version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ IUNIE 2008

Şedinţa din ziua de 12 iunie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1608 privind abrogarea Legii nr.245-XVI din 20 octombrie 2005 pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative.

4. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1607 pentru modificarea unor acte legislative (Legea instituţiilor financiare art.13; Legea cu privire la asigurări art.20).

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1688 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul fiscal art.1741; Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali art.13, 26).

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1175 privind statutul juridic al adopţiei.

7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1577 pentru modificarea articolului 3 din Legea nr.1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari.

8. Raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2007.

9. Dezbaterea şi aprobarea proiectului de Hotarîre nr.1623 asupra Raportului Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2007 şi asupra informaţiei Comisiei pentru drepturile omului privind activitatea Centrului în perioada de timp indicată.

10. Întrebări.

11. Declaraţia doamnei deputat Zoia Jalbă.

12. Declaraţia domnului deputat Valeriu Cosarciuc Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră.

 

 

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 97 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Arcadi Pasecinic, Afanasi Mandaji, Vladimir Filat, Alexandru Lipcan.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, vreau să vă reamintesc că, la sfîrşitul acestei săptămîni, va fi sărbătorită Ziua Lucrătorului medical şi a Farmacistului. Dar, ţinînd cont de faptul că astăzi, în ziua de joi, vor fi desfăşurate toate ceremoniile, acţiunile şi activităţile festive prilejuite acestei date profesionale importante, vreau să vă propun ca, în numele corpului de deputaţi, în numele Parlamentului Republicii Moldova să le adresăm cele mai sincere şi calde felicitări tuturor reprezentanţilor acestui domeniu deosebit de important de care, de fapt, depinde sănătatea naţiunii. Să le dorim un foarte frumos la mulţi ani, multe performanţe şi succese în viitor. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Tot într-un context similar, vreau să vă anunţ că, în săptămîna premărgătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, şi-a sărbătorit ziua de naştere colegul nostru, domnul deputat Nicolae Oleinic 65 de ani. (Aplauze.) La mulţi ani şi numai bine, stimate coleg.

La fel, stimaţi colegi, îmi permiteţi, înainte de a începe discuţiile pe marginea ordinii de zi, să vă aduc atenţiei dumneavoastră că Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune pentru ziua de mîine de a completa agenda şedinţei plenului Parlamentului cu un nou proiect, proiectul nr.1961, proiectul de Hotărîre pentru numirea în funcţie a unui vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Cine este pentru a accepta această propunere, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Acum, la ordinea de zi, propuneri.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Fracţiunii şi al autorilor, rog ca proiectul de Lege nr.1594 să fie transferat pentru ziua de mîine, iar proiectul de Hotărîre nr.1595 peste o săptămînă.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Preşedinte,

În momentul investirii sale, doamna Greceanîi ne-a asigurat cu toată deschiderea vizavi de Parlament, inclusiv de opoziţie. În repetate rînduri, în cadrul ultimelor şedinţe, înaintez mai multe interpelări şi întrebări cu solicitarea de a avea un răspuns de la tribuna centrală a Parlamentului. Din păcate, constat că şi astăzi, la două interpelări pe care le consider importante: una ţine de sistemul de înmatriculare în învăţămînt, alta de dezastrul din Parcul Valea Morilor, primesc răspunsuri batjocoritoare, în linii generale. Şi nu văd nicidecum o reacţie în sensul declaraţiilor făcute. Eu cred că noi trebuie să atenţionăm, doamnă Greaceanîi, Guvernul că este normal să îşi onoreze atît promisiunile, cît şi obligaţiunile. Rog foarte mult să invitaţi, poate autoritatea dumneavoastră va influenţa mai mult decît a noastră.

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Solicit timp pentru citirea unei declaraţii la finele acestei şedinţe.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Fracţiunii, solicit excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.948 cu privire la ipotecă cu numărul 13 din ordinea de zi.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Exclud proiectul de Lege nr.948.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

La capitolul respectarea Regulamentului Parlamentului, Alianţa Moldova Noastră propune ca să fie introdus în ordinea de zi proiectul nr. 526, ce ţine de propunerea Alianţei Moldova Noastră cu privire la aderarea la Uniunea Europeană. Şi pentru ca colegii noştri din majoritatea parlamentară să nu mai aibă posibilitate să ne atace că sîntem populişti şi facem nişte lucruri care nu sînt prevăzute, adică nu este nevoie de o cerere de a adera la Uniunea Europeană. Vreau să vă dau citire articolului 48 din Tratatul de constituire a Uniunii Europene, unde scrie că orice stat european care respectă valorile prezentate la articolul 2 şi care se angajează să le promoveze, poate solicita să devină membru al Uniunii. Parlamentul european şi parlamentele naţionale sînt informate cu privire la această cerere. Statul solicitant adresează cererea sa Consiliului.

De aceea, este important ca şi noi să facem acest lucru, dacă, cu adevărat, noi cu toţii tindem la aceste aspiraţii europene. Ceea ce ţine de articolul 2 eu cred că, domnule Preşedinte, vreau să mă înscrieţi la luări de cuvînt la chestiunea 7 din ordinea de zi privind drepturile omului. Şi aici, într-adevăr, articolul 2 al acestui Tratat prevede foarte multe valori pe care Republica Moldova nu le respectă.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rînd, Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră doreşte să vă propună să salutăm prezenţa în sala de şedinţă a Parlamentului a unui grup de producători agricoli: domnul Mihai Gribencea, domnul Nicolai Todeseiciuc, domnul Ion Plămădeală, domnul Vasile Timotin, domnul Grigore Răilean, domnul Tudor Saharneanu, domnul Valentin Dubciac, domnul Gheorghe Verdeş.

Ei au venit aici să vadă cum Parlamentul Republicii Moldova reacţionează la situaţia din agricultură, cum Parlamentul Republicii Moldova examinează acele iniţiative care ar permite să fie completat Fondul de subvenţionare în agricultură. Şi, totodată, ei au o rugăminte, să dăm citire unui apel al Asociaţiei producătorilor agricoli Viitorul, Asociaţia producătorilor agricoli Rediul Mic.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Vă înscrieţi pentru declaraţie la sfîrşit şi daţi citire apelului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mă înscriu, domnule Preşedinte, dar vreau să vă spun că Asociaţia producătorilor agricoli a depus o declaraţie la Primăria municipiului Chişinău şi pe data de 19 iunie 2008, între ora 10.00 şi ora 13.00, în faţa Parlamentului Republicii Moldova vor veni ţărani care sînt astăzi necăjiţi, nu sînt susţinuţi de guvernarea comunistă actuală. Dacă dumneavoastră nu doriţi ca ei să participe, să audă ce se face în Parlamentul Republicii Moldova, înseamnă că vor veni aici, în faţa Parlamentului, şi vor spune ce doresc ei.

La ordinea de zi, Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră propune să fie introdus în ordinea zi proiectul de Lege nr.753 cu privire la modificarea Legii bugetului pentru anul 2008, care prevede completarea Fondului de subvenţionare în agricultură cu suma de 300 milioane de lei, pentru ca să ajutăm ţăranii la desfăşurarea lucrărilor agricole.

Noi nu sîntem de acord cu ceea ce s-a propus data trecută, atunci cînd Fracţiunea comunistă a spus că vom examina împreună cu Legea bugetului, am studiat atent Legea bugetului. Nu e nimic absolut pentru ca să ajutăm ţăranii, în afară de faptul că aşa-numita rambursare a taxelor pe valoarea adăugată de la îngrăşăminte şi pesticide şi livrarea către Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog atenţie.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Vă rog să puneţi la vot, fiindcă aceasta este propunerea Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Neapărat.

Microfonul nr.4, am rugat.

Dumneavoastră aţi terminat. Eu deja v-am înscris.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte,

Vă rog să puneţi la vot de a introduce în ordinea de zi proiectul de Hotărîre cu nr.1290 cu privire la instituirea unei Comisii de anchetă pentru elucidarea legăturilor exponenţilor autorităţilor centrale din Republica Moldova cu traficul de droguri, deoarece, din informaţiile pe care noi le deţinem, în cel mai scurt timp acest dosar va fi clasificat penal, care a fost pornit de către Procuratura Generală, şi aşa că în judecată el nu va ajunge. Vă rog să puneţi la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Din numele Fracţiunii, solicităm excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.665 cu privire la taxele consulare.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat solicită timp pentru luare de cuvînt la chestiunea a 7-a, proiectul de Hotărîre nr.1623.

 

Domnul Marian Lupu:

Înregistrat.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră propune excluderea din ordinea de zi a şedinţelor de astăzi şi de mîine a proiectelor nr.1594 şi nr.1595, la care s-a făcut deja referinţă. Totodată, solicităm autorilor acestor două proiecte de legi ca, în conformitate cu prevederile articolului 55, alineatele (1) şi (2), care le permit să îşi retragă acest proiect de lege, să beneficieze de prevederi, fiindcă atît domnul Tarlev, cît şi doamna Greceanîi atunci cînd a fost prezentat şi votat Guvernul Republicii Moldova, au făcut declaraţii în sensul că numărul funcţionarilor publici în Republica Moldova va fi redus.

Această teză a fost reconfirmată ulterior încă o dată de un prim-viceprim-ministru în şedinţa plenară a Parlamentului, cînd s-a spus că numărul ministerelor, agenţiilor, serviciilor puterii centrale nu se va majora, lucru care, spre regret, nu se respectă. Ceea ce ni se propune astăzi este o nouă verigă în şirul majorării atît a structurilor puterii centrale, cît şi a numărului funcţionarilor publici. Considerăm că, în ajunul campaniei electorale şi ţinînd cont de proiectul pentru modificarea bugetului de stat, care ni s-a prezentat nouă, dacă reieşim din acele realităţi, e clar că statul nu are mijloace financiare suplimentare pentru a crea structuri noi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte,

La acest subiect. În primul rînd, odinioară aţi făcut declaraţii, intenţii de aderare la Uniunea Europeană. Şi vreau să vă spun că aceste cerinţe şi această lege tocmai că e pregătită în concordanţă cu aceste cerinţe. În rest, ce este legat de micşorarea ministerelor şi a funcţionarilor de stat, dumneavoastră sînteţi martori că deja un minister a fost lichidat. Am înţeles că se mai propun careva propuneri, aşa că nu este chiar în concordanţă cu aceea ce se întîmplă într-adevăr în ţară.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Eu cred că o să mai aveţi timp de a discuta la acest subiect pe un simplu motiv că oricum autorii au retras din şedinţa zilei de astăzi acest proiect şi veţi avea timpul suficient pentru a dezbate şi la comisii, şi ulterior în plen acest subiect.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Vă mulţumesc.

Solicit luare de cuvînt la proiectul de Lege nr.1175 în legătură cu adopţia.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu repetat: vreau să vă atrag atenţia asupra atmosferei destul de dificile şi tensionate în domeniul sănătăţii, create în centrele raionale din ţară. Rezultatul, refuzul mai bine zis, al majorităţii parlamentare de a examina ilegalităţile comise de Ministerul Sănătăţii, este o dovadă a complicităţii deputaţilor din Fracţiunea majoritară la aceste acţiuni ilegale.

Insistenţa deputaţilor din Alianţa Moldova Noastră şi din celelalte fracţiuni de opoziţie, este, mai bine zis, de a forma Comisia specială parlamentară pentru efectuarea controlului asupra modalităţii de implementare a reformelor în domeniul sănătăţii de către Ministerul Sănătăţii, este dreptul nostru legal şi obligaţiunea fiecăruia dintre noi de a nu admite devieri de la legislaţia în vigoare, mai cu seamă de către organele centrale ale administraţiei publice locale.

De aceea, domnule Preşedinte, noi rugăm ca să fie inclusă în ordinea de zi examinarea Hotărîrii Parlamentului nr.1585, înregistrată la 15 mai 2008, cu privire la formarea Comisiei parlamentare speciale pentru efectuarea controlului asupra modalităţii de implementare a reformelor în domeniul sănătăţii.

 

Domnul Marian Lupu:

Înregistrat.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

. , . . , , , . , , , , .

, , . - , ..., ... , . , . . , , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4. Să ajungem.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Sînt nevoit să reacţionez şi la ceea ce a spus aici domnul Eremciuc. Eu nu vreau să mă refer la celelalte raioane, nu cunosc situaţia, dar în ceea ce priveşte Hînceştiul, situaţia acolo s-a creat anume datorită faptului că puterea centrală s-a implicat în situaţia de acolo şi avem aceea ce avem. Acum referitor la agricultură. Eu cred că toate fracţiunile prezente în Parlament sînt îngrijorate, doresc ca situaţia să schimbe, să sprijine şi Parlamentul, şi Guvernul. De aceea, eu vreau să amintesc că azi-dimineaţa, la ora 9.00, la şedinţa Biroului permanent s-a discutat la această temă.

De exemplu, noi, Fracţiunea Partidului Democrat, avem o serie de iniţiative legislative, care tot stau în coşul de rezervă. Şi s-a convenit ca să fim mai atenţi la iniţiativele care vin din partea opoziţiei. De aceea, şi eu doresc, şi îl rog pe domnul Preşedinte ca toate iniţiativele care se referă la sectorul agrar, sectorul cel mai vulnerabil din economia naţională, să fie readus în discuţie, să fie puse în ordinea de zi toate iniţiativele, care sînt în coşul sau în mapa Parlamentului.

Altceva, noi înţelegem foarte bine că o serie dintr-însele, din aceste iniţiative, vor fi adoptate, altele nu, dar, într-adevăr, să nu lăsăm loc pentru multe speculaţii, căci cîte odată se pare că o parte din deputaţi au emoţii, alţii nu au.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Problema constă într-aceea, că aici nu este vorba numai de un raion, dar este vorba de 57 raioane. Concursurile care s-au desfăşurat acum de Ministerul Sănătăţii sînt absolut ilegale şi de aceasta dau dovadă toate hotărîrile de Guvern, unde este stipulat concret că concursurile se efectuează în cazurile locurilor vacante. Acolo sînt o serie de probleme, dar nu constă într-aceasta.

Eu am ieşit cu propunerea la Comisie, ca să invităm viceministrul, ministrul, ca să vedem, să analizăm această situaţie, atunci cînd a fost refuzată formarea Comisiei în Parlament. La Comisie tot nu iese nimic.

Stimaţi colegi din Fracţiunea majoritară,

Dumneavoastră sînteţi majoritari, chiar şi Comisia care va fi formată. De aceea, de ce vă temeţi? Ca noi să facem o analiză. Noi doar nu ieşim în presă şi dăm rezultatele Comisiei.

Este vorba, domnule Preşedinte, că nu se vrea, dar situaţia nu este numai la Hînceşti aşa. Eu vreau să vă aduc la cunoştinţă că la Soroca deja un an şi jumătate lucrează organele de drept, care exercită un control total pe parcursul a ultimilor patru ani de zile. Este o atmosferă absolut tensionată în rîndurile colectivului. Nişte metode foarte drastice de influenţă asupra conducătorilor spitalului raional. Şi tot aceasta s-a făcut numai de aceea că cineva din medicii care au fost, care sînt în spitalul raional au susţinut la momentul din 2007 reprezentanţii consilieri democraţi, care sînt astăzi la conducere în raionul Soroca.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog atenţie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Acestea sînt metodele.

Domnule Preşedinte,

De aceea, noi insistăm, rugăm foarte mult, dacă nu se găseşte altă soluţie, pentru că, într-adevăr, a face o analiză şi a prezenta o notă despre situaţia existentă în Ministerul Sănătăţii.

 

Domnul Marian Lupu:

Va fi supus votului.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Oleg Ţulea:

Domnule Preşedinte,

Vreau să fiu înscris pentru luare de cuvînt la punctul 7 din agendă.

 

Domnul Marian Lupu:

Punctul 7. De acord.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În privinţa proiectelor de declaraţii populiste din partea Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră şi iniţiativelor populiste expuse de domnul Untilă astăzi, Fracţiunea comuniştilor nu le va susţine.

Şi am explicat de mai multe ori cauzele acestui refuz. Ne pare rău că Fracţiunea AMN nu are specialişti şi experţi buni, ca să explice domnilor Untilă, Urechean şi altora ce înseamnă Uniunea Europeană, aderarea la Uniunea Europeană. Şi ne pare rău că Fracţiunea nu înţelege logica şi consecutivitatea acţiunilor noastre în relaţiile cu UE.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, .

, . , 2007 - , , , , .

, , 719 , . , , .

, . , , , , , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu în nici un caz nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Rog puţină linişte. Temperaţi-vă emoţiile.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu în nici un caz nu vreau să îmi asum responsabilitatea pentru unele încălcări pe care le comite cineva în această ţară. Dar eu văd că cineva vrea să fie şi judecător, şi călău. Şi chestiile acestea se... aşa e metoda Fracţiunii majoritare. Dar, domnule Preşedinte, doamna despre care vorbeşte colega a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist. A fost educată şi toţi anii a fost susţinută. Numai de aceea că a votat în Consiliul raional pentru Martîniuc, reprezentantul Alianţei Moldova Noastră, au loc toate lucrurile acestea în Soroca.

Şi nu este vorba despre aceea că a încălcat, nu a încălcat. Aceasta vor dovedi organele de drept. Dar noi nu trebuie, este prezumţia nevinovăţiei pe care noi trebuie s-o îndeplinim. De aceea, dumneavoastră nu puteţi să afirmaţi astăzi nişte lucruri ca pînă cînd încă nu este decizia judecăţii.

Noi toţi în faţa lui Dumnezeu sîntem corecţi şi drepţi. De aceea, nu vă faceţi roluri de judecător. Dar aceste metode care se practică astăzi în Moldova sînt cu un efect foarte negativ de perspectivă.

Trece anul 2009, trece 2013, nimic nu se uită, aceasta e problema cea mai principală. Dar cu Centrul de Corupţie lucrează de anul trecut din luna, mai de cînd l-a votat doamna concretă pe preşedintele raionului Soroca.

 

Domnul Marian Lupu:

Atenţie la timp.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Toate cerinţele de a fi efectuate controalele şi doamna colegă Bodnarenco de 4 ori s-a adresat Procurorului General şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei ca să fie exercitate toate aceste controale. Eu aceasta nu am vrut să o spun, dar sînt toate documentele care confirmă care sînt metodele.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Cu adevărat, se creează impresia că majoritatea comunistă cunoaşte foarte mult despre Uniunea Europeană, despre procesul de aderare la Uniunea Europeană. Dar, stimaţi colegi, vreau să vă întreb un singur lucru: de ce noi nu depunem cerere? Voi vreţi să vă căsătoriţi cu cineva, dar mergeţi la ZAGS şi nu depuneţi cerere. Iată aceasta este toată chestia. Fiindcă în 2001 mergeaţi în Bielorusia, Rusia, în 2005 aţi pornit înspre Europa. Dar acum unde mergeţi? Spuneţi-ne şi nouă.

Noi insistăm să depunem cerere la Uniunea Europeană, fiindcă tot ce faceţi... una vorbiţi şi alta faceţi şi nu mai aveţi credibilitate. Şi nu învăţa, auzi, copile, stai cuminte, nu învăţa lumea.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Rog puţin calm. Continuăm?

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

. , , , . , , , .

, , , . , , , , , .

, 100% , 61% .

, 100 2007 . , , 800 , - 400 , . ...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimaţi colegi,

S-au spus foarte multe cuvinte negative la adresa poliţiei. Primesc şi eu scrisori anonime, cu indicarea tuturor proceselor de corupţie care au avut loc şi pe care le constată poliţiştii şi le cunosc. Cred că se referă, în special, la perioada ministrului Papuc. Să sperăm că lucrurile se vor schimba.

Eu vreau, prin secretariat, să aduc mulţumire poliţiei. Ieri, mi-a fost accidentat automobilul. Făptaşul a fugit de la locul accidentării, dar poliţia a intervenit şi vreau să transmiteţi, prin domnul ministru, mulţumirile mele pentru poliţiştii Dumitru Lupaşcu şi Cociuc Artur din poliţia Sîngerei şi Orhei, care au reacţionat promt. Să sperăm că asemenea cazuri îi vor încuraja pe poliţiştii noştri să fie în continuare corecţi.

Acum, în legătură cu situaţia cu preţurile de achiziţie la lapte. Vreau să vă spun că am avut data trecută o interpelare şi a venit aici domnul Spivacenco, dar nu a dat un răspuns foarte încurajator. Am fost şi eu acum la nord două zile şi lumea este foarte îngrijorată. De aceea, eu vreau să vă rog, să propun Biroului permanent ca să discutaţi împreună cu Guvernul care sînt soluţiile pentru această situaţie. Pentru că aşa, cum spuneam data trecută la şedinţa Guvernului, au fost rugaţi directorii de întreprinderi producătoare de lapte ca să mai menţină preţurile măcar un an, ceea ce înseamnă că după un an puteţi face orice.

Aceasta este o implicare politică şi nu este bună. Trebuie, probabil, totuşi, ca Guvernul să găsească modalităţi pentru a interveni ca să compenseze fiecare litru de lapte achiziţionat, fiindcă pentru unii ţărani este unica sursă de existenţă şi de supravieţuire.

Acum, data trecută s-a spus aici, în Parlament, în legătură cu protestele persoanelor care vor să comercializeze carne în baza patentelor. S-a propus ca să mergem încolo. Vreau să vă spun că nu s-a constituit un grup şi nu au mers de la alte fracţiuni. Ei şi acum protestează în faţa Preşedinţiei. Aş vrea să ştiu, dacă rugămintea pe care v-am remis-o săptămîna trecută aţi examinat-o şi dacă s-au stabilit nişte contacte cu Preşedinţia ca să fie promulgată sau nu în privinţa acestei probleme. Pentru că ei intenţionează să protesteze în continuare pînă vor obţine un rezultat.

Şi în al patrulea rînd.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog atenţie la timp, stimată colegă.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

În al patrulea rînd, stimaţi colegi, eu vreau să vă spun că noi avem republică parlamentară. Dar ceea ce s-a întîmplat zilele trecute cu întîlnirea Preşedintelui Voronin, care este ales de Parlament, cu ziariştii, cu toate ingerinţele într-o zonă în care este nepermisă ingerinţa puterii, cu împărţirea ziariştilor în pozitivi, negativi şi cu toată adunătura aceasta de servili ai puterii la asemenea întîlniri, eu cred că ar trebui totuşi să luăm atitudine, pentru că ne face foarte mare dezonoare acest lucru.

Noi cunoaştem faptul că Preşedintele Voronin nu are limite în activitatea sa. Deci această lipsă de limită el şi-a propus-o, dar eu propun ca noi totuşi să găsim o modalitate ori să formăm o comisie ca să examinăm acest comportament al Preşedintelui Voronin, ori să dăm ca însărcinare Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi să analizeze comportamentul, cît de adecvat este comportamentul lui Voronin, legislaţia. Dar vă spun că este o bătaie de joc la imaginea Republicii Moldova.

Eu insist ca problema privind crearea unei comisii din deputaţi, care să examineze comportamentul Preşedintelui Voronin, ales de Parlament, să fie supusă votului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

O să am o rugăminte la dumneavoastră. Sîntem deja în 30 de minute de dezbateri la subiecte generale, să le calific aşa. O să rog colegii care sînt la microfoane să ne limităm la aceste intervenţii, după care să putem continua examinarea subiectelor incluse pe agenda şedinţei de astăzi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Probabil, a fost o neînţelegere. Domnul Stoicov a propus.

 

Domnul Marian Lupu:

Excluderea nr.1594, nr.1595.

 

Domnul Leonid Bujor:

Excluderea proiectului de Lege nr.1595 pentru săptămîna viitoare, dar nr.1594 pentru şedinţa de mîine.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Noi am solicitat şi rugăm să fie supusă votului propunerea de a exclude...

 

Domnul Marian Lupu:

În general.

 

Domnul Leonid Bujor:

...proiectul nr.1594 din ordinea de zi a şedinţei de astăzi şi mîine.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. De acord. Precizarea este acceptată.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Nu aş vrea să polemizez cu domnul Untilă, doar o mică replică.

Domnule Untilă,

Totul se face la timp. Şi sînt sigur că înţelegeţi foarte bine în ce constă populismul acestei declaraţii. Ştiţi, probabil, că cererea de aderare poate fi depusă şi poate fi votată numai atunci, numai în cazul în care ţara are statut de candidat.

De aceea, eu mă adresez colegilor noştri din AMN să nu speculeze pe această chestiune şi să retragă acest proiect de declaraţie nu din ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului, dar în genere din Parlament.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vă rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt la subiectul 7, raportul Centrului.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Eu rog ultimele două intervenţii.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Noi intuim cum se vor vota astăzi toate propunerile ce ţin de ocrotirea sănătăţii şi agricultură. De aceea, vrem să rugăm Biroul permanent să se întoarcă săptămîna viitoare, sau poate pînă la sfîrşitul săptămînii curente la toate aceste chestiuni. Poate în cadrul Biroului permanent numărul de participanţi este mai mic, se va găsi o soluţie. Fiindcă situaţia cu adevărat este destul de complicată pentru, pur şi simplu, a vota aici împotrivă în plenul Parlamentului.

Şi al doilea moment la care aş vrea să mă refer. Astăzi, iarăşi am primit raportul Comisiei de bază la chestiunea care este introdusă în ordinea de zi. Şi eu vreau încă o dată să atrag atenţia că acest lucru nu este permis nici în conformitate cu Regulamentul Parlamentului, nici în conformitate cu deciziile Biroului permanent şi nu înţeleg de ce toţi acei care sînt responsabili de acest lucru tolerează asemenea situaţii.

 

Domnul Marian Lupu:

Şi ultima intervenţie.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu vin întru susţinerea celor spuse de domnul Bujor şi aduc nişte argumente în plus. Referitor la proiectul nr.1594, care a fost examinat în Comisie, rog să atrageţi atenţia încă la 28 mai, dar abia azi-dimineaţă am primit raportul şi toate avizele.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimată colegă...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Au fost după această dată. Adică Comisia a examinat cu mult înainte de a fi măcar un aviz primit. Cum poate să examineze raportul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimată colegă...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi raportul este datat cu data de 12.

 

Domnul Marian Lupu:

Să procedăm în felul următor.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu vă rog să...

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea a fost înaintată.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dar eu aduc nişte argumente să fie nici pe mîine inclus în ordinea de zi, să fie examinat în Comisie, aşa cum cere Regulamentul, miercurea viitoare şi apoi să ne gîndim ca să îl includem în ordinea de zi.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Replică, microfonul nr.4, dar ultima.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Foarte pe scurt. Eu accept că domnul preşedinte de Comisie parlamentară, ce ţine mai ales de relaţii externe, cunoaşte foarte bine procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ceea ce am vorbit eu ce ţine strict de Regulamentul Parlamentului.

În conformitate cu Regulamentul toate, doamnă preşedinte al fracţiunii parlamentare, prostiile se fac în Fracţiunea Comunistă. Toate prostiile din ţară se fac cu susţinerea Fracţiunii Comuniste. Mă scuzaţi. Este vorba că în timp de 60 de zile, domnule Preşedinte, dumneavoastră trebuia să puneţi pe rol examinarea acestui proiect de lege.

Noi l-am înaintat pe data de 8 februarie. Acum sîntem în luna iunie. Cît o să încălcăm Regulamentul în Parlament? Despre aceasta este vorba. Cunoaşteţi foarte multe, sînteţi foarte deştepţi, ştiţi foarte multe. De ce încălcăm Regulamentul? Că sîntem în opoziţie noi.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi (rumoare în sală),

Nu, atît. Bine, vă înregistrez pentru declaraţie, cu multă plăcere.

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi. Voi supune votului propunerile, întîi de toate propunerile de excludere înaintate. Propunerea înaintată de domnul Popa privind excluderea proiectului nr.948 din ordinea de zi. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

În continuare, propunerea domnului Petrenco privind excluderea proiectului nr.665. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Acceptat.

Propunerea domnului Bujor privind excluderea proiectelor nr.1594, nr.1595, se are în vedere definitiv, fără amînare pentru săptămîna viitoare. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

22 de voturi. Propunerea nu a fost acceptată.

Propunerea înaintată de domnul Stoicov privind excluderea proiectului nr.1594 din şedinţa de astăzi şi transferul acestuia pentru şedinţa de mîine. Iar nr.1595 transferul acestui subiect pentru şedinţa plenului Parlamentului din
20 iunie. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

În continuare, propunerea domnului Untilă privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.526. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Plenul Parlamentului nu a susţinut propunerea.

Propunerea domnului deputat Valeriu Cosarciuc privind includerea proiectului nr.753 pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi. Această propunere nu a fost susţinută de plen.

Atrag atenţia pentru informaţia dumneavoastră (rumoare în sală).

Stimaţi colegi,

Eu vreau să vă spun un lucru, eu o să fac referinţă cu aceşti 9 oameni, dragii mei, Domnul Bujor...

Stimaţi colegi,

Eu vă atrag atenţia, că astăzi la Biroul permanent, care a avut loc la
9 dimineaţă, acest proiect a fost acceptat să fie inclus pentru următoarele două săptămîni şi noi mîine, la sfîrşitul şedinţei, o să votăm pentru proiectul ordinii de zi. Şi acest lucru s-a ştiut şi s-a acceptat, şi Comisia şi Fracţiunea, toată lumea. Ca să nu vorbesc că vinerea trecută noi am inclus o altă iniţiativă a colegilor, dar autorii nu au fost în sală.

Deci acest proiect va fi examinat în contextul următoarelor două săptămîni. Mai departe, propunerea domnului Oleinic privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.1585. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

 

Domnul Marian Lupu:

7. Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi. Această propunere nu a fost susţinută de plen.

Propunerea doamnei Pavlicenco privind formarea unei comisii la subiectul la care dumneaei a făcut referinţă. Cine este pentru aceasta, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi. Această propunere nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

La fel propunerea de a exclude, a, nu, nr.948 deja am supus-o votului.

Da şi o remarcă, stimaţi colegi. Caracterul şedinţelor, îmi cer scuze, stimaţi colegi, am ratat, este greşeala mea. Propunerea domnului deputat Ion Pleşca privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.1290. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

19 voturi, stimaţi colegi. Această propunere nu a fost acceptată.

Acum vreau, la fel, să vă anunţ că la Biroul permanent noi am discutat inclusiv subiectul care vizează caracterul public al şedinţelor plenului Parlamentului, inclusiv prezenţa în sală a persoanelor reprezentînd, da, societatea civilă.

A fost o discuţie destul de interesantă, dar eu cred că noi va trebui să o continuăm, fiindcă şedinţele sînt publice. În mod evident, cetăţenii care manifestă interes să asiste, să vadă ce se întîmplă în sala plenului Parlamentului, cum se desfăşoară dezbaterile, e un lucru normal.

E altă chestie că am intrat pe o fază cînd cetăţenii sînt invitaţi de partidele parlamentare. Şi astăzi fracţiunile au menţionat că, dacă mergem pe această linie de idei, ar însemna că începe o competiţie, o competiţie preelectorală. Fiecare partid parlamentar, în acest caz, va veni cu invitaţii săi, ca să demonstreze ceva.

Deci eu vă atrag atenţia că acest lucru nu este exclus, în mod evident. Poate să solicite orice cetăţean prezenţa în sală şi să asiste la şedinţele Parlamentului. Dar eu rog fracţiunile parlamentare, fiindcă deseori în sală se vorbeşte de Biroul permanent, corect. Eu rog foarte mult să citiţi care sînt atribuţiile Biroului permanent şi să nu uitaţi că Biroul permanent este constituit din reprezentanţii fracţiunilor parlamentare. Iar lipsa acestui dialog la nivel orizontal dintre grupurile politice parlamentare şi apelul la Biroul permanent, care, de fapt, nu este altceva decît aceleaşi fracţiuni parlamentare, nu aş vrea să cred că demonstrează incapacitatea partidelor parlamentare să dialogheze între ele.

Deci eu cred că trebuie să revenim la acest subiect şi să vedem cum continuăm mai departe? Fiindcă, eu înţeleg foarte bine, că fiecare dintre noi îşi are şi interese particulare, şi interese de reclamă politică şi de tot ce doriţi. Concomitent, noi trebuie să păstrăm un punct de echilibru în acest sistem.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Dacă nu avem experţi în politicile externe, avem în interne. Un grup de deputaţi, în temeiul Constituţiei Republicii Moldova, cît şi al Regulamentului Parlamentului înaintează o moţiune simplă Stop genocidul comunist împotriva ţăranilor. Punctele principale sînt către Guvernul Republicii Moldova, prezentarea unui proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului, care să prevadă mijloace suplimentare în sumă de 300 milioane de lei.

Doi. Prezentarea unui proiect de Lege pentru alocarea mijloacelor financiare în scopul creării fondului de rezervă pentru cereale, care ar permite achiziţionarea a 100 mii de tone de grîu de la ţărani la un preţ superior celui oferit de piaţă. Şi prezentarea unui proiect de Lege privind eşalonarea plăţilor impozitului funciar şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru anul 2008 şi 2009.

Permiteţi-mi să vă înmînez semnăturile .

 

Domnul Marian Lupu:

Da, potrivit Regulamentului, aceasta este procedura.

Stimaţii mei colegi,

Microfonul nr.4, microfonul nr.5, noi dezbaterile le-am încheiat pînă la supunerea la vot. Nu vă supăraţi, dar aceasta a fost înţelegerea. Dacă este vorba de procedură, atunci de procedură.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Articolul 52 din Regulament prevede următoarele. Comisia permanentă sesizată în fond va dezbate proiectul actului legislativ şi propunerea legislativă în decurs de cel mult 60 de zile. În virtutea prevederilor acestui articol, solicit două lucruri. Primul. Pe viitor să nu admiteţi ca preşedinţii de Comisie, care au admis încălcări ale prevederilor acestui articol, să apară la microfon şi să comenteze solicitările deputaţilor din opoziţie cu privire la includerea unui proiect sau altul.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci dumnealor trebuie să justifice, să demonstreze din care motive au încălcat legea, Regulamentul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Procedura este clară.

 

Domnul Leonid Bujor:

Şi al doilea lucru. Solicit respectuos ca preşedintele Comisiei, domnul Petrenco, să îmi prezinte pînă joia viitoare decizia Comisiei, pe care dumnealui are onoarea să o conducă, cu privire la cererea depusă de deputaţii Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră. În cazul în care nu a fost examinat acest subiect să ne explice de la tribuna centrală de ce încalcă prevederile articolului 52?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De procedură? Dacă de procedură, vă rog, dacă nu, nu.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În privinţa celor care au fost prezenţi la şedinţa publică. Eu sînt deputat în Parlament şi am obligaţia ca să reacţionez la solicitări. Şi nu i-am invitat eu, ei au solicitat această prezenţă aici. Eu am făcut numai procedura legală, am prezentat această listă în Aparatul Parlamentului şi atît, domnule Preşedinte. Şi vă rog să nu comentaţi că cineva are interes ca să îi cheme ş.a.m.d. Oamenii doresc să participe la şedinţele plenare care sînt publice. Şi noi trebuie să le asigurăm condiţii.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Acum, stimaţii mei colegi, ceea ce eu am zis la acest subiect nu a fost decît să vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră informaţiile despre discuţiile şi dezbaterile care s-au produs astăzi în cadrul Biroului permanent. Nimic mai mult. Tot. Continuăm.

Proiectul de Lege nr.1608 privind abrogarea Legii nr.245 pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Iurie Munteanu viceministru al economiei şi comerţului:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Legea pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative nr.245-XVI din 20 octombrie 2005 a fost declarată drept neconstituţională în conformitate cu prevederile Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.20 din 30 noiembrie 2006 privind controlul constituţionalităţii unor dispoziţii din Legea pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative nr.245-XVI din 20 octombrie 2005.

Potrivit stipulărilor articolului 28, alineatul (1) din Legea nr.317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională, precum şi în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1662 din 23 decembrie 2001 privind modul de executare a hotărîrilor Curţii Constituţionale, autorităţilor administraţiei publice centrale le revine obligaţia de a executa actele Curţii Constituţionale.

Astfel, întru executarea Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.20 din 30 noiembrie 2006, a fost elaborat proiectul de Lege privind abrogarea Legii pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative nr.245-XVI din 20 octombrie 1995. Solicităm susţinerea.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule reprezentant al autorului,

V-aţi referit la articolul 281 despre Curtea Constituţională, privind executarea acelor hotărîri ale Curţii Constituţionale, dar aţi evitat să spuneţi un lucru foarte important şi vă rog să îmi lămuriţi: de ce Hotărîrea Curţii Constituţionale emisă în noiembrie 2006... Şi atunci cînd acest articol 281, la care v-aţi referit, spune foarte clar la alineatul (1) că Guvernul, în termen de cel mult trei luni de la data publicării Hotărîrii Curţii Constituţionale, prezintă Parlamentului proiectul de Lege cu privire la... şi următoarele. Ce s-a întîmplat, stimate domnule raportor, că din 2006 abia în iunie 2008 aţi venit cu această propunere în Parlament, care trebuia examinată, în mod prioritar, în maximum trei luni de către Parlament.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Nu s-a întîmplat nimic. Au avut loc anumite chestiuni tehnice. Aceasta este şi cauza.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu ştiu, domnule, ce fel de chestiuni tehnice durează doi ani de zile? Şi de ce nu îndepliniţi Legea privind Curtea Constituţională? Şi ce s-a întîmplat în aceşti doi ani? Adică, această lege putea fi folosită de cineva, neştiind că ea este abrogată, fiindcă ea este şi în Moldlex, şi în alte...

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vreau să îmi daţi, cel puţin... După aceasta ştiu că comuniştii vor vota ceea ce propuneţi dumneavoastră, dar să îmi daţi o informaţie, ce s-a întîmplat în aceşti doi ani de la abrogarea, de la declararea neconstituţională a acestei legi şi pînă în ziua de astăzi, dacă ea a fost cumva folosită de cineva?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Nimic nu s-a întîmplat. V-am explicat. A avut loc o chestiune tehnică. Aceasta este cauza.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da. Multe chestiuni tehnice, care duc la corupţie, la alte lucruri.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Eu mă adresez către dumneavoastră. Totuşi cine e vinovat că se întîmplă astfel de cazuri la noi în ţară? Este Curtea Constituţională, ale cărei hotărîri sînt obligatorii pentru orice organ în Moldova, conform Constituţiei, şi pentru Parlament, şi pentru Guvern. Parlamentul este obligat să abroge această lege, dar Guvernul este obligat tot de această Hotărîre a Curţii Constituţionale ca timp de trei luni de zile să vină cu un asemenea proiect de lege în Guvern.

Vreau să vă citesc nişte momente de aici, stipulate de Direcţia juridică. Această lege, aprobată de Parlament în octombrie 2005, mai apoi considerată neconstituţională de Curtea Constituţională. Ea prevede nişte reglementări pentru acei agenţi economici care se află în zonele economice libere: Expo-Business-Chişinău, Tvardiţa ş.a.m.d. Ea aduce reglementări agenţilor economici. Deci a fost un interes sau nu al cuiva, ca să vină Guvernul aşa de tîrziu cu acest proiect de lege de abrogare?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Nu a fost interes, repet au avut loc nişte chestiuni tehnice.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule,

Eu îmi cer scuze. Eu nu v-am pus dumneavoastră întrebarea. Eu am
adresat-o domnului Preşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Mă iertaţi.

 

Domnul Ivan Banari:

Da, domnule Preşedinte,

Totuşi cine e vinovat şi cineva poartă răspundere pentru asemenea fărădelegi? Noi vrem ca agenţii economici să îndeplinească legea, vrem ca persoanele fizice să se conforme legii. Şi avem un caz ieşit din comun.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Să procedăm în felul următor.

Eu, stimaţii mei colegi, la momentul actual, încă deţin statutul de magistrat judecător ca să spun cine se face vinovat. Vreau doar să menţionez un singur lucru: acţiunea acestei legi îşi pierde orice efect juridic din momentul în care Curtea Constituţională îşi emite hotărîrea sa. Aceasta ar însemna că, din acel moment, această lege nici nu putea, efectiv, avea careva acţiuni sau impacturi. Acum la întrebarea dumneavoastră, stimate coleg, de ar fi să fie sau nu, aş spune aşa: de ar fi să fie acest unic caz în toată istoria activităţii legislative şi parlamentare, mai era, cred, să discutăm într-un fel acest subiect. Dar, dacă nu greşesc, e o situaţie care se înregistrează din 1991 încoace şi, periodic, îşi fac apariţia asemenea legi, care, după aceasta sînt contestate la Curtea Constituţională şi Curtea îşi expune viziunea sa, că aceste proiecte nu sînt constituţionale. Spre regret, trebuie să constat şi situaţia, cred că şi pentru viitor nu avem nici o garanţie că asemenea cazuri nu se vor mai întîmpla. Pentru aceea şi există Curtea Constituţională: ca să vegheze activitatea noastră.

Domnule Munteanu,

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Mulţumesc.

Să trăiţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de lege prezentat a fost elaborat de către Guvern întru executarea Hotărării Curţii Constituţionale privind controlul constituţionalităţii, unor dispoziţii din Legea nr.245 pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative. Noi, la şedinţa Comisiei, am examinat acest proiect, l-am susţinut şi îl propunem pentru adoptare.

 

Domnul Marian Lupu:

Întrebări? Nu sînt. Bine. Aţi avut ceva să spuneţi la acest subiect?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu am să îl întreb pe domnul preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Să ne învăţăm cumva să reacţionăm mai rapid în acest sens.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Păi, nu m-am gîndit că chiar aşa un raport o să fie al preşedintelui.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul preşedinte a încheiat deja. Dacă vreţi, faceţi nişte constatări la acest subiect sau, poftim, luare de cuvînt înainte de adoptare.

Stimaţi colegi,

Nu şi. Eu tare v-aş ruga, cel puţin în această sală... Există nişte norme. Omul a prezentat raportul. Eu am întrebat: întrebări sînt sau nu sînt? A mers la loc. Să mai aşteptăm, poate, vreo 10 minute şi după aceea...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Exact în timpul acesta eu eram în picioare. Dumneavoastră

 

Domnul Marian Lupu:

Închideţi vă rog microfonul nr.4. Nu, dumneavoastră aţi deschis. Bine.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.1608. În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1608. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Lectura a doua? Da, fiindcă este vorba de abrogare. Lectura a doua, stimaţi colegi. Cine este pentru adoptarea acestui proiect în a doua lectură, rog să voteze. La fel rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 26.

Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1608 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1607 pentru modificarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Doamna Aurica Doina vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Pieţei
Financiare:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova,

În rezultatul modificării Legii privind societăţile pe acţiuni, prin Legea nr.163 din 13 iulie 2007 a fost exclusă noţiunea de societate pe acţiuni de tip deschis. Din aceste considerente, în scopul asigurării concordanţei actelor legislative, se propune de a opera modificările respective în următoarele acte legislative: Legea instituţiilor financiare nr.550 din 21 iulie 1995 şi Legea cu privire la asigurări nr.407 din 21 decembrie 2006. Rog să susţineţi aprobarea proiectului înaintat.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de către Guvern, şi raportează următoarele.

În conformitate cu articolul II din Legea nr.163 din iulie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1134 din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008, Guvernul şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, urma să prezinte Parlamentului propuneri în vederea aducerii legislaţiei în concordanţă cu Legea nr.163 din 13 iulie 2007.

Proiectul de Lege, pe care noi îl discutăm, pentru modificarea unor acte legislative prevede excluderea din articolul 13 alineatul (1) din Legea instituţiilor financiare nr.550 a prevederii precum că băncile se constituie în formă de societăţi pe acţiuni de tip deschis şi din articolul 20, alineatul (1) din Legea nr.407 din
21 decembrie 2006 cu privire la asigurări a cuvintelor de tip deschis.

Totodată, în urma examinării prevederilor legislaţiei în vigoare, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a menţionat unele acte legislative, care urmează de adus în concordanţă cu Legea nr. 163 din 13 iulie 2007 şi care nu sînt incluse în proiectul de lege supus examinării. Adică la articolul 3, articolul 17 alineatul (1) din Legea nr.845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, cu modificările ulterioare, din propoziţia a treia se exclud cuvintele şi societăţile pe acţiuni de tip închis, cu excepţia acelor agricole. Acolo trebuie să introducem această modificare.

Mai departe, la articolul 7 din Legea privatizării întreprinderilor din localităţile din stînga Nistrului şi din municipiul Bender nr.338 din 10 octombrie 2004, din propoziţia a treia se exclud cuvintele de tip închis, indiferent de numărul acţionarilor. La articolul 5 alineatul (1) din Legea nr.61 din 16 martie 2007 privind activitatea de audit, cu modificările ulterioare, cuvintele de tip închis, de asemenea, trebuie se exclud.

Comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive asupra acestui proiect de lege. În temeiul celor relatate, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune examinarea şi aprobarea proiectului de Lege nr.1607 în primă lectură. Şi cu aceste suplimente pe care eu le-am anunţat şi adoptarea în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Mersi.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.1607, aprobarea în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1607 este aprobat în primă lectură.

Fracţiunile, lectura a doua. Obiecţii? Nu sînt.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.1607. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1607 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1688 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Ion Sturzu:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorată asistenţă,

Se prezintă pentru adoptare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Scopul promovării acestui proiect de lege constă în stabilirea procedurilor de stingere simplificată a obligaţiilor fiscale, a căror colectare este imposibilă la întrunirea şi a următoarelor condiţii.

Persoana juridică are datorii faţă de bugetul public naţional, cu excepţia bugetului asigurărilor sociale de stat şi 24 de luni de zile consecutive nu a depus dările de seamă fiscale.

Faţă de persoana juridică au fost aplicate toate modalităţile de executare silită a obligaţiilor fiscale şi la moment nu dispune de bunuri.

De asemenea, este necesar de menţionat că proiectul de lege prezentat concomitent cu dispoziţiile ce ţin de stingerea simplificată a restanţelor prevede înăsprirea regulilor faţă de fondatorii persoanelor juridice care, prin acţiunile sau inacţiunile sale, au condus la crearea restanţelor ce nu pot fi achitate.

Astfel, aceste persoane vor fi obligate să achite obligaţiile fiscale stinse în cazul în care, în decurs de 3 ani, iniţiază crearea unei noi persoane juridice.

Promovarea proiectului de lege prezentat este condiţionată şi de Memorandumul actualizat cu privire la politicile economice şi financiare, încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional la finele anului 2007, cît şi de necesitatea accelerării şi simplificării procedurilor de ieşire pe piaţă a agenţilor economici neperformanţi, fără a trage după sine consumul suplimentar de resurse umane şi materiale.

În temeiul celor expuse, intervenim în vederea susţinerii acestui proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări către domnul raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Domnule raportor,

Spuneţi, vă rog, ceea ce se referă la societăţile cu răspundere limitată e clar. Deci în lege este stipulat că fondatorii poartă răspundere doar cu cota-parte din capitalul statutar. Această sintagmă este stipulată în Legea despre întreprinderi şi întreprinzători şi ceea ce propuneţi dumneavoastră contravine acestui paragraf. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Cît priveşte întreprinderile individuale, nu este nici o problemă. Cel care formează întreprindere individuală, din start, îşi asumă toate responsabilităţile şi poartă răspundere cu tot patrimoniul care îi aparţine lui. Rog să îmi răspundeţi, care e procentul din aceste întreprinderi pe care dumneavoastră le-aţi fixat în acest proiect de lege, deci în nota informativă. Cîte din ele sînt întreprinderi individuale, cîte sînt societăţi cu răspundere limitată, cîte sînt societăţi pe acţiuni unde avem un şir de organe care lucrează cu aceste societăţi şi cîte din ele sînt organizaţii municipale, deci publice.

 

Domnul Ion Sturzu:

O să încep cu întrebarea a doua. De fapt, proiectul respectiv de lege se răsfrînge asupra persoanelor juridice şi acest fapt este menţionat în lege. Persoanele fizice întreprinzători individuali se înregistrează ca întreprinzători individuali cu drept de persoană juridică şi, respectiv, duce, responsabilităţile faţă de toţi creditorii săi, inclusiv cu averea personală.

Privitor la responsabilităţile care urmează să le ducă persoanele juridice în contextul acestor modificări care se propun în lege, pot să vă zic că, astăzi, că articolul 68, alineatul (2) din Codul civil se prevăd excepţii de la norma generală, prin care fondatorii persoanelor juridice pot fi impuşi să îşi onoreze obligaţiunile faţă de buget, dacă o lege oarecare prevede aceasta.

Astăzi, cînd o să examinăm cadrul legal existent, o să mai găsim că asemenea practică este înregistrată, practic, şi în Legea insolvabilităţii, prin articolul 27. Dacă ne referim la numărul de agenţi economici care, la momentul de faţă, pot să cadă sub incidenţa prezentelor modificări, pot să vă spun că sînt circa 52 de mii 775 de agenţi economici, deci agenţii economici cu statut de persoană juridică şi mărimea obligaţiunilor fiscale care ar putea să fie stinsă prin această formulă constituie circa 14 milioane de lei.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru,

Aceste cifre sînt în nota informativă. Noi am mai avut în Parlament analiza impactului de reglementare, dar l-am avut făcut de grupul naţional de lucru, care încă nu a fost dizolvat. Este grupul naţional de lucru pentru aceste analize. Această analiză de cine a fost făcută? Iată, o am în mapă, dar nu este semnată. Analiza impactului reglementare efectuată pentru proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Cine a făcut această analiză?

 

Domnul Ion Sturzu:

Deci...

 

Domnul Ivan Banari:

Grupul naţional de lucru sau ministerul?

 

Domnul Ion Sturzu:

Această analiză se face de către persoana care promovează modificările legislaţiei şi se prezintă grupul respectiv de lucru. Şi în cazul în care grupul respectiv de lucru nu este de acord cu materialele prezentate, despre aceasta se înscrie în procesul-verbal respectiv. Dacă o să consultaţi procesul-verbal din ziua în care a fost examinat acest proiect de lege, o să vedeţi că careva obiecţii vizavi de această informaţie nu sînt.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru,

Nu sînteţi convingător, fiindcă, vă spun, aceasta este prima analiză care vine fără procesul-verbal al acestui grup de lucru şi de aceea eu nu cred că ei au văzut-o. Acesta e un moment.

Acum mă întorc la întrebarea la care dumneavoastră aţi răspuns doar pe jumătate, deci la ceea ce ţine de întreprinderile individuale, societăţile cu răspundere limitată ş.a.m.d.

Ultima informaţie pe care a publicat-o Biroul Naţional de Statistică spune în felul următor că la 1 octombrie 2007 avem 65 de mii 339 de întreprinderi individuale, avem 58 de mii 429 de societăţi cu răspundere limitată, avem doar
5 mii de societăţi pe acţiuni şi mai avem acolo 4 mii, partu mii cinci cooperative, 1507 întreprinderi municipale ş.a.m.d., filiale, deci se mai înscriu şi alte forme aici.

Totuşi această lege este necesară numai pentru societăţile cu răspundere limitată. Noi doar acum 3 sau 4 luni am aprobat în Parlament Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată. Ce a încurcat Ministerul şi Guvernul ca atunci,
4 luni în urmă, să prevadă aceste lucruri, doar aceasta se referă numai la societăţile cu răspundere limitată. La societăţi pe acţiuni nu se referă, fiindcă este Agenţia hîrtiilor de valoare care, permanent, monitorizează activitatea acestora. Cît priveşte a celor statale, sînt organele abilitate. Deci rămîn numai societăţile cu răspundere limitată.

 

Domnul Ion Sturzu:

Mult stimate domnule deputat,

De fapt, astăzi sînt înregistraţi la Serviciul fiscal în calitate de contribuabili circa 150 mii 400 de agenţi economici. Şi dacă o să luăm în structură, o să vedem, cu aproximaţie, că sînt acei despre care vorbiţi dumneavoastră.

Într-adevăr, astăzi, dacă o să examinăm acest proiect de lege, o să găsim că sub incidenţa acestora vor nimeri toţi, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a căror responsabilitate este examinată şi aplicată în conformitate cu alte acte normative.

Deci modificările în legislaţia fiscală existentă sau/şi în alte acte normative este un proces continuu şi aceste modificări se fac la apariţia necesităţii acestora. Da, la momentul actual, poate s-ar fi putut de a face acest lucru atunci cînd a fost promovată această lege la care faceţi dumneavoastră referinţă. Dar iarăşi, după cum am zis, este un proces de lucru, este un proces de avizare. Se examinează toate propunerile, toate ideile care sînt şi, în dependenţă de caz, se promovează aceste modificări.

Astăzi, noi considerăm că acest proiect de lege este foarte benefic şi va aduce efecte economice nu numai pentru agenţii economici, dar şi pentru buget, fiindcă în cazul în care noi nu promovăm acest proiect de lege, atunci urmează să mergem pe o altă procedură de anulare a acestora şi, adică, aplicînd Legea insolvabilităţii.

Şi dacă noi vom merge şi vom aplica această Lege a insolvabilităţii, atunci aceşti agenţi economici vor fi radiaţi din registru cu anularea acestor obligaţiuni, însă costurile care se vor estima pentru buget în această situaţie de caz evaluează la circa 39 milioane de lei. Adică, sînt situaţii cînd din două lucruri mai rele se alege aceea care este mai benefică pentru ambele părţi.

Cazul în care persoana iniţiază să îşi lichideze, să cadă sub incidenţa Legii insolvabilităţii, de asemenea, atrage după sine, fiindcă aşa drept este prevăzut de legislaţie. De asemenea atrage după sine careva costuri care urmează să le achite acest agent economic. Şi ca să nu apară aceste disensiuni şi ca să dispară acel lucru migălos care se efectuează zi de zi de către oficiile fiscale în vederea administrării acestor 53 de mii de contribuabili, fiindcă, zilnic, cu această categorie de contribuabili se lucrează, se analizează. Este o bază de date informaţională în care se stochează toată informaţia.

Şi, ca să eliminăm şi acest element care ţine de consumul inutil de resurse umane şi materiale, s-a parvenit cu promovarea acestor modificări la această legislaţie, cu atît mai mult că şi în Acordul despre care v-am vorbit eu, care a fost încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional, s-a propus, s-a recomandat, s-a cerut că anume este necesar de a face aceste amendamente la legislaţie.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru,

Poate şi aţi avut intenţii bune cu acest proiect de lege, dar eu mă adresez, domnule Preşedinte al Parlamentului, către dumneavoastră. Eu, personal, aş vrea ca să fie expusă părerea grupului naţional de lucru de reglementare a activităţii de antreprenor. Deci nu avem astăzi, dacă l-am format şi am avut două legi, am aprobat în Parlament, unde am introdus modificări în vreo 70, 75 de legi, deci şi acest grup de lucru a fost în stare să examineze aceste modificări introduse într-un timp nu chiar lung, eu cred că pentru această lege le-ar ajunge o săptămînă- două.

Deci eu aş propune ca el să fie remis şi să fie totuşi discutat în cadrul grupului naţional de lucru. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Dumneavoastră vorbiţi despre 55 de mii de întreprinderi. Eu v-am numit la finele anului 2007, cred că acum, în timpul apropiat, va fi şi altă informaţie. Camera Înregistrării de Stat a publicat cifra de 140 mii 15 întreprinderi, dintre care doar 35 de mii sau 33,5 de mii depun anual darea de seamă la organele de statistică.

Deci nu trebuie să vorbim despre 55 de mii, dar trebuie să vorbim undeva despre 100 de mii de întreprinderi care, practic, nu activează sau dacă activează nu prezintă darea de seamă la organele statale. Acestea sînt propunerile mele.

 

Domnul Ion Sturzu:

Dacă îmi permiteţi, aş vrea să vă spun că totuşi la grupul naţional de reglementare s-a expus. Este procesul-verbal, dacă vă interesează noi putem să îl prezentăm chiar şi astăzi pînă la ora două.

Vizavi de numărul de contribuabili care nu prezintă dări de seamă, aţi menţionat care nu prezintă dările de seamă la Departamentul de Statistică. În lege se vorbeşte despre contribuabilii care nu prezintă dările de seamă fiscale, deoarece scopul acestei legi este de a disciplina anume acea categorie de contribuabili care nu îşi onorează obligaţiunile sale prevăzute de Codul fiscal.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule ministru, domnule viceministru,

Există Legea cu privire la insolvabilitate, care, în principiu, permite ca noi să clarificăm situaţia cu acei care nu îşi onorează obligaţiunile. Conform acestei legi, există un articol: cînd o întreprindere intră în incapacitatea de plată, managerul acestei întreprinderi trebuie să iniţieze procedura de insolvabilitate, adică el trebuie să se adreseze la instanţă şi mai departe de acum urmează procedura corespunzătoare. Instanţa trebuie să ia decizia, să numească administratorul şi, pînă la urmă, întreprinderea corespunzătoare se lichidează.

De ce nu aplicăm corespunzător Legea cu privire la insolvabilitate, de ce avem nevoie de această procedură? Fiindcă această procedură, în principiu, va deschide portiţa, pentru ca să apară evaziuni fiscale foarte clare. Ai deschis întreprinderea, ai încasat datorii, pe urmă un an de zile nu activezi şi peste un an de zile vine Inspectoratul Fiscal şi te anulează prin procedura aceasta simplificată, pe urmă se radiază automat din Registrul de stat.

Adică aceasta e o portiţă foarte clară pentru evaziuni fiscale.

 

Domnul Ion Sturzu:

Am înţeles.

Domnule preşedinte,

Eu, de fapt, am vorbit că astăzi, dacă noi vom încerca să aplicăm Legea insolvabilităţii vizavi de acei agenţi economici care pot cădea sub incidenţa legii, aceasta va necesita, în primul rînd, cheltuieli ori din partea contribuabilului, ori din partea bugetului. Plus la aceasta, va dura, va fi o perioadă foarte mare de timp în care aceste materiale vor fi examinate în instanţele de judecată.

Astăzi am zis că potenţiali, deci persoane care pot să nimerească sub incidenţa acestei legi sînt circa 53 de mii de agenţi economici. Într-adevăr, temerea pe care o aveţi e destul de binevenită şi este destul de reală. Dar dacă o să studiaţi foarte minuţios redacţia articolului 174 din legea care se propune, aici se vorbeşte despre faptul că pot cădea sub incidenţa prezentei legi numai acele obligaţiuni fiscale care...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Faţă de bugetul de stat, faţă de bugetul...

 

Domnul Ion Sturzu:

Da, da, în lipsa elementelor componente ale infracţiunilor de evaziune fiscală sau pseudoactivitate. Adică, noi astăzi cunoaştem că sînt foarte multe restanţe înregistrate şi admise de agenţii economici faţă de buget care sînt, putem să le calificăm.

Sînt formate cu bună credinţă unu. Deci sînt recalculate în baza actului de control care le face cu careva organe de drept. Şi alte obligaţiuni fiscale care le declară benevol contribuabilul, dar din diferite cauze obiective aceste obligaţiuni nu pot fi stinse faţă de buget.

Obiectul acestor stingeri, acestor restanţe din fişa de evidenţă va fi anume acea parte de impozite care sînt calculate benevol de către contribuabil, dar din cauze obiective ele nu pot fi achitate faţă de buget. Şi dacă noi ne uităm mai departe în lege, o să vedem că faţă de aceste persoane vor fi aplicate toate măsurile şi pîrghiile prevăzute de legislaţie. Adică, astăzi Codul fiscal prevede un şir de măsuri pornind de la încasarea mijloacelor băneşti de la cont pînă la comercializarea proprietăţii agentului economic.

Plus la aceasta, astăzi Codul civil prevede şi alte responsabilităţi care pot fi aplicate faţă de persoanele care au admis aceste restanţe. Şi dacă vor fi aplicate toate aceste măsuri şi, pînă la urmă, noi vom avea şi concluzia organelor de drept, care examinează fiecare caz în parte, precum că este lipsa situaţiei de infracţiune, atunci aceste sume vor nimeri sub prezenţa acestor modificări.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Legea nu poate fi, de pildă, interpretată de aşa cum consideraţi dumneavoastră de cuviinţă. Fiindcă Legea cu privire la insolvabilitate scrie foarte clar: în caz dacă întreprinderea, agentul economic intră în ... capacitatea de plată, conducătorul acestei întreprinderi este obligat, în termen de 30 de zile, să iniţieze procedura de insolvabilitate. Este obligat prin lege, adică este o normă imperativă.

Şi în continuare scrie în Legea cu privire la insolvabilitate: în caz dacă managerul întreprinderii nu iniţiază procedura de insolvabilitate, el poartă răspundere penală pentru această inactivitate. Adică, noi nu putem să spunem acum că, uite, sînt întreprinderi care ar trebui să aplice la Legea cu privire la insolvabilitate şi sînt care nu trebuie să aplice. Sînt, de pildă, evaziuni fiscale car sînt din considerente obiective, dar sînt din considerente subiective.

Fiindcă titlul 5 administraţia fiscală nu spune, de pildă, că sînt evaziuni fiscale care pot fi considerate obiective şi sînt evaziuni fiscale care pot fi considerate subiective. Adică, noi trebue să aplicăm legea uniform, aşa cum este ea în vigoare, fiindcă este o normă imperativă.

 

Domnul Ion Sturzu:

De fapt, într-adevăr, aveţi într-o măsură oarecare dreptate, dar eu aş vrea să vă aduc un simplu exemplu. Eu nu am încercat să tratez legea, fiindcă am încercat să expun situaţia. Da, într-adevăr, Legea insolvabilităţii prevede că administratorul urmează singur să meargă în instanţa de judecată şi să depună documentele prin care el să fie declarat faliment. Deci n-o face. Şi mai departe este răspunderea penală.

Dar noi vorbim şi de o altă parte a monedei. Noi nu trebuie să luăm toate situaţiile de caz, să le punem la mijloc şi să examinăm printr-o prismă. Să luăm aceeaşi situaţie de caz, agenţii economici din agricultură. Practica ne dovedeşte, mai ales practica anilor vechi, că o mare parte dintre agenţii economici care practicau activitatea în agricultură, atunci cînd apăreau diferite situaţii excepţionale, cum ar fi ori îngheţul, ori seceta... obligaţiunile fiscale, deoarece aveau bază impozabilă, se calculau şi se ajungea la momentul cînd aceştia nu puteau să şi le onoreze.

Şi la urmă ce facem? Înaintăm materialele în instanţa de judecată. Merg organele de drept, se examinează fiecare caz în parte şi avem concluzia organelor de drept, care spun că da, într-adevăr, agentul economic respectiv a admis restanţe faţă de buget, urma să le achite. Dar din motivul că unul, 23 nu poate să fie, deci nu pot să le achite şi, respectiv, este achitată această persoană, noi vorbim anume despre această categorie de contribuabili.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimaţi colegi,

În lumea, în economia de piaţă cea mai importantă lege este Legea falimentului şi dacă această lege lucrează, înseamnă că unii agenţi economici apar, alţii dispar, aceasta este o chestie de acum naturală. Uitaţi-vă ce s-a întîmplat acum în lume? Au dispărut bănci care erau foarte puternice, aveau active de miliarde de dolari. Şi nimeni nu a încercat, de pildă, ca să se implice în acest proces.

Există Legea falimentului, lucrează şi este aplicabilă pentru toţi agenţii economici. Nu are importanţă de unde sînt aceşti agenţi economici. Şi eu, din partea Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, propun ca acest proiect de lege să fie remis Comisiei. Sau dacă nu este... fiindcă aceasta este chestiunea Preşedintelui Parlamentului să fie respins, fiindcă el, acest proiect de lege, fiind adoptat, va crea portiţe pentru evaziuni fiscale şi nu va îmbunătăţi absolut situaţia.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Sturzu,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget, finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi comunică următoarele. Prezentul proiect de lege a fost elaborat potrivit prevederilor Planului de acţiuni în vederea realizării punctului 9 al Memorandumului actualizat cu privire la politicile economice şi financiare pentru anul 2007, aprobat prin Dispoziţia Guvernului nr.89-D din 28 septembrie 2007.

La momentul actual, întru lichidarea şi radierea unor agenţi economici pasivi, organele fiscale sînt nevoite să suporte un şir de cheltuieli privind administrarea restanţelor admise de către aceştia, precum şi remunerarea lichidatorului, cifrîndu-se la circa 4 mii de lei pentru un contribuabil. Adoptarea proiectului de lege va contribui la economisirea mijloacelor financiare de la bugetul de stat şi va simplifica procedura de iradiere a agenţilor economici, fără implicarea directă a acestora.

Totodată, stingerea simplificată a obligaţiilor fiscale prin scădere se va efectua în cazul respectării unor condiţii prevăzute în proiectul de lege.

În contextul avizelor Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi şi Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, pentru a doua lectură urma să fie suplimentar examinate prevederile articolului 2 din proiect.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului şi aprobarea lui în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte al comisiei.

Întrebări pentru comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule vicepreşedinte,

Special am luat manualul statistic al Biroului Naţional de Statistică şi, ştiţi, am răsfoit, iată, de două ori tot aceasta şi nu am găsit nimic referitor la ceea ce ţine de înregistrarea şi iradierea întreprinderilor. Este tot ce vreţi, numai referitor la ceea ce ţine de economie, de agenţii economici repartizaţi pe domenii, nu este nimic.

Se vede că Camera Înregistrării şi organele respective, nu prezintă această informaţie Biroului Naţional de Statistică. Acum, vă pun întrebarea din nou. Eu nu am primit răspuns la întrebare de la domnul viceministru. Totuşi avem 55 de mii de întreprinderi care cad sub impactul acestei legi. Avem 58 de mii de societăţi cu răspundere limitată. Nu înţeleg care este ponderea acestei societăţi cu răspundere limitată în aceste 55 de mii. Ele toate vor fi reziliate?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mie mi se pare că domnul viceministru a expus foarte explicit...

 

Domnul Ivan Banari:

Bine, pun întrebarea altfel.

 

Domnul Gheorghe Popa:

...prezentînd acest proiect de lege. Dar noi vorbim, în primul rînd, de acei agenţi economici pasivi, care, practic, este imposibil să fie efectuate urmăririle respective. Şi care cad anume sub incidenţa acestor prevederi, pe care le propune prin acest proiect de lege. Şi, în acest sens, noi, în primul rînd, facem o economisire a surselor bugetare. Noi simplificăm această procedură şi dăm posibilitate ca agentul economic, prin stingerea restanţelor, să să îşi înceapă activitatea, să pornească şi să facă activitate respectivă economică.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine, ce încurcă acum legislaţia în vigoare, permite ea să fie reziliată, deci să fie tras la răspundere un fondator al întreprinderii individuale ori nu?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Este o procedură foarte complicată.

 

Domnul Ivan Banari:

Este complicată, dar permite legislaţia?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Permite, dar nu totalmente, adică nu pentru toţi agenţii economici. Acei care se adresează în instanţele de judecată şi ajung pînă la procedura respectivă, da. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că foarte mulţi dintre ei figurează nu pe hîrtie, adică ori sînt plecaţi peste hotare, ori nu activează, ori se tem să apeleze singuri, pentru a efectua procedurile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Popa,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trei propuneri. Am înregistrat propunerea domnului Cosarciuc: ori să fie remisă, ori să fie respinsă şi propunerea Comisiei aprobarea în primă lectură. În modul acesta, voi supune votului. Da, cer scuze.

Stimaţi colegi,

Propunerea: cine este pentru remiterea acestui proiect în Comisie, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr. 3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3? 8, 11 voturi. Propunerea nu a fost acceptată de plen.

Cele două propuneri privind respingerea proiectului nr.1688. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 2.

Sectorul nr. 3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

10 voturi. Propunerea nu a fost acceptată.

Propunerea înaintată de către Comisie privind aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1688. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1688 este aprobat în primă lectură.

Ceea ce am să rog foarte mult, să se vadă. Domnul Sturza a menţionat,
într-adevăr, există la nivelul Guvernului, la nivelul Ministerului Economiei şi Comerţului un grup permanent care reprezintă nu altceva decît acel filtru pentru asigurarea aplicării principiilor ghilotinei pentru actele legislative de reglementare a mediului de afaceri. Pentru lectura a doua am să rog Comisia să verifice în acest punct care a fost menţionat domnul Banari în special.

În continuare. Proiectul de Lege nr.1175 privind statutul juridic al adopţiei.

Guvernul.

 

Domnul Iurie Bucinschi viceministru al protecţiei sociale, familiei şi
copilului:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Mult stimaţi domni deputaţi,

Proiectul de Lege privind statutul juridic al adopţiei a fost elaborat de către două grupuri de lucru, primul constituit prin dispoziţia, prin decizia Consiliului Suprem de Securitate şi al doilea prin ordinul Ministrului Protecţiei Sociale şi Familiei; a fost coordonat cu toate ministerele interesate, cu Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei; a fost vizat de către ministerele de resort; coordonat cu societatea civilă.

La elaborarea proiectului de Lege s-a ţinut cont de practicile pozitive reglementate în cadrul legislativ al Ucrainei, Rusiei, României, Italiei, Franţei şi al altor state cu experienţă avansată în domeniul adopţiei. Iar ca principii supreme, în proiect sînt stabilite obligaţiile respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale copilului, informarea şi respectarea opiniei copilului, prioritatea plasamentului familial asupra acelui instituţional, prioritatea adopţiei naţionale faţă de cea internaţională, cerilitatea procedurii de adopţie şi altele.

Proiectul stabileşte criteriile pe care trebuie să le întrunească adoptatorii, procedura de evaluare a capacităţilor de adopţie ale acestora. Evidenţa persoanelor care doresc să adopte şi a copiilor care pot fi adoptaţi, interdicţiile la adopţie. În proiect au fost stabilite atribuţiile autorităţilor în domeniul adopţiei, a fost reglementată activitatea acestora la încuviinţarea adopţiei.

Un capitol aparte este destinat reglementării procedurilor aplicabile în cazul adopţiilor internaţionale. La fel, sînt prevăzute efectele juridice ale adopţiei, sînt determinate condiţiile pentru încetarea adopţiei, pentru declararea nulităţii acesteia sînt prevăzute persoanele care pot cere desfacerea adopţiei.

Proiectul de lege este constituit din zece capitole, 56 de articole, care stabilesc principiile de bază ale adopţiei şi statutul juridic al acesteia, atribuţiile autorităţilor tutelare în domeniul adopţiei, procedura prealabilă privind încuviinţarea adopţiei naţionale şi internaţionale, examinarea cererilor de adopţie în instanţele judecătoreşti competente, cazurile în care poate fi încetată adopţia, reglementări privind prevenirea adopţiei legale şi răspunderea pentru încălcarea prevederilor legii şi pentru lezarea drepturilor copilului, cooperarea şi colaborarea internaţională în domeniul protecţiei copilului.

Implementarea proiectului de lege nu necesită surse financiare, deoarece nu prevede crearea unor unităţi de noi funcţionari publici, nu vor necesita mari resurse financiare, dar va permite eficientizarea executării atribuţiilor autorităţii centrale şi celor locale în domeniul adopţiei, care va exclude la fel şi dublarea funcţiilor, va permite crearea la nivel naţional a serviciului de pregătire preadoptivă a solicitanţilor la adopţie, selectarea şi testarea acestora pentru potrivirea reuşită în asigurarea dreptului copilului la familie, crearea la nivel naţional a Serviciului de monitorizare postadoptivă a copiilor adoptaţi în ţară şi îmbunătăţirea monitorizării copiilor ocrotiţi prin adopţie internaţională, va fi posibilă aplicarea restricţiilor pentru adopţia internaţională, eficientizarea colaborării cu organele centrale ale ţărilor străine în domeniul adopţiei, armonizarea procedurii de acreditare a organizaţiilor neguvernamentale străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale pe teritoriul Moldovei, la cadrul legislativ naţional şi internaţional, care va exclude activitatea pe teritoriul ţării a organizaţiilor străine care nu corespund criteriilor de acreditare.

Va fi posibilă stabilirea atribuţiilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Moldovei şi colaborarea acestora cu organul central în domeniul adopţiei din Republica Moldova şi din ţara unde au fost acreditate. Îmbunătăţirea evidenţei copiilor cu statut de adopţie şi a potenţialilor adoptatori prin unificarea Registrului de stat şi Registrului de evidenţă locală a copiilor cu statut de adopţie şi a potenţialilor adoptatori, crearea sistemului informaţional automatizat al adopţiilor în Moldova la nivelul autorităţii centrale în domeniul adopţiei.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc. Î

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

La articolul 11, litera a) adopţia unuia dintre copii este imposibilă din cauza unei maladii care împiedică adopţia, referindu-ne la doi sau trei fraţi. Eu vreau, în următoarea întrebare, despre care maladie este vorba şi cum dumneavoastră vă închipuiţi, dacă este chiar o maladie serioasă nu poate fi adoptat şi fratele şi sora împreună. Cum să îi despărţim? Iată aceasta la articolul 11.

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Pot răspunde? Deci va fi creată o comisie pe lîngă Ministerul Sănătăţii, care va stabili aceste diagnoze. Am vorbit.

 

Doamna Eva Gudumac:

Ca atare, înainte de adopta legea, noi ne gîndim care patologii. E o patologie psihică, o ciroză hepatică sau ce se are în vedere? Uite, are ciroză hepatică şi nu îl ia, dar el poate să trăiască şi 70 de ani, adică, întrebarea: Comisia va stabili?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Da.

 

Domnul Eva Gudumac:

Şi la articolul 13, litera h) referitoare la viaţa sexuală. Eu şi data trecută am pus întrebare: la ce vă referiţi? La acele familii care sînt cu orientare într-o direcţie sau tradiţională sau netradiţională? Ce înseamnă referitoare la viaţa sexuală? Căci eu înţeleg cam diferit care ce are? Şi dacă puteţi să concretizaţi.

 

Domnul Iurii Bucinschi:

Mult stimată doamnă Gudumac,

Se referă la săvîrşirea unor infracţiuni intenţionate sexuale.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adică se are în vedere că...

 

Domnul Iurie Bucinschi:

La săvîrşirea infracţiunilor sexuale, da.

 

Doamna Eva Gudumac:

Şi vă pun a treia întrebare. Spuneţi, vă rog, cum va fi efectuat monitoringul copiilor care vor fi adoptaţi peste hotare, adică care sînt criteriile, posibilităţile financiare şi cît de frecvent?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

În lege este stabilit: rapoartele vor fi efectuate o dată la jumătate de an, raportul final pînă la... după expirarea termenului de 5 ani.

 

Doamna Eva Gudumac:

Şi din care finanţe, adică?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Este preconizat ca totuşi să luăm sumele specificate. Noi atunci am discutat la şedinţa comisiei.

 

Doamna Eva Gudumac:

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, doamna Preşedinte.

Domnule ministru,

Vreau şi eu să apreciez importanţa mare a acestui proiect de lege, căci este mult aşteptat şi consider că, prin adoptarea lui, se vor rezolva multe din problemele la acest subiect. Am cîteva amendamente, propuneri pentru lectura a doua, dar am şi o întrebare. Vreau să vă rog, dacă puteţi să îmi spuneţi, să mă informaţi despre numărul de copii rămaşi fără grija părintească în Republica Moldova, dacă este, să zic aşa, o statistică oficială, pentru că articolul 20 din acest proiect de lege este foarte important, care se numeşte: depistarea şi evidenţa copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească, pentru că consider că, prin adoptarea acestui proiect de lege, se va institui legal acest proces de depistare şi evidenţă a copiilor. Ştiu că este un număr foarte mare. Dacă puteţi să mi-l comunicaţi.

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Astăzi eu nu vă pot numi numărul copiilor rămaşi fără grija părintească, deoarece sînt şi instituţionalizaţi, şi neinstituţionalizaţi. Dar vă pot comunica numărul copiilor care au statut de adoptivi. Copii adoptivi. Este un număr de
712 de copii, dintre care 50% sînt cu deficienţe psihice. 20% sînt copii din ciclul liceal şi gimnazial.

 

Domnul Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Vă mulţumesc.

M-am adresat cu o rugăminte anterior doamnei ministru Balmoş. De aceea, chiar vă rog, pentru că sînteţi instituţia principală responsabilă de acest lucru, pentru că datele Ministrului de Interne ne indica în februarie 28 de mii fără ambii părinţi, copii rămaşi fără ocrotirea părintească şi 78 de mii fără un părinte. De aceea, este foarte important să apelăm cu cifre concrete şi reale. Propunerea.

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Dacă acceptaţi, vă prezint o informaţie în scris.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc mult.

Propunerea mea este, dat fiind faptul că în articolul noţiuni generale, la noţiunea atestat de adaptator şi la articolul 18, alineatul (2), evaluarea capacităţilor de adopţie ale adoptatorilor, este o sintagmă pe care, să zic aşa, nu prea pot să o înţeleg cu claritate ce criterii se subînţeleg prin garanţiile morale şi condiţiile materiale.

Şi deci eu propun ca, printr-un act normativ separat, nu prin lege, să explicăm cu claritate ce se subînţelege prin aceste garanţii morale şi condiţii materiale şi să nu lăsăm la cheremul funcţionatului public, care întocmeşte acest dosar pentru adopţie. Pentru că lucrurile se mai schimbă şi atunci aceste criterii trebuie să fie cu claritate, pentru a nu umbla şi acei pe drumuri nici doritorii de adoptare, de adopţie şi pentru a micşora acest număr de copii.

Un alt aspect al problemei, consider eu, reiese din faptul că cunoaştem despre drama şi tragedia situaţiilor pentru părinţi atunci cînd copilul este adoptat şi se află despre acest lucru şi acest copil este în situaţie de criză. Şi vreau să se instituie prin acest act legislativ, să includem acest principiu de bază al adopţiei, că este informarea copilului cu privire la faptul că acesta este adoptat.

Adică, unul din principiile de bază ale adopţiei trebuie să fie dreptul copilului la informarea cu privire la acest act normativ. Şi aş propune pentru articolul 3 să includem un alineat separat: informarea copilului cu privire la faptul că acesta este adoptat. Şi mai departe articolul 4 Informarea şi opinia copilului, să ne determinăm la ce vîrstă, pentru că la alineatul (2) este menţionat scopul informării copilului, care este de a-l pregăti pentru adopţie şi integrare într-un mediu familial, luînd în considerare nivelul de dezvoltare, capacitatea lui de discernământ.

Dar aş vrea să ne determinăm şi cu vîrsta. Adică, anume aici trebuie să existe acea vîrstă care se consideră mai optimă pentru a fi informat acest copil.

Mulţumesc foarte mult.

Doar o mică întrebare, dacă nu consideraţi că la articolul 20, alineatul (1) persoanele cu funcţii de răspundere şi specialiştii din instituţiile de instruire etc., conform textului, poate ar fi bine şi binevenit să fie menţionat explicit care sînt acei specialişti, să nu rezulte că toţi răspund de acest proces şi, pînă la urmă, nu răspunde nimeni.

Mulţumesc mult.

Ca sugestie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, . . , , ? 50 , 55 .

? . . , .

 

Domnul Iurie Bucinschi:

.

 

Doamna Ludmila Borgula:

. .

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Practica internaţională.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, , , , , . ? , . 55 2 . .

, , ? , . ? .

. 55 , , , . , . , , , , .

) ) 2) 13 55 50 . , 50 . .

. , , , , ? , ?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

, , .

 

Doaman Ludmila Borgula:

. , , , .

-. , , , , . 10 , , , - .

.

 

Domnul Iurie Bucinschi:

.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu vă mulţumesc.

Domnule ministru,

Noi vorbim despre un lucru la care s-a referit şi doamna academician: despre despărţire sau condiţiile despărţirii a fraţilor, surorilor.

Ce facem cu gemenii? Ce propuneţi dumneavoastră în proiectul de lege referitor la gemeni? Nu se propune nimic, de aceea eu propun pentru lectura a doua de a specifica: pînă la o anumită vîrstă. Avem specialişti în domeniul psihologie, medicinii, ei trebuie să ne facă o propunere concretă. Pînă la o anumită vîrstă gemenii nu pot fi... nu putem accepta...

 

Domnul Iurie Bucinschi:

...despărţirea.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, înfierea lor. Da, aceasta e prima întrebare. Da, nu pot fi despărţiţi. În privinţa fraţilor şi surorilor, desigur, eu am fost membru al Comisiei jumătate de an, ştiu că procedura aceasta e foarte dificilă. De aceea, consider că trebuie să acceptăm înfierea unui sau altuia pînă la o anumită vîrstă doar în cazul cînd ştim că cel de al doilea sau dacă sînt 3, al treilea copil, respectiv, vor fi şi ei înfiaţi.

Şi a treia propunere, domnule ministru, nu ştiu dacă acceptaţi. Nu consideraţi dumneavoastră de cuviinţă ca procedura de monitorizare să fie prevăzută nu în regulamentul la care v-aţi referit, dar chiar în lege?

Eu consider că în regulamentul la care v-aţi referit dumneavoastră poate fi prevăzută periodicitatea de monitorizare, fiindcă să monitorizezi, pe parcursul a
5 ani, o familie dacă te-ai dus o dată, de două ori şi te-ai convins că este o familie, s-o numim exemplară, şi bază materială şi atmosferă moral-psihologică, grija faţă de copil.

De aceea, eu propun, pentru lectura a doua, ca în lege să fie prevăzută procedura de monitorizare, fiindcă regulamentul poate fi oricînd schimbat de Colegiul ministerului sau de componenţa Comisiei.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Cel puţin astăzi, eu cunosc o instituţie de tip internat, care se află la Pîrîta, sub patronajul doamnei Taisia Voronin, soţia Preşedintelui Republicii Moldova, din care nu se permite ca copiii să fie adoptaţi. Adică, cînd persoana a pregătit toate actele necesare, s-a decis să adopte un copil din acel internat, i s-a refuzat pe motiv că din acel internat nimeni nu poate fi adoptat, deoarece este un statut special al acestui internat.

Aş vrea să vă întreb: cît de legal este acel act şi dacă această lege va fi adoptată ce va prevedea la acest capitol?

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Stimată doamnă deputat,

Copilul trebuie să fie inclus, conform Codului de procedură civilă, în banca discont statal ca copil supus, ca copil adoptiv. Dacă copilul nu era adoptiv, inclus în banca discont statal, deci el nu putea fi adoptat. În linii generale, domeniul adopţiei nu ţine de funcţiile mele. De aceea, eu nu cunosc, nu pot să comentez acest moment.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu, adică acei copii nu vor avea un drept, nu vor beneficia de acest drept ca să poată fi şi ei adoptaţi.

 

Domnul Iurie Bucinschi:

În lege este stabilit momentul.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Da, poftim.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim.

Alte întrebări nu sînt.

Vă mulţumim.

Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimată vicepreşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

În cadrul Comisiei, la 30 mai 2008 a fost examinat acest proiect de lege, parvenit ca iniţiativă legislativă din partea Guvernului Republicii Moldova. Şi chiar aş ţine să mulţumesc aici tuturor celor care au participat la elaborarea acestui proiect de lege, inclusiv comisiilor care au prezentat avize destul de consistente şi bune pentru a îmbunătăţi proiectul de lege.

Am menţionat că acest proiect de lege este binevenit şi mult aşteptat pentru a exclude lacunele existente în legislaţia naţională şi stabilirea normelor juridice clare în ceea ce priveşte statutul de adopţie al copilului rămas fără ocrotire părintească.

Respectarea interesului superior al copilului şi excluderea oricăror momente de lezare a dreptului copilului de a avea familie, delimitarea atribuţiilor autorităţilor competente în domeniul adopţiei.

Proiectul a fost examinat de toate comisiile permanente, după cum am spus, care au acceptat examinarea acestuia în cadrul şedinţei Parlamentului şi au înaintat un şir de propuneri şi amendamente de care vom ţine cont în lectura a doua.

Comisia sesizată în fond, după cum am spus, am convocat această şedinţă cu toţi reprezentanţii şi rog plenul Parlamentului, ţinînd cont de propunerile şi obiecţiile parvenite astăzi în cadrul discuţiei, să acceptăm acest proiect de lege în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim, doamnă preşedinte.

Întrebări către comisie? Nu sînt.

Vă mulţumim.

Luări de cuvînt, doamna Gudumac se invită la microfonul central.

 

Doamna Eva Gudumac:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Dreptul copilului de a creşte şi de a se dezvolta în mediul familiei este un drept fundamental, garantat de legislaţia naţională şi actele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

De aceea, oferirea unei şanse pentru protecţia copiilor lipsiţi de grijă părintească ocupă un rol important în agenda preocupărilor autorităţilor Republicii Moldova. Este cunoscut că a demarat implementarea unei campanii naţionale privind reformarea sistemului rezidenţial şi plasarea copiilor în familii. Guvernul dezvoltă alternative instituţionalizării copiilor, cum ar fi casele de copii de tip familial, asistenţa parentală profesionistă, precum şi centre maternale.

La momentul actual, în Republica Moldova funcţionează 53 de case de copii de tip familial, în care sînt plasaţi 241 de copii. În scopul încurajării acestei practici, a fost majorat şi cuantumul alocaţiilor anuale prevăzute pentru asigurarea caselor de copii de la 1000 la 3000 de lei, alocaţiilor lunare de 180 lei pentru un copil de vîrstă preşcolară, iar pentru cei de vîrstă şcolară de la 200 la 450 lei, Hotărîrea Guvernului din octombrie 2007.

Asistenţa parentală profesionistă nu este altceva decît o protecţie temporală a copilului aflat în dificultate. În prezent, astfel se educă 46 de copii, dar începînd cu anul 2000, 132 de copii au beneficiat de plasare temporară în familii biologice. Totodată, o altă formă de protecţie a copilului lipsit de mediul său familial este adopţia, care trebuie să permită copilului să îşi găsească o mamă şi un tată. În acest proces, este foarte importantă crearea bazei legislative adecvate.

În acest context, proiectul de lege supus examinării astăzi este binevenit. El va completa golul legislativ în materie de adopţii, reglementînd detaliat procedura de adopţie, ceea ce anterior nu a fost. În special, mă refer la condiţiile de fond ale adopţiei şi la procedura prealabilă a adopţiei naţionale, la procedura adopţiei internaţionale, la efectele juridice ale adopţiei, la Registrul de stat al adopţiilor, la înregistrarea reprezentanţilor organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale la Ministerul Justiţiei, la procedura de evaluare a capacităţilor de adopţie ale adoptatorilor şi ale copiilor cu adoptatorii, la stabilirea statutului de adopţie a copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească şi altele.

Spre regret, înregistrăm o creştere a numărului de copii care necesită de a fi adoptaţi. Totodată, menţionăm că e necesar de a promova valorile familiei, de a dezvolta servicii comunitare de prevenire a abandonului copilului şi de a explica adopţia pudicului general, deoarece, spre regret, ne confruntăm cu unele concepţii greşite ale populaţiei Republicii Moldova despre adopţie. Aş spune că e necesar de a dezvolta o cultură a adopţiei prin mijloacele mass-media şi prin alte proiecte specifice. În acest proces ar putea fi implicaţi psihologi, asistenţi sociali, medici de familie, pedagogi etc.

Se ştie că în practică persoanele care doresc să adopte un copil se confruntă cu dificultăţi în accesarea şi desfăşurarea procesului de adopţie. De aceea, un alt aspect important este susţinerea şi oferirea de consultaţie persoanelor care doresc să adopte un copil pentru ca aceşti solicitanţi să nu aibă temeri în luarea de decizii de adopţie.

Legea privind statutul juridic al adopţiei trebuie să fie, în primul rînd, un mijloc eficient de protecţie a copiilor şi a intereselor lor primordiale. Prin adoptarea acestei legi politicile naţionale relevante se vor ajusta la cele europene, iar legislaţia naţională va contribui la implementarea Convenţiei ONU pentru drepturile copilului şi a Convenţiei de la Haga şi va permite crearea unor măsuri speciale administrative, sociale, financiare etc.

Stimaţi colegi,

Astăzi urmează să votăm pentru crearea mecanismului legislativ menit să garanteze apărarea drepturilor copilului, asigurîndu-i un mediu familial permanent. Acest lucru este foarte actual acum, cînd ţara noastră se confruntă cu migraţia forţei de muncă care generează abandonul copilului de către părinţi. Totodată, această lege ar putea contribui la lupta cu traficul de fiinţe umane şi cu traficul de copii care, spre regret, au luat proporţii îngrijorătoare în întreaga lume.

Aceste vieţi vicegrave nu constituie doar problema unui stat luat în parte, ci problema întregii comunităţi europene, pentru că dacă este cerere este şi ofertă. Chiar în cadrul Adunării parlamentare a Consiliului Europei s-a dezbătut un raport la subiectul adopţiilor, ceea ce a constituit un impuls spre acţiuni energice şi obligaţii pentru state de a se ocupa mai serios de prevenirea şi combaterea acestor crime şi de a institui un control riguros în materie de adopţie.

De altfel, Adunarea parlamentară recomandă statelor să adopte legi privind statutul juridic al adopţiei, să implementeze programe naţionale de protecţie a familiei şi copilului, precum şi să pună în aplicare politici corespunzătoare, capabile să asigure copilului o familie. Alta este întrebarea dacă proiectul pentru astăzi în discuţie oferă soluţii potrivite. În general, proiectul este bine pregătit, dar mai există şi unele carenţe care trebuie înlăturate. În continuare aş dori să expun unele aspecte care pot fi îmbunătăţite calitativ.

Primul. În scopul promovării adopţiilor naţionale ar fi raţional de a discuta posibilitatea includerii în capitolul IV a unor norme care să ofere adoptatorilor naţionali dreptul să beneficieze de o procedură care ar fi gratuită sau ar prevedea o rambursare a costurilor direct legate de procedura adopţiei. Acest lucru poate avea avantaje semnificative de termen lung dat fiind costul statului pentru întreţinerea unui copil în instituţii rezidenţiale. Totodată, aceasta ar putea să fie un imbold suplimentar pentru promovarea culturii adopţiei.

Al doilea. Decizia de restricţie a adopţiilor internaţionale la copiii care suferă de o maladie gravă care la moment nu poate fi tratată în Republica Moldova este, cu siguranţă, motivată de intenţii bune. Articolul 3, 31, alineatul (2).

Totuşi, referitor la această condiţie poate fi adus un contraargument. Conform experienţei altor ţări, este posibil ca un copil să fie declarat în mod intenţionat, dar nejustificat ca suferind de o maladie gravă pentru a-l face eligibil pentru adopţia internaţională.

Al treilea. În caz de încetare a adopţiei, returnarea copilului la părinţii biologici trebuie să fie luată în consideraţie numai în cazurile în care adopţia a fost acordată contrar prevederilor legislaţiei în vigoare, dacă atît părinţii biologici, cît şi copilul sînt de acord cu asemenea soluţii şi dacă se consideră că acest lucru este în interesul superior al copilului. Articolul 51 alineatul (5).

Al patrulea. Este necesar ca mecanismul de monitorizare a adopţiilor internaţionale să fie mai riguros şi să fie prevăzute criteriile, metodele, periodicitatea, mediatorii prin care se va putea face evaluarea.

Al cincilea. Referitor la vîrsta persoanelor care nu pot adopta copii. Considerăm că ea trebuie să fie de 50 de ani dar nu de 55, aşa cum este prevăzut în proiect. În acelaşi timp trebuie, să fi formulat clar mecanismul de excepţie pentru persoanele pînă la gradul IV de rudenie a copilului care depăşesc vîrsta de 50 de ani.

Fracţiunea PCRM se adresează cu un apel către dumneavoastră: să susţinem acest proiect de lege şi să facem tot posibilul pentru ca copiii noştri să aibă o copilărie fericită. Sperăm că, drept urmare, va fi iniţiat un dialog constructiv cu societatea civilă, inclusiv cu mediul academic, cu un şir de grupuri de lucru care vor aborda şi promova subiectul dat, vor încuraja stabilirea relaţiilor de parteneriat în familie şi care vor contribui la prevenirea abandonului copilului şi la garantarea dreptului copilului în societatea noastră.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, doamna Gudumac.

Stimaţi colegi,

Sîntem la etapa exerciţiului de vot şi voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1175. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1175 este aprobat în primă lectură.

În continuare, proiectul de Lege nr.1577 pentru modificarea articolului 3 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari. Iniţiativa şefului statului.

Domnule Eşanu,

Vă rog.

 

Domnul Nicolae Eşanu viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră vine să modifice condiţiile impuse candidaţilor la funcţia de avocat parlamentar, astfel încît să asigurăm selectarea celor mai bune persoane pentru exercitarea acestor atribuţii destul de importante pentru stabilirea unui mecanism funcţional de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Rugăm să susţineţi proiectul prezentat.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

La articolul 3, sînt două dintre criterii, referitor la care aş vrea să vă întreb: cum, care va fi mecanismul de determinare a lor? Are înaltă competenţă profesională şi se bucură de o reputaţie ireproşabilă. Cum putem pune în lege aşa ceva? Şi care va fi mecanismul de determinare, care este gradul de reputaţie ireproşabilă şi de înaltă competenţă profesională?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Asemenea cerinţe nu sînt o noutate pentru legislaţie, sînt impuse pentru foarte multe categorii de persoane. Mecanismul este unul clasic: candidaturile propuse se vor analiza în cadrul comisiilor parlamentare şi eu sînt convins că Parlamentul va putea să determine care dintre candidaturile propuse corespund acestor criterii, care, cred, că sînt şi universale. În toate ţările o persoană nu poate fi numită în calitate de avocat parlamentar dacă nu are suficiente cunoştinţe pentru a putea determina dacă au fost sau nu încălcate drepturile şi care sînt condiţiile care au generat aceste încălcări?

Şi dacă nu are o reputaţie, care este unul din pilonii care îi permit să-şi exercite atribuţiile, avînd în vedere că avocatul parlamentar este mai degrabă un mediator între societate şi organele puterii de stat? Şi rezultatul acţiunilor sale se bazează, în cea mai mare parte, pe nivelul de credibilitate pe care o au în faţa celui căruia i se adresează avocatul parlamentar.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu sînt de părerea că trebuie să fie luate în consideraţie asemenea criterii, dar trebuie să ne gîndim, pentru lectura a doua, cumva să le punem altfel şi poate vine autorul să se gîndească. Căci nu putem pune pe trepte că eu am mai puţină competenţă profesională şi înaltă. Şi cît de înaltă trebuie să fie ca să pot trece acest prag? Adică trebuie să existe şi, pur şi simplu, o reputaţie ireproşabilă. Pentru lectura a doua, eu nu pot, în momentul de faţă, să vin cu această propunere, dar trebuie, nu putem să punem în lege aşa cum este acum.

Mulţumesc.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Indiferent de mecanismul pe care noi îl putem stabili, inclusiv eventuale comisii care să determine această capacitate, decizia finală aparţine celui care numeşte în funcţie. Deci decizia, dacă o persoană are înalte calităţi profesionale şi dispune de reputaţie ireproşabilă, o va lua Parlamentul, indiferent de mecanismele pe care noi le vom pune în lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Autorul Preşedintele Republicii Moldova a propus proiectul de Lege de excludere a plafonului minimal de 35 de ani pentru numirea în funcţie de avocat parlamentar. Şi a doua propunere: vechimea în muncă să fie nu 10, dar 5 ani. Fracţiunea comuniştilor susţine acest amendament şi propune pentru votare.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Rog Comisia.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Stimaţi colegi, Preşedintele Republicii Moldova înaintează prezenta iniţiativă legislativă în scopul ajustării la standardele europene a cerinţelor înaintate faţă de candidaţii la funcţia de avocat parlamentar. În acest context, autorul consideră că se impune imperios eliminarea censului de vîrstă de 35 de ani, prevăzut de articolul 3 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, propunînd o nouă formulă a articolului: Avocat parlamentar poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova care este licenţiat în drept, are înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 10 ani în activitatea juridică sau în învăţămîntul juridic superior şi se bucură de o reputaţie ireproşabilă.

Adoptarea acestui proiect va înlesni identificarea şi numirea în funcţia de avocat parlamentar a unor persoane capabile să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului şi de către autorităţile publice centrale şi locale, instituţii, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, asociaţiile obşteşti şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.

Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele comisiilor permanente ale Parlamentului şi cel al Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului privind proiectul respectiv. Menţionăm că toate comisiile susţin acest proiect, inclusiv Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Luînd în considerare cele relatate mai sus, Comisia pentru drepturile omului propune ca proiectul nr.1577 să fie adoptat în primă lectură şi dacă nu sînt obiecţii să fie adoptat în lectura a doua, evident, şi cu propunerea făcută de către colegul nostru domnul Oleinic, care vine din partea autorului: ca termenul de 10 ani să fie înlocuit cu cel de 5 ani.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1577. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat. Fracţiunile, lectura a doua? Se acceptă.

Trebuie să pun în evidenţă faptul că în raportul prezentat de către domnul preşedinte al comisiei se subînţelege că propunerea evocată de la microfonul nr.3 are un ecou pozitiv. Este acceptată.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, ţinînd cont şi de propunerea făcută de la microfonul nr.3, în condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura doua a proiectului de Lege nr.1577. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

72 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1577 este adoptat în lectura a doua.

Stimaţi colegi,

Ultimul subiect pe agenda şedinţei de astăzi este raportul Centrului pentru Drepturile Omului, situaţia pentru anul 2007 şi, respectiv, în pachet cu acest raport proiectul de Hotărîre nr.1623 asupra raportului ce urmează a fi prezentat. Vom vedea cu doamna Apolschi de cît timp e nevoie pentru prezentarea raportului, după care propunerea o să fie peste jumătate de oră, maximum 40 de minute runda de întrebări şi răspunsuri, după care o să rugăm conducerea Comisiei de profil să prezinte informaţia sa şi poate, concomitent, să prezinte şi proiectul de Hotărîre propriu-zis. După aceea luări de cuvînt şi exerciţiul de vot. Acceptăm această modalitate?

Vă mulţumesc.

Doamnă Apolschi,

Vă invit la tribuna centrală şi vă adresez întrebarea: de cît timp aveţi nevoie pentru prezentarea raportului dumneavoastră? Maximum 20 de minute.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi avocat parlamentar, directorul Centrului pentru Drepturile Omului:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Întru realizarea cerinţelor legale, stipulate la articolul 34 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, supunem atenţiei dumneavoastră raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2007. Prezentul raport este elaborat după exemplul rapoartelor precedente şi este consacrat analizei situaţiei privind respectarea drepturilor omului în ţară prin prisma autosesizărilor şi investigaţiilor iniţiate de avocaţii parlamentari, plîngerilor examinate, informaţiile acumulate din alte surse, inclusiv selectate din presă şi altele.

Astăzi, după zece ani de la înfiinţarea Centrului în Republica Moldova, continuă, să rămînă o instituţie neobişnuită atît pentru societate, cît şi pentru stat. Instituţia este percepută de unii cetăţeni şi organizaţii drept o instituţie autoritară şi autotputernică, de alţii, dimpotrivă, un element inutil al sistemului statal. Nu întotdeauna este înţeles faptul că avocatul parlamentar doar completează mijloacele existente de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi nu atrage după sine revizuirea competenţelor organelor puterii de stat.

Deseori, acei preocupaţi de activitatea instituţiei avocaţilor parlamentari întreabă cîte solicitări ale cetăţenilor au fost rezolvate în favoarea acestora? Cîte solicitări nu au fost de competenţa ... Credem că aprecierea activităţii noastre se exprimă semnificativ prin sintagma clasificarea problemelor. Instituţia fiind deschisă spre cetăţeni la propriu şi la figurat, sîntem solicitaţi pentru implicarea în orice gen de probleme. Fără îndoială, unele nemulţumiri se referă la problemele ce excedează competenţei legale, precum plîngerile împotriva structurilor din autoritatea judecătorească şi actelor acestora.

Cît priveşte volumul general de activitate în 2007 la sediul Centrului pentru Drepturile Omului şi reprezentanţele acestuia au fost acordate 2 266 de audienţe, în cadrul cărora au fost receptate spre soluţionare 81 de petiţii. Aş vrea să menţionez faptul că şi în anul 2007 forma principală de activitate a instituţiei a rămas audienţa, aceasta permiţînd contactul direct instituţie cetăţean. Au fost înregistrate 1714 petiţii, dintre care 594 au fost trimise organelor competente, iar 619 restituite petiţionarilor ca nefiind de competenţa avocatului parlamentar.

Pentru că ele excedează competenţei legale şi nu pentru ca avocatul parlamentar nu ar aprecia ca îndreptăţite solicitările. Prin intermediul liniei fierbinţi au fost recepţionate 1256 de apeluri telefonice, site-ul Centrului a înregistrat 8140 de vizite. Centrul a continuat în 2007 activitatea de informare şi educare juridică a populaţiei cu accent pe reflectare a tematicii juridice şi pe unele aspecte referitoare la problemele din domeniul drepturilor omului, de asemenea conştientizarea necesităţii cunoaşterii şi respectului dreptului şi libertăţilor fundamentale.

Pînă nu demult, structura organizatorică nu corespundea etapei de dezvoltare a instituţiei care se află în plin proces de afirmare prin asumarea de noi atribuţii sau prin dezvoltarea celor existente. Aceasta a motivat avocaţii parlamentari să promoveze, în decursul ultimilor ani, modificarea Legii cu privire la avocaţii parlamentari. Aici aş vrea să menţionez sprijinul acordat de Parlament graţie modificărilor operate recent de către dumneavoastră, stimaţi deputaţi, şi sperăm că activitatea instituţiei să cunoască pe viitor o activitate mult mai eficientă.

O problemă nesoluţionată de-a lungul anilor rămîne a fi imposibilitatea avocaţilor parlamentari de a interveni întru apărarea drepturilor şi libertăţilor populaţiei din stînga Nistrului. Acest fapt ne-a motivat să promovăm ideea deschiderii unor reprezentaţe ale Centrului în raioanele de est ale ţării. Analiza şi sistematizarea problemelor abordate de petiţionari ne-au determinat să concluzionăm că în domeniul drepturilor omului, de fapt, persistă acelaşi spectru de probleme, în pofida faptului că statul întreprinde măsuri de ameliorare a situaţiei la acest capitol.

Printre problemele majore sînt de menţionat funcţionarea ineficientă a sistemului judiciar, condiţiile în care supravieţuiesc o parte din pensionari, condiţiile derizorii de detenţie şi aplicarea torturii, tratamentelor inumane sau degradante, abuzurile din partea poliţiei, nerespectarea dreptului la proprietate, etc. În Constituţie accesul liber la justiţie este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime, garantîndu-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădit prin nici o lege. În acest context, creşte numărul adresărilor către avocaţii parlamentari privind încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Deseori, cetăţenii consideră că dreptul constituţional este încălcat de însăşi instanţă. Fireşte, în orice litigiu una dintre părţi rămîne nesatisfăcută de hotărîrea instanţei de judecată. În acest sens, dreptul la un proces echitabil nicidecum nu garantează un rezultat acceptabil pentru toţi. Totodată, acest drept implică asigurarea pentru toţi participanţii la proces a unei proceduri echitabile. Ca şi în anii precedenţi, în 25 la sută din adresări către avocaţi este invocată problema accesului liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.

Subiectele plîngerilor parvenite demonstrează că sistemul judecătoresc continuă să fie conceput de populaţie mai mult ca o piedică la realizarea drepturilor lor pe mai multe motive: nivelul corupţiei din sistem, accesul limitat la serviciile unui avocat calificat, tergiversarea examinării cauzelor, calitatea hotărîrilor judecătoreşti şi neexecutarea acestora.

Avocaţii parlamentari, ţinînd cont de faptul că puterea judecătorească este independentă şi, neavînd intenţia să se amestece în înfăptuirea actului de justiţie, menţionează în adresările sale către Consiliul Superior al Magistraturii neregulile şi greşelile depistate, cer verificarea unor cazuri concrete.

Spre regret, sîntem impuşi de situaţie să constatăm, în repetate rînduri, că atitudinea pe care o manifestă Consiliul faţă de problemele invocate de avocaţii parlamentari rămîne în continuare una formală. Iar adresările, recomandările şi opiniile acestora sînt examinate superficial.

În opinia avocaţilor parlamentari, implementarea strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc, adoptată prin Hotărîrea Parlamentului din 19 iulie 2007, ar putea conduce la asigurarea independenţei, imparţialităţii, eficienţei şi credibilităţii sistemului judecătoresc, dacă, pe lîngă asigurarea finanţării necesare şi crearea unei infrastructuri adecvate, fiecare profesionist implicat în înfăptuirea justiţiei: judecător, procuror, avocat, grefier, interpret va conştientiza în deplină măsură rolul important care îi revine în asigurarea accesului la justiţie a cetăţeanului.

Asistenţa juridică calificată a rămas în anul de referinţă una din frecventele probleme abordate de petiţionari. Acest fapt se confirmă prin multiplele solicitări în vederea acordării consultaţiilor juridice pe anumite cauze care se examinează în instanţa de judecată, chiar dacă petiţionarii sînt asistaţi de un avocat. Este salutabilă adoptarea Legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, deoarece este o premisă favorabilă pentru cetăţenii defavorizaţi în căutarea adevărului.

Neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti rămîne a fi un obstacol major pentru protecţia drepturilor omului şi generează în continuitate un flux de adresări la CEDO. Problemele ce ţin de neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti sînt cauzate de mai multe circumstanţe. Neîncadrarea debitorului în cîmpul muncii, lipsa bunurilor care ar putea fi urmărite şi realizate în contul achitării datoriei, plecarea cetăţenilor peste hotarele republicii acestea sînt doar unele motive ale neexecutării multiplelor decizii judecătoreşti.

În altă ordine de idei continuă să persiste atitudinea formală a executorilor judecătoreşti faţă de atribuţiile sale şi practica de restituire a titlurilor executorii fără executare pe motivul imposibilităţii executării acestora. Sînt relevante cazurile în care chiar şi în pofida faptului că creditorii prezintă informaţii utile pentru executarea hotărîrii, executorii nu ţin cont de aceasta, nu utilizează toate pîrghiile atribuite în Codul de executare.

Conform informaţiei prezentate de Procuratura Generală în 2007, organele de urmărire penală şi procurorii au pornit 35 de cauze penale în baza articolului 320 din Codul penal. Ca şi în anii precedenţi, un număr mare de adresări parvin de la condamnaţi, fiind semnalate, de fapt, probleme care au fost abordate în anii precedenţi de avocaţii parlamentari în rapoartele prezentate. Este de menţionat faptul că statul întreprinde măsuri în vederea redresării situaţiei la capitolul respectiv pentru a-şi onora angajamentele asumate. Exemplu elocvent ar fi construcţia unui bloc pentru condamnaţi la penitenciarul din Taraclia.

Construcţia unor blocuri noi în penitenciare pentru femeile din Rusca, care corespund rigorilor europene. Totodată, mai sînt restanţe la acest capitol. Dar ne dăm bine seama că posibilităţile economice sînt sub nivelul doleanţelor şi intenţiilor nobile. Ne-am propus să elucidăm în acest raport starea de lucruri care vizează fenomenul torturii prin prisma implementării mecanismului naţional de prevenire a torturii, instituit în 2007 prin modificările operate în Legea cu privire la avocaţii parlamentari, care precizează mandatul ombuţmanului de a efectua vizite preventive în locurile în care se află sau se pot afla persoanele private de libertate, pentru a asigura protecţia acestora împotriva torturii.

În cadrul implementării acestui mecanism, avocatul parlamentar şi membrii consiliului consultativ au făcut vizite inopinate şi preventive în unele comisariate de poliţie, în locurile de detenţie din cadrul gării feroviare, Aeroportului. Şi concluziile trase au fost că acestea din urmă sînt veritabile pentru tranzitul persoanelor reţinute ilegal, maltratate şi constituie un mijloc ce asigură eficient acoperirea urmelor fărădelegilor admise de către colaboratorii organelor de drept faţă de cetăţeni.

S-au depistat multe situaţii în care persoanele deţinute în cadrul comisariatelor de poliţie au fost reţinute pentru comiterea huliganismului nu prea grav (articolul 164, Codul contravenţiilor administrative), însoţit de opunerea de rezistenţă colaboratorului sau ultragierea colaboratorului de poliţie. Conform articolului 249 alineatul (3) din Codul contravenţiilor administrative, pentru comiterea contravenţiilor enunţate mai sus persoana poate fi reţinută pînă la examinarea cazului de către instanţa de judecată. Însă colaboratorii de poliţie abuzează de aceste prevederi ori de cîte ori au ocazia.

În cadrul vizitelor preventive în secţia de expertiză psihiatrică legală pentru persoanele aflate în stare de arest la Spitalul de psihiatrie a fost constatat că, de rînd cu persoanele în privinţa cărora a fost pronunţată sentinţa de aplicare a măsurilor de constrîngere cu caracter medical, în aceeaşi secţie se află şi recruţii plasaţi în instituţie pe o perioadă de 14 zile pentru efectuarea investigaţiilor psihiatrice în vederea deciderii asupra aptitudinii sau inaptitudinii acestora pentru satisfacerea serviciului militar. În 2007 în această secţie au fost internaţi 363 de recruţi.

În acest context, este de remarcat că deţinerea în comun a acestor două categorii de persoane influenţează negativ asupra recruţilor, aducînd atingere dreptului la integritatea fizică şi psihică şi ar putea fi apreciată drept tratament inuman.

Articolul 27 din Constituţie garantează oricărui cetăţean dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a imigra şi de a reveni în ţară. Crearea primului centru comun de eliberare a vizelor pentru Europa a oferit cetăţenilor republicii acces la vize în direcţia statelor membre ale Uniunii Europene şi a constituit un eveniment istoric de o importanţă extraordinară, deoarece activitatea acestuia facilitează accesul liber, accesul la libera circulaţie peste hotarele ţării.

Totodată, în 2007 instituţia avocaţilor parlamentari a înregistrat 15 petiţii parvenite din partea cetăţenilor care au invocat lezarea dreptului constituţional la libera circulaţie.

Printre problemele abordate a fost şi cea a ridicării plăcilor cu numere de înmatriculare a unităţilor de transport înmatriculate în raioanele de est ale republicii. În viziunea avocaţilor parlamentari, posesorii de autovehicule au încălcat formal condiţiile privind circulaţia vehiculelor şi admiterea acestora în traficul rutier prevăzut de Legea privind siguranţa traficului, fapt despre care petiţionarii au fost atenţionaţi.

Cu toate acestea, avocaţii parlamentari au apreciat acţiunile represive ca fiind neproporţionale situaţiei, avînd în vedere că autorităţile, o perioadă îndelungată de timp, au admis în traficul rutier aceste mijloace de transport şi anume aptitudinea tolerantă, loială şi permisivă a autorităţilor a încurajat comportamentul respectiv al cetăţenilor.

În vederea respectării ordinii de drept şi a dreptului constituţional menţionat, avocatul parlamentar a intervenit către Guvern cu propunerea de a a elabora un mecanism de reînmatriculare a automobilelor posesorilor domiciliaţi în partea dreaptă a Nistrului fără aplicarea unor noi taxe de înregistrare. Către avocatul parlamentar parvin adresări care se referă la refuzul Ministerului Dezvoltării Informaţionale de a elibera paşaportul cu referinţă că cetăţeanul este tras la răspundere penală.

În acest sens, relevant este cazul cetăţeanului I, care se află în imposibilitatea să îşi perfecteze paşaportul, deoarece organele abilitate solicită prezentarea rezultatelor examinării cauzei penale în privinţa lui care a parvenit în instanţa de judecată la 24 octombrie 1991. Conform informaţiei prezentate de preşedintele judecătoriei, dosarul nu a fost transmis în cancelarie. Mai mult decît atît, nu există fişa de evidenţă a dosarului.

Avocaţii parlamentari au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, dar deocamdată problema petiţionarului rămîne nesoluţionată. Situaţia creată în acest domeniu a determinat avocatul parlamentar să sesizeze Curtea Constituţională în vederea controlului constituţionalităţi unor prevederi ale articolului 8 din lege.

Importanţa deosebită a libertăţii la întrunire este pusă în valoare de Constituţie prin articolul 40. Semnificaţia principală a dreptului la libera întrunire, ca o condiţie de exprimare liberă a opiniilor şi realizarea aspiraţiilor membrilor unei comunităţi democratice, a determinat instituţia avocaţilor parlamentari să examineze starea de lucruri la acest capitol, în 2007 fiind sintetizată în raportul tematic Libertatea întrunirilor, realităţi şi sugestii, prezentat Parlamentului, Preşedintelui, Guvernului, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne.

De menţionat că raportul nominalizat a constituit obiect de discuţii în cadrul unei mese rotunde organizate de Centru în 2007 la care a luat parte atît sectorul guvernamental, cît şi cel neguvernamental. Mai mult, raportul tematic a constituit unul din reperele de care Ministerul Justiţiei s-a condus la elaborarea proiectului de Lege privind întrunirile, care a fost adoptat recent de Parlament.

Legea nouă se încadrează perfect în ansamblul de măsuri prioritar orientate spre asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, spre susţinerea dezvoltării societăţii civile pe care şi le-a asumat republica.

De menţionat că, efectuînd o analiză comparativă a situaţiei la capitolul vizat, în 2007, faţă de anii precedenţi, am constatat că autorităţile publice au manifestat o atitudine mai consecventă vizavi de asigurarea garantării respectării libertăţii la întrunirea cetăţenilor.

Nu putem afirma acelaşi lucru în privinţa colaboratorilor organelor de poliţie care, prin acţiunile lor, au creat cetăţenilor impedimente în realizarea dreptului la libertatea întrunirii. Au fost atestate situaţii în care colaboratorii de poliţie au recurs la acţiuni mult mai drastice decît ar fi fost dictate de necesitate, în special practicarea pe larg a reţinerilor administrative.

Promovarea şi protecţia dreptului copilului rămîne un imperativ al zilei. O soluţie acceptată atît de sectorul guvernamental, cît şi de cel neguvernamental a fost înfiinţarea unei instituţii care să abordeze, în exclusivitate, problematica dreptului copilului, un avocat al copilului.

Ţinem să menţionăm că, actualmente, mai persistă un şir de probleme care influenţează negativ asupra accesului copiilor la procesul de învăţămînt. Conform estimărilor Ministerului Educaţiei şi Tineretului, la situaţia anului 2007, sînt lipse instituţii preşcolare în 270 de localităţi, rata de înrolare a copiilor de 15 ani constituie 55 la sută, iar a copiilor de vîrstă 57 ani , 85.

Majoritatea grădiniţelor rurale înregistrează condiţii nesatisfăcătoare. Multe grădiniţe activează în regim sezonier. Rămîne actuală problema şcolarizării copiilor, deşi numărul copiilor neşcolarizaţi are tendinţa de descreştere, conform datelor oferite de autoritatea de resort.

O altă problemă este calitatea studiilor. Procesul de învăţămînt este influenţat negativ de lipsa mai multor titluri de manuale, acestea urmează a fi elaborate şi implementate conform informaţiei Ministerului Educaţiei şi Tineretului în următorii 2 ani.

Lipsa manualelor pentru clasa a XI-a şi a XII-a de liceu constituie circa 25 la sută. Totodată, lipsa manualelor de geografie pentru clasa a XII-a nu a împiedicat Ministerul Educaţiei şi Tineretului să includă această disciplină în lista obiectelor de examen profil umanist.

Pentru Republica Moldova cea mai cunoscută, în ultimul timp, formă de mobilitate este cea de participare în cadrul programului Work and Travel. Prin intermediul acestui program, mii de tineri studenţi în instituţiile de învăţămînt superior participă anual la acţiuni de mobilitate cu scopul de a munci, de a face schimb de experienţă, de a dobîndi noi deprinderi profesionale sau motivaţionale. Totodată, programul trebuie văzut şi prin prisma unor experienţe negative.

Avocaţii parlamentari au intervenit către Procuratura Generală şi Camera de Licenţiere cu solicitări de a iniţia controlul activităţii tuturor companiilor care oferă consultanţă şi suport pentru participarea tinerilor în cadrul programului Work and Travel, fiind sesizaţi de părinţii studenţilor care au beneficiat de serviciile acestora.

Potrivit datelor statistice ale Centrului, dreptul la ocrotirea sănătăţii rămîne a fi unul dintre drepturile constituţionale frecvent încălcate în 2007. Instituţia avocaţilor parlamentari a fost sesizată prin 122 de adresări scrise şi verbale, ce aveau ca obiect ocrotirea sănătăţii. Multe dintre petiţii nu au fost de competenţa instituţiei. Altele nu probau afirmaţiile cu privire la încălcările pretinse, dar majoritatea s-au referit la problemele reale ale cetăţenilor în raporturile lor cu instituţiile medicale.

Petiţiile s-au referit la serviciile medicale necalitative, atitudinea iresponsabilă a angajaţilor din sfera sănătăţii etc. O altă problemă frecvent invocată de către petiţionari constituie cea a persoanelor ce suferă de insuficienţă renală cu referire la acoperirea cheltuielilor de transport suportate în vederea efectuării dializei. Problema vizată este în vizorul Centului din 2004.

La articolul 4 alineatul (4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală din '98 sînt stabilite expres categoriile de persoane neangajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat. Se atestă situaţii în care absolvenţii învăţămîntului gimnazial, liceal, atingînd vîrsta de 18 şi, respectiv, 19 ani şi obţinînd diploma de absolvire, dispun de o perioadă de două luni pînă la admiterea în instituţiile de învăţămînt superior, perioadă în care ei deja nu mai deţin statutul de elev şi nu au obţinut-o pe cea de student, şi, prin consecinţă, nu cad sub incidenţa legii şi nu beneficiază de volumul de asistenţă medicală şi farmaceutică prevăzută de programul unic.

În viziunea avocaţilor parlamentari ar fi bine venită şi oportună introducerea în cadrul legal existent a unor prevederi care ar reglementa expres condiţiile, procedura şi modul în care ultimii şi-ar putea realiza dreptul constituţional pe perioada de referinţă.

Centrul a fost sesizat de reprezentanţii Asociaţiei de sprijin a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale, dar şi a Fundaţiei Casa mea, solicitînd sprijinul avocaţilor parlamentari în promovarea propunerilor de modificare a legislaţiei în vederea încurajării şi sprijinirii părinţilor şi tutorilor care împreună cu familiile lor, întreţin şi îngrijesc persoane cu dizabilităţi fizice şi mentale.

Avocaţii parlamentari au solicitat sprijinul Comisiei de profil în Parlament. Sfera acordării gradelor de invaliditate a continuat să fie frecvent invocată în adresările către avocaţii parlamentari. În anul de referinţă, avocaţii parlamentari au continuat monitorizarea situaţiei Azilului republican pentru bătrîni şi invalizi din Chişinău, aflat în subordinea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.

Raportul tematic pe marginea controlului repetat privind asigurarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale beneficiarilor din azil a fost prezentat cu titlul de informare Preşedintelui Republicii, comisiilor parlamentare de profil şi Guvernului.

În anul de referinţă au fost înregistrate 126 de petiţii şi 128 de adresări în audienţă referitor la nerespectarea dreptului la proprietatea privată, garantat de articolul 46 din Constituţie. Problema foştilor deportaţi se află în atenţia Legislativului de mai mulţi ani. Cu toate măsurile întreprinse, prin operarea modificărilor în Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice, în opinia noastră, noul mecanism de restituire a averii sau de achitare a compensaţiei rămîne a fi imperfect.

O problemă care şi-a luat începutul în anii precedenţi şi care rămîne a fi actuală în adresările către Centru este cea care vizează deponenţii Băncii Comerciale Guineea. Constatăm că, în pofida dificultăţilor existente, s-au întreprins multe încercări de redresare a situaţiei. Un aport substanţial în acest domeniu îl are şi Comisia specială pentru control şi monitorizare a procesului de restituire a depunerilor băneşti ale deponenţilor băncii comerciale Guineea şi a Concernului Intrecapital, instituită prin hotărîrea Parlamentului în 2006.

Conform prevederilor articolului 16 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nu fac obiectul activităţii ... ale căror mod de examinare este prevăzut de legislaţia muncii. Întrucît la instituţia avocaţilor parlamentari a fost înregistrat un număr semnificativ de adresări referitor la nerespectarea dreptului la muncă şi protecţia acestuia, consfinţit prin articolul 43 din Constituţie, ne-am propus să analizăm şi am evidenţiat cele mai frecvente încălcări admise de angajator, printre care se înscriu utilizarea forţei de muncă fără întocmirea contractului individual de muncă, neefectuarea înscrisurilor necesare în carnetul de muncă, concedierea angajatului cu încălcarea legislaţiei muncii, neexecutarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti.

În concluzie, aş vrea să remarc doar că instituţia avocaţilor parlamentari este şi trebuie să rămînă autoritatea care să înlesnească echilibrul dintre autorităţile publice şi societatea civilă.

Ar fi greşit să credem că un atare mecanism de protejare a drepturilor omului este capabil să soluţioneze toate problemele de domeniu de care este preocupată comunitatea internaţională, fiecare stat sau individ în parte.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamnă Apolschi,

Vă mulţumim.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă Apolschi, eu consider că Fracţiunea noastră, însişi deputaţii în Parlament cred că sînt receptivi la propunerile avocaţilor parlamentari în domeniul perfecţionării legislaţiei. În acest context, vreau să întreb: cîte adresări de modificare a legislaţiei, de ajustare a ei în contextul necesar pentru apărarea dreptului omului aţi făcut şi noi, spre exemplu, nu am reacţionat la aceste adresări, avînd în vedere că aţi menţionat că legea în domeniul drepturilor omului nu este perfectă.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Îmi cer scuze, nu am menţionat că legea nu este... dar ca orice lege necesită îmbunătăţire. De aceea, pe parcursul anului 2007, noi am făcut 10 propuneri de modificare, completare, mă rog, a cadrului legislativ. Dar am fîcut-o în adresa Parlamentului, în special de fiecare dată în comisii. De aceea, nu am pus în evidenţă că o comisie sau alta, o fracţiune sau alta nu ar fi fost receptivi la propunerile noastre.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, dacă legea este imperfectă, noi sîntem în aşteptarea acestor propuneri şi vă asigurăm că o să fie luate toate măsurile ca să modificăm legislaţia în măsura necesară.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Preşedinte,

Din cîte îmi aduc eu aminte, anul trecut, noi, cînd am audiat raportul privind respectarea drepturilor omului, am constatat că ar fi logică şi oportună prezenţa miniştrilor în această sală, pentru că, audiind şi evaluînd acest raport, Guvernul trebuie să îşi schimbe unele acţiuni destul de radical.

La fel vreau să îi mulţumesc doamnei Apolschi pentru informaţia destul de amplă în acest raport prin care vă spun că am primit răspuns la cîteva interpelări pe care le-am avu şi au fost foarte superficial primite la capitolul copii, tineret, sănătate şi respectarea privind articolul 47 din Constituţie.

Doamnă Apolschi,

Am o singură întrebare. Şi către dumneavoastră, şi către Comisie s-au adresat cu multiple cereri pensionarii, multe persoane care trăiesc sub un nivel minim de existenţă sau sînt copleşiţi de sărăcie, căci li se încalcă articolul 47. Care ar fi, în viziunea dumneavoastră, acţiunile sau modificarea radicală a legislaţiei în Republica Moldova care ar garanta acestor cetăţeni respectarea prevederilor articolului 47 la un trai decent?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Desigur, ele ţin mai mut de ordinul material, de ordinul economic, pentru că numai în asemenea caz am putea să ne conformăm şi să le garantăm, de fapt, acele stipulări ale articolului 47 din Constituţie. Acesta ar fi răspunsul. Noi am avut o serie, o categorie de pensionari din ramurile de forţă şi altele, dar, de fapt, problema abordată este nemulţumirea cuantumului calculat la, şi care este ulterior ridicat de dînşii ca pensie.

 

Doamna Valentina Buliga:

În contextul aceleiaşi întrebări, cum priviţi dumneavoastră lipsa în Republica Moldova a unei norme legale privind minimul de existentă?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Desigur, ar fi bine venit să fie o astfel de normă că de aici poate s-ar putea calcula pe viitor cît de cît corespunzător, să zic aşa, acest cuantum prezentat persoanei.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamnă Apolschi,

Eu primesc foarte multe scrisori de la deţinuţi. Le răspund personal, mai încerc să le mai rezolv unele probleme. Pe mine mă interesează dacă aţi constatat în privinţa situaţiei deţinuţilor asemenea aspecte cum este inaccesul la legislaţie, fiindcă sînt adeseori rugată ca să le trimit o lege, noi modificări ce s-a mai întîmplat, care îi vizează pe ei în mod direct. Aceasta e prima întrebare.

Şi dacă aţi întreprins ceva, cunoaşteţi ceva ce se poate face. Pentru că am vorbit şi la Ministerul Justiţiei ca să le asigure accesul la legislaţie, la Monitorul Oficial, ce au ei acolo, pentru ca să poată să îşi valorifice drepturile de a ataca în recurs sau de a solicita Procuraturii ca să revină asupra unor, asupra posibilităţii de a face recurs.

Şi a doua chestiune este, în general, privind condiţiile, v-aţi referit la condiţiile deţinuţilor. Spuneţi, vă rog, în ce măsură, în privinţa aceasta există anumite progrese după ce aţi intervenit, dacă aţi intervenit şi dacă aţi întreprins ceva în legătură cu posibilităţile pe care le-ar oferi instituţiile internaţionale care monitorizează situaţia deţinuţilor la noi?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Vă mulţumesc.

În ceea ce priveşte petiţiile în care se abordează problema inaccesul sau imposibilităţile de a le oferi cadru legal, desigur, avem şi noi petiţii de felul respectiv şi în unele situaţii expediem şi noi în măsura posibilităţii actele care sînt solicitate, deşi se întreprind măsuri de către Departamentul instituţiei penitenciare de a dota bibliotecile din cadrul institutelor penitenciare.

În ceea ce priveşte condiţiile, m-am referit şi în raport că, de fapt, aceasta ţine de situaţia economică, dar unele progrese chiar în perioada în care mi-am desfăşurat mandatul sînt vizibile, chiar şi dacă luăm condiţiile care au fost create în penitenciarul din Taraclia, cele care sînt create în penitenciarul pentru femei Rusca, ele corespund astăzi rigorilor europene.

Desigur, ne-am fi dorit ca toate instituţiile penitenciare să aibă atare condiţii, dar aceasta ţinînd cont de faptul că şi mulţi ani de rînd sistemul penitenciar, de fapt, nu a fost supus unor construcţii, unor reparaţii, de aceea cred că sînt primii paşi care vor evolua în perspectivă.

Dar în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie ce ar viza, ce ar fi fost vizate de către organismele internaţionale, avem comitetul, deci Sipitiul care, de fapt, ne monitorizează la acest subiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Mulţumesc.

Doamnă Apolschi,

Eu şi anul precedent v-am pus unele întrebări şi vreau să le concretizez şi anul curent. La capitolul Personalul medical, dumneavoastră aţi accentuat în raport şi data trecută, şi data aceasta nişte manifestări, eficienţe de caracter la lucrătorii medicali în legătură cu ce nu aşa şi onorează datoria. Nu aţi putea să vă referiţi, de data aceasta, la deficienţele de caracter ale lucrătorilor medicali, ce aţi avut în vedere, dumneavoastră, ceva psihic, ceva, eu ştiu, nu sînt buni la inimă, nu îşi efectuează... chiar dacă are un caracter ceva mai prost, dar face bine o intervenţie chirurgicală.

Ce aţi avut în vedere? Fiindcă repetaţi din an în an. Iată, aceasta chiar puţin parcă mă doare şi vreau să concretizaţi.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Vă mulţumesc.

În raportul respectiv ne-am propus să indicăm relaţia pacient şi instituţia medicală şi chiar prin intermediul colaboratorilor. Am fost sesizaţi de un grup de persoane din mai multe raioane că nu li se oferă persoanelor bolnave de diabetul zaharat serviciile medicale necesare la domiciliu, pentru că nu sîntem expres stipulaţi în programul unic, deşi Programul unic prevede oferirea de servicii la domiciliu, însă lucrătorii medicali invocă motivul refuzului de a merge la domiciliul unor atare pacienţi, pentru că nu sînt stipulate exact persoanele cărora li s-a stabilit această diagnoză.

De fapt, nu am avut în vedere deficienţa la care v-aţi referit dumneavoastră. M-am referit la atitudine, pentru că lucrurile sînt semnalate.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, da. Conform pachetului unic vreau să vă zic că pacienţii care suferă de diabetul zaharat intră în Programul naţional de stat şi au medicamente etc. fără plată, dar nu este stipulat că medicul trebuie să meargă la pacienţii respectivi. El nu are posibilitate să meargă, noi avem foarte mulţi. Dacă pacientul este ţintuit la pat, asta este altă treabă.

Acum a două problemă. Aici eu, desigur, mă refeream la aceea, dacă dumneavoastră aveţi la număr 5, 6, cîţi de aceştia s-au întîlnit... Acum următoarea, dumneavoastră v-aţi referit la acei absolvenţi ai şcolilor pînă la vîrsta de 18 ani, căci ştiţi foarte bine că, mulţumim tuturor colegilor, copiii de la 16 pînă la 18 ani au acum poliţă de asigurare, datorită faptului că a fost adoptată această lege în Parlament şi au rămas după 18 ani...

Acum dumneavoastră vorbiţi că pe parcursul a două luni ei nu deţin nici un tip de asigurări medicale.

Aţi reieşit din situaţia că fiecare persoană, are sau nu are poliţă de asigurare, ea este pe cap de locuitor, are o sumă anumită de bani. Şi poate aveţi careva date că ei, adresîndu-se la medic, cu urgenţă, li s-a refuzat? Doar trei zile, el are sau nu are poliţă, el primeşte, în caz de urgenţă medicală. Ce aţi avut în vedere cînd aţi vorbit că, uite, două luni părinţii se jeluie că nu li se dă... Aveţi poate un număr care...

 

Doamna Raisa Apolschi:

Noi am fost sesizaţi de un anumit număr de părinţi care s-au ciocnit cu problema respectivă. Deci atunci cînd s-au adresat la instituţia medicală şi s-a cerut poliţa de asigurare. Dar nu o aveau, pentru că pierduse calitatea de elev, dar încă nu aveau calitatea, statutul de student. Deci perioada aceasta...

 

Doamna Eva Gudumac:

Şi taman

 

Doamna Raisa Apolschi:

Au avut adresări la instituţiile medicale şi li s-a refuzat. Din acest considerent am abordat problema.

 

Doamna Eva Gudumac:

Şi, doamnă Apolschi, ultima întrebare. Dumneavoastră aţi vorbit că, atunci cînd se face o investigaţie a psihicului pacientului, aceşti recruţi nimeresc printre pacienţii care suferă de nişte boli psihice. Prin urmare, eu, desigur, singură cunosc că ei sînt spitalizaţi separat în secţii, corespunzător acelor simptoamelor caracteristice.

Dumneavoastră aţi menţionat un număr anumit de persoane, care nu au fost spitalizaţi conform semnelor clinice, de aceea că aceasta este ceva foarte aşa, aş zice, situaţie excepţională, căci dacă pui într-o secţie de oameni care sînt cu totul... un om normal poate să aibă deficienţe psihice. Aţi avut aşa ceva, căci aceasta e prea declarativ. Aţi zis trei sute şi ceva de recruţi au nimerit pe unde? Au nimerit undeva unde sînt persoane cu nevroză sau cu psihoză nedezvoltată, dar nu puteau să nimerească în secţia 17, unde stau sub cheie, sub lăcat. Ce aţi avut în vedere?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Chiar în cadrul implementării mecanismului naţional împotriva torturii, este prezent avocatul parlamentar care a vizitat acest spital şi această situaţie există din informaţia pe care a prezentat-o dumnealui în rezultatul examinării la faţa locului. Dar motivaţia este că, de fapt, administraţia spitalului invocă motivul că nu au locuri specializate la momentul actual unde ar putea fi plasaţi. Aceste date pe care le-am elucidat în raport au fost depistate în urma ieşirii la faţa locului şi a verificării situaţiei. Avocatul parlamentar, responsabil de implementarea acestui mecanism, ar putea să vă spună mai mult în cazul în care sînt nişte...

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu v-am adresat aceste întrebări nu din cauză că am primit ceva emotiv împotriva mea, dar pentru faptul că, pentru a face asemenea declaraţii, este necesar de a avea un număr concret de persoane şi un număr concret... Dacă aţi depistat, care a fost soluţia? Dumneavoastră aţi făcut nişte mesaje la Ministerul Sănătăţii?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Exact.

 

Doamna Eva Gudumac:

Dar, prin urmare, care a fost răspunsul? Adică, este nu numai o statistică şi o analiză pe care aţi făcut-o, dar este şi ceva ca noi să putem înţelege că aţi avut 30 de persoane şi aţi salvat situaţia în 15 cazuri.

Eu vă mulţumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă Apolschi,

Eu am ascultat cu multă atenţie raportul dumneavoastră şi mie mi s-a părut destul de pertinent, pe alocuri foarte sugestiv. Aţi redat nişte aspecte pe alocuri chiar dezolante ale multor imperfecţiuni, ale multor derapaje, care caracterizează sistemul nostru imperfect cu privire la respectarea drepturilor omului. Şi vreau să vă întreb, în acest context. Aţi spus, de altfel, şi despre multiplele dumneavoastră demersuri, iniţiative pe care le-aţi avut pentru ca să redresaţi lucrurile.

Vreau să vă întreb, în acest context, cît de mult v-a reuşit dumneavoastră, în urma intervenţiilor dumneavoastră, nenumăratelor intervenţii, unde aţi avut succes, unde v-aţi confruntat cu impedimente, cu obstacole şi care sînt aceste obstacole, cum pot fi ele depăşite? Dacă, eventual, aţi apelat la concursul deputaţilor noştri, fracţiunilor parlamentare, comisiilor noastre parlamentare, pentru ca să depăşiţi aceste obstacole. Dacă nu, de ce nu aţi făcut acest lucru? Pentru că poate că aceasta v-ar fi asigurat un succes mai mare în pledoaria dumneavoastră pentru ca drepturile omului să fie respectate întru totul în Republica Moldova.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Desigur, în acest sens, avem lucruri şi reuşite, şi mai puţin reuşite, dar în raportul meu foarte succint am enumerat acele autorităţi care, de fapt, examinează mai superficial recomandările noastre, dar în unele situaţii ne-a reuşit să rezolvăm sau, să zic, să pornim din punctul mort unele probleme, care au fost abordate şi anterior. Desigur, au fost, mai cu seamă, Comisia noastră de profil, Comisia pentru drepturile omului a fost sesizată în mai multe situaţii. Şi rapoartele tematice care au fost, la care m-am referit mai sus, deci ele au fost prezentate comisiei respective şi chiar şi unei... Şi, de fapt, avem aşa o conlucrare cu deputaţii pentru că avem un număr foarte mare de petiţii, care sînt trimise de deputaţi Centrului pentru Drepturile Omului. Desigur, astăzi nu putem spune că avem reuşită sută la sută, ceea ce ne-am dori, dar careva progres totuşi există, pentru că atitudinea autorităţilor s-a schimbat înspre bine.

 

Domnul Ion Varta:

Consideraţi că mai este loc pentru colaborarea dintre dumneavoastră, avocaţii parlamentari şi noi, deputaţii, pentru ca împreună să reuşim să lichidăm aceste impedimente pe care le-aţi scos în evidenţă?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Sigur că da. Şi, de fapt, prezentarea acestor rapoarte este, eventual, un pod, dacă aş putea să zic aşa.

 

Domnul Ion Varta:

O invitaţie la colaborare.

 

Doamna Raisa Apolschi:

O invitaţie la colaborare, pentru că multe probleme ţin anume de mandatul dumneavoastră.

 

Domnul Ion Varta:

Noi vă sîntem la dispoziţie şi sperăm să conlucrăm şi mai eficient. Şi am vrea ca, de comun acord şi cu eforturi comune, să lichidăm aceste impedimente în multiple domenii.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Ion Varta:

În special în sistemul penitenciar, dar şi în alte care sînt, le-aţi semnalat şi dumneavoastră, le-aţi scos în evidenţă aceste grave derapaje şi probleme grave cu care ne confruntăm.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Doamnă Apolschi, două întrebări. Prima. Pensia minimă în Republica Moldova este de trei ori mai mică decît minimul de existenţă. Pensia medie alcătuieşte, constituie 20% din salariul mediu în Republica Moldova. 60% din locuitorii oraşelor trăiesc sub nivelul minimului de existenţă. 75% din locuitorii satelor trăiesc sub nivelul minimului de existenţă. Aţi fost sesizată dumneavoastră, ca avocat parlamentar, sau v-aţi autosesizat ca să cereţi Guvernului să revină la normalitate, ca cei care sînt şi se numesc cetăţeni ai Republicii Moldova să aibă o viaţă normală, adică de oameni civilizaţi?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Pe marginea examinării petiţiilor, am făcut unele sesizări atît la Casa Naţională, cît şi Guvernului, dar, de fapt, aceasta ţine de competenţa Guvernului propriu-zis şi nu cred că autosesizarea sau reacţia cumva a avocatului parlamentar ar fi schimbat sau schimbă, sau determină, deci este o recomandare, pînă la urmă. De aceea, în acest sens, nu am făcut o sesizare, dar, în particular, privind unele petiţii am atenţionat organele respective.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu cred că dumneavoastră, după competenţele pe care le aveţi conform legii, ar trebui să faceţi aceste sesizări Guvernului, fiindcă dumneavoastră urmăriţi situaţia din Republica Moldova. Ceea ce am spus noi nu sînt cifre inventate, sînt cifre statistice.

A doua întrebare în privinţa copiilor. Tot dumneavoastră cunoaşteţi că în Republica Moldova în jur de 60% din copii cresc fără mamă, adică avînd mame vii. Aceşti copii rămîn acasă cîteodată pe seama buneilor, în alte cazuri pe seama vecinilor, şi în general, nu au nici o tutelă. În acest caz, aş vrea să vă întreb pe dumneavoastră, stimată doamnă Apolschi: aţi sesizat Guvernul ca Guvernul să întreprindă măsuri ca mamele să rămînă acasă, să nu plece peste hotare, să aibă aici de muncă în Republica Moldova şi să aibă grijă de copii ca să avem o generaţie viitoare foarte bine crescută şi bine educată? Aţi făcut acest lucru sau nu?

Dragan,

Tu ai să faci în 2009.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuăm, vă rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, mai multe ca tine am făcut.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Evoluţiile din ultima perioadă vorbesc, de fapt, că Guvernul a întreprins măsuri în vederea oferirii locurilor de muncă pentru a curma, să zic, exodul mamelor peste hotare, dar nu ştiu cum am putea, de fapt, să interzicem plecarea părinţilor peste hotare în cazul în care iau o atare decizie, dar...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă Apolschi,

Dumneavoastră cred că nu aţi înţeles întrebarea. Eu v-am adresat această întrebare: aţi sesizat dumneavoastră Guvernul ca să întreprindă măsuri, să creeze locuri de muncă pentru aceste mame care pleacă peste hotare astăzi şi îşi lasă copiii acasă? Şi încă o cifră pe care dumneavoastră o cunoaşteţi, statistică. În aceşti ani, numărul celor ocupaţi în economia naţională s-a micşorat cu 300 de mii de oameni. Cu 300 de mii de oameni s-a micşorat acest număr a acelor care...

 

Domnul Marian Lupu:

Întrebarea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am întrebat: aţi sesizat sau nu aţi sesizat Guvernul?

 

Doamna Raisa Apolschi:

În formula pe care aţi prezentat-o dumneavoastră, nu am sesizat, dar privind unele petiţii sau unele adresări, pe care le-am considerat oportune, tangenţial am atins şi problema respectivă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Larisa Zimin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Conform Legii cu privire la avocaţii parlamentari, Centrul are bine determinată sfera de activitate, care este direcţionată în trei direcţii. Prima petiţionarea, examinarea petiţiilor; perfecţionarea legislaţiei ce vizează drepturile omului şi a treia educaţia juridică a populaţiei. În acest context, aş solicita, aş dori ca dumneata să îmi răspunzi la întrebarea privind activitatea filialelor Centrului. Din cauză că în datele statistice, din raportul prezentat de dumneavoastră, sînt înglobate şi cifrele, datele statistice ce vizează activitatea filialelor dumneavoastră sau numai oficiul central din Chişinău?

 

Doamna Raisa Apolschi:

În raport am spus că am inclus numărul de audienţe respectiv, incluzînd şi activitatea filialelor. Desigur, avînd astăzi trei filiale în teritoriu, ne-am dori să fim foarte sinceri, ne-am dori un lucru mai eficient din partea acestora, dar poate neeficienţa pe alocuri a activităţii acestor reprezentanţi, aşa cum se numesc în varianta după modificările operate, au la bază nişte motive de ordin obiectiv, pe care, de fapt, le-am expus de nenumărate ori.

Şi o situaţie mai proastă, dacă aş putea să zic aşa, este filiala din Comrat, despre care, pe parcursul ultimelor ani, ducem tratative cu administraţia UTA Găgăuzia, conducerea, pentru a ne oferi un local, pentru că astăzi arendăm într-o farmacie particulară şi condiţiile sînt dezastruoase. Dar pînă la momentul actual nu ne-a reuşit, deşi am abordat foarte des, chiar am avut întîlniri speciale în acest sens.

 

Doamna Larisa Zimin:

Vă mulţumesc, doamna Apolschi.

Şi a doua întrebare care reiese ca atare din prima întrebare. Spuneţi, vă rog, care este rolul reprezentanţilor în teritoriu ce vizează educaţia juridică a populaţiei din sectorul rural? Este, mi se pare, foarte important ca anume populaţia din sectorul rural să ştie de existenţa dumneavoastră.

Mulţumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi:

De fapt, adresările scrise, cît şi verbale la adresa reprezentanţilor denotă că populaţia cunoaşte acest lucru şi, de fapt, sîntem telefonaţi prin intermediul liniei fierbinţi chiar din teritorii. Dar, desigur, au aceleaşi atribuţii, de fapt, în sensul educaţiei juridice a populaţiei, aceleaşi seminare, aceleaşi materiale care se referă la domeniul drepturilor omului, desiminarea materialelor, participarea la emisiunile televizate şi radio din teritoriu.

 

Doamna Larisa Zimin:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimată doamnă Apolschi,

Cu toată stima pentru dumneavoastră şi pentru instituţia pe care o conduceţi, dar vreau să adresez două întrebări. Mîine este o zi neagră în istoria poporului nostru, cînd fostele victime ale represiunilor comuniste, dar trataţi şi astăzi ca duşmani ai poporului, se vor aduna la acea piatră de la gară, care nicidecum nu a mai devenit monument. Vreau să mă refer la Legea cu privire la întoarcerea averilor sau compensarea averilor confiscate.

Şi anume acel moment că aceşti foşti represaţi nicidecum nu pot să obţină acest lucru pe motiv că li se cere acel certificat de moştenitor pe care morţii rămaşi în Siberia nu pot să îl dea, şi nu pot restabili acel certificat de confiscare a averii, care a dispărut nu din vina lor. Ştiu că aţi avut multe intervenţii. Totuşi la ce nivel s-a ajuns astăzi şi cum acest grup de cetăţeni, care din zi în zi rămîne tot mai puţin numeros, va putea, în sfîrşit, să beneficieze de această lege din 1992. Sîntem în 2008, vor putea să obţină acea compensare pentru averile confiscate într-o noapte?

 

Doamna Raisa Apolschi:

În acest sens, am avut, într-adevăr, mai multe intervenţii, dar toată problema constă în aceea că bugetele locale nu dispun de sumele cu care ar putea despăgubi persoanele respective. Şi am avut intervenţia în cazul în care regulamentul elaborat de către Ministerul Justiţiei a impus prezentarea deci unei liste exhaustive a actelor, dar a mai permis şi comisiilor să solicite, la discreţia, la propria discreţie, nişte acte, ceea ce îngreuna şi, de fapt, punea în situaţia de a-şi pierde termenul de prescripţie pentru a depune aceste cereri.

Şi aceasta ar fi fost, de fapt, activitatea noastră, dar problema constă în aceea că bugetele locale la momentul actual, din datele de care dispunem, căci am colectat informaţia de la autorităţile publice locale, în care am verificat dacă au fost create comisiile iniţial aşa cum prevedea legea pînă la instituirea acestui mecanism, şi banii alocaţi pentru despăgubirile respectiveToată problema constă în lipsa de bani în acest...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Doamnă Apolschi,

Nu în zadar am accentuat că chiar fiind bani şi sînt bani în bugetele locale, neputinţa de a obţine acest certificat de moştenitor îl lipseşte de dreptul de a primi aceasta. Şi în toate raioanele comisiile se confruntă cu aceasta pînă, iată, pe parcursul anului 2008, nici o cerere nu a fost examinată, pe motiv că lipseşte acest certificat de moştenitor, pe care nu îl pot obţine.

 

Doamna Raisa Apolschi:

De fapt, această situaţie ar putea fi soluţionată prin înaintarea unei acţiuni în instanţa de judecată în vederea restabilirii, să zic, a acelui act, care i-ar atesta statutul de moştenitor în cazul în care nu îl poate prezenta din arhive.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi a doua întrebare. V-aş pune-o în felul următor. Dacă mă duc în Italia şi văd că este scris Caritas, intru acolo şi mi se acordă ajutorul necesar, fără a şti cine a contribuit la posibilitatea ca eu să primesc acest ajutor. Dacă văd semnul Crucea Roşie, intru şi din nou mi se acordă un ajutor fără a şti eu de unde şi cum vine aceasta. La noi în ţară dacă intri în Primărie, dacă intri într-un birou al unui demnitar de rang raional, în Guvernul Republicii Moldova, la preşedinţi, vicepreşedinţi de judecătorii, procurori ş.a.m.d., şirul poate continua, găsesc portretul lui Voronin. Exact acelaşi lucru l-am găsit şi la dumneavoastră, în instituţia pe care o conduceţi. Am vrut să văd acolo o oază de drepturi ale omului, să nu fiu influenţată că, uite, drepturile depind de acea persoană.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Doamnă Apolschi,

Pur şi simplu, dumneavoastră sînteţi foarte modestă cînd vine vorba de persoanele supuse represiunilor. Eu, în locul dumneavoastră, aş spune Parlamentului: aţi adoptat o lege respectivă, de atunci ştiaţi că o faceţi numai pentru ochii lumii şi pentru Europa, dar nu pentru persoanele supuse represiunilor.

Şi acum întrebarea mea. Instituţia pe care o reprezentanţi aici, ca de altfel şi Curtea de Conturi, în opinia mea sînt nişte instituţii care ar trebui să deranjeze puterea. În mod normal, apărînd drepturile omului, eşti împotriva celor care le încalcă, dar le încalcă puterea. Nu numai la noi, dar peste tot. Statul adică. Şi de aceea întrebarea mea. Aţi simţit cumva presiuni în exercitarea... sau dumneavoastră, sau colegii dumneavoastră din partea puterii şi în ce cazuri: cînd aţi apărat drepturile fie a unui cetăţean, fie a unui grup de cetăţeni?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu am avut asemenea situaţii şi, de fapt, nu ştiu în ce manieră ar putea să fim presaţi, avînd un statut respectiv.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

. , , . , , , 1995 , , , 2001 225 .

350 , 90 . , , ? . , , , , , . .

 

Doamna Raisa Apolschi:

Mulţumesc.

Cred că, în acest sens, instituirea avocatului copilului ar putea să soluţioneze, în mare parte, problemele care stau vizavi de copii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Doamnă Apolschi,

Dumneavoastră aţi menţionat în raport precum că, la momentul actual, de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului nu sînt executate 32 sau 23 de hotărîri judecătoreşti, nu mă îndoiesc că majoritatea sînt de repunere în funcţie a unor persoane. Aşa este?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Da.

 

Domnul Ion Pleşca:

Aţi sesizat cumva organele Procuraturii privind pornirea unui proces penal în baza articolului 320 din Codul penal, de neexecutare a hotărîrilor judecătoreşti? Dacă aveţi informaţii.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Din informaţia Departamentului de executare a hotărîrilor la prezentarea executorului judecătoresc chiar persoanele au fost amendate. Chiar, pare-mi-se...

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, dar este răspundere penală pentru neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Deci s-a recurs la amendă.

 

Domnul Ion Pleşca:

Bine, mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.5.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Noi nu punem amenzi.

 

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Doamnă Apolschi,

Din raportul Centrului dumneavoastră, mă refer la capitolul Detenţii, despre care s-a mai vorbit, de fapt. Şi acest compartiment începe cu următorul lucru: conform legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, deţinuţilor li se garantează condiţii decente de detenţie, precum şi respectarea drepturilor fundamentale la viaţă, la integritate fizică şi psihică, dreptul la siguranţă, asistenţă medicală, acces liber le justiţie.

Recent, deci ieri, dacă nu greşesc, am primit o adresare din partea unui deţinut de la penitenciarul nr.13 de aici, din Chişinău, şi sînt sigură că au primit şi mulţi alţi colegi de ai noştri din Parlament, în acelaşi rînd s-a adresat şi domnului Preşedinte al Republicii Moldova, domnului Preşedinte al Parlamentului, Procurorului General, Ministerului Justiţiei, Prim-ministrului.

Este vorba despre acest deţinut care are o perioadă mai îndelungată de detenţie şi în adresarea dumnealui invocă încălcarea tuturor acelor drepturi care sînt stipulate aici, în raportul dumneavoastră.

Mă interesează dacă Centrul dumneavoastră a fost sesizat despre această adresare a cetăţeanului, a deţinutului Tudor Ciorap şi dacă aţi luat o atitudine pentru că are mai multe acte aici prin care şi Procuratura Generală, şi Procuratura Militară îi încalcă exact drepturile care sînt stipulate aici, în raportul dumneavoastră.

Unul dintre cele mai grave lucruri, cred eu, care s-a întîmplat privind acest deţinut, deci el fiind încă în perioada de detenţie, i s-a nimicit prin ardere dosarul din 2000, 2004, el fiind şi acum în detenţie.

Deci unde sînt atunci drepturile acestui deţinut? Măcar că, mă rog, este deţinut, a încălcat o lege, dar nu trebuie să i se încalce şi celelalte drepturi. Şi dacă Centrul cunoaşte acest caz, a fost sesizat sau nu?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Noi cunoaştem foarte bine chiar şi persoana pe care aţi nominalizat-o, pentru că am fost deseori sesizaţi de către dînsul, chiar şi la Curtea Europeană are cîştiguri de cauză.

 

Doamna Zoia Jalbă:

Da, are o adresare.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Mai multe propuneri, da, şi este în vizor. Noi, de fapt, la toate petiţiile acestui deţinut... dar nu întru totul depinde de avocatul parlamentar în ceea ce priveşte dacă ne referim la condiţiile de detenţie, nu ştiu cum ar putea avocatul parlamentar... Şi doar mi-am expus poziţia că asta ţine de nişte lucruri obiective.

Dar cred, sper că această petiţie va fi şi adresată şi Centrului. Pînă la momentul actual nu ştiu, nu dispun de date, dar cred că vom fi sesizaţi. Dar vreu să vă zic că tote petiţiile, indiferent de gravitatea în viziunea condamnatului a problemelor abordate, noi le verificăm chiar cu ieşire la faţa locului. Practicăm acest lucru.

 

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc.

Aceasta am avut în vedere.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Întrebarea mea ţine, în mare parte, şi de discuţiile pe care le-am avut noi în cadrul şedinţei Comisiei. Aş vrea să ne informaţi în ce măsură, o dată cu formarea noului Guvern, s-a schimbat calitativ în bine raportul dintre Guvern şi Centru.

Care sînt relaţiile dintre Centru, cum sînt respectaţi avocaţii noştri parlamentari de către Procuratură, Ministerul de Interne. Noi găsim răspuns şi în raport atunci cînd menţionaţi că primim răspunsuri formale şi cu întîrzieri foarte mari. Dar mă interesează, pornind de la faptul că calitatea şi eficienţa activităţii Centrului şi a fiecărui avocat parlamentar în parte depinde de condiţiile de activitate în linii mari, dar şi de relaţiile cu Guvernul Republicii Moldova, aş vrea să ştiu ce s-a schimbat pozitiv în ultimele luni? Sau tot aşa avocaţii parlamentari sînt ignoraţi, nu au acces la Guvern?

 

Doamna Raisa Apolschi:

De fapt, poate este prea devreme să discutăm despre nişte relaţii deja stabilite, ţinînd cont că Guvernul nou nu demult a fost investit în funcţie. Dar deja unele chestiuni unde pe agenda Guvernului s-au referit la activitatea avocaţilor, de fapt, la instituţia avocaţilor parlamentari şi sperăm că pe viitor vom avea o conlucrare bună.

Bine, am făcut remarcă că unele autorităţi, unele ministere mai au o atitudine formală, dar în ceea ce priveşte în general am obţinut nişte relaţii mult mai bune, să zic, în activitate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă directoare,

Dumneavoastră sînteţi o doamnă foarte corectă şi modestă, lucru care noi l-am apreciat şi în cadrul Comisiei noastre. Dar în prezent în fruntea Guvernului în calitate de viceprim-ministru se află un fost coleg de al nostru şi deputat care ştie problemele Centrului, greutăţile cu care vă confruntaţi, domnul Stepaniuc.

Şi aş vrea să ştiu concret, aţi avut o întîlnire cu domnul Stepaniuc pentru a discuta modalităţile de soluţionare a unor probleme, inclusiv de ordin financiar sau nu?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Personal nu am avut întrevederi cu domnul Stepaniuc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, v-am adresat această întrebare pentru ca toţi deputaţii, inclusiv acei care constituie Fracţiunea majoritară, să-şi pună întrebarea: este normal ca directorul Centrului, pe parcursul a cîtorva ani, să nu aibă întîlnire cu Prim-ministrul sau cu prim-viceprim-ministrul, deşi astfel de întîlniri au fost solicitate în mai multe rînduri.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Cred că nu au fost solicitate, de aceea.

Stimaţi colegi,

Alte solicitări nu văd.

Vă mulţumesc, doamna director. Luaţi loc, vă rog.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Rog Comisia.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Stimaţi colegi deputaţi,

Potrivit prevederilor articolului 34 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, la începutul fiecărui an Centrul pentru Drepturile Omului prezintă Parlamentului un raport despre respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în decursul anului precedent.

Concomitent, Parlamentul audiază şi informaţia Comisiei pentru drepturile omului despre activitatea Centrului pentru Drepturile Omului şi propunerile acestuia în vederea îmbunătăţirii activităţii Centrului.

Centrul pentru Drepturile Omului, după cum s-a mai menţionat, este organizat şi funcţionează prin sediul său central din municipiul Chişinău şi prin filialele din Bălţi, Comrat şi Cahul.

Conform Legii cu privire la avocaţii parlamentari activitatea Centrului pentru Drepturile Omului este bine definită şi se evidenţiază în 3 direcţii strategice.

Examinarea petiţiilor şi repunerea cetăţenilor în drepturile şi libertăţile lor constituţionale.

Perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul apărării drepturilor omului. Ajustarea ei la...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule preşedinte, mai aproape de microfon.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

...actele juridice internaţionale la care Republica Moldova este parte.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai aproape de microfon.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Nu se aude?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul mai în jos ca să se audă în sală, nu se aude în sală.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Şi cea de a treia direcţie informarea şi instruirea juridică a populaţiei.

Comisia pentru drepturile omului a analizat activitatea Centrului pentru Drepturile Omului în anul 2007. În această perioadă, Centrul şi filialele acestuia au acordat 2266 de audienţe sau cu 551 mai mult decît în anul 2006.

S-a constatat o reducere a numărului de petiţii de la 1912 în anul 2006 pînă la 1714 în anul 2007. 594 de petiţii au fost remise spre examinare organelor competente. 619 restituite petiţionarilor, explicîndu-li-se regulile şi mijloacele pe care le pot utiliza întru soluţionarea acestora şi 501 au fost examinate şi soluţionate de către avocaţii parlamentari.

Site-ul Centrului pentru Drepturile Omului a înregistrat 8140 de vizite, iar prin intermediul liniei fierbinţi au fost recepţionate 1256 de apeluri telefonice. În anul 2007, cele mai frecvente motive de adresare ca şi în anii precedenţi la Centru ţin de încălcarea dreptului la accesul liber la justiţie.

A rămas destul de înalt numărul adresărilor cetăţenilor care au invocat încălcarea dreptului la securitate şi demnitatea personală 18,6 la sută; a dreptului la accesul liber la informaţie 13,9 la sută; a dreptului la asistenţă şi protecţie socială 13,8 la sută; a dreptului la proprietatea privată 7,5 la sută; a dreptului la ocrotirea sănătăţii 4,6 la sută; a dreptului la muncă 3%, a dreptului la libera circulaţie, a dreptului la libertăţile personale şi a dreptului la apărare.

Cifrele menţionate, evident, indică că situaţia în domeniul respectării drepturilor omului în Republica Moldova nu s-a schimbat cu mult. Rămîne a fi alarmantă situaţia, bineînţeles, privind executarea dosarelor penale în termene rezonabile.

O altă problemă abordată frecvent de către petiţionari rămîne a fi cea de neexecutare a hotărîrilor judecătoreşti. Dreptul la ocrotirea sănătăţii rămîne a fi unul dintre drepturile constituţionale frecvent încălcate în perioada de timp indicată, de la 64 la 122 a crescut numărul cererilor avînd ca obiect ocrotirea sănătăţii.

În anul de referinţă, avocaţii parlamentari au sesizat de 3 ori Curtea Constituţională în vederea controlului constituţionalităţii unor acte legislative, au înaintat o acţiune în judecată. În 2006 au fost 5 acţiuni de acest fel. Uzînd de dreptul său legal, au înaintat 14 avize de repunere în drepturi faţă de 25 în 2006 şi, în baza articolului 28 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, 5 sesizări sau cu 3 mai puţine decît în 2006.

În baza rezultatelor examinării unor cereri, au înaintat 10 propuneri de modificare a unor acte normative în scopul restabilirii în drepturi a anumitor categorii de cetăţeni, înlăturării situaţilor trecute cu vederea la adoptarea actelor normative sau care contravin dispoziţiilor constituţionale şi instrumentelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

De menţionat că Comisia pentru drepturile omului colaborează permanent cu Centrul pentru Drepturile Omului. Pe parcursul anului 2007 au avut loc un şir întreg de întîlniri cu avocaţii parlamentari în cadrul cărora au fost puse în discuţie problemele cu care se confruntă aceştia şi căile de soluţionare a lor. Acest lucru s-a soldat, bineînţeles, cu modificarea Legii cu privire la avocaţii parlamentari, acolo unde s-au luat măsuri pentru eficientizarea şi consolidarea Centrului pentru Drepturile Omului.

De asemenea, avocaţii parlamentari au participat activ în această perioadă în cadrul audierilor publice pa care le-a organizat Comisia pentru drepturile omului pe marginea capitolelor din Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului.

De asemenea, avocaţii parlamentari au fost prezenţi în cadrul Comisiei noastre cu un şir întreg de rapoarte pe marginea mai multor chestiuni care au fost deja menţionate de la acest microfon. Este foarte important să menţionăm faptul că în 2007 noi am creat mecanismul naţional de prevenire a torturii în urma ratificării protocolului împotriva torturii şi rolul avocaţilor parlamentari în acest sens a fost unul hotărîtor.

Totodată, analiza activităţii Centrului pentru Drepturile Omului demonstrează faptul că avocaţii parlamentari nu au manifestat suficientă iniţiativă în cazurile în care existau informaţii veridice prin declararea încălcării în masă sau gravă a drepturilor omului şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor în cazurile de importanţă socială deosebită sau în cazurile în care era necesar de a apăra interesele unor persoane care nu pot folosi de sine stătător mijloacele juridice de apărare.

Comisia constată că nu au fost găsite toate posibilităţile de soluţionare a mai multor plîngeri prin concilierea părţilor şi căutarea unor soluţii reciproc acceptabile.

De asemenea, Comisia consideră că avocaţii parlamentari au folosit insuficient dreptul lor de a se adresa în instanţă de judecată cu cerere în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi constituţionale au fost încălcate, precum şi intervenirea pe lîngă organele corespunzătoare cu demersuri pentru intentarea proceselor disciplinare sau penale în privinţa persoanelor cu funcţii de răspundere care au comis încălcări ce au generat lezarea considerabilă a drepturilor şi libertăţilor omului.

Pe întreaga perioadă a anului 2007, avocaţii parlamentari nu au prezentat în şedinţele Parlamentului, accentuăm, în şedinţa plenară a Parlamentului, nici un raport, în afară de raportul anual, bineînţeles, care este prevăzut de Legea cu privire la avocaţii parlamentari despre cazurile în care s-au constatat încălcări în masă ale drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului.

A fost înaintată, în conformitate cu Legea cu privire la avocaţii parlamentari, o propunere de constituire a unei comisii parlamentare care să cerceteze cazurile care au condus la asemenea încălcări.

Pornind de la cele menţionate, Comisia pentru drepturile omului face un şir întreg de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii Centrului pentru Drepturile Omului, propuneri care sînt prezente în proiectul de hotărîre pe care îl aveţi şi dumneavoastră, propuneri care ţin de activitatea şi responsabilitatea Centrului pentru Drepturile Omului şi, respectiv, de responsabilitatea Guvernului Republicii Moldova care, prin acest proiect de hotărîre, este chemat să întreprindă acţiuni energice pentru îmbunătăţirea cadrului normativ şi legislativ în conformitate cu recomandările expuse în raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2007, raport care a fost audiat astăzi.

De asemenea, se cere Guvernului să ia toate măsurile legale în vederea înlăturării cazurilor de încălcare drepturilor omului indicate în raportul menţionat.

Acesta este raportul Comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Referitor şi la...

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Da, vreau să...

 

Domnul Marian Lupu:

...raportul pe marginea..

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Încă ceva. Pe marginea proiectului de hotărîre înaintat au sosit şi un şir întreg de propuneri de îmbunătăţire a acestuia. Eu mă voi referi la cîteva propuneri venite din partea doamnei deputat Postoico, care au fost, din cîte am înţeles, coordonate şi cu Procuratura Generală.

Acestea constau în practicarea, cu concursul avocatului parlamentar, a controalelor legalităţii deţinerii persoanelor în izolatoarele de detenţie provizorie şi în instituţii penitenciare. Considerăm că aceste propuneri sînt judicioase şi binevenite.

De asemenea, este nevoie ca hotărîrea să prevadă participarea avocatului parlamentar la şedinţele Colegiului Procuraturii Republicii Moldova în cadrul cărora se examinează respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor aflate sub urmărire penală prin prisma jurisprudenţei CEDO întru prevenirea cazurilor de tortură, suferinţe fizice sau lezarea demnităţii omului.

Şi o altă propunere, bineînţeles, ţine de convocarea unor întruniri interdepartamentale ale reprezentanţilor Procuraturii şi ai organelor de forţă, este vorba de Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Ministerul Apărări, cu participarea avocatului parlamentar pentru abordarea problemelor în domeniul şi elaborarea unui mecanism eficient de colaborare.

Comisia a decis, în şedinţa de ieri, ca toate aceste propuneri să fie incluse în proiectul de hotărîre pe care vi l-am prezentat...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei...

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

...şi proiectul menţionat să fie adoptat cu aceste propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări nu am înregistrat.

Stimaţi colegi,

Luările de cuvînt.

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Veaceslav Untilă.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

În fiecare an noi audiem în Parlament rapoartele Centrului pentru Drepturile Omului, în fiecare an noi constatăm situaţia dificilă în acest domeniu, în fiecare an noi adoptăm hotărîri pe marginea acestui raport, dar situaţia nu se schimbă în bine. Mai mult chiar, se înrăutăţeşte.

Iar aceasta se întîmplă, deoarece în Republica Moldova respectarea drepturilor omului se reduce la un buchet de declaraţii frumoase ce trebuie utilizate în discuţie cu factorii de decizie din exterior. Atitudinea formală a celor care exercită actul guvernării faţă de drepturile fundamentale ale omului, mimarea reformelor, promovarea în practică a unor politici contrare declaraţiilor, acestea sînt principiile, principalele explicaţii ale faptului că Moldova a ajuns restanţieră la capitolul Respectării drepturilor omului.

Cel mai elocvent exemplu este situaţia din justiţie. Mă refer la realizarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la liberul acces la justiţie. Nu în zadar am ales aceste două drepturi, căci un sfert din plîngerile cetăţenilor ţin anume de încălcarea lor.

Acum trei ani, coaliţia roş-oranj a lansat cu surle şi trîmbiţe despre reformele radicale din justiţie, despre sporirea independenţei şi eficienţei justiţiei, începînd de la Consiliul Superior al Magistraturii şi terminînd cu instanţele de judecată primară. De ce atunci oamenii continue să perceapă sistemul judecătoresc ca un focar al corupţiei, ca o piedică în realizarea drepturilor lor, unde examinarea cazurilor se tergiversează, iar cînd se ia o decizie, ea nu se mai execută.

Aşa cum procedează Ministerul Apărării, care refuză să execute deciziile definitive ale instanţelor de judecată privind asigurarea cu spaţiu locativ al angajaţilor săi, sau Ministerul Educaţiei şi Tineretului, care refuză să execute deciziile definitive privind restabilirea în serviciu a persoanelor disponibilizate ilegal. Şi mai prost stau lucrurile cînd e vorba despre respectarea drepturilor omului: de a nu fi supus unui tratament inuman şi degradant, dreptul la integritate fizică şi psihică, dreptul la siguranţa persoanei, dreptul la libertatea individuală. Toate aceste drepturi se încalcă masiv şi la pachet în sistemul penitenciar din Moldova.

Un alt domeniu în care se vede clar lipsa de voinţă a autorităţilor de a avansa pe calea respectării drepturilor omului este libertatea întrunirilor. Pentru a arunca praf în ochii occidentalilor s-a adoptat o nouă Lege a întrunirilor, care este mai bună decît cea veche, dar această lege nu se implementează. Chiar în ziua intrării ei în vigoare, un grup de protestatari paşnici au fost reţinuţi în faţa Parlamentului, tîrîţi pe asfalt, încărcaţi cu forţa în automobile şi duşi la comisariatul de poliţie.

Apropo, deseori, oamenii sînt reţinuţi de poliţie doar pentru a da explicaţii, dar se pomenesc închişi în aceleaşi cuşti de fier cu infractorii. De asemenea, pentru a da explicaţii sînt chemaţi membrii partidelor incomode şi totul se face special pentru a-i intimida. Şi toate acestea au loc în ţara în care noi trăim, în ţara unde poliţia este folosită pe post de instrument represiv, pe post de bîtă politică pentru persecutarea oponenţilor. Autorităţile nu pot face faţă nici măcar respectării unui drept elementar, cel la libera circulaţie.

În context, voi aminti de numeroasele cazuri cînd reprezentanţii partidelor de opoziţie sînt împiedicaţi să ajungă la unele acţiuni de protest. Situaţia este dezastruoasă şi la capitolul drepturilor social-economice. Astfel, în 270 de localităţi nu avem grădiniţe, în 250 de sate nu există şcoli, în 60 de sate sînt doar şcoli primare, iar în 500 de localităţi doar gimnazii, domnilor comunişti. În aceste condiţii nici nu face să ne mai uimească creşterea numărului de copii neşcolarizaţi. La începutul anului de studii 2007, fiţi atenţi, 2008 aceasta era dublu faţă de începutul anului precedent.

Nu putem trece cu vederea nici domeniul ocrotirii sănătăţii. Deşi acum cîţiva ani comuniştii au introdus asigurările medicale obligatorii şi an de an sporesc defalcările agenţilor economici şi a oamenilor simpli în fondurile respective, calitatea serviciilor medicale nu creşte, iar corupţia în sistem rămîne la un nivel constant. Rezultatele unui studiu arată că aproape jumătate din pacienţi dau mită. Iar la întrebarea deputaţilor Alianţei Moldova Noastră cu privire la modul de folosire a acelui aproape 1 miliard şi jumătate de lei pe care statul îl corectează anual sub formă de prime de asigurare medicale obligatorii, nu am primit un răspuns clar de cîte ori se discută bugetul respectiv, aşa şi nu reuşim să obţinem informaţii detaliate la acest capitol.

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunoaştem că în privinţa respectării drepturilor omului în Republica Moldova s-au înregistrat regrese în majoritatea domeniilor. Situaţia continuă să se înrăutăţească şi, spre regret, avem toate motivele să presupunem că cel puţin încă un an va persista această stare de lucruri.

În final, aş vrea să vă amintesc un proverb: Peştele de la cap se împute. În cazul nostru, capul bolnav este guvernarea comunistă. Tocmai de aceea Alianţa Moldova Noastră consideră că drepturile omului în Republica Moldova vor fi cu adevărat respectate numai după ce comuniştii vor pleca de la guvernare.

Mulţumesc. Este o chestie inevitabilă.

 

Domnul Marian Lupu:

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Cubreacov.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Constatăm, din capul locului, că raportul privind respectarea drepturilor omului în anul 2007 prezintă, în mod realist, dar incomplet o situaţie care, în pofida progreselor evidente rămîne în continuare îngrijorătoare. Constatăm astăzi, în consens cu partenerii noştri europeni, că multiplele evoluţii pozitive în domeniul drepturilor omului vizează mai cu seamă cadrul legislativ din ce în ce mai euroconform, pe cînd practicile rămîn cu mult în urmă.

Raportul Centrului pentru Drepturile Omului sesizează această discrepanţă, cînd practicile nu ţin pasul cu legislaţia. Şi explicaţia este la suprafaţă. Aplicarea legilor ţine de factorul uman, mai bine zis, de cutume şi mentalităţi care se schimbă mai greu. Primul capitol al raportului priveşte justiţia şi accesul cetăţeanului la acest drept fundamental, garantat de Constituţie şi de Convenţia europeană a drepturilor omului. Domeniul justiţiei este unul dintre cele mai relevante pentru corecta înţelegere a gradului de respectare practică a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, aşa cum sînt acestea garantate de cadrul legislativ intern şi norma internaţională.

În anul 2005, aşa cum cunoaşteţi, am operat modificări substanţiale ale legislaţiei în domeniu, Consiliul Superior al Magistraturii devenind cu adevărat un organ de autoadministrare a puterii judecătoreşti. Acesta este format din 12 membri, dintre care 7 sînt aleşi cu 2/3 de voturi ale Adunării Generale a judecătorilor, 3 sînt membri din oficiu, iar 2 sînt profesori titulari, propuşi unul de putere şi altul de opoziţie.

Avem, astfel, în Consiliul Superior al Magistraturii cu putere de decizie irevocabilă în chestiunea numirii şi promovării judecătorilor chemaţi să înfăptuiască justiţia. După operarea acestor modificări, în condiţiile separării puterilor, singura obligaţie a Parlamentului şi Guvernului este să acorde puterii judecătoreşti resurse financiare suficiente pentru exercitarea calitativă a funcţiilor sale. Cu toate acestea, raportul constată un nivel ridicat al corupţiei în sistemul judecătoresc, tergiversarea examinării cauzelor, o calitate proastă a hotărîrilor judecătoreşti şi, în definitiv, neexecutarea acestora.

De altfel, neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti constituie unul dintre motivele cele mai frecvente ale condamnării Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ministerul Justiţiei ne-a comunicat chiar zilele acestea că numai Primăria municipiului Chişinău refuză executarea a 439 de hotărîri judecătoreşti definitive în dosare cîştigate de cetăţenii noştri.

La aceste defecte şi disfuncţii ale justiţiei ar trebui să mai adăugăm lipsa unei transparenţe suficiente a actului de justiţie în sine şi activităţii CSM, lipsa de responsabilitate personală a judecătorului pentru actul de justiţie, precum şi promovarea sau distingerea unor judecători descalificaţi profesional de către CEDO prin hotărîrile de condamnare ale Republicii Moldova. Menţionăm că o bună funcţionare a justiţiei este posibilă doar în condiţiile unei finanţări adecvate şi în directă independenţă de gradul de democratizare a societăţii.

Capitolul consacrat condiţiilor de detenţie şi de recluziune, de asemenea, scoate în evidenţă un şir de cazuri şi situaţii grave de încălcare a drepturilor omului, care fac, între altele, obiectul criticii ţării noastre de către forurile internaţionale. Tortura, tratamentele inumane, maltratarea cetăţenilor noştri pentru obţinerea de mărturii false rămîn, din păcate, practici curente.

Un alt exemplu, de discrepanţă dintre legislaţie şi practici există în domeniul libertăţii religioase şi de conştiinţă. Regretăm mult că raportul Centrului pentru Drepturile Omului trece cu vederea acest fapt. La 17 august anul trecut a intrat în vigoare o nouă lege despre culte, părţile lor componente, cerută de Consiliul Europei ca măsură generală pentru executarea hotărîrii CEDO în speţă a Mitropoliei Basarabiei şi alţii versus Moldova din anul 2001. Constatăm că, din august 2007 pînă în prezent, Ministerul Justiţiei nu a înregistrat nici o comunitate religioasă locală din cele 24 care au cerut admiterea în legalitate.

Practic, procesul de înregistrare a comunităţilor religioase locale este sabotat cu rea-credinţă sub pretextul unor inadvertenţe de natură formală sau birocratică. Din păcate, această situaţie împiedică avansarea noastră în dialogul cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi apropierea momentului cînd procedura de monitorizare a ţării noastre de către Consiliul Europei va trebui suspendată, lucru pe care, bineînţeles, ni-l dorim cu toţii.

Cît priveşte o altă libertate fundamentală, cea a întrunirilor. Este necesar să menţionăm că, prin adoptarea unei noi legi despre întruniri, Republica Moldova s-a conformat cadrului european, astfel încît organizatorii întrunirilor şi ai manifestaţiilor publice au doar obligaţia înştiinţării autorităţilor publice locale din timp, nu şi pe cea a obţinerii de permisiuni speciale prealabile.

Ţara noastră a înregistrat un progres semnificativ şi prin adoptarea unei noi legi euroconforme a partidelor politice, care prevede instituirea din anul 2009 a mecanismului de finanţare a partidelor politice de la bugetul de stat în funcţie de performanţa lor electorală şi gradul lor de reprezentativitate. Ceea ce înseamnă o consolidare a dreptului de asociere politică a cetăţenilor noştri.

Libertatea de expresie şi situaţia mass-media constituie pentru noi un obiect de îngrijorare.

Stimaţi colegi,

Aşa cum vă amintiţi, rezoluţia APCE din 2 octombrie 2007 invită Republica Moldova în mod repetat să consolideze garanţiile necesare şi să asigure respectarea dreptului la libertatea de expresie în conformitate cu articolul 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi să asigure diversitatea şi pluralismul în domeniul presei.

La acest capitol, Republica Moldova are încă multe de făcut, mai ales în situaţia în care există în continuare zeci de instituţii de presă înfiinţate, deţinute şi controlate de organele puterii de stat. Se cuvine să amintim, în acest context, şi faptul că mai puţini... mai mulţi ziarişti şi publicaţii din Republica Moldova au avut în anul de referinţă cîştig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce atestă în sine o deficienţă gravă a aplicării legislaţiei privind libertatea de expresie.

Aş aminti, între altele, că doar publicaţia Flux a cîştigat cinci procese consecutiv la CEDO şi are alte cîteva procese pe rolul instanţei de la Strasbourg. O presă liberă cu adevărat se poate manifesta numai într-o societate autentic democratică. Din păcate, în Republica Moldova dreptul cetăţeanului la informare corectă şi imparţială este grav afectată de fenomenul corupţiei, întîlnit în cazul unor instituţii media. Acest fenomen, spre regretul nostru, nu face obiectul raportului examinat astăzi.

Dreptul de proprietate, ca unul din drepturile fundamentale protejate de Constituţia noastră şi de Protocolul nr.1 la Convenţia europeană a drepturilor omului, este, de asemenea, adesea încălcat, fapt confirmat şi în unele hotărîri CEDO privind investiţiile străine în Republica Moldova şi privind procesul de privatizare. O problemă gravă care nu şi-a găsit încă soluţia adecvată este cea a restituirii proprietăţii persoanelor deportate şi a victimelor represiunilor politice.

Mecanismul actual de restituire sau de acordare a compensaţiilor echivalente este nu doar imperfect, cum subliniază raportul, ci injust, în opinia noastră, urmînd ca Parlamentul şi Guvernul să remedieze cadrul normativ şi practicile în acest domeniu. O altă problemă evitată de autorii raportului priveşte restituirea proprietăţilor bisericeşti confiscate sau luate abuziv de regimul sovietic. Să nu uităm că şi instituţii, nu numai persoane au fost victime ale represiunilor politice.

În raport şi-au găsit reflectarea în linii mari subiectele invocate în petiţiile şi în scrisorile primite de la cetăţeni. Există şi alte numeroase cazuri de violare a drepturilor omului, care nu şi-au găsit oglindirea în raportul examinat astăzi. Carenţele în domeniul drepturilor omului sînt sesizate şi de Comisia Europeană în concluziile ultimului ei raport de analiză privind implementarea Planului de acţiuni, Planului individual de acţiuni Republica Moldova Uniunea Europeană, concluzii cu care sîntem de perfect acord.

În anul de referinţă, Centrul pentru Drepturile Omului, datorită eforturilor avocaţilor parlamentari, a devenit o instituţie, trebuie să recunoaştem, mai cunoscută şi mai credibilă, fapt care se confirmă şi prin numărul crescînd al plîngerilor cetăţenilor, care le sînt adresate şi prin numărul crescînd al cazurilor de soluţionare a petiţiilor cu toate criticile binemeritate, care au fost formulate aici de antivorbitorii mei.

În comparaţie cu instituţiile similare din alte ţări, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că Centrul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova nu are deocamdată nici reputaţia şi nici capacităţile necesare pentru a face faţă sarcinilor legale, una dintre cauze fiind atitudinea inadecvată a Executivului faţă de dificultăţile întîmpinate în activitatea lor de funcţionari ai Centrului.

Raportul arată că în multiple cazuri reacţia unor ministere şi a unor autorităţi publice locale şi centrale nu este promptă la sesizările avocaţilor parlamentari, menite să asigure protejarea cetăţenilor în cazuri concrete de violare a drepturilor lor. Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat consideră că situaţia în domeniul drepturilor omului în ultimul an, cu toate progresele înregistrate, rămîne în continuare preocupantă şi necesită eforturi conjugate pentru redresare atît la nivelul Legislativului, cît şi a autorităţilor executive centrale şi locale.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Îl invit la tribuna centrală pe colegul nostru domnul Ţulea.

 

Domnul Oleg Ţulea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Audiind acest raport, dar şi multe alte rapoarte sectoriale, pe care Comisia pentru drepturile omului le-a audiat în anul 2007, se creează impresia că trăim în două lumi paralele. În una ar trebui să observăm eforturile conjugate ale Guvernului, ale organelor justiţiei, ale ONG-lor, ale Centrului pentru Drepturile Omului pentru îmbunătăţirea situaţiei dramatice din domeniu şi o altă lume reală, unde cetăţeanul, practic, nu resimte nici o schimbare în atitudinea statului faţă de drepturile sale.

În unele cazuri de violare a drepturilor omului sînt tot mai frecvente, unde cuvintele drepturile şi libertăţile fundamentale trezesc mai degrabă un zîmbet din partea celor care încalcă aceste drepturi. Bucură, cel puţin, faptul că cetăţenii noştri încet-încet, dar devin tot mai convinşi că, într-adevăr, sînt înzestraţi cu drepturi, fapt confirmat şi prin numărul crescînd de condamnări ale Republicii Moldova la CEDO.

Este o problemă a sistemului şi, din păcate, abordările vizavi de acest domeniu sensibil important şi care este sub o atenţie deosebită a structurilor internaţionale ale Consiliului Europei al Uniunii Europene au rămas neschimbate. Din păcate, autorităţile publice centrale sînt principalii vinovaţi în această situaţie dramatică din domeniu. Guvernul este alarmat mai degrabă de consecinţele problemei, cum sînt numărul mare de condamnări la CEDO, decît de faptele de violare a drepturilor fundamentale şi cei vinovaţi, care au adus la aceste condamnări.

Din păcate, Ministerul de Interne este mai mult preocupat de creşterea numărului de dosare transmis în judecată de colaboratorii organelor de anchetă, decît de modul în care sînt obţinute mărturii. Şi aici vreau să atrag atenţia că cazurile de tratament degradant şi tortură continuă, în pofida faptului că Republica Moldova a aderat la mecanismele internaţionale de prevenire a torturii şi a instituit acest mecanism la nivel naţional. În pofida acestui fapt, condiţiile în închisori rămîn a fi extrem de dure şi cetăţeni moldoveni deţinuţi sînt maltrataţi.

În materie de libertate a presei, Guvernul continuă să influenţeze mass-media şi să îi intimideze pe ziarişti. Concluzia ar fi că sîntem foarte buni în a anunţa bune intenţii şi a adopta legislaţia bună. Mai puţin Guvernul este capabil să asigure implementarea acestei legislaţii. Un exemplu elocvent este noua Lege cu privire la întrunire, care, nu ştiu de ce, a obţinut un statut mult mai prejos decît indicaţiile verbale ale unor ofiţeri de poliţie.

Stimaţi colegi,

A devenit o practică să audiem raportul de activitate al Centrului pentru Drepturile Omului în fiecare an, o practică care se transformă, din păcate, în formalitate, Avînd în vedere că Guvernul nu întreprinde nimic din ceea ce prevede Hotărîrea Parlamentului pe care vom adopta-o astăzi şi alte hotărîri care au fost adoptate în anii precedenţi. Se transformă în formalitate în condiţiile în care Centrul pentru drepturile omului şi instituţia avocaţilor parlamentari a rămas a fi percepută drept parte a sistemului, atribuindu-şi rolul umil de receptor de petiţii şi plîngeri din partea cetăţenilor, şi transmiterea lor ulterioară altor instituţii pentru soluţionare.

Stimaţi colegi,

Nu este o presă subiectivă şi avocaţii parlamentari exprimă aceeaşi opinie în tot cuprinsul raportului. Este realitatea pe care o vedem şi prin prisma sondajului de opinii, dacă vreţi. Avocaţii parlamentari sînt necunoscuţi publicului ca persoane, dar şi ca instituţie, ceea ce este cel mai grav.

An de an, Parlamentul îndeamnă avocaţii parlamentari să facă uz mai eficient de împuternicirile atribuite lor prin lege. Nu este de ajuns şi doresc să atest că avocaţii parlamentari nu s-au implicat în nici un caz de violare gravă sau în masă a drepturilor omului despre care a vociferat atît presa noastră moldovenească. Trebuie să recunoaştem că şi în acest an am eşuat să asigurăm o îmbunătăţire a situaţiei în domeniu. Guvernul a eşuat să acorde compensarea victimelor represiunilor politice, comisiile stabilite pentru recepţionarea acestor petiţii nu au fost finanţate pentru a plăti compensaţii, iar în multe raioane nici nu au funcţionat.

Presiunea din partea puterii asupra justiţiei şi corupţia a rămas o problemă. Procurorii şi judecătorii continuă să ceară mită pentru reducerea acuzaţiilor şi a sentinţelor, iar observatorii nu o dată declară că instanţele de judecată sînt influenţate politic. Sistemul judiciar nu a fost capabil să prevină interceptările ilegale efectuate de către Serviciul de securitate şi de poliţie. Iar instanţele de judecată au continuat să accepte probe obţinute pe căi ilegale.

Nu s-a schimbat situaţia nici la capitolul libertatea de exprimare. Instituţiile mass-media, spuneam şi anterior, sînt şi în continuare sub o presiune. Amintesc aici şi cazul Jurnalului de Chişinău şi cel mai recent atac al Procuraturii şi al SIS-lui asupra utilizatorilor forumurilor de discuţie pe Internet. Dacă în 2007, în raportul Departamentului Statelor Unite asupra respectării drepturilor omului în Republica Moldova, la capitolul Libertatea internetului, nu s-au făcut remarcate careva abuzuri, trebuie să ştim că de aici încolo raportul pentru 2008 va conţine aceste încălcări. Şi, în final, Guvernul a eşuat să îi pedepsească pe acei care se fac vinovaţi de aceste încălcări şi de numărul mare de condamnări la CEDO.

Fracţiunea Partidului Democrat speră totuşi că Guvernul se va autosesiza, va ţine cont de prevederile hotărîrii pe care va adopta-o astăzi şi va întreprinde măsuri necesare pentru ca progresele în domeniul respectării drepturilor omului să fie resimţite nu prin cifre sau număr de legi adoptate în Parlament, ci să fie resimţite de cetăţeni în viaţa lor cotidiană.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

În problema pusă astăzi în discuţie, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, Republica Moldova dacă nu bate pasul pe loc, atunci, în cel mai bun caz, face un pas înainte şi doi înapoi. Şi aici, ca şi în celelalte domenii ale tristei noastre realităţi basarabene, vom observa că avem o medalie cu două feţe.

Pe de o parte, o sumedenie de organe de stat care ar trebui să se ocupe cu apărarea drepturilor omului. Parlamentul cu chiar două comisii speciale cea pentru drepturile omului şi cea pentru protecţie socială, sănătate şi familie, instanţe judecătoreşti, Curte Constituţională, Procuratură, poliţie, un Centru pentru Drepturile Omului în frunte cu 3 avocaţi parlamentari, o puzderie de organizaţii nonguvernamentale ş.a.m.d.

Iar pe de altă parte a medaliei un cetăţean necăjit, deznădăjduit, fără viitor, căruia i se încalcă cu brutalitate cele mai elementare drepturi. În casa lui nu are dreptul la un trai decent, avînd un salariu sau o pensie mizeră, cu mult mai mică decît cel ce i-ar asigura un minimum de existenţă. În afara casei, o puzderie de poliţişti, funcţionari, inspectori, revizori care îl gonesc de ici-colo la tot pasul, nărăvind să îi scuture buzunarele de puţinii bănuţi pe care îi are.

Dar să ne oprim doar la cîteva din problemele abordate în raportul pus astăzi în discuţie.

Prima. Justiţie. Despre calitatea justiţiei din Republica Moldova ne vorbesc foarte clar cifrele. Peste 100 de condamnări ale Republicii Moldova la CEDO cu încasare din visteria statului în folosul celor nedreptăţiţi a milioane de lei. După venirea comuniştilor la putere au început probleme serioase în problema respectării drepturilor omului şi condamnările Curţii Europene se referă la naţionalizări abuzive, cazul Dacia SRL, versus Moldova.

Lipsirea arbitrară de libertate la comanda politică a regimului comunist totalitar, cazurile Şerban, Pasat, Paladi, Ţurcan, Muşuc, Cebotari, versus Moldova. Casarea abuzivă a hotărîrilor judecătoreşti irevocabile, Oferta Plus, versus Moldova. Încălcarea dreptului la libertatea de exprimare prin darea cîştigului de cauză elitei politice comuniste, 4 dosare Flux, versus Moldova etc.

Ca urmare a numirii şi promovării judecătorilor pe alte criterii decît cele de profesionalism şi integritate în corpul judecătoresc domneşte o stare de nesiguranţă şi de teamă pentru a nu fi pedepsit pentru anumite opinii, acţiuni sau decizii care ar putea să nu fie pe placul actualei puteri.

În sistemul actual de justiţie, a devenit, practic, imposibil să cîştigi un proces împotriva interesurilor guvernanţilor. La acest capitol, ar mai fi de adăugat că autorităţile de la Chişinău nu îndeplinesc nici pînă acum întocmai angajamentele asumate la momentul aderării la Consiliul Europei privind locul şi rolul procuraturii, rezoluţia nr.1280 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei privind funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova.

Încercările actualei guvernări de a măguli opoziţia cu propunerea de modificare a Constituţiei pentru instituirea la nivel naţional a unui nou recurs intern privind sesizarea directă a Curţii Constituţionale în cazurile ce pot face, eventual, obiectivul unor adresări la CEDO sînt ca şi poveştile cu măşti de la NIT.

În treacăt fie spus, prin numirile de către comunişti, care au fost operate recent la Curtea Constituţională, avem un exemplu clasic cum o instituţie fundamentală în stat poate fi scoasă pe linie moartă.

Doi. Libera circulaţie. Cît nu s-ar crampona actuala guvernare, cît nu s-ar făli cu deschiderea centrului de eliberare a vizelor pentru Europa, toate laudele lor îi fac să plîngă pe moldoveni. Cel puţin din două motive.

Unu. Respingerea iniţiativei Guvernului României de a deschide noi consulate la Cahul şi Bălţi. Şi cel mai important, dar şi cel mai ruşinos act al Guvernului, a se înţelege al Preşedintelui Voronin, respingerea propunerii Guvernului României de a semna Tratatul privind micul trafic de frontieră. Oare aşa se procedează într-un stat de drept unde se respectă dreptul cetăţenilor la libera circulaţie?

Trei. Libertatea presei şi dreptul la informaţie. Aici este totul clar. Toţi ştiu că în Republica Moldova prosperă doar presa de partid, televiziunea publică e în realitate televiziunea partidului de guvernămînt. Exemple, poftim. Închiderea transmiterii în direct a şedinţelor Parlamentului la televiziunea Moldova şi Radio-Moldova. Respingerea cererii unui post privat de radio Vocea Basarabiei de a transmite în direct şedinţele Parlamentului.

Luarea cu hapca de la Consiliul municipal Chişinău a posturilor Euro-TV şi Antena-C şi impunerea lor în serviciul forţelor politice. Transformarea ziarelor guvernamentale Moldova Suverană şi Nezavisimaia Moldova în trubaduri ai Partidului Comuniştilor. Împărţirea frecvenţelor de radio unor persoane docile partidului de guvernămînt. Actualmente, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Centrul, SIS-ul, Curtea de Conturi... ia închideţi gura acolo. (Rumoare în sală.)

Domnule Preşedinte,

Eu vă rog să mă îngrădiţi de atacurile acestea.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuaţi, vă rog, aveţi două minute.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Apropo, de hoţi, eu nu ştiu cine e hoţ în ţara aceasta: acesta de la tribună sau acesta din faţa mea. De la tribună, să ai matale atîţia lei cîţi am eu. Actualmente, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Curtea de Conturi au fost puse asupra mass-mediei locale. Paralel cu o zi în urmă, Preşedintele Voronin organizează o întîlnire cu toţi şefii instituţiilor mass-media şi îi învaţă ce să scrie şi despre ce să scrie. Cum opoziţia se strădue din răsputeri să distrugă malurile de marmeladă ale rîurilor de lapte construite de actualul regim.

Patru. Libertatea întrunirilor opiniei şi exprimării. La acest capitol am învăţat. Regimul comunist nu mai scoate poliţiştii cu cîini fără botniţe atunci cînd opoziţia se întruneşte la mitinguri de protest şi nu mai bate cu bastoane protestatarii întruniţi la manifestaţiile legalizate de Primărie la Casa Radio. Dar, din cînd în cînd, avînd o lege europeană cu privire la întruniri, mai bagă cîte un jurnalist alde Oleg Brega la dubală să se mai răcorească.

Cinci. Proprietatea privată. La acest capitol, majoritatea comunistă are restanţe, în primul rînd, faţă de persoanele deportate de regimul stalinist şi moştenitorii acestora, ale căror averi şi pămînturi au fost naţionalizate şi care nu au mai fost restituite.

Nu s-a întreprins absolut nimic pentru restituirea mijloacelor băneşti depuse de cetăţeni pe timpul URSS la Banca de Economii care aparţinea şi aparţine statului şi pe care actualii guvernanţi o pregătesc de privatizare ca să le dea pensii celor care tot din banii lor au depus acolo.

Nu se face nimic în privinţa celor care au privatizat averea statului pe bonurile aşa-numite patrimoniale şi a jefuit proprii săi cetăţeni.

Şase. Dreptul la muncă. Actuala guvernare, începînd cu anul 2001, a supus şi supune cetăţenii acestui stat unui adevărat genocid. În loc să ia măsurile necesare pentru a extinde numărul de locuri de muncă, Guvernul limitează cu încă 4% faţă de anul trecut numărul tinerilor care vor să studieze la instituţiile de învăţămînt superior prin contract, adică contra plată. Astfel, mii de tineri, după absolvirea liceului, anul curent sînt aruncaţi în stradă fără lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Încă un minut, vă rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Încălcîndu-se încă un drept, nu s-a spus nimenui încă un minut, aici au stat cîte 15 minute, încălcîndu-se astfel încă un drept fundamental dreptul la învăţătură.

Astăzi, fiecare cetăţean al Republicii Moldova, dacă ar putea, s-ar duce după acei un milion de oameni să îşi caute de lucru prin Europa. Ne vom opri aici şi vom constata că discuţia de astăzi purtată cu o majoritate parlamentară cu apucături dictatoriale care îşi permite să închidă gura chiar şi unui deputat aici, în faţa Parlamentului, este una sterilă şi lipsită de sens.

În cîteva minute acest Parlament va adopta o hotărîre pe marginea acestui raport şi cu aceasta basta. Să sperăm că viitorul raport anual va fi citit în faţa unei majorităţi parlamentare care va avea grijă de drepturile şi libertăţile cetăţenilor unde nu s-ar afla aceştia, aici şi sper că vor fi în Europa, în Asia sau în Africa.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrală pe doamna Larisa Zimin.

 

Doamna Larisa Zimin:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, Declaraţiei universale a drepturilor omului şi altor acte juridice internaţionale cu privire la drepturile omului, statul este obligat să respecte şi să stimuleze respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor săi.

În acest context, aş menţiona că la 17 octombrie 1997 a fost adoptată Legea cu privire la avocaţii parlamentari. Astfel, instituţia naţională de apărare a drepturilor omului cunoaşte 10 ani de existenţă. În această perioadă de timp Centrul pentru Drepturile Omului a continuat acumularea experienţei pozitive în activitatea cotidiană. Amplificarea relaţiilor de colaborare şi conlucrare cu organele de resort a contribuit la perfecţionarea legislaţiei în vigoare care se referă la apărarea drepturilor omului.

În continuare, mă voi opri la unele aspecte importante ale chestiunii în cauză. La fel ca şi în anii precedenţi, constatăm că raportul difuzat deputaţilor este un document amplu după volum şi conţinut, care întruneşte 10 capitole şi 5 anexe. Raportul ne-a oferit posibilitatea de a ne familiariza în care domenii ale vieţii, în anul 2007, au fost mai frecvent încălcări ale drepturilor omului invocate în cererile şi adresările cetăţenilor.

Efectuînd o analiză a problemelor abordate de petiţionari, concluzionăm că, consecvent, gradul de respectare a drepturilor omului în Republica Moldova se schimbă spre pozitiv din an în an. Reieşind din numărul comparativ al adresărilor pe suport de hîrtie şi al audienţilor cetăţenilor, este evident faptul că populaţia cunoaşte despre existenţa unui astfel de Centru Centrul pentru Drepturile Omului şi serviciile prestate de avocaţii parlamentari în acordarea diferitelor consultaţii şi examinări de petiţii.

În continuare, aş vrea să mă opresc la evenimentele remarcante care au avut loc în anul 2007. Acest an, deşi a avut multe dificultăţi, cele mai ambiţioase scopuri trasate au fost atinse. Şi anume a fost aprobat Planul naţional de dezvoltare. În vederea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, la Chişinău a fost inaugurat Centrul european unic de eliberare a vizelor şi a fost semnat Acordul dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană privind facilitarea eliberării vizelor.

Realizarea, conform articolului 35 din Constituţia Republicii Moldova, a dreptului la învăţătură este garantat prin învăţămîntul general obligatoriu, învăţămîntul liceal şi profesional, învăţămîntul superior, precum şi alte forme de instruire şi de perfecţionare.

Una din condiţiile de asigurare a calităţii învăţămîntului pe parcursul anului de referinţă a fost modernizarea sistemului educaţional. În ramura învăţămîntului, în anul 2007, de la bugetul de stat au fost îndreptate alocaţii bugetare cu 210 milioane de lei mai mult decît în anul 2006.

A fost consolidată şi dezvoltată reţeaua instituţiilor de învăţămînt liceal. Dacă în anul 2000 în Republica Moldova erau 183 de licee, apoi în anul 2007 cifra era deja de 449 de unităţi. În acelaşi context, în anul 2000 în republică erau asiguraţi cu manuale şcolare doar elevii claselor primare şi, parţial, elevii din învăţămîntul gimnazial. Apoi pe parcursul ultimilor ani, în învăţămîntul primar se donează abecedarul copiilor din clasa întîi, iar cu setul de manuale copiii din clasele întîi a patra sînt asiguraţi gratuit.

La fel se înregistrează o tendinţă permanentă de diminuare a numărului de copii neşcolarizaţi. Astfel, la finele anului şcolar 2007, au rămas neşcolarizaţi 45 de copii, ceea ce, în comparaţie cu anul 2000, cînd neşcolarizaţi erau 3980, adică aproape 4000 de copii, este o cifră impunătoare.

Ce vizează lipsa instituţiilor preşcolare, şcolare, la situaţia anului 1990, ele erau, existau şi funcţionau. Dar, o dată cu venirea la guvernare a aşa-numiţilor democraţi, aceste instituţii au fost privatizate sau au fost înstrăinate, în alt mod, le-a fost schimbată destinaţia. Un exemplu elocvent din situaţia deja a anului 2007, cînd o clădire a unei grădiniţe de copii s-a transformat într-o porcărie. Şi noi am avut posibilitatea, cu o săptămînă în urmă, să vedem fotografiile ce prezintă acum grădiniţa de copii din raionul Hînceşti. Aşa se comportă şi aşa procedează neodemocraţii anilor 2007.

Pe parcursul anului 2007, a continuat realizarea Programului Salt. A continuat realizarea programului care este un program-proiect, o inovaţie pentru toate ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente şi Europa de Est. În cadrul acestui program, au fost procurate numai în anul 2007 circa 4000 de computere, pentru care s-au alocat 25 de milioane de lei.

Astfel, pe parcursul anului 2007 pentru dezvoltarea şi fortificarea şcolilor şi grădiniţelor de copii, din bugetul de stat au fost alocate circa 153 milioane de lei. Pentru susţinerea tinerilor specialişti din mediul rural a fost stabilită o indemnizaţie unică, pentru care, din bugetul de stat, a fost alocată, în 2007, suma de 13,5 milioane de lei.

Constituţia Republicii Moldova obligă statul să asigure un regim special de asistenţă copiilor şi tinerilor întru realizarea drepturilor lor. Este de remarcat faptul că temelia unei generaţii viitoare o constituie familia sănătoasă, în care sînt crescuţi şi educaţi copiii.

Obiectivul prioritar al protecţiei sociale din partea statului vizează susţinerea familiilor cu copii. Şi aici aş menţiona indemnizaţia unică la naşterea copilului, care, în 2007, constituia 1000 de lei, indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului, indemnizaţia lunară acordată familiilor cu mulţi copii şi cu venituri mici. De asemenea, în Republica Moldova funcţionează 92 de centre alternative de asistenţă socială pentru copii 81 dintre care au fost înfiinţate după anul 2001. De serviciile angajaţilor acestor centre beneficiază 3297 de copii.

Făcînd o trecere în revistă a conţinutului capitolului Ocrotirea sănătăţii, constat următoarele: acest drept este garantat cetăţenilor prin prevederile articolului 36 din Constituţie. Începînd cu ianuarie 2004, în Republica Moldova a început implementarea sistemului de asigurări obligatorii în medicină. Scopul acestei reforme este oferirea accesului la asistenţa medicală de calitate pentru toţi cetăţenii ţării, indiferent de posibilităţile financiare.

În acest scop, pentru dezvoltarea şi fortificarea spitalelor, instituţiilor medicale, primare de urgenţă au fost alocate 44 milioane de lei în 2007. Sporirea numărului de petiţii cu tematica dată de la 49 la 79 ne vorbeşte despre faptul că cetăţenii îşi cunosc drepturile şi solicită prestarea serviciilor medicale de calitate.

Făcînd o analiză la acest capitol al raportului prezentat, vedem că în anul de referinţă cei mai avantajaţi, după spusele lucrătorilor medicali, au fost invalizii şi persoanele în etate, o pătură a societăţii, care, pe parcursul multor ani, nu au avut acces la serviciile medicale în genere din cauza veniturilor financiare foarte mici.

 

Domnul Marian Lupu:

Atenţie la timp, vă rog.

 

Doamna Larisa Zimin:

Se întreprind măsuri concrete pentru a extinde pachetul de servicii medicale incluse în programul unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. La problema invocată aici, în discuţii, anterior, referitor la bolnavii cu insuficienţă renală, informez plenul Parlamentului, din surse demne de încredere, în persoana doamnei academician Eva Mihailovna Gudumac, că asemenea cazuri ca atare nu trebuie să existe, din cauză că statul şi-a asumat toată responsabilitatea faţă de aceşti bolnavi care, într-adevăr, sînt bolnavi şi au o soartă foarte crudă.

 

Domnul Marian Lupu:

Atenţie la timp, stimată colegă.

 

Doamna Larisa Zimin:

O procedură de dializă costă 1000 de lei, cheltuielile ce vizează transportarea bolnavilor de la domiciliu tur-retur sînt suportate de stat. Ceea ce vizează asistenţa şi protecţia socială, aş constata numai următoarele. Constituţia Republicii Moldova la articolul 47 stabileşte că statul este obligat să creeze condiţii ca orice persoană să aibă un nivel de trai decent.

Eu sînt de acord cu contravorbitorii. Într-adevăr, aşa şi este. Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de şomaj, de boală, de invaliditate sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de existenţă.

Situaţia actuală a sistemului de pensii reprezintă una din cele mai importante probleme de ordin social, economic din Moldova. Deja a devenit o normalitate indexarea pensiilor şi nimeni nu doreşte să îşi imagineze situaţia nu demult trăită, cînd existau restanţe la plata pensiilor mai bine de 6 luni, umilinţa, lacrimile şi durerea au rămas în trecut.

Nici astăzi nu avem pensii înalte şi îndestulătoare, dar aceste plăţi se achită lunar, fără întîrzieri, prin intermediul lucrătorilor oficiilor poştale sau a Băncii de Economii.

Trebuie să ţinem minte că, actualmente, unui pensionar îi revin aproximativ doi angajaţi, acest coraport fiind caracteristic ţărilor cu o populaţie bătrînă. După achitarea tuturor datoriilor, către finele anului 2002 toate pensiile...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimată colegă,

Atenţie la timp.

 

Doamna Larisa Zimin:

Au fost majorate, practic, de două ori, iar mecanismul de indexare a fost introdus în 2003. Un minut, vă rog. Deşi sistemul de pensionare are şi lacune, sînt necesari paşi consecvenţi pentru stabilirea echităţii sociale între beneficiari.

Alt moment important este crearea reţelei naţionale de asistenţi sociali, care prevede includerea celor mai vulnerabile segmente ale populaţiei la programele de asistenţă socială.

În 2007, au fost angajaţi 554 de unităţi, în 2008 vor fi angajate 396 de persoane, deşi, desigur, numărul lor este limitat din cauză că, pentru ca să fie deservite toate persoanele care suferă, ne mai trebuie 1000 de lucrători sociali. Ce vizează activitatea cotidiană, consider că Centrul pentru Drepturile Omului dispune de rezerve care trebuie să fie utilizate în folosul cetăţenilor.

Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor consideră că în 2007 au fost atestate tendinţe pozitive la capitolul Respectarea drepturilor omului. Şi Fracţiunea este convinsă că discuţiile de astăzi şi adoptarea hotărîrii care va fi votată, va impulsiona procesele pozitive în vederea creşterii garanţiilor cetăţenilor la respectarea drepturilor şi libertăţilor în Republica Moldova.

Şi din partea Fracţiunii o propunere ce vizează articolul 5, Guvernul va informa Comisia pentru drepturile omului, Fracţiunea propune ca Guvernul să informeze către 1 decembrie 2008 Parlamentul Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Trebuia să ia cuvîntul încă un deputat, dar în legătură cu faptul că doamna Larisa a vorbit mai mult, noi refuzăm de această luare de cuvînt.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Preşedinte,

Nu am nimic împotrivă. Iată, sînt 12 minute, am monitorizat eu personal. Deci, un minut, nu vă grăbiţi.

Oameni buni,

Ori fiţi educaţi dumneavoastră, ori daţi împreună să ajungem la o înţelegere. Căci aţi început să urlaţi cînd colegul nostru vorbea al şaselea minut, voi aţi vorbit 12.

Eu încă o dată repet, nu e nimic, nu douătrei minute hotărăsc problemele ţării, să fim oameni. Manifestaţi cît de cîtă educaţie, cît de cîtă cultură.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Serafim Urechean:

Oamenii v-au avansat aici ca să le faceţi dreptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Ţin să vă aduc aminte că, pînă la sfîrşitul mandatului, şedinţa de astăzi nu este ultima. Vor fi pentru toţi foarte multe oportunităţi pentru declaraţii, luări de cuvînt. Şi chiar vă încurajez, să nu ne concentrăm cu luări de cuvînt, cu declaraţii doar în cadrul unor şedinţe, iar pe durata multor altor şedinţe nu există, de fapt, nici o luare de cuvînt. Profitaţi de acest timp în mod omogen.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.1623. Voi supune votului după runda de luări de cuvînt, potrivit raportului Comisiei de profil. Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.1623, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1623 este aprobat.

Sîntem la ora 14.04, Ora întrebărilor, şi pentru început voi invita tradiţional la microfon reprezentanţii Guvernului, pentru a oferi răspunsuri la întrebările adresate de către deputaţi în ziua de joi, săptămîna trecută.

Pentru început îl invit la tribuna centrală pe domnul viceministru al educaţiei şi tineretului Valentin Crudu, pentru a oferi răspuns la întrebarea privind alimentaţia copiilor din internate, a cărei autoare este colega noastră doamna Valentina Cuşnir.

Vă rog, domnule viceministru.

 

Domnul Valentin Crudu viceministru al educaţiei şi tineretului:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova,

Onorat Parlament,

Ministerul Educaţiei şi Tineretului a examinat interpelarea doamnei Valentina Cuşnir, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, privind alimentaţia copiilor din şcolile-internat din republică şi comunică.

Conform ordinului Ministerului Educaţiei şi Tineretului din decembrie 2007, în comun cu Ministerul Finanţelor, pentru copiii de vîrstă preşcolară şi şcolară din casele de copii, gimnazii, şcoli de tip internat şi sanatorial, a fost stabilită norma de alimentaţie în mărime de 20 de lei, anterior fiind de 18 lei zi.

Totodată, informăm că norma financiară pentru alimentarea copiilor se aplică în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Aş vrea să menţionez că, în cadrul de cheltuieli pe termen mediu, următorii 3 ani de zile, se propune majorarea cu 2 lei în fiecare an. Prin aceasta ne apropiem de normele alimentare.

Deci vreau să mai comunic suplimentar că în şcolile rezidenţiale, în instituţiile rezidenţiale din republică, subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului, astăzi se află 8993 de copii. Pentru alimentaţia acestor copii, anual, din bugetul statului se cheltuie circa 70 milioane de lei.

Aş vrea, totodată, să menţionez că conducătorilor instituţiilor nominalizate li se permite să majoreze cheltuielile alimentare la capitolul respectiv din contul mijloacelor speciale: donaţii, sponsorizări şi ajutoare umanitare.

Vreau să comunic că, pe parcursul anului 2007, a fost primit ajutor umanitar în produse alimentare în mărime de aproape 4 milioane de lei.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu vă mulţumesc, domnule ministru, pentru acest răspuns.

Dumneavoastră aşa, foarte liber aţi putut să îmi spuneţi despre aceasta, că necătînd ce condiţii vor fi, la anul va fi cu 2 lei mai mult şi la celălalt an cu alţi
2 lei mai mult.

Oare putem vorbi în acest an 2008, după o secetă atît de gravă care a afectat republica în anul trecut şi ştiţi dumneavoastră care este costul şi ştiţi că aceşti copii nu mai au de unde sau să stea să aştepte donaţii. Ei vor să ascundă acea bucăţică de pîine ca să o ia s-o mănînce seara, noaptea, cînd este.

Oare chiar Guvernul nu se gîndeşte că ei trebuie să crească copii sănătoşi, că trebuie să poată învăţa. Şi chiar nu există o posibilitate atunci cînd aruncăm în stînga şi în dreapta cîte 65 de milioane la televiziune şi nu ştiu unde în acest an pentru aceşti copii. Asupra acestui moment vroiam, de fapt, să vă atrag atenţia şi credeam că Guvernul poate că a scăpat din vedere această întrebare. Sau faptul că la nord, de exemplu, produsele sînt mai ieftine puţin, la centru este un alt preţ. Să fie în dependenţă, într-adevăr, de o normă care să fie cît de cît minimă necesară acestui copil, dar nu reieşind din suma alocată pentru aceasta.

 

Domnul Valentin Crudu:

Stimată doamnă,

Vreau să vă comunic că în cadrul Guvernului şi în cadrul Ministerului Educaţiei şi Tineretului această întrebare a fost pusă pe rol şi se iniţiază ca, începînd cu 1 septembrie 2008, să se purceadă la o majorare a alimentaţiei copiilor, mai ales pentru categoria respectivă.

O să vă anunţăm suplimentar.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc.

Iată, aceasta este altceva, reieşind din situaţie şi atenţie. Eu o să urmăresc dacă, într-adevăr, se va îndeplini ceea ce spuneţi dumneavoastră astăzi.

Mulţumesc.

 

Domnul Valentin Crudu:

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumim mult pentru informaţie.

Da, poftim, domnul Crudu, dacă dumnealui este pregătit pe întrebarea dumneavoastră eu nu am, deci referitor la ce întrebare.

Microfonul nr.4.

Cînd aţi adresat-o?

 

Domnul Igor Klipii:

Oficială, la ultima şedinţă a fost adresată, am rugat dimineaţă ca...

 

Doamna Maria Postoico:

Probabil, nu a fost pregătită, cred că încă nu s-a reuşit să o pregătească.

 

Domnul Igor Klipii:

Deci a doua săptămînă, doamnă.

 

Doamna Maria Postoico:

Păi, bine, spuneţi care este întrebarea.

 

Domnul Igor Klipii:

Eu s-o repet, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Păi da, să vedem dacă este pregătit domnul viceministru, dacă nu, atunci, da...

 

Domnul Igor Klipii:

Am adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Tineretului privind cotele de înmatriculare în instituţiile de învăţămînt, care vor fi, înţeleg, aplicate şi anul curent. Şi am rugat să mi se prezinte o informaţie referitor la logica acestor cote de înmatriculare, plafonarea care s-a făcut. Toată informaţia respectivă.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, domnule viceministru.

 

Domnul Igor Klipii:

Din păcate, nu am nici un răspuns.

 

Domnul Valentin Crudu:

Stimate domnule deputat,

Deci nu ştiu dacă o să pot să vă răspund exact la interpelarea dumneavoastră. Probabil, interpelarea se pregăteşte de către colegii mei responsabili de acest subiect. Vreau numai să menţionez că săptămîna trecută, în cadrul şedinţei Guvernului, abia a fost aprobată norma de burse pentru învăţămîntul superior. Şi sper eu că, dacă această interpelare se află acum pe rol la Ministerul Educaţiei şi Tineretului, numaidecît primiţi răspuns.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule ministru,

Dacă a fost aprobată deja hotărîrea de Guvern care nu este publicată în Monitorul Oficial, dumneavoastră dispuneţi de toată informaţia respectivă. Nu era nevoie de un efort supranatural. Eu pot conta, cel puţin, pe săptămîna viitoare la un răspuns din partea Ministerului?

 

Domnul Valentin Crudu:

Da, eu o să transmit conducerii ministerului numaidecît.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim.

 

Domnul Igor Klipii:

De la această tribună a Parlamentului, vă rog.

 

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrală se invită domnul director general al Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin Iurie Carp referitor la interpelarea privind la situaţia în viticultură şi vinificaţie care a fost înaintată de deputata Valentina Cuşnir.

 

Domnul Iurie Carp directorul general al Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin:

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Onorat Parlament,

Referitor la interpelarea doamnei Valentina Cuşnir, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pot să comunic următoarele. Patrimoniul viticol al ţării, la 1 ianuarie 2008, se estima la 158 mii de hectare, dintre care pirot 141,8 mii hectare. În anul curent, în toate categoriile de gospodării se preconizează obţinerea unei producţii globale de struguri de circa 700 mii de tone. Subvenţiile de stat pentru viile plantate în anul 2007 se estimează la 72 milioane de lei. Referitor la situaţia în vinificaţie, menţionez că stocurile de producţie vinicolă la 1 iunie 2008 constituie circa 24 milioane dekalitri.

În primele patru luni ale anului curent, pe piaţa Federaţiei Ruse a fost comercializat vin îmbuteliat, divin, vin spumant. Şi pe pieţele altor ţări din CSI a fost comercializat vin îmbuteliat circa 1 milion dekalitri şi divin 47 mii decalitri. Încerc succint. În total, pentru perioada respectivă a anului curent exportul de produse vinicole în expresie naturală faţă de anul 2005 constituie vinul îmbuteliat 24%, vin spumant 46%, divin 69%, vin în vrac 77%.

În prezent, în ramură activează acelaşi număr de întreprinderi 173 la număr, întreprinderi care au falimentat nu sînt. Referitor la reluarea exportului producţiei vinicole în Federaţia Rusă au primit acceptul 30 de întreprinderi, dintre care şi Întreprinderea de Stat ca Aroma, Combinatul de Vinuri Cricova şi, suplimentar, este înaintată lista a 22 de întreprinderi.

Pentru privatizare sînt expuse pachetele de acţiuni ale statului la întreprinderile Euro alco, Fabrica de Vinuri din Slobozia, Fabrica de Vinuri din Sîngerei, Combinatul de Vinuri din Taraclia, Întreprinderea Mixtă Ungheni-Vin, va fi supusă privatizării şi Întreprinderea de Stat Fabrica de Spirt din Briceni. Cam atît.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu vă mulţumesc pentru această informaţie, dar întrebarea mea se axa foarte clar: cine? Chiar aşa şi a sunat întrebarea. Cine are grijă de ţăranii noştri crescători de viţă-de-vie? Dumneavoastră nu v-aţi referit deloc la acest capitol. Anume vroiam să ştiu dacă ei sădesc vie, pot, în condiţiile legii, primi subvenţii sau le încurcă acea restricţie de cîte hectare sînt puse şi unite că ţăranii rămîn cu strugurii pe deal şi cu butoaiele pline şi trebuie să le bea cu mahala. Adică, aceasta era esenţa întrebării mele, la care dumneavoastră nu v-aţi referit.

 

Domnul Iurie Carp:

Pot să vă răspund acum, dacă îmi permiteţi. Vasăzică, există astăzi Fondul de repartizare şi anume prin subvenţii de stat. Şi este creată Întreprinderea Moldvinipoteca. Şi, vasăzică, prin metoda ipotecară sînt restituite de la 25 de mii de lei pînă la 35 de mii de lei pentru un hectar. Şi din Fondul de repartizare tot la fel, circa 25 de mii de lei pentru un hectar de viţă-de-vie plantate.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu ştiu condiţiile, dar nu ştiu dacă a primit cineva.

 

Domnul Iurie Carp:

A primit în anul 2007, au fost alocate 72 de milioane de lei.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Bine, vă mulţumesc.

Şi cea mai mare îngrijorare din informaţia pe care mi-aţi prezentat-o este că, în anul 2008, dumneavoastră consideraţi că doar 41% de vin îmbuteliat va fi faţă de anul 2005. Eu cred că aceasta este cea mai gravă problemă. Şi dacă Guvernul întreprinde careva măsuri anume spre mărirea producerii vinurilor îmbuteliate, şi nu a divinului, care poate să stea mai mulţi ani, dar anume a scoate din situaţia financiară proastă ţăranii şi întreprinderile vinicole, în special cele privatizate, care şi-au luat angajamentul să nu stopeze producerea vinului, dar, din păcate, nu se mai ocupă cu producerea vinurilor. Noi, în Moldova, dacă vom merge cu aşa ritmuri, vom veni la aceea că o să uităm ce înseamnă vin produs de întreprinderi.

 

Domnul Iurie Carp:

Vasăzică, sînt trei metode de a comercializa vinurile produse: anume îmbuteliat, în vrac şi pentru distilare. Vasăzică, întrebarea vinului îmbuteliat ţine de agenţii economici, ţine de piaţa unde este destinată, fie ea Rusia, fie alte ţări. Cu vinul în vrac s-a hotărît întrebarea acum, pentru vinurile albe, deocamdată şi pentru vinurile din soiurile Izabela şi din La întrunirea cu reprezentanţii conducerii Rospotrebnadzor s-a luat o decizie de a elabora mecanismul de livrare a vinului în vrac. Şi partea moldovenească tot lucrează asupra acestui document. Va fi posibilitate de a livra vinul şi în vrac.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu vă mulţumesc pentru acest răspuns. În măsura posibilităţilor pe care le cunoaşteţi, aţi putut, cred că mai discutăm.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Carp:

Bine.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim, domnule director general. Luaţi loc. De fapt, sînteţi liber, da.

La microfonul central se invită domnul viceministru al afacerilor interne Andrei Pogurschi, referitor la interpelarea domnului deputat Valeriu Cosarciuc cu privire la situaţia din satul Tomai, raionul Leova.

 

Domnul Andrei Pogurschi viceministru al afacerilor interne:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei Parlamentului,

Onorat Parlament,

Referitor la interpelarea domnului deputat Valeriu Cosarciuc cu privire la măsurile întreprinse de către Guvernul Republicii Moldova privind lichidarea consecinţelor de pe urma ploilor, însoţite de grindină şi vînt puternic, care au căzut în perioada lunii mai, inclusiv în satul Tomai al raionului Leova. Referitor la consecinţe.

Într-adevăr, pe data de 23 mai curent, în satul Tomai raionul Leova, au fost ploi torenţiale însoţite de grindină. În urma lor, au fost afectate esenţial un şir de edificii, inclusiv teren agricol. Comisia locală în frunte cu domnul primar a estimat costurile şi a stabilit inundarea a şapte case de locuit, a 25 de beciuri din gospodăriile locatarilor, a patru fîntîni, inclusiv distrugerea unei sere pentru plantarea legumelor.

Au fost afectate 105 hectare de viţă-de-vie, 71 de grădini particulare ale cetăţenilor şi 245 de hectare cu semănături, inclusiv: porumb 60 de hectare, floarea-soarelui 110 de hectare, grîu 40 de hectare, orz 35 de hectare; garduri de masă plastică 1000 m, alte porţiuni de drumuri, inclusiv în jurul a 15 mii de metri sau 15 km. În baza raportului preşedintelui, Serviciul Situaţii Excepţionale al raionului Leova a intervenit cu forţele proprii, acordînd asistenţă; chiar în ziua de 23 şi, practic, au luptat neîntrerupt în jurul a 14 ore, pompînd apa din gospodăriile locatarilor, inclusiv din beciuri, au fost curăţate fîntîni etc.

Totodată, în prezent, Comisia naţională pentru lichidarea consecinţelor în comun cu Ministerul Transportului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Afacerilor Interne, ca parte componentă a Comisiei respective, prin intermediul Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, estimează costurile, rapoartele solicitate de la primarul din localitatea Tomai.

Şi, în conformitate cu baza normativă privind lichidarea consecinţelor, s-au făcut legăturile cu preşedintele raionului Leova şi se estimează costurile, apoi vor fi înaintate propunerile respective pentru discuţii la Comisia naţională... Ulterior, reieşind din pagube, din costurile şi necesităţile cetăţenilor, vor fi înaintate propuneri de acordare a asistenţei respective.

Totodată, vreau să informez că, în perioada respectivă, pe teritoriul Republicii Moldova au fost inundate mai multe localităţi, adică, practic, zona de nord: Floreşti, Sîngerei, Drochia... Deja se estimează şi au fost acordate la o parte... În timpul apropiat va fi acordată asistenţă şi sprijin şi cetăţenilor din localitatea Tomai.

Totodată, din sursele sau fondul social al raionului respectiv fiecărui gospodar sau fiecărei persoane, care au avut de suferit, li s-au repartizat deja cîte 500600 de lei, în dependenţă de toate... pentru reparaţia locuinţelor.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc, domnule viceministru.

Eu am primit şi răspunsul dumneavoastră în scris. Şi ceea ce dumneavoastră aţi menţionat astăzi de la tribuna centrală diferă de ceea ce aţi scris în răspuns, fiindcă aici dumneavoastră aţi menţionat că nu au fost adresări din partea conducerii raionului Leova, nu au fost adresări din partea cetăţenilor care au avut de suferit şi de aceea dumneavoastră nu aţi întreprins măsuri ca să le compensaţi măcar ceva din ceea ce ei au pierdut în urma acestor calamităţi naturale. Din aceste considerente, totuşi eu îmi reiterez această interpelare şi aş vrea ca Guvernul să îmi răspundă concret: ce a întreprins şi ce a făcut pentru locuitorii satului Tomai, raionul Leova.

În afară de aceasta, atunci cînd am înaintat această interpelare, eu am făcut referinţă că am o petiţie semnată de 267 de locuitori din satul Tomai şi am dat citire şi ea a fost inclusă în textul interpelării. Şi nu puteaţi dumneavoastră să răspundeţi aici, în acest răspuns, că nu a fost nici o adresare.

De aceea, eu, astăzi, încă o dată, doamna Preşedinte al şedinţei, reiterez această interpelare. Anexez la această interpelare petiţia cetăţenilor din satul Tomai, care au cerut ajutor din partea Guvernului, şi sper că data viitoare Guvernul va veni cu un răspuns concret la această petiţie a cetăţenilor din satul Tomai, raionul Leova.

Mulţumesc.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Mulţumim.

Ce ţine de răspunsul dumneavoastră, dacă îmi permiteţi, doamna Preşedinte, într-adevăr, el a fost, adică, ţinînd cont că a fost de urgenţă... Totodată, s-a implicat neapărat efectivul Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, care în prezent... Dacă este posibil, într-adevăr petiţia cu nr.267.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Efectivul dumneavoastră s-a implicat şi atunci cînd am fost în acest sat mi-au spus cetăţenii corespunzători. Eu acum am făcut această interpelare Guvernului Republicii Moldova şi am dorit ca să fie expuse nişte propuneri concrete de ajutor acestor cetăţeni, nu pur şi simplu. Da, atunci dumneavoastră aţi intervenit, oamenii au fost mulţumiţi că aţi intervenit, dar acum este necesar ca să îi ajutăm pe aceşti oameni.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, cred că este binevenit ca să transmiteţi lista, ca să cunoască persoanele concrete şi să primească ajutorul concret, desigur. Cu atît mai mult că Guvernul va examina pe marginea acestui caz.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Eu cred că această petiţie o voi anexa la interpelarea care va fi trimisă...

 

Doamna Maria Postoico:

Exact.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...încă o dată la Guvern. Fiindcă eu îmi reiterez această interpelare.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Desigur că da.

Vă mulţumim, domnule viceministru.

Alte întrebări nu au fost referitor la... E tot, da. Tot.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Mulţumim.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare întrebări şi interpelări.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

La 14 februarie 2008 am făcut... Întrebarea de astăzi o adresez domnului preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii Nicolae Clima. După cum spuneam, la 14 februarie 2008 am făcut o interpelare sau am pus o întrebare sus-numitului Nicolae Clima, prin care spuneam că prin Legea nr.185 din 26 iulie 2007, publicată la 31 august 2007, pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a fost creată de către Parlament, Inspecţia judecătorească care are competenţa de a verifica activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la aplicarea, la efectuarea justiţiei.

Prin aceeaşi lege, Parlamentul a propus Consiliului Superior al Magistraturii ca, în termen de 3 luni de la data publicării legii, să asigure alegerea inspectorilor judecători, termen care a expirat la 31 noiembrie 2007.

A trecut deja jumătate de an, dar nici pomină de Inspecţie judecătorească şi aceasta în situaţia în care aproape în fiecare zi Guvernul Republicii Moldova este sancţionat de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului cu mii şi milioane de euro, inclusiv pe motivele unei justiţii ineficiente, nedrepte, unei justiţii controlate de puterea comunistă. În culoarele instanţelor judecătoreşti se vorbeşte tot mai insistent că lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, la talaghirul, la procesul de alegeri ale inspectorilor judecători tocmai la comanda acelor cîrmaci din umbră care nu doresc această Inspecţie.

La 10 aprilie 2007, pardon, la 19 februarie 2008 am primit un răspuns de la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, la interpelarea respectivă, prin care, într-o propoziţie, citesc: desfăşurarea concursului s-a amînat pentru studierea suplimentară a materialelor, acesta, adică concursul, fiind preconizat pentru una din şedinţele din luna martie 2008.

La data de 12 iunie 2008, adică astăzi, concursul nu a fost desfăşurat şi Inspecţia nu este înfiinţată, constituită, Inspecţie, repet, care trebuie să asigure buna funcţionare a sistemului judecătoresc.

Vă rog, domnule preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, de data aceasta, poate de la tribuna Parlamentului, să veniţi să ne expuneţi de ce dumneavoastră, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, nu asiguraţi înfiinţarea acestei Inspecţii în situaţia dată.

Şi a doua interpelare o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. În timpul întîlnirii sale recente cu Dmitri Medvedev, Preşedintele Federaţiei Ruse, mediatizată pe larg atît în Rusia, cît şi în ţara noastră, Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a promis, printre altele, omologului său rus să întoarcă Ermitajului de la Sankt-Petersburg două tablouri de preţ, furate anterior din acest muzeu şi care au fost capturate de către organele de drept din Moldova.

Ulterior, administraţia muzeului respectiv a infirmat faptul că din acest muzeu ar fi dispărut careva opere de artă. Reieşind din cele expuse, rog respectuos, domnule Procuror General să informaţi în termenele stabilite de lege plenului Parlamentului asupra următoarelor:

Unu. Despre ce opere de artă a vorbit domnul Preşedinte Voronin la întîlnirea sa cu Preşedintele Rusiei.

Doi. Dacă există sau nu un dosar penal concret în care figurează ca corpuri delicte opere de artă dispărute din fondurile Ermitajului.

Trei. Dacă există atare obiecte, a intrat sau nu în vigoare o sentinţă judecătorească pe dosarul dat.

Şi patru. În baza căror acte normative şeful statului este în drept să dispună şi să hotărască asupra corpurilor delicte anexate la un dosar penal, fie ele şi opere de artă.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Interpelarea o adresez Guvernului Republicii Moldova, doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi şi în atenţia Ministerului Sănătăţii, doamnei ministru Larisa Catrinici.

Nu pot să nu revin şi să nu insist asupra unui subiect care constituie o problemă extrem de importantă pentru sistemul de sănătate din Republica Moldova. Deja de jumătate de an unele instituţii medico-sanitare publice sînt impuse să finanţeze procesul de tratament pentru persoanele neasigurate, afectate de boli social-condiţionate cum sînt: afecţiunile oncologice maligne, infecţia HIV/SIDA, boli psihice endogene, tuberculoză etc., din contul finanţelor programate pentru bolnavii asiguraţi, din motivul că pînă la momentul actual nu a fost stabilit mecanismul de finanţare a persoanelor neasigurate din aceste categorii de pacienţi.

Am mai abordat această problemă anterior, însă răspunsurile la interpelările mele, primite de la ministerul de resort au fost formale. Continuăm să ne prefacem că nu se întîmplă nimic ieşit din comun în aceste instituţii. Nu vedem că degrabă conducătorii nu vor mai avea cu ce plăti salariul personalului angajat.

Nu ne punem întrebarea: din care resurse financiare se asigură alimentarea pentru aceste categorii de pacienţi, îndeosebi acum, cînd preţurile la produsele alimentare s-au ridicat foarte mult. Sau care este volumul de servicii medicale care poate fi realizat din cel prevăzut în programul unic de asigurarea obligatorie de asistenţă medicală în această situaţie de colaps financiar.

În acest context, solicit răspuns la toate aceste întrebări, care sper să fie cu referinţă la solunţionări concrete şi nu cu afirmaţii şablonate, precum au fost şi cele primite la interpelările făcute anterior la acest subiect.

Răspunsul îl solicit în şedinţă plenară pentru joia viitoare.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. , , , , , . . , .

, , . . 15 . . , , . , 100 . , , , , . .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Aflîndu-mă la o întîlnire cu alegătorii din satul Vozniseni, raionul Leova, au apărut un şir de întrebări referitor la legitimitatea activităţii SRL Iulius, Vinăria Ţiganca şi a Complexului zootehnic pentru creşterea porcinelor din aceeaşi localitate, care sînt tutelate de acelaşi patron. Rog Inspectoratul Fiscal de Stat să îmi prezinte un raport amplu referitor la achitările impozitelor şi onorarea obligaţiunilor faţă de cotaşi.

Rog Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru să îmi prezinte un raport referitor la legitimitatea utilizării pămînturilor luate în folosinţă de la proprietari. Rog ca Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale să efectueze o expertiză ecologică privind activitatea Complexului zootehnic pentru creşterea porcinelor menţionat.

Răspuns la întrebările mele solicit să le primesc în scris de la instituţiile publice vizate.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Şerpul:

Interpelarea mea o adresez doamnei Şavga, ministru al educaţiei şi tineretului şi rezultă din raportul privind respectarea drepturilor omului audiat astăzi în plenul Parlamentului. Conform raportului 250 de localităţi rurale nu dispun de instituţii de învăţămînt. În 60 de localităţi există doar şcoli primare. Astfel zilnic zeci, chiar sute de copii sînt nevoiţi să parcurgă distanţa de 5-6 km pe jos.

Avînd în vedere această situaţie, solicit Ministerului Educaţiei şi Tineretului o informaţie la zi, care ar cuprinde lista localităţilor care nu dispun de instituţii de învăţămînt, precum şi cele care dispun doar de şcoală primară, numărul de elevi în cadrul fiecărei localităţi, distanţa pînă la cea mai apropiată şcoală, în cîte din localităţile situate la o distanţă de peste 3 km este asigurată transportarea elevilor aşa precum prevede legislaţia în vigoare şi care este perspectiva asigurării cu transport şcolar, dacă Ministerul Educaţiei şi Tineretului are în vizor această problemă?

Mulţumesc.

Răspunsul îl solicit în versiune scrisă.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Adresez interpelarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Situaţia atestată pe piaţa produselor alimentare devine tot mai alarmantă. Dublarea preţurilor la produsele alimentare de prima necesitate afectează dramatic peste
2/3 din populaţie. Pensionarii vor sărăci cumplit, alături de ei pedagogii şi alte categorii de bugetari, care constituie 40 la sută din toţi angajaţii la muncă. Salariile cresc lent, iar leul se devalorizează. Aşa se întîmplă în statele afectate de război sau în ţările în care sistemul economic este ţinut sub controlul clanurilor afiliate puterii.

Datele statistice denotă că efectivul de bovine şi la finele anului 2007 era de două ori mai mic comparativ cu anul 2000, şi de peste 4 ori mai mic ca la începutul anilor 1990. O reducere şi mai drastică se atestă la efectivul de porcine, care în anul 2000 a coborît cu 24% mai puţin ca în anul 2006 şi de două ori mai puţin ca în anul 2000.

Potrivit comitetului CSI pentru statistică, în nici o ţară din CSI nu s-a atestat o asemenea reducere a efectivului de bovine şi porcine. Reducerea efectivului de animale are în prezent ca efect scumpirea cărnii şi a produselor din carne şi stimularea importurilor. Ca rezultat al insuficienţei cărnii pe piaţa internă, preţurile la carne la începutul anului 2008 s-au majorat în medie cu peste 45%.

În condiţiile situaţiei create cu producerea şi comercializarea cărnii, Guvernul continuă practica de restrucţionare a importurilor de carne, aplicînd limite cantitative în baza Hotărîrii Guvernului nr.113-63 din 29 noiembrie 2006. Deşi în mass-media a fost furnizată informaţia privind anularea limitelor cantitative la importul de carne pe piaţa autohtonă şi simplificarea procedurilor la importul de carne, precum şi transferarea Comisiei care eliberează autorizaţii de import de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Economiei şi Comerţului.

În contextul celor expuse, solicit prezentarea următoarei informaţii. Cîte autorizaţii pentru importul de carne au fost eliberate pe parcursul anilor 2005 pînă la momentul actual, care au fost agenţii economici titulari ai autorizaţiilor, cu specificarea fiecăruia în parte, şi loturile de marfă, cantităţile pentru care au obţinut autorizaţia şi cantităţile importate, precum şi preţurile de import?

Informaţia solicit să fie prezentată în scris, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Ion Varta:

Adresez prima întrebare domnului ministru de interne al Republicii Moldova, Valentin Mejinschi. În urma audienţelor unui grup de locuitori ai satului Ocniţa din raionul Ocniţa, a ieşit la iveală un caz deosebit de grav, care afectează interesele unei majorităţi importante a locuitorilor acestei comunităţi rurale. Este vorba despre 740 de cotaşi, care, în anul 2003, au acceptat să acorde cotele lor de livadă Firmei Petrol Prestigiu SRL, al cărui director este Vasile Romaniuc.

Din păcate, contractele de arendă funciară au fost întocmite cu grave abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare. În consecinţă, drepturile acestor cotaşi au fost lezate într-o manieră deosebit de gravă. De mai bine de jumătate de an, practic, toţi acei 740 de cotaţi au decis să renunţe la serviciile lui Vasile Romaniuc, refuzînd să îi acorde în continuare cotele lor în arendă. Acest lucru era uşor de realizat, întrucît, între timp, s-a adeverit că respectivele contracte de arendă erau nevalabile din punct de vedere juridic, deoarece ele nu au fost înregistrate la oficiul cadastral teritorial în termen de trei luni după semnarea lor. Dorinţa unanimă a acestui grup de cotaşi era de a acorda în arendă cotele lor de livadă Gospodăriei Ţărăneşti Manuil Victor, al cărui director este Elena Manuil.

În luna noiembrie 2007, practic, toţi cotaşii au expediat cereri către Romaniuc Vasile cu scopul rezilierii contractelor de arendă încheiate cu acesta, pe motiv că nu li s-a oferit un exemplar al contractului de arendă şi a actului de transmitereprimire a cotelor de teren şi pentru că în fiecare an au primit la cotă mere alterate. În consecinţă, toată furia lui Romaciuc Vasile şi a protectorilor săi cu funcţii înalte în administraţia raională s-a abătut asupra familiei Manuil. Astfel, în toiul acestui conflict, protectorii directorului Firmei Petrol Prestigiu SRL au recurs la ameninţări cu moartea la adresa lui Victor Manuil.

Rog, domnule ministru, să dispuneţi o investigare pertinentă a acestui caz deosebit de grav, pentru a identifica abuzurile săvîrşite de grupul de funcţionari suspuşi prin conducerea raionului Ocniţa, dar şi al directorului Firmei Petrol Prestigiu SRL Vasile Romaniuc.

Şi a doua întrebare o adresez doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. Recent, mi-a parvenit un demers colectiv semnat de 110 locuitori ai satului Slobozia-Hodorogea, comuna Bieşti, raionul Orhei, pe care îl anexez la această interpelare. Petiţionarii semnalează o situaţie dezastruoasă care a survenit în urma activităţii pe care o desfăşoară în raza respectivei localităţi o fabrică de spirt. Activitatea desfăşurată pe parcursul a cîtorva ani de respectiva întreprindere a provocat în zona adiacentă o veritabilă catastrofă ecologică cu consecinţe deosebit de grave pentru mediul ambiant şi pentru sănătatea oamenilor din localitate.

Procesele tehnologice de obţinere a spirtului din grîu şi melasă prevăd utilizarea unor fermenţi speciali, care, ulterior, generează substanţe extrem de nocive. Acestea au o durată excesiv de mare de descompunere în sol. În consecinţă, concentraţia acestor elemente înregistrează o creştere continuă, amplificînd consecinţele catastrofei ecologice din preajma satului Slobozia-Hodorogea.

Nocivitatea acestor substanţe este cu mult mai gravă decît cea a pesticidelor. În felul acesta, apele freatice din raza acestei localităţi au suportat o gravă intoxicare. Solul adiacent fabricii şi sistemului primitiv de filtrare a apelor reziduale, de asemenea a fost grav afectat. Ca urmare, s-au înregistrat numeroase cazuri de intoxicare a mai multor locuitori ai acestui sat, cu consecinţe grave pentru sănătatea acestora: afecţiuni ale ficatului, sistemului imunologic etc.

Au fost înregistrate, de asemenea, şi multiple cazuri de otrăvire a animalelor care au fost scoase la păşunat în preajma fabricii şi sistemului de filtrare a apelor reziduale. Aerul din respectiva localitate, dar şi din satele învecinate Bieşti şi Ciugureni este imposibil de respirat din cauza mirosurilor insuportabile.

În legătură cu acest fapt, caz deosebit de grav, vă solicit, doamnă Prim-ministru, să dispuneţi investigarea acestei situaţii catastrofale pentru adoptarea unor decizii corespunzătoare, menite să pună capăt acestui dezastru ecologic care a afectat şi continuă să afecteze mediul ambiant şi sănătatea locuitorilor satelor Slobozia-Hodorogea, Bieşti şi Ciugureni.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Klipii:

Două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului ministru al afacerilor interne Mejinschi. Recent, angajaţi ai CCCEC au surprins în flagrant delict o persoană în momentul în care aceasta primea 580 de euro pentru facilitarea obţinerii statutului de locuitor permanent al Transnistriei, care permite deplasarea pe teritoriul Republicii Moldova fără dificultăţi cu automobilele proprii cu numere de înmatriculare transnistrene.

Potrivit ofiţerilor Centrului, aceasta este o schemă eficientă şi bine gîndită de persoanele care au în posesie maşini cu numere de înmatriculare din Transnistria, deoarece deja a intrat în vigoare, spun domnii ofiţeri, şi este strict aplicată interdicţia la aceste numere. Oamenii caută noi modalităţi de soluţionare a dilemei.

Persoana în cauză este cercetată în prezent în cadrul unei cauze penale pornite în temeiul articolului Trafic de influenţă. Deci vreau să menţionez trafic de influenţă şi nu escrocherie sau alt tip de infracţiune.

În acest context, se conturează cîteva probleme. Vizele de reşedinţă în regiunea transnistreană sînt eliberate de autorităţile anticonstituţionale ale regimului separatist. Reiese că traficul de influenţă se poate realiza în raport cu aceste autorităţi.

Dincolo de întrebarea logică care rezultă din faptul că Republica Moldova nu controlează şi nu recunoaşte aceste autorităţi autoproclamate şi anume cum se va demonstra fapta imputată, se poate constata că în Republica Moldova există totuşi persoane care au influenţă asupra celor din Transnistria, Republica Moldova cu tot cu armată, SIS şi etc. nu este în stare să influenţeze.

Pe cine ar trebui să pedepsim în primul rînd? Traficanţii de cetăţenie transnistreană sau autorităţile noastre care nu pot găsi o soluţie pentru cetăţenii care au mai rămas fideli acestei ţări.

Mai pot constata doar că preţurile au crescut nu doar la orez, zahăr etc., ci şi la cetăţenia transnistreană. Dacă acum două luni ele... cetăţenia transnistreană echivala cu 100 de euro, acum ele au crescut, preţul a crescut, constat, la 280 de euro. Scade, din păcate, doar valoarea cetăţeniei Republicii Moldova.

În acest context, întrebarea ar fi: care sînt evoluţiile în procesul de reglementare şi legalizare a unităţilor de transport cu numere de înmatriculare transnistrene? Şi aici aduc aminte domnului ministru că acum două luni am primit un răspuns din partea Ministerului, prin care am fost asigurat că soluţia este căutată şi va fi propusă în Parlament în regim de urgenţă.

Răspunsul îl solicit de la tribuna centrală a Parlamentului.

A doua interpelare, a doua întrebare o adresez Procuraturii Generale, domnului Gurbulea. Recent, Procuratura municipiului Chişinău a uluit, practic, opinia publică cu un caz şocant. Procurorii invocă faptul că nişte tineri sînt anchetaţi într-un caz concret şi suspectaţi că ar face parte dintr-o grupare radicală ce are ca scop răsturnarea prin violenţă a orînduirii constituţionale în Republica Moldova.

Întrucît acuzaţiile sînt deosebit de grave, iar acţiunile imputate minorilor, în cazul dat o stare de opinii de chemări publice la răsturnarea ordinii constituţionale, ţin de securitatea naţională a statului, în calitatea mea de deputat, membru al Comisiei parlamentare de profil, vă solicit imperios, domnule Procuror General, să îmi răspundeţi la următoarele întrebări.

care este temeiul legal al acţiunilor procurorilor în acest caz şi în ce măsură prevederea legală, invocată din Codul penal, are tangenţă cu exprimarea opiniilor drept garantat de Constituţie?

în ce constau chemările publice la violenţă, în ce măsură prezintă un pericol pentru statalitatea Republicii Moldova acei cîţiva tineri anchetaţi?

la sesizarea cui au declanşat ancheta procurorii şi în ce măsură sînt legale acţiunile procurorilor care instrumentează acest caz, avînd în vedere faptul că subiecţii presupusei infracţiuni sînt minori?

au fost sau nu înştiinţaţi părinţii, reprezentanţii legali sau autoritatea tutelară, după caz, ai copiilor vizaţi?

Întru exercitarea controlului parlamentar, vă solicit, de asemenea, să îmi prezentaţi copiile de pe materialele relevante ale dosarului. Solicit răspuns de la tribună în şedinţa următoare, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului.

Igor Klipii, Partidul Democrat.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Am o interpelare pe care vreau să i-o adresez doamnei Prim-ministru, avînd în vedere caracterul întrebării care necesită intermedieri între cîteva ministere.

Stimată doamnă Prim-ministru,

În comuna Bubuieci, se produce o catastrofă ecologică de proporţii. Pe parcursul a cîţiva ani, fecaliile din sistemul de canalizare a localităţii nu sînt purificate sau cel puţin sedimentate şi dezinfectate, ci sînt vărsate pe marginea localităţii, ţinînd calea mai departe prin localităţile vecine spre rîul Bîc, infectînd şi mediul ambiant, precum şi apele freatice.

Construcţia unei staţii de purificare ar cere sume impunătoare financiare, dar şi timp lung de proiectare şi acordări respective pentru construcţie. Acest caz ar putea fi soluţionat mai simplu prin construcţia unei staţii de pompare a fecaliilor către staţia orăşenească de purificare la care ar fi cheltuite surse mai mici şi soluţionarea ar fu mult mai rapidă. Pentru soluţionarea acestei probleme serioase bugetul Primăriei nu are sursele necesare.

În acest context, doamnă Prim-ministru, rog în mod prioritar să porunciţi responsabililor de a studia problema şi a lua măsuri urgente pentru lichidarea acestui focar epidemiologic, acum la început de vară, în oricare formă veţi găsi de cuviinţă cu informarea ulterioară a mea, conform legislaţiei în vigoare.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Adresez două interpelări către Guvern şi solicit răspuns de la tribuna Parlamentului joia viitoare. Un mare grup de părinţi din satul Petreşti, raionul Ungheni mi s-au adresat mie cu o cerere, doleanţă ca să intervin, deoarece s-au adresat în mai multe instanţe şi nu au primit nici un răspuns.

Se referă la acei părinţi care au copii la liceul din localitate, că într-o aripă a clădirii liceului nu a fost finalizată încălzirea şi, iarna, copiii din clasele primare, peste 150 de copii sînt nevoiţi să meargă seara tîrziu acasă, să îşi pună chiar în pericol viaţa. Este nevoie de o sumă, cel puţin, de 600 mii de lei. Şi solicit Guvernului să găsească posibilitatea sau să vină să spună nişte măsuri care ar putea rezolva această problemă a părinţilor din satul Petreşti, raionul Ungheni.

Şi a doua interpelare. Vara trecută am trecut pe la Comisariatul de poliţie Străşeni, unde i-am vizitat pe acei care se aflau în arest preventiv în subsol, era o situaţie dezastruoasă. Am intervenit atunci şi Guvernul a promis că va face tot posibilul ca acolo să facă o reparaţie. S-a pornit acea reparaţie din anul trecut, dar doar Consiliul raional a alocat 150 mii de lei.

S-au dărîmat pereţii, s-a pornit această reparaţie, conform promisiunilor date de Guvern, dar la ziua de astăzi acei din arest preventiv, persoanele se găsesc la Chişinău, în fiecare zi sînt transportate, sînt cheltuieli foarte mari, se transportă la Străşeni şi înapoi, iar această reparaţie nu poate fi făcută şi Guvernul a uitat de acea promisiune pentru anul curent, din care motiv solicit ca Guvernul să găsească posibilitate sau să vină data viitoare, joi, să îmi spună ce măsuri va întreprinde pentru ca această situaţie să fie adusă la normal.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Prima întrebare este adresată domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea.

Stimate domnule Procuror General,

În spaţiul Internet, dar deja şi în toată presa din Republica noastră, ia amploare un nou scandal ce denotă caracterul nedemocratic al actualului regim de conducere din Moldova. La baza lui stă informaţia cum că Procuratura ar fi intentat dosare penale unor tineri. Se spune că sînt 12 la număr cu acuzaţia de a fi atentat, atenţie citesc la orînduirea constituţională, la lichidarea statalităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Anume aşa sînt interpretate opiniile acestor tineri şi chemările lor de a răsturna în mod legal, prin vot guvernarea comunistă. La această oră, se ştie că unii dintre aceşti tineri periculoşi pentru statalitate şi regimul de guvernare sînt liceeni, care chiar acum susţin bacalaureatul de la care îi deranjează Procuratura. Agenţii organelor de ordine le-au confiscat computerile personale, unde sînt şi temele pentru examene, ca să verifice dacă ele conţin scheme de organizare a grupărilor antistatale. În această ordine de idei, în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului solicit, domnule Procuror General, răspuns la următoarele două întrebări.

1.       Rugăm să fim informaţi despre motivele anchetelor penale la care am făcut referinţă, despre realitatea ameninţărilor pe care ei le-ar reprezenta la adresa statalităţii Republicii Moldova, corectitudinea executării măsurilor procesuale, inclusiv a sechestrării computerilor şi măsura în care acţiunile procurorilor pot afecta dreptul acestor tineri la opinie şi la libera exprimare.

2.       Rugăm respectuos, domnule Procuror General, să ne răspundeţi dacă au mai fost constatate şi alte cazuri cînd anumite grupe atentează la statalitatea Republicii Moldova, inclusiv prin repartizarea unor simboluri străine statului Republicii Moldova, cum sînt semnul fascismului şi ce măsuri a întreprins Procuratura, organele administrării publice pentru a nu admite propaganda de acest gen.

A doua întrebare este adresată doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi.

Stimată doamnă Prim-ministru,

Avînd în vedere faptul că la 10 iunie din nou s-a spus că organizaţiile civile din media lucrează în Republica Moldova pe baza... pe bani străini, vasăzică, solicit să fiu informat despre următoarele.

Rog să îmi prezentaţi lista tuturor proiectelor externe cu finanţarea externă, completă sau parţială, implementate în ultimii trei ani de structurile guvernamentale sau cu participarea acestor structuri, cu indicarea costurilor acestor proiecte.

Vă mulţumesc frumos.

Răspunsurile la ambele întrebări solicit să fie prezentate în scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări nu au fost înregistrare.

Trecem la următoarele chestiuni înscrise în ordinea de zi declaraţii.

Pentru declaraţii s-a înscris doamna Jalbă. Vă invităm la microfonul central. Cinci minute.

 

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Permiteţi-mi să sparg această linişte monotonă prin citirea unei declaraţii. Mişcarea Acţiunea Europeană este profund îngrijorată de amploarea procesului de restauraţie comunistă în administraţia publică locală, declanşată de către actualii guvernanţi şi aliaţii lor. Astfel, în mai multe unităţi teritorial-administrative, printre care raioanele Leova, Hînceşti, Cantemir, Nisporeni şi altele, activitatea administraţiei raionale aleasă în mod democratic în iunie 2007 este permanent hărţuită, intimidată, obstrucţionată şi discriminată atît de organele centrale ale statului, cît şi de aleşii locali comunişti şi PPCD-ti. Însă lovitura de graţie a regimului dictatorial Voronin, aplicată administraţiei publice locale, s-a produs pe data de 6 iunie 2008 în Consiliul municipal Chişinău.

În această zi, Partidul Comuniştilor, Partidul Popular Creştin Democrat, Partidul Social Democrat, Partidul Creştin Umanist şi Mişcarea social-politică Ravnopravie, la indicaţia directă a şefului statului, au creat o coaliţie odioasă şi, încălcînd Legea administraţiei publice locale, normele elementare de etică şi moralitate, au răsturnat conducerea democratică proeuropeană a Consiliului municipiului Chişinău, perturbînd, aruncînd în haos activitatea normală a acestui important organ şi blocînd activitatea Primăriei capitalei.

Ceea ce s-a produs în Consiliul municipal Chişinău este o continuare a actului de trădare din 4 aprilie 2005. Autorităţile comuniste au comis o ingerinţă brutală în autonomia locală. Aceste acte dictatoriale şi reprobabile se înscriu în şirul acţiunilor actualei guvernări de demolare a statului de drept şi de îngrădire a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în Republica Moldova.

Acţiunile puterii comuniste demonstrează o dată în plus că retorica proeuropeană este un paravan pentru a camufla esenţa dictatorială a regimului lui Voronin. Mişcarea Acţiunea Europeană condamnă cu hotărîre practicile totalitariste ale regimului comunist de la Chişinău şi face apel către cetăţenii ţării să se solidarizeze şi să se consolideze în jurul forţelor politice proeuropene democratice în vederea stăvilirii restauraţiei comuniste, apărării Constituţiei Republicii Moldova şi continuării cursului ţării noastre spre integrarea în familia popoarelor europene şi occidentale.

Ne adresăm organismelor internaţionale, ambasadelor statelor occidentale, acreditate la Chişinău, să ia atitudine faţă de încălcările tot mai frecvente ale normelor democratice de către actuala guvernare.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Cosarciuc.

Domnule Cosarciuc,

7 minute. (Voci nedesluşite în sală.)

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Veniţi la tribuna centrală şi spuneţi ce vreţi. Veniţi. Eu vă permit.

 

Doamna Maria Postoico:

7 minute.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Am onoarea să vă prezint un apel adoptat de către Asociaţia producătorilor agricoli Hînceşti. Şi, la porunca acestor producători agricoli, care au semnat acest apel, dau citire acestui apel aşa cum a fost propus de către această Asociaţie.

Noi, membrii Asociaţiei regionale a conducătorilor agricoli Viitorul Hînceşti, reprezentanţi ai raioanelor Hînceşti, Cimişlia, Ialoveni, Leova şi Basarabeasca sîntem acei care purtăm grijă pămîntului, agricultura fiind îndeletnicirea şi esenţa existenţei noastre. Reprezentînd o parte a societăţii civile, luînd ca bază priorităţile şi obiectivele de bază privind promovarea pluralismului de opinii, consultarea societăţii civile, susţinerea diverselor poziţii ale organizaţiilor neguvernamentale, considerăm că în problemele importante ce ţin de domeniul agricol, de viitorul ramurii noi avem dreptul şi sîntem obligaţi să ne pronunţăm şi să fim ascultaţi.

Susţinem totalmente principiile de piaţă, economia de piaţă. În ţara noastră am ajuns şi am întrecut preţurile mondiale la procurarea lubrifianţilor, materialului săditor, îngrăşămintelor şi chimicalelor. Dar avem obiecţii la politica preţurilor la produsele agricole autohtone. Între preţuri tot timpul a fost şi trebuie să fie o corelaţie bine determinată în interesul tuturor jucătorilor pe piaţă, atît a celor care vînd lubrifianţi, cît şi a acelor care vînd produse agricole.

În anii 1980, cînd preţul la grîu era 7 copeici, preţul motorinei era stabil 4 copeici şi în anii 20032004, cînd preţul la motorină s-a majorat la 45 lei, preţul grîului pe piaţă a ajuns la 2 lei. Astăzi preţul la motorină a întrecut toate preţurile la benzină de cea mai înaltă calitate şi se cifrează la 15 lei şi 35 de bănuţi. Preţul real al grîului pe piaţă este de 44,50 lei. Cu alte cuvinte, comparativ pentru un litru de motorină se plăteşte sau se achită 3,8 kg de grîu sau 5,1 kg de lapte.

Fiind la curent că Guvernul Republicii Moldova este responsabil de asigurarea strategică alimentară a ţării şi în fiecare an aprobă preţul la achiziţionarea grîului alimentar în rezervele statului, de care foarte mult depinde situaţia financiară a producătorilor agricoli, Asociaţia producătorilor agricoli Viitorul Hînceşti, la şedinţa lărgită a Consiliului din 6 iunie 2008, a efectuat analiza cheltuielilor producătorilor agricoli din regiune la unele tipuri de producţie agricolă. În calculele analizate au fost incluse toate cheltuielile, inclusiv recentele majorări ale preţurilor la combustibil.

Reieşind din această analiză, Asociaţia a calculat preţurile de comercializare orientative pentru producţia agricolă crescută. Aşadar, Asociaţia consideră rezonabilă achiziţionarea producţiei agricole în sezonul 2008 după cum urmează: la grîu alimentar de la 4,50 pînă la 5 lei kg, la grîu furajer de la 4 lei la 4, 50 lei kg; la orz de toamnă de la 3,50 pînă la 4 lei kg, la mazăre de la 5 lei pînă la 6 lei kg, la floarea-soarelui de la 6 lei pînă la 7 lei, la struguri de la 5 la 7 lei. În cazul neacceptării propunerii noastre, ne rezervăm dreptul de a întreprinde acţiunile adecvate.

Asociaţia se adresează, prin intermediul Asociaţiei republicane Uniunea Agroprotect, către toate asociaţiile de producători agricoli regionali din ţară cu propunerea discutării preţurilor propuse şi promovării acestora.

Eu aş vrea ca acest apel, care a fost dat citirii... şi eu ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova fac o interpelare doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi, ca să răspundă la această interpelare aici, în şedinţa plenară a Parlamentului Republicii Moldova, conform Regulamentului Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Cuşnir.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Avînd în vedere faptul că tema declaraţiei mele era aceeaşi ca şi a colegei noastre doamna deputat Zoia Jalbă, îmi retrag solicitarea pentru declaraţia de astăzi.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Următoarea şedinţă va ave aloc mîine, la ora 10.00. Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Vă mulţumim.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.01.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova