DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 9 octombrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri pe marginea ordinii de zi.

3. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2879 cu privire la numirea unui viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei.

4. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1942 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Curtea Constituţională – art.35, 37; Codul jurisdicţiei constituţionale – art.51, 66).

5. Reexaminarea şi adoptarea Legii nr.185-XVI din 10 iulie 2008 pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. Proiectul nr.2578.

6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2200 privind modificarea Legii nr.484-XV din 28 septembrie 2001 pentru ratificarea parţială a Cartei sociale europene revizuite (art.4, anexa).

7. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2332 privind acceptarea Amendamentului la anexa B a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei.

8. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2333 cu privire la acceptarea Amendamentului la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, inclusiv Anexa VII la aceasta.

9. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2647 pentru modificarea anexei nr.2 la Legea nr.149-XVI din 8 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura.

10. Întrebări.

11. Declaraţia doamnei deputat Larisa Zimin – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

12. Declaraţia doamnei deputat Elena Bodnarenco – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

13. Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

14. Declaraţia domnului deputat Ion Neagu.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 91 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Nicolae Bondarciuc – în delegaţie; Eva Gudumac – din motive de sănătate; Valeriu Cosarciuc, Serafim Urechean – la cerere; Anton Miron, Nicolae Oleinic, Gheorghe Musteaţă, Ala Ursul, Gheorghe Susarenco.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cîteva subiecte de ordin organizatoric. V-a fost prezentată informaţia că proiectul nr.2578, care anterior era programat să fie examinat la 10 octombrie, a fost transferat şi va fi examinat în şedinţa de astăzi a plenului Parlamentului.

Şi, la propunerea comisiilor permanente, sînt trei proiecte, la fel, propuse atenţiei dumneavoastră pentru a fi incluse în agenda plenului Parlamentului pentru perioada 9 – 17 octombrie, în particular: proiectul nr.2879, proiect de Hotărîre cu privire la numirea unui viceguvernator la Banca Naţională, se propune pentru ziua de astăzi. Pentru data de 17 octombrie – proiectul nr.2144, proiectul de Lege privind transparenţa în procesul decizional. Şi proiectul nr.2308, propus pentru ziua de mîine, 10 octombrie, proiectul de Lege pentru aprobarea Declaraţiei comune privind instituirea Consiliului Regional de Cooperare. Lectura a doua.

Avînd aceste propuneri, le voi supune votului. Cine este pentru a accepta aceste propuneri ale comisiilor permanente, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerile sînt aprobate. Alte propuneri? Cine a fost primul? Bine.

Microfonul nr.3.

Domnul  Grigore Petrenco:

Din partea Fracţiunii propunem să fie scos din ordinea de zi proiectul nr.2579.

Domnul  Marian Lupu:

Nr. 2579.

Domnul  Grigore Petrenco:

Ultimul.

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul propus pentru ziua de mîine, 10 octombrie. Fixez.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:  

Am trei chestiuni, fiindcă am mai lipsit şi săptămîna trecută, s-au adunat.

Domnule Preşedinte,

Fracţiunea Partidului Democrat a iniţiat modificarea Constituţiei, iniţiativă semnată şi de reprezentanţi ai altor fracţiuni parlamentare, privind depolitizarea funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova. Ştiţi, o discuţie mai veche. Curtea Constituţională a avizat această iniţiativă legislativă, avizul este în stilul cum se fac deciziile în ultimul timp în Republica Moldova şi da, şi nu. Dar este la atitudinea Parlamentului, Parlamentul poate lua decizii.

Pe data de 3 octombrie a expirat termenul de 6 luni de zile de cînd această decizie este în Parlament. Şi eu rog foarte mult dispoziţia dumneavoastră ca această iniţiativă de modificare a Constituţiei să fie introdusă în ordinea de zi a comisiilor, să fie examinată în perspectiva apropiată în ordinea de zi a şedinţei Parlamentului. Trebuie să formăm o comisie în cazul în care se elaborează sau se examinează proiecte de modificări ale Constituţiei. Vă rog foarte frumos să lansaţi această procedură de examinare.

A doua chestiune. Am înţeles că ieri Guvernul Republicii Moldova a luat această decizie de a transfera Companiei sau Firmei “Oferta Plus” acele 2 milioane jumătate de euro, aceasta ar însemna vreo 50 milioane de lei, sumă foarte importantă. Şi nu este prima, şi nu este ultima sumă transferată firmelor, persoanelor care au cîştigat procesul la Curtea Europeană.

Noi am modificat cîndva legea şi am introdus această normă de acţiuni de regres. Şi eu vă rog foarte mult, din partea Fracţiunii, ca să introducem în următoarele şedinţe să vină domnul Procuror General şi, cred, cineva de la Guvern, poartă răspundere vreo persoană în ţara aceasta de asemenea decizii care conduc la aceea că Republica Moldova este pusă în această ruşinoasă situaţie de a transmite banii publici pentru firme şi întreprinderi care cîştigă procesul?

Eu, printre altele, săptămîna trecută am fost la Strasbourg şi am încercat să mă întîlnesc cu cîţiva reprezentanţi din Aparatul CEDO. Vreau să vă spun că impresia despre Republica Moldova, din păcate, este una proastă. Şi ar trebui ca noi toţi să ne îngrijorăm de această situaţie. De ce Republica Moldova pierde atîtea procese în Curtea Europeană? Aceasta e la ordinea de zi.

Domnul  Marian Lupu:

Cea de a treia propunere.

Domnul  Dumitru Diacov:

Să vină aici să răspundă. Şi ultima întrebare. Eu am ridicat această chestiune şi în luare de cuvînt în Parlament, drept că nu prea a fost, nu am auzit nicăieri, nici presa de guvernămînt, dar nici presa democratică să sublinieze situaţia care s-a creat în agricultură. Ţăranii noştri nu pot să îşi vîndă producţia acum. Era bine, dacă nu mîine, să vină ministrul agriculturii şi industriei alimentare să spună măsurile concrete: ce măsuri a luat Guvernul? Să dee credit preferenţial, să degajeze situaţia vinificatorilor sau care alte decizii? Ca ţăranul moldovenesc să îşi poată vinde producţia pe care o strînge acum toamna, de pe... Noi nu avem prea mult timp la dispoziţie. O săptămînă–două şi gata.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul  Anatol Ţăranu:  

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele a cinci colegi deputaţi: Ţăranu, Pavlicenco, Jalbă, Neagu şi Cuşnir propun instituirea unei comisii de anchetă parlamentară, care ar avea ca obiect de investigaţii evenimentele care au avut loc în cadrul desfăşurării Caravanei împotriva prezenţei militare ruse în Republica Moldova. În speţă, să fie examinat rolul instituţiilor de stat în cadrul acestor evenimente şi respectarea legislaţiei Republicii Moldova.

Un alt obiect de investigaţie a acestei Comisii, după părerea noastră, ar trebui să fie evenimentele care au avut loc la Bălţi în cadrul desfăşurării acestei manifestaţii paşnice. Acolo, unde, după părerea noastră, au avut loc manifestări cu o tentă fascistă evidentă, atunci cînd reprezentanţii unei anumite pături de tineret de la Bălţi, după unele date, membri ai organizaţiei comsomoliste, aripa tînără a Partidului Comuniştilor, au proferat în cadrul acţiunilor de violenţă apeluri şi lozinci cu tentă xenofobă în stilul şi în spiritul fascismului rus. În speţă, este vorba despre lozincile gen: «Бельцы русский город», «Румыны за Прут». Iată aici vedem că, cu adevărat, această idee aparţine Partidului Comuniştilor.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, este absolut evident că asupra Republicii Moldova se lasă umbra fascismului, fapt care trebuie să  fie sancţionat de Parlamentul Republicii Moldova şi acest proces să fie oprit în faşă.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, stimate coleg.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Domnule Preşedinte,

Rog ca propunerea mea să fie pusă la vot şi ca mass-media prezentă în Parlament să aibă posibilitatea, în rezultatul acestui vot, să informeze opinia publică despre faptul, cine în Parlamentul Republicii Moldova, care forţe politice susţin fascismul? Şi cine se pronunţă pentru o orînduire democratică antifascistă în ţara noastră?

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Mulţumesc.

Eu aş propune colegilor noştri, eu înţeleg că astăzi s-a majorat numărul celor care sînt în sală, avînd în vedere, stimaţi preşedinţi din raioane, dar aceasta nu înseamnă că noi trebuie acum să pornim cu diferite declaraţii etc., etc. Este Regulamentul, deci propunerea concretă şi foarte bine, clar formulată şi punerea la vot.

Ceea ce ţine de propunerea domnului Diacov referitor la iniţiativa legislativă. Este procedura respectivă, iniţiativa trebuie să fie prezentată cu aviz, după aceea Biroul, Preşedintele Parlamentului decide sau va fi pusă propunerea ca să fie formată o comisie specială, sau va fi poruncit Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

În primul rînd, vreau să fiu înscrisă pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei. Şi în al doilea rînd, domnule Preşedinte al Parlamentului, vreau să vă amintesc că, înainte de vacanţă, m-am adresat dumneavoastră cu o întrebare care ţinea de o plîngere, venită pe numele dumneavoastră, prin care eram învinuită de acte de corupţie, care nu au avut loc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimată colegă...

Doamna  Valentina Cuşnir:

Şi v-am întrebat: ce răspuns aţi dat acelui cetăţean, fără să mă întrebaţi pe mine?

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta nu ţine de ordinea de zi.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Ţine direct de ordinea de zi, domnule Preşedinte.

Domnul  Marian Lupu:

Continuăm. Stingeţi microfonul, vă rog.

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Neagu:

Mulţumesc.

Vă rog să mă înscrieţi pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Domnul  Ion Neagu:

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna  Larisa Zimin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vă rog să mă înscrieţi şi pe mine cu o declaraţie, la finele şedinţei, din partea Fracţiunii Partidului Comuniştilor.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Am notat.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:  

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi ne amintim cu toţii cu cît greu a ratificat Parlamentul Republicii Moldova Convenţia-cadru privind controlul asupra tutunului. Anul trecut, la fel, am adoptat o Lege privind publicitatea şi articolele de tutun şi, cred, înainte de a reexamina acest proiect de lege, care a parvenit în Parlament, aş propune ca să vină Guvernul mîine cu o informaţie privind impactul ratificării de către Moldova a acestei Convenţii şi adoptării de către Parlament a acestei legi. Care sînt măsurile întreprinse? Şi cum s-a realizat scopul pe care l-am avut noi aici cu toţii? Diminuarea fumatului în rîndul tinerilor, diminuarea impactului asupra sănătăţii cetăţenilor Republicii Moldova, ca, ulterior, în cunoştinţă de caz, să reexaminăm acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Stimaţi colegi,

Ieri am avut o întîlnire solicitată de soţiile persoanelor arestate în cazul de răsunet  “Heroina”, care sînt nemulţumite de desfăşurarea anchetei şi care consideră că nu are loc în condiţii de transparenţă, în condiţiile în care nu există acces la dosar. Şi au rugat deputaţii ca să accepte crearea unui grup de lucru, pentru a încerca să aibă acces la dosar şi să vadă care este adevărul.

Eu vreau să rog Parlamentul ca să examineze posibilitatea audierii mîine a Procurorului General în legătură cu acest caz. Şi dacă nu, eu voi înainta membrilor Biroului permanent al Parlamentului rugămintea acestor soţii ale persoanelor arestate. Şi vreau, pentru a motiva votul pe care îl solicit pentru a accepta pentru mîine ceea ce-am rugat, să vă spun doar următoarele. Aceste petiţionare spun: “Luînd în consideraţie faptul că ancheta Procuraturii Generale a fost finalizată şi ea nu mai poate face trimetere la secretul anchetei, rugăm implicarea dumneavoastră asupra acestui caz sau chiar formarea unui grup de lucru, care să aibă acces la materialele cazului în vederea stabilirii adevărului, a adevăraţilor infractori...

Domnul  Marian Lupu:

Stimată colegă,

Nu vă supăraţi, vă rog.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

...şi traficanţi de droguri. Fiind convinse de ilegalitatea intentării.

Domnul  Marian Lupu:

Stimată colegă,

Nu vă supăraţi...

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu termin.

Domnul  Marian Lupu:

Deconectaţi, vă rog, microfonul nr.5. Eu am rugat foarte mult: puţină disciplină. Dacă vorbim, la această etapă a şedinţei, faceţi propunerea, conform Regulamentului noi continuăm. Dacă e vorba de a cita scrisori, înscrieţi-vă pentru o declaraţie şi aţi făcut acest lucru. E simplu.

Microfonul nr.2.

Domnul  Dmitri Todoroglo:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

Stimaţi colegi,

Stimate domnule Diacov,

Cu mare plăcere ministrul agriculturii şi industriei alimentare o să vină în fiecare zi aici, în Parlament, o să raporteze, dar, după părerea mea, mai efectivă o să fie activitatea ministrului dacă dumnealui o să plece în teritoriu, în raion împreună cu preşedinţii raioanelor să se clarifice cu situaţia pe care o avem noi în raion.

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta înseamnă, stimaţi colegi, că şi din sectorul 3 a vorbit domnul Ţăranu cît a vrut să vorbească, nu? Iată ce înseamnă acest lucru. Rog linişte.

Domnul  Dmitrii Todoroglo:

De aceea, după părerea mea, noi cu preşedintele Comisiei am discutat propunerea săptămîna trecută, dacă este vorba despre situaţia în viticultură şi vinificaţie. În realitate, au fost invitaţi toţi acei care sînt legaţi de această problemă: viticultorii, vinificatorii, Ministerul Economiei şi Comerţului, Vama, “Moldova-Vin”, toţi acei care sînt legaţi de această problemă. Am clarificat pînă la capăt. E clar că acei care au producţie calitativă astăzi nu au probleme pentru comercializare. E problemă despre plăţile lor.

Dar noi singuri, săptămîna trecută, am discutat situaţia din vinificaţie, singuri am luat decizii corespunzătoare ca să uşurăm situaţia.  Se creează, în anul curent, o situaţie nouă asupra achitărilor pe care le avem noi. Se creează o asemenea situaţie cînd vinificatorii, împreună cu viticultorii, găsesc varianta de decizie. De aceea, să nu politizăm. Dar în fiecare zi miniştrii nu au ce căuta aici, în Parlament, după părerea mea.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul  Marcel Răducan:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnul Todoroglo de fiecare dată cînd este vorba despre agricultură şi despre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este ca un avocat al lor în Parlament. Vreau să aduc la cunoştinţă. Mă bucur, doamnă preşedinte. Vreau să aduc la cunoştinţa Parlamentului, fiindcă miercurea trecută, într-adevăr, s-au discutat problemele respective în cadrul Comisiei, dar după ce s-a pus la vot, deputaţii comunişti au luat hotărîre ca ceea ce se discută în Comisie să se discute fără participanţi, deci i-am ascultat, după ce i-am dat afară şi, pînă la urmă, Comisia nu a luat act de ceea ce s-a îndeplinit.

Deci, cu alte cuvinte, propunerea domnului Diacov ar fi binevenită şi este binevenită ca ministrul să vină să raporteze în Parlament. Dar nu să facă majoritatea la Comisie ce doreşte ea.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Cîteva săptămîni la începutul acestei sesiuni, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” a înaintat o rugăminte, reieşind din Regulamentul Parlamentului, conform articolului 126, 127, ca în Parlament să fie prezentat anual raportul Guvernului sau, în cel mai rău caz, audierea Guvernului, noi sîntem obligaţi, Parlamentul, să fie realizată o dată în sesiune. Noi nu am primit răspuns.

Deci, domnule Preşedinte, apar mai multe probleme şi noi am dori foarte mult ca să o vedem pe doamna Prim-ministru la tribuna Parlamentului. Dumneaei deja a informat despre activitatea după 6 luni în Guvern şi sînt foarte multe întrebări. Noi insistăm sau, pur şi simplu, să primim un răspuns. Care este cauza că această problemă şi introducerea raportului în ordinea de zi a Parlamentului se tergiversează? Care e situaţia? De ce noi nu înaintăm această propunere şi nu o punem în ordinea de zi?

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Eu înţeleg foarte bine preocupările, chiar şi sentimentele dumneavoastră, cine nu vrea să vadă o femeie frumoasă şi deşteaptă aici la tribuna Parlamentului? Vreau să vă zic un lucru: potrivit Regulamentului, nici nu trebuie să mă rugaţi, pe durata acestei sesiuni, şi am spus-o deja, noi vom audia raportul de activitate al Guvernului, potrivit legii. Aceasta este.

Microfonul nr.2.

Doamna  Elena Bodnarenco:

Rog să fiu înscrisă pentru o declaraţie a Fracţiunii la sfîrşitul sesiunii privind îndeplinirea legislaţiei Republicii Moldova de către Consiliul Raional Soroca.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Vreau să fiu informat dacă astăzi, la finele şedinţei, va fi prezentată informaţia de către domnul Stepaniuc cu privire la Codul învăţămîntului, dat fiind faptul că, astăzi, în “Moldova Suverană” este publicată prima parte a acestui document. Nu ştiu dacă poate fi numit proiect de lege, dat fiind faptul că nu este indicat cine sînt autorii acestui document foarte important. Aşa a fost o înţelegere la sfîrşitul şedinţei precedente, vă amintesc.

Şi doi. Domnule Todoroglo, dacă nu ştiţi că oamenii nu au unde vinde strugurii, aveţi în spate preşedinţii raioanelor şi ei vor răspunde la această întrebare. Sfatul dumneavoastră a fost urmat, noi am fost în raioanele: Teleneşti, Străşeni, Nisporeni şi peste tot lumea se plînge că nu are unde vinde strugurii.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Succint  2 minute.

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu înţeleg că toţi în sală sînt agricultori, inclusiv domnul Bujor, mare agricultor în ţară. Dar, totuşi, eu... Dacă voi nu aveţi idee ce înseamnă viticultură în genere, ce producem noi, ce comercializăm. Voi nu aveţi idee în ce situaţie activează astăzi agenţii economici din agricultură, în genere, în ce situaţie activează economia, dar vreţi să faceţi politică. Iată, voi o să faceţi politică în fiecare problemă. Eu cer iertare, dar aceasta este realitatea.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Ţăranu,

Mă iertaţi, aţi avut deja luare de cuvînt. Replică a fost. Cine v-a vizat, domnule Ţăranu? Eu vă rog foarte frumos. Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

Domnule Filat,

Vă rog.

Stimaţi colegi,

Eu v-am zis un lucru de mult timp, cineva spune, altul reacţionează şi s-a terminat. Să nu mergem cu tot replici la replici, să ajungem la infinit.

Stimaţii mei colegi,

Eu, în această situaţie, vreau să mulţumesc preşedinţii de raioane care au venit la noi, vă mulţumesc din tot sufletul. Ştiţi pentru ce? Fiindcă, în absenţa dumneavoastră, era mare plictiseală în această sală şi astăzi ne-am mai înviorat cu toţii. Chiar v-aş ruga să veniţi mai frecvent pe aici, căci munca noastră va fi, cred, mult mai dinamică.

Domnule Filat,

Microfonul nr.4, vă rog. Să nu vă aduc aminte că ultimele cîteva şedinţe le-am terminat în 40 de minute.

Fără declaraţii, fără nimic. Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Însă viteza cu care parcurgem noi ordinea de zi în mare parte se datorează şi faptului ce este prezent în ordinea de zi, trei–patru chestiuni absolut neimportante. Însă, stimate domnule Preşedinte, urmează să facem şi o constatare. Sînt preşedinţii de raioane sau nu, că noi, din păcate, nu... E la ordinea de zi. Nu avem audieri parlamentare. Şi vreau să fac o scurtă precizare domnului Todoroglo, nu că îmi este foarte drag, dar pentru ca să spunem şi noi un adevăr vizavi de situaţia de cultură şi vizavi de lipsa barierelor care sînt puse în calea exportatorilor şi producătorilor.

Eu nu vreau să intru în ceea ce se întîmplă pe piaţa cerealelor, cînd doi exportatori monopolişti  fac să dicteze preţurile, însă ceea ce ţine de struguri, care pot să fie exportaţi şi ordinul Agenţiei “Moldova-Vin”, care  impune un preţ ilegal şi răspuns în acest sens  am şi de la Procuratura Generală, care investighează cazul. Noi foarte frecvent facem referinţă la această instituţie.

Aşa că cu adevărat este absolut necesar ca audierile în această problemă să fie şi nu la iarnă, cînd deja roada va fi pierdută sau nu va mai fi cazul. Şi, în acest sens, domnul Todoroglo, un sfat, dacă nu vă supăraţi. Vedeţi cîtă atenţie vă acord eu. Deprindeţi-vă că deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova sînt şi cei din opoziţie. Şi au dreptul la un punct de vedere, şi au dreptul să propună chestiuni care se încadrează în Regulament. Eu vă mulţumesc pentru atenţie. Şi nu e cazul să faceţi replici.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnul  Marian Lupu:

Fiindcă l-a vizat. A avut comentarii la ceea ce a spus omul pe fond.

Vă rog frumos.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimaţi colegi, 

Două aspecte ale problemei. Dacă nu au fost numite nume de familie, cum face domnul Bujor permanent, eu nu am ieşit, dar am fost numit, trebuie să ies, căci am dreptul la aceasta. Prima, stimaţi colegi, eu tot aşa ca alţii aici, în sală, am intrat în funcţia de ministru al agriculturii. Şi eu vă spun că niciodată eu nu am căutat modalitatea de realizare a problemelor care sînt în agricultură aici, în sală.

El a mers în teritoriu, am găsit preşedinţii raionului, am plecat în gospodărie cu  vinificatorii, cu viticultorii. Acolo noi trebuie să clarificăm, trebuie să procedăm, din cauza că voi totuna nu cunoaşteţi situaţia mai bine decît este acolo situaţia reală. De aceea, în loc ca să politizăm aici... De aceea, eu am propus că activitatea miniştrilor şi organelor centrale trebuie acolo în teritoriu şi acolo o să găsească răspunsul la majoritatea problemelor. Acesta e un moment.

Al doilea moment.

Domnule Filat,

Ceea ce dumneavoastră aţi spus referito la nişte decizii, care au fost luate la nivel de “Moldova-Vin”. Vă explic. Şi această problemă am discutat-o. Şi Vama, şi Ministerul Economiei şi Comerţului au anunţat, au raportat.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu vă rog mai compact.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Căci aşa fel de scrisori nu au nimic legătură cu actele normative. Ele nu sînt îndeplinite în teritoriul Republicii Moldova şi Vama, colegii, iată domnul Răducan este aici ca un reprezentant al altei parţi. Şi a raportat şi Vama, a raportat şi Ministerul Economiei şi Comerţului că aceste norme, aceste scrisori care au fost, aceasta este o dorinţă, nu mai mult.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul Dmitri Todoroglo:

De aceea, Vama nu îndeplineşte asemenea cerinţe, dar decide conform legilor stabilite în ţară.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.  A sunat numele domnului Bujor.

Vă rog, microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc foarte frumos.

Domnule  Preşedinte al Parlamentului, 

În cîteva rînduri, de la această tribună am solicitat de a nu admite pe viitor practica care, cu părere de rău, astăzi din nou se repetă, ca deputaţii din Fracţiunea majoritară  comunistă să îşi asume funcţia de avocaţi ai opoziţiei. Din cîteva rînduri am atras atenţia asupra acestui lucru. Deci dumnealor ar trebui să citească Regulamentul. Şi orice solicitare a deputatului, în primul rînd, se pune la vot şi nu se comentează de Fracţiunea comuniştilor, căci noi nu facem parte din această Fracţiune. Un moment.

Şi al doilea moment. Regretăm faptul că ei comentează cum o face tînărul comsomolist acuma cînd eu vorbesc de la microfon, că reacţionează la lucrurile care nu le plac, ce vin din partea deputaţilor din opoziţie. În acelaşi timp, nimeni dintre acei 56 de deputaţi comunişti nu au reacţionat la vorbele spuse de unii dintre colegii lor din ultimele  rînduri,  care duce la înrăutăţirea relaţiilor pe criterii etnice.

Îi sfătuiesc şi eu, în calitate de deputat, atunci cînd numesc numele meu de familie, să o facă cît mai frecvent, căci este un lucru benefic din perspectiva anului 2009. Şi doi, faceţi-vă obiecţii unul altuia şi nu comentaţi ceea ce spunem noi. Fiindcă dumneavoastră, în comparaţie cu deputaţii din opoziţie, de zece, douăzeci de ori, cel puţin, încălcaţi mai frecvent, în cadrul şedinţelor plenare, Regulamentul, la care cîteodată, din necunoştinţă de cauză, chiar faceţi trimiteri la el.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. 

Microfonul nr. 5.

Domnul Anatol Ţăranu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Sper că aţi încercat să mă lipsiţi de cuvînt nu pentru faptul că am abordat problema fascismului în Republica Moldova. Replică pentru dumneavoastră, domnule Preşedinte. Sper că nu sînteţi intangibil în Parlamentul acesta şi putem să vă replicăm şi dumneavoastră. Deci eu am vorbit la acest microfon fix două minute. Dumneavoastră m-aţi antrenat pe parcursul acestor patru ani să respect necondiţionat şi foarte strict Regulamentul.

Vă mulţumesc pentru acest lucru.

Domnul  Marian Lupu:

Cu multă plăcere.

Domnul Anatol Ţăranu:

Dar prin replica dumneavoastră aţi încercat să sugeraţi că, chipurile, Ţăranu ceva a încălcat şi a depăşit limitele timpului, care i se oferă pentru a vorbi la microfon. Nu a făcut aşa, domnul Preşedinte. Mai mult decît atît, eu am fost nevoit să folosesc toate două minute pentru a explica colegilor deputaţi de ce este nevoie să votăm pentru instituirea acestei comisii de investigaţii parlamentare. Fiindcă dacă nu aş fi făcut acest lucru, colegii deputaţi ar fi votat în necunoştinţă de cauză.

Fiţi de acord, căci este o logică în ceea ce spun eu. Din acest punct de vedere eu înţeleg foarte bine, stimaţi deputaţi  comunişti, că dumneavoastră nu o să votaţi acest lucru, de fapt, confirmînd faptul că între comunişti şi între fascism nu este o distanţă foarte mare. Dar pe viitor, domnule Preşedinte, vă rog, atunci cînd...

Domnul  Marian Lupu:

Timpul, vă rog.

Domnul Anatol Ţăranu:

Vizaţi numele meu, încercaţi să faceţi aceasta în cunoştinţă de cauză, dar şi avînd un substrat, să zicem aşa, factologic, la mijloc.

Vă mulţumesc mult.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Domnul Bujor acum două minte a spus un lucru foarte important, pe cît mai frecvent se pronunţă numele unui deputat în sală, cu atît este mai benefic, nu? Perfect. Deci, să stabilim odată pentru totdeauna, conţinutul şi ideile pe care le evocaţi şi cu care veniţi de la microfoane din sală, preşedintele Parlamentului nu este în funcţia să le comenteze sau să le dea aprecieri. Pe mine mă interesează un singur lucru – partea tehnică, partea tehnologică, dacă doriţi, în acest sens. Iar această remarcă a fost făcută, fiindcă cînd vorbeşte unul din zona stîngă, se revoltă zona dreaptă şi viceversa. V-am atras atenţia, că situaţia nu prea diferă de la sectorul din stînga la sectorul din dreapta.

Microfonul nr. 5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să revin la întrebarea pe care am ridicat-o în Parlament joia trecută, problema agriculturii şi, spre regret, neacceptată de Parlament. Şi aş ruga colegul de la microfonul nr. 2 să nu se mai repete, cum a comentat destul joia trecută. Şi aş veni în susţinerea, încă o dată în susţinerea colegilor, care astăzi au repetat această întrebare, de a invita Guvernul pentru a ne reflecta o situaţie pe care o avem astăzi în agricultură sau acele audieri parlamentare care, la momentul actual, cred, sînt foarte necesare, reieşind din situaţia pe care o avem în momentul de faţă. Eu cred că dacă Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare va fi o zi, o oră, o oră jumătate în Parlament, aceasta va fi mult mai eficient decît o oră pe care o pierde ineficient în teritoriu.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi, acestea au fost propunerile.

Ivan Ivanovici,

Nu vă supăraţi, vă rog.  Aţi avut deja ieşire la microfon, aţi făcut propunerea respectivă. Tot, nu, Regulamentul zice că aţi ieşit şi aţi făcut propunerea. Basta.

Stimaţi colegi,

Eu vă rog un lucru. Este şi un exerciţiu puţin de bună organizare. Nu, nu mă convingeţi. Atunci cînd omul iese la microfon, are timpul suficient să vină cu toate propunerile. Dar nu a venit, a propus şi şi-a adus aminte  peste 15 minute. S-a terminat.

Deci, aşa, la ordinea de zi. Propunerea domnului Petrenco de a exclude proiectul nr. 2579. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Propunerile evocate de domnul Diacov pentru a invita reprezentantul Guvernului şi Procurorul General la subiectul: cazurile Moldovei la CEDO. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 13.

Domnul  Marian Lupu:

13? Aşa. Sectorul nr. 3?

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 18.

Domnul  Marian Lupu:

31 de voturi ”pro”. Propunerea nu este susţinută de plenul Parlamentului. Propunerea cu referinţă la invitarea ministrului agriculturii şi industriei alimentare, domnul Diacov, la fel domnul Bolboceanu, şi-a reiterat Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»”. Cine este pentru a accepta această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 13.

Sectorul nr. 3 – 18.

Domnul  Marian Lupu:

Acelaşi  rezultat – 31 de voturi, propunerea nu a fost susţinută de plen. Propun. 

Da, stimaţi colegi,

Cu Comisia de anchetă. Avem articolul 35 din Regulament, care spune că o asemenea propunere poate fi înaintată de un grup parlamentar sau de un grup de deputaţi care constituie cel puţin 5% din numărul deputaţilor aleşi. S-a spus 5 sau 6. Dumnealui a vorbit în numele a 5 deputaţi. Nu sînt 5%. Ne trebuie 6 deputaţi, pe care motiv o să îmi cer scuze de la colegi, dar, potrivit Regulamentului, nu sînt în capacitate să supun votului această propunere. Continuăm.

Stimaţi colegi,

Eu vă rog. Propunerea colegei noastre doamna Buliga. De fapt, am o propunere. Proiectul nr.2579 a fost exclus. Din momentul în care va fi înaintat pe ordinea de zi, să convenim că, în cadrul aceluiaşi pachet de examinare al acestui document să se prezinte această informaţie care a fost solicitată de dumneavoastră, după care, sau în acelaşi context, dezbatem şi propunerea propriu-zisă, dacă se acceptă o asemenea propunere. Apoi să vedem. Rămîne de văzut în sală.

Şi propunerea doamnei Pavlicenco pentru a invita Procurorul General în şedinţa de mîine din 10 octombrie la subiectul evocat de dumneaei. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 10.

Sectorul nr. 3 – 18.

Domnul  Marian Lupu:

28 de voturi. Propunerea nu a fost acceptată de plen.

Acestea au fost cele pe marginea dezbaterilor pe ordinea de zi. Iată, pe acest fond aş vrea să menţionez că, în perioada premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, şi-au sărbătorit ziua de naştere cîţiva dintre colegii noştri. Domnul Iurie Bolboceanu. Să îl felicităm, stimaţi colegi. Şi domnul Afanasie Mandaji, la fel să îi felicităm pe colegul nostru şi să le dorim ambilor mult succes.

Acum  ordinea de zi pentru şedinţa plenului de astăzi. Vom începe cu proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu privire la numirea în funcţie a unui viceguvernator la Banca Naţională, proiectul nr. 2879, rog comisia.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat demersul Guvernatorului Băncii Naţionale, prin care se propune candidatura doamnei Tăbîrţă Emma pentru numirea în funcţie de viceguvernator, membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Republicii Moldova. Conform prevederilor Legii cu privire la Banca Naţională, Consiliul, Banca Naţională este condusă de către Consiliul de Administraţie, care este alcătuit din cinci membri numiţi pe un termen de 7 ani, inclusiv Guvernatorul, Preşedinte al Consiliului, primul viceguvernator, vicepreşedinte al Consiliului şi trei viceguvernatori ai Băncii Naţionale.

Viceguvernatorul Băncii Naţionale este numit de Parlament la propunerea Guvernatorului. Candidaţi la funcţia de membru al Consiliului de administraţie pot fi persoanele care deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, au domiciliu în ţară, au reputaţie ireproşabilă şi o experienţă de muncă de 10 ani în domeniul bancar şi monetar.

În contextul acestor prevederi, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a audiat candidatura prezentată şi a considerat unanim, a acceptat cu concluzia că această candidatură se înscrie în prevederile legale. Totodată, Comisia a luat act de faptul că la 5 octombrie 2008 a expirat termenul de aflare în funcţia de viceguvernator, membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale al domnului Prodan Ion. În aceste condiţii, Comisia propune plenului Parlamentului examinarea candidaturii doamnei Tăbîrţă Emma şi adoptarea Hotărîrii cu privire la numirea unui viceguvernator al Băncii Naţionale.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Întrebări pentru Comisie ori pentru doamna Tăbîrţă, eventual, domnul Guvernator.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Am doar o propunere către dumneavoastră. În proiectul de hotărîre pe care ni-l propuneţi, mai întîii articolul 1 este că se numeşte doamna Tăbîrţă Emma în funcţie şi articolul 2 că este eliberat domnul Prodan. Cred că trebuie să fie invers. Să nu numim unul peste altul. Mai întîi să îl eliberăm, adică să schimbăm cu locurile articolele 1 şi 2. Parcă este o nimica, dar oricum nu putem...

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Deci varianta propusă de către Comisie. Comisia consideră că este cea care corespunde cerinţelor legislaţiei. Cu atît mai mult că, eu încă o dată repet, în acest caz, noi, pur şi simplu, luăm act de fapt, că a expirat termenul mandatului viceguvernatorului Prodan Ion.

Domnul  Marian Lupu:

Deci aceasta este fiindcă...

Doamna Valentina Cuşnir:

Cu atît mai mult, în primul rînd trebuie să facem acest lucru şi după aceasta să …

Domnul  Marian Lupu:

Nu, nu, stimaţi colegi, să procedăm în felul următor. E clar că noi nu îl eliberăm din funcţie. Noi constatăm că domnului Prodan i-a expirat mandatul de viceguvernator. Aceasta este chestia şi ea schimbă substanţial situaţia.

Doamna Valentina Cuşnir:

“Se eliberează din funcţie”, este scris negru pe alb.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, avem opinia Comisiei. Comisia cred că ştie ce face. Sînt sigur. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Doamnă Tăbîrţă,

Vă rog să luaţi loc.

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o întrebare, dacă se poate?

Domnul  Marian Lupu:

Vă rog la microfonul nr. 6.

Domnul Dumitru Diacov:

Foarte scurtă. În primul rînd, vreau să fac o constatare că am descoperit o frază aici interesată, că “nu sînt membru şi nu am atribuţie la careva partide politice”. Noi vă felicităm, ne bucurăm, măcar că legislaţia nu vă interzice să fiţi membru al unui partid. Aceasta interzice.

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta e o aluzie?

Domnul Dumitru Diacov:

Da, desigur, doamna, devenind viceguvernator, de acum o să se orienteze la care partid. Spuneţi, vă rog, ieri, în Statele Unite, Uniunea Europeană, băncile naţionale ale unui şir de ţări au luat decizia de a coborî procentul de creditare pentru a uşura soarta băncilor comerciale, pentru a rezolva criza economică, pentru a contribui la o revigorare economică.

Spuneţi dumneavoastră, în calitate de viceguvernator, o să încercaţi să-l influenţaţi oleacă pe domnul Talmaci, ca să ia deciziile acestea mai favorabile economiei naţionale? Fiindcă domnul Talmaci apără acest bastion, fiindcă vrea să contribuie la stabilitatea financiară, dar noi vrem să fie favorabilă şi cetăţenilor această stabilitate.

Mulţumesc.

Doamna Emma Tăbîrţă – candidat pentru funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei:

Vă asigur că şi pe viitor o să menţinem stabilitatea financiară în Republica Moldova. Şi criza economică din Statele Unite nu ne afectează pe noi. Da, ceea ce ţine de micşorarea dobînzilor. Desigur, începînd cu ziua de astăzi, în Europa dobînzile s-au micşorat cu puţin, ceea ce va contribui la dezvoltarea economiei în Europa. Şi sperăm că şi noi împreună vom contribui la dezvoltarea sistemului în continuare.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Doamnă viceguvernator,

Noi sperăm sau noi sîntem gata să luăm decizii? Fiindcă noi înţelegem noi trăim în Republica Moldova şi pe noi nu ne iau tsunami, cutremurile, crizele, trec pe lîngă noi. Ştiţi, dar pe noi totuşi ne interesează ce decizii sîntem noi gata să luăm ca să schimbăm oleacă această atmosferă? Data trecută, domnul Talmaci a spus că noi am luat o decizie şi am micşorat. Este bine, iar decizia aceasta a fost luată înainte ca să fie luate aceste decizii pe plan mondial. Deciziile care au fost luate, despre care am spus eu, vor influenţa încă puţin măcar Banca Naţională moldovenească sau nu? Întrebarea este strict pentru doamna candidat. Eu înţeleg foarte bine.

Domnul  Marian Lupu:

Eu tac, stimate coleg, eu în genere tac. Da, vă rog. La vot? Nu am avut asemenea situaţii încă.

Microfonul nr. 3.  

Domnul Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Noi am examinat în cadrul şedinţei Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe, candidatura doamnei, am prezentat avizul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. Eu vreau să menţionez faptul că chiar din aceea ce a spus domnul Diacov...

Noi toţi am fost martori la prezentarea informaţiei respective privind moţiunea înaintată de dumnealui şi informaţia domnului guvernator. Noi cu toţii ne-am convins că totuşi Banca Naţională activează în prezent în conformitate cu împuternicirile care le dispune.

Noi observăm că pe piaţa financiară avem o stabilitate, aşa, şi tot ce este legat de activitatea guvernatorului este una pozitivă. Mai mult decît atît, domnul Diacov, eu sînt convins că dacă doamna nu este membru al unui partid sau nu face parte dintr-o formaţiune politică, cred eu că dumneaei va lua o decizie corectă şi nu numai va răspunde la sugestiile dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Gheorghe Popa:

Eu sper că candidatura doamnei Tăbîrţă va face faţă activităţii Băncii Naţionale şi va contribui la întărirea corectitudinii activităţii Băncii Naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Două partide au vorbit la acest subiect, au fost făcute, au fost transmise mesajele necesare. Dacă cineva mai vrea să mai transmită mesaje, vă rog să o faceţi, dacă nu, doamnă Tăbîrţă  rog să luaţi loc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, în condiţiile raportului Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, voi supune votului adoptarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.2879. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea covîrşitoare. Proiectul nr.2879 este adoptat.

Doamnă Tăbîrţă,

Plenul Parlamentului vă felicită cu numirea în funcţie de viceguvernator şi membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale şi vă dorim mult succes! Sînteţi liberă.

Proiectul  de Lege nr.1942 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Iniţiativa şefului statului.

Prezintă Guvernul.

Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul propus atenţiei dumneavoastră vine să reglementeze unele probleme ce ţin de activitatea Curţii Constituţionale, stabilindu-se plafonul de vîrstă de 65 de ani pentru judecătorii asistenţi, care sînt asimilaţi judecătorilor Curţii de Apel  pentru care, de asemenea, plafonul de vîrstă este de 65 de ani. Vine să schimbe regulile cu privire la aprobarea bugetului Curţii Constituţionale, stipulîndu-se că acesta va fi aprobat de Parlament şi schimbă unele reguli în ceea ce priveşte examinarea cauzelor de Curtea Constituţională în speţă, adresarea întrebărilor către judecătorul raportor şi situaţia în cazul parităţii de voturi.

Aceste schimbări nu schimbă conceptul legii. Rugăm susţinerea dumneavoastră.

Mulţumim.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Eşanu,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Eşanu,

Vizavi de situaţia care apare în urma modificărilor, ceea ce ţine de excluderea alineatului (2) al  articolului 51, raportul Comisiei, a fost atinsă problema respectivă. Care ar fi punctul dumneavoastră de vedere pentru a nu avea o atare situaţie?

Este straniu cum urmează să funcţioneze chiar şi mecanismul în cazul în care noi excludem alineatul (2) din articolul 51.

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci Comisia.

Domnul Vladimir Filat:

Nu, camera de, se exclude şi atunci.

Domnul Nicolae Eşanu:

În cadrul Comisiei s-a discutat şi pentru lectura a doua se vor înainta propuneri. Este problema că nu se vor mai amîna cauzele şi se va adopta o decizie, dacă este adoptată sau nu hotărîrea. Este o problemă de decizie politică. În principiu, deciziile trebuie să fie adoptate cu majoritatea de voturi în cazul parităţii, de regulă, nu se consideră o decizie adoptată. (Rumoare în sală.) Eu am înţeles că se referă la altă întrebare. La adoptarea deciziilor?

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu vorbesc despre adoptarea deciziilor.

Domnul Nicolae Eşanu:

Da, deci este o opţiune în Parlament. Sînt soluţii cînd se stipulează.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Eşanu,

Eu de ce am...

Domnul Nicolae Eşanu:

Votul Preşedintelui este decisiv.

Domnul Vladimir Filat:

Eu am înţeles. Cu votul Preşedintelui s-a clarificat situaţia, este un vot şi nu are...

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, eu nu am propus aceasta, eu am spus că există diferite modalităţi de soluţionare a situaţiei cu paritate de voturi. Decizia urmează să fie adoptată de către Parlament.

Domnul Vladimir Filat:

Bine. În continuare la întrebarea respectivă, fiindcă iarăşi iese la iveală o problemă de funcţionare sau de nefuncţionare, în unele cazuri, a Curţii Constituţionale. Noi am discutat foarte mult la acest subiect cu diferite ocazii. Şi atunci, domnule Eşanu, dacă noi vrem să asigurăm cu funcţionalitate această instituţie, deci nici nu poţi să spui importantă, foarte importantă într-o ţară, mai ales dacă se pretinde a fi democratică, poate revenim şi la nivel de schimbare a numărului de judecători, ca să fie un număr impar şi atunci toate aceste discuţii sterile, pe care le avem în jurul cum urmează să ia deciziile cînd există paritate de voturi, vor dispărea.

Eu nu vorbesc anume la proiectul respectiv de lege, dar în perspectiva optimizării şi creării unui cadru funcţional al Curţii Constituţionale.

Domnul Nicolae Eşanu:

În principiu, a mai fost un proiect de schimbare a numărului judecătorilor Curţii Constituţionale, este vorba de schimbarea Constituţiei. Eu nu pot să mă pronunţ împotriva unei asemenea decizii. Este iarăşi o decizie politică.

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Şi încă o întrebare, a doua, domnule Eşanu, vizavi de plafonarea judecătorilor asistenţi. Eu înţeleg că ei sînt asimilaţi judecătorilor din Curţile de Apel, însă, totodată, este vorba de o instituţie. Atunci cînd judecătorul are plafonul de vîrstă în Curtea Constituţională 70 de ani, poate ar fi cazul să păstrăm aceeaşi limită şi pentru judecătorii asistenţi. Fiindcă totuşi este vorba de... atunci trebuie, dacă nu a fost, atunci trebuie să revenim.

Domnul Nicolae Eşanu:

În principiu, actualmente este o situaţie complicată, pentru că există o dispoziţie... care sînt asimilaţi. Pentru judecătorii Curţii de Apel există plafon de vîrstă şi au apărut probleme de interpretare. De aceea, se vine cu o soluţie legislativă. Problema, astăzi, în principiu, rămîne de a fi soluţionată prin interpretare.

Desigur, este decizia Parlamentului, dacă va stabili o altă vîrstă. Eu consider că, în principiu, în măsura în care noi am stipulat că sînt asimilaţi judecătorilor Curţii de Apel ar trebui să fie supuşi aceloraşi condiţii. Fiindcă în caz contrar regula cu privire la asimilare nu prea funcţionează.

Dar este, în principiu, o decizie politică. Nimeni nu o să poată argumenta că vîrsta ar trebui să fie 65, 70 sau 60.

Domnul Vladimir Filat:

Exact cum am argumentat 70. Şi la judecătorii de la Cutea Constituţională  exact acelaşi argument poate să vină şi în cazul judecătorilor asistenţi. Pentru lectura a doua.

Domnul Nicolae Eşanu:

Da, este o decizie pentru lectura a doua. 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Eşanu,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.1942, iniţiativa Preşedintelui ţării, şi menţionează următoarele. După cum deja s-a raportat, prezentul raport are menirea de a perfecta, perfecţiona prevederile legislaţiei ce ţine de activitatea Curţii Constituţionale.  

Şapte comisii permanente ale Parlamentului, Guvernul şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, prin avizele prezentate, au susţinut conceptul acestui proiect. Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică s-a pronunţat pentru respingerea proiectului, fără prezentarea cărorva temeiuri şi motive.

În cadrul dezbaterilor prevederilor acestui proiect de lege, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a constatat că acest proiect, din punct de vedere conceptual, este binevenit. Totodată, pentru lectura a doua rămîne să fie concretizate următoarele poziţii.

Prima. Necesitatea introducerii unor modificări suplimentare în Legea cu privire la Curtea Constituţională şi în Codul jurisdicţiei constituţionale şi anume la articolele 27, respectiv şi la articolul 60, 66 care derivă nemijlocit din reglementările acestui proiect şi nu aduc careva atingere conceptului proiectului.

Doi. Modificarea prevăzută la punctul 2 al articolului 2 din proiect referitor la alineatul (5) al articolului 66 din Codul jurisdicţiei constituţionale poate crea într-adevăr nişte premise ca în cazurile de paritate de voturi ale judecătorilor Curţii Constituţionale, deci în condiţiile, în situaţiile cînd este vorba de confirmarea, de exemplu, a rezultatelor alegerilor parlamentare, Preşedintelui Republicii Moldova, deci rezultatelor referendumurilor etc., ceea ce e prevăzut la alineatul (1) al articolului 135 din Constituţia ţării. Deci propunerea care este în acest proiect, în redacţia dată, poate să creeze nişte situaţii de criză politică.

În acest context, Comisia s-a adresat autorului cu propunerea ca această prevedere să fie concretizată. Recent, noi am primit răspuns pozitiv din partea autorului şi la data respectivă, deci cînd va fi examinarea în lectura a doua, Comisia va veni cu amendamentele concrete la aceste articole.

În aceste condiţii, se propune ca acest proiect de Lege nr.1942 să fie aprobat în primă lectură.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1942. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Următorul subiect: Legea pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Reexaminarea acestei legi în cadrul proiectului nr.2578. Rog Comisia.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 10 iunie 2008 Legea nr.185-XVI pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova care a fost prezentată Preşedintelui ţării pentru promulgare.

La 29 august 2008, Preşedintele a remis această lege pentru examinare cu expunerea unor obiecţii şi propuneri la 6 articole: articolele 76, 77, 78, 83, 85 şi 87. După examinarea tuturor obiecţiilor şi propunerilor Preşedintelui, împreună cu preşedintele Academiei de Ştiinţe şi consilierul Preşedintelui Republicii Moldova cu problemele învăţămîntului şi ştiinţei, Comisia a definitivat varianta Legii nr.185-XVI din 10 iulie pentru revotare de către Parlament.

Sinteza amendamentelor şi decizia Comisiei de profil se anexează şi este parte componentă a prezentului raport. Sinteza a fost difuzată deputaţilor pentru ca dumneavoastră să luaţi cunoştinţă.

În aşa fel, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă propune plenului Parlamentului revotarea Legii nr.185-XVI din 10 iulie 2008 pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, ţinînd cont de amendamentele Preşedintelui Republicii Moldova şi decizia definitivă a Comisiei.

Dacă dumneavoastră aţi luat cunoştinţă de aceste amendamente, atunci luăm în vedere, dacă nu, atunci putem să facem o trecere pe marginea obiecţiilor Preşedintelui şi deciziei Comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, sinteza a fost repartizată, toată lumea are obligaţiunea să citească, să se pregătească pentru şedinţă. Acum, dacă există alte opinii sau alte propuneri diferite de cele fixate în sinteza la raportul Comisiei, vă rog, la microfon şi discutăm. Dacă nu sînt, nu sînt.

Domnule Dragomir,

Vă mulţumesc.

Domnul Vladimir Dragomir:

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Am vorbit despre vibraţie, nu, de multe ori. La cine sună? Bine. Deci, stimaţi colegi, voi supune votului. Cine este pentru adoptarea legii vizate, ţinînd cont de obiecţiile şefului statului, cele care au fost acceptate de către Comisia parlamentară şi fixate în raportul acesteia, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 5.

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Legea este adoptată în contextul proiectului nr.2578.

Proiectul de Lege nr.2200 privind modificarea Legii pentru ratificarea parţială a Cartei sociale europene.

Guvernul.

Domnul Iuri Bucinschi – viceministru al protecţiei sociale, familiei şi copilului:

Bună ziua.

Mult stimate domnule Preşedinte,

Mult stimate doamne şi domni deputaţi,

Obiectul propus ţine de modificarea Legii nr.484 din 28 septembrie 2001 pentru ratificarea parţială a Cartei sociale europene revizuite şi ţine de aducerea acestei legi în conformitate cu prevederea articolului 25 alineatul (1) din Legea nr.595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaţionale, care stipulează că anume Guvernul, şi nu ministerele de resort este autoritate investită cu obligaţia de a întreprinde măsurile necesare pentru a asigura executarea tratatelor.

Deci se propune modificarea respectivă a articolului 4 şi excluderea anexei.

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim, domnule viceministru.

Întrebări?

Microfonul nr.4.          

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Noi, vă aduceţi aminte că în cadrul Comisiei am examinat realizarea prevederilor Cartei sociale. Constatăm că Moldova sau Guvernul Republicii Moldova încă nu a venit cu propuneri de ratificare integrală a acestui document destul de important pentru asigurarea securităţii cetăţenilor atît în teritoriul Republicii Moldova, cît şi în afara ţării.

Spuneţi, vă rog, în momentul discuţiei acestui proiect de lege în Guvern, nu aţi stabilit care va fi termenul-limită cînd vom fi gata să ratificăm integral acest document, ca, ulterior, să monitorizăm cum se realizează el şi care sînt garanţiile de care beneficiază cetăţenii noştri, indiferent unde se află.

Domnul Iuri Bucinschi:

Deci în momentul de faţă nu pot stabili sau numi termenul-limită. Dar dispoziţiile articolelor 3, 7, 10, mă refer la paragraful 3, paragrafele 4, 7 paragrafele 6, 10, paragrafele 2, 19 şi paragrafele 1, 2, 4, 5, 9 articolul 22, 27, paragrafele 1 şi 3 ar putea fi ratificate imediat, deoarece ţin de legislaţia muncii, la care au survenit multe schimbări în ultimii ani, şi ar încuraja Moldova de a ameliora legislaţia şi anume în acest domeniu. Dar problemele menţionate ţin de competenţa Ministerului Economiei şi Comerţului.

Doamna Valentina Buliga:

Dar eu cred că dumneavoastră, ca parteneri în cadrul Guvernului, puteţi iniţia o astfel de discuţie în comun cu Ministerul, pentru că este foarte important ca acest document să fie ratificat, adică acele articole în care deja am sesizat unele schimbări şi ajustări.

Mulţumesc.

Domnul Iuri Bucinschi:

Mai mult ca atît, doamna Buliga, în luna noiembrie Secretariatul Consiliului Europei va desfăşura în Chişinău un seminar privind Carta socială europeană revizuită şi respectarea ei de către Republica Moldova, unde, printre altele, va fi dedicat şi examinării posibilităţii ratificării altor dispoziţii care nu au fost ratificate de către Moldova.

Doamna Valentina Buliga:

Da, bine, mulţumesc.

Domnul Iuri Bucinschi:

Deci la conferinţă veţi fi invitată şi dumneavoastră.

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Aş vrea să repetaţi cînd va fi această conferinţă, căci am scăpat din vedere sau îmi spuneţi aparte. Eu aş... bine, o să mă uit în stenogramă, numai să nu fie prea tîrziu, că la noi stenogramele apar peste 3 săptămîni.

Vreau să vă întreb, a fost ratificată parţial această Cartă socială europeană încă în 2001. Vreau să vă întreb, dacă cunoaşteţi dumneavoastră cazuri de nerespectare a acelor articole care au fost ratificate încă în 2001 şi mă refer, în special, la articolul 26, care prevede demnitatea în muncă şi, dacă cunoaşteţi cazuri care sînt în judecată, pentru că în Republica Moldova  acest articol nu se respectă.      

Domnul Iuri Bucinschi:

Articolul 27 nu a fost ratificat.

Doamna Valentina Cuşnir:

26, eu vorbesc despre demnitatea în muncă, articolul 26.

Domnul Iuri Bucinschi:

Îmi cer iertare.

Doamna Valentina Cuşnir:

Care a fost ratificat încă în două mii...

Domnul Iuri Bucinschi:

Da, într-adevăr, referitor la compartimentul acestui articol avem probleme pentru implementare. Deci dacă dumneavoastră doriţi, noi vă putem prezenta un raport mai desfăşurat.

Doamna Valentina Cuşnir:

Exact, vă solicit să îmi prezentaţi aparte acest raport şi voi discuta cu dumneavoastră aparte, fiindcă   avem cazuri în judecată, inclusiv eu mă judec cu Republica Moldova pentru încălcarea acestui articol.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumim, domnule viceministru.

Comisia, vă rog.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că proiectul de lege propune o nouă redacţie a articolului 4 din legea nominalizată, atribuind Guvernului responsabilitatea pentru implementarea prevederilor Cartei sociale europene revizuite şi excluzînd din cuprinsul legii anexa.

Modificările propuse vin să aducă legea în conformitate cu dispoziţiile articolului 23 din Legea nr.595 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, care prevăd expres responsabilitatea Guvernului pentru executarea tratatelor internaţionale şi pentru soluţionarea problemelor pe care le implică aplicarea tratatelor. Ţinînd cont de cele expuse, precum şi de avizele pozitive ale comisiilor permanente şi ale Direcţiei juridice ale Aparatului Parlamentului, Comisia propune adoptarea prezentei legi în prima şi în a doua lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări pentru comisie?

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Da, întrebarea o adresez în legătură cu faptul că domnul Petrenco a propus să fie adoptate în ambele lecturi. Deci în avizul Comisiei, al cărui preşedinte este domnul Dragomir, se face o propunere simplă, la prima vedere, dar foarte serioasă. Deci dumnealui... Comisia pe care o conduce propune ca să fie un articol suplimentar în care Guvernul să fie obligat să propună modificări la cadrul normativ în vigoare. În cazul şedinţei precedente, domnul Petrenco a făcut o interpelare de următorul gen. Legea a fost adoptată în anul 2002.

Unul din punte prevedea că Guvernul va elabora mecanismul de realizare. Pînă în prezent, Guvernul nu a elaborat mecanismul de realizare. Propunerea mea, adoptînd în primă lectură şi în lectura a doua întrebarea, dacă noi nu includem acest punct, o să avem, pe parcursul  anului, încă cel puţin 7 – 8 propuneri, care ţin de acest subiect, pentru a modifica o lege sau alta.

De aceea, eu consider că propunerea venită de la Comisie este foarte corectă şi dacă autorii şi dumneavoastră Comisia acceptaţi, să completăm cu punctul 3, ca Guvernul să vină, de exemplu, în termen de două luni cu propuneri de modificare a legislaţiei în vigoare la acest subiect.

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc pentru întrebare. 

Eu am la mine avizul Comisiei dumneavoastră.

Domnul Leonid Bujor:

Nu e Comisia mea. Eu sînt în altă Comisie.

Domnul Grigore Petrenco:

A, nu sînteţi în această Comisie. Avizul semnat de domnul Dragomir, unde nu există această propunere.

Domnul Leonid Bujor:

Nu există? Citez: “În urma dezbaterilor, Comisia propune proiectul de lege nr.2104 spre examinare în şedinţa Parlamentului, concomitent se propune autorilor să redacteze textul proiectului prin includerea unui articol care va prevedea obligaţiunile Guvernului de a modifica cadrul normativ în vigoare”.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, această propunere la ce proiect de lege este? Se referă la? 2200.

Domnul Grigore Petrenco:

Eu cer scuze. Noi discutăm acum proiectul nr. 2200.

Domnul Leonid Bujor:

Eu îmi cer scuze. Oricum, ca să nu revin la 2104, pe care o să îl prezentaţi dumneavoastră. Vă rog să ţineţi cont.

Domnul Grigore Petrenco:

Examinăm proiectul 2200 şi consider că asemenea propunere nu poate fi acceptată, deoarece articolul 4 stipulează expres, că Guvernul va întreprinde măsurile  necesare pentru realizarea prevederilor Cărţii sociale europene revizuite.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări. Nu sînt?

Domnule Petrenco,

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2200, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2200 este aprobat în primă lectură.

Grupurile parlamentare, lectura a doua. Obiecţii? Nu sînt.

În condiţiile  raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2200. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 32.

Sectorul nr. 3 – 9.

Domnul  Marian Lupu:

72 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 2200 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2332 privind acceptarea Amendamentului la anexa B a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei.

Iniţiativa Şefului statului, prezintă Guvernul.

Domnul Ion Apostol – viceministru al ecologiei şi resurselor naturale: 

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, 

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Atenţiei dumneavoastră se propune proiectul de Lege privind acceptarea Amendamentului la anexa b a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei. Pe parcursul  sesiunii a XII-a a părţilor Convenţiei-cadru a ONU cu privire la schimbarea climei, care a cuprins şi sesiunea a doua a părţilor al Protocolului de la Kyoto, care a avut loc la 6-18 noiembrie 2006 la Nairobi Kenya, la iniţiativa Republicii Belarus a fost propus un Amendament la anexa B a Protocolului menţionat.

Conform acestui Amendament, pentru Republica Belarus au fost stabilite angajamente privind limitarea cantitativă şi reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră în mărime de 92% faţă de anul 1990 pentru prima perioadă de obligaţiuni care cuprinde anii 2008–2012 a Protocolului de la Kyoto. Decizia, aşa a fost decizia Conferinţei. Acceptarea Amendamentului propus de Republica Belarus la anexa B a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei nu contravine politicii interne şi externe promovate de Republica Moldova.

Pentru ca Amendamentul să fie adoptat de către Conferinţa părţilor este necesar ca 3/4 din părţi să accepte la nivel naţional Amendamentul respectiv, îndeplinind procedurile care urmează să fie îndeplinite. Acceptarea de către Republica Moldova a Amendamentului la anexa B, care se propune  dumneavoastră, nu implică operarea modificărilor şi completărilor în legislaţia în vigoare, nu prevede cheltuieli financiare suplimentare sau măsuri organizatorice suplimentare. În acest context, solicit acceptarea prezentei legi de către dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr. 3.   

Domnul Iurie Stoicov:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Spuneţi, vă rog, dar care ţări nu îndeplinesc acest Protocol? Fiindcă noi într-adevăr acceptăm această propunere. Şi, după cîte ştiu, Republica Moldova respectă acest Protocol, dar care ţări nu îndeplinesc Protocolul? Şi ce măsuri, da, într-adevăr se iau faţă de aceste ţări?

Domnul Ion Apostol:

Domnule preşedinte al Comisiei parlamentare,

După cîte cunosc, nu îndeplinesc cerinţele Protocolului acele ţări care nu au aderat la Protocolul respectiv. Nu ştiu dacă au fost ridicate întrebări la şedinţele în plen ale Protocolului de la Kyoto despre ţările care nu îndeplinesc, nu satisfac obligaţiunile faţă de Convenţie.

Domnul  Iurie Stoicov:

Eu am înţeles că şi Statele Unite nu au aderat la acest protocol?

Domnul Ion Apostol:

Întocmai, da.

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că acceptarea amendamentului la anexa B a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei urmează să fie decisă de Parlament. Adoptarea Amendamentului a fost condiţionată de faptul aderării Republicii Belarus la Protocolul de la Kyoto, drept urmare a apărut necesitatea specificării în textul anexei B a Protocolului a angajamentelor Republicii Belarus de limitarea cantitativă a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră.

Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia  juridică a Aparatului Parlamentului a prezentat avizele pozitive şi se pronunţă pentru acceptarea Amendamentului. În contextul celor expuse, Comisia propune a adopta proiectul de lege în două lecturi.

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Propunerea comisiei  prima şi a doua lectură.

Vă mulţumesc, domnule Petrenco.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2332. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2332 este aprobat în primă lectură.

Grupurile parlamentare, lectura a doua obiecţii? Bine. În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2332. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 30.

Sectorul nr. 3 – 8.

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi “pro”. “Împotrivă”? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2332 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2333 cu privire la acceptarea amendamentului la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi a eliminării acestora.

Iniţiativa şefului statului. Prezintă Guvernul.

Domnul Ion Apostol:

Atenţiei dumneavoastră se propune proiectul de Lege privind oportunitatea acceptării Amendamentului la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere a deşeurilor periculoase şi ale eliminărilor acestora, inclusiv anexa nr. 7 la aceasta, adoptate la Geneva la 22 septembrie 1995. În cadrul Convenţiei menţionate, au fost elaborate mecanismele de implementare a acesteia, printre care şi Amendamentul adoptat prin decizia 3/1 la acea de a treia reuniune a Conferinţei părţilor Convenţiei din 18–22 septembrie 1995.

La momentul actual, Amendamentul este acceptat de 67 de state din cele 170 de state părţi ale Convenţiei, iar intrarea în vigoare a fost posibilă după acceptarea lui de către 3/4 din părţi, adică circa 130 de state. Scopul acestui Amendament este interzicerea transportului deşeurilor periculoase din ţările industrializate către ţările în curs de dezvoltare conform anexei nr.7 care stipulează că părţile şi alte state care sînt membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică şi Dezvoltare a Consiliului Europei şi Liechtenstein, obiectivele generale ale Amendamentului sînt foarte convenabile pentru Republica Moldova din motivul că nu se acceptă intrarea în ţară a deşeurilor chimice.

Deşi legislaţia Republicii Moldova la momentul de faţă nu acceptă, deci nu sînt necesare modificări suplimentare în legislaţia Republicii Moldova. Nu este necesară crearea unor structuri suplimentare pentru implementarea acestui amendament, precum şi nu este nevoie de alocaţii financiare suplimentare. În acest context, rog acceptarea acestui proiect.    

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Amendamentul la Convenţia de la Bazel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, inclusiv anexa 7 la aceasta, se încadrează în categoria statelor internaţionale, supuse examinării şi acceptării de către Parlament. Amendamentul reprezintă unul din instrumentele de implementare al Convenţiei. Obiectivele generale ale Amendamentului constă în interzicerea transportului deşeurilor periculoase din ţările industrializate către statele în curs de dezvoltare, precum şi elaborarea măsurilor de prevenire a poluării mediului.

Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru examinarea şi adoptarea proiectului în şedinţa în plen. Luînd în considerare cele expuse, Comisia propune de a adopta proiectul de lege în prima şi în a doua lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru comisie? Nu sînt.

Domnule Petrenco,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2333, aprobarea în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare. Obiecţii la lectura a doua? Nu sînt.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2333. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 32.

Sectorul nr. 3 – 7.

Domnul  Marian Lupu:

70 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2333 este adoptat în lectura a doua.

Astăzi, cu certitudine, este ziua Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale în plenul Parlamentului. Proiectul de Lege nr.2647 pentru modificarea anexei la Legea privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura.

Guvernul.

Domnul Ion Apostol:  

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Atenţiei dumneavoastră se propune proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr.2 la Legea privind fondul piscicol, pescuitul  şi piscicultura, care a fost elaborat în scopul de aducere în concordanţă a acestei anexe cu modificările în anexele nr.3 şi 4 la Legea regnului animal, care se referă la stabilirea despăgubirilor pentru prejudiciul adus speciilor de peşti incluşi în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi speciile rare.

Pentru a asigura această concordanţă, cuantumul existent al despăgubirilor din anexa nr. 2 la Legea privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura se majorează aproximativ de cinci ori, ceea ce va contribui la micşorarea cazurilor de braconaj asupra speciilor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi a speciilor rare şi, în consecinţă, la o protecţie mai eficientă a resurselor piscicole. Înăsprirea pedepsei pentru dobîndirea ilicită a peştilor este dictată şi de faptul că prejudiciul calculat conform normelor existente este incompatibil cu impactul produs de dispariţia unor specii de peşti rari sau pe cale de dispariţie.

Considerăm că adoptarea acestui proiect de lege va contribui esenţial la asigurarea gestionării durabile şi conservării regnului animal nu numai în plan naţional, dar şi regional şi internaţional. În tememiul celor expuse, rog domnilor deputaţi, să adoptaţi proiectul de lege menţionat.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr.2 la Legea nr.149 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura. Scopul proiectului de lege este de a aduce în concordanţă anexa, Legea privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura cu Legea regnului animal. Comisiile permanente care au prezentat avizele au susţinut acest proiect. Comisia care prezintă proiectul susţine propunerea Guvernului şi propune ca să fie aprobat în primă lectură. Şi dacă fracţiunile nu sînt împotrivă, noi propunem ca şi în a doua lectură.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu voi supune votului aprobarea în prima lectură a proiectului de Lege nr.2647. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2647 este aprobat.

Grupurile parlamentare, obiecţii pentru lectura a doua? Nu sînt.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2647. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 11.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

71 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2647 este adoptat în lectura a doua. Acestea au fost subiectele incluse pe ordinea de zi pentru a fi dezbătute în plenul Parlamentului.

Sîntem la ora 11.18. Ora întrebărilor. Pentru început, ca de obicei, voi invita la tribuna centrală reprezentanţii instituţiilor invitate anterior de către deputaţi, pentru a veni cu răspunsul la întrebările înaintate.

Sînt majoritatea. Bine. O invit la tribuna centrală pe doamna Viorelia Cărare, director al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, pentru a oferi răspuns la întrebarea colegului nostru domnul Filat.

Doamna Viorelia Cărare – director al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Ca urmare a întrebării adresate de domnul deputat Filat în şedinţa din 19 iunie, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, cum a şi fost solicitat, a iniţiat o investigaţie, fapt despre care noi l-am informat pe domnul deputat. Dar, dacă totuşi s-a insistat ca eu să vin aici, în faţa dumneavoastră, în plen, eu cu plăcere vreau să vă prezint careva detalii vizavi de acele rezultate la care am ajuns noi astăzi şi vreau să vă confirm faptul că atunci cînd investigaţia va fi finisată, noi o să vă punem la dispoziţie toată informaţia integrală.

Conform Legii cu privire la protecţia concurenţei, articolul 9, expres în lege este prevăzut că se interzice oricărei autorităţi publice centrale să întreprindă acţiuni care ar limita concurenţa. Deci noi am obţinut copiile de pe documentele de la Agenţia pentru Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare şi anume bonul de livrare şi certificatul de donaţie a grîului alimentar şi a grîului furajer, oferit de Guvernul Rusiei. Acest ajutor este oferit în scopul lichidării consecinţelor calamităţilor naturale.

Eu vreau să dau citire unui extras, alineatul 3, articolul 9 din Legea cu privire la protecţia concurenţei, unde expres este prevăzut că autorităţile publice pot emite decizii de repartizare centralizată a mărfurilor în cazuri excepţionale pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale pentru protecţia socială a consumatorului. Aceasta este ceea ce prevede legea expres.

Acum, care este, de fapt, atribuţia Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei? Noi ar trebui... şi ceea ce am început, de fapt, să facem să evaluăm   impactul acestei hotărîri de Guvern asupra spaţiului concurenţial. Desigur, acesta este un studiu complex şi foarte amplu. Noi, la momentul actual, sîntem la faza definitizării etapelor, deci am solicitat informaţia de la toate cele 209 întreprinderi care produc astfel de produse. Problema cu care ne-am lovit, de fapt, este să delimităm piaţa produsului, pentru că în momentul de faţă nu avem un răspuns cert de la Întreprinderea “Franzeluţa”, dacă acest grîu a fost folosit doar pentru producerea pîinii sau şi pentru produsele de panificaţie.

Am stabilit piaţa geografică şi anume 27 de raioane ale Moldovei care acoperă Întreprinderea “Franzeluţa”, unde deţine în jur de 87% şi 37% – 40% din piaţa Chişinăului. Desigur, trebuie să apreciem şi perioada pentru a putea face o comparaţie cum a evaluat în dinamică, dar cel mai important şi cel mai complicat este că trebuie să analizăm toţi actorii de pe piaţă care au atribuţie la acest fapt. Deci nu este vorba numai de Întreprinderea “Franzeluţa” sau Combinatul din Bălţi, care, propriu-zis, au beneficiat de acest ajutor şi care au fost rezultatele, nu numai de agenţii economici care nu au beneficiat, să zicem, concurenţii lor direcţi, care nu au beneficiat de acest ajutor.

Trebuie să ţinem cont şi de sectoarele conexe, deci agenţii economici care au beneficiat indirect de la acest ajutor, cum ar fi agenţii economici care au relaţii contractuale, să zicem, de transport, de depozitare, electroenergetic ş.a.m.d., care conlucrează cu aceste două întreprinderi. Evident, trebuie să ţinem cont şi de bugetul public, de contribuţiile la buget ş.a.m.d. Şi nu în ultimul, dar, probabil, în primul rînd, trebuie să ţinem cont şi de consumatorii Republicii Moldova, vorbind cu alte cuvinte de preţul, care va fi evoluţia preţului sau ce s-ar fi întîmplat dacă nu s-ar fi acordat sau s-ar fi acordat în altă, eu ştiu, divizare, în altă formă de distribuţie acest ajutor de stat, care ar fi eficienţa pentru consumatorul de rînd? S-ar fi majorat preţul sau nu s-ar fi majorat? Deci eficienţa socială este destul de, eu ştiu, importantă şi destul de complicat de calculat.

Aici aş vrea să remarc că noi, ca agenţie, acest ajutor îl calificăm drept ajutor de stat, deşi dumneavoastră, probabil, mult mai bine ca mine cunoaşteţi că noi, la momentul actual, nu avem reglementat acest domeniu, acest sector, deci noi nu avem Lege cu privire la ajutorul de stat. Dar, de fapt, în Planul de acţiuni “Republica Moldova–Uniunea Europeană” este pus în sarcina agenţiei să elaborăm acest proiect şi noi deja l-am remis la Guvern. Dar, mai mult ca atît, la ziua de astăzi nu există nici definiţia ajutorului de stat, nici ca concept nu există.

Şi ceea ce încercăm noi acum să facem, impactul evaluării unui caz concret al ajutorului de stat asupra spaţiului concurenţial este, de fapt, prima dată. Şi, după cum am zis eu, cînd o să avem rezultatele finale, o să vi le punem la dispoziţie.

Doamna  Maria Postoico:

Întrebări? Nu mai mult de 2 minute.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Foarte generoasă ofertă, 2 minute, mă miră.

Stimată doamnă director,

20 iunie a fost data cînd am adresat întrebarea, mie mi se pare că este termen arhisuficient pentru ca investigaţia, despre care vorbeaţi, să fie una complexă şi cu rezultat.

Acum, din cele relatate de dumneavoastră, nu vă supăraţi, dar sînt puncte de vedere ale unei persoane asupra unei situaţii. Eu am făcut referinţă prin prisma legislaţiei Republicii Moldova, care este în vigoare. Acum, temei al întrebării pe care v-am adresat-o, au fost două hotărîri ale Guvernului secrete, care au distribuit cu titlu gratuit 9 000 tone de grîu alimentar Combinatului de Panificaţie Chişinău “Franzeluţa” şi 2000 de tone Combinatului de Panificaţie Bălţi. Astăzi, am primit răspuns că această întrebare a fost adresată şi Procuraturii Generale, care astăzi mi-a răspuns, după multiple încercări de a obţine răspuns de la această instituţie, că este o problemă mai complexă şi timpul, deci din 20 iunie pînă în prezent, nu a fost suficient pentru a veni cu un răspuns.

Acum, stimată doamnă, aţi făcut referinţă la legea care reglementează activitatea instituţiei dumneavoastră, dar mai este Legea supremă în stat – Constituţia Republicii Moldova, care spune expres prin articolul 9: “Concurenţa loială sînt factori de bază ai economiei” se regăsesc şi în legea dumneavoastră. Iar prin articolul 26 se vorbeşte expres despre concurenţa liberă. Despre ce concurenţă liberă vorbim noi atunci cînd 2 agenţi economici, implicaţi într-un domeniu concret, sînt subvenţionaţi cu 12 000 tone de grîu alimentar gratuit. Şi restul, dumneavoastră aţi invocat cifra de 209 agenţi care sînt implicaţi în acelaşi proces, nouă această implicare.

Mai departe.    Este legea care stabileşte exact cum urmează să fie distribuit ajutorul umanitar şi aici scrie foarte clar la articolul 16 din lege. Nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare, grîul, respectiv, reprezintă ajutor umanitar, care a venit din Federaţia Rusă şi din România. Şi, după cum spuneam, articolul 16 stabileşte clar: “Nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare partidele şi alte organizaţii social-politice, precum şi întreprinderile şi organizaţiile, scopul activităţii cărora este obţinerea profitului.” Deci sînt norme legale clare. Iar răspunsurile pe care ni le oferiţi dumneavoastră şi trimiteri că nu a fost timp suficient, nu au nici o relevanţă.

Întrebarea mea a fost directă: deciziile respective au influenţat spaţiul concurenţial, pe de o parte? Şi pe de altă parte, sînt legale sau nu? Acesta a fost răspunsul pe care l-am aşteptat. Fiindcă, în continuare, vreau să vă spun că am sesizat Curtea Constituţională şi, din păcate, ca şi în cazul unei situaţii invocate astăzi de un coleg de al nostru, am primit un răspuns foarte interesant, că nu este în atribuţia Curţii Constituţionale de a investiga un caz sau altul, dacă o hotărîre a Guvernului este constituţională sau nu. Şi, în acest sens, nimerim într-o situaţie foarte interesantă, este întrebarea, este o problemă şi noi nu avem nici...

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Filat,

Depăşiţi timpul.

Domnul  Vladimir Filat:

Mare tragedie o să fie. Şi, în acest sens, stimată doamnă, este Regulamentul Parlamentului care stabileşte exact termenul în care urmează să oferiţi răspunsul. Eu, la Ora Parlamentului, pentru Secretariat reiterez interpelarea mea şi, vă rog foarte frumos, în termenul stabilit de lege să veniţi să îmi răspundeţi exact: a fost sau nu încălcată legislaţia? Ca, ulterior, să ştiu cum procedez în calitatea mea de deputat.

Eu vă mulţumesc foarte mult pentru răspuns şi aştept răspuns exact, cum am adresat întrebarea.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Aveţi dreptul la răspuns 3 minute.

Doamna  Viorelia Cărare:

Stimate domnule deputat,

Doar cîteva momente. În primul rînd, noi lucrăm în limitele competenţei noastre, deci, Legea cu privire la ajutorul umanitar nu ne vizează. Deci nu este întrebarea la noi.

În al doilea rînd, am vrut să vă zic vizavi de termen. Noi nu avem stipulat prin lege termen pentru investigaţii, noi cînd o s-o finisăm, este o analiză amplă şi concretă. Desigur, noi o să punem la dispoziţie rezultatele noastre. În al treilea rînd, mie îmi place foarte mult cînd, ştiţi, noi avem foarte mulţi experţi independenţi care declară că cu ochiul nenormat se vede că este o înţelegere de cartel sau că este un abuz sau nu ştiu ce.

Eu, ca funcţionar public, nu pot să îmi permit fără probe şi argumente să trag asemenea concluzie. De aceea, eu încă o dată vă zic, în momentul în care o să avem probe şi informaţiile respective, noi vi le punem la dispoziţie.

Dumneavoastră aţi sesizat că noi avem 209 agenţi economici, deci, elementar, noi avem nevoie să obţinem informaţii de la aceşti agenţi economici ca să putem să sintetizăm. Deci nu se efectuează calcule pe degete. Desigur, o să vă punem la dispoziţie informaţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Vladimir Filat:

Chiar mai puţin de două minute, stimată doamnă preşedinte.

Doamna Maria Postoico:

Deci un minut, pentru replică aveţi un minut.

Domnul Vladimir Filat:

De unde se iau minutele acestea? Bine.

Doamna Maria Postoico:

Aşa e Regulamentul. Ce vă miraţi aşa?

Domnul Vladimir Filat:

Stimată doamnă,

Eu nu cred că este cazul să mergeţi la toţi cei 209 de agenţi economici să verificaţi care a fost impactul. Impactul se vede cu ochiul liber, cum aţi spus dumneavoastră. Staţi un pic, în valoare de 44 milioane de lei în momentul în care a fost distribuit grîul gratuit către aceşti 2 agenţi economici au primit subvenţii din partea statului care a avut impact direct asupra politicii de preţuri în acest domeniu. Evident, avînd suportul de 44 de milioane, ambele societăţi au...

Doamna Viorica Cărare:

A crescut preţul?

Domnul Vladimir Filat:

Au avut posibilitate să menţină preţul în detrimentul concurenţei vizavi de alţi agenţi economici şi grîul respectiv nu a fost atribuit “Franzeluţei” sau Bălţului, a fost atribuit celor care au fost sinistraţi în urma secetei.            

Aceasta este problema. Şi mie îmi pare rău că noi începem să ocolim această problemă.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Doamna Viorica Cărare:

Să răspund?

Doamna Maria Postoico:

Nu, dumneavoastră aveţi dreptul la răspuns.

Doamna Viorica Cărare:

Da, deci eu încă o dată am vrut să vă reiterez faptul că se iau toate părţile implicate. Dumneavoastră vorbiţi doar din punct de vedere al concurentului. Să zicem, este un producător concurent care poate a avut un avantaj neîntemeiat sau nu l-a avut, pe cînd, dacă consumatorul, pentru consumator, în primul rînd, a fost menţinut preţul, nu a crescut preţul, aceasta tot este un argument care trebuie să se ia în consideraţie. Şi, plus la aceasta, toţi ceilalţi factori pe care i-am menţionat mai sus şi nu vreau să vă repet.

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Doamna Viorica Cărare:

Dacă eu am idee ce înseamnă concurenţă loială, dar ea trebuie argumentată.

Stimaţi deputaţi,

Noi avem 27 de dosare deja cîştigate în judecată. Eu vreau să vă spun că în judecată nu poţi merge cu ochiul liber, neînarmat. Acolo mergi cu probe.

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim mult.

Vă mulţumim pentru răspuns.

Alte răspunsuri nu sînt. Dar nu aveţi dreptul, conform Regulamentului, doar nu dumneavoastră aţi sesizat. Înaintaţi şi poftim, doamna va veni.

Doamnă Cărare,

Vă mulţumim.

Faceţi sesizare şi nu e nici o problemă, o să aveţi posibilitate să...

La microfonul central se invită domnul Sergiu Tatarov, viceministru al administraţiei publice locale, pentru a da răspuns la interpelarea domnului deputat Alexandru Oleinic.

Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administraţiei publice locale:

Stimată doamnă preşedinte,

Onorat Parlament,

Ministerul se expune asupra interpelării deputatului Alexandru Oleinic, adresată săptămîna trecută în şedinţa în plen vizavi de decizia sau, mai bine spus, proiectul deciziei Consiliului municipal Chişinău privind stabilirea unor compensaţii sau regulament cu privire la acordarea compensaţiilor pentru agentul termic unor categorii: pensionari, şomeri şi altor categorii socialmente vulnerabile.

Şedinţa, de fapt, vreau să vă spun, a început pe data de 11 septembrie şi a durat aproape 3 săptămîni, aşa că regulamentul respectiv, în primul rînd decizia, nu a fost emisă, nu e semnată, nu e contrasemnată în modul stabilit şi, evident, nu e prezentată ministerului nostru spre controlul de legalitate.

De aceea, asupra legalităţii nu ne putem pronunţa. Mai mult ca atît, suplimentar pot să vă informez, conform informaţiilor de ultimă oră a fost propusă pentru sau va fi propusă suplimentar ori astăzi în ordinea de zi, ori săptămîna... ori la şedinţa următoare modificarea, prevederea acestui regulament.

În ceea ce priveşte costurile acestui regulament, au fost invocate de domnul deputat costurile de 1 miliard 300, da, exact. O să vedem, în cele din urmă, după modificare sau după emiterea deja a deciziei care vor fi costurile. Unicul lucru, vreau să vă comunic suplimentar, că, conform Legii privind administraţia publică locală, privind finanţele publice locale pentru decizia respectivă, adoptată de autoritatea deliberativă a municipiului Chişinău consecinţele, sau să spunem costurile, urmează să fie acoperite din bugetul municipiului Chişinău.

Aceasta este la moment informaţia, cînd decizia parvine în modul stabilit noi putem să exercităm controlul de legalitate.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări?

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Stimate domnule ministru,

În primul rînd, eu aş vrea să aduc la cunoştinţa tuturor colegilor despre ce este vorba. Decizia Consiliului municipal prevedea compensaţia la 100% la toate, la diferenţa din preţurile de la 200 pînă la 540 de lei a ceea ce este astăzi în afară de preţurile care vor fi în dependenţă de costul gazelor naturale care acum s-a mărit. Şi suma aceasta era de 1 miliard 300.

Decizia a fost luată de Consiliul  municipal. Eu am primit un răspuns de la Ministerul Finanţelor. Doamna Durleşteanu scrie, dă un răspuns foarte concret că totuşi, conform Legii nr.436, ce ţine de administraţia publică locală, articolul 14, consiliul local nu poate adopta decizii care implică anumite cheltuieli fără indicarea sursei de acoperire a costului realizării deciziilor respective.

La această problemă Primăria a ieşit cu o propunere concretă, avînd acoperire la 40% de compensaţii pentru diferenţa în preţuri, dar totuşi Consiliul municipal a luat decizia de a compensa toate 100% care, pînă la urmă, noi vedem destul de bine că a fost o decizie ilegală şi care nu are nici un suport financiar şi care, pînă la urmă, cum ne spune domnul raportor, noi astăzi... nici nu se poate pronunţa asupra legalităţii deciziei luate de Consiliul  municipal Chişinău.

Eu vreau să vă aduc la cunoştinţă că totuşi decizia a fost votată de Fracţiunea Comunistă împreună cu Fracţiunea Partidului Social Democrat.

Domnule ministru,

Totuşi ce ţine de legalitatea deciziei luate, eu aş propune ca atunci cînd primiţi de la Consiliul municipal decizia finală şi argumentele care sînt viziunile lor asupra acoperirii hotărîrii primite, cheltuielilor, acoperirii financiare, ca să veniţi în Parlament într-adevăr să ne daţi o informaţie mai amplă şi o informaţie care poate să... să vedem şi noi realitatea situaţiei existente în Consiliul  municipal Chişinău.

Fiindcă aceste decizii populiste, luate în preajma alegerilor locale din 2009, sînt deja, se văd în mai multe legi care acum sînt primite şi în Parlament de asemenea.

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Nu ştiu cum facem, fiindcă răspunsul nu este amplu. Domnul raportor ne spune că nu a primit toate materialele care. Poate atunci amînăm pe un timp oarecare pînă cînd ei o să aibă un răspuns concret la această întrebare.

Doamna Maria Postoico:

Sesizarea e din partea dumneavoastră. Cînd solicitaţi, atunci veţi primi răspunsul.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, atunci eu reiterez întrebarea faţă de Guvern şi rog în timpul cel mai apropiat, cum primiţi deciziile legale din partea Consiliului municipal să ne întoarcem la această problemă.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Tatarov,

Vă mulţumim.

Domnul Sergiu Tatarov:

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Ion Munteanu, viceministru al culturii şi turismului, pentru a da răspuns la interpelarea deputatului doamna Valentina Buliga.

Domnul Ion Munteanu – viceministru al culturii şi turismului:

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Ministerul Culturii şi Turismului îşi va expune poziţia referitor la interpelarea parvenită din partea doamnei deputat Valentina Buliga, care vine în conformitate cu Legea nr.135 din 20 martie 2003 privitor la meşteşugurile artistice populare şi în conformitate cu capitolul II articolul 7 litera g). Doamna deputat întreabă, deci ministerul trebuie să se expună la litera g), unde se spune că trebuie să înainteze propuneri privitor la acordarea de facilităţi fiscale, de subvenţii bugetare şi credite preferenţiale pentru meşterii populari, organizaţiile lor şi întreprinderilor din domeniul meşteşugurilor artistice.

Pentru a răspunde la această întrebare, voi expune cîteva poziţii, activităţi mai relevante ale Ministerului Culturii şi Turismului. Ministerul Culturii şi Turismului stimulează activitatea meşteşugărească prin organizarea mai multor tîrguri regionale şi locale. Ca exemplu luăm tîrgul naţional de ceramică de la Ungheni sau bîlciul olarilor de la Iurceni.

Centrul Naţional de Creaţie Populară în comun cu Uniunea Meşterilor Populari, care se află sub egida Ministerului Culturii şi Turismului, organizează anual şi bienal mai multe expoziţii şi tîrguri, printre care tîrgul meşterilor populari “Tezaur”, expoziţia articolelor meşterilor cioplitori în lemn, expoziţia articolelor meşterilor împletitori din fibre vegetale, adică din lozie, paie, papură, pănuş  etc. Expoziţia în croşetă de broderie “Croşeta de Aur”, şi expoziţia costumului naţional moldovenesc .

De asemenea, Ministerul Culturii şi Turismului organizează concursul “Cel mai reprezentativ centru al meşteşugurilor din  Moldova”, a cărui fond reprezintă 10 mii de lei, pentru a stimula creaţia centrelor de meşteşuguri. Ministerul Culturii şi Turismului cumpără anual articole de artizanat de la cei mai buni meşteri populari pentru completarea fondului Muzeului de Etnografie şi Istorie Naţională. De asemenea, Ministerul susţine uniunile de creaţie, le susţine financiar. Pentru anul trecut a fost  o susţinere de 700 mii de lei pentru toate uniunile de creaţie. Ce ţine de Uniunea Meşterilor Populari pentru organizarea diferitelor acţiuni culturale, cum ar fi expoziţii, tîrguri, concursuri, stagieri profesionale a fost o sumă de 65 mii de lei.

Deci Uniunea meşterilor populari, după cum ştiţi, reprezintă, este Uniunea care întruneşte cei mai reprezentativi meşteri populari, al căror scop este de a conserva, de a păstra şi de a propaga meşteşugurile cu valoare artistică deosebită. Aş mai menţiona că se acordă reduceri la arenda spaţului pentru ateliere de creaţie membrilor Uniunii Meşterilor Populari. Coeficientul de piaţă este de 0,1 faţă de 1 în cazul celorlalte tipuri de arendă. Se acordă tarife preferenţiale la privatizarea atelierelor de creaţie. Meşterii populari sînt scutiţi de taxe vamale în baza unei autorizaţii a Ministerului Culturii şi Turismului, atunci cînd dînşii participă la diferite expoziţii peste hotarele ţării.

În comun cu autorităţile publice locale, în mod prioritar meşterilor populari li se acordă terenuri pentru creşterea materiei prime, cum am spus eu mai devreme, lozie ş.a.m.d. Iată cîteva puncte care, în viziunea noastră, ar da răspuns interpelării doamnei Valentina  Buliga.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Buliga:

Mulţumesc, domnule ministru.

Stimaţi colegi,

Eu cred că informaţia prezentată, da, prezintă un interes, ceea ce încearcă Ministerul să facă, dar nu este un suport clar şi relevant al acestor persoane, care astăzi, au fost de mai mult timp... au fost puşi într-o situaţie financiară destul de precară. Noi cunoaştem care sînt capacităţile lor, care sînt capacităţile cetăţenilor noştri de cumpărare.

Eu aş vrea să ştiu, cîţi meşteri populari înregistraţi avem astăzi sau dacă cunoaşteţi această cifră, şi care a fost valoarea pe care Ministerul Culturii şi Turismului a procurat de la aceste persoane pentru a completa fondurile respective. Şi, din cîte am înţeles, nu prea a întreprins Guvernul şi Ministerul ceea ce prevede Legea, litera g). Cred că în rezultatul acestei interpelări, domnule viceministru, ar face să vă sesizaţi şi să încercaţi ca aceste persoane într-adevăr să fie cumva protejate, ajutate, pentru că este şi locul lor de muncă şi venitul lor în baza căruia îşi duc nevoile. Şi într-adevăr se merită o atenţie deosebită, pentru că cunoaştem că pe zi ce trece numărul lor este în creştere, neavînd o altă ocupaţie.

Domnul Ion Munteanu:

Într-adevăr, dumneavoastră aveţi dreptate. La fel ca şi alţi membri din diferite asociaţii de creaţie, nu aş spune că la ora actuală meşterii populari au o viaţă tocmai bună. Dar să răspund la întrebarea dumneavoastră privind contribuţia Ministerului Culturii şi Turismului pentru achiziţionarea articolelor cele mai de valoare pentru Muzeul de Istorie. Deci s-a pornit de la cifra de 25 de mii de lei. Anul acesta, se pare, se că s-a diminuat pînă la 10 mii lei.

Cît ţine cifra, o cifră exactă, nu am putea să spunem de meşteri populari. Eu aş putea să vă spun că e vorba de 450 de membri care fac parte din Uniunea Meşterilor Populari. Deci, acea uniune despre care v-am vorbit că întruneşte cei mai reprezentativi. La ora actuală, sînt create două consilii. Un consiliu de expertiză tehnico-artistică, care este sub egida Camerei de Comerţ, fiind preşedinte domnul Cucu, şi o comisie, un consiliu, pardon, al Ministerului Culturii şi Turismului. Se estimează o cifră de circa 10 mii de meşteri populari.

Dar aceşti 10 mii de meşteri populari urmează să treacă lucrările lor, lucrările lor urmează să treacă expertiza, urmează ca ei să fie certificaţi şi numai după aceasta, în mod legal, o să putem să avem acel suport. De exemplu, la ora actuală, ţin să vă spun că se organizează întreprinderile pentru meşteşugărit, care ar trebui să fie  50 la sută din marfa şi serviciile lor obiecte de artizanat trebuie să fie 50 la sută.

Şi la ora actuală, noi avem 15 – 20 de întreprinderi de acest gen. Pe parcursul anului, trebuie să adunăm în jurul la 40 de întreprinderi, ca să putem să ne adresăm Ministerului Finanţelor pentru acele scutiri cu 50 la sută, cum prevede legislaţia pe venit.

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred, domnule ministru, că într-adevăr trebuie să sesizaţi şi să acţionaţi ca aceste persoane, pentru că constatăm cu toţii că ei sînt mîndria... Şi rezultatele muncii lor sînt mîndria şi tradiţia noastră naţională. Cu atît mai mult că, vizîtînd aceste expoziţii, unii demnitari flueră din fluer,  alţii cîntă la nai. Cineva măsoară pălării, dar suportul încă nu este cel pe care ei îl merită.

Mulţumesc.

Domnul Ion Munteanu:

Sînt de acord şi noi promitem că vom face eforturi susţinute în rezolvarea acestei probleme.

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumim.

La microfonul central se invită doamna vicedirector general al Biroului de relaţii interetnice Vera Petuhov, pentru a da răspuns la interpelarea deputatului Valentina Cuşnir.

Doamna Vera Petuhov – vicedirector general al Biroului relaţii interetnice:

Mult stimată doamnă Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Astăzi vin pentru a răspunde la interpelarea doamnei Cuşnir referitor la convocarea Congresului al III-lea al persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare, diaspora moldovenească. În perioada 12–14 octombrie anul curent, la Chişinău, se va desfăşura Congresul al III-lea al persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare, diaspora moldovenească care se organizează conform programului de acţiuni pentru susţinerea persoanelor originare din Republica Moldova pe anii 2006–2009, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.809 din 10 iulie 2006.

Congresul al III-lea este orientat spre dezvoltarea colaborării reciproc avantajoase şi dialogului constructiv al Republicii Moldova cu diaspora moldovenească întru promovarea intereselor naţionale ale Republicii Moldova pe arena internaţională.

Sărbătoarea a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc constituie conceptul de bază al acestui forum. Obiectivele Congresului sînt: consolidarea reprezentanţilor diasporei moldoveneşti, avînd la bază ideea păstrării valorilor naţional-culturale şi spirituale ale poporului moldovenesc; păstrarea şi promovarea tradiţiilor, obiceiurilor naţionale în medul comunităţilor moldoveneşti în afara ţării  de reşedinţă; antrenarea potenţialului diasporei moldoveneşti în crearea unei imagini pozitive şi promovarea intereselor naţionale ale Republicii Moldova în ţările de reşedinţă, de asemenea contribuţia la nivelul de stat în dezvoltarea colaborării Republicii Moldova cu ţările de reşedinţă a diasporei moldoveneşti.

Pentru realizarea acestor obiective menţionate în programul desfăşurării Congresului, au fost preconizate pentru data de 12 octombrie, în incinta Casei Naţionalităţilor, se va desfăşura expoziţia lucrărilor de fierărie decorativă, autor Ilie Ţurcan, pictor fierar, membru al diasporei moldave din Federaţia Rusă.

În incinta Teatrului de Operă şi Balet, de la ora 15, 17 va fi deschiderea oficială a lucrărilor Congresului. Pentru prima dată, în cadrul Congresului se va desfăşura festivalul de creaţie a diasporei moldoveneşti, ora 17, 19.

Pentru data de 13, în incinta Palatului Republicii, se va desfăşura Conferinţa “650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc”, ora 8.30, 15. De la ora 15 pînă la 18, delegaţii Congresului vor participa la întîlniri, mese rotunde, organizate de către ministerele de resort, de asemenea instituţii.

Pentru data de 14 sînt preconizate excursii la Complexul Memorial Căpriana, unde va fi efectuată liturghia pentru delegaţii Congresului. Şi va avea loc o întîlnire la Biroul raselor interetnice cu delegaţii Congresului. Pentru 14, 15 delegaţii vor pleca în ţările sale.

Pentru organizarea efectivă a activităţilor menţionate, prin decizia Guvernului din 11 iunie, a fost instituit Comitetul organizatoric, preşedinte – domnul Victor Stepaniuc, viceministru. Membrii comitetului sînt reprezentanţi ai ministerelor, instituţiilor responsabile de realizarea hotărîrii menţionate.

Acest comitet a realizat pînă în prezent includerea persoanelor în componenţa delegaţilor la Congres, care a fost concepută conform propunerilor parvenite din partea asociaţiilor etnoculturale acreditate în ţările de reşedinţă, de asemenea, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova acreditate în străinătate.

Vă aduc la cunoştinţă că la Congres vor participa 180 de delegaţi şi 70 de participanţi la Festivalul diasporei moldoveneşti din 16 ţări, inclusiv din Ucraina, Federaţia Rusă, Republica Belorus, Republica Cîrgîz, din Ţările Baltice, Republica Austria, Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica România etc.

Din componenţa delegaţilor, vă aduc la cunoştinţă, fac parte preşedinţi şi membri ai asociaţiilor obşteşti ale diasporei moldoveneşti care activează cel puţin 3 ani şi sînt oficial acreditaţi în ţările de reşedinţă. Oameni de afaceri, întreprinzători, specialişti în diverse sfere de activitate, politicieni, oameni de ştiinţă, cultură, artă, artişti etc.

A fost aprobat devizul de cheltuieli, pentru organizarea şi desfăşurarea Congresului, vă aduc la cunoştinţă că Guvernul a aprobat suma de 400 mii de lei din fondul de rezervă pentru următoarele articole.

Cazarea participanţilor – 232 de mii, hrana – 127 de mii, închirierea sălilor – 19 mii 500, transport pentru deplasări ale delegaţilor, excursii – 9 mii şi ceva, diverse etc.

Delegaţii la Congres vor primi seturi de materiale informative, pliante, ediţii, sidiuri ş.a.m.d.

Stimaţi deputaţi, 

Considerăm că acţiunile preconizate pentru desfăşurarea Congresului al III-lea al diasporei moldoveneşti va contribui la crearea unui climat de toleranţă. De asemenea, la promovarea imaginii pozitive a Republicii Moldova, cît şi promovarea diasporei moldoveneşti în ţările de reşedinţă.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, doamnă, pentru acest răspuns.

Este diaspora “moldovenească” şi nu “moldovnească”. Din ceea ce aţi spus aici, din programul pe care l-am primit, vreau să vă întreb: cînd, propriu-zis, va avea loc Congresul?

Aţi spus şi dumneavoastră şi am găsit şi în acest program, pe care mi l-aţi dat, doar deschiderea oficială a Congresului pe data de 12 la ora 15.00, în timp de 4 ore să aibă loc Congresul, Festivalul de creaţie a diasporei moldoveneşti, cuvîntul de salut al lui Voronin şi concertul de gală. Aceasta se cheamă congres la dumneavoastră?

Şi găsesc pe data de 14, după ce va fi vizitat inclusiv Complexul Vitivinicol “Mileştii Mici”, cuvînt de încheiere a congresului. Practic, nu văd nici un congres aici, doamnă, şi chemaţi atîta lume ca să cheltuie bani, cheltuielile de trasport sînt foarte mari, sînt din contul lor. Dumneavoastră vreţi să faceţi campanie electorală, chemînd aceşti oameni să îi ţineţi închişi la Biroul relaţii interetnice să nu ştie nimeni despre acest congres, nu aţi publicat nicăieri, de asta tocmai v-am şi chemat.

Dar ce înseamnă congres? Profanaţi însăşi numirea de congres, că doar festival şi concert de gală nu înseamnă congres. Ceea ce ţine de conferinţă, să şi-o facă Stepaniuc cu cine vrea, dar nu să vină oamenii pe banii lui, pe bani proprii să îşi facă promovarea conferinţei sale. Aceasta vroiam...

Şi vreau să vă întreb, dacă vin politicieni, este cumva programată şi o întîlnire cu deputaţii din Parlament? Aveţi atîta timp aici pe care nu ştiţi cu ce să îl bucşiţi, cum s-ar zice. Eu cred că e normal să ne întîlnim şi noi, deputaţii, cu oamenii noştri care se află peste hotare să îi auzim ce, că la congres nu vor putea spune că, practic, nu este acest congres.

Doamna Vera Petuhov:

Da, mulţumesc.

Eu o să încep să răspund. Cred că în atribuţiile de funcţie  a departamentului, a Biroului relaţii interetnice nu intră ca să închidem oameni, în primul rînd. În al doilea rînd, eu am menţionat şi din practica internaţională dumneavoastră ştiţi că congresul se desfăşoară, practic, nu mai mult de două- trei zile. Din practica Republicii Moldova avem organizate două congrese, Congresul I în 2004 şi Congresul al II-lea în 2006.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu ştiu.

Doamna Vera Petuhov:

Anul curent, pentru prima dată în cadrul Congresului, la solicitarea delegaţilor, desfăşurăm şi Festivalul diasporei moldoveneşti. Şi vă răspund la întrebare că Congresul se desfăşoară pentru data de 12. Într-adevăr avem ore de deschidere a Congresului.

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc, doamnă.

Vă mulţumesc.

Doamna Vera Petuhov:

Şi a doua zi Congresul va fi desfăşurat cu participarea delegaţilor în Palatul Republicii, inclusiv mese rotunde, la solicitarea delegaţilor în ministerele de resort. Eu cred că această practică este, în primul rînd, binevenită pentru Republica Moldova, pentru a susţine persoanele originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare, diaspora moldovenească.

Şi în al doilea rînd, delegaţii acestui Congres au nevoie de a se întîlni cu oamenii din Republica Moldova, inclusiv cu deputaţi din Parlament.

Doamna Valentina Cuşnir:

Dar care vor fi întrebările congresului, nu ale Conferinţei şi nu ştiu ce... Ce întrebări se vor discuta la Congres?

Doamna Maria Postoico:

Doamnă Cuşnir,

Încălcaţi regulamentul.

Doamna Vera Petuhov:

Eu, dacă aţi fost atentă...

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog.

Doamna Vera Petuhov:

Eu am menţionat toate obiectivele Congresului şi personal dumneavoastră noi v-am înaintat toate obiectivele ce ţin de organizarea Congresului. Sînt gata să vi le prezint încă o dată în scris.

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu trebuie încă o dată cînd dumneavoastră nu faceţi congres şi eu voi spune...

Doamna Maria Postoico:

Doamnă Cuşnir,

Eu vă rog.

Doamna Valentina Cuşnir:

...la tribuna centrală.

Doamna Vera Petuhov:

A fost o informaţie foarte succintă.

Doamna Maria Postoico:

Doamnă Petuhov,

Vă mulţumim mult.

Doamna Vera Petuhov:

Da, mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul viceministru al economiei şi comerţului Iurie Muntean pentru a da răspuns deputatului Valentina Buliga la interpelarea adresată referitor la Hotărîrea Guvernului, care prevede adaosul comercial limitat.

Domnul Muntean, vă rog.

Domnul Iurie Muntean – viceministru al economiei şi comerţului:

Mulţumesc.

Stimată doamnă Preşedinte,

Onoraţi domnilor deputaţi,

Interpelarea doamnei deputat Buliga se referea la modul în care este formulată lista produselor supuse reglementării conform Hotărîrii Guvernului nr.547.  Deci nu pot să afirm că felul în care este articulată lista este una perfectă, însă problemele care apar pe parcurs atît din partea autorităţilor abilitate cu funcţie de control, cît şi din partea agenţilor economici sînt operativ soluţionate de către Ministerul Economiei şi Comerţului.

Mai mult ca atît, noi am pregătit o scrisoare de instrucţie, scrisoare explicativă unde am definit clar, conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, şi, inevitabil, literaturii de specialitate ce reprezintă fiecare din categoriile supuse reglementării prin hotărîrea respectivă.

Mai mult ca atît, am avut o serie de adresări şi petiţii atît de la agenţii economici, cît şi de la consumatori, le-am furnizat informaţia de rigoare şi, conform datelor mele, chestiunea este soluţionată.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Mie îmi pare bine că dumneavoastră, în rezultatul interpelării, deja aţi reuşit să rezolvaţi această problemă. Din cîte cunosc eu, nu este chiar aşa. Aş vrea să îmi spuneţi numărul scrisorii  prin care aţi clarificat această situaţie, pentru că cunosc că apar probleme atît la formarea preţurilor, cît şi la importul acestor produse, după cum am menţionat în interpelare.

De aceea, aş dori numărul scrisorii. Şi totuşi cred că este timpul ca să revedeţi această listă, unde să fie specificat clar obiectele, produsele care cad sub incidenţa mărfurilor social utile. Ca să fie clar atît pentru consumator, pentru importator şi, cu atît mai mult, pentru controlorii noştri, care sînt 46 la număr, fiecare tratînd cum îl duce capul.

De aceea, rog numărul. Da, 46 de instituţii, mă corectez. Numărul scrisorii doresc, vă rog mult să mi-l spuneţi. Dacă nu-l aveţi acum, mi-l transmiteţi ulterior.

Domnul  Iurie Muntean:

Eu pot să vă spun că respectiva explicaţie a fost trimisă... ceea ce a trimis aceasta a fost undeva o lună jumătate în urmă. Adică, nu a fost ieri şi nu a fost în legătură cu interpelarea dumneavoastră. Chestiunea a fost soluţionată în mod operativ în măsura în care a apărut problema. Numărul exact al scrisorii, copia ei noi o să vă prezentăm.

Doamna  Valentina Buliga:

Da, vă rog mult. Şi lucraţi asupra unei liste care este deja timpul să fie o listă clarificată, după cum am menţionat. E clar, în timpul în care respectiv dumneavoastră cu specialiştii, cu reprezentanţii ministerelor respective.

Domnul  Iurie Muntean:

Nota.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Muntean,

Vă mulţumim.

Domnul  Iurie Muntean:

Vă mulţumesc.

Să trăiţi.

Doamna  Maria Postoico:

Întrebări?

Începem cu microfonul nr.5.

Domnul  Anatol Ţăranu:  

Interpelare din partea deputaţilor Partidului Naţional Liberal. Subiecţii interpelării. Domnul Valentin Mejinschi, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova, domnul Artur Reşetnicov, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, domnul Valeriu Gurbulea, Procurorul General al Republicii Moldova.

Textul interpelării. Pe data de 5 octombrie, în multe localităţi din Republica Moldova s-a desfăşurat o acţiune de sensibilizare a populaţiei în legătură cu necesitatea de a cere mai insistent retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova. Este bine cunoscut faptul că trupele militare ruse staţionează ilegal pe teritoriul nostru naţional. În opinia publică, sînt percepute ca forţă militară de ocupaţie. Această calitate a forţelor militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova fiind susţinută şi de constatările oficialilor din Republica Moldova, inclusiv ale autorităţilor comuniste.

În aceste condiţii, sînt de neconceput acţiunile poliţiei din oraşele Chişinău, Bălţi şi din unele altele localităţi, dar şi ale unor grupuri de tineri civili vorbitori de limbă rusă, precum am văzut în reportajele de la unele canale de televiziune, care au împiedicat prin acţiuni violente manifestarea paşnică de apărare a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova despre neutralitatea statului, chiar dacă participanţii la ea s-au încadrat perfect în legislaţia moldovenească. Imaginile văzute la televizor demonstrează clar faptul că în Republica Moldova apărarea Constituţiei a devenit un lucru indezirabil pentru unii cetăţeni.

De asemenea, Republica Moldova se află în preajma anului electoral, cînd creşte numărul acţiunilor stradale, manifestărilor publice, avînd conţinut sociopolitic şi care, în aceste condiţii, riscă să condusă la bătălii corp la corp, aşa cum s-a întîmplat la Bălţi, unde Poliţia municipală nu a intervenit, conform legii, în apărarea protestatarilor paşnici.

În acest sens, Serviciul de Informaţii şi Securitate are menirea să examineze pericolul demonstrat de grupările violente de tineri din oraşul Bălţi, după unele date, membri ai organizaţiei de comsomol din acest municipiu, care s-au dedat unor manifestări huliganice, proferînd apeluri şi acţiuni de ură interetnică, avînd posibile consecinţe extrem de periculoase pentru stabilitatea socială şi politică din Republica Moldova. Solicităm Procuraturii Generale să se sesizeze în legătură cu aceste cazuri flagrante de comportament din partea poliţiei şi a grupării de tineri violenţi de la Chişinău şi Bălţi, cu examinarea acestor cazuri conform legii.

În legătură cu aceasta, solicităm să dispuneţi anchete de serviciu pentru a răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este legalitatea acţiunilor poliţiştilor, care s-au opus manifestărilor paşnice ale cetăţenilor Republicii Moldova îndreptate spre apărarea prevederilor constituţionale?

2. Dacă au fost pedepsiţi poliţiştii care au încălcat legea? Dacă au fost intentate dosare penale poliţiştilor şi descendenţilor lor, care le-au dat indicaţii să acţioneze ilicit? Şi în baza căror prevederi ale legii ei au dat aceste indicaţii?

3. Dacă au fost identificate şi trase la răspundere persoanele din municipiul Bălţi, care au comis acte de violenţă împotriva manifestanţilor paşnici şi au chemat la aţîţarea vrajbei interetnice?

Răspunsul la această interpelare cerem să fie prezentat în plenul Parlamentului în termenele stabilite de Regulament.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că noi avem pînă la 12.18, deci, concentraţi aşa mai pe scurt toate interpelările.

Domnul  Vladimir Filat:

Desigur. Mai ales ceea ce se referă la mine, probabil.

Doamna  Maria Postoico:

Nu, nu, pur şi simplu.

Domnul  Vladimir Filat:

Foarte pe scurt, stimată doamnă Preşedinte al şedinţei.

Prima întrebare adresată Guvernului. Pe data de 28 decembrie anul 2006, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Ulterior, pe data de 16 februarie 2007 această lege a fost promulgată şi publicată în modul stabilit în “Monitorul Oficial”.

Cer Guvernului, în modul stabilit de legislaţie, să prezinte o informaţie amplă la tribuna centrală a Parlamentului, informaţie ce ţine de implementarea acestei legi importante pentru, aşa cum este şi denumită legea, dezvoltarea regională a ţării. Ţin să aduc atenţiei dumneavoastră că această lege prevedea şi crearea structurilor, care urmează să implementeze legea, şi contribuţia bugetului de stat pentru a dezvolta şi teritoriul Republicii Moldova în general.

A doua întrebare este adresată către domnul ministru de interne Mejinschi. Noaptea trecută, cameramanul postului de televiziune PRO TV Mihai Şambra a fost agresat de către un grup de poliţişti. Este un caz nu prim şi nu ultimul în acest sens, din păcate, în această ţară. În acest sens, rog domnul ministru de interne Mejinschi, să dispună investigarea acestui caz în maniera cea mai serioasă şi să fiu informat în conformitate cu prevederea legală în prima instanţă în scris.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul  Valeriu Calmaţui:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Eu am o interpelare către Guvernul Republicii Moldova. Vreau să fie prezentată o informaţie amplă, dacă este posibil, şi situaţia pe fiecare raion, în ceea ce priveşte pregătirea către sezonul rece şi pregătirea instituţiilor bugetare pentru această perioadă. Informaţia să fie prezentată de la tribuna centrală a Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul  Veaceslav Untilă:

Am o întrebare către domnul Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. În conformitate cu articolul 122 din Regulamentul Parlamentului, rog să prezentaţi o informaţie despre mersul anchetei în cazul delapidărilor masive de fonduri în procesul de reconstrucţie şi reparaţie a Complexului “Eternitatea” şi a străzii Pan Halippa. Dat fiind faptul că este vorba despre un act înalt de corupţie, răspunsul să îmi fie prezentat în Parlament în termenele stabilite de lege.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna  Valentina Şerpul:

Mulţumesc.

Primului ministru al Republicii Moldova, Procuraturii Generale, Ministerului Administraţiei Publice Locale. Într-o vizită efectuată în Chetrosu, Anenii Noi, cu 2 ani în urmă am rămas plăcut surprinsă de activitatea Centrului de zi pentru persoane vulnerabile în etate “Bătrîneţe fără tristeţe”, al cărui director Valeriu Marciuc a reuşit să atragă mai multe investiţii din Olanda. Curînd, prin efortul aceleiaşi persoane, a fost obţinut un proiect privind deschiderea unui Centru pentru copiii cu dizabilităţi pentru 200 de locuri, unde vor fi plasaţi copii din toate localităţile din Anenii Noi.

Aceste două centre au fost amplasate iniţial în fosta cazarmă militară a Ministerului Apărării care, în 2004, în urma demersurilor făcute de preşedintele asociaţiei, precum şi de autorităţile publice locale, prin hotărîre de Guvern, a fost transmisă la balanţa Primăriei tocmai în acest scop. Consiliul local a emis în acest sens o decizie, prin care a acordat asociaţiei cu titlu gratuit acest spaţiu. Din păcate, după alegerile din 2004, la iniţiativa primarului din localitate, consiliul local a abrogat decizia adoptată anterior, astfel, din cauza piedicilor artificiale ale administraţiei publice locale, activitatea azilului de bătrîni riscă să fie sistată. Iar proiectul cîştigat privind deschiderea Centrului pentru copii cu dizabilităţi riscă să nu demareze.

Avînd în vedere această situaţie, precum şi necesitatea acută de a deschide cît mai multe astfel de centre, rog organele interpelate să elucideze legalitatea acţiunilor consiliului local Chetrosu.

De asemenea, rog să fie întreprinse toate acţiunile legale pentru a remedia acest conflict reprobabil, pentru ca aceste două centre să poată să îşi desfăşoare activitatea pentru beneficiarii săi. Solicit, de asemenea, o informaţie amplă privind numărul de centre existente, la momentul actual, în Republica Moldova, structurată prin raioane, localităţi, numărul de beneficiari, precum şi datele de contact.

Mulţumesc, informaţia o solicit în versiunea scrisă.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Solicitarea mea este adresată domnului Cozma, ministru al culturii şi turismului.

Domnule ministru,

Probabil, cunoaşteţi faptul că la 14 octombrie chişinăuenii vor marca Hramul capitalei şi de data aceasta spre regret, oaspeţii veniţi din republică, dar şi de peste hotare, nu vor avea posibilitate să se deplaseze şi să ia cunoştinţă de monumentul istoric cultural “Lupoaica”, simbol al latinităţii neamului nostru, care a fost demontat de cîţiva ani.

La interpelările colegilor din Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” dumneavoastră aţi răspuns în cîteva rînduri că acest lucru nu se produce din cauza mijloacelor financiare, dar neasiguraţi, în acelaşi timp, că monumentul va fi restaurat şi restabilit în termene cît mai reduse. Anii trec, iar monumentul aşa şi nu apare, domnule ministru. În virtutea celor expuse, solicit răspuns la următoarele întrebări. Răspunsul rog să fie prezentat în cadrul şedinţei plenare.

1. Face parte acest proiect din planul guvernamental “Anul 2009 – 650 de ani de la constituirea statului moldovenesc” sau nu este parte componentă a acestui proiect?

2. Cît va mai dura această atitudine indiferentă şi iresponsabilă a Ministerului, în fruntea căruia vă aflaţi, faţă de restaurarea şi reinstalarea acestui monument istoric şi cultural?   

3. Cînd concret totuşi se va produce reinstalarea monumentului?

4. Care este, domnule ministru, suma de mijloace financiare prevăzută de Guvern pentru bugetul anului 2009?

Vă mulţumesc.

Aştept răspunsul de la tribuna centrală.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Am o interpelare către Guvernul Republicii Moldova. Reieşind din faptul că plenul Parlamentului nici pentru joia trecută, nici pentru şedinţa de astăzi nu a acceptat introducerea în ordinea de zi a chestiunii legate de situaţia din agricultură, rog Guvernul, pentru joia viitoare, să prezinte în plenul Parlamentului o informaţie despre situaţia din agricultură, inclusiv în ramura viticulturii şi despre metodele, mecanismele pe care le întreprinde Guvernul pentru redresarea situaţiei din această ramură.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Varta:

Adresez prima interpelare. Prima interpelare  o adresez doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Schimbările climaterice nefaste, care se manifestă în ultimul timp tot mai pregnant la scară mondială, afectează tot mai mult şi Republica Moldova. Una din cele mai periculoase cataclisme naturale care prezintă un real pericol şi pentru ţara noastră îl constituie încălzirea globală a climei. Reducerea volumului precipitaţiilor anuale constituie una din multiplele manifestări ale acestei grave calamităţi naturale.

Raioanele din sudul Republicii Moldova suferă cel mai mult de pe urma insuficienţei de precipitaţii, chiar şi în anul curent, cînd volumul precipitaţiilor climaterice pentru majoritatea raioanelor a fost unul suficient, sudul ţării a suportat consecinţe grave de pe urma unei secete cumplite. Bineînţeles, una mai puţin dezastruoasă ca cea din vara anului 2007, dar totuşi cu efecte grave pentru agricultorii din zona de sud.

În atare situaţie solicit Guvernului Republicii Moldova să prezinte în una din viitoarele şedinţe în plen ale Parlamentului politicile pe care intenţionează să le implementeze Executivul nostru în următorii ani pentru a evita transformarea sudului ţării într-un deşert. În afară de extinderea fîşiilor forestiere a suprafeţelor împădurite, a edificării unui sistem eficient de irigaţie, un loc aparte, în viziunea noastră, ar trebui să îl ocupe revigorarea bălţilor şi a mlaştinilor din lunca Prutului, care, în perioada sovietică, au fost desecate, provocînd o dereglare dezastruoasă a echilibrului ecologic din această zonă.

Şi a doua interpelare i-o adresez, de asemenea, doamnei Zinaida Greceanîi. Solicit o informaţie cu privire la modul cum se desfăşoară implementarea programului naţional de revigorare a sistemului rutier al Republicii Moldova, în special cel al autostrăzilor de importanţă internaţională şi naţională. Solicit să fie specificat care sînt cauzele de ordin subiectiv şi obiectiv care au condus la tărăgănarea realizării acestui Program naţional şi care sînt măsurile pe care intenţionează se le implementeze Executivul Republicii Moldova în timpul apropiat.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Ivan Banari:

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acum doi ani de zile, în şedinţa în plen a Parlamentului, am adresat o interpelare domnului ministru al culturii şi turismului Artur Cozma referitor la starea dezastruoasă a Cinematografului din oraşul Drochia. Am avut şi o informaţie foarte amplă de la tribuna Parlamentului. Ni s-a adus la cunoştinţă un plan de reabilitare a acestor clădiri în toate centrele raionale.

În momentul de faţă putem constata că aceeaşi soartă o repetă edificiile cinematografelor din majoritatea absolută a centrelor raionale. În acest context, cer o informaţie referitor la acel plan, la realizarea acelui plan de reabilitare a cinematografelor. Cine este vinovatul că acest plan a rămas doar pe hîrtie,  pentru că Parlamentul a fost indus în eroare. Şi, totodată, rog să fie studiată şi iniţiativa sau varianta de a transmite aceste clădiri în proprietatea consiliilor raionale sau a primăriilor centrelor raionale, orăşelelor. Vă asigur că, în asemenea caz, soarta acestor centre, acestor edificii va fi hotărîtă într-un termen foarte scurt.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Stimaţi colegi.

Doamna Valentina Buliga:

Întrebarea mea este adresată Guvernului, reieşind din situaţia precară în care ne aflăm noi, toţi cetăţenii Republicii Moldova privind incidenţa la tuberculoză, care, spre regret, în ultimul timp afectează nu doar cetăţenii simpli, dar deja şi cadrele medicale. Constatăm cu stupoare că în anul 2007 deja a fost depistată maladia de tuberculoză la 16 lucrători ai instituţiilor medico-sanitare, iar numai în nouă–opt luni ale anului curent s-au îmbolnăvit deja de tuberculoză 22 de lucrători din serviciile de ftiziatrie, inclusiv 9 medici, 7 asistente medicale, 2 infermiere şi 4 persoane din serviciile auxiliare. De aceea, avem astăzi o lipsă de cadre în acest domeniu.

În temeiul celor expuse, solicit de la Guvern următoarele. Să examineze posibilitatea majorării salariului tarifar pentru prima categorie de calificare a acestor angajaţi. Şi, ţinînd cont de faptul că toţi lucrătorii din serviciile de ftiziatrie activează în focar de suprainfecţie şi se îmbolnăvesc de tuberculoză, solicit la fel stabilirea acestor categorii de lucrători unui spor la salariu în mărime de 15 la sută din  salariul tarifar pentru anul lucrat. Despre măsurile întreprinse solicit informarea plenului Parlamentului şi la fel răspunsul în  scris.

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi deputaţi,

Termenul este expirat, timpul care a fost preconizat pentru întrebări şi interpelări. V-aş solicita ca să depuneţi în scris şi să primiţi răspunsuri. Dacă nu veţi fi de acord cu răspunsul primit, atunci puteţi să reiteraţi încă o dată aceste interpelări. Noi am votat pentru o oră, doamnă Cuşnir. De aceea, noi trebuie, conform Regulamentului... Eu vă rog, stimaţi colegi, la microfonul central se invită doamna Zimin pentru o declaraţie. Dumneaei s-a înscris şi în scris, şi a fost prima.

Doamna Larisa Zimin:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Cu cît mai mult ne apropiem de alegerile parlamentare, cu atît răsună mai frecvent şi mai dur critici la adresa actualei guvernări. Unul din obiectele acestor critici este problema remunerării muncii.

Subiectul la care mă voi referi în continuare îl constituie viziunea Fracţiunii Partidului Comuniştilor asupra problemei salarizării în sectorul real al economiei. Înainte de a prezenta situaţia care demonstrează creşterea incontestabilă a salariului pe economia naţională, mă voi opri succint la istoria problemei. Bazele organizării salarizării pe principii noi în Republica Moldova au fost stabilite prin Legea salarizării în 1993, prin care a fost implementată o reţea tarifară unică de salarizare.

Pentru prima dată, unităţile din sectorul real al economiei a obţinut o autonomie relativă în organizarea salarizării angajaţilor.

Totodată, aplicarea salariului minim ca normativ unic de calculare a salariilor tarifare în condiţiile în care acest salariu minim o perioadă îndelungată nu a fost modificat, a reţinut creşterea nivelului salarizării oficiale şi a condus la majorarea cotei neînregistrate a salariului.

Astfel, din anul 1994 pînă în anul 2001, salariul minim pe ţară a constituit doar 18 lei. Ca rezultat, pînă în anul 2000, fondul de salarizare a crescut doar cu 63 la sută. S-a adîncit decalajul dintre nivelurile de salarii între ramuri, între salariile din sectorul bugetar şi cel real. Astfel, către anul 2001 a apărut necesitatea stringentă a reformării sistemului de salarizare existent.

În scopul realizării acestei reforme, la 14 februarie 2002 a fost adoptată Legea salarizării nr.847. Pentru prima dată a fost legiferat salariul tarifar pentru categoria unu de calificare a reţelei tarifare, majorat substanţial de la 18 lei la 250 de lei drept componentă principală şi obligatorie a sistemului tarifar care serveşte ca bază pentru stabilirea în convenţiile colective, contractele colective, individuale şi individuale de muncă a salariilor tarifare şi a salariilor de funcţie concrete.

Astfel, unităţile sectorului real au căpătat o autonomie mult mai largă în organizarea salarizării, dispunînd de dreptul exclusiv de a stabili prin negocieri colective sau individuale şi în funcţie de posibilităţile financiare salariile tarifare şi de funcţie, precum şi alte forme şi condiţii de salarizare. După punerea în aplicare a acestei legi, salariul tarifar pentru categoria unu de salarizare a fost modificat pînă în prezent de 6 ori, fiind majorat de la 250 de lei în anul 2002 pînă la 900 în anul 2007 sau de 3,6 ori.

Respectiv, salariul mediu în sectorul real a crescut de la 488 de lei în anul 2000 pînă la 2740 în ianuarie–august 2008  sau de 5,6 ori. Totodată, pe parcurs s-a văzut că reţeaua tarifară cu coeficienţii tarifari strict obligatorii, în multe cazuri, limitează autonomia angajatorilor în organizarea salarizării, cum s-a întîmplat, de exemplu, în agricultură şi în silvicultură.

Pentru asigurarea unei mai mari flexibilităţi în aplicarea sistemului tarifar, în anul 2006 a fost adoptată o hotărîre de Guvern privind stabilirea unor grile de coeficienţi pe categorii de calificare, obligatorii fiind doar coeficienţii minimi ai  grilelor respective. Aceste modificări au avut un efect benefic asupra evaluării salariului mediu în sectorul real.

Astfel, în anul 2006, salariul mediu a crescut cu 23,2 % faţă de anul 2005, iar în 2007 deja cu 25,5% faţă de anul 2006. Respectiv, fondul de salarizare a crescut de la 10,3 miliarde de lei în anul 2005 pînă la 15,9 miliarde de lei în anul 2007 sau cu 54%. Învinuirile opoziţiei, precum că diversificarea sistemului de salarizare în sectorul real al economiei ar conduce la micşorarea bruscă a salariilor angajaţilor şi, prin urmare, la completarea insuficientă a fondurilor sociale de medicină prin asigurare şi alte fonduri, sînt nefondate. Realitatea este alta.

În ansamblu, în perioada anilor 2001–2007, politica consecventă de perfecţionare şi liberalizare a sistemului de organizare a salarizării în sectorul real al economiei naţionale a asigurat o creştere continuă atît a salariului mediu al salariaţilor, cît şi a fondului de remunerare a muncii, ca bază de calcul a venitului bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondului de asigurări obligatoriu de asistenţă medicală.

Astfel, în perioada de referinţă, fondul de salarii a crescut de 5,1 ori. Acumulările la bugetul asigurărilor sociale de stat – de 3,9 ori şi aceasta în condiţiile reducerii anuale a contribuţiei plătite de angajator  de la 29% pînă  la 24%. Suma primelor de asigurare medicală achitată în 2007 a fost de 2,4 ori mai mare decît în anul 2004, cînd s-a realizat trecerea la medicina asigurată.

Perfecţionarea sistemului tarifar de salarizare, propusă de Guvern prin modificarea Legii salarizării din 14 februarie 2002 şi a Codului muncii, va conduce la descătuşarea agenţilor economici în organizarea salarizării.

Acordarea dreptului de a alege sistemul de salarizare cel mai eficient în corespundere cu specificul activităţii, lărgirea drepturilor partenerilor sociali în stabilirea modului şi condiţiilor concrete de salarizare a angajaţilor şi stabilirea unor criterii şi norme clare de evaluare a activităţii profesionale a fiecărui angajat. Ea va constitui o pîrghie eficientă de stimulare a muncii înalt productive a salariaţilor şi de interesare a lor în obţinerea  unor rezultate înalte de producţie.

Aceasta, în viziunea Fracţiunii Partidului Comuniştilor, va contribui la majorarea esenţială a salariilor în ansamblu pe economie, ceea ce, la rîndul său, va conduce la majorarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi medicale.

Perfecţionarea sistemului de remunerare a salariaţilor din sectorul real va fi şi în beneficiul angajaţilor din sectorul bugetar al Republicii Moldova. Toate cifrele şi faptele expuse, desigur, nu le convin oponenţilor noştri, dar ele prezintă o realitate concretă. Luate împreună, ele se înscriu organic în concepţiile platformei electorale ale Partidului Comuniştilor şi ale documentelor de program, al căror obiectiv de bază este ridicarea nivelului de trai al oamenilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Bodnarenco.

Doamna Elena Bodnarenco:

Уважаемая госпожа председательствующая, уважаемые коллеги, уважаемые присутствующие,

Сегодня большинство экспертов считают, что существовавшая в советское время система медицинского обслуживания населения была лучшей в мире.

К сожалению, наше государство не сумело ее сохранить, и к 2001 году в Республике Молдова были закрыты почти все сельские больницы, за вызов скорой помощи нужно было платить. В неотапливаемых больницах с протекающими кpышами врачи оперировали при свечах и в шерстяных рукавицах.

В этих условиях пришедшая к власти Партия коммунистов взялась за абсолютно новое для нашей страны дело – внедрение закона, принятого за десятилетие до этого, но не выполненного ни одним предыдущим Правительством – Закона о страховой медицине.

Спустя три года после начала применения закона бюджет системы здравоохранения страны увеличился почти в 6 раз и составляет 3 миллиарда леев. Каждый год растет число получателей бесплатных медицинских полисов. Ширится спектр гарантированных полисом медицинских услуг. Ремонтируются больницы и сельские медицинские учреждения. Открываются станции скорой помощи в селах. Завозится новое медицинское оборудование. Средняя заработная плата медицинских работников за три с половиной года увеличилась более чем вдвое.

В процессе реализации закона выявлялись непредвиденные проблемы. Так, практика первых двух лет работы показала, что около 70% средств районных бюджетов страховой медицины осваивались на развитие районных больниц. На первичную же медицину в сельских медицинских учреждениях оставалась только треть.

Более 63% населения Молдовы проживает в сельской местности, и государство поставило перед собой задачу скорейшего восстановления сельских медицинских центров, больниц, станций скорой помощи, аптек, оснащения их современным медицинским оборудованием, открытия в селах лабораторий.

Именно эти задачи легли в основу реформы в медицине, проводимой в нынешнем году. Это – разделение первичной и госпитальной медицины, создание в каждом районе двух самостоятельных медико-санитарных учреждений районной больницы и центров семейной медицины и равное их финансирование.

Базовым документом этой реформы стало постановление Правительства № 886 от 6 августа 2007 года о национальной политике в области здравоохранения на 2007–2021 годы. Следующими этапами стало принятие Закона о внесении изменений и дополнений в Закон об охране здоровья № 411, постановления Правительства № 1079 от 2 октября 2007 года и издание  приказа Министерства здравоохранения № 404 от 30 октября 2007 года „cu privire la delimitarea juridică”, которым был утвержден типовой регламент, на основании чего должны были быть разработаны районные регламенты медико-санитарных медицинских учреждений и проведено юридическое разграничение последних.

Все мы помним, как в прошлом году в намерении государства развивать первичную медико-санитарную помощь как наиболее массовую и эффективную форму охраны и укрепления здоровья населения оппозиция искала политический подтекст.

На примере района Сорока я расскажу сегодня о том, кто делает политику на здоровье граждан Республики Молдова. Рискуя остаться без финансирования контракта на медицинское обслуживание населения на 2008 год, районный совет Сорока всячески оттягивал разделение районной больницы. По настоянию фракции коммунистов 20 декабря прошлого года заседание районного совета все же состоялось, и в ходе этого заседания было принято решение создать лишь одно медико-санитарное публичное учреждение, Центр семейной медицины Сорока и назначить до проведения Министерством здравоохранения конкурса исполняющего обязанности главного врача.

Районная больница Сорока новым медико-санитарным публичным учреждением не стала, а главного врача районной больницы  было решено подтвердить в должности. «Reconfirmare în funcţie” – термин, не существующий в трудовом законодательстве Республики Молдова.

Официальный мотив: функции и название районной больницы не изменились. Неофициальный мотив – необходимо было сохранить в должности главного врача, которая сразу же после выборов органов местного публичного управления прошлого года, боясь потерять должность, вышла из состава фракции коммунистов районного совета Сорока и проголосовала за председателя района от фракции Альянс „Moldova Noastră”.

В скобках отмечу, что районный совет Сорока вообще отличается двойными стандартами. Так, ранее выведя из состава главного управления образования, молодежи и спорта одну штатную единицу, совет как раз в соответствии с законодательством посчитал это реорганизацией и объявил должность начальника управления вакантным. В случае же с больницей штаты и основные фонды существенно уменьшились. Больница перестала обслуживать пациентов сельской местности, то есть ее функции сузились, но никакой реорганизации, никаких вакантных должностей.

Чтобы подстраховать себя, на всякий случай на заседании районного совета председатель района объявил советникам  о наличии у главного врача индивидуального трудового договора, который позже Генеральной прокуратурой был признан недействительным. Ни даты, ни реквизитов районного совета, ни печати председателя района на нем не было, да и заполнен он был разными почерками. А главное, нигде не зарегистрирован.

Так как большинство советников районного совета Сорока вне зависимости от политической принадлежности – глубоко порядочные люди, они даже представить себе не могли, что первое лицо района может их так неверно информировать. Кстати, он будет их информировать неверно еще не один раз.

Далее, Управление административного контроля Аппарата Правительства оспорило вышеназванное решение районного совета о подтверждении в должности главного врача МСПУ „Spitalul raional Soroca” в суде и выиграло эту судебную тяжбу. В это время Министерство здравоохранения в соответствии с законодательством объявило и провело конкурс на замещение должностей главных врачей, в том числе по району Сорока. В этом конкурсе настоящий руководитель МСПУ „Spitalul raional Soroca” не участвовал.

И на сегодняшний день в районе сложилась парадоксальная ситуация. Два гражданина Республики Молдова, выигравшие конкурс, на протяжении уже пяти месяцев не могут приступить к работе, потому что районный совет Сорока уже дважды снимает с повестки дня сессии вопрос о назначении главных врачей. Где же, спрашивается, соблюдение гарантированных Конституцией страны прав человека теми, кто на каждом углу величает себя демократами? Надо отдать должное членам фракции Альянс „Moldova Noastră”, свои обязательства перед предателями они выполняют. Депутаты Парламента звонят в различные инстанции и силой своей должности пытаются тормозить ход различных проверок в районной больнице.

Жаль, что используют они для своих целей советников районного совета, которые, кстати, не платят медицинским работникам заработную плату, как неверно информирует председатель района. До сих пор не оформил в кадастровом офисе в качестве собственности часть здания районной больницы и не выполняет им же утвержденный 20 декабря прошлого года регламент МСПУ „Spitalul raional Soroca”, согласно которому главный врач должен пройти через конкурс, организованный Министерством здравоохранения.

Жаль, что политика делается на здоровье и  жизни сорочан. Вот и работает сегодня главным врачом человек, лишенный категории за детскую смертность, человек, снявший с работы за три года 12 заведующих отделениями, в том числе доктора наук, человек, против которого Центром по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией возбуждено три уголовных дела, только по одному из которых проходит превышение служебных полномочий, исчисляемое в 719 тысяч леев. Человек настолько нечистоплотный, что не постеснялся в течение февраля – марта прошлого года занимать одновременно две руководящие должности в государственных структурах и в двух местах получать заработную плату.

Человек, проведший «оптимизацию» в больнице таким образом, что родильный зал выходит прямо в общий коридор. Женщины из гинекологического отделения пользуются, пардон, одним туалетом с мужчинами из травматологического. Офтальмологического и кожно-венерологического отделений в Сороках вообще нет. Видимо, поэтому экономия по разделу борьбы со СПИДом в 9300 леев была распределена в качестве премии администрации районной больницы.

В XXI веке, уважаемые коллеги, женщины с патологией беременности носят в бутылках воду на третий этаж, потому что при годовом бюджете больницы почти 25 миллионов леев не находится 15 тысяч леев для приобретения насоса для подкачки воды.  Я могу привести еще много цифр и фактов, но Регламентом Парламента мое время ограничено. Скажу лишь, что стонет народ в районе Сорока от такого подхода к медицине. А больница, некогда славившаяся компетентными врачами и хорошим качеством медицинского обслуживания, входит сегодня в четверку худших больниц страны, а если говорить о туберкулезе, то находится на последнем месте.

Регламент дает каждому депутату право на два вопроса.

Первый я адресую Генеральной прокуратуре. Если судом занятие должности главного врача признано незаконным, то на основании какого нормативного документа получает сегодня заработную плату человек, эту должность исполняющий?

И второй вопрос Правительству. Если согласно Конституции государство проводит политику в области здравоохранения, то почему Министерство здравоохранения не применит статью 70 Закона о местном публичном управлении и не отстранит от должности человека, занимающего ее незаконно.

Благодарю за внимание.  

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamnă Cuşnir.

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

În ambele şedinţe din săptămîna trecută, am dat citire unei declaraţii ale reprezentantelor noastre curajoase, dar şi pline de demnitate, care şi-au lăsat inima şi dragostea aici, acasă, dar au plecat perfect conştiente că nu le va ajunge toată viaţa pentru a lupta şi schimba ceva în Moldova, în vreme ce demnitatea şi dreptul uman de a exista le este negat în propria ţară. Acest salt spre necunoscut, această desţărare a lăsat semne adînci traumatizante, greu de vindecat în psihicul lor. Dar parcă trezite, vin acele doamne cu chemarea că a venit timpul să ne eliberăm de minotaurul care simbolizează condiţia anhidridă a moldovenilor în lume, că e timpul să îi întoarcem vigoarea şi măreţia bărbatului moldovean, care suferă ca şi femeia sa pe străzile Europei şi altor state din vecinătate.

Doamnele vin cu un strigăt, care trebuie auzit de puterea comunistă, dacă mai este în stare să audă. Că doar aflîndu-ne înnăutrul Europei, nu individual ca fugari sau ca muncitori necalificaţi, ci cu ţară cu tot putem să ne înscriem valorile noastre naţionale în contextul civilizaţiei occidentale, de care am fost rupţi în mod barbar. Nu este de  înaltul intelect al unor tovarăşe din Fracţiunea comuniştilor să înţeleagă ce au spus acele doamne prin declaraţia sa. Şi mai mult,  că se încearcă, prin toate formele, să înjosească demnitatea celor plecaţi peste hotare. Un oarecare Tontiu, pretins redactor-şef al ziarului “deetatizat” de Roşca şi gruparea sa, dar care a rămas să clefăie la treuca lui Voronin şi să transforme în rahat şi putoare acei bani cîştigaţi cu mult greu de concetăţenii noştri. Este vorba de ziarul “Moldova Suverană”. Acel Tontiu care scrie cuvîtul româncă în ghilimele. Tu, Tontiu care nu ştii de unde vii, cine eşti şi ce cauţi aici pe pămîntul nostru, cum îţi permiţi să vorbeşti cu cele mai scîrnave cuvinte despre aceste doamne, duse de mizeria din ţară şi putoarea pe care o împrăştii tu şi alţii care ţineţi oala comuniştilor?

Da, majoritatea doamnelor noastre cu studii superioare îngrijesc de bătrîni peste hotare şi trimit bani cu duiumul spre meleagul lor, ca părinţii rămaşi aici să îşi lucreze pămîntul şi să achite impozite mari. Te întreb, tovarăşe Tontiu, acei bani nu-ţi put? Ce cauţi tu în bugetul sărăcit al statului? Pe ce bani îţi înşiri prin  toate instituţiile ziarul tău plin de ură şi cuvinte scîrnave în adresa poporului meu? Numai susţinut de o guvernare comunistă, al cărei lider are un limbaj asemănător.

Îţi declar, Tontiule, că nu Roşca mi-a dat un şut în fund, cum scrii în scîrbosul ziar, ci l-am părăsit eu plină de demnitate şi dragoste  către neamul şi poporul meu. Am învăţat că toţi vor să trăiască în vîrful muntelui, dar toată fericirea şi creşterea are loc în timpul urcuşului. A avea demnitate în tine înseamnă mai presus de toate a fi ataşat cu trup şi suflet de propriul tău popor. Ştiu că pentru unii ca Tontiul şi guvernarea comunistă, şi alţii pe care îi laudă demnitatea este în buzunarele proprii, umplute cu banii altora, care au asudat pentru ei.

Dar aceasta nu înseamnă că dacă ai plecat în afară să munceşti şi să îi faci pe aceia oameni, înseamnă că nu ai demnitate. Demnitatea trebuie învăţată din fragedă copilărie şi continuată chiar şi în afara graniţelor ţării. A fi demn de ceea ce faci pentru tine, pentru familia şi poporul tău prin muncă şi comportament nu este o ruşine sau o înjosire. A munci fie şi în altă ţară nu este deloc o ruşine, dar să muncim cu demnitate. Şi în încheiere declar, doar curăţind societatea noastră de buruenile care ne-au împărăginit ogoarele şi sufletele, vom munci cu demnitate şi vom fi liberi în sînul Europei. Şi acest lucru trebuie să se întîmple la apropiatele alegeri parlamentare. Aşa să ne ajute Dumnezeu.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Neagu.

Domnul  Ion Neagu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Am ieşit la această înaltă tribună pentru a-mi exprima îngrijorarea faţă de ultimele evenimente produse în statul nostru, soldate cu ciocniri violente şi riscă să degradeze maxim pe măsură ce ne apropiem de alegerile parlamentare din 2009.

Astfel, la 1 octombrie, în timp ce mai mulţi activişti ai “Alianţei «Moldova Noastră»” pichetau în cel mai legal mod în faţa Companiei Publice “Teleradio-Moldova”, exprimîndu-şi protestul faţă de politica editorială a acestei importante instituţii a audiovizualului, politică total subordonată interesului partidului de guvernămînt, o bandă de provocatori prin violenţă verbală şi fizică a întrerupt acest protest paşnic şi, mai repet încă o dată, perfect legitim.

Duminică, 5 octombrie, Partidul Liberal a organizat o amplă manifestaţie de protest contra prezenţei militare ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova, această manifestaţie a cuprins întreg teritoriul ţării. Mişcarea “Acţiunea Europeană” a participat activ la acest protest. După mine, ar fi fost normal ca majoritatea formaţiunilor politice, inclusiv partidul de guvernămînt, să susţină această acţiune de protest, ori măcar în vorbe toţi ne pronunţăm pentru retragerea trupelor ruseşti staţionate ilegal pe teritoriul nostru. Însă nu a fost să fie aşa.

La Bălţi o bandă de tineri comunişti, acţionînd în stilul adepţilor fasciştilor ruşi Limonov şi Bartaşov, au atacat în cel mai violent mod echipa de protestatari. Toate au avut loc sub privirile tăcute, dar îngăduitoare ale administraţiei comuniste a municipiului şi poliţiei din localitate. La Chişinău poliţia şi-a depăşit cu mult atribuţiile împiedicînd cu brutalitate desfăşurarea manifestaţiei de protest, organizată de liberali.

În seara aceleiaşi zile, la Ambasada Federaţiei Ruse a fost organizată o nouă provocare. În faţa protestatarilor s-a postat un grup de adepţi ai mişcării social-politice “Ravnopravie”, ale cărei opţiuni sînt bine cunoscute. Mai mult se cunoaşte deja că comportamentul violent şi provocator al poliţiei şi reprezentanţilor formaţiunilor politice promoscovite au fost inspirate şi dirijate de înalţi funcţionari din administraţia prezidenţială şi de unii deputaţi din Parlament. Scopul: suspendarea activităţii şi scoaterea ulterioară în afara legii a Partidului Liberal şi a formaţiunilor politice care au participat la protestele de duminica trecută.

În afară de aceasta, caravana organizată de Partidul Liberal, a arătat adevărata faţă a guvernanţilor. Comuniştii nu vor retragerea armatei ruseşti din Republica Moldova. Administraţia de la Chişinău, prin comportamentul poliţiei şi a televiziunii publice “Moldova 1”, a luat, de fapt, apărarea Rusiei, care vrea să perpetueze prezenţa armatei ruseşti, iar Republica Moldova să rămînă şi de acum încolo o anexă geopolitică a Kremlinului.

În legătură cu cele declarate mai sus, adresez guvernanţilor, dar şi clasei politice din Republica Moldova următoarea întrebare retorică: în ce atmosferă se va desfăşura campania electorală din 2009? Să ne aşteptăm la atacuri armate din partea bandelor fasciste legionare comuniste? Să ne aşteptăm la dosare fabricate, arestări, pogromuri, devastări, explozii, omoruri la comandă? Personal, consider că opoziţia politică şi societatea civilă mai are timp pentru a-şi uni forţele în scopul stabilirii debandadei inspirate şi dirijate de actuala guvernare şi debarcarea pe cale democratică a regimului comunist şi a aliaţilor săi.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi este închisă. Dacă aveţi anunţ, aveţi anunţ. Şi anunţaţi Fracţiunea. Şedinţa este închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.45. 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
                                                              în Direcţia documentare parlamentară a
                                                             Aparatului Parlamentului.