|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – MAI 2006
Sedinta
din ziua de 11 mai 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.889 cu privire la asistenta juridica
internationala in materie penala.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1077 pentru modificarea si completarea Codului de
procedura penala (art.533, 5501, 5502 s.a).
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2723 privind desfasurarea in siguranta a
activitatilor nucleare si cu surse de radiatii ionizante.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1090 privind statutul si modul de organizare a
activitatii grefierilor instantelor judecatoresti.
7. Aprobarea proiectului ordinii de zi a
sedintelor Parlamentului din
18 – 26 mai 2006.
8. Raportul privind bilantul unui an de
implementare a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
(Raportor – A. Stratan, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe si
integrarii europene).
9. I n t r e b a r i si i n t e r p e l
a r i.
Sedinta incepe la ora 10.00
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile
sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au
inregistrat prezenta 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo,
Ion Plesca, Leonid Bujor – in delegatie; Valentina Cusnir – la cerere; Ala
Ursul, Gheorghe Susarenco, Valentina Serpul.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Ordinea de zi, va rog.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Pe ordinea de zi, vreau sa va rog. Din cite
stim, Presedintelui Parlamentului a fost adresata o scrisoare din partea
colectivului pedagogic al liceului “Gheorghe Asachi” si a elevilor acestuia si
consider ca ar fi corect de a da citire acesteia in Parlament, ca sa cunoastem
cu totii despre ce este vorba.
Si al doilea punct, pe care vreau sa-l propun,
este invitarea domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului Tvircun
in Parlament, din cauza ca declaratiile dumnealui au provocat o criza in
sistemul invatamintului. Este posibila periclitarea incheierii anului de
invatamint. Patru copii de la Liceul “Gheorghe Asachi” au dosare penale. Sint
si alte initiative ale domnului ministru care trezesc mai multe neintelegeri.
Si cred ca ar fi corect ca aceasta problema sa fie discutata in Parlament.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati solicita excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.111.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Sincer vorbind, nici nu pot sa spun daca
aceasta chestiune se refera, cu adevarat, la ordinea de zi sau nu, dar
azi-dimineata, noi, patru deputati, cu participarea domnilor Banari, Bolboceanu
si Deatovschi, am facut un schimb de opinii si inaintam o adresare catre toti colegii.
Noi am decis acest lucru, dar inaintam o adresare catre toti colegii din
Parlament ca sa acceptam, poate, propunerea de a transfera salariul nostru de o
zi de munca in contul de sustinere a sinistratilor din regiunile respective ale
Romanie. Cred ca am vazut cu totii ce se intimpla acolo, este un lucru iesit
din comun.
Si a doua chestiune pe care as propune-o:
poate, Guvernul mai examineaza, eu stiu ca Guvernul a facut ceva, a fost acest
lucru transmis si la televiziune, si la radio, dar, poate, Guvernul mai
examineaza. Fiindca vedem o situatie destul de critica, in ultimii ani de zile
se repeta, practic, in fiecare an.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Anton Miron:
Fractiunea cere ca proiectul nr.803 sa fie
exclus din ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul nr.803, da?
Domnul Anton Miron:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Am o intrebare, pentru ca sint nelamurita
in legatura cu interpretarea Regulamentului. Erau momente cind acei care vroiau
sa prezinte o declaratie se inscriau inainte de a incepe lucrarile sedintei.
Ultima data a fost un caz cind s-a inscris cineva pe parcurs. Totusi, in cazul
acesta, cum interpretam? Ca sa stim, cum sa ne construim atitudinile si
pozitiile.
Domnul Marian Lupu:
Bine. De acord.
Va multumesc.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si in legatura cu aceasta, pentru ca nu aud
raspunsul dumneavoastra imediat…
Domnul Marian Lupu:
Pai, asteptati putin ca sa vi-l dau.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Daca Fractiunea Comunistilor va avea o
declaratie, eu ma inscriu ca replica.
Domnul Marian Lupu:
S-o tratez ca o norma generala in fiecare
sedinta? Deci, trebuie sa-mi spuneti ca o punem in baza de sistem si atunci nu
mai sint interpretari.
Stimati colegi,
Referitor atit la luarile de cuvint pentru
diferite subiecte incluse pe ordinea de zi, cit si referitor la declaratii sau
la solicitarile de declaratiei la sfirsitul sedintei. Anterior, am dus discutii
la acest subiect, exista norme si prevederi ale Regulamentului si exista si
niste practici care s-au stabilit de zeci de ani aici, in Parlament.
In urma discutiilor, inclusiv cu membrii
Biroului permanent, am stabilit in felul urmator: atit solicitarile pentru
luarile de cuvint la diferite proiecte, cit si, de fapt, solicitarile pentru
luari de cuvint si declaratii, pot fi facute nu neaparat doar cu inscriere pina
la inceputul sedintei, dar, poftim, le inaintati aici, la microfoane, sau le
prezentati in scris in Prezidiu. Convenim in acest fel, in mod lucrativ. Eu am
mentionat ambele chestii: luari de cuvint, declaratii.
Stimati colegi,
Cu aceste propuneri vizavi de subiectele
excluse de pe ordinea de zi nr.803 si nr.111, si va atrag inca atentia asupra
subiectului nr.1090, prezentat ca supliment la propunerea comisiei, fiindca
acest subiect se inscrie in programul calendaristic al Parlamentului in
contextul actiunilor care vizeaza colaborarea noastra cu Consiliul Europei,
supun votului aceasta ordine de zi, dupa care discutam celelalte doua subiecte
evocate. Doar o clipa. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi in modul in
care a fost amendata conform propunerilor dumneavoastra, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Este chestie de procedura. In cazul acesta,
ar fi bine ca inscrierile pe parcurs sa fie anuntate, intr-un fel, pina la
sfirsitul sedintei, ca sa cunoastem care este situatia. Cred ca acceptati acest
lucru. Altfel, trecem pe terenul intransparentei sau manipularilor.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Eu as accepta lucrul acesta, dar oricum, in
cazul evocat de dumneavoastra, era convenit ca punem in baza de sistem, cum
este declaratia fractiunii majoritare, eu imediat va inscriu pe dumneavoastra
in lista.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Vreau sa va intreb, daca am inteles corect,
propunerile inaintate au fost acceptate?
Domnul Marian Lupu:
Deci, imediat noi trecem la cele doua
propuneri. Eu am supus votului ordinea de zi.
Domnul Igor Klipii:
Eu am inaintat propuneri la ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Deci, ordinea de zi este pe marginea
subiectelor, proiectelor de legi pe care le vom examina. Acum eu fac doua
comentarii si supun votului si propunerea dumneavoastra.
Domnul Igor Klipii:
Era cazul sa le faceti inainte de a pune la
vot.
Domnul Marian Lupu:
Nu. Fiindca, sint subiecte putin diferite.
Referitor la adresarea domnului Braghis. Eu cred ca toti dintre noi am luat act
de acest lucru. Un moment nu mi-a fost definitiv clar: referinta la activitatea
sau actiunile Guvernului, ca sa intelegem mai bine, domnule Braghis.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Adresarea a fost urmatoarea: poate Guvernul
examineaza inca o data posibilitatile reale si mai gaseste posibilitati sau surse
de a sustine sinistratii din regiunile respective ale Romaniei. Noi stim ca
deja au fost intreprinse unele actiuni, a fost prezentata informatia respectiva
la televiziune, la radio. Poate Guvernul mai gaseste inca posibilitatile
respective.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Eu cred ca Secretariatul va face o
adresare, chiar si oficiala, la Guvern pentru a se examina acest subiect. Acum
cea de a doua propunere, evocata de catre domnul Klipii. Supun votului. Cine
este pentru a-l invita in cadrul sedintei de astazi pe domnul Tvircun cu
prezentarea unei informatii la subiectul la care dumneavoastra v-ati referit?
Asa inteleg, da?
Stimati colegi,
Cine este pentru aceasta propunere, rog sa
voteze. Eu rog foarte mult colegii responsabili de anuntarea rezultatelor
pentru precizie.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 12.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
35 de voturi. Deci, propunerea nu a
intrunit conditiile necesare pentru accept.
Inainte de a purcede la examinarea
subiectelor incluse pe ordinea de zi, va aduc la cunostinta dumneavoastra ca,
in perioada anterioara sedintei de astazi a Parlamentului, si-au sarbatorit
ziua de nastere mai multi dintre colegii nostri, in particular doamna Eva
Gudumac (aplauze), domnul Vladimir Filat (aplauze), domnul Boris
Stepa (aplauze) si domnul Alim Afonin (aplauze). Sa le dorim un
calduros la multi ani colegilor nostri.
Proiectul de Lege nr.889 cu privire la
asistenta juridica internationala in materie penala.
Prezinta Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Se supune atentiei dumneavoastra proiectul
de Lege cu privire la asistenta juridica internationala in materie penala,
elaborat de Ministerul Justitiei, de Procuratura Generala si de alte organe
competente in materie penala si are drept scop detalierea prevederilor din
Codul de procedura civila, capitolul IX “Cu privire la relatiile internationale
in materie penala”. Toate argumentele au fost expuse in nota informativa. Rugam
sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea acestui proiect de lege in prima
lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule viceministru.
Stimati colegi,
Intrebari catre raportor? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul de lege mentionat si a constatat urmatoarele.
Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa nr.267 din 14
martie 2006 de catre Guvern si corespunde obiectivului nr.55 al Planului de
actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Are ca scop crearea unui
instrument legal, in al carui cadru cooperarea juridica ar putea fi oferita si
obtinuta din partea altor state.
La momentul actual, asistenta juridica
internationala este reglementata de normele capitolului 9 din Codul de
procedura penala. Insa aplicarea practica a acestor reglementari a demonstrat
necesitatea desfasurarii prevederilor codului intr-un numar impunator de
regulamente, reguli, alte acte subordonate, care stabilesc modalitatea
efectuarii procedurilor legale de asistenta juridica internationala in materie
penala.
Proiectul reglementeaza cuprinzator si sub
toate aspectele conditiile si procedura extradarii persoanelor din Republica
Moldova, precum si cadrul legal, temeiurile privind solicitarea extradarii de
catre Republica Moldova. Proiectul de Lege nr.889 contine norme privind
transferul procedurilor in materie penala, norme care nu se regasesc in Codul
de procedura penala.
Proiectul a fost avizat pozitiv de 8
comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, a fost
coordonat si sustinut cu unele obiectii si amendamente, care vor fi examinate
in lectura a doua.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune ca acest proiect de lege sa fie
votat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.889. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.889 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1077 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura penala.
Domnule Turcan,
Va rog. Presupun ca veti face un raport
mixt: si din partea autorilor, si din partea comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Onorat Parlament,
Un grup de deputati a inaintat initiativa
legislativa nr.1077, prin care se propune completarea Codului de procedura
penala la Titlul III, capitolul 9 cu o noua sectiune, a treia, cu titlul
“Preluarea si transferul procedurilor in materie penala” compus din 4 articole
cu denumirile respective.
Necesitatea acestor modificari si
completari ale procedurii penale se incadreaza in prevederile articolului 21
din Conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate,
ratificata de Republica Moldova in baza Legii din 17 februarie 2005.
Proiectul a fost examinat de catre Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati, a fost avizat pozitiv de 7 comisii
permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care, in linii
generale, il sustin si propun unele obiectii si amendamente care, vor fi
examinate in lectura a doua.
Dat fiind faptul ca proiectul de Lege
nr.889, pe care noi l-am examinat cu nr.1 astazi, reglementeaza mai multe
probleme prevazute in proiectul nr.1077, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1077 in prima lectura si
comasarea pentru lectura a doua cu proiectul nr.889, care va fi luat ca baza,
iar proiectul nr.1077 – ca proiect de alternativa.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari catre colegul nostru? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.1077, cu examinarea ulterioara in
pachet a acestuia cu proiectul de Lege nr.889, pe care comisia il propune ca
proiect de baza. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul nr.1077 este aprobat in prima
lectura.
Proiectul de Lege nr.2723 privind
desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si cu surse de radiatii
ionizante. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.2723 privind desfasurarea
in siguranta a activitatilor nucleare si cu surse de radiatii ionizante,
inaintat cu titlu de initiativa legislativa de Guvern.
Proiectul a fost avizat pozitiv de toate
comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si adoptat
la 13 octombrie 2005, apoi supus procedurii de expertiza legislativa de catre
Agentia Internationala pentru Energie Atomica, care a expus anumite obiectii si
recomandari pentru imbunatatirea acestuia.
Comisia a examinat recomandarile Agentiei,
precum si amendamentele expuse de deputati in cadrul primei lecturi, acestea
fiind reflectate integral in sinteza. Cele mai semnificative dintre ele sint:
In cadrul dezbaterii proiectului in prima
lectura, deputatii Vladimir Vitiuc si Alexandru Oleinic au sesizat asupra
formulei institutionale a autoritatilor nationale de reglementare a activitatii
nucleare si cu surse de radiatii ionizate.
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica, analizind practica mai multor state cu
infrastructura similara in domeniu celei din Republica Moldova, precum Estonia,
Letonia, Georgia, Slovenia si altele, a constatat ca acestea, in mare parte,
functioneaza pe linga un Minister al Mediului.
In conformitate cu cerintele Agentiei
Internationale pentru Energie Atomica, in vederea reglementarii efective a
activitatilor nucleare si radiologice, este necesara formarea unui organ de
reglementare, care trebuie sa fie independent fata de institutiile responsabile
pentru anumite obiective radiologice sau activitatea acestora, sa fie finantat
de la bugetul de stat si sa nu perceapa direct careva taxe sau amenzi in
bugetul propriu.
Referindu-ne la cele expuse mai sus, s-a
propus operarea modificarilor corespunzatoare la articolul 10 din proiect in
vederea stabilirii autoritatii in calitate de organ central de specialitate al
administratiei publice, instituit de Guvern pe linga Ministerul Ecologiei si
Resurselor Naturale.
Din punct de vedere functional, sarcinile
Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale coincid cu sarcinile acestui
organ. Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale nu utilizeaza si nu este
cointeresat in promovarea unor tehnologii nucleare sau radiologice.
In proiect se propune ca sintagma
“Autoritatea Nationala de reglementare a Activitatilor Nucleare si cu Surse de
Radiatii ionizante” sa fie substituita prin sintagma “Agentia Nationala pentru
Reglementarea Activitatilor Nucleare si Radiologice”, iar denumirea proiectului
de lege sa fie urmatoarea: proiect de Lege privind desfasurarea activitatilor
nucleare si radiologice, in conformitate cu recomandarile Agentiei
Internationale pentru Energie Atomica.
O deosebita importanta are completarea
articolului 10 din proiect cu doua alineate noi, prin care se stipuleaza ca
finantarea autoritatii nationale se va efectua atit din bugetul de stat pe
articol separat, cit si din surse sub forma de granturi si asistente tehnice,
ce vor rezulta din proiecte de cooperare internationala.
Deputatii si-au expus opiniile asupra
proiectului de lege in 23 de amendamente, dintre care doua amendamente nu au
fost acceptate si anume: Comisia pentru politica economica, buget si finante a
propus, la articolul 19, excluderea cuvintelor: “in conformitate cu articolul
22 al prezentei legi”. Comisia nu a acceptat acest amendament, dat fiind faptul
ca la articolul 7 din Legea privind licentierea unor genuri de activitate,
Camera de Licentiere stabileste, de comun acord cu autoritatile administratiei
publice centrale de specialitate, conditiile de licentiere a genurilor de
activitate.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara, de asemenea, si-a expus parerile asupra acestor articole si a
propus de prevazut, la articolele 22 si 25, practicarea activitatii nucleare si
cu surse de radiatii ionizante in baza autorizatiei eliberate de catre autoritatea
nationala. Comisia n-a acceptat acest amendament, deoarece contravine Legii
privind licentierea unor genuri de activitate. In legatura cu cele expuse, se
propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Propuneri pentru lectura a doua?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei, domnule
Stoicov,
In prima lectura, cind a fost examinat in
plenul Parlamentului, autorul, Guvernul a adus la cunostinta ca proiectul de
lege mentionat a fost inaintat Agentiei Internationale pentru a fi aprobat,
pentru a fi revizuit, mai bine zis, si se asteptau recomandarile. Eu, daca imi
permiteti, as avea o intrebare catre autor. Au fost primite aceste recomandari
din partea Agentiei Internationale, care sint ele si cite au fost, totusi,
luate in vedere pentru examinarea in lectura a doua?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Sergiu Baban – director general al Serviciului Standardizare si
Metrologie:
Da, intr-adevar, acest proiect de lege a
fost prezentat Agentiei Internationale pentru Energia Atomica. Domnul
presedinte al comisiei a relatat in informatie ca a fost primit acest aviz,
aceste propuneri si obiectii. Nu toate obiectiile si propunerile sint
reflectate aici, sint mai multe de enumerat. Nu stiu daca se permite acum sa
fac un asa.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine.
Atunci dumneavoastra, totusi, sinteti
satisfacut de prezentarea in lectura a doua, mai bine zis, de recomandarile
Agentiei Internationale? Toate momentele cele mai esentiale sint prevazute in
proiectul prezentat acum?
Domnul Sergiu Baban:
Mai sint unele propuneri care ar imbunatati
proiectul de lege, daca s-ar permite, este o formula de propuneri a acestora.
Noi am putea-o face.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule presedinte Stoicov,
Va multumesc.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Presedinte,
Se poate sa comentez?
Domnul Alexandru Oleinic:
Da.
Domnul Iurie Stoicov:
In primul rind, noi am expediat aceasta
cerinta si am primit avizul,
intr-adevar. Avizul a fost discutat in persoana reprezentantului acestei
agentii in Parlament. Noi am discutat cu dumnealui. El este de acord cu acele
propuneri pe care le-am inaintat. Cele acceptate sint mentionate in sinteza.
Aici, in majoritatea avizelor, este scris: se accepta, aceste propuneri sint in
conformitate cu recomandarile Agentiei Internationale. Deci, marea majoritate
au fost acceptate.
Domnul Alexandru Oleinic:
Daca imi permiteti. Dumneavoastra
propuneti, totusi, pina la urma, ca Agentia sa fie numita Agentia Nationala
pentru Reglementarea activitatilor Nucleare si Radiologice. Nu credeti ca, daca
substituim cuvintul “radiologice” prin cuvintele “si cu surse de radiatii
ionizante” ar fi mai adecvat, fiindca totusi notiunea “sursa de radiatii
ionizante” este cu mult mai larga decit notiunea “radiologice”.
Domnul Iurie Stoicov:
Nu consideram asa. Am discutat, in special,
aceasta intrebare cu reprezentantul Agentiei Internationale si tocmai ca
activitatile cu sursele de radiatii ionizante, intr-adevar, se contin si in
activitatile nucleare, si in activitatile radiologice. In Republica Moldova,
majoritatea activitatilor care se efectueaza, adica nu majoritatea, toate sint
activitati radiologice. Diferenta este in intensitatea, in marimea acestor
iradiatii. Adica iradiatiile nucleare sint mai masive, aceste radiologice sint
cu mult mai mici.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stoicov.
Va rog sa luati loc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului adoptarea
proiectului de Lege nr.2723 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei
sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Cu aceste rezultate, proiectul de Lege
nr.2723 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1090 privind statutul
si modul de organizare a activitatii grefierilor instantelor judecatoresti.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul de Lege privind statutul si modul
de organizare a activitatii grefierilor in instantele judecatoresti a fost
elaborat in conformitate cu Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana” si are drept scop stabilirea principiilor generale de functionare a
grefierilor in instantele judecatoresti, tinind cont de rolul si importanta
acestor functionari pentru buna functionare a justitiei.
Tinind cont de faptul ca grefierii, conform
legislatiei in vigoare a Republicii Moldova, au statut de functionari publici,
au fost inaintate propuneri privind eliminarea din proiectul de lege inaintat
de catre Guvern a dispozitiilor care reproduc prevederile cu privire la
functionarea, activitatea functionarilor publici, lucru cu care noi, in
principiu, putem sa fim de acord.
Rugam sustinerea dumneavoastra privind
aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari pentru domnul raportor.
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ãîñïîäèí Åøàíó, îáúÿñíèòå, ïîæàëóéñòà, ÷åì
îáúÿñíÿåòñÿ, òî ÷òî äàííûé çàêîí èìååò öåëûé ðÿä
ñòàòåé, ÿ íàñ÷èòàëà, íàâåðíîå, 4–5, êîòîðûå ïîâòîðÿþò
òî, ÷òî çàôèêñèðîâàíî òðóäîâûì çàêîíîäàòåëüñòâîì,
Êîäåêñîì. À ÷òî, ñåêðåòàðè êàêèì-òî îáðàçîì íå ïîäëåæàò
èëè íå ïîäïàäàþò ïîä òó êàòåãîðèþ, â êîòîðîé äîëæíû
ñîáëþäàòüñÿ âñå èõ ïðàâà ñîãëàñíî Òðóäîâîìó êîäåêñó?
Âîò ïîñìîòðèòå: ïðàâî íà îòïóñê, ïðàâî íà ïåíñèþ, ïðàâî íà íîðìàëüíûå óñëîâèÿ
òðóäà. ×åì æå îíè òîãäà îòëè÷àþòñÿ, åñëè âîîáùå ñêàçàíî
«â ñîîòâåòñòâèè ñ çàêîíîì»?
Domnul Nicolae Esanu:
Eu am mentionat deja ca grefierii sint
functionari publici si lor le sint aplicate toate regulile cu privire la
functionarii publici. Initial, cind s-a elaborat proiectul de lege, aceste
dispozitii, care, practic, reproduc prevederile Codului muncii, ale legilor cu
privire la serviciul public, aveau, in principiu, un alt continut, se prevedea
stabilirea unor reguli speciale cu privire la concedii, cu privire la
salarizare.
Ulterior, Guvernul nu a acceptat aceste
prevederi, dar nu a exclus normele care reproduceau partial dispozitiile
Codului muncii, actelor legislative in vigoare. Dar, dupa cum am mentionat in
cadrul discutiilor in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, s-a ajuns
la concluzia ca aceste dispozitii vor fi inlaturate. Si in varianta de care
dispun eu, de fapt, multe dintre aceste dispozitii deja sint inlaturate.
Doamna Ludmila Borgula:
Âñå æå ÿ äóìàþ, ÷òî âîò ýòè ñòàòüè íàäî
îáúåäèíèòü â êàêîé-òî îäíîé, îäíó ñòàòüþ ïðåäóñìîòðåòü è îáúåäèíèòü âñå âìåñòå.
Òåì áîëåå ñòàòüÿ 37 î íàëîæåíèè äèñöèïëèíàðíûõ âçûñêàíèé. Òàì îòêëîíåíèÿ îò
Òðóäîâîãî êîäåêñà. Ìíå òîæå íå ïîíÿòíî, ïî÷åìó? Òàì ïðåäóïðåæäåíèå, çäåñü çàìå÷àíèå. Òî åñòü ÿ äóìàþ, ÷òî
ïðîñòî íåò öåëåñîîáðàçíîñòè. Åñëè õîòèòå ñ êàêîé-òî öåëüþ ïîä÷åðêíóòü èëè
÷òî-òî âûäåëèòü, äðóãîé ðàçãîâîð. Íî ýòè ñòàòüè, ìîå, âî âñÿêîì ñëó÷àå, òàêîå
ìíåíèå, è âû ìåíÿ íå óáåäèëè, ÷òî íóæíî ÷åì-òî îñîáåííî ïîâòîðèòü òî, ÷òî áûëî
â Òðóäîâîì êîäåêñå.
Domnul Nicolae Esanu:
ß ïîä÷åðêíóë, íàîáîðîò, ÿ ñîãëàñèëñÿ ñ
âàìè, ÷òî ýòî áóäåò èñêëþ÷åíî äëÿ âòîðîãî ÷òåíèÿ. ß óæå ïðÿìî ñêàçàë, ÷òî î÷åíü
ìíîãèå ñòàòüè èñêëþ÷åíû. Ó ìåíÿ â ïðèíöèïå åñòü óæå íîâàÿ ðåäàêöèÿ çàêîíà,
ñîãëàñîâàííàÿ ñ Êîìèññèåé ïî âîïðîñàì ïðàâà,
íàçíà÷åíèÿì è èììóíèòåòó.
Domnul Marian Lupu:
Bine, alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Esanu.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de lege mentionat si a constatat urmatoarele.
Proiectul a fost elaborat si inaintat cu
titlu de initiativa legislativa de catre Guvern si are ca scop definitivarea
statutului grefierului in instanta judecatoreasca. Tinind cont de importanta
functiilor procesuale pe care le are un grefier judecatoresc, este binevenita
adoptarea unei legi, prin care se vor determina conditiile de selectare si
numire in functie, atributiile, drepturile si obligatiile grefierului.
Elaborarea proiectului este determinata si
de obligatiile asumate in vederea executarii programului calendaristic al
actiunilor legislative in conformitate cu rezolutia si recomandarile comisiei
pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului
Europei. Proiectul a fost avizat de comisiile permanente si de Directia
juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente, care
vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.
S-a mentionat deja ca din proiectul
prezentat de catre Guvern au fost excluse un sir de articole din cauza ca, de
fapt, se repeta alte acte legislative: cum este Legea cu privire la
functionarii publici, Codul muncii etc.
Toate modificarile propuse de catre comisie
si acceptate de autor sint reflectate in textul de care dispun toti deputatii.
Tinind cont de cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea
proiectului de lege in prima lectura, luind in considerare toate modificarile
efectuate si prezentate deputatilor, pentru ca, dupa adoptarea in prima
lectura, acest proiect sa fie remis spre avizare Secretariatului Consiliului
Europei.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.1090. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1090 este aprobat in
prima lectura.
Stimati colegi,
In continuare, pe ordinea de zi avem
subiectul care vizeaza prezentarea raportului Guvernului privind bilantul unui
an de implementare a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana”. Proiectul nr.1562. Eu nu vad in sala reprezentantul Guvernului,
care urmeaza sa prezinte acest raport. Motivele imi sint necunoscute in
momentul de fata. Poate domnul Esanu ne prezinta o informatie suplimentara.
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Stratan, cu parere de rau, se afla
la sedinta privind primirea scrisorilor de acreditare a unor ambasadori. Din
unele motive organizatorice, nu s-a reusit de a-l informa exact cind trebuie sa
fie prezent in sala de sedinte. Din cite am inteles, trebuia sa fie informat de
Secretariatul Parlamentului cind sa fie prezent.
Domnul Marian Lupu:
Domnule reprezentant al Guvernului,
Deja de trei saptamini acest subiect este
pe ordinea de zi, care a fost aprobata acum doua saptamini de catre plenul
Parlamentului. Ce informatii suplimentare urmau sa fie prezentate?
Stimati colegi,
Eu cred ca ne confruntam cu o situatie
urita, fara precedent. Cabinetul de ministri, Guvernul a avut imputernicirea sa
decida cine vine, pe cine trimite, pe care motiv eu anunt o pauza pina la orele
11.00. Pina atunci, domnule Esanu, cine va fi raportorul, la decizia
Guvernului? Deci, reprezentind cabinetul de ministri, sa fie aici, in sala,
pentru prezentarea raportului de la tribuna centrala.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu, personal, sustin propunerea
dumneavoastra, numai ca nu anuntam intrerupere. Poate trecem la interpelari si
intrebari si, intre timp, se solutioneaza problema, ca sa nu pierdem timpul.
Domnul Marian Lupu:
E si acest lucru o solutie. Rog opinia
dumneavoastra. Optim.
Bine.
Stimati colegi,
De fapt, pentru Ora intrebarilor si
interpelarilor, urmatoarea informatie si urmatoarea solicitare catre
dumneavoastra. Au fost patru zile de sarbatori, inclusiv luni, inclusiv marti
si tin sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca o buna parte din informatiile
care urmau sa vina pentru ziua de astazi, urmare a interpelarilor si
intrebarilor dumneavoastra, ne-a fost solicitat sa le raportam cu prezenta
acestor persoane pentru joia viitoare. Astazi propunerea este sa o dedicam
evocarii acestor intrebari si interpelari, la fel pentru viitoarea sedinta din
ziua de joi.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu, eu accept ca, daca nu este
reprezentantul Guvernului, noi avem probleme pe care putem sa le anuntam aici
si sa folosim timpul eficient.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Uitati-va, noi inca nu am aprobat ordinea
de zi pentru perioada urmatoare.
Domnul Marian Lupu:
Acesta este ultimul subiect pe ordinea de
zi. Daca doriti, o facem acum.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Putem face lucrul acesta acum.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu rog putina liniste. Decidem in felul
urmator. Deci, vom avansa cu aprobarea ordinii de zi, care este un exercitiu
rapid, in viziunea mea, si cu ora intrebarilor si interpelarilor, dupa care,
intre timp, eu rog cu insistenta sa fie clarificata situatia. Deci, ordinea de
zi pentru urmatoarea perioada de doua saptamini.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In legatura cu ordinea de zi, eu am vrut sa
adresez urmatoarele intrebari, precizari si solicitari. In primul rind, ar fi
bine ca noi sa dam curs unui aspect pe care l-am abordat la intrevederea pe
care a avut-o fractiunea cu Presedintele Parlamentului Marian Lupu, in sensul
de a nu mura initiativele legislative ale opozitiei, ca sa nu se intimple ceea
ce s-a intimplat cu cele ale audiovizualului.
Pentru ca asa cum noi cunoastem si
Regulamentul, cum am calculat, cam
35 de zile trebuie sa parcurga un proiect de lege pina ajunge in plen. De
aceea, vad, in sfirsit, ca apare pe ordinea de zi proiectul de Lege pentru
completarea Legii cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, care
a fost inaintat de mine, si celelalte doua in acest sens ale Guvernului si al
noului deputat din Fractiunea Comunistilor. Eu as avea rugamintea, daca se
poate, el este in programul pentru
18 – 25 mai curent. Daca se poate sa-l devansam, sa fie pentru 18, pentru ca pe
25 voi fi in deplasare si ar fi foarte pacat ca sa nu fiu eu prezenta, daca se
poate.
Si, de asemenea, as ruga inca doua lucruri.
Sa includem pe ordinea de zi proiectul de Hotarire nr.1110 din 30 martie 2006
privind denuntarea Acordului de constituire a Comunitatii Statelor
Independente, adica CSI, si proiectul de Hotarire nr.442 din 8 februarie 2006
privind condamnarea crimelor regimurilor totalitare.
De asemenea, avem aici ca se adauga
proiectul de Lege nr.3439 pentru modificarea si completarea Legii din 8
decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Daca
este posibil, iarasi sa-l fixam, cind veti stabili ordinea de zi la Birou
pentru data de 18.
Acum vreau sa va adresez rugamintea ca
aceste schimbari de locuri sa le acceptati intr-un fel, poate, pentru
compensarea tinerii unei perioade mai indelunge a proiectelor de lege in
sertare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, voi supune votului aceste propuneri.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Un an si aproape jumatate in urma
Parlamentul a aprobat programul “Satul moldovenesc”. Atunci se vorbea foarte
mult despre aceste lucruri. Bine, era campania electorala, era si normal ca se
vorbea despre acest lucru. Dupa un an de zile, ultimele intilniri din raioanele
Republicii Moldova demonstreaza ca problemele sint mult mai acute decit un an
si jumatate in urma in unele domenii. Pornind de la acest motiv, eu as ruga
Guvernul sa prezinte in scris o informatie despre rezultatul implementarii
intr-acest an si jumatate a programului “Satul moldovenesc”.
Si al doilea moment. Aproape acum un an,
aici, in Parlament, opozitia si-a expus o opinie separata, sa spunem asa,
asupra programului cu o denumire foarte frumoasa “Orasul Vinului”. Dupa un an
de zile, din informatiile de care dispun eu, putem sa constatam ca lucrurile
s-au cam blocat si nu sint legate de exportul de vinuri din Republica Moldova.
De aceea, as ruga, in legatura cu aniversarea care se apropie de un an de zile,
sa fie prezentata o informatie, tot in scris, si despre situatia cu proiectul
“Orasul Vinului”.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Eu va reintorc la ordinea de zi. Noi inca
nu sintem pe dimensiunea orii intrebarilor si interpelarilor.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordine publica tocmai propune pachetul de legi ce tine de vizele,
adica legile ce tin intrarea si iesirea in/din tara sa fie adoptate pe data de
25. Nu mai devreme, fiindca noi avem foarte multe intrebari acolo.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea sa dau o replica, daca imi
permiteti, doamnei Pavlicenco, fiindca a facut o referinta la un proiect
privind denuntarea crearii CSI, un proiect care nu a fost examinat in comisie,
adica nu a trecut procedurile interne si, de aceea, daca imi permiteti, as vrea
ca sa solicit timp pentru ca proiectul respectiv, initial, sa fie examinat in
comisie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Stati,
Vreau sa va spun ca in cazul acesta, pur si
simplu, dumneavoastra nu respectati Regulamentul. A trebuit sa includeti pe
ordinea de zi a comisiei, in termenul prevazut, ca parcurgerea proiectului de
lege sa se inscrie in 35 de zile. Aceasta in primul rind.
In al doilea rind, privind vizele de
intrare si iesire. Ar fi foarte bine ca declaratia, din prima zi a
Parlamentului, privind parteneriatul pentru integrarea europeana, sa fie asa
cum am spus si in cadrul Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica, la care am fost invitata, o platforma pe care noi sincer o
impartasim si vrem s-o implementam.
Si, va rog, in privinta anularii vizelor
pentru cetatenii UE, SUA, Japonia si Canada, eu ma bucur ca Guvernul, in sfirsit,
a facut acest proiect de lege, dar ma bucur si pentru faptul ca a reactionat
astfel la proiectul meu de lege, desi putea sa-l faca si fara ca sa fie
stimulat de mine.
Deci, in acest caz, nu este bine ca sa
puneti exact atunci, cind eu nu sint in Republica Moldova. Eu interpretez si
acest lucru drept o nereceptivitate din partea voastra, a comunistilor, fata de
intentiile sincere de unificare a eforturilor pentru integrarea europeana in
Republica Moldova si personal fata de mine, pentru ca va critic foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Presedinte,
Doamna Pavlicenco totdeauna exagereaza.
Primul proiect a fost inaintat de deputatul, daca vreti numaidecit, comunist,
domnul Petru Gozun. Si mai apoi a urmat si celalalt.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati propune, pentru ordinea de zi, includerea proiectului de Hotarire a
Parlamentului nr.1443 cu privire la modificarea componentei comisiei
permanente.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Dumneavoastra permanent ne chemati la
respectarea Regulamentului Parlamentului. Eu vreau sa va aduc la cunostinta ca
din 24 noiembrie 2005 este inregistrata o initiativa legislativa cu nr.3961,
care se refera la scutirea de taxa pe valoare adaugata a utilajului si pina
acum nu a fost propusa pentru examinare in Parlament.
Noi avem un sir de articole in Regulamentul
Parlamentului care stipuleaza mecanismul si termenele de examinare a
initiativelor legislative. De aceea, v-as ruga foarte mult ca in urmatoarele
doua saptamini sa introducem, sa includem in ordinea de zi initiativa nr.3961.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Stimati colegi,
Avem cu dumneavoastra propunerile examinate
si inaintate de catre Biroul permanent. Suplimentar, cele evocate astazi le voi
supune la fel votului. Deci, propunerea pentru proiectul de Lege nr.1110, cele
doua propuneri evocate de doamna Vitalia Pavlicenco.
Cine este pentru includerea acestui proiect
de lege pe ordinea de zi pentru programul urmatoarelor doua saptamini, rog sa
voteze. Trista situatie, corect? Deci, eu rog, pentru stenograma, sa fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
21 de voturi. Propunerea nu intruneste
conditiile de acceptare.
A doua propunere,
cu referinta la proiectul de Lege nr.442. Cine este pentru sustinerea acestei
propuneri, rog sa voteze. Pai, numiti-o dumneavoastra, eu nu am in fata textul.
Va rog, dar succint, denumirea si-i tot.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Este vorba, in cazul de fata, despre
condamnarea crimelor regimurilor totalitare. Vreau sa va spun ca dincolo de
Regulament exista si un fair play, adica nu puteti sa nu va conformati unor
prevederi ale Regulamentului numai de aceea ca sinteti mai mult de 50. Ar
trebui sa fiti corecti, sa manifestati fair play politic, si, in felul acesta,
sa puteti pretinde si de la altii acelasi fair play.
Daca e vorba sa respectam termenele –
examinati, nu vreti – respingeti proiectele de legi, dar nu le respingeti pe
furis, prin neincluderea lor pe ordinea de zi si prin nerespectarea termenelor
de examinare a acestora din partea opozitiei.
Domnul Marian Lupu:
Da. Deci, supun votului. Cine este pentru
acceptarea acestei propuneri pe ordinea de zi in programul urmatoarelor doua
saptamini, ma refer la proiectul de Lege nr.442, rog sa voteze. La fel, rog sa
fie anuntate rezultatele pentru stenograma.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 4.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
- 17. 22 de voturi. Situatie similara.
Urmatoarea, propunerea domnului Turcan
privind proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.1443, da, pentru modificarea
componentei unei comisii permanente.
Deci, cine este pentru includerea acestuia
in programul de activitate a plenului Parlamentului, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Si ultima propunere. Proiectul nr.3961,
propunere inaintata de domnul Oleinic.
Domnule Oleinic,
Sintem in procedura de vot. Eu supun
votului. Dumneavoastra ati specificat foarte bine care este tema. Deci,
dumneavoastra ati anuntat, eu va rog frumos.
Stimati colegi,
Modul in care voi anunta, pina la urma
urmei, ma priveste. Deci, eu supun votului propunerea, intr-un mod foarte
corect. Cine este pentru aprobarea includerii in ordinea de zi pentru
urmatoarele doua saptamini a proiectului nr.3961, rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele pentru stenograma.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
26 de voturi. Situatie similara.
Stimati colegi,
Acum, pentru subiectul care se refera la
includerea pe zilele concrete ale diferitelor proiecte de legi.
De fapt, eu voi tine cont de propunerile,
solicitarile care vor fi si in modul in care, si la momentul in care in timpul
cel mai apropiat subiectele vor fi distribuite pentru sedintele plenare, de
aceste lucruri se va tine cont.
Va multumesc.
La fel, Biroul permanent intervine cu
propunerea catre plenul Parlamentului privind programul de desfasurare a
sedintelor in plen ale Parlamentului pentru urmatoarele doua saptamini, pentru
a pastra acelasi regim de munca aplicat anterior, respectiv in zilele de joi
ale urmatoarelor doua saptamini. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri
a Biroului permanent, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Deci, sintem, domnule Esanu, domnul Stratan
este.
Stimati colegi,
Din momentul in care domnul
viceprim-ministru este prezent in sala, revenim la subiectul Raportului privind
bilantul unui an de implementare a Planului de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana” si il invit la tribuna centrala pe domnul Stratan,
viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe si integrarii europene.
Domnul Andrei Stratan – viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe si
integrarii europene
Stimati membri ai Parlamentului,
Stimate domnule Presedinte,
Am o deosebita placere sa prezint in fata
dumneavoastra, la invitatia Presedintelui Parlamentului, rezultatele
implementarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
In acelasi context al evaluarii nivelului
de realizare a Planului de actiuni si al stabilirii sarcinilor pentru anul
2006, au fost convocate o serie de sedinte, inclusiv ale Comisiei nationale
pentru integrare europeana, prezidata de Prim-ministrul Republicii Moldova.
Dupa examinarea rapoartelor ministerului si
celor 4 ministere coordonatoare, Comisia nationala pentru integrare europeana a
dat o apreciere pozitiva primului an de implementare a Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
Nu pot sa nu remarc ca atit in procesul de
negociere, cit si de implementare a Planului de actiuni, i-au fost acordate o
importanta si o sustinere foarte mare din partea tuturor institutiilor
statului, a Presedintelui Republicii Moldova, Parlamentului si domnului
Prim-ministru.
Audierile in Comisia parlamentara pentru
politica externa si integrare europeana a principalelor ministere antrenate in
realizarea planului de actiuni au constituit nu doar o exercitare a rolului
Parlamentului de control si monitorizare a activitatii Guvernului, ci si o
manifestare a dorintei de a contribui la implementarea cit mai eficienta a
acestui document.
Indeplinirea Planului de actiuni este parte
a eforturilor depuse de autoritati pentru satisfacerea criteriilor de la
Copenhaga, esentiale pentru aderarea la Uniunea Europeana si anume:
existenta unor institutii stabile, garanti
ai democratiei, suprematiei legii, drepturilor omului si protectiei
minoritatilor nationale;
existenta unei economii de piata
functionale, capabile sa faca fata presiunilor competitive si fortelor de piata
din cadrul Uniunii Europene;
capacitatea de adoptare integrala a
acquisului comunitar, aderarea la obiectivele politice, economice si monetare
ale Uniunii Europene.
Deoarece planul de actiuni se refera la
majoritatea sectoarelor activitatii social-economice a statului, la
implementarea lui participa majoritatea ministerelor si autoritatilor
administrative.
In scopul sporirii eficientei indeplinirii
prevederilor sale, Planul de actiuni a fost difuzat in 4 mari blocuri,
repartizate la 4 comisii interministeriale. Activitatea fiecarei comisii este
coordonata de un minister coordonator.
Ministerul Justitiei – pentru problemele de
drept si securitate.
Ministerul Economiei si Comertului – pentru
problemele social-economice.
Ministerul Transporturilor – pentru
problemele de infrastructura.
Si Ministerul Educatiei, Tineretului si
Sportului – pentru aspectele cultural-umanitare.
Asadar, realizarea Planului de actiuni
inseamna, de fapt, o interactiune si o cooperare coordonata a tuturor
ministerelor relevante, sprijinita de Presedintie si Parlament. Implementarea
sa este rezultatul muncii fiecarui minister in acel sector de activitate care-i
revine, dar si un efort comun al tuturor structurilor statului, deoarece Planul
de actiuni ne vizeaza pe fiecare dintre noi. De fiecare dintre institutiile
statului depinde cit de mult si de repede vom putea sa aducem beneficiile pe
care le ofera planul mai aproape de cetatenii nostri, asigurindu-le un nivel de
trai mai inalt.
In acest context, vreau sa apreciez
adoptarea de catre Parlament a programului legislativ pentru anii 2005-2009, a
carui realizare va permite crearea in toate domeniile activitatii
social-economice a bazei normative si de reglementare, absolut necesare pentru
dezvoltarea sectoarelor economiei competitive pe piata europeana.
Luna trecuta, Ministerul Afacerilor Externe
si Integrarii Europene a transmis spre avizare proiectul de Lege pentru
adoptarea conceptiei armonizarii legislatiei nationale la acquisul comunitar,
care va completa mecanismul de implementare a Planului de actiuni cu un
instrument important pentru dezvoltarea legislatiei noastre in conformitate cu
standardele Uniunii Europene.
Foarte pe scurt, inainte de a ma referi
nemijlocit la rezultatele implementarii planului, voi mentiona ca functionarea
mecanismului de coordonare si implementare a Planului de actiuni a presupus
comunicare si contacte permanente intre ministere si alte autoritati
administrative, sedinte programate si ad-hoc, crearea grupurilor de lucru, elaborarea
planurilor, consultari cu Presedintia si Parlamentul, precum si cu expertii
europeni.
Nu in ultimul rind remarc cooperarea cu
societatea civila in procesul de implementare a Planului de actiuni, la
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene fiind organizate deja
citeva sedinte la subiectul utilizarii potentialului societatii civile in
elaborarea programului national de implementare a Planului de actiuni si a
rapoartelor de evaluare.
A fost stabilita o colaborare fructuoasa cu
Institutul de Politici Publice, nu numai privind promovarea politicii de
integrare europeana a Republicii Moldova, dar si instruirea functionarilor
publici in domeniul afacerilor europene.
Evenimentul cel mai important in acest sens
il constituie organizarea la
26 aprilie curent de catre Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene
si Fundatia “Eurasia” a Conferintei Nationale “Consolidarea dialogului dintre
Guvern si societatea civila” in contextul implementarii coordonate a Planului
de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, SCERS si a programului
“Provocarile mileniului”, care a reunit reprezentantii Guvernului, societatii
civile, misiunilor diplomatice si a organizatiilor internationale acreditate in
Republica Moldova, donatorilor nationali si internationali.
In rezultatul discutiilor, care s-au axat
pe abordarea problemelor de identificare a noii oportunitati pentru extinderea
colaborarii pe linia Guvern – societate civila, au fost adoptate o serie de
concluzii care vor ghida activitatea grupului de lucru mixt ce va munci asupra
elaborarii mecanismului de cooperare dintre Executiv si societatea civila.
Stimati deputati,
Luind in considerare ca Planul de actiuni
include o componenta politica importanta, permiteti-mi sa-i acord intiietate in
expunerea mea privind implementarea acestui document politic, deosebit de
important pentru Republica Moldova.
Semnarea Planului de actiuni a deschis
calea pentru o serie de decizii importante ale Uniunii Europene care au
contribuit, fara nici o indoiala, la aprofundarea dialogului politic dintre
Moldova si Uniunea Europeana, desemnarea reprezentantului special al Uniunii
Europene responsabil de dialogul politic si reglementarea problemei
transnistrene.
Acordarea Republicii Moldova a dreptului de
a se asocia la unele aspecte ale politicii externe a Uniunii Europene prin
alinierea la declaratiile si pozitiile comune ale UE privind evenimentele de pe
scena internationala.
Deschiderea delegatiei Comisiei Europene la
Chisinau, care asigura o implicare mai directa a Uniunii Europene in procesul
de implementare a Planului de actiuni.
Desfasurarea misiunii Uniunii Europene de
asistenta la frontiera dintre Republica Moldova si Ucraina, ceea ce contribuie
nu doar la impulsionarea reglementarii problemei transnistrene, dar si la
implementarea standardelor europene de administrare a frontierei.
Conectarea Uniunii Europene, de rind cu
Statele Unite ale Americii, in calitate de observatori la formatul de negocieri
privind problema transnistreana.
Vizita in Republica Moldova a grupului
COEST al Uniunii Europene, grup de lucru pentru Europa de Est si Asia Centrala
in luna noiembrie anul 2005.
Dezvoltarea contactelor personale ale
conducerii tarii cu inaltii oficiali ai Comisiei Europene, Consiliului Uniunii
Europene, statelor membre ale Uniunii Europene este un alt indice important al
nivelului dialogului politic dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana.
Moldova este plasata destul de inalt pe agenda Uniunii Europene si continue sa
fie o prioritate a Comisiei europene si a Consiliului Uniunii Europene.
O dimensiune nu mai putin importanta a
cooperarii politicii cu Uniunea Europeana o reprezinta si consolidarea
relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene in vederea asigurarii
sprijinului acestora pentru obiectivul integrarii europene al Republicii
Moldova si valorificarea experientei de ajustare la standardele Uniunii
Europene.
Sustinerea acordata de partenerii nostri
europeni obiectivului de integrare europeana a Republicii Moldova se
materializeaza prin asistenta pe care ne-o acorda in implementarea Planului de
actiuni.
Un rol deosebit in implicarea statelor
membre ale Uniunii Europene in indeplinirea prevederilor planului revine
misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, datorita eforturilor carora,
prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, o
serie de ministere beneficiaza de asistenta.
Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare coopereaza cu partenerii polonezi, Serviciul Vamal – cu cei
lituanieni, Serviciul de Graniceri sint beneficiari ai asistentei acordate de
Letonia, la fel ca si Ministerul Justitiei. Moldova este o prioritate a
programelor de dezvoltare a cooperarii statelor membre ale Uniunii Europene din
Europa Centrala si de Est.
In acelasi context, mentionez evolutiile pozitive
in implementarea prevederilor Planului de actiuni, care se refera la cooperarea
pentru solutionarea problemei transnistrene. Problema transnistreana este
constanta pe agenda discutiilor interne din Uniunea Europeana, a dialogului
Uniunea Europeana cu Rusia, inclusiv privind retragerea trupelor si munitiilor
ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, cu Ucraina si cu Statele Unite ale
Americii.
Activitatea misiunii de asistenta la
frontiera dintre Republica Moldova si Ucraina este unul dintre succesele
realizarii acestui capitol, la fel ca si consolidarea dialogului bilateral
Moldova – Ucraina privind problematica de frontiera la care contribuie
considerabil Uniunea Europeana.
Rezultatele obtinute in implementarea
Planului de actiuni, au fost reflectate in rapoartele semestrial si trimestrial
si cel vizind prioritatile pentru perioada februarie 2005 – martie 2006,
transmisa Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene, precum si
Parlamentului tarii noastre.
Elaborarea acestor rapoarte s-a bazat pe
experienta statelor care au aderat recent la Uniunea Europeana, precum si pe
recomandarile expertilor europeni, inclusiv privind criteriile de prezentare a
rapoartelor. Astfel, au fost elaborate raportul privind implementarea Planului
de actiuni in anul 2005 si raportul pentru primul trimestru al anului 2006.
In cele ce urmeaza, voi face o succinta
evaluare, sintetizind informatia prezentata la ultima sedinta a Comisiei
nationale pentru integrare europeana, dedicata anume examinarii evolutiei indeplinirii
prevederilor Planului de actiuni de cele 4 ministere coordonatoare.
Domeniile democratiei si suprematiei legii,
drepturile si libertatile fundamentale ale omului. In rezultatul eforturilor
depuse de ministerele vizate de aceste domenii, au fost obtinute rezultate
pozitive in consolidarea stabilitatii si eficacitatii institutiilor care
garanteaza democratia si suprematia legii. Se implementeaza recomandarile OSCE,
BIDO, emise dupa alegerile parlamentare din martie 2005, prin modificari aduse
Codului electoral.
Continue revizuirea legislatiei existente
in scopul asigurarii independentei si impartialitatii sistemului judecatoresc
si sint intreprinse actiuni pentru asigurarea instruirii initiale si continue a
judecatorilor, procurorilor si altor categorii de persoane care contribuie la
infaptuirea justitiei.
Progresul in domeniul prevenirii si
combaterii coruptiei in tara, precum si a implementarii eficiente a strategiei
nationale anticoruptie, este demonstrat de rezultatele sondajului “Transparensy
International Moldova” privind indicele de percepere a coruptiei in tara,
potrivit caruia, in anul 2005, Republica Moldova s-a clasat pe locul 95 din
cele 159 de tari incluse in clasament, indicele constituind 2,9.
Pentru comparatie, in anul 2004, la acest
capitol, Moldova s-a plasat pe locul 117, indicele alcatuind 2,3. In vederea
ameliorarii conditiilor de detentie preventiva, o importanta majora o are si
asigurarea implementarii prevederilor conceptiei reformarii sistemului
penitenciar in perioada anilor 2004–2013, ale carei prevederi vizeaza
imbunatatirea situatiei din sistemul respectiv.
A continuat perfectionarea bazei juridice
si a mecanismelor relevante in domeniul respectarii drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului, inclusiv prin aderarea la Protocolul optional al
Conventiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de
femei, adoptarea Legii cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si
barbati, adoptarea in prima lectura a proiectului Legii cultelor.
In ceea ce priveste aderarea la conventiile
de baza ale Organizatiei Natiunilor Unite si la protocoalele optionale incluse
in Planul de actiuni, mentionam initierea si derularea procedurilor interne
pentru majoritatea acestora.
Domeniul reformei si dezvoltarilor
social-economice din Planul de actiuni.
In rezultatele politicilor promovate de
stat in sfera economica in anul 2005,
s-a inregistrat o imbunatatite a indicatorilor dezvoltarilor economice,
accelerarea cresterii economice, scaderea ratei inflatiei a datoriei externe,
diminuarea ratei somajului.
Un alt succes important il constituie
reluarea relatiilor de cooperare Fondul Monetar International. In perioada
ultimei emisiuni a FMI-ului din februarie a fost semnat proiectul de memorandum
de politici economice si financiare intre Republica Moldova si Fondul Monetar
International, care urmeaza a fi discutat si, probabil, aprobat in cadrul
Consiliului bordului de directori al Fondului Monetar International, lucru care
a si avut loc deja in luna mai curent.
Se realizeaza reforma regulatorie a
activitatii antreprenoriale de la
1 ianuarie 2006, republica noastra beneficiaza de preferintele comerciale
existente sau incluse in Programul “GSP Plus” in comert cu Uniunea Europeana.
“GSP Plus” este o imbinare considerabila a regimului comercial cu Uniunea
Europeana si posibilitatile care astazi le are Republica Moldova, reiesind din
acordurile semnate cu tarile din Europa de Sud-Est.
Cu toate acestea, Republica Moldova spera
pe un regim mai avantajos, bazat pe preferintele comerciale autonome, a caror
obtinere a fost conditionata de reformarea sistemului institutional in domeniul
certificarii originii marfurilor exportate si consolidarii administrarii
vamale. In acelasi context, Ministerul Economiei si Comertului elaboreaza in
prezent lista pozitiva consolidata cu produse pentru care Republica Moldova va
solicita preferintele comerciale autonome.
In lunile urmatoare, la Chisinau va sosi o
misiune a Comisiei Europene, care va evalua rezultatele obtinute de Moldova in
indeplinirea exigentilor Uniunii Europene pentru acest acord si va veni cu noi
recomandari. In conditiile in care Republica Moldova va intreprinde toate
actiunile necesare in acest sens, atunci, catre urmatorul Consiliu de cooperare
de la inceputul anului 2007, ar putea fi posibila semnarea acordului privind
preferintele comerciale autonome.
Totodata, mentionez in acest context ca
Comisia Europeana planifica acordarea unei asistente macrofinanciare Republicii
Moldova in volum de
10 – 15 milioane euro in scopul acoperirii deficitului bugetar, aparut in urma
cresterii pretului la gazul natural pentru urmatorii 2 ani.
Domeniul justitiei si afacerilor interne
din Planul de actiuni.
In domeniul migratiei mentionam crearea
sistemului national-informational si a sistemului de schimb a formatiei cu
structurile de stat relevante in scopul monitorizarii fluxului de migranti.
Activitatea misiunii Uniunii Europene de
asistenta la frontiera dintre Moldova si Ucraina, lansata la 1 decembrie
curent, constituie unul dintre rezultatele importante ale primei perioade de
implementare a Planului de actiuni, care va avea un impact deosebit asupra
consolidarii controlului si managementului frontierei in conformitate cu
standardele si rigoriile europene.
Cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite in
Republica Moldova a fost creat Centrul pentru combaterea traficului de fiinte
umane, a fost adoptata Legea privind prevenirea si combaterea traficului de
fiinte umane in conformitate cu recomandarile expertilor Consiliului Europei si
OSCE, precum si a fost ratificata Conventia Consiliului Europei cu privire la
lupta impotriva traficului de fiinte umane.
Republica Moldova este inclusa in 6
proiecte prezentate pentru concursul de proiectare privind programele
respective in domeniul migratiei si azilului si va beneficia de programe de
protectie regionala, care vizeaza politicile in domeniul refugiatilor. Comisia
Europeana intentioneaza sa lanseze proiectul-pilot din cadrul acestui program
anume in Republica Moldova.
Un eveniment deosebit de important in
contextul eforturilor depuse de autoritati pentru consolidarea pozitiei
Moldovei in Europa de Sud-Est si respectiva negociere cu Uniunea Europeana de
pe pozitia unui stat sud-est european, a fost semnarea la 4 mai curent la Atena
de catre Republica Moldova a Conventiei de cooperare politieneasca pentru
Europa de Sud-Est.
In rezultatul demersurilor diplomatice in
Republica Moldova, Comisia Europeana si-a manifestat disponibilitatea de a
initia in prima jumatate a anului 2006 dialogul in vederea facilitarii
regimului de viza. In vederea asigurarii pregatirii adecvate a Republicii
Moldova pentru discutiile privind regimul de vize cu Uniunea Europeana, la
initiativa Ministerului de Externe, a fost creat un grup de lucru
interministerial, care a elaborat un plan de masuri interne pentru asigurarea
conditiilor necesare in vederea avansarii in dialogul cu Uniunea Europeana
privind facilitarea regimului de viza, printre care semnarea acordurilor de
readmisie cu principalele state de origine a migratiei ilegale, securizarea
documentelor de calatorie, imbunatatirea managementului frontierei, adoptarea
legislatiei interne ce reglementeaza regimul strainilor, administrarea
fluxurilor migrationale in Republica Moldova.
Domeniul transportului, energiei,
telecomunicatiilor si mediului.
Impreuna cu sectoarele educatiei si
culturii, aceste domenii ale Planului de actiuni au fost discutate recent in
cadrul subcomitetului de cooperare “Republica Moldova – Uniunea Europeana”,
desfasurat la Bruxelles, in cadrul caruia expertii europeni au dat o apreciere
generala pozitiva a rezultatelor obtinute de Moldova la prima etapa de
implementare a Planului de actiuni.
In contextul actiunilor intreprinse pentru
conectarea Republicii Moldova la retelele de transport europene, mentionam semnarea
Sumitului procesului de cooperare in Europa de Sud-Est de la Tesalonic din 4
mai curent a acordului statelor Sud-Est Europene privind stabilirea retelelor
inalt performante in domeniul transportului feroviar, in care a fost inclusa si
Republica Moldova.
In vederea simplificarii modificarii
acordurilor bilaterale aeronautice cu statele membre ale Uniunii Europene, la
11 aprilie, in cadrul reuniunii a VIII-a a Consiliului de Cooperare “Republica
Moldova – Uniunea Europeana”, a fost semnat acordul orizontal dintre Moldova si
Comunitatea Europeana privind unele aspecte ale serviciilor aeriene.
Desi Planul de actiuni nu prevede
implicarea directa a Uniunii Europene in reforma sectorului energetic al
Republicii Moldova, demersurile diplomatice ale Republicii Moldova,
intensificate in contextul crizei livrarilor de gaze naturale in tara noastra,
au determinat initierea cu Uniunea Europeana a dialogului la subiectul
asigurarii securitatii energetice a statului. In cadrul acestui dialog au avut
loc un sir de vizite ale expertilor Uniunii Europene in domeniul energetic
pentru a evalua situatia in domeniu, in rezultatul carora s-a convenit ca
sectorul energetic va constitui o prioritate a dialogului dintre Republica
Moldova si Uniunea Europeana.
In rezultatul demersurilor autoritatilor
moldovenesti, Comisia Europeana este dispusa sa acorde asistenta Moldovei prin
lansarea a doua proiecte in domeniul energetic. Primul dintre ele se refera la
evaluarea situatiei curente in domeniul livrarii energiei electrice si la
identificarea necesitatilor pentru acordarea asistentei tehnice, in special
pentru consolidarea conexiunilor electrice cu tarile vecine si la asigurarea
integrarii energetice regionale de lunga durata, bazata pe racordarea la
principiile Uniunii Europene in sectorul electrificarii tarii.
In cel de-al doilea proiect, autoritatilor
moldovenesti vor fi oferite consultatii si expertize relevante privind formarea
preturilor la gazele naturale.
Subiectul dezvoltarii dialogului dintre
Moldova si Uniunea Europeana a fost abordat in cadrul reuniunii subcomitetului
de cooperare din 4 mai curent la Bruxelles, fiind convenite urmatoarele
aranjamente pentru perioada urmatoare. Uniunea Europeana este disponibila sa
acorde asistenta Moldovei in actualizarea strategiei energetice si in
elaborarea ulterioara a unei foi de parcurs de colaborare in domeniul energetic
dintre Moldova si Uniunea Europeana, in care ar fi mentionata si asistenta pe
care Uniunea Europeana ar putea sa o acorde Moldovei in implementarea
strategiei energetice.
Comisia Europeana este dispusa sa
conlucreze cu alti potentiali donatori internationali, inclusiv cu BARD pentru
constructia interconexiunilor electrice cu tarile vecine. De asemenea, Uniunea
Europeana va oferi asistenta pentru stabilirea unor contacte intre autoritatile
moldovenesti cu grupul de donatori din cadrul Proiectului “NABUCO” al conductei
de gaze care va traversa inclusiv si Republica Moldova.
Se racordeaza cadrul national legal de
reglementare la cel al Uniunii Europene in domeniul societatii informationale
prin elaborarea si aprobarea unui sir de regulamente interne. In scopul
elaborarii proiectului Planului de actiuni privind convergenta cu legislatia
Uniunii Europene in domeniul mediului, au fost create grupuri de lucru, care,
prin prezenta, examineaza directivele Uniunii Europene si documentele
regulatorii in conformitate cu acquisul comunitar si pregatesc planurile
respective in urmatoarele sectoare: legislatia orizontala, calitatea aerului,
managementul deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, controlul poluarii
industriale si managementul riscului, substantele chimice si organismele
modificate genetic.
Domeniul contacte interumane, care este
inclus in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
In contextul integrarii in spatiul european
de cercetare si in baza prioritatii social-economice ale Republicii Moldova, au
fost adoptate de catre Parlamentul tarii noastre directiile strategice ale
activitatii din sfera stiintei si inovarii pentru anii 2006–2010. In scopul
facilitarii cooperarii cu tarile membre ale Uniunii Europene, au fost semnate
doua conventii privind proiecte comune de cercetare si burse pentru doctoranzi,
inclusiv si alte acorduri privind cooperarea in domeniul transferului
tehnologic.
In vederea implementarii unor reforme de
durata si ajustarii sistemului educational-national al standardelor europene, a
fost elaborat programul de modernizare a sistemului educational din Republica
Moldova pentru anii
2005 – 2009. S-a intensificat participarea Republicii Moldova la proiectele
“Tempus – 3”, “Erasmus”, “Mundus”, la care Republica Moldova participa astazi.
Se implementeaza Programul national pentru introducerea tehnologiilor
informationale in educatie, in special in implementarea Programului prezidential
“SALT”.
Stimati deputati,
Toate aceste activitati se transpun in
beneficii concrete pentru cetateanul de rind, beneficii care devin tot mai
vizibile pe masura avansarii implementarii Planului de actiuni. Astfel, legile
ce tin de reforma sistemului judiciar, modificate sau adoptate recent, precum
si cele planificate sa urmeze, vor contribui la cresterea eficientei sistemului
judecatoresc, inclusiv prin executarea deciziilor si imbunatatirea accesului
cetatenilor la justitie. De exemplu, urmeaza a fi adoptat proiectul de Lege
privind asistenta juridica garantata de stat, care va reglementa principiile si
modul de acordare a asistentei juridice garantate de stat, inclusiv persoanelor
social-vulnerabile.
Realizarea prevederilor referitoare la
initierea dialogului privind facilitarea regimului de vize al Planului de
actiuni ofera cetatenilor nostri perspectiva beneficierii de unele facilitati
la obtinerea vizelor de calatorie in spatiul Uniunii Europene.
De asemenea, producatorii nostri vor putea
sa beneficieze de noi posibilitati de exportare pe piata Uniunii Europene in
anul 2007, cind este planificata finalizarea discutiilor cu Uniunea Europeana
privind obtinerea preferintelor comerciale autonome, in contextul in care
exportul produselor agricole, in special al acelor de origine animaliera si
vinicole, reprezinta unul dintre sectoarele sensibile pentru Republica Moldova.
In particular, in rezultatul ultimelor
evolutii, vizita de evaluare a expertilor Comisiei Europene de pe data de 23 –
24 mai va avea loc cind eventualitatea exportului acestui tip de produse pe
piata Uniunii Europene are o semnificatie deosebita. In prezent, institutiile
vizate au initiat actiunile necesare in vederea implementarii recomandarilor
expertilor Uniunii Europene si eliminarii eficientelor identificate de acestia.
In rezultatul demersurilor intreprinse de
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene in ceea ce priveste
implicarea partenerilor europeni in identificarea unor solutii pentru situatia
creata de restrictie la importul vinurilor moldovenesti, se lucreaza in prezent
asupra realizarii propunerii copresedintiei Comitetului de cooperare
parlamentara “Republica Moldova–Uniunea Europeana” de a organiza o expozitie
promotionala cu degustarea vinurilor si divinurilor moldovenesti in perioada
sedintelor plenare ale Parlamentului European din 31 mai – 1 iunie 2006 la
Bruxelles. Se presupune ca la actiunea data vor fi invitati deputati ai
Parlamentului European din principalele grupuri politice si comitete
permanente, precum si functionari ai tuturor institutiilor europene.
De asemenea, Comisia Europeana examineaza
in prezent posibilitatea includerii vinurilor moldovenesti in lista produselor
pentru care Republicii Moldova ii vor fi oferite preferintele comerciale.
Accesul Moldovei la creditele Bancii
Europene de Investitii, prevazut de Planul de actiuni vor oferi oportunitati
aditionale pentru modernizarea infrastructurii de transport a tarii noastre.
Accesul la programele interne ale Uniunii
Europene din domeniul cercetarii stiintifice, a educatiei, a tineretului
faciliteaza accesul savantilor nostri la proiectele de cercetare stiintifica
moderna, afirmarea lor in cercurile academice europene si internationale,
promovarea realizarilor cercetarilor noastre. Apar noi posibilitati de
implementare a descoperirilor stiintifice in practica, inclusiv in economie si
industrie nationala. Participind la programele Uniunii Europene, profesorii si
tinerii din Republica Moldova au posibilitate sa-si perfectioneze cunostintele,
sa cistige proiecte pentru implementarea lor in Republica Moldova.
Comisia Europeana si-a exprimat in cadrul
Consiliului de cooperare din
11 aprilie curent aprecierea generala a rezultatelor obtinute in implementarea
Planului de actiuni, reconfirmindu-si cu fermitate angajamentul de a lucra in
comun cu Republica Moldova pentru realizarea obiectivelor acestui document
politic bilateral intre Republica Moldova si Uniunea Europeana.
De asemenea, Uniunea Europeana a remarcat
progresele in contextul reformei judiciare si reformei economice. Dar,
totodata, a atras atentia asupra necesitatii dublarii eforturilor depuse, in
special privind asigurarea independentei si impartialitatii justitiei,
respectarii drepturilor omului, in special a libertatii de exprimare, imbunatatirea
conditiilor de detentie preventiva, renuntarea la suprareglementarile in
domeniile energetic, bancar si mass-media.
In unele domenii, inclusiv justitia,
stabilitatea institutiilor democratice in comparatie cu perioadele precedente,
schimbarile produse pot fi calificate, intr-adevar, drept foarte importante. La
fel de adevarat este insa ca ele trebuie continuate.
Orice realizare a reformei judiciare vizind
o justitie independenta impartiala si eficienta si asigurarea respectarii
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv conditiile de
detentie si crearea unui mediu de afaceri favorabil investitiilor, sint domenii
complexe si interrelationale. Anul 2006 este anul cel mai dificil, dar si anul
cel mai crucial pentru succesul implementarii Planului de actiuni “Republica
Moldova – Uniunea Europeana”, si, respectiv, al ambitiilor noastre de a schimba
statutul relatiilor noastre cu Uniunea Europeana.
Prioritatile implementarii Planului de
Actiuni in anul 2006 sint: continuarea reformei judiciare, intensificarea in
continuare a actiunilor de prevenire si combatere a coruptiei, reformarea
legislatiei in domeniul mass-media si audiovizualului in conformitate cu
recomandarile Consiliului Europei. Crearea Agentiei Nationale pentru protectia
concurentei si asigurarea unui climat investitutional favorabil, crearea unui
cadru legislativ ce corespunde cerintelor europene in domeniul standardizarii,
necesar pentru intrarea produselor si marfurilor din Republica Moldova pe
pietele Uniunii Europene, indeplinirea conditiilor necesare pentru facilitarea
regimului de viza in Uniunea Europeana, asigurarea securitatii energetice in
tara noastra.
Realizarea acestor prioritati va contribui
cu siguranta la o avansare considerabila spre indeplinirea integrala a prevederilor
Palanului de actiuni, a carui miza o constituie obtinerea unui nou statut in
relatiile “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
In cele din urma, dar nu in ultimul rind,
vreau sa mentionez, in contextul evaluarii, indeplinirii de catre Republica Moldova
a angajamentelor asumate in fata Uniunii Europene, doua evenimente
internationale foarte importante.
La 4 mai curent la Tesalonic, Republica
Moldova a fost acceptata in calitate de membru cu drepturi depline al
procesului de cooperare in Europa de Sud-Est, care consacra irevocabil statutul
de stat sud-est european al tarii noastre si ii deschide noi perspective de
avansare in dialogul sau cu Uniunea Europeana spre un statut nou al relatiilor
sale contractuale, stipulind clar perspectiva sa europeana dupa modelul oferit
de Uniunea Europeana statelor din aceasta regiune.
In aceeasi zi, la Vilnius, Republica
Moldova a participat la Summitul tarilor din spatiul Marii Baltice si Marii
Negre, in cadrul caruia partenerii sai europeni au exprimat sustinerea pentru
indeplinirea Planului de actiuni si, implicit, obiectivul de integrare
europeana a Republicii Moldova, confirmind astfel vocatia europeana a tarii
noastre.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In conditiile in care aveti intrebari
pentru a fi adresate domnului viceprim-ministru, va rog.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule viceprim-ministru Andrei Stratan,
Ma intereseaza prin ce va favorizeaza, in
onorarea obligatiilor dumneavoastra si obtinerea unor rezultate mai bune pentru
implementarea Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”,
faptul ca sinteti si vicepremier? Si spuneti-mi daca aceasta functie poate
suplimenta faptul regretabil ca nu exista un minister aparte in Republica Moldova,
al integrarii europene, asa cum a propus, la formarea Guvernului, “Alianta
«Moldova Noastra»”. Minister care sa coordoneze actiunile sectoriale pe
domenii, compartimente sau ministere pentru aplicarea planului si sa mentina
legaturi mai strinse cu structurile europene. Aceasta este prima intrebare.
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc.
Raspund la prima intrebare. Actualmente,
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene tine rolul de coordonare a
activitatii celorlalte ministere si autoritati ale puterii centrale
responsabile de implementarea Planului de actiuni. Si, evident, functia de
viceprim-ministru pe verticala imi da posibilitatea sa coordonez si sa dirijez
activitatea acestor institutii statale in domeniul corespunzator.
In ceea ce priveste necesitatea sau dorinta
de a crea un Minister al Integrarii Europene aparte, consideram ca el nu este
oportun, dat fiind faptul ca ministerul Afacerilor Externe si Integrarii
Europene, prin responsabilitatea sa de a promova politica statului spre integrarea
in Uniunea Europeana, inca o data ne confirma si noua ca politica externa a
statului nostru anume este vectorul aderarii tarii noastre la Uniunea
Europeana.
Mai mult decit atit, in unele state din
regiunea sud-est europeana, initial fiind create ministerele corespunzatoare de
integrare europeana, la recomandarea Comisiei Europene, au fost comasate cu
ministerele afacerilor externe din tarile date.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Va multumesc.
Am inteles pozitia dumneavoastra.
A doua intrebare se refera la aprecierea
data de grupul analitic de la ABED, care a efectuat un amplu si serios studiu
privind primul an de implementare a Planului de actiuni, in care
compartimentele sint evaluate pe scara de la minus doi la plus doi, unde media,
daca noi o calculam, este pe ansamblu de 0,3.
O stire din 5 mai noua ne spune ca, astfel,
Compania americana de asigurari a ONU si Compania engleza de consultanta
“Oxford Analitica”, specializata in analiza politica si economica, a plasat
Moldova in rindul tarilor cu un inalt risc politic si economic. De notat este
faptul ca in Europa numai Albania si Moldova reprezinta tari cu risc inalt.
Clasamentul este utilizat nu numai pentru a
se defini postul asigurarilor, dar si ca un instrument de decizie pentru
investitorii straini si companiile implicate in comertul international.
Avind in vedere acest lucru, daca e asa,
stiindu-se ca a trecut, practic, un an si jumatate din termenul afectat
realizarii planului, iar indeplinirea e de numai de 0,3, existind inca foarte
multe de facut, iar imaginea Republicii Moldova este putin cam proasta.
Domnule ministru,
Cum vedeti recuperarea insuccesului sau a
tergiversarilor intr-un an si jumatate cit a mai ramas din termenul de 3 ani?
Si care este, pe mine ma intereseaza in mod deosebit aceasta intrebare,
procentul, in opinia dumneavoastra, care tine in implementare de vointa
politica a gruparii dumneavoastra aflate la guvernare?
Multumesc.
Domnul Andrei Stratan:
Multumesc de intrebare.
Vointa politica este a conducerii actuale a
Republicii Moldova de a realiza prevederile Planului de actiuni si de a
indeplini angajamentele politice pe care le are Republica Moldova fata de
Uniunea Europeana si alti parteneri internationali.
Acest lucru s-a confirmat si prin
rezultatele care au fost obtinute de Republica Moldova pe parcursul anului
2005, deciziile care au fost luate in cadrul Parlamentului, actele legislative
care au fost aduse in concordanta cu standardele europene, precum si
activitatea reala a Guvernului si acele rezultate care sint astazi obtinute de
Republica Moldova si apreciate de reprezentantii Comisiei Europene, care au
avut posibilitate sa citeasca si sa ia act de cunostinta detaliat de raportul
anual si trimestrial care a fost prezentat de Republica Moldova institutiilor
europene.
Am mentionat ca anul 2006 este un an
deosebit de important si numai cu eforturi comune ale Legislativului si
Executivului, ale intregii societati civile vom izbuti sa realizam prevederile
acestui document, fiindca disponibilitatea totala a partenerilor nostri
europeni astazi o avem, lucru confirmat prin programe si sustinere politica
majora din partea tarilor membre ale Uniunii Europene.
Noi am citit cu o deosebita atentie nu
numai rezultatele mentionate in concluziile adeptului, dar si celelalte sondaje
si aprecieri care astazi sint in jurul problemei perspectivelor si realizarilor
Republicii Moldova in domeniul integrarii europene.
Mai mult decit atit, as dori sa mentionez
ca, dupa aceasta publicatie, la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii
Europene a fost convocata o sedinta cu reprezentantii societatii civile, cu
conducatorii institutiilor nonguvernamentale care sint responsabile de
problematica, inclusiv, a integrarii europene si am disputat subiectele care au
fost mentionate in acest raport.
Mai mult decit atit, au fost luate in
considerare multe din aceste recomandari in Programul de activitate al
Guvernului pentru anul 2006 in domeniul implementarii Planului de actiuni, fapt
pe care dumneavoastra puteti, sa-l preluati de pe site-ul Ministerului
Afacerilor Externe si Integrarii Europene.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc foarte mult, domnule Presedinte.
Domnule viceprim-ministru,
Ma bucur foarte mult ca, in sfirsit, ati
ajuns la aceste audieri. Putem comemora deja aniversarea unui an si trei luni
de cind asteptam.
Domnule Presedinte,
La cite intrebari am dreptul? Una, zice
domnul Rosca. Doua?
Domnul Marian Lupu:
Doua–trei intrebari.
Domnul Oleg Serebrian:
Nu va faceti nici o grija, distribui colegilor.
Bine, doua intrebari.
Va multumesc.
Prima mea intrebare.
Domnule ministru,
Din diferite surse, inclusiv din presa,
este recunoscut ca Uniunea Europeana, majoritatea statelor membre ale Uniunii
Europene, inclusiv Strasbourg, adica Consiliul Europei, sint ingrijorate de
ritmul reformelor in Republica Moldova.
In Europa exista o percepere clara ca, spre
sfirsitul anului 2007, Republica Moldova nu va fi in stare sa realizeze
prevederile Planului de actiuni in deplina masura. Cred ca nu puteti infirma
acest lucru.
Aceste ingrijorari, prin diverse surse, au
fost aduse, de altfel, la cunostinta conducerii Ministerului Afacerilor Externe
si Integrarii Europene, mentionindu-se, printre altele, faptul ca Uniunea
Europeana, de la bun inceput, propunea un termen de 5 ani pentru implementarea
Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Dumneavoastra ati
insistat asupra perioadei de 3 ani de implementare. E foarte bine. Adica, ati
incercat sa faceti acest lucru intr-un ritm mai rapid. Din pacate, vedem ca
aceasta nu se intimpla.
Ati putea dumneavoastra, domnule
viceprim-ministru, sa comentati aceste remarci? Si care sint concluziile
dumneavoastra referitor la ritmul reformelor, in general, si la aceste
aprecieri nu doar pozitive, dupa cum ati mentionat dumneavoastra, ale colegilor
nostri la Bruxelles?
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc, domnule deputat.
Conform pronosticului, executivul se
incadreaza astazi conform ritmurilor pe care noi le-am acumulat pe parcursul
anului 2005. Au fost realizate cu succes unele actiuni in toate domeniile care
sint reflectate astazi in Planul de actiuni. Eu le-am enumerat si dumneavoastra
ati avut posibilitate sa le cititi in raportul voluminos, prezentat de
ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene.
Dupa reuniunea de la Luxemburg a
Comitetului de Cooperare “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, am avut, de
asemenea, posibilitate sa cunoastem care este viziunea oficiala a Comisiei
Europene vizavi de reformele si procesele pe care le avem astazi in Republica
Moldova privind implementarea Planului de actiuni.
Tin sa va informez ca chiar ieri, la
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, au fost convocati in
sedinta toti ministrii, carora li s-a prezentat aceasta lista cu propunerile si
recomandarile Comisiei Europene si Consiliului Europei pe compartimentele
respective, inclusiv si prioritatile de activitate pentru anul 2006, care a
fost elaborat de ministerele si institutiile puterii centrale responsabile de
implementarea Planului de actiuni.
In ceea ce priveste termenul de
implementare al acestui document politic, consider ca, daca am fi avut
capacitati administrative, ar fi fost cazul ca sa-l acceptam intru indeplinire
pe un an de zile. Dar 3 ani, pina in anul 2007, pina la inceputul anului 2008,
cind Romania si Bulgaria vor adera la Uniunea Europeana, consider ca este un
termen real. Numai totul depinde de noi, de Legislativ si de Executiv, ca sa
depunem eforturile respective in implementarea acestui document. Mai mult decit
atit, acest plan de actiuni, care a fost semnat a doua zi de Ucraina la
Bruxelles, de asemenea prevede termenul de implementare de 3 ani.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc, domnule ministru.
Suna incurajator ceea ce spuneti
dumneavoastra, speram ca, intr-adevar, pina la urma sa intram, sa respectam
aceste termene despre care vorbiti.
Domnul Andrei Stratan:
Este datoria noastra comuna, domnilor
deputati, sa ne incadram in aceste termene.
Domnul Oleg Serebrian:
Sigur.
Domnul Andrei Stratan:
Sa nu ratam aceasta ocazie si sansa
politica oferita Republicii Moldova.
Domnul Oleg Serebrian:
O a doua intrebare, daca imi permiteti,
tine de o problema foarte sensibila si dezbatuta in ultimul timp in comisiile
noastre parlamentare, se refera la problema vizelor. Stiti ca un punct, sa spun
asa, de repros opozitiei, care ni s-a reprosat de la Bruxelles, a fost problema
respectiva si am urmatoarea intrebare: de ce vizele pentru cetatenii statelor
membre ale Uniunii Europene se vor anula abia de la
1 ianuarie 2007, Ministerul Afacerilor Interne si Integrarii Europene cunoscind
foarte bine ca initiativa autoritatilor moldovene de anulare unilaterala a
acestor vize este o preconditie indispensabila de catalizare a negocierilor
facilitarii regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova.
Este evident ca o asemenea initiativa ar fi
fost oportuna deja la finele anului 2002, cind integrarea europeana a fost
declarata prioritate strategica a Republicii Moldova. Binevenita ar fi fost
aceasta initiativa, probabil, si in 2005, pina sau imediat dupa semnarea
Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
Nu este exclus ca in atare situatie
moldovenii deja ar fi beneficiat de un regim de vize pentru Uniunea Europeana,
similar celui acordat cetatenilor Romaniei, de exemplu, sau statelor din
Balcanii de Vest. Cel putin am fi fost la o etapa mult mai avansata de
negocieri in aceasta privinta. Astazi, din pacate, constatam ca sintem depasiti
chiar de Ucraina, si nu doar de Ucraina, chiar si de Rusia, cred, in acest sens.
In Europa au ramas trei state care nu au
anulat inca vizele pentru Uniunea Europeana. Si dumneavoastra stiti foarte bine
care sint aceste state: Rusia, Belorusia si Republica Moldova. Dintre acestea
doar Republica Moldova pretinde la un viitor european.
Domnule ministru,
Aceasta situatie denota o atitudine, din
punctul nostru de vedere, mai curind antieuropeana, decit proeuropeana a
Guvernului, inclusiv, din pacate, constat, a ministerului dumneavoastra de
resort. Ce puteti spune referitor la acest moment?
Domnul Andrei Stratan:
Probabil ca ar fi corect sa spunem:
Ministerului nostru de resort al Afacerilor Externe si Integrarii Europene.
In anul 2005, la initiativa Ministerului
Afacerilor Externe si Integrarii Europeane, a fost analizata practica celorlalte
state care sint pe cale de integrare in Uniunea Europeana si a fost elaborat un
proiect de Hotarire privind facilitarea regimului de vize. Nici intr-un
document, pe care l-am primit noi de la Bruxelles sau de la Strasbourg, nu este
indicat ca preconditie initierea discutiilor privind facilitarea regimului de
vize cu Republica Moldova, abolirea acestui regim unilateral de catre Republica
Moldova.
Acest subiect l-am discutat la inceputul
anului curent cu vicepresedintele Comisiei Europene, domnul Partine, care,
inclusiv, este responsabil si de acest domeniu. Am convenit cu dumnealui ca in
luna iunie curent expertii Republicii Moldova, care sint deja compilati intr-o
dispozitie de Guvern, sa plece la Bruxelles si sa initieze procedura de
discutii privind facilitarea regimului de vize aproximativ cel care a fost
acordat Tarilor Baltice la etapa initiala de aderare a acestor tari la Uniunea
Europeana. Speram ca rezultatele acestor negocieri, pe care le vom purta cu
demnitarii europeni la Bruxelles, va fi un succes, inclusiv, al Executivului.
Si, de asemenea, tin sa mentionez ca
Guvernul a adoptat in plen hotarirea respectiva privind abolirea regimului de
vize pentru cetatenii Uniunii Europene: SUA, Canadei si Japoniei. Acest proiect
de lege a fost difuzat in ordinea stabilita Parlamentului Republicii Moldova.
Eu am fost audiat la Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica a Parlamentului tarii noastre, deci am prezentat o informatie
solicitata de deputatii care fac parte din aceasta comisie. Noi speram si
sintem in asteptarea adoptarii unui act legislativ de catre Legislativul nostru
in acest domeniu. Tine de competenta si prerogativa Parlamentului tarii noastre
data punerii in aplicare a acestei hotariri.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, in primul rind, o
remarca.
Domnule ministru,
Este, de fapt, o preconditie. Stim prea
bine ca este o preconditie, chiar daca nu figureaza in texte, dar este moral o
preconditie. Vedem ca acesta a fost exemplul urmat de alte tari. Nu putem sa
cerem Uniunii Europene inlesniri in privinta regimului de vize, fara ca noi sa
facem un prim pas. E de datoria noastra sa facem acest pas.
Domnule Presedinte,
Eu as ruga sa-mi permiteti, la incheierea
prezentarii facute de domnul ministru, o luare de cuvint. Si, daca imi
permiteti, o intrebare. Ati spus ca am dreptul la trei intrebari.
Domnul Marian Lupu:
Ultima.
Domnul Oleg Serebrian:
Ultima intrebare.
Domnule ministru,
Pe dimensiunea bilaterala este, totusi,
foarte importanta dinamizarea relatiilor pe bilaterala cu anumite tari pentru a
ajunge in Uniunea Europeana, pentru a ne apropia, sa spunem, de acest vis al
moldoveanului.
Nu stiu, n-am fost, poate, atent, dar am
senzatia ca ati omis din raportul dumneavoastra o relatie foarte importanta,
care ar putea sa ne fie extrem de utila in procesul nostru de apropiere de
Bruxelles, cea cu Romania. Senzatia mea personala si a colegilor mei este ca,
in ultimul timp, relatiile cu Romania sint intr-un usor recul. Mai ales, dupa
anumite solicitari ce tin de revenirea la tratatul bilateral de baza.
Suna putin ciudat aceste afirmatii in
contextul in care, spre exemplu, acorduri, care din punctul nostru de vedere,
sint cit se poate de europene, ati evocat, de altfel, succesele in domeniul
invatamintului. Si tin sa va reamintesc ca un protocol intre cele doua
ministere asa si nu este semnat pina in prezent. Este ridicol sa avansam ideea
unui acord bilateral, stiind ca Romania, s-ar putea, de la 1 ianuarie 2007 sa
devina membru al Uniunii Europene.
As vrea sa stiu, de altfel, si agenda
vizitelor oficiale. Presedintele Romaniei Traian Basescu urma sa aiba o vizita
in Republica Moldova. Ea a fost contramandata, deplasata spre toamna. Ce se
intimpla in acest sens? Daca ne puteti spune.
Si cum conteaza Ministerul Afacerilor
Externe si Integrarii Europene pe Romania ca si avocat, care s-a oferit sa fie
un avocat al Republicii Moldova in procesul de integrare europeana?
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc.
Vizita Presedintelui Romaniei nu a fost
contramandata, ci ea va avea loc. Serviciile protocolare ale Republicii Moldova
si ale Romaniei stabilesc data efectuarii acesteia. Acest subiect, de asemenea,
a fost discutat in cadrul intrevederii Presedintelui statului nostru cu
Presedintele Romaniei la Vilnius. As dori sa mentionez ca astazi avem o
intelegere totala cu statul vecin. O sustinere bilaterala in tot ceea ce
intentionam sa realizam astazi atit in plan international, cit si in planul
relatiilor bilaterale. Mai mult decit atit, saptamina curenta, la Bucuresti, va
avea loc urmatoarea runda de negocieri asupra unor documente politice deosebit
de importante atit pentru Republica Moldova, cit si pentru Romania.
A fost elaborat initial proiectul
Tratatului de partea romana privind frontiera de stat, repet inca o data, de
partea romana privind frontiera de stat. Deci, reprezentantii institutiilor
Republicii Moldova au lucrat asupra acestui document si deja la Bucuresti va fi
prezentata o noua redactie a documentului respectiv.
In prezent, de asemenea, sintem in proces
de examinare a acordului dintre statele noastre privind facilitarea regimului
de vize. Am conlucrat impreuna cu reprezentantii Comisiei Europene,
convingindu-i ca ar fi necesar sa mentinem cit de posibil un regim favorabil
atit pentru cetatenii nostri, cit si pentru cetatenii Romaniei. Si doresc sa
mentionez ca de la 1 ianuarie 2007 regimul de calatorii sau de trecere a
frontierei dintre Republica Moldova si Romania va fi mai facilitara decit cel
pe care il avem noi astazi, semnat cu Tarile Baltice si care a intrat in
vigoare chiar de la 1 mai anul curent.
In ceea ce priveste serviciile de
avocatura, care au fost propuse Republicii Moldova, eu cred ca noi ar fi cazul
sa avem parteneri, dar nu avocati, care,
intr-adevar, ar dori sa ne sustina si ne sustin, precum ne sustine si Romania.
Doresc sa mentionez ca, inclusiv datorita pozitiei Romaniei si sprijinului
Romaniei, Moldova a fost admisa in procesul de cooperare in Europa de Sud-Est
si pe data de 4 mai la Tesalonic a avut loc acest eveniment politic deosebit de
important pentru Moldova.
In principiu, astazi deja, din punct de
vedere politic, in baza acestui document, noi sintem tratati de Uniunea
Europeana ca stat sud-est european cu o perspectiva de aderare de comun cu
celelalte state, care, intr-adevar, in urmatorul val de extindere vor fi
acoperite de Uniunea Europeana de a adera la Uniunea Europeana.
Privind Tratatul de baza despre care ati
mentionat dumneavoastra, astazi, de asemenea, sintem in proces de discutii.
Tratative nu as putea sa le numesc, fiindca a fost initiata procedura de
prezentare si examinare a unui document care are denumirea “Tratat de
parteneriat si cooperare intre Republica Moldova si Romania”, care includ in
sine aspectele de cooperare si colaborare politica, reglementarea relatiilor
politice intre Republica Moldova si Romania.
De asemenea, sint compartimente reflectate
anterior in acordurile guvernamentale, care au fost inclusiv semnate de
Republica Moldova cu alte state in ceea ce priveste domeniul de cooperare,
integrare europeana. Deci, este un proiect de tratat care include in sine toate
aspectele relatiilor politice intre doua state.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Urmeaza microfonul nr.4.
Doamna Eva Gudumac:
Multumesc.
Domnule viceprim-ministru,
V-ati referit foarte concret in ceea ce
priveste stiinta, invatamintul, sanatatea si protectia sociala. Tinind cont de
cele mentionate, as vrea sa va pun doua intrebari.
Prima intrebare. Avind in vedere ca in
sanatate avem opt puncte comune pentru toate tarile europene si chiar celelalte
in privinta imbolnavirilor, cum considerati dumneavoastra, in acest plan de
actiuni, care va fi durata depasirii acestor probleme, am in vedere cu
HIV/SIDA, bolile transmisibile, caracteristice pentru toate tarile. Care va fi
durata acestui plan de actiuni si care va fi calea de a iesi din aceasta
situatie serioasa, caracteristica nu numai pentru Moldova, dar si pentru alte
tari, este o situatie internationala?
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc.
Problemele ce tin de aspectele medicinii
sint reflectate nu numai in planul de actiuni, pe care l-am semnat noi cu
Uniunea Europeana, astazi tara noastra este parte la mai multe conventii si la
mai multe acorduri internationale de contracarare si combatere a acestor boli
care afecteaza in intregime nu numai comunitatea europeana, dar si cea
internationala. Evident, la etapa in care noi astazi ne aflam, este necesar de
a moderniza si de a modifica cadrul legislativ, inclusiv in domeniul dat sa-l
ajustam IQ comunitar si standardelor europene si, in paralel, sa implementam
acele programe.
Si acea asistenta oferita astazi Republicii
Moldova atit in cadrul diferitelor programe ale Organizatiei Natiunilor Unite,
cit si al celor finantate direct de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Tin sa
mentionez ca in acest domeniu au fost semnate recent doua acorduri de
conducerea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, care da posibilitate
tarii noastre sa participe ca tara cu drepturi depline in toate procesele, inclusiv
de finantare din partea institutiilor europene.
Doamna Eva Gudumac:
Si a doua intrebare.
Va rog mult, noi trebuie sa revedem toate
standardele atit ale personalului medical, de invatamint s.a.m.d., cit si
aprovizionarea tehnico-materiala. Spuneti, va rog, cam care ar fi durata, in
cita vreme am putea sa utilam spitalele, ca primele de asigurari medicale sa nu
fie asa modeste, deoarece fara aceasta acest plan de actiuni nu poate sa
lucreze, daca nu facem un suport financiar. Sint careva posibilitati in afara
de acele proiecte comune, de acele conlucrari comune dintre savantii din
diferite tari? Ceva se prevede in directia data?
Domnul Andrei Stratan:
Inclusiv si din prevederile acestui
document politic se prevede necesitatea armonizarii, in primul rind, repet a
cadrului legislativ si normativ care reglementeaza activitatea medicinii in
Republica Moldova si racordarea ei la standardele internationale. Separat,
Guvernul si ministerul de profil sint astazi in proces de realizare a
prevederilor mai multor acorduri, care au fost semnate anterior si tin sa
mentionez, de asemenea, ca, in baza posibilitatilor care ne sint oferite astazi
de Uniunea Europeana, deci, Republica Moldova va primi si sustinere financiara,
inclusiv in domeniul medicinii.
Un rol deosebit de important il va avea si
reluarea relatiilor noastre cu Fondul Monetar International, fiindca
dumneavoastra cunoasteti ca anterior au fost elaborate un sir de programe de
asistenta, de finantare din partea institutiilor financiare internationale in
domeniul respectiv si dupa reluarea si semnarea memorandumului cu Fondul
Monetar International va fi posibila, inclusiv si finantarea medicinii din
Republica Moldova prin aceste domenii, lucru care, pina la urma, ne va conduce,
intr-adevar, la ajustarea cadrului legislativ si normativ la cel european si la
pregatirea inclusiv a cadrelor din Republica Moldova conform cerintelor
europene.
Vinerea trecuta am primit ultimele
informatii de la ministerele si institutiile administratiei centrale, la
propunerea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, cum vad
dumnealor si care ar fi posibil ajutorul si asistenta Uniunii Europene, ale
tarilor membre ale Uniunii Europene pentru realizarea planului de actiuni. Si
inclusiv Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, pe un volum foarte mare de
foi, ne-a prezentat care ar fi viziunea acestui institut de profil ca sa ne
ajustam si sa realizam compartimentul din Planul de actiuni, care se refera la
medicina si la protectia sociala.
Doamna Eva Gudumac:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceprim-ministru,
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii
Europene este institutia coordonatoare a procesului de integrare europeana a
Republicii Moldova. As vrea sa cunosc care sint formele, mecanismele si
instrumentele de realizare a acestei coordonari in afara rapoartelor solicitate
de la institutiile guvernamentale.
Si doi, din momentul semnarii Planului de
actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, de cite ori a fost convocata
Comisia Nationala pentru Integrare Europeana? De cite ori s-a discutat
integrarea europeana in sedintele Guvernului si care sint rezultatele acestor
discutii, pornind de la faptul ca integrarea europeana este prioritatea numarul
1 atit pentru politica interna, cit si pentru cea externa a Republicii Moldova.
Va multumesc.
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc.
Ministerul Afacerilor Externe si a
Integrarii Europene este institutia care coordoneaza activitatea tuturor
ministerelor si institutiilor de stat in domeniul politicii externe si
implementarii Planului de actiuni. Astazi sint diverse forme de conlucrare cu
autoritatile puterii centrale si locale, inclusiv prin convocarea sedintelor
Comisiei Nationale de Integrare Europeana si care au fost 9 la numar de la
momentul semnarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
Penultima sedinta a Comisiei Nationale a
avut loc cu o saptamina mai inainte de plecarea delegatiei tarii noastre pentru
a participa la Consiliul de Cooperare “Republica Moldova – Uniunea Europeana”
la Luxemburg. In cadrul acestei sedinte, au participat toti conducatorii
ministerelor care poarta responsabilitate pentru implementarea acestui document
politic. La nivelul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene,
sistematic, sint convocati in sedinte atit conducatorii ministerelor, lucru
care a avut loc ieri in ministere, cit si adjunctii acestora.
Bilunar, la minister sint convocati in
sedinta reprezentantii responsabili din cadrul ministerelor si institutiilor
puterii centrale, responsabili de problematica integrarii europene. Deci, este
un mecanism, este o procedura care a fost implementata in Republica Moldova si
noi, in principiu, am preluat practica tarilor care au aderat la Uniunea
Europeana in anul 2004 sau a statelor care astazi sint in proces de aderare, ma
refer la statele din Europa de Sud-Est.
Urmatoarea sedinta a Guvernului, in cadrul
careia vor fi prezentate rapoartele ministerelor in domeniul implementarii
Planului de actiuni va avea loc pe data de 31 mai, conform agendei de lucru a
executivului statului nostru.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceprim-ministru,
Eident, ar fi mai putine intrebari si eu
sper la un raspuns foarte succint, deoarece atit raportul dumneavoastra, cit si
materialele din care am incercat sa ma documentez, cronografic mi-au aratat ca,
in cadrul Guvernului, in cadrul institutiilor Guvernului, daca nu zilnic, apoi
saptaminal, foarte mult se lucreaza in domeniul ce tine de implementarea
Programului de actiuni. Dar n-am putut sa evidentiez ce s-a facut pe parcursul
unui an si ceva, care sint restantele si unde este o situatie, n-as putea spune
foarte rea, dar o restanta foarte mare.
In cadrul Parlamentului sint doua
documente, cum ar fi programul legislativ si programul calendaristic, adoptate
in octombrie 2005, luind in considerare rezolutia APCE, unde sint vizati
responsabilii, termenele si, cel putin, incercam sa controlam, in cadrul
activitatii parlamentare, unde sintem si cum vom activa in continuare. Mai mult
decit atit, din vizitele pe care am avut posibilitate sa le am, cel putin, in
Tarile Baltice am inteles ca drumul pe care l-au parcurs Tarile Baltice,
initiativa principala a fost a Guvernului. In raport cu Parlamentul 70–80% ii
reveneau Guvernului cu drept de initiativa legislativa.
Deci, intrebarea mea: ca sa am posibilitate
sa dau si a doua intrebare, dumneavoastra, care sinteti responsabil de
implementarea programului, va conduceti de un document concret, unde este vizat
responsabilul, evident in persoana ministrului, si termenul care trebuie sa fie
indeplinit. Si dupa aceasta vin cu a doua intrebare.
Domnul Andrei Stratan:
Da. Va multumesc.
In baza Planului de actiuni...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Va rog, daca se poate, mai tare, caci
colegii din spate sint activi.
Domnul Andrei Stratan:
In baza Planului de actiuni “Republica
Moldova - Uniunea Europeana”, care a fost semnat in luna februarie 2005 a
fost elaborat Programul National de implementare a planului de actiuni, unde
sint vizate toate institutiile de stat, puterea centrala si cea locala cu
termene si cu persoane concrete, responsabile de implementarea prevederilor
acestui document. Daca nu aveti nimic impotriva, puteti sa accesati site-ul
Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si o sa gasiti aceasta
informatie in forma de tabel cu sarcini concrete pentru anul 2006.
Acest Plan de actiuni, care necesita sa fie
intreprins pe parcursul anului curent si care a fost aprobat de conducatorul
statului la inceputul anului curent, a fost repartizat tuturor institutiilor.
Ieri, in cadrul sedintei, convocata la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii
Europene, unde au participat conducatorii ministerelor, inclusiv si
presedintele Comisiei parlamentare pentru relatii externe si integrare
europeana, domnul Stati, a fost facuta o totalizare si un bilant preventiv al
realizarilor obtinute pe parcursul acestei perioade de timp si au fost
stabilite sarcini concrete pentru urmatoarea perioada.
Deci, noi am vorbit despre urmatoarele trei
luni. Ce asteapta astazi de la noi Comisia Europeana si Consiliul Europei ca,
pina la finele anului, Republica Moldova sa-si indeplineasca angajamentele sale
si sa examineze posibilitatea, inclusiv cu institutiile europene de a scoate
tara noastra de sub monitorizarea Consiliului Europei.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Vin in conditiile acestea cu o rugaminte si
ca o interpelare fata de dumneavoastra, sa ne fie distribuit planul mentionat.
Cel putin, sper si eu ca nu ne vom intilni pe intrebarea aceasta peste un an de
zile. Dar sintem si noi responsabili de implementarea planului si am avea
posibilitate sa urmarim, la concret, care domeniu este intr-o restanta. In
aceste conditii, va pun a doua intrebare. Cel putin ad-hoc, ati putea spune, in
procente, in ce domenii sintem in avansare in implementarea proiectului
planului, dar unde sintem intr-o situatie de criza? Foarte succint.
Domnul Andrei Stratan:
Sintem in avansare in domeniul justitiei,
in domeniul economiei, in domeniul mediului, in domeniul energeticii, in
domeniul transporturilor. Deci, evident, in domeniul legislativ. Actele
legislative examinate si adoptate in sedintele in plen ale Parlamentului
totalmente corespund astazi rigorilor si obligatiunilor pe care le are
Republica Moldova vizavi de institutiile internationale.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Sint in asteptarea planului si atunci am sa
pot compara ceea ce ati raspuns acum, pe cit este de corecta situatia.
Va multumesc.
Domnul Andrei Stratan:
Chiar astazi o sa-l prezentam.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ãîñïîäèí ìèíèñòð, êàê êîððåëèðóåò
íàöèîíàëüíàÿ ïðîãðàììà «Ñàòóë ìîäîâåíåñê» ñ ïëàíîì äåéñòâèé “Ðåñïóáëèêà Ìîëäîâà
– Åâðîñîþç”? È êàê íà âàø âçãëÿä, ñ âíåäðåíèåì ýòîé
ïðîãðàììû ãîñóäàðñòâî ïîëó÷èò âîçìîæíîñòü ïðèáëèçèòü óñëîâèÿ æèçíè íàñåëåíèÿ, â
ïåðâóþ î÷åðåäü ñåëüñêîãî, ê åâðîïåéñêèì ñòàíäàðòàì?
Domnul Andrei Stratan:
Multumesc de intrebare.
Deci, intr-adevar, prevederile Planului de
actiuni coreleaza cu Programul national “Satul moldovenesc” la compartimentul
reformele si procesele care necesita sa aiba loc in administratia publica
locala. Ele se intersecteaza totalmente, ceea ce intentionam noi sa realizam pe
parcursul urmatoarei perioade de timp si ceea ce este stipulat in prevederile
acestui document. Astazi sintem in proces de finalizare a negocierilor cu
institutiile europene si deja am primit si acordul unor state de a organiza
vizite de lucru ale conducatorilor raioanelor.
Si in luna iunie, 10 conducatori ai
raioanelor vor pleca in Polonia pentru a lua cunostinta de reformele si
situatia actuala in domeniile de administrare publica locala, iar la finele
anului curent, conform intelegerilor conducatorului statului, asupra carora a
convenit dumnealui recent in cadrul vizitelor oficiale si de stat ale
conducatorilor Tarilor Baltice, de asemenea, vor fi formate grupuri de
conducatori ai raioanelor.
Speram noi si noii conducatori, care vor fi
desemnati, ai ministerului, responsabili de acest domeniu, care vor vizita
intr-un timp de o durata mai lunga si statele respective, ca sa cunoasca, sa
preia experienta, acumulata si transplantata deja in practica de Tarilor Baltice,
care au aderat la Uniunea Europeana.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceprim-ministru,
Am doua intrebari, una formata din citeva,
dar la acelasi subiect.
Prima. In calitate de coordonator national,
vreau sa stiu care au fost actiunile intreprinse de Ministerul Afacerilor
Externe si Integrarii Europene de mediatizare a eforturilor tarii intru
realizarea optiunii proeuropene?
Cum se utilizeaza in acest sens resursele mass-media
si cum se organizeaza informarea societatii in tara? In epoca, asa sa zic, a
informatiei si informatizarii, as vrea sa stiu daca dumneavoastra, in calitate
de ministru, stiti cit de des se actualizeaza site-ul ministerului pe care il
conduceti.
Si o sa va rog sa-mi permiteti si cea de a
doua intrebare. Dumneavoastra declarati in presa ca Bruxelles-ul apreciaza
inalt eforturile noastre in implementarea si in realizarea Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
As vrea sa va rog sa numiti concret, care
sint acele realizari pe care
Bruxelles-ul le nominalizeaza.
Multumesc.
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc.
Toate procesele ce tin de realizarea
vectorului politicii externe si interne a Republicii Moldova in domeniul
integrarii in Uniunea Europeana, pare-mi-se, in aceasta perioada de timp au
fost mediatizate pe larg in presa tarii noastre.
Mai mult decit atit, as dori sa mentionez
ca, frecvent, la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene au loc
conferinte de presa, in urma evenimentelor politice ce au loc atit in Republica
Moldova, cit si cu participarea conducatorilor statului nostru peste hotare,
unde se aduc la cunostinta mass-mediei rezultatele si problemele puse in
discutie in cadrul acestor delegatii sau in cadrul acestor vizite.
Tin sa mentionez ca la Ministerul
Afacerilor Externe si Integrarii Europene a fost creat anterior site-ul, unde
este posibil de accesat informatia ce tine de politica externa si de
realizarile obtinute de tara noastra pe plan extern si inclusiv in
implementarea Planului de actiuni.
Evident ca astazi sintem si noi in proces
de reformare si ajustare a serviciului care este responsabil de relatiile cu
mass-media si am solicitat concursul si asistenta reprezentantilor tarilor
membre ale Uniunii Europene, ministerelor respective de profil din statele care
au aderat la Uniunea Europeana, ca sa ne acorde aceasta asistenta.
De asemenea, as dori sa mentionez ca la
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, sistematic, sint
convocate sedinte la care participa reprezentanti ai structurilor
nonguvernamentale, ai societatii civile. Chiar saptamina trecuta a fost
convocata o sedinta cu conducatorii agentiilor de presa din Republica Moldova
si lumea care scrie si reflecta pe paginile ziarelor si in cadrul agentiilor de
presa politica externa a statului nostru.
Deci, noi sintem deschisi si transparenti
in ceea ce priveste conlucrarea cu presa si reflectarea in ea atit a
rezultatelor obtinute de Republica Moldova, cit si a problemelor pe care inca
le mai avem a hotari astazi.
Am solicitat concursul structurilor
nonguvernamentale ca sa-si expuna viziunea lor vizavi de totalurile
implementarii Planului de actiuni pe anul 2005 si, de asemenea, am solicitat sa
ne fie prezentate propuneri cum dinsii ar vedea planul si masurile care
necesita sa fie reflectate in actiunile pentru anul 2006, lucru care, de
asemenea, este deosebit de benefic, fiindca si conferinta care a avut loc la
24 aprilie la Chisinau cu societatea civila ne-a dat posibilitate noua, celor
care astazi sintem la guvernare, sa discutam impreuna cu societatea civila
asupra tuturor problemelor si perspectivelor pe care le avem noi si a
dorintelor noastre comune de a avansa si de a adera ulterior la Uniunea
Europeana.
Informatia despre, inclusiv, realizarile
obtinute de Republica Moldova, a fost plasata pe site-ul Presedintiei Uniunii
Europene, adresa Ministerului Afacerilor Externe a Austriei, care a reflectat
despre sedintele si discutiile care au avut loc in cadrul Comitetului de Cooperare
“Republica Moldova – Uniunea Europeana” la Luxemburg.
Multumesc.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Sigur ca noi am avea poate si mai putine
intrebari daca acest siteu ar fi actualizat, nu degeaba adica a si aparut
intrebarea si cred ca dumneavoastra, in calitate de ministru, veti tine aceasta
la control.
Multumesc.
Domnul Andrei Stratan:
Da, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Eu ma voi referi la capitolele II si III –
reforma si dezvoltarea social-economica, ceea ce este in Planul de actiuni si
ceea ce este scris in raport. Si as vrea sa va spun ca acei care pregatesc
raport pe 100 si ceva de pagini au lucrat mult, dar daca este un Plan de
actiuni, inseamna ca trebuie sa fie indicate si obiectivele pe care trebuie sa
le atingem prin acest Plan de actiuni.
Si vreau sa ma refer la cresterea durabila,
adica la produsul intern brut pe valoare adaugata in economia nationala.
Dumneavoastra cunoasteti ca, in ultimii ani, din 2000 si pina in 2005–2006,
valoarea adaugata in industrie a scazut de la 45% la 21% in 2005, conform
statisticii oficiale a Republicii Moldova.
Si as vrea sa va intreb pe dumneavoastra,
ca raportor si ca membru al Guvernului, viceprim-ministru, care este calitatea
cresterii economice, fiindca noi vorbim de cresterea economica. Care este
calitatea, fiindca se demonstreaza, prin aceste cifre, ca calitatea cresterii
noastre economice nu este bazata pe dezvoltarea economica interna, dar pe
consumul nostru intern care este stimulat de banii care, de asa-numitele
remitente, care vin de la muncitorii nostri care lucreaza peste hotare.
Domnule viceprim-ministru,
Va rog raspundeti la aceasta intrebare.
Domnul Andrei Stratan:
Da, va multumesc pentru intrebare.
Deci, acest compartiment a fost domeniul de
studii al expertilor Comisiei Europene, care au vizitat Republica Moldova si au
conlucrat impreuna cu reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului si au
avut posibilitate sa se documenteze si sa opereze cu datele statisticii din
tara noastra privind rezultatele obtinute in dezvoltarea economico-sociala a
statului nostru in anul 2005 si in prima perioada, deci in primele trei luni
ale anului 2006.
Sa fim sinceri, in raportul prezentat si
recomandarile sistematizate de institutiile europene si propuse Republicii
Moldova, nu au fost obiectii majore la indicatorii economici prezentati
Comisiei Europene si care opereaza Ministerul Economiei si Comertului.
Au fost recomandari si sugestii de a
imbunatati climatul investitional, de a intreprinde masuri concrete care ar
impulsiona cresterea economica din tara noastra. Dar la etapa respectiva,
cifrele pe care noi le avem astazi in statistica nationala au fost acceptate
fiind verificate de reprezentantii institutiilor de profil din Uniunea
Europeana.
Mai mult decit atit, as dori sa mentionez
ca raportul prezentat Comisiei Europene, cel anual si cel trimestrial, a fost
consultat si noi am fost asistati de expertul Ministerului Afacerilor Externe
din Marea Britanie, care a asistat Croatia si Polonia pentru aderarea la
Uniunea Europeana. Acest expert a lucrat in decursul intregului an 2005 la
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene si proiectul raportului pe
care l-am prezentat noi, inclusiv la compartimentul economic, a fost studiat
preventiv de dumnealui si de persoanele responsabile din cadrul Comisiei
Europene.
Acelasi lucru as dori sa-l mentionez ca, pe
parcursul anului 2006, in cadrul Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii
Europene va activa un expert din Lituania, care, de asemenea, va acorda
consultatii nu numai in domeniul politic, dar si in celelalte domenii de
implementare a planului de actiuni.
Deci, toate cifrele, toate rapoartele,
inainte de a fi prezentate Comisiei Europene sint consultate cu responsabilii
si cu expertii din comisiile de profil de la Bruxelles.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule viceprim-ministru,
Ceea ce dumneavoastra ati mentionat despre
raportorii Comisiei Europene, vorbeste despre faptul ca deficientele sint
grave, fiindca climatul investitional si climatul de afaceri... Aceasta si este
problema noastra principala. Deci, noi avem crestere economica calitativa in
Republica Moldova si dumneavoastra ati recunoscut acest fapt.
A doua intrebare.
Domnule viceprim-ministru,
Dificitul balantei comerciale. In anul
2005, importul a fost de 2 miliarde
300 de milioane, exportul – de 1 miliard, deficitul balantei comerciale – 1
miliard 200. Exportul a crescut cu 10%, importul – cu 30%.
In anul 2006, in primele trei luni,
importul – 554 de milioane, miliarde de dolari, exportul – 259, deficitul – 294
de milioane. In principiu, fata de aceeasi perioada a anului trecut, deficitul
balantei comerciale a crescut de 1,5 ori.
Dumneavoastra aici, in raport, la
capitolele II si IV vorbiti despre faptul ca Guvernul a elaborat un program de
promovare, export s.a.m.d. Iarasi pe hirtie este scris frumos. Eficienta
acestui program demonstreaza ca nu se intreprind lucruri serioase care ar
imbunatati situatia. Dumneavoastra ati mentionat ca va veni, in perioada de 25
mai, o comisie a Uniunii Europene in privinta importului-exportului in Uniunea
Europeana a produselor alimentare.
Vreau sa va spun, domnule
viceprim-ministru, ca noi nu vom putea efectua aceste exporturi in Uniunea
Europeana pina cind in Republica Moldova nu vor fi aplicate la unitatile
noastre de producere a produselor alimentare a standardului HCCP, adica
controlul in punctele critice.
Si in Republica Moldova sint numai 5
intreprinderi din aceasta sfera care au implementat acest standard: “Resan”,
“Franzeluta”, “Orhei-Vit” si “Codru”, care se ocupa de producerea si exportul
merelor.
Adica aceasta e situatia si ceea ce
dumneavoastra ati mentionat aici, in raport, in principiu, nu va aduce
rezultate. Si nu sta nimeni acum in rind, chiar din intreprinderile noastre
vinicole, ca sa certifice sistemul lor de calitate in conformitate cu
standardul HCCP, aceasta e standardul... 22 de mii, 22, trei de zero – 2005.
Totusi, care este eficienta planului de
actiuni in acest domeniu, in comertul exterior, fiindca el denota faptul ca
eficienta este negativa, dar nu pozitiva.
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc pentru intrebare.
Gindesc eu ca Planul de actiuni, ca
document politic, care a fost semnat intre Republica Moldova si Uniunea
Europeana, nicidecum nu a influentat asupra bilantului comercial al tarii
noastre.
Deci, toate altele sint prerogativele
acestui document si intentiile pe care le urmareste atit Republica Moldova, cit
si Uniunea Europeana. Noi toti impreuna, toata societatea civila, Legislativul
si Executivul sintem obligati astazi sa realizam cu succes prevederile acestui
document, sa acordam asistenta si ajutor agentilor economici, ca marfa produsa
de ei sa fie competitiva.
Si gindesc eu ca diversificarea pietei de
export si volumul sporit de export al marfurilor din Republica Moldova pe piata
Comunitatii Europene in ultimii 2 ani inca o data ne demonstreaza ca marfurile
care sint produse la noi in tara sint competitive. Evident ca nu la 100%, dar
avem timp si este necesar ca sa avem dorinta si vointa ca sa realizam cu
succes, sa obtinem acele rezultate pe care noi astazi ni le dorim.
Actualmente, Republica Moldova are semnate
acordurile de liber schimb cu statele din Europa de Sud-Est. In anul 2005, au
fost semnate aceste acorduri si agentii economici din tara noastra au
posibilitate de a exporta marfurile pe aceasta piata. Astazi, conform deciziei
politice a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie tara noastra are posibilitate,
conform regimului comertului preferential GSP-Plus sa exporteze marfurile
noastre pe piata Uniunii Europene.
Intentionam, cu inceperea anului 2006–2007,
sa beneficiem de comertul asimetric, deci toate marfurile competitive si
posibile exportului pe piata Uniunii Europene sa fie permise de a fi importate
pe piata tarilor membre ale Uniunii Europene. Deci e un proces deosebit de
important, e un proces bilateral, este o deschidere din partea Uniunii Europene
si este necesar sa fie o constientizare a agentilor economici din Republica Moldova.
Au posibilitate sa exporte marfurile produse si pe alta piata, unde sint alte
cerinte, unde este alta calitate, dar, in acelasi timp, aceasta posibilitate
este.
Este imposibil ca, in decurs de o saptamina
sau de o luna, sa fie retehnologizate si sa fie aduse la standardele
respective. Dar va fi un imbold pentru economia nationala, pentru agentii
economici ca sa se ataseze la normele si la standardele europene si sa
beneficieze de posibilitatile care astazi sint acordate tarii noastre de toate
cele 25 de tari membre ale Uniunii Europene.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule viceprim-ministru,
Dumneavoastra sinteti pregatit, eu am 3
intrebari. Sinteti bine pregatit din punctul de vedere al expunerii textului,
dar eu am intrebat despre bilantul comercial si deficitul bilantului comercial,
care este o politica a Guvernului, prevazuta de acest Plan de actiuni, si este
si in raport prezentat.
Stimati colegi,
Nu trebuie sa faceti galagie aici.
Si cind vorbesc despre implementarea
standardului HCCP, este vorba despre politica statului in domeniu. Adica statul
ar trebui sa stimuleze si sa impulsioneze acest proces, dar el nu este
impulsionat, el nu este stimulat in Republica Moldova. Aceasta am vrut sa
mentionez si acesta este rezultatul activitatii Guvernului.
Stimate domnule viceprim-ministru,
A treia intrebare, in privinta politicii
sociale. Aici, in raport, este reflectata aceasta chestiune, dar eu as vrea sa
mentionez un lucru pe care il stie toata lumea, dar ar vrea sa stie si
Parlamentul Republicii Moldova.
In Republica Moldova, in anul 2005 s-au
nascut vii 37 de mii 706 copii, au decedat 44 de mii 752. Scaderea naturala – 7
mii 46.
In 2005 s-a inregistrat cea mai mare
scadere naturala din ultimii 5 ani. Si aceasta scadere naturala – 94% este in
mediul rural, adica aceasta vorbeste despre faptul care este eficienta
Programului “Satul moldovenesc” si in general a Programului de asistenta
sociala in Republica Moldova.
Domnule ministru,
In contextul celor mentionate si al
informatiei care este veridica, ca este din statistica Republicii Moldova: care
este eficienta politicii sociale, fiindca situatia demografica este un
indicator complex, adica un indicator asa-numit integrat si el demonstreaza ca
in acest domeniu ceea ce nu am spune noi, aici nu avem rezultate.
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc pentru intrebare.
Deci, in informatia prezentata Parlamentului,
inclusiv pe care o detineti si dumneavoastra, evident, ea este prezentata
intr-o forma mai comprimata. Daca nu aveti nimic impotriva, astazi sau miine,
pe parcursul zilei, noi vom prezenta o informatie mai ampla in ceea ce priveste
politicile sociale care au fost promovate si rezultatele care au fost obtinute
de Republica Moldova pe parcursul anului 2005, nu numai din datele statistice
ale Republicii Moldova, dar si tinind cont de aprecierile si evaluarile
efectuate de structurile internationale, inclusiv Organizatia Mondiala a
Muncii, Organizatia Mondiala a Sanatatii si unde este reflectata activitatea
Republicii Moldova, si progresul care a fost obtinut in acest domeniu.
Multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu as vrea sa fac o singura remarca.
Totusi, acest Plan de actiuni si acest raport este o munca de a-l scrie pe
hirtie, dar, cu parere de rau, actiunile intreprinse de catre guvernarea
actuala nu aduce rezultate. Aduce rezultate si o eficienta negativa.
Multumesc.
Domnul Andrei Stratan:
Domnule deputat,
Eu, va multumesc.
Si daca nu ati avea si dumneavoastra nimic
impotriva, eu foarte mult v-as ruga sa ne prezentati viziunea si propunerile dumneavoastra
referitoare la realizarea acestor obiective. Fiindca, probabil, dorinta noastra
a tuturor este sa obtinem rezultate in implementarea Planului de actiuni si sa
plasam Republica Moldova nu numai din punct de vedere geografic, dar si
politic, pe harta Uniunii Europene si statul nostru sa devina tara cu drepturi
depline a familiei europene.
De aceea, noi am solicitat si am prezentat
aceasta informatie Parlamentului. Ieri, in cadrul sedintei Executivului, a fost
rugat sa fie prezent si presedintele comisiei parlamentare responsabil de
problemele politicii externe si integrarii europene. Si avem un interes comun
impreuna cu Legislativul, impreuna cu societatea civila sa realizam cu succes
prevederile si angajamentele pe care le are intreaga Republica Moldova vizavi
de Planul de actiuni.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule viceprim-ministru,
Eu va multumesc pentru acest apel, dar as
vrea sa va rog pe dumneavoastra personal ca sa influentati Guvernul sa adopte
mai urgent avizele sale la acele initiative legislative pe care noi le inaintam
in vederea indeplinirii directivelor europene. Si va spun care sint aceste
directive.
Directiva nr.30 din 2003 cu privire la
implementarea biocombustibilului in transporturi si Directiva nr.27 din 2001 cu
privire la promovarea producerii energiei electrice din resursele generabile.
Iata acesta ar fi aportul Guvernului, fiindca noi, ca opozitie, am inaintat
aceste initiative, dar ele sint tergiversate.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc.
Domnule ministru,
Acum doua luni, Javier Solana a facut un
comentariu despre starea de lucruri in Republica Moldova, mai ales la capitolul
coruptiei. Pentru acest inalt demnitar european combaterea coruptiei in
Republica Moldova ar insemna doar lupta cu pretinsii corupti din opozitie. Care
este parerea dumneavoastra in aceasta privinta?
Si a doua. Care sint realizarile in
domeniul combaterii coruptiei, luind in considerare Planul de actiuni “Uniunea
Europeana – Republica Moldova”?
Multumesc.
Domnul Andrei Stratan:
Multumesc, domnule deputat.
In alocutiunea mea am inclus si acest
compartiment ce tine de combaterea coruptiei, de realizarile si succesele
obtinute de Republica Moldova in anul 2005, inclusiv prin schimbarea locului de
clasament conform analizei structurii res-ponsabile sau institutiei
responsabile de examinarea si supravegherea tendintelor ce tin de combaterea
coruptiei in toate tarile, inclusiv in Republica Moldova.
Am avut posibilitate sa abordam si alte
subiecte in cadrul discutiilor anterioare cu acest inalt demnitar european,
inclusiv la Sammitul de la Vilnius, unde a fost prezentat un nonpaper privind
realizarile pe care le avem pe parcursul anului 2005. Si, daca nu ati avea
nimic impotriva, as solicita foarte mult ca dumneavoastra sa ne prezentati
afirmatiile acestui conducator si in cadrul carei sedinte, si in care context
dumnealui si-a expus viziunea vizavi de acest subiect.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc, domnule ministru.
Este vorba despre interviul lui Javier
Solana in ziarul “Moldova Suverana”, o sa-l gasiti cred, acesta e raspunsul la
intrebare. Si a doua as vrea sa va ajut, domnule ministru, lucrul la capitolul
realizari, la capitolul coruptie, combaterea coruptiei in Republica Moldova
lucrurile merg bine sau merg prost? Un singur raspuns, da sau nu.
Domnul Andrei Stratan:
Astazi, conform recomandarilor
institutiilor europene, Republica Moldova este in proces de reformare a
cadrului legislativ si normativ in domeniul de combatere a coruptiei si a
crimelor economice. Avem asistenta propusa de tarile membre ale Uniunii
Europene si, de asemenea, as dori sa mentionez ca, in cadrul Centrului de
Combatere a Coruptiei si Crimelor Economice ale Republicii Moldova activeaza
reprezentantul institutiei specializate din Statele Unite ale Americii, care
ne-a acordat asistenta in racordarea cadrelor legislativ la cel international
si la obtinerea progreselor de catre Republica Moldova in acest domeniu care,
intr-adevar, este un domeniu foarte sensibil nu numai pentru Republica Moldova,
dar si pentru toate tarile care sint pe cale de aderare la Uniunea Europeana.
Si cunoastem care sint reactiile si recomandarile institutiilor europene vizavi
de statele care, in timpul cel mai apropiat, vor adera la Uniunea Europeana si
ce masuri concrete au loc in statele respective pentru a combate acest flagel.
Mai mult decit atit, as vrea sa mentionez
ca, recent, la Presedintie, sub conducerea conducatorului statului, a fost
convocata o sedinta speciala, unde au participat reprezentanti ai ministerelor
si institutiilor puterii centrale, reprezentanti ai structurilor
nonguvernamentale, unde separat a fost discutat obiectul combaterii coruptiei
in Republica Moldova si masurile care necesita sa fie intreprinse de
autoritatile din tara noastra pentru a ne atasa si in acest domeniu la
standardele si criteriile Uniunii Europene.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule ministru,
Va multumesc, ca ati ales o foarte buna
maniera de a raspunde la intrebari,
v-am rugat, doar da sau nu. Trebuia sa spuneti, merg bine sau merg rau.
Bine.
La ultima adunare parlamentara a
Consiliului Europei s-a vorbit despre treburile sau cum merg chestiunile
privind combaterea coruptiei in Republica Moldova. S-a aratat ca lucrurile in Republica
Moldova merg prost, ba mai mult decit atit, s-a vorbit despre o corelare intre
administratia publica centrala si locala si lumea interlopa.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Intrebarea este cu referire la capitolul
respectarii drepturilor copiilor. Care sint realizarile vizind crearea in
Republica Moldova a unui sistem separat si modern de justitie juvenila si de
constituire a unei retele regionale in domeniul justitiei juvenile? Si, in
continuare, care ar fi optiunile Guvernului vizind ratificarea Protocolului la
facultativa Conventie cu privire la drepturile copilului referitor la vinzarea
de copii, adoptat la New-Yok la 25 mai 2000.
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc.
Ratificarea acestui protocol este pe agenda
le lucru a Guvernului ca document prioritar, care necesita sa fie prezentat,
examinat, aprobat in ordinea stabilita si un subcompartiment al Planului de
actiuni din domeniul respectiv tine numai de problematica care ati mentionat-o
dumneavoastra. In raportul, prezentat de Ministerul Afacerilor Externe si
Integrarii Europene, privind realizarile pe parcursul anului 2005, precum si in
programul de activitate pentru anul 2006 sint reflectate actiunile care
necesita sa fie intreprinse de Guvern si de ministerele responsabile in
domeniul care l-ati mentionat dumneavoastra.
Ieri, in nota informativa, prezentata de
Ministerul Justitiei, aceste subiecte sint reflectate ca actiuni prioritare
pentru anul 2006.
Doamna Galina Balmos:
Toate pentru viitor.
Domnul Andrei Stratan:
Pentru anul 2006.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu cred ca domnul viceprim-ministru a
obosit deja, dar eu cred ca nu prea frecvent vine in Parlament si ii dorim sa
reziste pina la sfirsit. Prima intrebare. Planul de actiuni “Uniunea Europeana
– Republica Moldova”, intr-adevar, este un document foarte amplu, in mare parte
chiar declarativ, dar eu inteleg ca organismele internationale, fara
declaratii, nu pot pregati documente concrete, deci o intrebare.
Dumneavoastra ati incercat sa ne convingeti
ca acest plan este un plan serios de aderare la Uniunea Europeana sau de tara
vecina a Uniunii Europene, sau ce fel de plan este acesta? Fiindca, este un
plan bilateral. 99% din obligatiuni sint ale Republicii Moldova. Eu am incercat
sa gasesc care sint obligatiunile Uniunii Europene concrete. In cifre, actiuni,
credite, asistente tehnice s.a.m.d. Deci, care sint obligatiunile Uniunii
Europene fata de Republica Moldova in acest plan? Si, concret, acesta este un
plan de aderare de membru al Uniunii Europene sau de tara vecina?
Domnul Andrei Stratan:
Multumesc, domnule deputat.
In cadrul programului de vecinatate a
Uniunii Europene, deci a tarilor respective, ma refer la Moldova – Ucraina si
alte state, a fost propus Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana”. Acesta este un document politic cu angajamente bilaterale, atit al
tarii noastre, cit si al tarilor membre ale Uniunii Europene, care includ in
sine, dupa cum cunoasteti, toate compartimentele si domeniile de activitate
politica, economica si sociala. Aveti perfecta dreptate ca majoritatea
obligatiunilor si sarcinilor reflectate in acest document tin anume de
competenta si dorinta Republicii Moldova de a ne atasa si a efectua reformele
corespunzatoare, ca, ulterior, noi si din punct de vedere normativ si din punct
de vedere juridic, si politic sa corespundem exigentelor europene.
Tin sa mentionez ca in acest document nici
nu au putut fi reflectate programele de asistenta financiara din partea Uniunii
Europene, dar in raportul pe care noi l-am prezentat, inclusiv in alocutiunea
mea de astazi, am mentionat numai unele programe care sint astazi finantate de
Uniunea Europeana la nivel bilateral Uniunea Europeana – Republica Moldova, cit
si de tarile membre ale Uniunii Europene, intru realizarea prevederilor
Planului de actiuni. Monitorizarea si controlul la frontiera, perfectionarea
cadrului legislativ, sumele de asistenta macrofinanciara care vor fi ulterior
transformate in granturi privind asistenta Republicii Moldova in domeniul
energetic, pentru a ne compensa majorarea preturilor la importul gazelor
naturale.
Acest document tine mai mult de un domeniu
politic, de un angajament politic din partea Uniunii Europene ca sa sustina
Republica Moldova in toate domeniile de promovare si de efectuare a reformelor,
pe care dorim noi sa le realizam pe cale de integrare in Uniunea Europeana.
Dupa expirarea termenului de implementare a acestui document politic, evident
ca Republica Moldova va intra in faza unui nou dialog politic, Uniunea
Europeana la un alt nivel.
Si dat fiind faptul ca tara noastra, dupa
cum am mentionat, pe data de 4 mai a fost admisa ca tara cu drepturi depline in
procesul de cooperare in Europa de
Sud-Est, evident ca, la finalizarea implementarii Planului de actiuni, tara
noastra va solicita ca Uniunea Europeana sa ofere Moldovei acordul de asociere
pentru aderarea la Uniunea Europeana, lucru care a fost realizat deja pentru
tarile din Balcanii Occidentali. Anterior pentru Croatia, recent pentru
Macedonia si astazi de acest acord de asociere beneficiaza Albania, ca unul din
potentialii parteneri Sud-Est Europeni pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Domnul Ion Gutu:
Si inca o intrebare. Mai multi oameni
oficiali competenti din Uniunea Europeana si din alte tari apreciaza patosul
Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeana cam neglijent. Chiar ne dau
recomandatii concrete: “Nu as recomanda Republicii Moldova sa depuna cerere de
a deveni membru al Uniunii Europene, fiindca, ca sa evitam un caz cam rusinos
pentru aceasta tara” si multe alte aprecieri. Acesti functionari sau sint
agentii Moscovei, sau eu stiu cine sint ei. Fiindca in presa am citit destule
aprecieri concrete ale activitatii noastre.
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc, domnule deputat.
Eu cred ca depunerea unei cereri, nu este
un lucru injositor pentru Republica Moldova, fiindca, dupa indeplinirea tuturor
recomandarilor Uniunii Europene si dupa plasarea Republicii Moldova din punct
de vedere politic la nivelul statelor care doresc sa se integreze in Uniunea
Europeana, vom fi obligati sa depunem cerere de aderare la Uniunea Europeana.
Dar astazi noi constientizam impreuna cu
dumneavoastra, sper eu, ca Republica Moldova este in proces de realizare a
reformelor, in proces de implementare a Planului de actiuni si este prea matur
ca in 2006 tara noastra sa inainteze cerere de aderare la Uniunea Europeana.
Noi mergem pe calea pe care au parcurs-o alte state spre integrare in Uniunea
Europeana. Deci, este statutul de stat asociat, acordul de asociere la Uniunea
Europeana. Urmatorul este statutul de stat candidat de aderare la Uniunea
Europeana si statutul de tara membra a Uniunii Europene.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc domnule viceprim-ministru.
Si ultima intrebare, care, cred eu, ar
trebui sa o puna colegii nostri comunisti si sa-i ajutam.
Domnule viceprim-ministru,
Declararea si, de fapt, semnarea acordului
acestui plan intre Uniunea Europeana si Republica Moldova, a consemnat o
confruntare deschisa cu Rusia.
Deci, toata lumea lupta ani la rind pentru
pietile, pentru exportul productiei autohtone. Toate tarile lupta, noi, in
aceeasi vreme, nu avem acces la piata europeana si nu vom avea inca, cred eu,
multi ani, pentru ca nu avem ce exporta in Europa. In aceeasi vreme, practic,
cedam si pierdem piata din Rusia, din alte tari ale CSI si vreau sa va spun ca,
intr-adevar, politica antirusa, promovata de ministerul dumneavoastra si de
Guvern, contravine programului politicii comunistilor. Si as vrea sa raspundeti
dumneavoastra si daca cineva din fractiunea parlamentara... Poftim.
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc, domnule deputat.
As dori sa mentionez ca, actualmente,
Guvernul si Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene nu promoveaza
nici o politica anti altui stat sau anti altui popor. Noi acest lucru l-am
demonstrat nu o singura data prin pasii si prin actiunile noastre concrete. Si
as dori sa mentionez ca nicidecum si nici odata intentiile noastre de a ne
apropia si a ne integra in Uniunea Europeana nu au fost puse in cadrul
discutiilor la nivel bilateral dintre delegatiile oficiale ale Republicii
Moldova si ale Federatiei Ruse.
Cunoastem care sint astazi relatiile
Federatiei Ruse cu institutiile europene, cunoastem care sint relatiile
Federatiei Ruse cu tarile membre ale Uniunii Europene si consider eu ca nu
aceasta a influentat asupra situatiei economico-comerciale intre Republica
Moldova si Federatia Rusa. Astazi sintem in proces de discutie, sintem intr-o
perioada de negocieri si nicidecum nu putem sa vorbim ca am pierdut sau dorim
sa cedam, sau sa plecam de pe piata traditionala de desfacere a marfurilor din
Republica Moldova. Nicidecum.
Vom continua dialogul politic si prin
actiunile concrete ale ministerelor si ale responsabililor din Guvernul
Republicii Moldova vom intreprinde toate masurile ca sa pastram aceste
posibilitati de a exporta marfurile noastre pe pietele traditionale si sa mentinem
mai departe relatiile la nivel corespunzator, bilateral intre Republica
Moldova, inclusiv cu Federatia Rusa.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule viceprim-ministru,
Pe parcursul raportului si in intrebari s-a
vorbit numai despre acordul bilateral, despre recomandari, despre preconditii
s.a.m.d. Nu considerati dumneavoastra ca ar fi timpul ca noi, la nivel
national, sa avem un plan intern. Si anume de a aduce la constiinta fiecarui
cetatean acele valori, acele tendinte pe care le avem noi si in Parlament ele
s-au manifestat printr-un vot unanim, si anume spre integrare in Uniunea
Europeana, fiindca, in caz contrar, sa nu ajungem la aceeasi situatie cind
miscarea intr-o directie sau alta depinde de vointa unei persoane, a unui
partid s.a.m.d. Noi vorbim, din pacate, la ora actuala despre integrarea
europeana la nivel de discutii intre Guvern si reprezentantii Uniunii Europene.
Dar, din pacate, daca analizam mai profund si daca am discuta cu cetatenii,
incepind de la valorile elementare si notiunile specifice ce tin de Europa ca o
constructie, ca un mod de functionare, nu sint cunoscute.
Si aici eu cred ca ar fi cazul sa se aprobe
un plan national, pornind din scoala si terminind cu institutia Parlamentului,
pentru scolarizare, informare. Si ca incheiere vreau sa spun ca aceasta
integrare europeana sa fie o miscare de constiinta a intregului popor, dar nu a
unor functionari de stat.
Domnul Andrei Stratan:
Sa fie o miscare nationala – sint
totalmente de acord cu dumneavoastra si sustin intentiile si propunerile pe
care dumneavoastra le-ati inaintat, fiindca astazi anume ca este necesar deja
sa mergem la urmatoarea treapta – a dialogului nu politic, dar a dialogului
dintre guvernare si societatea civila, dintre cetatenii Republicii Moldova,
prin care sa le demonstram si sa le aducem la cunostinta despre valorile si
intentiile pe care astazi le urmareste guvernarea Republicii Moldova si
dorintele pe care noi le avem astazi, inclusiv in facilitarea regimului de
vize, in obtinerea comertului asimetric, in libera circulatie a cetatenilor, de
ce nu. Includem numaidecit si o sa informez conducerea Guvernului ca sa
examinam si aceasta posibilitate.
Multumesc.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
O singura mentiune as vrea sa fac.
Integrarea europeana nu este dorita numai
de guvernare, aceasta integrare este dorita si de clasa politica a Republicii
Moldova in general si de circa 70 la suta din respondentii care au dat raspuns
asupra solutiilor care ar fi pentru Republica Moldova si au raspuns ca
integrarea europeana ar fi solutia. Problema consta, in fond, nu de dorinta,
problema consta in constientizarea acestui proces. Deci, trebuie sa fie un
proces constient.
Eu va multumesc.
Domnul Andrei Stratan:
Multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Presedinte,
In primul rind, am vrut sa mentionez, ca
noi, spre regret, la inceputul audierilor, n-am stabilit totusi ora respectiva,
deci timpul rezervat pentru intrebari. Si in legatura cu aceasta eu mai mult
voi pune ca o intrebare, domnule viceprim-ministru, dar posibil si ca o
propunere. In primul rind, as vrea sa mentionez faptul ca, intr-adevar,
procesul armonizarii legislatiei Republicii Moldova la standardele europene
este un proces foarte complicat, aceasta a fost demonstrat si de catre tarile
care au aderat deja la Uniunea Europeana.
Si acest proces prevede inclusiv si
problema elaborarii, incepind cu etapa elaborarii proiectului de lege, eu deja
nu vorbesc de etapa adoptarii in Parlament, expertizarea acestor proiecte
prevede atragerea, implicarea expertilor europeni. Cum vedeti dumneavoastra,
care este parerea dumneavoastra, poate, intr-adevar, in practica noastra, a
tarii, in primul rind, la etapa elaborarii acestor proiecte deja sa fie
implicati experti concreti, ca sa nu avem noi pe parcurs diferite pozitii,
pareri. Si atunci la momentul cind Guvernul adopta un proiect de lege, care,
ulterior, trebuie sa fie prezentat in Parlament, deja acest proiect sa fie ca
anexa sa fie inclusiv si parerea expertilor din partea Consiliului Europei, sa
spunem, sau Uniunii Europene, aceasta este prima propunere sau intrebare.
Si deci propunerea a doua. Noi deja,
pornind de la planul calendaristic, de la programul legislativ al Parlamentului
si de la Planul de actiuni, avem o lista concreta a legilor care trebuie sa fie
elaborate in timpul cel mai apropiat. Lista aceasta este, de fapt, si la
experti, la Consiliul Europei si la Uniunea Europeana. In legatura cu aceasta,
iarasi poate noi solicitam din timp ca expertii respectivi, chiar prin
deplasarile in tara impreuna cu specialistii nostri sa participe la elaborarea
acestor proiecte. Deci, ca sa nu asteptam noi acest proces de expertizare,
care, spre regret, uneori, tergiverseaza procesul legislativ.
Domnul Andrei Stratan:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Sint, de asemenea, totalmente de acord cu
propunerile dumneavoastra si dat fiind faptul ca acest domeniu tine de
activitatea Legislativului, daca este necesar, si Ministerului Afacerilor
Externe si Integrarii Europene poate sa intervina catre institutiile europene
ca sa solicitam prezenta si expertizarea, cum si s-a convent deja. Nu ca numai
s-a discutat, dar si s-a convenit expertizarea tuturor actelor normative si
legislative ce tin de IQ-l comunitar si in domeniile internationale de
colaborare prin avizul institutiilor respective. Si dupa ce actul normativ sau
legislativ va fi adoptat in cadrul sedintei Guvernului, deja la Parlament el sa
vina cu avizul institutiei sau al expertilor responsabili de problematica sau
profilul intrebarii, care este inclusa in acest proiect de lege sau de hotarire
a Parlamentului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Eu am sa solicit ultimele doua interventii
la microfonul 4 si la microfonul 5. Si cu aceasta sa incheiem runda de
intrebari-raspunsuri, dar o scurta precizare. Eu cred ca domnul Tucran nu a
fost prea bine inteles. Dumnealui a solicitat ca la momentul cind aceste
proiecte de legi intra in legislativ, ele deja trebuie sa fie armonizate la
prevederile IQ-lui comunitar la nivelul ministerelor care elaboreaza, la
nivelul Ministerului Justitiei, care face o ultima expertiza a concordantei cu
Constitutia si cu alte legi, ceea ce anterior domnul Turcan mi-a semnalat
aceste lucruri este lipsa in sistemul legislativ al tarii.
Si eu cred ca este o intrebare asupra carei
trebuie sa atraga o atentie sporita. Astazi, proiectele de legi care intra in
Parlament, noi nu avem nici un indicator ca ele sint armonizate la prevederile
IQ-lui comunitar. De fapt, intelegem ca acest proces nici nu se produce.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu as vrea sa pun o intrebare cumva in
continuarea initiativei domnului Turcan, care, intr-adevar, este foarte buna si
laudabila. Eu voi da citire unui fragment foarte scurt din Planul de actiuni
care prevede: implementarea masurilor concrete pentru sporirea eficientizarii
transparentei si responsabilitatii administratiei, cheltuielilor publice,
consultarii expertilor IFI, adica a institutiei financiare internationale si a
UE, implementarea masurilor vizind colectarea impozitelor si extinderea bazei
impozabile, in particular prin eliminarea graduala a scutirilor fiscale.
Si in contextul respectiv, Guvernul vine cu
un proiect de lege care prevede facilitati fiscale pentru o firma anonima,
pentru o suma de investitii necunoscuta si pentru facilitati fiscale
necunoscute. Vine in Parlament, Parlamentul voteaza exact in domeniul
energeticii. Nu credeti ca aceasta cumva contrazice insusi planul de actiuni si
ideea pe care a expus-o domnul Turcan, iar Parlamentul a votat de patru ori
aceasta lege, adica Fractiunea Comunista. Cum comentati initiativele
legislative ale Executivului, care vin in contradictie cu Planul de actiuni
semnat tot de el?
Domnul Andrei Stratan:
Da, va multumesc.
Acum nu pot sa comentez, fiindca nu cunosc
prevederile hotaririi Guvernului si documentele care au fost prezentate.
Domnul Igor Klipii:
domnule viceprim-ministru,
Du ma refer, la proiectul care se refera la
“Moldetera Energi”, la constructia a doua centrale electrice la Burlaceni,
Cahul. Este proiectul Guvernului.
Domnul Andrei Stratan:
Da, va multumesc.
Deci, eu am notat si am sa consult colegii
responsabili de elaborarea acestui proiect de hotarire. Si, daca nu aveti nimic
impotriva, deci, am sa va informez suplimentar.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
A doua intrebare. Tot planul de actiuni, in
ceea ce se refera la Republica Moldova, are un cuvint-cheie – transparenta. Eu
voi da o intrebare scurta care se refera la modul de angajare in serviciul
public. In calitate de viceprim-ministru cite concursuri au fost anuntate
public si cite functii au fost suplinite prin concurs? Si unde au fost
publicate anunturile respective? Inclusiv la Ministerul de Externe?
Domnul Andrei Stratan:
In 2004 a fost anuntat un concurs de
angajare la Ministerul Afacerilor Externe. In 2005, in cadrul Ministerului de
Externe deci activeaza comisia corespunzatoare, care examineaza adresarile
cetatenilor din Republica Moldova privind angajarea in serviciu la Ministerul
Afacerilor Externe si institutiile care ii sint subordonate.
Domnul Igor Klipii:
Imi pare rau, domnule ministru, dar n-a
fost anuntat public, n-am citit nici un anunt referitor la ocuparea functiilor
vacante. N-au fost asemenea anunturi. Si ultima intrebare. Spuneti va rog, ce
legatura este poate ascunsa intre deschiderea unei ambasade in Egipt si planul
de actiuni Moldova – UE? In Egipt?
Domnul Andrei Stratan:
Ca atare, legatura intre Planul de actiuni
despre care va informez eu astazi cu deschiderea ambasadei in Egipt nu prea are
nimic comun.
Domnul Igor Klipii:
La Cairo.
Domnul Andrei Stratan:
Daca m-ati intrebat, va raspund. A fost
adoptata decizia Guvernului de a deschide misiune diplomatica in aceasta tara,
dat fiind faptul ca in aceasta regiune, pina in prezent, Republica Moldova nu a
avut acoperite diplomatica cu institutia respectiva dislocata anume intr-o tara
din aceasta regiune.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule viceprim-ministru,
Dumneavoastra, in discursurile
dumneavoastra, ne-ati sugerat o pozitie: sa fim cu mai multa initiativa, sa
depunem mai multe proiecte de legi. In acest context, vreau sa va spun ca la 30
martie colegii nostri Vitalia Pavliceno si Valeriu Cosarciuc au depus un
proiect de Lege cu privire la denuntarea acordului despre constituirea CSI,
respectiv iesirea din cadrul CSI. Ma intereseaza de ce Guvernul tergiverseaza
prezentarea avizului sau la acest capitol? Sau de ce nu prezinta un proiect de
alternativa ca si in cazul cu vizele, despre care s-a vorbit astazi in sedinta?
Domnul Andrei Stratan:
Da, va multumesc.
Aceasta initiativa a parvenit de la
Parlament catre Guvern si in prezent sintem in asteptarea avizelor ministerelor
si institutiilor puterii centrale vizavi de acest subiect. Dupa sistematizare,
deci, el va fi prezentat in cadrul unei sedinte in plen a Guvernului si, in
ordinea stabilita, va fi informat Legislativul sau respectiv deputatii care
s-au adresat cu aceasta initiativa.
Multumesc.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule viceprim-ministru, va multumim.
Si va rog sa luati loc.
Da, si in continuare s-au inscris pentru
luari de cuvint trei persoane. Domnul Serafim Urechean, domnul Oleg Serebrian
si domnul Sergiu Stati.
In aceste conditii, il invit la tribuna
centrala pe domnul Serafim Urechean.
Domnul Serafim Urechean:
Stimati deputati si reprezentanti ai
Guvernului,
Onorata asistenta,
Pentru obiectivitate, voi corecta
pretentiile actualei guvernari, amintind ca Republica Moldova a optat pentru
Europa inca de la proclamarea independentei sale. Mai mult decit atit, la
sfirsitul anilor ’90 am obtinut perspective reale, compromise atunci de
coalitia PCRM si PPCD, care au distrus ADR-ul si Guvernul acestuia. O data cu
preluarea puterii de catre comunisti in februarie 2001, procesul integrarii
europene s-a stopat. Ei au declansat antireformele si izolarea Moldovei de
institutiile occidentale. Ca rezultat, din 2002 incoace adunarea Parlamentara a
Consiliului Europei adopta o serie de rezolutii speciale privind proasta
functionare a institutiilor democratice in Republica Moldova.
Administratia Voronin a inteles ca
autoconservarea ei la putere depinde de faptul daca va imbratisa sau nu
vectorul european. Si comunistii, conformindu-se cu opiniile populatiei si cu
pozitiile occidentului, au decis sa foloseasca integrarea europeana in
propriile interese, inclusiv pentru a putea sa continue incalcarea drepturilor
fundamentale ale omului in Republica Moldova.
Au europenizat doar lozincile sub care
pastreaza aceleasi valori si metode antidemocratice. Iata de ce raportul
privind implementarea Planului comun de actiuni Republica Moldova – Uniunea
Europeana exprima duplicitatea actualei guvernari. El este o sinteza mecanica a
darilor de seama din subdiviziunile Guvernului fara aprecieri si solutii.
Planul Republica Moldova – Uniunea Europeana ramine a fi un document al
intentiilor.
Obiectia majora a Fractiunii “Alianta
«Moldova Noastra»” este ca implementarea nu urmareste rezultate concrete, ea
reprezinta o mimare lipsita de motivatie interna, caci actuala guvernare
impartaseste alte valori decit cele ale democratiei europene, fapt confirmat
prin refuzul de a sustine rezolutia APCE de condamnare a crimelor regimurilor
comuniste totalitare.
Lipsa de sinceritate face ca actuala
conducere a Moldovei sa saboteze procesele de integrare, contrar declaratiilor
oficiale. Ofertele Romaniei si ale Tarilor Baltice sint tratate cu rezerve.
Iata de ce factorii de decizie ai Uniunii Europene ne semnaleaza sa trecem de
la vorbe la fapte. In acelasi scop, la formarea actualului Guvern, Fractiunea “Alianta
«Moldova Noastra»” a accentuat necesitatea unui minister special, care sa
coordoneze procesul de integrare europeana, cum procedeaza alte tari.
Sarcinile prioritare ale integrarii revin
politicilor interne in toate domeniile. Fiind semnat planul de actiuni,
procesul nu mai depinde de diplomatie, el se bazeaza pe crearea standardelor
europene de viata pentru populatia Republicii Moldova – scopul nostru
principal. Raportul Guvernului confirma lipsa sistemului de coordonare si
implementare a planului prin caracterul sau superficial. Intrebarea
fundamentala care ramine este cu ce viteza totusi ne miscam? Sintem aproape de
mijlocul termenului de trei ani. Vom reusi oare sa mai recuperam timpul pierdut
pina acum de actuala guvernare?
In cea mai sensibila problema interna –
conflictul de pe Nistru – avem evolutii minime. Sint nesemnificative eforturile
Guvernului de realizare a declaratiilor si a legii adoptate unanim in Parlament
in aceasta problema.
Progresul in controlul frontierei
moldo-ucrainene se datoreaza, in temei, eforturilor Uniunii Europene. Reforma
democratica a atins doar superficial sistemul electoral, cel al justitiei, al
controlului finantelor publice, a cooperarii cu societatea civila. Atit
calitatea, cit si maniera in care la 22 iulie 2005 au fost adoptate legile
corespunzatoare sint departe de standardele europene.
In ceea ce priveste libertatea presei,
statutul Procuraturii si independenta sistemului judecatoresc, autonomia
administratiei publice locale, restructurarea sectorului public central
lucrurile stau pe loc. Puterea se opune initiativelor opozitiei si in aceste
domenii ca si in altele.
Din mai 2005 au fost blocate initiativele
“Aliantei «Moldova Noastra»” privind audiovizualul. Din iunie 2005 sta blocata
initiativa de stabilire a plafonului la sanctiunile aplicate presei pentru
lezarea onoarei si demnitatii. Au fost ignorate mai multe initiative
legislative de ameliorare a situatiei in economie, in agricultura etc.
Avind grave probleme energetice,
guvernantii nu se grabesc deloc sa dea curs nici initiativelor noastre privind
dezvoltarea atit a resurselor energetice regenerabile, cit si a celor
bioenergetice. Asteptam, ca de obicei, avize negative, dupa care vor urma
contrainitiativele puterii.
Guvernarea actuala este incapabila de a
gestiona crizele. Concret, importul gazelor naturale, exportul legumelor,
fructelor, produselor vinicole. In ceea ce priveste cresterea economica,
consumul stimuleaza importurile in detrimentul sectorului real al economiei.
Pentru a schimba situatia se cer reforme structurale serioase si imediate. Daca
intre anii ‘92-’94 Moldova era apreciata ca avind reforme corecte, atunci catre
2002 tara a regresat si a depasit potentialul de atragere a investitiilor.
Nivelurile acestora este in continuare extrem de jos ca si cel de creditare. Se
inrautateste, in general, calitatea activitatii bancare.
Comisia europeana, chiar in 2005, a
constatat imposibilitatea deschiderii zonelor de comert liber in Republica
Moldova din cauza imperfectiunii mediului concurential si al conditiilor
administrative. Este firesc. Ritmurile cresterilor
Agricultura – sector prioritar – are cel
mai jos nivel de productivitate si de remunerare a muncii. Restabilirea si
dezvoltarea infrastructurilor la nivel national, o conditie a cresterii
economice, stagneaza.
In consecinta, desi cresc procentual,
analistii apreciaza ca programele sociale continua sa detina o performanta
foarte joasa. De altfel, majoritatea datelor de mai sus apartin aceluiasi
Guvern, sint intr-un raport mai realist pe marginea implementarii SCERS. Acolo
se indica ca asupra directionarii necorespunzatoare a resurselor destinate
asistentei sociali.
La adoptarea bugetului de stat si a celui
de asigurari sociale pe 2006, opozitia a facut multe propuneri de corectare a
acestei directionari, iar puterea comunista le-a respins.
Aceasta situatie este trista, dar fireasca,
o concluzie recenta a euromonitorului. Stagnari evidente sint si in asigurarea
unui acces mai larg a copiilor saraci la educatia de baza si la asistenta
sociala. Cei interesati cunosc si alte date din multiplele rapoarte ale
expertilor locali si occidentali. Pe majoritatea directiilor constatam efecte
de stagnare si chiar de regres in anumite cazuri.
Conform uneia dintre metodele de apreciere,
ce prevad atit puncte pozitive, cit si negative; nota medie a autoritatilor
moldovenesti in implementarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana” se ridica foarte putin peste zero.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
refuza sa accepte asemenea rezultate. Raportul de azi al Guvernului arata
incapacitatea puterii de a realiza la nivelul asteptarilor interne si externe
sarcinile ce stau in fata Republicii Moldova.
Cerem insistent accelerarea acestor
procese, recuperarea timpului pierdut in implementarea Planului comun de
actiuni cu Uniunea Europeana si asumarea intregii responsabilitati politice de
catre guvernarea comunista.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La tribuna centrala se invita domnul
Serebrian.
Domnul Oleg Serebrian:
Stimati colegi,
Stimate domnule viceprim-ministru,
Mai intii de toate, tin sa va multumesc,
pentru faptul ca ati dat curs acestei invitatii sustinute de majoritatea
colegilor din Parlament, de a initia aceste audieri in sedinta in plen. Chiar
daca intirziat, le consider ca au fost benefice pentru ambele parti, atit
pentru colegii din Parlament, care au mai aflat cite ceva despre Planul de
actiuni si despre procesul de integrare europeana in general, cit si pentru
dumneavoastra si colegii dumneavoastra din Guvern.
A fost o actiune de verificare, un
exercitiu poate neplacut pe alocuri, in care, ati fost nevoiti sa va intrebati
si dumneavoastra alaturi de noi, cei din sala, despre starea reala de lucruri
vizavi de Planul de actiuni. Cred ca ati facut impreuna cu noi o reevaluare a
ceea ce s-a realizat sau nu s-a realizat pe parcursul acestui an.
Sa nu neglijam nici faptul ca aceste
audieri au fost urmarite de mii de telespectatori si radioascultatori, care
aveau si ei, la rindul lor, necesitatea de a se informa la subiectul dat.
Stimati colegi,
Nu putem nega faptul ca majoritatea
cetatenilor nostri nu stiu nimic sau stiu foarte putin, din pacate, despre
Planul de actiuni, care sint actiunile in vederea traducerii lui in practica si
cu ce va ocupati dumneavoastra, domnule ministru, in calitate de coordonator
national al acestui amplu program guvernamental.
Am ascultat cu multa atentie raportul
dumneavoastra si raspunsurile pe care le-ati oferit la intrebarile colegilor
mei. Nu putem nega faptul ca ceva s-a realizat. Problema fiind ce s-a realizat
concret si, mai ales, ce nu s-a realizat pe parcursul acestui an. Majoritatea
succeselor despre care aminteati dumneavoastra anterior sint, din pacate,
permite-ti-mi sa fac aceasta constatare succese mai curind ale Uniunii Europene.
S-a deschis delegatia comisiei Europene la Chisinau. Uniunea Europeana s-a
implicat, intr-adevar, in solutionarea conflictului transnistrean, numind un
reprezentant special. A devenit observator in cadrul procesului de negocieri
privind solutionarea conflictului din estul Republicii Moldova. A lansat
aceasta misiune de monitorizare la hotarul moldo-ucrainean.
Totodata, Uniunea Europeana a oferit tarii
noastre inlesniri comerciale prin sistemul “GSP-Plus”. Uniunea sustine
consolidarea capacitatilor instutionale, in particular, printr-un proiect de
asistenta al caror beneficiar este, din cite cunosc, chiar Ministerul
Afacerilor Externe si Integrarii Europene si prin introducerea sistemului de
Tyning.
Domnule viceprim-ministru si colegii
dumneavoastra din Guvern,
Ati putea dumneavoastra, in aceste
conditii, sa numiti sub succesele concrete ale Republicii Moldova, din pacate,
acele actiuni despre care ati vorbit anterior au prea putine semne de existenta
in viata reala, succesele respective sint, din pacate, mai curind virtuale.
Venind, probabil, din luna rapoartelor Guvernului sau ale Ministerului
Afacerilor Externe si, din pacate, aceasta afirmatie este sustinuta in momentul
de fata de acele mii de cetateni care urmaresc aceasta sedinta in plen.
Noi ne dam seama ca indoialitatea acestor
schimbari nu coincide schimbarii de natura legislativa cu traducerea si
transpunerea lor in viata. Insa semnale de traducere a lor in viata, din
pacate, sint prea putine. In plus, domnule viceprim-ministru, cred ca asistam la
o deraiere de la calendarul de actiuni pe care ni l-am propus, lucru pe care
l-am mentionat si in intrebarile pe care le-am avut. Am vazut ca sinteti foarte
optimist si ca ne dati asigurari ca in ceea ce priveste implementarea Planului
de actiuni totul e bine.
Faptul ca ati evitat insa timp de trei luni
o discutie in Parlament asupra acestei probleme, arunca o umbra serioasa de
indoiala asupra asertiunii pe care ati facut-o dumneavoastra. De altfel, tot
dumneavoastra sustineati, domnule ministru, inca acum doi ani ca Republica
Moldova va deveni membru asociat la Uniunea Europeana in 2007, daca ne amintim
bine. Nu era prea clar ce aveati in vedere prin asociere la Uniunea Europeana
la acel moment, dar ne este absolut clar ca acest lucru nu s-a intimplat. A fost
o declaratie putin hazardata. Mi-e teama ca entuziasmul si optimismul
dumneavoastra sint tot atit de putin fundamentate ca si afirmatiile amintite
anterior. Mi-ar fi placut, de altfel, sa aud in cadrul acestor audieri un
raport mai cumpatat, mai realist, o analiza sincera a greselilor sau actiunilor
care nu s-au intreprins. Si de ce nu, un plan realist si realizabil de actiuni
pentru viitor. Or, impresia noastra este ca, Executivul Republicii Moldova nu
are de loc un plan de lucru, o strategie de care s-ar conduce procesul de
integrare europeana.
Stimati colegi,
Avem actiuni sporadice, reactii deseori
necoordonate.
Desigur, de lisa succeselor privind
implementarea Planului de actiuni particular in procesul de integrare
europeana, in general, se face responsabil Executivul in general. Dar cred ca o
buna parte din aceste insuccese ar trebui sa va o asumati dumneavoastra, ma
refer la ministerul pe care il conduceti. Sa le analizati si sa tineti cont de
ele pentru viitor, ma refer la aceste greseli. Sa analizam doar geografia
misiunilor diplomatice sau calitatea diplomatilor aflati in centrala
Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si in misiunile noastre
din exterior.
Ma intreb, inteleg ca aceasta intrebare a
rasunat si din sala. In ce masura aveam nevoie de o ambasada la Cairo? Am fost
recent anuntati ca vom avea o misiune diplomatica in Egipt. Nu ar fi nici o
problema, daca bugetul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene
ar fi unul respectabil. Dar inteleg ca nu dispuneti de resursele necesare
pentru o functionare normala. In acest caz, ar fi logic sa tineti cont,
probabil, de anumite prioritati.
Cred ca in conditiile noastre s-ar cere,
mai intii, o ambasada la Madrid, dar nu la Cairo. Dar sa vedem cine activeaza
in aceste misiuni diplomatice?
Domnule ministru,
Stiti oare dumneavoastra, ca chiar in
capitale mari europene, precum Roma sau Parisul, misiunile noastre sint nu
discrete, ci au o existenta aproape secreta.
Constat ca chiar in Parlamentul acestor
tari am avut discutii cu mai multi demnitari din parlamentele francez si
italian in ultimul timp, multa lume nu stie ca avem acolo Ambasada. Si constat
ca sint deputati care fac parte din grupul de prietenie Franta – Republica
Moldova, Italia – Republica Moldova. Deci, este o constatare absolut trista. Cu
ce se ocupa misiunile noastre in Europa? Ce au intreprins concret in vederea
promovarii noastre in structurile europene? Si aici as vrea sa va intreb,
pentru viitor poate veti avea un raspuns. Puteti sa informati Parlamentul pe
cit de bine este cunoscuta si sustinuta dorinta Republicii Moldova de a se
integra in Uniunea Europeana prin filiera sud-est europeana, despre care vorbim
atit de mult in ultimul timp.
In unele capitale ca Paris, Londra, Berlin,
Roma, data fiind pozitia decesiva a acestor capitale in procesul decizional
referitor la extinderea Uniunii Europene. Care au fost pina acum actiunile
Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, dar si ale
dumneavoastra concret, pentru informarea acestor capitale despre tactica
noastra de integrare europeana. Ati putea dumneavoastra numi tarile in care au
fost efectuate vizite oficiale si de lucru la nivelul sefului statului sau la
nivelul sefului de Guvern in perioada implementarii Planului de actiuni si ma
refer la state importante, care au pondere in cadrul Uniunii Europene. Din
pacate, palmaresul nu va fi unul foarte vast sau va fi unul nul.
S-a vorbit aici si despre problema crizei
economice, care putea fi, in principiu, prevenita, nu consider ca este doar o
misiune a Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, dar si a
ministerului si a Guvernului in ansamblu. Sa nu uitam ca sinteti aici si in
calitatea dumneavoastra de viceprim-ministru. In fine, nu voi da citire
intregului text, vreau sa ma refer doar la doua aspecte, pentru a face economie
de timp.
Consider, stimate domnule viceprim-ministru
si stimati colegi, ca principala noastra problema in raport cu Uniunea
Europeana este ca nu sintem consecventi. Facem promisiuni, ne asumam
angajamente in toate partile. Promisiuni si angajamente care, deseori, fie
antagonizeaza intre ele, fie ca, pur si simplu, sint greu de realizat. Ne-am
discreditat in acest sens in foarte multe capitale, credibilitatea Chisinaului
este zero.
Si, in fine, poate o sugestie. As dori ca
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa fie o institutie ceva
mai deschisa. Eu inteleg ca misiunea acestei institutii, rolul pe care il are
in societate si in cadrul Guvernului nu predispune la o deschidere excesiva.
Dar nici chiar la atita secretizare a felului in care actioneaza ministerul
respectiv. Mai multa deschidere, mai multa cooperare cu societatea civila,
chiar cu Parlamentul.
Domnule ministru,
Dar repet inca odata: timp de trei luni am
asteptat sa faceti prezentarea acestui raport intr-un moment in care toata
lumea asteapta sa vada, care sint realizarile concrete in avansarea privind
procesul de integrare europeana.
Domnule ministru,
Eu va indemn sa nu va fie teama de aceasta
deschidere de eventualele critici care pot rasuna fie din Parlament, fie din
societate, credeti-ne, aceste critici sint mai curind atitudini binevoitoare
intru cit dorinta noastra, a tuturor, este ca trebuie sa avansam pe calea
integrarii europene. Si daca pe alocuri facem anumite observatii, facem aceste
observatii nu din dorinta de a face anumite … ci din dorinta de a indrepta
lucrurile.
Doamna presedinte,
Va multumesc, foarte mult, si imi cer
iertare, pentru faptul ca am depasit putin timpul.
Doamna Maria Postoico:
Se invita la tribuna centrala domnul Stati.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, doamna presedinte.
Stimati colegi,
In primul rind, dati-mi voie ca, din numele
fractiunii, sa-i aduc multumiri domnului viceprim-ministru, Andrei Stratan
pentru raportul prezentat aici, foarte amplu, vast, pentru raspunsurile, cred
eu, explicite, care au fost la fel prezentate la sedinta in plen. Si sa
amintesc ca Planul de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana a fost
semnat acum un an. In cadrul campaniei electorale, in toiul campaniei electorale,
atunci cind, mult stimata Formatiune “Alianta «Moldova Noastra»” erau cu ambele
miini si ne invinuiau in aceea ca noi am luat vectorul european, dar ei sint
niste adepti aprigi si inflacarati de cea a spatiului CSI.
Acest lucru noi l-am observat foarte clar
si el a fost extrem de explicit si din partea domniilor respective, ca sa vedem
acum ca ei s-au schimbat diametral opus. Acum, doamna Pavlicenco, care a fost
apoi urmata de domnul Lipcan si punct final fiind domnul Urechean, tocmai ne
vorbesc ca noi, intr-un fel, nu incercam acum sa renuntam la CSI.
Stimati domni,
Noi trebuie sa fim foarte clari si
expliciti si in acest context. Presedintele Voronin, inca in 2003, a mentionat
ca noi sintem acolo unde noi avem beneficii, in primul rind economice. Si doi,
aceea ca dumnealui a lansat o propunere, care a fost remisa oficial tuturor
presedintilor statelor din cadrul CSI referitor la aceea ca Republica Moldova
propune armonizarea legislatiei CSI la cerintele Uniunii Europene. Adica aici
nu exista nici o contradictie, dar eu, in acest sens, vreau sa atrag atentia
mult stimatului auditoriu asupra unor incorcordante care exista in plasarea
politicii unor momente.
Si doi. Daca va amintiti ca din prima
sedinta la 4 aprilie 2005, noi impreuna cu dumneavoastra am adoptat un document
care se numeste parteneriatul pentru integrare europeana. L-am adoptat in
unanimitate si … (Rumoare in sala.)
Domnule Cosarciuc,
Dati-mi voie, eu nu v-am intrerupt atunci
cind dumneavoastra puneati niste intrebari foarte interesante si ample.
Doresc sa mentionez ca noi atunci ne-am
luat impreuna ca sa fim parteneri politici pentru integrarea europeana. Acest
lucru a fost expus foarte clar si foarte clar acceptat de unele formatiuni
politice din Parlament, din aceasta sala. Si, in acest sens, vreau sa aduc
multumiri Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat si Partidului Democrat
pentru o conlucrare si o atitudine constructiva fata de cele activitati care au
fost initiate in Parlament.
Si, in acelasi timp, spre regret, sint nevoit
sa constat ca formatiunea “Alianta «Moldova Noastra»” nu prea s-a rupt la lucru
in acest sens. Pentru mine a fost un lucru foarte straniu si chiar foarte mult
m-a mirat cind ei au fost cei mai cointeresati in aceea ca sa puna intrebari
referitor la realizarea Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea
Europeana. Eu, cred, in primul rind, ca noi, in Parlament, trebuie sa intelegem
ca toata societatea... Noi sintem acum aliati. Toata societatea, nu acei din
Parlament, 101, sau nu acei din Guvern, citi sint ei acolo, nu
i-am numarat, dar toata societatea de la acei mai mici pina la acei mai mari.
Noi sintem acum porniti pentru a realiza niste sarcini care sint strategice
pentru tara noastra. Noi ne-am propus si, in acest sens, sper ca o sa ajungem
sa fim in Uniunea Europeana in timpul cel mai apropiat.
Si, in acest sens, eu as vrea sa mentionez
ca domnul Stratan nu a fost deloc pornit idealist sa spunem asa, dumnealui a
prezentat, intr-adevar, obiectiv unele lucruri. Si mai mult decit atit, am si
eu, aici, niste materiale pe care le-am primit acum de la Bruxelles, care nu
este pozitia Guvernului nostru ca sa nu ma invinuiti in aceea ca eu cumva sint
partinitor. Este pozitia Comisiei Europene.
Conflictul transnistrean... Au fost
inregistrate, in general, progrese, democratie si statul de drept, au fost
inregistrate progrese, libertatea mass-media au fost inregistrate progrese
limitate. Evident, este clar, dar exista progrese in acest sens.
Reforma administrativa si judiciara –
progrese. Aspectul financiar si stabilitatea macroeconomica, bun progres este
scris, domnule Cosarciuc.
Imbunatatirea climatului investitional –
progrese. Managementul frontierei moldo-ucrainene – progres bun s.a.m.d.
Deci, dupa cum vedeti, este vorba despre
aceea ca... Eu cred, si Guvernul si fractiunea noastra constientizeaza ca avem
o sarcina foarte grea, avem o sarcina majora, dar care este necesar sa fie
realizata. Si, in acest sens, daca imi permiteti, in incheiere, as vrea,
domnule viceprim-ministru, ca dumneavoastra, si, in persoana dumneavoastra,
intregii componente a Guvernului sa va uram succes in aceasta activitate credem
ca, impreuna cu fractiunea noastra si cu partenerii nostri strategici pentru
integrare europeana, o sa realizam acest lucru spre beneficul si succesele
Republicii Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi este
intrebari si interpelari si, dupa cite am inteles, s-a convenit de trecut pe
data viitoare sau se insista astazi sa fie. De aceea, eu vreau sa consult
aceasta intrebare. Poftim de la microfoane, care sint doleantele dumneavoastra.
Ramine pe ordinea de zi.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, doamna presedinte.
Am inteles ca mie nu mi se raspunde astazi
la intrebarea pe care am pus-o saptamina trecuta ministrului educatiei,
tineretului si sportului ce tine de situatia de la liceul “Gheorghe Asachi”.
Doamna Maria Postoico:
Dupa cite cunoasteti dumneavoastra, la
inceputul sedintei s-a adus la cunostinta ca astazi nu va fi prezent nimeni
dintre membrii Guvernului si, de aceea, este trecuta pentru data viitoare. Dar,
daca dumneavoastra astazi insistati pentru intrebari si interpelari, poftim.
Domnul Stefan Secareanu:
Nu ca insist, asa prevede Regulamentul.
Doamna Maria Postoico:
Deci, nu este.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu stiu ca exista regulamentul
Parlamentului, lege organica care nu trebuie incalcata, dar consider ca faptul
ca s-a decis ca nimeni nu poate decide in afara Parlamentului...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Secareanu,
Eu desigur am si consultat aceasta
intrebare cu dumneavoastra. Daca se insista, continuam.
Domnul Stefan Secareanu:
Nu ca se insista, eu vad ca nu este nimeni
acum de la Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului si, evident, n-o sa
vina domnul ministru de undeva ca
sa-mi raspunda la intrebare.
Eu consider acest lucru drept o eschivare
de la raspunsul pe care ar fi trebuit sa mi se dea la intrebarile pe care le-am
pus, legate de situatia de la Liceul “Gheorghe Asachi” si o lipsa de
responsabilitate . In fine, daca va veni saptamina viitoare, eu, suplimentar la
intrebarile, adresate ministrului Tvircun in sedinta din joia trecuta, legate
de actul de schimbare a denumirii Liceului romano-francez “Gheorghe Asachi”,
precizez anumite lucruri si solicit sa mi se dea un raspuns detaliat si bine
argumentat la urmatoarele.
As vrea sa stiu, daca atunci cind s-a luat
aceasta decizie de modificare, de schimbare a denumirii liceului, ministerul si
toate persoanele cu functii de raspundere, implicate in aceasta actiune, daca
au consultat cumva parintii si elevii acestei institutii, daca cumva Ministerul
Educatiei, Tineretului si Sportului si persoanele care au comis aceasta
provocare, au tinut cont de citeva prevederi foarte importante din legislatia
nationala si conventiile internationale. As vrea sa stiu daca s-a tinut cont de
articolul 35 punctul 2 din Constitutia Republicii Moldova, care spune ca statul
asigura, in conditiile legii dreptul de a alege limba de educare si instruire a
persoanelor.
De asemenea, as vrea sa stiu, la urmatoarea
sedinta, cind mi se va raspunde, cind domnul ministru imi va raspunde daca
dumnealui si acei implicati au tinut cont de prevederile punctului 3) din
articolul 26 al Declaratiei universale a drepturilor omului, care spune ca
parintii au cu prioritate dreptul sa aleaga felul educatiei care urmeaza sa fie
data copiilor.
De asemenea, as vrea sa cunosc, daca s-a
tinut cont de articolul 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si
libertatilor fundamentale care spune ca statul, in exercitarea functiilor pe
care si le va asuma in domeniul educatiei si al invatamintului, va respecta
dreptul parintilor de a asigura aceasta educatie si acest invatamint, conform
convingerilor lor religioase si filosofice.
Si, de asemenea, daca aceleasi persoane au
luat in considerare articolul 29 din Conventia internationala cu privire la
drepturile copilului care spune ca, statele parti trebuie sa urmareasca
dezvoltarea respectului fata de parintii copilului, fata de identitatea sa
culturala, de limba proprie si valorile sale, precum si fata de valorile
nationale ale tarii in care locuiette, ale tarii din care, eventual, este
originar si ale civilizatiilor diferite de a sa.
As vrea ca saptamina viitoare, daca nu s-a
reusit astazi, sa mi se dea raspunsul. Sa primesc raspunsuri detaliate si bine
argumentate pe marginea celor expuse de mine.
Va multumesc mult.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Am doua interpelari, pe care le adresez
Guvernului in persoana domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, si, totodata,
adresez aceste interpelari si Procuraturii Generale, in persoana domnului
Procuror Valeriu Balaban.
Drept temei pentru aparitia primei
interpelari serveste adresarea unui grup de cetateni din satul Slobozia-Dusca,
raionul Criuleni. Cetatenii acestei comunitati se pling de faptul ca
autoritatile locale au dat in arenda unui agent economic terenul agricol ce le
apartine, conform titlurilor de autentificare a proprietatii terenului, fara a
le solicita consimtamintul. Solicit Guvernului si organelor Procuraturii sa
examineze legalitatea actiunilor autoritatilor publice locale, iar despre
rezultatul examinarii se fiu informata in scris.
A doua interpelare este adresata, dupa cum
am spus, Guvernului si Procuraturii. Am atestat unele cazuri in care copiii
nou-nascuti nu dispun de acte din anumite motive precare ale parintilor. In
acest context, solicit informatia cu privire la numarul de copii nascuti in
maternitatile din Republica Moldova, cit si cu privire la numarul de copii
carora li s-a eliberat certificat de nastere de catre oficiile starii civile.
Informatia solicitata rog sa-mi fie prezentata in scris, respectindu-se
structura unitatilor teritorial-administrative.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Prima interpelare o adresez MAI si SIS. Ma
intereseaza daca este adevarata stirea difuzata de presa transnistreana privind
dispersarea cu violenta, la 7 mai curent la Chisinau, a unei manifestari de
protest a pensionarilor si participantilor la cel de al doilea razboi mondial
contra majorarii tarifelor, urmare a preconizatei reforme a sistemului de
gospodarire comunala.
De asemenea, daca este adevarat ca au fost
retinuti cetateanca Maia Laguta si reporterul de la “ Êîììåðñàíò ïëþñ» Alexandr
Viscalov, alti ziaristi veniti sa oglindeasca actiunea. Nu pot spera sa primesc
un raspuns exhaustiv si obiectiv si la intrebarea de ce li s-a cerut
ziaristilor sa nu oglindeasca evenimentul. Dar adresez, totusi, aceasta
intrebare, mai ales ca faptul s-a intimplat in decursul saptaminii presei
libere. Astept raspuns in scris.
A doua interpelare este adresata MAI si
Primariei Chisinaului. Ma intereseaza daca MAI cunoaste si a sensibilizat
structurile competente, probabil Primaria, asupra insecuritatii rutiere,
cauzate de lipsa unui semafor pe Calea Basarabiei vizavi de Gara de Nord, unde
au loc frecvent accidente, inclusiv recente si mortale. Astept raspunsul in
scris, dar mai ales o solutionare a problemei cu informarea mea asupra cauzelor
ce conduc la nerezolvarea situatiei sau asupra deciziei de a se fi luat masuri
urgente, pentru asigurarea securitatii rutiere in acel loc de circulatie cu
aglomeratie maxima.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Adresez o interpelare Ministerului
Sanatatii. Pe parcursul ultimelor doua luni am fost contactat de mai multi
cetateni invalizi din deferite localitati, care s-au revoltat la modalitatea de
revizuire a gradului de invaliditate, careia sint supusi de structurile
ministerului si anume de Departamentul de Expertiza a Vitalitatii.
Rog ministerul sa-mi prezinte o informatie
in plenul Parlamentului, care sa contina raspuns la urmatoarele intrebari: cite
raioane si cite persoane au fost supuse controlului de expertiza? Cite cazuri
de incalcare a legislatiei au fost depistate, care au fost si sint masurile
intreprinse de minister pentru redresarea situatiei in acest sector.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Interpelarea mea o inaintez Ministerului
Educatiei, Tineretului si Sportului, domnului ministru Victor Tvircun, prin
care as vrea sa comunic despre situatia care s-a creat in scoala medie din
orasul Soldanesti. In discutiile cu colectivul profesoral a fost abordata problema
reorganizarii scolii medii in liceu. Domnii profesori de acolo, de fapt, au
abordat problema nedorintei directiei generale a invatamintului din acest
orasel in aceasta reorganizare.
Sigur, domnul director general al acestei
directii aduce argumentele corespunzatoare, dar cred ca ar fi oportun momentul
implicarii ministerului de resort in solutionarea acestei probleme, luind in
considerare articolul 33, punctul 1 al Codului de legi in domeniul
invatamintului. Si as solicita o informatie in vederea evaluarii si
solutionarii problemei care a fost abordata aici, in acest colectiv profesoral.
A doua interpelare o inaintez Guvernului
Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Si vreau sa comunic
ca, in calitatea mea de deputat, am primit mai multe materiale scrise din
partea unor cetateni ai orasul Codru municipiul Chisinau, a unui grup de
consilieri din aceasta primarie, de la administratia Institutului pentru
Pomicultura. Din aceste materiale am selectat mai multe nedreptati care ar fi infaptuite
de catre primaria locala in relatiile ei cu cetatenii.
Este vorba despre incalcarea Regulamentului
privind evidenta persoanelor care solicita teren pentru constructii
individuale, privind spalarea banilor publici, falsificarea listelor celor care
stau in rind pentru a primi aceste locuri, dezinformarea consiliului local
despre terenurile din rezerva primariei, alocarea de terenuri in curtea, pe
teritoriul, de fapt, a Institutului de Cercetari in Pomicultura. Nereguli in
eliberarea titlului de proprietate si multe altele.
Am, deci, un sir de documente pe care le
voi anexa la aceasta interpelare. Si solicit o informatie de la Curtea de
Conturi si, in general, de la Guvern privind situatia din aceasta primarie.
Ambele solicitari le astept in scris.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Am o interpelare catre Guvern. In ultimul
timp, de catre organele responsabile ale statului, se fac incercari insistente
de a plasa greutatea problemelor care s-au creat in ramura de vinificare pe
umerii producatorilor ramurii, trecind pe planul doi eforturile pentru
depasirea situatiei create in ramura, ceea ce, dupa parerea mea, pare anormal
si chiar iresponsabil din partea organelor structurilor statului.
Tinind cont de cele expuse, rog Guvernul
Republicii Moldova, prin intermediul organelor sale responsabile ca: Agentia
Agroindustriala “Moldova-Vin”, Serviciul Standardizare si Metrologie, Camera de
Comert si Industrie, care are in functia sa eliberarea certificatelor de
conformitate, si alte structuri ale statului antrenate in acest proces, sa-mi
prezinte o informatie ampla despre actiunile lor, in ultimii 2 ani, intru
combaterea si prevenirea unei asemenea situatii de criza, promovarii si
respectarii legislatiei in vigoare, crearea conditiilor respective pentru
promovarea productiei autohtone pe pietele externe si care sint in prezent
actiunile intreprinse de catre organele statului intru depasirea crizei din
ramura.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Doresc sa-i amintesc domnului Procuror
General al Republicii Moldova, Valeriu Balaban ca, acum doua saptamini, am
adresat o interpelare cu privire la nerespectarea de catre primarul de
Ialoveni, domnul Anatol Moldovan, a doua legi – Legea cu privire la petitionare
si Legea despre statutul deputatului in Parlament. Solicit sa-mi urgenteze
raspunsul.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Vreau sa-l invit pe domnul Tvircun,
ministrul educatiei, tineretului si sportului, pentru a da raspuns la
intrebarea pe care am incercat s-o propun pentru discutie in plenul
Parlamentului si anume, initiativele recente ale dumnealui referitoare la
schimbarea, modificarea curriculumului scolar, interpelare facuta anterior, dar
care, din pacate, azi nu s-a produs, n-a venit domnul ministru, si cu situatia
de la liceul “Gheorghe Asachi”, dar si cu declaratiile facute anterior de
domnul ministru, care vizeaza, practic, toate liceele cu predare in limba
romana.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Solicitari nu mai sint. Urmatoarea sedinta
va avea loc la 18 mai, ora 10.00. Sedinta o declar inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.40.
Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|