version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA MAI 2007

Sedinta din ziua de 11 mai 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.950 pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea conditiilor uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere si recunoasterea reciproca a acestor inspectii, incheiat la Viena la 13 noiembrie 1997.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.839 a asociatiilor de economii si imprumut (in redactie noua).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1324 pentru modificarea alineatului (3) al articolului 14 din Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finantele publice locale.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3431 pentru ratificarea Conventiei-cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind controlul tutunului, incheiata la Geneva la 21 mai 2003.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.51 privind completarea unor acte legislative (Legea privind protectia mediului inconjurator anexa; Legea privind deseurile de productie si menajere anexa nr.3).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1105 cu privire organizarea serviciului civil (de alternativa).

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4262 despre cultele religioase si partile lor componente.

10. I n t r e b a r i.

11. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor
101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 99 de deputati. Absenteaza deputatii: Mircea Anton si Nicolai Deatovschi.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Mai intii de toate, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, pe parcursul saptaminii premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit ziua de nastere unii dintre colegii nostri, in special, pun in evidenta, doamna Eva Gudumac (aplauze), domnul Vladimir Filat (aplauze), domnul Boris Stepa (aplauze) si domnul Alim Afonin (aplauze). Sa-i felicitam, sa le dorim cele mai alese urari de bine.

Inainte de a receptiona propunerile dumneavoastra pentru ordinea de zi, vreau sa va atrag atentia ca v-a fost distribuita informatia, proiectul de Lege nr.4262 despre cultele religioase si partile lor componente. Plenul Parlamentului a acceptat examinarea acestui proiect, care a fost inclus pentru data de 18 mai. La solicitarea comisiilor, acest proiect va fi examinat in sedinta astazi, 11 mai. Nu este nevoie sa votam, fiindca plenul a votat deja pentru includerea acestuia in programul bisaptaminal.

Tot aici, proiectul de Lege nr.1047 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, fiind inclus spre examinare pentru 11 mai, la solicitare, se transfera pentru sedinta viitoare, din data de 18 mai.

In continuare, la fel, a fost prezentat atentiei dumneavoastra o scurta lista a doua proiecte, care sint propuse suplimentar pentru ordinea de zi, proiectul nr.970. Este un proiect care vizeaza aderarea Republicii Moldova la Protocolul de amendare a articolului respectiv dintr-un acord european, cit si proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.1834 pentru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.22 din 29 martie 2001. Propuneri suplimentare.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Vreau sa ma inscrieti pentru o luare de cuvint la proiectul nr.3431.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu, din numele comisiei, propun ca sa fie inclus in ordinea de zi pe data de
18 mai proiectul de Lege nr.1573 cu privire la aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in agricultura. Motivul este ca a ramas tare putin timp pentru agricultori ca sa prezinte materialele necesare conform legii, pina la 1 iulie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Am notat.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte,

In primul rind, vreau sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei. In al doilea rind, vreau sa va retin atentia asupra unei situatii care as dori sa nu se repete. Ieri, cu ocazia implinirii a 50 de ani de la formarea Uniunii Europene, a fost oferita o receptie de catre seful delegatiei Comisiei Europene in Republica Moldova, ambasadorul Cezare Demontes. Dincolo de organizarea neinspirata a modului de a traduce, s-a mai intimplat un caz: din partea domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu a vorbit doamna consiliera Mariana Zolotco.

Eu cred ca, de fapt, trebuia sa vorbeasca un vicespeaker, pentru ca nu a vorbit din partea persoanei private Marian Lupu, ci din partea Presedintelui Parlamentului. Dincolo de uzantele diplomatice, care, mi se pare, au schiopatat in acest sens, doamna a mai vorbit si intr-o engleza imperfecta. Si, de fapt, rumoarea din sala, unde au fost cei prezenti, a demonstrat ca ieri Republica Moldova nu s-a prezentat foarte bine la aceasta receptie importanta. As dori sa evitam asemenea lucruri pe viitor.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Primul aspect, la care as vrea sa ma opresc, este motiunea. Deja sint 6 luni aproape de cind a fost inaintata. Multi colegi deputati vad ca au si uitat ca exista motiunea respectiva. As vrea sa stiu: care este soarta acestui proiect? A, ati votat.

In al doilea rind, as vrea sa va intreb: sint 6 proiecte de legi, unele dintre care au avut si aniversari. Proiectele nr.4423, nr.3075, nr.3036, nr.1810, nr.1457, nr.888, inaintate de deputatii sociali-liberali, care, pina in momentul de fata, asa si nu au fost incluse in ordinea de zi fara explicatii, deci, depasindu-se orice limita temporala, conform Regulamentului.

Domnule Presedinte,

As vrea sa stiu care este situatia acestor proiecte de legi si din ce motive, pina in momentul de fata, Biroul permanent nu a discutat proiectele respective?

Si al treilea aspect este, mai curind, o observatie.

Domnule Presedinte,

Poate ca nu stiti sau colegii dumneavoastra vicespeakerii, in ziua de 9 Mai, in ziua de duminica, ieri, masinile Parlamentului nu au fost in garajuri. Nu era nici o masina ieri, de exemplu, la ora 18.00. Pentru ziua de 9 Mai, din cite stiu, nici macar in registrele garajului nu a fost introdus circuitul acestor masini. Soferii nu sint salarizati, din cite ne-am interesat, pentru aceste zile.

Am vrea sa stim: in baza la ce circula aceste automobile cu numerele Parlamentului prin tara? Intelegem ca este campanie electorala, dar as vrea, totodata, sa fac o propunere, domnule Presedinte, ca sa evitam astfel de discutii, cred ca pe durata campaniei electorale masinile Parlamentului ar trebui sa ramina in municipiul Chisinau, ca sa evitam discutii suplimentare despre utilizarea resurselor administrative in scopul campaniei electorale.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Se poate intimpla, dar poate chiar cu siguranta ca asa va fi.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In zilele acestea, mijloacele de informare in masa au transmis o stire de la sedinta Guvernului Republicii Moldova, care, pentru mine, in calitate de pedagog, este socanta si, intr-un fel, chiar si rusinoasa pentru un stat care se considera democratic.

Deci, s-a anuntat, precum ca in cadrul perioadei de sustinere a examenelor de absolvire, a bacalaureatului, la intrare in institutiile de invatamint si nu numai la intrarea in institutiile de invatamint, vor fi plasate posturi de politie pentru a nu admite asa-zisele cazuri de coruptie si crearea conditiilor neegale pentru studentii care urmeaza sa sustina acest examen serios.

In viziunea mea, securitatea e pentru acei care nu inteleg cu cit este egal
2 inmultit cu 2, deci, acesta este un lucru foarte rusinos, aceasta este o atitudine de lipsa de respect fata de pedagogi, care ne-au format si pe noi ca personalitati. Si, in al doilea rind, aceasta este o situatie, care va crea conditii nefavorabile pentru studenti. Este o forma de a-i presa pe acei care urmeaza sa sustina examenele in acest sens in plan moral si psihologic.

Domnule Presedinte,

In virtutea acestei informatii solicit, respectuos, imi dau seama ca astazi nu este posibil, dar pentru sedinta urmatoare a Parlamentului sa fie invitat domnul Vitalie Vrabie sau domnul ministru Victor Tvircun pentru a ne prezenta explicatii: de unde
s-au inspirat in acest sens?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Cu ocazia a 10 ani de la semnarea Memorandumului de la Moscova, Ministerul de Externe al Rusiei a emis o declaratie, care contine o serie de aprecieri ale procesului de reglementare politica in Transnistria. Imediat dupa aceasta declaratie, la Tiraspol au fost lansate o serie de declaratii ale liderilor republicii secesioniste.

Vreau sa va spun ca, cel putin, ceea ce am observat eu, Ministerul nostru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene tace milc. De fapt, oficialitatile Republicii Moldova in nici un fel nu au reactionat la aceste demersuri ale diplomatiei ruse si poate mai putin trebuie sa reactionam la ceea ce vine de la Tiraspol.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc aminte ca la Moscova, pe data de 8 mai 1997, in afara de Memorandumul propriu-zis, a fost semnat inca un document, care se numeste Declaratia comuna a mediatorilor internationali si a OSCE in procesul de reglementare politica in Transnistria. Si, de fapt, aceasta declaratie comuna este un document diplomatic care se gaseste intr-o legatura de pachet cu Memorandumul si este continuarea Memorandumului, de fapt. Pentru noi, pentru Chisinau, acest document este foarte important. El contine prevederi care, in mare masura, anihileaza partile negative ale Memorandumului.

Vreau sa va aduc aminte despre un singur lucru, acolo se contine urmatoarea prevedere: Memorandumul nu va fi tratat si nu va fi aplicat in contradictie cu principiul de suveranitate si integritate teritoriala a Republicii Moldova. Si aceasta responsabilitate si-a luat-o Rusia, Ucraina si, desigur, OSCE. Din pacate, dupa parerea mea, dupa umila mea parere, Rusia deseori incalca acest principiu pe care l-a consfintit in declaratia comuna.

Domnule Presedinte,

Ar fi firesc ca sa dam indicatii Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, totusi, sa aiba o reactie pe marginea acestui document foarte important, dupa parerea mea, care a aparut la Moscova. Daca nu este capabil sa faca acest lucru Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova, poate
s-ar preocupa de acest lucru Parlamentul Republicii Moldova. In cazul in care va fi formata o comisie, care va lucra asupra cuprinsului acestui document, eu sint gata sa imi ofer modestele mele cunostinte in acest domeniu pentru a perfecta textul acestui document.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Din cite sintem informati, recent, in cadrul unui for international, for parlamentar european, unul dintre colegii nostri, domnul Grigore Petrenco, a avut o luare de atitudini foarte critica la adresa Estoniei, oficialitatilor Estoniei, in problema monumentului ostasilor sovietici. In acest context, am vrea sa avem explicatiile de rigoare: pe cine a reprezentat domnul Petrenco la acest for?

Si propun, totodata, sa avem si noi o luare de pozitie, o declaratie a Parlamentului Republicii Moldova de suport si sustinere a colegilor nostri baltici, a estonienilor, fiindca sint avocatii si prietenii nostri in procesul de integrare europeana.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile. Eu am luat act de solicitarile de luare de cuvint pe marginea unor proiecte incluse in ordinea de zi a sedintei de astazi, la fel si solicitarea pentru declaratie la sfirsitul sedintei.

Acum referitor la ordinea de zi propriu-zisa. Pe linga acele doua proiecte propuse atentiei plenului Parlamentului in scris, este si propunerea evocata de domnul Dmitri Todoroglo la microfonul nr.2 referitoare la includerea pe ordinea de zi din data de 18 mai a proiectului nr.1573. Aici voi solicita votul dumneavoastra pentru aprobarea ordinii de zi, tinind cont de propunerile si de amendamentele inaintate.

Stimati colegi,

Cine este pentru, rog sa voteze ordinea de zi. Majoritatea. Ordinea de zi este aprobata.

Acum referitor la solicitarea de informatie.

Domnule Serebrian,

O sa ma lasati nitel sa ma documentez, fiindca am pierdut putin firul pe mai multe din aceste subiecte. La Biroul permanent nu au fost puse in discutie aceste proiecte. Fiindca, de fapt, Biroul permanent, in primul rind, lucreaza si isi elaboreaza ordinea de zi in baza propunerilor inaintate de catre comisii, dar acest lucru nu inseamna ca autorii nu ar putea sa faca acelasi lucru. Eu as ruga foarte mult sa aduceti aminte Biroului permanent chiar oficial, in scris, referitor la examinarea acestora.

Propunerea domnului Bujor. Eu cred ca astazi, daca acceptati, domnule Bujor, noi avem Ora intrebarilor si v-as ruga sa uzati de aceasta posibilitate, inclusiv pentru a oferi, a inainta aceasta solicitare sau intrebare, fiindca se inscrie perfect in acest cadru.

Totodata, bine, alte solicitari de a supune votului careva subiecte nu am inregistrat, voi prezenta doar o scurta informatie privind remarca doamnei Pavlicenco.

Doamna Pavlicenco,

Eu am transmis in scris o felicitare din partea mea pentru domnul Cezare Demontes si, respectiv, nu s-a facut decit sa se dea, probabil, citire acestei felicitari.

Mai departe cine urma sa vorbeasca sau nu, fiindca au fost invitati si deputati, si membri ai Guvernului, urma sa o decida organizatorii in acest sens. Deci, functia consilierului a fost una foarte stricta si una clara si simpla: sa dea citire felicitarii oficiale a Presedintelui Parlamentului.

Stimati colegi,

Pe linga toate, cred ca este o norma generala, inainte de a ne aprecia in gradul de cunostinta a unei limbi, trebuie noi singuri sa incercam sa o posedam, daca nu la perfectie, atunci foarte si foarte bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doar o remarca. Din cite imi dau seama, aceste proiecte sint introduse nu la propunerea comisiilor, ci este o prevedere regulamentara. Deci, trimestrial, am informat, pot confirma si acei din Secretariat, despre starea de lucruri a acestor
6 proiecte. Deci, o sa facem asa, dupa cum solicitati, inca o data o informare, dar, repet inca o data, de fapt, nu se respecta Regulamentul Parlamentului, care a devenit, de fapt, o chestie uzuala.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act.

Domnule Bujor,

Pe scurt, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, foarte pe scurt.

Domnule Presedinte,

Eu accept propunerea dumneavoastra ca o varianta de compromis. Nu insist ca domnul ministru sau domnul Vrabie sa se prezinte in Parlament pentru a ne prezenta o informatie. Rog acea solicitare, prezentata de mine, sa fie considerata ca o intrebare, interpelare si astept raspunsul in scris.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimata colega,

Nu va suparati, ati spus, am prevazut informatia. La care replica? Nu au dat nici un fel de replici oamenii. Nu va suparati.

Stimati colegi,

Ordinea de zi. Primul proiect pe ordinea de zi a sedintei de astazi, proiectul de Lege nr.950 pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea conditiilor uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere si recunoasterea reciproca a acestor inspectii. Initiativa Presedintelui Republicii Moldova.

Prezinta Guvernul, Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

 

Domnul Vasile Ursu ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova,

Onorati deputati,

Se propune atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea conditiilor uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere si recunoasterea reciproca a acestor inspectii, semnat la Viena la 13 noiembrie 1997.

Principalul obiectiv al Acordului nominalizat este majorarea securitatii traficului rutier si micsorarea influentei negative a unitatilor de transport asupra mediului inconjurator. Acest acord stabileste modalitatea intrarii in vigoare a regulilor privind reviziile tehnice periodice ale unitatilor de transport, participante la traficul international, modelul certificatului international de revizie tehnica, precum si regulile de indeplinire ale acestuia. Partile contractante ale acestui Acord aproba normele privind conditiile reviziilor periodice tehnice ale unitatilor de transport auto, inregistrate sau admise spre exploatare pe teritoriul lor si de comun acord recunosc reviziile tehnice in tarile respective.

Prezentul Acord se subliniaza prin necesitatea existentei conditiilor unice de efectuare a reviziilor periodice tehnice, fapt ce va duce la facilitarea acestuia pe pietele internationale ale serviciului de transport pentru transportatorii din Moldova.

Acordul stabileste periodicitatea efectuarii testarii reviziilor unitatilor de transport aflate in exploatare. De asemenea, sint stabilite cerintele si normele inaintate unitatilor de transport pentru eliberarea certificatului international, precum si mecanismul de efectuare a inspectiilor si eliberarea certificatelor transportatorilor, ale caror vechicule corespund normelor descrise in Acordul mentionat. Aderarea la Acordul nominalizat nu are urmari financiare pentru Republica Moldova.

Tinind cont de cele expuse si in scopul realizarii Programului national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, sintem de parerea ca aderarea la Acordul privind adoptarea conditiilor uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere si recunoasterea reciproca a acestor inspectii, este oportuna.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimasi colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca aderarea Republicii Moldova la Acordul privind adoptarea conditiilor uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere si recunoasterea reciproca a acestor inspectii urmeaza sa fie decisa de Parlament. Scopul acordului este a uniformiza regulile si conditiile de efectuare a inspectiilor tehnice periodice ale vehiculelor rutiere in scopul asigurarii unui nivel sporit de securitate rutiera si de protectie a mediului inconjurator.

Potrivit acordului, partile contractante adopta in cadrul lucrarilor comitetului administrativ regulile si conditiile de efectuare a inspectiilor tehnice periodice si recunosc, in baza principiului de reciprocitate, aceste inspectii. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia Juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru aderarea Republicii Moldova la acordul mentionat.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a formulat doua propuneri. Prima: a substitui sintagma Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor prin cuvintul Guvernul. Si a doua: a exclude articolul 2 din proiectul de lege, dat fiind faptul ca regulile sint parte componenta a acordului, iar aderarea la acord presupune acceptarea automata a regulilor care sint in vigoare in momentul aderarii.

Notificarea depozitarului este necesara doar in cazul in care o parte contractanta doreste sa-si exprime dezacordul vizavi de aplicarea unei anume reguli. Comisia sustine aceste propuneri. Aditional, comisia considera necesar a exclude din titlul legii sintagma: incheiat la Viena la 13 noiembrie 1997.

De asemenea, tinind cont de faptul ca textul acordului prezentat spre examinare include amendamente adoptate ulterior, propunem completarea titlului legii si al articolului 1, dupa cuvintele Acestor inspectii, cu sintagma cu amendamente.

Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune aderarea la Acordul privind adoptarea de conditii uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere si recunoasterea reciproca a acestor inspectii, prin adoptarea unei legi organice in doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.950. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Lectura a II-a. Cine este pentru adoptarea Legii nr.950 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 35.

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

81 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.950 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.839 privind asociatiile de economii si imprumut (in redactie noua).

Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Cu permisiunea dumneavoastra, voi prezenta spre examinare si adoptare proiectul de Lege privind asociatiile de economii si imprumut in redactie noua. Prin elaborarea acestui proiect de lege ne-am propus sa stabilim clar conditiile, cerintele, drepturile si responsabilitatile pentru activitatea acestui fel specific de asociere obsteasca, benevola. Proiectul a fost elaborat in strinsa colaborare cu expertii Bancii Mondiale, materializind astfel cele mai bune practici internationale in domeniu.

Necesitatea elaborarii acestui proiect de lege a fost dictata de evolutia starii de lucruri in domeniul microfinantarii de la momentul adoptarii legii actuale privind asociatiile de economii si imprumut ale cetatenilor. Astazi, avem circa 550 de asociatii de economii si imprumut in localitatile rurale ale tarii, cu peste 100 mii de membri. Valoarea de bilant a activelor retelei asociatiilor constituie circa 450 de milioane de lei. Din pacate, cadrul legislativ existent nu permite dezvoltarea, la un nivel calitativ nou, a acestor asociatii, ele raminind subdezvoltate, cu un arsenal de instrumente extrem de redus si o vulnerabilitate pronuntata fata de evolutiile pietei financiare.

Dezvoltarea si consolidarea acestui tip de asociatii ar permite impulsionarea businessului mic si mijlociu, sporirea gradului de acces la resursele financiare, crearea conditiilor pentru dezvoltarea pietei financiare nebancare si, deci, aparitia unei concurente in sectorul bancar, cu toate consecintele benefice.

Proiectul de lege examinat permite extinderea ariei de activitate a asociatiilor de economii si imprumut, largeste spectrul de servicii de care pot beneficia membrii acestora, stabileste norme adecvate de supraveghere si prudenta financiara. Elaborarea prezentului proiect de lege este determinata de necesitatea solutionarii urmatoarelor probleme: existenta unui numar mare de asociatii mici, calitatea insuficienta a managementului asociatiilor, lipsa unor organizatii de sprijin a asociatiilor, care ar acorda un spectru larg de servicii necesare retelei, lipsa unui cadru legal si regulatoriu adecvat, capacitatea de supraveghere redusa a activitatii acestora.

Obiectivul proiectului de lege propus consta in intarirea capacitatii asociatiilor, pentru a le permite sa atinga un nivel mai inalt de autonomie financiara pe termen lung, bazat pe cresterea depunerilor, diversificarea imprumuturilor acordate si o independenta mai mare fata de resursele atrase din exterior. De asemenea, se impune cresterea abilitatilor profesionale ale angajatilor asociatiilor, necesare pentru dezvoltarea lor. Proiectul de lege stabileste clar conditiile de creare a asociatiilor centrale, element integrator al sectorului respectiv. Aceste organizatii, prin serviciile lor, vor contribui la consolidarea asociatiilor.

Crearea de asociatii centrale presupune o eventuala integrare partiala sau totala a unor institutii, care ofera in prezent anumite servicii asociatiilor. Odata cu crearea conditiilor pentru cresterea si consolidarea asociatiilor de economii si imprumut, este necesara asigurarea unei reglementari adecvate a activitatii acestora, activitate care, evident, este supusa unor riscuri similare cu cele ale altor activitati de pe piata financiara. In acest scop, proiectul de lege stabileste un cadru de reglementare si supraveghere, care ar asigura consolidarea asociatiilor in conformitate cu standardele de prudenta capabile sa protejeze depunerile membrilor pe masura cresterii lor.

De asemenea, aceste standarde vor asigura o gestionare mai profesionista a asociatiilor si atingerea unei suficiente de capital adecvate pentru acordarea imprumuturilor mai mari membrilor sai. In vederea atingerii acestor obiective, au fost elaborate capitole noi, precum Licentierea asociatiilor, Actiuni si masuri de stabilizare, Fondurile de stabilizare. Au fost definite notiuni precum capitalul institutional, lichiditatea si cerintele pentru respectarea lor. Astfel, prin stabilirea a trei categorii diferite de licente, asociatiile, in functie de tipul de licenta obtinut, vor putea presta servicii diferite. De asemenea, categoria de licenta limiteaza arealul in care o asociatie sau alta isi poate desfasura activitatea.

Asociatiile care vor avea licenta de categoria A vor putea acorda membrilor sai un spectru redus de servicii, vor activa in limitele teritoriale ale unitatii administrativ-teritoriale de nivelul intii si nu vor accepta depuneri. Asociatiile care vor detine o licenta de categoria B vor putea acorda un spectru mai larg de credite, vor activa in limitele unitatii administrativ-teritoriale de nivelul 2 si vor putea atrage depuneri la termen de la membrii sai. Membrii primelor doua tipuri de asociatii pot fi doar persoanele fizice.

Asociatiile de economii si imprumut detinatoare de licenta de categoria C vor putea acorda tot spectrul de credite, prevazut in acest proiect, vor putea accepta depuneri la termen si la vedere si vor putea activa pe tot teritoriul Republicii Moldova. Asociatiile detinatoare ale licentelor de categoria B si C vor fi obligatoriu membri ai asociatiilor centrale, vor contribui la constituirea fondului de stabilizare si de lichiditati si vor putea deschide filiale si reprezentante. Atit asociatiile de economii si imprumut, cit si asociatiile centrale vor putea acorda servicii exclusiv membrilor lor. Aceasta este una din principalele deosebiri dintre aceste asociatii si institutiile financiare clasice.

Stimati deputati,

In procesul examinarii acestui proiect de lege in cadrul grupului de lucru si al comisiilor parlamentare au fost inaintate mai multe propuneri care, in opinia noastra, il vor imbunatati. Si deoarece nu au un caracter conceptual, vor fi acceptate pentru lectura a doua. In special, este vorba despre excluderea dreptului asociatiilor centrale de a fi membre ale sistemului de plati, imbunatatirea procesului de administrare in caz de insolvabilitate, eliminarea creditelor de consortiu si altele.

Onorat Parlament,

In baza celor expuse si dat fiind caracterul stringent necesar al adoptarii acestui proiect pentru dezvoltarea businessului mic din localitatile rurale ale tarii noastre, va rog sa sustineti acest proiect de lege.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari la acest proiect de lege?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am doua intrebari. Una se refera la articolul 21, pentru ca practica a aratat deja importanta mare a acestor asociatii. Si mi se pare ca textul de la punctul 2) nu este prea clar: Membrii nu-si pastreaza dreptul asupra cotei de membru depuse. Si, daca inteleg corect, in cazul in care iese din aceasta asociatie, un membru nu are dreptul sa-si retraga... Si consider ca ar trebui, totusi, sa se prevada niste posibilitati de a-si retrage aceste... Un anumit termen, probabil, cu anumite conditii, dar oricum, cred ca nu este chiar corect.

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc pentru intrebare.

Deci, cind este vorba de cota de participare, este vorba de o suma care actualmente este de 100 de lei, deci, sint cheltuieli strict necesare pentru constituirea acestor asociatii, pentru a achita, sa zicem, cheltuielile de constituire, plata pentru licenta etc. Deci, in mod normal, la constituire, acesti bani foarte neinsemnati se cheltuie.

Doamna Valentina Stratan:

Deci, se presupune ca va fi in jurul a 100 de lei?

Domnul Ion Chicu:

Actualmente, sint 5 salarii minime, adica 100 de lei.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc mult.

Si a doua intrebare se refera la articolul 52, Administrarea externa. Pentru ca in punctul 4) se vorbeste despre administratorul extern, care are dreptul de a suspenda s.a.m.d. dupa text. Dar, din cite stiu, persoanele nominalizate la acest punct sint alese de catre adunarea generala, unii dintre ei. Oare nu sint exagerat de mari aceste imputerniciri ale administratorului extern?

Domnul Ion Chicu:

Da, va multumesc pentru aceasta intrebare.

Sincer vorbind, acest aspect a fost discutat profund in cadrul comisiilor. Si, pentru lectura a doua, am acceptat sa introducem modificarile respective, pentru a le aduce in concordanta cu legea actuala si ca sa fie similar cu activitatea institutiilor bancare.

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc mult.

 

Domnul Ion Chicu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege al asociatiilor de economii si imprumut in redactie noua, aprobat prin hotarirea Guvernului, si comunica urmatoarele. Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in conformitate cu planul de actiuni pentru realizarea Programului de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 si Strategia de sustinere a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii pentru anii 2006-2008.

Astazi, in republica, in conformitate cu prevederile Legii actuale privind asociatiile de economii si imprumut ale cetatenilor, activeaza circa 530 de asociatii in localitatile rurale ale tarii cu participarea a peste 100 de mii de cetateni, membri ai asociatiilor, care beneficiaza de serviciile financiare ale acestora si cu o valoare sumara de bilant al activelor care depaseste 451 milioane de lei, dintre care 90 la suta sint resurse de creditare din exterior.

In perioada desfasurarii activitatii lor asociatiile s-au ciocnit de o serie de probleme, care nu au fost reglementate de legea in vigoare, precum: imposibilitatea acordarii unor imprumuturi mai mari si, respectiv, pe termen lung, managementul neadecvat, supravegherea redusa a asociatiilor si altele. Proiectul de lege respectiv vine sa modifice esential activitatea asociatiilor de economii si imprumut, diversificindu-le in trei grupe cu licente, A,B si C, in dependenta de membrii asociatiei, care, spre deosebire de legea actuala, pot fi persoane juridice pentru licenta de tip C, in dependenta de serviciile acordate, de acoperirea teritoriala, in dependenta de respectarea normelor prudentiale stabilite, de capitalul institutional, fondurile de lichiditati si fondurile de stabilizare.

In vederea consolidarii asociatiilor, legea permite reunirea lor intr-o asociatie centrala, care va presta servicii financiare si alte servicii membrilor asociati. Asociatiile de economii si imprumut vor fi supravegheate de catre o Autoritate de supraveghere, care va fi unicul organ de stat care va reglementa si supraveghea activitatea lor. Licentierea activitatii asociatiilor se va face in conformitate cu legislatia in vigoare. In avizele comisiilor permanente si al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului sint expuse o serie de obiectii, de care se va tine cont la definitivarea si examinarea proiectului de lege in a doua lectura.

Pornind de la cele expuse mai sus, comisia propune Parlamentului examinarea si adoptarea proiectul de lege mentionat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am examinat atent avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, la care dumneavoastra ati facut referinta tangential. Directia juridica spune ca acest proiect de lege are atitea lacune incit nu ar putea fi acceptat si, in special, se refera la faptul ca incalca prevederile articolului 126, alineat (2), litera b) din Constitutie, Codul Civil, Legea insolvabilitatii si multe alte legi. Cum le-a examinat comisia pe acestea si cum poate exclude aceste incalcari pentru lectura a doua?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am examinat impreuna cu Directia juridica si am ajuns la concluzia comuna ca, pentru lectura a doua, o sa curatim si o sa le propunem deputatilor legea perfectionata.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, daca putem atit de usor sa inlaturam o incalcare a Constitutiei...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu-i usor, dar trebuie sa muncim.

Doamna Valentina Cusnir:

Sa admitem. Nu stiu de ce tace Directia Juridica.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte de comisie,

Totusi, luind in consideratie faptul ca asociatiile de economii si imprumuturi sint organizatii necomerciale, formate benevol, iar prin reglementarile pe care noi acum le propunem in aceasata lege, incepind cu fondul de lichiditate, si cu fondul de stabilizare, si cu marirea serviciilor acordate de asociatie, si prin licentierea si limitarea teritoriului de activitate, se creeaza impresia ca noi formam o alternativa sistemului bancar. Care este viziunea dumneavoastra in aceasta problema?
Intr-adevar, asa se intimpla, fiindca urmatoarea faza, dupa ce se implementeaza legea, este deja atragerea banilor. Eu nu stiu, cam cine dintre asociati poate sa-si depuna banii in structurile pe care dumneavoastra acum le propuneti.

Va rog, domnule presedinte.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Viziunea mea nu este ca noi cream, paralel, inca un sistem bancar. Aceasta este una. Al doilea. In lege este clar stipulat ca sint trei grupe de asociatii, A, B si C, care vor fi licentiate. Vreau sa va spun ca si actuala lege prevede licentierea activitatii in aceasta directie. Noi aici nu deschidem America, se licentiaza. Dar, reiesind din necesitatile asociatiilor, noi o sa avem asociatii de nivelul I, II si, mai mare, cu licenta C. Si aceasta este normal.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Totusi, aceste limite de activitate administrativ-teritoriale... Prin ce este legata chestia aceasta? Care este totusi argumentul, adus la comisie, ca prin limitarea administrativ-teritoriala a activitatii asociatiei...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Care au fost principiile?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Argumentele.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Argumentele? Noi, cind am examinat proiectul de lege, si in cadrul sedintei grupului de lucru, si in cadrul sedintei comisiei, am acceptat propunerile, care au fost facute de Guvern. De ce? Ca la nivelul I, intr-un sat, intr-o comuna asociatia care o sa detina licenta de tip A o sa lucreze acolo nemijlocit cu membrii asociati. De tip B aceasta asociatie o sa activeze la nivelul II. Acesta este actualul raion si este normal. Si cel care o sa detina licenta de tip C, aceasta o sa-i permita activitatea pe teritoriul republicii.

Domnul Alexandru Oleinic:

Totusi, noi consideram...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si noi consideram ca aceasta este normal.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi, totusi, consideram ca reglementarile excesive, care sint influente din partea statului la adoptarea acestei legi, nu vor permite ca asociatiile de imprumut, fondate pe baza benevola, sa aiba o dezvoltare intr-adevar adecvata structurii lor.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu inteleg ca aceasta este viziunea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.839. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.839 aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1324 pentru modificarea alineatului (3) al articolului 14 din Legea privind finantele publice locale.

Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In scopul extinderii contingentului de beneficiari ai creditelor preferentiale, alocate pentru imbunatatirea conditiilor de trai ale unor categorii ale populatiei din tara noastra, prezint pentru examinare si adoptare proiectul de Lege pentru modificarea Legi privind finantele publice locale.

Dupa cum cunoasteti, statul nostru si-a asumat angajamentul de a facilita, pentru unele categorii de persoane cu merite deosebite fata de poporul nostru, accesul la creditele preferentiale, cu ajutorul carora persoanele respective ar putea procura, construi sau repara locuintele. Astfel, in dependenta de categoria de beneficiari, statul garanteaza rambursarea acestor credite in masura deplina sau partiala, minimum 50%.

Printre categoriile de cetateni care pot beneficia de aceste credite se numara:

veteranii celui de-al doilea razboi mondial;

participantii la actiunile de lupta din Afganistan;

persoanele care au participat la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil, membrii familiilor acestora, alte categorii de cetateni, inclusiv participantii la actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei Republicii Moldova.

Prin modificarea examinata astazi, se propune a extinde aceasta oportunitate, inlesnire si asupra familiilor celor cazuti la actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei Republicii Moldova.

In urma adoptarii acestei modificari, 219 familii care si-au pierdut persoanele apropiate in timpul acestui conflict ar putea beneficia de credite preferentiale. Astfel, costul estimativ ale acestei actiuni ar constitui circa 16 milioane de lei, pasibili spre finantare pe durata a 5 ani sau aproximativ cite 3 milioane 200 de mii de lei anual.

Stimati deputati,

Reiesind din cele expuse si luind in considerare categoria de cetateni asupra careia se va rasfringe aceasta modificare, solicit amabilitatea dumneavoastra pentru a sustine acest proiect de lege.

Va multumesc pentru atentie.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine acest proiect de lege. In acelasi timp, propunem ca in proiect, dupa cuvintele participantilor sa fie introdus cuvintul membrilor.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, comisia propune adoptarea acestui proiect de lege in ambele lecturi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc si eu. Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

La presedintele de comisie am urmatoarea intrebare. E bine spus ca si membrii familiilor celor care au decedat in perioada respectiva, cind era razboiul. Ce se intimpla cu acei participanti care au decedat dupa? Membrii familiilor lor vor avea, de asemenea, aceste facilitati sau nu?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Cred ca nu este normal.

 

Domnul Gheorghe Popa:

In conformitate cu regulamentul aprobat de Guvernul Republicii Moldova, aceste categorii...

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Bine. Eu vreau sa va intreb: omul a luptat pe front, a capatat maladii acolo, a fost ranit pe parcurs, peste 1 an, 2 sau 5 a murit. De ce membrii familiilor lor nu pot sa se foloseasca de aceste facilitati?

Domnul Gheorghe Popa:

Dumnealui nu a decedat in...

Domnul Dumitru Ivanov:

Trebuie sa moara acolo, la razboi?

Domnul Gheorghe Popa:

In perioada...

Domnule deputat,

Asa prevede regulamentul.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule Popa,

Va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1324. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege este aprobat in prima lectura.

Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1324. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

72 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1324 adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3424 pentru ratificarea Conventiei Cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind Controlul Tutunului. Initiativa Presedintelui tarii. Guvernul, Ministerul Sanatatii prezinta.

Domnul Boris Golovin viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Sanatatea populatiei constituie valoarea cea mai de pret si o componenta indispensabila a dezvoltarii si prosperarii sociale, iar protectia si fortificarea ei reprezinta un obiectiv de o importanta primordiala in politica oricarui stat.

Un flagel care submineaza sanatatea, indeosebi a tinerei generatii, este tabagismul, fenomen care a atins in prezent proportii enorme, similare unei pandemii, si constituie o problema alarmanta pentru intreaga comunitate mondiala.

Conform aprecierii domnului Gro Harlem Brutland, directorul general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii intre anii 1998-2003, tigara este unicul produs ce se distribuie legal si care ucide pe cei care o consuma. Datele statistice denota ca anual, la nivel global sint inregistrate circa 5 milioane de decese premature, atribuite consumului produselor de tutun. Fumatul constituie unul dintre factorii majori de risc al bolilor cronice devastatoare, cum sint: cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, bolile pulmonare cronice, ateroscleroza si multe altele.

Utilizarea tutunului cauzeaza o jumatate din tumorile maligne, inclusiv 90% din cazurile de cancer pulmonar, 80% din bronsitele cronice, mai mult de jumatate din bolile cardiovasculare si dereglarile cerebral-vasculare, cauzeaza impotenta la barbati si sterilitatea la femei. Ca o consecinta, creste riscul de nasteri premature si de anomalii la nou-nascuti.

Republica Moldova, in acest plan, nu este exceptie. Conform datelor studiului national, este in crestere prevalenta consumului de tutun la populatia adulta, constituind peste 46% intre barbati si peste 28% intre femei. Actualmente, la evidenta Institutului oncologic se afla peste 2000 de pacienti cu cancer pulmonar. Rata standardizata a mortalitatii prin maladii conditionate de consumul produselor din tutun in Moldova, in anul 2004 a fost de doua ori si doua zecimi ori mai mare decit media acestui indicator in regiunea europeana, constituind 864 la 100 de mii populatie.

Alarmant este si faptul ca fumatul a devenit un obicei al copiilor si adolescentilor, care incep sa fumeze de la o virsta tot mai frageda, inainte de virsta de 10 ani. Studiile nationale, efectuate in rindurile elevilor de 13-15 ani, au constatat ca in prezent, fumeaza 24% dintre baieti si 9,9% dintre fete, si numarul lor este in crestere.

Peste 3/4 dintre fumatorii minori nu au avut niciodata probleme in procurarea tigarilor din unitatile de comert din cauza virstei si peste 75% au intilnit mesaje mass-media pro fumat. Majoritatea consecintelor tabacismului pot fi preintimpinate si diminuate prin elaborarea unor masuri multisectoriale de control asupra tutunului.

Acestea includ reglementarea si coordonarea procesului de cultivare, producere, taxare, ambalare si etichetare, combatere a traficului ilicit, comercializare, consum, publicitate a produselor de tutun si, nu in ultimul rind, educatie si informare a populatiei despre daunele fumatului.

Anume din aceste considerente, Organizatia Mondiala a Sanatatii a adoptat Conventia-cadru privind controlul tutunului, al carei text a fost votat unanim, inclusiv de Republica Moldova, la 21 mai 2003, la Geneva, in cadrul celei de-a 56-a sesiuni a Adunarii Mondiale a Sanatatii. Republica Moldova a semnat aceasta conventie la
29 iunie 2004.

Prin implementarea prevederilor onventiei, Uniunea Europeana a inregistrat, in perioada 2002-2005, urmatoarele succese:

reducerea numarului de fumatori de la 33% la 27%;

cresterea numarului de persoane care afirma ca nu au fumat niciodata, de la 42% la 47%;

cresterea numarului celor care afirma ca au renuntat la fumat, de la 19% la 22%.

Combaterea tabagismului este o prioritate globala si numeroase tari au intreprins masuri concrete in acest sens. Toate tarile beneficiare din cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, cu exceptia Republicii Moldova si a Bosniei si Hertegovinei, au ratificat deja conventia mentionata si au finisat procedurile interne necesare pentru intrarea ei in vigoare.

Realizarea conventiei, inclusiv prin elaborarea si implementarea Strategiei nationale de combatere a tabacismului, nu va necesita infiintarea structurilor noi sau modificarea celor existente. Aderind la Conventia-cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind controlul tutunului, Republica Moldova va putea micsora ratele morbiditatii si mortalitatii cauzate de consumul produselor de tutun, micsorind astfel cheltuielile din cadrul sistemului de sanatate si majorind productivitatea persoanelor antrenate in cimpul muncii, ceea ce va determina cresterea economica.

In plus, Moldova va putea beneficia de o asistenta tehnica si financiara din partea organismelor internationale, pentru reorientarea agriculturii de la producerea de tutun la alte culturi mai avantajoase. In conformitate cu avizele parvenite de la ministerele de resort, ratificarea conventiei nu va avea consecinte negative pentru agentii economici ai Republicii Moldova.

Experienta altor tari europene demonstreaza ca aplicarea ei creeaza noi oportunitati in cadrul strategiilor nationale de dezvoltare durabila prin promovarea activitatilor alternative producerii agricole a tutunului.

In temeiul celor mentionate mai sus si in contextul politicii nationale a sanatatii, aprobata recent de Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Sanatatii se pronunta pentru ratificarea Conventiei-cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind controlul tutunului, fapt ce va contribui la ameliorarea sanatatii publice si solutionarea multiplelor probleme de ordin economic, social si cultural.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Presedinte,

Va multumesc.

In primul rind, vreau sa va rog sa ma inscrieti si pe mine pentru luare de cuvint asupra acestui proiect. Si, domnule ministru, vreau sa va adresez o intrebare. Este clar ca ratificarea este un act foarte important, dar nu mai putin importante sint actiunile pe care urmeaza Guvernul sa le elaboreze si sa le implementeze, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii sa le monitorizeze, inclusiv prin intermediul Ministerului Sanatatii pe care il avem in Republica Moldova.

Vreau sa va intreb, daca aveti deja stabilite clar primele actiuni intreprinse, atit de Guvern, cit si de Ministerul Sanatatii?

 

Domnul Boris Golovin:

Noi sintem in stadiul de elaborare a Conventiei nationale de lupta cu tutunul, vasazica, practic se finiseaza, care reiese din programul nostru, din politica nationala a sanatatii. Dupa ratificarea de catre Parlamentul republicii a acestei conventii, noi de acum o sa incepem a aplica in practica aceste momente.

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , , , , , .

. . ? , , , .., , . ?

 

Domnul Boris Golovin:

, , , , , . . , , , ...

Doamna Ludmila Borgula:

. , , , ...

 

Domnul Boris Golovin:

, .

 

Doamna Ludmila Borgula:

... , .

.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

Domnule ministru,

O secunda. Eu va rog mai organizat.

 

Doamna Valentina Stratan:

Strategia nationala de combatere a tutunului. Ce-ar fi sa punem tabagismului in loc de tutunului?

 

Domnul Boris Golovin:

Da.

 

Doamna Valentina Stratan:

Este corect.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Domnule ministru,

Luati loc, va rog.

 

Domnul Boris Golovin:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia.

Redactorii oricum o sa lucreze asupra textului.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia-cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind controlul tutunului se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre parlamente.

In conformitate cu dispozitiile conventiei, fiecare parte va adopta si implementa masuri eficiente legislative, executive, administrative si/sau de alta natura pentru elaborarea politicilor necesare de prevenire si reducere a consumului de tutun, a dependentei de nicotina si a expunerii la fumul de tutun.

In acest scop, conventia ofera un sir de masuri ce pot fi aplicate de catre parti pentru reducerea cererii de tutun, reducerea livrarii de tutun, protectia mediului inconjurator si a sanatatii oamenilor. Comisia considera, in plus, indicarea datei semnarii tratatului in cadrul titlului proiectului de lege si propune a exclude sintagma incheiata la Geneva, la 21 mai 2003.

Sintagma strategia nationala de combatere a tutunului din articolul 2 al proiectului de lege urmeaza sa fie substituita prin sintagma strategia nationala de control al tutunului, deoarece, in conformitate cu articolul 5 al conventiei, fiecare parte are obligatia de a dezvolta, implementa si actualiza periodic strategiile nationale de control al tutunului.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ratificarea Conventiei-cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind controlul tutunului prin adoptarea unei legi organice in prima si a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre comisie?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule presedinte,

Eu am o intrebare. Cind ati vorbit de strategia de control, desigur ca aceasta este o conventie buna, acum tote tarile o adopta, intelegem ca este pentru sanatate, pentru Republica Moldova, pentru combaterea imbolnavirilor. Cunoastem si partile pozitive ale tutunului in producerea uleiurilor si in multe alte lucruri, adica el nu se refera numai la aceea ca il folosim pentru fumat. Sint si alte lucruri, care trebuie sa fie folosite.

Cum credeti dumneavoastra, fiecare tara poate sa-si creeze aceasta strategie de control asupra cultivarii tutunului si toate celelalte... Cam care ar fi mecanismul respectiv, nu ar putea fi asa o situatie ca si cu folosirea drogurilor?

Domnul Grigore Petrenco:

Am inteles.

Doamna Eva Gudumac:

Acesta este un lucru destul de bun, dar cam cum va inchipuiti dumneavoastra, cum ati analizat in comisie?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci, eu personal nu sint specialist in domeniul agriculturii, nici in domeniul tutunului, dar noi, in cazul de fata, am propus modificarea articolului 2 din proiectul de lege, ceea ce s-a spus si mai inainte de doamna Borgula si doamna Stratan. Deci, nu combaterea, strategia de combatere a tabacismului, dar noi facem referinta la articolul 5 din conventie, unde fiecare parte este obligata sa dezvolte, implementeze si actualizeze periodic strategiile nationale de control al tutunului. Asa este scris, asa este stipulat in conventie.

Doamna Eva Gudumac:

Adica, conventiile externe noi trebuie sa ne adaptam la acest lucru, asa, si sa facem la noi ceva pentru ca, intr-adevar, sa corespunda metodologia de la noi cu metodologia din strainatate. Da, eu cred ca aceasta este o conventie destul de buna, binevenita. Si, prin urmare, facind cunostinta cu toate articolele, ele sint foarte bine puse la punct si, ca medic, eu sint pentru ratificarea acestei conventii, chiar daca sint unele semne de intrebare, anume legate de monitoring, anume de acele strategii... Dar legea este buna, este binevenita, este la vreme, deoarece acum ea se analizeaza in toate tarile si, desigur, este de acum o pozitie comuna a tuturor tarilor.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Luari de cuvint. La tribuna centrala se invita doamna deputat Valentina Buliga. 7 minute.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Mai intii vreau sa va felicit cu faptul ca avem inalta onoare sa ratificam un tratat international, a carui importanta este greu de supraapreciat. Stiu ca multi dintre domniile voastre au o atitudine nepasatoare fata de problema fumatului si ii considera pe adversarii fumatului niste persoane care exagereaza in atitudinea lor negativa fata de fumul de tutun si doresc sa-i priveze pe fumatori de placere si de un mijloc atit de eficient de a-si mentine tonusul vietii.

Nu odata mi s-a intimplat sa aud intrebari iritate de tipul: ati rezolvat deja toate problemele in tara si nu v-a ramas decit sa va ocupati de asemenea fleacuri? Daca fumatorii vor sa fumeze este treaba lor. Aceasta se intimpla in mare parte din cauza faptului ca urmarile fumatului, de regula, sint aminate in timp. Cel care consuma alcool de proasta calitate poate sa-si ia ramas bun de la viata in citeva ore. Cel care a inceput sa fumeze va simti consecintele negative ale acestui pas riscant peste citeva luni sau peste citiva ani, in functie de gradul de noroc.

Dar, credeti-ma, v-o spun ca fost lucrator din sistemul de sanatate, le veti simti neaparat. Cu toata ca multi fumatori nu doresc sa recunoasca acest lucru, nici chiar pentru sine, influenta negativa a fumatului asupra sanatatii a fost demonstrata, tot asa cum a fost demonstrat si faptul ca fumatorul isi scurteaza viata si, totodata, viata nefumatorilor din preajma lui, cu cel putin 10 ani.

Pentru ca acest lucru sa nu se intimple, sau cel putin sa se intimple in proportii mai mici, este necesar a crea asemenea conditii, in care tot mai multi fumatori ar dori si ar putea renunta la fumat, este necesar a stabili un control strict asupra productiei si consumului articolelor din tutun.

Iata de ce ma bucura faptul ca Moldova, in sfirsit, va ratifica contractul semnat de ea acum doi ani, in care sint stabilite cu strictete mijloace eficiente, care permit stoparea epidemiei tutunului. Majoritatea acestor mijloace nu necesita nici un fel de cheltuieli financiare, ci numai vointa politica pentru adoptarea masurilor legislative si executive. Mai mult decit atit, unele dintre aceste masuri, cum ar fi majorarea treptata a impozitelor pe tutun, nu numai vor stopa mortalitatea, vor pastra vietile omenesti, dar vor spori si veniturile bugetului.

Stiu ca conventia nu este perceputa in acelasi mod de toata lumea. In caz contrar, procesul de semnare si ratificare a ei ar fi fost mult mai simplu si de durata mai scurta. Nu odata mi s-a intimplat sa aud opinii negative, incepind cu faptul ca Luptind cu fumatul incalcati drepturile omului, adica ale fumatorului, si terminind cu faptul ca Doriti sa lasati fara lucru mii de persoane incadrate in domeniul cresterii tutunului si al fabricarii articolelor din tutun, sa subminati economia tarii, in bugetul careia o mare contribuie o aduce anume ramura tutunului.

N-as dori sa va retin acum atentia asupra descrierii situatiei, cunoscuta de toata lumea, in ramura tutunului sau asupra explicatiilor de felul: Libertatea fumatului este o libertate iluzorie, care trebuie sa se termine acolo unde incepe nasul celui care nu fumeaza. Vreau numai sa subliniez faptul ca scopul conventiei este controlul asupra tutunului, dar nu dezradacinarea fumatului.

Ne plase sau nu, tutunul din pacate ramine. Este imposibil sa-l facem sa dispara acum sau peste 10 ani. Unica boala pe care omenirea a reusit sa o combata deocamdata este variola. Tendintele realiste nu trebuie sa se ghideze pe dezradacinarea tutunului, dar pe diminuarea raspindirii lui in asa masura incit bolile provocate de el sa fie mai putin raspindite, pe protectia oamenilor fata de fumul strain, pe oferirea garantiei ca companiile de tutun respecta cu strictete restrictiile si informeaza in modul adecvat consumatorii despre riscul generat de articolele lor. Anume aceste obiective pot fi atinse in cazul alaturarii, in urma ratificarii conventiei, la cele 142 de tari ale lumii, reprezentantii carora, incepind cu luna februarie a acestui an, deja lucreaza asupra pregatirii protocoalelor care vor servi in calitate de instrumente pentru realizarea masurilor prevazute de conventie.

Reducerea anuala a consumului produselor de tutun, care numai peste decenii se poate transforma intr-o adevarata reducere a numarului de consumatori, constituie un scop rezonabil care nu va genera dezamagiri. Cel putin aceasta nu s-a intimplat in tari precum Irlanda, Norvegia, Suedia, Italia si alte tari, care nu numai ca au ratificat conventia, dar au si adoptat, in corespundere cu recomandarile ei, legi destul de drastice care limiteaza fumatul in locurile publice si in locurile de munca.

Si inca un moment. Deseori se vehiculeaza parerea ca poporul nu va sustine actiuni indreptate impotriva raspindirii fumatului, ca este inadmisibil de a-i lipsi pe oamenii saraci de unica placere accesibila lor. Dar, conform sondajului sociologic efectuat inca in anul 2000 de Organizatia Mondiala a Sanatati, printre adolescentii din Moldova 46% ar dori sa renunte la fumat, insa n-o pot face fara ajutor strain. 66% de fumatori maturi ar dori sa renunte la fumat, iar 63% au incercat deja sa o faca.

Ratificind Conventia, vom putea beneficia de asistenta tehnica si materiala in combaterea fumatului din fondurile speciale, care se instituie in prezent in tarile care au obtinut succese semnificative. Tin sa mentionez ca numai primarul New
York-ului, oras in care deja de 3 ani este total interzis fumatul la locul de munca si in locurile publice, inclusiv in baruri si in restaurante, a donat 125 de milioane de dolari pentru intensificarea controlului asupra tutunului in tarile cu venituri mici si mijlocii.

Stimati colegi,

De rezultatul votului de astazi depinde faptul daca Moldova va face inca un pas spre Comunitatea Europeana, ai carei membrii au ratificat deja conventia si, in baza ei, elaboreaza legi proprii, care tin cont de specificul national. Nu ar fi de dorit ca tara noastra, care are deja o faima proasta de furnizor pentru traficul de fiinte umane, sa devina scrumiera Europei. De aceea, nu numai va chem sa votati legea privind ratificarea conventiei, dar va indemn sa purcedem imediat la aducerea legislatiei in concordanta cu acest tratat international, pentru ca ratificarea lui sa nu devina o pura formalitate, ci un succes al tuturor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala, pentru luare de cuvint, pe doamna deputat Valentina Stratan.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Pentru inceput tin sa apreciez faptul ca, in sfirsit, dupa un timp indelungat de discutii, astazi discutam, si sper ca si vom aproba, un document international cu un impact benefic asupra imaginii tarii si, in mod special, asupra sanatatii populatiei.

Este semnificativ faptul ca acest proiect de lege este inclus pe ordinea de zi astazi, cu putin timp inainte de ziua de 31 mai, cind se implinesc 20 de ani de cind statele-membre ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii au venit cu initiativa de a consemna in fiecare an o zi fara tutun, cu scopul de a atrage atentia asupra cresterii numarului de fumatori de pe intreg globul, cit si asupra consecintelor nefaste ale fumatului asupra sanatatii populatiei.

Fumatul este nu doar o deprindere nociva, dar si un iritant puternic pentru acei care nu fumeaza. Multiplele cercetari, efectuate pe parcursul a 50 de ani, au demonstrat ca fumatul este unul din principalii factori echologici ai cancerului pulmonar, precum si un factor de risc general pentru dezvoltarea multiplelor maladii, precum bolile cardiovasculare.

Consecintele devastatoare ale acestei epidemii nu afecteaza doar sanatatea oamenilor, dar si alte domenii, ca sectoarele social si economic. Din cauza fumatului, speranta de viata, si asa scurta pentru populatia noastra, scade in mediu cu 13 ani anual. Indeosebi sufera grupul de virsta de 3569 ani, adica acel segment al populatiei de care, in mare masura, depinde nivelul de dezvoltare al tarii noastre.

Fiind un document ale carui prevederi au si implicatii economice, conventia are si sustinatori, dar si multi oponenti, printre care se inscriu marii producatori transnationali. Insa, sint convinsa ca pentru sectorul de prelucrare a tutunului din Republica Moldova, in conditiile in care, din lipsa de materie prima, fabricile noastre si asa stationeaza, ratificarea conventiei va avea un impact minim asupra economiei, in schimb, impactul social va fi unul major. Cu atit mai mult ca prevederile conventiei nu impun stoparea productiei de tutun si a produselor de tutun, deci, in mod evident, ratificarea ei nu va duce la reducerea locurilor de munca. Despre inexistenta acestui risc atesta si raportul Organizatiei Internationale a Muncii, in care se spune: Intre scaderea nivelului de intrebuintare a produselor din tutun si diminuarea numarului de locuri de munca din industria tutunaritului nu exista o corelatie. Reducerea locurilor de munca este rezultatul altor politici si abordari.

Conventia nu va avea implicatii negative asupra politicilor de subsidiere a producatorilor de tutun, ba, din contra, va stimula acordarea de asistenta tehnica si financiara din partea organismelor internationale, pentru reorientarea agriculturii de la producerea tutunului la alte culturi mai avantajoase pentru tarile producatoare de tutun care au ratificat conventia. Desi conventia recomanda majorarea preturilor la produsele din tutun, masuri ce au drept scop limitarea raspindirii lor, aplicarea acestora nicidecum nu vor avea un impact negativ asupra bugetului tarii.

Ce vom obtine prin ratificarea conventiei? Mai intii, vom confirma prin fapte concrete dezideratul principal, cel de a merge in Europa de rind cu alte tari europene, care deja dupa ratificare au elaborat si anumite planuri concrete, pe care urmeaza sa le elaboram si sa le implementam si noi. Prin ratificare vom da dovada, in primul rind, ca preocuparea pentru sanatatea populatiei noastre este in prim plan, si nu doar grija pentru importatorii de tigari.

Si, in sfirsit, ratificind conventia, Republica Moldova, de rind cu alte tari, va putea participa la elaborarea protocoalelor aditionale, lucru foarte important in lupta cu contrabanda de tutun. Vom beneficia de fonduri importante de subsidiere a proceselor de producere a tutunului, in vederea reprofilarii lor si chiar ajutoare financiare pentru acei care doresc sa abandoneze fumatul.

Va amintesc ca elaborarea acestor protocoale aditionale a demarat in luna februarie 2006, din momentul intrarii in vigoare a conventiei in majoritatea tarilor lumii. Voi remarca doar ca, in comparatie cu epidemiile de SIDA, pneumonie atipica si gripa aviara, combaterea epidemiilor de tabagism nu necesita cheltuieli la fel de mari ca acelea ce sint necesare pentru diagnosticul si combaterea virusilor ucigatori ai acestor maladii.

Este nevoie doar de vointa politica si de constientizarea responsabilitatii noastre pentru sanatatea populatiei. Anume din aceste considerente va chem sa sustineti si sa votati ratificarea acestei conventii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Astea au fost luarile de cuvint pe marginea proiectului de Lege nr.3431. Voi supune votului, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3431. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Proiectul de Lege nr.3431 a fost aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestei legi in lectura a doua, in conditiile raportului comisiei, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

72 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3431 a fost adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.51 privind completarea unor acte legislative. Initiativa unui grup de deputati. Prezinta deputatul Iurie Eriomin.

 

Domnul Iurie Eriomin:

,

, , , . .

, , , , , - . 15000 . , , 50000 , 70000 . , ( 2-3 , ) . , , , .

20%. , , , , .

, . . , . , . , , , .

, - .

, .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

, - , , 10 , ?

Domnul Iurie Eriomin:

, , , , , . ; 4000 , .

 

Domnul Iurie Stoicov:

, , , . , , .

 

Domnul Iurie Eriomin:

.

 

Domnul Iurie Stoicov:

- .

 

Domnul Iurie Eriomin:

. .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Domnule Eriomin,

Dumneavoastra, in context, ati spus ca o sa avem maculatura, o s-o aducem din Ungaria, Romania si din alte tari. Eu nu inteleg: acesta este populism sau dumneavoastra nu aveti informatia concreta? Fiindca, la ziua de astazi, multe firme, eu personal le cunosc si le stiu, si din Ungaria, si din Romania, care procura de aici si duc maculatura acolo, iar dumneavoastra spuneti ca noi o sa o aducem incoace. Sau nu va exprimati corect? Despre ce este vorba, despre care maculatura este vorba la concret?

 

Domnul Iurie Eriomin:

Este vorba de maculatura de tip MS9B, MS13B.

 

Domnul Vasile Grozav:

Da aceea se duce toata acolo. Dar dumneata stii ce-i asta sau nu stii? Dumneata stii ce-i asta MS?

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va rog mai calm.

 

Domnul Iurie Eriomin:

, . . .

 

Domnul Vasile Grozav:

, stiu. Toata produsele acestea se exporta acum in Ungaria si in Romania. Cum le aduceti inapoi? Eu nu inteleg lucrurile acestea.

 

Domnul Iurie Eriomin:

La prelucrarea hirtiei si a cartonului ramine maculatura care poate fi prelucrata inca o data.

 

Domnul Vasile Grozav:

Nu-mi este clara pozitia dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Eriomin,

Va multumesc.

De fapt, trebuie sa ne dam seama ca pretindem a fi o economie deschisa. Moldova produce si exporta produse alimentare si, concomitent, importa produse alimentare de diferite tipuri. Deci, este un sistem de circulatie si nu este nimic anormal in aceasta situatie.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia a examinat initiativa autorilor, a colegilor nostri Iurie Eriomin si Nicolae Gutu, in sedinta din data de 25 aprilie 2007, si constata urmatoarele. Proiectul de lege mentionat prevede completarea anexei la Legea privind protectia mediului inconjurator si a anexei nr.3 la Legea privind deseurile de productie si menagere.

Din nota informativa a autorilor rezulta ca, prin completarea actelor propuse in proiectul de lege si stabilirea unor genuri noi de maculatura, pasibile importului, bugetul consolidat va spori aproape cu 20%, datorita contributiilor care vor parveni din partea intreprinderii. La proiectul de lege in cauza au parvenit avizele comisiilor parlamentare si al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Practic, toate comisiile parlamentare si Directia juridica propune audierea si adoptarea proiectului de lege in Parlament.

Corect spune autorul ca Guvernul a prezentat un aviz negativ, invocind trei aspecte, trei argumente cu privire la nerespectarea unor prevederi la elaborarea actelor legislative, conform Legii cu privire la actele legislative. Si, totodata, Guvernul este ingrijorat, si de aceea a dat un aviz negativ, ca vor creste deseurile de la producerea cartonului. Comisia a initiat grupul de lucru, la cererea autorilor, care s-a deplasat la fabrica de producere a cartonului. Si, dupa o analiza ampla, dupa o studiere a situatiei pe teren, lunea si martea, impreuna cu deputata Parlamentului, doamna Grosu, m-am deplasat si eu la fabrica, sa vad ce este in realitate.

Si, practic, ceea ce a comunicat comisia, grupul de lucru din cadrul comisiei,
s-a confirmat. Fabrica de carton primeste apa tehnica pentru prelucrarea maculaturii numai ca adaos la apa care circula pentru prelucrarea maculaturii. Deseurile care provin din cele 1200 de kg de maculatura, din care se produce 1000 kg de carton, deci, cele 200 de kg de deseuri sint deseuri organice, deseuri fibroase si ramasite din metal. Deci, practic, deseurile nu sint nocive. Mai mult decit atit, este corect. Cind am fost noi la fabrica, deseurile se exportau in localitatea Tintareni, acolo se exporta toate deseurile.

Comisia, pe baza celor examinate, propune Parlamentului sa aprobe proiectul de lege in prima lectura. Mai mult decit atit, as vrea sa va comunic, deja cu acordul autorului, comisia a corectat prevederile stipulate in Legea cu privire la actele legislative. Si, in a doua lectura, le va fi difuzata deputatilor varianta in care initiativa vizeaza anexele la cele trei legi, care asigura posibilitatea de a importa maculatura pentru intreprinderea in discutie.

Si o informatie referitor la ceea ce a intrebat domnul deputat Vasile Grozav. Si in Ucraina, si in Romania intreprinderile care colecteaza si prelucreaza maculatura sint subventionate de Guvern, sint de stat, ca intreprinderi ce contribuie la lichidarea deseurilor. Din pacate, sistemul acesta la noi, in Republica Moldova, nu este implementat si intreprinderea noastra nu este stimulata sub acest aspect.

Dar in Republica Moldova, lunar, se acumuleaza la vreo 2 mii de tone de maculatura, dintre care 1400-1200 vin la intreprindere si vreo 400-500 de tone se exporta in special in Romania. Autorul a spus care este cantitatea necesara, intreprinderea are cu adevarat o capacitate foarte mare si ar putea asigura marirea producerii. De la acei 850 de oameni, care lucreaza astazi, s-ar putea ajunge la 1000-1500 de oameni. Si intreprinderea este gata astazi sa indeplineasca volumul acesta de lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Si sa asigure ceea ce s-a spus de catre autor.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.51. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.51 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1105 cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativa).

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Propunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativa), care a fost elaborat de catre Guvern in scopul racordarii legislatiei Republicii Moldova la recomandarile expertilor Consiliului Europei. Proiectul respectiv nu putem spune ca este fundamental diferit fata de legea care a fost adoptata in 1991. Dar, in legatura cu faptul ca era necesar de modificat aproape toate articolele, Guvernul a considerat rationala elaborarea unei legi noi. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

Va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativa), inaintat Parlamentului Republicii Moldova de catre Guvernul Republicii Moldova.

Scopul proiectului de lege mentionat este asigurarea dreptului si libertatii constiintei cetatenilor Republicii Moldova, garantat prin articolul 31 din Constitutia republicii, ceea ce implica si dreptul de a refuza indeplinirea serviciului militar din motive religioase, morale, etice sau umanitare. Proiectul de Lege cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativa) in redactie noua stabileste categoria de persoane, care pot fi incorporate in cadrul serviciului civil, a carui durata este de
18 luni.

Legea cu privire la serviciul de alternativa, care in prezent este in vigoare, stabileste termenul de 24 de luni. Totodata, in urma examinarii acestui proiect de lege in cadrul sedintei Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, majoritatea membrilor acesteia au inaintat propunerea privind reducerea acestui termen pina la 12 luni. Aceasta propunere urmeaza a fi examinata in lectura a doua. De asemenea, proiectul de lege stabileste cadrul institutiilor in care poate fi executat serviciul civil, organele responsabile de organizarea si controlul executarii acestui serviciu.

In acest proiect de lege sint prevazute drepturile si obligatiunile executantilor serviciului civil si ale angajatorilor, anumite garantii sociale si inlesniri la care au dreptul cei care executa acest serviciu, precum si unele restrictii ale acestor drepturi. Proiectul de lege prevede ca cetatenii care au executat serviciul civil sint trecuti in rezerva Fortelor Armate si sint luati la evidenta separat in organele administrativ-militare teritoriale, care actualmente, potrivit Legii cu privire la serviciul de alternativa, au dreptul sa fie trecuti si in rezerva serviciului de alternativa.

Comisia considera oportun ca cetatenii care au indeplinit serviciul civil sa fie trecuti doar in rezerva serviciului de alternativa. Si acest amendament, de asemenea, va fi examinat in lectura a doua. In baza celor expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1105. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1105 a fost aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4262 despre cultele religioase si partile lor componente. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

La 23 decembrie 2005 Parlamentul a aprobat, in prima lectura, proiectul de Lege despre cultele religioase si partile lor componente. In urma aprobarii acestuia in lectura I, la decizia Legislativului, a fost transmis spre expertiza la Consiliul Europei pina la adoptarea lui in lectura a doua. La sedintele Comisiei pentru drepturile omului din 19 si 25 aprilie anul curent au fost examinate toate propunerile parvenite din partea deputatilor, a comisiilor permanente, a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, majoritatea dintre acestea au fost acceptate.

Toate amendamentele propuse si deciziile comisiei asupra lor sint expuse in sinteza anexata la prezentul raport, care v-a fost difuzat. Comisia informeaza Parlamentul ca pina astazi, Guvernul nu a prezentat avizul asupra proiectului de lege, desi i s-a cerut in mod regulamentar acest lucru, inclusiv in cadrul sedintelor in plen ale forului legiuitor. In procesul de examinare a proiectului de Lege despre cultele religioase si partile lor componente pentru cea de-a doua lectura, Comisia pentru drepturile omului a tinut cont de propunerile expertilor Consiliului Europei, ale celor de la OSCE si unele dintre acestea le voi aduce la cunostinta dumneavoastra.

S-a decis sa se excluda, in tot cuprinsul legii, cuvintul inregistrat si formele lui flexionare din sintagma cult inregistrat, in vederea eliminarii oricarei ambiguitati de interpretare sau de tratament. Atit expertii Consiliului Europei, cit si cei de la OSCE au propus acest lucru. S-a decis a completa articolul 2, alineatul (2) cu urmatoarea fraza initiala: Prevederile constitutionale si legale, referitoare la libertatea de constiinta si de religie, vor fi interpretate si aplicate in conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu acordurile si tratatele la care Republica Moldova este parte.

De asemenea, la sugestia expertilor Consiliului Europei s-a decis a exclude din alineatul (3) al articolului 3 sintagma: consemnarea calitatii de membru. Tot la sugestia expertilor Consiliului Europei si ai OSCE, s-a decis a exclude articolul 12, Impozitul pe celibat. Subliniem ca amendamentul privind excluderea articolului 12, Impozitul pe celibat, a fost propus si de Comisia pentru drepturile omului, de Comisia pentru politica economica, buget si finante, precum si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

In continuare, putem discuta toate amendamentele, putine dintre ele nu au fost acceptate. In special, este vorba de articolul 18. Directia juridica a Aparatului Parlamentului si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au propus excluderea acestuia, considerind ca norma este declarativa. Comisia sesizata in fond considera ca propunerea nu poate fi acceptata, pentru ca norma expusa nu face decit sa accentueze statutul cultelor religioase. De asemenea...

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Nu va suparati. Poate acele propuneri care nu au fost acceptate de comisie si sint incluse in sinteza, anume la acele pozitii la care autorii propunerilor insista asupra acestora... Rog va apropiati de microfoane, in modul in care sa nu solicitam comisia sa treaca peste toata lista acestora. Unele dintre ele, in mod evident, fiind acceptate ca argumente ale comisiei.

Domnul Stefan Secareanu:

In majoritatea lor, au fost acceptate. Doar citeva... Poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Domnule presedinte de comisie,

Probabil, ati scapat din vedere primul punct, pe care eu am rugat sa-l luati in vedere: introducerea unui preambul la lege cu urmatorul continut. Va rog, fiti atenti. Cultul crestin-ortodox, generator al valorilor culturale traditionale istorice ale majoritatii populatiei din Republica Moldova: arhitectura, pictura, sculptura, sarbatori, familie etc., este considerat atribut al statului, reflectat in Stema statului, in Constitutia si Imnul lui si constituie un patrimoniu si o valoare nationala.

Nu am vazut nicaieri... Spuneti-mi, va rog.... Uitati-va in spate, caci acolo sta crucea, la tribuna sta crucea, imnul de asemenea, il stiti. De aceea am intrebat.

Domnul Stefan Secareanu:

Nu-mi explicati. Toate amendamentele sint expuse in sinteza care este.

Domnul Vasile Grozav:

Nu este, nu este. Aratati-mi in sinteza, caci nu este nicaieri.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Grozav,

In ce mod ati prezentat aceasta propunere?

 

Domnul Vasile Grozav:

Va rog... Da, mai demult.

 

Domnul Marian Lupu:

In scris, oficial? A trecut la comisie?

Domnul Vasile Grozav:

Poftim. Da, este.

Domnul Stefan Secareanu:

Paginile 21 si 22. El nu a fost, probabil, acceptat de comisie.

 

Domnul Vasile Grozav:

Eu cred ca preambulul acesta... Domnul Cubreacov este mai profesionist decit dumneavoastra in domeniu, cred ca trebuie sustinut, fiindca noi...

Domnul Stefan Secareanu:

A, stati putin. Nu a fost acceptat si va spunem de ce. Intrucit contravine...

Domnul Vasile Grozav:

De ce?

 

Domnul Stefan Secareanu:

...Principiului constitutional al legalitatii cultelor. A hotarit comisia si a explicat in sinteza respectiva.

Domnul Marian Lupu:

Colegi,

Mai putine emotii.

 

Domnul Vasile Grozav:

Pai, opriti-i.

Domnul Stefan Secareanu:

Si separatia acestora de catre stat. Daca aveti ceva de adaugat in acest sens... Aceasta privind decizia comisiei.

 

Domnul Vasile Grozav:

Eu rog ca acest moment sa fie pus la vot in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

De acord, in mod regulamentar.

Stimati colegi,

Dar...

Domnul Stefan Secareanu:

Da, poftim?

 

Domnul Vasile Grozav:

Da, puneti la vot...

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata de la microfonul nr.4. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Un vot.

Sectorul nr.3 ?

Numaratorii:

Sectorul nr.3 5 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

5, 6 voturi in favoarea acestei propuneri. Plenul nu a sustinut-o.

Va rog sa continuati.

 

Domnul Vasile Grozav:

Ceea ce tine de capitolul III, articolul 20, alineatul (2). Ca fondatori sa fie zece persoane arabi, turci, nu conteaza. Eu am cerut sa fie nu mai putin de 50 de persoane, care detin cetatenia Republicii Moldova de nu mai putin de 5 ani. Dumneavoastra, partial...

Domnul Stefan Secareanu:

Amendamentul nu a fost acceptat si este decizia comisiei, expusa in sinteza si in raportul comisiei. Propunerea creeaza...

 

Domnul Vasile Grozav:

Domnule presedinte, miine poimine vin zece studenti arabi...

Domnul Stefan Secareanu:

Stati un pic. Daca noi, intr-o localitate, avem 40 de calugari, si dumneavoastra propuneti sa fie minus 50, aceasta inseamna ca trebuie sa-i inregistram pe acei 40 de calugari.

Domnul Vasile Grozav:

Noi vorbim de ortodoxie sau de alte confesiuni?

Domnule Secareanu...

Domnul Stefan Secareanu:

De toate confesiunile.

 

Domnul Vasile Grozav:

Nu, nu.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu cred ca norma actuala, care este fixata...

 

Domnul Vasile Grozav:

De ce 10, de ce nu 5 atunci?

Domnul Stefan Secareanu:

...Este una care corespunde tuturor normelor.

Domnul Vasile Grozav:

Eu nu stiu criteriile acestea si normele pe care dumneavoastra le invocati, dar ele nu exista. Uitati-va la tarile baltice. Au intrat in Comunitatea Europeana si nici punctele acestea cu minoritatile, pe care le aveti dumneavoastra, ca zece persoane pot sa faca o confesiune, sa faca o biserica sau mai stiu eu ce, nu le-au luat in vedere si au intrat in Uniunea Europeana. Eu as ruga, punctul acesta sa fie de asemenea pus la vot. Fiindca, intr-adevar, daca vine omul si s-a stabilit aici, are cetatenia Republicii Moldova si sint o comunitate cit de cit, 50 de persoane, lasa sa aiba. Eu nu sint impotriva.

Domnul Stefan Secareanu:

Comisia considera ca propunerea dumneavoastra creeaza conditii dezavantajoase in raport cu...

 

Domnul Vasile Grozav:

Poporului moldovenesc?

Domnul Stefan Secareanu:

...Situatia existenta in prezent. Sint prezenti si ceilalti autori ai legii si pot sa se expuna pe marginea acestui subiect.

 

Domnul Vasile Grozav:

Va rog sa puneti la vot.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului propunerea domnului Grozav.

Stimati colegi,

Cine este pentru ... La acelasi subiect?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vasile Grozav:

Eu n-am terminat.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, stati putin ca noi muncim, avansam pe capitole.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

La acelasi articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Este vorba de acelasi articol si eu va rog sa continuam.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Comisiile noastre, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si Comisia pentru drepturile omului, au lucrat in paralel la acest proiect. Vreau sa va raportez ca am gasit, deci, in mare parte, limba comuna asupra redactiei. Dar acest articol 20 alineatul (1) litera b) care...

 

Domnul Stefan Secareanu:

21 alineatul (2).

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Domnule Stepaniuc,

Noi sintem la articolul 21. Daca dumneavoastra vreti sa va pronuntati asupra articolului 20, o facem putin mai tirziu, fiindca vorbim de alt articol acum.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu, la mine in document e 20, unde se vorbeste despre...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

21, se vorbeste despre 10 persoane care...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Acolo e cu totul altceva.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Constituie o comunitate. Nu se vorbeste de cult. Noi sintem la comunitate acum.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Aceasta e cu totul altceva, domnule...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru acceptarea propunerii domnului Grozav referitoare la articolul 21, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

9 voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Rog sa continuam.

 

Domnul Vasile Grozav:

Domnule Presedinte,

Si ultimul moment. La capitolul 8 am rugat ca sa se completeze cu punctul 7), in urmatoarea redactie: dreptul de proprietate asupra cladirilor de cult apartin comunitatii religioase. Dumneavoastra ati acceptat partial. Ceea ce aveti dumneavoastra partial sau ce ramine partial o sa revoce, o sa apara biserici private, particulare.

Eu cred ca e normal, daca omul are bani, construieste o biserica, el e ctitor, el lasa sa faca bine, dar apartine patrimoniul comunitatii, nu altceva. Aceasta am avut in vedere.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Nu pot sa apara biserici private. Biserica este constituita din oameni.

 

Domnul Vasile Grozav:

Pai da, dar eu aceasta si rog, da.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Constructia este un simbol al credintei.

 

Domnul Vasile Grozav:

Nu, dar eu ce fac?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Deci dreptul, da, noi, comisia a acceptat partial si a fixat raspunsul in felul urmator: dreptul la proprietate asupra cladirilor de cult religios ar putea sa ii apartina comunitatii religioase doar in cazul cind aceasta...

 

Domnul Vasile Grozav:

Dar nu-i formular: ar putea, n-ar putea,

Domnule ...

Ati spus ca sintem crestini, nu, cum sa...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu cred ca este formular.

 

Domnul Vasile Grozav:

E o chestie care de principiu. Aici, vasazica, e clar ca fiindca acela daca a adus 100 de mii intr-un an si a investit in constructie, dar pe urma enoriasii vin si lasa, matale stii doar lucrurile acestea. Nu se poate, dati sa luam, macar aceasta acceptati ca e normal, sa privatizam bisericile, aceasta vreti?

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu am expus decizia comisiei, daca sint alte opinii...

 

Domnul Vasile Grozav:

Nu, iata, ma adresez si la dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi.

 

Domnul Vasile Grozav:

Sa privatizeze bisericile. Dumneavoastra sinteti impotriva.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Da, autorii.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Este vorba doar de o corelare a acestei prevederi cu norma generala cuprinsa in Codul civil. Noi nu putem institui prin lege proprietari automat, ci doar sa aducem aceasta lege in armonie cu cadrul legislativ al Republicii Moldova.

De aceea, desigur, un bun apartine incontestabil unei colectivitati, unei comunitati, atunci cind aceasta l-a creat. Pentru ca nimic nu poate fi dobindit prin efectul legii, pur si simplu, poate fi dobindit pe caile stabilite de Codul civil. De aceea, aceasta norma speciala consuna cu norma generala din Codul civil, pe care noi nu-l putem anula acum dintr-un motiv sau altul.

 

Domnul Vasile Grozav:

Dar cum? Dar cu ce ocazie atunci statul poate sa isi permita ca sa isi asume patrimoniul acesta lui peste noapte.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, el nu poate sa isi asume, daca acel care a construit il doneaza sau... Proprietatea comunitatii.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Proprietatea comunitatii.

 

Domnul Vasile Grozav:

Nu face. In orice caz s-a dezbinat biserica, noi stim din care motive, dar vad ca mergeti intentionat inca si mai departe. Pentru a unifica tot lucrul acesta dumneavoastra sinteti ... comisia dumneavoastra...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Eu as propune sa fim mult mai eleganti in acest caz fata de acest subiect foarte delicat.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Da, eu, domnule Presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, era o propunere la...

Domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra ati dorit sa faceti o propunere la articolul 20.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Nu, eu cred ca propunerea noi am discutat-o ieri. Si, in general, vreau sa mentionez contributia substantiala pe care a avut-o comisia domnului Stepaniuc, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa pentru ca noi am discutat, au fost propuse amendamente judicioase, ele au fost acceptate in mare... ieri, noi ne-am intrunit inca o data si am discutat, in preajma sedintei de astazi, fiecarei punct si disensiunile care au fost, ele au fost foarte putine.

Vreau sa va spun ca opiniile noastre au coincis si, in acest sens, cu acordul colegilor mei din comisie, as aduce multumirile noastre colegilor nostri din comisia domnului Stepaniuc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, cred ca si reciproc.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Precum si expertilor care si-au expus sugestiile si care au fost luate in considerare de catre comisia noastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Intr-adevar, noi am dezbatut in paralel acest proiect de lege in lectura a doua. Ce a ramas? Problema e principiala... din partea comisiei noastre si cred ca si fractiunea o sa ne sustina, se refera la articolul 20 alineatul (1) litera b), care, intr-un fel, sau altul este legat, domnule Grozav, si cu articolul 21 alineatul (2) litera c), aceea ce ati anuntat dumneavoastra.

Este vorba ca in varianta propusa de Comisia pentru drepturile omului nu exista, deci, referire la numarul de fondatori. Fractiunea noastra si comisia insista, totusi, ca la litera b) a acestui articol 20 alineatul (1) sa fixam urmatoarea redactie. Extrasul trebuie sa fie prezentat pentru... extrasul din procesul-verbal al adunarii de constituire... adaugam: cu lista a cel putin 100 de fondatori. Deci, consideram aceste cuvinte rezonabile pentru a le fixa in lege si...

 

Domnul Marian Lupu:

Cu referinta la cult.

 

 

 

Domnul Victor Stepaniuc:

La culte. Pentru a linisti toate spiritele care pot sa apara in societate. Si in legatura cu aceasta, la articolul 21 alineatul (2) litera c) ramine varianta initiala
10 oameni. Desigur, era bine daca... (rumoare in sala)... cetateni ai Republicii Moldova, exact. Iata, aceste doua articole trebuie puse la vot si solutionata aceasta problema principial.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Secareanu,

Da, de fapt, referitor la articolul 20, aceasta propunere cum este privita de catre comisie? Fiindca daca este privita benefic...

 

Domnul Stefan Secareanu:

In varianta oficiala a proiectului difuzat deputatilor nu exista deci aceasta cifra, nu e acolo, e la 21.

 

Domnul Marian Lupu:

La 21, 10.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Va rog, nu incurcati articolul 20 cu articolul 21, caci aici este vorba despre inregistrarea cultelor religioase, iar acolo despre inregistrarea partilor componente. Sint doua lucruri diferite.

Deci, in varianta noastra nu este. Daca Parlamentul decide si eu nu stiu ce spun si ceilalti autori in acest sens. Ieri, noi am discutat indelung pe marginea acestui subiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Desigur, ramine la latitudinea Parlamentului sa se pronunte asupra acestui aspect. Dar daca ati citit atent expertizele efectuate de acei 2 experti ai Consiliului Europei, acestia s-au pronuntat impotriva fixarii in lege a unei clauze numerice.

De fapt, acesta a fost unul din punctele centrale ale celor doua avize ale lor si stim ca s-a procedat la fel in cazul Rusiei si ale Bulgariei, care si-au adoptat de curind, in ultimii 2 ani de zile, legi in aceasta materie. De aceea, legile au fost criticate si definitiv, in Bulgaria, cel putin, modificate prin eliminarea clauzei numerice care nu rezolva mare lucru, mai ales ca s-a acceptat un amendament principial si a venit din partea comisiei domnului Stepaniuc, privind neobligativitatea reinregistrarii cultelor deja inregistrate.

De aceea, noi nu vedem o problema deosebita aici. Singura dorinta a noastra este ca, dupa adoptarea acestei legi, sa nu atragem critici din partea Consiliului Europei, ci, mai degraba, aplauzele de care avem nevoie. Spun acest lucru pentru ca, prin adoptarea acestui proiect de lege, Republica Moldova ar putea face un pas important pe calea iesirii de sub monitorizarea Consiliului Europei.

Sintem monitorizati in ultimii 6 ani de zile la acest capitol si acesta este un element esential pentru atingerea scopului pe care Parlamentul nostru si l-a fixat, in genere, iesirea de sub monitorizarea Consiliului Europei ca una din cele 10 tari care inca nu am trecut la dialogul postmonitorizare in relatia noastra cu forul de la Strasbourg.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Noi trebuie sa fim constienti de faptul ca exista societate civila, exista o tara ortodoxa 95% si jumatate, a doua tara in Europa dupa Grecia care are 99% de ortodocsi. Noi am lucrat in aceasta perioada, inclusiv ne-am intilnit si cu reprezentantii bisericii si vreau sa spun ca acest minim de fondatori trebuie.

Au fost propuneri foarte radicale de a mari la 500 la 1000, in tot cazul 100 o sa ne inteleaga si acei, si expertii din Consiliul Europei cu atit mai mult ca ei,
intr-adevar, au adus argumentul respectiv. Dar ei au adus si multe alte argumente si, totusi, considera ca legea este bunisoara. Asa ca aceste doua articole, aceste doua prevederi, domnule Presedinte, eu consider ca trebuie de pus la vot si de votat legea.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului aceste... (rumoare in sala)... a, nu, inteleg ca domnul Stepaniuc s-a referit la articolul 21, sa-si faca aparitia cuvintele cetateni ai Republicii Moldova. Eu inteleg corect?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu de ce repet articolul 21? Din cauza ca, in opinia mea, logic, daca scoteam si lipseam fondatorii la articolul 20, nu se cerea nici la articolul 21. Aici iese ca intr-un articol s-a scos, da in articol nu s-a scos dupa prima lectura. Dar acum daca fixam varianta 100 si 10, este o varianta normala. De aceea, imi pare ca trebuie puse la vot ambele articole.

Domnul Stefan Secareanu:

Stati, pentru articolul 21.

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, la 21, 10 sint.

 

Domnul Stefan Secareanu:

10 sint.

 

Domnul Marian Lupu:

10 sint.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Lista fondatorilor cu semnatura a cel putin 10 dintre acestia.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta inseamna ca propunerea se refera la acei de 100 pentru cult.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Articolul 20.

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 20, da.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Plus cetateni ai Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Plus cetateni ai Republicii Moldova.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Plus cetateni.

De acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Ce, tot aici?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Eu as avea o scurta intrebare, daca se poate. De ce noi reglementam foarte strict obligativitatea ca ctitorul sau fondatorul sa fie cetatean al Republicii Moldova. Nu, eu dau intrebare si o sa explic de ce. Fiindca noi avem cetateni ai Republicii Moldova care au alta religie decit cea crestina s.a.m.d.

Deci, daca... nu, stati un pic, daca exista un cetatean strain chiar, care are bunavointa sa vina sa participe la edificarea sau la sustinerea unui lacas de cult, de ce nu. Nu, ortodoxa, haideti sa spunem.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Da, nimeni nu ii interzice sa participe. E vorba de fondatorii acestei...

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, dar de ce nu poate sa fie fondator? (Rumoare in sala.) Nu, nu, nu.

Domnule Presedinte,

Daca noi ne uitam la situatia pe care o avem la ora actuala vizavi de localurile de cult, noi o sa vedem cine sint fondatorii acestor lacase de cult. Si treceti-le asa incepind la Curchi s.a.m.d. si o sa vedeti ca nu era niciodata obligativitatea sa fie ori bastinas al satului respectiv, ori cetatean al tarii.

Asa ca... Poftim?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi trebuie sa intelegem foarte clar ca este o diferenta, da, noi vorbim de fondatorii de cult religios, ceea ce este nitel diferit de ctitorul sau de acel care a venit cu mijloacele financiare si a ajutat pentru constructia obiectului de cult.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Acela este ctitor si poate sa nu fie fondator.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, noi vorbim in momentul de fata de articolul 20, care se refera doar la fondatorii de cult, da, si cu partea materiala nu atingem.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata de domnul Stepaniuc de la microfonul nr.3. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 14 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

73 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Aceasta propunere a fost acceptata.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Domnule Stepaniuc,

Aveti dreptul, ati solicitat luare de cuvint pentru coraport sau deja este epuizat subiectul?

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond si in conditiile acelor propuneri care au fost inaintate in sedinta plenului Parlamentului si acceptate de plenul Parlamentului, supun votului adoptarea pe ansamblu in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4262. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

77 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4262 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

In acest context, eu o sa rog mult comisia, Directia juridica, in spiritul acelor intelegeri la care am ajuns cu Consiliul Europei, si aceste intelegeri zic urmatoarea: urmare a adoptarii fiecarei legi in lectura a doua, cele care au fost expertizate de catre Consiliul Europei, urmeaza sa fie pregatit un scurt raport informativ care urmeaza a fi prezentat la Strasbourg in modul in care acest raport sa prezinte foarte clar informatia cum, in ce masura s-au tinut cont de recomandatiile expertilor Consiliului Europei.

Repet inca o data, este o norma generala pe care o aplicam pentru toate proiectele de legi adoptate in lectura a doua, dupa expertiza Consiliului Europei.

Sintem la ora 11 si 53 de minute Ora intrebarilor.

La tribuna centrala il invit pe domnul viceministru al agriculturii si industriei alimentare Stefan Calancea, pentru a oferi raspuns si informatii la intrebarea doamnei deputat Valentina Cusnir, intrebare care se referea la situatia din sectorul agricol.

 

Domnul Stefan Calancea viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Vreau sa dau raspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Cusnir, care se referea la intrebarea cind vor fi ridicate restantele la salariu si ajutoarele de somaj angajatilor disponibilizati de la Societatea de Actiuni Avicola Bucovat, care detin titluri executorii si de la Societatea Fertilitate Calarasi, Fertilitate Grup Calarasi, care au restante la salariu din anii 2002 2003.

Referitor la Societatea de Actiuni Avicola Bucovat, aceasta este o intreprindere privata integral inca din anul 2000 si, respectiv, ministerul, in cazul de fata, nu o gestioneaza. Mai mult decit atit, sint titluri executorii si conform cerintelor legale, acestea trebuie executate in conformitate cu legea respectiva. Ceea ce tine de SRL Fertilitate Grup, ea a fost fondata de catre Societatea pe Actiuni Fertilitate Calarasi cu capitalul social in marime de 5400 de lei, in baza Hotaririi Adunarii Generale a actionarilor din 2004. Ca urmare a managementului aplicat, SRL Fertilitate Grup a generat datorii fata de bugetul de stat si in conformitate cu hotarirea judecatoreasca respectiva, aceasta a fost obligata sa restituie toate bunurile transmise in acest capital statutar.

In ceea ce priveste Societatea pe Actiuni Fertilitate Calarasi, cota statului 30,74%, aceasta este in procedura de insolvabilitate conform prevederilor Legii insolvabilitatii, in temeiul Hotaririi Curtii de Apel Economice din 2 februarie 2005. In conformitate cu articolele 131 si 132 din Legea insolvabilitatii toate creantele inaintate in instanta de judecata au fost examinate, introduse in tabelul creantelor si, ulterior, in conformitate cu articolul 134 din aceasta lege au fost validate.

Salariatii 120 mii 564 lei, Inspectoratul Fiscal Calarasi plati de baza
5 milioane 89 mii 369 lei, Ministerul Finantelor credit de baza 63 milioane 793 mii 311 lei, Moldindconbank 1 milion 227 mii 514 lei, Inspectoratul Fiscal Calarasi penalitati 21 milioane 790 mii 263 lei si Ministerul Finantelor penalitati si dobinzi aferente 175 milioane 79 mii 535 lei. In total, creantele validate constituie 267 milioane 100 mii 556 de lei.

Respectiv, au fost validate creantele, inclusiv creantele salariatilor care au fost creante de rangul... ca creditor de rangul II si, respectiv, in conformitate cu aceasta lege ei vor fi achitati la aparitia surselor financiare in rezultatul procedurii de insolvabilitate.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Multumesc pentru informatia care mi-ati prezentat-o, ati repetat-o pe cea care am primit-o cu 2 3 saptamini anterior. Dar dumneavoastra ati citit foarte corect intrebarea pe care am adresat-o eu Guvernului, si nu Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, ca sa-mi spuneti ca ministerul nu are nici o atributie cu aceasta. Eu am adresat-o Guvernului, care trebuie sa apere cetatenii Republicii Moldova, si am pus intrebarea foarte clar: cind isi vor ridica restantele la salarii si ajutoarele de somaj? La aceasta intrebare am vrut sa primesc raspuns la intrebare: cind?

Ceea ce mi-ati spus anterior si legile nominalizate le cunosc foarte bine. Dar avem cetateni si multi care din 20022003 nu si-au ridicat salariile. Si dumneavoastra faceti trimitere la Directia executare Straseni. Cine in tara aceasta are grija de cetatenii ei si cine le va apara drepturile? Guvernul. Eu nu m-am adresat dumneavoastra personal sau Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, dar Guvernului, care trebuie sa aiba grija de aceasta. Si, iata, astept raspuns la aceasta intrebare: cind anume concret, ca eu sa le pot raspunde oamenilor, care de jumatate de an, de fiecare data, vin in audienta si imi scriu. Rog sa transmiteti Guvernului sa vina Guvernul si sa imi raspunda la aceasta intrebare: cind?

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar, da.

Bine, va multumesc.

Transmitem mai departe. Va rog, sinteti liber. Continuam cu intrebarile. Ora intrebarilor.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am o interpelare catre domnul ministru al justitiei al Republicii Moldova Vitalie Pirlog.

 

Doamna Maria Postoico:

Astazi este ziua intrebarilor.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Este o intrebare catre domnul Valeriu Gurbulea, Procuror General al Republicii Moldova, si catre domnul Valentin Mejinschi, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Deci, prin prezenta le solicit demnitarilor sus-numiti sa intervina si sa examineze de urgenta cazul domnului Valeriu Mitrofan, fost angajat al Colegiului de Constructii din orasul Chisinau, care, in urma demersurilor privind faradelegile comise de catre directorul Colegiului de Constructii din Chisinau Valeriu Pelivan, caruia i se incrimineaza de catre stat fraude financiare in suma de 979 mii 600 lei, asupra caruia mi s-a plins intr-o petitie, ajuns sa fie supus persecutarilor ce au condus la intentarea unui dosar impotriva lui, astazi el aflindu-se in penitenciarul nr.29/13, considerind ca aceasta este o rafuiala pentru ca s-a revoltat si a incercat sa opreasca faradelegile.

Ma intereseaza sa aflu de la institutiile vizate, care vor examina materialele, ale caror copii le depun anexate intrebarii, cum se face ca, in loc sa fie trasa la raspundere persoana vinovata de frauda, aceasta se alege doar cu un avertisment pentru incalcarea legislatiei muncii, iar Valeriu Mitrofan, care a sesizat structurile statului si un deputat asupra lor, este bagat la racoare. Solicit verificarea legalitatii deciziilor in acest dosar, precum si asistarea vizitei mele la Mitrofan Valeriu impreuna cu ministrul justitiei.

Asupra faradelegilor am fost sesizata si de colega domnului Mitrofan Larisa Furculita, care a platit intre ghilimele si ea, pentru ca s-a opus faradelegilor, prin a fi concediata de la serviciu, restabilita cu mare greu si supusa din nou persecutarilor, acum judecindu-se cu conducerea Colegiului.

Cer verificarea minutioasa a dosarului si intervenirea imediata pentru inlaturarea obstacolelor pentru dreptul la libertate al domnului Valeriu Mitrofan. Din setul de materiale pe care le anexez acestei interpelari sint 31 de foi in trei exemplare, este evident ca acest caz poate ajunge la CEDO si servi drept o noua condamnare a Republicii Moldova pentru incalcarile deschise, la care se dedau structurile statului, asistate de o justitie inechitabila. Astept raspunsul in scris conform legii si o vizita asistata la penitenciarul, unde se afla Valeriu Mitrofan.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Prima intrebare o adresez Guvernului Republicii Moldova. Simbata, 5 mai, la Chisinau si-a desfasurat lucrarile Congresul al III-lea al Federatiei Nationale a Fermierilor din Moldova, la care au participat, din partea Guvernului, domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare, Anatolie Gorodenco si domnul ministru al finantelor Mihail Pop. Din partea Parlamentului Republicii Moldova nu a participat, putem spune, nimeni, daca nu ar fi fost la prima parte domnul Dmitri Todoroglo, cit a stat si Presedintele tarii, tovarasul Voronin. Eu nu am participat ca reprezentant al Parlamentului, deoarece nimeni nu m-a delegat si foarte bine. Mi-a fost rusine sa ascult discursul Presedintelui tarii, care a fost mai mult o ofensa la adresa celor prezenti.

Practic, in toate luarile de cuvint au fost aduse reprosuri la adresa Parlamentului asupra imperfectiunii legislatiei cu referire directa la unele articole din Codul fiscal si alte legi, care, de fapt, sint moarte pentru fermieri si tarani, cit si la unele prevederi discriminatorii, care stimuleaza doar producatorii mari, nu si gospodariile taranesti. Multe replici au fost asupra Regulamentului de subventionare a plantatiilor vitei-de-vie, stimularii si subventionarii prin restituirea, chipurile, a TVA la pesticide si fertilizanti. In acest context, solicit Guvernului o explicatie de la tribuna Parlamentului despre masurile intreprinse pentru inlaturarea sau diminuarea neajunsurilor mentionate in luarile de cuvint la congres.

A doua intrebare o adresez, de asemenea, Guvernului Republicii Moldova. Saptamina curenta am avut curajul, anume curajul si nu doar ocazia, sa intru intr-un frigider al cadavrelor si sa asist la prelevarea probelor pentru expertiza medico-legala a organelor unei prietene apropiate. M-au socat conditiile in care activeaza medicina legala, nu doar la nivelul utilajului anilor 70, care nu permite determinarea unor indici, care sint mult mai diferiti decit cei care erau necesari cu 40 de ani in urma.
M-au socat si conditiile in care activeaza angajatii serviciului nominalizat, curajul pe care il au la o plata mizera pentru nocivitate.

In contextul celor expuse, solicit o explicatie de la tribuna centrala a Parlamentului: ce masuri intreprinde Guvernul in vederea schimbarii situatiei, cind si cum? Dupa parerea mea, Guvernul nu ia in calcul importanta acestui sector, care chiar daca lucreaza cu cadavrele, cei decedati in diferite circumstante au rude, este societatea care intotdeauna asteapta rezultatele expertizei medico-legale si care nu are dreptul sa dea gres.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Recent, am fost sesizat de un grup de studenti de la Universitatea Pedagogica de Stat Ion Creanga, Facultatea de Psihologie, privind obligarea acestora de catre unul dintre profesorii institutiei de a lucra in favoarea unui candidat electoral. Este vorba de profesorul de politologie Bogdan Tirdea, care a adunat sefii de grupe si a obligat ca toti studentii sa lucreze pe gratis in campania electorala in favoarea candidatului Dumitru Braghis.

Studentii au fost amenintati ca, in cazul in care vor refuza, vor avea probleme la sesiune. Toti studentii au fost obligati sa se prezinte la sediul Partidului Democratiei Sociale pe data de 7 mai, la ora 8, pentru a li se da instructaj personal din partea domnului Braghis si sa primeasca materiale electorale ale candidatului. Sefii de grupa, de asemenea, pe data de 7 mai urmau sa prezinte, tot la sediul Partidului Democratiei Sociale, listele tuturor persoanelor care au acceptat si care au refuzat sa lucreze pentru candidatul Braghis.

Studentii trebuie sa lucreze 7 zile pe saptamina cite 4 ore, lucreaza si astazi apropo, contrar vointei lor si fara a fi remunerati. Studentii sint indignati, doua grupe au refuzat sa se prezinte la sediul Partidului Democratiei Sociale, sint indignati de santaj.

Prima interpelare. Deci, rog Comisia Electorala Centrala sa examineze situatia si sa oblige candidatul Dumitru Braghis sa respecte Codul electoral, inclusiv sa oblige si persoanele de incredere ale acestuia sa respecte legislatia electorala.

A doua. Solicit, cer de la Ministerul Educatiei si Tineretului sa ia masuri, sa solicite de la conducerea Universitatii Pedagogice de Stat Ion Creanga explicatiile de ce se admit asemenea incalcari din partea unor profesori punind studentii in situatia de sclaif. Ce masuri vor fi luate fata de profesorul Tirdea si care sint garantiile ca studentii care au refuzat sa lucreze pentru candidatul Braghis nu vor fi persecutati, mai ales ca cea mai mare parte dintre acestia isi fac studiile la buget si fiind pusa in pericol obtinerea bursei de catre acestia.

A treia interpelare. Procuratura Generala sa examineze daca in actiunile profesorului Tirdea Bogdan sint elemente ale infractiunii.

A patra. Personal solicit ca domnul candidat Dumitru Braghis, deputatul Braghis sa isi ceara scuze public de la studentii a 12 grupe de la Universitatea Pedagogica de Stat Ion Creanga care sint santajati de reprezentantii staff-ului sau electoral sa lucreze pe gratis in favoarea sa.

Rog sa fiu informat de la tribuna centrala saptamina viitoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarea mea o adresez domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

(Rumoare in sala.) Doamna Cusnir,

Eu va rog.

Domnule Susarenco,

Continuati.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Intrebarea mea atinge o problema foarte specifica si delicata. Este vorba de crucile amplasate pe marginea drumurilor noastre in locurile unde au avut loc tragedii in urma unor accidente rutiere. Personal n-am intilnit o astfel de practica in nici un stat din lume. Mai multe fete bisericesti mi-au confirmat ca canoanele bisericesti nu accepta o astfel de practica cind la locul decesului ar fi necesar de a instala cruci, fotografii, monumente si altele.

Nici legislatia in vigoare nu permite o astfel de practica. Astfel, capitolul VII din Codul funciar stipuleaza ca suprafetele terenurilor atribuite transporturilor se stabilesc in conformitate cu normele si documentatia proiectelor tehnice aprobate, modul de folosire a terenurilor destinate transporturilor se stabilesc de legislatie, iar destinatarii de terenuri speciale sint obligati sa respecte regulile pentru astfel de zone.

Intrebarea mea este urmatoarea: care este pozitia Guvernului in problema instalarii crucilor si altor obiective in zona de protectie a drumurilor nationale si locale? Este de dorit ca la pregatirea raspunsului sa fie solicitata si opinia Mitropoliei Moldovei, Mitropoliei Basarabiei si a altor culte.

Raspunsul il solicit in plenul Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Pe numele a 2 deputati din Fractiunea Alianta Moldova Noastra, a domnului Bujor Leonid si al meu personal, care sint si participant la razboiul de pe Nistru, a parvenit o petitie semnata de locatarii casei de pe strada Coropceanu 1, blocul B, cu totii fiind veterani ai razboiului pentru independenta Republicii Moldova din 1992 si ai razboiului din Afganistan.

In luna decembrie 2000, in semn de protest fata de atitudinea nepasatoare a statului vizavi de conditiile de trai ale combatantilor, acestia au ocupat blocul locativ nominalizat mai sus in speranta ca, pina la urma, li seva face dreptate. Insa pe parcursul anilor, aceasta problema asa si nu a fost solutionata. Si mai jignitor este faptul ca unii reprezentanti ai puterii se exprima incorect si tendentios precum ca in acest bloc locuiesc nu adevaratii veterani.

In acesti 7 ani, in familia veteranilor s-au nascut copii, unii dintre ei in anul curent merg la scoala. Spre regret, un veteran a decedat din cauza ranilor capatate in lupta. In petitia lor, combatantii fac trimitere la un sir de acte normative, de la Constitutia Republicii Moldova la Legea cu privire la veterani care garanteaza dreptul la spatiul locativ si asigurarea prioritara cu locuinte a participantilor la razboi si a colaboratorilor politiei.

Consideram, mentioneaza petitionarii, ca prin inactiunile autoritatilor si neexecutarea normelor de drept cu privire la asigurarea cu spatiu locativ o perioada indelungata de timp au fost lezate drepturile fundamentale ale omului, dreptul la un trai decent.

Avind in vedere cele expuse mai sus, solicit Guvernului Republicii Moldova examinarea minutioasa a faptelor invocate in petitie, inclusiv cu luarea unei decizii in vederea legiferarii spatiului locativ respectiv pentru combatanti in temeiul legislatiei in vigoare.

Raspunsul il solicit in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Dupa cite vad, mai multe solicitari nu sint. Trecem la urmatorul capitol, la declaratii. La microfonul central se invita doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

In primul rind, multumesc celor care ati ramas in sala ca sa ascultati declaratia mea. Ea se numeste Declaratia Partidului National Liberal privind duplicitatea mesajului proeuropean al comsomolistilor si comunistilor din Republica Moldova, cazul Estonia.

Partidul National Liberal a luat cunostinta cu mare tristete, amaraciune si revolta de declaratia comsomolistilor leninisti din Republica Moldova, care condamna actiunile autoritatilor estoniene de inlaturare din spatiul public a simbolurilor totalitare comuniste, a simbolurilor unor mituri sovietice.

Desigur, la fel ca si in cazul demularii pe politicile externe comunitar-europene cind Chisinaul nu a sprijinit Georgia in lupta sa de rezistenta contra Rusiei, de chiar a chemat-o si in judecata pentru actiunile de atunci ilegale si neloiale, ne intrebam ce atitudine serioasa poate avea comunitatea europeana fata de Republica Moldova care, dupa ce nu a sprijinit Georgia in conflictul cu Rusia, continua sa se alinieze atitudinilor plamadite de Rusia in cadrul CSI acum impotriva autoritatilor estoniene.

Ultima declaratie a comsomolistilor de la Chisinau prejudiciaza grav imaginea republicii. Partidul Comunistilor laudat de aliatii farisei, ostatic al comportamentului duplicitar, incercind sa fie si cu Dumnezeu, si cu diavolul, a preferat sa nu adopte o pozitie deschisa in legatura cu evenimentele din Estonia unde se demoleaza simbolurile imperiale si sovietice, dar i-a imputernicit pe comsomolisti sa se alieze celor ce nu accepta demolarea simbolurilor comuniste in Estonia, de fapt in Europa, unde declara ca vrea sa ajunga si Republica Moldova.

In aceste conditii, PNL pune sub un mare semn de intrebare pretinsa buna cooperare cu Republicile Baltice la nivel de stat, cooperare care pe alocuri are menirea sa mai dea cu tifla si avocatului nostru firesc pentru UE, Romaniei. Acest fapt il demonstreaza aprecierile din declaratia comsomolistilor care condamna decizia Guvernului estonian.

Fratii mai mici ai comunistilor, in loc sa ii impinga pe seniorii comunisti sa renunte la trecutul si la valorile perimate din trecut, pentru ca se tot lauda ca sint alti comunisti, sa ii forteze sa condamne crimele regimurilor comuniste totalitare sa renunte conform rezolutiei Consiliului Europei la simbolurile comuniste si sa le elimine din viata publica, iata ca se aliniaza celor ce se fac a nu intelege ce s-a intimplat dupa sfirsitul razboiului al doilea mondial cu tarile asa-zis eliberate de sub ocupatia fascista, dar care au nimerit, de fapt, sub ocupatie ruseasca, adica o ocupatie fiind inlocuita cu alta.

PNL considera ca declaratia comsomolistilor a fost facuta si pentru a se mai invoca o data decizia justitiei romane privind evenimentele si consecintele legate de guvernarea Antonescu, denaturindu-se o data in plus esenta cauzei si esenta deciziei.

In zadar se erijeaza comsomolistii din Moldova in organizatie de tineret progresista impartasind ca valori democratia, polietnismul si umanismul, degeaba vorbesc liderii comsomolisti despre alinierea la o stranie stinga europeana, daca nu doresc impreuna cu tovarasii seniori comunisti sa renunte la fariseism, la dublele standarde, la leninism si la intepeniri sovietice staliniste, incercind sa mai si le care in Europa.

Nimeni nu va asteapta in Europa cu acest bagaj sinistru si monstruos prin care speriati Occidentul si indepartati alinierea acestei parti de natiune romana in continua oprimare la o lume noua civilizata. Invinuind actiunile autoritatilor estoniene de convingeri politice profasciste ne intrebam oare ce fel de cooperare are Chisinaul cu Talinul, ce reactie va avea Talinul la invinuirile de veriga in campania de discreditare a idealurilor de stinga ale democratiei, a umanismului si ca incercare de justificare a crimelor naziste.

Am spus de mai multe ori ca nu este nici o diferenta intre Chisinaul comunist antiromanesc si antieuropean si Tiraspolul separatist antiromanesc si antieuropean. Iata ca si Tiraspolul dupa comsomolistii lui Voronin au luat aceeasi pozitie fata de evenimentele din Estonia. In general, atit timp cit apologetii trecutului imperial sovietic din Republica Moldova nu vor renunta la ideea ca nu este normal sa ai un mormint si un cimitir in centrul unei capitale, sa pui monumente cu Lenin in localitatile pe care le doresti europene, atit timp ne vom balaci in mizerie.

Nu credem ca acei ce-si mai zic astazi comsomolisti au rezolvat totul in Moldova, ca, iata, sa mearga sa se amestece in treburile interne ale Estoniei, sa ii invete pe estonieni cum sa isi faca ordine intr-o tara membra a NATO si a UE.

PNL considera ca Moldova nu are in continuare nici o credibilitate prin actuala putere in fata partenerilor occidentali...

 

Doamna Maria Postoico:

Timpul a expirat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, nu, nu, eu mai am inca un minut si jumatate... ca stagnarea noastra, numita foarte frumusel consens, este cauzata de interesul perfid de mentinere la putere a comunistilor si a intregii coalitii prin pastrarea unui electorat caruia nu i se implementeaza special valorile democratice si occidentale, ci valorile nostalgice si antidemocratice in speranta ca va urma orbeste niste sloganuri proeuropene neinsotite de actiuni pentru care comunistii s-au angajat.

PNL cheama populatia constienta sa inteleaga duplicitatea comportamentului unei puteri ce promoveaza politici antioccidentale printr-un tineret lasat fara orizont, printr-o clasa politica ce se simte mai bine in uniunea partidelor comuniste PCUS din Uniunea Sovietica decit in Europa, in stinga europeana civilizata nu in cea marginala si extremista.

Si, in final, doar citeva extrase din articolul lui Socor. Socor spune: Ofensiva politica curenta din partea Rusiei impotriva Estoniei si provocarea implicita in adresa Uniunii Europene constituie prima incercare serioasa de a inversa statu-quo-ul de dupa 1991 in Europa. Moscova pare sa tinteasca in Estonia ca un prim-test al unui asemenea proces. Daca guvernele si institutiile europene vor tolera, asa cum pare a fi cazul, asaltul asupra Estoniei, posibil vor urma provocari ulterioare ale Rusiei fata de ordinea europeana existenta. Actiunile impotriva Estoniei...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu imediat termin... sugereaza ca Kremlinul poate sa desfasoare o strategie de intrare politica in spatiul suveran ale altor state, astfel incit sa erodeze suveranitatea acestora... Imediat termin. Permutarea soldatului din bronz din centrul Talinului constituie nu numai un pretext pentru a asalta Estonia, prin apararea acestui simbol sovietic si intregul patrimoniu care se asociaza cu acesta, Kremlinul respinge resemnarea in istoria recenta a Rusiei, desavirsirea crimelor comuniste impotriva propriului popor si natiunile vecine. Si ultimul alineat.

Opunindu-se acestei resemnari, autoritatile Rusiei, evident, simt ca ele trebuie sa se opuna acestui proces si in tarile vecine. Instigind in Rusia ostilitatea fata de Estonia in problema soldatului din bronz, Kremlinul incearca sa imunizeze publicul impotriva oricarei forme ruse a intelegerii postnaziste a Germaniei a istoriei sale, astfel incit sa evite provocarile interne la adresa elitei de guvernare postsovietica.

Stimati comsomolisti si comunisti,

Eu va rog, tineti cont de articolul domnului Socor.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar si dumneavoastra, va rog, sa nu depasiti data viitoare termenul.

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 18 mai, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.17.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 

 

 


Copyright © 2001-2009