version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA IUNIE 2007

Sedinta din ziua de 14 iunie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1880 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23 noiembrie 2006 (art.1, 5, 61 s.a.)

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.51 privind completarea unor acte legislative (Legea privind protectia mediului inconjurator anexa; Legea privind deseurile de productie si menajere anexa nr.3).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1170 cu privire la mediere.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3862 cu privire la societatile cu raspundere limitata.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1590 privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1478 cu privire la parcurile stiintifico-tehnologice si incubatoarele de inovare.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1479 pentru completarea unor acte legislative (Codul fiscal art.49, 103, 104; Legea cu privire la tariful vamal art.28).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1050 cu privire la conflictul de interese.

11. Dezbaterea si adoptarea Legii ordinare cu privire la gradinile zoologice. Proiectul nr.1427.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 21 29 iunie 2007.

13. I n t r e b a r i.

 

 

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si de domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 92 de deputati. Absenteaza deputatii: Nicolae Bondarciuc, Marcel Raducan in delegatie; Vitalia Pavlicenco, Oleg Tulea la cerere; Adriana Chiriac, Angela Leahu, Ion Varta, Igor Klipii, Oleg Serebrian, Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Incepem sedinta cu o stire mai placuta. In saptimina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru, deputatul Nicolae Oleinic. Sa-l felicitam si sa-i dorim multa sanatate si succes. (Aplauze).

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1880 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007. Lectura a doua.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Presedinte,

Comisia pentru politica economica, buget si finante cere aminarea examinarii proiectului de Lege cu nr.839 cu o saptamina.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul Legii asociatiilor de economii si imprumut, lectura a doua?

Stimati colegi,

Cine este pentru a accepta aceasta solicitare a comisiei de profil, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea a fost acceptata. Revenim.

Proiectul de Lege nr.1880 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007, lectura a doua.

Rog comisia.

 

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

La examinarea proiectului pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 in lectura a doua au fost puse in discutie peste 75 de propuneri si obiectii parvenite din partea comisiilor permanente, a deputatilor si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Propunerile si obiectiile inaintate au ca subiect imbunatatirea prevederilor textului legii, majorarea cheltuielilor cu circa 105 milioane de lei, precum si redistribuirea unor cheltuieli in interiorul bugetului, in volum de circa 180 de milioane de lei. In conformitate cu hotarirea Parlamentului din prima lectura, veniturile si cheltuielile indicate la articolul 1 si in anexa nr. 1 din acest proiect de lege vor fi majorate, concomitent, cu 620 de milioane de lei.

Pornind de la limita acestei sume, proiectul prevede majorarea unor cheltuieli, care s-a materializat atit prin suplimentarea alocarilor bugetare pentru acoperirea cheltuielilor salariale, majorarea subventiilor in agricultura, precum si a cheltuielilor investitionale, cit si prin redistribuirea resurselor in interiorul bugetului, in limita alocarilor actuale, pentru implementarea si monitorizarea unor proiecte, efectuarea de reforme structurale, definitivarea lucrarilor de reparatii si investitii capitale.

Astfel, pentru asigurarea realizarii partiale a ultimelor modificari la Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, se propune alocarea suplimentara a 150 de milioane de lei. La capitolul destinat agriculturii, alocatiile suplimentare sint evaluate la nivel de 43 de milioane de lei, dintre care 29 de milioane sint destinati pentru subventionarea producatorilor agricoli, iar
14 milioane de lei pentru infiintarea plantatiilor viticole noi.

In legatura cu reforma structurala de la Ministerul Educatiei si Tineretului, se vor redistribui in gestiunea Agentiei Sportului 6 milioane 441 mii de lei. O parte din veniturile acumulate suplimentar vor fi directionate pentru majorarea finantarii investitiilor capitale, evaluate la suma de 219,4 milioane de lei si a reparatiilor capitale, cu 10,04 milioane de lei. Domeniile prioritare de utilizare ale acestor mijloace au fost stabilite in scopul realizarii programului de gazificare, reabilitare a drumurilor, constructie a tronsonului de cale ferata Cahul-Giurgiulesti, iar ulterior, in cadrul discutiilor de la comisie s-a decis ca suma de 100 de milioane de lei sa fie redirectionata pentru majorarea capitalului social al Intreprinderii de Stat Calea Ferata din Moldova.

De rind cu suplimentarea investitiilor capitale, se propune redistribuirea alocatiilor actuale destinate investitiilor si reparatiilor capitale, continute in anexele nr.4, 5, si 18, 19, in functie de realizarea lucrarilor si valorificarea resurselor financiare.

In cadrul examinarii acestui capitol in comisie s-au acceptat propunerile de redirectionare in interiorul si in limita alocarilor bugetare actuale, inclusiv propunerea expusa in amendamentul deputatului Vladimir Turcan, privind redistribuirea mijloacelor destinate retelelor de gaze in interiorul raionului Falesti.

Pentru Serviciul Fiscal de Stat se propune redirectionarea sumei de
231,4 mii de lei de la reparatii capitale la investitiile capitale, iar la capitolul transferurilor la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale cu destinatie speciala, suma de 159 de mii de lei va fi readeresata de la capitolul investitii capitale la cel al reparatiilor capitale.

Partial comisia accepta cererea Academiei de Stiinte din Moldova cu numarul de intrare 989, din 7 iunie 2007, in conformitate cu care de la anexa nr.1 se vor transfera la anexa nr.2 (anexa nr.4) cei 4 milioane 189 de mii de lei necesari desfasurarii lucrarilor de constructie a Liceului Academiei de Stiinte a Moldovei de tip internat.

Propunerile expuse in amendamentul deputatului Valentina Cusnir, privind redistribuirea sumei de 140 de milioane de lei pentru suplimentarea subventiilor in agricultura si a sumei de 32,63 milioane de lei pentru cinematografie, de la anexa nr.1 a proiectului, nu pot fi sustinute, ca fiind declarative si lipsite de temei.

Pentru acoperirea cheltuielilor legate de desfasurarea actualului scrutin electoral si intru sustinerea devizului de cheltuieli, aprobat prin hotararea Guvernului nr.579 din 24 mai 2007, comisia propune alocarea a 15,4 milioane de lei din contul transferului sumei de 8 milioane, destinata initial pentru acordarea ajutorului financiar bugetului central al Unitatii administrativ-teritoriale Gagauzia, si 7,4 milioane lei din contul reducerii contributiilor catre fondul de rezerva al Guvernului, efectuind modificarile in anexele respective ale proiectului.

Alte propuneri de majorare a alocarilor bugetare, inaintate de deputatii Ivan Calin, 4,5 milioane de lei, si Sergiu Sococol 600 de mii de lei, de Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului 5,2 milioane de lei, de Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret si sport 32 de milioane de lei, de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie 33,5 milioane de lei, precum si de fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat 14,3 milioane de lei, in momentul de fata nu pot fi sustinute din lipsa unui studiu de fundamentare economico-financiara a acestor cheltuieli, precum si lipsa mijloacelor financiare reale de acoperire a solicitarilor propuse.

Referindu-ma la amendamentul fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, prin care se solicita finantarea suplimentara pentru reparatia capitala a 32 de obiective noi si majorarea alocarilor pentru 5 obiective actuale, tinem sa mentionam ca, nivelul de valorificare a resurselor bugetare propuse de fractiune in cadrul adoptarii bugetului de stat pe anul 2007, in valoare de 3,35 milioane de lei pentru reparatii capitale, sint valorificate pina in acest moment, doar la nivelul de 992,4 mii de lei sau 11,8%. Comisia considera oportun ca toate propunerile in cauza sa fie remise Guvernului spre o examinare detaliata, cu prezentarea ulterioara in Parlament a propunerilor argumentate de solutionare a acestora.

Anexa nr.20, privind transferul de la bugetul de stat la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale, urmeaza sa fie structurata sub aspectul unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul doi, in mod analogic cu anexele nr.16-19. Pe linga cele mentionate, proiectul de lege va fi imbunatatit redactional, tinind cont de obiectiile si propunerile indicate in amendamentul deputatului Valentina Cusnir, precum si in avizele prezentate de comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Pornind de la cele expuse, comisia propune proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 sa fie adoptat de Parlament in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri care au fost inaintate si neacceptate si asupra carora se insista, alte propuneri in lectura a doua? Incepem de la stinga la dreapta.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

,

2007 100 , . , 160 24 . : 100 , , , , . , - .

Domnul Gheorghe Popa:

Da, cred ca poate fi acceptata aceasta propunere. Rog Ministerul Finantelor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr1.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

In acest moment, nu stim care este starea de lucruri de facto, daca sint contractate sau nu lucrari la acest obiectiv. Dar daca lucrarile sint pornite, atunci cred ca nu este momentul de a sustine propunerea. Daca lucrarile nu sint pornite, atunci se poate de sustinut. Una din doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Stimati colegi,

Eu rog sa se respecte niste norme elementare in cadrul sedintei.

Microfonul nr.2.

 

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Lucrarile nu au fost contractate, domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Daca acestea sint informatiile, conform procedurilor de regulament, orice propuneri vor fi inaintate pentru lectura a doua, vor fi supuse votului. Fac acest lucru si in cazul propunerii inaintate de doamna deputat Bodnarenco.

Stimati colegi,

Cine este pentru a accepta propunerea inaintata de la microfonul nr.2, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi. Propunerea a fost acceptata.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Eu cred ca si un copil de 7 ani intelege astazi care este situatia in agricultura. Si din cei 620 de milioane de lei s-au gasit doar 29 de milioane de lei pentru subventii in agricultura. Asta inseamna cam 18 lei la un hectar de pamint. Eu am venit cu propunerea si nu inteleg, la ce nivel dumneavoastra ati apreciat-o ca declarativa si lipsita de temei? Acele 100 de milioane de lei, cu care vreti sa mariti capitalul statutar al Caii Ferate, nu stiu cine si cum i-a venit aceasta idee. Fiindca este clar scris ca pentru tronsonul de cale ferata Cahul-Giurgiulesti, care abia se va naste nu stiu cind...

Am venit cu aceasta propunere, si anume sa marim cifra pentru subventii in agricultura. Am propus ca si acele 40 de milioane de lei, propuse pentru marirea Fondului de rezerva al Guvernului, care este folosit astazi, nu pot sa gasesc o calificare in ce mod: umbla domnul Tarlev si face cadouri in plina campanie electorala din Fondul de rezerva al Guvernului...

Am analizat toate aceste hotariri ale Guvernului, unde se duc acesti bani. Si noi, deputatii, care sintem obligati sa vedem acest lucru, si atunci cind un deputat vine cu o propunere, dumneavoastra cu ce drept ati anuntat-o ca declarativa si lipsita de temei? Eu propun sa fie pusa la vot aceasta propunere a mea, ca 100 de milioane de lei, pe care dumneavoastra le propuneti sa fie introduse in capitalul statutar al Intreprinderii de Stat Calea Ferata a Moldovei si 40 de milioane de lei propuse pentru marirea Fondului de rezerva al Guvernului, sa fie redirectionate spre subventionarea agriculturii.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Solicitarea a fost inaintata de la microfonul nr.4. Supun votului, cine este pentru a accepta propunerea facuta de la microfonul nr.4 de doamna Cusnir, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Continuam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Urmatoarea propunere a fost formulata nu asa cum ati scris dumneavoastra in raport: de redirectionare la capitolul Cinematografie a celor 32,63 de milioane de lei. Fiindca, daca deschidem proiectul venit de la Guvern, exact aceste 32,63 de milioane de lei, deschideti fila 8 si veti vedea ca ele sint la capitolul Cinematografie si nu sint la alt capitol. Ele nu trebuie redirectionate, ele sint acolo. Si cred ca mi-au citit dinainte gindurile, caci avem 15 cinematografe in republica, care se afla intr-o stare deplorabila. Si cu acesti bani noi le-am putea reinvia pe toate 15, dind posibilitate si centrelor raionale si celor de la sate sa poata sa vada ceva si sa faca ceva.

Propun sa fie pusa la vot si aceasta propunere a mea: ca cele 32,63 de milioane de lei sa fie impartite pentru reanimarea celor 15 cinematografe din raioanele republicii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere formulata de la microfonul nr.4. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi pentru aceasta propunere, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc si de atit.

In proiect este vorba de o anexa nr.20, la care se face trimitere. Noi nu avem in legea actuala anexa nr. 20. Deci, punctul... acusi va spun care, punctul 5) din proiect, care se refera la articolul 26, nu poate fi votat in aceasta formulare. Punctul 5) din proiect dupa articolul 26. Acesta introduce un articol nou, aceste mijloace de 41 de milioane de lei pentru bilunarul ecologic, care pare-mi-se deja a avut loc. Conform anexei nr.20. Noi nu avem in legea actuala anexa nr.20. Reiesind din aceasta, noi, mai intii, trebuie s-o votam aparte cumva si apoi sa putem introduce acest articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, cine ne clarifica situatia? Inteleg ca este o intrebare mai mult de ordin tehnic, ca sa vedem coerenta.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Tehnic, dar noi, prin tehnica, deseori gresim foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Articolul 261 prevede, deci, este o completare cu articolul 261, care prevede ca se aproba in bugetul de stat transferul in suma..., conform anexei nr.20, care se propune sa fie suplimentata la legea actuala.

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, nu putem. Mai intii trebuie votata aceasta anexa nr.20 si apoi sa pui articolul acesta 261 si sa pui in el anexa nr.20. Nu este normal?

 

Domnul Mihail Pop:

Se voteaza legea.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, stimata colega, fiindca noi votam tot timpul in pachet si la Legea bugetului votam legea ca atare impreuna cu partea textuala si cu anexele...

Doamna Valentina Cusnir:

Ceea ce nu este...

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru care motiv s-a venit acum cu un nou proiect de lege, inclusiv cu o anexa, care, la fel, se examineaza si se voteaza in pachet.

Continuam, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sigur ca la noi se poate. Fie.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Eu va rog mult, daca aveti propuneri pentru lectura a doua...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este vorba si despre un alt punct, cu care am venit si la care domnul vicepresedinte nu s-a referit, si anume, ca la Legea salarizarii cei 150 de milioane de lei sa fie repartizati de catre Guvern, adica la voia Guvernului. Nu poate fi acceptat, adica prin aceasta lege se cere ca noi sa dam niste atributii suplimentare Guvernului, ca Guvernul sa repartizeze acesti bani. Si eu am venit pentru excluderea acestui punct, fiindca Parlamentul trebuie sa-si indeplineasca aceste functii.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere.

Stimati colegi,

Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 1.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu au inteles colegii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Asta depinde de dumneavoastra, in primul rind, ce lumea intelege sau nu intelege. In cazul de fata, trebuie de formulat bine aceste propuneri. Mai mult decit atit, sintem in cadrul exercitiului de vot.

Sectorul nr.2, cite voturi? Unu. Sectorul nr.3, domnul Secareanu?

Stimate coleg,

Domnule Secareanu,

Rezultatele votului?

 

Numaratorul:

17.

 

Domnul Marian Lupu:

18 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului. Rog sa continuam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca atitea au fost.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

In continuare, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte,

Vreau sa-mi permiteti sa ma refer la amendamentul inaintat din partea comisiei noastre, din care fac parte. Amendamentul prevedea alocarea celor 20 de milioane de lei, atit de necesari pentru procurarea sau achizitionarea medicamentelor specifice antitumorale. Un amendament asemanator a fost facut si anul trecut, adresat atit comisiei, cit intregului Parlament.

Dumneavoastra, in raportul comisiei, spuneti ca nu poate fi sustinut din lipsa unui studiu de fundamentare economico-financiar. Eu vreau foarte mult sa va intreb, si va rog sa-mi raspundeti, care a fost abordarea in comisia dumneavoastra si ce a intreprins comisia pentru a studia, a face acest studiu de fundamentare?

Si data trecuta, in prima lectura, noi am discutat necesitatea luarii in considerare a prioritatilor. Sau discutam atunci ca acele 3 milioane alocate Complexului Condrita si cele 6 milioane pentru cantina si clubul de la Holercani cel putin ar satisface aceste necesitati pentru bolnavii oncologici, cel putin partial. Si eu va rog foarte mult sa-mi raspundeti: care a fost abordarea in comisie, de ce deja al 2-lea an aceasta cerinta ramine fara un raspuns pozitiv?

Domnul Gheorghe Popa:

Da, va multumesc.

In comisie noi am prezentat argumentele respective si vreau sa le aduc la cunostinta dumneavoastra, caci, de fapt, Institutul oncologic, conform statutului sau, isi desfasoara activitatea pe principiu de autofinantare, daca sinteti de acord, o activitate nonprofit si beneficiaza de mijloace din fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. In limita serviciilor prestate, desigur.

Noi am mentionat ca in bugetul de stat pe anul 2007, la Ministerul Sanatatii sint centralizate mijloacele financiare din Programul national Combaterea cancerului, in suma de 6,3 milioane de lei. La situatia din 31 mai 2007, din suma prevazuta pentru 5 luni, 3,4 milioane de lei au fost finantate si, anual, aceasta suma constituie, practic, 34,9 la suta.

Chestiunea ar putea fi solutionata pe baza redistribuirii alocatiilor prevazute de catre Ministerul Sanatatii. Si, in acest sens, noi am avut discutii cu domnul ministru, inclusiv cu Ministerul Finantelor, si acest lucru va fi facut pentru a doua jumatate a anului 2007.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule vicepresedinte,

Daca imi puteti raspunde la urmatorul lucru. Din toate sumele pe care le-ati studiat si le aveti, daca ati studiat, care este ponderea acoperirii din necesarul tratamentului unui bolnav oncologic sau aceasta institutie, din fondurile pe care le obtine, stim foarte bine cit se cheltuie la salarizare, cit ramine pentru tratament?

Si scrisorile pe care le am, asa cum v-am spus si data trecuta, Compania Nationala de Asigurari in Medicina face trimitere la faptul ca ministerul este dator, pentru ca este fondatorul. Ministerul a facut o scrisoare adresata Guvernului si au ramas fara raspuns. Am vrea, totusi, sa obtinem un rezultat si o rezolvare pozitiva la aceasta problema.

Domnul Gheorghe Popa:

Eu sint de acord cu dumneavoastra, dar, in acelasi timp, vreau sa zic ca este nevoie de o argumentare foarte serioasa economica, financiara. Si, in sensul acesta, noi tot nu putem intelege, trebuie acolo 20 de milioane, sau 30 de milioane, sau 40 de milioane, sau 5 numai milioane. De aceea, impreuna cu ministerul respectiv, am ajuns la concluzia sa facem aceasta argumentare si sa venim cu aceasta problema pentru a fi examinata in a doua jumatate a anului.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule vicepresedinte,

Eu va multumesc, dar credeam ca timp de un an de la adoptarea bugetului pe anul trecut deja se reusea sa se faca acest studiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule vicepresedinte al comisiei,

Stimati colegi deputati,

Prezentind citeva amendamente la proiectul de Lege pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 si nefiind sustinut nici unul, sint obligata sa remarc ca constatam ca declaratiile facute la inceputul anului 2007, precum ca acest buget este orientat social, nu se adeveresc.

Si va spun de ce. La inceputul anului, va aduceti aminte de acea lege a salarizarii, care i-a lipsit de resurse pentru 3 luni de zile pe cei care muncesc, le-a cauzat pierderi la salarii tuturor angajatilor din sfera bugetara. La fel, amendamentul care a avut menirea sa imbunatateasca conditiile de tratament ale bolnavilor oncologici nu a fost sustinut, fapt prin care demonstram ca nu avem astazi nevoie de acesti pacienti.

La fel, vreau sa va spun ca nu s-a sustinut amendamentul prin care am propus ca sa fie acordata o protectie sociala speciala unor categorii de populatie, prin majorarea cuantumului compensatiei nominative, de la 25 la 50 de lei pentru cei care au luptat pentru apararea integritatii teritoriale si independentei Republicii Moldova.

La fel, la inceputul anului, noi am propus sa fie majorate indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului si am spus ca nu avem bani si nu am facut-o. Deja la jumatate de an avind in buget acest surplus de 620 de milioane, cred ca ar fi fost normal sa marim aceste indemnizatii. Miine-poimiine ne vom trezi ca nu avem copii in aceasta tara.

Si de aceea, cred ca prioritatile pentru acest proiect de lege nu au fost stabilite clar si orientate spre om si spre nevoile lui. Imi este dureros sa constat acest lucru, dar am adoptat conceptii, strategii care au avut menirea sa reduca saracia, sa sporeasca natalitatea, sa stopeze exodul de cetateni din Republica Moldova...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega...

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, domnule Presedinte,

Eu am terminat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

De acord, multumesc.

Eu ce as vrea sa spun si o sa vreau sa va rog pe toti: avem regulamentul, eu am lasat special plenului Parlamentului mai mult de citeva luni de zile, ca sa se adapteze prevederilor acestui regulament. In special, va rog sa atrageti atentia la prevederile articolului 67 cu referire la procedurile de dezbatere a proiectelor de lege in lectura a doua. Si va rog foarte mult, toti cei care vor vorbi in continuare sa respecte cu strictete prevederile articolului 67 si prevederile articolului 68.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, eu am verificat acest regulament si am inteles ca este o colizie juridica, deoarece articolul 105 prevede luari de cuvint pentru deputati, in problemele inscrise pe ordinea de zi. Adica trebuie verificat articolele 105 si 67 si de dat o lamurire, cum ne incadram.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cine are intrebari legate de regulament, exista Directia juridica, exista Comisia juridica. Luarile de cuvint se iau la subiectele care sint inscrise pe ordinea de zi. In cazul de fata trebuie sa vedem si alte articole, care prevad norme de procedura pentru luarile de cuvint. In continuare? Nu sint.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Presedinte, eu am.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa, va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond si tinind cont de rezultatele acelor propuneri care au fost inaintate si supuse votului in cadrul sedintei plenului Parlamentului, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1880. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 27.

Sectorul nr.3 2.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi pro. Impotriva?

Stimati colegi numaratori,

Rog sa ma anuntati.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 1.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi. Multumesc colegilor numaratori. 17 voturi impotriva.

In conditiile acestui rezultat al exercitiului de vot, proiectul de Lege nr.1880 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

In continuare, proiectul de Lege nr.51 privind completarea unor acte legislative (Legea privind protectia mediului inconjurator; Legea privind deseurile de productie si menajere). Lectura a doua.

Rog comisia, domnul deputat Vladimir Ciobanu. Proiectul nr.51.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege privind completarea unor acte legislative a fost examinat si aprobat in prima lectura la sedinta plenara a Parlamentului din data de 11 mai 2007.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat, in sedinta sa din 6 iulie 2007, propunerile si obiectiile expuse in avizele Comisiei pentru politica economica, buget si finante, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si Guvernului Republicii Moldova, parvenite la acest proiect de lege.

In baza acestor propuneri si amendamente comisia sesizata in fond a definitivat varianta finala a proiectului de lege cu acordul autorului initiativei legislative privind completarea unor acte legislative.

Maculatura este principala materie prima din care se produce cartonul plat, care ulterior se foloseste le producerea ambalajului pentru agentii economici din Republica Moldova. Anual, in Republica Moldova se colecteaza pina la 15-20 de mii de tone de maculatura. Aceasta cantitate este insuficienta pentru buna functionare a intreprinderilor care practica acest gen de activitate si care au nevoie de circa 70 de mii de tone de maculatura. O cantitate considerabila de maculatura se importa din tarile Rusia, Ucraina, Ungaria si Romania, care dispun de capacitati considerabile pentru a exporta maculatura.

Din aceste considerente, se propune completarea anexelor la trei acte legislative, in speta, Legea privind protectia mediului inconjurator, Legea privind deseurile de productie si menajere, Legea cu privire la tarifele vamale, cu 3 noi pozitii tarifare care sint conforme cu legislatia in vigoare. Prin completarea actelor propuse, se stabilesc genuri noi de maculatura posibila pentru importare si, astfel, se va produce mai multa productie finala si se vor mari contributiile la bugetul consolidat.

In acest sens, prin prisma acestui proiect definitivat, toti antreprenorii care practica acest gen de activitate sint egali in aceeasi masura in desfasurarea activitatii economice, nu este stabilit vreun monopol din partea statului pentru vreun agent economic, astfel statul recunoaste si garanteaza dreptul tuturor agentilor economici la libera initiativa economica si la concurenta loiala, care sint factorii de baza ai economiei nationale.

In avizul Guvernului se mentioneaza ca in prezent, pe teritoriul Intreprinderii Mixte Moldcarton SA se pastreaza 10 mii de tone de deseuri de productie. Din informatia parvenita din partea intreprinderii mentionate, in momentul de fata este incheiat un contract cu SRL Darem-Trans pentru evacuarea deseurilor de la intreprindere. Pe parcursul lunilor mai-iunie 2007, au fost deja evacuate 3 mii de tone de deseuri la poligonul municipal din Tintareni. Totodata, la finele anului se preconizeaza instalarea utilajului pentru valorificarea deseurilor formate la intreprindere.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului ca proiectul de Lege privind completarea si modificarea unor acte legislative, cu textul definitivat, sa fie examinat si adoptat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Eu am citit foarte atent avizul Guvernului care, din punctul meu de vedere, este unul foarte si foarte relevant. Faptul ca deseurile, in cantitate de 3 mii de tone, au fost deplasate ca pozitionare de la combinatul de carton de la Singera la Tintareni nu rezolva problema cu impactul ecologic.

Eu as propune, din pacate nu am asistat la dezbaterea acestui proiect de lege in prima lectura din motive obiective si nu am avut posibilitatea sa intervin la momentul respectiv, dar cit nu-i tirziu, daca vrem sa reglementam in felul in care a fost propusa aceasta initiativa legislativa, trebuie s-o legam strins si conditionat de prelucrarea acestor deseuri. Caci nu este vorba de deseuri, trebuie sa intelegem foarte clar, este vorba de deseuri din polietilena s.a.m.d., care sint foarte nocive, de deseurile respective vorbesc. Pelicula maruntita, asa se cheama, care pina la urma este ceea ce vorbeam eu si reprezinta, daca vreti, pina la urma, un pericol.

Un alt lucru pe care vreau sa vi-l spun. Ma uit si eu foarte atent, dupa cum si colegii mei din fractiunea majoritara, la initiativele legislative care parvin si la ce subiecte anume se refera. Si domnul Eriomin, ca de obicei, subsemneaza aceste probleme cu aspect asa, mai mult economic, cu paminturi s.a.m.d. Eu am o intrebare: exista o expertiza anticoruptie la proiectul respectiv de lege sau nu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este un aviz, care, practic... Nu atit un aviz de expertiza anticoruptie, cit un aviz al unei organizatii nonguvernamentale.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Noi avem o lege pe care am votat-o si am dezbatut-o foarte si foarte pe larg in acest Parlament, vizavi de obligativitatea expertizarii tuturor initiativelor legislative. Si eu, in general, as vrea sa rog comisiile parlamentare ca, la pachetul de documente care ne sint prezentate, sa fie anexata si expertiza respectiva. Fiindca in caz contrar, am adoptat iarasi o lege care nu-si are efectul.

Domnul Marian Lupu:

Propuneri?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aveti si o intrebare ori numai v-ati expus parerea?

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, asta era intrebarea, daca acceptati cumva sa fie conditionata prelucrarea deseurilor de importarea acestora. In caz contrar, eu as propune sa mai incercam.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Suspiciunile pe care le aveti si dumneavoastra fata de autorul initiativei legislative...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu am fata de autori, ci fata de initiativa.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ati spus-o dumneavoastra, o repet si eu, au fost provocate dezbateri si in cadrul sedintei comisiei, si acesta a fost motivul pentru a crea grupul de lucru si a-l deplasa in teritoriu, la obiectiv. Si, in special, am incercat sa verificam pe cit sint de justificate argumentele Guvernului cu privire la nocivitatea deseurilor.

Nuci un expert nu a confirmat situatia vizavi de nocivitatea deseurilor. Unica situatie care ramine, a fost ca o restanta a intreprinderii, faptul ca nu a organizat exportarea si a depozitat in obiectivul acela care este in satul Tintareni.

De aceea astazi, problema aceasta este rezolvata. Pelicula, din ceea ce mi-au spus oamenii competenti in domeniu, ramasitele de la pelicula in tot volumul de deseuri constituie un procent foarte mic. In majoritatea cazurilor este, ramine metalul acela care se foloseste ca scoci, nisip, ceva ramine, nu hirtie, dar ramasite de materie, material. Atit.

Dar totul se depoziteaza deja la obiectivul pe care l-am nominalizat. Vizavi de expertiza Centrului de analiza si prevenire a coruptiei. Ne-am adresat, comisia s-a adresat acestui organism dupa ce am prezentat proiectul de lege in prima lectura si ne-a fost prezentat avizul pe care il avem astazi.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu am o intrebare catre dumneavoastra ca si raportor. Exista legea care spune foarte clar, cum se efectueaza aceasta expertiza si cine o efectueaza. In nici un caz organizatia obsteasca, este Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, in sarcina caruia sta aceasta expertizare. Si noi am vorbit, daca va aduceti aminte, foarte mult, am dezbatut acest proiect de lege in plenul Parlamentului, si eu intrebam personal, daca are acest Centru capacitatea de a expertiza toate proiectele de lege si mi s-a raspuns ca are.

In cazul in care legislatia s-a modificat, inclusiv Legea privind procedura legislativa, si acolo este modificat si se spune foarte clar, dincolo de avize trebuie sa fie expertiza. Eu nu spun ca anume proiectul respectiv poate fi, dar ca procedura. Fiindca sint sigur ca, daca un deputat din alta fractiune initia un asemenea proiect de lege, erau multe discutii aici! Imi aduc aminte ca domnul Ivanov a avut o initiativa legislativa...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Vorbiti la subiect. Propunerea?

Domnul Vladimir Filat:

La subiect. Eu am facut propunerea.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, sa ordonam discutia. Propunerea?

 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ca un argument la ceea ce a spus colegul. A fost si o scrisoare a intreprinderii Combinatul de articole din carton, este a doua intreprindere care activeaza in acelasi domeniu. Si, in urma discutiilor cu conducerea acestei intreprinderi, practic s-a convenit ca este o initiativa legislativa pozitiva, anume din partea lor. Ei erau indusi in eroare, precum ca initiativa aceasta va provoca stoparea exportului. Ei, in special Combinatul de produse din carton se ocupa cu exportarea maculaturii si importarea insusi a cartonului. S-a scos acest aspect al problemei si, practic, ei s-au pronuntat in sustinerea initiativei, caci ea le va permite si lor sa-si mareasca volumul de export de la 300 la 400-500 de mii de tone, fapt care va da posibilitatea sa aduca carton in tara. Ceea ce va ridica si producerea materialului final.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.51. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 2.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr. 3?

Va multumesc.

56 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Doua voturi impotriva, pentru stenograma.

Proiectul de Lege nr.51 este adoptat in lectura a doua.

Avansam. Proiectul de Lege nr.1170 cu privire la medierea proiectului. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.1170 cu privire la mediere a fost examinat si aprobat in prima lectura. Proiectul are ca obiect de reglementare instituirea unor dispozitii referitoare la mediere, ce constituie o modalitate de solutionare alternativa a conflictelor.

Pentru prima lectura proiectul de Lege cu privire la mediere a fost comasat cu proiectul de Lege nr.2281 cu privire la medierea in cauzele civile si cu proiectul de Lege nr. 3264 cu privire la medierea in cauzele penale.

Amendamentele si propunerile inaintate de catre comisiile permanente ale Parlamentului, Guvern, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, inclusiv cele expuse de deputati in prima lectura, au fost examinate in cadrul dezbaterilor in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Rezultatul examinarii este fixat in anexa amendamentelor ce constituie parte integranta a prezentului raport.

In acest context, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1170 in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele si rezultatele examinarii lor de catre Comisia noastra.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri in lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Turcan,

Vizavi de amendamentul 45, care se refera la articolul 31 alineatul (6), eu sint de acord cu argumentarea pe care ati facut-o dumneavoastra in sinteza, ca este facultativ, dar, totodata, daca ne uitam la articolul 31 alineatul (6), acordul dintre parti poate fi supus autentificarii notarului si altei autoritati competente. Eu nu cred ca in lege ar fi normal sa mergem cu norme de tipul poate sau nu poate. Eu propun totusi sa excludem acest alineat si, mai departe, ramine la vointa partilor sa autentifice sau nu. Fiindca, daca o sa figureze punctul acesta, dumneavoastra stiti care sint interpretarile generale.

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar. Totusi, comisia a ajuns la concluzia ca, in cazul de fata, noi trebuie sa fim mai liberali. In ce sens? Totusi, trebuie sa le dam posibilitate cetatenilor sa-si aleaga varianta necesara, cu atit mai mult atunci cind este vorba de niste litigii, ce tin de probleme legate de avere. Cu atit mai mult atunci este clar ca este in interesul insusi al partilor aflate in litigiu sa fie autentificare din partea notarului. In acelasi timp, daca nu va fi in general stipulata aceasta prevedere, chiar si in varianta aceasta, atunci notarul poate, ma rog, sa respinga, sa nu accepte varianta aceasta.

Domnul Vladimir Filat:

Autentificarea...

 

Domnul Vladimir Turcan:

De aceea, noi credem ca varianta expusa in alineatul (6) articolul 31 este una binevenita si va da posibilitate partilor in litigiu sa-si aleaga varianta, care le este convenabila dumnealor.

Domnul Vladimir Filat:

Posibil, dar eu, totusi, imi mentin punctul de vedere, ca cuvintul poate intr-o lege suna un pic cam straniu. Legea trebuie sa aiba un caracter mai imperativ. Ma rog.

Si ultima intrebare, domnule presedinte, vizavi de ultimul amendament, 52, privind costul implementarii acestui proiect. Dumneavoastra spuneti ca, pina la implementarea prevederilor articolului 36, careva cheltuieli financiare nu sint prevazute. Eu am citit foarte atent proiectele in faza initiala, dupa comasare. Si vreau sa va spun ca, in mare parte, aceasta lege va fi una lucrativa in momentul in care va functiona articolul 36. Si noi intelegem cu totii acest lucru. Si intrebarea mea este referitor la aceasta norma: cind va fi implementat articolul respectiv? Fiindca din argumentare reiese ca el nu va fi imediat implementat. Si atunci cind? Cum prevede autorul?

Domnul Vladimir Turcan:

Am inteles. Insasi aceasta lege este propusa a fi implementata incepind cu 1 ianuarie 2008.

 

Domnul Vladimir Filat:

Asa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi speram ca pina la acest moment deja va fi adoptata si Legea cu privire la asistenta garantata de stat.

Domnul Vladimir Filat:

Asistenta juridica garantata.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, si atunci, in complex, vom vedea care va fi practica plecarii si a primei si a celei de-a doua legi. Si, in cazul de fata, iarasi cetateanul o sa aiba posibilitatea, pe de o parte, sa se bucure de asistenta juridica garantata din partea statului...

 

Domnul Vladimir Filat:

Poate sa fie

 

Domnul Vladimir Turcan:

...In acelasi timp, in cazul in care asistenta aceasta nu va fi suficienta, atunci el va proceda la o alta varianta, varianta medierii, iarasi garantata, din partea statului.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

De acord. Atunci, poate introducem prevederea respectiva la dispozitii finale si tranzitorii, ca sa vina pentru noul an bugetar. Fiindca, in caz contrar, haideti sa fim de acord, legea respectiva va fi iarasi una declarativa, ca si Legea privind asistarea celor care au fost represati s.a.m.d. Punem o norma care nu poate fi acoperita financiar. Bine, am inteles.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Accept argumentarea comisiei la pozitia 33 si nu insist sa fie pusa la vot. Cred ca, intr-adevar, cele relatate de dumneavoastra sint suficiente pentru a nu insista. Insa ma refer la pozitia 19 din anexa, prin care se propune ca Biroul asociat de mediatori sa fie fondat de trei sau mai multe persoane. In proiect scrie de doua sau mai multe. Am incercat data trecuta sa argumentez, de ce din punctul meu de vedere este necesar a fixa de trei sau mai multe.

Comisia mi se pare ca aduce o argumentare destul de subreda. Dumneavoastra scrieti asa: nu se accepta, este un principiu general reglementat de legislatia cu privire la organizatiile obstesti. Alte argumente nu se aduc.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, asocierea intre doua persoane deja este o asociere a cetatenilor. Noi nu vorbim ca sa dati scopul pentru care sint asociate. Mai mult decit atit, ca un exemplu, pot sa va aduc urmatoarea informatie. Cind, vreo trei saptamini in urma, daca nu ma insel, a avut loc un seminar, o masa rotunda cu participarea expertilor Consiliului Europei, noi am discutat unele aspecte ale expertizei asupra proiectului de Lege cu privire la partide. Si unul din experti a expus, printre altele, ca in unele tari chiar si doua persoane pot fonda un partid.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Turcan,

Am saluta si noi initiativa aceasta. Numai ca noi vorbim acum de partidele politice.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este vorba de unele din tari.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Eu cred ca, totusi, daca vorbim in mod serios, de acest birou, doua persoane nu stiu in ce masura ar putea sa ia o decizie.

Domnul Vladimir Turcan:

Biroul nu ia nici o decizie. Nu ia nici o decizie ca birou. Noi vorbim de doi cetateni, care avind...

Domnul Leonid Bujor:

Care se asociaza.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, avind licenta sau certificatul respectiv, care le acorda dreptul sa se ocupe cu medierea, sa se asocieze intr-un birou, care va fi inregistrat...

 

Domnul Leonid Bujor:

Pai, da, de aceea v-am intrebat.

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta este forma organizatorica.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Turcan,

Eu de aceea am si intrebat, in ce masura aceasta prevedere, la care faceti dumneavoastra trimitere, cu privire la legislatia organizatiilor obstesti, este binevenita aici. Eu de aceea am spus, pentru ca mi se pare ...

Domnul Vladimir Turcan:

In sensul ca aici este vorba de realizarea dreptului la asociere.

 

Domnul Marian Lupu:

Haideti sa ajungem la finalitatea discutiei.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Propuneri nu mai sint?

Va multumesc.

Alte propuneri? Nu inregistrez.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1170. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

70 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1170 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3862 cu privire la societatile cu raspundere limitata. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca scop stabilirea unui cadru legislativ unitar, care va reglementa activitatea societatilor cu raspundere limitata.

Amendamentele si propunerile inaintate de comisiile permanente ale Parlamentului, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de societatea civila, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura, la sedinta Parlamentului, au fost puse in discutie in cadrul sedintei, de fapt, in cadrul sedintelor comisiei, intocmindu-se anexa amendamentelor care este parte integranta a prezentului raport. Comisia juridica propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de Lege nr.3862, luind in consideratie obiectiile si amendamentele expuse in anexa.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Propuneri aditionale celor mentionate in raportul comisiei? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3862 in conditiile raportului prezentat de comisia de profil. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 27.

 

Domnul Marian Lupu:

In sectorul nr.3 avem o pana tehnica. Ridicati, va rog, miinile, sa ma uit eu la voi. Unu, doi, doua voturi, cel putin atitea inregistrez eu. 58 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3862 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1590 privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural.

Guvernul.

 

Domnul Valentin Guznac viceministru al administratiei publice locale:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In legatura cu faptul ca unul dintre obiectivele principale de dezvoltare in domeniul energetic este gazificarea accelerata a tarii, elaborarea si implementarea politicii energetice a tarii, in corespundere cu obiectivele politicilor energetice ale Uniunii Europene si tinind cont de situatia materiala a familiilor de lucratori medicali, a pedagogilor institutiilor de invatamint si a celor din domeniul culturii, Guvernul a elaborat proiectul de Lege privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural.

Astazi, in republica din numarul total de circa 20 de mii 260 de familii de lucratori medicali, pedagogi ai institutiilor de invatamint si din domeniul culturii, care nu sint conectati la sursa de gaze naturale, doar circa 6.624 de familii in momentul de fata au posibilitatea de a fi conectate la conducta de presiune mica, dintre care circa 3.200 de familii de pedagogi, 1.730 de familii de lucratori medicali si restul din domeniul culturii.

Conform calculelor, costul de conectare la conducta de presiune mica constituie, in medie, circa 2 mii de lei. Pornind de la cele mentionate si conform calculelor preliminare, pentru realizarea legii respective va fi necesar a identifica mijloace financiare din bugetul de stat in suma de circa 13,3 milioane de lei.

Proiectul de lege respectiv are ca scop si atragerea in mediul rural a specialistilor din domeniul invatamintului, culturii, medicinii si acordarea asistentei sociale sporite pentru aceste categorii de cetateni. Proiectul de lege prevede categoriile de persoane care au dreptul sa primeasca aceasta compensatie unica, categoriile de beneficiari ai compensatiei unice, organele abilitate cu dreptul de stabilire si de plata a compensatiei respective si, respectiv, cuantumul compensatiei unice, care prevede, conform proiectului de lege, acordarea acestei compensatii pentru diverse categorii in suma de 1500 de lei sau 750 de lei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Pentru precizie, va rog. Articolul 2, litera (e): pedagogii, lucratorii medicali si din domeniul culturii solitari. Ati facut precizarea ca subiect?

 

Domnul Valentin Guznac:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dupa care trecem la articolul 5, Cuantumul compensatiei unice. Eu nu am regasit solitarii. Poate ceva am incurcat eu? Ca sa stabilim exact, care va fi cuantumul si pentru acest subiect, stabilit deja la articolul 2.

Domnul Valentin Guznac:

Da, trebuie, probabil, de facut o corectare aici.

Domnul Vladimir Filat:

Poftim?

 

Domnul Valentin Guznac:

Cred ca trebuie de facut o corectare aici.

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu cred ca trebuie o corectare, trebuie de stabilit exact, caci dupa aceea sa nu... Pentru lectura a doua, va rog, ca precizare, ca sa nu-i pierdem.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a fixat in stenograma. De acord, trebuie sa fie o coerenta intre categorii la toate articolele din proiectul de lege.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

As vrea sa va intreb, avem nevoie astazi la sate doar de medici, profesori si lucratori din cultura sau, in genere, avem nevoie de locuitori la sate? Noi nu mai avem oameni la sate. Au ramas batrinii si copiii. Cum va uitati la aceasta si cind are de gind Guvernul sa se gindeasca la toate categoriile care traiesc in mediul rural in conditii extrem de grele?

 

Domnul Valentin Guznac:

Eu nu stiu in ce masura intrebarea are legatura cu subiectul abordat, dar, indiscutabil ca Guvernul are grija de toate categoriile care sint defavorizate intr-un fel sau altul si va cauta posibilitati de a acorda sustinere, pentru viitor, si altor categorii de populatie.

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Crede Guvernul ca un taran astazi mai usor se poate conecta la conducta cu gaze...

Domnul Valentin Guznac:

Da, dar noi ne pomenim in situatia in care nu avem nici pedagogi astazi la sate, nu avem nici medici. De aceea, Guvernul si-a stabilit drept scop acordarea acestei compensatii.

Doamna Valentina Cusnir:

Daca nu vom avea tarani, nu vom avea nevoie nici de celelalte categorii, caci nu va fi nevoie, nu mai are cine sa locuiasca in satele noastre.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Atunci cind Guvernul vine cu aceasta initiativa, as vrea sa va intreb, de ce ati facut diferenta intre aceasta categorie de populatie de la sate si cea care face parte din aceeasi categorie, dar care traiesc la orase? Ma refeream la faptul ca, daca e sa vorbim de situatia asa cum este astazi in republica, centrala termica functioneaza doar la Chisinau si la Balti. In celelalte orase si orasele ale Republicii Moldova profesorii, medicii si oamenii din cultura tot nu au aceasta posibilitate de a se uni la conducta de gaze. Si atunci, de ce s-a facut aceasta diferenta?

Domnul Valentin Guznac:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Eu am spus...

Doamna Zoia Jalba:

Ma scuzati. Deci, va spun ca situatia mentinerii cadrelor in orase este aceeasi cu cea a mentinerii lor la sate.

Domnul Valentin Guznac:

Dar nu putem... Multumesc pentru intrebare.

Probabil ca nu putem fi de acord cu aceasta afirmatie, caci situatia la sate este mult mai complicata decit la orase. Astazi ne pomenim in situatia cind absolventii diverselor institutii de invatamint elementar nu vor sa plece sa lucreze la sate. Si noi ne-am stabilit drept unul din scopuri sa propunem Parlamentului spre aprobare acest proiect de lege sau aceasta lege: atragerea specialistilor anume in mediul rural si o asistenta sporita anume pentru aceste categorii de cetateni.

 

Doamna Zoia Jalba:

Chiar daca facem o diferentiere in cadrul aceleiasi categorii? Eu vin din sistemul invatamintului, domnule viceministru, si sa stiti ca situatia cu profesorii de la orase este aceeasi ca si la sate. Tinerii, daca vin in scoala, vad salariul pe care il ridica lunar si dupa jumatate de an pleaca si de la oras. Aceasta este situatia.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

As vrea sa aflu, care este costul acestui proiect? Ati facut o estimare, de citi bani avem nevoie pentru acest proiect?

Domnul Valentin Guznac:

Eu am mentionat, circa 13,3 milioane de lei pentru categoriile de populatie, care astazi deja au posibilitatea sa fie conectate la conducta de gaz de presiune joasa.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine. Si a doua intrebare. Spuneti-mi, va rog, dar ce facem cu acei profesori, medici, care deja s-au conectat la aceste gazoducte?

 

Domnul Valentin Guznac:

Noi am propus in proiectul de lege ca, odata cu intrarea legii in vigoare, ea nu va avea un efect retroactiv, deci, se va rasfringe doar asupra acelor familii care de abia se afla la etapa de conectare.

 

Domnul Ivan Banari:

Acei care s-au conectat, sa fie sanatosi, sa suporte cheltuielile, iar cei care se vor conecta acum vor avea facilitati.

Deci, inca o intrebare. Spuneti-mi, va rog, dar acei pedagogi, medici, care astazi nu activeaza ca pedagogi, ca medici, ei vor profita de aceasta facilitate? Cei care nu activeaza astazi, sint la pensie.

 

Domnul Valentin Guznac:

In lege nu se face vreo distinctie intre cei care activeaza astazi si cei care nu activeaza, este vorba despre familiile de medici, pedagogi s.a.m.d.

 

Domnul Ivan Banari:

Pai da, el este pedagog cind activeaza, iar cind a incetat activitatea este pensionar.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru lectura a doua, va rog sa examinati acest subiect.

 

Domnul Ivan Banari:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Eu va multumesc, domnule raportor.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

De acest proiect de Lege, privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural, practic au fost responsabile doua comisii.

La comisia noastra a parvenit coraportul Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, care sustine acest proiect de lege. Si comisiile permanente, la fel, au examinat acest proiect de lege si, in principiu, il sustin pentru aprobarea lui in prima lectura.

Totodata, au parvenit unele obiectii si propuneri chiar si astazi, in sedinta in plen si noi, in cadrul reexaminarii in lectura a doua vom tine cont de aceste obiectii si propuneri, inclusiv de cea a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Si propunem sustinerea acestui proiect de lege in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte al comisiei,

Ati examinat in comisie ce vor face acele sate care nu sint, in viitorul apropiat, incluse in zona prin care trece conducta de gaze? Vor sta asa si mai departe, poate zeci de ani, fara profesori, fara medici, fara oameni de cultura?

 

Doamna Valentina Buliga:

Ambele probleme si problema dotarii institutiilor medico-sanitare si a institutiilor de invatamint cu cadre este mult mai complexa, si problema gazificarii, la fel, este destul de complicata, complexa. Cred ca prin acest proiect de lege noi nu solutionam sau propunem careva solutii...

Trebuie o abordare complexa pentru ambele probleme si cred ca aici nu doar comisia noastra, dar intregul for legiuitor si Guvernul trebuie sa vina cu propuneri concrete de sustinere a acestor cadre, in primul rind in localitatile rurale si, de ce nu, si gazificarea la preturi rezonabile, accesibile.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Credeti ca trebuie adoptat acest proiect de lege?

 

Doamna Valentina Buliga:

Cred ca da.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Buliga, va multumesc.

Imi cer scuze, doamna presedinte, imi cer scuze foarte mult, fiindca a intirziat un coleg la microfon.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Doamna Buliga,

Ma intereseaza urmatorul lucru: daca, in cadrul examinarii proiectului prezentat de catre ministerul respectiv al Guvernului Republicii Moldova, s-a examinat si o alta initiativa, care a fost mediatizata pe larg in republica noastra? In cadrul unei sedinte largite la Presedintie, s-a vorbit despre posibila conectare gratuita a unei categorii de cetateni din Republica Moldova.

 

Doamna Valentina Buliga:

Care anume?

 

Domnul Marian Lupu:

Care anume?

 

Domnul Leonid Bujor:

Pai, s-a vorbit de o serie de categorii, si au fost nominalizate, inclusiv cele trei la care ne referim astazi. Sa nu se intimple ca, peste o saptamina sau doua, noi examinam acest proiect de lege in lectura a doua si pe urma vine o alta initiativa legislativa in baza acelor declaratii.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi nu avem, in acest moment, informatii despre alte posibile proiecte, este cel pe care-l avem. De alte informatii nu dispunem.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Initiativa a fost transmisa de serviciul de presa al Presedintiei si eu sper ca nu a fost un truc politic in cadrul campaniei electorale.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Bujor,

Eu v-am spus cum am discutat noi in cadrul comisiei, ca, intr-adevar, este o problema complicata si cu multe probleme colaterale, aparute in timpul intilnirilor noastre in teritoriu. Dar, concret, ne-am referit la aceasta initiativa legislativa, parvenita din partea Guvernului. Trebuia sa-l sustinem.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, nu s-a discutat despre...

 

Doamna Valentina Buliga:

Va spun, ca am discutat.

 

Domnul Leonid Bujor:

...Al doilea aspect al problemei.

 

Doamna Valentina Buliga:

De acela, dar un alt proiect noi nu avem astazi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Va multumesc.

Deci, imi rezerv dreptul sa fac propuneri pentru lectura a doua, in conformitate cu declaratiile parvenite de la Presedintie.

Doamna Valentina Buliga:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi ne bucuram de o noua metoda de colaborare fructuoasa Parlament Presedintie. Evident ca pentru lectura a doua, stimati colegi, conform normelor de regulament, comisia va examina toate propunerile.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Este clar ca proiectul acesta de lege este populist, inaintat inainte de campania electorala si care afecteaza sau, sa-i spunem asa, creeaza facilitati pentru doua categorii, pentru pedagogi si pentru medici.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu va suparati, dar ca sa stiu: daca este o intrebare la comisie, atunci o retin pe doamna la tribuna, daca nu, atunci o s-o rog sa mearga la loc.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu ma bucur ca, atunci cind am iesit eu la microfon... Este din fractiunea noastra, o sa mai rabde putin.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Este o afacere de familie...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da. Si eu cred ca sint si alte categorii de populatie care nu beneficiaza de aceste facilitati, pe care noi, astazi... In sat sint 20 de pedagogi, 3 medici si ei se bucura de sprijin din partea statului. Dar ce facem cu ceilalti? De aceea, nu stiu daca aceasta este o intrebare pentru doamna presedinte de comisie sau este o intrebare, poate, pentru reprezentantul Guvernului.

Nu ar fi bine sa abordam problema aceasta mai complex si mai general? In privinta sistemului de gazificare in Republica Moldova: de ce deseori sumele acestea se pun pe spatele oamenilor, caci noi aici le facem facilitati de 600, 700 de lei, iar oamenii trebuie sa plateasca 9, 10, 11, 14 mii de lei. De aceea, era bine sa facem ca la Moldtelecom... Moldtelecom-ul pune stilpul pina la om, fiecare cetatean, daca vrea sa aiba telefon, plateste 1800 de lei si are telefon acasa.

De ce sa nu fie acelasi sistem si la gazificare? Moldovagaz, din banii ei, trebuie sa aduca teava pina la marginea satului, statul trebuie sa-si asume sa construiasca reteaua, dar pe urma omul trebuie sa plateasca pentru aceasta teava. Aceasta este logic si la aceasta ar fi bine sa ne gindim.

Eu inteleg ca acesta nu este obiectul proiectului de lege in discutie, dar noi, pina la urma, trebuie sa cream un sistem de gazificare care sa fie, intr-adevar, social.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte,

Domnul viceministru a anuntat suma estimata, deci, cit va costa acest proiect de lege. Este vorba de 13 milioane de lei. Spuneti-mi, va rog, sint ele preconizate in bugetul de stat pe anul acesta, macar o parte din ele?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, desigur, o sa fie.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci, cred ca... Pai, da...

 

Doamna Valentina Buliga:

Guvernul ne-a confirmat.

 

Domnul Ivan Banari:

Conform legii...

 

Doamna Valentina Buliga:

Alocate din bugetul de stat.

 

Domnul Ivan Banari:

Conform proiectului de lege, Guvernul, timp de doua luni, are obligatiunea sa aduca toate documentele in concordanta cu aceasta lege. Nu se va intimpla cu acest proiect asa cum s-a intimplat cu acele indemnizatii, pe care trebuia sa le primeasca represatii, cind Guvernul, in loc de 3 luni, a facut timp de 9 luni de zile acest regulament si nici pina astazi nimeni nu a primit nimic.

Deci, sa nu se intimple si cu proiectul acesta de lege tot asa. Va fi iarasi, repet ce a spus colegul, un proiect populist.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Doamna Buliga,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1590. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1590 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1478 cu privire la parcurile stiintifico-tehnologice si incubatoarele de inovare.

Domnule presedinte al Academiei,

Va rog. Membru al Guvernului.

 

Domnul Gheorghe Duca presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Va prezint, din partea Guvernului, proiectul de Lege cu privire la parcurile stiintifico-tehnologice si incubatoarele de inovare, care a fost elaborat intru implementarea Codului cu privire la stiinta si inovare, nr.259 din 15 iulie 2004, care prevede, la articolul 24 si, respectiv, la articolul 25, ca domeniul inovare si transfer tehnologic este un areal de activitate al producatorilor si consumatorilor de produse, servicii, procese competitive noi sau perfectionate, care include crearea, promovarea, implementarea si comercializarea inovatiilor.

Iar infrastructura sferei stiintei si inovarii reprezinta totalitatea organizatiilor care contribuie la desfasurarea activitatii stiintifice si de inovare, organizatii din sfera stiintei si inovarii, institutii financiare, fonduri si agentii de sustinere a activitatii in domeniu, business incubatoare, parcuri tehnologice, intreprinderi si alte organizatii specializate.

As vrea sa va spun mai mult, ca in conformitate cu initiativele Presedintelui Republicii Moldova, pe care le-a inaintat in alocutiunile sale in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului, in care se traseaza perspectivele de dezvoltare economica a tarii prin crearea conditiilor preferentiale pentru atragerea de investitii in cele mai moderne tehnologii, in productii principial noi, este necesar de a prelua nu numai experienta tarilor Baltice, dar si experienta Irlandei, Turciei, Chinei privind crearea de tehnoparcuri, de sere industriale, precum si tot ceea ce stimuleaza dezvoltarea economiei si, deci, inainteaza cerinte corespunzatoare fata de calitatea dezvoltarii umane.

Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 Modernizarea tarii - bunastarea poporului stipuleaza ca cresterea economica si dezvoltarea durabila a societatii noastre impune asigurarea unei ample dimensiuni inovationale, ceea ce preconizeaza realizarea obiectivului ce tine de dezvoltarea sferei inovationale in baza comercializarii rezultatelor stiintifice. Atingerea acestui obiectiv se va produce prin elaborarea unui cadru juridic normativ, formarea si functionarea infrastructurii moderne in domeniul cercetarilor si inovatiilor, precum si institutii financiare specializate, fonduri si agentii, parcuri inovationale, business incubatoare.

Experienta mai multor tari demonstreaza ca parcurile stiintifico-tehnologice reprezinta un lant unic care leaga intr-un tot intreg sfera stiintei, transferul tehnologic, producerea scientointensiva, in procesul respectiv fiind inclus un contingent numeros de savanti, inovatori, ingineri, constructori, juristi, oameni din sfera finantelor, specialisti in managementul inovational, reprezentanti ai antreprenoriatului din tara si de peste hotare.

Pe plan mondial, dezvoltarea retelelor de parcuri stiintifico-tehnologice si incubatoare a evaluat in urmatoarele etape:

Prima etapa. Aparitia, pentru prima data, a parcurilor stiintifice si tehnologice in Statele Unite ale Americii, in anii '50 - '60 ai secolului XX.

A doua. Dezvoltarea in stare embrionara a acestor structuri in tarile vest- europene, Marea Britanie, Franta, Germania, in anii '70.

A treia. Aparitia celei de a doua generatii a parcurilor stiintifice si tehnologice, diversificarea tipurilor acestora in Statele Unite, Europa de Vest, Japonia, Taivan, Singapore, Coreea de Sud, in anii '80.

Si a patra. Raspindirea in masa a parcurilor si incubatoarelor in tarile in curs de dezvoltare, inclusiv in tarile postsocialiste, in anii '90 ai secolului XX si inceputul secolului XXI.

Gratie parcurilor stiintifico-tehnologice si incubatoarelor de inovare, tarile mentionate, precum si multe altele care au utilizat aceste parcuri, inclusiv tarile cu numarul de populatie comparabil celei din tara noastra, Israelul, Irlanda, Finlanda, au atins ritmuri inalte de dezvoltare, creind sisteme economice, dinamice si competitive.

O larga raspindire o au, in ultimii ani, structurile mentionate si in tarile post-socialiste. Spre exemplu, in prezent, in Ungaria functioneaza 745 de parcuri stiintifico-tehnologice si business incubatoare care includ 556 de companii, unde activeaza peste 60 de mii de persoane. Astfel, experienta straina referitoare la clasterizarea economiei si la crearea parcurilor stiintifico-tehnologice si a business incubatoarelor moderne demonstreaza ca aceste procese reprezinta unica directie optimala pentru implementarea pe larg a inovatiilor in sectorul real al economiei si pentru obtinerea unui efect economic exceptional.

In afara de aceasta, retelele de parcuri si incubatoare reprezinta un mecanism eficient de stopare a asa-numitului efect brain drain, exodului de creieri ai oamenilor de stiinta si inovatorilor, inginerilor, constructorilor peste hotare si in alte sfere de activitate, precum si intoarcerea acestora chiar in patrie.

Problema consolidarii potentialului uman in sfera stiintei si inovarii este una extrem de grea, chiar grava, deoarece in ultimii ani numarul personalului stiintifico-tehnologic din tara noastra s-a redus de 6 ori.

Stimati deputati,

Rog sa sustineti adoptarea legii in cauza, care are o importanta exceptionala atit pentru dezvoltarea sferei de cercetareinovare, cit si pentru dezvoltarea economiei din tara noastra.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al Academiei de Stiinte,

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Presedinte,

Va multumesc.

Domnul academician, domnule presedinte al Academiei,

Vreau sa va intreb daca acest proiect prevede un mecanism si daca este un asemenea mecanism posibil de realizat. Ma refer la cooperarea dintre parcuri si acele persoane care sint doctoranzi si care sint obligati sa elaboreze recomandari practice, ca o parte componenta a fiecarei lucrari stiintifice inainte de a merge la sustinere.

Si daca se intrevede in acest proiect de lege aceasta cooperare, care ar face posibila implementarea, promovarea ideilor bune, care se gasesc in aceste recomandari practice si unele din ele au o valoare stiintifica foarte mare, dar ramin nerealizabile, pentru ca nu au o acoperire stiintifica. Vreau sa va referiti...

 

Domnul Gheorghe Duca:

Da, vreau sa va raspund. Intrebarea pe care o puneti dumneavoastra este legata mai mult cu utilizarea incubatoarelor. Incubatorul este o infrastructura inovationala, care de la inceput este sustinuta de catre stat, 70 la suta, 30 la suta de catre un agent economic. Dupa aceea, in 2-3 ani de zile se micsoreaza sustinerea statului, se mareste sustinerea agentului economic, dar a unei proceduri, a unei tehnologii de obtinere a substantelor, care poate dupa aceea sa formeze o mica intreprindere dintr-acesti 1, 2, 3, 4, 5 oameni, care sint in incubator si dupa aceea, acest incubator naste intreprinderi mici si mijlocii inovationale.

Ceea ce spuneti dumneavoastra este baza acestor mici intreprinderi, mai ales pentru tinerii care termina masteratul, care, conform legii sau procesului de la Bologna, este procesul de cercetare, doctoranzii care fac cercetari pentru disertatii pot sa se includa ca rezidenti in acest incubator, timp de 2-3 ani de zile pot sa formeze, sa transforme acele realizari ale lor in niste inovatii, in niste tehnologii care pot sa fie utilizate. Chiar si pentru... Daca vorbim despre spitalul oncologic... Deci, practic ei ar putea sa o transforme acea inovatie, pe care o are pentru, stiu eu, performanta procesului chirurgical, pentru performanta proceselor de profilaxie a cancerului, care, practic, costa si pentru asta se plateste si ei pot lucrul acesta sa-l faca.

De aceea, aceste infrastructuri anume se creaza pentru stimularea celor mai ales tineri sau a acelor persoane care au sau care sint inarmati sau care au in arsenalul lor ceea ce ati spus dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Stratan:

Va multumesc mult.

Dar daca puteti sa-mi concretizati, caci vreau sa inteleg: totusi, cei care vor fi angajati ai acestor parcuri vor avea sarcina sa tina sub un control riguros (iarasi vorbesc despre aceste recomandatii care sint si, cum am zis, au o utilitate stiintifica) sau va ramine totul pe umerii cercetatorului care elaboreaza aceste recomandari si nu le poate implementa? Va avea sustinere din partea acestor parcuri si incubatoare?

 

Domnul Gheorghe Duca:

Anume pentru aceasta se si creeaza aceasta infrastructura, ca sa ajute cercetatorul care se ocupa de cercetare. Dar aceia care sint, deci... Pentru ca aceste prevederi sint mai mult indreptate spre intreprinderile mici si mijlocii, ca ele sa devina mai inovationale, sa foloseasca acele tehnologii pentru a obtine profituri. Iata care este scopul, da.

 

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al Academiei de Stiinte,

Totusi, aparitia parcurilor stiintifico-tehnologice si a incubatoarelor de inovare, ca si a parcurilor industriale este foarte importanta pentru economia nationala si este asteptata demult. Crearea unui cadru legislativ pentru dezvoltarea lor este absolut necesara.

In legea propusa de dumneavoastra, totusi, majoritatea notiunilor sint generale. Fiindca dezvoltarea pina la asa forme organizatorice trebuie sa fie bazata in primul rind pe niste facilitati, pe niste conditii de dezvoltare, care sa fie atractive pentru investitori, pentru oamenii care vor sa-si dezvolte activitatea intr-o asemenea forma organizationala.

Va rog, totusi, sa-mi raspundeti, care sint, care este atractivitatea structurilor acestei forme organizationale, elaborate prin legea aceasta? Fiindca eu nu am gasit nicaieri chestia aceasta. Dar daca din start nu vor fi stipulate niste conditii concrete, care ar fi atractive pentru dezvoltarea unor asemenea parcuri, eu cred ca nu va fi nici perspectiva.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Multumesc.

Deci, chestia consta intr-aceea ca dumneavoastra stiti ca nu se poate acum, intr-o lege, conform tehnicii legislative, sa introducem toate aceste facilitati. Si este un al doilea proiect de lege, care urmeaza dupa acesta, unde sint incluse acele facilitati, mai bine zis acele contributii ale statului, pentru ca, din punctul de vedere al activitatii economice, sa fie atractive aceste parcuri si incubatoare. Este in partea a doua, unde sint niste scutiri, daca se efectueaza anumite lucrari. Aceasta este, daca vorbim despre atractivitatea economica...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

In primul rind, da.

 

Domnul Gheorghe Duca:

...Atractivitatea financiara. A doua parte, atractivitatea din punctul de vedere al tineretului, care efectueaza cercetari si este entuziasmat. Eu cred ca este foarte normal, pentru ca el poate sa-si gaseasca locul sau in aceste intreprinderi mici si mijlocii, fara sa plece peste hotare si sa-si caute alte forme nu departe de specialitatea lui de baza.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Nu pune nimeni la indoiala partea a doua a atractivitatii, ce tine de locurile de munca, crearea, activitatea stiintifica.

Domnul Gheorghe Duca:

De acord.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar totul este bazat pe activitatea economica.

Domnul Gheorghe Duca:

Iata, acestea doua, v-am spus o data, acestea doua sint cele mai importante momente de atractivitate, mai ales pentru tineret. A doua, pe care v-am spus-o dumneavoastra, este stipulata in legea a doua, urmatoarea, care vine sa fie ascultata aici.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Problema atractivitatii, mai bine zis a facilitatilor pentru o asemenea forma organizationala este o problema de principiu si este problema de discutii pentru prima lectura. Eu cred ca dumneavoastra toti ati facut cunostinta cu practicile mai multor tari si cu legile care exista in alte tari. Absolut in toate legile exista facilitati pentru parcurile industriale si pentru parcurile stiintifice, pe care dumneavoastra le propuneti astazi, absolut in toate tarile. Fiindca practica deja ne arata, trecem la a doua etapa, daca trecem la a doua etapa, inseamna ca nu va avea perspectiva nici legea. Rezulta o lege generala, de caracter general.

De aceea, eu as propune sa ne gindim foarte bine acum, in prima lectura, la ceea ce tine de facilitatile ce vor fi acordate pentru dezvoltarea unor asemenea parcuri industriale si stiintifice, care, intr-adevar, sint foarte necesare economiei nationale. Si eu as propune chiar sa nu votam in prima lectura legea aceasta, dar sa veniti si cu facilitatile care vor fi, din start, propuse.

Domnul Gheorghe Duca:

Domnule deputat,

Am venit in urmatorul proiect.

Domnul Marian Lupu:

Acesta este proiectul de Lege nr.1479.

Domnul Gheorghe Duca:

Anume ce ati intrebat dumneavoastra este in urmatorul proiect.

Domnul Alexandru Oleinic:

Urmatorul proiect. Okey.

Domnul Gheorghe Duca:

Da, in pachet. Pur si simplu ele nu pot sa fie impreuna.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule academician,

Spuneti-mi, va rog, eu am studiat minutios legea. Dumneavoastra nu ati gasit in acest proiect de lege un loc pentru unitatile administrative locale. De un business-incubator la Briceni sau la Edinet in primul rind va avea nevoie acea administratie publica locala, fiindca este interesata in dezvoltarea economiei acolo. Si putem lua drept exemplu si un alt centru raional.

Fiindca peste tot sint si cladiri care pot fi aduse la nivelul necesar si folosite in acest sens. De aceea, cred ca pentru lectura a doua trebuie sa le gasim locul. Sa gasim intr-un articol, sa evidentiem anume faptul ca organele locale, ale administratiei locale, vor fi implicate in acest proces. Deci, aceasta-i una.

Si a doua, o intrebare. Spuneti-mi, va rog, dumneavoastra astazi conlucrati cu Proiectul norvegian, care tine de dezvoltarea infrastructurii pentru intreprinderile mici si mijlocii? Anume ei sint plasati in acest sector: dezvoltarea incubatoarelor de afaceri si a incubatoarelor inovationale. Deci, eu cred ca aceasta este ca o propunere. Cred ca ar trebui, deoarece dumneavoastra v-ati luat initiativa si este o initiativa foarte buna, ar trebui sa va implicati in acest proces, nu numai Ministerul Economiei si Comertului, dar si dumneavoastra cred ca ar fi bine sa votati.

Multumesc.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Eu va multumesc. Deci, pentru prima chestiune vreau sa va spun ca, in principiu, noi nu facem acest proiect pentru organele centrale. Noi il facem pentru toata populatia si sintem constienti ca in orasele ar trebui ca aceste intreprinderi mici si mijlocii inovationale sa fie stimulate si sa fie create. De aceea, daca este necesara o prevedere speciala, noi sintem de acord s-o sustinem.

A doua chestiune, in privinta proiectului, eu stiu ca activeaza cineva din Institutul de Economie, Finante si Statistica...

 

Domnul Ivan Banari:

Va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Duca:

...A Academiei de Stiinte, in acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte al Academiei de Stiinte,

Intr-adevar, incercarea cred ca este buna si logica, reiesind din situatia generala din economia nationala. Cind ati numit dumneavoastra ca in Ungaria sint 500 sau cite acolo de...

 

Domnul Gheorghe Duca:

745.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu cred ca ati avut in vedere parcurile industriale, in primul rind.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Nu, stiintifico-tehnologice 745.

 

Domnul Ion Gutu:

Prima intrebare. Cunoasteti proiectul de Lege despre parcurile industriale?

Domnul Gheorghe Duca:

Da, da.

Domnul Ion Gutu:

Este ceva comun intre cele doua proiecte de lege?

Domnul Gheorghe Duca:

Nu este nimic comun.

 

Domnul Ion Gutu:

Sau notiuni, sau viziunea dumneavoastra? Fiindca...

Domnul Gheorghe Duca:

Da, deci, aproape in toate tarile sint ambele proiecte de lege. Noi am studiat si chiar am fost impreuna cu ministrul Dodon in Italia si am vizitat parcuri industriale si parcuri tehnico-stiintifice. Parcului industrial i se ofera numai infrastructura, daca stiti dumneavoastra si, mai departe, desigur, ei intra in economie completamente.

Deci, aceasta este contributia statului. Parcurile stiintifico-tehnologice sint legate mai mult de inovatii. Pot fi acceptate si facilitate numai acele inovatii care dau economii si dau profituri.

 

 

 

Domnul Ion Gutu:

Am inteles. Deci, la urmatorul proiect o sa fie niste intrebari, dar la acest proiect am o intrebare la articolul 4: Crearea parcului stiintifico-tehnologic a incubatorului de inovare. Deci, pozitia (1): Parcul stiintifico-tehnologic sau incubatorul de inovare este creat la propunerea unui consortiu prin decizia comuna a Guvernului Republicii Moldova si Consiliului suprem pentru stiinta si dezvoltare tehnologica al Academiei de Stiinte.

Eu inteleg ca dumneavoastra cooperati cu Guvernul, aveti un acord, aveti, stiu eu, o colaborare. Dar nu credeti dumneavoastra ca, daca puneti Guvernul Republicii Moldova sa adopte decizii impreuna cu Consiliul suprem, nici macar cu prezidiul Academiei de Stiinte, nu credeti ca aici este un dezechilibru si se pune Guvernul intr-o situatie, as spune, foarte neplacuta?

Domnul Gheorghe Duca:

Nu, mi se pare ca noi acum vorbim despre trecut. Noi avem o lege noua. Ascultati-ma pe mine. Noi avem o lege noua, se numeste Codul cu privire la stiinta si inovare, unde este prevazut ca Academia de Stiinte este o institutie publica si are un acord de parteneriat cu Guvernul. Si toate hotaririle Guvernului privitoare la stiinta le adopta intr-un acord de parteneriat cu Academia de Stiinte. Noi luam decizia la Consiliul suprem, o transmitem la Guvern, avem un grup de negociere si, dupa aceea, se adopta hotarirea de catre Guvern. Aceasta este procedura.

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte al Academiei,

Prin decizia comuna...

Domnul Gheorghe Duca:

Asa se si numeste: decizie comuna.

Domnul Ion Gutu:

Nu poate Consiliul suprem de inovare si stiinta al Academiei de Stiinte sa adopte o decizie comuna cu Guvernul. Eu imi cer scuze, aici este...

Domnul Gheorghe Duca:

Ei, bine, pentru lectura a doua, nu am nimic impotriva. Noi putem sa facem, impreuna cu dumneavoastra

 

Domnul Ion Gutu:

Eu inteleg ca dumneavoastra luati sub control Guvernul, dar trebuie totusi sa fie

 

Domnul Gheorghe Duca:

Aceasta este parerea dumneavoastra gresita. Noi putem...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule profesor,

Vreau sa va spun ca aceasta lege este absolut necesara si va felicit pentru formularea acestor prevederi. Vreau sa va intreb, spuneti-mi, finantarea parcurilor si incubatoarelor, la ce capitol al bugetului se va referi? La capitolul Academiei sau va fi un capitol aparte?

Domnul Gheorghe Duca:

La venituri. Nu la cheltuieli, deci, merge la capitolul Academiei. Cheltuielile vor fi legate numai de crearea infrastructurii la etapa initiala, atunci cind se creeaza parcul, mai departe el trece la autogestiune. Deci, este etapa initiala si, la cheltuieli, el trece la Academie, pentru ca noi trebuie sa cream infrastructura. Dar la venituri, eu nici nu stiu, nici nu am pus intrebarea aceasta, la ce articol poate sa fie veniturile, nu stiu daca are importanta. Venituri la bugetul de stat o sa fie. Eu cred ca va merge prin intermediul articolului venituri din economia reala.

Domnul Anatol Taranu:

Da, dar sa presupunem, este, ar fi normal ca in activitatea parcurilor si incubatoarelor sa participe activ si businessul privat. Si atunci, daca incubatoarele si parcurile vor avea un venit cu participarea businessului privat, cum ar putea tot venitul sa mearga in custodia statului?

 

Domnul Gheorghe Duca:

Noi venitul vrem sa-l indreptam inapoi, spre dezvoltarea de mai departe a parcurilor. Deci, in legea urmatoare noi propunem ca profiturile sa nu fie taxate, sa nu fie impozitate, dar sa fie indreptate spre dezvoltarea de mai departe a acestor inovatii, pentru ca sa se implementeze intr-un timp mai rapid. Pentru ca scopul este implementarea in economia nationala.

Domnul Anatol Taranu:

Am inteles, normal. Din punctul de vedere al societatii, totul este normal, dar businessul isi are interesele lui specifice. De aceea, intrebarea care a fost adresata de colegul Oleinic, mie mi s-a parut ca intrebarea lui a fost formulata in perspectiva atragerii banilor privati. Mie, in fond, mi se pare ca aceasta initiativa ar putea fi dezvoltata in cazul in care va participa nu numai statul.

Statul, bugetul statului are, totusi, niste posibilitati limitate din acest punct de vedere. Atragerea businessului privat ar insemna ca legea trebuie sa contina prevederi de facilitati pentru business, pentru a participa la asemenea proiecte.

Domnule presedinte,

Eu sint ferm convins ca, daca noua ne va reusi sa atragem businessul in acest proiect, dar atunci proiectul ar trebui sa aiba nu numai o conotatie pur, sa zicem asa, statala, el trebuie sa aiba si niste conotatii de afaceri.

Domnul Gheorghe Duca:

Asa este.

 

Domnul Anatol Taranu:

De fapt, in toata lumea asa functioneaza parcurile. Din acest punct de vedere, mie mi se pare ca propunerea pe care a formulat-o colegul Oleinic trebuie sa fie luata in consideratie. Eu am citit proiectul urmator, acolo nu se prevede foarte concret. Trebuie de vorbit despre o cota parte, de exemplu, despre impozitare. Care ar putea fi facilitatile pentru business? Sa zicem, 25 la suta. Si atunci, este clar de ce omul, antreprenorul directioneaza o parte considerabila din mijloacele sale private in acest domeniu. El stie ca cistiga, de exemplu, din punctul de vedere al facilitatilor pe care le primeste la impozitare. Mie mi se pare ca ar trebui de gindit la acest capitol.

Va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Eu vreau sa va spun urmatoarele. Un mic comentariu. Deci, chestia consta in aceea ca parcurile se formeaza pentru a pregati intreprinderi mici si mijlocii ca sa participe la economia reala. Toti rezidentii privati, de stat sau de orisicare forma organizatorica vor fi in aceste parcuri, ei vor fi privilegiati de ceea ce in urmatorul proiect de lege o sa vorbim. Un an, doi, trei, atita timp cit ei... Acesta este riscul din partea lor, riscul din partea statului pentru a forma aceasta structura si a da posibilitatea ca ea sa intre in joc in economia reala. Dupa ce intra in economia reala, ea de acum se supune legilor economiei reale.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Eu am inteles lucrul acesta. Pe mine ma intereseaza altceva. Cum am putea sa atragem mijloace cit mai considerabile la prima etapa?

Domnul Gheorghe Duca:

Foarte multi intreprinzatori privati vor sa vina si sa faca investitii, pentru ca ei vad ca aici sint facilitati. Dar alta este problema, asupra careia vreau sa va atentionez pe dumneavoastra, stimati deputati.

Chestia consta intr-aceea ca noi, cu toata critica pe care o primim din partea multora, vreau sa va spun ca noi, in fiecare an producem foarte multe elaborari. Daca noi, aceste elaborari n-o sa incercam, impreuna cu statul si cu structurile noastre, sa le implementam la noi in tara, ele pleaca in alta parte. Ele pleaca in alta parte, si ele pleaca sub alta forma, sub o alta denumire, sub o alta talmacire. Si noi tot producem, producem, producem, dar raminem mai saraci, si mai saraci. De aceea, trebuie creata o structura cu sustinerea statului, care ar putea sa implementeze. Si tineretului acesta care termina si este entuziasmat sa-i aratam ca el poate si aici sa gaseasca loc si sa primeasca salariu.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Eu ma adresez si colegilor deputati,

Eu cred ca acest proiect de lege trebuie neaparat sustinut. Problema este ca in lectura a doua noi putem sa imbunatatim acest proiect.

Va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Numai sa nu-l stricam.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Duca,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi deputati,

Proiectul de lege a fost pregatit de Guvern intru executarea si implementarea prevederilor articolelor 24 si 25 ale Codului cu privire la stiinta si inovare, care a fost adoptat de Parlament. Vreau sa spun ca in cadrul comisiei, de fapt, au iesit la suprafata practic aceleasi intrebari, care au rasunat astazi in Parlament. Comisia parlamentara, dupa ce a vazut si dezbatut toate avizele comisiilor permanente si al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, propune Parlamentului sa sustina acest proiect de lege in prima lectura. In lectura a doua, fara doar si poate ca trebuiesc concretizate anumite notiuni si prevederi.

Domnul Duca are perfecta dreptate ca aici anumite lucruri trebuiesc analizate si dezbatute foarte si foarte atent. Dar cred ca, in mare parte, anume proiectul celalalt, care o sa fie discutat, o sa puna punct la intrebarea: ce fel de facilitati putem noi sa oferim mai ales businessului privat? Fiindca componenta statului, asa cum s-au referit unii deputati, este intr-adevar limitata.

Dar vreau sa confirm si ceea ce a spus domnul Duca. Sint foarte multi agenti economici care astazi inteleg rolul tehnologiilor moderne, rolul stiintelor in societate. Si ei ar vrea sa participe activ si nu stiu daca merita, neaparat, sa le cream facilitati. Noi, pur si simplu, trebuie sa cream niste conditii normale, pentru ca ei, in aceste consortiumuri, in aceste asa-numite clustere stiintifice si tehnologice, dupa practica altor tari, sa poata functiona foarte si foarte eficient. Asemenea colaborare, de fapt, exista deja. Altceva ca ea nu a fost si nu este, in multe cazuri si in multe aspecte, legiferata.

Va multumesc si va rog sa votati in prima lectura.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ca si cu primul tur, si cu al doilea: Va rog sa votati!.

Domnule presedinte,

Eu am o intrebare mai generala. Si ea o sa fie, probabil, incadrata in discutiile anterioare si intrebarile adresate de colegii Oleinic si Gutu vizavi de scopul acestor parcuri. Mie tot mi se pare ca confundam oarecum anumite lucruri. Dumneavoastra ati facut o mentiune vizavi de faptul ca urmeaza sa ne gindim si sa vedem ce facilitati vom acorda acelora care... Eu am sa merg putin mai departe si am sa examinez norma care este in urmatorul proiect de lege, care oricum vine sa reglementeze in pachet.

Deja este stabilita facilitatea. Deci, se acorda acelasi statut ca si rezidentilor din zonele economice libere. Decizia este luata si ea se incadreaza. Problema, de fapt, este alta si nu tine de facilitati. Noi urmeaza sa reglementam, foarte clar, prin legea pe care o discutam acum, care sint acele activitati care urmeaza sa cada sub incidenta facilitatilor. Fiindca ma uit la articolul 5, alineatul (2), care suna in felul urmator: In parcul stiintifico-tehnologic isi desfasoara activitatea organizatii din sfera stiintei si inovarii, agenti economici, care beneficiaza de facilitati in vederea valorificarii potentialului uman si material, realizind urmatoarele obiective s.a.m.d.

Aici consider ca urmeaza sa discutam foarte serios si sa reglementam strict si clar, care sint acele activitati pe care urmeaza sa le facilitam si care vor cadea sub incidenta scutirii totale de impozite, ca si persoanele care sint in zonele economice libere. In caz contrar, avem sansa sa le dublam cu zonele economice libere. Ca idee, ea este sustinuta integral si urmeaza sa fie ajustata. Avem parcurile tehnologice si incubatoarele, care o sa aiba exact aceeasi reglementare si acelasi scop, si anume de a facilita.

Si mai este o problema foarte importanta, stimati colegi, pe care urmeaza sa o scoatem in evidenta. Republica Moldova, asa cum mentionam in permanenta, nu este o tara imensa sub aspect geografic si ca numar de locuitori. Parerea mea personala este ca noi deja avem o problema. Avem o problema vizavi de existenta zonelor economice libere. Si va spun: este o problema a mea si accept ca poate fi una subiectiva, si trebuie sa fim foarte atenti, daca extindem lista subiectilor care cad sub incidenta facilitatilor, sa nu ajungem intr-o situatie delicata, si anume cea a concurentei neloiale. Si aici eu as avea si rugaminte, poate este comisia care a fost creata in Parlament pentru ajustarea legislatiei in domeniul antreprenoriatului. Sa facem si o analiza inainte de votarea in a doua lectura si sa evaluam exact impactul care ar putea fi si unul negativ, de ce nu?

Domnule presedinte al comisiei,

Este, ma rog, o propunere si este o constatare, pe care, eu am sa va rog foarte mult, sa le aveti in vedere pentru dezbaterile si pregatirea raportului pentru lectura a doua. Va rog foarte mult.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu inteleg ca nu este intrebare, dar este, de fapt, o propunere. Cam in aceeasi cheie s-a discutat si vreau sa va spun ca si in comisie, si sint propuneri si ale unor deputati. Propunerea dumneavoastra trebuie sa vina concret, dar, desigur, bazata pe proiectul urmator. Fiindca, in cele din urma, vreau sa anunt ca unica comisie care nu a dat un aviz pro sau contra, nici un fel de aviz la acest proiect, este Comisia pentru politica economica, buget si finante.

Adica, desigur, domnii deputati din comisia respectiva, probabil, au intrebari si ele se intrevad acolo, taman ca in contextul in care ati vorbit si dumneavoastra. Sint aici intrebari. Este practica tarilor. Domnul Duca a promovat-o si a pronuntat-o foarte clar. Unii au facut facilitati mari, altii nu au facut facilitati. Numai au legiferat, adica au facut facilitati mai mici. Dar rezultate au fost si intr-un caz si in altul.

Noi, luind in vedere starea noastra, interesul fata de acest domeniu, finantarea acestui domeniu in ultimii ani, cred ca mergem, totusi, pe o cale corecta. Altceva, cit o sa ne permitem, la ce limita s.a.m.d.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule presedinte.

Mai multe solicitari nu sint. Supun votului proiectul de Lege nr.1478 pentru aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1479 pentru completarea unor acte legislative (Codul fiscal; Legea cu privire la tariful vamal).

Poftim, domnule Duca.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Mult stimate doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Aceasta este a doua lege care intra in pachetul parcurilor stiintifico-tehnologice, incubatoarelor de inovare. Proiectul mentionat este menit sa completeze Legea cu privire parcuri, acordindu-le rezidentilor acestora unele inlesniri vamale, fiscale prin operarea unor modificari in Codul fiscal si in Legea cu privire la tariful vamal.

Aceste modificari sint in deplina concordanta cu alineatul (1) al articolului 55 din Codul cu privire la stiinta si inovare, care stipuleaza ca sustinerea cercetarii dezvoltarii, stimularea unui climat inovational stabil reprezinta o prioritate strategica in dezvoltarea social-economica a Republicii Moldova. Iar conform articolului 65 din Codul mentionat, inlesnirile fiscale si vamale pentru practicarea de activitati in sfera stiintei si inovarii se acorda in conformitate cu legislatia fiscala si vamala in vigoare.

Proiectul de lege nominalizat este elaborat intru realizarea Programului de activitate al Guvernului, implementarea prevederilor codului in scopul crearii bazei legale pentru stimularea activitatii de inovare si transfer tehnologic, menite sa asigure transformarea rezultatelor cercetarilor si inovatiilor in produse, in servicii, in procese noi sau perfectionarea lor.

Ceea ce va spori competitivitatea marfurilor si serviciilor, va contribui la cresterea productivitatii muncii, la reducerea costurilor de productie, la sporirea exporturilor, la atragerea investitiilor in domeniu in centre intensive ale economiei, la crearea noilor locuri de munca, in special pentru inovatori si cadrele stiintifice si stiintifico-didactice de inalta calificare.

Acordarea inlesnirilor prevazute de proiectul de lege corespunde practicilor si experientei mondiale in domeniul dezvoltarii infrastructurii inovationale la nivel de stat. Favorizeaza crearea si functionarea intreprinderilor si centrelor intensive, dezvoltarea businessului inovational si asigura crearea economiei noi, economiei bazate pe cunoastere. Rog sa sustineti acest proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Intrebari? Nu sint, da?

Va multumim, domnule Duca.

Comisia, domnul Calmatui.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul sus mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, si constata urmatoarele. Prezentul proiect de lege are drept scop sustinerea cercetarilor stiintifice si de inovare din tara. Si prevede acordarea scutirilor de impozite si taxe la importul marfurilor si serviciilor, la procurarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, precum si la livrarea marfurilor si serviciilor pe care le vor efectua rezidentii parcurilor stiintifico-tehnologice si incubatoarele.

Deci, tinind cont de acele mentionate de domnul Presedinte al Academiei, Comisia considera ca in plan conceptual proiectul de lege poate fi acceptat si sustinut de Parlament. Totodata, norma propusa la articolul 1 alineatul (1), litera e) din proiect, care prevede scutirea de impozit pe venit a persoanelor juridice, rezidente ale parcului stiintifico-tehnologic este prevazuta de acum in Legea nr.111 din 27 aprilie anul curent. Referitor la prevederile alineatelor (2) si (3) ale articolului 1 din proiect, comisia le va examina suplimentar pentru lectura a doua.

Comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, decizia Directiei juridice si amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege nominalizat in a doua lectura. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia propune acest proiect spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Domnule Calmatui,

Inteleg pozitia autorilor si ei o promoveaza si au argumentat cum au putut acest proiect de lege. Dar eu cred ca este un proiect de lege care conduce la o confuzie totala in general in domeniul administrarii fiscale. Avem, intr-adevar, zonele economice libere, care au fost stirbite, au fost, cum au fost, dar este o lege care este clara pentru toata lumea si pentru agentii economici. Care sint facilitatile?

Practic, in acest proiect de lege se propune varianta zonei economice libere, chiar poate si mai dura. Eu cred ca noi, in primul rind, comisia, noi ne-am expus la sedinta comisiei si astazi trebuie sa ne apreciem conceptual. Noi implementam cerintele Legii despre zonele economice libere.

Daca da, atunci sa fim constienti de acest fapt. Sau noi implementam niste masuri, care, eu stiu, ar fi, ar conduce la un confuz, intr-adevar, nu numai in administrarea fiscala, dar in general in import si in export, fiindca acesti agenti economici rezidenti, care vor primi acest drept, ei vor fi eliberati de mai multe plati: de la importul materiei prime si alte chestiuni. Deci, eu cred ca comisia noastra ar trebui foarte bine sa se gindeasca. Noi iesim astazi sa votam, dar conceptual eu cred ca este un confuz foarte serios.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Dumneavoastra v-ati expus viziunea in ceea ce priveste... acestea sint suplimente la acele articole din lege, care sint introduse in Codul fiscal, ceea ce nu era pina acum. Zonele economice libere au activitatea lor si beneficiaza de facilitatile acordate. Aici se propun suplimentar. Eu am mentionat in raport, ceea ce a fost expus si la comisie, ca noi vom prevedea aceste doua articole expuse aici, suplimentar cu amendamentele care vor parveni din partea si a deputatilor si care au fost expuse si de comisiile permanente.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Calmatui,

Articolul 103, punctul 2 din proiect. Am sa revin, dar vreau sa fiu inteles corect. De ce? Fiindca iarasi vedem ca noi facem o reglementare generala si nu stabilim exact ceea ce urmeaza sa facem la proiectul de lege pe care l-am discutat anterior. Care sint acele activitati care pot fi prestate sau infaptuite pe teritoriul acestor parcuri. Fiindca in caz contrar, vedeti, este un lucru foarte general, este numit rezidentul.

Ne intoarcem inapoi la proiectul de lege si vedem ca acolo este agentul economic. Nu este reglementat clar care sint activitatile. Si, ulterior, rezidentii respectivi sint scutiti in general conform normei respective. Si inca un lucru tot la acest articol important vizavi de scutire. Noi avem deja o traditie, cind stabilim o norma si prin niste norme ulterioare stabilite de catre Guvern, modificam esential sensul. Spre exemplu, noi stabilim in aceasta norma ca nu va fi aplicat TVA in conditii clare. Iar modul scutirii il va stabili Guvernul. In ce sens? Daca el este scutit, legea spune foarte clar ca nu se aplica TVA.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Domnule deputat,

Daca ati fost atent, eu am spus ca referitor la prevederile alineatelor (2) si (3) ale articolului 1 din proiect, comisia le va examina suplimentar pentru lectura a doua. Si posibil ca poate sa fie excluse din ele unele prevederi sau complet.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Calmatui,

Eu imi cer scuze. Nu stiu ce sa mai fac in Parlamentul acesta ca sa va demonstrez ca eu sint foarte atent cind examinez si ascult, si, in consecinta, am interventie. Prin ceea ce ati mentionat dumneavoastra. Si eu am fost atent. Nu
mi-ati raspuns la intrebare, ca veti examina s.a.m.d. Eu astazi, in prima lectura, fac mentiunea respectiva, sa fie fixata in stenograma si s-o luati ca baza in dezbaterile pentru discutiile in comisie.

Va multumesc frumos si pentru sustinerea din partea dreapta.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Calmatui,

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acum, cu sustinerea si din partea dreapta, si din partea stinga, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1479. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1479 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1050 cu privire la conflictul de interese.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

desi conflictul de interese nu este prin sine un act de coruptie, la nivel international au fost elaborate reguli si standarde privind excluderea conflictului din interese in activitatea persoanelor care exercita functii publice.

Proiectul de Lege supus atentiei dumneavoastra vine sa defineasca notiunea conflictului de interese, sa stabileasca cercul persoanelor care pot sa se afle in conflict de interese si stabileste un mecanism privind excluderea conflictului de interese in cazurile in care aceasta excludere este posibila sau declararea acestuia in mod transparent, pentru a se cunoaste ca la momentul adoptarii unei sau altei decizii, persoana se afla intr-un conflict de interese.

De asemenea, stabilim prin proiectul de lege un mecanism de exercitare a controlului asupra prevederii, executarii prevederilor legii. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumim, domnule viceministru.

Intrebari cu privire la conflictele de interese? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si a constatat urmatoarele. Masurile propuse in proiectul nominalizat la a carui elaborare au fost consultate legislatiile statelor CSI si din Europa, sint menite sa creeze un mediu favorabil restabilirii increderii populatiei, a mediului de afaceri intern si extern, in corectitudinea si impartialitatea administratiei, precum si a inlaturarii indoielilor in ceea ce priveste obiectivitatea exercitarii obligatiilor de catre demnitarii de stat si functionarii publici.

In rezultatul examinarii acestui proiect de lege, membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati considera ca acest proiect de lege trebuie sa fie corelat cu prevederile proiectului Codului de conduita a functionarului public si sa fie examinat in pachet cu proiectul de Lege privind transparenta decizionala, elaborata recent de Guvern.

La fel, dupa ce acest proiect va fi adoptat in prima lectura, dupa parerea comisiei, el urmeaza sa fie expediat pentru expertizare de Consiliul Europei. Proiectul mentionat a fost avizat de sapte comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin, cu exceptia Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Obiectiile expuse in avizele comisiilor vor fi examinate pentru lectura a doua. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege nr.1050 in prima lectura. Iar in lectura a doua va veni cu unele amendamente.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Totusi, eu am examinat foarte bine avizele prezentate si mai ales foarte mult m-a interesat avizul Directiei juridice, care, din toate avizele, elaborate pina acum de dumnealor pentru proiectele de legi, acesta cred ca este cel mai dur, care a fost intilnit in Parlament. Si totusi dumneavoastra foarte asa binevoitor v-ati referit in raportul dumneavoastra la perspectiva legii prezentate. Totusi, cum comentati dumneavoastra avizul Directiei juridice, care este foarte clar si foarte explicit la aceasta tema?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Toate comentariile sau discutiile pe marginea avizului o sa aiba loc dupa expertizarea proiectului si examinarea pentru lectura a doua.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune in genere ca legea sa fie reformulata si argumente foarte clare, ce tin de legea prezentata.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Clar, aceasta este parerea Directiei juridice.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Tot este bine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1050. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.1050 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Acum in continuare, la finele sedintei, probabil, cel mai tare proiect de pe ordinea de zi a sedintei plenului Parlamentului de astazi, proiectul de Lege nr.1427 cu privire la gradinile zoologice.

Guvernul.

 

Domnul Constantin Mihailescu ministrul ecologiei si resurselor
naturale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege ordinara cu privire la gradinile zoologice, prezentat atentiei dumneavoastra astazi, a fost elaborat in scopul crearii cadrului juridic, pentru aplicarea in Republica Moldova a prevederilor Directivei Uniunii Europene nr.1999/22 CE privind intretinerea animalelor in gradinile zoologice si se incadreaza in activitatile de realizare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Obiectul legii il constituie reglementarea relatiilor privind infiintarea, administrarea si lichidarea gradinilor zoologice, protectia faunei salbatice si conservarea biodiversitatii, propagarea cunostintelor despre natura si studierea faunei salbatice in conditiile de captivitate, in scopuri cognitive, culturale si stiintifice. Proiectul de lege stabileste modul de infiintare a gradinilor zoologice propriu-zise, a volierelor, terariilor si acvariilor, precum si regimul de functionare a acestora.

In proiect se expun obligatiile si raspunderea administratorilor gradinilor zoologice prin conservarea vietii salbatice. La definitivarea proiectului de lege, prezentat astazi atentiei dumneavoastra, au fost luate in considerare propunerile comisiilor parlamentare, Directiei juridice a Parlamentului, si a unor ONG-uri, carora le sintem foarte recunoscatori pentru propunerile si opiniile constructive, care au contribuit semnificativ la ameliorarea continutului si structurii proiectului de lege.

Astfel, tinind cont de faptul ca gradinile zoologice, in principiu, sint institutii nonprofit de propagare a cunostintelor despre natura, a fost acceptata opinia Comisiei pentru politica externa si integrare europeana privind inoportunitatea obtinerii licentei de catre gradinile zoologice. Licenta a fost inlocuita cu Acordul ne mediu, care se elibereaza de catre autoritatea de mediu pe gratis. In momentul de fata, tinind cont de faptul cum era prevazut in proiect, statutul gradinilor zoologice era reglementat de actele legislative si normative
intr-un fel contradictoriu. Se are in vedere ca in prezent statutul gradinilor zoologice este reglementat si de Legea nr.1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

Noi preconizam excluderea gradinilor zoologice din fondul ariilor naturale protejate de stat, asa cum s-a procedat cu gradinile botanice, dupa adoptarea Legii cu privire la gradinile zoologice, luind in considerare faptul ca nicaieri in lume asemenea obiecte nu au statut de arii naturale protejate de stat. Confuzia a fost eliminata prin introducerea in dispozitiile finale si tranzitorii ale proiectului de lege a articolului 12, care prevede excluderea gradinilor zoologice din fondul ariilor naturale protejate de stat.

Dispozitiile finale si tranzitorii ale proiectului de lege au fost completate, de asemenea, si cu articolul 11, care contine prevederi speciale referitor la obligativitatea obtinerii acordului de mediu si pentru gradina zoologica din Chisinau, care activeaza de mai mult timp. Nu au putut fi luate in considerare propunerile privind transferarea competentelor de control al conditiilor de intretinere a animalelor si functionarea gradinilor zoologice de la autoritatea sanitaro-veterinara catre autoritatea de mediu, din considerente ca acest domeniu tine de autoritatea sanitaro-veterinara. Iar autoritatea de mediu nu dispune de specialisti in acest domeniu.

Adoptarea proiectului de lege va contribui la crearea cadrului legislativ adecvat practicii internationale in domeniul functionarii gradinilor zoologice.

Stimati domni deputati,

Multumind inca o data tuturor celor care au contribuit la imbunatatirea proiectului de lege, va rog, sa adoptati acest proiect de lege.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Legea prevede ca deschiderea gradinilor este licentiata. Conform legii de baza, acei care elibereaza licenta... acolo sint prevazute toate cerintele necesare pentru activitatea unui sau altui obiect. Atunci care este sensul? Desigur, Camera de Licentiere este responsabila de controlul asupra indeplinirii cerintelor prevazute in licenta. Asa este in toate ramurile pe care le avem noi. Are sens sa distribuim acum responsabilitatea Camerei de Licentiere si a Serviciului Veterinar asupra indeplinirii cerintelor prevazute in licenta? Este un organ care elibereaza licenta, care prevede si cerintele sanitaro-veterinare si nu numai aceasta. Si in vinificatie tot asa este situatia: acei care dau licenta asigura controlul asupra indeplinirii cerintelor.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc pentru intrebare.

Stimate domnule deputat,

A fost facuta o modificare la propunerea comisiilor parlamentare, imi pare ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, daca nu gresesc, unde a fost substituit, adica gradina zoologica se deschide nu in baza licentei, dar in baza Acordului de mediu. Cit tine de propunerea ca sa fie efectuat controlul de catre Serviciul Veterinar, nici Camera de Licentiere, nici organul central de mediu nu includ in componenta sa veterinari profesionisti. Fiindca aceste controale trebuie efectuate periodic, ca sa se vada anume conditiile de intretinere a animalelor. Si aceasta trebuie sa fie efectuat anume de Serviciul Veterinar. Prin excluderea Camerei de Licentiere s-a redus numarul de organizatii care trebuie sa avizeze deschiderea gradinilor zoologice de la 5 la 4.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar in realitate nu prea este asa. Dumneavoastra nu aveti necesitate. Camera de Licentiere trebuie sa aiba specialisti in toate ramurile pe care le avem noi in economia nationala. Oricum, Camera de Licentiere indeplineste controlul unei sau altei directii a ramurii, folosind specialistii pe care ii avem la noi in tara. Asa cu vinificatia, asa si cu fermele de prasila, asa si alte directii.

De aceea, aceasta pentru a doua lectura, vreau sa va ginditi asupra acestui. Din cauza ca, oricum, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, subdiviziunile acestuia stabilesc cerintele pentru intretinerea animalelor. Si aceste cerinte intra in cerintele licentierii. Si dupa Camera de Licentiere, folosind aceste categorii de specialisti, indeplineste controlul asupra indeplinirii, dar nu poate sa fie acei care... De obicei, acestea sint cerintele de baza, acei care dau document asigura controlul asupra indeplinirii. Aceasta pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, pentru lectura a doua.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Pentru lectura a doua mai bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

De fapt, domnul ministru a mentionat ca este un proiect de lege ordinar si in acest caz proiectul de lege ordinara se adopta intr-o singura lectura. Cred ca in acest caz vom vedea si cu raportul comisiei si dupa aceea decidem.

Domnule ministru,

Va rog.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Da, va multumesc. E tot?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Deci, daca noi o sa fim nevoiti sa inchidem discutiile dezbaterii din prima lectura, atunci o sa fie mai corect comisia sa ia decizie.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Sau noi o sa primim corect ca, totusi, control trebuie sa asigure Camera de Licentiere.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa ascultam raportul comisiei.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Doar doua fraze.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Eu as vrea sa adaug aici ca este vorba de niste controale efectuate sezonier si in cazul in care se duce si de la Camera de Licentiere, si de la Serviciul Veterinar, va fi necesar sa se duca 2 sau 3 specialisti. Nu este rezonabil, pur si simplu. Si, desigur, influenteaza asupra posturilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Sa ascultam raportul comisiei si dupa aceea dezbatem si adoptam decizia.

Domnule Ciobanu,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat, in sedinta sa pe data de 6 iunie, proiectul de lege mentionat, aprobat prin Hotarirea Guvernului, proiect de lege ordinara care are drept scop crearea cadrului legislativ aplicarii Directivei europene 19 99/22 Consiliul Europei din 29 martie 1999.

Azi-dimineata, comisia s-a mai revocat la examinarea anexei, care a fost difuzata tuturor deputatilor, tinind cont de propunerile si avizele parvenite atit din partea comisiilor parlamentare, cit si din partea Directiei juridice. Totodata, a fost prezentat un aviz, un raport de expertiza de catre Centrul de analiza si prevenire a coruptiei si, practic, proiectul de lege a revenit la varianta sa initiala prezentata de autor in persoana Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale.

Si intrebarea pe care a pus-o domnul, colegul Todoroglo, practic, este stipulata in anexa prin schimbarea, prin amendarea articolului 3 alineatul (1) care prevede ca gradinile zoologice se infiinteaza de catre persoanele juridice sau fizice in baza acordului de mediu, deci nu in baza licentierii de catre Camera de Licentiere.

Ceea ce tine de controlul de catre departamentul, directia zooveterinara, el se incadreaza in Legea cu privire la veterinarie care le asigura dreptul de control, tinind cont de faptul ca in cadrul gradinii zoologice vor fi create conditii necesare pentru ingrijirea animalelor.

Avizele prezentate de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului de asemenea a propus unele obiectii si propuneri la proiectul de lege nominalizat. Practic, 90 la suta din toate propunerile au fost acceptate si sistematizate in sinteza.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune adoptarea de catre Parlament proiectului de Lege ordinara cu privire la gradinile zoologice.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie,

Totusi am inteles ca e corect, cuvintul licentiat este scos din proiectul de lege.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

In acest caz problema si-a gasit imediat rezolvarea.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Ciobanu,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea proiectului de lege ordinara nr.1427. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1427 este adoptat.

Ordinea de zi propusa de catre Biroul permanent pentru perioada urmatoarelor doua saptamini, mai precis pentru perioada 21 29 iunie. Supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintelor plenului Parlamentului pentru perioada indicata. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Sintem la ora 12 si 10 minute, Ora intrebarilor. Pentru inceput, il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Esanu, viceministrul justitiei, reprezentantul permanent al Guvernului in Parlament, pentru a oferi informatia la subiectul implementarii Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Domnule ministru,

Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Prin adoptarea de catre Parlament, la 29 iulie 2007, a modificarilor la Legea nr.1225 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a fost stabilit, la nivel legislativ, modul de examinare a cererilor persoanelor reabilitate de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorilor acestora.

In scopul detalierii procedurilor de executare a prevederilor articolelor 12, 121 si 14 din Legea nr.1225, Ministerul Justitiei a elaborat proiectul de Hotarire a Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensatii persoanelor supuse represiunilor politice, precum si achitarea compensatiei in cazul decesului ca urmare a represiunilor politice care a fost aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.627 din 5 iulie 2007.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Esanu,

Eu rog o clipa.

Stimati colegi,

Cine paraseste sala, sa o faca mai repede, acei care ramin, rog sa pastreze linistea. Eu rog sa continuati.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In temeiul prevederilor Legii nr.1225, autoritatile administratiei publice locale a raioanelor, municipiului Chisinau si Balti si autoritatile administratiei publice din Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia erau obligate sa creeze comisii speciale care urmau sa examineze cererile privind restituirea bunurilor sau recuplarea valorii acestora. Aceasta obligatie era prevazuta si in Hotarirea Guvernului nr.338 din 26 mai 1995, care, la punctul 6), stipula si componenta comisiilor speciale.

In scopul impulsionarii procesului de creare a acestor comisii si acumularii de informatii necesare pentru asigurarea conlucrarii cu aceste comisii, printre care demersul nr.03/2556 din 13 martie 2007, comisia guvernamentala pentru problemele victimelor represiunilor politice a solicitat de la toate unitatile administrativ-teritoriale obligate informatii despre constituirea si activitatea comisiilor speciale, inclusiv componenta comisiei speciale, programul de activitate a acesteia, adresa juridica, secretarul comisiei sau alta persoana de contact si numarul de sedinte in care s-a intrunit comisia.

Din informatiile prezentate putem concluziona ca comisiile speciale au fapt create in toate raioanele, cu exceptia raioanelor Singerei, Cimislia si municipiul Chisinau. Din informatiile furnizate, de asemenea, putem concluziona ca, practic, chiar si comisiile create nu au activat intr-un mod satisfacator.

Totusi, nu putem afirma ca in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale nu au fost intreprinse anumite actiuni, deoarece in adresa Ministerului Justitiei si a Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice, pe parcursul intregii perioade de activitate, au parvenit numeroase interpelari scrise cu privire la modul de aplicare a modificarilor aduse la Legea nr.1225 si cu privire la modul de activitate a comisiilor speciale.

Referitor la activitatea ulterioara a comisiilor speciale trebuie sa mentionam ca acestea urmeaza sa isi modifice componenta pentru a asigura compatibilitatea cu regulamentul aprobat de Guvern, in special privind asigurarea desemnarii presedintelui raionului sau a primarului municipiului in calitate de presedinte a acestei comisii si asigurarea demersurilor inaintate de Parlament privind introducerea in componenta comisiilor a persoanelor care reprezinta organele de protectie a drepturilor, a organizatiilor obstesti privind protectia drepturilor omului, inclusiv a organizatiilor care apara drepturile persoanelor reabilitate.

In ceea ce priveste stabilirea mijloacelor financiare pentru achitarea compensatiilor, prin scrisoarea nr.03/1970 din 21 februarie 2007, Ministerul Justitiei a solicitat informatii din toate unitatile administrativ-teritoriale privind sumele incluse in bugetele pe anul 2007.

Din sumarea informatiilor parvenite am constatat, cu parere de rau, ca nu au fost prevazute mijloace financiare nici in bugetul vreunei unitati administrativ-teritoriale, desi unele raioane au mentionat ca, ulterior, vor fi prevazute surse din contul mijloacelor speciale. Unele autoritati ale administratiei publice locale Straseni, Donduseni si Anenii Noi au mentionat ca nu exista nici o cerere privind recuperarea valorii bunurilor.

In bugetul de stat sint prevazute 4 milioane 500 mii de lei pentru asigurarea repararii valorii bunurilor. Dupa cum cunosteti, legea prevede ca aceasta plata se efectueaza partial din contul bugetelor raionale si partial din bugetul de stat. Ministerul Finantelor a elaborat un proiect de lege, de hotarire a Guvernului privind repartizarea acestor sume de 4,5 milioane lei, dar era prevazut ca toate aceste sume sa fie indreptate la executarea titlurilor executorii.

Ministerul Justitiei a considerat ca in lege aceasta suma este prevazuta pentru achitarea inclusiv a deciziilor curente ale comisiilor si de aceea a propus sa se examineze in cazul comisiei guvernamentale care, avind in vedere faptul ca din partea raioanelor nu au parvenit demersuri privind repartizarea acestor sume, a solicitat, in mod repetat, in data de 19 aprilie 2007 informatii cu privire la necesitatile reale.

In urma analizei datelor parvenite, am constatat ca suma totala necesara pentru achitarea creantelor persoanelor represate constituie 52 de milioane 532 de mii 652 de lei, inclusiv pentru executarea titlurilor executorii 24 de milioane
837 de mii 936 de lei si pentru achitarea compensatiei in baza deciziilor comisiilor speciale 24 de milioane 433 de mii 462 de lei.

Raioanele Basarabeasca, Briceni, Causeni, Ialoveni, Nisporeni, Ocnita si Singerei nu au prezentat informatia solicitata. In acelasi timp, am fost informati ca in bugetul raionului Criuleni a fost prevazuta suma de 150 de mii si in bugetul municipiului Chisinau 500 de mii, alocate din contul mijloacelor totale.

Suma totala solicitata de catre consiliile raionale de la bugetul de stat constituie 24 de milioane 940 de mii 480 de lei, inclusiv pentru executarea titlurilor executorii 14 milioane 810 mii 480 de lei si pentru achitarea compensatiei in baza deciziei comisiilor speciale 10 milioane 280 mii de lei.

Pentru data de 15 iunie 2007, la Ministerul Finantelor, este convocata o sedinta cu reprezentantii unitatilor administrativ-teritoriale, in cadrul careia urmeaza sa fie examinate caile de identificare a surselor necesare si alte probleme ce tin de activitatea comisiilor speciale.

Multumim pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru...

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule viceministru,

Eu as vrea sa aflu, de ce Regulamentul privind restituirea valorii bunurilor in achitarea de compensatii persoanelor supuse s.a.m.d. a fost adoptat abia pe data de 5 iunie 2007?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim pentru intrebare.

Dupa cum eu am informat Parlamentul in luna martie, daca nu gresesc, acest proiect de regulament a fost examinat in sedinta Guvernului din 21 februarie 2007. Insa in legatura cu faptul ca reprezentantii unitatilor administrativ-teritoriale au inaintat propuneri privind modificarea Regulamentului mentionat si tinind cont de faptul ca Guvernul acorda o atentie deosebita cooperarii cu unitatile administrativ-teritoriale, a fost necesar ca acest proiect de regulament sa fie discutat suplimentar cu acestia si introduse amendamentele solicitate de ei.

Procesul de negociere a durat, cu parere de rau, mai mult decit noi am asteptat, dar noi am preferat sa negociem mai mult pentru a avea un regulament agreat de organele administratiei publice locale, decit sa promovam pozitia Guvernului expusa in 21 februarie 2007.

Multumim.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Si daca cetatenii nu reusesc sa depuna cererile, pentru ca conditiile pe care le expuneti dumneavoastra in regulamentul respectiv sint de natura ca cetatenii, pur si simplu, sa nu poata depuna asemenea cereri... Eu o sa va dovedesc chestia aceasta prin conditiile pe care le-ati expus aici.

Cetatenii care au la dispozitie doar un an de zile, nu 3 ani termenul de prescriptie, daca a fost depasit termenul de prescriptie, acei care au fost reabilitati si au la dispozitie termenul de un an de zile dupa 1 ianuarie 2007 si din cauza ca Guvernul nu a aprobat Regulamentul respectiv, care a fost aprobat abia saptamina trecuta, dinsii au pierdut aproape jumatate de an. Luind in considerare conditiile pe care le-ati expus aici pentru prezentarea cererii, dinsii, pur si simplu, nu vor putea sa exercite acest drept.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim pentru intrebare. Daca imi permiteti, as vrea, in primul rind, sa atrag atentie ca termenul de un an este pentru persoanele care anterior au omis termenul de prescriptii, celelalte persoane dispun de termenul general de 3 ani.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Dar aceasta, ma iertati, acestea sint majoritatea persoanelor, pentru ca toate au fost reabilitate aproape. Sint mai putini din acei care vor avea termenul de prescriptie de 3 ani de zile.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, daca...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Dumneavoastra stiti forte bine lucrul acesta.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da. Daca imi permiteti, din punct de vedere juridic nu este absolut nici o problema pentru ca curgerea termenului de prescriptie se intrerupe la momentul in care persoana depune o cerere privind restituirea bunurilor sau repararea valorii acestora, indiferent de faptul daca sint anexate sau nu toate documentele.

Deci, in masura in care cetateanul considera ca este indreptatit, el astazi poate sa depuna o cerere, sa nu anexeze toate documentele, comisia este in drept, in masura in care la cerere nu sint anexate toate cererile, sa faca un singur lucru, sa solicite documente suplimentare. Dar acest lucru deja poate sa se faca chiar si dupa expirarea termenului de un an.

Deci in principiu, indiferent de data adoptarii Regulamentului, cetatenii au putut depune anterior si pot depune acum cererile fara nici o problema.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pai, stati un pic, dumneavoastra in Regulament, la punctul 8) spuneti asa: data depunerii cererii la comisiile speciale se considera data la care persoana reabilitata sau mostenitorii acesteia au facut demers pentru recuperarea bunurilor sau a valorii acestora prin achitarea de compensatii cu conditia prezentarii documentelor necesare din punctul 5). Ia uitati-va, a) buletin de identitate, legitimatia decizie de reabilitare, actele ce atesta s.a.m.d. pina la actele de evaluare a bunurilor conform preturilor de piata in vigoare la data examinarii cererii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu. Aici, din punct de vedere juridic, sint doua situatii diferite, termenul si data depunerii cererii sint importante doar pentru un caz, pentru termenul de 6 luni pentru adoptarea deciziilor de catre comisii. In masura in care o persoana... deci termenul de prescriptii are anumite reguli, care, in principiu, sint stabilite in Codul civil, Codul de procedura civila. Din punct de vedere juridic nu trebuie sa apara nici o problema.

Pornind de la regulile generale de aplicare a prescriptiei, cetateanul care a depus o cerere, chiar daca ea nu este insotita de toate actele, se considera ca s-a adresat organului competent in interiorul termenului de prescriptie.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pai, aceasta este parerea dumneavoastra, eu citesc documentul elaborat si aprobat de Guvern, de unde rezulta contrariul. Data adresarii pentru restituirea bunurilor sau compensarea valorii acestora se considera data depunerii documentelor indicate in punctul 5) din prezentul Regulament.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, dar eu am sarit peste multe etape, termenul de prescriptii este termenul de adresare, in principiu, in instanta. Aici este vorba despre aceea ca cetateanul se adreseaza comisiilor, i se da termenul care incepe din momentul in care comisia i-a incalcat dreptul.

Eu propun sa nu intram in foarte multe dezbateri, noi putem sa venim, eventual, daca se va ajunge la concluzia ca exista unele carente sa discutam, dar din punct de vedere al principiilor drepturilor, pe care eu le cunosc, de aplicare a prescriptiei, deci, nu trebuie sa existe vreo problema pentru vreun cetatean in legatura cu faptul ca Regulamentul a fost adoptat mai tirziu.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Si Regulamentul, si ceea ce ati propus dumneavoastra atunci cind s-au adoptat modificarile sint facute cu premeditare pentru ca aceasta lege sa nu fie implementata nici o data si acestor cetateni sa li se incalce, practic, drepturile a doua oara. Pentru ca eu va spun, litera g) din articolul 5 al prezentului Regulament spune ca actele de evaluare a bunurilor conform preturilor de piata in vigoare, la data examinarii cererii, trebuie sa depuna... Mai jos dumneavoastra spuneti ca cererea poate fi examinata in tip de 6 luni de zile.

Cum poate sa prezinte un cetatean un act de evaluare a bunurilor sale inainte de data examinarii. Ori poate era vorba de data depunerii cererii sau de data... eu nu inteleg care e problema aici.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este o regula generala, daca o sa va uitati si in Codul de procedura civila, exact asa se formuleaza, deci cu valoarea de piata la data examinarii cererii, dar e clar ca procesul poate sa dureze si 2 3 ani.

Doamna Maria Postoico:

Dar si judecata poate atunci.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Aici sint probleme de... niste corelatii juridice.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pai, din Regulament rezulta ca cererea nu va fi examinata, daca nu veti depune asemenea acte.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Corect. Deci, da.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Atunci cum ramine? Practic, omul nu poate sa isi exercite dreptul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, repet, din punctul de vedere al regulii generale a dreptului, cetateanul prezinta informatii la data la care depune cererea. Si eu am facut analogie cu procedura civila, in care e stipulat ca el are dreptul sa ceara la preturi de piata, la data examinarii cererii, dar el depune toate documentele, in momentul in care depune cererea in instanta. Examinarea in instanta, de regula, dureaza mai mult decit 6 luni.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Se are in vedere mecanismul.

 

Domnul Stefan Secareanu:

O alta intrebare, chestia cu mijloacele financiare. A fost o problema si atunci cind am adoptat modificarile, caci nu s-a mentionat clar care va fi cota bugetelor locale si care va fi cota bugetului de stat, dar s-a spus ca este bugetul local, precum si bugetul de stat. Acum in nici un regulament nu se indica acest lucru si spuneti ca se fixeaza suma respectiva din bugetele locale.

In cazul insuficientei mijloacelor financiare pentru achitarea compensatiei in bugetele raionale, iarasi toate aceste decizii vor fi trimise la Ministerul Finantelor si acesta va decide daca va satisface cererea sau nu. Astfel, va fi un fel de
du-te-vina de la minister, de la administratia publica locala la administratia centrala, asa incit mijloacele... cetatenii, pur si simplu, nu vor fi indreptatiti nici o data.

Nu ati putut oare macar in acest regulament sa fixati clar: cota bugetelor locale este de atitea procente si cota bugetului de stat este de atitea procente, ca sa fie clar inclusiv pentru acei care estimeaza bunurile si pentru cei care iau decizii.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Secareanu,

Eu va rog, dumneavoastra aveti numai un singur minut, daca, intr-adevar, este un caz oarecare, deci, la comisie.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Doamna Presedinte,

Este un caz extraordinar.

 

Doamna Maria Postoico:

Faceti o audiere in cadrul comisiei dumneavoastra.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pai da, am incercat sa facem audieri de atitea ori.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, aici puneti asa, intrebari raspunsuri.

 

Domnul Stefan Secareanu:

S-a elaborat o lege...

 

Doamna Maria Postoico:

Aveti numai un singur minut.

 

Domnul Stefan Secareanu:

...cu premeditare si un regulament, ca acesti cetateni sa fie deportati a doua oara, practic, din aria preocuparilor sincere ale Guvernului.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu, in locul dumneavoastra, as face o audiere la comisie.

 

 

Domnul Stefan Secareanu:

Ma iertati.

 

Doamna Maria Postoico:

Si de discutat detaliat.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Special si acest lucru l-a facut, ma iertati.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu ajutorul specialistilor.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Tare de tot o sa spun, l-a facut un Guvern care nu este preocupat, un Guvern criminal chiar, dumneavoastra il prezentati aici. Acesti oameni nu isi vor gasi nici o data dreptatea prin documentele pe care le-ati adoptat. Va spun sincer, nu ca presedinte de comisie, va spun ca deputat simplu, ca cetatean, pentru toti adresati in comisie si nu va iesi nimic, ati fost constient de faptul ca aceasta lege nu va fi, nu va putea fi implementata nici o data, pentru ca nu doriti acest lucru.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Sa raspund?

 

Doamna Maria Postoico:

Ce sa raspundeti? In acest caz, ori in comisie, ori vedeti, daca exista,
intr-adevar, aceste discordii pe care dumneavoastra le mentionati, atunci ori in Curtea Constitutionala sesizati, ori la comisie verificati.

Va multumesc, domnule ministru. (Rumoare in sala.)

Pai, dumneavoastra intelegeti ca este depunerea, termenul depunerii cererii si examinarea in judecata, sint doua termene, eu nu vreau sa tin aici lectii. Sint cu diferite..., dar dumneavoastra incurcati, in regulament, unde este indicata cererea si unde examinarea. Bine, aceasta numai in cadrul comisiei, la audiere, va rog.

Va multumesc, domnule ministru.

Doamna Cusnir,

Nu va suparati, dar dumneavoastra nu sinteti inclusa aici ca la raspuns, la interpelarea dumneavoastra. De aceea, eu va rog. Da, dumnealui a avut, dar nu a cerut pentru toate interpelarile, a cerut la concret.

Deci, la microfonul central se invita domnul Mihail Pop, ministrul finantelor, pentru a da raspuns la interpelarea adresata de catre deputatul Vladimir Filat referitor la implementarea pachetului de legi ce tine de liberalizarea fiscala, amnistia fiscala, legalizare etc.

Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Doamna Presedinte,

Onorat Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

De cite minute aveti nevoie? Fiindca daca nu fixam...

 

Domnul Mihail Pop

Doua minute.

 

Doamna Maria Postoico:

Doua minute, aveti dreptul pina la trei.

Poftim.

 

Domnul Mihail Pop:

Legea nr.111 din 27 aprilie curent pentru modificarea si completarea unor acte legislative a obligat Guvernul sa aduca actele sale normative in concordanta cu prezenta lege, iar Ministerul Finantelor sa deschida conturi trezoreriale separate pentru reflectarea in evidenta a sumelor taxei de legalizare incasate.

Totodata, Guvernul, in comun cu Banca Nationala a Moldovei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, urma sa elaboreze procedurile necesare pentru aplicarea articolelor 32 si 36 din aceasta lege pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codul fiscal. Intru facilitarea procesului de elaborare a actelor normative ale institutiilor vizate, Guvernul, in mai curent, a instituit Comitetul de supraveghere a realizarii prevederilor Legii nr.111 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Comitetul de supraveghere, prezidat de doamna Grecianii, prim-viceprim-ministru, s-a intrunit in 4 sedinte, in cadrul carora au fost discutate aspectele tehnice ce tin de implementarea legii mentionate. Astfel, in conformitate cu prevederile legale, Guvernul Republicii Moldova a aprobat in sedinta din 6 iunie curent Regulamentul cu privire la modalitatea executarii amnistiei fiscale, elaborat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de comun cu Casa Nationala de Asigurari Sociale si avizat de membrii Comitetului de supraveghere.

Tot pe 6 iunie curent, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a adoptat Hotarirea nr.28/5 cu privire la aprobarea si completarea unor acte normative privind procedura de legalizare a capitalului pe piata valorilor mobiliare. In curs de elaborare sint acte normative de punere in aplicare a legii care urmeaza a fi aprobata de Banca Nationala a Moldovei si anume Hotarirea Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei cu privire la aprobarea instructiunii privind transferarea, scoaterea din Republica Moldova de catre persoanele fizice a mijloacelor banesti legalizate si unele particularitati ale activitatii institutiilor financiare aferente procesele de legalizare a capitalului.

Hotarirea Consiliului de administratie a Bancii Nationale a Moldovei cu privire la modificarea unor acte normative a Bancii Nationale a Moldovei. Suplimentar, vreau sa mentionez faptul ca Inspectoratul Fiscal Principal de Stat in scopul executarii atributiilor ce tin de procedura legalizarii capitalului, determinate de articolul 32 alineatul (2) din legea indicata, a fost emis ordinul 89 din 28 mai curent, prin care a fost stabilita procedura primirii cererilor de legalizare a capitalului de catre organele fiscale de stat teritoriale. Inspectoratelor fiscale li s-au distribuit, de asemenea, si formularele cererilor privind legalizarea capitalului, editate corespunzator cu anexele la Legea nr.111.

Ministerul Finantelor, prin ordinul nr.50 din 23 mai curent privind completarea clasificatiei bugetare, a introdus capitole si paragrafe noi, la care urmeaza a fi incasate taxe pentru legalizarea capitalului. In temeiul acestui ordin, Trezoreria de Stat a deschis conturile trezoriale de venituri pentru incasarea acestor taxe.

Suplimentar, au fost elaborate indicatii metodice privind reflectarea in evidenta contabila a legalizarii capitalului si amnistiei fiscale aprobata prin ordinul Ministerului Finantelor nr.52 din 30 mai curent.

Aceasta este informatia pe care am avut sa v-o prezint.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule ministru Pop,

Nu a fost intimplatoare interpelarea, deoarece pina in prezent, si eu va spun din punctul meu de vedere, si in viitorul apropiat, aceasta lege nu va fi una functionala. Insa este o alta situatie, vom reveni la aceasta problema.

Eu, in cadrul adresarii interpelarii, am facut o mentiune. Eu ma adresaseram in sedinta plenara, cind s-a votat acest pachet de lege in lectura finala, catre raportor, si intrebam daca vor fi necesare alte acte normative pentru implementare. Mi s-a spus ca nu.

Daca tineti minte, la lege erau anexate tabele, modele de cereri s.a.m.d. Eu vreau sa va dau un singur exemplu, cum functioneaza la noi legea si aici si pe domnul Esanu as vrea sa fie atent, si poate sa se autosesizeze sau sa se sesizeze in urma ceea ce am sa invoc eu aici.

Noi stim foarte exact, legea are caracter imperativ, da. Ulterior, actele care urmeaza sa vina intru implementarea legii nu pot extinde aria normativa, nu?

Domnule Esanu,

Uitati-va ce spune legea la articolul 25 alineatul (3):

Prevederile prezentului capitol nu se extind asupra:

a) capitalului persoanei juridice sau fizice, cu exceptia capitalului persoanei care este subiectul legalizarii;

b) capitalului ce cade sub incidenta Conventiei privind spalarea banilor s.a.m.d. Apare un regulament.

Eu nu am intrat in toate actele normative care au aparut, ordinul Ministerului Finantelor. O sa facem o analiza si o sa va prezentam noi o sinteza: cum actele normative, adoptate de Guvern, de Ministerul Finantelor, de Comisia Nationala pentru Valorile Mobiliare, denatureaza exact, nu exact, denatureaza sensul legilor adoptate.

Si dau citire unui singur aspect. Hotarirea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Deci, ramine litera b) exact ca norma legala si apare un lucru nou valorile mobiliare care sint blocate in Registrul detinatorilor de valori mobiliare la conturile personale ale detinatorilor acestora. Pe cind in lege, eu am intrebat aici, in sedinta in plen, cind s-a vorbit de scoaterea sechestrului la capitolul legalizare: cum o sa realizati acest lucru? Sechestrul se scoate, se legalizeaza s.a.m.d. Si acum acei care urmeaza sa legalizeze, trebuie sa se conduca de Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobilare, care, de fapt, impun o conditie suplimentara, care interzice posibilitatea legalizarii.

Domnule ministru Pop,

Asemenea lucruri... din pacate, eu am zis ca o sa venim cu o analiza mai consistenta si o sa va prezentam. Sint multe si, din pacate, apar in permanenta la acele legi pe care noi le numim si revolutionare. Si le declaram in plenul Parlamentului ca vor fi lucrative, vor rezolva problemele oamenilor. Si dupa aceasta facem niste acte normative la nivel de Guvern si ministere si punem cruce pe toate aceste lucruri. Acesta a fost motivul de ce am facut sesizarea respectiva. Si din raportul dumneavoastra am inteles ca s-au elaborat regulamente, sedinte patru s.a.m.d. Dar, din pacate, legile mult anuntate nu au efect.

Si mai am o interpelare in acest sens pentru astazi. Si saptamina viitoare vom discuta in continuare vizavi de acei care vor beneficia de amnistia fiscala. Si vechimea datoriilor catre bugetul de stat si catre Fondul social si o sa vedem acolo cine vor beneficia.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Aveti raspuns? Cred ca aveti o tema pe acasa de acum.

Da, va multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Da, clar. Dar ceea ce se refera la scoaterea sechestrului. Sechestrele vor fi scoase toate, cu exceptia obiectelor agentilor economici, care au datorii fata de Ministerul Finantelor contractate la direct. Adica, datorii nefiscale.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dumneavoastra va referiti la sechestrele pe imobile. Dar eu ma refer la sechestrul pe valorile mobiliare. Sa privim legea in ansamblu, sa nu o privim directionat, asa cum vrem noi.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, da. Nu selectat. Deci, faceti o analiza ampla si prezentati-o. La microfonul central se invita domnul Sergiu Sainciuc, viceministru al economiei si comertului, pentru a da raspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Cusnir cu privire la demersul angajatilor SRL Cosmos.

Va rog, domnule ministru.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Ministerul Economiei si Comertului a examinat la fata locului interpelarea doamnei Valentina Cusnir, deputat in Parlament, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 7 iulie curent si comunica ca, in rezultatul controlului, s-a constatat ca la data de 2 mai 2007, majoritatea salariatilor Complexului Hotelier Turistic Cosmos, in numar de 130 de salariati, au fost concediati in baza articolului 87 alineatul (1) din Codul muncii in legatura cu transferarea la Intreprinderea cu Capital Strain Delmos grup, cu acordul lor si al ambilor angajatori, iar trei salariati au fost demisionati.

La momentul actual, in cadrul Complexului Hotelier Turistic Cosmos activeaza doar 5 salariati. Potrivit informatiei prezentate de catre contabilul-sef al Complexului hotelier turistic Cosmos, din lipsa surselor financiare, salariatilor eliberati nu le-a fost achitata compensatia pentru concediile nefolosite, ceea ce constituie o incalcare a Codului muncii. La situatia din 13 iunie 2007, restantele Complexului, fata de salariatii eliberati, la plata compensatiei pentru concedii nefolosite constituiau 159 de mii 758 de lei. In momentul de fata, toate calculele sint efectuate si se asteapta acordarea unui credit din partea Holdingului Moldsindbalneotur, care va fi folosit pentru stingerea restantelor mentionate.

Deci, la data de 3 mai 2007, adica a doua zi, toti acei 130 de salariati, concediati de la Complexul Hotelier Turistic Cosmos, au fost angajati prin transfer la Delmos grup. Totodata, este necesar de mentionat ca nu toate persoanele angajate sau nu cu toate persoanele angajate prin transfer la noua unitate, a fost incheiat contractul individual de munca in forma scrisa, fapt prin care se incalca articolul 48 din Codul muncii.

Cit priveste acordarea concediului neplatit in cadrul noii intreprinderi Delmos grup, s-a constatat ca acesta se acorda in conformitate cu prevederile articolului 120 din Codul muncii doar in baza cererii scrise a salariatului. Toate cererile sint aici cu mine. Concomitent, mentionam ca, potrivit explicatiei presedintelui comitetului sindical, la comitetul sindical nu au parvenit careva plingeri legate de transferarea salariatilor din cadrul unei unitati in alta.

Referitor la intrebarea privind dreptul de proprietate asupra Complexului Hotelier Turistic Cosmos si instrainarea acestuia comunicam ca, potrivit informatiei prezentate de managerul Holdingului Moldsindbalneotur, Complexul Hotelier Turistic Cosmos, proprietate a Confederatiei Sindicatelor din Republica Moldova, a fost transmis la balanta Holdingului vizat, ai carui fondatori sint ambele confederatii sindicale: si Confederatia Sindicatelor din Republica Moldova si Confederatia sindicatelor libere Solidaritate.

La adunarea generala a fondatorilor Holdingului din 10 mai 2007 s-a decis instrainarea Complexului Hotelier Turistic Cosmos Intreprinderii cu Capital Strain Delmos grup la pretul de 62 de milioane 230 mii de lei. Contractul de vinzarecumparare a fost semnat la 5 iunie curent. Aceasta este informatia succinta.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Va multumesc si eu pentru aceasta informatie ampla. Dar as vrea, foarte pe scurt, sa va pun citeva intrebari. Daca Guvernul va intreprinde careva masuri pentru inlaturarea incalcarilor legislatiei muncii depistate, despre care as solicita si eu ulterior, daca veti intreprinde ceva, sa fiu informata.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, numaidecit, pur si simplu, la momentul controlului, aceasta a fost efectuat recent, nu era persoana, conducatorul, dar s-a dispus ca incalcarile depistate sa fie remediate intr-un termen cit mai restrins, despre care va vom informa suplimentar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Vreau sa va intreb, daca cunoasteti ca cantina deja a fost lichidata. Cinci angajati au fost trecuti in alta parte si ca alti 21 de angajati, ceea ce tine de baruri si frizerii, urmeaza sa fie disponibilizati in luna august, chiar inaintate de Anul Nou, cum este stipulat in contract.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, evident, noi tinem la control toata informatia, fiindca am facut controlul la locul respectiv, in teren. Deci, este un ordin prin care sint preavizate persoanele care lucreaza in baruri, restaurante si in frizerii.

Problema consta in aceea ca, practic, de foarte mult timp aceasta intreprindere lucreaza in pierdere, au foarte putini vizitatori. Deci, nu au surse financiare si, evident, nici acele baruri, nici acele frizerii nu pot, in momentul de fata functiona, dar ordinul este de preavizare. Toti le-au preavizat. O sa monitorizam, deci, respectarea legislatiei cu privire la disponibilizare si plata tuturor platilor.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Daca ati vazut dumneavoastra ca acele cereri de concediu fortat, neremunerat nu sint chiar asa, cum spuneti dumneavoastra, de voie. Dar in unele cereri este mentionat anume din ce motiv si nu corespunde Codului muncii.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, toate cererile sint la mine, practic. Noi am luat copiile de pe aceste cereri. Daca este vorba despre un bar sau despre frizerie, tinind cont de faptul ca aceste noua au activat, ele trebuie sa obtina autorizatii din punct de vedere al functionarii. Si-au luat persoanele respective concedii, ca sa obtina aceste certificate, pentru ca, pentru perioada data, ele nu lucreaza, pur si simplu. Nu activeaza insasi structura data.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc foarte mult pentru aceasta informatie.

Si va rog sa ma informati ulterior, cum se va rezolva problema.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Am inteles.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, am inteles, domnule ministru.

Continuam. Solicitari pentru intrebari si interpelari sint?

Doamna,

Dumneavoastra continuati, da?

Microfonul nr.4, poftim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez prima intrebare Guvernului. Ca atare, reiterez intrebarea la care nu am primit raspunsul. A fost reprezentantul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, dar care a raspuns ceva nu la intrebarea pusa. Si anume foarte clar, cind isi vor primi restantele la salariu din anii 20022003, sumele pentru disponibilizare fostii, dar si unii angajati actuali, de la SA Avicola Bicovat, SA Fertilitate Calarasi, SA Fertilitate Grup Calarasi, unii avind si titluri executorii?

Care sint datoriile salariale pe o perioada mai mare de trei luni, compartimentata pe agentii economici din tara, perioada formarii datoriilor, suma datoriilor? Ce masuri intreprinde Guvernul pentru a inlatura practica devenita traditie de incalcare a drepturilor elementare ale omului, cind cu anii nu li se achita salariile, nu sint inregistrati la Oficiul fortei de munca din lipsa buletinului de identitate, dar din ce surse sa si-l perfecteze, daca 2, 3 si chiar 5 ani nu-si pot ridica salariul? Nu primesc pensia din cauza datoriei angajatorului si netransferului la diferite bugete din suma salariului calculat angajatului. Raspunsul il solicit de la tribuna Parlamentului.

A doua intrebare o adresez Procurorului General al Republicii Moldova si Guvernului Republicii Moldova. O intrebare referitoare la mersul examinarii rezultatelor expertizei economico-financiare a perioadelor din preajma privatizarii si indeplinirii ulterioare a conditiilor contractului de vinzarecumparare a Fabricii de Vinuri si Coniacuri Calarasi, efectuate de Centrul pentru Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei in martie 2006.

Aprobarea, in calitate de investitii, a imprumutului din bancile rusesti, cit si acele 15 milioane daruite intreprinderii care a cumparat, cumparatorului, cit si referitor la incalcarea drepturilor la munca a angajatilor de la intreprinderea nominalizata, prin trimiterea in concedii fortate neremunerate, care, dupa micsorarea duratei concediului, marimii pensiei, cit si neplata din partea angajatorului la timp a salariilor catre angajati.

Raspunsul il solicit in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Alte solicitari nu s-au inregistrat. De aceea, sedinta de astazi o anunt inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 21 iunie, la orele 10.00.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.45.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova