DEZBATERI   PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVII-a

SESIUNEA  I  ORDINARĂ – IUNIE 2009

Şedinţa din ziua de 12 iunie 2009

(STENOGRAMA)

 

sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbaterea asupra ordinii de zi a şedinţei şi adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.778 privind interpretarea articolului 76 alineatul (3) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

4. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.788  pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 – art.38 alin.(3), 38¹, 38², 38³ ş.a.; Legea nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar – art.19, 20, 21, 23).

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.823 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.824 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare cu privire la finanţarea suplimentară a proiectului II al Fondului de Investiţii Sociale.

7. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.825 pentru ratificarea Acordului cu privire la finanţarea suplimentară a Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, semnat la Chişinău la 16 martie 2009.

8. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.837 pentru modificarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

9. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.827 privind demisia unor deputaţi în Parlament.

10. Declaraţia doamnei deputat Ana Guţu – Fracţiunea Partidului Liberal.

Şedinţa începe la ora 14.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Vladimir VORONIN, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Ţurcan, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,  şi domnul Grigore Petrenco, vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 96 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Lupu Marian, Ghileţchi Valeriu, Ţap Iurie, Chirtoacă Dorin şi Platon Veaceslav.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Bună ziua.

Şedinţa noastră este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Vă mulţumesc.

Biroul permanent a prezentat spre aprobare proiectul ordinii de zi a şedinţelor din 12, de astăzi, şi din 15 iunie care v-a fost dumneavoastră înmînat. Alte propuneri?

Microfonul nr.5, poftim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

În numele Fracţiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Stimate domnule Preşedinte,

Astăzi, urmează să luăm în dezbateri şi să adoptăm decizii vizavi de modificările Codului electoral. Unele din aceste modificări vizează termenele care urmează să fie implementate în procesul de administrare electorală în cadrul alegerilor anticipate.

În acest sens, ca deciziile care urmează să le adopte majoritatea, probabil, în şedinţă plenară să fie şi suficiente, venim cu rugămintea şi rugăm să acceptaţi acest lucru de a invita la şedinţa plenară preşedintele Comisiei Electorale Centrale, ca să îşi expună şi dînsul punctul de vedere, dacă au capacitatea sau nu, să respecte termenele propuse. Deci este un lucru foarte principial şi important. Prima chestiune este, domnule Preşedinte. În continuare, dacă...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Dar dumneavoastră propuneţi pentru astăzi sau pentru data de 15?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu propun pentru ordinea de zi pentru astăzi.

 

Domnul Vladimir Voronin:

De astăzi, da?

 

Domnul Vladimir Filat:

Desigur.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

În continuare, stimate domnule Preşedinte, şi fac trimitere iarăşi la normele Regulamentului Parlamentului şi la Legea privind procesul legislativ. Pe data de  5 a şasea anul 2008, cu numărul de înregistrare 774, cu titlu de iniţiativă legislativă, am înaintat proiectul de modificare a Codului electoral. Ulterior, au fost înaintate alte două proiecte de lege. Eu nu înţeleg de ce proiectele înaintate pentru dezbateri în Parlament au fost incluse pe ordinea de zi, iar un proiect de lege care are acelaşi domeniu de reglementare a fost exclus.

Eu înţeleg că decizia urmează să fie în funcţie de voinţa politică, dar strict procedural era necesar şi absolut corect ca acest proiect de lege să fie dezbătut în Parlament şi prin vot ori aprobat, ori respins. Şi rog, stimate domnule Preşedinte, iarăşi rugăm să supuneţi votului includerea pe ordinea de zi de astăzi proiectul nr.774.

Şi ultima chestiune, domnule Preşedinte al Parlamentului, în numele Fracţiunii Liberal Democrate. Avînd în vedere, în primul şi în primul rînd, situaţia în care ne aflăm şi la care facem trimitere cu toţii, indiferent de care parte sîntem, la guvernare sau în opoziţie, vizavi de declaraţiile care sînt făcute aici, în Republica Moldova, sau declaraţii care vin vizavi Republicii Moldova din extern. Pornind de la acele evenimente din 7 aprilie, adevărul pe care urmează cu adevărat să îl aflăm cu toţii împreună şi pornind de la faptul că dumneavoastră, domnule Preşedinte, pe data de 15 aprilie aţi declarat public şi permiteţi-mi să dau citire declaraţiei dumneavoastră.

„Pentru toţi participanţii la evenimentele din 7 aprilie, cer organelor abilitate iniţierea amnistiei totale şi solicit sistarea tuturor formelor de urmărire a participanţilor la acţiunile de protest stradal”. În acest sens, că declaraţia dumneavoastră a fost salutată şi aici, dar şi în exterior să aibă o finalitate logică şi să aibă şi încadrare juridică, noi am înaintat astăzi iniţiativă legislativă cu numărul 839, care urmează să finalizeze acea declaraţie a dumneavoastră. Şi anume Legea privind amnistia care cuprinde, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, exact ceea ce aţi cerut dumneavoastră organelor abilitate. Este absolut normal şi firesc, avem timp suficient astăzi să dezbatem în regim de urgenţă în primă lectură şi la ultima şedinţă de luni să aibă finalitate. Ca declaraţiile Preşedintelui să aibă şi finalitate.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi rog să supuneţi votului propunerile Fracţiunii.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

În deosebi pentru grija faţă de Preşedintele ţării.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Onorate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mîine, 13 iunie, se împlinesc 68 de ani.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mă scuzaţi, nu, nu, nu, eu nu vă întrerup. Eu numai vreau să vă rog să vă prezentaţi pentru protocol.

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Mîine, 13 iunie, se împlinesc 68 de ani de la prima deportare în masă a cetăţenilor Republicii Moldova de către Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi eu vă rog pe dumneavoastră să comemorăm victimele acestui holocaust, cel mai mare holocaust din istoria omenirii, cu un minut de reculegere.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Osipov:

Domnule Preşedinte,

În legătură cu odinea de zi şi modul în care chestiunile sînt introduse pe agenda Parlamentului, înţeleg că există încă unele probleme organizatorice, pentru că nu este foarte clar atunci cînd chestiunile vin chiar la comisiile permanente, dacă ele au fost trimise de către Biroul permanent sau nu, deoarece şedinţa Biroului permanent a avut loc mai tîrziu decît şedinţele comisiilor, în unele cazuri, dar nici nu aceasta este întrebarea principală.

 Noi am depus, probabil, prima iniţiativă legislativă în cadrul acestei legislaturi înainte încă de şedinţa de inaugurare a Parlamentului, un proiect de hotărîre a Parlamentului cu privire la crearea unei comisii parlamentare de anchetă a evenimentelor din 6, 7 aprilie.

Toată societatea aşteaptă concluzii competente pe marginea acelor evenimente. Deocamdată se fac numai chinouri pe la „NIT”, „N4” şi „Molvova 1”. Şi eu vreau să vă solicit din numele Fracţiunii ca această iniţiativă legislativă să fie inclusă pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Încă o dată microfonul nr.4.

Domnule Ghimpu,

Poftim.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bună ziua.

Eu încă o dată insist să fie inclusă în ordinea de zi audierea celor trei eroi principali ai filmului „Atac la Moldova” cu privire la situaţia din zilele de 6, 7 şi  8 aprilie. Este vorba de Preşedintele Republicii, care comentează, de Procurorul General şi de şeful SIS-ului.

 Şi a doua. Am o întrebare înainte de a purcede la vot, aici avem în ordinea de zi la sfîrşit, îmi pare, un proiect de Hotărîre privind demisia unor deputaţi în Parlament şi nu văd cererea deputaţilor care au fost aleşi în calitate de miniştri în Guvernul Greceanîi II.

Conform Legii cu privire la Guvern, funcţia de ministru este incompatibilă cu funcţia de deputat şi de aceea nu au dreptul să participe la vot. Vă rog să clarificăm această normă juridică.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Încă o dată nr.4, poftim.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Stimaţi colegi,

Domnule Preşedinte,

Propun să includem în ordinea de zi pentru şedinţa următoare audierea Guvernului asupra rezoluţiei Parlamentului European vizavi de situaţia din Republica Moldova.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Se propune ca noi să punem la vot problemele aşa cum ele au parvenit, la rînd. Prima propunere din partea domnului Filat este de a invita la şedinţa de astăzi, avînd în vedere dezbaterea unor proiecte de legi ce ţin de Codul electoral, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, domnul Ştirbu.

Pentru informare, este prezent secretarul Comisiei Electorale Centrale domnul Cecan Iurie. Atît, da.

Următoarea problemă este includerea în ordinea de zi a proiectelor de legi înaintate de către Fracţiunea parlamentară Liberal Democrată, de fapt, de un grup de deputaţi din această Fracţiune, cum este proiectul de Lege pentru modificarea Codului electoral, proiectul nr.784, îmi pare, da?

 

Domnul Vladimir Filat:

 774.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

774. Şi la rînd, pentru, pur şi simplu, rectificare, problema constă în aceea că acest proiect de lege încă nu a trecut avizarea prin toate comisiile permanente. Din această cauză nici nu a fost propus pentru examinarea în sensul includerii în ordinea de zi şi la şedinţa de astăzi a Biroului permanent. Dar totuşi este propunerea, putem să o punem la vot.

Cine este pentru includerea în ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului de Lege nr.774, rog să voteze.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Număraţi voturile, vă rog.

 

Numărătorii:

Zero.

Sectorul nr.2 – 0. Cinci.

Sectorul nr.3 – 37.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Numărul care confirmă faptul că nu a acumulat necesarul de voturi pentru a fi inclus.

Următorul  proiect este un proiect, care eu aşa am înţeles, este propunerea numai pentru astăzi, iniţiativă legislativă, Legea cu privire la amnistie, nr.839.

Spre regret, aceeaşi situaţie că nu a fost. Da, eu cred că după ce comisiile vor examina, dacă ne vom încadra în timpul respectiv, putem să revenim, dar dacă insistaţi, noi punem pentru ziua de astăzi la vot.

Cine este pentru includerea în ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului de Lege nr.839, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 37.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu a acumulat numărul de voturi necesare. Nu se acceptă.

Deci, domnul Osipov a înaintat o propunere: includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu privire la crearea Comisiei de anchetă. Ţineţi minte numărul, domnule Osipov? Pentru stenogramă, pur şi simplu.

 

Domnul Victor Osipov:

Este numărul 650 din 12 mai 2009.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deci este numărul 650. Vă rog să votaţi acei care susţin ca acest proiect de hotărîre să fie inclus în ordinea de zi. Cine este pentru?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 37.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu a acumulat voturile necesare. Nu se include.

Propunerea domnului Ghimpu: invitarea pentru audiere a Procurorului General, a directorului SIS-ului şi a Preşedintelui Republicii pe marginea evenimentelor, de fapt, din 7 aprilie, dar, totodată, în contextul filmului „Atac asupra Moldovei”.

Cine este pentru această propunere, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 37.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu a acumulat voturile necesare. Nu se acceptă.

Referitor la problema cu miniştrii deputaţi, eu pot să dau o mică explicaţie. Conform Legii despre statutul deputatului în Parlament, deputaţii care, prin hotărîre de Parlament sînt însărcinaţi cu misiuni de a activa în organele administraţiei publice centrale, au dreptul de a cumula aceste funcţii pe termen de 6 luni. Prin faptul că noi am votat componenţa Guvernului respectiv în care au intrat aceşti deputaţi miniştri aceasta şi poate fi considerat că hotărîrea clar expusă a Parlamentului...

 

Domnul Vladimir Voronin:

În aşa fel pun la vot în întregime ordinea de zi.

Da, poftim, domnul Ghimpu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu vreau să spun că proiectul de hotărîre sau hotărîrea care este ca atare ce ţine de sarcină e una, acolo este legat de sarcină. Aici este vorba de Guvern, ministru. Şi e stipulat clar în Legea cu privire la Guvern că ministrul nu poate, este incompatibilă funcţia de ministru cu cea de deputat. Este absolut clară diferenţa ca între cer şi pămînt, domnule Ţurcan. Mă scuzaţi, vă rog.

Nu comentaţi aşa cum doriţi dumneavoastră.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu  nu comentez, eu citesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Noi vorbim de miniştri, nu de însărcinarea unui cuiva care să ducă o geantă, un portofoliu de la Parlament la Guvern.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu nu comentez, eu citez la concret ce este prevăzut în Legea despre statutul deputatului în Parlament. Dacă va fi necesar noi putem să continuăm aceste discuţii.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Poftim, microfonul nr.4. 

 

Domnul Vladimir Hotineanu:

Eu am rugat comemorarea victimelor holocaustului de la 1941. Dacă Fracţiunea Partidului Comuniştilor nu vrea să participe la comemorarea printr-un minut de reculegere, ne permiteţi cel puţin fracţiunilor de opoziţie să comemoreze acest holocaust.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Poftim, domnule Ţurcan.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Ultima propunere care a fost din partea deputatului Tănase referitor la rezoluţia PASE-ului. Aveţi un proiect de hotărîre? Oricum aveţi un proiect de hotărîre care poate fi pus în discuţie? Eu înţeleg, dar, oricum, pentru a organiza activitatea Parlamentului este necesar să fie un proiect sau o rezoluţie, sau o declaraţie, sau un proiect de hotărîre. Noi ceva trebuie să punem în discuţie, dar nu pur şi simplu, sau problema creării unei comisii pentru a elabora un proiect de hotărîre sau o declaraţie, sau însuşi textul.

Deci, poftim, în orice caz, punem la vot această propunere în forma expusă de dumneavoastră. Poftim, cine este pentru a susţine această propunere, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 37.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu a acumulat numărul de voturi necesare.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Stimaţi colegi,

Cine e pentru aprobarea proiectului ordinii de zi, cu modificările propuse, rog să voteze. Da, poftim. Nu se aude.

Microfonul nr.2.

 

Numărătorii:

Porniţi, vă rog, mulţumesc.

Sectorul nr.1 – 35.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Majoritatea.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la examinarea chestiunilor incluse pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.778 din 8 iunie privind interpretarea articolului 76 alineatul (3) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Iniţiativa deputaţilor Vladimir Ţurcan şi Anatolie Zagorodnîi.

Se invită domnul Anatolie Zagorodnîi. Poftim. Şi în calitate de autor, şi în calitate de raportor.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să prezint atenţiei dumneavoastră iniţiativa legislativă a unui grup de deputaţi, ceea ce ţine de interpretarea şi aplicarea articolului 76 alineatul (3) din Codul electoral.

În conformitate cu prevederile articolului 76 din Codul electoral nr.1381 din 21 noiembrie 1997, data alegerilor Parlamentului se stabilesc printr-o hotărîre a Parlamentului cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

Totodată, în cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc în termen de cel mult 45 de zile de la data intrării în vigoare a decretului.

Astfel, legiuitorul a stabilit clar că în cazul alegerilor parlamentare anticipate se vor aplica alte termene decît în cazul alegerilor parlamentare generale ordinare.

Pornind de la acest fapt şi luînd în consideraţie că în anul 2009 lunile februarie-aprilie în Republica Moldova au avut loc deja alegeri ordinare parlamentare generale, precum şi faptul că toţi alegătorii sînt bine informaţi privind programele şi platformele electorale ale tuturor formaţiunilor politice care au participat la alegerile parlamentare în calitate de concurenţi electorali, se propune un proiect de lege privind interpretarea articolului 76 alineatul (3) din Codul electoral, care va constitui pentru Comisia Electorală Centrală temei legal şi explicaţii cu privire la modul de stabilire şi aplicare în cazul alegerilor anticipate parlamentare a termenelor de realizare a procedurilor electorale.

În acest sens, în cazul alegerilor anticipate parlamentare organizate drept urmare a dizolvării Parlamentului, pe motiv de nealegere a Preşedintelui Republicii Moldova, conform articolului 78 alineatul (5) din Constituţia Republicii Moldova, termenele de organizare şi desfăşurare a alegerilor anticipate, prevăzute de Codul electoral, se micşorează proporţional, luînd în consideraţie termenul de 60 de zile prevăzut pentru organizarea alegerilor parlamentare generale ordinare şi perioadei de timp de la intrarea în vigoare a decretului Preşedintelui ţării privind stabilirea datei alegerilor şi pînă la data alegerilor stabilită prin acest decret.

Este de menţionat că asemenea practică deja a fost aplicată în Republica Moldova şi anume prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1843 din  31 decembrie 2000 Parlamentul de legislatura a XIV-a a fost dizolvat pe data de  12 ianuarie 2001, iar alegerile anticipate au fost stabilite pentru ziua de  25 februarie 2001, adică în termen de 44 de zile. În acel caz, Comisia Electorală Centrală a diminuat termenele de realizare a procedurilor electorale, prevăzute de Codul electoral, cu 1/3.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.778 din 8 iunie 2009 privind interpretarea articolului 76 alineatul (3) din Codul electoral, înaintat de către un grup de deputaţi şi a constatat următoarele.

Proiectul de lege prevede modul de aplicare a articolului 76 alineatul (3) din Codul electoral, pentru a facilita stabilirea de către Comisia Electorală Centrală a termenelor în care vor fi realizate procedurile de desfăşurare a alegerilor anticipate ale Parlamentului.

Prezentul proiect de lege a fost dezbătut în cadrul şedinţelor comisiilor permanente ale Parlamentului, care, în avizele respective, au propus examinarea şi adoptarea acestuia la şedinţa în plen a Parlamentului.

 Guvernul, de asemenea, s-a expus întru susţinerea acestui proiect de lege şi, totodată, a propus înlocuirea cuvîntului „interpretare” cu cuvîntul „aplicarea”.

Comisia a acceptat această propunere ca fiind în corespundere cu cerinţele articolului 19 din Legea privind actele legislative referitoare la utilizarea unuia şi aceluiaşi termen.

În avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, articolul 76 din Codul electoral un alineat, a propus ca scopul proiectului de lege să fie realizat prin completarea articolului 76 în Codul electoral cu un alineat nou. Comisia sesizată în fond nu a acceptat această propunere. Considerăm că este iraţională, deoarece impunerea înainte  unei iniţiative legislative noi. Avînd în vedere cele relatate şi faptul că prevederile prezentei iniţiative legislative nu afectează reglementările Codului electoral, Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi a hotărît cu majoritatea de voturi ale membrilor săi (6 – „pentru”, 2 – „împotrivă”), să propună  Parlamentului proiectul de Lege nr.778 din 8 iunie 2009 pentru examinare şi aprobare în primă lectură.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Atît?

Mulţumesc.

Întrebări către raportor, poftim.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Spuneţi-ne, vă rog, de ce aţi hotărît să comentaţi o normă care nu există? De ce aţi ales formula matematică, dar nu norma juridică, conform teoriei dreptului?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, vă mulţumesc.

În primul rînd, avînd în vedere faptul că Comisia Electorală Centrală a adresat un demers Parlamentului Republicii Moldova, prin care, printre alte solicitări a fost şi solicitarea de a aduce unele clarităţi în ceea ce priveşte aplicarea anume a acestei norme a Codului electoral şi ţinînd cont de practica pe care noi deja am avut-o în parlamentele anterioare, noi considerăm că cele reglementate în iniţiativa legislativă şi aducerea acelor explicaţii va servi drept temei pentru o bună desfăşurare a alegerilor anticipate în campania electorală care ne aşteaptă pe noi.

Şi o bună conduită pentru Comisia Electorală Centrală. Şi noi am făcut. Şi ceea ce dumneavoastră propuneţi, că este nu o materie juridică, dar una matematică, este viziunea doar a dumneavoastră, dar noi am reieşit din ceea ce avem în materia legislativă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dar ce v-a încurcat pe dumneavoastră  să prezentaţi concret nişte modificări, unde să fie stabilit concret termenul: 40, 45, 42, 30? Căci aşa trebuie să fie norma în lege: clară. Şi nu mi-aţi răspuns la întrebarea: Parlamentul este în drept să interpreteze orice lege, orice normă. Dar noi nu avem această normă prevăzută în articol. Cum poate un Parlament să interpreteze norma care nu există? Aceasta vreau să aud.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi: 

Ceea ce solicitaţi dumneavoastră este deja prevăzut în Codul electoral, pînă cel mult 45 de zile. Şi cu atît mai mult că noi, avînd  o situaţie  în care  noi ne aflăm astăzi şi luînd în consideraţie că decretul Preşedintelui va fi, va intra în vigoare la data respectivă şi va fi stabilită şi o dată respectivă a alegerilor anticipate, se va calcula coeficientul respectiv şi termenele respective vor reieşi din coeficientul respectiv. Aşa că aici nu e nici o...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr. 5, poftim.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Eu tot am o întrebare. Spuneţi-mi, vă rog frumos, dacă aţi efectuat studiul de compatibilitate a respectivei interpretări cu legislaţia  comunitară, aşa cum aceasta este cerut de Legea privind actele legislative? Pe cît de mult corespunde această interpretare cu recomandările conţinute sau formulate de către Comisia de  la Veneţia? Şi, totodată, vreau să mă înscriu la luare de cuvînt la această problemă înainte de votare.

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Ceea ce ţine de practica europeană, noi nu am făcut trimitere la această practică, dar vreau să vă spun că interpretarea, care necesită  şi noi am ieşit cu iniţiativa legislativă, încă o dată mai repet, ea este necesară şi urmează a fi aplicată în campania electorală în alegerile anticipate, care pe  noi ne aşteaptă. Şi este binevenită, considerăm noi, ca să servească drept un, să spunem aşa, îndrumător pentru aplicare de Comisia Electorala în practică a acestei norme.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Aţi pomenit de mai multe ori că ţinînd cont de situaţia de astăzi, de alegerile care vin. Dumneavoastră  ştiţi foarte bine şi am spus şi la şedinţa Comisiei acest lucru, că modificarea legislaţiei electorale nu se face în funcţie de circumstanţele date ale unui scrutin electoral. Există Codul bunelor practici în materie electorală, care spune foarte clar că legislaţia electorală trebuie să fie constantă şi nu se adaptează la o situaţie existentă. Întrebarea mea este alta, de fapt. Deoarece termenul pe care vreţi dumneavoastră să îl interpretaţi, este o normă conţinută în lege. Nu consideraţi că ar fi mai util să fi venit cu o iniţiativă de modificare, deoarece în opinia noastră nu este problema interpretării, ci problema stabilirii unui nou termen, în care sînt noţiuni absolut distincte.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, eu vă mulţumesc.

În primul rînd, vreau să vă spun că ceea ce dumneavoastră  remarcaţi, că nu avem dreptul să modificăm sau înainte de campania electorală, noi, prin această normă, prin această iniţiativă legislativă, nu modificăm, noi doar dăm o interpretare sau, mai bine zis, luînd în consideraţie faptul că Comisia a acceptat propunerea Guvernului, ce ţine de aplicarea acestui articol, acestui alineat din Codul electoral în practică. Şi nu este vorba de o modificare la acest capitol.

Dar ceea ce spuneţi dumneavoastră referitor la norma de modificare a Codului electoral, aceasta depinde de... aceste norme sînt cu titlu recomandabil. Dar, pînă la urmă, decizia aparţine Parlamentului şi este o decizie politică, dacă doriţi.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Victor Osipov:

Da, eu am două întrebări, ambele cu scopul de a preciza motivele şi obiectivele autorilor ale acestei iniţiative legislative. Şi prima întrebare se referă la unul dintre argumentele pe care dumneavoastră  le aduceţi în nota informativă şi în raport. Eu cred că o clarificare a acestui argument ar putea să... Deci dumneavoastră porniţi de la aceea că în 2009 au avut loc deja alegerile parlamentare şi pretindeţi că alegătorii sînt bine informaţi în legătură cu platformele electorale ş.a.m.d.

Eu personal cred că alegătorii sînt dezinformaţi şi există o serie întreagă de studii şi de monitoringuri ale presei, în special ale activităţii Companiei „Teleradio-Moldova”, care arată că alegătorii au fost dezinformaţi, în general. Şi cu atît mai puţin au fost informaţi în legătură anume cu platformele şi programele electorale. Şi vreau să vă întreb dacă dumneavoastră  aveţi argumente că ei sînt bine informaţi, să le expuneţi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu vreau să vă spun că aceasta este o părere a noastră, fiindcă două luni de zile electoratul a avut... şi partidele politice care au fost înscrise în cursa electorală au avut mult timp ca să îşi informeze  electoratul despre platformele şi programele electorale.

De aceea, am făcut trimitere la aceasta, fiindcă termenul  care urmează a fi stabilit şi coeficientul, reieşind din acele 60 de zile şi de data care va fi stabilită din momentul emiterii decretului Preşedintelui privind data stabilirii alegerilor, deci, este o normă foarte, să spunem aşa... va deveni o normă clară. Ca să ştim concret cînd şi cum Comisia Electorală are dreptul să îşi stabilească termenele procedurale de pornire a procesului electoral. Ceea ce spuneţi dumneavoastră  despre... acestea sînt viziunile dumneavoastră  şi aveţi dreptul să le păstraţi.

 

Domnul Victor Osipov:

Bine, şi atunci a doua întrebare chiar porneşte de la ceea ce aţi spus dumneavoastră  chiar acum, termenele concrete. Această iniţiativă legislativă nu stabileşte termenele concrete. Şi aici domnul Ghimpu are dreptate, ea stabileşte doar cuantumuri în cazul în care... Şi atunci vreau să vă întreb direct: oare majoritatea, Fracţiunea majoritară şi autorii nu doresc, prin această iniţiativă legislativă, să îşi creeze teren pentru a stabili alegerile anticipate, de exemplu, într-un termen de 15 zile sau de 10 zile, sau de 5 zile, sau de 30 de zile? Şi astfel, mă scuzaţi, ca să închei întrebarea, şi astfel să îi lase pe alegători ca ei să rămînă la fel dezinformaţi şi să nu poată alege?

Mulţumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Ceea ce ţine de 10 sau 15 zile. Nu cred că este termenul care ar fi chiar şi obiectiv sau real de a-l indica în iniţiativa legislativă, dar termenele prevăzute actualmente în legislaţie pînă la 45 de zile, eu cred că practica din 2000, care a fost aplicată deja şi a arătat că alegerile au avut loc timp de 44 de zile, eu cred că este un termen suficient.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Nu ştiu în ce măsură este aplicabilă analogia în cazul de faţă, de obicei analogia merge în instanţa de judecată, în alt sistem de drept, dar nu la noi. Întrebarea mea este: dacă ar fi fost domnul Sîrbu…

 

Domnul Vladimir Voronin:

Întrebări se numeşte ceea ce facem noi acum. Întrebări.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Întrebări. Sînt întrebări, domnule Preşedinte. Termenul de 60 de zile nu este un termen care a fost preluat de undeva din capul cuiva. Este un termen la baza căruia au stat o serie de calcule. Cît timp este necesar pentru a înregistra concurenţii electorali, de la acest termen ş.a.m.d. se calculează alte procese. În cazul de faţă, dar ţinînd cont de faptul că dreptul electoral este un drept fundamental al omului.

Interpretarea pe care doriţi să o faceţi, nu o puteţi face în sensul limitării unor drepturi, inclusiv a termenelor, dar în semnul extinderii. De ce nu aţi mers pe ideea de a interpreta în sens invers? Ca să se aplice acele 60 de zile, deoarece reglementări de 60 de zile se conţin mai multe  în lege, decît aceasta pe care o aveţi dumneavoastră.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Noi avem viziunea expusă în iniţiativa legislativă. Avem nota de argumentare şi reieşind din... încă o  dată, vreau să mai repet, ca să fie clar pentru toată lumea. Noi avem şi expunerea, şi demersul Comisiei Electorale Centrale, avem norma prevăzută şi am venit cu o claritate ca să fie clar pentru toată lumea şi să scoatem orice suspiciuni şi orice provocări, dacă doriţi, că de unii concurenţi electorali, să spunem, sau partide de opoziţie pentru a desfăşura alegerile anticipate parlamentare.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr. 5. 

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc.

Domnule Zagodornîi,

Întrebarea mea este adresată dumneavoastră  nu în calitate de autor al acestei iniţiative, dar şi al iniţiativei nr.837, care ne-a fost prezentată astăzi în fugă, pentru examinare în Comisie. Vă adresez întrebarea în calitate de preşedinte al Comisiei. Spuneţi, vă rog,  la elaborarea, la examinarea acestei iniţiative legislative, s-a ţinut cont şi de propunerile care au fost expuse, inclusiv de reprezentanţii partidelor de opoziţie la masa rotundă convocată de Comisia Electorală Centrală? Nu se va pomeni  Comisia Electorală Centrală  într-o situaţie cînd, în regim de urgenţă, va fi, în loc să dirijeze cu campania electorală, să se ocupe de elaborări suplimentare?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu vă mulţumesc pentru întrebare şi vreau să vă răspund în felul următor. Anume şi vreau să mă refer la aceea că, în urma discuţiilor care  au aut loc la masa rotundă, organizate de Comisia Electorală Centrală, a partidelor de opoziţie, unde s-a spus că, uitaţi-vă, vin în contradicţie normele de 60 de zile, de 45 de zile, 3 luni în Constituţie cel mult şi multe, multe momente. Anume am ieşit cu această interpretare avînd la bază şi demersul Comisiei Electorale Centrale.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc pentru răspuns.

Din cîte eu cunosc, majoritatea reprezentanţilor partidelor de opoziţie au venit cu propuneri similare cu acelea pe care le-a spus aici domnul Tănase. Nu de reducere a termenului, dar de a crea condiţii optime pentru lucrul cu alegătorii.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:  

Foarte scurt pentru o precizare. Eu am participat la acea întrunire la Comisia Electorală Centrală, domnule raportor. Iar poziţia Comisiei exprimată cel puţin la acel moment a fost în sensul expus de domnul Tănase. Termenul legal trebuie să fie şi unul suficient. Dorinţele politice, interesele sînt clare. Însă dacă este un termen care nu este suficient în implementare, avem consecinţe care, ulterior, grevează asupra unui fenomen important, cum sînt alegerile în Republica Moldova. Decizia vă aparţine, dar, totodată …

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumim, domnule Zagorodnîi.

Cuvînt i se oferă  domnului deputat Nagacevschi.  La moment.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

În conformitate cu dispoziţiile articolului 66 litera c) din Constituţie, una din atribuţiile de bază ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem şi legislativ este interpretarea legilor şi asigurarea unităţii reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării. Interpretarea actelor legislative reprezintă un sistem de operaţiuni logice. Aceasta eu citez actualmente din Legea cu privire la actele legislative, prin care se explică sensul exact şi complet al dispoziţiilor normative  şi se oferă soluţii juridice pentru realizarea întocmai a normelor de drept.

Interpretarea constituie o premisă a bunei aplicări a normelor juridice. Ea dă o explicaţie corectă înţelesului, scopului şi finalităţii unui act normativ emis anterior. Şi aici trebuie de menţionat foarte clar că o lege de interpretare nu poate stabili norme noi, nu modifică, nu completează legea interpretată. Ea trebuie doar să limpezească înţelesul acesteia, care este ascuns într-o redacţie insuficient de clar. În cazul în care raportăm prevederile proiectului de lege discutate actualmente la conţinutul prevederilor interpretate ale Codului electoral, putem remarca următoarele.

Proiectul de lege, prin stipulările cuprinse în punctele 1 şi 2, schimbă conceptul normelor interpretate, dat fiind faptul că introduce reglementări noi referitoare la micşorarea termenelor, expres prevăzute în Codul electoral, pentru întreprinderea măsurilor de organizare a alegerilor, precum şi introduce un mecanism nou de stabilire a coeficientului de micşorare a termenelor prevăzute imperativ. Totodată, credem că se poate reţine argumentul autorilor despre existenţa unei practici similare din anul 2000, cînd Comisia Electorală Centrală a diminuat cu 1/3 termenele de realizare a procedurilor electorale.

Or, în anul 2000, prin Legea nr.894 din 23 aprilie 2000 privind modificarea şi completarea Codului electoral, pentru prima dată se introduce noţiunea de alegeri anticipate. Prin această lege, Parlamentul a stabilit că alegerile anticipate se desfăşoară în cel mult 45 de zile, iar termenele de realizare a acţiunilor electorale au fost indicate expres. Astfel, la articolul 27 alineatul (1), a fost introdusă următoarea propoziţie: „În cazul alegerilor anticipate, circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie se constituie cu cel puţin 40 de zile şi, respectiv, cu  cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor”.

La articolul 29, alineatul (2) a fost completat cu propoziţia: „În cazul alegerilor anticipate, secţiile de votare se constituie cu cel puţin 25 de zile înainte de data alegerilor”.

Iar alineatul (10) a fost completat cu propoziţia: „În cazul alegerilor anticipate, birourile electorale ale secţiilor de  votare se constituie cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor”.

Toate aceste termene pentru alegerile anticipate au fost excluse abia în anul 2002, cînd Parlamentul a adoptat Legea nr.796 din 25 ianuarie 2002, prin care a modificat şi a completat Codul Electoral şi a revăzut conceptul perioadei electorale de la 90 de zile la 60 de zile.

Şi a stabilit, Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri, constituie circumscripţiile electorale care corespund hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul II ale Republicii Moldova şi, cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri, această Comisie constituie consiliile electorale de circumscripţie pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, circumscripţiile electorale, consiliile electorale de circumscripţie se constituie în acelaşi termen. Astfel, a fost elaborat un nou concept. Şi acest concept s-a bazat pe termenul de 60 de zile. Avînd în vedere ceea ce v-am citit pînă acum, putem concluziona că termenul de 45 de zile, care a fost conservat în actualul Cod electoral este rezultatul unei omisiuni tehnice, care a fost admis cînd au fost introduse modificările în Codul Electoral.

În final, aş spune următoarele. Acest proiect de lege nu este o lege de interpretare, ci o lege care generează norme noi. O lege care nu corespunde legislaţiei comunitare. De altfel, raportorul a menţionat că nu s-a făcut o expertiză de compatibilitate a respectivei legi cu prevederile legislaţiei comunitare, cu recomandările Comisiei de la Veneţia.

Menţionăm că, de asemenea, nu s-a făcut expertiza, să îi spunem fezabilitatea, adică este posibil sau poate Comisia Electorală Centrală să îşi îndeplinească toate atribuţiile în termenul stabilit actualmente în 45 de zile. Dar, într-adevăr, apare o problemă, dar dacă prin decret se va stabili că alegerile anticipate urmează să aibă loc în 5 sau în 10 zile?

De altfel, însăşi Constituţia Republicii Moldova stabileşte foarte clar că o lege trebuie să fie previzibilă şi clară. În cazul lipsei acestei previzibilităţi şi clarităţi, noi nu putem vorbi despre o lege care, într-adevăr, corespunde unui stat bazat pe drept şi unui stat care doreşte să devină democratic. Şi în cazul în care noi vorbim despre integrarea europeană, noi fiecare act normativ trebuie să-l racordăm la legislaţia europeană. În caz contrar...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Timpul a expirat.

Domnule Nagacevschi,

Vă mulţumim.

Mai mult...

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

În orice caz, Fracţiunea  Partidului Liberal Democrat din Moldova nu va vota pentru acest...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Vă mulţumesc pentru noile idei anume pe care mi le-aţi sugerat mie în calitate de Preşedinte al Republicii Moldova.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, supun votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege privind interpretarea articolului 76 alineatul (3) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

Cine este pentru, rog să voteze. Are loc votarea, eu de acum am început. Mihai, nu te supăra, te rog mult.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 35.

Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Vladimir Voronin:

Aşteaptă, te rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Cîte voturi sînt în total? 59, da, destul pentru prima lectură. Ce, nu doreşti?

Da, mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Au votat 59 de deputaţi.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Domnule Preşedinte,

Dacă se poate.

Stimaţi colegi,

Dumneavoastră aveţi posibilitate să înaintaţi propuneri, amendamente pentru lectura a doua şi, dacă cineva nu a reuşit să expună ceva în formă de amendament, în formă scrisă să fie prezentat la Comisia sesizată în fond şi vor fi dezbaterile pe marginea acestei întrebări.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Stimaţi colegi,

Trecem la subiectul al doilea de pe ordinea de zi – proiectul de Lege nr.788 din 8 iunie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de domnul deputat Iurie Muntean.

Autorul, poftim la tribuna centrală.

 

Domnul Iurie Muntean:

Mult stimate domnul Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

În prezent, conform legislaţiei, lichidarea silită a băncilor insolvabile se efectuează în conformitate cu Legea insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001.

Legea nominalizată prevede că lichidarea băncilor insolvabile se efectuează de către lichidatorul numit de instanţa de judecată. Totodată, procedura lichidării băncilor de către lichidatorul numit de instanţa de judecată este una anevoioasă şi de lungă durată. Iar timpul scurs pînă la intrarea efectivă a lichidatorului în gestiunea băncii poate, eventual, să conducă la pierderea unei părţi din activele băncii.

E de menţionat că, conform Legii insolvabilităţii, procedura actuală de lichidare a instituţiilor financiare a fost testată deja şi s-a demonstrat că aceasta este, cu adevărat, una anevoioasă şi greoaie, nepermiţînd în această ordine de idei inventarierea  şi valorificarea activelor băncii în termene optime, astfel prejudiciind interesele deponenţilor şi altor creditori ai băncilor respective.

În condiţiile actuale, este necesară instituirea unui mecanism special mai operativ privitor la lichidarea băncilor în cazul incapacităţii de plată.

 Procedura nouă care se propune a fi introdusă este mult mai operativă şi asigură o protecţie sporită deponenţilor şi altor creditori ai băncilor.

În scopul creării unor condiţii adecvate activităţii administratorilor din oficiu şi ţinînd cont de specificul activităţii băncilor, necesitatea întăririi protecţiei intereselor deponenţilor în cadrul procesului de lichidare a băncilor, se propune completarea Legii instituţiilor financiare cu un nou capitol care stabileşte mecanismul extrajudiciar de lichidare silită a băncilor şi operarea modificărilor de rigoare în Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.

Solicit acceptarea acestui proiect.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Atît?

 

Domnul Iurie Muntean:

Da.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Şi raportul Comisiei?

 

Domnul Iurie Muntean:

Şi raportul Comisiei.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Poftim. Aveţi întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Totuşi este cunoscut faptul că în situaţie de criză, mai ales a crizei actuale, cel mai afectat sector este sistemul bancar. Şi în toate ţările vecine se caută mecanisme, surse financiare pentru a susţine sistemul bancar şi de a-i da posibilitate să aibă o influenţă cît mai serioasă în economia ţării.

Totuşi modificările, este înţeles că grija faţă de depozitele persoanelor fizice, care sînt astăzi în băncile comerciale, este foarte importantă, mai ales în preajma alegerilor, dar totuşi modificările propuse care sînt, după părerea noastră, foarte drastice, eu o să mă opresc şi la concret, nu credeţi că va afecta foarte serios încrederea în bănci, şi mai ales, va permite implicarea statului, nejustificata implicare în activitatea băncilor comerciale.

Aceasta este prima întrebare.

 

Domnul Iurie Muntean:

Nu cred. Din contra. Suplinirea instrumentarului de care dispune Banca Naţională în ceea ce priveşte gestionarea sectorului bancar cu un asemenea instrument, adică cu posibilitatea de a numi administratorul din oficiu va asigura o operativitate mai înaltă în ceea ce priveşte soluţionarea unor sau altor probleme care pot apare în faţa unei sau altei bănci de către Banca Naţională, fără aplicarea unor proceduri îndelungate.

Deci Banca Naţională poate să intervină foarte rapid, avînd în vedere că Banca Naţională în regim de timp real urmăreşte situaţia şi monitorizează situaţia la fiecare bancă, poate să intervină să stopeze anumite operaţiuni dubioase, să le sisteze, să blocheze şi ca ultima instanţă în instrumentarul băncii trebuie să fie adăugat în mod logic şi posibilitatea, şi dreptul de a numi administratorul din oficiu, înlăturînd astfel administraţia băncii care s-a compromis.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Legea instituţiilor financiare permite Băncii Naţionale să aibă un şir de mecanisme care să influenţeze.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Acesta e a doua întrebare, da?..

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Şi a doua întrebare, domnule Preşedinte.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Da, continuaţi a doua întrebare. Poftim.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Are un şir de mecanisme care pot să influenţeze activitatea băncilor comerciale care noi pînă acum nu le-am avut. Dar, domnule ministru, domnule Preşedinte, articolul 38, modificarea pe care dumneavoastră o propuneţi, înlocuirea cuvintelor cu sesizarea instanţei de judecată pentru declanşarea procesului de insolvabilitate şi dumneavoastră îl treceţi pe responsabilitatea Băncii Naţionale, prin numirea unui administrator din oficiu care, pînă la urmă, în modificările prezentate nu se înţelege concret care este mecanismul de numire a administratorului în cazul în care nu este instanţa de judecată.

Poate ne deschideţi un pic parantezele, ca să înţelegem şi noi cît de... care a fost gîndul dumneavoastră. Fiindcă în propunerile concrete nu se înţelege absolut nimic, în afară de aceea că vreţi să aplicaţi cît mai mare control din partea Băncii Naţionale.

 

Domnul Iurie Muntean:

În primul rînd, anticipînd anumite întrebări, eu vreau să spun că propunerile care au fost, care sînt prezentate atenţiei dumneavoastră, sînt în deplină concordanţă cu practica Uniunii Europene, cu principiile „Bazel-1” şi cu recomandările Fondului Monetar Internaţional.

Doi. Numirea administratorului este un act foarte simplu şi constă în numirea acestuia din lista persoanelor care corespund criteriilor aprobate de această lege. Şi ele sînt expuse acolo în forma clară.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Da, vă mulţumesc.

Domnule Muntean,

Spuneţi-mi, vă rog, clar, vă rog, ce se va schimba în garantarea depozitelor persoanelor fizice? Ce a fost pînă acum, ce va fi pe viitor? 

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Muntean:

Această propunere de modificare a Legii instituţiilor financiare permite evitarea unor probleme care pot apare pe calea unei sau altei bănci prin reacţionarea mai operativă din partea Băncii Naţionale...

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Nu m-aţi înţeles.

 

Domnul Iurie Muntean:

...Ceea ce înseamnă că deponenţii nu vor avea probleme.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Nu m-aţ înţeles. La moment, cît garantăm noi unui cetăţean că el nu îşi va pierde banii, 10 mii, 15 mii, cît garantăm?

 

Domnul Iurie Muntean:

Garantăm 6 mii.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Pe viitor cît vom garaanta?

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci pe viitor noi vom garanta toţi banii.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Chiar un milion de lei?

 

Domnul Iurie Muntean:

Este vorba de majoritatea deponenţilor.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Vă mulţumesc.

Şi vă rog să mă înscrieţi la luare de cuvînt.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul nr.4.

Poftim.

 

Domnul Simion Furdui:

Domnul Preşedinte,

Eu vă rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt înainte de a pune la vot.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Cuvînt se oferă domnului Furdui. Noi am terminat, gata.

Poftim, domnul Furdui.

 

Domnul Simion Furdui:

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

După ce s-a ţinut una şi bună în Republica Moldova că va fi ocolită criza, sistemul comunist vine acum cu această iniţiativă legislativă prin care recunoaşte indirect că sistemul nostru bancar este în prag de faliment.

În Republica Moldova nu numai sistemul bancar este în prag de faliment, în cei 8 ani de guvernare incompetentă şi antipopulară la stare de faliment au fost aduce industria, agricultura, construcţiile, transportul, comerţul intern şi extern.

Acum noul-vechi Guvern reconfirmă ceea ce noi am spus în repetate rînduri – o guvernare falimentară nu poate să lase în urma ei nimic altceva decît falimente. De ce pînă astăzi dumneavoastră nu v-aţi preocupat de Legea instituţiilor financiare sau de garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar. Nu ştiaţi că vine criza?

 O guvernare înţeleaptă trebuie să ştie şi să fie pregătită să înfrunte orice criză. Sau poate nu ştiaţi, sau poate nu aţi avut o majoritate confortabilă care să adopte din  timp toate măsurile necesare, poate că le-a dat sau vi s-a dat peste mîini de către opoziţie. Nu opoziţia v-a dat peste mînă, ci propria incapacitate de a nu face să acţionezi mai mult, de vă face să acţionaţi mai mult în disperare de cauză.

Şi nu vom exagera cu nimic dacă vom spune că este vorba mai mult de o cauză personală. Încercarea guvernării comuniste de a lega criza economică de cea politică din 5 aprilie reprezintă mesajul electoral care va fi al dumneavoastră în campania de alegeri anticipate.

Efectele crizei economice erau simţite de cetăţenii noştri încă din vara anului 2008. Reducerea continuă a remitenţelor, pierderea locurilor de muncă şi revenirea concetăţenilor de peste hotare, dificultăţi în executarea bugetului la capitolul „Venituri” încă din octombrie 2008. Epuizarea rezervelor valutare la încercarea de a menţine leul, stoparea activităţilor în industria uşoară, vinificare, transport şi toate acestea sînt înregistrate chiar oficial în trimestrul IV anul 2008 şi în trimestrul I al anului 2009.

Se spune că în politică nu trebuie să operezi cu cuvîntul „dacă”. Şi totuşi ce ar fi dacă Guvernul Greceanîi şi majoritatea comunistă din Parlament ar fi dat curs demersului nostru şi ar fi eliminat orice restricţii de intrare a unor băni serioase şi cu renume în Republica Moldova sau dacă ar fi limitat atît cît este constituţional  posibil intervenţiile nedorite şi oportune pe piaţa valutară a Băncii Naţionale din Republica Moldova.

Încă în octombrie 2008 am propus majorarea sumei garantate pentru cetăţenii care au depozite în băncile comerciale pînă la 5 mii de euro. Ce ar fi fost dacă Guvernul accepta această propunere? Vă răspundem noi. S-ar fi mărit credibilitatea potenţialilor clienţi ai băncilor faţă de băncile şi sistemul bancar din Republica Moldova. Acest lucru a fost confirmat destul de recent şi de o declaraţie a unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional.

Din declaraţie reiese clar că intervenţiile majore pe piaţa valutară au erodat competitivitatea producătorilor autohtoni şi au epuizat rezervele de lichiditate din sistemul financiar, reducînd capacitatea băncilor de a credita economia.

Decizia misiunii Fondului Monetar Internaţional de a întrerupe orice negocieri cu Republica Moldova şi de a reveni abia în toamnă, ceea ce este cea mai elocventă evaluare şi apreciere a capacităţilor şi aptitudinilor actualei guvernări  este cea mai clară manifestare a neîncrederii faţă de această guvernare.

Şi acum cîteva observaţii pe marginea, în fond, iniţiativei care a fost pusă astăzi în discuţie. Modificările propuse prevăd, pe de o parte, situaţii şi proceduri de soluţionare a cazurilor de insolvabilitate în sistemul bancar, iar pe de altă parte, regimul urgent de examinare indică clar că aceste situaţii sînt inevitabile în timpul cel mai apropiat.

Proiectul prevede o serie de condiţionări în cazul preluării unei bănci de către o altă bancă. Considerăm că este un exces în reglementările ce ţin de activitatea de întreprinzător. Chiar dacă vorbim de sectorul bancar, se observă o încercare clară de favorizare a unor bănci în preluarea altor bănci aflate în dificultate.

În plus, majorarea de la 5 zile pînă la o lună a termenului de prezentare a informaţiei despre deponenţii băncii în proces de insolvabilitate Fondului de garantare a depozitelor este în detrimentul cetăţeanului care dispune de depozit la banca respectivă.

Tărăgănarea prezentării informaţiei prelungeşte termenul în care deponenţii vor fi despăgubiţi măcar parţial, iar tărăgănarea plăţilor, la rîndul ei, creează nervozitate şi incredibilitate în societate şi reduce din credibilitate nu doar faţă de o bancă, ci şi faţă de întreg sistemul bancar. Respectiv, modificările propuse avantajează unele cercuri de interes şi defavorizează cetăţeanul, cel care a încredinţat banii proprii unui sau altui agent economic.

În concluzie, doresc să subliniez următoarele. Neglijarea semnelor evidente ale crizei pe parcursul anilor 2008 – 2009 şi interzicerea dezbaterilor publice în acest subiect au constituit o dovadă de iresponsabilitate politică din partea Partidului Comunist. La fel de iresponsabile sînt şi declaraţiile de astăzi, prin care se anunţă o criză care ar fi căzut, chipurile, peste noapte, imediat după alegeri. Dar nu putem să sfidăm la nesfîrşit interesele cetăţenilor şi ale societăţii în ansamblu.

Mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Voronin:

Dumneavoastră aveţi dorinţă să vă înscrieţi la tribună, da? Atunci, primul domnul Bujor, pînă ce va ajunge noi vom înscrie. Da, poftim.

Domnule Bujor,

Dumneavoastră v-aţi înscris la tribuna centrală?

Microfonul nr.5, vă rog.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Mesajul meu va fi succint, de aceea nu are rost să mă prezint la tribuna centrală. În conformitate cu prevederile articolului 63 alineatul (1) litera d), „Alianţa «Moldova Noastră»” propune respingerea acestui proiect de lege. Regret că nu mi-aţi oferit atunci cuvîntul, căci am vrut să îi sugerăm autorului să îl retragă pornind de la următoarele prevederi.

În primul rînd, propunerea domnului Muntean, prin care se dau atribuţii exagerate Băncii Naţionale, contravine practicii internaţionale.

Al doilea argument, ca să nu mai repet ceea ce a spus domnul Furdui, atrag atenţia că în avizul prezentat de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului Republicii Moldova la pagina 2 găsim următorul text: „Proiectul conţine elemente de coruptibilitate. Norma de modificare necesită a fi revizuită şi concretizată.”

De aceea, eu cred că acum, cînd ne aflăm în ajunul lunii campaniei electorale anticipate, este raţional ca acest document să fie respins şi să revenim la examinarea lui în următorul legislativ pentru a nu fi folosit şi acest lucru.

 

Domnul  Vladimir Voronin:

În lectura a doua să revenim.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Cu învinuiri.

 

Domnul  Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Da, lectura a doua după alegerile anticipate.

 

Domnul  Vladimir Voronin:

Da, da, poftim. La tribuna centrală, poftim.

 

Domnul  Vadim Cojocaru:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Noi toţi conştientizăm faptul că sistemul financiar bancar e un sistem foarte important şi el trebuie completat, îmbunătăţit. Însă, stimaţi colegi, nu într-o zi şi nu în două. Noi toţi cunoaştem deja şi în Republica Moldova că criza a început anume de la sistemul financiar-bancar. De aceea, eu şi am pus o întrebare foarte simplă: ce le propunem noi cetăţenilor?

Dacă pînă acum garantăm 6 mii, cît, să nu se supere stimatul coleg, nu putem spune tot. Tot înseamnă nimic. Oamenii vor fi debusolaţi. Dacă tot şase, noi am mărit contravenţiile administrative pînă la 3 mii de lei. Şi noi, adică ca stat, îi garantăm cetăţeanului două încălcări. Nu există în lume aşa stat.

De aceea, vin cu propunerea, în Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe au fost 13 modificări, completări. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi tot are mai mult de 10. Poate nu pînă la viitorul legislativ, poate 7, 10 zile Guvernul să completeze acest Cod, să mai trecem o dată prin comisii şi pe urmă îl aprobăm. La moment, nu glumiţi cu sistemul financiar-bancar. În trei zile el nu se perfectează. Pe urmă vom avea nevoie de ani de zile să îl perfectăm din nou.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Voronin:

Şi eu vă mulţumesc.

Bravo, timp aţi economisit.

Domnule Popa,

Dumneata insişti la tribuna centrală? Da, poftim. Numai pe scurt, te rog foarte mult.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

De fapt, aceste propuneri sau iniţiativa legislativă propusă de către deputatul Iurie Muntean au fost discutate în comisiile parlamentare ale Parlamentului de legislatura anterioară. Colegii care au fost membri ai Parlamentului anterior cunosc foarte bine în ce condiţii noi am început aceste discuţii. Şi, cu părere de rău, este regretabil faptul că nu am izbutit să adoptăm aceste modificări atunci. Dar propunerile pe care noi le aducem ne dau posibilitate ca totuşi procedura să fie făcută mai operativ.

Deputaţii care au fost în componenţa Comisiei pentru lichidarea băncilor comerciale „Intercapital” şi „Ghuineia Bank”, dacă vă aduceţi aminte, cît de complicată era această procedură şi, de fapt, eram nevoiţi în fiecare săptămînă sau cel puţin sau cel mult o dată în două săptămîni să convocăm această şedinţă şi să întreprindem nişte măsuri foarte serioase pentru ca totuşi persoanele fizice, acei care au pierdut banii în aceste bănci, să îşi poată asigura primirea acestor surse financiare.                                            

Fracţiunea Partidului Comuniştilor a examinat foarte în detaliu aceste modificări. Eu vreau să spun, din numele fracţiunii, că totuşi funcţia de bază a statului constă în crearea unor mecanisme şi instrumente adecvate, în vederea protejării intereselor legale ale creditorilor băncilor comerciale şi, respectiv, a depunătorilor acestora, în cazul evidenţierii riscului de incapacitate de plată din partea băncilor. Totodată, consideră, şi este absolut corect, că implementarea unui mecanism mult mai operativ de lichidare silită a băncilor, în cazul incapacităţii de plată, în special prin numirea de către Banca Naţională a administratorului din oficiu. Şi acest lucru ne va da posibilitate ca totuşi toată procedura să  fie respectată şi operativ îndeplinită.

Cu o propunere din partea Fracţiunii la articolul 38 punctul 9) după alineatul (1) „Creditele acordate băncii de către Banca Naţională pînă la numirea administratorului de oficiu”, „creditele bancare”  imediat după acest punct să se introducă cuvintele: „sumele neplătite la depozitele persoanelor fizice”. Deci imediat după acest punct, să fie „sumele neplătite depozitelor persoanelor fizice”. Considerăm absolut necesară votarea acestor modificări. Nu trebuie să tărăgănăm, fiindcă situaţia ne impune să facem acest lucru.

De aceea, mă adresez către toţi deputaţii din partea Fracţiunii majoritare ca să votăm acest proiect de lege în primă lectură, iar pentru lectura a doua, operativ, fiecare membru al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe are posibilitate să participe şi să dea propunerile respective, pentru ca luni să votăm acest proiect.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc. 

Totul este clar. Mulţumesc. Vorbiţi. Da. Stimaţi prieteni, în aceste condiţii, supun votului pentru aprobarea în prima lectură proiectul de Lege discutat recent pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Cine este pentru în prima lectură? Numărătorii, poftim, lucrăm.

 

Numărătorii: 

Sectorul nr. 1 – 35.

Sectorul nr. 2 – 24.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Sectorul nr. 5 – cîţi aveţi?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

De procedură.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Cîte voturi aveţi de la început? Să terminăm votarea.

 

Numărătorii: 

Sectorul nr. 3 – 0.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc frumos, bravo, cunoaşteţi a număra.

Este, se acceptă în primă lectură.

Domnule Oleinic,

Poftim microfonul nr. 5.   

 

Domnul Alexandru Oleinic:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Legea este foarte importantă şi, după cum eu aveam informaţie, şedinţa Comisiei va avea loc luni la ora 7 şi 30 de minute. Eu de procedură aş vrea să întreb: cînd noi trebuie ori putem, avem dreptul să înaintăm amendamentele, dacă sîmbăta şi duminica nu lucrează nici Parlamentul, şi mai ales nici autorii, cred eu.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Patru zile aveţi: vineri, sîmbăta, duminică, luni.    

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ar fi bine ca la şedinţa Comisiei, luni la ora 7 şi 30 de minute să fiţi şi dumneavoastră  prezent, domnule Preşedinte.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Bine, am să vin la ora 6 şi 30 de minute. Nici o problemă.

Stimaţi deputaţi,

Trecem la subiectul al treilea de pe ordinea de zi Proiectul de Lege nr.823 din 10 iunie 2009 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Domnul Dodon, prim-viceprim-ministru. Mai concret, aşa ştiţi: 1, 2, 3. Fără de... noi toţi înţelegem despre ce se vorbeşte. Nu ne trebuie nouă explicaţii din ziare.

Poftim.

 

Domnul Igor Dodon:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul vine în Parlament cu un proiect de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Am să fac trimitere doar la două articole din Constituţie. Este vorba de articolul 106/2, care presupune că Parlamentul poate adopta, la propunerea Guvernului, o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe.

Şi alineatul (2), care presupune că Legea de abilitare va stabili în mod obligatoriu domeniul la care se pot emite ordonanţe. În ceea ce ţine de domenii, stimaţi colegi, articolul 72 indică expres domeniile pentru care pot fi aprobate legi organice, şi, prin urmare, domeniile pentru care nu pot fi delegate drepturile de emitere a ordonanţelor, deoarece cunoaştem că ordonanţele pot fi sau pot abilita Guvernul cu aceste drepturi doar pentru domeniile ce se referă la legile ordinare.

Ţinînd cont de cele menţionate, se propune cîteva domenii pentru a fi dat dreptul Guvernului de a emite ordonanţe. Aş dori să menţionez, din start, pentru a preîntîmpina anumite întrebări din partea colegilor, că, în urma discuţiilor care au fost în cadrul şedinţelor comisiilor, Guvernul este de acord cu excluderea din lista domeniilor prevăzute la literele  c), e) şi f). Astfel, proiectul de lege se propune a fi examinat în felul următor. Eu am să citez doar domeniile pentru care Guvernul cere ordonanţă... securitatea energetică. Mă refer la dreptul la ordonanţă.

a) securitatea energetică, veterinară, fitosanitară, alimentară şi a sănătăţii publice;

b) realizarea politicii statului privind dezvoltarea economiei naţionale.

c) activitatea de întreprinzători, inclusiv activitatea economică externă.

Stimaţi colegi,

Rugăm suportul.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc.

Domnule Zagorodnîi,

Poftim. Înaintaţi puţin mai repede. După domnul Zagorodnîi. Dar este una şi aceeaşi, domnul Mihai, ori dumnealui, ori domnul Zagorodnîi  vă va răspunde. Da, poftim.

 

Domnul Anatol Zagorodnîi:

Nu, după înălţime şi după toate.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Nu, noi ştim despre Ghimpu unde îi el, dar eu vorbesc despre Zagorodnîi. Poftim, domnule Zagorodnîi, vi se oferă cuvîntul.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.823 din 10 iunie 2009, prezentat în Parlament de către Guvern şi a constatat următoarele. Acest proiect de lege a fost elaborat în baza articolelor 102 şi 106² din Constituţie şi prevede abilitatea Guvernului cu dreptul de a emite ordonanţe în anumite domenii. Comisiile permanente ale Parlamentului, în avizele prezentate, au propus examinarea şi adoptarea proiectului la şedinţa în plen a Parlamentului.

Totodată, în avizul la proiect a Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe se propune înlocuirea cuvintelor „pieţei valorilor imobiliare” cu cuvintele „pieţei financiare nebancare”. Totodată, în cadrul dezbaterilor proiectului la Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, s-a menţionat necesitatea de a opera în textul acestuia următoarele concretizări.

1. În preambulul articolului 1, cuvintele „pînă la constituirea legală a Parlamentului” să fie înlocuite cu cuvintele „pînă la data validării alegerilor Parlamentului” (articolul 103 din Constituţie).

2. În cazul neprezentării de către Guvern, ceea ce a menţionat şi Guvernul, că retrag aceste trei litere c), e) şi f), deci ele vor fi excluse pentru lectura a doua.

Propunerile nominalizate urmează a  fi examinate suplimentar la dezbaterea proiectului de lege în lectura a doua.

Ţinînd cont de cele relatate şi de faptul că conceptul prezentei iniţiative legislative se încadrează în prevederile articolului 106/2 din Constituţia Republicii Moldova, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului proiectul de Lege nr.823 din 10 iunie 2009 pentru examinare şi aprobare în primă lectură.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Domnul Ghimpu.   

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, eu vă mulţumesc. 

Eu mă bucur că s-a retras prevederea privind împrumuturile de stat externe, contractate de către Guvern. Totuşi, vreau să cunosc,   domnul Dodon, care este suma datoriei externe a Republicii Moldova?

 

Domnul Vladimir Voronin:

Nu, astăzi, e secret.

Poftim.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Aceasta nu e...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Care secret?

 

Domnul Vladimir Voronin:

Poftim, microfonul nr. 4 încă o dată.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Care secret?

 

Domnul Vladimir Voronin:

Este secret de stat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnul Dodon vrea să îmi răspundă.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Nu are voie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu îmi îngrădiţi dreptul, domnule...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Nu, nu se permite.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.    

 

Domnul Vladimir Voronin:

Nu către toată lumea. Convocaţi şedinţă închisă şi atunci discutăm.

Poftim, microfonul nr. 4.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Solicit să mi se permită să mă expun de la tribuna centrală asupra acestui proiect de lege.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Luare de cuvînt? Da, poftim, treceţi imediat. Alţi doritori nu  sînt. Se poate şi în doi. Mai repede. Ora 15 şi 12 minute. 

 

Domnul Alexandru Tănase:

Stimaţi colegi,

Ordonanţele de urgenţă care se propune astăzi de a fi... care se propune de a fi abilitat Guvernul, sînt un instrument extrem de util, în mod special pentru asemenea situaţii. Cu toate acestea, acest instrument, oricît de important ar fi el, urmează a fi exercitat în condiţiile legii şi eu mă refer, în mod special, la articolul 106² din Constituţia Republicii Moldova. S-a referit domnul deputat Igor Dodon la acest subiect, dar, din păcate, nu a citit pînă la sfîrşit nici primul alineat şi nici al doilea.

 

Stimaţi colegi,

Primul alineat, spune foarte clar că, în vederea realizării Programului de activitate al Guvernului, Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia, o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Este o chestie extrem de importantă şi care are relevanţă nemijlocită la examinarea acestui proiect de lege. Eu am să le iau în ordinea în care sînt expuse în proiect.

Litera a) – securitatea energetică, veterinară, fitosanitară, alimentară şi a sănătăţii publice. Eu vreau să vă spun că aceste domenii toate sînt reglementate de legi organice, putem să le luăm să le trecem fiecare în parte. Securitatea energetică – sînt o serie de legi care toate sînt organice: Legea cu privire la energetică, Legea cu privire la gaze, Legea energiei regenerabile. Adică sînt domenii unde nu se poate de intervenit cu ordonanţe de urgenţă. Securitatea veterinară, acest domeniu, de asemenea, este reglementat de legi organice. Este Legea securităţii fitosanitare. Da, la acest capitol este posibil de a interveni, deoarece Legea cu privire la carantina fitosanitară nu este o lege organică, dar este o lege ordinară.

O altă problemă ţine de securitatea alimentară. Noi avem în vigoare Legea priind produsele alimentare, care reglementează extrem de vast acest domeniu, şi care iarăşi este o lege organică şi nu este clar în ce măsură se poate interveni şi în ce măsură intenţionează Guvernul să intervină la acest capitol.

Sănătatea publică. Avem Legea din 2009, stimaţi colegi, privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. Dacă cunoaşteţi bine acest act normativ, o să vedeţi că el reglementează o serie foarte vastă de relaţii şi de situaţii în care nu se poate interveni, deoarece este lege organică.

Un alt aspect la punctul 2 „Realizarea politicii statului în domeniul economiei naţionale”. Fiţi de acord că este o formulare extrem de vagă, care permite o intervenţie arbitrată unde doriţi dumneavoastră. Ce înseamnă realizarea politicii statului în domeniul economiei naţionale? Înseamnă aceasta rectificarea bugetului? Înseamnă aceasta  privatizare? Din moment ce acest lucru nu este expus clar în proiectul propus, desigur, o asemenea normă nu poate fi inclusă, deoarece contravine clar articolului 106 din Constituţia Republicii Moldova.    

Sînt deficienţe de ordin juridic, este foarte bine că s-a renunţat în mod special la literele e) şi f), care ar fi fost cu adevărat grav, dacă s-ar fi fost acceptat dreptul Guvernului de a emite ordonanţe în aceste domenii.  Dar există şi deficiente de ordin politic.

Stimaţi colegi,

Ar fi mult mai util dacă Preşedintele ţării, Preşedintele Parlamentului nu s-ar grăbi să semneze decretul de dizolvare a acestui Parlament, chiar săptămîna viitoare, dar ar lăsa un respiro de o lună de zile ca Guvernul să mai poată...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Поздно пить „Borjomi”.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Stimaţi colegi,

Aşa vorbim pe rînd, sau pornim telefoanele mobile să cînte? Ar fi mult mai util dacă...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Позно пить „Боржоми».

 

Domnul Alexandru Tănase:

...Dacă Guvernul şi-ar îndeplini promisiunea de a veni cu acel pachet anticriză în Parlament, ca să vedem noi exact în ce constă. Să ne demonstreze că există acest pachet anticriză.

Vă mulţumesc de atenţie.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Şi eu sînt de acord cu dumneavoastră, pentru lectura a doua într-adevăr trebuie să acordăm atenţie. Dar în cadrul acestor  multor legi indicate, sînt măsuri pe care Guvernul poate să le aplice, nu numaidecît să încalce toată legea organică.

În aceste condiţii, permiteţi-mi să supun votului ceea ce am discutat pînă acum, care se numeşte proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, prima lectură.

Votăm.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 35.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3  - 0.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Cu majoritatea de voturi am depăşit şi acest moment în primă lectură. 

Trecem la subiectul al patrulea de pe ordinea de zi. Fiţi atenţi, vă rog.

Proiectul de Lege nr.824 din 10 iunie 2009 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare cu privire la finanţarea suplimentară a proiectului II al Fondului de Investiţii Sociale. Prezentat de Guvern.

Se invită la tribună doamna Mariana Durleşteanu,  pentru trei minute.

 

Doamna Mariana Durleşteanu – ministrul finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Se prezintă spre examinare şi aprobare proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de finanţare suplimentară pentru proiectul Fondului de investiţii sociale în Moldova II, care a fost recent semnat la 4 mai 2009. Doresc să menţionez că finanţarea suplimentară este oferită în valoare de 3,4 milioane drepturi speciale de tragere sau 5 milioane dolari SUA.

La fel, condiţiile pentru care se oferă această finanţare suplimentară sînt condiţiile standard ale Asociaţiei, deci pentru o perioadă de 40 de ani, 10 ani graţie, dobînda aplicată de 0,75 la sută şi un comision de angajament pînă la 0,5 la sută. Acest comision de angajament acum nu se aplică la decizia Bordului de directori. Este, cred, important să amintesc că, de fapt, Fondul din investiţii sociale în Moldova a fost creat 1997 şi a avut ca obiectiv ţintirea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în comunităţile rurale şi urbane.

Pînă în prezent, comunităţile rurale şi urbane au beneficiat de surse financiare în sumă de circa 72,8 milioane dolari SUA  din sursele Băncii Mondiale, dar au cofinanţat şi donatori, aşa cum sînt Guvernul Suediei, Guvernul Olandei, respectiv Guvernul Republicii Moldova şi contribuţia comunităţilor. Din aceste surse au fost realizate un şir de activităţi, ai căror beneficiari sînt circa 1166 de localităţi cu o populaţie de pînă la 2 milioane de locuitori. În total, au fost reparate 546 de şcoli, construiţi 1470 km de gazoducte, renovaţi 240 km de drum şi construite 533 km de reţele de aprovizionare cu apă potabilă. Doresc să menţionez că au fost create peste 15 mii locuri de muncă şi aproximativ 7 mii de persoane, reprezentanţi ai ONG-urilor şi autorităţilor publice locale au fost implicate în monitorizarea, implementarea acestor proiecte.

Ţinînd cont de faptul că în anul 2008, în urma inundaţiilor, au suferit mai multe localităţi din ţară, Guvernul s-a adresat cu o solicitare Băncii Mondiale de a acorda acest supliment. Astfel, suplimentul care se propune astăzi pentru a aprobarea şi ratificarea Acordului va face posibilă finanţarea aproximativ a 45 de propuneri pentru localităţile situate în luncile rîurilor  Prut şi Nistru. Costul subproiectului pentru satele beneficiare va fi de pînă la 85 de mii de dolari SUA, iar pentru orăşelele mici va fi pînă la 147 mii de dolari, a căror scop, de fapt, şi ţintă vor fi aceleaşi: reparaţia drumurilor, renovarea şcolilor, grădiniţelor, aprovizionarea cu apă potabilă.

Stimaţi deputaţi,

Ţinînd cont că suma respectivă a fost solicitată de către Guvern la sfîrşitul anului trecut şi se necesită punerea în aplicare şi implementarea imediată, rog sî susţineţi ratificarea acestui Acord, care este strict necesar pentru a ţinti acele pături sociale, care au suferit în urma inundaţiilor din anul 2008.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Microfonul... Nu este microfonul.

Preşedintele Comisiei, domnul Sergiu Stati, poftim. Da, eu am înţeles, domnule Hadârcă, eu am înţeles.

Mulţumesc, doamna Durleşteanu. 

Noi o să vă oferim cuvîntul. Apropo, doamna Durleşteanu nu m-a susţinut pe mine. Vă rog.

 

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat proiectul propus de către doamna ministru al finanţelor şi  a ajuns la concluzia că acesta în totalitate se înscrie în prevederile Legii cu privire la tratatele internaţionale. Cum a fost deja menţionat, el a fost semnat la 4 martie 2009 şi prevede oferirea unui echivalent de 3,4 milioane drepturi speciale de tragere, adică 5 milioane dolari SUA.

Doamna ministru deja a menţionat care sînt beneficiile noastre, deci ale ţării noastre la executarea acestor prevederi ale acestui Acord. Şi care vor fi posibilităţile pentru noi. Plus la aceasta, doresc să menţionez că Comisia a examinat şi avizele prezentate de către comisiile permanente şi Direcţia juridică şi a ajuns la concluzia că şi acestea sînt de acord pentru a prezenta plenului Parlamentului spre ratificare acest proiect de Acord. În aceste circumstanţe, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune plenului Parlamentului votarea proiectului în prima,  iar dacă nu vor fi obiecţii – şi în a doua lectură, domnule Preşedinte.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Se invită la microfon domnul deputat Godea.

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi expune un punct de vedere legat de acest subiect. Desigur, nu punem la îndoială utilitatea acestui împrumut pentru dezvoltarea comunităţilor rurale şi urbane, dar în legătură cu ratificarea acestui Acord, desigur, se cer a fi punctate cîteva lucruri care decurg din modul în care se cheltuie aceşti bani. Nu sînt un novice şi nu am citit de prin ziare ce se întîmplă în domeniul dezvoltării comunitare. Am o experienţă de peste 10 ani în acest domeniu. Am lucrat inclusiv în colaborare şi cu Fondul de investiţii sociale şi în alte proiecte mari. Doamna Prim-ministru cunoaşte acest lucru.

Vreau să atrag atenţia dumneavoastră  asupra următoarelor. Fondul de investiţii sociale în felul în care a fost creat în 1997, cu participarea Guvernului, a Băncii Mondiale şi a Agenţiei americane pentru dezvoltarea internaţională, a fost un lucru extrem de bun şi util pentru Republica Moldova, dar mai ales pentru comunităţile rurale şi urbane mici din ţara noastră.

Proiectul FISM – 1, aşa cum îl înţelegem noi şi cum ne-am obişnuit să îl numim, a lucrat exact după regulile stabilite de Banca Mondială şi de alţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, avînd reguli foarte stricte, a impus un anumit comportament comunităţilor noastre, a impus  anumite reguli de joc pentru toţi acei care doreau să fie beneficiari ai Fondului de investiţii sociale. Era  o concurenţă absolut sănătoasă între comunităţile noastre rurale şi urbane mici. Şi autoritatea atît a managementului Fondului de investiţii sociale, cît şi a echipelor de consultanţi şi ingineri era una extraordinară. Cu atît mai mult că controlul aplicat de managementul Fondului de investiţii sociale asupra echipei de consultanţi şi de ingineri era unul foarte-foarte riguros.

Toate acestea s-au încheiat în 2004, odată cu încheierea proiectului FISM-2 şi cu instaurarea unui control politic total. Cînd s-a încheiat proiectul FISM-1 şi cu instaurarea unui control politic total asupra proiectului FISM-2. Pînă în 2004, Fondul de investiţii sociale din Moldova a fost unul dintre cele mai performante fonduri de investiţii din lume. A fost, dacă vreţi, mascota cu care Banca Mondială mergea oriunde pe mapamond, iar experţii moldoveni şi reprezentanţii Fondului de investiţii sociale din Moldova făceau transfer de practici şi experienţă pentru toţi colaboratorii fondurilor de investiţii din întreba lume. Am avut onoarea să particip şi eu la aceste evenimente.

Ce se întîmplă în proiectul FISM-2 este cu totul altceva. Să nu se supere domnul director executiv Popadiuc, care asistă în sala Parlamentului, dar cel care dirigueşte, de fapt, Fondul de investiţii sociale este chiar colegul nostru domnul vice-premier Victor Stepaniuc, care, de fapt, indică unde şi cum trebuie să meargă proiectele şi în care comunităţi. Am scos de pe site-ul Fondului de investii sociale proiectele finanţate. Nu, nu am să spun cîte procente a luat la alegeri locale Partidul Comuniştilor, dumneavoastră  ştiţi mai bine ca mine. Şi dacă efectuăm un calcul, în care comunităţi s-au dus banii?

Prin proiectele şi subproiectele Fondului de investiţii sociale, o să vedem că aproape 60 la sută din fondurile, din banii Fondului de investiţii sociale s-au cheltuit în comunităţile guvernate de Partidul Comuniştilor, de foştii dumneavoastră  parteneri de guvernare – Partidul Popular Creştin Democrat şi în... Eu vă rog frumos să mă ascultaţi, pentru că nici... O’key, am să fac şi eu ca dumneavoastră. Dumneavoastră  o să vorbiţi, am să vorbesc şi eu, pentru că am experienţă de a vorbi şi atunci cînd alţii vorbesc.

Lista satelor sau a localităţilor sărace sau deprivate, efectuată sau elaborată de Ministerul Economiei acum cîţiva ani, atunci cînd se puneau bazele proiectului FISM-2, arăta exact coloratura politică sau, dacă erai reprezentant, o comunitate guvernată din partea partidului de guvernămînt, aveai prioritate să fii inclus în această  listă. Astfel, cum se explică, să nu se supere domnul  Urechean, că satul Larga, raionul Briceni, care este unul dintre cele mai bogate sate din Republica Moldova, a fost inclus în lista satelor deprivate, iar Bălăseştiul,  de exemplu, care  nu este foarte departe şi este un sat foarte sărac, nu a fost inclus în această listă. Pentru că lista satelor deprivate s-a făcut în dependenţă de coloratura politică a guvernărilor locale din aceste localităţi.

Vreau să atrag atenţia atît a Guvernului, cît şi a Parlamentului: să fim foarte atenţi ce facem cu banul public, pentru că sînt bani pe care o să îi rambursăm noi împreună cu dumneavoastră  şi chiar copiii noştri, pentru că este un termen destul de extins.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Domnul Hadârcă se invită la tribuna centrală. Poftim.

Stimaţi colegi,

Răbdare, smerenie.

 

Domnul Ion Hadârcă:

Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

În Comisia pentru cultură, turism şi sport am susţinut, în principiu, acest proiect, necesar pentru întreaga comunitate a Republicii Moldova. Bineînţeles, rămîne la latitudinea fiecărui deputat cum va vota şi ce va alege. Am solicitat în Comisie şi cu acest prilej remarc că ar fi necesar atunci cînd se discută mai ales problemele economice, pe lîngă informaţia aceasta, să vină totuşi un reprezentant al Guvernului, care să răspundă la nişte întrebări concrete, care, din start, ar înlătura nişte nedumeriri. Bunăoară, la modul concret eu am solicitat o informaţie cum se gestionează mijloacele primei tranşe ale proiectului FISM-2. Cîte, care localităţi, instituţii au beneficiat şi beneficiază în acest caz? Mulţumesc doamnei ministru pentru noile completări, inclusiv domnului coleg Mihai Godea. Totuşi, din nota informativă a Guvernului se iscă o seamă de întrebări.

Prima. Dacă obiectivele proiectului FISM-2 este, citez: „îndreptarea resurselor către populaţia săracă, din comunităţile cele mai afectate”, apar animozităţile explicabile, în unele cazuri, la cota de participare şi a localităţilor care nu pot contribui, evident, cu nimic, aşa cum cer condiţiile proiectului. Bugetele locale fiind la pămînt şi cetăţenii acestor localităţi vulnerabile fiind obligaţi să achite din buzunarul lor diferenţele. Sînt animozităţi semnalate în multe localităţi.

Totodată, nu este clar principiul: „primul venit – primul servit”. Este formulat în nota informativă a Guvernului. Este lesne de presupus că orice ministru, factor de   decizie din administraţia centrală îşi poate suna şi trezi mai dimineaţa primarul, ca să vină cu traista la Guvern, pentru a fi gratulat după principiul: „primul venit – primul servit”. De asemenea, acest principiu este inoperant în cazul suportului diferenţiat. Citez din nota informativă a Guvernului:  „la îmbunătăţirea condiţiilor de   trai, creşterea frecvenţei şcolare sau reducerea ratei bolilor respiratorii”. Citat încheiat.

Repet, nu avem nimic împotriva fondului umanist pozitiv, care îl comportă proiectul menţionat, pe care  îl salutăm, în principiu. Atît în Comisie, cît şi aici, la şedinţa în plen, am solicitat şi solicit o informaţie completă a numărului de ansamblu al solicitanţilor, de asemenea a criteriilor de selectare, pentru a înlătura toate discuţiile şi nedumeririle. Principiul de bază, în genere, este  „cu cît mai multă transparenţă, cu atît mai puţine vorbe în societate”. Deci asigurarea unei depolitizări complete a acestui proces benefic în esenţă, subliniez.

Cu toată stima, dar credeţi-mă pe cinste, domnilor comunişti, că nu e normal cînd în plină campanie electorală, prin tăierea panglicilor, obligaţi tractoarele japoneze să are pentru un singur partid.

Vă mulţumesc, pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Voronin:

Principalul că ară pămîntul Republicii Moldova.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să mă consult cu dumneavoastră. Domnul deputat Sergiu Stati a propus ca acest proiect de lege să fie votat în ambele lecturi. Se susţine de majoritate sau...? Se susţine, da? Dacă conducătorii fracţiunilor susţin şi fracţiunile, noi sîntem de acord, ca să nu mai revenim.

Pun la vot integral acest proiect de lege. Da, pardon, prima lectură, poftim. Cine este pentru? Mai îndrăzneţ, partea dreapta. Eu vă rog, învăţaţi-vă a vota.

Anunţaţi, poftim, numărătorii.  

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 35.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 37.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Bravo. Mulţumesc.

Şi lectura a doua. (Aplauze.) Заслуженные аплодисменты.

Şi lectura a doua, poftim, votăm, procesul de votare.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 35.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 36.

Domnul Oleinic lipseşte.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Şi super, mulţumesc.

În aşa fel, acest proiect de Lege este votat în ambele lecturi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi deputaţi,

Trecem la subiectul al cincilea de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.825 din 10 iunie 2009 pentru ratificarea Acordului cu privire la finanţarea suplimentară a Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic – II) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, semnat la Chişinău la  16 martie curent.

Se invită la tribună din nou doamna Mariana Durleşteanu, ministrul finanţelor.  

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc domnule Preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

Se prezintă la fel spre examinare şi aprobare proiectul de Lege care prevede ratificarea Acordului de finanţare suplimentară între Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare şi Republica Moldova. Acest supliment vine ca o parte complimentară la Acordul iniţial Energetic – II. Aş dori să menţionez că condiţiile în care se oferă acest supliment sunt similare cu creditul anterior: sînt pentru 40 de ani perioada de rambursare, 10 ani graţie, 0,75 la sută dobînda anuală. Suplimentul este în sumă de 6,7 milioane drepturi speciale de tragere sau 10 milioane de dolari SUA.

La fel, consider necesar să reiterez că, iniţial, suma prevăzută pentru Acordul Energetic – II a fost de 25,7 milioane de drepturi speciale de tragere sau circa  35 milioane de dolari SUA, care a avut ca scop finanţarea a două componente. Deci, prima componentă este componenta electrică – 25 milioane de dolari SUA şi această componentă se află în curs de finalizare. Obiectivul acestei componente a fost îmbunătăţirea securităţii sistemului de transport şi a furnizării angro a energiei electrice.

Şi a doua componentă a  fost şi este componenta termică de 10 milioane de dolari SUA. La fel, această componentă a avut ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei încălzirii în clădirile publice de importanţă socială prioritară, aşa cum sînt instituţiile medicale şi de învăţămînt. În rezultatul implementării acestei componente, au beneficiat 23 de instituţii de învăţămînt şi 12 instituţii medicale din 13 raioane şi 2 municipii din Republica Moldova, deci a fost Bălţul şi Chişinăul. Este important să menţionez că anume această componentă a fost de mare succes şi a oferit posibilitate atît pacienţilor, cît şi circa la 8 mii de elevi să aibă accesibilitate la serviciile de alimentare cu energie termică.

Este la fel important să menţionez că, în urma implementării acestei componente, s-au redus emisiile de gaze de seră, ce au permis la 9 autorităţi publice locale să beneficieze de participarea la piaţa certificatelor de cărbuni şi să obţină o finanţare reciprocă inversă, deci în sumă de 115 mii de dolari SUA. În condiţiile în care această componentă a fost implementată cu mare succes deci şi cu beneficiu pentru un număr mai mare de populaţie, Guvernul s-a adresat pentru extinderea acestei componente cu suma de 10 milioane de dolari SUA, care astăzi se propune a fi ratificat. Cum urmează să fie utilizate aceste mijloace? Se propune a fi utilizate pentru componenta similară – componenta termică, destinată pentru 18 instituţii sociale din alte 10 raioane ale Republicii. Mai întocmai instituţii medicale aflate în gestionarea a 3 consilii raionale: spitalele raionale Ocniţa, Drochia şi Orhei vom beneficia de circa 4 milioane de dolari.

15 instituţii de învăţămînt aflate în gestionarea a 8 primării ale oraşelor din Republică, deci este Drochia, Soroca, Şoldăneşti, Cimişlia, Aninii Noi, Ştefan Vodă, Taraclia şi Sîngerei. Deci vor beneficia de suma de circa 6 milioane de dolari SUA. Doresc să menţionez că solicitări din partea autorităţilor publice locale au fost de circa 204 subproiecte, propuse spre a fi examinate. Din păcate, aceste subproiecte nu au trecut criteriile de legibilitate şi, în primul rînd, ca obiectivul să fie la balanţa primăriei ca activ. Şi, respectiv, numărul de beneficiari ca să fie cît mai extins. În acest context, au fost aprobate doar 18 proiecte, care vor fi finanţate din aceste 10 milioane de dolari.

Doresc să menţionez că acest proiect şi, respectiv, proiectul anterior se încadrează  totalmente în indicatorii ce ţin de datoria de stat, care ne permit astăzi să ne împrumutăm anume pentru astfel de proiecte, proiecte care au menirea socială  de infrastructură. Rog să susţineţi acest proiect de lege.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Întrebări către doamna Mariana Durleşteanu nu sînt. Foarte corect procedaţi.

Mulţumesc, doamnă Mariana Durleşteanu.

Şi, domnule preşedinte, eu vă rog, cu reacţia mai... a doamnei Durleşteanu.

Da, poftim. Microfonul nr.4.

 

Doamna Ana Guţu:

Mulţumim pentru prezentare.

Am şi eu cîteva întrebări  referitor la proiectul în general de creditare a sferei energetice.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Două întrebări numai.

 

Doamna Ana Guţu:

Da.  Este vorba de componenta energetică, cea care a fost finanţată  cu 25 de milioane de dolari şi care este încă în curs de implementare. Dacă este transparentizată informaţia despre ceea ce s-a realizat punctual în domeniul energetic? Prima întrebare, vă rog.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Mulţumesc, stimată doamnă deputat.

Deci doresc să menţionez, în primul rînd, că fiecare proiect este supravegheat şi gestionat de Consiliul de supraveghere. Acest proiect este condus de către domnul prim-viceprim-ministru Igor Dodon şi informaţia este tot timpul publicată de către unitatea de implementare a proiectului, este supusă auditului anual internaţional şi este supusă controalelor şi auditelor externe, făcute de către Curtea de  Conturi.

 

Doamna Ana Guţu:

Vă mulţumesc.

Şi cea de a doua întrebare ţine de aceeaşi problemă,  care vizează politizarea acordării acestor credite pe primării şi localităţi. Acele 8 primării care vor  beneficia de suplimentul de 10 milioane, de fapt, nu ştiu dacă întîmplător se face ca în ele la guvernare este partidul dumneavoastră? Şi cine face selecţia proiectelor? Ce comisie, din cine este constituită?

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Deci doresc să menţionez că criteriile de legibilitate au fost elaborate independent nu de către Guvernul Republicii Moldova, ci de experţii suedezi, care au făcut procedura destul de transparentă. Şi a verificat, respectiv, şi Banca Mondială dacă corespunde criteriilor sau nu. Şi ne-au dat nouă … care este procedura.

 

Doamna Ana Guţu:

Am înţeles criteriile, este clar, dar cine face selecţia proiectelor pentru a le prezenta de monitorizare?

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Împreună cu Comisia de monitorizare. Nici un beneficiar nu poate fi acceptat, dacă nu este expertizat şi de  specialiştii Băncii Mondiale.

 

Doamna Ana Guţu:

Nu aţi răspuns la întrebare. Dumneavoastră aţi evitat, de fapt.

 

Doamna Mariana Durleşteanu:

Nu vă răspund la întrebare, pentru că sînt autorităţile publice, care înaintează proiectul.

 

Doamna Ana Guţu:

Oricum, şi din primul contract de creditare, şi din cel de al doilea reiese că creditarea...

 

Domnul Vladimir Voronin:

Doamnă Durleşteanu, 

Mulţumesc.

 

Doamna Ana Guţu:

...proiectelor comunitare este extrem de complicată.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Două întrebări.

Doamnă profesoară,

Învăţaţi disciplina.

Domnul Sergiu Stati,

Poftim la tribună.

 

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnul Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat proiectul prezentat şi a ajuns la concluzia că acesta corespunde prevederilor tratatelor,  Legii cu privire la tratatele internaţionale.

Doamna ministru a prezentat destul de amănunţit, de aceea nu o să repet, doar cu o singură menţiune: că vor beneficia 54 de clădiri,  inclusiv din raioanele Drochia, Soroca, Şoldăneşti, Sîngerei, Anenii Noi, Ştefan Vodă, Cimişlia şi Taraclia.

Eu cred că lista este una impunătoare şi denotă faptul că absolut nici un fel de politizare a acestui proces nu există. Suplimentar, doresc să menţionez că Comisia a examinat şi proiectele, adică avizele propuse de către comisiile permanente şi de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, care a prezentat la fel avize pozitive. În aceste circumstanţe, propunem votarea proiectului în primă lectură, iar în cazul lipsei obiecţiilor – şi în a doua lectură.

Mulţumesc, domnul Preşedinte.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Mulţumesc.

Luări de cuvînt nu sînt înregistrate.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi, în aşa condiţii, să supun votului aprobarea în primă lectură sau şi adoptarea în lectura a doua, da? Domnul Filat? Da. fracţiunile. Domnul Urechean? Deodată trecem la a doua lectură ori mai tragem? Trecem, da,  bravo. Eu ştiu, că singur eşti băiat de treabă. Apoi şi Ghimpu a dat din cap alături deodată, imediat.

Cine  este pentru aprobarea în primă lectură, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 35.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 36.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Aşa şi imediat în lectura a doua. Poftim, fiţi atenţi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 35.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 36.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Toată lumea. Cîte voturi avem? Cine este împotrivă, s-a abţinut? Totul e normal.

Mulţumesc.

În aşa fel, această lege este aprobată în primă lectură şi adoptată în lectura a doua. De procedură.

Da, poftim microfonul  nr.5.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova cere o pauză pentru  15 minute, avînd în vedere subiectul care urmează să fie pus în discuţie, care este pe ordinea de zi următorul. Este dreptul Fracţiunii. Citiţi regulamentul şi o să vedeţi multe lucruri noi şi importante.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Aveţi dreptul la 10 minute.

Se anunţă o pauză de 10 minute.

P   A   U   Z   Ă

*

*   *

D  U  P  Ă    P  A  U  Z  Ă

Domnul Vladimir Ţurcan:

Continuăm şedinţa de astăzi. 

Trecem la următorul subiect, care este proiectul de Lege nr.837 din 11 iunie 2009 pentru modificarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

Pentru prezentarea acestui proiect, cuvînt i se oferă unuia dintre autori, domnului Anatol Zagorodnîi. Da, eu cred că şi din numele Comisiei, da, raportul. Poftim.

 

Domnul Anatol Zagorodnîi:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Vă aduc atenţiei dumneavoastră iniţiativa legislativă a unui grup de deputaţi, care prevede modificarea Codului, unor articole din Codul electoral. În conformitate cu prevederile articolului 91 din Codul electoral nr.1381 din  21 noiembrie 1997, în cazul alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală consideră acestea nevalabile, dacă la ele au participat mai puţin de 1/2 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. La rîndul său votarea repetată se consideră valabilă dacă la ea au participat cel puţin 1/3 din numărul persoanelor înscrise, de asemenea, în listele electorale.

Caracterul autentic al exerciţiului democratic este oferit de garanţiile materiale, politice şi juridice, acordate de stat pentru ca cetăţenii să îşi exercite liber şi pe deplin dreptul lor suveran de a participa la conducere.

Cele mai importante garanţii juridice pentru exercitarea acestui decret sînt stabilite prin sistemul electoral, care prezintă următoarele trăsături ale votului popular: votul universal, egal, liber, direct şi secret. Libertatea votului fiind unul din elementele de bază, presupune un drept cetăţenesc, şi nu o obligaţie juridică. Stabilirea prin  lege a unui nivel minim de participare la alegeri ca motiv de validare a acestora, este un element caracteristic sistemelor electorale sovietice aplicate şi în Republica Moldova la începutul anilor '90.

Sistemul electoral proporţional în plan european, internaţional nu presupune stabilirea unor bariere minime de participare a cetăţenilor la alegeri drept condiţie pentru validarea rezultatelor acestora. Practica internaţională  arată că în statele Uniunii Europene rata de participare la alegerile parlamentare ale cetăţenilor variază între 25 şi 50 %. De exemplu, Bulgaria – 28,6%, Cehia – 28,3, Polonia – 20, Estonia – 26 şi altele.

Este de menţionat că, în baza recomandărilor structurilor europene, prevederile care vizează stabilirea unei bariere minime de participare a alegătorilor la vot drept criteriu de validare a acestuia, au fost modificate şi implementate deja pentru alegerile locale articolul 136 şi articolul 138 din Codul electoral.

Reieşind din cele menţionate şi în scopul implementării pe deplin a principiilor sistemului electoral proporţional, se propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea Codului electoral, conform căruia alegerile parlamentare vor putea fi declarate nevalabile, dacă la ele vor participa mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale, iar votarea repetată se va considera valabilă, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

La fel, în scopul stabilizării situaţiei politice, restabilirii încrederii reciproce în societate, precum şi asigurarea pe deplin a reprezentării cît mai largi a intereselor cetăţenilor în organul legislativ, se propune micşorarea pragului electoral de la 6% la 5%. Practica internaţională ne demonstrează   că pragul mediu de reprezentare în ţările europene constituie 5. Astfel, în unele ţări acesta variază de la 4% la 10% şi aş aduce unele exemple, cum este: Austria – 4%, Italia – 4%, Suedia – 5%, Franţa, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Croaţia cîte 5%, dar sînt şi cele care îşi păstrează pragul de 7%, cum este Rusia, Azerbaidjan – 8%, Turcia – 10%.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr. 837 din 11 iunie 2009, prezentat de către un grup de deputaţi din Parlament şi a constatat că aceste prevederi prevăd modificarea articolului 86 alineatul (2), articolelor 91 şi 93 alineatul (3) din Codul electoral în scopul micşorării pragului de reprezentare  pentru partide şi organizaţii social-politice de la 6% la 5%, micşorării numărului de participare la alegeri de la 1/2 la 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale care serveşte ca temei pentru a considera alegerile nevalabile, precum şi excluderea cerinţei referitoare la numărul de participare la votarea repetată, care se va considera valabilă indiferent de numărul votanţilor.

La elaborarea proiectului de lege s-a ţinut cont de practica naţională şi internaţională. Este de menţionat că în baza recomandărilor structurilor europene prevederile care vizează stabilirea unei bariere minime de participare a alegătorilor la vot drept criteriu de validare a acestora, au fost implementate deja pentru alegerile locale, cum am menţionat mai sus. Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizele prezentate, au propus examinarea şi adoptarea proiectului la şedinţa în plen a Parlamentului.

Ţinînd cont de cele relatate şi de faptul că conceptul prezentei iniţiative legislative se încadrează în prevederile Codului electoral, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a hotărît cu majoritatea de voturi a membrilor săi (5 – „pentru” şi 1 s-a abţinut) să propună Parlamentului proiectul de Lege nr.837 din 11 iunie 2009 pentru examinare şi aprobare în primă lectură.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Poftim, o întrebare la microfonul nr. 4.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Interesant, cînd a reuşit Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi...

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu îmi cer scuze, eu vă rog, prezentaţi-vă pentru stenogramă.  

 

Domnul Alexandru Tănase:

Cînd a reuşit Comisia să examineze acest proiect, căci ieri seara parcă nu era nimic pe ordinea de zi, dar acesta e alt subiect. Întrebarea mea este următoarea.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Astăzi.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Pragul electoral în Republica Moldova se modifică în preajma fiecărui scrutin electoral. Eu vin cu date, în 1994, înainte de alegeri s-a modificat, stabilindu-se 4 la sută, în 2001 s-a modificat, stabilindu-se 6 la sută, în 2002 s-a impus pragul electoral de 9 la sută pentru blocurile electorale, în 2005 a fost redus la 4 la sută, dar nu a mai fost niciodată aplicat, în 2008 s-a mărit iarăşi la 6 la sută, fiind excluse pragurile electorale.

Uite, sîntem în preajma alegerilor anticipate. Din nou noi  mergem cu modificarea pragului electoral.

Mulţumesc, doamna Ostapciuc,

Ştiţi, cu tot respectul pe care vi-l port dumneavoastră, cu toate acestea am studiat atent stenogramele cînd s-au discutat modificările din aprilie 2008 şi marcanţii membri ai Partidului Comuniştilor, care sînt şi astăzi în sală, strigau foarte tare că 6 la sută este foarte puţin, cerînd să fie 7 la sută. Întrebarea mea este: care este logica că anume acum să se scadă la 5 la sută?  Ştiţi, prima întrebare. Şi acuşi am s-o spun pe a doua.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Poftim, răspuns.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci eu am să fiu foarte succint la acest răspuns şi am să spun că, ţinînd cont de faptul că au fost mai multe propuneri, discuţii şi ţinînd cont de faptul că aceasta este şi o decizie politică, dacă doriţi. Noi am iniţiat această iniţiativă legislativă ca totuşi să creăm un climat favorabil şi pentru mai multe partide, pentru acele critici care ne-au fost aduse de mai multe ori, să micşorăm pragul de la 6% la 5 %  şi în acest fel să ne racordăm într-un fel oarecare la ţările europene. Eu vorbesc cum doresc, nu…

 

Domnul Alexandru Tănase:

Şi a doua întrebare.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Ca o precizare în calitate de coautor, domnului Tănase. În 2008 Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi  a propus 5%.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

5%.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Dar la propunerea opoziţiei, care era atunci, s-a majorat pînă la 6%. Aceasta e realitatea. Cine doreşte, poate să ridice stenograma respectivă.

Mulţumesc.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Domnule Preşedinte,

Şi a doua întrebare. Dumneavoastră,  fără să vreţi, aţi răspuns parţial la dînsa. L-aţi redus, vreţi să reduceţi la 5 la sută, ca din nou să aveţi o opoziţie similară cu cea pe care aţi avut-o în Parlamentul trecut?

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Aceasta a fost a doua întrebare.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Ei, aceasta se va vedea pe parcurs, alegerile o să arate.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

O să fie acea poziţie, care va dori alegătorul.

Poftim, microfonul nr. 5.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

Dumneavoastră faceţi trimiteri la practica internaţională. Aţi adus exemplu 16 ţări. Vreau să vă întreb, dacă aţi studiat acest lucru. În experienţa acestor ţări este undeva că se interzic blocurile electorale?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu vreau să vă spun că blocurile electorale la moment, cînd Parlamentul a modificat şi a exclus din Codul electoral blocurile electorale, deci noi ne-am folosit de practica europeană şi la momentul modificării legii respective, la momentul adoptării, noi am adus atunci argumente, în care ţări se prevede excluderea blocurilor electorale.

 

Domul Veaceslav Untilă:

În acestea 16 este undeva?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, deci, eu nu pot să vă spun la moment în aceste 16 ţări.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Eu vă spun, nu este nici în una.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Nu dispun la moment, dar pot pentru lectura a  doua să vă aduc informaţia, argumente dacă aceste ţări fac parte, deci în aceste ţări sînt excluse blocurile electorale.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Şi propunere pentru lectura a doua. Luînd în calcul că dumneavoastră  purtaţi o grijă foarte mare faţă de opoziţia constructivă, vă rog să luaţi în calcul că este şi opoziţia – opoziţie, cu demnitate, care are astăzi aspiraţia să se unească în blocuri electorale. De aceea, propun introducerea acestei norme.

Mulţumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, bine, vom examina pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Poftim, microfonul nr. 4.

 

Doamna Corina Fusu:

Am citit cu mare atenţie proiectul de lege şi nu am regăsit aici grija pentru respectarea Constituţiei, unde este prevăzut dreptul la vot al fiecărui cetăţean din Republica Moldova. În acest context, nu revăd grija statului Republica Moldova faţă de cetăţenii care contribuie prin munca lor peste hotare la menţinerea chiar a vieţii aici, în Republica Moldova, şi mă întreb de ce? Ce vă împiedică să vă conformaţi recomandărilor Comisiei de la Veneţia, care a fost făcută încă în anul 2004 referitor la această categorie de cetăţeni?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Dumneavoastră vă referiţi la deschiderea secţiilor de votare peste hotare, da? Aşa să înţeleg?

 

Doamna Corina Fusu:

Eu mă refer, vă întreb. Da, aceasta este, eu am să vin mai departe cu propunere. Dar vă întreb pe dumneavoastră: de ce consideraţi că nu este nevoie să aveţi grijă de aceşti cetăţeni?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu vreau să vă spun că grija cetăţenilor noi o purtăm şi am purtat-o dintotdeauna, adoptînd alte acte legislative, prin ele au fost asigurate unele garanţii sociale ale compatrioţilor noştri, care sînt peste hotare. Ceea ce ţine de deschiderea secţiilor de votare, cum doriţi dumneavoastră, deci nu o dată a fost expusă atît poziţia Comisiei Electorale Centrale, cît şi a noastră personal, că şi a ţărilor... dacă doriţi, practica europeană, ca secţiile de votare care se deschid pe lîngă structurile diplomatice, unde ţările respective le-au deschis legal.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Corina Fusu:

Am şi eu o propunere de modificare a articolului respectiv. Dacă doriţi, pot să o dau citire şi o să vedeţi că e foarte simplu.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Dacă aveţi o propunere în scris mai ales, puteţi să o prezentaţi în Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi. Noi o vom examina pentru lectura a doua. Luni va avea loc şedinţa Comisiei şi vom examina, nici o problemă, toate propunerile care vor parveni. Ca să nu-l reţinem de domnul Ghimpu.

 

Doamna Corina Fusu:

Este o modificare foarte simplă a alineatului (5) din articolul 29 şi al alineatului (11). Dau citire. Pentru alineatul (5).

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Aceasta-i … 

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu îmi cer scuze, doamnă Fusu, problema constă într-aceea că acest proiect de lege se referă la articole concrete, în care nu sînt nominalizate articole. Aceasta este o iniţiativă nouă, aparte. Poftim, o înaintaţi cum este stabilit.

 

Doamna Corina Fusu:

În forma stabilită.

 

Domnul Vladimir Ţurcan :

Da, în formă scrisă.

 

Doamna Corina Fusu:

Bine, am s-o fac.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este a domnului  Filat.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:  

Am o asemenea întrebare. Conform articolului 22 din Legea privind actele legislative, oricare proiect de act legislativ urmează să fie expertizat. În acest context, vreau să întreb: a fost sau nu a fost efectuată expertiza acestui proiect de act legislativ? Dacă nu? De ce? Dacă da. De către cine? Şi de ce nouă nu ne-a fost prezentată această expertiză?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Dumneavoastră  la care expertiză vă referiţi? Expertiza.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Cum este prevăzut de articolul 22.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Fiindcă noi avem şi expertiza  coruptibilă sau mai avem şi...

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Da, ea există. Păi, conform articolului 22, aşa cum prevede...

 

Domnul Anatol Zagorodnîi:

Da. Deci, nu avem asemenea expertiză la acest proiect şi nu se cere la acesta. După cîte eu cunosc, este un proiect de lege care nu prevede careva, sau, mai bine zis, care cade sub incidenţa acestei legi.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Poftim, microfonul  nr. 4.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Domnule Ghimpu,

Vă rog.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4, da?

Mulţumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da. Poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ce amabili sînteţi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Păi.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Sper că va fi reciproc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa, articolul 53, punctul 3) prevede: „Votarea se efectuează în baza următoarelor acte de identitate. 1. Litera a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Domnule Ghimpu,

Cer scuze. Iarăşi acest articol nu ţine de problema acestui...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ştiu eu de ce ţine. Eu ştiu de  ce ţine, domnule Ţurcan, ştiu foarte bine.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Dacă ştiţi, poftim, înaintaţi la alt proiect de iniţiativă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:  

Permiteţi-mi, vă rog eu.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Întrebarea referitor la acest proiect o aveţi?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, dacă autorii au venit cu modificări în Codul electoral, apoi eu am o întrebare de ce nu a prezentat şi următoarea modificare pe care eu vreau să o dau. Este o problemă care ţine de dreptul cetăţeanului. Dreptul lui e garantat în Constituţie şi dreptul de a participa la votare.

Ceea ce v-am spus şi la Biroul permanent, domnule Ţurcan. Studenţii, elevii care învaţă în Chişinău din republică, din teritoriu astăzi în buletinul de identitate, în fişa, mai bine zis, de însoţire au reşedinţă în Chişinău, în cămine. La sfîrşitul lunii s-a încheiat dreptul de locuit.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci eu am înţeles întrebarea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

În cămin şi merge la ţară. Vreau să întreb: cum vor participa la alegerile anticipate tinerii care învaţă în Chişinău? Elevii şi studenţii? Întrucît în articolul pe care l-am menţionat, litera a) este scris: „Se indică  domiciliul sau reşedinţa alegătorului”. Cum vor vota 100 de mii de tineri care învaţă în Chişinău din teritoriul raioanelor Republicii Moldova, cum? De ce nu v-aţi gândit dumneavoastră  ca majoritate parlamentară? Aici e întrebarea mea. De ce majoritatea parlamentară nu s-a gîndit pentru dreptul de vot al acestor sute de mii de tineri.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Bine, deci, propunerile dumneavoastră referitor la modalitatea votării studenţilor, poftim, înaintaţi-le Comisiei Electorale Centrale. Comisia Electorală Centrală, aşa cum s-a făcut şi în 2005, aceasta este competenţa Comisiei Eectorale Centrale, a stabili modalitatea votării în perioada respectivă a studenţilor. Şi, în acest caz, încă o dată repet, întrebarea dumneavoastră  nu ţine de esenţa proiectului în cauză.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este vorba de modificarea Codului electoral şi eu pot să operez orice modificare în Codul electoral, cînd se discută modificarea Codului electoral.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu, citiţi foarte atent Regulamentul.

Mulţumim.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă m mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Avînd în vedere că sîntem la sfîrşit de săptămînă şi în condiţii de criză economico-financiară, noi nu ne vom supăra dacă membrii Guvernului  nu vor participa pînă la sfîrşitul şedinţei. Acesta e un moment. Acum două întrebări către domnul autor.

Domnule Anatolie,

Trebuie de precizat că, într-adevăr, Comisia pe care aţi condus-o dumneavoastră, domnul Ţurcan, a acceptat în cadrul şedinţei plenare propunerea cu 5%, dar această propunere a fost prezentată de la tribuna centrală anume de deputaţii "Alianţei «Moldova Noastră»". Argumentul despre 6% a venit din partea Fracţiunii Comuniştilor şi a fost din Fracţiunea parlamentară care se numea PPCD.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Aceasta e întrebare? Eu vă rog întrebarea.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci întrebarea este următoarea. Spuneţi, vă rog, este mai puţină libertate  în acele state europene, membre ale Uniunii Europene, unde votul pentru cetăţenii statelor respective este obligatoriu? Aţi abordat unilateral argumentarea, aţi adus exemple unde 4%, 3%, le lăsăm deoparte. Polemica, aşa am înţeles de la domnul Ţurcan, că o finisăm aici. Întrebarea ţine de participarea cetăţenilor la votare. Spuneţi că avem de la 24% pînă la 40%. Consideraţi dumneavoastră  că este mai puţină libertate în acele state europene unde votul cetăţeanului este obligatoriu, din moment ce propuneţi reducerea pînă la 1/3?

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Bine, eu, ca coautor, voi încerca să răspund. În primul rînd, depinde de politica statului. În Grecia, de exemplu, votarea este obligatorie. Şi chiar sînt prevăzute nişte amenzi, chiar şi atragerea la răspunderea penală, în cazul în care persoana nu participă. Noi, statul nostru, Republica Moldova, aşa cum şi majoritatea absolută a statelor din Europa, deci, merge pe calea că aceasta este... deci expunerea votului trebuie să fie în mod liber. Aceasta, printre altele, corespunde şi principiilor de liberalizare promovate de două fracţiuni, prezente în Parlamentul actual. Eu cred că dumnealor vor susţine acest principiu de liberalizare a Codului electoral inclusiv.

Mulţumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, domnule Ppeşedinte,

Ca să nu revin în cadrul discuţiilor la acest subiect, deci propun, pentru lectura a doua, excluderea din acest articol unic a alineatului (2) şi a alineatului (3). Fiindcă, din punctul nostru de vedere, nu este doar incorect, dar şi imoral de a reduce la 1/3 cota de participare a cetăţenilor Republicii Moldova la alegeri în perioada dintre alegeri şi alegeri anticipate. Considerăm că se poate de revenit la această propunere după alegerile anticipate. Fiindcă tot ce am vorbit pînă astăzi contravine acestei propuneri.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Bine, mulţumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Şi cu atît mai mult...

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Propunerea e  clară.

 

Domnul Leonid Bujor:

Îmi cer scuze.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Comisia.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu îmi cer scuze, eu termin. Cu atît mai mult că acest proiect de lege a fost examinat în regim de urgenţă sau în fugă în această dimineaţă în cadrul comisiilor. El a apărut peste noapte în urma unei conferinţe de presă.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Bine, mulţumesc.

Acest proiect de lege, de fapt, este rezultatul inclusiv al propunerilor dumneavoastră.

Poftim, microfonul nr. 5.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Vreau să spun un singur lucru, că expertiza este obligatorie pentru toate proiectele de acte legislative.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Cu plăcere.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Dumneavoastră  cred că aveţi în vedere expertiza anticorupţie?

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Citire din Legea cu privire la actele legislative. Nu numai despre... nu cu privire la corupţie. Expertiza juridică, expertiza anticorupţie, toate expertizele sînt obligatorii. În aşa caz ele urmează a fi efectuate. Dacă nu e necesar, se scrie: „expertiza anticorupţie nu este necesară”. Punct. Aşa consider…

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Domnule Nagacevschi,

Eu nu cred că aici există corupţie, dacă noi micşorăm prezenţa la urne sau este micşorat pragul electoral.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Bine, domnule Zagorodnîi,

Mulţumim frumos.

Luări de cuvînt. Primul s-a înscris domnul Vladimir Filat. Poftim, la tribuna centrală. Nu mă rugaţi, totuna 7 minute.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Această iniţiativă simplă, dar simplă doar în aparenţă urmează nu altceva decît să arunce încă un nor de fum în ochii celor care monitorizează situaţia din Republica Moldova.

Eu sînt mai mult ca sigur că această iniţiativă, prima parte cel puţin, este rezultatul vizitei raportorilor din partea Consiliului Europei. Însă nu exclud că această iniţiativă este şi parte din scenariul partidului aflat la guvernare, avînd în vedere şi permutările care au loc în zilele care au precedat această zi în sînul Partidului Comunist.

 Noi am avut o abordare, stimaţi colegi, complexă vizavi de ceea ce înseamnă procesul electoral. În acest sens, în timp util am înaintat, aşa cum prevede norma legală, o iniţiativă legislativă. O iniţiativă legislativă care venea să răspundă la multitudinea de întrebări care au fost ridicate, în primul şi în primul rînd, de către cetăţenii Republicii Moldova.

Ceea ce ţine de dreptul fundamental al lor, dreptul de a alege, indiferent de locul unde se află în momentul sau în ziua alegerilor. Am venit şi am propus soluţii, apropo, similare cu soluţiile propuse de către Comisia Electorală Centrală, vizavi de  modalitatea în care urmează concetăţenii  noştri care se află în străinătate să îşi exercite dreptul la vot.

Am venit în strictă conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia, ceea ce ţine de pragul care este normal şi firesc pentru Republica Moldova nu pentru Portugalia sau alte ţări la care faceţi referinţă. Trăim cu toţii în Republica Moldova şi urmează să ne creăm condiţii adecvate ţării noastre.

Am propus un prag electoral care nu numai din punctul nostru de vedere, dar din punctul de vedere al tuturor experţilor internaţionali la care faceţi trimitere şi dumneavoastră cînd vă este convenabil, mă refer la 4%. Iar ceea ce ţine de a doua parte a iniţiativei pe care aţi înaintat-o, nu vă supăraţi, aţi uitat cu desăvîrşire un principiu indispensabil pentru ca într-o ţară să existe o putere funcţională sau putere reprezentativă.

 Este adevărat, puterea în primă instanţă trebuie să fie legal constituită. Însă în aceeaşi măsură şi în acelaşi timp această putere urmează să fie reprezentativă. Parlamentul Republicii Moldova este instituţia supremă în stat. De deciziile acestei instituţii depinde prezentul şi viitorul ţării.

Spuneţi-i, vă rog frumos, ce fel...

Domnul Sava,

Eu vreau să vă spun că ceea ce vorbesc eu acum este departe de înţelesul dumneavoastră. Aveţi răbdare şi ascultaţi cel puţin şi pe urmă o să înţelegeţi ce vorbesc. Acum, spuneţi-i, vă rog frumos, ce fel de Parlament va avea Republica Moldova dacă, spre exemplu, se va ajunge ca la alegeri să participe 1/3 din alegători. Pe cine urmează să reprezinte deputaţii în acest Parlament. Care va fi mandatul deputaţilor în rezolvarea problemelor ţării.

Sînt de acord, faceţi trimitere la experienţa ţărilor europene, însă uitaţi, de fapt, nu uitaţi, nu ştiţi că în aceste ţări deja instituţiile sînt funcţionale. În aceste ţări la care faceţi referinţă există justiţie. Există justiţie care face dreptate, dar nu răspunde indicaţiilor celor care stau pe perete sau au plecat, că era în cazul dat în spatele meu.

 Acum în aceste ţări la care faceţi referinţă, stimaţi colegi, funcţiile şi politicul are o cu totul şi cu totul alt impact vizavi de societate. Acolo funcţionează principii şi legi, dar nu emoţii, emoţii, insist, sau voinţa unui partid aflat la guvernare, oricare ar fi coloratura acestui partid.

În acest sens constatăm că abordarea este una simplistă şi care nu rezolvă multitudinea problemelor pe care le avem în acest domeniu. Nu am dat un răspuns elementar cum urmează să fie reflectată campania electorală care urmează. Veţi continua şi mai departe să manipulaţi cu opinia cetăţeanului sau le veţi oferi posibilitatea să aleagă.

Pînă în prezent nu am înţeles de ce vă este frică să oferiţi posibilitatea celor din opoziţie să îşi expună punctul de vedere la televiziunea publică. Insistaţi că aveţi dreptate, probabil, insistaţi că noi nu avem dreptate, probabil. Însă de ce vă este frică atunci ca nedreptatea expusă de noi să fie auzită de cetăţeni. Lăsaţi-i pe ei să judece, nu judecaţi în locul lor şi nu luaţi decizii în locul lor.

Urmează în această campanie electorală în continuare tot ce înseamnă resursele statului să fie utilizate de către Partidul Comunist, maşini, bani şi tot ce înseamnă instituţia statului. Bani, stimaţi deputaţi comunişti, bani din bugetul statului şi din fondurile externe pe care, în loc să meargă în rezolvarea problemelor prioritare în societate, le utilizaţi în rezolvarea unor probleme electorale de moment.

Timpul este pe sfîrşite la voi. Ceea ce ţine de noi timpul abia începe să curgă (Aplauze.) Noi o să votăm împotriva acestei iniţiative legislative. Însă să ştiţi că abordările simpliste, speculative pot avea efect într-o perioadă de timp scurtă.

În perspectivă medii, dacă doriţi, aceste lucruri pînă la urmă demască  actorii şi arată, stimaţi colegi, puteţi să comentaţi dar arată şi eroii acestei societăţi.

Eu, stimaţi colegi din opoziţie, vreau să vă spun să nu pierdeţi timpul, să iniţiaţi sau să munciţi să înaintaţi iniţiative legislative, pentru că vor avea aceeaşi soartă care au avut iniţiativele noastre.

Noi urmează iniţiative legislative pe care le înţelegem în interesul societăţii să le înaintăm şi să le adoptăm în Parlamentul de legislatura a XVIII-a care va avea loc foarte curînd în această sală pentru prima instanţă şi care va avea în minoritate un partid deja care ţine de domeniul trecutului.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Cuvînt se oferă domnului Ghimpu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Eu mă uit la dispoziţia domnului Stepaniuc şi am înţeles că ea o să fie ascultată. Aşa e?

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

E bine cînd unii colegi, în calitate de autori, vin cu modificări care ar îmbunătăţi condiţiile pentru oricare alegeri, fie locale sau parlamentare.

În acest caz, avem un proiect ce ţine de modificări ale articolelor legate de alegerile parlamentare. Dar aş vrea să întreb, desigur, aceasta este poziţia Fracţiunii Partidului Comuniştilor, iniţiată prin colegii săi. Dar vreau să vă întreb: de ce dumneavoastră, ca Fracţiune majoritară, nu doriţi să ţineţi cont de recomandările Adunării Parlamentare, ale Rezoluţiei, ale Adunării Parlamentare ale Consiliului Europei şi a Parlamentului European.

Avem două rezoluţii care ne recomandă să îmbunătăţim Codul electoral. Şi de ce dumneavoastră veniţi numai cu propuneri care vă sînt convenabile dumneavoastră, dar nu veniţi cu modificări pentru a îmbunătăţi ca atare Codul electoral. Ceea ce ne recomandă, dar recomandarea aceasta, de fapt, este spus diplomatic, aceasta ne obligă, într-o oarecare măsură, dacă noi vorbim că vrem să mergem spre integrarea europeană.

Avem noi practica aceasta 1/3, cincizeci plus unu, mai puţin de 1/3, dumneavoastră propuneţi. Dar vă întreb, dacă la alegeri parlamentare, conform punctului 3 din proiect participă doar 3 cetăţeni: Preşedintele statului, Prim-ministrul şi Preşedintele Parlamentului, dar aceste trei persoane, de fapt, sînt două. Cum o să alegem noi aceste trei funcţii în stat: Preşedintele Republicii, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul, cum?

Conform legii, dar ei sînt doi, de fapt, nu sunt trei în realitate. Eu aş vrea şi eu cred că avem timp, oricum avem luni încă o şedinţă a Parlamentului şi eu cred că e bine, domnule Ţurcan, ca prim-vicepreşedinte al Parlamentului care vă ocupaţi anume de aceste chestiuni, să veniţi luni cu modificarea, ţinînd cont de recomandările acestor două instituţii internaţionale care, de fapt, noi spunem, le recunoaştem, mai bine zis, ca instituţii care vor să ne ajute în promovarea democraţiei.

Dreptul de a participa la vot, de a fi ales, condiţiile pentru ziua alegerilor şi pînă la alegeri pentru partidele politice este o... face parte dintr-o valoare europeană pe care noi trebuie să o respectăm atunci cînd dumneavoastră spuneţi tare şi mare, sînţeţi pentru o Moldovă europeană.

Fracţiunea Partidului Liberal propune.

Prima. Cu adevărat, în acesta să revenim dacă vrem să permitem şi blocuri electorale, nu aveţi frică, doar nu vă ia nimeni din voturile dumneavoastră, doar Lupu dacă o să vă ia. Noi nu o să vă luăm. Care e problema aici. (Aplauze.)

Am vorbit cu Ursu, am vorbit, domnule Stepaniuc, cu Ursu şi mi-a spus. Cred că corect ar fi să permitem, este un drept garantat de Constituţie, dreptul la asociere. Şi vreau să vă rog pe dumneavoastră să auziţi opoziţia, căci noi o să ne întîlnim şi după alegeri şi atunci o să sunăm 122, 133, 559, noi trebuie să ne apropiem unul de altul. Dar apropierea noastră poate fi doar norma democratică în Republica Moldova. Aceasta e problema.

De aceea, propun să includem aici şi excluderea interdicţiei „formarea blocurilor”, să lăsăm punctul 2, să îl modificăm să rămînă cu prezenţa 1/2, să excludem textul „se substituie cu cifra 1/3”. Şi punctul 3 să fie cu prevederea de 1/3. Noi, în loc să încurajăm, să stimulăm alegătorii să participe la formarea puterii, căci, de fapt, partidele care au fost la putere şi, în primul rînd, dumneavoastră ca partid care deja al nouălea an guvernaţi în mod democratic această Republică, le-aţi luat încrederea în puterea de stat.

Şi noi acum trebuie să îi încurajăm să vină să participe. Şi cu cîţi mai mulţi alegători o să participe cu atît mi multe voturi o să aveţi dumneavoastră, stimaţi colegi din Partidul Comunist.

Şi ultima. Cu adevărat există problema, norma constituţională, puterea reprezentativă. E una cînd alegi un primar cu mai puţin de 1/3 de voturi.

Chirtoca... măcar pronunţă corect. Chirtoacă, domnule şi nu Darin, dar Dorin. Dorin Chirtoacă. (Aplauze.)

Nu avem de ce ne teme, eu sînt convins. Da, cineva poate replica: da de ce vă temeţi de aceasta? Indiferent de acesta ce ţine de aceea că o să participe la votare şi o să fie şi 1/3 şi cincizeci plus unu. Aşa e, domnule Stepaniuc?

Dar, oricum, este o normă garantată de Constituţie şi noi trebuie să încălcăm acest drept garantat de Constituţie.

Şi ultima. Eu totuşi vreau, domnule Ţurcan, să mă auziţi pe mine. Această normă ce ţine de votul tineretului care face studii în Chişinău, fie în calitate de elev sau student, este prevăzută în Codul electoral şi CEC, în acest caz, nu poate să reglementeze sau să rezolve această problemă.

Fiindcă e prevăzut: participă la vot cu buletinul unde se indică domiciliul sau reşedinţa alegătorului. Dumnealui are reşedinţa în Chişinău, reşedinţa la 31 iunie se încheie, adică  în buletin rămîne, dar căminul se închide, se duce la sat. El e inclus în listele alegătorului aici, în Chişinău, fiindcă Comisia Electorală Centrală a dat comandă pînă la 31 iunie şi în sat nu este inclus. Şi cînd o să se prezinte o să i se spună: dar dumneata trebuie să te duci să votezi la Chişinău.

Şi noi avem 100  de mii de tineri care fac studii. Este o problemă foarte, nu  în... viza de reşedinţă e în Chişinău, în cămin. Căminul la 31 iunie se închide, studentul se duce la sat şi atunci din sat o să-l trimită la oraş. De  aceea, noi trebuie să rezolvăm această problemă.

Eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi din Fracţiunea Partidului Comuniştilor, 

M-aţi ascultat cu mare atenţie.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc, domnule Ghimpu.

Timpul a expirat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi vă doresc ca dumneavoastră să ne doriţi nouă succes în alegerile Parlamentare viitoare.

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, mulţumim foarte mult.

Deci în calitate de coautor, conform articolului 62 din Regulament, aş vrea trei precizări să fac. În primul rînd, fix aşa cum nu Darin, dar Dorin, fix aşa şi viza de reşedinţă şi şedere. Sînt diferite noţiuni. De aceea, eu vă rog să vă uitaţi foarte atent în legea, în Codul electoral, că este diferenţa între viza de reşedinţă şi şedere. Aceasta e una la mînă.

Doi. Ceea ce ţine de problema stimulării alegătorilor, eu sînt sigur ca coautor că, în principiu, această lege taman că va stimula alegătorul şi prin acţiunile concurenţilor electorali. Deoarece fiecare o să înţeleagă că este numai 1/3, aceasta înseamnă că trebuie să îi ridicăm pe toţi acei care ne susţin pe noi.

Doi. Dacă este vorba de plafonul mai micşorat, înseamnă că cu atît mai mult că cei care nu prea au avut nădejde că vor trece în Parlament acum au mai multe şanse şi vor stimula şi pe alegătorii care îi susţin pe dumnealor.

Aceasta e ceea ce eu am vrut să spun.

Mulţumim foarte mult.

Trecem la procesul de votare. Deci cine este pentru ca proiectul de Lege nr.837 să fie aprobat în primă lectură, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Majoritatea acceptă.

Aceasta înseamnă că proiectul de lege respectiv este aprobat în primă lectură. Dar pentru lectura a doua, avînd în vedere conceptul acestui proiect şi articolele respective, eu vă rog să înaintaţi propuneri care vor fi examinate de Comisia sesizată în fond.

Deci trecem la următorul subiect, care este proiectul de Hotărîre nr.827 privind demisia unor deputaţi în Parlament.

Poftim, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat cererile domnilor deputaţi în Parlament: Chirtoacă Dorin, Grozavu Nistor, Rusu Mihail, Nemerenco Valeriu, Moldovanu Mihail şi Ţap Iurie, înregistrate în Parlament cu numerele 633 din 5 mai 2009, nr.684 din  21 mai 2009, nr.698 şi nr.703 din 22 mai 2009, nr.769 din 4 iunie 2009 şi nr.777 din 8 iunie 2009, prin care aduc la cunoştinţă decizia lor privind demisia de la calitatea de deputat în Parlament.

La articolul 2 din Legea despre statutul deputatului în Parlament se prevede, că cererea de demisie se prezintă Preşedintelui Parlamentului, iar Parlamentul, prin hotărîrea sa, va lua act de cererea de demisie a deputatului şi va declara mandatul vacant. Mandatul vacant va fi atribuit supleantului imediat următor de pe lista partidului sau a organizaţiei social-politice, pentru care a candidat deputatul al cărui mandat a fost declarat vacant. După declararea de către Parlament a vacanţei mandatului de deputat, Comisia Electorală Centrală, în termen de 10 zile, va examina candidatura candidatului supleant imediat următor de pe lista concurentului electoral al cărui mandat a devenit vacant şi o va înainta Curţii Constituţionale pentru validarea mandatului. Curtea Constituţională, în termen de 30 de zile de la declararea vacanţei mandatului de deputat, va valida următorul mandat.

Avînd în vedere că cererile deputaţilor: Chirtoacă, Grozavu, Rusu, Nemerenco, Moldovanu şi Ţap corespund cerinţelor legale menţionate, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a hotărît să propună Legislativului pentru examinare şi adoptare un proiect de hotărîre a Parlamentului privind demisia unor deputaţi în Parlament, care se anexează la prezentul raport.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Întrebări la raportor?

Domnul Ghimpu,

Poftim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu încălcaţi drepturile, vă rog.

Domnul Bujor e primul.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Poftim. Eu deja am anunţat.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da, mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Cu mare stimă. Poftim.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Începînd cu ora 15.00, deputatul şi Primarul General Dorin Chirtoacă este interogat, anchetat acum de procuror. Ai să te întîlneşti cu mine cu „slava Domnului” după, am să  cercetez din cap pînă în picioare. Să ţii minte lucrul acesta.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Domnule Ghimpu,

Vă rog, întrebare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu fă păcate, fii mai... căci eşti mai tînăr, ştii. Nu eşti cu capul lui Brejnev sau al lui Stalin.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Bine. Eu vă rog nu intraţi în discuţii.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Dar vedeţi, zice: „slavă Domnului”. Are el minte sau are papuci, sau ce are?

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Poftim, domnule Ghimpu.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vreau să întreb: în acest caz, indiferent cine ar fi, a procedat corect procurorul în acest caz, domnule Ţurcan?

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Întrebarea îmi este adresată mie, domnului procuror sau domnului Zagorodnîi? Ca eu să ştiu.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Dar, de fapt, noi ştim cine e procurorul în Republica Moldova, cel care stă sus, acum dumneavoastră sînteţi sus.

 

 

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Eu cred că, pentru a preciza în care calitate este interogat domnul Chirtoacă, dumneavoastră aveţi dreptul.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnul Chirtoacă nu are apelare la Procurorul General.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Acesta este dreptul dumneavoastră ca deputat.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnul Chirtoacă nu a refuzat, s-a prezentat. Dar vreau să întreb: cît de legală este această acţiune a Procuraturii?

Domnule raportor,

Dumneavoastră prezentaţi aici un proiect privind demisia unor deputaţi.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Domnule Ghimpu,

Dumneavoastră cui...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Înseamnă că se confirmă că Dorin Chirtoacă este deputat, nu? Aşa este? Atunci răspundeţi-mi la întrebare: cît de legale sînt acţiunile procurorului? Domnul deputat nu a refuzat, s-a prezentat la procuror. Dar cît de legale sînt? Dacă dumneavoastră confirmaţi că el este deputat astăzi aici.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

În primul rînd, vreau să vă răspund că acesta nu este obiectul hotărîrii pe care noi o prezentăm. Dumneavoastră, dacă aveţi asemenea întrebări, nu aveţi decît să le îndreptaţi, să faceţi interpelare Procurorului General, să vină în Parlament să vă răspundă: are dreptul sau nu. Un moment, eu v-am ascultat foarte atent.

Doi. Dacă dumnealui a fost citat în calitate de... nu ştiu ce, martor, eu nu cunosc situaţia care... unde el a fost solicitat.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bănuit.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

De bănuit. Şi s-a prezentat, aceasta este foarte bine, înseamnă că el nu este vinovat. Dar în momentul în care urmează să fie tras la răspundere, conform Legii despre statutul deputatului în Parlament şi conform Regulamentului, după aceasta procurorul vine, în cazul în care el este deputat, cu un demers în Parlament şi i se solicită Parlamentului ridicarea imunităţii pentru a fi tras la răspundere. În acest caz, noi avem situaţia pe care o avem.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule raportor,

Eu am propus dimineaţă la ordinea de zi să fie invitat procurorul şi nu aţi votat pentru aceasta. Vedeţi cum dumneavoastră prin aceasta consfinţiţi fărădelegile pe care le face procurorul.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Dumneavoastră aţi invitat procurorul privind altă chestiune.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Bine.

Domnule Zagorodnîi,

Dumneavoastră aţi răspuns la întrebare. Poftim, întrebări mai sînt? Nu sînt. Punem la vot. Cine este pentru a adopta proiectul de Hotărîre nr.827. De procedură?

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Ţurcan,

Îmi cer scuze, eu am vrut să adresez întrebări domnului Zagorodnîi şi să fac două propuneri, intenţionam chiar de la tribuna centrală. În această situaţi, consider necesar ca în proiectul de Hotărîre, prezentat de Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, de inclus următoarele prevederi, în partea de constatare de făcut trimitere la articolul 70 din Constituţia Republicii Moldova alineatul 1, fiindcă este insuficient a face trimitere doar la articolul 69. Şi explic de ce. Este salutabil că acei 6 colegi ai noştri, în conformitate cu legislaţia în vigoare, au depus cereri, dar eu citesc din articolul 70 din Constituţia Republicii Moldova şi de aici, respectiv, vine şi propunerea a doua: „Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei altei funcţii retribuite, cu excepţia, atenţie, activităţii didactice şi ştiinţifice.”

Pornind de la această prevedere constituţională, fiindcă discuţiile pe care  le-am avut noi şi astăzi la începutul şedinţei în plen, şi săptămîna trecută, vorbind în jurul prevederii de 6 luni, trimitere la articolul 4 din Legea despre statutul deputatului în Parlament nu este constituţională.

De aceea, propun ca articolul 1 al proiectului de Hotărîre să devină articolul 2 şi, respectiv, celălalt 5 devine 6, iar articolul 1 să sune în felul următor: „Se ia act de încetarea calităţii de deputat al Parlamentului Republicii Moldova a membrilor Guvernului: şi urmează lista membrilor Guvernului Republicii Moldova”, care astăzi sînt salarizaţi şi în calitate de deputat al Parlamentului ţării, şi în calitate de membru al Guvernului. Privind adresarea la Curtea Constituţională cu acest subiect, am primit răspuns doar cu referinţă la Preşedintele Republicii Moldova. Nici o constatare la adresa membrilor Guvernului Republicii Moldova nu găsim. De aceea, orice lege organică, neorganică rămîne lege în vigoare şi nimeni nu se opune realizării ei, dar, în primul rînd, avem Constituţia care stipulează. Deci nu poate fi o situaţie de aşa natură.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Bine.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Eu înţeleg că avem în faţă încă o şedinţă sau două ale Parlamentului, dar dacă vorbim de respectarea Legii trebuie să începem de aici, de la noi, din cadrul Parlamentului Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan: 

Vă mulţumesc.

În principiu, această întrebare poate fi adresată Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, ca să explice care sînt prevederile Legii despre statutul deputatului în Parlament, inclusiv Constituţia Republicii Moldova. Dar  în calitate de membru al acestei Comisii actualmente, eu pot să vă explic că articolul 70, la care dumneavoastră aţi făcut referinţă, nu se referă la problema demisiei ca rezultat al depunerii cererii, dar se referă la problema incompatibilităţilor. De aceea, eu vă rog,  să fim corecţi. Înseamnă că punem la vot proiectul de Hotărîre în menţionat.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de hotărîre, rog să voteze.

Numărătorii.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 0.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Majoritatea. Prin majoritatea voturilor proiectul de Hotărîre nr.827 privind demisia unor deputaţi în Parlament este adoptat.

Trecem la declaraţii. S-a înscris doamna Guţu. Poftim.

 

Doamna Ana Guţu:

Stimaţi deputaţi,

O să rog să vă detaşaţi un pic de la tematica tuturor dezbaterilor şi problemelor examinate, am să dau citire declaraţiei Fracţiunii Partidului Liberal cu privire la accesul tinerilor din Republica Moldova la studiile superioare universitare. Am înţeles că Fracţiunea majoritară nu este interesată de iluminarea populaţiei din Republica Moldova.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Doamnă Guţu,

Eu vă rog, continuaţi. Cineva poate are careva întrebări, aceasta nu se interzice.

 

Doamna  Ana Guţu:

Dincolo de discordanţele politice, care sînt problema de moment şi va fi depăşită, sper, şi a consecvenţelor ideologice, omenirea este preocupată actualmente de asigurarea dezvoltării durabile pe toate continentele şi de salvgardarea planetei pentru generaţiile viitoare. În condiţiile noilor provocări ale mileniului, care sînt, în primul rînd, încălzirea globală, securitatea alimentară a populaţiei planetei, combaterea maladiilor incurabile şi a celor capabile să provoace pandemii, statele moderne îşi concentrează eforturile întru soluţionarea acestor probleme prin susţinerea educaţiei şi cercetării – piloni ai difuzării cunoaşterii în baza căreia poate fi edificată o societate civilizată, democratică, generatoare de idei, tehnologii şi soluţii pentru viitor.

Marna Carta Universitatum, adevărată constituţie a universităţilor, semnată pînă în prezent de circa 700 de universităţi din întreaga lume, inclusiv de cele din Republica Moldova, precizează că: „Universitatea este instituţia care îmbină două activităţi esenţiale: învăţământ şi cercetare.” În acest sens, universităţilor le revine misiunea deloc uşoară de a forma şi pregăti tînăra generaţie în condiţiile emergenţei noilor tehnologii de informare şi comunicare pentru noi realităţi mult mai complicate şi complexe decît cele din secolul trecut.

Învinuite de lipsă de performanţă, de  diminuarea calităţii procesului de predare – învăţare, universităţile europene se confruntă cu descreşterea constantă a finanţărilor din partea bugetelor statale, cu dilema de a alege între păstrarea tradiţiilor umaniste seculare în spiritul primelor universităţi din Salamanca, Bologna, Paris şi Sorbona şi necesitatea de a comercializa cunoaşterea pentru a supravieţui crizelor şi intemperiilor postindustrialismului.

Mobilizarea comunităţii universitare mondiale, în general, şi a celei europene, în special, a găsit expresia salutară în fenomenul procesului Bologna, proiect promiţător la care Republica Moldova a devenit parte în 2005, odată cu semnarea actului de aderare la Berghen.

Toate declaraţiile reuniunilor miniştrilor europeni ai educaţiei, începînd cu cea de la Bologna, Praga, Berlin, Berghen, Londra şi … a fost o manifestare a voinţei universitarilor de a  crea către anul 2010 spaţiul  european al învăţămîntului superior. În acest context, ţin să amintesc, că eforturile universitarilor din Republica Moldova au fost şi sînt cu adevărat lăudabile. Reforma Bologna în Republica Moldova a fost promovată, în special, prin aportul dezinteresat şi devotat al managerilor universitari, care şi-au asumat calitatea de experţi şi promotori ai reformei, fără remunerare şi cheltuieli suplimentare din bugetul statului.

Astfel, pînă în prezent, în regim de urgenţă maximă, s-a reuşit să fie schimbate planurile de studii, să fie reformată curricula universitară, să fie elaborate şi deja puse în aplicaţie suplimentul la diploma de tip european, să fie structurate sistemele de management ale calităţii proceselor universitare. Multe din aceste realizări au fost posibile graţie finanţărilor europene prin  intermediul proiectelor tempus, TACCIS, prin susţinerea mobilităţilor academice, asistate financiar de ambasadele acreditate la Chişinău, organismele diplomatice culturale precum Alianţa Franceză, Agenţia Universitară a Francofoniei, Centrul DAAD şi altele. Profit de această ocazie ca, de la tribuna Parlamentului, să aduc sincere mulţumiri reprezentanţilor ambasadelor şi organismelor culturale acreditate în Republica Moldova pentru susţinerea permanentă a  comunităţii universitare în promovarea misiunilor deloc uşoare.

Mai rămîn multe de făcut, în primul rînd, ajustarea legislaţiei în domeniu, fiindcă pînă în prezent nu avem un Cod al educaţiei, iar actele legislative existente sînt contradictorii şi pe alocuri absolut confuze. Trebuie de elaborat cadrul naţional al calificărilor, acordat la cadrul european al calificărilor, crearea Agenţii Republicane pentru Evaluarea Calităţii în Educaţie şi Cercetare şi multe altele.

Din păcate, deja al patrulea an în Republica Moldova Guvernul actual, care este şi cel vechi, elaborează aşa-zisul Plan de admitere în instituţiile de învăţămînt superior, care, conform mai multor declaraţii ale partidului de guvernămînt, se motivează prin excesul cadrelor cu studii universitare superioare şi creşterea ratei şomajului în rîndul specialiştilor jurişti, economişti şi alţii. Acest raport de proporţionalitate directă dintre rata şomajului şi numărul de specialişti cu studii universitare este unul absolut eronat. O societate e cu atît mai prosperă cu cît mai iluminaţi şi cărturari sînt oamenii ei. Problema inserţiei în cîmpul muncii nu poate fi examinată doar din perspectiva strictelor necesităţi ale statului Republica Moldova, care are posibilităţi economice limitate, ci din perspectiva regională şi mai larg europeană.

Articolul 35 din Constituţia Republicii Moldova stipulează dreptul nestingherit al cetăţenilor la studii de orice nivel. În acelaşi articol, este consfinţită autonomia instituţiilor de învăţămînt din Republica Moldova, iar această autonomie, amintim, înseamnă libertatea academică şi responsabilitatea asumată pentru calitatea educaţiei conform şi Rezoluţiei APCE nr.1761 cu privire la autonomia universitară şi libertatea academică. Autonomia universitară presupune şi libertatea în elaborarea politicii educaţionale a instituţiei, dar şi a celei de admitere a candidaţilor la studii. Or, accesul la studiile superioare este o prioritate nu doar a ţărilor semnatare ale procesului Bologna, ci şi a altor ţări care tind să implementeze arhitectura celor trei cicluri universitare şi alte priorităţi ale documentelor europene regulatoare în domeniu.

Din această perspectivă, planul de admitere în instituţiile de învăţămînt superior în Republica Moldova contravine esenţei însăşi a politicilor educaţionale moderne din întreaga lume şi încalcă autonomia universitară în ceea ce priveşte politicile de admitere la studii, limitează accesul la studii universitare a cetăţenilor străini, fiindcă pentru anul 2009 au fost alocate doar 80 de locuri pentru cetăţenii străini în toate instituţiile universitare din Republica Moldova, obstrucţionează accesul la studii universitare a cetăţenilor Republicii Moldova  atît a celor tineri, cît  şi a celor care au o vîrstă mai înaintată, deoarece ei, aceşti cetăţeni, au tot dreptul să îşi reprofileze calificările în conformitate cu principiul Bologna …., adică învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Această hotărîre de Guvern, din păcate, direcţionează tinerii din Republica Moldova către instituţiile de învăţămînt superior din regiune, practic, alungîndu-i din republică în condiţiile vidului demografic pronunţat, ce se datorează exodului populaţiei şi sporului negativ al natalităţii în Republica Moldova.

Ţinînd cont de cele expuse mai sus, Fracţiunea Partidului Liberal vine cu următoarea recomandare către Guvernul provizoriu al Republicii Moldova şi anume: retragerea şi anularea Hotărîrii de Guvern nr.359 din 20 mai 2009 cu privire la Planurile de înmatriculare în anul 2009 la  studii superioare de licenţă ciclul întîi şi de masterat ciclul doi, medii de specialitate şi secundar profesional şi prognoza înmatriculării în anii 2010 – 2014, publicată deja, din păcate, în „Monitorul Oficial” nr.96 din 26 mai. Deoarece această hotărîre este un document incorect şi non a venit, prin adoptarea ei se încalcă drepturile cetăţenilor la studiile universitare.

Stimaţi deputaţi,

Republica Moldova, are nevoie de filosofi şi oameni cărturari, poate mai mult decît vreo dată. A trecut epoca laudativă în care s-a mizat pe esenţa agricolă a statului nostru, a venit era transferului de tehnologii şi cunoştinţe, depinde de noi acum cum vom asigura un viitor prosper pentru generaţiile în creştere.

Vă mulţumesc pentru răbdare. (Aplauze.)

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Şedinţa de astăzi a Parlamentului o declar închisă.

Următoarea şedinţă va avea loc luni, pe data de 15 iunie, la ora 10.00.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la  ora 16.53.

 

Stenograma  a  fost  pregătită  spre

publicare  în Direcţia  documentare

parlamentară.