version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA noiembrie 2007

Sedinta din ziua de 8 noiembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2497 pentru modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei art.11, 30; Legea cu privire la rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public art.21, 32).

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2890 cu privire la modificarea si completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.21, 205, 206, 2081).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3508 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura penala art.6, 56, 57 s.a.; Legea cu privire la politie art.12, 13).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3061 pentru acceptarea Amendamentului la Conventia privind accesul la informatie, justitie si participarea publicului la adoptarea deciziilor in domeniul mediului, adoptat la Almati la 27 mai 2005.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3739 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind facilitarea eliberarii vizelor, semnat la Bruxelles la 10 octombrie 2007.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3738 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind readmisia persoanelor aflate in situatie de sedere ilegala, semnat la 10 octombrie 2007 la Bruxelles.

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului Legii regnului vegetal. Proiectul nr.1953.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3053 cu privire la tutun si la articolele din tutun.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1027 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la tutun si produsele din tutun art.1, 2, 11 s.a.; Legea cu privire la publicitate art.1, 13, 17, 19 s.a.).

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1244 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la publicitate art.19; Legea cu privire la tutun si produsele din tutun art.11, 12).

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3495 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la publicitate art.19, Legea cu privire la tutun si produsele din tutun art.12, 13).

14. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.4363 pentru completarea articolului 11 din Legea nr.386-XV din 19 iulie 2001 cu privire la tutun si la produsele din tutun.

15. Intrebari.

16. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.

17. Declaratia domnului deputat Leonid Bujor Fractiunea Alianta Moldova Noastra.

18. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian Fractiunea Partidului Democrat.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului, asistata de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 90 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Marian Lupu, Vladimir Eremciuc, Ala Ursu, Vlad Cubreacov, Vladimir Ciobanu in delegatie; Valentina Stratan din motive de sanatate; Serafima Borgan, Victor Stepaniuc, Vasile Pintea, Efim Agachi.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Sedinta este deliberativa.

Stimati colegi,

Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

La ordinea de zi. Dumneavoastra detineti suplimentul care a fost ieri intarit la Biroul permanent si care, probabil, o sa-l supunem votului. Va rog, ce aveti inca la ordinea de zi?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Eu cred ca dumneavoastra o sa ma sustineti in ceea ce vreau sa propun eu astazi, ca la sfirsitul sedintei sa vina Guvernul si Comisia Electorala Centrala sa ne aduca o informatie despre ceea ce se intimpla in satul Buteni, raionul Hincesti, unde Partidul Comunistilor vrea cu ajutorul carabinierilor, cu orice forte sa privatizeze acest sat. Din care motive, Guvernul sa ne informeze: citi carabinieri, cita politie, cine i-a trimis acolo? De cite ori au fost? Ce-au facut? Si, inclusiv, Comisia Electorala Centrala sa informeze care este situatia. Noi, Parlamentul, trebuie sa luam o atitudine fata de ceea ce se intimpla in tara noastra.

Si a doua intrebare. Aseara tirziu am luat din ladita acel supliment despre care foarte linistit ne spune acuma doamna Presedinte al sedintei, un proiect de supliment la ordinea de zi cu 5 proiecte, care nu au fost votate in acel proiect de ordine de zi pentru urmatoarele doua saptamini. Sint incluse proiecte intrate in Parlament in anul 2004, in 2005, altele care abia ieri le-am examinat in comisie, abia de am reusit. Este o incalcare flagranta a Regulamentului Parlamentului. Noi, deputatii, sintem folositi, n-o sa ma rusinez sa spun, ca niste prezervative cumparate pe banii veniti din Europa pentru iradierea saraciei in Republica Moldova.

Din acest motiv, eu stiu ca deputatii comunisti vor vota acest supliment la ordinea de zi, care incalca atit Regulamentul Parlamentului, cit si Constitutia Republicii Moldova, care prevede cum se examineaza proiectele de legi in Parlament. Si, stiind cum va fi votat, in semn de protest, imi ocup pozitia de blocare a tribunei centrale a Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Eriomin:

5 6. 1235 4666.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

In legatura cu excursiile acestea anuale la monumentul lui Lenin. Nu am nimic impotriva daca se face din numele partidului, ca membri de partid, dar injosirea aceasta nationala cind seful statului, Prim-ministru de fiecare data se duc in excursie la monument, eu si foarte multi alti colegi nu acceptam. Nu este normal lucrul acesta. N-o face Putin, n-o face Lukasenko, n-o face Nazarbaev, n-o face nimeni in spatiul acesta ex-sovietic.

De aceea, este rugamintea cind se fac excursiile acestea sa fie anuntat: eu o fac in calitate de secretar general, de presedinte de partid, dar nu in calitate de sef al statului.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, domnule Diacov.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa va spun ca eu o sprijin pe doamna Cusnir in tot ce face ea pentru a obtine examinarea unor probleme importante pentru Republica Moldova, pe care nu le vad ca importante si cei care isi zic inca astazi comunisti, dar nu ma consider prezervativ folosit, pentru ca mereu am votat asa cum am gasit de cuviinta. Cunoasteti, de exemplu, si cazul cind nu am votat chiar pentru Legea privind definirea principiilor de determinare a statutului zonei transnistrene, lege care este nu numai moarta, ca si celelalte doua hotariri, dar care este contestata. Si ma tem ca, avind in vedere pozitia de astazi a comunistilor, ar putea sa fie si anulata.

Eu vreau doar sa spun ca, in opinia mea si cred ca nu numai a mea, sint folositi ca prezervativ comunistii, deputatii din Parlamentul nostru. Opozitia, cred, a manifestat demnitate in acesti ani.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Presedinte al sedintei,

Am asa o obiectie fata de dumneavoastra, ca invitat la o intrunire organizata de UNICEF in parteneriat cu Parlamentul Republicii Moldova, unde a fost lansata o culegere de acte normative in domeniul protectiei familiei si a copilului, o carte extrem de valoroasa pentru specialistii din acest domeniu, dumneavoastra inteleg ca nu ati putut participa din motive obiective, poate. Dar ar fi fost normal sa delegati un deputat din fractiunea majoritara, daca nu unul din opozitie care are atitudine nemijlocita fata de aceasta problema, si nu un consilier. Nu am nimic impotriva doamnei Stela, dar este imaginea Parlamentului la care eu as dori ca noi toti sa tinem foarte mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Imaginea ati prezenta-o dumneavoastra, asa ca...

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, am fost rugata de ... s-o fac si am facut-o. Si rog sa fiu inclusa pentru luare de cuvint la proiectul de Lege nr.3053 din partea Fractiunii Partidului Democrat.

Nu inteleg de ce aceste doua proiecte de legi, nr.1235 si nr.4666, nicidecum nu au soarta sa fie examinate in plenul Parlamentului? De nenumarate ori le-am examinat in comisie, raportul este prezentat, astazi domnul Eriomin, in numele fractiunii, propune excluderea lor. Eu as propune ca ele sa fie pastrate in ordinea de zi pentru discutie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In sedinta precedenta, la sugestia domnului Presedinte Marian Lupu, un grup de deputati au avut intilnire cu protestatarii, cei care reprezinta victimele represiunilor politice. S-a convenit, dupa aceasta, ca astazi sa introducem pe ordinea de zi o chestiune sau niste audieri, o informatie din partea Guvernului pe marginea acestei probleme. Vreau sa stiu cum vom proceda? Aceasta chestiune va fi introdusa separat in ordinea de zi sau va fi in cadrul Orei Guvernului?

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Secareanu.

Si eu am avut o intrevedere cu acesti protestatari si am conversat asupra temei date, propunerile care au fost se refera la legislatie, se refera la aceea cum se executa legislatia, si am convenit ca in timp de doua saptamini ministerul va pregati un raport pe care ni-l va prezenta, pentru a elucida momentele care nu sint clare la executarea legislatiei.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Ministerul sau Guvernul?

 

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Ministerul Justitiei. Desigur, Guvernul va delega acest drept Ministerului Justitiei, fiindca ei se ocupa cu aceasta chestiune.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Ministerul va prezenta o informatie in fata Parlamentului. Asa inteleg.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, da.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Bine.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

O observatie si o rugaminte catre colegi: totusi, cind se fac astfel de afirmatii mai taioase, sa se vorbeasca in numele personal, fara nici o obiectie. Eu colectivismele le inteleg, dar nu chiar in sensul in care se folosesc.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

As ruga sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Noi avem o propunere din partea fractiunii, sa excludem proiectul de Lege nr.3053 cu privire la tutun si la articolele din tutun si va argumentez de ce trebuie s-o facem. Fiindca a aparut suplimentul care, in principiu, promoveaza trei proiecte de legi: nr.1244, nr.3495, nr.4363 care, avind unele tangente cu legea propusa de Guvern in redactie noua, isi regasesc niste articole din acele care au fost propuse de deputati, dar rapoartele, cu parere de rau, au fost facute pe perioada anului 2004, de pilda, Comisia pentru politica economica, buget si finante si alte comisii au un raport negativ, chiar si raportul comisiei noastre la proiectul de Lege nr.4363 a fost negativ, cu toate ca acelasi articol se regaseste in Legea cu privire la tutun si la articolele din tutun in varianta care a fost propusa de Guvern acum.

Eu cred ca noi, cele 3 comisii care avem rapoartele la aceste trei proiecte de legi, care au tangenta cu Legea cu privire la tutun si produsele din tutun, ar trebui sa ne mai intilnim o data sa vedem rapoartele. Poate se schimba rapoartele si luam un proiect de lege ca baza, celelalte le luam ca proiecte de alternativa si mergem cu toate impreuna. Altfel nu iese. Colegii nostri au avut cindva dreptate, nu au fost acceptate de comisie si acum ele isi gasesc reflectare in legea noua. Acesta este argumentul. Nu am putut sa-l fac din partea comisiei, dar este din partea fractiunii.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. S-a luat act.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu vorbesc ca membru al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Dupa parerea mea, nu este nici o problema ca sa discutam astazi legea care este in ordinea de zi de baza, legata cu o noua redactie a Legii cu privire la tutun si la articolele din tutun, si cea care este in supliment, din cauza ca aceasta lege este legata cu cea de baza. Majoritatea normelor care sint prevazute in legile incluse in supliment sint prevazute si in legea de baza. Absolut corect daca astazi o sa discutam toate aceste patru proiecte, sa primim un proiect de baza, si pentru a doua lectura in comisie sa clarificam, totusi o sa elaboram o pozitie a Comisiei pentru agricultura si industria alimentara definitivata si Parlamentul o sa ia o decizie asupra acestei pozitii. Pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu imi cer scuze. Rapoartele la proiectele incluse in supliment sint rapoarte de respingere, adica nu sint rapoarte de a lua ca alternativa sau altceva, sint rapoarte de respingere a acestor legi.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar oricum hotaraste Parlamentul.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Noi am prezentat doi ani in urma un raport unde a fost decizia negativa, noi am propus atunci pentru respingere. A fost si avizul negativ al Guvernului, dar ieri, in cadrul sedintei comisiei, noi inca o data am examinat initiativa domnului Braghis si, deoarece legea este acum inclusa in ordinea de zi, noi am luat decizia sa sustinem in prima lectura initiativa aceasta. Si propunem de a comasa pentru lectura a doua cu legea care a parvenit de la Guvern.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Recent in Abhazia, la Suhumi, a avut loc o reuniune, unde am fost reprezentati si noi, in ghilimele, de cetateanul Smirnov. Constat cu regret ca Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a trecut in tacere acest eveniment si n-am reusit, ca stat, sa formulam o opinie vizavi de aceste actiuni. In acest context, tinind cont de faptul ca problema transnistreana are un impact deosebit si economic, si politic asupra Republicii Moldova, reiterez initiativa de-a avea audieri in aceasta problema, invitind atit Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, cit si alte structuri responsabile de evolutia in partea stinga a Nistrului, mai ales ca avem si o serie de initiative din partea Presedintiei, avem vizite semisecrete in Republica Moldova.

Parlamentul, fiind responsabil, pina la urma, de modul cum va fi solutionata aceasta problema, ramine in afara procesului de solutionare a acestei probleme. Consider deosebit de important ca Parlamentul sa reia initiativa in acest subiect si propun, insist si voi insista in continuare, ca acest subiect sa fie audiat in Parlamentul Republicii Moldova. Propun acum organizarea acestor audieri pentru azi, daca nu, voi propune pina nu voi obtine constientizarea de catre Parlament a importantei problemei.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, cred ca mai mult tine de hotarirea Biroului permanent, ca sa pregateasca aceasta audiere.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu, intr-adevar, in situatia de revolta in care eram, poate ca nu am fost inteleasa corect de colegi. Ceea ce-am evocat se refera doar la deputatii comunisti, nu stiu numele tuturor, nu le-am auzit glasul, dar voteaza sau uneori chiar nici nu ridica mina, iese doamna Bodnarenco si-i numara ca au votat. Iata, ei sint folositi in calitatea de care am spus. Imi cer inca o data scuze fata de acei care nu fac acest lucru, inclusiv eu. Si revolta mea de azi este dovada...

Doamna Maria Postoico:

Doamna Valentina,

Imi pare ca este suficient pentru declaratiile dumneavoastra.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Doamna Presedinte al sedintei,

Rog sa incepem lucrul in Parlament. Noi avem diferiti deputati in Parlament.
I-am examinat de acuma, din prima zi de activitate, si ne conformam asa cum ei se simt, de fapt. Trebuia de acuma sa fie inclusi si specialistii.

Imi pare rau ca femeile se simt asa, pentru ca noi trebuie sa fim mai domoale, trebuie sa fim oameni care trebuie sa creeze o aura pozitiva in Parlament. Imi pare rau, dar asa este societatea noastra. Cu parere de rau, sint si asa oameni in societate si, cu parere de rau, si deputati alesi. Eu rog sa terminam discutiile si sa incepem lucrul in Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4 si, va rog...

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos, doamna Presedinte al sedintei.

Rog sa ma inscrieti pentru prezentarea declaratiei Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra la sfirsitul lucrarilor de astazi.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

Stimati colegi,

Dupa cum am mentionat de la bun inceput, sa supunem votului suplimentul care a fost ieri aprobat la sedinta Biroului permanent. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

A doua chestiune, care a fost inaintata de doamna Cusnir, referitoare la audierea privind activitatea Comisiei Electorale Centrale si neindeplinirea hotaririlor instantelor de judecata. O sa aducem la cunostinta, sa vedem care este situatia, de ce se tergiverseaza problema data. Deci, ea va fi inaintata pentru discutie si se va pregati acest material, ca sa fie informat si Parlamentul.

Probabil ca aceasta va tine de audierile in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care, cred, va fi necesar sa invite, sa vada care este situatia, de ce oamenii umbla pe drum si sa vedem cine este vinovat ca nu se executa sau nu se indeplineste legea care este una pentru toti.

Adresez propunerea dumneavoastra, doamna Cusnir, Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, ca sa inceapa aceste audieri si sa vada care este situatia. Si dumneavoastra aveti dreptul, ca deputat, sa fiti prezenta, sa participati la aceste audieri.

Doamna Cusnir,

Noi de acum am purces la vot, de aceea eu va rog, este clar. Noi am luat act de propunerea dumneavoastra si mergem mai departe. Va hotari Comisia juridica, pentru numiri si imunitati pe cine invita. Dumneavoastra ati mentionat Comisia Electorala Centrala si Guvernul. Eu am adresat aceasta propunere Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Bine. Eu pun la vot. Cine este pentru propunerea doamnei Cusnir, rog sa voteze. Voturile, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 24.

 

Doamna Maria Postoico:

28 de voturi. Aceasta propunere nu intruneste conditiile necesare pentru a fi sustinuta.

Referitor la ceea ce a mentionat domnul Klipii, audierile la propunerea dumnealui, cred ca vor fi adresate Biroului permanent, pentru a discuta, pentru a pregati aceste audieri, fiindca, e clar lucru, nu sint pregatite. Atunci se va discuta si propunerea dumneavoastra. Ea se readreseaza. Sinteti de acord sau sa pun la vot?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Eu cred, doamna Presedinte al sedintei, ca propunerea mea trebuie pusa la vot, iar initiativa dumneavoastra de a...

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Eu am vrut sa aflu parerea dumneavoastra. Cine este pentru propunerea domnului Klipii, rog sa voteze. Va rog, numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 24.

 

Doamna Maria Postoico:

32 de voturi. Nu intruneste conditiile pentru a fi inclusa in ordinea de zi.

Reluam ordinea de zi, care este intarita. Prima chestiune. (Doamna Cusnir a blocat tribuna centrala.)

Doamna Cusnir,

Eu va rog, aztazi e o sarbatoare atit de mare, va rog, tineti... Iata de aceea eu va rog. Fiti totusi mai modesta si noi trebuie sa fim mai toleranti. Eu va rog, acceptati propunerile doamnei Ostapciuc care a spus ca doamnele trebuie sa fie tolerante totusi. Eu va rog, doamna Cusnir, fara aceasta.

Prima chestiune pe ordinea de zi este proiectul de Lege nr.2497 pentru modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei articolele 11, 30; Legea cu privire la rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public articolele 21, 32). Lectura a doua.

Rog presedintele comisiei.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative, aprobat prin Hotarirea Guvernului din 27 iunie curent. Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in legatura cu lichidarea Departamentului Administrativ Militar al Ministerului Apararii si preluarii de la aceasta subdiviziune a atributiilor privind activitatea administrativ militara de catre Marele Stat Major al Armatei Nationale.

Aceasta lege prevede modificarea Legii cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei si a Legii cu privire la rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au vizat pozitiv proiectul in cauza.

Totodata, in cadrul sedintei plenare a Parlamentului, in care a fost examinat proiectul de lege dat, in lectura intii, deputatul Leonid Bujor a inaintat un amendament prin care a propus modificarea Conceptiei reformei militare, aprobata prin Hotarirea Parlamentului, in care figureaza actuala structura a Departamentului Administrativ Militar.

Conform primului alineat din capitolul I al conceptiei nominalizate, aceasta reprezinta un complex de idei, obiective, directii, principii, sarcini si mecanisme de perfectionare a sistemului de asigurare a securitatii militare a statului. Conceptia nu poarta un caracter normativ si deci nu contine norme de drept. In acest context, conceptia in cauza nu necesita a fi supusa modificarilor pe intreaga perioada de executare a obiectivelor reformei militare divizate in etape. Cu toate acestea, deputatul Leonid Bujor, daca considera ca este necesar de a modifica Conceptia reformei militare, este in drept de a inainta o initiativa legislativa referitor la acest subiect. Ca urmare a celor expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico,

Eu zic ca este jenanta situatia aceasta. Probabil ca doamna Cusnir vrea sa ne spuna ceva. Sa acceptam sa ne spuna ce vrea, sa vedem ce doreste si dupa aceasta sa decidem ce facem mai departe, ca n-o sa stam asa toata vremea. Cit priveste reactia doamnei Ostapciuc, doamna Ostapciuc, v-as ruga si pe dumneavoastra, si pe colegii dumneavoastra

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, inchideti microfonul nr. 5.

Doamna Pavlicenco,

Noi acum discutam proiectul de lege. Daca aveti intrebari, poftim. Intrebari nu sint.

Va multumesc.

Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.2497 in lectura a doua, rog sa voteze. Si numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 7.

 

Doamna Maria Postoico:

67 pro. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2497 a fost adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2890 cu privire la modificarea si completarea Codului penal al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Domnule Plesca,

Puteti sa va apropiati, cred ca o sa aveti acces.

 

Domnul Ion Plesca:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat detaliat amendamentele, propunerile si obiectiile deputatilor la proiectul nr.2890 din 31 iulie 2007, considerat ca proiect de baza, si la proiectul nr.18 din 3 ianuarie 2007, considerat de Parlament ca proiect de alternativa, precum si expunerile din avizele respective. Totodata, o parte din propuneri au fost facute de catre deputati nemijlocit in cadrul sedintei comisiei, care au fost examinate pentru lectura a doua la proiectele de legi mentionate.

In rezultatul dezbaterilor comisia a acceptat, integral sau partial, o parte din amendamente, propuneri si obiectii, iar altele au fost respinse. Pornind de la reglementarile legislatiei nationale cu privire la drepturile copilului, de la conventiile internationale in acest domeniu, lucrul efectuat in comisie a fost orientat spre perfectionarea si imbunatatirea prevederilor din proiectele nr.18 si nr.2890.

Prin prezentul proiect unic de lege se introduc reglementari noi in articolele 205, 206 si se introduce un nou articol, 2081, in Codul penal, care prevad largirea raspunderii penale pentru abuzul parintilor si al altor persoane la adoptia copiilor, pentru exploatarea sexuala, comerciala si necomerciala in prostitutie sau in industria pornografica a copiilor etc.

Neafectind conceptul proiectului de lege, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a acceptat propunerea deputatului Sidorov de a completa alineatul (3) al articolului 206 din Codul penal cu semnul calificativ asupra unui copil, care nu a atins virsta de 14 ani ca circumstanta agravanta la traficul de copii. In scopul extinderii de aplicare a principiului respectarii drepturilor, libertatilor si demnitatii umane a persoanei la infaptuirea justitiei, in cazul in care in calitate de victima intr-o cauza penala este declarat un minor, integral au fost acceptate propunerile de completare a Codului de procedura penala.

In final, comisia a perfectat o tabela referitoare la rezultatele examinarii amendamentelor, propunerilor si obiectiilor cu privire la proiectele de legi mentionate, care se anexeaza la prezentul raport. Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului proiectul unic de Lege nr.2890 pentru adoptare in lectura a doua, cu amendamentele acceptate de comisie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumim, domnule Plesca.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2890. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 15.

 

Doamna Maria Postoico:

73 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2890 este adoptat in lectura a doua.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.3508 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura penala si Legea cu privire la politie). Prezinta Guvernul.

Puteti sa luati loc acolo, sa dati oamenilor sa lucreze si la supliment veti vorbi.

Bine, vorbiti va rog de la microfonul nr.1.

 

Domnul Andrei Pogurschi viceministru al afacerilor interne:

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Eu totusi va rog, luati loc si la supliment veti veni si veti bloca atunci.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative in scopul conformarii cadrului juridic national la prevederile Legii nr.333 din 10 noiembrie 2006 privind statutul ofiterului de urmarire penala. Articolul 1 al proiectului de lege tine de modificarea si completarea articolelor 6, 56, 57 si 273 ale Codului de procedura penala la compartimentul ce tine de atributiile conducatorului organului de urmarire penala si ofiterului de urmarire penala, determina organele de constatare si actiunile premergatoare urmaririi penale efectuate de catre ele.

Modificarea si completarea articolului 273 determina organele de constatare si actiunile premergatoare urmaririi penale efectuate de ele. Prin dispozitia articolului vizat se da dreptul de a efectua unele actiuni procesuale pina la inceperea urmaririi penale de catre anumite categorii de organe de stat, altele decit cele de urmarire penala. Organele de constatare sint instituite in cadrul organelor imputernicite in conformitate cu legislatia in vigoare, cu atributii in domeniul combaterii criminalitatii si anume celor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informatii si Securitate, Serviciului Vamal, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei, Serviciului Graniceri, Ministerului Justitiei, Ministerului Apararii.

Modificarile propuse vin sa garanteze efectuarea actiunilor premergatoare urmaririi penale, stabilirea elementelor infractiunii sau circumstantelor care impiedica pornirea urmaririi penale, deoarece Ministerul Afacerilor Interne, alte organe cu statut respectiv s-au intilnit cu problema cind o parte din angajati, cum ar fi inspectorii de sector, inspectorii politiei criminale, nu sint in drept de a porni plingeri, de a acumula materiale de constatare, ceea ce initiaza dificultati in exercitarea atributiilor de serviciu si conditioneaza nemultumirea populatiei.

De asemenea, la articolul 2 s-au propus si sint efectuate modificarile respective la articolele 12 si 13 din Legea cu privire la politie, ce tin de atributiile si drepturile organului de politie.

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu nu am o intrebare, de procedura, daca se poate.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, dar intrebari sint catre raportor? Nu sint. Rog sa luati loc.

In continuare microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Doamna Presedinte,

Eu, de fapt, ma refer la Regulamentul Parlamentului si anume la articolul 132, unde sint stipulate interdictiile, la litera e): orice actiuni ce pot impiedica desfasurarea normala a lucrarilor Parlamentului si sanctiunile, este articolul 133 litera e): eliminarea din sala de sedinte. Articolul 138 Eliminarea din sala de sedinte prevede la litera d) ca deputatul sa fie eliminat din sala de sedinte daca el blocheaza, prin diferite modalitati, tribuna sau microfoanele din sala. Deci, avem tot dreptul, conform legii, sa aplicam sanctiuni fata de colega noastra, careia probabil ca-i trebuie o consultatie mai serioasa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu cred ca dumneaei va lua o decizie corecta.

Doamna Cusnir,

Eu va rog nu blocati si nu...

Microfonul nr.4. (Voce nedeslusita din sala.)

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Este o situatie conflictuala, eu cred ca, in principiu, nu ma refer la forma, doamna Cusnir are dreptate. Personal cred ca doamna Cusnir trebuie sa inteleaga, sa accepte faptul ca este imposibil sa dai jos un car care merge uneori fara orientare.

Doamna Maria Postoico:

Mai concret, domnule Klipii.

 

Domnul Igor Klipii:

In cazul dat, va rugam sa acceptati pozitia noastra, fiind in total dezacord cu ceea ce spune domnul Prijmireanu.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, doamna Cusnir a fost avertizata. Eu cred ca dumneaei totusi va lua loc pina la supliment. Dati-i voie Parlamentului sa activeze mai departe. Eu cred ca dumneavoastra o sa luati o decizie corecta, doamna Cusnir. Eu va rog. Bine, comisia la proiectul nr.3508.

 

Doamna Valentina Cusnir:

(Vorbeste nedeslusit din sala).

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia.

Domnule Plesca,

Eu va rog.

 

Domnul Ion Plesca:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca scop lichidarea unor neconcordante in legislatie si crearea unui cadru normativ adecvat, in conformitate cu prevederile legii nr.333 din 10 noiembrie 2006 privind statutul ofiterului de urmarire penala. In acest sens se propun modificari si completari la articolele 6, 56, 57, 273 din Codul de procedura penala si a unor prevederi din Legea cu privire la politie.

La prezentul proiect de lege avize pozitive au parvenit din partea comisiilor permanente, din partea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, cu unele obiectii si propuneri care vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua. Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca initiativa legislativa propusa la proiectul nr.3508 se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei nationale in materie, nu contravine Constitutiei si propune Parlamentului aprobarea lui in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.3508 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3061 pentru acceptarea Amendamentului la Conventia privind accesul la informatie, justitie si participarea publicului la adoptarea deciziilor in domeniul mediului. Rog Guvernul.

Va multumesc.

 

Domnul Constantin Mihailescu ministrul ecologiei si resurselor naturale:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Republica Moldova, ca tara preponderent agrara, asigura conditiile necesare pentru exportul productiei agricole si intreprinde unele masuri privind dezvoltarea producerii ecologice pure si a sporirii calitatii ei. Toate acestea sint facute in concordanta cu cerintele Uniunii Europene.

In acest context, in 2001 a fost adoptata Legea privind securitatea biologica, iar in 2003 a fost ratificat Protocolul de la Cartagena privind securitatea biologica, ce reglementeaza utilizarea organismelor modificate genetic. Conventia Aarhus, ratificata de catre Republica Moldova la 7 aprilie 1999, obliga partile participante sa asigure transparenta adoptarii deciziilor privind importul si producerea pe teritoriul tarilor a organismelor modificate genetic, producerea si comercializarea acestora.

Ulterior, la cea de-a doua conferinta a partilor Conventiei Aarhus, articolul 6 al textului conventiei a fost modificat. In conformitate cu amendamentul propus pentru acceptare de catre tarile participante, fiecare parte este obligata sa intreprinda masuri eficiente, pentru ca persoanele interesate sa poata lua act de calitatea produsului rezultat din organismele modificate genetic, propus pentru a fi introdus in mediul inconjurator sau comercializat pe piata. Se prezinta propuneri de asigurare a securitatii mediului, sanatatii populatiei, securitatii economice si sociale.

Propunerile publicului vor purta caracter consultativ. In amendament sint incluse restrictii de confidentialitate. Asa, de pilda, nu poate fi limitata informatia privind aprecierea riscurilor legate de organismele modificate genetic, in cazul cind ele sint incluse in mediul inconjurator, precum si referitoare la impactul lor asupra sanatatii publice, informatia referitoare la metodologia si planurile de monitoring ale securitatii produsului rezultat din OMG.

Unele prevederi ale amendamentului propuse spre acceptare la aceasta conventie au fost intr-o masura considerabila impuse in legislatia nationala. Eu ma refer la articolul 39 din Legea privind securitatea biologica si la Hotarirea Guvernului nr.1153 din 25 septembrie 2003 privind aprobarea Regulamentului privind autorizarea activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea organismelor modificate genetic.

De mentionat ca amendamentul propus nu impune unele restrictii privind importul sau producerea organismelor modificate genetic in Republica Moldova. El stabileste doar un mecanism mult mai rigid de control al securitatii lor, prin includerea persoanelor interesate in procesul de apreciere a impactului, dar responsabilitatea finala pentru consecintele includerii OMG o poarta organele relevante. In tara noastra acesta este Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si, desigur, Comisia Nationala pentru Securitatea Biologica.

Acceptarea de catre tara noastra a amendamentului propus asigura respectarea obligatiei asumate de catre Republica Moldova de a adera la amendamentele adoptate in cadrul reuniunilor partilor semnatare ale Conventiei Aarhus. Prin acceptarea amendamentului la articolul 6 al Conventiei Aarhus statul nostru va obtine posibilitatea de a profita de asistenta, inclusiv financiara si tehnica din partea organismelor internationale donatoare privind monitoringul introducerii organismelor modificate genetic in tara. Aderarea Republicii Moldova la amendamentul mentionat nu implica modificarea actelor legislative si normative din domeniul mediului inconjurator care sint deja in vigoare.

Stimati domni deputati,

Avind in vedere motivele expuse mai sus, propun aprobarea proiectului de Lege pentru acceptarea de catre Republica Moldova a Amendamentului la Conventia privind accesul la informatie, justitie si participarea publicului la adoptarea deciziilor in domeniul mediului, adoptate de cea de-a doua conferinta a partilor semnatare ale Conventiei la 27 mai 2005 in orasul Alma-Ata in Kazahstan.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim, domnule ministru.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Eu vreau sa va adresez o singura intrebare: Care este cauza acestei taraganari din momentul adoptarii acestui amendament la Conventia Aarhus in 2005, in mai 2005? Sintem in noiembrie 2007. Care este explicatia unei asemenea taraganari? Nu a prezentat interes major pentru dumneavoastra, in calitate de ministru care se ocupa de problematica respectiva, ca sa insistati sa fie pus pe ordinea de zi mai devreme?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Nu, el a prezentat interes, pur si simplu, a fost de lucru cu secretariatul Conventiei si apoi aprobarea catre celelalte ministere, precum si pregatirea hotaririi de Guvern s.a.m.d. Eu consider ca nu este o taraganare atit de evidenta.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

 

Domnul Ion Varta:

La ora actuala detineti informatia cu privire la importul de produse modificate genetic? Prezinta un pericol pentru cetatenii Republicii Moldova aceste produse, daca eventual ele sint importate pe piata Republicii Moldova?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Detinem informatia. Este o comisie speciala in cadrul ministerului, in care sint inclusi si reprezentanti ai altor ministere si care, practic, examineaza fiecare caz de import oficial al acestor organisme sau al produselor rezultate din OMG.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Leahu:

Multumesc.

Eu as vrea sa intreb, in acelasi context, daca aceste produse modificate genetic sint cumva fabricate, produse si in Republica Moldova?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Conform informatiei pe care o detinem noi, nu sint fabricate si nu sint produse in Republica Moldova, dar acest amendament ne asigura mai rigid piata in cazul cind alte tari, inclusiv vecinii nostri, vor produce cu scopul de a le realiza nu la ei, dar in tarile...

 

Doamna Angela Leahu:

Da, am inteles. Si a doua intrebare. Pentru ca sa asiguram participarea foarte eficienta a publicului in luarea deciziilor, ceea ce avem in titlul acestui amendament, nu credeti dumneavoastra ca este oportun sa initiati o campanie de informare a publicului asupra pericolului pe care-l comporta consumarea produselor modificate genetic, o campanie foarte serioasa?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Noi sintem de acord cu dumneavoastra si pot sa mentionez ca Moldova a initiat aceasta modificare a articolului 6 si a fost facuta nu doar de catre minister, dar impreuna cu ONG-urile de mediu.

Doamna Angela Leahu:

Eu ma refer la o campanie cel putin in mass-media.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Mult stimata doamna deputat,

Este. Avem un site foarte vizitat de catre ONG-uri, avem un memorandum semnat cu ONG-urile de mediu, care sint peste 500 la numar, si, practic, la majoritatea conferintelor de presa se pun intrebari de tipul acesta.

 

Doamna Angela Leahu:

Va multumesc pentru informatie.

Dar totusi v-as sugera sa va ginditi la o campanie la televiziune, la posturile de radio, in ziare, pentru ca site-urile nu sint atit de vizitate in sectorul rural.

Va multumesc.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc pentru sugestie. Sintem disponibili sa realizam.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Ati mentionat existenta unei comisii care analizeaza problema respectiva. Dar in ce temei si in ce baza ea va da verdictul daca dispune Republica Moldova de laboratoare, de posibilitati de a analiza, de a constata impactul real, de a evalua pericolul real sau nu?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

A fost deschis primul Centru pe linga Universitatea de Stat. Doamna profesor Maria Duca este directorul acestui Centru.

Procurarea echipamentului a fost sponsorizata de catre Fondul ecologic. Anume de aceea avem nevoie de amendamente ca sa putem solicita utilajul necesar care este foarte scump, ca sa putem face testele aici, la noi in tara. Acum o parte din teste sintem nevoiti sa le expediem in Marea Britanie, unde este laboratorul de baza.

 

Domnul Igor Klipii:

Putem constata ca la momentul de fata noi nu dispunem de posibilitati de a avea un punct de vedere obiectiv propriu asupra deciziilor care le luam in domeniul respectiv.

 

 

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Acum testam doar in cazuri exceptionale, cind avem informatie preliminara ca organismul dat poate fi genetic modificat sau produsul dat poate contine asemenea organisme, dar pentru a verifica toate produsele la vama, desigur, e nevoie de echipament mult mai costisitor si mai numeros.

Moldova nu are deocamdata capacitate financiara sa procure toate aceste echipamente.

 

Domnul Igor Klipii:

Dar nu credeti ca, in contextul respectiv, ar fi bine sa avem anumite rezerve si sa nu ne grabim?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Pai, daca acceptam acest amendament, avem temei sa solicitam si investitiile, finantarea necesara. Sint tari semnatare care dispun de capacitati si sint disponibile sa ne ajute.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Vreau sa va spun ca am pregatit chiar pentru azi o intrebare anume din domeniul respectiv, in special din domeniul alimentar, fiindca in Republica Moldova, am impresia, este un haos total in ceea ce tine de utilizarea OMG, inclusiv a renumitului...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Klipii,

Eu va rog, mai succint si intrebarea concreta, fiindca intrebarea dumneavoastra...

 

Domnul Igor Klipii:

Si personal vreau sa va spun ca am anumite rezerve de a vota acest amendament.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, eu am o intrebare de concretizare. Doar este cunoscut faptul ca institutul domnului academician Semion Toma se ocupa de evaluarea genetica a produselor modificate genetic. De ce dumneavoastra nu ati atentionat despre acest fapt, ca se face pe parcursul a mai multor ani? Desigur, sint carente in directia data, dar care totusi este rolul acestei institutii si acestui laborator care are rezultate destul de impunatoare in domeniul dat? Aceasta este prima intrebare.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc pentru intrebare, stimata doamna deputat.

Amendamentul dat nu se refera la experientele de laborator, adica invatatii au dreptul sa aduca si sa faca experiente. Impactul acestui laborator este unul foarte important pentru Republica Moldova. Practic, aceste produse nu sint scoase in afara laboratorului.

 

Doamna Eva Gudumac:

Vreau sa zic ca nu este vorba de invatatii, de savantii care activeaza, este vorba de acele investigatii care sint efectuate pe parcursul a mai multor ani anume la acest nivel, nu cu scop experimental, dar pentru evaluarea produselor alimentare. Aceasta am avut in vedere.

Cunoscind rolul laboratorului din Durlesti, care face evaluare organoleptica si toate celelalte, am avut in vedere ca aceasta nu este experimental, dar este, intr-adevar, o munca adevarata.

Acum vreau sa va pun urmatoarea intrebare, cunoscind acea reutilare a laboratorului doamnei Maria Duca, a doamnei membru corespondent, dumneavoastra ce doriti sa evaluati cu ajutorul acestui laborator: produsele vii, produsele alimentare sau despre ce este vorba? Si ati spus bine ca el se reutileaza, ca noi vom capata aparataj nou, mai ales ca pentru a aprecia un produs genetic modificat sau un organism genetic modificat este nevoie de o cheltuiala financiara destul de mare.

Ce anume aveti in vedere? Ca vorbiti foarte bine de problema ecologica. Ce anume?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

In primul rind, noi urmarim scopul ca macar o buna parte din acele teste care ar depista organismele modificate genetic in produsele care se pun pe piata, se comercializeaza, sa avem ocazia sa le testam aici la noi.

In al doilea rind, desigur, noi urmarim scopul de a testa si acele loturi, de exemplu, de ajutor umanitar sau multe alte chestii care vin de peste hotare. De fapt, partea care le transmite, de obicei, informeaza. Dar nu toate tarile au semnat aceasta conventie, de aceea noi avem nevoie de utilaj mult mai sofisticat decit este in centrul acesta pe care il conduce stimata doamna membru corespondent Duca si acest utilaj este foarte costisitor. De aceea noi mizam sa-l obtinem in cadrul unor programe care le dezvolta Conventia.

 

 

 

 

Doamna Eva Gudumac:

Ne-ati convins ca aceasta conventie trebuie sa fie ratificata. Dar eu am avut in vedere ca sa nu diminuam rolul a ceea ce de acum se face in republica si nu socotim ca academicianul Duca se ocupa numai cu experiente.

Eu va multumesc.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Si eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Comisia, va rog.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca acceptarea amendamentului la Conventia privind accesul la informatie, justitie si participarea publicului la adoptarea deciziilor in domeniul mediului urmeaza sa fie decisa de Parlament.

Amendamentul are drept scop crearea unui mecanism de participare a publicului in procesul de luare a deciziilor privind introducerea premeditata in mediul inconjurator si amplasarea pe piata a organismelor modificate genetic. Potrivit amendamentului, fiecare stat parte este obligat sa informeze prin anunt public sau in mod individual publicul interesat despre demararea procedurii de luare a deciziei cu privire la introducerea in mediul inconjurator sau amplasarea pe piata a organismelor modificate genetic.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru acceptarea amendamentului. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a exclude din textul acestuia sintagma adoptat la Almati la 27 mai 2005.

In conditiile celor expuse, propunem a adopta proiectul de lege sus-mentionat in prima lectura si, daca nu sint obiectii, si in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3061. Cine este pentru, rog sa voteze.

Va multumesc.

Majoritatea.

Pentru lectura a doua fractiunile au ceva de adaugat? Sintem de acord ca sa adoptam in lectura a doua.

Va multumesc.

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3061 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 15.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

72 de voturi pro. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3061 a fost adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3739 pentru ratificarea Acordului intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind facilitarea eliberarii vizelor. Prezinta Guvernul.

Domnule ministru,

Luati cuvint la microfonul nr.2 sau la microfonul nr.1. Da, dumneaei solicita ca sa nu fiti dumneavoastra la tribuna centrala.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Andrei Stratan ministrul afacerilor externe si integrarii europene:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Cadrul juridic actual moldo-comunitar presupune un set de angajamente bilaterale care, prin obligatiunile asumate de catre partenerii egali de implementare, a reusit pina in prezent realizarea unei game multidimensionale de reforme.

Un capitol aparte al angajamentelor asumate l-a constituit obiectivul asigurarii unei circulatii simplificate a cetatenilor Republicii Moldova in spatiul Uniunii Europene, fapt care constituie nu doar un scop in sine, dar si o conditie necesara pentru favorizarea intregului proces de integrare europeana a Republicii Moldova.

Astfel, conform obiectivului 48 al Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, se prevede initierea si mentinerea unui dialog cu Uniunea Europeana privind facilitarea regimului de vize.

Avind ca prioritate realizarea acestui deziderat, autoritatile Republicii Moldova au intreprins un sir de actiuni menite sa contribuie la incheierea unui acord cu Comunitatea Europeana privind facilitarea eliberarii vizelor.

In acest context, la data de 7 iunie 2006 a fost organizata cu expertii Uniunii Europene o reuniune tehnica ad-hoc privind eliberarea vizelor in conformitate cu acquis-ul Schengen. Ulterior, in urma mandatului din 19 decembrie 2006, dat Comisiei Europene, la 9 februarie 2007 au fost initiate negocierile intre Uniunea Europeana si Moldova cu privire la facilitarea eliberarii vizelor, care au fost continuate la 17 aprilie.

Deja la 25 aprilie 2007 textul final al Acordului privind facilitarea eliberarii vizelor a fost parafat la Chisinau de catre vicepresedintele Comisiei Europene, iar la 10 octombrie 2007 a fost semnat la Bruxelles. Implementarea prezentului acord va favoriza contactele intre persoane si va servi o preconditie esentiala pentru o dezvoltare constanta a relatiilor economice, umanitare, culturale, stiintifice si de alta natura intre Moldova si Uniunea Europeana.

In termeni generali facilitarea corespunzatoare se refera la facilitarea perfectarii vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova pentru o sedere a carei durata prevazuta nu depaseste 90 de zile in decurs de 180 de zile, la reducerea numarului de documente necesare pentru perfectarea vizei, la reducerea termenului de procesare a solicitarii de viza, la stabilirea unor categorii de persoane care vor putea sa-si perfecteze viza intr-un mod mai facilitat si pentru o perioada mai indelungata, la stabilirea unei taxe reduse pentru perfectarea vizei, precum si la stabilirea categoriilor de persoane care vor putea beneficia de perfectarea vizei gratuit.

Prevederile Acordului sint favorabile cetatenilor Republicii Moldova din urmatoarele considerente: examinarea eliberarii vizei se va face in termen de pina la 10 zile calendaristice, iar in cazuri urgente in doua zile lucratoare sau mai putin; taxa pentru procesarea solicitarii de viza va constitui 35 de euro in locul celei generale de 60 de euro. Aceasta taxa va fi aplicata solicitantilor moldoveni de viza atit cu o singura intrare, cit si pentru intrare multipla in spatiul Uniunii Europene.

Mai mult ca atit, anumite categorii de persoane beneficiaza de o scutire totala de la taxa pentru viza, si anume: oficialii care participa la activitatile guvernamentale, studentii, persoanele cu dezabilitati, cazuri umanitare, persoane care participa la programe de schimb cultural, educational, evenimente sportive, jurnalistii, copiii sub virsta de 18 ani si copiii dependenti sub virsta de 21 de ani, pensionarii, conducatorii de transport international de bunuri si pasageri si membrii profesiilor medici particulari, juristi, arhitectori si alte persoane care exercita servicii profesionale in baza unei licente.

Acordul sus-numit mentioneaza simplificarea documentelor justificative privind scopul calatoriei necesare pentru perfectarea vizei, care, pentru unele categorii de persoane, se limiteaza la prezentarea invitatiei oficiale adresate solicitantului de vize, precum si, dupa caz, la prezentarea unui document emis de o autoritate a Republicii Moldova care sa confirme scopul deplasarii solicitantului.

Totodata sint simplificate criteriile de eliberare a vizelor cu intrare multipla pentru urmatoarele categorii de persoane din Republica Moldova: membrii guvernelor si parlamentelor nationale si regionale, membrii Curtii Constitutionale si membrii Curtii Supreme de Justitie, membrii permanenti ai delegatiilor oficiale, sotiile si copiii cetatenilor Republicii Moldova cu resedinta legala in statele membre, oamenii de afaceri si jurnalistii, membrii delegatiilor oficiale, reprezentanti ai societatii civile: conducatori de transport international de bunuri si pasageri, echipajele trenurilor, participanti la programele oficiale stiintifice, culturale, la evenimente sportive si studentii.

Urmatoarea categorie. Se aplica principiul bona fide pentru persoanele care au dat dovada ca in timpul a 2 ani precedenti au utilizat cu buna-credinta viza cu intrare multipla pentru un an si ca motivele pentru aplicarea vizei cu intrare multipla sint inca valide pentru minimum 2 ani si maximum 5 ani. Deci, practic, in pasaportul eliberat cetatenilor Republicii Moldova va fi aplicata viza de pina la 5 ani de sedere in spatiul Uniunii Europene.

Cetatenii Republicii Moldova, posesori ai pasapoartelor diplomatice valide, sint scutiti de cerintele regimului de vize pentru sederi de scurta durata. S-a decis asupra unui protocol care stabileste ca statele membre care inca nu aplica pe deplin acquis-ul Schengen pot recunoaste unilateral vizele Schengen si permisele de resedinta eliberate cetatenilor moldoveni cu scopul tranzitarii teritoriilor lor in concordanta cu decizia Parlamentului European si Consiliului Europei din luna iunie 2006. Este adaugata o referinta cu privire la amendamentele acestei decizii pentru includerea in aceasta lista a Bulgariei si a Romaniei.

De asemenea, Acordul contine o declaratie privind micul trafic de frontiera, ceea ce presupune initierea negocierilor cu Romania in vederea semnarii unui acord bilateral cu Republica Moldova in vederea punerii in aplicare a regimului specific, micul trafic la frontiera externa a statelor membre ale Uniunii Europene, instituit prin regulamentul respectiv din luna decembrie 2006 si de modificare a Acordului Schengen.

Tin sa mentionez ca Moldova si-a declarat disponibilitatea, insa initiativa urmeaza sa parvina din partea autoritatilor Romaniei catre institutiile comunitare ale Uniunii Europene.

Drept raspuns la cererea specifica formulata de catre Republica Moldova, la acord este anexata Declaratia Comunitatii Europene privind reprezentarea si Centrul comun de eliberare a vizelor din Chisinau. Implementarea Acordului va fi monitorizata de un comitet mixt, format din reprezentantii Republicii Moldova si ai Comisiei Europene, si asistata de experti din statele membre. Comitetul se va intruni ori de cite ori este necesar, insa nu mai putin de o data pe an in vederea solutionarii unor eventuale litigii care decurg din interpretarea sau aplicarea acestui Acord.

In lumina celor expuse, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene considera oportuna ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind facilitarea eliberarii vizelor.

In aceasta ordine de idei, doresc sa mentionez ca pe data de 12 noiembrie in cadrul sedintei in plen a Parlamentului European va fi pus in dezbatere acest Acord si speram ca deputatii europeni vor adopta decizia de punere in aplicare a acestui Acord, incepind cu 1 ianuarie 2008.

Va multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim, domnule ministru.

Microfonul nr.5.

Intrebari.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule ministru,

Desigur ca acest Acord este mai putin decit noi ne-am dori, dar, indiscutabil, este un pas inainte in raport cu acea situatie care exista azi in domeniul vizelor. Si cu acest prilej, domnule ministru, in persoana dumneavoastra va aduc felicitari Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene pentru aceasta realizare. Indiscutabil, ati facut un lucru foarte bun. Eu am o intrebare, domnule ministru. In textul Acordului este mentionat faptul ca acordul este perfectat in mai multe limbi si, din pacate, acolo persista si sintagma aceasta nefericita limba moldoveneasca.

Noi cunoastem pozitia Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei si a oficialitatilor romane in aceasta privinta. In Romania, in societatea romaneasca, este o dezbatere aprinsa pe marginea acestui subiect. Spuneti-mi, domnule ministru, care de fapt este impactul acestei pozitii pe care o ocupa Romania si ce ar putea sa se intimple, daca, pina la urma, autoritatile romane vor pune, dupa parerea mea, absolut principial problema acestei sintagme, repet inca o data, nefericite? Care ar putea sa fie consecintele acestei pozitii? Da, de fapt, daca nu vor ratifica acest acord?

Va multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc pentru intrebare.

Doresc sa mentionez ca nu va fi nici o consecinta pentru Republica Moldova si pentru punerea in aplicare a acestui acord, dat fiind faptul ca, conform prevederilor comunitare, ratificarea acestor acorduri nu necesita o actiune a parlamentelor nationale. Aceasta intrebare va fi examinata in cadrul sedintei in plen a Parlamentului European la data de 12 noiembrie curent si va fi adoptata decizia in formula de majoritate, care vor participa si vor vota asupra ratificarii si punerii in aplicare de la 1 ianuarie a acestui document.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceprim-ministru,

Vreau sa va multumesc din partea fractiunii ca ati adus, ati citit acum un raport cu evenimente care sint de cetatenii Republicii Moldova. Noi cunoastem cita munca a fost depusa de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, de conducerea Republicii Moldova pentru a ajunge la asa o etapa. Este un eveniment foarte pozitiv pentru noi. Ne cerem scuze ca asa s-a creat o situatie in Parlament ca nu ati avut posibilitatea sa raportati de la microfonul central, dar asa este situatia in Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu ma aliniez la laudele aduse domnului ministru in legatura cu performanta Conventie, dar vreau sa intreb urmatoarele. In ce mod Republica Moldova raspunde la deschiderea Uniunii Europene si, in cazul dat, care este pozitia Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene vizavi de incidentul care a avut loc cu oaspetii nostri la hramul Chisinaului?

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc pentru intrebare.

Punerea in aplicare a acestui document si ratificarea in Parlamentul European nu este conditionata prin nimic de partenerii nostri europeni. Republica Moldova in aceasta perioada de timp a fost in proces continuu de negocieri asupra acestui document, au fost mai multe puncte de negocieri, atit la Bruxelles, cit si la Chisinau, s-a ajuns la un numitor comun. Acest Acord astazi este pregatit de a fi pus in aplicare paralel cu Acordul de readmisie care va fi prezentat astazi de reprezentatul Guvernului.

In ceea ce priveste situatia care s-a creat la frontiera. Noi am avut posibilitatea sa discutam acest subiect cu ambasadorii tarilor membre ale Uniunii Europene acreditate la Chisinau, a fost si reactia Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Au avut loc investigatii de serviciu si nicidecum nu este cazul de a politiza acel caz de retinere a cetatenilor statului vecin care intrau in acea perioada de timp in Republica Moldova. Dupa cum am mentionat, mai repet inca o data, circa 2 mii de cetateni ai statului vecin in acea perioada de timp au avut posibilitatea si fara nici un impediment au intrat pe teritoriul Republicii Moldova si au participat la evenimentele care au avut loc si simbata, si duminica, atit in Chisinau, cit si celelalte raioane din republica.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Doamna Presedinte,

Eu mai am dreptul la o intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, a trebuit sa mentionati.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ce sa fac?

 

Doamna Maria Postoico:

Mentionati mai departe, va rog.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, multumesc.

Eu multumesc domnului ministru pentru raspuns, insa eu stiu ca la noi, la Calarasi, se da drumul in sat la hram tuturor oamenilor, nu la 2 mii, dar citi vin, atitia. Si a doua intrebare. Cum, in contextul despre care dumneavoastra spuneti, se incadreaza sirma ghimpata de la Prut si daca mai este o tara europeana care deschide hotarele fara vize, dar au sirma ghimpata la hotar?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Noi nu sintem la Ora Guvernului, de fapt, sintem la un proiect de lege.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Daca se poate, o intrebare ce tine de problema de implementare a Acordului. Astazi ministrul dispune de informatia ultimei sedinte a ministrilor de externe ale tarilor care intra in zona Schengen referitoare la graficul includerii tarilor in zona Schengen? Se are in vedere ultimele tari care au aderat la Uniunea Europeana. Care este graficul respectiv? A aparut o informatie ca Bulgaria si Romania vor fi incluse in zona Schengen mai tirziu.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, va multumesc pentru intrebare.

In aceasta ordine de idei, as dori sa mentionez ca pe parcursul anului 2007 Guvernul Republicii Moldova a incheiat Acordul de cooperare cu Europolul, ceea ce ne da posibilitatea sa cooperam cu institutiile responsabile comunitare in domeniul regimului de trecere a frontierei, in domeniul combaterii traficului si al reglementarii procedurii migrationale intre Republica Moldova si statele membre ale Uniunii Europene.

Conform ultimei decizii care a fost adoptata in cadrul Uniunii Europene, toate tarile membre, cu exceptia Romaniei si Bulgariei, vor intra in zona Schengen incepind cu 1 ianuarie 2008, iar cetatenii noilor tari membre care vor adera la zona Schengen vor avea posibilitate cu doua saptamini inainte de sarbatorile de iarna sa beneficieze de aceasta posibilitate de a circula liber, fara restrictii de vize, in spatiul Uniunii Europene.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

In contextul celor discutate acum, spuneti, va rog, care este locul Centrului unic de eliberare al vizelor, perspectivele lui si, daca aveti o statistica, cite vize pina in prezent au fost eliberate? Prima intrebare. Si a doua: Nu credeti ca ar fi totusi logic ca cetatenii sa aiba un acces mai liber la procedura de obtinere a vizelor prin deschiderea consulatelor la Cahul si Balti?

 

Domnul Andrei Stratan:

Eu va multumesc pentru intrebare.

Tin sa mentionez ca atit ambasada Romaniei, cit si consulatele Romaniei care se intentioneaza a fi deschise, conform propunerilor autoritatilor de la Bucuresti, nu sint abilitate din partea institutiilor europene sa elibereze vize Schengen pentru cetatenii Republicii Moldova, deci pentru acele 25 de state. Aria de activitate a Centrului european de vize, care activeaza astazi in cadrul Ambasadei Ungariei la Chisinau, va fi largit.

Circa 15 state vor avea incheiat un acord de cooperare cu acest Centru si, incepind cu 1 ianuarie 2008, Centrul respectiv va elibera cetatenilor Republicii Moldova si vize Schengen. Deci, obtinind viza de intrare intr-o tara membra a zonei Schengen, cetatenii Republicii Moldova vor avea posibilitatea, cu aplicarea acestei vize, sa circule in toate cele 25 de tari membre ale Uniunii Europene, care astazi intra in zona respectiva.

Multumesc.

 

 

Domnul Igor Klipii:

Imi pare rau, daca puteti reveni la...

 

Doamna Maria Postoico:

A doua intrebare.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu, nu este o intrebare, este o precizare, doamna Presedinte. Stiti cite vize au fost eliberate pina in prezent de acest Centru? Si nu credeti totusi ca Moldova ar trebui sa favorizeze abilitarea consulatelor respective, in perspectiva deschiderii lor, de a elibera si vizele respective? Pentru ca totusi avem o deschidere deosebita vizavi de cetatenii Republicii Moldova in acest sens, nu vizavi de guvernare. Si noi ar trebui sa reiesim din interesele cetatenilor, nu din faptul ca am fi interesati ca respectivele consulate si tara respectiva sa nu aiba posibilitatea de a presta serviciile de care noi avem nevoie.

 

Domnul Andrei Stratan:

Da, eu va multumesc.

Conform rigorilor protocolare, voi solicita Departamentului Afacerilor Consulare al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa obtina aceasta informatie de la ambasada Ungariei la Chisinau si in urmatoarea perioada de timp va vom prezenta-o dumneavoastra, informatie referitoare la numarul de vize care au fost eliberate de aceasta misiune diplomatica acreditata in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa va spun, doamna Postoico, ca, in general, si domnul Lupu modereaza cite o data foarte inadecvat, dar cu dumneavoastra este chiar o catastrofa. Va rog sa nu-mi inchideti microfonul.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco,

Eu va rog... Microfonul am sa-l inchid.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sa nu ma intrerupeti cind vorbesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Am sa-l inchid. Va rog intrebarea la microfon.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am o intrebare si nu ma puteti lipsi de dreptul acesta, dar orice intrebare as avea stau mereu cu frica ca imi inchideti microfonul cind vorbesc. Eu va rog s-o ascultati pe doamna Ostapciuc macar in cazul acesta, cind va spune sa fiti mai toleranta si mai calma.

 

Doamna Maria Postoico:

Puneti intrebarea.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Ostapciuc nu a avut o intrebare astazi, dar a avut un elogiu la adresa Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene pentru faptul ca a obtinut acest acord. Eu vreau sa va amintesc ca ar fi bine ca, de vreme ce deputatii din opozitie sint in stare sa aprecieze ceva bun, sa fie in stare si majoritatea comunista sa o faca. In Parlamentul nostru s-au facut referiri la plagiate, in sensul ca comunistii iau initiativele opozitiei si le promoveaza drept ale lor.

A fost si cazul cu anularea vizelor pentru cetatenii din tarile membre ale UE, initiativa pe care am facut-o si s-au facut presiuni ca sa-mi retrag initiativa. Nu am retras-o, ati facut voi alta initiativa, bine ca ati promovat-o. Si vreau sa va spun ca, in acest sens, este si contributia mare a opozitiei la faptul ca acum puteti defila in Europa cu acest argument, ca e semnat un asemenea Acord.

Cit priveste intrebarile.

Domnule Stratan,

Eu imi dau foarte bine seama ca dumneavoastra sinteti de mai multe ori pus in situatia sa ginditi intr-un fel si sa faceti altfel, dar aceasta este, ca sa zic asa, ipostaza dumneavoastra. Eu va compatimesc. Cu toate acestea, vreau sa va spun ca nu ati raspuns exact la impactul legat de limba moldoveneasca, limba romana, dar, cind ma uit cum prezentati proiectul de acord, adica acordul, inteleg de ce e limba moldoveneasca: va referiti, scrieti arhitectori, fiindca romaneste este arhitecti. Totusi trebuie sa decideti ce limba avem.

Si in privinta politizarii.

Domnule Stratan,

Eu am vorbit cu persoane care... Dumneavoastra sinteti viceprim-ministru, sinteti de multe ori asteptat si votat aici de opozitie ca sa veniti, dar nu veniti, de aceea acum sinteti victima mai multor intrebari in Parlament. Dumneavoastra ati vorbit despre politizare, ca cineva politizeaza cazul de la frontiera. Este o rusine pentru noi. Vreau sa va spun ca eu am vorbit cu persoane din Romania care mi-au spus ca, de fapt,...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco,

Eu va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...a fost o atitudine de politizare din partea Guvernului Moldovei. Dumneavoastra, ca viceprim-ministru, va dati seama foarte bine ca aceasta atitudine este mai mult decit pur si simplu un caz intimplator. Nu va intreb ca ministrul afacerilor externe, dar ca viceprim-ministru. Chiar nu considerati ca ar trebui sa fie o atitudine mai serioasa fata de comportamentul Serviciului Graniceri, care au pus o pata atit de rusinoasa pe imaginea Republicii Moldova?

 

Doamna Maria Postoico:

Formulati intrebarea, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Aceasta este intrebarea.

 

Doamna Maria Postoico:

A fost dat raspunsul.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si, ca sa inchei, vreau sa-i spun domnului Klipii: Domnule Klipii, in privinta consulatelor de la Cahul si de la Balti nu va faceti probleme...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog nu faceti conversatii cu deputatii. Inchideti microfonul. Eu va rog, conversatiile cu deputatii in coridor.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Andrei Stratan:

Eu va multumesc.

Vreau sa raspund si vreau sa multumesc pentru intrebare.

In Acordul care va fi ratificat, sper eu, de Parlamentul Republicii Moldova si Parlamentul European va fi mentinuta sintagma ca el este semnat in limba moldoveneasca. Acest acord a fost parafat la Chisinau pe data de 25 aprilie si aceasta sintagma va fi mentinuta in documentul respectiv.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte.

O intrebare catre domnul ministru.

Domnule ministru,

Rusia a semnat un astfel de acord cu Uniunea Europeana in 2005. In principiu, ceea ce noi acum dorim sa ratificam este un acord standard propus tarilor vecine Uniunii Europene. Chiar daca Rusia nu are un plan de actiuni cu Uniunea Europeana, ei au reusit sa faca acest lucru in 2005. Ucraina acum negociaza un Acord de facilitare a eliberarii vizelor, dar mult mai complex fata de ceea ce a obtinut Republica Moldova, adica ei doresc ca obtina de la Uniunea Europeana un acord ca pentru tarile candidate la Uniunea Europeana, adica va fi un regim mult mai lejer pentru cetatenii Ucrainei.

Vreau sa va intreb, domnule ministru, fiindca noi atita ne laudam cu integrarea europeana, de ce noi, Republica Moldova, nu am obtinut un acord ca pentru tarile care aspira sa fie candidate la integrarea europeana?

 

Domnul Andrei Stratan:

Va multumesc pentru intrebare.

Republica Moldova sau Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene prezinta astazi in Parlamentul tarii Acordul care a fost propus de catre Uniunea Europeana tarilor care au aspiratii de integrare in Uniunea Europeana, ma refer la tarile din Europa de Sud-Est. Referitor la negocierile din 2005 care le-a avut Uniunea Europeana cu Federatia Rusa, daca nu aveti nimic impotriva, noi putem sa prezentam si acest acord care a fost negociat intre Rusia si Uniunea Europeana. Si dumneavoastra o sa aveti posibilitatea sa faceti o comparatie intre prevederile acestui document si Acordul care astazi este prezentat in Parlament.

Referitor la negocierile Ucrainei cu Uniunea Europeana, tin sa mentionez ca ele nu au loc, ele s-au finalizat. Prevederile Acordului respectiv nu au o extindere mai larga, dar putin mai ingusta decit cele pe care le-am obtinut noi in rezultatul negocierilor cu Uniunea Europeana. Si doresc, de asemenea, sa mentionez ca acest Acord nu va fi pus in aplicare pentru cetatenii Ucrainei incepind cu 1 ianuarie 2008, fiindca au intervenit unele schimbari si astazi sint in proces de reexaminare suplimentara unele clauze din acest acord care a fost negociat cu Uniunea Europeana.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte,

Numai o singura remarca. Da, eu am citit acordul semnat de Rusia, l-am comparat cu ceea ce a obtinut Republica Moldova si vreau sa va spun ca Rusia a obtinut mai mult decit a obtinut Republica Moldova. Ucraina nu va avea acest acord de la 1 ianuarie 2008, fiindca Ucraina insista totusi sa aiba norme mult mai bune decit le propune Uniunea Europeana si doreste ca sa fie incluse chestii legate cu faptul ca Ucraina este candidata la aderarea la Uniunea Europeana. Aceasta eu am discutat cu colegii din Ucraina si am vazut acordul pe care-l negociaza ei.

Va multumesc.

 

Domnul Andrei Stratan:

As dori sa fac o precizare aici, fiindca este prezenta si presa. Autoritatile responsabile din Ucraina negociaza si intentioneaza sa primeasca in relatiile politice cu Uniunea Europeana un alt nivel al urmatorului document politic. Noi nu vorbim de Acordul de facilitare a regimului de vize intre Ucraina si Uniunea Europeana. Si nu din considerentul ca se intentioneaza sa se primeasca mai mult. Sint niste conditionalitati recomandate de catre Uniunea Europeana Ucrainei, care necesita sa fie incluse drept clauze in acordul respectiv.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule viceprim-ministru.

Nu mai sint solicitari.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Imi pare rau ca doamna Cusnir nu este consecventa in ceea ce face, sau blocheaza tribuna, sau o elibereaza, trebuie sa se decida.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de Lege si constata urmatoarele. Acordul intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind facilitarea eliberarii vizelor se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament. Acordul a fost semnat la 10 octombrie curent la Bruxelles in scopul favorizarii contactelor intre cetatenii partilor prin facilitarea procedurii de eliberare a vizelor de intrare pe teritoriul Uniunii Europene pentru cetatenii Republicii Moldova.

In baza Acordului, cetatenii moldoveni vor beneficia de un sir de inlesniri la perfectarea vizelor de scurta sedere cu durata ce nu depaseste 90 de zile. Acordul prevede simplificarea setului de documente ce urmeaza a fi prezentate pentru perfectarea vizei pentru unele categorii de cetateni. Cererile de viza vor fi examinate de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale statelor membre ale Uniunii Europene in termen de 10 zile calendaristice de la data depunerii cererii si a documentelor necesare.

In situatii urgente, cum s-a spus deja, acest termen poate fi redus la doua zile lucratoare. Conform Acordului, taxa pentru perfectarea vizei va constitui 35 de euro atit pentru vizele cu o singura intrare, cit pentru cele cu intrari multiple.

Anumite categorii de cetateni vor fi scutiti de plata taxei pentru perfectarea vizei. Pentru cetatenii care calatoresc frecvent in tarile Uniunii Europene este prevazuta eliberarea vizelor cu intrari multiple cu un termen de valabilitate de pina la 5 ani, in baza principiului bona file.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Acordului.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus excluderea din titlul legii a sintagmei semnat la Bruxelles la 10 octombrie 2007. Comisia pentru politica externa si integrare europeana sustine aceasta propunere si, in conditiile celor expuse, propune a adopta proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind facilitarea eliberarii vizelor in prima lectura si in lectura a doua, daca nu sint obiectii.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3739. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Fractiunile parlamentare au amendamente, propuneri? Se accepta, da, pentru lectura a doua.

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3739. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 23.

 

Doamna Maria Postoico:

82 de voturi pro. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3739 privind ratificarea Acordului intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc si felicitarile noastre, domnule ministru, pentru munca care a fost depusa pentru acest acord.

Va multumim.

Proiectul de Lege nr.3738 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind readmisia persoanelor aflate in situatie de sedere ilegala. Prezinta Ministerul Afacerilor Interne, domnul Pogurschi.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala, semnat la
10 octombrie 2007 la Bruxelles, este un aspect de baza pentru Republica Moldova, un instrument eficient de combatere a migratiei ilegale, inclusiv cooperarea internationala cu partenerii straini exprimata in acordurile privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala.

Cu toate ca Republica Moldova are deja semnate un sir de acorduri interguvernamentale, in acest sens, cu unele state membre ale Uniunii Europene, principalele state de destinatie a migrantilor ramin in afara prevederilor legale.

In scopul solutionarii problemei date, Consiliul Europei a elaborat mandat Comisiei Europene pentru negocierea unui acord de readmisie intre Comunitatea Europeana si Republica Moldova. Conform acestui mandat, Comisia Europeana este imputernicita sa negocieze in numele statelor membre acordul sus-mentionat, totodata, statele Uniunii Europene fiind obligate sa suspende negocierile cu Republica Moldova pe bilateral in domeniu readmisiei.

Evident ca, avind in vedere importanta vitala pentru Republica Moldova de a crea baza juridica si normativa in domeniul readmisiei persoanelor cu sedere ilegala, in contextul implementarii Planului de Actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, a Programului National de Actiuni in domeniul Migratiei si Azilului, precum si a Planului de actiuni privind facilitarea regimului de vize, care astazi a fost deja adoptat, consideram oportun ratificarea Acordului privind readmisia persoanelor aflate in situatie de sedere ilegala, semnat la 10 octombrie 2007.

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim mult.

Intrebari catre raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Pogurschi,

Doua intrebari. La ora actuala care este situatia in legatura cu acest exod de imigranti pe teritoriul Republicii Moldova si daca Republica Moldova este pregatita pentru ca sa faca fata unui asemenea angajament care ne revine noua in urma votarii acestui proiect de lege?

Sintem capabili sa onoram acest angajament si daca dispunem de toate cele necesare pentru ca sa... rigorile acestor prevederi?

 

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Am inteles intrebarea. In prezent este deja constituit un grup de lucru din partea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si Ministerului Finantelor, este deja pregatit si proiectul de Hotarire de Guvern, care, la rindul sau, va fi inaintat si in Parlament, ca tine de aspectele financiare, deci sint efectuate calculele si povara care-i revine Republicii Moldova, respectiv.

Totodata, tin sa va informez ca de catre institutiile Ministerului Afacerilor Interne, de comun cu Serviciul Graniceri si Serviciul Vamal, deja s-au intreprins unele actiuni concrete privind intrarea si iesirea cetatenilor straini chiar prin parti terte, a treia tara fiind Republica Moldova, pentru a nu admite...

In prezent in Republica Moldova avem, pe perioada a 6 luni, 168 de persoane care au incalcat... La rindul nostru, noi ne straduim, in baza acordurilor bilaterale care au fost pina acum, de a expulza fara a ne asuma responsabilitatile de readmisie care sint prevazute in contract.

 

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Intrebarea mea se refera la urmatorul lucru. Cit este de grav acum traficul de persoane din Republica Moldova spre Uniunea Europeana prin Romania si Bulgaria? Aveti un studiu comparativ din alte tari si din aceste tari?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Raspunsul cred ca mai mult ar tine de Serviciul Graniceri. Subdiviziunea Ministerului Afacerilor Interne Centrul pentru combaterea traficului de persoane, subdiviziunile desconcentrate din teritoriu, practic, tin controlul si, de comun cu autoritatile publice locale, cu societatea civila, se intreprind masuri de a nu permite, intr-adevar, traficul de persoane.

Ceea ce tine de iesirea in afara, e clar ca fiecare cetatean are drepturile lui sa iasa din tara sau sa intre.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule ministru.

Luati loc, va rog.

 

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind readmisia persoanelor aflate in situatie de sedere ilegala se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Acordul, semnat la 10 octombrie anul curent, are drept scop consolidarea cooperarii dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana in domeniul combaterii migratiei ilegale, prin instituirea unui mecanism eficient si rapid de repatriere a persoanelor care nu indeplinesc sau au incetat sa indeplineasca conditiile de intrare, prezenta sau sedere pe teritoriul uneia dintre partile contractante.

Potrivit Acordului, la cererea unui stat membru al Uniunii Europene Republica Moldova va readmite persoanele cu sedere ilegala pe teritoriul statului solicitant, daca se va dovedi ca aceste persoane sint resortisanti ai Republicii Moldova.

In baza principiului de reciprocitate, un stat membru al Uniunii Europene, la cererea Republicii Moldova si fara alte formalitati decit cele prevazute in Acord, va readmite persoanele aflate in situatie ilegala pe teritoriul Republicii Moldova daca va fi demonstrat faptul detinerii de catre aceste persoane a cetateniei statului respectiv.

Prevederi similare vor fi aplicate si fata de readmisia cetatenilor statelor terte si a apatrizilor, cu conditia prezentarii probelor documentare privind legatura clara a persoanelor respective cu statul solicitat, viza sau permis de sedere.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Acordului. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune a exclude din titlul legii sintagma semnat la Bruxelles la
10 octombrie 2007. Comisia pentru politica externa si integrare europeana sustine aceasta propunere si, in conditiile celor expuse, propune a adopta proiectul de lege sus-mentionat in prima lectura si in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3738. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Pentru lectura a doua propuneri din partea fractiunilor? Nu sint. Se accepta pentru lectura a doua. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3738, rog sa voteze. Numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 20, 21.

 

Doamna Maria Postoico:

80 de voturi pro. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3738 referitor la ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Comunitatea Europeana este adoptat in lectura a doua.

Va multumim, domnule ministru al afacerilor interne pentru munca dumneavoastra depusa pentru acest acord, pentru aceste acorduri, de fapt.

Va multumim.

Proiectul Legii regnului vegetal. Proiectul nr.1953. Lectura a doua.

 

Domnul Alim Afonin:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Proiectul Legii regnului vegetal nr.1953 din 22 mai 2007 a fost examinat si aprobat in prima lectura la sedinta plenara a Parlamentului din 19 octombrie 2007.

La sedintele sale din 31 octombrie si 2 noiembrie 2007 Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si amendamentul deputatului Oleg Mantorov.

Sfera de reglementare a legii se extinde asupra obiectului regnului vegetal care cresc numai in conditii naturale si nu se aplica asupra celor care sint cultivate pe terenurile private sau publice in conditii artificiale in scop de comert sau consum.

Prin urmare, Legea regnului vegetal nu va afecta drepturile populatiei privind folosirea obiectului regnului vegetal, colectarea plantelor, ciupercilor, pomusoarelor, plantelor medicinale pentru satisfacerea necesitatilor personale etc., activitatea fiind calificata in proiectul de Lege ca folosinta generala, efectuata gratis si fara autorizatie (articolul 22 alineatul (1)).

Se prevede autorizarea activitatilor ce tin de folosinta speciala a obiectelor regnului vegetal, pentru comercializare, export, crearea colectiilor etc. Pentru aceste activitati se stabilesc anumite cote si reglementari, in conformitate cu recomandarile Academiei de Stiinte a Moldovei si normele internationale.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a acceptat majoritatea obiectiilor si propunerilor parvenite din cadrul comisiilor permanente, de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, de la deputati, multe din ele purtind un caracter redactional.

Totodata, Comisia nu a acceptat propunerea parvenita din partea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului privind anexarea la lege a listei speciilor de plante supuse unui regim special de protectie, din considerente ca articolul 7 din prezenta lege prevede elaborarea listei mentionate de catre autoritatea centrala pentru mediu in comun cu Academia de Stiinte a Moldovei, iar ulterior lista va putea fi completata sau modificata fara procedura de modificare a legii.

La propunerile parvenite de la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si de la Comisia pentru politica externa si integrare europeana se face referinta la taxele care se incaseaza pentru eliberarea acordului de mediu pentru export si a permisului certificat... ca acestea reprezinta un impozit suplimentar cu care se impun agentii economici, comisia sesizata in fond mentioneaza urmatoarele.

La articolul 20 anexa nr.1 nu se prevad niste taxe pentru eliberarea documentelor la import si export, dar anumite plati pentru serviciile prestate in conformitate cu practica internationala, inclusiv prevederile Conventiei CITIS si directivele Uniunii Europene.

Totodata, respectind pozitia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si a Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, consideram oportun de a modifica textul prin substituirea termenului taxe cu sintagma cuantumul platii. Astfel de reglementari prevede si legislatia in domeniul activitatii de intreprinzator, asa-numita Ghilotina 1, Legea nr.235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, Hotarirea Guvernului nr.920 din 30 august 2005 si alte acte normative.

Sursele financiare acumulate la activitatile de export vor fi utilizate pentru activitati de implementare a conventiilor internationale in domeniul vizat, inclusiv editarea materialelor ilustrative si a literaturii de specialitate, instruirea personalului autoritatilor cu functii de control a operatiunilor de import, export.

In conformitate cu prevederile articolului 59 din Regulamentul Parlamentului, din partea deputatului Oleg Mantorov a parvenit amendamentul cu privire la modificarea articolului 25 alineatul (1) literele a) si b) cu referinta la activitatile ce tin de recoltarea masei lemnoase, care a fost acceptata de catre comisie. Sinteza obiectiilor si propunerilor la proiectul Legii regnului vegetal, precum si deciziile comisiei sint parte componenta a raportului si se anexeaza.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului ca proiectul Legii regnului vegetal sa fie adoptat in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Pentru lectura a doua mai sint propuneri? Nu sint, da.

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1953. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 6.

 

Doamna Maria Postoico:

63 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1953 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 9 din Legea privind indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca, acesta a fost scos, da. Eu imi cer iertare, dar nu mi-am notat.

Proiectul de Lege nr.3053 cu privire la tutun si la articolele din tutun.

Prezinta Guvernul, domnul Calancea.

 

Domnul Stefan Calancea viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:

Stimata doamna Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege cu privire la tutun si la articolele din tutun asigura ajustarea legislatiei nationale la cerintele Directivei europene 2001 / 37 / CE din 5 aprilie 2001 ce tine de fabricarea, pastrarea si vinzarea articolelor de tutun, precum si la prevederile Conventiei Cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind controlul tutunului.

Proiectul de lege stabileste bazele juridice, economice si sociale de organizare a activitatilor de cultivare, prelucrare, postrecoltare si industriale ale tutunului, de import, fabricare, pastrare si comercializarea articolelor din tutun si reglementeaza raporturile ce apar ca urmare a acestor activitati.

Proiectul de lege contine prevederi din Legea nr.386 din 19 iulie 2001 cu privire la tutun si la produsele din tutun in actiune, alte noi prevederi ce poarta caracter de reglementare in domeniu. Proiectul de lege contine 6 capitole si 21 de articole. In capitolul I Dispozitii generale se contin doua articole in care se stipuleaza obiectul, scopurile, domeniul de aplicare si notiunile principale. Capitolul in cauza a fost modificat si completat esential fata de capitolul respectiv din legea actuala.

In capitolul II Producerea si prelucrarea tutunului se contin 3 articole si a fost, de asemenea, esential modificat, inclusiv articolul 3, care contine 4 articole, a fost modificat.

Totodata, in proiectul de Lege cu privire la tutun si la articolele din tutun, prin capitolul IV, care contine 7 articole, s-au introdus prevederi privind protejarea sanatatii persoanelor fumatoare si nefumatoare de efectele daunatoare ale fumatului, restrictii si prevederi aferente consumului articolelor din tutun, precum si stabilirea treptata a unui continut mai redus de nicotina, gudron, monoxid de carbon si alte substante nocive in tigarete, conform articolelor 5, 6 si 12 din Directiva europeana nominalizata si masuri de protectie a drepturilor consumatorului prin informarea fumatorilor despre riscul asociat fumatului, marirea dimensiunii si numarului de avertismente inscriptionale pe ambalajele de articole din tutun, interzicerea pe teritoriul republicii a circulatiei oricaror articole din tutun care contin peste nivelul admis substante nocive si nu poarta inscriptie pe ambalajul de consum avertismentele despre dauna fumatului si alte informatii, precum si limitarea esentiala a publicitatii articolelor din tutun.

Proiectul de lege se incadreaza in cerintele Legii nr.235 din 2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, fapt confirmat si de grupul de lucru pentru reglementarea activitatii de intreprinzator in Republica Moldova cu participarea reprezentantilor majoritatii organizatiilor neguvernamentale.

Aprobarea proiectului de Lege cu privire la tutun si articolele din tutun, ale carui prevederi sint armonizate la cerintele Comunitatii Europene, va asigura reglementarea activitatii tuturor verigilor ramurii tutunului, va contribui la sporirea responsabilitatilor agentilor economici care activeaza in domeniul importului, producerii si comercializarii tutunului si produselor din tutun si va contribui esential la protejarea sanatatii persoanelor fumatoare si nefumatoare de efectele daunatoare ale fumatului. Cu aceasta eu termin si as vrea sa rog Parlamentul sa accepte acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Am o intrebare, stiti cind am luat toate aceste 5 proiecte de legi, incluse in ordinea de zi pentru astazi, mi s-a facut o impresie ca Guvernul, cind da insarcinare unui minister sa pregateasca un proiect de lege, dupa aceea da insarcinare altui minister sa pregateasca alt proiect de lege, pur si simplu, se iroseste timpul.

Ma refer la doua proiecte de legi. Deci, la acesta pe care il prezentati dumneavoastra si la al doilea, care va fi prezentat de Ministerul Economiei si Comertului, tot tine de aceasta lege, Legea cu privire la tutun si articolele din tutun. Si vreau sa va intreb: nu a fost pusa intrebarea la Guvern ca acest proiect de lege sa fie retras? Primul care a fost.

Daca dumneavoastra veniti cu o lege noua, nu era cazul ca Guvernul sa introduca schimbari in proiectul de lege, care, conform acestei legi, va fi abrogat. Aceasta este intrebarea mea.

 

Domnul Stefan Calancea:

Eu cred ca ne concentram asupra proiectului de lege pe care l-am propus, ceea ce tine de alte intrebari eu nu sint gata sa va raspund.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Vreau sa va intreb daca acest proiect a fost expertizat, daca a fost expertiza anticoruptie, cunoasteti raportul de expertiza? Va spun ca a fost expertizat. Raportul din 9 octombrie, care spune: Nu a fost atins scopul legii prin faptul ca nu pe deplin se realizeaza scopul. Si anume ca lipsesc cu desavirsire prevederi ca: educatia, comunicarea, instruirea si constientizarea publica, protectia mediului si alte prevederi, care sint obligatorii, potrivit Conventiei-cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ca sa fie reglementate de partile la Conventie.

 

Domnul Stefan Calancea:

Multumesc pentru intrebare.

La primirea avizului de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei vizind expertizarea, grupul de lucru de elaborare a tinut cont de majoritatea obiectiilor expuse. Si in varianta propusa s-a tinut cont si de aceste obiectii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si a doua intrebare se refera la articolul 18, alineatul (4), prin care importul, fabricarea si comercializarea angro a articolelor din tutun se efectueaza de catre agentii economici specializati si care dispun de capital social de cel putin de un milion de lei, acoperite integral de valoarea activelor nete s.a.m.d., sub forma de fonduri fixe. Si expertiza anticoruptie spune ca aici ati urmari favorizarea unor agenti economici. Ca autori, ce ati intreprins la aceasta propunere a expertizei?

 

 

Domnul Stefan Calancea:

Aici eu as face referire si la alte articole ale proiectului de lege, unde este substantial ridicat nivelul responsabilitatii fata de calitatea produselor din tutun. Si, de aceea, scopul acestei stipulari este de a ridica responsabilitatea si a importatorilor, si a comerciantilor fata de pastrarea calitatii si neadmiterea falsificarii sau importului de tigari sau de produse: din tutun falsificate. Acesta a fost scopul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cum vedeti ca anume acest milion ar rezolva aceasta problema?

 

Domnul Stefan Calancea:

Sint mai multe momente ce tin de solutionare, inclusiv responsabilitatea financiara. O societate cu raspundere limitata, cu un capital social de 5 400 de lei, care are operatiuni de sute de milioane, cred ca este cazul ca, prin niste active, inclusiv prin fonduri fixe, sa isi ridice responsabilitatea financiara fata de unele operatiuni. Deci, acesta a fost scopul, aceasta s-a urmarit.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu va multumesc pentru raspuns.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4, domnul Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Desigur, legea veche necesita mai multe modificari si Guvernul a venit cu un proiect de lege nou. Dar din punctul nostru de vedere, proiectul este pregatit foarte in graba, cam in fuga. Sint capitole care, practic, nu sint reflectate in acest proiect.

De aceea, eu as propune, si din numele fractiunii, de procedura, ca sa fie introduse si discutate in prima lectura toate celelalte proiecte care sint, acum autorii sa iasa si sa le prezinte. Comisia sa faca o prezentare comuna a tuturor proiectelor si de lucrat foarte serios pentru lectura a doua. Ca noi sa avem, intr-adevar, o lege care reflecta toata problematica tutunului.

Fiindca, in principiu, aici se lobeaza numai problema producatorilor de tutun in legea actuala. Ma rog, este o problema pe care noi trebuie sa o rezolvam, desigur. Dar sint si alte domenii de activitate si aceeasi publicitate, si acelasi acces al cetatenilor, si cum sa facem ca sa luptam pentru sanatatea populatiei si multe alte lucruri care trebuie sa se mentina in acest proiect de lege. De aceea, daca se poate, in prima lectura sa le trecem acum pe toate, ne intelegem ca baza si sa continuam.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru aceea, ieri, a si fost decizia Biroului permanent, pentru a introduce toate proiectele ce se refera la tutun.

Va multumesc, domnule viceministru.

Luati loc. Comisia. (Rumoare in sala.) Putem sa facem si in felul urmator, daca dumneavoastra acceptati in felul acesta. Poftim, urmatorul proiect.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu o sa fie asa clasic, cum doreste domnul Diacov, din cauza ca comisia nu a examinat aparte fiecare proiect. De aceea, o sa fim nevoiti sa discutam astazi legea care deja a fost raportata, luam decizia in prima lectura. O sa discutam alta lege, tot o sa luam decizia in prima lectura si tocmai la sfirsit stabilim care lege o sa fie de baza.

 

Doamna Maria Postoico:

Se accepta procedura? Cam e tot aceeasi, dar ca sa fie mai consecvent.

Va multumesc.

Comisia, eu va rog, la proiectul nr.3053.

Domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia a examinat acest proiect de lege si a constatat ca el este ajustat la cerintele Directivei Parlamentului si Consiliului Europei. De asemenea, initiativa legislativa se incadreaza si in cerintele Conventiei-cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Acest proiect de lege a fost analizat si din punct de vedere al prevederilor Legii nr.235 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Comisia a examinat avizele comisiilor din Parlamentul Republicii Moldova: al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, al Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, al Comisiei pentru politica economica, buget si finante, al Comisiei pentru drepturile omului, al Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, sport si mijloace de informare in masa si al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care au prezentat si un sir de obiectii si propuneri cu privire la proiectul prezentat. Comisia comunica ca aceste obiectii si propuneri vor fi luate in considerare la perfectarea proiectului de lege pentru lectura a doua.

Este de mentionat ca unele prevederi din proiect necesita a fi revizuite. Astfel, alineatul (3) din articolul 15 prevede interzicerea comertului produselor de tutun la o distanta mai mica de 200 de metri de institutiile de invatamint prescolar, primar si secundar, medii de specialitate, superioare, institutii medicale locale si terenuri de sport. Aceasta reglementare ar prezenta o interzicere, de facto, a vinzarii produselor de tutun in zonele poluate, in special in Chisinau.

De asemenea, consideram ca, pentru obtinerea licentei de import a articolelor din tutun agentul economic, este necesar sa prezinte contractul de import in care sa fie indicata fiecare marca de tigari importate sau sa prezinte confirmare de comercializare a fiecarei marci eliberate de proprietarul marcii comerciale sau de producatorul ei licentiat. La fel este necesar de a diferentia suprafetele depozitelor angro ale producatorilor si importatorilor.

Proiectul de lege a fost expertizat de grupul de experti de pe linga Comisia speciala a Parlamentului privind activitatea de intreprinzator, de societatea civila. In cadrul examinarii s-a constatat ca, pentru lectura a doua, este necesar de a perfecta astfel de capitole ca Prevenirea accesului minorilor la articolele din tutun, Avertismente despre dauna fumatului, Publicitatea articolelor din tutun, Notiunea ingredientelor, Prezentarea informatiei despre ingrediente, Standarde de laborator pentru determinarea continutului de gudron, nicotina si monoxidul de carbon, Indicii ISO, Marcari, Articole din tutun care nu se fumeaza.

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune acest proiect de lege pentru adoptare in lectura intiia.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumim.

Luari de cuvint.

Va rog, doamna Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Ne aducem cu totii aminte ca nu intr-un timp departat, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Conventia-cadru de control asupra tutunului, un document fundamental, care exista in prezent in domeniu la nivel international. Si toate asteptarile noastre au fost ca, in sfirsit, pornind si de la faptul ca multi deputati au avut initiative legislative la capitolul Controlul si publicitatea tutunului, inclusiv initiativa legislativa a deputatului Valeriu Guma, membru al Partidului Democrat, am asteptat ca Guvernul Republicii Moldova va veni cu o lege-cadru, o lege care sa raspunda tuturor asteptarilor.

In prezentarea mea vreau sa incep cu un moment din Conventie care spune: Obiectivul Conventiei si a protocoalelor sale este acela de a proteja generatiile prezente si viitoare impotriva consecintelor devastatoare economice, sociale, de mediu si de sanatate ale consumului de tutun si ale expunerii la fumul de tigara prin adoptarea unui cadru pentru masuri de control al tutunului, care sa fie implementat de parti la nivel national, regional si international, in vederea reducerii, intr-un mod continuu si semnificativ, a prevalentei consumului de tutun si expunerii la fumul de tigara.

Cele 38 de articole ale conventiei fac referinta la masurile legate de reducerea cererii de tutun, masuri impotriva expunerii la fumul de tigara, ambalarea si etichetarea produselor din tutun, educarea, informarea, pregatirea si constientizarea publicului. Este un alt articol important al Conventiei. Publicitatea, promovarea si sponsorizarea tutunului. Comertul ilicit cu produse de tutun, vinzarea si de catre minori, oferirea sprijinului pentru activitati economice alternative viabile pentru lucratorii din domeniul tutunului, protectia mediului si a sanatatii persoanelor, aspecte legate de responsabilitatea penala si civila. Sunt alte titluri cu cap de afise in textul Conventiei, care, am sperat, isi vor gasi reflectare in proiectul de lege prezentat de Guvern.

Este imbucurator faptul ca Republica Moldova a raspuns la apelul Organizatiei Mondiale a Sanatatii de a se alatura statelor care sustin acest document, dar, cu parere de rau, procedura nu a fost inca incheiata. Pentru ca, pina in prezent asa si nu avem confirmarea depozitarului Organizatiei Natiunilor Unite ce dovedeste faptul ca Republica Moldova a fost acceptata ca parte a Conventiei.

Proiectul de lege parvenit in Parlament este o varianta mai complexa decit legea care exista in vigoare din anul 2002. In acelasi timp, consider ca nu intruneste toate cerintele si caracteristicile necesare pentru elaborarea si crearea unui cadru normativ legislativ, care ar stipula reducerea consumului de tutun, micsorarea numarului de fumatori, imbunatatirea sanatatii populatiei. Si cu atit sint mai mult ingrijorata ca acest document nu se inscrie ideii de ratificare de catre Moldova a Conventiei, aprobarea politicii nationale de sanatate, care include un capitol separat Pentru o societate fara droguri si fara alcool.

Insa prin denumirea proiectului Legea cu privire la tutun si la articolele din tutun, precum si in majoritatea articolelor constituente ale acestui proiect se urmareste preponderent intarirea si dezvoltarea ramurii industriei tutunului. Si doar capitolul IV, intitulat Restrictii si preveniri aferente consumului articolelor din tutun si efectele lor daunatoare asupra sanatatii.

Ori pentru elaborarea unui mecanism eficient de control al legislatiei in acest domeniu, in cazul in care Moldova doreste sa isi pastreze cursul de producator de tutun, este oportun sa urmam exemplul acelor tari care au dezvoltat separat o lege ce vizeaza cresterea si producerea tutunului si o lege pentru controlul tutunului, care include prevederi privind profilaxia si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, protejarea sanatatii persoanelor fumatoare si nefumatoare de efectele daunatoare.

In continuare vreau sa ma refer concret la unele lipsuri, neajunsuri ale proiectului de lege, pe care l-am examinat astazi. Si doresc sa spun, ca, in primul rind, deficientele se refera la nedefinirea clara a scopului acestui act normativ si mecanismul de implementare a acestuia, lipsa definirii unor notiuni fundamentale, precum controlul tutunului, locuri publice fara tutun, etc.

Vorbind de exigentele de calitate si inofensivitate a produselor din tutun, nu este clar cine va elabora aceste standarde nationale, cine va acredita laboratoarele in care vor fi determinate aceste exigente. Pentru ca, una este daca acestea vor fi facute sub directiva Ministerului Sanatatii si alta daca vor fi sub monitorizarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.

Tot la acest capitol se cere de introdus un punct special, care ar prevedea de introdus, de rind cu includerea avertismentelor generale de sanatate, introducerea pictogramelor, a imaginilor care descriu efectele daunatoare ale fumatului, elaborate conform practicilor internationale.

Apropo, potrivit unor studii olandeze, 40 la suta dintre fumatori considera ca avertismentele de sanatate, inclusiv utilizarea imaginii care reprezinta consecintele fumatului asupra sanatatii, fac pachetele de tigari sa fie mai putin atractive.

Articolul 13. Este interzisa publicitatea articolelor din tutun la televiziune, radiou, presa scrisa si cea electronica. Si in continuare se enumara: sali de cinema, de parca in celelalte locuri, cu exceptia salilor de cinema, publicitatea ar fi admisa, in interiorul si pe cladirile subiectului economic, care produce, importa sau comercializeaza angro articole din tutun. Sa ne gindim cite puncte de acestea, de comercializare exista in fiecare sector, ce sint chioscurile Veteran, de adus exemplul lor, care de jur-imprejur sint invaluite in publicitate cum promoveaza aceste produse.

Publicitatea este permisa pe accesoriile de fumat: brichete, chibrituri scrumiere, cosuri de gunoi. De ce pe aceste accesorii, numite prin lege de fumat, nu ar putea fi aplicate alte pictograme despre consecintele fumatului, despre modul sanatos de viata, si nu logotipurile producatorilor si ale marcilor produselor de tutun.

Locurile speciale pentru fumat urmeaza a fi evidentiate in modul corespunzator si nu trebuie sa depaseasca 50 la suta din suprafata totala a localului public. Consider ca, in locurile publice, de fapt, trebuie sa fie interzis fumatul, iar spatiile pentru fumat sa fie doar cele deschise. Si, in acest context, as face o propunere ca in spatiul Parlamentului sa fie interzis fumatul pe scari si in coridoarele Parlamentului.

Proiectul respectiv de lege nu contine nici o referinta la achitarea taxei de viciu, exemplu folosit in multe tari, care, ulterior, este folosit pentru fortificarea sanatatii cetatenilor.

In sfirsit, proiectul de Lege cu privire la tutun si articolele din tutun este un produs al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si nu al Guvernului, care ar promova politica in acest domeniu, pe cind asteptarile noastre sint ca el trebuie sa intruneasca un set de masuri ce ar reglementa respectarea dreptului tuturor cetatenilor acestei republici la un mediu sanatos.

Desigur, protejarea sanatatii fumatorilor si nefumatorilor si nu doar promovarea interesului economic, care, nu este secret, comparativ cu 10 ani in urma Moldova si-a redus productia de tutun si veniturile de pe urma cultivarii acestei plante de zeci si sute de ori, ajungind nivelul anului 1945. Sanatatea este nu numai unul din drepturile importante ale omului, ci si o comoara a statului, o conditie necesara pentru progresul sanatatii. Sa facem tot posibilul ca, prin elaborarea acestei legi, sa contribuim la respectarea acestui drept fundamental al omului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.3053. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1027 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Prezinta proiectul de lege domnul Guma.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mult stimati colegi,

Doamna Presedinte,

Propun atentiei dumneavoastra o initiativa legislativa de maxima importanta, dupa parerea mea, pentru fiecare dintre noi, precum si pentru viitorul societatii noastre in ansamblu. Initiativa propusa este necesara, cum a mentionat si doamna Valentina Buliga, pentru realizarea angajamentelor asumate prin ratificarea de catre Parlamentul Republicii Moldova a Conventiei-cadru privind controlul tutunului a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pe care, noi, Parlamentul, la 11 mai curent am ratificat-o, precum si in scopul imbunatatirii situatiei alarmante in care se gaseste tara noastra la capitolul tabacism.

Faptul ca, anual, din cauza fumatului mor mai multi oameni decit din cauzele provocate in urma consumului de alcool: crime, sinucideri, accidente de masini si SIDA luate impreuna. In tara noastra predomina consumul de tutun in rindurile populatiei adulte. Ea este intr-o crestere alarmanta: 46% din barbati fumeaza, 28 la suta doamne.

Este o statistica critica si printre tineri. Practic, la virsta de 13 15 ani 25%, fiecare al patrulea baiat fumeaza si 10% din fete sint fumatoare la virsta mentionata. Se spune ca se stie, adica, ca datele statistice arata ca fumatul la asa o virsta scurteaza viata cu 24 de ani. Astfel, prin indiferenta de astazi noi transformam cetatenii nostri intr-o societate de invalizi. In prezent, ma refer la proiectul concret. Prezentul proiect are drept obiectiv scutirea persoanele nefumatoare de efectele nocive ale tutunului de tigareta, micsorarea numarului existent de fumatori, protejarea minorilor si viitorilor cetateni ai statului de fenomenul tabacismului.

Prin acest proiect se propun unele masuri elementare si concrete, insa foarte esentiale pentru atingerea obiectivului mentionat. Acestea sint interzicerea fumatului in toate spatiile publice inchise, restrictionarea maxima a procesului de comercializare a produsului de tutun, raspindirea maxima a avertismentelor ce tin de pericolul fumatului si a efectelor lui. Interzicerea fumatului printre minori, femeile insarcinate, persoanele ce se afla in imediata apropiere a copiilor minori, conducatorii transportului public, interzicerea totala a publicitatii produselor de tutun, majorarea accizelor la produsele de tutun.

Aceasta se reflecta in Legea cu privire la tutun si produsele de tutun din 19 iulie 2001 si prin modificarile la Codul fiscal, si prin modificarile Legii cu privire la publicitate.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule Guma.

Intrebari catre autor? Nu sint.

Va multumesc.

Comisia, domnul Dragomir.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Actualul proiect de lege a fost intentat cu titlul de initiativa legislativa de catre deputatul Valeriu Guma si prevede operarea unor modificari in Legea nr.386-XV din 19 iulie 2001cu privire la tutun si produsele din tutun, Legea nr.1227-XIII din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate si la Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

Proiectul a fost avizat, conform Regulamentului, de catre toate comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Majoritatea comisiilor permanente si Directia juridica, facind unele obiectii concrete, sint de parerea ca proiectul poate fi examinat si adoptat de Parlament doar avind avizul pozitiv al Guvernului.

Guvernul, in avizul sau, mentioneaza ca proiectul de lege mentionat are un scop nobil de protectie a persoanelor fumatoare si celor nefumatoare, precum si micsorarea numarului de fumatori, pentru ce si merita o atentie, dar, totodata, el este formulat destul de complicat si voluminos si unele prevederi sint nereale si inacceptabile. Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a examinat proiectul si expune urmatoarele obiectii.

La articolul 1 sint declarative unele modificari propuse la punctul 1 si punctul 3. Sint discutabile modificarile propuse la punctul 6 prin care se interzice fumatul de catre conducatorii transportului public de pasageri, minori, femeile insarcinate si persoanele ce se afla in imediata apropiere a copiilor minori. Aici este discutabil faptul cum noi vom indeplini acest punct. Sint mai reusite, in opinia comisiei, modificarile propuse la punctul 4 si punctul 5, care se refera la marcarea si ambalarea articolelor din tutun, precum si la interzicerea fumatului in spatiile publice inchise.

La articolul 2 la punctul (1) completarea Legii cu doua notiuni noi publicitatea pentru produsele de tutun si sponsorizare pentru produsele de tutun nu este necesara, la parerea comisiei. Propunerea de a obliga posturile publice de radio si televiziune sa puna la dispozitia Ministerului Educatiei si Tineretului, Ministerului Sanatatii, Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului, Ministerului Culturii si Turismului spatiul de emisie de minimum 30 de minute saptaminal este inoportuna. In acest caz noi ne implicam in autonomia acestor institutii.

Nu poate fi acceptabila propunerea punctului 4 de a interzice sub toate formele publicitatea, stipularea vinzarilor si actiunile de sponsorizare a articolelor de tutun. E stiut doar ca tutunul constituie o ramura importanta a economiei nationale, iar, pe de alta parte, articolele din tutun nu sint utilizate numai in scopul fumatului.

La articolul 3, propunerea de a majora de aproximativ doua ori cota accizelor la tigaretele cu filtru si fara filtru este inacceptabila, deoarece acest lucru va conduce la majorarea preturilor de comercializare la tigaretele autohtone, acestea devenind si mai necompetitive pe piata tarii noastre. Modificarea propusa nu va contribui la protejarea producatorilor autohtoni, ci, dimpotriva, va agrava situatia economico-financiara a acestora. In consecinta obiectiilor expuse mai sus, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc, domnule presedinte.

Microfonul nr.4.

Intrebari?

 

Domnul Valeriu Guma:

Va multumesc, doamna Presedinte, dumneavoastra ni le-ati dat si eu va multumesc pentru sustinere in prima lectura. Dar nu sint de acord cu afirmatiile comisiei vizavi de unele, sa spunem asa, explicatii ca sint prea voluminoase, nu de inteles. Eu va rog sa atrageti atentia.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Aceasta parere a Guvernului a fost. Eu am spus.

 

Domnul Valeriu Guma:

Aceasta nu este a Guvernului, dar a comisiei. Si eu vreau sa va dau parerea mea. Dar este de precizat in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care spune ca Normele cuprinse in proiect constituie o transpunere a directivei nu a mea, dar a Conventiei. Aceasta este ca sa spunem despre alte lucruri, cum ati spus dumneavoastra despre chestia ca ma refer la avizul negativ al Guvernului vizavi de majorarea accizelor.

 

Doamna Maria Postoico:

El nu a fost negativ.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Accizele aceasta este propunerea comisiei, obiectia comisiilor, a comisiei ca daca noi vom majora accizele, bineinteles, numaidecit se va majora pretul la tigari. Aceasta va influenta negativ si asupra agentilor economici, si asupra populatiei. Deoarece, daca pachetul costa astazi 2, eu nu mai stiu cit costa, caci nu fumez. Dar undeva la 6 lei, atunci el numaidecit va costa 8 10 s.a.m.d. Aceasta va actiona.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Dragomir,

Daca dumneavoastra sustineti acest proiect, care este ideea ocrotirea sanatatii populatiei, unde noi spunem, este o zicala, ca mai scump ca sanatatea nu este nimic. Ce vorbiti dumneavoastra despre majorare, acesta este un lucru care ar permite, prin majorarea accizelor, taxei de viciu, nu stiu cum s-ar denumi aceasta, o diminuare esentiala la populatia care fumeaza.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule Guma,

Vreau sa va incredintez ca acel care a fumat o sa plateasca si 10 lei. Si aceasta o sa se rasfringa asupra finantelor din familie. Dar el, totodata...

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, oricum eu va rog pentru lectura a doua. Pentru lectura a doua va intilniti, discutati, aduceti argumente.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Cel mai bine este ca noi sa educam populatia, dar nu sa o constringem.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu facem acum discutii. S-a pus intrebarea si raspundem: da sau nu si atit.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dupa parerea mea, este o procedura ce tine de conceptie. Aceasta este la baza proiectului mentionat.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, da, se aproba in prima lectura.

 

Domnul Valeriu Guma:

Pe mine nu ma intereseaza mos Ion, care 45 de ani a fumat, pe mine ma intereseaza minorii, pe mine ma intereseaza studentii, pe mine ma intereseaza cum am vorbit, caci dumneavoastra ati spus: femeile gravide, minorii s.a.m.d. Ce este mai riscant cind un sofer care duce pasageri vorbeste la telefonul mobil sau fumeaza? Cit este de riscant traficul s.a.m.d.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guma,

Nu s-a mai propus ca sa fie respins, s-a propus ca sa

 

Domnul Valeriu Guma:

S-a dat un aviz negativ anume la aceste lucruri.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru, avizul negativ se va discuta in cadrul comisiei. Deci, in concept este de acum, se aproba in prima lectura. Se va discuta pas cu pas. In primul rind, ce v-ati referit la Conventie. In conventie se prevad principiile generale, dar mecanismul trebuie sa il gasim aici la noi in lege.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu m-am referit, doamna Presedinte, la un aviz...

 

Doamna Maria Postoico:

Asa ca pentru lectura a doua, desigur, veti discuta.

 

Domnul Valeriu Guma:

superficial, care a fost dat de comisia de baza, care nu a studiat serios si rog comisia sa lucreze asupra acestui proiect in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta va face, da.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna Presedinte.

Noi nu prea frecvent recurgem la o asemenea modalitate de examinare a proiectului, dar, totusi, daca am recurs si am auzit ca comisia propune ca proiectul prezentat, initiativa legislativa a domnului Guma sa fie aprobata in prima lectura, vrem sa expunem parerea, caci eu putin nu sint de acord cu asa propunere fara nici o modificare. De ce? Initiativa legislativa a colegului Guma prevede implicarea a trei legi: Legea cu privire la tutun si la produsele din tutun, Legea cu privire la publicitate si Codul fiscal.

Legea pe care noi vrem sa o luam ca baza este Legea cu privire la tutun si produsele din tutun, toate. In aceasta lege, eu vorbesc si pentru stenograma, si pentru comisia care o sa fie nevoita sa prelucreze aceste documente Si in legea care o sa fie luata ca baza se prevede... sint momente legate si de publicitate, care poate fi luata in vedere, legate si cu tutunul, care tot... o sa fie initiativele... poate fi luata in vedere. In ceea ce priveste modificarile Codului fiscal, aceasta este o problema care, in principiu, in acest moment, nu are nimic cu legea de baza pe care o sa o luam. De aceea, propunerea mea, daca aprobam in prima lectura initiativa legislativa a domnului Guma, ea trebuie sa fie aprobata in prima lectura, in afara de punctul 3, care prevede modificarea Codului fiscal. Atunci o sa fie corect.

Din cauza ca bugetul... deja mergem spre aprobare. Politica fiscala demult este aprobata in tara. Aceasta este necesar sa fie mentionat din cauza ca este o problema conceptuala. Si comisia mai departe o sa aiba posibilitate sa lucreze.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, de fapt, mai mult se refera la publicitate. Deci, la comisia care a fost sesizata in fond.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu cred ca, avind in vedere ca noi am eliminat transmisiunea directa, putem sa ne permitem luxul sa mai punem intrebari, sa mai vorbim. Noi nu incalcam niciodata regulamentul. De aceea, rog putina toleranta. Noi discutam un proiect foarte important. Si eu sint recunoscator ca comisia si fractiunea au de gind sa sustina in prima lectura, dar cu speranta ca o sa lucram activ in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta a fost propunerea, domnule presedinte. Pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

Poate nu o intrebare catre domnul vicepresedinte al comisiei, dar asa pentru informarea noastra, a tuturor celor care trebuie sa adoptam.

 

Doamna Maria Postoico:

Poate va acordam luare de cuvint?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu, nu, eu doua... Noi refuzam astazi, Guvernul refuza sa aprobe accizele la articolele de tutun. Nu demult am respins, dumneavoastra ati respins un proiect de Lege cu privire la majorarea accizelor la bauturile alcoolice tari. Vreau sa va spun ca am participat saptamina trecuta la Moscova la o conferinta internationala cu reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ai Bancii Mondiale.

Lumea este ingrijorata de mortalitatea majorata, circa 42 la suta din populatia apta de munca moare in rezultatul otravirilor cu alcool si al fumatului. Si accizele sint un instrument pe care l-au folosit in politici tarile membre ale Uniunii Europene. Daca noi tindem spre aceasta Uniune Europeana, de ce sa nu analizam foarte bine si sa folosim aceste instrumente care vor avea un efect de lunga durata asupra cetatenilor Republicii Moldova, care cunoastem in ce situatie sintem, tendinta de imbatrinire, plecati peste hotare, natalitatea stopata. De ce refuzam aceasta

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Buliga,

Luari de cuvint sau de ce? Luare de cuvint. De ce ne permite Regulamentul?

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Postoico,

Si intrebari, si comentari.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va stimez foarte mult, doamna Valentina, dar totusi este Regulamentul, daca vreti luare de cuvint, eu va ofer aceasta posibilitate.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu a fost luare de cuvint, a fost o informatie, la care tot avem dreptul.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, ati avut posibilitatea sa va folositi de ea.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnul coleg Guma trebuie sa recunoasca ca Guvernul, cind a iesit cu modificarea politica de accizare la articolele de tutun in anul curent, a luat mult din ceea ce a fost prevazut si este prevazut in lege. De aceea, absolut sint convins ca ceea ce este prevazut in anul curent, este un pas serios inainte in directiile propuse de domnul Guma. De aceea, este luata deja in vedere aceasta norma.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

 

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar prin aprobarea in prima lectura acest articol trebuie sa fie luat in vedere, ca, conceptual, nu poate sa fie sustinut la momentul actual.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, pentru lectura a doua se va lua in considerare.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa fac o precizare. Doamna Valentina a spus ca noi am respins propunerea sa majoram accizele pentru anul viitor. Nu asa. Noi am majorat accizele pentru anul viitor, dar nu in acea masura pe care a propus-o domnul. Dar accizele sint majorate.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Autorul.

 

Domnul Valeriu Guma:

Am dreptul si eu la un amendament.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, dumneavoastra aveti dreptul la replica.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc.

Eu sint de acord cu ceea ce a spus vizavi de procedura domnul Todoroglo, vizavi de accize. Ma rog, aceasta este prerogativa Guvernului. Imi pare rau ca iarasi nu s-a acceptat. Totodata, sint de acord ca trebuie prevazute termenele de intrare in vigoare a legii, cred ca tine de lectura a doua, ca producatorii au marfa in stoc s.a.m.d. Dar, drept concept, fac un amendament la legea mea, care, de la inceput, poate nu
mi-a venit. Imi pun intrebarea: care organ va implementa monitorizarea si controlul asupra acestor probleme? Si propun, si vin cu o propunere, ca exemplu, cum sint in alte tari europene, de format o agentie specializata privind reglementarea si controlul asupra tabacismului. Acesta este.

 

Doamna Maria Postoico:

Proiectul de lege a fost aprobat.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Pentru lectura a doua se poate de examinat in lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Guma:

Acesta este ca un amendament.

 

Doamna Maria Postoico:

La proiectul precedent, da, fiindca acolo se prevede.

 

Domnul Valeriu Guma:

Ca in stenograma sa fie si sa lucreze pentru...

 

Doamna Maria Postoico:

Vor lucra asupra acestui amendament.

Va multumesc, domnule presedinte. Da, atit.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura, dupa raportul prezentat de catre comisie, proiectul de Lege nr.1027. Cine este pentru aprobarea in prima lectura, rog sa voteze.

Multumesc.

Am spus in raportul comisiei si cu cele ce dumneavoastra ati mentionat, domnule Todoroglo, da. A fost clar, este stenografiat de acum. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1027 a fost aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1244 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Cine prezinta? Domnul Bolboceanu, da? Va rog. Doamna Valentina cred ca o sa va permita. Totusi, sinteti de partea cealalta. Pentru noi se accepta.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Vreau sa prezint proiectul de lege inaintat in Parlamentul Republicii Moldova de patru deputati: Dumitru Braghis, Bolboceanu, Malachi, Popovici. La 8 aprilie 2004, deci va dati seama ca acest proiect de lege se vaicara prin Parlament, de acum peste citeva luni va avea patru ani de zile. Spre regret, aceasta situatie, spre mai mare regret pentru ca majoritatea modificarilor pe care noi le-am propus inca in 2004 s-au regasit acum in proiectul de lege pe care ni l-a prezentat Guvernul, redactia noua a Legii cu privire la tutun si la produsele din tutun.

La elaborarea acestui proiect de lege noi am pornit de la faptul ca interzicerea publicitatii exterioare a produselor din tigari, la o etapa, a deplasat reclama de pe panourile de reclama pe gheretele specializate de realizare a produselor din tigari, in salile de cinema etc. Noi venim cu propunerea modificarii Legii cu privire la publicitate, unde proiectul de lege propune interzicerea oricarui tip de publicitate si promovarea articolelor din tutun, cu exceptia publicitatii indirecte a articolelor din tutun. Cu atit mai mult, proiectul de lege prevede ca publicitatea indirecta a tutunului si a articolelor din tutun trebuie sa fie insotita, in toate cazurile, de un avertisment privind dauna fumatului.

Prin modificarea Legii cu privire la tutun pe care o prevede acest proiect de lege, noi propunem ca realizarea produselor din tutun in raza institutiilor scolare si prescolare sa fie nu mai mica de 100 m.

Luind in considerare cele expuse si importanta promovarii in Republica Moldova a unui mod mai sanatos de viata a cetatenilor Republicii Moldova, noi rugam corpul de deputati sa sustina acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule Bolboceanu, si noi.

Intrebari catre autori sint? Nu sint.

Comisia, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Comisia a examinat initiativa legislativa de vreo citeva ori si vreau sa mentionez ca in acest proiect se propune modificarea si completarea Legii cu privire la publicitate si a Legii cu privire la tutun si produsele din tutun. Primul raport prezentat a fost negativ. Dar ieri noi inca o data am examinat problemele care sint in aceasta initiativa.

Si vreau sa mentionez ca ceea ce se refera la proiectul de Lege cu privire la tutun si produsele din tutun, aceasta este legea veche. Bineinteles, legea noua o sa abroge legea veche. Si propunerile care sint trebuie sa le utilizam si sa tinem cont de ele la finisarea legii care a fost discutata si votata astazi in prima lectura. Comisia, totusi, ieri a luat decizia sa sustinem in prima lectura aceasta initiativa si sa o comasam cu Legea care a fost discutata pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Deci, sint amendate doua legi. Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa la fel va lua in considerare aceste propuneri. Deci, comisia a propus aprobarea in prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Deci, pentru lectura a doua, cum ne-am inteles, sa luam in considerare propunerile inaintate.

Proiectul de Lege nr.3495 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, la fel sint amendate Legea cu privire la publicitate si Legea cu privire la tutun si produsele din tutun.

Prezinta domnul deputat Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Da, multumesc.

Imi pare rau ca unii deputati considera ca au mai multe drepturi aici, in Parlament, si ingradesc dreptul...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Valentina,

Eu va rog.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

Domnul Petrenco, microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Da, va multumesc inca o data.

Initiativa mea legislativa, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative are drept scop amendarea Legii cu privire la publicitate si a Legii cu privire la tutun si produsele din tutun. Necesitatea initierii unui asemenea proiect de lege a fost determinata de situatia alarmanta in domeniul protectiei sanatatii populatiei. In Republica Moldova prevalarea fumatorilor este de 46 la suta printre barbati, dar e destul de mare si printre femei. Aproape fiecare a opta femeie adulta fumeaza zilnic.

Citeva studii nationale au aratat ca in ultimii ani in jur de 3/4 dintre tineri de virsta intre 15 si 17 ani deja au incercat sa fumeze si aproape 1/3 din ei fumeaza regulat. Desi prevalenta baietilor e putin mai inalta decit a fetelor, aceste diferente sint foarte mici, mai putin de 5%.

Aproape 30 60 la suta din tineri au intilnit mesaje in mass-media anti fumat, in timp ce 60 85 la suta din ei au intilnit mesaje in media pro fumat. Totodata, este de mentionat ca, in prezent, in Republica Moldova la evidenta cu diagnosticul cancer pulmonar se afla 1514 persoane. In acelasi timp anual sint depistate aproximativ 800 de cazuri noi de cancer pulmonar in stadiul incipient.

Totodata, cheltuielile pentru tratamentul persoanelor care sufera de cancer pulmonar sint de aproximativ 25 de mii de lei. In aceste conditii, statul urmeaza sa ia masuri serioase pentru a reduce numarul de imbolnaviri de cancer pulmonar si altor maladii, cauzate de tabacism. Iar acest proiect de lege este una din masurile care ar putea contribui la prevenirea cresterii numarului de fumatori, prin excluderea publicitatii si informarii continue a populatiei despre dauna reala a fumatului.

In urma introducerii restrictiilor de catre Uniunea Europeana prin adoptarea Directivei nr.37 din 5 iunie 2001 privind apropierea dispozitiilor legale de reglementare administrativa ale statelor membre in materie de fabricare, prezentare si vinzare a produselor de tutun, numarul fumatorilor s-a redus cu aproximativ, sint diferite estimari, cu aproximativ 5 la suta. Implementarea legii urmeaza sa fie realizata peste sase luni de la adoptarea ei, argumentul principal este necesitatea oferirii unei perioade in care producatorii de produse din tutun sa se conformeze noilor reglementari, in special in ceea ce tine de ambalajul produselor din tutun. In contextul celor mentionate, rog sustinerea proiectului de lege mentionate.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari catre autor? Nu sint.

Va multumesc.

Comisia, domnul Dragomir.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Doamna Valentina,

Noi ne intelegem bine. Cred ca imi permiteti acolo?

 

Doamna Maria Postoico:

Daca am proceda cum prevede Regulamentul, dumneavoastra nu ati sta aici. Dar noi totusi va toleram.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimati colegi,

Prin proiectul de lege nominalizat se propune modificarea si completarea a doua legi: Legea cu privire la publicitate si Legea cu privire la tutun si la produsele din tutun. Proiectul de lege a fost avizat de catre toate comisiile parlamentare si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. De asemenea, la acest proiect a parvenit si avizul Guvernului. Deci, avize sint pozitive in sustinerea proiectului de lege. Concomitent formulindu-se unele propuneri pentru imbunatatirea acestuia, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune de a stabili un termen de intrare in vigoare a legii de un an de zile.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului a prezentat propuneri pentru ajustarea prevederilor proiectului la stipularile Directivei nr.2001-37CE in materie de imprimare pe cutiile de tigari a avertismentelor, precum si sub standardele pe care le contin tigarile. Tot de catre Directia juridica se propun unele amendamente privind formularea completarilor la articolul 19 din Legea cu privire la publicitate, precum si la articolul 13 alineatul (3) litera b) din Legea cu privire la tutun si la produsele din tutun.

Concomitent, in avizul Directiei juridice se mentioneaza ca in materialele aditionate la proiectul de lege lipseste fundamentarea economica, care ar tine cont de efectele economice si financiare vizavi de agentii economici din ramura. In contextul celor relatate si in urma dezbaterilor, comisia propune proiectul de Lege nr.3495 pentru prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr 3495. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4363 pentru completarea articolului 11 din Legea cu privire la tutun si la produsele din tutun.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
al Guvernului in Parlament:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Conceptual, proiectul respectiv se regaseste in proiectul adoptat anterior. In aceste conditii, noi consideram ca solutia aleasa de a fi adoptata in prima lectura si comasata pentru lectura a doua, este cea optima. Rugam sustinerea proiectului in prima lectura.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Comisia, va rog. Ce, pe domnul Cosarciuc de acum nu il tolerati, da?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, incalca Regulamentul. Nu, domnule Cosarciuc, cu tot respectul, nu.

 

Doamna Maria Postoico:

Probabil, data viitoare vom aplica prevederile Regulamentului pentru eliminarea din sala.

Va multumesc.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Comisia a examinat acest proiect de lege care propune ca sa fie interzisa comercializarea produselor din tutun si a tutunului la o distanta mai mica de 200 m fata de cel mai apropiat punct al hotarului institutiilor prescolare si de invatamint preuniversitar. In avizele sale, trei comisii permanente propun ca proiectul de lege sa fie examinat de catre Parlament, iar trei sa fie examinat si adoptat.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca distantarea comercializarii cu amanuntul a produselor din tutun de institutiile de invatamint nu va redresa situatia la capitolul asigurarea comertului in conditii legale. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie solicita Guvernului sa intreprinda sau sa vina cu propuneri cardinale in combaterea tabacismului. Proiectul de lege a fost supus expertizei de catre Centrul de analiza si prevedere a coruptiei, care, in raportul sau, mentioneaza, ca, desi intentiile autorului au un caracter nobil, implementarea in practica a prevederilor respective poate conditiona aparitia unor eventuale cazuri de coruptie si ca o consecinta inevitabila poate fi raspindirea mai larga a comertului ilegal cu tigari.

Analizind materialele aditionale parvenite asupra proiectului, Comisia sesizata in fond unanim a ajuns la concluzia ca majorarea distantei la care vor fi amplasate unitatile comerciale nu prezinta o garantie eficienta pentru diminuarea numarului de fumatori. Comisia considera ca combaterea fumatului in rindurile tineretului trebuie promovata prin politici, proiecte complexe bine chibzuite. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de lege pentru completarea articolului 11 din Legea nr.386 din 19 iulie 2001 cu privire la tutun si la produsele din tutun si propun sa fie respins.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Deci, a fost dat citire proiectului, adica raportului comisiei in legatura cu aceea ca a fost aprobat in prima lectura, conceptual, proiectul de Lege nr.3053, care si se refera si la acestea, la fel este amendat articolul 11. Cu atit mai mult, a fost propunerea unor colegi anume referitor la articolul 11. Eu propun in felul urmator. Deci, supun votului raportul comisiei si celelalte propuneri care au fost din partea dumneavoastra pentru acceptare.

Poftim, domnule Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte,

Eu am un singur argument, un argument in plus, comisia, la examinarea Legii cu privire la tutun si la produsele din tutun...

 

Doamna Maria Postoico:

Noi am inteles.

 

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

S-a mentionat inca o data ca aceasta norma 200 m nu este acceptabila si vom reveni pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Exact.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si cred ca ar fi normal ca noi sa acceptam respingerea acestui proiect de lege asa cum a propus comisia si la examinarea proiectului nr. 3053 in lectura a doua de acum sa revenim la articolul care prevede aceasta norma.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, eu supun votului, da.

Multumesc.

Supun votului respingerea proiectului de Lege nr.4363. Cine este pentru respingere, rog sa voteze. Majoritatea. Aproape unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4363 este respins.

Stimati colegi,

Referitor la chestiunile de pe ordinea de zi, deci, referitor la proiectele de legi de acum este epuizata. Trecem la urmatoarea chestiune aprobarea ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova in perioada 15 23 noiembrie. Ieri, Biroul permanent a adoptat Hotarirea cu privire la aprobarea proiectului ordinilor de zi si se propune domniei dumneavoastra ca sa acceptati sau daca aveti alte propuneri, va rog.

Totodata, as vrea sa mentionez ca majoritatea proiectelor prevazute pentru data de 9 sint incluse in proiectul ordinilor de zi pentru 15 23 noiembrie in legatura cu aceea ca vineri, miine sedinta nu va avea loc. Aceasta este hotarirea Biroului permanent, o parte mare din deputatii nostri se afla in delegatie si nu au posibilitate sa prezinte unele proiecte care au fost pregatite anterior. De aceea, miine nu va avea loc sedinta. Va aduc la cunostinta decizia Biroului permanent.

Microfonul nr.4, pentru ordinea de zi.

 

Domnul Igor Klipii:

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Tinind cont de faptul ca problema transmisiunilor in direct a fost deja abordata si domnul Presedinte Marian Lupu ne-a indemnat sa depunem cit se poate de repede proiectele de legi care ar conduce la solutionarea acestei probleme, am dat curs acestei invitatii si am prezentat din partea deputatilor Igor Klipii si Oleg Serebrian doua proiecte de legi. Unul pentru amendarea Regulamentului si altul pentru interpretarea lui. Deci, este vorba de proiectele nr.3633 si nr.3653. Pardon, nr.3666. Rog sa prevedem dezbaterea acestor proiecte in procedura de urgenta pentru sedinta viitoare a Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisiile care pregatesc rapoartele, care este situatia privind aceste proiecte?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati dupa examinarea in comisie le propune Biroului permanent.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, va multumesc.

Cine este pentru aprobarea ordinilor de zi ale sedintelor urmatoare din 15
23 noiembrie, rog sa voteze. Majoritatea.

Multumesc.

Stimati colegi,

Este ora 12.37. Ora Guvernului.

La microfon se invita Nicolae Esanu, reprezentantul permanent al Guvernului in Parlament, pentru a da raspuns domnului Secareanu si doamnei Cusnir referitor la implementarea legii. Deci, iata, vedeti, ne-a anticipat, deciziile si materialele sint pregatite pentru a raporta cum se implementeaza Legea cu privire la victimele represiunilor politice. Si daca veti avea intrebari, in continuare vom lucra asupra acestui subiect.

Poftim, domnule viceministru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

In urma masurilor intreprinse, inclusiv a sedintelor cu participarea reprezentantilor persoanelor supuse represiunilor politice, am constatat ca problemele invocate pot fi clasificate in doua categorii. Prima se refera la functionarea comisiilor speciale create in teritoriu de catre autoritatile publice locale si a doua la aplicarea regulamentului aprobat de catre Guvern.

In partea ce se refera la functionarea comisiilor teritoriale, mentionam ca, pornind de la principiul autonomiei locale, acestea nu sint subordonate Guvernului si Guvernul nu poate intreprinde masuri privind functionarea eficienta a acestora, poate doar veni cu sugestii si propuneri privind eficientizarea functionarii comisiilor.

Noi am organizat mai multe sedinte in cadrul carora au fost invitati reprezentantii comisiilor teritoriale si am supus dezbaterilor toate problemele care apar in activitatea comisiilor, fiind date recomandari atit membrilor comisiei, cit si, in cazurile necesare, catre organele statale, cu care trebuie sa conlucreze aceste comisii.

Inclusiv, la solicitarea comisiilor teritoriale, Ministerul Justitiei a pregatit si a remis tuturor in teritoriu lista expertilor care urmeaza sa faca evaluarea bunurilor. Avind in vedere ca una din problemele fundamentale ridicate de catre persoanele supuse represiunilor politice este problema lipsei in teritoriu a informatiilor despre persoanele care efectueaza expertiza.

In ceea ce priveste problemele privind aplicarea regulamentului aprobat de catre Guvern, prin care s-a stabilit mecanismul de restituire a valorii bunurilor sau achitarea compensatiilor si modul de repartizare a cheltuielilor din buget. mentionam ca, pe data de 6 februarie, in cadrul Ministerului Justitiei, a avut loc o sedinta a Comisiei guvernamentale pentru victimele represiunilor politice si a unei Comisii speciale, instituite in baza dispozitiei Primului-ministru in rezultatul actiunilor de protest desfasurate de catre persoanele supuse represiunilor politice, cu participarea persoanelor respective in cadrul careia a fost discutat proiectul de amendare a regulamentului pregatit de catre Ministerul Justitiei si coordonat cu organele interesate.

In cadrul proiectului respectiv vor fi eliminate o serie de probleme care au fost invocate anterior drept piedici in exercitarea dreptului categoriilor respective de persoane. Si aici ma refer la eliminarea din regulament a prevederii cu privire la necesitatea prezentarii certificatului privind faptul ca anterior nu au fost platite despagubiri. Se preconizeaza ca aceasta informatie va fi solicitata de catre comisii de la autoritatile publice locale.

A doua problema se refera la eliminarea din prevederile regulamentului a obligativitatii prezentarii legitimatiei, avind in vedere faptul ca majoritatea autoritatilor publice locale nu au asigurat eliberarea acestor legitimatii.

In acelasi timp, s-a constatat ca exista unele probleme de natura conceptuala, care au fost bazate pe prevederile initiale ale legilor si care, cu parere de rau, in momentul de fata nu pot fi solutionate. Si aici as mentiona, in primul rind, problema in ceea ce priveste prezentarea certificatului de mostenitor. In varianta initiala a legii s-a prevazut: Bunurile pot fi restituite sau despagubirile pot fi achitate doar persoanelor supuse represiunilor politice sau mostenitorilor acestora.

In prezent, nu exista nici o posibilitate de a exclude acest mecanism, fara a genera un sir infinit de conflicte, pe de o pare, intre persoanele respective si, pe de alta, parte intre stat si autoritatile publice de o parte si aceasta categorie de persoane, fapt care va fi generat de aceea ca, in lipsa acestui certificat de mostenitor, nu exista si nu poate fi inventat un alt mecanism de identificare a persoanelor indreptatite de a primi bunurile sau valoarea acestora.

In masura in care am putea, eventual, sa venim cu propunerea ca sa fie platite oricarei persoane, care va justifica o legatura de rudenie cu aceste persoane, noi vom genera raspunderea ulterioara a statului prin faptul ca mostenitori pot sa fie si alte persoane decit rudele. Si statul nu o sa poata elibera niciodata de raspundere, afirmind ca a platit altor persoane decit celei care poseda certificat de mostenitor.

A doua problema este problema eliberarii certificatelor privind componenta bunurilor pe care le-au avut persoanele. Si aici este un mecanism, noi recunoastem, care genereaza unele probleme, dar acest mecanism a fost ales de legiuitor in varianta initiala a legii, astfel incit la momentul actual noi nu putem sa il inlocuim cu un alt mecanism.

Deci, in masura in care legea porneste de la conceptul ca se restituie doar bunurile pe care persoana le-a avut si le-a pierdut efectiv in rezultatul represiunilor politice, astazi nu poate fi identificat un alt mecanism prin care am putea sa determinam care sint aceste categorii de bunuri.

Sugestia care a venit si in cazul acestor discutii si asupra carora noi o sa mai discutam in continuare de a permite demonstrarea prin martori este contrara tuturor principiilor de drept. Avind in vedere ca marturiile pot fi depuse doar in cadrul unor procese, in cadrul in care persoana care depune marturii, trebuie sa fie preintimpinata despre raspunderea penala si sa urmeze sanctiunile.

Cu atit mai mult, trebuie sa intelegem ca este foarte putin plauzibil ca o persoana poata sa depuna marturii despre componenta bunurilor unei persoane care au fost 40 de ani in urma. Eventual, cu privire la alte probleme, daca este necesar eu pot sa vin cu informatii.

Voi adauga, in final, doar ca noi am convenit cu reprezentantii persoanelor supuse represiunii politice ca urmeaza sa avem fie astazi, dar, cred ca astazi deja nu o sa mai reusim, fie miine, o sedinta in care sa discutam inca o data proiectul de amendare a regulamentului, care urmeaza sa fie remis Guvernului pina la sfirsitul acestei saptamini sau la inceputul saptaminii viitoare.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult, domnule viceministru.

La ora actuala, noi avem primite in comisie peste 500 de adresari, fie in scris, fie verbal. Oamenii, de cele mai mult ori, isi exprima ingrijorarea in legatura cu faptul ca ei nu se vor incadra in termenul de prescriptie pentru depunerea cererii de restituire a bunurilor de care au fost deposedati.

Acest lucru se intimpla si din cauza unor prevederi, despre care ati pomenit dumneavoastra, ale Regulamentului Guvernului, care a fost adoptat. Si ma refer, in primul rind, la punctul 5, litera g), care prevede: In caz de necesitate, Comisia speciala este in drept sa solicite si alte acte relevante, pe care persoana le detine sau le poate obtine suplimentar. Care ar fi aceste acte? Pentru ca acesta este un motiv ca orice cerere a cetateanului sa fie respinsa. Oamenii nu stiu, lor nu li s-a explicat. Si in majoritatea adresarilor catre Comisia noastra figureaza aceasta problema. Ce parere aveti in acest sens?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi am discutat si aceasta problema. Am identificat in cadrul Comisiei speciale un mecanism, cu care au fost de acord aproape toti, pentru a solutiona problema acestui termen, sa amendam putin mecanismul de depunere a cererilor si sa stipulam expres: orice persoana poate depune cererea fara a fi obligata ca, la momentul depunerii cererii, sa fie anexate careva documente, ulterior, Comisia, acordindu-i termen pentru prezentarea documentelor, astfel incit cererea sa poata fi depusa in termen, apoi examinarea putind avea loc si dupa expirarea acelui termen, pe care il invoca toti de un an.

Dar vreau sa mentionez ca aceasta este doar o propunere, care inca nu a fost coordonata cu toate organele interesate, dar noi speram ca va fi acceptata de catre Guvern, astfel incit va fi solutionata si aceasta problema.

Formulind foarte succint, as spune eu, sint de acord ca la aceasta problema trebuie sa revenim astfel incit sa evitam situatia in care persoanele, din motive de procedura, sa nu isi poata valorifica dreptul.

Pentru noi este foarte important sa examinam in esenta cererea persoanelor, astfel incit oricine care este indreptatit sa poata sa isi depuna o cerere, ca ea sa fie examinata in mod obiectiv si sa poata primi fie bunurile, fie despagubirea. Dar, in acelasi timp, noi avem nevoie sa asiguram excluderea posibilitatii de a depune cereri abuzive, adica de persoane indreptatite, cazuri care s-au atestat in practica.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Bine, si cind faceti lucrul acesta, caci au ramas mai putin de doua luni pina la sfirsitul anului, cind se incheie anul, un an de zile de la intrarea in vigoare a legii? Si notiuni de tipul si alte acte relevante si in caz de necesitate creeaza mari probleme cetatenilor.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Din cite stiu eu, nu a fost invocat nici un caz. Sint invocate, dar teoretic. Deci, nu a existat nici un caz practic, in care comisia ar fi respins vreo cerere din motivul invocat de dumneavoastra alte documente. Deci, problemele deocamdata concrete care au aparut se refera la prevederile exprese ale Regulamentului si la lista documentelor expres prevazute. Dar ati spus cind. Noi sintem constienti de aceasta, de faptul ca este necesara adoptarea urgenta. Anume prin aceasta si se explica faptul ca Primul-ministru a decis sa fie creata o comisie speciala, care, in termen de 10 zile, care expira luni sau marti, eu acum, cu parere de rau, nu am indicatia Primului-ministru, sa ma la termen. Si luni sau marti trebuie deja sa fie propusa Guvernului solutia, inclusiv amendarea Regulamentului despre care eu vorbesc.

Domnul Stefan Secareanu:

Sinteti de acord ca oamenii nu sint bine informati in aceasta problema si ca Guvernul ar fi necesar sa solicite Radioului si Televiziunii Publice sa organizeze niste emisiuni cu reprezentantii Guvernului, cu dumneavoastra in persoana ca sa explicati toate aceste amanunte cetatenilor?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi sintem constienti de faptul, dar nu este atit de usor de realizat in practica toate intentiile pe care noi le avem. Spre exemplu, pot sa va spun ca noi am solicitat, in repetate rinduri, de la comisiile teritoriale sa ni se prezinte informatia despre comisii, despre regimul de lucru al comisiei, astfel incit noi sa putem disimila aceasta informatie. Si noi, cu parere de rau, inca nu am primit-o. Eu chiar saptamina trecuta am mai semnat un demers la adresa comisiilor. Eu am mentionat ca realizarea legii este atribuita comisiilor teritoriale. Noi putem sa le ajutam, dar nu putem sa le dam indicatii si nu trebuie sa le controlam cum ei lucreaza, avind in vedere ca sint independenti de autoritatea centrala.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Puteti sa le recomandati ceva, sa le veniti in ajutor, avind in vedere ca au fost alegerile locale si ca sint administratii noi in toate raioanele si multe lucruri nu sint cunoscute, inclusiv pentru acei care constituie aceasta comisie.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi am facut. Am spus, noi chiar am convocat o sedinta la care eu sase ore incontinuu am discutat cu reprezentantii comisiilor teritoriale si am raspuns absolut la toate intrebarile pe care le-au pus ei si, ulterior, acelor intilniri, noi am intreprins masuri care se refereau la identificarea unor mecanisme de depasire a problemelor care au aparut. Spre exemplu, am vazut ca si in Parlament a parvenit, noi am trimis o circulara catre toti notarii, cum poate fi solutionata problema eliberarii acestor certificate de mostenitori. Si noi am identificat care este acel mecanism practic si am explicat notarilor cum poate fi solutionata aceasta

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule ministru.

Mie mi se creeaza impresia ca problemele sint multe si multe dintre ele sint create artificial, astfel incit prevederile legii sa nu fie implementate cu buna stiinta.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In ajutorul domnului ministru eu am inaintat o interpelare catre toate executivele sa imi prezinte unde sint constituite aceste comisii, care este regimul lor de lucru? Asa ca imediat cum primesc raspunsul, eu am sa va prezint toate aceste materiale.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule viceministru, pentru ulterioara informatie primita care, intr-adevar, este mult mai clara decit acele pe care le-am primit pe parcurs la mai multe intrebari si interpelari. Eu as vrea, suplimentar, sa va intreb la acel certificat, caci persoana trebuie sa aduca un certificat ca nu a mai primit anterior compensatii. Oare nu are Guvernul acea lista a persoanelor care au primit deja aceste compensatii? Ca sa nu umble fiecare. Va inchipuiti, el trebuie sa mearga acolo de unde a fost represat ca sa caute si nu mai gaseste, s-au schimbat primarii, s-au schimbat toti si nu mai gaseste acel certificat ca sa il prezinte si atunci ce ne facem?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu am fost surprins, de asemenea, cind am inceput sa ma ocup de aceasta problema, ca lipseste, intr-adevar, aproape cu desavirsire informatia despre ce s-a facut anterior. Am spus ca in cadrul comisiei... ultimul si Ministerul Finantelor a renuntat la prevederile, la pozitia de a amenda regulamentul si de a exclude acel certificat. Deci, daca Guvernul accepta amendamentele acceptate de catre celelalte organe, acest certificat nu va mai fi obligatoriu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Imi pare bine si vreau sa vin cu o sugestie. Eu, spre exemplu, in raionul Calarasi am trimis scrisoare fiecarui primar, la toate 28 de primarii. Si vreau sa va spun ca trei patru primari pe zi ma telefoneaza si sint foarte bucurosi sa rezolve aceasta intrebare. Adica nu este lasat tot pe seama comisiei raionale care nu are direct... si i-as ruga pe colegii mei sa ne impartim cumva raioanele si sa... caci toti dorim ca legea sa functioneze si sa faca bine. Impartiti raioanele si sa vedeti cit de usor va fi ca sa solutionam aceasta problema mai repede si in timp si sa fie multumiti si acei care ne picheteaza, si Guvernul, si Parlamentul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi o sa va fim recunoscatori pentru acest suport, pentru ca noi, avind in vedere ca sintem desemnati de Guvern responsabili, dar nu avem pirghii de a influenta nemijlocit situatia pe loc, sintem foarte limitati in posibilitati. Putem doar solicita informatii de pe loc si putem remite informatii comisiilor, care le valorifica in dependenta de capacitatea comisiilor, care, trebuie sa recunoastem, avind in vedere faptul ca, in rezultatul alegerilor au avut loc schimbari in administratia publica locala, au nevoie inca de a studia care sint prevederile legii si modalitatea de aplicare a Regulamentului.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu am vrut sa fac o sugestie domnului ministru Esanu. Dumnealui a spus ca exista un impediment in identificarea informatiei exacte cu referire la averile pe care le detineau cetatenii Republicii Moldova in acea perioada, in ajunul deposedarilor abuzive.

Vreau sa va spun, in calitate de cercetator stiintific, ca in arhivele noastre exista date foarte exacte: in perioada celui de al doilea razboi mondial, administratia romaneasca a efectuat un fel de recensamint al averilor mobile si imobile ale taranilor nostri, in special in spatiul rural. Si pot fi ridicate aceste documente de arhiva si reconstituim exact care erau averile acestor persoane. Prin intermediul invitarii unor martori pe care dumneavoastra ii contestati, dreptul poate fi reconfirmat ca in perioada corespunzatoare respectivul proprietar detinea o casa, o moara, pina si pasarile au fost trecute in evidenta.

 

Doamna Maria Postoico:

Si animalele ...

 

Domnul Ion Varta:

Deci, putem reconstitui acest tablou si putem face o evaluare.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, in aceasta baza si se prezinta. In baza acestor documente.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Ar fi excelent, daca ar fi atit de usor de solutionat problema. Dar, totusi trebuie de tinut cont ca pe teritoriul respectiv a avut loc un razboi. Deci, noi nu putem sa luam niste date din arhiva, anterioare, si sa le folosim pentru a determina exact componenta valorii bunurilor sau componenta bunurilor pe care le-a detinut o persoana. Trebuie sa mai tinem cont de faptul ca, in conformitate cu legea, urmeaza sa fie restituite bunurile care au fost trecute in proprietatea statului sau a administratiilor publice locale.

Noi nu putem sa stim daca toate bunurile au fost preluate de catre stat sau o parte au fost preluate de catre locuitorii acelorasi localitati. Noi am solicitat informatii de la Serviciul de Informatii si Securitate, de la Ministerul de Interne, am analizat dosarele persoanelor supuse represiunilor politice si problema, intr-adevar, este foarte complicata.

 

 

Domnul Ion Varta:

Deci, cu documentele de arhiva, plus martorii oculari poate fi reconstruit tabloul, daca se doreste.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim, domnule ministru.

La microfonul central se invita domnul Igor Colenov, director general al Serviciului Graniceri, pentru a da raspuns la interpelarile domnilor Braghis si Onceanu cu privire la motivul neadmiterii in tara a delegatiei romane ce venea la Hramul Chisinaului.

 

Domnul Igor Colenov director general al Serviciului Graniceri:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimata doamna Presedinte,

Onorat Parlament,

Referitor la interpelarea domnilor deputati Anatolie Onceanu si Dumitru Braghis privind situatia creata pe data de 12 octombrie 2007 in punctul de trecere Leuseni pot sa mentionez urmatoarele.

Nepermiterea in Republica Moldova a cetatenilor romani a fost efectuata din urmatoarele considerente: tentativa de a trece frontiera de stat, incalcind regulile de regim ale punctului de trecere si anume intentia de a treace fara rind prin pista de control, destinata corpului diplomatic, in lipsa pasapoartelor si numerelor de inregistrare al autoturismelor, ce ar confirma statutul de diplomati al ultimilor.

Aceste persoane si unitatile de transport au fost returnate pentru a trece control in modul stabilit la inceputul rindului. Si lipsa asupra conducatorului unitatii de transport a asigurarii auto pentru Republica Moldova, fapt despre care a fost informat. Ulterior, dupa prezentarea asigurarii, li s-a permis intrarea in Republica Moldova.

La aceasta se poate adauga ca putem vorbi despre un caz unic. In ziua de
12 octombrie in tara au intrat circa 2500 de cetateni romani si peste 16 mii de cetateni ai altor state, fara nici o intirziere. Media de traversare prin punctul de trecere a frontierei de stat Leuseni constituie circa 2500 de persoane pe zi.

Pentru neprezentare a fost creat grupul de lucru pentru studierea situatiei in acest domeniu si pentru neprezentarea la timp a raportului privind situatia mentionata persoanele responsabile au fost sanctionate disciplinar.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Da. Scuzati.

Domnule general Colenov,

O parte din aceste motive, pe care le invocati acum, le-ati nascocit din mers, fiindca, initial, dumneavoastra declarati ca aceste delegatii, carora nu li s-a permis trecerea la granita, pur si simplu, au incercat sa se strecoare pe linga rind.

Informatie imediat preluata si tirajata de toti ... din presa puterii cum de alde Staris. Au incercat sa se strecoare pe linga rind, in timp ce au stat cite 10 ore in vama. In legatura cu aceasta, eu am doua intrebari la dumneavoastra.

Prima intrebare. Cum explicati faptul ca acestor delegatii nu li s-a permis trecerea granitei nici la rugamintea Primarului general Chirtoaca, prezent in vama, fara nici o motivatie concreta la moment. Eu vreau sa repet, fara nici o motivatie concreta. Cind granicerii erau intrebati, de ce nu vreti sa le dati drumul, ei aratau cu degetul in sus.

Astfel au marturisit si membrii delegatiilor si Primarul Chirtoaca, si oficialitatile prezente ale Ambasadei romane la granita.

Cum explicati acest lucru?

 

Domnul Igor Colenov:

Noi explicam ca intelegerile preventive cu privire la sosirea a carui delegatie la adresa Serviciului Graniceri nu au parvenit. Si la indeplinirea obligatiunilor de serviciu personal Serviciul Graniceri se supune exclusiv legii si serviciile ... Alte persoane si domnul Chirtoaca nu are dreptul de a se implica in activitatea personalului.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Colenov,

Eu va intreb una si dumneavoastra raspundeti altfel. Granicerii cind erau intrebati nu au invocat nici o astfel de motivatie pe care o spuneti acum. Si cind ii intrebau, ei aratau cu degetul in sus.

 

Domnul Igor Colenov:

Granicerii au turnat.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Cine de sus a dat aceasta indicatie, cine in aceasta tara are putere sa dea indicatii ca granicerii sa nu...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Onceanu,

Cu o voce mai...

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu am pus intrebarea... (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Noi auzim, nu sintem surzi, mai..

 

Domnul Igor Colenov:

Eu personal nu am dat nici o indicatie privind acest caz.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Dumneavoastra nu ati dat.

Bine, intrebarea a doua. Eu am inteles. Intrebarea a doua.

Domnule Colenov,

12 octombrie, vineri, zi de munca, conflictul, aceste incidente la granita au loc nu o oradoua, dar toata ziua. Unele delegatii au fost 10 ore, unde ati fost dumneavoastra in zi de munca, conducerea, caci nici presa, nici Primaria, nici Ambasada nu putea da de dumneavoastra ca sa hotarasca o problema care s-a iscat la granita.

Unde ati fost dumneavoastra personal in zi de munca?

 

Domnul Igor Colenov:

Eu nu detin informatia pe parcursul intregii zile au fost incalcari in punctul de trecere Leuseni. A fost caz unic, undeva la ora 10, 11 seara si pentru aceea si au fost sanctionati colaboratorii Serviciului Graniceri, pentru neprezentarea la timp a raportului.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Bine.

Domnule Colenov,

Ascultati, va rog, concluzia pe care vreau s-o fac eu sau Guvernul. Guvernul trebuie sa va elibereze pe dumneavoastra din functie.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Onceanu,

Dumneavoastra daca aveti intrebari...

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Fiindca sintem la acest serviciu, pur si simplu, de mobila, cum aveti in zile de munca... nici nu posedati si nici nu puteti sa influentati situatia sau dumneavoastra cred ca, pur si simplu, sinteti o cirpa in picioarele lui Voronin, el face murdaria, dumneavoastra o stergeti.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Onceanu,

Eu va rog.

Va multumim, domnule Colenov. Luati loc.

Domnule Colenov,

Sinteti liber.

La microfonul central se invita domnul viceministru al agriculturii si industriei alimentare Stefan Calancea, pentru a da raspuns la interpelarile care au fost inaintate de catre doamna Cusnir si domnul Cosarciuc. Deci, le mentionati pe rind.

 

Domnul Stefan Calancea:

Onorat Parlament,

La interpelarea doamnei Cusnir vreau sa comunic ca in comuna Pelivan nu este Cooperativa Agricola Criscum, ci este Societatea cu Raspundere Limitata Criscum agro, al carei fondator aceste domnul Griza. Conform datelor prezentate de la Primarie, dinsul arendeaza 126 de hectare de teren agricol pe un termen de 3 ani. Si, potrivit ultimei informatii, acest termen de arenda deja a expirat.

Totodata, pamintul a fost arendat cu scopul cresterii legumelor si cartofului. Conform datelor statistice, in anul 2007 a semanat 120 de hectare cu floarea soarelui si 6 hectare cu rosii a insamintat. Insa, conform datelor prezentate de Primarie, din cauza secetei si altor cauze, acest pamint nu a fost prelucrat.

Conform hotaririi Guvernului subventiile, cite 200 de lei la hectar, au fost alocate producatorilor agricoli care pentru pregatirea terenului si insamintarea cu culturi de toamna la momentul actual terenul respectiv nu este prelucrat, nu este insamintat, de aceea societatea cu raspundere limitata nu a putut sa beneficieze de careva subventii in acest context.

Totodata, vreau sa spun ca domnul Griza a avut un contract individual cu reprezentanta Firmei Baer in Moldova de la care a luat prin contract o instalatie de irigare. Conform contractului, dinsul trebuia sa achite in rate. La momentul respectiv, dinsii nu si-au onorat obligatiunile contractuale in urma carui fapt reprezentantul Firmei Baer i-a retras aceasta instalatie de irigare.

Daca este necesar suplimentar, aceasta informatie este perceputa de la Primarie si de la directia agricola raionala. Suplimentar, vom incerca sa identificam si alte cauze, si alte probleme invocate in interpelare si, ulterior, o vom informa suplimentar pe doamna deputat Cusnir.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Desigur, ati avut putin timp ca sa examinati aceasta interpelare, caci ea are radacini de 3 ani in urma. Cum puteau sa isi onoreze angajamentele, nu este vorba de Firma Baer, care este producatorul acestei instalatii de irigare, este vorba de corporatia de finantare rurala care a impus un credit in conditii foarte... cum le am numit eu, chiar conditii mortale.

Si aceasta familie care si-a introdus banii cistigati peste hotare a ramas acum sa plateasca aceasta instalatie luata din anul trecut fara a le da posibilitate sa se foloseasca de ea si sa poata rambursa creditul, ramin fara casa care au avut-o si cu
2 copii in strada. Iata, astazi, ce inseamna sa incepi o afacere in Republica Moldova. Si de aceea eu cred ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare trebuie sa continue si, pina la urma, impreuna sa dam de capul celuia, fiindca in satele vecine aceste instalatii Bauer au fost date pe degeaba, numai ca sa fie si vin ajutoare foarte mari in agricultura. Adica, acesti oameni care platesc creditul au ramas si fara instalatie, si fara ajutoare din partea Guvernului, si lasati la cheremul nu stiu cui. Daca se adreseaza cu o cerere la raion acolo nu o primeste.

Da, desigur, dupa ce au scos aceste 120 de hectare din situatia... care erau din banii proprii, acum se gasesc multi doritori si rivnitori de a lua aceste 120 de hectare. Iata, aici aveti mult de lucru. Si vreau in continuare sa ne ocupam impreuna si sa vedem ce se intimpla in comuna Cismea, Pelivan si in alte locuri cu familiile tinere care vor sa se ocupe de agricultura.

 

Domnul Stefan Calancea:

Bine. Si, totodata, cred ca este cazul de niste realitati contractuale si care tin de competenta instantei de judecata, chiar si intre Corporatia de Dezvoltare Rurala cu agentul economic respectiv din agricultura. Ceea ce tine de competenta ministerului, bineinteles, noi vom face tot posibilul ca sa amelioram situatia.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Desigur, trebuie sa se implice aici Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Nu pot aceste persoane, care au ramas in drum, sa mai dea in judecata.

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, raspuns la urmatoarea intrebare.

 

Domnul Stefan Calancea:

Urmatoarea interpelare este a domnului deputat Valeriu Cosarciuc, ce tine de executarea Legii privind fondul piscicol, pescuitul si piscicultura si transmiterea iazurilor din gestionarea ministerului in gestionarea Agentiei Moldsilva.

La prima parte a intrebarii vreau sa accentuez urmatoarele. de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, de comun acord cu Asociatia Piscicola si alte organizatii neguvernamentale din domeniu, a fost elaborata Strategia dezvoltarii pisciculturii, ca parte componenta a Strategiei de dezvoltare a sectorului agroalimentar 20062015. Este elaborat si aprobat Programul de dezvoltare a pisciculturii pentru perioada anilor 20022015, aprobat prin ordinul ministerului. A fost efectuata atestarea de stat a intreprinderilor piscicole. A fost elaborata si aprobata ulterior Hotarirea Guvernului nr.51 cu privire la unele masuri de ameliorare a activitatii ramurii piscicole si de reglementare a modului de utilizare.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

O secunda, iata, domnul Cosarciuc imi da de stire ca dumnealui a primit raspuns in scris si are numai, probabil, o intrebare oarecare pentru precizare.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Eu am vrut, daca dumneavoastra ati vrut sa cititi din aceasta informatie, sa cititi chestia ce tine de delimitarea competentelor conform Legii privind fondul piscicol, pescuitul si piscicultura. Si la delimitarea competentei e scris foarte clar: Este responsabil de aceasta lege Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si atit.

Adica, in aceasta lege nu se gaseste care sint competentele Agentiei Moldsilva. Si, de aceea, eu am vrut sa va intreb, totusi, domnule ministru, in baza carei legi a fost elaborat proiectul de Hotarire al Guvernului cu privire la transmiterea in gestiunea Agentiei Moldsilva a lacurilor din gestiunea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare?

Fiindca dumneavoastra v-ati referit la articolul 6 din Legea cu privire la administrarea si deetatizarea proprietatii publice, dar in acest caz articolul 6, alineatul (1), litera a) spune: atunci cind o agentie sau o institutie a statului are aceasta competenta. Dar Moldsilva nu are competenta, conform legii, in privinta promovarii politicilor in domeniul pisciculturii si, mai mult decit atit, in domeniul gestionarii acestor bazine acvatice.

 

Domnul Stefan Calancea:

Agentia de Stat Moldsilva este in structura Guvernului si Guvernul a decis, in baza articolului respectiv din legea invocata de dumneavoastra, ca sa fie transmisa Agentiei Moldsilva. Probabil, au fost luate in considerare, in primul rind, aspectul ecologic si capacitatile acestei Agentii de a gestiona aceste iazuri, aceste suprafete de apa, deoarece va dati bine seama ca in ultimul timp, in ultimii 15 ani, incepind de la acele fisii de protectie care trebuie, conform cerintelor ecologice, sa fie si terminind cu spalarea cernoziomului, care se duce in aceste iazuri, provoaca probleme ecologice destul de serioase. Probabil, din aceste considerente a fost luata decizia in baza legii pe care am nominalizat-o.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Atunci degeaba ati incercat sa cititi ce a facut Ministerul pentru ca legea sa fie implementata, ca ati elaborat programul, strategia s.a.m.d., daca dumneavoastra in continuare nu va veti ocupa de aceste bazine acvatice.

Si in acest caz, stimati colegi, este, sa spunem asa, o incalcare flagranta a legislatiei Republicii Moldova, fiindca atunci se transmite in gestiunea unei institutii a statului o proprietate cind, conform legii, aceasta institutie are aceste competente, dar, conform Legii in vigoare cu privire la fondul piscicol, pescuit si piscicultura aceste competente le are numai Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare in partea care tine de zootehnie si Ministerul Mediului in ceea ce tine de resursele naturale. Si nu este absolut implicata aici Agentia Moldsilva. Ea are problemele ei legate de vinzarea padurii si alte chestiuni, de care se ocupa cu foarte mare succes.

 

Domnul Stefan Calancea:

Ce tine de competentele Ministerului vizavi de elaborarea si monitorizarea politicilor in domeniul zootehnic, inclusiv piscicultura, ramin pe seama Ministerului si vom conlucra si in continuare cu Moldsilva si cu alte institutii ale administratiei publice centrale ale Republicii Moldova.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati uitat sa spuneti care a fost avizul Ministerului la acest proiect de hotarire. Dar cred ca de acum este foarte clara pozitia Ministerului, care, in principiu, acest Minister al Agriculturii si Industriei Alimentare mai repede s-ar debarasa de toata agricultura, sa ramina numai ca denumire de minister si atit.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Continuam Ora Guvernului. Intrebari si interpelari. Incepem de unde?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Eu am o interpelare foarte scurta, doamna Presedinte al sedintei.

Desigur, interpelarea respectiva as fi vrut s-o adresez catre administratia publica locala a municipiului, conform Regulamentului nu este posibil, am sa rog prin intermediul Ministerului Administratiei Publice sa mi se prezinte o informatie.

Ieri, venind din nordul Republicii Moldova, m-am bucurat foarte mult vazind pe toti stilpii din Chisinau stegulete rosii s.a.m.d. Am o intrebare si as ruga sa mi se prezinte raspuns: cine a plasat aceste drapelute? Cine a autorizat? Daca a existat o autorizare? Si daca au existat si cheltuieli financiare, cine le-a executat? Interpelare scurta. Si sper ca si raspunsul va fi la fel de scurt.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vasile Balan

Multumesc.

Intrebarea o adresez Ministerului Finantelor al Republicii Moldova. In urma unor hotariri de Guvern, la articolele 111.20 si 111.21 in bugetele locale au fost prejudiciate primariile si trebuiau facute niste transferuri. Daca luam, spre exemplu, Primaria din Hincesti, Sarata Galbena 700 lei trebuia sa aiba transfer in urma acestor hotariri, dar deocamdata nu sint.

Mai mult ca atit, in urma majorarii salariilor unor categorii, primariile, din banii lor au achitat aceste salarii si acum transferurile nu le-au primit. Intrebarea mea este: in cite primarii si care este suma pentru a stringe decalajul dintre ceea ce a fost si ce trebuie sa transfere Ministerul Finantelor?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Intrebarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova. Este cunoscut regretatul fapt ca la 23 iunie 2007 zona de nord a Republicii Moldova a fost grav afectata de calamitati naturale: ploi abundente insotite de vint puternic si grindina. Ca urmare, au avut de suferit cetatenii Republicii Moldova prin distrugerea acoperisurilor caselor de locuit, partial si integral, si a obiectelor de menire sociala.

Au suferit mult cetatenii primariilor Edinet si Bratuseni. Situatia a fost estimata de catre o Comisie speciala, formata din reprezentantii primariilor respective si reprezentantii Departamentului Situatii Exceptionale. Conform raportului efectuat de catre aceasta Comisie speciala, primaria Edinet avea nevoie de 40 933 bucati foi de ardezie si 3 470 metri patrati de sticla, inclusiv pentru satul Alexandreni, care fac parte din aceasta Primarie 20 775 foi de ardezie si 2 325 metri patrati de sticla.

Primaria Bratuseni, pensionarii, invalizii si familiile socialmente vulnerabile au avut nevoie de 25 992 foi de ardezie si de 487 metri patrati de sticla; Liceul Teoretic de 800 foi de ardezie si 400 metri patrati de sticla; Gimnaziul din satul Bratusenii Noi 600 foi de ardezie si 100 metri patrati de sticla; Gradinita de Copii din satul Bratuseni 744 foi de ardezie si 250 metri patrati de sticla; Gradinita de Copii din satul Bratusenii Noi 400 foi de ardezie si 60 metri patrati de sticla; Biblioteca satului Bratuseni 200 foi de ardezie si 250 metri patrati de sticla; Casa de cultura a satului Bratuseni 430 foi de ardezie si 9 metri patrati de sticla; edificiul Primariei 120 foi de ardezie.

Guvernul Republicii Moldova, in urma raportului efectuat de catre Departamentul Situatii Exceptionale, a emis Hotarirea nr.771 din 2 iulie 2007 privind eliberarea unor bunuri materiale din rezervele de stat.

Luind in considerare faptul ca au fost folosite bunuri materiale publice gratis, rog sa mi se prezinte un raport amplu, dar nicidecum nu numai cifre generale ale foilor, numarul foilor de ardezie si al metrilor patrati de sticla eliberate, ci listele cu numele de familie ale cetatenilor care au beneficiat de sustinere, listele edificiilor publice mentionate care au fost restabilite. De ce bunuri materiale au profitat si alte primarii afectate, in afara de cele mentionate, si iarasi nu in cifre generale, ci concret pe gospodarii si persoane concrete din raionul Edinet. Rog ca raspunsul la intrebarea dumneavoastra sa fie prezentat atit in scris, cit si de la tribuna centrala a Parlamentului Republicii Moldova in termenele prevazute de legislatia in vigoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Prin interventia mea sesizez Guvernul Republicii Moldova, Procuratura Generala a Republicii Moldova, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, pentru ca, la rindul meu, am fost si eu sesizata intr-o problema mai veche a Republicii Moldova, dar care pina astazi nu este solutionata.

Este vorba despre patrimoniul Republicii Moldova care a fost construit pe teritoriul Ucrainei pe timpul Uniunii Sovietice si este vorba despre institutiile nominalizate: Victoria, Serghei Lazo, Zolotaia niva , Plai, Orizont, Medic, Patria, Solnecinii bereg, Speranta, Medic, Pedagog, Ciaika.

Stim cu totii ca in anii trecuti intre Ucraina si Republica Moldova s-au purtat negocieri mai mult timp, dar s-a ajuns numai pina la un anumit moment. S-ar cuveni ca acest lucru sa fie elucidat intr-un mod transparent si real, pentru ca acest lucru tine de mai multe aspecte. Dupa cum invoca martorii oculari, deci, persoane care au activat in acest domeniu in persoana domnului Ilie Luchin, Iurie Statenco, domnul Sanos, Tcacenco, acest patrimoniu al Republicii Moldova actualmente este scos la mezat.

Institutiile sanatoriale si de odihna sint special falimentate, multe dintre ele o perioada nu functioneaza, ca apoi sa fie arendate ori procurate de mari demnitari din stat, dupa cum evoca dumnealor. Si aceasta incalcare de lege se face sub acoperirea sindicatelor conduse de domnul Manea, care organizeaza controale fictive, de ochii lumii in aceste institutii.

Un alt aspect ar fi faptul ca, pe acele timpuri, acolo la Sergheevka plecau si lucratori functionari, cetateni ai Republicii Moldova. Atunci ponderea lor din totalul de lucratori atingea 70%. Cu trecerea timpului, lucrurile s-au schimbat, cu parere de rau, si in ultimul timp sint foarte frecvente cazurile cind lucratorii care au un stagiu mai mare de lucru sint eliberati din functii, pentru a nu se intelege ce se face, de fapt, acolo.

De aceea, pentru ca sa avem o claritate despre starea de lucruri in acest domeniu, solicit prezenta in sedinta plenara a Parlamentului a domnului Prim-ministru Vasile Tarlev pentru a ne spune tuturor despre aceea ce se intimpla la Sergheevka in institutiile nominalizate? Care, de fapt, sint proprietarii fiecarui acest imobil, patrimoniu al Republicii Moldova? Am impresia ca domnul ministru cunoaste toate aceste detalii, de aceea il invit in sedinta plenara din joia viitoare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

O intrebare adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, domnului ministru al sanatatii Ion Ababii, si domnului Director general al Moldova standard Sergiu Baban. Ne-am obisnuit cu totii ca in conditiile economiei de piata producatorii, inclusiv acei din industria alimentara utilizeaza pe larg diferiti aditivi alimentari, inclusiv emulgatori, aromatizanti, amelioratori de gust, coloranti, stabilizatori etc., etc.

In aceste conditii, sintem constienti cu totii ca aceste substante sint deseori alergice sau toxice, uneori chiar cancerogene. In mai multe tari securitatea alimentara a devenit o problema prioritara pe agenda de lucru a guvernelor, folosirea aditivelor alimentare la fabricarea si comercializarea alimentelor pentru oameni si animale a fost supusa unor reglementari speciale, fiind elaborate nomenclatoare ale aditivelor periculoase. In SUA si in UE, de exemplu, folosirea unor aditivi alimentari a fost interzisa. In Uniunea Europeana aditivii au fost codificati cu litera E, urmata de trei cifre care indica categoria lor.

In acest context, solicit informatii detaliate privind starea de lucruri la acest capitol in Republica Moldova si anume: care este cadrul normativ care reglementeaza securitatea alimentara a consumatorilor din Republica Moldova, inclusiv daca acesta este ajustat la IQ comunitar. Exista sau nu un nomenclator al substantelor nocive pentru sanatatea omului, folosite in calitate de aditivi alimentari la producerea alimentelor si a nutreturilor pentru animale, exista sau nu in Republica Moldova mecanisme de testare, in conditii de laborator, a impactului aditivelor alimentare asupra sanatatii omului, folosite atit in produsele autohtone, cit si in cele de import.

Care sint politicile urmarite de Guvern, precum si de catre autoritatile specializate in vederea asigurarii securitatii alimentare si a sanatatii publice? Si cum, si care, cu care reprezentanti ai societatii civile, organizatie de protectie a consumatorilor etc., colaboreaza Guvernul pentru gasirea unor solutii la problemele enuntate. Rog sa imi prezinte si alte informatii utile la acest capitol, solicit prezentarea, intr-un termen rezonabil, a unui raspuns cu informatii detaliate in scris, iar, intrucit acestea sint de interes public deosebit, solicit, de asemenea, prezentarea unui raspuns rezumativ de la tribuna Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru al economiei si comertului Igor Dodon. O componenta importanta a fluxului de imigranti din Republica Moldova sint tinerii nostri. Acest segment important al exodului de populatie din tara noastra include un numar considerabil de absolventi ai institutiilor noastre de invatamint superior si mediu de specialitate. In felul acesta, Republica Moldova s-a transformat intr-un furnizor important de detinatori de diplome de studii superioare, care presteaza munci necalificate in tarile membre ale Uniunii Europene, in Federatia Rusa si in alte tari.

In felul acesta noi ne permitem o risipa enorma de cadre de inalta calificare, care sint fortate sa munceasca la negru pe alte meleaguri, neonorindu-si vocatia pe care au dorit sa o urmeze atunci cind s-au inscris la studii. Intrebarea mea este: care sint politicile pe care le aplica Executivul nostru pentru a diminua acest exod de cadre de inalta calificare? Si daca asemenea politici, pina in prezent, nu au fost elaborate, solicit sa fie prezentate niste elaborari, niste evaluari si, eventual, niste solutii pentru a diminua acest exod si de a-l stopa.

Si a doua interpelare i-o adresez, de asemenea, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Ea se refera la politicile stimulatorii pe care le aplica Guvernul Republicii Moldova pentru a amplifica afluxul de investitii straine in economia noastra nationala. In acest context, as solicita un raport cu privire la procesul de demarare a acelor creditari, care au fost promise in mod oficial de catre Statele Unite ale Americii.

Ma refer la acel program din cadrul Provocarilor mileniului si creditul promis de Uniunea Europeana in suma de 1 miliard 250 de milioane de euro, care este stadiul de implementare a acestor proiecte. Si, in acelasi context, as solicita sa imi fie prezentat, in cadrul aceluiasi raport, eforturile pe care le depune Guvernul pentru a identifica noi oportunitati si noi surse de finantare, de creditare a economiei Republicii Moldova.

Intrucit aceasta problema este una de stringenta importanta, as solicita ca domnul ministru al finantelor Mihail Pop sa se prezinte in Parlament pentru ca sa ne prezinte un raport cu toata argumentarea necesara.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Intrebarea mea este adresata Ministerului Afacerilor Interne, domnului ministru Gheorghe Papuc. Subiectul: agresarea reprezentantilor PRO TV Chisinau.

Domnule ministru,

Prin numarul de inregistrare B1236/07, am primit raspuns la intrebarea pe care v-am adresat-o la 29 octombrie 2007 cu privire la cazul de agresare de catre colaboratorii de politie a echipei de la PRO TV Chisinau, agresare care s-a produs, dupa cum stiti, la 19 octombrie 2007.

Avind in vedere ca raspunsul este unul cu caracter general, formal, dar si tinind cont de faptul ca in raspuns, in mod eronat, ministerul invinuieste echipa PRO TV Chisinau ca, chipurile, a incalcat normele eticii profesionale, solicit, domnule ministru, sa fiu informat suplimentar privind urmatoarele doua intrebari.

Prima. Cum apreciati dumneavoastra, domnule general, faptul ca colaboratorii de politie care au incalcat un sir de drepturi ale colaboratorilor echipei PRO TV Chisinau au ramas nesanctionati? In cazul in care ei au fost sanctionati pentru incalcarea dreptului la libera exprimare, dreptului la informare, dreptului la libera circulatie, dreptului de a-si exercita liber functiile de serviciu, rog sa fiu informat care sanctiuni au fost administrate si sa indicati persoanele care au fost supuse pedepsei.

A doua. Ce actiuni concrete, totusi, domnule ministru, intreprinde Ministerul Afacerilor Interne pentru a nu admite pe viitor cazuri de agresare a reprezentantilor mass-media din Republica Moldova.

Va amintesc ca, recent, Secretarul General al Organizatiei Internationale Media Est-Europeana isi exprima ingrijorarea in legatura cu actiunile de agresare a echipei PRO TV Chisinau si alte cazuri similare care se produc in Republica Moldova si cazurile in care colaboratorii de politie isi permit agresarea reprezentantilor mass-media si ramin fara reactii din partea structurilor supreme ale statului Republica Moldova.

Va multumesc.

Astept raspunsul.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Ma adresez catre Procurorul General, catre Ministerul Justitiei si agentul guvernamental. Rog sa fiu informat in scris despre lista tuturor dosarelor pierdute de catre Republica Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului si, totodata, lista tuturor ofiterilor de urmarire penala, procurorilor si judecatorilor care au avut contributii la aceste cazuri pierdute la Curtea Europeana.

Rog sa fiu informat in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Prima intrebare o adresez Guvernului Republicii Moldova si Comisiei Electorale Centrale, carora le solicit sa vina joia viitoare la tribuna centrala a Parlamentului sa prezinte informatia cronologica ampla despre pregatirea si desfasurarea alegerilor generale locale din 3 iunie 2007 si perioada ulterioara si pina in prezent in satul Buteni, raionul Hincesti.

Daca au fost incalcate cerintele Codului electoral, cine a incalcat, cine a implicat fortele de ordine si care sint masurile posibil de intreprins pentru a ameliora situatia in satul Buteni, complicata la maxim de catre concurentul electoral Partidul Comunistilor din Republica Moldova. Cine a reprezentat si reprezinta Partidul Comunistilor in judecata?

A doua intrebare o adresez Guvernului. Cite persoane avem in republica in carucior sau la pat, au nevoie de ingrijire, dar persoanele care le ingrijesc nu se bucura de nici un ajutor din partea statului. Concret mie mi s-au adresat o doamna din satul Buteni, al carei sot fara ambele picioare, numele o sa-l comunic suplimentar; familia Popa din satul Hirova, Calarasi, al carei fecior e in carucior si multe-multe alte familii.

Cum este folosit fondul de ajutor social al populatiei, compartimentat pe raioane, in perioada 20062007, iar in raionul Hincesti pentru 2007 cu numele beneficiarilor pe fiecare luna aparte, cu indicarea sumelor primite. Ce sa faca familia Stolear Ecaterina, invalida de gradul II, din satul Hoginesti, Calarasi care nu poate suporta o interventie chirurgicala, are diabet zaharat, necesita medicamente foarte scumpe, iar sotul este bolnav de maladia Bekterev si nu au pe nimeni.

De asemenea, familia Covalenco Maria, tot din Hoginesti, Calarasi, cu 3 copii, al carei sot a suportat o operatie in mai 2007, a scris o cerere la secretarul Primariei, dar asa si nu a primit nimic si nici un raspuns.

Multumesc.

La a doua intrebare solicit raspuns in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Alte solicitari nu mai sint si cu atit mai mult ca timpul oferit pentru ora intrebarilor si interpelarilor de acum se epuizeaza. Dar inainte de a trece la urmatoarea chestiune pe ordinea de zi, eu as vrea sa fac o precizare. Dupa cite am inteles, presedintele comisiei a mentionat... dar m-a informat ca, chipurile, nu a fost aceasta informare, ca proiectul de Lege nr.3053 sa fie luat ca baza la examinare si celelalte care au fost examinate sa fie introduse pentru... De fapt, si in discutiile noastre a fost aceasta.

Deci, in acest caz, se accepta, da, aceasta mai mult pentru stenograma a fost, fiindca a fost mentionat in cadrul raportului.

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi, tot aveti de procedura?

Da, poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

De procedura, doamna Presedinte si stimati colegi.

Este absolut inacceptabil ceea ce se intimpla de mai multi ani in Parlament cind, la Ora Guvernului si la interpelari, in sala sint 26 de persoane. Noi ne facem acum ca nu intelegem sau noi ne facem acum nu stiu cum. Sedinta este valabila cind in sala sint 50 plus unu de deputati.

Dumneavoastra prezidati o sedinta care nu este legala. De aceea, eu ma adresez si colegilor din stinga si colegilor din dreapta ca noi sa ne respectam pe noi. Nu e frumos, de ce noi inchidem ochii la obraznicia aceasta. Si sa ne intelegem cu deputatii, daca parasesc, sa ramina un anumit numar ca sedinta sa fie valabila, fiindca eu nu inteleg chestia aceasta.

(Rumoare in sala.) Ori ceilalti care ramin sa plece si ei ca sedinta sa nu aiba loc. Si atunci sa punem intrebarea ca la urmatoarea sedinta, cind vine chestiunea de declaratii si interpelari, sa fie colegi in sala.

 

Doamna Maria Postoico:

Da si dumneavoastra la fel. Se ia act. Deci, urmatoarea chestiune, declaratii.

La microfonul central se invita domnul Filat.

Domnule Filat,

Dumneavoastra beneficiati numai de 5 minute.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu cred ca si mai putin de 5 minute, avind in vedere ceea ce a remarcat si domnul Diacov. Este o problema care am mai invocat-o. Am impresia ca cam aceeasi atitudine este si in problema care, desigur, este de o mai mare importanta si anume cum functioneaza justitia in Republica Moldova.

Vorbim, vorbim, in fiecare zi auzim prin intermediul mass-media care sint acuzatiile aduse Republicii Moldova, care sint sumele si nimic nu se intimpla. In acest sens, stimati colegi, astazi, prin scurta mea interventie, vreau sa readuc in atentie problema, eu o consider, in orice caz, fundamentala a Republicii Moldova, starea justitiei. Nu poate o tara, un stat care se vrea si democrat si inca isi declara adeziunea la valorile europene sa aiba perspectiva, daca in aceasta tara nu se face dreptate.

Nu am sa aduc in prim-plan cazuri concrete, insa si ultimele cazuri arata exact in ce situatie ne aflam. Noi ne rezumam prin a comunica ca a fost condamnat Guvernul Republicii Moldova in cazul Musuc, in cazul mai recent Stipuleac s.a.m.d., insa uitam cu desavirsire sa ne uitam in fondul problemei, care a fost motivul acuzarii Republicii Moldova. Si daca o sa fim atenti, o sa vedem ca avem o justitie subordonata clar, avem o justitie care este infaptuita in baza deciziilor si decizii care vin dintr-un punct anume sau dintr-un loc anume in Republica Moldova.

Si aici, stimati colegi, vreau sa va spun ca o vina foarte mare o purtam noi, chiar si daca nu avem voturile suficiente. Eu consider ca pentru viitor aceasta problema ar trebui sa fie in primul plan, sau in primul-plan al activitatii noastre de deputati. Si cu ocazie sau fara ocazie sa scoatem in evidenta situatia care este de fapt.

Noi am incercat cu ocazii in Parlamentul Republicii Moldova sa intrebam si nu am primit raspuns pina acum, ce facem noi cu norma instituita de catre noi, ca legiuitori ai acestei tari, cind am adoptat modificari la legislatie si am inclus ca posibilitate legala de a actiona, de a avea actiunea in regres impotriva celor care se fac vinovati de incalcarile flagrante ce tin de libertatile fundamentale ale omului in Republica Moldova.

Am auzit raspunsuri diferite, mai ales raspunsul ministrului de finante, chiar pe de o parte m-a amuzat, dupa care m-a si intristat, ministrul finantelor stabileste prioritatile si cum va fi infaptuita justitia prin finantarea justitiei, prin reactiile s.a.m.d.

Ei, putem fi tristi, putem sa ne amuzam, dar problema, inca o data revin, este mai grava decit chiar noi intelegem si credem. In acest sens, vreau sa va spun ca interpretarea diferita, da, diferita totalmente a acestei norme ce tine de actiunea in regres, unii sustin ca nu poate fi facuta actiunea respectiva decit asupra cazurilor care au avut loc sau deciziilor, dupa intrarea in vigoare a acestei norme, altii deja interpreteaza, am mai auzit din interiorul Procuraturii, ca este vorba numai de acele cazuri care inca urmeaza sa fie discutate la CEDO dupa intrarea acestor norme.

In acest sens, eu vreau sa va spun ca eu, ca cetatean al acestei tari, as vrea foarte mult sa vad unul dintre acei care s-au facut vinoveti de lipsirea libertatii omului. Oameni care au stat, noi vorbim iarasi, imi cer scuze, revin abstract, a fost condamnata Republica Moldova in cazul unui cetatean, dar ce s-a intimplat cu cetateanul cela, a fost retinut, a fost tinut inchis si perioade lungi, in acea perioada si-a pierdut afacerea, si-a pierdut proprietatile si cu aceasta s-a terminat. Am facut o simpla constatare.

Eu, ca sa nu continui si vreau sa va spun ca si cazul de la Buteni si alte cazuri care au avut loc in republica in cadrul alegerilor locale... vom ajunge la CEDO, fiindca justitia la noi este asa cum este, inchisa. Curtea Suprema de Justitie, sint si juristi in sala si cunosc foarte bine, locul Curtii Supreme de Justitie si functiile pe care si le-a asumat sint, vreau sa va spun, improprii acestei instante de judecata.

Situatie clara. Doua instante trecute, procesul cistigat, ulterior deciziile luate in urma examinarii, in fond, decizia luata din partea Curtii Supreme de Justitie anuleaza totul si lasa cetateanul fara drept la atac, fara drept la recurs sa isi gaseasca dreptate.

In acest sens, stimati prieteni si colegi, am promis ca o sa fiu scurt, nu am dat citire declaratiei, dar am tinut neaparat sa scot in evidenta inca o data aceasta problema. Eu cred ca este de datoria, daca vreti pina la urma, si morala a deputatilor din Parlamentul Republicii Moldova, sa intervina urgent si energic in solutionarea problemei.

Si eu adresez, prin intermediul secretariatului, o rugaminte sau o cerinta ca Presedintele Parlamentului, de rind cu Biroul permanent, sa gindeasca si sa instituie o comisie speciala, larga, care sa examineze sub aspect legislativ si sub aspect de implementare a legislatiei in domeniul respectiv. Fiindca, in caz contrar, puterea, cineva vine la putere, altcineva pleaca, cetatenii nostri ramin in continuare fara a avea posibilitatea sa li se faca dreptate in aceasta tara.

Va multumesc foarte mult pentru atentie si sper ca aceasta solicitare nu va deranja pe nimeni si i se va da curs.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Bujor.

Domnule Bujor,

Dumneavoastra din partea fractiunii, da? 7 minute.

 

Domnul Leonid Bujor:

Regret foarte mult faptul ca anume acei care se fac responsabili de lipsa unei politici de tineret in Republica Moldova lipsesc in aceasta sala. Acei care declara ca grija prioritara in activitatea lor este viitorul tarii Republicii Moldova sint indiferenti fata de soarta viitorului acestui pamint.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Este stiut faptul ca prin Hotarirea nr.552 din 7 octombrie 1996 sa Guvernul Republicii Moldova, a stabilit a doua zi de duminica a lunii noiembrie ca zi a tineretului. Traditional, cu acest prilej, dar si avind in vedere ca la 17 noiembrie este Ziua mondiala a studentilor, in republica se organizeaza actiuni consacrate tineretului.

Tinind cont de gravitatea problemelor cu care se confrunta tinerii, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra acum un an a prezentat o declaratie in care ceream de la guvernarea actuala comunista sa constientizeze ca tinerii, familiile tinere au nevoie de locuri de munca si salarii decente, de spatiu locativ si protectie sociala.

Spre regret, insa nici pe parcursul ultimului an nu s-au inregistrat schimbari spre bine. In politica actualei conduceri a tarii predomina atitudine indiferenta fata de tinara generatie, ea ramine in continuare una declarativa si populista. In sprijinul acestei concluzii, vin cu urmatoarele constatari.

Lipsa unui program special de sustinere a tinerei familii, inexistenta unei politici demografice in Republica Moldova, fapt care explica si refuzul majoritatii parlamentare de a accepta propunerea insistenta a Fractiunii Alianta Moldova Noastra ca Guvernul sa fie audiat la acest subiect.

Lipsa unui centru functional pentru tineret la nivel national. Casele de cultura din majoritatea localitatilor rurale ramin in continuare intr-o stare deplorabila, iar cu mijloacele necesare programate pentru anul 2008 vom avea nevoie de zeci de ani pentru a le repara.

Limitarea de catre Guvern a accesului la studii universitare prin reducerea a 4300 locuri de invatamint in acest sistem la inmatricularea din 2006 fata de anul 2005, iar in 2007 fata de anul 2006 cu o cifra si mai mare.

Reducerea locurilor de munca si salariile mizerabile ii fac pe tineri sa paraseasca in continuare tara pentru a-si gasi un loc de munca si alte perspective peste hotarele tarii noastre. Si mai nou, in acest an s-a introdus o esalonare pe rate a indemnizatiilor pentru tinerii specialisti din pedagogie si medicina, repartizati in localitatile rurale, reducind acest instrument de stimulare la o actiune populista si propagandista.

Rata initiala mica a ajutorului si conditionarea lui prin nenumarate acte de justificare au micsorat numarul tinerilor care au acceptat sa se angajeze in cimpul muncii in satele Republicii Moldova. Prin demolarea stadionului republican mii de copii si tineri din Chisinau au fost lipsiti de posibilitatea sa practice sportul, sa isi perfectioneze maiestria sportivii la diverse probe, mai ales in perioada rece a anului 2006, 2007 si 2008.

Domnul prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev personal a a dat startul demolarii fostului stadion republican, desi stia foarte bine ca de la 2000 incoace statul nu a contribuit cu nimic la edificarea altor arene sportive. Incepind cu distrugerea stadionului, Guvernul a promis sa demareze lucrari de constructii operativ in vara anului curent, promisiune care a ramas doar pe hirtie ca si multe altele.

In acest context, va amintim si de faptul ca Partidul Comunistilor din Republica Moldova isi construieste sediul pe terenul sportiv si de joaca al copiilor din bulevardul Stefan cel Mare, 73. In decembrie 2003 Guvernul a aprobat strategia pentru tineret cu actiuni ce se extind pina in anul 2009. A fost elaborat si un program de implementare a acestei strategii pentru perioada anilor 2004 2006.

Astazi, la finele anului 2007, in preajma sarbatorilor tineretului si studentilor din Moldova, constatam ca statul a abandonat aceasta preocupare pentru ca nu a adoptat programul de continuare a implementarii acestei strategii pentru perioada anilor 20072009. De altfel, ea prevedea alocatii bugetare totale de circa 53 milioane de lei, ceea ce ar insemna in medie cite circa 9 milioane anual.

Astazi, acelasi Guvern a propus in bugetul de stat pe anul viitor alocarea a doar 3,5 milioane de lei fata de 3,3 milioane in anul curent. Iata inca o dovada a faptului ca Guvernul mimeaza politica in domeniul tineretului. Dupa inertie, in textul bugetului de stat pe 2008 nu avem un capitol separat pentru tineret. Se pastreaza o formulare generala care include si domeniul sportului, camuflind astfel lipsa unei politici de tineret distinse.

Daca mai sint necesare argumente, vom remarca faptul ca in structura de profil a Ministerului Educatiei si Tineretului activeaza doar 4 persoane, iar la nivel local, in ultimii 56 ani guvernarea a eliminat, practic, specialistii in domeniul tineretului. Ne vom limita la aceste constatari suficiente pentru a argumenta pretentiile noastre fata de Guvernul Republicii Moldova la acest subiect.

Si ca sa fim constructivi, Fractiunea Alianta Moldova Noastra propune citiva pasi pentru a initia, in cele din urma, reabilitarea politicii statului in domeniul tineretului:

suplimentarea cu 6, 7 milioane de lei a alocatiilor de la bugetul de stat pe 2008 pentru activitati in domeniul tineretului;

formularea unui capitol separat in bugetul destinat politicilor de tineret;

refacerea structurilor administratiei publice centrale si locale in domeniul tineretului.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra vine cu propunerea catre conducerea Parlamentului sa programeze audierea Guvernului in plen la acest subiect intr-o perspectiva cit mai apropiata, pentru ca sa dam un impuls politicilor statului in sustinerea tinerilor din Republica Moldova.

Fiind constienti de faptul ca Partidul Comunistilor din Republica Moldova este nemultumit de alegerea facuta de majoritatea tinerilor la alegerile locale din 3 si
17 iunie, noi ne exprimam convingerea ca actuala guvernare va constientiza, in cele din urma, ca Republica Moldova are viitor doar in cazul in care va acorda o atentie sporita tinerilor din tara noastra.

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Deci in lista declaratiilor s-a inscris si domnul deputat Oleg Serebrian. Dumneavoastra de la fractiune sau personal? De la fractiune. 7 minute, poftim.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Pe parcursul ultimelor luni asistam la o campanie tot mai evidenta de denigrare in organele de presa, apropiata puterii, a doua mari grupuri profesionale: lucratorii medicali si acei din domeniul invatamintului.

Intrucit dintre cei 11 deputati din partea Partidului Democrat si ai Partidului Social-Liberal, doi sint lucratori medicali si altii trei vin din domeniul invatamintului, grupul nostru parlamentar a decis sa ia atitudine fata de aceasta situatie neplacuta, solidarizindu-se cu colegii nostri de breasla.

Stimati colegi,

Asa cum spuneam, in ultima vreme, opinia publica este infectata cu informatii adesea ofensatoare la adresa medicilor si pedagogilor, care, chipurile, ar fi cele mai corupte categorii de bugetari. Aproape zilnic, in buletinele de stiri sau in alte emisiuni de la TVM ori radio Moldova, apare o informatie legata de cazuri de coruptie in institutiile medicale si de invatamint din tara.

Spre regret, personal Seful statului a facut nu o singura data afirmatii deloc corecte la adresa lucratorilor din sfera medicala si invatamint. In consecinta, nu e de mirare faptul ca ultimele sondaje reflecta o situatie ingrijoratoare, o mare parte a respondentilor e de parere ca printre cele mai corupte sectoare ale vietii publice s-ar numara invatamintul si ocrotirea sanatatii.

Fireste, nu excludem faptul ca unii angajati din domeniile respective iau mita, ca deseori pacientii sint impusi sa plateasca servicii care, in mod normal, ar trebui sa fie oferite gratuit, ca sint destul de frecvente si cazurile de coruptie in invatamint, mai ales in institutiile universitare. Ar fi gresit insa sa tragem, in baza unor intimplari separate, chiar daca acestea sint cu mult mai frecvente decit ne-am dori noi, concluzii despre zeci de mii de oameni care muncesc onest pentru un salariu mai mult decit mizer.

Apare totusi intrebarea: de ce anume medicii si pedagogii sint acei carora facatorii de imagine ai autoritatilor comuniste le creeaza aceasta imagine negativa? Motivul poate fi dedus chiar din aceleasi sondaje la care fac trimitere apologetii regimului. Cei mai multi respondenti sustin ca isi formeaza opinia despre o formatiune sau o personalitate politica nu doar sub influenta presei, dar si a liderilor locali de opinie. Evident, printre liderii locali de opinii un loc aparte il ocupa anume medicii si pedagogii.

In calculele electorale de la Chisinau, alaturi de televiziune, biserica si lideri economici locali, pozitia elitelor intelectuale locale, formate exclusiv din medici si pedagogi conteaza cel mai mult. Recentele alegeri locale, in care pentru prima data s-a inregistrat o prezenta mai activa a lucratorilor medicali pe listele electorale ale formatiunilor de opozitie, au dat de gindit serviciilor care informeaza Presedintia despre starea de spirit a societatii. In consecinta, asistam la o campanie ascunsa de demolare a autoritatii si bunului nume a doua mari tagme profesionale, care, din punctul de vedere al puterii comuniste, se numara printre pilonii opozitiei.

Onorata asistenta,

Deputatii democrati si social-liberali considera ca aceasta campanie camuflata de denigrare a medicilor si pedagogilor este cu atit mai lipsita de bun simt elementar, cu cit aceste doua categorii au fost printre cetatenii cei mai afectati de pseudoreformele promovate de PCRM in ultimii 7 ani.

Printre sutele de mii de cetateni ai Republicii Moldova care au parasit tara dupa 25 februarie 2001, un numar mare sint invatatori, lucratori ai institutiilor prescolare, care, de altfel, au devenit o raritate in zonele rurale, asistenti medicali, medici si chiar sute de cadre universitare. Genocidul de catifea aplicat de actuala guvernare poporului Republicii Moldova a avut ca prima tinta eliminarea intelectualitatii a acelei paturi incomode de oameni care gindesc si care pot reactiona eventual la derapajele puterii.

In opinia grupului nostru parlamentar, puterea comunista ar trebui sa se ingrijeasca nu atit de tirajarea unor acte minore de coruptie la un centru de sanatate sau la o cresa, or stim noi prea bine ca marii corupti ai acestei tari nu sint nici infirmierele si nici invatatoarele de la tara, ci de eradicarea coruptiei din cadrul Aparatului de stat. In pofida stirilor tendentioase de la TVM, cunoastem cu totii cine sint cei mai corupti moldoveni ai tuturor timpurilor. Totodata, partidul de guvernamint ar trebui sa se precipite si sa isi respecte angajamentele asumate atit de solemn acum 3 ani in zorii ultimei campanii electorale parlamentare. Tinem sa va reamintim ca Partidul Comunistilor promitea un salariu mediu pe economie in valoare de 300 dolari americani lunar.

Poate ca colegii nostri din Fractiunea comunista nu cunosc, dar, pina la ora actuala, salariul brut al unui invatator, al unui medic incepator si chiar al unui lector universitar ramine a fi in jur de 100 de dolari lunar. E un miracol cum de acesti oameni rezista cu o astfel de remunerare, cum de mai vin la serviciu si cum de mai suporta acest tratament mizerabil.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 15 noiembrie, ora 10.00, joi.

Sedinta de astazi o anunt inchisa si va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.10.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 

 


Copyright © 2001-2009