version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ NOIEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 13 noiembrie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3179 privind numirea în funcţie de vicepreşedinte al Colegiului economic al Curţii Supreme de Justiţie.

4.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3180 privind numirea în funcţie a directorului Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

5.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.3119 privind modificarea şi completarea anexei nr.5 la Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.12-XVI din 31 martie 2005 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului.

6.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2063 privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia persoanelor.

7.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2064 pentru completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (art.1771).

8.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2759 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală a Republicii Moldova (art.58, 59).

9.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.964 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul de procedură civilă art.33; Codul cu privire la ştiinţă şi inovare art.106, 109 ş.a.).

10.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2144 privind transparenţa în procesul decizional.

11.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2591 cu privire la autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, de organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti.

12.    Dezbaterea şi reexaminarea Legii nr.184-XVI din 10 iulie 2008 pentru completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Proiectul nr.2432.

13.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1115 pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.433-XVI din 28 decembrie 2006 cu privire la aprobarea statutului, structurii organizatorice, devizului de cheltuieli şi a cuantumului retribuirii lunare a membrilor şi colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului (art.1, 2, 5 ş.a.).

14.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009. Proiectul nr.2837.

15.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului Republicii Moldova din 20 28 noiembrie 2008.

16.    Întrebări.

17.    Declaraţia domnului deputat Iurie Stoicov Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

18.    Declaraţia domnului deputat Gheorghe Susarenco Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră.

19.    Declaraţia domnului deputat Vladimir Filat.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 93 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Iurie Roşca, Veaceslav Untilă în delegaţie; Serafim Urechean din motive de sănătate; Valeriu Calmaţui, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Igor Klipii, Eugenia Stîrcea.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Stimaţi colegi,

Pentru început, cîteva momente organizatorice. Programul de activitate al plenului Parlamentului, urmare a propunerii care a intervenit către Biroul permanent. Biroul permanent, la rîndul său, înaintează plenului Parlamentului propunerea de a examina subiectele aprobate pentru ordinea de zi în şedinţele de astăzi şi mîine ale plenului Parlamentului în şedinţa zilei de astăzi şi de a modifica programul de activitate prin neconvocarea şedinţei plenului Parlamentului în ziua de mîine.

Avem, din nou, aceeaşi situaţie: un număr de subiecte, dacă nu greşesc, 10 11 la număr, care pot fi, în viziunea autorilor acestei propuneri, examinate în cadrul unei singure şedinţe.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru această propunere, potrivit Regulamentului, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Această propunere este aprobată.

Acum la ordinea de zi. V-a fost distribuit suplimentul pentru şedinţa din ziua de 13 noiembrie, avem şi ordinea de zi, aprobată anterior. Care sînt propunerile adiţionale la acest subiect?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Guvernul solicită să excludem din ordinea de zi proiectul nr.2854.

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.2854.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi şi mîine, la Chişinău, are loc summit-ul CSI cu participarea şefilor de guverne ale acestor ţări. Noi, aici, în Parlamentul Republicii Moldova, am dat dovadă nu o dată de coeziune şi de adoptarea unor decizii, care au avut ca scop interesul naţional al Republicii Moldova.

Avînd în vedere că în continuare pentru Republica Moldova prezenţa armatei ruse pe teritoriul ţării noastre este o problemă gravă, dacă nu cea mai gravă, rog, stimate domnule Preşedinte, stimaţi colegi, ca astăzi să adoptăm un apel al Parlamentului Republicii Moldova către acest for, apel, adresare, cum vreţi aşa îl formulaţi. Pentru ca să fie pusă pe ordinea de zi această problemă, avînd în vedere că este prezent şi Prim-ministrul Federaţiei Ruse. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Mai calm nu putem? Eu mă adresez tuturor. Eu vă rog foarte mult.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Eu am dreptul regulamentar să înaintez propuneri, iar dumneavoastră aveţi tot dreptul să acceptaţi sau să nu acceptaţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci reiterez ultima parte, domnule Preşedinte. Adresare către participanţii la acest summit de a pune pe ordinea de zi şi de a discuta această problemă şi, eventual, de a lua şi o decizie în acest sens şi prin prisma deciziei summit-ului OSCE din anul 1999.

Vă rog foarte mult, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Iată, se vede foarte clar că opoziţia are un mesaj comun în privinţa insistenţei de a se obţine retragerea trupelor ruseşti din Republica Moldova. Şi noi, Partidul Naţional Liberal, împreună cu Mişcarea Acţiunea Europeană, am avut ieri o acţiune de protest în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse în Republica, pentru a se obţine retragerea trupelor ruseşti. Eu sprijin întru totul declaraţia şi propunerea făcută anterior în privinţa adoptării unui apel către summit-ul CSI pentru a examina şi a pune punctul pe i în privinţa retragerii trupelor ruseşti, în privinţa respectării tuturor obligaţiilor de către Rusia la nivel internaţional şi în privinţa recunoaşterii de facto a independenţei Republicii Moldova de către Rusia.

Totodată, vreau să vă spun că, în legătură cu acest summit, parcă iarăşi se întîmplă ceva neobişnuit la Chişinău. Din cîte cunoaştem, au fost chemaţi lideri de partide politice la Procuratura Generală şi li s-a cerut ca să semneze un angajament că nu vor organiza manifestări în această perioadă în zilele desfăşurării summit-ului CSI.

De asemenea, sînt interzise şi alte proteste. Am fost sunată chiar de Varvara Zingan, care protestează de atîta timp în faţa Parlamentului şi care iarăşi nu înţelege de ce i se interzice ca să îşi continue protestul? Din cîte cunosc eu, şi antiglobaliştii au libertatea în Occident să protesteze împotriva summit-ului UE, împotriva altor summite. Aşa că nu cred că noi ar trebui să facem excepţie şi la acest capitol.

De aceea, eu vă solicit sprijinul pentru a vota aici, în Parlament, convocarea, invitarea ministrului de interne Gheorghe Papuc, pentru a ne da explicaţii, de ce desfăşurarea unui summit, oricare ar fi el, ar trebui să pericliteze buna evoluţie a lucrurilor în Republica Moldova?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului propun ca proiectul de Lege nr.2806 de pe ordinea de zi de astăzi să fie exclus din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimaţi colegi,

S-au adunat o serie de probleme. Una este legată de reducerea şedinţelor Parlamentului. Noi, practic, o lună de zile lucrăm în regim de 2 ore pe săptămînă, vinerea nu sîntem în şedinţă. Noi, data trecută am vorbit la această temă, că în coşul de rezervă al Parlamentului sînt o sumedenie de proiecte care trebuie examinate. Şi noi o să fim puşi în situaţia, la sfîrşitul lunii decembrie, să lucrăm în regim de urgenţă în afara graficului.

De aceea, dacă noi în această ultimă lună, practic, nu am lucrat, este propunerea ca să reducem şi salariul cu 50%. Şi din celelalte 50% să facem un fond pentru susţinerea pedagogilor. Măcar cu atît să reacţionăm noi la cerinţele pedagogilor.

A doua chestiune, domnule Preşedinte. Eu veneam acum dimineaţă spre Parlament, ca şi toţi colegii, cred că... noi, ce, trăim într-o ţară de papuaşi sau de terorişti? Jumătate de centru al oraşului Chişinău, la ora 8.00, este ocupat de poliţie. Noi, ce, moldovenii abia aşteaptă? Noi spunem că moldovenii sînt o ţară de cetăţeni primitori, care salută oaspeţii, moldovenii aşteaptă oaspeţii. Cine aşteaptă Preşedintele Kîrgîstanului să arunce o bombă? Care este necesitatea ca tot centrul oraşului Chişinău să fie blocat?

Noi, ce, nu am fost cu dumneavoastră peste hotare şi în calitate de delegaţii oficiale? Cînd se închide semaforul sau se face liber cu 1 minut înainte de a trece delegaţia. Ce bătaie de joc faţă de cetăţenii Republicii Moldova, că jumătate de Chişinău de acum este blocat şi nimeni nu poate circula? Este o boală mai veche a noastră. Eu nu zic că e de acum, e de mai mulţi ani de zile.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu se poate în felul acesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog, linişte.

Domnule Diacov,

Vă rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Şi a treia chestiune în legătură cu declaraţia privind retragerea armatei ş.a.m.d. Eu mă bucur că documentul respectiv de la Istanbul a fost semnat în 1999, atunci cînd Partidul Democrat avea un cuvînt de spus în politica internaţională. Eu cred că era bine să pregătim un text ce trebuie noi astăzi să votăm. Şi de ce acum? Eu cred că nu trebuie să facem, eu ştiu, chestiuni de acestea aprinse, dar trebuie să ne gîndim, cum Parlamentul poate să spună un cuvînt în ceea ce se întîmplă în Chişinău, ca summit-ul şefilor de state să aducă un beneficiu Republicii Moldova, un sprijin Republicii Moldova, inclusiv în dezarmarea ţării sau în retragerea trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, propunem la ordinea de zi să audiem o informaţie a responsabililor de la Guvern, prin care Parlamentului să i se explice clar, dacă o autoritate publică locală are dreptul să gajeze toate resursele sale funciare într-un angajament făcut cu agenţii economici. Cu atît mai mult că riscă iminent să le piardă într-o lunădouă. Avem în vedere Memorandumul semnat de domnul Muşuc în numele Consiliului municipal Chişinău cu Termocom-ul şi cu Moldovagaz. Atragem atenţia asupra gravităţii şi esenţei acestui caz.

Acum este evident că... D-apoi eu să vorbesc, domnule...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Linişte.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cum îl chema? Uit de acum că e Jdanov. Că e bătrîn, de acum trebuie trimis la pensie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Susarenco,

Vă rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Atragem atenţia asupra gravităţii şi esenţei acestui caz. Acum este evident că îngheţarea locuitorilor din capitală, a bătrînilor, bolnavilor, copiilor şi a celorlalţi a fost o acţiune de şantaj, venită să justifice o schemă de mare corupţie, prin care clientela comunistă să pună mîna, pînă la alegerile din 2009, pe toate pămînturile oraşului.

Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră consideră că este încă o schemă de mare corupţie în spatele căreia se află clanul Voronin, căci el dirijează executorii pentru a pune mîna şi pe ultimul teren din Chişinău, deşi nu a recunoscut acest lucru la monumentul lui Lenin la 7 noiembrie.

Solicităm să fie invitat în Parlament astăzi, la Ora Guvernului, cu explicaţii referitoare la legalitatea acestui act, căci ţine de domeniul lui de responsabilitate, ministrul administraţiei publice locale, domnul Valentin Guznac. Rog să puneţi la vot propunerea noastră.

Şi doi. Rog să fiu înscris, la sfîrşitul acestei şedinţe, pentru a da citire declaraţiei Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră cu genericul Autorităţile publice locale calul de bătaie al regimului comunist şi al coaliţiei roşu-oranj, care deţine puterea centrală în stat.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fiu înscris pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei. Şi al doilea moment, am vrut să îi amintesc domnului Diacov că organele de drept în Moldova activează acum în strictă coordonare cu toată legislaţia care este în Republica Moldova şi da, şi serviciile similare privind alte state CSI, care se află în Moldova acum. Cum au acţionat, de altfel, şi în trecut, pe cînd şi dumneavoastră eraţi în conducerea ţării?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

În ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi este inclus proiectul de Lege înregistrat cu nr.2837, înregistrat la 1 octombrie. În aceeaşi zi, la 1 octombrie, a fost înregistrat un alt proiect de Lege cu nr.2828 pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii cu privire la tineret.

Avînd în vedere că în Republica Moldova, în perioada 10 17 noiembrie, parcă se desfăşoară Decada tineretului, consider oportun de a examina în cadrul şedinţei de astăzi proiectul de Lege nr.2828, pentru a demonstra, prin acţiuni concrete, că se doreşte cu adevărat întreprinderea unor măsuri reale în favoarea anumitelor categorii de tineret. Şi nu doar acţiuni de genul celor promovate activ în cadrul emisiunilor de la Televiziunea publică Moldova 1. Sper foarte mult că deputaţii din Fracţiunea majoritară, de data aceasta, vor da dovadă, cu adevărat, de respect faţă de tînăra generaţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Iarăşi despre summit-ul CSI. Cred că sînt necesare aceste măsuri de protecţie, de securitate. Dar cum de se întîmplă că deputaţii Republicii Moldova, care, prin statutul lor, au acces oriunde în această ţară, nu pot să ajungă pînă la Parlament, pînă la parcarea Parlamentului? Unde s-a mai văzut aşa ceva? Eu înţeleg că serviciile secrete ale unor ţări străine îşi fac datoria, dar ce au ei cu statutul deputaţilor Parlamentului Republicii Moldova?

Domnule Preşedinte,

Dacă se vorbeşte despre serviciile secrete, eu cred că, era normal a unui stat suveran, independent şi european, da, şi aproape că indivizibil, ca deputaţii să aibă un permis special care le-ar permite să ajungă pînă la serviciu, cel puţin, să îşi îndeplinească funcţia de deputat al Republicii Moldova. Cum de se întîmplă că acest lucru nu se face? Noi, ce, trăim într-o ţară cu stare de asediu?

Domnule Preşedinte,

Ar fi bine ca dumneavoastră, folosind prerogativele pe care le aveţi, să interpelaţi serviciile corespunzătoare, cel puţin mîine să nu se întîmple acest lucru şi pe viitor această practică să nu se repete.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Preşedinte,

Eu, ca un deputat responsabil, ieri, m-am pregătit pentru a prezenta astăzi iniţiativa legislativă 2806, pentru a permite instituţiilor medico-sanitare şi agenţilor economici să utilizeze şi să importe produse biologice, soluţii sterile şi să nu plătească şi să cheltuie suplimentar bani atît publici, cît şi din Fondul de asigurări de sănătate. Şi astăzi, fiind surprinsă, Comisia, aş dori să aflu care sînt argumentele Comisiei pentru retragerea acestui proiect de lege din ordinea de zi?

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

De fapt, stimată doamnă colegă, în ordinea de zi este scris aici: Comisia sesizată în fond, prin scrisoarea sa din 5 noiembrie 2008, solicită retragerea proiectului de lege din ordinea de zi. Vreau să menţionez că, în momentul în care s-a discutat în Comisie acest proiect de lege, avizul Guvernului, dar toate comisiile, practic, şi una a propus de respingere, doreau ca să fie discutat în Parlament cu condiţia avizului pozitiv al Guvernului.

Totodată, vreau să menţionez că, actualmente, Comisia are acest aviz al Guvernului, da, a venit, prin care vreau să menţionez că Guvernul consideră inoportună discuţia în plen a proiectului de lege, dat fiind faptul că este un proiect de lege care vine... Amendamentele, care vor apărea la deputaţi, trebuie să vină împreună. Noi am propus să fie exclus din ordinea de zi nu de aceea că nu îl vom discuta.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci ca să înţeleg eu situaţia... Mă iertaţi, vă rog

 

Doamna Valentina Buliga:

Vine Guvernul cu altă idee.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu să înţeleg aşa situaţia că, pe marginea acestui proiect de lege, au fost depistate mai multe carenţe de ordin tehnic, un spectru mult mai larg. Propunerile făcute de colega noastră doamna Buliga reprezintă un segment.

 

Domnul Alim Afonin:

Un singur segment.

 

Domnul Marian Lupu:

Atunci propunerea care este? La ce etapă este acest proiect mai mare, mai larg?

 

Domnul Alim Afonin:

Acest proiect de lege trebuie să apară acum în Guvern, pentru că în şedinţa de Guvern... şi este de acum în Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Atunci propunerea poate fi în felul următor. Deci să nu dăm uitării nici acest proiect, să îl punem în pachet. Corect, corect. Deci să examinăm în primă lectură şi unul, şi al doilea şi atunci facem comasarea, probabil, aceasta este tehnologia. Din momentul în care proiectul, la care se referă colegul nostru domnul Afonin, conform conţinutului acestuia, poartă un caracter mai larg. În mod evident, dacă acceptă colega noastră.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Preşedinte,

E clar că o să puneţi la vot şi o să fim nevoiţi să acceptăm. Nu este pentru prima dată cînd astfel se procedează cu ideile şi cu iniţiativele legislative venite din partea deputaţilor de opoziţie. Eu cred că, pur şi simplu, nu este normal. Şi toate progresele pe care le arată Republica Moldova la capacitatea de conlucrare cu opoziţia, că toţi avem drepturi şi nu ştiu ce, pur şi simplu, este o mimare.

Mulţumesc.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră vine cu o propunere pentru ordinea de zi de astăzi. Vreau să aduc la cunoştinţă că Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră se vede obligată să sensibilizeze opinia publică şi plenul Parlamentului despre caracterul dubios al tranzacţiei Compania Moldasig. Afacerea în care sînt implicate şi structurile statului.

Statul, de obligaţia căruia ţine asigurarea condiţiilor echitabile de activitate a tuturor agenţilor economici, intervine în mod abuziv şi favorizează în mod ilegal interesele de grup. Caracterul dubios al acestei afaceri reiese şi din informaţiile pe care le-am primit drept răspuns la solicitările mele către fondatorii companiei privind motivarea deciziei de majorare a capitalului social.

Astfel, din informaţiile prezentate de către fondatori, am constatat că decizia privind majorarea capitalului social al Companiei Moldasig a fost aprobată în cadrul unei adunări extraordinare al asociaţiilor. Iar în răspunsul Ministerului Economiei şi Comerţului se menţionează că decizia privind majorarea capitalului social al Companiei Moldasig s-a produs în baza deciziilor respective din partea organelor de conducere a asociaţiilor şi că statul nu deţine cotă-parte în participarea directă în companie. Straniu argument. Pe cînd asociaţii Companiei Moldasig sînt Banca de Economii, în care statul deţine pachetul de control, şi Întreprinderea de Stat Calea Ferată şi Poşta Moldovei. Deci statul, care fondat Compania de asigurare Moldasig în scopul măririi accesului la piaţa de asigurări a întreprinderilor de stat, printr-o simplă decizie de majorare a capitalului social, practic, a cedat o întreprindere cu o valoare de minimum 40 milioane de dolari unei societăţi înregistrate într-o zonă de off-chor, fără a obţine vreun venit.

Mai bine-zis, statul a recurs la privatizarea ascunsă a Companiei Moldasig, acţiune ce poate fi definită ca cea mai dubioasă afacere în ultimii 15 ani.

Luînd în consideraţie situaţia de incertitudine legală, Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră propune includerea în ordinea de zi a Parlamentului a iniţiativei legislative înregistrate cu nr.3182 privind formarea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru efectuarea controlului legalităţii tranzacţiei date.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu aş vrea să susţin propunerea colegilor care insistă să fie invitat ministrul Guznac pentru a da explicaţii la problemele ce ţin de conectarea la reţelele termice a consumatorilor din Chişinău, a cetăţenilor Chişinăului. Poate măcar aşa şi colegii din Alianţa Moldova Noastră vor înţelege că Primarul general de Chişinău a demonstrat incapacitatea şi incompetenţa într-o problemă foarte importantă şi nu a pregătit oraşul pentru sezonul rece. Şi atunci Consiliul municipal a fost nevoit să purceadă la nişte acţiuni poate extraordinare pentru a scoate situaţia din impas, pe care o aveam noi pînă acum cîteva zile în Chişinău. De aceea, susţin să fie invitat domnul Guznac, care ar putea să dea aceste explicaţii. Şi partea a doua... Şi încă o problemă. Deci Partidul Social Democrat a susţinut şi, de fapt, nu numai Partidul Social Democrat, noi putem spune că toate partidele care sînt prezente astăzi în Parlament, în orice caz aşa ţin minte eu, toate partidele au susţinut ideea retragerii armatei a 14-a din Republica Moldova. În acest context, o adresare către summit-ul CSI nu ştiu dacă ne va da nouă un efect, fiindcă, de fapt, este vorba de o relaţie bilaterală cu Federaţia Rusă. De aceea, eu susţin elaborarea unei adresări sau a unui document de către Parlamentul Republicii Moldova în problema armatei a 14-a, deci retragerea armatei a 14-a din teritoriul Republicii Moldova. Nu ştiu însă dacă trebuie să o facem pentru summit-ul CSI.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat. Scurt, este a doua ieşire.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Vizavi de propunerea pe care am înaintat-o la începutul şedinţei, de procedură. În primul rînd, s-a vorbit aici că este lipsă documentul respectiv. Este adevărat şi este foarte simplu, ca să nu găsim argumente tehnice, se creează foarte operativ un grup de lucru, se elaborează documentul respectiv. Şi încă o precizare mică, dar importantă. Nu este vorba numai de prezenţa armatei a 14-a, este vorba şi de armamentul care este stocat pe teritoriul Republicii Moldova. Şi, domnule Preşedinte, eu vă rog foarte frumos, această propunere să fie supusă votului.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Scurt, fiindcă este a doua ieşire la microfon.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

De procedură, domnule Preşedinte.

Mulţumesc.

M-a făcut să ies intervenţia domnului Braghiş. Cu toată stima şi respectul. Concretizez că domnul Guznac este invitat de Fracţiunea noastră nu pentru a spune că e bun primarul sau nu, fiindcă îi dau fără a... Primarul nu este de la noi. Dar, domnule Braghiş, poate să spună că e bun sau e rău, competent sau incompetent, acei care l-au ales. Şi îmi pare rău că dumneavoastră nu aţi trecut... poate lucraţi mai bine în Chişinău. Dar a doua problemă este că să spună domnul Guznac poate oare copreşedintele partidului pe care îl reprezintă domnul Braghiş, zis Muşuc, să semneze şi să dea, să pună în gaj pămînturile oraşului Chişinău, municipiului fără decizia Consiliului municipal?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Cît priveşte aprecierea activităţii Primarului general, cred că are dreptate domnul Susarenco, da, o să-i dea această apreciere cetăţenii Chişinăului. Însă eu am spus destul de clar că eu sînt de acord să vină domnul Guznac. Şi dumnealui o să prezinte informaţia, care o să demonstreze, sper eu, pentru toţi, inclusiv din Alianţa Moldova Noastră ce s-a întîmplat în Consiliul municipal Chişinău. Nu a semnat nici un document de gaj, nici un document de arendă preşedintele Consiliului municipal Eduard Muşuc. Şi nu copreşedinte, dar secretarul general al Partidului Social Democrat, ci a propus un document, un memorandum Consiliului municipal, pentru a fi aprobat spre a depăşi situaţia cu Termocom-ul din Chişinău.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, mulţumesc.

Eu aş ruga ultimele două intervenţii.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Da, mulţumesc.

Dacă Primarul general de Chişinău nu este de la AMN , atunci mai bine domnul Susarenco să ne răspundă: de ce primarul de Cimişlia şi primăria din Cimişlia, al cărei primar e de la Alianţa Moldova Noastră, aşa şi nu au luat decizia privind încălzirea oraşului? Şi nu numai din Cimişlia. Şi pe urmă să invităm şi reprezentanţii Guvernului în privinţa situaţiei din Chişinău.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Foarte succint, este a doua o intervenţie.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va fi foarte succint, strict în limitele prevăzute de Regulament.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Regretăm faptul că domnul Braghiş, în două rînduri, a făcut aprecierea Alianţei Moldova Noastră. Colegul nostru, domnul Stepaniuc, nu a vorbit despre Partidul Social Democrat din Moldova, al cărui...

Domnul Braghiş nu este preşedintele acestui partid. Mai bine l-ar deranja nu Alianţa Moldova Noastră, dar faptul că Muşuc este mai lejer controlat de către Vladimir Voronin de către dumnealui.

Şi doi. Nu ştiu cine mi-a plasat în cutia poştală ziarul Realitatea, dar vreau din tot sufletul să mulţumesc, pentru că materialul prezentat în acest ziar scoate în evidenţă declaraţiile false făcute de doamna Bodnarenco în cadrul şedinţei parlamentare precedente. Spre deosebire de reprezentanţii Partidului Comuniştilor din teritoriu şi Parlamentul Republicii Moldova, care a votat bugetul naţional pentru anul curent pe principii politice, reprezentanţii Alianţei Moldova Noastră şi ai altor forţe democratice în consiliile raionale au votat bugetele raionale pentru 2008 şi aşa va fi şi 2009, reieşind din interesele cetăţenilor şi nu din interesele preelectorale ale comuniştilor şi aliaţilor lor din Parlament.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Vă mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu încă o dată vreau să le explic, dacă nu apărea Alianţa Moldova Noastră astăzi cu problema Chişinăului, cred că nu îmi băteam tare capul de Alianţa Moldova Noastră. Am fost copreşedinte la Moldova Noastră, cunosc foarte bine acest partid din interior. De aceea, nu prea trebuie să îmi bat capul de colegii din Alianţa Moldova Noastră. Eu îmi bat capul de situaţia din Chişinău.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

Ultima intervenţie.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Mulţumesc.

Regret că acel care a pus în toate cutiile poştale ziarul raional de la Soroca Realitatea nu a pus şi tansferurile de la bugetul raional şi alocările din fondul bugetului raional Soroca. De fapt, din cît eu am fost informată, astăzi, prima dată şi domnul acesta a văzut documentele despre care vorbesc. Dar dacă, domnule Bujor, vă apropiaţi de domnul care a lucrat ca poştaş ieri seara, o să vedeţi şi dumneavoastră că tot ce am scris eu despre aceea ce am spus în Parlament este realitate.

, . , , , , , 600 ( ) . . . .

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost intervenţiile, propunerile. Mai întîi de toate, supunînd votului aceste propuneri, la prima etapă, mă voi ghida de supliment şi de ordinea de zi de bază, pentru a ne clarifica cu aceste propuneri, după care vom supune votului propunerile evocate adiţional de la microfoane.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2854. Propunerea Comisiei de profil de a exclude din ordinea de zi acest proiect.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Propunerea privind excluderea în momentul de faţă a proiectului nr.2806, pentru a fi examinat ulterior în pachet cu celălalt proiect pe care îl aşteptăm de la Guvern. La fel, propunerea evocată de către vicepreşedintele Comisiei respective.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aprobarea suplimentului la ordinea de zi, înaintată de către Biroul permanent, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

În continuare, propunerea domnului Filat privind adresarea respectivă. Cine este pentru, rog să voteze. S-a vorbit de adresare şi am notat adresarea. Vă rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi. Propunerea nu a fost acceptată.

Propunerea evocată de domnul Bujor privind includerea proiectului nr.2828 pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr. 3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Propunerea înaintată de domnul Susarenco, susţinută de domnul Braghiş, privind invitarea în cadrul şedinţei de astăzi a domnului ministru al administraţiei publice locale în calitate de reprezentat al Guvernului la subiectul menţionat de domniile lor. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 5.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută.

Şi propunerea înaintată de domnul Oleinic privind includerea pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectul nr.3182. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 5.

Sectorul nr. 3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi, propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Acum, stimaţi colegi,

Voi supune votului aprobarea pe ansamblu a ordinii de zi a şedinţei de astăzi. Da, stimaţi colegi, corect, a fost acest lucru. Supun votului propunerea doamnei Pavlicenco pentru a-l invita pe domnul Papuc la subiectul menţionat de dumneaei. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr. 3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi. Propunerea nu a fost susţinută.

Pe ansamblu. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi a şedinţei de astăzi, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul ordinii de zi este aprobat.

Înainte de a începe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, vreau să vă anunţ că cu cîteva zile mai tîrziu de ziua de astăzi, la 17 noiembrie va fi marcată Ziua internaţională a studenţilor. Este un lucru important în viziunea mea. La fel, vreau să pun în evidenţă faptul că astăzi îşi sărbătoresc ziua de naştere doi dintre colegii noştri: domnul Ivan Banari (aplauze), pe care îl felicităm, şi domnul Ion Neagu (aplauze), pe care la fel îl felicităm. Le dorim ambilor mult succes şi sănătate.

Propun, stimaţi colegi,

Să începem cu subiectele care vizează numiri în funcţii. Vom începe cu proiectul nr.3179. Proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind numirea în funcţie de vicepreşedinte al Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă rog.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se solicită numirea în funcţia de vicepreşedinte al Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie a doamnei Svetlana Caitaz, judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Deci Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat acest demers din punctul de vedere al corespunderii cerinţelor legislaţiei în vigoare şi a constatat că el corespunde acestor cerinţe, dar candidatura, însăşi candidatura doamnei Caitaz deci a fost susţinută unanim de către membrii Comisiei, luînd în consideraţie că doamna Caitaz a manifestat şi manifestă calităţile necesare pentru a ocupa această funcţie. În aceste condiţii, Comisia propune examinarea şi adoptarea proiectului de Hotărîre cu privire la numirea doamnei Svetlana Caitaz în funcţia de vicepreşedinte al Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Doamna Svetlana Caitaz este prezentă. Întrebări pentru doamna candidat la această funcţie ori pentru Comisie? Nu sînt.

Domnule Ţurcanu,

Vă mulţumesc.

Doamnă Caitaz,

Vă rog să luaţi loc.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu raportul Comisiei de profil voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.3179 privind numirea în funcţie de vicepreşedinte al Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie a doamnei Svetlana Caitaz pe un termen de patru ani. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.3179 este adoptat.

Doamna Svetlana Caitaz este numită în postura sus-menţionată.

Doamnă Caitaz,

Plenul Parlamentului vă felicită şi vă doreşte mult succes în exercitarea funcţiunilor profesionale de serviciu.

Continuăm. Proiectul de Hotărîre nr.3180 privind numirea în funcţie a directorului Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, domnul Ţurcan.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat demersul Preşedintelui Parlamentului, prin care se propune numirea domnului Vitalie Paniş în funcţia de director al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. În legătură cu aceasta, aş vrea să menţionez următoarele. În Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal se prevede că controlul asupra corespunderii prelucrării datelor cu caracter personal cerinţelor legale se efectuează de Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu caracter personal, care acţionează în condiţii de imparţialitate şi independenţă faţă de autorităţile publice, avînd menirea de a asigura protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestor cetăţeni, inclusiv a protecţiei drepturilor la inviolabilitatea vieţii private, la secretul personal şi familial.

Centrul nominalizat este condus de un director care este numit de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi, nu mai puţin de 15 după număr, pentru un mandat de 5 ani. Persoana numită poate ocupa funcţia de director nu mai mult de două mandate consecutive. În funcţie de director al acestui Centru poate fi numită orice persoană care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are studii superioare juridice, experienţă profesională de cel puţin 5 ani în domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor omului.

Candidatura domnului Paniş a fost examinată de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi şi a fost susţinută unanim. În aceste condiţii, se propune plenului Parlamentului examinarea proiectului de Hotărîre anexat la prezentul raport, referitor la numirea în funcţie a directorului Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al comisiei.

Domnul Paniş este prezent. Întrebări pentru dumnealui, pentru Comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte al comisiei,

Vreau să ştiu care a fost poziţia Comisiei în legătură cu faptul că zece ani domnul Paniş activează în Serviciul de Informaţii şi Securitate ca şef de secţie, este o experienţă foarte bună şi nu ştiu de ce este retras din Serviciul de Informaţii şi Securitate. Şi cît de independentă va fi această persoană şi care este misiunea, de fapt, în fruntea acestei instituţii?

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Comisia a apreciat pozitiv faptul că domnul Paniş activează, de fapt, pînă în prezent în Serviciul de Informaţii şi Securitate, deoarece aceasta încă o dată confirmă că persoana este bine verificată din punctul de vedere al comportării dumnealui, inclusiv din punct de vedere al devotării intereselor serviciului statului şi legii. Din aceste considerente, Comisia a susţinut unanim această candidatură.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu vă mulţumesc.

Părerea mea este că această persoană nu va fi independentă de Serviciul de Informaţii şi Securitate şi datele noastre vor fi sub un pericol de a fi transmise în orice moment pentru nu ştiu care luări de măsuri.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, noi am discutat şi această părere din punctul de vedere al posibilelor păreri, inclusiv avînd în vedere că, posibil, de la dumneavoastră o să apară această întrebare. Şi toţi, unanim, am ajuns la concluzia că anume experienţa domnului Paniş în funcţia de şef de secţie a acestui Serviciu este, într-o oarecare măsură, încă un argument suplimentar la faptul că dumnealui ştie ce înseamnă secret, ştie cum să îl protejeze.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

O întrebare către domnul candidat.

Domnule candidat,

Conform legislaţiei în vigoare, poate fi numit în funcţia de director orice persoană care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are studii juridice superioare, experienţă profesională de cel puţin 5 ani în domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Anterior, dumneavoastră aţi ocupat funcţia... aţi activat în calitate de inspector al poliţiei criminale şi ca şef de secţie la Serviciul de Informaţii şi Securitate. Noi cunoaştem cum sînt respectate drepturile şi libertăţile omului de către unii colaboratori ai organelor afacerilor interne, îndeosebi de către acei din poliţia criminală la dobîndirea depoziţiilor bănuiţilor, reţinerilor, percheziţiilor ş.a.m.d.

Cum consideraţi dumneavoastră, corespunde activitatea dumneavoastră anterioară condiţiilor prevăzute de lege, cum ar fi în domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului?

Vreau să menţionez că această întrebare noi am discutat-o ieri în Comisie, practic, în jur de o oră. Aş dori şi în şedinţa în plen dumnealui să îşi expună poziţia, ca să fie cunoscută pentru toţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Vitalie Paniş candidat pentru funcţia de director al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal:

Mersi frumos de întrebare.

Stimate domnule deputat,

Legea cu privire la poliţie, articolul 2, şi Legea cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate, articolele 3, 4, stipulează expres că organele menţionate sînt obligate să protejeze drepturile şi libertăţile cetăţenilor, adică ale omului. Şi, pe parcursul activităţii în organele afacerilor interne şi în Serviciul de Informaţii şi Securitate principalele sarcini, care erau puse în faţa noastră, erau protecţia drepturilor omului care şi le-am realizat. Eu consider aşa.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Dacă se poate suplimentar.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog, domnule preşedinte.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deci noi, în cadrul şedinţei Comisiei, într-adevăr, foarte mult am discutat această problemă. Şi totuşi încă o dată repet, am susţinut unanim această candidatură, luînd în consideraţie. Prima. Şi noi cunoaştem foarte bine prezumţia nevinovăţiei. Noi nu putem să spunem acum că toţi colaboratorii poliţiei criminale, cum unii au invocat, inclusiv în cadrul şedinţei Comisiei, că sînt deja sub suspecţie că, posibil, ei încalcă drepturile omului. Aceasta e una la mînă.

Doi. Am verificat că careva pretenţii din punctul de vedere al respectării cerinţelor legale faţă de candidatura nominalizată, în perioada activităţii dumnealui şi în cadrul Ministerului de Interne, şi în cadrul SIS-lui nu au fost.

Mai mult ca atît, noi, paralel, am consultat chiar şi organizaţia nonguvernamentală, cum este deci Organizaţia Amnistia international, care a confirmat faptul că careva informaţii despre încălcarea drepturilor omului din partea candidaturii menţionate nu sînt.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Nu în special către candidat, dar ca şi o constatare generală. Ce se întîmplă la noi cu cadrele deja este bine cunoscut. Ordinul Republicii, după această demisie. Demisie sau demisionare cu invocări foarte grave, ulterior readucerea în funcţie ş.a.m.d.

Însă, în acest caz, eu am dreptul să mă expun, apropo, stimaţi colegi, căci am lucrat direct la elaborarea proiectului de lege ceea ce ţine de instituirea Centrului şi ulterior vizavi de ceea ce ţine cum urmează să fie implementat. Ideea este una foarte simplă, un domeniu foarte important, cetăţeanul Republicii Moldova în domeniul respectiv să aibă protecţie.

Săptămîna trecută a fost ales şeful Centrului pentru Drepturile Omului. Procuror de vocaţie, toată activitatea lui profesională a fost procuror, şef al unei direcţii în cadrul Procuraturii Generale. Peste noapte el se transformă în cel mai mare apărător. Eu vorbesc fiindcă este vorba şi de formaţiile profesionale care au loc pe criterii absolut obiective.

În sensul acestui proiect de lege adoptat şi funcţiile care urmează să le îndeplinească stimatul domn, din punctul meu de vedere era necesar să vină o persoană care să nu fi fost implicată în acţiunile pe care le-a fost întreprinse. Să fie deasupra sistemului.

Or, funcţia pe care o deţine dînsul la ora actuală şi gradul militar, dacă cineva nu cunoaşte, marea majoritate a celor prezenţi cunosc, presupune şi o anumită loialitate faţă de serviciu şi faţă de sistem. Or, instituţia respectivă urma să fie, dacă vreţi, şi o protecţie a cetăţenilor faţă şi de intervenţiile nesancţionate şi ilegale...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Inclusiv ale Serviciului de Informaţii şi Securitate. Aşa că mie mi se pare că un pic această politică de cadre este stranie în acest domeniu al apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în Republica Moldova.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Referitor la problema procurorului şi directorului Centrului pentru Drepturile Omului. Nu ştiu ce fel alogică vedeţi dumneavoastră aici, deoarece dacă noi ridicăm legislaţia naţională, Constituia Republicii, Legea cu privire la Procuratură, în aceste acte legislative este clar stipulat care este menirea şi sarcina de bază a Procuraturii, anume că protecţia drepturilor omului, inclusiv supravegherea asupra altor autorităţi publice în acest domeniu şi în acest sens. De aceea, eu nu văd absolut nimic alogic în această situaţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Vreau să... nu cu dreptul la replică... să îi fac replică domnului Filat, dar totul este logic pentru Republica Moldova. Deci domnul respectiv va lucra în calitate de ofiţer sub acoperire într-o funcţie în care este astăzi numit şi va fi numit cu votul consolidat al majorităţii parlamentare, va lucra ofiţer sub acoperire. Tot ofiţer sub acoperire lucrează în Ministerul Justiţiei. Ministerul Justiţiei, îi cunoaştem pe unii dintre ei, probabil, sînt mai mulţi. Deci astfel, Serviciul de Informaţii şi Securitate îşi întinde tentaculele peste tot, în toate structurile de stat şi în cele comerciale, fiţi siguri. Ce este aceasta, domnule preşedinte al Comisiei, către dumneavoastră mă adresez, consolidarea statului poliţienesc Republica Moldova?

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Ce ţine de noţiunea de activitate în calitate de ofiţer sau ofiţer sub acoperire, eu aş vrea să vă atrag atenţia că această noţiune nu este similară cu ceea ce dumneavoastră acum aţi explicat. Sînt absolut alte atribuţii, absolut alte sarcini faţă de acest ofiţer care lucrează sub acoperire, deci ale unei sau altei funcţii. Această activitate este reglementată de actele normative respective. În acest caz, este vorba de o promovare a unei persoane. Da, el activează şi aceasta nu este secret. De obicei, ofiţer sub acoperire... lucrul acesta este o activitate secretă.

În acest caz, nu este absolut nimic secret. Persoana activează actualmente în funcţia menţionată. În cazul în care va fi numit în funcţia de director al Centrului, deci sînt atribuţiile respective, este competenţa lui respectivă. Este controlul respectiv din partea, atrag atenţie, a Parlamentului. Deoarece această instituţie, noi, ţineţi minte, foarte mult am discutat, totuşi va fi supusă Parlamentului. Şi noi, în cadrul şedinţei, eu personal am atras atenţia asupra faptului că în activitatea dumnealui ulterioară el totuşi trebuie să se conducă de principiul imparţialităţii.

Şi, în sensul acesta, orice încălcări care pot fi din partea dumnealui ca fost colaborator al SIS-ului, din partea altei persoane care va fi numit, de exemplu, activînd anterior în organele procuraturii, judecător etc., etc., noi putem înainta aceleaşi dubii, aceleaşi suspecţi, în principiu.

 

Domnul Ion Neagu:

Da, dumneavoastră.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Dar, în acest caz, noi totuşi dorim ca în fruntea acestui Centru să fie un profesionist. Aceasta e una la mînă. Persoana care este devotată şi este devotată anume principiilor legale de activitate, fapt care s-a confirmat prin activitatea dumnealui anterioară, noi deja despre aceasta am discutat. De aceea, eu nu văd aici careva probleme în contextul celor abordate de dumneavoastră.

 

Domnul Ion Neagu:

Corect. Dumneavoastră aţi spus foarte corect, dînsul este promovat, , deci este promovat, dînsul nu se detaşează de Serviciul de Informaţii şi Securitate şi va fi aceeaşi situaţie. Deci dînsul va...

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Ca orice persoană care va fi promovată, el va fi promovat fie în funcţia...

 

Domnul Ion Neagu:

Da, deci confirmă ceea ce v-am spus eu: se consolidează statul poliţienesc Republica Moldova.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu. Se confirmă faptul că este procesul de selectare şi persoana care merită poate fi promovată.

 

Domnul Marian Lupu:

Apropo, au fost rostite cuvintele: cînd va fi detaşat. Eu îmi imaginez foarte clar că este o structură absolut separată şi, din momentul în care este aprobat, el trebuie oficial să plece de acolo.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Ei pleacă, dar nu pleacă departe.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi toţi sîntem prin apropiere, pe aici.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi, Fracţiunea Partidului Democrat, o să voteze pentru domnul Paniş, dar o să votăm contrar, cum se spune, unor obiceiuri ale noastre cu mare speranţă că...

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Cum zice românul: .

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Ţurcan,

Nu, ce, aşa vorbăreţ eşti, eşti tăcut deja.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu taman că nu sînt vorbăreţ. Unii care ies la microfon uneori încearcă...

 

Domnul Dumitru Diacov:

O să votăm anume cu speranţa că domnul Paniş o să încerce să demonstreze că lucrurile stau altfel decît se vorbeşte, se presupune aici. Fiindcă presupunerile colegilor sînt absolut legitime. Noi creăm instituţii foarte europene şi foarte democratice, cum iată îl văd pe domnul Gorincioi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul de observatori al televiziunii, care sînt, de fapt, structuri care acoperă activitatea absolut insuportabilă a Teleradio-Moldova, înţelegeţi?

Şi, de fapt, se creează o situaţie că noi, Republica Moldova, care tindem să fim o ţară europeană ş.a.m.d., trăim într-o situaţie pe care noi nici nu putem să ne o închipuim, unde structuri de stat democratice europene creează condiţii ca în Republica Moldova să fie cît mai mult întuneric, cît mai multă ceaţă, cît mai mult populaţia să fie departe de informaţie. Nu cumva să ştie şi ei de unde se fac preţurile, tarifele, de ce îngheţăm în apartamente şi multe alte lucruri.

De aceea, noi votăm pentru domnul Paniş cu o mare speranţă, că dumnealui într-adevăr cunoaşte structura şi aceste instituţii din interior şi va încerca să devină un fel de erou naţional care apără drepturile omului în Republica Moldova. Fiindcă ceea ce am votat noi data trecută aici, procurori şi băieţi foarte tineri, care să fie avocaţii poporului, aceasta este de rîsul lumii.

Eu nu am nimic împotriva oamenilor ceea, nu am nimic absolut, dar un om care se gîndeşte toată viaţa la cariera lui de 30 de ani, el o să apere drepturile omului, o să alerge prin instituţiile statului, să se certe cu dînşii. Hai să fim serioşi.

Noi am vorbit, Preşedintele ţării trebuie să fie Preşedintele ţării tuturor, înţelegeţi, dar nu preşedintele şi al unui partid şi de dimineaţă pînă în seară ne frămîntăm pentru un partid, dar ceilalţi sînt duşmani ş.a.m.d.

Iată de fapt, stimaţi cetăţeni ai Republicii Moldova, viaţa noastră şi ca deputat, şi ca miniştri, şi ca persoane publice este scurtă, dar să o trăim astfel ca să lăsăm în urma noastră cîte ceva măcar, o experienţă pentru copiii şi nepoţii noştri.

Mulţumesc.

Sper că domnul Paniş o să demonstreze altfel decît se vorbeşte aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Am făcut şi eu o pauză, fiindcă e adevărat ce a spus colegul nostru: viaţa aceasta e scurtă.

Domnule Paniş,

Rog să luaţi loc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, în condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea Hotărîrii Parlamentului nr.3180 privind numirea în funcţie de director al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a domnului Vitalie Paniş pentru un mandat de 5 ani. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.3180 este adoptat.

Domnul Paniş este numit în funcţia de director al acestui Centru. Cu acest prilej, domnule Paniş, plenul Parlamentului vă felicită şi vă doreşte mult succes în această funcţie foarte şi foarte responsabilă. Felicitări şi sînteţi liber.

Continuăm, stimaţi colegi. Proiectul de Hotărîre al Parlamentului nr.3119 privind modificarea şi completarea anexei nr.5 la Hotărîrea Legislativului privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului. Iniţiativa unui grup de deputaţi.

Domnule Ţurcan,

Vă rog.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre înaintat de Fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat, prin care se propune ca doamna Stîrcea Eugenia să fie inclusă în componenţa Comisiei parlamentare pentru drepturile omului în funcţia de secretar al acestei Comisii, funcţie care anterior a fost ocupată de deputatul din Fracţiunea menţionată.

În legătură cu aceasta, Comisia menţionează că, prin Hotărîrea Parlamentului din 25 septembrie anul curent, s-a declarat vacant un mandat de deputat în Parlament care aparţine Fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat. Ulterior, prin hotărîrea Curţii Constituţionale, a fost validat mandatul doamnei Eugenia Stîrcea, candidat supleant pe lista Partidului Popular Creştin Democrat.

Propunerea, iniţiativa Fracţiunii PPCD corespunde regulilor legale din Regulamentul Parlamentului, conform căroră fracţiunea parlamentară are dreptul la propuneri pentru alegerea reprezentanţilor lor în comisiile permanente, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională în Parlament.

Totodată, Comisia menţionează că acest proiect de hotărîre urmează să fie redactat din punctul de vedere al respectării cerinţelor legislaţiei în vigoare şi anume preambulul acestui proiect de hotărîre. În aceste condiţii, Comisia propune plenului Parlamentului adoptarea proiectului de hotărîre respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări la acest subiect? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.3119. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.3119 este adoptat.

Continuăm cu proiectul de Lege nr.2063 privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia persoanelor. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Stimaţi colegi deputaţi,

Proiectul de Lege privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia persoanelor a fost adoptat în primă lectură de către Parlament la 10 octombrie anul curent. Pentru lectura a doua, Comisia pentru drepturile omului a examinat în şedinţa sa din 29 octombrie toate propunerile şi amendamentele asupra proiectului de lege menţionat, acestea fiind expuse în sinteza anexată la proiect.

Comisia pentru drepturile omului propune ca proiectul de Lege privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia persoanelor, nr.2063, să fie adoptat în lectura a doua, ţinîndu-se cont de amendamentele şi deciziile Comisiei din sinteza anexată la prezentul raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Propuneri, altele decît cele indicate în raportul Comisiei?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Secăreanu,

Articolul 8 alineatul (1), noi am discutat un pic în primă lectură, cînd am dezbătut acest proiect de lege şi cu titlu de amendament acum, vă rog frumos, avînd în vedere că comisiile de monitorizare sînt instituite teritorial, deci, pe unitate administrativ-teritorială de nivelul doi, acolo unde sînt instituţiile respective, urmează, probabil, să corelăm această normă cu acest alineat, deoarece, dacă îl lăsăm în varianta propusă, urmează ca comisia de monitorizare, cum scrie în articol: are sarcina de a verifica şi supraveghea condiţiile de detenţie şi modul în care sînt trataţi deţinuţii în orice instituţie ce asigură detenţia persoanelor. Nu, aici nu scrie aşa. Şi atunci propunerea noastră este... aflată în raza, nu ştiu, aici de acum trebuie de identificat exact.

În caz contrar, vă spun, spre exemplu Comisiei de monitorizare de la Leova i se pune în sarcină monitorizarea şi verificarea condiţiilor de detenţie la Soroca, spre exemplu. Şi atunci ca să corelăm redacţional aceste două norme, ar trebui, probabil, să scriem: după detenţia persoanelor în raza unităţii administrativ-teritoriale, unde a fost constituită această comisie de monitorizare şi în continuare conform textului: concluziile ei urmînd a fi expuse într-un raport despre faptele

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

În proiectul de lege, în alt articol, nu ţin minte acum, este fixat acest lucru. Dar nu strică, dacă repetăm, redactăm. De acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Secăreanu,

Eu dau citire anume articolului.

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Părerea mea este... Nu a fost un asemenea amendament, dar eu cred că este de acceptat să facem această redacţie, redactare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2063. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2063 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2064 pentru completarea Codului de executare al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Onorat Parlament,

Proiectul de lege menţionat a fost aprobat în primă lectură şi are ca scop includerea în Codul de executare a normelor referitoare la instituirea comisiei de monitorizare, activităţii instituţiilor ce asigură detenţia persoanelor în vederea respectării drepturilor omului. Prezentul proiect a fost dezbătut în cadrul şedinţei Comisei juridice, pentru numiri şi imunităţi. Concomitent, au fost examinate amendamentele şi propunerile parvenite de la comisiile permanente şi de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Astfel, a fost examinată propunerea Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului referitor la completarea cu cuvintele Membrul Comisiei permanente de monitorizare a articolului 178, care reglementează categoria de persoane ce beneficiază de dreptul de vizitare a instituţiilor, care asigură detenţia persoanelor. Totodată, se constată necesitatea completării, în acest sens, şi a articolului 229, ce vizează interdicţia cenzurii corespondenţei condamnatului.

Referitor la propunerea Direcţiei juridice de a substitui, la articolul 1771 alineatul (1), sintagma comisiile de monitorizare care sînt organele permanente prin sintagma comisiile permanente de monitorizare. Menţionăm că în textul legii, care a fost aprobat numaidecît în legea-cadru, este utilizată prima sintagmă. Aceeaşi redacţie urmează să fie păstrată şi în textul proiectului nominalizat. Ţinînd cont de cele expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune adoptarea în lectura a doua a proiectului de lege, luînd în consideraţie amendamentele acceptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte al comisiei.

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Sidorov,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2064. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

5. 67 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2064 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2759 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

După ce acest proiect de Lege a fost aprobat în primă lectură, amendamente şi obiecţii nu au parvenit în Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi. De aceea, Comisia propune ca acesta să fie adoptat în lectura a doua. Operativ. Noi şi aşa mult am lucrat.

 

Domnul Marian Lupu:

Extraordinar.

Stimaţi colegi,

Văd că propuneri adiţionale celor din raportul Comisiei nu sînt şi, în aceste condiţii, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2759. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2759 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.964 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul de procedură civilă, Codul cu privire la ştiinţă şi inovare). Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.964 a fost examinat şi adoptat în primă lectură la 17 aprilie 2008. Ulterior, acest proiect a fost comasat cu proiectul de Lege nr.2720, care a fost adoptat în primă lectură pe data de 18 septembrie 2008. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat detaliat toate amendamentele parvenite pe marginea acestor două proiecte şi a decis să propună pentru lectura a doua varianta definitivată ca proiect de lege unic.

În acest sens, menţionăm că articolul I al proiectului, care conţine propuneri de modificare şi completare a Codului de procedură civilă, a fost completat cu prevederile preluate din proiectul nr.2720 şi astfel conţine 3 puncte. La punctul 1 din articolul I se propune atribuirea competenţei Curţii de Apel Chişinău de a judeca litigiile în domeniul proprietăţii intelectuale. La litera b) alineatul 31 din articolul 33 al punctului respectiv, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului propune a substitui cuvîntul hotărîrilor prin cuvîntul deciziilor. Propunerea aceasta nu a fost acceptată, deoarece, conform prevederilor legale, Comisia de contestare a AGPI emite acte sub formă de hotărîri.

La punctul 2 şi la punctul 3 ale articolului I se propun norme procesuale de reglementare a măsurilor de asigurare a probelor pînă la înaintarea acţiunii în cazul obiectelor proprietate intelectuală.

În rezultatul definitivării proiectului de lege, la punctul 3 au fost propuse 3 articole noi, cu care se completează Codul de procedură civilă. Şi anume articolul 1271, care reglementează faza de înaintare şi admitere a cererii de aplicare a măsurilor de asigurare, articolul 1272, care prevede modul de aplicare a cauţiunii. Şi articolul 1273 stabileşte procedura de revocare şi anulare a măsurilor respective. Articolele II şi III din proiectul de lege conţin propuneri de ajustare a unor acte legislative.

Pe marginea celor expuse, Comisia propune ca proiectul de Lege nr.964 să fie adoptat în lectura a doua, luînd în consideraţie varianta definitivată şi propusă plenului Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.964. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

69 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.964 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2144 privind transparenţa în procesul decizional. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2144 a fost examinat de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi privind transparenţa în procesul decizional, iniţiativa legislativă a Guvernului, elaborat cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi aprobat de către Parlament în primă lectura la data de 16 octombrie 2008. În procesul examinării au fost studiate propunerile care au parvenit de la Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, deputaţii din Parlament, găsindu-şi reflectare în sinteza asupra proiectului, parte integrantă a acestui raport.

Cu referire la acele expuse, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune proiectul de Lege nr.2144 din 27 iunie 2008 spre adoptare Parlamentului în lectura a doua, ţinîndu-se cont de amendamentele din sinteză.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Alte propuneri? Nu sînt.

Vă mulţumesc, stimate coleg.

Proiectul de Lege nr.2144. În condiţiile raportului prezentat, voi supune adoptării în lectura a doua acest proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 2144 este adoptat în lectura a doua.

În continuare proiectul de Lege nr.2591 cu privire la autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi la Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, de organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră a fost elaborat în scopul asigurării consolidării sistemului de asistenţă juridică a cetăţenilor, ţinîndu-se cont de faptul că participarea interpretului la efectuarea acţiunilor cu caracter juridic face parte din noţiunea de asigurare a accesului la justiţie, statul avînd obligaţia de a asigura persoana cu traducători din contul mijloacelor achitate de către stat.

Această obligaţie include în sine şi aspectul calităţii traducerilor. Ţinînd cont de faptul că în foarte multe ţări, la a căror legislaţie noi racordăm legislaţia noastră, traducătorii care prestează serviciile în cadrul înfăptuirii justiţiei sînt autorizaţi conform diferitelor proceduri. Noi, primind foarte frecvent solicitări din partea organelor din ţările respective să le remitem lista traducătorilor autorizaţi în Republica Moldova, propunem proiectul respectiv de lege, în care este reglementată detaliat procedura de atestare a traducătorilor, regulile de desfăşurare a activităţilor decît acestea, precum şi regulile cu privire la modul de achitare a serviciilor prestate de către traducători.

Menţionăm că proiectul respectiv de lege nu va reglementa activitatea traducătorilor angajaţi în baza contractelor de muncă în instanţele judecătoreşti şi în alte instanţe respective. Rugăm să susţineţi proiectul supus atenţiei dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule viceministru.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Eşanu,

Eu am făcut această propunere şi în Comisie. Nu se conţine în avizul Comisiei. Articolul 2, interpret ca şi noţiune, persoană specializată în traducerea orală şi aici, mi se pare, a fost scăpat un lucru important. Este vorba şi despre acei care... surzii, muţii şi... trebuie de inclus şi această categorie de persoane ca să aibă posibilitatea ca să interpreteze. Eu nu ştiu exact care ar fi formula.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

În obiectul de reglementare a proiectului supus atenţiei dumneavoastră nu a inclus această categorie de persoane.

 

Domnul Vladimir Filat:

De ce?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Proiectul prevedea doar pregătirea, autorizarea traducătorilor care traduc din limbi diferite. Acesta este integral conceptul legii. Din cîte cunosc eu, interpreţii semnelor, care, de asemenea, sînt necesari, nu sînt pregătiţi în instituţii specializate şi nu ştiu în ce măsură Ministerul Justiţiei va putea autoriza.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnul Eşanu.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

În măsura în care Parlamentul va considera că trebuie extins conceptul legii şi de inclus şi această categorie de persoane, noi trebuie să examinăm suplimentar, dar la etapa pregătirii proiectului noi nu am analizat acest aspect conceptual. Vom face acest lucru pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Filat:

Şi eu propun, fiindcă şi acei care nu au aceleaşi aptitudini, au aceleaşi drepturi de altfel. Şi dacă nu au parte de o interpretare, atunci...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, eu nu contest faptul. Eu am spus...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am înţeles pentru lectura...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu nu cunosc aspectul conceptual, dacă nimeresc sub aceleaşi reguli aceste categorii de persoane. Noi vom examina şi pentru lectura a doua eu nu sînt împotriva acestuia, dar, neavînd o examinare a conceptului, îmi vine greu să spun, dacă în acest proiect de lege trebuie reglementări separate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Eşanu,

Nu vă supăraţi, dar eu totuşi nu înţeleg. Noi, ce, împărţim cetăţenii în diferite categorii: acei care aud, care nu aud, care au toate abilităţile? Eu cred că sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, care au anumite dizabilităţi şi trebuie să venim întru a le asigura tuturor drepturile. Căci e vorba de un drept, de o interpretare corectă în acest caz. Că aici se vorbeşte de judecată, se vorbeşte de procuratură ş.a.m.d. Eu vă rog foarte mult, pentru lectura a doua să analizăm mai în detalii.

Şi încă o chestiune. Nu ştiu dacă este atît de principială, însă eu pentru prima dată văd ca în lege noi să stabilim şi indemnizaţiile sau plata interpretului printr-un articol distinct, prin alineat, în articol distinct noi stabilim, de fapt, în ambele alineate, 85 de lei pe oră, 20 de lei ora. Eu cred că tariful urmează să fie stabilit sau cum se va stabili tariful dar nu prin lege.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci este o problemă care poate fi discutată în lectura a doua. Este o practică din altă ţară, dar noi am ţinut cont de faptul că, în ultimul timp, în Parlament, practic, la fiecare lege se spune că totul ce urmează să fie încasat şi plătit trebuie să fie reglementat printr-o lege. Dacă Parlamentul decide ca noi să excludem, noi o să reglementăm printr-o hotărîre de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Atunci mai scrieţi în continuare vizavi de indexare şi de ajustare, fiindcă în caz contrar o să veniţi în fiecare an să modificaţi legea, să modificăm tarifele.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, deci pentru lectura a doua trebuie să atragem atenţia asupra acestor subiecte. Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.2591. Scopul şi menirea acestui proiect deja au fost raportate de către reprezentantul autorului. Aş vrea să menţionez că proiectul în cauză a fost avizat de către comisiile permanente, care au înaintat unele amendamente, care vor fi luate în consideraţie pentru lectura a doua. În aceste condiţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune examinarea şi adoptarea proiectului de Lege nr.2591 în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2591. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumim.

Proiectul nr.2591 este aprobat în prima lectură.

Legea nr.184 din 10 iulie 2008 pentru completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Reexaminarea acestei legi în cadrul proiectului nr.2432.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat obiecţiile şi propunerile Preşedintelui Republicii Moldova asupra Legii pentru completarea Legii nr.335 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Preşedintele Republicii Moldova consideră că aplicarea prevederilor legii vizate va duce la majorarea salariilor personalului didactic şi de conducere al instituţiilor de învăţămînt din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei de 2,8 ori faţă de salariul calculat în conformitate cu legislaţia în rigoare şi circa de 5 ori în comparaţie cu salariile personalului didactic şi de conducere a altor instituţii de învăţămînt din Republica Moldova.

Totodată, aplicarea completărilor legale propuse va genera distorsiuni serioase în sistemul de salarizare în sectorul bugetar, stabilind condiţii inechitabile de salarizare pentru personalul didactic şi de conducere al instituţiilor de învăţămînt din ţară.

În temeiul celor menţionate, Preşedintele Republicii Moldova propune să fie revăzut mecanismul de salarizare preconizat pentru personalul didactic şi de conducere al instituţiilor de învăţămînt al Academiei de Ştiinţe al Moldovei în vederea evitării unor discrepanţe excesive între salariile diverselor categorii de personal didactic şi de conducere al instituţiilor de învăţămînt.

Examinînd obiecţiile şi propunerile Preşedintelui Republicii Moldova, analizînd argumentele reprezentanţilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a Ministerului Economiei şi Comerţului pe marginea legii menţionate, Comisia sesizată în fond găseşte obiecţiile şi propunerile Preşedintelui ţării suficient de argumentate.

În legătură cu cele menţionate, conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în comun cu conducerea Ministerului Economiei şi Comerţului, au susţinut propunerea Preşedintelui Republicii Moldova în vederea optimizării mecanismului de salarizare preconizat în legea supusă reexaminării.

În urma dezbaterii în Comisia sesizată în fond, s-a ajuns la concluzia privitor la reducerea de la sute procente la 50 a sporului la salariul de bază a personalului didactic şi de conducere din instituţiile de învăţămînt ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru caracterul creativ, individualizat şi specific al procesului de instruire a elevilor şi studenţilor dotaţi, cu menţinerea, totodată, a indicelui de prioritate intersectorială de 1,5, prevăzut de legea supusă reexaminării.

Pornind de la cele menţionate, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar de către Parlament cu adoptarea acesteia, ţinînd cont de modificările propuse de Comisie şi invocate în prezentul raport.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Eremciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu voi supune votului. Cine este pentru adoptarea legii respective, ţinînd cont de propunerile şefului statului şi cele acceptate de Comisia de profil, rog să voteze.

Stimaţi colegi,

Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul nr.2432 este adoptat.

Proiectul de Hotărîre pentru modificarea Hotărîrii respective a Parlamentului cu privire la aprobarea statutului, structurii organizatorice, devizului de cheltuieli şi a cuantumului retribuirii lunare a membrilor şi colaboratorilor CCA. Proiectul nr.1115.

Domnule Gorincioi,

Vă rog.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 24 decembrie 2007 prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Coordonator al Audiovizualului i-a fost transmis un sediu nou pe strada Vlaicu Pîrcălab nr.47, iar la 15 ianuarie 2008 a fost semnat actul de primirepredare a clădirii, fiind aprobat ulterior de către Guvern.

Pentru executarea hotărîrii Guvernului şi a însuşirii noului sediu este necesară crearea unei noi subdiviziuni tehnice, Direcţia administrativă, compusă din 11 unităţi de personal, care se va ocupa de deservirea tehnică a noii clădiri.

În rezultatul operării modificărilor de state, cheltuielile anuale suplimentare pentru salarizare vor constitui suma de 277,5 mii de lei. După cazul nepublicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a unor decizii ale CCA, din motivul că ele nu au fost prezentate şi în varianta rusă, redacţia Monitorului Oficial nu publică deciziile CCA dacă lipseşte traducerea în limba rusă a acestor decizii, însă o asemenea unitate nu a fost prevăzută în statele CCA. În aceste condiţii, Consiliul Coordonator al Audiovizualului solicită instituirea unei unităţi de traducător.

La 25 martie curent, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr.467 privind modificarea Hotărîrii Parlamentului din 28 decembrie 2006 cu privire la aprobarea statutului, structurii organizatorice, devizului de cheltuieli şi a cuantumului retribuirii lunare a membrilor şi colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care va permite CCA exploatarea noului sediu de pe strada Vlaicu Pîrcălab nr.46,m. În aceste condiţii, CCA solicită Parlamentului de a aproba hotărîrea menţionată a Guvernului Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule Gorincioi,

Bine, noi deja avem experienţă, nu avem cum influenţa votul, dar pentru, poate, o optimizare, dacă totuşi cereţi 11 persoane. Poate renunţaţi la şeful direcţiei, fiindcă nu o să aibă cu ce se ocupa acest om. Primul lucru.

Al doilea. Electric, un electric permanent într-un spaţiu de 300 de metri pătraţi. Ce o să facă omul acesta toată ziua? O să schimbe un bec cu altul.

Doi. Instalator. Cîte grupuri sanitare aveţi? Poate aveţi multe. Paznic, să trecem. Îngrijitor de teren. Cît teren aveţi? Dereticatoare, patru la 300 de metri pătraţi şi telefonist unu. Poate, cumva, cine a prezentat proiectul respectiv de lege a rămas cu mult timp în urmă.

La ora actuală, probabil, aveţi nevoie de un administrator de reţea, dar nu de un telefonist. Alte principii funcţionează acum şi alte sisteme sînt funcţionale. În general, eu, sincer să vă spun, găsesc pe alocuri şi amuzantă această prezentare. Dar dacă puteţi, aşa, să explicaţi pentru ce este nevoie de telefonist, pentru ce este nevoie de electric, de instalator şi de îngrijitor de teren. Şi de ce 4 dereticatori. Vă rog, aşa pentru... Da, aşa ca să...

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Vă mulţumesc.

Îi răspund cu multă plăcere domnului deputat Vlad Filat. Deci aceste date au fost preluate de la instituţia medicală sanatorială care a exploatat acest sediu pînă în momentul în care el a fost transmis Consiliului Coordonator al Audiovizualului. În primul rînd. În al doilea rînd, deci acest sediu nu are o suprafaţă, cum spune domnul Filat, de 300 de metri pătraţi, are complet altă suprafaţă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Care?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Sînt deci două etaje din fosta policlinică a Lecisanupr-ului şi toate aceste date coincid cerinţelor, normelor tehnice ale personalului tehnic care au exploatat acest bloc pînă cînd a fost transmis CCA.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar poate ne spuneţi şi nouă care este suprafaţa?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Deci 300 de metri pătraţi, eu vreau să precizez, deci aceasta este suprafaţa vechiului sediu al CCA.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar care este acum suprafaţa? 300 de metri ai şefului CCA sau...

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Eu nu ştiu de unde aveţi dumneavoastră această informaţie, dar ea nu corespunde realităţii, vasăzică. Sînt peste 800 de metri pătraţi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Gorincioi,

Atunci nu vă supăraţi, care este personalul total al CCA la ora actuală?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

La ora actuală?

 

Domnul Vladimir Filat:

Da. Inclusiv aceste 11 unităţi pe care le propuneţi.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Vasăzică, noi trebuie să separăm cotletele de muşte. Deci, la ora actuală, 31 de membri ai CCA.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cîţi?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

31 de membri împreună cu aparatul, membrii, vasăzică, 9, plus aparatul 31 de membri.

 

Domnul Vladimir Filat:

800 de metri pătraţi pentru 31 de membri ai Consiliului Coordonator.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Răspund la această întrebare. Deci actualele condiţii în care îşi desfăşoară activitatea CCA sînt absolut insuficiente. Dacă dumneavoastră priviţi televizorul, dar, probabil, îl priviţi, observaţi că la noi oamenii stau îmbrăcaţi, stau în picioare, nu au unde sta, stau în coridor. Deci nu sînt create condiţii necesare pentru a-şi efectua activitatea în condiţii normale.

Deci un CCA trebuie să aibă, probabil, o sală de şedinţe normală. Trebuie să aibă condiţii pentru a amplasa tehnica centrului de monitorizare, care acum este procurată, care va ocupa un etaj, aproape un etaj întreg, etajul întîi din noul CCA. Şi toate acestea sînt date care corespund întru totul menirii şi funcţiei Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Gorincioi,

Eu vă mulţumesc de răspuns. Şi eu sper foarte mult că anume aceste condiţii de care aţi dus lipsă pînă acum vor depolitiza în sfîrşit, activitatea Consiliului respectiv şi va face ca deciziile să fie foarte obiective şi aşa cum prevede vestitul Cod al audiovizualului.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Eu vă rog, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Domnule Gorincioi,

Un paznic cîte ore pe zi va lucra?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Un ce?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Un paznic.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Eu ce aş vrea să spun că un paznic... tehnica, echipamentul cu care va fi dotat CCA este de aşa natură că el trebuie să fie în regim nonstop.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Paznicul.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Dacă e vorba, vasăzică, la acest subiect. Şi orice instituţie trebuie să aibă personalul respectiv care nu ar admite...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Gorincioi,

Vă rog frumos, răspundeţi cîte ore va lucra paznicul dumneavoastră.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Paznicul va lucra în conformitate cu legislaţia muncii.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Îmi pare foarte rău. Dumneavoastră aveţi şofer la limuzina pe care v-a dat-o Parlamentul?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Da, conform statelor, vasăzică, este unitatea de şofer.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar de ce atunci dumneavoastră personal mergeţi la volanul maşinii care este a Parlamentului?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Deci şoferul uneori este bolnav, uneori are alte ocupaţii şi în aceste condiţii.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Aceasta pentru a vă proteja pe dumneavoastră personal.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Mulţumesc.

Domnule Gorincioi,

Vă rog să explicaţi următoarea frază: După cazul nepublicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a unor decizii ale CCA, din motivul că ele nu au fost prezentate şi în varianta rusă, redacţia Monitorului Oficial nu publică deciziile CCA dacă lipseşte traducerea în limba rusă. Însă o asemenea unitate nu a fost prevăzută în statele CCA. Dumneavoastră înţelegeţi propoziţia respectivă cumva?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Da, eu vă explic, domnule Serebrian. Deci pînă la 1 octombrie 2007 Monitorul Oficial nu solicita de la CCA deciziile în ambele limbi, deci le publica într-o singură limbă, în limba de stat. După 1 octombrie 2007, redacţia Monitorului Oficial solicită în ambele limbi.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Am înţeles.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Deciziile CCA.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, uitaţi-vă, vă rog, dumneavoastră sînteţi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, da? Eu repet încă o dată fraza: După cazul nepublicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a unor decizii ale CCA, din motivul că ele nu au fost prezentate şi în varianta rusă, redacţia Monitorului Oficial nu publică deciziile CCA. După cazul nepublicării redacţia nu publică.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

În cazul dacă nu...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dacă...

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

În cazul dacă nu este prezentat varianta rusă a acestor decizii.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Bine. Deci dumneavoastră aveţi nevoie şi de o unitate de traducător, să înţelegem noi.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Da.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Ce să traducă traducătorul?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Să traducă deciziile din limba de stat în limba rusă.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dar cine scrie deciziile în limba română, în limba de stat?

Domnule Jdanov,

Dumneavoastră nu deosebiţi verbul de adverb, mă învăţaţi care e limba...

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Deciziile sînt elaborate de către Aparatul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, de către direcţiile respective de profil.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Şi persoana aceasta nu poate scrie şi în rusă.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Vasăzică, noi avem cadre tinere, care, spre regret, nu posedă limba rusă.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dar sînt obligate de lege, nu?

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Eu nu deţin asemenea informaţii că fiecare funcţionar public trebuie să posede şi limba rusă.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Colegii de la Fracţiunea PCRM pot confirma că legea obligă funcţionarii să cunoască. Deci ei nu cunosc nici limba de stat, cum spuneţi dumneavoastră, nici limba rusă unii dintre ei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu vă mulţumesc frumos, domnule Preşedinte al Parlamentului.

Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră consideră că varianta optimă în cazul examinării acestui proiect de lege este retragerea lui de către autori. Elaborarea unui document serios şi responsabil pentru a arăta în faţa cetăţenilor ca oameni serioşi şi responsabili.

Fiindcă în condiţiile în care în ministere, în agenţiile de stat ale Republicii Moldova, într-un birou de cîţiva metri pătraţi, activează cîte 3, 4 şi 5 funcţionari publici şi noi repartizăm 800 de metri, adică nu repartizăm, dar acceptăm argumentele de genul că într-o suprafaţă de 800 de metri pătraţi vor activa 31 de funcţionari publici, îmi pare că pentru cea mai săracă ţară, sărac stat din Europa este un lux prea mare.

De aceea, domnule Dragan, nu comenta cînd vorbesc aici deputaţii din opoziţie, inclusiv Bujor, acesta e unicul lucru pentru care te ajunge capul de cînd te cunosc în Parlamentul ţării. Dar mai ascultă şi compară, 800 de metri pătraţi, 31 de funcţionari şi cîte 5, 6 funcţionari publici în 9, 12 metri pătraţi.

Şi dacă consideri că sînt condiţii echitabile, te duci în UTA Găgăuzia şi le lămureşti oamenilor că acesta eşti tu. Dar nu arunca colb în ochi aici oamenilor şi ziariştilor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Eu îi răspund cu multă plăcere...

 

Domnul Marian Lupu:

Întrebări nu au fost.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

...domnului Bujor la această întrebare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă rog frumos.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Consiliile superioare ale audiovizualului din alte ţări membre ale Uniunii Europene, cum ar fi România, cum ar fi Ungaria, au condiţii favorabile pentru a-şi executa funcţiile sale. În Ungaria, spre exemplu, sediul are 4 etaje. În România, spre exemplu de asemenea, este plasat într-un sediu care are 5 etaje. Mai mult decît atît, domnule Bujor, fiecare membru al CCA are cîte doi consilieri, are cîte un şofer aparte şi alte condiţii care le permit de a-şi executa aceste funcţii care sînt fixate în legislaţie.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Şi eu vreau să spun că timp de 10 ani de cînd există acest sediu, de cînd există CCA nu au fost create, domnule Bujor, nu au fost create condiţiile necesare favorabile pentru CCA.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc pentru răspuns şi chiar mă mîndresc cu faptul că dumneavoastră aţi menţionat de 3 ori numele meu de familie. Eu vreau să vă răspund, într-adevăr, că în alte state condiţiile sînt mai bune, justific ce aţi spus dumneavoastră, dar consiliile respective activează în alte ţări.

Consiliul pe care dumneavoastră îl reprezentaţi activează în Republica Moldova. Şi atunci cînd noi punem problema îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale medicilor, pedagogilor, majorarea burselor, majorarea pensiilor, nouă ni se spune că sîntem săraci şi nu avem bani.

De aceea, cred că toţi cetăţenii Republicii Moldova şi, în special, aici vorbim despre funcţionarii publici, trebuie să beneficieze de condiţii egale.

Şi vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

De aceea totuşi insistăm.

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa, tot.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ca autorii să retragă acest proiect de lege, pentru a nu solicita luări de cuvînt şi a scoate în vileag anumite lucruri foarte urîte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Acestea nu sînt condiţii de trai, dar sînt condiţii...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Gorincioi...

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

...de muncă.

 

Domnul Marian Lupu:

Aici eu ofer cuvîntul şi eu rog să se ţină cont de acest lucru.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mă văd obligat că dumnealui a comentat ce am spus.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Bujor, la fel.

 

Domnul Leonid Bujor:

A comentat ce am spus eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

El nu este procuror.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi:

Eu îmi cer scuze.

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa, deconectaţi microfoanele.

Domnule Gorincioi,

Vă rog, luaţi loc. (Rumoare în sală.) La vot sau Comisia?

Comisia, vă rog.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

La 28 decembrie anul 2006, Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.433-XVI cu privire la aprobarea statutului structurii organizatorice, devizului de cheltuieli şi a cuantumului retribuirii lunare a membrilor şi colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

La acea dată, hotărîrea a fost binevenită, întrucît se făceau primii paşi întru implementarea prevederilor noii legi a Codului audiovizualului. Practica însă demonstrează că, în formula existentă, Hotărîrea 433-XVI este lipsită de flexibilitate şi creează anumite incomodităţi în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Pe acest motiv, la 26 martie 2008, Guvernul a prezentat proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru modificarea hotărîrii sus-numite. Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă a examinat proiectul prezentat de Guvern şi consideră oportune propunerile de a exclude din articolul 1 al Hotărîrii nr.433 alineatele (3) şi (4), precum şi anexele 3 şi 4, care actualmente nu permit de a modifica conform necesităţilor devizului de cheltuieli şi cuantumului retribuirii lunare a muncii.

Este oportună şi modificarea anexei nr.2 Structura organizatorică. Dar pentru a fi mai clar cuvîntul conducerea, se propune a fi înlocuit cu cuvintele: preşedintele, vicepreşedintele, membrii consiliului, secretarul, contabilul-şef. În final, structura organizatorică se va completa cu sintagma direcţia administrativă.

A trezit însă discuţii aprinse punctul 3 din proiect, conform căruia se propune ca personalul Consiliului Coordonator al Audiovizualului să fie majorat de la 31 la 47 de unităţi. Studierea mai aprofundată a statelor de personal ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi distribuirea funcţiilor lor demonstrează că la aceste compartimente sînt multe rezerve. Adesea, funcţiile membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ale colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului se dublează. Membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului nu sînt aprobaţi ca responsabili de sectoare concrete de muncă şi de anumite raioane ale republicii.

Din aceste motive, Comisia consideră că trebuie susţinută doar propunerea de a crea o subdiviziune tehnică, Direcţia Administrativă, pentru întreţinerea noului sediu al Consiliului Coordonator al Audiovizualului pe strada Vlaicu Pîrcălab nr.46, compusă din 11 unităţi.

Cît priveşte suplimentarii efectivului central al Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu 5 unităţi, 4 unităţi în locul celor 4 inspectori şi 1 traducător, Comisia consideră că acestea nu au nici un temei.

Astfel, avînd în vedere actualul personal al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, alcătuit din 31 de unităţi şi adăugîndu-se cele 11 unităţi, menţionate mai sus, se propune ca efectivul limită al Consiliului Coordonator al Audiovizualului să fie stabilit în număr de 42 de persoane. În aşa fel, articolul 2 va avea următorul cuprins: Se stabileşte personalul Consiliului Coordonator al Audiovizualului în număr de 42 de unităţi, inclusiv 4 inspectori şi 11 persoane responsabile de deservirea tehnică a sediului Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

În consecinţă, cu modificările menţionate mai sus, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă propune ca proiectul de Hotărîre nr.115 să fie adoptat de către Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, întrebări, stimaţi colegi?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Fără a pune la îndoială competenţa membrilor Comisiei, pe care dumneavoastră aveţi onoarea să o reprezentaţi, nu consideraţi că problema menţionată ţine, de fapt, de domeniul Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe? Şi în cazul în care nu consideraţi aşa, deşi eu anume aşa consider, care este poziţia acestei Comisii pe marginea acestui subiect?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Încă o dată întrebarea?

 

Domnul Marian Lupu:

Care este poziţia Comisiei, avizul Comisiei domnului Bondarciuc?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Avizul Comisiei?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Zic, poate mai bine domnul Bondarciuc, comisia lui dezbăteau acest proiect. Căci ei, poate, mai bine ştiu a număra banii statului.

 

Domnul Vladimir Dragomir.

Avizul Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe este pozitiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mie îmi place cum se fac comparaţii în funcţie de interes, ba cu CSI, ba cu Uniunea Europeană. Foarte relevant exemplu, domnule Gorincioi, vizavi de Consiliul Coordonator al Audiovizualului din România şi cel din Ungaria, numai că aţi uitat să mai spuneţi ceva, ce are în atribuţiile funcţionale această instituţie şi ce monitorizează? Şi care este volumul de muncă pe care îl depune Consiliul Coordonator al Audiovizualului în România şi în Ungaria?

Pe cînd voi aici, care spuneţi că aveţi nevoie de condiţii de lucru, ce monitorizaţi? Monitorizaţi PRO TV şi TTV, Vocea Basarabiei şi cîteva posturi locale de televiziune, căci în rest eu nu am văzu nici o atitudine luată de această instituţie faţă de ceea ce se întîmplă în audiovizualul public sau în alte instituţii media, care se ocupă cu totul cu altceva, decît o informare obiectivă şi corectă a cetăţeanului. În acest sens, eu cred că abordarea atît de simplistă vizavi de majorarea cheltuielilor pentru întreţinerea acestei instituţii trebuie să fie abordată mai serios şi, totodată, corelată la atribuţiile funcţionale şi volumul de muncă pe care îl depune această instituţie. Şi atunci lucrurile vor fi foarte corecte.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimaţi colegi,

Noi trebuie să ne aducem aminte că am votat cu toţii Legea audiovizualului, Codul audiovizualului. Conform acelui Cod s-au acordat şi ştatele. Acum ei trec într-un sediu nou, nu au absolut personal de deservire. S-au acordat 11 state. În proiect, dacă aţi observat, se cere de a mări cu 16 unităţi. Noi am dat numai statele de personal pentru deservire, celelalte unităţi nu le-am aprobat. Deci se propune, totuşi, ca ei să aibă condiţii normale de activitate, ca aceste state să fie întărite, 11 pentru deservirea sediului şi e tot. Traducător, despre ce a fost vorba aici.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Inspectori nu se acordă.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu îmi permit să fac o precizare, ca lumea să nu fie indusă în eroare. Deci Codul audiovizualului nu a fost votat de toţi deputaţii, a fost votat de coaliţia căreia şi în prezent Consiliul Coordonator al Audiovizualului îi rămîne servil şi îndeplineşte orbeşte orice indicaţie care parvine acolo.

Acum întrebarea mea.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Regret faptul că reprezentantului Guvernului nu i-a ajuns curaj să solicite retragerea acestui proiect. De aceea, rog să îmi răspundeţi la următoarea întrebare: cum consideraţi dumneavoastră că, în condiţiile în care anul 2008 este declarat An al Tineretului, noi avem la Ministerul Educaţiei şi Tineretului 3 sau 4 specialişti preocupaţi de proiectele tinerei generaţii, care constituie aproape jumătate din populaţie?

Şi, în acelaşi timp, negăsind posibilităţi pentru majorarea numărului de proiecte şi de angajaţi în acest domeniu, susţinem cu atîta entuziasm majorarea cu 11 unităţi a acestei instituţii, care, de fapt, are un volum de lucru incomparabil mult mai mic cu statele care au fost enumerate. Bine că nu s-a adus ca exemplu China, Statele Unite ale Americii şi Rusia. Încă aceasta mai trebuia în Parlament şi trebuia să aplaudăm toţi bucuroşi.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Daţi să nu încurcăm funcţionarii publici cu...

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă Ostapciuc,

Nu îl sfătuiţi, dumnealui ştie, căci este om cu multă experienţă de viaţă.

 

Domnul Marian Lupu:

Mai calm, vă rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Şi, poate, mai pregătit decît dumneavoastră.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Eu vă răspund dumneavoastră.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, poftim.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Daţi să nu încurcăm personalul unei instituţii cu personalul altei instituţii. Aici este vorba despre personalul tehnic, dar nu despre funcţionarii publici.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule preşedinte al Comisiei,

S-a operat cu cifre, cu nume de persoane. Şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că facem un pas care nu este onorabil pentru Parlamentul Republicii Moldova. Acest număr...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi...

 

Domnul Leonid Bujor:

Dacă eşti atît de...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul Leonid Bujor:

Dacă eşti atît de entuziasmat, ieşi aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Nu intraţi, vă rog, în discuţie cu sala. Este interzis conform Regulamentului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Păi, opriţi-i dumneavoastră, domnule Preşedinte. Opriţii dumneavoastră. Cînd vorbeşte cineva de la tribuna centrală de la comunişti sau de aici...

 

Domnul Marian Lupu:

Deconectaţi microfonul nr.4. E clară chestia. Alte întrebări sînt sau nu sînt?

Domnule Dragomir,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de Comisia de profil, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre nr.1115. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.1115 este adoptat. Evident, în condiţiile raportului Comisiei de profil.

Proiectul Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009. Proiectul nr.2837.

Prezintă Guvernul.

 

Doamna Larisa Catrinici ministrul sănătăţii:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2009 a fost elaborat în conformitate cu actele normative şi reglementative la acest compartiment şi avînd drept temei parametrii macroeconomici prognozaţi în cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe anii 20092011.

În acest context, aş nominaliza astfel de parametri cum ar fi: fondul de remunerare al muncii, cu excepţia ajutorului material 22,6 miliarde de lei, salariul nominal anual mediu 37 mii 680 de lei, numărul persoanelor angajate în lucru 800 de mii, numărul persoanelor autoangajate 35 de mii, numărul persoanelor pentru care Guvernul are calitatea de a asigura 1 milion 733 mii 300, cota primei de asigurare 7%, cîte 3,5 la sută de la angajator şi la angajat.

Ca urmare, veniturile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2009 au fost estimate la suma de 3 miliarde 471 milioane 490,5 mii de lei. Suma respectivă este majorată cu 825 milioane 269 mii de lei faţă de anul curent, respectiv cu 31,2 la sută.

Acest venit are următoarea formulă şi următoarele surse. Primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală achitate de angajator şi angajat se estimează la 1 miliard 585 milioane de lei. Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, achitate de persoane fizice, 53 milioane 81 mii de lei. Transferurile din bugetul de stat 1 miliard 820 milioane 800 mii de lei, respectiv cote de 12,1 la sută din totalul cheltuielilor de bază, aprobate de bugetul de stat, conform reglementărilor în vigoare. Şi ultima sursă este alte venituri acumulate, inclusiv: amenzi, sancţiuni, dobînzi oferite soldurilor în sumă de 15 milioane 608,8 mii de lei.

Stimaţi deputaţi,

Proiectele cheltuielilor au fost elaborate şi propuse în acest proiect de lege corespunzător normativelor stabilite. Fondul de bază 94 la sută din totaluri, fondul de rezervă, Fondul de profilaxie şi cheltuieli administrative cîte 2%, respectiv 2 la sută.

Fondul de bază. Pentru anul 2009 se planifică de a fi utilizate 3 miliarde 295 milioane sau cu 784 milioane de lei mai mult comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2008, după cum am zis. Şi aceste cheltuieli au fost repartizate conform Programului unic, conform programelor de cheltuieli după cum urmează. Asistenţa medicală urgentă la etapa prespitalicească. La acest serviciu se propun a fi cheltuite 294 milioane de lei. Este o creştere faţă de planul aprobat pentru anul curent cu 70 milioane de lei sau 31%. Ponderea acestei sume în fondul de asigurări este de 8,9%.

Asistenţa medicală primară 989 milioane 118 mii de lei, cu o creştere faţă de anul 2008 cu 220 mii lei sau 28,7%. În fondul de bază constituie 30%. Inclusiv în această sumă sînt prevăzute medicamentele compensate, care ating suma de 80 mii 600 de lei.

Asistenţa medicală specializată de ambulator 243 milioane de lei. Cu o creştere faţă de anul 2008 cu 57 milioane sau 30,6 la sută. Această sumă în ponderea totală a fondului de bază este de 7,4%. Asistenţa medicală spitalicească 1 miliard 687 milioane 54 mii de lei. Creşterea faţă de anul curent este cu 416 milioane sau cu 32,7%. În fondul de bază această sumă constituie 51,2 la sută. Serviciile medicale de înaltă performanţă 77 milioane de lei. Creşterea faţă de anul curent cu 18 milioane de lei sau cu 30,6 la sută. Şi în fondul de bază total ponderea este de 2,4 % la sută.

Îngrijiri medicale la domiciliu. Este un nou compartiment de servicii, care, practic, se organizează din anul curent. Şi în anul 2009 se programează de a fi estimat la suma de 3 milioane 592 mii de lei. Creşterea este cu 842 mii de lei sau cu 30,6%, ponderea fiind de 0,1% în fondul de bază.

La planificarea volumului de servicii medicale pentru anul 2009, care urmează să fie acordate persoanelor asigurate în conformitate cu prevederile Programului unic a fost luat în calcul numărul populaţiei, conform datelor Biroului Naţional de Statistică la situaţia din 1 ianuarie 2008, în baza recensămîntului populaţiei din anul 2004, actualizate în momentul de faţă, şi numărul contingentului asigurat la situaţia din 1 ianuarie curent. De asemenea, s-a ţinut cont de ponderea reală a diferitelor tipuri de asistenţă medicală în teritoriile administrative şi la diverse etape de acordare a serviciilor medicale, de fluxul real al pacienţilor şi de realizarea treptată a echităţii în distribuirea surselor financiare.

Distribuirea mijloacelor financiare pentru diferite tipuri de asistenţă medicală s-a făcut în conformitate cu următoarele principii: asigurarea echităţii şi accesului oricărei persoane asigurate la serviciile medicale, incluse în Programul unic; utilizare eficientă şi raţională a mijloacelor financiare destinate achitării serviciilor medicale, asigurarea continuităţii asistenţei medicale cu creşterea treptată a volumului şi calităţii serviciilor orientate spre satisfacţia maximă a necesităţii pacienţilor şi a schimba accentul de la servicii curative la servicii preventive.

În anul 2008 va fi păstrată tendinţa majorării veniturilor instituţiilor medico-sanitare şi majorării respective a nivelului de salarizare a lucrătorilor medicali. O atenţie mare se va acorda consolidării asistenţei medicale urgente la etapa prespitalicească pentru a fortifica acest serviciu.

Pentru anul 2009 va fi păstrată cota recomandată de finanţare a asistenţei medicale primare, care, începînd cu anul 2008 a fost delimitat juridic de asistenţa spitalicească a autorităţilor publice la nivelul raioanelor. Astfel, alocaţiile financiare vor constitui 30,02% din fondul de bază, ceea ce va permite sporirea cotei per capita.

De asemenea, va fi menţinută tendinţa de completare treptată a listei medicamentelor compensate cu/şi fără contribuţia personală a persoanelor asigurate, în funcţie de priorităţile stabilite şi costeficienţa preparatelor medicamentoase. Va fi mărit şi spectrul preparatelor folosite la tratament în condiţiile de ambulator în staţionarele de zi, în serviciile acordate la domiciliu. Forma costeficienţă de organizare a prestării serviciilor în cadrul asistenţei medicale primare este inclusă din anul 2006.

Se prevede sporirea accesului persoanelor asigurate la consultaţiile specialiştilor de profil la specialităţile oftalmologie, ginecologie, otorinolaringologie şi, de asemenea, la spitalizarea, în cazul maladiilor cronice, ce prezintă risc de invaliditate şi incintă tratament de recuperare şi reabilitare în condiţii de staţionar.

Vor fi menţinute şi extinse priorităţile pentru unele categorii de pacienţi de a beneficia de anumite tipuri de servicii medicale cum ar fi gravidele, de a fi spitalizate pentru naştere în instituţia medico-sanitară solicitată de ele, indiferent de locul de trai.

Din mijloacele financiare acumulate în fondul de bază vor fi finanţate şi serviciile prestate de centrele prietenoase tinerilor şi centrele de consiliere şi testare voluntară a persoanelor afectate de infecţia HIV/SIDA, de hepatitele virale. De asemenea, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.353 din 2007 cu privire la aprobarea Programului naţional privind sănătatea mintală, este prevăzută extinderea numărului centrelor comunitare de sănătate mintală. Pentru anul 2009 se estimează finanţarea, a asigura 8 astfel de centre cu un buget estimat la 2 milioane 408 mii de lei. De asemenea, este prevăzută contractarea separată a laboratoarelor de referinţă pentru tuberculoză, care vor necesita circa 6 milioane de lei.

Pentru anul 2009, achitarea serviciilor medicale în asistenţa medicală spitalicească va continua pe principiul de caz tratat pe profil de specialitate, care va fi diferenţiat pentru spitalele raionale, municipale şi republicane.

Pentru anul 2009, se prevede de a fi recalculate costurile pentru unele profiluri. În primul rînd: oncologia, fiziopneumologia, serviciul psihiatric şi serviciul de hemodializă. Se va lărgi spectrul de tratament specific cu includerea medicamentelor necesare, procurate anterior din surse centralizate, din alte surse, din alt venit mijloace speciale.

Aceasta va permite o supraveghere mai riguroasă asupra utilizării surselor de către instituţia medico-sanitară publică şi asupra gestionării eficiente a mijloacelor financiare transferate de către Companie. Este prevăzută recalcularea cazului tratat la mai multe profiluri, ţinîndu-se cont de rezultatele care s-au acumulat ca urmare a analizei efectuate privind serviciile acordate în anul curent şi în anul precedent.

Pentru anul 2009 este prevăzută mărirea numărului de cazuri tratate pentru hepatitele virale C, ale căror consecinţe sînt foarte nefaste.

Tratamentul este destul de costisitor şi va fi susţinut de către stat, deoarece boala respectivă afectează preponderent persoanele în vîrsta aptă de muncă.

De asemenea, în anul 2009 este preconizată începerea activităţii Agenţiei de Transplant, care va avea, respectiv, susţinerea pentru activitatea menţionată, finanţarea serviciilor medicale de înaltă performanţă. Acest compartiment va fi majorat cu 18 milioane de lei faţă de anul 2008. În această categorie se vor include serviciile de înaltă performanţă, inclusiv cu mărirea cotei, accesul populaţiei în sectorul rural şi categoriilor dezavantajate.

Pentru finanţarea îngrijirilor medicale la domiciliu s-a propus un regulament, care permite a fi încadraţi atît prestatorii publici, cît şi prestatorii privaţi, prestatorii necomerciali care au acest drept conform licenţei, pentru a spori accesul pentru asistenţa medicală persoanelor în etate, persoanelor la domiciliu, singuratice şi celor cu dizabilităţi. În anul 2009, vor fi extinse măsurile şi activităţile finanţate de mijloacele fondului de profilaxie.

În acest scop, se pune un accent foarte important pentru a promova un mod sănătos de viaţă, pentru a majora acţiunile întreprinse de către medicul de familie la prima etapă de contact al pacientului cu instituţia medicală, pentru a asigura acele obiective puse în faţa noastră de a majora priorităţile de prevenire, de profilaxie şi de a depista maladiile la un timp oportun.

Şi cheltuielile administrative ale Companiei Naţionale de Asigurări. Anul viitor, cota lor va fi de 1,08% din totalul mijloacelor acumulate, în pofida faptului că, conform legislaţiei, se permit 2%. Deci economia respectivă este transferată către cheltuielile de bază.

Astfel, utilizarea mijloacelor financiare distribuite conform acestui proiect de lege, vor permite a asigura acele obiective de bază care sînt stipulate în politica naţională de sănătate, în strategia de dezvoltare a ramurii ocrotirii sănătăţii, în programul de guvernare, în acele programe naţionale care sînt aprobate pentru a organiza o asistenţă medicală calitativă, accesibilă şi aşteptată de către pacienţii noştri.

Eu vă mulţumesc.

Rog să susţineţi acest proiect de lege şi sînt gata pentru orice întrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă ministru,

Prima întrebare. Avînd în vedere că, începînd cu anul 2004 şi în prezent, practic, cota de impozitare în medicina obligatorie a crescut de 3,5 ori. Nu vreau să discut despre calitatea serviciilor odată cu majorarea cheltuielilor, impozitării ş.a.m.d. Însă pentru un termen de cel puţin mediu, care va fi impozitarea cetăţenilor Republicii Moldova în asigurarea obligatorie? Dacă aveţi o asemenea prognoză, pentru că noi avem planul mediu ş.a.m.d.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Eu vă mulţumesc.

Conform cadrului de cheltuieli pentru anii 20092011 este prevăzută cota de impozitare de 3,5 pentru anul 2009 în continuare cu menţinerea cotei de 4%, 3,5% mai departe, fără a fi creştere. Dacă am înţeles corect întrebarea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci dumneavoastră consideraţi că, după anul 2009, procentul va fi de 7%?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Aşa a fost discutat în cadrul tripartitului, în cadrul parteneriatului, aşa este inclus în cadrul de cheltuieli pe termen mediu. Dacă aş spune eu părerea mea, desigur, aş considera că o creştere trebuie să fie permanentă cît de cît în dinamică în linii generale. Dar vreau să zic că noi astăzi trebuia să avem posibilitatea să utilizăm sursele respective. Fiindcă în multe situaţii baza tehnico-materială nu ne permite a utiliza finanţarea care există. De aceea este necesară o utilizare corectă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, vedeţi, fiindcă aceste majorări cam se bat cap în cap cu discuţiile veşnice, care sînt în Republica Moldova cu scăderea impozitului faţă de persoanele fizice. Pe de o parte, noi scădem impozitul, pe de altă parte, majorăm. Serviciile, de fapt, rămîn aceleaşi. Acum, stimată doamnă ministru, vizavi de cheltuielile capitale 7,6 milioane de lei, dacă aţi putea să ne oferiţi nişte detalii: ce anume urmează a fi ca obiect al acestor investiţii capitale?

 

Doamna Larisa Catrinici:

De fapt, problema care este astăzi în sistemul sănătăţii, este, într-adevăr, baza tehnico-materială. Fiindcă noi, prin reglementările asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, am asigurat accesul la serviciile medicale care este echitabil, indiferent de zonă, indiferent de categoria de populaţie. Acum este pusă prioritatea pentru a fortifica baza tehnico-materială, pentru a investi în tehnologiile medicale. Şi acum este chiar şi într-un proiect de lege, care va fi prezentat Parlamentului pentru discuţii, ar include un nou fond în structura fondurilor anume pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale.

Fiindcă considerăm noi că fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală urmează să poarte responsabilitate inclusiv pentru dezvoltarea bazei ca propriu-zis atît a bazei capitale, cît şi a tehnologiilor care se implementează în sistem.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta am înţeles, dar totuşi 7,6 milioane urmează a fi cheltuiţi pentru care proiecte? Dacă aveţi la ora actuală sau urmează să îi identificaţi?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Dumneavoastră vă referiţi... O secundă. Eu îmi cer scuze.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, este capitolul cheltuieli capitale şi este suma preconizată de 7,6 milioane de lei. În mod normal, sub această cifră trebuie să fie o acţiune concretă, un obiectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Gheorghe Russu directorul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

7,6% acestea sînt cheltuielile administrative pentru formarea bazei tehnico-materiale a agenţiilor teritoriale ale Companiei Naţionale în raionul Ungheni, în raionul Edineţ şi în raionul Orhei.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Inclusiv noi creăm o agenţie nouă la Bender.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Aceste 7 şi agenţia nouă, da.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Da, credem că, prin hotărîre de Guvern, se creează o agenţie nouă care va gestiona persoanele incluse în Compania de asigurări de la Bender. Eu îmi cer scuze, nu am înţeles care era întrebarea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Acum e clar. Şi, doamnă ministru, această majorare de impozitare, de fapt, se va referi cumva şi la salarizarea medicilor? Fiindcă noi vorbim foarte mult despre situaţia tehnico-materială a instituţiilor de ocrotire a sănătăţii, dar mai puţin vorbim despre ceea ce facem pentru medicii, care, de fapt, tratează nu pereţii sau un anumit utilaj. Dacă se va regăsi cumva această majorare şi în salarizarea medicilor?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Da, absolut. Noi ţinem la control acest moment, fiindcă aceasta este o motivaţie foarte importantă pentru acele obiective pe care noi ni le punem în faţă. Şi dacă în anul 2007 în asigurările medicale 315 a fost nivelul de la care au mers calculele, în anul 2008 a fost 615. Acum deja se pregăteşte un proiect de hotărîre de Guvern, care va fi de la 715 majorarea de la 1 ianuarie, respectiv, noi astăzi la 2008 avem salariul mediu de 3026 pentru medici şi 1927 pentru asistentele medicale.

Pentru anul 2009, conform acestei propuneri noi vom atinge 3884 pentru medici şi 2566 pentru asistentele medicale. Media total 2448. Am inclus şi un şir de indicatori de performanţă, care va motiva calitatea, care va fi, de asemenea, un surplus pentru salariu.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Vreau să vă întreb de ce cheltuielile, adică cota veniturilor transferate de la bugetul de stat se micşorează permanent? De la 2004 transferul de la bugetul de stat în fondul asigurărilor medicale era de 66,7, ponderea acestor transferuri. Şi în 2009 noi vom ajunge la 52%. Şi tot aici, de ce, de pildă, un angajat şi un angajator transferă la bugetul asigurărilor medicale 2637 de lei, dar Guvernul transferă pentru acei asiguraţi din contul statului 1045 de lei. De ce această inegalitate?

Noi ştim foarte bine că acei care, de pildă, sînt asiguraţi de către stat, ei sînt acei care beneficiază de serviciile medicale mai mult. Acolo intră veteranii, adică pensionarii, invalizii, studenţii, copiii ş.a.m.d. Adică acei, care, de pildă, necesită mai multă atenţie din partea asistenţei medicale.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Eu vă mulţumesc.

La etapa de elaborare a mecanismului propriu-zis de asigurări obligatorii de asistenţă medicală a fost şi acest scop, ca acest mecanism cît de cît să micşoreze efortul care revine bugetului de stat. Să fie asigurată o echitate şi o coparticipare a populaţiei în asigurări şi vreau să vă zic că din experienţa pe care eu o deţin, anume momentul respectiv şi este apreciat de către experţii internaţionali şi de către ţările vecine, care ţin respectiv acest moment la examinare.

Într-adevăr, vreau să zic că foarte mică este reducerea bugetului de stat. Dacă în anul 2004 ea era de 66,79%, în anul 2005 ponderea respectivă era de 65%, în 2006 64% şi, respectiv, pentru anul 2009 noi avem 52%. Cota bugetului de stat în fond de la 500 de milioane în 2001 a crescut la 1 miliard 820. Aici noi trebuie să ţinem cont că bugetul de stat mai vine cu programe naţionale, care este în sumă de 600 de milioane, care acoperă un şir de programe naţionale de profilaxie, de susţinere a categoriilor dezavantajate.

Respectiv, bugetul de stat pentru anul viitor vine cu o sumă de 2 miliarde 400 milioane de lei. Aceasta ce ţine de cota bugetului în acoperirea cheltuielilor la serviciile medicale.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă ministru,

Avem articolul 4 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, care spune că de la bugetul de stat pentru asigurarea medicală se transferă nu mai puţin decît 12,1% din cheltuielile de bază ale bugetului de stat. Cheltuielile de bază ale bugetului de stat pentru 2009 sînt 15 miliarde 560 milioane de lei. Şi dacă înmulţim cu 12,1%, obţinem cifra de 1 miliard 882 de milioane. E foarte simplă aritmetica. Ceea ce transferă, de pildă, bugetul de stat la bugetul asigurărilor medicale, minus 60 de milioane.

Aici trebuie să efectuăm un calcul, unul simplu de aritmetică. Şi aici este scris foarte clar la articolul 4: nu mai mică de 12,5% din cheltuielile de bază. Şi de ce, de pildă, Guvernul îşi permite să nu transfere măcar aceste 60 de milioane? Eu nu spun că ar trebui să transfere 4 miliarde de lei, aşa cum transferă ceilalţi asiguraţi, adică angajatul şi angajatorul care asigură.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Eu vă mulţumesc.

Eu cred că ar trebui să spun aici că în Legea bugetului de stat este prevăzută o sumă de 80 de milioane de lei, care, respectiv, bugetul transferă Companiei de Asigurări pentru a achita serviciile pentru persoanele neasigurate din contingentul anumit al populaţiei. Deci, în linii generale, vreau să vă zic că aşa şi a mers la calcul în jur la 12,1% să fie suma totală, care este pentru serviciile medicale.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu nu ştiu, eu mă adresez aici şi către Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe să efectuăm aceste calcule, pentru că această cifră este de acum şi în Legea bugetului de stat. Fiindcă calculul spune, că trebuie să fie cifra de 1 miliard 882 de milioane, şi nu de 1 miliard 820. Noi trebuie să adăugăm aceste 60 de milioane, care ar fi necesare pentru ca să mărim numărul operaţiilor la inimă, numărul operaţiilor la endoprotezare, aceste 70 de milioane ar scăpa încă vreo 1000 de persoane care suferă astăzi de diferite, să spunem aşa, boli, care ar putea să îi scoată din invaliditate, fiindcă bugetul de stat cheltuie anual pentru invaliditate 120 de milioane numai pentru acei care sînt bolnavi de boli cardiovasculare. Trebuie să nu ne uităm la lucrurile acestea foarte simplu.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Eu vă mulţumesc.

Eu vreau să vă zic că noi astăzi nu avem probleme de nerezolvare în sistemul sănătăţii din motivul că nu există finanţare. Dacă să ne referim la endoprotezare, despre care dumneavoastră aţi vorbit, într-adevăr, este un rînd.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

1150 de persoane se află astăzi în rînd.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Dar vreau să vă spun că astăzi capacitatea noastră nu ne permite a face mai mult lucrul respectiv. Din considerentele respective noi am aruncat un apel şi pentru instituţiile private şi pentru instituţiile care au acest profil de a-şi perfecţiona activitatea respectivă. Deci, practic, serviciul execută ceea ce e capabil astăzi. Astăzi, apare altă problemă. Noi trebuie să creăm nişte tehnologii şi nişte capacităţi profesionale de a putea asigura necesitatea existentă în ţară şi noi cu aceasta acum lucrăm.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă ministru,

Chestia constă în aceea că dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că pentru a construi un Centru al chirurgiei inimii, da? Costă în jur de 30 de milioane de dolari. Acestea sînt 300 milioane de lei. Dar noi plătim pentru aceia 7500 noi avem astăzi bolnavi de afecţiuni cardiovasculare. Noi plătim anual 120 de milioane pentru invaliditate, 120 de milioane. Adică, practic, o treime din costul acestui Centru al chirurgiei inimii. Şi atunci cînd bugetul de stat nu îşi onorează obligaţiunile minime conform legii, atunci apare întrebarea: de ce noi, de pildă, nu impunem Guvernul ca să îşi onoreze obligaţiunea minimă de 12,1% din cheltuielile de bază ale bugetului de stat?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Domnule deputat,

Eu vreau să vă spun că bugetul nu a avut nici o restanţă faţă de cheltuielile pe care le-a avut serviciile de sănătate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi acum vorbim despre bugetul planificat, nu despre cel care e restanţă. Noi vorbim despre aceea ce se planifică, despre transferuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Noi putem să mai vedem calculul, dar eu vreau să vă zic că noi venim cu altceva.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi venim cu propunerea ca, pentru lectura a doua, noi să revenim la cifra de transfer de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor medicale, să adăugăm aceste 60 de milioane, fiindcă acesta este minimul din ceea ce prevede legea.

 

Domnul Marian Lupu:

Clarificaţi această poziţie, fiindcă doamna ministru spunea de 12,1. Să sune o claritate, că...

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

Aş vrea să vă rog să vă referiţi puţin la procesul de asigurări obligatorii în medicină pentru cetăţenii din stînga Nistrului. Dacă cunoaşteţi cumva care este numărul de persoane asigurate, care este mecanismul de transfer al acestor finanţe pentru întregul pachet de servicii pe care îl prestează instituţiile medicale din dreapta Nistrului. Pentru că noi avem informaţii şi, probabil, aveţi şi dumneavoastră, că mai există lacune la acest proces.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Noi vă mulţumim.

Pentru anul curent a fost acceptat pentru persoanele care au cetăţenia Republicii Moldova de a procura poliţele de asigurări şi de a beneficia absolut de tot pachetul de servicii medicale, conform persoanelor care sînt în partea dreapta a Nistrului. Corespunzător analizei pe care noi am făcut-o, într-adevăr, solicitarea este mai mare. Deci absolut este echitate în asemenea servicii cum sînt maladiile infecţioase, cum este infecţia HIV/SIDA, cum este tuberculoza.

La aceste patologii, conform programelor naţionale, sînt acoperite absolut toate contingentele, inclusiv din stînga Nistrului. Reactivele, diagnosticele, preparatele specifice care se transferă încolo, deci colegii noştri din aceste instituţii vin în Chişinău, primesc, raportează darea de seamă. Analiza se face mixtă. Din aceste considerente, pentru a crea o monitorizare, a avea o analiză concretă şi a facilita accesul persoanei la serviciile medicale în Republica Moldova şi s-a venit la propunerea de creare a Agenţiei respective.

Luînd în consideraţie că totuşi sînt probleme de a contacta cu populaţia, s-a propus de a crea o comisie împreună cu Ministerul Protecţiei Sociale, împreună cu Ministerul Dezvoltării Informaţionale, împreună cu autorităţile publice locale, care sînt adiacente teritoriului din partea stîngă a Nistrului, pentru a ţine evidenţa persoanelor respective.

Au fost acoperite toate cheltuielile care au fost realizate în oncologie, în psihiatrie, în ftiziopneumologie pentru persoanele neasigurate din stînga Nistrului, inclusiv psihiatria. Neasigurate, dar la care a fost diagnosticată maladia respectivă şi s-a acordat asistenţa medicală în condiţiile de staţionar. Din considerentele că noi am fost nevoiţi pe parcursul anului undeva să ieşim cu nişte situaţii individuale, de a hotărî probleme individuale, aceasta şi ne-a impus de a ne gîndi, de a crea acest mecanism, care, cred eu, pentru anul viitor va exclude un şir de momente, de obstacole la asistenţa acordată acestui contingent.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Am o obiecţie pe care vreau să o exprim domnului Russu şi o întrebare, cred, în completare.

Domnule Russu,

În cadrul Comisiei, eu am adresat către dumneavoastră rugămintea de a ne prezenta o informaţie completă, pentru că proiectul de lege pe care ni l-aţi prezentat, eu consider şi prin nota informativă ne-aţi pus la dispoziţie o informaţie destul de vagă şi superficială.

Noi nu am putut judeca despre cheltuielile sau despre valorificarea, de fapt, a banilor, care a avut loc pentru acest an. Şi rămîne în vigoare, şi mai reiterez rugămintea către dumneavoastră. Şi o întrebare pe care o vreau în completarea celor spuse de doamna ministru în prezentarea informaţiei. Dumneavoastră ne-aţi spus că avem 800 mii de angajaţi, salariaţi în cîmpul muncii, care plătesc aceste prime de asigurare. Nu demult s-a prezentat aici bugetul asigurărilor sociale, unde am avut informaţia că avem plătitori la bugetul asigurărilor sociale 837 mii. Deci această divergenţă de 37 mii este o scăpare sau... pentru că de ce îmi pun această întrebare? Pentru că iarăşi revenim la discuţiile asupra cifrelor de calculare sau de dosire a banilor, cum se discuta aici.

Şi vreau să vă întreb: care este numărul de persoane care cumulează, lucrează în două sau mai multe locuri şi care este suma de transfer de contribuţii a primelor de asigurări în sănătate?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În privinţa cît e de deplină informaţia în nota informativă care a fost prezentată. Desigur, nota informativă poate să fie prezentată cu absolută claritate, dar ea o să conţină atunci un volum extraordinar de mare şi noi am socotit, nu am socotit, aceasta deja e tradiţia care se prezintă aici, informaţia care e absolut necesară pentru a forma părerea despre legea care este prezentată.

În ceea ce priveşte problema asigurărilor din partea stîngă a Nistrului, vreau să spun că este decizia Guvernului unde toţi acei care prezintă interes, adică au dreptul la asigurări din contul statului şi sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, şi au toate documentele necesare ei beneficiază de toate drepturile şi aici la noi. Şi doamna ministru a menţionat deja că pentru a regla acest torent este formată... noi deja am pregătit documentele, se formează de la 1 ianuarie Agenţia teritorială Bender.

A doua întrebare a dumneavoastră care a fost?

 

Doamna Valentina Stratan:

Cu numărul de angajaţi opt sute şi care e...

 

Domnul Gheorghe Russu:

Cu numărul de angajaţi noi ne folosim. Vreau, mai întîi de toate, să menţionez că toate cifrele introduse în Legea fondului au fost controlate de Curtea de Conturi şi regulile de calcul au fost pregătite în baza indicatorilor prezentaţi de Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Finanţelor.

La noi sînt 800 mii de angajaţi, 0,1 sau 0,2 în documentele noastre. Noi putem să confirmăm prin statistica pe care am primit-o oficial pentru aceasta. Şi vreau să spun încă un lucru, ca să fie clar aici, că, avînd în vedere că banii care vin la noi, vin nu acei care sînt calculaţi, cum de exemplu la Ministerul Asigurării, dar acei care au fost real plătiţi. Adică suma indică că noi posedăm cifrele corecte, pentru că executarea fondurilor e 100 exact, practic, de procente. Pentru că 2%, care e supraexecutarea, acestea sînt supraveniturile noastre. Acesta e răspunsul.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Russu,

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Şi cumularea, pardon, dumneavoastră aţi întrebat cumularea, se ia în consideraţie la lucru locul de bază, dar cumulările, defalcările merg, dar nu ca persoană, adică să fie dublu sau triplu persoana luată în consideraţie.

 

Doamna Valentina Stratan:

Eu vă mulţumesc.

Dar totuşi informaţia, eu vă rog, pe care am solicitat-o, să mi-o puneţi la dispoziţie.

Şi, domnule Preşedinte,

Vă rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt din partea Fracţiunii.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

Eu înţeleg că este imposibil de prezentat o statistică foarte mare, bugetul. Dar, să vă spun sincer, bugetul este foarte simplu, cîteva pagini fără mari analize, dar, în sfîrşit... Eu am cîteva... două întrebări.

Prima întrebare: totuşi cîtă populaţie a Republicii Moldova rămîne fără ca să aibă acces la serviciile medicale? Nu vorbesc despre acei 800 de mii care sînt angajaţi şi în mod obligatoriu contabilităţile fac defalcări. Ce statistică aveţi, cîte sute de mii de populaţie nu au acces şi cîte sute de mii de populaţie cumpără, bine, respectiv, poliţă pentru asigurare. Aveţi cifrele acestea ca să ne imaginăm măcar?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Da, eu vă mulţumesc.

Vreau să vă zic că la noi sînt asigurările obligatorii de stat. Deci, practic, noi tindem ca să fie acoperit 100% de populaţie cu asigurări obligatorii.

Şi, în acest context, eu aş vrea să vă zic că noi am solicitat şi o susţinere privind asistenţa tehnică de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de la care acum avem experţi în ţară. Şi chiar săptămîna viitoare vor veni cu nişte propuneri, cum să lărgim noi acest număr de contingent asigurat, micşorînd acele 25 la sută de care noi dispunem astăzi contingent în vîrsta aptă de muncă, neinvalizi, neşomeri, care nu sînt asiguraţi de stat.

Conform mecanismului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, toată asistenţa medicală la nivel primar, la nivelul medicului de familie este acoperită la suta de procente, indiferent de faptul dacă persoana este asigurată, neasigurată. Pentru persoana neasigurată şi-a luat angajamentul statul şi acoperă această sumă: urgenţă prespitalicească, salvarea 903, acordă asistenţă medicală la suta de procente în Republica Moldova persoane neavînd criteriul respectiv, dumneavoastră aveţi poliţă de asigurare sau nu aveţi poliţă de asigurare, cheltuielile respective, de asemenea, sînt acoperite. Femeile gravide, absolut toate femeile gravide.

 

Domnul Ion Guţu:

Eu am înţeles.

Deci, doamnă ministru,

Eu îmi cer scuze, ca să economisim timp. Practic, după cifrele de care dispunem noi, 800 mii de populaţie din Republica Moldova nu sînt incluşi în sistemul de asigurare obligatorie, 800 de mii.

Presupunem că 500 de mii sînt plecaţi, eu ştiu. Dar numărul de cetăţeni care, benevol, în mod individual, procură poliţa, 35 de mii şi nu se majorează din an în an. Deci ce înseamnă aceasta, căci acest sistem la nivel de populaţie el e clar că creşte costul în poliţă în fiecare an.

În afară de aceasta, vreau să atrag atenţia că bugetul se calculează pentru sănătate pentru întreaga populaţie. Aşa ori nu?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Bugetul se calculează conform parametrilor macroeconomici şi aici s-a luat şi cota de populaţie.

 

Domnul Ion Guţu:

Eu înţeleg.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Dar cum spuneţi dumneavoastră, suma asigurată...

 

Domnul Ion Guţu:

Care este, eu ştiu, suma în lei pentru un cetăţean al Republicii Moldova prevăzut în bugetul dumneavoastră? 300, 200.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Eu vreau să vă zic că, iată, singură ideea respectivă, deci la noi este fondul echitabil. Dumneavoastră aveţi în vedere care s-a cheltuit în medie anul curent sau care este planificat?

 

Domnul Ion Guţu:

Nu, aveţi un buget şi avem numărul de populaţie 3 milioane şi jumătate. Cît revine la o persoană din buget, 1000 de lei, eu ştiu cît...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu are această cifră doamna ministru.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Domnul deputat deja a anunţat.

 

Domnul Ion Guţu:

Am înţeles.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Cifra respectivă, 1045...

 

Domnul Ion Guţu:

Deci eu vreau să vă aduc la cunoştinţă că aţi vorbit şi de salvare, de sistemul acesta de salvare. Pentru o persoană care nu are poliţă se prevede în bugetul dumneavoastră 12 lei. Cum se poate pentru 12 lei să fie persoana aceasta asigurată cu transport, cu medicamente ş.a.m.d. Această cifră care este, se prevede în bugetul dumneavoastră, 12 lei.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Mult stimate deputat,

Onorată asistenţă,

Eu vreau să vă zic cine sînt persoanele neasigurate, sînt persoanele de la 18 ani pînă la vîrsta pensionară.

 

Domnul Ion Guţu:

Doamnă ministru,

Eu vă rog, verificaţi cifra.

 

Domnul Marian Lupu:

Să procedăm în felul următor.

Stimaţi colegi...

 

Domnul Ion Guţu:

Şi, domnule Preşedinte...

 

Doamna Larisa Catrinici:

Vîrstă care trebuie să lucreze.

 

Domnul Marian Lupu:

Întrebarea, ultima.

 

Domnul Ion Guţu:

Întrebarea. Care este logica ca noi să avem, de exemplu, în 2007 economie a mijloacelor financiare la 100 de milioane în fondul obligatoriu de ocrotire a sănătăţii, 100 de milioane. Care e logica economiei care dumneavoastră o atingeţi?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Medicina este imprevizibilă. Eu vreau să vă zic că ieri pe masa mea eu am avut 4 accidente mari rutiere unde erau 23 de persoane afectate, 18 persoane în Ucraina, 5 persoane afectate. Noi am avut orionul acesta pe care nu l-am aşteptat nici unul şi a afectat contingentul de populaţie. Noi avem meningite la copii.

 

Domnul Ion Guţu:

Deci trebuie să aveţi supracheltuieli, dar dumneavoastră aveţi economii şi la compartimentul cînd asiguraţi cu medicamente, compensări pentru medicamente, tot aveţi economii. Care e sensul?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Toate contractele sînt realizate la suta de procente. Noi nu avem nici un contract nerealizat pentru o oarecare economie. Dar cred eu că a fi pregătiţi pentru a avea posibilitatea de a da un răspuns din sistemul sănătăţii este în interesul nostru comun. Şi mai sînt sume circulante care există.

Iată, de exemplu 160 de mii de lei este suma circulantă, care economii în fiecare lună, care ea este la sfîrşitul lunii şi nu este la începutul lunii.

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimată doamnă ministru,

Într-o şedinţă imediat anterioară, aici, în Parlament, domnul viceprim-ministru Dodon a afirmat şi a confirmat că creşterea salariului are loc doar în sectorul bugetar şi aproape deloc nu creşte în sectorul real. Vă întreb pe dumneavoastră, ca ministru al sănătăţii, această creştere anuală de impozit către asigurarea obligatorie în medicină şi ştiţi dumneavoastră bine că în fiecare an angajatul plăteşte cu 1% mai mult în fondul asigurărilor sociale.

Ştiţi că s-au mărit cheltuielile pentru energie şi toate alte cheltuieli şi atunci în familie rămîne mult mai puţin pentru protecţia sănătăţii. Şi atunci oricît nu am mări noi acest buget, atunci cînd nu este protejată sănătatea cetăţenilor şi el nu are cu ce se adresa, adică degeaba se va mări an de an acest fond al asigurărilor obligatorii în medicină, fiindcă sănătatea cetăţenilor se agravează din cauză că nu primesc un salariu cuvenit.

Cum priviţi dumneavoastră, ca ministru al sănătăţii, la această mărire anuală a impozitului de asigurări obligatorii în medicină, inclusiv acel procent pentru angajaţi în fondul social? De asemenea, faptul că angajaţii din agricultură trebuie să plătească o dată sumar tot costul poliţei de asigurare, atunci cînd el se gîndeşte că trebuie să îşi lucreze pămîntul că n-o să aibă ce mînca. Şi acei neangajaţi, de asemenea, trebuie să verse o sumă pe care nu au de unde să o ia.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Eu vă mulţumesc pentru întrebare.

Vreau să vă zic că, în multe situaţii, am fost mîndră de ţara mea că a implementat un asemenea mecanism care este durabil, este sigur, este echitabil pentru toată lumea şi oferă, într-adevăr, o garanţie de asistenţă medicală.

Vreau să vă zic că noi avem experienţa multor ţări care au mers şi înaintea noastră şi, concomitent, cu noi la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală. Dar cred eu că anume, iată, această logică în dinamică crescîndă, treptată pentru a revedea mecanismul intern, petru a simţi care sînt priorităţile, care sînt locurile slabe, de a acoperi, într-adevăr, contingentul defavorizat, persoanele care sînt în vîrstă înaintată, persoanele care sînt afectate de maladii, care toată viaţa sînt nevoite să folosească nişte medicamente.

Nu există astăzi vreo instituţie medicală care nu are posibilitate de a acorda asistenţă medicală şi pacientul care este asigurat să vină şi să nu i se acorde această asistenţă, să fie nevoit să plătească. Astăzi, se poate plăti asistenţa medicală în staţionar numai în condiţiile în care nu se doreşte a aştepta acea programare care există, programare de plan. Eu nu vorbesc de programare de urgenţă.

Salariul pentru lucrătorii medicali. Lucrătorii medicali încadraţi în asigurările obligatorii de asistenţă medicală la momentul cînd s-a implementat acest mecanism, acei care au rămas în buget au simţit foarte brusc diferenţa respectivă de salariu. Şi vreau să vă zic că acum s-a făcut o echitate în sistemul sănătăţii şi din punct de vedere instituţiile bugetare salariul şi din punct de vedere al salariilor lucrătorilor medicali.

Fiindcă asistenţa medicală trebuie să fie acordată pacienţilor univoc în toate instituţiile medicale. Şi ea este în creştere în fiecare an.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Eu am vrut anume protecţia sănătăţii... ca omul să nu ajungă să aibă necesitatea să se lecuiască. Aceasta a fost. Dar mulţumesc, mi-aţi vorbit prea mult.

Şi a doua întrebare foarte clară şi scurtă. Ce este cu acele scrisori pe care le primesc astăzi foarte mulţi, familiile multor cetăţeni care se află peste hotare, scrisori cu ameninţări care îi cheamă de la Rîşcani la Bălţi să meargă şi să plătească o sumă destul de mare, că de altfel vor fi dedaţi justiţiei. Puteţi să îmi răspundeţi? Cetăţenii plecaţi peste hotare. Raionul Rîşcani, satul Zăicani şi Pîrjota şi alte sate au primit, majoritatea cetăţenilor plecaţi peste hotare au primit scrisori cu ameninţări şi îi cheamă la Bălţi să plătească nişte sume de 2 mii şi ceva de lei pentru asigurarea obligatorie în medicină.

 

Domnul Marian Lupu:

Aveţi una cumva la mînă?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Nu, nu cunosc problema respectivă şi nici nu am avut nici o adresare, nici o reclamaţie în acest gen.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, să vedem informaţia.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Dumneavoastră aţi spus corect, doamnă deputat, că asigurările sînt obligatorii. Şi noi ne punem întrebarea de fiecare dată: ce facem noi ca să impunem populaţia să se folosească totuşi de dreptul de a procura poliţa, nefiind angajat în muncă şi nearătînd sursele lui de venituri.

Iată, nu numai la acei care sînt în străinătate. Noi nu ştim care sînt plecaţi şi care nu, căci majoritatea nu sînt indicaţi în statistică. Noi trimitem acelor care nu sînt asiguraţi şi cerem ca ei să se asigure. Pentru că noi ducem foarte mari prejudicii. Căci acei care nu sînt asiguraţi procură poliţa numai în momentul îmbolnăvirii şi cheltuielile sînt de 3, 4 pînă la 7 ori mai mult decît au introdus ei în fondurile asigurărilor.

Desigur, aceasta nu este echitabil şi nu este solidar. Iată aceasta, noi îndeplinim legea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Domnule Preşedinte,

Scrieţi-mă, vă rog, cu o luare de cuvînt.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamnă ministru,

Nu o întrebare, poate ca o propunere. În bugetul asigurărilor de sănătate pentru anul 2009 este prevăzută o majorare pentru aşa-numitul serviciu îngrijiri la domiciliu, 3 miliarde şi ceva de lei. Din cîte cunosc, acest mecanism încă nu este perfect, deşi sînt obligaţi şi centrele de sănătate să asigure acest serviciu, sînt şi contractate.

Aş ruga să revedeţi acest mecanism de prestare a acestui fel de serviciu ca, într-adevăr, să nu caute pacientul, ţintuit la pat sau într-o boală destul de grea, incurabilă, acest serviciu. Dar, avînd statistica pacienţilor care locuiesc în... care trăiesc în localitatea respectivă, această instituţie medico-sanitară să fie cumva responsabilă de facilitarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor persoane şi pînă la urmă să trăiască această bătrîneţe cît de cît decent. Asta am vrut să vă spun.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Şerpul:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

Apreciez faptul că pentru anul 2009 se prevede recalcularea costurilor pentru unele profiluri cu lărgirea spectrului de tratament specific şi includerea medicamentelor necesare la unele profiluri şi mă refer la oncologie, ftiziopneumologie, psihiatrie, hemodializă.

Eu vă întreb, dacă nu este cazul să includem şi cardiologia. Fiindcă bolile cardiovasculare au cea mai mare incidenţă. Sau care este explicaţia că nu se regăseşte şi acest profil?

 

Doamna Larisa Catrinici:

Eu vă mulţumesc.

În categoria medicamentelor compensate, prima categorie de medicamente propuse în număr de 60 de poziţii au fost anume maladiile cardiovasculare din considerente că acestea sînt, maladiile care afectează marea majoritate a populaţiei. Pentru anul viitor noi avem de gînd să majorăm această categorie şi mai mult.

Vreau să vă zic că, luînd în consideraţie că totuşi noi punem accentul să prevenim toate stările acestea cardiologice de maladii, pacientul trebuie să aibă acces la medicamentele necesare pe tot parcursul vieţii. Dacă noi o să oferim aceste medicamente cu facilităţi, cu acoperire chiar şi la suta de procente în unele situaţii, eu cred că majoritatea, deci rezultatul va veni în cardiologie.

Dar ce ţine de cardiologie, nu, de cardiochirurgie, cardiochirurgie, noi o revedem, fiindcă acolo sînt momente care nu au fost prevăzute în caz tratat. În cardiologie tot ce este prevăzut în protocolul de tratament se acoperă de către fondul de asigurări dacă este argumentat, dacă este conform indicaţiilor clinice. Aici probleme noi nu am avut în cardiologie.

 

Doamna Valentina Şerpul:

Deci recalcularea costurilor la acest profil nu este necesar.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Recalcularea va fi la toate profilurile, luînd în consideraţie indemnizaţia anuală care există. Noi deja lucrăm asupra momentului respectiv. Dar ceva suplimentar la acest compartiment vor fi medicamente compensate în condiţii de ambulator.

 

Doamna Valentina Şerpul:

Da, mulţumesc.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Aici va fi solidă majorarea.

Eu de asemenea vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu nu o să mă refer anul acesta la cifre. Am înţeles că degeaba o fac în Parlamentul Republicii Moldova 4 ani la rînd. Banii cum dispar aşa şi continuă să dispară şi în bugetul anului 2009. Cred că s-au numit deja astăzi cifre şi o să se mai numească la capitolul respectiv.

Eu am o întrebare care deranjează majoritatea absolută a cetăţenilor. Ce se întreprinde, inclusiv prin intermediul bugetului, ca să fie excluse o dată plăţile neoficiale percepute astăzi în majoritatea absolută a instituţiilor de ocrotire a sănătăţii, cum ne spun oamenii la întîlnirile pe care le avem noi în fiecare săptămînă sau în fiecare zi cînd ne întîlnim cu oamenii?

Problema plăţilor neoficiale este cea mai mare problemă sau cel mai mare impediment, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să accepte, în sfîrşit, acest sistem de medicină prin asigurare. Ei plătesc deja 7 la sută sau 3,5, spun unii, însă continue să fie nevoiţi să achite foarte multe plăţi suplimentare în spital, chiar dacă au poliţa de asigurare.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Eu vă mulţumesc de întrebare.

Şi vreau să vă spun că acest bici este, într-adevăr, al nostru, al sistemului sănătăţii, care nu ne face faţă şi nu ne face autoritate. De aceea, noi, în cadrul Proiectului Provocările Mileniului, avem foarte multe acţiuni la care vrem să asigurăm o transparenţă, o informaţie.

În cadrul Ministerului Sănătăţii a fost crea un serviciu care lucrează non-stop, 24 de ore, lucrează lucrători medicali la telefonul 72-10-10, care sînt gata să primească orice apel de la cetăţeanul care a fost cumva limitat, să zic eu, privind drepturile sale în instituţiile medico-sanitare. S-au aprobat anul curent 50 de protocoale clinice standard, care vor fi anume conduitele lucrătorilor medicali pentru a nu manipula cu diferite alte tactici de asistenţă medicală.

Dar, cred eu, este o variantă foarte oportună şi noi o să purcedem la momentul respectiv de a legifera anumite plăţi, pe care doreşte să le facă pacientul. Fiindcă noi, în multe cazuri, ne întîlnim cu faptul că iniţiativa vine din partea pacientului şi ispita este foarte mare pentru lucrătorul medical în momentul în care examinăm această chestie în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Şi vreau să zic că problema aici este din două părţi, salariul se majorează, transparenţa există, atitudinea este foarte exigentă faţă de momentele respective. Noi lucrăm împreună cu Procuratura, cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Toate cazurile respective, care se confirmă, au o abordare destul de adecvată.

Şi, cred eu, toate acţiunile care se întreprind în comun şi pentru o transparenţă, şi pentru o informaţie, toate instituţiile medicale au site-uri. Noi acum am permis pe toate site-urile fiecare om poate să nu îşi divulge numele, dar să scrie problema respectivă, accesînd întrebarea care există.

Pot să vă zic că toate cazurile care au fost anonime spuse că s-au acordat plăţi respective, nu au fost confirmate. Cînd au fost chiar oficiale, am ştiut numele şi am invitat special persoana pentru discuţii, pînă la urmă persoana şi-a retras plîngerea.

Eu vreau să vă afirm că în toate instituţiile medicale este o problemă şi se fac foarte multe acţiuni, dar, sper, acţiunea respectivă va fi comună numai atunci cînd vom fi toţi împreună pentru lucrul respectiv.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Doamnă ministru,

Dumneavoastră, cred, înţelegeţi foarte bine că nici un pacient nu o să îşi divulge numele de familie, prenumele, ţinînd cont de faptul că şi mîine poate nimeri în instituţia medicală. De aceea, acţiunile, despre care aţi vorbit dumneavoastră, după mine, nu vor avea vreun efect vreodată.

Problema este că cetăţenii, prima, nu sînt informaţi. Televiziunea Naţională, un lucru elementar măcar, o dată în săptămînă, la insistenţa Ministerului, să anunţe care sînt drepturile şi obligaţiunile tuturor părţilor în problema respectivă. Oamenii nu cunosc, ei vin la spital şi nu ştiu ce primesc pe această poliţă.

Al doilea moment. Cine ne împiedică pe noi să încercăm să identificăm măcar la nivel de politică, chiar dacă nu se întreprind nişte acţiuni, la nivel de politică, care sînt cei mai corupţi colaboratori într-un spital, într-un serviciu, mai ştiu eu cum. Măcar la nivel de politică. Ca şi acel omul care este, într-un fel sau altul, nominalizat de cetăţeni să îşi găsească şi el, cel puţin, locul şi rolul. De aceea, acţiunile pe care le întreprindeţi dumneavoastră, după mine, nu au efectul de a elimina corupţia, au efectul de a imita activitatea în lupta cu corupţia.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Mulţumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege privind fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2009 în comun cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Ministerul Finanţelor, Curţii de Conturi, reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor.

Eu nu o să mă opresc la cifre, pentru că doamna ministru a menţionat despre cifre în luarea sa de cuvînt, o să mă opresc doar la unele accente, pe care le-am constatat noi în cadrul comisiei. Şi, în primul rînd, că în anul 2009 se va păstra în continuare reducerea cu 50 la sută a primei calculate în sumă fixă în cazul procurării poliţei de asigurare în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia notarilor privaţi şi a avocaţilor, care au obţinut licenţă în modul stabilit de lege, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii acestora.

Mijloacele financiare indicate vor permite majorarea volumului de asistenţă medicală gratuită şi garantată de stat, prevăzută în Programul unic, şi vor asigura un acces mai sporit al populaţiei la aceste servicii. La fel, metodologia de calculare a costului şi descriere a serviciilor medicale a fost prezentată în nota informativă la acest proiect. Penalitatea pentru neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se stabileşte în mărime de 0,1%.

Dacă vor apărea mijloace financiare, care vor depăşi veniturile planificate, vor fi folosite doar după rectificarea Legii fondurilor asigurărilor obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2009. Dobînda la soldurile conturilor fondurilor asigurărilor obligatorii de stat va fi transferată la conturile băneşti ale Trezoreriei de Stat, unde se deserveşte Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

La fel, în proiect se propune ca cheltuielile pentru tratamentul în condiţii de staţionar al persoanelor neasigurate, bolnave de maladii social condiţionate, cu impact major asupra sănătăţii publice, la care li s-a confirmat diagnosticul, să fie acoperite din contul şi în limitele mijloacelor prevăzute în acest scop în Legea bugetului de stat pentru anul 2009, care vor fi gestionate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

Comisiile parlamentare permanente, prin avizele prezentate, susţin examinarea şi adoptarea proiectului de lege nominalizat. Comisia sesizată în fond consideră oportun ca pe viitor soldurile de mijloace băneşti la conturile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină să fie incluse în veniturile fondurilor pe anul respectiv, analogic proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv mijloacele reflectate în bugetul de stat pentru tratamentul persoanelor neasigurate.

La fel, am constatat că cheltuielile administrative, aprobate de Guvern, şi fondul de rezervă, Ministerul Sănătăţii în comun cu Guvernul să revadă şi poate să fie reduse pentru viitor, dar în dependenţă de nevoi şi necesităţi. La fel sîntem îngrijoraţi de faptul că, în medie pe ţară, 25 la sută din populaţia aptă de muncă, inclusiv 31% din populaţia rurală rămîne neasigurată şi, prin urmare, nu are acces la serviciile medicale în volumul Programului unic.

La fel necesită o analiză mai profundă a costului cheltuielilor reale pentru tratamentul pacienţilor în secţiile de reanimare, bolnavilor de profil cardiovascular, chirurgical, oncologic, pacienţilor cu traumatisme şi intoxicaţii, care sînt foarte mari şi necesită recalculare.

Completarea instituţiilor medicale în localităţile rurale cu medici de familie este nesatisfăcătoare, iar salarizarea suplimentară a acestor specialişti pentru acordarea asistenţei medicale în focarele de tuberculoză şi la domiciliu nu se efectuează.

Sperăm că Ministerul Sănătăţii, în comun cu Guvernul şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, vor aplica măsuri eficiente pentru soluţionarea problemelor relatate. Ţinînd cont de aceasta, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte al comisiei,

Vreau să vă întreb opinia dumneavoastră, ca preşedinte şi al comisiei, dacă la noi e atît de eficientă asistenţa medicală, de ce mortalitatea infantilă în Republica Moldova, după 8 luni, a crescut faţă de anul trecut? Adică, avem 316 copii care au murit pînă la un an. Acesta e prima întrebare.

Şi a doua întrebare: de ce în continuare în Republica Moldova numărul celor decedaţi este mai mare decît numărul celor nou-născuţi? Aceasta iarăşi este o întrebare. Şi o întrebare foarte importantă, a menţionat-o aici şi doamna ministru, în privinţa măsurilor de profilacsie şi, adică, mărirea alocaţiilor pentru asistenţa medicală primară.

Conform standardelor internaţionale, ar trebui să fie 35% din cheltuielile suma totală a fondului de bază. Noi avem 30% împreună cu medicamentele. Dacă scoatem medicamentele, rămîn 27%, adică, nu avem nici acele 30%, care se prevăd în Strategia Naţională de Dezvoltare.

Vă rog, poziţia comisiei.

 

Doamna Valentina Buliga:

Vă mulţumesc, domnule Cosarciuc.

La capitolul mortalitate infantilă, eu cred că o să solicit şi ajutorul doamnei ministru. Dar, din cîte cunosc eu, acest indice este în ultimii ani în Republica Moldova mult mai pozitiv. Da, noi fiecare copil, aceasta este o tragedie şi nu ne putem linişti cu acest număr de copii, 316, dar sînt mai mulţi factori: şi adresarea tardivă, şi condiţiile de viaţă, şi maladiile care, spre regret, în ultimul timp sînt maladii cu malformaţii, maladii destul de complicate, care şi provoacă această mortalitate în rîndurile copiilor. Dacă doamna ministru... poftim, mă completaţi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Larisa Catrinici:

Vă mulţumesc.

Începînd cu anul curent, noi am trecut la înregistrarea copiilor născuţi de la 500 grame, noi ne-am aşteptat la creşterea respectivă, fiindcă, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acesta este criteriul. În anii precedenţi, acest deces nu era considerat ca deces al mortalităţii infantile. Şi, în acest scop, se fac foarte multe acţiuni de a susţine această naştere prematură, această naştere cu aşa o greutate, dar noi o să avem majorare faţă de anul precedent.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, într-adevăr, este un indicator, pe care eu, pur şi simplu, am uitat să îl menţionez. Referitor la numărul de decedaţi, comparativ cu numărul celor nou născuţi, eu cred că noi regretăm că şi în continuare Republica Moldova are un spor natural negativ. Este o problemă mult mai vastă şi nu e legată doar de sistemul de sănătate. Sînt probleme şi tendinţe demografice cu care se confruntă nu doar Republica Moldova. E clar că aici ar trebui o abordare mult mai complexă din partea statului de a spori natalitatea, de a motiva tinerele familii şi e clar că decesele pot fi minimalizate, dacă vom avea o calitate a serviciilor medicale mult mai înalte, adresare la timp, grija fiecărui cetăţean de propria sănătate, condiţii de viaţă. Adică, nu putem învinovăţi aici doar sistemul de sănătate, este mult mai complicată acest indicator, care aici, poate, ar trebui şi cîteva programe de stat de redresare a situaţiei în acest domeniu.

Referitor la finanţarea 35% pentru medicina primară. Dacă analizăm comparativ cu anii precedenţi, într-adevăr, este o creştere. Aici avem şi acea medicină prespitalicească, care, dacă o sumăm, dar încă avem unde să atingem cota recomandabilă, încă avem loc de creştere pentru a atinge nivelului de 35%.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Cifra aceasta de 30% de acum stagnează, practic, la acelaşi nivel, adică, nu creşte.

 

Doamna Valentina Buliga:

Ştiu că acum Ministerul, în comun cu experţii, lucrează asupra perfecţionării mecanismului de finanţare a medicinii primare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ultima întrebare, doamnă preşedinte al Comisiei. Dumneavoastră aţi examinat la şedinţa Comisiei această cifră de transfer de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale?

 

Doamna Valentina Buliga:

Absolut. Deputaţii, membrii Comisiei sînt martori, aici am examinat, am analizat acest miliard, categoriile, procentul din fondul de salarizare, am avut şi noi unele obiecţii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu de fondul de salarizare, din acele 12,1 % din cheltuielile de bază ale bugetului de stat. Fiindcă aici e aritmetică simplă.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, noi am constatat o descreştere, într-adevăr, este.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, acolo nu se ajung 60 de milioane. Aceasta ar trebui să fie cerut de Comisie.

 

Doamna Valentina Buliga:

Bine. Eu cred că noi revenim la această problemă, dar cele 55 de milioane, care sînt la bugetul de stat pentru a fi gestionate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină pentru tratamentul persoanelor neasigurate, este o completare şi atingem acel procent de 12,1. Cam aşa, domnule Cosarciuc.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

O secundă numai. Noi avem legea, acolo este articolul 4, alineatul (4) şi spune foarte clar, explicit. Adică, aici, dacă să ne uităm atent la această aritmetică, e 15,5 miliarde înmulţit cu 12,1 şi aceasta este egal cu 1 miliard 882 de milioane.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, vă mulţumesc pentru...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că calculele au fost efectuate corect, dar trebuie să luăm cheltuielile de bază, cifra din care se calculează această sumă. Cheltuielile de bază 15 miliarde 15 milioane 700 de mii şi din suma aceasta 12,1 la sută taman iese 1 miliard 820 de milioane. Da nu lecţii. Citiţi atent materialele proiectului bugetului. Citiţi atent.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog. E clar. Pentru lectura a doua o să mai verifice Comisia, o să examineze amendamentele.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu am înţeles. Noi în Comisie vom calcula, vom verifica încă o dată cifrele, vom verifica şi categoriile, numărul celor care se includ în aceste categorii pentru a fi asigurate de stat.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu înţeleg, domnule Cosarciuc. Nu crede că eu nu înţeleg, eu înţeleg foarte bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia o să examineze suplimentar.

Doamnă preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc mult.

Luări de cuvînt. La microfonul central se invită doamna Valentina Stratan.

 

Doamna Valentina Stratan:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de lege propus spre discuţii este un produs al reformei de sănătate, dictată de relaţiile de piaţă şi implementată de 5 ani în Republica Moldova, care, la rîndul său, a impus reformarea modului de finanţare a sistemului de ocrotire a sănătăţii.

Credem că, după 5 ani de implementare a reformei, ar fi fost cazul ca Ministerul Sănătăţii să prezinte un raport în faţa Parlamentului despre rezultatele funcţionării sistemului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Trebuie să se spună deschis ce s-a reuşit şi ce nu s-a reuşit la acest capitol. Dacă ceva a eşuat, să spunem, tranşant, care sînt motivele?

Menţionez că Partidul Democrat a pledat pentru implementarea acestei reforme, a participat la elaborarea şi adoptarea legislaţiei în vigoare în domeniul asigurărilor medicale, însă se pronunţă vehement împotriva denaturării esenţei acesteia, birocratizării în continuare a procesului de asistenţă medicală.

Consider că una din problemele stringente în funcţionarea sistemului de asigurări obligatorii de sănătate este nedelimitarea sarcinilor puse suplimentar pe seama cadrelor medicale, care, în loc să acorde asistenţă medicală pacientului, sînt împovărate şi în continuare cu efectuarea unui volum enorm de lucru de contabilizare statistică şi economică, alte activităţi care nu ţin nemijlocit de obligaţiile medicului. Aşa-zisa pisanină nu îi permite medicului să acorde atenţia necesară pacientului şi, în cele din urmă, pacientul este purtat de multe ori inutil pe drumuri.

O altă problemă este acoperirea limitată a spectrului şi volumului de servicii medicale din Programul unic al asigurărilor medicale obligatorii, care impune cetăţenii, deţinători de poliţe de asigurare medicală să suporte suplimentar cheltuieli financiare majore, precum şi informarea nechibzuită a populaţiei în ceea ce priveşte pachetul de servicii şi costurile incluse în poliţa de asigurare medicală.

Aici menţionez şi incapacitatea de procurare a poliţelor de asigurare medicală de către locuitorii din mediul rural, care, din cauza sărăciei, se adresează la medic doar în etapele avansate ale maladiilor, cînd costul tratamentului este mult mai mare, iar eficienţa redusă.

Creşterea anuală a costului primei de asigurare, sancţiunile şi penalităţile pentru neachitarea în termen a primelor de asigurare, prevăzute la articolul 5 din proiectul de lege, cît şi la articolul 163, alineatul (5) din Codul contravenţiilor administrative face procesul de procurare al poliţelor şi mai neatractiv. Astfel, în anul 2004 s-au asigurat 34 000 de populaţie, în 2005 27 000 populaţie, în anul 2006 22 000 populaţie, iar în 2007, de facto, au cumpărat poliţe 20 000 de cetăţeni.

Partidul Democrat propune instituirea unui mod de stimulare al populaţiei pentru sporirea interesului de procurare a poliţelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală prin efectuarea unor modificări la legislaţie, care ar stabili depozitarea unei cote din suma totală a contribuţiilor anuale în contul personal al deţinătorului de poliţă, care ar permite cumularea anumitelor surse în contul personal, cu utilizarea ulterioară a acestora la discreţie proprie în interese de sănătate. Asemenea practică există în multe ţări.

O problemă aparte a sistemului, care rămîne încă nesoluţionată, este calitatea scăzută a serviciilor medicale, care derivă parţial şi din subestimarea costurilor acestor servicii necorelat cu creşterea indicilor preţurilor de consum. Astfel, contractarea serviciilor medicale continuă să fie efectuată în lipsa unui mecanism de calculare a costurilor reale la serviciile medicale. Nu se ia în considerare creşterea în ultimii ani a preţurilor la: energie, servicii comunale, medicamente, produse alimentare etc. În acest context, este extrem de importantă perfecţionarea continuă a reformei demarate în sistemul de sănătate, care ar asigura eficienţă şi calitate.

Sîntem în drept să întrebăm Guvernul, de ce în cazul în care sistemul de sănătate se confruntă cu problemele penuriei de finanţe, în condiţiile în care avem specialişti de o înaltă performanţă, dar spitale dotate cu tehnică medicală învechită şi uzată de timp, cînd are loc exodul masiv al specialiştilor din domeniu, nu în ultimul rînd din cauza salarizării derizorii, cînd cetăţenii beneficiază limitat de serviciile medicale, prevăzute în Programul unic de asistenţă medicală la nivel de stat se admite nevalorificarea mijloacelor financiare, acumulate în fondul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Conform datelor Curţii de Conturi la data de 29 august 2008 soldul Companiei Naţionale de Asigurări Obligatorii în Medicină constituia 564 milioane de lei, iar, conform datelor Ministerului Finanţelor, circa 300 de milioane din aceşti bani au fost depozitaţi la Banca Naţională pentru o dobîndă de 16%, la cererea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Revenind la conţinutul proiectului de lege în cauză, menţionez că acesta este similar cu proiectele respective din anii precedenţi: 11 articole, 4 fonduri care se formează în baza unei hotărîri de Guvern, depăşită deja de timp.

Nimic nou, cu excepţia creşterii poverii fiscale de la 6% la 7% atît pentru salariaţi şi patroni, cît şi pentru acei ce urmează să îşi procure singuri poliţa de asigurare, al căror cost se propune să se ridice la 2637 de lei. An de an, Parlamentul adoptă Legea bugetului asigurărilor sociale şi aprobă cele două compartimente indispensabile unui buget: capitolul venituri şi capitolul cheltuieli şi an de an ne punem întrebarea cît de raţional se administrează cele 12,1% din totalul bugetului de stat, transferate la contul Companiei.

Ne punem întrebarea: cum se gestionează banii publici, cît şi banii plătiţi de cetăţenii noştri pentru asigurarea de sănătate? Analizînd problemele existente în acest domeniu, Partidul Democrat consideră necesară abordarea şi argumentarea acordării unui suport financiar mai mare din partea statului pentru sănătate. În acest context se subscrie şi necesitatea majorării alocaţiilor pentru fondul de profilaxie, chiar şi în pofida faptului că, pe parcursul anilor, s-a constatat utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare, alocate în acest scop.

Ţin să menţionez că în 2005 din 29 milioane de lei pentru măsuri de prevenţie a maladiilor au fost valorificate doar 24,4%, iar în anii 20062007 de la 4% pînă la 6%. Gestionarea proastă a acestor bani ne aduce cu gîndul la sute de sate rămase şi în continuare fără medici, dar şi la miile de cetăţeni care rămîn neasiguraţi cu dreptul lor constituţional, dreptul la asistenţă medicală. Credem că este cazul şi timpul ca pentru aceşti oameni îndeosebi să organizăm diferite măsuri de profilaxie cu deplasarea pe teren, pentru a depista precoce multiple maladii de care sînt afectaţi.

Propunem ca acest fond să fie majorat pînă la 5%, iar condiţia obligatorie să fie elaborarea unui program de acţiuni concrete, orientat de la asistenţa medicală prin tratament la cea de profilaxie a maladiilor în strictă concordanţă cu programele naţionale de sănătate, finanţate de la bugetul de stat, care au aceeaşi menire de prevenire a maladiilor. Acest lucru este dictat şi de reformarea medicinii preventive în serviciul de supraveghere a sănătăţii publice, care va avea drept scop diminuarea principalilor indicatori de morbiditate şi mortalitate.

Este necesar ca banii din acest fond să fie investiţi la procurarea vaccinurilor eficiente împotriva cancerului de col uterin, meningită, pneumonie etc. Da, costul acestora este mare, dar sănătatea nu are preţ. Astfel, fondul de rezervă va oferi posibilitatea de îmbunătăţire şi optimizare a bazei tehnico-materiale a instituţiilor medicale, de implementare a tehnologiilor moderne de diagnosticare şi tratament, iar în caz de calamităţi naturale pentru înlăturarea consecinţelor provocate de aceste fenomene din punctul de vedere al situaţiei sanitaro-epidemiologice. Considerăm necesar de stipulat la capitolul venituri atît soldul mijloacelor disponibile la conturile Companiei Naţionale de Asigurări...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamnă Stratan,

Timpul...

 

Doamna Valentina Stratan:

...cît şi cele 55 milioane de lei, prevăzuţi în bugetul de stat pentru realizarea articolului 9 din proiectul prezentat, adică pentru tratamentul maladiilor sau bolnavilor de maladii social condiţionate. Partidul Democrat va veni cu propuneri de rigoare pentru lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Godoroja.

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Stimaţi deputaţi,

Cunoaştem cu toţii că rapoartele organizaţiilor internaţionale specializate plasează Republica Moldova pe un loc ce nu ne face faţă la capitolul sănătatea populaţiei. Aceste rapoarte ar trebui să ne îngrijoreze şi să determine instituţiile statului, mai întîi de toate Guvernul Republicii Moldova, să propună măsuri eficiente pentru asigurarea sănătăţii cetăţenilor, pentru stabilirea unui sistem eficace de protecţie a sănătăţii.

Însă cetăţenii moldoveni rămîn în continuare de unii singuri să lupte cu maladiile şi bolile care îi afectează. Deşi statul, cu fiecare an, le impune noi impozite, motivînd că astfel le va fi asigurată mai bine protecţia sănătăţii, întrebaţi astăzi orice om de pe stradă dacă este mulţumit de sistemul asigurărilor în medicină şi veţi auzi doar cuvinte de ocară şi de blestem. Nici cetăţenii, dar nici lucrătorii medicali nu împărtăşesc astăzi optimismul reprezentanţilor Guvernului, care susţin că sistemul asigurărilor medicale obligatorii, implementat în Moldova este unul eficient şi capabil să facă faţă riscurilor şi vulnerabilităţilor la care este supusă populaţia. Este salutabil faptul că ni se comunică majorări continue de cifre, de venituri şi cheltuieli. Dar am dori să aflăm ce se întîmplă şi de cealaltă parte, ce se ascunde în spatele acestor cifre? Or, în spatele acestor cifre sînt oameni, sînt cetăţeni care zilnic înfruntă probleme, care zilnic se ciocnesc de birocraţia sistemului, care, la urma urmei, achită poliţa de asigurare şi ar dori să cunoască, cel puţin, nişte lucruri elementare despre cum sînt repartizaţi aceşti bani şi care sînt serviciile de care ei pot beneficia.

Am încercat să aflu din proiectul propus astăzi spre examinare care este numărul cetăţenilor care vor beneficia de serviciile medicale, achitîndu-şi personal poliţa de asigurare sau fiind asiguraţi de stat. Deoarece aceste cifre nu se conţin nici în proiectul de lege, nici în nota informativă, nu ne rămîne decît să deducem singuri. Calculele efectuate însă ne prezintă nişte rezultate care, cel puţin, ar trebui să ne pună în gardă.

Dacă pornim de la nivelul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul viitor de 3140 de lei, procentul achitat de către angajat şi angajator în fondul asigurărilor medicale de 7 şi le raportăm la suma veniturilor prognozate în proiect de 1 miliard 582 de mii, deducem că în anul 2009 în economia naţională vor fi angajaţi şi asiguraţi, vor fi angajaţi în cîmpul muncii 599 de mii 687 de persoane.

Din şiragul de cifre al proiectului de lege putem calcula, de asemenea, şi numărul persoanelor asigurate de stat, care, logic, ar trebui să beneficieze de acelaşi volum de servicii, astfel asigurîndu-se echitatea socială, suma transferurilor din bugetul de stat de 1 miliard 820 de mii, raportat la costul poliţiei de asigurare de 2637 de lei ne arată că din contul statului vor fi asigurate doar 690 de mii 324 de persoane.

Aici mai adăugăm cele 35 de mii de persoane care, ipotetic, vor procura poliţa de asigurare şi ajungem la cifră de 1 milion 325 de mii. În acelaşi timp, ultimul recensămînt arată că în Republica Moldova locuiesc 3 milioane 400 de mii de cetăţeni, fără cetăţenii din Transnistria. Astfel, în jur de 2 milioane de cetăţeni vor rămîne necuprinşi de sistemul de asigurare medicală. Jumătate din populaţia ţării nu este luată în calcul. Chiar dacă admitem că Guvernul a exclus, din start, din calcule milionul de cetăţeni aflaţi la muncă peste hotare, oricum peste un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova riscă să nu beneficieze de serviciile medicale în cadrul sistemului de asigurare. Ce vor face aceşti cetăţeni în caz de boală, domnilor guvernanţi? Vor sta acasă să îşi aştepte moartea, după cum se şi întîmplă astăzi?

La examinarea proiectului de lege propus astăzi, apar şi multe întrebări. Este absolut neclar de ce pensionarii, care sînt asiguraţi de stat, dar care continue să activeze în economia naţională, deoarece pensia mizeră nu le permite să supravieţuiască, trebuie să achite în continuare primele de asigurare. De ani buni se abordează în Parlament problema asigurărilor medicale pentru studenţii absolvenţi. Poliţa de asigurare medicală a acestora este valabilă doar pînă la 1 iulie.

Trebuie să fim naivi să credem că chiar a doua zi după absolvire toţi acei circa 20 de mii de absolvenţi vor găsi un serviciu şi vor avea poliţa de asigurare medicală. Astfel că anual circa 20 de mii de tineri sînt uitaţi de stat nu doar pentru că nu li se garantează un loc de muncă, dar şi sînt lipsiţi de posibilitatea de a beneficia de serviciile medicale garantate de stat.

O altă categorie exclusă totalmente din calculele Guvernului sînt preoţii, acei care se îngrijesc de sănătatea spirituală a societăţii, chiar dacă Republica Moldova este un stat laic, ei tot sînt cetăţeni, cu aceleaşi drepturi. Oare nu ar fi cazul ca şi preoţii să fie asiguraţi din contul bugetului de stat?

Stimaţi colegi,

Şi în acest an, Guvernul se laudă că iarăşi cresc veniturile fondului de asigurare medicală. Într-adevăr, cifrele sînt în creştere, deşi am mai spus-o, nici medicii, nici pacienţii nu prea simt această creştere. Nu avem nici spitale mai multe sau mai bine asigurate tehnic, nici numărul celor afectaţi de boli nu este în scădere. Însă tot mai mulţi medici lasă serviciile şi caută să îşi asigure familiile, muncind prin ţări străine. De ce se întîmplă astfel? Creşterea veniturilor fondului asigurărilor medicale se face din contul cetăţeanului, contribuţia statului fiind la limita neglijării. Veniturile totale pentru anul viitor cresc cu 31,2%. Veniturile acumulate de la primele de asigurare de la patron şi asiguraţi, deci banii plătiţi de cetăţeni cresc cu 42 la sută, în schimb transferurile la bugetul de stat cresc cu doar 21 la sută. Prin majorarea cu 1% de la 6% la 7% a primei achitate din salariu de către angajaţi şi angajatori prin majorarea costului poliţei de asigurare medicală cu 39 la sută. Şi aici apare o întrebare: dacă poliţia de asigurare se scumpeşte cu 39 la sută, de ce atunci veniturile de la realizarea poliţelor cresc doar cu 5%? Or, Guvernul, din start, presupune că nici acele persoane care în anul curent au procurat poliţa nu o vor face în 2009. Cel mai grav este faptul că nimeni nu ştie unde se vor duce banii pe care îi stoarce statul din cetăţeni prin primele de asigurare şi poliţele de asigurare.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimate coleg...

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Conform statisticilor oficiale, de la introducerea sistemului de asigurare în medicină, s-au închis peste 50 de spitale în Republica Moldova. Numărul paturilor în spitale s-au redus cu peste 10 mii. Numărul medicilor s-au redus cu 3000 de specialişti. Numărul paturilor în Spitalul pentru copii s-au redus cu 2 mii de unităţi. Numărul medicilor pediatri s-a redus de două ori. Cred că cifrele numite mai sus ne demonstrează că ceva este putred în Moldova, că sistemul nu lucrează şi ar trebui să ne gîndim serios ce facem în continuare. Spre regret, proiectul prezentat astăzi de Guvern nici pe departe nu vine cu soluţii pentru această stare deplorabilă şi nu va face decît să conducă la agravarea de mai departe a situaţiei.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Morcov.

 

Domnul Ghenadie Morcov:

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe parcursul perioadei de tranziţie, cea mai nefavorabilă situaţie în istoria sistemului de sănătate din Republica Moldova s-a înregistrat în perioada 19972003. Reducerea substanţială a finanţării a micşorat accesul populaţiei la serviciile de sănătate, lipsa autonomiei financiare şi manageriale a furnizorului de servicii, calitatea joasă a asistenţei medicale, insuficienţa tehnologiilor medicale moderne nu permiteau adoptarea sistemului la necesităţile timpului.

Acest fapt a avut un impact evident asupra sănătăţii şi situaţiei medico-demografice din ţară. Ţin să menţionez că, pe parcursul ultimilor ani şi, în special, prin implementarea asigurărilor obligatorii în medicină se înregistrează tendinţe pozitive ale indicatorilor de sănătate. Spre exemplu, mortalitatea infantilă a scăzut de la 19,8 în 1997 la 11,3 la 1000 de copii născuţi vii în anul 2007. O evoluţie favorabilă a înregistrat şi indicatorul mortalităţii materne, care s-a diminuat de la 48,4 decese în 1997 la 15,8 la 100 000 de născuţi vii.

Pe parcursul ultimilor ani, tot mai mult ne convingem de eficienţa şi importanţa asigurărilor obligatorii în medicină. Obiectivele de bază fiind dezvoltarea continuă a sistemului asigurărilor obligatorii, perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ, eficientizarea aplicării în practică a prevederilor legislaţiei în vigoare, finanţarea ritmică şi la timp a instituţiilor medico-sanitare contractate, eficientizarea gestionării mijloacelor financiare conform destinaţiei, asigurarea populaţiei cu servicii medicale calitative şi cost-eficiente în volumul prevăzut de programul unic.

Apărarea drepturilor cetăţenilor în ocrotirea sănătăţii. Datorită asigurărilor obligatorii, este în creştere anuală bugetul consolidat pentru sănătate, care a crescut de la 976 milioane de lei în 2004, pînă la 2 miliarde 646, 2 milioane de lei în 2008 şi prognozate 3 miliarde 471 milioane, 490, 5 mii de lei pe anul 2009. Cota cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii din produsul intern brut a sporit de la 2,8% în 2001 pînă la 5,4%.

Această creştere a permis lărgirea accesului populaţiei la serviciile medicale şi medicamente compensate. Majorarea volumului de activităţi în cadrul programelor naţionale, precum şi îmbunătăţirea multor indicatori de sănătate. Au crescut şi alocaţiile per capita pentru sănătate, care, de la 10 dolari SUA în 2000, a ajuns la peste 70 de dolari. Datorită sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, pe parcursul ultimilor patru ani, practic, s-a dublat nivelul de finanţare a instituţiilor medico-sanitare şi dinamica acestui indicator este în creştere continuă.

Reieşind din principiile obligativităţii, ca unul din principiile de bază al sistemului de asigurări obligatorii, important este gradul de acoperire a populaţiei cu asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Comparativ cu anul 2004, numărul de persoane asigurate din contul statului s-a majorat cu 115,1 mii, angajate cu peste 14,7 mii. În total, numărul persoanelor asigurate a crescut faţă de anul 2004 cu 131 mii.

Un alt principiu important al asigurărilor obligatorii este cel al solidarităţii. În sistemul prezent, plătitori de prime pentru categoriile social-vulnerabile este statul. Potrivit variantei iniţiale a Legii nr.1585 din 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, în categoriile de persoane asigurate din contul statului au fost incluse şapte categorii. În perioada anului 20042007 au mai fost incluse în lista persoanelor de asigurări din contul statului încă cinci categorii, copii neîncadraţi la învăţătură pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani, rezidenţii învăţămîntului postuniversitar obligatoriu, gravidele, ... şi lăuzele, persoanele care îngrijesc la domiciliu un copil invalid cu severitatea I sau un invalid din copilărie cu gradul de I, ţintuit la pat, cu vîrsta de pînă la 18 ani. Mamele cu 7 şi mai mulţi copii.

Totodată, reieşind din problema includerii în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a persoanelor care urmează să se asigure în mod individual, fondatorii de întreprinderi individuale, titularii patentelor de întreprinzători etc., începînd cu 1 ianuarie 2008, a fost propusă introducerea unei reduceri de 50% la achitarea primei de asigurare pentru persoanele care achită aceste contribuţii în termenul stabilit de legislaţie la 31 martie. Această tendinţă fiind păstrată şi pentru anul 2009.

Astfel, numărul persoanelor care s-au asigurat în mod individual la 1 aprilie 2008 a constituit 31,9 mii persoane, pe cînd în 2007 20,001. Cheltuielile pentru medicamente compensate, eliberate persoanelor asigurate pe parcursul anului 20052008 au crescut esenţial. Astfel, în vederea executării prevederilor Regulamentului privind prescrierea medicamentelor compensate şi gratuite pentru tratament în condiţiile de ambulatoriu a persoanelor asigurate de către agenţiile teritoriale ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină au fost contractate 133 de instituţii farmaceutice, cu 931 de filiale, în scopul facilitării accesului persoanelor asigurate la medicamente compensate şi gratuite.

Completarea listei medicamentelor compensate şi îmbunătăţirea mecanismului de prescriere către medicii de familie a condus la creşterea sumelor alocate pentru compensarea medicamentelor de la 7 milioane 400,5 mii de lei în anul 2005 la 40 milioane 910,2 mii alocate pe parcursul anului 2007. Pentru anul 2008, conform ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină suma destinată pentru medicamentele compensate este de 60 de milioane 400,9 mii de lei.

Pe parcursul anului 20042007, cheltuielile efectuate de către instituţiile medico-sanitare sînt într-o creştere continuă de la 949,8 milioane de lei la 1 miliard 792,8 milioane de lei în 2007, practic, dublu cu un ritm mediu de creştere ce depăşeşte 20 la sută. Odată cu creşterea surselor financiare, a avut loc şi creşterea salariului pentru personalul instituţiilor medicale, medico-sanitare.

Pe parcursul anilor 2004 2007, salariul mediu lunar a personalului încadrat în instituţiile medico-sanitare contractate de Compania Naţională de Asigurări este într-o creştere continuă, de la 931 de lei la 1590 de lei în 2007, cu un ritm mediu ce depăşeşte 30 la sută. Şi, după cum s-a menţionat, pentru anul 2008 salariul mediu fiind de 3061 lei sau cu o creştere ce depăşeşte 30 la sută.

Pentru a creşte oportunitatea acordării asistenţei medicale primare, îndeosebi la domiciliu şi la distanţe mari, în regiunile rurale, în anul 2007, din fondurile asigurărilor obligatorii au fost procurate 60 unităţi de transport, iar pe anul 2008 încă 100.

Stimaţi colegi,

Revenind la aprecierea rolului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, putem ferm concluziona că această reformă a permis realizarea în mare măsură a scopurilor puse în faţa ei şi anume a crescut nivelul de finanţare a instituţiilor medico-sanitare, devenind ritmic în creştere, fapt ce oferă posibilităţi de luare a deciziilor şi de planificare strategică a sistemului ocrotirii sănătăţii.

A sporit accesibilitatea populaţiei, în special a categoriilor social vulnerabile la serviciile medicale. Se constată reducerea cheltuielilor directe ale cetăţenilor pentru achitarea serviciilor medicale. Noile relaţii contractuale dintre cumpărătorul şi prestatorul de servicii medicale au stabilit reguli clare şi transparente de finanţare a serviciilor medicale acordate persoanelor asigurate.

Totodată, se atestă creşterea responsabilităţii lucrătorilor medicali faţă de deservirea persoanelor asigurate. Odată cu adoptarea Legii fondului asigurărilor obligatorii pe 2009, noi sîntem convinşi că va contribui şi mai departe la îmbunătăţirea indicilor de sănătate şi vă îndemn să votăm acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Ultima luare de cuvînt, domnul Eremciuc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

,

, , , , , , , , , .

. 1998 . , , , , .

. 2003 , , , , , , , : , , , , .

, , , . , , , .

, . - , , . , . , .

. 40% . , . 25% . , , , , .

. , , . . , , , .

, , , 2600 , , , 1 , 50% 1300 . , , .

? , . , - , .

, . 87% . - . , , , .

2009 , . 2009 8 , 2,5 . . - . 2004 12 419 , 2008 249 . .

, , , - .

225 . . 1999 , , 450 . .

16 . 37 . - -, , .

33 . . 60 . 2008 , , . 120 .

35 5 7 . , , , , . : .

, , , . 12 . 442 . , 2008 31 . .

15 . 848 . 43 . , 10 . 743 . 31 ., 34 . 78 ., 30 . 720 . 73 . .

: 452 . 2004 1 . 140 . , : ?

, , , . , .

, , . , , 48,4 15,8. .

, . . , , .

, 80- 90- . , 80- 90- . - , . , . , , .

, , . . , : ?

, , . , , . , .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc tuturor antivorbitorilor.

Stimaţi colegi,

La această etapă, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2837. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Proiectul nr.2837 este aprobat în primă lectură.

Ora 13 şi 27 de minute. Cer scuze, stimaţi colegi, da, fiindcă mîine nu vom avea şedinţa pelnului Parlamentului, precum am decis, aprobarea proiectului ordinii de zi a plenului Parlamentului pentru perioada 20 28 noiembrie. Propuneri adiţionale, dacă sînt?

Microfonul nr.5. La ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Revin la propunerea pe care am prezentat-o la începutul lucrărilor şedinţei de astăzi. Mă solidarizez şi eu, probabil, şi toţi colegii din Alianţa Moldova Noastră cu felicitările pe care le-aţi adus tineretului studios, care va marca la 17 noiembrie Ziua mondială a studenţilor şi propunem din nou includerea în ordinea de zi pentru şedinţele din perioada 2028 noiembrie a proiectului cu privire la tineret, numărul de înregistrare 2828.

Fiindcă, în caz contrar, dacă deputaţii din Fracţiunea majoritară din nou se vor desolidariza prin votul lor, înseamnă că se continuă acea practică urîtă şi ruşinoasă, se aşteaptă prezentarea unui proiect din partea Guvernului la acest subiect.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Se propune pentru ordinea de zi 2028 noiembrie includerea Legii nr.158-XVI cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, reexaminare. Numărul de înregistrare 2791.

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.2791.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru ordinea de zi iniţiativele legislative nr.2616, nr.2532, nr.2055, nr.1915, nr.3007, nr.2994, nr.2969. Şi, stimate domnule Preşedinte, pot să vă citesc, că le-am citit de multe ori la acest microfon şi am cerut să fie incluse pe ordinea de zi. Sînt iniţiative legislative ale deputatului Filat, au deja termenul arhisuficient de cînd sînt în comisii ş.a.m.d.

Rog să fie incluse pe ordinea de zi. Decizia vă aparţine. Puteţi să votaţi împotrivă, dar sînteţi obligat să le dezbateţi în Parlament.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propunerile adiţionale la ordinea de zi. Le voi supune votului, stimaţi colegi. Propunerea domnului Bujor referitor la includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.2828. Cine este pentru, rog să voteze.

Eu rog, stimaţi colegi numărătorii, să-mi daţi rezultatele pentru stenogramă.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3, ridicaţi, vă rog, mînuţele în sus, eu să vă număr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Zece voturi.

Sectorul nr.2 erau 4, da? 14 voturi.

Propunerea nu a fost acceptată.

Propunerea domnului Afonin, din partea Comisiei, pentru includerea în ordinea de zi a proiectului nr.2791. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Propunerea complexă a deputatului Filat privind includerea în ordinea de zi a următoarelor proiecte: nr.2616, nr.2532, nr.2055, nr.1915, nr.3007, nr.2994, nr.2969. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr.3, vă rog ridicaţi încă o dată mîinile.

 

Domnul Marian Lupu:

Zece.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Unsprezece. 14 voturi. La fel propunerea nu a fost susţinută de plen.

Aprobarea per ansamblu a agendei pentru perioada indicată. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Ordinea de zi este aprobată.

La fel vreau să vă anunţ, stimaţi colegi, că am discutat în cadrul şedinţei Biroului permanent, anticipez puţin evenimentele, a fost decis să audiem raportul de activitate a Guvernului pe perioada anului curent, respectiv de la momentul de învestire. Acest lucru se va produce în prima decadă a lunii decembrie, urmează puţin mai tîrziu să determinăm ziua, data concretă pentru audierea acestui raport.

Ora 13.32. Ora întrebărilor.

Stimaţi colegi,

Pentru început, staţi puţin că avem o informaţie care urmează să fie prezentată de către domnul Nicolae Eşanu la subiectul legalităţii înregistrării instituţiei medico-sanitare publice Centrul Medicilor de Familie din Orhei. Pardon, din Cahul. Autorul acestei întrebări fiind colegul nostru domnul Alexandru Oleinic.

Domnule ministru,

Vă rog.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Conform articolului 4 alineatele (2) şi (5) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995, Ministerul Sănătăţii este abilitat cu dreptul de a constitui instituţii medico-sanitare publice. În măsura în care nu există nici un text de lege care ar limita numărul instituţiilor medico-sanitare publice în anumite unităţi administrativ-teritoriale, decizia Ministerului Sănătăţii, reclamată de către domnul Oleinic, este în strictă conformitate cu legea pe care eu am menţionat-o.

Mulţumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Dar ce facem cu autonomia administraţiei publice locale, ce facem cu responsabilităţile pe care le au acolo consiliile raionale? Proprietatea care se află în gestiunea consiliului raional ş.a.m.d? Totuşi, pînă la urmă, cînd se constituie, se instituie o instituţie, în primul rînd, fără nu că acordul, dar fără a înştiinţa măcar consiliul raional despre o asemenea decizie, nouă ni se pare că nu este cam corect.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu, cu părere de rău, nu pot să răspund la întrebarea, dacă a fost înştiinţat sau nu.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu a fost. Eu aceasta am menţionat în interpelarea mea.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Consiliul raional. Dar nu există vreun text de lege care ar obliga subiectul de drept abilitat cu atribuţia de a constitui un alt subiect de drept cu obligaţia... deci nu este instituită obligaţia de a informa unităţile administrativ-teritoriale, în al căror teritoriu urmează să se constituie aceste unităţi. Prin ordinul, pe care l-aţi menţionat dumneavoastră, nr.1 din 9 ianuarie 2008, autonomia locală nu este nici în nici un fel limitată. Deoarece legea permite ca, pe un anumit teritoriu, să activeze atît instituţii medico-sanitare publice, constituite de administraţia publică locală, cît şi instituţii medico-sanitare publice, constituite de autorităţile centrale. În ordinul respectiv nu se face absolut nici o menţiune cu privire la un careva patrimoniu. Deci nu putem să afirmăm că prin acel ordin s-a afectat dreptul respectivei unităţi administrativ-teritoriale la patrimoniul său.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Pînă la urmă, fondator al spitalului raional este consiliul raional. Cum, nici nu s-a pus la cunoştinţă fondatorul de instituire a unei instituţii medicale. Şi aceasta noi nu avem numai la Cahul. Noi deja în această sală nu o dată am discutat la această temă. Că sînt vreo şase şapte raioane unde prin aşa metode, pur şi simplu, se înlătură de la conducere oamenii care nu sînt din echipele concrete.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Domnule deputat,

Prin ordinul respectiv al Ministerului Sănătăţii, nu s-a afectat prin nimic statutul juridic al instituţiei raionale.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Gata, eu vă mulţumesc.

Mai bine ca dumneavoastră să argumenteze orice prostie, care poate să fie implementată de unele organe...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Oleinic,

Eu vă rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

...statale nu poate nimeni în această ţară. Dumneavoastră aveţi capacităţile cele mai mari de a argumenta orice prostie care este în ţară.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Oleinic,

Vă rog la subiect.

Domnule viceministru,

Mulţumim mult.

Ora întrebărilor, interpelărilor.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte al şedinţei.

Trei săptămîni în urmă eu am făcut o interpelare către Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi am solicitat ca domnul Gorincioi să se prezinte în şedinţa din plen a Parlamentului. Astăzi, dumnealui a fost aici. Au trecut trei săptămîni şi nu înţeleg: este ignoranţă faţă de lege ori faţă de cerinţa deputatului? Puteţi să îmi răspundeţi la aşa o întrebare?

 

Doamna Maria Postoico:

Avem informaţie ceva? Informaţie nu deţinem.

 

Domnul Vladimir Braga:

Deci el face ce vrea, da? Ori pentru data următoare va fi invitat?

 

Doamna Maria Postoico:

Eu cred că o să repetaţi încă o dată.

 

Domnul Vladimir Braga:

Reiterez acum de la microfon, dar atunci...

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc.

Deci am două întrebări. Prima întrebare este adresată... Poftim?

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Răducan,

Eu vă rog, fără sală. La microfon.

 

Domnul Marcel Răducan:

Da, mulţumesc, doamnă preşedinte al şedinţei.

Din 2001, Guvernul, prin intermediul Consiliului de Creditori, principalii membri sînt: CET1, CET2 şi Moldovagaz, gestionează activitatea Termocom-ului. Domnul Antocel este numit de acest Consiliu de Creditori administrator al procedurii de insolvabilitate. Din acest moment Primăria Chişinăului a pierdut capacitatea de a influenţa procesul de dirijare operativă a acestei societăţi, deşi formal rămîne proprietarul ei.

Insolvabilitatea presupune aplicarea unui program de restructurare a societăţii, astfel ca ea să devină solvabilă, ţinîndu-se cont de toţi factorii economici, inclusiv de puterea de cumpărare a locuitorilor capitalei. Întrebare: care a fost acest program de restructurare a societăţii propus de executiv, în special Ministerul Economiei şi Comerţului, care a preluat competenţele Ministerului Industriei, şi aplicat de administratorul insolvabilităţii pe parcursul a mai bine de opt ani? Care au fost măsurile prevăzute în programul respectiv, menite să micşoreze costurile serviciilor Termocom-lui?

A doua întrebare este iarăşi către Ministerul Economiei şi Comerţului şi ANRE. Un număr mare de cetăţeni care locuiesc pe strada Bogdan Voevod, la 12 noiembrie au suferit pagube materiale destul de mari din cauza devierilor la parametrii standard ai energiei electrice din reţeaua de consum, în urma cărora au ieşit din funcţiune un şir de utilaje şi echipamente electrice de uz casnic. Rog să se investigheze acest caz concret. Şi dacă au mai fost înregistrate şi alte cazuri similare? Să fiu informat dacă Union Fenosa şi-a recunoscut vina şi dacă s-a întreprins ceva pentru a restitui pagubele consumatorilor.

Doi. Luînd în consideraţie că Union Fenosa este unicul distribuitor de energie electrică pe teritoriul municipiului Chişinău şi consumatorii nu au posibilitate de alternativă, rog să studiaţi şi să vă expuneţi asupra legibilităţii de deconectare de la sursă a consumatorului în cazul întîrzierii plăţii pentru energie electrică din motive obiective. Răspunsul rog să mi se dea în scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte al şedinţei.

O întrebare adresată Guvernului Republicii Moldova. În anii 2005 şi 2006 am făcut mai multe interpelări în adresa structurilor guvernamentale, încercînd să dezvălui mecanismul prin care a fost privilegiată extinderea frauduloasă a Companiei NIT, inclusiv prin intenţia de acaparare a unui bun public important şi anume clădirea din şoseaua Hînceşti 53. În acest scop, au fost evacuaţi din acest local Biroul Naţional de Statistică şi, practic, toate organizaţiile care arendau acolo spaţii.

Încercînd să îşi tăinuiască intenţiile, Guvernul, de ochii lumii, a avertizat şi Compania NIT să elibereze clădirea pînă la 31 decembrie 2005. Ulterior, în octombrie 2006, am fost informat că Compania NIT încă se află temporar în clădire. Este în căutarea altui sediu şi în termene restrînse va elibera spaţiile ocupate. Rog Guvernul să mă informeze în termenele stabilite de lege care este starea de lucruri în momentul de faţă? Cînd această companie va elibera spaţiile ocupate din clădirea din strada Hînceşti 53? Şi care este soarta şi destinaţia ulterioară a acestei importante clădiri publice?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Reiterez interpelarea adresată către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de acum două săptămîni. Reiterez, deoarece, pînă astăzi, chiar dacă a fost depăşit termenul regulamentar, nu am primit această informaţie , cerută să fie prezentată de la tribuna centrală a Parlamentului. Deci cer, în termene legale, ministrului afacerilor externe şi integrării europene să primesc informaţia vizavi de refuzul de a acorda acreditare jurnalistei postului public Radio România domnişoarei Cristina Dumitrescu şi motivaţiile acestea. În cazul în care dînsul nu are toate detaliile, avînd în vedere că şi Ministerul de Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate au competenţe în acest sens, să prezinte informaţiile necesare în plenul Parlamentului.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Prima întrebare este adresată domnului Dorin Chirtoacă, Primar general al municipiului Chişinău, şi domnului Petru Şveţ, directorul Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău.

Luînd în consideraţie criza din sistemul de termoficare în municipiul Chişinău şi genocidul instituit de către Guvernul Republicii Moldova faţă de cetăţenii care locuiesc în capitală, solicit o informaţie amplă asupra următoarelor:

Unu. Care este suma de bani vărsată în urma defalcărilor impozitelor şi altor plăţi sub toate formele în perioada 20072008 din municipiul Chişinău la bugetul de stat? Bugetul municipiului Chişinău?

Doi. Care este suma alocaţiilor de la bugetul de stat la bugetul municipiului Chişinău în perioada deţinerii mandatelor de primar general de către domnii Vasile Ursu, Veaceslav Iordan şi Dorin Chirtoacă? Aparte pe fiecare perioadă.

Trei. Cine dintre persoanele indicate în lista telefoanelor oficialilor cu funcţii de răspundere din organele centrale de stat şi obşteşti ale Republicii Moldova, începînd cu Preşedintele Vladimir Voronin, Prim-ministrul Zinaida Greceanîi, Preşedintele Parlamentului Marian Lupu şi terminînd cu domnul director al Întreprinderii Termocom Dionisie Antocel şi domnul director al SA Moldovagaz Gusev, primesc agent termic în casele şi apartamentele unde locuiesc şi ei şi familiile lor de la agentul termic Termocom? Şi cîţi dintre ei şi familiile lor îşi încălzesc locuinţele în mod autonom?

În temeiul articolului 106 din Constituţia Republicii Moldova, articolele 122, 124 din Regulament, solicit răspuns oral data viitoare în plenul Legislativului. Rog responsabilii din Aparatul Parlamentului să transmită persoanelor vizate copia de pe lista persoanelor oficiale respective actualizată la 26 iunie 2008.

A doua întrebare o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. Luînd în consideraţie declaraţiile domnului Primar general al municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă vizavi de situaţia creată în sistemul de încălzire a municipiului Chişinău, dar şi declaraţiile doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi şi ale domnului prim-viceprim-ministru Igor Dodon, care şi-au declinat responsabilitate pentru faptul că sute de mii de locuitori ai municipiului Chişinău, inclusiv bătrîni, bolnavi şi copii, pînă la data de astăzi, continuă să fie supuşi unor torturi sub formă de neîncălzire a locuinţelor lor.

Dat fiind faptul că aceştia îşi achită regulat taxele pentru încălzirea locuinţelor, pentru încălzirea grădiniţelor, spitalelor, şcolilor, rog să verificaţi, cu titlu de urgenţă, dacă în acţiunile sau inacţiunile persoanelor din Guvern: ale doamnei Zinaida Greceanîi şi ale domnului Igor Dodon, cît şi acele ale domnului directoru al Întreprinderii Termocom Dionisie Antocel şi ale domnului directoru al SA Moldovagaz Gusev nu se conţin componenţele infracţiunii prevăzute în articolul 327 din Codul penal Abuz de putere sau abuz de serviciu şi în articolul 328 din Codul penal Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.

În temeiul articolului 106 din Constituţie, articolelor 122, 124 din Regulamentul Parlamentului, solicit răspuns oral în plenul Parlamentului în termen de 7 zile.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc.

Prima întrebare este adresată doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi.

Stimată doamnă Prim-ministru,

Sînt deja două luni din momentul în care a fost demis din funcţie directorul general al Agenţiei Sportului. De asemenea, din acel moment rămîn vacante funcţiile de vicedirector general al acestei instituţii, dar şi de şef al Direcţiei principale sport de performanţă.

Ne aflăm în pragul noului an competiţional, precum şi al noului ciclu olimpic 20092012, iar astăzi această structură, spre regret, este dirijată de contabila-şef Svetlana Bogatu. Cred că se impune o atitudine mai serioasă a responsabilului din cadrul Guvernului faţă de selectarea şi numirea directorului general al Agenţiei Sportului.

Rog să fiu informat, stimată doamnă Prim-ministru, în şedinţă plenară despre motivele obiective, dacă ele sînt, care nu au permis numirea în funcţie pînă la moment. În cazul desemnării candidatului pînă la următoarea şedinţă a Parlamentului nu insist asupra unui răspuns.

Vă mulţumesc anticipat.

A doua întrebare este adresată domnului ministru al justiţiei Vitalie Pîrlog.

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu prevederile articolului 34 alineatul (2) din Legea privind partidele politice, în termen de pînă la 1 octombrie 2008 partidele politice şi organizaţiile social-politice din Republica Moldova urmau să îşi ajusteze documentele de constituire cu prevederile legii respective şi anume: să specifice în statutul partidului expres forma juridică de organizare a acestuia.

Deci, în acest context, solicit să mi se prezinte lista partidelor politice care, în termenul stabilit, au aprobat modificările şi completările respective şi au fost înregistrate la Ministerul Justiţiei în corespundere cu legislaţia în vigoare. Răspunsul, rog, să fie prezentat în scris în termenele stabilite de legislaţia în vigoare.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am aici o întrebare pentru Primul-ministru Zinaida Greceanîi, în legătură cu rugămintea unui cetăţean al Republicii Moldova, care mi-a adresat-o în limba rusă. V-o citesc exact aşa cum este, pentru a primi răspuns ce se întîmplă în sensul în care el invocă o situaţie în această plîngere.

Deci spune aşa: - , , c, 63/2, 1, .

. , . -, , . . .

Deci solicit Primului-ministru să îmi explice despre ce fel de locuinţe este vorba, destinate orfanilor? Pentru că persoana, care mi-a adresat plîngerea, este un orfan, o persoană tînără, căsătorită care acum, iată, rămîne să ajungă pe drumuri, fără apartament din cauza unor decizii luate sau preconizate de Guvern. Aştept răspuns conform legislaţiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

În primul rînd, eu aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că majoritatea deputaţilor din partea opoziţiei lipsesc la şedinţa plenară a Parlamentului, nu sînt prezenţi. Mai ales Fracţiunea Partidului Democrat aproape totalmente nu este prezentă în sală.

De aceea, cred că am putea fi de acord cu domnul Diacov ca el să nu primească salariu pentru această lună. Cel puţin, el a propus jumătate din salariu. Poate şi jumătate din salariu să nu îl primească, deoarece nu este prezent în sală.

Dar acum interpelarea. Aş vrea să atrag atenţia că şi pînă în ziua de astăzi, în oraşul Cimişlia, primarul ales din partea Alianţei Moldova Noastră, domnul Railean, şi preşedintele raionului Vacarciuc, tot ales din partea Alianţei Moldova Noastră, decizia privind încălzirea apartamentelor şi a obiectelor sociale aşa şi nu a fost luată.

Consider că este o infracţiune din partea autorităţilor publice locale, din imprudenţă sau, probabil, nu din imprudenţă, dar special de a lăsa în prag de iarnă sute de familii fără încălzire. De aceea, solicit de la organele de drept să investigheze dacă această situaţie de criză nu a fost creată special pentru a lichida sistemul de încălzire centralizată şi a duce întreprinderea respectivă la faliment. Rog prezentarea informaţiei în scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnule Oleinic,

Am spus microfonul nr.5. Lăsaţi-o pe doamna Pavlicenco în pace.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, doamnă preşedinte al şedinţei. (Rumoare în sală.)

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Oleinic,

Continuaţi, vă rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Reieşind din rezultatul votului Fracţiunii Comuniste, prin care nu a fost susţinută propunerea Alianţei Moldova Noastră de a forma o Comisie parlamentară de anchetă pentru efectuarea controlului asupra privatizărilor dubioase şi netransparente care au loc în ultimul timp în ţară, înaintez o întrebare Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale, Comisiei Naţională a Valorilor Mobiliare, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei.

Luînd în consideraţie caracterul dubios al tranzacţiei de majorare a capitalului statutar în Compania Moldasig, în urma căreia statul, care a fondat Compania de asigurare Moldasig în scopul sporirii accesului la piaţa de asigurări a întreprinderilor de stat care, ulterior, au fost obligate să încheie contracte de asigurare numai cu Compania MoldasigSRL şi prin intermediul căreia s-au gestionat majoritatea fondurilor pentru asigurarea agenţilor economici din sectorul agrar, bani care au fost alocaţi din bugetul de stat printr-o simplă decizie de majorare a capitalului social, practic, a cedt cu o întreprindere cu o valoare de minimum 40 milioane de dolari unei societăţi înregistrate într-o zonă off-chore, fără a obţine vreun venit.

Mai bine-zis, statul a mers la privatizarea ilicită a Companiei MoldasigSRL, acţiune ce poate fi definită ca cea mai dubioasă afacere în ultimii 15 ani.

În legătură cu cele menţionate, solicit instituţiilor nominalizate să examineze şi să se expună după competenţă asupra următoarelor:

Cine sînt fondatorii reali ai Companiei Linekers Savesnet Limited? Şi pe cine îi reprezintă ei în ţara noastră?

Rezultatul activităţii Companiei Moldasig pe parcursul anilor 20032008 cu nominalizarea instituţiilor de stat cu care Compania a semnat acorduri, cît şi sumele achitate pentru serviciile acordate de Moldasig de către companiile şi întreprinderile de stat sau cu pachete de control al statului.

Trei. Raportul de evaluare al Companiei Moldasig, care a servit drept argument pentru acceptarea deciziei de majorare a capitalului statutar.

Patru. Legalitatea tranzacţiei de majorare a capitalului social prin cedarea pachetului de control.

Cinci. Legalitatea deciziilor aprobate de către organele de conducere ale asociaţiilor Companiei MoldasigSRL cu prezentarea argumentării deciziilor luate.

Şase. Legalitatea autorizaţiilor din partea organelor publice centrale: Ministerul Finanţelor, Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Ministerul Economiei şi Comerţului către reprezentanţii lor în Consiliul de Conducere al asociaţiilor Moldasig, cît şi argumentele pentru autorizaţiile eliberate.

Şapte. Respectarea principiilor de concurenţă loială conform legislaţiei în vigoare.

Opt. Rog Guvernul, în urma examinării informaţiei solicitate, să îşi expună poziţia asupra tranzacţiei menţionate.

Solicit răspunsul să fie prezentat în scris în termenele stabilite de legislaţie.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc.

Am o întrebare către domnul ministru al agriculturii Anatolie Gorodenco. În ultimele zile şi chiar astăzi am fost contactat de două persoane, dar am fost şi în raion şi am văzut acest lucru: oamenii sînt revoltaţi de faptul că roada de sfeclă stă în cîmp şi nu este transportată la fabricile de zahăr, chiar dacă există contractele respective, care trebuiau să fie executate de către producătorii de zahăr.

De aceea, aş ruga Ministerul să identifice, să verifice care sînt problemele şi care vor fi soluţiile la capitolul respectiv, fiindcă oamenii rămîn nesatisfăcuţi de această situaţie. Răspunsul în scris, vă rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări? Nu sînt.

La microfonul central se invită domnul Iurie Stoicov pentru declaraţie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă preşedinte al şedinţei.

Îmi pare rău, dar eu m-am înscris primul pentru a...

 

Doamna Maria Postoico:

Şi dumnealui, la fel, este înscris.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, înscris. Dar dumnealui a ieşit la microfon după mine.

 

Doamna Maria Postoico:

El a doua oară a ieşit, dar a fost de dimineaţă înscris.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

De dimineaţă înscris, da? Atunci, eu vă rog să mă înscrieţi de pe acum, pentru joia viitoare la o declaraţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu cea mai mare plăcere.

Domnule Stoicov,

Poftim.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Onorată asistenţă,

Fracţiunea Partidului Comuniştilor îşi exprimă profunda îngrijorare şi lansează un semnal de alarmă întregii societăţi din Republica Moldova în legătură cu multiplele încălcări flagrante ale legislaţiei de către unii factori de decizie din organele de conducere ale administraţiei publice locale, infiltrate pe listele electorale ale aşa-ziselor formaţiuni democratice la alegerile locale din anul 2007.

Acaparînd puterea prin mijloace frauduloase, folosirea banilor, ameninţări şi violenţe, unii dintre ei se manifestă acum nu ca slugi ale poporului, cum ar trebui să fie, dar ca împăraţi ai satelor şi comunelor. Furturi directe ale banilor publici, falsificări de documente, falsificări în desfăşurarea pierderilor, sustragerea materialelor de la şantierele de construcţie, participarea la acţiuni frauduloase, ba chiar banditeşti. Acestea sînt acţiunile aleşilor locali actuali.

Amploarea cu care se manifestă aceste elemente corupte după mai puţin de un an şi jumătate de la alegeri, fenomenul de folosire a funcţiilor deţinute în scopuri personale, de ignorare a legislaţiei de comportament sfidător faţă de populaţie atentează grav stabilitatea Republicii Moldova şi bunăstarea cetăţenilor ei. Discreditează imaginea şi autoritatea ţării în faţa organismelor internaţionale şi a propriilor ei cetăţeni, dar şi a administraţiei publice locale în general, subminînd astfel promovarea adevăratelor valori democratice.

Articolul 10 din Legea privind statutul alesului local stabileşte clar: persoanele învestite cu acest mandat înalt sînt datoare să fie demne de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorităţii administraţiei publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligaţiilor civice, asigurarea ordinii publice şi la respectarea legislaţiei. În realitate, starea de lucru este cu totul inversă.

În cele ce urmează voi dezvălui adevărata faţă a unor pseudodemocraţi, care, spre nefericirea populaţiei, au acaparat puterea, iar acum au ajuns în atenţia organelor de drept şi a unor instanţe judecătoreşti în calitate de inculpaţi pe grele dosare penale.

Primarul satului Hănăşenii Noi din raionul Leova Vicol Nicolae, în loc să se ocupe de problemele stringente ale satului, să îşi bată capul de multiplele probleme cu care se confruntă populaţia, în comun cu un complice de al său, a organizat o filieră de trafic de persoane, care au fost transportate pînă în Cehia şi lăsate de izbelişte. Ei au sustras de la cetăţeni circa 168 000 de lei. Acest primar, pentru o garanţie mai mare şi pentru a induce în eroare victimele sale, aplica pe documente ştampila Primăriei.

Este de menţionat că acest înverşunat activist al Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră a devenit primar prin înşelăciune, ţinînd în spaimă populaţia, folosind bani, făcînd promisiuni deşerte.

Decizia de judecată a fost una adecvată infracţiunii. Pentru escrocherie în proporţii destul de mari, potrivit articolului 195 alineatul (2) din Codul penal, Vicol a fost condamnat la 10 ani privaţiune de libertate.

La 18 octombrie 2008, în satul Mihailovca, raionul Cimişlia, Dumitru Ivanschi, primar al satului Batîr, reprezentant al Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, conducînd automobilul de serviciu cu viteză excesivă, s-a tamponat într-un automobil care staţiona reglementar. Imediat după accident, cetăţeanul Ivanschi a părăsit locul infracţiunii, însă a fost oprit de locuitorii satului, care i-au blocat calea şi i-au luat cheile de la automobil.

Observînd că cetăţeanul Ivanschi era în stare avansată de ebrietate alcoolică şi că avea un comportament neadecvat, martorii oculari ai accidentului au chemat poliţia.

Conform declaraţiilor martorilor, cetăţeanul Ivanschi se comporta brutal faţă de poliţişti, a refuzat să coboare din automobilul accidentat şi să urce în automobilul Poliţiei rutiere, l-a lovit cu piciorul pe poliţistul Sîrghi.

Un alt primar din satul Codreanca, Cotelea Mihai, de data aceasta reprezentant al Partidului Democrat, fiind în stare de ebrietate în apropierea Casei de Cultură, încălcînd ordinea publică, a aplicat violenţă fizică asupra unor tineri, cu pistolul personal efectuînd două împuşcături. Acest comportament al primarului a fost condamnat de către instanţele judecătoreşti, care i-au aplicat o amendă şi i-au retras arma personală. Dar pînă în prezent, spre regret, el este în funcţie.

Primarului satului Cimişeni, raionul Criuleni, Ghenadie Ovei, un înverşunat susţinător al Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, în repetate rînduri, a aplicat forţa fizică faţă de unii consilieri ai satului, a ameninţat cetăţenii cu revolverul. Chiar în şedinţa de judecată a ameninţat şi a înjurat judecătorii. Prin decizia Curţii de Apel el a fost condamnat la 4 ani privaţiune de libertate cu privarea dreptului de a ocupa funcţia de primar pe un termen de 5 ani.

Spre regret, şirul de aleşi locali infractori poate fi continuat. Secretarul comunei Grătieşti, Pavel Pascal, contrar prevederii Codului funciar, a dăruit nelegitim loturi de pămînt fiicei primarului, lui însuşi şi altor cetăţeni, în total 20 de loturi.

Fostul primar ar comunei Stăuceni Dragomir, tot de la Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră, este judecat pentru schimbarea nelegitimă a destinaţiei a 44 hectare de pămînt şi pentru eliberarea autorizaţiilor de construcţie.

Aici se poate de adăugat şi domnii primari: Valentin Guţan, primar al oraşului Cricova, Leonid Mititel, satul Selişte, Orhei, Boris Prozorovschi, satul Sturzovca, Glodeni, Anatol Ureche, satul Ciulicani, Teleneşti, în total peste 60 de aleşi locali din partea unor partide care se pretind a fi democrate şi toţi care au fost traşi la răspundere penală.

Apare întrebarea: ce fel de politică de cadre promovează Partidul Alianţa Moldova Noastră şi alte partide democratice, care au înaintat la funcţia de primar asemenea candidaturi cu apucături hoţeşti şi banditeşti? Este clar că multe din aceste persoane sînt selectate pe principiul să fie cineva pe listele electorale, dar cine sînt ei în realitate le este totuna.

Despre politica de cadre privind selectarea, promovarea şi educarea cadrelor nu poate fi nici vorbă. Unele dintre candidaturi alese la funcţia de primar, ba chiar în conducerea raioanelor au un trecut dubios. Nu au studii corespunzătoare, au un comportament sfidător faţă de populaţie.

Spre regret, şi unii deputaţi din Parlament încearcă să justifice nelegiuirile exponenţilor săi din administraţia publică locală, tratîndu-i ca mari martiri ai luptei cu comuniştii. Aceşti deputaţi, luînd apărarea infractorilor din rîndurile aleşilor locali, nu numai că îi încurajează la noi fărădelegi, dar şi ei înşişi încalcă legislaţia, în special articolul 212 din Codul de procedură penală, articolul 315 din Codul penal, care interzice implicarea persoanelor în procesul de urmărire penală.

Iar articolul 303 din Codul penal, care are denumirea Amestecul în înfăptuirea justiţiei şi urmărire penală prevede sancţiuni pentru această implicare. Astfel, unii deputaţi, alte persoane cu funcţii de răspundere, chiar şi prin declaraţii şi interpelări către organele de urmărire penală, pentru a prezenta informaţii pe cauzele penale nefinalizate nu sînt altceva decît presiunea supramersului urmăririi penale şi pot fi calificate ca infracţiuni.

Aceşti deputaţi procedează conform principiului: cine apucă prăjina primul, acela cîştigă. Dezinformînd opinia publică, ei denigrează activitatea organelor de drept, încearcă să facă presiuni asupra lor. Astfel, deputatul Veaceslav Untilă a organizat o pichetare a Parlamentului, pentru a face presiuni asupra justiţiei, cazul primarului satului Vorniceni, Străşeni.

Deputatul Lipcan, în şedinţa din 30 octombrie, a încercat să îl apere pe primarul Ivanschi, care, am menţionat deja, a săvîrşit un accident rutier în stare avansată de ebrietate şi, chipurile, a fost maltratat de poliţie. În realitate, acest primar, de altfel fost poliţist, prin lămuririle sale către poliţie, explică că fracturile pe care le are se datorează accidentului rutier, plîngeri către poliţie nu are şi nu are nevoie de apărare din partea deputaţilor. Această lămurire se află la mine, pot să v-o prezint.

Cred că este clar ce scopuri urmăresc acei deputaţi care procedează în felul cum a procedat Lipcan. Sînt permanent legaţi de microfoane pentru a dezinforma societatea şi a lustrui imaginea proastă pe care o au adepţii lor din teritoriu. În legătură cu cele expuse, Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova se adresează către toate partidele cu îndemnul să contribuie la prevenirea şi combaterea infracţionalităţii între persoanele care au înalte funcţii în administraţia publică locală.

Ne adresăm către deputaţi şi alte persoane cu funcţii de răspundere să nu se implice în activitatea organelor de drept, ba din contra, să îi susţină în intenţiile legitime ale lor de a contracara infracţionalitatea. Oricare încercare de a-i ajuta pe acei care încalcă legislaţia vor avea consecinţe grave pentru autoritatea administraţiei publice, iar partidei care vor susţine pe aleşii certaţi cu legea vor suporta respectiv consecinţele politicii respective.

Aleşii locali din partea Partidului Comuniştilor şi pe viitor vor întreprinde toate acţiunile legitime pentru a contracara infracţiunile în administraţia publică locală, vor fi la straja drepturilor şi intereselor populaţiei şi ale localităţilor.

Vă mulţumesc de atenţie.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Susarenco.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai mass-media,

Apreciem gestul reprezentanţilor Partidului Comuniştilor, dar le atragem atenţia asupra faptului că liderul ţării şi al Partidului Comuniştilor, domnul Vladimir Voronin, alături de Stepaniuc, încalcă două principii fundamentale ale Constituţiei Republicii Moldova. Unul...

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta nu este replică. Închideţi microfonul.

 

Domnul Leonid Bujor:

Aceasta e replică că a fost condamnată.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu este replică.

 

Domnul Leonid Bujor:

Aceasta e replică, doamnă, căci au fost atacaţi oameni din Alianţa Moldova Noastră.

 

Doamna Maria Postoico:

Închideţi, vă rog, microfonul nr.4. (Domnul Bujor nu vorbeşte la microfon.)

Domnule Susarenco,

Continuaţi.

 

Domnul Gheorghe Susarenco: (Alianţa Moldova Noastră)

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

 

Doamna Maria Postoico:

Aţi făcut replica de acum. Eu vă rog... E suficient care a făcut domnul Bujor.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Vasile,

Ia stai, că ei se duc. Ei vor să mă asculte.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Doamnă Preşedinte al şedinţei...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Ceea ce a spus domnul Stoicov confirmă faptul că ceea ce voi vorbi eu acuma, aşa că , vă rog, să staţi, este adevărat, fiindcă este în acelaşi context. Televizorul nu arată, cu părere de rău. Şi conform celor spuse de domnul Stoicov rezultă că toţi acei care au votat opoziţia şi Alianţa Moldova Noastră, tot poporul este criminal.

Pe zi ce trece, apropiindu-ne de alegerile parlamentare, actuala făcătură roş-oranj pierde nu numai pămîntul de sub picioare, ceea ce ne-a demonstrat şi astăzi, nu numai controlul asupra situaţiei din stat, dar şi controlul asupra bunului simţ, asupra acţiunilor pe care le întreprind. Ura neîmpăcată faţă de acei care nu gîndesc ca ei, frica în faţa căderii inevitabile a dictaturii pe care au instalat-o cu migală de-a lungul ultimilor 7 ani, frica animalică care a pus stăpînire pe ei, în special după alegerile locale din anul trecut, se transformă deja într-o armă periculoasă atît pentru întreaga societate, cît şi pentru stabilitatea şi însuşi existenţa acestui stat.

Prăpastia, care s-a produs între guvernarea comunistă de la centru şi forţele democratice care au preluat puterea locală, se lărgeşte şi se adînceşte pe zi ce trece din simplul motiv că vîrfurile nu mai pot conduce pe vechi, iar cei din jos nu mai vor să trăiască pe vechi.

Administraţia centrală, aflată totalmente sub papucul lui Voronin, plesneşte din încheieturi, strivită, pe de o parte, de autorităţile locale şi opoziţia parlamentară, iar pe de altă parte de organismele internaţionale, care insistă asupra respectării prevederilor Constituţiei, tratatelor şi pactelor la care Republica Moldova este parte.

Principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit, principiile universale, unanim recunoscute, stipulate şi în articolul 109 din Constituţia noastră au devenit pentru autorităţile de la Chişinău un fetiş, care demult nu mai interesează nici Preşedinţia, nici Guvernul, nici Parlamentul.

Situaţia dramatică în care s-au pomenit aleşii locali ne demonstrează cu lux de amănunte şi prin exemple de zi cu zi acţiunile haotice ale Guvernului, această sculă în mîinile Preşedintelui Voronin, care, folosind pîrghiile Executivului, şi mai ales ale ministerelor de forţă, în tandem cu Procuratura şi justiţia, înnăbuşă orice iniţiativă şi acţiuni ale aleşilor locali. Pîrghiile au rămas aceleaşi: şantajul, denigrarea în mass-media controlată de putere, intentarea dosarelor penale, citarea zilnică la Procuratură, la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, poliţie, controale financiare zilnice de către o armată de funcţionari de la acelaşi Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi ale Corupţiei, organe fiscale, Poliţie Economică, intimidări de către colaboratorii SIS. Iar unde nu ajută nimic, au fost puse în funcţie deja şi ameninţări cu răfuială fizică.

Vreţi exemple? S-o începem cu situaţia din Primăria municipiului Chişinău. Fără a ne deda în detalii privind atitudinea noastră vizavi de Primarul general al municipiului Chişinău, constatăm că acesta, de altfel şi Preşedintele Voronin, au fost aleşi în mod democratic şi legal.

Dar, spre deosebire de Voronin, primarul a fost ales prin vot direct de către locuitorii municipiului Chişinău, municipiu care numără sub un milion de cetăţeni. În ura lor turbată faţă de autorităţile locale, care nu îi reprezintă, folosind toate mijloacele: destabilizarea situaţiei, scoaterea poliţiei de sub controlul administraţiei locale, dirijarea cu finanţele publice în mod abuziv şi după bunul lor plac, puterea centrală de îndată după anunţarea rezultatelor alegerilor locale a pornit un război nu cu Primarul Chişinăului, dar cu toţi locuitorii municipiului Chişinău.

Capac la toate le-a pus genocidul din ultimele zile, cînd, prin frig şi mizerie, întrerupînd abuziv căldura şi apa caldă în apartamente, şcoli, grădiniţe, spitale, actuala guvernare antipopulară încearcă să se răzbune şi să se răfuiască cu propriii cetăţeni pentru rezultatele alegerilor locale şi să le dea de înţeles cu cine să voteze în alegerile viitoare.

Dolofanii din Guvern şi Termocom au uitat a cui este capitala şi ţara. Ei îşi închipuie că au privatizat nu numai capitala şi ţara, dar şi cetăţenii acestei ţări, comportîndu-se cu ei cum nu se comportă nimeni nici cu vitele nevorbitoare.

Doamna Zinaida Greceanîi, făcînd declaraţii de pe Olimpul pe care a nimerit din întîmplare, se vede că a uitat frigul şi gheaţa din Kurgan, acolo unde s-a născut datorită comuniştilor, pe care îi slujeşte cu atîta zel, dîndu-se în aprecieri şi făcînd cu degetul celor ce îngheaţă în propriile case, pe timp ce aceştia îşi achită cu regularitate facturile.

Un adevărat război au pornit comuniştii şi împotriva primarilor, preşedinţilor de raion şi consilierilor locali aleşi pe listele Alianţa Moldova Noastră în teritoriu, ceea ce a demonstrat şi Stoicov, care este preşedintele securităţii statului, adică, al CGB-ului din Republica Moldova.

Dosare penale ca în cazul preşedintelui raionului Nisporeni. 14 controale în timp de 2 luni, ca în cazul primarului din satul Slobozia, raionul Ştefan Vodă. Iată, numai cîteva exemple de conlucrare în stil comunist al puterii centrale cu puterea locală.

Nu mai vorbim de principiile de distribuire a bugetului de stat spre administraţiile locale.

Dacă în 2007, pe cînd puterea locală era în mîinile comuniştilor de la bugetul de stat spre raioane au fost îndreptate ca investii capitale circa 1 miliard 400 milioane de lei, atunci, după pierderea controlului în teritoriu, în 2008 această cifră echivala cu numai 148 de milioane, iar pentru 2009 se preconizează de a fi 184 milioane de lei şi toate aceste fărădelegi se trîmbiţează a fi făcute în numele şi spre binele poporului, întru susţinerea satului moldovenesc, sistemului de învăţămînt, medicină, a pensionarilor. Şi toate aceste abuzuri şi nedreptăţi se fac cu mîna multora pe care unii îi consideră oameni de ai noştri, oameni oneşti şi cinstiţi.

Istoria se repetă. Aşa cum bolşevicii au folosit intelectualitatea veche în anii 20 ai secolului trecut pentru a se menţine la putere, ca mai apoi, în 37, să îi extermine în gulagurile din Siberia, tot aşa regimul butucănos al lui Voronin îl foloseşte pe ortacii lui Roşca, pe miniştrii tinerei care au înghiţit nada şi slujesc un regim anacronic, un regim care îi va strivi sub dărîmăturile căderii lui în viitorul apropiat. Pornind de la cele expuse, declarăm următoarele.

1. Deputaţii Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră vor monitoriza şi în continuare, inclusiv vizitînd săptămînal autorităţile publice locale, colectivităţile din teritoriu, activitatea guvernării roşoranj, pentru a informa corect societatea şi opinia publică internaţională, inclusiv Congresul puterilor locale despre abuzurile puterii centrale în raport cu puterea locală, despre anihilarea autonomiei locale pe toate căile accesibile pentru opoziţie, inclusiv în procedura de lucru la ora Guvernului şi în timpul rezervat pentru declaraţii în Parlament.

2. Alianţa Moldova Noastră cheamă funcţionarii Aparatului controlului de stat, colaboratorii organelor de forţă, Procuraturii, reprezentanţii justiţiei, mass-media să nu se transforme într-o bîtă în mîna actualei puteri, care se află în agonie. Să îşi facă onest datoria în limitele Constituţiei şi aleactelor normative internaţionale.

Apelăm către organismele internaţionale acreditate în Republica Moldova să ia atitudine promtă în toate cazurile, cînd actuala guvernare încalcă drepturile constituţionale ale autorităţilor locale să acţioneze promt în toate cazurile de persecutate a aleşilor locali la toate sesizările opoziţiei în acest sens.

În final, aş dori să închei cu cîteva propoziţii în nume personal. A doua oară, în ultimul timp, o lepră nespălată, aciuată de pe aiurea pe la noi mă atacă cu răutate şi murdărie în fiţuica Moldova Suverană. Articole care seamănă leit cu discursul unor deputaţi în Parlament, articole în care, repetat, îmi aminteşte cineva cine m-a luat de sub gard şi m-a făcut om mai întîi în calitate de viceprimar de Chişinău, mai apoi în cea de deputat în Parlament.

Pînă una alta, nu vreau să intru în detalii la subiectul cine m-a făcut om. Dar vreau să spun că intuiesc cine îmi dă cu cuţitul de la spate, cine este adevăratul autor al porcăriilor din acest ziar, aflat în mîinile puterii. Am promis că nu voi porni primul împotriva foştilor mei falşi amici.

Dar de azi înainte voi considera că alături de fruntaşii Partidului Comuniştilor din Moldova duşmanul intern al poporului şi statului nostru este de la 2005 încoace şi clica aciuată în fruntea Partidului Popular Creştin Democrat. Clică, care în această perioadă a distrus atît şi ceea ce a mai rămas din Frontul Popular de altă dată, cît şi mişcarea de eliberare naţională în Basarabia. Şi această convingere a mea o veţi putea schimba şi veţi putea să mă opriţi numai dacă mă veţi lovi cu parul la tîmplă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Sînt nevoit, sau am fost nevoit să vin cu o scurtă declaraţie, avînd în vedere calitatea obiectivă sau caracterul obiectiv, cum se transmit informaţiile în Republica Moldova prin intermediul postului de televiziune public, aşa cum este prevăzut în legislaţie: Moldova-1, Radio Moldova şi alte posturi de televiziune şi radio afiliate puterii.

Ieri toată ziua a fost tirajată informaţia precum că reprezentanţii Partidului Liberal Democrat din Moldova şi reprezentanţii Partidului Moldova Noastră în Consiliul municipal au votat împotriva conectării la căldură a locuitorilor Chişinăului. Vreau să fac anumite precizări. Deconectarea sau neconectarea la căldură din partea responsabililor reprezintă o încălcare flagrantă a legislaţiei, iar acei care nu au conectat cetăţenii locuitori în oraşul Chişinău, trebuie şi menţionez, trebuie să poarte răspundere, inclusiv penală, pentru acest fapt, deoarece legea obligă foarte clar cînd şi cum se operează deconectările de la agentul termic sau de la alte servicii publice.

În acest context, am considerat că memorandumul propus spre adoptare în Consiliul municipal nu este decît un paravan, nu este decît o schemă frauduloasă, din păcate, la care participă şi colegi de ai noştri, care sînt în alte partide proclamate a fi democrate. Considerăm că acest memorandum dă posibilitate în continuare puterii centrale, persoanelor cointeresate să ţină într-un prizonierat locuitorii oraşului Chişinău.

Deoarece normele stipulate în acest memorandum face şi mai independentă administraţia publică din municipiul Chişinău, care mai puţin mă interesează, dar face foarte dependent locuitorul municipiului Chişinău de voinţa, în cazul dat de rea-voinţă a acelor care urmăresc clar, pe de o parte, scopuri economice şi le voi anunţa în declaraţia adoptată de către partid şi, pe de altă parte, interesele politice.

Acum, dacă îmi permiteţi, voi da citire declaraţiei care a stat la baza nevotării de către Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Consiliul municipal a Memorandumului. Pe data de 11 noiembrie 2008, Consiliul municipal Chişinău a aprobat cu votul consilierilor PCRM, PPCD şi Partidului Liberal şi a consilierilor social-democraţi Memorandumul privind depăşirea crizei termoenergetice din municipiul Chişinău. Consilierii Partidului Liberal Democrat din Moldova au votat împotriva deciziei respective din următoarele considerente.

1. Memorandumul nu poartă semnătura unor părţi care şi-ar asuma responsabilitatea pentru realizarea lui.

2. Memorandumul nu oferă soluţii de durată pentru depăşirea crizei termoenergetice din capitală. Efectele lui sînt limitate pînă la sfîrşitul anului 2008, după care problemele vor deveni şi mai acute.

3. Memorandumul ascunde în sine o schemă de înstrăinare a unor bunuri din proprietatea publică, de către anumite grupuri de interese, care au şi creat intenţionat această situaţie de criză. Scopul urmărit este curăţarea de datorii a CET-urilor şi privatizarea lor ulterioară.

Memorandumul nu arată surse credibile şi sigure de acoperire financiară. Împrumutul de la Guvern şi creditele contractate de la băncile comerciale nu pot fi decît o măsură temporară care va asigura, va agrava situaţia bugetului municipiului Chişinău.

4. Vinderea terenurilor cu o suprafaţă de 35 de hectare pentru onorarea împrumutului şi a creditelor într-un termen restrîns de doar o lună este o misiune imposibilă în condiţiile în care ar fi normale şi transparente. Beneficiarii acestor terenuri sînt deja cunoscuţi. Iar Memorandumul serveşte doar la acoperirea legală pentru demararea tranzacţiei. Băncile comerciale menţionate în Memorandum nu au fost selectate transparent şi legal şi după gradul lor, CET după gradul lor de afiliere la interesul clanului Voronin.

5. Mai mult ca atît, nu sînt cunoscute condiţiile în baza cărora sînt angajate aceste credite. Şi nici gajul care urmează să servească drept temei al acestei creditări. Şi dacă cineva consideră că drept garanţie a acestui credit va servi contul curent al primăriei, atunci vreau să vă spun că lucrurile sînt şi mai grave decît le-am anunţat pînă acum.

Volumul compensaţiilor ce urmează a fi alocate pentru cetăţeni este enorm şi nu va putea fi acoperit financiar de către bugetul municipal nici în 2008 şi nici în 2009.

Acţionînd în interesul anumitelor grupuri politico-financiare şi profitînd de incompetenţa administraţiei publice locale, Guvernul întinde o capcană consumatorilor pînă la urmă, care vor suporta consecinţele unor majorări de tarife sau deconectări de la căldură în plină iarnă.

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că această criză a fost generată artificial de cercuri interesate să acumuleze capital electoral şi financiar pe seama suferinţelor cetăţenilor, consideră că a supune sute de mii de oameni la chinurile frigului reprezintă un act de o cruzime fără margini ce poate fi asimilat unui genocid săvîrşit cu premeditare.

Această crimă nu se justifică, stimaţi colegi, nici prin interesele economice pe care le au acei care le au, nici prin neînţelegerile dintre administraţia locală şi centrală.

Partidul Liberal Democrat din Moldova condamnă atitudinea iresponsabilă şi cinică a factorilor care au împiedicat conectarea la timp a celor două sectoare la agentul termic şi i-au transformat pe oamenii simpli în ostatici ai unor jocuri politice.

Iar ca argument la cele spuse pînă acum, stimaţi colegi, va fi modul în care va fi implementat acest Memorandum şi efectele implementării acestuia, ai căror martori vom fi toţi noi cei prezenţi şi toţi cei care nu sînt prezenţi astăzi în această sală.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc pe data de 20 noiembrie, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi este închisă.

Vă mulţumesc.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.21.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Copyright © 2001-2009