, фармацию и sanatatea publica, то есть оставить так, как было предложено в первоначальном варианте.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, atrag atentia asupra faptului ca sintem la etapa dezbaterii proiectului de lege in prima lectura.

Domnul Victor Stepaniuc:

Votam in prima lectura, da.

Domnul Marian Lupu:

Da, pentru prima lectura intrebari pentru comisie. Microfonul nr.5.

Doamna Eva Gudumac:

Pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Deci, toate propunerile concrete pentru articolele respective le punem in discutie in contextul dezbaterilor pentru lectura a doua. Pentru lectura intii, va rog, intrebari. Nu mai sint.

Domnule presedinte al comisiei, o intrebare din partea mea. Am putea sa consideram ca aceste doua propuneri, pentru a pastra intacte doua specialitati, biologia moleculara si pediatria, fac parte din raportul comisiei?

Domnul Victor Stepaniuc:

Practic pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Luari de cuvint pentru lectura intii?

Domnul Camerzan, va rog, la tribuna centrala.      

Domnul Mihail Camerzan:

Onorat Parlament,

Consider ca discutia de astazi este o continuare fireasca a discutiilor pe care le-am avut joia trecuta, cind am discutat pregatirea specialistilor, in special in institutiile private de invatamint. La prima vedere, s-ar parea ca este vorba de o problema ordinara care n-ar trebui sa stirneasca mari discutii. In viziunea mea insa, nomenclatorul specialitatilor reprezinta, de fapt, perspectiva dezvoltarii intelectuale a tarii pe o anumita perioada.

Acest nomenclator este un barometru care arata in ce masura, in ce directie merge societatea, merg reformele si in ce masura statul, tara, societatea pregatesc specialisti ca sa realizeze aceste reforme, in ce masura ajusta invatamintul, pregatirea specialistilor la standardele europene spre care noi toti aspiram.

Personal, sustin acest proiect de lege deoarece, in comparatie cu cel precedent, contine elemente noi. Este salutabil faptul ca, impreuna cu Guvernul, comisia parlamentara, in scurt timp dupa aderarea noastra la procesul de la Bologna, a intreprins un sir de masuri. Trebuie, totusi, sa fim constienti de faptul ca ne asteapta un lucru foarte mare, un lucru imens. Sa nu ne facem iluzii ca daca am semnat aderarea la procesul de la Bologna vom avea cu miile si miile elevi cu bacalaureat, specialisti cu diplome, licentiati.

Pornind de la aceste considerente, trebuie sa raspundem la un sir de intrebari. In primul rind, in ce masura acest Nomenclator al specialitatilor corespunde cerintelor de astazi? In al doilea rind, in ce masura institutiile de invatamint din tara pot pregati specialisti, au potential uman, material, didactic? Si, in al treilea rind, in ce masura societatea, statul pot asigura acestor specialisti un trai decent, salarii, un loc in societate, sa nu fie nevoiti a lua drumul pribegiilor cu o diploma in buzunar care nicaieri si nimanui nu trebuieste.

Anume de raspunsul la aceste intrebari depind si masurile pe care sa le intreprindem de urgenta sau intr-o perspectiva nu chiar indepartata. Trebuie sa mentionam ca si Presedintia, si Parlamentul, si Guvernul, in ultimii 2-3 ani, au luat un sir de masuri concrete ca sa fie stopat haosul din sistemul de pregatire a cadrelor, haos determinat, in primul rind, de tendinta unor institutii, mai ales pseudoinstitutii, care aveau un singur scop: atragerea in mrejele lor a tineretului studios. Dupa afisele lor, cu reclame de specialitati impunatoare, deseori chiar extravagante, se ascundea, de fapt, o banala metoda de estorcare de bani.

Si sistemul de invatamint, si sistemul de acumulare a cunostintelor era lasat pe planul al doilea. Trebuie sa recunoastem, este si vina noastra, a Parlamentului, a tuturor legislativelor de pina acum, ca acest domeniu, foarte important pentru securitatea statului, a fost lasat mult timp la cheremul unor oameni sau unor institutii care nu aveau nici in clin, nici in mineca cu sistemul de invatamint.

Din cauza neatentiei fata de acest domeniu, ne-am trezit intr-o zi cu institutii prin subsoluri, cu academii pe la cerdacuri, cu mii de tineri specialisti cu diplome in buzunare, posesori de diplome si de licente, dar nu si posesori de cunostinte in materie.

De aceea, consider ca trebuie sa sustinem masurile care se intreprind astazi. Ar fi foarte regretabil sa ne oprim la jumatate de cale si sa nu ducem pina la capat aceste masuri. De ce spun lucrul acesta? Iata, si azi, s-a mentionat ca vin deja sunete de colo, de dincolo: pastrati o institutie, lasati alta. Iar se fac presiuni, iar se face lobbyism, chiar si prin intermediul parlamentarilor, pentru a pastra o situatie din ziua de astazi.

Consideram ca ministerul trebuie sa joace un rol de stat-major general care sa efectueze lucrul astfel incit publicul sa cunoasca perspectiva. Pe citi ani admitem aceste specialitati?

Trebuie sa se duca o munca de lamurire in rindul populatiei, al copiilor. Uneori omul nu stie unde sa se duca, ce documente sa prezinte. Vine dintr-un sat indepartat, la gara si, pe primul gard, gaseste un anunt, ca Institutul de Relatii Internationale de la Schinoasa de Jos invita studenti. Omul crede ca institutul este licentiat si acreditat de Ministerul Educatiei.

Si aceasta mamica sau acest tatic isi duce fiul sau fiica in speranta ca, daca va termina acest Institut de Relatii Internationale, daca nu va lucra la Ministerul de Externe, va deveni ambasador, nestiind ca, peste 4 ani, nici n-o sa-si gaseasca de lucru.

Trebuie sa luam de urgenta masuri. Trebuie sa ne ajunga tarie de caracter sa mergem pina la capat, astfel incit acele pseudoinstitutii sau chiar institutiile acreditate sa nu mai existe pe arena invatamintului din Republica Moldova. Pentru a va convinge, luati toate reclamele de astazi, ieri si de alaltaieri. Exista institutii care dau pina la 18 specialitati.

Am accesat astazi Internetul si am studiat cite specialitati sint in Sorbona, institutie cu cel mai mare potential didactic, intelectual din lume. Acolo exista trei, patru specialitati. La noi insa, o institutie de la Sculeanca ofera mai multe specialitati decit Sorbona.

Noi, de fapt, amagim acesti copii, ii purtam degeaba pe drumuri, timp in care ar putea sa dobindeasca alte specialitati, mai bune, mai necesare pentru societate. Consider ca a venit timpul sa luam masuri urgente, sa vedem ce facem, de citi specialisti avem nevoie. Exista doua extreme: la una – zeci de mii de specialisti intr-un singur domeniu, la alta – lipsa a zeci de mii de specialisti.

A devenit un fenomen negativ in Republica Moldova faptul ca si parintii, si copiii tind numaidecit spre studii in drept, in economie, la limbi moderne, relatii internationale. Nu putem fi contra, fiecare alege, dar apare intrebarea: la specialitati ca pedagogia, agronomia, ingineria sint sortiti numai cei ai caror parinti nu pot plati contractul de studii ori cei care in scoala au invatat pe 5 si 6? Atunci cine va pregati copiii nostri in scoala miine-poimiine daca cei care vor completa cadrele didactice din scoala cindva au fost sfaditi cu scoala? 

Exista multe probleme asupra carora trebuie sa ne gindim foarte serios. Sustin acest cod educational dar, in cadrul pregatirii lui, ar trebui ca Parlamentul, impreuna cu opinia publica, cu comunitatea, nu stiu daca este cuvintul drept, comunitatea pedagogica, cu savantii, sa stabileasca precis pe ce cale mergem. Daca vom stabili exact ca urmam calea cea dreapta, trebuie sa determinam perspectiva si atunci totul va fi normal. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Alte luari de cuvint? Pentru lectura intii. Da, va rog.

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Risc sa atentez la laurii unui personaj cunoscut din istoria Romei antice, care orice cuvintare in senatul roman o incepea cu cuvintele “Cartagena trebuie sa fie distrusa”. Deci, sint bune propunerile care au venit de la minister, dar exista si citeva momente despre care am vorbit in cadrul sedintei din comisie, asupra carora vreau sa imi expun pozitia si in plenul Parlamentului.

Am vorbit si data trecuta despre acest lucru. Nu trebuie sa existe deosebire intre invatamintul privat sau invatamintul public, numiti-l cum doriti, si invatamintul de stat. Ambele forme de invatamint sau aceste posibilitati trebuie sa fie egale si trebuie sa se desfasoare in conditii absolut echitabile.

Inteleg ca exista specialitati care ar trebui sa apartina in exclusivitate, sa zicem, zonei statului, acolo unde exista cu adevarat un element statal bine pronuntat. Bun, securitatea statului, cu toate ca am putea sa gasim si state in care si acest domeniu se gaseste in zona invatamintului privat. Dar sintem un stat tinar si, de aceea, cel putin in perioada de tranzitie, am putea admite aceste lucruri. Exista specialitati la care, pur si simplu, nu gasesc explicatie de ce ar trebui sa se gaseasca in exclusivitate in zona invatamintului de stat.

Este foarte bine ca am transferat relatiile internationale si in invatamintul privat. Dar ce facem, de exemplu, cu medicina? Cu ce ocazie ea trebuie sa se afle numai in invatamintul de stat? La timpul respectiv s-au adus argumente ca institutiile de invatamint private din Republica Moldova nu ar dispune de baza clinica necesara, prin urmare studentii nu ar putea face practicile prin care ar deveni specialisti notorii in medicina. O’key. Sa admitem ca ne gasim deocamdata la aceasta etapa, dar sa admitem si faptul ca va veni timpul cind vom discuta ca medicina poate sa apartina si invatamintului privat.

Dar ce facem cu farmaceutica? Cu ce ocazie scoatem aceasta specialitate? Spuneti-mi, farmaceutica se deosebeste mult de chimie, de biologie? Farmacistul intra nemijlocit in salonul bolnavului? De ce aceasta specialitate o scoatem? Nu ma intereseaza, in cazul dat, nemijlocit farmaceutica. Ar putea sa fie orice alta specialitate. Principiul ma intereseaza.

Sa stiti ca, atita timp cit cream in plus obstacole, reglementari in fata unui proces didactic, incepem sa ingradim de fapt posibilitatile invatamintului privat in aceasta tara.

Chiar nu demult, am citit un lucru foarte interesant pentru mine. India, tara, pina nu demult afectata grav de problema subalimentatiei, India, in care din an in an se repeta fenomenul foametei si unde zeci de mii de oameni mureau de inanitie, astazi si-a rezolvat totalmente problema subalimentatiei sau asigurarii populatiei cu alimente.

Mai mult decit atit, India astazi exporta cereale. Unul dintre economistii notorii ai Indiei, laureat al premiului Nobel, a fost intrebat cum de India a atins aceasta performanta intr-un timp relativ scurt.

Raspunsul lui a fost edificatoriu: “Sint doua lucruri pe care noi le-am facut. Competitia economica libera si presa libera. Presa libera inseamna factor care semnaleaza in permanenta neregularitatile din dezvoltarea economica, in felul acesta contribuind la depasirea acestor neregularitati”.

Cred ca acest exemplu este pentru noi mai mult decit important si ar trebui urmat. Propun ca cel putin farmaceutica sa fie exclusa din acest registru al specialitatilor care apartin in exclusivitate invatamintului de stat. Inteleg ce se intimpla. Exista un lobby foarte puternic, inclusiv in tara noastra, care incearca sa instituie un monopol asupra mai multor zone ale vietii sociale din tara.

Banii, banii, iata ce determina, de fapt, foarte multe lucruri. Dar noi, legiuitorii acestei tari, trebuie sa depasim aceste lucruri. Si mai este un fapt, despre care nu pot sa nu vorbesc, stimati colegi. Iata ca am scris acolo: “... limbi, limba si literatura, specialitatea". Ma preocupa cum se va numi aceasta specialitate pentru absolventii care vor primi diplome in domeniul limbii si literaturii, care astazi se numeste limba si literatura romana? Ce va fi scris acolo? Limba si literatura moldoveneasca? Formidabil, asta am vrut sa aud.

Stimati colegi din fractiunea majoritara, incercati sa faceti un sondaj printre studentii facultatii de filologie si sa vedeti care este atitudinea lor fata de denumirea limbii si literaturii pe care ei o studiaza 5 ani. Toti, suta la suta, poate 99 la suta, sint convinsi ca limba se numeste romana si literatura este romana. Iar noi o sa le scriem in diploma “limba si literatura moldoveneasca”. Foarte bine. (Replici din sala.)

Vreau sa va atrag atentia ca replicile sint in limba rusa, intr-un Parlament in care se discuta problema limbii si literaturii poporului acestei tari. Demagogia, iata un cuvint romanesc. Va multumesc foarte mult. Dar studentilor o sa le impuneti, lor, care sint convinsi ca limba este romana si literatura este romana, o sa le scrieti in diploma ca este moldoveneasca? Nu va este rusine, stimati colegi!

Domnul Marian Lupu:

Alte luari de cuvint? Va rog.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, foarte succint. In fond, sustin ceea ce a facut ministerul, este foarte important. As vrea sa se faca urmatorul pas, mai ales in domeniile legate de contacte nemijlocite cu copiii. Si as vrea ca ministerul sa se gindeasca mult la testarea viitorilor pedagogi. Care este atributia pedagogului si cum trebuie el sa fie pentru a lucra cu copiii. Fiindca nu exista un viciu mai mare decit aparitia in fata copiilor a unui om care nu are dragoste si nici stima fata de ei, pricinuind astfel o dauna foarte, foarte mare societatii.

Si urmatorul moment. As vrea ca ministerul, o data cu Codul invatamintului, sa vina cu urmatoarea propunere: am inceput astazi sa reconstruim o casa de la acoperis, am luat decizie vizavi de invatamintul superior.

Am facut, am sofisticat un sistem de invatamint in Republica Moldova pentru care trebuie numai sa ne invidieze cineva.

Un fost coleg al meu, care a facut scoala buna imi spune: am rezolvat nepotelei o problema la matematica, din clasa a treia. Invatatoarea mi-a spus ca nu-i corect, ca nu se rezolva asa. Am facut niste sofisticari cu care ii punem pe copii intr-o situatie foarte proasta.

Cercetarile au aratat ca, de regula, copiii din clasa a V-a pierd interesul fata de carte. De ce? 18 discipline scolare, fiecare profesor ii mai tare decit celalalt. Cinci probleme pentru acasa, atitea exercitii, sa citesti lucrarea poetului, scriitorului cutare. Trebuie sa ne intoarcem cu fata spre continutul invatamintului. Asa nu se mai poate.

Colegii mei din Franta mi-au spus: Voi, cei din Republica Moldova, luati copiilor copilaria. Ce invatati voi in clasa a VI-a, noi invatam in a IX-a. Cred ca ministerul de resort, noi toti, trebuie sa tratam aceasta problema printr-o reforma esentiala a invatamintului preuniversitar. Va multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Si eu la fel, domnule Ivanov.

Stimati colegi,

De fapt, as dori sa atrag atentia dumneavoastra si sa va adresez o rugaminte, sa raminem pe dimensiunea continutului acestui proiect. Impresia mea este ca am ajuns mult prea departe, extinzind subiectul discutiei.

Va rog, scurte replici la acest subiect.

Microfonul nr.3, va rog.

Doamna Eva Gudumac:

In ceea ce priveste farmaceutica. Desigur, trebuie sa sustinem aceasta specialitate in nomenclator, deoarece farmaceutica este parte componenta a tratamentului pacientului. Prin urmare, intra in salon impreuna cu pacientul. Noi tratam paralel, cu bisturiul si cu medicamente. De aceea, farmaceutica trebuie sa ramina.

Dar atunci cind farmaceutica, impreuna cu medicina generala, a fost luata de la U.L.I.M., aceasta a fost o alta pozitie. Nu se exclude faptul ca, pe parcurs, cind vom deveni mai bogati medicina va fi si privata.

Consider insa ca farmaceutica trebuie pastrata. Eu il stimez pe domnul Taranu, dar nu as da asa apreciere farmaceuticii, deoarece fara medicamente nu putem. In afara de aceasta, am luat pozitie deoarece avem specialitatea la U.L.I.M. “Biotehnologii medicale”, privind formarea substantelor biologice active pentru medicamente, si avem doua compartimente “Biotehnologii medicale” in nomenclator. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Farmacist de profesie.

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati, stimate deputat Taranu,

Noi, astazi, in principiu, aprobam Nomenclatorul specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutii, netinind cont de proprietatea acestor institutii.

In al doilea rind. Ce tine de farmacie, este absolut corect inclus in Nomenclatorul de specialitati. Si doamna profesor, academician a constatat ca farmacia este o parte integranta a sistemului de sanatate, iar farmacistul are un mare rol.

Ceea ce tine de activitatea in conditii egale a tuturor institutiilor, atit de stat, cit si private, reprezinta o alta problema, asupra careia, cred, trebuie sa revenim. Propun ca specialitatea “farmacie” sa fie mentinuta in acest nomenclator.

Domnul Marian Lupu:

De fapt asa si este.

Stimati colegi, va multumesc.

La aceasta etapa propun sa procedam la votarea proiectului de Lege nr.2098 in prima lectura. Cine este pentru adoptarea lui in prima lectura rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2098 este adoptat in prima lectura.

Lectura a doua. Rog comisia sa specifice inca o data propunerile sale ca urmare a examinarii acestui proiect pentru lectura a doua.

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Au fost enuntate, de fapt, doua propuneri din partea comisiei, acele pe care nu am reusit sa le discutam in sedinta comisiei si asupra carora Parlamentul trebuie sa-si spuna opinia. Este vorba de biologia moleculara, specialitate cu traditii in Republica Moldova, care, de fapt, nu se intilneste in clasificatorul european. Dar, avind traditii, ni s-a recomandat sa nu le distrugem.

Luindu-se in considerare traditiile din acest domeniu si faptul ca exista un curent in stiinta aceasta in Republica Moldova, se propune sa sprijinim in continuare biologia moleculara.

Si, ceea ce s-a propus azi este introducerea specialitatii “Pediatrie”.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Propuneri, microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu insist totusi sa supuneti votului, pentru a vota in lectura a doua, aceasta sugestie a noastra, propuneri privind limba romana (ucraineana, rusa s.a.m.d.).

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega, cred ca aici...

Doamna Vitalia Pavlicenco:

... Si excluderea farmaceuticii tot...

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze, cred ca avem o problema de ordin juridic, de fapt avem Constitutia tarii, care fixeaza ca limba nativa “limba moldoveneasca”. Deci, ne aflam pe dimensiunea legala, propriu-zisa, si, cel putin eu, intimpin anumite probleme de ordin juridic in acest sens, pentru a supune votului aceasta propunere.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Alexandru Lipcan:

Imi pare rau ca doamna viceministru nu mi-a raspuns la intrebarea privind limba si literatura. Este specialitate sau domeniu, totusi, cum e in proiect?

Astazi dimineata am luat din cutia postala noua varianta a anexei nr.1 si am fost surprins de faptul ca mai multe domenii au fost desfasurate totusi. De exemplu, codul 521 “Inginerie si tehnologii industriale” este desfasurat in 7 specialitati.

Cred ca trebuie totusi sa desfasuram codul 222 “Limba si literatura” in urmatoarea formula: "222.1. Limba si literatura romana”. Daca, ma rog, formula aceasta “limba romana” induce teama, hai sa spunem: “limba nativa”, “limba ucraineana” – 3), 4) – “limba gagauza”, 5) – “limba bulgara”. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog autorul, opinia. Microfonul nr.1.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Am mentionat ca acest subiect a fost discutat si cu reprezentantii cercurilor academice. Dar am si nomenclatorul aprobat recent in Romania, unde, de asemenea, nu sint indicate limbile si unde exista doar o nota in care se indica: “Se va mentiona, dupa caz, limba sau limbile studiate”.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Problema este ca acolo ei nu discuta, este limba romana sau limba moldoveneasca in Romania. Problema este la noi. Si noi, practic, vorbim despre relatii foarte bune cu Romania, imbunatatirea relatiilor dintre Republica Moldova si Romania, dar, de fapt, facem piedici studentilor, actualilor nostri studenti, viitori profesionisti.

Cred ca trebuie, insistam sa fie supus votului, ca sa fie limba romana, pentru a nu fi limba moldoveneasca introdusa abuziv sau prin interpretarea servililor puterii, cum avem si ministri adjuncti. In cel mai rau caz, nu stiu daca sint de acord colegii mei, dar cel putin sa fie limba materna, care sa includa fiecare cum se gindeste - limba romana, ucraineana, rusa s.a.m.d.

Dar insistam sa fie supus votului. Sa auda toti cine este pentru limba romana si cine nu este pentru limba romana. Apoi, dar cum ati vrut altfel?

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, rog putina liniste.

Stimata colega, doamna Pavlicenco,

Astazi discutam proiectul nr.2098, care se refera la un domeniu foarte bine determinant. Un domeniu care este diferit de domeniul, nu voi gresi daca il numesc "domeniul de discutii politice, dezbateri politice", care formeaza un subiect absolut distinct de cel pe care-l discutam astazi in aceasta sala.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intotdeauna vinificatia in republica noastra, in clasificatorul nostru s-a raportat la “tehnologii alimentare”.

In nomenclatorul de astazi, este nominalizat: “Viticultura si vinificatie”. Stiu ca, in Romania, anume asa sint clasificate viticultura si vinificatia. Dar la noi, in Republica Moldova, se raporta la tehnologii alimentare. Specialitatea intotdeauna a fost “tehnologia vinificatiei”. Este o greseala sau o noua specialitate?

Domnul Marian Lupu:

Eu rog, cine ofera?

Microfonul nr.3, comisia.

Domnul Victor Stepaniuc:

La aceasta tema am avut discutii foarte, foarte intense. In cele din urma, am ales varianta standardelor europene.

Viticultura, vinificatia reprezinta, de fapt, domenii apropiate. Au putut sa fie doua specialitati. La noi, in Republica Moldova, s-a ales aceasta varianta, la propunerea specialistilor. Asa ca nu este nimic deosebit.

Intr-o varianta s-au facut schimbari, daca ati observat, stimati colegi, si in altele, undeva in 30% de cazuri. Standardele europene recomanda ca specialitatile foarte inguste, lucrul acesta l-am spus de la tribuna, sa treaca la nivelul II, adica la ceea ce numim “masterat”.

La nivelul I se studiaza problema mai pe larg.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Braga:

In cazul acesta, cred ca viticultura trebuie sa treaca de la Universitatea Tehnica, la specialitatea “Tehnologii” sau, invers, una din ele, pentru ca sint diferite ca studiu.

Domnul Victor Stepaniuc:

Poate sa fie si la o alta universitate privata.

Domnul Vladimir Braga:

Si la alta, da, bineinteles.

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu are importanta.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Da, domnule Presedinte al Parlamentului, imi permiteti sa observ ca Parlamentul nu este sedinta Consiliului stiintific al Institutului de Limba si Literatura sau al oricarui alt institut special, in care se discuta probleme de specialitate. Parlamentul este un loc unde se fac dezbateri politice la toate capitolele, printre altele.

Acum, cit priveste propunerea pe care a facut-o doamna Pavlicenco. Noi, Fractiunea "Alianta «Moldova Noastra»", presupunem care va fi rezultatul votarii, dar, avind in vedere ca aici se face politica si ca propunerea noastra este de o importanta majora pentru societate si aceasta importanta va creste in permanenta, insistam totusi asupra necesitatii de a supune votului propunerea formulata de colega mea, Vitalia Pavlicenco. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pentru claritate, rog putina liniste. Da, Parlamentul este un for politic, dar faptul nicidecum nu exclude necesitatea existentei unei ordini si unei logici a discutiilor.

Fiindca, urmind propunerea data, am putea cu acelasi succes sa ne antrenam in discutii care sa vizeze, in acelasi context 2098, sistemul judiciar, ori subiecte de ordin economic, ori social. Cred ca ordinea si logica discutiilor trebuie sa se incadreze in subiectul supus dezbaterii.

Acum, in viziunea mea, pentru a face situatia foarte si foarte clara, supunerea unei asemenea propuneri votului contravine prevederilor constitutionale ale tarii. Declar deschis ca nu voi supune votului aceasta propunere. Din momentul in care pozitia aceasta nu satisface punctul de vedere al colegilor mei, rog sa o contestati in modul stabilit.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Am vrut sa sustin decisiv ceea ce ati spus dumneavoastra.

Vreau sa va spun, stimati colegi, ca termenul “limba si literatura” a fost introdus inca in anul 2000 si s-a facut anume pentru ca formula din Nomenclatorul de specialitati sa nu vina in contradictie cu formula constitutionala.

Noi nu am scris acolo, doamna Pavlicenco, daca dumneavoastra sinteti atenta, “limba si literatura moldoveneasca”. S-a scris “limba si literatura”. Doamna viceministru a confirmat ca, de fapt, si practica europeana vorbeste despre “limba si literatura materna”. Acolo, de fapt, asa si trebuie de inteles, fiindca asa si este. Sub acel indice 222, se are in vedere si moldoveneasca, si romana, si gagauza, si bulgara s.a.m.d.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Totusi, sa ne intoarcem la intrebarea care a fost ridicata deja de domnul Braga. Daca a fost discutie tare multa, atunci trebuie sa fie si claritate destula. E o adresare catre doamna viceministru. Totusi trebuie sa fie clar pentru noi.

Horticultura si viticultura, aceasta este prerogativa Universitatii Agrare, a fost si este. Pregatirea cadrelor in vinificatie a fost la Universitatea Tehnica. Din ceea ce este scris reiese ca, la Universitatea Tehnica, noi incepem sa ne ocupam cu problemele tehnologiei, cresterea vitei de vie si asa mai departe. Aici trebuie sa fie claritate. Intrebare catre viceministru.

Domnul Marian Lupu:

Totusi, sa inteleg mai bine, este o intrebare, o propunere?

Domnul Dmitri Todoroglo:

Intrebare. Totusi ce inseamna aceasta? Ce inseamna viticultura si vinificatie?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

De acord.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Trebuie sa se stie, unde se vor studia viticultura si vinificatia, la Universitatea Agrara sau la Universitatea Tehnica?

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Daca se poate.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da nu se poate si acolo, si acolo.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Daca imi permiteti sa explic. Deci, difera anume titlul in care va fi acordata aceasta licenta. In cazul absolventilor Universitatii Tehnice, daca va fi organizat acest program “Tehnologia vinului”, ei vor fi licentiati in “Inginerie”. In cazul Universitatii Agrare, vor fi licentiati in “Stiinte agricole”. Dar viticultura este pastrata.

In cadrul Universitatii Tehnice intotdeauna a fost asigurata instruirea la programul “Tehnologia vinului”. Este o traditie, o experienta. Vreau sa dau explicatii in linii generale.

Instruirea in unele specialitati se poate face in cadrul diferitelor stiinte, diferitelor domenii ale stiintei. Difera titlul care va fi acordat. De exemplu, absolventul specialitatii “Design vestimentar industrial” al Universitatii Tehnice va primi titlul de “Licentiat in inginerie”, iar cel care va absolvi Academia de Muzica, teatru, arte plastice va fi “Licentiat in arte”, cu indicarea specialitatii respective.

Este o practica internationala care defineste diferenta continutului programului de studiu.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Bine. Se poate, domnule Presedinte?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2. Da, va rog.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu in zadar am ridicat aceasta problema. Din cauza faptului ca Universitatea de Stat Agrara ridica de mult problema ca viticultura si vinificatia sa fie unite in cadrul Universitatii Agrare, sa nu fie despartite. Putem face concluzia, dupa aceasta, ca si Universitatea Agrara are dreptul, in viitor, daca o sa fie create conditii, sa promoveze horticultura, viticultura si vinificatia?

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Da, sigur, sigur. Deci, orice institutie poate alege, poate realiza instruirea la orice program din acest nomenclator, la orice specialitate numai daca are baza tehnico-materiala, personalul, baza didactica etc.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Bine, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc. As avea o intrebare catre autorul proiectului de lege si catre comisie. Observ, la indicele 227, domeniul “Teologie” si specializarea “Teologie”. As vrea sa stiu cu cine a fost coordonata aceasta pozitie? Si daca nu s-a considerat necesar sa se tina cont de realitatile care exista in Republica Moldova?

Pentru ca, din cite cunosc, in institutiile de invatamint private care apartin cultelor religioase, specializarile suna diferit. Intr-adevar, domeniul este “Teologie”, dar sint mai multe specialitati. Vreau sa stiu de ce acestea au fost neglijate? Este vorba de “Teologie pastorala”, de “Patrimoniu cultural”, “Litere”, “Asistenta sociala”.

Vreau sa stiu daca nu cumva statul intervine in domeniul de competenta al cultelor, care sint separate de stat? Imi amintesc prea bine ca, atunci cind Legea invatamintului a fost modificata la capitolul “Institutie de invatamint privat”, ni s-au dat asigurari ca aceste prevederi nu se refera in nici un caz la scolile, inclusiv de tip universitar, care apartin cultelor religioase.

De aceea, vreau sa mi se explice de ce sint neglijate specialitatile care exista ca atare in acest domeniu? Cum cadreaza acest fapt cu Legea invatamintului si Legea despre culte?

Domnul Marian Lupu:

Da. Cine ofera raspuns la aceasta intrebare?

Domnul Vlad Cubreacov:

In mod normal, ar fi trebuit sa avem discutii, pina vine autorul la microfon, intre prima si a doua lectura pentru ca se isca prea multe semne de intrebare. dar, referitor la acest aspect ingust, pozitia 227.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Va multumesc. Voi incerca sa argumentez aceasta decizie. Am studiat si practica tarilor vecine referitor la specializarea posibila. Dar conceptia instruirii in primul ciclu, a mentionat si domnul presedinte al comisiei Stepaniuc, se axeaza pe o pregatire generala. Specialitatile vor urma la masterat, intrucit este un domeniu relativ nou.

Deci, pentru sistemul nostru educational, am luat decizia de comun acord cu cercurile academice, de a nu introduce specialitati. Ar putea fi si riscul ca nu vor fi formate grupele. Nomenclatorul este prevazut pentru primul ciclu.

Domnul Vlad Cubreacov:

As vrea sa fac precizarea, daca imi permite domnul Presedinte al sedintei, ca limitarea acestor specialitati prin lege si neacceptarea unei liste exhaustive a specialitatilor, pentru care se face instruire in scolile de invatamint superior, ar insemna nerecunoasterea diplomelor de catre stat atunci cind exista acorduri intre Ministerul Educatiei si cultul respectiv pentru specialitatile la care s-a facut instruirea.

Nu cred ca este vorba de masterat, pentru ca exista foarte multi studenti la teologie, in academii sau facultati, care obtin specialitati fara a urma masteratul.

De aceea, ori facem dupa cum spuneti dumneavoastra, ca in unele tari vecine in care invatamintul teologic este integrat pe deplin si asimilat invatamintului de stat, si atunci facem ordine in acest domeniu, ori tratam cu respect acest domeniu ca tinind de competenta cultelor si prezentam o lista exhaustiva consultind cultele. Pentru ca nu mi-ati raspuns, cu cine v-ati consultat? Este o decizie discretionara a ministerului sau totusi aceasta pozitie a facut obiectul discutiilor cu cei care sint vizati?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi, domnule Cubreacov, vreau sa spun ca s-a intentionat ca statul sa se implice cit mai putin in aceste domenii. Deci, ele sint in afara statului. Constitutia spune foarte clar si s-a scris formal “Teologia”. De acum, fiecare cult are dreptul, sub aceasta specialitate, sub acest domeniu, sa scrie in anexa la diploma respectiva tot ce doreste, numai sa nu iasa din cadrul constitutional. Noi intelegem ca aceste culte trebuie sa fie inregistrate si sa functioneze legal in teritoriul Republicii Moldova.

Domnul Vlad Cubreacov:

Este adevarat.

Domnul Victor Stepaniuc:

Mie mi se pare ca s-a corectat un lucru, fiindca acolo era scris “Religia”. Sint persoane care doresc lucrurile acestea, sint unele care nu doresc. De altfel, provocam discutii suplimentare. Varianta aceasta este, de fapt, coordonata.

Nu stiu de ce dumneavoastra insistati? Ea anume ca liberalizeaza si micsoreaza intr-un fel rolul statului in acest domeniu.

Domnul Vlad Cubreacov:

O ultima precizare. Probabil ca aici ar fi trebuit, ca si in cazul altor domenii si specialitati, sa punem un asterisc cu o explicatie care ar introduce limpezirea de rigoare. In aceasta situatie, nu este clar daca, cel putin, cultele recunoscute, care au institutii de invatamint superior pentru pregatirea propriului personal, au fost consultate sau nu.

Sau, daca lasam fara specificare aceasta formula formala, cum v-ati exprimat dumneavoastra, nu vom crea cumva, chiar absolventilor de anul acesta sau de anul viitor, dificultati in ceea ce priveste recunoasterea specialitatilor lor, pentru ca ei primesc diplome practic echivalente cu diplomele absolventilor de institutii de invatamint privat sau de stat, cele de invatamint privat care au fost licentiate.

Domnul Marian Lupu:

Da.

Domnul Vlad Cubreacov:

Aceasta specificare, cred eu, este necesara si ar trebui sa ne luam timpul necesar pentru discutie. Mersi.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Luindu-se in considerare codul 227, aceasta denumire “teolog”, “teologie” trebuie sa fie scrisa in diploma. Toate anexele o sa fie considerate legale, deoarece si la alte specialitati o sa se faca acelasi lucru.

Sa va dau, domnule Cubreacov, ca exemplu dreptul. Specializarea la drept o sa aiba loc la unele universitati in anul trei, la alte universitati poate sa fie chiar si in anul patru si acolo o sa fie confirmat ca este specialist in drept, dar are o specialitate, de exemplu, in dreptul administrativ, ori privat, ori constitutional.

Asa ca, practica internationala, standardele europene accepta o astfel de varianta. Aceste diplome vor fi recunoscute. Desigur, se poate proceda si asa cum spuneti dumneavoastra, dar, pur si simplu, nu ajunge timp pentru a face acest asterisc.

Repet, proiectul de astazi, legea nu este batuta in cuie. O data cu adoptarea noii Legi a invatamintului o sa aiba loc fara doar si poate unele modificari la aceasta tema. Asa-i situatia reala de astazi.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc. Vin cu o propunere pentru lectura a doua. La 54 “Tehnologii de fabricare si prelucrare”, codul 544 “Industria miniera si de extractie” ar fi normal, cred, ca sa nu stea alaturi de “Tehnologia produselor alimentare”, fiindca este o chestie inginereasca si ar fi logic sa fie “52 Inginerie si activitati ingineresti”. Ce spuneti?

Domnul Marian Lupu:

Rog opinia.

Domnul Marcel Raducan:

Comisiei cred ca da.

Domnul Marian Lupu:

Cine se exprima? Autorul?

Domnul Victor Stepaniuc:

De schimbat locul?

Domnul Marcel Raducan:

Da, da, da.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Deci...

Domnul Victor Stepaniuc:

544?

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Daca imi permiteti?

Domnul Marcel Raducan:

Deci, 544, da...

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Nu se accepta pentru ca...

Domnul Marian Lupu:

Va rog, putina ordine. Doamna viceministru, o clipa, va rog.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Da.

Domnul Marian Lupu:

Deci, raspunde doamna viceministru. Opinia. Microfonul nr.1, va rog.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Aceasta pozitie este incadrata in compartimentul “Tehnologii de fabricare si prelucrare”. Au fost consultati specialisti, de aceea, cred, trebuie sa respectam opinia dumnealor.

Am mentionat in nota informativa ca s-a tinut cont de principiile de clasificare recomandate de clasificatorul standard international ESCD si Eurostat. Unde a fost plasata aceasta programa in aceste recomandari, exact acolo am amplasat-o si noi. In colonita a patra, pot fi unele concretizari, specifice economiei noastre nationale. Dar, in ceea ce priveste amplasarea, a fost respectat absolut totul.

Domnul Marcel Raducan:

Posibil, tot ceea ce spuneti dumneavoastra este corect. “Extractia miniera”, sint de acord, este o “tehnologie”, dar este mai aproape de “inginerie”. Nu este alaturi de “Tehnologia de prelucrare”, poate fi si prelucrare, dar poate sa nu fie, ci o extractie simpla.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Eu cred ca...

Domnul Marcel Raducan:

... dobindire, daca vreti, “gornaia promislenosti” in limba rusa...

Domnul Victor Stepaniuc:

Am inteles.

Domnul Marian Lupu:

Stati, asa pe rind.

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Trebuie sa cadem de acord sa schimbam codul acestei specialitati. Intr-adevar, ea trebuie sa treaca la inginerie. Sintem de acord.

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc.

Domnul Victor Stepaniuc:

Putem fi de acord. Nu-i problema de principiu.

Domnul Marian Lupu:

Deci, comisia accepta propunerea domnului Raducan. Incorporam aceasta propunere in pachetul de propuneri al comisiei.

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Alexandru Lipcan:

Intrucit s-a facut referire la Constitutie vizavi de problema limbii studiate, as vrea sa pun intrebarea: cite lucrari ale miilor de absolventi din anul acesta au fost anulate, fiindca s-au numit "examenul la limba si literatura romana”? Sau cite diplome ale absolventilor facultatilor de profil au fost anulate tot din cauza faptului ca era scris “limba si literatura romana”?

Si al doilea moment. Vreau sa va spun ca am dat doua variante in propunerea mea, deci, “limba si literatura romana” ori “limba si literatura moderna”. De aceea, urmeaza sa fie pus la vot aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Eu, din nou, cer scuze, dar nu voi supune votului. Numiti-o cum doriti, limba materna, limba nativa, in orice mod de a prezenta aceasta problema, decizia a fost finala. Cer scuze.

Intrebare. Microfonul nr.1, va rog.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Daca imi permiteti, vreau sa revin la modificarea pozitiei. Iata, am Eurostatul cu mine, am consultat pozitia. (Rumoare in sala.) Bine, pina nu este tirziu. Vreau totusi sa demonstrez ca ea a fost plasata corect, iar noi mai urmeaza sa prezentam niste rapoarte organizatiilor internationale si atunci informatia va fi eronata, va fi plasata in alt compartiment. De aceea, va rog sa acceptam acel standard international pe care ne-am propus sa-l respectam.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Daca e sa discutam mai pe larg, ce-i aceea “industrie miniera”, este, pina la urma, o “industrie”. Si ceea ce spune doamna viceministru absolut tot ce se produce, absolut tot ce se consuma, putem sa-l clasam aici, cum spuneti dumneavoastra, va referiti la “tehnologii”, nu-i asa? In cazul acesta, compartimentul 54 ar trebui sa fie de 20 de foi, ceea ce nu este corect. Daca vorbim, inca o data, “industria miniera” si “extractie” tin mai mult de “inginerie”, nu-i asa?

Si, propunerile care sint? Daca am lua Rusia, de exemplu, ea are “gornaia promislenosti”. Deci, este o chestie de “inginerie”, nemijlocit, si nicidecum nu e plasata la “tehnologii”. De Romania nu mai zic de acum.

Domnul Marian Lupu:

Doamna viceministru, autorul are lucruri suplimentare pentru a prezenta aceasta pozitie?

Domnul Victor Stepaniuc:

S-a luat decizia.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei Victor Stepaniuc, ma intereseaza daca in varianta finala a documentului a fost corectata eroarea din punctul 8 la compartimentul “Note”. Acolo e vorba de militari care au dreptul la a doua specialitate, dar, din greseala, sint scrise cifrele 825, probabil ca trebuie sa fie inlocuite cu 845. Nu exista in nomenclator asa specialitate si nici o denumire generala.

Domnul Victor Stepaniuc:

Ii pur tehnic.

Domnul Leonid Bujor:

84 “servicii transport”, ultima fraza “transport auto”, 845. Dar in punctul 8...

Domnul Victor Stepaniuc:

Am inteles. Corectam.

Domnul Leonid Bujor:

Ii corectat, da?

Domnul Victor Stepaniuc:

Ii tehnic, da.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci, propunerea se accepta.

Stimata doamna Pavlicenco, daca revenim la acelasi subiect, nu are rost? Daca este un subiect nou, o propunere la ceea ce deja am discutat aditional, eu va rog.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului, dumneavoastra aveti un fel de “crugovaia poruca” cu doamna ministru adjunct. Domnul Lipcan i-a adresat o intrebare, referitor la diplome, la ce-i scris, la cite au fost anulate? Lasati-o sa raspunda, n-o protejati.

In plus, am si eu o intrebare, sa-mi spuna. Se stie ca in catalogul mondial al limbilor nu exista “limba moldoveneasca”. Asta este una.

In al doilea rind, vreau sa auda aici Parlamentul si intreaga populatie din Republica Moldova, ce limba si literatura va fi scrisa in diplomele celor care vor absolvi facultatile respective?

Si, domnului stepaniuc, vreau sa-i spun ca am vorbit in numele “Aliantei «Moldova Noastra»”. Si, va rog, nu ma nominalizati atunci cind am interventii in Parlament. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi, observatie de ordin general. Parlamentul in fiecare an voteaza nomenclatorul respectiv. Este o discutie foarte simpla. Problema a aparut anul acesta din cauza ca documentul a intrat foarte tirziu in Parlament. Si, din pacate, deputatii n-au avut posibilitatea sa discute. Iar, noi, acum, intre prima lectura si lectura a doua, sintem pusi in situatia sa discutam din mers.

Eu cred ca toate observatiile acestea deja au depasit momentul, fiindca nu sintem in lectura a doua. Sint propuneri – nu sint propuneri. Daca nu – la vot.

Domnul Marian Lupu:

Propunere excelenta, stimati colegi. La aceasta etapa, va propun sa facem un bilant al discutiilor pentru dezbaterile in lectura a doua a acestui proiect de lege. Deci, propunerile suplimentare celor care au fost discutate in cadrul sedintei comisiei de profil si anume pastrarea in continuare a specialitatilor “biologia moleculara” si “pediatria”, fiind acceptate de comisie, consideram ca sintem pe pozitie de consens la acest subiect. In continuare, propunerea domnului Raducan care a fost acceptata de comisie.

Acesta este bilantul propunerilor care tin nemijlocit de subiectul acestui proiect. Alte propuneri concrete la aceasta etapa? Rog sa le articulati daca sint? Nu sint.

In acest context, microfonul nr.1.

Domnul Ion Creanga, sef al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte, pentru a doua lectura urmeaza sa clarificam si punerea in aplicare. De miine se incepe primirea documentelor de inmatriculare si atunci, de miine, de la data adoptarii, s-o punem in aplicare, daca o sa votam in a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Cred ca este o propunere logica si absolut necesara, data fiind intirzierea acestui proiect care a fost prezentat in Parlament.

Microfonul nr.1, in continuare.

Domnul Nicolae Esanu, viceministru al justitiei, reprezentant permanent

al Guvernului in Parlament:

Multumesc. Eu nu am sa reiterez pozitia Guvernului la introducerea altor specialitati, dar vreau sa atrag atentia ca trebuie sa fie indicat si numarul de credite. Nu putem lasa “biologia moleculara” fara sa indicam numarul de credite, asa si cu “pediatria”.

Domnul Marian Lupu:

Remarca este foarte relevanta.

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, sint 240 de credite.

Domnul Marian Lupu:

240.

Domnul Victor Stepaniuc:

Da. Si la “pediatrie” 180.

Domnul Marian Lupu:

Asa. Alte propuneri? Nu sint.

Avind aceasta pozitie de consens, ce se intimpla?

Microfonul nr.1.

Doamna Viorelia Moldovan-Batrinac:

Cer iertare, la “pediatrie” trebuie sa fie acelasi numar de credite ca si la “medicina generala”, 360.

Domnul Marian Lupu:

Comisia? Acceptat.

Deci, avind aceasta situatie, stimati colegi, insistati a supune votului in mod individual fiecare din aceste propuneri? Ori le consideram in pachet, in ansamblu? Acceptate. In aceste conditii, supun votului proiectul nr.2098 pentru aprobarea, adoptarea acestuia in a doua lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Fara a specifica, rog sa fie anuntate rezultatele votului.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi “pentru”.

Impotriva?

N u m a r a t o r i i:

Pardon. Sectorul nr. 3 - 6.

Domnul Marian Lupu:

Sase. 65 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2098 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1906 cu privire la aprobarea listelor contribuabililor carora se anuleaza majorarile de intirziere si amenzile. Rog Guvernul.

Domnul Sergiu Puscuta, seful Inspectoratului Principal de Stat:

Stimate domnule Presedinte, onorat Parlament,

In conformitate cu articolul 2 al Legii pentru anularea majorarilor de intirziere si amenzilor nr.394-XV din 25 noiembrie 2004, se anuleaza 100% din penalitati si 50% din amenzi contribuabililor care, la situatia din 31 decembrie 2004, nu au inregistrat restante fata de bugetul consolidat in evidenta organelor cu atributii de administrare fiscala. Articolul 4 al legii nominalizate prevede ca Guvernul va prezenta lista contribuabililor respectivi Parlamentului spre aprobare.

In urma generalizarii listelor, s-a constatat ca prevederile legii despre anularea penalitatilor si amenzilor au fost respectate de 516 652 contribuabili, iar suma totala a majorarii de intirziere pentru anulare corespunzatoare acestor contribuabili este de 104 572 mii lei si a amenzilor de 57 163 mii lei.

Listele contribuabililor au fost prezentate organelor cu atributii de administrare fiscala, respectiv Inspectoratului Fiscal, serviciilor de colectare a impozitelor si taxelor locale si, respectiv, organelor vamale.

Aceasta lege se propune spre examinare.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Observ aici ca autor al proiectului de lege este Guvernul si prima intrebare pe care as vrea s-o dau este: Ce functie indeplineste domnul Puscuta in Guvern? Are dumnealui imputernici sa prezinte aici Guvernul in calitate de subiect cu drept de initiativa legislativa?

Si a doua. Cum se incadreaza acest proiect de lege in limitele articolului 4 din Legea pentru anularea majorarilor de intirziere si amenzilor din 25.11.2004, care, in alineatul 2, dispune: “Guvernul, in termen de 3 luni dupa expirarea termenului prevazut la articolul 2, va prezenta Parlamentului spre aprobare lista contribuabililor carora li se anuleaza majorarea de intirziere si amenzile.”

Domnul Marian Lupu:

Pentru prima parte a intrebarii dumneavoastra, cred ca voi solicita serviciilor juridice sa ne clarifice situatia.

Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Ion Creanga,

Domnule Presedinte, stimati deputati,

Cu referire la prezentarea in numele Guvernului, pot spune ca Guvernul este in drept sa delege persoana responsabila de problema nemijlocita, adica, autorul nemijlocit al proiectului sa se prezinte in Parlament.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Unde e scris aceasta? Si care este documentul, modul de prezentare?

Domnul Ion Creanga:

Regulamentul Parlamentului face referire la notiunea de Guvern ca notiune generala. In acest context, Guvernul nu poate sa vina, sa fie reprezentat in mod colegial aici.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Daca nu ma insel, domnule Creanga, articolul 102 din Constitutie prevede notiunea de Guvern si acolo este clar si expres spus ce inseamna la noi, in Republica Moldova, Guvern.

Domnul Marian Lupu:

In timp ce ulterior vom clarifica aceste detalii juridice, il invit pe domnul Puscuta sa ofere raspuns la cea de a doua intrebare a domnului Susarenco.

Domnul Sergiu Puscuta:

Cu referinta la articolul 4, intr-adevar, legea prevede: “In termen de 3 luni, dupa expirarea termenului prevazut la articolul 2, Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare lista contribuabililor carora li se anuleaza majorarile de intirziere si amenzile.”

Vreau sa spun ca aceste liste, prezentate in Parlament, sint destul de voluminoase. In ele este indicata concret denumirea fiecarui contribuabil, concret codul fiscal si concret suma penalitatilor si amenzilor aferente fiecaruia dintre acesti contribuabili. Listele sint snuruite, stampilate si sint in doua exemplare, una dintre care se pastreaza la Parlament, alta se pastreaza la Guvern.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte, vreau sa dau replica. In primul rind, conform Constitutiei Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova este constituit din 101 deputati. Parlament nu inseamna cladirea in care ne aflam noi, Parlament inseamna 101 deputati care sint aici. Vreau sa stiu daca cineva are aceasta lista.

Consider ca nu exista obiectul discutiei in baza acestei legi si propun sa fie exclusa din ordinea de zi. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, cer scuze, dar excluderea de pe ordinea de zi a fost exercitiul de la inceputul acestei sedinte, fiind deja pe dimensiunea de dezbateri in prima lectura. Rog putina liniste, stimati colegi. Avem acele patru optiuni, care sint cu claritate indicate in Regulament. Deci, rog s-o articulati, ori respingere, ori reintoarcere in comisie din momentul din care este prezenta o propunere pentru prima lectura.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte,

Potrivit Regulamentului nostru, la care ati facut trimitere, Presedintele Parlamentului, in cazul in care constata o neregula, poate suspenda in orice moment dezbaterea. Ceea ce a adus in atentie domnul deputat Gheorghe Susarenco este faptul ca intreg corpul legiuitor este in necunostinta de cauza. Aceasta lista nu a fost vazuta de nici unul dintre deputati, poate de dumneavoastra personal si atit.

Legea formuleaza exigenta in termeni clari. Este vorba de lista integrala a tuturor contribuabililor care vor fi supusi scutirilor, lista care trebuie sa fie prezentata deputatilor, votata si publicata in “Monitorul Oficial”. Nu cred ca, dupa ce se va pronunta Parlamentul prin vot, veti ascunde aceasta lista si de opinia publica si nu va fi publicata in “Monitorul Oficial”. Dar, daca va fi publicata in “Monitorul Oficial”, de ce sa n-o avem si noi? Pentru ca nu am vazut-o. Poate sint deputati care au avut acest privilegiu, noua insa nu ni s-a oferit.

Domnul Marian Lupu:

Ceea ce va propun, stimati colegi, este sa nu grabiti evenimentele si sa nu faceti concluzii pripite in acest sens pe marginea acestui proiect. Exista listele respective si vreau sa va rog foarte mult sa nu va grabiti sa faceti concluzii ori propuneri nefiind pe pozitia de a audia raportul comisiei.

Intrebari raportorului, va rog. Microfonul nr. 2.

Domnul Alexei Ivanov:

Stimati colegi, aceste liste ale contribuabililor sint prezentate in Parlament, se gasesc in comisie, sint foarte voluminoase. Dumneavoastra, din raportul care v-a fost distribuit, puteti sa vedeti ca sint mai mult de 500 mii de contribuabili. Va rog, poftim, luati cunostinta, dar imi imaginez cum ati putea analiza acesti 500 mii de contribuabili.

In evidenta Serviciului Fiscal, la toate serviciile care au evidenta fiscala, practic, este exclus factorul uman. Acolo, in mod automat, se prelucreaza si se prezinta aceste liste pe baza programului care este dat la computatoare. Sa spunem, ca acolo se fac oarecare, eu nu stiu, probleme.

Noi, in ultimii 4-5 ani, am avut asa anulari de citeva ori si nu s-a iscat atunci nici o problema dubioasa in privinta aceasta. Poftim, veniti in comisie, fara probleme.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru raportor. Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu va multumesc, domnule Presedinte. Nu punem sub semn de intrebare continutul si corectitudinea listei. Eu privesc la punctul despre care am vorbit, noi trebuie sa aprobam lista contribuabililor in Parlament. Iata care-i problema. Noi ori modificam legea anterioara ori votam o lege care este neregulamentara.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, rog putina liniste.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cititi legea care a fost adoptata de Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Rog putina liniste. Am o intrebare. Cel putin membrii comisiei de profil, care au examinat proiectul nr.1906 ca o comisie de baza, au avut acces, au examinat aceste liste in detalii?

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Bineinteles ca listele au fost prezentate. Noi am lucrat cu toate-toate problemele care sint puse in listele acestea si venim cu un raport la sedinta Parlamentului si cu o propunere.

Rog toti deputatii care au interes: poftim, luati cunostinta de toti contribuabilii inclusi in listele acestea.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, va rog foarte mult, o intrebare foarte clara apare in fata mea. In acest caz, la ce servesc reprezentantii fractiunilor in componenta diferitelor comisii? Eu cred ca sint exact pentru aceasta functie: de a studia minutios toate subiectele supuse dezbaterilor in comisie. Si, in mod obligatoriu, cred eu, sa aduca la cunostinta tuturor colegilor si din fractiuni, si, cu atit mai mult, conducerii fractiunilor, continutul si detaliile acestor proiecte. Presupun ca este o problema de comunicare interna.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pregatindu-ma in aceasta problema, am studiat un caz, cind o intreprindere mica nu a platit un impozit de 5 lei pentru apa si i s-a aplicat amenda cam de 30 si ceva de lei.

Nu credeti dumneavoastra, domnule reprezentant al Guvernului, ca ar trebui sa revizuim acele legi si acele amenzi pe care le-a fixat Guvernul trecut? Si nu vom avea nevoie de fiecare data sa aducem asa liste aici, in Parlament. Fiindca amenzile sint foarte mari, exagerate. Asta este intrebarea mea.

Domnul Marian Lupu:

Domnule raportor.

Domnul Sergiu Puscuta:

Acele amenzi si penalitati care sint calculate in sistemul de evidenta al organelor cu atributie de administrare fiscala sint calculate in stricta conformitate cu legislatia in vigoare. Ele nu pot fi nici mai mici, nici mai mari decit acele cuantumuri, acele procente care sint stabilite de Codul fiscal existent la ziua de astazi in Republica Moldova.

Tin doar sa mentionez ca, incepind cu anul ’98, cu 1 iulie 2002, o data cu intrarea in vigoare a titlului V al Codului fiscal, foarte multe amenzi, sanctiuni financiare au fost revazute si au fost revazute spre micsorare, au devenit mai blinde in raport cu contribuabilii.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, rog sa luati loc, domnule raportor.

Rog comisia.

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de Guvernul Republicii Moldova, si constata urmatoarele.

Necesitatea elaborarii proiectului mentionat a fost conditionata de faptul ca, in corespundere cu prevederile articolului 2 al Legii nr.394-XV din 25 noiembrie 2004 pentru anularea majorarilor de intirziere si a amenzilor, se anuleaza 100% din majorarile de intirziere si 50 la suta din amenda contribuabilului care, la situatia din 31 decembrie 2004, nu are restanta in sistemele de evidenta a organelor cu atributii fiscale.

Totodata, in conformitate cu prevederile articolului 4 din legea in cauza, Guvernul a prezentat Parlamentului spre aprobare listele contribuabililor in numar de 516 mii 651 de beneficiari, carora li se anuleaza majorarile de intirziere si amenzile in suma de 104 572,72 mii lei si, respectiv, de 57 165,45 mii lei.

Concomitent, mentionam ca, din sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat, au fost selectati si inclusi in listele respective si contribuabilii a caror restanta, la situatia din 31 decembrie 2004, nu a depasit suma de 10 lei.

Luind in considerare cele expuse si tinind cont de faptul ca aplicarea Legii pentru anularea majorarilor de intirziere si a amenzilor a avut un impact pozitiv asupra incasarilor la buget in luna decembrie 2004, fiind inregistrata o crestere esentiala, cu 133 851,9 mii lei sau cu 16,73 la suta, fata de perioada similara a anului 2003, comisia accepta proiectul de lege prezentat de Guvern, cu unele propuneri si anume:

Din considerentul ca prezenta lege va intra in vigoare la data publicarii, norma din articolul 2 din proiect urmeaza a fi exclusa.

Totodata, se propune un nou articol 2, cu urmatorul cuprins: “Guvernul, in baza listelor prezentate Parlamentului, va asigura reflectarea in sistemul de evidenta al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, al Serviciilor de colectare a impozitelor si taxelor locale, precum si al organelor Serviciului vamal, a anularii sumelor respective”.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, comisia propune Parlamentului proiectul de lege spre adoptare in prima si a doua lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, aveti intrebari pentru comisie? Nu.

Va multumesc, domnule Ivanov. Rog sa luati loc.

Luari de cuvint la acest subiect? Nu sint.

Deci, supun votului proiectul de Lege nr.1906 pentru adoptare in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1906 este adoptat in prima lectura.

Lectura a doua. Propuneri? Nu sint.

Supun votului proiectul de Lege nr.1906 pentru adoptare in lectura a doua. Cine este pentru rog sa voteze.

La fel, ca de obicei, rog sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr. 3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1906 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura civila, Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe). Proiectul nr.1183. Rog Guvernul.

Domnule raportor, o sa va rog sa va prezentati.

Domnul Stefan Novac, director general al Agentiei de Stat

pentru Proprietatea Intelectuala:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Prezentul proiect contine propuneri de modificare in 16 acte legislative si este elaborat in baza Codului cu privire la stiinta si inovare din 15 iulie 2004 si a Planului actiunilor de realizare a strategiei de dezvoltare a sistemului national de protectie si utilizare a obiectelor de proprietate intelectuala pina in anul 2010, aprobat prin Hotarirea Guvernului din 11 septembrie 2003.

In proiect sint incluse mai multe modificari si completari, cea mai frecventa fiind schimbarea denumirii organului abilitat cu functie de organizare si efectuare a protectiei juridice a obiectelor de proprietate intelectuala, acesta din urma fiind Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala, creata prin fuziunea a doua agentii: Agentia de Stat pentru Protectia Proprietatii Industriale si Agentia de Stat pentru Drepturile de Autor. Si care este succesorul lor in drepturi.

Mai sint propuse citeva modificari in legislatie, conditionate de aderarea Republicii Moldova la diferite acorduri internationale, ce tin de respectarea drepturilor de proprietate intelectuala in Republica Moldova.

Proiectul a fost coordonat in modul stabilit cu ministerele interesate si la definitivarea lui s-a tinut cont de obiectiile si propunerile respective. Rog sa sustineti in prima lectura proiectul.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, aveti intrebari pentru raportor? Nu.

Va multumesc, domnule raportor. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr.1183 si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca sens modificarea si completarea unor acte legislative ce reglementeaza raporturile dreptului de autor si drepturilor conexe.

Modificarile si completarile propuse au drept scop conformarea legislatiei referitoare la domeniul proprietatii industriale si intelectuale la prescriptiile Codului cu privire la stiinta si inovare. Cele mai frecvente modificari si completari propuse in proiect tin de modificarea denumirii organului abilitat cu functia de protectie a obiectelor de proprietate intelectuala, acesta fiind Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala, creata prin fuziunea Agentiei de Stat pentru Protectia Proprietatii Industriale si Agentiei de Stat pentru Drepturile de Autor.

Proiectul a fost avizat de 8 comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente ce vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea proiectului in prima lectura drept concept, iar in lectura a doua cu unele amendamente.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, aveti intrebari pentru comisie? Nu.

Va multumesc.

Supun votului proiectul de Lege nr.1183 in prima lectura.

Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1183 este adoptat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1337 pentru modificarea si completarea unor acte legislative: Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, Legea privind actele de stare civila. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.1337 prezentat de Guvern a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament pe data de 9 iunie 2005. Scopul acestui proiect consta in racordarea Legii privind actele de stare civila cu prevederile Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova la compartimentul regulilor de sistematizare, pastrare, evidenta si transmitere a registrelor de stare civila.

Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei in comisie pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele parvenite la acest proiect.

Tinind cont de Legea nr.23-XVI din 14 aprilie 2005 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern, Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului si Directia juridica a Parlamentului au propus sa fie substituita sintagma “Departamentul Tehnologii Informationale” prin sintagma “Ministerul Dezvoltarii Informationale” atit in cuprinsul proiectului de Lege nr.1337, cit si in tot cuprinsul privind actele de stare civila.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati accepta obiectiile mentionate si propune un nou alineat, la articolul 2 al proiectului, care va prevedea substituirea sintagmei “Departamentul Tehnologii Informationale” cu sintagma “Ministerul Dezvoltarii Informationale” in tot cuprinsul legii.

Cu privire la obiectia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco. Comisia atentioneaza ca propunerea deputatului nu poate fi examinata prin faptul ca in prezentul proiect se propune modificarea, in articolul 36 al Legii privind Fondul Arhivistic, doar a termenului de restrictie asupra utilizarii documentelor, termen care nu se refera la pastrarea sau nimicirea documentelor.

Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, aveti intrebari pentru comisie? Propuneri? Nu.

Va multumesc.

Supun votului proiectul de Lege nr.1337 pentru adoptare in a doua lectura, tinind cont de propunerile comisiei. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

84 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1337 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1629 privind anularea penalitatilor calculate pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale si neachitate la Bugetul asigurarilor sociale de stat ale producatorilor agricoli din localitatile situate in zona de securitate a raionului Dubasari, conform situatiei din 1 ianuarie 2005.

Rog Guvernul.

Domnul Valerian Revenco, ministru al sanatatii si protectiei sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in vederea executarii punctului 4 din Hotarirea Guvernului nr.1098 din 7 octombrie 2004 cu privire la ameliorarea situatiei social-economice in localitatile situate in zona de securitate pentru a proteja, cit de cit, social categoriile respective de persoane care se afla astazi in situatie destul de grea.

La situatia de la 1 ianuarie curent, suma penalitatilor care urmeaza a fi anulata este de 1 milion 307 mii 35 lei, dintre care societatii pe actiuni Fabrica de Conserve ii revin 1 milion 248 mii 148 de lei, S.R.L. “Agro-S.A.” – 8 mii 363 lei si S.R.L. “Levabaciu” – 50 mii 524 de lei.

Astfel, intru sustinerea materiala a producatorilor agricoli situati in zona de securitate a raionului Dubasari, rugam sustinerea dumneavoastra in aprobarea proiectului de lege prezentat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari pentru domnul ministru? Nu sint.

Va multumesc.

Domnul Valerian Revenco:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Multstimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

Proiectul de Lege nr.1629 din 31 mai 2005. Guvernul propune anularea penalitatilor in suma de 1,3 milioane pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari sociale de stat si neachitate la Bugetul asigurarilor sociale de stat la situatia din 1 ianuarie 2005 a trei producatori agricoli din raionul Dubasari, ale caror terenuri agricole sint amplasate dupa traseul Ribnita – Tiraspol.

Conform notei informative, aceasta propunere este bazata pe conditiile grele de prelucrare a terenurilor mentionate in legatura cu obstacolele care apar la traversarea acestui traseu si necesitatea redresarii situatiei economico-financiare a producatorilor agricoli din localitatile situate in zona de securitate a raionului Dubasari.

Comisiile parlamentare sustin examinarea si adoptarea proiectului de lege. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati are unele obiectii de care se va tine cont in lectura a doua. Avind in vedere cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege nr.1629 din 31 mai 2005 spre examinare si aprobare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc, doamna presedinte al comisiei. Aveti intrebari pentru comisie, stimati colegi? Nu.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Luari de cuvint? Nu sint.

 Supun votului proiectul de Lege nr.1629 pentru adoptare in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Unanim. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1629 este adoptat in prima lectura.

Rog comisia s-o pronuntati. Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Buliga:

Se vede ca are doar obiectia de a face prin derogare, pentru a mentiona in proiectul de lege prin derogare. In principiu, comisia sustine aceasta propunere.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Va multumesc.

Deci, la concret. Se propune o modificare: "prin derogare de la prevederile Legii nr.383 din 18 noiembrie 2004", mai departe dupa text.

Domnul Marian Lupu:

Comisia de profil accepta propunerea?

Doamna Valentina Buliga:

Da. Accepta propunerea data.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi, in aceasta situatie, consideram ca, de fapt, intram in dezbaterile pentru lectura a doua. alte propuneri? Nu sint.

Supun votului proiectul de Lege nr.1629 pentru adoptare in a doua lectura, tinindu-se cont de propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati aprobata si acceptata de comisia de profil. Cine este pentru rog sa voteze.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

76 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1629 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

La aceasta etapa a sedintei, procedam la Ora intrebarilor si interpelarilor. Pentru inceput, invit la tribuna centrala reprezentantii institutiilor guvernamentale pentru a oferi raspunsuri la intrebarile adresate de dumneavoastra. Il invit la tribuna centrala pe domnul Vasile Mamaliga, viceministru al industriei si al infrastructurii, pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de domnul deputat Gheorghe Popa.

Domnul Vasile Mamaliga:

Multstimate domnule Presedintele al Parlamentului, stimati deputati,

La interpelarea domnului deputat Popa cu privire la activitatea economico-financiara a Companiei “Redeco”. Sint nevoit sa-mi cer scuze in fata dumneavoastra, dar este necesara o analiza mai minutioasa a acestei companii. Rog permisiunea dumneavoastra pentru a face o informatie ampla, detaliata data viitoare, 14 iulie.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc. Sint intrebari sau nu? Va multumim, domnule ministru.

Se invita la tribuna centrala domnul Teodor Furdui, prim-vicepresedinte al Academiei de Stiinte.

Poftim? A, domnul popa, da. Microfonul nr.3, va rog, cu intirziere, da?

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc, doamna Postoico.

Deci, vreau totusi sa mentionez faptul ca, potrivit acestui acord, la ora actuala, in Republica Moldova, trebuia sa fie extrase circa 100 mii tone pe zi de titei la Valeni, 400 mii metri cub de gaz natural in satul Enichioi si sa se produca de catre companie energie electrica de 4 milioane kilowati pe zi. Volumul anual de investitii ale companiei trebuia sa fie de circa 26 milioane de dolari S.U.A.

In realitate, acesti parametri nu se indeplinesc. Pornind de la cele mentionate, vreau sa va rog foarte insistent sa studiati minutios activitatea acestei companii, caci se cer decizii foarte serioase din partea Guvernului.

Eu accept propunerea dumneavoastra si cred ca peste o saptamina voi primi acest raspuns. Oral. Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Acceptati, domnule ministru, da? Multumesc mult.

Este invitat la tribuna centrala Teodor Furdui, prim-vicepresedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei, pentru a da raspuns la interpelarea doamnei Valentina Cusnir. Poftim.

Domnul Teodor Furdui:

Multstimate domnule Presedinte al Parlamentului, multstimati deputati,

Doamna deputat Valentina Cusnir a pus intrebarea referitor la soarta Parcului national “Nistru de Jos” si la participarea savantilor in elaborarea acestui proiect.

Academia de Stiinte, de la bun inceput, a participat activ la argumentarea stiintifica a parcului national, la elaborarea principiilor stiintifice din aria lui, la elaborarea Regulamentului parcului national, metodologiei conservarii biodiversitatii in ecosistemul “Nistrul de Jos” si a contribuit la pregatirea pachetului de documente pentru hotarirea Guvernului.

Si, eu, personal, am participat la licentierea acestor documente. La pregatirea acestui document au participat nemijlocit savanti. As vrea sa mentionez urmatoarele nume.

In primul rind, doctorul Alexei Andreev, care a fost conducatorul grupei stiintifico-tehnice; profesorul Andrei Munteanu, director adjunct al Institutului de Zoologie, academicianul Andrei Negru, lider al grupului de botanisti, doctorul habilitat Elena Zubcov si multi altii. Savantii au participat activ la pregatirea si argumentarea stiintifica a acestui document. Atit.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Microfonul nr.4, doamna deputat Valentina Cusnir.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc. Dar, conform Regulamentului, am rugat sa vina domnul presedinte al Academiei Gheorghe Duca. Si nu m-a interesat atit, fiindca am avut o nota informativa destul de argumentata, am cunoscut lista celor de la academie care au participat. M-a interesat mai mult soarta acestor documente elaborate si a lucrului care a fost dus in aceasta directie.

Am examinat acest caz mai amanuntit. Este nevoie sa ma adresez organelor de resort. Este o spalare a unei sume mari de bani, dar cel mai grav este spalarea imaginii tarii noastre in fata careia s-a pus o bara la Banca Mondiala din cauza faptului ca banii nu au fost cheltuiti la destinatie si a fost abrogata aceasta hotarire a Guvernului atit de linistit. Am vrut sa vad parerea savantilor despre faptul daca acest parc va mai fi? Si unde s-au cheltuit acesti bani? Va multumesc.

Domnul Teodor Furdui:

Multstimata doamna deputat, domnule Presedinte,

Academicianul Gheorghe Duca este bolnav, cu parere de rau n-a putut sa se prezinte aici, in fata dumneavoastra, astazi. Cu ceea ce ati spus dumneavoastra, noi sintem pe deplin de acord, pe deplin. Societatea stiintifica a intreprins tot ce e posibil pentru a realiza acest program. Dar, cu parere de rau, dupa cum ati mentionat dumneavoastra, Guvernul nu a luat hotarirea necesara. Atit.

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

voi face o interpelare organelor de resort, care trebuie sa-mi dea un raspuns definitiv si clar.

Domnul Teodor Furdui:

Adica, savantii au facut tot ce e posibil.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule vicepresedinte, luati loc.

Este invitata la microfonul central doamna viceministru al educatiei, tineretului si sportului Viorelia Moldovan-Batrinac.

Domnule Revenco, dumneavoastra? Pentru a da raspuns doamnei deputat Eva Gudumac referitor la numarul de medici si de asistente medicale ce activeaza in scolile din orasul Chisinau.

Domnul Valerian Revenco:

Stimata doamna Presedinte al sedintei, stimati deputati,

Cu permisiunea dumneavoastra, o sa raspund eu la interpelare, asa ne-am inteles, fiindca e o problema comuna. Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim. Va rugam

Domnul Valerian Revenco:

In sistemul invatamintului preuniversitar din republica, activeaza lucratori medicali, asistente medicale si medici in conformitate cu normele de functie stabilite in ordinul comun al Ministerului Educatiei si Ministerului Finantelor din ’99 cu privire la statele titularii provizorii ale institutiilor de invatamint preuniversitar, a caror activitate este reglementata in ordinul comun al Ministerului Sanatatii si Ministerului Invatamintului din 2002 privind asigurarea medico-sanitara a elevilor din institutiile de invatamint preuniversitar si masurile de ameliorare.

In prezent, in institutiile preuniversitare din republica, activeaza 91 de medici si 1 328 de asistente medicale. Asigurarea institutiilor preuniversitare cu lucratori medicali cu studii medii este de circa 85 la suta.

Activeaza medici in scolile speciale pentru copii cu diverse deficiente si in scolile din municipiul Chisinau, unde s-au pastrat sectiile scolare din asociatiile medicale teritoriale.

Elevii din institutiile preuniversitare sint supusi anual unor examene medicale de profilaxie, in care sint incadrati specialisti din sectiile consultative raionale si municipale. In cadrul examenelor medicale de profilaxie, se practica strining-teste, care dau posibilitatea de a depista si suspenda, in termene oportune, unele afectiuni, cum ar fi: hipertensiunea arteriala, piciorul plat, dereglarile de tinuta, acuitatea scazuta a vederii, auzului etc.

In 2004, din cei 526 mii 67 elevi, au fost examinati profilactic 96,9 la suta. Morbiditatea generala in rindul elevilor, in ultimii 3 ani, este constanta, oscilind intre cifre destul de inalte: 4 760, 5 200 cazuri la 10 mii copii de virsta respectiva.

 Structura morbiditatii elevilor se prezinta in felul urmator:

pe primul loc – bolile aparatului respirator;

pe al doilea – bolile aparatului digestiv;

pe al treilea – bolile infectioase si parazitare;

pe al patrulea – bolile ochiului si anexelor.

Si altele, la un nivel mai mic.

Institutiile medico-sanitare publice de toate nivelurile si centrele de medicina preventiva acorda suport organizatoric, metodic si instructiv lucratorilor medicali din institutiile preuniversitare. Pentru imbunatatirea calitatii asistentei acordate elevilor in institutiile de invatamint au avut loc doua sedinte comune ale colegiilor Ministerului Educatiei si Ministerului Sanatatii, unde au fost discutate principalele probleme in domeniu, care, spre regret, persista in numar mare. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.3, doamna Gudumac.

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc, domnule ministru, pentru aceasta informatie.

Vreau sa atentionez ca, in comparatie cu 2004, exista o dinamica mai pozitiva, dar sint rezerve. Totusi este mai bine decit in anul 2004. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, rog sa luati loc. Va multumim. Ati oferit la ambele intrebari raspunsul, nu?

Domnul Valerian Revenco:

Mai este inca o interpelare.

Domnul Marian Lupu:

Atunci, va rog.

Domnul Valerian Revenco:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, stimata doamna Eva Gudumac.

La a doua interpelare a dumneavoastra, va aduc la cunostinta urmatoarele: pentru asistenta medicala a pacientilor cu hipoacuzie si surditate, in republica activeaza cabinete specializate de surdologie si protezare auditiva, cabinetul surdo-pedagogic care activeaza in incinta policlinicii consultative a Institutului de Cercetari Stiintifice in Domeniul Ocrotirii Sanatatii Mamei si Copilului, iar in Spitalul Clinic Republican pentru Copii “Emilian Cotaga” activeaza un laborator alviologic, dotat cu utilaj medical modern.

 In cabinetele si laboratoarele nominalizate se pregatesc amprente, olive individuale pentru pacientii cu proteze auditive.

Actualmente, la evidenta medicilor surdologi se afla 4018 pacienti cu surditate neurosensoriala bilaterala, inclusiv 2348 adulti si 1670 copii. Pe parcursul anilor 2003-2004, s-au achizitionat, din contul surselor bugetare centralizate, aparate auditive, distribuite cabinetelor de audiologie din teritorii pentru protezarea auditiva a pacientilor cu surditate, inclusi in listele de asteptare.

In 2003, au fost achizitionate 320 aparate auditive, iar in 2004 au fost achizitionate, spre regret, numai 136 din sursele bugetare centralizate ale Ministerului Sanatatii, distribuite ulterior institutiilor medico-sanitare publice, unde activeaza cabinete specializate de surdologie si protezare auditiva.

Conform datelor sectiei de audiologie si protezare auditiva, in anul trecut au fost depistati 48 de copii cu surditate neurosensoriala, care necesita protezare auditiva. Anul trecut, au fost eliberate in mod gratuit 146 de aparate auditive pacientilor cu surditate neurosensoriala bilaterala de gradul III, inclusiv 39 de aparate auditive pentru copii cu virsta de pina la 18 ani. Adultilor au fost eliberate 107 aparate auditive. Actualmente, toate aparatele auditive achizitionate au fost deja distribuite.

Costul unui aparat auditiv este in jur de 1000 – 1500 de lei, in dependenta de modelul lui. La momentul actual, in republica, conform datelor unui studiu, pina la 8% din populatie sufera de hipoacuzie si surditate, iar 0,5-0,6 la suta necesita protezare auditiva, ceea ce constituie aproximativ 21 de mii de pacienti.

Actualmente, necesita protezare auditiva 3425 de pacienti cu surditate neurosensoriala bilaterala si cu un grad inalt de surditate, inclusiv 1200 de copii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

Doamna Eva Gudumac:

Domnule ministru,

Va multumesc pentru informatia data.

Am dat intrebarea in sensul ca ce s-ar putea face din punct de vedere al profilaxiei? Daca este necesar un centru stiintifico-practic pentru evaluarea, profilaxia surditatii, deoarece avem pacienti prezenti. Este bine ca avem aparatura de performanta, foarte bine.

In Parlament se adreseaza pacienti care trebuie sa plece la Kiev pentru constatarea gradului lor de surditate. Aparatele pe care le primesc acesti pacienti nu intotdeauna corespund gradului de surditate. De aceea, ar fi bine sa va ginditi in privinta unui centru stiintifico-practic.

Va multumesc mult.

Domnul Valerian Revenco:

Va multumesc, Eva Mihailovna, pentru aceasta propunere. In principiu, la noi, in minister, se evalueaza un program national pentru prevenirea, combaterea surditatii, fiindca uneori maladia se datoreaza si lipsei lucrului de profilaxie, diferitelor incalcari ale posibilitatilor de lecuire. Asa ca aveti perfecta dreptate. Multumesc pentru propunere.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule ministru, va multumim.

Domnul Valerian Revenco:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Invit la tribuna centrala pe doamna Ala Popescu, Presedinte al Curtii de Conturi, pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de doamna deputat Angela Arama.

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

La interpelarea din 30 iunie 2005 a doamnei Angela Arama referitor la controlul Companiei publice a audiovizualului “Teleradio-Moldova”, relatez urmatoarele. Potrivit articolului 2 din Legea privind Curtea de Conturi, Curtea decide in mod autonom asupra programului sau de activitate. Un control suplimentar asupra administrarii resurselor financiare publice poate fi efectuat fara decizia Parlamentului, la cererea unei fractiuni parlamentare, unui grup, sustinuta in scris de cel putin 20 de deputati.

Demersul fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat din 27 mai 2005, sustinut de 30 de deputati, reprezentanti a trei fractiuni parlamentare, privind efectuarea unui control financiar la institutia publica nationala a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” in modul stabilit de legislatie s-a examinat de catre Curtea de Conturi, iar controlul nominalizat a fost inclus suplimentar in programul de activitate al Curtii.

Prin dispozitia nr. 138 din 16 iunie 2005, controlorul Curtii de Conturi a inceput controlul conform programului stabilit. Controlul a derulat circa 10 zile. Prin ordinul presedintelui Curtii de Conturi nr.97 din 27 iunie 2005, au fost suspendate patru controale ale Curtii de Conturi la unele intreprinderi, inclusiv la Compania “Teleradio-Moldova”, temei pentru care a servit urmatoarele circumstante.

In baza prevederilor articolului 3 alineatul (1) din Legea privind Curtea de Conturi, Curtea urmeaza ca, pina la 15 iulie, sa prezinte un raport anual catre Parlament asupra administrarii si intrebuintarii resurselor financiare publice.

Conform practicii stabilite, membrii Curtii de Conturi, din momentul aparitiei situatiei date, in lunile iunie-iulie ale fiecarui an, isi finalizeaza toate controalele incepute la compartimentele ce tin de pregatirea raportului, pentru generalizarea si prezentarea lui in termen.

In acelasi timp, trebuie mentionat volumul mare de lucru in cadrul Curtii de Conturi, ca urmare a faptului ca, timp de aproximativ 5-6 luni, nu au avut loc sedinte asupra materialelor de control, acumulate in perioada anterioara, din lipsa cvorumului. Concomitent, au inceput controale conform programului de pe semestrul I al anului 2005, care, de asemenea, au fost examinate in sedintele Curtii.

Aceste circumstante au necesitat aprobarea ordinului nominalizat, de suspendare temporara a controalelor. In confirmare, tin doar sa aduc citeva cifre. Au fost efectuate, pe parcursul a 6 luni, 51 de controale la 222 de unitati. Materialele a 35 de controale au fost examinate deja in sedintele Curtii.

In baza celor expuse, concluzionam ca suspendarea temporara a reviziei financiare la institutia publica nationala a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”, precum si a controalelor nominalizate, nu are nimic comun cu afirmarile din interpelare privind exercitarea presiunilor asupra conducerii Curtii de Conturi in scopul sistarii controlului financiar respectiv.

Conform prevederilor hotaririi Curtii de Conturi referitoare la aprobarea programului de activitate a Curtii de Conturi pentru semestrul II al anului 2005, revizia financiara la institutia publica nationala a audiovizualului “Teleradio-Moldova” a fost inclusa in programul de control tranzitoriu din semestrul al doilea. Despre rezultatele controlului, Parlamentul va fi informat suplimentar.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Angela Arama este in deplasare. Am fost unul dintre semnatarii demersului adresat Curtii de Conturi a Republicii Moldova. Este, daca nu ma insel, in ultimii 5 ani de zile, singura solicitare extraordinara de acest fel adresata regulamentar, legal de catre deputati. De aceea, sint foarte mirat ca presedintele Curtii de Conturi cu de la sine putere, cum spune dumneaei, fara nici un fel de presiuni exercitate din partea unor deputati, membri ai grupului majoritar, cum s-a spus data trecuta de catre doamna Angela Arama, a decis sa suspende aceasta procedura.

Eu inteleg ca doamna presedinte al Curtii de Conturi poate sa ia o decizie in acest sens in cazul controalelor pe care le-a instituit din propria initiativa. In momentul in care Parlamentul, absolut legal, urmind procedurile regulamentare, cere in procedura extraordinara efectuarea unui control, acesta trebuie dus pina la capat. Altminteri, am putea sa cream un precedent foarte periculos de neglijare a vointei Parlamentului, fata de care este responsabila Curtea de Conturi. Ceea ce am dorit atunci, cind am facut demersul catre Curtea de Conturi, a fost ca in raportul pe anul trecut, care va fi prezentat pina la 15 iulie, sa existe referiri la situatia de la Compania publica “Teleradio-Moldova” si la gestionarea frauduloasa a fondurilor.

Cu atit mai mult, cu cit acest control nu este unul de mare dificultate, pentru ca, acum doi ani, Curtea de Conturi a efectuat controale si a descoperit fraude de milioane de lei acordate de la buget. Vreau sa mentionez ca acele rapoarte ale Curtii de Conturi au fost ascunse de deputati. Nu au fost facute publice, nu au aparut in “Monitorul Oficial”, iar opinia publica nu a putut lua act de ele.

De aceea, cu atit mai mult dat fiind gravitatea situatiei, se impunea efectuarea acestui control pina la capat si informarea, cel putin preliminara, asupra concluziilor din cele 10 zile cit s-a efectuat acest control.

Nu as vrea sa initiem chiar miine dimineata o noua procedura pentru efectuarea unui control suplimentar la Compania publica “Teleradio-Moldova”. Acest raspuns nu-l calific decit o spalare pe miini si o desconsiderare a forumului legiuitor. Oricum, este o depasire de competenta si o incalcare a legii.  

Domnul Marian Lupu:

Doua informatii la subiectele care au fost evocate, de fapt la intrebarile care au fost adresate in cadrul sedintei din saptamina trecuta. Intrebarea domnului Susarenco, pentru care urma sa se prezinte reprezentantul Ministerului Culturii si Turismului. Am receptionat solicitarea din partea Guvernului, pentru ca persoanele relevante sa se prezinte in Parlament in ziua de joi, saptamina viitoare, avind un raspuns scris, pe motivul ca toata echipa de conducere din cadrul ministerului este antrenata in programul desfasurarii vizitei oficiale a presedintelui Macedoniei.

La fel, intrebarea adresata de catre doamna Vitalia Pavlicenco Ministerului Industriei si Infrastructurii. Pe motivul deplasarii domnului ministru, a parvenit solicitarea ca dumnealui sa se prezinte in data de 14 aici, la tribuna centrala, pentru a oferi raspuns.

Tot aici, colegul nostru, domnul Cubreacov, a adresat o intrebare cu referinta la organizarea seminarului in incinta Parlamentului de comun acord cu Oficiul Consiliului Europei. Parlamentul a pregatit o nota informativa la acest subiect si as dori o confirmare ca aceasta informatie a fost una exhaustiva pentru dumneavoastra.

Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte al Parlamentului, vreau sa multumesc directiei specializate pentru raspunsul exhaustiv pe care l-am primit si care a fost de natura sa introduca suficienta lumina asupra acestui subiect. Inca o data multumiri.

Domnul Marian Lupu:

Da, mersi.

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Trecem la capitolul interpelari, da? Sau inca nu?

Domnul Marian Lupu:

Evident ca da. La aceasta etapa procedam la interpelari.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Asa inteleg, dupa ce ati spus cine nu a venit.

Domnul Marian Lupu:

Procedam la cea de-a doua etapa a Orei intrebarilor si interpelarilor.

Rog, stimati colegi, sa le adresati de la microfoanele din sala.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Deoarece nu am primit raspuns, asa cum am solicitat si cum ati explicat dumneavoastra, am niste precizari la interpelarea precedenta. Solicit sa am raspunsul saptamina viitoare, un raspuns integral la ambele interpelari.

Astfel, din surse bine informate. Adresez interpelarea-completare domnului ministru Antosii si premierului Tarlev, care putea sa vina, daca nu ar fi in deplasare.

Din surse bine informate, din Ucraina, am aflat ca ministrul Antosii a adresat recent o solicitare Intreprinderii de Stat “Ucrinterenergo” prin care roaga sa se organizeze export de energie electrica Moldovei, exclusiv spre Intreprinderea de Stat “Energocom”, ceea ce si are loc acum.

Cine insa, este intrebarea mea, l-a autorizat pe domnul Antosii sa adreseze o asemenea scrisoare, ale carei consecinte inseamna incalcari serioase ale cadrului legal al Republicii Moldova?

Solicit domnului Antosii explicatii in legatura cu numirea in functia de director general al “Energocom” a domnului Gusev, a carui experienta, spun specialistii, nu corespunde prevederilor articolului 14 din Legea privind energia electrica, adica domnul Gusev nu are experienta manageriala de minimum 5 ani pentru intreprinderile licentiate in domeniul energetic, iar in consecinta, intreprinderii “Energoexport” ar trebui sa i se retraga licenta.

Cum se explica aceste incalcari grave ale legii si ale normativelor in vigoare? Sau avem de a face cu inalti functionari de stat care si-au propus monopolizarea in scopuri profitabile a ramurii energetice?

In legatura cu livrarile de energie electrica de catre “Energocom” spre uzina metalurgica din Ribnita. Vreau un raspuns la intrebarea: a fost supervizat contractul cu A.N.R.E. de “Moldelectrica” si care e termenul de valabilitate? Cine si cui va achita serviciile de transport si de dispecerizare pentru acest contract?

Solicit, de asemenea, domnului ministru Antosii, sa-mi spuna cum deruleaza, in iulie, contractul dintre “Energocom” si Uzina metalurgica din Ribnita. Sintem sesizati ca A.N.R.E. nu a supervizat contractul, deci este ilegal. Iar premierului Tarlev ii solicit sa raspunda: de ce, in acest caz, Procuratura Generala nu e sesizata de A.N.R.E., organ abilitat sa faca acest lucru? Cum explica responsabilul faptul ca Uzina metalurgica din Ribnita achita deja serviciile de transport in valoare de 1,5 dolari pentru un megawatt/ceas, adica 18,5 lei, de 6 ori mai mult decit tariful de transport stabilit de A.N.R.E. pentru “Moldelectrica”, Companiei de distributie “Dnestrenergo”, care nu are nici in clin nici in mineca cu transportul de energie ce intra fizic in Republica Moldova prin liniile electrice aeriene, adica prin nordul republicii, si este transportata de “Moldelectrica”.

Nu avem oare de a face cu escrocherii de proportii si cu prejudicii enorme aduse republicii? Desi se percepe TVA 20 la suta la livrarile de energie, distribuita legal sau ilegal, ma intereseaza sa-mi spuna domnul Antosii si domnul Tarlev daca nu li se pare ca Republica Moldova vinde prea convenabil munitii electrice regimului separatist pe care Chisinaul oficial il califica banditesc si criminal.

Pe timp de razboi, aceste actiuni ar fi fost calificate ca acte de inalta tradare. Si explicati-le, va rog, domnilor ministru si Prim-ministru, deputatilor si opiniei publice ce se intimpla. Nu. Repet, astept, nu astept doar un raspuns formal la aceste interpelari saptamina viitoare de la tribuna Parlamentului, nu inainte de a va informa ca un grup de specialisti energeticieni au sesizat oficialitatile ucrainene si Banca Mondiala in legatura cu monopolizarea pietei energetice din Republica Moldova.

Si am a doua interpelare domnului Marian Lupu, Presedinte al Parlamentului. Am fost sesizata de un grup de deportati din Republica Moldova, care au spus ca au adresat, acum o luna, un demers prin care au solicitat ca ziua de 6 iulie sa fie declarata zi de doliu national si nu au primit inca raspuns. M-au rugat sa mediez, sa intermediez aceasta solicitare a domniilor lor. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, doamna Pavlicenco, haideti, poate convenim la o idee. Din momentul in care mi se face o asemenea adresare, studiez in modul in care stiu, fara intermediari, si, in mod normal, solicitantii vor fi informati, tot asa, la direct, cum mi-au adresat propunerea sau solicitarea lor. Va multumesc.

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte. Prima interpelare este adresata domnului Artur Cozma, ministrul culturii si tineretului, si domnului Victor Tvircun, ministrul educatiei, tineretului si sportului.

Dupa cum cunoastem, atit institutiile scolare si universitare, cit si librariile publice duc o lipsa acuta de carte atit academica, cit si artistica. Pe de alta parte, atit statul, cit si prin alte cai posibile se aloca mijloace considerabile pentru achizitii de carte.

In legatura cu aceasta, rog domnii ministri sa aduca o informatie ampla la urmatorul capitol:

1. Care sint sursele banesti alocate de la buget in ultimii 5 ani pentru achizitiile de carte pentru bibliotecile universitare si academice, bibliotecile scolare, bibliotecile publice?

2. Cite mijloace banesti si cite titluri de carte au fost donate de diferiti agenti economici si institutii filantropice, atit din tara, cit si de peste hotare, in aceeasi perioada, acelor biblioteci? Informatia doresc s-o primesc in forma scrisa.

Si, o intrebare adresata aceluiasi ministru Artur Cozma, ministrul culturii si tineretului, cit si sefului interimar al Aparatului Guvernului Republicii Moldova.

Se cunoaste ca Aparatul Guvernului si Ministerul Culturii si Turismului au anuntat un concurs privind selectarea unei echipe de pictori care vor executa lucrarile de pictura la complexul monastic “Capriana”.

Acest concurs a derulat incepind cu 5 aprilie si pina la 29 iunie curent, cu aprobarea echipei respective in frunte cu renumitul pictor Andrei Calmatui. Pina aici bine si mai bine. Insa, la 1 iulie 2005, la complexul monastic “Capriana”, conform datelor de care dispunem, a avut loc o sedinta de lucru cu usile inchise la care au participat: seful statului Vladimir Voronin si Prim-ministrul Vasile Tarlev.

Desi la sedinta au fost invitati si pictorii care au cistigat concursul, acestia nu au fost admisi in sala la intrunirea respectiva, iar ulterior lor li s-a anuntat, de catre functionarii de la Ministerul Culturii, ca lucrarile de pictura la complexul respectiv vor fi executate de pictorul Musteata, care a pierdut lamentabil concursul organizat de Guvern si de Ministerul Culturii.

Luind in considerare faptul ca lucrarile de pictura de la complexul “Capriana” vor fi efectuate din banii publici si, fara sa ma indoiesc in cunostintele de care dispun in domeniul artelor frumoase atit seful statului, cit si seful Guvernului, rog o informatie privind modul de selectare a echipei de pictori ce vor efectua lucrarile de pictura la complexul monastic “Capriana” care face parte, in exclusivitate, din patrimoniul national al Republicii Moldova. Si care va fi devizul de cheltuieli pentru efectuarea acestor lucrari?

Raspunsul doresc sa-l primesc in mod oral, in cadrul sedintei Parlamentului. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte, am o interpelare catre domnul Papuc ministrul de interne. In ultimele zile am avut mai multe intilniri in Chisinau. Cetatenii de pe strada Albisoara 68/1, 2 si 3 sau de pe strada Dimo 11, 13 roaga clarificari si lamuriri despre parcarile neautorizate din perioada de noapte in locurile de joaca ale copiilor.

Deci neautorizat, sub controlul politistilor, aceste parcari apar dupa ora 20-21 si dispar la 7-8 dimineata. Toate incercarile cetatenilor de a rezolva aceste probleme cu comisariatele de politie nu duc la nimic. Mai mult ca atit, cetatenii sint permanent intimidati de aceiasi lucratori ai politiei, care declara ca toti cei care vor pune asemenea intrebari vor avea de furca cu politia.

De aceea, rog ministrul de interne sa examineze acest caz si sa informeze despre actiunile intreprinse, ca sa oprim aceasta debandada.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare catre domnul Anatol Gorodenco, ministrul agriculturii si industriei alimentare. Anul trecut piata moldoveneasca de cereale a fost monopolizata abuziv, iar agricultorii nu au putut sa-si comercializeze liber productia si, in prezent, multi dintre ei mai dispun de mari cantitati de griu.

In acelasi timp, pe piata cerealiera din Uniunea Europeana se atesta o profunda criza avind la baza rezervele enorme de griu. Intrebarea mea este catre domnul ministru: ce ii asteapta anul acesta pe agricultorii care au semanat griu si va trebui din nou sa-si vinda productia la un pret de nimic prin bursa?

Solicit raspuns in sedinta de saptamina viitoare. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Nu am o interpelare, ci doar in atentia Guvernului, referitor la interpelarea facuta anterior privind controlul asupra tutunului. Am primit raspuns doar de la Ministerul Sanatatii. Este clar, cred ca a sosit timpul sa terminam cu acest cerc vicios cind Guvernul transmite spre executare ministerelor respective orice interpelare care vine de la deputati.

As dori ca Guvernul sa-mi raspunda: care este pozitia sa si planul de masuri care urmeaza a fi realizat intru ratificarea de catre Parlamentul Republicii Moldova a acestei conventii. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Inregistrat. Alte intrebari? Nu sint.

Pachetul este epuizat pentru astazi.

Stimati colegi, inainte de a fixa incheierea sedintei de astazi, doresc sa aduc la cunostinta ca azi, 7 iulie, este ziua de nastere a colegului nostru domnul Ivan Ciontoloi.

Sa-i adresam felicitari dintre cele mai cordiale si urari de multi ani si sanatate. (Aplauze.)

Sedinta o declar inchisa. Va multumesc. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, joi, 14 iulie.

 Sedinta s-a incheiat la ora 12.30.

 Stenograma a fost pregatita spre publicare

 in Directia documentare parlamentara

 a Aparatului Parlamentului