DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – DECEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 12 decembrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

1.        Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.        Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.        Audierea raportului cu privire la implementarea Programului de activitate a Guvernului şi dezbateri asupra acestuia.

4.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2765 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf).

5.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului Republicii Moldova din 18 – 26 decembrie 2008.

6.        Declaraţia domnului deputat Vladimir Filat.

7.        Declaraţia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

8.        Declaraţia domnului deputat Serafim Urechean – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

9.       Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

Şedinţa începe la ora 10.00.         

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 85 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Veaceslav Untilă – din motive de sănătate; Valeriu Calmaţui, Valeriu Cosarciuc, Ion Guţu, Alexandru Lipcan, Vasile Pîntea, Ion Pleşca, Serafim Urechean, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Ion Varta, Vladimir Braga, Nicolai Deatovschi, Oleg Serebrian.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

De fapt, şedinţa de astăzi, anterior noi am decis să o dedicăm audierii raportului de activitate al Guvernului pentru acest an, dar fiind momentul de investire a Cabinetului de Miniştri şi, respectiv, vom merge cu acest subiect în cadrul şedinţei de astăzi. La începutul şedinţei, văd colegii la microfoane, o să vă rog regulamentar, dacă sînt propuneri sau sugestii, pot să presupun că ar  fi la anumite subiecte, să ascultăm care sînt aceste propuneri.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:  

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu văd şi în ordinea de zi, şi în această broşură este scris: raportul cu privire la... raportul Guvernului, cum aţi spus şi dumneavoastră, nu este raportul doamnei Prim-ministru. Era bine să fie tot Guvernul aici. Un moment.

Al doilea moment. Un raport presupune şi un proiect de hotărîre, ca să adoptăm un proiect de hotărîre pe marginea acestui raport. Nu, este absolut regulamentar această chestiune, ca să adoptăm şi o hotărîre pe marginea acestui raport, să spunem care sînt lucrurile bune, ce trebuie să facă Guvernul pe parcurs. Cu atît mai mult că, este ultimul raport în cadrul acestui mandat şi era bine ca Parlamentul să îşi spună poziţia sa vizavi de activitatea Guvernului şi de realizarea acestui program. Este o chestie absolut normală.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act.

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Desigur, aşa cum aţi fi putut presupune, domnule Preşedinte, vreau să spun despre PRO TV şi să consider că ar fi bine ca, la sfîrşitul şedinţei, colegii să accepte ca să se prezinte conducerea Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru a ne relata motivele adevărate sau a ne explica şi a încerca să ne convingă, precum că decizia care a fost luată de a refuza prelungirea licenţei de emisie pentru PRO TV este una binevenită, adecvată şi legală.

Eu cred că este un caz absolut ieşit din comun. Desigur, nimeni nu va spune că nu se aştepta la aşa ceva, totuna nu putem rămîne indiferenţi. Şi chiar afară protestează, de exemplu, şi tinerii PNL şi am văzut şi AMN protestează. De aceea, eu cred că trebuie, în această privinţă, să avem o atitudine destul de serioasă şi să nu derapăm într-atît încît, să vă alegeţi cu un proces electoral total denaturat. Dar cel mai important este că aţi putea să vă confruntaţi cu situaţia cînd nu vor fi recunoscute alegerile. Eu vă propun să vă gîndiţi de pe acum.

Şi al doilea lucru. Vreau să mă înscrieţi cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

În conformitate cu prevederile Regulamentului, rog să ne înscrieţi pentru a prezenta la sfîrşitul şedinţei de astăzi o declaraţie.

Şi doi. Considerăm şi noi că este oportun, în regim operativ, să creăm un grup de lucru pentru elaborarea unei hotărîri pe marginea raportului care urmează a fi prezentat. Fiindcă şi dumneavoastră v-aţi exprimat că nu ascultăm o informaţie, dar aţi vorbit despre raportul Guvernului. Aşa că noi, cel puţin, trebuie să luăm act de informaţie, să constatăm, să apreciem ca pe timpuri: satisfăcător, nesatisfăcător.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 în continuare.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Avînd în vedere că sînt neînţelegeri vizavi de cele ce urmează să se întîmple în Parlament. Unii spun că va fi prezentat un raport. Conform prevederilor Regulamentului în cadrul prezentării raportului este o anumită procedură. Alţii vorbesc despre o informaţie. Nu vă supăraţi, dar am vrea să ştim şi noi ce avem astăzi: informaţie, raport? Şi care va fi procedura?

Domnul  Marian Lupu:

Ajungem la acest subiect, o să vă dau o explicaţie. Mai mult ca atît, o să convenim asupra modalităţii.

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Nu vă supăraţi, dar ar fi fost bine, eu îmi cer scuze, ca deputaţii să fi ştiut din timp ce urmează să se întîmple astăzi. Am rugat săptămîna trecută, joi, ca raportul Guvernului să vină din timp, să avem timp suficient să îl examinăm. Uitaţi-vă ce frumuşel, scumpuşor aşa. Pentru a avea posibilitatea cîţi mai mulţi cetăţeni să îl vadă. Dar ieri după amiază a venit acest raport. Noi sîntem, iarăşi, într-o situaţie foarte şi foarte interesantă. Nici măcar procedura nu am cunoscut-o, urmează astăzi, la începutul şedinţei, să aflăm ce urmează să se întîmple în acest caz.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4 în continuare.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Aş vrea ca doamna Prim-ministru să includă astăzi şi un răspuns la întrebarea: de ce atunci cînd un grup de invalizi şi pensionari din Călăraşi, care au suferit în urma unui incendiu, s-au adresat Guvernului după un ajutor, au primit refuz, că nu sînt bani. De aceea că în acea casă locuieşte şi Valentina Cuşnir.

De ce atunci cînd cineva, Doamne fereşte, dar se întîmplă frecvent, moare peste hotare, se acordă din fondul de rezervă al Guvernului 5 – 6 mii de lei. Dar, doamnă Prim-ministru, cum să înţelegem, nu vreau să vorbesc despre acei care au plecat în lumea celor drepţi, dar, recent, printr-o hotărîre de Guvern aţi acordat 12 mii de lei pentru înmormîntarea unui fost ex-ministru al justiţiei, care a murit, Dumnezeu să îl ierte, de moarte bună. Cum să înţelegem, cum îi selectaţi pe aceşti oameni? Sau este un exemplu, că de acei care vor sluji Partidului Comuniştilor se va avea grijă şi la înmormîntare. Atunci acei care nu au o copeică şi i-au pierdut la Banca de Economii le daţi doar 700 de lei sau cît? Şi aceia cu întîrziere de 3–4 luni de zile.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 în continuare. 

Domnul  Ivan Banari:

Domnule Preşedinte,

Odată ce avem pe ordinea de zi raportul Guvernului, eu propun ca noi să ne determinăm cu procedura, după aceea să facem o pauză de o oră, să dăm posibilitate membrilor Guvernului să vină în Parlament. Fiindcă eu, de exemplu, am întrebări la unii membri ai Guvernului, nu la doamna Prim-ministru. Şi vreau să nu mă lezaţi de  această posibilitate să pun aceste întrebări membrilor Guvernului cărora eu vreu să le pun.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Cu multă plăcere.

Bine, stimaţi colegi, acestea au fost propunerile. Colegii care au solicitat timp pentru declaraţii la sfîrşitul şedinţei, îl vor avea cu certitudine. Este o solicitare înaintată, care urmează a fi supusă votului, dar o să dau nişte explicaţii suplimentare la acest subiect, mă refer la situaţia Consiliului Coordonator al Audiovizualului, schimbul de scrisori Consiliul Coordonator al Audiovizualului – PRO TV. Şi, în final, mă voi referi la toate elementele de procedură pentru audierea raportului care va fi prezentat de către doamna Prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, această situaţie, cu schimbul de scrisori, care s-a întîmplat, de fapt, ieri, dacă nu greşesc, a fost transmisă scrisoarea de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului către PRO TV. Acest lucru a atras, inclusiv, atenţia structurilor respective ale Parlamentului. A fost solicitată o informaţie detaliată la acest subiect şi, ca urmare a acestui schimb de opinii, fiindcă situaţia trebuie să fie calificată, nu trebuie să operăm cu lucruri necunoscute, situaţia trebuie să fie cunoscută pentru parlamentari, pentru public, pentru toată lumea.

În consecinţă, astăzi la ora 11.00, precum am fost eu informat dimineaţă, Consiliul Coordonator al Audiovizualului organizează o conferinţă de presă publică, pentru a discuta pe larg şi cu lux de detalii şi amănunte situaţia la care ne-am referit, s-au referit şi colegii noştri aici, în sală.

Opinia mea este următoarea: din momentul în care în cadrul acestei conferinţe de presă lucrurile se clarifică, lucrurile se pun la clar, este o situaţie. Dacă această conferinţă de presă nu intervine cu elemente de detalii, ca să înţelegem noi foarte bine despre ce este vorba cu toţii, în acest caz, eu o să vă propun să îl invităm pe domnul Gorincioi aici, în plenul Parlamentului, pentru a ne oferi explicaţiile de rigoare. Acestea au fost informaţiile pe care am ţinut să vi le aduc cunoştinţei dumneavoastră, ca să avem o înţelegere comună în acest sens.

Indiferent de această informaţie, oricum sînt obligat, potrivit Regulamentului, să supun votului propunerea invocată de la microfonul nr.5 privind invitarea în cadrul şedinţei de astăzi a domnului preşedinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului Gheorghe Gorincioi, la subiectul sus-menţionat. Cine este pentru acest lucru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 9.

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi. Această propunere nu a fost susţinută de plen.

Acum, referitor la audierea raportului.

Stimaţi colegi,

Să nu uităm un lucru, noi avem o situaţie, ne confruntăm cu o situaţie mai specifică, investitura acestui Guvern s-a produs în luna aprilie, intrarea în pachetul de acţiuni, deci, dacă doriţi, este vorba deja de al doilea semestru al anului curent. Şi această informaţie, inclusiv la multiple solicitări din partea dumneavoastră, potrivit Regulamentului, este un raport – informaţie pe care îl audiem odată în cadrul sesiunii, aşa cum este scris în Regulamentul nostru.

Avînd acest statut al raportului menţionat, doamna Prim-ministru ni-l prezintă, respectiv vom avea o rundă de întrebări–răspunsuri, în modul în care noi am procedat cu dumneavoastră anterior. Noi nu ne-am propus, acest lucru a fost discutat şi în cadrul Biroului permanent şi eu consideram că membrii Biroului permanent trebuiau să aducă la cunoştinţa membrilor grupurilor politice parlamentare acest lucru. Deci noi nu am presupus, din start, să venim cu un proiect de hotărîre a Parlamentului la acest subiect. În aşa mod, noi am procedat  cu dumneavoastră de multe ori anterior, nu facem decît să urmăm atît buchia legii, a Regulamentului, cît şi practica noastră anterioară.

Prezenţa. Cine este prezent în sală, cine nu este prezent în sală, nu vă supăraţi, dar acest lucru l-am lăsat la latitudinea doamnei Prim-ministru. Şeful  Cabinetului este acel care urmează în final să decidă, că vine singur, că vine cu tot cabinetul, cred că acest lucru a fost unul corect, doamna Prim-ministru a decis să vină în modul în care a venit. Şi eu cred că, dacă aceasta a fost decizia, noi urmează să respectăm această decizie.

Pentru elementele de procedură. Doamna Prim-ministru a solicitat un timp de 45–50 de minute pentru prezentarea raportului domniei sale, după care, propunerea mea este, să continuăm, ca de obicei, cu runda întrebări–răspunsuri, încercăm să ne limităm în cadrul a 60 de minute, a unei ore, dacă va fi necesar, puţin mai mult. În cadrul acestei runde, doamna Prim-ministru va oferi răspunsuri la toate întrebările care vor fi înaintate de la microfoanele din sală. Iată, acestea sînt propunerile privind elementele de procedură şi de logistică pentru audierea acestui raport.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Da, domnule Preşedinte,

Dumneavoastră spuneţi că Guvernul prezintă acest raport în baza termenului care activează, dar toate diagramele care sînt în această broşură sînt 2005–2008. Dacă se prezintă, aceasta înseamnă că Guvernul se referă la toată perioada de activitate a Guvernului în mandatul actual. Aceasta e o observaţie.

A doua observaţie. Eu cred că nu doamna Prim-ministru, dar Parlamentul hotărăşte în ce componenţă trebuie să vină Guvernul cu un raport. Aceasta este funcţia Parlamentului.

Şi a treia observaţie este, eu revin la ceea ce se întîmplă astăzi în Parlament. Dacă este un raport al Guvernului, înseamnă că, într-adevăr, trebuie să fie tot Guvernul. Eu nu vreau să fiu..., pur şi simplu constat nişte lucruri, dacă este doamna Prim-ministru şi nu este o hotărîre a Parlamentului, un proiect de hotărîre, înseamnă că acestea sînt audieri parlamentare, o informaţie a doamnei Prim-ministru. Şi atunci trebuie să fie adecvat ceea ce se întîmplă cu ceea ce este pe hîrtie.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Numiţi-o cum doriţi, în sensul acesta noi am ţinut, în mod normal, să luăm în considerare din prevederile Regulamentului că, o dată la 6 luni, o dată pe sesiune noi audiem acest raport, această informaţie din partea Guvernului. Eu consider că, bine, este o opinie, fiecare dintre noi are dreptul la această opinie, noi avem, în mod expres, fixat în ce componenţă trebuie, în cadrul acestui exerciţiu, să fie prezenţa membrilor Guvernului aici. Pe care motiv, plecînd de la principiul de respect pentru doamnă, am decis, într-adevăr, să las acest subiect la decizia doamnei Prim-ministru. Şi eu cred că este, la fel, şi un act de curaj, fiindcă, în acest caz, doamna reprezintă tot Cabinetul de Miniştri şi, vă imaginaţi, a venit personal să ofere răspunsuri la întrebările care vizează toate ministerele.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Eu cred că e prea mult spus, că este un act de curaj. Parlamentul nostru cum ia decizii şi intervine, mai are mult pînă o să ajungă să ia decizii în conformitate cu realităţile. Însă dincolo de opţiuni şi opinii, domnule Preşedinte, este norma stabilită în Regulament, care fixează clar: în cazul raportului, prezentat de către Guvern, dincolo de runda de întrebări şi răspunsuri, sînt luările de cuvînt, care urmează să dea aprecierile respective, grupurile parlamentare, deputaţii.

Şi eu cînd am adresat întrebarea la început asta am avut în vedere, mergem pe baza raportului, aş cum prevede Regulamentul, sau, într-adevăr, este să definim.

Domnul  Marian Lupu:

Raport – informaţie, cum aţi spus şi dumneavoastră.

Domnul  Vladimir Filat:

Bine. Şi încă o precizare. Mie mi se pare foarte straniu atunci cînd noi punem pe seama unei conferinţe de presă să clarifice probleme care sînt de interes larg. Şi nu văd cum noi, deputaţii, urmează să luăm decizie în urma celor ce se vor întîmpla în cadrul unei conferinţe de presă, domnule Preşedinte. Jurnaliştii îşi au meseria dînşilor, noi, ca instituţie, Parlamentul Republicii Moldova, avem sarcinile noastre şi ar trebui să discutăm, să luăm decizie aici, în Parlament, nu în cadrul conferinţelor de presă şi atunci ar fi mult mai corect.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Am înţeles din comentariile care au urmat, că vom avea, totuşi vom asculta o informaţie, nu un raport regulamentar. De aceea, venim în cazul de faţă cu următoarea propunere: ascultăm informaţia doamnei Prim-ministru, solicităm o pauză. Tu poţi să te duci, că ai ce învăţa acolo. Solicităm după aceasta o pauză de 10–15 minute, la discreţia dumneavoastră, a doamnei Prim-ministru, după aceea runda de întrebări–răspunsuri să fie de 90 de minute – 120 de minute, ca să examinăm în mod serios această informaţie. Nu s-a votat 60 de minute, doamnă preşedinte al Fracţiunii Comuniste. Nu s-a votat. Deci propunem de a avea timp suficient pentru a adresa întrebări şi a primi răspunsuri. Fiindcă avem experienţa şedinţelor precedente, cînd timpul de 60 de minute era absolut insuficient pentru a primi răspuns, în cel mai bun caz, la cele mai importante întrebări de ordin social, economic.

Cu atît mai mult că sîntem la finele anului 2008, care a fost declarat An al Tineretului şi sînt întrebări care ar trebui să îl deranjeze şi pe tînărul care comentează prezenţa mea la acest microfon.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnul  Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Precum am anunţat, timpul orientativ este de o oră, dacă va fi necesară extinderea acestui timp, în mod evident, vom face acest lucru. Da, neapărat trebuie să vă readuc aminte, la fel, potrivit normelor regulamentare, stimaţi colegi, rog să ţineţi cont de faptul: un deputat – două întrebări. Din momentul în care în cadrul unei fracţiuni sînt mai multe întrebări, distribuiţi-le în modul în care să respectăm anume această formulă.  Deci, pe de o parte, nu limităm ca număr de întrebări, pe de altă parte, ne ţinem de buchia Regulamentului: o persoană – două întrebări.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, vreau să o invit la tribuna centrală pe doamna Prim-ministru Zinaida Greceanîi pentru prezentarea raportului dumneaei.

Vă rog. Deci, noi ne-am înţeles.

Doamna  Zinaida Greceanîi – Prim-ministru al Republicii Moldova:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onoraţi deputaţi,

Sper să avem răbdare cu toţii. Cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul sau numiţi-l cum vreţi, informaţie, cu privire la implementarea Programului Guvernului “Progres şi integrare” în anul 2008, susţinut cu amabilitate de către domniile voastre în momentul investirii echipei guvernamentale, pe care am onoarea s-o conduc.

Vreau să vă mulţumesc pentru oportunitatea de a prezenta acest raport, deoarece, după cum menţionam în program, succesul în implementarea acestuia este strict dependent de susţinerea din partea tuturor ramurilor puterii şi întregului nostru popor, iar acest exerciţiu constituie cea mai bună posibilitate de informare a societăţii despre evoluţia social-economică a ţării noastre.

Pe parcursul raportului, voi prezenta o informaţie despre acţiunile întreprinse de Guvern în conformitate cu prevederile Programului, precum şi despre realizarea în practică a prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare pentru anii 2008–2011.  Totodată, deoarece pe durata timpului rezervat nu e posibil de elucidat toate aspectele ce ţin de activitatea Executivului, după cum ne-am înţeles cu dumneavoastră, voi aştepta întrebările pe care vreţi să le oferiţi.

Stimaţi deputaţi,

Fiind declarată în Strategia naţională de dezvoltare drept precondiţie primordială pentru realizarea planurilor strategice de dezvoltare a ţării, asigurarea stabilităţii macroeconomice a constituit preocuparea de bază a Guvernului nostru în această perioadă. Raportat şi la evoluţiile economice recente pe plan internaţional, putem constata că această atenţie este mai mult decît întemeiată. Deşi încă puternic influenţată de efectele problemelor cu care s-a confruntat sectorul agricol şi vitivinicol al ţării în anii 2006–2007, economia naţională a Republicii Moldova a manifestat în acest an performanţe, în general, satisfăcătoare.

Astfel, în trimestrul II al anului 2008, produsul intern brut a înregistrat o creştere de 6,2%, cumulînd pentru prima jumătate a anului o rată de creştere de 5,4. Performanţa cantitativă a principalului indicator macroeconomic a fost însoţită şi de schimbarea pozitivă a structurii produsului intern brut. Astfel, creşterea produsului intern brut s-a realizat, în special, din contul sporirii substanţiale a investiţiilor, iar formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere semnificativă de 11,9%.

Cota industriei şi serviciilor în produsul intern brut constituie, depăşeşte 71%, iar valoarea adăugată brută aferentă acestor sectoare a crescut cu peste 5 la sută. Chiar dacă consumul continuă să joace un rol important în evoluţia produsului intern brut, schimbările pozitive în structura acestui indicator denotă relevanţa iniţiativelor de liberalizare economică propusă anul trecut de către Preşedintele Ţării, scopul principal al cărora constă anume în crearea condiţiilor pentru atragerea investiţiilor.

Mai mult ca atît, investiţiile străine directe, în prima jumătate a anului 2008, au depăşit 307 milioane de dolari SUA, înregistrînd o creştere de 70% faţă de perioada similară a anului trecut. În aceste condiţii, stocul investiţiilor străine directe a constituit, la 1 iulie 2008, cifra de 2,2 miliarde de dolari SUA, depăşind substanţial indicatorul-ţintă asumat de Guvern în Programul său de activitate pe întregul an. Aceste evoluţii, precum şi recuperarea ritmului de creştere în agricultură, ne insuflă un optimism întemeiat în privinţa perspectivelor menţinerii ritmului de creştere economică în trimestrul II al anului curent.

Conştienţi de impactul negativ pe care îl are inflaţia asupra populaţiei ţării, în special asupra celor mai social vulnerabile, chiar de la începutul exercitării mandatului său, Cabinetul de Miniştri actual a atribuit o atenţie sporită menţinerii stabilităţii preţurilor. În momentul învestirii Guvernului, inflaţia anuală constituia 15,4%, atingînd cote alarmante de 16,9 în luna mai 2008. În asemenea condiţii, Guvernul şi Banca Naţională au purces la implementarea unor acţiuni evident nepopulare de înăsprire a politicilor bugetar-fiscale şi monetare.

Mulţumită susţinerii dumneavoastră, stimaţi deputaţi, în iulie curent a fost balansat bugetul public naţional, eliminîndu-se deficitul bugetar, chiar dacă existau mijloace suficiente pentru finanţarea acestuia. În termeni practici, aceasta a însemnat o reducere a presiunilor inflaţioniste care, repet, nu reprezintă altceva decît un gen de impozit plătit de oamenii cu venituri mici, clar, plătit nu bugetului.          

Tot atunci, Executivul s-a confruntat cu unele provocări, mai bine spus provocaţii, care au determinat creşterea, uneori dublă, peste noapte a preţurilor la unele produse importante. Şi aceasta în condiţiile în care depozitele de zahăr şi alte produse erau pline. Am fost puşi în faţa necesităţii întreprinderii unei măsuri neordinare, dar perfect legale şi conforme economiei de piaţă, fiind depistaţi mai mulţi agenţi economici care au provocat aceste speculaţii. Datorită acţiunilor întreprinse în, practic, două zile, situaţia a revenit la normal. Aceasta era însă imposibil fără suportul societăţii, care a reacţionat imediat la apelul Guvernului de a semnala despre cazurile speculative de majorare a preţurilor.

Vreau să constat cu mîndrie că, datorită maturităţii societăţii noastre, faptului că oamenii nu au căzut pradă panicii, scenariul de destabilizare, regizat cu atîta iscusinţă, nu s-a realizat atunci pe deplin. Vreau şi prin acest intermediu să îndemn societatea noastră şi pe toţi dumneavoastră să fiţi precauţi la asemenea gen de provocări, care, cu siguranţă, vor mai urma. Efectul său stabilizator l-au avut şi instrumentele aplicate de Banca Naţională care a majorat cerinţele faţă de rezervele obligatorii şi rata de bază. Chiar dacă aceasta a determinat o oarecare diminuare a ritmurilor de creştere a creditării în ţară, efectul pozitiv al acestor măsuri nu a întîrziat să capete expresie în indicele preţurilor de consum.

Astăzi, constatăm că în luna noiembrie inflaţia anuală a căzut pentru prima dată în ultimii şase ani sub nivelul de 10% şi a constituit 8,5%. Astfel, obiectivul de menţinere a inflaţiei anuale sub nivelul de 10%, care părea mai mult decît iluzoriu în luna mai 2008 a fost deja realizat. Afirm aceasta, deoarece sîntem cu toţi siguri că în luna decembrie inflaţia va fi, de asemenea, menţinută sub control.

Odată cu inversarea trendului inflaţiei, atît Guvernul, cît şi Banca Naţională au purces la reducerea treptată a exigenţelor referitoare la lichidităţi, despre care vorbeam mai sus. Pentru informaţie. În primele zece luni ale anului 2008, volumul creditelor acordate economiei a crescut cu 20,2%, iar cel al depozitelor în valută naţională – cu 22,1% şi, respectiv, cu 8,5 cele în valută străină.

Stimaţi deputaţi,

Fiind la capitolul “Preţuri şi tarife”, aş vrea să remarc unele momente ce ţin de preţurile la gazele naturale, pe care le procurăm direct de la Compania rusă “Gazprom”, şi, desigur, speculaţiile care se fac în jurul acestora. Vreau să reiterez faptul că, în conformitate cu acordul încheiat între părţi, valabil pînă în anul 2011, în formula de calcul al preţului la gaz este inclusă evoluţia preţului pentru petrol pe ultimele 9 luni. Apropo, cu mici excepţii, unanim cunoscute, aceasta este formula unică pentru toate ţările care importă gaz din Rusia. În aceste condiţii, este lesne de înţeles şi uşor de calculat că preţul la gaz în vigoare de la  1 octombrie 2008 este influenţat atît de preţul relativ jos al petrolului de la sfîrşitul lunii septembrie, cît şi de preţul enorm al acestuia în vara anului 2008.

În aşa fel, ne putem aştepta la o reducere a preţului cu care “Gazprom”-ul ne livrează gazul şi, respectiv, a tarifelor interne la acest combustibil, atunci cînd din calcul vor dispare lunile de vîrf din vara anului 2008, adică începînd cu trimestrul II al anului următor. Chiar dacă această matematică este aparent simplă, din păcate, există foarte multe încercări de a specula la această temă. Anume din această cauză, am considerat necesar să atrag atenţia dumnea-voastră şi a societăţii asupra acestui moment. Pentru informaţie. Preţul mediu de livrare a gazelor de către “Gazprom” pe piaţa europeană în trimestrul IV al anului 2008 constituie 500 dolari. Republica Moldova procură gaze în acest trimestru la preţul de 280 dolari.

Stimaţi deputaţi,

Plecînd de la inflaţie şi momentele caracteristice situaţiei preţurilor, aş dori să vă informez şi despre evoluţia altor cîţiva indicatori macroeconomici, nu mai puţin importanţi. Cursul de schimb al monedei naţionale pe parcursul lunilor ianuarie–noiembrie a marcat o apreciere în termeni nominali faţă de dolarul SUA cu 9% şi faţă de euro – cu 24%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost majorările esenţiale ale intrărilor valutare de peste hotare şi întărirea dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale.

În scopul neadmiterii aprecierii excesive a monedei naţionale, în ianuarie–noiembrie 2008 Banca Naţională a efectuat cumpărări nete de  valută străină pe piaţa valutară interbancară în sumă de 222 milioane de dolari. Activele valutare de rezervă au constituit la sfîrşitul lunii noiembrie 2008 – 1,6 miliarde de dolari, majorîndu-se încă cu circa 1,25 ori faţă de aceeaşi dată la sfîrşitul anului 2007 şi cu 20% de la începutul anului. O relativă diminuare a acestor rezerve, care, după cum ştiţi, se estimează în valută americană în  noiembrie faţă de august 2008 este determinată exclusiv de diminuarea cursului valutei europene faţă de dolar. Iar noi o parte din rezerve, după cît cunoaşteţi, le ţinem anume în valută europeană.

După cum cunoaşteţi, începînd cu 1 ianuarie 2008, statul nu  mai percepe impozitul pe venit neredistribuit din activitatea de întreprinzător. Pe de o parte, aceasta înseamnă circa 1,5 miliarde de lei neîncasaţi la buget. Pe de altă parte – o sumă enormă de bani reinvestiţi în economie. Cu toate acestea, chiar şi cu un asemenea sacrificiu financiar menţionez mai mult decît îndreptăţit, în bugetul public naţional, în primele 11 luni ale anului 2008, au fost acumulate 22,4 miliarde de lei.

Conform estimărilor pe anul curent, partea de venituri se va realiza în sumă de 25 miliarde de lei sau 1,6 miliarde mai mult decît bugetul iniţial. Asemenea şi partea de cheltuieli va fi realizată cu un surplus de 1,7 miliarde de lei. Deşi cu o sporire evidentă a exporturilor şi cu un caracter tot mai investiţional al importurilor, continuă să ne îngrijoreze evoluţia balanţei comerciale a ţării noastre. În perioada ianuarie – octombrie 2008, exporturile au totalizat circa 1,4 miliarde de dolari. Volumul superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2007 – cu 27%.

Chiar dacă în acest an au fost reluate exporturile spre Federaţia Rusă, în structura exporturilor domină cele destinate ţărilor Uniunii Europene, care constituie 51,4%, iar spre ţările CSI au plecat 39,3% din exporturile noastre. În ianuarie–octombrie 2008, importurile au totalizat 4,1 miliarde de dolari, sau cu 41,4 mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului 2007. Astfel, deficitul balanţei comerciale a constituit, în perioada ianuarie–octombrie 2008, suma de 2,7 miliarde de dolari SUA, crescînd cu circa 900 milioane de dolari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În pofida deteriorării continue a balanţei comerciale, considerăm că acele măsuri de liberalizare a economiei, care au determinat dinamica investiţiilor străine directe,  precum şi regimurile comerciale preferenţiale, de care încep să profite tot mai mult şi mai mult agenţii economici din ţară, vor contribui la schimbarea stării de lucruri la acest capitol. Dacă în prima perioadă de la oferirea de către Uniunea Europeană a preferinţelor comerciale autonome  atestam situaţia cînd agenţii noştri economici nu erau în stare să profite de aceste facilităţi, apoi acum trebuie să constatăm cu satisfacţie că pe majoritatea produselor importante pentru noi cotele de import stabilite de Uniunea Europeană au fost deja acoperite. De exemplu, cota de 600 de mii decalitri de vinuri este acoperită şi noi negociem cu Comisia europeană pentru majorarea acesteia.

În finalul capitolului “Situaţia macroeconomică” doresc să reţin atenţia dumneavoastră asupra aspectelor legate de criza financiară şi economică mondială, să exprim viziunile Guvernului asupra acestei provocări.

Stimaţi deputaţi,

Nu încape nici o îndoială că criza cu care se confruntă economia mondială la această etapă este cea mai profundă de la anul 1929 încoace. Majoritatea guvernelor ţărilor lumii o consideră ca atare şi pregătesc planurile de acţiuni respective. Nu facem excepţie nici noi.

Bineînţeles, efectele crizei financiare demarate, de altfel, în august 2007 au fost resimţite în mod diferit pe mapamond. Acolo unde sistemul bancar utiliza instrumente monetare cu un grad înalt de risc, efectele crizei nu au întîrziat să se manifeste. Au căzut giganţi ai pieţei bancare de pe ambele maluri ale Atlanticului şi tot din cauza utilizării unor asemenea instrumente discutabile, precum şi a politicilor relaxante de creditare.

În ţările în care regulatorul pieţei financiar-bancare a impus reguli mai stricte de joacă, aceste efecte au fost minime. O asemenea situaţie constatăm şi la noi. Nefiind expus în mod direct pierderilor legate de prăbuşirea principalelor pieţe de capital, băncile comerciale din ţară sînt într-o situaţie avantajoasă din punct de vedere al indicatorilor de risc, solvabilitate şi lichiditate.

De asemenea, un factor stabilizator pentru sistemul financiar al ţării îl constituie rezervele valutare solide acumulate. Considerînd aceşti indicatori şi factori care au demarat criza financiară mondială, putem afirma că sistemul nostru bancar funcţionează în regim normal şi nu există pericole pentru activitatea acestora. Regulile de prudenţialitate impuse de Banca Naţională, chiar dacă în trecut au provocat mai multe critici, s-au adeverit să fie utile în asemenea condiţii şi vor fi menţinute, cel puţin, pentru perioada crizei.

Un moment important ce caracterizează stabilitatea noastră economică este şi faptul că noi am reuşit, pe parcursul a trei ani, să implementăm cu succes Programul cu fondul Monetar Internaţional, care este la etapa finală de realizare. Experţii Fondului Monetar, care se află acum în Moldova cu cea de-a cincia misiune de evaluare, atestă durabilitatea sistemului nostru macroeconomic şi încurajează în continuare politicile noastre bugetar-fiscale şi monetare austere.

Totodată, trebuie să fin conştienţi cu toţii că, spre deosebire de criza financiară, criza economică va afecta cu siguranţă ţara într-o măsură sau alta. Scăderea cererii pieţei externe, inclusiv a celei răsăritene, poate afecta şi deja afectează exporturile de mărfuri din Republica Moldova. Este vorba, mai cu seamă, de scăderea exporturilor produselor agricole, care este amplificată de roada masivă în acest an în ţările din regiune. Cu o intenţie de a susţine sectorul agrar, Guvernul a achiziţionat în rezervele de stat 52 de mii tone de grîu  alimentar, la preţuri convenabile producătorilor, în sumă totală de 155 milioane de lei. Totuşi problema desfacerii producţiei agricole persistă, iar Guvernul lucrează în direcţia deblocării situaţiei existente.

Criza economică va influenţa şi consumul intern şi, respectiv, importurile. Fapt ce poate avea efecte asupra bugetului public naţional. Fiind conştienţi de această situaţie, la etapa prezentării proiectului bugetului de stat în Parlament, am avut o abordare pe cît se poate de prudentă. Astfel, cu condiţia menţinerii politicilor bugetar-fiscale la un nivel corespunzător şi a austerităţii indicatorilor bugetari pentru anul 2009,  indicatorii bugetari vor fi executaţi, iar necesităţile publice vor fi finanţate doar în limita prevederilor bugetare.

În concluzie, vreau să reiterez faptul că caracterul deschis şi încadrarea economiei Moldovei în circuitul economic mondial va determina afectarea acesteia de criza mondială.

Totodată, cadrul fiscal favorabil existent, condiţiile atrăgătoare pentru efectuarea investiţiilor şi durabilitatea sistemului bancar ne insuflă încredere întemeiată că efectele acestor recesiuni vor fi amortizate. În afară de aceasta, statul va continua să impulsioneze economia naţională prin investiţii în infrastructură şi prin crearea celor mai favorabile condiţii pentru antreprenoriatul legal.

Onorat Parlament,

Atît în Strategia naţională de dezvoltare, cît în Programul “Progres şi integrare” un rol aparte i se atribuie sporirii calităţii actului de guvernare. În acest sens, preocupările Guvernului s-au axat pe promovarea reformei administraţiei publice centrale, pe utilizarea eficientă a finanţelor publice şi pe combaterea corupţiei.

În contextul reformei administraţiei publice, s-au pus bazele unui cadru legislativ durabil, în special în ceea ce priveşte funcţia publică şi statutul funcţionarului public, transparenţa procesului decizional.

Au fost iniţiate, de asemenea, procedurile de eficientizare a sistemului de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor. În perioada de referinţă, au fost operate mai multe reorganizări ale structurilor guvernamentale, iar numărul funcţionarilor publici a fost redus cu 624 de unităţi. Mai cu seamă în scopul diminuării presiunii administrative şi de control au fost reduse unităţile din diferite structuri cu competenţă de control.

Într-o serie de instituţii ale statului, abilitate cu funcţii de deservire a populaţiei şi a agenţilor economici, a fost introdus principiul ghişeului unic. Spre exemplu, introducînd acest principiu la punctele vamale de trecere a frontierei, din raza acestora au fost excluşi reprezentanţii a 3 structuri publice. Iar timpul necesar pentru perfectarea actelor de trecere a hotarului, mai ales în cazul agenţilor economici, s-a redus impresionant.

S-au majorat însă în proporţii şi mai impresionante încasările bugetare nevamale percepute la hotar. Dacă pe tot parcursul anului 2007, un singur exemplu, taxa ecologică percepută la frontieră a fost încasată în sumă de 35 milioane de lei, apoi în primele 11 luni ale acestui an, după introducerea ghişeului unic, încasările au sporit de 4 ori şi au constituit în primele 11 luni  peste 140 milioane de lei.

Progrese similare se atestă şi în urma implementării ghişeului unic la Camera de Licenţiere. Pe lîngă faptul că solicitanţii de licenţă au fost scutiţi de necesitatea de a colinda multiple structuri publice pentru a obţine diferite certificate şi confirmări, s-au redus substanţial cheltuielile de timp şi financiare necesare pentru obţinerea licenţei.

Actualmente, doar 10% din actele necesare pentru obţinerea licenţei sînt obţinute de către solicitanţi, altfel decît prin intermediul ghişeului unic. Acelaşi ghişeu unic a permis înregistrarea în regim de urgenţă, adică în 24 de ore, a 65% din cele 7791 de întreprinderi non-create pe parcursul anului 2008.

În prezent, se eliberează fără plată 82 de documente din nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor sau, mai bine zis, 65%. Pentru 24 de tipuri de autorizaţii a fost anulată plata, iar pentru 7 tipuri s-a majorat termenul de valabilitate de la un an pînă la 3 – 5 ani.

Pentru îmbunătăţirea planificării strategice a fost creat Comitetul interministerial pentru planificare strategică, prezidat de Prim-ministru. Comitetul respectiv a substituit o serie de comitete şi comisii cu funcţii complementare şi este responsabil de supravegherea elaborării, revizuirii şi implementării principalelor documente strategice de politici, precum şi de coordonarea proceselor de reformare a administraţiei publice centrale, dezvoltarea regională, integrarea europeană şi pentru coordonarea asistenţei externe.

În contextul asigurării eficientizării utilizării finanţelor publice, atenţia Guvernului a fost concentrată asupra îmbunătăţirii politicii fiscale, managementului finanţelor publice şi asigurării unei corelări mai bune dintre politicile publice şi resursele financiare disponibile.

În cadrul planurilor strategice pentru anul 2009, 18 autorităţi publice au elaborat bugete pe programe sau cu 6 mai mult ca în anul precedent, fapt ce denotă o nouă abordare a prinicipiilor responsabilităţii şi implicării profunde a autorităţilor publice în utilizarea transparentă şi eficientă a finanţelor publice.

În scopul prevenirii actelor de corupţie, pe parcursul anului 2008, sub aspect anticorupţional au fot expertizate circa 500 de proiecte de acte normative, iar pentru 43 de proiecte au fost întocmite rapoarte de expertiză detaliate.

Pentru a spori implicarea societăţii civile în procesul de combatere a corupţiei, în luna octombrie, Executivul a aprobat crearea Consiliului civil privind monitorizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

În vederea asigurării transparenţei şi controlului activităţii în exercitarea funcţiilor publice, la iniţiativa Guvernului, a fost elaborată şi adoptată de Parlament Legea cu privire la conflictul de interese. De asemenea, a fost iniţiată elaborarea unui proiect de lege privind declararea şi controlul veniturilor şi a proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.

În contextul combaterii corupţiei, în primele 10 luni ale anului curent Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au depistat 3424 cazuri de corupţie, intentînd 849 de dosare penale, 243 de persoane au fost condamnate.

În termeni de performanţă, în 2008 la capitolul “Prevenirea şi combaterea corupţiei” s-a înregistrat o dinamică pozitivă. Conform datelor cercetării Organizaţiei “Transinternational” indicele de percepţie a corupţiei în Republica Moldova s-a îmbunătăţit în 2008 faţă de 2007.

Stimaţi deputaţi,

În perioada de referinţă, ne-am axat şi asupra consolidării instituţiilor democratice, în special vizînd asigurarea accesului liber la informaţia oficială. Ca urmare a acţiunilor întreprinse de Guvern, Centrul “Accesinform” a apreciat accesibilitatea informaţiilor oficiale cu un spor mai înalt, comparativ cu perioada anterioară.

În contextul acţiunilor pentru reglementarea conflictului transnistrean, eforturile Guvernului au fost axate pe întărirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Pe parcursul anului 2008, au fost desfăşurate mai multe acţiuni în acest sens, inclusiv dotarea cu utilaj medical a instituţiilor curative din stînga Nistrului.

Un alt element al politicii noastre de sporire a încrederii este oferirea agenţilor economici transnistreni a posibilităţii de utilizare a regimului comercial preferenţial autonom cu ţările Uniunii Europene. Datorită acestui fapt agenţii economici din regiune au exportat în primele 11 luni ale anului 2008 în 24 de ţări ale Uniunii Europene mărfuri în sumă de peste 750 milioane de dolari SUA.

În bugetul anului 2009, pentru prima dată, au fost prevăzute mijloace pentru finanţarea unor proiecte comune. Chiar dacă la această etapă dezideratul nostru de reintegrare a ţării rămîne a fi dificil, sîntem şi în continuare dispuşi să depunem toate eforturile pentru soluţionarea paşnică a acestui conflict, iar negocierile, în acest sens, sînt acceptate doar exclusiv în formatul cinci plus doi.

În contextul politicii de consolidare a neutralităţii şi a politicii de bună vecinătate, a fost elaborată şi este în discuţie strategia securităţii naţionale a Republica Moldova care se bazează pe statutul de neutralitate permanentă a ţării. În acelaşi timp, pe parcursul anilor 2008-2009 Republica Moldova exercită mandatul de preşedinţie a cinci aranjamente regionale din Europa Centrală şi Europa de Sud-Est.

În cadrul acestor preşedinţii, Republica Moldova a iniţiat mai multe proiecte de importanţă majoră pentru ţările regiunii, iar summit-urile Prim-miniştrilor CSI şi Iniţiativei Central Europene la Chişinău au fost organizate la un nivel calitativ înalt, cu rezultate notorii pentru ţările participante.

Astfel, în cadrul reuniunii conducătorilor de Guvern din cadrul CSI au fost semnate mai multe documente de ordin economic, menite să asigure un regim facilitar de comerţ pentru produsele fabricate în ţările membre, iar în cadrul summitului s-au discutat aspecte importante referitor la viitorul european comun al statelor din cadrul acestei organizaţii.

Tot în cadrul politicii noastre de bună vecinătate, au avut loc mai multe întrevederi cu viziuni şi vizite ale conducerii Guvernului Republicii Moldova cu omologii din Austria, Rusia, Cehia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, România şi alte state.

Stimaţi deputaţi,

După cum reiese şi din denumirea programului nostru de guvernare, obiectivul integrării europene a ţării noastre este preocuparea prioritară a Executivului. În anul 2008, Guvernul a purtat un dialog politic activ cu instituţiile europene şi cu toate statele membre, în special cu Franţa, care a deţinut preşedinţia Uniunii Europene în anul 2008, şi Cehia, care va prelua preşedinţia UE începînd cu 1 ianuarie 2009.

În acelaşi timp, Guvernul a intensificat eforturile de promovare a reformelor interne, orientate spre realizarea imperativului integrării europene şi respectării angajamentelor asumate în acest sens.

Pe plan extern, acţiunile Guvernului au fost concentrate asupra obţinerii în termene cît mai restrînse a mandatului de negocieri pentru un nou acord juridic cu Uniunea Europeană, care va substitui Acordul de parteneriat şi cooperare.

În acest context, Comisia Europeană a definitivat proiectul mandatului privind negocierile cu Republica Moldova, acesta fiind prezentat în cadrul Colegiului Comisarilor Uniunii Europene la 3 decembrie 2008, după care transmis pentru discuţii statelor membre ale Uniunii Europene.

Se estimează că adoptarea în formă finală a mandatului de negocieri va avea loc în primele luni ale anului viitor. Republica Moldova a adus la cunoştinţă tuturor statelor membre ale UE viziunea sa asupra noului acord. Guvernul pledează pentru un acord de asociere care să ofere noi oportunităţi pentru realizarea obiectivului de integrare europeană, stipulînd perspectiva europeană a ţării noastre şi o cooperare sectorială intensă care să permită obţinerea accesului la libertăţile Uniunii Europene.

Prin decretul Preşedintelui a fost actualizată componenţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană, ceea ce a permis implementarea efectivă a agendei de integrare europeană. Astfel, datorită reprezentării la cel mai înalt nivel, Comisia a impulsionat procesul de luare a deciziilor pentru realizarea angajamentelor asumate în document.

Monitorizarea continuă a procesului de implementare a permis cuantificarea progreselor înregistrate în baza agendei de integrare europeană, dar şi evidenţierea restanţelor avute. Din totalul de 97 de acţiuni din agendă, pînă la finele lunii noiembrie 2008, integral, au fost realizate 66 de acţiuni, aproximativ 68%, iar în curs de realizare sînt încă 31 de acţiuni.

În scopul asigurării unei circulaţii şi acces fizic nestingherit a mărfurilor moldoveneşti pe pieţele externe, în anul 2008 au continuat lucrările de construcţii ale elementelor Portului Internaţional Giurgiuleşti. În afară de infrastructura propriu-zisă a Portului, în luna august, a fost dat în exploatare tronsonul de cale ferată Cahul–Giurgiuleşti, care leagă acest obiectiv cu restul ţării.

Din surse bugetare a fost construită şi linia electrică de înaltă tensiune care asigură alimentarea cu energie electrică a Portului. În total, pentru edificarea infrastructurii necesare pentru funcţionarea eficientă a acestui Port din bugetul de stat, în anul 2008, au fost alocaţi peste 260 milioane de lei.

În acest an, după negocierea anevoioasă cu partea rusă dar şi urmare a unor investiţii semnificative în structura calităţii, a fost reluat exportul de produse vinicole în Federaţia Rusă. Actualmente, de acest drept beneficiază 54 de agenţi economici autohtoni, iar volumul exportului a constituit de la începutul anului circa 55 milioane de dolari SUA.

Cu siguranţă, un eveniment incontestabil al strategiei noastre de sporire a accesului produselor moldoveneşti pe pieţele externe este şi negocierea unor regimuri comerciale preferenţiale şi asigurarea funcţionării plenare a acordurilor de liber schimb.

În acest sens, s-au depus eforturi pentru majorarea cotelor produselor noastre pe pieţele Uniunii Europene, iar în cadrul summitelor CSI de la Chişinău am insistat asupra înlăturării oricăror bariere în circulaţia mărfurilor pe această piaţă.

În scopul consolidării securităţii energetice a ţării, pe parcursul perioadei de referinţă au fost examinate şi negociate, inclusiv în cadrul vizitelor Prim-ministrului, mai multe proiecte investiţionale în infrastructura energetică.

Pe lîngă construcţia gazoductului magistral Bălţi–Ungheni şi a reţelei de gazificare de presiune mai mică, inclusiv în interiorul localităţilor din ţară, există mai multe proiecte în vederea construcţiei unor noi elemente ale infrastructurii energetice a ţării. În special, fiind vorba de sporirea capacităţilor  de generare a energiei electrice.

În vederea integrării în piaţa energetică regională în cadrul Comunităţii Energetice, operatorul sistemului de transport al energiei electrice “Moldelectrica” a depus cererea de aderare la Uniunea pentru Cooperarea Transportului Energiei Electrice şi se lucrează intens pentru obţinerea acestui statut, iar cu el – şi a unui nivel mai înalt al securităţii energetice a ţării.

Cu participarea unui consorţiu moldo-român-italian, s-a decis construcţia liniei electrice de 400 kilowaţi, Bălţi–Suceava, care va constitui un element important de conectare a sistemului nostru energetic la cel european. Cu acelaşi scop se construieşte deja şi linia electrică de 110 kilowaţi, Fălciu, România–Goteşti, Republica Moldova.

În aceeaşi ordine de idei, se înscrie şi acordul semnat în cadrul vizitei premierului Putin la Chişinău, care prevede efectuarea unor investiţii masive în infrastructura de transport a energiei electrice din Moldova şi asigurarea livrărilor acesteia în ţările europene.

În scopul sporirii competitivităţii economiei ţării, din bugetul de stat au fost finanţate importante cheltuieli investiţionale în infrastructură, cu preponderenţă în gospodăria drumurilor. Astfel, pe parcursul anului 2008, din bugetul de stat au fost alocaţi 470 milioane de lei pentru reabilitarea reţelei de drumuri, iar pentru întreţinerea acestora au fost alocaţi 192 milioane de lei.

În acelaşi context, se înscriu şi investiţiile majore ale statului în sistemul de gazificare a ţării, aprovizionare cu apă şi canalizare, alte elemente de infrastructură.

Pînă la sfîrşitul anului, va fi asigurată aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului Străşeni. În total, cheltuielile publice doar din bugetul de stat în această direcţie au depăşit 100 milioane de lei. Chiar dacă cu pondere constantă în reducere, sectorul agrar al ţării continuă să joace un rol important în economia noastră naţională.

În acest an, în scopul susţinerii ramurii agriculturii sub diferite forme de subvenţionare, din bugetul de stat au fost alocaţi peste 450 milioane de lei, pînă la sfîrşitul anului urmînd a fi finanţate încă circa 200 de milioane. Suplimentar la aceasta, pentru susţinerea înfiinţării de noi plantaţii de vii, din bugetul de stat au fost alocaţi 87 milioane de lei.

Astfel, cu contribuţia bugetului de stat, pe parcursul anului 2008, au fost plantate  peste 5 mii hectare  de livezi şi 4600 hectare de vii. Pentru sporirea eficienţei utilizării banilor publici alocaţi sectorului agrar, a fost elaborată o nouă concepţie a subvenţionării sectorului, axată, în principal, pe încurajarea investiţiilor. Aceste prevederi urmează a fi implementate în anul următor.

Un element ce ţine de sporirea competitivităţii economiei noastre este şi deetatizarea proprietăţii publice şi privatizarea activelor statului. În acest sens, pe parcursul anului 2008, au fost vîndute activele statului în sumă de 734 milioane de lei, iar mijloacele obţinute au fost direcţionate spre investiţiile în infrastructură. În aşa fel, efectul deetatizării este unul pozitiv şi dublu.

Pe de o parte, noii proprietari ai activelor vor asigura o mai bună gestionare a acestora, iar pe de altă parte, investiţiile importante în infrastructură vor crea condiţii pentru o ulterioară creştere economică robustă.

Stimaţi deputaţi,

Din lipsă de timp şi, evident, din cauza oboselii care se simte în sală nu pot prezenta toate priorităţile care mi le-am stabilit la capitolul “Sporirea competitivităţii economiei naţionale”. Dar vreau să vă asigur că acestui compartiment al Programului Guvernul i-a atribuit o atenţie specială, iar o informaţie mai amplă despre realizările şi rezervele care mai există la acest capitol, precum şi la toate celelalte care sînt incluse în program o puteţi găsi în materialul informativ care v-a fost difuzat anterior.

Stimaţi deputaţi,

Cu siguranţă, cel mai important şi responsabil capitol al Programului “Progres şi integrare” este capitolul ce vizează educaţia, sănătatea, protecţia socială şi toate aspectele ce ţin de asigurarea unui nivel decent de viaţă pentru cetăţenii Republicii Moldova.

În anul 2008, ponderea cheltuielilor bugetului public naţional pentru învăţămînt în produsul intern brut a crescut cu aproximativ 9% faţă de anul 2007, constituind 4,9 miliarde de lei sau 8,7 din produsul intern brut.

După cum vă amintiţi, în legea anterioară a învăţămîntului aceasta era stabilită la nivel de 7%, creştere ce a contribuit la continuarea reformelor şi dezvoltarea acestui sector pentru sporirea accesului la servicii educaţionale de calitate la toate nivelurile.

Astfel, pentru nivelul preşcolar au fost elaborate şi editate standardele de dezvoltare a copiilor de vîrsta 5–7 ani, precum şi standardele de dezvoltare profesională a cadrelor didactice din instituţiile preşcolare, care se implementează în cele 1334 de grădiniţe din republică, frecventate de circa 120 mii de copii.

De asemenea, au renovate şi modernizate 33 de grădiniţe şi create 16 centre comunitare pe parcursul anului 2008 în calitate de instituţii alternative de educaţie preşcolară pentru copii şi părinţi.

De la începutul anului, au fost gazificate 42 de instituţii preşcolare, pînă la sfîrşitul anului urmînd a fi gazificate încă 57 de instituţii. În afară de aceasta, pe parcursul acestui an, au fost gazificate 134 de instituţii preuniversitare. Totodată, peste 300 de grădiniţe au fost dotate cu materiale didactice, cu mobilier, jocuri,  jucării, terenuri de joacă.

Pentru informatizarea sistemului de învăţămînt prin intermediul Programului “SALT”, în instituţiile preuniversitare de învăţămînt au fost instalate circa 2 000 de calculatoare noi, însumînd 6 600 de calculatoare de generaţie nouă.

În scopul realizării dimensiunii sociale a învăţămîntului superior şi al asigurării accesului tinerilor la studii de calitate pentru anul de studii 2008–2009, planul de înmatriculare la studii cu finanţare bugetară a fost majorat cu 30 la sută faţă de anul precedent, fiind acordată prioritate specialităţilor care asigură pregătirea cadrelor didactice şi, totodată, a fost introdusă o majorare etapizată a burselor de la 1 octombrie 2008 cu 15%, de la 1 ianuarie 2009 – cu 20%, de la 1 septembrie 2009 – cu 30%. În acest mod, majorarea va constitui faţă de bursa actuală peste 80 %.

Anul acesta, pentru prima dată, s-a acordat Premiul de Stat care a avut şi o importantă componentă financiară, cunoaşteţi, 1 milion de lei pentru fiecare. Această acţiune este menită să încurajeze oamenii de ştiinţă şi artă şi să contribuie la prosperarea ştiinţifică şi culturală a ţării noastre.

Anul 2008 a fost declarat An al Tineretului, ca răspuns la solicitările tinerilor. Programul de acţiuni, consacrat Anului Tineretului, vizează, mai întîi de toate, crearea unui mediu favorabil soluţionării problemelor cu care se confruntă tinerii. În acest context, în anul 2008, a fost lansat Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor, care are drept scop promovarea şi facilitarea implicării tinerilor din ţară în activitatea antreprenorială şi prevede iniţierea de către tineri cu vîrsta cuprinsă între 18–30 de ani a noilor afaceri în mediul rural. Programul prevede acordarea unor împrumuturi de pînă la 300 mii de lei, 40% din valoarea investiţiilor constituind granturi nerambursate.

La momentul actual, în cadrul acestui program, sînt lansate deja 140 de afaceri noi, iniţiate de către tineri, în acest scop fiind alocate 40 milioane de lei pe parcursul acestui an. Altele peste 120 de milioane vor fi repartizate în anul viitor. Reamintim, 40% din aceste mijloace statul le acordă sub formă de granturi.

În cadrul Programului “Locuinţe pentru tineri specialişti din zona rurală”, lansat în acest an, se prevede asigurarea cu locuinţe gratuite a tinerilor specialişti cu studii superioare şi postuniversitare de rezidenţiat, repartizaţi şi angajaţi în cîmpul muncii în instituţiile publice din localităţile rurale.

În contextul Anului Tineretului, au fost reabilitate mai multe obiective culturale destinate tinerilor, printre care şi Centrul pentru Copii şi Tineret din Chişinău, care va reprezenta un adevărat centru pentru instruire şi agrement pentru generaţia tînără.

Constituind unul dintre domeniile prioritare, ocrotirea sănătăţii a populaţiei a înregistrat o majorare importantă a alocaţilor din bugetul public naţional pentru anul 2008, de la 4,2% din PIB în anul 2005 la 5,8% în 2008. Pe parcursul perioadei de raportare, a fost efectuată reparaţia capitală a 25 de instituţii medicale primare din localităţile rurale. Concomitent, pentru încă 16 instituţii medicale din localităţile rurale au fost efectuate proiectarea şi expertiza pentru începerea construcţiei, actualmente desfăşurîndu-se licitaţiile respective. La alte 20 de instituţii lucrările sînt la etapa de proiectare.

În anul 2008 s-a desfăşurat şi a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru crearea Centrului de Performanţă în baza Spitalului Clinic Republican. Ca urmare, pentru asigurarea resurselor financiare necesare procesul de reorganizare a Spitalului Clinic Republican, au fost semnate acorduri cu Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei – 9 milioane de euro, cu Banca Mondială – pentru oferirea unui credit în valoare de 2,7 milioane de dolari şi cu Comisia Europeană, a cărei contribuţie este de 3 milioane de euro.

Un alt obiectiv de importanţă majoră pentru ramura ocrotirii sănătăţii este reconstrucţia Centrului de reabilitare pentru copii cu handicap sever al aparatului locomotor. La capitolul “Investiţii în sănătate” trebuie să remarcăm reabilitarea Spitalului de boli tuberculoase “Vorniceni”, alocările bugetare pentru care au constituit doar în acest an peste 36 milioane de lei.

Una din preocupările importante ale Guvernului rămîne a fi calitatea mediului ambiant şi măsurile de protecţie şi sporire a potenţialului ecologic al ţării. În perioada de referinţă, au fost plantate circa 9 mii hectare de plantaţii forestiere, în total plantaţiile forestiere constituind 360 mii de hectare, iar în perioada 2002–2008 au fost plantate peste 60 mii de hectare. De ce numesc aceste cifre? Totul se cunoaşte în comparaţie, nu poţi să numeşti doar pur segmentul anului curent.

Stimaţi deputaţi,

Pe parcursul ultimilor ani, mereu a fost majorată cota alocaţiilor bugetare cu caracter social. Ponderea cheltuielilor pentru implementarea politicilor în domeniul protecţiei sociale în anul 2008 a atins 31,7 din totalul cheltuielilor bugetului public naţional sau 13,3% din produsul intern brut, înregistrînd o creştere continuă.

În scopul realizării obiectivului social privind introducerea sistemului de asistenţă socială, bazat pe testarea veniturilor şi evaluarea necesităţilor solicitanţilor în vederea direcţionării prestaţiilor sociale către cele mai anevoioase categorii de populaţie, a fost adoptată Legea privind ajutorul social, precum şi mecanismul adiţional de implementare a acestuia.

În contextul dezvoltării serviciilor sociale. Astăzi, în republică activează 174 de centre sociale, dintre care 100 pentru copii şi tineri. În anul 2008 au fost construite şi date în exploatare 28 de centre sociale în 6 raioane ale republicii. Au fost stabilite noi plăţi sociale pentru unele categorii de cetăţeni. Iar pentru susţinerea elevilor, studenţilor orfani şi a celor aflaţi sub tutelă au fost majorate substanţial şi diversificate normele de cheltuieli, în vederea realizării procesului de învăţămînt.

Pe parcursul anului 2008, au fost stabilite cuantumuri majorate ale alocaţiilor de îngrijire pentru persoanele cu dizabilităţi, au fost majorate cu 50 la sută compensaţiile nominative la procurarea cărbunilor şi lemnelor de foc pentru sezonul rece 2008–2009.

În octombrie 2008, salariul mediu lunar al unui lucrător în economia naţională a constituit 2 609 lei, în perioada ianuarie–octombrie 2008, salariul mediu în economia naţională s-a mărit, faţă de perioada similară a anului precedent, cu 24%. În scopul ridicării nivelului de viaţă al angajaţilor din sectorul bugetar, în luna septembrie curent, Guvernul a propus majorarea treptată a salariilor în această sferă, cu excepţia funcţionarilor publici.

În special, de această majorare vor beneficia cadrele didactice din ţară. Majorarea cumulativă a salariilor pentru această categorie de bugetari va însemna atingerea către 1 aprilie 2008 a nivelului salariului mediu pe economie înregistrat în 2008, iar începînd cu 1 septembrie 2009, salariul mediu lunar al profesorilor din ţara noastră va fi echivalent celui din economie şi va constitui 3 140 lei.

Onorat Parlament,

Mulţumindu-vă pentru atenţia cu care aţi audiat acest raport, vreau să reiterez faptul că toate eforturile echipei guvernamentale au fost axate spre îndeplinirea cu succes a prevederilor Programului “Progres şi integrare”, deoarece, de la bun început, am considerat acest Program drept un angajament asumat de noi toţi în faţa poporului. Vă asigur că, cu acelaşi devotament şi dăruire de sine, ne vom îndeplini obligaţiunile şi în perioada care a mai rămas pînă la alegerile parlamentare, astfel încît toate prevederile Programului Guvernului să fie realizate în numele creşterii bunăstării poporului.

Eu vă mulţumesc foarte mult pentru răbdarea şi atenţia dumneavoastră.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă Prim-ministru,

Vă mulţumim pentru raportul prezentat.

Stimaţi colegi,

La această oră, 11 şi 10minute, intrăm în etapa rundei de întrebări – răspunsuri. Vă rog, microfoanele sînt în sală la dispoziţia dumneavoastră.

Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi deputaţi,

Onorată asistenţă,

În legătură cu faptul că raportul a fost prezentat cu întîrziere, în a doua jumătate a zilei de ieri, şi avînd în vedere faptul că fracţiunile au fost lipsite de dreptul de a lua cuvîntul şi de a se pronunţa pe marginea acestui raport, ţinînd cont şi de faptul că nu s-a constituit o comisie, cum am solicitat noi, pentru adoptarea unei hotărîri pe marginea raportului, avînd în vedere şi alte încălcări ale Regulamentului, deputaţii Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»” nu vor participa la discuţii, nu vor adresa întrebări doamnei Prim-ministru, avînd în vedere că membrii Guvernului, de asemenea, nu sînt prezenţi în această sală.

Vă mulţumesc foarte frumos.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Pe mine nu mă miră că opoziţia a pierdut orice încredere în aceea că la noi poate exista transparenţă, poate exista o analiză lucidă a situaţiei şi curajul de a înfrunta starea de lucruri tot mai proastă. Pe mine mă miră în continuare faptul ce stat vor să construiască acei care îşi zic comunişti, dar, de fapt, sînt comunişti-capitalişti, care nu au vreo întrebare către propriul Guvern. Dacă voi aşa vreţi să făuriţi aici ceva, vreau să vă spun că sînteţi falimentari din capul locului.

Ce vreau să vă spun. Că apreciez acest raport drept unul populist, fals, care nu are deloc, într-adevăr, curajul să vadă ce se întîmplă în Republica Moldova. Iar cele mai multe întrebări, de fapt, le are poporul. (Rumoare în sală.)

Domnul  Marian Lupu:

Stimată colegă,

Calmaţi-vă puţin.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Aşa cum spuneaţi voi. Eu am două întrebări exact de la popor.

Domnul  Marian Lupu:

Eu vă rog să le adresaţi.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Prima întrebare este următoarea. M-a sunat astăzi un cetăţean, Nicolae Popov, care întreabă aşa: de ce... Şi vreau să o întreb pe doamna Prim-ministru, de ce în loc să se facă şi la noi, în Republica Moldova, ca în toate ţările europene, unde a intervenit statul, cu ajutor material băncilor pentru a rezista în faţa crizei economice, la noi nu se întîmplă nimic şi băncile măresc procentul pentru creditele ipotecare? Şi mi-a dat exemplu. De exemplu, cu 4 la sută s-a mărit dobînda şi trebuie să plătească omul, cu 7 la sută. Adică, trebuie să plătească fiecare familie cu 800, cu 2000 de lei mai mult sau chiar, care plăteau 5 000 acum 9 000 de lei pe lună. Ceea ce ei spun, că aceasta v-a conduce la faptul că ei nu vor putea onora aceste plăţi. Vor trebui ori să abandoneze ideea de a mai avea un apartament, ori să îşi retragă banii fără nici un rezultat. Adică, practic, este  un eşec extraordinar pentru familia lor, care  nu are unde locui.

Deci, ei spun aşa: “domnul Dodon a spus că a întreprins măsuri”. Şi se interesează, doamnă Prim-ministru, ce măsuri au fost întreprinse şi se întreprind în acest sens? Pentru că băncile nu recunosc, de fapt, că ele sînt în situaţia aceasta de criză, dar spun că măresc procentul la depozit. Ceea ce înseamnă că vor să plătească mai mult celor care depun bani pe spinarea celor care, de fapt, au luat credite ipotecare.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Adică, mă interesează, de ce Banca Naţională nu reglementează nimic şi spune, de fapt, că băncile pot să mărească cît vor ele dobînda. Aceasta este prima întrebare.

Şi a doua întrebare.

Domnul  Marian Lupu:

Să procedăm în felul următor.

Stimată colegă,

Nu vă supăraţi.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu mai am o întrebare, domnule Preşedinte.

Domnul  Marian Lupu:

O întrebare–răspuns, întrebare–răspuns.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Bine.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă Prim-ministru,

Cer scuze. În mod evident, Prim-ministrul nu poate să răspundă pentru Banca Naţională, pentru că este o autoritate de o altă natură şi este o entitate separată, dar, cel puţin, cu referinţă la viziunea şi acţiunile Guvernului.

Vă rog, doamnă Prim-ministru.

Doamna  Zinaida Greceanîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimată doamnă deputat,

Eu, de fapt, la această problemă destul de detaliat m-am oprit în raportul meu şi am informat că, de fapt, băncile noastre dispun de suficiente lichidităţi şi nu este absolut necesar ca Guvernul să intervină cu suplimentarea acestor lichidităţi. Plus la aceasta, Banca Naţională a micşorat rata dobînzii şi a micşorat rata rezervelor obligatorii după ce nivelul inflaţiei a căzut sub 10 la sută. Şi lucrul acesta s-a întîmplat. Iar băncile comerciale, de asemenea, au micşorat aceste dobînzi. De aceea, nu ştiu de care informaţie, trebuie să vedem care bancă concret şi cine este la concret.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Atunci eu v-aş sfătui pe dumneavoastră să vă interesaţi ce se întîmplă că cetăţenii sînt informaţi despre aceste lucruri. Eu pot să vă dau telefonul şi direct să vorbiţi cu cetăţeanul.

Doamna  Zinaida Greceanîi:

Şi este foarte important încă un moment, că noi, la timpul cuvenit, am fost prudenţi atît cu politica bugetar-fiscală, cît şi cu politica monetară. Să fi fost mai lejeri la acest capitol, desigur, noi ne pomeneam în altă situaţie decît este, mult mai dificilă.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu cred că optimismul nu are vreun argument şi vreun fundament.

Doamna  Zinaida Greceanîi:

Absolut.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Pentru că, peste vreo 2–3 luni, o să vedem ce o să spuneţi. Pentru că oricum nu faceţi faţă nici situaţiei curente, nici situaţiei viitoare.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu mai am o întrebare ce ţine de orfani. Eu v-am trimis şi o interpelare, foarte greu mi-a venit răspunsul, în legătură cu apartamentele din blocurile pentru orfani. Ei spun că aceste blocuri sînt în proces de privatizare şi ei rămîn în drum. Am primit un răspuns, semnat de domnul Dodon, dar nu am înţeles nimic.

Spuneţi, vă rog, ce preconizaţi în acest sens? Pentru că ei umblă pe drumuri şi riscă să rămînă cu familiile fără apartamente.

Doamna  Zinaida Greceanîi:

Eu sînt sigură că răspunsul v-a fost oferit dumneavoastră absolut adecvat şi nu există nici un pericol ca copiii orfani să rămînă în drum. Or, aceasta este preocuparea Guvernului. Şi eu am menţionat mai multe lucruri pe care le facem în acest domeniu.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Cred că continuăm cu runda întrebări–răspunsuri în felul următor: microfonul nr.5 a fost, microfonul nr.3, microfonul nr.4, microfonul nr.2, pentru a menţine un echilibru geografic în sală.

Microfonul nr.3.

Domnul  Sergiu Sococol:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mult stimată doamnă Prim-ministru,

Vă mulţumim frumos, în primul rînd, pentru informaţia succintă, dar, pe lîngă toate acele realizări frumoase care au fost îndeplinite de către Guvernul Republicii noastre, aş vrea să vă pun o singură întrebare ce ţine de, dumneavoastră aţi menţionat că au fost vărsate în fondul ecologic timp de 11 luni circa 140 milioane de lei. Cifra pe care o  cunosc este, de fapt, pentru anul curent, sînt în jur de 150 milioane de lei.

Doamna  Zinaida Greceanîi:

Deja.

Domnul  Sergiu Sococol:

Deja, da. Şi, în acest sens, cum au fost valorificate sau urmează să fie valorificată această sumă de bani la compartimentele ce ţin de protecţia mediului?

Doamna  Zinaida Greceanîi:

Da, mulţumesc.

Eu am menţionat în raport, dacă anul trecut au fost încasate la fondul ecologic 35 de milioane, anul acesta, aveţi dreptate, ultima cifră deja este 150 de milioane. Ce pot să vă menţionez? La etapa actuală, cel puţin informaţia pe 10 luni, au fost valorificate 30 milioane de lei, circa 30 de milioane de lei pentru 52 de proiecte de reconstrucţie a sistemelor de apă şi canalizare. Vă daţi seama că acestea sînt 52 de localităţi. Au fost în mai multe localităţi, au fost realizate circa 51 de proiecte de construcţie şi amenajare a parcurilor şi scuarelor. Şi aceasta este amenajarea localităţilor noastre.

Proiecte de construcţie şi amenajare a poligoanelor şi depozitarea deşeurilor în 26 de localităţi. 26 de proiecte în sumă de peste 11 milioane de lei. Proiecte de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale  9 sau 10 proiecte, suma, poate nu aş putea să vă o menţionez acum, dar, oricum, e de peste 3 milioane de lei.

Alte proiecte care au fost, fiindcă nu pot să le grupez pe toate, sînt diferite proiecte conform legii, conform prevederilor fondului ecologic, dar vă asigur că Comitetul de coordonare a mijloacelor fondului ecologic distribuie cu foarte multă atenţie mijloacele acestui fond pentru a asigura o bună gestionare şi pentru a avea o eficienţă maximă la implementarea acestor proiecte.

Dar, vă daţi seama, 52 de proiecte de aprovizionare cu apă şi canalizare, practic, în 52 de localităţi, aceasta ar însemna o cifră foarte importantă.

Domnul  Sergiu Sococol:

Mulţumesc foarte mult.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna  Elena Bodnarenco:  

В отличие от госпожи Павличенко, избиратели как раз отмечают транспаретность деятельности нынешнего Правительства.

Во всяком случае информация об использовании публичных финансов и другие сведения из области публичных финансов ежемесячно размещаются и в средствах массовой информации, и на веб-сайте Министерства финансов. Вы, уважаемая госпожа Премьер-министр, в своем отчете затронули коротко из-за недостатка времени информацию о внешней помощи, которая направлена на развитие инвестиционных проектов.

Я бы хотела вас попросить немножко подробнее рассказать, какая внешняя помощь была получена Молдовой за период деятельности нынешнего Правительства, на что она была направлена и какие еще проекты предстоит освоить за счет той помощи, которая будет получена, в том числе и по Сорокам, господин Гума.      

Doamna Zinaida Greceanîi:

Se poate să răspund?

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Stimaţi deputaţi,

Eu vreau să menţionez că anul curent din sursele financiare externe... eu aş vrea să fac o relatare generală. Guvernul a luat decizia ca toate sursele externe atrase, indiferent, în formă de granturi, sub formă de credite, se îndreaptă exclusiv pentru realizarea proiectelor investiţionale. Ceea ce consumăm noi, ceea ce majorăm salariile, majorăm alte alocaţii sociale este exclusiv din contul surselor bugetului nostru. Noi nu putem să împrumutăm şi să consumăm. Prin această etapă noi cu toţii am trecut.

Ce se referă la anul curent. Anul acesta au fost debursate pentru susţinerea bugetului surse în valoare de 30  milioane de dolari pînă în prezent şi altele 32 de milioane urmează a fi debursate pînă la finele anului acesta, adică în luna decembrie, şi toate aceste mijloace sînt îndreptate exclusiv pentru proiecte investiţionale.

Ce e important? Pe parcursul anului curent, mai bine zis în a doua jumătate a anului acesta, nouă ne-a izbutit să avem acorduri de finanţare externă în sumă de peste 322 milioane de dolari, dintre care, ce este important, 220 milioane de dolari sub formă de granturi şi doar 102 sub formă de credite. Credite obţinute de la Banca Mondială, Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi alţi parteneri ai noştri de dezvoltare. Granturile obţinute, în special de la Comisia Europeană, Guvernul Suediei, Guvernul Marii Britanii, alţi parteneri de dezvoltare.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Doamna Valentina Şerpul:

Mulţumesc.

Mult stimată doamnă ministru,

Prima întrebare se referă la unificarea sistemului de pensii. Aveţi o menţiune în raportul prezentat, că a fost definitivat un proiect de lege de strategie în acest sens. Întrebarea mea este: cît de repede va parveni acest proiect de strategie în Parlament? Şi cît de real este faptul ca, în urma recalculării conform noii metodologii de stabilire a pensiilor, pensia pentru limită de vîrstă, care astăzi este de 663, iar în sectorul agrar – de 598 de lei pensia medie, cît de real este ca, după această recalculare, să se apropie să se echivaleze sau să se apropie de minimul de existenţă.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Da, mulţumesc.

Eu am să încerc să vă răspund în felul următor. Noi, într-adevăr, am elaborat un proiect de strategie de unificare a sistemului de pensii şi aceasta era prevăzut şi în Programul nostru de guvernare. Parlamentul actual nu poate să primească proiectul acestei strategii, deoarece noi trebuie să mergem în complex atît cu majorarea cheltuielilor, cît şi cu majorarea sursei de venituri. Noi trebuie să determinăm care va fi modalitatea cea reală de completare a sursei de venituri a fondului de pensionare.

De aceea, noi acum lucrăm, ne consultăm cu alţi parteneri ai noştri de dezvoltare, o să  consultăm şi cu societatea civilă acest proiect de strategie şi doar după aceea va fi prezentat  Parlamentului. Ca atare, prezentarea acestei strategii în Parlament este prevăzută pentru finele anului 2009. Şi atunci vom încerca să lichidăm aceste discrepanţe majore, dar aceasta nu înseamnă că absolut toţi vor primi aceeaşi pensie. Nicicum, în nici un stat nu există această posibilitate.

Doamna Valentina Şerpul:

Mulţumesc.

Şi a doua întrebare vizează asigurările obligatorii în sistemul de sănătate. Printr-o lege votată de actualul Parlament, numărul categoriilor asigurate de stat s-a extins, completîndu-se cu o nouă categorie şi anume mamele cu mulţi copii. Din păcate, doar cele care au începînd de la şapte copii. La momentul adoptării legii, Guvernul, în frunte cu domnul Tarlev, nu a acceptat propunerea de a include şi mamele cu 5–6 copii. Întrebarea mea este: cît de reală este posibilitatea revenirii la această problemă, ţinîndu-se cont de problemele demografice cu care se confruntă ţara noastră şi ţinînd cont de faptul că numărul de familii cu 5–6 copii este relativ mic.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Mulţumesc.

Stimată doamnă deputat,

Desigur, noi putem să spunem şi să propunem foarte multe şi să promitem foarte multe, dar important este să fie asigurată financiar această... orice propunere. De aceea, noi şi am mers pe această modalitate. Stimularea natalităţii, creşterea demografică, cred că sînt şi alte modalităţi prin care putem să asigurăm acest lucru, inclusiv prin crearea locurilor de muncă, majorarea salariilor, majorarea altor alocaţii la naşterea copilului, ceea ce facem noi în continuare. Inclusiv stimularea familiile tinere, dezvoltarea afacerilor pentru familiilor tinere şi asigurarea cu locuinţe. Aceasta este, de asemenea modalitatea, care ar asigura creşterea demografică. Ce se referă la asigurările medicale, în 2009, desigur, noi nu putem să ne permitem acest lucru. Pe viitor examinăm. Extinderea va fi asigurată şi în continuare, dar pe viitor. Pentru 2009 noi cu dumneavoastră deja bugetele l-am adoptat.

Doamna Valentina Şerpul:

Da, mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Stimată doamnă Prim-ministru,

Avînd în vedere că opoziţia şi de data aceasta s-a pierdut şi nu ştie să pună întrebări sau să nu pună întrebări, o să punem noi întrebări. Se ştie că anul curent a fost declarat, prin decretul Preşedintelui, Anul Tineretului şi dumneavoastră aţi menţionat în raport că au fost întreprinse un şir de acţiuni şi un şir de programe iniţiate în domeniul tineretului. Eu cred că s-ar putea de făcut şi primele deja totaluri ale acestui an, dar pe mine mă interesează ce preconizează să întreprindă Guvernul pe viitor, în anul 2009 pentru continuarea acestei politici de sprijinire a tinerilor specialişti, în general a tineretului.

Mulţumesc.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Important e nu cum sună întrebarea, important ce vor avea tinerii de la aceasta. Importante sînt rezultatele, iar rezultatele sînt evidente. Chiar dacă sînt puţine, acele 140 de afaceri lansate pentru tineri, ele sînt, s-au pornit. Pentru anul viitor, sînt prevăzute 120 de milioane pentru lansarea afacerilor pentru tineri. Lucrul acesta ori nu este important? Majorarea burselor pentru tineri, majorarea a însuşi numărului de bursieri, alocaţiile pentru tinerele familii pentru locuinţe, 100 de mii de lei pentru familia tînără care pleacă în medul rural. Cînd a mai fost aşa ceva? Ei, haideţi, să nu le vedem, sau dacă vrem – le vedem. Pentru anul viitor. Întrebarea a fost pentru anul viitor. Iniţiativa a fost lansată anul curent. Întrebarea e pentru anul viitor.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

Domnul Alim Afonin:

Da, vă mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Mult stimată doamnă Prim-ministru,

În raportul dumneavoastră este menţionat despre inundaţiile localităţilor, satelor situate pe malurile celor două rîuri, cît şi reacţia Guvernului privind lichidarea acestora. Întrebarea mea este, ţine, de fapt de ajutoarele umanitare: cum s-au repartizat aceste ajutoare umanitare?

Eu vă mulţumesc, domnule Guma.

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog linişte în sală.   Calmaţi-vă puţin.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Răspunde altcineva sau răspund eu?

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, sala, linişte.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Stimate domnule deputat,

Informaţi la capitolul respectiv cu inundaţiile, care, de fapt, aşa au avut să fie, a fost plasată foarte multă. Toate mijloacele financiare care au fost acumulate, au fost acumulate pe un cont trezorerial la Ministerul Finanţelor şi au fost distribuite conform hotărîrilor de Guvern. Eu vreau să menţionez că peste 25 de milioane din aceste mijloace au fost distribuite pentru procurarea locuinţelor. Inclusiv alte mijloace au fost procurate de către înşişi agenţii economici, fiindcă procurările de locuinţe au constituit 236 de locuinţe pentru persoanele sinistrate, din cele 251 de case demolate. 11 milioane 400 au fost distribuite persoanelor.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă Prim-ministru,

Nu vă supăraţi, vă rog.

Stimaţi colegi,

Eu rog puţină linişte în sală. Dacă adresăm întrebări, evident, aşteptăm şi răspunsuri.

Da, vă rog.

Doamna Zinaida Greceanîi:

11 milioane 400 au fost distribuite pentru compensarea pierderilor pentru loturile de pe lîngă casă pentru gospodăriile oamenilor. Plus la aceasta, circa 150 de mii au fost repartizate pentru asigurarea copiilor cu rechizite şcolare şi cu îmbrăcăminte pentru şcoală, din familiile care au fost sinistrate. Acele ajutoare umanitare care au venit ca ajutoare materiale au fost distribuite conform hotărîrii Comisiei guvernamentale de repartizare. Nu a fost făcută nici o diferenţiere la ai noştri sau ai voştri, aici nu poate fi. Oamenii se aflau în dificultate şi noi aici nu putem să procedăm conform acestui principiu. Şi nici o dată nu va fi posibil acest lucru.

Domnul Alim Afonin:

Mulţumim.                   

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

Doamna Stella Gherman:

Stimată doamnă Prim-ministru,

În raport, aţi menţionat că, pe parcursul anului, au fost renovate 33 de grădiniţe de copii şi instituite 16 centre comunitare. Eu vă rog mult, ce s-a reuşit de obţinut în urma acestor lucruri care s-au făcut de Guvern?

Doamna Zinaida Greceanîi:

Cînd se face renovarea unui obiect social sau a altuluia, stimaţi deputaţi, desigur, noi avem un scop: cîţi beneficiari vor fi suplimentar, vor beneficia de aceste instituţii sociale. Aşa a fost şi cu grădiniţele. Numărul beneficiarilor, dacă eu ţin minte corect, s-a majorat în aceste 33 de grădiniţe cu peste 2 mii şi ceva de copii. Acesta este rezultatul final. Mai mulţi copii la care era necesitate vor frecventa aceste instituţii preşcolare.

Vă mulţumesc.     

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă Prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Eu personal aş fi aşteptat astăzi o discuţie serioasă, de altfel, vizavi de situaţia cu care ne confruntăm noi astăzi. Din păcate, aţi venit, în continuarea tradiţiei deja instituite în Republica Moldova, cu un raport triumfalist, în care aţi arătat toate realizările, în urma cărora poporul este fericit ş.a.m.d. Eu credeam că o să discutăm foarte serios astăzi asupra problemelor cu care ne confruntăm noi, inclusiv prin prisma crizei financiare mondiale, la care aţi făcut referinţă.

Mie îmi pare rău, spre exemplu, că aţi încercat tendenţios să omiteţi guvernarea anterioară, epoca Tarlev aşa-numită, încercaţi să fracţionaţi perioadele de timp în care aţi guvernat, domnilor sau tovarăşilor comunişti, vă referiţi la perioada anului 2001 –prezent, dar ar fi cazul să vă referiţi la perioada sfîrşitului anului 1999 – prezent, cînd aţi instaurat Guvernul Braghiş atunci împreună cu PPCD-ştii şi cu aşa-numiţii independenţi şi să faceţi un raport amplu asupra actului de guvernare în Republica Moldova.

Eu susţin colegii din “Alianţa «Moldova Noastră»” şi consider că este absolut iraţional şi fără vreun efect participarea cu adresarea întrebărilor. Şi, în acest sens, rog şi colegii din opoziţie să nu ia parte la acest spectacol ieftin şi care nu are vreun rezultat.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Domnule Preşedinte,

Dacă se poate...

Domnul  Marian Lupu:

Da, vă rog.

Doamna Zinaida Greceanîi:

De fapt, eu foarte mult m-am oprit la aspectele crizei financiare şi economice şi am relatat care vor fi efectele negative, prin intermediul crizei economice, asupra economiei noastre. Am menţionat, stimaţi deputaţi, şi nu m-aţi ascultat nici atunci, cum nu vreţi să ascultaţi nici acum.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Varta:

Stimată doamnă Prim-ministru,

Vreau să vă adresez prima întrebare în legătură cu starea lucrurilor în sistemul educaţional, învăţămîntul. V-aţi referit la acest subiect succint în raportul pe care ni l-aţi prezentat în formă desfăşurată. Acest compartiment conţine mai multe elemente care sînt demne de luat în consideraţie. Dar vreau să vă întreb un lucru. Ştim cu toţii care este importanţa acestui domeniu pentru relansarea economiei unei ţări pentru destinele tuturor cetăţenilor ţării, în cazul dat al Republicii Moldova. În cadrul dezbaterilor pe marginea proiectului Codului educaţional, fracţiunea parlamentară a Partidului Popular Creştin Democrat a propus o majorare a alocărilor pentru acest domeniu extrem de important pînă la 14%.

Am remarcat că în raportul dumneavoastră aţi făcut o referire la anul 2008 şi aţi constatat că aceste alocări au crescut pînă la 8,7 %. Consideraţi că este posibil ca să atingem o asemenea cifră pe care o revendicăm noi? Întrucît am remarcat din acelaşi raport că pentru protecţia socială alocările au atins cifra de peste 13% pentru anul curent. Învăţămîntul poate şi el să pretindă la aceeaşi atitudine şi tratament adecvat, pentru că cunoaştem o sumedenie de exemple. Învăţămîntul a fost, de fapt, forţa motrice pentru relansarea acestor ţări şi pentru asigurarea unei prosperităţi.

Şi, practic, nu există aici, în cadrul Parlamentului nostru, fracţiune parlamentară, care să nu recunoască importanţa strategică al acestui domeniu. Deci alocări,  suplimentări pentru alocări pentru acest domeniu, dacă.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Eu am menţionat că în 2008 alocările pentru educaţie au constituit 8,4 din produsul intern brut. Şi dacă vrem să facem o comparaţie, în 1997 acest indice constituia 4,2% din produsul intern  brut. Adică, sîntem în creştere continuă. Dar nu este corect, stimaţi deputaţi, nu este corect ca noi, prin lege, să distribuim consumul produsului intern brut pentru învăţămînt 14% şi atunci ne pomenim că în alte scopuri nu vom mai avea nimic. 

De aceea, din start, acest lucru nu poate fi, dar învăţămîntul, educaţia, într-adevăr, este o prioritate pentru societate. Acesta este şi prezentul, acesta este şi viitorul nostru. De aceea, cum o să facem investiţiile... şi cîteodată investiţiile în capitalul uman sînt mult mai importante decît investiţiile fizice în infrastructură sau alta. Dar sînt necesare şi unele, şi altele pentru dezvoltarea noastră economică. De aceea, noi sîntem cu aceste alocări în creştere. Cine ştie, poate cîndva o să ajungem şi la 14 şi o să ne pară că este puţin. Noi trebuie să muncim, să cîştigăm bani, să aducem mai multe investiţii şi în ramura respectivă, ca să avem creşterea respectivă.

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc.

A doua întrebare se referă la starea lucrurilor în domeniul ocrotirii sănătăţii. Starea în domeniul contracarării tendinţelor de extindere a tuberculozei rămîn încă alarmante. Deşi aţi indicat că există o uşoară diminuare, dar se pare că realitatea este un pic alta, întrucît asistăm la o extindere a acestei maladii extrem de periculoase, a unei maladii sociale. Şi vreau să vă întreb dacă, eventual, nu sînteţi dispuşi să efectuăm, că fie efectuată o radiografie generală a populaţiei, a tuturor locuitorilor Republicii Moldova pentru a contracara.

Ar fi una din metodele de contracarare a extinderii acestei maladii, efectuarea unui tratament forţat al acelora care refuză să se subordoneze indicaţiilor medicilor. Fiindcă există şi un asemenea fenomen. Şi aceştia prezintă pericol, întrucît răspîndesc bacilul tuberculozei extrem de uşor în mediul social. Care este numărul copiilor infectaţi de această maladie? Mai ales că pentru ea cunoaştem mai multe forme. De obicei, noi acordăm atenţie, în special, tuberculozei plămînilor, dar această maladie afectează şi alte organe ale corpului uman

Deci, dacă aveţi o evidenţă asupra acestui aspect, maladia tuberculozei în mediul adolescenţilor, copiilor, care sînt măsurile de contracarare şi care sînt programele pe care şi le propune Guvernul Republicii Moldova pentru a diminua impactul negativ al acestei maladii asupra societăţii şi, în special, a copiilor?

Doamna Zinaida Greceanîi:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Eu nu în zadar, în raportul meu, am prezentat informaţia privind alocările de la buget pentru reconstrucţia Spitalului de tuberculoză din Vorniceni. Şi acesta a fost un pas foarte important pentru a concentra aceşti bolnavi acolo.

Desigur, noi mai avem de cheltuit pentru a face investiţii în acest spital, dar cel mai important este totuşi prevenirea maladiei. Şi Ministerul Sănătăţii, Guvernul au aprobat pentru acest minister un program special de luptă, de prevenire a acestei maladii. Desigur, programul prevede şi evidenţa strictă, inclusiv la o etapă iniţială a însăşi bolii, inclusiv prevenirea în rîndul tineretului, fiindcă lucrul acesta este foarte periculos.

Şi alocaţiile care sînt importante, inclusiv alocaţiile cu suportul partenerilor noştri de dezvoltare. Evidenţa este asigurată, eu vă asigur. Acum nu aş putea, fireşte, să vă numesc această cifră din mers, dar evidenţa este asigurată.

Şi, plus la aceasta, tratamentul cît de forţat trebuie să îl facem, cel mai bine să îl facem conştient şi să începem cu instituţiile de învăţămînt. Şi cred că acest lucru este posibil, inclusiv prin dotarea tehnică a instituţiilor noastre medicale cu echipamentul respectiv necesar.

Acest lucru este prevăzut parţial şi din bugetul anului 2009. Inclusiv noi nu în zadar am prevăzut în Programul de colaborare cu Comisia Europeană Planul naţional de acţiuni pentru anul 2008, alocaţiile care sînt prevăzute pentru suport direct bugetului, sînt destinate ramurii ocrotirii sănătăţii.

Domnul Ion Varta:

Doamnă Prim-ministru,

Vă întrebam în legătură cu o posibilă, cu o eventuală radiografiere a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Noi examinăm această posibilitate.

Domnul Ion Varta:

Şi dacă este posibilă... şi dacă consideraţi că în timpul apropiat e posibilă implementarea unui asemenea program.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Trebuie să vedem în ce perioadă de timp putem să... Da, de acord.

Domnul Ion Varta:

Aceasta ar permite depistarea la etapa iniţială şi diminuarea efectelor negative.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Se primeşte.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Înainte de a continua runda de întrebări–răspunsuri, eu adresez o rugăminte şi pentru colegii de la microfoane, pentru doamna Prim-ministru la fel, întrebările şi răspunsurile cît se poate de compact, fiindcă avem timp rezervat pentru această rundă şi avem mulţi doritori la microfoane.

Microfonul nr.3.

Domnul Valerii Garev:

Спасибо. Уважаемая госпожа Премьер-министр, у меня два вопроса к вам. Первый. Что предполагает Правительство в области усиления своей роли в урегулировании цен? Либерализация в этом вопросе привела к тому, что сегодня цены на товары выше, чем во многих европейских странах. И, прежде всего на продовольствие и даже на овощи и фрукты. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog, stimaţi colegi.

Domnul Valerii Garev:

А чего вы? Я имею право задавать вопрос. Извините.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Garev, vă rog.

Doamnă Prim-ministru.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Stimaţi deputaţi,

Noi sîntem într-o economie de piaţă. Sînt unele produse pentru care este reglementat adaosul comercial. Preţurile şi tarifele pentru resursele energetice sînt reglementate de către Agenţia pentru Reglementare în Energetică. Aceasta este, de asemenea, o pîrghie, dar metodologiile trebuie să fie foarte strict verificate, ca să fie respectate de către toţi agenţii economici.

Desigur, Guvernul nu poate să se implice în acest proces şi implicarea din vara anului trecut, eu am menţionat acest lucru, chiar dacă a fost o implicare administrativă, dar a fost necesară pentru societatea noastră ca unii speculanţi să nu profite de aceste majorări excesive. Noi şi pe viitor vom monitoriza acest lucru, dar putem să o facem doar pentru produsele care au reglementat adaosul comercial. În rest, sînt organele respective care trebuie să monitorizeze preţurile pe piaţă.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu parcă sînt prima dată la microfon, am mare emoţii acum, fiindcă este doamna Prim-ministru la tribună şi eu mă simt incomod să pun întrebări, într-adevăr. Fiindcă este o doamnă simpatică, noi toţi o ştim, o cunoaştem. Eu cred că doamna Prim-ministru se simte foarte incomod şi dumneaei că a primit această indicaţie de la partid să vorbească numai frumos şi numai roz.

Eu, să vă spun cinstit, noi am pregătit o serie de întrebări, care ne deranjează, ne dor. Ne dor de aceea că sînt întrebările oamenilor şi noi n-am primit răspuns. Eu îmi închipui anul 1998–1999, Prim-ministrul la tribună, ce făcea atunci Fracţia Comuniştilor şi ce situaţie era în Parlament.

Şi eu consider că atunci era o situaţie normală, cînd Primul-ministru şi miniştrii dădeau răspuns la întrebări foarte serioase, care deranjau societatea Republicii Moldova. Astăzi totul e roz. Într-adevăr, nu are rost să pui aceste întrebări, fiindcă eu, de exemplu, am făcut cîteva spicuiri pe parcursul cuvîntării.

Doamna Prim-ministru spune că criza economică va afecta într-o măsură sau alta Republica Moldova. Noi ştim şi eu sînt convins că şi doamna Prim-ministru ştie că criza economică afectează în mod serios Republica Moldova, oamenii de afaceri, economia republicii şi oamenii de rînd, în consecinţă.

Doamna Prim-ministru a spus că Guvernul a cumpărat de la producători, la un preţ satisfăcător, marfa şi producţia. Nu, eu aici sînt gata să îmi fac cruce, fiindcă oamenii care au vîndut strugurii cu 80 de bănuţi anul acesta, eu am fost dăunăzi la Călăraşi şi ei au vîndut cu 80 de bănuţi. Să spunem că acesta e un preţ satisfăcător cînd ei, anul trecut l-au vîndut, doamnă Prim-ministru, cu 4 lei.

Noi vorbim că, datorită măsurilor luate, preţul la combustibil a scăzut. Preţul la combustibil a scăzut în Republica Moldova undeva în jur de 20%. Dar în Europa a căzut mai mult, cu 50%. 60–70 de cenţi e benzina în Austria, în Germania. În România preţul e cu mult mai ieftin. Care au fost măsurile, de ce preţurile acestea au căzut? De ce au căzut preţurile numai la benzină, dar la celelalte mărfuri?

De aceea, eu nu ştiu, doamna Prim-ministru a vorbit despre administraţia publică locală. Eu acum dimineaţă, la ora nouă şi jumătate, vorbesc cu primarul de la Edineţ, ieri i-au sechestrat de pe cont 200 mii de lei de la Primăria municipiului, oraşului Edineţ.  Din ce cauză? Că a lucrat acolo un judecător, a fost trasferat din raion şi primăria... decizia Curţii Supreme este din 2005.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Timpul...

Domnul Dumitru Diacov:

Nu au luat banii... acum, astăzi i-au luat. Are atribuţie directă, fiindcă este vorba de activitatea Guvernului central şi administraţia publică locală.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Trei minute. Sau întrebarea, sau...

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am două minute, domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu:

Au expirat deja, stimate coleg.

Domnul Dumitru Diacov:

Şi vorbesc din numele colegilor, încă două minute.

Domnul Marian Lupu:

Dmitri Gheorghievici,

Vă rog, acum serios...

Domnul Dumitru Diacov:

De aceea...

Domnul Marian Lupu:

Dacă este o luare de cuvînt, declaraţie, cum procedăm normal, la sfîrşit de şedinţă.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred că fiecare 101 dintre deputaţi are ce spune în luările lor de cuvînt, cel puţin 10 minute. Fiindcă situaţia în Republica Moldova este foarte complicată. Într-adevăr, noi ne-am gîndit că, dacă nu în raport, măcar în informaţia Guvernului în ultimele şedinţe ale Parlamentului actual, care să denote o grijă, o îngrijorare faţă de aceea ce se întîmplă în Republica Moldova, stimaţi prieteni. Dacă nu vreţi să adoptăm o hotărîre ca Guvernul să ia, să înarmeze...

Domnul Marian Lupu:

Finalitate.

Domnul Dumitru Diacov:

De aceea, eu sînt deziluzionat...

Domnul Marian Lupu:

Decepţionat.

Domnul Dumitru Diacov:

...decepţionat, dacă vreţi, de calitatea discuţiei de astăzi în Parlament. Eu nu consider că doamna Prim-ministru este vinovată. Eu consider că Fracţiunea parlamentară a impus Guvernul să vină cu o informaţie foarte roză, frumoasă, acum, în ajun de alegeri.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.2.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mult stimată doamnă Prim-ministru,

În primul rînd, doresc să vă mulţumesc pentru informaţia reală pe care aţi abordat-o astăzi în Parlament. Şi vreau să vă felicit, să vă spun că, într-adevăr, aţi dat dovadă de profesionalism în selectarea echipei cu care aţi condus Republica Moldova pînă în prezent şi în continuare cred că va fi şi mai eficientă.

Şi, totodată, aş dori să menţionez şi să răspund unor deputaţi că în anii 1998–1999 venea Guvernul în Parlament cu două–trei întrebări care se întreba: de ce nu se achită pensiile şi salariile oamenilor? Şi de ce nu e lumină în ţară? De aceea, atunci nici nu erau discuţii. E şi normal că astăzi colegii din opoziţie nu au întrebări, deoarece nici nu au votat pentru acest Guvern şi cred că, din aceste motive, nici nu pot avea întrebări.

Şi acum o întrebare. Stimată doamnă Prim-ministru, în Programul de activitate aveţi nişte indicaţii-ţintă care trebuie îndeplinite pînă la sfîrşitul mandatului. Spuneţi, vă rog, la ce etapă se află realizarea lor?

Doamna Zinaida Greceanîi:

Da, stimaţi deputaţi,

Indicatorii ţintă sînt mai mulţi. Vreţi să îi enumăr pe toţi, care, la ce etapă sînt? (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Doamnă Prim-ministru,

Sau autorul precizează niţel întrebarea, sau dumneavoastră alegeţi obiectivele cele mai importante din punctul dumneavoastră  de vedere.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Principalii indicatori. Principali, eu am spus, cei mai principali indicatori. Eu nu am spus toţi, indicatorii-ţintă prioritari.

Domnul Marian Lupu:

Ascultăm, stimaţi colegi.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Vă răspund.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Ascultăm.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Nivelul salariului mediu pe economie, echivalentul a 300 de dolari. În octombrie – 2609 de lei. Efectuaţi calculele. În decembrie salariul mediu de 300 de dolari va fi asigurat. Bursele şi indemnizaţiile vor înregistra o creştere de circa 50%. Către... (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Să procedăm în felul următor.

Dragii mei,

Eu, dacă văd că pe dumneavoastră nu vă interesează, în genere, tema discuţiei, o să o mulţumesc pe doamna Prim-ministru şi oprim aici dezbaterile. Fiindcă dincolo de faptul că este Prim-ministru, este doamnă, măcar simţul elementar de respect, dacă nu politic, cel puţin la nivel de persoană.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Nu prea se simte.

Domnul Marian Lupu:

Şi văd eu că cam aşa şi o să facem.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc, de la microfoane. Vă rog să luaţi loc.

Doamnă Prim-ministru,

Eu vreau să vă mulţumesc personal şi în numele întregului corp de deputaţi pentru prezenţa în sala plenului Parlamentului, pentru prezentarea acestei informaţii ample, cu conţinut profund şi foarte interesant, care se referă la politicile în desfăşurare de către Guvern în Republicii Moldova.

Şi să vă dorim, în numele întregului corp de deputaţi, mult succes în activitatea dumneavoastră pentru viitor!

Vă mulţumesc şi vă doresc cele mai alese urări de bine. (Aplauze.) Dacă doriţi să le adresaţi deputaţilor un cuvînt de... da, vă rog.

Doamna Zinaida Greceanîi:

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi bărbaţi ai neamului,

Eu vreau să vă mulţumesc pentru curajul dumneavoastră de a asculta Guvernul, cel puţin, la final. Şi, dat fiind faptul că noi sîntem în preajma sărbătorilor de iarnă, vreau să vă aduc felicitări din numele Guvernului, să vă urez mult succes în această perioadă destul de tensionată şi interesantă. Vreau să vă urez succes şi de a avea curajul să spuneţi poporului adevărul. Multă sănătate şi un an frumos pe viitor. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Doamnă Prim-ministru,

Vă mulţumim încă o dată.

Rog să profitaţi de timpul dumneavoastră pentru a vă ocupa de priorităţile Guvernului.

Vă mulţumesc.

Aşa, mai lucrăm sau cum? Bine.

Stimaţi colegi,

Un subiect nu mai puţin interesant, proiectul de Lege nr.2765 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat. Lectura a doua. Rog Comisia. (Rumoare în sală.)

Stimaţi colegi,

Ne concentrăm asupra conţinutului proiectului.

Vă rog.

Domnul Iurie Stoicov:  

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat propunerile şi amendamentele comisiilor parlamentare permanente, ale deputaţilor, precum şi ale Guvernului, expuse asupra proiectului de Lege nr.2765 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf) şi comunică despre următoarele.

În total, la acest proiect au parvenit 80 de amendamente, acestea conţinîndu-se în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport, dintre care Comisia a acceptat 68, cele mai semnificative fiind următoarele: Comisia a decis restrîngerea cercului de persoane care vor fi supuse testării la poligraf doar pentru angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi a Serviciului Vamal, precum şi a domeniului de aplicare a prezentei legi.

Testarea obligatorie la angajarea în instituţiile menţionate mai sus în funcţiile prevăzute de nomenclatorul stabilit de Guvern, iar testarea benevolă în cadrul cercetărilor de serviciu cu consimţămîntul scris al persoanelor care cad sub incidenţa articolului 5 litera a) din lege, precum şi în cadrul activităţii operative de investigaţii.

La fel, Comisia consideră justificate obiecţiile expuse de mai mulţi deputaţi cu privire la utilizarea rezultatelor testării în cadrul angajării persoanelor la serviciu şi acceptă ca testarea la poligraf să nu fie unicul temei pentru neangajarea lor în serviciu sau neadmiterea exercitării atribuţiilor de serviciu.

La propunerile Guvernului Republicii Moldova, Comisia a acceptat includerea în proiect a unui articol nou, 32, prin care se propune finanţarea măsurilor ce ţin de organizarea şi efectuarea testării cu utilizarea poligrafului, precum şi evidenţa păstrării şi sistematizarea informaţiei testării din contul şi limitele bugetului de stat.

Totodată, în sinteză s-au comis două greşeli tehnice, care se referă la articolul 6, prin care autorii propun să excludă acest articol, dar Comisia nu a acceptat. De asemenea, nu se acceptă excluderea literei d) de la articolul 7. Articolul 27 se exclude, fiindcă dublează prevederea articolului 22.

De asemenea, se acceptă parţial modificări ale articolului 28. Se exclude sintagma: “reprezentantul legal al persoanei testate”, fiindcă la articolul 7 s-a mărit vîrsta de la 16 la 18 ani.

În legătură cu cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi,

Acesta este raportul Comisiei de propil. Propuneri la lectura a doua?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. (Rumoare în sală.)

Domnul Iurie Stoicov:

Am exclus.

Domnul Marian Lupu:

Eu vă rog, domnule preşedinte al Comisiei.

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu nu o să am o propunere, pentru stenogramă, eu îmi retrag calitatea de coautor al acestui proiect de lege. Avînd în vedere că discuţiile care au fost în momentul în care a fost înaintat acest proiect de lege au fost unele cu totul şi cu totul de altă natură decît ceea ce anunţa şeful vostru de partid cînd a fost la...

Şi graba respectivă cu care se vine în lectura a doua mie îmi este foarte clar pentru ce se face. Am mai comis greşeli, este şi aceasta una din greşeli. Aşa că, pentru stenogramă, îmi retrag calitatea de coautor al acestui proiect de lege.

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat. Alte propuneri nu sînt.

Bine, stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2765. Cine este pentru, rog să voteze. La fel, rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 22.

Sectorul nr.3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Împotrivă?

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3?

Numărătorii:

Sectorul nr.3 – 7.

Domnul Marian Lupu:

9 voturi împotrivă. În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, constat că proiectul de Lege nr.2765 este adoptat în lectura a doua.

Propuneri pentru agenda şedinţelor Parlamentului pentru perioada 18–26. V-a fost distribuit.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Ieri, am atenţionat asupra necesităţii ca, pînă la sfîrşitul anului, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiţie, conform hotărîrii Parlamentului, are obligaţia să prezinte un raport în baza acţiunilor efectuate pentru îndeplinirea hotărîrii ce ţine de hotărîrile CEDO. Este normă stabilită în Hotărîrea Parlamentului şi rugămintea mea este ca, pînă la sfîrşitul sesiunii, să fie organizat şi prezentat acest raport.

Mulţumesc frumos.

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord.

Microfonul nr. 5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Aşa cum am propus  ieri, revin astăzi la proiectul de lege înregistrat cu numărul nr.3416 din 10 decembrie 2008, care ar trebui examinat în regim de urgenţă, dacă există voinţă politică. Şi v-am spus despre ce este vorba. Revenirea la modificările actelor legislative.

Domnul  Marian Lupu:

Da, am înregistrat.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Şi a doua propunere. Pe parcursul a mai multor luni, am tot spus să discutăm, să avem audieri în problema transnistreană. Iată, se termină sesiunea şi noi nu am avut. Poate, totuşi, examinaţi la Biroul permanent această chestiune. Plus, am avut o rugăminte mai înainte în legătură cu proiectele de legi ale deputaţilor din opoziţie, care nu au mai fost puse pe ordinea de zi. Deci s-a încălcat în mod flagrant Regulamentul şi ele rămîn depozitate fără nici un fel de atenţie. Adică, nu există curajul de a le discuta, de a le aproba, dar nici de a le respinge, ceea ce rămîne ca o pată absolut ruşinoasă pe acest Parlament, care nu vrea să îşi respecte propriul Regulament.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vin şi eu cu întrebarea asupra proiectului semnat de mine, nr.111 din ianuarie 2006, care de cîteva ori a fost inclus în ordinea de zi şi retras. Ţine de interpretarea articolului 46 alineatul (3) din Codul electoral, care nici nu este inclus pe site-ul Parlamentului ca proiect intrat în Parlament. Mai este şi încă un proiect care e undeva între 1700 – 1704, nu ţin minte acum numărul, din aprilie 2006, pe care, de asemenea, l-aţi lăsat uitării. Eu ştiu că vreţi ca să începem următorul mandat cu examinarea acestor două proiecte. Dar, cred că ne-ar face faţă să le examinăm acum.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr. 5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Deputaţii din Fracţiunea parlamentară vin cu propunerea ca să fie inclus în ordinea de zi proiectul nr.3122 din 6 noiembrie 2008, care prevede modificarea Legii cu privire la pensionare, care să asigure că lucrătorul din sfera educaţiei, cînd iese la pensie, să primească, adică pensia să se calculeze în cuantum de 75% din venitul mediu lunar, determinat conform articolului 45¹ .

Un alt proiect, nr. 2961 din 16 octombrie 2008, care prevede modificarea Codului fiscal, articolul 101¹, ca să facilităm investiţiile în sfera rurală şi ca tractoarele să se considere o investiţie în agricultură, dar nu ca mijloace de transport.

Vă mulţumesc.

Vreau să puneţi la vot.

Domnul  Marian Lupu:

Neapărat.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost  propunerile. Mai e încă o propunere, pe care, la fel, o voi supune votului, privind includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr.3438, se referă la devizul de cheltuieli pentru anul viitor al Parlamentului. După adoptarea Legii bugetului pentru anul 2009, este un exerciţiu tradiţional. În aşa mod supun votului propunerile care au fost înaintate de colegii noştri de la microfoane. Propunerea domnului Filat privind raportul Ministerului Justiţiei, Procuratura Generală, Consiliul Superior, Curtea Supremă de Justiţie şi alţii cu referinţă la problema CEDO. Da, cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr. 3?

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 12. 

Sectorul nr. 2 – 8.

Domnul  Marian Lupu:

20 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută.

Propunerea doamnei Pavlicenco privind includerea pe agendă a proiectului nr. 3416. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr. 3 ?

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 9.

Sectorul nr. 2 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

13 voturi. Propunerea nu a fost acceptată de plen. 

Propunerea doamnei Cuşnir cu referinţă la proiectele nr.111 şi 1700. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 3 – 10.

Sectorul nr. 2 – 3.

Domnul  Marian Lupu:

13 voturi. Propunerea la fel nu a fost susţinută de plen.

Da, propunerea de a include în ordinea de zi proiectul nr.3438, devizul de cheltuieli. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Şi propunerea evocată de domnul Cosarciuc privind includerea pe agendă a proiectelor nr.3122 şi nr.2961. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 6.

Sectorul nr. 3 – 11.

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi. Propunerea nu a fost acceptată de plenul Parlamentului.

Respectiv, voi supune votului pe ansamblu agenda pentru 18 – 26 decembrie. Cine este pentru aprobarea agendei, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat: 

Eu vreau să fac o scurtă precizare, domnule Preşedinte.

Propunerea mea nu cred că era necesar să fie supusă votului. Este o cerinţă care reiese din hotărîrea Parlamentului, este o obligativitate a noastră, nu este o chestie pe care putem să o decidem într-un fel sau altul. Так написано, до 31 декабря они обязаны представить доклад. Sînt ultimele şedinţe.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, eu vă rog, să clarificaţi la nivel de Comisie.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost subiectele incluse pe ordinea de zi. Ne rămîne doar timp pentru declaraţiile ca solicitate.

Domnul Filat,

Vă rog. (Voci în sală).

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Preşedinte.

Foarte bine.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Conform raportului prezentat astăzi de către doamna Prim-ministru reiese că sîntem la un pas de aderare la Uniunea Europeană şi la un pas de la soluţionarea conflictului transnistrean. În Republica Moldova instituţiile statului lucrează perfect, drepturile omului sînt respectate cu stricteţe, ritmurile creşterii economice ne permit să lăsăm cu mult în urmă ţările din zonă, iar nivelul de trai depăşeşte aşteptările. Din păcate, nimeni nu crede acestor raporturi, nici Europa, nici cetăţenii noştri, nici cei care l-au scris. 

Un capitol extrem de important îl reprezintă independenţa justiţiei în Republica Moldova. Oricît ar încerca guvernarea să ne convingă că în Republica Moldova justiţia nu este subordonată puterii, condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului demonstrează contrariul. Astăzi, societatea noastră cunoaşte la perfecţie ale cui interese apără sistemul judiciar, Ministerul de Interne, Procuratura, CCEC-ul, SIS-ul. Statul de drept, separaţia puterilor, drepturile omului pentru actuala putere sînt doar clişee propagandistice, iar invocarea acestor principii în raport cu atîta insistenţă este pe de-a dreptul ridicolă.

Guvernul de la Chişinău nu numai că încalcă cele mai importante drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, dar, într-un mod cu totul inexplicabil, respinge oportunităţi pentru a lărgi aceste drepturi. Uniunea Europeană, prin intermediul statului român, a propus semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră, care prevede circulaţia liberă a cetăţenilor noştri într-o zonă de pînă la 50 de km în România. Însă Guvernul a invocat pretexte inconsistente, prejudiciind substanţial interesele populaţiei şi, în ultimă instanţă, încălcînd drepturile omului.

Libertatea presei. Dacă e să judecăm după raport reprezintă o prioritate incontestabilă a Guvernului. Dacă dispariţia de pe piaţa mediatică a unor importante posturi TV cu o politică editorială independentă, atacurile asupra publicaţiilor care au criticat puterea, intimidările permanente ale jurnaliştilor şi transformarea televiziunii şi radioului public în instrumente de propagandă comunistă au fost, într-adevăr, o prioritate, acest lucru atunci Guvernului i-a reuşit cu brio.

Nu mai bine stau lucrurile şi în domeniul economiei. Eficienţa politicilor economice şi financiare ale Guvernului se poate caracteriza printr-o simplă analiză a balanţei de plăţi. Economia şi în 2008 este dependentă de injecţiile financiare de la cetăţenii care muncesc peste hotare. Deficitul balanţei comerciale ia proporţii catastrofale şi va ajunge la sfîrşitul anului la cota de 3 miliarde de dolari. Şi aceasta, în mare parte, datorită restricţiilor impuse la export prin stabilirea preţurilor în vamă, monopolizarea dreptului de a exporta unele categorii de produse. Pe de altă parte, importurile au crescut enorm, fără măsuri de compensare în acest sens din partea Guvernului.

O problemă aparte ţine de situaţia în agricultură. Producţia agricolă, în care agricultorii au investit muncă şi bani, a fost comercializată în 2008 sub costurile de producţie pentru un kilogram de grîu, avînd un cost de producţie 1 leu şi 70 de bani, preţul de achiziţie a fost şi a ajuns, de fapt, la 90 de bani. Să nu dau citire restului de componente. La ora actuală, acei care au activat şi au muncit în agricultură sînt în faliment. Guvernul nu a venit cu vreo acţiune pentru a compensa aceste pierderi ale cetăţenilor noştri.

Chiar dacă în Programul Guvernului pentru anii 2008–2009 un întreg capitol este intitulat “Sporirea competitivităţii economice”, constatăm că, de fapt, economia Republicii Moldova a devenit şi mai necompetitivă atît pe intern, cît şi pe plan extern. Explicaţia principală este că, prin politicile sale economice şi financiare de menţinere a leului mai tare decît toate celelalte valute, Guvernul a descurajat antreprenorii să mai producă. A creat blocaje la export, a pus la pămînt tot sectorul real al economiei. A devalorizat economiile populaţiei acumulate cu greu, inclusiv la munci peste hotare.

Sub acoperirea unor împachetări proeconomice, de fapt, guvernarea a ştiut să direcţioneze fluxurile financiare spre propriile buzunare şi conturi bancare. Să distrugă şi acele puţine elemente de economie de piaţă funcţională, create cu atîta greu. Statul, în loc să protejeze regulile de joc şi concurenţa loială, s-a avîntat în scheme de preluare a afacerilor profitabile în interesul grupului politico-financiar aflat la guvernare.

Conform informaţiei de la FISC, la buget s-au încasat doar 9 milioane de lei din legalizarea activelor şi mijloacelor băneşti. Acestea sînt beneficiile aşa-numitei liberalizări. Costurile de circa 2 miliarde de lei, iertaţi în formă de plăţi neonorate de agenţii economici, o nouă creştere a plăţilor la buget şi condiţii inechitabile pentru acei care au beneficiat de amnistia fiscală şi acei care şi-au onorat obligaţiile onest.

Decizia de majorare a normei rezervelor obligatorii a majorat considerabil costul resurselor creditare atît pentru dezvoltarea afacerilor, cît şi pentru populaţie. Această  decizie a pus pe jar băncile comerciale în goană după depozite.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat,

Un minut. Aţi depăşit de acum.

Domnul Vladimir Filat: 

Se oferă o dobîndă de 24%–25% anual, în timp ce creditele nu pot fi obţinute cu o dobîndă de sub 29–30%. Iar unele bănci chiar au blocat creditarea. Trebuie să înţelegem că nici businessul şi nici populaţia nu îşi pot permite credite atît de scumpe. Şi în sfîrşit.

Stimaţi colegi,

Republica Moldova este într-o criză profundă. Amatorismul, iar deseori chiar scamatorismul de care s-au condus guvernanţii pe parcursul anilor în politicile economice iese la iveală, în special, acum, în plină criză economică mondială.

Probabil, înţelegînd că nu  mai poate convinge populaţia şi agenţii economici, Guvernul şi-a schimbat şi tactica şi încearcă să transpună eşecul guvernării pe seama crizei. La drept vorbind, nu e vorba doar de o criză, ci de falimentul total al modelului comunist de guvernare.

Mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule Filat.

La microfonul central se invită doamna Pavlicenco.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu voi da citire declaraţiei comune a Partidului Naţional Liberal şi a Mişcării “Acţiunea Europeană” în legătură cu refuzul autorităţilor comuniste de a prelungi licenţa de emisie a Canalului de televiziune PRO TV Chişinău. Partidul Naţional Liberal şi Mişcarea “Acţiunea Europeană” se declară îngrijorate şi revoltate de decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a nu prelungi licenţa de emisie a canalului de televiziune PRO TV, supus continuu în ultimul timp hărţuielilor din partea coaliţiei comunisto-PPCD-iste.

Formaţiunile noastre au avertizat, în repetate rînduri, opinia publică asupra pericolului  restauraţiei comuniste generalizate în Republica Moldova. Instaurarea regimului totalitar în Republica Moldova a condus la reprimarea libertăţii de exprimare, a pluralismului de idei şi a presei libere. Guvernanţii vor să consolideze dictatura în Republica Moldova după alegerile parlamentare din anul 2009, pe care şi-au propus să le cîştige cu orice preţ, inclusiv prin persecutarea presei, a oponenţilor politici, prin fraude electorale, prin încălcarea gravă a principiilor democratice, prin sfidarea aşteptărilor Occidentului, care, prin multiple poziţii comune ale şefilor de misiuni diplomatice şi alte declaraţii ale decidenţilor vestici, au lăsat clar a se înţelege că alegerile ar putea să nu fie validate.

În acest fel, chemăm forţele democratice, proeuropene, societatea civilă şi pe toţi cetăţenii care gîndesc liber să se solidarizeze într-un protest comun împotriva acestei decizii a puterii, să opunem rezistenţă abuzurilor instituţiilor statului, controlate de dictatura comunistă şi să ne mobilizăm pentru a apăra valorile democraţiei, libera exprimare şi statul de drept, pentru a preveni alunecarea societăţii într-o instabilitate periculoasă pentru viitorul european al Republicii Moldova. Cerem revizuirea deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi încetarea hărţuirii presei independente.

Vitalia Pavlicenco, preşedinte  al Partidului Naţional Liberal.

Anatol Petrenco, preşedintele Mişcării “Acţiunea Europeană”.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Bujor.

Poftim, cine de la “Alianţa «Moldova Noastră»”?

Domnul Serafim Urechean.

Domnul Serafim Urechean:

Onorată asistenţă,

Şi unde, unde cîte un sovietic care a mai rămas în această sală. Era normal să vorbim în prezenţa Primului-ministru, dacă astăzi în Parlament ar fi avut loc audierea activităţii Guvernului. Am asistat însă la o imitaţie, de fapt, ca şi esenţa acestui Guvern. Fracţiunea AMN a prezis de la învestire care vor fi rezultatele Cabinetului Greceanîi. Nici o noutate, căci puterea executivă, ca şi cea legislativă sau cea juridică sînt paralizate prin uzurparea atribuţiilor lor de către Preşedintele Voronin. Şi încă vreo cîteva luni el va mai compromite  în Republica Moldova tot ce înseamnă stat de  drept, separaţie a puterilor, inclusiv activitatea Executivului.

Iată, de ce avem acelaşi declin în economia reală. Soldul negativ al balanţei  comerciale este mai mare de 7 ori decît în anul 2000. Piaţa liberă e sugrumată de ciubota administrativă, rating şi concurenţa neloială. Ideologia reformelor e înlocuită prin iniţiative anarhiste de amnistiere şi legalizare a capitalului dubios.

Lauda autorităţilor cu creşterea aşa-numită economică e caracterizată, în realitate, de distrugerea fermierilor şi agriculturii, prin scăderea indicatorilor industriali, efecte imposibil de remediat prin simpla schimbare a unor figuri din Guvern.

Iată de ce Moldova e lipsită de speranţa că va părăsi locurile codaşe pe plan european, pe care le ocupă în toate domeniile de performanţă socială, economică şi politică, mai ales acum, în timpul crizei mondiale. Şi, avînd o guvernare de proastă calitate, exponenţii ei continuă să guverneze, să defileze pe la case cu bătrîni abandonaţi şi copii orfani, de parcă aceasta ar fi un bun prilej pentru show-uri de propagandă comunistă.

Peste 60 de mii de copii au rămas fără grija părinţilor alungaţi de sărăcie să muncească peste hotare. Ce efect are grija demonstrată faţă de copii, dacă în continuare, anual, peste 20% din elevii de 15–16 ani, în majoritatea lor din mediul rural, părăsesc sistemul educaţional fără o calificare profesională.

Iar Guvernul îi aruncă în stradă şi pe acei care doresc să studieze în universităţi pe propriii lor bani. Comuniştii sînt mai preocupaţi să subordoneze instituţiile superioare şi sînt pe cale de a schimba cadrul juridic din învăţămînt, numai pentru a instala directorii loiali în fruntea şcolilor. 

Şi viaţa populaţiei active nu e mai dulce. Avem cel mai mic salariu minim din Europa. Peste 60% din totalul de angajaţi primesc lunar mai puţin decît nivelul pragului de sărăcie.

Fabricînd argumente privind crearea a celor 300 mii de locuri de muncă promise, Guvernul comunist încearcă să ascundă faptul că numărul populaţiei economic active s-a redus cu 250 de mii de oameni. Rata şomajului rămîne foarte înaltă.

Şi accentuez că 23% dintre tinerii între 15–24 de ani, fiind în imposibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă în Patrie, caută să plece după hotarele ei. Sîntem în pragul sau, poate, chiar în toiul crizei sistemului de pensionare. Mai puţin de un salariat revine pentru a întreţine un pensionar şi acest raport se înrăutăţeşte. Achitarea pensiilor se face deja din împrumuturi, iar media lunară a acesteia numără doar 643 de lei la nivelul a 28 la sută din bugetul minimum de consum. Dar şi mai mici sînt pensiile pentru limita de vîrstă, în sectorul agrar, cele ale invalizilor.

Fracţiunea AMN declară că o guvernare competentă şi cu respect faţă de oamenii în etate era obligată şi putea astăzi să asigure o pensie minimă de peste 1000 de lei pe lună în Republica Moldova.

Sistemul de sănătate şi accesul la servicii medicale se află şi ele sub orice nivel admisibil. În 2007, fără a se adresa după ajutor medical, au plecat din viaţă circa 60 la sută din totalul celor decedaţi, fără a cere ajutor medical. Motivele principale sînt lipsa de încredere în sistemul de ocrotire a sănătăţi, mutilat de comunişti, costul inaccesibil al poliţelor de asigurare şi sărăcia populaţiei.

O familie săracă de la sat cheltuieşte pentru servicii medicale lunar circa 3 lei, de 28 de ori mai puţin decît o familie înstărită de la oraş. Iată rezultatul echităţii sociale promise de actuala guvernare în ultimii 8 ani.

Pe plan extern, instituţiile europene ne dau note ce confirmă criticile aduse de Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»”, care a atenţionat că guvernarea actuală îmbrăţişează vectorul european drept pentru a se menţine la putere şi a sabota aderarea la Uniunea Europeană.

E imposibil să fii acceptat în Europa cu un regim comunist la conducere cu rezultatele lui, despre care am vorbit mai sus, şi cu aprecierea rapoartelor internaţionale de tipul: stat slab, eşuat, cel mai sărac din Europa .

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Timpul a expirat.

Domnul  Serafim Urechean:

Surse de trafic de fiinţe umane, ţară de tranzit pentru narcotice, justiţie controlată de putere, stat ce încalcă libertatea presei, neprietenos cu vecinii. Iată imaginea externă creată de guvernarea marilor statalişti din subordinea lui Voronin, între care au încăput şi Stepaniuc, şi Roşca, şi alţi pseudopatrioţi cu succese.

Starea dezastruoasă de lucruri din toate domeniile deja insuportabilă pentru majoritatea cetăţenilor. Astăzi, în faţa Parlamentului, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” a organizat un protest împotriva minciunilor din raportul Guvernului. Susţinătorii noştri delegaţi din toată republica au adoptat o rezoluţie critică şi ne-au cerut să aducem în Legislativ poziţia lor. Fac acest lucru.

În numele cetăţenilor simpli din Republica Moldova, Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” încă o dată declară vot de plan guvernării comuniste.

Vă mulţumesc frumos pentru atenţia dumneavoastră.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Cuşnir.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Onorată asistenţă,

Preşedintele Lupu, în mod obraznic, m-a lipsit şi astăzi de dreptul la cuvînt, cum m-a lipsit şi atunci cînd a fost învestită în funcţie doamna Greceanîi. Vroiam să îi spun doamnei Zinaida Greceanîi că a candidat la funcţia de Primar general al municipiului Chişinău cu un program, prin care promitea că va face capitala noastră, împreună cu suburbiile, un oraş super european. După aceasta, mai bine de doi ani, a fost prim-viceprim-ministru, al doilea om în Guvern, înainte de a devenit Prim-ministru, şi acum o bună perioadă – Prim-ministru.

Am adresat, în această perioadă, poate chiar sute de interpelări către Guvern, la care, în marea majoritate, a refuzat să vină să răspundă. Sau dacă chiar şi primeam un răspuns, era doar formal. Erau nu întrebările mele, erau întrebările şi doleanţele cetăţenilor, pe care îi reprezint în Parlamentul Republicii Moldova. Vroiam să îi spun că, în semn de protest pentru aceasta, astăzi nu mai vroiam să îi adresez întrebări.

Şi continui de data trecută, de ieri, adică, declaraţia prin citirea unei cereri, plîngeri, adresată către Preşedintele Voronin, Marian Lupu şi Zinaida Greceanîi.

“Aducem la cunoştinţa dumneavoastră că în legătură cu creşterea preţurilor la produsele alimentare, leacuri, energie electrică, termică, îmbrăcăminte, noi cu pensia de 600–700 de lei nu putem exista. Pentru energia termică, ne-au informat că va costa 17–18 lei pentru metru pătrat. Şi rezultă că pensia nu ne ajunge pentru achitarea tuturor serviciilor. Dar din ce resurse să ne alimentăm, lecuim, îmbrăcăm? Noi primim energie termică de la cazangeria oraşului Călăraşi. Indemnizaţiile, cum au fost stabilite 3–4 ani în urmă, nu s-au mai schimbat, dar preţul pentru un metru pătrat s-a mărit de 3 ori.

În legătură cu această situaţie, vă rugăm să ne măriţi indemnizaţiile  corespunzător preţurilor, în caz contrar nu vom fi în stare să achităm plata pentru încălzire.

Cu stimă, locuitorii oraşului Călăraşi: Burlcau, pensionar singuratic, Pşeniţchii, Mainescu, Otcaliuc – invalizi, Ptuşco Ana, pensionară, cu feciorul său Ptuşco Alexandru care este invalid al Armatei Sovietice şi care numai la 19 ani a rămas fără un ochi în timpul satisfacerii serviciului militar pe corabie.”

Pentru aceste persoane statul nostru, Guvernul nostru nu găseşte bani. Însă prin Hotărîrea nr.1336 din 28 noiembrie 2008, Guvernul a găsit din Fondul de rezervă al Guvernului să acorde 12 000 de lei pentru organizarea funeraliilor soţului Vasile Voloşciuc, ex-prim-ministru al justiţiei. Încă o dată zic că nu am nimic cu aceste persoane. Dar nu putem în aşa măsură să discriminăm cetăţenii, care nu au ce mînca.

Această doamnă de la Călăraşi, care a venit la audienţă, a zis că merge la înmormîntări pentru a gusta o bucăţică de carne. Mai bine de jumătate de an nu ştie ce este aceasta.

Şi dacă mai am doar un minut, vreau să vă spun cu cîtă dorinţă şi abnegaţie şi-a înaintat Partidul Popular Creştin Democrat pe reprezentantul său în Consiliul Coordonator al Audiovizualului, pe Ignat Vasilachi în schimb la faptul că la Călăraşi a venit deputatul Ştefan Secăreanu şi a cerut consilierilor raionali să voteze orice v-a spune deputatul Stoicov, numai ca în schimb comuniştii să voteze această candidatură.

Tot în aşa mod, cu încălcarea gravă a legislaţiei, PPCD împreună cu comuniştii au votat avocatul parlamentar Tamara Plămădeală, care s-a eschivat toţi anii de plata impozitelor.

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Cuşnir,

Timpul.

Doamna  Valentina Cuşnir:

A încălcat toate cerinţele legislaţiei. Şi trebuie dată pe mîna justiţiei, nu să fie avocat parlamentar.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc pe data de 18 decembrie, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 12.30.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.