DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – APRILIE 2008
Sedinta
din ziua de 11 aprilie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire
nr.3394 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului de observatori
al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania
“Teleradio-Moldova”.
4. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Hotarire nr.1179 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al
Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
5. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Hotarire nr.1308 privind eliberarea domnului Mihai Poalelungi din functiile de
judecator si vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte al
Colegiului civil si de contencios administrativ al Curtii Supreme de Justitie.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.568 cu privire la Serviciul de Protectie si Paza de
Stat.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.568 pentru modificarea anexei nr.1 la Legea
nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.307 pentru modificarea Legii nr.1518-XV din 6
decembrie 2002 cu privire la migratie (art.1, 14).
9. Reexaminarea si respingerea Legii
nr.306-XVI din 27 decembrie 2007 pentru completarea articolului 4 din Legea
nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de
asistenta medicala.
10. Dezbaterea si remiterea in Comisie a
proiectului de Lege nr.306 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din
corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne – art.2, 16, 17 s.a.;
Legea cu privire la veterani – art.22).
11. Adoptarea proiectului ordinilor de zi ale
sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 17 – 25 aprilie 2008.
12. Declaratia domnului deputat Grigore
Petrenco – Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica
Moldova.
13. Declaratia domnului deputat Gheorghe
Susarenco – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
14. Declaratia domnului deputat Ion Neagu.
15. Declaratia domnului deputat Leonid
Bujor – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 100 de deputati. Nu s-a inregistrat deputatul Stepa Boris.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog sa va ocupati locurile. Incepem sedinta.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul Tarii. (Se onoreaza
Drapelul Tarii.)
Stimati colegi,
La ordinea de zi. Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati propune un subiect ca supliment, este vorba de proiectul de
Hotarire a Parlamentului nr.1308 privind eliberarea domnului Mihai Poalelungi
din functia de judecator si vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de
presedinte al Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curtii Supreme
de Justitie. Supun votului includerea acestui subiect pe agenda sedintei
plenului de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte,
Am o rugaminte personala, gasiti, va rog,
putin timp si acceptati-o in audienta pe doamna care sta in fata Parlamentului
deja de vreo doi ani in fiecare dimineata, pe parcursul zilei. Incercati cumva
sa solutionati aceasta problema, ca de acum devine suparator, inclusiv pentru
imaginea Parlamentului. Eu nu exclud ca dumneavoastra deja ati stat de vorba cu
ea, dar poate incercam sa gasim o solutie, ca de acum depaseste limitele.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La acest subiect. Au avut loc intrevederi,
domnul Taranu are perfecta dreptate, si nu doar in cabinetul Presedintelui, dar
si la doamna Postoico, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru
drepturile omului. E un subiect particular, este vorba de un omor. Omor care
s-a comis in grup si feciorul doamnei, din materialele care mi-au fost
prezentate de catre Procuratura, demonstreaza acest lucru.
Mai mult ca atit, a fost pronuntata sentinta
judecatii, pe care motiv, eu stiu bine pozitia tuturor, nu este vorba ca un
deputat sau Presedintele Parlamentului sa cheme si sa dea indicatii sistemului
judecatoresc sau Curtii. Aceasta este situatia.
Eu banuiesc ca e o situatie mai specifica in
acest context, fiindca Parlamentul nu poate sa dea indicatii instantei de
judecata, cazul a fost judecat. Acum persoana are dreptul sa isi expuna pozitia.
E alta intrebare, de ce doamna sta in fata Parlamentului si solicita ingerinta
Parlamentului? Nu exclud, fiindca sint si asemenea informatii, ca si financiar,
si logistic e o actiune cu un substrat de alt caracter. Continuam.
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint
la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Declaratie, da, la sfirsitul sedintei? Da.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Lupu,
Eu, intr-adevar, am stat de vorba cu ea si
mi-a trimis si un pachet de documente. Din discutiile avute cu Varvara Zingan,
eu am facut si interpelari, rezulta ca ea solicita intervenirea Procuraturii in
recurs pentru a vedea daca se poate, in baza documentelor pe care ea le mai
are, sa faca acest lucru. Desigur, nici dumneavoastra, nimeni nu poate spune
acest lucru, dar, intr-un fel, o discutie cu solicitarea din partea
Procuraturii a revizuirii sau a reconsiderarii posibilitatii de a interveni in
recurs, eu cred ca exista. Pentru ca, intr-adevar, acest lucru, ceea ce se intimpla
in fata Parlamentului, nu este bun pentru nimeni.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Vedeti care e situatia, noi trebuie sa intelegem
sentimentele de mama ale acestei persoane, deci este latura mai personalizata,
cea umana.
Pe de alta parte, au fost zeci de interpelari,
ele au fost transmise si Procuraturii, ele au fost transmise si la Consiliul
Superior al Magistraturii, deci magistratii ne-au raspuns de multiple ori ca
cazul, intr-adevar, este evident pentru ei si nu exista asemenea motive. Ori, va
imaginati foarte bine, in acest caz ce sa faca Parlamentul? Sa chem procurorul si
sa ii spun: ia revizuieste acest caz. Si Procurorul General, si domnul Clima de
la Consiliul Superior al Magistraturii mi-au spus ca, in acest caz, trebuie sa
mearga contra legii. Deci aceasta este situatia.
Daca aceasta e situatia, poftim, eu pot sa
rog inca o data comisiile vizate sa mai studieze o data. Dar va zic ca, de-a
lungul a mai multor ani, aceste exercitii au fost facute si sunt colegii nostri
deputati juristi judecatori care pot sa confirme aceasta situatie. E o situatie
cam blocata in acest sens ca actiune. Continuam.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
In primul rind, vreau sa reamintesc si sa ma
inscrieti cu o declaratie din partea Fractiunii la sfirsitul acestei sedinte.
Dupa Petrenco, desigur. Ñîãëàñíî êóïëåííûõ áèëåòîâ.
Si la ordinea de zi. La punctul 5,
mult patimitul proiect de Hotarire, da, nr.4, eu il numesc: cu privire la
numirea unui membru al Consiliului de observatori la “Teleradio-Moldova”. Inainte
de incepere, eu as dori partea pregatitoare a sedintei, daca se poate de spus asa.
In cazul in care s-a indeplinit cerinta articolului 57 litera b) din Legea cu
privire la audiovizual, din Cod, care spune ca selecteaza Consiliul si prezinta
Parlamentului doi candidati pentru fiecare post. Daca sint acesti doi candidati
prezenti astazi in sala? Si cine sint ei?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Articolul 56 alineatul (3), litera b)
stipuleaza: “Consiliul Coordonator prezinta doua candidaturi in Parlament.” Nu
plenului Parlamentului, dar in Parlament. Conducerea Parlamentului prezinta
aceste candidaturi.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule presedinte al Comisiei,
Eu nu sint chior de tot. Consiliul
Coordonator al Audiovizualului selecteaza si prezinta Parlamentului. Eu am
umblat la scoala.
Domnul Vladimir Dragomir:
Inca o data va spun dumneavoastra, absolut
totul se respecta asa cum este in lege.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Bine. Dar eu va rog, aceasta este pozitia
dumneavoastra. Eu nu stiu, in Comisia matale nu am fost si nu stiu cu ce se
ocupa. De aceea, dupa cite eu stiu, a fost prezentata si candidatura domnului
Nagacevschi, eu rog sa fie invitat cind se va discuta problema. Sa fie pusa la
vot propunerea mea. Am dreptul si eu ca deputat. In cazul in care se va vota
contra, va rog sa ma inscrieti la acest subiect cu luare de cuvint.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Eu totusi insist ca sa fie introdus astazi in
ordinea de zi proiectul nr.610 din 21 februarie 2008, ce tine de modificarea
Legii cu privire la pensii a militarilor si a corpului de comanda.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la
sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Vreau sa va amintesc ca, in repetate rinduri,
in aceasta sala s-a vorbit despre aceea ca Regulamentul este lege pentru toti.
De aceea, domnul Dragomir nu este avocat in Parlament. Daca el nu este de acord
sa fie invitat aici domnul Nagacevschi, trebuie sa faca trimitere la un articol
concret al Regulamentului Parlamentului. Fiindca nu este nimeni in drept sa faca
declaratii de genul: legea nu prevede.
Cititi-ne articolul din Regulament care
stipuleaza ca se invita doar un singur candidat. Nu sintem in cadrul sedintei cind
se examineaza intreaga componenta sa putem sa justificam ca, uite, trebuie sa
invitam 25 sau 30 de persoane. Sintem in situatia cind trebuie sa alegem o
singura persoana. Acesta e un moment. Si al doilea moment. Rog sa ma inscrieti si
pe mine la sfirsitul sedintei pentru luare de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
In continuare, vizavi de interpretarile pe care
le facem noi in Parlamentul Republicii Moldova si am mai atentionat, stimate
domnule Presedinte, ca noi formalizam prea mult facind trimiteri la Biroul
permanent, comisii, fractiuni s.a.m.d. Conform Constitutiei, Parlamentul este
format din 101 de deputati, nu din fractiuni, comisii, birouri s.a.m.d. Da, da,
acestea sint organe de lucru ale Parlamentului, care urmeaza sa faciliteze indeplinirea
atributiilor functionale ale deputatilor.
In acest sens, cerinta sau propunerea
domnului Susarenco este perfect justificata si este necesar sa respectam buchea
legii. Candidaturile trebuie sa fie prezente in Parlament, dar nu in Comisie si
deciziile, cu siguranta, apartin deputatilor.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Va rog sa ma inscrieti cu luare de cuvint
din partea Fractiunii la aceasta chestiune.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Dragomir,
Pozitia ramine aceeasi? Comisia.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Comisia ramine pe aceeasi pozitie, legea
este lege.
Domnul Marian Lupu:
Deci dumneavoastra faceti referinta la
prevederile...
Domnul Vladimir Dragomir:
Da, articolul 56, alineatul (3), litera d).
Domnul Marian Lupu:
Articolul 56, alineatul (3), litera d).
Bine. Procedam in felul urmator. Domnul Susarenco a facut aceasta propunere, eu
o supun votului.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
De procedura inainte de votare.
Domnule Presedinte,
Va multumesc.
Eu propun, cum spun la “×òî? Ãäå? Êîãäà?”,
un ajutor de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului in problema data.
Domnul Marian Lupu:
Directia juridica. Fie si Directia juridica.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati domni deputati,
Desigur, in Codul audiovizualului se mentioneaza
ca se inainteaza Parlamentului doua candidaturi, care sint in conformitate cu
decizia Biroului sau a Presedintelui Parlamentului, transmise Comisiei
responsabile pentru selectarea si pregatirea de a prezenta conform
Regulamentului Parlamentului. Deci de a prezenta in ordinea de zi problema
abordata. Cit priveste invitarea sau neinvitarea persoanelor in sedinta
Parlamentului, nu este obligatoriu, poate sa nu fie invitat nici unul. Poate sa
fie invitat cum decide Parlamentul. Aceasta e.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Stimati colegi,
Lipsa mea la comisie, de obicei este o
exceptie, nu este o regula.
Domnule Dragomir,
Eu nu tin minte ca domnul Nagacevschi sa fi
fost prezent la sedinta Comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
La sedinta Comisiei nu a fost nici domnul
Tudor Tataru, nu a fost nici unul.
Domnul Anatol Taranu:
Nu, nu, Tudor Tataru, ma scuzati, eu chiar
i-am adresat si o intrebare, mi se pare, in cadrul sedintei Comisiei. Poate nu,
dar tin minte, a fost la Comisie. Nagacevschi la comisie nu a fost.
Domnul Vladimir Dragomir:
Tataru la Comisie, cind noi am discutat
candidaturile, nu a fost. Si Nagacevschi tot nu a fost.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Nu a fost nici unul.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule Presedinte,
Vreau sa va amintesc, cind s-a examinat in
plenul Parlamentului chestiunea privind ridicarea imunitatii unor deputati,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu a avut o decizie luata asupra
numarului de voturi necesar. A prezentat raportul in Parlament, pentru ca
Parlamentul sa ia decizia corespunzatoare. Adica, intr-un caz se trateaza intr-un
fel Regulamentul Parlamentului si legea, in alt caz se trateaza invers. Parerea
mea, si insist inca o data, nici nu aveti dreptul sa puneti la vot chestia aceasta,
trebuie sa fie ambele candidaturi inaintate in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
A sunat aceasta propunere. O supun votului,
stimati colegi. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu va rog frumos, doi oameni
la microfon din sectorul dumneavoastra zic: domnule Presedinte, eu va rog, la
vot. Si dumneavoastra aici imi strigati: dar ce are cu votul? Pai, determinati-va
in grupul dumneavoastra ce faceti? Deci supun votului. Cine este pentru, rog sa
voteze. Rezultatele, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
14 sectorul nr.3. Cu 17 voturi “pro”, plenul
nu a sustinut aceasta propunere.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule Presedinte,
Eu rog sa puneti la vot daca trebuie sa
asiste aici domnul Tataru sau nu trebuie sa asiste?
Domnul Marian Lupu:
Bine. Antrenamentul il consider terminat. Incepem
cu lucruri mai serioase. Si vom incepe tocmai cu acest subiect, ca sa dam dovada
de continuitate.
Domnule Bujor,
Eu o sa va ofer acest cuvint de procedura.
Eu am sa va rog, foarte mult, sa fiti mai abili si mai rapizi in manifestarile
respective.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Vom respecta doleanta dumneavoastra, dar sa
nu uitam ca graba strica deseori treaba.
Domnule Dragomir,
Eu va rog foarte frumos, inainte de a
prezenta opinia Comisiei pe care o conduceti, sa dati citire articolului,
pentru stenograma, care, din punctul dumneavoastra de vedere, justifica aceasta
actiune ilegala care se produce la momentul actual in Parlamentul tarii
noastre. Va rog respectuos, cititi articolul.
Domnule Dragomir,
Sintem nu la sedinta plenara, unde
Ostapciuc iti indica ce sa faci, dar sintem in Parlament aici.
Domnul Marian Lupu:
Eu va promit, nu este ultimul moment.
Domnul Leonid Bujor:
Eu am solicitat regulamentar.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
O clipa. Eu va promit: nu este ultimul
moment cind va inhatati, mai avem inca multe sedinte ale plenului
Parlamentului. Mai calm.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Prin Hotarirea sa nr.146-XVI din 22 iunie
2007, Parlamentul a luat act de cererea de demisie a doamnei Victoria Musteata
din functia de membru al Consiliului de observatori al Companiei
“Teleradio-Moldova”.
Drept urmare, Consiliul Coordonator al
Audiovizualului, in conformitate cu articolul 56, alineatul (3) din Codul audiovizualului
a initiat procedura de selectare a candidatilor la postul vacant de membru al
Consiliului de observatori si, in consecinta, a prezentat Parlamentului doua
candidaturi: cea a lui Vitalie Nagacevschi, presedinte al Organizatiei obstesti
“Juristii pentru drepturile omului” si cea a lui Tudor Tataru, director general
si prim regizor al Centrului National de Creatie “Satul Moldovenesc – Buciumul”.
Comisia petru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa a studiat dosarele ambilor
candidati. In urma discutiilor ce au avut loc si luind in vedere pregatirea
profesionala, experienta de munca, cunoasterea problemelor audiovizualului, Comisia
a hotarit sa il propuna, pentru a fi confirmat de catre Parlament, in functia
de membru al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a
audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” pe domul Tudor Tataru, pe un
termen de 4 ani, in conformitate cu prevederile alineatul (4) al articolului 56
din Codul audiovizualului.
Domnul Tudor Tataru s-a nascut in anul 1957,
a absolvit Scoala de Iluminare Culturala “E.Sirbu” din Soroca, Institutul de
Arte “G. Muzicescu” din Chisinau si Scoala Superioara de Regie si Scenaristica
din Moscova. A lucrat mai multi ani in calitate de regizor la Studioul
“Moldova-Film”. In prezent, Tudor Tataru este director general si prim regizor
al Centrului National de Creatie “Satul Moldovenesc – Buciumul”. Pentru
succesele obtinute in activitatea sa profesionala, Tudor Tataru a fost decorat
cu ordinul “Gloria Muncii”, medalia “Mihai Eminescu” si i-a fost conferit
titlul de “Maestru in Arta”.
In acest context, Comisia pentru stiinta, invatamint,
tineret si mijloace de informare in masa propune aprobarea proiectului de Hotarire
a Parlamentului nr.3394 din 26 septembrie 2007 cu privire la confirmarea in
functie a unui membru al Consiliului de observatori al Companiei
“Teleradio-Moldova”, cu urmatorul amendament. La articolul 1 din proiectul de
hotarire, sintagma “2 ani si 3 luni” sa fie substituita cu sintagma “4 ani”.
Conform articolului 56. Rog ca Hotarirea cu nr.3394 sa fie adoptata.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al Comisiei.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie, intrebari pentru
candidatul care este prezent in sala? Va rog.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Multumesc.
Eu pentru domnul Tataru.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog, la microfonul nr. 6.
Adresati, va rog, intrebarea.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Tudor Tataru,
S-a scris si in presa ca, la sedinta
Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care a examinat aceasta chestiune,
candidatura lui Tudor Tataru a fost sustinuta numai, eu subliniez, numai de
acei 5 membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, propusi in acest Consiliu
de catre comunisti, in timp ce candidatura lui Nagacevschi a avut un sprijin
mai larg chiar in acest fel, toti acei 8 membri ai Consiliului Coordonator al
Audiovizualului prezenti la sedinta, toti l-au votat pe Nagacevschi. Deci un
sprijin mai larg. La fel e si in societate, Nagacevschi este privit, in opinia
publica, ca un om mai implinit.
El este si cu personalitate, care nu ti-o
putem refuza tie, dar principalul este cu verticalitate, ceea ce este foarte
important pentru functia de membru al Consiliului de observatori. In aceste
conditii, cind si in societate, si in CCA a avut un sprijin mai larg domnul
Nagacevschi, eu rog sa iti fac o propunere dumitale: sa faci acum un frumos
gest de fair-play civic si singur sa iti retragi candidatura in folosul lui
Nagacevschi. Ce spui, Tudore? Ai faci-o?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 6.
Domnul Tudor Tataru – candidat pentru functia de membru al Consiliului
de observatori al institutiei
publice nationale a
audiovizualului Compania
“Teleradio-Moldova”:
Mult stimate domnule Presedinte,
Onorata asistenta,
Daca se poate, sa raspund domnului Onceanu.
Doua greseli am facut mari in viata dintre acelea... V-a indus in eroare domnul
Onceanu, spunind ca au votat pentru mine doar acei 5, caci erau si ceilalti cu
mine. Stiu, caci am vorbit mai inainte oleaca cu dinsii.
Eu le-am raspuns la toate intrebarile celor
din toata echipa care s-au prezentat acolo, eu unul sint regizor de profesie,
de televiziune, de film. Am absolvit la Moscova la Emil Loteanu, la Eldar
Reazanov. Stiu toate genurile. Am lucrat din 1982 la Televiziune, sint
profesionist, acolo stiu lucrul acesta. Si al doilea lucru, vreau sa ii raspund,
domnului Onceanu: el a devenit deputat datorita lui Tataru, caci eu am racnit
pentru “Alianta Moldova Noastra”, am umblat, cu parere de rau...
Domnul Anatolie Onceanu:
Deci asa o sa vorbeasca “aiurea in tramvai”
…
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Limbajul, limbajul, va rog.
Domnul Anatolie Onceanu:
L-am intrebat concret: refuzi sau nu refuzi
la functie? Nagacevschi este cu mult mai bun, Tudore. Nagacevschi este cu mult
mai bun decit tine.
Domnul Tudor Tataru:
Si multi deputati mai buni ca dumneata.
Domnul Anatolie Onceanu:
Gata, bine.
Domnul Marian Lupu:
Alta intrebare.
Domnul Anatolie Onceanu:
In situatia cind dumnealui refuza sa isi
retraga candidatura, eu ii formulez a doua intrebare regulamentara.
Tudore,
O intrebare de principiu si rog, stimati
domni deputati comunisti, sa ma ascultati, pentru ca va vizeaza, in primul rind,
pe dumneavoastra. Deci multi din aceasta sala cunosc ca eu personal l-am stimat
si l-am simpatizat foarte mult pe Tudor Tataru. Da, dar pe care Tudor Tataru?
Pe un Tudor Tataru care a fost combatant al
miscarii nationale si vorbitor aplaudat la marile adunari nationale din piata,
un sustinator aprig al valorilor nationale si a limbii romane, sa nu uitam
lucrul acesta. Eu pentru voi vorbesc. Un anticomunist convins care a adus placinte
si vin in “oraselul vinului”..., in “oraselul libertatii” in fiecare seara in
2002. Umbla cu sicriul. Acusi, acusi.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Onceanu,
Intrebarea.
Domnul Anatolie Onceanu:
Doua minute. Am doua minute.
Domnul Marian Lupu:
Aveti timp doua minute, dar expira deja.
Domnul Anatolie Onceanu:
Nu mai expira.
Domnul Marian Lupu:
Timpul trece repede.
Domnul Anatolie Onceanu:
Umbla cu sicriul lui Stepaniuc prin centrul
Chisinaului. Era scris Stepaniuc si umbla cu sicriul lui Stepaniuc. Deci acesta
a fost un Tataru. Acum il vedem pe alt Tudor Tataru, care se intelege de minune
cu Stepaniuc. Il lauda pe Voronin si pe comunisti. S-a incuscrit cu “Moldova
Suverana” si “Nezavisimaia Moldova”. Blastama. Acest Tudor Tataru in CV, care
l-a prezentat in Parlament, la capitolul ce limba straina cunoaste scrie: romana.
Adica moldoveneasca la dinsul este materna si romana e limba straina. Intrebarea.
Domnul Marian Lupu:
Doua minute, domnule Onceanu. Intrebarea.
Domnul Anatolie Onceanu:
Spune-ne, Tudore, tu in Consiliul de
observatori al Companiei publice pe care Tataru o sa-l reprezinti? Pe primul
sau pe al doilea?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 6.
Domnul Tudor Tataru:
Pe unul care este Tataru.
Domnul Anatolie Onceanu:
Dar pe care? Primul care era pe pozitia
anticomunista sau procomunista?
Domnul Tudor Tataru:
Nu, va spun: de doua fete, daca vreti sa
vorbim, vorbim mai pe urma cu dumneavoastra.
Domnul Anatolie Onceanu:
De doua fete.
Domnul Tudor Tataru:
Despre doua fete o sa spunem pe urma despre
dumneavoastra. Dar acum va raspund la alta intrebare eu.
Domnul Anatolie Onceanu:
Nu, tu raspunde la aceasta.
Domnul Tudor Tataru:
Pe care ati pus-o dumneavoastra. S-a inceput
cu aceea ca a venit domnul Voronin la mine in ospetie. Dar ce, nu a fost si
primul Presedinte, si al doilea, si domnul Urechean 300 de curcani a mincat
acolo. Hai sa va spun cinstit, asa. Si daca i-am primit pe toti, nu au fost
comunisti. Dar cind a venit domnul Presedinte, gata, e razboi in tara ca a
venit Voronin. Da, Voronin e un om de treaba, declar: este un om bun.
Domnul Anatolie Onceanu:
E clar, Tudore.
Domnul Tudor Tataru:
L-am vazut ca poate face …
Domnul Anatolie Onceanu:
Fiti atenti, nu bateti degeaba din palme.
Pentru mine totul este clar.
Domnul Marian Lupu:
Asa, domnule Onceanu.
Domnul Anatolie Onceanu:
Important e ca pentru dumneavoastra sa fie
clar.
Domnul Marian Lupu:
Deconectati microfonul nr. 4.
Microfonul nr.5. Asa, rog calm in sala.
Stimati colegi,
Mai tineti-va emotiile toti. Va rog foarte
mult.
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Neagu:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Vreau sa ii adresez tot o intrebare
domnului Tataru. Deci, de la bun inceput, vreau sa zic ca nu am intentia de a
jigni pe cineva din aceasta sala sau din afara acestei sali. Vreau sa readuc in
memoria dumneavoastra data de 24 februarie 2002.
In Piata Marii Adunari Nationale, adunarea
nationala a alegatorilor. Vine coloana de la Ialoveni in frunte cu domnul Tataru,
da. Si cu sicriul pe care era scris “Stepaniuc V.F.”, adica Victor Fiodorovici.
Si erau trei prajini, trei prajini in capat cu... Stati, nu va deranjati. Nu cu
steaguri, dar cu trei capete de bovine. Trei capete de bovine. Si pe o prajina
era scris “Voronin”, pe alta prajina era scris, eu imi cer scuze, “Ostapciuc”, si
pe a treia prajina era scris “Tarlev”.
Vreau sa il intreb pe domnul Tataru: unde a
depozitat aceste obiecte de anticariat? Le-a prezentat, le-a depozitat acolo la
Bucium sau le-a dat la NIT la teatrul cu masti?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 6.
Domnul Tudor Tataru:
Raspund. La teatrul cu masti, in primul rind,
eu nu am nimic cu Teatrul cela “Povesti cu Masti”, absolut. Dar eu imi spun
pozitia. Raspund la intrebarea dumneavoastra. Acolo a venit o coloana, cum
spuneti dumneavoastra, cu sicriul cela, ce a fost, si cu trei capete despre
care ati spus dumneavoastra, eu nu le-am vazut, in primul rind, nu le stiu. Nu
le tin minte!
Dumneavoastra ati fost acolo, dar eu nu tin
minte asa ceva. Si alt raspuns va dau. Da, eu acum sint foarte bun prieten cu
Stepaniuc si sint foarte bun prieten cu totii oamenii care sint de treaba. Si
cu Onceanu am fost prieten, cind era om de treaba, cind lucra. Ei, era la
putere.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc foarte frumos.
Voi incerca si eu, ca domnul Neagu, sa fiu
foarte corect atunci cind voi adresa intrebari domnului Tudor. La inceput am
doua intrebari pentru domnul presedinte al Comisiei.
Stimate domnule presedinte,
Intrebarile mele initiale au fost dictate
nu de aceea ca am ceva personal cu domnul Tudor Tataru. Dar consider ca Comisia
dumneavoastra a abordat in mod foarte neserios si subiectiv acest subiect. Deci
prima intrebare este urmatoarea. Faceti cunostinta cu pagina de prezentare a
domnului Tataru si la capitolul “distinctii de stat”, cititi prima pozitie:
“Laureat al premiului republican al tineretului in domeniul artelor”. Tudor pina
la moarte o sa fie multumitor lui Bujor pentru aceasta.
Domnul Tudor Tataru:
Ei, cum pot.
Domnul Leonid Bujor:
Dar in continuare. Atentie, domnule presedinte,
tot aici e fixat, nu la functie sau la activitate obsteasca, activitate civica,
dar tot aici, la acest capitol “distinctii de stat” citim: Presedinte al
Uniunii Umoristilor, Presedintele Clubului de Activitati, membru al Uniunii Teatrale
si inca patru pozitii. Intrebarea mea: aceste toate sint distinctii de stat si
noi nu cunoastem de existenta lor?
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu dumneavoastra v-am enumerat distinctiile
de stat. Dumneavoastra cititi acolo cu totul altceva.
Domnul Leonid Bujor:
Eu am citit atent ceea ce ne-ati prezentat in
raport…
Domnul Vladimir Dragomir:
Distinctii de stat. Dumnealui este. Deci,
eu v-am spus, am citit, distinctii de stat.
Domnul Leonid Bujor:
Si tot aici.
Domnul Vladimir Dragomir:
Pot sa vi le repet inca o data.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule presedinte,
Dumneavoastra ati prezentat documentele. Si
tot aici la abilitati de lucru la calculator scrie: “permis de conducere
categoria superioara”. Oare acesta tot e computer, domnule Presedinte? Si
dumneavoastra incercati astazi sa ne demonstrati ca ati abordat serios
problema. Sa fim seriosi. Intrebarea a doua. Nu, dar eu nu lui Tudor i-am adresat
intrebari.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Leonid Bujor:
Intrebarea numarul doi.
Domnule presedinte,
Spuneti, va rog, ce aveti dumneavoastra
personal si ce au membrii comisiei care reprezinta Partidul Comunistilor cu
domnul Vitalie Nagacevschi? Din cite stiu eu, dumnealui este un om echilibrat,
echidistant. Si care sint motivele obiective ca v-ati opus atit de dur prezentei
acestui om in Parlamentul Republicii Moldova?
Domnul Vladimir Dragomir:
Domnule Bujor,
Selectarea se face nu din punct de vedere al
relatiilor bilaterale, ca ne place, ca nu ne place. Se face din punct de vedere
al competentei, al pregatirii. Iata din care punct de vedere se face
selectarea.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc pentru raspuns.
Domnule presedinte,
Eu sint responsabil de ceea ce spun si
atunci cind am solicitat sa fie fixat in stenograma ca la includerea in ordinea
de zi si neadmiterea in sala de sedinte a Parlamentului a fost admis un act
ilegal, va asigur ca a fost admis un act ilegal. Nu ai nici un articol a vreunei
legi care sa fie in favoarea pozitiei matale, sustinute de comunisti, pentru
domnul Tudor Tataru.
Domnul Vladimir Dragomir:
Domnule Bujor,
Cititi inca o data legea, poate sint careva
carente in privinta legii. Aceasta e o lege noua.
Domnul Leonid Bujor:
Nu sint carente, ati venit cu o propunere
ilegala personala aici.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Dragomir:
Puteti sa interpretati cum vreti
dumneavoastra. Legea este lege.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Continuam.
Domnul Leonid Bujor:
Dar nu-i dictati, domnule Presedinte, ca el
reprezinta comunistii aici.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari sint?
Domnul Leonid Bujor:
Da, intrebare pentru domnul Tudor Tataru.
Domnule Tudor,
Este mare pacat ca avansezi si ataci fostii
colegi de lucru, fiindca “apa trece, pietrele ramin”. Asa ca fii mai moderat.
Eu iti adresez, in mod colegial, urmatoarea intrebare. Este stiut faptul ca, in
cadrul mai multor emisiuni televizate, dumneavoastra, in mesajele promovate, ati
atacat dur reprezentanti ai mai multor partide politice, inclusiv folosind
minciuna si la adresa mea. Si noi am discutat in holul Parlamentului si nu
vreau sa repet aceasta.
Intrebarea mea este urmatoarea. In situatia
in care dumneavoastra, in ultima jumatate de an, un an ati fost o persoana, nu stiu,
constient-inconstient, care ati atacat in diferite rinduri diferiti reprezentanti
ai mai multor partide politice. Veti reusi dumneavoastra, in calitate de membru
al Comisiei, sa fiti echidistant? Sa nu va implicati in activitati politice? Sa
nu incalcati prevederile legale la acest capitol? Fiindca, in caz contrar, daca
dumneavoastra nu cunoasteti prevederile legale, mai devreme sau mai tirziu va
trebui sa raspundeti.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.6.
Domnul Leonid Bujor:
Deci vreau sa stiu, ati luat cunostinta de
prevederile legale si sinteti pregatit moral sa le respectati sau nu?
Domnul Marian Lupu:
E clar.
Domnul Tudor Tataru:
Domnule deputat,
Dumneavoastra ati raspuns din start la intrebarea
mea, de acum spunind ca eu i-am criticat pe mai multi din mai multe partide. Eu
sint un om cinstit, spre deosebire de unii, si le spun in fata tuturor ce am de
spus. Nu am spus, probabil, cind am vorbit atunci despre acela, despre acela,
eu, Tataru, asa vorbesc intotdeauna. Si apoi asa sint artistii, la urma urmei.
Da, asa sint eu, cum ati enumerat dumneavoastra,
ca eu sint membru a patru uniuni de creatie, presedintele Uniunii umoristilor,
al Clubului sportiv de aviatie. Chiar asa am atitea, la toate. Si sint tractorist,
22 de profesii am. Dar am ramas om, in primul rind, intotdeauna si am sa le
spun in fata. De aceea, la audiovizual ar fi bine sa fie si Tataru. Cum era
bine sa fiu eu si in Parlament. Si atunci dumneavoastra aveati sa vorbiti mai
putin.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Tataru,
Intrebarea mea a fost nu cite medalii ai, caci
eu le stiu demult, si nu presedinte a citor societati esti. Eu am spus ca functia
care urmeaza sa o detineti, pentru care Fractiunea Comunista si cineva, din
eroare, te va vota, veti respecta dumneavoastra prevederile legale sau nu?
Aceasta a fost intrebarea. N-a auzit?
Domnul Tudor Tataru:
Da, da, da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Doamna Angela Arama:
In primul rind, eu ma bucur foarte tare ca,
in sfirsit, acest Cod al audiovizualului, pe care unii dintre colegii mei l-au
boicotat furtunos, acum este adus in calitate de repere, pentru a apara anumite
atitudini. Eu, din punctul meu de vedere, cred ca se exagereaza putin aceasta
decizie, importanta deciziei pe care o vom lua astazi in ceea ce priveste
candidatura lui Tudor Tataru. Pentru ca, in general, nu cred ca o singura
persoana poate sa influenteze foarte tare Consiliul de observatori in luarea
deciziilor.
Dar eu cred ca si domnul Vitalie
Nagacevschi, si domnul Tudor Tataru, in cazul in care Tudor Tataru va fi votat
astazi in Parlament, isi vor atinge scopurile. Pentru ca domnul Nagacevschi nu
cred ca este chiar atit de naiv, incit sa nu stie si sa nu inteleaga ca
majoritatea comunista nu o sa il voteze astazi. Deci isi va face imaginea pe
care si-o doreste. Iar Tudor Tataru cred ca vrea, cu adevarat, sa fie membru al
Consiliului de observatori. Doar pentru mine ramine o enigma: de ce?
Si aceasta este intrebarea pe care vreau sa
i-o adresez. Il cunosc pe Tudor Tataru in calitate de regizor de filme. Chiar
m-am amuzat foarte tare cu filmele lui, in special “Mos Ion in cosmos”. Pare-mi-se
ca am facut si o emisiune impreuna. Si ma gindesc ca, probabil, domnule Tataru,
o sa imi spuneti daca am dreptate. Domnul Tataru vrea sa revigoreze acolo
studioul “Telefilm-Chisinau”, parca asa se numea? Si sa faceti filme umoristice
in continuare. Daca acesta este scopul dumneavoastra, atunci eu sint linistita.
Aici sinteti profesionist.
Va multumesc mult.
Domnul Tudor Tataru:
Sa raspund?
Domnul Marian Lupu:
Da.
Domnul Tudor Tataru:
Nu zic da. Aici raspund. Vasazica, eu stiu,
nu am vrut. Eu sint prima data in Parlament, ma iertati, am fost pe scene
diferite, in fata a mii de oameni. Dar aici sint prima data in Parlament. Nu
prea inteleg unele lucruri.
Domnul Marian Lupu:
Da, aici e ceva specific. Va rog.
Domnul Tudor Tataru:
Motivul este acela ca, chiar acum am sa
spun, daca intrebarea mea este cea mai de pret acum in Republica Moldova pentru
discutii, alte intrebari nu mai sint in toata republica, dati sa o tinem pe
aceasta pina deseara, ca e cea mai importanta, adica.
Si va raspund concret. Nu am vrut, cind a
spus domnul Onceanu, cind l-am vazut pe domnul Onceanu ca a iesit la microfon si
a zis: retrage-te mai bine. Dar acum nu mai vreau sa ma retrag. Vroiam chiar sa
ma duc. Dar acum nu vreau.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Tudor Tataru:
Vreau sa ramin.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Tataru,
Vreau sa va intreb care este pozitia sau
care va fi atitudinea dumneavoastra in cazul in care veti fi ales pentru
emisiunea “Povesti cu masti”, transmisa de NIT? Emisiune care, de fapt,
denigreaza imaginea institutiei parlamentare, denigreaza imaginea
Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Domnule Tataru,
Stati putin.
Domnul Tudor Tararu:
Aceea e alta...
Domnul Marian Lupu:
Nu uitam, aceasta e problema. Noi vorbim de
un membru al Consiliului de observatori la TRM.
Domnul Vladimir Dragomir:
Aceasta e problema la CCA.
Domnul Marian Lupu:
Urmatoarea intrebare este membru al CCA. Se
va vedea. Deci nu este competenta domnului.
Doamna Valentina Stratan:
Atunci il intreb: ca membru al Consiliului Audiovizualului,
atitudinea?
Domnul Marian Lupu:
Dar nu este. Nu este.
Doamna Valentina Stratan:
Daca va fi ales.
Domnul Marian Lupu:
Dumnealui nu este membru al CCA.
Doamna Valentina Stratan:
Bine, dumnealui a spus ca este regizor.
Domnul Tudor Tataru:
Da, da.
Doamna Valentina Stratan:
Insist, cel putin, ca un specialist sau un
profesionist care s-a exprimat..
Domnul Tudor Tataru:
Uniunea Umoristilor. Vasazica, am vazut mastile,
“Povesti cu masti”. Se accepta ideea, ca idee va spun asa. O idee “Povesti cu masti”
poate sa fie, dar sa ii critice pe toti la rind, nu numai pe liderii de fractiuni.
Dar si pe mine, si pe Tataru si pe asa... Dar am vazut la rusi facuta foarte
buna emisiunea aceasta, mai buna cu mult. Baietii, adica acolo nu se ajung
profesionisti s-o faca. Daca ar fi Tataru, s-ar simti acolo alte chestii.
Doamna Valentina Stratan:
Da, bine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am sa am o intrebare pentru domnul
Dragomir. Dar inainte de aceasta vreau sa fac un comentariu. In primul rind,
vreau sa spun ca am facut mai multe interpelari si dispun de documente privind
gestionarea frauduloasa a intreprinderii pe care o conduce actualul candidat pentru
functia pe care noi astazi o vom examina. Probabil, raspunzind domnului
Onceanu, aceasta l-a facut pe domnul Tataru ca sa isi schimbe viziunile si pozitia.
De asemenea, vreau sa va spun ca, din pacate,
aparitiile si participarile candidatului la diferite emisiuni arata, din start,
ca nu putem miza pe o echidistanta in functia in care el se va afla. In
general, vreau sa va spun ca examinarea acestei candidaturi in Parlamentul
Republicii Moldova este un sacrilegiu la adresa bunului simt.
Si, in acest sens, nu am intrebari, pentru
ca eu consider ca este mai prejos de demnitatea noastra sa punem intrebari.
Altceva este. Daca se stie ca votul va fi clar, eu credeam ca ar fi bine. Si
consider ca Nagacevschi nu candideaza pentru imagine, Nagacevschi era o
candidatura foarte buna, daca noi, intr-adevar, mizam pe impartialitate si
echidistanta. Dar eu cred ca era bine ca poate PPCD-stii sa ii convinga pe
comunisti ca totusi e nevoie de un om care sa ne faca cinste in aceasta functie.
Nu ii pun o intrebare domnului Tataru, pentru ca eu sint partasul dictonului:
nu te baga in tarita, pentru ca te maninca …
Si intrebarea mea fata de domnul Dragomir.
Recent, o aparitie a domnului Tataru a fost urita in sensul ca a comentat urmatorul
lucru. Eram prin holul Parlamentului si era o discutie dintre domnul Tataru si
domnul Cubreacov, daca nu ma insel, in sensul ca, uite, iata, cine sint
Onceanu, pe cine acolo inca a mai numit, Bujor. Ca, iata, si ei au fost si
comunisti, si nu stiu ce.
Si m-am oprit, pur si simplu, si am spus asa...
Si imi pare rau ca am facut lucrul acesta. Am spus: domnule Tataru, problema
este ca in regimul sovietic comunist atunci nu era o alegere, era doar un
partid si oamenii care erau capabili au fost. Aceasta nu inseamna ca au fost toti
criminali sau au avut o atitudine antinationala.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Intrebarea, va rog.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Este altceva, imediat, este altceva acum cind
exista atitea partide ca tu sa ramii sau sa aderi la un partid retrograd, care
are foarte multe pacate in privinta crimelor din regimul sovietic...
Domnul Marian Lupu:
Totusi intrebarea, va rog.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
...de ocupatie. Dupa care apare domnul Tataru
la televiziune si spune ca Pavlicenco a trecut pe acolo si a spus ca, iata, noi
cind o sa venim la putere o sa va punem pe toti la zid si o sa va impuscam. Nu stiu
cam cum a formulat, dar cam asa.
Domnule Dragomir,
Intrebarea mea este: chiar credeti ca o
asemenea persoana poate sa ne reprezinte pe noi acolo si sa fie un observator
echidistant. Eu v-am dat un exemplu concret, nu mai spun de aparitiile sale in
diferite emisiuni. Si vreau sa va spun ca si daca...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Va fi votat in aceasta functie, nu ma voi
mira daca va aparea in continuare in diferite emisiuni cu o parere foarte partiala
si totusi va pretinde sa fie intr-un Consiliu de observatori.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Cum priviti dumneavoastra aceasta situatie?
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, doamna Pavlicenco.
Doamna Pavlicenco,
E va stimez foarte mult si vreau, nu, nu,
nu, ascultati incoace, si vreau sa va spun ca astazi noi nu votam un membru de
partid, noi astazi votam un membru al Consiliului de observatori la Compania
“Teleradio-Moldova”.
Deci noi trebuie sa constientizam ca
dintr-acele candidaturi a fost ales Tudor Tataru, dupa pregatirea sa, dupa
profesionalism s.a.m.d. Cum o sa activeze dumnealui, de acum aceasta il
intereseaza, adica ne intereseaza si pe noi, dar acesta va fi obrazul
dumnealui. Dar v-ati convins ca, daca noi am fi inaintat un membru al
partidului, atunci puteati sa spuneti altceva. Astazi v-ati convins ca dumnealui...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Dragomir:
...apara interesele mai multor partide.
Poftim, taman aceea ce trebuie. Taman aceea ce cere legea.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc.
Am mai zis-o ca Parlamentul devine teatru
al absurdului. Eu nu am intrebari fata de Tudor Tataru, stiu ca are raspuns la
orice intrebare intr-o forma batjocoritoare, chiar daca se afla in Parlament,
de aceea nu o sa ii adresez intrebare lui. Dar vreau sa va zic, domnule Presedinte,
ca chiar daca Parlamentul este deschis pentru toti acei care vor sa participe
la sedintele lui, eu l-as ruga pe domnul Efremov, care sta in rindul de sus, sa
aiba un comportament mai decent, sa nu faca aici... sa bata din palme, sa sara in
sus si alte chestiuni. Aceasta este treaba Parlamentului, domnule Efremov,
chiar daca sinteti ziarist.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al Comisiei si domnule
Presedinte al Parlamentului,
La articolul 47 din Regulamentul
Parlamentului este stipulat: “in temeiul articolului 73 din Constitutie,
dreptul de initiativa legislativa apartine deputatilor, Presedintelui
Republicii Moldova, Guvernului si Adunarii Populare a Gagauziei, care sint
considerati autori ai proiectului de acte legislative.
In continuare, alineatul (4): in prezentul
Regulament, prin act legislativ se inteleg legile constitutionale, legile
organice si ordinare, hotaririle si motiunile Parlamentului.
In atributiile comisiilor permanente nu se
scrie ca ele pot prezenta proiecte de hotariri sau acte normative. Spuneti, va
rog, cine este autorul prezentei hotariri?
Domnul Vladimir Dragomir:
Parlamentul.
Domnul Alexandru Lipcan:
Cum Parlamentul este?
Domnul Vladimir Dragomir:
Cum, pai Comisia inainteaza la Biroul
permanent.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar cui ii apartine initiativa legislativa?
Domnul Vladimir Dragomir:
De ce, aceasta, initiativa legislativa, de
ce?
Domnul Alexandru Lipcan:
Hotarirea este o initiativa legislativa.
Cine este autorul?
Domnul Vladimir Dragomir:
Parlamentul.
Domnul Alexandru Lipcan:
Cum Parlamentul?
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Alexandru Lipcan:
Inseamna ca noi examinam un act, vasazica,
anonim, domnule presedinte. Un proiect de act anonim.
Domnul Vladimir Dragomir:
Deci matale spui: deputatii au drept la initiativa
legislativa. Cine-s in Comisie deputati, cine-s in Parlament. Deci sa fim seriosi.
Domnul Alexandru Lupcan:
Hotarirea nu are nici un semnatar.
Domnul Vladimir Dragomir:
Sa fim seriosi.
Domnul Alexandru Lipcan:
Hotarirea nu are nici un semnatar.
Domnul Vladimir Dragomir:
Hotarirea este pregatita de catre comisie.
Domnul Marian Lupu:
Asa, stimatii mei colegi, o clipa.
Domnul Vladimir Dragomir:
Si este inaintata la Parlament.
Domnul Alexandru Lipcan:
De cine este inaintata?
Domnul Vladimir Dragomir:
De comisie.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar Comisia nu are dreptul sa inainteze.
Domnul Vladimir Dragomir:
Deci in Comisie activeaza.
Domnul Marian Lupu:
Liniste.
Domnul Vladimir Dragomir:
Deputatii care au dreptul la initiativa
legislativa.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Dragomir,
O clipa. Liniste, va rog, putin in sala, sa
ne ascultam.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Noi trebuie sa facem distinctie intre
atributiile Parlamentului, atributiile de legiferare si atributiile de organ de
numire a unor persoane sau a unor autoritati. Deci, prin actul de legiferare,
se respecta procedura legislativa in sensul initiativei legislative, articolul
73, si actul de numire este un act care rezulta dintr-o obligatiune
administrativa a Parlamentului si, in acest caz, este functia Comisiei de a inainta,
prin hotarire sau a Biroului permanent, sau a altui organ, a Fractiunii.
Deci aceasta functie este realizata prin
hotarire, fiindca alt act Parlamentul nu poate adopta.
Domnul Marian Lupu:
Bine, continuam. Eu, de fapt, va atrag
atentia ca avem fix un atare caz la subiectul nr.1308, cu eliberarea domnului
Mihai Poalelungi. Solicitarea CSM-ului. Aceste documente au fost facute fix asa
si anterior.
Continuam. Domnul Lipcan, va rog.
Domnul Alexandru Lipcan:
Vasazica, domnule Presedinte, ca o constatare.
Inseamna ca trebuie sa recunoastem ca este o gafa in Regulament, cel putin, daca
nu ne dam seama ca aici nu este scris: asemenea cazuri nu sint evidente.
Domnul Marian Lupu:
In Regulament sint multe carente, de acord.
Domnul Alexandru Lipcan:
Si a doua intrebare.
Domnule presedinte al Comisiei,
Unde este scris ca Comisia are dreptul sa
selecteze unul din doi candidati? Si unde este scris ca decizia Comisiei este
definitiva? Parlamentul nu poate sa ia alta atitudine.
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu v-am spus dumneavoastra, ca, conform
articolului 56 alineatul (3) litera d), acolo se spune, ca Consiliul
Coordonator al Audiovizualului inainteaza in Parlament doua candidaturi.
Parlamentul, adica, Comisia parlamentara de fond selecteaza o candidatura si
vine cu ea in Parlament.
Domnul Alexandru Lipcan:
Unde scrie ca selecteaza?
Domnul Vladimir Dragomir:
Pai, eu v-am spus ca sint carente in lege,
dar, ma rog, noi putem sa interpretam cum vrem.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar daca sint carente, trebuie sa ii aducem
pe ambii aici, in sedinta.
Domnul Vladimir Dragomir:
Dar organul de lucru in Comisia de baza,
adica este Comisia.
Domnul Marian Lupu:
Bine, microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Pentru inceput, o precizare vizavi de
comentariile facute de domnul Creanga. Eu sint de acord ca noi trebuie sa
delimitam clar numirea, legiferarea, insa acest lucru se intimpla oricum prin
intermediul unei hotariri a Parlamentului. Si atunci cititi articolul respectiv
in care este stipulat exact cum este adoptata o hotarire a Parlamentului,
indiferent de obiectul care vizeaza aceasta hotarire.
Este o problema de procedura si, chiar daca
a avut loc un precedent, nu inseamna ca noi trebuie sa continuam. Situatia trebuie
clarificata si sa nu permitem, ulterior, sa avem probleme sub aspect juridic.
Si in continuare. Eu nu am intrebari,
fiindca pentru mine este clar rezultatul votului, ba chiar pot sa presupun si
cine va vota. Eu am o rugaminte adresata domnului Tataru.
In primul rind, domnule Tataru, daca nu ati
cunoscut pina acum, in calitatea dumneavoastra de viitor membru al Consiliului
de observatori, va rog frumos sa cunoasteti ca aici nu sinteti pe o scena, dar sinteti
in Parlamentul Republicii Moldova si atitudinea fata de aceasta institutie sa
fie ca atare ca fata de forul suprem legiuitor al Republicii Moldova, si nu ca
fata de o scena. Un moment.
Al doilea moment.
Domnule Presedinte,
Chiar daca cuiva ii pare ca in aceasta sala
publicul este foarte specific, urmeaza sa fie o parere personala. In sala
aceasta sint deputati si dumneavoastra sinteti reprezentantul sau oglinda
acestor deputati in Parlament. Eu va rog foarte mult, fiindca dam, ulterior,
posibilitate celor care au ca scop, daca vreti pina la urma, denigrarea si, sa
spunem asa, crearea unei imagini foarte negative a Parlamentului Republicii
Moldova. Este si de datoria noastra sa avem grija ca aceasta imagine sa fie una
corecta si pozitiva.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, eu v-as ruga sa nu ne citim, da, lectii
de moralitate unul altuia. Cind am spus ca publicul e specific, eu ma refer
inclusiv la Prezidiu si noi stim cu dumneavoastra foarte bine ca sintem un
public foarte specific, foarte specific.
Continuam, microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu, pentru a lua act, am spus ca, daca nu
se voteaza invitarea lui Nagacevschi, rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
S-a facut.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si comparatia cu intrebarea urmatoare
despre eliberarea unui judecator cred ca nu e potrivita, fiindca aceasta
problema este vizata direct de Constitutie, care stipuleaza atributiile
Consiliului Superior al Magistraturii, numai acesta asigura numirea si
eliberarea judecatorilor si Legea cu privire la organizarea judecatoreasca, in
care se prevede ca Parlamentul, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, ceea ce este in urmatorul caz...
Acest caz nu este stipulat si imi pare rau
ca domnul Creanga face valuri Majoritatii Comuniste.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al Comisiei,
Va multumesc.
Domnule Tataru,
Va multumesc.
Rog sa luati loc. Luari de cuvint.
Domnule Onceanu,
Va rog.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
De fapt, problema nu este atit in Tudor Tataru,
cit in principiile de constituire a Consiliului de observatori, care acum admit,
intr-un mod hotaritor, ingerinta politicului in acest proces.
Am mai spus-o si cu alta ocazie ca, dupa
adoptarea Codului audiovizualului in lectura finala, intr-o discutie cu o mult
stimata doamna deputat, coautoare a proiectului Codului, ii spuneam, imediat a
doua zi, ca, in conditiile in care prevederile principiale ale Codului au un
atare continut care deja erau aprobate, schimbari de esenta in bine la
teleradio nu pot avea loc, in principiu, si nici nu vor fi. La ce stimata doamna
imi raspundea atunci: domnule Onceanu, sa nu anticipam, sa asteptam, sa mai vedem.
Ei bine, ce vedem acum? Avem o companie nationala pretinsa publica, care este
cea mai slugarnica de la anii 1990 incoace fata de guvernare. Au fost si
celelalte slugarnice, dar aceasta nu are limite, a carei politica editoriala
este una de tip asiatic, turkmenbasir.
Problema cea mare consta in aceea ca
prevederile Codului audiovizualului admit si permit ca in Consiliul Coordonator
al Audiovizualului si in Consiliul de observatori al companiei publice organele
care trebuie sa promoveze interesul public, comunistii actualmente sa selecteze
si sa plaseze majoritatea simpatizantilor sai. Prin acest mecanism acum este
promovat si Tataru, si, ulterior, Tabunscic.
Evident, aceasta majoritate a Consiliului
de observatori a ales o astfel conducere a companiei, care sa promoveze ferm
interesele Partidului Comunistilor cu “Rezonans” si cu toate celelalte.
Desigur, textul Codului audiovizualului, modificat cardinal dupa prima lectura in
conformitate cu propunerile expertilor europeni, in linii mari este unul bun.
Ei si ce? Important este cine implementeaza prevederile lui.
Constitutia Uniuni Sovietice din 1936 a
fost una dintre cele mai democratice pe vremea lor dupa text. Constitutia din
1936. A urmat anul 1937, cam asa e si cu Codul audiovizualului. Poti sa faci un
text din punct de vedere tehnic si profesional ideal si sa il pui sa il
realizeze in CCA, de exemplu pe Batog de la NIT, si o sa avem anul 1937 in
audiovizualul moldovenesc.
Vreau sa atrag atentia dumneavoastra ca o
lupta inversunata pentru componenta consiliilor de observatori al companiilor
publice, ce ar promova cu adevarat interesul public, s-a dat in ultimii ani si
la Praga si la Budapesta, si la Kiev, recent la Tbilisi cu Saakasvili, chiar
dupa adoptarea in aceste tari a unor legi bune in audiovizual cu acelasi
obiectiv de a inlatura maximal posibil ingerinta politicului la constituire si in
activitatea organului de supraveghere a companiilor publice.
In Republica Moldova, la momentul actual, in
atare conditii cu asa un Cod orice conducere a Companiei “Teleradio-Moldova”,
aleasa de aceasta componenta a Consiliului de observatori, va proceda la fel ca
Todercan si Raileanu, pentru care principiile de echidistanta, pluralism,
informare corecta sint niste notiuni absolut abstracte si lipsite de sens.
Fiindca, daca ei vor incerca sa schimbe ceva serios in politica editoriala, vor
fi imediat demisi si in locul lor vor fi pusi altii inca mai rai ca ei.
In acelasi timp, recomandarile Consiliului
Europei privitor la garantarea independentei serviciului public mentioneaza ca,
eu citez a cita si a cita oara, recomandarile Consiliului Europei, posturile
publice nu pot fi transformate in purtator de cuvint al puterii oficiale.
Cazurile cind posturile publice pot fi constrinse sa difuzeze mesaje si
comentarii oficiale, sa relateze despre acte si decizii ale autoritatilor
publice sau sa acorde, fiti atenti, sau sa acorde timp de antena acestora,
trebuie sa fie excluse. Aceasta e o norma europeana.
In afara de circumstantele exceptionale:
cataclisme, epidemii, jubilee, sarbatori de stat si altele in acest sens,
repet, aceasta este o norma europeana nu este cerinta sau opinia noastra, pe
care Consiliul de observatori si conducerea companiei trebuie sa le promoveze
ca principiu, si Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Ce avem noi in realitate? Toate emisiunile
de stiri la compania publica sint pline anume de materiale ale serviciilor de
presa al Presedintiei si ale structurilor guvernamentale, diferite alte mesaje
oficiale. Sint o multime de exemple, nu e timp si nu am posibilitate sa le enumer
acum. Deci una este norma europeana si alta este practica asiatica de la noi.
Intrebarea este: pentru ce o sa opteze Tataru
in cadrul Consiliului de observatori? Tinind cont de ultimele lor... de
atitudinea lui la NIT si la “Moldova Suverana”, raspunsul este clar. Apropo, la
ultima iesire a lui in cadrul emisiunii “Mai ai ceva de spus”, la care
participam noi, el isi exprima admiratia fata de acei care “muncesc” pentru
“Povesti cu masti”, spunind: ce bravo sint ei!
Deci, evident, Fractiunea “Alianta «Moldova
Noastra»” va vota contra candidaturii domnului Tudor Tataru.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Susarenco, va rog.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Onorat Parlament,
Modalitatea in care astazi majoritatea
parlamentara, mina in mina cu Presedintele Legislativului, sfideaza grosolan
principala institutie in stat, Parlamentul, ne face din nou, si a cita oara, sa
atragem atentie opiniei publice nationale si institutiilor internationale
despre instaurarea unei dictaturi in Republica Moldova.
A devenit deja o norma faptul cind actuala
guvernare nu pune nici doi bani pe textul Constitutiei, iar Presedintele
Parlamentului, care are menirea sa vegheze respectarea Legii Supreme, prin
diferite metode ale fostilor si actualilor secretari de “raikom”, manipuleaza
cu prevederile Regulamentului, pentru a promova interesele straine acestui
popor necajit.
Or, ceea ce se intimpla azi in Parlament cu
aceasta numire in functie de membru al Consiliului de observatori al asa-zisei
institutii publice a audiovizualu-lui nu numai ca este o sfidare brutala a
dreptului la libera exprimare, o oprimare a libertatii presei si libertatii de
gindire, dar si o mostra clasica cum comunistii, impreuna cu Voronin, isi indeplinesc
angajamentele asumate la 4 aprilie 2005.
Or, adoptarea Codului audiovizualului a
fost una dintre acele faimoase
10 conditii de votare a Presedintelui Voronin, conditii care astazi se incalca in
picoare de catre actuala guvernare. Oare nu este clar si pentru un student de
la veterinarie ce proceduri a stabilit Codul audiovizualului pentru alegerea
membrilor Consiliului de observatori.
Este clar stipulat in articolul 56,
alineatul (3), in care vorbeste despre aceea a cita oara am vorbit: la
Consiliul Coordonator selecteaza si prezinta Parlamentului cite doua
candidaturi pentru fiecare post vacant. Parca nu este clar ce este Parlamentul.
Cui nu ii este clar, sa citeasca Constitutia care spune ca Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si este compus din 101
deputati.
Cine a dat dreptul Comisiei de specialitate
sa incalce Constitutia? Unde este scris in Constitutie despre comisiile
parlamentare ori ca acestea pot substitui Parlamentul? Sa vedem ce spune
Regulamentul? Articolul 16, alineatul (1) stabileste atributiile Comisiei,
citez: “Comisiile parlamentare sint organe de lucru ale Parlamentului infiintate
pentru efectuarea activitatii Parlamentului”.
Cine a permis Comisiei sa hotarasca in
numele Parlamentului? Articolul 27, alineatuo (2), citez: “La unele sedinte,
comisiile permanente emit avize consultative cu titlu de recomandare.” Aceasta
este competenta Comisiei.
Se creeaza impresia ca unii din aceasta sala
habar nu au despre prevederile Constitutiei, despre rolul si locul
Legislativului intr-un stat cu un regim parlamentar de guvernare, ca deputatii
nu sint nicidecum in serviciul Sefului statului sau al celor care il inconjoara
in cladirea de peste drum si nici in serviciului Guvernului sau al unei
puzderii de functionarasi tineri si bine hraniti care misuna prin coridoarele
ministerelor la Chisinau, laudindu-se ca au facut carte la asa-zisa Academie de
Administrare Publica, scoala care si-a subordonat-o tot Seful statului.
Or, numai la noi in Republica Moldova, stat
asa-zis de drept, unitar si indivizibil cu regim parlamentar de guvernare,
Parlamentul poate fi privit ca un colhoz in frunte cu Seful statului. Numai la
noi oricare functionaras poate sa te invete cum se fac legile tarii. Numai la
noi in Parlament Presedintele de sedinta poate sa inchida gura oricarui
deputat. Numai la noi Biroul permanent poate sa adopte decizii in numele
Legislativului.
Toate acestea puse una peste alta trebuie sa
dea de gindit acestui Parlament macar la sfirsit de mandat, fiindca, personal, inca
mai cred ca Constitutia Republicii Moldova a fost scrisa nu pentru Strasbourg
sau Bruxelles, dar, in primul si in primul rind, pentru cetatenii acestei tari
oropsite.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Bodnarenco,
Luare de cuvint.
Va rog, la tribuna centrala. Luarile de cuvint
la tribuna centrala.
Doamna Elena Bodnarenco:
ß áû íå íàçûâàëà ýòî “luare de cuvint”, à áîëüøå ýòî ðåïëèêà ñî
ñòîðîíû ôðàêöèè êîììóíèñòîâ. Ó÷èòûâàÿ ìîé âîçðàñò, ó ìåíÿ íåò áîëüøîãî îïûòà
äåïóòàòñêîé äåÿòåëüíîñòè, êàê è íåò äîñòàòî÷íî áîëüøîãî îïûòà ïàðòèéíîé ðàáîòû,
íî êàê ÷åëîâåêà ìåíÿ ñåãîäíÿ óäèâëÿåò, ÷òî òå ëþäè, êîòîðûå â ñîâåòñêîå âðåìÿ,
áîëüøèíñòâî èç òåõ, êòî ñèäèò ñïðàâà îò ìåíÿ, áûëè ÷ëåíàìè ïàðòèè êîììóíèñòîâ, à
ñåãîäíÿ èçìåíèëè ñâîå ìíåíèå, îòêàçûâàþò â ïðàâå èçìåíèòü ñâîå ìíåíèå ãîñïîäèíó
Òóäîðó Òýòàðó è äðóãèì.
Ïîíÿòèå èíòåëëèãåíöèè, êîòîðîå ïðîèçîøëî îò
ëàòèíñêîãî ñëîâà «intelligens», âêëþ÷àåò â ñåáÿ ïîíÿòèÿ «ïîíèìàþùèé», «ðàçóìíûé», «ìûñëÿùèé», íî
ôèëîñîôû ñâîäÿò åãî ê áîëåå óçêîìó çíà÷åíèþ è íàçûâàþò èíòåëëèãåíöèþ «ñîâåñòüþ
íàðîäà». Åñëè ñåãîäíÿ ñîâåñòü íàðîäà ðàçî÷àðîâûâàåòñÿ â îïïîçèöèè, òî,
íàâåðíîå, ýòî òàê ñèëüíî áåñèò ñåãîäíÿ îïïîçèöèþ.
Ôðàêöèÿ êîììóíèñòîâ ïîääåðæèâàåò ãîñïîäèíà
Òóäîðà Òýòàðó íå ïîòîìó, ÷òî îí ïîääåðæèâàåò êîììóíèñòîâ, à ïîòîìó, ÷òî îí
ÿâëÿåòñÿ äåéñòâèòåëüíî ïðîôåññèîíàëîì â âûñîêîì ïîíèìàíèè ýòîãî ñëîâà. Äà,
ñîâåñòüþ ìîëäàâñêîãî íàðîäà. Ìû, êîììóíèñòû, ìîãëè îáèäåòüñÿ è íå ïîääåðæàòü
ãîñïîäèíà Òóäîðà Òýòàðó, ó÷èòûâàÿ òî, ÷òî âû ñåãîäíÿ ðàññêàçàëè èç åãî
ïðîøëîãî, íî òî, ÷òî ìû ýòî äåëàåì, åùå ðàç ïîêàçûâàåò, ÷òî ìû óìååì öåíèòü
ïðîôåññèîíàëèçì. Ïðèçûâàåì è äðóãèõ äåïóòàòîâ Ïàðëàìåíòà ïîääåðæàòü êàíäèäàòóðó
Òóäîðà Òýòàðó íà âûøåóêàçàííóþ äîëæíîñòü.
Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Acestea au fost luarile de cuvint. Purcedem
la exercitiul de vot. Readuc aminte, este vorba de un caz special, proiectul
de Hotarire a Parlamentului urmeaza a fi votat, potrivit normelor fixate in
Codul audiovizualului. Deci proiectul de Hotarire nr.3394.
Stimati colegi,
Cine este pentru aprobarea proiectului de
Hotarire a Parlamentului cu privire la... Cum suna acest proiect? Cu privire la
confirmarea in functie a unui membru al Consiliului de observatori al institutiei
publice nationale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”.
Articolul 1. Se confirma in functia de
membru al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a
audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” domnul Tudor Tataru pe un termen
de doi ani si 3 luni.
Cer scuze, Comisia are rectificare, 4 ani.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
63 de voturi “pentru”. Impotriva? Mai
repejor, cine este impotriva? Ca sa fixam pentru stenograma.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 2.
Sectorul nr. 3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi “impotriva”.
Stimati colegi,
In conditiile acestui bilant, proiectul de
Hotarire a Parlamentului nr.3394 este adoptat. Continuam.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.1179
cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului Coordonator
al Audiovizualului.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi,
In urma demisiei din functia de membru al
Consiliului Coordonator al Audiovizualului a domnului Constantin Rotaru,
Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de
informare in masa, in conformitate cu articolele 42 si 43 din Codul
audiovizualului al Republicii Moldova, a anuntat un concurs pentru suplinirea
acestei functii. In termenul prevazut la Comisie, au fost depuse trei dosare
ale domnilor Aurel Lavric, Vitalie Tabunscic si Oleg Brega, tinindu-se cont de
toate rigorile legislatiei.
Membrii Comisiei, in cadrul sedintei din 19
martie curent, la care au asistat toti candidatii pentru functia respectiva, au
examinat minutios fiecare candidatura in parte. Cerintele principale de
selectare a candidatilor pentru functia vacanta a fost, in primul rind,
profesionalismul si experienta de munca in unul din domeniile prevazute de Cod,
in special in domeniul audiovizualului.
Astfel, in urma discutiilor care au avut
loc, Comisia petru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de
informare in masa s-a pronuntat cu majoritatea de voturi, cu 6 voturi, pentru
ca la functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului sa fie inaintata
candidatura domnului Vitalie Tabunscic, recomandat de Confederatia Nationala a
Sindicatelor din Moldova.
Domnul Tabunscic este de specialitate
filolog, anterior, din anul 1994, a detinut functia de consultant principal in
Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de
informare in masa a Parlamentului Republicii Moldova, unde a fost responsabil
de problemele culturii si mass-media. Apoi din anul 2003 a fost ales in calitate
de secretar al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale
Compania “Teleradio-Moldova”. Din anul 2007 a fost vicedirector al Televiziunii
Nationale, sef de Directie programe, coordonare si emisie, sef Serviciu audit intern
al Companiei “Teleradio-Moldova”. Termenul pentru care va fi confirmat
candidatul pentru functia de membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, conform articolului 43 din Codul audiovizualului, este de 6
ani.
Stimati deputati,
Conform articolului 42, punctul 2, candidatii
la functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului sint selectati
de Comisia de fond si de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Ca
rezultat, Comisia de fond prezinta raportul, Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati prezinta un coraport. Dumneavoastra aveti coraportul.
In asa fel, Comisia pentru cultura, stiinta,
invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa propune ca
proiectul de Hotarire cu privire la confirmarea unui candidat pentru functia de
membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului sa fie adoptat de catre
Parlament, dupa ce candidatul va depune juramintul.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al Comisiei,
Va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Tabunscic,
Va rog, daca se poate. Articolul 66, alineatul
(2) din Codul audiovizualului
spune: in calitate de fondatori
ai posturilor de radio si TV expres nu pot fi partidele si formatiunile
politice.
Intrebare: cum apreciati dumneavoastra
afirmatia domnului Presedinte al PCRM Vladimir Voronin, dupa ultimul congres, ca,
vezi Doamne, Partidul Comunistilor are numai 4 ziare si numai un post de
televiziune, el se jeluia aici ca au numai un post de televiziune.
Domnul Vladimir Dragomir:
Noi avem un post de televiziune publica. Nu
eu?
Domnul Anatolie Onceanu:
Nu, nu, eu pe domnul Tabunscic.
Domnul Vladimir Dragomir:
Scuzati.
Domnul Anatolie Onceanu:
Articolul 66, alineatul (2) interzice
partidelor politice sa aiba posturi de televiziune. Domnul Presedinte declara ca
are un post de televiziune. Cum apreciati dumneavoastra acest fapt?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.6.
Domnul Vitalie Tabunscic – candidat pentru functia de membru al Consi-
liului
Coordonator al Audiovizualului:
Domnul Presedinte a nominalizat acest post?
Domnul Anatolie Onceanu:
Dumneavoastra nu stiti de lucrul acesta? Ca
atare. Ca principiu. Dumneavoastra cred ca aveti incredere in ceea ce spune
Voronin, da? Stie el ce spune, probabil. Si in cazul in care veti fi confirmat
ca membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cum veti inlatura
aceasta grava incalcare a prevederilor Codului audiovizualului?
Domnul Vitalie Tabunscic:
Consiliul Coordonator al Audiovizualului
este un organ colectiv. Vom decide aceasta problema in mod colectiv.
Domnul Anatolie Onceanu:
Eu am intrebat opinia dumneavoastra
personala.
Domnul Vitalie Tabunscic:
Impreuna cu ceilalti colegi din Consiliul
Coordonator al Audiovizualului.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Tabunscic,
Eu am intrebat opinia dumneavoastra
personala in cazul de fata?
Domnul Marian Lupu:
Bine. Raspunsul a venit.
Domnul Vitalie Tabunscic:
Domnule Onceanu,
Eu nici pina a candida pentru aceasta functie,
nici dupa, nu am expus si nu voi expune opinii politice.
Domnul Anatolie Onceanu:
Deci acum trebuie, pur si simplu, sa
respectati strict prevederile Codului, este cea mai importanta sarcina a unui
membru. Bine. Cam in asa fel a raspuns dumnealui si la sedinta comisiei la intrebarea
mea. In continuare, la ceea ce a avut loc la sedinta Comisiei. I-am solicitat sa
raspunda la o singura intrebare numai: in ce masura emisiunea “Rezonans”
corespunde principiului unei institutii publice?
Raspuns foarte evaziv, probabil,
dumneavoastra v-ati determinat pozitia personal si, va rog, acum sa o expuneti in
fata intregului Parlament. In ce masura emisiunea “Rezonans” corespunde
principiilor unei institutii publice?
Domnul Vitalie Tabunscic:
Indiferent de opinia pe care as avea-o eu
sau pe care o aveti dumneavoastra, aceasta este o emisiune de reiting. Si
dumneavoastra, stiti foarte bine ca gaina care aduce oul de aur nu se taie.
Domnul Anatolie Onceanu:
Va inchipuiti dumneavoastra raspunsul unui
membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Domnul Vitalie Tabunscic:
Eu vad foarte multe emisiuni analitice.
Domnul Anatolie Onceanu:
Va inchipuiti, care e raspunsul.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc.
Si eu am o intrebare catre domnul Tabunscic.
Pe domnul Tabunscic il cunosc dupa 1994, cind dumnealui a venit in Parlament
adus de domnul Valeriu Senic, Dumnezeu sa il ierte, caci are pentru ce il ierta,
ca a facut foarte multe pacate, da. Toti il consideram ca pe un ucenic al
domnului Senic. Stim ca domnul Senic a lucrat impreuna cu Vasile Stati, au
lucrat foarte productiv.
Intrebarea este urmatoarea: daca domnul
Tabunscic a ramas fidel in continuare invataturii antinationale Senic – Stati? (Rumoare
in sala.)
Domnul Vitalie Tabunscic:
Nu va suparati, dar...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vitalie Tabunscic:
Are vreo atributie intrebarea aceasta cu
activitatea mea in Consiliul Coordonator al Audiovizualului?
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Domnule Dragomir,
Va multumesc. Oferiti.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Eu ma adresez colegilor democrati, nici nu
are rost sa cobori la nivelul de a pune intrebari unor asemenea persoane
promovate de si de...
Domnul Marian Lupu:
In continuare.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Pur si simplu, eu vreau sa ii pun o intrebare
candidatului, daca el a inteles corect unde este propus de Parlament? Caci nu e
propus la o fabrica de pasari si ambii, fiindca unul vorbeste de curcani, dar
altul de gaini, dar nu am auzit nimic de cultura si de audiovizual in general.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Nu am inregistrat solicitari pentru
luari de cuvint, pe care motiv, stimati colegi, vom purcede la exercitiul de
vot. Voi supune votului aprobarea proiectului de Hotarire al Parlamentului
nr.1179 cu privire la confirmarea in functie a unui membru al Consiliului
Coordonator al Audiovizualului, prin care se confirma in functia de membru al
Consiliului Coordonator al Audiovizualului domnul Vitalie Tabunscic pe un
termen de 6 ani. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 24.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
62 de voturi “pro”. Impotriva? Rezultatele,
va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 2.
Sectorul nr. 3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
15 voturi “impotriva”.
In conditiile acestui bilant al exercitiului
de vot, proiectul de Hotarire nr.1179 este adoptat.
Potrivit prevederilor Codului
audiovizualului, potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, candidatul
confirmat prin hotarire de Parlament trebuie sa depuna juramintul.
Domnule Tabunscic,
Sinteti invitat la tribuna centrala pentru
depunerea juramintului.
Domnul Vitalie Tabunscic – membru al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului:
“Jur sa respect Constitutia si legile
Republicii Moldova, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor,
sa imi indeplinesc cu onoare, cu constiinta si fara partinire atributiile ce imi
revin potrivit functiei. Sa nu fac declaratii politice pe parcursul validitatii
mandatului.”
11
aprilie 2008
Domnul Marian Lupu:
Domnule Tabunscic,
Plenul Parlamentului va felicita si va doreste
succes. (Aplauze.)
Stimati colegi,
Continuam cu proiectul de Hotarire a
Parlamentului nr.1308 privind eliberarea domnului Mihai Poalelungi din functia
de judecator si vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
constata ca Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotarirea sa din 20
martie 2008, propune Parlamentului eliberarea domnului Mihai Poalelungi din
functia de judecator si vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie si de presedinte
al Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curtii Supreme de Justitie
in legatura cu alegerea sa in functia de judecator la Curtea Europeana a
Drepturilor Omului.
In baza prevederilor articolului 116,
alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, ale articolului 26, alineatul
(1) din Legea cu privire la statutul judecatorului si ale articolului 4 din Legea
cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati constata ca in functia nominalizata persoana se numeste sau
se elibereaza, dupa caz, de catre Parlament, la propunerea Consiliului Superior
al Magistraturii.
Avind in vedere ca Demersul privind
eliberarea domnului Mihai Poalelungi corespunde rigorilor legale, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Legislativului pentru
examinare adoptarea proiectului de hotarire respectiv, care este anexat la
prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire
a Parlamentului nr.1308. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Noi toti il cunoastem pe domnul Poalelungi.
Dumnealui este o persoana de o talie net superioara, noi cunoastem aportul
dumnealui in sistemul judiciar. Am avut onoarea sa fim ambii inaintati candidati
din partea Guvernului Republicii Moldova pentru functia de judecator la Curtea
Europeana. Si astazi, permiteti-mi sa il felicit pe domnul Poalelungi, fiindca il
cunosc foarte bine ca profesionist si ca un om de raspundere.
Si, mai mult decit atit, pentru dumnealui in
capul mesei este numai legea si, in al doilea rind, este pentru apararea
drepturilor omului.
Felicitarile noastre si va dorim in
continuare multe succese si, intr-adevar, sa vegheati drepturile omului.
Va multumesc. (Aplauze.)
Domnul Marian Lupu:
Domnule Poalelungi,
Parlamentul va felicita cu alegerea in
aceasta inalta functie si va doreste mult succes in activitatea ulterioara in
calitate de judecator la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.
Microfonul nr.6.
Domnul Mihai Poalelungi – judecator la Curtea Europeana pentru
Drepturile Omului:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Va multumesc mult pentru increderea pe care
mi-ati acordat-o cind m-ati numit in functia din care mi-ati acceptat acum
demisia. Si va asigur ca voi deveni un judecator bun al Curtii Europene pentru
Drepturile Omului.
Va multumesc mult. (Aplauze.)
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam examinarea subiectelor incluse pe
agenda sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.568 cu
privire la Serviciul de Protectie si Paza de Stat.
Prezinta Guvernul.
Domnul Igor Bodorin – sef al Serviciului de Protectie si Paza de Stat:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati domnilor si doamnelor deputati,
Activitatea Serviciului de Protectie si Paza
de Stat este reglementata de Legea nr.1457 din 1998. Conform normelor juridice
colaboratorii Serviciului au statut de militari si se conduc in totalitate de
prevederile actelor legislative si normative cu caracter militar.
Totodata, conform prevederilor Hotaririi
Parlamentului nr.1315 cu privire la aprobarea Conceptiei reformei militare, in
scopul aducerii structurii fortelor armate ale tarii la standardele internationale,
institutiile ce nu au atributii de asigurare a securitatii militare a statului
urmeaza a fi demilitarizate.
Proiectul de lege prezentat atentiei
dumneavoastra are drept obiectiv asigurarea cadrului legislativ national ce tine
de principiile generale de activitate ale Serviciului de Protectie si Paza de
Stat, stabilirea locului si rolului Serviciului in cadrul autoritatilor
administrative ale Republicii Moldova, principiile generale de organizare si
dirijare, aprecierea statutului angajatului cu grad special, atributiile si
drepturile acestuia, modalitatea de angajare si eliberare, protectia juridica si
sociala a colaboratorilor etc.
Dupa intrarea in vigoare a legii, Serviciul
va capata un statut de organ specializat al puterii executive, ai carui angajati
vor detine grade speciale similar Serviciului de Informatii si Securitate si
Departamentului Situatii Exceptionale, recent demilitarizate. Serviciul de
Protectie si Paza de Stat solicita sustinerea dumneavoastra proiectului
prezentat spre examinare, considerindu-l binevenit, cu norme juridice concrete,
menit sa contribuie la indeplinirea cu succes a atributiilor acestuia.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Lipcan:
In primul rind, o observatie, domnule
Bodorin. In fiecare zi de dimineata, de la ora 7 dimineata pina la 8, pina ce
trece Presedintele la vale, la fiecare 20 de metri sta cite un subordonat de
al dumneavoastra si pazeste stilpii acestia de pe strada Sfatul Tarii. Care
este misiunea lor? Aceasta asa ca fapt divers. Si daca ei tot sint in aceasta lista?
La articolul 1, alineatul (4) este
stipulat: “Serviciul este subordonat Guvernului”, iar la articolul 8, alineatul
(1): “Serviciul este condus de un director numit si eliberat din functie de Presedintele
Republicii, la propunerea Prim-ministrului”. Si articolul 46: “Controlul asupra
activitatii Serviciului este exercitat de Presedintele Republicii Moldova si de
Guvern”. Ce e cu dublele acestea standarde in acest proiect de lege? Cum de inteles?
In unul este numit, este subordonat Guvernului, dar seful este numit in functie
de Presedinte si controlul tot este exercitat de Presedinte si de Guvern.
Domnul Igor Bodorin:
Cu permisiunea dumneavoastra, deci norme
analogice sint in Legea cu privire la Serviciul Graniceri si in Legea cu
privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Aceeasi
modalitate, tinind cont de statutul nostru de componenta a organelor securitatii
statului, am preluat aceleasi norme care sint si la graniceri.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine, dar cine controleaza? Unul pe altul
se controleaza? Presedintele pe Guvern, Guvernul pe Presedinte. Cine o sa
controleze?
Domnul Igor Bodorin:
Bine, aceasta ar fi posibil sa examinam pentru
lectura a doua si sa introducem unele sau alte rectificari.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule raportor,
Am o intrebare la articolul 19 alineatul
(12). Explicati, va rog, de ce se ingradeste angajatilor SSP-ului dreptul de a
face parte din asociatii obstesti? Cum ar fi, eu citesc: “Angajatii nu au
dreptul sa faca parte din partide si alte organizatii social-politice, asociatii
obstesti”. Adica, vreti sa spuneti ca membrii nu au dreptul sa fie nici la
Asociatia de pescari si vinatori sau Uniunea nu stiu a cui. Eu nu imi dau seama
ce ar incurca chestia aceasta. Uniunea umoristilor, da, caci am avut odinioara.
Eu, in primul rind, cred ca aceasta contravine dreptului ce este acordat de
Constitutie la libera asociere a cetatenilor.
Domnul Igor Bodorin:
Sint gata sa va raspund. Deci noi, in timpul
audierilor in cadrul comisiilor, am primit o interpelare din partea deputatilor
si, respectiv, am solicitat asistenta Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii
Europene, care a facut o generalizare a experientei existente in Europa. Ne-a
remis aceasta informatie si, respectiv, noi am remis-o in doua comisii: in
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie si in Comisia domnului
Stoicov. Si am aici o informatie foarte detaliata. In marea majoritate a tarilor,
in aceste prevederi exista atit afilierea la partide politice, cit si la
diferite organizatii si institutii obstesti.
Doamna Maria Postoico:
Este foarte corect.
Domnul Valeriu Guma:
Eu vreau sa spun ca noi avem.
Doamna Maria Postoico:
Se refera la social-politice numai. Asa ca...
Domnul Valeriu Guma:
Eu vreau sa spun ca noi avem totusi
Constitutia Republicii Moldova si prevederile care sint aici contravin Constitutiei.
Eu inteleg cind este vorba despre partidele politice, dar cind despre societatile
obstesti...
Domnul Igor Bodorin:
Sint de acord cu dumneavoastra, discutam,
examinam formularea pentru lectura a doua.
Domnul Valeriu Guma:
Bine, atunci pentru lectura a doua. Si inca
o intrebare.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Guma,
Aici este indicat concret: “organizatii
social-politice”.
Domnul Valeriu Guma:
Nu, si asociatii obstesti. Cititi in
continuare.
Doamna Maria Postoico:
Asociatii nu sint. Iata, uitati-va la 9.
Este restrictia concreta.
Domnul Valeriu Guma:
Dumneavoastra nu va uitati la acel articol,
doamna.
Doamna Maria Postoico:
Ei cum nu?
Domnul Valeriu Guma:
Uitati-va la articolul nu 9, dar 12, litera
b).
Domnul Igor Bodorin:
Articolul?
Domnul Valeriu Guma:
Corect?
Doamna Maria Postoico:
Da, este.
Domnul Valeriu Guma:
Da, bine.
Multumesc.
Si inca o intrebare. Fara doar si poate, stim
ca sint, este nevoie, in unele cazuri, ca unele persoane au necesitatea de a
profita de o protectie. Dar ma intreb: de ce doar numai Presedintele Tarii, si
nu Prim-ministrul, plus poate si Presedintele Parlamentului sa aiba
posibilitatea de a decide cuiva ca sa fie asigurata o protectie?
Domnul Igor Bodorin:
Propuneti ca cercul persoanelor care decid
privind oferirea sa fie largit?
Domnul Valeriu Guma:
Da, nu numai Presedintele Tarii, am in
vedere ca... Cu Presedintele Parlamentului, cum va fi intr-o tara parlamentara,
intr-adevar.
Domnul Igor Bodorin:
Deci, este o practica cind... totusi ar fi
logic ca sa fie o singura persoana, care ia deciziile la acest capitol. In
cazul in care luam decizia ca incredintam aceasta atributie Presedintelui, este
Presedintele. Daca este Presedintele, numai Presedintele Parlamentului, atunci
Presedintele Parlamentului sau, respectiv, Executivul. In cazul in care toate
trei persoane vor lua aceste decizii, atunci, pur si simplu, in viziunea mea
personala, va fi o neintelegere, va fi un calambur.
Domnul Valeriu Guma:
Bine, eu cred ca nu va fi nici o problema.
Dar daca dumneavoastra decideti...
Domnul Igor Bodorin:
In continuarea gindului, Presedintele
Parlamentului sau Primul-ministru face un demers in numele Presedintelui care,
respectiv, decide pe marginea acestei probleme.
Domnul Valeriu Guma:
In tara este Prim-ministrul…
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Domnule raportor,
La articolul 33 “Drepturile banesti”,
alineatul (2) este stipulat: “Angajatii Serviciului beneficiaza de salariul
lunar, care se constituie din salariul functiei, adaosuri, sporuri, suplimente,
indemnizatii si alte drepturi de plata cu caracter permanent”. Angajatilor
Serviciului li se pot stabili si alte drepturi de plata in conformitate cu
legislatia. Noi avem Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul
bugetar.
Aici apar notiuni noi. Din care surse o sa
acoperiti aceste adaosuri? Acesta e un moment. Si al doilea moment. La
articolul 37 “Drepturi de asigurare cu locuinta” alineatul (2): “Angajatul care
nu este asigurat cu spatiu locativ are dreptul la compensarea baneasca, din
contul Serviciului, a cheltuielilor pentru inchirierea spatiului locativ, in
cuantumul prevazut de contractul de inchiriere a spatiului locativ, care nu depaseste
salariu de functie al angajatului.”
Din care surse se prevad aceste achitari?
Domnul Igor Bodorin:
Dind raspuns la a doua intrebare, aceste
surse sint planificate anual in bugetul Serviciului. Noi beneficiem si acum de
ele in baza Legii cu privire la statutul militarilor si, anual, aceste surse sint
planificate.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Dar cu salarizarea?
Domnul Igor Bodorin:
Cu salarizarea, deci fac referinta ca
astfel de prevederi cum sint la articolul 33, sint incluse practic mot á
mot si in Legea privind statutul ofiterului de informatii si securitate, adoptat
recent in luna iulie 2007 si, de asemenea, tot aceleasi prevederi sint si in
Legea privind statutul militarilor din anul 2005.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu propun pentru lectura a doua acest
alineat sa corespunda Legii nr.355.
Domnul Igor Bodorin:
Bine. Vom examina si vom inainta propunerea
de modificare.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule raportor,
Intrebarea mea este referitor la
subordonarea acestei institutii. Nu considerati ca este o contrazicere
articolul 1 alineatul (4) si articolul. Ãîâîðèëè îá ýòîì? Atunci imi cer
iertare. Eu am avut in vedere asupra subordonarii. Da, atunci am scos problema.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Chiar daca s-a vorbit, este o problema
vizavi de subordonare si, probabil, o sa urmeze sa vedem, fiindca Serviciul
este subordonat Guvernului in cazul in care sub forma de ulterioarele
prevederi, cind Presedintele, practic, este persoana care decide in care limite
activeaza acest serviciu, probabil, va trebui sa revenim.
Domnule director,
Acum am o intrebare directa la articolul 2
“Persoane beneficiare de protectie”. Deci este vorba de alineatul (2):
“Persoanele beneficiare de protectie: demnitari ai Republicii Moldova,
demnitari straini pe timpul sederii in Republica Moldova, familiile acestora...”
s.a.m.d., dupa text. Eu nu vreau sa ma refer la demnitarii straini, insa ce tine
de demnitari ai Republicii Moldova noi avem legea care stabileste clar care sint
acei demnitari care sint supusi protectiei din partea Serviciului.
In rest, noi avem legislatie care
reglementeaza foarte clar in ce conditii, cine dispune, in anumite conditii,
luarea sub protectie a anumitelor cetateni, chiar daca sint si demnitari. Si nu
cred ca Serviciul urmeaza sa isi asume asemenea atributii, care, ulterior, sa
fie pusi in situatia sa indeplineasca aceasta prevedere.
Domnul Igor Bodorin:
Dupa cite inteleg, faceti referinta ca noi
largim spectrul de persoane?
Domnul Vladimir Filat:
Dam posibilitate ca, ulterior, pastrind
aceasta specificare, sub protectie pot sa fie luati un numar mai extins de
persoane, demnitari, asa cum sint stabiliti in lege.
Domnul Igor Bodorin:
Bine, posibil, aici ar fi binevenit ca sa
adaugam “beneficiarii de protectie si paza de stat” si atunci devine clar ca in
conformitate cu aceste legi. Pentru lectura a doua vom face modificari.
Domnul Vladimir Filat:
Fiindca sint clar stabilite persoanele.
Domnul Igor Bodorin:
Da, de acord.
Domnul Vladimir Filat:
Este legea. In rest, vizavi de lege este
evident ca aceasta lege se incadreaza in sirul actelor legislative pe care le
adoptam, care vizeaza demilitarizarea institutiilor. Serviciul de Informatii si
Securitate a parcurs deja aceasta perioada. Eu am analizat proiectul de lege. In
mare parte el corespunde acelor scopuri care
s-au trasat. Este necesar si ceea ce a mentionat domnul presedinte al Comisiei
pentru politica economica, buget si finante ca asigurarile sub aspect social al
colaboratorilor sa fie pastrate, dar cu corelarea la legislatia deja in
vigoare. Sint observatii ce vizeaza lectura a doua, noi inca vom veni cu...
Domnul Igor Bodorin:
Bine, va multumesc foarte mult pentru sustinere.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule raportor,
As vrea sa va intreb: totusi in ce consta
procesul de demilitarizare caruia este supus Serviciul respectiv, fiindca eu incerc
sa inteleg care este elementul de demilitarizare si nu reusesc?
Domnul Igor Bodorin:
Procesul de demilitarizare, practic,
presupune inlocuirea gradelor militare si a prevederilor...
Domnul Igor Klipii:
Denumirile aveti in vedere?
Domnul Igor Bodorin:
...legislatiei militare cu grade si forme
speciale.
Domnul Igor Klipii:
Denumirea. Se schimba denumirea.
Domnul Igor Bodorin:
Se schimba denumirea.
Domnul Igor Klipii:
Principiul de functionare ramine acelasi?
Domnul Igor Bodorin:
Da.
Domnul Igor Klipii:
De acord. Fiindca aceasta este modalitatea
de a demilitariza Republica Moldova: atit SIS-ul, cit si... A doua intrebare
este... dumneavoastra indicati aici ca Serviciul are nevoie de numere de inmatriculare
speciale: cum vor contribui numerele de inmatriculare speciale pentru
automobilele respective la asigurarea securitatii persoanelor protejate?
Domnul Igor Bodorin:
Numerele speciale nu vor contribui, dar ele
permit persoanelor, care, de asemenea, contribuie la asigurarea ordinii
publice, personalului sau angajatilor colaboratorilor politiei, altor organe sa
aiba o...
Domnul Igor Klipii:
Deci, eu, pur si simplu, constat, atunci cind
chiar la aceasta intersectie din Chisinau, la intersectia cruciala pentru Chisinau
merg doi tipi, doua persoane care reprezinta un serviciu oarecare, nu stiu,
SIS-ul sau oricare altul, si care blocheaza tot traseul si merg cu o viteza
nebuna. Si aceasta da de inteles, pur si simplu, numerele respective dau de inteles
politistilor, politiei rutiere ca acestia trebuie protejati, nu persoanele pe care
le protejeaza, la rindul lor. Am impresia ca aceste numere speciale doar
perturbeaza atit activitatea unora, cit si... Inca citeva intrebari.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog continuati.
Domnul Igor Klipii:
As vrea sa va intreb daca nu considerati ca
sint un pic exagerate atributiile Serviciului din articolul 11. Deci
“Serviciului ii revine mentinerea ordinii publice in locurile de aflare
permanenta sau temporara a persoanelor beneficiare de protectie si sa excluda
cauzele ce impiedica asigurarea acesteia”. Sint alte institutii si organe care
poarta responsabilitate pentru ordinea publica. La fel, Serviciului
i-ar reveni, de exemplu, “sa planifice sa desfasoare activitati si sa prezinte
informatiile necesare privind organizarea apararii nationale”. Mi se pare iarasi
o pretentie prea exagerata pentru Serviciu. “Sa intreprinda, in colaborare cu
Serviciul de Informatii si Securitate, actiuni pentru prevenirea scurgerii de
date si informatii care nu sint destinate publicitatii”. Serviciul nu ar avea
aceste, dupa mine, obligatiuni. “Sa coordoneze activitatea, sa coordoneze
activul misiunilor de protectie si paza, activitatea tuturor fortelor
participante in cadrul institutiilor prevazute la articolul 5 alineatul (1)”.
Aici intra si Ministerul de Interne si Ministerul de Externe, si SIS-ul. Si mi
se pare iarasi o pretentie exagerata pentru Serviciu, care ar coordona
activitatea tuturor acestor institutii. Eu cred ca si ca formula, ca si pretentie
este exagerat. Dumneavoastra ce credeti?
Domnul Igor Bodorin:
Daca imi permiteti, as dori, pur si simplu,
sa va informez ca noi am preluat practic, mot à mot toate normele care sint
in Legea actuala nr.1457. Nu am introdus mai mult si nu am solicitat nici o
atributie mai mult decit acele care sint la momentul actual exercitate de catre
noi. Fiecare pozitie.
Domnul Igor Klipii:
Atunci care este rostul legii, daca ati
preluat ceea ce a fost?
Domnul Igor Bodorin:
Practic in legea actuala au fost introduse
elementele ce tin de incadrarea personalului in Serviciu, drepturile si inlesnirile
si mecanismul de satisfacere al Serviciului, inclusiv pina la etapa de
concediere. Acele norme care nu pot fi reglementate prin alt act legislativ,
spre exemplu Codul muncii. De aceea, fiecare structura specializata in legea sa
are astfel de norme.
Domnul Igor Klipii:
Ultima intrebare. In atributiile sefului
Serviciului este urmatoarea specificare. “Negociaza si incheie, in conditiile
legii, contracte si acorduri cu persoane juridice si fizice din tara si din strainatate
in problemele ce tin de competenta serviciului”. Care ar fi necesitatea unor
contracte si acorduri cu persoane fizice din afara tarii?
Domnul Igor Borodin:
Noi vorbim despre acordurile ce tin de
activitatea economico-financiara a Serviciului. In primul rind, acestea sint
diferite livrari de echipament, de utilaj care nu este produs in tara. Si,
respectiv, de asemenea daca vorbim nemijlocit de persoanele fizice sau
juridice. Cam aceasta ar fi logica.
Domnul Igor Klipii:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Am o intrebare cu referinta la doua
articole 33 si 34. Tine cam de acelasi subiect, dar putin, putin difera. In
aceste articole este prevazuta folosirea finantelor si noi avem tot sectorul
bugetar, care este finantat in stricta conformitate cu Legea cu privire la
sistemul de salarizare in sectorul bugetar.
Dumneavoastra prevedeti la articolul 33 ca
angajatilor Serviciului li se pot stabili si alte drepturi de plata in
conformitate cu legislatia. La ce va referiti dumneavoastra cind spuneti
chestia aceasta? Este legea de baza, toata lumea se foloseste de aceasta lege,
dar dumneavoastra mai adaugati ceva?
Domnul Igor Bodorin:
Aceasta problema a fost abordata de catre...
si recomandarile respective le-a inaintat si domnul Bondarenco. De asemenea,
noi am acceptat si am spus ca pentru lectura a doua vom revizui, ca insasi Legea
cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar permite Guvernului sa
stabileasca, pentru unele structuri, niste suplimente cum ar fi activitatea in conditii
deosebite, deci lucrul cu personalul, riscul profesional si alte momente.
Deci aceea ce nu este, pur si simplu,
inclus la pozitiile respective propriu-zis in lege, dar deja sint incluse in
hotarirea Guvernului, care reglementeaza suplimentar unele sau alte pozitii si
unele sau alte plati suplimentare.
Domnul Vladimir Braga:
Tocmai de aceea si am pus intrebarea,
pentru ca ele deja sint reglementate si nu este necesar de a introduce alte
articole speciale intr-o lege care nu este de baza.
Domnul Igor Bodorin:
Noi asa si am convenit, ca aceasta problema
catre lectura a doua va fi revizuita.
Domnul Vladimir Braga:
Si, in acest caz, domnule Presedinte, fac o
propunere pentru stenograma. Articolul 33 si articolul 44 sa fie excluse din
proiectul de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Bodorin,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la Serviciul de
Protectie si Paza de Stat, initiativaa legislativa a Guvernului Republicii
Moldova, si am constatat urmatoarele. Proiectul in cauza a fost elaborat in
scopul stabilirii unui cadru juridic adecvat cu privire la modul de desfasurare
a activitatii Serviciului de Protectie si Paza de Stat.
In prezent, activitatea Serviciului este
reglementata de Legea cu privire la Serviciul de Protectie si Paza de Stat,
adoptat de catre Parlament in anul 1998, care stabileste modalitatea de indeplinire
a serviciului militar pentru colaboratorii acestei institutii, si Legea privind
organele securitatii statului, care stabileste principiile de activitate si
locul acestei institutii in sistemul organelor securitatii statului.
Totodata, actele normative adoptate
ulterior in domeniul organizarii si functionarii fortelor armate ale Republicii
Moldova si anume Legea cu privire la apararea nationala si Hotarirea
Parlamentului cu privire la aprobarea Conceptiei reformei militare prevad
demilitarizarea institutiilor, care nu are atributii privind asigurarea securitatii
militare a statului.
Intru realizarea acestui scop, prezentul
proiect de lege stabileste ca Serviciul de Protectie si Paza de Stat este
structura speciala a sistemului organelor securitatii statului in cadrul careia
isi indeplinesc serviciul angajati cu grade speciale. La fel, comparativ cu
Legea nr.1457, noul proiect de Lege cu privire la Serviciul de Protectie si Paza
de Stat expune intr-un mod detailat procedura de angajare si eliberare din
serviciu, de conferire a gradelor speciale si de aplicare a sanctiunilor
disciplinare.
O atentie deosebita in textul proiectului
este acordata expunerii normelor cu privire la specificul activitatii de protectie
si paza, precum si de protectie juridica si sociala a angajatilor Serviciului.
Comisiile parlamentare permanente si Directia
juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin examinarea si
adoptarea proiectului de lege in cauza, inaintind unele propuneri si
amendamente care vor fi luate in consideratie de catre Comisie la etapa examinarii
acesteia in lectura a doua.
Totodata, Comisia considera oportun de mentionat
urmatoarele. Cu privire la conditiile de angajare in serviciu, stabilite la
articolul 13, Comisia considera oportun de a majora virsta de incadrare a cetatenilor
de la 18 ani la 21, reiesind din urmatoarele considerente: la virsta de 18 ani
cetatenii inca nu pot avea indeplinit serviciul militar in termen; legislatia in
vigoare cu privire la organele securitatii statului la fel stabileste limita
minima de 21 de ani pentru angajare in servicii si organe ce presupun in
activitatea sa aplicarea armei de foc si conditii de risc profesional sporit.
Pentru a asigura o distinctie clara dintre
gradele speciale Serviciului si cele militare, Comisia propune de a completa
denumirea acestora cu sintagma “al Serviciului de Protectie si Paza de Stat”.
In scopul asigurarii unor garantii juridice
si sociale temeinice pentru militarii Serviciului de Protectie si Paza de Stat in
legatura cu procesul de reorganizare si schimbare a statutului, Comisia propune
reformularea alineatului (5) din articolul 47 si completarea cu alineate noi in
urmatorul cuprins: “Colaboratorii Serviciului vor fi eliberati din serviciul
militar si trecuti in rezerva
(retragere) in conditiile Legii cu privire la statutul militarilor, cu pastrarea
functiilor detinute”.
Si alineatul (6): “Colaboratorii
Serviciului care au dreptul la pensie in conditiile legii asigurarii cu pensii a
militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor
afacerilor interne vor decide in privinta pensionarii sau continuarii activitatii
in Serviciu”.
In temeiul celor expuse, Comisia propune
adoptarea proiectului de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule Stoicov.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Ñïàñèáî, ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü.
Ó ìåíÿ íåò âîïðîñîâ ê ïðåäñåäàòåëþ
êîìèññèè. Åñòü ïàðó ïðåäëîæåíèé äëÿ âòîðîãî ÷òåíèÿ. Ïðîñòî ÷òîáû îíè áûëè â
ñòåíîãðàììå çàôèêñèðîâàíû.
Âî-ïåðâûõ, è êîëëåãè ìîè óæå ãîâîðèëè
ñåãîäíÿ, â ýòîì çàêîíîïðîåêòå ïðîèñõîäèò íåêàÿ þðèäè÷åñêàÿ ïóòàíèöà ñ òî÷êè
çðåíèÿ ïîä÷èíåííîñòè ñëóæáû è íàçíà÷åíèÿ ðóêîâîäÿùèõ îðãàíîâ ýòîé ñëóæáû:
ïîä÷èíåííîñòü Ïðàâèòåëüñòâó, à íàçíà÷àåò Ïðåçèäåíò, â ïðèíöèïå òàê
íåïðàâèëüíî.
Ïîä÷èíåííîñòü Ïðàâèòåëüñòâó ëîãè÷íî òîãäà,
êîãäà – è òàêîå ïîçâîëèòåëüíî â çàêîíå – Ïðåçèäåíò ÿâëÿåòñÿ ãëàâîé
èñïîëíèòåëüíîé âëàñòè. Òîãäà ëîãè÷íî áûëî áû òî, ÷òî ìû âïèñàëè.
 íàøåì ñëó÷àå ýòî àáñîëþòíî íåëîãè÷íî. È ÿ
ïðåäëàãàþ âî âòîðîì ÷òåíèè ðàññìîòðåòü âîïðîñ è èçìåíèòü òå ñòàòüè, ïîä÷èíèâ
ñëóæáó ïîëíîñòüþ ãëàâå ãîñóäàðñòâà, Ïðåçèäåíòó Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà, è íå
óñòðàèâàòü ýòó íåñîîòâåòñòâèå è ìåøàíèíó.
È âòîðîå. Òàì åñòü íåñêîëüêî ðåäàêöèîííûõ
çàìå÷àíèé, íî ÿ î íèõ ñêàæó â êîìèññèè, ÷òîáû ñåé÷àñ íå çàíèìàòü âðåìÿ. Íî åñòü
îäèí ïóíêò, ãäå çàïèñàíî, ÷òî â ñëóæáó ìîãóò ïðèíèìàòüñÿ ëþäè ñ 18 ëåò è äàëüøå:
«îòñëóæèâøèå â Íàöèîíàëüíîé àðìèè Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà».
ß õîòåë áû ó êîãî-òî ñïðîñèòü, êàê ìîæíî â
18 ëåò óæå îòñëóæèòü â Íàöèîíàëüíîé àðìèè? ß äóìàþ, ÷òî òàì ïðîñòî òåõíè÷åñêàÿ
íåòî÷íîñòü, è åå íàäî èñïðàâèòü. Íî ñ òî÷êè çðåíèÿ ïðåäëîæåíèÿ, ñ ó÷åòîì
âàæíîñòè ýòîé ñëóæáû, ÿ âîîáùå ïðåäëàãàþ ðàññìîòðåòü âîïðîñ î òîì, ÷òîáû â ýòó
ñëóæáó ïîïàäàëè òîëüêî ëèöà, ïðîøåäøèå ñðî÷íóþ ñëóæáó â ðÿäàõ Íàöèîíàëüíîé
àðìèè è îòðàáîòàâøèå íå ìåíåå òðåõ ëåò â îäíîé èç ñèëîâûõ ñòðóêòóð Ðåñïóáëèêè
Ìîëäîâà.
Âîò òîãäà ýòó ñëóæáó äåéñòâèòåëüíî ìîæíî
áóäåò êîìïëåêòîâàòü ïðîôåññèîíàëàìè. Åùå ðÿä ðåäàêöèîííûõ çàìå÷àíèé âî âòîðîì
÷òåíèè ìû ðàññìîòðèì.
Ñïàñèáî.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Presedinte,
Daca se poate, in raportul Comisiei tocmai
ca e stipulat ca de la 21 de ani, nu de la 18.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, vizavi de experienta, cu siguranta ca
Serviciul are nevoie de personal care are experienta respectiva, numai ca eu nu
cred ca este absolut necesar ca aceste persoane sa fi trecut serviciul militar,
domnule Misin, fiindca sint cetateni care deja au avut serviciul militar inainte
ca armata militara sa fi existat, au virsta si aptitudini necesare ca sa poata
servi in serviciul respectiv.
Domnul Iurie Stoicov:
Nu, dar virsta nu o sa fie 18 ani atunci.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, de acord.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule Stoicov,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.568.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.568 este aprobat in
prima lectura.
Stimati colegi,
Inainte de a continua, vreau sa va aduc la
cunostinta ca astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru, domnul
deputat Efim Agachi. Propun sa il felicitam si sa ii dorim cele mai alese urari
de bine! (Aplauze.)
Continuam. Proiectul de Lege nr.1019 pentru
modificarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.
Guvernul.
Domnul Igor Dodon – prim-viceprim-ministru, ministrul economiei si
comertului:
Mult stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Guvernul a elaborat si propune spre
modificare anexa nr.1 la Legea tarifului, aceasta necesitate fiind argumentata
printr-un sir de obligatiuni bilaterale angajate de catre Republica Moldova, cit
si de catre insistenta Organizatiei Mondiale a Vamilor si Planul de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
As dori, din start, sa mentionez ca aceste
modificari se refera la doua aspecte principiale: este vorba de schimbarea
codificarii si de schimbarea descrierii marfurilor.
Conform propunerii cu care vine astazi
Guvernul in plenul Parlamentului, aceasta lege, aceasta anexa la Legea cu
privire la tariful vamal va corespunde rigorilor europene. Ma refer la Codul marfurilor
la nivelul de 8 cifre, va corespunde legislatiei tarilor CEFTA care au semnat
acordul bilateral de comert liber CEFTA, este vorba de tarile Europei de
Sud-Est si va corespunde necesitatilor si conditiilor Organizatiei Mondiale a Vamilor.
Ca rezultat va fi aprobat si publicat Nomenclatorul
nou de marfuri. Practic, Nomenclatorul a fost aprobat, insa inca nu a intrat in
vigoare, deoarece urmeaza sa intre in vigoare o data cu modificarea Legii
tarifului vamal.
As dori, din start, sa mentionez ca atit
Serviciul vamal, cit si Ministerul Economiei si Comertului dispun de acele
chei, un aspect tehnic necesar pentru schimbarea codificarilor actuale pentru
codificarile care vor intra in vigoare o data cu aprobarea acestui proiect de
lege.
Tinind cont de cele mentionate si obligatiunile
asumate de Republica Moldova si de necesitatea promovarii in continuare a exporturilor,
venim cu rugamintea de a sustine acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule prim-viceprim-ministru.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Initial, in nota explicativa era vorba de
niste modificari cu referinta la solicitarile unor agenti economici.
Dumneavoastra, a fost exclus din legea aceasta? Ce ziceti?
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule deputat,
Este vorba de modificarea care a parvenit
nu din partea unor agenti economici, ci din partea unor ministere de profil,
este vorba de 4 pozitii tarifare, la care s-a propus sa fie redusa cota sau
taxa vamala de la 5% la zero procente care au ramas in proiectul prezentat astazi.
Domnul Alexandru Oleinic:
Noi, eu din alta parte decit nota
informativa nu dispun de informatia ce tine de expunerea legii. De aceea, la
mine in nota informativa este scris foarte concret, pozitiile tarifare conform...
stati un pic, in ceea ce priveste nivelul taxelor vamale in nota explicativa.
La importul tarifelor au fost operate modificari in conformitate cu solicitarile
agentilor economici antrenati in special in domeniul vinificarii si procesarii
hirtiei in scopul stimularii si ... importurilor de materie prima.
Domnul Igor Dodon:
Niste solicitari parvenite, probabil, de la
agentii economici prin intermediul ministerelor de ramura care reglementeaza aceste
sectoare.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, eu vreau sa intreb: aceste modificari sint
in cuprinsul legii propuse?
Domnul Igor Dodon:
Am raspuns deja ca aceste 4 pozitii
tarifare, pentru care se propune reducerea taxei vamale de la 5 la zero procente,
sint in proiectul propus astazi in plen.
Domnul Alexandru Oleinic:
Si, totodata, dumneavoastra in nota
explicativa expuneti ca modificarile operate vor avea implicatii minore asupra
bugetului de stat, pastrind efectul pozitiv pentru activitatea intreprinderilor
respective.
Domnule ministru,
Mi se pare cam straniu, luind in consideratie
situatia creata astazi in economia nationala ce tine de importuri... s-au
egalat cu produsul intern brut, suma datoriei interne s-a echivalat cu suma a
doua bugete de stat, majorarea cu 1,5%, in ianuarie, a ratei inflatiei. Eu asa inteleg,
ca in teoria economica politica tarifara este un instrument al politicii
comerciale si ar fi normal ca, luind in consideratie venirea dumneavoastra ca
prim-viceprim-ministru in Parlament, sa fie insotita de niste modificari in
politica tarifara ce tine de redresarea situatiei in economie.
De exemplu, in agricultura... noi astazi sintem
in preajma unor evenimente foarte serioase in aceasta ramura. Sa facem o analiza,
trebuia de facut o analiza pina acum ce se intimpla in economia nationala, de
ce situatia e creata asa si cu balanta comerciala si atunci, intr-adevar, sa
veniti in Parlament cu niste modificari care ar putea sa aduca la redresarea acestei
situatii. Care sint comentariile dumneavoastra?
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule deputat,
Acest recurs al situatiei economice este
extrem de important, pot veni cu detalii personal in Parlament sau pentru
dumneavoastra. Insa ceea ce tine de aceste 4 pozitii, sint 4 pozitii de marfuri
care nu se produc in Republica Moldova. Expres, inca o data as dori sa repet,
nu se produc in Republica Moldova si va influenta pozitiv asupra dezvoltarii
unor ramuri, inclusiv agricole si industriale. Deoarece taxele aplicate la
aceasta etapa pentru aceste produse, pot veni cu detalii, influenteaza asupra
costului productiei care se produce in intern de catre unii dintre agentii
economici si influenteaza asupra competitivitatii, in acelasi timp, aceleasi marfuri
fiind scutite de taxe pentru unii producatori din tarile vecine cu care concuram
pe pietele externe. Pot sa vin cu detalii.
In ceea ce tine de alte modificari la Legea
cu privire la tariful vamal, care ar putea influenta pozitiv sau negativ situatia
in Republica Moldova, nu am venit la aceasta etapa cu alte modificari. Insa,
daca va fi necesar, am putea discuta atit cu asociatiile producatorilor, cit si
cu agentii economici care sint implicati nemijlocit in activitati sectorial
economice pentru a veni cu unele propuneri de acest tip.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Nu pun la indoiala necesitatea modificarilor
pentru aceste doua pozitii pe care dumneavoastra le-ati expus. Dumneavoastra
trebuie sa cunoasteti mai bine necesitatea acestor modificari. Dar ma ingrijoreaza
ca dumneavoastra spuneti ca, daca va trebui, veti veni in Parlament cu modificari,
luind in consideratie situatia care este in economie.
Credeti ca nu va ingrijoreaza, intr-adevar,
cifrele pe care le-am expus eu mai sus, ce tin de importuri, ce tin de datoria
externa, ce tin de deprecierea dolarului pina la 5%, care, pina la urma,
afecteaza extraordinar de mult exportatorii si salariatii.
Credeti ca aceste date nu sint necesare si indeajuns
ca dumneavoastra,
intr-adevar, in calitate de conducator al unui minister foarte important in
economia nationala sa veniti, in primul rind, cu modificari la aceste
compartimente care ar putea redresa situatia, caci in cazul de fata, mai ales cind
ziceti ca nu are nici un impact serios in economia nationala, seamana unui mic
lobbysm asa daca...
Domnul Igor Dodon:
Aveti alte propuneri, domnule deputat?
Domnul Alexandru Oleinic:
Cind o sa fiu in locul dumneavoastra, o sa
am propuneri, deocamdata dumneavoastra trebuie sa aveti propuneri si trebuie sa
veniti in Parlament concret cu.
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule deputat...
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu am vrut sa va intreb numai una, domnule
ministru.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Dodon.
Domnul Alexandru Oleinic:
Guvernul, Ministerul Economiei si Comertului
va veni in timpul apropiat cu modificari la politica tarifara ce tine de
schimbarea situatiei in economia nationala?
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule deputat, mult stimate
domnule deputat,
In ceea ce tine de produsele sensibile fabricate
in Republica Moldova, taxa vamala este stabilita la nivelul maximal posibil, ca
rezultat al aderarii Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului.
Noi am putea implementa si aplica si alte
metode netarifare si venim frecvent cu astfel de initiative. Daca va fi necesar
sa micsoram taxele, insa, probabil, dumneavoastra v-ati referit nu la micsorarea
taxelor, ci la majorarea taxelor. Daca va fi necesar sa venim cu micsorarea
taxelor, ceea ce eu consider ca, la aceasta etapa, nu este oportun pentru
produsele agroalimentare, deoarece vom crea conditii de vulnerabilitate majora
pe piata interna, va fi examinat si vom veni cu astfel de initiativa.
Insa de majorarea taxelor asupra sau supra
plafonului negociat cu Organizatia Mondiala a Comertului, nu avem dreptul la
aceasta etapa doar lansind alte discutii bilaterale cu Organizatia Mondiala a
Comertului, ceea ce facem acum pe unele pozitii tarifare.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine, domnule ministru.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule Presedinte.
Stimate domnule viceprim-ministru,
Eu vin cu niste propuneri. Stim toti situatia
care s-a creat in sectorul agrar si anume in sectorul care tine de brutarie si
patiserie. Pretul unui kilogramul de faina s-a ridicat, desi au fost la intreprinse
masuri de Guvern, s-a ridicat brusc si nu cred ca, atunci cind vom avea roada
noua, cind se introduc atitea investitii in acest sector si atitea cheltuieli
se fac de fermieri si de agrarieni, ei vor scadea pretul pina la acele preturi
care au fost.
Deci propunerea mea este ca unele pozitii
tarifare care tin de acest domeniu, de brutarie si patiserie, sa le scadem daca
nu la zero, macar la 5%. Ma refer la pagina 15: 1901 20 000, amestecuri si
paste pentru prepararea produselor de brutarie, de patiserie si a biscuitilor
de la pozitia 1905.
Aceste amestecuri se folosesc ca materie
prima si cred ca, neavind o retea de intreprinderi care ar pregati materia prima
pentru acest domeniu si avind o retea destul de mare de brutarii private, care
sint mici si in majoritatea satelor unde mergem si ne intilnim cu alegatorii,
ei totdeauna pun intrebarea, deschiderea unei brutarii neavind aceste lucruri
aici, aceasta materie prima in tara, deci ar fi bine s-o scadem de la 15 la 5.
Si al doilea moment. Deci eu am facut
aceasta propunere data trecuta cind s-au facut modificari, pagina 18, pozitia
2102, ceea ce tine de drojdii si prafuri de copt, preparative sau preparate.
Deci eu tot as solicita, as propune ca sa micsoram aceasta taxa de la 15 la 5
sau poate chiar la zero, fiindca unica fabrica de drojdii din Republica Moldova
nu poate indestula astazi cerinta pietei si calitatea lasa de dorit.
Multumesc.
Domnul Igor Dodon:
Va multumesc pentru aceste intrebari si
propuneri.
Noi, bineinteles, le vom mai examina
oportunitatea, impreuna cu Comisia de profil, pentru lectura a doua. Insa as
dori sa mentionez ca cunoasteti, bineinteles, ca daca e sa vorbim de sectorul “patiserii
si brutarii”, Guvernul Republicii Moldova a venit cu o initiativa in anul
precedent pentru scutirea de taxe vamale si TVA a importului anume materii
prime si unele scutiri suplimentare urmeaza sa le calculam care ar putea fi
efectul.
In ceea ce tine de drojdii, la aceasta etapa
am venit cu unele initiative la solicitarea unicei fabrici de drojdii din Chisinau
vizavi de lansarea negocierilor cu secretariatul OMC, Organizatia Mondiala a
Comertului, pentru majorarea acestei taxe. Deoarece, in opinia producatorilor
autohtoni, rentabilitatea asigurata de aceste 15 la suta nu asigura activitatea
intreprinderii. Insa cu detalii, bineinteles, vom veni pentru discutii in Comisia
parlamentara vizavi de propunerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Chestia consta intr-aceea ca este unica
fabrica, nu avem alte fabrici si nici initiative de a deschide alte fabrici de
producere a drojdiei. De aceea, nu trebuie, in favoarea unei fabrici, sa mergem
noi la asa chestie, cred eu, deocamdata. Cind vom avea mai multe, 2 – 3, atunci
va aparea o concurenta.
Domnul Marian Lupu:
O sa rog sa discutati pentru lectura a
doua. Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Dodon,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Onorata asistenta,
Proiectul prezentat de Guvern propune
modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.
Proiectul include modificari ce tin de
substituirea sau dezvoltarea unor pozitii tarifare la unele categorii de marfuri
sau pozitii aditionale.
Intru confirmarea legislatiei interne in
domeniul clasificarii marfurilor, conform normelor europene, proiectul
prezentat prevede aducerea in concordanta a normelor tarifare de la peste 670
de pozitii tarifare cu substituirea actualelor 348 de pozitii cu altele 323 de
pozitii noi, conform Nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova, adoptat
prin Hotarirea Guvernului din 29 decembrie 2007.
Pe parcursul examinarii proiectului in cauza,
au parvenit propunerile de a reduce taxele vamale inca la 5 pozitii tarifare, al
caror impact asupra bugetului de stat va constitui aproape de 2 milioane de lei.
Si noi in Comisie, pentru lectura a doua, o sa examinam aceste propuneri.
Concomitent, Comisia atentioneaza asupra
faptului ca nivelul tarifului vamal pentru pozitia tarifara 2517 41 000 nu
corespunde celei adoptate recent de Parlament prin Legea nr.303 din 27
decembrie 2007. Necesita de a fi prezentate argumentarile de rigoare privind
completarea pozitiei 830990 cu doua subpozitii noi: 8309 90 100 si 8309 90 100 inca
o data, precum si de a aduce in concordanta cu legislatia actuala pozitia
tarifara 7010 90 530.
Aceste propuneri, precum si altele care vor
parveni de la deputati, de la comisiile permanente si de la Directia juridica a
Aparatului Parlamentului vor fi examinate in cadrul dezbaterilor pentru lectura
a doua. Comisia propune proiectul de lege spre aprobare de catre Parlament in
prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru Comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al Comisiei,
Totusi, permanent, cind deputatii vin cu
modificari asupra legilor, se cere prezentarea in Comisie a unei surse de
acoperire, a unei explicatii mai clare a propunerilor expuse in initiativele
legislative. Totusi eu nu vad in nota informativa din partea organelor, care au
prezentat, o analiza mai ampla a modificarilor propuse. Si care va fi sursa de
acoperire, aceste 2 milioane care se propun pentru micsorarea tarifelor?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Cred ca nu ati ascultat atent. Eu am spus ca
au parvenit acum in Comisie cinci propuneri si noi am calculat ca aceste
propuneri o sa traga dupa sine micsorarea cu 2 milioane. Pentru lectura a doua,
noi o sa examinam. Eu nu am spus, ca acceptam, o sa examinam.
Domnul Alexandru Oleinic:
Atunci cu atit mai mult, eu am inteles ca
dumneavoastra va referiti la aceste propuneri care au fost prezentate initial in
lege.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau sa va spun de acele care sint incluse
in lege, 4 pozitii, aceste 4 pozitii, calculul arata ca, aproximativ, este suma
de 170 000 de lei, care va fi acoperita din activitate.
Domnul Alexandru Oleinic:
Foarte bine. Eu inca o data, domnule
Bondarciuc, de ce in nota informativa nu este suma? Si de ce nu e expusa initial,
dar pe urma numai in Comisie chestia aceasta se discuta?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In principiu, daca v-ati uitat atent, ati vazut
ca noi sau Guvernul, ca autor al proiectului, nu a schimbat sau nu a micsorat
nici o pozitie tarifara, in afara de aceste 4, ca materie prima pentru producatori.
Si suma acolo e foarte mica –
170 000.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Bondarciuc,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1019. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1019 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.307 pentru modificarea
Legii cu privire la migratie. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Stefan Secareanu:
Proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu
privire la migratie a fost adoptat in prima lectura de catre Parlament la 3
aprilie 2008. Pentru lectura a doua, Comisia pentru drepturile omului a
examinat in sedinta sa din 9 aprilie curent toate propunerile si amendamentele
asupra proiectului de lege in cauza, acestea fiind expuse in sinteza anexata la
proiect.
Comisia pentru drepturile omului propune ca
proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.307 din 29 ianuarie 2008 cu
privire la migratie sa fie adoptat in lectura a doua, tinindu-se cont de amendamentele
si deciziile din sinteza Comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al Comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.307.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
63 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.307 este adoptat in
lectura a doua.
Legea nr.306 din 27 decembrie 2007 pentru
completarea articolului 4 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de
asistenta medicala. Reexaminarea legii in cadrul proiectului nr.330. Rog
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie. Cer scuze, eu am spus ca
e Legea 306, reexaminarea in cadrul proiectului 330. In acest caz, oricum e Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie mentioneaza ca Legea nr.306 din 27 decembrie 2007 pentru completarea
articolului 4 din Legea nr.1585 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta
medicala, in conformitate cu articolul 93 din Constitutie, a fost expediata Presedintelui
Republicii Moldova pentru promulgare si, ulterior, remisa Parlamentului pentru
reexaminare.
Legea nominalizata prevede suplimentarea
numarului de subiecti ai asigurarii medicale obligatorii din contul statului cu
urmatoarele categorii de persoane neangajate in cimpul muncii: persoane care
sufera de toate formele de tuberculoza, afectiuni oncologice maligne, infectia
HIV/ SIDA, persoane care sufera de boli psihice endogene, psihoze in cadrul
alcoolismului cronic, narcomanie si toxicomanie, persoane care sufera de boli
infectioase cu impact major asupra sanatatii publice, pe perioada necesara
pentru tratamentul cazurilor legate direct de afectiunile respective.
Prin Demersul Presedintelui Republicii
Moldova din 31 ianuarie 2008, promulgarea Legii nr.306 este considerata inoportuna,
expunind urmatoarele obiectii. Modificarile propuse, in viziunea Presedintelui,
contravin Strategiei de dezvoltare a sistemului de sanatate in perioada anilor
2008 – 2017, aprobata prin Hotarirea Guvernului nr.1471 din decembrie 2007,
care prevede mentinerea constanta a numarului de categorii asigurate medical
din contul statului.
Legea prevedea majorarea numarului de
beneficiari ai sistemului de asigurari medicale, pentru care nu au fost prevazute
mijloace financiare suplimentare. Din contra, pentru anul 2008 inca nu au fost
prevazute nici mijloace financiare care se alocau in anii precedenti din
bugetul de stat pentru tratamentul spitalicesc al persoanelor neasigurate, care
sufera de boli social conditionate.
Se mentioneaza, ca majorarea numarului de
categorii de persoane asigurate de la bugetul de stat fara alocarea mijloacelor
suplimentare necesare, va duce la diminuarea mijloacelor financiare per persoana
asigurata, ceea ce va impune reducerea volumului de servicii prevazute in
Programul unic de asigurare obligatorie de asistenta medicala pentru anul 2008 si
la extinderea listei de asteptare pentru pacienti.
Din lipsa mijloacelor financiare,
categoriile de persoane incluse in articolul 4 din legea mentionata, vor
beneficia de un pachet de servicii medicale mai redus in raport cu alte
persoane asigurate, incalcindu-se unul din principiile de baza ale asigurarilor
obligatorii de asistenta medicala. Tot in demers se propune initierea unui alt
proiect de lege cu reglementari privind efectuarea tratamentului unor afectiuni
social conditionate, inclusiv ale celor cu impact major asupra sanatatii
publice din contul programelor nationale finantate din buget.
Comisia parlamentara constata ca, conform
calculelor oficiale prezentate de catre Compania Nationala de Asigurari in
Medicina, mijloacele financiare suplimentare necesare pentru asigurarea
obligatorie de asistenta a categoriilor de persoane prevazute in Legea nr.306
din 27 decembrie din contul bugetului de stat constituie circa 80 milioane de
lei.
In temeiul celor expuse, in cadrul Comisiei
am fost de acord cu obiectiile mentionate in demersul Presedintelui si, conform
prevederilor articolului 75 din Regulamentul Parlamentului, se propune
respingerea Legii nr.306 din
27 decembrie 2007.
Concomitent, Comisia sesizata in fond, tinind
cont de faptul ca pentru asistenta medicala gratuita a categoriilor de persoane
mentionate in Legea nr.306, lege nepromulgata, incepind cu 1 ianuarie 2008, sint
necesare mijloace financiare suplimentare. Printr-un demers special de la 6
martie 2008 am solicitat Guvernului elaborarea si prezentarea in Parlament, in
regim de urgenta, a unui alt proiect de lege pentru solutionarea problemei
expuse.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Deci ca sa avem toti aceeasi intelegere, Seful
statului a propus respingerea legii.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, cred ca, potrivit si
normelor Regulamentului, eu voi supune votului cine este pentru mentinerea
votului asupra proiectului de lege si functie de rezultate. Din momentul in
care nu se aduna 52 de voturi, legea se considera respinsa. Asa este, domnule Turcan?
Deci care ar fi modalitatea mai potrivita? Supunem votului mentinerea votului
asupra legii si atunci...
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
In principiu, este o situatie destul de
clara, raportul Comisiei reflecta pozitia Comisiei si, in acest caz, noi votam,
sau tinind cont de raportul Comisiei, noi mentinem, asa cum propune Comisia,
prevederile respective sau le respingem. Si atunci totuna este necesar de 52 de
voturi.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, am inteles ca Comisia sustine
respingerea cu majoritate de voturi. Bine. Haideti clasic. Eu voi supune
votului cine este pentru mentinerea votului Parlamentului asupra Legii nr.306.
Si daca se aduna 52 de voturi si mai mult, atunci se mentine, daca nu se
aduna 52 de voturi, ea se considera automat respinsa.
Stimati colegi,
Supun votului. Cine este pentru mentinerea
votului Parlamentului privind Legea nr.306, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
23 de voturi pentru mentinerea votului
asupra Legii nr.306.
In conditiile bilantului acestui exercitiu
de vot, Legea nr.306 este respinsa de catre Parlament, ca rezultat al exercitiului
de reexaminare.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.306 pentru modificarea
si completarea unor acte legislative.
Prezinta Guvernul.
Doamna Nina Lupan – viceministru al finantelor:
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Guvernul Republicii Moldova prezinta spre
aprobare proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte
legislative ce se refera la modificarea si completarea Legii asigurarii cu
pensii a militarilor, a persoanelor din corpul de comanda si din trupele
organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993 si a Legii nr.190 din 8
mai 2003 cu privire la veterani, care are drept scop excluderea diverselor
interpretari referitoare la ridicarea actelor legislative privind stabilirea
suplimentelor la pensii, pornind de la pensia minima pentru limita de virsta si
pentru merite deosebite fata de stat.
Totodata, necesitatea elaborarii
proiectului a fost cauzata de multiplele adresari ale pensionarilor ministerelor
de forta in instantele de judecata privind solicitarea recalcularii pensiei in
partea ce tine de majorarile si suplimentele la pensii, calculate din marimea
pensiei minime pentru limita de virsta.
Tinind cont de aceste adresari, Curtea
Suprema de Justitie a adoptat decizii prin care ministerele au fost obligate sa
achite diferenta neachitata a majorarii pensiilor aplicate in baza articolului
16 din Legea nr.1544 si sa efectueze calcularea pe viitor a majorarilor si
suplimentelor la pensii concomitent cu majorarea pensiei minime pentru limita
de virsta si salariului minim.
Prin urmare, intru solutionarea problemei
se propune ca toate majorarile si suplimentele la pensii, care se stabilesc din
pensia minima pentru limita de virsta sa se stabileasca in suma constanta,
calculata de la marimea 135 de lei. Aici tinem sa mentionam ca, pentru punerea in
aplicare a modificarilor propuse la articolele 16, 26 si 39 din legea mentionata,
vor fi necesare mijloace financiare suplimentare anuale din bugetul de stat,
care se estimeaza pentru anul 2008 in jurul la
9,5 milioane de lei, pentru anul 2009 – 10,7 milioane de lei si pentru anul
2010 – 12 milioane de lei.
Dar, totodata, acceptarea acestor modificari
va permite solutionarea problemelor abordate si excluderea motivului adresarilor
pensionarilor in instantele de judecata. Cit priveste modificarea celorlalte
articole, acestea poarta un caracter tehnic, pentru a aduce prezenta lege in
concordanta cu legislatia in vigoare.
Stimati deputati,
In contextul celor expuse, Guvernul solicita
sa sustineti proiectul de lege propus in vederea aprobarii lui.
Domnul Marian Lupu:
Doamna viceministru,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Doamna viceministru,
Vreau sa va intreb: dumneavoastra ati spus
ca in viitor deja se stabileste o alta norma si este o suma fixa care va fi platita
ca adaos la pensie. Ce facem cu pensionarii care din 1992 pina incoace...
adaosul la pensie, era scris in lege, in suma de o pensie minima? Ministerul de
Interne a calculat in toate cazurile un salariu minim, toti acei care s-au
adresat in judecata au avut cistig de cauza, dar nu s-au adresat toti. S-au
adresat o parte de oameni care cunosteau aceasta chestie. Ce facem cu acei care
nu cunosc?
Doamna Nina Lupan:
Intr-adevar, dumneavoastra aveti dreptate,
ceea ce este astazi in vigoare, calcularea suplimentelor si a majorarilor se
efectueaza de la 18 lei. Totodata, ceea ce am mentionat, si Curtea Suprema sustine
ca marimea trebuie sa fie, intr-adevar, de la 135 de lei. Deci noi am calculat
aceste recalculari, daca recalculam incepind cu anul 2003 pina in prezent,
costul acestor recalculari va fi in jurul la 36 de milioane.
Deci in cazul in care persoanele respective
vor continua sa se adreseze in instantele de judecata, bugetul va fi obligat sa
achite aceste sume. Totodata, este si momentul de tratare a acestor
prevederi. Adica, in cazul in care Parlamentul va trata ca totusi, pentru
perioada precedenta, ramine ceea ce a fost in vigoare –
18 lei. Fiindca chiar si Curtea de Conturi, cind a efectuat
controlul la Ministerul Afacerilor Interne in anul 2003, de asemenea au
considerat legala aceasta prevedere de 18 lei. Si, prin urmare, ar putea ca sa nu fie totusi, daca Parlamentul face o
tratare a acestor prevederi, am putea sa nu achitam aceste recalculari, dar sa
mergem in continuare din momentul aprobarii acestui proiect deja cu
recalcularea 135.
Domnul Veaceslav Untila:
Eu as propune, pentru lectura a doua, totusi
nu trebuie sa facem o discriminare intre acei care s-au adresat in judecata si acei
care nu s-au adresat. Toti au fost veterani, toti au fost la razboi, toti au aparat
integritatea Republicii Moldova. Si ar fi foarte bine ca noi sa ne obligam, tara
sa isi asume obligatiile sa si le indeplineasca fata de aceste persoane si sa
platim tuturor persoanelor care a meritat aceste sume. Iar in viitor o sa
mergem deja in functie de aceea cum o sa adoptam astazi legea.
Multumesc.
Doamna Nina Lupan:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4 in continuare.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Mult stimata doamna viceministru,
Stimati colegi,
Cred ca nu este secret pentru nimeni ca
invalizii nostri de razboi primesc acum o pensie de 800 de lei. Daca vorbim si tinem
cont de aceea ca acestia sint oameni tineri, mai au si familii, eu cred ca
acesta este un lucru mizerabil. De aceea, eu as propune, poate, la articolul 26
un alineat nou, prin care sa prevedem o plata a pensiilor pentru invalizii de gradul
I in doua etape. Si anume: pentru invalizii de gradul I, care sint neputinciosi
complet, fara mini, picioare, cu rani grave la cap, cu rani grave cu pierderea
organelor interne si vaduvele de razboi care au la intretinere copii minori, sa
le fie acordata o pensie in marime de 4800 de lei. Pentru etapa a doua
invalizii de gradul I, care au capacitati fizice, pentru invalizii de gradul a
II marimea pensiei sa nu depaseasca suma de 3 mii de lei. Cum va pare, doamna
viceministru, chestia aceasta?
Doamna Nina Lupan:
Eu cred ca nu o sa pot raspunde ferm acum
la aceasta intrebare, deoarece dumneavoastra intelegeti ca avem nevoie de
calcule, sa vedem care este contingentul acestor persoane si cit va fi costul
pentru aceasta propunere.
Domnul Vasile Balan:
Va spun eu, sint vreo 80 de persoane. De aceea
eu cred ca aceasta...
Doamna Nina Lupan:
Deci examinam, cred, ca aceasta propunere in
comun cu Comisia.
Domnul Vasile Balan:
Va rog, pentru lectura a doua, sa tineti
cont si sa efectuati calculele.
Va multumesc.
Doamna Nina Lupan:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 2.
Domnul Vadim Misin:
Ñïàñèáî.
Ýòî è âîïðîñ, è óòî÷íåíèå âîò ê òîìó, ÷òî
ñêàçàë ìîé êîëëåãà ãîñïîäèí Óíòèëý.
Ãîñïîæà çàìåñòèòåëü ìèíèñòðà, Ïàðëàìåíò íå
ìîæåò êîììåíòèðîâàòü, êàê Âû ïðåäëàãàåòå, ýòó ñèòóàöèþ, ïîñêîëüêó ïî íåé óæå
âûñêàçàëàñü âñÿ ñóäåáíàÿ ñèñòåìà ðåñïóáëèêè. Ìû ÷òî, áóäåì äàâàòü ðàçúÿñíåíèÿ
âîïðåêè ñóäåáíîé ñèñòåìå è ãîâîðèòü, ÷òî ñóäû ïðèíÿëè íåïðàâèëüíîå ðåøåíèå?
Èçâèíèòå, íèêàêîé Ïàðëàìåíò, è íàø â òîì ÷èñëå, íà ýòî íèêîãäà íå ïîéäåò.
Òàê ÷òî ÿ äóìàþ, ÷òî íàøåìó óâàæàåìîìó
Ìèíèñòåðñòâó ôèíàíñîâ íàäî áûëî ê ýòîé ïðîáëåìå âåðíóòüñÿ òîãäà, êîãäà íà÷àëèñü
îáðàùåíèÿ â ñóä. È êîãäà ìû çäåñü, â Ïàðëàìåíòå, Ìèíèñòåðñòâó ôèíàíñîâ îá ýòîì
íåîäíîêðàòíî ãîâîðèëè, ÷òî äåéñòâóåì íåïðàâèëüíî. È Ìèíèñòåðñòâî ôèíàíñîâ
óïîðíî ññûëàëîñü íà Ñ÷åòíóþ ïàëàòó. Ñ÷åòíàÿ ïàëàòà – î÷åíü óâàæàåìàÿ
îðãàíèçàöèÿ, íî ýòî íå ñóäåáíûé îðãàí. Ïîýòîìó â ëþáîì ñëó÷àå íàì ïåðåñ÷åò
ïðèäåòñÿ äåëàòü ñ ìîìåíòà ââåäåíèÿ ñóììû 135 ëååâ, ñ
2003 ãîäà. È åñëè ìû ñíîâà íà÷íåì, èçâèíèòå çà âûðàæåíèå, ìóäðèòü, òî ñíîâà
òîëêíåì ñîòíè ëþäåé â ñóäû è ñíîâà ïîëó÷èì òîò ðåçóëüòàò, êîòîðûé ïîëó÷èëè.
Âîîáùå-òî áûëî áû ïîëåçíî îäèí ðàç â íàøåé
ñòðàíå íàéòè âèíîâíîãî â ýòîé ñèòóàöèè â Ìèíèñòåðñòâå ôèíàíñîâ è çàñòàâèòü åãî îïëàòèòü
âñå ñóäåáíûå èçäåðæêè. Òîãäà áóäåò íåïîâàäíî ñîçäàâàòü òàêèå ñèòóàöèè. Ìû ýòó
ñèòóàöèþ â ðåñïóáëèêå ñîçäàëè èñêóññòâåííî. Ìû çíàëè î íåé, ìû ãîâîðèëè î íåé.
È îíà èñêóññòâåííî ñîçäàâàëàñü.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Iata si un caz cind sint de acord cu ceea
ce a spus domnul Vadim Misin. Si il felicit pentru aceasta atitudine.
Stimati colegi,
Intr-adevar, in problema pe care a
abordat-o domnul Balan cu participantii la razboiul din 1992 la noi in
societate inca exista o atitudine si o viziune neunificata. Adica unii considera
ca nu ar trebui sa le acordam atita atentie, dar, intr-adevar, este o problema
extrem de dureroasa, care sta pe constiinta fiecaruia dintre noi, dintre acei
care sintem in Parlament, in primul rind.
Constat si eu acelasi lucru ca, in loc sa
se ia seama de faptul ca atunci cind incep a fi pierdute dosare, sa se vada cum
mai repede sa se rezolve, ca sa nu fie mai multe dosare, la noi se vine cu initiativa
care sa anuleze posibilitatea celor care au patimit ca sa se mai adreseze in
instantele de judecata si sa aiba cistig de cauza si sa isi recupereze banii,
care nu au fost cistigati.
De aceea, intr-adevar, aceasta mentalitate noi
trebuie sa o schimbam. Noi constatam si in cazul cu rezultatele examinarii
dosarelor care ajung la CEDO, iarasi ca se cauta restrictii pentru ca oamenii sa
nu ajunga acolo si sa nu cistige si sa isi faca dreptate. De aceea, sint
absolut de acord ca atunci cind sint asemenea semnale trebuie rezolvate mai
multe probleme. Noi atitea milioane, zeci de milioane acordam pentru diferite
constructii, pentru diferite constructii care tin de Cancelarie, de toata
conducerea noastra, dar nu gasim bani pentru ca sa facem dreptate acestor
oameni, care se afla intr-o situatie extraordinar de grea.
Vreau sa va spun ca eu am facut o initiativa
legislativa in Parlament, care sta iarasi pe polita, nu se stie cind se va
examina, in legatura cu a se cauta o posibilitate de a fixa niste pensii pentru
copiii participantilor la razboiul de la Nistru, ai caror tati sau mame au
decedat la putin timp dupa razboi. Atunci s-a spus ca nu pot fi identificate
asemenea persoane, un sistem prea clar. Dar eu am facut-o tot din cauza ca
oamenii au inaintat aceasta problema.
De aceea, eu as solicita poate pentru
lectura a doua sa va ginditi si la aceasta problema, pentru ca, intr-adevar,
copiii cresc fara ajutor, dar iarasi este o problema de constiinta a noastra,
de pacate pe care noi le facem. Si atunci cind vom avea o atitudine cit mai intelegatoare
fata de aceasta problema, vom putea sa consideram ca societatea noastra incepe
un proces de insanatosire.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
In parte, domnul Misin a expus si punctul
meu de vedere pe care il am, ceea ce vroiam sa spun si eu. Insa in continuare.
Bine, e greu, intr-adevar, sa explici anumite situatii in care sintem pusi. Eu
cred ca noi ar trebui sa rezolvam problema ca atare. S-a vorbit de la tribuna
centrala ca este vorba de o suma de circa 30 de milioane, in cazul in care cetatenii
se vor adresa in instanta s.a.m.d.
Ei, odata ce am constatat ca este norma
care urma sa fie aplicata, cred ca noi, ca si Parlament, trebuie sa intervenim
sau Guvernul si de buna voie, cum s-ar spune, sa achite sumele respective
restante, in primul rind, ca, ulterior, deja sa intram in alte mecanisme, care
sa reglementeze acest domeniu. Fiindca in caz contrar, intr-adevar, noi vorbim in
Parlament ca este incalcata legea.
Dumneavoastra recunoasteti de la tribuna ca
daca se adreseaza in instanta de judecata, vor cistiga. Aceasta inseamna ca noi
impunem cetateanul sa mearga, sa isi apere dreptul legal numai prin intermediul
instantelor de judecata. Este o situatie din punctul meu de vedere absolut
lipsita de sens.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Fractiunea Comunistilor roaga sa fie remis in
comisie acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Nina Lupan:
Daca imi permiteti, domnule Presedinte?
Domnul Marian Lupu:
Da, doamna viceministru.
Doamna Nina Lupan:
Inca un mic comentariu. Eu sint de acord cu
ceea ce dumneavoastra ati propus, dar as vrea ca inca o data sa intelegeti ca,
practic, a fost initiativa Guvernului de a veni cu aceasta problema si de a-i gasi
solutia. Fiindca pina acum nu s-a stiut asa, ei, cum s-a stiut, deci aceasta
problema totusi se trata diferit. Deci se trata ca 18 lei este baza legala. Si
numai acum, cind s-au inceput deciziile Curtii Supreme, a aparut problema, sa
zicem, aceasta problema s-a acutizat. Si noi de aceea am venit acum cu aceasta
propunere, pentru ca sa scoatem problema. Da, eu inteleg.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul.
Doamna viceministru,
Eu va multumesc.
Doamna Nina Lupan:
Eu, pur si simplu, v-am spus ca ar putea fi
o solutie.
Domnul Marian Lupu:
Doamna viceministru,
Nu se intra in discutie cu sala in afara
decit de la microfoane.
Doamna Nina Lupan:
Imi cer scuze.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc.
Proiectul se remite Comisiei pentru
examinare suplimentara.
Ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini.
Microfonul nr. 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu propun sa includem in ordinea de zi
pentru urmatoarele doua saptamini 17 – 25 aprilie proiectul de Lege nr.188,
proiectul nr.4458 pentru lectura a doua si proiectul nr.715.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc frumos.
Domnule Presedinte,
Opinia noastra coincide, de data aceasta,
cu opinia Fractiunii Majoritare cu respingerea proiectului. Propunem remiterea in
Comisie, corect. Propunem, de asemenea, sa fie examinat paralel si proiectul de
Lege nr.610, ai carui autori sint un grup de deputati din Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Plesca:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
“Alianta «Moldova Noastra»” propune ca
proiectul de Hotarire nr.1290 sa fie inclus pentru urmatoarele doua... pentru saptamina
viitoare. Se are in vedere proiectul de Hotarire privind formarea unei Comisii
parlamentare de ancheta pentru elucidarea legaturilor unor exponenti ai autoritatilor
centrale din Republica Moldova cu traficul de droguri.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule Presedinte,
Vreau sa revenim la informatia dumneavoastra
de ieri. Deci sa includem in pachet pentru urmatoarele doua saptamini proiectul
de lege ce tine de patenta de intreprinzator. Dumneavoastra ati asigurat ca va
aparea.
Domnul Marian Lupu:
Eu va zic astazi, ca miercuri, in sedinta
de Guvern, va fi adoptat proiectul respectiv de lege.
Domnul Ivan Banari:
Si atunci la Biroul permanent se va
discuta?
Domnul Marian Lupu:
Evident.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Comisia vine cu propunerea includerii
nr.1725... proiectului de Lege nr.1074 din 25 martie 2008, amendarea Legii cu
privire la regnul animal.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, domnule Presedinte,
Noi am depus motiunea simpla cu privire la
situatia in complexul energetic. Era bine ca in aceste doua saptamini sa fie
inclusa in ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” propune introducerea in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini
a proiectului de Lege nr.305 cu privire la modificarea Legii bugetului cu
privire la alocarea a
300 de milioane adaugator pentru fondul de subventionare al agriculturii si
proiectul de Lege nr.4138 cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta
de intreprinzator.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Nicolae Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In economia nationala se creeaza o situatie
destul de alarmanta. Deficitul balantei comerciale in anul 2007 a ajuns pina la
2 miliarde 348 milioane de dolari, in crestere cu 43 la suta fata de cel inregistrat
in anul 2006. Importurile s-au egalat cu produsul intern brut, iar deficitul
comercial pentru intreg anul se reduce la circa 48% din produsul intern brut.
Numai in ianuarie – februarie 2008
importurile au constituit 632 milioane de dolari. Si au inregistrat o crestere
de 34%, in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2007. Deficitul balantei
comerciale pentru aceeasi perioada constituie 419 milioane, majorindu-se cu
circa 40% fata de cel inregistrat in perioada similara a anului 2007. Suma
datoriei externe s-a echivalat cu suma a doua bugete de stat. Numai in 2007 imprumuturile
Guvernului si sectorului privat au crescut cu aproape 1/3, depasind nivelul de
3 miliarde 300 milioane de dolari.
Majorarea cu 1,5 % a inflatiei in ianuarie
2008 fata de decembrie 2007 este destul de mare si a provocat cresterea preturilor
la produsele alimentare. Deprecierea dolarului in raport cu leul moldovenesc cu
aproape 5 la suta afecteaza atit exportatorii, cit si angajatii. In tara devine
imposibil de a activa in domeniul de antreprenoriat. Legatura dintre toti acesti
indici este o reactie in lant, instabilitatea unuia provocind efecte negative
pentru stabilitatea economico-financiara in ansamblu.
Domnul Marian Lupu:
Are pina la 2 minute. Mai are inca jumatate
de minut.
Domnul Nicolae Onceanu:
In contextul celor expuse si pornind de la
obiectivele Bancii Nationale de a atrage si mentine stabilitatea preturilor si
un sistem financiar bazat pe principiile pietei si de sprijinire a politicii
economice a statului, precum si tinind cont de obiectivitatea Bancii Nationale,
propun includerea in ordinea de zi a Parlamentului audierea informatiei Bancii
Nationale privind realizarea obiectivelor mentionate in conformitate cu
prevederile Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Ieri, noi am scos din ordinea de zi
proiectul de Lege sub nr.803. Am avut in vedere ca el s-a discutat impreuna cu
alt proiect.
Domnul Marian Lupu:
Da, si am anuntat de la microfon ca nr.803
se transfera pentru urmatoarele doua saptamini.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da, de aceea eu propun sa fie inclus in
ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Confirmam. Nr.803, asa cum am convenit
anterior. Bine, stimati colegi, voi supune votului aceste propuneri.
Propunerea domnului Bondarciuc privind
includerea in ordinea de zi a proiectelor nr.188, nr.4458 si nr.715. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Propunerea domnului Bujor referitor la nr.610,
este pe ordinea de zi sau nu este inclus? Nu este. Supun votului includerea
proiectului nr.610, propunerea domnului Bujor. Cine este pentru, rog sa voteze.
Stimati colegi,
Pentru stenograma am sa va rog rezultatele,
trebuie sa le fixam.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 4.
Sectorul nr. 3 –14.
Domnul Marian Lupu:
18 voturi, plenul nu a acceptat aceasta
propunere.
Propunerea domnului Plesca in numele Fractiunii
“Alianta «Moldova Noastra»” privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de
Hotarire a Parlamentului nr.1290. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
21 de voturi. Plenul Parlamentului nu a sustinut
propunerea.
Propunerea inaintata de catre Comisia
domnului Vladimir Ciobanu, presedintele Comisiei respective a Parlamentului,
privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.1074. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Propunerea este acceptata.
Referitor la motiune. Da, nu am sa supun
votului, stimati colegi. Intr-adevar, motiunea a fost depusa chiar inaintea
schimbarii Cabinetului de Ministri. Am lasat cred ca timp suficient si, in mod
automat, potrivit normelor Regulamentului, examinarea acesteia se include
pentru perioada urmatoarelor doua saptamini. O sa discutam cu Guvernul ca sa
vedem precis ca este saptamina viitoare sau peste una.
Propunerea evocata de la microfonul nr.5 de
colegul nostru, domnul Valeriu Cosarciuc, referitoare la includerea pe agenda sedintelor
a proiectelor nr.305 si nr.4138. Cine este pentru, rog sa voteze. Va rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 8.
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi. Plenul Parlamentului nu a
acceptat aceste propuneri.
Propunerea domnului Oleinic pentru a invita
conducerea Bancii Nationale cu prezentarea informatiei la subiectul evocat de
dumnealui. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
17 voturi. Plenul Parlamentului nu a sustinut
propunerea.
Acum, tinind cont de rezultatul bilantului
acestui exercitiu de vot, voi supune votului aprobarea per ansamblu a
proiectului ordinii de zi pentru perioada vizata. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Timp pentru declaratii, stimati colegi, la
finele sedintei.
Domnul Petrenco este invitat la tribuna
centrala.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Ceea ce ne determina astazi sa iesim la
tribuna centrala a Parlamentului sint cazurile tot mai numeroase de presiune
asupra mass-media, asupra ziaristilor, exercitate din partea citorva forte politice.
Este revoltator faptul ca tocmai acei care ne acuza pe noi, comunistii, de
suprimare a libertatii cuvintului, de incalcare a drepturilor ziaristilor si de
alte pacate, de mai multi ani incearca sa apara in postura de cenzori ai societatii
care pretind ca pot determina care dintre emisiunile mass-media trebuie sa
existe si care nu.
Am dori sa va reamintim cu cita insistenta si
consecventa stralucita opozitia liberal-nomenclaturista vocifereaza despre necesitatea
de a inchide programul informational-analitic “Rezonans”, cit de consecvent sint
trimise scrisori si interpelari in toate instantele, sint organizate
controale, sint fabricate plingeri si reclamatii in institutii, in instantele
europene etc., toate acestea nu sint fapte ale regimului totalitar comunist, asa
cum le place sa ne eticheteze domnii Onceanu, Urechean, Bujor si altii.
Tocmai dumneavoastra sinteti acei, care
amintindu-va de trecutul glorios al perioadei sovietice
partinic-nomenclaturiste, incercati sa astupati gura programului “Rezonans”, incercati
sa scoateti din eter “Povestile cu masti” de pe postul NIT, iar miine-poimiine,
cu creionul de cenzori in mina, veti decide ce anume poate fi lansat in eter si
ce nu, caci aveti o experienta bogata in acest domeniu. Dumneavoastra aproape
toti sinteti fosti primi-secretari ai comitetelor raionale si lucratori ai
Comitetului Central, lideri comsomolisti, nomenclatura sovietica de partid in
cea mai negativa manifestare a ei.
Dumneavoastra nu sinteti opozitia
democratica, domnule Urechean, sinteti o imitatie jalnica a acesteia.
Emisiunile televizate de acest gen, precum cu masti sau cu papusi, exista,
practic, in toate tarile europene. Este vorba de o satira politica. Multi
oameni politici si-ar dori sa fie eroi ai unor asemenea proiecte televizate. La
noi insa lucrurile se intimpla invers, unii lideri de opozitie din Moldova
cred, probabil, ca toata lumea trebuie sa ii iubeasca, iar dreptul la critica il
detin doar mijloacele de informare in masa care le sint supuse, precum si
uniunile jurnalistilor de buzunar.
Partidul Comunistilor din Republica Moldova
intotdeauna s-a pronuntat si in continuare se va pronunta pentru respectarea
principiilor de libertate a cuvintului si a exprimarii. Sintem convinsi ca
orice forma de presiune asupra jurnalistilor, asupra unor posturi de
televiziune sau de radio, este inacceptabila.
In toata perioada de aflare la guvernare,
noi am demonstrat o atitudine calma si toleranta fata de toate atacurile la
adresa noastra, fata de insinuarile si minciunile proliferate impotriva noastra
de pe paginile tiparite si ecranele mass-media de opozitie. Noi nu am reactionat
si nu vom reactiona la caricaturile insultatoare, la minciunile la adresa Presedintelui
Tarii, la provocatiile ieftine.
Noi nu am chemat in judecata nici un mijloc
de informare in masa, spre deosebire de voi, acei care pretind a fi democrati.
Toleranta noastra nu se refera doar la incercarile de a folosi mass-media in
calitate de difuzor pentru instigarea la ura si intoleranta nationala.
Fractiunea PCRM se pronunta impotriva oricaror
forme de presiune asupra autorilor incomozi de emisiuni televizate, impotriva
oricaror tentative de a interzice sau a inchide anumite mijloace de informare in
masa. Atitudinea fata de mass-media este unul din principalele teste pentru
democratie. Mi e teama ca si de data aceasta domnii, asa-numiti democrati, l-au
ratat.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Se invita la microfonul central domnul
Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Onorat Parlament,
Constatam ca traim si in continuare in tara
oglinzilor strimbe, strinsi in tischiul cazacilor lui Igor Smirnov, pe de o
parte, si sirma ghimpata cu graniceri care vorbesc numai ruseste la Prut, pe de
alta parte.
Reexaminarea in ziua de ieri a Legii nr.273
din 17 decembrie 2007 ce tine de modificarea unui sir de acte normative ce
impun restrictii pentru ocuparea unui sir de functii publice pentru cetatenii
care detin si alte cetatenii decit cea a Republicii Moldova, ne demonstreaza inca
o data in plus, cit de miopi din punct de vedere politic, cit de incorsetati in
ideologia stalinista, cit de departe este de acceptarea adevaratelor valori
europene actualul regim, care, printr-un accident al istoriei, guverneaza
aproape un deceniu aceasta tara.
Prin votarea acestei legi s-a ridicat inca
o masca de pe fata actualei guvernari si de pe chipul proeuropean al Presedintelui
Voronin. Or, vedeti dumneavoastra, seful statului trimite legea pentru reexaminare,
aparind valorile democratice, iar Parlamentul, unica autoritate legiuitoare a tarii
si reprezentantul suprem al vointei poporului, o revoteaza. Inseamna ca asa
doreste poporul mioritic al acestei tari, cel mai harnic, cel mai blind si cel
mai sarac popor din Europa.
Poporul vrea sa umble in galosi si sa cinte
din fluier alaturi de mioarele sale dragi. Poporul nu vrea primar, politist,
judecator, procuror, functionar public, bancher, avocat, paznic de stat,
diplomat, presedinte de raion, ministru, deputat, sef de stat care poseda mai
multe cetatenii, fiindca poporul isi iubeste la nebunie statul, stat care este
amenintat “zilnic” de vecinii din Uniunea Europeana.
Poporul doreste sa isi pastreze secretul de
stat, secret care consta in urmatoarele: cum poti trai lunar cu 500 de lei, cind,
pentru a nu muri de foame si de frig, iti sint necesari cel putin 5 mii de lei.
Poporul nu vrea sa aiba alaturi unionisti, nepatrioti, vorbitori de limba romana,
scriitori, pedagogi, artisti, intelectuali, stiutori de carte, fiindca asa
decid alesii acestui popor, deputatii care iubesc acest popor si il duc spre
viitorul luminos, deputatii care, in numele poporului lor, vor demonstra intregii
Europe, ca comunismul poate birui si intr-o singura tara cu numele Republica
Moldova. Or, la timpul lor asa au crezut si Pol Pot impreuna cu Encsaris, spinzurindu-si
compatriotii.
Daca vom citi atent scrisoarea Presedintelui
Voronin din 8 februarie 2008, prin care acesta refuza promulgarea legii puse in
discutie si o trimite Parlamentului spre reexaminare, vom observa ca aceasta
este apa chioara batuta in piua, o ingramadeala de cuvinte, o frazeologie fara
sens si argumentare. Nici o obiectie concreta, nici o propunere pe textul
legii.
Citez din scrisoare: In urma examinarii
legii nominalizate tin sa evidentiez urmatoarele, seful statului spune, legea
respectiva are menirea sa asigure lezarea unor prevederi normative privind
drepturile si libertatile fundamentale. Semnificatia legii supuse examinarii
consta in asigurarea respectarii de catre Republica Moldova a angajamentelor fata
de Uniunea Europeana si Consiliul Europei.
Republica Moldova este parte la Conventia
Europeana cu privire la cetatenie. Modificarea si completarea legilor mentionate
urmeaza sa tina cont de toate angajamentele si recomandarile care reies din
Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, cit si de recomandarile
Consiliului Europei.
Consider necesar examinarea suplimentara a
prevederilor legii in cauza prin prisma onorarii punctelor s.a.m.d. Pentru a asigura
compatibilitatea cu cadrul normativ al Consiliului Europei este necesar de a
solicita si opinia expertilor straini si atit.
Foarte corect au atentionat ieri unii
deputati ca, de fapt, a fost incalcata flagrant Constitutia si Regulamentul
Parlamentului la reexaminarea acestei legi. Or, in baza articolului 93 din
Constitutie, Presedintele Republicii Moldova este in drept sa remita legea spre
reexaminare numai in cazul in care are obiectii asupra legii. Conform
articolului 74, alineatul (3) din Regulament, Presedintele Republicii Moldova
poate cere reexaminarea legii pentru orice motive ce fac legea in ansamblu ori
o parte a ei inacceptabila.
In scrisoarea sa Seful statului nu a adus
nici obiectii, nici careva motive ce fac legea inacceptabila, ceea ce ne
demonstreaza ca Parlamentul nu a avut dreptul sa reexamineze legea. De altfel,
la intrarea acestei legi in vigoare, Fractiunea noastra va supune controlului
la Curtea Constitutionala pentru verificarea atit a procedurii de adoptare a
acesteia, cit si fondul problemei.
Dar sa revenim la legea respectiva si sa
vedem ce spun expertii Consiliului Europei. La 2 aprilie 2008, in cadrul sedintei
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati in problema data, au participat si
au vorbit 3 experti din cadrul Secretariatului Comisiei de la Venetia in frunte
cu domnul Tomas Markert, vicedirector al acestui secretariat, care sint
specialisti notorii in problema cetateniei.
Pe unde mai voalat, pe unde mai deschis,
acestia au dat de inteles ca intr-un stat cu regim democratic, unde nu prin
vorbe, dar prin fapte se respecta drepturile omului, ar putea fi restrictionat
dreptul celor care poseda si o alta cetatenie decit a statului respectiv. Dar
numai cind se impune pentru securitatea statului, cum ar fi agenti de securitate,
unii militari, diplomati, seful statului si cam atit. Cu un ton blajin,
european i-au dat de inteles ca nu e bine de ingradit dreptul fundamental de a
fi ales al celor care aspira la un mandat de ales local, de primar, consilier,
deputat.
Ei se intrebau retoric: ce dauna ar aduce
statului un judecator onest si cinstit care detine cetatenia altui stat? Ei
ne-au spus ca in Norvegia, de pilda, chiar si un cetatean strain poate fi ales
primar sau consilier local. Ei ne avertizau ca, eventual, la adoptarea acestei
legi s-ar putea ca Curtea Europeana sa vada atingerea Conventiei Europene, iar
Republica Moldova ar putea avea neplaceri la inalta Curte.
Ei nu stiau ca Vladimir Voronin este gata sa
ne scoata din Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, probabil, pe motiv ca
Consiliul Europei nu a acceptat-o pe doamna Vasilevici si altii, sa nu aratam
cu degetul, judecatori la CEDO. Aici ma voi opri. Nu mai vreau sa va obosesc cu
teze din dreptul constitutional, cum ar fi dreptul de a fi ales, dreptul la
munca si protectia muncii.
Despre faptul ca, in baza articolului 54
din Constitutie, in Republica Moldova se interzice adoptarea de legi care ar
suprima sau ar diminua drepturile si libertatile fundamentatele ale omului, cetateanului.
Despre faptul ca restringerea unui drept, in caz de necesitate, trebuie sa fie
proportionala acestei necesitati.
In aceasta sala nu are nici un sens sa
vorbesti despre aceste lucruri. Celor care nu vor sa inteleaga poti sa le dai
peste cap si cu Constitutia, si cu cele 30 de volume care cuprind tratatele si
pactele internationale la care Moldova este parte si cu cele 5 volume de
decizii ale Curtii Europene, care vizeaza Republica Moldova. In zadar, oricum nu
o sa te inteleaga.
Daca as vrea, dar as vrea sa incerc sa raspund
la doua intrebari care apar dupa revotarea acestei legi: cui ii este necesar
aceasta lege, in ce scopuri va fi ea aplicata? Raspunsul, in opinia noastra,
este urmatorul: sub pretextul apararii securitatii si statalitatii, in general,
aceasta lege discriminatorie va fi folosita de actualul regim comunist pentru a
cimenta regimul totalitar si dictatorial care se profileaza din ce in ce mai
mult in aceasta tara, hacuita si pradata de straini. Aceasta lege va fi folosita
pentru discriminarea...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Susarenco,
Timpul...
Domnul Gheorghe Susarenco:
...si in continuare a intelectualitatii
moldovenesti spre a o determina...
Doamna Maria Postoico:
7 minute de acum.
Domnul Gheorghe Susarenco:
...sa nu aspire la... eu termin, o propozitie...
la vreo functie publica in aceasta tara uitata de Dumnezeu si sa ia drumul
pribegiei si strainatatii pentru a-si putea hrani si educa copiii. Aceasta lege
ii va imparti si in continuare pe bastinasi in ai nostri si ai vostri, in albi si
negri, in patrioti si nepatrioti, in moldoveni si romani. Aceasta lege va adinci
si mai mult prapastia de pe Nistru, va indeparta si mai mult populatia din
Estul Moldovei de Chisinau, populatie care in majoritate are cetatenia Rusiei si
Ucrainei.
Aceasta tara va putea fi condusa si in
continuare de secera si ciocan, dar nu pentru mult timp. Poporul a obosit,
poporul vrea schimbare si aceasta schimbare se va produce cu voia sau fara voia
secerii si ciocanului, fiindca in locul acestor unelte a venit claviatura si
calculatorul.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Neagu. 5 minute.
Domnul Ion Neagu:
Da, multumesc.
Cu riscul de a mai enerva pe unii dintre
cei prezenti, deocamdata prezenti in sala, o sa dau citire unei declaratii.
Onorata asistenta, Miscarea “Actiunea
Europeana“ a urmarit cu mult interes desfasurarea summit-ului NATO de la Bucuresti
si consideram incurajatoare rezultatele acestuia pentru Republica Moldova si
evolutia de mai departe a situatiei politice din aceasta zona a Europei.
In rezultatul summit-ului, Alianta
Nordatlantica s-a extins cu inca doua state, Albania si Croatia, Macedonia urmind
sa fie admisa in NATO in mod automat din momentul solutionarii problemelor
bilaterale cu Grecia. Este deosebit de important pentru noi ca in declaratia
finala este stipulat ca, intr-un viitor previzibil, Ucraina si Georgia vor fi
membre ale NATO.
Mentionam ca cel mai mare din istorie
summit NATO s-a produs la granitele noastre, in Romania, tara care ne poate
netezi cel mai usor parcursul nostru spre integrarea europeana si euroatlantica.
Este rusinos sa constatam ca tari, precum Georgia, Croatia apreciaza sprijinul
Romaniei pentru integrare in NATO, pe cind puterea comunista de la Chisinau
respinge mina binevoitoare si sincera intinsa de Romania.
Speram ca Vladimir Voronin sa fi invatat
ceva aflindu-se la Bucuresti in legatura cu rolul Romaniei in NATO si in
securitatea internationala, din moment ce a fost aleasa ca gazda a celui mai
mare summit din istoria Aliantei Nordatlantice.
Ne bucuram pentru fratii nostri romani si
ne rugam la Dumnezeu sa ne dea noua, celor din Republica Moldova, intelepciunea
de a privi sincer si increzator catre celalalt mal al Prutului.
Se stie ca soarele de la rasarit rasare. E
un banal fenomen astronomic, insa bunastarea, securitatea si sperantele noastre
sint legate de Occident. Speram ca si Vladimir Voronin, respirind, chiar daca
numai pentru 5 ore, acelasi aer euroatlantic cu granzii NATO, sa se fi molipsit
macar pentru putin timp de aceasta viziune occidentala.
Ma tem insa ca e prea tirziu sa ii mai fie
de folos.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Bujor.
Domnul Leonid Bujor:
Doamna Presedinte al sedintei,
Pina a fixa timpul declaratiei, va rog sa imi
permiteti, avind in vedere ca am fost nominalizat de tinarul comsomolist si
comunist, domnul Petrenco, sa ma folosesc de dreptul la replica.
Domnule Petrenco,
Nu am de gind in continuare... dar mata nu
esti procurorul lui Bujor...
Domnule,
Eu am dreptul la replica. Daca nu stiti
Regulamentul, cititi-l atent. Deci nu am dreptul sa mai polemizez pe viitor cu
acest tinar? Opinia Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” a fost
expusa in cadrul unei declaratii, unde am spus ca este un om intimplator care
aduce doar prejudicii, fiind promovat la functia de presedinte al unei Comisii
importante.
Faptul ca... da, doamna Ostapciuc, asa spun
eu, mata cum spui, te priveste pe mata.
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Constatam cu regret ca, in ultimul timp, sedintele
in plen ale Parlamentului Republicii Moldova sint transformate de catre deputatii
comunisti in sedinta de lucru a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.
La examinarea mai multor proiecte de legi sint
ignorate in mod brutal prevederile Constitutiei Republicii Moldova si
prevederile mai multor acte normative in vigoare. Cerintele Fractiunii
parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” de a nu admite aceste ilegalitati sint
lasate fara atentie, ignorate.
Din punctul nostru de vedere, deseori votul
Fractiunii Comunistilor este dictat nu de interesele cetatenilor Republicii
Moldova, nu de argumentele legale prezentate in cadrul sedintei, dar de asa-numita
disciplina de partid.
Anume astfel se explica comportarea Fractiunii
majoritare in cadrul sedintei de ieri, 10 aprilie 2008, dar si in cadrul sedintei
de astazi a Parlamentului cind a fost examinat proiectul nr.3394 cu privire la
confirmarea in functie a unui membru al Consiliului de observatori a institutiei
publice nationale a audiovizualului. In loc de argumente se aduceau cuvinte cu
caracter general, care in nici un caz nu pot fi aplicate la prevederea
aspectului legal.
Unii deputati comunisti, si printre ei
domnul Petrenco, si-au asumat de mai mult timp functiile de procurori si judecatori
ai “Aliantei «Moldova Noastra»”, ai fractiunilor din opozitie, care, in
majoritatea cazurilor, voteaza altfel decit comunistii. Naivi fiind, ei spera ca,
prin aceasta, ne afecteaza. Fiti linistiti, stimati colegi, acesti deputati,
care se considera atotstiutori, sint de fapt persoane lipsite de verticalitate,
persoane pentru care onoarea si demnitatea nu sint valori deosebite.
Prin nedorinta de a examina chestiuni
importante care framinta societatea noastra, chestiuni care sint discutate in
societate, dumnealor demonstreaza o data in plus ca intre declaratii si realizari
practice este, pentru dumnealor, ca intre cer si pamint. Una spun si cu totul
altfel voteaza. Voteaza asa cum le dicteaza interesele de partid, de grup sau in
dependenta de indicatiile pe care le-au primit de la presedintele partidului.
Stimati colegi,
Va asiguram ca toate actiunile dumneavoastra
care contravin legislatiei in vigoare vor fi demascate in cadrul sedintei
plenare de catre deputatii Fractiunii parlamentare a partidului “Alianta
«Moldova Noastra»” si adusa la cunostinta cetatenilor Republicii Moldova.
Tara trebuie sa isi cunoasca eroii, in
special pe acei care folosesc tribuna parlamentara pentru a aduce ofense la
adresa opozitiei parlamentare, folosind tribuna parlamentara in scopuri
propagandistice pentru alegerile din anul 2009.
Reactia dumneavoastra bolnavicioasa la
propunerile si criticile parvenite de la deputatii din opozitie demonstreaza o
data in plus ca ati devenit prizonieri, prizonieri ai fricii ca veti pierde
alegerile din anul 2009. Fiti siguri ca acest lucru se va intimpla, indiferent
de modul in care veti trata dumneavoastra opozitia.
Acum ca subiect prioritar si principal, in
luarea de atitudine pe parcursul zilei de astazi a Fractiunii comunistilor,
serveste initiativa de ieri a deputatilor Fractiunii parlamentare “Alianta
«Moldova Noastra»” cu privire la proiectul de hotarire pe care toti il cunoasteti,
proiect de hotarire care fost prezentat in Parlament de catre deputatul Fractiunii
“Alianta «Moldova Noastra»” domnul Ion Plesca. Toti oamenii seriosi si
responsabili pot sa ia cunostinta de continutul acestui material din
comunicatul de presa al “Aliantei «Moldova Noastra»”, care a fost prezentat
ieri.
Esential este faptul ca dumneavoastra, stimati
colegi din Fractiunea Comunistilor, nu ati dorit ca societatea sa cunoasca
adevarul despre ceea ce se intimpla in jurul celor 250 kilograme de droguri
ascunse in sacii cu fasole. Vreti sau nu vreti, noi nu vom permite ca de la cetateni
sa fie ascuns adevarul despre faptul ca, spre regret, Republica Moldova devine,
de rind cu alte tari cu trista faima, una din regiunile prin care trecerea
drogurilor devine ca ceva obisnuit.
Iata de ce in incheiere ma adresez cu
apelul catre dumneavoastra: respectati Constitutia, respectati legea! Nu exista
in practica internationala un partid care a dominat vesnic intr-o tara sau
alta. Nu veti conduce nici dumneavoastra pentru vecie Republica Moldova. Mai
devreme sau mai tirziu fiecare dintre noi va trebui, cel putin in plan moral, sa
raspunda pentru votul sau constient sau la indicatia cuiva.
Va multumim.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
17. De ce nu ati iesit atunci cind s-a finisat si cu replici? Asa este
modalitatea.
Microfonul nr. 4.
Domnul Serafim Urechean:
Da, eu nu vreau sa comentez declaratiile
bufonului lui Ostapciuc si Voronin, deoarece nu ma intereseaza. Dar vreau sa va
spun un lucru. Ca i-am intrebat pe colegii, membrii Biroului permanent, care sint
prezenti aici doar la unele secvente de la Televiziune, daca ii place domnului
Marian Lupu si colegilor din Birou sa fie plasati intre vrafurile de sticle si
prezervative, care se scot de aici dupa ce se achita salariul in Parlament; eu
le-am dorit succes.
Nu am spus nici o data ca trebuie sa fie inchise
“Povesti cu masti”, pe care dumneavoastra, baronii rosii, o folositi pentru a tine
in intuneric aceasta tara sa nu cunoasca afacerile voastre dubioase si sa nu
fie informate despre calea pe care duceti tara dumneavoastra. Iata tot ce am
vrut sa va spun. In rest, ceea ce a fost astazi aici mediatizat de catre
bufonul lui Voronin si Ostapciuc sint niste minciuni, adevarate scornituri.
Va doresc succes.
Doamna Maria Postoico:
Mai aveti nevoie de microfoane? Nu?
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
17 aprilie, la ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.05.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.