DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 14 octombrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Aprobarea ordinii de zi.

2. Dezbaterea si adoptarea in prima lecrtura a proiectului de Lege nr.3037 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal, Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal  s.a.). 

3. Dezbaterea proiectului de Hotarire nr.3214 privind formarea Comisiei parlamentare de ancheta pentru examinarea legalitatii Hotaririi Guvernului nr.865 din 17 august 2005 privind excluderea din Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat a conacului urban Teodosiu.  (Discutiile au fost sistate).

4. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.3215 privind formarea Comisiei parlamentare de ancheta pentru examinarea situatiei prevenitilor tinuti in stare de arest in izolatorul de urmarire penala nr.3 din municipiul Chisinau, dosarele carora se afla la examinare in instantele de judecata. 

5. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2602 pentru modificarea articolului 21 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.2603 pentru modificarea articolului 284 din titlul VI al Codului fiscal. 

7. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2774 pentru modificarea si completarea Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul  Maxim Ganaciuc -  director general adjunct al Aparatului   

                                                  Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, la sedinta Parlamentului, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 89 deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Nicolae Bondarciuc, Vitalia Pavlicenco, Valeriu Cosarciuc, Anatol Taranu – plecati in delegatie;  Ivan Gutu, Angela Leahu, Vasile Grozavu – bolnavi; Valentina Cusnir, Ion Varta, Serafim Urechean,  Dumitru Braghis, Iurie Bolboceanu.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat). Multumesc.

Ordinea de zi. Microfonul nr.2.

Domnul  Alexei Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte. Comisia roaga sa aminam pe o saptamina proiectul nr. 1742.

Domnul  Marian Lupu:

Ce numar e pe ordinea de zi?

Domnul  Alexei Ivanov:

Numarul 2.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Am perceput solicitarea comisiei si voi inainta, conform normelor de procedura, amendamente la ordinea de zi.

Microfonul nr.2. in continuare.

Domnul Iurie Eriomin:

От имени авторов в связи с возникшими обстоятельствами, просим перенести, снять с повестки дня законопроект Nr.2212 (пункт 8  повестки).

Domnul  Marian Lupu:

Deci, propunerea fractiunii. Este propunerea fractiunii?

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc. Comisia solicita, din motive pur tehnice, sa fie exclus proiectul legii  nr.415 si sa fie trecut pentru saptamina viitoare.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Avindu-se aceste propuneri - propunerea Fractiunii P.C.R.M. privind excluderea de pe ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.2212, la fel avind pozitia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, inaintez propunerea de a exclude de pe ordinea de zi a sedintei de azi  proiectul nr. 415 si, respectiv  proiectul nr. 1742. Concomitent, conform normelor  Regulamen-tului, in calitate  de  presedinte al sedintei, la fel inaintez propunerea privind aminarea examinarii a doua proiecte pentru urmatorul program bisaptaminal, respectiv cu excluderea din ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectelor nr.4616 si  nr. 1455.

Alte propuneri? Nu sint.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In ceea ce priveste proiectul nr.1455, este vorba de un proiect care este semnat inclusiv de mine si de alti colegi din grupul pe care il reprezint. Vreau sa va amintesc ca este vorba de o decizie a Curtii Constitutionale in aceasta materie adoptata. In decembrie vor fi 4 ani de zile. Avem trei scrisori succesive ale Presedintelui Curtii Constitutionale adresate Parlamentului. Toate aceste scrisori au fost neglijate din pacate. Si inteleg ca exista ratiuni temeinice pentru aminarea acestei discutii, ratiuni care tin de majoritatea parlamentara.

De aceea daca aceasta majoritate are nevoie sa-si clarifice atitudinea fata de Curtea Constitutionala si fata de Constitutie ca atare, noi am putea accepta in principiu o scurta aminare. Nu putem depasi aceste termen care este acus de 4 ani. Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc. Stimati colegi, supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintei de astazi, tinind cont de acele amendamente care au fost inaintate. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Ordinea de zi amendata este aprobata.

In acest context, incepem examinarea subiectelor de pe ordinea de zi cu proiectul de Lege nr.3037 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul Fiscal, Legea pentru punerea in aplicare titlurilor I si II ale  Codului fiscal s.a.). Rog Guvernul.

Domnul  Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Va prezint spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, aprobat de Guvern prin Hotarirea nr.975 din 16 decembrie 2005, care a fost elaborat in scopul simplificarii si eficientizarii sistemului fiscal in agricultura.

Potrivit proiectului nominalizat, se propune, incepind cu 1 ianuarie 2006, mentinerea actualei marimi a cotei impozitului funciar, adica in marime de 1,5 lei pentru un grad/hectar, cu scutirea pe un termen de 5 ani a producatorilor agricoli, indiferent de forma juridica de organizare, a caror activitate de baza   se determina conform sectiunii A diviziunea 1, grupele 1-3 din Clasificatorul activitatilor din economia Moldovei, de plata impozitului pe venit din activitatea de intreprinzator, impozitului pe bunurile imobiliare (cladiri si constructii), a taxei pentru amenajarea teritoriului, a taxei pentru apa, a taxei de folosire a drumurilor perceputa de la posesorii de vehicule inmatriculate in Republica Moldova.

Astfel, de la 1 ianuarie 2006, producatorii agricoli vor achita doar impozitul funciar, T.V.A. (in cazul depasirii cifrei de afaceri de 200 mii lei anual) si contributiile in  bugetul asigurarilor sociale de stat.

Referitor la modificarea propusa la articolul 20 litera y) din Codul fiscal, mentionam ca, la moment, veniturile de la livrarea productiei din fitotehnie si horticultura in forma naturala si a productiei din zootehnie in forma naturala in masa vie si sacrificata de catre persoanele fizice, cetateni, constituie sursa de venit neimpozabil, dar cu conditia ca sa fie produse de ei, modul de confirmare urmind a fi stabilit de Guvern.

Luind in considerare ca se propune scutirea, pe o perioada de 5 ani, a producatorilor agricoli de impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator, se propune ca, din articolul 20 litera y), sa fie excluse cuvintele “cu prezentarea unui certificat de provenienta, confirmat in modul stabilit de Guvern”.

Prin aceasta am egala toate categoriile de cetateni care se ocupa de comercializarea produselor agricole in activitatea de intreprinzator.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Intrebari pentru raportor? Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Eu ieri am incercat sa adresez domnului ministru al agriculturii o intrebare ce tine de certificatele de valoare si va rog si pe dumneavoastra, poate ne mai desfasurati un pic, cine apreciaza valoarea certificatelor? Cine le  elaboreaza? Care o sa fie mecanismul de amplasare in piata la asa un fel de certificate? Si, pina la urma, ele nu vor deveni un mecanism care va  agrava mai mult  situatia din sectorul agrar si, mai ales, in comertul cu  cereale?

Domnul  Mihail Pop:

Probabil, dumneavoastra nu ati inteles esenta propunerii. Deci, prin articolul 20 litera y) sint scutiti de plata impozitului pe venit cetatenii care comericializeaza  productia agricola crescuta pe loturile de  linga casa, dar cu conditia ca acestia vor prezenta un certificat de la primarii, care ar confirma provenienta acestei productii, pentru a nu birocratiza situatia.

Si avind in vedere ca noi in agricultura nu vom impune cinci perioade fiscale, cinci ani cu impozitul pe venit,  propunem  sa fie exclusa necesitatea in aceste certificate, pentru ca oamenii sa poata sa-si vinda si sa-si declare productia. Asta simplifica activitatea.

Primaria nu da de fiecare data certificate. De la caz la caz situatia difera. Sint unele primarii care pentru un certificat solicita 1 leu. Alte primarii pot sa ceara pentru un certificat 50 de lei. Si, plus la aceasta, oamenii trebuie sa se deplaseze, sa stea in rind, sa roage s.a.m.d.

De aceea, luind in considerare faptul ca nu toata productia agricola  va fi impusa cu impozitul pe venit, noi propunem ca acest lucru sa fie valabil si pentru acei care comercializeaza productia obtinuta  pe loturile de  linga casa.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In proiectul de lege nu este indicata suma de care vor fi scutiti acesti agenti economici la taxele respective indicate in lege. Este un calcul efectuat de  Guvern? Care este suma totala? Asta-i prima intrebare.

Domnul  Mihail Pop:

Suma scutirii in ansamblu depaseste  30 milioane de lei anual, deci 30,6 milioane, daca  sa ne referim la totalurile anului 2004.

Domnul  Vladimir Braga:

Deci in suma de 40 milioane undeva, da?

Domnul  Mihail Pop:

Ea poate sa difere de la an la an in dependenta de  calcule. Dar, in baza declaratiilor depuse in 2004, suma este de 30,6 milioane lei.

Domnul  Vladimir Braga:

Eu sustin acest proiect de lege, dar as vrea ca Guvernul sa se gindeasca pentru a doua lectura, cum va acoperi sumele respective? Pentru ca  scutirea taxelor se face din contul bugetelor administratiilor publice locale. Si iese ca noi facem proiectul de lege fara acoperirea sumelor respective in bugetele locale.

Eu consider ca in proiectul de lege pentru bugetele administratiilor publice locale  trebuie sa fie indicata acoperirea acestor sume din contul bugetului de stat.

Multumesc.

Domnul  Mihail Pop:

Daca se poate sa raspund. In baza  Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, relatiile interbugetare se efectueaza anual la elaborarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul respectiv si toate neajunsurile financiare la bugetele teritoriale se reglementeaza prin defalcari. Si,  reiesind din legea respectiva si din mecanismul care este, ele din start vor fi acoperite.

Domnul  Marian Lupu:

Deci urmeaza sa se tina cont pentru lectura a doua.

Microfonul nr. 4.

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Intrebarea mea este o continuare a intrebarii domnului Braga. In principiu este laudabila intentia Guvernului de a interveni si interventia respectiva duce, in fond, la ajutorarea producatorilor agricoli, dar totusi toate taxele respective sint exclusiv taxe locale. Si atunci intrebarea:  care o sa fie baza de calcul  la compensarile respective? Care va fi baza? Cum o sa calculati dumneavoastra acei bani care o sa fie transmisi catre autoritatile publice locale?

Domnul  Mihail Pop:

La formarea relatiilor interbugetare se calculeaza cheltuielile autoritatilor publice locale, se calculeaza sursele care acopera aceste cheltuieli si diferenta se acopera din bugetul de stat. Acest  mecanism de calcul exista deja de multi ani.

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc. Catre lectura a doua o sa am o propunere vizavi de problema ridicata.

In continuare.  Sa nu se intimple, cum de obicei  se intimpla la noi, ca defalcarile de la bugetul de stat trec un filtru foarte strict prin consiliul raional, ulterior raionul  decide cind si cum, si in ce proportie. Este o intrebare foarte acuta din punctul meu de vedere si o sa trebuiasca pentru lectura a doua sa specificam foarte clar cum vor fi calculate aceste sume si cum vor fi defalcate, mecanismul respectiv.

Domnul  Mihail Pop:

Avind in vedere, in primul rind, ca sistemul interbugetar, relatiile interbugetare se formeaza pe principii de acoperire a cheltuielilor, ele se adopta de catre consiliile autoritatilor publice locale si  se monitorizeaza strict de catre directiile finantelor raionale,  inclusiv de Ministerul Finantelor.

De aceea, intre nivelurile intii si doi sau doi si trei, raional si satesc,   in mare majoritate problemele sint solutionate…

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Mihail Pop:

…si nu vedem ca in lege  ar putea fi inclusa o clauza. Pur si simplu ar fi inoportuna.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule ministru,

Inteleg ca dumneavoastra va angajati public cumva in fata Parlamentului sa prevedeti in  Legea bugetului pentru anul  2006 aceste defalcari din bugetul central catre bugetele locale, astfel incit sa compensam pierderea pe care administratia publica locala o va inregistra in urma acestor modificari, primite cu satisfactie de cei vizati, de persoanele fizice din agricultura.

Vroiam sa va intreb, cit de repede puteti sa veniti cu un asemenea amendament la proiectul deja prezentat in Parlament al legii bugetului? Si care credeti ca sint sansele ca acest amendament ar putea fi acceptat de intreg Guvernul, care decide colectiv? Este o atitudine personala a dumneavoastra sau deja aceste lucruri au fost discutate in Guvern si sint reflectate in proiectul de buget pentru anul 2006?

Multumesc.

Domnul  Mihail Pop:

Este clar ca proiectul bugetului pentru anul 2006 a fost deja  prezentat de catre Guvern in Parlament si aceste cifre  nu sint  stipulate aparte. Dar mecanismul de rezolvare a problemei eu il vad in felul urmator. Bugetul va fi, pe parcursul anului viitor precizat la compartimentele “Venituri”, “Cheltuieli” si acoperit din veniturile bugetului de stat.

Dat fiind faptul ca, pe parcursul anului bugetar, autoritatile publice locale pot sa-si modifice planul de finantari dintr-un trimestru la altul, problema cu finantarea pe parcursul anului nu va aparea.

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern, si   constata urmatoarele.

Prezentul proiect de lege are  scopul de a face modificari in legislatia in vigoare, prin care s-ar prevedea scutirea producatorilor agricoli, indiferent de forma juridica de organizare, pe un termen de 5 ani consecutivi, de plata impozitului pe venit, impozitului pe bunurile imobiliare, a taxei pentru folosirea drumurilor perceputa de la posesorii de vehicule inmatriculate in Republica Moldova, a taxei pentru amenajarea teritoriului si a taxei pentru apa captata.

Luind in considerare faptul ca starea lucrurilor din domeniul agriculturii lasa mult de dorit, propunerea de a scuti de plata impozitului si a taxelor  enumerate va asigura conditii de activitate stimulatorii si de dezvoltare a gospodariilor agricole si posibilitati de administrare fiscala intr-un mod mai eficient.

In acest context, producatorii agricoli vor achita in continuare doar impozitul funciar, cotele contributiilor de asigurari sociale si T.V.A. in cazul inregistrarii ca platitori ai T.V.A.

Totodata, in proiectul de lege se propune de a fi exclusa din litera y) a articolului 20 din Codul fiscal conditia confirmarii provenientei productiei din fitotehnie si horticultura in forma naturala si a productiei din zootehnie in forma naturala in masa vie sau sacrificata de catre persoanele fizice, cetateni, si a modului stabilit de Guvern pe motivul ca aceasta este dificil de realizat, de administrat si respectiv creeaza impedimente la procurarea produselor in cauza.

Pentru lectura a doua urmeaza  a examina suplimentar propunerea privind excluderea din proiect a articolului 5, ce tine de scutirea producatorilor agricoli de taxa pentru amenajarea teritoriului, precum si de a clarifica corectitudinea efectuarii trimiterilor la Clasificatorul activitatilor din economia Republicii Moldova.

Concomitent, la examinarea proiectului de lege in cauza in a doua lectura,  comisia va tine cont de propunerile cuprinse in avizele comisiilor parlamentare, in avizul  Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, de amendamentele deputatilor.

Pornind de la cele mentionate si in contextul  avizelor pozitive ale comisiilor permanente si al Directiei juridice, comisia propune Parlamentului proiectul de lege  spre adoptare in prima lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc. Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Fractiunea Partidului Democrat sprijina acest proiect. Dar este clar ca el vine cumva in contradictie cu tot ce vorbim noi in ultimul timp, inclusiv chiar cu angajamentele Republicii Moldova fata de Uniunea Europeana. Fiindca acolo este vorba  de consolidarea puterii locale, iar  in aceasta lege, intr-un fel, de subminarea administratiei publice locale. Fiindca noi anulam o serie de impozite care slabesc puterea locala si posibilitatea comunitatii de a decide ce trebuie sa faca  cu banii care ii acumuleaza.

Si noi, intr-o masura oarecare, stimulam tendinta de centralizare. Dar avind in vedere,  intr-adevar, situatia destul de concreta, destul de complicata a agentilor economici din agricultura, noi intelegem ca trebuie sa incercam, sa facem un efort ca sa acumulam mai multi bani.

Dar pentru lectura a doua, in cazul in care comisia are vreo idee cum sa facem  ca sa nu cream o situatie de nedreptate, ca unii primari sa nu fie pusi in situatia sa imble cu mina intinsa la presedintele consiliului raional sau  sa vina cu plingeri la Chisinau la Parlament, la Ministerul Finantelor s.a.m.d. fiindca banii care au fost trimisi din Chisinau au ajuns la primarul “X”, la “Y”, dar la primarul cutare, din cauza ca el nu e simpatic, nasul ii mare sau urechile, nu ajung banii.

si asta este o problema, eu va asigur, nu vorbesc din punct de vedere politic. Eu vreau ca decizia pe care o va lua astazi Parlamentul sa fie o decizie dreapta, o decizie care usureaza viata comunitatii locale, a primarului local,  ca puterea locala sa aiba posibilitati de a influenta viata.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Ivanov.

Domnul Alexei Ivanov:

Deci este legea despre procesul bugetar si sistemul bugetar care prevede mecanismul de subventionare si de compensare a pierderilor la eliberarea de unele taxe in ceea ce priveste defalcarile la bugetele locale. Dumneavoastra   ati ascultat ca noi punem problema de a exclude din acest proiect taxa pentru amenajarea teritoriului, avind in vedere ca aceasta este o taxa exclusiv a organelor locale.

Si pentru lectura a doua noi vom examina aceasta. In ceea ce priveste subventionarea, eu nu stiu, in ultimii 2-3 ani,  sa fie asa probleme ca subventiile sau transferurile de la bugetul de stat sa nu ajunga la primarii. Cu atit mai mult, eu inteleg teama, ca se submineaza autoritatea sau autonomia financiara a autoritatilor publice locale, dar noi le dam pirghii, prin taxele locale, care  ramin exclusiv de competenta  organelor locale, prevazute in titlul VII al Codului fiscal, care au pirghii de influenta asupra agentilor economici, asupra dezvoltarii, asupra acumularilor de venituri in teritoriu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Ivanov, dumneavoastra aveti un proiect de lege.  Pe parcursul perioadei alegerilor, practic, toate partidele  care sint prezente  in aceasta sala au promis taranilor ca ii vor scuti de impozitul funciar.

Nu considerati dumneavoastra ca acum este momentul de a ne intoarce la  aceasta intrebare, si pentru lectura a doua, sa introducem in acest proiect  de lege si scutirea taranilor de impozitul funciar? Sau micsorarea pina la 1 leu a impozitului funciar pentru evidenta, pentru administratia publica locala. Cu atit mai mult ca este vorba de doar 180-190 de milioane de lei. Cred ca situatia care este in agricultura  ne cere sa-i scutim pentru anii viitori, chiar pe 5 ani,  de impozitul funciar.

Multumesc.

Domnul Alexei Ivanov:

Va multumesc, domnule Braga. Acela este cu totul alt proiect de lege care il vom dezbate impreuna cu Guvernul. Si cred ca va fi propus mai tirziu intr-un complex de masuri de imbunatatire a situatiei din agricultura. El nu face obiectul acestei legi.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari.

Voci din sala:

Nu sint.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Cer scuze. Multumesc.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

As avea o asa intrebare. stim ca pina la ziua de azi sint foarte multe restante in plata acestor impozite, dar noi incepem scutirea de la 1 ianuarie 2006. Cum credeti, i-am scutit pe cei care nu au fost, nu au platit la timp, i-am scutit de amenzi, i-am scutit inca de ceva si doar au ramas restantele, credeti ca le vom putea acumula?

Domnul Alexei Ivanov:

Restantele trebuie acumulate, fiindca legea va intra in vigoare la 1 ianuarie si se extinde asupra urmatoarei perioade fiscale. Toate restantele  trebuie achitate. Asa-i legea.

Doamna Valentina Cusnir:

Cred si eu ca va fi asa. Dar sa nu se creada  ca ii scutim si de ceea ce n-au platit pina acum.

Domnul Alexei Ivanov:

Legea nu presupune asa ceva.

Domnul Marian Lupu:

Legea nu are actiune retroactiva. Va multumesc, domnule Ivanov.

Stimati colegi, supun votului proiectul de lege nr.3037 pentru adoptarea acestuia in prima lectura.

Cine este pentru?

unanim. Va multumesc.

proiectul nr.3037 este adoptat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.3214 privind formarea comisiei parlamentare de ancheta pentru examinarea legalitatii Hotaririi Guvernului nr.865 din 17 august 2005. rog comisia. Este unul dintre autori? Va rog.

Domnul Vasile Pintea:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In ziua de 11 august 2005 a fost demolat edificiul cu nr.160 de pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfint din municipiul Chisinau.

Obiectul vizat, denumit “Conacul urban Teodosiu”, este inclus in registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat ca monument de arhitectura de categorie nationala, construit in anul 1886 pentru nobilul Teodosiu de catre arhitectul Alexandru Bernardazzi. Registrul monumentelor este aprobat prin hotarirea Parlamentului nr.1531 din 22.06.1993. In baza articolului 7 din Legea nr.1530 din 22.06.1993 privind ocrotirea monumentelor,  dreptul de a dispune de monumentele de stat sub forma de bunuri imobile este exercitat de Parlament, de consiliile raionale, municipale, orasenesti si comunale.

Controlul asupra masurilor de protectie a monumentelor, solutionarea problemelor ce tin de masurile respective revin Guvernului, presedintilor raioanelor si primarilor. In vederea mentinerii integritatii monumentelor, detinatorii, cu orice titlu juridic, sint obligati sa ia masurile necesare, sa asigure protectia si paza monumentelor.

Orice activitate care ar pune in pericol integritatea monumentelor urmeaza a fi coordonata cu organismele de stat pentru ocrotirea monumentelor (articolul 59). Constatam ca Guvernul, in perioada de activitate a actualului for legislativ, tot mai frecvent, depasindu-si atributiile si incalcind procedura legislativa, adopta hotariri in probleme a caror solutionare este strict de competenta Parlamentului.

Astfel, Hotarirea Guvernului privind excluderea din Registrul monu-mentelor Republicii Moldova a “Conacului urban Teodosiu”, adoptata de executiv dupa demolarea acestuia,  este ilegala. Guvernul urma mai intii sa efectueze evaluarea acestui monument si doar ulterior sa vina cu propunerile de rigoare in Parlament. Adoptarea deciziei finale privind excluderea monumentelor din registru  sau de conservare a acestora  este prerogativa Parlamentului.

In contextul celor expuse, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune Parlamentului formarea unei comisii de ancheta pentru examinarea ilegalitatii Hotaririi Guvernului  nr.865 din 17 august 2005 privind excluderea din Registrul monumentelor Republicii Moldova a “Conacului urban Teodosiu”.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

intrebari pentru colegul nostru? Nu sint.

Intrebare?

 Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Va multumesc. Spuneti va rog, autorii n-au incercat, pina a inainta aceasta initiativa, sa faca o interpelare in adresa Procuraturii Generale pentru a preciza cine totusi a demolat? La indicatia cui? Deoarece Hotarirea Guvernului deja intr-adevar, cum ati mentionat, a fost adoptata post-factum. Si pina la…

Domnul Vasile Pintea:

Este interpelare in adresa Prim-ministrului, in adresa Procuraturii nu este.

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim?

Domnul Vasile Pintea:

Este interpelare in adresa domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. In adresa Procuraturii nu a fost facuta interpelare.

Domnul Vladimir Turcan:

N-ati facut-o, da? Deci inca n-ati primit raspuns? Raspuns n-ati primit la interpelarea aceasta?

Domnul Vasile Pintea:

Nu.

Domnul Vladimir Turcan:

Clar, cu toate ca mai sint intrebari. Restul tine de propuneri.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Rog sa luati loc. Va multumesc.

Domnule Turcan, ati avut…

Domnul Vladimir Turcan: 

In legatura cu aceasta am vrut sa spun.

Domnul Marian Lupu:

Ati dorit sa luati cuvint inainte de comisie sau dupa comisie? Totusi sa ascultam comisia. Eu rog, comisia. Cine prezinta? La mine aici pe ordinea de zi: prezentat - un grup de deputati. Prezinta - domnul Untila, presedintele comisiei. Acum presupun ca din partea autorilor a prezentat colegul. Si ce se intimpla? Tot aici.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

dupa parerea majoritatii parlamentare, aceasta initiativa este prematura din urmatoarele considerente.

Pina a forma  comisia de ancheta (de fapt, este o comisie speciala),  ar fi rezonabil  sa fie precizata situatia, toate circumstantele in care a fost efectuata aceasta demolare. Asta-i prima.

Cu aceasta nu trebuie sa se ocupe comisia, cu aceasta se ocupa organele administrative care sint abilitate. De aceea si am intrebat, daca dumnealor s-au adresat Procuraturii Generale cel putin.

Al doilea argument. Avind in vedere ca in Parlament actualmente este si proiectul de lege respectiv care a fost prezentat de catre Guvern - este pe ordinea de zi a comisiei sesizate in fond - dupa parerea noastra, aceasta chestiune, chiar daca si va fi acceptata, cel putin trebuie sa fie examinata in pachet cu acest proiect de lege.

Al treilea moment. Cu regret, dar aceasta initiativa a fost inaintata cu incalcarea Regulamentului. Conform articolului 32 alineatul (2) componenta nominala a comisiilor care sint formate de catre Parlament, se desemneaza  la propunerea Biroului permanent, dupa examinarea respectiva la Biroul permanent.

Si al patrulea. De fapt, o nota. Dupa mine, acest fapt, inca o data, confirma ca  noi trebuie sa fim foarte atenti. Si sa propunem ca  Guvernul sa fie mai insistent,  in perioada cind Parlamentul se afla in vacanta. Sa ne intoarcem la practica ordonantelor, deoarece  aceasta problema ar fi fost hotarita foarte simplu in perioada respectiva prin emiterea ordonantei respective.

Va multumesc.

De aceea, propunerea noastra este ca aceasta chestiune sa fie exclusa astazi din ordinea de zi si sa fie, cel putin, examinata conform Regulamentului si  sa fie adoptata decizia respectiva.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

anume faptul  ca acest monument istoric de nivel national a disparut intr-o noapte  si ca Guvernul  vine post-factum cu un proiect de hotarire de a fi scos din Registrul monumentelor istorice ne-a pus pe ginduri.  Asta ne-a pus in garda.

Si eu nu inteleg, de ce sa nu cream astazi aceasta  comisie? Cind in aceasta comisie, majoritatea iarasi o va detine actuala majoritate. Ce se intimpla? Adica numai o comisie poate sa dea raspuns la foarte multe intrebari care au aparut. Daca noi o sa tergiversam acest proces, o sa incepem sa asteptam raspuns de la Procurorul General, de la Prim-ministrul pe care deja de mai mult  de jumatate de an vrem sa-l vedem aici in Parlament si dumnealui nu vine, atunci eu cred ca aceasta tergiversare nu va duce la altceva decit ca acest monument istoric sa dispara din acest nomenclator, cu toate ca  doar Parlamentul  poate sa-si spuna cuvintul.

“Alianta «Moldova Noastra»” insista  sa fie creata aceasta comisie. Si, va rog, nu este nici un temei ca majoritatea care va detine si majoritatea in comisie, sa propuna  sa fie scoasa de pe ordinea de zi aceasta chestiune.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Nu cred ca este serios sa discutam acum pe marginea caracterului regulamentar sau neregulamentar al acestei initiative. Este un document care a fost acceptat ca prezentat regulamentar, i s-a conferit un numar. Biroul permanent a luat in discutie acest fapt, nu a avut nici o obiectie si a recomandat plenului sa discutam pe marginea lui in sedinta plenara. Lucru care a si fost acceptat de Parlament prin votul  exprimat. Astazi dimineata nu am vazut nici un fel de obiectii sau amendamente temeinice. Pe de o parte.

Pe de alta parte. Pentru a nu reveni la acest microfon pe fondul chestiunii, trebuie sa va amintesc ca, inca in sesiunea trecuta, deputatul Angela Arama din grupul nostru parlamentar a sesizat oficial Procuratura Generala a Republicii Moldova in acest subiect. Procuratura, vreau sa va comunic, a neglijat cu desavirsire aceasta sesizare. Chit ca nu s-a autosesizat, cum este indreptatita prin lege. Inteleg ca este vorba de o complicitate evidenta a Procuraturii Generale cu vinovatii de distrugerea ilegala a acestui monument.

De aceea, in baza prevederilor legale si regulamentare, care functioneaza aici in Parlament, care ne dau dreptul sa exercitam controlul parlamentar asupra puterii executive din stat, nu vad nici un lucru grav de ce nu am putea proceda la examinarea acestui proiect de hotarire si la adoptarea lui. Vom vedea ce va constata aceasta comisie parlamentara de ancheta.

Propunerea grupului nostru parlamentar pentru componenta comisiei in cauza este Ion Varta. Ion Varta din partea fractiunii P.P.C.D. ca membru in aceasta comisie si  indemnam  pe ceilalti colegi sa  delege reprezentantii.  

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi din fractiunea majoritara,

Eu nu vad motive serioase pentru ce dumneavoastra ati fi contra constituirii unei astfel de comisii. La 18 august anul curent, ce-i drept cu mare intirziere, Guvernul a venit cu o propunere in Parlament sa examinam o hotarire privind excluderea unui monument din Registrul monumentelor Republicii Moldova, monumentul acesta. Vrem sau nu vrem, noi totuna trebuie sa discutam aceasta chestiune. Aceasta comisie ar pregati raspuns la eventualele, multiplele intrebari care o sa se iveasca in cadrul discutiilor in Parlament. De aceea, cred ca este normal sa constituim o astfel de comisie si sa pregatim sedinta, sa pregatim aceasta hotarire pentru dezbateri.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc. Doar o mica precizare. Domnul Turcan a spus  ca a fost incalcata procedura de inaintare a acestei chestiuni pe ordinea de zi.  Dumnealui s-a referit la articolul 32 ce tine de formarea comisiilor speciale. Noi propunem formarea unei comisii de ancheta prevazuta de procedura in articolele 33 si  34 ale Regulamentului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu cred ca, intr-adevar, Parlamentul trebuie sa adopte decizia de a forma o comisie. Nu-i mare problema. Si eu cred ca Parlamentul trebuie sa ceara Ministerului Culturii  sa prezinte din nou aceasta lista a obiectelor de cultura si istorie, fiindca ea a fost alcatuita imediat dupa schimbarea puterii sovietice si acolo sint fel de fel de obiecte interesante. Si stiti ca  se incalca des. De aceea, trebuie de revazut in conformitate … unele obiecte incurca la dezvoltarea orasului Chisinau, printre altele.

         De aceea, este bine ca Ministerul Culturii sa vina din nou in Parlament cu aceasta lista, ca, intr-adevar, obiectele istorice care prezinta interes national sa fie incluse  in aceasta lista si nimeni sa nu se poata atinge de ea pe viitor.                  Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

O mica replica referitor la momentele de reglementare. In articolul 33 se prevede chiar in cazul in care se formeaza comisia de ancheta,   procedura se efectueaza in conformitate cu articolul 32 alineatul (2). Anume componenta comisiei se propune de catre Biroul permanent. Asta-i prima.

Si a doua. Referitor la declaratia domnului deputat Veaceslav Untila. Cu regret, aceasta cladire deja nu exista. Si “operativitatea” aceasta  sau graba in cazul de fata  n-ar schimba situatia.

Si totusi, prima intrebare a comisiei care va fi formata va fi adresata  organelor competente si se va cere sa fie prezentata informatia respectiva. De aceea si se propune, in primul rind, de facut o interpelare  in adresa Ministerului de Interne, a Procuraturii Generale ca sa fie prezentata aceasta informatie si la momentul cind va fi examinata, si proiectul de lege respectiv, sa fie luata  decizia definitiva referitor la formarea comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

In general s-a spus foarte bine si mult aici si nu vroiam sa intervin daca nu-l audiam  pe domnul Diacov. Am inteles ca dumnealui ii incurca monumentele istorice din oras. Parca am avea un Paris. Am inteles ca dupa asta vor veni cu ideea ca incurca parcurile  prea mari din Chisinau. Avem un oras foarte verde, cel mai verde din Europa. Cindva era si acum este. Unii s-au trezit  cu parcuri in propria curte. Intrebarea? Eu nu am nici o intrebare.

Eu am o propunere. Si propunerea mea este de ordin juridic, nu politic. Eu propun Procurorului General sa intenteze dosar penal pe faptul samavolniciei, distrugerii unui monument de istorie care este in respectivul nomenclator  in vigoare pina acuma. Si sa raporteze Parlamentului cine a distrus si de ce a distrus un monument de arta istoric fara ca acest monument sa fie exclus din registru, conform legii, de catre Parlament.

Eu va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Diacov. Aceasta interventie v-a vizat. Aveti drept la replica. 

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Nu obisnuesc sa ies cu  replica, dar de acum devine un obicei  al domnului Susarenco, sa comenteze cind vorbesc eu. Eu credeam ca fostii judecatori sint mai rabdatori si mai intelegatori. Dar cred ca nu se refera la  dumneavoastra chestia aceasta.

Domnule Susarenco, eu sint pentru pastrarea memoriei istorice. Dar eu vreau sa va asigur ca este in aceasta lista care a fost adoptata atunci, de exemplu, casa delegatului congresului al III-lea al  P.M.S.D.R. sau casa nu stiu cui. Intelegeti, noi traim alte timpuri. Noi astazi trebuie sa decidem  ce este istoric pentru Moldova. Nu va suparati, acum asa mi-a venit  mie acest exemplu. Da. Si noi trebuie sa vedem astazi ca pe viitor sa nu se intimple cazuri de felul care  discutam acum in sedinta.

Sa revedem aceasta lista. Poate ea o sa ramina intacta, asa cum este ea. Sau sint doua-trei obiecte care, la decizia Parlamentului, vor fi excluse ca pe viitor sa nu ne confruntam si casele care sint obiecte istorice sa nu fie demolate intr-o noapte sau in curtea lor sa  fie construite benzinarii. Iata care-i problema.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, este clar pentru toata lumea ca poate cu adevarat acest obiect a fost necesar a  fi demolat. Dar este lege. Si acest obiect este inca protejat de lege. Si noi vrem sa stim cine a indraznit sa demoleze acest monument istoric care, conform legii, ramine monument istoric, fara a pune la curent Parlamentul. Atit doar. Si pentru aceasta cerem ca sa fie formata aceasta comisie si cine s-a facut vinovat sa fie tras la raspundere. Asta-i prima parte.

A doua parte. Stimati colegi, nu va pare cumva delicata situatia. Deci ieri,  colegii nostri, pentru niste fapte din anii 99-80,   trebuiau sa  depuna marturii. Dar aici,  sub nasul nostru au demolat o cladire, un monument istoric si cel putin n-avem dreptul sa punem intrebari.

Dati sa facem sa fie clar cine a indraznit sa demoleze si sa incalce flagrant legea in fata Parlamentului. Atit doar. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Vadim Misin:

Спасибо. Господин Председатель, я извиняюсь, что начну с очень маленькой реплики. Но хочу сказать своему уважаемому коллегe Дмитрию Георгиевичу Дьякову, что в Лондоне здание, где проходил  II съезд РСДРП, очень бережно охраняют. Поэтому неудачный пример со зданием РСДРП.

Теперь по существу вопроса. Я хочу полностью поддержать коллегу Сусаренко, поскольку, на мой взгляд, он очень правильно сейчас нам трактовал позицию с точки зрения юридической.

Я абсолютно не возражаю коллегам, которые говорят, что надо разобраться. И я не думаю, что кто-то в нашей фракции говорит, что надо закрыть глаза и не разбираться. Но если мы сегодня идем по пути формирования парламентской комиссии, не важно какого статуса, в конечном итоге ее материалы все равно будут переданы соответст-вующим органам, то есть Прокуратуре, и этот круг замкнется и будет долгим и нудным.

Сегодня Сусаренко правильно предлагает. Давайте мы это официальное, что нам прочел наш коллега, передадим Генеральному прокурору в качестве официального заявления, он его регистрирует как заявление и начинает собирать материал.

В любом случае, поскольку это будет поручение Парламента, Генеральный прокурор придет сюда и доложит. Мы с вами все равно не имеем права назвать: виноватый или невиноватый. И если Лидия Ивановна провела параллель со вчерашним днем, ничего не возражаю против этой параллели. Но вчера мы обсуждали документ Генерального прокурора. То есть то, что он нам принес: хороший – плохой, это дебаты политические, но мы обсуждали документ Генерального прокурора. Но если мы сегодня стоим на этой позиции, давайте сегодня это заявление передадим Генеральному прокурору и снимем вопрос сегодняшнего дня. И не надо нам никакой cледственной комиссии.

Кроме того, если говорить юридически, то по этому вопросу мы вообще не можем формировать следственную комиссию. Мы могли бы сформировать специальную комиссию. Но еще раз говорю, и она не нужна, пока не будет серьезных материалов и анализа от Генеральной прокуратуры. Cпасибо.

Domnul Marian Lupu:

Da. Domnul Rosca a solicitat cuvintul.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Mai intii citeva precizari de ordin regulamentar. Ar fi bine sa nu ne jenam sa iesim la acest microfon, sa ne spunem punctele de vedere, pentru ca inteleg ca sintem in faza dezbaterilor care au loc de la microfoane in calitate de scurte replici.

Insa am iesit aici, la acest microfon, la tribuna, si pentru a va aminti ca in practica parlamentara  de 11 ani de zile, daca imi amintesc bine, a fost formata o singura comisie de ancheta pe care am avut onoarea sa o conduc in anii 1998-2000. Si a fost posibila formarea acestei comisii doar dintr-un singur motiv, pentru ca obiectul de studii al comisiei de ancheta pe care am condus-o a fost activitatea precedentei guvernari, nu a guvernarii in exercitiu. Una la mina.

Deci, noi ne-am ocupat de examinarea modului de utilizare a banilor publici si a cazurilor de coruptie a guvernarilor de pina la anul 1998. Cit priveste situatia concreta, stimati colegi, mie mi se pare ca noi asistam la o incercare nereusita a majoritatii parlamentare de a acoperi propriul Guvern.

Este o traditie neserioasa a majoritatilor parlamentare de guvernamint de a-si proteja exponentii din Guvern, chiar atunci cind acestia incalca flagrant legislatia. Consecintele politice va vor apartine, stimati colegi din majoritate.

Insa, in calitatea noastra de deputati, nu putem sa  inchidem ochii asupra unei incalcari flagrante a legislatiei in vigoare pe care noi nu o putem descurca la ora actuala altfel decit cu efortul Parlamentului, care trebuie sa-si faca datoria si functia principala a unui legislativ -  cea de control parlamentar. Nu de adoptare doar a legilor, ci de control parlamentar asupra tuturor institutiilor statului.

Care este rolul Parlamentului nostru ca organ de control parlamentar asupra Guvernului? Zero. Pentru ca de la aceasta tribuna, Premierul si foarte multi ministri vorbesc o data la doi ani. Primul-ministru sau, de exemplu, ministrul de interne. Eu, de exemplu, nici nu stiu cum arata ministrul de interne pentru ca niciodata n-a fost aici. L-am vazut in poza, in ziarul “Moldova Suverana”.

In fata noastra se perinda doar functionari de nivelul viceministri si foarte putini ministri. Noi nu vom descurca acest caz fara o comisie de ancheta. Pentru mine este evident ca este vorba de un act criminal, comis de Guvernul Tarlev si acoperit de majoritatea parlamentara.

Trimiterile pe care le fac eminentii nostri juristi domnul Vladimir Turcan si domnul Misin la Procuratura Generala noi le tratam ca pe un fel de gluma de prost gust. Intii sa reformam Procuratura Generala si apoi aceasta va fi scoasa de sub controlul partidului de guvernamint, care astazi acopera Guvernul.

Daca un astfel de abuz ar fi fost comis de orice functionar de rang local, care ar fi fost din alt partid, sint convins ca Procuratura Generala s-ar fi autosesizat de zece ori pe un loc. De ce trebuie sa ne prefacem acum ca sintem mari cunoscatori ai Regulamentului Parlamentului, stimate domnule presedinte al Comisiei juridice Vladimir Turcan.

Biroul permanent al Parlamentului a examinat acest subiect in amanuntime. Si daca ar fi existat bunavointa, am fi facut pauza de 15 minute astazi pentru a ne conforma formalitatile guvernamentale din articolul 32, pentru ca Parlamentul sa vina cu proiectul de lista a deputatilor care sa fie membri ai acestei comisii de ancheta foarte necesare.

Am propus acum citeva zile de la aceasta tribuna reformarea Procuraturii Generale. Doar deputatul Oleg Serebrian a spus clar de la microfonul nr.4 ca ideea este oportuna. Vrem sa treaca si aceasta legislatura fara onorarea acestui angajament fata de Consiliul Europei? As regreta sa fie anume asa.

Eu regret foarte mult, dar impresia mea este ca majoritatea parlamentara se incadreaza foarte lent si stingaci in ideea de reformare a partidului de guvernamint. Confruntarile noastre nu trebuie sa poarte un astfel de caracter. Daca noi ne vom confrunta pe ideea sa acoperim sau nu Guvernul, noi nu vom fi eficienti. Eu nu as vrea sa conflictualizam astfel de situatii.

Daca Guvernul Tarlev este responsabil, sa vina sa raspunda pentru ca exista un cerc juridic vicios. O astfel de hotarire nu poate fi atacata la Curtea Constitutionala, pentru ca nu exista o contradictie formala intre norma respectiva stabilita strimb prin Hotarirea Guvernului si norma constitutionala.

Prin urmare, noi sintem in stare de blocaj juridic. Putem sa constatam o ilegalitate pe care nu o putem sanctiona. Despre asta este vorba, stimati colegi. Va rog frumos sa ne amintim cu totii ca nu este anul 2001, ci 2005.

A trecut o legislatura si nu trebuie sa repetati greselile din fosta legislatura. Cu toata bunavointa mea, in calitate de exponent al unui partid politic care a acceptat parteneriatul cu dumneavoastra, va atrag respectuos atentia sa renuntati la astfel de metode de acoperire a ilegalitatilor.

Ele nu onoreaza Parlamentul in ansamblu. Noi nu trebuie, da, fac morala, domnule Prijmireanu, fac morala. Pentru ca noi sintem acum in situatia sa vedem in ce masura dumneavoastra, eu propun, am 10 minute regulamentare sa va propun sa va ginditi, daca sinteti capabili, cum realizam angajamentele noastre comune, colective luate in fata societatii.

De la aceasta tribuna a vorbit Presedintele Republicii, care este liderul dumneavoastra si care ne-a asigurat ca aceasta legislatura va decurge in spiritul parteneriatului politic. Iata ca astazi sintem pe 14 octombrie si pina in aceasta secunda noi nu stim in ce conditii si daca va fi organizata, de pilda, Adunarea generala a judecatorilor.

Iata ca la 12 noiembrie expira termenul legal pentru votarea unei alte componente a Comisiei Electorale Centrale. Si nu vad mare entuziasm din partea majoritatii parlamentare pentru a promova aceasta reforma. Iata ca este cazul sa ne concentram asupra reformei la Curtea de Conturi, care sa verifice modul in care actualul Guvern cheltuieste banii publici.

Si deocamdata nu vad decit strigate de ostilitate din partea majoritatii parlamentare. Are, in comun, eficienta Parlamentului nostru si masura in care noi vrem sa gestionam banii publici eficient si sa curmam ilegalitatile atunci cind este cazul. Noi nu sintem procuratura, noi nu sintem judecata, dar vrem sa facem eficiente procuratura si instantele de judecata astfel incit sa nu fie nevoie sa ne certam pe acest subiect. Sa fim cu totii de acord ca institutiile statului de drept isi fac datoria.

De aceea, insist asupra formarii acestei comisii de ancheta si regret pretextele formale invocate de majoritatea parlamentara care cauta sa acopere o ilegalitate.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc aminte ca ieri la Cerepcau, raionul Floresti, a fost inaugurata, dupa restabilire, casa-muzeu a politicianului si filozofului moldovean Constantin Stere. In anii de la urma  au mai fost restabilite o multime de muzee si obiecte de cultura ale poporului nostru si puteti sa va duceti sa va convingeti ca-i reparata si casa-muzeu “Donici”, si o sa fie degraba restabilita si casa-muzeu “Constantin Stamati” si multe alte obiecte, inclusiv  la Chisinau.

Cineva dintre cei mari spunea ca o obligatiune a unui popor mare este de a avea respect fata de trecut si de monumentele trecutului, adica de istorie. Noi, probabil, inca nu sintem popor mare daca indraznim a face obraznicii. Si trebuie sa le aduc aminte domnilor deputati si celor care au fost la guvernare, si celor care se afla la guvernare, ca numai de la 1990 incoace noi avem circa 450 de obiecte de cultura, de arta, de arhitectura ruinate, inregistrate si protejate de stat.

Aceasta vorbeste nu  atit despre  guvernarea de astazi, dar  despre o anumita mentalitate. Haideti sa incercam sa o depasim. Sa ne convingem ca, intr-adevar, cum a spus cineva, aici exista Europa, careia nu-i este rusine de obiectele din secolul al XIV-lea  si al XV-lea. Si Viena, si Praga, si Budapesta, si toate capitalele europene.

Noi sintem un popor vechi. Noi nu sintem un popor aparut cu o suta de ani in urma. Noi sintem un popor vechi si avem tot dreptul la istorie si la trecut. Faptul  ca  la ziua de astazi nu avem in tara  monumente de cultura, de istorie, adica  avem prea putine, demonstreaza ca noi inca nu sintem popor mare si trebuie sa devenim popor mare.

In acest caz concret, trebuie sa spunem foarte clar ca s-a intimplat aceea ce s-a intimplat. Pe linga lucrurile bune care se fac in aceasta tara, se mai demoleaza si obiecte care nu trebuiau sa fie demolate sau care trebuiau cel putin sa fie demolate cu acordul Parlamentului.

Si daca ar fi sa cream o comisie, comisia trebuie sa fie nu pe obiectul concret, dar pe toate cele 450 de obiecte care exista in tara. Colegii mei care sint  in opozitie stiu ca problemele acestea au fost abordate de diferiti deputati  si la ’97 si la ’98. Si nici o data noi nu am avut, domnule Diacov,  curajul sa infiintam comisie de ancheta la tema respectiva.

Eu consider ca proiectul  trebuie retras din ordinea de zi. De ascultat proiectul nr.2793. Comisia noastra pregateste un raport la acel proiect si abia atunci vom putea sa discutam mai concret la tema respectiva. Sa nu facem politica proasta. Este problema, este vorba de o anumita mentalitate care inca exista, sa zicem asa, in societatea noastra. Propun sa fie retras proiectul din ordinea de zi.                    

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi,

Se incearca intr-un fel sa schimbam accentul. Este vorba de o situatie exceptionala. Domnule presedinte al comisiei de cultura, asa cladiri in Chisinau sint doua: cladirea care a fost demolata si cladirea de vizavi - muzeul, care se ruineaza si el. Sint doua cladiri istorice pe care noi le avem si dumneavoastra spuneti ca au mai fost cazuri. Asa cazuri nu au fost.

Este un caz exceptional si nu se vorbeste despre aceea ca sa gasim vinovatul acum. Nu este asa de important acest lucru. Este necesar acum sa cream aceasta comisie pentru a restabili acest monument. Aceasta este ideea cu care am venit noi. Acest monument trebuie  restabilit, domnilor. Si, domnule Misin, nu pot sa trec nici  eu pe linga ideea dumneavoastra, ca в Лондоне бережно хранится здание, где был второй съезд. Они его бережно охраняют, чтобы, не дай Бог,  были еще такие съезды. Спасибо.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5. Ultima interventie.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Din momentul in care s-a acceptat prezentarea proiectului si s-au initiat dezbateri, nu cred ca in aceasta etapa putem exclude proiectul din ordinea de zi. Cit priveste interventiile care s-au facut aici si trimiterile la Procuratura. Sigur ca nimeni nu are nimic impotriva faptului ca Procuratura sa se ocupe de acest caz de incalcare flagranta a legislatiei in vigoare.

Dar vreau sa va amintesc, stimati colegi, ca acum aproximativ trei luni, deputatul Angela Arama a sesizat oficial de la acest microfon Procuratura Generala, care ramine surda si oarba, care a luat apa in gura, pentru motivele pe care le cunoastem, pentru ca si Procuratura - folosesc cuvintul “complicitate” - se afla in complicitate cu vinovatii, din momentul in care nu doreste sa-si indeplineasca functiile care ii revin prin lege atunci cind este sesizata. Am fi asteptat ca Procuratura sa se autosesizeze. Nu a facut acest lucru.

De aceea domnul Misin are toata libertatea sa sesizeze Procuratura, dar stiu ca pina acum nu a facut-o. Oricare dintre noi putem sa sesizam chiar astazi oficial, in scris sau de la microfoanele din sala, Procuratura Generala. Aceasta in schimb nu exclude faptul ca Parlamentul isi poate si este dator sa-si exercite functia de exercitare a controlului parlamentar asupra Guvernului. Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Stimati colegi,

De fapt, situatia care s-a creat la moment este una cu anumite elemente care totusi as dori sa le pun in evidenta. Este cert ca aceasta initiativa a fost inregistrata oficial cu 2-3 zile inainte de prima sedinta a prezentei sesiuni a Parlamentului. Totodata, acest proiect nu a fost prezentat Biroului permanent la momentul discutiei ordinii de zi pentru programul bisaptaminal. Acest proiect nu a fost discutat in cadrul sedintei biroului, aceasta este cert. Membrii biroului, cred,  isi aduc aminte de acest lucru.

In Regulament avem prevederile articolelor 32, 33 si 34 care fac referinta exacta la comisiile speciale si la comisiile de ancheta.

Deci am doua solutii pentru moment. Prima solutie: in temeiul faptelor evocate, propun ca acest subiect sa fie supus examinarii in pachet cu proiectul cu initiativa Guvernului privind amendarea registrului acestor monumente de arhitectura.

A doua solutie este sa supun votului, sa continuam  procedura de formare a comisiei, avindu-se aceste carente fie si relative, dar fiind prezente. Eu mai mult as propune, sa mergem pe prima cale. Sa oprim aici discutiile pe marginea acestei comisii si formarea acestei comisii pentru a reveni la acest subiect in general, global, asa cum au facut referinta si colegii mei ca exista initiativa Guvernului.

Exista un document, la fel inregistrat, care se afla pe rol in Parlament. Se examineaza de toate comisiile,  respectiv de comisia de baza care este comisia domnului Stepaniuc. Aceasta imi este propunerea  si rog sa o acceptati. Este necesar sa supun votului acest lucru? Sigur. Va rog, pentru precizare, de procedura, la microfonul nr. 5.  Deci discutam la moment de procedura. Eu am oferit tot timpul necesar pentru luarile de cuvint pe subiect. 

Microfonul nr. 5, va rog.

Domnul Gheorghe Susarenco:   

Mult stimate domnule Presedinte.

O data ce este pus pe rol in Parlament un proiect de hotarire, el trebuie de pus la vot.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, supun votului. Deci din momentul din care… Cer scuze. Deci este necesar absolut sa avem o viziune clara pe dimensiunea procedurala.

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu cred ca domnul Susarenco are dreptate, dar si ceea ce propune domnul Presedinte al Parlamentului tot este o chestie care are logica.
Domnul Presedinte propune  sa sistam aceste discutii. Eu nu exclud ca domnul Presedinte o sa vrea  sa discutam chestiunea data si in Biroul permanent mai amanuntit.

Domnul  Marian Lupu:

Neaparat.

Domnul Dumitru Diacov:

Ca la urmatoarea sedinta sa continuam aceste discutii. Eu nu vad nici o problema aici.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Parerea noastra este ca discutia odata angajata trebuie dusa la un sfirsit logic. Ne obliga Regulamentul. Asemenea propuneri care se fac din mers acum, care nu au fost discutate la Biroul permanent, nu stiu daca pot fi luate in serios, pe de o parte.

Pe de alta parte, eu as vrea sa stiu - daca exista atita preocupare pentru aplicarea intocmai si uniforma a legislatiei in vigoare - daca Presedintele Parlamentului insusi, cunoscind detaliile acestui caz grav, se poate angaja sa sesizeze personal din inalta lui functie Procurorul General, Procuratura ca institutie, pentru declansarea unei anchete asupra cazului.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa … doamna Gutu, eu imi cer scuze … eu va propun urmatoarea solutie. Domnul Diacov, pe buna dreptate si foarte corect, a mentionat ideea la care m-am referit. Propunerea mea este sa sistam discutiile astazi.

Avind aceasta carenta ca subiectul dat nu a fost discutat in cadrul Biroului permanent,  respectiv Biroul este acela care propune componenta nominala a comisiei speciale sau a comisiei de ancheta, sa revenim sa discutam acest subiect la Biroul permanent.

Si trei la mina. Pe buna dreptate, remarca domnului Cubreacov. Da, eu personal ma angajez, in numele Parlamentului, sa fac o sesizare Procuraturii pentru a obtine informatiile detaliate. De fapt, este procedura la care s-a referit si colegul meu domnul Misin. Si ea mie imi pare una foarte reusita.

In cazul in care convenim cu totii asupra acestui scenariu, cu adevarat sistam discutiile si nu avem materie,  nu avem subiect pentru a supune votului. Si rog sa acceptati aceasta propunere.

Microfonul nr. 4.

Doamna Lidia Gutu:            

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, in primul rind, consider ca  o data ce aceasta chestiune  a fost votata si inclusa in ordinea de zi, nu mai are nici o valoare ca a fost votata ordinea de zi in plenul Parlamentului. 

A doua. A fost facut raportul, au fost dezbaterile respective, sint mai multe variante, dar noi insistam asupra  formarii unei comisii de ancheta in acest caz. Aceasta nu exclude discutii suplimentare sub orice forma s.a.m.d. De aceea, fractiunea noastra insista sa fie pusa la vot.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu, stimati colegi. Un ultim element. Trebuie sa avem o intelegere foarte detaliata la acest subiect. Aveti perfecta dreptate, stimate coleg. Din momentul in care s-a pus la vot proiectul de hotarire, a fost votat, a fost inclus pe ordinea de zi la prima sedinta a sesiunii, aceasta  si  facem acum. Dar e un proiect de hotarire care contine mai multe subiecte. Primul fixeaza formarea comisiei si componentei ei nominale.

Citez articolul  32 alineatul (2) care se refera in egala masura la comisia speciala si la comisia de ancheta: “Prin aceeasi hotarire se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenta nominala a comisiei, precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei.” Sint doua subiecte: compo-nenta nominala si termenul de activitate a comisiei, care este dreptul exclusiv al Biroului permanent. Pe care motiv, la acest moment, eu sistez discutiile la acest subiect.

Discutam subiectul dat la sedinta Biroului permanent. Si vom face interpelarea respectiva catre Procuratura Generala sa ne ofere toate elementele acestui caz. Fiti de acord, noi avem inca prea putine informatii ca sa adjudecam intr-un mod complex si echilibrat aceasta situatie.

Va multumesc.

Continuam examinarea subiectelor de pe ordinea de zi. Proiectul de Hotarire nr.3215 privind formarea comisiei parlamentare de ancheta pentru examinarea situatiei prevenitilor tinuti in stare de arest in izolatorul de urmarire penala nr.3 din municipiul Chisinau. 

Domnul Lipcan.

Domnul Alexandru Lipcan:

Stimati colegi,

La sfirsitul lunii iunie am solicitat Ministerului Justitiei sa ne prezinte o informatie despre prevenitii tinuti in stare de arest in izolatorul de urmarire penala nr.3 din municipiul Chisinau, ale caror dosare  se afla la examinare in instantele de judecata.

Luind cunostinta de informatia Ministerului Justitiei, de petitiile adresate ulterior deputatilor “Aliantei «Moldova Noastra»” de catre avocati si persoanele arestate provizoriu, precum si de alte informatii la acest capitol, constatam cu ingrijorare ca numarul impunator de arestati aflati in asteptarea sentintelor se datoreaza in mare masura tergiversarii nejustificate a judecarii cauzelor penale de catre instantele judecatoresti si ignorarii de catre ele a prezumtiei de libertate, garantate de articolul 25 din Constitutia Republicii Moldova si de articolul 5 paragraful 1 al Conventiei europene a drepturilor omului.

Potrivit informatiei prezentate la data de 23 iulie anul curent, in prima instanta de judecata se aflau dosarele a 599 persoane,  dintre care 359 se afla in instanta mai mult de jumatate de an, inclusiv 99 mai mult de un an. In total, in izolator, la moment, se aflau circa 1200 persoane ale caror dosare  se afla in instante judecatoresti de diferite niveluri.

Cu parere de rau, Procuratura Generala nu ne-a prezentat informatia despre numarul de persoane aflate sub arest in izolator ale caror dosare inca nu au fost transmise in instantele de judecata. Aceasta situatie, consideram, vine in contradictie cu Constitutia Republicii Moldova si cu Codul de procedura penala.

Articolul 19 din  Codul de procedura penala  stipuleaza expres ca orice persoana are dreptul la examinarea si solutionarea cauzei sale in mod echitabil si in termen rezonabil. Iar articolul 20 din cod  specifica, in acest context, ca urmarirea penala si judecarea cauzelor penale in care sint banuiti, invinuiti, inculpati, arestati preventiv se fac de urgenta si in mod preferential. La noi insa se inregistreaza situatii paradoxale, cind sanctiunea pentru savirsirea unei anumite infractiuni, conform legii penale, prevede de la 400 la 700 unitati conventionale sau inchisoare de la 2 la 5 ani, persoana se afla sub arest de la 9 august 2001, adica mai mult de 4 ani. Dosarul, la momentul prezentarii informatiei, se afla inca in prima instanta de judecata.

In acelasi timp, sesizarile avocatului Ion Vizdoaga si a inculpatului Tudor Ciorap invoca asupra derogarilor de la legislatie admise de organele Procuraturii in cadrul desfasurarii activitatii de urmarire penala, atentionin- du-se asupra cazurilor de retinere a persoanelor cu incalcarea normelor procesuale.

Totodata, in aceste sesizari se mentioneaza despre incalcarea dreptului constitutional la aparare si la accesul liber la justitie. Si mai alarmante sint cazurile de santajare a retinutilor cu eliberarea de sub arest in schimbul depunerii de marturii impotriva unor deputati.

Aceasta practica pune in pericol serios respectarea dreptului la libertatea individuala si siguranta persoanei, drept garantat de articolul 25 din Constitutia Republicii Moldova si de articolul 5 din Conventia europeana a drepturilor omului. Ea poate stirbi autoritatea tarii noastre in fata organismelor internationale la compartimentul  “Respectarea drepturilor omului”  si  poate aduce prejudicii materiale considerabile bugetului tarii.

Avind in vedere cele expuse mai sus, in conformitate cu obligatiunea suprema a Parlamentului de a asigura respectarea legislatiei in vigoare si a drepturilor constitutionale ale cetatenilor la aparare si la  acces liber la justitie, in conformitate cu articolul 73 din Constitutia Republicii Moldova, articolul 33 si articolul 44 din Regulamentul Parlamentului, fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” propune infiintarea unei comisii de ancheta pentru examinarea situatiei prevenitilor tinuti in stare de arest in izolatorul de urmarire penala nr. 3 din municipiul Chisinau, ale caror dosare se afla la examinare in instantele de judecata.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc. Intrebari?

Microfonul nr. 3. 

Domnul  Iurie Stoicov: 

Eu nu pun la indoiala necesitatea efectuarii unui astfel de control, dar trebuie sa mentionez ca acest control tine de domeniul mai mult al activitatii Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, membru al carei este chiar domnul Lipcan. In legatura cu cele expuse, as propune,  daca domnul Lipcan si autorii ar accepta ca acest control sa fie efectuat de comisia parlamentara permanenta, sa prezentam un raport in Parlament in termenul care va fi  votat de Parlament.

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Lipcan.

Domnul  Alexandru Lipcan:

Eu nu sustin  aceasta propunere. Consider ca trebuie sa fie creata o comisie de ancheta speciala in acest sens.

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte, din discutiile anterioare s-a facut inteles ca ar fi  aceeptabila o asa o propunere.

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, aceasta este pozitia fractiunii?

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.            

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Poate sa evitam aceeasi discutie care a  avut loc la chestiunea precedenta. Eu cred ca nimic nu incurca Fractiunii Partidului Comunistilor, care in mod clar va avea majoritatea in aceasta comisie, sa propuna persoane,   inclusiv  pe domnul Stoicov, si atunci comisia se va ocupa cu problemele date.

Noi, de exemplu, o sa recomandam in aceasta comisie pe membrul Comisiei pentru securitate si in asa fel poate sa fie aceeasi comisie. Poate mai multi,  ca sa nu intram in conflict. Va rog. O parte a Parlamentului insista sa cream, o parte sa nu cream. De ce noi singuri, cu miinile noastre, cream situatii de conflict?

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.  

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Iata inca un membru al comisiei de acum este propus, domnul Filat. Domnul Lipcan este  membru al comisiei din partea “Aliantei «Moldova Noastra»”. Si noi ceilalti sintem  vreo trei persoane din Partidul Comunistilor. Care este problema? Despre obiectivitate. Noi o sa facem raportul in Parlament. O sa va convingeti ca o sa fie un raport obiectiv si multilateral. 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.    

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Domnule Stoicov,

Nu avem pretentii la dumneavoastra, dar dumneavoastra sinteti in aceasta functie  timp de aproape  5 ani. de aceea, noi consideram ca este necesar de constituit o comisie suplimentara in ajutorul dumneavoastra, pentru ca aceste persoane stau de multi ani in izolator si,  intr-adevar, sint foarte multe incalcari in acest domeniu. Este vorba de o colaborare comuna. Sint niste realitati.

Eu nu inteleg de ce de fiecare data cind e vorba de  solutionarea sau gasirea unei formule optimale in favoarea cetatenilor nostri incercati sa gasiti niste lamuriri. Nu merge, nu se accepta nici un fel de propuneri. Nu inteleg  aceasta pozitie. Din ce considerente dumneavoastra tineti aceasta pozitie? Va spunem ca comisia respectiva nu a fost in stare, timp de 4 ani, sa pregateasca un raport in acest domeniu. Mai mult nu pot comunica. As spune mai mult, dar nu va fi corect. De aceea cerem o comisie aparte.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Orice comisie care este creata, ea lucreaza dupa un program, avind  la baza examinarea proiectelor prezentate in Parlament. Regulamentar era prevazuta si este prevazuta crearea unor comisii speciale cu intentii:  obiec-tivitate si competenta, dar si operativitatea prezentarii materialului spre examinare in Parlament.

Comisia speciala, in cazul dat, poate este intirziata. Dar este salutabil ceea ce a spus domnul Stoicov ca sustine o atitudine atit de necesara pentru a fi examinata situatia in care sint detinuti cetatenii Republicii Moldova pe parcursul  unui an de zile, nefiind inaintate materialele in judecata. De aceaa, noi insistam ca comisia sa fie creata. Deoarece e vorba de o comisie speciala si  sa-i fie dat un termen destul de scurt pentru a prezenta materialul in Parlament.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte, multumesc.

Pentru doamna Gutu special vreau sa spun ca Comisia pentru securitatea nationala a Parlamentului precedent a examinat  nu o data aceasta problema  si in special activitatea penitenciarelor. Vreau sa va spun ca este o practica, un anumit program de control. Noi nu ne limitam numai la membrii comisiei, dar antrenam si organele din Procuratura, din Ministerul de Interne si alte persoane. De aceea socot ca ar fi corect sa poruncim comisiei respective permanente, dar in final  hotaraste totusi Parlamentul.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

In calitatea mea de unul dintre autori, am semnat si eu acest document. Solicit totusi sa fie formata aceasta comisie dat fiind faptul ca, dupa cum vedeti in proiect, “Alianta «Moldova Noastra»” deleaga in componenta comisiei alte persoane, nu pe reprezentantul sau din comisia domnului Stoicov. Aceasta e prima.  

Si a doua. Consider ca  in cazul dat orice taraganare  este in defavoarea noastra,  deoarece pentru o tara mica, cum este Republica Moldova, numarul de cauze examinate la C.E.D.O. este deja mult prea mare. De aceea, nu vad nici un motiv care poate fi in defavoarea adoptarii acestei decizii. Si rog deputatii colegi din fractiunea majoritara sa sustina initiativa noastra.

Va multumesc frumos.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, eu cred ca chestiunea abordata tine, in primul rind, de chestiunea drepturilor omului in Republica Moldova. Si ea trebuie abordata foarte serios, pentru ca problema respectiva este una din prioritatile planului de actiuni in domeniul dreptului omului care este parte integranta a Planului de Actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

 Iata de ce fractiunea noastra sustine acest proiect. Si insistam  sa fie creata aceasta comisie, pentru ca, in urma acestui act, va avea de cistigat Parlamentul si va fi in beneficiul nostru comun, va cistiga imaginea Republicii Moldova in fata organismelor internationale.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi, domnule Presedinte,

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat propune in aceasta comisie  pe doamna Adriana Chiriac.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Va multumesc. Deci, in principiu, daca va fi luata decizia referitor la formarea comisiei,  dupa parerea mea, denumirea trebuie sa fie “comisie speciala”, dar nu “comisie de ancheta”.

In rest,  cred ca  nu  exista nici un argument pentru a respinge aceasta propunere. Cu atit mai mult,  sa nu fie creata  impresia ca pentru  noi unicul  argument este, in primul rind, ca  aceasta  comisie se formeaza pentru o obiectivitate mai sporita.

 Eu cred ca acest argument  trebuie  sa-l excludem cind vorbim despre formarea unor astel de comisii. Din punct de vedere al obiectivitatii nu pot fi suspiciuni, dar din punct de vedere al operativitatii imi pare ca propunerea poate fi acceptata.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi, eu ma regasesc in situatia in care probabil urmeaza sa supun votului insasi ideea formarii comisiei. Si s-a propus nu “comisie de ancheta”, ci “comisie speciala”. Si o propunere alternativa - sa nu fie creata o asemenea comisie, ci studierea subiectului sa fie desfasurata in cadrul comisiei permanente.

A purcede la celelalte discutii sau elemente de structura nu are rost, daca nu ne determinam asupra ideii propriu-zise. Pe care motiv, supun votului in ordinea  de prezentare a acestor propuneri, formarea comisiei si inteleg ca speciala, da? S-a convenit. Mai apoi, in functie de rezultatele votului, delegarea acestei functii sau delegarea acestui subiect comisiei permanente.

 Cine este pentru formarea comisiei speciale la subiectul propus rog sa voteze. De fapt, e unanim. Deci, se accepta  ideea formarii unei  comisii speciale.

Bine. Acum, propuneri pentru componenta numerica?

Microfonul nr.3, va rog.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, se propune sa fie incluse in comisie  9 persoane: 5, 2, 1, 1.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Se propun  9 persoane. Cine este pentru?

Eu va rog sa va determinati mai rapid, daca aveti propuneri.

Stimate coleg,  astazi noi am avut foarte multe discutii, discutii care intr-un fel disperseaza subiectul. Eu vreau o claritate definitiva pe toate elementele de structura. Asa, vom vota in ansamblu. Si acest proiect… Eu vreau in aceasta sala sa avem o intelegere perfecta toti. 9 persoane.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila: 

Din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, noi propunem pe domnul Braghis si pe domnul Ion Plesca.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Deci domnul Varta a fost propus din partea cui? Schimbare de opinie.

Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da. Din partea Partidului Popular Crestin Democrat – Adriana Chiriac.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Din partea Partidului Democrat  - Vladimir Filat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Din partea Partidului Comunistilor - membrii comisiei pentru securitate: domnii Stoicov, Dragan, Garev, Misin, Mocan. Si inca o remarca. Domnule Presedinte, vreau sa va spun ca noi am avut in Parlamentul precedent comisie de ancheta pe dosarul domnului Cubreacov, presedinte domnul Plamadeala; pe problemele cu domnul Rosca, presedinte domnul  Plesca si presedinte domnul Misin in problema cu avioanele. Asa ca au fost comisii.

Domnul Marian Lupu:

Deci constatam ca am avut suficiente comisii de ancheta.

Domnul Iurie Rosca:

Pot sa fac o replica.

Domnul Marian Lupu:

Fara un deficit al acestora. Da, va rog, domnule Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Stimata doamna presedinte,

Chiar va multumesc pentru aceasta interventie. Ati citat un caz foarte interesant, pentru ca intr-adevar, comisiile de ancheta pe care le-ati creat in fosta legislatura vizau anihilarea oponentilor politici. Nici o comisie de ancheta, am subliniat, nu a fost formata pentru a examina vreo nelegiuire comisa de catre vreun exponent sau vreo institutie controlata de partidul de guvernamint.

Nu intimplator, probabil, printre cei 4 vizati de Procuratura generala, ieri au fost executati doar 3. Vad ca colegul dumneavoastra a disparut subit si din Parlament, si din lista celor carora li s-a ridicat imunitatea.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci, supun votului,  in ansamblu, proiectul de Hotarire nr.3215  privind formarea comisiei parlamentare speciale la subiectul evocat in  componenta numerica si nominala asupra careia am decis.  Cine este pentru rog sa voteze.

Unanim. Va multumesc.

Proiectul nr.3215  este adoptat.

Proiectul de Lege nr.2602 pentru modificarea articolului 21 din Codul fiscal. Rog Guvernul.

Chestiunea nr. 6 de pe ordinea de zi.

Domnul Igor Dodon – viceministru al economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor,

Onorat Parlament,

Se propune spre examinare proiectul de Lege privind modificarea articolului 21 alineatul (1) din Codului fiscal. Redactia actuala a acestui alineat presupune ca venitul brut obtinut sub forma nemonetara se evalueaza la preturi de piata, conform prezentului cod, in modul stabilit de Guvern. Guvernul vine cu propunrea…

Domnul Marian Lupu:

Domnule Dodon, o clipa, va rog.

Stimati colegi, eu rog liniste in sala. Va multumesc.

Rog, continuati.

Domnul Igor Dodon:

Guvernul vine cu propunerea ca  acest alineat sa fie modificat in felul urmatzor:

“ (1) Venitul obtinut sub forma nemonetara se evalueaza de catre fiecare subiect al impunerii si constituie valoarea medie a pretului de livrare a marfurilor si/sau de prestare a serviciilor analoage pe luna precedenta lunii in care a fost obtinut venitul sub forma monetara. In cazul in care, in luna precedenta lunii in care a fost obtinut venitul sub forma nemonetara, nu au fost efectuate livrari de marfuri si/sau prestari de servicii,  venitul obtinut sub forma nemonetara nu poate fi mai mic decit pretul de cost al marfurilor livrate si/sau costul serviciilor prestate in luna curenta.”

Consideram ca expunerea articolului 21 alineatul (1) in aceasta redactie va permite agentilor economici de a avea o activitate mult mai optimala, deoarece  in Codul fiscal va fi expres indicat, modul de determinare a venitului brut sub forma nemonetara. Rugam sustinerea acestei initiative.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Rog sa luati loc.

Rog comisia. Domnul Ivanov.

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege sus-mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern, si constata urmatoarele.

La momentul actual, articolul 21 alineatul (1) din Codul fiscal prevede ca venitul brut obtinut sub forma nemonetara se evalueaza la preturi de piata in modul stabilit de Guvern. Astfel, prin hotarirea Guvernului nr.340 din 26 aprilie 1999 cu privire la masurile urgente de restructurare si redresare financiara a intreprinderilor industriale, a fost prevazut modul de determinare a valorii de piata, insa, tinind cont de faptul ca hotarirea sus-mentionata a fost abrogata prin hotarirea Guvernului nr.896 din 3 august, norma respectiva si-a pierdut puterea juridica.

In acest context, a fost elaborat proiectul de lege  pentru modificarea articolului 21 alineatul (1) din Codul fiscal care stipuleaza modul de determinare a valorii de piata a venitului brut obtinut sub forma nemonetara. Luind in considerare cele mentionate, comisia se pronunta pentru acceptarea proiectului si considera ca  poate fi sustinut conceptual.

Concomitent, comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, in avizul Directiei juridice si de amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege in cauza in a doua lectura. Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente si  Directiei juridice, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Ivanov.

Stimati colegi, supun votului adoptarea proiectului de lege nr.2602 in prima lectura. Cine este pentru? Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de lege nr.2602 este adoptat in prima lectura.

Proiectul de Lege  nr.2603 pentru modificarea articolului 284 din titlul VI al Codului fiscal.  Rog Guvernul.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Legea nr.123 din martie 2003 privind administratia publica locala  stabileste ca administrarea publica locala in unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, iar finantele unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile legii, conform principiilor autonomiei locale.

Impozitul pe bunurile imobiliare face parte din sistemul impozitelor si taxelor locale si se varsa integral in bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Totodata, actuala redactie a articolului 284 din Codul fiscal stipuleaza concret cazurile in care autoritatile reprezentative ale administratiei publice locale sint in drept sa acorde persoanelor fizice si persoanelor juridice scutiri sau aminari la plata impozitului funciar si pe bunurile imobiliare.

Modificarile propuse la articolul 284 din Codul fiscal au ca scop extinderea drepturilor autoritatilor reprezentative ale administratiei publice locale la acordarea scutirilor sau aminarilor la plata impozitului funciar si pe bunurile imobiliare persoanelor fizice si persoanelor juridice dat fiind faptul ca acest impozit se varsa atit in bugetele raioanelor, cit si in bugetele satelor.

Modificarea codului a fost propusa si in baza Hotaririi Curtii de Conturi nr.37 din mai 2005. Rog sustinerea acestei initiative.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Intrebari pentru domnul ministru.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In proiectul de lege este indicat: “sint in drept sa acorde persoanelor fizice si juridice aminari la plata”. Eu consider ca este necesar sa se introduca si cuvintul “scutiri” in cazul cind primariile au in bugetele locale posibilitati de acoperire financiara proprie pentru a ajutora acesti agenti economici. Asta ar stimula, in primul rind, activitatile primariilor care conlucreaza activ cu agentii economici pentru a forma noi locuri de munca s.a.m.d. Dumneavoastra cum considerati?

Domnul Mihail Pop:

Proiectul propune, anume precizarea aceasta, ca in caz daca sint surse, pot sa faca aminari la plata impozitului, dar in cazuri exceptionale si scutiri.

Domnul  Vladimir Braga:

Deci sinteti de acord, dar in proiectul de lege nu figureaza aceasta. De aceea si intreb.

Domnul Mihail Pop:

Pentru lectura a doua ar putea fi pusa in discutie.

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mi-as permite aici o remarca. Cred ca daca se pune in discutie cel putin pentru lectura a doua aceasta idee, trebuie sa apara si remarca - fara angajamentul bugetului de stat sa acopere. Fara, fara.

Domnul Mihail Pop:

Da, aici asa si este.

Domnul  Marian Lupu:

Fiindca sa nu ne ciocnim cap in cap cu unele subiecte.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia. Domnul Ivanov.

Domnul Alexei Ivanov:

Comisia a examinat proiectul prezentat de Guvern si considera ca completarea propusa este deja prevazuta in Codul fiscal la articolul 7 alineatul (2), in conformitate cu care anularea si aplicarea de facilitati pe parcursul anului fiscal se efectueaza numai concomitent cu modificarea corespunzatoare a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. In aceste conditii, consideram inoportuna aplicarea modificarilor din proiectul prezentat.

Totodata, luind in considerare faptul ca impozitul pe bunurile imobiliare este un impozit regulatoriu, comisia propune, in baza prevederilor articolului 5 alineatul (1) punctul 3) si alineatul (2) punctul 3) din Legea privind finantele publice locale, precum si in contextul prevederilor Legii privind administratia publica locala, ca titlul articolului 284 si preambulul alineatului (1) din acest articol sa fie expuse in urmatoarea redactie:

“Articolul 284. Scutirea de impozit acordata de autoritatile administratiei

                          publice locale    

(1)   Autoritatile deliberative si reprezentative ale administratiei publice locale de nivelul I si II sint in drept sa acorde persoanelor fizice si juridice scutiri sau aminari la plata impozitului pe bunurile imobiliare in limita defalcarilor de la acest impozit in bugetele respective, conform normelor procentuale aprobate de autoritatile administratiei publice  locale de nivelul al doilea pe anul fiscal respectiv in caz de…”

si mai departe dupa textul actual al alineatului (1).

Cu modificarea propusa, proiectul se inainteaza Parlamentului spre examinare. Si daca nu vor fi alte obiectii si propuneri, - si spre adoptarea in prima si a doua lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Deci stimati colegi, in aceste conditii supun votului, pentru adoptare in prima lectura,  proiectul de lege nr.2603. Cine este pentru? Majoritatea. Va multumesc. Proiectul  nr.2603 este adoptat in prima lectura.

Comisia a propus adoptarea concomitenta si in lectura a doua. Pentru lectura a doua propuneri? Domnule Ivanov, va rog la tribuna centrala.

Microfonul nr.4, dar nu inainte sa ajunga colegul la tribuna. Da, va rog.

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte. Propunerea cu privire la scutiri a venit deja de la domnul Ivanov. De aceea sint de acord cu ceea ce este scris - propunerea de la comisie, cu urmatoarea completare a ultimei fraze: “cu acoperire financiara din sursele proprii”.

Domnul  Alexei Ivanov:

Aceasta este prevazut in Legea despre procesul bugetar si sistemul bugetar si e de prisos.

Domnul  Vladimir Braga:

Dumneavoastra n-ati propus, de atita eu am intrebat.

Domnul  Alexei Ivanov:

Nu-i, fiindca aceasta este alta lege. In Legea despre sistemul bugetar si procesul bugetar aceasta se prevede.

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc. Aceasta propunere, de fapt, se incadreaza si a fost elucidata in raportul comisiei.

Consideram ca e prezent in raport si neavind alte propuneri, supun votului, pentru adoptare in a doua lectura, proiectul nr.2603, tinindu-se cont de raportul comisiei de profil. Cine este pentru rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 38.

Sectorul nr.3 – 19.

Doamna  Maria Postoico:

86 de voturi pro. Impotriva? Zero  voturi.

Proiectul de lege nr.2603 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2774 pentru modificarea si completarea Legii privind licentierea unor genuri de activitate. Guvernul, va rog.

Domnul Adrian Fetescu – vicedirector general al Camerei de    

                                              Licentiere:

Buna ziua, stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Esenta amendamentelor propuse la Legea privind licentierea unor genuri de activitate consta in ajustarea actului legislativ in cauza la dispozitiile articolului 5 alineatul (4) punctul 1) litera j) din Legea privind finantele publice locale, care prevede ca taxa pentru eliberarea licentelor pentru practicarea unor genuri de activitate, conform legislatiei, constituie una din sursele de venituri ale bugetului, inclusiv ale bugetului municipiului Balti.

Completarile la articolul 6 alineatul (2) din lege prevad de a stipula expres dreptul autoritatilor publice locale din municipiul Balti de a elibera astfel de licenta si de a percepe taxe in bugetul respectiv.

Alt punct forte al acestui proiect este orientat spre sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii, propunind stabilirea in articolul 18 din lege a unei taxe de licenta preferentiala pentru solicitantii de licenta inregistrati cu cel mult un an inainte de depunerea cererii de eliberare a licentei. Astfel, pentru genurile de activitate la care taxa de licenta este de 1800 de lei, se propune ca aceasta taxa sa fie in marime de 50 la suta.

Consideram ca aceasta va impulsiona initierea de noi afaceri. Celelalte amendamente se opereaza in scopul excluderii unor divergente in intepretarea

reglementarilor legale, asigurarii aplicarii corecte si respectarii legislatiei in domeniul licentierii si constau doar in perfectionarea redactionala a unor prevederi din lege. Va rog sa sustineti propunerea in prima lectura.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc. Intrebari pentru raportor.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Nu va suparati, nu am retinut care este numele stimatului raportor.

Domnul Adrian Fetescu:

Fetescu Adrian.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Domnule Fetescu, felicitari pentru faptul ca reprezentati Guvernul. Inteleg ca nu aveti calitatea de membru al Guvernului, dar probabil ca exista o decizie prin care ati fost delegat sa-l reprezentati, pentru ca, conform legislatiei in vigoare, doar autorul poate sa prezinte un proiect. Dumneavoastra ati facut parte din grupul de lucru, care a elaborat acest proiect, pe care si l-a asumat Guvernul printr-o hotarire.

Am vazut acea hotarire anexata la proiect, dar nu am gasit un alt punct, punctul 2 sau 3, prin care sa fiti imputernicit dumneavoastra, Fetescu, sau altcineva sa prezinte acest proiect. Este un lucru de clarificat. Apropo, de corectitudinea de care vorbeam si de principialitatea Biroului nostru permanent. De aceea felicitari. Inteleg ca dumneavoastra sinteti mai bun decit membrii Guvernului, care nu au obrazul sa ne onoreze cu prezenta. Si dumneavoastra ati avut acest obraz.

Multumesc.

Domnul Adrian Fetescu:

Sa mai raspund la aceasta intrebare?

Domnul  Marian Lupu:

De fapt, aceasta nu a fost o intrebare. Deci cred ca unica ce ar putea sa raspunda colegului nostru este speranta sa devina pe viitor membru al Guvernului. Perfect. Deci, rog sa luati loc, domnule autor.

Domnul Adrian Fetescu:

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Rog comisia.

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante  a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.849 din 15 august 2005, si comunica urmatoarele.

Proiectul prevede o serie de modificari, printre care este si modificarea articolului 6 alineatul (2) din Legea privind licentierea unor genuri de activitate in vederea ajustarii lui la dispozitiile alineatului (4) al articolului 5 din Legea privind finantele publice locale, care stipuleaza ca taxa pentru eliberarea licentelor pentru unele genuri de activitate constituie una din sursele de venituri ale municipiului Balti.

Modificarea alineatului (1) punctul 8) prevede inlocuirea sintagmei “bauturi alcoolice” cu sintagma “productie alcoolica”. Aceasta modificare presupune licentierea importului si/sau comercializarea angro a vinului si in vrac. Aceasta modificare necesita argumentari suplimentare si va fi examinata mai detaliat in lectura a doua.

Modificarea punctului 37) al articolului 8 prevede licentierea invatamintului extrascolar si a invatamintului pentru adulti. Redactia actuala a acestui punct prevede licentierea invatamintului privat de toate nivelurile, treptele si formele de instruire, iar redactia propusa de autor prevede si licentierea invatamintului complementar, extrascolar si a invatamintului pentru adulti nu numai in institutiile private, ci si in toate institutiile de invatamint, ceea ce, in opinia comisiei, nu poate fi acceptat. Redactia definitiva ramine a fi gasita in urma discutiilor pentru lectura a doua.

O norma noua a legii reprezinta includerea unui alineat nou la articolul 18, care prevede reducerea cu 50 la suta a taxei de licenta pentru solicitantii de licenta inregistrati cu cel mult un an inainte de data depunerii cererii de eliberare a licentei. Aceasta modificare a produs discutii controversate. De aceea, comisia considera necesar a examina aceasta modificare mai amanuntit in lectura a doua. O prevedere noua este si retragerea licentei in cazul desfasurarii de catre filiala sau subdiviziunea separata a activitatii licentiate fara a detine copia autorizata a licentei.

Comisiile permanente in principiu sustin proiectul mentionat. Pornind de la cele expuse mai sus, comisia propune proiectul mentionat spre examinare si adoptare in Parlament in prima lectura, urmind a-l definitiva pentru lectura a doua, tinindu-se cont de propunerile deputatilor si de avizele comisiilor permanente.

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie. Nu sint.

Va multumesc, domnule Ivanov.

Stimati colegi, supun votului adoptarea proiectului de lege nr.2774 in prima lectura. Cine este pentru va rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul nr.2774 este adoptat in prima lectura. 

Ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului  Parlamentului este epuizata. Inainte de a incheia sedinta, doresc sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca astazi, 14 octombrie, e ziua de nastere a doi colegi ai nostri: doamna Valentina Cusnir si domnul Vladimir Turcan. (Aplauze).

Noi va felicitam din tot sufletul, stimati colegi, dorindu-va mult succes si cele mai alese urari de bine.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare joi, pe data de
20 octombrie.

La fel felicit toti chisinauienii prezenti in aceasta sala si cred ca in numele Parlamentului sa-i felicitam pe toti locuitorii urbei, conducerea urbei cu aceasta frumoasa sarbatoare de azi  - ziua Hramului orasului Chisinau.

Va multumesc. (Aplauze).

Sedinta a luat sfirsit la ora 11.55.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului.