DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a IV-a ORDINARA – DECEMBRIE 2006
Sedinta
din ziua de 7 decembrie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3366 pentru modificarea articolului 5 din Legea
nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere
a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3306 cu privire la completarea si modificarea
unor acte legislative (Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si
ale instantelor judecatoresti – art.1, 2 s.a.; Codul de procedura penala –
art.51 s.a.).
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3670 privind fondurile asigurarii obligatorii de asistenta
medicala pe anul 2007.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2977 privind statutul ofiterului de informatii.
7. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului
de Lege nr.173 pentru modificarea Legii nr.1472-XIII din 29 ianuarie 1998
pentru modificarea articolului 1 din Legea cu privire la Zona
Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” si pentru transmiterea unui
teren Ministerului Culturii (art.II).
8. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului
de Lege nr.1705 pentru modificarea Codului cu privire la contraventiile
administrative si Legii privind Inspectia Muncii.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4278 cu privire la locuinte.
10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4524 privind anularea majorarilor de intirziere si
amenzilor.
11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3367 pentru anularea majorarilor de intirziere
(penalitatilor) si amenzilor.
12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4622 pentru
modificarea si completarea Legii nr.548-XIII din 27 iulie 1995 cu privire la
Banca Nationala a Moldovei.
13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3896 privind comunicatiile electronice.
14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2409 pentru modificarea si completarea Legii taxei de
stat nr.1216-XII din 3 decembrie 1992 (art.3 si 4).
15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2410 pentru modificarea si completarea Legii nr.271-XV
din 27 iunie 2003 cu privire la metodologia calcularii platii pentru servicii
notariale (art.3, 8 si 12).
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte
al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta
95 de deputati. Absenteaza deputatii: Dumitru Diacov, Oleg Tulea – la cerere; Alexandru
Jdanov – din motive de sanatate; Iurie Rosca, Ion Gutu, Nicolai Deatovschi.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am doua propuneri. Prima. Adresez
Biroului permanent solicitarea de-a examina oportunitatea formarii unei comisii
parlamentare pentru cercetarea averii omului de afaceri Oleg Voronin.
Presa continua sa scrie articole rasunatoare
despre presupusa sa implicare in diverse afaceri: legate de “Air-Moldova”,
procurarea unor terenuri la preturi derizorii prin acceptul municipalitatii Chisinau.
Mai inainte s-a spus despre problema microbuzelor. Se scrie despre interesul fata
de deschiderea unor curse de autobuze spre Moscova, in locul circulatiei
trenurilor. Precum rezulta si din sondajele de opinie publica, familia Voronin
e perceputa ca cea mai corupta din tara.
Deci, pentru ca sint foarte mult discutii
la subiect, consider ca ar fi in interesul chiar al sau si al rudelor sale sa
se analizeze si sa se excluda, daca vor fi motive, sau, eventual, sa se
remedieze, daca se va constientiza gravitatea problemei, chestiunea acapararii
paralegale, cu nesabuita a averilor, a afacerilor, a sferelor, a avioanelor
etc., etc. de catre acest businessman prosper din Moldova, pe care personal il
felicit ca nu are probleme cu organele anticoruptie din Moldova. Bineinteles,
daca nu se va accepta la Biroul permanent, vom incerca o initiativa legislativa
in acest sens.
A doua propunere, pe care voi solicita sa o
supuneti votului, este de a-l invita in Parlament pe domnul ministru de externe
si integrare europeana Andrei Stratan in legatura cu razboiul diplomatic
moldo-roman. Pe Presedintele Voronin nu il mai invitam, caci nu ne onoreaza cu
prezenta, pentru a ne raspunde la intrebari. Ma rog, aceasta e.
As vrea sa ne explice, insa, domnul Stratan
motivul atitudinii total inadecvate, manifestate de conducerea statului fata de
Romania, materializata prin delegarea la receptia de la 1 decembrie, organizata
de Ambasada Romaniei, a unui ministru adjunct al economiei. Aceasta in conditiile
in care in plus Romania face tot posibilul ca impactul intrarii sale in Uniunea
Europeana la 1 ianuarie 2007 sa fie cit mai putin dureros pentru cetatenii
Republicii Moldova, pe care nu ii doreste izolati.
In al doilea rind, vreau sa ne explice
domnul Stratan, cum s-a putut gresi in asemenea hal, dincolo de sfidarea absolut
condamnabila, de a fi convocat ambasadorul Romaniei, excelenta sa domnul Filip
Teodorescu, pentru a i se reprosa declaratii ce nu au nimic in comun cu pozitia
oficiala a Romaniei si nici cu ambasada, cind se stie ca actorul Ion Caramitru
a participat la Chisinau la un festival organizat de Uniunea Teatrala din
Moldova, finantat, se pare, chiar de Ministerul Culturii si Turismului de la
noi.
Pe 1 decembrie, Presedintele Marian Lupu
ne-a amintit de Ziua combaterii SIDA. Vreau sa va spun un lucru, de SIDA te mai
poti trata, dar de Romania ba.
Domnule Presedinte,
Si, va rog, de asemenea, sa ma inscrieti cu
o interventie la un proiect de Lege nr.2409.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
La ordinea de zi am doua propuneri. Astazi,
in ziarul “Gazeta Libera” este publicat un material foarte interesant, prin
care se presupune ca avionul, care acum o saptamina sau doua saptamini deja in
urma, in Parlament se propune sa fie procurat cu 16 milioane de dolari. Este
plasat in Internet pe doua site-uri: www.flightglobal.com si www.airliners.dot.net
la un pret de doua ori mai mic, deci, de la 16 milioane la 8 milioane. “Otkat”,
cred ca, se duce in alta parte.
In acest context, as ruga sa introducem pe
ordinea de zi pentru miine o informatie de la “Air-Moldova”, deoarece din
material reiese ca ei au refuzat sa explice ziaristilor aceste lucruri. Fiindca
noi am vorbit si atunci, cind se discuta in plen aceasta chestiune ca exista
unele dubii la capitolul tranzactia respectiva. Iata, a aparut un material deja
in presa, care pare ca confirma faptul ca avionul va fi procurat la un pret de
doua ori mai mic decit cel care a fost anuntat aici, in Parlament.
Si a doua chestiune, care propun sa fie tot
introdusa in ordinea de zi, este vorba despre faptul ca, dupa intilnirile de saptamina
trecuta a Presedintelui Voronin cu Presedintele Putin, au aparut mai multe
materiale in presa, care invoca unele, eu stiu, chestiuni, precum ca ar fi fost
discutate la Minsk si ar fi fost acceptate. Este vorba si despre retrocedarea
retelelor electrice, inclusiv celor de tensiune inalta, a CET-lor. Este vorba
de niste cedari, precum ca in chestiunile transnistrene si multe, multe alte
lucruri, care, in opinia mea, ar trebui clarificate.
De aceea, noi insistam ca sa fie introdus in
ordinea d zi pentru ziua de miine o informatie a Presedintelui Tarii, a domnului
Vladimir Voronin, despre intelegerile care au avut loc la Minsk, ca sa curmam
toate aceste, eu cred, speculatii, care apar in toate sursele de informare in
masa, inclusiv de peste hotarele tarii, despre presupusele intelegeri si cedari
care au fost convenite la Minsk.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau sa precizez un moment. Noi, cind am
modificat bugetul de stat, am investit banii pentru a majora capitalul statutar
intreprinderi de stat. Dar toate procedurile de a procura avionul, trebuie
Guvernul sa respecte legislatia in vigoare si sa desfasoare licitatiile
respective.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Rog, daca aveti posibilitate, sa ma informati,
sa ne informati pe toti, care este starea de lucruri in privinta formarii
comisiei parlamentare pentru aprecierea politico-juridica a consecintelor sau a
foametei din 1946 – 1947?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fiindca domnul Bondarciuc a adus o informatie,
nu stiu, cred ca noi o cunoastem toti foarte bine, insa motivul, care a sunat
aici, in plenul Parlamentului, de modificare a Legii bugetului de stat, de
majorare a capitalului statutar al Companiei “Air-Moldova” a fost unicul:
necesitatea procurarii unui nou avion, care, conform informatiei care ni s-a
distribuit noua, era scris ca va costa aproximativ 16 milioane de dolari,
inclusiv 93 milioane de lei vor fi acordati de catre bugetul de stat, iar
cealalta suma, aproximativ 9 milioane de dolari, va fi un credit comercial de
la citeva banci din Republica Moldova prin intermediul Bancii de Economii.
Acesta a fost motivul modificarii Legii
bugetului de stat, de aceea si insist inca o data, fiindca, daca pretul real al
avionului este cu adevarat 8 milioane, asa cum scrie presa, atunci nu este
necesar de modificat Legea bugetului de stat. Si atunci eu propun aceste 93 de
milioane de lei, cum am propus si in plenul Parlamentului, sa ne intoarcem la
aceasta lege si sa le orientam in alta directie, inclusiv la pensionari, la scoli,
la medicina prin asigurare si multe alte lucruri, care sint nu mai putin
importante ca “Air-Moldova”.
Domnul Marian Lupu:
E clar.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Inca o data vreau sa repet ca scopul
modificarilor legii au fost majorarea capitalului statutar. Numai pentru aceasta
au fost alocate sursele respective, pentru majorarea capitalului statutar.
Toate procedurile de a procura, este legislatia in vigoare si toate lucrurile o
sa se desfasoare conform legislatiei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Eu va rog foarte succint.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Presedinte,
Trebuie sa inteleg ca domnul Bondarciuc
participa la divizarea celor 8 milioane, care vor sa fure, conform ziarului, si
de aceea ii apara asa de mult.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu va rog foarte mult, o sa fac referinta
la obligatiunea de neproliferare a insultelor sale. Sint nevoit sa atrag atentie
asupra acestui moment.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
O replica vreau sa spun. Vedeti, fiecare
poate sa spuna parerea lui, dar depinde de mentalitatea lui. Daca este greu la
cap, ce sa facem?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu va rog inca o data, ca norma generala, sa
pastrati un anumit nivel al culturii dialogului in aceasta sala.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Rog sa ma inscrieti la proiectul nr.3 din
ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Nr.3670?
In continuare microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Acelasi lucru, vreau sa ma inscrieti pentru
dezbateri la proiectul de Lege nr.3670, proiectul de Lege a fondurilor asigurarilor
obligatorii in medicina.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa ma refer la suplimentul la ordinea
de zi, pe care l-am primit azi-dimineata, in care sint introduse trei proiecte
de legi, legi organice si, in special, la proiectul nr.4622, care este venit in
Parlament pe 4 decembrie. Nu este nici un aviz al comisiilor, nu a fost
examinat in comisii si este propus. Este doar raportul comisiei si propus spre
examinare in ambele lecturi, respectiv si celelalte doua proiecte. La ce bun
graba aceasta de a merge cu asa tempouri? Nu s-a examinat de deputati, nu am stiut.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Va explic. Tine, probabil, de competenta
mea sa explic acest subiect, fiindca este un proiect care se inscrie organic in
lista de actiuni comune convenite cu Fondul Monetar International, in special
pentru buna desfasurare a sedintei grupului de state si organizatii donatoare, sedinta
care trebuie sa fie organizata saptamina viitoare la Bruxelles. In cadrul
acestei sedinte, se va dezbate si se va decide asupra unui pachet important de
asistenta financiara gratuita pentru Republica Moldova din partea donatorilor
bilaterali si multilaterali, o asistenta foarte relevanta in conditiile zilei
de astazi pentru Republica Moldova. Iata de care factori este determinat
caracterul de forta majora sau de urgenta, daca doriti, al acestui proiect de
lege.
Doamna Valentina Cusnir:
Sint de acord. Dar, cred ca nu s-a aflat
aseara despre acest lucru si ieri au fost sedintele comisiilor si s-au putut
discuta aceste proiecte si in celelalte comisii, nu doar in comisiile in fond,
fara...
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Aici imi este greu, ca sa va spun, fiindca
nu controlez procesul de munca in cadrul comisiilor, tine de competenta
acestora.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu este prima data, dar trebuie sa...
Domnul Marian Lupu:
Luam act de aceasta situatie.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Eu la fel va multumesc.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Vreau sa spun ca fractiunea, desigur, nu o
sa sustina propunerile citite din ziare. Noi am venit cu un program pe doua zile
foarte supraincarcat, discutat la fractiune, in comisii, la Biroul permanent,
rog sa puneti la vot ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
La sfirsitul saptaminii precedente mai
multe ziare din Republica Moldova au publicat materiale, conform carora domnul
viceprocuror general al Republicii Moldova, Nicolae Oprea, a semnat o circulara,
prin care se solicita o verificare totala a activitatii ONG-lor din Republica Moldova
si in care se subliniaza: “, in mod special a celor care participa la actiuni
de protest.” Ceea ce este o incalcare flagranta a drepturilor cetateanului.
In aceasta ordine de idei, propun de a
include in ordinea de zi pentru sedinta de astazi audierea Procurorului General
sau a domnului Oprea pe marginea acestui subiect.
Si a doua problema. Deci, ziarul nu
comenteaza, ziarul publica continutul circularei cu numarul de inregistrare si
cu semnatura domnului Oprea.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Stimati colegi,
Putin calm. Rog sa continuati.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al sedintei,
De asemenea, solicit sa imi oferiti cuvintul
la sfirsitul sedintei de astazi, pentru a prezenta declaratia Fractiunii
parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Cu aceste propuneri, voi supune votului,
precum a si fost solicitat, propunerea doamnei Pavlicenco pentru a fi invitat in
sedinta plenului Parlamentului ministrul afacerilor externe si integrarii
europene. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.
Stimati colegi numaratori,
Pentru stenograma, rog sa imi fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
31 de voturi “pro”. Propunerea este respinsa.
Propunerea domnului Braghis pentru a audia
o informatie de la “Air-Moldova”. Cine este pentru a accepta aceasta propunere,
rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 –2.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
19 voturi “pro”. Propunerea este respinsa.
Stimati colegi,
Respectiv, nu am temei juridic pentru a
supune votului propunerea de invitare a Presedintelui Tarii, fiindca nici
normele constitutionale, nici normele Regulamentului Parlamentului nu imi
permite acest lucru.
Propunerea domnului Bujor pentru a audia
informatia de la Procuratura Generala. Cine este pentru acceptarea acestei
propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Rog putina liniste.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 21.
Domnul Marian Lupu:
31 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost
acceptata.
Si ultima. O sa rog foarte mult acceptul
domnului Taranu. Comisia a raportat ieri, la sedinta Biroului permanent, s-a
discutat indelungat, sint elemente si detalii foarte importante, eu vreau sa va
rog sa acceptati urmatorul scenariu.
Eu cred ca astazi, pina la sfirsitul zilei,
functie de cum incheiem sedinta plenului, apare si procesul-verbal al sedintei.
Eu as dori sa luati cunostinta de el, dupa care am putea sa discutam deja
detaliat. Sa nu omit eu careva detalii importante in contextul acestui dialog.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Cu aceste propuneri si cu suplimentul
prezentat supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintelor de astazi si de miine,
respectiv 7 si 8 decembrie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Doamna Pavlicenco,
Sintem deja la ordinea de zi.
Microfonul nr.5 foarte succint.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am intrebat astazi si pe colegi si am
primit ordinea de zi aceea de saptamina trecuta, unde proiectul nr.2410 este inscris
pentru ziua de miine. Acum, imi spun colegii, ca, totusi, este inscris pe ziua
de astazi.
Domnul Marian Lupu:
Daca atrageti atentie, in cadrul sedintei,
primei sedinte a acestui ciclu bisaptaminal va a fost inminat si o mica anotatie
de catre Secretariat, fiindca s-au produs anumite miscari a proiectelor de pe o
zi pe alta.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am, dar nu vad aici. Poate eu gresesc,
dar nu am.
Domnul Marian Lupu:
Poate s-a schimbat putin situatia. Dar, de
fapt, va atrag atentia.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
De aceea, inlocuiti-ma, va rog, la
proiectul nr.2410.
Domnul Marian Lupu:
Deci, nu nr.2409, dar nr.2410. Bine. De
acord.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Inainte de-a incepe examinarea subiectelor
incluse pe ordinea de zi, vreau sa va aduc la cunostinta ca in saptamina
premergatoare sedintei de astazi si-a sarbatorit ziua de nastere domnul Nicolae
Bondarciuc, 65 de ani. Sa il felicitam cu toata caldura si sa ii dorim mult
succes. (Aplauze).
Proiectul de Lege nr.3366 pentru
modificarea articolului 5 din Legea cu privire la modul de introducere si
scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane
fizice. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului
5 din Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe
teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice, initiativa legislativa
a Guvernului Republicii Moldova. Proiectul a fost avizat de toate comisiile
permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care au expus
anumite obiectii si recomandari pentru imbunatatirea acestuia si anume.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
considera ca pentru adoptarea proiectului in cauza Serviciul Vamal necesita sa
elaboreze si sa prezinte un mecanism special de control al procedurii nominalizate.
La acest compartiment, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica, cu concursul autorilor proiectului si al Serviciului Vamal, in urma
examinarii procedurii existente de receptionare si prelucrare a trimiterilor postale
internationale, a constatat urmatoarele.
Mecanismul de prelucrare postala si
prezentare la organele vamale pentru efectuarea controlului vamal a
trimiterilor postale internationale, care contin bijuterii din metal si pietre
pretioase, va fi identic cu mecanismul si tehnologia de prelucrare a
trimiterilor postale internationale existente la momentul actual.
Acest mecanism este bazat pe prevederile
Conventiei Uniunii Postale Universale, Regulamentului Postei de Scrisori,
Regulamentului privind coletele postale, Codului Vamal si ale actelor
legislative pertinente, precum si regulilor privind starea serviciilor postale si
instructiunilor tehnologice postale in vigoare.
Coletele cu documente de insotire parvin in
sectia Posta tranzit, unde se verifica nominal cu continutul mentionat in
declaratia vamala. La controlul vamal al trimiterilor postale internationale se
utilizeaza toate modurile controlului tehnic privind deschiderea si examinarea
acestor continuturi, in special aparatul de roentgen, metalodetectorul “Sacta”,
probe pentru metale pretioase, videotehnica si analiza expres.
Coletele adresate clientilor din raioane se
expediaza la Centrul postal conform adresei cu inscriptia “Supraveghere vamala”.
Aceste trimiteri sint prezentate de catre lucratorii postali pentru a fi vamuite
in locurile speciale numai in prezenta destinatarului. De regula, colaboratorii
vamali din teritorii efectueaza controlul vamal al trimiterilor postale internationale
conform unui grafic. Clientii sint informati prin avize despre primirea trimiterilor
si orele de program al vamei.
Trimiterile postale internationale supuse
taxelor vamale se elibereaza destinatarului in oficiul postal, dupa achitarea
taxelor vamale in conformitate cu articolul 102 din regulile privind prestarea
serviciilor postale.
Pornind de la cele expuse, Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului
de lege in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Supun votului. Cine este pentru adoptarea
proiectului de Lege nr.3366, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond,
rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
68 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3366 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3306 cu privire la
completarea si modificarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnule Plesca,
Va rog.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege nr.3306 din 17 august
2006 a fost adoptat in prima lectura prin Hotarirea din 26 octombrie 2006.
Acest proiect are ca scop modificarea unor acte legislative ce reglementeaza
modul de reparare a prejudiciului cauzat de organele de drept ale statului.
Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat pentru examinare in lectura a
doua.
Concomitent, au fost examinate
amendamentele parvenite de la deputati, comisiile permanente si Directia
juridica a Aparatului Parlamentului. Rezultatele examinarii si decizia comisiei
asupra propunerilor la proiect se contin in anexa, care este parte integranta a
prezentului raport. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune
Parlamentului adoptarea proiectului in lectura a doua, luind in considerare
amendamentele acceptate cuprinse la anexa.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Plesca,
Trei amendamente inaintate de mine nu au
fost acceptate. Nu am sa insist pe doua amendamente, dar Comisia nu accepta
amendamentul, numerotat cu nr.9, care se refera la articolul 8 alineatul 2, nu
va suparati, dar motivatia este una, din punctul meu de vedere, neconvingatoare.
Fiindca noi spunem ca nu este normal ca sa
plafonam la doua unitati conventionale. Noi propunem ca minimum sa fie de doua
unitati conventionale, iar restul, in cadrul instantelor de judecata, sa se
stabileasca procesul de judecata.
Fiindca argumentul dumneavoastra il dati, ca
cuantumul sumelor este stabilit pentru repararea prejudiciului material pentru
prestarea, ca de obicei, a unei munci necalificate. Dar ce facem in cazul in
care cel care a fost privat are o munca calificata?
Domnul Ion Plesca:
Intr-adevar, noi am ajuns la aceasta
concluzie, deoarece majoritatea absoluta, acei care se afla in locurile de
detentie, presteaza munci necalificate. Si, de aceea, am si convenit ca sa fie
pina la doua unitati conventionale. Doua unitati conventionale pentru o ora.
Domnul Vladimir Filat:
Eu inteleg foarte bine. Dar, noi, totodata,
vorbim, ca cei care au fost in detentie nemotivat sau fara motiv legal, au
prestat serviciul respectiv si, ulterior, el cere despagubirea respectiva.
Si formula in care o propunem noi sa fie
stipulata, eu cred ca este una foarte corecta. Fiindca, pina la urma, daca
stabilim plafonul minim, plafonul maxim va fi stabilit de instanta pornind de
la probele administrate. Este o formula reusita si lasam pe seama instantei.
Noi doar tot timpul vorbim aici, ca noi avem, totusi, un sistem judecatoresc
care trebuie sa fie si functional.
Eu rog foarte mult sa se ia in vedere mentiunile
facute si, domnule Presedinte, rog sa fie pus la vot amendamentul respectiv. Si
as ruga, totodata, si colegii juristi sa se expuna asupra amendamentului
respectiv. Din punctul nostru de vedere este privarea cetateanului si
stabilirea prin lege a unui minim sau a unei plafonari, daca vreti.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi, intr-adevar, la sedinta comisiei, am
examinat destul de profund si atent aceasta propunere, acest amendament si,
totusi, am pornit de la practica reala care exista, este vorba, in acest caz,
de munca in folosul comunitatii, munca neremunerata, care, intr-adevar, acei
care sint condamnati, sint atrasi la o munca necalificativa: de a matura, de a
curata. Ma rog, niste lucruri care, fara doar si poate, nu pot fi calculate in
suma mai mare decit acei 40 de lei pentru o ora. De aceea, noi, totusi, pornind
de la aceasta practica am considerat ca in acest caz se poate de plafonat cu
acest minim.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu sint de acord, dar sa revenim la ideea
articolului respectiv: in ce caz persoana, care se considera vatamata sau supusa
sa spunem, pe nedrept, sanctiunilor respective, cere despagubirile corespunzatoare?
Deci, daca vorbim de o persoana care are o calificare anume, ea a fost supusa
unor nelegiuiri, sa presupunem, si in perioada respectiva el a efectuat aceeasi
munca necalificata, dar, la general, el are o munca calificata. De ce noi, pe
perioada respectiva, trebuie sa-l supunem sub plafonul respectiv? Si el sa nu
aiba posibilitate sa ceara despagubiri asa cum considera el sau care
realitatea, pina la urma?
Domnul Vladimir Turcan:
In acest caz va fi achitata munca pe care, intr-adevar,
in realitate el a efectuat-o. Si munca aceasta, inca o data repet, este
necalificata.
Domnul Vladimir Filat:
Da, dar el nu a putut, in perioada
respectiva, efectuind munca necalificata, sa practice munca calificata, pe care,
de obicei, o practica.
Domnul Ion Plseca:
Aceasta e o paguba materiala, dar paguba
morala o va stabili instanta de judecata referitor la aceste incalcari.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Plesca,
Eu sint de acord, dar si paguba materiala
este diferita, de la caz la caz.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi...
Domnul Ion Plesca:
Daca dumneavoastra insistati, se poate de
pus la vot, dar aceasta este concluzia comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Juristii s-au expus, solicitarea autorului
a fost sa fie supusa votului aceasta propunere, ceea ce voi face imediat. Cine
este pentru a accepta propunerea evocata de colegul nostru domnul Filat, rog sa
voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Numai o singura intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Imi cer scuze, nu am auzit din cauza
replicii, rezultatele sectorului nr.3.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
20 de voturi. Propunerea nu este acceptata.
Domnul Vladimir Filat:
Eu sint sigur, dar o scurta precizare. Eu
cred ca este o practica foarte vicioasa, cind noi incercam, prin lege, sa
plafonam dreptul cetateanului de a cere anumite despagubiri. Este instanta de
judecata, materialele care sint la dosar si cu probleme necesare le stabileste:
are dreptate sau nu. Asa noi nu mai mult de.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Domnul Ion Plesca:
Vedeti ca aici este vorba numai despre
persoanele condamnate la munca neremunerata.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Plesca,
Eu inteleg foarte bine despre ce este
vorba. Si oricum nu avem dreptul sa plafonam.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Luat act. Alte propuneri? Nu sint.
Domnule Plesca,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea in ansamblu a
proiectului de Lege nr.3306 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3306 este adoptat in a
doua lectura.
Va multumesc.
Proiectul nr.36701 al Legii fondurilor
asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007.
Prezinta Guvernul.
Rog putina liniste.
Domnul Gheorghe Russu – directorul general al Companiei Nationale de
Asigurari in Medicina:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimat Parlament,
Prezentam Legea fondurilor asigurarii
obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007. Proiectul Legii fondurilor
asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007 este elaborat intru
executarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala,
Hotaririi Guvernului cu privire la cadrul de cheltuieli pentru termen mediu
anii 2007 – 2009, altor acte normative in vigoare.
Acest proiect a fost inaintat spre avizare
tuturor ministerelor cointeresate, altor institutii, a trecut avizarile si
concordarea cu partenerii sociali, toate avizele au fost pozitive, iar unele
propuneri inaintate au fost luate in calcul la perfectarea finala a proiectului
de lege. Veniturile totale pentru anul 2007 la companie se propune in suma de 1
937 900 000 de lei si cheltuieli, avind in vedere ca noi sintem nonprofit, la
acelasi nivel. Diferenta, in comparatie cu anul 2006, este plus 410 milioane.
Structura veniturilor. Primele de asigurare
obligatorie de asistenta medicala calculate in marime procentuala, achitate de
angajator si angajati pe anul 2007, se stabilesc in suma de 705 de lei, adica,
anul curent, cota procentuala a crescut pina la 5% de la 4% anul trecut, 2,5%
patronul, 2,5% angajatul.
Marimea primei de asigurare in forma de suma
fixa se calculeaza prin aplicarea primei de asigurare la salariul mediu anual
prognozat pentru anul respectiv in baza indicatorilor macroeconomici. Prima de
asigurare, calculata in suma fixa pe anul 2007, va constitui 1 209 lei, adica,
5% din salariul mediu anual. Aceasta norma este deja aprobata prin Legea
bugetului de stat.
Calcularea incasarilor primei de asigurare
obligatorie de asistenta medicala de la persoanele fizice a fost calculata in
baza analizei la 3 ani de activitate, care am avut noi, si se asigura in medie
29 – 30 mii de persoane fizice. De aceea, cuantumul primelor de asigurare
obligatorie de asistenta medicala achitate de persoanele fizice pe anul viitor
este planificata la nivelul de 35 000 de lei.
In afara de aceasta, anul curent,
Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea strainilor si apatrizilor si,
suplimentar, sint planificate venituri in suma de 850 000 de lei, 25 000 de sosiri
la vizitatorii straini si suma de 5 euro, apreciata in medie prezentarea in tara
de 6 – 7 zile – 85 de lei.
In conformitate cu prevederile legislatiei in
vigoare, Compania Nationala de Asigurari in Medicina, pe linga veniturile incasate
sub forma de prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala, mai incaseaza
si alte venituri sub forma de dobinzi, penalitati si sanctiuni, suma planificata
2 milioane de lei.
Potrivit Legii, aprobate anul curent, cu
privire la marimea, modul si termenul de achitare a primelor de asigurari
obligatorii, eu am in vedere modificarile care au fost facute in ea, s-a
apreciat ca din bugetul de stat pentru persoanele care se asigura de stat cota
o sa fie procentuala de la cheltuieli in marime de 12,1%. Pornind de la aceste
calcule, suma din bugetul de stat pentru asigurarea persoanelor asigurate de
stat este de 1 miliard 195 milioane de lei.
Asadar, aceasta este structura veniturilor
Companiei Nationale de Asigurari in Medicina pe anul 2007. Se imparte in trei
fonduri: Fondul serviciilor medicale curente, Fondul de baza, Fondul de rezerva
si Fondul de profilaxie si cheltuielile administrative.
Fondul de baza sau pentru achitarea
serviciilor medicale – 94% din toate cheltuielile si se planifica 1 miliard 833
milioane 84 de lei. Din ele, la asistenta medicala urgenta la etapa
prespitaliceasca, aceasta este anexa nr.2 la lege, care, la insistenta deputatilor,
anul trecut noi am introdus-o pentru a arata pe programe cheltuielile. Asadar,
asistenta medicala urgenta la etapa prespitaliceasca
158 378 000 de lei, cu o crestere fata de planul aprobat pe anul 2007 de 21,7,
ponderea 8,64 din Fondul de baza.
Asistenta medicala primara, adica medicina
de familie 567 706 000 de lei, cresterea 27,2. Este prioritara in comparatie cu
anul 2006, anul curent. Si ponderea 30,9% din Fondul de baza. Inclusiv
medicamente compensate – 40 de milioane 260 fata de 35 de milioane.
Asistenta medicala specializata de
ambulatoriu – 134 milioane 731 de lei sau cresterea cu 44,4% fata de anul
curent. Asistenta medicala spitaliceasca –
931 939 000 de lei, in comparatie cu anul curent crestere cu 24,1% sau ponderea,
practic, 51% din Fondul de baza. Servicii de inalta performanta – circa 37 578
000 de lei fata de anul 2006, crestere cu 87,9 %.
Si un compartiment nou, introdus in anul
2006 prima data “Ingrijiri medicale la domiciliu”, in suma de 2 milioane 749 de
lei, crestere – 175%. La planificarea volumului de servicii medicale, care
urmeaza sa fie acordate persoanelor asigurate in conformitate cu prevederile
Programului unic pentru anul 2007, a fost luat in considerare numarul populatiei
conform datelor Biroului National de Statistica la situatia de 1 ianuarie 2006.
Si in baza recensamintului populatiei din
anul 2004, actualizate la moment si o cota prognozata in medie pe tara a
persoanelor asigurate de circa 80 % din numarul total al populatiei. Aceste
cifre sint actualizate si in timpul anului. Fondul de rezerva. El este de 2% –
38 758 000. In conformitate cu prevederile legislatiei, Fondul de rezerva va fi
utilizat pentru...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Russu,
O singura clipa.
Stimati colegi,
Eu presupun ca va pregatiti pentru
dezbateri la acest subiect, dar, eu rog, toate discutiile in sala sa se produca
cu o voce mai stinsa.
Va multumesc.
Rog sa continuati.
Domnul Gheorghe Russu:
Va multumesc.
Fondul de rezerva, eu am spus, ca 2% consta
din toate cheltuielile si se propun 38 milioane de lei, din care acoperirea
cheltuielilor suplimentare pentru acordarea serviciilor medicale persoanelor
asigurate in conditiile prevazute de legislatie – 22 de milioane si jumatate si
asistenta medicala a persoanelor neasigurate la etapa prespitaliceasca in
cazuri de pericol sanatatii sau vietii in suma de 16 milioane 298.
Fondul masurilor de profilaxie, aceeasi
cifra 2% din Fondul total sau
38 milioane 758, si mijloacele acumulate vor fi utilizate pentru: realizarea masurilor
de reducere a riscurilor de imbolnavire, pentru efectuarea examenelor
profilactice si promovarea modului sanatos de viata – 20 milioane de lei. Alte
activitati de profilaxie.
In prima cifra intra si vaccinurile, in caz
de necesitate sau de pericol de epidemii si alte activitati de profilaxie, in
suma de 18 milioane 758 de lei. Cheltuielile administrative se propun la
nivelul anului trecut, cresterea 9,2% in limita inflatiei, mai mic decit inflatia
care este promovata in tara.
Eu as vrea sa arat numai cifrele in
cheltuielile administrative: 33% sint prevazute pentru salarizarea
personalului, alte cheltuieli, acestea sint: fortificarea infrastructurii,
extinderea sistemului informational.
Servicii editoriale, formulare, retete,
polite de asigurare etc. si alte cheltuieli legate de reparatia si sustinerea
activitatii Companiei. Ne adresam cu rugamintea catre Parlament de a sustine
aceasta lege si va sintem recunoscatori anticipat.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Mi-am facut impresia ca asistam la o lectie
de informatica, intr-un gimnaziu sau liceu din satele noastre, cum am fost
recent in satul Ciutesti. Intr-o sala de informatica, dotata cu calculatoare
venite de la Presedintele tarii chiar, care sint foarte vechi si nu functioneaza,
si copiii invata sa lucreze la ele doar pe tabla. Avem transmisiune in direct,
cetatenii asteapta sa auda ceva concret.
Ceea ce ne-a prezentat domnul Rusu, mi-a facut
impresia ca este profesor de educatie fizica si preda aceasta informatica. Si
acum trec direct. Da, pot sa raspund, daca ceva am gresit.
Domnule Rusu,
Vreau sa va intreb ce prevede programul
unic de asigurari in medicina pentru anul 2007, daca este el gata si de ce nu
este aprobat, de ce deputatii nu au luat cunostinta de el sa stie ce se prevede
pentru anul 2007.
Vreau sa va intreb, sa va spun toate intrebarile,
caci, oricum, stiu raspunsurile. Sa va intreb de ce la Fondul de remunerare a
muncii calculati si pentru asigurarea medicala in afara. Noua, toti cei
muritori de rind, ni se da salariu si din acest salariu ni se retin aceste 2,5
la suta. Dumneavoastra va calculati tot din acesti bani, adunati de la mult saracitul
popor sa va plateasca ei si asigurarea dumneavoastra in medicina. Daca nu credeti,
deschideti fila 7 de la nota informativa, punctul 2 si o sa vedeti, 212,5 mii
va luati pentru ca sa va platim asigurarea dumneavoastra, a celor angajati in Companie.
Si mai grav, pe aceeasi fila 7 a notei
informative punctul 3 – 13,8 mii contributiile sindicale. Oare noi, poporul sintem
datori sa va platim si contributiile sindicale si la care sindicat?
Domnule Presedinte,
Am o multime de intrebari si stiu ca nu voi
primi raspuns. Am examinat foarte bine si raportul comisiei care nu face deloc
nici o analiza. Propun ca acest proiect de lege sa fie remis in comisie,
examinat la nivelul cuvenit si sa venim aici, in fata tarii, cu niste propuneri
foarte clare si nu sa vorbim de miliarde, ca fiecare nu intelege ce inseamna
aceste miliarde si nu le simte deloc, ba, dimpotriva, vede ceea ce se intimpla
cu asigurarea noastra in medicina, aceasta am vrut sa spun. Si va rog, cind va
fi timpul, sa puneti la vot propunerea mea.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act.
Domnul Gheorghe Russu:
Domnule Presedinte,
Trebuie sa raspund la intrebare? Unicul
lucru, pe care vreau sa i-l spun doamnei Cusnir, e ca Compania Nationala de
Asigurari in Medicina nu ia nici un banut din fondurile de baza. Ea a adus
venit, plus la aceea ca dumneavoastra aprobati 30 de milioane de lei. Va rog sa
atrageti atentie asupra acestei chestiuni, ca tot ceea ce se cheltuie pentru
companie in afara acestui buget, chiar acela ca 1,4, planificat aici, noi cerem
numai permisul sa avem posibilitate de a cheltui banii pentru sistemul
administrativ care este aici. Si vreau sa va spun inca un lucru: cheltuielile
administrative pentru sustinerea … sint unele din cele mai mici din toate
companiile de asigurari.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí ăĺíĺđŕëüíűé äčđĺęňîđ, ďîćŕëóéńňŕ,
đŕçú˙ńíčňĺ, ÷ňî âőîäčň â ňŕęîé ďóíęň äîőîäîâ: ó âŕń
íŕďčńŕíî – ďđî÷čĺ äîőîäű, ńîńňŕâë˙ţůčĺ 2 ěčëëčîíŕ č đîńň ęîňîđűő ďî ńđŕâíĺíčţ ń
íűíĺříčě ăîäîě ńîńňŕâčë 133%. ×ňî âęëţ÷ŕĺňń˙ â ýňč ďđî÷čĺ đŕńőîäű? Ýňî ďĺđâűé
âîďđîń.
Domnul Gheorghe Russu:
Ďđî÷čĺ đŕńőîäű – ýňî č đĺěîíň, č
ďđčîáđĺňĺíčĺ ěĺáĺëč, ďîääĺđćęŕ číôîđěŕöčîíŕëüíîăî îáĺńďĺ÷ĺíč˙ íŕńĺëĺíč˙, č ň.ä.
Doamna Ludmila Borgula:
Ŕ äîőîäű?
Domnul Gheorghe Russu:
Ŕ ďđî÷čĺ äîőîäű – ýňî íŕřč äîőîäű, ęîňîđűĺ
ďđčőîä˙ň îň íŕëîăîâűő îđăŕíîâ çŕ îďîçäŕíčĺ čëč çŕ íĺńâîĺâđĺěĺííóţ ďĺđĺäŕ÷ó
äĺíĺă, amenzile noastre si dobinzile de la banca, daca
sint. Anul acesta cred ca dobinzile de la banca n-o sa fie, pentru ca conform
memorandumului cu Fondul Monetar de la
1 ianuarie noi posibil ca o sa trecem la Trezorarie si acolo deja dobinda poate
sa nu fie.
Doamna Ludmila Borgula:
Č âňîđîé âîďđîń. Îáú˙ńíčňĺ, ďîćŕëóéńňŕ, íŕ
îńíîâŕíčč ÷ĺăî âęëţ÷ĺíŕ â ýňîň çŕęîí ńňŕňü˙ 9, ęîňîđŕ˙ äŕĺň ďđŕâî
ŕäěčíčńňđŕňčâíîěó ńîâĺňó ďĺđĺđŕńďđĺäĺë˙ňü ôčíŕíńîâűĺ ńđĺäńňâŕ ěĺćäó ôîíäŕěč. Ěű
ń âŕěč ďđčíčěŕĺě çŕęîí, ďđčíčěŕĺň çŕęîí Ďŕđëŕěĺíň. Ďî÷ĺěó ćĺ ňóň ďđĺäóńěîňđĺíî
ďđĺäîńňŕâëĺíčĺ ďđŕâŕ ŕăĺíňńňâó, ÷ňîáű âű ńŕěč ďĺđĺńěŕňđčâŕëč, ęŕę čő
čńďîëüçîâŕňü, – íŕ îńíîâŕíčč ęŕęîăî äîęóěĺíňŕ.
Domnul Gheorghe Russu:
Ĺńëč âű îáđŕňčëč âíčěŕíčĺ, ýňî îňíîńčňń˙ ňîëüęî
ę đĺçĺđâíîěó ôîíäó č ôîíäó ďđîôčëŕęňč÷ĺńęčő ěĺđîďđč˙ňčé.
Doamna Ludmila Borgula:
Äŕ, îáđŕňčëŕ âíčěŕíčĺ.
Domnul Gheorghe Russu:
Äĺëî â ňîě, ÷ňî ěű... Ňŕę ńëó÷čëîńü, ÷ňî
ďîńëĺäíčĺ ăîäű ýňč ôîíäű ďîëíîńňüţ íĺ čńďîëüçóţňń˙. Č äë˙ ňîăî, ÷ňîáű čő
čńďîëüçîâŕňü â ňĺ÷ĺíče ăîäŕ, ŕäěčíčńňđŕňčâíűé ńîâĺň čěĺĺň ďđŕâî ńîăëŕńíî çŕęîíŕ
ďĺđĺđŕńďđĺ-äĺëčňü čő č čńďîëüçîâŕňü äë˙ óâĺëč÷ĺíč˙ đŕńőîäîâ íŕ ěĺäčöčíńęčĺ
óńëóăč.
Doamna Ludmila Borgula:
Ŕ ďî÷ĺěó âű íĺ ěîćĺňĺ, ęŕę ďđč ńîöčŕëüíîě áţäćĺňĺ,
ďđčéňč â Ďŕđ-ëŕěĺíň č ďđĺäëîćčňü ńäĺëŕňü
ďĺđĺđŕńďđĺäĺëĺíčĺ č îáîńíîâŕňü, ďî÷ĺěó...?
Domnul Gheorghe Russu:
Ýňîň âŕđčŕíň áűë âńĺ ňđč ăîäŕ. Ĺńëč áóäóň
ňŕęčĺ ďđĺäëîćĺíč˙, ňî čő ěîćíî äčńęóňčđîâŕňü. Íî ˙ ďîëŕăŕţ, ÷ňî äë˙
ýôôĺęňčâíîńňč đŕáîňű âű ěîćĺňĺ äîâĺđčňü ýňî ŕäěčíčńňđŕňčâíîěó ńîâĺňó, ˙ őî÷ó
ńęŕçŕňü, ňĺě, ęňî âőîäčň â íĺăî. Â íĺăî âőîäčň ďđĺäńňŕâčňĺëü Ďŕđëŕěĺíňŕ, ěčíčńňĺđńňâŕ
ýęîíîěčęč, ěčíčńňĺđńňâŕ ôčíŕíńîâ, Ďđŕâčňĺëüńňâŕ, ďđŕęňč÷ĺńęč îň ęŕćäîăî îđăŕíŕ,
çŕčíňĺđĺńîâŕííîăî â đĺřĺíčč. Â îáůĺě-ňî íĺ ěű ďđčíčěŕĺě đĺřĺíč˙, ŕ ŕäěčíčńňđŕňčâíűé
ńîâĺň, ęîňîđűé ˙âë˙ĺňń˙ íŕřčě âűńřčě îđăŕíîě óďđŕâëĺíč˙.
Domnul Marian Lupu:
Este clar.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü, ˙ ďđîřó ńëîâŕ ďîńëĺ
îáńóćäĺíč˙ ďđîĺęňŕ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule director al agentiei,
Vreau sa va pun dumneavoastra o intrebare
simpla. De ce dumneavoastra nu ne intrebati pe noi, pe acei care platim asigurarile
in medicina si pe noi, ca pacienti, cum mai bine trebuie sa fie folositi acesti
bani care nimeresc in bugetul asigurarilor in medicina? Va dau un exemplu
foarte clar. Se mareste cota procentuala pentru anul 2007 de la 4% la 5%.
Aceasta da suplimenatar in bugetul dumneavoastra 141 milioane de lei. Si ma uit
la distribuirea acestor resurse financiare.
Pentru asistenta primara – 567 de milioane,
pentru asistenta medicala specializata de ambulator – 34 de milioane si pentru
asistenta medicala spitaliceasca – 931 de milioane. Este cunoscut de noi, de
pacienti ca cea mai ineficienta asistenta este asistenta spitaliceasca.
Dar dumneavoastra concentrati aici
majoritatea banilor.
Domnule Russu,
Si atunci va intreb, din acele 141 de
milioane, pe care le veti primi dumneavoastra suplimentar de la acel procent suplimentar
de contributii, cit se va duce la medicamente, cit se va duce la cheltuieli de
regie, cit se va duce la cheltuieli de alimentare, cit se va duce la cheltuieli
de reparatie si de alte cheltuieli care sint in sistemul nostru spitalicesc? Si
cit se va duce in salariu? Ca structura eu vreau sa stiu.
Domnul Gheorghe Russu:
Sa raspund?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, poftim.
Multumesc.
Domnul Gheorghe Russu:
Multumesc.
Intrebarea de repartizare si prioretizare a
cheltuielilor in medicina ii revine nu Companiei, dar Ministerului Sanatatii si
Protectiei Sociale, care apreciaza prioritatile. Prioritatile si cota
procentuala, indreptata spre realizare in sistemul ocrotirii sanatatii, sint
concordate completamente cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, aprobate
de Guvern, si acestea sint prioritatile. Specialistii in domeniu considera ca
ele ar influenta mai efectiv asupra sanatatii populatiei. Acum de ce in spital
atit si in medicina primara atit? In toate tarile, care nu numai au trecut la
asigurari, dar, in principiu, medicina primara este structura-cheie care rezolva
problemele sanatatii populatiei la 95%.
Altceva, la noi, deocamdata, acest sistem
nu este efectiv, de aceea ca niciodata nu i-a fost data atentia cuvenita. S-au
schimbat prioritatile si Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, si
organismele internationale sustin anume acest aspect.
Domnilor deputati,
Vreau sa va spun ca spitalul recupereaza
numai aceea ce nu s-a facut pina la intrarea in spital. Eu am in vedere ca
medicina primara, care se ocupa si cu profilaxia, si cu tratamentul, si cu
depistarea bolilor la stadiul incipient, aceasta este cea mai inalta
eficacitate si cind vom ajunge ca la noi medicina primara sa lucreze efectiv,
noi o sa putem spune ca am rezolvat mai mult sau mai putin problemele privind sanatatea
populatiei.
Desigur, spitalele necesita foarte multi
bani. Absolut corect. Dar deocamdata noi putem rezolva problemele si trebuie sa
le rezolvam in limita veniturilor pe care le avem. Veniturile noastre, chiar
fiind 2 miliarde sau 1 miliard 927, nu sint asa de mari, cum se cer necesitatile
populatiei in sanatate. Si, in afara de aceea, continuu raspunsul.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ii mai mult raspuns decit intrebare.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu, eu raspund in continuare. Si la
medicamente eu am numit cifrele: 40 de milioane se duc pentru medicamentele
compensate, 40 de milioane se duc pentru cazurile tratate la domiciliu.
Medicamentele, 100 de procente compensate, si noi am introdus aceasta ca omul sa
nu ajunga de fiecare data la spital. Si in spital, undeva 160 de milioane de
lei pentru medicamente. Asa ca mai mult de 200 si ceva de milioane din suma
totala se duc pentru medicamente. Restul – pentru alimentare, pentru sustinerea
infrastructurii, cheltuieli de regie si salarizare. Salarizarea in institutiile
medicale difera: 50%, 55%, 60%. Depinde, la salvare, la medicina primara cota
este mai inalta, in spitale – 50. In medicina specializata – 55%. Aceasta este
cota din sumele contractate.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Eu nu sint multumit de raspuns si va spun
de ce, domnule Rusu. Am analizat Regulamentul distribuirii mijloacelor in
cadrul programului unic. Si va spun urmatoarele. Pentru salariu – 55%-60% am
spus corect. Cheltuieli de regie in jurul a 10%. Medicamente – 18%.
Domnul Gheorghe Russu:
Eu asa si am numit, 18. Eu am numit cifra
totala.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Va spun, ca sa cunoasca toata lumea, pentru
ce cheltuim noi banii. 4%, numai 4% – alimentare si 20% – reparatii capitale si
tot ceea ce tine de deservire. Ca, in principiu, 18% se folosesc efectiv,
pentru ca sa ii acorzi un ajutor pacientului care plateste acesti bani. Si noi,
care sintem asigurati, platim acesti bani. Eu nu inzadar v-am intrebat in
privinta medicinii primare. Dumneavoastra ati conformat ca 95%, in general,
depinde de medicina primara. Acum medicina primara este sub responsabilitatea medicului-sef,
adica a spitalului. Adica, in principiu, rezulta ca, daca medicul-sef
gestioneaza mijloacele financiare spitalicesti, inseamna ca el isi permite sa
ia bani si din medicina primara si medicii de familie, care trebuie sa acorde
ajutorul acolo la locul de trai iarasi sint defavorizati.
Stimati colegi,
Noi cheltuim banii si ii cheltuim
ineficient. Este mult mai important sa realoci mijloacele la medicina primara si
sa ii acorzi ajutor medical acolo unde omul traieste si la ambulator. Ambulator
aceasta este policlinica noastra, decit sa il trimiti in spital si in spital el
va primi ajutorul necesar. Dar vor fi cheltuiti bani pentru salariu, pentru
regie, pentru intretinere s.a.m.d.
Stimati colegi,
Aceasta noi facem cu dumneavoastra, din
banii pe care noi ii platim. Si de aceea si v-am spus ca eu nu sint de acord,
ca pacient si ca asigurat, ca banii mei sa fie folositi in felul in care
dumneavoastra il propuneti.
Stimati colegi,
De aceea, eu as propune, ca noi sa nu votam
astazi acest proiect de lege in prima lectura, sa revenim, in general, la
politica de distribuire a mijloacelor fondului pentru asigurari in medicina, ca
acesti bani pe care putin ii acumulam sa fie folositi pentru sanatate, dar nu
pentru a deservi cladiri, apa si alte chestiuni care sint. Si acele 27 de
milioane care, pentru agentia dumneavoastra, sint exagerate. Noi am discutat
acest lucru si anul trecut si am spus ca trebuie sa facem sistemul informational,
si ca medicii de familie cheltuie o gramada de timp, pentru ca sa faca toate darile
de seama s.a.m.d. Am vazut ceva acolo prevazut 3 milioane de lei, dar aceasta
nu va solutiona problema, fiindca majoritatea banilor sint cheltuiti de agentiile
dumneavoastra teritoriale si de administratia centrala a agentiei.
Domnul Marian Lupu:
Am notat propunerea dumneavoastra.
Microfonul nr.4.
Domnule Russu,
Microfonul nr.4.
Domnul Gheorghe Russu:
Eu as vrea...
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu, de fapt, nu am intrebari, deoarece nu
am primit pina acum raspuns la intrebarile pe care le-am adresat inca anul
trecut, inclusiv datorita faptului ca fractiunea majoritara aici, in
Parlamentul Republicii Moldova, a votat ca sa nu mi se ofere aceste raspunsuri.
De aceea, va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Galina Balmos:
Stimate domnule director,
As solicita o claritate poate la urmatorul
subiect. In anexa nr.1 apare Fondul de rezerva, Fondul masurilor de profilaxie,
precum si la anexa nr.2 cu suma de 38 milioane 758 de mii. In prima anexa este
o descifrare a acestui fond, fiind un fond de prevenire a riscurilor de
asigurare. In a doua anexa, acelasi fond se descifreaza ca fond de reducere a
nivelului de imbolnavire. Poate ne oferiti o explicatie ce ar insemna prevenirea
riscurilor de asigurare. Daca este vorba de acelasi fond?
Si a doua intrebare. In acest fond al masurilor
de profilaxie se divizeaza suma 20 de mii pentru realizarea masurilor, 20 de
milioane, ma iertati, pentru realizarea masurilor de reducere a riscurilor de imbolnavire.
Efectuarea examinarilor profilactice si promovarea modului sanatos de viata si
celelalte 18 milioane – alte activitati de profilaxie. Cum se descifreaza alte
activitati de profilaxie?
Domnul Gheorghe Russu:
Da, va multumesc, pentru intrebare. Eu am sa
incerc sa raspund. Nu este nici o divergenta intre punctul 3 de la cheltuieli,
unde este indicat si descifrarea unde este. In general, ambele aceste puncte,
introduse aici, acestea sint pentru reducerea riscurilor de imbolnavire. Dar
dumneavoastra intrebati la ce, concret, sint prevazute cifrele acestea. 20 de
milioane, aceasta e in afara de efectuarea examinarilor profilactice si
promovarea modului sanatos de viata. Dumneavoastra sa priviti la televizor
emisiunile “Sa fii sanatos este la moda”.
Este o emisiune, pe care noi o sustinem –
modul sanatos de viata este, poate, principala pirghie a noastra de a micsora
morbiditatea si mortalitatea, dar si 80% din eforturi trebuie indreptate pentru
a aduce constiinta populatiei la un mod sanatos de viata. Dar, la concret,
aici, iata anul acesta din acest fond noi am procurat de 10 milioane si 500 de
mii vaccinuri contra gripei. Noi nu stim cind va bate la usa la noi gripa aviara.
Prognozele nu pot fi. De aceea sint planificati acesti bani in caz de o eruptie,
in caz de o calamitate, in caz de o epidemie grava, se ia decizia de Consiliul
Administrativ si se procura medicamentele sau remediile necesare.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Domnul Gheorghe Russu:
Alte activitati de profilaxie, majoritatea
din acestea sint in sustinerea sistemului de informare a populatiei in timpul
anului.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule director general,
Dumneavoastra, in legea propusa pentru
prima data, debutati cu un articol nou, ce tine de drepturile, autorizarea
Companiei Nationale de Asigurari sa distribuie, sa redistribuie mijloacele
financiare intre compartimentele fondurilor. Noi am discutat la comisie tema
aceasta. Eu atunci nu am auzit argumente si v-am rugat, totusi, ca dumneavoastra
sa aduceti la cunostinta. Pina la urma, este prioritatea Parlamentului sa
redistribuie mijloacele si care sint argumentele dumneavoastra, caci
dumneavoastra cereti acest drept in legea mentionata.
Domnul Gheorghe Russu:
Chestiunea consta intr-aceea ca si acest
compartiment a trecut toate expertizele necesare: si de juristi, si la Guvern.
Ea corespunde Legii asigurarii obligatorii de sanatate, unde este prevazut ca Compania
are dreptul de a redistribui. Noi nu ne-am asumat responsabilitatea aceasta,
ridicindu-l la nivelul superior la Consiliul de administratie, care este format
din toate structurile statului. Daca se considera ca aceasta nu poate fi, nu ramine
decit sa discutati chestiunea aici, in Parlament.
Domnul Alexandru Oleinic:
Da, e o noutate, pur si simplu, si pentru
noi: drepturi pentru Consiliul de administratie.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu au fost obiectii la acest punct in afara,
dumneavoastra ati atras atentia atunci, nici la un nivel pina acum. Daca se
discuta, poftim.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine, pentru lectura a doua noi o sa
propunem atunci ca sa fie exclusa.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule raportor,
Cine ca cine, dar dumneavoastra cunoasteti
ca expertii internationali au recomandat si recomanda ca aceasta cota de finantare,
ce revine asistentei medicale primare, sa constituie cel putin 35%. Asa?
Dumneavoastra frumos ati vorbit la intrebarea domnului Cosacriuc despre
importanta medicinii primare. O boala mai usor si mai ieftin este sa o previi,
decit sa o lecuiesti. Dar, in realitate, conducerea medicinii noastre, inclusiv
dumneavoastra, nu prea respectati acest adevar. Iata, din mijloacele acumulate in
fondul de baza pentru asistenta medicala primara dumneavoastra propuneti sa fie
utilizate 567 de milioane de lei. Acestea sint aproximativ 30% si ceva.
Domnul Gheorghe Russu:
31, de 31.
Domnul Anatolie Onceanu:
Dar impreuna cu medicamentele compensate.
Ceea ce este complet alt capitol – medicamentele compensate. Daca am scoate
aceste 40 de milioane, ramin vreo 27 – 28%. Mai mult decit atit, normativul pe
cap de locuitor ce rezulta din aceasta suma, este, dumneavoastra tot aici
stipulati 194 de lei, asa e? Dar intr-un ordin comun al dumneavoastra, al
Companiei, in comun cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale dumneavoastra
numiti, desemnati alt normativ de 154 de lei, iar acest ordin sta la baza
contractelor pe care le veti incheia dumneavoastra impreuna cu structurile
teritoriale, deci, cu 40 de lei mai putin.
In asemenea situatie, pentru medicina
primara, nu 27% – 28%, dar 24% – 25% vor reveni. De ce?
Domnul Gheorghe Russu:
Multumesc pentru intrebare.
Vreau sa precizez ca dumneavoastra, posibil,
ati luat cifra la per capita de anul trecut.
Domnul Anatolie Onceanu:
Nu, 194 acum.
Domnul Gheorghe Russu:
Pai, asa si este. Aceasta si a fost cifra
care merge la contractare, 188,05, nu 194, poate ati vazut varianta, nu ultima,
dar e 188, cresterea e cu 24%.
Domnul Anatolie Onceanu:
Dar in procentaj este net inferioara, vreo
27% maxim va fi, dar nu 35%.
Domnul Gheorghe Russu:
Vreau sa va spun ca medicamentele
compensate sint o parte componenta a medicinii primare, care sint directionate
pentru profilaxia bolilor cardiovasculare. Si daca medicul de familie are numai
mina si fonendoscopul si nu are medicamentele necesare, atunci ce profilaxie
sau ce tratament poate sa fie? De aceea, medicamentele compensate legal intra in
aceasta suma, pentru ca este o parte componenta. Ca si in spital, spitalul are
medicamentele lui, au si ei medicamentele lor.
Domnul Anatolie Onceanu:
In buget aveti alt capitol: “Medicamente
compensate”.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu, nu, aici intra. Eu doar am spus, aici sint
medicamente gratuite inca, tratamentul la domiciliu, afara de cele 40.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Russu,
Ca sa nu intindem povestea, eu nu am sa
intru acum in discutie foarte dura cu dumneavoastra. Noi solicitam ca
dumneavoastra sa revedeti aceste normative si marirea cotei pentru medicina
primara. Aceasta, in primul rind.
Domnul Gheorghe Russu:
Noi prioritizam medicina primara si din an in
an cota banilor la dinsii creste.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
O finalitate.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Russu,
Real e mai mica, doar v-am demonstrat.
Domnul Gheorghe Russu:
E 31%, ne-au ramas 4% sa mai adaugim.
Domnul Anatolie Onceanu:
Bine. Urmatoarea intrebare si gata. In
acelasi timp, dumneavoastra, analizind dinamica executarii fondurilor, de
exemplu, destinate masurilor de profilaxie, ce
s-a mai vorbit, vedem ca din an in an ele nu se folosesc, nu se utilizeaza. Iata,
in 2005, din 26 de milioane s-au folosit numai 24%. Iar anul curent, din 30 de
milioane in cel mai bun caz 10% s-au folosit. Zeci de milioane nu se folosesc.
In acelasi timp, avem zeci de programe
republicane de combatere a maladiei SIDA, a tuberculozei, cancerului, unde sint
necesari bani pentru profilaxie, ele nu se realizeaza, sint pe hirtie, caci nu ajung
bani. Iata, dumneavoastra zeci de milioane nu le folositi pentru profilaxie.
Domnul Gheorghe Russu:
Chestiunea consta intr-aceea ca datele pe care
le aveti dumneavoastra, cred ca nu sint ultimele. Iata, acum noi am platit 12
milioane din Fondul de profilaxie, pentru procurarea vaccinurilor contra gripei.
Eu nu stiu: e datorita la aceea ca le procuram noi si vaccinam contingentele-tinta,
dar in ultimii trei ani noi nu am avut epidemii de gripa dezvoltata sau mare, asa
cum era inainte.
Anul curent s-au procurat, eu nu zic ca,
poate, datorita numai la aceasta, poate si Dumnezeu tine cu noi, dar 10
milioane si jumatate anul acesta s-au indreptat spre... iata, acum s-au dus,
vaccinurile sint procurate.
Domnul Anatolie Onceanu:
Eu exemplele le-am dat din informatia
dumneavoastra, unde scrie ca dumneavoastra zeci de milioane nu le folositi
pentru destinatie.
Domnul Gheorghe Russu:
Da, la 1 iulie, cind a fost prezentata
legea in Parlament, de atunci s-au schimbat multe lucruri.
Domnul Anatolie Onceanu:
Exact. Cam aceeasi e situatia si la
medicamentele compensate, zeci de milioane nu se folosesc. Chiar dumneavoastra
dati.
Domnul Marian Lupu:
Pe rind.
Domnul Gheorghe Russu:
Sint datele prezentate atunci cind s-a
prezentat legea, acum sint 21 de milioane cheltuite la ziua de 1 decembrie.
Domnul Anatolie Onceanu:
Din 36 care sint, 21 ati cheltuit, inseamna
ca vreo 15 milioane nu o sa reusiti sa le cheltuiti, ori 10 milioane. In timp
ce medicamente nu ajung.
Domnul Gheorghe Russu:
Nimeni nu este refuzat si nimanui nu i se da.
Chestiunea consta intr-aceea ca constiinta populatiei de a se adresa si de a
primi aceste medicamente este nu la nivelul cela. Noi trebuie sa cheltuim inca
bani tot din profilaxie pentru.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Russu,
Medicii din teritoriu spun ca este un
mecanism foarte greoi. Dumneavoastra trebuie sa va ginditi cum sa schimbati
acest mecanism si sa folositi cu destinatie aceste sume.
Domnul Marian Lupu:
S-a luat act.
Stimati colegi,
Subiectul, pe care il dezbatem, este unul
mult prea important si, eu cred ca stimatii mei colegi, acest subiect merita o
atentie mai sporita a plenului Parlamentului, ma refer la agitatia din sala.
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Domnule Russu,
Eu am urmatoarea intrebare. Stiti ca eu tot
timpul mai mult sint pentru medicina spitaliceasca, deoarece sint spitalizati acei
mai gravi bolnavi, care necesita si operatii de performanta si toate celelalte.
Este laudabil faptul ca a crescut finantarea
pentru medicina primara la toate trei compartimente si este pe cap de
locuitori, aceasta e bine. Dar, totodata, medicina spitaliceasca este caz cercetar.
Prin urmare, aceea ca s-a sporit la operatiile sau la medicina de performanta,
la operatii de rinichi, de inima etc. cu
87 la suta, aceasta este pozitiv. Dar, totodata, dumneavoastra cunoasteti ca
numarul bolnavilor care necesita interventii chirurgicale de cord si de rinichi
este cu mult mai mare.
Cum considerati, acea suma, preconizata in
buget pentru medicina spitaliceasca, unde se incadreaza si medicina de
performanta, este indeajuns la ora actuala? Doar aceasta spitaliceasca sint
bolnavii carora nu li se poate acorda ajutor in medicina primara, daca el are
un ulcer perforat ori are alta patologie. Cum considerati dumneavoastra?
Domnul Gheorghe Russu:
Daca e vorba de medicina spitaliceasca, ea
cere, desigur, mult mai multi bani decit noi putem da astazi, nu proportional,
eu subliniez, din ceea ce avem noi, in general. Dar eu vreau sa va spun, ca din
banii aceia, principiul pe care noi il promovam este prioritizarea.
Si anul curent, in medicina spitaliceasca
s-a tinut cont ca medicina performanta se face in institutiile republicane. Si
atentia noastra, si finantarea prioritara a fost facuta, au fost selectate cele
mai grele.
Doamna Eva Gudumac:
Pe parcurs va fi posibil de marit, fiindca
aceasta e un program.
Domnul Gheorghe Russu:
Desigur. Acesta e Centrul Mamei si al
Copilului, Institutul Oncologic, Institutul de Cardiologie.
Doamna Eva Gudumac:
Da.
Multumesc.
Domnul Gheorghe Russu:
Cresterea e la institutul la care
dumneavoastra lucrati, e mai mult de 30%. E mult mai mult.
Doamna Eva Gudumac:
Acum a doua intrebare. Cum se intercaleaza
programele nationale de stat cu bugetul dumneavoastra? Se completeaza una pe alta
sau ce se intimpla?
Domnul Gheorghe Russu:
Citeva programe se completeaza una pe alta.
De exemplu, programele de tratare a tuberculozei. Noi ii luam pe acei asigurati,
Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale programele nationale ii asigura pe acei
neasigurati. In oncologie la fel. Asa ca se imbina.
Doamna Eva Gudumac:
Adica, mai este o sursa suplimentara.
Multumesc.
Va pun ultima intrebare: de ce dumneavoastra
programati penalitati si sanctiunile le planificati cu 2 milioane. De unde stiti
ca 2 milioane si nu ar fi
1 milion sau numai 500? Doar constiinta noastra creste din ora in ora. De ce ati
planificat asa? Din care considerente? Cam cite persoane ar trebui sa fie sanctionate
sau cite penalitati ca sa ajungem la 2 milioane?
Domnul Gheorghe Russu:
Eva Mihailovna,
Noi stim exact institutiile care nu au platit
si stiu suma cu care ei sint datori, si stim mecanismul de calculare, daca el e
calculat la acei care au datorii fata de noi. Si, posibil, introducerea penalitatilor
este un mecanism care ne permite sa fim efectivi. Datoriile fata de noi ale
agentilor economici sint mai putine de 1% fata de fondul nostru total, adica, in
jurul a 4 – 6 milioane.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule director,
Pentru anul 2006, in bugetul structurii
dumneavoastra, a cheltuielilor administrative, au fost planificate 6 milioane de
lei pentru implementarea sistemelor informationale. As vrea sa cunosc daca au
fost implementate aceste sisteme si cum au fost cheltuiti acesti bani?
Domnul Gheorghe Russu:
Sistemul informational a fost dat in
exploatare si este implementat in
10 raioane si in municipiul Chisinau. Urmatorii pasi pentru anul viitor sint
restul raioanelor. Este procurat tot SOFT-ul, este procurata toata tehnica,
este pregatit personalul.
In principiu, sistemul nostru, am in vedere
al asigurarilor obligatorii de sanatate, cu institutiile medicale, acele care sint
rezidente la agentia noastra, deja lucreaza in contact direct. Urmatorii pasi sint
prevazuti pe anul viitor.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Deci, dumneavoastra confirmati ca sistemul
informational este implementat si banii sint cheltuiti dupa destinatie, da?
Domnul Gheorghe Russu:
Desigur. Puteti lua cunostinta.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Atunci, spuneti-mi, va rog, de ce includeti
pe anul viitor aceste 6 milioane si unde le includeti iarasi? Pentru ca logica
normala spune ca daca un sistem informational de 6 milioane a fost implementat in
anul 2006, aceste 6 milioane urmau sa fie excluse din cheltuielile
administrative ale structurii dumneavoastra pentru anul 2007. Dar dumneavoastra,
pentru 2007, inca majorati cu 2 milioane cheltuielile administrative.
Domnul Gheorghe Russu:
Imi dati voie sa va raspund?
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, eu astept.
Domnul Gheorghe Russu:
Chestia consta intr-aceea ca sistemul
informational este conditionat nu numai de aceea cit putem noi investi sau cit
putem face. Chestia este conditionata paralel si de sistemul institutiilor
medicale, de retelele care sint in continuare nedezvoltate, sa spunem asa, nu
putem ajunge pina la fiecare medic la periferie. Si, cu fiecare etapa urmatoare,
sistemul ia urmatorul bastion, sa spunem asa. Eu am spus ca sistemul este gata in
sensul ca este gata tot SOFT-ul, sint bazele de date si are loc dezvoltarea
fizica de acum si se cer cheltuieli suplimentare.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule director,
Nu pot sa fiu de acord cu dumneavoastra din
simplul motiv ca 6 milioane este costul sistemului informational. Eu as fi de
acord cu dumneavoastra cind dumneavoastra ati spune: da, noi am cheltuit in
anul 2006 6 milioane pentru implementarea sistemului, iar pentru mentinerea si
deservirea lui, in anul 2007, sint necesare 1 milion si jumatate. Dar cind
dumneavoastra cheltuiti in 2006 –
6 milioane pentru implementare si tot aceste 6 milioane le preconizati si
pentru anul viitor, nu sint clare lucrurile. Eu inteleg acest fenomen in felul
urmator: prin aceasta dumneavoastra ascundeti majorarea cheltuielilor
administrative pentru structura dumneavoastra.
Si intrebarea a doua. Pentru anul 2007
cresc defalcarile de la bugetul de stat in fondurile de medicina obligatorie cu
19%, iar contributiile persoanelor fizice si ale agentilor economici – cu 43%.
Spuneti, va rog, aceasta este politica statului de a pune cheltuielile
medicinii pe umerii cetatenilor Republicii Moldova sau statul nu are incredere in
acest sistem? Care este argumentarea dumneavoastra?
Domnul Gheorghe Russu:
Din cauza ca sintem un stat destul de sarac,
bugetul isi ia unele angajamente pentru persoanele care nu pot face investitii in
sanatate, dumneavoastra stiti pentru cine: pentru invalizi, pensionari, copii
etc. Si noi avem un model mixt, dar scopul conform caruia se dezvolta sau
trebuie sa se dezvolte asigurarile, micsorarea presiunii asupra bugetului si marirea,
ma scuzati, asupra veniturilor de la veniturile populatiei.
Europa plateste in medie 13 % pe diferite
scheme, jumatate pe jumatate sau 2/3 pe 1/3, aceasta depinde cum se ia decizia in
tara. Si 90% sau 95% din veniturile companiilor sint prevazute din cotele
patronilor si ale asiguratilor. Aceasta e calea pe care merg asigurarile. Noi, deocamdata,
mergem pe calea pe care dumneavoastra ati numit-o.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule director,
Eu regret ca dumneavoastra tratati astfel aceasta
situatie si nicidecum nu cred ca cetatenii Republicii Moldova sint mai bogati
ca statul Republica Moldova. Daca este asa cum spuneti dumneavoastra, ca avem
un stat sarac, atunci noi avem si cetateni saraci si nu ar trebui ca poverile
statului sa le punem din an in an pe umerii cetatenilor. Imi pare ca este o
abordare absolut incorecta a problemei in cauza.
Domnul Gheorghe Russu:
Chestia consta intr-aceea ca acei care platesc,
platesc numai 605 lei, pe cind acei care platesc 605, le plateste patronul.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Avem o propunere la anexa 1, pozitia 4, pornind
de la executarea bugetului pe anii 2005 si 2006, sa fie majorat pina la cel putin
17 – 20 milioane. Pozitia 4, anexa nr.1.
Domnul Gheorghe Russu:
La alte venituri?
Domnul Valeriu Guma:
Da.
Domnul Gheorghe Russu:
Sau la cheltuieli?
Domnul Valeriu Guma:
Astazi, executarea pe pozitia aceasta, de
facto, este 15 milioane. Si de suplimentat pozitia, sa spunem asa, este o
propunere fondul masurilor de profilaxie. Si, in special, pentru profilaxie, caci
stim foarte bine ca costurile devin enorme la tratarea unei sau altei boli, tinind
cont de faptul ca nu a fost depistata la timp.
Domnul Gheorghe Russu:
In ceea ce priveste aceste 2 milioane, eu
am mentionat in raport si repet acum, chestiunea consta intr-aceea ca este
memorandumul Fondului Monetar, unde este prevazut ca noi sa trecem de la bancile
nationale conturile noastre pe cheltuieli la trezorerie, unde e prevazut ca la
Banca de Economii, in fiecare zi, soldul nostru sa fie zero. La zero nu se
calculeaza primele, noi de acolo avem suplimentul.
Daca aceasta se realizeaza anul acesta, dar
e prevazut de la 1 ianuarie, deocamdata el nu este aminat, inseamna ca noi nu
putem sa planificam. Daca nu va fi, noi intram cu propunere la venituri
suplimentar in Parlament.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule director,
De facto, si in 2005, si in 2006...
Domnul Gheorghe Russu:
Dar suplimentar, daca nu va fi acceptata,
daca aceasta pozitie va fi aminata...
Domnul Valeriu Guma:
Nu am inteles, se accepta, nu se accepta?
Fiindca noi avem clar astazi pe pozitia 4 venituri 15 milioane si in 2005, si in
2006. Dumneavoastra planificati numai 2.
Domnul Gheorghe Russu:
Eu explic inca o data ca banii nostri,
soldul nostru sta la Banca de Economii si Banca de Economii, conform
articolului 9, ne calculeaza tariful REPO pentru soldurile noastre. De la 1 ianuarie
anul viitor memorandumul Fondului Monetar prevede, si Guvernul e de acord cu aceasta,
ca soldurile noastre sa fie zero la Banca de Economii si in fiecare zi banii
care vin acolo sa se intoarca inapoi la trezorerie. Poate si eu nu inteleg
totul, de ce se face aceasta? Dar aceasta este prevazut de Fondul monetar.
Si, pornind de la aceasta, noi nu putem
planifica dobinzile celea care veneau de la banca in conformitate cu acest
punct. Este o indoiala, ca aceasta o sa fie realizabila de la 1 ianuarie, alte
structuri nu sint gata tehnic. De aceea, eu cred ca, daca noi lasam asa si nu
se adopta punctul cela...
Domnul Valeriu Guma:
Am inteles.
Domnul Gheorghe Russu:
Ati inteles. Noi putem sa revenim al
chestiunea data.
Domnul Valeriu Guma:
Si in anexa nr.2 la proiectul de lege
“Programe si performante”. In notiuni de performante, se prevede in anexa data,
ca careva indicatori, care, la sfirsitul perioadei sa fie estimati. Ca,
practic, nu sint indicatorii acestia si este o dublare a anexei nr.1 la partea
de cheltuieli.
Domnul Gheorghe Russu:
In afara de legea, care este aici, ea este insotita
de un sir de acte normative, care prevad toate aceste chestiuni. Noi avem cu
Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale incheiat Acordul de contractare,
unde este indicat pretul si conditiile, si regulamentul, cum se platesc ele.
Eu va aduc numai un exemplu. Pentru fiecare
caz depistat de tuberculoza de medicul de familie i se plateste 500 de lei.
Despre fiecare caz oncologic depistat in gradul I, II i se plateste tot 500 de
lei. Adica, noi stimulam calitatea, platindu-le suplimentar indicatorii. Iata
care sint in criteriile de calitate si in pachetul unic care este aprobat de catre
noi.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Continuam, sintem aproape la o ora de
dezbateri, eu am sa rog in continuare compact si explicit atit intrebarile, cit
si compact si explicit raspunsurile.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Russu,
Prima intrebare, este, am vazut ca in
Nomenclator figureaza afectiunea legata de scleroza multipla. Intrebarea mea
este: care este situatia in privinta asistentei pentru acesti bolnavi.? Eu am facut
o interpelare si am primit unele date statistice. Si ce examinati sa intreprindeti
nou in aceasta privinta?
Domnul Gheorghe Russu:
Dumneavoastra stiti ca ei cer ingrijiri si
noi am introdus ingrijiri la domiciliu aici si am marit suma, practic, de doua
ori pentru ingrijire la domiciliu pentru bolnavii care sint tintuiti la pat,
inclusiv pentru acei cu scleroza multipla.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Recunoasteti ca problema este foarte grava si
statul nu prea se implica.
Domnul Gheorghe Russu:
Fara doar si poate.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
A doua intrebare. Dumneavoastra ati spus
aici ca la 18% din ceea ce este prevazut din mijloacele financiare sint pentru
medicamente. Ma intereseaza, daca in aceste 18% intra si toate investigatiile
de laborator. Pentru ca in acest caz, daca nu intra, atunci inseamna ca omul
trebuie sa plateasca toate aceste analize, este foarte si foarte complicat.
Domnul Gheorghe Rusu:
Am inteles intrebarea. Investigatiile de
laborator nu intra in aceasta. Mai mult decit atit, la medicina primara ele sint
planificate separat si sumele destinate anume investigatiilor de laborator
gratuite pentru populatie.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu stiu. Din cite eu stiu, acum toate
acestea se platesc. Si vreau sa va spun, ca situatia cind a crescut costul politei
cu aproape 400 de lei si noi sintem constienti ca salariile nu au crescut cu
aceeasi proportie, plus ca toate analizele de laborator se platesc, atunci
povara care cade pe om este extraordinar de mare. Si nu stiu, cine se mai poate
trata in aceste conditii?
Si tot aici am vrut sa imi adaugati, care sint
salariile angajatilor Companiei Nationale de Asigurari in Medicina raportat la
salariile din toate sferele?
Domnul Gheorghe Russu:
In privinta costului politei. Costul politei
este prevazut de lege si ea face 5% din salariul mediu anual. Dumneavoastra ati
exprimat indoieli, o sa fie salariul acesta sau nu? Vreau sa va spun ca
calculele pe care le facem noi pe venituri arata ca noi, in acesti 3 ani,
folosind aceeasi metoda, practic, niciodata nu am gresit in suma veniturilor
care vin. Si sper ca si in anul viitor...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Russu,
Eu v-am rugat mai compact si explicit.
Domnul Gheorghe Russu:
Am sa incerc, dar intrebarile sint...
Domnul Marian Lupu:
Salariul mediu pe Companie?
Domnul Gheorghe Rusu:
Salariul mediu pe Companie. Eu numesc pe
contingente: conducatorii – 2443, specialistii – 1317, personalul tehnic –754.
Desigur, va intereseaza si salariul meu, salariul meu de functie de 4150. Eu am
dreptul, conform contractului cu Guvernul, la 50% pentru complicitatea muncii si
40% pentru vechime in munca. Acestea sint salariile pe Companie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule director,
Desigur, e cazul sa vorbim si compact, dar,
totusi, avem in discutie o suma de 2 miliarde de lei, bani care urmeaza sa
deserveasca cetatenii acestei tari. Si ar fi cazul ca ei, cind sint repartizati,
sa fie repartizati in asa fel ca sa raspunda si necesitatilor.
Eu am o intrebare. Prima. In cadrul votarii
si discutarii bugetului asigurarilor sociale, s-au scos in evidenta doua cifre.
Prima cifra, contribuabilii la acest fond se cifreaza la 800 de mii, iar
statistica arata ca in cimpul muncii in Republica Moldova sint angajati 1
milion 300 mii de cetateni, ceea ce arata foarte clar, prin diferenta este
simplu, ca circa 500 mii de cetateni primesc salarii in afara sistemului legal.
Noi putem discuta foarte mult asupra
motivelor, de ce se intimpla acest lucru? Dar unul din motive, desigur, este
impozitarea excesiva. De fapt, acest argument este dat si de acei care achita
serviciile prestate si de catre acei care accepta ca sa fie platiti, cum se
vorbeste la noi, in plic.
Nu considerati dumneavoastra ca, prin
majorarea procentajului, deci, se mareste cu 1% acest impozit indirect, diferenta
de la 1 milion 300 mii la 800 mii va fi si mai mare? Deci, nu stiu daca a efectuat
cineva calculele respective, care va fi impactul? Noi am calculat ca impactul
pozitiv este ca circa 130 milioane in plus se vor acumula la buget.
Ei, dar eu cred ca noi trebuie sa efectuam
un calcul si invers, ca nu cumva impozitele achitate la Fondul social sa fie
mult mai mici sau mult mai mari, in minus in sensul, decit 130 de milioane.
Domnul Gheorghe Russu:
Problema aceasta s-a discutat cu totii,
inclusiv cu partenerii sociali, patronatul, sindicatele Guvernului si s-au adus
toate argumentele si noi am ajuns la consens si va propunem sa acceptati doua
procente jumatate, 2% ca o pozitie concordata.
Domnul Vladimir Filat:
De acord.
Domnule Russu,
Vedeti, problema dumneavoastra o abordati
foarte subiectiv. Majorarea cu 1% este utila si benefica pentru Fondul asigurarilor
obligatorii de stat in medicina. Dar noi aici, ca Parlament, Guvernul trebuie sa
se uite la problema complex, ca in suma sa fie un efect pozitiv. Si eu consider
ca este o decizie, asa, luata in pripa, ca sa rezolvam problemele in cadrul
Agentiei sau ca fondul sa fie marit sau sa se mareasca sursele financiare la
fondul respectiv. Dar, ca finalitate, eu ma tem ca efectul o sa fie unul negativ.
Si mai am o intrebare scurta. Spuneti, va
rog frumos, din totalul de circa
2 miliarde de lei, care este suma care urmeaza sa fie cheltuita in 2007 pe
medicamente, totale, compensate, necompensate s.a.m.d.
Domnul Gheorghe Russu:
In jurul a 200 milioane de lei. Eu pot sa
caut cifre mai concrete, dar...
Domnul Vladimir Filat:
De acord. Deci in jur de 200 milioane de
lei.
Domnul Gheorghe Russu:
200, 200 si ceva.
Domnul Vladimir Filat:
Pur si simplu, dumneavoastra spuneati ca
circa 20%. Si daca 2 miliarde 20%, cam sint...
Domnul Gheorghe Russu:
17 undeva.
Domnul Vladimir Filat:
Ei, inseamna ca sint in jur de 350 de
milioane.
Domnule director,
Eu am adresat intrebarea respectiva in urma
careia eu sper ca veti autosesiza si procedura de achizitie a medicamentelor in
institutiile spitalicesti. Nu vrem sa intram acum in detalii.
Cunoastem foarte bine ce se intimpla la ora
actuala, cind, nejustificat, sume enorme de bani se cheltuie pentru
medicamente, vizavi de nelimitarea, daca vreti, a preturilor care urmeaza sa
fie achizitionate. Noi am pus limite la productia de piine s.a.m.d., dar la
medicamente lasam de la vinzator la vinzator o marja de la
15 pina la 30, mi se pare ca, ca intr-un final, sa ajunga la un pret. Eu cred ca
aici trebuie, ulterior, de intervenit ca sa stabilim un mecanism sa nu permitem
cresterile excesive ale preturilor la medicamente.
Domnul Gheorghe Russu:
Desigur, eu nu pot sa... adica nu e pozitia
mea aceasta, dar vreau sa va informez ca a fost formata Agentia “Medicamentul”,
care face tender pentru toata tara la preturi unice si, intr-o masura oarecare,
aceasta problema... Dar a fost.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Russu,
Eu vreau sa va rog sa nu intram in detalii.
Domnul Gheorghe Russu:
Eu am in vedere pentru procurarea spitalelor,
nu pentru.
Domnul Vladimir Filat:
Eu despre acest lucru am in vedere, fiindca
noi stim cum se organizeaza tenderele si cum se cistiga. Deci, pentru mine este
important ca pretul de la producator la spital sa fie unul real si sa nu
reprezinte pe alocuri doua preturi si sa ne mascam in spatele unor licitatii,
tendere s.a.m.d. Eu cred ca aici este o... si colegii dau o sugestie foarte
importanta, cred, si trebuie de vazut si asupra calitatii cum procedam.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule director,
Spuneti, va rog, cite persoane au fost
asigurate anul trecut din contul angajatorilor?
Domnul Gheorghe Russu:
Anul acesta sau anul viitor?
Domnul Alexandru Lipcan:
Anul acesta, anul in curs.
Domnul Gheorghe Russu:
800 de mii.
Domnul Alexandru Lipcan:
Am inteles. Si spuneti, va rog, ... ma
refer la anexa 1, la nota informativa, cresterea aceasta a sumelor de la 500
milioane la 705 milioane se datoreaza simplului calcul aritmetic, adica, aplicind
procentul de 5, acesta de 5% la impozitare sau mai sint si alte.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu, numai aceste 5%.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar nu ati luat in considerare si numarul
de locuri sau intreprinderi care vor fi deschise anul viitor?
Domnul Gheorghe Russu:
Dumneavoastra stiti ca salariul este
calculat. Si in Legea bugetului deja dumneavoastra ati fixat care este salariul
maximum – 14 milioane si 300 de mii. Pentru impozitare la noi se cuvine de
impozitat 14 miliarde din... si 100, 200 de milioane nu se impoziteaza din
diferite cauze.
Si din acestea, rezulta ca salariul mediu e
22 de milioane si 5% fac atita cit sint numite acolo. Adica salariul mediu este
deja aprobat si suma care o sa fie acumulata in Legea bugetului de stat. Noi nu
avem alte surse ca sa folosim pentru a calcula.
Domnul Alexandru Lipcan:
Inteleg.
Domnul Gheorghe Russu:
El este deja aprobat.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar eu cred ca aceasta nu este tendinta
normala, cind numarul persoanelor asigurate individual creste de la 29 mii la
35 de mii si nu ne batem capul ca sa fie deschise locuri de munca pentru ele,
ca sa fie impozitate centralizat, sa zicem, intreprinderile respective.
Domnul Gheorghe Russu:
Chestiunea consta intr-aceea, ca aceasta se
refera numai la aceea care nu indica veniturile. Ei au dreptul, aceasta pentru
dinsii este o inlesnire, sa spunem asa. El poate sa procure la taxa fixa. Aceasta
nu inseamna deloc ca acei saraci sau acei care... femeile si cele gravide, si
toti somerii sint asigurati de stat.
Acela care are un venit oarecare dar nu
arata, el are dreptul sa procure fiind procedura obligatorie.
Domnul Alexandru Lipcan:
Si inca o intrebare. Spuneti, va rog, cit
va costa polita de asigurare pentru persoanele straine?
Domnul Gheorghe Russu:
Polita de asigurare in limita, eu am
numit-o tot, si in nota informativa este, daca imi permiteti, eu sa o gasesc, in
jurul a 8 de euro, daca nu gresesc eu, 6 zile.
Domnul Alexandru Lipcan:
Ce, nu putem stabili exact acum?
Domnul Gheorghe Rusu:
Este stabilit, e calculata pornind de la
aceasta, e calculata suma de 800 mii de lei. Acolo e indicat cit intra in tara,
in jurul a 20 de mii, care pot fi asigurati, este suma si ea se inmulteste cu
acei care au primit vize la noi in tara.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc.
Domnul Gheorghe Russu:
Noi nu avem experienta in acest domeniu, de
aceea si pot sa mai fie probleme.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Russu,
Este clar.
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Multumesc.
Gheorghe Sergheevici,
Eu am vrut in privinta compartimentului
“Medicamente”. E foarte binevenit ca ati numit aceasta suma destul de impunatoare,
in comparatie cu anii precedenti. Dar eu as vrea sa imi faceti o mica
descifrare. Vorbind de medicamente, este vorba anume de medicamente sau si de
consumabile, si de materiale pentru operatie, si cum s-a vorbit, si de reagenti
pentru investigatii de laborator.
Cum descifrati compartimentul
“Medicamente”?
Domnul Gheorghe Russu:
Eva Mihailovna,
Dumneavoastra stiti ca la compartimentul
“Medicamente” nu este diferenta intre consumabile si medicamente. Aceeasi
seringa, aceeasi fasa de tifon, aceeasi vata intra in medicamente. Aceasta inseamna
ca aici e tot: si consumabile, si medicamente.
Doamna Eva Gudumac:
Va multumesc.
Inseamna ca explicatia este ca in
compartimentul “Medicamente” intra tot ce e necesar pentru a face o interventie
chirurgicala: si bisturiul si tot.
Domnul Gheorghe Russu:
Exact, aceasta este.
Doamna Eva Gudumac:
Aceasta, da, si ca s-a marit astfel suma,
este foarte bine. Acum vreau sa va pun urmatoarea intrebare: spuneti, aveti de
acum o practica de 3 ani de zile, cam care este ponderea acelor finante care sint
introduse de acel mai slab platitor in tara, deoarece noi cunoastem ca unul
introduce, de pilda, lunar 20 de lei, altul 50. Dar care e cel mai slab platitor
si la care patura se refera aceasta?
Domnul Gheorghe Russu:
Cel mai putin introduc acei care primesc
mai putin. Dumneavoastra stiti, daca salariul e 700 de lei, 2% din aceasta pe
an face undeva mau putin, eu nu stiu.
Doamna Eva Gudumac:
Considerati, ultima intrebare v-o pun...
Domnul Gheorghe Russu:
7 mii 140 de lei pe an undeva.
Doamna Eva Gudumac:
Considerati ca sporirea acestor fonduri pina
la 1 miliard 950 de milioane s.a.m.d., o sporire destul de serioasa, deoarece
noi cunoastem cum era de la bun inceput, ea este indeajuns astazi pentru a pastra
sanatatea, pentru a programa micsorarea imbolnavirilor, pentru a micsora
invalidizarea si pentru a crea, intr-adevar, un mod sanatos de viata. Este in
de ajuns ca avem o sporire destul de vadita sau nu si pe care compartimente
s-ar cere de a fi o finantare mai majora?
Domnul Gheorghe Russu:
Eva Mihailovna,
íčęňî si nimeni nu poate sa spuna ca el astazi
e sanatos si el e satisfacut de propria sanatate.
Doamna Eva Gudumac:
Faceti asa prognozare? Eu aceasta am vrut sa
stiu.
Domnul Gheorghe Russu:
Investitii in sanatate se cer acum mai mult
si in viitor inca mai mult, daca noi vrem sa traim mai mult si sa avem o viata
mai sanatoasa.
Doamna Eva Gudumac:
Nu, eu v-am pus intrebarea din considerente...
fiindca am dat pentru profilaxie, pentru preintimpinarea riscurilor de imbolnavire,
pentru aceea ca, totusi, noi atentionam acum la medicina primara ca sa se ocupe
mai bine cu pacientul, ca sa facem o profilaxie mai adecvata. Prin urmare, care
parte ar creste pe viitor. Prima parte, desigur, si nu a doua. De aceea v-am intrebat.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu, toate partile trebuie sa creasca, Eva
Mihailovna, sa creasca proportional, cam asa cum sint aranjate prioritatile.
Doamna Eva Gudumac:
Cam asa se asteapta si in continuare.
Domnul Gheorghe Russu:
Cum sint prioritatile, dar sumele trebuie sa
fie mai mari.
Doamna Eva Gudumac:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu rog ultimele doua interventii, colegii
care sint la microfoane, dupa care va urma raportul comisiei. Doua. Rezervati-va
si intrebari pentru comisie, fiindca dezbaterile continua.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Subiectul este foarte insemnat in viziunea
mea, de aceea nu cred ca ar fi bine ca sa ne limitam la intrebari si la
comentarii. Zilele acestea, eu am pus o intrebare, cind discutam un alt buget,
Comisia Nationala pentru Valori Mobiliare, si am fost foarte corect comentat de
unii ziaristi. De aceea, vreau sa va pun aceeasi intrebare si dumneavoastra.
Domnule raportor,
Nu va intreb, care este salariul
dumneavoastra personal, va intreb altceva. Cum credeti dumneavoastra, este
corect ca salariul unui colaborator al Companiei pe care o prezentati astazi sa
fie de doua si mai multe ori mai mare decit salariul mediu al unui medic din tara.
Este corect acest lucru sau nu?
Domnul Gheorghe Russu:
Nu este corect si nu-i adevarat.
Domnul Ivan Banari:
Nu este adevarat?
Domnul Gheorghe Russu:
Nu este adevarat.
Domnul Ivan Banari:
Deci, din statistica salariul unui medic pe
tara astazi este intre 900 – 1000 de lei.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu aveti dreptate. Luati breviarul
statistic de la 1 iulie, 2550 este salariul unui medic pe tara. Eu vreau sa...
eu in trei...
Domnul Ivan Banari:
Eu va felicit, felicit medicii ca au 2550
de lei.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu va rog. In ordinea discutiei: intrebare
– raspuns.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu uitati ca... Eu vreau sa raspund la intrebarea
aceasta, pentru ca ea este importanta. Chestiunea consta intr-aceea ca, iata, in
trei raioane pe care le-am controlat noi salariile medicilor in raionul
Nisporeni, in raionul Hincesti este 3 mii, in raionul Nisporeni – 2700, in
raionul Orhei – 2700. Salariile cele mai mici, si aceasta datorita, sa spunem asa,
prezentei plusului de personal in institutiile orasenesti si republicane, unde
se concentreaza majoritatea specialistilor, nu la tara, dar in Chisinau, si
sumele acestea care sint, se calculeaza per capita la populatie, dar nu la numarul
de medici care este concentrat, de exemplu in Chisinau. In Chisinau, salariile
cit nu ar fi de paradoxal, sint mai joase decit la periferie acum sau la
salvare.
Noi am privatizat salvarea, ea a crescut si
in salariu. Numai acum s-au aranjat in statia centru 40 de tineri la serviciu.
Si speram ca politica aceasta va aduce la aceea ca golurile de specialisti care
sint la tara o sa fie, totusi, acoperite. Si centralizarea sau concentrarea,
care are loc in Chisinau, a specialistilor poate va fi stopata cu timpul.
Domnul Ivan Banari:
Domnule raportor,
Chiar saptamina trecuta eu am fost in Singerei
si am discutat cu un grup de medici. Marea majoritate lucreaza pe jumatate, pe
o patrime de salariu din cauza ca nu au sursa de finantare a acestei unitati.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu este corect.
Domnul Ivan Banari:
Deci, a doua intrebare pe care vreau sa v-o
pun. Deci, in 2004 au platit prima de asigurare 33,8 mii de cetateni
individual. In 2005 – 27,3 mii de cetateni. In 2006 pe 6 luni – 20,2 mii de cetateni.
Dumneavoastra ati prezentat in Parlament nota informativa pe data de 22
septembrie. De acum era gata si trimestrul trei, adica pe primul trimestru, pe
jumatate de an ati prezentat. Spuneti va rog, citi avem anul acesta care, totusi,
au platit individual prima de asigurare? Caci este sfirsitul anului.
Domnul Gheorghe Russu:
Eu cred ca o sa avem in jurul a 27 – 28 de
mii.
Domnul Ivan Banari:
Si atunci raspundeti la intrebarea, de ce
din an in an se schimba aceasta suma si se schimba in scadere? Pentru ce
primesc premii colaboratorii Companiei, daca acest compartiment se scade? Deci,
un numar foarte mare de cetateni ramin fara prima de asigurare si nu pot obtine
aceste servicii care sint acordate de medicina.
Domnul Gheorghe Russu:
Noi trebuie sa facem ca accesul la
procurarea acestor polite sa fie liber. Noi o facem. El alege singur: sa
procure sau sa plateasca integral serviciile medicale. Aceasta nu se refera la
persoane, in afara de unele care nu au venit. Ele sint asigurate de stat.
Acelea, eu am spus doar, ca se refera la acei care procura politele. Nu mai asteapta
ca eu am sa ma imbolnavesc si ma duc si procur polita. Majoritatea din ei asa si
procedeaza.
Si cheltuielile pentru acei care procura
polita asa pentru institutiile medicale este de citeva ori mai inalta decit acei
care se asigura la timp. Situatia este asa. Ei au inteles ca obligativitatea nu
e atit de obligativa pentru acei care trebuie sa asigure singuri. Au
prioritatea aceasta de a se asigura singuri. Noi pirghii nu avem sa ii impunem.
Ei pot sa procure, pot sa nu procure, sa aleaga optional, sa plateasca integral
cind se vor duce la spital.
Domnul Ivan Banari:
Nu cred ca sinteti convingator. Nu inteleg,
atunci pentru ce dumneavoastra atitea cheltuieli faceti pentru a promova
medicina prin asigurari, daca lumea nu are incredere in ea si nu se achita
benevol.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu uitati ca acestia fac doua procente din
tot restul. Sint asigurati, eu am in vedere acei care procura singuri. Trebuie
sa plateasca.
Domnul Marian Lupu:
Ultima interventie.
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Domnule director Russu,
Va cred ca de acum ati obosit, dar, oricum,
problema este foarte importanta pentru Republica Moldova. Si vreau sa ma
adresez tuturor celor prezenti in sala. De fapt, in urma situatiei care s-a
creat in Republica Moldova, putem intelege ca cetateanul Republicii Moldova
este asigurat atit timp cit este sanatos. O data ce da o nevoie peste capul
acestui cetatean toate problemele sint puse pe umerii lui. De fapt, obiectivul
principal al Agentiei de Asigurare prin Medicina ar fi profilaxia bolilor si
tratamentul cetatenilor, tratamentul acestor boli. Atunci din cele spuse de
dumneavoastra, domnule Rusu, ca sintem, de fapt, intr-o saracie totala in
Republica Moldova, vad in acest proiect de lege si urmatorul lucru. Ca este
prevazuta o suma mare, as zice eu, pentru procurarea mijloacelor fixe, aproape
3 milioane de lei, 2 milioane 852 si ceva mii de lei.
Putem noi in asemenea situatie, dupa cum
v-ati exprimat ca sintem saraci, sa ne permitem un lux de a procura, de exemplu,
mijloace de transport. Sint sigura ca sint necesare. Dar atunci cind este vorba
ca un mijloc de transport costa 130 de mii de lei, nu stiu daca este foarte
rezonabil pentru a face acest lucru. Ma refer si la faptul de procurare a
computerelor, pentru ca dumneavoastra v-ati exprimat ca sistemul informational
este implementat de acum in Republica Moldova, dar propuneti procurarea a 15
bucati a cite 16 mii de lei.
Pentru ca banul, de fapt, iubeste sa fie
numarat si cheltuit cu socoteala, cred ca ar trebui sa atragem atentia si la
acest moment. Dar pentru faptul ca dumneavoastra v-ati exprimat ca cetateanul
angajat plateste doar jumatate din suma aceasta de 1209 lei, ce se intimpla cu
cetatenii neangajati? O problema. Si am mai observat. Dumneavoastra, in Agentie,
propuneti, pentru o perioada anumita de timp, pentru un an ca vor fi asigurati
un numar anumit de cetateni. De exemplu, 7000. Cei asigurati de facto nu ajung
nici jumatate din aceste persoane 3500 sau chiar mai putin. Care este problema
acestui decalaj de ceea ce propuneti dumneavoastra si ceea ce se asigura, de
fapt. Si de ce numarul de angajati care se asigura anual scade, de fapt,
conform datelor pe care le avem noi aici?
Domnul Gheorghe Russu:
Incepem de jos in sus. Cifrele pe care le
luam noi pe angajati in legea noastra, sint cifrele care au fost folosite si in
Legea bugetului. Aceea pe care le da statistica nationala salariul, tot de
acolo si se calculeaza, pornind de la salariul care este mediu pe tara de la
CCTM primit, impartit la numarul de angajati. Se pune intrebarea ca, de obicei,
aici impartesc simplu. El daca ii 2000 de lei media de salariu pe an, noi impartim
14 miliarde la 2 mii de lei si calculam ca, iata, muncitori sint mai putini decit
in realitate sau citi sint conform statisticii. Nu este corect. Pentru ca 1/3
primesc mai mult de 2000, dar 2/3 primesc mai putin de 2 mii si volumul, numarul
populatiei, de lucratori este mai inalt.
In ceea ce priveste ce procuram noi. Toate
se procura prin tender si daca preturile sint unele, au fost aratate preturile
la un moment care... Dar in nici un caz noi nu o sa cumparam cu pretul care
este de acolo. El poate sa fie sau mai mult sau mai putin. Depinde de ofertele
care o sa fie prezentate in modul stabilit. Dar ca este necesar. Noi in
fiecare raion.
Doamna Zoia Jalba:
Dar nu este serios, de ce stipulati atunci
asa?
Domnul Gheorghe Rusu:
Eu vreau sa spun, sa termin raspunsul
pentru dumneavoastra, caci eu inteleg ca dumneavoastra o sa vreti sa comentati.
Chestiunea consta in aceea ca noi avem datorii, eu nu am ultima cifra acum de
la 4 pina la 6 milioane de lei la 1 miliard si 900 sau 527, care au fost anul
acesta. 4 milioane. Ca sa fim efectivi in chestiunea aceasta, noi trebuie sa
avem surse de a sustine sursele noastre administrative. Noi putem sa lucram si
la minimum. Si o sa aveti rezultatul ca o sa fie miine, poimiine 400 de
milioane datoriile.
Transportul, fiecare agent economic trebuieste
controlat, trebuie de vazut, fiecare banca care stringe. Lucru care se face
este unul enorm. El nu se vede poate aici. Noi avem personal 50 de oameni in
blocul central. Ca sa depistam pe toata tara, sa ajungem la fiecare. Noi asiguram
toata populatia, lucram cu toti agentii economici, cu toti pensionarii etc. Asa
ca este un lucru care cere mobilitate si de aceea cheltuielile prevazute sint
minime. De aceea noi putem sa umblam si pe jos. In cazul acesta, rezultatul o sa
fie scontat.
Doamna Zoia Jalba:
Nu este vorba sa mergeti pe jos. Spuneti-mi,
va rog, cite agentii teritoriale avem in Republica Moldova?
Domnul Gheorghe Russu:
Eu am argumentat necesitatea
transportului.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Zoia Jalba:
Care este numarul agentiilor teritoriale
din?
Domnul Gheorghe Russu:
10.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Russu,
Va multumesc.
Domnul Gheorghe Russu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi deputati,
Inainte de a prezenta raportul Comisiei
pentru protectie sociala, sanatate si familie, vreau sa aduc la cunostinta
tuturor ca, pe parcursul anului 2006, in comisie a fost nu o data examinata
situatia in domeniul de sanatate. Si vreau sa va spun ca comisia a depistat, intr-adevar,
si unele dificultati, si unele greseli, si unele neconcordante, in rezultatul carora
a fost adoptata nu o data hotarirea Comisiei privind redresarea situatiei in
domeniul asistentei medicale a cetatenilor din Republica Moldova.
Comisia a intrunit toti actorii sistemului
de sanatate. Compania Nationala de Asigurari in Medicina, Ministerul Sanatatii si
Protectiei Sociale, institutiile medico-sanitare publice, municipale, orasenesti,
raionale, republicane, pentru a gasi solutiile optime de prestare a serviciilor
de calitate, conform costurilor care sint destul de esentiale pentru cetateanul
Republicii Moldova.
Si la multe intrebari, care au parvenit astazi
in cadrul discutiei in plenul Parlamentului in cadrul comisiei s-au gasit solutii,
daca nu sintem in asteptare, pentru ca, intr-adevar, cetateanul Republicii
Moldova, in caz de risc de sanatate, sa fie tratat la timp si calitativ. Comisia
pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de lege
cu titlu de initiativa legislativa a Guvernului si mentioneaza urmatoarele. La
compartimentul “venituri” se propune sa fie aprobata suma de 1 miliard 937,900
mii de lei sau cu 26,8 mai mult in comparatie cu anul 2006. La compartimentul “cheltuieli”
– 1 miliard 937 900 mii de lei, la fel mai mult cu 26,8%. Veniturile vor fi
asigurate din urmatoarele surse.
Primele de asigurare obligatorie de asistenta
medicala in marime procentuala achitate de angajator si angajati – in suma de
705 milioane de lei. Primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala, in
suma fixa, achitate de persoane fizice cu domiciliul stabilit in Republica
Moldova – 35 milioane de lei plus 22,7%. Primele de asigurare obligatorie de
asistenta medicala, achitate de cetatenii straini fara resedinta permanenta in
Republica Moldova, care, conform calculelor preventive vor fi de 850 mii de
lei. Alte venituri, dobinzi bancare, penalitati, sanctiuni – circa 2 milioane de
lei, plus 33,3%. Transferurile de la bugetul de stat pentru asigurarea medicala
de catre stat a categoriilor de persoane neangajate, prevazute de legislatie,
este de 1 miliard 195 milioane de lei, cu 19,3% mai mult decit anul precedent.
Cheltuielile vor fi distribuite in
conformitate cu legislatia in vigoare si fondul pentru achitarea serviciilor
medicale curente va constitui 1 miliard
833 84 milioane de lei sau 94,6% din suma totala de cheltuieli. Fondul de
rezerva al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala – 38 757 milioane de lei
sau 2% din suma totala de cheltuieli conform legii.
Fondul masurilor de profilaxie, de
prevenire a riscurilor de asigurare – la fel 2% din suma totala de cheltuieli
38 758 milioane de lei. Cheltuielile administrative vor constitui 1,4% sau 27
milioane 300 mii de lei. Autorul, in conformitate cu prevederile articolului 9
din Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul
2006, pentru prima data propune descifrarea cheltuielilor fondurilor asigurarilor
obligatorii de asistenta medicala pe programe si performante. Anexa nr. 2 la
proiectul prezentat.
Metodologia de calcul al veniturilor si
cheltuielilor la fel este expusa in nota informativa la proiect. Prima de
asigurare obligatorie de asistenta medicala, calculata in suma fixa, se propune
in marime de 1209 lei. Prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala,
calculata in procente la salariu si alte recompense se propune in marime de
2,5% atit pentru angajator, cit si pentru angajati. Consiliul de administratie
al Companiei Nationale de Asigurari in Medicina si propune in proiectul de lege,
sa se autorizeze sa distribuie mijloace financiare intre compartimentele fondului
de rezerva si fondurilui masurilor de profilaxie mentionate in anexa la
prezentul proiect de lege, in dependenta de necesitatile reale.
Penalitatea pentru neachitarea in termen a
primelor de asigurare obligatorii de asistenta medicala se propune sa fie de
0,1% pentru fiecare zi de intirziere. Mijloacele financiare, acumulate la
conturile Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, se vor distribui in
fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, conform cotelor
procentuale stabilite de legislatie.
Marimea dobinzilor la soldurile conturilor
bancare va fi stabilita in contractul cu banca ce deserveste conturile
fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, dar nu mai putin decit
rata aplicata de Banca Nationala la refinantarea bancilor prin operatiunile de
cumparare pe termen de doi ani a hirtiilor de valoare de stat. Comisiile
permanente au examinat acest proiect de lege si sustin examinarea si adoptarea
lui in prima lectura.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordine publica si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au inaintat o
obiectie de ordin redactional, care se accepta si vor fi luate in considerare
la redactarea finala a prezentului proiect. Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie cu majoritate de voturi, propune adoptarea acestui proiect de lege in
prima lectura. Totodata, tin sa mentionez ca deputatii Urechean si Oleinic au
propus excluderea articolului 9 din proiect si stabilirea transferurilor de la
bugetul de stat in marime de 1 miliard
247 milioane de lei. Tinind cont de cele expuse, propunem adoptarea acestui
proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna presedinte al comisiei,
As vrea sa ma refer la aceasta cota de 1209
lei, daca cumva ati discutat in comisie si din intrebarile puse astazi am inteles
ca au aparut la mai multi colegi de ai mei. Cel angajat in serviciu, care are
un salariu, stim noi, de 300 – 400 de lei, plateste 7, 8, 10 lei pe luna si le
plateste lunar, adica in dependenta de aceea cind primeste salariul. Cel
neangajat trebuie sa plateasca 1209 lei la inceputul anului, toti odata, aceasta
este 1 tona jumatate de struguri crescuti un an de zile pentru aceasta polita.
Daca nu este posibilitate sa ne gindim, ca si
plus la aceasta acel care este angajat plateste doar 2,5%, acel care, nu din
vina lui, nu are un serviciu si este nevoit sa isi cumpere aceasta polita,
trebuie sa plateasca toate 5% din salariul mediu pe care il are si directorul
CNAM, si deputatii, si ceilalti.
Eu cred ca ar fi cazul sa revenim, sa micsoram
in jumatate aceasta suma, cel putin. Este o propunere de concept. Si sa gasim
posibilitate ca cealalta parte sa fie achitata din bugetul de stat si in felul
acesta se va achita 605 lei, pe cind altul plateste maximum 10 lei pe luna, acel
care este angajat. Si marea majoritate, am zis, sint oameni de la sate. Este
propunere de concept, am zis, si nu ma bateti atit la cap, caci este clar.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Eu va rog, nu va enervati.
Doamna Valentina Cusnir:
V-ati deprins numai cu intrebari si stati
de serviciu aici ca sa incurcati deputatilor sa vorbeasca.
Domnul Marian Lupu:
Mai calm, va rog frumos.
Doamna Valentina Cusnir:
Vreau sa stiu, daca cumva ati discutat
acest moment in comisie, vazind faptul ca din an in an scade numarul acelor
care se asigura. Desigur, scade increderea in aceasta medicina prin asigurare,
dar si mai mult este imposibilitatea cetatenilor de a procura, a da asa o suma
pe aceasta polita.
Doamna Valentina Buliga:
Intr-adevar, problema costului politei de
asigurari medicale a fost discutata in comisie. Guvernul a prezentat formula de
calcul conform estimarilor efectuate, ca salariul nominal lunar va fi in medie
de 2015 de lei pentru anul viitor. Si, conform calculelor, s-a ajuns la aceasta
suma fixa de 1209 lei. Intr-adevar, pentru persoanele neangajate si
neasigurate, care astazi constituie 20 la suta din cetatenii Republicii Moldova,
este o povara.
Si daca va aduceti aminte, anul trecut, la
momentul examinarii Legii fondurilor pentru anul 2006, la fel s-a propus
Guvernului, Companiei si Ministerului sa gaseasca aceasta posibilitate, in
primul rind, de depistare a acestor persoane care nu sint asigurate, de solutionare
sau de cautare a unei posibilitati de achitare a primelor in rate.
Pina in prezent, in cadrul comisiei, nu au
parvenit propuneri de la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale si de la
Compania Nationala de Asigurari in Medicina, dar, sper ca, in primul rind, avem
cadrul legal, care obliga procurarea acestei polite in termenele stabilite de
lege. Dar problema este abordata corect si sint sigur ca, in comun cu Ministerul
si Compania trebuie sa gasim aceasta solutie, pentru ca numarul de persoane
neasigurate sa nu se micsoreze din an in an si sa nu ramina persoane fara
aceasta asistenta medicala. Este un lucru care trebuie sa il gasim. E greu,
este si domnul Russu, si domnul viceministru Golovin aici, pot sa ma completeze
la raspunsul pe care eu l-am dat.
Dar din cite am inteles, inca este greu de
gasit aceasta solutie optima pentru aceasta categorie. Statul si-a asumat, prin
asigurarea din bugetul de stat a 7 sau
9 categorii de cetateni care includ: pensionarii, invalizii, somerii, copiii
care invata in licee, copii care nu sint incadrati in studii liceale pina la virsta
de 18 ani. Dar mai avem inca aceasta categorie de cetateni care trebuie sa gasim
solutia, ca, intr-adevar, 1 209 lei este o povara pentru ei.
Doamna Valentina Cusnir:
Sint sigur ca numarul celor asigurati va fi
mult mai mic si, doamna presedinte al comisiei, cred ca, trebuie chiar astazi sa
incepem sa ne gindim, sa gasim, sintem obligati sa facem acest lucru.
Si a doua intrebare este acea pe care am pus-o
domnului director: daca e normal ca tot din aceste fonduri sa fie platit pentru
angajatii GNAM-lui, aceasta suma de 212,5 000 de lei prima de asigurare, ea
trebuie exclusa. Ca ei sa plateasca din salariu, slava Domnului, au de unde. Si
plus la aceasta inca 13,8 000 contributiile sindicale. Nu stiu daca v-ati oprit
in comisie la acest caz. Trebuia nici sa nu ajunga aici, in Parlament.
Doamna Valentina Buliga:
Noi, cred ca vom reveni la aceasta problema
pentru lectura a doua. Dar, din cite inteleg eu, ei sint angajati si trebuie sa
plateasca, ca toti angajatii, contributia din Fondul de salarizare. Daca nu am
eu dreptate, poate sa ma corecteze Comisia pentru politica economica, buget si
finante.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu am sa revin pentru lectura a doua, ca sa
intelegem.
Domnul Marian Lupu:
In lectura a doua.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar sindicatul sa fie exclus.
Doamna Valentina Buliga:
Am inteles.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimata presedinte al comisiei,
In rezultatul discutiilor de astazi s-ar trage
asa o concluzie, ca medicina prin asigurare in Republica Moldova a adus o dauna
Republicii Moldova.
Eu as vrea ca dumneavoastra, ca presedinte
al comisiei, sa explicati, totusi, cetatenilor care ne asculta, este ceva bun
proiectul acesta, introdus de Fractiunea majoritara in 2004? Proiectul de lege
a fost examinat si adoptat in 1998. Si acum toate aceste intrebari, desigur,
noi, fractiunea, o sa avem propuneri pentru lectura a doua in mod de lucru, o sa
le dam in comisie, o sa discutati. Dar as vrea ca sa spuneti dumneavoastra, ca
presedinte al comisiei, totusi, medicina prin asigurare este bine pentru
Republica Moldova sau rau?
Doamna Valentina Buliga:
Stimata doamna Ostapciuc,
Stimati colegi deputati,
Vreau sa va spun parerea mea personala:
introducerea in anul 2004 a medicinii prin asigurare in Republica Moldova a
fost o solutie corecta. A fost schimbat totalmente sistemul si mecanismul de
finantare a institutiilor medicale si, totodata, contributia fiecarui cetatean
la asigurarea si la pastrarea sanatatii lor.
Recent, chiar Ministerul Sanatatii si
Protectiei Sociale a organizat, sub egida Organizatiei Mondiale a Sanatatii, un
seminar, la care au participat experti straini din citeva state si au apreciat
modelul de implementare a asigurarilor obligatorii in sanatate in Republica
Moldova, modele care, in fostele state ale CSI, au esuat.
Vreau sa va spun, ca sintem pe o cararusa
corecta. Clar ca este durut pentru cetateanul Republicii Moldova sa plateasca
anual 2% si 2,5%, dar in toata lumea sanatatea costa. Si noi, cetatenii
Republicii Moldova, trebuie sa constientizam ca, prin contributia noastra, ne
facem bine propriei sanatati.
Si, de aceea, sa spun astazi, ca a fost
bine sau nu, eu nu am dreptul moral. Cred ca a fost o solutie corecta, o solutie
care trebuie imbunatatita, modernizata si, totodata, imbunatatita.
Nu in zadar am spus ca in Comisie, pe
parcursul anilor, au fost citeva sedinte. Cu parere de rau, de multe ori, la intilnirile
pe care le avem, sint sigura ca si dumneavoastra aveti nemultumiri din partea
cetatenilor, ca nu se presteaza servicii in deplina masura, ca nu corespunde
calitatii serviciilor medicale. De aceea, si am spus ca am intrunit aceste
structuri, toti actorii sistemului de sanatate au primit sarcini concrete, dar
chiar si a crescut...
Astazi, eu nu vreau sa spun, in raionul meu
de bastina Falesti, am vizitat nu o data acest spital, a crescut
accesibilitatea, a crescut asistenta cu medicamente, care, astazi, conform
standardelor medico-economice, sint tratati. Alta este ca putem si avem
rezerve.
Domnule Cosarciuc,
Eu nu va intrerup niciodata cind vorbiti
dumneavoastra si, va rog, ma ascultati.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg.
Doamna Valentina Buliga:
Inscrieti-ma si o sa ma verificati. Vreau sa
va spun, ca, intr-adevar, avem rezerve la capitolul “Calitatea serviciilor
medicale”, la capitolul “ Utilizarea eficienta a banilor publici”. Nu in zadar
colegul meu Filat astazi a ridicat problema achizitiilor de medicamente. Avem
rezerve enorme aici, pentru ca sa fie procurate medicamente de calitate si
eficiente si la preturi ce nu depasesc adaosurile limitate, adaosul comercial
conform legii.
Este ceva nou pentru Republica Moldova.
Trebuie sa ne unim eforturile ca sa imbunatatim acest sistem si ca, intr-adevar,
cetatenii in orice localitate sa primeasca servicii medicale.
Este problema astazi ca circa 400 de sate
nu au medici de familie. Este problema ca in jurul nostru in: Romania, Ucraina,
Rusia salariile medicilor sint mult mai avansate si avem exodul medicilor din
Republica Moldova. Sint probleme care trebuie si Guvernul, si Parlamentul, si
toti sa le solutionam impreuna. Aceasta este parerea mea personala.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Doamna Buliga,
Iata, tocmai pentru a imbunatati, sint
sunata insistent de cetatenii care au doua intrebari. Eu le-am adresat domnului
Rusu, dar, din pacate, nu a fost un raspuns complet, a vizat un pic acest
aspect si doamna Gudumac, poate ca dumneaei m-a inteles pina la capat.
Dar, totusi, doua intrebari persista.
Prima. Iata, din acestia 931 milioane de bani, prevazuti pentru cheltuieli
spitalicesti, da? Iata, din aceasta suma, 18% din aceasta suma se dau pentru
medicamente. Bolnavii din spitale au nevoie de investigatii serioase pentru
diagnosticare de laborator si instrumentale, aceste servicii intra in aceste
18% sau se iau de altundeva?
Si daca intra in 18%, ar rezulta ca
bolnavul ramine fara medicamente. Totul merge pentru analizele de laborator,
unde e vorba de investigatii. Dar ajung, oare, bani pentru investigatii
instrumentale: radiografie, computer s.a.m.d.? Ce sume, totusi, vor fi alocate
pentru analizele de laborator si investigatii instrumentale la spital? Din ce
suma? Si daca apare altundeva, unde e prevazut? Vrem o claritate in aceasta
privinta.
Doamna Valentina Buliga:
Da, intr-adevar, problema abordata de
dumneavoastra este corecta, deoarece costul medicamentelor si investigatiilor
de laborator intra in costul cazului tratat, in diferite institutii in dependenta
de managementul conducerii acestei institutii acest procent este diferit.
Pentru ca, am solicitat si eu, la Calarasi medicamentele constituie 22 % din
costul cazului tratat, in alta regiune constituie doar 17%.
Este vorba de procedurile corect aplicate
de achizitie si de procurari de medicamente. Este corect, de utilizarea
eficienta a acestor produse. Dar si investigatiile, si medicamentele intra in
asemenea notiune de caz tratat. O separare, eu nu stiu, daca exista, poate
printr-un ordin al Ministerului Sanatatii, unde este strict specificat. Dar,
din cite eu cunosc, sint doar recomandabile aceste...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Deci, intra aici totul?
Doamna Valentina Buliga:
Da.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si, de fapt, este putin. Asa ar fi
concluzia.
Doamna Valentina Buliga:
Si, de fapt, intr-adevar, nu este suficient
pentru a trata cu medicamente de ultima generatie. Dar pentru standardele
medico-economice, care sint aprobate de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei
Sociale, este in masura suficienta. Eu nu am spus ca este indeajuns.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
A doua intrebare este, totusi, legata de
scleroza multipla si noi am mai avut discutii in acest sens.
Doamna Valentina Buliga:
Da.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Preparatele interferone pentru tratamentul
bolnavilor de scleroza multipla, ce se face in acest sens? Pentru ca se mai
aduna bani, dar, din pacate, ei sint lasati doar pe seama familiilor. Ceea ce
eu am cazuri, sint sesizata de mamele copiilor si este foarte greu in aceasta
privinta. Nu stim ce sa facem si cum sa ii ajutam. Deci, ei au nevoie de
asistenta sociala.
Domnul Marian Lupu:
Care ar fi situatia la acest subiect?
Doamna Valentina Buliga:
Intr-adevar, aceasta diagnoza este, nu tin
minte numarul concret de pacienti. Tratamentul in conditii de spital, din raspunsurile
primite de la minister si de la Compania Nationala de Asigurari in Medicina si
ceea ce am vazut si eu in Programul unic intra in Programul unic. Este o alta
problema – problema asistentei cu medicamente deja in conditii de casa, cind
preparatul “Rebif” si “Interferon alfa”, “Interferon beta” sint medicamente
foarte costisitoare.
Actualmente, din ceea ce am vorbit cu
reprezentantii ministerului Hotarirea nr.163, care reglementeaza asistenta cu
medicamente pentru unele categorii, este la o etapa de revedere. Speram ca si Compania,
si Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale macar partial sa acopere aceste
necesitati de medicament, pentru ca sint departe de gindul, mi-as dori si eu ca
sa le acopere totalmente, dar macar 50 la suta din costul acestui preparat,
care este foarte costisitor, undeva 10 000 de dolari pe an pentru un pacient,
ar fi bine ca sa se tina cont de aceasta maladie si acesti pacienti sa
primeasca acest produs, care este inregistrat in Republica Moldova si exista pe
piata. Doar faptul ca este foarte scump.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu va multumesc.
Domnule Presedinte Lupu,
As vrea o remarca. Eu eram la microfon inaintea
doamnei Ostapciuc. Dumneaei poate are mai putine intrebari, dar nu trebuie
imediat, cum apare la microfon, sa ii dati cuvintul. Iar doamnei Buliga i-as
spune, sa nu raspundeti intotdeauna la ceea ce va roaga doamna Ostapciuc.
Doamna Ostapciuc isi poate spune opinia frumos la microfon, la tribuna centrala
si dumneavoastra, de asemenea, din partea partidului.
Doamna Valentina Buliga:
Da, am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Eu vreau sa atrag atentia ca, pe plan
global, sa vedem de la sedinta la sedinta, nu cred ca e situatia ca ati putea
constata ca sinteti intr-un deficit de timp de luari de cuvint in aceasta sala in
modul in care, eu cred, toata lumea aici este tratata in mod egal.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna colega,
As imparti si eu optimismul dumneavoastra, desigur,
toti noi sintem datori sa aducem niste contributii la fondurile asigurarilor
obligatorii de asistenta medicala, dar eu cred ca problema nu consta in
contributiile noastre, noi contributiile le-am facut si le vom mai face.
Problema consta in dirijarea acestor contributii si noi, astazi, aceasta discutam
aici.
Doamna Valentina Buliga:
Da, eu sint de acord.
Domnul Ivan Banari:
Si dumneavoastra mi-ati usurat intrebarea
mea. Dumneavoastra asa ati fost optimista si atunci va intreb: unde e
optimismul societatii? Daca in 2004 au fost asigurati 1 800 000 de cetateni,
aproape 1 801 000 de cetateni din 3 338 000, dar in 2007 noi preconizam ca vor
fi asigurati 1 525 000 de cetateni. Adica, in loc de 53,1% in 2004, 45% in
2007.
Stimati colegi,
Incotro merge acest proces? Si ce vom face
noi cu aceste 1 800 000 de persoane? Deci, ei vor merge si vor primi toate
serviciile medicale contraplata. Deci, iata, as vrea sa fiu optimist si eu, dar
nu pot. Cum vedeti dumneavoastra? Ati discutat aceasta problema la comisie?
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Banari,
Eu nu stiu daca ati inteles optimismul, eu
am spus o realitate vazuta cu ochii mei. Referitor la diminuarea numarului de
persoane asigurate in sistemul de sanatate, este o problema mult mai globala si
situatia demografica si exodul masiv de cetateni din Republica Moldova. Sint
probleme care... eu nu as vrea sa vorbesc astazi referitor la acest proiect de
lege, dar nu o data mi-am expus pozitia si in cadrul comisiei, si in cadrul sedintelor
plenare ale Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Stimata doamna presedinte al comisiei,
Spuneti-mi, va rog, dumneavoastra ce credeti,
care este opinia dumneavoastra si cit de indepartata este perspectiva pentru Republica
Moldova de liberalizare a pietei asigurarilor in asistenta medicala? Deoarece,
este un lucru cert, cunoscut, ca aceasta ar crea o concurenta benefica, ar imbunatati
serviciile si, bineinteles, ar avea de cistigat pacientul.
Doamna Valentina Buliga:
Da, doamna Chiriac,
Intr-adevar, ace sta este un viitor spre
care tind si eu. Pentru ca sint convinsa ca concurenta intotdeauna a dus la
diminuarea preturilor si a imbunatatit calitatea serviciilor medicale,
serviciilor in intregime, dar astazi este vorba de servicii medicale. Eu nu stiu
cit este de pregatita astazi societatea si Guvernul Republicii Moldova ca sa
accepte aceasta liberalizare. Mi se pare, poate o parere a mea subiectiva, in
anul 2007 Compania Nationala de Asigurari in Medicina si Ministerul Sanatatii si
Protectiei Sociale sa lucreze impreuna pentru imbunatatirea managementului
acestor fonduri care sint enorme – 2 miliarde de lei.
Ulterior, rezultatele, dupa cum au spus si
expertii in cadrul acelui seminar, modelul de prestare a serviciilor in domeniul
medicinii trebuie sa fie, pina la urma, o decizie politica, care trebuie sa
apartina Parlamentului. Si liberalizarea pietei, inclusiv aici, cred, in aceasta
sala, poate mai buna, se va lua o decizie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos.
Doamna presedinte al comisiei,
Spuneti, va rog, in cazul examinarii
proiectului de lege, membrii comisiei au atras atentie asupra faptului ca, de
exemplu, de cap de locuitor la compartimentul “asistenta medicala stomatologica”
unui chisinauian ii revin 2 lei 10 banuti, pe cind nivelul in medie pe republica
este de 5 lei 50 de banuti.
A doua problema. Finantarea, dupa acelasi
principiu, pentru asistenta medicala specializata este: pentru orasul Balti –
37 de lei, pentru unitatea teritoriala autonoma Gagauzia – 33 lei 30 banuti,
iar pentru locuitorii municipiului Chisinau in medie – 29 de lei. Este o
explicatie din punct de vedere al acestui serviciu sau este o atitudine
neechitabila?
Doamna Valentina Buliga:
Nu, intr-adevar, costul serviciilor
medicale este diferit in diferite institutii, in dependenta de performanta in
institutie, tot ceea ce tine de managementul acestei institutii. Eu cred ca la
capitolul “Preturi prestate de catre institutiile medicale” noi trebuie sa
revenim, deoarece, cunoastem astazi ca institutiile inca presteaza servicii
medicale aprobate in anii anteriori, cind costurile au crescut si la
metodologia de calcul a preturilor inca Ministerul Sanatatii si Protectiei
Sociale si Compania Nationala de Asigurari in Medicina sint obligate sa revina.
Pentru ca exista aceasta discrepanta despre care dumneavoastra vorbiti.
Domnul Leonid Bujor:
Eu va multumesc foarte frumos.
V-am adresat intrebarea dumneavoastra,
fiindca anul trecut exact aceeasi intrebare am adresat-o domnului Russu. Ei, in
linii generale, raspunsul a fost, ca se va tine cont in lectura a doua. Este
clar ca din cifrele prezentate...
Doamna Valentina Buliga:
Preturile nu sint in aceasta lege. Este o
alta lege, este un alt mecanism, o hotarire de Guvern.
Domnul Leonid Bujor:
Doamna presedinte al comisiei,
Foarte corect. Eu aceasta vreau sa spun, a
trecut un an de zile, noi justificam de fiecare data, ca sint alte legi, alte
modalitati, alte prevederi, alte proiecte de legi, dar dumnealor nu vin cu initiative,
cu propuneri in acest domeniu.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Bujor,
Membrii Comisiei pentru protectie sociala,
sanatate si familie imi sint toti astazi martori cind noi in comisie am spus ca
este timpul cind trebuie sa fie elaborata o lege, o lege-cadru, care sa
reglementeze asistenta si asigurarea medicala, ca sa nu avem Legea fondurilor,
Legea primelor, Legea asigurarilor obligatorii. Si din cite ne-au convins Ministerul
si Compania, ca inca in 2007 vom lucra, dar pe viitor se va lucra la o lege-cadru,
care va stabili regulile de activitate in acest domeniu. Eu personal sustin
ideea dumneavoastra, ca avem nevoie de o lege si nu de multiple legi, caci cind
cautam, facem trimitere la alta si nu gasim solutie.
Domnul Leonid Bujor:
Eu am inteles ca dumneavoastra m-ati incurajat
si pe mine, si pe cetateni ca in anul 2007 vom lucra dupa acelasi principiu.
Speram ca in 2008 vom avea o alta lege.
Doamna Valentina Buliga:
Speram ca in 2007 serviciile prestate de catre...
Domnul Leonid Bujor:
Eu sper ca in 2008 nu vom avea prilej sa
adresam asemenea intrebari.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In ordine...
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Bujor,
Eu sper personal, ca si dumneavoastra, ca in
2007 prestatorii de servicii medicale sa presteze servicii calitative. Compania
Nationala sa contracteze institutiile conform principiilor aprobate si conform
realitatii din unele raioane sa se tina cont de incidenta, de maladii si de multi
factori, care sa duca la imbunatatirea acestor servicii. Aceasta este si speranta
mea.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna presedinte al comisiei,
Doamna Buliga,
Ma adresez dumneavoastra personal si imi
cer scuze ca am intervenit in procesul ditirambilor dumneavoastra, si as vrea sa
va rog sa nu cintati ditirambi guvernarii, fiindca impreuna cu dumneavoastra in
campania electorala am fost intr-o echipa, la unele intilniri am fost impreuna
cu dumneavoastra, tineti foarte bine minte aceasta.
Doamna Valentina Buliga:
Da, absolut.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si atunci era cu toata alta abordare a
acestor probleme. Acum o intrebare concreta. Tot ce e legat de costul politei
de asigurare – 1209 de lei, fondul de remunerare a muncii – 14 miliarde de lei,
salariul mediu – 14 miliarde de lei, Fondul de remunerare a munci.
Salariul mediu lunar ati spus ca e 2015
lei, inseamna ca avem numai 609, 600 mii de salariati sau 600 de mii de potentiali
asigurati. Domnul Rusu a numit cifra de 800 de mii. Casa Nationala de Asigurari
Sociale aceeasi cifra numeste. Inseamna ca un calcul foarte simplu – 14
miliarde de impartit la 800 de mii rezulta 1458 de lei salariul mediu.
Inseamna ca costul politei de asigurare ar
trebui sa fie 875 de lei. Aritmetica e simpla si nu poate sa imi spuna cineva,
de pilda, ca unul primeste mai mult sau altul mai putin. Media se ia si cind se
ia media inseamna ca aceasta e numarul de salariati sau de asigurati.
Stimati colegi,
Polita de asigurare trebuie sa coste in
Republica Moldova, dupa metodologia calculului, 875 de lei si in nici un caz
1209 lei. Si aici eu as propune ca sa demonstreze acei care au calculat si au
pus la baza aceste cifre ca cifra 1209 este argumentata.
Nu este argumentata din calculele simple
aritmetice, nu trebuie aici multa algebra sau matematica superioara. Si chiar
am controlat eu aritmetica si va spun ca trebuie sa fie 875 de lei.
Domnul Marian Lupu:
O sa calculati pentru lectura a doua
constructiv, calm, cu cifre, cu calcule si veti reverifica inca o data la nivel
de comisie.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Noi discutam in prima lectura costul politei
de asigurare, chestie de concept nu e lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Noi nu adoptam...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aceasta este baza pentru calcularea
veniturilor la bugetul...
Domnul Marian Lupu:
Noi nu adoptam aceasta lege, va atrag atentia,
in 3 lecturi. Si in prima lectura noi nu adoptam cifrele venituri–cheltuieli,
noi adoptam tot pe ansamblu. Si in lectura a doua usor ne permite sa ne intoarcem
la aceste cifre in cazul in care va fi o baza suficienta.
Deci, pentru lectura a doua toata lumea
accepta si autorii, si comisia sa se munceasca.
Doamna Valentina Buliga:
Domule Presedinte,
Eu am fost vizata de catre domnul Cosarciuc
si as vrea sa ii raspund.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Fiind ca un specialist in domeniu, am parerea
mea si convingerea mea si nu ma implic in agricultura, in biocombustibil si as
solicita si dumnealui sa o faca la fel.
Domnul Marian Lupu:
Dumneavoastra ati inceput, pe care motiv terminam
cu aceste replici, nu, fiindca eu vreau sa va spun un lucru (Rumoare in sala.)
Domnule Cosarciuc,
Dumneavoastra v-ati purtat nici macar ca un
barbat. Stind acolo la locul dumneavoastra si insultind o doamna la tribuna. Macar
plecind de la acest punct de vedere. Eu va rog foarte mult.
Microfonul nr 4.
Si domnul Klipii la fel, v-as ruga cu
gesturi de genul acesta in adresa unei doamne mai usor.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Poate faceti in scris, toate recomandarile
ca sa le stiu, fiindca nu ma pot pregati.
Domnul Marian Lupu:
Citiai Regulamentul.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Continuati.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Buliga,
Vreau sa va intreb daca nu considerati ca
actualul sistem de asigurari medicale al carui concept nu poate fi negat,
necesitatea lui, are o structura care favorizeaza anumite segmente ale populatiei
si defavorizeaza altele. Dumneavoastra sinteti la curent cu faptul ca Republica
Moldova, conform constatarilor specialistilor, se afla in pragul unei
catastrofe demografice.
Creste mortalitatea in special a
segmentului populatiei intre 40 – 65 de ani, da. Deci, nu credeti ca acest
sistem, modul cum este gestionat el, fiindca acesta se discuta acum, este un
instrument politic de favorizare, manipulare a unui segment al populatiei si,
de fapt, nu are nimic comun cu scopul si sarcinile pe care ar trebui sa le aiba.
Doamna Valentina Buliga:
Nu am intilnit cazuri cind o persoana
asigurata sa se adreseze in cadrul unei institutii medico-sanitare si sa nu fie
asistata medical. Da, este, pe parcursul si al anului 2004, si al anului 2005
adresabilitatea persoanelor in virsta, la pensionari, invalizi a fost mai
sporita decit la persoanele angajate in cimpul muncii.
Sper ca a fost tot un lucru benefic, pentru
ca si aceste persoane necesita asistenta medicala si daca in 2004 au putut
beneficia nu am ce contesta.
Domnul Igor Klipii:
Nu pot nega acest lucru, este binevenit.
Problema este ca fiecare, orice cetatean al Republicii Moldova are drepturi
egale si statul trebuie sa isi asume obligatiuni egale fata de toti cetatenii.
Doamna Valentina Buliga:
Absolut.
Domnul Igor Klipii:
Iar daca noi ne aflam in pragul unei
catastrofe demografice, cind cetatenii mor intre 40 – 65 de ani, deci acei care,
de fapt, asigura posibilitatile de asigurare pentru acei mai in virsta, ar fi
cazul ca in cadrul acestei legi sa prevedem mecanisme care ar stopa, cel putin
pentru moment, procesul in care ne aflam.
Multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Nu vad cum in aceasta lege am putea stopa
acest proces. Adresabilitatea si accesibilitatea tuturor persoanelor fizice
asigurate si persoanelor juridice, daca eu nu o vad ca este interzisa cumva.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Ultima interventie.
Domnul Vladimir Eremciuc:
ß áűńňđĺĺ ăîńďîäčíŕ Đóńńó. ß őî÷ó, ÷ňîáű âű
óňî÷íčëč öčôđó. Ňóň íŕçűâŕëč öčôđó, ÷ňî ňîëüęî 45% íŕńĺëĺíč˙ çŕńňđŕőîâŕíî. ß
őî÷ó, ÷ňîáű îí óňî÷íčë, ńęîëüęî ó íŕń íŕńĺëĺíč˙ čěĺĺň ěĺäčöčíńęóţ ńňđŕőîâęó.
Doamna Valentina Buliga:
Circa 78% din cite eu cunosc. Da domnul Russu...
(Rumoare in sala.)
Domnul Marian Lupu:
Ni se da o precizare sau nu de la
microfonul nr.1.
Domnul Gheorghe Russu:
Cifrele se joaca de mult timp. Eu vreau sa
aduc cifre concrete pentru stenograma. Copii de virsta prescolara asigurati sint
762 de mii 675, sursa – Registrul de stat al populatiei, breviar statistic,
pagina 29; elevi invatamint secundar profesional – 25 de mii zero cinci; studenti
– 126 de mii 100, sursa e aceeasi.
Invalizi – 127 de mii; someri – 21 sapte
sute; pensionari – 516; elevi colegii –200, 27 de mii; rezidenti – 1385. Sursa
– Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Gravide si lauze – 37 de mii,
acestea sint asigurate suplimentar anul curent, Ministerul Sanatatii si Protectiei
Sociale. Invalizi, care e nou de la 1 ianuarie – 4803; mame cu multi copii – 312.
Procentul total e 78%. Chisinau – 92%.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
In aceasta situatie am si eu o intrebare.
De unde apare cifra 1 milion 525 de mii din cifrele pe care le-ati prezentat
dumneavoastra, acei care contribuie sau sint asigurati si din totalul de 3
milioane 388 si cifrele care le spuneti acum sint diferite.
Dumneavoastra prezentati in sinteza
documentului cifra de total asigurati 1 milion 525 de mii 500.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Gheorghe Russu:
Cifra de 2 milioane 716. 300 de mii au
dreptul la asigurari, ei trebuie sa se asigure in anul 2007, ei nu sint in tara,
dar dreptul la asigurari pe anul viitor ei il au.
Domnul Dumitru Braghis:
Pai, dreptul la asigurari este una si
persoanele asigurate, pe care dumneavoastra, prin buget, le propuneti este 1
milion 525 de mii.
Domnul Gheorghe Russu:
Chestiunea consta intr-aceea ca ei... noi
trebuie sa ii gasim pe dinsii, sa ii prindem si sa ii punem polita in mina, aceasta
e.
Domnul Dumitru Braghis:
Deci, foarte corect a spus domnul Banari, ca
45 este procentul din buget, ceea ce dumneavoastra va propuneti poate sa fie si
90, si 190, aceasta este alta intrebare. Si in 2004 cifra de 53,1, cifrele sint
luate din bugetul asigurarilor in medicina.
Domnul Gheorghe Russu:
Nu numai din buget, sint luate din
breviarele statistice, de care va folositi si dumneavoastra.
Domnul Dumitru Braghis:
Si breviare statistice, sint de acord, da.
De acord, dar dumneavoastra...
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna Buliga.
Luari de cuvint? Rog putina liniste, rog sa
se mai tempereze emotiile. Primul pe lista s-a inscris domnul Urechean.
Va rog.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Inteleg ca este greu, dar, de aceea, sintem
noi aici, pentru a gasi cai de depasire a situatiei. O sa incep constatind ca
Legislativul, Fractiunea Comunista, dar si aliatii ei tot mai frecvent accepta
sa voteze doua tipuri de legi.
In primul intra cele cu caracter mafiotic,
de spalare a banilor, de acordare a facilitatilor fiscale, de transmitere a
bunurilor publice catre grupurile economice protejate de coalitia parlamentara.
In cel de al doilea, dimpotriva, legile se
servesc drept instrument pentru a majora venitul la bugetele publice din contul
cetatenilor simpli, adica de jacmanire a populatiei si asa sarace.
Anume in aceasta din urma categorie se inscrie
si proiectul Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe
anul 2007, propus astazi pentru examinare.
Drept confirmare, elementul de baza, costul
politei de asigurare medicala obligatorie creste cu circa 48 la suta de la 816
lei la 1209 lei. Cota primei de asigurare obligatorie se ridica la 5% din
salariul angajatului, conform propunerilor pentru anul 2007. Sint noi si noi
scumpiri sustinute de guvernare, care vor lovi crunt bugetul familiilor si mai
ales al oamenilor saraci sau al celor cu venituri mici.
Se va amplifica un fenomen observat deja,
va creste esential numarul pensionarilor, pur si simplu, lipsiti de
posibilitatea de a-si asigura sanatatea.
Paradoxal, dar asigurarea medicala, numita
obligatorie, devine tot mai inacceptabila si creste numarul populatiei aruncate
astfel in afara sistemului de ocrotire a sanatatii, garantat de stat, sortite,
practic, sa isi riste viata, unii poate chiar sa moara de boli, frig si saracie.
Proiectul de lege discutat chiar planifica
reducerea numarului de polite puse in vinzare, ceea ce este inca un factor de
apreciere a calitatii guvernarii si se datoreaza inclusiv faptului ca populatia
activa paraseste in continuare Republica Moldova.
Dar din cei ramasi, conform unor calcule, o
familie cu venituri medii in oras cheltuieste lunar circa 30 de lei pentru sanatate.
Dar, atentie, o familie saraca de la sat foloseste in acest scop doar 3 lei.
Obiectivul principal al strategiei de crestere a economiei si reducere a saraciei,
cu privire la politicile de asistenta medicala, anunta ca va spori accesul populatiei,
in primul rind, al celei sarace la serviciile medicale de baza prin dezvoltarea
sectorului medicinii primare.
Fara comentarii, cu atit mai mult cu cit
acest program strategic este compromis in general, fapt recunoscut de guvernanti
prin extinderea termenelor de implementare. Ca sa concretizez cui ii revine
povara acumularii veniturilor la fondurile de asigurari obligatorii, accentuez
ca ea cade pe umerii salariatilor bugetari si ai agentilor economici onesti.
Acestia sint “stimulati” pentru achitarea
corecta a salariilor si contributiilor sociale. Dar este o baza, in mod evident,
insuficienta. Iar Guvernul demonstreaza in continuare incapacitatea sa de a
dezvolta coerent sistemul de asigurari medicale. Este un fapt care deja
afecteaza sanatatea populatiei si starea medicinii moldovenesti, a institutiilor
si a angajatilor din acest domeniu. Dar va avea urmari si mai grave in viitor.
Nu intimplator, in obiectivele de
dezvoltare a mileniului, pentru Republica Moldova se arata ca asistenta medicala
se caracterizeaza prin scumpire continua si prin dependenta tot mai pronuntata
de contributiile private. Adica, repet, e pus de catre guvernanti in
exclusivitate pe umerii oamenilor, contrar povestilor comuniste despre medicina
de stat.
In locul garantiilor, cetatenii pot ajunge si
in situatia in care detin polita, au nevoie de tratament specific in stationare,
dar posibilitatile acestora sint limitate printr-un plafon stabilit de Casa Nationala
de Asigurari in Medicina.
Un singur exemplu. Pentru clinica de copii
nr.1 din Chisinau, in anul curent, limita de internari este stabilita de 4200
de copii. Pina in octombrie, clinica deja a externat 3400 de pacienti. Ce vor
face parintii cu copiii bolnavi pina la sfirsitul anului, cind se tripleaza numarul
persoanelor cu infectii respiratorii, iar clinica va epuiza resursele alocate.
Pina la implementarea asigurarilor
obligatorii, institutiile medicale acordau servicii tuturor solicitantilor.
Acum internarile extraplan se fac doar in cazuri de urgenta. Pacientilor din sate
si raioane, care necesita diagnostic specializat, li se blocheaza accesul la
institutiile medicale republicane.
Pina la urma, unii sint nevoiti sa accepte
tratamentul cu plata, achitind sute de lei pentru o zi de spitalizare, altii
stau saptamini si luni in sir asteptind sa le vina rindul la diagnostizare sau
internare conform listei. Ajung la spital uneori prea tirziu.
Iata ce confirma studiul realizat de
proiectul “Reforma in sanatatea publica” finantat de Uniunea Europeana. Oamenii
sint nevoiti sa ocoleasca barierele sistemului constituit de comunisti, achitind
suplimentar si neoficial serviciile medicale. Guvernantii creeaza, parca in mod
special, conditii pentru o coruptie si toti se lauda cu lupta cu ea, cheltuind
deja alti bani in cadrul altor structuri.
Prin denaturarea conceptului de reformare a
sistemului de sanatate si prin politicile de majorare a costului politei de
asigurare, Guvernul lipseste cetatenii de dreptul lor constitutional de a-si
alege liber institutia medicala si medicul care sa il trateze.
A facut sistemul de asigurari obligatorii
neatractiv. Cetatenii neasigurati considera fara rost procurarea politei, alegind,
mai degraba, sa se trateze platind atunci cind au nevoie oficial sau neoficial.
Cauzele situatiei dificile la care s-a ajuns in sistemul de asistenta medicala
sint evidente:
- nivelul scazut al cheltuielilor pentru
asistenta medicala – 4% din produsul intern brut;
- acumularea veniturilor din contul salariatilor
si a vinzarii de polite scumpe;
- lipsa medicilor de familie;
- salariile mici ale angajatilor din
domeniu si alocatiile insuficiente pentru dotarea institutiilor medicale.
Salariile lucratorilor medicali constituie in
medie 459 de lei sau cu 26 la suta mai putin decit salariul mediu pe economie.
In 2003 au demisionat 9 mii, in 2004 –
7500. In 2005 – 6300. Iar in total in acesti ani medicina moldoveneasca a
pierdut 23 de mii de angajati calificati. Dintre absolventii Universitatii de Stat
de Medicina se incadreaza in cimpul muncii doar 30 la suta, ceea ce, in conditiile
create, este explicabil. Ar fi mai multe de spus.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Urechean,
Un minut.
Domnul Serafim Urechean:
In legatura cu efectele acestor si altor
legi ce determina situatia in ocrotirea sanatatii. Dar nu critica este scopul
nostru, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” doreste ca guvernarea sa constientizeze
ca sanatatea populatiei este principala bogatie a tarii. In numele ei si se
impune revizuirea fundamentala a reformelor si a cadrului legal din domeniul
adoptat in ultimii ani.
Vom insista, desigur, asupra reducerii
costului pentru polita de asigurari, caci consideram suma de 1209 lei exagerata
nejustificat. Insistam si asupra majorarii salariilor pentru prima categorie de
calificare a angajatilor in institutiile medico-sanitare publice pina la cel putin
550 de lei.
Propunem excluderea articolului 9 din
proiectul dezbatut, pentru a asigura transparenta distribuirii cheltuielilor de
catre Compania Nationala de Asigurari in Medicina.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Urechean,
Timpul.
Domnul Serafim Urechean:
Dar trebuie sa constatam ca si de aceasta
data proiectul este inacceptabil si sa raspunda necesitatilor de baza ale
sistemului ocrotirii sanatatii.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita doamna
Golban.
Doamna Valentina Golban:
Mult stimata doamna Presedinte,
Stimati colegi,
Starea sanatatii populatiei este un indice
integrat al dezvoltarii sociale a tarii, o reflectare a bunastarii
social-economice si morale, un factor decisiv in dezvoltarea potentialului
economic, cultural al fortei de munca si a societatii in intregime.
Proiectul de lege discutat este un produs
al reformei in sistemul de sanatate. Este cunoscut faptul ca orice reforma
include in sine un proces complex de actiuni, al caror scop ar trebui sa
finalizeze cu ameliorarea si eficientizarea situatiei.
Proiectul de lege discutat contine 10
articole si citeva anexe ce includ in sine mai multe cifre care, de fapt,
reprezinta principalii subiecti responsabili de realizarea eficienta a
sistemului de sanatate:
- prima veriga este reprezentata de lucratorii
medicali care presteaza serviciile medicale;
- cea de a doua sint cetatenii sau pacientii
care trebuie sa constientizeze ca sanatatea costa;
- si cea de a treia veriga este factorul
organizatoric care necesita o acoperire financiara corespunzatoare.
De reusita conexiunii dintre aceste verigi si
depinde succesul reformei. Fiind ferm convinsa ca baza sanatatii oamenilor este,
in primul rind, profilaxia, ma voi referi, in mod special, la acest
compartiment.
Daca e sa apelam la DEX, explicatia ne
spune ca “profilaxie” inseamna un ansamblu de masuri medico-sanitare orientate
spere prevenirea aparitiei si raspindirea maladiilor. Din explicatia adusa
devine foarte clar ca procesul de prevenire a maladiilor necesita cheltuieli
financiare mult mai mici decit insasi procesul de diagnosticare si de tratament
a acestor maladii.
In proiectul propus, Fondul de profilaxii
constituie 2% din Fondul total al mijloacelor acumulate. Pentru anul 2007, in
acest fond se preconizeaza acumulari de circa 39 milioane de lei. Sumele
preconizate vor fi orientate, in primul rind, pentru profilaxia primara si
secundara a maladiilor, pentru efectuarea examinarilor profilactice in scopul
depistarii precoce a imbolnavirilor. Este un obiectiv nobil, dar sa vedem ce
avem in realitate.
In anul 2005, in acest fond au fost
programate 26 milioane de lei, dintre care au fost executate doar 6 milioane de
lei, ceea ce constituie 2,4%. Din raportul Companiei Nationale de Asigurari in
Medicina constat ca pentru 9 luni ale anului curent, din cele 30 milioane de
lei programate pentru anul 2006 au fost executate 913 mii de lei, ceea ce
constituie 3%, dintre care 493 mii de lei pentru procurarea vaccinuluii si a
medicamentelor, masuri de protectie a populatiei impotriva gripei aviare. Doar
391 mii de lei – pentru realizarea proiectului de promovare a modului sanatos
de viata si reducere a riscului de imbolnavire si doar 30 mii de lei pentru
realizarea proiectului “Saptamina anticancer”.
Stranie situatie in conditiile in care
cancerul in Republica Moldova provoaca anual moartea a cel putin 5 mii de
oameni, iar una din problemele majore, atestata in acordarea serviciilor
oncologice este depistarea tardiva a pacientilor cu tumori maligne. Ponderea
bolnavilor depistati in gradul IV al maladiei constituie in medie pe republica
26,7%.
Imi apare intrebarea: de ce nu pot
beneficia de acest fond si alte programe nationale de prevenire si combatere a
maladiilor, programe care nu au o acoperire financiara suficienta de la bugetul
de stat, motiv pentru care se face imposibila realizarea lor.
De ce Guvernul nu stabileste niste criterii
de obtinere a acestor resurse financiare care ar putea fi aplicate ca mecanisme
de stimulare. Tot aici este cazul sa ne amintim si de necesitatea efectuarii
unor examene periodice pentru angajatii care activeaza in conditii de risc
sporit intru prevenirea imbolnavirilor profesionale.
Un simplu calcul ne arata ca pentru
perioada anilor 2005 – 2006 sumele neutilizate din acest fond se cifreaza la 50
milioane de lei. De aici si concluzia – Guvernul nu are un concept clar care sa
determine criteriile de alocare a mijloacelor fondului institutiilor medicale, de
aici si banii nu sint utilizati la maximum, pentru a obtine un rezultat vizibil,
orientat spre diminuarea indicilor de morbiditate si mortalitate. Ori, intentia
de a cheltui cit mai putini bani este buna, insa nu pe contul sanatatii
oamenilor.
Conform calculelor efectuate de specialistii
din domeniul ocrotirii sanatatii, Bugetul asigurarilor medicale asigura doar 35
– 40 la suta din necesitati. In multe cazuri, pacientii sau medicul este nevoit
sa intrerupa tratamentul din motiv ca se depasesc limitele alocate pentru
tratamentul unei persoane.
Aici apare si conflictul dintre pacient si
institutia medicala care, de fapt, nu este responsabila de aceasta situatie.
Cifrele denota ca numarul persoanelor care necesita tratament in stationar este
mult mai mare decit numarul stabilit de catre CNAM. De exemplu, inca la inceputul
lunii octombrie Institutul National de Cardiologie deservise deja numarul de
pacienti contractati de CNAM pentru anul intreg – 6 500 de persoane.
De mentionat ca, pina la implementarea
programului de asigurare in aceasta institutie de profil, primeau ajutor
calificat circa 11 mii de bolnavi pe parcursul unui an. In asa fel, in lunile
octombrie – decembrie institutul se vede nevoit sa asigure asistenta medicala
doar persoanelor in stare de urgenta, iar cei planificati vor fi nevoiti sa astepte
noul an si acest lucru se intimpla cu bolnavii de maladii cardiovasculare, care
se gasesc in structura generala a morbiditatii pe locul intii.
Deci, este evident ca pentru a asigura tot
volumul de asistenta medicala populatiei este necesar ca cel putin 20 la suta
din cheltuielile bugetului de stat sa fie utilizate pentru serviciile legate de
asigurarile obligatorii de asistenta medicala.
Spre regret, aceasta cota se micsoreaza din
an in an de la 12,27% in 2004 la 9,97% pentru 2007. Tin sa amintesc ca
salarizarea angajatilor din institutiile medico-sanitare publice, incadrate in
sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, se efectueaza conform
Hotaririi de Guvern nr.1593 din 29 decembrie 2003, punctul 6) care spune ca
cheltuielile pentru salarizarea angajatilor se stabilesc anual, prin negocieri
dintre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Compania Nationala de Asigurari
in Medicina si sindicatul de ramura.
La planificarea cheltuielilor pentru
ocrotirea sanatatii trebuia sa se tina cont si de faptul ca veniturile
salariale ale asiguratilor din domeniul ocrotirii sanatatii sint cu 459 sau 26
la suta mai mici decit ale unui salariat din economia nationala a Republicii
Moldova, ceea ce provoaca nemultumiri in masa a lucratorilor din ramura sanatatii.
Desi prevederile acestei hotariri de Guvern
stabileste pentru fiecare categorie de salarizare un diapazon larg ale
salariilor de functii din datele reprezentate de Ministerul Sanatatii si Protectiei
Sociale si Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, putem constata ca
institutiile utilizeaza pentru Fondul de salarizare peste 50 la suta din
bugetul contractat cu CNAM si aceasta in cazul in care la
70 – 80 la suta din angajati se aplica coeficientul de multiplicare cel mai mic
in diapazonul 1,5 – 2,5. Iar coeficientul 3– 4 doar la 2– 3% din angajati.
Anume salarizarea joasa a specialistilor
din sistemul de sanatate creeaza un fundal pentru migratiunea cadrelor
medicale. Datele oficiale pentru 9 luni ale anului curent ne vorbesc despre
concedierea a 460 de medici si a 1500 de asistente medicale, nemaivorbind de
personalul tehnic, de infirmierele, fara de care nu este posibila asigurarea
completa a asistentei medicale.
Tocmai de aceea nu este de inteles de ce
contributiile planificate din bugetul de stat au fost diminuate cu 50 milioane in
comparatie cu varianta initiala discutata la Guvern. Un alt aspect asupra caruia
as vrea sa ma refer este prognoza in baza careia s-au si facut calculele pentru
volumul de servicii medicale planificate pentru anul 2007.
Intentia de a asigura circa 80 % din numarul
total al populatiei, adica
2 milioane 716 mii de persoane din numarul total al populatiei de 3 milioane
900, 395 mii de persoane, conform Biroului National de Statistica, ma refer la
ceea ce e scris pe pagina 9 din nota informativa.
Este cunoscut faptul ca contingentul
asigurat din contul statului constituie
1 milion 490 mii de persoane. Un simplu calcul ne arata ca diferenta ramasa
este una foarte mica si reprezinta doar 679 de mii, pe cind numarul populatiei
economic active este de 1 milion 400 de mii.
De aici si intrebarea fireasca: cit de
reale sint cifrele planificate in bugetul fondurilor asigurarilor obligatorii
de asistenta medicala si la ce nivel statul isi va onora obligatiunea de a
asigura cetatenilor ei servicii medicale de calitate. De aici si nemultumirea
cetatenilor, care ne reclama deficienta grava in sistemul de ocrotire a sanatatii,
in comportamentul personalului medical si in calitatea serviciilor prestate.
Oamenii se pling ca nu au avut acces,
conform politei, la serviciile medicale necesare la momentul potrivit. Cred ca
numai prin solutionarea acestor probleme vom putea afirma ca am realizat cu
succes reforma sistemului de ocrotire a sanatatii.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Braghis.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Onorat Parlament,
Anul trecut, poate mai tineti minte, am facut
o analiza destul de substantiala, in opinia mea, a cifrelor propuse aici in
buget. Am propus, impreuna cu colegii, sa aflam raspunsul la mai multe intrebari.
Cred ca o parte din acele cifre pe care astazi colegii le-au numit aici, intr-un
fel, repeta majoritatea celor spuse anul trecut, dar important pentru mine este
altceva, caci asa si nu am primit, timp de un an de zile, raspunsuri la niste intrebari
care ne-ar permite sa tragem niste concluzii din ceea ce se intimpla in
medicina prin asigurari.
Mai mult decit atit, nici Compania Nationala
de Asigurari in Medicina, nici Guvernul si nici fractiunea majoritara nu a
dorit sa aflam raspunsurile respective acum, cind, o luna de zile in urma, a
votat ca nu mai trebuie sa mai dea raspuns deputatului in Parlament.
Sa inteleg ca s-a uitat despre legislatia in
vigoare, care prevede ca deputatii trebuie sa obtina raspunsurile promise, cu
atit mai mult aici, in Parlament. Sau este ca si cazul cu avioanele, cind nu se
doreste sa se afle care este realitatea. Eu as vrea sa mai aduc un argument, pe
care l-am spus anul trecut si care consideram ca o sa fie macar anul acesta
auzit, ca, o data cu legea despre bugetul pentru anul viitor, am afla o informatie
succinta despre executarea bugetului in anul curent si sa vedem, sa intelegem
tendintele. Si acest lucru nu se intimpla, nu s-a intimplat.
Dar Guvernul tot mai mult incearca sa intre
in niste cifre, in opinia mea, mincinoase, cu care jongleaza la bunul sau plac,
ceea ce s-a intimplat si astazi. Eu vreau sa spun ca unele cifre se iau in calcul
atunci, cind este vorba de bugetul de stat, aceleasi cifre sint putin diferite,
aceiasi indicatori sint putini diferiti atunci cind este vorba de bugetul
asigurarilor sociale sau de bugetul asigurarilor in medicina.
Si astazi, de exemplu, domnul Cosarciuc sau
doamna Golban a demonstrat destul de clar acest lucru, atunci cind a numit o
cifra sau alta, analizele acestor cifre. Ce sa intelegem, ca subintelegem ca
Guvernul a hotarit sa ne prezinte situatia nu asa cum este, dar asa cum o doreste
si jongleaza cu aceste cifre in interesul sau, pentru a ne demonstra cit de bine
traieste populatia, cetatenii Republicii Moldova, se arunca cifrele dupa cum
nimereste sau, mai bine-zis, dupa cum le convine lor pentru a demonstra
dezvoltarea durabila si ca lucrurile in tara merg foarte bine.
Insa Guvernul ar trebui sa tina minte ca in
spatele acestor cifre sint cetateni reali, vii, acei care astazi mai mizeaza pe
faptul ca Guvernul le va acorda, in sfirsit, ajutorul promis, nu o data in
ultimul timp atit aici in Parlament, cit si la intilnirile din teritoriu.
Inca un argument este faptul ca, in
documentul pe care l-am primit noi, Guvernul nu indica, doar a sunat aici o
informatie repejor presupusa de director care este numarul de pensionari,
angajati, numarul invalizilor, numarul somerilor, numarul studentilor,
mamelor... si altor categorii, ca sa intelegem si noi care este situatia reala,
sa putem sa analizam pe cit de corecte sint cifrele puse la dispozitia noastra si
atunci poate nu ar aparea chestiunile pe care le-am discutat astazi: sint 43, sint
53 sau 45% asigurati sau sint 78, asa cum incearca sa ne demonstreze Compania
Nationala de Asigurari in Medicina.
Dar, totodata, iata, in documentul pe care il
avem toti in mina, stim foarte bine de cite calculatoare are nevoie Compania,
de cite safeuri, de citi litri de benzina, cite climatizoare. Pot trage doar o
singura concluzie, daca nu se doreste o transparenta totala in acest lucru, ca
deja cineva, presupun, din functionari, cunoaste si comisionul care il va
primi, daca acest lucru va fi votat aici, in Parlament, si datorita faptului ca
fractiunea majoritara refuza sa li se ofere deputatilor raspunsul la intrebarile
respective, poate cunosc si suma care va ajunge in casa partidului, de aceea si
nu permit ca cetatenii sa nu cunoasca situatia reala.
Cresterea veniturilor Fondului de asigurari
medicale se face din contul cetatenilor, oameni buni.
Stimati deputati comunisti,
Ar trebui sa analizati si dumneavoastra
aceste cifre si sa ajungeti in esenta problemei. Veniturile totale pentru anul
viitor cresc cu 26,8 la suta, iar veniturile de la banii achitati de cetateni si
angajati cresc cu 42 la suta. Iata o intrebare la care ar trebui sa ne clarificam,
fiindca bugetul de stat propune o majorare doar cu 17 la suta, cu 19 la suta,
nu, cu 17 la suta fata de anul trecut. Deci, cum asa, din buget pare ca tendintele
sint spre reducere, iar din buzunarul cetateanului tendinta de crestere de la 4
la 5% s.a.m.d.
Eu nu vreau sa ma refer inca o data la
faptele despre care am vorbit si anul trecut si au sunat si anul acesta, polita
sau volumul, marimea politei de asigurare este una artificiala si nu corespunde
indicatorilor macroeconomici, care sint difuzati de catre republica nationala,
de catre statistica nationala, fiindca cum putem sa mai explicam altfel ca polita
de asigurare creste cu 48 la suta, iar veniturile Casei Nationale de Asigurari in
Medicina doar cu 22 la suta? Iarasi din buget se plateste mai putin sau care
este explicatia?
Guvernul, cred, din start, presupune ca unii
cetateni nu vor plati, nu vor achita acele polite in volumele preconizate,
fiindca cifrele prezentate nu sint realiste, nu corespund situatiei reale.
Faptul este destul de grav, fiindca din banii platiti de cetateni nu se extinde
lista serviciilor cuprinse in politele de asigurare, nu se procura medicamente
mai multe pentru spitale, nu se asigura cu paturi sau cu lenjerie necesara,
pentru incalzirea spitalelor si a policlinicilor, ci se procura tehnica de
calcul, cunoastem la 1 milion 700, mobilier – 270 de mii si multe alte lucruri
de acest fel.
Eu, va rog, sa atragem atentie ca toate
acestea nu se procura din bugetul de stat, asa cum ar trebui sa fie, se procura
din banii cetatenilor. Guvernul, in loc sa aloce din buget direct pentru
asigurarea Companiei Nationale de Asigurari in Medicina cu cele necesare, ia
din banii nostri, ai cetatenilor si face acest lucru.
Era mult mai corect, cred eu, daca Guvernul
incerca sa asigure pentru aceste programe asa cum se intimpla in mai multe tari
si in alte cazuri ca banii sa vina din granturile, de la organismele internationale,
care ar putea si sint gata sa faca acest lucru.
In rezultat, in loc sa vina banii de acolo,
oamenii care spera ca sa aiba mai multe medicamente gratuite in spitale, sa nu
vina in spital cu perna sau cu lenjeria proprie, este nevoit sa accepte situatia
reala. Eu, cred, ca sa nu ne ascundem dupa deget, ca sa nu vorbim ca situatia
este asa cum a incercat sa o pretinda doamna Ostapciuc, vreau sa spun ca sint
nemultumiti de situatia din sistem si medicii, si pacientii.
Am fost si eu, numai in ultimele doua luni
de zile am avut trei intilniri cu reprezentantii in domeniu, inclusiv la Falesti,
despre care a vorbit doamna presedinte de comisie, si vreau sa spun ca
concluzia pe care am tras-o din aceste intilniri este una, scade numarul de
cazuri tratate si scade numarul de adresari ale cetatenilor la spital, si la
doctori in general.
Deci, oamenii, pur si simplu, nu mai
doresc, nu mai vin la spital, fiindca nu au incredere in ceea ce se intimpla in
sectorul respectiv. Medicii sint nemultumiti de salarii, de conditiile care le
sint create pentru a obtine acele surse financiare si pleaca peste hotare. Cetatenii,
chiar aseara am avut ultima intilnire, care iarasi problema medicinii prin
asigurari o pun foarte si foarte dur in fata noastra. Ei sint indignati de
situatia din policlinici si din spitale: ori cu polita, ori fara polita ei
continue sa plateasca toate serviciile medicale. Mai mult decit atit, daca vii
fara polita, vei obtine mai repede serviciile respective, decit daca vii cu
polita.
Se creeaza impresia ca cineva, constient,
vrea sa aduca la o situatie de criza in relatiile pacient – doctor, nu stiu daca
aceasta corespunde luptei de clasa, asa cum este ideologia comunista, sau care
este explicatia, dar cred ca o asemenea situatie nu o putem tolera si in
continuare.
Domnul Marian Lupu:
Un minut.
Domnul Dumitru Braghis:
In anul 2000, inca un moment, care este, in
opinia mea, foarte important – cheltuielile din buget pentru sanatate erau de
patru ori mai mici decit in anul 2007, sa presupunem, chiar mai mult de patru
ori. Iata, acum intrebarea pe care mi-o pun permanent oamenii oare, in acesti 6
ani de zile, s-a marit de patru ori numarul de medicamente, care sint eliberate
pe gratis cetatenilor? Salariile medicilor, numarul de zile – pat sau poate a
crescut numarul spitalelor clinicilor? De ce, o data cu cresterea de patru ori
a bugetului medicinii prin asigurari, cetatenii nu au simtit si cresterea calitatii
deservirii medicale? Ma intreb acest lucru si un alt raspuns nu imi apare decit
faptul ca, cred, se mai fura si din acesti bani, fiindca alta explicatie nu am
.
Domnul Marian Lupu:
Timpul.
Domnul Dumitru Braghis:
De aceea eu as vrea sa fac un apel in sfirsit
catre cetatenii Republicii Moldova: oameni buni, procurati polite de asigurare.
Problema este ca functionarii de la Compania Nationala se sufoca...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Braghis,
Timpul...
Domnul Dumitru Braghis:
...Fiindca nu au climatizoare si nu au cu
ce pierde timpul, decit a juca in carti la computere.
Domnul Marian Lupu:
O invit la tribuna centrala pentru luare de
cuvint pe doamna Borgula.
Doamna Ludmila Borgula:
Îáńóćäŕĺěűé ńĺăîäí˙ ďđîĺęň Çŕęîíŕ î ôîíäŕő
ěĺäčöčíńęîăî ńňđŕőîâŕíč˙ čěĺĺň áîëüřîĺ çíŕ÷ĺíčĺ ęŕę äë˙ đĺńďóáëčęč, ňŕę č äë˙
ęŕćäîăî čç ĺĺ ćčňĺëĺé. Ĺăî ďî ďđŕâó ěîćíî ďîńňŕâčňü â îäčí đ˙ä ń Çŕęîíîě î
ńîöčŕëüíîě ńňđŕőîâŕíčč, ňŕę ęŕę çäîđîâüĺ ăđŕćäŕí ˙âë˙ĺňń˙ íĺ ňîëüęî ëč÷íűě
äîńňî˙íčĺě, íî č âŕćíűě ăîńóäŕđńňâĺííűě ďîęŕçŕňĺë˙ě, ęîňîđűé íŕďđ˙ěóţ ńâ˙çŕí
ęŕę ń ńîöčŕëüíűě óđîâíĺě ćčçíč, ňŕę č ń ďđîäîëćčňĺëüíîńňüţ ćčçíč.
Ń ěîěĺíňŕ âíĺäđĺíč˙ â ćčçíü Çŕęîíŕ îá
îá˙çŕňĺëüíîě ěĺäčöčíńęîě ńňđŕőîâŕíčč â íŕřĺé ńňđŕíĺ íŕëčöî îůóňčěűĺ ďîçčňčâíűĺ
ďĺđĺěĺíű â ÷ŕńňč ďîâűřĺíč˙ óđîâí˙ ěĺäčöčíńęîăî îáńëóćčâŕíč˙, đĺŕíčěŕöčč
ěĺäčöčíńęčő ó÷đĺćäĺíčé â ńĺëüńęîé ěĺńňíîńňč âî âńĺő đŕéîíŕő, îńíŕůĺíč˙ čő
ěĺäčöčíńęčě îáîđóäîâŕíčĺě č číâĺíňŕđĺě, óëó÷řĺíč˙ ďčňŕíč˙ č óńëîâčé ńîäĺđćŕíč˙
ďŕöčĺíňîâ â áîëüíčöŕő, îęŕçŕíč˙ óđăĺíňíîé ěĺäčöčíńęîé ďîěîůč íŕ äîăîńďčňŕëüíîě ýňŕďĺ
č ěíîăčő äđóăčő ďîęŕçŕňĺëĺé. Âńĺ ýňî ńňŕëî âîçěîćíűě â đĺçóëüňŕňĺ óâĺëč÷ĺíč˙
ôčíŕíńčđîâŕíč˙ ěĺäčöčíńęîăî îáńëóćčâŕíč˙. Ŕ đŕçěĺđű ôčíŕíńčđîâŕíč˙ ěĺäčöčíű,
ôčęńčđóĺěűĺ â Çŕęîíĺ î ôîíäŕő ěĺäčöčíńęîăî ńňđŕőîâŕíč˙, ĺćĺăîäíî óâĺëč÷čâŕţňń˙.
Íĺ ńňŕë čńęëţ÷ĺíčĺě č îáńóćäŕĺěűé ńĺăîäí˙
Çŕęîí î ôîíäŕő ěĺäčöčíńęîăî ńňđŕőîâŕíč˙ íŕ 2007 ăîä. Íŕ 2007 ăîä đŕńőîäű íŕ
ěĺäčöčíńęîĺ ńňđŕőîâŕíčĺ íŕěĺ÷ĺíű â ńóěěĺ 1 ěčëëčŕđä 937 ěčëëčîíîâ ëĺĺâ, ÷ňî
ńîńňŕâë˙ĺň 126,8% ďî ńđŕâíĺíčţ ń íűíĺříčě ăîäîě. Čç íčő íŕ ďĺđâč÷íóţ
ěĺäčöčíńęóţ ďîěîůü âűäĺë˙ĺňń˙ áîëĺĺ 1 ěčëëčŕđäŕ 830 ěčëëčîíîâ ëĺĺâ.
Ďđĺäóńěîňđĺíî ńĺđüĺçíîĺ óâĺëč÷ĺíčĺ ńđĺäńňâ íŕ ńďĺöčŕëčçčđîâŕííóţ ŕěáóëŕňîđíóţ
ěĺäčöčíńęóţ ďîěîůü – 134 ěčëëčîíŕ 731 ňűń˙÷ŕ. Óâĺëč÷ĺíčĺ ńîńňŕâčëî áîëĺĺ 144%.
Ęđîěĺ ňîăî, âűäĺëĺíî 37,5 ěčëëčîíŕ íŕ âűńîęîńďĺöčŕëčçčđîâŕííűĺ ěĺäčöčíńęčĺ
óńëóăč. 2,7 ěčëëčîíŕ ëĺĺâ ďëŕíčđóĺňń˙ íŕ ěĺäčöčíńęčé óőîä íŕ äîěó, ÷ňî áîëĺĺ
÷ĺě â äâŕ đŕçŕ âűřĺ, ÷ĺě â ďđĺäűäóůĺě ăîäó.  Çŕęîíĺ î ăîńóäŕđńňâĺííîě áţäćĺňĺ
íŕ 2007 ăîä äë˙ îá˙çŕňĺëüíîăî ěĺäčöčíńęîăî ńňđŕőîâŕíč˙ äë˙ ăđŕćäŕí, ďîäëĺćŕůčő ńňđŕőîâŕíčţ
çŕ ń÷ĺň ăîńóäŕđńňâŕ (ęîňîđűő ďĺđĺ÷čńëčë çäĺńü ăîńďîäčí ăĺíĺđŕëüíűé äčđĺęňîđ, íĺ
áóäó ďîâňîđ˙ňüń˙), âűäĺëĺíî íŕ ýňč öĺëč
1 ěčëëčŕđä 197 ěčëëčîíîâ ëĺĺâ. Č îáůŕ˙ ÷čńëĺííîńňü ăđŕćäŕí,
çŕńňđŕ-őîâŕííűő çŕ ń÷ĺň ăîńóäŕđńňâŕ, ńîńňŕâë˙ĺň 1
ěčëëčîí 490 ňűń˙÷ ÷ĺëîâĺę.
Đŕńőîäű íŕ ęîěďĺíńčđóĺěűĺ ÷ŕńňč÷íî čëč
ďîëíîńňüţ ěĺäčęŕěĺíňű ďđĺäóńěîňđĺíű â ńóěěĺ 40 ěčëëčîíîâ 260 ňűń˙÷ ëĺĺâ. Ďđč
ýňîě đŕńřčđ˙ĺňń˙ ďĺđĺ÷ĺíü ęîěďĺíńčđóĺěűő ěĺäčęŕěĺíňîâ, ęîňîđűĺ âűäŕţňń˙ â
ŕěáóëŕňîđíűő óńëîâč˙ő çŕńňđŕőîâŕííűě ëčöŕě. Ýňî áîëĺĺ ÷ĺě íŕ
5 ěčëëčîíîâ âűřĺ, ÷ĺě â ňĺęóůĺě ăîäó.
Ďîňîëîę đŕńőîäîâ, ńâ˙çŕííűő ń ďđĺäîńňŕâëĺíčĺě
ďĺđâîé ěĺäčöčíńęîé ďîěîůč íĺçŕńňđŕőîâŕííűě ëčöŕě ńĺěĺéíűě âđŕ÷îě, ňîćĺ óâĺëč÷ĺí
č ńîńňŕâë˙ĺň áîëĺĺ 8 ěčëëčîíîâ ëĺĺâ.
Ňŕęčě îáđŕçîě, î÷ĺâčäíî, ÷ňî áţäćĺň
îá˙çŕňĺëüíîăî ěĺäčöčíńęîăî ńňđŕőîâŕíč˙ íŕďđŕâëĺí íŕ äŕëüíĺéřĺĺ óëó÷řĺíčĺ
ěĺäčöčíńęîăî îáńëóćčâŕíč˙ íŕńĺëĺíč˙. Â ńâ˙çč ń ýňčě ôđŕęöč˙ ęîěěóíčńňîâ
ďîääĺđćčâŕĺň äŕííűé ďđîĺęň Çŕęîíŕ î ôîíäŕő ěĺäčöčíńęîăî ńňđŕőîâŕíč˙ â ďĺđâîě
÷ňĺíčč.
Íî ďđč ýňîě ěű ďđîńňî îá˙çŕíű îáđŕňčňü
âíčěŕíčĺ íŕ öĺëűé đ˙ä íĺäîńňŕňęîâ č ďđîáëĺě, î ęîňîđűő ńĺăîäí˙ ăîâîđčëîńü č î
ęîňîđűő íĺëüç˙ íĺ ńęŕçŕňü ĺůĺ đŕç.
Ďĺđâîĺ – óâĺëč÷ĺíčĺ, ďđč÷ĺě ńčńňĺěŕňč÷ĺńęîĺ, ôčíŕíńčđîâŕíč˙ ěĺäčöčíű, óâű,
íŕ ńĺăîäí˙říčé äĺíü íĺ îáĺńďĺ÷čâŕĺň ęŕ÷ĺńňâŕ ěĺäčöčíńęîăî îáńëóćčâŕíč˙, ęîňîđîăî
ěîćíî áűëî áű îćčäŕňü ďđč ýňîě.
Âňîđîĺ – íčçęčé óđîâĺíü číôîđěčđîâŕíč˙
íŕńĺëĺíč˙. Ěű óćĺ ńňîëüęî đŕç ăîâîđčëč č îáđŕůŕëčńü â ńňđóęňóđó Íŕöčîíŕëüíîé ęŕńńű!
Ëţäč äî ńčő ďîđ íĺ çíŕţň, íŕ ÷ňî îíč čěĺţň ďđŕâî äë˙ áĺńďëŕňíîăî îáńëóćčâŕíč˙.
Ďî-ďđĺćíĺěó â ďîëčęëčíčęŕő íĺ âűâĺřĺíî: ęŕęčĺ óńëóăč, ńęîëüęî îíč ńňî˙ň, ăäĺ îíč
áĺńďëŕňíű, ŕ ăäĺ – íĺň, č ęŕęčĺ, ęŕęîâŕ čő ńňîčěîńňü.
Č ńëĺäóţůĺĺ... čńďîëüçîâŕíčĺ ňĺő ńđĺäńňâ,
ęîňîđűĺ âűäĺë˙ţňń˙, îńňŕâë˙ĺň ćĺëŕňü ěíîăî ëó÷řĺăî. Îńîáĺííî čěĺĺňń˙ â âčäó
čńďîëüçîâŕíčĺ ńđĺäńňâ íŕ ŕäěčíčńňđŕňčâíűĺ öĺëč. Âîîáůĺ-ňî ďđč ňîě îáčëčč
íĺäîńňŕňęîâ č ďđîáëĺě, ęîňîđűĺ ó íŕń ńóůĺńňâóţň â ěĺäčöčíĺ, íŕě – ˙ čěĺţ â âčäó,
íŕöčîíŕëüíîěó ŕăĺíňńňâó – íĺîáőîäčěî áűňü, íŕâĺđíîĺ, ďîńęđîěíĺĺ č áîëĺĺ
ýôôĺęňčâíî čńďîëüçîâŕňü ňĺ ńđĺäńňâŕ. Ěîćíî íŕ ńĺăîäí˙říčé äĺíü îáîéňčńü áĺç
ĺâđîđĺěîíňîâ č áĺç ěđŕěîđíűő ďîëîâ čëč ëĺńňíčö, ŕ ýňč ńóěěű âűäĺëčňü íŕ äđóăčĺ
öĺëč, î ęîňîđűő çäĺńü ăîâîđčëîńü ńĺăîäí˙.
Ęîěďĺíńčđîâŕíčĺ ëĺęŕđńňâ – îď˙ňü-ňŕęč
ďđîáëĺěŕ. Îíî, ęŕę ˙ óćĺ ńęŕçŕëŕ â ńâîĺě âűńňóďëĺíčč, óâĺëč÷čâŕĺňń˙,
óâĺëč÷čëîńü ńóůĺńňâĺííî. Îäíŕęî, ę âĺëčęîěó ńîćŕëĺíčţ, Íŕöčîíŕëüíŕ˙ ęŕńńŕ íĺ
îńóůĺńňâë˙ĺň äîëćíűé ęîíňđîëü. Č î÷ĺíü áîëüřîĺ ęîëč÷ĺńňâî âđŕ÷ĺé, ęîňîđűĺ âűďčńűâŕţň
ýňč ÷ŕńňč÷íî čëč ďîëíîńňüţ îďëŕ÷čâŕĺěűĺ ěĺäčęŕěĺíňű, ďđĺâđŕňčëč ýňî äĺëî â ńâîé
ëč÷íűé áčçíĺń čëč ćĺ ëîááčđóţň ęŕęčĺ-ňî číňĺđĺńű îďđĺäĺëĺííűő ŕďňĺę. ×ňî,
ęîíĺ÷íî ćĺ, ďîęŕçűâŕĺň óđîâĺíü ěĺäčöčíńęîăî îáńëóćčâŕíč˙ č óđîâĺíü ňĺő âđŕ÷ĺé,
ęîňîđűĺ čńďîëüçóţň íŕřč, ˙ čěĺţ â âčäó ăîńóäŕđńňâĺííűĺ č ëč÷íűĺ, ńđĺäńňâŕ.
Ęîíĺ÷íî, ěű ďîääĺđćčâŕĺě ňî, î ÷ĺě
ăîâîđčëîńü, – ěíîăî ďđîáëĺě ó Íŕöčîíŕëüíîé ęîěďŕíčč. Íî âńĺ ćĺ íĺëüç˙
ńňđĺěčňüń˙ ę ňîěó, ÷ĺăî çŕęîí íĺ äîďóńęŕĺň! ß čěĺţ â âčäó ńňŕňüţ 9, ęîňîđŕ˙
ďđĺäóńěŕňđčâŕĺň, ÷ňî Íŕöčîíŕëüíŕ˙ ęîěďŕíč˙ čěĺĺň ďđŕâî ńŕěŕ čńďîëüçîâŕňü, ďóńęŕé
äŕćĺ ňîëüęî äâŕ âčäŕ ěĺäčöčíńęčő ôîíäîâ.
ß î÷ĺíü őî÷ó îáđŕňčňü âíčěŕíčĺ íŕ îäčí
ôŕęň, ęîňîđűé íĺ ěîćĺň íĺ âűçâŕňü óäčâëĺíčĺ, ě˙ăęî ăîâîđ˙, č âîçěóůĺíčĺ ńî
ńňîđîíű íŕřĺăî íŕńĺëĺíč˙.
 ýňîě ăîäó âäđóă íŕ÷ŕëč ďîńňóďŕňü â íŕř
ŕäđĺń čç öĺëîăî đ˙äŕ đŕéîíîâ ćŕëîáű ńî ńňîđîíű íŕńĺëĺíč˙ î ňîě, ÷ňî â íŕđóřĺíčĺ
äĺéńňâóţůĺăî Çŕęîíŕ îá îá˙çŕňĺëüíîě ěĺäčöčíńęîě ńňđŕőîâŕíčč ń ôčçč÷ĺńęčő ëčö,
ęîňîđűĺ íĺ óńďĺëč ďî ęŕęčě-ëčáî ďđč÷číŕě ďîëó÷čňü ěĺäčöčíńęóţ ńňđŕőîâęó â
ňĺ÷ĺíčĺ ňîăî âđĺěĺíč, ÷ňî îďđĺäĺëĺíî çŕęîíîě... – ŕ čěĺííî ňđč ěĺń˙öŕ, č çŕňĺě
óćĺ ďëŕňč ďĺíč, ęŕę ďđĺäóńěŕňđčâŕĺňń˙, – âäđóă ďđîčçâîëüíî íŕ÷ŕëč
ňĺđđčňîđčŕëüíűĺ îđăŕíű ń ýňčő ëţäĺé áđŕňü íĺďîí˙ňíî îňęóäŕ âîçíčęřčĺ ńóěěű çŕ
âńĺ ďđĺäűäóůčĺ ăîäű, ńęîëüęî ó íŕń ńóůĺńňâóĺň ěĺäčöčíńęîĺ ńňđŕőîâŕíčĺ.
Ěű č â ďđîřëîě ăîäó, č â ýňîě ăîäó
äîńňŕňî÷íóţ ńóěěó äĺíĺă óňâĺđäčëč íŕ ďîâűřĺíčĺ ęâŕëčôčęŕöčč ńďĺöčŕëčńňîâ âŕřĺé
Íŕöčîíŕëüíîé ęŕńńű. ß äóěŕţ, ýňî î÷ĺíü ńĺđüĺçíŕ˙ ďđîáëĺěŕ: íĺ î÷ĺíü ďîíčěŕţň
íĺęîňîđűĺ ńďĺöčŕëčńňű â ýňîé ęŕńńĺ, ęŕęčě îáđŕçîě ěîćíî, ęŕę íóćíî ďîëüçîâŕňüń˙
çŕęîíîě. Çŕęîí ěîćĺň ňđŕęňîâŕňü ňîëüęî ňîň îđăŕí, ęîňîđűé ĺăî ďđčíčěŕĺň, ŕ
čěĺííî Ďŕđëŕěĺíň, ŕ íĺ Íŕöčîíŕëüíŕ˙ ęîěďŕíč˙.
Ěű číňĺđĺńîâŕëčńü ýňčě âîďđîńîě, č íŕń
çŕâĺđčëč â Ďđŕâčňĺëüńňâĺ â ňîě, ÷ňî ňî ďîńňŕíîâëĺíčĺ, íŕ ęîňîđîĺ ńńűëŕţňń˙ âŕřč
ňĺđđčňîđčŕëüíűĺ îđăŕíű, ˙ęîáű îíî îňěĺíĺíî. Íî î÷ĺíü őîňĺëîńü áű, ÷ňîáű
đóęîâîä˙ůčĺ îđăŕíű Íŕöčîíŕëüíîé ęîěďŕíčč áűëč áîëĺĺ ęîđđĺęňíű â âűďîëíĺíčč, â
ńîáëţäĺíčč çŕęîíŕ.
Č, íŕęîíĺö, őî÷ĺňń˙ ńęŕçŕňü ňîćĺ â
îňíîřĺíčč ďĺíč. Âĺäü ęňî ó íŕń âűíóćäĺí ńŕěîńňî˙ňĺëüíî ďîęóďŕňü çŕ ďîëíóţ
ńňîčěîńňü ýňč ěĺäčöčíńęčĺ ďîëčńű? Áóäĺě ńěîňđĺňü đĺŕëüíî: ëţäč, ęîňîđűĺ čěĺţň
î÷ĺíü âűńîęčé óđîâĺíü äîőîäîâ, îíč íĺ áóäóň ďîęóďŕňü, îíč ďîëüçóţňń˙ ďëŕňíîé ěĺäčöčíîé
č ďîëó÷ŕţň áîëĺĺ âűńîęčé óđîâĺíü îáńëóćčâŕíč˙. Ó íŕń â áîëüřčíńňâĺ ńëó÷ŕĺâ ýňî
ęŕňĺăîđč˙ ëţäĺé, ęîňîđűĺ ëčáî íčăäĺ íŕ đŕáîňŕţň, ëčáî ýňî ńĺëüńęîĺ íŕńĺëĺíčĺ,
ňî ĺńňü ëţäč, ęîňîđűĺ íĺ ěîăóň óďëŕňčňü ýňó ńóěěó. Ńëĺäîâŕňĺëüíî, ĺńëč îíč
çŕäĺđćŕëčńü... íĺęîňîđűĺ íŕ÷číŕţň ăîâîđčňü: íó, ňŕę ÷ňî ćĺ, íĺ óńďĺë
ńâîĺâđĺěĺííî – ďóńęŕé ňĺďĺđü íĺ ćčâĺň çŕ ÷ĺé-ňî ń÷ĺň, ŕ ďëŕňčň çŕ âńĺ ňĺ
îńňŕëüíűĺ ăîäű.
Ěíĺ ęŕćĺňń˙, ýňî ęŕęŕ˙-ňî čçâđŕůĺííŕ˙
îöĺíęŕ ýňîăî çŕęîíŕ. Ďĺíč íóćíű. ß ńîăëŕńíŕ, ÷ňî ďĺíč íóćíî čńďîëüçîâŕňü. Íî,
íŕâĺđíîĺ, íŕě íŕäî ďîńěîňđĺňü, ěîćĺň áűňü, äčôôĺđĺíöčđîâŕňü, ÷ňî ďđĺäńňŕâë˙ĺň ńîáîé
ýňîň ÷ĺëîâĺę, ęîňîđűé âűíóćäĺí, â ńčëó ńĺěĺéíűő čëč ëč÷íűő îáńňî˙ňĺëüńňâ,
ďîęóďŕňü ďîçćĺ ýňîň ďîëčń. Č đŕçěĺđ ĺăî ňîćĺ äîëćĺí áűňü äčôôĺđĺíöčđîâŕí, ÷ňîáű
ěű ďđĺćäĺ âńĺăî ńňŕâčëč číňĺđĺń ÷ĺëîâĺęŕ...
Domnul Marian Lupu:
Inca un minut.
Doamna Ludmila Borgula:
...č ńîáëţäŕëč ĺăî ďđŕâŕ.
ß çŕęŕí÷čâŕţ. Čç âńĺăî, ÷ňî ńęŕçŕíî,
ńäĺëŕíî î÷ĺíü ěíîăîĺ. Îá ýňîě ăîâîđčëîńü, íî íóćíî ńęŕçŕňü, ÷ňî ďđĺäńňîčň
ńäĺëŕňü ĺůĺ áîëüřĺ. Č ěű óâĺđĺíű, ÷ňî âî âňîđîě ÷ňĺíčč áóäóň ďđĺäóńěîňđĺíű č
ó÷ňĺíű âńĺ çŕěĺ÷ŕíč˙, ęîňîđűĺ âűńęŕçűâŕëčńü, č íŕě áóäĺň äîëîćĺíî, ŕ
Íŕöčîíŕëüíŕ˙ ęŕńńŕ ó÷ňĺň âńĺ ýňč çŕěĺ÷ŕíč˙ č ęđčňčęó, ęîňîđŕ˙ áűëŕ âűńęŕçŕíŕ.
Áëŕăîäŕđţ çŕ âíčěŕíčĺ.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea sa expun pozitia fractiunii vizavi
de proiectul respectiv de lege. Colega noastra doamna Buliga s-a referit la sistem.
Noi sustinem integral sistemul, dar vizavi de implementarea acestuia si daca e sa
ne referim exact la acest proiect de lege, noi avem mari rezerve, avem intrebari.
Din acest motiv noi nu vom vota in prima lectura. Vom veni cu amendamente
serioase pentru lectura a doua si, in functie de atitudinea sau adoptarea si
neadoptarea amendamentelor noastre, ne vom expune prin vot la lectura a doua.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului. Cine este pentru aprobarea in
prima lectura a proiectului de Lege nr.3670 rog sa voteze. Majoritatea. De
fapt, numaratorii, pentru stenograma si precizie, eu va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 24.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi “pro”. Proiectul de lege nr.3670
este aprobat in prima lectura.
Stimati colegi...
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte,
Poate trebuie remis in comisie si din
partea…
Domnul Marian Lupu:
Accept aceasta.
Stimati colegi,
Dumneaei are dreptate. Pur si simplu, sintem
la doua ore si ceva de discutii. Mie mi-a aratat, eu imi prezint scuzele pentru
aceasta greseala tehnica.
Va multumesc.
Acum o propunere. Propunerea mea catre
dumneavoastra este sa mai examinam proiectul de Lege nr.2977, la solicitarea
autorilor si comisiei, dupa care voi anunta o pauza.
Proiectul de Lege nr.2977 privind statutul
ofiterului de informatii.
Prezinta domnul Filat atit din numele
autorilor, cit si din numele comisiei. Nu? Separat? Cer scuze.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Permiteti-mi, din partea autorilor, sa prezint
proiectul de Lege privind statutul ofiterului de informatii. Proiectul de Lege
privind statutul ofiterului de informatii este elaborat de catre un grup de
deputati si face parte din pachetul de masuri prevazute de rezolutia si
recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiilor si angajamentelor
statelor membre ale Consiliului Europei. Planul de implementare a acestor
recomandari este cuprins in Hotarirea Parlamentului nr.284 din
11 noiembrie 2005. Aceste angajamente se regasesc in punctul 18 al respectivei
hotariri, sub denumirea de continuare a reformei Serviciului de Securitate si
Serviciului de Reprimare.
In procesul elaborarii proiectului s-a tinut
cont de cele mai avansate modele de organizare a serviciilor speciale ale
statelor membre ale Uniunii Europene, de recomandarile Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei cu privire la functionarea si controlul Serviciului de
Securitate din Statele membre ale Consiliului Europei, precum si de recomandarile
expertilor din cadrul Centrului de la Geneva pentru controlul democratic al fortelor
armate.
Proiectul isi propune drept scop principal
realizarea unei reforme a sistemului de relatii functionale in cadrul SIS, prin
stabilirea statutului socio-profesional al ofiterului de informatii al
serviciului. De asemenea, prevederile propuse vor reglementa adecvat si pe
deplin sistemul relatiilor de munca, incadrarea, stimularea, retrogradarea,
limitele de aplicare a fortei, armei si altor mijloace de influenta. In acest
sens, proiectul are si menirea de a asigura ca ofiterii de informatie isi
exercita functiile in conditiile legalitatii, cu respectarea drepturilor
constitutionale ale cetatenilor.
Conform proiectului, in articolul 5 ofiterii
de informatie isi indeplinesc serviciul special in baza de contract. Sistemul
prevazut de angajare, reangajare nu este similar celui militar, insa ofiterii
de informatii, in raport cu atributiile functionale si misiunile incredintate,
vor putea desfasura si activitati cu caracter militar, precum este prevazut si
de alineatul (3) al articolului 1.
In conformitate cu prevederile articolului
1, ofiterul de informatie organizeaza, planifica, conduce si asigura
activitatea informativa si contrainformativa. Culege, verifica, stocheaza,
analizeaza si valorifica informatiile ce tin de domeniul securitatii nationale.
Executa activitati operative speciale de prevenire si combatere a terorismului
si a actiunilor care submineaza securitatea nationala, asigura protectia
secretului de stat, realizeaza selectia, formarea, specializarea si perfectionarea
ofiterilor de informatii.
Normele de etica si conduita a ofiterului
de informatie sint cuprinse in anexa nr.1 a proiectului, care prevad
exercitarea profesiei cu patriotism, atasament fata de valorile si interesele
nationale, in conditiile respectului deplin fata de libertatile democratice ale
cetatenilor. De asemenea, proiectul propus determina activitatile care pot sa
intre in sfera de activitate a ofiterului de informatie, precum si principiile
care stau la baza statutului ofiterului de informatii. Cele mai importante
principii mentionate in proiect sint cele ale legalitatii respectarii
drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanei.
La articolul 13 din proiect se prevede
depunerea unui juramint de catre ofiteri la angajare, prin care acesta se obliga
sa respecte legile tarii si regulamentele serviciului. In capitolul 2 din
proiect se reglementeaza angajarea in serviciu, stabilind, pe linga conditiile
generale, si o serie de criterii speciale, precum verificarea speciala,
testarea la poligraf, procedura de selectie a candidatilor, verificarea de
securitate.
Verificarea de securitate este reglementata
la articolul 10 alineatul (2) si se va putea face doar cu acordul candidatului si
se va extinde asupra persoanelor din familia sa, persoanelor care locuiesc impreuna
cu el si rudelor apropiate, iar termenul de verificare speciala va fi de cel
mult un an.
Relatiile de munca se stabilesc in baza de
contract, al carui termen este de
5 ani, cu prelungire ulterioara, norma reglementata la articolul 12 alineatul
(2). In proiect, la articolul 14 sint stabilite limitele de virsta pentru
fiecare categorie de ofiteri de informatie. Pentru subofiteri – 45 de ani, pentru
ofiteri cu grade inferioare si superioare – 50 de ani, pentru ofiteri cu grade
supreme – 55-60 de ani.
Gradele speciale pina la gradul de colonel
se acorda de catre directorul Serviciului, reglementare stipulata la articolul
17 alineatul (2), iar gradele speciale superioare se vor acorda de catre Presedintele
Republicii. Articolului 17 alineatul (3) prevede aceasta reglementare, acestea
fiind acordate in functie de calitatea profesionala, personala, studii,
vechimea in munca, rezultatele activitatii.
In scopul realizarii unei conformitati a
prevederilor proiectului propus de lege cu prevederile Legii nr.345 cu privire
la apararea nationala si Hotarirea Parlamentului nr.1315 din 26 iulie 2002 cu
privire la aprobarea conceptiei reformei militare se considera ca ofiterii de
informatii indeplinesc serviciul special si detin gradele respective ale
serviciului. In anexa nr.2 la proiect este prevazut modul de echivalare si
corespundere a gradelor speciale ale ofiterilor de informatie cu gradele
militare.
Gradele speciale acordate ofiterilor de
informatie se considera echivalente gradelor respective, stabilite in organele
de stat, in care este prevazut serviciul militar sau special, garantindu-se prin
aceasta stabilitatea, continuitatea in activitate, protectia juridica si sociala
a ofiterilor de informatie.
Echivalarea se va face automat din data
intrarii in vigoare a legii, norma prevazuta la articolul 52, alineatul (1).
Anexa nr.3 la proiect prevede echivalarea gradelor speciale ale ofiterilor de
informatie, gradelor de calificare a functionarilor publici in momentul trecerii
in rezerva a acestora, norma stabilita la articolul 16, alineatul (3). Gradele
speciale sint divizate in patru categorii: efectivul de subofiteri, corpul de
ofiteri cu grade inferioare, corpul de ofiteri cu grade superioare. Si ultima
categorie: corpul de ofiteri cu grade supreme.
Pentru acordarea gradelor speciale se
stabilesc termene de la 1 an pentru gradele inferioare pina la 4 ani pentru
gradele speciale. Gradul urmator va putea fi acordat ofiterilor de informatie inainte
de termen doar o singura data, pe durata activitatii in serviciu. Si doar
pentru indici inalti sau pentru merite deosebite, si doar daca persoana
corespunde conditiilor stabilite de lege.
Autorii proiectului propun sa fie, in
cadrul discutiilor este o propunere, de fapt, acest lucru se va discuta pentru
lectura a doua. In conformitate cu prevederile din rezolutia si recomandarile
Comisiei pentru respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre ale
Consiliului Europei, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.284 din 11
noiembrie 2005, dupa adoptarea in prima lectura de catre plenul Parlamentului,
proiectul de Lege privind statutul ofiterului de informatie va fi remis spre
expertiza Consiliului Europei.
Mentionam ca, conform articolului 52
alineatul (3) din proiect, Guvernul urmeaza, in termen de 3 luni, de la
intrarea in vigoare a legii, sa prezinte Parlamentului propunerea pentru
aducerea legislatiei in concordanta cu legea si, de asemenea, va aduce in
conformitate cu actele normative.
Ultima mentiune am facut-o ca Guvernul sa
sesizeze si din timp sa inceapa sa elaboreze actele necesare pentru ca legea
respectiva sa intre in vigoare la timp.
Va multumesc.
Aceasta a fost prezentarea proiectului.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
In principiu, ca idee, este binevenit acest
proiect de lege, dar este foarte greu de inteles cind il studiezi, pur si
simplu, apar o multime de intrebari.
Domnule autor,
Articolul 10, alineatul (3): “In cazul neindeplinirii
conditiilor stabilite sau daca exista un impediment la angajare, Serviciul nu
este obligat sa specifice motivele pentru care persoana nu a fost angajata.”
Acest alineat contravine articolului 47 din Codul muncii. Cum comentati
dumneavoastra?
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Plesca,
Urma sa mai fac o mentiune la incheierea
prezentarii. Desigur, pe parcursul discutiilor, dupa inaintarea proiectului
respectiv de lege la Biroul permanent, in conformitate cu prevederile
regulamentare, autorii, in cadrul comisiei, am avut un sir de intilniri, un sir
de discutii si vreau sa va spun ca nu numai norma care ati enuntat-o
dumneavoastra la articolul respectiv, dar mai multe norme, care sint norme
principiale, sint abordari, daca vreti, pur de stilistica, proiectul respectiv
pentru lectura a doua urmeaza a fi perfectionat.
Cu aceasta ocazie, eu rog toti colegii sa
se implice activ prin amendarea legii, prin inaintarea propunerilor si, din
partea noastra, va garantam ca o sa fie o deschidere totala, fiindca interesul
nostru, pina la urma, este ca aceasta lege sa fie una functionala si sa nu
contravina, si sa nu contina norme, care, cum ati mentionat si dumneavoastra, sint
contrare cu alte prevederi deja existente in legislatia Republicii Moldova. Eu
sint de acord cu mentiunea pe care ati facut-o dumneavoastra.
Domnul Ion Plesca:
La articolul 20 e foarte interesanta situatia.
Pur si simplu, nu am intilnit niciodata in viata: “Gradele speciale acordate
ofiterilor de informatii pot fi retrase de instanta de judecata pentru savirsirea
unor infractiuni grave, deosebit de grave si exceptional de grave.”
Al doilea alineat: “Ofiterul de informatii,
caruia i s-a retras gradul special detinut, adica, pentru savirsirea acestor
infractiuni, i se poate acorda gradul special numai dupa stingerea
antecedentelor penale.” Eu, dupa cite cunosc, infractiunile exceptional de
grave prevad pedeapsa pe viata. Cit timp o sa asteptam noi ca sa i se intoarca
acest grad?
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Plesca,
Aveti perfecta dreptate. Deci, sint norme si
aici, cred, mai degraba, ar trebui sa ne adresam nu atit autorilor, dar acelor
care au calificare de juristi, consultanti s.a.m.d., care au implementat ideea
pe hirtie. Este o observatie foarte justa si se va lua in considerare.
Domnul Ion Plesca:
Si articolul 32 “Dreptul la asigurare cu
spatiu locativ.” Acest articol contine, daca nu ma insel, vreo 13 alineate. Eu
as propune indeobste pina cind sa mai asteptam, sa se adopte Legea cu privire
la locuinte, pe care noi o sa o discutam astazi in prima lectura si pe urma sa
ne intoarcem la aceste drepturi, la asigurarea cu spatiu locativ, ca sa le
aducem in concordanta cu prevederile Legii cu privire la locuinte. Aceasta asa,
ca o propunere.
Si am inca o intrebare, ultima intrebare.
Eliberarea din serviciu. Alineatul (3): ofiterii de informatii condamnati de catre
instanta de judecata pentru infractiunile comise la pedeapsa penala cu amenda,
cu privarea dreptului de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita
activitate, precum si cei scutiti de pedeapsa penala, pot continua serviciul,
cu exceptia cazurilor cind eliberarea lor este propusa de catre directorul
serviciului.
La articolul cu privire la angajare se
interzice de a angaja persoane cu antecedente penale, dar aici pot sa isi continue
serviciul. Tot nu este clara pozitia aceasta.
Domnul Vladimir Filat:
Eu pot sa dau un singur raspuns, ca si cel
anterior. Pentru lectura a doua. Si va rugam, chiar personal pe dumneavoastra,
daca mai aveti observatii, sa faceti propuneri si o sa le luam in calcul.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule autor,
Vreau sa va adresez doua intrebari privitor
la articolul 10. Deci, articolul 10, alineatul (2) prevede: “Verificarea de
securitate va fi efectuata cu acordul candidatului si se va extinde asupra
persoanelor din familia sa, persoanelor care locuiesc impreuna cu el si rudelor
apropiate.” Nu este indicat, pina la ce grad vor fi controlate aceste persoane?
Si aici apare spatiu pentru tratari de libero. Sinteti de acord?
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu as putea sa raspund la intrebarea
respectiva si, probabil, mai bine ar fi ca, poate, directorul institutiei sa ne
spuna, care este situatia? Poate exista o reglementare deja interna. Fiindca,
este, totusi, un Serviciu special si aici abordarea...
Domnul Marian Lupu:
O sa va clarificati pentru lectura a doua
la acest subiect.
Domnul Vladimir Braga:
Sint de acord.
Domnul Vladimir Filat:
Si o mica mentiune. Eu nu sint autorul
proiectului, eu sint unul dintre coautori.
Domnul Vladimir Braga:
Si a doua intrebare tot la articolul 10
alineatul (4). Eu citez: “Criteriile de selectare si verificare de securitate a
candidatilor se stabilesc de prezenta lege si alte acte normative.” Deci, in
lege e scris: “se selecteaza criteriile.” Sint, prin aceasta lege, iar in lege
nu persista aceste criterii. Ce sa inteleg eu: pentru lectura a doua vor aparea
in proiectul de lege, cum de inteles acest punct?
Domnul Vladimir Filat:
Exista doua posibilitati. De fapt, eu cred
ca este o posibilitate, nu doua, ca criteriile de selectare sa fie deja
stabilite prin norme interne ale serviciului. Fiindca noi, prin lege, nu putem
sa instituim toate normele speciale care sint pentru angajare in cadrul
Serviciului special.
Domnul Vladimir Braga:
Daca era asa, atunci eu nu va puneam intrebarea.
Este anume nominalizat in lege, ca prin prezenta lege. Dar in prezenta lege nu
este.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, in prezenta lege, daca ne uitam atent in
cuprinsul legii, sint stabilite anumite criterii de selectare, pentru ca sint
stabilite anumite criterii speciale, care trebuie sa intruneasca angajatul.
Domnul Vladimir Braga:
Adica, din nou, pentru lectura a doua vor
fi nominalizate. Pot asa sa inteleg?
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu pot sa va raspund univoc la intrebarea
respectiva. Pentru lectura a doua, in cadrul discutiilor, vom stabili exact cum
e mai bine de a stabili in lege norma respectiva.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule Presedinte,
Poate raspunde domnul director.
Domnul Vladimir Filat:
Eu am incercat odata. De ce nu-i autor? Dinsul
o sa se ghideze de legea respectiva si ar putea sa isi spuna punctul de
vedere. Ce are ca-i autor, ca nu-i autor?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Totusi, eu as ruga ca sa acceptati
propunerea, sa muncim pentru lectura a doua, inclusiv cu invitarea, in mod
evident, a reprezentantilor acestei institutii.
Domnul Vladimir Braga:
Pentru lectura a doua, da? Ne-am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule raportor,
Spuneti, dumneavoastra cu colegii ati iesit
cu initiativa proiectului de Lege privind statutul ofiterului de informatii. Am
o intrebare: poate trebuie sa numim statutul ofiterului Serviciului de Informatii?
Aceasta e una.
Si a doua. Cum considerati dumneavoastra, sint
vreo citeva articole in proiectul de lege, care au fost numite astazi, care
contravin legislatiei in vigoare. Putem vota noi in prima lectura cind noi
cunoastem faptul ca ele contravin legislatiei? Sau trebuie de lucrat cu
proiectul sa scoatem aceste, sa corectam, sa nu votam acum in prima lectura
articolele care contravin legislatiei. Care e viziunea dumneavoastra?
Domnul Vladimir Filat:
Noi astazi votam in prima lectura conceptul
legii. Normele care au fost atentionate de domnul Plesca si de alti colegi nu tin
de acest concept. Sint norme interne, daca vreti. Noi trebuie sa fim foarte
atenti cind votam in lectura finala, cind legea urmeaza sa intre in vigoare, sa
nu aiba prevederi care contravin. Dar este la latitudinea Parlamentului sa ia
decizie sa voteze sau nu?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca noi astazi depistam fapte, ca sint
articole care contravin, poate astazi trebuie sa le scoatem, taiem aceste articole.
Cum putem vota noi in prima lectura cind vedem ca vreo citeva articole
contravin legislatiei?
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Bondarciuc,
Asa cum votam in fiecare zi, o multitudine
de acte care au o multime de articole care contravin legislatiei in vigoare si
noi convenim ca votam si in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Filat,
O intrebare. La articolul 14 “Limita de virsta
de aflare in serviciu.” Avind in vedere articolul 1, alineatul (2): ofiterul de
informatii organizeaza, planifica, conduce, culege, verifica s.a.m.d.”. Adica,
dupa toate cele scrise aici ce trebuie el sa faca, se epuizeaza foarte rapid si
fizic, si psihic aceasta persoana, da? Daca sa luam in vedere ceea ce este
scris aici, atunci cum se inscrie la articolul 14 alineatul (2): la atingerea
limitei de virsta de aflare in serviciu, termenul serviciului poate fi
prelungit la decizia directorului Serviciului?
Cred ca aceasta iarasi vine in contradictie
si cu Codul muncii in vigoare, si chiar cu cuprinsul legii, pe care
dumneavoastra o propuneti. Ar fi normal sa fie exclus acest alineat.
Domnul Vladimir Filat:
Noi nu consideram in felul acesta, dar consideram
ca norma, cum este ea prevazuta in proiect, este una corecta. Si nu sint de
acord cu afirmatia ca, efectuind activitatile stipulate la articolul 1, se
epuizeaza. Noi avem mult mai multe sarcini si activitati si vad ca lumea nu se
epuizeaza, munceste cu succes s.a.m.d. Noi insistam asupra prevederii
respective. Ea tine, daca vreti, si de o pozitie principiala. Dar, poftim, inaintati
amendament si vom discuta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi vom propune pentru lectura a doua,
fiindca atunci nu se leaga cu Codul muncii, unde se spune: “daca este un functionar
public care atinge limita de virsta, el trebuie sa plece.” Aici, in Serviciul
Securitate nu, ca ar putea sa fie prelungit termenul.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Cosarciuc,
Eu inca o data vreau sa mentionez si sa aveti
in vedere ca noi vorbim astazi despre Serviciul Special, Serviciul de Informatii
si Securitate. Si aici trebuie sa avem in vedere ca, in anumite situatii si intr-o
anumita conjunctura, la decizia conducatorului institutiei, termenul respectiv
poate fi majorat in cazul in care Serviciul si conducerea considera ca omul
acesta mai poate fi util nu numai Serviciului, dar si tarii.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la statutul ofiterului
de informatii.
Nu ma voi referi la stimularile care au
fost deja enuntate de antivorbitorul meu, vreau numai sa spun ca majoritatea
comisiilor permanente ale Parlamentului au avizat pozitiv acest proiect de lege
si sustin adoptarea si prezentarea proiectului in prima lectura.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a inaintat un aviz foarte important si anume dumnealor propun de a exclude
dispozitiile alineatului (3) al articolului 47 din proiect, dat fiind faptul ca
acesta se considera a fi o norma discriminatorie si, la parerea lor, contravine
articolului 16 din Constitutie. Comisia a acceptat acest amendament si propune
Parlamentului pentru lectura a doua ca el sa fie exclus din proiectul de lege.
Totodata, pentru a anticipa careva intrebari,
vreau sa va informez, ca comisia propune ca denumirea legii sa fie la final
completata cu cuvintele: “si securitate.” Adica, sa fie statutul ofiterului de
informatii si securitate.
Totodata, comisia considera ca necesita
modificare articolele 40, 41 si 42. Unele stimulari din aceste articole trebuie
trecute la legea de baza din motivul ca ele nu corespund pe deplin esentei
prezentei legi, adica statutului ofiterului de informatii si securitate.
Totodata, comisia considera ca, pina la
trimiterea spre expertizare, acest proiect de lege comisia trebuie sa excluda
unele articole care astazi au spus, ca contravin legislatiei in vigoare. Iata,
cu aceste propuneri, comisia propune adoptarea in prima lectura a acestui
proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am doua intrebari catre domnul presedinte
de comisie.
Domnule Stoicov,
La articolul 44 “Stimularea ofiterilor de
informatii” si la articolul 45 “Sanctiuni disciplinare.” Nu considerati ca ar
trebui adusa in concordanta cu cerintele Codului muncii? Si sa luam ca pilda si
din Legea cu privire la ofiterul de urmarire penala. Asemenea sanctiuni disciplinare
ca preintimpinarea despre necorespunderea partiala a functiei eu nu am intilnit
nicaieri.
Domnul Iurie Stoicov:
Vom examina. Eu consider ca toate aceste
stipulari trebuie aduse in concordanta, adica, analogic cu Legea cu privire la
statutul militarilor.
Domnul Ion Plesca:
Bine.
Si la acest articol 45, alineatul (5):
“Sanctiunile disciplinare se aplica in termen de 30 de zile de la inregistrarea
informatiei despre savirsirea acesteia, dar nu mai tirziu de 6 luni de la data
comiterii faptei”, asa cum e scris in Codul muncii si in continuare: “fiind
valabila pentru o perioada de cel mult un an.” Nu inteleg eu aici: ce fel de valabilitate
pe o perioada de 1 an?
Domnul Iurie Stoicov:
O sa examinam, nu pot sa spun acum.
Domnul Ion Plesca:
Si referitor la sanctiunile disciplinare. Se
aplica la propunerea Comisiei disciplinare. Este vreun regulament? Nu este prevazut
in aceasta lege un regulament al Comisiei disciplinare. Si cine aproba acest
regulament?
Domnul Marian Lupu:
Tot in lectura a doua.
Domnul Iurie Stoicov:
Astfel de comisie, ele sint pe linga
organele respective, dar aveti dreptate ca ele in legislatie nu sint prevazute
nici in una.
Domnul Ion Plesca:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stoicov.
Stimati colegi,
Supun votului. Cine este pentru aprobarea in
prima lectura a proiectului de Lege nr.2977, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2977 este aprobat in
prima lectura conform discutiilor pe care le-am purtat anterior si urmeaza sa luam
decizia finala pentru prezentarea acestui proiect de lege la expertiza
organelor relevante ale Consiliului Europei.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Anunt o pauza.
Sedinta plenului Parlamentului va fi reluata
la ora 14.30.
Va multumesc.
P A U Z A
*
* * *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Va rog sa va ocupati locurile, reluam sedinta
in plenul Parlamentului. Proiectul de Lege nr.173 pentru modificarea Legii
pentru modificarea articolului 1 din Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului
Liber “Expo-Business-Chisinau” si pentru transmiterea unui teren Ministerului
Culturii.
Guvernul.
Domnul Valentin Crudu – viceministru al educatiei si tineretului:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Sint viceministrul educatiei si
tineretului. Va prezint proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.1472 din
29 ianuarie anul 1998. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea
Legii nr.1472 din 29 ianuarie 1998 a fost elaborat in scopul micsorarii suprafetei
terenului, transmis anterior Ministerului Culturii de la 2 hectare la 1,42
hectare. Prin hotarirea Guvernului nr.419 din 13 mai 2005 cu privire la
atribuirea unui teren organizatiei obstesti, Centrului Tehnic de Ciclism
i-a fost transmis un teren cu o suprafata de 4,87 hectare, care este
insuficient pentru constructia traseelor de ciclism si a zonei de agrement.
Terenul cu o suprafata de 0,57 hectare se
va transmite organizatiei obstesti Centrul Tehnic de Ciclism din contul micsorarii
terenului cu suprafata de
2 hectare, transmis in folosinta Ministerului Culturii conform Legii nr.1472
din
29 ianuarie 1998, pentru modificarea articolului 1 din Legea cu privire la Zona
Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” si pentru transmiterea unui
teren Ministerului Culturii. Terenul cu suprafata de 0,57 hectare, care urmeaza
a fi transmis organizatiei obstesti Centrul Tehnic de Ciclism isi va pastra
statutul juridic de teren proprietate exclusiva a statului, stabilit prin Legea
nr. 360 din 31 iulie 2003 privind declararea unei parti a teritoriului Parcului
“Valea Morilor” din municipiul Chisinau.
Prin aprobarea proiectului de lege se vor
crea premisele pentru realizarea punctelor 26, 27, 31 din planul de actiuni
privind dezvoltarea generala a teritoriilor din parcul “Valea Morilor”, aprobat
prin Hotarirea Guvernului nr.755 din 22 iulie anul 2005. Pentru implementarea
proiectului de lege nu sint necesare mijloace financiare suplimentare de la
bugetul de stat.
Va multumesc si va propun sa ne sustineti in
aprobarea acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule ministru,
Am citeva intrebari. Prima. In ce scop a
fost atribuit in anul 1998 Ministerului Culturii acele 2 hectare?
Domnul Valentin Crudu:
Deci, a fost atribuit in scopul... adica pe
aceste doua hectare de a crea Teatrul folcloric in numele lui Ion Creanga. Dar
partea respectiva de teren despre care vorbesc eu, 0,57 hectare, este o parte
care se afla intre terenul eliberat prin lege, ma iertati, prin Legea cu
privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” si, bineinteles,
celelalte hectare, care sint eliberate Ministerului Culturii. Deci, este vorba
de un sant sau o ripa foarte adinca, care nu se poate de utilizat in alte
scopuri, decit in scopul pentru constructia acestei piste de ciclism.
Domnul Veaceslav Untila:
Deci, acei care au beneficiat de aceste doua
hectare de pamint sint de acord ca sa transmita aceasta jumatate de hectar?
Domnul Valentin Crudu:
Noi avem avizul Ministerului Culturii.
Domnul Veaceslav Untila:
Da, multumesc.
Inca o intrebare am.
Domnule ministru,
Ce inseamna “zona de agrement”? “Traseu de
ciclism”, este clar, dar ce inseamna “zona de agrement”?
Domnul Valentin Crudu:
Deci, este vorba, conform Hotaririi
Guvernului nr.755 din 22 iulie, conform punctelor pe care eu le-am enumerat mai
sus: 26, 27 si 31, in Parcul “Valea Morilor” se va dezvolta aceasta portiune de
teren si vor fi construite mai multe, in scopuri de agrement mai multe.
Domnul Veaceslav Untila:
Obiective de ce gen?
Domnul Valentin Crudu:
...tipuri de odihna, inclusiv ma refer la
aceasta pista de ciclism, “cicle trek”, pe care eu o am aici in fata mea, nu stiu
daca se vede, bineinteles, pentru toti, pe care o propunem ca sa fie construita.
Deci, ea nu va fi constructie capitala, va fi o constructie usoara. Bineinteles,
si tinind cont de faptul ca acest tip de sport este deja o proba olimpica,
pentru prima data ea va fi implementata la Jocurile de la Pekin. Deci, am dori
foarte mult sa aveam aceasta pista si in Republica Moldova.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule ministru,
Si in continuare, spuneti, va rog, atunci cind
a fost ales acest Centru de ciclism, a avut loc vreo licitatie, cind s-au dat
aceste 4 hectare, 4,7 hectare sau prin decizie s-a facut acest lucru?
Domnul Valentin Crudu:
Deci, este hotarirea Guvernului nr.419 din
13.05.2005 prin care se atribuie in folosinta acestui centru 4,7 hectare.
Domnul Veaceslav Untila:
Adica pot sa inteleg ca a fost lipsa aceasta
licitatie, da? Atunci eu am o intrebare catre domnul Esanu, care este
reprezentant permanent al Guvernului in Parlament. Domnule Esanu, genereaza
coruptie acest proiect de lege sau nu?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1, va rog.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Mi s-a solicitat o apreciere juridica a
fenomenului. Deci, in masura in care este vorba ca prin lege doar se schimba destinatia
unor terenuri, insusi proiectul de lege nu genereaza coruptie. Ulterior, actul
care va fi adoptat de catre Guvern, respectivul ar putea fi pus in discutie sub
acest aspect.
Va multumesc.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc, domnule Esanu.
Nu asteptam alt raspuns. Vreau sa va spun
un lucru ca eu cred ca in Republica Moldova si peste hotare s-ar fi gasit
foarte multi doritori care sa construiasca acest traseu de ciclism. Parerea
noastra, a fractiunii, este, ca in Valea Morilor ar fi mult mai bine daca s-ar
fi construit un Muzeu al satului moldovenesc. Noi acum introducem foarte mult
traseu, asfalt intr-o zona de agrement. Si vreau sa va spun inca un lucru.
Dumneavoastra aici, in raport, in nota informativa, pe care ati prezentat-o, ati
spus ca, prin aprobarea proiectului de lege, se vor crea premise pentru
realizarea punctelor 26, 27 si 31 din planul de actiuni privind dezvoltarea
generala a teritoriului din Parcul “Valea Morilor”, aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr.755.
Dumneavoastra cunoasteti ca noi anul trecut
am adoptat o lege, prin care Parcului “Valea Morilor” i-a fost atribuit statut
de parc, statutul arhitectural peisajeric, daca nu gresesc. In cazurile
acestea, atunci cind este vorba despre reconstructia acestui parc, se cere
expertiza Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale. Dumneavoastra aveti o
asemenea expertiza? Aceasta in conformitate cu legile, conform legislatiei
noastre in vigoare.
Domnul Valentin Crudu:
Domnule deputat,
Deci, expertiza Ministerului Ecologiei si
Resurselor Naturale nu este. Dar vreau sa aduc la cunostinta tuturor deputatilor
ca este vorba de o zona care astazi nu este impadurita, aceasta zona este numai
zona cu foarte mari adincituri. Si este o zona de teren, care este supusa
alunecarilor, si astazi in zona respectiva avem o gunoiste foarte mare.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule ministru,
Eu am reluat cuvintele dumneavoastra, se
vorbeste despre teritoriul din Parcul “Valea Morilor”, care are statut
arhitectoral peisajeric. Monument arhitectural peisajeric. Nu vorbiti despre ripa
ceea din Valea Morilor, vorbiti despre parc.
Domnul Valentin Crudu:
Pai, va zic, in acest parc, aceste 4,87 de
hectare, este vorba de aceasta zona. Si dumneavoastra poate nu ati fost la fata
locului. Noi ne-am deplasat incolo, chiar si comisia de profil si ceea ce am
vorbit eu corespunde realitatii.
Domnul Veaceslav Untila:
Si ultima intrebare. Proiectul nr.3863, urmatorul,
dumneavoastra il prezentati?
Domnul Valentin Crudu:
Da.
Domnul Veaceslav Untila:
Bine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatolie Onceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule raportor,
Chintesenta acestei probleme, pe care o
examinam noi acum, consta in aceea ca undeva, la inceputul anului 2005, Guvernul,
printr-o hotarire, a transmis un teren cu suprafata de aproximativ 5 hectare
unei oarecare organizatii obstesti, unui ONG. Asa cum scrie aici, pentru
constructia traseelor de ciclism si a zonei de agrement. Fiti atenti, deci,
unui ONG, construieste zona de agrement din Valea Morilor. Iar acum
dumneavoastra insistati sa facem modificari in doua legi, in asa mod ca acestui
ONG suplimentar sa i se atribuie inca peste jumatate de hectar alaturat acolo.
Asa e? Aceasta este esenta problemei? Aceasta-i. Sa varsam un picusor de lumina
asupra acestui subiect foarte suspect.
Deci, acest ONG capata in folosinta 5
hectare si jumatate in inima verde a Chisinaului, unde este cel mai scump si mai
prestigios teren din Republica Moldova. Daca acum l-am scoate la licitatie,
acest teren ar costa peste 100 de milioane. O intrebare: spuneti-mi, va rog,
dumneavoastra stiti cine este fericitul cela care a primit acest cadou de peste
100 de milioane? Aici scrie asa, in hotarirea Guvernului: cu folosinta pe
termen nelimitat cu titlu gratuit. Dumneavoastra stiti cine sta in spate? Cine?
Domnul Valentin Crudu:
Domnule deputat,
Deci, vreau sa raspund, la intrebarea
dumneavoastra. Este vorba ca pamintul, daca ati fost dumneavoastra atent, ramine
in exclusivitate proprietate a statului. Acesta este primul moment. Al doilea
moment, este vorba ca, conform standardelor internationale, aceasta pista
trebuie sa aiba o anumita lungime si o anumita latime. Deci, in terenul cela de
4,87 hectare este imposibil de a construi.
Daca este vorba sa construim aceasta pista,
trebuie sa o construim conform standardelor internationale. Deci, iata, pentru
a lungi aceasta pista este nevoie de acele 0,5 hectare. Mai ales, ca el se ia
de la... si mai mult decit atit, prin lege au fost atribuite aceste loturi de
pamint atit Ministerului Culturii, cit si intreprinderii “Expo-Business-Chisinau”
si din aceasta cauza este necesar de a modifica, daca vorbim aceste doua legi.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule ministru,
Nu ati fost atent. In hotarire este scris: si
zona sportiva si zona de agrement. Aceasta e chestia. Acum spuneti-mi, va rog,
totusi, de ce Guvernul nu a organizat un concurs investitional? Nu cunoasteti?
Daca nu cunoasteti, nu raspundeti mai bine. A treia intrebare: spuneti-mi, va
rog, de ce Guvernul nu a transmis acest lot de teren unei structuri de stat? Nu
acestui oarecare ONG. Sa zicem dumneavoastra Ministerului Invatamintului si
atunci Tineretului si Sportului, sau Agentiei de Sport, ca sa stim pe urma pe
cine de pus la duba, in caz daca vor fi incalcari grave.
Domnul Valentin Crudu:
Va raspund si la intrebarea aceasta.
Deoarece Centrul Tehnic de Ciclism este o subdiviziune a Uniunii Ciclistilor
Internationali din Europa si este vorba ca acest teren, aceasta pista va fi
construita in exclusivitate pe banii investorilor, ei au pus conditia ca
lucrul acesta sa fie efectuat prin...
Domnul Anatolie Onceanu:
ONG este azi, miine nu este. Aceasta e toata
chestia. Daca ar fi fost macar Federatie de Ciclism, ar fi clar inteles. Dar
Agentie de Sport. Cum s-a procedat cu zonele turistice? Rau, dar acela s-a dat
Ministerului Culturii in gestiune.
Domnule ministru,
Ei, bine, eu inteleg, ca dumneavoastra, ca
viceministru al educatiei, nu puteti raspunde pentru interesele unor structuri in
virful piramidei.
Acum o intrebare direct dumneavoastra, ca
reprezentant al acestui minister. In hotarirea Guvernului la care va referiti
dumneavoastra, in punctul 2) se scrie urmatoarele: “Ministerul Educatiei,
Turismului si Sportului in comun cu Federatia de Ciclism si Centrul Tehnic,
aceasta este organizatia obsteasca, va elabora, fiti atenti domnilor, va
elabora si prezenta pina la 23 mai 2005 proiectul de constructie si amenajare a
complexului nominalizat”. Pina la 23 mai 2005 urma sa fie prezentat proiectul
de constructie pe acele 5 hectare initiale. Eu am solicitat de nenumarate ori,
dati-mi proiectul. Se spune ca proiectul nu este. Daca nu este proiectul, cum
putem aloca inca 0,6 din hectare?
Domnul Valentin Crudu:
Deoarece a fost expertul international de
la Uniunea Ciclistilor, care a expertizat la fata locului acest teren, pornind
de la acele conditii pe care le-am enumerat mai devreme despre lungimea
pistei, s-a solicitat ca sa fie infaptuit acest lucru. Si va dati bine seama,
atunci cind nu este atribuit acest lot de pamint inca acestui centru, nu putem
sa comandam acel proiect.
Domnul Anatolie Onceanu:
Ce are expertul de la Uniunea Ciclistilor,
daca este Hotarirea Guvernului ca trebuie realizata, trebuie respectata, nu?
Domnul Valentin Crudu:
Domnule Onceanu,
Eu am raspuns la intrebarea dumneavoastra.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati colegi,
Noi propunem ca acest proiect sa fie remis in
comisie. Sa vedem acest proiect, ce se construieste acolo, asa. Am solicitat in
comisie. Nu am avut posibilitate sa facem cunostinta. De aceea, in cazul in
care Fractiunea Comunistilor va vota acest proiect, noi avem tot dreptul sa
consideram ca se voteaza o schema mafiotica de proportie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
A cita oara eu repet pe parcursul sedintei
de astazi, mai usurel cu invinuiri si proliferarea de insulte si calomnii. Rog
foarte mult. Acestea sint acuzatii, si nu opinii. Repet, acuzatii, si nu
opinii.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi vrem sa atragem atentie ca noi sustinem
si sintem pentru a dezvolta orice sport, inclusiv si ciclismul, care in
Republica Moldova are performanta. Dar avem niste intrebari care, dupa parerea
noastra, noi dupa o idee nobila si frumoasa, cind spunem dezvoltarea a unui asemenea
complex de ciclism, ne ascundem. Si vrem, in principiu, sa intelegem ca
interesul cel mai mare este, totusi, la zona de agrement.
Fiindca daca este vorba de ciclism, ni se pune
o intrebare reala, de ce, avind la o distanta nu prea mare de acolo, Schinoasa,
unde este Centrul acesta de moto international, care este deja si un teren
destul de mare, la o distanta si cu pante, si cu chestii cum ar fi, de ce nu
s-a ales locul acesta traditional care este? El cred ca este mai defavorabil
zonei de agrement, acesta este scopul? Sau la noi, totusi, ciclismul si sportul
este scopul?
In afara de aceasta, la comisie noua ni
s-au prezentat niste materiale, cum ar arata acest centru. Si eu asa am inteles,
poate eu gresesc si vreau dumneavoastra sa imi spuneti si sa stim pe viitor ce
ne asteapta in Valea Morilor. Ca acolo erau niste pante facute, niste trasee de
acestea hop-hop, chestii de acestea, in care nu ma pricep. Dar erau prevazute
nu numai pentru ciclism, dar si pentru moto. Adica noi vrem sa stim, in Valea
Morilor o sa auzim motoarele acestea, gazele acestea sau ceva gresim?
Domnul Valentin Crudu:
Domnule deputat,
Va raspund dumneavoastra.
Domnul Valeriu Guma:
Nu, nu, caci acolo este special prevazut si
pentru motociclete.
Domnul Valentin Crudu:
Deci, daca va referiti la acel teren pe
care l-am avut eu in discurs, noi vorbim numai si numai pentru ciclism. Deci,
vorbim pentru... fara motoare. Este vorba de biciclete.
Domnul Marian Lupu:
Continuati, va rog.
Domnul Valeriu Guma:
E clar ciclism, dar. Bine.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Vreau sa clarific un lucru. Este vorba
despre faptul ca in timpul cind acest teren apartinea Ministerului Culturii,
acolo era amplasat Teatrul Epic si este, de fapt, de Etnografie si Folclor “Ion
Creanga”. Si detin informatia ca in obiectivul major si de perspectiva al
acestui teatru aveau de gind sa amplaseze acolo, sa deschida niste ateliere de
mestesugarit popular, prin care ar putea atrage, eu stiu, investitori straini,
turisti s.a.m.d. Ulterior, 0,75 din acest teren il transmiteti altcuiva. Este
vorba despre acelasi teren sau este altul? Si care este, de fapt importanta,
care parte a monedei ar avea mai mare importanta? Acesta, obiectivul Teatrului “Ion
Creanga” sau acel al organizatiei care se ocupa cu ciclismul?
Domnul Valentin Crudu:
Deci, eu nu cunosc terenul si planul
general al terenului respectiv care a fost, care apartine Ministerului
Culturii. Daca sa vorbim despre aceste 0,57 hectare despre care am vorbit eu,
ele astazi nu afecteaza, se vede, planul general de constructie a monumentului
respectiv, sa spunem, cum ati cerut dumneavoastra. In caz contrar, cred, nu ar
fi fost avizul Ministerului Culturii.
Doamna Zoia Jalba:
Nu stiu de ce Ministerul Culturii a
acceptat asa ceva. Dumneavoastra, ca viceministru al Ministerului Educatiei si
Tineretului, ar trebui sa aveti o atitudine pozitiva.
Domnul Marian Lupu:
O clipa, va rog.
Doamna Zoia Jalba:
Si vizavi de Teatrul Epic “Ion Creanga” in
ceea ce vor ei sa faca acolo.
Domnul Marian Lupu:
Doamna,
Nu va suparati.
Doamna Zoia Jalba:
Si daca afectam obiectivele, pe care vrea
sa le realizeze acest teatru, si trecem pe alta parte tot acelasi teren, eu
cred ca nu este nici bine, dar nici echitabil vizavi de ceea ce se vrea, de
fapt, sa se faca.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Rog foarte frumos ca domnul ministru Crudu
sa nu se obijduiasca pe mine. Eu doresc sa adresez doua intrebari domnului
Andrei Cimili.
Domnul Marian Lupu:
Persoana este prezenta aici?
Domnul Leonid Bujor:
Director general al Agentiei Sportului din
Republica Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Persoana este aici prezenta? Nu este
prezenta.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
In aceasta situatie solicit de a ne opri in
examinarea acestui proiect si aceluilalt, de a nu lua, a suspenda, multumesc
frumos, de a nu lua nici o decizie, dat fiind faptul ca domnul Andrei Cimili,
actualul director general al Agentiei Sportului este si unul din fondatorii
Centrului de Ciclism. Deci, respectiv, eu as vrea sa ii adresez dumnealui
nemijlocit citeva intrebari, inclusiv ce intentioneaza dumnealui in continuare?
Sa dirijeze cu sportul national sau prioritar pentru dumnealui va fi
activitatea in cadrul acestui Centru?
Dat fiind faptul ca, domnul Andrei Cmili,
actualul director general al Agentiei National Sport este si unul din
fondatorii Centrului de Ciclism. Deci, respectiv, eu as vrea sa-i adresez dumnealui
nemijlocit citeva intrebari, inclusiv: ce intentioneaza dumnealui in continuare
sa dirijeze cu sportul national sau prioritar pentru dumnealui va fi
activitatea in cadrul acestui centru?
De aceea, eu consider ca o discutie
obiectiva in lipsa dumnealui in Parlamentul Republicii Moldova nu poate avea
loc astazi. In cazul in care se va lua decizia de catre majoritatea parlamentara
de-a continua aceasta discutie, eu solicit sa mi se ofere cuvintul pe marginea
acestui subiect.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Inainte de a adresa o intrebare, as vrea sa
fac o remarca de doua propozitii, care, sint convins, ca este o opinie. Actuala
guvernare a acuzat, pe parcursul Legislaturii trecute si actualei guvernari
Guvernul de pina la 2001 de privatizarea ilicita. Pe parcursul anilor 2001 pina
in prezent se privatizeaza, de fapt sub actuala guvernare, pamintul, unica bogatie
care a mai ramas a acestui popor. Si, de fapt, ceea ce aduceti dumneavoastra invinuire
domnului Urechean, ca nu este frate cu tata si nu tin cu dinsul, aceasta e
floare la ureche ce faceti dumneavoastra acum.
Domnilor comunisti,
Si acum ma refer la subiect. Ridicati Legea
nr.837 din 17 mai 1996 cu privire la asociatiile obstesti la articolul 11, care
se intituleaza “Relatiile dintre stat si asociatiile obstesti”, alineatul (2) spune
urmatoarele: “Scutirea asociatiilor obstesti de impozite si acordarea cu titlu
individual al altor inlesniri si privilegii nu se admite.”
Domnule ministru,
Dumneavoastra, in nota informativa, spuneti
ca terenul cu suprafata respectiva se va transmite organizatiei obstesti “Centrul
de Ciclism”. Cu ce ocazie dumneavoastra transmiteti privilegiat un teren unei
asociatii obstesti in detrimentul Legii cu privire la asociatiile obstesti? Si
de ce puneti in conditii inegale asociatiile obstesti diferite? In timpul cind
Procuratura Generala emite o circulara tuturor procurorilor sa verifice
legalitatea si activitatea tuturor asociatiilor obstesti in Republica Moldova, in
timpul cind Parlamentul Republicii Moldova, un an in urma, la initiativa Presedintelui
Parlamentului, a spus tuturor ca noi sustinem ONG-rile si ii rugam foarte mult
sa colaboreze bine cu Parlamentul Republicii Moldova. Pai, trebuie de citit
legile.
Domnul Valentin Crudu:
Domnule Susarenco,
Va zic ca este Hotarirea de Guvern, eu fac
trimitere la Hotarirea Guvernului din anul 2005, deci, prin care se transmite in
folosinta acestei organizatii obstesti.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, va citesc inca o data: “Nu poate fi
discriminare pozitiva”. In acest sens dumneavoastra faceti o discriminare
pozitiva acestei organizatii obstesti si ati facut-o si prin Hotarirea
Guvernului din 13 mai 2005, care este ilegala si neconstitutionala si va fi
atacata imediat la Curtea Constitutionala. Aceasta e situatia.
Domnul Valentin Crudu:
Bine. Am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din numele comisiei sesizate in fond am
fost desemnata ca sa vin la fata locului sa studiez terenul respectiv, un teren
unde sint alunecari de pamint, nu stiu pentru cine prezinta interes, un teren
foarte mic de suprafata, proiectul a venit, e vorba de o proba de ciclism, care
va fi implementata cu proba olimpica. Nu stiu ce se poate acolo de spus. Noi am
vazut ca acolo este de lucru si este de lucru mult, va zic, sint alunecari de pamint,
trebuie sa efectueze aceste lucrari. Si nu vad, de exemplu, noi nu am depistat
ca poate sa fie afectat respectiv mediul de faptul ca pe o portiune asa vor
face proba de ciclism copiii.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Varta,
Nu va suparati. Am consultat si presedintele
comisiei la moment, eu voi remite aceste doua proiecte in comisie pentru
examinare suplimentara.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Proiectele nr.173 si nr.3863 sint remise in
comisie pentru examinare.
Continuam. Proiectul de Lege nr.1705 pentru
modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative si Legii
privind Inspectia Muncii.
Initiativa deputatului Filat.
Stimati colegi,
Probabil, trebuia sa va informez anterior, in
paralel cu sedinta plenului Parlamentului sint in plina desfasurare si unele intrevederi
pe dimensiunea relatiilor internationale delegatie din Ungaria, delegatie din
Turcia. Unii dintre colegii nostri lipsesc, fiind antrenati la aceste intrevederi,
pe care motiv vom schimba putin ordinea examinarii subiectelor pe ordinea de
zi.
Va multumesc.
Domnule Filat,
Va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
Stimati colegi,
Operarea modificarilor propuse in Codul cu
privire la contraventiile administrative si in Legea privind Inspectia Muncii
este conditionata de necesitatea ajustarii prevederilor articolului 219 din Codul
nominalizat la dispozitia articolului 21 din Constitutie, care stipuleaza:
“Orice persoana acuzata de un delict este prezumata nevinovata pina cind vinovatia
va fi dovedita in mod legal, in cursul unui proces judiciar public, in cadrul caruia
i s-au asigurat toate garantiile necesare apararii sale.”
Modificarile propuse stabilesc dreptul inspectiei
muncii de-a constata si intocmi procese-verbale privitor la actiunile prevazute
de articolul 41 din Codul cu privire la contraventiile administrative, care,
ulterior, vor fi examinate de catre instanta de judecata competenta.
Stimati colegi,
Pe linga problema legata de norma constitutionala,
exista si alte probleme in acest domeniu. Astfel, sanctiunile administrative
pentru nerespectarea legislatiei muncii, conform normelor actuale, se pot
aplica si presedintilor instantelor judecatoresti, deoarece ei au functii de
administrare, fapt care contravine cu articolul 19 din Legea cu privire la statutul
judecatorului, care stabileste: “Judecatorul poate fi supus sanctiunilor
administrative numai de catre instanta de judecata.”
O alta problema este aplicarea sanctiunilor
administrative persoanelor cu functii de raspundere din cadrul institutiilor
militarizate: Ministerul Apararii, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de
Informatii si Securitate, Serviciul de Protectie si Paza de Stat, Serviciul Graniceri
si Departamentul Institutiilor Penitenciare ale Ministerului Justitiei, in
cadrul carora se organizeaza activitati de inspectie a muncii prin serviciile
lor de specialitate, care au competenta numai pentru structurile din subordine.
Potrivit Legii cu privire la statutul
militarilor: militarii poarta raspundere administrativa conform Regulamentului
disciplinii militare al fortelor armate” Legea cu privire la aprobarea
Regulamentului disciplinar al fortelor armate stabileste ca ofiterilor, care in
majoritatea cazurilor sint persoane cu functii de raspundere, pentru abaterile
comise li se aplica sanctiuni disciplinare, cum ar fi: observatia, mustrarea,
mustrarea aspra, prevenirea sau despre necorespunderea partiala functiei,
precum si retrogradarea in functie cu o treapta si nicidecum nu li se poate
aplica sanctiuni administrative cu caracter pecuniar.
In asemene ordine de idei mentionam ca este
greu de imaginat cum va putea fi pedepsit ministrul apararii sau ministrul
afacerilor interne de catre subalternii lor, care efectueaza controlul privind
respectarea legislatiei muncii. Prin urmare, constatam ca, in domeniul discutat,
exista problema de aplicativitate a normelor legale.
Acordarea Inspectiei Muncii, ca organ
extrajudiciar, a dreptului de a aplica sanctiuni administrative numai unor
categorii de persoane cu functii de raspundere, imposibilitatea aplicarii
uniforme prevederilor Legii privind Inspectia Muncii si prevederilor
capitolului V din Codul cu privire la contraventiile administrative fata de
toate persoanele cu functii de raspundere, care au admis incalcari in domeniul
legislatiei muncii.
Si ultima incalcarea principiului de
inviolabilitate fata de unele categorii de persoane cu functie de raspundere,
precum ar fi: presedintii instantelor de judecata, presedintele Curtii Constitutionale,
de ce nu Presedintele Parlamentului.
Tinind cont de cele expuse, consider ca,
daca sanctiunile pentru incalcarea legislatiei muncii vor fi aplicate numai de
catre instantele judecatoresti in final, vom reglementa corect acest domeniu si
vom respecta normele constitutionale care stabilesc ca toti cetatenii sint
egali in fata legii si a autoritatilor publice.
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, pe ordinea de zi
proiectul respectiv de lege urma sa fie discutat peste doua proiecte si cam pe
neasteptate. Cred ca... eu am sa va rog si rog sa fie acceptata propunerea, ca
acest proiect de lege, din cite eu cunosc si din cite stiu, Parlamentul nu este
pregatit, nu este convins inca de catre mine, poate, si nu numai de catre mine
ca sa adopte prezentul proiect de lege. Si va rog ca acest proiect sa fie remis
comisiei. Si in cadrul discutiilor pe marginea proiectului sau pe marginea
proiectului Codului administrativ in redactie noua sa revenim la discutie.
Pentru ca daca se va accepta conceptual are sens sa punem la vot, daca nu, inseamna
ca nu. Va rog sa acceptati propunerea.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
De acord.
Stimati colegi,
Eu cred ca trebuie sa acceptam propunerea,
solicitarea autorului acestui proiect de lege, urmare a acestei solicitari, il
remit comisiei in contextul si in conditiile evocate de autor.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4278 cu privire la
locuinte.
Prezinta Guvernul.
Domnul Anatolie Izbinda – vicedirector general al Agentiei Constructii si
Dezvoltare a
Teritoriului:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Actualul Cod cu privire la locuinte,
adoptat in anul 1983, reflecta si reglementeaza relatiile social-economice ale perioadei
respective. In legatura cu trecerea la noile relatii social-economice,
adoptarea Constitutiei Republicii Moldova, a multiplilor acte legislative noi
ce reglementeaza trecerea economiei la relatiile de piata. Codul cu privire la
locuinte, adoptat in 1983, a pierdut actualitatea, iar prevederile ce se contin
in el in mare masura sint depasite. De aceea, atentiei dumneavoastra se prezinta
proiectul de Lege cu privire la locuinte.
Tinem sa mentionam special ca in avizele
sale Confederatia Nationala a Patronatelor din Republica Moldova si Ministerul
Justitiei au evidentiat ca proiectul trebuie sa fie expus sub forma de lege
organica, dar nu sub forma de cod. Astfel, Agentia, in calitate de elaborator
responsabil, a expus documentul in forma de lege organica.
Principiile de baza ale proiectului de lege
sint: garantiile constitutionale privind locuintele, diversitatea si egalitatea
in fata legii a tuturor formelor de proprietate asupra locuintelor, dreptul cetatenilor
de as alege modul convenabil de satisfacere a necesitatilor ce tin de locuinte si
a dispune de ea liber si in conformitate cu legislatia in vigoare, separarea
distincta a functiilor ce le revin organelor de administratie publica centrala si
locala, persoanelor juridice si fizice in sectorul locuintelor in tara.
In redactia propusa a proiectului de Lege
cu privire la locuinte s-a tinut cont de pachetul de legi adoptate in anii 1993
– 2005 ce tin direct sau indirect de domeniul locuintelor: Legea privatizarii fondului
de locuinte, Legea cu privire la fondul locativ cu statut special, Legea
condominiului in fondul locativ, Legea privind principiile urbanismului si
amenajarii teritoriului, Legea cu privire la gaj, Legea cadastrului bunurilor
imobile, Legea privind protectia consumatorilor, Codul civil etc., precum si
actele normative aprobate de Guvern.
In comparatie cu Codul cu privire la locuinte
din 1983, proiectul de Lege include: notiuni principale in domeniul locuintei,
competentele Guvernului si organelor administratiei publice locale in domeniul
locuintelor in conformitate cu prevederile Legii privind administratia publica
locala, prevederi clare ce tin de tipurile fondului locativ si de folosirea
locuintelor ce fac parte din aceste fonduri, un capitol special privind fondul
locativ social si folosirea acestora, doua capitole foarte importante ce tin de
gestionarea fondului de locuinte si plata pentru serviciile comunale si
necomunale, precum si reconstructia locuintelor si incaperilor nelocuibile in fondul
locativ, capitolul cu privire la modul de folosire a locuintelor in temeiul
contractului de locatiune.
Mentionam despre un articol important ce tine
de instituirea Inspectiei de Stat in Domeniul Locuintei, care va avea drept
sarcina de-a efectua controlul asupra asigurarii drepturilor si intereselor
legale ale cetatenilor si statului in domeniul locuintelor, inclusiv la
prestarea catre populatie a serviciilor locative, comunale si necomunale, ce
vor corespunde standardelor de calitate, precum si folosirii si intretinerii fondului
de locuinte, indiferent de forma de proprietate.
Formarea structurii respective si desfasurarea
activitatii acesteia sint foarte importante atit pentru autoritatile publice
centrale, cit si pentru cele locale, inclusiv pentru cetatenii de rind.
Legea a fost avizata de doua ori. La a doua
avizare proiectul de lege a fost plasat pe site-ul Agentiei si in timp de 50 de
zile a fost coordonat de 44 de vizanti, printre care: 27 organe ale administratiei
publice locale, inclusiv primariile municipiilor Chisinau, Balti, orasul Ungheni,
organizatiile nonguvernamentale, care au contribuit esential la textul
proiectului.
Proiectul de lege, de asemenea, a fost
avizat de catre Confederatia Nationala a Patronatului din Republica Moldova,
Confederatia Sindicatelor Libere din Republica Moldova “Solidaritate”, Federatia
Sindicatelor, diferite ministere si alte autoritati administrative centrale,
Ministerul Justitiei si Consiliul Economic de pe linga Prim-ministrul
Republicii Moldova. Majoritatea covirsitoare a obiectiilor au fost luata in considerare.
Vreau sa spun ca la elaborarea legii s-a tinut
cont de mai multe legi din tarile europene si ceea ce a fost mai bun in aceste
legi a fost inclus in legea care a fost elaborata.
In special au fost studiate materialele
organizatiilor internationale: Comisiei Economice Europene a ONU, Comitetului
European pentru Locuinte Sociale, ce tin de dezvoltarea Institutului de Locuinte
Sociale si experienta altor tari in acest domeniu. Aceasta am vrut sa va expun.
Rog sa sustineti proiectul inaintat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule vicedirector,
Articolul 23 “Contractul de locatiune a
locuintei din fondul locativ social.” Acest contract prevede ca acei care au
primit in locatiune un apartament vor fi nevoiti ca dupa perioada de 5 ani sa-si
reconsidere inca o data dreptul la acest apartament si sa prezinte o sumedenie
de documente.
Vreau sa va intreb pe dumneavoastra,
articolul 15 “Persoanele care au dreptul la obtinerea locuintei sociale
invalizi de gradul I, inclusiv invalizii din copilarie.” Acesti invalizi de
gradul I, dupa 5 ani, vor deveni invalizi de gradul II sau III, sau, in
general, nu vor deveni invalizi, sau, totusi, vor ramine invalizi de gradul I?
Domnul Anatolie Izbinda:
Multumesc.
La prima intrebare vreau sa va spun ca noi
am discutat mult acest lucru. Situatia economica a cetateanului in termen de 5
ani poate sa se schimbe. A preferat de un credit, a construit un apartament, a
organizat un mic business. De ce nu? Persoana trebuie sa dovedeasca ca statutul
lui, ca persoana social vulnerabila, a ramas acelasi care a fost pina acum.
Ceea ce tine de a doua intrebare. Evident, aceste persoane nu vor fi... cred ca,
tine de probleme redactionale.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule vicedirector,
Noi am discutat si in cadrul comisiei si am
spus ca este imoral, in general, sa ceri de la omul care este invalid ca el sa
mai demonstreze inca o data ca el este invalid, fiindca noi acelasi lucru il
facem si cu invalizii care... cu asistenta sociala. Tot il purtam pe drumuri ca
el sa demonstreze, ca, uite, el este invalid de gradul I.
Si ceea ce dumneavoastra aici ati scris si
v-am spus ca articolul 23, tot ceea ce e legat de incheierea contractului pe 5 ani,
ii pune pe acesti oameni, care sint intr-o situatie nu chiar buna din punct de
vedere social, ca ei sa fie inca o data ingenuncheati, eu stiu, scuipati, umiliti
sa mearga iarasi pe cerc sa adune documente, sa se duca si sa se prezinte, ca,
uite, eu sint in continuare sarac.
Stimati colegi,
Eu cred ca articolul 23, fiind, in general,
unul imoral, trebuie sa fie exclus. Daca aceasta persoana a nimerit in
categoria sociala si daca statul doreste ca sa ii ajute, atunci trebuie sa o
faca si nu mai trebuie sa intrebe: ce-ai facut cu acest apartament? Si dupa 5
ani sa se reconsidera inca o data, ca, uite, tu esti inca sarac si nu ai iesit
din situatie grea.
Fiindca, uitati-va, ce avem aici, la
articolul 15: “Familiile persoanelor decedate in urma indeplinirea obligatiilor
unor publice si obstesti.” Aceste familii, de acum, sint nevoiase, fiindca au
pierdut pe cineva, da? Si noi iarasi ii obligam peste 5 ani sa mearga sa adune
documente si sa incheie contract.
Pe urma. Persoanele care sint intern
deplasate din teritoriul de est al Republicii Moldova. Acesti oameni de acum au
suferit si noi trebuie, ca stat, sa le asiguram ca ei sa aiba de acum un
apartament permanent, fiindca el a pierdut proprietatea.
Pe urma. Persoanele care au luptat pentru
integritatea teritoriala a Republicii Moldova. Iarasi, ce, se va schimba
statutul acestor persoane? Nu tot ei au luptat, adica, nu au ramas luptatori si
persoane care au varsat, eu stiu, poate si singe pentru noi, pentru integritatea
Republicii Moldova?
De aceea, eu consider si fractiunea noastra
considera ca daca noi dorim sa construim apartamente sociale pentru acei nevoiasi,
nu trebuie inca o data sa ii umilim, ca peste 5 ani, sa mearga inca o data sa
adune documente si sa demonstreze ca el este nevoias, fiindca acesta ar fi un
lucru foarte imoral.
Si articolul 19: “Norma suprafetei locuibile
se stabileste in marime de 9 metri patrati pentru fiecare persoana...” Aceasta
a fost pe timpurile sovietice, 9 metri patrati si pentru ceilalti 12 metri patrati...
si nu mai mult de 12 metri patrati. Noi, acum, in ce an traim in general? Raminem
tot la aceleasi standarde sau, in general, standardele de viata trebuie sa
creasca? Ce facem noi in tara aceasta atunci? In ce secol ne intoarcem noi?
Domnul Anatolie Izbinda:
Eu, in primul rind, vreau sa va spun ca pina
acum nimeni nu a introdus notiunea de “locuinta sociala”. Prima data se
introduce ideea aceasta, ca persoanele care nu au posibilitate de a obtine alt
spatiu, dar noi nu vorbim despre aceea ce ati spus dumneavoastra. Noi vorbim
despre unele cazuri particulare. Dar ca un exemplu, dumneavoastra vorbiti
despre persoanele deplasate din stinga. Deci, acum se construiesc doua case,
doua blocuri pentru aceste persoane. Ei o sa primeasca apartament, pe care o sa-l
poata privatiza. De ce ei trebuie sa obtina si in continuare apartament social?
Aceasta este incalcarea echitatii sociale. Sint alte persoane care necesita sa
obtina asa un apartament.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule vicedirector,
Dumneavoastra nu ati inteles. Eu nu am spus
ca ei nu trebuie sa primeasca un apartament normal, dar dumneavoastra ati
inclus aici, in categoria persoanelor care au dreptul la primirea acestui
apartament social. Si iata eu am spus ca ei de acum o data au suferit, noi
trebuie sa le cream, sa le intoarcem proprietatea pierduta, fiindca nu sint ei
vinovati ca au pierdut aceasta proprietate.
Domnul Anatolie Izbinda:
Dar nimeni nu mizeaza pe acest lucru.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Cum nu lezeaza, daca dumneavoastra ati
introdus in categorie si ca ei, pe urma trebuie, dupa 5 ani, sa mai reincheie
contractul de locatiune, de arenda? Cum nu ii umiliti? Cititi articolele 15, 19
si 23 si vedeti.
Domnul Anatolie Izbinda:
Eu am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Lucrati pentru lectura a doua, rog
specificasi categoriile.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Aceasta este chestie de concept. Ori noi
mergem pe calea ca sa ii umilim pe acesti oameni, care sint astazi nevoiasi sau
necesita ceva, sau excludem si acceptam acest lucru.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Acesta nu este element de concept.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Cum nu e concept?
Domnule Izbinda,
Eu rog... eu vorbesc. Si eu va rog, cind
vorbesc, dumneavoastra ascultati.
Domnul Anatolie Izbinda:
Scuzati.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta notiune se aplica pentru prima oara.
Stimati colegi,
Eu rog cu maxim constructivism sa luam o
atitudine de acest lucru, fiindca aceste persoane, timp de 16 ani, au fost
umilite caci nu a existat o definitie de acest gen, de “locuinta sociala”. Sa
lucram calm, constructiv, concret, ca sa ajungem la o formula reusita pentru
toate categoriile care ar merita locuinte sociale. Aceasta imi este propunerea.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Toate aceste categorii introduse la
articolul 15 au avut dreptul la locuinta prin diferite legi speciale, asa ca nu
spuneti ca..
Domnul Marian Lupu:
Dar nu au locuinte pina in ziua de astazi.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar nu vor avea nici in conformitate cu
aceasta lege.
Domnul Marian Lupu:
Ramine de vazut.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Fiindca nu trebuie sa spuneti ca pentru
prima data, in ultimii 16 ani, noi am rasuflat aer in Republica Moldova. Nu
trebuie sa spuneti. Fiindca aceste...
Domnul Marian Lupu:
Locuinte, definitia de locuinte.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Acestea, asa e corect? Nu mai este corect.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Eu as ruga foarte mult. De fiecare data cind
iesiti la microfon parca sinteti, cum sa zic, arhiiritat. Noi am putea sa
discutam si calm.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dumneavoastra sinteti iritat. Dumneavoastra,
stiti, iritati spiritele.
Domnul Marian Lupu:
Eu sint foarte calm si imi pare ca mentin
calmul in aceasta sala.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi sintem tot calmi, sintem mai calmi ca
dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Deci, pentru lectura a doua lucrati, va rog,
in acest sens.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu vreau sa ascult asa ceva.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Doamna Valentina Serpul:
Stimate domnule vicedirector,
Vreau sa va intreb, ma refer la articolul
15, la acelasi articol 15, persoane care au dreptul la obtinerea locuintei
sociale si vreau sa va intreb, daca acceptati ca sa racordati alineatul (1), litera
b) la Legea asistentei sociale cu numarul 547 din anul 2003, prin care familia
cu multi copii se considera familie care are trei si mai multi copii. Deci, la
punctul b) unde scrie familie cu 5 si mai multi copii, in loc de 5–3 si mai multi
copii.
Domnul Anatolie Izbinda:
Cred ca da.
Doamna Valentina Serpul
Si, de asemenea, aceasta lista sa fie...
acest articol sa fie extins si, cu cel putin, doua categorii si poate ne vom
mai gindi si la alte categorii. Nu stiu daca familii socialmente-vulnerabile si
mame solitare. Consider ca trebuie sa le gasim loc in acest articol. Si, de
asemenea, vreau sa va intreb, in nota explicativa spuneti ca, dupa aprobarea
acestei legi, se vor mai modifica si alte documente si acte existente.
Nu am regasit in aceste acte, pe care le
enumerati, Regulamentul cu privire la modul de acordare a incaperilor de
locuit, aprobate prin hotarirea Sovietului Ministrilor nr.405 din 25 noiembrie
1987. Fiindca in aceasta hotarire este o prevedere referitor la
obligativitatea, pentru a fi luata persoana la evidenta este obligatoriu sa aiba
viza de resedinta, iar viza de resedinta, dupa cite stim, a fost anulata printr-o
hotarire a Curtii Constitutionale. De aceea, aceasta prevedere este un
impediment pentru luarea in evidenta a multor categorii de persoane.
In Chisinau, de exemplu, persoana poate fi
luata in evidenta doar daca are viza de resedinta timp de 5 ani. Eu cred ca
trebuie sa luati in vedere si acest act care trebuie revazut in mod
obligatoriu. Nu mai corespunde realitatii.
Multumesc.
Domnul Anatolie Izbinda:
Se accepta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí çŕěěčíčńňđŕ,
Ňŕęîé âîďđîń. Íó, âî-ďĺđâűő, îď˙ňü-ňŕęč ýňŕ
ńňŕňü˙ 15 č ńëĺäóţůŕ˙ ńňŕňü˙ 16. Â îäíîé ăîâîđčňń˙: «Ëčöŕ, ęîňîđűĺ čěĺţň ďđŕâî
íŕ ďîëó÷ĺíčĺ ńîöčŕëüíîăî...», äŕ. Ŕ ňŕě óńëîâč˙ íŕ ďîëó÷ĺíčĺ... Č âîň, ęîăäŕ ěű
ńěîňđčě â ńňŕňüĺ 15 ďóíęň 1 b), ăäĺ ăîâîđčňń˙ î ńĺěü˙ő,
ęîňîđűĺ čěĺţň 5 č áîëüřĺ äĺňĺé, ýňî îäíî ďîëîćĺíčĺ. Ŕ â ńňŕňüĺ 16 ó âŕń ńđŕçó
čäĺň ďîä ďóíęňîě ń), ÷ňî čěĺţň ďđŕâî, ĺńëč čěĺţň äĺňĺé đŕçíîăî ďîëŕ ńňŕđřĺ 9
ëĺň. Ňî ĺńňü, ýňî ďîëó÷ŕĺňń˙, ěîćĺň áűňü, âńĺăî äâŕ đĺáĺíęŕ čěĺňü, č îí áóäĺň
čěĺňü ďđŕâî, óćĺ íĺ ăîâîđ˙ ňŕě î ňđĺő čëč ńęîëüęî?
Domnul Anatolie Izbinda:
ß ďîíčěŕţ, î ÷ĺě ăîâîđčňĺ. Ýňî íĺěíîćęî đŕçíűĺ âĺůč.  ďĺđâîě ńëó÷ŕĺ ěű
ăîâîđčě î ńĺěü˙ő ěíîăîäĺňíűő, ŕ âî âňîđîě ńëó÷ŕĺ ěű ăîâîđčě î ńĺěü˙ő ńîöčŕëüíî
íĺîáĺńďĺ÷ĺííűő, ęîňîđűĺ čěĺţň
íĺíîđěŕëüíűĺ, ńęŕćĺě ňŕę, ćčëčůíűĺ óńëîâč˙ ďî ěĺňđŕćó, ęîňîđűé óńňŕíîâëĺí
íîđěŕěč, č čěĺţň äâóő đŕçíîďîëűő äĺňĺé.
Ćčâóň â îäíîé ęîěíŕňĺ, ńęŕćĺě,
ďđčěĺđíî âîň ňŕę ˙ őî÷ó îňâĺňčňü.
Doamna Ludmila Borgula:
Íó, ó íŕń áîëüřčíńňâî â îáůĺě-ňî íóćäŕţůčőń˙.
Domnul Anatolie Izbinda:
Íó, íŕäî čäňč âďĺđĺä.
Doamna Ludmila Borgula:
Ňî ĺńňü ďîíčěŕĺňĺ, ęŕę-ňî íŕäî âîň óâčäĺňü,
č ďî ýňîěó ďóíęňó áóäóň âńĺăäŕ đŕçíîăëŕńč˙. Áóäóň äîęŕçűâŕňü îäíč č äđóăčĺ. Âîň â ýňîé ćĺ ńňŕňüĺ 16 ó âŕń
íŕďčńŕíî: «ńĺěčěĺń˙÷íűé äîőîä ęîňîđűő íŕ ęŕćäîăî ÷ëĺíŕ
ńĺěüč íĺçíŕ÷čňĺëüíî ďđĺâűřŕĺň ěčíčěŕëüíűé ďđîćčňî÷íűé óđîâĺíü, óńňŕíîâëĺííűé ďî
ńňđŕíĺ». Ęŕę đŕńřčôđîâŕňü «íĺçíŕ÷čňĺëüíî»?
Domnul Anatolie Izbinda:
Íó, ˙ äóěŕţ, ÷ňî ýňî áóäĺň äîďîëíčňĺëüíűé äîęóěĺíň č îí áóäĺň ďđčíčěŕňüń˙ ěĺńňíîé âëŕńňüţ. Ňóň ćĺ
çŕâčńčň ĺůĺ îň âîçěîćíîńňĺé
ěĺńňíîăî îđăŕíŕ âëŕńňč â
ďđĺäîńňŕâëĺíčč ýňîăî ćčëü˙, íŕëč÷č˙ ôîíäŕ ńîöčŕëüíîăî ćčëü˙.
Doamna Ludmila Borgula:
Č âńĺ ćĺ ńîăëŕńčňĺńü, ÷ňî çŕęîí íĺ äîëćĺí
čěĺňü âîň ňŕęîăî ďîëîćĺíč˙, ęîňîđîĺ ěîćíî čńňîëęîâŕňü ňĺě čëč číűě îáđŕçîě.
Ňî ćĺ ńŕěîĺ čëč ŕíŕëîăč÷íî, ŕ, ěîćĺň áűňü, ˙ íĺďđŕâčëüíî ďîí˙ëŕ, ŕ âű ěíĺ îňâĺňüňĺ, ďîýňîěó ˙ č âîďđîń
çŕäŕţ. Ńňŕňü˙ 66, ÷ŕńňü (9). Ýňŕ ÷ŕńňü ăëŕńčň, ÷ňî íŕéěîäŕňĺëü (ďđč÷ĺě ń
ďĺđâîé ńňđî÷ęč!) âďđŕâĺ óâĺëč÷čňü ďëŕňó çŕ íŕéě ćčëü˙ îäčí đŕç â ăîä ďđč
äîńňčćĺíč˙ ńîăëŕńč˙ ń íŕíčěŕňĺëĺě...».
Çíŕ÷čň, óćĺ îäíî ýňî ěîćĺň áűňü ńčăíŕëîě,
đŕç çŕęîí ăîâîđčň, ÷ňî îäčí đŕç â ăîä čěĺĺň ďđŕâî ďîâűńčňü. Ŕ ń äđóăîé ńňîđîíű, ýňîň ďóíęň ěîćĺň áűňü íĺâűďîëíčě. Ďîňîěó ÷ňî
äŕëüřĺ ăîâîđčňüń˙, ÷ňî ňîëüęî ďđč óńëîâčč, ĺńëč áóäĺň ńîăëŕńčĺ íŕíčěŕňĺë˙. Íî
âű ńęŕćčňĺ ěíĺ, ňĺ, ęîňîđűĺ
đŕńďđĺäĺë˙ţň, ęŕę îíč áóäóň äîęŕçűâŕňü, ÷ňî íóćíî ďîâűńčňü ďîňîěó-ňî č
ďîňîěó-ňî, ŕ îí ăîâîđčň: íĺň, ó
ěĺí˙ íĺň ňĺďëŕ, č ň.ä. Ňî ĺńňü áóäĺň đŕáîňŕňü ýňîň ďóíęň?.. Íĺň, ńĺé÷ŕń ˙ ĺěó çŕäŕţ âîďđîń. ß ćĺ íĺ âŕń ńďđŕřčâŕţ.
Domnul Anatolie Izbinda:
Ěîćíî, ˙ îňâĺ÷ó, äŕ? Çíŕ÷čň, ĺńëč áű âű ďîńěîňđĺëč äđóăóţ ńňŕňüţ, ňî ňŕě
óęŕçŕíî, ÷ňî ěĺńňíűé îđăŕí âëŕńňč óńňŕíŕâëčâŕĺň ňŕđčô íŕ ýęńďëóŕňŕöčţ ćčëčůíîăî
ôîíäŕ. Č ňŕđčô ěîćĺň čçěĺí˙ňüń˙ îäčí đŕç â ăîä. Ňî ĺńňü čçěĺíčëŕńü öĺíŕ íŕ ýëĺęňč÷ĺńęóţ ýíĺđăčţ, čçěĺíčëčńü
ęŕęčĺ-ňî äđóăčĺ öĺíű. Ýňî ćĺ ěîćĺň áűňü?
Doamna Ludmila Borgula:
Ó ěĺí˙ ďđîńňî ňŕęŕ˙ ěűńëü, ĺńëč ěĺí˙ ďîääĺđćčň
ęîěčńńč˙ čëč âű. Ýňîň ďóíęň íŕäî čçëîćčňü ňŕę, ÷ňî â ńëó÷ŕĺ ňîăî-ňî č
ňîăî-ňî íŕéěîäŕňĺëü čěĺĺň ďđŕâî ďîâűńčňü, äŕ, íî íĺ ÷ŕůĺ îäíîăî đŕçŕ â ăîä. Č ňîăäŕ âńĺ áóäĺň íŕ ńâîčő ěĺńňŕő.
Domnul Anatolie Izbinda:
ß äóěŕţ, ÷ňî đŕáî÷ŕ˙ ęîěčńńč˙, ęîňîđŕ˙
áóäóň đŕáîňŕňü íŕ ńëĺäóţůĺé íĺäĺëĺ, đŕńńěîňđčň ýňî. ß äóěŕţ, ÷ňî ýňî ëîăč÷íî.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ăîńďîäčí Čçáűíäý,
Ó ěĺí˙ âîďđîń ďî
ńňŕňüĺ 36 «Ńëóćĺáíîĺ ćčëüĺ». Âîďđîń, ęîňîđűé áűë âŕě çŕäŕí íŕ çŕńĺäŕíčč ôđŕęöčč ęîěěóíčńňîâ č ęîňîđűé
ěĺí˙ĺň ęîíöĺďöčţ çŕęîíŕ. ×ŕńňü (3) ăëŕńčň, ÷ňî äĺéńňâčĺ
äîăîâîđŕ íŕéěŕ ńëóćĺáíîăî ćčëü˙ çŕęŕí÷čâŕĺňń˙ îäíîâđĺěĺííî ń îęîí÷ŕíčĺě
ňđóäîâűő îňíîřĺíčé. Ó íŕřĺé ôđŕęöčč áűëî ďđĺäëîćĺíčĺ: ďî čńňĺ÷ĺíčč îďđĺäĺëĺííîăî ńđîęŕ, íŕďđčěĺđ, äĺń˙ňč ëĺň, ďĺđĺäŕâŕňü ćčëüĺ â ńîáńňâĺííîńňü íŕíčěŕňĺë˙. Ýňî ďĺđâűé
âîďđîń.
Âňîđîé âîďđîń ęŕńŕĺňń˙
ńňŕňüč 27, ÷ŕńňü (1) –
«Íŕíčěŕňĺëü ćčëü˙ îá˙çŕí âíîńčňü
ďëŕňó çŕ ďîëüçîâŕíčĺ ćčëüĺě, ęîěěóíŕëüíűĺ, íĺęîěěóíŕëüíűĺ óńëóăč çŕ ęŕćäűé
čńňĺęřčé ěĺń˙ö íĺ ďîçäíĺĺ 10-ăî ÷čńëŕ ńëĺäóţůĺăî ěĺń˙öŕ». Ó÷čňűâŕ˙ ňî, ÷ňî âűďëŕňű ďĺíńčé č çŕđŕáîňíűő ďëŕň ó íŕń áűâŕţň č
ďîçćĺ 10-ăî, ěű ďđîńčě čçěĺíčňü
äŕňó íŕ 20-ĺ.
Domnul Anatolie Izbinda:
Äŕ, ˙ äóěŕţ, ýňî ďđčíčěŕĺňń˙.
Doamna Elena Bodnarenco:
Da, ńďŕńčáî.
Domnul Anatolie Izbinda:
Îňâĺ÷ŕ˙ íŕ ďĺđâűé âîďđîń, ďî
ďîâîäó ňîăî, ÷ňî ÷ĺđĺç äĺń˙ňü ëĺň... Ńęŕćĺě, ňŕęîé ďđčěĺđ: ęŕęîĺ-ňî ďđĺäďđč˙ňčĺ,
îäíî ŕęöčîíčđîâŕííîĺ ďđĺäďđč˙ňčĺ,
čěĺĺň â ńîáńňâĺííîńňč âîň ýňî ćčëüĺ. Íî ýňî đĺřŕţň âńĺ ŕęöčîíĺđű ýňîăî
ďđĺäďđč˙ňč˙, ÷ňîáű ďĺđĺäŕňü ýňî
ćčëüĺ ÷ĺđĺç 10 ëĺň. Ěű íĺ ěîćĺě
äčęňîâŕňü ńîáńňâĺííčęó, ęŕę
ďîńňóďŕňü â äŕííîě ńëó÷ŕĺ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
De fapt, astazi, noi avem in dezbateri un
document care este o codificare de lege. Este un Cod locativ.
Domnul Anatolie Izbinda:
Lege.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Este o lege, dar este un Cod. Codul este o
multime de legi codificate, juristii asa spun. Si, de fapt, noi am vorbit si la
sedinta comisiei noastre ca aceasta lege a intrat in Parlament la 7 noiembrie,
adica fix o luna pina la discutia de astazi. Este un document foarte important si,
la o analiza mai ampla, vom vedea ca este, de fapt, o struto-camila, un
conglomerat dintre legislatia locativa sovietica si cea europeana. Parca am
vrea a cita oara sa ii inducem in eroare pe europeni si specificul nostru
moldovenesc.
Ma mira faptul ca unii colegi de ai nostri
mai opereaza cu asa notiuni ca “mama solitara” s.a.m.d. De mama solitara avea
grija regimul comunist sovietic, de mamele care nu stiu care sint parintii.
Acum fiecare mama la noi, intr-un stat civilizat, trebuie sa stie cine ii sint
parintii, cine este tatal copiilor lor. De aceea, eu propun ca, acest document
sa fie remis in comisie, fiindca este foarte vag. Si sa lucram foarte bine
asupra acestui proiect. Noi nu putem, daca noi mergem pe o cale europeana, daca
noi spunem ca sintem in economia de piata, trebuie sa facem economie de piata,
inclusiv in aceste probleme.
Noi nu putem sa acordam ministrilor, deputatilor
si tututror nomenclaturistilor oficii si case bine amenajate. In tarile normale,
casa, cum se numeste aceasta acolo in lege nici nu mai stiu, au citeva persoane
foarte oficiale in stat. De pilda, un presedinte, un sef de stat, un
prim-ministru, un presedinte de parlament s.a.m.d. Nu fiecare presedinte de Stefan
Voda, unde eu am fost astazi si care nu stie pe ce cale se afla, din raion,
poate sa fie intr-o casa bine amenajata pe sudoarea statului.
Eu propun sa il trimitem in comisii, sa mai
lucram, sa mai discutam si in cazul in care se adopta, cel putin sa il trimitem
la Uniunea Europeana asa cum prevad intelegerile noastre cu Consiliul Europei.
Pardon.
Va multumesc.
Domnul Anatolie Izbinda:
Nu am inteles intrebarea.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doar o intrebare foarte scurta.
Domnule vicedirector,
Ma refer la capitolul III “Fondul locativ
social”. Eu cred ca este o intentie buna. In sfirsit, adica apar ceva stipulari
vizavi de aceasta problema, Pentru ca toate statele europene, cu adevarat, tin
la o mare evidenta acest fond locativ social.
Dar vreau sa va intreb, cit de real ar
putea sa fie in cazul in care, intr-adevar, articolele 15 si 16 si alineatul
(1) din articolul 16 spune ca venitul lunar pentru fiecare membru al familiei
nu depaseste substantial minimul de existenta stabilit pe tara. Si noi stim
care este problema cu acest venit, care este la o categorie foarte mare si cred
ca intra toate categoriile enumerate in articolul 15. Intr-adevar, corespund
venitului mai mic decit minimul de existenta in tara. Si atunci vreau sa va intreb
in ce masura ar putea sa fie real, cum vedeti dumneavoastra perspectivele de a
construi aceste blocuri locative sociale, ca sa nu apara ca le dam speranta
mare acestor categorii. Si iarasi avem niste prevederi doar declarative si
care ni le dorim, dar nu le putem realiza.
Domnul Anatolie Izbinda:
Va multumesc.
Vreau sa va spun ca prin aceasta lege,
dumneavoastra, daca ati vazut, acolo este stipulat ca constructia
apartamentelor sociale vor fi construite prin investitii din fondurile locale si
din fondul national. Deci, aceasta lege obliga ca aceste bugete sa prevada in fiecare
an investitii pentru constructia blocurilor cu apartamente sociale.
Doamna Valentina Golban:
Din ce an vor incepe aceste prevederi,
realizarea lor si atit.
Domnul Anatolie Izbinda:
Daca ne ajutati sa adoptam legea, eu cred ca
deja si la rectificarea bugetului se poate de prevazut.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Domnule vicedirector,
Cum priviti dumneavoastra, daca in
nomenclatorul categoriilor de beneficiari de locuinte sociale ar putea fi inclusi
si participantii la lichidarea avariei de la Cernobil si familiile de tineri insuratei.
Caci am intilnit si asemenea cazuri: cind ambii membri ai unie familii de
tineri insuratei care au absolvit gimnaziile- internat, scolile-internat sint fara
parinti, sint orfani. Si tocmai ei sint cei mai vulnerabili si la inceput de
cale se confrunta cu probleme grave.
Domnul Anatolie Izbinda:
Va multumesc.
Deci, ceea ce tine de tinerii insuratei,
puteti sa vedeti ca aceasta categorie este inclusa, daca ei au pina la 35 de
ani. Deci, este categoria aceasta. Si ceea ce ati mentionat referitor la cetatenii
care au participat la lichidarea avariei de la Cernobil, eu cred ca este
binevenit.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Izbinda,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia a examinat proiectul de lege, este
un proiect cu o istorie de cel putin 10 ani de zile, care, in diferite forme si
variante, a incercat sa fie supus, prin initiativa Guvernului, spre examinare in
Parlament. A inceput cu denumirea, stimate coleg domnule Susarenco, Cod
locativ. Dar anume in baza avizului propus de catre Ministerul Justitiei s-a
convenit, in cadrul Guvernului, la varianta legii organice.
Proiectul prezentat are ca obiect
reglementarea aspectelor sociale, economice, tehnice si juridice ale constructiei
si folosintei locuintelor pe teritoriul Republicii Moldova. Necesitatea crearii
bazei normative in domeniul locativ, ajustat la normele si prescriptiile
europene, va avea o importanta majora in realizarea cu succes a reformei
social-economice in Republica Moldova.
Una din principalele directii ale politicii
locative nationale este trecerea de la sistemul de repartizare cu titlu gratuit
a locuintelor la comercializarea acestora pe piata locativa. S-a specificat si
de autori ca anume, in legatura cu trecerea la noile relatii social-economice,
adoptarea multiplelor acte legislative noi, ce reglementeaza relatiile de piata,
Codul cu privire la locuinte, adoptat in 1983, a pierdut actualitatea sa, iar
majoritatea prevederilor din el, in mare masura, sint depasite in timp.
La elaborarea proiectului de Lege cu
privire la locuinte, autorii acestuia au tinut cont de prevederile actelor
legislative in vigoare si in proiectul de lege, in dispozitii finale Guvernul
este imputernicit ca sa ajusteze legile in vigoare la prevederile proiectului
de lege prezentat. Proiectul noii legi include notiuni principiale in domeniul
locuintelor, determina competentele Guvernului si ale organelor administratiei
publice locale, stabileste notiuni clare ce tin de tipurile fondului locativ si
folosirea locuintelor ce fac parte din aceste fonduri, prevede instituirea
organului central de control in domeniul locuintelor, stabileste mecanismul
juridic pentru reconstructie, replanificare a locuintelor in blocuri locative.
Asupra proiectului au fost prezentate
avizele tuturor comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului si a Centrului de Analiza si Prevenire a Coruptiei. Majoritatea
comisiilor se pronunta pentru examinarea si adoptarea proiectului in prima
lectura. Concomitent, comisiile pentru politica economica, buget si finante,
Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Directia juridica si
Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei au prezentat asupra proiectului de
lege nominalizat un numar mare de obiectii si propuneri, care au fost
sistematizate intr-o sinteza si vor fi difuzate conducatorilor fractiunilor,
presedintelor de comisii spre informarea deputatilor.
Mai mult decit atit, incepind cu saptamina
viitoare, de marti, incepe activitatea grupului de lucru de pe linga Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului asupra examinarii cit
a sintezei, atit si a amendamentelor care vor parveni pe parcursul lucrului
grupului de lucru.
Pornind de la cele explicate, Comisia
pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune
Parlamentului ca acest proiect de lege sa fie examinat si adoptat in prima
lectura. Iar decizia comisiei asupra amendamentelor va fi luata si prezentata
Parlamentului pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Vreau sa atrag atentia dumneavoastra ca pe
tot parcursul legii se vorbeste de ceva si pe urma se trece la alta notiune.
Deci, iata, de exemplu, trecerea locuintelor
in categoria celor nelocuibile. Articolul 7, alineatul (2): “Trecerea locuintelor
ce fac parte din fondul locativ privat in categoria celor nelocuibile se
efectueaza la decizia ori, dupa caz, cu acceptul proprietarilor fondului
locativ.” Am vorbit de locuinta, si am trecut la Fondul locativ. Ori punem
semnul egal, deci, locuinta si Fond locativ.
Domnul Vladimir Ciobanu:
E o problema de redactare.
Domnul Ivan Banari:
Tot asa in continuare. Deci, as atrage atentia
dumneavoastra asupra acestui moment. Vreau sa atrag atentia asupra articolului
12.
Stimati colegi,
Aici, conceptual, nu este corect pusa intrebarea.
Si majoritatea locuintelor astazi sint private, sint cooperative sau sint
asociatii ale locatarilor. Deci, ei trebuie sa negocieze aceste servicii
comunale pe care le propunem noi si le batem in cuie aici in lege. Deci, cititi
alineatul 3: “Plata pentru serviciile comunale si necomunale se achita potrivit
tarifelor aprobate in modul stabilit.” Ce inseamna aceasta?
Domnul Vladimir Ciobanu:
In comisie s-a discutat anume acest alineat
si iata e fixat: “de redactat mai concret.”
Domnul Ivan Banari:
Si, practic, tot acest articol trebuie modificat.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Sintem de acord. Practic, ati confirmat
ceea ce am discutat la comisie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Odinioara, domnul Izbinda spunea ca
administratia publica locala va fi obligata sa construiasca case care vor face
parte din Fondul social. Cum priviti dumneavoastra aceasta afirmare a
dumnealui?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Administratia publica locala va fi obligata
sa respecte prevederile cu privire la atribuirea spatiilor care cad sub incidenta
locuintelor sociale.
Domnul Alexandru Lipcan:
Pai, numai ce a spus dumnealui aici, in
Parlament. Si eu talmacesc aceasta, intrucit aceasta poate avea loc, deoarece intelegem,
Agentia respectiva se ocupa de constructie.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Fiind proprietate a administratiei publice
locale.
Domnul Alexandru Lipcan:
Si inca o intrebare. Iata, la capitolul IX,
tipuri de aziluri, la litera a) se mentioneaza: aziluri de noapte, ca in
continuare sa se stipuleze: “Azilul de noapte prezinta un loc pentru popas de
noapte de tip pat, unde sint cazati temporar pentru o plata stabilita,
persoanele care s-au intors din locurile de privatiune de libertate...” Si in
continuare la alineatul (4): aceste persoane pot sa traiasca aici pe un termen
de cel mult 6 luni. Deci, nu inteleg, cum este aceasta denumire: azil de noapte
in care persoanele traiesc 6 luni de zile?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Este un termen determinat de varianta
proiectului. Ce va ingrijoreaza? Termenul e mare?
Domnul Marian Lupu:
Nu. Ca locuieste si ziua.
Domnul Alexandru Lipcan:
Acest statut de azil de noapte eu il pun la
indoiala.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Terminologia nu e corecta?
Domnul Alexandru Lipcan:
Da.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Se va examina. Dar insasi notiunea de
“azil”.
Domnul Alexandru Lipcan:
De noapte.
Domnul Marian Lupu:
Deci, este un azil care ofera loc pe o
noapte. Dimineata, fii bun, ai plecat, seara revii si innoptezi.
Stimati colegi,
Eu va rog, poate, totusi, sintem in prima
lectura, sa lucram normal in lectura a doua, fiindca sint multe, si domnul presedinte
al comisiei a recunoscut, chestii de redactie, de precizari, de tot ce doriti.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule presedinte al comisiei,
Ma voi referi doar la articolul 55 “Accesul
in locuinta”, care, zic eu, tine de concept.
Alineatul (1) al acestui articol prevede: cu
un preaviz de 2 zile, intocmit in scris, locatarul este obligat, preaviz sa
asigure accesul in locuinta la retele s.a.m.d. In cazurile de urgenta preavizul
nu este necesar. Aceasta prevede alineatul (1).
Alineatul (2). Pentru evitarea pericolului
care ameninta viata locatarilor, proprietatea locuintelor s.a.m.d., in lipsa
proprietarului, gestionarul fondului locativ intervine imediat si localizeaza
avaria, fara patrunderea in locuinta. Asa este scris. In a doua parte a aceluiasi
alineat (2) scrie: “In cazul in care lipseste persoana care are drept de acces in
locuinta...” E o confuzie totala.
La acelasi alineat, adica, la alineatul (1):
“In preaviz de doua zile in caz de urgenta, fara preaviz. La alineatul (2): “In
lipsa locatarului localizeaza avaria.” Adica, fara patrunderea in locuinta. La
acelasi alineat (2): in cazul in care lipseste persoana cu drept de acces cu
politia se deschide si se face nu stiu ce in locuinta. Aici e o chestie de
concept si trebuie sa intervenim. Nu sint gata sa vin cu o propunere. Pentru
lectura a doua, cred, trebuie sa ne gindim.
Domnul Marian Lupu:
Intervenim.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dumneavoastra de acum ati propus. Ceea ce ati
vorbit inca o data denota ca sint niste incorectitudini, despre care a vorbit si
comisia.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte de comisie, eu am fost,
de fapt, de acord cind am auzit astazi cind domnul Bondarciuc la un proiect de
lege spune: “cum putem noi sa adoptam o lege, cind acolo sint foarte multe
neclaritati?” Si, cred, aceasta, de fapt, ar trebui sa fie, totusi, tendinta
noastra.
In legatura cu aceasta, cum considerati
dumneavoastra, cine va adopta cea mai importanta, de fapt, procedura –
procedura de repartizare a apartamentelor? In acest caz, de pilda, din Fondul
social, conditiile.
Or, noi cunoastem foarte bine, multi dintre
noi am activat in administratia publica locala pina in anul 1990. Noi cunoastem
ca Regulamentul acela, care era adoptat de Guvern, cu privire la repartizare dadea
mina libera autoritatilor locale. Adica, nu este, oare, necesar ca noi... si
conditiile de repartizare in situatia noastra, cind sintem intr-o economie de
piata, cind spatiul locativ este foarte scump, chiar sa fie adoptat, prin lege,
de catre Parlament mecanismul de repartizare.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate coleg,
Cred ca este o problema mai veche. Nu prima
data ne intilnim cu o situatie cind se adopta o lege si se stipuleaza:
“Guvernul va elabora un regulament cu privire la aplicare.”
Am avut posibilitate nu odata sa ma exprim si
eu asupra acestei situatii. Cu adevarat, ar fi bine ca proiectele de legi, in
unele situatii si anume in acest caz sa vina impreuna si cu regulamentele, care
tin de modalitatea repartizarii. Eu, din punctul meu de vedere, sint de acord
cu dumneavoastra, dar el nu tine.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dumneavoastra credeti ca este corect sa dam
la cheremul Guvernului repartizarea? De fapt, ceea ce este mai sfint – procedura
de repartizare, nu?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Altceva, cum va hotari Parlamentul. Va fi
de competenta Parlamentului acest regulament sa il adopte ori va fi imputernicit
Guvernul. Tot ramine dupa Parlament, cum va decide.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu consider personal ca acesta este un drept
exclusiv al Parlamentului, fiindca, conform Constitutiei, dreptul la spatiul
locativ este un drept constitutional si fundamental. Si Parlamentul nu poate sa
delegheze acest principiu Guvernului, care, la rindul sau, il deleaga
administratiei publice de la Ciadir-Lunga sau de la Comrat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc si eu.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Inainte de procedura de vot, s-a inscris
pentru luare de cuvint colegul nostru domnul Afonin, pe care il invit la
tribuna centrala.
Domnul Alim Afonin:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Din momentul adoptarii Legii privatizarii
Fondului de locuinte din 1993, cetatenilor au fost vindute sau transmise cu
titlu gratuit in proprietate privata locuinte in care acestia traiesc. In
momentul de fata mai mult de 95 la suta din locatari au devenit proprietari de
locuinte, mai bine zis, stapini adevarati cu dreptul de gestionare legitima cu
spatiu locativ privat.
O data cu privatizarea locuintelor in
Republica Moldova, in realitate s-a demarat reforma in domeniul locuintelor.
Statul si populatia au nimerit in proces de trecere la principiile de piata in
Fondul locativ.
La 5 august 1994 Guvernul Republicii
Moldova a aprobat Conceptia locativa nationala, potrivit careia metodele traditionale,
cind statul isi asuma integral grija pentru asigurarea cu spatiu locativ a
tuturor categoriilor de cetateni, acordindu-le locuinte gratuite in conditiile
economiei de piata, nu au mai fost folosite.
In anii 1993 – 2005 Parlamentul a adoptat
un pachet de acte legislative, care au stat la baza reformelor in domeniul
locuintelor. In legatura cu trecerea la noi relatii social-economice, Codul cu
privire la locuinte, adoptat in 1983, a pierdut actualitatea, iar majoritatea
prevederilor, in mare masura, sint depasite de timp.
Proiectul de Lege cu privire la locuinte in
redactia actuala include notiuni noi cum sint: Fondul locativ social, Fondul
locativ de serviciu, Fondul locativ cu statut special, Fondul locativ de manevra.
Mentionam faptul ca acest proiect stabileste
si norme juridice de folosinta a locuintelor private, prestarea si achitarea
serviciilor comunale. In baza proiectului este pusa ideea de preocupare a
statului de categoriile socialmente vulnerabile si asigurarea lor cu locuinte.
Printre categoriile nevoiase sint inclusi: invalizii, persoanele ce sufera de
forme grave de boala, familiile cu multi copii, familiile persoanelor decedate in
urma indeplinirilor unor obligatiuni publice si obstesti si multi altii.
Proiectul de lege include competentele
Guvernului si organizatiilor administratiei publice locale in domeniul locuintelor.
Proiectul de Lege stabileste clar procesul de reconstructie si replanificare a
locuintelor in blocuri locative. Proiectul stabileste conditiile pentru obtinerea
locuintelor in Fondul social, Fondul de serviciu, Fondul special, asigurari,
precum si utilizarea locuintelor.
Proiectul de Lege cu privire la locuinte a
trezit interes deosebit din partea populatiei. Nu intimplator asupra
proiectului au fost prezentate circa 80 de propuneri si obiectii din partea comisiilor
permanente, a deputatilor, a Centrului de Analiza si Prevenire a Coruptiei.
Toate acestea sint indreptate spre imbunatatirea proiectului.
In baza Hotaririi Parlamentului nr.373 din
29 decembrie 2005 pentru aprobarea Conceptiei privind cooperarea dintre
Parlament si societatea civila, pentru data de 12 decembrie 2006 este
preconizata sedinta grupului de lucru, la care sint invitati reprezentanti din
diferite organizatii obstesti, Primaria municipiului Chisinau, Asociatia de
Proprietari in Fondul Locativ, presedintii condominiului din Fondul locativ,
autorii proiectului de lege in cauza. Scopul sedintei grupului de lucru consta in
evaluarea obiectiva a prevederilor proiectului de lege, in elaborarea
propunerilor pentru examinarea lor in lectura a doua.
Evident, textul proiectului de Lege
prezentat de catre Guvern, contine in sine niste formalitati, preluate din
Codul locuintelor. Noi speram ca grupul de lucru va pune la dispozitia
Parlamentului un sir de prevederi expuse corect in corespundere cu tehnica
legislativa si redactate conform Legii privind actele legislative.
Fractiunea Partidului Comunistilor din
Republica Moldova considera ca conceptia proiectului de Lege cu privire la
locuinte corespunde normelor constitutionale privind dreptul la o viata decenta,
dreptul cetatenilor de a-si alege in modul convenabil de satisfacere a necesitatilor
ce tin de locuinte, diversitatea si egalitatea in fata legii a tuturor formelor
de proprietate asupra locuintelor.
Consideram ca Legea cu privire la locuinte
va permite stabilirea si reglementarea raporturilor noi efectuate in domeniul
locuintelor, va servi drept baza pentru reorganizarea sistemului de acte
legislative in domeniul locuintelor si va stabili in mod cert locul fiecarui
act in acest sistem.
Cu adoptarea legii se va parcurge la
stabilirea ordinii in domeniul inregistrarii necesitatilor in locuinte, in
special ale celor sociale si de serviciu. Se va efectua controlul asupra
Fondului locativ existent si crearea conditiilor adecvate de locuire pentru
locatari, precum si ridicarii calitatii de prestare a serviciilor comunale si
necomunale pentru Fondul locativ.
Fractiunea Partidului Comunistilor sustine
proiectul de Lege nominalizat in prima lectura, iar pentru lectura a doua va
veni cu amendamente care vor imbunatati acest proiect.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.4278. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4278 este aprobat in
prima lectura.
Inainte de a continua examinarea
proiectelor incluse pe ordinea de zi, as dori sa va aduc la cunostinta
dumneavoastra ca in sala sint prezenti colegii nostri parlamentarii maghiari, membri
ai Grupului de prietenie interparlamentara moldo-maghiar.
Stimati colegi,
Eu propun sa salutam prezenta cu aplauze. (Aplauze).
In continuare proiectul de Lege nr.4524 privind
anularea majorarilor de intirziere si amenzilor.
Prezinta Guvernul.
Domnul Sergiu Puscuta – seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Scopul elaborarii prezentului proiect de
lege consta in stimularea contribuabililor pentru a-si achita penalitatile si
amenzile in conditiile in care isi achita restantele la plati de baza, conform
situatiei de la 31 decembrie 2006.
Oportunitatea elaborarii unui astfel de
proiect rezida in existenta unor restante destul de considerabile in sistemul
de evidenta atit a Serviciului Fiscal, cit si a altor organe cu atributii de
administrare fiscala.
In scopul majorarii veniturilor la bugetul
de stat, la bugetele unitatilor administrative-teritoriale, la Fondul asigurarii
obligatorii medicale, se propune de a adopta un act legislativ, care ar veni in
ajutorul contribuabililor care gasesc posibilitate de a-si onora obligatiunile
la compartimentul “Plati de baza.”
In acest scop, se propune ca, prin
proiectul care se examineaza astazi, sa se accepte anularea a 100 % penalitati si
100% amenzi pentru contribuabilii care, la situatia din 31 decembrie 2006, nu
vor avea inregistrate restante la compartimentul “Plati de baza” in sistemul de
evidenta a tuturor organelor cu atributii de administrare fiscala.
Tin sa mentionez ca in proiectul initial,
prezentat de catre Guvern, se prevedea ca anularea penalitatilor si amenzilor sa
se efectueze doar pentru acele plati care se reflecta in sistemul de evidenta a
Serviciului Fiscal de Stat.
Ulterior, Guvernul a venit cu o precizare,
care a fost prezentata Parlamentului, de a substitui cuvintele: “in sistemul de
evidenta a Serviciului Fiscal de Stat” cu cuvintele: “sistemele de evidenta ale
organelor cu atributie de administrare fiscala.”
Oportunitatea acestei modificari se explica
prin urmatoarele. Actualmente, notiunea de contribuabil include atit persoane
care practica activitate economica intr-o forma inregistrata, cit si
contribuabili cetateni.
In conformitate cu legislatia fiscala in
vigoare, in sistemul de evidenta a Serviciului Fiscal de Stat sint reflectate
obligatiile fiscale ale persoanelor ce practica activitate economica, precum si
obligatiile fiscale ale contribuabililor cetateni, dar la compartimentul
“Impozitul pe venit”.
Si, suplimentar, in conformitate cu titlul
VI din Codul fiscal, obligatiunile fiscale ale contribuabililor cetateni la
compartimentul “Impozitul pe bunuri imobiliare si impozitul funciar” doar din
municipiul Chisinau si Balti.
Concomitent, in evidenta serviciilor de
colectare a impozitelor si taxelor locale, cu exceptia municipiilor Chisinau si
Balti, sint reflectate restantele contribuabililor cetateni si restantele
gospodariilor taranesti.
Propunerea, pe care am nominalizat-o, este
venita de a inlatura eventuala inechitate, care poate aparea, in conditiile
care se propun pentru achitarea restantelor pentru agentii economici si pentru
contribuabilii cetateni din diferite localitati.
Pentru informare tin sa mentionez ca, in
conformitate cu legea similara, adoptata in anul 2004, au beneficiat de anulari
de majorari de intirziere si de penalitati circa 70 mii de agenti economici,
122 mii de gospodarii taranesti, 23 mii de cetateni la impozitul pe venit, 300
mii de cetateni la compartimentul “Impozit funciar si impozit pe bunuri
imobiliare”. Suma totala a anularilor, efectuata in conformitate cu Legea din
2004, a constituit 161 milioane de lei, dintre care
104 milioane – penalitati, 57 milioane – amenzi.
Stimulentul acordat prin legea respectiva
s-a resimtit in luna decembrie 2004 prin cresterea acumularilor la bugetul de
stat si la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale cu peste 47 la suta,
comparativ cu decembrie anul 2003.
Pornind de la faptul ca sintem deja la
finele anului, Guvernul vine cu rugamintea de a sustine acest proiect de lege si,
in caz de posibilitate, de a-l vota in doua lecturi.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule Puscuta,
Am citeva intrebari.
Prima. Vreau sa va intreb: in proiectul de
lege prezentat deputatilor se prevedea, mai bine zis, scutirea la 100%, mai
departe dupa text, stiti cum, in sistemul de evidenta a Serviciului Fiscal de
Stat si dumneavoastra astazi de la tribuna spuneti, prezentati proiect de lege
al tuturor serviciilor. Cum sa inteleg faptul acesta?
Domnul Sergiu Puscuta:
Da, va multumesc.
Intr-adevar, astazi am prezentat un proiect
de lege cu precizarea respectiva – substituirea sistemului de evidenta a
Serviciului Fiscal de Stat cu sistemele de evidenta a tuturor organelor cu
atributii de administrare fiscala.
Din punct de vedere al tehnicii, vreau sa
spun ca ieri domnul Prim-ministru a semnat demersul respectiv oficial catre Presedintele
Parlamentului, in care roaga sustinerea acestei substituiri. Motivele din care
s-a facut aceasta...
Domnul Vladimir Braga:
Este clar.
Domnul Sergiu Puscuta:
...deci, eu le-am enumerat mai sus.
Domnul Vladimir Braga:
Este clar. Eu vreau, pur si simplu, sa va
amintesc ca un atare proiect nu a trecut prin comisii si nu era cazul ca sa fie
prezentat in Parlament, in plenul Parlamentului, pentru ca, conform
Regulamentului, mai intii de toate, trebuie sa treaca prin comisii.
Doamna Maria Postoico:
Iata, comisia va spune, se pronunta.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi la comisie am discutat si am convenit ca
Guvernul, suplimentar, o sa ne dea aceasta propunere. Ieri, noi am primit aceasta
propunere. Astazi dimineata, la ora 9.00 a fost convocata sedinta comisiei si
noi am examinat aceasta propunere si am acceptat-o.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule Bondarciuc,
Noi, aceasta cine?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
7 deputati.
Domnul Vladimir Braga:
Eu tot sint membru al comisiei.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
A fost anuntata comisia la ora 9.00, cine a
fost prezent in Parlament la aceasta ora a fost la sedinta.
Domnul Vladimir Braga:
Conform Regulamentului, sedintele comisiilor
au loc miercurea, asa ca dumneavoastra puteti spune orice, dar el trebuia sa
treaca prin comisie.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Conform Regulamentului, da, noi convocam sedintele
miercuri, dar cind este necesar le convocam si marti si vineri, si joi, cind
este necesar.
Doamna Maria Postoico:
E clar. Continuati. Mai aveti intrebari?
Domnul Vladimir Braga:
Da.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim, domnul Braga.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule Puscuta,
La sedinta comisiei v-am intrebat si vreau
sa va dau aceeasi intrebare: nu
mi-ati raspuns atunci, poate acum imi raspundeti. Deci, suma amenzilor si a
penalitatilor pentru legea care a fost adoptata in 2004 analogic la aceasta
care se propune astazi, suma amenzilor nu a fost prezentata. Eu v-am intrebat,
dumneavoastra ne-ati prezentat suma amenzilor in suma de 2 miliarde si 0,32 a
penalitatilor si amenzilor in aceasta lege.
Care este corelarea sau, mai bine zis, care
este suma amenzii care a fost trecuta in 2004 pentru a face o corelare intre
aceste doua legi?
Domnul Sergiu Puscuta:
Da, intr-adevar, asa intrebare a fost expusa
la comisie, am precizat cifrele, la situatia din 1 noiembrie 2004 cifrele erau
urmatoarele. La compartimentul “Penalitati” suma constituia 980 milioane de lei
si la compartimentul “Amenzi” – 825 milioane de lei.
Domnul Vladimir Braga:
1 milion 800 de mii in total, 1 miliard,
cer scuze. 1 miliard 800 de mii?
Domnul Sergiu Puscuta:
1 miliard 800 si 5.
Domnul Vladimir Braga:
Deci este in descrestere, totusi, da?
Domnul Sergiu Puscuta:
In 2004 era mai mica ca in 2006.
Domnul Vladimir Braga:
E in crestere.
Domnul Sergiu Puscuta:
In 2006 este mai mare ca in 2004.
Domnul Vladimir Braga:
Aveti o explicatie la aceasta problema,
pentru ca logic era ca in 2004, dupa trecerea la pierderi a amenzilor si
penalitatilor din 2004, suma respectiva pentru 2006 sa se micsoreze si nu sa se
mareasca. In cazul nostru, daca eu v-am inteles corect, s-a marit. Aveti o explicatie
care este cauza maririi?
Domnul Sergiu Puscuta:
Desigur, explicatii referitoare la factorii
care au influentat acuspr acestui proces sint mai multe, inclusiv este existenta
permanenta in sistemul de evidenta a unei restante destul de considerabile a
agentilor economici, in primul rind, ale acelor agenti economici care nu
practica activitate de antreprenoriat, care se afla in proces de
insolvabilitate, care nu pot sa fie gasiti pe adresa juridica, agenti economici,
inclusiv care sint firme delicvente, deci, corespunzator carora restanta este
de peste 400 milioane de lei.
Aceasta este o povara de restanta destul de
considerabila, de la care permanent se calculeaza penalitatea in conformitate
cu legislatia in vigoare.
Si e si natural ca acesta este un proces
continuu, el nu este intrerupt si mereu, din an in an, penalitatea o sa creasca.
Domnul Vladimir Braga:
Intrebarea mea e legata in continuu de
aceea, ca sa nu se intimple astfel ca noi, adoptind o atare lege in 2006, sa ne
trezim anul viitor sau peste un an-doi ca suma amenzilor va creste. Pentru ca
este ademenitoare treaba aceasta ca agentii economici care sint disciplinati in
continuare, dupa aprobarea acestor legi, sa devina nedisciplinati, pentru ca
noi singuri le cream asemenea conditii. De aceea, v-am intrebat.
Domnul Sergiu Puscuta:
Domnule deputat,
Cred ca nu as putea sa fiu intocmai de
acord cu cele expuse din urmatoarele motive. Actualmente, Codul fiscal prevede
un mecanism destul de eficient de stimulare a agentilor economici sa isi achite
benevol si operativ contributiile la buget.
Deci, ma refer la articolul 234, care
prevede scutirea de 50% de amenzi pentru agentii economici care isi achita
datoria fata de buget in termen de 3 zile de la data aparitiei actului de
control sau sumei calculate suplimentar.
Deci, astfel am facut o analiza expres, am
constatat ca agentii economici care sint solvabili, care sint in capacitate de
plata folosesc adesea si sint atrasi de prevederile Codului fiscal si nu admit
aparitia unor restante care ar genera penalitati permanente pe viitor.
Penalitatile existente actualmente in
sistemul de evidenta, in marea lor majoritate, sint explicate prin restanta neincasabila
din sistemul de evidenta.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc.
Eu sint de acord cu dumneavoastra. Pur si
simplu, Codul fiscal este, activeaza si cum, adica, sa nu aiba loc aceasta
ademenire pentru agentii economici.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte.
Desigur, intrebarea invocata de domnul
Braga este una absolut justa si cred ca ar trebui discutata poate, cu alta
ocazie mai serios de ce aceste penalizari nu au fost incasate, fiindca ele, daca
sa vorbim pina la adoptarea legii, sint... este obligatiune fiscala care urma sa
fie achitata, dar eu cred ca este o discutie, poate cu alta ocazie.
Acum as vrea sa ma refer din punct de
vedere al logicii lucrurilor care ar trebui sa fie prezente in proiectul
respectiv de lege. Cititi articolul 2, care prevede anularea. Noi spunem aici ca,
prin derogare de la prevederile corespunzatoare ale Codului fiscal, se anuleaza
100% din majorarea de intirziere si 100% din amenda s.a.m.d., la situatia din
31 decembrie, care nu va inregistra restante. Corect?
Deci, norma legii spune ca, in momentul in
care un agent economic la data de 31 decembrie nu va avea restante, toate
penalizarile si amenzile sint scutite. Corect? Corect.
Mergem mai departe la articolul 4, care are
titlul “Dispozitii finale”. Ce face Guvernul, ma rog, dar uitati-va ce sta in
sarcina Parlamentului. In termen de 3 luni dupa expirarea termenului prevazut
la articolul 2, ca sa nu revin eu, reveniti dumneavoastra, va prezenta
Parlamentului spre aprobare lista cu contribuabilii carora li se anuleaza
majorarea de intirziere si amenzile.
Ce va aproba Parlamentul? Poftim? Nu, stati
un pic. Lista, eu inteleg ce, eu doar nu pun intrebarea pur si simplu. Deci,
daca ne uitam asa cum scrie norma legii, noi stabilim foarte clar ca la 31
decembrie agentul care are indeplinite conditiile respective el nu mai are sanctiuni.
Corect?
Ce se va intimpla in cazul in care norma
legala presupune acest lucru la aprobarea listei, deci Parlamentul va trebui,
ulterior, sa reconfirme aceasta scutire sau cum, si vine lista respectiva in
plenul Parlamentului si o intreprindere sau doua care au fost scutite conform
prevederilor articolului 2 nu va fi acceptata. Ce inseamna aceasta?
Eu consider ca ori lasam norma ca
Parlamentul sa aprobe lista respectiva si nu mai includem norma de la articolul
2, ori lasam norma articolului 2 pentru ca vine intr-o contradictie. Deci,
scutirea care este fixata de lege urmeaza sa fie reconfirmata inca o data prin
lege.
Domnul Sergiu Puscuta:
O sa incerc sa explic, deci in anul 2004, cind
a fost prezentat un proiect similar de lege, Parlamentul a insistat ca listele
contribuabililor carora, eventual, li se anuleaza penalitatile si amenzile sa
fie prezentate in Parlament si asa si a fost facut.
Au fost liste foarte detaliate cu
specificarea fiecarui platitor de impozite concret si suma concreta care merge
pentru anulare. Din punct de vedere al corelatiei articolului 2 cu articolul 4,
as fi de acord cu dumneavoastra si as sustine propunerea ca in articolul 2 de
completat: “conform listei aprobate de Parlament”.
Domnul Vladimir Filat:
Desigur.
Domnul Sergiu Puscuta:
Deci, conditiile de anulare trebuie sa fie
specificate in lege, dar lista, credem noi, trebuie sa fie aprobata de
Parlament.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Puscuta,
Eu inteleg ca Parlamentul a insistat, de
fapt, probabil, in comisie s-a insistat mai mult, deputatii au insistat. Dar
daca e sa vorbim logic acum da, noi prin lege stabilim criteriile sau conditiile
in urma carora agentul economic va fi scutit, punct. Ulterior, este administratia
sau este Executivul, prin instrumentele care ii stau la indemina, verifica indeplinirea
prevederilor ... Corect? Si atunci nu mai are treaba sa vina Parlamentul. Eu am
fost unul dintre acei care am insistat in permanenta sa nu se vina in Parlament
cu liste si sa discutam fiecare companie in parte. Nu este treaba
Parlamentului.
Dati noi aici, in Parlament, sa instituim
norma legala si, ulterior, Guvernul sa isi faca treaba. Si daca cineva va avea
informatii sau vor fi niste neclarificari, se va cere de la Guvern si se va
prezenta situatia concreta pe agent economic concret.
Si acelasi lucru, ca sa nu ies si la restul
proiectelor de lege care se refera exact la acelasi lucru, eu as ruga ca sa se
ia in vedere propunerea mea.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul nr.3 vor fi sau nu?
Microfonul nr.3, este cineva, deci merge asa,
fiindca eu trec mai departe, de aceea si intreb.
Microfonul nr.3?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi deja am avut practica in Parlament in
2004. Agentii economici care s-au achitat cu bugetul de stat, Inspectoratul
Fiscal a verificat si a prezentat listele contribuabililor care s-au achitat cu
bugetul de stat si noi, prin documentul respectiv, am anulat datoriile fata de
bugetul de stat.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2. Da e clar de acum, e clar.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule presedinte de comisie,
Domnul Filat are dreptate, are dreptate din
cauza ca are dreptate. Dupa parerea mea, tot asa, la prima etapa, noi trebuie sa
dam la dreptul da, noi vorbim despre anulare. Din cauza ca noi anulam, dupa
aceea confirmam anularea la momentul dat. De aceea, a fost spus, raportorul a
spus ca ei au dreptul la anulare conform listei aprobate la Guvern. Si nu
trebuie, de doua ori o sa fie repetata aceasta idee. O data trebuie sa fie
scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu imi cer scuze ca insist un pic si imi
cer scuze de la colega Valentina Golban, dar eu vreau ca sa fiu inteles foarte
clar. Domnul Bondarciuc are o abordare ca fiind presedinte al Comisiei pentru
politica economica, buget si finante. Il inteleg foarte bine, eu, in schimb, ma
uit din punct de vedere juridic. Sint doua norme care sint.
Doamna Maria Postoico:
Clar.
Domnul Vladimir Filat:
Pai bine, clar, dar ce facem noi?
Doamna Maria Postoico:
Pai, bine, discutam pentru lectura a doua.
Deci s-a inaintat.
Domnul Vladimir Filat:
Doamna Presedinte,
Eu am inteles ca astazi este propunere sa
votam si in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Este comisia, unde va veni iarasi cu
raportul si, deci, se accepta sau nu. Deci revenim atunci.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule raportor,
In 2004 Parlamentul a acceptat, adica a
votat in Parlament o asa lege unde au fost anulate, imi pare, 140 de milioane, in
urma adoptarii acestei legi, penalitati si sanctiuni financiare agentilor
economici. Spuneti, va rog, Guvernul a analizat efectele acelei legi si daca
da, care sint ele?
Domnul Sergiu Puscuta:
Va multumesc de intrebare.
Desigur, efectele au fost analizate. E
foarte greu de spus care a fost efectul precis financiar pentru buget. Dar,
totusi, eu mai repet o data, in decembrie 2004 incasarile la fostul buget
consolidat, la bugetul de stat si la bugetele unitatilor
administrativ-teritoriale au sporit fata de decembrie 2003 cu 47 la suta,
ritmul de crestere.
Un asemenea ritm de crestere in perioada
anului 2004 nu a mai fost constatat in nici o perioada similara de timp, nici intr-o
luna.
Dar efectul, cred, nu poate sa fie masurat
doar cu efectul bugetar, deci sporirea incasarilor la buget. Mai este si a doua
componenta – deblocarea agentilor economici a activitatii de intreprinzator
prin anularea unei parti de obligatiuni fiscale, care este o parte a obligatiunii
fiscale, dar care este cu titlu de penalitate si amenda si nu tine de
activitatea directa de intreprinzator.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule raportor,
Eu, in general, nu pot fi de acord cu ceea
ce spuneti dumneavoastra. Dumneavoastra nu cunoasteti efectele implementarii
legii Guvernului din 2004. Spuneti ca au crescut incasarile, dar cit au
crescut, caci trebuiau sa creasca incasarile si cit au crescut in rezultatul
promovarii legii anularii sanctiunilor si penalitatilor in 2004?
Nu aveti o asemenea statistica si veniti
astazi cu alt proiect de lege, tot intru scutirea penalitatilor si amenzilor.
Eu nu vreau sa ma refer la compartimentul “Penalitati”, ele sint o derivata a
neplatii la timp a impozitelor, dar sanctiunile financiare au cu totul o alta
baza, ele sint rezultatul incalcarilor care au fost depistate in urma
controalelor organelor de control.
Si atunci, prin promovarea anume a anularilor,
a sanctiunilor noi aducem un risc sporit pentru degradarea intregului sistem de
control din tara. Ce facem noi? Agentii economici stiu din timp ca ei au
dreptul sa incalce legile Republicii Moldova, ei stiu ca vor fi sanctionati,
dar, pina la urma, ei cunosc si faptul ca la sfirsitul anului vor achita platile
de baza in buget si vor fi scutiti de sanctiunile financiare.
Mie mi se pare ca si logic aceasta masura
este incorecta. Ba mai mult ca atit, eu am propus si la comisie, daca nu se
accepta sa scoatem amenzile si sa anulam numai penalitatile. Eu as propune ca sa
ne gindim la o situatie cind noi am anula prin acest proiect de lege penalitatile
cu 100%, iar amenzile – numai 50 la suta. Nu, domnule presedinte, eu am
propus-o, nu dumneavoastra.
Si dumneavoastra, domnule presedinte, si la
alt proiect de lege la toate propunerile mele ati scris deasupra “Comisia
pentru buget si finante”. Eu nu sint Comisia pentru buget si finante.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Intrebarea mea vine, probabil, din faptul ca
astazi am discutat proiectul de Lege cu privire la fondurile de asigurari
obligatorii in medicina si pentru ca si proiectul dumneavoastra, prezentat astazi,
prevede niste scutiri, anulari ce tin de acest fond al asigurarilor
obligatorii.
Si noi toti astazi, pe parcursul zilei,
atunci cind am discutat acest proiect de lege, am sesizat cit este de dificil sa
acumulam fondurile necesare pentru asistenta medicala pentru intreg sistemul.
Aici, din nota informativa, sesizez ca restantele pentru neplata la acest fond
sint de 13,2 milioane, din nota informativa.
Domnul Sergiu Puscuta:
Sint 10 milioane. S-a precizat cifra. Era
informatie operativa.
Doamna Valentina Golban:
Eu as vrea sa va intreb: avem noi tot
dreptul sa aflam, care sint acei rauplatnici si cum coreleaza acest lucru de
iertare a acestor amenzi, intirzieri Hotarirea Guvernului din 5 septembrie
2006, astazi colegii mei s-au referit la aceasta hotarire de Guvern, care
impune persoanele care nu au platit pentru anul 2004 – 2005 un efect retroactiv
prin hotarire de Guvern si acesti cetateni, de fapt, sint penalizati, sanctionati
pentru faptul ca n-au platit.
Si pentru ca, vreau, totodata, sa imi
permiteti si sa va intreb, in nota informativa scrieti: “acesta este un caracter
stimulator.” Vreau sa va intreb, ati mai elaborat, ati discutat, care ar mai fi
acele elemente stimulatoare pentru agentii economici, nu doar acele pe care
colegul meu domnul Bolboceanu le-a si mentionat foarte bine. Caci atunci cind
agentul stie ca tot anul nu plateste, foloseste acesti bani in circuit si doar
la sfirsit de an venim cu aceste proiecte de legi. Urmeaza si urmatorul proiect
de lege, care, la fel, suna intocmai ca si proiectul dumneavoastra de lege, si
acolo sint aceste neplati intr-o suma foarte mare si datorii de 1 miliard 134
000.
Adica, as vrea sa stiu, de ce, totusi, doua
proiecte diferite, dar cu acelasi concept? Si cind se vor gasi alte metode de
stimulare? Si mai ales ca este vorba despre sistemul de sanatate.
Domnul Sergiu Puscuta:
Deci, eu am sa incerc sa raspund la aceasta
intrebare. Posibil, nu e pus corect accentul, deci, consider ca nu este pus
corect accentul pe faptul ca se anuleaza careva penalitati si sanctiuni
financiare referitoare la restanta in fondul de asigurari obligatorii medicale.
Deci, in cuprinsul legii, citim: o sa aiba
dreptul sa beneficieze de anularea penalitatilor si amenzilor la diferite
bugete, inclusiv la medicina, dar la medicina sumele de penalitati si amenzi sint
foarte mici, restanta, practic, nu este, doar acei agenti economicii care
integral isi achita obligatiunile la plati de baza.
Deci, intentionat am inclus si Fondul de
asigurari obligatorii medicale, pentru ca in cazul in care agentul economic
pretinde la beneficiere de anulare de penalitati si amenzi sa isi achite si
restanta la Fondul de asigurari obligatorii medicale. Deci, anume acesta este
accentul corect.
Doamna Valentina Golban:
Domnule Puscuta,
Noi, pur si simplu, educam si agentii
economici, si cetatenii nostri, caci putem tot anul sa nu platim, cum v-am
spus, banii sa ii folosim pentru afacerile noastre, pentru ca, stiu foarte bine,
Guvernul, la sfirsit de an, vine cu aceste proiecte de lege, car ele propun
aceste metode de stimulare. In loc sa educam cetateanul nostru, caci am vorbit
aici nu doar eu, dar si foarte multi colegi, ca trebuie sa educam cetateanul, ca
trebuie sa isi onoreze datoriile sale, pentru a cere inapoi sa fie si remunerat
la salariu, si sustinut social, si in vederea protectiei sociale, si alte … de
protectie.
Domnul Sergiu Puscuta:
Stimata doamna deputat,
Daca s-a creat impresia ca agentul economic
poate sa nu isi achite obligatiunile fiscale un an intreg, fara consecinte si
la urma sa beneficieze de careva anulari, penalitati si amenzi, cred ca e o concluzie
nu tocmai corecta.
Deoarece agentul economic, care are restanta
si datorii fata de buget este tot anul in vizorul Serviciului Fiscal de Stat si
nu numai. Si se lucreaza cu dinsul pe toate pirghiile prevazute de legislatia
fiscala, de Codul fiscal, articolul 5, inclusiv pirghiile de incasare fortata a
restantelor.
In cazul in care aceste pirghii s-au
dovedit a fi ineficiente si capacitatea de plata a debitorului fata de buget
lasa de dorit, consider ca este foarte binevenit de a da posibilitate de sine
statator sa caute niste posibilitati de creditare, de autocreditare, de
atragere a altor surse, sa isi onoreze obligatiunile fata de buget.
In cazul in care nu se accepta asemenea
metoda de stimulare, ramine doar cu metoda de incasare fortata, care s-a
dovedit a fi nu cea mai eficienta si binevenita in aceste situatii.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Puscuta.
Intrebari mai sint?
Rog comisia. Cine?
Domnul Gheorghe Popa:
Stimati deputati,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul mentionat, inaintat cu titlu de initiativa
legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele.
Luind in considerare ca impozitele, taxele si
contributiile constituie surse de venit ale bugetului de stat, ale bugetelor
unitatilor administrativ-teritoriale si, respectiv, ale Fondului obligatoriu de
asistenta medicala, comisia considera oportuna stimularea contribuabililor prin
anularea a 100% din majorarile de intirziere si propune anularea a 50% din
amenzile aferente tuturor tipurilor de impozite, taxe si contributii stabilite
de legislatia in vigoare si reflectate in sistemele de evidenta ale organelor
serviciului Fiscal de Stat, cu conditia achitarii de catre contribuabili a platilor
de baza la impozitele, taxele si contributiile respective.
Totodata, in finalul notiunilor de la
articolul nr.1 al proiectului “majorarea de intirziere si amenda” se propune completarea
cu textul: “inclusiv suma a carei plata este aminata sau reesalonata conform
legislatiei in vigoare.”
Ca urmare a implementarii proiectului de
lege, acesta din urma va contribui, pe de o parte, la majorarea incasarilor la
buget din contul achitarii impozitelor, taxelor si contributiilor si, pe de alta
parte, statul va oferi contribuabililor posibilitatea de as ameliora situatia
economico-financiara prin lichidarea restantelor fata de bugetele respective si
fondul mentionat.
Concomitent, proiectul de lege propune ca
termenul de prezentare spre aprobare Parlamentului a listelor cu contribuabili,
carora li se anuleaza penalitatile si amenzile, sa fie de 3 luni dupa 31
decembrie 2006. Noi o sa vedem pentru lectura a doua cum o sa formulam acest
punct.
Dar, suplimentar, vreau sa aduc la cunostinta
Parlamentului ca, in cadrul examinarii, Comisia pentru politica economica,
buget si finante, de comun cu Guvernul, propune ca pe tot cuprinsul proiectului
de lege, cuvintele “al Serviciului Fiscal de Stat” sa fie substituite prin
cuvintele “ale organelor cu atributii de administrare fiscala.”
In aceeasi ordine de idei, deci, in
conformitate cu avizul Directiei juridice se accepta ca textul “contributiile
la Fondul de asigurare obligatorie de asistenta medicala” sa fie substituite prin
textul “Prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala”, aceste notiuni fiind
adus in concordanta cu Legea nr.1593-XV din
26 decembrie 2002 cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a
primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala.
Pornind de la cele mentionate si tinind
cont de faptul ca majoritatea avizelor comisiilor parlamentare sint pozitive,
Comisia pentru politica economica, buget si finante propune spre adoptare acest
proiect de lege in prima lectura.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimate domnule vicepresedinte al comisiei,
Pornind de la intrebarile care au sunat in
sala astazi vizavi de disciplinarea sau indisciplinarea agentilor economici, sa
nu cream anumite, nu stiu, stari de confuzie s.a.m.d. Desigur, in cuprinsul
proiectului de lege este fixata data de
31 decembrie 2006, dar, poate, pentru o nuantare mai clara, Legea privind
anularea majorarilor de intirziere si amenzilor pentru anul 2006 ca sa fie
foarte clar punctat ca se refera la o anumita perioada fiscala, chiar si din
text. Eu sint de acord ca pe parcurs este fixata perioada respectiva.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Filat,
De acord.
Domnul Vladimir Filat:
Eu cred ca nu incurca nimic.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, da, nu incurca.
Domnul Vladimir Filat:
Dar inca o data punctam clar, ca nu este o
norma generala, dar este una cu caracter temporar.
Domnul Gheorghe Popa:
De acord.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi o sa examinam propunerea dumneavoastra.
Dar daca noi o sa concretizam ca numai pentru anul 2006 sunt agentii economici
care au datorii si din anul 2005.
Doamna Maria Postoico:
Dar nu importa aceasta. Pentru lectura a
doua de discutat.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule vicepresedinte al comisiei,
In raport ati mentionat ceva despre sumele
aminate sau reesalonate conform prezentei legi. Daca nu va este greu, spuneti,
va rog, ce ati avut in vedere?
Domnul Gheorghe Popa:
Articolul 180 din Codul fiscal prevede
posibilitatea agentilor economici de-a incheia acord-memorandum cu Serviciul Fiscal
pentru aminarea sau esalonarea datoriilor. Esalonare sau reesalonare.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Pai, conform acordurilor.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule deputat,
Imi cer scuze. Se are in vedere ca aceste
sume de asemenea sa fie luate, pentru ca penalitatile si sanctiunile financiare
sa fie...
Domnul Iurie Bolboceanu:
Conform acordurilor-memorandum?
Domnul Gheorghe Popa:
Da.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Intreprinderile conform acordurilor-memorandum,
da?
Domnul Gheorghe Popa:
Da. Articolul 180 din Codul fiscal.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte al comisiei,
Dumneavoastra aveti ceva de adaugat?
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu as propune sa votam astazi in prima
lectura, dar miine sa includem in ordinea de zi pentru lectura a doua. Si miine
dimineata, la ora 9.00 o sa adunam comisia, o sa discutam toate propunerile
care au fost si iesim miine pentru lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Bine. E clar. Deci, comisia in raportul sau,
a mentionat ca proiectul de Lege nr.4524 se propune pentru prima lectura. Cine
este pentru prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Pentru a doua lectura, va rog, miine
dimineata toti sa fie prezenti, sa nu fie unele pretentii, ca nu au fost anuntati.
Proiectul de Lege nr.3367 privind anularea
majorarilor de intirziere a penalitatilor si amenzilor.
Prezinta doamna Maria Borta. Va rog, la
microfonul central.
Doamna Maria Borta – presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:
Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,
Stimati deputati,
Noi venim cu un proiect similar, dar vreau
sa atentionez ca acest proiect de lege se prezinta, la fel, in scopul sporirii
gradului de acumulare a contributiilor la bugetul asigurarilor sociale de stat
prin stimularea contribuabililor in onorarea deplina a obligatiilor fata de
bugetul asigurarilor sociale de stat.
Conform darii de seama la situatia din 1
octombrie 2006, datoriile contribuabililor la bugetul asigurarilor sociale de
stat au constituit 1 miliard 243,4 milioane, inclusiv contributii de asigurari
1 miliard 44,9 milioane, sanctiuni financiare, inclusiv penalitati si amenzi
198,5 milioane. Din suma datoriei totale, restantele anilor precedenti
constituie 867,7 milioane, inclusiv penalitati – 185,4 milioane, ceea ce
constituie 93% din suma sanctiunilor financiare restante la situatia de la 1
octombrie 2006.
Pe parcursul a noua luni curent au fost
achitate prin transfer penalitati in suma de 5,3 milioane de lei si amenzi in
suma de 0,6 milioane de lei, ceea ce constituie 2,7% din suma totala a sanctiunilor
financiare, sold la 1 octombrie 2006.
Tinind cont de faptul ca, pe parcursul a
doi ani 2005 si 2006, Legea bugetului asigurarilor sociale de stat anual nu
prevedea anularea majorarilor de intirziere a penalitatilor si amenzilor, prin
proiectul de Lege prezentat se propune ca majorararile de intirziere si
amenzile stabilite pentru nevirarea in termen a contributiilor de asigurari
sociale de stat obligatorii sa fie anulate doar acelor contribuabili care, pina
la 31 decembrie 2006, nu vor avea datorii la plata contributiilor de asigurari
sociale atit curente, cit si din anii precedenti.
Ca rezultat al anularii sanctiunilor
financiare, contribuabililor ce nu vor avea datorii la plata contributiilor la
situatia din 31 decembrie 2006, se asteapta o majorare a acumularilor in
bugetul asigurarilor sociale de stat de cel putin 20% si o micsorare a
datoriilor anilor precedenti cu aproximativ 15%.
Va multumesc pentru atentie.
Si, deoarece a ramas foarte putin timp pina
al finele anului, as ruga ca sa fie adoptat si in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Comisia. Sint intrebari?
Microfonul nr.2. Mai operativ, va rog.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Noi, dupa parerea mea, am avut
positibilitate sa aprobam si primul proiect, pe care l-am discutat, tot asa.
Dar e necesar pentru noi neaparat in Parlament in … aceste hirtii, lista intreprinderilor
care se anuleaza.
Daca noi astazi scriem ca la toti sa fie
anulat si dam porunca Guvernului sa elaboreze regulamentul referitor la
modalitatea de aplicare a acestei legi. Lasa Guvernul in acest regulament sa
prevada care sint posibilitatile, modalitatile s.a.m.d. De aceea, eu consider ca
si primul proiect il putem aproba, numai trebuie sa scoatem cuvintele “in
termen de 3 luni” si in continuare: “se prezinta aceasta lista.” Putem aproba si
aceasta. De aceea, si cu proiectul pe care l-am discutat trebuie sa fie scoase
aceste cuvinte, care e necesar de prezentat in Parlament. Noi dam drum si din
partea Guvernului se clarifica cu Casa Nationala a Asigurarilor Sociale, acolo
cu Inspectoratul Fiscal si putem inchide ambele legi.
Trebuie sa fie scoasa ultima propozitie si
putem sa votam in prima si a doua lectura. Asa si cu proiectul pe care l-am
discutat mai inainte.
Doamna Maria Borta:
Multumesc.
E clar.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Iarasi revin la articolul 4. Nu stiu care
articol este la dumneavoastra, eu cu legea precedenta operez, dar aceeasi norma
este.
Stimati colegi,
Eu as avea o propunere. Desigur, exista o
temere ca anumiti agenti vor fi scutiti, poate, pe nedrept, de anumite penalizari.
Si atunci, ca sa pastram o oarecare corelare si o oarecare informare si ca Parlamentul
sa aiba de spus un cuvint, parerea mea este ca miine la 9.00, nu stiu o sa reusim
sa inaintam amendamente in scris sau nu, pentru stenograma, dar ma refer la
ambele proiecte de legi.
Amendamentul meu suna in felul urmator.
Articolul 4 alineatul (2): in termen de 3
luni, dupa expirarea termenului prevazut la articolul 2, va prezenta
Parlamentului spre informare lista contribuabililor s.a.m.d.
In cadrul in care documentele respective cu
lista contribuabililor care au fost scutiti deja de penalizarile respective va
fi in Parlament, nici o problema. Deputatii sa studieze, sa sesizeze, daca, pina
la urma, vreti, si sa intervina in cazul in care se descopera o derogare. Eu pe
parcursul timpului, nu am dat dovada de mare sustinere a Guvernului si, din
contra, am spus ca sint multe lacune.
Dar ca sa pastram o divizare, daca vreti pina
la urma, dati sa ii dam Guvernului ce este a Guvernului si sa ne lasam noua
functia de control. Si prin mecanismul respectiv, avem materiale la indemina,
studiem, verificam si intervenim in cazul in care este nevoie. Eu rog aceasta
pentru stenograma si ambele comisii, pentru miine, in cadrul discutiilor, sa considere
ca amendament personal.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte.
In general, sint o persoana care sustin
agentii economici. In acest caz, articolul 4 este scris corect si intr-un caz si
in altul, fiindca ar trebui sa vedem cine, totusi, sint acei care au fost in
2004 si au beneficiat si cine vor beneficia si in 2006. Daca se repeta, inseamna
ca noi trebuie aici sa vedem, aceasta este o politica a intreprinderilor care asteapta
tot timpul cineva sa le anuleze sau acolo nimeresc alti agenti economici de
acum.
Adica, eu as propune, totusi, sa pastram
articolul 4 in redactia propusa.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar. Pentru lectura a doua.
Multumim.
Comisia, va rog, doamna Buliga.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata doamna vicepresedinte,
Stimati colegi deputati,
Comisia a examinat nu o data acest proiect
de lege. Pina la sfirsit, Guvernul si reprezentantii Casei Nationale au
convins, parca, majoritatea comisiei ca prin acest proiect de lege va fi un
efect stimulatoriu de crestere a contributiilor la fondul asigurarilor sociale si,
cu majoritate de voturi a sustinut acest proiect de lege si il propune spre
adoptare in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, doamna presedinte.
Intrebari catre comisie?
Doamna Valentina Buliga:
Si daca nu sint propuneri si obiectii, tinind
cont de acest timp restrins pina la sfirsitul anului, se propune si in lectura
a doua.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ěű âńĺ-ňŕęč ďđĺäëŕăŕĺě, ÷ňîáű çŕâňđŕ
ăîëîńîâŕňü âî âňîđîě ÷ňĺíčč.
Doamna Valentina Buliga:
Çŕâňđŕ, äŕ.
Doamna Maria Postoico:
Bine.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Č âęëţ÷čňü â ďîâĺńňęó äí˙ íŕ çŕâňđŕ.
Doamna Maria Postoico:
Pentru lectura a doua miine in ordinea de
zi.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceasta conditie, supun votului
proiectul de Lege nr.3367 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Miine, deci, sa fie pregatit pentru lectura
a doua.
Proiectul de Lege nr.4622 pentru
modificarea si completarea Legii nr.548 din 27 iulie 1995 cu privire la Banca
Nationala a Moldovei.
Prezinta domnul Talmaci. Va rog la
microfonul central.
Domnul Leonid Talmaci – Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei:
Stimata doamna Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
In conformitate cu memorandumul privind
politicile economice, incheiat intre autoritatile Moldovei si Fondul Monetar
International, a fost elaborat acest proiect de lege, care prevede urmatoarele.
Daca il comparam cu legea existenta, cele
mai principiale modificari sint doua.
Prima. Pentru a nu admite decapitalizarea Bancii
Nationale, se propune ca capitalul Bancii Nationale sa nu fie o cifra stabilita
la un nivel plafon de fiecare data, ci sa corespunda la nivelul a 10 la suta
din totalul obligatiunilor monetare. Adica, va fi o cifra dinamica, care se va
modifica, in dependenta de obligatiunile monetare, care sint reflectate in
bilantul Bancii Nationale.
Si a doua optiune este notiunea de obligatiuni
monetare. Adica, ele sint toate obligatiunile reflectate in bilant, cu exceptia
a doua, a celor fata de Guvernul Republicii Moldova si celor fata de Fondul
Monetar International.
Astazi, Banca Nationala a Moldovei dispune
de un capital de 200 milioane de lei si de un fond de rezerva de 320 milioane
de lei. Aceste mijloace au fost formate incepind de la zero din o parte a
venitului net obtinut de Banca Nationala. Dar daca luam aceste de 10 la suta si
acesta este un standard international stabilit de Fondul Monetar International,
atunci astazi ar fi nevoie ca Banca Nationala sa aiba capitalul autorizat,
capitalul total statutar in marime de aproximativ 900 milioane de lei.
Si iata de ce. Din ce constau astazi aceste
obligatiuni monetare. Astazi, in total Banca Nationala are active in jurul la
14 miliarde de lei, inclusiv rezerve valutare internationale care depasesc 710
milioane de dolari americani. Iar acele obligatiuni care se iau in calcul
pentru a forma capitalul statutar constau din urmatoarele.
In primul rind, astazi noi avem bani in
circulatie, circa 6 miliarde de lei, conturi... ale bancilor comerciale
aproximativ 1 miliard de lei, rezerve obligatorii ale bancilor comerciale in
Banca Nationala 850 milioane de lei si sterilizari care au fost efectuate de
Banca Nationala in jurul unui miliard de lei. In total, aproximativ 9 miliarde.
Adica 10% de la 9 miliarde ar fi, trebuie sa tindem spre aceasta cifra, astazi
cifra fiind numai de 520 de milioane si luind in considerare ca obligatiunile
monetare au un trend de crestere permanent.
Daca vorbim aici, capitalul autorizat 1/3 si
cel de rezerva, acestea sint notiuni identice. In legea veche era ca se creeaza
capital in suma, de exemplu, 100 de milioane, iar fondul de rezerva trebuia de
majorat, de creat pina se va majora de doua ori. Adica a fost aceeasi notiune
despre... si in cazul in care, la finele anului financiar, soldul fondului
general devine debitar atunci Guvernul Republicii Moldova, in persoana
Ministerului Finantelor, in decurs de 60 de zile dupa emiterea raportului
auditului extern, transfera Bancii Nationale o contributie de capital in hirtii
de valoare de stat la o rata a dobinzii de piata.
Ce inseamna aceasta? Aceasta inseamna ca,
teoretic si practic, pot aparea situatii cind acest fond sau devine debitar sau
tinde spre aceasta si pierderile despre care este vorba aici in lege,
nerealizate si venituri nerealizate, este vorba de pierderi care sint absolut
obiective. Adica, nu este vorba in lege care ar fi unele pierderi din vina
administratiei Bancii Nationale, absolut.
Doamna Maria Postoico:
Mai succint, va rog.
Domnul Leonid Talmaci:
Nu are nimic cu acele in comun. De unde
apar aceste pierderi? Daca dumneavoastra va amintiti, au fost la noi cazuri cind
am ajuns la minus 300 milioane de lei un an si ceva in urma, din cauza
decalajului corelatiei cursului de schimb, decalajul corelatiei dolarului
american si a euro.
Dat fiind faptul ca rezervele valutare noi
de fiecare data le pronuntam in dolari americani, dar de facto ele constau
dintr-un cos de valute, de aceea apare si aceasta necesitate. Si, in sfirsit,
acest articol 54, dat fiind faptul ca el a fost cuprins in articolele care deja
sint aici indicate, el se exclude.
Eu va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Eu va rog mai operativ acei care au intrebari.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domule guvernator,
Spuneti, va rog, care este mecanismul,
conform legislatiei in vigoare, de majorare sau de micsorare a Fondului
statutar al Bancii si care va fi el dupa modificarea legii conform proiectului
prezentat astazi in Parlament.
Domnul Leonid Talmaci:
Eu va multumesc.
Astazi, conform legislatiei in vigoare, el
se creeaza la un plafon, care se stabileste de Consiliul de administratie al Bancii
Nationale, iar apoi se propune Parlamentului pentru adoptare. Ultimul a fost de
200 milioane. Mai apoi se formeaza din venitul net, pina atinge o valoare dubla.
Diferenta acum va fi ca el nu va fi stabilit, pur si simplu va fi 10 la suta si
el poate fi creat la necesitate sau din contributiile Guvernului, sau din
venitul net. Eu am spus ca aici in lege se prevede, cind acest venit net nu
este suficient. Da, si sau, da.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domule guvernator,
Nu, eu am vrut altceva. Conform legii care este
astazi in vigoare, majorarea sau diminuarea capitalului bancii se ia prin
decizia consiliului si prin aprobarea de catre Parlament.
Conform legii pe care o propuneti
dumneavoastra se exclude controlul parlamentar asupra formarii capitalului
statutar al bancii. Dumneavoastra credeti ca o asemenea abordare a problemei
este corecta?
Domnul Leonid Talmaci:
Nu se exclude nimic. In primul rind, anual,
va fi supus auditului extern, care se prezinta in fiecare an Parlamentului si
Curtii de Conturi. Si Curtea de Conturi va controla daca el corespunde
10 la suta sau nu.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domule guvernator,
Raspundeti la alta intrebare: majorarea
capitalului statutar in 2007 a bancii, caci el va fi evident, va fi aprobata in
Parlament sau nu?
Domnul Leonid Talmaci:
Nu va fi, fiindca...
Domnul Iurie Bolboceanu:
Pai, aceasta ar insemna ca se exclude
controlul parlamentar asupra majorarii sau asupra Fondului statutar al Bancii
Nationale. Asa e sau nu?
Domnul Leonid Talmaci:
Banca Nationala prezinta aceasta informatie,
prezinta bilantul contabil si el se publica trimestrial si aici nimeni nimic nu
ascunde.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Aceasta este clar, dar eu am vrut sa zic
altceva. Conform legii in vigoare, Parlamentul este acela care aproba ultima
decizie de majorare a capitalului statutar al Bancii Nationale. Conform acestui
proiect, aceasta aprobare nu mai este necesara sa fie facuta de catre Parlament
si o face Consiliul de administratie al Bancii Nationale conform calculelor si
conform metodologiei prezentate in proiect. Asa e, da?
Domnul Leonid Talmaci:
Da.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Am inteles.
Multumesc.
Si a doua intrebare. La articolul 19
alineatul (3) – capitalul statutar este dinamic si se formeaza, in continuare
dupa text, in marime de 10% din totalul obligatiunilor monetare ale bancii. Si
dumneavoastra ati confirmat acest lucru. Obligatiunile monetare ale bancii sint
in jur de 9 miliarde de lei astazi, de aici si rezulta ca capitalul statutar al
bancii trebuie sa fie de 900 milioane de lei.
Domnul Leonid Talmaci:
Da.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Astazi el este de 200 milioane de lei. Deci,
diferenta este de 700 milioane de lei.
Domnul Leonid Talmaci:
Nu. Astazi el este de 520.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, 520. Pina la 900, 400 milioane de lei in
care perioada va fi format capitalul statutar conform proiectului prezentat astazi
in Parlament, timp de un an, timp de o jumatate de an, timp de 2 ani de zile.
Nu este clar in proiectul de lege in care perioada se va forma capitalul
statutar conform prevederilor articolul 19 alineatul (3).
Domnul Leonid Talmaci:
Cu Fondul Monetar noi am ajuns la o intelegere,
pornind de la mijloacele disponibile care vor fi, fara a indica o perioada. Dar
trebuie sa tindem ca sa ajungem la aceste 900.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Pe parcursul carei perioade?
Domnul Leonid Talmaci:
In dependenta de disponibilitatea de
resurse.
Domnul Iurie Bolboceanu:
De resurse.
Domnul Leonid Talmaci:
Da.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Si ultima intrebare. Spuneti, va rog,
conform proiectului prezentat astazi in Parlament, vor fi diminuate veniturile,
defalcarile Bancii Nationale in bugetul de stat?
Domnul Leonid Talmaci:
Nu.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Nu?
Domnul Leonid Talmaci:
Nu.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Pai, dar eu va citesc atunci din articolul
20 alineatul (5) – la finele anului financiar profitul disponibil pentru
distribuire va fi alocat in proportie de 50% pentru majorarea capitalului
statutar. Practic, in fiecare an 50% vor fi alocate in capitalul statutar. Si
dumneavoastra spuneti ca nu vor fi diminuate defalcarile la bugetul de stat.
Clar ca se vor diminua.
Domnul Leonid Talmaci:
Nu.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Cum? Explicati ca sa inteleg si eu atunci.
Domnul Leonid Talmaci:
Eu am spus ca nu este determinata aceasta
perioada. Si de fiecare data, cind va fi proiectul Legii bugetului, noi vom
negocia cu ministerul, cu Guvernul, cu Ministerul Finantelor si vom ajunge la o
intelegere, fiindca nu exista nici o graba atit de mare ca imediat sa facem
aceste defalcari.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Eu inca o data vreau sa accentuez. Eu am inteles
ceea ce se refera la formarea fondului, caci nu aveti o perioada concreta. Dar la
articolului 20 alineatul (5) este clar stipulat ca, in fiecare an, 50% din
profitul disponibil va fi indreptat pentru majorarea capitalului statutar.
Doamna Maria Postoico:
Bine, este clar.
Domnul Leonid Talmaci:
In limitele stabilite de articolul 19
alineatul (3).
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da. Ca sa nu depaseasca 10%.
Domnul Leonid Talmaci:
Nu.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Alineatul (3), in limitele alineatului (3)
ca sa nu depaseasca 10% din...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Bolboceanu,
Permiteti sa se dea raspuns.
Domnul Leonid Talmaci:
Nu. Daca imi permiteti, va explic. Aici este
vorba nu despre aceasta, este vorba de un caz de forta majora. Uitati-va, aici este
vorba despre repartizarea profitului si despre acoperirea pierderilor si in cazul
in care... iata, cum a fost un an si ceva in urma, cind noi am avut 300 de
milioane minus, dar ele, totusi, au fost depasite la sfirsitul anului si nu a
fost nevoie ca Guvernul sa emita obligatiuni si nu a fost nevoie sa facem
defalcari. Adica, aici de la caz la caz, cum va fi.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule guvernator,
Dumneavoastra cunoasteti situatia.
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Si spuneti ca e clar, dar in proiect
lucrurile acestea nu sint aranjate. Este clar, deoarece dumneavoastra cunoasteti
situatia si o aranjati asa cum ea este reala. Dar in proiect acestea nu sint
aranjate.
Domnul Leonid Talmaci:
Nu, eu nu am aranjat, noi am luat conform
standardelor internationale.
Doamna Maria Postoico:
Deci, daca sint propuneri, inaintati in
scris.
Microfonul nr.3.
E clar.
Domnul Leonid Talmaci:
Si, la urma urmei, acestia sint banii
statului, ei vor fi in capital.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Talmaci,
Este clar.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, la sedinta comisiei, am discutat aceasta
problema si s-a spus foarte clar pentru toti membrii comisiei ca suma
preconizata in bugetul de stat pe anul 2007 o sa fie indeplinita. Suma aceasta
o sa fie transferata la bugetul de stat. E clar.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, doamna Presedinte.
Partidul Democrat sustine proiectul de lege
mentionat si propune sa il votam in ambele lecturi si sa terminam discutiile.
Doamna Maria Postoico:
Multumim.
Comisia, va rog.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimata doamna Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat la sedinta sa proiectul de lege impreuna cu avizele parvenite
din comisiile parlamentare si Directia juridica a Aparatului Parlamentului si
raporteaza urmatoarele.
Modificarea Legii cu privire la Banca Nationala
a Moldovei, din perspectiva modului de formare a capitalului bancii, este conditionata
de necesitatea mentinerii unui nivel al capitalului, care sa fie corelat cu
riscurile la care este expusa Banca Nationala in activitatea sa in contextul
atingerii obiectivului de baza.
Tinind cont de practicile internationale,
se propune ca capitalul statutar al Bancii Nationale a Moldovei sa fie dinamic si
nivelul acestuia sa tinda spre o marime de 10 la suta din totalul obligatiunilor
monetare ale Bancii la finele perioadei de gestiune, ceea ce include moneda nationala
in circulatie si disponibilitatile bancilor comerciale la Banca Nationala.
Astfel, la calcularea indicatorului marimii
capitalului sint luate in considerare doar acele obligatiuni, a caror neonorare
implica riscuri semnificative pentru Banca Nationala din punct de vedere al
credibilitatii politicii monetare si stabilitatii financiare.
La fel este important de a constientiza ca
nivelul capitalului de 10 la suta din totalul obligatiunilor monetare este un
nivel minim al capitalului bancii, care asigura ca indeplinirea obiectivelor
stabilite prin lege nu va fi periclitata de neonorarea in timp util a obligatiunilor
bancii. Proiectul propus va contribui la fortificarea capacitatii Bancii Nationale
a Moldovei de a desfasura intr-o maniera prudenta si adecvata a activitatilor
sale, pentru atingerea obiectivului prevazut in lege.
Tinind cont de cele mentionate si de avizele
pozitive ale comisiilor parlamentare si a Directiei juridice, Comisia pentru
politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului respectiv de
lege in prima si a doua lectura.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Va multumim.
Stimati colegi,
Supun votului pentru prima lectura
proiectul de Lege nr.4622. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul este aprobat in prima lectura.
Pentru lectura a doua propuneri sint? Nu sint.
Va multumim.
Supun votului pentru lectura a doua
proiectul de Lege nr.4622. Cine este pentru, rog sa voteze. Si numaratorii va
rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 2.
Doamna Maria Postoico:
57 de voturi “pro”. Cine este impotriva?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4622 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3893 privind Legea
comunicatiilor electronice.
Prezinta domnul Buciatchi. Va rog,
microfonul central.
Domnul Pavel Buciatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:
Onorata asistenta,
Stimati domnilor deputati,
Stimata doamna Presedinte,
Onorata asistenta,
Cu dezvoltarea graduala a sectorului de
telecomunicatii, aparitia tehnologiilor informationale noi, liberalizarea pietei,
convergenta domeniilor de telecomunicatii, a radiocomunicatiilor si
tehnologiilor informationale a devenit necesara elaborarea si implementarea
noului cadru legislativ, care, in 2002, a fost aprobat de Consiliul Europei si
Parlamentul european.
Noul cadru legal al Uniunii Europene in
domeniul comunicatiilor electronice este orientat si include mecanismele care contribuie
la dezvoltarea unei piete moderne, in care libera concurenta duce la
dezvoltarea si integrarea serviciilor si retelelor, oferind utilizatorilor
servicii moderne la preturi si conditii accesibile.
Datorita convergentei domeniilor de
telecomunicatii, radiotele-comunicatii si tehnologii informationale,
directivele din noul cadru legislativ al Uniunii Europene prevad reglementarea
retelelor si serviciilor de comunicatii electronice. Pina la adoptarea de
Uniunea Europeana a noului cadru legal in domeniul telecomunicatiilor in tarile
din Europa, de regula, era reglementat de legea sau actul de telecomunicatii.
Dupa 2002, unele dintre tari au elaborat si adoptat cadrul legal nou, transpunind
directivele Uniunii Europe. Proiectul de Lege prezentat prevede armonizarea
cadrului legal existent cu trei directive din pachetul nou de reglementare a
Uniunii Europene. Si anume directiva nr.2002/21 din 24 aprilie 2002 privind
cadrul comun de reglementare pentru retelele si serviciile de comunicatii
electronice.
Directiva nr.2002/19 din 24 aprilie 2002
privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura
asociata, precum si interconectarea acestora. Directiva 2002/22 din 24 aprilie
2002 privind serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retele
si serviciile de comunicatii electronice.
Prevederile proiectului Legii comunicatiilor
electronice se refera la urmatoarele probleme majore. Interconectarea,
impunerea obligatiei de interconectare si asigurare interportabilitatii retelelor
si serviciilor este un principiu de baza in dezvoltarea domeniului de comunicatii
electronice in conditiile pietei liberalizate. In proiectul de Lege a fost
inclus un capitol “Interconectarea” in care se stipuleaza drepturile si obligatiile
operatorilor din domeniul comunicatiilor electronice al ANRTI in procesul
interconectarii retelelor si serviciilor.
Capitolul “Interconectarea” include cerinta
fata de operatori in procesul interconectarii, negocierii si incheierii
acordurilor de interconectare, drepturilor si conditiilor de impunere de catre
ANRTI a obligatiunilor fata de operatorii cu putere semnificativa pe piata, sa
elaboreze oferta de interconectare si de referinta si sa depoziteze la ANRTI
acordurile sale de interconectare. De asemenea, este prevazuta examinarea promta
de catre ANRTI a disputelor dintre operatori.
Unul din documentele importante pentru
dezvoltarea comunicatiilor electronice, inclusiv Internetul este accesul la
bucla locala. In proiect a fost inclusa obligatiunea operatorilor cu situatii
semnificative pe piata sa asigure accesul la bucla locala in conditii de
transparenta si de nedescriminare la preturi orientate la costuri.
Identificarea pietelor relevante si analiza pietei. In directiva 2002/21 se
determina ca autoritatea de reglementare identifica pietele relevante din
sectorul comunicatiilor electronice, efectueaza analiza situatiei pe pietele
relevante, determina daca piata relevanta este suficient de competitiva, declara
operatorii de retele si operatorii de servicii de comunicatii electronice, care
au putere semnificativa si dominanta pe aceste piete.
De asemenea, directiva prevede o
periodicitate in efectuarea analizei pietelor relevante de catre Agentie,
dreptul Agentiei sa impuna, sa mentina, sa modifice sau sa retraga obligatiile
fata de prestatorii de retele sau de servicii de comunicatii electronice cu
putere semnificativa pe o anumita piata relevanta.
Serviciul universal. Stipularile din
capitolul “Serviciul universal” transpun prevederile directivei 2002/22 din 24
aprilie 2002 privind Serviciul Universal si drepturile utilizatorilor cu
privire la retele si serviciile de comunicatii electronice, stabilesc
principiile, regulile privind Serviciul Universal, se declara dreptul de acces
la Serviciul Universal al tuturor utilizatorilor finali de pe teritoriul tarii,
drepturile utilizatorilor finali, obligatiile prestatorilor de retele si
serviciu de comunicatii electronice cu putere semnificativa pe piata, obligatiile
operatorilor de retele si serviciul de comunicatii electronice destinate
publicului.
Se determina pachetul minim de servicii,
conditiile si procedura de desemnare a operatorilor Serviciului Universal,
impunerea obligatiilor operatorilor Serviciului Universal sa ofere
consumatorilor servicii la o calitate si optiuni tarifare sau pachete tarifare
speciale.
“Drepturile utilizatorilor finali”.
Capitolul prevede clauze minime care trebuie sa fie incluse in contractele dintre
utilizatorii finali si operatorii de servicii de comunicatii electronice,
obligatiile operatorilor de servicii de a pune la dispozitia publicului informatii
actualizate privind preturile si tarifele aplicabile, precum si celelalte conditii
de prestare a serviciilor. Aceste prevederi sint in corespundere cu directiva
2002/22 din 24 aprilie 2002.
Numerotarea. In directiva nr.2002/21 sint
prevazute cerinte fata de conditiile in care se atribuie, se gestioneaza
resursele de numerotare. Agentia elaboreaza si aproba reglementari cu privire
la gestionarea si administrarea resurselor de numerotare nationale, care
corespund principiilor de nedescriminare, obiectivitate si transparenta.
Stimati domnilor deputati,
Luind in considerare cele mentionate, rog sa
sustineti aprobarea proiectului de lege prezentat in prima lectura.
Multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul raportor?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Desigur, intrebari sint si sint, cred,
multe. Un asemenea proiect de o asa complexitate, probabil, era mai bine de a-l
discuta si de a-l aproba in cadrul unor discutii si intr-o situatie mai alta
decit in care sintem acum. Dar, dupa cum avem intelegerea mutuala, cum spunem
noi, vom veni cu amendamente. Si va rog sa fiti siguri ca vor fi suficiente
pentru a imbunatati legea respectiva.
Eu vreau sa fac o singura mentiune pe
marginea legii nominalizate. Noi avem multe prevederi in legea respectiva, care
au dependenta directa, ca ele sa fie lucrative, ce tine de Agentia Nationala
pentru Protectia Concurentei. Eu, domnule Presedinte, stimati colegi, cred ca a
treia oara, cel putin, mentionez acest lucru, macar la intrarea in vigoare a
acestei legi, pentru ca in caz contrar multe reglementari din legea mentionata
nu vor fi lucrative, pentru ca nu o sa aiba cine sa reglementeze, sa urmareasca
implementarea lor. Nu stiu, eu, probabil, poate ca nu era cazul, cu ocazia
discutarii legii respective, dar am hotarit si inca o data sa aduc in evidenta
o problema pe care o avem. Deci, institutia respectiva este vitala si pentru
implementarea legii respective.
Multumesc.
Domnul Pavel Buciatchi:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todorglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Articolul 4 alineatul (2) si articolul 8
alineatul (1) si acolo, si acolo prevede imputernicirile Agentiei. Totusi, Agentia
se ocupa cu problemele reglementarii.
Domnul Pavel Buciatchi:
Da.
Domnul Dmitri Todorglo:
Cum este scris la articolul 8 sau
reglementarea si implementarea strategiei? Acestea sint notiuni diferite.
Domnul Pavel Buciatchi:
Deci, cu reglementarea si daca, cu
permisiunea dumneavoastra, domnul Gordea, directorul Agentiei, va explica mai
detaliat.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da, poftim. Articolul prevede reglementarea,
aceasta Agentie se ocupa cu problemele reglementarii, asa este scris la
articolul 8. Dar articolul 4, imputernicirile suplimentare si implementarea.
Acestea sint momente diferite.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Stanislav Gordea – director adjunct al Agentiei Nationale pentru
Reglementare in
Telecomunicatii si Informatica:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Deci, aici se are in vedere ca autoritatea
de reglementare asigura o reglementare a sectorului corespunzator si asigura
implementarea strategiei si politicii elaborate si aprobate de Guvern prin
reglementarile corespunzatoare.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu nu in zadar am pus aceasta intrebare,
din cauza ca de realizarea politici elaborate de Guvern se ocupa Ministerul. Pentru
acest scop este un Minister al Dezvoltari Informationale, care se ocupa cu
implementarea, realizarea politicii elaborate de Guvern. Dar Agentia se ocupa
cu problemele, asa eu gindesc, mai corect cum este scris la articolul 8: si
reglementeaza problemele legate de servicii si mai departe piata telecomunicatiilor...
Aceasta problema trebuie sa fie scoasa,
aceste imputerniciri dintre Ministerul Dezvoltarii Informationale cu care
probleme el se ocupa, si promoveaza si Agentia, care probleme promoveaza. Aici
este neconcordanta.
Domnul Marian Lupu:
De acord?
Domnul Pavel Buciatchi:
De acord.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule ministru,
As vrea sa va intreb: articolul 10: agentia
in limitele competentei sale este in drept sa exercite controlul asupra activitatii
participantilor la piata serviciilor de comunicatii electronice si asupra
modului de satisfactie a cerintelor utilizatorilor. Si tot aici toate aceste
litere e), f): sa obtina de la operatorii de retele si prestatorii de servicii
de comunicatii electronice, informatiile necesare, inclusiv datele statistice,
informatii s.a.m.d.
Stimate domnule ministru,
Eu vreau sa va intreb: Agentia este in
drept sa ceara orice informatie, inclusiv, de pilda, strategia de marketing a
companiilor in domeniu, politica de preturi in domeniu? Fiindca dumneavoastra
aici mentionati ca poate sa ceara si orice informatie, inclusiv financiara,
necesara pentru controale, inspectari s.a.m.d. Ce fel de informatie poate sa
ceara Agentia? Spuneti va rog.
Domnul Pavel Buciatchi:
Cu permisiunea dumneavoastra, domnul
Gordea.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Stanislav Gordea:
Deci, se are in vedere toata informatia
necesara pentru a face analiza pietei si a prezenta rapoartele statistice
anuale, trimestriale si semestriale si in cazul in care este vorba despre
controlul corespunderii tarifelor stabilite de operatorii cu putere semnificativa
sau dominanta pe o piata oarecare relevanta, am in vedere serviciile de baza
prestate publicului. Pentru a verifica corectitudinea stabilirii acestor tarife,
desigur, avem nevoie si de o oarecare informatie atit ce tine de politica de
marketing, cit si de rezultatele economice in activitatea oricarui dintre
operatorii care sint activi pe piata.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Avem articolul 9 “Agentia efectueaza
reglementarea” si e scris: “Reglementarea tarifelor si preturilor aplicate in
retelele la serviciile de comunicatii electronice”. Adica, daca e sa fim corecti,
aici, la articolul 10, ar trebui sa scriem ca “Agentia poate sa ceara informatie,
inclusiv financiara, in conformitate cu articolul 9 litera c).” Fiindca nu poti
sa ceri mai mult decit ceea ce ai dreptul. Si noi, in afara de aceasta, avem
Legea cu privire la licentiere, care se mentioneaza ca licenta are anexa conditiile
de licentiere. Nu poate sa controleze orice agentie. Trebuie sa controleze ceea
ce este prevazut de conditiile de licentiere.
Si aici ar fi bine ca la articolul 10
litera b) si in celelalte articole se cere informatia sa fie scris “In
conformitate cu conditiile licentierii”. Atunci este foarte clar, atunci cind
eu solicit licenta, stiu ca aceasta se va cere de la mine si nu mai mult.
Domnul Marian Lupu:
De acord?
Domnul Pavel Buciatchi:
De acord.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si inca o chestiune tot cu articolul 10
alineatul (2), pentru controlul respectarii prevederilor prezentei legi. Agentia
nu controleaza toate legile, fiindca legea reglementeaza si niste competente
ale administratiei publice centrale, se are in vedere ale ministerului. Adica
ei aici pot sa controleze numai tot ceea ce este prevazut de conditiile de
licentiere, fiindca aceasta face Agentia.
Si tot ceea ce este legat de domeniul
reglementarii. Eu as propune ca acest proiect de lege sa fie examinat mult mai
mult timp in Parlamentul Republicii Moldova. Sint multe nereguli, chiar si tot
ce este legat de numirea directorilor, de administrarea acestei Agentii si
multe altele. Pentru lectura a doua avem un sir de amendamente si obiectii
serioase.
Domnul Marian Lupu:
Asa si va fi, fiindca, daca nu gresesc, in
cadrul sedintei Biroului permanent noi am discutat si eventualitatea
transmiterii acestui proiect la expertiza la Consiliu. Deci, se va munci
suficient timp, pot sa va asigur de acest lucru.
Domnule viceministru, multumesc.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Cu adevarat, aceasta lege este asteptata de
acei care activeaza in domeniu, fiindca legea actuala si-a depasit unele cerinte
sau, mai bine zis, care nici nu sint stipulate in ea. De aceea, comisia a
lucrat cu acest proiect de lege pe parcurs, incepind cu luna octombrie. Si vreau
sa va aduc la cunostinta ca elaborarea proiectului de lege mentionat este conditionat
de necesitatea asigurarii legislatiei nationale, ajustarii legislatiei nationale
in domeniul comunicatiilor electronice la prevederile legislatiei comunitare si
acordate cu directivele Parlamentului european.
La momentul actual nu s-a facut ajustarea
la directiva 22/20 din 7 martie 2002 privind autorizarea retelelor si
serviciilor de comunicatie electronice. De comun acord cu autorul, s-a decis ca,
in dispozitiile finale si tranzitorii, se va mentiona ca peste 6 luni de la
aprobarea legii, Guvernul va opera modificari referitoare la problema data. In
rezultatul examinarii proiectului, cu participarea autorilor, reprezentantilor
societatii civile si a comisiei s-a evidentiat careva obiectii la care, partial,
s-a ajuns la consens, iar altele necesita o examinare suplimentara in lectura a
doua.
Una dintre problemele supuse dezbaterilor
este reglementarea si adoptarea tarifelor de catre Agentie, consultind
Parlamentul, expus in articolul 9.1 litera c). In urma dezbaterilor in problema
abordata s-a ajuns la decizia ca Agentia, consultind Guvernul, va aproba
tarifele sau plafoanele tarifului pentru serviciile publice de comunicatii
electronice, prestate utilizatorilor finali de catre operatori cu putere
semnificativa pe piata relevanta de telefonie fixa.
Alta problema discutata este problema
numirii directorului Agentiei, anume numirea directorului de catre Guvern sau
de Parlament. Numirea de catre Parlament a directorului, in viziunea comisiei,
ar aduce la necesitatea modificarii cadrului legal privind si numirea
directorului Agentiei Nationale de Reglementare in Energetica si a altor, care
este o autoritate similara, care sint autoritati similare ANRTI.
Comisia considera ca trebuie pastrata
procedura existenta de numire a directorului, insa pentru a asigura functionarea
Agentiei Nationale pentru Reglementari in Telecomunicatii si Informatica in
lege trebuie sa fie prevazut ca, in cazul demiterii din diferite motive a unuia
dintre directori ai Agentiei, Guvernul este obligat sa numeasca altul in loc,
nu mai tirziu de doua luni de la data demiterii sau aparitiei unui loc vacant
dupa expirarea mandatului. A provocat discutii si stabilirea cuantumului platilor
de reglementare de 0,3 la suta din volumul venitului cistigat.
Conform Legii nr.745 din 2001, acestea au
fost majorate de la 0,06% pina la 0,3% la suta. Agentia stabileste anual marimea
platii de reglementare in dependenta de necesitatile sale si aproba bugetul la
Guvern, oferind acestuia toate argumentele necesare. Plata de reglementare este
stabilita prin lege, nu printr-o cifra concreta si plafonindu-se pina la 0,3 la
suta, ceea ce permite sa-si ajusteze in dependenta... sa isi asigure independenta
financiara. Coordonarea bugetului Agentiei cu operatorii din domeniu, care a
fost tot propus de societatea civila, ar pune Agentia, inclusiv deciziile sale,
in dependenta de operatori, ceea ce ar leza statutul de independenta a Agentiei
fata de operatori, conditiile determinate la articolul 3 alineatul (2) din
Directiva cadru nr.2002/21.
Din partea comisiilor parlamentare si a
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului au parvenit un sir de obiectii si
propuneri care vor fi examinate definitiv pentru adoptarea proiectului in
lectura a doua. Pornind de la cele expuse mai sus, comisia propune proiectul
mentionat pentru examinare si adoptare in Parlament in prima lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule raportor,
Dumneavoastra ati mentionat in privinta
defalcarilor pentru crearea bugetului ANPTI. As vrea sa va intreb, dumneavoastra
cumva stiti care este bugetul si care sint salariile directorului Agentiei si ale
altor specialisti si daca ei cindva au prezentat vreun raport al executarii
bugetului in Guvern sau, in general, au raportat despre folosirea mijloacelor
financiare din bugetul Agentiei?
Domnul Valeriu Calmatui:
Nu pot sa cunosc toate momentele. Adica, nu
va pot spune acum, cite ceva cunosc, nu va pot spune, dar aceste prevederi noi
le includem acum in aceasta lege. Deci, daca in legea precedenta nu au fost
stipulate unele din ele, aceasta nu inseamna ca din momentul in care aceasta
lege va fi adoptata, vor intra in vigoare si ei vor fi obligati sa prezinte
rapoartele, sa intareasca acest buget la sedinta Guvernului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Eu as propune ca pentru lectura a doua sa
ne prezinte Agentia Nationala de Reglementari in Telecomunicatii bugetul
acestei agentii pe anii precedenti: 2004, 2005, 2006 si distribuirea acestui
buget pe articolele de cheltuieli. Si veti vedea atunci care este necesitatea
de crestere a defalcarilor in bugetul Agentiei. Eu cred ca banii sint folositi
acolo ineficient de agentie.
Multumesc.
Domnul Valeriu Calmatui:
Domnule coleg,
Eu vreau doar sa mentionez ca cu citiva ani
in urma, dupa cit cunosc eu, Agentia se afla intr-o incapere, care era la
etajul de sus al unei cladiri, unde curgeau podurile si erau intr-o situatie si,
desigur, daca in asemenea conditii o sa ii tinem acei care se ocupa cu
reglementarea intr-o asa piata ca piata serviciilor electronice, cred ca nu
este cel mai binevenit. Deci, cheltuielile, eu sint de acord, lasa sa prezinte,
sa vedem toti. Nu este nici o problema.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Deci, pentru lectura a doua vor fi
prezentate aceste informatii.
Stimati colegi,
Supun votului. Cine este pentru aprobarea in
prima lectura a proiectului de Lege nr.3893, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul nr.3893 este aprobat in prima
lectura.
Deci, am sa rog secretariatul sa il pregateasca
pentru transmitere la expertiza internationala si intre timp comisia sesizata in
fond, celelalte comisii la fel se axeaza pe munca de pregatire a acestui
proiect pentru lectura a doua. Revenim la el, cred eu, nu mai devreme de primavara
anului viitor.
Proiectul de Lege nr.2409 pentru
modificarea si completarea Legii taxei de stat.
Guvernul.
Microfonul nr.5.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Ambele proiecte sa le raporteze, ca sa nu
pierdem timpul.
Domnul Marian Lupu:
Buna propunere. De acord.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul supus atentiei dumneavoastra are
drept scop contribuirea la procesul de consolidare a terenurilor agricole, care
este una din conditiile sine qua non pentru redresarea situatiei in agricultura.
Noi propunem reducerea cheltuielilor in ceea ce priveste taxa de stat in cadrul
proceselor de consolidare si la eliberarea certificatelor de mostenitor. Rugam sa
sustineti adoptarea proiectului in prima lectura.
Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Desigur, la prima vedere este un proiect de
lege foarte binevenit, daca ar urmari intr-adevar consolidarea terenurilor. Si
aici eu v-as ruga foarte frumos, domnule viceministru, sa avem o discutie cit
de cit deschisa, fiindca daca ne uitam la prevederile respective, noi, de fapt,
scutim de plata taxei de stat in cadrul vinzarii – cumpararii de terenuri.
Daca vreti sa facem o scurta sau o simpla
analiza si o sa vedem ce se intimpla cu terenurile agricole in cadrul consolidarii.
Eu inteleg consolidare atunci cind proprietarii de terenuri de comun acord fac
un teren consolidat si nu isi schimba raportul de proprietate. In cazul in care
noi scutim de taxe la vinzare si sint care cumpara sute, mii de hectare, eu nu
as prea fi de acord cu aceasta scutire. Si, in aceasta ordine de idei, eu as
propune ca noi sa ne referim numai la mostenire, la schimburi si mai putin la vinzare–cumparare.
Domnul Nicolae Esanu:
Daca imi permiteti, as incepe cu sfirsitul.
In principiu, diferente fundamentale intre contractul de vinzare–cumparare si
contractul de schimb nu exista. Este, practic, aceeasi operatie juridica,
diferenta consta doar in aceea, ca la schimb se schimba doua obiecte, la vinzare–cumparare
se schimba, de asemenea, doua obiecte, care, din punct de vedere al dreptului
civil, sint banii, care este exact acelasi lucru. In Codul civil nici nu exista
reglementari.
Domnul Vladimir Filat:
Domnul Esanu,
Imi cer scuze, dar eu nu accept lectiile
care incercati dumneavoastra sa le dati aici. Si eu inca o data va atrag atentia
asupra unui moment, din punctul meu de vedere principial. Cind discutam un
proiect de lege nu trebuie sa ne uitam la acest proiect de lege teoretic. Eu inteleg,
teoretic este asa cum spuneti dumneavoastra, si vreau sa va asigur ca eu stiu
care este diferenta, sau daca nu este diferenta intre vinzare–cumparare si
schimb.
Numai ca in cadrul consolidarii, ca sa stiti
dumneavoastra, sint situatii reale in sat, cind, pentru a-si consolida terenul,
un proprietar de teren face schimb cu alt proprietar de teren. Intelegeti ce
vreau sa va spun eu? Si isi consolideaza cotele care sint impartite pe tot
masivul satului intr-un singur loc. Aceasta, de fapt, se intimpla. Dar daca
vorbim de contractele de vinzare–cumparare, atunci eu vreau sa va spun ca, si
iarasi argumentez, la ora actuala, paminturile sint cumparate in Republica
Moldova nu de oameni saraci.
Si eu nu inteleg de ce pe dinsii trebuie sa
ii scutim de plata taxei de stat? Aceasta, de fapt, este cam tirziu deja.
Aceasta am vrut eu sa atentionez. Si daca nu este clar, luati aceasta ca o
obiectie. Sa discutam pentru lectura a doua si facem si o mica analiza, si o sa
vedeti ca ceea ce spun eu cam este adevarat.
Si daca in cazul in care se accepta, sa ne
referim in continuare. Sint de acord, daca, conform prevederilor Codului civil s.a.m.d.,
nu este diferenta, trebuie sa specificam schimbul in care caz. De consolidare a
terenurilor, mostenire, sint de acord, dar la contractele de vinzare–cumparare si
sub aceasta vinzare–cumparare sint asa... mascat sa trecem avind ca scop
consolidarea, nu as fi de acord. Deci, uitati-va asa.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, finalizind raspunsul la intrebarea
precedenta, din punct de vedere conceptual am spus ca nu exista diferenta. Si
ar trebui argumente cum putem noi identifica in lege, pentru ca este un
contract tranzactie de proprietate. In principiu, din practica pe care o cunosc
eu internationala nu se face distinctie dintre modalitatile de consolidare a
terenurilor, care poate sa aiba loc atit prin vinzare – cumparare, cit prin
schimb, prin asociere si alte modalitati care sint fixate deja in Codul
funciar.
Este o optiune in masura in care
Parlamentul va considera ca facilitatile trebuie sa fie acordate numai pentru
unele forme ale consolidarii si nu pentru toate, cum am propus noi aici. Noi sintem
gata pentru discutii. Decizia finala apartine Parlamentului.
Domnul Vladimir Filat:
Eu sint de acord.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu sustin asemenea atitudine legata de
aceea ca noi, totusi, trebuie sa descifram ce inseamna consolidarea pamintului.
Din cauza ca in legile existente, pentru juristi, orice tranzactie, orice act
notarial cu pamintul este tranzactie. Orice tranzactie nu prevede consolidare.
Acesta e un moment.
Al doilea moment. Cind noi o sa incepem sa
descifram volumul acestei actiuni: schimb, mostenire, vinzare–cumparare, desigur,
undeva 70 – 80 la suta pe care ii avem noi in realitate, aceasta este vinzarea–cumpararea
terenurilor. De aceea, ar fi cocect ca noi sa nu folosim numai cuvintul
“consolidare”, cum este scris in proiectul prezentat, dar sa descifram care actiuni
din tot mecanismul de consolidare noi vrem sa fie cu asa fel de inlesniri facute.
De aceea, pentru a doua lectura absolut corect o sa fie sa clarificam, totusi,
notiunea “consolidare”, care parte din aceste notiuni poate sa fie implementata
cu asa propuneri care sint facute.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vreau sa va spun ca si in cazul acestui
proiect, si al celui care urmeaza nr.2410 nota informativa nu corespunde
conceptului modificarilor legislative. Aceasta este o intrebare: de ce? Mai
mult decit atit, chiar ma intereseaza, daca Ministerul Justitiei a facut vreo
investigatie, daca dispune de ceva statistici in privinta rapoartelor pe care
le reprezinta notarii despre tranzactii si pe ce se bazeaza, de fapt,
propunerea de modificare a legislatiei? Daca s-a facut exact ceea ce prevede
Legea privind actele legislative? Pentru ca toate aceste lucruri noi nu le
vedem: investigatiile stiintifice, grupurile de lucruri, fundamentarea
proiectului de acte legislative, avizarea proiectului de act legislativ si
expertiza.
Deci, este o atitudine extraordinar de
superficiala si de examinare rapida. Si nu este clar de ce. Adica, este clar,
ca se ascund indaratul acestor lucruri chestii foarte si foarte neplacute si
care nu sint deloc bune nici pentru buget, nici pentru taran. Deci, ma
intereseaza de ce nota informativa nu corespunde continutului, de ce nu s-a
respectat Legea privind pregatirea actelor? Ma intereseaza, de asemenea, care
este pozitia Asociatiei notarilor, pentru ca, din cite stiu, ei nu accepta
aceste modificari.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, cu privire la analiza informatiei
prezentate de catre notari, vreau sa va atrag atentia ca, in conformitate cu
Legea cu privire la notariat, continutul actelor notariale constituie secret
notarial si nu poate fi divulgat de catre notari. Deci, Ministerului Justitiei
nu i se prezinta de catre notari informatii cu privire la continutul actelor pe
care acestia le-au intocmit. In ceea ce priveste divergenta dintre nota
informativa pe care o aveti dumneavoastra si continutul proiectului, problema
consta in aceea ca v-a fost trimisa nota informativa, pregatita pentru varianta
initiala a proiectului de lege remis Guvernului.
Dupa cum cunoasteti, in cadrul Guvernului
pot exista opinii diferite. Guvernul adopta proiectul de lege care reprezinta
opinia majoritatii membrilor Guvernului si, deci, au fost introduse modificari.
In ceea ce priveste faptul ca se cauta altceva decit ce este scris in textul de
lege, este o practica care, cu parere de rau, am observat-o. Din punct de
vedere juridic nu poate sa se ascunda nimic aici. Este un proiect de lege
foarte simplu, care prevede ca anumite operatiuni sint scutite de plata taxei
de stat sau plata de stat este diminuata. Scopul urmarit este facilitarea
proceselor pe care noi le-am mentionat.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule ministru adjunct,
In primul rind, cunosc situatia ca
Ministerul a pregatit initial alt proiect si pe urma a venit un alt proiect de
la Guvern si nota informativa nu a apucat sa fie remodificata. Dar aceasta nu
este normal. In al doilea rind, va rog sa nu induceti opinia publica in eroare,
pentru ca notarii prezinta de doua ori pe an rapoarte statistice despre actele
notariale perfectate.
Si aceste rapoarte ar trebui sa fie
obiectul investigatiei cercetarilor pe care trebuie sa le faca Ministerul Justitiei
inainte de a lua act, de a propune niste modificari legislative sau de a
argumenta sau de a fundamenta necesitatea altor modificari legislative.
Domnul Nicolae Esanu:
Daca imi permiteti, la afirmatia ca induc
lumea in eroare, vreau sa afirm inca o data, cu toata responsabilitatea,
notarii prezinta Ministerului Justitiei informatii, dar sint informatii
statistice si nu se refera la continutul actelor care au fost intocmite de catre
notar. Deci, Ministerul Justitiei nu poate sa cunoasca ce a constituit obiectul
contractelor, care este valoarea contractelor, care sint taxele obtinute.
Conform legii, notarul nu are dreptul sa divulge respectiva informatie.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu nici nu m-am referit la continut, m-am
referit la statistici. Dar statisticele arata caracterul actelor tranzactiilor
perfectate si aceasta trebuie sa va arate cite tranzactii se fac, cit se incaseaza
ca taxa si citi bani vin la buget. Deci, eu la aceasta m-am referit. Dar, in
afara de aceasta, a doua intrebare. Vreau sa va spun ca, prin modificare, se
propune ca zero la suta sa fie inlocuita la tranzactiile cu terenurile
proprietate privata cu 5 lei. Adica, daca,de fapt, sint terenuri private,
acestea nu sint supuse procesului de consolidare, nu? Insa, in primul rind,
terenuri publice nu prea sint. Deci, este vorba de cumparare si, in urma
consolidarii terenurilor private, pentru care se va incasa taxa de 5 lei. Intrebarea
este: cine suporta cheltuielile de autentificare a tranzactiilor?
Domnul Nicolae Esanu:
Conform legislatiei in vigoare,
cheltuielile de autentificare a tranzactiilor sint suportate de catre parti,
care determina de sine statator care dintre parti va suporta aceste cheltuieli.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Conform articolul 755 din Codul civil,
stabileste imperativ cumparatorul.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, vreau sa afirm, cu toata
certitudinea, ca sint specialist anume in domeniul dreptului civil si repet inca
o data afirmatia: sint determinate de catre parti. Norma pe care ati citat-o
dumneavoastra, este o norma dispozitiva, care se aplica in cazurile in care
lipseste un acord al partilor cu privire la suportarea cheltuielilor si apare
un litigiu. Si in acest caz se va aplica norma din Codul civil, in caz contrar
se va aplica regula pe care au convenit-o partile.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Dumneavoastra stiti foarte bine ca astazi
cumparatorul nu este taranul. Dimpotriva, taranul este acela care vinde. Deci,
prin majorarea acestei taxe, practic, de la 0,2% la 5 lei, noi dam pe gratis pamintul
unora cu bani si prejudiciaza in acest fel bugetul statului. Deci, taranul nu
suporta cheltuieli atunci cind vinde, dar el suporta mai tirziu cheltuielile,
atunci cind trebuie sa plateasca impozitul pe venit. Nu vi se pare ca, in loc
de a veni cu asemenea initiative legislative, ar fi mai bine, de fapt, sa ne gindim
la modificarea Codului fiscal, micsorind impozitul pe venit pe vinzarea primara
a pamintului?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, trebuie sa repet inca o data, ca, din
punct de vedere profesional, afirm inca o data ca cheltuielile, conform legislatiei,
pot fi suportate de oricare dintre parti. Nu este o norma imperativa cea pe
care ati citit-o dumneavoastra. In ceea ce priveste eventualele modificari ale
Codului fiscal este o problema care poate fi discutata, dar aceasta propunere
nu contravine propunerii pe care am facut-o noi astazi. Eventual, pot fi
promovate concomitent ambele concepte sau se poate renunta la ambele, depinde
de decizia Parlamentului.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Ultima obiectie in acest sens. Vreau sa va
spun ca a avut dreptate domnul Filat, dumneavoastra trebuie sa cunoasteti
realitatile. Nu trebuie sa faceti proiecte de modificare, pornind de la ceea ce
scrie ipotetic sau teoretic, dar de la aceea care sint realitatile. Daca ati
analizat toate rapoartele statistice, cred ca ati avea o alta atitudine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5 in continuare.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Noi am discutat mult si in comisie, si la
concret in contextul a ceea ce a spus doamna Pavlicenco, dar mai la concret.
Iata, de pilda, dumneavoastra propuneti ca pentru identificarea contractelor de
vinzare–cumparare a terenurilor agricole proprietate publica se incaseaza la
buget 5 lei. Dumneavoastra imi spuneti cite terenuri, cite hectare de terenuri
publice si urmatorul la terenuri private tot 5 lei. Cite contracte s-au vindut,
cu care pret si de ce dumneavoastra propuneti ca sa se vinda cu 5 lei?
Stiti dumneavoastra ce se poate procura in
Republica Moldova cu 5 lei? De ce dumneavoastra bateti in bugetul statului? In
pensionari, si in pedagogi, si in medici, si in toti aceia...? Cu cit se vinde
un teren agricol de pilda in suburbia Chisinaului, sa spunem in Durlesti? Un ar
de pamint agricol cu cit se vinde?
Domnul Nicolae Esanu;
Eu nu cunosc preturile terenurilor.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, daca nu cunoasteti, de ce ati venit
aici si reprezentati Guvernul?
Domnul Nicolae Esanu:
Pentru ca obiectul de reglementare...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu va spun. Nu, obiectul de reglementare
este bugetul de stat. Este schimbarea, modificarea taxei de stat. Un ar de pamint
agricol in marginea Chisinaului, aici, la Durlesti, se vinde cu 6 mii de euro. Si
dumneavoastra vreti sa spuneti ca pentru 60 de mii de euro acel care procura
trebuie sa verse la bugetul de stat 5 lei?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, cu privire la prima modificare din
articolul 3 alineatul (9) vreau sa va atrag atentia ca si in varianta actuala a
legii este …
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu trebuie sa imi atrageti atentia.
Dumneavoastra spuneti cine procura terenuri proprietate publica si proprietate
privata in imediata apropiere, 50 km de Chisinau? De ce dumneavoastra propuneti
ca ei, pentru contractele de vinzare–cumparare a unui hectar de pamint, sa
verse la bugetul de stat 5 lei? Aceasta dumneavoastra pentru cine lucrati?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, daca imi permiteti, sa raspund la
prima intrebare. Vreau sa va atrag...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu, nu sofisticat cum dumneavoastra puteti.
Raspundeti la intrebare, cu cit se vinde un hectar de pamint in imediata
apropiere de Chisinau, de pilda la Criuleni, cind pamintul pe marginea stinga inspre
Dubasari, ingradit cu sirma ghimpata si cu ciini si de ce dumneavoastra propuneti
sa se verse la bugetul de stat 5 lei? De unde dumneavoastra o sa platiti
pensionarilor, profesorilor, medicilor s.a.m.d.?
Domnul Nicolae Esanu:
Daca imi permiteti, o sa incerc a treia oara
sa raspund. In ceea ce priveste articolul 3 alineatul (9) la cifra de 5 lei, pe
care o mentionati dumneavoastra, ea este practic si in legea actuala. Pur si
simplu, astazi exista doua sume: 5 lei si 10 lei si se modifica...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu v-as ruga sa mergeti dumneavoastra acum in
afara Parlamentului si sa mincati seara micul dejun cu 5 lei.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Continuam.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Trecem la urmatoarea lege.
Domnul Nicolae Esanu:
Eu nu am prezentat.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, au raportat impreuna, am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Nu inca.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar imi rezervez timp.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Rog sa prezentati proiectul de Lege
nr.2410.
Domnul Nicolae Esanu:
Proiectul de Lege nr.2410, care se refera
la modificarea Legii cu privire la metodologia calcularii platii pentru
serviciile naturale, are acelasi scop, urmareste diminuarea platilor care
urmeaza sa fie achitate pentru serviciile naturale in scopul facilitarii
procesului de consolidare a terenurilor agricole.
Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari la proiectul de Lege nr.2410?
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din ce considerente dumneavoastra propuneti,
dupa cum cunoastem noi Legea privind notariatul, stim, sint notari de stat si
notari privati. Incepem de la coada la cap. Alineatul (8): “nu se percepe plata
pentru autentificarea contractului de schimb al terenurilor agricole in scopul
consolidarii.”
Dumneavoastra in ce tara ati vazut ca
notarul privat care arendeaza, care plateste chiria, care plateste lumina, care
isi plateste angajatii, statul sa il impuna sa nu perceapa plata pentru
diferite acte?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, notarul atit public, cit si privat sint
persoane care exercita atributii in interesul comunitatii.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule viceministru,
Nu trebuie sa imi explicati, eu nu sint la
universitate, si noi pierdem timpul, sintem acum la ore mici. Dumneavoastra de
ce... unde ati vazut ca statul sa va impuna pe dumneavoastra sa prestati
servicii fara plata? Sa carati un sac acum cind iesiti din Parlament cu piatra,
cind sinteti in serviciul public, pina la minister si fara plata.
Domnul Marian Lupu:
O clipa doar.
Stimati colegi,
Cit de dificile nu ar fi subiectele, sa
discutam mai calm, nu avem inculpati in fata, sintem colegi si sa comunicam in
aceeasi maniera.
Domnule ministru, va rog.
Domnul Nicolae Esanu:
Da, daca imi permiteti. Propunerea de
modificare, pe care o mentionati dumneavoastra, nu contravine conceptului care
deja a fost aprobat de catre Parlament si care este inclusa in legea respectiva,
care prevede anumite situatii in care se prevad inlesniri pentru anumite
categorii de persoane sau pentru anumite operatiuni.
Desigur, notarul privat trebuie sa poata sa
isi acopere toate cheltuielile si sa obtina sursele necesare pentru existenta
sa din contul taxelor incasate, dar exista posibilitate ca, prin incasarea unor
plati mai mari la unele operatiuni, sa stabilim inlesniri la efectuarea altor
operatiuni, astfel incit, in final, sa poata fi asigurata functionarea eficienta
a notarilor, pe de o parte, si protectia paturilor care au necesitate de a fi
protejate sau facilitarea operatiunilor care sint in interes public.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule viceministru,
Bine, eu accept observatia domnului Presedinte
si voi fi mai domol. Stiti, cumva, prevederile Legii cu privire la notariat, ca
notarul privat raspunde cu averea lui personala pentru actele pe care le
autentifica. Da sau nu?
Domnul Nicolae Esanu:
Desigur, cunosc aceasta prevedere.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, daca raspunde cu averea lui pentru un
act, de ce el sa il faca fara plata, cum considerati dumneavoastra?
A doua intrebare. Cunoasteti dumneavoastra
ca, printr-o hotarire a Curtii Constitutionale a Republicii Moldova, se expune
urmatoarea idee, ca statul nu poate stabili taxe notarului de stat pentru
actele pe care el le autentifica. Cunoasteti sau nu?
Domnul Nicolae Esanu:
Desigur ca cunosc, dar trebuie sa repet.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, dar de ce puneti Parlamentul sub bataia
Curtii Constitutionale?
Domnul Nicolae Esanu:
In primul rind, eu fac o distinctie
categorica intre stabilirea taxelor si stabilirea obligativitatii de a nu incasa
taxe pentru anumite operatiuni facute in interes public. Deci este o alta
problema.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule viceministru,
Nu induceti in eroare. Vasazica, articolul
8, propuneti sa il modificati, alineatul 2) “cuantumul platii pentru
autentificarea tranzactiilor luate cu bunuri imobiliare, daca solicitantul este
persoana fizica, nu se stabileste in proportie de 01, dar nu mai putin de 120
de lei.” Adica, de ce dumneavoastra stabiliti taxe?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, eu sint nevoit.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Adica, de ce dumneavoastra...
Domnul Nicolae Esanu:
Inca o data sa apelez la faptul ca atunci cind
citim un proiect de amendare a unei legi este necesar sa analizam conceptul
general al legii. Si daca o sa citim toata Legea cu privire la metodologia de
plata, de calculare a platilor notariale, o sa vedeti ca sint stabilite taxele
care pot fi incasate. Dar exista un articol care prevede ca, prin acordul partilor,
pot fi incasate alte taxe care au fost convenite intre notar si client. Deci,
propunerea noastra nu amendeaza conceptul legii.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Am inteles.
Domnul Nicolae Esanu:
Noi modificam doar cifrele care, in
principiu, sint...
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Nicolae Esanu:
...deja puse in lege.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule ministru,
Imi pare rau, dar domnul Urechean imi face
observatie mie, dar el trebuie sa va faca dumneavoastra, pentru ca nu iau eu
timpul. Cine la noi astazi consolideaza pamintul? Ce inseamna consolidarea pamintului?
Oare nu inseamna cumpararea terenurilor batrinilor si parintilor nostri pe
degeaba de catre alti, din alta parte, care au bani. Si de ce dumneavoastra
propuneti ca, pentru autentificarea tranzactiei de vinzare–cumparare, notarul sa
stabileasca numai 60 de lei, alineatul (3).
Pe cine dumneavoastra protejati in
Republica Moldova, pe cine protejeaza Guvernul Republicii Moldova aici?
Domnul Nicolae Esanu:
Guvernul Republicii Moldova protejeaza absolut
toate categoriile de persoane care decid sa dea curs prevederilor articolelor
701 si urmatoarele din Codul fiscal si sa procedeze la consolidarea
terenurilor.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc mult.
Domnul Nicolae Esanu:
Acest lucru este valabil pentru absolut
toate persoanele fizice si juridice din Republica Moldova.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc mult, domnule viceministru. Ca sa
nu mai ies o data la microfon, noi citim ziarele si privim televizorul,
problema aceasta si chestiunea aceasta – consolidare, au iesit din gura
Primului-ministru la o sedinta de Guvern cu consolidarea, amagind taranii ca el
o sa consolideze pamintul. De fapt, protejeaza mafia cumpararii paminturilor in
Republica Moldova.
Si noi stim cine astazi cumpara paminturi
sub pseudonimul “consolideaza”. Noi cunoastem foarte bine cine cu sirma ghimpata
ingradeste paduri, terenuri, bucati de pamint in Chisinau si in suburbiile Chisinaului.
Iata pe cine protejeaza Guvernul Republicii Moldova, batind in tarani si in
bugetul statului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu vreau sa atrag atentia inca o data.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Toti sintem obositi. Eu rog putina liniste.
Sa avansam, sint ultimele doua subiecte.
Va rog, microfonul nr.4
Domnul Vladimir Filat:
Problema nu este atit de simpla pe cit pare
si eu, clar, as sustine si ideea domnului Todoroglo ca sa definim notiunea de
consolidare.
Domnule Esanu,
Si nu va suparati, dar sincer pentru mine,
pare pe alocuri jenant cind incepem sa facem referinta la experienta internationala,
definitii din experienta internationala ce inseamna consolidare.
Sa vedem ce inseamna consolidare in
Republica Moldova si sa revenim la ideile de baza care au stat sub notiunea de
consolidare. Ce am urmarit noi cind am spus ca in Republica Moldova urmeaza sa
consolideze paminturile, nimeni nu a spus atunci ca sa cream posibilitati si
conditii ca terenurile sa fie cumparate masiv.
La ora actuala, in Republica Moldova, ca sa
ii spunem pe nume, eu nu am vrut sa ajung la termini de genul acesta, prin
consolidare se intelege simplu – cumpararea terenurilor. Si, ca sa vedeti, o
situatie foarte jenanta pentru noi o sa fie daca o sa mergem pe calea respectiva,
terenurile agricole care au reglementarea actuala din jurul Chisinaului, intr-o
scurta perioada, nu o sa mai fie terenuri agricole, domnule Esanu si atunci o sa
revenim la discutia despre teorie.
Dar acum, daca totusi ati dorit neaparat sa
tineti lectie vizavi de drept civil, notiuni s.a.m.d, eu as avea o intrebare
vizavi de proiectul care este acum, pe care
l-ati prezentat.
Uitati-va, dumneavoastra mi-ati spus ca,
practic, nu exista diferenta intre schimb si tranzactie de vinzare–cumparare, ati
spus? Bine. Eu citesc articolul 8 plata pentru autentificarea tranzactiei de vinzare-cumparare
a terenurilor agricole din extravilanul localitatilor rurale efectuate in
scopul consolidarii, iar intrebare, se stabileste in marime de 60 de lei. Da.
Si citim articolul 12 alineatul (8): nu se
percepe plata pentru autentificarea contractelor de schimb al terenurilor agricole
in scopul consolidarii. Cum la primul proiect nu este diferenta, dar la al doilea,
uitati-va, apare diferenta?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, nu, nu apare diferenta din punct de
vedere al naturii juridice a contractului. Eu am spus ca, in principiu, nu
exista deosebire.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule ministru,
Eu va respect foarte mult si acesta este inca
un motiv ca sa nu intram in polemici si in lectii de asemenea gen.
Eu va spun ca nu este vorba de notiune, dar
e vorba de abordare si implementare, daca vreti. Si eu va spun, in cazul in
care noi privim consolidarea prin schimb de terenuri s.a.m.d., eu sint de
acord. Eu cunosc situatia reala. Am parinti, frati, cunoscuti s.a.m.d., in
procesul de consolidare isi consolideaza cotele imprastiate pe tot satul intr-un
singur loc. Aici eu sint de acord sa ii scutim, sa le cream conditii.
Dar in cazul in care se cumpara sute de
hectare, doar nu le cumpara oameni fara bani, de ce sa nu plateasca taxa de
stat, eu aceasta nu pot sa inteleg.
Domnul Marian Lupu:
Lectura a doua.
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Nimeni nu pune la indoiala necesitatea de a
adopta proiectele mentionate. Dar, desigur, discutiile sint anevoioase in
privinta unor puncte si anume chiar la proiectul de Lege nr.2409, ceea ce tine
de articolul 4 alineatul (7).
Fractiunea propune ca sa fie votat in prima
lectura ceea ce tine chiar de certificatul de mostenire, deci, asupra terenurilor,
schimburile, este binevenit. Ceea ce tine de litera e), adica contracte de vinzare-cumparare,
aici pentru comisie in a doua lectura, poate chiar, desigur, de studiat mai
serios, poate chiar de exclus. Dar, totusi, aceasta tine de comisie.
Este, noi propunem, fractiunea, sa fie
votat in prima lectura. Dar aceste puncte, ceea ce tine de cumparare si vinzare,
pentru a doua lectura sa aiba in vedere comisia.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Vreau sa va retin atentia si sa nu va atrag
atentia, asa cum foloseste domnul Esanu, care nu stie formulele de exprimare, ca
domnul Esanu amageste public oamenii. Deci, el se pretinde a fi specialist si
induce opinia publica in eroare si intreg Parlamentul, spunind ca articolul 755
din Codul civil prevede ca cheltuielile pentru tranzactii revin ambelor parti.
Am fost sunata chiar acum inca o data de
adevaratii specialisti care mi-au citat, pur si simplu, articolul din Codul
civil si care suna in felul urmator: cheltuielile de vinzare a unui bun imobil in
cazul cumpararii unui bun imobil sau a terenului, a perfectarii actelor s.a.,
cheltuielile revin imperativ in sarcina cumparatorului.
Mie mi e rusine pentru domnul Esanu si
vreau sa va spun ca, din pacate, gura la dumneavoastra o ia inaintea mintii si chiar
a rusinii.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, daca imi permiteti...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Esanu,
Pe scurt. Scurt, o replica scurta, daca aveti
o replica sau nu o replica, dar o explicatie.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, eu ma bucur ca doamna Pavlicenco
cunoaste multi adevarati specialisti, eu nu prea cunosc. Daca este important,
pot sa va spun ca sint unul dintre acei care am scris articolul respectiv din
Codul civil, am citit 10 ani disciplina “Dreptul civil” la facultate, cunosc ca
exista foarte multa lume care interpreteaza textul respectiv in sensul in care
l-ati spus dumneavoastra.
Cred ca o sa fiu nevoit sa aduc expertize ale
unor experti internationali ca sa spuna ca foarte multi dintre pretinsii
specialisti din Republica Moldova nu pot intelege un lucru, Codul civil este un
act normativ care contine majoritatea normelor cu caracter dispozitiv. Adica,
de la care pot devia partile prin acord chiar daca in articolul respectiv lipseste
textul: “daca altceva nu este prevazut prin lege”.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Nicolae Esanu:
Determinarea faptului daca o norma este
imperativa sau dispozitiva, este o materie foarte complexa, care vizeaza
determinarea scopului urmarit de legiuitor la momentul desemnarii respective.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Esanu,
Prea lung, chiar de tot lung.
Domnul Nicolae Esanu:
Bine.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Pentru prima data am auzit de la
dumneavoastra ca un agent economic trebuie sa indeplineasca, eu stiu, niste
reglementari de facilitare a unor persoane din contul lui. Un agent economic
privat, sa spunem asa.
Eu inteleg asa ca daca statul, Guvernul,
doreste sa faca cuiva facilitati, inseamna ca prevede aceste cheltuieli in
buget. Si daca aici scrie ca nu se percepe plata, inseamna ca trebuie sa fie
scris din contul cui se va percepe, din contul bugetului de stat.
Si as vrea sa va aduc aminte articolul 70/1
din Codul funciar care scrie foarte clar: toate cheltuielile de consolidare a
terenurilor agricole intreprinse cu concursul primariei se face de la bugetul
de stat, de la bugetul unitatii administrativ-teritoriale respective. Adica,
este foarte clar scris in legea modificata in 2002.
Domnule ministru,
Adica, care noutati dumneavoastra aici ne aduceti
in plenul Parlamentului.
Domnul Nicolae Esanu:
In materie de consolidare nu venim nici cu
o noutate absolut. Deci, se vor aplica dispozitiile din Codul fiscal. In ceea
ce priveste faptul facilitarii unor persoane din contul altor persoane, nu
putem discuta aceasta problema pentru ca va asigur ca problema respectiva tine
de conceptul Legii cu privire la metodologie care a fost adoptat in 2002, care
are deja aceasta conceptie.
Noi am venit cu niste amendamente in
interiorul conceptiei legii care prevede scutiri si facilitati. Este bine sau
nu, aceasta tine de conceptul acelei legi pe care noi nu il discutam astazi.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La Legea nr.1409 eu as fi de acord cu ceea
ce a spus domnul Prijmireanu la articolul 4 alineatul (7), da, totusi, sa punem
punct dupa cuvintul “terenuri agricole”, adica pentru eliberarea certificatului
de mostenitor asupra terenului agricol. Nu are importanta ca el este in
procesul de reparcelare, optimizare s.a.m.d. sa punem punct si atit si atunci
toti sint egali.
Si litera e) sa fie exclusa, fiindca aici
are dreptate domnul Prijmireanu, pentru autentificarea certificatelor,
contractelor care au ca obiect terenuri agricole supuse consolidarii. Nu avem
nevoie de asa ceva.
Si pentru unii colegi de la noi, cea mai
eficienta optimizare in Republica Moldova a terenului agricol este vinzarea–cumpararea.
Nici un fel de alte chestiuni, acestea nu merg si nu vor merge in Republica
Moldova. Si in legea nr.1409, articolul 3 alineatul (9) trebuie sa fie excluse,
5 lei nu este bine.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, repet inca o data, 5 lei este si taxa
stabilita astazi. In ceea ce priveste excluderea, neincluderea in comisie s-a
discutat. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati are foarte multe
propuneri cu privire la revizuirea respectivului proiect. Eu va prezint
proiectul care este inaintat de catre Guvern si aduc argumente in ceea ce priveste
continutul pe care il promoveaza Guvernul.
Desigur, in cadrul discutiilor Parlamentul
poate adopta o alta decizie.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia. Comisia la fel prezinta
rapoartele pentru ambele proiecte: nr.2409 si nr.2410.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Dupa discutiile aprinse care au avut loc,
este clar ca ramine numai sa expunem pozitia comisiei ce tine de concept si
anume aceea ce noi nu am acceptat.
Referitor la proiectul nr.2409, deci careva
obiectii din punct de vedere al conceptului, afara de aceea care astazi a aparut
aici, in sala, referitor la scutirea tranzactiilor ce tin de, la concret, vinzare–cumparare,
eu cred ca, intr-adevar, pentru lectura a doua, comisia va discuta, in special,
cu toti factorii de decizie si vom lua decizia respectiva.
Asupra restului, deci, de probleme abordate
in proiectul nr.2409 careva obiectii nu sint din punct de vedere al conceptului
si comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura, cu
examinarea pentru lectura a doua mai profund a obiectiilor care sint abordate si
astazi si in unele obiectii de ordin tehnico-legislativ.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari la subiectul nr.2409? Nu sint.
Bine.
Stimati colegi,
Atunci, nr.2409. Cine este pentru aprobarea
acestuia in prima lectura.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Avem intrebari la domnul Turcan.
Domnul Marian Lupu:
Eu numai ce am intrebat: intrebari sint la
nr.2409?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Turcan,
Eu va citesc un articol din Codul civil –
755 “Cheltuielile de vinzare a unui bun imobil”. In cazul cumpararii unui teren
sau a unui alt bun imobil, cheltuielile de intocmire, autentificare notariala si
de inscriere a contractului de vinzare – cumparare in registrul bunurilor
imobile, precum si cheltuielile de preluare a documentelor necesare sint puse in
sarcina cumparatorului.
Comentariul dupa aceasta, in partea a II-a
a acestui articol, nu cuprinde nicaieri, niciunde, nici o referinta la impartirea
cheltuielilor de vinzare a unui bun imobil, deci si a unui teren. Intrebarea
mea este: ce se intimpla cu domnul Esanu?
Domnul Vladimir Turcan:
Cu domnul Esanu nimic nu se intimpla, fix asa
cum si cu Codul civil. Dar problema pe care dumneavoastra ati abordat-o, eu
cred ca trebuie sa va mai consultati cu acei savanti emeriti care v-au
telefonat. Dar domnul Esanu are dreptate, este o regula generala, care e
stipulata in articolul respectiv. Dar problema repartizarii cheltuielilor
respective si platilor este problema intelegerii din partea acelor care vind
sau schimba si acelor care cumpara sau primesc acest imobil.
De aceea, aceasta problema noi nu putem sa o
legam numai de aceasta prevedere generala. In cazul in care apare un litigiu si,
intr-adevar, aceasta intelegere nu a fost fixata in contract, atunci se aplica
prevederea despre care dumneavoastra...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si inca ceva. Eu m-am referit la caracterul
imperativ, dumneavoastra nu vreti sa il recunoasteti, bine, va asculta specialistii
si va apreciaza.
Acum spuneti-mi, la 27 iunie 2003 a fost
adoptata Legea cu privire la metodologia calcularii platii pentru serviciile
notariale care nu contine...
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cer scuze, aceasta se refera deja la proiectul
de Lege nr.2410, da.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da. Si stabilirea.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci eu cred ca, in primul rind, trebuie.
Domnul Marian Lupu:
Noi nu am ajuns. Insistati?
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, nu, noi trebuie... deci nr.2409 se
refera la taxa de stat, dar nr.2410...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc.
Din ambele proiecte pe care noi acum le discutam
rezulta ca aceste actiuni despre care vorbim noi, inlesniri pot fi numai pentru
acei tarani care participa la realizarea uni proiect concret de consolidare a pamintului,
proiect. Nu toate tranzactiile, dar consolidarea poate sa aiba loc cind este un
proiect de consolidare a pamintului.
Dar in momentul actual, in tara noi avem
numai proiecte-pilot pe care le realizam noi in raioane, dar proiect ca atare in
fiecare sat, in fiecare primarie nu avem nici un proiect.
De aceea, aceasta pentru a doua lectura,
domnule Presedinte, o sa fie clar despre care tarani, despre care incercari de
consolidare este vorba numai despre realizarea unui concret proiect care este
elaborat, care are scopul consolidarii, dar nu tranzactiile, in total, pe care
le avem noi.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, noi sintem de acord, deci, si cind am
examinat proiectul de Lege nr.2410 la acest moment am atras o atentie deosebita,
deoarece, intr-adevar, se poate de subinteles ca, ma rog, 3 persoane au tras
concluzie ca sa fie consolidate terenurile lor.
Si, in legatura cu aceasta, au cumparat de
sine statator, sa spunem asa, alte terenuri. Noi, in acest caz, intelegem asa si
daca va fi necesar, concretizam pentru lectura a doua ca este vorba anume de
consolidarea care este efectuata in cadrul unui proiect.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Vladimir Turcan:
Proiect care este stabilit asa cum este
printre altele prevazut si la articolul 70/1 din Codul funciar, deci si numai in
limitele acestei consolidari poate fi acordata aceasta facilitate, care este
prevazuta si in nr.2409, si in nr.2410.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Todoroglo,
Consolidarea, aceasta este interpretarea
actuala a lucrarii lui Lenin despre cooperatie, adica colhoznizarea intregii
Republici Moldova prin proiecte. De aceea, noi trebuie sa spunem foarte clar, acel
care cumpara pamintul pentru reintegrare, sau eu stiu cum, dar nu consolidare.
Consolidarea aceasta e cooperarea taranilor din Republica Moldova prin diferite
proiecte pe care dumneavoastra le aduceti pentru tractoarele “Belarus”.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Turcan:
Si acesta este un pas inainte.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Domnule Susarenco,
Dumneavoastra poate cunoasteti bine
problemele judiciare, dar problemele relatiilor funciare le cunoasteti foarte
slab. Aceasta in ceea ce priveste... Al doilea moment, dumneavoastra, eu nu in
zadar am spus ca noi avem proiect-pilor in tara sub gestionarea Bancii Mondiale,
care prevede consolidarea, proiect-pilot despre consolidarea terenurilor.
Si cind o sa fie pregatit, o sa fie
rezultatele acestui proiect, pe care il avem in tara, o sa fie elaborata o
lege speciala pentru aceasta, dupa realizarea acestui proiect. Sa vedem care o
sa fie rezultatele. De aceea, nu trebuie sa va temeti la consolidare, termen,
da cuvintul, notiunea “consolidarea” din cauza ca in Codul funciar este prevazut
deja aceasta norma.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Pai, da, ati fost la nr.2409 deja de doua ori
la microfon. Eu va rog.
Doamna,
Noi inca nu am ajuns la 2410. Noi toti sintem
obositi. Sa urmarim mersul sedintei. La care proiect, nr.2409 sau nr.2410? La
10 noi nu am ajuns inca. Eu repet a treia oara. Nu am ajuns inca la nr.2410. Eu
nu sint explicit sau ce se intimpla?
Nr.2409 intrebari? Deci, nr.2409. Supun
votului cine este pentru aprobarea nr.2409?
Doamna,
Sintem in procesul de vot. Rog sa taceti putin,
caci eu stiu ca este o sfidare pentru dumneavoastra, dar, va rog, sa faceti un
efort. Deci, nr.2409. Cine este pentru aprobarea proiectului in prima lectura,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Nr.2410, va rog raportul.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Referitor la proiectul nr.2410 comisia a
constatat ca intr-adevar, doamna Pavlicenco, nota prevazuta, nota anexata la
proiectul de lege difera de continutul acestui proiect prin faptul ca, pe linga
abordarea problemei consolidarii paminturilor sint facilitate sau sint
reglementate unele probleme ce tin de alte bunuri imobiliare.
In legatura cu aceasta, comisia a
considerat ca prevederile care sint stipulate in proiectul de lege, anume
punctul 1), punctul 2) din proiectul, deci la articolul 8 se propune ca sa fie
exclus, inclusiv alineatele (2) si (4).
Deci, toate propunerile respective rezulta
din faptul ca in acest proiect de lege trebuie sa fie reglementate numai
problemele de facilitare a procesului de consolidare a paminturilor.
Restul problemelor ce tin de calcularea sau
de metodologia calcularii platii serviciilor notariale pentru autoidentificarea
altor contracte ce tin de obiecte, bunuri imobile necesita ca sa fie corelate in
contextul prevederilor Codului civil, proiectului de Lege nr.2762 pentru
modificarea si completarea titlului VI din Codul fiscal si a Legii pentru
punerea in aplicare a titlului VI din Codul fiscal. Deci, aceasta este
concluzia comisiei.
Pornind de la cele relatate, comisia
propune ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura cu obiectiile
expuse in raport, urmind sa discutam mai atent si mai profund problemele ce tin
de acordarea serviciilor notariale ce tin de vinzarea–cumpararea terenurilor in
scopul consolidarii pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Degeaba rideti, caci nu este nimic de ris.
Este de ris faptul cum presedintele de comisie in Parlament interpreteaza in asa
fel un articol univoc si este de ris, ca spune minciuni domnul Esanu, dar nu
este de ris faptul ca punem intrebari. Si atunci sa nu va mirati ca nu avem
justitie in Republica Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Stimata doamna colega,
Sa revenim la subiect.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Deci, prima intrebare. La 27 iunie 2003 a
fost adoptata Legea cu privire la metodologia calcularii platii pentru servicii
notariale, care nu contine metodologii, ci stabilirea unor taxe si procente
fixe pentru diferite categorii de acte notariale. Ea a fost, insa, acceptata de
breasla notarilor din motivul ca satisface cerintele acestora si ale societatii.
Prin modificarile sustinute de noi, in afara
de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, se stabilesc plati ce nu
corespund nici deciziei nr.67 Curtii Constitutionale din 2 decembrie 2003 si
nici intereselor statului.
Deci, intrebarea mea este: cum ramine, totusi,
cu decizia Curtii Constitutionale? Si daca nu admiteti ca propunerea care a
fost facuta aici va conduce la faptul ca va fi redactata in baza deciziei Curtii
Constitutionale sau la Curtea Constitutionala din nou? Si daca nu va induce in
eroare senzatia ca se creeaza conditii speciale pentru procurarea unor imobile
de valoare mare pentru care sa se plateasca impozite mici? E aceeasi problema.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc pentru intrebare.
De fapt, textul care dumneavoastra acum l-ati
dat citire, a fost intocmit pina la adoptarea deciziei comisiei. Iata care e
problema.
Noi, la sedinta comisiei, am examinat
aceasta problema cu participarea nu numai a serviciului respectiv din
Ministerul Justitiei, dar am invitat si reprezentantii Asociatiei Notarilor. Si,
intr-adevar, unele din prevederi, care noi am propus ca sa fie excluse, pot fi
supuse controlului constitutional la Curtea Constitutionala. De aceea, noi si
am propus ca sa fie exclus.
Restul problemelor, despre care eu am
raportat, nu tin de problema abordata si inclusiv mentionata in hotarirea Curtii
Constitutionale, deoarece este vorba de niste servicii care sint acordate din
numele statului si statul are dreptul sa reglementeze aceste proceduri.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Am vrut doar sa adaug, ma intereseaza daca
ati analizat atunci, cind ati luat decizia aceasta si daca ea va ramine in
picioare si nu va fi schimbata, referitor la faptul, daca raportati la
companiile de asigurari si la oficiile cadastrale, unde sint cu totul alte preturi
si nimeni nu isi asuma ca sa perfecteze niste acte contra unor preturi
simbolice.
Domnul Vladimir Turcan:
Problema data nu tine de acest obiect, de
aceste subiecte, mai bine-zis de aceea noi nici nu am abordat aceasta problema.
Nici nu am discutat-o.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
In Regulamentul Parlamentului este sectiunea
a doua, care se numeste “Sanctiuni” – articolele 116, 117, 118, 119 pina la
121.
Eu as vrea ca colegii nostri si acei care
vorbesc, si acei care vin cu replici sa tina cont de acestea. Spun aceasta din
cauza ca, in unele parlamente, din numele deputatilor, este o comisie de etica,
ori, in numele Aparatului Parlamentului, si se face observatie celor care
ofenseaza deputatii si chiar si reprezentantii Guvernului.
Eu cred ca ceea ce s-a spus la adresa
domnului Esanu este o ofensa concreta. Deci, dumnealui, intr-adevar, are o reputatie
buna ca specialist si acolo la Universitate unde a lucrat, si la Guvern. Si
aceasta mica greseala care a putut sa o faca si fiecare are dreptul la greseala
si cred ca noi sintem constienti, deci, nu poate sa fie subiect pentru ca de
trei ori persoana sa fie ofensata. Doamna deputat trebuie sa fie sanctionata, asa
ma gindesc eu, cum prevad articolele respective din sectiunea a doua.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.2410. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2410 este aprobat in
prima lectura.
Acum eu o sa va fac o propunere, pe care,
cred, nu o sa puteti sa o refuzati. Propunerea mea este ca Ora intrebarilor si
interpelarilor si tot ce urmeaza dupa ea sa o facem miine, fiindca miine avem o
agenda mai degajata, transferam de pe ziua de astazi pe ziua de miine, inclusiv
declaratiile. Se accepta?
Va multumesc.
Sedinta o declar inchisa.
Sedinta urmatoare are loc miine, la ora
10.00.
Sedinta s-a incheiat la ora 18.05.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.