DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a V-a ORDINARA – IUNIE 2007
Sedinta
din ziua de 14 iunie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1880 pentru modificarea si
completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23 noiembrie
2006 (art.1, 5, 61 s.a.)
4. Dezbaterea si
adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.51 privind
completarea unor acte legislative (Legea privind protectia mediului inconjurator
– anexa; Legea privind deseurile de productie si menajere – anexa nr.3).
5. Dezbaterea si
adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1170 cu
privire la mediere.
6. Dezbaterea si
adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3862 cu
privire la societatile cu raspundere limitata.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1590 privind acordarea compensatiei unice pentru
conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din
mediul rural.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1478 cu privire la parcurile stiintifico-tehnologice si
incubatoarele de inovare.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1479 pentru completarea unor acte legislative (Codul
fiscal – art.49, 103, 104; Legea cu privire la tariful vamal – art.28).
10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1050 cu privire la conflictul de interese.
11. Dezbaterea si adoptarea Legii ordinare cu
privire la gradinile zoologice. Proiectul nr.1427.
12. Dezbaterea si aprobarea proiectului
ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 21 – 29
iunie 2007.
13. I n t r e b a r i.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si de domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la sedinta de astazi a
Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 92
de deputati. Absenteaza deputatii: Nicolae Bondarciuc, Marcel Raducan – in delegatie;
Vitalia Pavlicenco, Oleg Tulea – la cerere; Adriana Chiriac, Angela Leahu, Ion
Varta, Igor Klipii, Oleg Serebrian, Gheorghe Susarenco.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Multumesc.
Incepem sedinta cu o stire mai placuta. In
saptimina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-a sarbatorit
ziua de nastere colegul nostru, deputatul Nicolae Oleinic. Sa-l felicitam si sa-i
dorim multa sanatate si succes. (Aplauze).
Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1880
pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007. Lectura
a doua.
Microfonul nr.3.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Presedinte,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante cere aminarea examinarii proiectului de Lege cu nr.839 cu o saptamina.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul Legii asociatiilor de economii si
imprumut, lectura a doua?
Stimati colegi,
Cine este pentru a accepta aceasta
solicitare a comisiei de profil, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Propunerea a fost acceptata. Revenim.
Proiectul de Lege nr.1880 pentru
modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007, lectura a
doua.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
La examinarea proiectului pentru
modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 in lectura a
doua au fost puse in discutie peste 75 de propuneri si obiectii parvenite din
partea comisiilor permanente, a deputatilor si a Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului.
Propunerile si obiectiile inaintate au ca
subiect imbunatatirea prevederilor textului legii, majorarea cheltuielilor cu
circa 105 milioane de lei, precum si redistribuirea unor cheltuieli in
interiorul bugetului, in volum de circa 180 de milioane de lei. In conformitate
cu hotarirea Parlamentului din prima lectura, veniturile si cheltuielile
indicate la articolul 1 si in anexa nr. 1 din acest proiect de lege vor fi
majorate, concomitent, cu 620 de milioane de lei.
Pornind de la limita acestei sume,
proiectul prevede majorarea unor cheltuieli, care s-a materializat atit prin
suplimentarea alocarilor bugetare pentru acoperirea cheltuielilor salariale,
majorarea subventiilor in agricultura, precum si a cheltuielilor investitionale,
cit si prin redistribuirea resurselor in interiorul bugetului, in limita alocarilor
actuale, pentru implementarea si monitorizarea unor proiecte, efectuarea de
reforme structurale, definitivarea lucrarilor de reparatii si investitii
capitale.
Astfel, pentru asigurarea realizarii partiale
a ultimelor modificari la Legea cu privire la sistemul de salarizare in
sectorul bugetar, se propune alocarea suplimentara a 150 de milioane de lei. La
capitolul destinat agriculturii, alocatiile suplimentare sint evaluate la nivel
de 43 de milioane de lei, dintre care 29 de milioane sint destinati pentru
subventionarea producatorilor agricoli, iar
14 milioane de lei – pentru infiintarea plantatiilor viticole noi.
In legatura cu reforma structurala de la
Ministerul Educatiei si Tineretului, se vor redistribui in gestiunea Agentiei
Sportului 6 milioane 441 mii de lei. O parte din veniturile acumulate
suplimentar vor fi directionate pentru majorarea finantarii investitiilor
capitale, evaluate la suma de 219,4 milioane de lei si a reparatiilor capitale,
cu 10,04 milioane de lei. Domeniile prioritare de utilizare ale acestor
mijloace au fost stabilite in scopul realizarii programului de gazificare,
reabilitare a drumurilor, constructie a tronsonului de cale ferata
Cahul-Giurgiulesti, iar ulterior, in cadrul discutiilor de la comisie s-a decis
ca suma de 100 de milioane de lei sa fie redirectionata pentru majorarea
capitalului social al Intreprinderii de Stat “Calea Ferata din Moldova”.
De rind cu suplimentarea investitiilor
capitale, se propune redistribuirea alocatiilor actuale destinate investitiilor
si reparatiilor capitale, continute in anexele nr.4, 5, si 18, 19, in functie
de realizarea lucrarilor si valorificarea resurselor financiare.
In cadrul examinarii acestui capitol in
comisie s-au acceptat propunerile de redirectionare in interiorul si in limita
alocarilor bugetare actuale, inclusiv propunerea expusa in amendamentul
deputatului Vladimir Turcan, privind redistribuirea mijloacelor destinate retelelor
de gaze in interiorul raionului Falesti.
Pentru Serviciul Fiscal de Stat se propune
redirectionarea sumei de
231,4 mii de lei de la reparatii capitale la investitiile capitale, iar la
capitolul transferurilor la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale cu
destinatie speciala, suma de 159 de mii de lei va fi readeresata de la
capitolul investitii capitale la cel al reparatiilor capitale.
Partial comisia accepta cererea Academiei
de Stiinte din Moldova cu numarul de intrare 989, din 7 iunie 2007, in
conformitate cu care de la anexa nr.1 se vor transfera la anexa nr.2 (anexa
nr.4) cei 4 milioane 189 de mii de lei necesari desfasurarii lucrarilor de
constructie a Liceului Academiei de Stiinte a Moldovei de tip internat.
Propunerile expuse in amendamentul
deputatului Valentina Cusnir, privind redistribuirea sumei de 140 de milioane
de lei pentru suplimentarea subventiilor in agricultura si a sumei de 32,63
milioane de lei – pentru cinematografie, de la anexa nr.1 a proiectului, nu pot
fi sustinute, ca fiind declarative si lipsite de temei.
Pentru acoperirea cheltuielilor legate de
desfasurarea actualului scrutin electoral si intru sustinerea devizului de
cheltuieli, aprobat prin hotararea Guvernului nr.579 din 24 mai 2007, comisia
propune alocarea a 15,4 milioane de lei din contul transferului sumei de 8
milioane, destinata initial pentru acordarea ajutorului financiar bugetului
central al Unitatii administrativ-teritoriale Gagauzia, si 7,4 milioane lei –
din contul reducerii contributiilor catre fondul de rezerva al Guvernului,
efectuind modificarile in anexele respective ale proiectului.
Alte propuneri de majorare a alocarilor
bugetare, inaintate de deputatii Ivan Calin, 4,5 milioane de lei, si Sergiu
Sococol – 600 de mii de lei, de Comisia pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului – 5,2 milioane de lei, de Comisia pentru cultura, stiinta,
invatamint, tineret si sport – 32 de milioane de lei, de Comisia pentru protectie
sociala, sanatate si familie – 33,5 milioane de lei, precum si de fractiunea
Partidului Popular Crestin Democrat – 14,3 milioane de lei, in momentul de fata
nu pot fi sustinute din lipsa unui studiu de fundamentare economico-financiara
a acestor cheltuieli, precum si lipsa mijloacelor financiare reale de acoperire
a solicitarilor propuse.
Referindu-ma la amendamentul fractiunii
Partidului Popular Crestin Democrat, prin care se solicita finantarea
suplimentara pentru reparatia capitala a 32 de obiective noi si majorarea alocarilor
pentru 5 obiective actuale, tinem sa mentionam ca, nivelul de valorificare a
resurselor bugetare propuse de fractiune in cadrul adoptarii bugetului de stat
pe anul 2007, in valoare de 3,35 milioane de lei pentru reparatii capitale, sint
valorificate pina in acest moment, doar la nivelul de 992,4 mii de lei sau
11,8%. Comisia considera oportun ca toate propunerile in cauza sa fie remise
Guvernului spre o examinare detaliata, cu prezentarea ulterioara in Parlament a
propunerilor argumentate de solutionare a acestora.
Anexa nr.20, privind transferul de la
bugetul de stat la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale, urmeaza sa fie
structurata sub aspectul unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul doi, in
mod analogic cu anexele nr.16-19. Pe linga cele mentionate, proiectul de lege
va fi imbunatatit redactional, tinind cont de obiectiile si propunerile
indicate in amendamentul deputatului Valentina Cusnir, precum si in avizele
prezentate de comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului
Parlamentului.
Pornind de la cele expuse, comisia propune
proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe
anul 2007 sa fie adoptat de Parlament in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Propuneri care au fost inaintate si
neacceptate si asupra carora se insista, alte propuneri in lectura a doua? Incepem
de la stinga la dreapta.
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Óâàæàåìûé ãîñïîäèí âèöå ïðåäñåäàòåëü
êîìèññèè,
 Çàêîíå î Ãîñóäàðñòâåííîì Áþäæåòå íà 2007
ãîä ïî ðàéîíó Ñîðîêà áûëè âêëþ÷åíû 100 òûñÿ÷ ëåé íà ðåìîíò ìóçûêàëüíîé øêîëû
ñåëà Âýðýíêýó, êîòîðûå íå áûëè èñïîëüçîâàíû íà ñåãîäíÿøíèé ìîìåíò. È ñëîæèëàñü
àâàðèéíàÿ ñèòóàöèÿ ñ êðîâëåé ãèìíàçèè ñåëà Äýðêýóöü, ãäå îáó÷àþòñÿ 160 ó÷àùèõñÿ
è òðóäÿòñÿ 24 ðàáîòíèêà ïåäàãîãè÷åñêîãî êîëëåêòèâà. ß õîòåëà áû ïîïðîñèòü
âíåñòè ñëåäóþùåå èçìåíåíèå: ïåðåâåñòè 100 òûñÿ÷ ëååâ, âûäåëåííûõ íà ðåìîíò
ìóçûêàëüíîé øêîëû ñåëà Âýðýíêýó, ãèìíàçèè ñåëà Äýðêýóöü, ïðèíÿâ âî âíèìàíèå,
÷òî îáùàÿ ñóììà ïî ðàéîíó íå ìåíÿåòñÿ. È ñ ó÷åòîì òîãî, ÷òî ãèìíàçèÿ âñå-òàêè
èìååò ïåðâîñòåïåííîå çíà÷åíèå â ñðàâíåíèè ñ ìóçûêàëüíîé øêîëîé.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, cred ca poate fi acceptata aceasta
propunere. Rog Ministerul Finantelor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr1.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
In acest moment, nu stim care este starea
de lucruri de facto, daca sint contractate sau nu lucrari la acest obiectiv.
Dar daca lucrarile sint pornite, atunci cred ca nu este momentul de a sustine
propunerea. Daca lucrarile nu sint pornite, atunci se poate de sustinut. Una
din doua.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Stimati colegi,
Eu rog sa se respecte niste norme
elementare in cadrul sedintei.
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Lucrarile nu au fost contractate, domnule
ministru.
Domnul Marian Lupu:
Daca acestea sint informatiile, conform procedurilor
de regulament, orice propuneri vor fi inaintate pentru lectura a doua, vor fi
supuse votului. Fac acest lucru si in cazul propunerii inaintate de doamna
deputat Bodnarenco.
Stimati colegi,
Cine este pentru a accepta propunerea inaintata
de la microfonul nr.2, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi. Propunerea a fost acceptata.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Eu cred ca si un copil de 7 ani intelege
astazi care este situatia in agricultura. Si din cei 620 de milioane de lei
s-au gasit doar 29 de milioane de lei pentru subventii in agricultura. Asta inseamna
cam 18 lei la un hectar de pamint. Eu am venit cu propunerea si nu inteleg, la
ce nivel dumneavoastra ati apreciat-o ca declarativa si lipsita de temei? Acele
100 de milioane de lei, cu care vreti sa mariti capitalul statutar al Caii
Ferate, nu stiu cine si cum i-a venit aceasta idee. Fiindca este clar scris ca
pentru tronsonul de cale ferata Cahul-Giurgiulesti, care abia se va naste nu stiu
cind...
Am venit cu aceasta propunere, si anume sa
marim cifra pentru subventii in agricultura. Am propus ca si acele 40 de
milioane de lei, propuse pentru marirea Fondului de rezerva al Guvernului, care
este folosit astazi, nu pot sa gasesc o calificare in ce mod: umbla domnul
Tarlev si face cadouri in plina campanie electorala din Fondul de rezerva al
Guvernului...
Am analizat toate aceste hotariri ale
Guvernului, unde se duc acesti bani. Si noi, deputatii, care sintem obligati sa
vedem acest lucru, si atunci cind un deputat vine cu o propunere, dumneavoastra
cu ce drept ati anuntat-o ca declarativa si lipsita de temei? Eu propun sa fie
pusa la vot aceasta propunere a mea, ca 100 de milioane de lei, pe care
dumneavoastra le propuneti sa fie introduse in capitalul statutar al Intreprinderii
de Stat “Calea Ferata a Moldovei” si 40 de milioane de lei propuse pentru marirea
Fondului de rezerva al Guvernului, sa fie redirectionate spre subventionarea
agriculturii.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Solicitarea a fost inaintata de la
microfonul nr.4. Supun votului, cine este pentru a accepta propunerea facuta de
la microfonul nr.4 de doamna Cusnir, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
25 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost
acceptata de plenul Parlamentului.
Continuam.
Doamna Valentina Cusnir:
Urmatoarea propunere a fost formulata nu asa
cum ati scris dumneavoastra in raport: de redirectionare la capitolul
“Cinematografie” a celor 32,63 de milioane de lei. Fiindca, daca deschidem
proiectul venit de la Guvern, exact aceste 32,63 de milioane de lei, deschideti
fila 8 si veti vedea ca ele sint la capitolul “Cinematografie” si nu sint la
alt capitol. Ele nu trebuie redirectionate, ele sint acolo. Si cred ca mi-au
citit dinainte gindurile, caci avem 15 cinematografe in republica, care se afla
intr-o stare deplorabila. Si cu acesti bani noi le-am putea reinvia pe toate
15, dind posibilitate si centrelor raionale si celor de la sate sa poata sa vada
ceva si sa faca ceva.
Propun sa fie pusa la vot si aceasta
propunere a mea: ca cele 32,63 de milioane de lei sa fie impartite pentru
reanimarea celor 15 cinematografe din raioanele republicii.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere formulata
de la microfonul nr.4. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi pentru aceasta propunere, care
nu este acceptata de plenul Parlamentului.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc si de atit.
In proiect este vorba de o anexa nr.20, la
care se face trimitere. Noi nu avem in legea actuala anexa nr. 20. Deci,
punctul... acusi va spun care, punctul 5) din proiect, care se refera la
articolul 26, nu poate fi votat in aceasta formulare. Punctul 5) din proiect
dupa articolul 26. Acesta introduce un articol nou, aceste mijloace de 41 de
milioane de lei pentru bilunarul ecologic, care pare-mi-se deja a avut loc.
Conform anexei nr.20. Noi nu avem in legea actuala anexa nr.20. Reiesind din
aceasta, noi, mai intii, trebuie s-o votam aparte cumva si apoi sa putem introduce
acest articol.
Domnul Marian Lupu:
Bine, cine ne clarifica situatia? Inteleg ca
este o intrebare mai mult de ordin tehnic, ca sa vedem coerenta.
Doamna Valentina Cusnir:
Tehnic, dar noi, prin tehnica, deseori gresim
foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop:
Articolul 261 prevede, deci, este o
completare cu articolul 261, care prevede ca se aproba in bugetul de stat
transferul in suma..., conform anexei nr.20, care se propune sa fie suplimentata
la legea actuala.
Doamna Valentina Cusnir:
Pai, nu putem. Mai intii trebuie votata
aceasta anexa nr.20 si apoi sa pui articolul acesta 261 si sa pui in el anexa
nr.20. Nu este normal?
Domnul Mihail Pop:
Se voteaza legea.
Domnul Marian Lupu:
Nu, stimata colega, fiindca noi votam tot
timpul in pachet si la Legea bugetului votam legea ca atare impreuna cu partea
textuala si cu anexele...
Doamna Valentina Cusnir:
Ceea ce nu este...
Domnul Marian Lupu:
Pentru care motiv s-a venit acum cu un nou
proiect de lege, inclusiv cu o anexa, care, la fel, se examineaza si se voteaza
in pachet.
Continuam, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Sigur ca la noi se poate. Fie.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Eu va rog mult, daca aveti propuneri pentru
lectura a doua...
Doamna Valentina Cusnir:
Este vorba si despre un alt punct, cu care
am venit si la care domnul vicepresedinte nu s-a referit, si anume, ca la Legea
salarizarii cei 150 de milioane de lei sa fie repartizati de catre Guvern, adica
la voia Guvernului. Nu poate fi acceptat, adica prin aceasta lege se cere ca
noi sa dam niste atributii suplimentare Guvernului, ca Guvernul sa repartizeze
acesti bani. Si eu am venit pentru excluderea acestui punct, fiindca
Parlamentul trebuie sa-si indeplineasca aceste functii.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului aceasta propunere.
Stimati colegi,
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 1.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu au inteles colegii.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Asta depinde de dumneavoastra, in primul rind,
ce lumea intelege sau nu intelege. In cazul de fata, trebuie de formulat bine
aceste propuneri. Mai mult decit atit, sintem in cadrul exercitiului de vot.
Sectorul nr.2, cite voturi? Unu. Sectorul
nr.3, domnul Secareanu?
Stimate coleg,
Domnule Secareanu,
Rezultatele votului?
Numaratorul:
17.
Domnul Marian Lupu:
18 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta
de plenul Parlamentului. Rog sa continuam.
Doamna Valentina Cusnir:
Cred ca atitea au fost.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
In continuare, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule vicepresedinte,
Vreau sa-mi permiteti sa ma refer la
amendamentul inaintat din partea comisiei noastre, din care fac parte.
Amendamentul prevedea alocarea celor 20 de milioane de lei, atit de necesari
pentru procurarea sau achizitionarea medicamentelor specifice – antitumorale.
Un amendament asemanator a fost facut si anul trecut, adresat atit comisiei, cit
intregului Parlament.
Dumneavoastra, in raportul comisiei, spuneti
ca nu poate fi sustinut din lipsa unui studiu de fundamentare
economico-financiar. Eu vreau foarte mult sa va intreb, si va rog sa-mi raspundeti,
care a fost abordarea in comisia dumneavoastra si ce a intreprins comisia
pentru a studia, a face acest studiu de fundamentare?
Si data trecuta, in prima lectura, noi am
discutat necesitatea luarii in considerare a prioritatilor. Sau discutam atunci
ca acele 3 milioane alocate Complexului “Condrita” si cele 6 milioane pentru
cantina si clubul de la Holercani cel putin ar satisface aceste necesitati
pentru bolnavii oncologici, cel putin partial. Si eu va rog foarte mult sa-mi raspundeti:
care a fost abordarea in comisie, de ce deja al 2-lea an aceasta cerinta ramine
fara un raspuns pozitiv?
Domnul Gheorghe Popa:
Da, va multumesc.
In comisie noi am prezentat argumentele
respective si vreau sa le aduc la cunostinta dumneavoastra, caci, de fapt,
Institutul oncologic, conform statutului sau, isi desfasoara activitatea pe
principiu de autofinantare, daca sinteti de acord, o activitate nonprofit si
beneficiaza de mijloace din fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta
medicala. In limita serviciilor prestate, desigur.
Noi am mentionat ca in bugetul de stat pe
anul 2007, la Ministerul Sanatatii sint centralizate mijloacele financiare din
Programul national “Combaterea cancerului”, in suma de 6,3 milioane de lei. La
situatia din 31 mai 2007, din suma prevazuta pentru 5 luni, 3,4 milioane de lei
au fost finantate si, anual, aceasta suma constituie, practic, 34,9 la suta.
Chestiunea ar putea fi solutionata pe baza
redistribuirii alocatiilor prevazute de catre Ministerul Sanatatii. Si, in
acest sens, noi am avut discutii cu domnul ministru, inclusiv cu Ministerul
Finantelor, si acest lucru va fi facut pentru a doua jumatate a anului 2007.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule vicepresedinte,
Daca imi puteti raspunde la urmatorul
lucru. Din toate sumele pe care le-ati studiat si le aveti, daca ati studiat,
care este ponderea acoperirii din necesarul tratamentului unui bolnav oncologic
sau aceasta institutie, din fondurile pe care le obtine, stim foarte bine cit
se cheltuie la salarizare, cit ramine pentru tratament?
Si scrisorile pe care le am, asa cum v-am
spus si data trecuta, Compania Nationala de Asigurari in Medicina face
trimitere la faptul ca ministerul este dator, pentru ca este fondatorul.
Ministerul a facut o scrisoare adresata Guvernului si au ramas fara raspuns. Am
vrea, totusi, sa obtinem un rezultat si o rezolvare pozitiva la aceasta problema.
Domnul Gheorghe Popa:
Eu sint de acord cu dumneavoastra, dar, in
acelasi timp, vreau sa zic ca este nevoie de o argumentare foarte serioasa
economica, financiara. Si, in sensul acesta, noi tot nu putem intelege, trebuie
acolo 20 de milioane, sau 30 de milioane, sau 40 de milioane, sau 5 numai
milioane. De aceea, impreuna cu ministerul respectiv, am ajuns la concluzia sa
facem aceasta argumentare si sa venim cu aceasta problema pentru a fi examinata
in a doua jumatate a anului.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule vicepresedinte,
Eu va multumesc, dar credeam ca timp de un
an de la adoptarea bugetului pe anul trecut deja se reusea sa se faca acest
studiu.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule vicepresedinte al
comisiei,
Stimati colegi deputati,
Prezentind citeva amendamente la proiectul
de Lege pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 si nefiind sustinut
nici unul, sint obligata sa remarc ca constatam ca declaratiile facute la inceputul
anului 2007, precum ca acest buget este orientat social, nu se adeveresc.
Si va spun de ce. La inceputul anului, va
aduceti aminte de acea lege a salarizarii, care i-a lipsit de resurse pentru 3
luni de zile pe cei care muncesc, le-a cauzat pierderi la salarii tuturor
angajatilor din sfera bugetara. La fel, amendamentul care a avut menirea sa imbunatateasca
conditiile de tratament ale bolnavilor oncologici nu a fost sustinut, fapt prin
care demonstram ca nu avem astazi nevoie de acesti pacienti.
La fel, vreau sa va spun ca nu s-a sustinut
amendamentul prin care am propus ca sa fie acordata o protectie sociala speciala
unor categorii de populatie, prin majorarea cuantumului compensatiei
nominative, de la 25 la 50 de lei pentru cei care au luptat pentru apararea
integritatii teritoriale si independentei Republicii Moldova.
La fel, la inceputul anului, noi am propus
sa fie majorate indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului si am
spus ca nu avem bani si nu am facut-o. Deja la jumatate de an avind in buget
acest surplus de 620 de milioane, cred ca ar fi fost normal sa marim aceste
indemnizatii. Miine-poimiine ne vom trezi ca nu avem copii in aceasta tara.
Si de aceea, cred ca prioritatile pentru
acest proiect de lege nu au fost stabilite clar si orientate spre om si spre
nevoile lui. Imi este dureros sa constat acest lucru, dar am adoptat conceptii,
strategii care au avut menirea sa reduca saracia, sa sporeasca natalitatea, sa
stopeze exodul de cetateni din Republica Moldova...
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega...
Doamna Valentina Buliga:
Da, domnule Presedinte,
Eu am terminat.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
De acord, multumesc.
Eu ce as vrea sa spun si o sa vreau sa va
rog pe toti: avem regulamentul, eu am lasat special plenului Parlamentului mai
mult de citeva luni de zile, ca sa se adapteze prevederilor acestui regulament.
In special, va rog sa atrageti atentia la prevederile articolului 67 cu
referire la procedurile de dezbatere a proiectelor de lege in lectura a doua. Si
va rog foarte mult, toti cei care vor vorbi in continuare sa respecte cu
strictete prevederile articolului 67 si prevederile articolului 68.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, eu am verificat acest
regulament si am inteles ca este o colizie juridica, deoarece articolul 105
prevede luari de cuvint pentru deputati, in problemele inscrise pe ordinea de
zi. Adica trebuie verificat articolele 105 si 67 si de dat o lamurire, cum ne incadram.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Cine are intrebari legate de regulament,
exista Directia juridica, exista Comisia juridica. Luarile de cuvint se iau la
subiectele care sint inscrise pe ordinea de zi. In cazul de fata trebuie sa
vedem si alte articole, care prevad norme de procedura pentru luarile de cuvint.
In continuare? Nu sint.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Presedinte, eu am.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Popa, va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, in conditiile
raportului comisiei sesizate in fond si tinind cont de rezultatele acelor
propuneri care au fost inaintate si supuse votului in cadrul sedintei plenului
Parlamentului, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului
de Lege nr.1880. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
58 de voturi “pro”. Impotriva?
Stimati colegi numaratori,
Rog sa ma anuntati.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 1.
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
15 voturi. Multumesc colegilor numaratori.
17 voturi “impotriva”.
In conditiile acestui rezultat al exercitiului
de vot, proiectul de Lege nr.1880 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
In continuare, proiectul de Lege nr.51
privind completarea unor acte legislative (Legea privind protectia mediului inconjurator;
Legea privind deseurile de productie si menajere). Lectura a doua.
Rog comisia, domnul deputat Vladimir
Ciobanu. Proiectul nr.51.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul de Lege privind completarea unor
acte legislative a fost examinat si aprobat in prima lectura la sedinta plenara
a Parlamentului din data de 11 mai 2007.
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat, in sedinta sa din 6 iulie
2007, propunerile si obiectiile expuse in avizele Comisiei pentru politica
economica, buget si finante, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si
Guvernului Republicii Moldova, parvenite la acest proiect de lege.
In baza acestor propuneri si amendamente
comisia sesizata in fond a definitivat varianta finala a proiectului de lege cu
acordul autorului initiativei legislative privind completarea unor acte
legislative.
Maculatura este principala materie prima
din care se produce cartonul plat, care ulterior se foloseste le producerea
ambalajului pentru agentii economici din Republica Moldova. Anual, in Republica
Moldova se colecteaza pina la 15-20 de mii de tone de maculatura. Aceasta
cantitate este insuficienta pentru buna functionare a intreprinderilor care
practica acest gen de activitate si care au nevoie de circa 70 de mii de tone
de maculatura. O cantitate considerabila de maculatura se importa din tarile
Rusia, Ucraina, Ungaria si Romania, care dispun de capacitati considerabile
pentru a exporta maculatura.
Din aceste considerente, se propune
completarea anexelor la trei acte legislative, in speta, Legea privind protectia
mediului inconjurator, Legea privind deseurile de productie si menajere, Legea
cu privire la tarifele vamale, cu 3 noi pozitii tarifare care sint conforme cu
legislatia in vigoare. Prin completarea actelor propuse, se stabilesc genuri
noi de maculatura posibila pentru importare si, astfel, se va produce mai multa
productie finala si se vor mari contributiile la bugetul consolidat.
In acest sens, prin prisma acestui proiect
definitivat, toti antreprenorii care practica acest gen de activitate sint
egali in aceeasi masura in desfasurarea activitatii economice, nu este stabilit
vreun monopol din partea statului pentru vreun agent economic, astfel statul
recunoaste si garanteaza dreptul tuturor agentilor economici la libera initiativa
economica si la concurenta loiala, care sint factorii de baza ai economiei nationale.
In avizul Guvernului se mentioneaza ca in
prezent, pe teritoriul Intreprinderii Mixte “Moldcarton” – SA se pastreaza 10
mii de tone de deseuri de productie. Din informatia parvenita din partea intreprinderii
mentionate, in momentul de fata este incheiat un contract cu SRL “Darem-Trans”
pentru evacuarea deseurilor de la intreprindere. Pe parcursul lunilor mai-iunie
2007, au fost deja evacuate 3 mii de tone de deseuri la poligonul municipal din
Tintareni. Totodata, la finele anului se preconizeaza instalarea utilajului
pentru valorificarea deseurilor formate la intreprindere.
Pornind de la cele expuse, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune
Parlamentului ca proiectul de Lege privind completarea si modificarea unor
acte legislative, cu textul definitivat, sa fie examinat si adoptat in lectura
a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Eu am citit foarte atent avizul Guvernului
care, din punctul meu de vedere, este unul foarte si foarte relevant. Faptul ca
deseurile, in cantitate de 3 mii de tone, au fost deplasate ca pozitionare de
la combinatul de carton de la Singera la Tintareni nu rezolva problema cu
impactul ecologic.
Eu as propune, din pacate nu am asistat la
dezbaterea acestui proiect de lege in prima lectura din motive obiective si nu
am avut posibilitatea sa intervin la momentul respectiv, dar cit nu-i tirziu,
daca vrem sa reglementam in felul in care a fost propusa aceasta initiativa
legislativa, trebuie s-o legam strins si conditionat de prelucrarea acestor deseuri.
Caci nu este vorba de deseuri, trebuie sa intelegem foarte clar, este vorba de
deseuri din polietilena s.a.m.d., care sint foarte nocive, de deseurile
respective vorbesc. Pelicula maruntita, asa se cheama, care pina la urma este
ceea ce vorbeam eu si reprezinta, daca vreti, pina la urma, un pericol.
Un alt lucru pe care vreau sa vi-l spun. Ma
uit si eu foarte atent, dupa cum si colegii mei din fractiunea majoritara, la
initiativele legislative care parvin si la ce subiecte anume se refera. Si
domnul Eriomin, ca de obicei, subsemneaza aceste probleme cu aspect asa, mai
mult economic, cu paminturi s.a.m.d. Eu am o intrebare: exista o expertiza
anticoruptie la proiectul respectiv de lege sau nu?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Este un aviz, care, practic... Nu atit un
aviz de expertiza anticoruptie, cit un aviz al unei organizatii
nonguvernamentale.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Noi avem o lege pe care am votat-o si am
dezbatut-o foarte si foarte pe larg in acest Parlament, vizavi de
obligativitatea expertizarii tuturor initiativelor legislative. Si eu, in
general, as vrea sa rog comisiile parlamentare ca, la pachetul de documente
care ne sint prezentate, sa fie anexata si expertiza respectiva. Fiindca in caz
contrar, am adoptat iarasi o lege care nu-si are efectul.
Domnul Marian Lupu:
Propuneri?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Aveti si o intrebare ori numai v-ati expus
parerea?
Domnul Vladimir Filat:
Pai, asta era intrebarea, daca acceptati
cumva sa fie conditionata prelucrarea deseurilor de importarea acestora. In caz
contrar, eu as propune sa mai incercam.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Suspiciunile pe care le aveti si
dumneavoastra fata de autorul initiativei legislative...
Domnul Vladimir Filat:
Nu am fata de autori, ci fata de initiativa.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ati spus-o dumneavoastra, o repet si eu, au
fost provocate dezbateri si in cadrul sedintei comisiei, si acesta a fost
motivul pentru a crea grupul de lucru si a-l deplasa in teritoriu, la obiectiv.
Si, in special, am incercat sa verificam pe cit sint de justificate argumentele
Guvernului cu privire la nocivitatea deseurilor.
Nuci un expert nu a confirmat situatia
vizavi de nocivitatea deseurilor. Unica situatie care ramine, a fost ca o
restanta a intreprinderii, faptul ca nu a organizat exportarea si a depozitat in
obiectivul acela care este in satul Tintareni.
De aceea astazi, problema aceasta este
rezolvata. Pelicula, din ceea ce mi-au spus oamenii competenti in domeniu, ramasitele
de la pelicula in tot volumul de deseuri constituie un procent foarte mic. In
majoritatea cazurilor este, ramine metalul acela care se foloseste ca scoci,
nisip, ceva ramine, nu hirtie, dar ramasite de materie, material. Atit.
Dar totul se depoziteaza deja la obiectivul
pe care l-am nominalizat. Vizavi de expertiza Centrului de analiza si prevenire
a coruptiei. Ne-am adresat, comisia s-a adresat acestui organism dupa ce am
prezentat proiectul de lege in prima lectura si ne-a fost prezentat avizul pe
care il avem astazi.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Eu am o intrebare catre dumneavoastra ca si
raportor. Exista legea care spune foarte clar, cum se efectueaza aceasta
expertiza si cine o efectueaza. In nici un caz organizatia obsteasca, este
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, in sarcina caruia sta
aceasta expertizare. Si noi am vorbit, daca va aduceti aminte, foarte mult, am
dezbatut acest proiect de lege in plenul Parlamentului, si eu intrebam
personal, daca are acest Centru capacitatea de a expertiza toate proiectele de
lege si mi s-a raspuns ca are.
In cazul in care legislatia s-a modificat,
inclusiv Legea privind procedura legislativa, si acolo este modificat si se
spune foarte clar, dincolo de avize trebuie sa fie expertiza. Eu nu spun ca
anume proiectul respectiv poate fi, dar ca procedura. Fiindca sint sigur ca,
daca un deputat din alta fractiune initia un asemenea proiect de lege, erau
multe discutii aici! Imi aduc aminte ca domnul Ivanov a avut o initiativa
legislativa...
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Vorbiti la subiect. Propunerea?
Domnul Vladimir Filat:
La subiect. Eu am facut propunerea.
Domnul Marian Lupu:
Asa, sa ordonam discutia. Propunerea?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ca un argument la ceea ce a spus colegul. A
fost si o scrisoare a intreprinderii „Combinatul de articole din carton”, este
a doua intreprindere care activeaza in acelasi domeniu. Si, in urma discutiilor
cu conducerea acestei intreprinderi, practic s-a convenit ca este o initiativa
legislativa pozitiva, anume din partea lor. Ei erau indusi in eroare, precum ca
initiativa aceasta va provoca stoparea exportului. Ei, in special Combinatul de
produse din carton se ocupa cu exportarea maculaturii si importarea insusi a
cartonului. S-a scos acest aspect al problemei si, practic, ei s-au pronuntat in
sustinerea initiativei, caci ea le va permite si lor sa-si mareasca volumul de
export de la 300 la 400-500 de mii de tone, fapt care va da posibilitatea sa
aduca carton in tara. Ceea ce va ridica si producerea materialului final.
Domnul Vladimir Filat:
Bine, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.51.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr. 3?
Va multumesc.
56 de voturi “pro”. Impotriva? Zero
voturi. Doua voturi “impotriva”, pentru stenograma.
Proiectul de Lege nr.51 este adoptat in
lectura a doua.
Avansam. Proiectul de Lege nr.1170 cu
privire la medierea proiectului. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege nr.1170 cu privire la
mediere a fost examinat si aprobat in prima lectura. Proiectul are ca obiect de
reglementare instituirea unor dispozitii referitoare la mediere, ce constituie
o modalitate de solutionare alternativa a conflictelor.
Pentru prima lectura proiectul de Lege cu
privire la mediere a fost comasat cu proiectul de Lege nr.2281 cu privire la
medierea in cauzele civile si cu proiectul de Lege nr. 3264 cu privire la
medierea in cauzele penale.
Amendamentele si propunerile inaintate de catre
comisiile permanente ale Parlamentului, Guvern, Directia juridica a Aparatului
Parlamentului, inclusiv cele expuse de deputati in prima lectura, au fost
examinate in cadrul dezbaterilor in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.
Rezultatul examinarii este fixat in anexa amendamentelor ce constituie parte
integranta a prezentului raport.
In acest context, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1170
in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele si rezultatele examinarii
lor de catre Comisia noastra.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Propuneri in lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Turcan,
Vizavi de amendamentul 45, care se refera
la articolul 31 alineatul (6), eu sint de acord cu argumentarea pe care ati facut-o
dumneavoastra in sinteza, ca este facultativ, dar, totodata, daca ne uitam la
articolul 31 alineatul (6), acordul dintre parti poate fi supus autentificarii
notarului si altei autoritati competente. Eu nu cred ca in lege ar fi normal sa
mergem cu norme de tipul „poate” sau „nu poate”. Eu propun totusi sa excludem
acest alineat si, mai departe, ramine la vointa partilor sa autentifice sau nu.
Fiindca, daca o sa figureze punctul acesta, dumneavoastra stiti care sint
interpretarile generale.
Domnul Vladimir Turcan:
Este clar. Totusi, comisia a ajuns la
concluzia ca, in cazul de fata, noi trebuie sa fim mai liberali. In ce sens?
Totusi, trebuie sa le dam posibilitate cetatenilor sa-si aleaga varianta
necesara, cu atit mai mult atunci cind este vorba de niste litigii, ce tin de
probleme legate de avere. Cu atit mai mult atunci este clar ca este in
interesul insusi al partilor aflate in litigiu sa fie autentificare din partea
notarului. In acelasi timp, daca nu va fi in general stipulata aceasta prevedere,
chiar si in varianta aceasta, atunci notarul poate, ma rog, sa respinga, sa nu
accepte varianta aceasta.
Domnul Vladimir Filat:
Autentificarea...
Domnul Vladimir Turcan:
De aceea, noi credem ca varianta expusa in
alineatul (6) articolul 31 este una binevenita si va da posibilitate partilor in
litigiu sa-si aleaga varianta, care le este convenabila dumnealor.
Domnul Vladimir Filat:
Posibil, dar eu, totusi, imi mentin punctul
de vedere, ca cuvintul „poate” intr-o lege suna un pic cam straniu. Legea
trebuie sa aiba un caracter mai imperativ. Ma rog.
Si ultima intrebare, domnule presedinte,
vizavi de ultimul amendament, 52, privind costul implementarii acestui proiect.
Dumneavoastra spuneti ca, pina la implementarea prevederilor articolului 36,
careva cheltuieli financiare nu sint prevazute. Eu am citit foarte atent
proiectele in faza initiala, dupa comasare. Si vreau sa va spun ca, in mare
parte, aceasta lege va fi una lucrativa in momentul in care va functiona
articolul 36. Si noi intelegem cu totii acest lucru. Si intrebarea mea este
referitor la aceasta norma: cind va fi implementat articolul respectiv? Fiindca
din argumentare reiese ca el nu va fi imediat implementat. Si atunci cind? Cum
prevede autorul?
Domnul Vladimir Turcan:
Am inteles. Insasi aceasta lege este propusa
a fi implementata incepind cu 1 ianuarie 2008.
Domnul Vladimir Filat:
Asa.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi speram ca pina la acest moment deja va
fi adoptata si Legea cu privire la asistenta garantata de stat.
Domnul Vladimir Filat:
Asistenta juridica garantata.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, si atunci, in complex, vom vedea care
va fi practica plecarii si a primei si a celei de-a doua legi. Si, in cazul de
fata, iarasi cetateanul o sa aiba posibilitatea, pe de o parte, sa se bucure de
asistenta juridica garantata din partea statului...
Domnul Vladimir Filat:
Poate sa fie …
Domnul Vladimir Turcan:
...In acelasi timp, in cazul in care
asistenta aceasta nu va fi suficienta, atunci el va proceda la o alta varianta,
varianta medierii, iarasi garantata, din partea statului.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
De acord. Atunci, poate introducem
prevederea respectiva la dispozitii finale si tranzitorii, ca sa vina pentru
noul an bugetar. Fiindca, in caz contrar, haideti sa fim de acord, legea
respectiva va fi iarasi una declarativa, ca si Legea privind asistarea celor
care au fost represati s.a.m.d. Punem o norma care nu poate fi acoperita
financiar. Bine, am inteles.
Va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Si eu va multumesc.
Alte propuneri?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule presedinte al comisiei,
Accept argumentarea comisiei la pozitia 33 si
nu insist sa fie pusa la vot. Cred ca, intr-adevar, cele relatate de
dumneavoastra sint suficiente pentru a nu insista. Insa ma refer la pozitia 19
din anexa, prin care se propune ca Biroul asociat de mediatori sa fie fondat de
trei sau mai multe persoane. In proiect scrie „de doua sau mai multe”. Am incercat
data trecuta sa argumentez, de ce din punctul meu de vedere este necesar a fixa
„de trei sau mai multe”.
Comisia mi se pare ca aduce o argumentare
destul de subreda. Dumneavoastra scrieti asa: nu se accepta, este un principiu
general reglementat de legislatia cu privire la organizatiile obstesti. Alte
argumente nu se aduc.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, asocierea intre doua persoane deja
este o asociere a cetatenilor. Noi nu vorbim ca sa dati scopul pentru care sint
asociate. Mai mult decit atit, ca un exemplu, pot sa va aduc urmatoarea informatie.
Cind, vreo trei saptamini in urma, daca nu ma insel, a avut loc un seminar, o
masa rotunda cu participarea expertilor Consiliului Europei, noi am discutat
unele aspecte ale expertizei asupra proiectului de Lege cu privire la partide. Si
unul din experti a expus, printre altele, ca in unele tari chiar si doua
persoane pot fonda un partid.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Turcan,
Am saluta si noi initiativa aceasta. Numai
ca noi vorbim acum de partidele politice.
Domnul Vladimir Turcan:
Este vorba de unele din tari.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Eu cred ca, totusi, daca vorbim in
mod serios, de acest birou, doua persoane nu stiu in ce masura ar putea sa ia o
decizie.
Domnul Vladimir Turcan:
Biroul nu ia nici o decizie. Nu ia nici o
decizie ca birou. Noi vorbim de doi cetateni, care avind...
Domnul Leonid Bujor:
Care se asociaza.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, avind licenta sau certificatul
respectiv, care le acorda dreptul sa se ocupe cu medierea, sa se asocieze intr-un
birou, care va fi inregistrat...
Domnul Leonid Bujor:
Pai, da, de aceea v-am intrebat.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta este forma organizatorica.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Turcan,
Eu de aceea am si intrebat, in ce masura
aceasta prevedere, la care faceti dumneavoastra trimitere, cu privire la
legislatia organizatiilor obstesti, este binevenita aici. Eu de aceea am spus,
pentru ca mi se pare ...
Domnul Vladimir Turcan:
In sensul ca aici este vorba de realizarea
dreptului la asociere.
Domnul Marian Lupu:
Haideti sa ajungem la finalitatea discutiei.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Propuneri nu mai sint?
Va multumesc.
Alte propuneri? Nu inregistrez.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1170.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 29.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1170 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3862 cu privire la
societatile cu raspundere limitata. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat
cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are
ca scop stabilirea unui cadru legislativ unitar, care va reglementa activitatea
societatilor cu raspundere limitata.
Amendamentele si propunerile inaintate de
comisiile permanente ale Parlamentului, Directia juridica a Aparatului
Parlamentului si de societatea civila, inclusiv cele expuse de deputati in
cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura, la sedinta
Parlamentului, au fost puse in discutie in cadrul sedintei, de fapt, in cadrul sedintelor
comisiei, intocmindu-se anexa amendamentelor care este parte integranta a
prezentului raport. Comisia juridica propune Parlamentului sa adopte in lectura
a doua proiectul de Lege nr.3862, luind in consideratie obiectiile si
amendamentele expuse in anexa.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Propuneri aditionale celor mentionate in
raportul comisiei? Nu sint.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3862 in conditiile raportului prezentat de comisia de
profil. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Marian Lupu:
In sectorul nr.3 avem o pana tehnica.
Ridicati, va rog, miinile, sa ma uit eu la voi. Unu, doi, doua voturi, cel putin
atitea inregistrez eu. 58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3862 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1590 privind acordarea
compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor
categorii de populatie din mediul rural.
Guvernul.
Domnul Valentin Guznac – viceministru al administratiei publice locale:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
In legatura cu faptul ca unul dintre
obiectivele principale de dezvoltare in domeniul energetic este gazificarea
accelerata a tarii, elaborarea si implementarea politicii energetice a tarii, in
corespundere cu obiectivele politicilor energetice ale Uniunii Europene si tinind
cont de situatia materiala a familiilor de lucratori medicali, a pedagogilor
institutiilor de invatamint si a celor din domeniul culturii, Guvernul a
elaborat proiectul de Lege privind acordarea compensatiei unice pentru
conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din
mediul rural.
Astazi, in republica din numarul total de
circa 20 de mii 260 de familii de lucratori medicali, pedagogi ai institutiilor
de invatamint si din domeniul culturii, care nu sint conectati la sursa de gaze
naturale, doar circa 6.624 de familii in momentul de fata au posibilitatea de a
fi conectate la conducta de presiune mica, dintre care circa 3.200 de familii
de pedagogi, 1.730 de familii de lucratori medicali si restul – din domeniul
culturii.
Conform calculelor, costul de conectare la
conducta de presiune mica constituie, in medie, circa 2 mii de lei. Pornind de la
cele mentionate si conform calculelor preliminare, pentru realizarea legii
respective va fi necesar a identifica mijloace financiare din bugetul de stat in
suma de circa 13,3 milioane de lei.
Proiectul de lege respectiv are ca scop si
atragerea in mediul rural a specialistilor din domeniul invatamintului,
culturii, medicinii si acordarea asistentei sociale sporite pentru aceste
categorii de cetateni. Proiectul de lege prevede categoriile de persoane care
au dreptul sa primeasca aceasta compensatie unica, categoriile de beneficiari
ai compensatiei unice, organele abilitate cu dreptul de stabilire si de plata a
compensatiei respective si, respectiv, cuantumul compensatiei unice, care
prevede, conform proiectului de lege, acordarea acestei compensatii pentru
diverse categorii in suma de 1500 de lei sau 750 de lei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Pentru precizie, va rog. Articolul 2,
litera (e): “pedagogii, lucratorii medicali si din domeniul culturii solitari”.
Ati facut precizarea ca subiect?
Domnul Valentin Guznac:
Da.
Domnul Vladimir Filat:
Dupa care trecem la articolul 5, “Cuantumul
compensatiei unice”. Eu nu am regasit „solitarii”. Poate ceva am incurcat eu?
Ca sa stabilim exact, care va fi cuantumul si pentru acest subiect, stabilit
deja la articolul 2.
Domnul Valentin Guznac:
Da, trebuie, probabil, de facut o corectare
aici.
Domnul Vladimir Filat:
Poftim?
Domnul Valentin Guznac:
Cred ca trebuie de facut o corectare aici.
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu cred ca trebuie o corectare, trebuie
de stabilit exact, caci dupa aceea sa nu... Pentru lectura a doua, va rog, ca
precizare, ca sa nu-i pierdem.
Domnul Marian Lupu:
S-a fixat in stenograma. De acord, trebuie
sa fie o coerenta intre categorii la toate articolele din proiectul de lege.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
As vrea sa va intreb, avem nevoie astazi la
sate doar de medici, profesori si lucratori din cultura sau, in genere, avem
nevoie de locuitori la sate? Noi nu mai avem oameni la sate. Au ramas batrinii si
copiii. Cum va uitati la aceasta si cind are de gind Guvernul sa se gindeasca
la toate categoriile care traiesc in mediul rural in conditii extrem de grele?
Domnul Valentin Guznac:
Eu nu stiu in ce masura intrebarea are legatura
cu subiectul abordat, dar, indiscutabil ca Guvernul are grija de toate
categoriile care sint defavorizate intr-un fel sau altul si va cauta posibilitati
de a acorda sustinere, pentru viitor, si altor categorii de populatie.
Va multumesc.
Doamna Valentina Cusnir:
Crede Guvernul ca un taran astazi mai usor
se poate conecta la conducta cu gaze...
Domnul Valentin Guznac:
Da, dar noi ne pomenim in situatia in care
nu avem nici pedagogi astazi la sate, nu avem nici medici. De aceea, Guvernul si-a
stabilit drept scop acordarea acestei compensatii.
Doamna Valentina Cusnir:
Daca nu vom avea tarani, nu vom avea nevoie
nici de celelalte categorii, caci nu va fi nevoie, nu mai are cine sa locuiasca
in satele noastre.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Atunci cind Guvernul vine cu aceasta initiativa,
as vrea sa va intreb, de ce ati facut diferenta intre aceasta categorie de
populatie de la sate si cea care face parte din aceeasi categorie, dar care traiesc
la orase? Ma refeream la faptul ca, daca e sa vorbim de situatia asa cum este
astazi in republica, centrala termica functioneaza doar la Chisinau si la Balti.
In celelalte orase si orasele ale Republicii Moldova profesorii, medicii si
oamenii din cultura tot nu au aceasta posibilitate de a se uni la conducta de
gaze. Si atunci, de ce s-a facut aceasta diferenta?
Domnul Valentin Guznac:
Da, va multumesc pentru intrebare.
Eu am spus...
Doamna Zoia Jalba:
Ma scuzati. Deci, va spun ca situatia mentinerii
cadrelor in orase este aceeasi cu cea a mentinerii lor la sate.
Domnul Valentin Guznac:
Dar nu putem... Multumesc pentru intrebare.
Probabil ca nu putem fi de acord cu aceasta
afirmatie, caci situatia la sate este mult mai complicata decit la orase. Astazi
ne pomenim in situatia cind absolventii diverselor institutii de invatamint
elementar nu vor sa plece sa lucreze la sate. Si noi ne-am stabilit drept unul
din scopuri sa propunem Parlamentului spre aprobare acest proiect de lege sau
aceasta lege: atragerea specialistilor anume in mediul rural si o asistenta
sporita anume pentru aceste categorii de cetateni.
Doamna Zoia Jalba:
Chiar daca facem o diferentiere in cadrul
aceleiasi categorii? Eu vin din sistemul invatamintului, domnule viceministru, si
sa stiti ca situatia cu profesorii de la orase este aceeasi ca si la sate.
Tinerii, daca vin in scoala, vad salariul pe care il ridica lunar si dupa jumatate
de an pleaca si de la oras. Aceasta este situatia.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
As vrea sa aflu, care este costul acestui
proiect? Ati facut o estimare, de citi bani avem nevoie pentru acest proiect?
Domnul Valentin Guznac:
Eu am mentionat, circa 13,3 milioane de lei
pentru categoriile de populatie, care astazi deja au posibilitatea sa fie
conectate la conducta de gaz de presiune joasa.
Domnul Ivan Banari:
Bine. Si a doua intrebare. Spuneti-mi, va
rog, dar ce facem cu acei profesori, medici, care deja s-au conectat la aceste
gazoducte?
Domnul Valentin Guznac:
Noi am propus in proiectul de lege ca, odata
cu intrarea legii in vigoare, ea nu va avea un efect retroactiv, deci, se va rasfringe
doar asupra acelor familii care de abia se afla la etapa de conectare.
Domnul Ivan Banari:
Acei care s-au conectat, sa fie sanatosi, sa
suporte cheltuielile, iar cei care se vor conecta acum – vor avea facilitati.
Deci, inca o intrebare. Spuneti-mi, va rog,
dar acei pedagogi, medici, care astazi nu activeaza ca pedagogi, ca medici, ei
vor profita de aceasta facilitate? Cei care nu activeaza astazi, sint la
pensie.
Domnul Valentin Guznac:
In lege nu se face vreo distinctie intre
cei care activeaza astazi si cei care nu activeaza, este vorba despre familiile
de medici, pedagogi s.a.m.d.
Domnul Ivan Banari:
Pai da, el este pedagog cind activeaza, iar
cind a incetat activitatea – este pensionar.
Domnul Marian Lupu:
Pentru lectura a doua, va rog sa examinati
acest subiect.
Domnul Ivan Banari:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Eu va multumesc, domnule raportor.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
De acest proiect de Lege, privind acordarea
compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor
categorii de populatie din mediul rural, practic au fost responsabile doua
comisii.
La comisia noastra a parvenit coraportul
Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului,
care sustine acest proiect de lege. Si comisiile permanente, la fel, au examinat
acest proiect de lege si, in principiu, il sustin pentru aprobarea lui in prima
lectura.
Totodata, au parvenit unele obiectii si
propuneri chiar si astazi, in sedinta in plen si noi, in cadrul reexaminarii in
lectura a doua vom tine cont de aceste obiectii si propuneri, inclusiv de cea a
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Si propunem sustinerea acestui
proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna presedinte al comisiei,
Ati examinat in comisie ce vor face acele
sate care nu sint, in viitorul apropiat, incluse in zona prin care trece
conducta de gaze? Vor sta asa si mai departe, poate zeci de ani, fara
profesori, fara medici, fara oameni de cultura?
Doamna Valentina Buliga:
Ambele probleme – si problema dotarii
institutiilor medico-sanitare si a institutiilor de invatamint cu cadre este
mult mai complexa, si problema gazificarii, la fel, este destul de complicata,
complexa. Cred ca prin acest proiect de lege noi nu solutionam sau propunem
careva solutii...
Trebuie o abordare complexa pentru ambele
probleme si cred ca aici nu doar comisia noastra, dar intregul for legiuitor si
Guvernul trebuie sa vina cu propuneri concrete de sustinere a acestor cadre, in
primul rind in localitatile rurale si, de ce nu, si gazificarea la preturi
rezonabile, accesibile.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Doamna Valentina Cusnir:
Credeti ca trebuie adoptat acest proiect de
lege?
Doamna Valentina Buliga:
Cred ca da.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Buliga, va multumesc.
Imi cer scuze, doamna presedinte, imi cer
scuze foarte mult, fiindca a intirziat un coleg la microfon.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc.
Doamna Buliga,
Ma intereseaza urmatorul lucru: daca, in
cadrul examinarii proiectului prezentat de catre ministerul respectiv al
Guvernului Republicii Moldova, s-a examinat si o alta initiativa, care a fost
mediatizata pe larg in republica noastra? In cadrul unei sedinte largite la Presedintie,
s-a vorbit despre posibila conectare gratuita a unei categorii de cetateni din
Republica Moldova.
Doamna Valentina Buliga:
Care anume?
Domnul Marian Lupu:
Care anume?
Domnul Leonid Bujor:
Pai, s-a vorbit de o serie de categorii, si
au fost nominalizate, inclusiv cele trei la care ne referim astazi. Sa nu se intimple
ca, peste o saptamina sau doua, noi examinam acest proiect de lege in lectura a
doua si pe urma vine o alta initiativa legislativa in baza acelor declaratii.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Noi nu avem, in acest moment, informatii
despre alte posibile proiecte, este cel pe care-l avem. De alte informatii nu
dispunem.
Domnul Leonid Bujor:
Initiativa a fost transmisa de serviciul de
presa al Presedintiei si eu sper ca nu a fost un truc politic in cadrul
campaniei electorale.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Bujor,
Eu v-am spus cum am discutat noi in cadrul
comisiei, ca, intr-adevar, este o problema complicata si cu multe probleme
colaterale, aparute in timpul intilnirilor noastre in teritoriu. Dar, concret,
ne-am referit la aceasta initiativa legislativa, parvenita din partea
Guvernului. Trebuia sa-l sustinem.
Domnul Leonid Bujor:
Deci, nu s-a discutat despre...
Doamna Valentina Buliga:
Va spun, ca am discutat.
Domnul Leonid Bujor:
...Al doilea aspect al problemei.
Doamna Valentina Buliga:
De acela, dar un alt proiect noi nu avem
astazi.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Va multumesc.
Deci, imi rezerv dreptul sa fac propuneri
pentru lectura a doua, in conformitate cu declaratiile parvenite de la Presedintie.
Doamna Valentina Buliga:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Noi ne bucuram de o noua metoda de
colaborare fructuoasa Parlament – Presedintie. Evident ca pentru lectura a doua,
stimati colegi, conform normelor de regulament, comisia va examina toate
propunerile.
Doamna Valentina Buliga:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Este clar ca proiectul acesta de lege este
populist, inaintat inainte de campania electorala si care afecteaza sau, sa-i
spunem asa, creeaza facilitati pentru doua categorii, pentru pedagogi si pentru
medici.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Nu va suparati, dar ca sa stiu: daca este o
intrebare la comisie, atunci o retin pe doamna la tribuna, daca nu, atunci o
s-o rog sa mearga la loc.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu ma bucur ca, atunci cind am iesit eu la
microfon... Este din fractiunea noastra, o sa mai rabde putin.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Este o afacere de familie...
Domnul Dumitru Diacov:
Da. Si eu cred ca sint si alte categorii de
populatie care nu beneficiaza de aceste facilitati, pe care noi, astazi... In
sat sint 20 de pedagogi, 3 medici si ei se bucura de sprijin din partea
statului. Dar ce facem cu ceilalti? De aceea, nu stiu daca aceasta este o intrebare
pentru doamna presedinte de comisie sau este o intrebare, poate, pentru
reprezentantul Guvernului.
Nu ar fi bine sa abordam problema aceasta
mai complex si mai general? In privinta sistemului de gazificare in Republica
Moldova: de ce deseori sumele acestea se pun pe spatele oamenilor, caci noi
aici le facem facilitati de 600, 700 de lei, iar oamenii trebuie sa plateasca
9, 10, 11, 14 mii de lei. De aceea, era bine sa facem ca la “Moldtelecom”...
“Moldtelecom”-ul pune stilpul pina la om, fiecare cetatean, daca vrea sa aiba
telefon, plateste 1800 de lei si are telefon acasa.
De ce sa nu fie acelasi sistem si la
gazificare? “Moldovagaz”, din banii ei, trebuie sa aduca teava pina la marginea
satului, statul trebuie sa-si asume sa construiasca reteaua, dar pe urma omul
trebuie sa plateasca pentru aceasta teava. Aceasta este logic si la aceasta ar
fi bine sa ne gindim.
Eu inteleg ca acesta nu este obiectul
proiectului de lege in discutie, dar noi, pina la urma, trebuie sa cream un
sistem de gazificare care sa fie, intr-adevar, social.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna presedinte,
Domnul viceministru a anuntat suma estimata,
deci, cit va costa acest proiect de lege. Este vorba de 13 milioane de lei.
Spuneti-mi, va rog, sint ele preconizate in bugetul de stat pe anul acesta, macar
o parte din ele?
Doamna Valentina Buliga:
Da, desigur, o sa fie.
Domnul Ivan Banari:
Deci, cred ca... Pai, da...
Doamna Valentina Buliga:
Guvernul ne-a confirmat.
Domnul Ivan Banari:
Conform legii...
Doamna Valentina Buliga:
Alocate din bugetul de stat.
Domnul Ivan Banari:
Conform proiectului de lege, Guvernul, timp
de doua luni, are obligatiunea sa aduca toate documentele in concordanta cu
aceasta lege. Nu se va intimpla cu acest proiect asa cum s-a intimplat cu acele
indemnizatii, pe care trebuia sa le primeasca represatii, cind Guvernul, in loc
de 3 luni, a facut timp de 9 luni de zile acest regulament si nici pina astazi
nimeni nu a primit nimic.
Deci, sa nu se intimple si cu proiectul
acesta de lege tot asa. Va fi iarasi, repet ce a spus colegul, un proiect
populist.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Doamna Buliga,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1590. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1590 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1478 cu privire la
parcurile stiintifico-tehnologice si incubatoarele de inovare.
Domnule presedinte al Academiei,
Va rog. Membru al Guvernului.
Domnul Gheorghe Duca – presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Va prezint, din partea Guvernului,
proiectul de Lege cu privire la parcurile stiintifico-tehnologice si
incubatoarele de inovare, care a fost elaborat intru implementarea Codului cu
privire la stiinta si inovare, nr.259 din 15 iulie 2004, care prevede, la
articolul 24 si, respectiv, la articolul 25, ca domeniul inovare si transfer
tehnologic este un areal de activitate al producatorilor si consumatorilor de
produse, servicii, procese competitive noi sau perfectionate, care include
crearea, promovarea, implementarea si comercializarea inovatiilor.
Iar infrastructura sferei stiintei si inovarii
reprezinta totalitatea organizatiilor care contribuie la desfasurarea activitatii
stiintifice si de inovare, organizatii din sfera stiintei si inovarii, institutii
financiare, fonduri si agentii de sustinere a activitatii in domeniu, business
incubatoare, parcuri tehnologice, intreprinderi si alte organizatii
specializate.
As vrea sa va spun mai mult, ca in
conformitate cu initiativele Presedintelui Republicii Moldova, pe care le-a inaintat
in alocutiunile sale in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului, in care se
traseaza perspectivele de dezvoltare economica a tarii prin crearea conditiilor
preferentiale pentru atragerea de investitii in cele mai moderne tehnologii, in
productii principial noi, este necesar de a prelua nu numai experienta tarilor
Baltice, dar si experienta Irlandei, Turciei, Chinei privind crearea de
tehnoparcuri, de sere industriale, precum si tot ceea ce stimuleaza dezvoltarea
economiei si, deci, inainteaza cerinte corespunzatoare fata de calitatea
dezvoltarii umane.
Programul de activitate a Guvernului pe
anii 2005-2009 “Modernizarea tarii - bunastarea poporului” stipuleaza ca cresterea
economica si dezvoltarea durabila a societatii noastre impune asigurarea unei
ample dimensiuni inovationale, ceea ce preconizeaza realizarea obiectivului ce tine
de dezvoltarea sferei inovationale in baza comercializarii rezultatelor stiintifice.
Atingerea acestui obiectiv se va produce prin elaborarea unui cadru juridic
normativ, formarea si functionarea infrastructurii moderne in domeniul cercetarilor
si inovatiilor, precum si institutii financiare specializate, fonduri si agentii,
parcuri inovationale, business incubatoare.
Experienta mai multor tari demonstreaza ca
parcurile stiintifico-tehnologice reprezinta un lant unic care leaga intr-un
tot intreg sfera stiintei, transferul tehnologic, producerea scientointensiva, in
procesul respectiv fiind inclus un contingent numeros de savanti, inovatori,
ingineri, constructori, juristi, oameni din sfera finantelor, specialisti in
managementul inovational, reprezentanti ai antreprenoriatului din tara si de
peste hotare.
Pe plan mondial, dezvoltarea retelelor de
parcuri stiintifico-tehnologice si incubatoare a evaluat in urmatoarele etape:
Prima etapa. Aparitia, pentru prima data, a
parcurilor stiintifice si tehnologice in Statele Unite ale Americii, in anii
'50 - '60 ai secolului XX.
A doua. Dezvoltarea in stare embrionara a
acestor structuri in tarile vest- europene, Marea Britanie, Franta, Germania, in
anii '70.
A treia. Aparitia celei de a doua generatii
a parcurilor stiintifice si tehnologice, diversificarea tipurilor acestora in
Statele Unite, Europa de Vest, Japonia, Taivan, Singapore, Coreea de Sud, in
anii '80.
Si a patra. Raspindirea in masa a
parcurilor si incubatoarelor in tarile in curs de dezvoltare, inclusiv in tarile
postsocialiste, in anii '90 ai secolului XX si inceputul secolului XXI.
Gratie parcurilor stiintifico-tehnologice si
incubatoarelor de inovare, tarile mentionate, precum si multe altele care au
utilizat aceste parcuri, inclusiv tarile cu numarul de populatie comparabil
celei din tara noastra, Israelul, Irlanda, Finlanda, au atins ritmuri inalte de
dezvoltare, creind sisteme economice, dinamice si competitive.
O larga raspindire o au, in ultimii ani,
structurile mentionate si in tarile post-socialiste. Spre exemplu, in prezent, in
Ungaria functioneaza 745 de parcuri stiintifico-tehnologice si business incubatoare
care includ 556 de companii, unde activeaza peste 60 de mii de persoane.
Astfel, experienta straina referitoare la clasterizarea economiei si la crearea
parcurilor stiintifico-tehnologice si a business incubatoarelor moderne
demonstreaza ca aceste procese reprezinta unica directie optimala pentru
implementarea pe larg a inovatiilor in sectorul real al economiei si pentru obtinerea
unui efect economic exceptional.
In afara de aceasta, retelele de parcuri si
incubatoare reprezinta un mecanism eficient de stopare a asa-numitului efect
„brain drain”, exodului de creieri ai oamenilor de stiinta si inovatorilor,
inginerilor, constructorilor peste hotare si in alte sfere de activitate,
precum si intoarcerea acestora chiar in patrie.
Problema consolidarii potentialului uman in
sfera stiintei si inovarii este una extrem de grea, chiar grava, deoarece in
ultimii ani numarul personalului stiintifico-tehnologic din tara noastra s-a
redus de 6 ori.
Stimati deputati,
Rog sa sustineti adoptarea legii in cauza, care
are o importanta exceptionala atit pentru dezvoltarea sferei de
cercetare–inovare, cit si pentru dezvoltarea economiei din tara noastra.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al Academiei de Stiinte,
Va multumesc si eu.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule Presedinte,
Va multumesc.
Domnul academician, domnule presedinte al
Academiei,
Vreau sa va intreb daca acest proiect
prevede un mecanism si daca este un asemenea mecanism posibil de realizat. Ma
refer la cooperarea dintre parcuri si acele persoane care sint doctoranzi si
care sint obligati sa elaboreze recomandari practice, ca o parte componenta a
fiecarei lucrari stiintifice inainte de a merge la sustinere.
Si daca se intrevede in acest proiect de
lege aceasta cooperare, care ar face posibila implementarea, promovarea ideilor
bune, care se gasesc in aceste recomandari practice si unele din ele au o
valoare stiintifica foarte mare, dar ramin nerealizabile, pentru ca nu au o
acoperire stiintifica. Vreau sa va referiti...
Domnul Gheorghe Duca:
Da, vreau sa va raspund. Intrebarea pe care
o puneti dumneavoastra este legata mai mult cu utilizarea incubatoarelor.
Incubatorul este o infrastructura inovationala, care de la inceput este sustinuta
de catre stat, 70 la suta, 30 la suta – de catre un agent economic. Dupa aceea,
in 2-3 ani de zile se micsoreaza sustinerea statului, se mareste sustinerea
agentului economic, dar a unei proceduri, a unei tehnologii de obtinere a
substantelor, care poate dupa aceea sa formeze o mica intreprindere dintr-acesti
1, 2, 3, 4, 5 oameni, care sint in incubator si dupa aceea, acest incubator naste
intreprinderi mici si mijlocii inovationale.
Ceea ce spuneti dumneavoastra este baza
acestor mici intreprinderi, mai ales pentru tinerii care termina masteratul,
care, conform legii sau procesului de la Bologna, este procesul de cercetare,
doctoranzii care fac cercetari pentru disertatii pot sa se includa ca rezidenti
in acest incubator, timp de 2-3 ani de zile pot sa formeze, sa transforme acele
realizari ale lor in niste inovatii, in niste tehnologii care pot sa fie
utilizate. Chiar si pentru... Daca vorbim despre spitalul oncologic... Deci,
practic ei ar putea sa o transforme acea inovatie, pe care o are pentru, stiu
eu, performanta procesului chirurgical, pentru performanta proceselor de
profilaxie a cancerului, care, practic, costa si pentru asta se plateste si ei
pot lucrul acesta sa-l faca.
De aceea, aceste infrastructuri anume se
creaza pentru stimularea celor mai ales tineri sau a acelor persoane care au
sau care sint inarmati sau care au in arsenalul lor ceea ce ati spus
dumneavoastra.
Doamna Valentina Stratan:
Va multumesc mult.
Dar daca puteti sa-mi concretizati, caci
vreau sa inteleg: totusi, cei care vor fi angajati ai acestor parcuri vor avea
sarcina sa tina sub un control riguros (iarasi vorbesc despre aceste recomandatii
care sint si, cum am zis, au o utilitate stiintifica) sau va ramine totul pe
umerii cercetatorului care elaboreaza aceste recomandari si nu le poate
implementa? Va avea sustinere din partea acestor parcuri si incubatoare?
Domnul Gheorghe Duca:
Anume pentru aceasta se si creeaza aceasta
infrastructura, ca sa ajute cercetatorul care se ocupa de cercetare. Dar aceia
care sint, deci... Pentru ca aceste prevederi sint mai mult indreptate spre intreprinderile
mici si mijlocii, ca ele sa devina mai inovationale, sa foloseasca acele
tehnologii pentru a obtine profituri. Iata care este scopul, da.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte al Academiei de Stiinte,
Totusi, aparitia parcurilor stiintifico-tehnologice
si a incubatoarelor de inovare, ca si a parcurilor industriale este foarte
importanta pentru economia nationala si este asteptata demult. Crearea unui
cadru legislativ pentru dezvoltarea lor este absolut necesara.
In legea propusa de dumneavoastra, totusi,
majoritatea notiunilor sint generale. Fiindca dezvoltarea pina la asa forme
organizatorice trebuie sa fie bazata in primul rind pe niste facilitati, pe niste
conditii de dezvoltare, care sa fie atractive pentru investitori, pentru
oamenii care vor sa-si dezvolte activitatea intr-o asemenea forma organizationala.
Va rog, totusi, sa-mi raspundeti, care sint,
care este atractivitatea structurilor acestei forme organizationale, elaborate
prin legea aceasta? Fiindca eu nu am gasit nicaieri chestia aceasta. Dar daca
din start nu vor fi stipulate niste conditii concrete, care ar fi atractive
pentru dezvoltarea unor asemenea parcuri, eu cred ca nu va fi nici perspectiva.
Domnul Gheorghe Duca:
Multumesc.
Deci, chestia consta intr-aceea ca
dumneavoastra stiti ca nu se poate acum, intr-o lege, conform tehnicii
legislative, sa introducem toate aceste facilitati. Si este un al doilea
proiect de lege, care urmeaza dupa acesta, unde sint incluse acele facilitati,
mai bine zis acele contributii ale statului, pentru ca, din punctul de vedere
al activitatii economice, sa fie atractive aceste parcuri si incubatoare. Este in
partea a doua, unde sint niste scutiri, daca se efectueaza anumite lucrari.
Aceasta este, daca vorbim despre atractivitatea economica...
Domnul Alexandru Oleinic:
In primul rind, da.
Domnul Gheorghe Duca:
...Atractivitatea financiara. A doua parte,
atractivitatea din punctul de vedere al tineretului, care efectueaza cercetari si
este entuziasmat. Eu cred ca este foarte normal, pentru ca el poate sa-si gaseasca
locul sau in aceste intreprinderi mici si mijlocii, fara sa plece peste hotare si
sa-si caute alte forme nu departe de specialitatea lui de baza.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte,
Nu pune nimeni la indoiala partea a doua a
atractivitatii, ce tine de locurile de munca, crearea, activitatea stiintifica.
Domnul Gheorghe Duca:
De acord.
Domnul Alexandru Oleinic:
Dar totul este bazat pe activitatea
economica.
Domnul Gheorghe Duca:
Iata, acestea doua, v-am spus o data,
acestea doua sint cele mai importante momente de atractivitate, mai ales pentru
tineret. A doua, pe care v-am spus-o dumneavoastra, este stipulata in legea a
doua, urmatoarea, care vine sa fie ascultata aici.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte,
Problema atractivitatii, mai bine zis a
facilitatilor pentru o asemenea forma organizationala este o problema de
principiu si este problema de discutii pentru prima lectura. Eu cred ca
dumneavoastra toti ati facut cunostinta cu practicile mai multor tari si cu
legile care exista in alte tari. Absolut in toate legile exista facilitati
pentru parcurile industriale si pentru parcurile stiintifice, pe care
dumneavoastra le propuneti astazi, absolut in toate tarile. Fiindca practica
deja ne arata, trecem la a doua etapa, daca trecem la a doua etapa, inseamna ca
nu va avea perspectiva nici legea. Rezulta o lege generala, de caracter
general.
De aceea, eu as propune sa ne gindim foarte
bine acum, in prima lectura, la ceea ce tine de facilitatile ce vor fi acordate
pentru dezvoltarea unor asemenea parcuri industriale si stiintifice, care, intr-adevar,
sint foarte necesare economiei nationale. Si eu as propune chiar sa nu votam in
prima lectura legea aceasta, dar sa veniti si cu facilitatile care vor fi, din
start, propuse.
Domnul Gheorghe Duca:
Domnule deputat,
Am venit in urmatorul proiect.
Domnul Marian Lupu:
Acesta este proiectul de Lege nr.1479.
Domnul Gheorghe Duca:
Anume ce ati intrebat dumneavoastra este in
urmatorul proiect.
Domnul Alexandru Oleinic:
Urmatorul proiect. O’key.
Domnul Gheorghe Duca:
Da, in pachet. Pur si simplu ele nu pot sa
fie impreuna.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule academician,
Spuneti-mi, va rog, eu am studiat minutios
legea. Dumneavoastra nu ati gasit in acest proiect de lege un loc pentru unitatile
administrative locale. De un business-incubator la Briceni sau la Edinet in
primul rind va avea nevoie acea administratie publica locala, fiindca este
interesata in dezvoltarea economiei acolo. Si putem lua drept exemplu si un alt
centru raional.
Fiindca peste tot sint si cladiri care pot
fi aduse la nivelul necesar si folosite in acest sens. De aceea, cred ca
pentru lectura a doua trebuie sa le gasim locul. Sa gasim intr-un articol, sa
evidentiem anume faptul ca organele locale, ale administratiei locale, vor fi
implicate in acest proces. Deci, aceasta-i una.
Si a doua, o intrebare. Spuneti-mi, va rog,
dumneavoastra astazi conlucrati cu Proiectul norvegian, care tine de
dezvoltarea infrastructurii pentru intreprinderile mici si mijlocii? Anume ei sint
plasati in acest sector: dezvoltarea incubatoarelor de afaceri si a
incubatoarelor inovationale. Deci, eu cred ca aceasta este ca o propunere. Cred
ca ar trebui, deoarece dumneavoastra v-ati luat initiativa si este o initiativa
foarte buna, ar trebui sa va implicati in acest proces, nu numai Ministerul
Economiei si Comertului, dar si dumneavoastra cred ca ar fi bine sa votati.
Multumesc.
Domnul Gheorghe Duca:
Eu va multumesc. Deci, pentru prima
chestiune vreau sa va spun ca, in principiu, noi nu facem acest proiect pentru
organele centrale. Noi il facem pentru toata populatia si sintem constienti ca in
orasele ar trebui ca aceste intreprinderi mici si mijlocii inovationale sa fie
stimulate si sa fie create. De aceea, daca este necesara o prevedere speciala,
noi sintem de acord s-o sustinem.
A doua chestiune, in privinta proiectului,
eu stiu ca activeaza cineva din Institutul de Economie, Finante si Statistica...
Domnul Ivan Banari:
Va multumesc.
Domnul Gheorghe Duca:
...A Academiei de Stiinte, in acest
proiect.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Alte intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Domnule Presedinte al Academiei de Stiinte,
Intr-adevar, incercarea cred ca este buna si
logica, reiesind din situatia generala din economia nationala. Cind ati numit
dumneavoastra ca in Ungaria sint 500 sau cite acolo de...
Domnul Gheorghe Duca:
745.
Domnul Ion Gutu:
Eu cred ca ati avut in vedere parcurile
industriale, in primul rind.
Domnul Gheorghe Duca:
Nu, stiintifico-tehnologice – 745.
Domnul Ion Gutu:
Prima intrebare. Cunoasteti proiectul de
Lege despre parcurile industriale?
Domnul Gheorghe Duca:
Da, da.
Domnul Ion Gutu:
Este ceva comun intre cele doua proiecte de
lege?
Domnul Gheorghe Duca:
Nu este nimic comun.
Domnul Ion Gutu:
Sau notiuni, sau viziunea dumneavoastra?
Fiindca...
Domnul Gheorghe Duca:
Da, deci, aproape in toate tarile sint
ambele proiecte de lege. Noi am studiat si chiar am fost impreuna cu ministrul
Dodon in Italia si am vizitat parcuri industriale si parcuri tehnico-stiintifice.
Parcului industrial i se ofera numai infrastructura, daca stiti dumneavoastra si,
mai departe, desigur, ei intra in economie completamente.
Deci, aceasta este contributia statului.
Parcurile stiintifico-tehnologice sint legate mai mult de inovatii. Pot fi
acceptate si facilitate numai acele inovatii care dau economii si dau
profituri.
Domnul Ion Gutu:
Am inteles. Deci, la urmatorul proiect o sa
fie niste intrebari, dar la acest proiect am o intrebare la articolul 4:
„Crearea parcului stiintifico-tehnologic a incubatorului de inovare”. Deci,
pozitia (1): “Parcul stiintifico-tehnologic sau incubatorul de inovare este
creat la propunerea unui consortiu prin decizia comuna a Guvernului Republicii
Moldova si Consiliului suprem pentru stiinta si dezvoltare tehnologica al
Academiei de Stiinte”.
Eu inteleg ca dumneavoastra cooperati cu
Guvernul, aveti un acord, aveti, stiu eu, o colaborare. Dar nu credeti
dumneavoastra ca, daca puneti Guvernul Republicii Moldova sa adopte decizii impreuna
cu Consiliul suprem, nici macar cu prezidiul Academiei de Stiinte, nu credeti ca
aici este un dezechilibru si se pune Guvernul intr-o situatie, as spune, foarte
neplacuta?
Domnul Gheorghe Duca:
Nu, mi se pare ca noi acum vorbim despre
trecut. Noi avem o lege noua. Ascultati-ma pe mine. Noi avem o lege noua, se
numeste Codul cu privire la stiinta si inovare, unde este prevazut ca Academia
de Stiinte este o institutie publica si are un acord de parteneriat cu
Guvernul. Si toate hotaririle Guvernului privitoare la stiinta le adopta intr-un
acord de parteneriat cu Academia de Stiinte. Noi luam decizia la Consiliul
suprem, o transmitem la Guvern, avem un grup de negociere si, dupa aceea, se
adopta hotarirea de catre Guvern. Aceasta este procedura.
Domnul Ion Gutu:
Domnule Presedinte al Academiei,
Prin decizia comuna...
Domnul Gheorghe Duca:
Asa se si numeste: decizie comuna.
Domnul Ion Gutu:
Nu poate Consiliul suprem de inovare si stiinta
al Academiei de Stiinte sa adopte o decizie comuna cu Guvernul. Eu imi cer
scuze, aici este...
Domnul Gheorghe Duca:
Ei, bine, pentru lectura a doua, nu am
nimic impotriva. Noi putem sa facem, impreuna cu dumneavoastra…
Domnul Ion Gutu:
Eu inteleg ca dumneavoastra luati sub
control Guvernul, dar trebuie totusi sa fie…
Domnul Gheorghe Duca:
Aceasta este parerea dumneavoastra gresita.
Noi putem...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule profesor,
Vreau sa va spun ca aceasta lege este
absolut necesara si va felicit pentru formularea acestor prevederi. Vreau sa va
intreb, spuneti-mi, finantarea parcurilor si incubatoarelor, la ce capitol al bugetului
se va referi? La capitolul Academiei sau va fi un capitol aparte?
Domnul Gheorghe Duca:
La venituri. Nu la cheltuieli, deci, merge
la capitolul Academiei. Cheltuielile vor fi legate numai de crearea
infrastructurii la etapa initiala, atunci cind se creeaza parcul, mai departe
el trece la autogestiune. Deci, este etapa initiala si, la cheltuieli, el trece
la Academie, pentru ca noi trebuie sa cream infrastructura. Dar la venituri, eu
nici nu stiu, nici nu am pus intrebarea aceasta, la ce articol poate sa fie
veniturile, nu stiu daca are importanta. Venituri la bugetul de stat o sa fie.
Eu cred ca va merge prin intermediul articolului venituri din economia reala.
Domnul Anatol Taranu:
Da, dar sa presupunem, este, ar fi normal
ca in activitatea parcurilor si incubatoarelor sa participe activ si businessul
privat. Si atunci, daca incubatoarele si parcurile vor avea un venit cu
participarea businessului privat, cum ar putea tot venitul sa mearga in
custodia statului?
Domnul Gheorghe Duca:
Noi venitul vrem sa-l indreptam inapoi,
spre dezvoltarea de mai departe a parcurilor. Deci, in legea urmatoare noi
propunem ca profiturile sa nu fie taxate, sa nu fie impozitate, dar sa fie indreptate
spre dezvoltarea de mai departe a acestor inovatii, pentru ca sa se
implementeze intr-un timp mai rapid. Pentru ca scopul este implementarea in
economia nationala.
Domnul Anatol Taranu:
Am inteles, normal. Din punctul de vedere
al societatii, totul este normal, dar businessul isi are interesele lui
specifice. De aceea, intrebarea care a fost adresata de colegul Oleinic, mie mi
s-a parut ca intrebarea lui a fost formulata in perspectiva atragerii banilor
privati. Mie, in fond, mi se pare ca aceasta initiativa ar putea fi dezvoltata in
cazul in care va participa nu numai statul.
Statul, bugetul statului are, totusi, niste
posibilitati limitate din acest punct de vedere. Atragerea businessului privat
ar insemna ca legea trebuie sa contina prevederi de facilitati pentru business,
pentru a participa la asemenea proiecte.
Domnule presedinte,
Eu sint ferm convins ca, daca noua ne va
reusi sa atragem businessul in acest proiect, dar atunci proiectul ar trebui sa
aiba nu numai o conotatie pur, sa zicem asa, statala, el trebuie sa aiba si niste
conotatii de afaceri.
Domnul Gheorghe Duca:
Asa este.
Domnul Anatol Taranu:
De fapt, in toata lumea asa functioneaza
parcurile. Din acest punct de vedere, mie mi se pare ca propunerea pe care a
formulat-o colegul Oleinic trebuie sa fie luata in consideratie. Eu am citit
proiectul urmator, acolo nu se prevede foarte concret. Trebuie de vorbit despre
o cota parte, de exemplu, despre impozitare. Care ar putea fi facilitatile
pentru business? Sa zicem, 25 la suta. Si atunci, este clar de ce omul,
antreprenorul directioneaza o parte considerabila din mijloacele sale private in
acest domeniu. El stie ca cistiga, de exemplu, din punctul de vedere al facilitatilor
pe care le primeste la impozitare. Mie mi se pare ca ar trebui de gindit la
acest capitol.
Va multumesc.
Domnul Gheorghe Duca:
Eu vreau sa va spun urmatoarele. Un mic
comentariu. Deci, chestia consta in aceea ca parcurile se formeaza pentru a
pregati intreprinderi mici si mijlocii ca sa participe la economia reala. Toti
rezidentii privati, de stat sau de orisicare forma organizatorica vor fi in
aceste parcuri, ei vor fi privilegiati de ceea ce in urmatorul proiect de lege
o sa vorbim. Un an, doi, trei, atita timp cit ei... Acesta este riscul din
partea lor, riscul din partea statului pentru a forma aceasta structura si a da
posibilitatea ca ea sa intre in joc in economia reala. Dupa ce intra in
economia reala, ea de acum se supune legilor economiei reale.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte,
Eu am inteles lucrul acesta. Pe mine ma
intereseaza altceva. Cum am putea sa atragem mijloace cit mai considerabile la
prima etapa?
Domnul Gheorghe Duca:
Foarte multi intreprinzatori privati vor sa
vina si sa faca investitii, pentru ca ei vad ca aici sint facilitati. Dar alta
este problema, asupra careia vreau sa va atentionez pe dumneavoastra, stimati
deputati.
Chestia consta intr-aceea ca noi, cu toata
critica pe care o primim din partea multora, vreau sa va spun ca noi, in
fiecare an producem foarte multe elaborari. Daca noi, aceste elaborari n-o sa incercam,
impreuna cu statul si cu structurile noastre, sa le implementam la noi in tara,
ele pleaca in alta parte. Ele pleaca in alta parte, si ele pleaca sub alta forma,
sub o alta denumire, sub o alta talmacire. Si noi tot producem, producem,
producem, dar raminem mai saraci, si mai saraci. De aceea, trebuie creata o
structura cu sustinerea statului, care ar putea sa implementeze. Si tineretului
acesta care termina si este entuziasmat sa-i aratam ca el poate si aici sa gaseasca
loc si sa primeasca salariu.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte,
Eu ma adresez si colegilor deputati,
Eu cred ca acest proiect de lege trebuie
neaparat sustinut. Problema este ca in lectura a doua noi putem sa imbunatatim
acest proiect.
Va multumesc.
Domnul Gheorghe Duca:
Numai sa nu-l stricam.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Duca,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi deputati,
Proiectul de lege a fost pregatit de Guvern
intru executarea si implementarea prevederilor articolelor 24 si 25 ale Codului
cu privire la stiinta si inovare, care a fost adoptat de Parlament. Vreau sa
spun ca in cadrul comisiei, de fapt, au iesit la suprafata practic aceleasi intrebari,
care au rasunat astazi in Parlament. Comisia parlamentara, dupa ce a vazut si
dezbatut toate avizele comisiilor permanente si al Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului, propune Parlamentului sa sustina acest proiect de
lege in prima lectura. In lectura a doua, fara doar si poate ca trebuiesc
concretizate anumite notiuni si prevederi.
Domnul Duca are perfecta dreptate ca aici
anumite lucruri trebuiesc analizate si dezbatute foarte si foarte atent. Dar
cred ca, in mare parte, anume proiectul celalalt, care o sa fie discutat, o sa
puna punct la intrebarea: ce fel de facilitati putem noi sa oferim mai ales
businessului privat? Fiindca componenta statului, asa cum s-au referit unii
deputati, este intr-adevar limitata.
Dar vreau sa confirm si ceea ce a spus
domnul Duca. Sint foarte multi agenti economici care astazi inteleg rolul
tehnologiilor moderne, rolul stiintelor in societate. Si ei ar vrea sa
participe activ si nu stiu daca merita, neaparat, sa le cream facilitati. Noi,
pur si simplu, trebuie sa cream niste conditii normale, pentru ca ei, in aceste
consortiumuri, in aceste asa-numite clustere stiintifice si tehnologice, dupa
practica altor tari, sa poata functiona foarte si foarte eficient. Asemenea
colaborare, de fapt, exista deja. Altceva ca ea nu a fost si nu este, in multe
cazuri si in multe aspecte, legiferata.
Va multumesc si va rog sa votati in prima
lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Ca si cu primul tur, si cu al doilea: „Va
rog sa votati!”.
Domnule presedinte,
Eu am o intrebare mai generala. Si ea o sa
fie, probabil, incadrata in discutiile anterioare si intrebarile adresate de
colegii Oleinic si Gutu vizavi de scopul acestor parcuri. Mie tot mi se pare ca
confundam oarecum anumite lucruri. Dumneavoastra ati facut o mentiune vizavi de
faptul ca urmeaza sa ne gindim si sa vedem ce facilitati vom acorda acelora
care... Eu am sa merg putin mai departe si am sa examinez norma care este in
urmatorul proiect de lege, care oricum vine sa reglementeze in pachet.
Deja este stabilita facilitatea. Deci, se
acorda acelasi statut ca si rezidentilor din zonele economice libere. Decizia
este luata si ea se incadreaza. Problema, de fapt, este alta si nu tine de
facilitati. Noi urmeaza sa reglementam, foarte clar, prin legea pe care o
discutam acum, care sint acele activitati care urmeaza sa cada sub incidenta
facilitatilor. Fiindca ma uit la articolul 5, alineatul (2), care suna in felul
urmator: “In parcul stiintifico-tehnologic isi desfasoara activitatea organizatii
din sfera stiintei si inovarii, agenti economici, care beneficiaza de facilitati
in vederea valorificarii potentialului uman si material, realizind urmatoarele
obiective” s.a.m.d.
Aici consider ca urmeaza sa discutam foarte
serios si sa reglementam strict si clar, care sint acele activitati pe care
urmeaza sa le facilitam si care vor cadea sub incidenta scutirii totale de
impozite, ca si persoanele care sint in zonele economice libere. In caz
contrar, avem sansa sa le dublam cu zonele economice libere. Ca idee, ea este
sustinuta integral si urmeaza sa fie ajustata. Avem parcurile tehnologice si
incubatoarele, care o sa aiba exact aceeasi reglementare si acelasi scop, si
anume de a facilita.
Si mai este o problema foarte importanta,
stimati colegi, pe care urmeaza sa o scoatem in evidenta. Republica Moldova, asa
cum mentionam in permanenta, nu este o tara imensa sub aspect geografic si ca
numar de locuitori. Parerea mea personala este ca noi deja avem o problema.
Avem o problema vizavi de existenta zonelor economice libere. Si va spun: este
o problema a mea si accept ca poate fi una subiectiva, si trebuie sa fim foarte
atenti, daca extindem lista subiectilor care cad sub incidenta facilitatilor, sa
nu ajungem intr-o situatie delicata, si anume cea a concurentei neloiale. Si
aici eu as avea si rugaminte, poate este comisia care a fost creata in
Parlament pentru ajustarea legislatiei in domeniul antreprenoriatului. Sa facem
si o analiza inainte de votarea in a doua lectura si sa evaluam exact impactul
care ar putea fi si unul negativ, de ce nu?
Domnule presedinte al comisiei,
Este, ma rog, o propunere si este o
constatare, pe care, eu am sa va rog foarte mult, sa le aveti in vedere pentru
dezbaterile si pregatirea raportului pentru lectura a doua. Va rog foarte mult.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu inteleg ca nu este intrebare, dar este,
de fapt, o propunere. Cam in aceeasi cheie s-a discutat si vreau sa va spun ca si
in comisie, si sint propuneri si ale unor deputati. Propunerea dumneavoastra
trebuie sa vina concret, dar, desigur, bazata pe proiectul urmator. Fiindca, in
cele din urma, vreau sa anunt ca unica comisie care nu a dat un aviz “pro” sau
“contra”, nici un fel de aviz la acest proiect, este Comisia pentru politica
economica, buget si finante.
Adica, desigur, domnii deputati din comisia
respectiva, probabil, au intrebari si ele se intrevad acolo, taman ca in contextul
in care ati vorbit si dumneavoastra. Sint aici intrebari. Este practica tarilor.
Domnul Duca a promovat-o si a pronuntat-o foarte clar. Unii au facut facilitati
mari, altii nu au facut facilitati. Numai au legiferat, adica au facut facilitati
mai mici. Dar rezultate au fost si intr-un caz si in altul.
Noi, luind in vedere starea noastra,
interesul fata de acest domeniu, finantarea acestui domeniu in ultimii ani, cred
ca mergem, totusi, pe o cale corecta. Altceva, cit o sa ne permitem, la ce
limita s.a.m.d.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule presedinte.
Mai multe solicitari nu sint. Supun votului
proiectul de Lege nr.1478 pentru aprobarea in prima lectura. Cine este pentru,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1479 pentru
completarea unor acte legislative (Codul fiscal; Legea cu privire la tariful
vamal).
Poftim, domnule Duca.
Domnul Gheorghe Duca:
Mult stimate doamna Presedinte,
Stimati deputati,
Aceasta este a doua lege care intra in
pachetul parcurilor stiintifico-tehnologice, incubatoarelor de inovare.
Proiectul mentionat este menit sa completeze Legea cu privire parcuri, acordindu-le
rezidentilor acestora unele inlesniri vamale, fiscale prin operarea unor
modificari in Codul fiscal si in Legea cu privire la tariful vamal.
Aceste modificari sint in deplina concordanta
cu alineatul (1) al articolului 55 din Codul cu privire la stiinta si inovare,
care stipuleaza ca sustinerea cercetarii dezvoltarii, stimularea unui climat
inovational stabil reprezinta o prioritate strategica in dezvoltarea
social-economica a Republicii Moldova. Iar conform articolului 65 din Codul mentionat,
inlesnirile fiscale si vamale pentru practicarea de activitati in sfera stiintei
si inovarii se acorda in conformitate cu legislatia fiscala si vamala in
vigoare.
Proiectul de lege nominalizat este elaborat
intru realizarea Programului de activitate al Guvernului, implementarea
prevederilor codului in scopul crearii bazei legale pentru stimularea activitatii
de inovare si transfer tehnologic, menite sa asigure transformarea rezultatelor
cercetarilor si inovatiilor in produse, in servicii, in procese noi sau perfectionarea
lor.
Ceea ce va spori competitivitatea marfurilor
si serviciilor, va contribui la cresterea productivitatii muncii, la reducerea
costurilor de productie, la sporirea exporturilor, la atragerea investitiilor in
domeniu in centre intensive ale economiei, la crearea noilor locuri de munca, in
special pentru inovatori si cadrele stiintifice si stiintifico-didactice de inalta
calificare.
Acordarea inlesnirilor prevazute de
proiectul de lege corespunde practicilor si experientei mondiale in domeniul
dezvoltarii infrastructurii inovationale la nivel de stat. Favorizeaza crearea si
functionarea intreprinderilor si centrelor intensive, dezvoltarea businessului
inovational si asigura crearea economiei noi, economiei bazate pe cunoastere.
Rog sa sustineti acest proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Intrebari? Nu sint, da?
Va multumim, domnule Duca.
Comisia, domnul Calmatui.
Domnul Valeriu Calmatui:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul sus mentionat, inaintat cu titlu de initiativa
legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, si constata urmatoarele. Prezentul
proiect de lege are drept scop sustinerea cercetarilor stiintifice si de
inovare din tara. Si prevede acordarea scutirilor de impozite si taxe la
importul marfurilor si serviciilor, la procurarea acestora pe teritoriul
Republicii Moldova, precum si la livrarea marfurilor si serviciilor pe care le
vor efectua rezidentii parcurilor stiintifico-tehnologice si incubatoarele.
Deci, tinind cont de acele mentionate de
domnul Presedinte al Academiei, Comisia considera ca in plan conceptual
proiectul de lege poate fi acceptat si sustinut de Parlament. Totodata, norma
propusa la articolul 1 alineatul (1), litera e) din proiect, care prevede
scutirea de impozit pe venit a persoanelor juridice, rezidente ale parcului stiintifico-tehnologic
este prevazuta de acum in Legea nr.111 din 27 aprilie anul curent. Referitor la
prevederile alineatelor (2) si (3) ale articolului 1 din proiect, comisia le va
examina suplimentar pentru lectura a doua.
Comisia va tine cont de propunerile
prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, decizia Directiei
juridice si amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege nominalizat
in a doua lectura. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele
pozitive ale comisiilor permanente, Comisia propune acest proiect spre adoptare
in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc.
Domnule Calmatui,
Inteleg pozitia autorilor si ei o promoveaza
si au argumentat cum au putut acest proiect de lege. Dar eu cred ca este un
proiect de lege care conduce la o confuzie totala in general in domeniul
administrarii fiscale. Avem, intr-adevar, zonele economice libere, care au fost
stirbite, au fost, cum au fost, dar este o lege care este clara pentru toata
lumea si pentru agentii economici. Care sint facilitatile?
Practic, in acest proiect de lege se
propune varianta zonei economice libere, chiar poate si mai dura. Eu cred ca
noi, in primul rind, comisia, noi ne-am expus la sedinta comisiei si astazi
trebuie sa ne apreciem conceptual. Noi implementam cerintele Legii despre
zonele economice libere.
Daca da, atunci sa fim constienti de acest
fapt. Sau noi implementam niste masuri, care, eu stiu, ar fi, ar conduce la un
confuz, intr-adevar, nu numai in administrarea fiscala, dar in general in
import si in export, fiindca acesti agenti economici rezidenti, care vor primi
acest drept, ei vor fi eliberati de mai multe plati: de la importul materiei
prime si alte chestiuni. Deci, eu cred ca comisia noastra ar trebui foarte bine
sa se gindeasca. Noi iesim astazi sa votam, dar conceptual eu cred ca este un
confuz foarte serios.
Domnul Valeriu Calmatui:
Dumneavoastra v-ati expus viziunea in ceea
ce priveste... acestea sint suplimente la acele articole din lege, care sint
introduse in Codul fiscal, ceea ce nu era pina acum. Zonele economice libere au
activitatea lor si beneficiaza de facilitatile acordate. Aici se propun
suplimentar. Eu am mentionat in raport, ceea ce a fost expus si la comisie, ca
noi vom prevedea aceste doua articole expuse aici, suplimentar cu amendamentele
care vor parveni din partea si a deputatilor si care au fost expuse si de
comisiile permanente.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Calmatui,
Articolul 103, punctul 2 din proiect. Am sa
revin, dar vreau sa fiu inteles corect. De ce? Fiindca iarasi vedem ca noi
facem o reglementare generala si nu stabilim exact ceea ce urmeaza sa facem la
proiectul de lege pe care l-am discutat anterior. Care sint acele activitati care
pot fi prestate sau infaptuite pe teritoriul acestor parcuri. Fiindca in caz
contrar, vedeti, este un lucru foarte general, este numit rezidentul.
Ne intoarcem inapoi la proiectul de lege si
vedem ca acolo este agentul economic. Nu este reglementat clar care sint
activitatile. Si, ulterior, rezidentii respectivi sint scutiti in general
conform normei respective. Si inca un lucru tot la acest articol important
vizavi de scutire. Noi avem deja o traditie, cind stabilim o norma si prin niste
norme ulterioare stabilite de catre Guvern, modificam esential sensul. Spre
exemplu, noi stabilim in aceasta norma ca nu va fi aplicat TVA in conditii
clare. Iar modul scutirii il va stabili Guvernul. In ce sens? Daca el este scutit,
legea spune foarte clar ca nu se aplica TVA.
Domnul Valeriu Calmatui:
Domnule deputat,
Daca ati fost atent, eu am spus ca
referitor la prevederile alineatelor (2) si (3) ale articolului 1 din proiect,
comisia le va examina suplimentar pentru lectura a doua. Si posibil ca poate sa
fie excluse din ele unele prevederi sau complet.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Calmatui,
Eu imi cer scuze. Nu stiu ce sa mai fac in
Parlamentul acesta ca sa va demonstrez ca eu sint foarte atent cind examinez si
ascult, si, in consecinta, am interventie. Prin ceea ce ati mentionat
dumneavoastra. Si eu am fost atent. Nu
mi-ati raspuns la intrebare, ca veti examina s.a.m.d. Eu astazi, in prima lectura,
fac mentiunea respectiva, sa fie fixata in stenograma si s-o luati ca baza in
dezbaterile pentru discutiile in comisie.
Va multumesc frumos si pentru sustinerea
din partea dreapta.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Calmatui,
Va multumesc.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Acum, cu sustinerea si din partea dreapta, si
din partea stinga, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de
Lege nr.1479. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1479 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1050 cu privire la
conflictul de interese.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
desi conflictul de interese nu este prin
sine un act de coruptie, la nivel international au fost elaborate reguli si
standarde privind excluderea conflictului din interese in activitatea
persoanelor care exercita functii publice.
Proiectul de Lege supus atentiei
dumneavoastra vine sa defineasca notiunea conflictului de interese, sa
stabileasca cercul persoanelor care pot sa se afle in conflict de interese si
stabileste un mecanism privind excluderea conflictului de interese in cazurile in
care aceasta excludere este posibila sau declararea acestuia in mod
transparent, pentru a se cunoaste ca la momentul adoptarii unei sau altei
decizii, persoana se afla intr-un conflict de interese.
De asemenea, stabilim prin proiectul de
lege un mecanism de exercitare a controlului asupra prevederii, executarii
prevederilor legii. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului
in prima lectura.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Va multumim, domnule viceministru.
Intrebari cu privire la conflictele de
interese? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul mentionat si a constatat urmatoarele. Masurile propuse in
proiectul nominalizat la a carui elaborare au fost consultate legislatiile
statelor CSI si din Europa, sint menite sa creeze un mediu favorabil
restabilirii increderii populatiei, a mediului de afaceri intern si extern, in
corectitudinea si impartialitatea administratiei, precum si a inlaturarii indoielilor
in ceea ce priveste obiectivitatea exercitarii obligatiilor de catre demnitarii
de stat si functionarii publici.
In rezultatul examinarii acestui proiect de
lege, membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati considera ca acest
proiect de lege trebuie sa fie corelat cu prevederile proiectului Codului de
conduita a functionarului public si sa fie examinat in pachet cu proiectul de
Lege privind transparenta decizionala, elaborata recent de Guvern.
La fel, dupa ce acest proiect va fi adoptat
in prima lectura, dupa parerea comisiei, el urmeaza sa fie expediat pentru
expertizare de Consiliul Europei. Proiectul mentionat a fost avizat de sapte
comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il
sustin, cu exceptia Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Obiectiile
expuse in avizele comisiilor vor fi examinate pentru lectura a doua. Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea proiectului
de Lege nr.1050 in prima lectura. Iar in lectura a doua va veni cu unele
amendamente.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Totusi, eu am examinat foarte bine avizele
prezentate si mai ales foarte mult m-a interesat avizul Directiei juridice,
care, din toate avizele, elaborate pina acum de dumnealor pentru proiectele de
legi, acesta cred ca este cel mai dur, care a fost intilnit in Parlament. Si
totusi dumneavoastra foarte asa binevoitor v-ati referit in raportul
dumneavoastra la perspectiva legii prezentate. Totusi, cum comentati
dumneavoastra avizul Directiei juridice, care este foarte clar si foarte
explicit la aceasta tema?
Domnul Vladimir Turcan:
Toate comentariile sau discutiile pe
marginea avizului o sa aiba loc dupa expertizarea proiectului si examinarea
pentru lectura a doua.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune in genere ca legea sa fie reformulata si argumente foarte clare, ce tin
de legea prezentata.
Domnul Vladimir Turcan:
Clar, aceasta este parerea Directiei
juridice.
Domnul Alexandru Oleinic:
Tot este bine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1050. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Multumesc.
Proiectul de Lege nr.1050 este aprobat in
prima lectura.
Stimati colegi,
Acum in continuare, la finele sedintei,
probabil, cel mai tare proiect de pe ordinea de zi a sedintei plenului
Parlamentului de astazi, proiectul de Lege nr.1427 cu privire la gradinile zoologice.
Guvernul.
Domnul Constantin Mihailescu – ministrul ecologiei si resurselor
naturale:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege ordinara cu privire la gradinile
zoologice, prezentat atentiei dumneavoastra astazi, a fost elaborat in scopul
crearii cadrului juridic, pentru aplicarea in Republica Moldova a prevederilor Directivei
Uniunii Europene nr.1999/22 CE privind intretinerea animalelor in gradinile
zoologice si se incadreaza in activitatile de realizare a Planului de actiuni
Republica Moldova – Uniunea Europeana.
Obiectul legii il constituie reglementarea
relatiilor privind infiintarea, administrarea si lichidarea gradinilor
zoologice, protectia faunei salbatice si conservarea biodiversitatii,
propagarea cunostintelor despre natura si studierea faunei salbatice in conditiile
de captivitate, in scopuri cognitive, culturale si stiintifice. Proiectul de
lege stabileste modul de infiintare a gradinilor zoologice propriu-zise, a
volierelor, terariilor si acvariilor, precum si regimul de functionare a
acestora.
In proiect se expun obligatiile si raspunderea
administratorilor gradinilor zoologice prin conservarea vietii salbatice. La
definitivarea proiectului de lege, prezentat astazi atentiei dumneavoastra, au
fost luate in considerare propunerile comisiilor parlamentare, Directiei
juridice a Parlamentului, si a unor ONG-uri, carora le sintem foarte recunoscatori
pentru propunerile si opiniile constructive, care au contribuit semnificativ la
ameliorarea continutului si structurii proiectului de lege.
Astfel, tinind cont de faptul ca gradinile
zoologice, in principiu, sint institutii nonprofit de propagare a cunostintelor
despre natura, a fost acceptata opinia Comisiei pentru politica externa si
integrare europeana privind inoportunitatea obtinerii licentei de catre gradinile
zoologice. Licenta a fost inlocuita cu Acordul ne mediu, care se elibereaza de
catre autoritatea de mediu pe gratis. In momentul de fata, tinind cont de
faptul cum era prevazut in proiect, statutul gradinilor zoologice era
reglementat de actele legislative si normative
intr-un fel contradictoriu. Se are in vedere ca in prezent statutul gradinilor
zoologice este reglementat si de Legea nr.1538 din 25 februarie 1998 privind fondul
ariilor naturale protejate de stat.
Noi preconizam excluderea gradinilor
zoologice din fondul ariilor naturale protejate de stat, asa cum s-a procedat
cu gradinile botanice, dupa adoptarea Legii cu privire la gradinile zoologice, luind
in considerare faptul ca nicaieri in lume asemenea obiecte nu au statut de arii
naturale protejate de stat. Confuzia a fost eliminata prin introducerea in
dispozitiile finale si tranzitorii ale proiectului de lege a articolului 12,
care prevede excluderea gradinilor zoologice din fondul ariilor naturale
protejate de stat.
Dispozitiile finale si tranzitorii ale
proiectului de lege au fost completate, de asemenea, si cu articolul 11, care
contine prevederi speciale referitor la obligativitatea obtinerii acordului de
mediu si pentru gradina zoologica din Chisinau, care activeaza de mai mult
timp. Nu au putut fi luate in considerare propunerile privind transferarea
competentelor de control al conditiilor de intretinere a animalelor si functionarea
gradinilor zoologice de la autoritatea sanitaro-veterinara catre autoritatea de
mediu, din considerente ca acest domeniu tine de autoritatea sanitaro-veterinara.
Iar autoritatea de mediu nu dispune de specialisti in acest domeniu.
Adoptarea proiectului de lege va contribui
la crearea cadrului legislativ adecvat practicii internationale in domeniul
functionarii gradinilor zoologice.
Stimati domni deputati,
Multumind inca o data tuturor celor care au
contribuit la imbunatatirea proiectului de lege, va rog, sa adoptati acest
proiect de lege.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Va multumesc si eu.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul raportor?
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Legea prevede ca deschiderea gradinilor
este licentiata. Conform legii de baza, acei care elibereaza licenta... acolo sint
prevazute toate cerintele necesare pentru activitatea unui sau altui obiect.
Atunci care este sensul? Desigur, Camera de Licentiere este responsabila de
controlul asupra indeplinirii cerintelor prevazute in licenta. Asa este in
toate ramurile pe care le avem noi. Are sens sa distribuim acum
responsabilitatea Camerei de Licentiere si a Serviciului Veterinar asupra indeplinirii
cerintelor prevazute in licenta? Este un organ care elibereaza licenta, care
prevede si cerintele sanitaro-veterinare si nu numai aceasta. Si in vinificatie
tot asa este situatia: acei care dau licenta asigura controlul asupra indeplinirii
cerintelor.
Domnul Constantin Mihailescu:
Va multumesc pentru intrebare.
Stimate domnule deputat,
A fost facuta o modificare la propunerea
comisiilor parlamentare, imi pare ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati,
daca nu gresesc, unde a fost substituit, adica gradina zoologica se deschide nu
in baza licentei, dar in baza Acordului de mediu. Cit tine de propunerea ca sa
fie efectuat controlul de catre Serviciul Veterinar, nici Camera de Licentiere,
nici organul central de mediu nu includ in componenta sa veterinari profesionisti.
Fiindca aceste controale trebuie efectuate periodic, ca sa se vada anume conditiile
de intretinere a animalelor. Si aceasta trebuie sa fie efectuat anume de
Serviciul Veterinar. Prin excluderea Camerei de Licentiere s-a redus numarul de
organizatii care trebuie sa avizeze deschiderea gradinilor zoologice de la 5 la
4.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Dar in realitate nu prea este asa.
Dumneavoastra nu aveti necesitate. Camera de Licentiere trebuie sa aiba
specialisti in toate ramurile pe care le avem noi in economia nationala. Oricum,
Camera de Licentiere indeplineste controlul unei sau altei directii a ramurii,
folosind specialistii pe care ii avem la noi in tara. Asa cu vinificatia, asa si
cu fermele de prasila, asa si alte directii.
De aceea, aceasta pentru a doua lectura,
vreau sa va ginditi asupra acestui. Din cauza ca, oricum, Ministerul
Agriculturii si Industriei Alimentare, subdiviziunile acestuia stabilesc cerintele
pentru intretinerea animalelor. Si aceste cerinte intra in cerintele licentierii.
Si dupa Camera de Licentiere, folosind aceste categorii de specialisti, indeplineste
controlul asupra indeplinirii, dar nu poate sa fie acei care... De obicei,
acestea sint cerintele de baza, acei care dau document asigura controlul asupra
indeplinirii. Aceasta pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Bine, pentru lectura a doua.
Domnul Constantin Mihailescu:
Pentru lectura a doua mai bine.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
De fapt, domnul ministru a mentionat ca
este un proiect de lege ordinar si in acest caz proiectul de lege ordinara se
adopta intr-o singura lectura. Cred ca in acest caz vom vedea si cu raportul
comisiei si dupa aceea decidem.
Domnule ministru,
Va rog.
Domnul Constantin Mihailescu:
Da, va multumesc. E tot?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Deci, daca noi o sa fim nevoiti sa inchidem
discutiile dezbaterii din prima lectura, atunci o sa fie mai corect comisia sa
ia decizie.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Sau noi o sa primim corect ca, totusi,
control trebuie sa asigure Camera de Licentiere.
Domnul Marian Lupu:
Sa ascultam raportul comisiei.
Domnul Constantin Mihailescu:
Doar doua fraze.
Domnul Marian Lupu:
Va rog.
Domnul Constantin Mihailescu:
Eu as vrea sa adaug aici ca este vorba de
niste controale efectuate sezonier si in cazul in care se duce si de la Camera
de Licentiere, si de la Serviciul Veterinar, va fi necesar sa se duca 2 sau 3
specialisti. Nu este rezonabil, pur si simplu. Si, desigur, influenteaza asupra
posturilor.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Sa ascultam raportul comisiei si dupa aceea
dezbatem si adoptam decizia.
Domnule Ciobanu,
Va rog.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimati colegi,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat, in sedinta sa pe data de 6
iunie, proiectul de lege mentionat, aprobat prin Hotarirea Guvernului, proiect
de lege ordinara care are drept scop crearea cadrului legislativ aplicarii
Directivei europene 19 99/22 Consiliul Europei din 29 martie 1999.
Azi-dimineata, comisia s-a mai revocat la
examinarea anexei, care a fost difuzata tuturor deputatilor, tinind cont de
propunerile si avizele parvenite atit din partea comisiilor parlamentare, cit si
din partea Directiei juridice. Totodata, a fost prezentat un aviz, un raport de
expertiza de catre Centrul de analiza si prevenire a coruptiei si, practic,
proiectul de lege a revenit la varianta sa initiala prezentata de autor in
persoana Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale.
Si intrebarea pe care a pus-o domnul,
colegul Todoroglo, practic, este stipulata in anexa prin schimbarea, prin
amendarea articolului 3 alineatul (1) care prevede ca gradinile zoologice se infiinteaza
de catre persoanele juridice sau fizice in baza acordului de mediu, deci nu in
baza licentierii de catre Camera de Licentiere.
Ceea ce tine de controlul de catre
departamentul, directia zooveterinara, el se incadreaza in Legea cu privire la
veterinarie care le asigura dreptul de control, tinind cont de faptul ca in
cadrul gradinii zoologice vor fi create conditii necesare pentru ingrijirea
animalelor.
Avizele prezentate de catre Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati, Comisia pentru politica externa si integrare
europeana, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului de asemenea a
propus unele obiectii si propuneri la proiectul de lege nominalizat. Practic,
90 la suta din toate propunerile au fost acceptate si sistematizate in sinteza.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune
adoptarea de catre Parlament proiectului de Lege ordinara cu privire la gradinile
zoologice.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte de comisie,
Totusi am inteles ca e corect, cuvintul
“licentiat” este scos din proiectul de lege.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da.
Domnul Marian Lupu:
In acest caz problema si-a gasit imediat rezolvarea.
Intrebari? Nu sint.
Domnule Ciobanu,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului adoptarea proiectului de lege ordinara nr.1427. Cine este
“pentru”, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1427 este adoptat.
Ordinea de zi propusa de catre Biroul
permanent pentru perioada urmatoarelor doua saptamini, mai precis pentru
perioada 21 – 29 iunie. Supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintelor
plenului Parlamentului pentru perioada indicata. Cine este “pentru”, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Sintem la ora 12 si 10 minute, Ora intrebarilor.
Pentru inceput, il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Esanu,
viceministrul justitiei, reprezentantul permanent al Guvernului in Parlament,
pentru a oferi informatia la subiectul implementarii Legii privind reabilitarea
victimelor represiunilor politice.
Domnule ministru,
Va rog.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Prin adoptarea de catre Parlament, la 29
iulie 2007, a modificarilor la Legea nr.1225 privind reabilitarea victimelor
represiunilor politice a fost stabilit, la nivel legislativ, modul de examinare
a cererilor persoanelor reabilitate de restituire a bunurilor sau de recuperare
a valorilor acestora.
In scopul detalierii procedurilor de executare
a prevederilor articolelor 12, 121 si 14 din Legea nr.1225, Ministerul Justitiei
a elaborat proiectul de Hotarire a Guvernului cu privire la aprobarea
Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensatii
persoanelor supuse represiunilor politice, precum si achitarea compensatiei in
cazul decesului ca urmare a represiunilor politice care a fost aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr.627 din 5 iulie 2007.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Esanu,
Eu rog o clipa.
Stimati colegi,
Cine paraseste sala, sa o faca mai repede, acei
care ramin, rog sa pastreze linistea. Eu rog sa continuati.
Domnul Nicolae Esanu:
In temeiul prevederilor Legii nr.1225,
autoritatile administratiei publice locale a raioanelor, municipiului Chisinau si
Balti si autoritatile administratiei publice din Unitatea Teritoriala Autonoma
Gagauzia erau obligate sa creeze comisii speciale care urmau sa examineze
cererile privind restituirea bunurilor sau recuplarea valorii acestora. Aceasta
obligatie era prevazuta si in Hotarirea Guvernului nr.338 din 26 mai 1995, care,
la punctul 6), stipula si componenta comisiilor speciale.
In scopul impulsionarii procesului de
creare a acestor comisii si acumularii de informatii necesare pentru asigurarea
conlucrarii cu aceste comisii, printre care demersul nr.03/2556 din 13 martie
2007, comisia guvernamentala pentru problemele victimelor represiunilor
politice a solicitat de la toate unitatile administrativ-teritoriale obligate
informatii despre constituirea si activitatea comisiilor speciale, inclusiv
componenta comisiei speciale, programul de activitate a acesteia, adresa
juridica, secretarul comisiei sau alta persoana de contact si numarul de sedinte
in care s-a intrunit comisia.
Din informatiile prezentate putem
concluziona ca comisiile speciale au fapt create in toate raioanele, cu exceptia
raioanelor Singerei, Cimislia si municipiul Chisinau. Din informatiile
furnizate, de asemenea, putem concluziona ca, practic, chiar si comisiile
create nu au activat intr-un mod satisfacator.
Totusi, nu putem afirma ca in cadrul unitatilor
administrativ-teritoriale nu au fost intreprinse anumite actiuni, deoarece in
adresa Ministerului Justitiei si a Comisiei guvernamentale pentru problemele
victimelor represiunilor politice, pe parcursul intregii perioade de activitate,
au parvenit numeroase interpelari scrise cu privire la modul de aplicare a
modificarilor aduse la Legea nr.1225 si cu privire la modul de activitate a
comisiilor speciale.
Referitor la activitatea ulterioara a
comisiilor speciale trebuie sa mentionam ca acestea urmeaza sa isi modifice
componenta pentru a asigura compatibilitatea cu regulamentul aprobat de Guvern,
in special privind asigurarea desemnarii presedintelui raionului sau a
primarului municipiului in calitate de presedinte a acestei comisii si
asigurarea demersurilor inaintate de Parlament privind introducerea in componenta
comisiilor a persoanelor care reprezinta organele de protectie a drepturilor, a
organizatiilor obstesti privind protectia drepturilor omului, inclusiv a
organizatiilor care apara drepturile persoanelor reabilitate.
In ceea ce priveste stabilirea mijloacelor
financiare pentru achitarea compensatiilor, prin scrisoarea nr.03/1970 din 21
februarie 2007, Ministerul Justitiei a solicitat informatii din toate unitatile
administrativ-teritoriale privind sumele incluse in bugetele pe anul 2007.
Din sumarea informatiilor parvenite am
constatat, cu parere de rau, ca nu au fost prevazute mijloace financiare nici in
bugetul vreunei unitati administrativ-teritoriale, desi unele raioane au mentionat
ca, ulterior, vor fi prevazute surse din contul mijloacelor speciale. Unele
autoritati ale administratiei publice locale Straseni, Donduseni si Anenii Noi
au mentionat ca nu exista nici o cerere privind recuperarea valorii bunurilor.
In bugetul de stat sint prevazute 4
milioane 500 mii de lei pentru asigurarea repararii valorii bunurilor. Dupa cum
cunosteti, legea prevede ca aceasta plata se efectueaza partial din contul
bugetelor raionale si partial din bugetul de stat. Ministerul Finantelor a
elaborat un proiect de lege, de hotarire a Guvernului privind repartizarea
acestor sume de 4,5 milioane lei, dar era prevazut ca toate aceste sume sa fie indreptate
la executarea titlurilor executorii.
Ministerul Justitiei a considerat ca in
lege aceasta suma este prevazuta pentru achitarea inclusiv a deciziilor curente
ale comisiilor si de aceea a propus sa se examineze in cazul comisiei
guvernamentale care, avind in vedere faptul ca din partea raioanelor nu au
parvenit demersuri privind repartizarea acestor sume, a solicitat, in mod
repetat, in data de 19 aprilie 2007 informatii cu privire la necesitatile
reale.
In urma analizei datelor parvenite, am
constatat ca suma totala necesara pentru achitarea creantelor persoanelor
represate constituie 52 de milioane 532 de mii 652 de lei, inclusiv pentru
executarea titlurilor executorii 24 de milioane
837 de mii 936 de lei si pentru achitarea compensatiei in baza deciziilor
comisiilor speciale – 24 de milioane 433 de mii 462 de lei.
Raioanele Basarabeasca, Briceni, Causeni,
Ialoveni, Nisporeni, Ocnita si Singerei nu au prezentat informatia solicitata. In
acelasi timp, am fost informati ca in bugetul raionului Criuleni a fost prevazuta
suma de 150 de mii si in bugetul municipiului Chisinau – 500 de mii, alocate
din contul mijloacelor totale.
Suma totala solicitata de catre consiliile
raionale de la bugetul de stat constituie 24 de milioane 940 de mii 480 de lei,
inclusiv pentru executarea titlurilor executorii – 14 milioane 810 mii 480 de
lei si pentru achitarea compensatiei in baza deciziei comisiilor speciale – 10
milioane 280 mii de lei.
Pentru data de 15 iunie 2007, la Ministerul
Finantelor, este convocata o sedinta cu reprezentantii unitatilor
administrativ-teritoriale, in cadrul careia urmeaza sa fie examinate caile de
identificare a surselor necesare si alte probleme ce tin de activitatea
comisiilor speciale.
Multumim pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru...
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule viceministru,
Eu as vrea sa aflu, de ce Regulamentul
privind restituirea valorii bunurilor in achitarea de compensatii persoanelor
supuse s.a.m.d. a fost adoptat abia pe data de 5 iunie 2007?
Domnul Nicolae Esanu:
Multumim pentru intrebare.
Dupa cum eu am informat Parlamentul in luna
martie, daca nu gresesc, acest proiect de regulament a fost examinat in sedinta
Guvernului din 21 februarie 2007. Insa in legatura cu faptul ca reprezentantii
unitatilor administrativ-teritoriale au inaintat propuneri privind modificarea Regulamentului
mentionat si tinind cont de faptul ca Guvernul acorda o atentie deosebita
cooperarii cu unitatile administrativ-teritoriale, a fost necesar ca acest
proiect de regulament sa fie discutat suplimentar cu acestia si introduse
amendamentele solicitate de ei.
Procesul de negociere a durat, cu parere de
rau, mai mult decit noi am asteptat, dar noi am preferat sa negociem mai mult
pentru a avea un regulament agreat de organele administratiei publice locale,
decit sa promovam pozitia Guvernului expusa in 21 februarie 2007.
Multumim.
Domnul Stefan Secareanu:
Si daca cetatenii nu reusesc sa depuna
cererile, pentru ca conditiile pe care le expuneti dumneavoastra in regulamentul
respectiv sint de natura ca cetatenii, pur si simplu, sa nu poata depuna asemenea
cereri... Eu o sa va dovedesc chestia aceasta prin conditiile pe care le-ati
expus aici.
Cetatenii care au la dispozitie doar un an
de zile, nu 3 ani termenul de prescriptie, daca a fost depasit termenul de
prescriptie, acei care au fost reabilitati si au la dispozitie termenul de un
an de zile dupa 1 ianuarie 2007 si din cauza ca Guvernul nu a aprobat Regulamentul
respectiv, care a fost aprobat abia saptamina trecuta, dinsii au pierdut
aproape jumatate de an. Luind in considerare conditiile pe care le-ati expus
aici pentru prezentarea cererii, dinsii, pur si simplu, nu vor putea sa exercite
acest drept.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumim pentru intrebare. Daca imi permiteti,
as vrea, in primul rind, sa atrag atentie ca termenul de un an este pentru
persoanele care anterior au omis termenul de prescriptii, celelalte persoane
dispun de termenul general de 3 ani.
Domnul Stefan Secareanu:
Dar aceasta, ma iertati, acestea sint
majoritatea persoanelor, pentru ca toate au fost reabilitate aproape. Sint mai
putini din acei care vor avea termenul de prescriptie de 3 ani de zile.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, daca...
Domnul Stefan Secareanu:
Dumneavoastra stiti forte bine lucrul acesta.
Domnul Nicolae Esanu:
Da. Daca imi permiteti, din punct de vedere
juridic nu este absolut nici o problema pentru ca curgerea termenului de
prescriptie se intrerupe la momentul in care persoana depune o cerere privind
restituirea bunurilor sau repararea valorii acestora, indiferent de faptul daca
sint anexate sau nu toate documentele.
Deci, in masura in care cetateanul considera
ca este indreptatit, el astazi poate sa depuna o cerere, sa nu anexeze toate
documentele, comisia este in drept, in masura in care la cerere nu sint anexate
toate cererile, sa faca un singur lucru, sa solicite documente suplimentare.
Dar acest lucru deja poate sa se faca chiar si dupa expirarea termenului de un
an.
Deci in principiu, indiferent de data adoptarii
Regulamentului, cetatenii au putut depune anterior si pot depune acum cererile
fara nici o problema.
Domnul Stefan Secareanu:
Pai, stati un pic, dumneavoastra in Regulament,
la punctul 8) spuneti asa: data depunerii cererii la comisiile speciale se
considera data la care persoana reabilitata sau mostenitorii acesteia au facut
demers pentru recuperarea bunurilor sau a valorii acestora prin achitarea de
compensatii cu conditia prezentarii documentelor necesare din punctul 5)”. Ia
uitati-va, a) – buletin de identitate, legitimatia decizie de reabilitare,
actele ce atesta s.a.m.d. pina la actele de evaluare a bunurilor conform preturilor
de piata in vigoare la data examinarii cererii.
Domnul Nicolae Esanu:
Nu. Aici, din punct de vedere juridic, sint
doua situatii diferite, termenul si data depunerii cererii sint importante doar
pentru un caz, pentru termenul de 6 luni pentru adoptarea deciziilor de catre
comisii. In masura in care o persoana... deci termenul de prescriptii are
anumite reguli, care, in principiu, sint stabilite in Codul civil, Codul de
procedura civila. Din punct de vedere juridic nu trebuie sa apara nici o
problema.
Pornind de la regulile generale de aplicare
a prescriptiei, cetateanul care a depus o cerere, chiar daca ea nu este insotita
de toate actele, se considera ca s-a adresat organului competent in interiorul
termenului de prescriptie.
Domnul Stefan Secareanu:
Pai, aceasta este parerea dumneavoastra, eu
citesc documentul elaborat si aprobat de Guvern, de unde rezulta contrariul.
Data adresarii pentru restituirea bunurilor sau compensarea valorii acestora se
considera data depunerii documentelor indicate in punctul 5) din prezentul Regulament.
Domnul Nicolae Esanu:
Da, dar eu am sarit peste multe etape,
termenul de prescriptii este termenul de adresare, in principiu, in instanta. Aici
este vorba despre aceea ca cetateanul se adreseaza comisiilor, i se da termenul
care incepe din momentul in care comisia i-a incalcat dreptul.
Eu propun sa nu intram in foarte multe
dezbateri, noi putem sa venim, eventual, daca se va ajunge la concluzia ca
exista unele carente sa discutam, dar din punct de vedere al principiilor
drepturilor, pe care eu le cunosc, de aplicare a prescriptiei, deci, nu trebuie
sa existe vreo problema pentru vreun cetatean in legatura cu faptul ca Regulamentul
a fost adoptat mai tirziu.
Domnul Stefan Secareanu:
Si Regulamentul, si ceea ce ati propus
dumneavoastra atunci cind s-au adoptat modificarile sint facute cu premeditare
pentru ca aceasta lege sa nu fie implementata nici o data si acestor cetateni sa
li se incalce, practic, drepturile a doua oara. Pentru ca eu va spun, litera g)
din articolul 5 al prezentului Regulament spune ca actele de evaluare a
bunurilor conform preturilor de piata in vigoare, la data examinarii cererii,
trebuie sa depuna... Mai jos dumneavoastra spuneti ca cererea poate fi examinata
in tip de 6 luni de zile.
Cum poate sa prezinte un cetatean un act de
evaluare a bunurilor sale inainte de data examinarii. Ori poate era vorba de
data depunerii cererii sau de data... eu nu inteleg care e problema aici.
Domnul Nicolae Esanu:
Este o regula generala, daca o sa va uitati
si in Codul de procedura civila, exact asa se formuleaza, deci cu valoarea de
piata la data examinarii cererii, dar e clar ca procesul poate sa dureze si 2 –
3 ani.
Doamna Maria Postoico:
Dar si judecata poate atunci.
Domnul Nicolae Esanu:
Aici sint probleme de... niste corelatii
juridice.
Domnul Stefan Secareanu:
Pai, din Regulament rezulta ca cererea nu
va fi examinata, daca nu veti depune asemenea acte.
Domnul Nicolae Esanu:
Corect. Deci, da.
Domnul Stefan Secareanu:
Atunci cum ramine? Practic, omul nu poate sa
isi exercite dreptul.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, repet, din punctul de vedere al
regulii generale a dreptului, cetateanul prezinta informatii la data la care
depune cererea. Si eu am facut analogie cu procedura civila, in care e stipulat
ca el are dreptul sa ceara la preturi de piata, la data examinarii cererii, dar
el depune toate documentele, in momentul in care depune cererea in instanta.
Examinarea in instanta, de regula, dureaza mai mult decit 6 luni.
Domnul Stefan Secareanu:
Bine.
Domnul Nicolae Esanu:
Se are in vedere mecanismul.
Domnul Stefan Secareanu:
O alta intrebare, chestia cu mijloacele
financiare. A fost o problema si atunci cind am adoptat modificarile, caci nu
s-a mentionat clar care va fi cota bugetelor locale si care va fi cota
bugetului de stat, dar s-a spus ca este bugetul local, precum si bugetul de
stat. Acum in nici un regulament nu se indica acest lucru si spuneti ca se
fixeaza suma respectiva din bugetele locale.
In cazul insuficientei mijloacelor
financiare pentru achitarea compensatiei in bugetele raionale, iarasi toate
aceste decizii vor fi trimise la Ministerul Finantelor si acesta va decide daca
va satisface cererea sau nu. Astfel, va fi un fel de
du-te-vina de la minister, de la administratia publica locala la administratia
centrala, asa incit mijloacele... cetatenii, pur si simplu, nu vor fi indreptatiti
nici o data.
Nu ati putut oare macar in acest regulament
sa fixati clar: cota bugetelor locale este de atitea procente si cota bugetului
de stat este de atitea procente, ca sa fie clar inclusiv pentru acei care
estimeaza bunurile si pentru cei care iau decizii.
Doamna Maria Postoico:
Domnul Secareanu,
Eu va rog, dumneavoastra aveti numai un
singur minut, daca, intr-adevar, este un caz oarecare, deci, la comisie.
Domnul Stefan Secareanu:
Doamna Presedinte,
Este un caz extraordinar.
Doamna Maria Postoico:
Faceti o audiere in cadrul comisiei
dumneavoastra.
Domnul Stefan Secareanu:
Pai da, am incercat sa facem audieri de atitea
ori.
Doamna Maria Postoico:
Da, aici puneti asa, intrebari – raspunsuri.
Domnul Stefan Secareanu:
S-a elaborat o lege...
Doamna Maria Postoico:
Aveti numai un singur minut.
Domnul Stefan Secareanu:
...cu premeditare si un regulament, ca acesti
cetateni sa fie deportati a doua oara, practic, din aria preocuparilor sincere
ale Guvernului.
Doamna Maria Postoico:
Eu, in locul dumneavoastra, as face o
audiere la comisie.
Domnul Stefan Secareanu:
Ma iertati.
Doamna Maria Postoico:
Si de discutat detaliat.
Domnul Stefan Secareanu:
Special si acest lucru l-a facut, ma iertati.
Doamna Maria Postoico:
Cu ajutorul specialistilor.
Domnul Stefan Secareanu:
Tare de tot o sa spun, l-a facut un Guvern
care nu este preocupat, un Guvern criminal chiar, dumneavoastra il prezentati
aici. Acesti oameni nu isi vor gasi nici o data dreptatea prin documentele pe
care le-ati adoptat. Va spun sincer, nu ca presedinte de comisie, va spun ca
deputat simplu, ca cetatean, pentru toti adresati in comisie si nu va iesi
nimic, ati fost constient de faptul ca aceasta lege nu va fi, nu va putea fi
implementata nici o data, pentru ca nu doriti acest lucru.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte...
Domnul Stefan Secareanu:
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Domnul Nicolae Esanu:
Sa raspund?
Doamna Maria Postoico:
Ce sa raspundeti? In acest caz, ori in
comisie, ori vedeti, daca exista,
intr-adevar, aceste discordii pe care dumneavoastra le mentionati, atunci ori in
Curtea Constitutionala sesizati, ori la comisie verificati.
Va multumesc, domnule ministru. (Rumoare
in sala.)
Pai, dumneavoastra intelegeti ca este
depunerea, termenul depunerii cererii si examinarea in judecata, sint doua
termene, eu nu vreau sa tin aici lectii. Sint cu diferite..., dar dumneavoastra
incurcati, in regulament, unde este indicata cererea si unde examinarea. Bine,
aceasta numai in cadrul comisiei, la audiere, va rog.
Va multumesc, domnule ministru.
Doamna Cusnir,
Nu va suparati, dar dumneavoastra nu sinteti
inclusa aici ca la raspuns, la interpelarea dumneavoastra. De aceea, eu va rog.
Da, dumnealui a avut, dar nu a cerut pentru toate interpelarile, a cerut la
concret.
Deci, la microfonul central se invita
domnul Mihail Pop, ministrul finantelor, pentru a da raspuns la interpelarea
adresata de catre deputatul Vladimir Filat referitor la implementarea
pachetului de legi ce tine de liberalizarea fiscala, amnistia fiscala,
legalizare etc.
Poftim, domnule ministru.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
Doamna Presedinte,
Onorat Parlament.
Doamna Maria Postoico:
De cite minute aveti nevoie? Fiindca daca
nu fixam...
Domnul Mihail Pop
Doua minute.
Doamna Maria Postoico:
Doua minute, aveti dreptul pina la trei.
Poftim.
Domnul Mihail Pop:
Legea nr.111 din 27 aprilie curent pentru
modificarea si completarea unor acte legislative a obligat Guvernul sa aduca
actele sale normative in concordanta cu prezenta lege, iar Ministerul Finantelor
sa deschida conturi trezoreriale separate pentru reflectarea in evidenta a
sumelor taxei de legalizare incasate.
Totodata, Guvernul, in comun cu Banca Nationala
a Moldovei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, urma sa elaboreze
procedurile necesare pentru aplicarea articolelor 32 si 36 din aceasta lege
pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codul fiscal. Intru
facilitarea procesului de elaborare a actelor normative ale institutiilor
vizate, Guvernul, in mai curent, a instituit Comitetul de supraveghere a realizarii
prevederilor Legii nr.111 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative.
Comitetul de supraveghere, prezidat de
doamna Grecianii, prim-viceprim-ministru, s-a intrunit in 4 sedinte, in cadrul
carora au fost discutate aspectele tehnice ce tin de implementarea legii mentionate.
Astfel, in conformitate cu prevederile legale, Guvernul Republicii Moldova a
aprobat in sedinta din 6 iunie curent Regulamentul cu privire la modalitatea
executarii amnistiei fiscale, elaborat de Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat de comun cu Casa Nationala de Asigurari Sociale si avizat de membrii
Comitetului de supraveghere.
Tot pe 6 iunie curent, Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare a adoptat Hotarirea nr.28/5 cu privire la aprobarea si
completarea unor acte normative privind procedura de legalizare a capitalului
pe piata valorilor mobiliare. In curs de elaborare sint acte normative de
punere in aplicare a legii care urmeaza a fi aprobata de Banca Nationala a
Moldovei si anume Hotarirea Consiliului de administratie a Bancii Nationale a
Moldovei cu privire la aprobarea instructiunii privind transferarea, scoaterea
din Republica Moldova de catre persoanele fizice a mijloacelor banesti
legalizate si unele particularitati ale activitatii institutiilor financiare
aferente procesele de legalizare a capitalului.
Hotarirea Consiliului de administratie a Bancii
Nationale a Moldovei cu privire la modificarea unor acte normative a Bancii Nationale
a Moldovei. Suplimentar, vreau sa mentionez faptul ca Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat in scopul executarii atributiilor ce tin de procedura legalizarii
capitalului, determinate de articolul 32 alineatul (2) din legea indicata, a
fost emis ordinul 89 din 28 mai curent, prin care a fost stabilita procedura
primirii cererilor de legalizare a capitalului de catre organele fiscale de
stat teritoriale. Inspectoratelor fiscale li s-au distribuit, de asemenea, si formularele
cererilor privind legalizarea capitalului, editate corespunzator cu anexele la
Legea nr.111.
Ministerul Finantelor, prin ordinul nr.50
din 23 mai curent privind completarea clasificatiei bugetare, a introdus
capitole si paragrafe noi, la care urmeaza a fi incasate taxe pentru
legalizarea capitalului. In temeiul acestui ordin, Trezoreria de Stat a deschis
conturile trezoriale de venituri pentru incasarea acestor taxe.
Suplimentar, au fost elaborate indicatii
metodice privind reflectarea in evidenta contabila a legalizarii capitalului si
amnistiei fiscale aprobata prin ordinul Ministerului Finantelor nr.52 din 30
mai curent.
Aceasta este informatia pe care am avut sa
v-o prezint.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimate domnule ministru Pop,
Nu a fost intimplatoare interpelarea,
deoarece pina in prezent, si eu va spun din punctul meu de vedere, si in
viitorul apropiat, aceasta lege nu va fi una functionala. Insa este o alta
situatie, vom reveni la aceasta problema.
Eu, in cadrul adresarii interpelarii, am facut
o mentiune. Eu ma adresaseram in sedinta plenara, cind s-a votat acest pachet
de lege in lectura finala, catre raportor, si intrebam daca vor fi necesare
alte acte normative pentru implementare. Mi s-a spus ca nu.
Daca tineti minte, la lege erau anexate
tabele, modele de cereri s.a.m.d. Eu vreau sa va dau un singur exemplu, cum
functioneaza la noi legea si aici si pe domnul Esanu as vrea sa fie atent, si
poate sa se autosesizeze sau sa se sesizeze in urma ceea ce am sa invoc eu
aici.
Noi stim foarte exact, legea are caracter
imperativ, da. Ulterior, actele care urmeaza sa vina intru implementarea legii
nu pot extinde aria normativa, nu?
Domnule Esanu,
Uitati-va ce spune legea la articolul 25
alineatul (3):
“Prevederile prezentului capitol nu se
extind asupra:
a) capitalului persoanei juridice sau
fizice, cu exceptia capitalului persoanei care este subiectul legalizarii;
b) capitalului ce cade sub incidenta Conventiei
privind spalarea banilor s.a.m.d.” Apare un regulament.
Eu nu am intrat in toate actele normative
care au aparut, ordinul Ministerului Finantelor. O sa facem o analiza si o sa va
prezentam noi o sinteza: cum actele normative, adoptate de Guvern, de
Ministerul Finantelor, de Comisia Nationala pentru Valorile Mobiliare,
denatureaza exact, nu exact, denatureaza sensul legilor adoptate.
Si dau citire unui singur aspect. Hotarirea
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Deci, ramine litera b) exact ca norma
legala si apare un lucru nou – valorile mobiliare care sint blocate in
Registrul detinatorilor de valori mobiliare la conturile personale ale detinatorilor
acestora. Pe cind in lege, eu am intrebat aici, in sedinta in plen, cind s-a
vorbit de scoaterea sechestrului la capitolul “legalizare”: cum o sa realizati
acest lucru? Sechestrul se scoate, se legalizeaza s.a.m.d. Si acum acei care
urmeaza sa legalizeze, trebuie sa se conduca de Regulamentul Comisiei Nationale
a Valorilor Mobilare, care, de fapt, impun o conditie suplimentara, care
interzice posibilitatea legalizarii.
Domnule ministru Pop,
Asemenea lucruri... din pacate, eu am zis ca
o sa venim cu o analiza mai consistenta si o sa va prezentam. Sint multe si,
din pacate, apar in permanenta la acele legi pe care noi le numim si revolutionare.
Si le declaram in plenul Parlamentului ca vor fi lucrative, vor rezolva
problemele oamenilor. Si dupa aceasta facem niste acte normative la nivel de
Guvern si ministere si punem cruce pe toate aceste lucruri. Acesta a fost
motivul de ce am facut sesizarea respectiva. Si din raportul dumneavoastra am inteles
ca s-au elaborat regulamente, sedinte patru s.a.m.d. Dar, din pacate, legile
mult anuntate nu au efect.
Si mai am o interpelare in acest sens
pentru astazi. Si saptamina viitoare vom discuta in continuare vizavi de acei
care vor beneficia de amnistia fiscala. Si vechimea datoriilor catre bugetul de
stat si catre Fondul social si o sa vedem acolo cine vor beneficia.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Domnule ministru,
Aveti raspuns? Cred ca aveti o tema pe acasa
de acum.
Da, va multumesc.
Domnul Mihail Pop:
Da, clar. Dar ceea ce se refera la
scoaterea sechestrului. Sechestrele vor fi scoase toate, cu exceptia obiectelor
agentilor economici, care au datorii fata de Ministerul Finantelor contractate
la direct. Adica, datorii nefiscale.
Doamna Maria Postoico:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Dumneavoastra va referiti la sechestrele pe
imobile. Dar eu ma refer la sechestrul pe valorile mobiliare. Sa privim legea in
ansamblu, sa nu o privim directionat, asa cum vrem noi.
Doamna Maria Postoico:
Da, da. Nu selectat. Deci, faceti o analiza
ampla si prezentati-o. La microfonul central se invita domnul Sergiu Sainciuc,
viceministru al economiei si comertului, pentru a da raspuns la interpelarea
doamnei deputat Valentina Cusnir cu privire la demersul angajatilor SRL
“Cosmos”.
Va rog, domnule ministru.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:
Multumesc.
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Ministerul Economiei si Comertului a
examinat la fata locului interpelarea doamnei Valentina Cusnir, deputat in
Parlament, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 7 iulie curent
si comunica ca, in rezultatul controlului, s-a constatat ca la data de 2 mai
2007, majoritatea salariatilor Complexului Hotelier Turistic “Cosmos”, in numar
de 130 de salariati, au fost concediati in baza articolului 87 alineatul (1)
din Codul muncii in legatura cu transferarea la Intreprinderea cu Capital Strain
“Delmos grup”, cu acordul lor si al ambilor angajatori, iar trei salariati au
fost demisionati.
La momentul actual, in cadrul Complexului Hotelier
Turistic “Cosmos” activeaza doar 5 salariati. Potrivit informatiei prezentate
de catre contabilul-sef al Complexului hotelier turistic “Cosmos”, din lipsa
surselor financiare, salariatilor eliberati nu le-a fost achitata compensatia
pentru concediile nefolosite, ceea ce constituie o incalcare a Codului muncii.
La situatia din 13 iunie 2007, restantele Complexului, fata de salariatii
eliberati, la plata compensatiei pentru concedii nefolosite constituiau 159 de
mii 758 de lei. In momentul de fata, toate calculele sint efectuate si se asteapta
acordarea unui credit din partea Holdingului “Moldsindbalneotur”, care va fi
folosit pentru stingerea restantelor mentionate.
Deci, la data de 3 mai 2007, adica a doua
zi, toti acei 130 de salariati, concediati de la Complexul Hotelier Turistic
“Cosmos”, au fost angajati prin transfer la “Delmos grup”. Totodata, este
necesar de mentionat ca nu toate persoanele angajate sau nu cu toate persoanele
angajate prin transfer la noua unitate, a fost incheiat contractul individual
de munca in forma scrisa, fapt prin care se incalca articolul 48 din Codul
muncii.
Cit priveste acordarea concediului neplatit
in cadrul noii intreprinderi “Delmos grup”, s-a constatat ca acesta se acorda in
conformitate cu prevederile articolului 120 din Codul muncii doar in baza
cererii scrise a salariatului. Toate cererile sint aici cu mine. Concomitent,
mentionam ca, potrivit explicatiei presedintelui comitetului sindical, la
comitetul sindical nu au parvenit careva plingeri legate de transferarea
salariatilor din cadrul unei unitati in alta.
Referitor la intrebarea privind dreptul de
proprietate asupra Complexului Hotelier Turistic “Cosmos” si instrainarea
acestuia comunicam ca, potrivit informatiei prezentate de managerul Holdingului
“Moldsindbalneotur”, Complexul Hotelier Turistic “Cosmos”, proprietate a
Confederatiei Sindicatelor din Republica Moldova, a fost transmis la balanta
Holdingului vizat, ai carui fondatori sint ambele confederatii sindicale: si
Confederatia Sindicatelor din Republica Moldova si Confederatia sindicatelor
libere “Solidaritate”.
La adunarea generala a fondatorilor Holdingului
din 10 mai 2007 s-a decis instrainarea Complexului Hotelier Turistic “Cosmos” Intreprinderii
cu Capital Strain “Delmos grup” la pretul de 62 de milioane 230 mii de lei.
Contractul de vinzare–cumparare a fost semnat la 5 iunie curent. Aceasta este
informatia succinta.
Multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumesc, domnule ministru.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule ministru,
Va multumesc si eu pentru aceasta informatie
ampla. Dar as vrea, foarte pe scurt, sa va pun citeva intrebari. Daca Guvernul
va intreprinde careva masuri pentru inlaturarea incalcarilor legislatiei muncii
depistate, despre care as solicita si eu ulterior, daca veti intreprinde ceva,
sa fiu informata.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, numaidecit, pur si simplu, la momentul
controlului, aceasta a fost efectuat recent, nu era persoana, conducatorul,
dar s-a dispus ca incalcarile depistate sa fie remediate intr-un termen cit mai
restrins, despre care va vom informa suplimentar.
Doamna Valentina Cusnir:
Vreau sa va intreb, daca cunoasteti ca
cantina deja a fost lichidata. Cinci angajati au fost trecuti in alta parte si
ca alti 21 de angajati, ceea ce tine de baruri si frizerii, urmeaza sa fie
disponibilizati in luna august, chiar inaintate de Anul Nou, cum este stipulat in
contract.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, evident, noi tinem la control toata
informatia, fiindca am facut controlul la locul respectiv, in teren. Deci, este
un ordin prin care sint preavizate persoanele care lucreaza in baruri,
restaurante si in frizerii.
Problema consta in aceea ca, practic, de
foarte mult timp aceasta intreprindere lucreaza in pierdere, au foarte putini vizitatori.
Deci, nu au surse financiare si, evident, nici acele baruri, nici acele
frizerii nu pot, in momentul de fata functiona, dar ordinul este de preavizare.
Toti le-au preavizat. O sa monitorizam, deci, respectarea legislatiei cu
privire la disponibilizare si plata tuturor platilor.
Doamna Valentina Cusnir:
Daca ati vazut dumneavoastra ca acele
cereri de concediu fortat, neremunerat nu sint chiar asa, cum spuneti
dumneavoastra, de voie. Dar in unele cereri este mentionat anume din ce motiv si
nu corespunde Codului muncii.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, toate cererile sint la mine, practic.
Noi am luat copiile de pe aceste cereri. Daca este vorba despre un bar sau
despre frizerie, tinind cont de faptul ca aceste noua au activat, ele trebuie sa
obtina autorizatii din punct de vedere al functionarii. Si-au luat persoanele
respective concedii, ca sa obtina aceste certificate, pentru ca, pentru
perioada data, ele nu lucreaza, pur si simplu. Nu activeaza insasi structura
data.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc foarte mult pentru aceasta
informatie.
Si va rog sa ma informati ulterior, cum se
va rezolva problema.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Am inteles.
Doamna Maria Postoico:
Da, am inteles, domnule ministru.
Continuam. Solicitari pentru intrebari si
interpelari sint?
Doamna,
Dumneavoastra continuati, da?
Microfonul nr.4, poftim.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Adresez prima intrebare Guvernului. Ca
atare, reiterez intrebarea la care nu am primit raspunsul. A fost
reprezentantul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, dar care a raspuns
ceva nu la intrebarea pusa. Si anume foarte clar, cind isi vor primi restantele
la salariu din anii 2002–2003, sumele pentru disponibilizare fostii, dar si
unii angajati actuali, de la SA “Avicola Bicovat”, SA “Fertilitate Calarasi”, SA
“Fertilitate Grup Calarasi”, unii avind si titluri executorii?
Care sint datoriile salariale pe o perioada
mai mare de trei luni, compartimentata pe agentii economici din tara, perioada
formarii datoriilor, suma datoriilor? Ce masuri intreprinde Guvernul pentru a inlatura
practica devenita traditie de incalcare a drepturilor elementare ale omului, cind
cu anii nu li se achita salariile, nu sint inregistrati la Oficiul fortei de munca
din lipsa buletinului de identitate, dar din ce surse sa si-l perfecteze, daca
2, 3 si chiar 5 ani nu-si pot ridica salariul? Nu primesc pensia din cauza
datoriei angajatorului si netransferului la diferite bugete din suma salariului
calculat angajatului. Raspunsul il solicit de la tribuna Parlamentului.
A doua intrebare o adresez Procurorului
General al Republicii Moldova si Guvernului Republicii Moldova. O intrebare
referitoare la mersul examinarii rezultatelor expertizei economico-financiare a
perioadelor din preajma privatizarii si indeplinirii ulterioare a conditiilor
contractului de vinzare–cumparare a Fabricii de Vinuri si Coniacuri “Calarasi”,
efectuate de Centrul pentru Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei in
martie 2006.
Aprobarea, in calitate de investitii, a imprumutului
din bancile rusesti, cit si acele 15 milioane daruite intreprinderii care a
cumparat, cumparatorului, cit si referitor la incalcarea drepturilor la munca a
angajatilor de la intreprinderea nominalizata, prin trimiterea in concedii fortate
neremunerate, care, dupa micsorarea duratei concediului, marimii pensiei, cit si
neplata din partea angajatorului la timp a salariilor catre angajati.
Raspunsul il solicit in scris.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Alte solicitari nu s-au inregistrat. De
aceea, sedinta de astazi o anunt inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc pe
data de 21 iunie, la orele 10.00.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 12.45.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.