version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA IULIE 2007

Sedinta din ziua de 13 iulie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1705 cu privire la Serviciul Graniceri.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.623 pentru modificarea si completarea Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societatile pe actiuni (art.1, 2, 3 s.a.).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1951 cu privire la parcurile industriale.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2187 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala si finantarea terorismului, adoptata la Varsovia la 16 mai 2005.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1893 pentru modificarea si completarea Legii nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (art.7, 71, 27).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2495 pentru modificarea Legii nr.137-XIV din 17 septembrie 1998 cu privire la energia electrica (art.38).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1825 pentru modificarea si completarea Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civila (art.4, 5, 7 s.a.).

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2056 pentru aprobarea Raportului asupra executarii bugetului de stat pe anul 2006.

11. Audierea Raportului asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2006. Proiectul nr.2470.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2644 privind Raportul Curtii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2006.

13. Audierea Raportului Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2006.

14. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2643 asupra raportului Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2006 si asupra informatiei Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului privind activitatea Centrului in perioada indicata.

15. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 19 27 iulie 2007.

16. Declaratia domnului deputat Gheorghe Susarenco.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca la sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 92 de deputati. Absenteaza deputatii: Vladimir Filat, Oleg Tulea, Vladimir Braga in delegatie; Vitalia Pavlicenco din motive de sanatate; Vasile Colta, Angela Leahu, Valentina Serpul, Lora Grosu, Oleg Serebrian, Anatol Taranu.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

O informatie atentiei dumneavoastra. Astazi, 13 iulie 2007, se implinesc
12 ani din ziua cind Republica Moldova a semnat documentele de aderare la Consiliul Europei, astfel devenind oficial cel de al 35 membru al acestei organizatii.

La fel, un lucru putin mai particular, astazi isi sarbatoresc ziua de nastere unii dintre colegii nostri: domnul deputat Victor Stepaniuc (aplauze) si domnul deputat Oleg Serebrian (aplauze). Sa ii felicitam, dorindu-le multa sanatate si bafta in toate.

Stimati colegi,

Rog sa terminam cu agitatia in sala. Avem o agenda destul de extinsa pentru sedinta plenului de astazi, incepem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Si vom incepe aceasta sedinta cu proiectul de Lege nr.1705. Va readuc aminte, acest proiect a fost discutat in plenul sedintei de ieri si am convenit ca, dupa clarificarea unor detalii la nivel de comisiei de profil si al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, vom incheia procedura dezbaterilor si votul.

Domnule Stoicov,

Doar o clipa, nu va suparati.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Va rog mult sa inregistrati Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat cu luare de cuvint la proiectele nr.2740 si nr.1109.

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.1109.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Raportul Centrului pentru Drepturile Omului si raportul Curtii de Conturi.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Am luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Am si eu luari de cuvint la raportul Centrului pentru Drepturile Omului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris si eu la nr.1109, la raportul Centrului pentru Drepturile Omului pentru luare de cuvint. Si la sfirsit pentru o declaratie.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la proiectele nr.2056 si nr.2470.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

 

 

Domnul Vasile Iovv:

Rog sa fiu inscris cu luare de cuvint la proiectul nr.2056.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la proiectul nr.2470.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Astea au fost solicitarile.

Stimati colegi,

Va multumesc.

Domnule Stoicov,

Va rog.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In ziua de ieri, la discutia Legii cu privire la Serviciul Graniceri, alineatul (9) al articolului 8, ni s-a propus sa aducem pilde concrete din legislatia altor state privitor la cazurile de interzicere a intrarii cetatenilor straini in statele respective. Iata care sint ele: Legea Ucrainei cu privire la statutul juridic al strainilor si apatrizilor. La articolul 25 Intrarea in Ucraina este prevazut ca cetatenilor straini si apatrizilor li se poate interzice intrarea in Ucraina din motive de asigurare a securitatii nationale si ordinii publice.

In ordonanta de urgenta, care are, dupa cum se cunoaste, statutul de Lege a Romaniei nr.194 din 12 decembrie 2002 privind regimul strainilor in Romania, se mentioneaza la articolul 8 Neadmiterea intrarii in Romania, la alineatele (1) si (2): se interzice strainilor, li se refuza intrarea pe teritoriul statului roman daca acesta prezinta pericol pentru apararea si siguranta nationala, ordinea, sanatatea ori morala publica, precum si in cazurile in care fata de ei exista informatii ca sint membri ai gruparilor criminale ori teroriste.

In legatura cu cele expuse, avind discutia de ieri la acest subiect, se propune completarea acestui alineat in redactia urmatoare: In baza informatiei organelor abilitate sa interzica intrarea in Republica Moldova a cetatenilor straini si apatrizilor:

a) care prezinta pericol pentru securitatea nationala si ordinea publica;

b) sint semnalati de organizatiile internationale la care Moldova este parte, precum si de institutiile specializate in combaterea terorismului, ca finanteaza, pregatesc sau sprijina actele de terorism;

c) fac parte din grupari infractionale organizate sau sprijina activitatea acestor grupari;

d) in alte cazuri prevazute de legislatia.

Cu aceste amendamente, se propune adoptarea legii in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa subinteleg ca alte propuneri decit cele care au fost inaintate ieri nu sint? Sau sint?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa inteleg ca alte cazuri inseamna si toate cele trei, care au fost initiate mai sus. Atunci, care este sensul sa apara alte cazuri prevazute de legislatie, daca 3?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Braghis,

Noi avem doua legi care completeaza aceasta lege si anume: Legea migratiunii si Legea cu privire la frontiera de stat. Daca doriti, eu pot sa va citesc din Legea migratiunii, care mai stipuleaza si alte cazuri.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, eu intelege, sa punem toate lucrurile acestea intr-o lege, ca sa fie clar pentru toti. Fiindca cind scriem si alte prevederi din legislatie, inseamna ca cineva trebuie sa caute care legi si unde. Le-am pus toate lucrurile intr-un punct si pentru toti oamenii, inclusiv straini, este clar.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu nu as fi de acord, fiindca Legea migratiunii este o lege specifica si ea tocmai ca mai mult prevede interzicerea intrarii in Republica Moldova legate de procesele migrationale.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Stoicov,

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1705. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1705 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.623 pentru modificarea si completarea Legii privind societatile pe actiuni. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1134 din
2 aprilie 1997 privind societatile pe actiuni a fost examinat si adoptat de catre Parlament in prima lectura la 13 aprilie curent.

Dupa adoptarea legii in prima lectura, comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si obiectiile si propunerile inaintate de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara, si raporteaza urmatoarele.

In cadrul examinarii proiectului de lege, s-au acceptat propunerile Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Comisie pentru agricultura si industria alimentara referitor la revizuirea majorarii capitalului social al societatii pe actiuni, care, in urma discutiilor, a fost acceptat in marime de 20 mii de lei.

La propunerea Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie, prevederile articolului 68, alineatul (8) au fost aduse in concordanta cu terminologia articolelor 42, 43 si 45 din Constitutie. Comisia pentru politica economica, buget si finante propune excluderea alineatelor (3) si (4) din articolul 2, deoarece prevederile acestora nu fac obiectul prezentei legi. Si, luind in considerare ca, conform articolului 2 din proiectul de lege, prevederile articolului 27 se extind numai asupra actionarilor societatilor care, in momentul intrarii in vigoare a prezentei legi, au fost constituite ca societati pe actiuni de tip inchis, de exclus prevederile acestui articol 2. Totodata, la articolul 27 se includ prevederi ce tin de exercitarea dreptului de preemtiune al actionarilor la emisiunile suplimentare.

Comisia pentru politica economica, buget si finante mentioneaza ca la articolul 66 a fost mentinuta redactia actuala a literei b) de la alineatul (5) si anume: O persoana poate fi membru a cinci consilii ale societatii pe actiuni. A fost acceptata propunerea conform careia Hotarirea de majorare a capitalului social, fiind chestiunea ce tine de competenta inclusiv a adunarii generale a actionarilor, se va adopta cu 2/3 din voturile reprezentate la adunare.

Au fost acceptate propunerile Directiei juridice privind stipularea in proiectul de lege a unei norme care ar prevedea intrarea in vigoare a legii, in urma carora s-a prevazut ca aceasta va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2008. Alte propuneri si obiectii sint reflectate in sinteza rezultatului examinarii lor, care este parte integranta a raportului comisiei. Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1134 din 2 aprilie 1997 privind societatile pe actiuni in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acesta a fost raportul comisiei sesizate in fond. Propuneri aditionale sau din cele care au fost respinse de catre comisie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

In timpul discutiei in prima lectura au fost referiri la articolul 50 alineatul 8, prevederea privind adunarea generala ordinara anuala nu poate fi sistata printr-o hotarire a instantei de judecata. Am inteles ca au fost discutii aprinse, a fost amendamentul domnului Iovv, reprezentantii fractiunii noastre totusi consideram ca este o limitare a competentei instantei judecatoresti. De ce instanta judecatoreasca nu poate sa intervina?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat aceasta propunere impreuna cu juristii, cu Directia juridica si vrem sa mentionam ca orice hotarire a adunarii generale poate fi atacata in judecata, dar suspendarea desfasurarii adunarii prin incheiere sau prin decizie, consideram ca nu poate avea loc. Noi am avut practica cind orice actionar se adresa, lua incheierea sa suspendeze desfasurarea adunarii generale si pe urma ce? Adica, comisia a hotarit sa mentinem, sa sustinem pozitia Guvernului in proiectul de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

In momentul examinarii acestui proiect de lege in prima lectura, noi am intervenit la articolul 86 alineatul (5) nou: Hotarirea adunarii generale a actionarilor privind incheierea tranzactiilor cu conflict de interese, conform prezentei legi, sau statutul societatii se ia cu majoritatea voturilor din numarul total de voturi detinute de persoane care nu sint interesate in incheierea acestor tranzactii.

Si am mentionat atunci ca aceasta norma, care se introduce aici, in principiu, pune la indoiala dreptul majoritatii. Adica, in cazul in care este un actionare majoritar si el doreste ca sa isi mareasca capitalul in societatea pe actiuni prin introducerea unor active fixe, atunci minoritarii vor decide sa permita sau sa nu permita. Si am mentionat ca in acest caz, practic, actionarii majoritari sint defavorizati in comparatie cu cei minoritari. Si noi am propune ca acest alineat (5) sa nu fie votat astazi si sa fie exclus din propunerea data din proiectul de lege.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am examinat si in cadrul sedintei aceasta pozitie, totusi noi am sustinut pozitia care se propune astazi parlamentarilor pentru a vota: Hotarirea adunarii generale a actionarilor privind incheierea tranzactiei cu conflict de interese se ia cu votul majoritatii actionarilor care nu sint persoane interesate in ceea ce priveste incheierea tranzactiei. Sa mentinem acest continut.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Noi am propus ca, prin modificarea articolului 103 din Codul fiscal, agentii economici, importind active, sa nu se taxeze cu TVA in cazul in care se introduc in capital. Adica, parca am facut o facilitare, au facilitat. Dar actionarul majoritar iarasi va depinde de decizia actionarilor minoritari. Si acele necesitati de investitii, de retehnologizare a societatii pe actiuni nu va avea loc, fiindca minoritarii nu intotdeauna sint de acord sa isi diminueze cota lor in capitalul statutar al unei societati pe actiuni. Si eu cred ca aceasta va fi o piedica, o bariera in privinta investitiilor.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu va fi nici o piedica. Toate momentele legate de scutirea de TVA, cind se importeaza utilajul este reglementata si prin lege si prin Regulamentul Guvernului, toate momentele acestea sint reglementate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Eu am mentionat ca articolul 103 din Codul fiscal ne permite ca sa facilitam importul de utilaje si tehnologii pentru a fi introduse in capital.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar prin aceasta norma, care aici se propune, minoritarii vor spune ca nu trebuie sa facem aceste investitii prin active si nu vor permite aceste investitii.

 

Domnul Marian Lupu:

Ce facem?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu inteleg ca aici iarasi masina de vot va fi pusa in miscare, dar hai sa reflectam si sa vedem la ce va duce acest lucru. Eu propun c noi sa excludem acest alineat (5) din articolul 86.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O clipa.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si in luare de cuvint pentru lectura intii noi am propus acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa vedem pozitia autorilor.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Iurie Tirdea membru al Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Articolul 6 alineatul (5) in redactia propusa de Guvern a fost introdus in scopul protectiei actionarilor minoritari. Aici nu este vorba despre emisiuni suplimentare. Daca ati observat, la articolul 86 a fost introdusa o clauza speciala, ca emisiunea suplimentara nu se califica ca tranzactie cu conflict de interese. In lege e spus foarte clar ca emisia suplimentara nu este tranzactie cu conflicte de interese.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Da, noi dorim sa aparam actionarii minoritari, dar, practic, facem in defavoarea actionarilor majoritari, care doresc sa faca retehnologizari, sa faca investitii prin atragerea, prin aducerea tehnologiilor noi si utilajului nou. Si in acest caz minoritarii vor vota ca nu avem nevoie, fiindca nu doresc sa isi micsoreze cota lor in capital.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia este clara?

Autorii.

 

Domnul Iurie Tirdea:

Inca o data explic, articolul 86 precizeaza foarte clar: emisiunea suplimentara de actiuni nu se califica ca tranzactie cu conflicte de interese. Si in acest caz nu o sa fie nici o piedica pentru actionarii majoritari sa majoreze capitalul social. Este introdus nou, articolul 86 mai sus acolo, daca vedeti proiectul de lege.

Domnul Marian Lupu:

Deci, autorii sustin.

 

Domnul Iurie Tirdea:

Articolul 85 alineatul (2).

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul care, de fapt, vine cu solutia problemei pe care ati invocat-o dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu. Chestia consta in aceea ca nu se califica ca un conflict de interese cind se face emisiunea, actiune platita cu mijloace banesti. In cazul articolului 86, alineatul (5), se au in vedere emisiuni de actiunii cind se plateste cu active, atunci se considera drept conflict de interese.

Dar eu va spun: atunci cind se fac investitii cu active performante si minoritarii nu doresc sa faca acest lucru, inseamna ca apare conflict de interese si nu se face aceasta investitie.

 

Domnul Marian Lupu:

Autorii.

 

Domnul Iurie Tirdea:

S-a modificat aceasta redactie, nu stiu daca este in raport, dar aceasta redactie s-a modificat, deja este, dupa cum eu detin informatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Adica, dumneavoastra ati egalat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 85 alineatul (2), in varianta initiala, este scris: Nu se califica ca tranzactie cu conflict de interese emisiunea suplimentara de actiuni achitata in intregime cu mijloace banesti.

 

Domnul Iurie Tirdea:

Acolo, dupa emisiuni suplimentare se pune punct. Asa a fost parca acceptat.

 

Domnul Marian Lupu:

Voi operati cu acelasi document, eu sper.

 

Domnul Iurie Tirdea:

Vedeti acolo, in sinteza, este foarte clara varianta acceptata de catre comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Cosarciuc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Atunci, daca se spune, se pune punct dupa cuvintele emisiunea suplimentara, nu trebuie sa fie alineatul (5) la articolul 86, fiindca isi pierde sensul. Daca noi am spus ca orice emisiune suplimentara nu se considera conflict de interese, inseamna ca atunci de ce trebuie sa ramina aceasta formula? Inseamna ca alte tranzactii.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte tranzactii care sint calificate ca tranzactii care vin cu conflict de interese, posibil.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, noi am facut aici... este si in sinteza la articolul 85, este acceptata o propunere ca emisiunea suplimentara de actiuni nu se califica ca tranzactie cu conflict de interese. Si noi am exclus toate acele conflicte.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Colegul nostru accepta ca subiectul este epuizat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Propun ca, totusi, la articolul 36 alineatul (5) de lasat in redactia veche, unde se spune ca la adunarea constitutiva toate hotaririle se iau cu cel putin 3/4 din voturile reprezentate de actiuni plasate. Este propus ca sa lasam in aceasta redactie cu 3/4, dar nu cum este propus acum in unanimitate. Avind in vedere ca acesta va fi un impediment, pina la urma, de a constitui societatile. Este normal ca 3/4 pina acum s-a activat si propunem sa...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru constituire?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, dar cum va inchipuiti? Cum va ginditi, daca eu cu dumneavoastra si inca cineva avem o adunare, avem sa constituim o societate. Eu sint impotriva. Care societate fondam, cream noi atunci?

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

In practica eu va inteleg pe dumneavoastra ca e logic, dar sint situatii cu mult mai complicate. Si atunci domnul care nu doreste sa participe la fondare, se retrage si nu participa in general. Dar sint momente diferite, caci in articolul 36 sint mai multe, ca Adunarea Constitutiva aproba mai multe probleme la constituirea organelor si organele de conducere, si Directorul General, si cenzor, si una s.a.m.d. Si la marea majoritate poate sa fie accept la o intrebare sau nu si atunci poate sa fie atacata aceasta hotarire in judecata si anulata hotarirea de constituire.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg,

Noi si la sedinta comisiei am discutat momente legate de fondare, de crearea societatii pe actiuni. Daca din trei, din patru, din zece actionari, unul sau doi nu accepta, nu voteaza pentru, adica ei ies, nu pot sa participe la societatea de la inceput, daca ei nu sint de acord cu scopurile societatii. Iata de ce noi am sustinut aceasta pozitie ca la crearea, votarea in unanimitate. Si noi la sedinta comisiei am discutat mult.

 

Domnul Valeriu Guma:

Stiu ca am discutat.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar plafonul s-a micsorat, plafonul pentru a lua decizie si pentru majorarea fondului social de la 3/4 pina la 2/3.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Domnul Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.623. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi pro. Impotriva?

Stimati colegi,

Eu am functia sa percep aceste... Putina liniste. Rezultatele sint anuntate, eu le inregistrez. Tot, 59 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.623 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1951 cu privire la parcurile industriale. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si al amendamentelor deputatilor, a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua. Amendamentele si propunerile inaintate au fost puse in discutie in cadrul sedintei comisiei, fiind in mare parte sustinute conform anexei la prezentul raport.

Totodata, in proiect au fost incluse si modificari, si completari cu caracter redactional si de corelare cu prevederile altor legi in vigoare. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului proiectul de lege pentru lectura a doua, luind in considerare obiectiile si amendamentele relatate, anexa la raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Alte propuneri pentru lectura a doua sint?

Multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1951. Cine este pentru, rog voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1951 este adoptat in lectura a doua.

Deci, eu am remarcat deja in cadrul a doua sau trei sedinte ca sectorul nr.3 nu voteaza. Este interesata originea acestui fenomen. Mult timp s-a discutat in tara despre o eventuala criza parlamentara artificiala. Si nu vreau sa cred ca este un element, care este orientat in aceeasi directie.

Va multumesc.

Deci, proiectul de lege... Liniste, muncim.

Proiectul de Lege nr.2187 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala si finantarea terorismului, inaintat de Presedintele tarii.

Prezinta domnul general Valentin Mejinschi. Va rog.

 

 

 

Domnul Valentin Mejinschi directorul Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat este elaborat in scopul realizarii procesului de ratificare a Conventiei Consiliului Europei privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala si finantarea terorismului, adoptata la Varsovia la 16 mai 2005, semnata de Republica Moldova la 16 mai 2005.

Pina in prezent, Conventia a fost semnata de 39 de state membre ale Consiliului Europei, fiind ratificate de catre sapte dintre acestea. Intru aducerea legislatiei nationale in conformitate cu prevederile Conventiei au fost elaborate proiectul de Lege cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului in redactie noua, precum si proiectul de Lege pentru ratificarea si completarea unor acte legislative, Codul Penal, Codul cu privire la contraventiile administrative. Aceste proiecte sint prezentate Parlamentului spre examinare de catre Guvern.

Luind in considerare cele expuse, apreciem ca ratificarea si implementarea Conventiei va facilita cooperarea internationala, va oferi o imagine completa a eforturilor statului in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului. Va spori credibilitatea tarii in calitatea sa de partener in relatii internationale. Rog sa sustineti acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru domnul raportor? Nu sint.

Domnule Mejinschi,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia Consiliului Europei privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala si finantarea terorismului se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Conventia a fost elaborata in vederea actualizarii si extinderii prevederilor Conventiei Europene privind spalarea, cercetarea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii din 8 noiembrie 1990. Scopul Conventiei este de a crea un sistem eficient de cooperare internationala in domeniul combaterii fenomenului spalarii banilor, prin realizarea unei politici penale comune si aplicarea metodelor moderne.

Potrivit Conventiei, statele parti vor stabili, tinind cont de standardele internationale in domeniu, un regim intern complex de monitorizare si prevenire a activitatilor de spalare a banilor, vor infiinta unitatile de informatii financiare, responsabile de colectarea si examinarea informatiilor privind faptele de spalare a banilor si sursele de finantare a terorismului.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Conventiei. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati au formulat unele obiectii pe marginea acestui proiect de lege, sinteza obiectiilor si comentariile Comisiei pentru politica externa sint prezentate in anexa la acest raport.

Aditional, la articolul 2 din proiectul de lege, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune de a substitui cuvintele Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerul Justitiei si Procuratura Generala prin cuvintele Guvernul in colaborare cu Procuratura Generala.

Totodata, propunem a exclude din textul proiectului de lege sintagma: adoptata la Varsovia la 16 mai 2005. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a adopta proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala si finantarea terorismului in prima lectura. Si daca nu vor fi careva obiectii si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2187. Cine este pentru, rog voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2187 este aprobat.

Acum aduc la cunostinta dumneavoastra ca in cadrul ultimei sedinte a Biroului permanent, cu vot unanim, s-a acceptat modelul care ne va permite sa examinam proiectele de legi in prima si in a doua lectura concomitent in cadrul aceleiasi sedinte.

Am convenit unanim ca din momentul in care nici o fractiune parlamentara nu are obiectii asupra faptului examinarii in a doua lectura, atunci acest lucru se produce in cadrul aceleiasi sedinte. Daca cel putin... fara vot am spus. Daca cel putin o fractiune se pronunta impotriva, avind necesitatea de timp suplimentar, atunci in cadrul aceleiasi sedinte nu examinam in lectura a doua. Referitor la proiectul nr.2187, fractiunile accepta examinarea si in a doua lectura.

Multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2187, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 35.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

81 de voturi pro. Impotriva 10 voturi.

Proiectul de Lege nr.2187 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1896 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, inaintat de Presedintele tarii.

Prezinta domnul Nicolae Esanu. Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra vine in continuarea eforturilor intreprinse in scopul consolidarii sistemului judecatoresc si are drept obiect introducerea Inspectiei judecatoresti, care urmeaza sa verifice activitatea judecatorilor, pornind de la principiul independentei acestora in fata puterii executive si legislative.

Proiectul de lege vizeaza instituirea acestei institutii si stabileste conditiile in care acesta va activa, inclusiv introducerea a cinci inspectori judecatoresti si conditiile in care acestia urmeaza a fi selectati de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata ca proiectul de Lege nr.1893 a fost avizat pozitiv de Guvernul Republicii Moldova, de comisiile permanente si de Directia juridica a Parlamentului. Totodata, comisia a solicitat din partea Guvernului, pentru lectura a doua, sa fie concretizat termenul intrarii in vigoare a acestei legi, sursa si posibilitatea reala a acoperii cheltuielilor suplimentare, care o sa apara in legatura cu introducerea celor 5 unitati si modificarea in salarizarea lor. Tinind cont de cele mentionate, comisia propune aprobarea proiectului de Lege nr.1893 in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Turcan.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, o sa rog votul dumneavoastra pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1893. Cine este pentru? Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1893 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

De fapt, nu a fost critica, a fost o sugestie, o intrebare.

Domnule Turcan,

Apropo, avind situatia ca sintem, practic, inaintea ultimelor doua saptamini de program ale Plenului Parlamentului, comisia insista ca acest proiect nr.1893 sa fie adoptat in a doua lectura pina la finele lunii iulie. Da?

Microfonul nr.3.

Este deja inclus?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, este inclus in proiectul ordinii de zi pentru zilele de 19 27, perioada aceasta. Unica ce... Noi de ce am atras atentia ca am solicitat din partea Guvernului pina pe data de 20 sa fie prezentata opinia.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Referitor la concretizarea termenului de intrare in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Multumesc.

Continuam.

Proiectul de Lege nr.2495 pentru modificarea Legii cu privire la energia electrica.

Guvernul.

 

Domnul Vladimir Antosi ministrul industriei si infrastructurii:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Suplimentar la nota informativa prezentata a-si vrea sa comunic urmatoarele. In zilele de 2829 iunie, la Muntenegru a avut loc reuniunea ministeriala pe problemele tratatului energetic. In raportul Comisiei Europene, prezentat la aceasta reuniune, a fost examinata si expusa pozitia privind depunerea cererii noastre de a deveni membru cu drepturi depline la acest tratat.

Si anume in acel raport a fost expusa expertiza efectuata pe parcursul a doua luni de zile, cu participarea expertilor europeni. Una din problemele expuse de a examina termenul de liberalizare a pietei. Ceea ce si s-a propus aici. Tot in ziua de ieri, dumneavoastra ati vazut ca in sediul ministerului a fost lansata strategia cu suportul si cu participarea Comisiei Europene, reprezentantul Comisiei Europene, unde s-a dat start acum strategiei energetice, care va fi prezentata si in Guvern. Rog sa sustineti acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati venit cu modificarea, termenul de intrare in vigoare a liberalizarii pietei energiei electrice si ati prezentat in nota informativa ca acest lucru se intimpla din cauza ca nu ati intreprins masuri necesare pentru ca sa faceti investitiile in sistemul de contorizare, in sistemul de, retele de inalta tensiune s.a.m.d.

Si vreau sa va intreb: dumneavoastra puteti sa ne prezentati un plan de actiuni, elaborat de catre Ministerul Industriei si Infrastructurii si aprobat prin hotarire de Guvern, care sa prevada ca dumneavoastra ati stiut ce trebuie de facut pentru ca aceasta liberalizare sa aiba loc la 1 iulie 2007.

Dar, pur si simplu, cineva n-a dorit sa finanteze acele masuri, care au fost incluse in planul de actiuni pe care dumneavoastra l-ati elaborat si prezentat Guvernului. Aveti dumneavoastra un plan de actiuni sau nu? Fiindca noi am cerut de la reprezentantul ministerului acest plan de actiuni si dumnealui a spus ca asa ceva nu exista.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Multumesc.

Domnule deputat,

Exista.

Este asemenea plan de actiuni. Mai mult ca atit, este contractul. Aici este legat mai mult cu contractul, cu proiectul energetic doi. Contractul acum este semnat si de aceea se prevede ca proiectul, a doua faza de 14 milioane de lei, acolo unde sa fie introdus sistemul SCADA, acesta este sistemul centralizat de a primi informatia in regimul on-line. De aceea 2010. Si acum contractul este semnat deja.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule ministru,

Chestia consta in aceea ca dumneavoastra vorbiti despre un contract care va fi semnat, care inca...

 

Domnul Vladimir Antosi:

Este semnat deja.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar acesta este semnat acum, in 2007, pe cind aceasta modificare si cu perioada de pina la 1 iulie 2007 aceasta norma in lege a fost introdusa cu patru ani in urma. Ea a mai fost odata prelungita. Adica a mai fost prelungit odata acest termen. Guvernului i s-a acordat timp ca sa isi aduca in conformitate investitiile, pentru ca sa putem efectua aceasta masura importanta pentru noi.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Domnule deputat,

De aceea am si prezentat ca informatie astazi, deoarece a parvenit pe parcursul acesteia si noi am depus cererea la acest tratat si, conform recomandarilor Uniunii Europene, acest termen trebuie sa coincida cu termenul pe care il implementeaza tarile din Europa de Sud-Est. De la acest tratat. Acolo se mentioneaza liberalizarea pentru consumatorii noncasnici pina in 2008 la sfirsitul anului 2008, dar pentru acei casnici pina in 2015.

Si de aceea noi trebuie sa ne conformam cerintelor care sint. Sint recomandarile in scris ale Comisiei Europene. In ceea ce priveste ca... intr-adevar, aveti perfecta dreptate, Proiectul Energetic-II a inceput, s-a lansat in doua... 3 ani in urma.

Prima faza noi am terminat-o, contorizarea pe deplin. Acum s-a semnat la partea a doua, componenta din Proiectul Energetic-II. De aceea, in prezent se efectueaza partea a doua. Partea intii noi am finalizat-o.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi din Parlamentul Republicii Moldova,

Guvernul a adoptat si strategia energetica pentru perioada pina in 2015.

 

Domnul Vladimir Antosi:

2020.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

2020. Si aceasta strategie prevedea ca noi sa facem aceasta liberalizare incepind cu 1 iulie 2007. Si ceea ce se intimpla in Republica Moldova inca o data demonstreaza ca Guvernul, in principiu, nu are prioritati, nu se ocupa de ceea ce e legat de securitatea energetica a tarii si aceasta ne va conduce la faptul ca intotdeauna vom depinde de cineva.

Vom depinde de Gazprom, sa ne mareasca tarifele la gaze, vom depinde de Ucraina, sa ne mareasca tarifele la energie si tot asa mai departe, noi vom merge in urma trenului.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra nu va sustine acest proiect de lege si considera ca aceasta este o incalcare grava a activitatii in Guvern, in Republica Moldova si inca o data dovedeste faptul ca Guvernul nu este capabil sa gestioneze situatia in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Domnule deputat,

Eu as spune ca aceasta declaratie, deoarece mai mult ca atit lansarea... dar eu de aceea am adus supliment si am spus ca ziua de ieri a fost lansata cu suportul Uniunii Europene, strategia noua. In strategia noua se prevede liberalizarea anume a recomandarilor Uniunii Europene si acolo e indicat termenul de... de aceea o sa fie primita la Guvern si veti vedea ca anume termenele sint acestea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi am discutat si la comisie si am decis ca, pina la urma, de fiecare data cind se vine si se amina implementarea strategiei s.a.m.d. de la Guvern nu se vede ca sa fie un plan concret de actiuni pe termen, sa vedem ca intr-adevar, uite, sint niste actiuni clare, constientizate de Guvern si in niste termene rezonabile de implementare. Ca o sa mai treaca citiva ani, o sa veniti cu alta prelungire si tot asa mai departe.

Ca trebuie sa fie cineva sa duca si o raspundere de toata activitatea Guvernului in aceasta problema. Noi nu avem astazi un plan clar de actiuni.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Plan de actiuni.

 

Domnul Valeriu Guma:

Anume de ce nu pe 8 ani, pe 2 ani sau pe 3 ani s.a.m.d.

 

Domnul Vladimir Antosi:

In Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana este stipulat clar ca Republica Moldova a initiat, are initiativa de a adera la sistemul UCTE european. Acesta e un moment.

Implementarea in timp de 3 ani de zile. Moldova a depus cerere de a veni ca membru cu drepturi depline la tratatul energetic, care s-a examinat si in decursul anului 2007, acum trec procedurile interne, Moldova va sta, acesta tot e in plan.

Toate acele masuri, acel plan care exista necesita in jurul la 600 milioane de euro pentru a implementa toate acele... Acesti bani pot fi numai cu suportul Uniunii Europene. Nu sint astazi bani in buget, de aceea...

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

In 2005, cind dumneavoastra ati propus tot acelasi lucru, ati venit si ne-ati spus ca in 2007. Noi am votat aici ca in 2007 va fi tot OK. Astazi veniti cu 2005.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Cind s-a propus in 2005 in sistemul energetic.

 

Domnul Valeriu Guma:

Veniti cu ochii inchisi.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Domnule deputat,

Cind s-a propus in 2004, in 2005 in sistemul energetic moldovean era si Centrala de la Cuciurgan, bilantul de energie era cu totul altul, tara era indestulata suta la suta cu energie electrica si avea potential de export.

Astazi, tara importa 70%, dar produce numai 30%. De aceea, aici sint alte situatii si noi putem sa ne intoarcem. Atunci a fost prematura, pozitia ministerului atunci a fost totusi impotriva de a liberaliza piata si de a modifica pretul, termenul.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Este si alta parere ca sint si alte interese aici si interese de coruptie. Este avizul.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Noi tot timpul ne uitam numai le interese, trebuie sa ne uitam ca acum este implicata uniunea...

 

Domnul Valeriu Guma:

Descentralizarea si controlul pietei este, sa spunem asa, o piata foarte interesanta.

 

Domnul Marian Lupu:

Vorbiti pe rind. Trebuie sa vorbim pe rind.

 

 

 

Domnul Vladimir Antosi:

Daca noi o sa ne uitam tot timpul numai la interese, atunci o sa avem astazi situatia pe care o avem.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Antosi:

7 ani ne uitam.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Masura...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Domnule ministru,

Totusi, in 2003 Guvernul, cind a venit cu propunerea de prelungire a termenului liberalizarii, au fost un sir de argumente care au fost aduse aici Parlamentului si pina atunci tot discutii destul de aprinse in jurul acestei probleme.

S-a facut un plan de actiuni, s-au numit responsabili, si-au luat responsabilitatea factorii de decizie, Guvernul, pina la urma, a adus argumentele necesare Parlamentului.

Bine, era mai real, totusi, 2003, 2007 era o realitate de 4 ani de zile totusi ca ceva. Cine a raspuns ori cine va raspunde de aceea ca nu s-a implementat planul propus si adus in fata Parlamentului acest plan care a fost nominalizat pina in 2007. Aceasta este prima intrebare.

A raspuns cineva, in genere, de termenele care au fost stabilite si responsabilitatile care au fost repartizate?

 

Domnul Vladimir Antosi:

Multumesc.

Eu deja m-am oprit la aceasta intrebare si am mentionat ca situatia din anul 2003 a fost o situatie cind toti isi inchipuiau ca liberalizarea pietei, daca o sa fie, piata, care avea destula energie electrica... dar eu inca o data vreau sa va spun ca de la consumul 1 milion, 1200 de megawati puterea instalata care era pe vremea ceea era 2600, aproape dublu.

De aceea, atunci era o situatie... toti isi inchipuiau ca o s-o comparam cu piata de legume ori ceva, ca o sa apara ceva si preturile o sa scada, o sa fie import din alta parte.

Aceasta nu era. Aceasta nu s-a intimplat, deoarece pe urma situatia s-a schimbat absolut si astazi, in situatia in care noi importam 70%, uitati-va, avem
3 agenti economici eligibili si pina la ziua de astazi nimeni absolut dintr-insii nu pot, de aceea ca e limitata sectiunea, in primul rind, nu pot importa pe linii de tensiune inalta.

Si al doilea moment. Nu au de unde, peste tot locul unde este pretul cu mult mai mare decit pretul la ziua de astazi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Se creeaza inchipuirea ca dumneavoastra, in genere, veniti aici, in Parlament, cu propuneri, cu legi ad-hoc. Era foarte normal ca dumneavoastra sa veniti cu planul care a fost pregatit in 2003, sa ne argumentati de ce nu a fost indeplinit pina in 2007 si sa veniti cu alt plan concret pina in 2015, fiindca daca era o realitate care putea sa fie cit de cit indeplinit pina in 2007 termenele, pe care dumneavoastra le luati pina in 2015, ce va ginditi, ca 8 ani de zile tot se putea sa veniti in 2015 si sa propuneti ca sa fie pina in 2020 prelungit termenul.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Da, acest plan e bine argumentat de aceea ca avem initiat negocierile, acum cu Banca Europeana deja s-a inceput, deoarece noi aderam la acest tratat si interconexiunile dintre tarile vecine, mai ales in vecinatate cu Uniunea Europeana, finantarea o sa fie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Domnule ministru,

Foarte bine, dar prezentati-l in Parlament deputatilor, fiindca nu sintem aici, 4 rinduri ati introdus in nota informativa si veniti cu o lege de 10 ani de zile de prelungire a unui proces foarte important in tara la noi si dumneavoastra vorbiti de contorizare s.a.m.d.

Companiile private deja demult au efectuat toate aceste lucrari. Aceste lucrari sint stopate anume de companiile de stat pe care dumneavoastra le gestionati. De aceea si incercati sa faceti lucrarile acestea, ca sa stopati procesul de privatizare in continuare a retelelor electrice Nord si Nord-Vest, ca sa aveti influenta asupra fluxurilor de energie si asupra livrarilor si exporturilor de energie in afara tarii.

Asa ca fluxul de bani este controlat taman aici, in structurile de stat, pe care le controlati dumneavoastra si Guvernul actual.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Domnule deputat,

Eu nu as vrea acum sa deschidem noi dezbateri: de unde, cine vrea si cum sa...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

Domnul Vladimir Antosi:

Intrebarea este ca noi nu dorim situatia cind lucram conform graficului. Noi nu vrem sa se repete acea situatie. Vrem, pe parcursul a 3 ani de zile, asa cum dumneavoastra spuneti, energia electrica se livreaza regulat, consumatorii primesc pe deplin energia electrica.

De aceea, numaidecit o sa prezentam acest plan Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Dumneavoastra ati fost deja la microfon cu doua intrebari pentru raportor? Una.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Chestia consta in aceea ca domnul ministru reactioneaza la ceea ce noi spunem, da. Eu vreau sa reactionez la ceea ce dumnealui a spus odinioara despre intreprinderea de stat.

Noi avem raportul cu privire la executarea bugetului, proiectul nr.2056. In acest raport, este descrisa si activitatea intreprinderilor de stat. Si acolo e scris foarte clar ca intreprinderile de stat lucreaza din ce in ce mai prost. Se mareste numarul de intreprinderi care lucreaza cu pierderi si ceea ce a spus domnul Oleinic este absolut corect, fiindca ceea ce se propune prin aceasta modificare este scopul de a mentine in continuare influenta asupra acestor retele de distributie Nord-Vest si Nord, pentru ca sa controlam sursele si fluxurile de bani. Mai mult nimic absolut. Asta se face prin aceasta modificare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Replica.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Se poate?

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Domnule deputat,

Daca am fi procedat conform teoriei pe care ati expus-o dumneavoastra, noi, la ziua de astazi, aveam pretul nu de 70 de bani pe parcursul a 3 ani de zile, nu exista in nici o tara unde consumatorului sa i se mentina asemenea pret, dar aveam pretul de un leu si 50 de bani.

De aceea astazi tentativa Ucrainei de a merge taman cu problema aceasta, de a majora preturile, de a dubla preturile, deci, nu este. Noi avem alta legatura. Intreprinderea de stat este, retelele magistrale care sint si dumneavoastra stiti foarte bine ca legaturile pe care le avem noi cu Ucraina de la fosta Uniune Sovietica se tranziteaza pe tot teritoriul Moldovei, energia la Sudul regiunii Odesa si acolo nu se plateste nici o taxa.

De aceea nu ne dau ei, ne daruiesc, pur si simplu, energie electrica. Dar acum o punem in baza contractuala si ducem un dialog normal ca sa stabilim totusi...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Si sa avem un pret normal.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a terminat.

Domnule ministru,

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Antosi:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Onorat Parlament,

Stimate domnule Presedinte,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.137 cu privire la energia electrica si comunica urmatoarele.

Conform prevederilor Legii pentru modificarea articolului 38 din Legea nr.137 cu privire la energia electrica si nr.345 din 22 decembrie 2005, liberalizarea pietei energiei electrice urma sa fie efectuata treptat in perioada pina la 1 iulie 2007.

Comisia a studiat situatia sistemului electroenergetic legata de evenimentul liberalizarii pietei energiei electrice la momentul actual si constata ca, desi au fost intreprinse masuri de creare a conditiilor respective de functionare a pietei energiei electrice, liberalizarea pietei energiei electrice este prematura din urmatoarele considerente.

Nu a fost finalizat sistemul automatizat de evidenta a fluxurilor de energie electrica tranzactionate pe piata energiei electrice, precum si a sistemului automatizat de dispecerat Scada, care este prevazut prin componenta nr.3 a Proiectului Energetic-II si se preconizeaza pentru implementare la finele anului 2009. Nu sint suficiente capacitatile de interconexiune cu sistemele tarilor vecine pentru tranzactiile de energie electrica.

Actualmente, sistemul de transport poate acorda servicii fara limitare doar la transportul energiei electrice produse din sursele autohtone. Constructia liniilor electrice aeriene de 110, 330 kilovolti, conform planului de dezvoltare a retelelor electrice a Intreprinderii de Stat Moldelectrica este prevazuta pentru perioada anilor 2008 2010.

Este insuficienta capacitatea de generare locala, doar 30 la suta, fara posibilitati de dezvoltare, extindere pe termen scurt. Totodata, pe piata regionala de energie electrica activata Ucraina aceste monopolizata, ceea ce face imposibil patrunderea pe aceasta piata a consumatorilor eligibili si a furnizorilor la tarifele nereglementate, iar piata energiei electrice in Romania este costisitoare.

Tinem sa mentionam ca liberalizarea pietei energiei electrice este imposibila fara stabilirea tarifelor diferentiate pe nivele de tensiune la energia furnizata consumatorilor final. Aceasta insa va avea un impact negativ asupra consumatorilor conectati la retelele electrice de distributie cu tensiunea de 04 kilovolti care, in marea lor majoritate, sint consumatorii casnici.

Totodata, conform Tratatului Comunitatii Energetice din Europa de Sud-Est, parafat in octombrie 2005 de catre Moldova, unde Moldova are statut de observator, se prevede liberalizarea pietei energiei electrice pentru consumatorii noncasnici pina in 2008, iar pentru cei casnici pina in 2015.

Pornind de la cele expuse mai sus, comisia considera ca, pina la solutionarea problemelor mentionate, implementarea sistemelor scada si SAECE, majorarea capacitatilor de generare a energiei electrice si a liniilor de interconexiune si de monopolizare a pietei regionale, liberalizarea totala a pietei energetice la momentul actual este inoportuna.

Luind in considerare cele expuse, Comisia propune Parlamentului proiectul mentionat pentru aprobare in prima lectura. Mentionam, totodata, ca in titlu este necesar de a indica articolul care se modifica, articolul 38, si cuvintele pina la anul 2015 de substituit prin cuvintele in pina la 1 ianuarie 2015.

Comisia la fel considera ca, daca nu sint obiectii, Parlamentul poate adopta acest proiect de lege in prima si a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

 

 

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Si, totodata, vreau sa spun ca noi pina atunci cind am primit in, ca sa fie in 2007, dumneavoastra tineti minte ca tot au fost initiative care au parvenit din partea multor deputati si anume din opozitie care insistau de asemenea ca aceasta piata sa fie cit mai repede liberalizata.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu la fel. Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Multumesc frumos.

Stimate domnule Presedinte,

O mica intrebare foarte simpla. Cum apreciati dumneavoastra securitatea energetica a statului la etapa actuala atunci cind, de fapt, securitatea energetica depinde de o simpla stufarie din teritoriul Ucrainei. Acest pericol l-am evitat doar 2 ani in urma cind a ars acolo o stufarie. Aceasta este prima intrebare.

A doua intrebare. Totusi, de ce, iata, investitiile capitale straine si autohtone in domeniul largirii sectorului de producere a curentului electric si concret, Balauresti, cu atita pompa am scutit de la Burlaceni de taxa pe valoare adaugata, le-am daruit acelora vreo 50 de milioane de euro, tot cu votul fractiunii majoritare.

Cu atita pompa a fost pusa prima piatra in temelia acestei statii. Care este situatia la moment?

Va multumesc frumos.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc si eu.

In primul rind, intrebarile puse de dumneavoastra nu sint subiectul acestei legi. Dar daca de vorbit anume despre situatia creata in sistemul electro-energetic, nu este ea creata de astazi sau de ieri si ceea ce s-a intimplat ca noi astazi consumam si luam energie electrica de pe piata Ucrainei, pretul care este acum, vasazica, care ne-a fost pina acum propus era destul de convenabil pentru Republica Moldova. Si mai departe cred ca vor duce negocieri si cu Ucraina, si cu Rusia pentru a comercializa din aceste tari energia electrica la un pret mai redus.

Eu am expus in raport ca piata din Romania astazi este mult mai costisitoare. De aceea, noi de acolo nu procuram.

Domnule Urechean,

In ceea ce priveste cu Burlaceni si aceasta, noi, dupa cite tin minte, nu am scutit si proiectul cela de lege a fost in Parlament, dar nu a fost votat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Si ultima. De ce nu procuram curent electric de la Cuciurgani?

 

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Eu astazi nu sint ministru al energeticii si nu pot sa va raspund la aceasta intrebare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ca dumneavoastra nu sinteti pregatit, aceasta o cunoastem si nu de astazi.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Domnule Urechean,

Eu nu duc negocieri.

 

Domnul Serafim Urechean:

Dar, totusi, este comisia, care, ma rog, controleaza situatia in stat.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Comisia este.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule presedinte,

Va multumesc frumos.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Comisia se duce si controleaza, dar negocieri nu duce.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule Calmatui.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2495. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2495 este aprobat.

Pentru lectura a doua. Nu, lectura intii este aprobare, nu este adoptare, se face doar la adoptare.

Acum, comisia a inaintat propunerea sa examinam si in lectura a doua. Conform celor convenite in cadrul Biroului permanent adresez intrebarea, opinia fractiunilor.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Fractiunea Alianta Moldova Noastra este categoric impotriva de a vota, in general, acest proiect si mai ales in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Stimati colegi,

In acest caz rog comisia sa lucreze asupra lecturii a doua si, ulterior, revenim la acest subiect in cadrul altei sedinte. Continuam.

Proiectul nr.2495 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1825 pentru modificarea si completarea Legii privind actele de stare civila.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Pavel Buceatchi viceministru al dezvoltarii informationale:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de lege propus Parlamentului pentru examinare a fost elaborat in conformitate cu punctul 6 din Hotarire Guvernului nr.606 din 24 iunie 2005 cu privire la aprobarea structurii si efectivului limita a Aparatului central al Ministerului Dezvoltarii Informationale si are drept scop primordial identificarea unui statut juridic al actualei Directii Generale Stare Civila.

Pe linga acest fapt, se propun modificari ce tin de eliberarea extraselor de pe actele de stare civila, modificarea competentei de transcriere a actelor de stare civila, intocmite in strainatate pe numele cetatenilor Republicii Moldova si altele.

Luind in considerare tendintele de reformare a administratiei publice centrale, propunem reorganizarea sistemului organelor de stare civila prin crearea Serviciului Stare Civila cu oficiile din subordine, atribuindu-i statut de persoana juridica sub forma de organizare juridica de institutie publica, al carei regulament va fi aprobat de Guvern.

Activitatea institutiei create va fi asigurata din contul bugetului de stat si a mijloacelor speciale. Mijloacele speciale se vor constitui pe urma prestarii serviciilor contraplata si vor fi consumate pentru asigurarea activitatii organelor de stare civila din republica, precum si pentru salarizarea functionarilor din cadrul acestora conform cerintelor stabilite de Legea nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Conform redactiei noi a articolului 16: Nomenclatorul serviciilor de stare civila prestate contraplata de catre oficiile de stare civila, taxele la aceste servicii, modul si directiile de utilizare a mijloacelor obtinute vor fi stabilite de catre Guvern.

Modificarile de baza propuse tin de expunerea in redactie noua a articolului 14 din Legea privind actele de stare civila, acestea fiind trecute prin prisma prevederilor articolului 57, 58, 183 si 184 din Codul civil, Legii serviciului public, Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar si a altor acte normative.

De asemenea, este propusa modificarea articolului 5 din Legea privind actele de stare civila in sensul posibilitatii eliberarii informatiei pe actele de stare civila in alta limba, sub forma de extrase de pe aceste acte. In aceasta situatie, este preluata practica statelor europene care asigura eliberarea documentelor de stare civila in alte limbi doar sub forma de extras, conform Conventiei Comisiei Internationale de Stare Civila privind eliberarea extraselor plurilingve de pe actele de stare civila.

Acestea fiind spuse, dovedesc oportunitatea preluarii practicii europene de eliberare a documentelor de stare civila intr-o alta limba sub forma de extras de pe actele de stare civila. Printre alte modificari semnificative continute in proiectul mentionat se refera la simplificarea procesului de transcriere a actelor de stare civila, intocmite pe numele cetatenilor Republicii Moldova de autoritatile statelor straine, atribuirea competentei de transcriere a actelor oficiilor de stare civila si misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Republicii Moldova.

Aceste propuneri sint invocate de necesitatea facilitatii accesului in problemele de transcriere pentru cetatenii ce se gasesc pe teritoriul Republicii Moldova. Cu referire la problema despre locul inregistrarii divortului, mentionez ca modificarile propuse reprezinta o solutie tehnica pentru imbunatatirea prevederilor Legii privind actele de stare civila, care stipuleaza locul inregistrarii actului de divort in diferite situatii concrete. Respectiv, este doar o reamplasare redactionala a acestui text cu pastrarea continutului actual al acestei legi.

Stimati deputati,

Rog sa sustineti proiectul de lege prezentat.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumim si noi.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule viceministru,

Este o lege care, cred, imbunatateste sau o sa ajute la imbunatatirea cadrului legislativ. La articolul 7 alineatul (2) sau la articolul 16, mai bine-zis, alineatul (2): Serviciul Stare Civila si oficiile stare civila sint in drept sa presteze si servicii de ordin juridic si tehnic ce nu sint prevazute de prezenta lege, precum si servicii de urgenta. Nomenclatorul acestor servicii, marimea taxelor la servicii, precum si modul, si directiile de utilizare a mijloacelor obtinute se stabilesc de catre Guvern. Cu toate celelalte: nomenclatorul, marimea s.a.m.d. sintem de acord, dar directiile de utilizare a mijloacelor, eu cred ca, este o norma, banii trebuie sa se duca la buget, fiindca crearea fondurilor s.a.m.d., aceasta de acum e alta poveste. Cum considerati dumneavoastra?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Eu cred ca, in principiu, eu sint de acord. Eu cred ca in redactia noua, care va fi prezentata catre lectura a doua, noi vom lua...

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege, care este initiativa legislativa a Guvernului si are ca scop ajustarea legala a statutului juridic al Serviciului Starii Civile si asigurarii functionalitatii acestui Serviciu prin completarea sau expunerea in redactie noua a unor prevederi. Proiectul a fost avizat pozitiv de majoritatea comisiilor permanente, de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care au inaintat unele propuneri si amendamente ce vor fi luate in considerare la momentul examinarii pentru lectura a doua.

Totodata, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca operarea modificarilor, propuse de autori, la alineatul (4) al articolului 5 este inoportuna, deoarece, anterior, in Legea nr.178 din 17 aprilie 2003 privind actele de stare civila alineatul respectiv a fost adoptat in redactie noua, actuala care este in vigoare. Prin urmare, o eventuala modificare in momentul de fata nu este argumentata suficient. Tinind cont de cele expuse, comisia propune aprobarea proiectului de Lege nr.1825 in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule presedinte al comisiei,

Ati incercat sa identificati care sint acele servicii de ordin juridic si tehnic ce nu sint prevazute de prezenta lege, precum si serviciile de urgenta. Ce se subintelege sub aceasta sintagma? In timpul discutiilor in cadrul comisiei dumneavoastra ati cautat sa precizati ce se ascunde sub aceasta formula?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, noi pentru lectura a doua am solicitat sa fie prezentate listele respective. Dar din practica existenta, serviciile de urgenta, se are in vedere in cazul in care cetateanul solicita aprobarea unui act respectiv, eliberarea acestuia intr-un termen mai scurt decit, sa spunem, in timp de 24 de ore, atunci e clar ca si in alte servicii este o asemenea prevedere, ca aceste servicii sint platite cu un cost mai ridicat.

 

Domnul Ion Varta:

Si a doua intrebare. Toate aceste remanieri au o argumentare sub aspect financiar, care sint evaluarile sub aspect financiar? Costurile acestor schimbari, remanieri?

Domnul Vladimir Turcan:

Toate aceste schimbari au caracter pur organizatoric si nu o sa traga dupa sine careva cheltuieli suplimentare. Altceva, ceea la ce ati atras dumneavoastra atentie, serviciile respective, care vor fi prestate contraplata, lista acestor servicii si preturile acestor servicii, costul lor trebuie sa fie examinat special si dupa aceea va fi aprobat de catre Guvern.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1825. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1825 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Acum incepem sa dezbatem proiectele nr.2056, nr.2740 si nr.2644. Propunerea mea este urmatoarea. Avind in vedere acel fapt ca proiectul nr.2056 se refera la Raportul Guvernului asupra executarii bugetului pe anul 2006, iar proiectul nr.2470 este Raportul Curtii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare in cadrul exercitiului bugetar 2006. Deci, exista o conexiune directa. Propunerea mea este urmatoarea, ca procedura: Guvernul prezinta raportul, dupa care runda de intrebari raspunsuri, apoi invitam Curtea de Conturi, prezinta raportul, runda intrebari raspunsuri, dupa care comisia de profil prezinta rapoartele si la un subiect si la alt subiect, apoi ofer spatiu de timp pentru luari de cuvint inainte de proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2644.

Unul dintre colegii nostri, domnul Gutu, s-a inscris si la un subiect, si la altul. O sa va ofer spatiu de timp dublu. Acceptati aceasta maniera de procedura pentru examinarea proiectelor?

Bine. Runda intrebari raspunsuri o limitam in timp? Pina la 30 de minute pentru fiecare dintre subiecte. Si spatiu de timp suficient pentru luari de cuvint, si expuneri de pozitii.

Va multumesc foarte mult.

Proiectul de Hotarire nr.2056 pentru aprobarea Raportului asupra executarii bugetului de stat pe anul 2006. Prezinta Guvernul.

Domnule Pop,

Va rog.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In temeiul articolului 44 din Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar, permiteti-mi sa va prezint, in numele Guvernului, raportul asupra executarii bugetului de stat in anul 2006. E de mentionat ca anul 2006, pentru Guvern, a fost un an destul de complicat, ca urmare, in primul rind, a socurilor externe legate de interdictiile exportului de vinuri si produselor agricole, dublare preturilor la gazele naturale, cresterea preturilor la alte surse energetice, precum si conditiilor climaterice nefavorabile.

Ca si in anii precedenti, masurile si actiunile de politica bugetar-fiscala din anul 2006 au fost directionate spre obtinerea unor performante in vederea asigurarii stabilitatii si previzibilitatii veniturilor la buget, consolidarii finantelor publice, restabilirii relatiilor cu organismele financiare internationale.

Dupa cum cunoasteti, principalele actiuni in domeniul politicii fiscale au fost indreptate intru reducerea in continuare a cotelor impozitului pe venit persoanelor juridice, precum si a persoanelor fizice, de rind cu majorarea scutirii personale si scutirii pentru persoanele intretinute, acordare de facilitati fiscale suplimentare la impozitul pe venit, destinate investitiilor si sporirii fluxului de capital in sectorul de productie, implementarea unui nou mecanism de impozitare a veniturilor nerezidentilor si altele.

S-au introdus ajustari si completari, practic, la toate titlurile din Codul fiscal, a fost adoptat un nou titlu al Codului fiscal, titlul IX Taxele rutiere. In scopul imbunatatirii de mai departe a administrarii fiscale, in anul 2006 a fost elaborata si aprobata Strategia de dezvoltare a serviciului fiscal de stat pentru anii 2006 2010 si Planul de implementare a acesteia.

Concomitent, pe parcursul anului 2006, au fost elaborate si promovate unele proiecte de acte legislative care tin de principalele domenii de activitate a Guvernului si au o insemnatate esentiala pentru dezvoltarea economiei nationale. Printre acestea le-as mentiona pe urmatoarele: Legea cu privire la datoria publica, garantiile de stat si recreditarea de stat, Legea cu privire la asigurari, in redactie noua, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse de autovehicule.

De asemenea, in anul 2006 au fost aprobate de catre Guvern proiectul Legii contabilitatii, in redactie noua, Legea privind activitatea de audit, in redactie noua si Legea privind asociatiile de economii si imprumut.

In anul 2006 s-a reusit incheierea unui Memorandum cu Fondul Monetar International privind politicile economice si financiare, iar criteriile de realizare a indicatorilor bugetului public national, stabilit in acest Memorandum pentru anul 2006, au fost realizate integral. Aceste realizari au devenit posibile datorita consecventei politicelor bugetar-fiscale si monetare.

Este evident ca programul cu Fondul Monetar International a facut posibil de a normaliza relatiile financiare cu creditorii externi, membrii Clubului de la Paris, ceea ce a permis restructurarea datoriei externe a tarii. Restructurarea datoriei de stat externe a condus la consolidarea datoriei de circa 150 milioane dolari SUA, contractate pina in anul 2000, inclusiv a datoriei arierate in suma de 68,2 milioane de dolari SUA, scandenta la 30 aprilie 2006 si la reesalonarea lor pe o perioada de 15 ani cu termenul de gratie de 5 8 ani.

Reesalonarea datoriilor conduce la micsorarea in aceasta perioada a platilor de la bugetul de stat pe datoria externa si la directionarea mijloacelor disponibilizate pentru efectuarea cheltuielilor bugetare ce tin de realizarea Programului de activitate a Guvernului.

Pe parcursul anului, Ministerul Finantelor, cu suportul Bancii Mondiale, a lansat proiectul managementul finantelor publice menit sa contribuie la perfectionarea in continuare a metodologiilor de elaborare si executare a bugetului, modernizarea sistemului trezorerial si fortificarea sistemului controlului intern si auditului intern in sectorul bugetar.

Intru realizarea masurilor de politica in domeniul remunerarii muncii, in anul 2006 a demarat procesul de implementare al Legii nr.355 din decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Guvernul a adoptat un sir de hotariri pentru implementarea acesteia.

Pentru implementarea prevederilor legii si hotaririlor adoptate au fost alocate surse financiare in suma totala de 1 miliard 56,5 milioane de lei, dintre care pentru institutiile finantate de la bugetul de stat 486,5 milioane de lei, iar pentru cele finantate de la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale
570 milioane lei.

In pofida faptului ca a fost un an foarte dificil, in anul 2006 s-a realizat un produs intern brut de 44,1 miliarde de lei cu o crestere nominala fata de anul precedent de circa 17 la suta, cresterea reala constituind 4 la suta. Indicele preturilor de consum a constituit 112,7%, totodata, a fost asigurata o stabilitate a cursului de schimb al valutei nationale. Salariul mediu in economie a constituit
1 697 de lei cu o crestere nominala de 29% si reala de 14%.

Bugetul de stat pe toate componentele a fost executat la venituri in suma de 11,1 miliarde de lei, ceea ce reprezinta 101,8 la suta de la prevederi, inregistrind o crestere comparativ cu anul 2005 de 2,1 miliarde lei sau cu 23,1 la suta. Veniturile bugetului de stat in bugetul public national a constituit 61,5 la suta, iar in produsul intern brut 24,9 la suta.

Totodata, pe unele tipuri de venituri nu au fost atinse tintele prevazute, aceasta motivindu-se in fond prin micsorarea volumului productiei industriale cauzate de introducerea embargoului la exportul productiei vinicole in Rusia, a condus la micsorarea incasarilor la buget a importului pe venit din activitatea de intreprinzator si taxelor pentru revitalizarea viticulturii.

Reducerea volumului de consum in legatura cu scaderea ritmului de crestere a productiei industriale si agricole, precum si cresterii preturilor la produsele petroliere pe piata mondiala si a pretului la gazele naturale si lichefiate a influentat la incasarea accizelor la benzina si motorina, de asemenea, a platilor destinate recuperarii mijloacelor utilizate pentru rascumpararea cambiilor emise pentru SA Gazprom in suma de 11,3 milioane de lei si a taxei pentru comercializarea gazelor naturale si lichefiate 2 milioane de lei. Ultimele se datoreaza si consumului mai mic de gaze de catre consumatori, dat fiind ca iarna anului 20062007 a fost relativ calda.

In suma totala a venitului bugetului de stat incasarile de la veniturile fiscale au constituit 8 miliarde 750,7 milioane de lei sau 78,7 la suta, fiind obtinuta o crestere de 1 miliard 793 milioane de lei sau cu 25,8% fata de anul precedent. Un grad de colectare superior celui din anul 2005 s-a inregistrat la TVA a accizei, impozite asupra comertului exterior si operatiunilor externe.

Veniturile nefiscale au constituit 1 miliard 918,7 milioane de lei sau 17,2 la suta din totalul veniturilor. Incasarile din granturi au alcatuit 314,9 milioane de lei sau 2,8 suta din totalul veniturilor. Mijloacele incasate din vinzarea si privatizarea patrimoniului public au constituit 167,6 milioane de lei sau cu 8 la suta peste prevederi.

Conform standardelor bugetare, aceste incasari se reflecta nu la venituri, dar la sursele de finantare ale bugetului. Restantele la plati la bugetul de stat la finele anului 2006, fara penalitati si sanctiuni, au constituit 1 miliard 58,2 milioane de lei, comparativ cu finele anului 2005, fiind in descrestere cu 47,9 milioane de lei. Din suma totala a restantelor Serviciului Fiscal de Stat ii revin 51 la suta sau
542,5 milioane de lei, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei 40 la suta sau 423,9 milioane de lei si Serviciului Vamal 9% sau 98,1 milioane de lei. Partea de cheltuieli a bugetului de stat poate fi pe toate componentele, s-a realizat in suma de 11,1 miliarde de lei sau la nivel de 97,7% fata de prevederile anuale, ceea ce constituie cu 2,5 miliarde de lei sau 29,9% mai mult, comparativ cu anul 2005.

In structura cheltuielilor bugetului de stat componentului lui de baza ii revin 83,2% sau 9 miliarde 177,6 milioane de lei, mijloacelor speciale 9,7 % sau
1 miliard 67,1 milioane de lei, proiectelor finantate din surse externe 5,3% sau 580,5 milioane de lei si fondurilor speciale 1,8 la suta sau 196,1 milioane de lei.

Din suma cheltuielilor totale ale bugetului de stat circa 65 la suta sau
7 miliarde 186,9 milioane de lei reprezinta cheltuielile proprii si 35 la suta sau
3 miliarde 832,3 milioane de lei transferurile catre alte bugete, dintre care transferurile catre fondurile de asigurari obligatorii de asistenta medicala
1 miliard 1,6 milioane de lei, transferurile catre bugetul asigurarilor sociale de stat 661,1 milioane de lei, transferurile catre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale 2 miliarde 169,6 milioane de lei, dintre care transferurile de nivelare bugetara 1 miliard 526,9 milioane de lei.

Sub aspect ramural, cea mai mare parte a cheltuielilor bugetului de stat
4,5 miliarde de lei sau 40,4 la suta in total au fost destinate finantarii masurilor de ordin social-cultural, 1,7 de miliarde au fost sau 15,7% au fost utilizate in sectorul economic, 0,7 miliarde de lei sau 6,4 la suta constituie finantarea serviciilor de stat cu destinatie generala. Neexecutarea partii de cheltuieli a bugetului de stat a constituit suma de 260,6 milioane de lei sau 2,3 la suta din prevederi.

Cele mai mari sume ale neexecutarii au fost admise de catre Ministerul Educatiei si Tineretului 46,7 milioane de lei, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare 22,4 milioane de lei, Serviciul Vamal 21,8 milioane de lei, proiectul de gestionare a protectiei sociale 21,7 milioane de lei, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene 12,2 milioane de lei.

Totodata, este de remarcat ca, la finele anului 2006, toate solicitarile de cheltuieli ale institutiilor publice, finantate de la bugetul de stat, prezentate unitatilor Trezorariei de Stat, au fost indeplinite integral. Executarea bugetului pe anul 2006 s-a soldat cu un excedent in suma de 98,1 milioane de lei.

Stimati deputati,

In bugetul de stat pe anul 2006 pentru finantarea investitiilor capitale au fost prevazute 995 milioane lei, iar finantate cheltuieli in suma de 972,2 milioane de lei sau la nivel 97,7%. Toate solicitarile de finantare a investitiilor capitale au fost executate integral. Comparativ cu anul 2005, alocatiile bugetului de stat pentru investitii capitale s-au majorat cu 279,5 milioane de lei sau 28,8 la suta. Din suma totala a cheltuielilor pentru finantarea investitiilor capitale din contul componentului de baza au fost directionate 767 milioane de lei, ce constituie
78,9 la suta, din mijloacele speciale 83,9 milioane de lei sau 8,6%, din credite si granturi externe 121,3 milioane de lei sau 12,5 la suta, din alocatiile totale pentru investiti, prin intermediul autoritatilor publice locale, au fost realizate
388,1 milioane de lei sau 40 la suta, iar prin intermediul autoritatilor publice centrale 584,1 milioane de lei sau 60 la suta.

Mijloacele financiare prevazute pentru investitiile capitale au fost directionate pentru efectuarea lucrarilor de constructie si reconstructie la 532 de obiecte: 172 din complexul termoenergetic, 74 din ramura gospodariei comunale, 137 din ramura invatamintului, dintre care 50 scoli si gradinite de copii la care au fost instalate sisteme ingineresti de aprovizionare cu apa, reutilate cazangerii la gaze naturale pentru asigurarea cu agent termic, 14 tabere de odihna pentru copii, 7 spitale si alte obiecte.

In vederea imbunatatirii sistemului de aprovizionare cu apa si de canalizare a unor localitati ale Republicii Moldova, in anul 2006, de la bugetul de stat au fost alocate in total 239,9 milioane de lei, cu o crestere de 176,8 milioane de lei fata de anul 2005. Pentru implementarea programului national de gazificare al Republicii Moldova au fost alocate mijloace in suma de 208,5 milioane de lei sau 21,4 la suta din investitiile capitale.

Din suma totala a investitiilor capitale, realizate din contul creditelor si granturilor externe, 68,2 milioane de lei sau 56 la suta au fost directionate pentru constructia si asigurarea cu apa potabila a unor localitati ale republicii, pentru imbunatatirea conditiilor de instruire in institutiile de invatamint primar prin fondul de investitii sociale. Au fost utilizate mijloace in suma de 25,5 milioane de lei sau 21 la suta din suma totala. Totodata, prin intermediul PISM-ului au fost efectuate cheltuieli in suma de 18,6 milioane de lei intru asigurarea localitatilor rurale cu gaze naturale si 9 milioane pentru reabilitarea drumurilor locale. Din contul cheltuielilor pentru finantarea de la bugetul de stat a investitiilor capitale circa 60 la suta sau 591,5 milioane de lei sint indreptate la realizarea Programului national Satul Moldovenesc.

Datoriile creditoare cu termenul de achitare expirat ale bugetului de stat pe toate componentele la situatia din 31 decembrie 2006 au constituit 107 milioane de lei, inclusiv pe componentele de baza 100 milioane de lei. Mijloace speciale
7 milioane de lei. Pe parcursul anului bugetar, de catre executorii de buget, au fost intreprinse masuri intru reducerea datoriilor cu termen de achitare expirat, in rezultatul carora, la o mare parte a executorilor de buget, datoriile cu termenul de achitare expirat s-au micsorat cu suma de 86,9 milioane de lei.

Cu toate acestea, in total, suma acestora a crescut comparativ cu anul precedent cu 7 milioane de lei, fiind conditionate de datoriile pe organele de forta la plata salariilor si plata pensiilor militarilor, ca urmare a talmacirii neunivoce a prevederilor articolului 22 din Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, in partea ce se refera la plata indemnizatiilor pentru angajatii acestor organe. Mentionam ca aceste datorii au fost achitate integral in luna ianuarie 2007.

Datoria de stat interna la situatia din 31 decembrie 2006 a constituit
3 miliarde 790,2 milioane de lei si s-a incadrat in limita stabilita de lege. Pentru onorarea obligatiunilor fata de creditorii interni pe parcursul anului s-au alocat mijloace in suma de 128,1 milioane de lei, inclusiv pentru rambursarea imprumutului Bancii Nationale a Moldovei 118, 8 milioane lei si alti creditori
9,3 milioane de lei.

Totodata, de la realizarea hirtiilor de valoare de stat, in decursului anului au fost acumulate mijloace in suma de 121,9 milioane de lei. In suma totala a datoriei de stat interne imprumuturile Bancii Nationale a Moldovei constituie 2 miliarde
92, 2 milioane de lei sau 55 la suta, iar hirtiile de valoare de stat 1 miliard
697,9 milioane de lei sau 45 la suta. Pentru deservirea datoriei de stat interne in decursul anului 2006 au fost utilizate mijloace banesti in suma de 197,5 milioane de lei.

La situatia din 31 decembrie 2006 datoria de stat externa administrata de Guvern a constituit 718,2 milioane de dolari SUA. Pe parcursul anului 2006, pentru onorarea obligatiunilor fata de creditorii externi, au fost utilizate mijloace in suma de 871,5 milioane de lei sau 66 milioane de dolari SUA, inclusiv pentru plata dobinzii 231 milioane de lei, dintre care 9,5 milioane pentru deservirea datoriei pe garantiile externe emise in anii precedenti, pentru rambursarea sumei principale 640,5 milioane lei sau 48,6 milioane de dolari SUA dintre care
14,8 milioane de lei pentru rambursarea datoriilor pe garantiile externe.

La finele anului 2006, suma totala a datoriei de stat administrata de Guvern a constituit 13 miliarde 58,6 milioane de lei, ponderea acestei datorii constituind circa 29,6 la suta in produsul intern brut. Si in comparatie cu anul 2005 s-a diminuat cu 2,8 de puncte procentuale.

Stimati deputati,

Din an in an, Ministerul Finantelor realizeaza anumite masuri in scopul consolidarii gestionarii finantelor publice. Astfel, cu referinta la anul 2006 as mentiona urmatoarele. Exercitarea, cu incepere din 1 ianuarie 2006, prin intermediul sistemului Trezorariei de stat a executarii de casa a partii de venituri a bugetului asigurarilor sociale de stat. Implementarea cu incepere de la 21 aprilie 2006 a noului sistem de plati interbancare. Instituirea Comitetului de gestionare a lichiditatii, organ consultativ comun cu Banca Nationala a Moldovei in vederea dirijarii si monitorizarii lichiditatilor pentru asigurarea predictibilitatii conditiilor pe piata monetara. Cu incepere de la 29 decembrie 2006, toate soldurile mijloacelor si fondurilor speciale din bancile comerciale au fost acumulate la un cont unic al Ministerului Finantelor, Trezoreria centrala deschisa in Banca Nationala a Moldovei. Intru asigurarea mecanismului de delimitare si precizare a surselor de formare a fondurilor si mijloacelor speciale, incepind cu luna ianuarie 2007, dobinzile calculate la soldurile mijloacelor banesti din conturile bancare pe mijloace speciale si bunuri speciale se vireaza integral la contul bugetului de stat.

Intru conferirea bugetului a unui caracter cit mai integrat, precum si in scopul inlaturarii deficientelor scoase in evidenta la efectuarea operatiunilor supuse consolidarii in procesul de executare a bugetelor de toate nivelurile, cu incepere de la 1 ianuarie 2007, au fost anulate 5 fonduri speciale, considerate ineficiente pentru mentinerea lor in continuare. Iar Fondul pentru realizarea programului complex de valorificare a terenurilor noi si de sporire a fertilitatii solurilor a fost integral incorporat in componentul de baza al bugetului de stat atit la venituri, cit si la cheltuieli.

Onorat Parlament,

Rezumind cele relatate mai sus solicit sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2006 cu urmatorii parametri: la venituri in suma de 11 miliarde 117 milioane 300 mii de lei; la cheltuieli in suma de 11 miliarde 19 milioane 200 mii de lei, cu o depasire a veniturilor asupra cheltuielilor in suma de 98 milioane 100 mii de lei.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

As vrea sa va pun urmatoarea intrebare. Ce suma din bugetul de stat a fost achitata catre Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare in contul datoriei Ministerului Agriculturii catre aceasta Agentie pentru motorina si pesticidele impartite inca in anul 1997 si nevazute. Si bugetul de stat a suferit niste cheltuieli. Dar nu ma intereseaza atit aceasta suma, cit masurile intreprinse de Guvern pentru a gasi persoanele vinovate, care se cauta din anul 1997 si au adus prejudicii bugetului.

 

Domnul Mihail Pop:

Dupa cite eu tin minte, aceasta intrebare a fost discutata in plenul Parlamentului si a fost respinsa. Din bugetul de stat nu a fost alocata, pe parcursul anului trecut, suma de compensare a acestor pierderi. Dar aceste pierderi au fost admise datorita reformei care a fost efectuata in baza Legii nr.392 in agricultura. Prin lichidarea agentilor economici din agricultura, fostele colhozuri, au fost iertate si datoriile. Si a fost o neglijenta la cautarea acestor, sa spunem asa, debitori. Ca urmare, suma restanta dintre ministerul de ramura, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Agentie a ramas nesolutionata.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Nu cunoasteti raspunsul. Intr-adevar, din bugetul de stat au fost prevazuti bani pentru achitarea acestei datorii si de aceea si v-am intrebat. Suma este destul de considerabila. Dar va intreb despre masurile intreprinse de Guvern in cautarea persoanelor care au prejudiciat bugetul de stat.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Materialele sint in Procuratura.

 

Domnul Mihail Pop:

Practic, toate persoanele care au utilizat acele ingrasaminte minerale, au fost agenti economici din agricultura, care au fost supusi reformarii in perioada anilor 1999 2000.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este clar, dar Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare era acel responsabil care a impartit si trebuia sa aiba grija ca bugetul de stat sa nu fie prejudiciat. Si cred ca aveti ajutori aici multi, care va pot ajuta in acest caz si...

 

Domnul Mihail Pop:

Prin Legea nr.392 au fost iertate datorii fata de bugetul de stat, bugetul unitatilor administrativ-teritoriale fata de agentii economici in suma care, cred, se apropie la cifra de 2,5 miliarde de lei, inclusiv aceste datorii intra in aceasta suma.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va solicit ulterior un raspuns concret in scris la aceasta intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

De fapt, o remarca. Toate materialele se afla in Procuratura. Eu am primit raspuns la interpelarea mea pe care am facut-o, asa ca raspunsul va fi. Ca sa cunoasteti, doamna.

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Vreau sa va adresez urmatoarea intrebare. Care sint pierderile pe care le-a inregistrat economia Republicii Moldova de pe urma aplicarii sanctiunilor economice de catre Federatia Rusa? Si care au fost masurile pe care le-a intreprins Guvernul pentru a diminua impactul acestor sanctiuni si pierderile inregistrate de economia noastra sub aspect financiar?

 

Domnul Mihail Pop:

Pentru bugetul public national toate componentele bugetelor, inclusiv bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul Companiei Nationale de Asigurari Medicale, impactul embargoului la exportul vinurilor din Moldova, conform datelor preventive, se cifreaza la suma de 400 450 de milioane anual. Masurile care au fost intreprinse? In primul rind, agentii economici din republica s-au orientat la livrarea productiei pe pietele in afara pietei din Rusia.

Este clar ca au fost si unele momente mai dificile pentru unii agenti economici, dar, in ansamblu, se observa o dinamica mai activa de crestere a exporturilor pe piata tarilor Uniunii Europene. In ansamblu, din contul cresterii economice pe alte segmente, plus imbunatatirea administrarii fiscale si administrarii vamale, pierderile care au fost, sa spunem asa, admise in urma acestui embargo au fost recuperate din aceste masuri.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Dar dumneavoastra personal cum apreciati eforturile Guvernului? Puteau fi diminuate si mai mult aceste pierderi, daca s-ar fi intreprins masuri suplimentare? Sau considerati ca s-a facut totul ceea ce era posibil pentru a diminua la maximum aceste pierderi, pe care le-a inregistrat economia tarii noastre?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, eforturile. Guvernul a intreprins masuri in stimularea exporturilor, a obtinut acel regim favorabil de export in tarile Uniunii Europene, GSP-plus. A luat masuri pentru intarirea controlului asupra calitatii marfurilor produse in Republica Moldova si exportate, ca sa nu se intimple ulterior asemenea cazuri, a acordat unor agenti economici, care se aflau in situatii mai dificile, vacanta fiscala pentru plata impozitelor la buget. Prin aceste masuri, situatia a fost depasita.

 

Domnul Ion Varta:

Aprecierea este una pozitiva, laudabila, da? Note critice nu aveti la...

 

Domnul Mihail Pop:

Cred ca da.

 

Domnul Ion Varta:

Bine, ultima intrebare. Cu referire la neexecutarea bugetului la capitolul cheltuieli de mai multe ministere. M-as referi, in primul rind, la Ministerul Educatiei si Tineretului, care nu si-a onorat aceasta sarcina importanta. Si vreau sa va intreb si in privinta altor ministere, de exemplu, Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Care au fost masurile aplicate fata de acesti responsabili in legatura cu faptul ca, in perioada respectiva, nu si-a onorat una din principalele sarcini, pe care le au in calitate de ministri si responsabili pentru ministerele respective?

Domnul Mihail Pop:

Deci, atit la Ministerul Educatiei si Tineretului, cit si la Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, neexecutarea partii de cheltuieli se refera preponderent la cheltuielile din mijloace speciale. Si acest lucru se datoreaza faptului ca organele care administreaza aceste mijloace speciale, institutiile superioare de invatamint, preponderent, nu risca cu pierderea surselor financiare.

Mijloacele speciale, care sint ale institutiilor de invatamint, sint trecatoare din an in an. Si, de aceea, la planificare, uneori, se planifica cheltuieli mai mari, dar, de facto, valorifica ceva mai putin si banii pe care nu ii valorifica in anul 2006 se trec pentru anul 2007. Si acest lucru, intr-o masura oarecare, sa spunem, ia lasat sa activeze mai lejer.

Si eu cred ca aici, in ministerul propriu-zis, aparatul ministerului are o influenta mai putina asupra acestor institutii, dar vreau sa mentionez ca, in comparatie cu anii precedenti, la acest capitol s-au imbunatatit in 2006, s-a atins o imbunatatire in privinta administrarii acestor venituri si cheltuieli.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Dar dumneavoastra, in calitate de ministru al finantelor, ce ati intreprins concret pentru ca sa ii determinati pe respectivii ministri sa fie mai disciplinati la capitolul onorarea obligatiunilor in domeniul financiar?

 

Domnul Mihail Pop:

Anul trecut, Ministerul Finantelor de comun cu ministerul de ramura, cu Ministerul Educatiei si Tineretului, a analizat sistematic indicatorii cu referinta la venituri si cheltuieli la mijloacele speciale si fondurile speciale, a lucrat cu executorii la direct, dar, cu parere de rau, totusi acele 2% neexecutate au ramas.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc.

Domnule ministru,

In aceeasi ordine de idei, am avut, de fapt, aceeasi intrebare. Dar, oricum, vreau sa zic ca in domeniul invatamintului, in ceea ce priveste invatamintul prescolar, luind in considerare situatia care este astazi in Republica Moldova in invatamintul prescolar la capitolul neexecutari, 48 de milioane, 49 si ceva, deci, spune despre ceva.

Nu stiu daca dumneavoastra sinteti de acord cu ceea ce ati spus pina acum. Si am mai avut in acest domeniu mai multe intrebari, dar fiindca ati discutat la aceasta tema, as avea o alta intrebare. Cum se...

Domnul Mihail Pop:

Chiar aici sa va spun un lucru. Invatamintul prescolar se finanteaza totalmente din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Aceste 49 de milioane 600 care sint repartizate pentru Ministerul Educatiei si Tineretului preponderent, sint cheltuieli mai mult de 50 la suta sint cheltuieli investitionale si restul sint pentru procurarea diferitelor materiale.

 

Doamna Zoia Jalba:

De fapt, noi stim cum se formeaza bugetele locale si cum are loc executarea lor, dar oricum...

O alta intrebare. Cum se rasfringe asupra bugetului de stat, cum se rasfring asupra bugetului de stat pierderile pe care le are justitia Republicii Moldova la CEDO?

 

Domnul Mihail Pop:

Pe parcursul anului trecut, dumneavoastra stiti ca, conform Legii cu privire la procesul bugetar si sistemul bugetar, Ministerul Finantelor achita toate compensatiile fie pentru pagube materiale sau morale pentru persoanele care au cistigat procesele in instantele de judecata interne si externe.

Anul precedent, a fost platita in total suma de 7,3 milioane de lei, dintre care 3,6 milioane pe deciziile primite de CEDO si 3,7 milioane pe deciziile organelor judecatoresti din Republica Moldova.

Este o suma care, sa spunem, nu este atit de mare, dar este oricum o suma impunatoare, putem spune. Dar vreau sa mentionez faptul ca toate deciziile, daca sa ne referim in procente, cred ca 90 la suta din aceste decizii sint pe actiunile intreprinse de organele de resort din Republica Moldova in perioada pina la anul 2000.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule ministru.

Daca dumneavoastra sustineti ca suma care trebuie s-o achite din bugetul de stat nu este asa de mare, eu cred ca este foarte mare pata de rusine pe care o are Republica Moldova in ceea ce priveste pierderile la CEDO.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

In contextul neutilizarii alocatiilor neutilizate, as vrea sa imi spuneti daca puteti motiva de ce nu a fost utilizata o suma de 21 milioane de lei privind proiectul gestionarea protectiei sociale, procentul constituind tocmai 38,9%, in timp ce sute de invalizi nu primesc ajutorul preconizat prin lege de o singura data in an. Cine gestioneaza acest proiect si care sint motivele ca sint neutilizate?

 

Domnul Mihail Pop:

Acesta este un proiect cu participarea donatiilor externe si a fost pentru finantarea studiului efectuat in 3 raioane rurale si in sectorul Riscani al municipiului Chisinau pentru a trece de la compensatiile directionate la compensatii nominative. In urma acestui studiu, s-a efectuat studiul cu economie si nu s-a dovedit implementarea etapei a doua, deci, a studierii posibilitatii de implementare a compensatiilor nominative, tinind cont de veniturile persoanelor.

Acest lucru continua pe parcursul anului 2007. De aceea, acesti bani nu puteau fi directionati in alte scopuri decit pentru studiul respectiv.

 

Doamna Valentina Serpul:

Da, va rog foarte mult, domnule ministru, sa oferiti o informatie detaliata cu privire la acest proiect, in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule ministru,

Dumneavoastra v-ati oprit la compartimentul la care vreau si eu sa pun o intrebare referitoare la cresterea exportului si decalajul dintre import si export.

Stim cu totii ca importul in primele 6 luni, va depasi, cred, de 3 ori exportul. Este un deficit foarte mare si tendinta aceasta se mentine pe parcursul ultimilor ani si nu cred ca ea va trece la scadere, va creste mai repede exportul decit importul.

Pe parcursul acestor ani, noi am avut doua programe si acum avem o strategie de promovare a exporturilor. Nu credeti dumneavoastra ca aceste documente nu lucreaza si care este cauza ca ele nu lucreaza, fiindca ceea ce ati spus dumneavoastra ca exportul a crescut cu 28% poate e bine in procente. Dar sa nu uitam ca in Romania, anul trecut, au fost atrase investitii directe 8 miliarde de lei, de dolari, in Ucraina 4,5 de miliarde. Noi vorbim de citeva sute de milioane.

Si daca impartim la cap de locuitor, noi avem mai putin de 100 de dolari pe cap de locuitor, Ucraina are aproape 1000 si Romania are 2000 de dolari, deci, noi pierdem piata. Adica, ceea ce se produce astazi in acest domeniu cred ca nu lucreaza. Aveti dumneavoastra niste pirghii impreuna cu Ministerul Finantelor cred ca si cu Ministerul Industriei si cu Banca Nationala ca sa schimbam aceasta situatie. Da, inteleg ca avem probleme cu vinurile, avem probleme cu legumele, am avut, dar e necesar de schimbat situatia, de altfel putem opera cu procente, dar o sa fim acolo unde ne aflam.

Care sint acei pasi care ar putea fi intreprinsi pina la finele anului, macar sa stopam cresterea mai rapida a importului fata de export, s-o stopam si pe urma sa incercam, totusi, sa schimbam situatia.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, cred ca aici ministrul economiei, va rog, microfonul nr.1 si pe urma dumneavoastra, domnule ministru.

 

Domnul Igor Dodon ministrul economiei si comertului:

Eu va multumesc.

Stimate domnule deputat.

Desi discutam bugetul anului 2006, eu as putea sa vin cu unele detalii vizind evolutia comertului exterior pentru anul 2007, intrebarea la care v-ati referit. Deja in anul curent, pentru 5 luni, avem o crestere a exporturilor cu 26 la suta, comparativ cu descresterea pentru anul precedent de circa 5%.

Masurile intreprinse, inclusiv in contextul strategiei de promovare a exporturilor si atragerea investitiilor, pe care ati mentionat-o, ne-au permis sa diversificam piata, sa atingem o cota pe alte piete decit cele traditionale mai mult de 50 la suta, vorbesc de exporturile spre Uniunea Europeana, mai mult ca atit, sistemele preferentiale de comert, cum ar fi GSP-plus, si speram, pina la sfirsitul anului sintem in negocieri destul de avansate cu Uniunea Europeana pentru comertul asimetric, ne va permite sa majoram exporturile anume spre aceste piete.

In ceea ce tine de tipurile de produse, s-a obtinut deja o pondere mai majora in structura exporturilor de produse nealimentare. Practic, daca e sa vorbim de exporturi, structura se modifica calitativ in favoarea altor produsuri.

Vizavi de importuri, intr-adevar, cresterea importurilor pentru 5 luni ale anului curent sint mai mult de 38 la suta. Insa daca e sa ne uitam in structura, circa 78 la suta, adica circa 80% sint produse strict necesare pentru procesele investitionale lansate si sint argumentate si prin cresterea investitiilor in capital fix in primul trimestru de mai mult de 44 la suta, un record de la momentul independentei Republicii Moldova.

In ceea ce tine de unele masuri care ar da rezultate mai benefice, sint disponibile, dat fiind faptul ca din nou tine de politicile in domeniul investitional si se refera la acele strategii lansate pentru anul 2007, sint gata sa vin suplimentar cu o informatie detaliata.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule ministru.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule ministru.

Si deoarece dumneavoastra ati raspuns la prima intrebare, a doua cred ca tot este adresata si dumneavoastra. Spuneti, va rog, ce metodologie se foloseste la noi in tara pentru a calcula inflatia. Fiindca am citit mai daunazi in mass-media ca de la inceputul... in luna iunie, inflatia a constituit doar 0,9%, de la inceputul anului nu depaseste 4% sau depaseste putin. Deci, totul este bine, dar iesi, intri intr-un magazin alimentar, intr-o pravalie si vezi de o data ca realitatea e alta.

Deci, care este acea metodologie, au crescut preturile la tot, au crescut la lactate, la piine, la produsele alimentare, practic, la toate, deci anunta agentii economici unul dupa altul, la 10%, cu 20%, 25%, Franzeluta a anuntat de acum la finele lunii iunie, da la noi inflatia e 0,9%. Care este, totusi, metodologia, de ce noi... cum o foloseste Biroul national de statistica ca ne da aceste cifre. Dumneavoastra v-ati gindit la acest lucru?

 

Domnul Igor Dodon:

Inflatia, de fapt, la fel ca si, in marea majoritate, toti indicatorii macroeconomici se calculeaza dupa o modalitate expres stabilita de catre Fondul Monetar International. Chiar daca ne-am dori Republica Moldova, Guvernul sa modificam ceva in inflatie si cunosc ca sint si unele vehiculari, ca se influenteaza metoda de calculare a unor indicatori macroeconomici, acest lucru este imposibil, deoarece metodologia este stabilita de catre organismele financiare internationale.

Da, pe parcursul perioadei de la inceputul anului pina acum am inregistrat o inflatie de 3,9 la suta, ceea ce este in descrestere, comparativ cu perioada anului precedent. Insa cresterea in mare masura a inflatiei in anul 2006, mai sporita se datoreaza acelor socuri, inclusiv ridicarii preturilor la factorii energetici.

Pe parcursul acestei perioade, avem doar 3,9, pondere majora in aceasta fiind cresterile la preturi a unor produse agroalimentare. Din nou putem veni cu detalii.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Alte solicitari mai sint? Dumneavoastra de acum ati pus doua intrebari.

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

Mi-ati spus un semiadevar cind v-am intrebat cu referire la Ministerul Educatiei si Tineretului. Totusi, in raportul dumneavoastra sint precizate niste lucruri care vin in contradictie cu ceea ce ati afirmat odinioara. De pilda, in anul 2006 nu au fost cheltuite peste 400 de mii de lei pentru proiectul Dezvoltarea invatamintului in mediul rural.

Prin urmare, nu numai directorii sint de vina pentru faptul ca ministerul respectiv nu si-a onorat acele obligatiuni de ordin financiar, dar chiar si ministerul care nu a finantat acest proiect extrem de important.

Stim foarte bine care este situatia in spatiul rural, este una dezastruoasa. Scolile noastre duc lipsa de materiale didactice, de reparatii si multe alte lucruri. Prin urmare.

 

 

 

Domnul Mihail Pop:

Acesta tot este rezultatul implementarii unui program de comun cu Banca Mondiala care se refera la studii si la imbunatatirea calitatii invatamintului in mediul rural. Si acolo sint etape, unele dintre care intirzie si ele vor fi finantate pe parcursul perioadei ulterioare, in anul 2007 2008. Dar eu m-am exprimat in felul urmator: preponderent, cheltuielile sint din investitii, deci, nevalorificare, sint din veniturile mijloacelor speciale.

De aceea, aceste mijloace speciale sint trecatoare din an in an pentru detinatorul acestor mijloace. Preponderent, acestea sint institutii de invatamint superior, Universitatea Tehnica a Moldovei s.a.m.d.

 

Domnul Ion Varta:

Ministerul Culturii si Turismului are si el restante serioase la acest capitol. Care sint explicatiile? Aici tot rectorii sint de vina, din ce cauza respectivul minister nu si-a onorat acele obligatiuni de ordin financiar si are un minus de jumatate de milion de lei. Situatia iarasi este una trista in domeniul culturii. Dar de ce nu au fost utilizati acesti bani care au fost repartizati conform Legii bugetului?

 

Domnul Mihail Pop:

Este vorba despre aceea ca toate dispozitiile de plata prezentate de catre... de credite in Ministerul Finantelor la situatia din 31 decembrie au fost achitate totalmente. Caci nu s-au valorificat unele proiecte in unele ministere sint mai multe, pot sa fie mai multe explicatii, fie ca antreprenorii nu au dovedit sa execute lucrarile, fie ca nu au facut alte formalitati in baza carora au putut fi primiti acesti bani.

De aceea, in caz concret, ar fi necesar sa vorbim cu ministerul respectiv care nu a valorificat suma respectiva.

 

Domnul Ion Varta:

Este clar.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Eu va multumesc.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In continuare eu o voi invita la tribuna centrala, precum am convenit la normele de procedura, pe doamna Popescu, presedintele Curtii de Conturi. Propunerea mea este ca sa lucram cu dumneavoastra pina la unu, unu si un sfert, functie de raport si runda de intrebari raspunsuri si, daca o sa acceptati, o sa va propun o pauza, iar dupa pauza o sa continuam dezbaterile si adoptarea proiectelor respective. Acceptati?

Va multumesc.

O invit la tribuna centrala pe doamna Popescu, presedintele Curtii de Conturi, pentru prezentarea raportului asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2006.

Doamna presedinte,

Va rog.

 

Doamna Ala Popescu presedintele Curtii de Conturi:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Raportul privind modul de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2006 a fost aprobat unanim la sedinta Curtii de Conturi din
28 iunie curent si prezentat Parlamentului in conformitate cu prevederile articolului 3 din Legea privind Curtea de Conturi.

Raportul contine generalizarea a 57 de controale care s-au finalizat cu adoptarea hotaririlor publicate in Monitorul Oficial si intrate in vigoare. In total, au fost supuse controalelor 426 de entitati, inclusiv 279 de institutii publice, precum si intreprinderi de stat, societati pe actiuni cu capital social preponderent de stat, persoane juridice beneficiare de sprijin financiar din partea statului.

In scopul aprecierii modului de gestionare a patrimoniului public, au fost exercitate controale la 16 entitati: Palatul National de Creatie a Copiilor si Adolescentilor, Intreprinderea de Stat Calea Ferata din Moldova, Agentia Privatizare, Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, Intreprinderea de Stat Tutun CTC, unitatile economice din ramura a aviatiei civile si altele.

Concomitent, pentru confirmarea probelor de control, au fost efectuate
193 de contracontroale. Din cele mentionate, se denota ponderea cea mai mare din entitatile supuse controlului revin autoritatilor administratiei publice centrale 73,8%, dupa care urmeaza autoritatile administratiei publice locale 16%, intreprinderi de stat 5,3%, societati pe actiuni.

Activitatile ale caror rezultate sint reflectate in prezentul raport au fost realizate prin eforturile celor 142 de angajati ai Curtii de Conturi, inclusiv 88 controlori de stat care, pe parcurs, au imbinat experienta cu insusirea noilor practici si teorii. Drept urmare, Curtea de Conturi, pentru prima data, a evaluat starea sistemelor de control intern la unele entitati publice care, in mod normal, tine de responsabilitatile managerilor si serveste drept temei pentru efectuarea auditelor externe.

Cu permisiunea dumneavoastra, in continuare ma voi opri la cele mai importante constatari, probleme si concluzii.

Cu privire la bugetul de stat. Analiza executiei pe ansamblu a bugetului de stat pe anul 2006 denota ca, in conditiile in care bugetul de stat a fost prevazut cu un deficit de 334,6 milioane de lei, exercitiul bugetar s-a incheiat cu un excedent de 98,1 milioane de lei, acestea datorindu-se, pe de o parte, realizarii partii de venituri cu 195,2 milioane de lei peste nivelul prevederilor definitive, iar pe de alta parte, neexecutarii cheltuielilor cu 260,6 milioane de lei.

Cu privire la partea de venituri pe toate componentele se releva urmatoarele: ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor bugetului de stat pe toate componentele constituie 78,7%, fiind inregistrata o realizare anuala de 8 miliarde 750,7 milioane de lei sau 102% din prevederi. Influenta majora la depasirea sarcinii bugetare a veniturilor fiscale au avut-o impozitele indirecte, ale caror acumulari au insumat 8 miliarde 53,1 milioane de lei, din care 76,4 % au constituit incasarile TVA. La executarea sporita a veniturilor si-au adus contributia atit Serviciul Fiscal de Stat, cit si Serviciul Vamal.

Totodata, controalele efectuate la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, la 18 inspectorate fiscale de stat teritoriale, la Serviciul Vamal si 8 birouri vamale au constatat urmatoarele. Legislatia nu prevede expres organul de administrare a unor tipuri de venituri conform clasificatiei bugetare, fapt ce complica urmarirea incasarilor respective in termen. Legislatia fiscala ramine neclara pentru unii contribuabili, iar unele proceduri fiscale, care urmau sa fie stabilite de Guvern, nu au fost aprobate. Pina la inceputul lunii mai 2007 nu a fost aprobat modul de executare a prevederilor legale la 10 din 29 articole ale Codului fiscal.

Inscrierile incorecte in codurile personale ale contribuabililor, precum si existenta devierilor la unii si aceiasi indicatori reflectati in diferite rapoarte impun necesitatea consolidarii sistemului de evidenta si raportarea Serviciului fiscal.

In pofida actiunilor intreprinse atit de Serviciul Fiscal de Stat, cit si de Serviciul Vamal, inclusiv de anularea obligatiilor fiscale, restantele la platile de baza in bugetul public national la 1 ianuarie 2007 au consemnat o descrestere de doar 3,9% si, respectiv, 1% fata de situatia din 1 ianuarie 2006. Majoritatea acestor restante au devenit imposibile sau greu de incasat.

Unele nereguli si neclaritati ce tin de aplicarea actelor legislative privind facilitatile la platile vamale pun la indoiala corectitudinea acordarii acestora. In pofida masurilor ce se intreprind de catre organele vamale in vederea declararii corecte a valorii in vama la produsele de import, riscul declararii veridice a valorii in vama se pastreaza. Lipsa procedurilor clare de efectuare a abandonului in favoarea statului mentine riscul de eschivare a unor contribuabili de la onorarea drepturilor de import, fara aplicarea masurilor de politica economica. Activitatea unor brokeri nu corespunde pe deplin exigentelor. Sistemul informational Asecuda-Word a simplificat si imbunatatit procesul de control vamal, insa urmeaza a fi perfectat.

Desi in anul 2006 incasarea veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat si de Serviciul Vamal, comparativ cu indicii planului precizat la general, a fost realizat peste nivelul sarcinii bugetare. Pe structura la unele tipuri de venituri ale bugetului de stat s-au constatat incasari sub nivelul bugetar definitiv in suma totala de 91,3 milioane de lei.

In aspectul organelor carora le revine responsabilitatea pentru administrarea acestor tipuri de venituri, constatam neincasarile diferitelor tipuri de venituri la bugetul de stat, administrate de Serviciul Fiscal de Stat la nivel de 52,7 milioane de lei sau 57,7% din totalul neincasarilor, Serviciul Vamal 6,5 milioane de lei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei 3,5 milioane lei, iar 12,1 milioane de lei reprezinta neincasarile administrate atit de catre Serviciul Fiscal de Stat, cit si de Serviciul Vamal.

Pe fundalul realizarii sporite a incasarilor la toate componentele, se releva faptul reducerii in anul 2006 a ponderii incasarilor din mijloace speciale fata de anul 2005 cu 0,7 puncte procentuale, fapt conditionat si de reforma regulatorie.

Cu privire la componenta mijloace speciale si fonduri speciale constatam tendinta de crestere continua a soldurilor de mijloace pe conturile speciale ale institutiilor publice, care la 31 decembrie 2006 au atins proportia de 28,2% din totalul cheltuielilor de casa realizate pe parcursul anului si au constituit
431 milioane de lei.

In conditiile in care bugetul de stat la componenta Fonduri speciale pe anul 2006 a fost prevazut cu un deficit de 36,9 milioane de lei, exercitiul bugetar s-a incheiat cu un excedent de 22,5 milioane de lei, inregistrind la sfirsitul perioadei un sold de mijloace disponibile de 129,6 milioane de lei, fiind in crestere absoluta fata de inceputul perioadei cu 22,5 milioane de lei sau cu 21%.

Cu privire la executarea partii de cheltuieli a bugetului de stat. Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2006, in aspectul componentelor, s-au executat sub nivelul prevazut de buget la toate componentele. Astfel, gradul de exercitare a cheltuielilor de baza efectuate din contul veniturilor generale de stat a alcatuit 98,5%. Cheltuielile executate din contul fondurilor si mijloacelor speciale, respectiv, 94,5% si 94,2%, iar cheltuielile aferente proiectelor investitionale 93,1%, acesta fiind cel mai jos grad de realizare intre componente.

In aceasta ordine de idei, se mentioneaza ca responsabilitatea pentru valorificarea completa a alocatiilor definitive apartine executorilor de buget. Gradul scazut al utilizarii alocatiilor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor scoate in evidenta ineficienta gestionarii unor fonduri. La nivel de 53,4% au fost exercitate cheltuielile aprobate pentru Fondul national pentru sustinerea stiintei, gestionat de Academia de Stiinte a Moldovei, 67,1% cheltuieli din Fondul pentru dezvoltarea sistemului de executare si 72,2% Fondul sistemului penitenciar gestionate Ministerului Justitiei.

In procesul de administrare a subventiilor alocate de la buget, a fost constatat ca toate tipurile de subventii pentru agricultori, preponderent, s-au achitat catre sfirsit de an, precum si au fost depistate cazuri de subventionare neregulamentara a unor agenti economici.

Controlul asupra corectitudinii formarii si eficientei utilizarii Fondului rutier a scos in evidenta nereguli, care au impact negativ asupra fondului si anume: lipsa coordonarii si controlului asupra activitatii in domeniul evidentei vehiculelor de catre autoritatile publice centrale de specialitate: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltarii Informationale, Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a determinat inregistrarea cu deviere de la sursa la sursa.

Nereglementarea uniforma in actele legislative si normative a conditiilor la plata taxelor de folosire a drumurilor in cazurile in care mijloacele de transport se afla la conservare sau nu se prezinta pentru revizia tehnica din diverse motive a condus la neincasarea de la detinatorii mijloacelor de transport inmatriculate a veniturilor in Fondul rutier, controlul constatind rezerve in marime la acest capitol de 17,1 milioane de lei. Contrar prevederilor legale, nu a fost efectuata inventarierea drumurilor publice si atributelor acestora, inclusiv a zonelor de protectie a drumurilor si nu au fost inregistrate la Agentia de Stat Relatii Funciare si Cadastru bunurile imobile aflate in gestiune.

Nereguli, probleme si abateri de la prevederile legale privind alocarea, utilizarea si raportarea mijloacelor bugetului de stat se releva in felul urmator. Pe parcursul anului bugetar in exercitiu au fost finantate unele cheltuieli din contul veniturilor generale de stat anterior rectificarilor la buget. Controlul selectiv a stabilit ca astfel de alocari de mijloace financiare in suma totala de 112,8 milioane de lei, fapt ce scoate in evidenta necesitatea corelarii cheltuielilor cu strategiile structurale.

Cheltuielile pentru achitarea titlurilor executorii din contul bugetului de stat au crescut de 3,5 ori si au constituit 7,3 milioane de lei, din care cheltuielile pentru achitarea sumelor in baza hotaririlor CEDO au constituit 3,6 milioane de lei, fiind in crestere fata de anul precedent de 5,3 ori. Totodata, dreptul de regres al statului, prevazut de Lege privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin actiuni ilicite ale organelor de urmarire penala, ale Procuraturii si ale instantelor judecatoresti nu este exercitata.

Pe parcursul anului 2006, din Fondul de rezerva al Guvernului au fost finantate unele actiuni care nu corespund intocmai destinatiilor prevazute in punctul 2 din Regulamentul privind utilizarea mijloacelor Fondului de rezerva al Guvernului.

Cu privire la utilizarea finantelor publice de catre unele autoritati publice mentionam urmatoarele. Nerespectarea limitelor de cheltuieli aprobate, cele mai semnificative depasiri ale limitelor prevazute sub aspect functional se atesta la invatamint 8,5 milioane de lei, pensiile militarilor 71,8 milioane de lei, mentinerea ordinii publice si securitatea nationala 57,3 milioane de lei.

Datoriile debitoare si creditoare se mentin in proportii. In rezultatul executarii de cheltuieli la toate componentele la 31 decembrie 2006 au fost inregistrate datorii debitoare si creditoare cu termenul de achitare expirat in suma de 120 milioane de lei si respectiv 106,6 milioane de lei. S-a stabilit ca ponderea de 97% in suma totala a datoriilor debitoare revine celor inregistrate la componenta mijloace speciale.

Cele mai semnificative datorii debitoare s-au inregistrat: Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare 110,5 milioane de lei, Ministerul Educatiei si Tineretului 5,6 milioane de lei, Inspectoratul de Stat Carantina Fitosanitara 2,6 milioane de lei. Datoriile creditoare cu termenul de achitare expirat inregistrate la finele anului 2006, s-au majorat fata de aceeasi perioada a anului precedent cu 6,9 milioane de lei. Printre executorii de buget, care au admis majorarea evidenta a datoriilor se mentioneaza Ministerul Apararii cu 51,2 milioane de lei, Ministerul Afacerilor Interne 28,7 milioane de lei, Serviciul Graniceri 11 milioane de lei.

In urma verificarii cheltuielilor pentru retribuirea muncii finantate din cheltuielile de baza ale bugetului de stat, a caror pondere este de 15,2% in totalul cheltuielilor de baza, s-au constatat unele abateri in ceea ce priveste plata salariilor, sporurilor, suplimentelor si a altor drepturi salariale. Printre institutiile la care au fost depistate incalcari la compartimentul Salarizare se enumera: Procuratura Generala, Ambasada Republicii Moldova in Federatia Rusa si in Italia, Ministerul Educatiei si Tineretului, Serviciul Standardizare si Metrologie, Directia Generala Administrare a Cladirilor Guvernului, Universitatea de Stat din Cahul, Universitatea Agrara de Stat din Moldova.

Controlul asupra corectitudinii tinerii evidentei contabile a stabilit cazuri in care situatiile financiare nu reflecta realitatea, acestea fiind urmare, in fond, nerespectarii cadrului legal, modului de inregistrare a operatiunilor financiar-contabile si modului de raportare a situatiilor financiare. In acest sens, au fost depistate unele nereguli la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul Fiscal de Stat municipiul Chisinau, Directia Principala pentru Refugiati, Universitatea Tehnica a Moldovei si altele.

Sint admise neconcordante intre raportul privind situatia conturilor extrabilantiere ale Ministerului Finantelor si raportul privind executarea bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale la pozitia Datoria bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale fata de bugetul de stat in suma de 8,3 milioane de lei, datorita faptului nerecunoasterii de catre consiliile raionale Hincesti si Straseni a imprumuturilor sub forma de marfuri acordate din contul Fondului kuweitian de dezvoltare economica araba pentru implementarea proiectului privind aprovizionarea cu apa. Analogic, Ministerul Finantelor nu dispune de documente justificative privind creditul acordat Consiliului raional Floresti in suma de
18,5 mii de dolari SUA sau 238,7 mii de lei.

Datoria de stat externa a inregistrat un stoc mai mare decit limita legala cu 4,3 milioane de dolari SUA si cu 61,9 milioane de dolari SUA mai mare ca cea din anul precedent. Iar gradul de indatorare externa in ultimii ani a fost in descrestere. Concomitent, datoria de stat externa pe cap locuitor in anul 2006, in comparatie cu anul 2005, a inregistrat o crestere si constituie 200 de dolari SUA.

Curtea de Conturi a stabilit ca in stocul datoriei de stat externe la
31 decembrie 2006 nu a fost inclusa o datorie in suma de 0,4 milioane de dolari SUA si nu au fost reglementate creantele unor state membre ale CSI fata de Republica Moldova, formate in perioada anilor 1992 1993 in valoare de
3,1 milioane de dolari SUA. In rezultatul generalizarii controalelor efectuate la gestionarea investitiilor capitale s-a concluzionat: unele obiective au fost contractate si partial finantate in lipsa documentatiei de proiect. Printre cele aproximativ 485 de obiective finantate in 2006 se enumera unele, cum ar fi: restaurarea Muzeului National de Arte, municipiul Chisinau, reconstructia Complexului Memorial Eternitate, Chisinau; aprovizionarea cu apa, riul Prut al orasului Falesti; modernizarea tehnologiilor de productie si redresare a situatiei economico-financiare a Intreprinderii de Stat Farmaco; unele obiective in raioanele Cimislia, Calarasi, Nisporeni, Soldanesti, Anenii Noi si Falesti.

In unele cazuri, platile prealabile atingeau nivelul de 100% fata de 30% conform prevederilor legale din limita stabilita pe obiectiv, fara confirmarea executarii ulterioare a lucrarilor pe parcursul anului de gestiune. Au fost admise cazuri de efectuare a cheltuielilor cu depasirea limitei alocatiilor bugetare: Intreprinderea Municipala Directia Constructii Capitale a Consiliului municipal Chisinau la obiectivul reconstructia Complexului Memorial Eternitate in marime de 11,6 milioane de lei, iar la alte 6 obiective in suma de 24 milioane de lei. Doua primarii din raionul Causeni si raionul Soldanesti.

Cu derogare de la prevederile articolului 7, alineatul 3 din Legea privind finantele publice locale, Intreprinderea Municipala Directia Constructii Capitale a Consiliului municipal Chisinau, in lipsa alocatiilor bugetare a contractat lucrari de demontare, demolare si pregatire a terenului la obiectivul Gara Nord in suma de 6,9 milioane de lei.

Cu privire la bugetul asigurarilor sociale de stat relevam. Fiind precizat, cu respectarea echilibrului bugetar, bugetul asigurarilor sociale de stat a incheiat exercitiul bugetar al anului 2006 cu depasirea cheltuielilor asupra veniturilor cu 30,4 milioane de lei. Prevederile bugetare definitive privind veniturile si cheltuielile in aceeasi marime de 4 miliarde 388 milioane de lei au fost executate cu 0,9% si, respectiv, 0,2% sub nivelul precizat.

In produsul intern brut, indicatorii de baza ai BAF au inregistrat o usoara descrestere fata de anul 2005. De rind cu constatarea unor progrese in administrarea bugetului, analiza curenta denota o serie de probleme care provoaca ingrijorari privind durabilitatea financiara a sistemului pe termen mediu si lung, inclusiv problema ce tine de tendintele democrafice de imbatrinire a populatiei, precum si criteriile de admitere in sistemul de asigurare si asistenta sociala pe principiul categorial.

Aceasta situatie impune consolidarea stabilitatii financiare a sistemului public de asigurare sociala, precum si restructurarea sistemului de asistenta sociala prin dezvoltarea serviciilor sociale si focalizarea prestatiilor sociale pe baza de necesitate persoanelor aflate in situatii de risc.

Cu privire la fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala se mentioneaza, in conditiile in care fondurile de asigurari obligatorii de asistenta medicala au fost aprobate cu respectarea echilibrului dintre totalurile veniturilor si cheltuielilor, ca exercitiul bugetar s-a incheiat cu un excedent de 73,6 milioane de lei, conditionat de neexecutarea cheltuielilor in suma de 42,3 milioane de lei si a incasarilor de venituri peste prevederile aprobate de 31,3 milioane de lei. Soldul real al disponibilitatii banesti la 31 decembrie 2006 a alcatuit 287,1 milioane de lei, ceea ce constituie 19,3% din totalul cheltuielilor realizate.

Consemnam majorarea continua a soldurilor de mijloace banesti provenite din fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si in conturile bancare ale institutiilor medico-sanitare publice, acestea, la 1 ianuarie 2007, insumind
43,6 milioane de lei, care, in comparatie cu 2005, au crescut cu 30 milioane de lei. In anul de gestiune s-a inregistrat un grad scazut al valorificarii mijloacelor destinate pentru acoperirea financiara a costurilor medicamentelor compensate partial sau integral pentru tratament in conditii de ambulator al persoanelor asigurate.

Cu privire la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se releva, in total pe republica, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale pentru anul 2006 au fost executate la partea de venituri la nivel de 102,6%. Totalul alocatiilor din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale preconizate pentru partea de cheltuieli au fost insusite la nivel de 95,5%. Executia bugetara pe ansamblu a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale fata de veniturile acumulate pe parcursul anului s-a incheiat cu un deficit bugetar in suma de 267 milioane de lei. In fond, sursa de acoperire fiind soldul mijloacelor disponibile la inceput de an, precum si mijloacele obtinute din operatiunile cu capital. Soldul mijloacelor disponibile la sfirsit de an a constituit 400,6 milioane de lei.

Drept urmare a controlului asupra formarii si utilizarii bugetelor locale din cadrul unitatii teritoriale autonome Gagauzia si a altor unitati administrativ-teritoriale s-au constatat un sir de nereguli si probleme, dintre care exemplificam: nerespectarea prevederilor legale privind aprobarea bugetelor in termenele stabilite si neasigurarea transparentelor prin publicarea bugetelor aprobate, precum si a rectificarilor efectuate pe parcursul anului bugetar in exercitiu. Ca exemplu, municipiul Chisinau, 3 unitati administrativ-teritoriale, raionul Rezina, 2 unitati administrativ-teritoriale, raionul Anenii Noi, 6 unitati administrativ-teritoriale, raionul Briceni, precum si majoritatea autoritatilor locale din cadrul unitatii teritoriala autonoma Gagauzia.

La executarea devizului de cheltuieli, unele autoritati publice locale si institutii publice, finantate de la bugetele UAT, au admis cheltuieli cu depasirea alocatiilor programate in devizele de cheltuieli. Abateri de asa gen s-au admis de unele institutii finantate de la bugetul municipiului Chisinau, precum si in raioanele Rezina, Nisporeni, Cimislia, Calarasi, Causeni, Briceni, precum si UTA Gagauzia.

Controlul efectuat in UTA Gagauzia a mai constat, din lipsa modului de predare a cheltuielilor institutiilor publice de ocrotire a sanatatii, cheltuielile capitale in suma de 13,3 milioane de lei in loc sa fie atribuite la contul respectiv de evidenta, au fost casate, astfel neasigurindu-se majorarea ulterioara a costului mijloacelor fixe reconstruite.

Nu au fost respectate actele legislative ce tin de normativele efectivului si retribuirea muncii, ceea ce a condus la achitari neintemeiate unor functionari publici si angajati in suma totala de 1,8 milioane de lei. Cu privire la integritatea si gestionarea patrimoniului public se cuvine sa consemnam neinregistrarea dreptului de proprietate, de folosinta sau de posesie in organele cadastrale in valoare de
43,4 milioane de lei.

Desfasurarea neconforma a inventarierilor, nivelul insuficient al evidentei a condus la neinregistrari in evidenta contabila in 9 cazuri ale bunurilor in valoare de 171,3 milioane de lei si la inregistrari in 4 cazuri ale bunurilor in suma de
11,6 milioane de lei in lipsa documentelor justificative.

Darea in arenda a patrimoniului de stat, cu incalcarea legislatiei in unele cazuri, a contribuit la ratarea veniturilor in suma de 1,7 milioane de lei. Exercitarea ineficienta a competentelor de catre reprezentantii statutului in societatile economice a generat majorarea riscului de apararea neadecvata a drepturilor si intereselor legale ale statului.

Numai in unitatea teritoriala autonoma Gagauzia nu a fost majorata valoarea mijloacelor fixe, cu suma costului reparatiilor capitale executata ale cladirilor si constructiilor si nu au fost luate la evidenta obiectele construite in suma de
71,6 milioane de lei. Totodata a fost admisa instrainarea ilegala a patrimoniului in suma de 3,1 milioane de lei.

Cu referire la monitorizarea si analiza actiunilor intreprinse de autoritatile publice centrale si locale, alte entitati supuse controlului sau care au tangenta cu acestea constatam: Guvernul, prin intermediul ministerelor, serviciilor altor autoritati publice centrale, a intreprins anumite masuri organizatorice, legislative, metodologice, disciplinare orientate spre consolidarea managementului financiar.

Concomitent, neintreprinderea masurilor adecvate in vederea lichidarii neajunsurilor constatate in raportul pe anul 2005 a condus la nesolutionarea in intregime a problemelor relevate de Curte, cum ar fi domeniul patrimoniului public, estimarea si inregistrarea integrala a imobilului la organele cadastrale, determinarea cadrului juridic privind reglementarea raportului dintre bugetele de nivelul al doilea si intii la stabilirea normativelor de cheltuieli pentru un locuitor la calcularea transferurilor de sustinere financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, precum si privind reglementarea modului de capitalizare a dobinzii aferente imprumuturilor contractate pentru investitiile capitale de catre autoritatile administrativ-teritoriale.

In perioada raportata, din 57 de hotariri adoptate Curtea de Conturi a remis pentru informare Parlamentului 36 de hotariri, Presedintelui Republicii Moldova 29, Guvernului 56, Ministerului Finantelor 51, Procuraturii Generale 7, altor autoritati interesate 27. Hotaririle adoptate au insumat 1188 de cerinte si recomandari, dintre care 424 sau 36% au fost executate integral. Mentionam la acest capitol ca bunele practici europene apreciaza executarea recomandarilor institutiilor supreme de audit la nivel de 60% ca indice performant.

Printre actiunile Curtii de Conturi, in vederea asigurarii executarii conforme de catre entitati a cerintelor si recomandarilor din hotaririle sale, se numara actiuni de avertizare in scris a 178 de entitati pentru lipsa de executare, 75 de demersuri de solicitare suplimentara a informatiei adecvate si a documentelor justificative, informarea in patru cazuri a organelor de resort ierarhic superioare, pentru luare de atitudine in legatura cu neexecutarea de catre entitatile din subordine a cerintelor din hotaririle respective ale Curtii, remiterea in trei cazuri a materialelor controalelor pe rezultatele executarii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Procuraturii Generale. Intocmirea in trei cazuri a proceselor-verbale la constatarea comiterii contraventiei administrative prevazute de articolul 1749 din Codul cu privire la contraventiile administrative in 24 de cazuri a fost impusa situatia de asigurare a executarii hotaririlor cu deplasarea la fata locului la sediul entitatii.

Concomitent, Curtea de Conturi reprezenta interesele statului in instantele de judecata in cadrul a 13 procese judiciare, 9 in contenciosul administrativ si
4 in instantele de judecata economice. Pe rezultatele controalelor, interesul Curtii de Conturi, deci a statului, de catre instantele judecatoresti au fost adoptate 6 hotariri, 5 raminind in curs de examinare, doua hotariri solutionate in folosul entitatilor controlate.

Pe parcursul anului 2006, Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei i-au fost trimise 13 materiale, dintre care pe seama a 10 materiale au fost pornite 13 cauze penale, iar restul 3 materiale se afla in curs de examinare. Tinind cont de cele expuse, consideram ca recomandarile Curtii de Conturi vor fi realizabile si evolutive numai pe fundalul unei conjuncturi durabile prin interactiunea eforturilor tuturor autoritatilor administratiei publice in conditiile unui cadru juridic coerent si stabil si ale unei responsabilitati adecvate a executorilor de buget.

In baza indicatorilor activitatii institutiilor supreme de control aprobat la sesiunea a 7 a Consiliului conducatorilor organelor supreme de control financiar din tarile membre CSI, semnat in septembrie 2006, al carui membru este si Curtea de Conturi a Republicii Moldova, autoevaluarea efectuata denota ca in perioada raportata Curtea de Conturi a supus controlului 65% din mijloacele pasibile controlului conform competentei. Volumul mijloacelor financiare incasate si restabilite au constituit 243,2 milioane de lei, din care restabilit patrimoniul public in valoare de 207 milioane de lei in mediu la un angajat al Curtii de Conturi revine 1,7 milioane de lei pe mijloacele incasate si restabilite. Drept urmare, indicatorul de eficienta a utilizarii mijloacelor alocate Curtii de Conturi se estimeaza in marime de 12,7 lei, de mijloace incasate si restabilite la un leu cheltuieli pentru Curte.

Intru asigurarea calitatii controalelor care va spori eficacitatea activitatii de baza in perioada raportata, Curtea a elaborat si adoptat standarde generale si speciale de audit, standardele aplicabile la etapa de planificare, la etapa procedurilor de audit, la etapa de raportare, precum si a aprobat Regulamentul privind controlul executarii hotaririlor Curtii de Conturi. Pornind de la cele mentionate si completind sirul concluziilor generale expuse in raportul Curtii de Conturi pe anul 2005, din raportul pe anul curent am evidentiat 14 probleme, a caror solutionare va conduce la imbunatatirea managementului finantelor publice si gestionarii patrimoniului de stat.

1. Planificarea bugetara a suportat imbunatatiri esentiale, cadrul de cheltuieli pe termen mediu se actualizeaza anual si cuprinde tot mai multe sectoare si analize mai profunde. Acestea se refera, in special, la nivelul de consolidare a bugetelor, lucru care, insa, nu se poate spune despre planificarea pe termen mediu in cadrul autoritatilor publice. Concomitent, subliniem si impactul negativ asupra nivelului de insusire a alocatiilor precizate de catre executorii de buget, pe care il are alocarea suplimentara de mijloace bugetare la finele anului in urma rectificarilor de buget. Dezvoltarea capacitatilor de planificare bugetara la nivelul institutiilor, in scopul racordarii cheltuielilor la prioritatile de politici sectoriale, ar permite nu numai executarea strategiilor, dar si optimizarea cheltuielilor.

2. Masa veniturilor, ca baza pentru colectarea veniturilor in bugetul asigurarilor sociale de stat, a fost in scadere, iar numarul persoanelor protejate a crescut considerabil. Coeficientul imbatrinirii populatiei a depasit scara indicatorului standard. Drept urmare a acestor tendinte, sistemul public de asigurari sociale se poate confrunta in viitor cu dificultati financiare.

3. Revalorificarea deplina a capacitatilor financiare ale fondurilor de asigurari obligatorii de asistenta medicala impune necesitatea constituirii unui sistem durabil si eficient de management al resurselor si activitatilor fondurilor care sa contribuie la satisfacerea integra si in termen a drepturilor persoanelor asigurate.

4. Veniturile bugetare proprii planificate si realizate de unitatile administrativ-teritoriale nu exprima potentialul real fiscal, avind un impact direct asupra transferurilor de sustinere bugetara. Unele autoritati ale unitatilor administrativ-teritoriale nu respecta intocmai normele de disciplina financiar-bugetara, precum si nu gestioneaza conform patrimoniului public. In acest context se releva necesitatea ca autoritatile unitatilor administrativ-teritoriale sa ia masuri in vederea imbunatatirii managementului finantelor publice locale prin asigurarea legalitatii, regularitatii si economicitatii utilizarii mijloacelor publice locale si patrimoniului.

In conditiile noii Legi privind administratia publica locala, stabilirea relatiilor interbugetare pe noi principii urmeaza sa devina o prioritate atit pentru autoritatile executive, cit si pentru autoritatile deliberative.

5. Nivelul scazut al executarii deciziilor judiciare privind incasarea mijloacelor financiare si a bunurilor materiale in beneficiul statului a generat neincasari in folosul statului in marimi considerabile. Implementarea de catre Ministerul Finantelor si Ministerul Justitiei a unui mecanism eficient de evidenta si control asupra incasarii mijloacelor financiare in beneficiul statului conform titlurilor executorii, aplicarea masurilor asiguratorii de catre organele ce reprezinta statul la momentul examinarii cauzelor, conlucrarea dintre organele de stat in procesul de executare, reglementarea modului de incasare a cheltuielilor pentru efectuarea actelor de executare silita ar contribui la executarea deciziilor judiciare vizind incasarea mijloacelor financiare si a bunurilor materiale in beneficiul statului.

6. Asigurarea cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne se efectueaza descentralizat de catre fiecare organ public in parte. Crearea unui sistem centralizat de stabilire si achitare a pensiilor ar determina economisirea mijloacelor pentru efectuarea cheltuielilor aferente stabilirii pensiilor, precum si controlul riguros si eficient al documentelor necesare pentru stabilirea pensiilor si aplicarea uniforma a prevederilor legale.

7. Statutul juridic al unor entitati nu este bine determinat. Ca urmare in unele cazuri, de una si aceeasi entitate se aplica reglementari prevazute pentru autoritati publice, iar in altele cele prevazute pentru intreprinderi. Drept urmare a statutului dublu, rapoartele financiare nu reflecta situatiile reale, se produc eschivari de la plata impozitelor si salarizari neconforme. Intru clarificarea situatiei se recomanda revederea si delimitarea clara a statutului autoritatii administrative centrale: minister, agentie, serviciu, administratie de cea a structurilor subordonate.

8. Achizitiile de marfuri si servicii, inclusiv de lucrari cu caracter investitional nu in toate cazurile se efectueaza conform prevederilor legale si ramin in continuare un domeniu cu un nivel inalt de risc. Transparenta, principiile economicitatii si eficientei, asigurarea disciplinei contractuale urmeaza sa fie aplicate pe deplin atit la nivel local, cit si central. Suplimentar la consolidarea cadrului legal privind achizitiile publice, urmeaza a fi instruit personalul respectiv. Curtea de Conturi considera oportun ca achizitiile de marfuri si servicii de catre intreprinderea de stat sa se efectueze conform regulilor generale pentru achizitiile din resurse financiare publice. Alocarile de mijloace financiare prin rectificarile bugetului de stat in ultimele doua luni ale anului bugetar si imposibilitatea utilizarii mijloacelor disponibile la sfirsitul anului in anul bugetar urmator, de fapt, impun executorii de buget sa efectueze achizitii publice cu nerespectarea procedurilor stabilite intru beneficierea de mijloace alocate si imbunatatirea bazei tehnico-materiale.

9. In linii mari, majoritatea institutiilor publice nu au inregistrat bunurile imobile la organele cadastrale. Valoarea mijloacelor fixe la care sint luate acestea la evidenta nu asigura o estimare corecta. Inventarierea anuala a activelor si pasivelor nu se efectueaza de catre toate entitatile cu regularitate, fapt care pune la indoiala calitatea rapoartelor financiare.

10. Au fost stabilite deficiente la etapa de planificare, finantare si utilizare a investitilor capitale, precum si la darea in exploatare a obiectivelor finantate din bugetul public national, precum si la reflectarea acestora in evidenta contabila. La acest capitol, baza normativa este insuficienta.

11. Cele mentionate sint, in mare parte, o consecinta a situatiei sistemului de control intern care, la nivelul entitatilor publice, nu este eficient si urmeaza a fi reformat, dar nu anticipat elaborarii normelor legale care sa reglementeze responsabilitatea manageriala pentru organizarea si functionarea sistemului de control si audit intern.

12. Dupa adoptarea Legii nr.111 pentru modificarea si completarea unor acte legislative s-a creat un nou mediu de activitate nu numai pentru contribuabili, dar si pentru Serviciul Fiscal de Stat. Mediul este favorabil pentru activitati orientate spre educarea contribuabililor in spiritul achitarii benevole a impozitelor si taxelor, standardizarii si automatizarii procedurilor fiscale, prevenirii si combaterii evaziunilor si fraudelor fiscale.

Cadrul normativ legislativ cu caracter economico-financiar si, in special, din domeniile vamal si fiscal nu este complet, contine norme neclare, nu se modifica sincronizat si, ca urmare, este interpretat neunivoc si favorizeaza evaziuni fiscale. Drept urmare, se impune o mai buna expertiza contabila si din punct de vedere al administrarii vamale si fiscale a proiectelor de acte normative ce reglementeaza relatiile economico-financiare.

13. Curtea de Conturi este constienta de faptul ca reorganizarea activitatii sale trebuie armonizata cu reforma administratiei publice si cu reforma managementului finantelor publice. Asumindu-si responsabilitatea pentru realizarea in paralel cu activitatile cotidiene si activitatile de dezvoltare strategica, Curtea de Conturi constata impedimentul in schimbarea viziunilor asupra modului de activitate si de apreciere a impactului activitatii Curtii si rolului ei in societate. Aceasta problema persista atit in cadrul Curtii de Conturi, cit si in exteriorul ei. Experienta altor tari denota ca succesul nu poate fi obtinut imediat, insa orice sustinere, inclusiv politica, neaparat deminimalizeaza costurile si accelereaza reforma. In acest sens, profitind de ocazie, doresc sa multumesc Parlamentului pentru sustinerea acordata pe parcurs.

Stimati deputati,

Raportul prezentat este o executare a prevederilor constitutionale, dar si un pas real intru asigurarea transparentei privind utilizarea patrimoniului si mijloacelor financiare publice. Curtea de Conturi mizeaza pe faptul ca concluziile si recomandarile din raport vor contribui la consolidarea managementului financiar public prin sporirea responsabilitatii executorilor de buget, precum si la utilizarea eficienta, eficace si in conditii de economicitate a banilor publici. Curtea de Conturi este recunoscatoare tuturor organizatiilor si institutiilor pentru colaborare in procesul activitatii, precum si celor care accepta si contribuie la realizarea masurilor de consolidare a legalitatii si de contracarare a neregulilor, fapt ce sporeste impactul controlului financiar-public extern.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am sa va invit la runda de intrebari raspunsuri. Dar va atrag atentia ca noi astazi examinam nu raportul de activitate a Curtii de Conturi ca o dare de seama, noi examinam raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2006. Aceasta ar insemna, avem reprezentantii institutiilor bugetare care reprezinta...

Doamna Popescu,

Cum sint intitulate? Executorii de credite sau... Asa. Si in modul acesta o sa avem o discutie la subiectul raportului.

Microfonul nr.4. Va rog.

 

Domnul Ivan Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna Presedinte,

Vreau, inainte de a va adresa trei intrebari, sa va aduc sincere felicitari in legatura cu aceasta radiografie foarte sistemica, obiectiva, riguros elaborata. Este un raport care este o diferenta, totusi, vizibila si sub aspect calitativ fata de raportul de anul trecut. Si cel de anul trecut a fost unul care a fost apreciat pozitiv. Acum constatam cu totii, cred ca colegii mei vor fi de acord, este o prezentare extrem de riguroasa, exigenta a neregulilor pe care le-ati depistat in urma controalelor efectuate in decursul acestui an.

Vreau sa va adresez trei intrebari succinte.

Prima. Ati spus ca s-a inregistrat o crestere in comparatie cu anul trecut si in jur de 60% din acele actiuni pe care le-ati intreprins s-au soldat cu rezultate pozitive. Ati prezentat si cifre cu referire la acele materiale pe care le-ati prezentat Centrului pentru Combaterea Crimei Organizate si a Coruptiei si din care zece au fost deja solutionate. Dar pina la urma, considerati ca ati putut sa va desfasurati activitatea in conditii optime, nu ati avut probleme, dificultati cu care v-ati confruntat, care v-au creat niste impedimente pentru ca sa va onorati si mai exemplar obligatiunile pe care le aveti in calitate de Presedinte a Curtii de Conturi si colegii dumneavoastra in calitate de coechipieri si membri ai Curtii de Conturi? Care sint acei factori care v-au impiedicat pe parcursul acestui an sa inregistrati un scor, o performanta si mai buna?

 

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

In primul rind, ati pornit-o de la constatarea numarului de materiale care au fost remise si preluate spre examinare de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si care, de fapt, spre deosebire de numarul de materiale de anul trecut, raportul 2005, denota o evolutie in aceasta activitate. Ceea ce, de fapt, reflecta, cred eu, si calitatea materialelor prezentate de catre Curtea de Conturi si acesta este rezultatul activitatii comune dintre Curtea de Conturi si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei prin consiliul creat comun intre aceste doua organe intru combaterea fenomenului coruptiei.

Ceea ce tine de dezvoltarea performantei in rezultatele activitatii Curtii de Conturi, daca as putea sa spun. Intreaga echipa a membrilor Curtii de Conturi si toti angajatii, cel putin, au depus eforturi sporite in anul gestionar trecut pentru rezultativitatea activitatilor sale, cit si eforturi pentru reformarea in continuare a activitatii sale, aceasta manifestindu-se prin adoptarea planului de dezvoltare strategica a Curtii de Conturi pentru perioada 2006 2010 prin semnarea Acordului de colaborare dintre Curtea de Conturi a Republicii Moldova si Oficiul National de Audit Suedez, in rezultatul caruia Curtea de Conturi beneficiaza, incepind cu 1 iulie 2006, de un suport financiar in aspect de instruiri, pregatiri, studii si performante in activitate in marime de 6 milioane euro, cit si semnarea intre Banca Mondiala si Guvernul Republicii Moldova, in persoana Ministrului Finantelor, a Fondului fiduciar in marime de 3 milioane de dolari pentru perioada de realizare a planului de dezvoltare strategica in aprilie curent 2007, in rezultatul caruia iarasi Curtea de Conturi are stabilite unele prioritati pentru perioada urmatoare pe tot acest parcurs de realizare.

Alte impedimente cred ca, din toate problemele care pot aparea, depind de calificarea si profesionalismul angajatilor si membrilor din echipa Curtii de Conturi si urmeaza sa fie realizate pe viitor.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, nu ati intimpinat piedici, obstacole din partea organelor cu care sinteti obligati sa colaborati?

 

Doamna Ala Popescu:

Nu.

 

Domnul Ion Varta:

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a fost receptiv si a reactionat promt la toate sesizarile?

 

 

Doamna Ala Popescu:

Rezultatele cred ca denota, de fapt, raspunsul.

 

Domnul Ion Varta:

Cite materiale au fost prezentate Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei? 13 este plafonul?

 

Doamna Ala Popescu:

13 este suma materialelor prezentate intre 1 ianuarie 2006 31 decembrie 2006 si 1 ianuarie 2007 1 iulie 2007. Deci, pentru anul 2006 au fost remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei 7 materiale in baza carora au fost pornite 9 cauze penale si pentru jumatatea anului 2007 au fost remise 6 materiale, au fost intentate 4 cauze penale, restul urmind a fi examinate.

 

Domnul Ion Varta:

Doamna Presedinte,

Din ceea ce ati relatat dumneavoastra am remarcat ca ati depistat multiple incalcari de ordin financiar. Disciplina financiara sufera in cadrul mai multor ministere, in cadrul mai multor institutii ale statului.

Banuiesc ca aceste lucruri puteau fi semnalate Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Cifra de 13 mi se pare una extrem de modesta. Ati facut referinta de exemplu, la fondul rutier, unde in cadrul controalelor ati depistat multiple incalcari grave. A fost aceasta incalcare un subiect al unuia din materialele remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sau nu?

 

Doamna Ala Popescu:

Din materialele referitoare la fondul rutier unele episoade au fost examinate, dar nu au fost remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, nu au fost preluate de catre Centru din considerentul neintrunirii elementelor consecutive ale infractiunii, ele urmind a fi examinate in continuare. Dar cifra de 13 cred ca este o coincidenta sau o minimalizare a actelor de coruptie.

 

Domnul Marian Lupu:

Cea de a treia intrebare.

 

Domnul Ion Varta:

Va pun o intrebare mai exacta, care vine sa precizeze. In doua rinduri am facut interpelari in legatura cu aceasta neregula care este una mai mult decit evidenta inmatricularea masinilor, autoturismelor noastre in Transnistria. In ultimul timp numarul acestor autoturisme a crescut in mod vizibil.

Din pacate, a trecut un an si ceva din momentul in care am facut prima sesizare si pina in prezent nu s-au luat masuri. Dumneavoastra v-ati preocupat de un asemenea subiect? A prezentat interes pentru dumneavoastra o asemenea neregula, o asemenea incalcare flagranta care se intimpla in Republica Moldova?

Care sint masurile concrete pe care le-ati intreprins pentru a opri aceasta abatere grava?

 

Doamna Ala Popescu:

Concret la acest subiect in procesul controlului nu au fost depistate neregularitati sau, cel putin, la momentul etapei de control. Ceea ce tine de mijloacele de transport introduse pe teritoriul Republicii Moldova, in rezultatul controlului la Serviciul Vamal, au fost remise materialele controlului pe episodul Biroului Vamal Briceni, prin care au fost scoase la iveala multiple nereguli si neclaritati.

Ceea ce tine de neconcordanta datelor Serviciului informational al Serviciului Graniceri si Biroului Vamal: deci, conform datelor Biroului Vamal Briceni, in perioada anului 2006 au fost introduse in tara 39 de autoturisme cu termen de exploatare de peste 7 ani si depusa garantia respectiva in suma echivalenta in jur de 70 mii euro, iar, conform datelor Serviciului Graniceri, au fost introduse in tara 400, 7 autoturisme cu termen de exploatare de peste 7 ani, care, de fapt, sint inregistrate in alte state.

Aceste materiale se examineaza la momentul actual de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei .

 

Domnul Ion Varta:

Stimata doamna Presedinte,

M-am referit la autoturismele care sint inregistrate...

 

Doamna Ala Popescu:

Nu, am spus nu avem.

 

Domnul Ion Varta:

...de regimul neconstitutional din Transnistria care circula pe drumurile Republicii Moldova.

 

Doamna Ala Popescu:

La acest capitol nu am avut materiale.

 

Domnul Ion Varta:

Va rog, sa va autosesizati si sa luati act de acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima intrebare succinta.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog sa fie succinta... 15 minute.

Domnul Ion Varta:

Am incheiat raportul intr-un minut. In Hotarirea Curtii de Conturi nr.14 din 23 martie 2007 privind raportul asupra unor aspecte ale utilizarii mijloacelor financiare si bunurilor materiale care a fost publicata in Monitorul Oficial din
6 iulie 2007, dumneavoastra semnalati mai multe nereguli pe care le-ati depistat in urma controalelor efectuate la Ministerul Educatiei si Tineretului.

Si aici apare o precizare cu referire la niste manuale de istorie editate care asa si nu au fost distribuite in scolile din Republica Moldova, in suma de 22 de mii, 500 manuale in suma totala de 661 mii de lei.

Puteti sa precizati despre ce manual este vorba si care sint cauzele ca acest manual pina in prezent nu a fost distribuit scolilor noastre?

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, poate, nu este.

 

Doamna Ala Popescu:

Este vorba, daca imi amintesc bine, despre manualele de istorie editate din contul mijloacelor..., dar, de fapt, depozitate, responsabilitatea a fost solicitata prin Hotarirea nr.14 din 23 martie 2007 a Curtii de Conturi, examinarea problemei si la nivel de Guvern, pentru a stabili claritatile pe episoadele respective, fiindca de fapt au fost cheltuiti irational si ineficient mijloacele publice.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Eu o sa va adresez o interpelare in scris in legatura cu acest caz.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimata doamna Presedinte,

Ati constatat in raport mentinerea la nivel inalt a cheltuielilor pentru achitarea titlurilor executorii din contul bugetului de stat in raport cu incasarile in beneficiul statului in urma executarii deciziilor judiciare. Care, in opinia dumneavoastra, sint cauzele unei atare situatii?

 

Doamna Ala Popescu:

Constatarile din raport referitoare la majorarea in expresie procentuala si baneasca a utilizarii mijloacelor pentru achitarea titlurilor executorii, in primul rind, cred ca au doua aspecte.

Primul aspect. Sint titlurile executorii in baza hotaririlor CEDO, am mentionat procentul de sporire a acestora, necesitatea realizarii, executarii acestor titluri executorii si consideram ca este opinia noastra asupra neexecutarii de catre Ministerul Finantelor a dreptului de regres in temeiul Legii privind repararea pagubelor in urma actiunilor nelegitime ale organelor de urmarire penala si de drept.

Si cel de-al doilea aspect tine de executarea titlurilor executorii ale instantelor judecatoresti nationale si sub acest aspect, prin respectiva hotarire a Curtii de Conturi din anul trecut, de fapt, au fost stabilite unele momente, cum ar fi:

Neintreprinderea masurilor de asigurare pentru executarea acestor titluri de catre responsabilii de aceasta.

In al doilea rind, neasigurarea actiunilor la momentul primirii spre executare a acestor titluri si cred ca este si o necoordonare intre organele respective responsabile pentru executarea acestor documente.

Mai exista, persista o situatie referitoare la termenul mult depasit de la prezentarea titlului executoriu de la momentul pronuntarii hotaririi pina la venirea titlurilor executorii la executorii judecatoresti, dar si referitoare la responsabilitatea executorilor judecatoresti in seama carora, in multe cazuri, sint puse realizarea bunurilor materiale in scopul compensarii prejudiciilor statului si care nu sint supuse evaluarii la preturile de piata pentru a fi realizate si compensate acele cheltuieli in mijloacele bugetare.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Va multumesc mult.

Si a doua intrebare: as vrea sa va referiti succint la cunoscutul proiect de reformare institutionala a Curtii de Conturi. Va rog, care este esenta lui si care sint aspectele principale?

 

Doamna Ala Popescu:

Stimata doamna deputat,

Partial am reflectat acest aspect in raspunsul la intrebarea domnului deputat Ion Varta. Suplimentar pot sa va aduc informatii referitor la organizarea Curtii de Conturi: a fost aprobat planul de dezvoltare strategica, in rezultatul caruia au fost elaborate, cu ajutorul expertilor straini si aprobat de strategiile, strategia resursei umane a Curtii de Conturi si strategia sistemului informational automatizat al Curtii de Conturi care permit elaborarea termenelor de referinta pentru achizitionarea tehnologilor respective si utilizarea in practica a acestora, conform componentelor de cheltuieli din fondul fiduciar semnat de Banca Mondiala.

In afara de aceasta, au mai fost organizate pe parcursul anului 2006, cit si pe parcursul anului 2007, deja este aprobat planul de actiuni cu Oficiul national de audit suedez unele activitati pentru dezvoltarea componentelor de audit al performantei, audit de atestare, audit control plus, s-a lucrat si se definitiveaza proiectul noii Legi privind Curtea de Conturi conform cerintelor si standardelor internationale precum si conform cerintei din punctul 42 al planului Republica Moldova Uniunea Europeana.

Iar in toamna acestui an, in septembrie, auditorul general al Oficiului national de audit al Suediei va vizita Republica Moldova, inclusiv Curtea de Conturi pentru a convoca a doua sedinta a Comitetului de coordonare si desfasurare a activitatilor la aceste componente, iar Curtea de Conturi va veni si in Parlament cu o solicitare de a fi facuta o prezentare publica a acestor activitati ale Curtii de Conturi pentru obtinerea sustinerii in continuare.

Ceea ce tine de capitolul fondului fiduciar, Curtea de Conturi deja a selectat echipa de consultanti, doi consultanti care activeaza in cadrul Curtii de Conturi. Conform cerintelor Bancii Mondiale, componentele fondului fiduciar sint Guvernul Olandei si Marii Britanii. Respectiv auditorul general al Marii Britanii, la sfirsitul lunii septembrie curent va vizita Republica Moldova pentru a incheia acordul de cooperare intre Curtea de Conturi a Republicii Moldova si Oficiul National de Audit din Marea Britanie.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Popescu,

O mica intrebare si o constatare. Am citit si eu cu mult interes acest raport si vreau sa va spun ca mi-am dat seama de munca asidua pe care au facut-o colaboratorii Curtii de Conturi, mi-am dat seama de competenta si profesionalismul inalt de care au dat dovada, scotind in evidenta lacunele, neajunsurile, mai ales atunci cind este vorba de banii publici, de supracheltuieli la anumite compartimente si de gradul scazut al valorificarii unor mijloace. Ma refer indeosebi la compartimentul sanatate.

Eu vreau sa va intreb, sa imi raspundeti pe scurt: care este mecanismul de monitorizare a realizari celorlalte 40% nerealizate ale deciziilor si recomandarilor dumneavoastra? Care este gradul de autosesizare a institutiilor care sint abilitate de a tine control.

Si ultima, tot la aceasta intrebare, daca puteti sa va referiti pe scurt: care este solutia sau daca si-a gasit rezolvare una din deciziile Curtii de Conturi atunci cind era vorba despre programul de privatizare 2002 2003 a unor spatii nelocuibile si ca decizia Curtii de Conturi se constata o prejudiciere a bugetului de stat.

 

Doamna Ala Popescu:

Stimata doamna deputat,

Ceea ce tine de prima intrebare, referitor la executarea acelor 40% restante din cerintele Curtii de Conturi, dupa cum am mentionat, Curtea de Conturi a adoptat respectivul regulament metodologic intern de asigurare a executarii acestor cerinte. Curtea va continua cu responsabilitate activitatea de monitorizare si de sesizare a entitatilor supuse controlului si vizate in hotaririle respective pentru a executa integral si conform cerintelor.

In acelasi timp, doresc sa mentionez ca Curtea de Conturi nu dispune de un mecanism de sanctionare sau de avertizare intr-un alt mod si, de fapt, consideram, conform bunelor practici, ca nu este nici de competenta institutiei supreme de control sa efectueze acest lucru.

Dar ar urma sa fie puse in discutie pe diferite intrebari si probleme la nivelul Guvernului, la nivelul ministerelor, serviciilor, administratiilor pentru a pune in dezbatere si a stabili consideram si cum am propus-o in concluzii responsabilitatea executorilor de buget, deci conducatorilor respectivi pe domenii de gestionare eficienta si conforma a banilor publici.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Hotarirea cu...

 

Doamna Ala Popescu:

Ceea ce tine de Hotarirea Curtii de Conturi cu privire la privatizarea spatiului locativ nelocuibil, Curtea de Conturi a remis Guvernului aceasta hotarire, in primul rind spre executare, informare si luare de masuri.

In acelasi timp, a sesizat organele de drept referitor la acele neprivatizari cu devierea de la indicele, coeficientul stabilit in actele normative ale Guvernului si actele legislative privind privatizarea spatiului si, doar pentru informare, deja avem solicitarea ca s-a intervenit pe doua cauze penale din partea Procuraturii anticoruptie.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Doamna Presedinte,

Eu, pe parcursul anului, am urmarit acele materiale care au fost publicate in Monitorul Oficial referitor la controalele efectuate in raioanele republicii si consiliile raionale. Practic, o buna parte sau poate majoritatea din ele au fost verificate si peste tot atestam o asemenea formulare: pe parcursul controlului au fost introduse 120 mii de lei care au fost platite neconditionat ca salariu. Deci a primit omul in ianuarie banii, in decembrie i-a intors inapoi linistit si nimeni nu-i tras la raspundere.

Nu credeti ca Procuratura avea mai mult de lucru daca erati dumneavoastra poate mai putin severi cu acei demnitari de stat care si-au permis sa faca aceste incalcari?

 

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

La aceasta intrebare eu consider, si exprim opinia Curtii de Conturi cum am spus-o anterior, ca sint nereguli, sint incalcari si, in primul rind, trebuie sa se autosesizeze conducatorii responsabili de acele nereguli, pentru ca ele sa nu apara din an in an la executare si formare de buget.

Iar ceea ce tine de competenta si unele sanctionari mai aspre din partea Curtii de Conturi consideram ca restituirile mijloacelor pe parcursul controlului care sint stabilite in hotaririle de control respective la luarea de act, sint, intr-o masura oarecare constientizarea de catre responsabili a greselilor comise, astfel nefiind sesizati la definitivarea controlului.

Curtea de Conturi nu trebuie sa aiba menirea de a sanctiona sau de a trage la raspundere cu un grad mai inalt de raspundere, aceasta este competenta organelor de drept si organelor ierarhic superioare.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Continuu la acelasi compartiment. La pagina 26 articolul 1, 2, 1, se mentioneaza bugetul de stat a suportat cheltuieli ineficiente in valoare de
5 milioane de lei pentru 1341 de studenti care au fost inmatriculati si au invatat din contul bugetului, iar pe urma au fost exmatriculati, deci au fost dati afara de la universitate. Inseamna ca aceste institutii de invatamint au facut o selectie proasta a studentilor. Aceasta este o problema.

Si a doua: daca dumneavoastra ati fi verificat nu numai 11 institutii de invatamint, dar toate care sint sub 40 la numar, eu cred ca suma data era de vreo
3 ori mai mare. Este vorba de irosirea banilor. Aici cine ii va intoarce si cind?

 

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Nu stiu daca Curtea de Conturi poate sa solutioneze aceasta problema. Nu am verificat 40, dar doar 13 institutii de invatamint pornind de la numarul de angajati ai programului de control de mijloace financiare disponibile conform bugetului.

Ceea ce tine de mijloacele cheltuite pentru inmatricularea si ulterior eliminarea unor studenti bugetari din institutia de invatamint, in opinia Curtii de Conturi, in primul rind, consideram ca trebuie sa fie elaborata conceptia de pregatire a cadrelor necesare pentru Republica Moldova, pentru a nu avea insuficiente de cadre la sfirsitul absolvirii institutiei de invatamint deci trebuie sa existe o conceptie politica in acest domeniu.

Si, in afara de acesta, conform hotaririi respective sint stabilite recomandarile catre Ministerul Educatiei si Tineretului care a asigurat Curtea de Conturi prin raspunsurile sale ca vor fi intreprinse masurile necesare pentru a discuta chestiunea la colegiul ministerului si a elimina consecintele ei.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Si o intrebare mai scurta. Poate chiar o propunere. Eu nu am gasit aici fondul republican special, poate undeva este, dar eu nu-l pot gasi. Am examinat toate fondurile speciale. Fondul republican special care este format de catre utilizatorii telefoniei mobile si posesorii de masini inmatriculate.

Deci de acest fond in bugetul de stat a fost stipulat pentru anul 2007 suma de circa 49 milioane lei. Noi avem astazi 640 de mii de pensionari si invalizi dintre care o jumatate nu au nevoie de indemnizatiile din acest fond.

Daca acest fond ar fi impartit la 300 de mii, i-ar reveni fiecaruia cite 200 de lei anual. Am avut mai multe intilniri in teritoriu si n-am vazut acest lucru, de aceea v-as ruga insistent ca dumneavoastra sa monitorizati acest fond, sa efectuati un control si sa ne informati care este situatia. Nu vreau acum, fiindca e prea mare materialul si...

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act.

 

Doamna Ala Popescu:

Pot sa va spun ca acest fond nu a fost supus controlului si tine de celelalte 36% necontrolate de Curtea de Conturi in anul trecut.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mult stimata doamna Presedinte,

In anul 2005 pentru prima data din fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente au fost alocate mijloace pentru acoperirea costurilor de medicamente compensate in valoare de 81 milioane lei dintre care au fost valorificate doar 9 la suta.

In anul bugetar 2006 au fost alocate mai putine mijloace, 35 milioane fata de 81 milioane, care de asemenea au fost partial valorificate, in timp ce un numar enorm de pensionari nu-si permit procurarea medicamentelor din cauza capacitatii scazute a pensiilor pe care le au.

Nu au fost valorificate in deplina masura nici mijloacele masurilor de profilaxie si nici mijloacele fondului de rezerva. Intrebarea mea este: Curtea de Conturi a examinat care au fost cauzele valorificarii reduse a acestor mijloace? Daca puteti sa-mi puneti la dispozitie aceasta informatie.

Multumesc.

 

Doamna Ala Popescu:

Stimata doamna deputat,

Valorificarea mijloacelor din fondul de asigurari obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006 este prezentata in cadrul raportului integral.

Ceea ce tine de medicamentele compensate, nu a fost pe deplin asigurata utilizarea mijloacelor, in primul rind, conform studiului efectuat de catre Curtea de Conturi, datorita numarului insuficient de medici de la centrele de familii si de la centrele de sanatate din localitati.

In al doilea rind, nu a fost pe deplin asigurata utilizarea mijloacelor din cauza prescrierii unor medicamente mai costisitoare, care necesita achitarea diferentei de cost la procurare in farmacii.

In afara de aceasta, sint neutilizate pe deplin posibilitatile de alocare a medicamentelor compensate pentru profilaxia copiilor de la 0 la 5 ani, pentru profilaxia bolilor anemice si pentru alte profilaxii in perioada de graviditate a femeilor. De asemenea nu este indicat termenul de valabilitate a retetelor prezentate in farmacii, termen egal cu 15 sau 20 de zile, fapt despre care nu toti cetatenii sint informati.

Ceea ce a putut sa constate Curtea de Conturi referitor la Fondul de profilaxie este nerespectarea, neutilizarea in termeni utili a contractarii medicamentelor necesare pentru profilaxia unor boli, cum a fost procurarea medicamentelor pentru virusul antigripal: medicamentele au fost, de fapt, procurate, dar termenul de livrare a marfii a fost mai tirziu, si respectiv vaccinarea cetatenilor a avut loc mai tirziu.

Ceea ce tine de Fondul de rezerva al mijloacelor de asigurare medicala (de aceea si se numeste fond de rezerva) a fost utilizat pe parcursul anului trecut gestionar la un nivel de sub 50% si s-a utilizat in situatii de acordare a serviciilor medicale neprevazute pe parcursul anului in capitolul de cheltuieli, precum si pentru unele categorii de persoane neasigurate.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Doamna Ala Popescu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna Presedinte,

Vreau sa va adresez urmatoarea intrebare: Cum se intimpla ca perioadele imediat anterioare privatizarii intreprinderilor de stat ramin in afara vizorului Curtii de Conturi? Exact de acest lucru se folosesc rauvoitorii, aducind prejudicii bugetului de stat. Si vreau sa va intreb daca v-ati autosesizat, in rezultatul adresarii mele, care se referea la faptul ca in anul 2002 Fabrica de Vinuri din Calarasi a ramas necontrolata de Curtea de Conturi. In urma acestui fapt 15 milioane de lei din venitul pentru anul 2002 au fost daruite celor care au cumparat intreprinderea la 27 decembrie 2002. Si mi-ati raspuns de doua ori ca nu sint supuse controlului intreprinderile deja privatizate. Da, privatizarea a fost la 27 decembrie, dar perioada de control 1 ianuarie 2002 27 decembrie 2002.

 

Doamna Ala Popescu:

Stimata doamna deputat,

Eu voi raspunde referindu-ma la doua aspecte. In primul rind, pina in perioada 2002, deci, Legea privind Curtea de Conturi nu continea prevederi referitoare la controlul intreprinderilor 50 plus 1 in 2002. In al doilea rind, numarul respectiv de angajati ai Curtii de Conturi este de 88. Cum am mentionat in raport, 88 de controlori superiori si controlori de stat, care participa nemijlocit la activitatile de control. Acestia nu pot acoperi tot arealul de 100% al mijloacelor publice si patrimoniul public. Si daca imi amintesc bine, in raspuns m-am referit si la o hotarire anterioara referitoare la Fabrica de Vinuri Calarasi, emisa de catre Curtea de Conturi pina la privatizare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu va multumesc.

Dar v-am adus un exemplu. Va intreb daca nu este aceasta o traditie si nu ar trebui ca in intreprinderi perioada anterior privatizarii sa fie numaidecit supusa controlului Curtii de Conturi?

 

Doamna Ala Popescu:

In Curtea de Conturi nu exista alte traditii decit cele stabilite prin lege.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte al Parlamentului si doamna Presedinte,

Avind in vedere ca de acum timpul anuntat expira. Nu stiu...

Raportul este foarte interesant. Sint foarte multe cifre interesante. Din pacate, din punct de vedere al procedurii. Aici sint ministri care nu au atributii, nu sint eroi ai acestui raport. Eroii nici nu au idee ce sa discuta aici.

Era bine ca poate dupa intrerupere unii dintre ei sa fie invitati, sa raspunda la intrebarile: de ce n-au folosit banii alocati din buget? Sau de ce i-au folosit cu o alta destinatie? Si poate, pina la urma, de mai pus la vot, am vrea sa auzim cit de bine se ispravesc, fiindca oamenii care sint aici, in principiu, si-au facut datoria. Si era bine ca intr-adevar, dupa intrerupere poate, vreo doi trei dintre acestia sa fie invitati la acest microfon pentru a raspunde la intrebari. Fiindca acest exercitiu se transforma in unul superficial.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Multumesc foarte mult, pentru aceasta remarca.

Eu vreau sa va aduc aminte, inainte de a incepe runda de intrebari-raspunsuri, eu am atras atentia ca nu este vorba de raportul de activitate al Curtii de Conturi, ci este raportul asupra executarii sau modul de gestionare a resurselor financiare. Noi sintem patru zeci si ceva de minute in runda de intrebari-raspunsuri, n-am auzit nici o intrebare adresata executorilor. Va autosesizati, va rog.

Alte intrebari? Nu sint.

Doamna Presedinte,

Va multumesc.

Deci, eu propun urmatorul lucru. Avem doua rapoarte. Propun sa audiem rapoartele, nu sint lungi. Zece minute unul, maximum 10 minute altul. Referitor la aceste doua rapoarte, dupa audieri, luam pauza, revenim si continuam dezbaterile. Sinteti de acord?

Va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Bondarciuc pentru prezentarea raportului comisiei la proiectul nr.2056.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Pe parcursul ultimilor ani, performanta macroeconomica a tarii s-a caracterizat printr-o ascensiune economica, care a avut un impact considerabil asupra mentinerii stabilitatii economice, asupra reducerii saraciei si imbunatatirii nivelului de trai al populatiei. Pe parcursul perioadei din ultimii ani, economia inregistreaza ritmuri pozitive de avansare, consemnind o crestere medie a produsului intern brut de circa 7 la suta anual, cu o tendinta moderata de reducere a nivelului inflatiei, care s-a redus de la 15,7 in anul 2003 pina la 10 la suta in anul 2005. Chiar daca in anul 2006, reflectind influenta factorilor externi, acesti indici au depasit obiectivele propuse, rata acestora la sfirsitul anului a atins nivelul de 14,1 la suta, cu o medie anuala de 12,7. De asemenea, se constata o stabilitate relativa a cursului de schimb al monedei nationale fata de principalele valute de referinta, constituind la sfirsitul anului 2006 nivelul de 12,9 lei 1 dolar SUA fata de 12,5 la sfirsitul anului 2005, cu o crestere considerabila a rezervelor Bancii Nationale.

In anul 2006 dezvoltarea economiei nationale a fost influentata negativ de anumiti factori externi, acestia incluzind conditiile climaterice nefavorabile pentru sectorul agricol, suspendarea exportului anumitor produse catre Federatia Rusa, de rind cu dificultatile de penetrare a altor piete de desfacere, precum si dublarea preturilor la resursele energetice importate din Rusia, si majorarea semnificativa a preturilor la produsele petroliere pe piata internationala, efectul combinat al carora a avut un impact advers asupra produsului national si balantei de plati.

Ritmul de dezvoltare a industriei, care in ultimii ani a fost relativ in ascendenta, inregistrind in perioada anilor 2004 2005 o crestere medie de 6 la suta anual, in anul 2006 acest indice a atins nivelul absolut de numai 93,1 la suta, determinata, preponderent, de activitatea intreprinderilor din industria prelucratoare a produselor agricole, carora in anul 2006 le-a revenit 88,6 la suta din volumul total de productie. Evolutia productiei agricole continua sa fie fluctuanta, inregistrind in anul 2006 o descrestere a valorii adaugate brute de 4,1 la suta, ceea ce a contribuit negativ la cresterea PIB.

Totodata, in perioada anului 2006, s-a extins esential sfera de acordare a serviciilor, avind o majorare a valorii adaugate brute de 7,7 la suta, conditionata, in mare masura, de cresterea puterii de cumparare a populatiei, exprimata si prin prisma majorarii veniturilor salariale reale, care a atins in anul 2006 nivelul de 114 la suta.

Pe parcursul perioadei vizate s-au inregistrat ritmuri pozitive de crestere a investitiilor in capitalul fix, astfel in anul 2006 acest indice a atins nivelul de 9,6 miliarde lei, fiind in crestere de 17,4 la suta comparativ cu anul 2005. Este de remarcat ca sursele principale de finantare a activitatii investitionale au fost mijloacele proprii ale agentilor economici si populatia, care in anul 2006 au format 60,2 la suta din totalul investitiilor in capitalul fix.

In perioada de referinta a sporit, fata de anul 2005, ponderea investitiilor in capitalul fix, finantate din contul mijloacelor investitorilor straini. Mijloacele bugetare au constituit 9,6 la suta din volumul total al mijloacelor insusite, inregistrind o majorare de 279, 5 milioane lei sau 28,8 la suta comparativ cu anul 2005.

Relatiile tarii noastre cu exteriorul sint reflectate in Balanta de plati, al carei deficit din balanta comerciala a atins cifra de 1 miliard 641,6 milioane dolari SUA, fiind majorata cu 36,7 fata de anul 2005. Aceasta situatie a fost marcata de ritmurile inalte de crestere a importurilor de bunuri cu 17,5 la suta mai mare fata de anul 2005, precum si de diminuarea exporturilor comparativ cu anul 2005. Sporirea importurilor a fost determinata de cresterea preturilor externe, in mare parte la gazul natural livrat de Rusia, precum si de sporirea cererii interne, iar diminuarea exportului a fost influentata de sistarea realizarii productiei vinicole pe piata Federatiei Ruse.

In vederea asigurarii stabilitatii si previzibilitatii veniturilor la buget, politica bugetar-fiscala pentru anul 2006 a fost orientata spre reducerea treptata a cotelor impozitelor pe venit, spre majorarea scutirilor personale si pentru persoanele intretinute, spre reducerea cotelor impozitelor pe venit din activitatea de intreprinzator de la 18 la suta la 15 la suta, spre acordarea de facilitati fiscale agentilor economici producatori agricoli si alte momente.

Cresterea economica robusta, precum si politica prudenta a statului in realizarea politicii financiar-bugetara a permis ca veniturile la bugetul de stat in anul 2006 sa atinga nivelul de 11 miliarde 117 milioane 300 mii lei sau cu o depasire a 23,1 la suta fata de anul 2005.

Incasarile veniturilor de baza in bugetul de stat au constituit 9 miliarde 579, 9 milioane lei cu 157,3 milioane lei, sau cu 1,7 la suta mai mult decit volumul precizat, concomitent depasind incasarile anului 2005 1 miliard 806 milioane lei sau cu 23,3 la suta.

Incasarile la compartimentul de mijloace speciale au fost indeplinite, comparativ cu cele prevazute, la nivelul 98,5 la suta.

Partea preponderenta a veniturilor bugetului de stat revin veniturilor fiscale: 8 miliarde 750,7 milioane lei, sau 91,4 la suta, dintre care 70 la suta au fost asigurate din incasarile de la taxa pe valoarea adaugata. Veniturile nefiscale au alcatuit 617,2 milioane lei, sau 6,4 la suta. Granturi si transferuri la fondul pentru sustinerea financiara a unitatilor administrativ-teritoriale au constituit, respectiv, 62 si 140 milioane lei.

Vreau sa mentionez ca nu au fost atinse volumurile prognozate de acumularile la buget a veniturilor de la perceperea impozitului pe venit din activitatea de intreprinzator 6,9 milioane lei, de la aplicarea accizelor la produsele din tutun cu 3,5 milioane lei, la benzina si motorina cu 8,6 milioane lei, de la aplicarea taxei rutiere sint si alte exemple.

Cheltuielile bugetului de stat au consemnat o crestere cu circa 29 la suta fata de anul precedent, inregistrind cheltuieli in valoare absoluta de 11 miliarde
19,2 milioane lei. Sub aspect ramural, cea mai mare parte a cheltuielilor, mai mult de 40 la suta din total, a fost destinata finantarii masurilor de ordin socio-cultural 15,7 la suta a fost utilizata in sectorul economic si 10,2 la suta constituie finantarea serviciilor generale de stat.

Este de mentionat faptul ca nivelul de executare a cheltuielilor a fost de
97,7 la suta, fiind sub nivelul sumei prognozate (dupa efectuarea precizarilor) de 11 miliarde 279,8 milioane lei. Comparativ cu prevederile anuale, la toate componentele executarea de cheltuieli a fost rezervata si anume: cheltuielile la compartimentul de baza al bugetului cu 141,4 milioane lei sau cu 1,5 la suta mai putin, cheltuielile din cadrul proiectului cu finantare externa cu 42,8 milioane lei sau cu 6,9 la suta mai putin, cheltuielile din mijloacele speciale cu 65,1 milioane lei sau cu 5,8 la suta, cheltuielile fondurilor speciale cu 11 milioane 600 mii lei sau cu 5,6 la suta.

Astazi s-a mentionat ca cheltuielile pentru invatamint au fost prevazute spre realizate in volum de 1 miliard 382,2 milioane lei si executate in suma totala de
1 miliard 332,5 milioane lei, cu o deviere de 49,6 milioane lei. Sint exemple si din alte ramuri si, ca de obicei, noi gasim explicatiile respective, dar totusi legea in aceste articole n-a fost executata.

In anul 2006 a demarat procesul de implementare a Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, pentru a carui executare Guvernul a adoptat noua hotariri. Pentru realizarea acestora au fost prevazute 826 milioane lei cu precizarile ulterioare de pina la suma de 1 miliard 56,5 milioane lei, dintre care pentru institutiile finantate din bugetul de stat 486,5 milioane lei si pentru cei finantati de la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale 570 milioane lei.

Salariul mediu lunar al unui salariat din economia nationala in ianuarie-decembrie 2006 a constituit 1696 lei si s-a majorat cu 29 la suta fata de anul 2005. Salariul real a crescut cu 14 la suta. In sectorul bugetar salariul mediu a constituit 1664 lei, iar in sectorul real 2474 lei.

Stimati colegi,

Pentru dezvoltarea in continuare a economiei nationale o insemnatate deosebita au investitiile capitale, fapt care face sa consemnam o crestere considerabila a alocatiilor bugetare destinate finantarii investitiilor capitale pe beneficiari si obiecte, al carui volum, cu rectificarile ulterioare, au constituit pe toate componentele 995 milioane lei si finantate 972,2 milioane lei (97,7 la suta) cu o crestere comparativ cu anul 2005 de 279,5 milioane lei sau 28,8 la suta.

Ponderea cheltuielilor de investitii capitale in cheltuielile totale ale bugetului de stat au constituit 8,8 la suta fata de 8,2 la suta in anul 2005. Din alocatiile totale pentru investitii, prin intermediul autoritatilor publice locale, au fost realizate 388,1 milion lei (40 la suta), iar prin intermediul autoritatilor publice centrale 584,1 milion lei sau 60 la suta din total.

Cota preponderenta a cheltuielilor de investitii capitale a fost efectuata in domeniul economic 57,5 la suta, domeniul social 26,9 la suta, pentru mentinerea ordinii publice si securitatea nationala 4,8 la suta, domeniul serviciilor generale de stat 7,8 la suta din cheltuielile totale. Tinem sa mentionam, ca comparativ cu anul 2005, in perioada vizata s-a ridicat considerabil nivelul de insusire a investitiilor capitale finantate din contul mijloacelor speciale, de la 57,9 la suta la 85,2 la suta, raminind a fi neutilizate in anul 2006
14,6 milioane lei.

Datoria de stat administrata de Guvern la finele anului 2006 a inregistrat suma de 13 miliarde 58,6 milioane lei, ponderea in PIB fiind de 29,6 la suta si cu o diminuare in raport cu perioada similara a anului precedent cu 2,8 puncte procentuale. Soldul datoriei de stat interne a marcat la finele anului o crestere, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, de 3,1 milion lei, constituind suma totala de 3 miliarde 790,2 milioane lei. Datoria de stat externa la 31 decembrie 2006 a constituit 718,2 milioane dolari SUA sau cu circa 61,9 milioane dolari SUA mai mare comparativ cu situatia din 31 decembrie 2005, concomitent fiind majorata cu 4,3 milioane dolari SUA fata de stocul plafonat prin Legea bugetului de stat pe anul 2006.

Raportul Curtii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice pe anul 2006 a scos la iveala unele neajunsuri ce tin de respectarea intocmai a prevederilor Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar, neinsusirea alocatiilor financiare pe toate 4 componente ale bugetului de stat; nivelul scazut al disciplinei si responsabilitatii financiare a unor executori de buget la nivelul autoritatilor publice in prognozarea si optimizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare, precum si in formarea nejustificata a datoriilor debitoriale si creditare, inclusiv cu termeni expirati; efectuarea de alocari bugetare cu anticiparea legiferarii acestora; nivelul redus de executare a incasarilor in baza deciziilor judecatoresti; statutul dublu al unor entitati din cadrul structurilor subordonate autoritatilor administrative centrale; subestimarea veniturilor locale, fapt ce exagereaza valoarea reala a necesitatilor de transferuri si alocatii din bugetul de stat catre bugetele UTA; ajustarea neunivoca a problemei privind evidenta, inregistrarea si intretinerea bunurilor imobiliare; actiunile de achizitii de marfuri si serviciu ramin a fi in continuare exagerate; incalcari si abateri esentiale in administrarea si utilizarea mijloacelor publice destinate lucrarilor de constructie, modernizare, reconstructie si reparatie capitala de efect din contul investitiilor capitale si altele, care, in contextul hotaririi Curtii de Conturi, necesita a fi detaliat examinate intr-o sedinta speciala a Guvernului pentru a fi corectate si neadmise in activitatea de mai departe.

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante considera ca, in pofida unor factori externi nefavorabili si unor circumstante interne nu dintre cele mai bune, in anul 2006 s-a reusit obtinerea de rezultate pozitive in realizarea politicilor sociale si economice ale statului.

Totodata, Guvernul urmeaza sa-si consolideze activitatea si sa intreprinda masuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor ce au influentat negativ la executarea angajamentelor asumate si prevazute in Legea bugetului de stat. Sa intreprinda masuri pentru integrarea patrimoniului public si aplicarea unui mecanism unic privind utilizarea echilibrata si proportionala a surselor financiare pe componentele bugetului de stat, sa amplifice sistemul de cheltuieli bugetare bazate pe programe si performante, sa asigure consolidarea de mai departe a finantelor publice si sa reduca tranzactiile si cheltuielile in afara prevederilor legislative, sa sporeasca transparenta si consolidarea disciplinei financiare, sa ridice responsabilitatea bugetara si nivelul de planificare strategica pe termen mediu si de lunga durata, sa diminueze povara datoriilor si sa imbunatateasca mediul de deservire al acestora.

Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea raportului asupra executarii bugetului de stat pe anul 2006 la venituri in suma de 11 miliarde 117,3 milioane lei si la cheltuieli in marime de 11 miliarde
19,2 milioane lei, cu depasirea veniturilor fata de cheltuieli in suma de
98,1 milioane lei si propune proiectul de hotarire anexat la raport, spre a fi adoptat in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Acum rog prezentarea raportului Comisiei pentru politica economica, buget si finante la proiectul nr.2470.

Domnule Popa,

Va rog.

Intre timp, de procedura.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Sa se relateze esentialul si succint decizia comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Se accepta.

 

Domnul Gheorghe Pop:

Ivan Timofeevici,

Multumesc foarte mult.

Eu am sa ma straduiesc foarte operativ sa aduc la cunostinta dumneavoastra raportul Comisiei pentru politica economica, buget si finante asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2006.

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Raportul prezentat Parlamentului si facut public este o executare a prevederilor constitutionale, dar si un pas real pentru asigurarea transparentei privind utilizarea patrimoniului si mijloacelor financiare publice.

Controlul financiar asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice in exercitiul bugetar 2006 a fost exercitat de catre Curtea de Conturi a Republicii Moldova pentru executarea articolului 133, alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova si articolului 3 alineatul (2) din Legea privind Curtea de Conturi. Activitatea de control reprezinta in fond politicile si procedurile ce au menirea sa ajute si sa asigure realizarea directivelor de administrare si de intreprindere a unor actiuni pentru minimalizarea riscurilor care ar putea impiedica atingerea obiectivelor propuse de stat pentru perioada respectiva.

Curtea de Conturi, ca organ suprem de control financiar extern, prin intermediul controalelor efectuate, tine sa confirme ca utilizarea rationala si eficienta a finantelor publice, dezvoltarea unei gestiuni financiare riguroase sint conditiile esentiale pentru asigurarea stabilitatii si dezvoltarii societatii.

Raportul constituie o parte indispensabila a sistemului de control, care isi propune drept scop semnalarea devierilor de la standardele in vigoare si incalcarea normelor legalitatii, integritatii, rigurozitatii in procesul de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare publice, precum si de utilizare in conditii eficiente a patrimoniului public.

Prezentul raport reda o sinteza a rezultatelor de control asupra modului de gestionare a mijloacelor financiare publice de catre autoritatile publice, asupra executarii bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, asupra formarii fondurilor de asigurari obligatorii de asistenta medicala.

Nu ma voi referi la toate cele mentionate in raportul prezentat de catre presedintele Curtii de Conturi, vreau doar sa mentionez faptul ca in activitatea Curtii de Conturi s-au semnalat anumite momente pozitive si consideram ca recomandarile elaborate de Curtea de Conturi vor avea efectul scontat in conditiile conjuncturii durabile prin interactiunea de eforturi a tuturor autoritatilor administratiei publice, in conditiile unui cadru juridic coerent si stabil si a unei responsabilitati adecvate a executorilor de buget.

In conditiile dezvoltarii si perfectionarii sistemului bugetar fiscal Curtea de Conturi urmeaza sa-si intensifice eforturile pentru perfectionarea profesionala si a metodelor de lucru in vederea obtinerii unui impact mai mare al activitatii sale asupra eficientei de gestionare a banilor publici si a patrimoniului public.

Activitatea Curtii de Conturi trebuie sa fie directionata spre un sistem eficient de control audit, care sa contribuie la o crestere economica durabila, la o stabilitate financiara si la o gestionare eficienta a resurselor publice. Pentru atingerea acestor scopuri consideram necesar ca Curtea de Conturi sa isi consolideze capacitatile sale pentru realizarea unui audit mai eficient, care sa includa audierile performantelor de implementare a programelor guvernamentale, promovarea transparentei prin furnizarea unor informatii complete Parlamentului privind eficacitatea generala in utilizarea resurselor financiare spre beneficiul cetatenilor de rind si al tarii; sa realizeze un audit anual de atestare a bugetului de stat, care ar permite examinarea si aprobarea eficienta al acestuia de catre Parlament, realizarea unui sistem de control care sa asigure rezultate eficiente si ridicarea valorii adaugate a controalelor pentru eficientizarea si gestionarea finantelor publice.

Trecerea de la forma de constringere, de penalizare si de avertizare a administratiei publice la un mecanism de apreciere a neregulilor depistate permite imbunatatirea administrarii si utilizarii finantelor publice, dezvoltarea de mai departe a independentei profesionalismului, obiectivitatii, responsabilitatii si legalitatii controalelor auditului financiar. In contextul celor mentionate, se propune ca proiectul de hotarire alaturat sa fie aprobat de catre Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

Eu va multumesc, pentru prezentarea raportului.

Nici nu risc sa va intreb daca aveti intrebari.

Stimati colegi,

Acum anunt o pauza in sedinta plenului Parlamentului. Sedinta o reluam la ora 14.40, peste o ora 5 minute.

Multumesc.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Stimati deputati,

Constat prezenta in sala a unui numar mai mare de 52 de deputati. In aceasta situatie pot sa spun ca cvorumul este prezent.

Revenim la sedinta plenului Parlamentului de astazi. Deci, dupa prezentarea rapoartelor institutiilor respective si runda de intrebari raspunsuri, precum si dupa prezentarea rapoartelor comisiei sesizate in fond purcedem la dezbateri, luari de cuvint.

Luarile de cuvint, precum am convenit, le combinam cu dezbateri pe marginea ambelor proiecte: si nr.2056, si nr.2470. Prima solicitare pentru luare de cuvint a fost inregistrata cea a domnului Ion Gutu, la ambele proiecte, motiv pentru care extindem, in caz de necesitate, perioada de timp necesara pentru luarea de cuvint.

 

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Doua cuvintari nu!

 

Domnul Marian Lupu:

Doua cuvintari pina la 14 minute.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Poftim? Domnul Gutu.

 

Domnul Ion Gutu:

V-a placut raportul? Cred ca, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule deputat Ion Gutu,

Va rog.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eu sint sint convins ca colegii domnul Vasile Iovv si domnul Dumitru Prijmireanu vor vorbi mai mult despre partea pozitiva, despre realizarile care au fost in 2006, de aceea eu voi trece la partea constructiva.

Intr-adevar, dupa datele prezentate in raport de catre Ministerul Finantelor, care, vreau sa spun, este un raport amplu si eu cred ca este o incercare de a face o analiza cit de cit obiectiva a situatiei din economia nationala in 2006, noi putem face citeva concluzii pentru ca, intr-adevar, anul 2006 a fost un an foarte complicat din toate punctele de vedere.

Putem afirma ca in 2006 toti indicatorii macroeconomici au avut de suferit: in primul rind, reducerea cresterii PIB cu 3,5 puncte, calitatea cresterii economice, taxa pe valoare adaugata. Deficitul contului curent, pentru prima data in ultimii ani, a atins cota de 13,7 in raport cu PIB.

Asemenea indici negativi, vreau sa spun, n-au fost in ultimii ani, nu vorbesc de deficitul balantei comerciale exporturi, valoarea reala a pensiilor, cu regret, s-a majorat numai cu 1,1%. E clar ca situatia in industrie si in alte ramuri a fost, de asemenea, complicata. Nu vreau astazi sa explicam cauzele, sint foarte multe si nu cred ca pricina principala sint factorii externi, la care se face trimitere in raportul Ministerului Finantelor, care ar fi fost cauza unor asemenea situatii complicate in economia nationala.

Stimati colegi,

Ceea ce se refera la bugetele de stat, bugetul national si toate celelalte cifre, foarte mult utilizate in discursurile conducerii tarii, de majorare esentiala a veniturilor la buget si alte compartimente care, intr-adevar, sint esentiale, ele au fost atinse nu in rezultatul activitatii sau, eu as spune, a unor masuri efective ale actualei guvernari, ci in urma veniturilor de la importuri si din alte compartimente.

Trebuie de spus ca, cu regret, consumul ramine motorul economiei nationale in Republica Moldova. Este o constatare pe care toata lumea o cunoaste. Noi aflam din raport ca datoriile fata de organismele internationale, unde sintem membri pe deplin sau observatori, au crescut, cifra este de aproape 300 de milioane lei.

Deci, eu, sincer vorbind, ca economist, am citit raportul foarte atent, a fost si dispozitia fractiunii. Nu spun ca nu am primit o placere, dar vreau sa va spun ca, intr-adevar, am hotarit sa ma opresc la doua probleme, care m-au determinat sa ma aprofundez in aceasta directie.

In primul rind: finantarea stiintei si investitiilor capitale. Anume la aceste compartimente in anul 2006 s-a inregistrat o crestere fabuloasa. Pe de o parte este foarte bine au venit resurse, au fost repartizate si ce se intimpla in acest domeniu. De exemplu, din raport constatam ca pentru domeniul stiintei au fost prevazute initial 168 de milioane. La finele anului au fost utilizate 202,8 milioane de lei. E o crestere, stimati colegi, intr-adevar, de 3, de 4, de 5 ori fata de citiva ani in urma.

Eu cred ca nu vom vorbi despre multe activitati care intr-adevar au fost binevenite: un parteneriat deosebit intre Academia de Stiinte si Guvern, o sustinere masiva a Presedintelui, a Parlamentului, deci au fost create niste conditii foarte serioase pentru ca noi deja sa avem si unele rezultate.

Stimati colegi,

Inca o data spun ca nu punem la indoiala, dar, unele cifre, pur si simplu, pe nespecialisti si, in primul rind, pe specialisti, eu cred ca ar trebui sa ne puna pe ginduri.

As vrea sa ma refer la doua programe de stat: Edificarea statului de drept... si Valorificarea resurselor umane, naturale si informationale pentru dezvoltarea durabila a societatii 50 de milioane lei. Eu nu am gasit nimic in acest raport, macar un rezultat sau citeva elemente mai importante pentru economia nationala in rezultatul acestor doua programe. Cred ca este o intrebare pentru comisia respectiva si pentru Parlament in general.

Din acelasi raport aflam ca peste 50%, din 170 milioane cheltuieli de baza au fost directionate pentru fondul de salarizare si contributii. S-ar parea ca a crescut imens salariul mediu, salariul mediu fiind, la sfirsitul anului 2006, 1593 de lei pentru un lucrator stiintific, putin mai mult decit media pe economie. Unde se duc banii acestia? De ce salariul este atit de mic.

Alt indice. Noi constatam din acest raport ca in 2006 numarul de cercetatori stiintifici s-a micsorat cu 15 persoane. Deci care-i sensul acestor cheltuieli mari? S-au dublat cheltuielile pentru pregatirea cadrelor stiintifice. Din acelasi raport aflam ca 80% din doctoranzi nu sustin teza. Din cei care sint inmatriculati, 30% primesc bursa, se efectueaza cheltuieli si sint exmatriculati. Care este efectul de la zeci de milioane pentru acest domeniu in ultimii ani.

Pentru intretinea institutiilor de deservire a procesului stiintific au fost prevazute in anul trecut 23 de milioane lei. O suma enorma. Este un moment care, pur si simplu, eu cred ca trebuie sa fie revoltator.

Procurarea utilajului: daca in 2005 din toata suma alocata pentru Academia de Stiinte au fost cheltuite pentru procurarea utilajului 8,3%, in 2006 5,3%.

Stimati colegi,

Construim ograzi, facem reparatii, cheltuim bani pentru intretinerea gospodariei, dar pentru utilajul care nu exista astazi in Academia de Stiinte cheltuielile sint 5 6%.

Eu cred ca este un semnal foarte serios si nu este vorba de critica, dar ma intereseaza ca om de stat ce se face in stiinta. Despre rezultatele respective nu avem informatii. Avem Codul cu privire la stiinta si inovare al Republicii Moldova si eu cred ca trebuie sa atragem atentia asupra acestui moment.

Si a doua problema care se refera la Raportul asupra executarii bugetului de stat pe anul 2006: Cresterea masiva si finantarea investitiilor capitale.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca, intr-adevar, am ajuns la o etapa cind tara are bani. Guvernul are bani, dar cum sint utilizati acesti bani? Cum sint directionati? Cine, in general, hotaraste in tara asta unde si care obiecte trebuiesc finantate.

Conform datelor, au fost executate nu 172 milioane de lei, dar 995 milioane de lei. Cu parere de rau, 35% din finantarea investitiilor capitale pe 2006 au fost efectuate in luna decembrie. Dintre acestea 150 milioane sint avansuri 100% pentru obiecte fara documentatie, fara proiecte, fara nimic si s-au dus sute de milioane de bani, trecind prin diferite licitatii formale, cu diferite insotiri, cu diferite scrisori, numai pentru gazoductul TocuzMereni 80 de milioane.

Pentru restaurarea Muzeului National de Arte din Moldova, aici peste drum, 5 milioane plecate in luna decembrie. Nu este clar: au fost realizati, n-au fost, nu stie nimeni. Alte chestiuni: renovarea blocului pentru Procuratura Generala (nu are unde sta procuratura astazi), 8 milioane de lei, in luna decembrie. Pentru ce? Cine a realizat acesti bani? Nu stie nimeni.

A fost, probabil, destula adresarea Procurorului General sau a altcuiva de sus si banii s-au dus.

Stimati colegi,

Vreau sa va spun ca este o anarhie totala. Cine este responsabil in Guvern de politica investitionala, din viceprim-ministri? Care minister este ministerul de baza? Si as vrea sa-l aud pe domnul Igor Dodon, fiindca o sa zboare pietrele in capul cuiva si va raspunde Ministerul Economiei si Comertului.

Totul se face la Ministerul Finantelor. Deci din aceasta vreau sa va spun, putem sa facem, nu vorbesc de Farmaco, banii alocati 16 milioane in aprilie 2006, in 2000, in luna iunie legiferati prin modificarea in buget. In noiembrie licitatia, o firma din Ucraina, banii au plecat in decembrie, utilajul nu este pina acum. Contracte cine face? Cine plateste, in general, 100% inainte? Care sint necesitatile? Cine hotaraste problema asta?

Vreau sa va spun ca inca o problema din acest domeniu, stimati colegi, toate obiectele care au fost lansate si patronate de catre conducerea republicii, la toate obiectele trebuie sa fie deschise dosare penale. Si ele sint, dar cine va raspunde? Lacul Valea morilor, Gara de Nord... Cita batalie a fost aici in Parlament? Stadionul Olimpic, alte obiecte, eu nu vorbesc de Complexul Eternitate.

Toate obiectele sint patronate de conducerea tarii, dar responsabili o sa fie domnul Binzari de la Ministerul Finantelor, seful directiei care din functie el este nevoit sa indeplineasca poruncile.

Stimati colegi,

Cred ca la acest compartiment, vreau sa va spun sincer, nu este, imi pare, imi place mai mult Calea Ferata sau Aviatia Civila. Calea Ferata, poftim: la
3 obiecte copertina de asupra peronului, reconstructia garii feroviare etajul intii si doi si profilactoriul, au demonstrat supracheltuieli in jur de 10 milioane lei.

Stimati guvernanti,

Aceasta este cifra de la structurile dumneavoastra, puteti sa le cititi, sa va interesati. Cine a raspuns? Eu am participat cu domnul Vasile Pintea la o sedinta a Curtii de Conturi unde a fost ascultat reprezentantul de la Calea Ferata. Va spun sincer, nu era clar cine conducea Curtea de Conturi, ministrul domnul Gagauz.

Si, in sfirsit, la acest compartiment, fondul de rezerva al Guvernului. Nu este clar, eu inteleg ca nu avem pirghiile respective, dar, domnule Presedinte al Parlamentului, cit timp vom tacea in Parlamentul Republicii Moldova?

Fondul de rezerva al Guvernului se realizeaza si Curtea de Conturi, va spun mai jos, inregistreaza aceste cazuri, cum doreste Guvernul. O calatorie a domnului Prim-ministru costa 500 mii lei. El a facut numai anul acesta 6 calatorii. Milioane de lei. Si m-a intrebat domnul Serafim Urechean: puteti sa plecati cu domnul Lupu in Grecia, intr-o delegatie? Zic: daca merge cu o ruta speciala, eu ma duc, daca o sa stea dumnealui sa mearga prin, eu stiu, conducatorul Parlamentului.

De unde este si cine a hotarit ca Prim-ministrul are dreptul la un avion special sa plece in Minsc, in Bacu, in Bruxelles, in Moscova? 17 milioane de lei au plecat anul trecut din bugetul tarii pentru deplasari in strainatate ale conducerii Parlamentului si primirea delegatilor.

Si citeva minute pentru Curtea de Conturi. Colegii au ramas incintati, multi colegi au vorbit de un raport foarte, de o radiere, eu stiu, de alte chestiuni. Stimati colegi, Curtea de Conturi este intr-o situatie foarte dificila. Fiind o structura a Parlamentului, ea este presata, ea este utilizata, ea este folosita ca un organ care trebuie sa acopere tot. Nu sa descopere, dar sa acopere.

Eu va spun numai, vreau sa va aduc la cunostinta numai 55 de decizii...

 

Domnul Marian Lupu:

Ivan Timofeevici,

Inca un minut.

 

Domnul Ion Gutu:

...28 la Presedinte, 7 la Parlament si o cifra din 1188 de ordine, de propuneri si de cerinte neexecutate, 764 conducerea Curtii de Conturi si noi n-am ajutat aceasta Curte. Noi facem tot posibilul ca acest proces sa continue. Si cu AIR-Moldova termin, fiindca e o ramura foarte importanta si va spun ca o decizie a Curtii de Conturi din luna iunie, va rog, stimati colegi, s-o cititi si veti vedea formalismul superficial, lipsa de profesionalism.

Nu veti gasi aici compania Sky Alians care a fost creata de structurile, organizatiile statului si care acum trebuie sa fie lichidata, avind 12 milioane datorie fata de AIR-Moldova. Nu veti gasi cum se utilizeaza patrimoniul statului pe ruta Chisinau-Telaviv, unde sint pierderi de 1 milion de dolari pe an. Nu veti gasi raspuns la multe intrebari, formalism, si eu cred ca asa decizii, asa cheltuieli sint neefective.

Ori Parlamentul are Curtea de Conturi si institutia asta trebuie sustinuta, ori pur si simplu ea se ocupa cu un lucru tehnic in Republica Moldova. Si clar ca Alianta Moldova Noastra nu v-a vota pentru acest document.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Vasile Iovv pentru luarea de cuvint.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In raportul despre executarea bugetului de stat pe anul 2006 putem confirma ca veniturile incasate de la bugetul de stat pe toate componentele constituie
11 miliarde 117 milioane, o crestere de 2 miliarde 55 milioane lei.

In 2006 la bugetul public national au fost acumulate veniturile in suma totala de 17 miliarde 847 milioane lei. Comparativ cu anul 2005, au fost colectate venituri mai mari cu 3 miliarde 320 milioane lei.

Ca pondere in produsul intern brut veniturile in bugetul public national in 2006 au atins nivelul de 40,5 la suta, fata de 38,5 la suta in anul 2005. Restantele fata de bugetul public national au avut tendinta de micsorare. Cele mai mari restante fata de bugetul public national sint a contribuabililor din municipiul Chisinau acestora revenindu-le ponderea totala de 36%.

Veniturile generale ale bugetului asigurarilor sociale de stat au fost realizate in volum de 4 miliarde 347 milioane de lei, cu majorare de 651 milioane lei. Referitor la veniturile din operatiunile cu capital, mentionam ca in anul 2006 pentru prima oara, in scopul de a ajusta reflectarea operatiunilor cu capital la standardele internationale, veniturile din operatiunile cu capital au constituit
177 milioane lei.

Serviciul Vamal a supraindeplinit sarcina de colectare a veniturilor la bugetul de stat, incasarile veniturilor administrate de catre organele vamale au alcatuit 6 miliarde 772 milioane sau cu 1 miliard si 124 milioane mai mult fata de anul 2005.

In acelasi timp, se atesta si faptul reducerii incasarilor din anul 2006 fata de 2005 pe accize la benzina, motorina si taxa vamala speciala. Diminuarea incasarilor la accize a fost influentata de micsorarea volumului cantitativ de 6%, iar micsorarea incasarilor la taxa vamala speciala de volumul importului de zahar.

In aceasta conjunctura se releva ca masurile de protectie aplicabile importatorilor, importurilor intreprinse de Guvern in vederea protejarii producatorilor de zahar autohtoni si-au atins scopul.

Trebuie de mentionat ca la finele anului au ramas neinsusite alocatii, prevazute de Legea pentru efectuarea cheltuielilor pe toate componentele, in marime de 260 de milioane.

Responsabilitatea pentru nevalorificarea alocatiilor bugetare apartine executorilor de buget. Cheltuielile pentru achitarea titlurilor executorii din contul bugetului de stat ramin a fi considerabile. Totodata, dreptul de regres a statului prevazut de lege nu este executat pe deplin. La 1 iulie 2006 Departamentul de Executare a inregistrat 52 mii documente executorii, parvenite spre executare silita in folosul statului in suma de 72 milioane.

Neexecutarea acestor documente este generata de neindeplinirea de catre executorii judecatoresti a masurilor cuvenite, ce tin de urmarirea bunurilor agentilor economici, persoanelor fizice si a datoriilor debitoare. Aici trebuie sa mentionam necesitatea exercitarii reale de catre Ministerul Finantelor si de catre Procuratura Generala a dreptului de regres impotriva persoanelor vinovate de prejudicierea intereselor patrimoniului statului.

Bugetul anului 2006 nu a avut capacitatea de acoperire financiara a tuturor cheltuielilor legate de implementarea Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. In 2006 alocatiile destinate majorarii salariilor au crescut cu circa 40%, iar cheltuielile efectuate s-au majorat cu circa 44 la suta.

Cheltuielile fara acoperire financiara au insumat 110 milioane lei, apartinind grupelor de functii ale apararii nationale, mentinerea ordinii publice si securitatea statului. Pentru deservirea datoriei de stat s-au utilizat mai putine mijloace financiare decit cheltuielile planificate in acest scop in bugetul de stat, dar mai multe in comparatie cu anul precedent. Reesalonarea datoriilor a permis statului sa micsoreze cheltuielile din bugetul de stat si sa directioneze mijloacele pentru finantarea altor cheltuieli.

Stimati deputati,

Din raportul despre executarea bugetului de stat al anului 2006 se vede ca majoritatea indicatorilor economici planificati pe anul 2006 au fost indepliniti si supraindepliniti. Totodata, examinind raportul Curtii de Conturi privind modul de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar al anului 2006, putem constata ca sint rezerve in a caror realizare Guvernul trebuie sa activeze mai intens.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. Invit la tribuna centrala reprezentantul PPCD. N-a fost anuntat cine anume.

Domnule Stefan Secareanu,

Va rog.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Voi prezenta succint un punct de vedere al fractiunii asupra raportului Curtii de Conturi. Documentele, precum este raportul Curtii de Conturi, care ne-a fost prezentat astazi in sedinta publica, sint de o importanta majora intr-o societate democratica, dezvoltata si bazata pe drept.

Acest gen de activitate publica trebuie sa, de acte publice trebuie sa asigure o transparenta maxima a procesului de acumulare si utilizare a resurselor financiare publice. Doar in asemenea conditii fiecarui contribuabil la bugetele publice ii va fi garantat dreptul de a sti in ce mod organele abilitate ale statului cheltuie banii platitorilor de impozite si cit de capabila este puterea executiva sa gestioneze rational bugetul public. Raportul Curtii de Conturi discutat astazi ridica o serie de semne de intrebare, iar o buna parte din constatarile acestui document trezesc ingrijorare.

Timpul scurt care ne este acordat pentru prezentarea punctului nostru de vedere imi permite sa ma refer doar la unele dintre aspectele importante.

1. In pagina 14 a raportului sau Curtea de Conturi ne informeaza ca statul detine proprietati a caror valoare se estimeaza la suma de 23 de miliarde de lei, pe cind venitul obtinut din dividendele pe aceste proprietati este de numai
160 milioane de lei, adica de 15 ori mai putin decit minimul acceptabil.

Aceasta situatie descalificanta se poate explica prin faptul ca anumite active nu sint rentabile. In acest caz, pentru a nu admite degradarea de mai departe a activelor, care nu genereaza nici macar venitul minim acceptabil, acestea trebuie supuse privatizarii. Dar nerentabilitatea activelor este o simpla ipoteza, se prea poate ca activele presupus nerentabile sa fie in realitate bune, iar daca acestea sint bune, atunci cine se face vinovat de proasta lor gestionare? Care sint functionarii imputerniciti sa reprezinte statul in consiliile de administrare ale companiilor in care statul detine cote parti, sint cumva aceste persoane remunerate pentru aceasta?

2. Curtea de Conturi ne mai face cunoscut ca statul isi onoreaza obligatiile sale fata de CEDO si ca au fost achitate 7,3 milioane lei, adica de 3,2 ori mai mult decit in anul precedent. Nu gasim insa raspuns la intrebarea cum sint onorate deciziile organelor de justitie nationale? Cit au de asteptat cei care au cistigat procesele cu Guvernul? Care sint sumele fixate de instanta? Care sint sumele achitate? Ce restante exista la acest capitol?

3. Raportul abordeaza intre altele si un subiect de maxim interes si sensibilitate pentru oamenii de rind din aceasta tara serviciile medicale contra plata. Nu transpar insa raspunsurile la doua intrebari fundamentale:

a) In baza caror criterii sint stabilite preturile la serviciile medicale contra plata; daca veniturile incasate sint mult peste cheltuielile reale?

b) cine se face vinovat de fixarea tarifelor exagerate?

4. Evaluind modul de utilizare a resurselor din fondul de rezerva al Guvernului constatam ca in anul 2006 celor 896 de primarii, fara municipiile Chisinau si Balti, daca excludem cheltuielile pentru educatie si intretinerea aparatului administrativ, le-au fost aprobate cheltuieli in marime de 78 milioane lei. Legea privind fondul de rezerva al Guvernului stipuleaza utilizarea in cazuri speciale a acestui fond.

Cum poate fi explicat faptul ca 40 la suta sau 19, 8 milioane lei din acest fond au fost utilizati pentru procurarea mijloacelor fixe, care de fapt trebuia efectuata in baza unor planificari din timp si introduse in Legea bugetului de stat.

5. De regula, guvernele tarilor democratice contracteaza imprumuturi de la populatie, pe cind cele din statele nedemocratice de la banci. Guvernul Republicii Moldova ia bani cu imprumut de la Banca Nationala, aducind astfel prejudicii majore stabilitatii economice a tarii.

Faptul ca Guvernul este incapabil sa contracteze imprumuturi pe piata de capital si imprumuta de la Banca Nationala a Moldovei, provoaca perturbatii in sistemul economic, majoreaza masa monetara, pune Banca Nationala in situatia de a recurge la sterilizare si, drept consecinta, avem o valuta nationala puternica, care impiedica exporturile.

Pe de alta parte, avem o inflatie ridicata, care reduce nivelul de trai al populatiei. Pina cind societatea va plati pentru incompetenta Guvernului? Cit de libera si de independenta este Banca Nationala, daca acorda cu atita usurinta imprumuturi Guvernului, stiind ca aceasta va crea perturbatii in economie? Cine se face vinovat de stoparea exporturilor, fara a lua in calcul problema vinurilor, si stoparea cresterii industriale? Verificati structura datoriei interne a Guvernului si cum isi onoreaza el datoriile si veti primi raspunsul.

6. Care sint masurile luate fata de agentii economici, al caror imprumuturi au fost garantate de stat si din 2006 s-au transformat din imprumuturi garantate de stat in imprumuturi de stat? Ce actiuni si ce plan de actiuni exista pentru a compensa pierderile publice? Cine este responsabil de aceasta? Intr-o singura zi statul si-a majorat datoriile cu 254 milioane lei. Cine sint fericitii care au beneficiat de aceste mijloace?

Pe linga aceasta, mai avem inca 3,4 miliarde lei datorii ale agentilor economici garantate de Guvern. Din 1998 a fost stopata practica de garantare. Dar in 2006, sub diverse pretexte, aceasta suma a crescut cu 192 milioane lei, in loc sa se diminueze cit mai urgent posibil pina la cifra de zero lei.

7. Autoritatile au stopat procesul de reformare a sistemului de pensionare in ceea ce priveste virsta de pensionare. Drept consecinta, in Republica Moldova exista un numar extrem de mare de pensionari si un numar ingrijorator de mic de persoane antrenate in cimpul muncii. Astfel, 25 la suta din populatia apta de munca are salarii si alte 25 la suta muncesc, dar au alte venituri decit salariile si, respectiv, contribuie in mod nesemnificativ la formarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Aceasta situatie constituie o provocare la adresa puterii politice, urmeaza sa vedem cum va raspunde actuala guvernare la aceasta provocare.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

 

 

Domnul Stefan Secareanu:

8. Conform hotaririi Guvernului nr.108 din 3 februarie 2005, indemnizatiile de maternitate se platesc persoanelor asigurate pentru patru luni. Reiesind din numarul de copii nascuti in anul fiscal vizat in raport, peste 35 de mii, numarul persoanelor care au dreptul la indemnizatie, care reprezinta cel putin jumatate din familiile in care acesti copii s-au nascut si salariul mediu lunar in anul 2006, suma achitata pentru indemnizatie de maternitate trebuia sa fie de cel putin 150 milioane lei. Realitatea trista este ca din bugetul respectiv au fost achitate doar 42 milioane lei, fata de 150 milioane care trebuiau achitate.

Aceasta ne creeaza suspiciunea ca Guvernul nu a informat in mod intentionat persoanele in drept sa primeasca indemnizatia de maternitate, astfel peste 2/3 din familiile in care s-au nascut copiii n-au primit sumele de bani prevazute de legislatie, bani care li se cuvin in mod legal in medie 7 mii de lei la nasterea copilului.

9. Modul de gestionare a finantelor publice locale, de asemenea, ridica semne de ingrijorare. Nu este clar cine controleaza gestionarea banilor de catre autoritatile locale, in conditiile in care Curtea de Conturi abia de reuseste sa verifice citeva procente din numarul total de primarii. Ceea ce a reusit Curtea de Conturi a fost verificarea gestionarii bugetelor raionale, dar nu si a fiecarei primarii. Eu inchei acum.

Aceasta analiza sumara a raportului Curtii de Conturi este suficienta pentru a constata ca actuala guvernare este incapabila sa asigure formarea si gestionarea corecta a bugetelor publice. Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat isi exprima ingrijorarea in legatura cu faptele grave constatate si va inainta o serie de propuneri de imbunatatire a exercitiului bugetar. Deocamdata ne ramine doar sa speram ca actuala guvernare va trage invatamintele necesare din erorile grave pe care le-a comis si va lua in consideratie propunerile noastre.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Dumitru Prijmireanu.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Dupa cum cunoastem deja, Curtea de Conturi si-a asumat angajamentul de a se transforma in cadrul perioadei de dezvoltare strategica intr-o institutie suprema de audit, care va activa in totala corespundere cu strategiile de audit, recunoscute international, precum si cu bunele practici europene.

O institutie suprema de audit cu o activitate eficienta presupune stabilirea unor scopuri inalte si realizarea mai multor activitati complexe si stimulente. Din raportul prezentat de Curtea de Conturi am fost informati ca in activitatea acestei institutii s-au realizat deja primele progrese si, in mare masura, se respecta planul de dezvoltare strategica cu o asistenta a unor alte institutii supreme de audit, care se bucura de un inalt respect si apreciere.

Domeniile in care Curtea de Conturi a inregistrat progrese semnificative sint activitati de tip control, plus elemente de evaluare a sistemelor de control intern si elaborarea unui nou proiect de Lege privind Curtea de Conturi in corespundere cu standardele de audit.

Desi exista mai multe directii care trebuie elaborate si introduse in activitatea Curtii de Conturi, pe viitor, in anul curent, Curtea urmeaza sa se axeze pe urmatoarele:

Trecerea treptata de la controlul conformitatii spre audit modern. De exemplu, audit de atestare de acelasi tip ca si cele oferite de contabili privati, certificati, dar si audit de tip valoare pentru bani.

Consolidarea nivelului de raspundere la toate nivelurile administrative pentru a putea oferi Parlamentului un instrument mai eficient de verificare a activitatii Executivului, care va fi util in determinarea nivelului de realizare a obiectivelor stabilite si respectate ale procesului bugetar.

O actualizare generala a competentelor personalului Curtii de Conturi, pentru ca angajatii ei sa poata realiza atit audite de atestare, cit si audite ale performantelor.

Pozitionarea Curtii de Conturi drept un actor inalt respectat si apreciat in sistemul general de management financiar din Moldova. Auditul nu este un scop in sine, el reprezinta o modalitate de imbunatatire a democratiei si bunei guvernari in Moldova.

De asemenea, aceasta presupune ca Curtea de Conturi sa lucreze strins cu noul control financiar intern public si care urmeaza sa fie creat in cadrul structurilor executive, adica unitatile de audit intern si unitatea centrala de armonizare de la Ministerul Finantelor, in cadrul autoritatilor legale si conducerea generala de administratie. Pe linga toate acestea, Curtea de Conturi va evalua in continuare calitatea sistemului de control financiar intern public, precum si evolutia anuala a acestui sistem. Curtea de Conturi urmeaza sa informeze Parlamentul permanent despre progresele inregistrate in procesul de reorganizare.

Daca e sa confruntam, sa comparam anul financiar 2006 cu doi ani precedenti, anii financiari 2005 si 2004, putem vedea ca situatia s-a imbunatatit intr-o oarecare masura, insa nu atit de mult pe cit ne-am dorit-o. Constatarile Curtii de Conturi indica clar ca sistemul de control financiar intern public din tara se confrunta cu probleme semnificative.

Noi, Parlamentul, Guvernul si Curtea de Conturi, trebuie sa facem diferentierea intre responsabilitatea individuala si cea institutionala, trebuie sa-i facem constienti pe executorii de bugete de necesitatea de a purta raspundere pentru performantele obtinute si pentru gestionarea financiara si sa-i tragem la raspundere pentru o gestionare gresita. Pentru inceput, ar fi bine ca Curtea de Conturi, in cooperare strinsa cu unitatea centrala de armonizare, sa creeze o procedura adecvata de autoevaluare pentru toti conducatorii responsabili. In rezultat, vom avea un punct de pornire pentru, un plan de actiuni imediate pentru remedierea neajunsurilor.

Controlul extern, cit si cel intern, va fi util conducerii si va oferi posibilitatea de a urmari functionarea ulterioara a sistemului. Inca nu este clar care ar trebui sa fie responsabilitatea Parlamentului si, respectiv, a Guvernului in ceea ce priveste luarea unor masuri in baza constatarilor de audit si verificarea implementarii recomandarilor. Parlamentul ar trebui sa intensifice dialogul cu Guvernul, pentru a elabora procesul de sustinere si monitorizare eficienta, a revizui sistemele pentru conducatori, care i-ar incuraja sa asigure o conformare inalta si sa monitorizeze rezultatele obtinute.

Controlul realizat de Curtea de Conturi inca tinde, in mare masura, sa verifice doar conformitatea, adica respectarea legii si regulamentelor financiare. Inca mai constatam incidenta frecventa a devierilor si neregularitatilor administrative. Trebuie stabilite conditiile de baza pentru buna functionare a managementului financiar, dat fiind faptul ca este necesar de a crea si mentine pe viitor un sistem de control financiar intern si audit intern modern.

Dupa cum constata Curtea de Conturi, inca nu avem un cadastru functional pentru patrimoniul public. Aceasta reprezinta o problema majora si sporeste probabilitatea aparitiei cazurilor de gestionare ineficienta si neregularitatilor. Parlamentul ar trebui sa fie mai insistent fata de Guvern pentru a crea un astfel de sistem si sa prezinte anual rapoarte privind progresele inregistrate in acest domeniu. In general, sistemele de control intern pentru principalele tipuri de venituri, cum ar fi: taxele, impozitele vamale, accizele, trebuie urgent imbunatatite si monitorizate indeaproape.

Intreprinderile de stat prezinta un domeniu cu un risc sporit. Ar fi o idee buna de a defini anumite modele bune de management si control financiar atit pentru conducere, cit si pentru proprietari, adica Parlament si Guvern. Curtea de Conturi constata ca s-au inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste remedierea neregularitatilor si implementarea a recomandarilor din anii precedenti.

Totusi, nu avem un suport vizibil, sistematic si bine echilibrat din partea Parlamentului si Guvernului in procesul de dezvoltare a unei noi culturi eficiente de responsabilitate. Atitudinea si comportamentul Parlamentului au o importanta cruciala in procesul de stabilire a unei bune guvernari. Toate cele mentionate se regasesc in proiectul de hotarire propus si, ca urmare, din numele fractiunii, va indemn sa il sustineti.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Toti cei care au luat cuvintul va multumesc.

Sintem la etapa cind voi supune votului cele doua proiecte de hotariri ale Parlamentului. Primul este proiectul de Hotarire nr.2056 pentru aprobarea Raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2006. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze.

Majoritatea celor prezenti in sala.

Proiectul de Hotarire nr.2056 este aprobat.

Acum voi supune votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.2644, care vizeaza raportul Curtii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exercitiul bugetar 2006. Cine este pentru aprobarea acestui proiect, rog sa voteze.

Majoritatea.

Proiectul de Hotarire nr.2644 este aprobat.

Mai avem urmatorul subiect.

Stimati membri ai Curtii de Conturi,

Stimati invitati care ati fost prezenti pentru dezbaterile pe marginea acestor doua proiecte,

Puteti fi liberi.

Raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2006. Proiectul nr.1109.

O invit la tribuna centrala pe doamna Raisa Apolschi pentru prezentarea acestui raport.

Doamna Apolschi,

O sa rog, sa ne instiintati de cite minute aveti nevoie? Pina la 20 de minute? Bine.

Va multumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi avocat parlamentar, directorul Centrului pentru
Drepturile Omului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Asa cum prevede articolul 34 din Legea cu privire la avocatii parlamentari prezentam Raportul privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2006. Acest raport contine analiza situatiei privind respectarea drepturilor omului in tara prin prisma plingerilor examinate, autosesizarilor si investigatiilor initiate de avocatii parlamentari. Ne-am propus sa facem o privire generala asupra domeniilor vulnerabile in care se atesta cele mai frecvente incalcari ale drepturilor constitutionale ale omului.

Trebuie sa constatam ca Republica Moldova a intreprins pasi concreti privind promovarea si protectia drepturilor omului prin aderarea la Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prin desfasurarea procesului continuu de racordare a legislatiei nationale la standardele internationale, prin democratizarea si reforma institutiilor de drept din tara, prin elaborarea si implementarea planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului.

Anul 2006, in acest sens, a fost unul dintre cei mai importanti in istoria moderna a Moldovei ca rezultat al reformelor implementate in diverse sfere. Aici as evidentia modificarile operate in Constitutie, prin care a fost abolita pedeapsa cu moartea, chiar si in cazurile exceptionale, ratificarea Protocolului optional al Conventiei impotriva torturii si a altor tratamente crude, inumane si degradante, aprobarea Conceptiei privind cooperarea dintre Parlament si societatea civila, operarea modificarilor referitoare la statutul magistratilor si organizarea judecatoreasca, constituirea Institutului National al Justitiei, adoptarea Codului Audiovizualului, Legii cu privire la asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati etc. Cu toate acestea, Republica Moldova mai are restante in domeniul respectarii drepturilor omului, care au fost obiectul discutiilor in cadrul vizitei sefului statului in februarie 2007 la Centrul pentru Drepturile Omului.

Cel mai frecvent se incalca drepturile sociale, dreptul la proprietate, siguranta persoanelor, accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil. Aceasta stare de lucruri este conditionata de motive atit de ordin obiectiv, cit si subiectiv, printre care situatia social-economica a tarii si lipsa unei discipline executorii.

Principalele carente tin, in general, de transpunerea in viata a reformelor si legilor adoptate. An de an in atentia avocatilor parlamentari este respectarea drepturilor copiilor si, in acest sens, nu a fost exceptie nici anul de referinta. In 2006 avocatii parlamentari au sesizat Ministerul Educatiei si Tineretului in legatura cu modificarea curricumului educational preuniversitar, conform caruia, incepind cu anul de studii 2006 2007, a fost redus numarul de ore la unele discipline, iar, in scopul optimizarii Programului de invatamint, obiectele Educatia civica si Noi si legea au fost trecute in categoria disciplinilor optionale.

In anul precedent la Centrul pentru Drepturile Omului au fost inregistrate plingeri de la fostii absolventi ai scolilor de tip internat, care au invocat problemele asistentei sociale, asigurarii cu spatiu locativ, incadrarii in cimpul muncii etc. Fiind alarmati de cele relatate de copiii ramasi fara ingrijire parinteasca, avocatii parlamentari si-au propus sa identifice problemele cu care se confrunta aceste categorii de copii si sa gaseasca solutiile optime pentru rezolvarea acestora.

Asadar, majoritatea copiilor institutionalizati fac parte din categoria celor ramasi fara ingrijire parinteasca sau provin din familii socialmente vulnerabile si doar o mica parte sunt orfani de ambii parinti. Spre exemplu, in scoala internat din Cazanesti 14 copii din 266 sint orfani, Ungheni 13 copii din 239, Hincesti
22 copii din 447, Balti 22 copii din 350 etc.

Dupa absolvirea scolii internat copiii se confrunta cu un sir de probleme pe care nu le pot infrunta de sine statator: asigurarea cu spatiu locativ, imposibilitatea incadrarii in cimpul muncii. Majoritatea isi continua studiile la scolile polivalente sau la scolile de meserii din localitatile respective, insusesc 2-3 profesii pentru a prelungi timpul aflarii in aceste institutii, deoarece sint asigurati cu hrana si spatiu locativ. Incadrarea in cimpul muncii a copiilor orfani si a copiilor ramasi fara ingrijire parinteasca, absolventi ai institutiilor de tip internat, este dificila datorita mai multor factori: lipsa surselor financiare pentru a se intretine pe perioada de studii la cursurile de formare profesionala, lipsa specialistilor indrumatori de orientare profesionala in scoli, posibilitati minime de angajare de la virsta de
16 ani, salariile propuse de angajatori nu acopera cheltuielile pentru inchirierea spatiului locativ, hrana, imbracaminte.

Conform datelor oferite Centrului pentru Drepturile Omului, in 2006 a sporit circa de 3 ori numarul absolventilor institutiilor rezidentiale, care au beneficiat de servicii de informare si consiliere profesionala. In 2005 au fost
54 persoane, in 2006 156 persoane. Cu concursul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca au fost plasate in cimpul muncii 73 persoane.

Desi legislatia in vigoare prevede dreptul copiilor orfani si ramasi fara ingrijirea parinteasca la spatiu locativ, ei nu si il pot realiza din cauza lipsei acestuia. Reprezentantii autoritatilor tutelare au afirmat ca nu au fost inregistrate cazuri de asigurare cu spatiu locativ sau cu teren pentru constructia caselor.

Pornind de la dezideratul constitutional conform caruia invatamintul liceal, profesional si cel superior de stat este egal accesibil tuturor in baza de merit, unii directori ai scolilor internat considera oportuna crearea liceelor in localitatile unde exista scoli internat sau a citorva centre liceale, fapt care ar facilita accesibilitatea copiilor la studiile liceale si extinderea posibilitatii de a face studii ulterior in institutiile de invatamint superior.

O alta problema ar fi finantarea doar a circa 65 70 la suta din necesitati pentru asigurarea conditiilor optime pentru copii. Imbracamintea, amenajarea incaperilor igienice in interiorul blocurilor locative, constructia cazangeriilor au fost posibile, in mare parte, gratie suportului agentilor economici autohtoni si straini. De suport financiar extrabugetar sau de donatii beneficiaza in mare parte scolile aflate in centrele raionale si in raza municipiului Chisinau. Scolile aflate la periferii si in sate se afla intr-o situatie mai dificila.

La ora actuala persista problema abandonului scolar, a crescut numarul actiunilor, conform datelor furnizate de Directia municipala pentru protectia drepturilor copiilor, cu privire la decaderea din drepturile parintesti si al actiunilor privind determinarea locului de trai al minorilor. Pentru consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale este salutabila crearea Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului.

Este oportuna instituirea unor servicii publice specializate pentru protectia copilului in raioane, in care ar activa urmatoarele categorii de personal: asistent social, psiholog, jurist, medic, alti specialisti, colaboratori pe perioade determinate, spre exemplu: interpret pentru copiii surdo-muti, interpret pentru copiii emigrantilor.

Guvernul Republicii Moldova, cu sprijinul UNICEF si al Uniunii Europene, in cadrul Proiectului Dezvoltarea serviciilor sociale integrate pentru familii vulnerabile si copii in situatii de risc a initiat reforma sistemului rezidential de ingrijire a copilului, scopul acesteia fiind reducerea numarului copiilor ce cresc si se dezvolta separat de familie.

O alta problema majora, abordata, de altfel, si in raportul Centrului privind Respectarea Drepturilor Omului in Republica Moldova in 2005, este lipsa unitatilor prescolare in regiunile rurale. Un capitol aparte din raport se refera la problemele de realizare a dreptului de acces liber la justitie.

Protectia dreptului omului ar fi lipsita de sens daca nu ar fi onorata de o justitie independenta si impartiala, garantia unui proces echitabil. Parlamentul, asigurind implementarea unor angajamente luate fata de Consiliul Europei la capitolul Independenta si consolidarea capacitatilor justitiei, a operat modificari in mai multe legi, care reglementeaza statutul judecatorului, organizarea judecatoreasca, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, Curtii Supreme de Justitie etc. Cu toate acestea, schimbarile in justitie inca nu se prea resimt.

A fost adoptata Legea cu privire la sistemul de executare silita care stabileste competenta sistemului de executare silita, statutul juridic al personalului, drepturile si obligatiile, garantiile personale si sociale ale executorului judecatoresc, precum si responsabilitatea acestora. Totodata, Guvernul s-a vazut nevoit sa dezbata problema executarii hotaririlor judecatoresti, dat fiind situatia acuta din domeniul vizat si existenta unui numar mare de hotariri neexecutate.

Din pacate, reformele implementate nu au sporit increderea populatiei in sistemul judecatoresc. Aceasta o demonstreaza adresarile frecvente ale cetatenilor. Sistemul judecatoresc este conceput de populatie mai mult ca o piedica in realizarea drepturilor lor, din mai multe motive: accesul limitat la serviciile unui avocat calificat, tergiversarea examinarii cauzelor, calitatea hotaririlor judecatoresti si neexecutarea acestora.

Neexecutarea hotaririlor judecatoresti ramine, ca in anii precedenti, o problema stringenta. Frecvent, petitionarii invoca neexecutarea hotaririlor judecatoresti cu privire la: neachitarea pensiei alimentare, incasarea datoriilor, incasarea restantelor salariale, repunerea in functia anterior detinuta, actiunile executorilor judecatoresti.

Cauzele ramin aceleasi, debitorii nu sint incadrati in cimpul muncii, nu dispun de bunuri care ar putea fi urmarite si realizate in contul achitarii datoriei sau sint plecati peste hotarele republicii. Odata cu sporirea fenomenului muncii migrationale s-a majorat considerabil numarul hotaririlor neexecutate vizavi de plata pensiei de intretinere. Aderarea Republicii Moldova la Conventia privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate, in viziunea avocatilor parlamentari, va diminua intr-o oarecare masura problema existenta.

Multe adresari catre avocatii parlamentari sint generate de actiunile, inactiunile executorilor judecatoresti. In unele cazuri la demersul avocatilor parlamentari a fost pornita urmarirea penala, conform articolului 320 din Codul penal. Este insuficienta si implicarea organelor de drept, nu se fac investigatii operative pentru a stabili sursele de existenta a debitorului, acest fapt ar dovedi intentia eschivarii de la executarea hotaririi. Deseori organele de drept se limiteaza la constatari de genul ca debitorul nu lucreaza, nu are patrimoniu. Respectiv, nu este vorba de intentii, ci de lipsa a posibilitatilor.

Este regretabila practica cind executorii judecatoresti, neutilizind toate modalitatile indreptate spre executare, recurg la proceduri de schimbare a sanctiunii in baza articolului 26 al Codului cu privire la contraventiile administrative. In timpul examinarii conditiilor de detentie provizorie in anul de referinta, avocatii parlamentari au constatat detinerea in arest administrativ a cetatenilor care nu au executat sanctiuni administrative sub forma de amenda. S-au constatat cazuri de incarcerare a cetatenilor pentru neachitarea restantelor la impozite.

Petitionarii continua sa invoce calitatea serviciilor prestate de avocati, refuzul acordarii de asistente legale din oficiu, chiar si in cazurile expres prevazute de legislatie regretabil, dar Baroul avocatilor nu a raspuns niciodata la actele de reactionare sau solicitarile avocatilor parlamentari nici in anul de referinta, nici in anii precedenti. Este binevenit elaborarea Legii cu privire la asistenta juridica gratuita de stat, care are menirea sa asigure accesul liber si egal pentru toate persoanele la asistenta juridica calificata, indeosebi pentru categoriile defavorizate.

In anul de referinta a sporit considerabil numarul adresarilor de la detinuti. Este incontestabil faptul ca in ultimii doi ani au fost intreprinse actiuni in vederea reformarii sistemului penitenciar din tara. S-au desfasurat lucrari de reparatie capitale si curente, s-a procurat utilaj medical, s-a initiat implementarea tratamentului antituberculos, s-au dat in exploatare un bloc cu o capacitate de
100 locuri in spitalele de tuberculoza din cadrul penitenciarului din Rezina, precum si statia de epurare a apelor reziduale, s-a procurat aparataj medical. Cu toate acestea, prin verificarile efectuate pe parcursul anului la fata locului, s-a constatat ca conditiile de detentie n-au cunoscut o imbunatatire substantiala.

Exista deficiente seriose in ceea ce priveste respectarea normei de spatiu locativ, aprovizionarea cu apa, energie electrica si incalzire in perioada rece a anului. Starea sanitaro-igienica este deplorabila. Iluminarea si aerisirea naturala sint insuficiente, se resimte insuficienta acuta de medicamente, lipseste echipamentul medical si personal medical calificat. In timp ce sint intreprinse masuri directionate spre inlaturarea dificultatilor ce tin de suportul financiar, au ramas in umbra problemele care depind de factorul uman: instruirea personalului, crearea conditiilor de schimbare in bine a atitudinii fata de detinuti.

O alta problema acuta ar fi resocializarea persoanelor eliberate din detentie. De rind cu crearea conditiilor de detentie a condamnatilor, in conformitate cu prevederile standardelor minime de detentie, necesita atentie din partea statului problemele angajatilor sistemului penitenciar. O conditie prioritara pentru depasirea dificultatilor cu care se confrunta sistemul ar fi solutionarea multilaterala a problemelor personalului.

Conform datelor Departamentului Institutiilor Penitenciare numai circa
20 la suta din colaboratorii sistemului penitenciar sint asigurati cu spatiu locativ, majoritatea colaboratorilor fiind pusi in situatia de a inchiria locuinte. O buna parte din colaboratori locuiesc in alte localitati si deplasarea la serviciu necesita cheltuieli de transport considerabile. Aceasta situatie genereaza fluctuatia cadrelor. La moment sint vacante 123 locuri de ofiteri si 276 locuri de subofiteri.

O alta cauza a deficitului de cadre ar fi mediul emotional psihologic instabil, contactul permanent cu detinutii infectati HIV, bolnavi de tuberculoza si alte maladii infectioase. Astfel, pe parcursul anilor 2005 2006, au fost inregistrate
12 si, respectiv, 9 cazuri consecutive de imbolnaviri de tuberculoza a colaboratorilor penitenciarelor, inclusiv femei.

Pentru evitarea unei atare situatii, in ultima perioada s-au intreprins anumite masuri de redresare a situatiei. Din unele penitenciare a parvenit informatia ca in timpul perchezitiei nu se utilizeaza nici o masura de protectie pentru minimalizarea riscurilor de infectare: manusi de piele, latex, masti. Cauza este insuficienta mijloacelor financiare. In cadrul activitatii zilnice, angajatii penitenciarelor sint supusi pericolului de a fi agresati de condamnati. Astfel de cazuri exista, dar majoritatea sint trecute sub tacere.

Lipsa echipamentului special si al surselor de legatura in timpul efectuarii serviciului sporesc acest pericol. In acest context, se impune necesitatea dotarii penitenciarelor cu mijloace de supraveghere a detinutilor si de depistare a obiectelor si substantelor interzise. Pe parcursul anului 2006, avocatii parlamentari au efectuat controale inopinate la izolatoarele de detentie provizorii din Orhei, Calarasi si Anenii-Noi, Causeni. Desi, pe parcursul ultimilor doi ani, situatia s-a imbunatatit intrucitva, cum ar fi crearea iluminarii naturale, reparatii cosmetice, instalarea ventilatiei, amenajarea curtilor pentru plimbari in aer liber, conditiile din izolatoare lasa mult de dorit.

Principalele puncte vulnerabile caracteristice de altfel pentru majoritatea izolatoarelor din republica sint lipsa sau calitatea apei potabile, starea blocurilor sanitare, lipsa saltelelor si lenjeriei a odailor igienice. De rind cu neregulile ce tin de conditiile de detentie, au fost atestate cazuri de interogare a persoanelor in cadrul dosarelor penale in perioada executarii pedepsei, arestului administrativ. In timpul aflarii in custodia politiei, in cazul in care persoana nu are avocat, ea nu mai poate demonstra faptul aplicarii torturii, deoarece la momentul etaparii la penitenciar dispar semnele vizibile ale violentei suportate. Iar unii medici ai institutiilor penitenciare nu sint dispusi sa examineze obiectiv starea detinutului si sa constate provenienta leziunilor depistate.

Examinarea acestei categorii de petitii este extrem de dificila si nu da rezultatele scontate din mai multe motive. Avocatii parlamentari considera ca tortura este incurajata indirect si prin lipsirea persoanelor detinute de dreptul la expertiza medicala, imediat dupa incarcerarea in izolatoare. Aceste persoane sint, practic, lipsite de posibilitatea sa dovedeasca ulterior, maltratarea de catre colaboratorii de politie in pofida faptului ca, conform normelor internationale, anume autoritatea, in a carei custodie s-a aflat persoana, trebuie sa demonstreze ca actul de tortura nu a avut loc.

De rind cu nerespectarea dreptului la integrarea fizica si psihica a libertatii individuale si sigurantei persoanei, nerespectarea prezumtiei nevinovatiei a devenit, spre regret, un fenomen raspindit. Difuzarea comunicatelor organelor de urmarire penala, in care se prezinta deschis identitatea persoanei retinute la Televiziunea Nationala, in ziare a devenit norma. Retinerea unor persoane se transforma uneori in evenimente senzationale atunci cind este realizata de un numar impunator de colaboratori inarmati ai organelor de urmarire penala.

In alta ordine de idei, posturile de TV niciodata nu difuzeaza informatii despre incetarea urmaririi penale sau achitarea cetatenilor, protagonisti ai secventelor difuzate anterior. In ultimii doi ani, avocatii parlamentari au fost sesizati despre incalcarea unor drepturi si libertati, care nu au fost invocate anterior: libertatea constiintei, libertatea opiniei si a exprimarii, libertatea intrunirilor, care constituie o garantie a pluralismului politic, o dovada a caracterului democratic al statutului.

Rezonanta pe care a capatat-o problema in cauza in ultima perioada de timp, precum si semnificatia principala a dreptului la libera intrunire, la informare si dezvoltare a unei comunitati democratice a determinat avocatii parlamentari sa investigheze cum se respecta si se asigura libertatea intrunirilor in Republica Moldova.

In cadrul monitorizarii situatiei privind respectarea libertatii intrunirilor au fost sistematizate declaratiile prealabile de desfasurare a intrunirilor, depuse la Primaria Chisinau, primariile oraselor Cahul, Comrat si Balti. Au fost studiate unele dosare examinate la Curtea de Apel Chisinau pe faptul refuzului eliberarii autorizatiei de desfasurare a intrunirilor de catre organele administratiei publice locale.

Desi au fost inregistrate anumite progrese, spre regret, se impune constatarea ca starea de lucruri la acest capitol este departe de a fi satisfacatoare, tinind cont de limitarile aduse exercitiului acestui drept de catre autoritatile publice locale, de a caror vointa depinde, de fapt, exercitarea acestui drept constitutional. La capitolul vizat, avocatii parlamentari constata ca exista unele lacune si imperfectiuni in legislatia in vigoare.

Nu se cunoaste si nu se respecta legislatia, legea este depasita si se impune elaborarea unui nou act legislativ de domeniu. Organelor administratiei publice locale li se deleaga, de fapt, infaptuirea justitiei, fiind abilitate cu dreptul de a aprecia temeinicia probelor pentru a autoriza sau a refuza intrunirile. Nu exista reglementari clare si transparente care sa asigure modul previzibil de actionare a organelor de politie in timpul desfasurarii intrunirilor.

In anul de referinta, au continuat adresarile cetatenilor care au invocat incalcarea dreptului la proprietate, care, de fapt, se refera la situatiile create in anii precedenti la acest capitol. A sporit considerabil numarul adresarilor in care se invoca problema ce tine de constructiile neautorizate si lipsa unui control de rigoare in acest aspect. Persoanele fizice incep constructia fara a dispune de actele necesare, inclusiv autorizatia de constructie si proiecte de executare si creeaza impedimente si incomoditati vecinilor. In multe cazuri, autoritatile publice locale nu doresc sa intervina in solutionarea problemelor de acest gen.

Un alt aspect al acestei probleme constituie demararea constructiilor fara consultarea prealabila a cetatenilor care locuiesc in blocurile din apropiere. De altfel, in acest capitol exista un sir de acte care reglementeaza procedura de consultare a populatiei in procesul elaborarii si aprobarii documentatiei de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Deseori, pentru demararea unei noi constructii este necesar de a demola unele imobile aflate in proprietate privata a cetatenilor sau in proprietatea municipala. In aceste cazuri, compensatia propusa de catre societatile comerciale cetatenilor, a caror imobile urmeaza a fi demolate, este net inferioara preturilor de pe piata mobiliara. Exista cazuri in care acordul cetatenilor de a fi stramutati in alt spatiu locativ este obtinut prin intimidari si amenintari.

La toate sesizarile avocatilor parlamentari pe marginea acestor probleme, Primaria municipiului Chisinau a informat ca, chipurile, obligatia de a asigura cu spatiu locativ cetatenii care urmeaza a fi evaluati le revine arendasilor, trecind cu vederea obligatiunea proprie de a asigura controlul indeplinirii deciziilor adoptate.

Restituirea averii victimelor represiunilor politice ramine a fi o problema acuta a fostilor deportati. In adresarile catre avocatii parlamentari petitionarii reclama neexecutarea hotaririlor judecatoresti privind compensarea valorii proprietatilor confiscate. In cadrul examinarii acestei categorii de petitii, s-a constatat ca executarea hotaririlor este imposibila, deoarece bugetele locale nu sint capabile de acoperire financiara.

Desi au fost adoptate modificari in Legea privind reabilitarea victimelor presiunilor politice, care prevad retrocedarea proprietatii si compensarea valorii proprietatilor ce nu pot fi retrocedate, cu suportarea cheltuielilor din bugetele locale si bugetul de stat, avocatii parlamentari considera ca acestea nu vor functiona din motiv de austeritati ale bugetelor locale.

Intr-o situatie iremediabila se afla persoanele care nu pot prezenta documentele ce atesta confiscarea, nationalizarea bunurilor sau scoaterea lor in orice alt mod din posesie din cauza distrugerii arhivelor si lipsei de alte probe legale. Spre exemplu, pentru acei care au avut proprietati in satele Pererita si Cocieri, arhivele care au ars in anii 1950 1960 ai secolului trecut nu exista vreo posibilitate de restabilire a documentelor despre evidenta patrimoniului. Nu se exclude ca si in alte localitati ale republicii exista asemenea probleme.

Desi in ultimii ani economia Republicii Moldova, din aprecierile expertilor, inregistreaza o anumita evolutie si reducerea saraciei, realizarea drepturilor sociale ale cetatenilor ramine una dintre cele mai dificile probleme ale tarii. In 2006, Centrul pentru Drepturile Omului a inregistrat 367 de adresari la capitolul asistenta si protectie sociala. Plingerile in acest domeniu se refera, in mare majoritate, la cuantumul alocatiilor si prestatiilor sociale de stat, modalitatea de calculare a pensiilor, de asigurari sociale de stat, reexaminarea pensiilor pentru pensionarii care continue activitatea de munca dupa stabilirea pensiei.

Trezeste ingrijorare situatia in sfera acordarii gradelor de invaliditate. Conform constatarilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei circa 20 la suta din persoanele invalide din Republica Moldova au primit grad de invaliditate in mod nelegitim sau stabilit incorect. Pe fundalul demascarii cazurilor de atribuire ilegala a gradelor de invaliditate au de suferit multi cetateni care necesita, fara indoiala, incadrarea in gradul de invaliditate, in functie de gradul de reducere a capacitatilor vitale ale organismului.

Reclamatiile petitionarilor denota ca persoanele cu grad sever de reducere a capacitatilor vitale ale organismului sint trimise la reexpertizare periodica, de regula, anual. Mai mult decit atit, in cadrul reexpertizarii se atesta tendinta de a diminua neintemeiat gradul de invaliditate stabilit anterior. Avocatii parlamentari considera ca, o data cu aprobarea Regulamentului Consiliului prin Hotarirea Guvernului din 21 iunie 2006 si trecerea acestuia din subordinea Casei Nationale de Asigurari Sociale, institutia publica autonoma care administreaza si gestioneaza sistemul public de asigurari sociale, aceste tendinte se vor curma.

In urma completarii articolului 4 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala de la 1 ianuarie 2007, Guvernul este obligat sa asigure persoanele care ingrijesc la domiciliu un copil invalid cu severitatea unu, sau un invalid din copilarie, gradul I, tintuit la pat cu virsta de pina la 18 ani. Insa ramine nesolutionata problema persoanelor care ingrijesc la domiciliu invalizi de gradul I, care au depasit virsta de 18 ani.

In alta ordine de idei, in virtutea caracterului arbitrar, in multe cazuri de incadrare in grad de invaliditate ramin in afara protectiei sociale din partea statului persoanele care ingrijesc de invalizii de gradul II sau III, starea fizica a carora nu s-a ameliorat deloc, dupa diminuarea gradului respectiv de invaliditate. In final, as mentiona ca institutia avocatilor parlamentari este o raliere la realitatile societatii si exprima cel mai clar tendinta de racordare a republicii la valorile si exigentele umane si juridice europene.

Pornind de la acest fapt, avocatii parlamentari se vad actori importanti in realizarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana la capitolul drepturile omului, deoarece de reusita acestei implementari va depinde, in mare masura, atingerea scopului propus: integrarea europeana.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Apolschi,

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Runda de intrebari raspunsuri. Ca si in cazul rapoartelor anterioare, este propunerea sa derulam runda de intrebari raspunsuri pe durata de 30 de minute.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Apolischi,

Am o intrebare si o mica precizare, pentru ca chiar spre sfirsit v-ati referit la una din problemele abordate si in acest raport, si in acel pe care l-ati prezentat: problema acordarii sau problema atribuirii gradelor de invaliditate. O problema care ramine in continuare sa fie una majora.

Noi, parlamentarii, multi dintre noi am abordat aceasta problema. Si dumneavoastra propuneti ca una din solutii ar fi ca aceasta institutie sa fie transformata in una publica sau sa fie transferata in subordinea Ministerului Sanatatii. Si as vrea sa fac precizarea ca Parlamentul inca in octombrie 2005 a examinat propunerea Ministerului Sanatatii, Protectiei Sociale atunci existent.

Prima varianta de a separa de la Casa Nationala de Asigurari si a trece in subordinea Guvernului, fapt pentru care s-a impotrivit Parlamentul si atunci a adoptat pentru lectura a doua si cu rectificarea sau precizarea, redactarea de la Guvern varianta transferului la Ministerul Sanatatii. Deci, as vrea ca sa iesiti la acest minister, care este responsabil si in subordinea caruia se afla acest Consiliu de Expertiza Medicala, pentru ca in continuare avem aceste doua extreme, atunci cind celor care au toate criteriile si intemeiat trebuie sa li se acorde acest grad de invaliditate, nu li se acorda. Si viceversa, cind nu au temei, dar li se acorda. Adica ramine o problema in continuare una mare si impreuna cu sesizarea, sensibilizarea Ministerului Sanatatii, eu cred ca intrebarea ar putea sa fie diminuata.

Si a doua intrebare o am. Ati abordat aici, v-ati referit foarte mult la drepturile copiilor institutionalizati. Aceasta cifra mare de 10 12 mii, dintre care doar un procent foarte mic sint orfani. Eu vreau sa va intreb, daca ati studiat cumva drepturile copiilor, care sint orfani cu parinti, asa-zisul fenomen.

Acei zeci de mii de copii, care au ramas asa, sa zic, nu sint institutionalizati, dar fara parinti, pentru ca parintii au plecat peste hotare. Si de aici, de la acest microfon, cindva propusesem ca sa fie, cel putin, instituita procedura de tutela, in cazul in care parintii pleaca legal. Eu vreau sa va intreb daca ati studiat acest proces de legalizare, aflare a copiilor si in soarta carora ramin acesti copii, ai caror parinti au plecat peste hotare. Drepturile lor sau posibilitatea de a beneficia de aceste drepturi?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu va multumesc.

De fapt, cind am propus monitorizarea institutiilor de tip internat, deci, am studiat situatia copiilor orfani, care sint la numar foarte mic si ne-am propus, am avut situatii pe care le-am investigat vizavi de copiii ramasi la ingrijirea bunicilor. De fapt, dar, cu parere de rau, ne-am ciocnit de problema ca organul de tutela din raioane, din teritoriu, de fapt, nu are o evidenta stricta a acestor copii.

Si atunci cind a fost sesizat organul de tutela din teritoriu, mi s-a restituit o caracteristica a copilului in care era indicat, printre altele, ca, la virsta de zece ani copilul nu are nici adeverinta de nastere. Si atunci, desigur, am reactionat pentru ca ar fi fost ca institutia respectiva sa initieze aceasta procedura de ai aduce actele in regula ale copilului. De fapt, nu este, nu am cuprins acest... printre alte probleme pe care le-am abordat aici, in raport, a fost examinata si situatia. Dar, ca atare, aparte o monitorizare, in acest sens, nu s-a facut. Vreau sa zic ca din afirmatiile reprezentantilor organelor de tutela, sint foarte putini specialisti si, de fapt, inspectori in aceste organe, care nici nu pot cuprinde fizic real aceasta solutionare problemei mentionate.

 

Doamna Valentina Stratan:

Va multumesc pentru raspuns si cred ca cu ajutorul dumneavoastra problema va fi luata in continuare, monitorizata.

Multumesc.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Director al Centrului,

O institutie foarte importanta. Eu vreau sa ma refer la dosarul Pasat, care, printre altele, s-a nascut in aceeasi zi cu domnul Stepaniuc si il felicitam si cu eliberarea si cu ziua onomastica. Si tot istorician, unul membru corespondent, altui e viitor academician. Dar un an de zile in urma am adresat intrebarea dumneavoastra si am primit raspuns in scris, care se referea la cazul Pasat.

V-am intrebat concret: au fost sau sint comise incalcari ale dreptului omului in cazul Pasat? Dumneavoastra si atunci si pe urma, si la o conferinta internationala, la o masa rotunda in Berlin, nu demult, la intrebarea concreta de ce se incalca drepturile, dumneavoastra v-ati eschivat si ati spus ca dosarul se afla in judecata si eu nu pot sa ma expun. Astazi puteti sa spuneti, sa confirmati ca,
intr-adevar, in acest caz au fost admise multiple incalcari ale dreptului omului in Republica Moldova.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Pe marginea acestui caz s-a expus justitia si cred ca nu este cazul sa comentez aceasta decizie. Mai cu seama ca dumnealui are dreptul de a contesta decizia cu care nu este de acord. Dar ceea ce se refera la intrebarea dumneavoastra de anul trecut, era o situatie concreta vizavi de accesibilitatea unui grup de medici pentru a-i verifica starea de sanatate.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu nu vreau sa detalizati. Dumneavoastra sinteti Centrul pentru Drepturile Omului. Au fost admise incalcari in acest dosar: incalcarea drepturilor omului sau nu? Raspundeti scurt si clar, caci sinteti o structura independenta.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Deci, noi nu putem substitui toate institutiile, de aceea zic s-a pronuntat justitia in cazul Pasat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna Director,

V-ati referit la mai multe categorii sociale nedreptatite in tara noastra, le-ati trecut in revista, practic, pe toate si ati facut si o apreciere cit de cit obiectiva. Vreau sa va intreb cu referire la una din ultimele categorii la care v-ati referit, si care este, in viziunea mea, cea mai nedreptatita.

Este vorba despre persoanele represate de catre regimul totalitar comunist in perioada postbelica. Din pacate, legea care a fost votata in Parlament in anul trecut nu i-a repus in drepturile firesti, ea, prin formularea pe care o contine amendamentul care a fost votat in a doua lectura, tergiverseaza solutionarea acestei grave probleme, care se refera la averile lor mobile si imobile.

Vreau sa va intreb cite persoane din aceasta categorie s-au adresat si pe citi ati reusit sa-i ajutati pentru ca sa-si recupereze bunurile sau banii, pentru acele averi de care au fost deposedati. Si cum incercati dumneavoastra sa le aduceti la cunostinta acestor oameni faptul ca sinteti disponibili sa le acordati ajutorul necesar, am in vedere juridic.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu va multumesc.

Cu parere de rau, eu nu am cifra astazi, numarul sau cifra de persoane care s-au adresat Centrului. Dar aceasta categorie de persoane se adreseaza, intr-adevar, Centrului si fapt care a dictat necesitatea adresarii avocatului parlamentar si catre Ministerul Justitiei vizavi de implementarea acestei legi, cu modificarile la care
v-ati referit dumneavoastra si cu adoptarea acestui nou Regulament, care reglementeaza implementarea acestei legi si acum sint, se duc, se examineaza de catre Ministerul Justitiei, pentru ca a fost antrenat si Guvernul, de catre avocatul parlamentar. Se examineaza aceasta posibilitate, pentru ca am acumulat informatii din raioanele republicii si, de fapt, unicul lucru care a fost facut, s-au creat comisiile stipulate in lege. Dar in nici un raion, nu ne-a informat ca ar avea o acoperire financiara la capitolul despagubiri.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Si a doua intrebare, cu referire la persoanele care se afla in detentie. Ati evocat acest aspect din cadrul raportului dumneavoastra mai amplu, mai detaliat. Dar totusi vreau sa va intreb: aceasta crestere semnificativa, aproape de 5 ori a crescut numarul persoanelor care vi s-au adresat pe parcursul ultimului an, demonstreaza, de fapt, un lucru evident ca dumneavoastra ati acordat, in baza acelor aprecieri critice de anul trecut, o atentie mai sporita acestor categorii de persoane care se afla in detentie.

Vreau sa va intreb: din aceasta cifra de 500 de persoane care vi s-au adresat, nu, 239, deci care sint cele mai frecvente abuzuri carora sint supuse aceste persoane care se afla in detentie si cum considerati dumneavoastra ca pot fi eradicate aceste abuzuri de la care se dedau, in primul rind, administratia acestor penitenciare si cum pot fi reduse la minimum aceste incalcari ale drepturilor acestor persoane care se afla in detentie?

 

Doamna Raisa Apolschi:

De fapt, aceasta categorie de peroane ca si in anii precedenti se refera mai mult, in mare parte, in petitiile sale, la conditiile de detentie. Desi ceva se incearca, se face in institutiile penitenciare. In unele penitenciare s-a redresat situatia comparativ cu anii precedenti, dar totusi ramine o problema conditiile. Explicatia acestei situatii este austeritatea bugetului.

 

Domnul Ion Varta:

Bine. Citor persoane ati reusit dumneavoastra, din cele care vi s-au adresat, sa le satisfaceti aceste cereri, sa le solutionati. Aveti un procent din cele 239 de persoane care vi s-au adresat.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu am sa zic o cifra poate mai generala pentru ca nu stiu exact acum cum sa delimitez aceasta categorie din cuantumul de petitii. In anul 2006 au parvenit 1913 de petitii, cel mai mare numar de petitii. Si din 600 acceptate spre examinare, pentru ca din 1913 petitii nu toate au tinut de competenta institutiei noastre. Deci, 50 la suta au fost solutionate pozitiv.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna director,

Am la mina buletinul informativ al Centrului pentru Drepturile Omului din Republica Moldova si aici, pe pagina 1, este un articol scris de dumneavoastra.

Citez aici: In prezent, ideea drepturilor omului se bucura de o popularitate considerabila. In context, Republica Moldova a intreprins pasi concreti privind promovarea si protectia drepturilor omului prin aderarea la declaratia universala a drepturilor omului, desfasurarea procesului continuu de racordare a legislatiei nationale la standardele internationale, democratizarea si reformarea institutiilor de drept din tara. Elaborarea si implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului. Si mai departe dupa text.

Poate este o mica deferenta intre ceea ce spuneti dumneavoastra de la tribuna si ceea ce e scris in articol. Poate a venit timpul ca Centrul sa colaboreze mai strins cu organele de stat. Mai mult ca atit, au porunci toate ministerele de resort, la Presedintele tarii si dumneavoastra ati facut un plan de lucru, poate sa incepem a lucra mai activ in indeplinirea acestor neajunsuri pe care le constatam al treilea an la rind.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu imi cer scuze, dar, de fapt, n-am spus nimic ceea ce ar diferi din citatul pe care l-ati adus dumneavoastra. Am spus si de la tribuna ca, intr-adevar, s-au realizat multe lucruri, dar mai sint carente si nu putem, deci noi ne straduim sa conlucram, pentru ca acesta este si scopul institutiei. Noi nu putem conlucra de unii singuri si, desigur, antrenam si autoritatile respective.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Dar dumneavoastra nu ati spus ca statul a alocat 97 milioane de lei pentru unitatile penitenciare. Poate e putin 97 milioane, dar totusi este o suma considerabila.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna director,

Dumneavoastra ati mentionat precum ca ati intervenit cu unele materiale catre Procurorul General, in baza carora ultimul a pornit procese penale in privinta unor executori judecatoresti pentru neexecutarea intentionata a hotaririlor judecatoresti. Asa este?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Deci nu numai in privinta executorilor, dar, de fapt, debitorului si executor...

 

Domnul Ion Plesca:

Eu vin cu urmatoarea intrebare. Din raportul pe care dumneavoastra ni l-ati prezentat noua, deputatilor, eu am citit precum ca o situatie alarmanta este in Ministerul Tineretului si Educatiei. Intentionat, acest minister nu executa hotaririle judecatoresti de repunere in functie a angajatilor care anterior au judecat, au lucrat in acest minister.

Ati intervenit cumva catre Procurorul General ca sa porneasca proces penal si in privinta ministrului Tvircun?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Noi am intervenit si catre ministru. Vreau sa va zic ca deci din numarul de, erau intr-adevar multe hotariri neexecutate la acest capitol, dar impreuna cu departamentul am depus efort. De fapt am avut o conlucrare si, pina la urma, hotaririle, in mare parte, sint executate, cele care erau mai din timp, pronuntate anterior.

 

Domnul Ion Plesca:

Doamna director,

Dumneavoastra stiti ca hotaririle judecatoresti de repunere in functie se executa imediat, din momentul pronuntarii.

Eu va intreb: ati intervenit si catre procuror ca sa se porneasca proces penal in privinta ministrului?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu, in privinta ministrului nu am intervenit.

 

Domnul Ion Plesca:

Nu. O situatie similara se afla si la Serviciul Vamal si la alte structuri. Eu v-as ruga, ca pe viitor dumneavoastra sa sesizati Procuratura in privinta acestor ministere si departamente.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos, domnule Presedinte.

Doua intrebari. Prima. Pornind de la faptul ca la 10 iulie 2007, chiar marti, saptamina aceasta, Guvernul Republicii Moldova a mai pierdut doua dosare la CEDO si a fost obligat sa achite despagubiri in suma de 540 mii de euro, astfel numarul acestora doar in anul 2007 constituie 23 de cazuri.

In total, pentru cele peste 60 de dosare pierdute la CEDO, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat sa achite pina in prezent peste 20 milioane de lei. Aceasta e o constatare.

A doua. In raportul pe care ni l-ati prezentat dumneavoastra noua, la pagina 13 gasim urmatoarele doua citate care corespund realitatii de astazi la capitolul respectarea drepturilor omului in Republica Moldova si difera putin de raspunsul pe care l-ati oferit unui coleg care v-a adresat o intrebare anterior.

Citez. La relatiile Centrului cu Executivul constatam, dar nu putem deocamdata vorbi despre o receptare atenta a problemelor la acest nivel, la nivelul Guvernului.

Doi. Asadar, nu poate fi trecuta cu vederea atitudinea formala sau uneori chiar lipsa absoluta, imi cer scuze, a reactiei din partea... si merg un sir de institutii, inclusiv citeva ministere.

In discursul dumneavoastra in fata noastra v-ati referit doar la avocati si ati vorbit si despre o alta structura care nu face parte din componenta Guvernului. Un caz iesit din comun, citim la pagina 14, s-a produs cind, datorita actiunilor ilegale ale colaboratorilor Serviciului Graniceri, avocatii parlamentari au ratat vizita de studiu la Institutul European si mai departe dupa text.

Concluzia o gasim tot aici, la pagina 14. Este necesara dezradacinarea completa a ignorarii interpelarilor avocatului parlamentar sau prezentarea unor raspunsuri formale practici, sint convins ca acei care striga ca noi am citit, voi nu ati citit anume si nu stiti la ce va referiti.

Deci intrebarea mea este urmatoarea. Spuneti, va rog, cum considerati, prin ce se explica faptul ca mai multe ministere si chiar Guvernul Republicii Moldova au atitudine lipsita total de respect fata de Centrul pentru Drepturile Omului. Caci acei care au citit atent acest raport, au constatat ca mai multe ministere si mai multe autoritati ale administratiei publice locale nu v-au raspuns dumneavoastra, Centrului, celor 3 avocati parlamentari la sute de adresari.

Si ce ar trebui sa se intreprinda la noi in republica ca institutia Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova sa fie respectata, pornind de la faptul ca sinteti o institutie independenta si de Presedintie, si de deputati, si de Guvernul Republicii Moldova?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Desigur, mai exista cazuri cind sint ignorate interpelarile sau solicitarile avocatilor parlamentari. In ultimul timp, am simtit o dinamica pozitiva, daca as putea sa zic asa, in relatia Centrul pentru Drepturile Omului si autoritatile publice.

Fireste, intr-adevar, in raport sint vizate niste ministere cu care am avut, pe parcursul anului, ceva dificultati la capitolul receptarea solicitarilor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ati terminat raspunsul?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Cred ca ramine sa lucram in sensul de a ne impune, totusi pina la urma, ca ministerele de resort sint interpelate sa ne dea un raspuns la solicitarile noastre.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Constatind faptul ca este o diferenta foarte serioasa intre ceea ce prezentati dumneavoastra aici, fixat, semnat, redactat de dumneavoastra, si raspunsurile de la tribuna centrala a Parlamentului, as vrea sa sper foarte mult ca in continuare in activitatea dumneavoastra veti fi mai principiala, asa cum sint fixate lucrurile in raport si nu cum raspundeti astazi in Parlamentul Republicii Moldova.

Ati fost ignorati de Guvernul Republicii Moldova si daca veti avea o atitudine atit de blinda, nu veti servi cetatenilor ale caror drepturi trebuie sa le aparati, dar veti deveni o subdiviziune a Guvernului.

Intrebarea a doua. In perioada anilor 1998 2006, pina in luna noiembrie, la CEDO au parvenit circa 2800 de cereri din partea cetatenilor Republicii Moldova, dintre ele doar 840 au fost declarate inadmisibile.

Deci, peste 2000 de cereri au fost acceptate pentru examinare, in 62 de cazuri cetatenii Moldovei, dupa cum stiti, au fost indreptatiti.

Intrebarea mea este urmatoarea. Pornind de la faptul ca in alocutiunea dumneavoastra ati vorbit despre importanta vizitei de lucru, cum ati numit-o, a Presedintelui Republicii Moldova la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, as vrea sa stiu, au fost examinate subiecte ce tin de masuri concrete pentru neadmiterea incalcarilor drepturilor omului din Republica Moldova sau s-a discutat asa, cum e acceptat in ultimii ani in Moldova, in plan triumfalist.

Fiindca 2800 de cazuri de adresari la CEDO a cetatenilor unei dintre cele mai mici tari Republica Moldova, lucru pe care l-a confirmat domnul Puscas acum 3 luni, in medie noua ne revine cel mai mare numar de adresari dintre statele europene.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Adresarea la Curtea Europeana este un drept al omului si nu cred ca daca chiar sa admitem se schimbe radical situatia, aceste adresari nu vor fi, evident.

Dar in ceea ce priveste abordarea problemelor, toate problemele care tin de domeniul drepturilor omului au fost abordate la modul cel mai serios in cadrul vizitei.

 

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, eu va multumesc dumneavoastra ca mie, in calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului de vreo 8 luni, mi-ati amintit ca cetatenii Republicii Moldova au dreptul sa se adreseze la CEDO, mi-ati amintit acest lucru si ma bucur.

Vreau sa va spun, stimata doamna presedinte a Centrului pentru Drepturile Omului din Republica Moldova ca in Republica Moldova avem zeci de cazuri cind cetateni au fost retinuti de la 3 zile pina aproape 3 ani de zile, fara a fi adoptata hotarirea definitiva a instantei de judecata.

Si dumneavoastra incercati aici sa-mi spuneti mie despre dreptul cetatenilor de a se adresa la CEDO.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Eu va rog fara...

 

Domnul Leonid Bujor:

V-am intrebat un lucru concret.

 

Domnul Marian Lupu:

Fara...

 

Domnul Leonid Bujor:

Ati adresat intrebare Presedintelui tarii cine va raspunde pentru abuzul...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul Leonid Bujor:

...din tara noastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi am putea sa facem aceste lucruri fara abuz de emotii.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, desigur.

 

Domnul Marian Lupu:

Caci se transforma deja in altceva.

Doua intrebari au fost adresate si eu va multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Astept raspuns.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Doamna Apolschi, (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi... (Rumoare in sala.)

Stimatii mei colegi,

Macar tineti cont de faptul ca aveti la tribuna centrala o doamna.

Domnule Oleinic,

O doamna la tribuna si o alta doamna care asteapta posibilitatea sa adreseze intrebarea. Macar de aceasta sa tinem cont. Continuam. Deci, intrebarile au fost adresate, raspunsurile au fost oferite.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Doamna Apolschi,

Am doua intrebari. Prima intrebare. Eu ma refer la compartimentul copiii.

In privinta a ceea ca atunci cind copilul primeste pasaport dumneavoastra aici confirmati faptul ca pentru a aprecia grupa singelui la copil era necesar de a plati, cunoscind ca toti copiii au polita de asigurare si toate investigatiile de laborator se fac fara plata.

De unde ati luat aceste date, de cite date dispuneti si ce ati contribuit, cum ati contribuit ca sa nu se implineasca treaba aceasta, deoarece in lege si in viata nu este asa.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Aceasta este, de fapt, o problema evidentiata. In cadrul monitorizarii ne-am ciocnit de aceasta situatie intr-o scoala de tip internat, unde directorul a afirmat si copiii, de fapt, care au fost antrenati in colectarea acestor...

 

Doamna Eva Gudumac:

Am in vedere acesta este un caz unic sau este ca regula.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu este ca regula, dar este un caz pe care am intentionat sa il evidentiem pentru a nu se putea utiliza, in acest sens, spre viitor pentru ca.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, la intrebarea data.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Insusi directorul a pus problema ca s-a ciocnit cu problema respectiva si a fost nevoit sa stringa bani de la copii ca sa poata colecta aceste probe pina la urma.

Doamna Eva Gudumac:

Da, eu va rog nu va suparati, dar indeobste asa ceva nu poate sa se intimple si nu poate sa fie asa lucru, nu stiu de ce s-a intimplat.

A doua problema pe care vreau sa v-o zic, ati vorbit in privinta expertizei medicale si ati vorbit ca daca s-ar schimba cu locurile unde se face expertiza medicala atunci s-ar imbunatati acordarea gradului de invaliditate.

Din care considerente dumneavoastra socotiti ca daca va evalua situatia data numai in Ministerul Sanatatii sau Ministerul Protectiei Sociale sau o institutie aparte si cite adresari ati avut dumneavoastra cu nemultumiri in privinta grupei de invaliditate si ati gasit careva variante pentru a solutiona problema pozitiv in favoarea invalidului. Adica aici parca s-ar fi cerut niste date 3 sau 10, sau 40.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu. De fapt, aici am abordat problema ca, in viziunea noastra, cel putin este o viziune, nu este adevar, in ultima instanta, deci, initial, cum era Consiliul republican in subordinea Casei Nationale de Asigurari Sociale, o structura care gestioneaza banii, gradul acesta de invaliditate in multe cazuri credem ca este o legatura de diminuare.

In viziunea noastra, ar fi ca daca iese si, pina la urma, de fapt, i s-a gasit locul potrivit acestui consiliu, aceste lucruri s-ar diminua pentru ca nu ar fi aceasta tendinta de diminuare a gradului de invaliditate.

 

Doamna Eva Gudumac:

Da. Eu aici vreau sa va zic ca...

 

Doamna Raisa Apolschi:

Intr-adevar am avut probleme chiar si...

 

Doamna Eva Gudumac:

Da, vreau sa va zic urmatoarele.

Eu va multumesc pentru raspunsuri.

Dar nu m-am asteptat, cunoscind insistenta dumneavoastra si munca enorma pe care o desfasurati in domeniul dat, ca o sa diminuati asa rolul copilului si intr-o masura oarecare o sa folositi pentru a face unele deductii numai in unele cazuri unice.

Cred eu ca daca erau sa fie niste cazuri mai complexe si mai in ansamblu, atunci era mai usor de facut niste directionari, niste planuri pentru viitor.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul. Mergem pe cerc, da.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc.

Doamna Apolschi,

Trebuie sa fim de acord cu totii ca, de fapt, in Republica Moldova incalcarea drepturilor omului are loc la fiecare pas. Putem vorbi foarte mult de la oricare microfon in acest sens, dar pe mine ma intereseaza un caz concret.

Daca centrul dumneavoastra a fost sesizat sau poate dumneavoastra v-ati autosesizat in cazul Casei de Copii cu numele de Oraselul Copilariei de la Pirita. Este vorba despre disparitia unor copii din acest orasel al copilariei despre care a scris si presa in repetate rinduri si vreau sa vad daca Centrul dumneavoastra cunoaste ceva despre acest lucru.

Pentru ca atunci cind s-a mers la discutia problemei in cauza, deci nu s-a referit la disparitia ca atare a copiilor, dar s-a referit la faptul ca lucratorii acestei Case au spus presei toate aceste lucruri. Problema principala nu s-a pus pe disparitia copiilor, dar s-a pus pe faptul de ce s-a ajuns in presa cu acest caz. Si de aceea m-ar interesa daca a fost sesizat Centrul dumneavoastra poate de...

 

Doamna Raisa Apolschi:

Cu parere de rau, nu a fost sesizata aceasta...

 

Doamna Zoia Jalba:

Eu va rog foarte mult sa luati acest caz pentru ca este unul strigator la cer, desi sint mai multe cazuri de lipsa a drepturilor, anume a copiilor, in Republica Moldova.

Va multumesc.

Imi parte rau ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimata doamna,

Vreau sa va dau urmatoarea intrebare. Am in fata mea evolutia sumelor datoriilor la salarii din 2001 2007. Si vreau sa va spun ca in acest tabel datoriile salariale in agricultura in anul 2001 daca erau de 62 de milioane, la 1 ianuarie 2007 sint 58 de milioane. Practic, au ramas la acelasi nivel.

In industrie, de la 1 ianuarie 2007 pina la 1 mai 2007 nu s-a schimbat, a ramas cifra neschimbata de 26 de milioane. In constructie au crescut datoriile salariale de la 1 ianuarie 2007 pina la 1 mai 2007 de la 3,5 milioane la
5,8 milioane.

In acest context, vreau sa va spun ca am primit foarte multe adresari cind cetatenii tarii noastre din 2002, 2003 nu si-au putut ridica inca salariile, datoriile la salarii, au titluri executorii, dar aceste titluri nu se indeplinesc si ramin aceste cifre, li se incalca orice drepturi.

Plus la aceasta, atunci cind ei, multi dintre ei sint disponibilizati si cu ei nu s-au achitat, cu sumele de disponibilizare. Se adreseaza la Oficiul fortei de munca, nu sint primiti pe motiv ca detin pasaport ex-sovietic si nu beneficiaza de ajutorul de somaj. Vreau sa va intreb, daca la acest capitol ati avut adresari si ce masuri intreprinde Centrul?

 

Doamna Raisa Apolschi:

La acest capitol, la care v-ati referit dumneavoastra, nu am avut adresari la Centru. Dar cred ca nici nu am putea solutiona intr-un fel, pentru ca este cazul ca Departamentul de Executare sa depuna efort in acest sens, noi nu putem substitui alte organe, care sint chemate, de fapt. In cazul de fata executarea hotaririi judecatoresti. Desi in cazurile in care avem situatii de neexecutare, noi depunem efortul in masura posibilului, dar povara de baza este pe umerii Departamentului pina la urma.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Departamentul dupa trei ani se dezice de toate acestea si ramin cetatenii. Si a doua intrebare pe care vreau sa v-o pun. Sint cetateni ai Republicii Moldova care au plecat mai demult, s-au casatorit peste hotare, dar nu le-a reusit ceva, s-au intors la noi in tara cu copii. Si invers, sint cetateni din alte republici ale fostei Uniuni, cind baietii nostri au servit in armata, s-au casatorit, au venit aici, de mai multi ani locuiesc aici, au copii, chiar recunosc o familie cu 3 copii, dar aceasta femeie nu a obtinut cetatenia Republicii Moldova. Si intr-un caz, si in altul copiii nu beneficiaza de careva alocatii sau compensatii din partea statului pe motiv ca mama lor nu are documentele in regula de cetatean al Republicii Moldova. Este trimisa, sa plece acolo, de unde a venit cu 10 ani in urma, sa aduca niste acte, sa confirme ca nu traieste cu sotul sau ca nu stiu ce.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog intrebarea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Intrebarea este ca se incalca drepturile copiilor, nu li se acorda aceste alocatii si compensatii, nu sint la acelasi nivel cu ceilalti copii, pe aceste motive. Daca cunoasteti asemenea cazuri si cum ati reactionat sau ati reactiona la ele?

 

Doamna Raisa Apolschi:

De fapt, procedura de dobindire a cetateniei nu tine de competenta noastra, este o procedura. Si in Legea cu privire la dobindirea cetateniei este o lista exhaustiva cu actele care necesita a fi depuse pentru a dobindi cetatenia Republicii Moldova. Si, desigur, in aceste situatii noi nu putem influenta in nici o maniera, de fapt, dobindirea sau refuzul dobindirii acestei cetatenii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este vorba de copii.

 

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu am avut, nu s-au adresat persoane care s-ar afla in situatia pe care ati descris-o dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Din pacate, la noi mai multi s-au adresat, de aceea si va adresez dumneavoastra, cumva in comun sa hotarim aceasta intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Si rog ultima intrebare sau doua, daca sint.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

As vrea sa ma refer la un subiect presant pentru invatamintul prescolar si anume insuficienta institutiilor prescolare in regiunile rurale. Spuneti-mi, va rog, constatam ca situatia nu s-a schimbat prea mult de anul trecut, dumneavoastra afirmati ca 51 de institutii prescolare acolo, in localitatile unde nu sint aceste institutii, au fost privatizate, 119 arendate, 12 vindute. Adica, aceste institutii la momentul actual sint utilizate altfel decit in scopul in care au fost construite. Spuneti, va rog, in cite cazuri ati intervenit pentru ca aceste institutii sa poata fi utilizate cu destinatia pe care o au?

 

Doamna Raisa Apolschi:

De fapt, in cadrul monitorizarii am colectat aceasta informatie din teritoriu la acest capitol, dar sa am... de fapt, este o informatie parvenita de la Ministerul Educatiei si Tineretului in acest sens.

 

Doamna Valentina Serpul:

Sa inteleg ca nu ati intervenit in nici un fel.

 

Doamna Raisa Apolschi:

Nu am intervenit, pentru ca sint unele obiective din acestea demolate, la altele destinatia a fost schimbata, a acestor institutii, dar aceasta este ceea ce ne-a furnizat Ministerul Educatiei si Tineretului. Am incercat sa vedem care este situatia, pentru ca...

 

Doamna Valentina Serpul:

Eu cred ca o sa mergeti mai departe si o sa interveniti in asemenea situatie. Mai ales acolo unde sint arendate, caci este foarte posibil ca sa fie solutionata in aceste cazuri.

Si a doua intrebare se refera la copiii orfani si anume la asigurarea acestora cu spatiu locativ. Constatati ca, dupa situatia din 8 august 2006, in municipiul Chisinau erau 102 copii orfani in rindul care asteapta imbunatatirea sau acordarea spatiului locativ. Stiu ca s-a adresat la Centrul dumneavoastra o familie din
2 orfani Grincic de mai bine de un an de zile. Spuneti-mi: ati putut sa solutionati situatia acestei familii de orfani si a altor orfani in acest sens?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Eu nu tin minte familia persoanelor care s-au adresat, dar stiu ca am intervenit in situatia in care i-am plasat in Casa Marioarei, cel putin provizoriu ca sa isi poata... Aceste persoane sint, de fapt, absolventii din categoria copiilor orfani, absolventi ai scolilor de tip internat.

 

Doamna Valentina Serpul:

De ce intr-un an de zile dintre 102 orfani nici unuia nu i s-a solutionat situatia privind acordarea spatiului locativ?

 

Doamna Raisa Apolschi:

Cei care sint luati la evidenta, Directia pentru Protectie ne-a comunicat ca nu a fost posibil din cauza lipsei acestuia.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Apolschi,

Va multumesc.

Acum invit comisia pentru prezentarea informatiilor relevante asupra raportului si a proiectului de hotarire.

Doamna Zimin,

Va rog.

 

Doamna Larisa Zimin:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu am onoarea, din partea comisiei de specialitate, sa prezint nota informativa despre activitatea Centrului pentru Drepturile Omului si venim cu propuneri privind imbunatatirea activitatii, care se contin intr-un proiect de Hotarire a Parlamentului.

Stimati colegi,

Dumneavoastra ati primit, v-au fost difuzate rapoartele activitatii Centrului si nota informativa. In rezultatul discutiilor deja care s-au pornit in sala vreau sa va spun ca in nota informativa, pe care dumneavoastra o aveti, a suferit redactari considerabile. As mentiona ca Comisia pentru drepturile omului a analizat procesul de lucru al Centrului pentru Drepturile Omului in anul 2006 si a ajuns la concluzia ca avocatii parlamentari si-au desfasurat activitatea conform Legii cu privire la avocatii parlamentari si atributiilor de serviciu. Comisia subliniaza ca raportul vizat reflecta cele mai frecvente incalcari ale drepturilor omului invocate in cererile si adresarile cetatenilor.

Un moment semnificativ pentru avocatii parlamentari a fost vizita de lucru la Centrul pentru Drepturile Omului a Presedintelui Tarii, care a mentionat ca majorarea numarului de adresari si petitii parvenite in institutia data denota sporirea credibilitatii cetatenilor fata de Centru.

Centrul pentru Drepturile Omului si filialele acestuia au receptionat in anul 2006 un numar sporit de petitii 1 913 in comparatie cu anul 2005 1 270, aproape cu 500 de petitii mai mult. Au fost primiti in audienta 1 715 de cetateni, in anul 2005 au fost primiti in audienta 1 776 de cetateni.

Din numarul total de petitionari, dumneavoastra aveti analizele efectuate de Centru, cite persoane sint angajate in cimpul muncii, citi sint pensionari, detinuti si alte categorii de cetateni ai Republicii Moldova, care au apelat cu diferite adresari la Centrul pentru Drepturile Omului.

Tematica adresarilor la Centru a evidentiat urmatoarele aspecte vulnerabile ale respectarii drepturilor omului, deja s-a vorbit, este vorba de: copii, justitie, detentie, proprietate privata, libertatea intrunirilor, opiniilor si exprimarii, asistenta si protectia sociala. Daca revenim la compartimentul Copii, as mentiona urmatoarele. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, la 24 ianuarie 1996, a adoptat Recomandarea nr.1 286 cu privire la o strategie europeana pentru copii. Adunarea a mentionat, ca copilul este un cetatean al societatii actuale si a celei de miine, iar respectarea drepturilor, intereselor si necesitatilor copiilor devine o prioritate politica.

In acest context, as vrea sa mentionez ca comisia este ingrijorata de situatia copiilor din scolile-internat in ceea ce priveste accesibilitatea copiilor la studiile liceale si extinderea posibilitatilor de a face ulterior studii. Statistica denota ca circa 85% de copii din institutiile rezidentiale au unul sau ambii parinti in viata. Legislatia Republicii Moldova prevede drepturi si obligatii egale pentru ambii parinti in cresterea si dezvoltarea copilului. In acelasi timp, in prezent nu exista sanctiuni adecvate si suficiente pentru a responsabiliza parintii referitor la exercitarea obligatiilor de educatie si intretinere a copilului sau. Astfel se impune necesitatea adoptarii unor masuri mai dure fata de parintii iresponsabili.

Comisia sustine propunerile referitor la operarea unor modificari si completari in Codul cu privire la contraventiile administrative, care ar stimula responsabilitatea parintilor pentru neonorarea obligatiilor parintesti de intretinere, educatie si instruire a copilului.

Comisia isi exprima acordul pentru crearea institutiei-avocat a copilului drept competenta speciala pe problemele copiilor si edililor conform bunelor practici inregistrate in tarile europene. Comisia considera benefica crearea Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului. Ministerul nominalizat a fost creat la finele anului 2006, care are in atributiile sale asigurarea realizarii politicii statului in domeniul protectiei si asistentei sociale, familiei si copilului.

In anul 2006, din numarul total de petitii inregistrate, este vorba de 585 de petitii, este invocata problema accesului liber la justitie. Aceeasi situatie se atesta si in audienta cetatenilor 436 de petitii. Reforma in sistemul judecatoresc are drept scop formarea unui mecanism eficient de asigurare a respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Aceasta necesita o abordare complexa si multidimensionala si solicita o buna instruire in domeniul drepturilor omului a participantilor la infaptuirea actului de justitie. In pofida faptului ca sint intreprinse masuri pentru realizarea reformei judiciare, comisia atesta ca efectele acesteia intirzie si nu se resimt in societate.

Statistica ultimilor ani denota ca masurile intreprinse in vederea asigurarii dreptului la justitie si la un proces echitabil nu sint suficiente si confirma necesitatea continuarii reformei in justitie. Desi Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la sistemul de executare silita, problema executarii hotaririlor judecatoresti ramine una dintre cele mai solicitante.

Anul trecut Comisia, in colaborare cu avocatii parlamentari si societatea civila, a intreprins un sir de masuri directionate spre asigurarea drepturilor detinutilor. In anul 2006 a sporit considerabil numarul adresarilor de la aceasta categorie de cetateni. Daca in anul 2005 au fost 658 de petitii, in anul 2006 deja au fost 1008 adresari, ceea ce demonstreaza ca au fost create circumstante favorabile pentru revendicarea drepturilor si garantiilor detinutilor. Cele mai frecvente probleme ale detinutilor au fost conditiile de intretinere in detentie si comportamentul neadecvat al colaboratorilor instituitilor de detentie.

Comisia considera obiectiva si corecta monitorizarea in continuare a situatiei din penitenciare. In cadrul implementarii Planului National de Actiuni in domeniul drepturilor omului, comisia parlamentara a audiat in sedintele plenare si din anul 2005, si din aprilie 2006 starea de lucruri in asigurarea drepturilor detinutilor. Este incontestabil faptul ca in ultimii doi ani au fost intreprinse actiuni in vederea imbunatatirii conditiilor de detentie a condamnatilor si persoanelor aflate sub ancheta, conform ansamblului de reguli minime pentru detinuti.

Au fost efectuate lucrari de reparatie capitala si curenta in incaperile de trai, modernizate sistemele de incalzire, iluminare, aerisire, aprovizionare cu apa si canalizare. Cheltuielile de baza din bugetul de stat in anul 2006 pentru intretinerea institutiilor penitenciare sumeaza 93 854 000 de lei. Ulterior monitorizarii institutiilor penitenciare in vederea respectarii drepturilor detinutilor, s-a constatat ca nutritia unui detinut pe zi constituie 17 lei, ceea ce demonstreaza o imbunatatire esentiala a ratiei de alimentare a detinutilor in comparatie cu anii precedenti.

In anul 2006 din locurile de detentie au fost eliberati 2001 cetateni, adaptarea lor sociala decurge anevoios. Intru asigurarea unei reusite reintegrari in societate a fostilor condamnati este nevoie de o colaborare intre serviciul socioeducativ din cadrul institutiei penitenciare si serviciile de reintegrare sociala din comunitate. Gradul de democratie si dezvoltare a unui stat il reprezinta nivelul de asigurare a respectarii drepturilor si libertatilor persoanelor socialmente vulnerabile: copii, persoane in etate, invalizi, familii cu multi copii.

Dumneavoastra sinteti participanti la procesul legislativ ce vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata si de trai ale acestor categorii socialmente vulnerabile. Tendinta Republicii Moldova de a se integra in Uniunea Europeana pune conditia ca politica sociala sa fie favorabila tuturor membrilor societatii.

In anul 2006, Centrul pentru Drepturile Omului a inregistrat 367 de adresari la capitolul Asistenta si protectie sociala. Plingerile se refera la contumul alocatiilor si prestatiilor sociale de stat, modalitatea de calculare a pensiilor de asigurari sociale de stat, reexaminarea pensiilor pentru pensionari care continue activitatea de munca, dupa stabilirea pensiei, calcularea stagiului de cotezare in serviciul public.

Comisia sustine ingrijorarea avocatilor parlamentari referitor la situatia in domeniul acordarii gradelor de invaliditate. Conform constatarilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, circa 20 la suta dintre persoanele invalide in Republica Moldova au primit grad de invaliditate in mod nelegitim sau stabilit incorect. Din aceasta cauza au de suferit multi cetateni care necesita incadrarea in gradul de reducere a capacitatilor vitale ale organismului.

Pornind de la Planul National de Actiuni in Domeniul Drepturilor Omului pentru anii 2004 2008, avocatii parlamentari in anul 2006 au inceput monitorizarea respectarii drepturilor omului in institutiile de stat pentru persoanele socialmente vulnerabile si s-a constatat ca, la general, situatia in institutiile monitorizate este normala.

Restituirea averii victimelor represiunilor politice ramine a fi o problema acuta a fostilor deportati ramasi in viata. In adresarile catre avocatii parlamentari petitionarii reclama neexecutarea hotaririlor judecatoresti privind compensarea valorii proprietatilor confiscate. In cadrul examinarii acestei categorii de petitii, s-a constatat ca executarea hotaririlor este imposibila, deoarece bugetele locale nu sint capabile de acoperire financiara. Comisia sustine eforturile avocatilor parlamentari la efectuarea controlului realizarii prevederilor Legii nr.1225 din 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, expusa in adresarea catre domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu.

Generalizarea informatiei acumulate ne permite sa concluzionam ca nu este favorabila pentru persoanele supuse represiunilor politice. Ministerul Justitiei nu a intreprins actiuni de implementare si promovare a legii mentionate. Comisiile constituite in raioane au inregistrat deja multiple cereri privind restituirea bunurilor prin achitarea de compensatie, dar ele ramin fara examinare.

Sinteza activitatii Centrului pentru Drepturile Omului in anul de referinta nu contine calea de solutionare a plingerilor prin conciliere, procedura reglementata de articolul 23 din Legea cu privire la avocatii parlamentari. Spre regret, Centrul pentru Drepturile Omului nu arata un progres semnificativ in vederea solutionarii plingerilor prin prisma articolului 27 din Legea cu privire la avocatii parlamentari, nu se atesta un numar impunator de masuri luate asupra organului sau persoanei cu functie de raspundere, ale carei decizii sau actiuni au condus la incalcarea drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului sau de adresari in instantele de judecata, care ar contrabalansa multitudinea de plingeri receptionate.

De mentionat ca Guvernul Republicii Moldova a ignorat Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova din 30 iunie 2006, aceasta fiind neexecutata pina in prezent.

In urma celor expuse, Comisia pentru drepturile omului propune ca Avocatii parlamentari, Centrul pentru Drepturile Omului vor plenar de atributiile sale pentru asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului de catre autoritatile publice centrale si locale, institutii, organizatii si intreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, precum si de persoanele cu functii de raspundere de toate nivelurile.

A face ca procesul de examinare a scrisorilor si sesizarilor cetatenilor privind incalcarea drepturilor si libertatilor constitutionale ale acestora sa rezulte in cereri de chemare in judecata, pentru apararea drepturilor si libertatilor petitionarilor si in demersuri in vederea intentarii proceselor disciplinare sau penale persoanelor cu functii de raspundere, care au generat profanarea dreptului si libertatii omului.

A directiona activitatile sale in localitatile rurale si aici as vorbi despre vizitele de serviciu in localitati, pentru intilnirea cu diferite categorii de cetateni si organizarea de audiente, cetatenilor in localitati. Din cauza ca un numar consider destul de mare al cetatenilor din Republica Moldova nu cunosc despre existenta Centrului pentru Drepturile Omului.

A contribui la asigurarea din partea autoritatilor al accesului liber la informatie.

A contura activitatea sa in scopul garantarii si protejarii dreptului la proprietate.

A pune in evidenta libertatea de expresie si libera creare a opiniei.

A contribui la elaborarea, aprobarea si aplicarea de catre autoritati a mecanismelor eficiente de protectie sociala, a impune autoritatilor dinamizarea racordarii cadrului legal la standardele europene in domeniul apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

A actiona in vederea excluderii torturii si comportamentului degradant in cavasele de ancheta penala, a spori gradul de cunoastere a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului de catre populatie si a cere concursul organizatiilor neguvernamentale in vederea apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Si punctul 2. Guvernul Republicii Moldova sa execute Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova la aceasta tema din 30 iunie 2006.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Zimin,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Aici incepe timpul rezervat pentru luarile de cuvint. Prima solicitare a parvenit de la grupul parlamentar PPCD.

Doamna Chiriac,

Va rog.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Noi, deputatii crestin-democrati, am studiat raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2006 si, pe linga mai multe evolutii pozitive in domeniul respectiv, am constatat cu ingrijorare ca situatia continua sa fie destul de alarmanta.

Trebuie sa mentionam ca Centrul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova in anul de referinta 2006, datorita eforturilor celor trei avocati parlamentari, a devenit o institutie mai cunoscuta si mai credibila, fapt confirmat prin numarul crescind al adresarilor cetatenilor si solutionarii ulterioare a petitiilor.

In acelasi timp, in comparatie cu institutiile similare din alte tari, Centrul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova deocamdata nu are reputatia si nici capacitatile necesare. Una dintre cauze este si atitudinea necorespunzatoare a legislativului si executivului fata de dificultatile cu care se confrunta functionarii centrului in activitatea lor. Conform raportului sint inregistrate mai multe cazuri cind lipseste promptitudinea de reactii a unor ministere si altor autoritati publice locale si centrale privind eforturile avocatilor parlamentari de protejare a cetatenilor in cazuri de violare a drepturilor.

In raport se mentioneaza, citez: Se atesta cazuri in care autoritatile publice centrale si locale aplica legislatia in vigoare conducindu-se de unele explicatii ale comisiilor parlamentare intocmite cu concursul Directiei juridice a Parlamentului, care nu intotdeauna corespund intocmai sensului dispozitiilor normative si genereaza solutii juridice gresite de realizare a normei de drept. Citat inchis.

Consideram totalmente incorecta si ilegala o astfel de abordare si ne pronuntam pentru excluderea totala a unei astfel de experiente. De asemenea, in raport se subliniaza un numar sporit de cazuri de neexecutare a hotaririlor judecatoresti, indicindu-se drept cauza neonorarea obligatiilor organelor administratiei publice centrale, locale si unor agenti economici.

Sint vizate in mod expres Ministerul Educatiei si Tineretului, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, care intentionat au impiedicat procedura de executare a hotaririlor judecatoresti. Fapte similare au fost mentionate si in raportul privind respectarea drepturilor omului din anul trecut. Dar constatam, cu regret si preocupare, ca Guvernul n-a depus eforturi pentru indeplinirea Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova nr.188 din 30 iunie 2006.

In acest context ne intrebam: care este utilitatea prezentarii raportului in fiecare an cu mentionarea lacunelor si problemelor, daca executivul si celelalte autoritati nu intreprind nimic pentru depasirea lor? Vina o purtam si noi, deputatii, care nu aplicam pe deplin atributiile de control parlamentar asupra Executivului si nu urmarim indeplinirea actelor legislative si normative.

Un exemplu recent de atitudine superficiala a Guvernului fata de domeniul drepturilor omului este necesitatea instituirii urgente a mecanismului national de prevenire a torturii. Intr-o scrisoare adresata Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova domnului Marian Lupu, seful Misiunii OSCE, domnul Luis ONeil indica, citez: Misiunea OSCE a urmarit procesul de instituire a mecanismului national preventiv prin elaborarea proiectului de lege privind modificarea si completarea Legii cu privire la avocatii parlamentari si a Hotaririi cu privire la modificarea si completarea Regulamentului privind Centrul pentru Drepturile Omului.

Prin acest proiect de lege toate atributiile mecanismului national preventiv revin avocatilor parlamentari. Reprezentantii Misiunii OSCE au discutat instituirea mecanismului national preventiv la 14 martie 2007 cu Ministrul Justitiei domnul Vitalie Pirlog si la 20 martie si 3 mai 2007 cu viceministrul justitiei domnul Nicolae Esanu. In cadrul acestor intrevederi reprezentantii OSCE au accentuat importanta includerii in mecanismul national preventiv a reprezentantilor societatii civile, precum si a specialistilor independenti din diferite domenii.

Totusi, constatam, cu regret, ca proiectul respectiv de lege a fost aprobat de catre Guvern in versiunea sa initiala, fara a fi luate din considerare comentariile Misiunii OSCE, precum si ale societatii civile si ale Asociatiei pentru Prevenirea Torturii din Geneva. Citat inchis.

Este un exemplu elocvent de atitudine refractara si de lipsa de dorinta de a institui un mecanism eficient de protectie a cetatenilor de fenomenul torturii deloc strain Republicii Moldova. Raportul indica multiple incalcari ale dreptului omului la proprietatea privata, carente mari in ceea ce priveste libertatea presei, conditiile de detentie, drepturile copilului si altele.

Se mentioneaza cazuri referitoare la nerespectarea drepturilor victimelor represiunilor politice destul de frecvente, marturie fiind si multiplele adresarii in Comisia parlamentara pentru drepturile omului. Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, nr.1225 din 8 decembrie 1992 cu ulterioarele sale completari se indeplineste anevoios ori Regulamentul privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensatii persoanelor supuse represiunilor politice elaborat de Guvern, contine carente si este destul de confuz.

In raport si-au gasit reflectare subiectele mai frecvent invocate in adresarile cetatenilor. Mai exista insa si alte numeroase cazuri de violare a drepturilor omului, care, din anumite motive, mai rar se indica. Nu a fost facuta in raport o analiza a respectarii dreptului oricarei persoane la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului.

Conform articolelor 23 si 24 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului toti oameni au dreptul la salariul egal pentru munca egala si respectiv orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca si la concedii periodice platite. Cunoastem cu totii situatia lamentabila din Republica Moldova, multiple cazuri concrete de incalcare grava din partea angajatorului a legislatiei elaborate precum si motivele care il determina pe angajat sa nu declare si sa nu apeleze la autoritatile competente.

In concluzie, deputatii crestin democrati considera ca in Republica Moldova doar se mimeaza actiuni privind respectarea drepturilor omului. In realitate insa situatia ramine a fi extrem de grava, nu exista o armonie intre subiectii responsabili si lipseste dorinta reala de activitate eficienta in acest domeniu. Dovada a acestui fapt este si numarul mare de dosare, adresate la CEDO, precum si multiplele cazuri de condamnare a Republicii Moldova.

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Acum il invit la tribuna centrala reprezentantul fractiunii Alianta Moldova Noastra. Nu s-a specificat.

Domnule Untila,

Va rog.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati deputati,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra constata ca pe parcursul anului 2006 situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova nu numai ca nu s-a imbunatatit, ci chiar s-a inrautatit considerabil. Desi guvernantii declara ca Moldova inregistreaza progrese in realizarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, inclusiv la capitolul ce vizeaza respectarea dreptului omului, situatia reala este diametral opusa.

Numarul de plingeri depuse de cetateni cu privire la incalcarea drepturilor lor creste, Moldova a pierdut deja peste 60 de dosare la CEDO, iar suma despagubirilor platite din bugetul de stat este de ordinul zecilor de milioane. Cu toate acestea, guvernarea comunista trateaza superficial si iresponsabil respectarea drepturilor omului in Republica Moldova.

Astfel, daca in 2005 umarul de petitii depuse de cetateni in adresa Centrului pentru Drepturile Omului a fost de 1422, in 2006 acest numar a ajuns pina la 1913 de petitii. Majorarea numarului de plingeri este un indiciu al incapacitatii guvernantilor de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

Toata lumea intelege acest lucru si numai comunistii si liderul lor afirma ca este vorba, de: Cresterea increderii cetatenilor fata de centru, citat inchis. Daca ar fi fost asa cum afirma comunistii, nu s-ar fi micsorat numarul cetatenilor primiti la audienta de angajatii centrului: de la 3194, in 2005, pina la 1715, in 2006. Oamenii nu mai vad rostul in a bate pragurile diferitor institutii. Multi cetateni prefera sa plece peste hotare decit sa incerce sa caute dreptatea in Republica Moldova.

Iar altii, pur si simplu, sint pusi in imposibilitatea de a se adresa in organele de justitie. Aceasta este cea mai mare problema legata de respectarea drepturilor omului in Republica Moldova, liberul acces la justitie. Peste o patrime din plingerile adresate la centru in 2006 si aproape 1/3 din cetatenii primiti in audiente au evocat anume incalcarea acestui drept. Situatia este cu atit mai grava cu cit nu e vorba doar de conditiile social-economice, ci si de atitudinea puterii, care considera sistemul judecatoresc o jucarie in miinile ei, un mecanism de realizare a propriilor interese.

In context as vrea sa ma refer si la Raportul privind reforma justitiei in Moldova facut public recent de Asociatia Avocatilor Americani. In raport se mentioneaza ca in Republica Moldova nu se executa circa jumatate din deciziile civile si de Contencios administrativ, pronuntate de instanta de judecata si ca executarea intirziata a deciziilor instantelor judecatoresti s-a soldat cu mai multe procese pierdute de Moldova la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Autorii raportului au considerat ca influenta puterii asupra justitiei moldovenesti se resimte inca destul de tare, iar, din cauza nivelului inalt al coruptiei, sistemul judecatoresc e perceput de populatie ca o piedica in realizarea drepturilor lor. O asemenea perceptie din partea populatiei nu este deloc intimplatoare. In 2006 a continuat incalcarea masiva a drepturilor cetatenilor angajati in cimpul muncii, a pensionarilor, a somerilor si, indeosebi, a detinutilor.

Ultima categorie merita o atentie aparte, caci dinamica cresterii plingerilor parvenite de la detinuti este impresionanta. In 2006 s-au plins de incalcare a drepturilor lor 1008 detinuti, cu 342 mai multi decit in 2005. Dar ce sa vorbim despre detinuti daca nu se respecta nici macar drepturile elementare ale copiilor institutionalizati. Este greu de explicat, dar atit comisia parlamentara de profil, cit si Centrul pentru Drepturile Omului vede solutionarea problemelor copiilor respectivi prin inasprirea sanctiunilor pentru parintii lor. Nu se ia in calcul lansarea unor programe sociale de integrare a acestor copii, al caror numar este de peste
12 mii. Nu se ia in calcul nici sporirea asistentei de stat.

La acest capitol as vrea sa va amintesc ca acum citiva ani comunistii au desfiintat directiile de protectie a drepturilor copiilor din cadrul consiliilor raionale, au vrut sa economiseasca pe seama copiilor. Abia mai tirziu guvernantii s-au vazut nevoiti sa isi recunoasca greseala, acum ei sustin ca ar fi rezonabila marirea numarului de specialisti in domeniul drepturilor copiilor in raioane. Dar cine va raspunde pentru actiunile si deciziile anterioare ale guvernantilor? Centrul trebuie sa nu treaca pe alaturi problemele refugiatilor, problemele represatilor si ale altor categorii de cetateni ale caror drepturi nu se respecta.

Stimati colegi,

Practica arata ca anume factorii de decizie sint cei care nu respecta drepturile omului si deciziile luate in acest domeniu. De exemplu, anul trecut noi am audiat in Parlament raportul Centrului pentru Drepturile Omului, am adoptat o hotarire a carei executare am pus-o pe sarcina Guvernului. Guvernul insa n-a executat-o. Acum comisia propune sa ii amintim Guvernului ca are obligatiunea de a examina o hotarire, pe care noi am adoptat-o cu un an in urma.

Aici ma intreb si va intreb, stimati colegi, oare aceasta este o atitudine serioasa? In opinia Fractiunii Alianta Moldova Noastra proiectul de hotarire propus de comisie spre adoptare este unul declarativ, care nu poate avea efect de ordin practic. El se refera preponderent la Centrul pentru Drepturile Omului, caruia i se propun un sir de masuri pe care el efectiv nu le va putea implementa. Intr-un fel Centrului i se propune sa se transforme intr-o autoritate, care ar inainta anumite cerinte fata de principalele organe de conducere in stat. Iar in asa mod avocatii parlamentari in slujba poporului vor ramine avocati parlamentari in slujba comunistilor. In actuala conjunctura aceasta hotarire nu are sanse de a fi executata.

Cu alte cuvinte, situatia privind respectarea drepturilor omului nu se va schimba spre bine si noi iarasi vom fi nevoiti sa constatam acest lucru peste un an, cind vom audia raportul ordinar al Centrului pentru Drepturile Omului. Din aceste considerente fractiunea Alianta Moldova Noastra nu va sustine aceasta hotarire.

Va multumesc.

Dmnule Presedinte,

Am o obiectie fata de Regulament. Din spusele raportorului doamnei Larisa Zimin, noua, deputatilor ni s-a difuzat o varianta de nota informativa, dumneaei a lucrat cu alta varianta.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu multa placere.

Domnule Susarenco,

Va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Rasfoind aceasta carte frumos aranjata in trei limbi, cu titlul Raport privind respectarea dreptului omului in Republica Moldova in anul 2006 ma gindeam daca ar vedea oamenii de la tara pe ce se cheltuiesc banii publici, ar lua tapoaiele si
ne-ar trimite la prasit. Citind acest opus, mai ales daca nu cunosti realitatile Republica Moldova, poti sa-ti inchipui ca problema privind respectarea drepturilor omului in Republicii Moldova este deja realizata cu succes, ca si viitorul luminos al comunismului.

Dar s-o luam de la capat. Raportul este compus din 6 compartimente. Dupa cum era si de asteptat, se incepe cu copiii. In afara de constatarea ca copiii orfani o duc greu, de parca acei cu parinti ar minca in toate zilele icre negre, si o statistica data de Ministerul Educatiei si Tineretului, despre lipsa pedagogilor in institutiile prescolare rurale, restul este apa de ploaie.

In concluzie la acest capitol se subliniaza salarizarea mizera a personalului institutiilor prescolare si atit, de parca majoritatea comunista nu stia ce sistem de salarizare pentru pedagogi a votat anul trecut.

Capitolul II Justitia. Sint descrise doua probleme: neexecutarea hotaririlor judecatoresti si critica la adresa avocatilor care chipurile ar refuza sa acorde servicii fara plata cetatenilor, de parca am fi in comunism si ar trebui sa acordam servicii fara plata.

Nici un cuvintel despre cazurile pierdute la CEDO, despre implementarea Legii cu privire la Agentul guvernamental, despre abuzurile puterii politice in relatiile cu justitia, despre dezastrul in care s-au pomenit instantele judecatoresti, despre faptul ca puterea, Parlamentul si seful statului neglijeaza competentele Consiliului Superior al Magistraturii, se implica in functiile acestui organ constitutional privind numirea judecatorilor, ceea ce duce la crearea unui corp judecatoresc docil si la cheremul guvernantilor si, in ultima instanta, la crearea unei masini oarbe care macina vietile omenesti dupa bunul plac al cirmacilor de la Presedintie si Guvern.

Nici un cuvint despre activitatea instantelor judecatoresti economice, care prin practicele sale vicioase inabusa libertatea economica, alunga investitorii straini, impiedica concurenta loiala si pune in genunchi economia tarii, ca pina la urma aceasta sa se rasfringa asupra cetatenilor care, neavind un loc de munca si o sursa de venituri, este nevoit sa paraseasca tara de cele mai multe ori in mod ilegal.

Ultimul subiect, cel al migratiei in masa al cetatenilor Republicii Moldova, nu si-a gasit locul in acest raport. Apropo, tot la acest subiect se refera si faptul sa statul Republica Moldova nu protejeaza in nici un fel cetatenii sai care sint plecati la munci peste hotare. Aceasta a fost demonstrat si prin raspunsul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene la interpelarile din anul trecut referitor la cazurile de omucidere a moldovenilor plecati la munca in Federatia Rusa.

La celelalte capitole din raport nu ma voi opri din lipsa de timp. As avea sa sugerez Centrului pentru Drepturile Omului citeva subiecte demne de interesul avocatilor parlamentari:

Subiectul nr.1. O problema stringenta in Republica Moldova ramine institutul de interceptare a convorbirilor telefonice in cazurile prevazute de lege, Republica Moldova devenind pe zi ce trece un stat politienesc, nu protejeaza in nici un fel un drept fundamental prevazut de articolul 25 din Constitutie, libertatea individuala si siguranta persoanei. Daca in 2005 au fost autorizate 392 de cazuri de interceptari telefonice, atunci in 2006 instantele de judecata au sanctionat 763 de cazuri de interceptari refuzind organelor de resort numai interceptarea a
6 persoane.

Pentru comparatie voi relata ca in Austria, spre exemplu, in anul 2006 au fost adresate instantelor de judecata numai 14 demersuri de interceptari telefonice, din care au fost admise numai 6 cazuri, in rest refuzate.

Mai mult ca atit, in practica judiciara se intilnesc cazuri cind la dosarele penale se anexeaza descifrarea interceptarilor telefonice neautorizate preventiv. A devenit o practica in domeniul dat cind cetateanului nu i se aduce la cunostinta despre faptul ca i s-au interceptat convorbirile telefonice, asa cum prevede Codul de procedura penala.

Subiectul nr.2. O alta problema grava pentru Republica Moldova sint cazurile de tortura si tratament agravant. Astfel pentru asa crime, conform datelor de care dispunem, numai in 2006 au fost examinate 13 cazuri de catre instantele de judecata.

Subiectul nr.3. In raportul Centrului pentru Drepturile Omului lipseste cu desavirsire o descriere sau analiza a faptelor privind situatia cetatenilor din teritoriul Republicii Moldova care se afla sub ocupatia Federatiei Ruse, inclusiv incalcarea in privinta acestora a dreptului la invatatura, libertatea circulatiei etc.

Nu este oglindita situatia cetatenilor din raioanele din stinga Nistrului aflate formal sub jurisdictia Republicii Moldova, dar atacate sistematic de bandele armatei de la Tiraspol, Dorotcaia, Cosnita, Pirita, Cocieri, Corjova.

Nu sint reflectate cazurile de eliberare din functie a cetatenilor, in special a functionarilor publici, pe motive politice. Incalcarea de catre regimul actual a libertatii de opinie si de exprimare, a libertatii presei, inclusiv la posturile nationale de radio si televiziune s.a.m.d.

Toate acestea ne conduc la concluzia ca Centrul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova s-a manifestat ca un institut ineficient care in nici un fel nu protejeaza drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu multumesc colegilor care au luat cuvint.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.2643. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea celor prezenti in sala.

Proiectul de Hotarire nr.2643 este aprobat.

Supun votului aprobarea proiectului din ordinea de zi pentru perioada
19 27 iulie 2007. Eu m-am exprimat corect, nu este vorba de Ora intrebarilor, am zis ca este vorba de ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Pentru lectura a doua se include nr.2495, pentru urmatoarele...

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.2495, lectura a doua.

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele comisiei, eu propun sa fie inclusa in ordinea de zi Legea privind activitatea sanitara-veterinara cu nr.817.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Acum un an am inaintat un proiect de lege ce tine de Legea cu privire la partidele politice, modificarea. Mai tirziu a fost inaintat un proiect din partea Guvernului, a fost examinat in prima lectura, a trecut expertiza, dupa cite stiu, si asteptam sa-l adoptam in lectura a doua.

Sa facem ceva cu proiectul meu, sau il punem in discutie, il adoptam in prima lectura sau il comasam, ca a ramas asa intr-o parte, cam in bataie de joc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu sint de acord sa facem ceva cu acest proiect.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

O sa fim foarte fericiti, daca o sa faceti.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule Untila,

Noi tot o sa fim fericiti, daca dumneavoastra o sa inaintati amendamente la proiectul de lege care va fi discutat. Cred ca de acum o sa... pentru toamna.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu constat o mare fericire in sala din toate directiile. Eu va rog...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, il propunem la ordinea de zi, daca se poate.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se propune Biroului permanent sa fie inclus proiectul de Hotarire nr.2661...

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.2661.

 

Domnul Vladimir Turcan:

...cu privire la modificarea si completarea anexei nr.5 la Hotarirea nr.22 din 29 martie 2001 cu privire la structura Aparatului Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Solicit sa fie pusa la vot includerea in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini prezentarea unei explicatii de catre Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, ajuns in functie prin minciuna si siretlicuri, promisiuni, conditii neindeplinite si care prin actiunile sale face abuz de increderea acordata de Parlament, ignorindu-l totalmente.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, facem lucrul acesta, mai tirziu discutam putin.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Luind in consideratie situatia destul de alarmanta in sectorul agrar, creata in urma secetei si calamitatilor naturale suportate anul acesta de sectorul agrar, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra vine cu o propunere catre dumneavoastra de a folosi dreptul Presedintelui Parlamentului, stipulat la articolul 46 alineatul (3), pentru introducerea in ordinea de zi pentru urmatoarea saptamina, ca sa reusim pina la finele sesiunii sa votam in doua lecturi initiativele legislative a unui grup de deputati cu numerele 2624, 2625, inregistrate la 10 iulie 2007.

Si anume ce tine de nr.2625, este vorba de o initiativa legislativa, modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2007, a articolului 5, pentru majorarea cu 300 de milioane de lei a mijloacelor financiare pentru subventionarea lucrarilor agricole de toamna pentru anul 2007, suma de subventionare constituie in medie 200 de lei pentru un hectar care va acoperi partial agricultorilor pierderile.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

...pierderile provocate.

Domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi discutam ordinea de zi, dar nu prezentarea proiectelor.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte,

O secunda. noi nu sintem in direct, aici nu este transmisiune in direct.

 

Domnul Marian Lupu:

Care e problema? Ati mai observat in sala acei care au propus proiecte sa se aseze asa ca dumneavoastra, sa faca o prezentare de jumatate de ora a...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Este vorba de doua saptamini, fiindca eu vreau sa explic care este importanta...

Domnul Marian Lupu:

Ati spus numerele 2624, 2625, fixat. Am sa pun la vot. Nu sint probleme.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte, pai... (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Toate proiectele sint importante, toate care se discuta sint importante.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Se propune a fi inclus in ordinea de zi din partea Fractiunii Partidului Democrat proiectul de Lege nr.2312 de la 10 iunie 2007 privind prelungirea termenului de activitate a institutiilor preuniversitare.

La fel, proiectul de Lege nr.4982, extras ieri din ordinea de zi, cu privire la modificarea Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chisinau si nr.1013 care are deja un an de zile de cind este prezentat Raportul cu privire la o protectie mai sigura a victimelor represiunilor politice in perioada anilor 1917 1990 ca initiativa legislativa din partea deputatilor democrati.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectele de legi care au fost propuse pentru includerea in ordinea de zi pe doua saptamini, dupa parerea mea, nu le putem include astazi pentru ca, in primul rind, abia ieri au aparut.

Si a doua: Noi trebuie sa avem avizul pozitiv al Guvernului. Adica comisia nu poate examina proiectele acestea acum pina cind nu o sa primim avizele respective de la Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci dumneavoastra ati facut referinta la care proiecte? La aceste doua proiecte, fiindca au fost mai multe evocate. Ascultati-ma cu multa atentie.

Domnule Oleinic,

In primul rind, tempetati-va, va rog, vocea. (Rumoare in sala.) Tempetati-va putin vocea. De fapt, in modul acesta va dati pe fata esenta, ceea ce nu este o surpriza pentru mine. Acum ascultati-ma frumos. Va rog, un pic taceti si ascultati. Dar, de fapt, stima mea fata de dumneavoastra se epuizeaza, sincer va spun, cu acest comportament.

Deci, cind exista propuneri referitor la ordinea de zi si nu exista contrapropuneri, ele, aceste propuneri, automat se incorporeaza pentru a fi votate pe ansamblu. Daca exista o propunere de includere care este contraatacata de cineva in sala, si are tot dreptul sa o faca, atunci o supun votului in plenul Parlamentului.

Oare eu trebuie de fiecare data sa dau explicatii elementare despre norme de procedura? Nu poate fi citit Regulamentul? Eu nu inteleg. (Rumoare in sala.)

Lumea, colegii au receptionat aceste proiecte. Dati-mi un exemplu cine in afara de dumneavoastra, sta la microfon si explica 10 minute esenta proiectelor pe care le propune. (Rumoare in sala.)

Asadar, conform normelor de procedura, am sa supun..., de fapt, colegii au mentionat ca se..., haideti asa, eu vreau sa adun tot pachetul si apoi am sa decid ce fac si ce pun la vot, ce nu pun la vot cu explicatiile si argumentele de rigoare.

Nr.2624, 2625 au fost receptionate. Continuam. Daca mai aveti o propunere, inaintati-o.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Recent am mai inaintat o interpelare fata de Guvern ce tine de mersul implementarii Legilor cu privire la liberalizarea economiei nationale. Pina acum nu am primit nici un raspuns, macar ca a fost rugamintea ca lamuririle sa fie date in plenul Parlamentului.

De aceea, eu propun ca in urmatoarele doua saptamini sa introducem in ordinea de zi raportul Guvernului si a factorilor responsabili de implementare a acestor legi care stirnesc discutii si pozitii controverse atit din partea organismelor internationale, cit si din partea cetatenilor asupra carora se rasfring aceste legi. Este vorba de Legea cu privire la amnistia capitalului, Legea cu privire la amnistia fiscala si celelalte legi.

 

Domnul Marian Lupu:

Receptionat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Deputatii social-liberali considera ca ar fi logic ca pina la incheierea sesiunii sa avem dezbateri sa audiem raportul Guvernului in problema implementarii Planului de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova, mai ales ca acest plan de actiuni este pe sfirsite, deci se apropie termenul-limita la care trebuiau sa fie indeplinite angajamentele Republicii Moldova. In acelasi context si Planul de actiuni individual Republica Moldova NATO, ar fi corect sa avem o dezbatere.

La fel propunem o dezbatere sau audiere a structurilor de forta din Republica Moldova in problema Transnistriei, mai ales ca sint zvonuri, cum ati mentionat si dumneavoastra, despre eventualele alegeri parlamentare, despre coalitii de salvare nationala. Consider ca ar fi cazul ca noi sa cunoastem mai bine totusi... in Transnistria ca, inainte de a avea actiuni comune cu separatistii, sa stim cine ne asteapta in partea stinga a Nistrului.

Si o a treia dezbatere care o propunem: o audiere in problema industriei gazului. A fost lansat recent un raport IDIS-Viitorul, iar daca informatiile din acest raport sint corecte atunci si probabil ca nu numai guvernarea actuala, dar si cele care au fost pina la 2001, ar fi cazul sa-si dea darea de seama intr-o problema extrem de grava care afecteaza in continuare Republica Moldova.

Si a patra rugaminte ar fi: sa includem pe ordinea de zi in urmatoarele doua saptamini, pina la incheierea sesiunii, problema motiunii, fiindca totusi se incheie sesiunea, lucru care l-a solicitat anterior si domnul Leonid Bujor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Din numele Comisiei de securitatea nationala, aparare si ordinea publica rog sa fie introdus in ordinea de zi proiectul de Lege nr.2977 cu privire la statutul ofiterului SIS. Ea a fost in ordinea de zi, mai apoi retrasa.

 

Domnul Marian Lupu:

Acest proiect de Lege nr.2977 este in ordinea de zi. La fel aveti si suplimentul 2472 si vreau sa mentionez ca Proiectul nr.2472 trebuie sa fie examinat si in prima si in a doua lectura. Pina la finele lunii iulie acest lucru sa fie remarcat.

Stimati colegi,

Asadar, am avut doar o contrapropunere la nr.2624, nr.2625 si revenim la acest lucru.

Deci la nr.2495, lectura a doua, contrapropuneri sint? Nu.

La nr.817? Nu.

Nr.2661? Nu.

Nr.2312? Nu.

Nr.4982? Nu vad.

Nr.1013? Nu.

Nr.2977? Nu.

Acum referitor la propunerea doamnei Valentina Cusnir. Cu tot respectul, dar nu putem pune la vot invitatia pentru explicatie, nu avem un document, nu avem un exercitiu care ar avea o asemenea titulatura, explicatie, pe care motiv... Explicati-mi, scurt. Insistati?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Anume am spus ca Presedintele Vladimir Voronin a venit prin minciuni si siretlicuri in functia de Presedinte si ii cerem explicatie, asa a fost spus clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si am solicitat sa puneti la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei coleg,

Nu pot pune la vot asa ceva, fiindca nu exista o norma juridica in sensul dat. Nu va suparati, dar, pur si simplu, sa pun la vot de dragul unui aspect teatralizat...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar conform carei norme domnul Vladimir Voronin...

 

Domnul Marian Lupu:

Sint prea obosit pentru aceasta...

 

Doamna Valentina Cusnir:

De la tribuna a promis ca indeplineste in 4 luni niste conditii si in 2 ani si 4 luni nu a indeplinit nici una.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna,

Sa va spun o chestie, un lucru. Toti aici impreuna facem politica. Daca e sa discutam serios pe tema data, atunci putem incerca sa invinuim pe fiecare din noi in parte, fiindca toti avem si promisiuni realizate si ceea ce am zis si nu am facut.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca am cu ce ma mindri la acest capitol.

 

Domnul Marian Lupu:

Va felicit.

 

Doamna Valentina Cusnir:

...in comparatie cu Vladimir Voronin.

 

Domnul Marian Lupu:

Va felicit.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Mai ales...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acum proiectul nr.2624 si proiectul nr.2625. Eu imi aduc aminte propunerea domnului Valeriu Cosarciuc inca din ziua de ieri si eu o sa rog sa aplicam, in primul rind, intr-adevar este vorba de modificarea Legii bugetului si daca e vorba de suplimentare, schimbari, parametri, venituri sau cheltuieli este obligatoriu avizul Guvernului. Si, mai ales, vreau sa atrag atentia iata la ce. Eu am mers in intimpinarea colegului Valeriu Cosarciuc cind ieri am mentionat motivul: raportul comisiei si-a facut aparitia abia in dimineata zilei de ieri, invocind imposibilitatea discutiei in cadrul sedintei de ieri a plenului Parlamentului si am acceptat acest lucru, fiind raportat subiectul in ziua de azi.

Astazi nu putem sa supunem votului includerea pe ordinea de zi a doua proiecte care necesita avizul Guvernului, deci, pina ce nu este avizul Guvernului, noi nu putem sa decidem includerea acestora pe ordinea de zi, fiindca este vorba de plus 300 milioane lei la buget. Stati o clipa, ca noi trebuie sa trecem toate lucrurile acestea.

Acum propunerile domnului Igor Klipii, Planul de actiuni Republica Moldova-Uniunea Europeana, Planul de colaborare IPAP, audieri ale organelor de forta si motiunea. Sint contrapropuneri?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Domnule Presedinte,

Proiectul de Lege nr.4982, din numele Fractiunii Partidul Comunistilor din Republica Moldova rugam sa fie, deocamdata exclus. Este creata o comisie a fractiunii, trebuie sa verificam unele momente si suplimentar sa inaintam o propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul de Lege nr.4982. In citeva clipe o sa dau o mica explicatie. Supun votului. Din sala am auzit ca sint...

Microfonul nr.2.

Aveti ceva nou sau pe marginea acestor propuneri?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Pe marginea propunerii domnului Igor Klipii.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, eu am auzit ca sint contrapropuneri, le supun votului conform procedurii. Deci, Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, desi vreau sa va spun ca este bun, e o alta problema, domnule Klipii: trebuie oare de asteptat ultima saptamina a sesiunii? Bine, oricum supun votului.

Cine este pentru includerea pe ordinea de zi a nr.1927, audieri la Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, va rog sa voteze. Sa incercam sa vedem care sint rezultatele votului.

 

Numaratorii:

14.

 

Domnul Marian Lupu:

5, 14, 19 voturi. Neacceptat. IPAP. Cine este pentru?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 14.

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi. Neacceptat.

Organele de forta, audieri la acest subiect, rog sa votati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vad 3.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 14.

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am vazut 3 voturi aici. 17 voturi. Nu se accepta.

Motiunea. Rog votul dumneavoastra. De fapt, vreau sa va spun ca noi pina in ziua de astazi nu avem, conform pozitiei respective, informatia venita de la Executiv. Votati, va rog. Nu vreti, nu trebuie.

Multumesc.

Bine, stati. Oamenii nu vor sa voteze. Eu va rog liniste. E tot. Nu votam. Nu, eu va rog frumos. Sintem la ora 17.30. Sa terminam cu celelalte subiecte si ajungem si la aceasta problema. Eu va promit ca noi nu o omitem. Asa. Iata ce vreau sa va spun, stimatii mei colegi, putina liniste. Toti sintem obositi, toti sintem irascibili, eu va inteleg, mai incet putin.

Deci, eu am sa rog, nr.4982, intr-adevar, precum discutasem si anterior, clarificati aceste lucruri, toate detaliile care nu sint cunoscute si, in cazul in care tabloul este clar, joia viitoare dimineata revenim la acest subiect.

In al doilea rind. La fel o sa rog clarificarea la subiectul proiectului nr. 2521. Este comisia domnului Ciobanu pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului pentru a avea un tablou exhaustiv si a vedea ce facem cu acest proiect joia viitoare.

La fel am sa rog Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica sa definitiveze toate procedurile, examinarile proiectului care vizeaza Conceptia securitatii nationale, pentru a vedea daca sintem in capacitatea in ziua de joi sa introducem acest subiect pe ordinea de zi.

Asistenta juridica garantata de stat pentru lectura a doua. O sa rog foarte mult comisia sa vada daca reuseste cu aplicarea recomandatiilor expertizei Consiliului Europei. Si, in cazul in care este posibil acest lucru, sa incercam pina la finele lunii sa lucram. Deci, este o solicitare de examinare.

Acelasi lucru pentru autori si pentru comisia sesizata in fond. Recent am receptionat recomandatiile din raportul de expertiza al Consiliului Europei Legea privind partidele politice. Rugamintea este sa vedem daca gradul de avansare poate fi unul mai important in acest sens si daca reusim sa examinam pentru lectura a doua acest proiect, la fel sa revenim la discutii joia viitoare. Acestea au fost anumite comentarii, propuneri, sugestii si rugaminti. Acum revenim la aspectele de... cum doriti. La aceste proiecte pentru inceput si la aspectele de procedura ulterior.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu totusi vreau sa va atrag atentia asupra acestor doua legile nr.2624 si nr.2625. Noi o sa avem posibilitatea sa ne intoarcem la ele numai in luna octombrie.

Domnule Presedinte,

De aceea, facind abstractie de toate emotiile in jurul acestor legi eu totusi
v-as propune ca sa gasim posibilitatea pentru a le aproba, chiar si Guvernul in aceste doua saptamini sa-si dea avizul pe marginea lor, fiindca nu este asa de mare suportul acesta pina la urma 300 de milioane, luind in consideratie care este situatia astazi in agricultura.

Stimati colegi,

Este vorba de 200 de lei la fiecare hectar, asa ca noi ne dam seama destul de bine cit de mare este suma aceasta. De aceea, domnule Presedinte, va rog sa reveniti la problema aceasta, daca este posibilitate.

 

Domnul Marian Lupu:

Ceea ce pot sa va promit este ca chiar de luni am sa vorbesc cu Guvernul sa vedem care este situatia la ei, sa se examineze intr-un mod cit se poate de rapid. Aceasta o pot promite astazi la tema data.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, va multumesc.

Si eu am avut o propunere ce tine de Legea cu privire la liberalizare. Putem sa le introducem in ordinea de zi in urmatoarele doua saptamini?

 

Domnul Marian Lupu:

Aveti in vedere celalalt raport al Guvernului?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cer scuze, mi-a scapat din vedere, fiindca erau alte rapoarte. Supun votului: cine este pentru includerea pe urmatoarele doua saptamini audierea raportului Guvernului privind activitatea acestuia pe prima jumatate a acestui an, daca nu gresesc... aceasta-i, da? Sau pentru anul 2006? In functie de... Cine este pentru, rog sa voteze.

Aceasta a fost propunerea? Raportul de activitate al Guvernului, inclusiv aceasta si toate celelalte.

Stimati colegi,

Atunci in acest caz, raportul exhaustiv cu toate elementele de sistem ale activitatii Executivului. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Este acceptat.

Bine. Mai calm.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule Presedinte,

Aici a fost de colegii nostri introdus proiectul nr.2312. Acest proiect este legat de Legea invatamintului, dar acelasi proiect cu acelasi continut este un proiect al Guvernului si noi trebuie sa-l facem in asa fel ca sa le examinam impreuna. De aceea, este propunerea de a fi exclus deocamdata. Si o sa le analizam in cadrul comisiei, dupa aceea noi o sa le introducem in ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog sa-l analizati pina joia viitoare pentru, ca si in contextul cu proiectul nr.4982, sa incercam sa revenim la el joi.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Bine, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu vrea sa ma refer totusi la procedura de examinare a motiunii. Ori eu n-am imblat la lectii la Universitate la timpul potrivit, ori mai sint aici juristi care sa ma contrazica. Regulamentul Parlamentului prevede foarte clar, este lege organica, ca motiunile se examineaza in Parlament in timp de 6 7 zile si punctum, cum zicea Eminescu. Daca cineva poate pune la vot, puneti la vot. Puteti sa puneti la vot ca comunismul se face pe luna si dumneavoastra aveti tot dreptul s-o faceti. Dar in cazul dat trebuie de examinat motiunea si nu de dat un exemplu de nihilism juridic intregii populatii a Republicii Moldova.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Asteptati, nu va ridicati, ca nu am votat ordinea de zi. Si declaratia mai este, nu uitati.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea pe ansamblu a ordinii de zi pentru perioada 19
27 iulie cu toate propunerile inaintate si acceptate de catre plen. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Acum avem timp pentru declaratia solicitata de domnul Susarenco. Da, si, rog mult, cine paraseste sala sa o faca in liniste.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, sa nu imi incurce, s-o paraseasca mai repede ca apoi imi iau minutele numai. Dar nu ma supar, eu pe acei slabi nu ma supar niciodata.

Nu mai merge. Timpul meu inca e departe.

Declaratia mea se refera la unele aspecte ale reglementarii conflictului transnistrean.

Onorati deputati care ati mai ramas in Parlament,

La 10 iunie s-au implinit 2 ani de la data adoptarii Hotaririi Parlamentului cu privire la initiativa Ucrainei in problema reglementarii conflictului transnistrean si la masurile pentru democratizarea si demilitarizarea zonei transnistrene, iar peste citeva zile se implinesc 2 ani de la adoptarea Legii din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului Transnistria. Cred ca a sosit timpul sa constatam cu mihnire ca aceste doua documente, ca si multe altele la acest subiect, au ramas doar declaratii de bune intentii din partea Chisinaului, pe de-o parte, si un motiv de triumf pentru Tiraspol si Moscova, pe de alta parte.

Dar pentru buna intelegere a celor ce se intimpla actualmente in relatiile Chisinau Tiraspol Moscova vizavi de problema transnistreana este necesar de trecut in revista principalele teze sau idei pe care se axeaza pozitia Parlamentului Republicii Moldova in problema data, idei expuse de unica autoritate legislativa a tarii in documentele expuse mai sus.

1. Atingerea scopurilor pe etape. Atingerea scopurilor de democratizare si de militarizare a Transnistriei.

2. Onorarea de catre Federatia Rusa a obligatiilor asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999 privind evacuarea integrala, urgenta si transparenta a trupelor si a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova.

3. Formarea in Transnistria a unui sistem al puterii alese in mod democratic.

4. Initierea procesului de negocieri pentru elaborarea in comun si adoptarea Legii organice cu privire la statutul juridic special al Transnistriei.

Dupa cum s-a mentionat in nenumarate documente internationale, cheia rezolvarii conflictului transnistrean, dupa semnarea Conventiei Eltin Snegur din 21 iulie 1992 si pina in prezent, a continuat sa ramina retragerea armatei ruse de pe teritoriul Moldovei. Or, Rusia permanent a supravegheat situatia politica, economica, militara din zona transnistreana, la timpul potrivit a implementat specialisti si scenarii pentru a tine situatia sub control in interesul Rusiei.

Ideea federalizarii, lansata inca in 19901992 cu scopul farimitarii noului stat independent Republica Moldova, este promovata de Moscova cu tot mai multa iscusinta. In Duma de Stat a Rusiei s-a dezbatut in repetate rinduri un program de actiuni bine determinat si pentru Rusia, dar si pentru separatistii de la Tiraspol. Republica Moldova si Transnistria sint doua state, limba rusa trebuie sa devina a doua limba de stat in Moldova; Republica Moldova trebuie sa adere la Uniunea RusiaBelarus. Interesele strategice ale Rusiei sint indreptate spre un curs de dezvoltare a relatiilor de parteneriat cu Moldova si, in final, spre sfirsitul anului 2003 se propune varianta optima pentru reglementarea relatiilor dintre Moldova si Transnistria, crearea unui stat federal constituit din doua subiecte egale in drepturi: Republica Moldova si Republica Moldoveneasca Nistreana. Prin impunerea proiectului Kozak s-a infaptuit in realitate un amestec direct si grosolan al Rusiei in treburile interne ale Republicii Moldova.

Si iata ca seceta din anul acesta, care ne aminteste de prietenia de nezdruncinat dintre popoarele rus si moldovenesc din anii 19461947 ne aduce iarasi in albia Transnistriei. Puisorii daco-romani, care s-au cuibarit in foisorul Presedintiei de peste drum, acesti descendenti ai lui Traian sau, cum i-a numit Eminescu pe vremuri, asta plebe, ast noroi din nou si a cita oara, vrindu-ne, desigur, numai binele, au inceput sa ne suceasca mintile.

Toata lumea, de la vladica la opinca se sosoteste despre careva alegeri parlamentare anticipate, despre formarea unui nou Parlament cu o reprezentanta a separatistilor de la Tiraspol in legislativul de la Chisinau. Aceasta ar insemna, de fapt, legalizarea puterii politice a cetatenilor unui stat strain, subordonat structurilor de forta de la Moscova pe o parte a teritoriului Republicii Moldova, in Transnistria, si impartirea puterii centrale de la Chisinau cu un grup de infractori si criminali din asa-zisa RMN, sustinuti de Moscova.

In acest mod, rezolvarea conflictului transnistrean inseamna, de fapt, un control rusesc total in Republica Moldova. Despre eventualele alegeri anticipate parlamentare cu o cota de deputati pentru Tiraspolul separatist se discuta in presa, in societate, in culoarele Parlamentului, numai cei vizati tac.

Tace Seful statului, tace Primul ministru, tace Presedintele Parlamentului. Aflam din presa de saptamina trecuta ca in Parlament s-ar fi creat un grup de deputati care studiaza posibilitatea si problematica provocarii unor alegeri anticipate. Cine a creat acest grup? Cu ce scop? Nici chiar in Burundi loviturile de stat nu au loc din initiativa Sefului statului si a Parlamentului.

In aceste conditii de pregatire a opiniei publice, deputatii Parlamentului, statului independent si suveran, unitar si indivizibil cu numele Republica Moldova, stat cu regim parlamentar de guvernare, tac ca oitele in timpul mulsului.

Baietii cu ochi albastri de peste drum de Parlament tac, dar nu dorm. Ei rod, cum caria roade lemnul, suveranitatea Republicii Moldova. E liniste in Republica Moldova, dar e o liniste amagitoare, ca pe tabloul Liniste in preajma furtunii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Daca nu aveti alte propuneri pentru a fi incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi, declar sedinta inchisa. Urmatoarea sedinta cind va fi o sa va anunt.

O zi buna in continuare.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 17.37.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Copyright © 2001-2009