version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA MARTIE 2007

Sedinta din ziua de 15 martie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului Legii contabilitatii. Proiectul nr.4884.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4909 privind convertirea in actiuni a datoriilor Societatii pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1090 privind statutul si modul de organizare a activitatii grefierilor instantelor judecatoresti.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4885 pentru modificarea si completarea articolului 1 din Legea nr.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale.

7. Intrebari si interpelari.

8. Declaratia domnului deputat Mihail Mocan Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

9. Declaratia domnului deputat Anatol Taranu.

10. Declaratia domnului deputat Anatolie Onceanu Fractiunea Alianta Moldova Noastra.

11. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

12. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si de domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Irina Vlah in delegatie; Vladimir Dragomir, Boris Stepa, Oleg Serebrian din motive de sanatate; Galina Balmos; Dumitru Ivanov.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Stimati colegi,

Voi incepe cu o veste putin mai trista. La 3 martie 2007 s-a stins subit din viata colegul nostru, deputatul Albert Datco. Rog sa pastram un moment de reculegere. (Se pastreaza un moment de reculegere.)

Ordinea de zi.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati propun excluderea de pe ordinea de zi a proiectelor nr.2409 si nr.2410, din cauza solicitarii unui aviz suplimentar din partea Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau, de la bun inceput, de dimineata, sa ma adresez catre mult stimata noastra presa, in special cea deetatizata, care, in aceste zile de sarbatoare sau de odihna, a gasit posibil sa reflecte doar un singur caz iesirea mea din sedinta, atunci cind nu am fost anuntata in ce limba se va vorbi. Si nu gaseste posibilitatea de a oglindi acele interpelari, probleme pe care le aduc din teritoriu, rezultatul audientelor mele, si sa-mi ofere posibilitatea de replica pe toate pozitiile, despre care s-a scris in aceste zile.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Din surse demne de incredere, dar care de data aceasta m-au rugat sa le pastrez anonimatul, am aflat urmatoarele. In timpul ultimei vizite la Chisinau a amiralului rus Zubacov, care, concomitent, detine postul de secretar adjunct al Consiliului Superior de Securitate al Rusiei, Ministerului nostru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene i-au fost inaintate citeva propuneri cu privire la reglementarea conflictului transnistrean.

Printre altele, aceste propuneri prevad pastrarea trupelor ruse de pacificare pe teritoriul Republicii Moldova, acceptarea de catre Republica Moldova a unor garantii rusesti pentru statutul Transnistriei. Moldovei i se propune sa accepte privatizarea ilegala, sau mai multe privatizari ilegale, care s-au facut pe teritoriul Transnistriei in ultimul timp. Mai mult, domnul Zubacov a propus ca documentul respectiv sa fie semnat in cadru bilateral, fara participarea reprezentantilor OSCE, ai SUA si ai Uniunii Europene.

Ceea ce propune domnul Zubacov, daca aceasta informatie este veridica, de fapt, contravine Legii Republicii Moldova, pe care noi cu dumneavoastra am adoptat-o in 2005 si, intr-un fel, reprezinta a doua editie a memorandumului Cozac.

Domnilor deputati,

Rog sa acceptati invitarea domnului ministru Andrei Stratan sau, poate, a domnului ministru Vasile Sova in Parlament, astazi, la sfirsitul sedintei sau miine, daca agenda de lucru a ministrilor este prea incarcata, ca sa ne dea explicatii pe marginea acestor informatii.

Stimati colegi,

Vreau sa va atrag atentia ca, de fapt, noi am putea sa nimerim intr-o situatie cind, iarasi, apare un document care poate sa tensioneze enorm situatia politica din Moldova. Ceea ce s-a intimplat, de fapt, in 2003, atunci cind a fost lansat pe neasteptate documentul, care, desigur, trebuia sa treaca prin Parlament, altminteri nu sintem republica parlamentara.

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, am inregistrat.

Microfonul nr.4 in continuare.

Doamna Valentina Cusnir:

Imi cer scuze, de emotie am uitat sa ma inscriu pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si eu as propune sa-l invitam pe domnul ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan, pentru a ne da explicatii in legatura cu refuzul conducerii Republicii Moldova de a accepta deschiderea consulatelor Romaniei la Cahul si Balti.

Intelegem foarte bine ca aceste decizii se iau peste drum, la Presedintia comunista si la Moscova, dar, totusi, pentru ca tovarasul Voronin nu vrea sa vina in Parlament, il invitam si insistam pentru venirea domnului Andrei Stratan. Daca vine, asa cum a propus si domnul deputat Anatol Taranu, cu atit mai bine, deci, se va referi la ambele chestiuni. Si ii rog pe colegii mei deputati sa accepte aceasta propunere. De asemenea, va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Adoptarea modificarilor la Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar este o lovitura catastrofala pentru sute de mii de oameni din intreaga tara. Astfel, din cei 871 de milioane de lei, suma prevazuta pentru majorarea salariilor bugetarilor in 2007, prin Legea nr.355 din 23 decembrie 2005, in bugetul de stat pe 2007 nu a fost prevazut nici un leu.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra a venit cu o initiativa legislativa, inregistrata sub nr.712, la 21 februarie 2007, cu privire la abrogarea Legii nr.422 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.355. Cu parere de rau, coalitia de guvernamint astazi, la sedinta Biroului permanent a votat impotriva includerii pe ordinea de zi a acestui proiect de lege. Rog sa-l supuneti votului in sedinta in plen a Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra cere explicatii de la dumneavoastra si de la sefa dumneavoastra, presedinta Fractiunii PCRM, care, impreuna cu Fractiunea Partidului Comunistilor, ati parasit demonstrativ sala de sedinte a Parlamentului in momentul in care s-a dat citire declaratiei Aliantei Moldova Noastra cu privire la implinirea a 15 ani de la declansarea razboiului de pe Nistru. Cu ce nu ati fost de acord in primele 4 rinduri ale declaratiei?

In mod demonstrativ, comportamentul cinic si sfidator al Fractiunii PCRM denota atitudinea comunistilor fata de cei care au aparat cu arma in miini independenta si integritatea Republicii Moldova si, cred, in ansamblu, fata de solutionarea problemei Transnistrene.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Am o rugaminte la dumneavoastra, asa, in mod colegial, nu este vorba de o declaratie. Sa incercam sa nu ne facem o popularitate foarte ieftina pe contul unor aspecte foarte serioase. Tine nu doar de politic, tine si de aspectul moral.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Acum o luna, noi am inregistrat o initiativa legislativa ce prevede abrogarea Legii nr.208 cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator.

Trebuie sa constatam ca a trecut o luna de zile si aceasta chestiune nu se discuta nici la nivelul comisiilor parlamentare, nici in Parlament, in ordinea de zi nu este introdusa. Incercarile noastre, discutiile de aici, din plenul Parlamentului, tot nu dau rezultate.

Mai mult decit atit, apar noi initiative legislative la acest subiect, care propun formarea unor comisii de reglementare a situatiei, insa in componenta acestor comisii sint inclusi doar cei care au votat pentru anularea patentei, nu si cei care propun schimbarea situatiei.

De aceea, in numele autorilor, eu insist inca o data sa fie inclus pe ordinea de zi proiectul de Lege cu privire la abrogarea patentei, inregistrat de mai mult de o luna in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Vreau sa va spun ca daca cineva face populism ieftin aici, in Parlament, aceasta este Fractiunea Partidului Comunistilor. Iar la capitolul morala, va rog sa nu vorbim, mai ales in ceea ce tine de conflictul din Transnistria.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati.

Eu as vrea ca mai putin In timp ce noi adoptam ordinea de zi sa nu vorbim despre declaratii si altele. Avem Ora declaratiilor si atunci trebuie sa vorbim. Dar acum trebuie sa intarim ordinea de zi si sa lucram. Pentru ca, daca observati, 5-6 persoane vorbesc o ora inainte de a incepe lucrul in Parlament. Nu a fost asa ceva in Parlament pina acum, de cind noi sintem independenti.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog putina liniste. La ultimul subiect, in general, vreau sa va incurajez si sa va indemn prin actiuni concrete si, in primul rind, este vorba de actiunea care urmeaza a fi si va fi desfasurata in luna martie, de catre Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie intr-un mod foarte concret, sa se abordeze intrebari concrete, care vizeaza aceasta categorie a populatiei. Problema asigurarii cu spatiu locativ, problema programelor de protectie sociala si multe-multe alte subiecte foarte practice si concrete, pentru a demonstra ca nu doar la nivel de cuvinte si declaratii ne solidarizam cu aceste persoane, dar prin actiuni si decizii concrete, care tin de competenta Parlamentului. Iata, acest lucru as vrea foarte mult sa vi-l solicit.

Va multumesc.

Deci, au fost inaintate citeva propuneri, pe care le voi supune votului, dupa care vom purcede la aprobarea ordinei de zi pe ansamblu, ma refer la suplimentul care a fost inaintat.

Propunerea domnului Anatol Taranu si propunerea doamnei Vitalia Pavlicenco, cu toate ca se refera la doua subiecte diferite, dar vizeaza un exercitiu, cel de a invita ministrul de externe aici, in plenul Parlamentului, in sedinta de astazi ori, eventual, in sedinta de miine. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Stimatii mei colegi numaratori,

Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 5.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi pro. Propunerea nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata.

Propunerea domnului deputat Serafim Urechean, privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.712. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

Rezultat similar 21 de voturi, fapt, care nu face posibila acceptarea propunerii inaintate.

Propunerea domnului deputat Dumitru Braghis, privind includerea proiectului de lege pe care l-a invocat de la microfonul nr.4. Cine este pentru includerea acestui proiect pe ordinea de zi, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi pro. Propunerea nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata.

La fel, avind propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati referitor la proiectele nr.2409 si nr.2410, in sensul excluderii acestora, precum si suplimentul inaintat plenului Parlamentului de Biroul permanent. Supun votului aprobarea versiunii definitivate a ordinii de zi pentru perioada saptaminii curente si a celei viitoare. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul ordinii de zi a fost aprobat.

Proiectul nr.4884 al Legii contabilitatii.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament.

Necesitatea elaborarii unui proiect nou al Legii contabilitatii a fost conditionata de faptul ca sistemul de contabilitate in republica din perioada stabilirii infrastructurii de piata, precum si analiza legislatiei din alte tari nu corespund sporirii necesitatilor informationale ale utilizatorilor rapoartelor financiare si, respectiv, ridicarii cerintelor vizavi de calitatea si volumul rapoartelor financiare in legatura cu implementarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Prezentul proiect de lege, in comparatie cu Legea contabilitatii acum in vigoare, mentioneaza ca factori benefici armonizarea practicilor contabile nationale cu cele internationale, sporirea transparentei in raportarea financiara prin permiterea accesului liber al publicului, cresterea credibilitatii pietei in raport cu informatiile financiare ale entitatilor autohtone si, ca urmare, atragerea investitiilor.

Proiectul Legii contabilitatii urmeaza sa creeze conditii si premize legale si clare, pentru ca sistemul de contabilitate si raportare financiara din Republica Moldova sa-si indeplineasca consecutiv si eficient functiile in economia tarii.

Astfel, proiectul instituie norme moderne in domeniul contabilitatii, instituie mecanisme contabile de raportare financiara. Proiectul Legii contabilitatii a fost elaborat intru executarea Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova nr.300 din 24 noiembrie 2005 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009. Elaborarea proiectului se incadreaza, de asemenea, in masurile prevazute de Programul national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana, in vederea asigurarii convergentei legislatiei Republicii Moldova cu legislatia Uniunii Europene.

Astfel, pentru a asigura o compatibilitate sporita cu legislatia si relatiile economico-financiare internationale, la baza proiectului a fost pusa legislatia Uniunii Europene, in special directiva a patra a Consiliului Europei cu privire la societatile comerciale, precum si legislatia tarilor CSI si Uniunii Europene ce tine de raportarea financiara si supravegherea interesului public intr-un context international.

Proiectul de lege are drept scop stabilirea cadrului juridic al cerintelor unice si al mecanismului de reglementare a contabilitatii si raportarii financiare in Republica Moldova, iar prevederile acesteia se extind asupra tuturor persoanelor juridice si fizice care desfasoara o activitate de intreprinzator, de asemenea, asupra organizatiilor necomerciale, inclusiv a institutiilor publice, notarilor, avocatilor si birourilor infiintate de acestia, precum si asupra reprezentantilor si filialelor intreprinderilor nerezidente, inregistrate in Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate si forma de organizare juridica.

La articolul 3 din capitolul I Dispozitii generale, sint definite notiunile de baza, utilizate in domeniul contabilitatii. Trebuie mentionat faptul ca au fost introduse si o serie de notiuni noi, care nu se regasesc in standardele nationale de contabilitate acum in vigoare, nici in actuala Lege a contabilitatii.

Proiectul de lege stabileste, de asemenea, criteriile de aplicare de catre entitatile de interes public a standardelor internationale de raportare financiara, precum si criteriile de aplicare de catre alte entitati a standardelor de contabilitate, in dependenta de sistemul contabil utilizat.

Referitor la utilizarea datelor contabile in scopuri fiscale, se accentueaza faptul ca datele contabile servesc drept suport informational, in baza caruia entitatile intocmesc darile de seama fiscale. Respectiv, se ajusteaza datele contabile si informatia din rapoartele financiare pentru determinarea venitului impozabil, care reprezinta obiectul Codului fiscal.

Articolul 6 din acest proiect de lege enumera conceptele de baza si caracteristicile calitative, conform carora entitatea isi elaboreaza politica de contabilitate si intocmeste rapoartele financiare. Concomitent, in capitolul nominalizat sint mentionate caracteristicile calitative, care determina utilitatea informatiei, oferita de rapoartele financiare utilizatorilor.

In conformitate cu prevederile articolului 8, contabilitatea se tine in limba de stat si in moneda nationala.

La capitolul II al proiectului de lege sint prevazute regulile generale de reglementare a contabilitatii, care cuprind asigurarea normativa si aplicarea cerintelor unice ale contabilitatii si raportari financiare pentru entitati, indiferent de tipul activitatii economice, corespunderea prevederilor standardelor nationale de contabilitate si ale standardelor nationale de contabilitate in sectorul public cu nivelul de dezvoltare economica a tarii si cu cerintele utilizatorilor de raportare financiara, asigurarea conditiilor necesare pentru aplicarea unica a standardelor de contabilitate, inclusiv standardele internationale de raportare financiara, stabilirea normelor contabile si de raportare financiara pentru entitatile micului business, stabilirea criteriilor privind respectarea normelor contabile si de raportare financiara.

La acelasi capitol sint stipulate organele de reglementare a contabilitatii, care includ: Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Finantelor, Banca Nationala a Moldovei, autoritatea de reglementare si supraveghere a pietei financiare, organele centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, Serviciul informational al rapoartelor financiare de pe linga Biroul National de Statistica, precum si asociatiile profesioniste.

In baza celor relatate si pentru indeplinirea cerintelor prevazute de acquis-ul comunitar, in partea ce priveste controlul contabil si publicarea rapoartelor financiare ale entitatilor, in proiectul Legii contabilitatii a fost introdus un organ al autoritatii statale, si anume Serviciul informational al rapoartelor financiare. In proiect se regasesc prevederile aferente Consiliului consultativ.

Capitolul III Organizarea contabilitatii contine reguli generale privind contabilitatea, evaluarea, recunoasterea si inventarierea elementelor contabile, aici sint stipulate elementele obligatorii pe care trebuie sa le contina un document primar, precum si responsabilitatea persoanelor care intocmesc si/sau semneaza documentele primare.

Din cadrul documentelor primare fac parte si documentele primare cu regim special, a caror utilizare este specificata la articolul 20 din proiectul de lege.

Prevederile legii obliga entitatea sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si pasiv, cel putin o data in an pe parcursul desfasurarii activitatii sale, in cazul reorganizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii, prevazute de actele normative, pentru confirmarea, corectitudinea si veridicitatea datelor contabile.

Capitolul IV Contabilitatea Trezoreriei de Stat si a institutiilor publice stabileste modul de organizare a contabilitatii Trezoreriei de Stat, a contabilitatii bugetului asigurarilor sociale de stat si a fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, a contabilitatii in institutiile publice, precum si prevederi aferente prezentarii raportului executarii bugetului public national.

In capitolul V Rapoarte financiare se contin prevederi aferente intocmirii si prezentarii raportului financiar trimestrial si anual de catre institutiile publice si Trezoreria de Stat, semestrial si anual de catre entitatile de interes public si anual de catre celelalte entitati.

Proiectul de lege prevede stabilirea perioadei de gestiune pentru toate entitatile care intocmesc si prezinta rapoarte financiare. Concomitent, e de accentuat ca pentru unele categorii de entitati, precum Ministerul Finantelor, in functie de particularitatile activitatii acestora, se poate stabili o perioada de gestiune care nu coincide cu anul calendaristic.

Totodata, prezentul capitol stipuleaza prevederi referitoare la auditul rapoartelor financiare, la sistemul de control intern si auditul intern, corectarea erorilor contabile, pastrarea documentelor primare, registrelor contabile si rapoartelor financiare, stabileste raspunderea pentru incalcarea prezentei legi, confidentialitatea informatiilor contabile.

Astfel, legea noua va asigura armonizarea legislatiei nationale cu prevederile internationale fundamentale si cerintele contabilitatii in conditiile economiei de piata.

Pe parcursul elaborarii proiectului Legii contabilitatii, acesta a fost coordonat cu peste 40 de organe ale administratiei publice locale si centrale, inclusiv cu Banca Mondiala, Consiliul economic de pe linga Primul ministru, Grupul de lucru pentru reglementarea activitatii de intreprinzator, precum si Asociatia Nationala a Producatorilor din Moldova.

La elaborarea proiectului au fost implicati si consultanti din afara tarii si, de aceea, stimati deputati, Guvernul considera ca acest proiect de lege este un proiect binevenit, un proiect care corespunde cerintelor internationale si, reiesind din aceasta, rog sustinerea proiectului prezentat dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Citeva intrebari in legatura cu prevederile acestui proiect de lege. Articolul 12, care se refera la punctul 3), care se refera la asociatiile contabililor si prerogativele lor. Dumneavoastra ati formulat o prevedere, care trezeste un semn de intrebare referitor la asigurarea supravegherii interne a activitatii contabile desfasurate de catre membrii asociatiilor si respectarea Codului privind conduita profesionala.

Cum aceste asociatii ale contabililor pot sa realizeze in practica o asemenea prevedere? Deci, punctul

 

Domnul Mihail Pop:

Care punct?

 

Domnul Ion Varta:

Acusi, punctul...

Domnul Mihail Pop:

Sa elaboreze si sa prezinte...

 

Domnul Ion Varta:

Alineatul (4), litera b) din articolul 12, pagina 8.

 

Domnul Mihail Pop:

Alineatul (4), litera b) sa asigure supravegherea interna a activitatii contabile desfasurate de catre membrii lor. Aceasta este o practica internationala.

 

Domnul Ion Varta:

Concret, cum poate sa realizeze o asemenea supraveghere, o asemenea verificare o asociatie, cum poate sa implementeze in practica aceasta prevedere? Concret, metodele.

Domnul Mihail Pop:

Acest lucru va fi stipulat intr-un regulament, care va fi elaborat de insasi asociatia. Si sint practici internationale, unde toate, sa spunem asa, domeniile de contabilitate, audit au reprezentantii lor pe baze obstesti, care elaboreaza unele norme de conduita, unele cerinte fata de contabili. Ei organizeaza si atestarea acestor contabili, pentru a mentine un nivel echitabil pe piata respectiva.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Dar oare nu este o povara mult prea mare pentru o asemenea asociatiile, va putea ea onoreze o asemenea obligatiune, extrem de dificil de realizat la nivel national, sa supravegheze

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta propunere a fost inaintata de specialisti in domeniu si de Ministerul Finantelor, si, respectiv, Guvernul a sustinut aceasta idee. Pe parcurs vom vedea cum aceasta va fi promovata.

 

Domnul Ion Varta:

Articolul 14 Consiliul consultativ. Este o necesitate imperioasa constituirea unui asemenea Consiliu consultativ? Care va fi salarizarea, care este numarul de membri, costul pina la urma? Nu este o povara suplimentara pentru bugetul nostru national?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, vreau sa mentionez ca Consiliul consultativ este strict necesar. Acest Consiliu consultativ este mixt, in componenta lui vor intra specialisti in domeniu din cadrul Ministerului Finantelor, din rindul oamenilor de stiinta, al oamenilor practici si acest consiliu coordoneaza modificarile la actele legislative, la elaborarea standardelor contabile, care in baza legii vor fi necesare a fi elaborate, circa 40 la numar. Si acest consiliu coordoneaza toata activitatea care se va desfasura pentru promovarea acestei legi.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultimul articol, 39, care se refera la obligatiunile si responsabilitatile privind prezentarea rapoartelor financiare si anuale. Aici este stipulat ca membrii organelor colective de conducere ale entitatii poarta o raspundere colectiva pentru intocmirea si prezentarea rapoartelor financiare. Puteti sa specificati, ce presupune aceasta formula raspundere colectiva si care sint sanctiunile concrete care vor fi aplicate?

 

Domnul Mihail Pop:

Aici este vorba de raspunderea colectiva, este vorba de consiliul administrativ al societatii, care poarta raspundere pentru veridicitatea darilor de seama contabile. Ei, la adunarea lor generala, isi deleaga obligatiunile ori consiliului, dar la decizie poate sa fie o persoana, directorul si nu contabilul-sef, dar, de obicei, practica exista. La noi aceasta practica deocamdata nu exista, dar se propune a fi inclusa, deoarece este o practica internationala.

Dar ceea ce se refera la amenzi, acestea nu sint obiectul legii, sint obiectul Codului contraventional.

 

Domnul Ion Varta:

Si doua interventii de ordin gramatical si stilistic. La articolul 3, Definitii, notiunea de contabilitate nu contine precizarea de evidenta. Deci, notiunea este talmacita in felul urmator, sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare, inregistrare, generalizare a elementelor contabile. Probabil ca se cere si evidenta, nu? Evidenta si generalizare.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, proiectul este prezentat in prima lectura. Pentru lectura a doua, am putea discuta propunerea dumneavoastra si preciza textul respectiv.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima precizare in legatura cu articolul 12, litera e) Certificarea contabililor. Poate e mai bine evaluarea abilitatilor contabililor? Certificarea tine de document, de o hirtie. Aici este vorba despre o persoana vie.

 

Domnul Mihail Pop:

Dar aceasta ar fi fost facut de catre Asociatia contabililor.

 

Domnul Ion Varta:

Evaluarea abilitatilor.

Multumesc.

 

 

Domnul Mihail Pop:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

La articolul 3, Definitii, am o intrebare referitor la notiunile de audit intern si entitate de interes public. Noi, cind am discutat la comisie Legea privind activitatea de audit, care a fost aprobata in prima lectura, reprezentantul Guvernului, care a prezentat acest proiect de lege, la propunerea mea de a largi competentele ei si a introduce in Legea privind activitatea de audit notiunea de audit intern si audit extern si inca citeva notiuni, ne-a argumentat ca noi avem numai un singur audit, nu vom avea audit intern si audit extern. Toata lumea are, iar noi, nu stiu de ce, nu vrem sa avem.

In proiectul Legii contabilitatii se introduce aceasta notiune de audit intern. Totusi, ea nu poate sa nu fie, pentru ca, zic inca o data, toata lumea o are. Si notiunea de entitate de interes public, care este si in proiectul de Lege privind activitatea de audit.

Nu credeti dumneavoastra ca, atit notiunea de audit intern cit si cea de entitate de interes public, trebuie sa fie subiectul Legii privind activitatea de audit si sa fie excluse din Legea contabilitatii?

 

Domnul Mihail Pop:

Dupa practicile sau tehnologiile, sa spunem asa, de elaborare a actelor legislative, se recomanda ca notiunile dintr-o lege sa nu fie copiate in alta lege. Aceasta intrebare ar putea fi discutata in lectura a doua, am putea sa o consultam suplimentar si cu specialistii in domeniu, si cu juristii.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Adica dumneavoastra acceptati o asemenea abordare, nu-i asa?

 

Domnul Mihail Pop:

Pentru discutii in lectura a doua.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Pentru discutii in lectura a doua, da. Si o alta intrebare. La articolul 4, alineatul (1), punctul 1) proiectul de lege stipuleaza ca entitatea de interes public tine contabilitatea si intocmeste rapoartele financiare, conform standardelor internationale de raportare financiara. Mie mi se pare ca nu este prea corect. Care este parerea dumneavoastra?

 

 

Domnul Mihail Pop:

Articolul 4?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da. Articolul 4, punctul 1).

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta este o cerinta internationala si este deja in practica. La noi aceste entitati sint putine la numar, in primul rind, la momentul actual, tot sistemul bancar isi tine evidenta in acest sistem international de raportare financiara si, suplimentar, se prevede ca acest sistem va fi extins pentru intreprinderile, actiunile carora se coteaza la burse.

In rest, acest sistem nu va fi utilizat, dar aceasta este o cerinta, un standard international si este in interesul entitatii respective.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu nu neg ceea ce ati spus dumneavoastra, dar as vrea sa cunosc si eu aceasta cerinta internationala si nu cred ca ea exista, pentru ca este un non sens si va zic de ce. Standardele, o entitate de interes public ar putea nici sa nu poata implementa integral standardele, un standard international. Si atunci, noi, pe tot parcursul textului facem referinta la standardele nationale si omitem din cadru standardele nationale de contabilitate, care au fost elaborate conform directivelor Uniunii Europene si conform standardelor internationale.

Mie mi se pare ca, totusi, ar trebui sa ne gindim la aceasta situatie, pentru ca si la articolul 6, alineatul (2), si la articolul 7, alineatele (1) si (2), si la articolul 8, alineatul (2) nu este specificat concret, la care standarde se face referinta. In unele articole se face referinta la standardele nationale, in unele la standardele internationale. Si asta ne poate complica implementarea acestei legi.

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, este necesar de mentionat faptul ca standardele internationale de raportare financiara inca nu sint elaborate, mai bine spus, nu sint traduse si sa spunem...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Corect, da, inteleg

Domnul Mihail Pop:

Pentru a putea fi impusa la noi, in practica, pentru toti agentii economici. Acest lucru va necesita un timp de 23 ani, pentru a fi traduse si implementate si, respectiv, cerintele vor fi catre toti agentii economici care corespund cerintelor ca entitate publica. Vor cauta specialisti de rigoare, care vor putea lucra in conditiile acestor standarde si standardele nationale vor fi undeva coordonate la nivelul standardelor internationale.

Actualele standarde, care sint elaborate, deja necesita a fi actualizate, conform proiectului respectiv de lege, pe care il discutam astazi si conform standardelor internationale, care se practica in Uniunea Europeana.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Absolut corect, domnule ministru. Asta am si dorit sa aud de la dumneavoastra, dar primare pentru noi ramin a fi standardele nationale. Da, eu sint de acord ca ele vor fi racordate la standardele internationale, ca standardele nationale necesita o aprobare in interiorul statului Republica Moldova, adica, zic, de catre Guvern. Va trece o perioada mai indelungata pentru a avea loc acest lucru, de aceea, oricum, primare pentru noi sint standardele nationale.

Or, daca vrem sa racordam toate aspectele ce tin de evidenta contabila la standardele internationale, ori facem referinta la standardele internationale, ori la standardele nationale. Va zic ca in unele articole noi facem referinta la standardele nationale, in unele la standardele internationale.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in primul rind trebuie mentionat ca va fi si in interesul agentilor economici de a avea rapoarte, care vor fi citite de expertii straini si de investitorii straini. Noi nu putem face standarde nationale, care nu pot fi aduse la nivelul standardelor internationale. De aceea, aici problema nu trebuie sa apara.

Mai mult decit atit, va fi necesara o perioada de timp pentru implementare. Ceea ce se refera la obiectiile dumneavoastra, precum ca in unele articole sta scris intr-un fel si in altele in alt fel, in articole se stipuleaza concret, pentru care entitati si ce standarde vor fi implementate.

Da, pentru lectura a doua, daca este comisa vreo eroare.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Sa discutam la lectura a doua. Cred ca nu este asa. Nu poate pentru o entitate sa fie standardul national, pentru alta standardul international. Nu poate fi asa.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule deputat,

Noi avem 4 feluri de rapoarte

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Dar acceptati pentru

 

Domnul Mihail Pop:

Rapoarte simple.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Corect.

Domnul Mihail Pop:

Rapoarte simple in forma dubla, rapoarte in forma dubla si standarde internationale. Deci, noi nu putem sa-i echivalam pe toti la un standard. Pentru intreprinderile mici, si acestea sint stipulate in lege, cu un anumit numar de angajati, cu o anume cifra de afaceri, va fi raportul simplu, care va modifica...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Noi nu avem numai un standard, si dumneavoastra cunoasteti prea bine acest lucru. Bine, eu va rog sa continuam aceasta discutie pentru lectura a doua, caci o sa vedeti ca lucrul acesta este foarte important pentru aceasta lege.

Si ultima intrebare la articolul 13. Mai am, dar pentru lectura a doua. Deci, la articolul 13, litera b), Raspunderea si drepturile entitatilor privind tinerea contabilitatii, proiectul de lege spune ca entitatile sint obligate sa asigure elaborarea si respectarea politicii de contabilitate.

Cu respectarea politicii de contabilitate eu sint absolut de acord. Dar, va rog, cum entitatea este obligata sa asigure elaborarea pentru ca politica in domeniul respectiv tine de Ministrul Finantelor, si acest lucru este stipulat si in acest proiect de lege. Nu poate entitatea sa asigure elaborarea

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta este o cerinta si o practica actuala, in care conducatorul intreprinderii decide asupra evidentei financiare. Eu cred ca, daca este necesar mai detaliat, este colegul meu, domnul Cazacu, care ar putea sa dea o lamurire mai minutioasa, dar si astazi aceasta practica exista si este o practica binevenita.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu as fi de acord, daca aici s-ar fi spus sa asigure elaborarea conform standardelor nationale de contabilitate si respectarea, pentru ca standardele de contabilitate in multe cazuri obliga entitatile sa asigure acest lucru, dar nu la general. La general, politica o face ministerul, asa este stipulat in proiectul de lege.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule deputat,

Acesta este un drept al administratorului intreprinderii. Daca el este intre doua, sa spunem, standarde, el poate sa duca evidenta simpla sau evidenta dubla. Care lui ii este mai convenabil, poate sa o ia pe una din ele. Deci, este o decizie pe care o ia de sine statator. Nimeni nu i-o impune, cum se spune. De aceea, este un drept si el trebuie neaparat stipulat in aceasta lege.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule ministru,

Aici, asa cum ati spus, la articolul 8 se spune ca contabilitatea se tine in limba de stat si in moneda nationala. Pe de alta parte, la articolul 19 avem punctul 9), unde sta scris: documentele primare, primite de entitate intr-o limba straina (alta decit cea engleza si rusa) trebuie traduse in limba de stat cu expunerea tranzactiei respective.

Deci, intrebarile ar fi urmatoarele: Unu. De ce documentele primite in limba rusa nu trebuie traduse in romana, in limba de stat. In al doilea rind, de ce ar trebui sa existe aici rusa si nu ar putea sa fie franceza, sintem o tara francofona, deci, engleza, franceza, ca si limbi de circulatie la Consiliul Europei.

Si in al treilea rind, ce facem cu documentele primite in limba romana, le traducem in moldoveneste cu dictionarul lui Stati sau cum facem? Puteti sa-mi dati explicatii in acest sens? S-ar parea ca sint probleme minore, dar ele sint foarte mari, pentru ca, uitati-va, daca fiecare entitate trebuie sa-si angajeze, de fapt, traducatori, ca sa face toata aceasta munca, este o munca enorma si nu stim in ce masura este chiar atit de imperios necesara.

 

Domnul Mihail Pop:

Acest articol prevede posibilitatea mentinerii evidentei documentelor primare, primite pentru serviciu sau marfa receptionata. Poate sa fie in limba de stat, ca exceptie, poate sa fie in limba rusa si poate sa fie si in limba engleza.

Pentru lectura a doua, daca dumneavoastra propuneti si limba franceza, noi am putea, stiu eu, s-o discutam ca sa poata fi extinsa si cerinta aceasta.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va spun ca eu, daca propun franceza, o propun in locul limbii ruse. Pentru ca noi spunem ca nu rusificam, dar de fapt noi asa, in subteran, rusificam in continuare. Si dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca tocmai acest domeniu al contabilitatii este in continuare rusificat. Au loc si cursuri de contabilitate in limba rusa, si se mai fac documente si, de fapt, sint percepute si documentele de baza in limba rusa.

Deci, eu cred ca Si revista este in limba rusa. Deci, eu cred ca noi vrem sa-i ajutam pe cetatenii nostri rusolingvi sa-si insuseasca limba de stat, de aceea ar trebui sa le cream conditii pentru acesta si nu sa perpetuam o stare de lucruri la infinit, dupa atitia ani de la proclamarea independentei statului.

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta propunere

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Deci, aici limba rusa trebuie scoasa. Trebuie pusa franceza sau sa nu punem nimic. Si atunci entitatile raspund de documentele pe care le primesc in alta limba decit limba de stat, limba romana.

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta propunere a parvenit datorita faptului ca majoritatea relatiilor internationale intre agentii economici se efectueaza, pe esichierul, sa spunem, CSI-ului, in limba rusa, pe esichierul apusului in engleza. De aceea, s-a propus, pentru a nu cheltui, sa spunem asa, multe mijloace cu traducerea acestor facturi, a acestor documente, a admite sa fie in limba de origine, in care a fost primit, cu exceptia altor limbi, fiindca sint mai putin raspindite. Dar, inca o data, pentru lectura a doua problema aceasta ar putea fi

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, eu cred ca ar fi bine sa va notati pentru lectura a doua, ca sa urmam exemplul Ucrainei, unde asemenea documente in limba rusa nu exista.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

La articolul 7, alineatul (2), dupa ce se vorbeste despre faptul ca entitatea este obligata sa tina contabilitatea si sa intocmeasca rapoartele financiare dupa modul prevazut de prezenta lege, standardele de contabilitate, planul de conturi contabile si alte acte normative. Tot aceasta notiune dumneavoastra o folositi si in articolul 3, si in articolul 7, si in articolele 16, 17, 24 s.a.m.d. Legea contabilitatii, deci, legea este mai presus. Daca tinem cont de ceea ce este stipulat aici, aceste acte normative pot avea o influenta si mai mare decit legea. Despre care alte normative este vorba?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, Legea contabilitatii este un document fundamental. In baza Legii contabilitatii vor aparea standarde nationale de contabilitate. Pentru institutiile publice pot sa apara niste momente suplimentare de reglementare a unor dari de seama si rapoarte. De aceea, aceasta prevede posibilitatea ca, in caz de necesitate, organul ierarhic superior sa ceara niste informatii suplimentare. Aceasta tine de administrarea finantelor publice ale statului.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Nu era mai bine sa fie inclus in standardele nationale ceea ce Da, ca sa fie totul. Fiindca, daca lasam lucrul acesta la decizia fiecarui minister Cum ati spus dumneavoastra, este vorba despre niste organizatii, care difera de toate celelalte. Deci, intotdeauna se va gasi cineva care va veni cu niste indrumari, cu niste scrisori, cu niste instructiuni. Nu cred ca este cel mai reusit lucru.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, noi trebuie sa recunoastem situatia reala. Nu putem intr-o lege, si numai in standarde, sa reglementam o activitate atit de vasta cum este domeniul contabilitatii. In ceea ce se refera la acte, despre care dumneavoastra aveti, sa spunem, unele indoieli, ele nu vor aparea decit coordonate la nivel de Guvern, daca ele se refera la intreaga economie nationala.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Pentru lectura a doua o sa vedem, poate gasim o alta...

 

Domnul Mihail Pop:

Trebuie sa mai studiem problema.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Este o lege foarte importanta, un proiect de lege, mai exact. Tinind cont si de avizele ministerelor care au lucrat, si de cele ale organizatiilor non-guvernamentale, se dovedeste faptul ca Ministerul Finantelor a facut un lucru foarte important. Chiar m-a impresionat, va spun sincer, avizul Ministerului Apararii, care vorbeste despre faptul ca si in contabilitate trebuie sa fie ordine.

Deci, prima intrebare nu este, cred, atit de complicata pentru dumneavoastra, dar eu cred ca asa, cind citesti sau auzi la radio, televiziune despre sistem contabil in partida dubla. Toata lumea la noi de acum practica de mult contabilitatea paralela, dubla. Ce legiferam noi, ce inseamna asta si, daca puteti, sa ne lamuriti intr-un limbaj popular.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu il rog pe colegul meu, domnul Iurie Cazacu, sa ne lamureasca tehnologic, ce inseamna partida dubla.

 

Domnul Ion Gutu:

Ce inseamna dubla, totusi?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Iurie Cazacu seful Directiei generale metodologia evidentei
contabile si audit:

In evidenta contabila partida dubla inseamna ca balanta este formata din partea activa si cea pasiva. In partea activa se arata ce surse detine intreprinderea si in cea pasiva se arata cui apartine sursa aceasta sau fata de cine este datoare intreprinderea.

Domnul Ion Gutu:

Eu inteleg.

 

Domnul Iurie Cazacu:

Si aceasta este sistema dubla, adica toate debitele, creditele si, de aceea, se numeste sistema dubla.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu vreau sa va spun, poate va ginditi la un alt termen, caci, intr-adevar, reiese ca noi trecem la contabilitate de acum ]n sistem dublu, paralel, care este acum.

 

Domnul Iurie Cazacu:

Toata literatura din lume, toata, foloseste expresia respectiva si pentru specialisti nu apar...

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Ivan Timofeevici,

Probabil ca este paralela si in cazul despre care spuneti dumneavoastra.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Urmatorul articol, 10. Dumneavoastra introduceti deja niste notiuni care nu exista inca la noi, in lege, stiu eu, in structura Guvernului. Deci, Comisia nationala a pietei financiare, ce inseamna aceasta? Articolul 10. Nu exista asa o comisie. Mai departe.

 

Domnul Mihail Pop:

Stati putin. Va rog, inca o data intrebarea.

 

Domnul Ion Gutu:

Articolul 10, Organele de reglementare a contabilitatii.

 

Domnul Mihail Pop:

Da.

Domnul Ion Gutu:

Comisia nationala a pietei financiare. Si in acest articol mai este inca Serviciul informational al rapoartelor financiare de pe linga Biroul National de Statistica. Am sunat, nu au nici o idee, ce inseamna aceasta.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, prima, Comisia nationala a pietei financiare. Noi nu am spus astazi ca pe piata financiara avem mai multe organe de reglementare a

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Eu inteleg, dar nu exista, este Comisia Nationala...

 

Domnul Mihail Pop:

A Valorilor Mobiliare.

 

Domnul Ion Gutu:

Asta e. Noi ce, trebuie sa vedem ce o sa fie peste o jumatate sau peste un an de zile? Si urmatorul, articolul 15.

 

Domnul Mihail Pop:

Si la al doilea, Ivan Timofeevici. Noi propunem formarea acestui Serviciu informational al rapoartelor financiare, el, de fapt, astazi este in cadrul Biroului de Statistica, care are o directie speciala. Noi propunem ca directia aceasta sa fie pe linga Biroul de Statistica, care va receptiona darile de seama.

 

Domnul Ion Gutu:

Aceasta este o structura care va cere o finantare adaugatoare. Eu inteleg lucrurile acestea, dar nu exista astazi. Deci, eu cred ca Biroul de Statistica este responsabil si trebuie sa fie Dar pe urma, ce se va intimpla, asta este altceva.

Domnule ministru,

Articolul 15, cred ca asta este problema-cheie a actualului proiect de lege Sistemul de tinere a contabilitatii. Eu as pune o intrebare, stiu eu, poate pentru noi toti. Acest proiect de lege va duce la simplificarea sistemului de contabilitate pentru agentii economici mici, mai ales cei individuali si ceilalti, eu stiu, sute de mii sau ei vor fi pusi intr-o situatie ca, intr-adevar, sa introduca contabilitatea dubla?

 

Domnul Mihail Pop:

Vreau sa mentionez faptul ca proiectul respectiv va simplifica foarte mult sistemul de raportare. In primul rind, se prevede ca vor da rapoarte, deci, vor fi rapoarte anuale, in loc de cele semestriale, care sint in momentul de fata. Pentru entitatile de interes public vor fi, in loc de 4, doua rapoarte, pentru restul va fi numai un raport anual, exceptie facind institutiile bugetare, care vor raporta ca si acum, trimestrial.

Domnul Ion Gutu:

Eu i-am pus, echipei dumneavoastra, la comisie, o intrebare. Daca avem 125 de mii de agenti economici astazi, inregistrati la Camera de Inregistrare si, deci, dumneavoastra primiti rapoarte financiare, undeva la vreo 30 de mii de rapoarte anual, aceasta lege va influenta ca mai multa lume sa dea rapoarte financiare sau mai putina? Care va fi rezultatul?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, in baza acestei legi numarul rapoartelor financiare se va reduce pina la circa 8 12 mii.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, n-am primit un raspuns si va multumesc. Daca, intr-adevar, e asa, inseamna ca trebuie sa salutam, dar vom vedea pe parcurs.

Si ultima intrebare.

Stimati colegi,

Un articol foarte important, articolul 31 Raportul conducerii. Eu inteleg raport financiar, stiu eu, fel de fel de dari de seama la statistica, dar va rog sa atrageti atentia, Raportul conducerii. Fiecare conducator sau echipa, stiu eu, de manageri trebuie sa faca un raport din zeci de componente, de directii principale si chestiuni de risc, si chestiuni diferite, pe care el nu este obligat sa le descopere in fata Ministerului Finantelor. Care este necesitatea acestui raport?

Eu inteleg ca dumneavoastra trebuie sa cunoasteti in evolutie situatia la agentii economici. Dar in asa o formula, eu cred ca asta, pur si simplu, intrece orice masura, sa nu spun alt cuvint.

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, trebuie sa mentionam faptul ca se restringe numarul agentilor economici, care vor prezenta rapoarte in organele ierarhic superioare. Pentru societatile, pentru entitatile cu, sa spunem, capitalul mare, care vor prezenta aceste rapoarte 10, 8, 12 mii la numar, care presupunem ca poate sa fie, aceasta este important pentru ca sa fie expusa prognoza dezvoltarii intreprinderii.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Cine citeste 35 de mii de rapoarte, cine le citeste la Ministerul Finantelor? Cine le citeste, astea-s tone de hirtie.

 

Domnul Mihail Pop:

Ivan Timofeevici, nu va...

 

Domnul Ion Gutu:

Eu va raspund, eu nu vreau sa-mi raspundeti. Va rog frumos, pe dumneavoastra si echipa, pentru lectura a doua sa ne dati o analiza statistica, reiesind din numarul agentilor economici inregistrati, forma organizatorico-juridica si sa ne convingeti ca, intr-adevar, se vor reduce organizatiile si entitatile, cum dumneavoastra le-ati numit atit de nereusit, care vor prezenta rapoarte financiare si vor prezenta rapoarte ale conducerii acestor organizatii. Pentru lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Astazi, in Ziarul de garda este scris ca sint diferite metode de a colecta bani neoficial, de la intreprinzatori, pentru diferite manastiri, biserici, mese de binefacere s.a.m.d. Cum considerati dumneavoastra Si se spune ca, anual, neoficial se string circa 2 miliarde de lei prin diferite metode de constringe a agentilor economici. Da, si fintini s.a.m.d.

Cum considerati dumneavoastra, n-ar fi bine ca in Legea contabilitatii sa fie reflectati oficial banii care se string pentru diferite institutii publice s.a.m.d.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca ceea spune ziarul ii apartine ziarului, informatia trebuie sa o demonstreze insusi ziarul. Dar Legea contabilitatii prevede numai activitatea legala. De aceea, aici nu trebuie nici un supliment.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru,

Nu este vorba de ce spune ziarul, a fost un studiu foarte amplu, facut de IDIS Viitorul, care se numeste Impozitarea neoficiala. Este un studiu foarte serios si a fost, in privinta asta, si o lansare, si sint desfasurate discutii in societate.

Deci, nu trebuie sa dati o asemenea apreciere ziarului, pentru ca dumneavoastra cunoasteti acest lucru. Discutiile, in urma studiului efectuat de organizatia nonguvernamentala, au implicat si specialisti din domeniul finantelor. Si dumneavoastra cunoasteti aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu nu cunosc tot studiul. Partial am studiat, dar in studiul respectiv sint si informatii cam invechite, incepind din anul 1999 2000. De aceea, ar trebui de actualizat putin informatia.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul Legii contabilitatii este elaborat si prezentat de Guvern in contextul realizarii obiectivului de armonizare a legislatiei Republicii Moldova cu cerintele comunitatii europene, luindu-se drept temei programul de activitate a Guvernului pe anii 20052009 Modernizarea tarii bunastarea poporului, precum si programul legislativ pentru anii 20052009, adoptat de Parlament prin Hotarirea nr.315 din 24 noiembrie 2005.

Proiectul de lege in cauza prezinta o noua versiune a Legii actuale a contabilitatii nr.426-XIII, adoptata de Parlament la 4 aprilie 1995. Pe parcursul celor aproape 12 ani s-au produs schimbari esentiale in procesul de dezvoltare a economiei de piata, s-au atins progrese enorme in sistemele informationale, s-au ridicat cerintele fata de calitatea rapoartelor contabile si aducerea lor in concordanta cu directivele europene.

Legea contabilitatii in vigoare deja nu mai corespunde integral actualelor cerinte ale economiei de piata si nu reflecta principiile fundamentale ale practicii contabilitatii internationale. Astfel, legea actuala nu prevede divizarea contabilitatii in contabilitate financiara si gestiune, ceea ce nu asigura prestarea, pastrarea secretului comercial al intreprinderilor, nu delimiteaza regulile contabilitatii si pe cele fiscale si, totodata, ingradeste posibilitatile agentilor economici de a elabora si a aplica in mod autonom metodologia contabilitatii de gestiune, destinata sa satisfaca si necesitatea de extindere a sistemului informational intern al intreprinderii.

Prevederile proiectului de lege prezentat au menirea de a crea o baza juridica adecvata cerintelor si directivelor Uniunii Europene si standardelor internationale de contabilitate si include o gama larga de reguli si responsabilitati, ce se refera la tinerea contabilitatii si la intocmirea si prezentarea rapoartelor financiare pentru diferite categorii de entitati, subiecti, inclusiv pentru entitatile de interes public, si expune clar si concis conceptele de baza privind regulile de contabilitate ale operatiunilor economice, indica competentele autoritatilor statale si celor nestatale in reglementarea contabilitatii, descriu modelul de organizare a sistemului trezorerial de reglementare a contabilitatii bugetului asigurarilor sociale si a fondului asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, descriu regulile de corectare a erorilor contabile, de pastrare a documentelor primare, registrelor contabile, fiind introduse un sir de notiuni noi, care se regasesc in standardele nationale de contabilitate.

Conform prevederilor proiectului de lege mentionat, standardele internationale de raportare financiara se vor utiliza la nivelul celor aprobate de Uniunea Europeana. Astfel, publicarea standardelor internationale de raportare financiara in Monitorul Oficial conform prevederilor articolului 12 din lege va da posibilitate Republicii Moldova sa se incadreze intr-un mecanism unic european de reglementare a contabilitatii si raportarii financiare.

Implementarea prevederilor proiectului de lege nominalizat va crea conditii si premise legale si foarte clare, pentru ca sistemul de contabilitate si raportare financiara sa-si indeplineasca consecutiv si eficient functiile sale in economia tarii. Implementarea acestor prevederi va permite ca sistemul de contabilitate si raportarile financiare sa-si indeplineasca consecutiv si eficient aceste functii.

Comisiile permanente ale Parlamentului, in avizele prezentate, s-au pronuntat pentru sustinerea proiectului de lege nominalizat. Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului proiectul Legii contabilitatii spre adoptare in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Inainte de procedura de vot am inregistrat o solicitare pentru luare de cuvint.

Domnule Nicolae Oleinic,

Va rog, la tribuna centrala.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Elaborarea proiectului Legii contabilitatii se incadreaza in masurile prevazute in Programul national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana in vederea asigurarii convergentei legislatiei Republicii Moldova in legislatia Uniunii Europene.

Astfel, pentru a asigura o compatibilitate sporita cu legislatia si relatiile economico-financiare internationale, la baza proiectului a stat legislatia Uniunii Europene, in special declaratia a patra a Consiliului Europei cu privire la societatile comerciale si acordul de parteneriat si cooperare Republica Moldova Uniunea Europeana.

Proiectul Legii contabilitatii urmeaza sa creeze conditii si premise legale si clare, pentru ca sistemul de contabilitate si raportarea financiara din Republica Moldova sa-si indeplineasca consecutiv si eficient functiile sale in economia tarii.

In proiectul de lege sint stabilite criterii de aplicare de catre entitatile de interes public a standardelor internationale pe rapoartele financiare, precum si criteriile de aplicare de catre entitati a standardelor de contabilitate in dependenta de sistemul contabil utilizat.

Proiectul include unele elemente progresive comparativ cu actuala lege. Sint descrise regulile generale privind contabilitatea elementelor patrimoniale, mentionate competentele autoritatilor statale privind reglementarea contabilitatii.

Se introduce pentru prima data elaborarea si implementarea in sectorul public a standardelor nationale de contabilitate pentru sectorul public. Este definit ciclul contabil. Este prezentata structura rapoartelor financiare a intreprinderilor la autogestiune. Care sint prerogativele incluse in proiect?

1. Anularea prezentarii rapoartelor financiare trimestriale pentru intreprinderile la autogestiune.

2. Introducerea rapoartelor sistemelor pentru entitatile de interes public.

3. Stabilirea pentru unii agenti economici a perioadei de gestiune, care nu corespunde cu anul calendaristic. Si alte momente pozitive.

Totodata, in proiectul de lege nominalizat este necesar de a concretiza, specifica si inlatura unele neclaritati si descrieri generale si anume. Articolul 5, alineatul (4) are un caracter de trimitere, se propune modificarea alineatului respectiv in urmatoarea redactie: Datele contabile, ajustate in conformitate cu prevederile Codului fiscal, servesc drept baza pentru intocmirea declaratiei fiscale.

Proiectul de lege nu trebuie sa contina norme de trimitere. Spre exemplu, la articolul 10 litera a) scrie: Alte organe autorizate prin lege. Se propune de exclus acest alineat din text.

La articolul 11, alineatul (1), litera c) se propune de a substitui termenul de adoptare a actelor normative de la 2 ani la 3 ani. Articolul 11, alineatul (2), litera a), punctul 3 prevede ca Ministerul Finantelor va elabora comentarii privind raportarea financiara in ramurile de baza si care vor fi publicate in editii oficiale din Republica Moldova.

Regulile de formare pentru prezentarea rapoartelor financiare, precum si informatiile prezentate in ele vor fi bazate pe reguli unice pentru toate entitatile, iar informatia va fi comparabila.

La articolul 14, alineatul (2) de indicat numarul concret de membri ai Consiliului Consultativ, luind ca baza numarul ramurilor in economia nationala. La articolul 15, alineatul (1) nu este clar cine prezinta rapoartele financiare si in ce volum.

Se subintelege ca entitatile care tin contabilitatea in baza sistemului contabil de partida simpla nu vor prezenta rapoartele financiare, ci vor prezenta declaratii fiscale, rapoarte statistice, rapoartele Comisiei Nationale de Asigurari Sociale si ale Comisiei Nationale de Asigurari Medicale.

Entitatile care tin contabilitatea in baza sistemului contabil simplificat in partida dubla vor prezenta rapoarte financiare condensate, adica pe grupe de conturi contabile. Iar in baza sistemului concret in partida dubla pe grupe de conturi contabile si de conturi.

Articolul 17 alineatul (16) contine norme de trimitere altui organ imputernicit conform legislatiei in vigoare. Se propune aceasta notiune de exclus. La alineatul (4), litera e) se cere intocmirea si prezentarea notelor explicative, inclusiv ale anexelor la rapoarte financiare.

Din explicatia Ministerului Finantelor aceasta prevede ca anexa la balanta contabila si anexa la raportul privind profitul si pierderi constituie o parte componenta a raportului financiar anual, care contine informatia privind existenta si modificarea activelor si pasivelor intreprinderii in cursul perioadei de gestiune. Trebuie de inclus in lege aceasta propunere.

Articolul 38 prevede prezentarea rapoartelor anuale in termen de 120 de zile. Propunem de a stabili termenul de prezentare a raportului financiar in termen pina la 90 de zile, cum este prevazut in legea contabilitatii in vigoare.

Propunem de a indica la articolul 48, alineatul (1) anul concret de intrare in vigoare a legii si anume de la 1 ianuarie 2008. Concomitent, se propune ca la articolul 47, alineatul (2) Aplicarea standardelor internationale pe teritoriul Republicii Moldova sa se efectueze de la 1 ianuarie 2009. Pentru a da posibilitate de a negocia dreptul la utilizarea sistemului international.

Si alineatul (3): Ministerul Finantelor, in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a legii, va elabora si aproba standardele nationale de contabilitate din sectorul public. Va aduce standardele nationale in corespundere cu standardele internationale.

Stimati colegi,

Aprobarea proiectului prezentat are o importanta deosebita pentru corelarea legislatiei si relatiilor economico-financiare ale Republicii Moldova spre o treapta mai inalta in economia de piata, va asigura armonizarea legislatiei nationale cu normele acceptate in practica internationala. In numele Fractiunii Partidului Comunistilor propun ca proiectul de lege sa fie aprobat in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4884. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4884 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4909 privind convertirea in actiuni a datoriilor Societatii pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege privind convertirea in actiuni a datoriilor Societatii pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau la 22 februarie curent a fost examinat si adoptat de catre Parlament in prima lectura.

Totodata, a fost mentionata necesitatea includerii in proiectul de lege si a prevederilor ce tin de convertirea in actiuni a soldurilor, datoriilor istorice ale Societatii fata de bugetul unitatilor administrativ-teritoriale, care constituie
1 906 050 de lei, cu suspendarea calcularii platilor curente, dobinzi si penalitati, incepind cu 1 aprilie 2006, la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

In perioada expirata, dupa adoptarea legii in prima lectura, comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Toate propunerile si obiectiile au fost acceptate si sint reflectate in sinteza rezultatelor examinarii lor, care este parte integranta a raportului comisiei.

Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege privind convertirea in actiuni a datoriilor Societatii pe Actiuni Combinatul de Produse Cerealiere din Chisinau in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4909, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog colegii numaratorii sa anunte rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4909 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1090 privind statutul si modul de organizare a activitatii grefierilor instantelor judecatoresti. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.1090 din 29 martie 2006, prezentat de catre Guvern, a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament prin Hotarirea din 11 mai 2006. Proiectul are ca scop definitivarea statutului grefierilor instantelor judecatoresti.

Este necesar de mentionat ca, dupa adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura, el a fost trimis petru expertizare in adresa Consiliului Europei. La data de 5 decembrie 2006 a fost receptionata de catre Parlament expertiza in cauza.

Comentariile expertilor, precum si amendamentele parvenite de la comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au fost examinate in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor la proiect se contin in anexa, care este parte integranta a prezentului raport.

In acest context, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1090 din 29 martie 2006 in lectura a doua, luind in considerare amendamentele acceptate cuprinse in anexa.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Propuneri in lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Plesca,

Noi nu am facut amendamente, dar, daca imi permiteti, sa discutam acum un pic vizavi de articolul 45 Dispozitii finale si tranzitorii, alineatul (1), unde se prevede: Grefierul aflat in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi se considera ca intruneste... Varianta veche prevedea ca grefierul aflat in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi se considera ca intruneste conditii legale.

In modificarile propuse dumneavoastra propuneti ca acei, care sint in functie mai mult de 5 ani la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se considera ca intrunesc conditii legale pentru ocuparea functiei in care au fost numiti.

Pare o intrebare simpla de altfel: oare calitatile necesare pentru a indeplini o functie sau claritatea de baza pentru a intruni o functie este perioada in care s-a aflat el in functie sau calitatile, cunostintele, experienta s.a.m.d.?

Mai mult decit atit, vreau sa va spun, domnule Plesca, ca sint prevederi ale legislatiei in vigoare, cum ar fi articolul 28 din Legea privind serviciul public, articolele 82, 83 si 86 din Codul muncii, care prevad foarte clar cazurile, cind este intrerupta exercitarea functiei.

Si, ca sa nu intram in detalii, propunerea noastra este, totusi, sa lasam forma care exista in varianta anterioara si anume, ca articolul 45, alineatul (1) sa sune: Grefierul, aflat in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se considera ca intruneste conditii legale pentru ocuparea functiei in care este numit. Si nu ne legam de termenul in care el activeaza.

 

Domnul Ion Plesca:

Bine, domnule Filat.

In primul rind, dupa prima lectura nici nu exista articolul 45, acum este articolul 26: Grefierul aflat in functie mai mult de 5 ani la data intrarii in vigoare a prezentei legi se considera ca intruneste conditii legale pentru ocuparea functiei in care este numit. Acest proiect a si fost trimis la expertiza si din partea expertilor nu au fost obiectii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Plesca,

Eu am facut referinta la Dispozitii finale in varianta veche, am mentionat. Desigur, in varianta initiala este prevederea la alt articol. Eu nu stiu ce parere au avut expertii, eu vreau ca legiuitorii sa se expuna asupra normei respective. Si inca o data vreau sa mentionez ca nu este o norma absolut necesara perioada in care se afla in functie.

 

Domnul Ion Plesca:

Propuneti ca termenul de 5 ani sa fie exclus.

 

Domnul Vladimir Filat:

Desigur. Sa lasam varianta asa cum este. Acei care sint la ora actuala in functie sa poata exercita atributiile functionale in continuare.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia comisiei?

 

Domnul Ion Plesca:

Eu cred ca, da, se poate de acceptat.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia a acceptat aceasta propunere.

 

Domnul Ion Plesca:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri in lectura a doua? Nu sint.

Domnule vicepresedinte,

Doar o intrebare: tinind cont de acel fapt ca proiectul nr.1090 il examinam in lectura a doua, dupa ce a fost prezentat la expertiza, o data cu aprobarea in prima lectura, acest proiect de lege face parte din pachetul Programului calendaristic, daca nu gresesc, cu referinta la reforma sistemului judecatoresc. Am vrut sa intreb doar: s-a tinut cont de toate propunerile care au fost inaintate de catre expertii Consiliului Europei sau marea lor majoritate, sau cum calificam acest lucru?

 

Domnul Ion Plesca:

In anexa este. Adica, la anexa.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu detaliat, nu pe elemente.

 

Domnul Ion Plesca:

Practic, jumatate din propuneri au fost acceptate.

Domnul Marian Lupu:

Au fost acceptate?

 

Domnul Ion Plesca:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc, domnule Plesca.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1090, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, evident, tinind cont de propunerile acceptate, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 36.

Sectorul nr.3 21.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

85 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1090 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4885 pentru modificarea si completarea articolului 1 din Legea privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de Lege supus atentiei dumneavoastra a fost elaborat in scopul solutionarii incoerentelor existente in legislatie in partea ce tine de publicarea hotaririlor CEDO, in care, in calitate de pirit, a figurat Republica Moldova.

Avind in vedere faptul ca nu au fost prevazute mijloace financiare suficiente nici pentru asigurarea traducerii hotaririlor CEDO, nici pentru publicare Agentiei de Stat Moldpress, Guvernul vine cu propunerea de a schimba modalitatea prevazuta in legislatie, de publicare a hotaririlor CEDO.

Aici facem o mentiune ca, conform regulilor internationale, statele nu sint obligate sa publice in editiile oficiale toate hotaririle integrale, exista obligatia doar de a aduce la cunostinta o parte din aceste hotariri, publicarea rezumatelor.

Dupa discutii in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Guvernul a acceptat amendarea variantei initiale a proiectului de lege si rugam sustinerea proiectului de lege in varianta in care a fost acceptata si de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Esanu,

Desigur, argumentarea pe care ati invocat-o dumneavoastra si in nota informativa, si de la tribuna centrala incearca sa justifice, dar, din pacate, numai sub aspect tehnic, publicarea s.a.m.d.

Eu am o intrebare mai directa. Considerati dumneavoastra, cumva, ca publicarea in Monitorul Oficial va duce la o imbunatatire a situatiei ce tine de respectarea drepturilor omului in Republica Moldova? Si, in aceeasi masura, sa-mi dati un raspuns mai complex: cind, totusi, noi vom avea o analiza, nu stiu, din partea Ministerului Justitiei sau din partea agentului guvernamental, asupra acelui mecanism pe care l-am instituit noi in legislatie si anume regresul in cauzele in care Republica Moldova a fot condamnata de catre CEDO.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Raspunsul la prima parte a intrebarii, indiscutabil, este pozitiv. Deci, publicarea hotaririlor CEDO vor contribui la solutionarea, desigur, intr-o anumita parte a problemelor ce tin de respectarea drepturilor in Republica Moldova. De fapt, obligarea statelor de a publica informatia despre hotariri continute in documentele internationale anume pornesc de la faptul ca, cu cit vor fi raspindite mai mult informatiile privind drepturile omului si mecanismele de protectie, se va asigura protejarea lor.

In ceea ce priveste actiunea de regres, actualmente, nu se poate de facut o analiza a acestei probleme din simplul motiv ca actiuni in regres au fost intentate. Nu au fost intentate din cite cunosc eu, pornind de la faptul ca, conform informatiilor prezentate de Procuratura Generala, mecanismul care a fost adoptat aici, in Parlament, poate fi aplicat numai in cazul hotaririlor CEDO care au fost adoptate dupa intrarea in vigoare a amendamentelor la Legea cu priire la agentul guvernamental.

Dupa aceasta perioada noi am avut putine hotariri si, evident, pina acum nu puteau fi finalizate procedurile de intentare a actiunilor in regres.

Multumim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc.

Eu vreau sa va spun ca nu numarul conteaza in cazurile condamnarilor CEDO, conteaza in prim-plan gravitatea acestor condamnari si problemele in care este condamnata Republica Moldova.

Domnule ministru,

Eu nu intimplator am pus intrebarile respective, fiindca noi avem foarte frecvent, mai ales in ultima perioada, initiative legislative de modificare a legilor s.a.m.d. care are ca motivatie racordarile la valorile europene si toate sint motivate prin prisma condamnarilor din partea CEDO a Republicii Moldova.

Este absolut necesar, eu consider si poate va autosesizati si dumneavoastra, ca minister, care este responsabil de domeniul respectiv pentru, totusi, a face o evaluare asupra efectului acestora, fiindca noi mergem in continuare si ajungem la aceeasi concluzie. Sub aspect normativ, noi stam bine, ajustam s.a.m.d. La nivel de implementare si la situatia reala noi avem ceea ce avem, iar daca vorbim... si, de fapt, tot ceea ce facem noi in domeniul respectiv, ne adresam catre cetatean si asupra respectarii drepturilor fundamentale ale lui. Pina la urma, este important ca efectul sa fie unul pozitiv in domeniul respectiv, dar nu unul declarativ.

Eu va multumesc frumos.

 

Domnul Nicolae Esanu:

De acord, dar as vrea sa atrag atentia ca eu am raspuns doar la intrebarea dumneavoastra, caci se referea la analiza privind actiunile in regres. In ceea ce priveste o analiza complexa a tuturor hotaririlor CEDO, a masurilor care se intreprind vizavi de acestea, desigur, se face o analiza permanenta.

Conform legislatiei, agentul guvernamental are obligatia de a da curs mecanismelor respective si ele se fac...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu n-am vrut sa continui, atunci eu o sa fiu si mai direct.

Stimate domnule ministru,

In fond, vreau sa va spun ca toate actiunile noastre, care au fost mentionate de mine si de dumneavoastra la tribuna centrala, sint unele de reflectie.

Deci, noi discutam asupra efectelor. Eu aveam in vedere ca, in urma analizei, urmeaza sa actionam asupra cauzelor, sa modificam legislatia si implementarea legislatiei trebuie sa aiba un caracter in care... institutiilor care se fac vinovate ulterior de ingradirea drepturilor omului sau de incalcarea flagranta a drepturilor omului, sa fie in asa o maniera ca sa nu-i dea posibilitate sa faca acest lucru. Dar nu sa facem reflectii in permanenta in urma deciziei s.a.m.d. Si eu, va rog frumos, nu-i pentru raspuns, aceasta este o simpla constatare.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, eu imi permit, totusi, sa raspund la o constatare. Vreau sa va asigur ca nu se fac doar reflectii si cred ca este nevoie sa vin cu argumente. Va dau un exemplu. In rezultatul analizei respectarii dreptului detinutilor la corespondenta, Ministerul Justitiei a adoptat un ordin prin care a suprimat practica de zeci de ani de cenzurare a tuturor scrisorilor detinutilor.

Deci, este un exemplu concret cind, in rezultatul analizei pe care noi am facut-o, am intreprins masuri concrete pentru a evita incalcarea drepturilor omului si, respectiv, condamnarea Republicii Moldova. Daca este necesar, eu pot veni cu exemple in foarte multe domenii in care s-au facut analize si s-au intreprins masuri.

Caci nu s-au intreprins toate masurile care ar fi fost necesare, indiscutabil ca nu s-au intreprins, dar vreau sa va asigur ca astazi Republica Moldova nu este capabila sa asigure respectarea drepturilor la standardele internationale din simplul motiv ca nu dispune de mijloacele necesare pentru a asigura respectarea drepturilor omului.

In ceea ce priveste respectarea drepturilor in directiile in care nu se cer resurse financiare, Republica Moldova a obtinut rezultate care au fost mentionate, inclusiv daca vorbim de drepturile detinutilor in raporturile CPT-ului care face vizite periodice in Republica Moldova si supune unei analize foarte detaliate a respectarii drepturilor omului in domeniul respectiv.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, o scurta remarca. De fapt, dumneavoastra sinteti un exponent marcant deja al Guvernului, intruchipati intru totul mesajul de bravada si ca totul este perfect in Republica Moldova.

Domnule ministru,

Eu as vrea sa fie asa, dar v-asi recomanda, totusi, macar sa constatam problemele care sint si incercam sa le depasim.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu cred ca are dreptate si domnul Esanu, fara doar si poate, si domnul Filat, avind in vedere abordarea problemei care au in baza, fara doar si poate, dorinta de a imbunatati situatia in sistemul judecatoresc in contextul deciziilor CEDO.

Anume din aceste considerente, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a planificat in sesiunea primavaravara ca sa fie efectuata o audiere referitor la situatia si in contextul hotaririlor CEDO prin care Republica Moldova a fost condamnata. Totodata, careva masuri au fost luate din partea celor care sint responsabili. Si Ministerul Justitiei, si Curtea Suprema de Justitie, si Procuratura Generala si toate acele organe care au dreptul de a efectua ancheta preliminara.

De aceea, eu cred ca problemele date vor fi discutate in cadrul acestor audieri. Nu exclud ca aceasta problema poate fi si ca obiectul discutiilor in sedinta in plen.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Permiteti-mi sa va adresez urmatoarea intrebare. Din raportul comisiei conduse de domnul deputat Vladimir Turcan constatam ca dumneavoastra ati acceptat, adica n-ati acceptat, dar ati venit cu o noua formulare, a alineatului (18) si anume ca rezumatele deciziilor si hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntate in cauze s.a.m.d. vor fi publicate.

Spuneti, va rog, cine va stabili continutul acestor rezumate? Fiindca aceasta este o chestie de principiu. Rezumatul poate fi prezentat in asa fel ca oamenii vor plinge de jale, ca, uite, tara noastra este obligata printr-o eroare sa achite aceste mijloace financiare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Rezumatul va fi determinat de catre agentul guvernamental in limita legii si pornind de la comunicatele pe care le face CEDO. Deci, trebuie sa cunoasteti ca, de fiecare data, cind se pronunta o hotarire de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Curtea pronunta un rezumat pe care il remite tuturor.

Deci, agentul guvernamental va publica minimum acest rezumat, iar in cazul in care pentru practica vor fi utile si alte informatii, indiscutabil ca vor aparea acolo. Daca exista dubii cu privire la formula, pentru lectura a doua noi putem s-o discutam.

Dar vreau sa mentionez un lucru: nu am vrut sa vin cu foarte multe detalii la prezentarea proiectului. In hotaririle CEDO exista forte multe informatii care nu prezinta utilitate absolut pentru nimeni. Spre exemplu, in toate hotaririle CEDO se reproduce legislatia nationala. Deci, extrase din legislatia nationala care au fost examinate de catre Curte.

Evident, noi nu trebuie sa republicam inca o data partea respectiva din hotarirea CEDO sau descrierea unor evenimente si alte informatii care nu sint.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Mi-ati prezentat un raspuns foarte amplu, de aceea eu propun pentru lectura a doua ca aceasta redactie sa prevada explicit ca, in mod obligatoriu, va fi publicata partea decisiva, asa, nu de constatare, dar concluziile de baza ale hotaririi sau deciziile CEDO sa fie publicate. Fiindca se poate reduce in formula actuala din text, ca va fi publicat un rezumat in care se va vorbi in linii mari doar de constatari.

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, de acord, pentru lectura a doua sa discutam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar in drept exista foarte multe reguli de interpretare, una dintre care este buna credinta la interpretare. Si va asigur ca nu cred ca o sa fie interpretat vreodata ca sa nu fie publicata partea dispozitiva a Hotaririi CEDO. Mai mult decit atit, nu doar atita trebuie sa fie publicat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu va multumesc.

A fost suficient ca ati spus ca acceptati pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va multumesc.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog sa luati loc. Discutiile pasionate sint si ele binevenite.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si constata ca proiectul a fost avizat de comisiile permanente, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, precum si de societatea civila, care, in principiu, il sustin.

Comisia mentioneaza ca, in rezultatul discutiilor pe marginea acestui proiect au aparut obiectii referitor la forma, continutul si modalitatea de publicare a actelor CEDO, pe care motiv s-a cerut opinia suplimentara a autorului.

Ca rezultat, Guvernul propune o noua redactie a articolului 8 si anume. Rezumatele deciziilor si hotaririle Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntate in cauzele in care Republica Moldova are calitatea de pirit se publica in termen de o luna dupa intrarea lor in vigoare in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

La fel, autorul s-a expus asupra necesitatii specificarii unui alt moment si anume: Guvernul, in termen de 6 luni, va aduce actele normative si legislative in conformitate cu prezenta lege.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus ca, la alineatul (8), dupa cuvintele cu traducerea oficiala in limba de stat sa fie precizat care autoritate sau institutie publica va efectua traducerea oficiala in limba de stat a deciziilor si hotaririlor Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Comisa nu accepta aceasta propunere, deoarece exista deja un mecanism stabilit, aceasta fiind o prerogativa a Ministerului Justitiei. Membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati considera ca proiectul de lege, cu noua redactie a alineatului (8) din articolul 1 propus de Guvern, poate fi sustinut, deoarece, prin aceste modificari, se va asigura accesul liber al tuturor cetatenilor la actele CEDO si, in acelasi timp, aceasta modificare va servi ca un mecanism de responsabilitate pentru implementarea legii.

In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4885. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4885 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

In scurt timp, vom purcede la compartimentul Ora intrebarilor si interpelarilor, dar nu inainte sa va aduc la cunostinta ca, in perioada premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit ziua de nastere mai multi dintre colegii nostri. In particular: doamna Elena Bodnarenco, domnul Ivan Calin, domnul Alexandru Cotorobai si domnul Vadim Misin. (Aplauze.)

Sa-i felicitam si sa le dorim multa sanatate si mult succes! Ora intrebarilor si interpelarilor, sintem la 11.35.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Imi permiteti, va rog, sa aduc la cunostinta plenului Parlamentului Hotarirea Fractiunii PCRM. Deci, in cadrul sedintei Fractiunii PCRM din 13 martie curent, a fost exclus din rindurile fractiunii tovarasul Musteata Gheorghe.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Esanu, pentru a prezenta un raspuns la intrebarea inaintata de autor, doamna deputat Valentina Cusnir. Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati.

La interpelarea doamnei deputat Cusnir voi raspunde numai in partea ce se refera la noua interpelare, si nu la comentariile cu privire la raspunsul pe care l-am prezentat data trecuta, si anume, cu privire la tratatele incheiate de catre Republica Moldova cu alte state in scopul asigurarii restituirii bunurilor sau compensarii valorii acestora persoanelor, daca bunurile se afla pe teritoriul statului respectiv.

Vreau sa mentionez din start ca nu exista nici un asemenea tratat intre Republica Moldova si alte state. Deoarece, pentru incheierea unui tratat este necesara vointa statelor respective si este necesara cunoasterea detaliata a tuturor informatiilor.

In legatura cu faptul ca nu se cunoaste, cu parere de rau, pina in prezent numarul total al persoanelor supuse represiunilor si nu se cunoaste nici valoarea bunurilor care, eventual, ar putea face obiectul tratatului respectiv, asemenea tratate nu pot fi negociate, pentru ca nu cunoastem exact care sint obligatiile pe care si le va asuma Republica Moldova privind compensarea valorii bunurilor sau restituirea acestora persoanelor care sint cetateni ai statelor cu care noi intentionam sa incheiem trate.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Esanu, pentru acest raspuns

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Valentina,

Aveti 3 minute.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pe care l-am primit. Inteleg ca in citeva minute nu puteti sa raspundeti in acea lege incurcata. Dumneavoastra stiti ca modificarea pe care am primit-o in iunie 2006 prevede si un alineat, care se refera la cetatenii care au fost represati de pe teritoriul altor state. Atunci, eu ce sa le raspund?

Dumneavoastra mi-ati spus sa nu mai traga nici o nadejde, caci nu exista aceasta. Eu cred ca vom lucra impreuna, in afara Parlamentului, ca sa ducem la bun sfirsit aceasta lege si sa aducem la cunostinta cetatenilor o idee clara, ce trebuie sa faca? Unde sa se adreseze?

Fiind recent, luni, la Calarasi, am fost intrebata despre faptul ca nu exista casele, s-au darimat si oficiul cadastral nu poate sa evalueze un obiect care nu exista. Ce ar putea sa faca? Daca puteti sa le dati un raspuns, fiindca ei stau si asteapta, astazi, un raspuns cel putin la aceasta intrebare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Legea stabileste un principiu: pot fi restituite bunurile sau compensata valoarea lor in natura in masura in care exista informatii confirmate, conform prevederilor legislatiei respective, despre existenta bunurilor. In cazul de fata, legislatia nu prevede obligativitatea efectuarii evaluarii doar de catre cadastru. Deci, eu nu am sa ma apuc acum sa dau consultatii juridice, dar legislatia in vigoare prevede posibilitatea evaluarii bunurilor care nu mai exista.

Pentru ca, este evident ca astazi nu exista nici animalele, care au fost confiscate, nu exista nici alte bunuri mobile. Deci, pentru bunurile imobile urmeaza sa folosim exact acelasi mecanism, pe care il folosim astazi pentru bunurile mobile, pentru a determina valoarea pe care o au astazi pe piata bunurile care nu mai exista.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si a doua intrebare, care mi-a fost adresata. Spre exemplu, in satul Niscani administratia publica locala evalueaza casa, sa zicem, la 15 mii de lei. O casa cam de acelasi nivel in satul Pitusca este evaluata la 50 de mii de lei. Este aici ceva la mijloc, oamenii sint lasati la voia administratiei publice locale, asa ca nu exista un criteriu de evaluare, care sa fie cit de cit adecvat situatiei si este cam acelasi pentru toti.

 

Domnul Nicolae Esanu:

In principiu, nu este posibil de stabilit criterii universale pentru bunuri. Pentru ca valoarea unui imobil depinde foarte mult de locul in care este amplasat, de nivelul de asigurare cu utilitati a localitatii respective s.a.m.d.

Cit priveste faptul ca persoanele sint lasate la discretia organelor locale, eu imi permit sa nu fiu de acord cu partea aceasta. Cetatenii trebuie sa cunoasca ca, in masura in care considera ca deciziile organelor respective sint contrare legii, legislatia in vigoare prevede mecanisme de protectie a drepturilor lor, si anume adresarea in instantele judecatoresti, care urmeaza ca rezultat al procedurilor stabilite deja, inclusiv posibilitatea efectuarii unor expertize repetate, suplimentare, in dependenta de cauza, de circumstante sa determine care este valoarea reala.

Si, in dependenta de situatie, poate sa oblige autoritatile ca este prea inalt pretul imobilelor in satul pe care l-ati numit dumneavoastra, Pitusca, daca nu gresesc, si invers, diminuat in celalalt. Deci, noi nu putem aici, in Parlament, sa determinam, care trebuie sa fie valoarea imobilelor intr-un sat sau in altul.

Multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si ultima intrebare pentru astazi. Si in lege este stipulat, si dumneavoastra spuneti ca judecata poate decide. Stim ca multi dintre ei se afla in proces de judecata de citiva ani, iar aceasta lege, adoptata de Parlament, adica ei, conform acestei legi, pot depune cererea numai in cursul anului 2007. Cererea nu le poate fi primita fara acele acte, care sint enumerate in acel regulament. Pentru a aduce acele acte multi dintre ei vor fi nevoiti sa se adreseze in judecata si nu vor reusi pe parcursul anului 2007 sa termine judecata, iar cererea nu le este primita, caci nu au acel act, care este stipulat.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Termenul de un an este un termen de prescriptie, iar termenul la care faceti dumneavoastra referinta se refera nu la toate persoanele, ci doar la persoanele care au fost reabilitate anterior si le-a expirat termenul. Deci, legea, sa spunem asa, a repus in termen persoanele respective.

Pentru cei care vor fi reabilitati ulterior, termenul general de prescriptie este de 3 ani. Dar, in masura in care persoana deja s-a adresat in instanta judecatoreasca, conform regulii generale din Codul civil, preluata si de Codul de procedura civila, termenul, curgerea prescriptiei se intrerupe.

Si in acest caz instantele judecatoresti pot examina un numar nelimitat de ani dosarul, fara a mai repune in discutie termenul de un an. Pentru ca termenul este cel de depunere a cererii. In masura in care a fost depus, se considera ca termenul a fost respectat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este clar, dar acei care trebuie sa depuna in acest an, care nu au depus anterior, dar nu o pot face pentru ca nu au acele acte care trebuie sa le obtina prin judecata Atunci, noi il lipsim de dreptul cetatenesc sa-si poata depune aceasta cerere in anul 2007.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca se face o asemenea interpretare, este o interpretare gresita. Deci, persoana poate depune cererea, chiar daca nu are toate actele. Dosarul trebuie completat ulterior. In momentul cind s-a depus cererea, daca nu exista toate actele, si hotarirea Guvernului, care o sa fie emisa, vine cu o claritate in acest domeniu, pentru ca stipuleaza ca cererile pot fi depuse anterior, fara toate documentele

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar se completeaza dosarul pe parcurs. Si termenul de 6 luni de examinare incepe sa se scurga din momentul in care au fost depuse toate documentele si problema se rezolva.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Aceasta este o consultatie juridica. Eu va rog, doamna Cusnir, timpul de 3 minute pentru replica este de acum epuizat. Dumneavoastra ati luat 5 minute. Iata eu fixez special. Deci, va rog, daca ceva este in scris, poftim, puteti sa luati in scris. Dar aici este consultatie juridica de acum, eu va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu nu pot sa merg in toata tara si sa lamuresc fiecarui

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, da, dar aceasta nu este consultatie juridica. Eu va rog. Este aplicarea legislatiei.

Va multumesc, domnule ministru.

La microfonul central se invita domnul ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor, Vasile Ursu, pentru a da un raspuns deputatului Adriana Chiriac cu privire la punctul 5 din Regulamentul transporturilor auto de calatori si bagaje.

Va rog, domnule Ursu.

 

Domnul Vasile Ursu ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor:

Stimata doamna vicepresedinte

 

Doamna Maria Postoico:

De cite minute aveti nevoie, domnule Ursu?

 

Domnul Vasile Ursu:

Stimati deputati ai Parlamentului,

In adresa mea a fost inaintata interpelarea doamnei deputat Adriana Chiriac cu privire la excluderea mijloacelor de transport reutilate din activitatea de transportare a calatorilor in folos public. Vreau sa va aduc la cunostinta ca, conform articolului 5 din Regulamentul transporturilor auto de calatori si bagaje, aprobat prin Hotarirea de Guvern nr.854 din 28 iulie 2006, a fost interzisa antrenarea in transportul auto de calatori in folosul public a mijloacelor de transport reutilate din camioane-furgon cu destinatie generala. Urmau sa fie excluse din circulatie 1200 de unitati de transport in intreaga republica si 800 de microbuze in municipiul Chisinau pe parcursul anilor 2006 2007.

In anul 2006 urmau sa fie excluse din circuit in republica 400 de unitati, au fost excluse 350. In prima jumatate a anului curent urmeaza sa fie excluse 300 de unitati, de acum 150 sint excluse.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca nu este, pur si simplu, o excludere mecanica din circulatie a acestor microbuze, dar ele sint inlocuite cu alte unitati de transport de pasageri, acelea care corespund tuturor normelor. De aceea, va aduc la cunostinta ca si pe parcurs, pina la testarea tehnica de primavara, si la testarea tehnica din toamna, ele toate urmeaza sa fie excluse.

Practic, toti acei soferi care lucrau pe microbuze anterior, lucreaza pe acestea. Adica, toti detinatorii de microbuze inteleg aceasta problema si le inlocuiesc cu altele. Nu au fost careva masuri sau ceva in detrimentul detinatorilor de rute.

Va multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Domnule ministru,

Eu va multumesc mult pentru raspunsul dumneavoastra si sint sigura ca, intr-adevar, aceste actiuni vor imbunatati substantial calitatea prestarii serviciilor transportarii pasagerilor in municipiul Chisinau.

De fapt, in interpelarea mea am mai avut doua intrebari, pe care acum le readresez, de fapt, Primului ministru, caci imi dau seama ca nu tine de competenta ministerului pe care dumneavoastra il conduceti. Deci, in rezultatul aplicarii acestui regulament vor fi afectate 1200 de persoane, asa inteleg? Proprietari de microbuze.

Vreau sa stiu, ce se va intimpla cu contractele incheiate de catre agentii transportatori si administratori, care, de fapt, sint valabile si, in momentul de fata, mai sint valabile pentru citiva ani inainte? Si nu prevad alte circumstante de reziliere decit forta majora, care constituie incendii, inundatii, cutremure de pamint si alte situatii, care nu vizeaza, de fapt, aceste prevederi normative.

Si daca Guvernul s-a gindit la anumite compensatii pentru aceste persoane, care au investit mii de euro pentru procurarea acestor unitati de transport?

 

Domnul Vasile Ursu:

Va multumesc.

Nu sint prevazute nici un fel de compensatii pentru detinatorii de rute. Lor li se permite de a le inlocui. Nu sint reziliate contractele, li se permite de a le inlocui cu alte unitati de transport, care corespund normelor. Si acele unitati de transport se permite de a fi folosite ca antreprenoriat, in folos propriu, in utilizarea proprie a persoanelor care le detin.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Deci, in concluzie, acestea ar trebui date la fier uzat si procurate altele noi.

 

Domnul Vasile Ursu:

Nu la fier uzat. Se folosesc la diferite transporturi, numai nu in transportul public. Proprietarul respectiv foloseste transportul in viziunea dumnealui.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Va multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Domnul Vasile Ursu:

Gata?

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Sinteti liber.

Microfonul nr.5 in continuare.

 

Doamna Adriana Chiriac:

O interpelare catre domnul Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. Am fost sesizata de mai multi membri ai gospodariei taranesti Sleng din satul Onesti, raionul Hincesti asupra actelor de coruptie si trafic de influenta, care au condus la lezarea grava a drepturilor de proprietate ai membrilor-fondatori ai acestei gospodarii.

Proprietarii, in mod arbitrar, fara a fi consultati in vederea instrainarii bunurilor imobile ce le apartin sub forma de cota valorica, au fost lipsiti de proprietati implicit de catre Ion Cornei, care, in mod fraudulos si impertinent, a recurs la instrainarea bunurilor gospodariei taranesti Sleng.

Domnule Procuror General,

In acest context, solicit sa dispuneti investigarea tuturor tranzactiilor realizate de catre Ion Cornei in numele gospodariei taranesti Sleng, a legalitatii actiunilor notarului de stat Aurelia Murzacova, care a autentificat tranzactiile in baza unei licitatii false, care este aratata in contractul de vinzare-cumparare din 18 ianuarie 2007, perfectat de respectivul birou notarial.

Falsul este elocvent, deoarece licitatia fixata in contractele de vinzare-cumparare, perfectate de catre respectivul birou notarial, nu putea avea loc la o data anterioara celei de inregistrare a imobilului in Registrul bunurilor imobile.

Pentru contracararea ilegalitatilor si abuzurilor, rog sa verificati si legalitatea tuturor hotaririlor, invocate de catre Ion Cornei ca fiind adoptate de adunarea generala a gospodariei taranesti Sleng, sub aspectul participarii membrilor-asociati la astfel de adunari si certificarea prezentei acestora. Solicit raspunsul in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

In urma unei petitii parvenite de la locuitorii orasului Durlesti, in numar de 90 de persoane, adresez urmatoarea interpelare catre Procurorul General al Republicii Moldova, domnul Valeriu Gurbulea. Sa-mi prezinte informatie in scris in prima etapa vizavi de ceea ce se intimpla in acest oras, si anume defrisarea padurii din localitate.

Deci, ma intereseaza: ce a stat la baza acestei defrisari? Care sint persoanele facute vinovate, in cazul in care sint? Si care au fost masurile intreprinse?

Va multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Locuitorii din satul Untesti, raionul Ungheni, mi s-au plins de faptul ca conducerea raionului, in persoana domnului Gaviuc, presedinte, i-a inselat grosolan, spunindu-le ca, daca depun cite 5 mii 200 de lei pentru conectarea la conducta de gaz a fiecarei gospodarii, acestea vor fi conectate pina la 1 decembrie 2006. Oamenii au depus sumele respective la primarie, altii au platit, in virtutea unor circumstante separate, mai mult de 10 mii de lei.

Totodata, crezind in promisiunile demnitarilor raionului si dorind sa aiba caldura sigura, mai multi cetateni au gasit zeci de mii de lei pentru procurarea si instalarea sistemelor autonome de incalzire. Spre regret, in transeele sapate prin tot satul se acumuleaza gunoi mai mult de jumatate de an, iar gaz in propria gospodarie are doar primarul localitatii.

In legatura cu cele expuse mai sus, solicit Guvernului Republicii Moldova investigarea situatiei create in satul Untesti, raionul Ungheni vizavi de gazificarea gospodariilor particulare si, prin intermediul structurilor corespunzatoare de control, tragerea la raspundere a persoanelor vinovate de folosirea nelegitima a banilor ce apartin cetatenilor din partea locului.

Informatia respectiva o solicit in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte.

Eu vreau sa reiterez o interpelare catre domnul ministru al afacerilor externe si integrarii europene, Andrei Stratan, care nu a catadicsit sa apara aici, in Parlament, precum am rugat in data de 1 martie, sa vina sa raspunda, daca este adevarat sau nu faptul ca Ministerul de externe de la Moscova a deschis un consulat la Tiraspol.

Din pacate, nu este prima data cind, atit Primul ministru, cit si membrii Guvernului sau, neglijeaza Parlamentul, de parca pentru ei Constitutia Republicii Moldova, care proclama un regim parlamentar de guvernare in Republica Moldova, nu ar fi decit un fetis scris pe hirtie. Si, de fapt, aceasta pozitie este tolerata si de actuala guvernare parlamentara.

Tin sa mentionez ca, saptamina trecuta, un grup de parlamentari din Moldova au participat la discutii in Parlamentul Ungariei, care este tot un stat cu regim parlamentar, si va rog sa nu mai cheltuiti banii statului, sa trimiteti deputatii peste hotare, sa vada cum se face acolo, dar ei vin acasa si fac totul pe dos. Acolo, o data in saptamina, primul ministru si membrii cabinetului sau sint in fata Parlamentului.

Eu consider ca acest raspuns al ministrului Andrei Stratan este unul evaziv, nu se raspunde precis, a fost sau nu deschis un consulat la Tiraspol. Si ce este interesant, aici se subliniaza ca actiunea cea mai recenta, intreprinsa de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, a fost transmiterea, la 1 martie, adica tot in acea zi cind a fost facuta interpelarea, in adresa MAI al Federatiei Ruse a unei note verbale dedicate problemei respective.

Interesant, as vrea sa-l intreb, ce inseamna nota verbala, sa ma lamureasca si pe mine. Si de ce ieri s-a facut o nota scrisa la adresa Ministerului de externe al Romaniei in privinta consulatelor de la Balti si Cahul?

Rog ministrul sa vina aici, sa raspunda la intrebarile deputatului in Parlament.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Prima interpelare i-o adresez domnului Prim-ministru, Vasile Tarlev, ea este elaborata in baza unui demers colectiv al pedagogilor Gimnaziului penitenciarului nr.2 din orasul Lipcani.

Este unicul colectiv pedagogic care activeaza in conditii cu totul aparte. Misiunea lor este una extrem de dificila, si anume instruirea, educarea si reeducarea unor minori, care au comis crime grave sau deosebit de grave.

In afara programului propriu-zis de instruire, cadrele didactice sint antrenate in alte activitati, inclusiv cele cu caracter educativ. Cadrele didactice ale Gimnaziului penitenciarului nr.2 Lipcani sint expuse unor riscuri mari, dat fiind specificul contingentului de elevi cu antecedente penale. Munca desfasurata in conditii dificile s-a rasfrint negativ asupra starii sanatatii mai multor angajati ai acestui gimnaziu.

Ministerul Justitiei este preocupat de soarta colaboratorilor militari, care profita de anumite inlesniri si privilegii. Din pacate, o asemenea preocupare nu exista si pentru cadrele didactice angajate la aceasta institutie. In ultimul timp au fost atestate mai multe persoane angajate la aceasta institutie, inclusiv pe linga militari, inclusiv lucratori medicali, electricianul, alte persoane, dar pedagogul este ignorat.

Este regretabil acest fapt, ca grija pentru cadrele didactice ramine in afara organelor abilitate. De aceea, solicit ca problema pensionarii cadrelor didactice din penitenciarul nr.2 Lipcani sa se faca la nivelul cadrelor atestate. Pensia unui colaborator atestat, care a activat in penitenciar 15 ani, constituie 2500-3000 de lei, iar pensia unui cadru didactic, care a activat in gimnaziul respectiv mai mult de 30 de ani, constituie doar 500 de lei.

Domnule Prim-ministru,

Solicit sa se ia o decizie cu privire la atribuirea acelorasi privilegii cadrelor didactice din cadrul acestui penitenciar, la fel ca si celorlalti angajati ai respectivei institutii, acest gimnaziu fiind unica scoala din tara in sistemul penitenciar al Ministerului Justitiei.

Si a doua interpelare o adresez de asemenea domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si ea se refera la niste abateri de la niste rigori exacte care s-au produs in procesul gazificarii comunei Larga. Mi-a parvenit un demers colectiv din partea locuitorilor acestei comune, care considera ca preturile pentru gazificarea localitatii sint exagerat de mari. Ei au incercat in repetate rinduri sa-si apere drepturile, au facut demersuri in diferite instante, dar, din pacate, problema ramine nesolutionata.

Este adevarat, domnul viceministru al administratiei publice locale Vitalie Vrabie, a raspuns intr-un fel la multiplele solicitari care vin din partea locuitorilor acestei comune, dar, spre regret, informatia furnizata de catre colaboratorii domniei sale, este eronata si aceasta, iarasi, a stirnit intr-un fel nemultumirea celor care deja au fost inclusi in procesul de gazificare.

Cifrele cu care se opereaza in acest raspuns, publicat de ziarul raional Meleag natal, sint mult diminuate. Deci, unele persoane din respectiva comuna au achitat pentru gazificare sume exorbitant de mari, de la 18 mii de lei pina la
27 de mii de lei.

De aceea insist ca, in cazul comunei Larga, sa se efectueze o investigatie obiectiva si exhaustiva, pentru a exclude abuzurile din partea acelora care au fost implicati in realizarea acestui proiect de gazificare si pentru a satisface asteptarile locuitorilor comunei Larga.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatol Taranu:

Da, va multumesc.

Deci, avind in vedere ca astazi nu s-a votat invitarea in Parlament a domnilor ministri Stratan si Sova, sint nevoit sa includ mecanismul interpelarii. Interpelarea este adresata domnului ministru al afacerilor externe si integrarii europene, Andrei Stratan si domnului ministru al reintegrarii, Vasile Sova.

Subiectul interpelarii. Formularea unui raspuns privitor la ultimele propuneri ale domnului Zubacov cu privire la reglementarea conflictului transnistrean.

Obiectul interpelarii. Informatiile pe care le-am cunoscut din surse demne de incredere vorbesc despre faptul ca, in urma ultimei vizite la Chisinau a domnului Zubacov, partea moldoveneasca a receptat un sir de propuneri care vizeaza reglementarea conflictului transnistrean. In speta, este vorba de propuneri ce vizeaza stationarea, pe un termen indelungat, a trupelor de pacificare ruse in Republica Moldova, acceptarea de catre Republica Moldova a unor garantii din partea Federatiei Ruse pentru statutul Transnistriei, legiferarea de catre Republica Moldova a privatizarii patrimoniului national, efectuata de catre autoritatile secesioniste de la Tiraspol.

Concomitent, aceste propuneri ramin a fi sistematizate intr-un document, conceput in format bilateral, a carui semnare nu presupune participarea OSCE, Ucrainei, SUA si Uniunii Europene.

In aceasta ordine de idei, interpelez ministrii vizati referitor la veridicitatea acestor informatii. Astept sa fiu informat suplimentar despre momentele principiale ale negocierilor purtate in ultimul an de catre oficialii moldoveni cu partea rusa in problema reglementarii situatiei in Transnistria. Indeosebi, ma intereseaza respectarea de catre negociatorii moldoveni a prevederilor legislatiei Republicii Moldova in problema elaborarii statutului Transnistriei. Solicit ca raspunsul la aceasta interpelare sa fie prezentat in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Am o interpelare catre Guvernul Republicii Moldova, prin care solicit sa-mi fie prezentata o informatie despre stadiul constructiilor spatiilor locative pentru refugiati si combatanti. Ma refer, in primul rind, la casele de locuit pentru refugiati din strazile Ginta Latina si Liviu Deleanu.

Solicit respectuos Guvernului sa-mi aduca la cunostinta gradul de finisare a casei de locuit din strada Ginta Latina. Care sint alocatiile pentru anul 2007 si cind vor fi alocati banii? Cind va incepe constructia casei din strada Liviu Deleanu? Si care sint resursele financiare, alocate pentru acest bloc in anul 2007?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare o adresez Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe linga Ministerul Finantelor. Presa a scris ca in Republica Moldova, la inceputul anului 2007, a fost sarbatorit, intr-o familie importanta, primul miliard, cistigat in dolari SUA. Redactia nu poate confirma documentar, dar are dreptul la informare anticipativa. Este o mare performanta in viata economica a Republicii Moldova, care este cea mai saraca tara din Europa. Sint miliardari in Rusia, Ucraina, Romania, unde sint cunoscuti. De ce nu ar fi si in Moldova?

Solicit Inspectoratului Fiscal confirmarea sau infirmarea informatiei, daca se poate si numele fericitului, pe care il banuim cu totii, deoarece pare a fi foarte tinar si linistit. Astept raspunsul in scris.

A doua interpelare este adresata Ministerului Dezvoltarii Informationale, in special Camerei Inregistrarii de Stat, precum si Procuraturii Generale. Prin ordonanta din 20 mai 2003 anchetatorul superior din cadrul Directiei de ancheta penala al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, colonelul Gheorghe Oprea, examinind materialele dosarului penal nr.932, dosar care a fost initiat in baza informatiei operative despre faptul ca la 20 noiembrie 2001, prin vama Leuseni, cu un automobil de model MAN, numarul de inmatriculare BFR 42, remorca VSE 27 LF a fost importat din Republica Moldova aparataj tele-video in suma de 137 151 euro prin contrabanda, de catre Intreprinderea VECO NIR SRL. Marfuri, care au fost stocate la depozitul de pe strada Uzinelor 10A, municipiul Chisinau, arendat de firma STORG Alina electronic.

La 4 februarie 2003, prin ordonanta Procurorului General, in conformitate cu prevederile articolelor 35, 111, 188, alineatul (1), punctul 9 si articolul 107 din Codul de procedura penala, dosarul penal in cauza a fost trecut la Directia de ancheta penala a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Conform documentelor din aceasta ordonanta, sint implicate firmele Deconir SRL, Desiona, Tarianix, Transfort, STORG Alina electronic.

Suspendarea anchetei a fost facuta din cauza ca nu a fost identificata persoana care trebuia pusa sub invinuire. Conform informatiilor noastre, este vorba de firme controlate de primul miliardar din Republica Moldova.

Rog sa mi se prezinte, din partea Ministerului Dezvoltarii Informationale, toate datele despre fondatorii firmelor, persoanele juridice si fizice, capitalul statutar. Rog Procuratura Generala sa verifice legalitatea suspendarii acestui dosar penal. Astept raspunsul in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Intrebarea mea o adresez domnului director general al Agentiei de Stat pentru Silvicultura, Moldsilva, Popusoi. Pe adresa mea a parvenit o plingere de la Robu David, padurarul cantonului nr.2 de la ocolul silvic Capriana, Intreprinderea silvocinegetica Straseni, in care dumnealui spune ca, in mod nelegitim, a fost eliberat din functie, ceea ce si este confirmat de catre judecata din Straseni, de la 30 noiembrie 2006.

Vreau sa-l intreb pe domnul Popusoi, daca dumnealui considera ca hotarirea judecatii trebuie indeplinita? Si daca da, atunci cind domnul David Robu va fi restabilit in functie?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Ion Ciontoloi:

Adresez interpelarea mea Ministerului Economiei si Comertului, prin care solicit sa mi se prezinte o copie a contractului investitional, prin care firma Calligrace a procurat pachetul de actiuni al elevatorului Causeni, cota-parte a statului. Totodata, este necesar sa-mi prezentati informatia privind realizarea obligatiunilor contractuale.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Eu am doua interpelari. Prima este legata de acelasi subiect din 1 martie, atunci cind am cerut Guvernului si Procuraturii Generale sa ia masuri in vederea respectarii drepturilor omului in stinga Nistrului. Era vorba, in special, despre mai multi cetateni, inclusiv domnul Petru Casian din satul Corjovo, Dubasari, carora li se impun, de catre fortele separatiste, taxe ilegale pentru importul temporar al autovehiculelor.

Am primit mai multe raspunsuri pe parcursul acestor zile, dupa ultima sedinta a Parlamentului, inclusiv de la Procuratura Generala, care ne informeaza ca scrisoarea respectiva sau subiectul respectiv a fost trimis Ministerului Reintegrarii, pentru ca acesta sa solutioneze problema.

Evident, Ministerul Reintegrarii, care ne trimite si el un raspuns formal, ne raspunde ca nu este in stare sa rezolve acum aceasta problema, astfel incit, drepturile acestor cetateni, inclusiv ale domnului Petru Casian, sa fie respectate.

Consider ca Procuratura Generala nu avea motive serioase pentru a se eschiva de la solutionarea problemei, pentru ca faptele care au fost aratate si care au fost comise, constituie elemente ale infractiunilor prevazute de Codul penal al Republicii Moldova. Si este vorba, in primul rind, de articolul 195 din Codul penal, Insusirea in proportii deosebit de mari a bunurilor, daca este vorba de sustragerea automobilului de catre reprezentantii fortelor separatiste. Articolul 339 din Codul penal, Uzurparea puterii de stat, atunci cind pe declaratiile vamale ale acestor forte ilegale este aplicata o stampila cu inscriptia Republica Moldova. Vama Tiraspol. Sau articolul 351 din Codul penal, Uzurparea de calitati oficiale sau articolul 361 din Codul penal, Confectionarea, detinerea, vinzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, stampilelor sau sibilelor false, atunci cind este vorba de uzul acestor falsuri, precum este stampila, despre care am pomenit.

Dupa cum vedem, Procuratura avea motive serioase sa intervina. De aceea, eu insist asupra acestui fapt, ca Procuratura sa-si exercite atributiile in stricta conformitate cu Legea cu privire la Procuratura, in special alineatul (2) din articolul 2 al acestei legi, care spune: Procuratura reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept, drepturile si libertatile cetatenilor.

De asemenea, cer Procuraturii, precum si Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informatii si Securitate sa ne prezinte o informatie despre toate dosarele care au fost initiate in privinta persoanelor care violeaza drepturile cetatenilor in stinga Nistrului. Cite au fost acestea? Cite persoane au fost date in urmarire penala?

De asemenea, as cere sa ne spuna Procuratura Generala, Serviciul de Informatii si Securitate si Ministerul Afacerilor Interne care au fost masurile concrete intreprinse de acestea, pentru ca sa fie respectate drepturile constitutionale ale cetatenilor Republicii Moldova.

Grupul de cetateni din Transnistria, care a sustinut si o conferinta de presa alaltaieri, dar care au intrat si la Comisia parlamentara pentru drepturile omului, in frunte cu primarul din Corjova, au adus dovezi clare ca organele de stat, organele legale ale Republicii Moldova nu depun eforturi, asa incit acestia sa simta ca li se apara drepturile si libertatile fundamentale.

Iar un eventual proces la CEDO in acest caz poate fi pierdut de catre Republica Moldova, pentru ca ea nu dovedeste ca face tot posibilul pentru ca sa apere aceste drepturi.

A doua interpelare este adresata Guvernului si ea tine de o decizie a Consiliului orasenesc Soldanesti, prin care a fost majorat tariful la apa, de la 5,40 lei la 12,5 lei pentru un metru cub.

Un grup de consilieri din Consiliul orasenesc Soldanesti ne-au sesizat si ne informeaza ca asemenea actiune, evident, vine in detrimentul populatiei din oras. Cer ca Guvernul, prin structurile pe care le are, sa explice in scris necesitatea majorarii si metodologiei de recalculare a tarifului pentru apa in orasul Soldanesti, precum si o informatie ampla cu privire la gestionarea celor 950 de mii de lei, care au fost alocati din bugetul de stat pentru renovarea sistemului si constructia statiei de epurare a apelor reziduale din orasul Soldanesti.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Prima interpelare o adresez domnului Prim-ministru, Vasile Tarlev. In cadrul unei vizite recente la Pascani, Criuleni, am constatat ca gradinita-cresa din localitate se confrunta cu probleme care necesita o solutionare operativa.

Copertina de la intrarea in gradinita este intr-o stare avariata, prezentind astfel un risc major pentru viata copiilor. Starea tehnica a copertinei se caracterizeaza prin uzura fizica avansata. In momentul de fata, accesul in cladire se face prin blocul alimentar, lucru inadmisibil. Cu suportul Consiliului raional s-a efectuat expertiza tehnica si devizul de cheltuieli, estimat la 84 de mii de lei. Dar, din pacate, in bugetul pe 2005 nu s-au rezervat in acest sens mijloace financiare.

Pentru a preveni deteriorarea completa a copertinei avariate se impune efectuarea lucrarilor de reparatie. Avindu-se in vedere aceasta situatie, il rog pe domnul Prim-ministru sa dispuna, in regim de urgenta, alocarea sumei de 84 de mii din fondul de rezerva al Guvernului pentru aceste lucrari de reparatie.

A doua interpelare o adresez Procurorului General, pe care il rog sa valorifice atributiile constitutionale si sa dispuna eliminarea intimidarilor, directionate spre eventualii concurenti electorali in alegerile locale din raionul Hincesti, care au respins propunerile parvenite din partea Partidului Comunist de a deveni membri si a candida pe listele acestui partid, aceste circumstante devenind simptomatice pentru raionul Hincesti.

Pornind de la aceste aspecte, rog sa se faca lumina asupra urmatoarelor circumstante. Primarul comunei Secareni, raionul Hincesti, are intentate pe numele sau 6 dosare penale, pentru falsuri in acte oficiale, iar procuratura Hincesti, avind inaintate invinuiri domnului Volociai incepind din anul 2003, blocheaza intentionat procedura de trimitere a dosarelor in instanta de judecata, acesta valorificind pina in prezent metoda falsurilor in ceea ce priveste gestionarea bugetului local.

Recent, dinsul a devenit membru al Partidului Comunistilor si intentioneaza sa candideze pe listele acestui partid. Primarul satului Buteni si altii, pe motiv ca nu impartasesc opiniile partidului de guvernare, lunar sint in vizorul Procuraturii Hincesti.

Rog Procurorul General sa elucideze faptele expuse, pentru a nu admite din partea Procuraturii Hincesti aplicarea dublelor standarde in functie de apartenenta politica. La ambele interpelari astept raspunsul in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna presedinte al sedintei,

In primul rind, tin sa atentionez conducerea Parlamentului, care nu a asigurat venirea aici a Procurorului General, pentru a da raspuns mai multor cetateni privitor la situatia in cadrul examinarii cazului disparitiei lui Vlad Cubreacov si rog sa-mi fie asigurata aceasta posibilitate cel putin in una din sedintele urmatoare. Eu am rabdare, dar cetatenii o s-o termine.

Si, interpelarea mea o adresez Guvernului si conducerii Companiei Teleradio-Moldova. Luni, 12 martie, avind zi de audienta in raionul Calarasi, cind am avut ca de obicei peste 30 de persoane in audienta, am dat si un interviu unui corespondent de la radioul national, evidentiind trei probleme cu care s-au adresat cetatenii.

Prima era problema victimelor represiunilor politice. A doua se referea la amenintarile din partea Guvernului privind posibila deposedare de terenurile pe care le au in proprietate si nu le pot lucra din motive obiective, pentru indeplinirea acelui program de consolidare despre care spune Guvernul.

A treia problema era programul de gazificare al Guvernului, care in mare masura este lasat pe spatele pensionarilor si invalizilor, fara sa-i intrebe de unde pot lua asa sume de zeci de mii de lei, pe care trebuie sa le achite in una-doua rate, dar cind este vorba de un credit preferential, Banca de Economii nu le acorda. Ii am in vedere fostii represati, caci nu au de unde achita 250 de lei lunar timp de 5 ani, din cauza pensiei mici. Nu accepta ca o terta persoana sa-si asume responsabilitatea de a plati acest credit.

Interviul nu a fost transmis marti dimineata, cu toate ca un alt interviu al aceluiasi corespondent a fost transmis in acea zi la ora 12.00.

Ieri, 14 martie 2007, acelasi corespondent a transmis un interviu despre controlul medical specializat, gratis, organizat de biserica din orasul Calarasi, trecuta recent la Mitropolia Basarabiei, ca timp de 3 zile cind citeva sute de persoane de genul feminin a trecut gratis controlul medical al glandelor mamare si tiroida si au primit indicatiile respective, dar acest interviu de asemenea nu a fost transmis.

Solicit un raspuns in scris de la Guvernul Republicii Moldova, ce a intreprins in cele trei probleme, evidentiate de catre cetateni in cadrul audientei. Iar conducerii Teleradio-Moldova ii solicit sa raspunda de la tribuna centrala a Parlamentului, joia viitoare, care sint motivele ca nu au fost transmise interviurile nominalizate si cind vor fi transmise, deoarece ramin actuale.

A doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova, caruia ii solicit o explicatie de la tribuna centrala a Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Continuati, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am adresat o interpelare privitor la situatia de la SA Fertilitate-grup din Calarasi, la care am primit un raspuns ca vine Guvernul cu un proiect de lege in Parlament si vor fi solutionate problemele. Ca sa primesc acum lista proiectelor retrase din Parlament, printre care gasesc si acest proiect de lege, care trebuia sa solutioneze situatia de la SA Fertilitate Calarasi. De asemenea, situatia cu cele peste 100 de tone de pesticide stocate acolo, sub cerul liber si alte probleme.

Ii solicit Guvernului sa vina cu un raspuns de la tribuna centrala, cum am mentionat, cum vede rezolvarea problemei, deoarece a retras acest proiect de lege care trebuia sa solutioneze problemele.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Am doua interpelari pe care le adresez Guvernului si solicit sa-mi fie dat raspunsul in plenul Parlamentului.

Prima interpelare este rezultatul unei sesizari de la mai multe persoane cu care m-am intilnit in raioanele republicii. Am fost rugat sa intervin, deoarece multi bolnavi netransportabili, care se afla acasa, nu pot astazi sa fie deserviti de lucratorii medicali, care acorda servicii medicale la domiciliu, din lipsa de finante, asa li se spune la spitale si la sectiile raionale.

Reiesind din aceasta, rog sa mi se dea un raspuns: cite raioane n-au primit mijloace financiare pentru a acorda acest serviciu la domiciliu, prin intermediul medicilor, anul trecut? Si cite n-au primit anul acesta? Si din ce cauza?

Si, tot aici, rog sa mi se aduca la cunostinta, cum a fost gestionat pe parcursul anului trecut acel fond republican special, in suma de 45 de milioane de lei, care este format din: incasarile la buget din contul detinatorilor de telefonie mobila si al persoanelor care inregistreaza autovehicule la sectia de inregistrare, la Ministerul Afacerilor Interne? Acest fond este destinat anume pentru asa categorii: pentru invalizi, acei oameni care nu pot solicita acest ajutor de la alte persoane.

A doua sesizare. Am fost invitat la o discutie de un grup de fosti lucratori ai aviatiei civile, astazi someri, care m-au rugat sa intervin, deoarece actualmente in companiile aeriene, inregistrate pe teritoriul Moldovei, tot mai des se incadreaza cetateni straini, cetatenii nostri fiind exclusi si trimisi sa stea acasa.

De aceea, rog sa mi se dea o informatie, cite companii aeriene avem inregistrate pe teritoriul Moldovei? Cite persoane sint incadrate in componenta acestor companii? Si care este procentul, cite persoane straine si citi cetateni ai Republicii Moldova lucreaza la aceste companii? Si ultimul moment pe care as vrea sa-l aflu: care sint resursele financiare incasate la buget de pe urma implicarii in cadrul acestor companii a cetatenilor straini, conform legislatiei in vigoare?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Doua interpelari. Dar, inainte de aceasta, as vrea sa mentionez faptul ca nu am primit raspuns la alte doua interpelari. Una adresata domnului Ursu, director al SIS, prin care am solicitat mai multa informatie referitor la persoanele asa-zise publice din regimul transnistrean separatist, referitor la biografia persoanelor respective, implicatiile lor in politica din Republica Moldova, traiectoria politica, date biografice, afaceri s.a.m.d.

Sub pretextul ca informatia este prea voluminoasa, am fost invitat la SIS, ca sa vad pe loc. Eu prefer, totusi, sa am accesul si sa am la dispozitie informatia aici, in Parlament. A trecut suficient timp si, in continuare, astept un raspuns din partea SIS-ului. Mai ales ca informatia referitor la aceste persoane trebuie sa fie data publicitatii, nu poarta un caracter secret.

A doua intrebare la care nu am primit un raspuns, formulata si in scris, si de la acest microfon, pentru domnul Victor Tvircun, deci, pentru ministerul pe care il conduce, de a ne explica, care este soarta studentilor inmatriculati fara sustinerea bacalaureatului. Vreau sa aduc la cunostinta domnului Tvircun ca am facut interpelari, am adresat rugaminti catre mai multe institutii superioare de invatamint si rectorii mi-au raspuns, prin care se impotrivesc aplicarii ordinului ministrului in acest sens. Reiterez aceasta rugaminte catre domnul Tvircun si il astept data viitoare cu un raspuns in plenul Parlamentului.

Si cele doua interpelari. Prima interpelare este adresata domnului Vasile Tarlev, domnului Andrei Stratan si domnului Ion Ursu, prin care solicit informatia referitoare la actiunile de subminare a statalitatii Republicii Moldova. Intr-o declaratie recent facuta de domnul Tarlev s-a mentionat faptul ca Republica Moldova s-a confruntat cu actiuni de subminare a statalitatii sale. Sint acuzatii foarte grave si cred ca Parlamentul trebuie sa le cunoasca. Rog ca in sedinta urmatoare, in plenul Parlamentului domnul Tarlev sa prezinte o informatie mai ampla in acest caz.

Si, pentru a motiva suplimentar raspunsul din partea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, solicit un raspuns prompt si clar din partea domnului Stratan: exista sau nu consulate in partea separatista a Republicii Moldova? Daca da, in ce conditii au fost ele acceptate de catre Republica Moldova?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Doua interpelari adresate Guvernului Republicii Moldova. Domnul Prim-ministru, Vasile Tarlev, va decide cine trebuie sa raspunda la aceste doua interpelari.

Prima. Domnule Prim-ministru, rog sa-mi fie prezentata o analiza a situatiei demografice din Republica Moldova. Cum apreciaza Guvernul Republicii Moldova situatia creata? Si care sint masurile intreprinse pentru a iesi din criza catastrofala in care ne aflam? Aceasta interpelare v-o adresez ca urmare a faptului ca, in trei sedinte in plen, reprezentantii partidului majoritar au refuzat sa fiti invitat pentru a ne prezenta situatia din tara noastra la acest capitol.

Multumesc anticipat pentru un raspuns obiectiv si onest.

Interpelarea a doua. La 21 februarie 2007 am primit un raspuns de la Ministerul Justitiei la interpelarea privind stadiul implementarii Legii nr.186 din 29 iunie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Am primit un raspuns care reflecta doar partial chestiunile abordate in interpelarea mea. Mai mult decit atit, la sfirsitul acestui raspuns citesc urmatoarele: In urma parvenirii acesteia, ma refer la informatia cu privire la includerea de mijloace financiare in bugetul local al fiecarui raion, vom interveni suplimentar cu informatia respectiva.

Avind in vedere ca pina astazi n-am primit aceasta informatie, banuiesc ca organele administrarii publice locale, presedintii de raioane nu activeaza in acest domeniu. Sint convins ca vor fi prezentate argumente care gresesc in mod demonstrativ.

Intre timp, am primit o adresare, la 12 martie anul curent, de la 180 de victime ale Asociatiei regimului totalitar comunist, cum scriu ei, majoritatea 2/3 sint din Chisinau, ceilalti din raioanele republicii, in care isi expun nemultumirea fata de modul cum sint tratati, despre faptul ca sint ignorati, ca deseori nu gasesc nici cererile prezentate de dumnealor in organele administratiei publice locale. Iata, vasazica, aici este copia cu semnaturile celor 180 de persoane, care vorbesc, de asemenea, si in numele a 500 de persoane care au avut de suferit si au decedat.

Domnule Prim-ministru,

Avind in vedere faptul ca in informatia care mi-a fost prezentata la
21 februarie astfel de raioane precum Anenii Noi, Cantemir, Causeni, Drochia, Edinet si altele nu sint indicate, cel putin dupa numarul de cereri depuse de cetatenii care au avut de suferit, rog Ministerul Justitiei sa revina la raspunsul prezentat la 21 februarie si sa-mi prezinte un raspuns concret, cu anexarea materialelor solicitate de mine: copiile Regulamentului de activitate al Comisiei speciale republicane, celor raionale, lista persoanelor, componenta comisiilor raionale s.a.m.d.

In cazul in care voi primi in scris un raspuns formal, ca cel din 21 februarie, voi fi nevoit sa solicit o informatie in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

Sper sa primesc un raspuns corect si onorabil.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatorul subiect de pe ordinea de zi sint declaratiile. La microfonul central se invita domnul Mihail Mocan.

 

Domnul Mihail Mocan:

,

!

.

, , ,
23 .

12 , , , . 305 . , .

- , , .

. , , 44 .

, , , , .

, 2000 -, I II , , . .

. 2003 , , , -, , . , .

, , , . , .

. .

: , , . , , .

, , , , . ,
9 , .

.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Anatol Taranu.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Este semnificativ faptul ca, in primul rind, inainte a vorbit trecutul, dar acum, la tribuna a venit timpul sa vorbeasca viitorul acestei tari. Fiind o persoana educata in spirit umanist, eu vreau sa le recomand tuturor colegilor, care au viziuni romanofobe si antiromanesti, sa inceapa sa evacueze sala, ca sa-si pastreze echilibrul psihologic.

Manifestul-apel al Partidului National Liberal din Moldova privind imperativul solidarizarii nationale. Teritoriul Basarabiei si al Transnistriei, o aschie de pamint cu populatie romaneasca, rupta de mai multe ori prin forta armelor din contextul etno-cultural si politic firesc, supusa unei deznationalizari dure pe parcursul a circa doua secole de ocupatie straina, a rezistat si a dainuit in timp. Acest miracol a devenit deosebit de evident la confluenta anilor 80-90 ai secolului trecut, cind a luat avint in Republica Moldova miscarea de eliberare si renastere nationala.

Statul Republica Moldova a devenit independent in urma imploziei URSS, dar si gratie angajarii sutelor de mii de romani moldoveni intr-o veritabila revolutie de eliberare nationala, ce a pus capat unei dominatii straine de secole. Redobindirea constiintei de neam, decolonizarea totala si revenirea acestui spatiu in familia europeana necesita un efort colectiv de lunga durata, conjugat cu o inteligenta politica aparte.

Astazi, dupa 15 ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova, tara noastra, afectata de o profunda criza identitara interna, situata intr-o zona geopolitica disputata, se zbate intre un trecut tragic si un viitor incert.

Partidul National Liberal din Republica Moldova este constient de faptul ca grava problema identitara, situatia politica si economica deplorabila a celui de-al doilea stat romanesc, rezultata din politici coloniale sovietice, continuate de regimurile neocomuniste de dupa 1991, stationarea trupelor rusesti de ocupatie pe teritoriul Republicii Moldova, existenta unui teritoriu ocupat de un regim terorist, sprijinit de Moscova si necontrolat de Guvernul de la Chisinau, au facut din Republica Moldova un stat-problema.

In aceste conditii, Republica Moldova nu dispune de suficiente resurse interne pentru depasirea starii de criza permanenta. Este nevoie de o asistenta internationala, in stare sa readuca Republica Moldova pe orbita civilizatiei europene.

Cel mai firesc sprijin al efortului de europenizare a Republicii Moldova poate veni din partea Romaniei. In acest context, Partidul National Liberal se declara consternat de declaratiile tot mai agresive in stilul razboiului rece, proferate la adresa Romaniei de catre conducerea comunista de la Chisinau, care nu are nici un merit in edificarea Republicii Moldova ca stat.

Comunistii si liderii lor au stat, in cel mai bun caz, in expectativa in momentul proclamarii independentei statale a Republicii Moldova. Erijarea lor, astazi, in statalisti consecventi nu este nimic altceva decit o farsa in stilul traditional al acestei ideologii.

De fapt, promovind conceptul moldovenismului vulgar si romanofob, comunistii moldoveni sugruma si farima statalitatea ce a mai ramas intr-o societate depopulata prin politici economice falimentare, favorizind tendintele de ancorare a Republicii Moldova in spatiul geopolitic euroasiatic, cultivat cu mult sirg de catre cercurile politice revansarde din Rusia.

Partidul National Liberal invita partidele democratice si proeuropene din Republica Moldova sa se solidarizeze in scopul opririi acestui proces distructiv pentru perspectiva europeana a statului nostru. In toti acesti ani, guvernarile de la Chisinau au ratat posibilitatea de a merge impreuna cu Romania pe calea integrarii europene. Cu mici exceptii, acestia au preferat sa promoveze politici antiromanesti.

In consecinta, Romania a devenit membra a NATO si UE, in timp ce Republica Moldova a alunecat in mod grav spre statutul rusinos de cea mai saraca tara din Europa. Acesta este rezultatul logic al politicii comuniste, dominate de instincte antiromanesti.

Partidul National Liberal din Moldova considera ca acum, odata cu revenirea definitiva si plenara a Romaniei in spatiul euroatlantic sigur si solidar, a sosit si momentul solidarizarii etnoculturale romanesti ca unica sansa pentru a se oferi si Republicii Moldova un viitor civilizat si sigur. Doar aceasta asistenta, care trebuie sa devina constanta, coroborata de strategiile Uniunii Europene, ar putea readuce si al doilea stat romanesc in comunitatea euroatlantica.

In fata pericolului permanentizarii crizei cronice ce a afectat Republica Moldova, Partidul National Liberal din Moldova vine cu un proiect special, politic, social-economic si cultural, numit Uniunea Interstatala Romania-Republica Moldova. Acest proiect poate fi infaptuit cel mai lesne prin semnarea intre Romania si Republica Moldova a unui tratat interstatal de fraternitate si parteneriat european, ce ar avea ca scop major integrarea plenara a celor doua state romanesti in Uniunea Europeana.

Este un proiect de europenizare si utilizare cit mai rationala a resurselor Uniunii Europene in scopul modernizarii rapide a acestora si recuperarea raminerii in urma a Republicii Moldova. Prin cresterea economica si reformele promovate, Romania si-a demonstrat capacitatea de a onora standardele europene. Urmarea acestui exemplu ar putea aduce si Republica Moldova, in urmatorii 10 ani, la standardele de viata din Uniunea Europeana.

Adresam Guvernului roman propunerea de a initia un program de fluidizare reciproca a informatiilor intre cele doua maluri ale Prutului, ceea ce ar conduce la o cunoastere mai buna in Romania a realitatilor din Republica Moldova, de a incuraja depasirea tabuizarii temei Basarabiei.

De asemenea, Partidul National Liberal din Moldova pledeaza pentru o relatie financiara total transparenta intre Bucuresti si Chisinau, care sa fie reluata de la zero, actiune, ce ar trebui precedata de publicarea intregii asistente acordate in 15 ani, prin diverse proiecte, ONG-urilor sau altor structuri din Republica Moldova, pentru a se evita specularile politice.

In Republica Moldova exista banuieli ca unii din acesti bani au servit la imbogatirea unora ce nu-si pot justifica averile, dar care au devenit azi aliati ai comunistilor si incrimineaza asistenta financiara romaneasca exact celor care nu au participat la procesul de facere de averi din afacerea profitabila a romanismului.

Miinile murdare nu trebuie sa discrediteze nobila idee de reintregire a neamului. In viziunea PNL, Moldova, conceptul Uniunii interstatale Romania Republica Moldova ar putea include formarea etapizata a organelor de coordonare a politicilor acestei structuri, intre care o adunare parlamentara formata din cite 30 de deputati din ambele state, ce se vor intruni in sesiuni periodice la Bucuresti si Chisinau si care se vor preocupa de armonizarea si omogenizarea legislatiei Republicii Moldova cu cea a Romaniei si a Uniunii Europene, de bugetul special al Uniunii interstatale.

Totodata, Comisia executiva interstatala, ce si-ar putea avea oficiul central la Iasi si ar putea fi formata dintr-un numar egal de reprezentanti ai Guvernului Romaniei si Republicii Moldova, ar putea avea in sfera sa de coordonare executarea bugetului comun al Uniunii interstatale, politicile de apropiere a Republicii Moldova de UE, obtinerea si realizarea unui mini Plan Marshall pentru solutionarea

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Taranu,

Un minut...

 

Domnul Anatol Taranu:

Conflictului transnistrean si reabilitarea social-economica post-conflict a Republicii Moldova

 

Doamna Maria Postoico:

Da, un minut, domnule Taranu.

 

Domnul Anatol Taranu:

Da, am inca un minut. Am inceput la 43.

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut. Este fixat.

 

Domnul Anatol Taranu:

Identificarea proiectelor de asistenta financiara internationala pentru fondul de pensionare al celor doua state romanesti, Casa sociala interstatala ar putea promova unificarea sistemului de pensionare a cetatenilor din cele doua state si gestiona fondurile de pensii sociale.

In acest context, vreau sa reiterez o idee mai veche: guvernarile se perinda, iar poporul ramine. PNL Moldova crede ca a venit timpul pentru a se face mai multa dreptate istorica acestei parti a poporului roman, care inca nu-si gaseste locul si destinul intr-o Europa tot mai unita.

Stimati colegi,

In incheiere vreau sa va spun ca nici nu a reusit Partidul National Liberal sa lanseze aceasta initiativa, ca imediat, intr-o maniera demagogica si rautacioasa, aceasta idee a fost atacata.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Anatolie Onceanu.

Domnul Anatol Taranu:

Aici nu-mi vine nimic decit sa aduc aminte de faptul ca

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Taranu,

Eu va rog. Ati depasit limita.

 

Domnul Anatol Taranu:

Ciinii latra, dar caravana merge.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Anatolie Onceanu.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Vreau sa va prezint o declaratie a Aliantei Moldova Noastra, intitulata Coalitia de guvernamint isi extinde dominatia politica asupra mass-media din Republica Moldova.

Apropierea alegerilor locale generale, care sint un test decisiv al democratiei, ne face sa batem alarma in legatura cu regresul unui domeniu important, pe care actuala coalitie parlamentara pretinde ca l-a reformat. In realitate insa, mass-media din Republica Moldova a intrat in ultimul timp si mai mult sub dominatia puterii politice.

Holdingul mediatic NIT a devenit un instrument de creare a imaginii comunistilor, iar banuiala de coruptie politica este justificata de asigurarea lui cu retelele de acoperire nationala, dotate de stat si tranzactionate catre aceasta companie. Fostele ziare ale Guvernului, Moldova suverana si Nezavisimaia Moldova au fost, intr-un mod controversat, privatizate si, de fapt, transformate in portavoce a coalitiei de guvernare.

In schimb, presa independenta de putere suporta un pressing fara precedent din partea autoritatilor. Noul Cod al audiovizualului a fost facut in asa mod incit PCRM si PPCD sa poata imparti fostele posturi publice din Chisinau, Euro TV si Antena C, care acum nu mai servesc interesele cetatenilor, ci pe ale celor doua partide.

Aceste regres in domeniul libertatii presei este constatat cu ingrijorare de reprezentantii OCSE, ai Departamentului de stat al Statelor Unite si altor misiuni diplomatice occidentale, ai monitorilor din partea Consiliului Europei si Uniunii Europene. Organizatiile civile locale si internationale semnaleaza tot mai frecvent incalcarea libertatii presei in Republica Moldova.

In situatia in care coalitia de guvernamint pune mina practic pe toata presa cu impact major, singura salvare ar putea fi Serviciul public national de radio-televiziune. Dar tocmai aceasta institutie este transformata intr-un sistem de propaganda mai diabolic decit pe timpurile sovietice, consolidat acum sub acoperirea lozincilor de reforma in audiovizual.

Radiodifuziunea publica nationala este astazi chiar mai aservita politic decit se mentiona in raportul misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 2005. Aceste constatari sint confirmate si de monitorizarea, efectuata de un grup de specialisti la solicitarea AMN, care vizeaza editia Mesager de la ora 21.00.

De la 29 ianuarie pina la 18 februarie 2007, deci, timp de 3 saptamini, in cadrul lui s-au difuzat 350 de subiecte, dintre care 283 de stiri interne. Dintre ele, fiti atenti, 224 de materiale au fost pozitive, laudative si triumfaliste, adica peste 79%. Doar 55 de reportaje au avut un caracter neutru si, ceva cu totul anormal, in 3 saptamini au fost numai 4 subiecte critice, 1,4 %. Dar si in cadrul acestor
4 reportaje tot autoritatile centrale au aparut exclusiv intr-un aspect pozitiv.

La Chisinau, de exemplu, se taie copacii, iar comisia parlamentara ii face ordin in domeniu. In satul Vatici, Orhei gradinita este in stare dezastruoasa, dar Guvernul planifica sute de mii de lei pentru ameliorare etc. In Moldova de astazi, tara cea mai saraca, cu nivelul de trai cel mai coborit din Europa, cu indicatori de dezvoltare social-economica intre anii 2001-2006, fiti atenti, 2001 cei mai prosti din Europa de Sud-Est si din CSI, locul al 14-lea din cele 15 state ex-sovietice, stirile la TV Moldova-1 sint numai de bine, restul lumii pare o catastrofa pe acest fundal ideal, caci stirile externe prezinta scandaluri, crize, atentate, razboaie, intemperii naturale etc.

Practica TVM-1 sfideaza cu obraznicie recomandarile Consiliului Europei de garantare a independentei Serviciului public de teleradiodifuziune. Conform acestor standarde, posturile publice nu pot fi transformate in purtatori de cuvint ai puterii oficiale, iar difuzarea mesajelor, declaratiilor, comentariilor oficiale trebuie sa se limiteze strict la imprejurari exceptionale. Iar la noi, in cele 3 saptamini, din 283 de subiecte despre viata interna a tarii, 88 sint cu participarea domnilor Voronin, Tarlev si Lupu. Ca numar ele reprezinta 30%, iar ca durata se apropie de o jumatate din timpul alocat stirilor interne. Se induce fortat impresia ca in tara numai aceasta troica lucreaza eficient si in toate domeniile.

Servilismul politic atinge cote inimaginabile. Se atesta mai multe procedee de maniera nord-coreeana, de tip totalitar. De exemplu, de la o singura filmare cu aceleasi imagini sincrone se fac mai multe reportaje in scopul amplificarii prezentei pe post. Alt fenomen consta in personificarea evenimentelor. Mesagerul reflecta participarea sefilor de virf si opiniile lor, in loc sa reflecte evenimentul ca atare. Spre exemplu, in reportajul despre participarea Presedintelui tarii la adunarea judecatorilor din Republica Moldova din 9 februarie alte televiziuni au prezentat continutul adunarii, iar Moldova-1 a pus accentul pe prezenta si opiniile lui Voronin.

La stirile cu participarea conducerii de virf se mai adauga un sir lung de subiecte, bazate pe dari de seama, declaratii, mesaje ale oficialilor mai mici fara alte comentarii, fara opinia societatii civile, ale expertilor si a opozitiei politice, atunci cind este cazul, asa cum stipuleaza standardele europene.

In ceea ce priveste egalitatea de acces a partidelor politice la emisiunile radioteleviziunii publice, in 3 saptamini alte partide decit cel de guvernamint au fost prezente numai intr-o singura zi, pe 7 februarie, in 3 subiecte scurte, care au durat aproximativ numai un minut.

In perioada monitorizata nu au gasit oglindire la Mesager nici una dintre actiunile de protest din societate, nici un cuvint despre ele. Si anume: greva foamei desfasurata de transportatori in corturi, pe piata centrala din Cahul. Nici un cuvint. Actiunile din Scuarul Operei Nationale din Chisinau, au fost mai multe, ale detinatorilor de patente, ale asociatiei Casa noastra Chisinau, ale citorva ONG-uri... Nici un cuvint la Mesager.

Alianta Moldova Noastra considera evidenta utilizarea institutiilor publice intr-o campanie bine organizata, de manipulare si dezinformare a cetatenilor. Este clar ca responsabilii pentru politica de stiri de la asa-numita televiziune publica selecteaza tematica si cenzureaza stirile conform comenzii politice. Numai comanda puterii poate explica tirajarea pe post, pina la absurd, a inaugurarii fiecarei statii de masini si tractoare, a fiecarei fintini amenajate de inaltii demnitari pe bani obtinuti prin racket de stat.

Sute de subiecte, trase ca la indigo, despre reparatii facute din mijloacele fiscului si ale cetatenilor, la care autoritatile centrale nu au nici o atributie si altele. O adevarata mizerie morala si intelectuala leaga autoritatile de stat de Mesagerul prin niste reportaje, pe care orice televiziune, cu adevarat publica, ar refuza sa le puna pe post.

Numai la ordinul puterii pot fi plasate in timpul de maxima audienta, in afara programului, astfel de diversiuni precum Comunitatea moldovenilor din Romania sau subiecte cu o evidenta tenta electorala, cum ar fi sedinta despre Programul Satul moldovenesc, repetat de doua ori in afara programului. Vizitele de imagine in subsoluri ale primarului interimar comunist din Chisinau si altele.

Fractiunea AMN, in baza acestei monitorizari, a initiat un dialog cu reprezentantii Consiliului de observatori ai institutiei publice nationale si cu administratia televiziunii, a avut loc un asemenea dialog. Dar au trecut saptamini bune, iar semnalele de ajustare a politicii editoriale la normele europene lipsesc cu desavirsire si nici nu pot fi, deoarece la pretinsa Companie publica Teleradio-Moldova s-a inradacinat un adevarat sistem de manipulare politica a opiniei publice, iar coalitia comunist-pepecedista se dovedeste incapabila sa garanteze drepturile civile si politice ale omului, inclusiv dreptul la informare.

In aceste circumstante, Fractiunea AMN face apel la vigilenta catre intreaga societate civila si forurile democratice internationale si atragem atentia

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Asupra derapajelor de la normele europene, care deja provoaca vicierea apropiatelor alegeri locale din Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna deputat Vitalia Pavlicenco.

Va rog, fixati ora. Nu la ceasul dumneavoastra, este cel electronic. Ma conduc. Iata, este ceasul electronic. Eu va rog (Rumoare in sala.) Luati cuvintul si terminam.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Deci, noi stim ca voi ati ajuns sa furati si minutele opozitiei...

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, doamna Pavlicenco...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Declaratia mea se numeste Cer sa fiu scoasa de pe lista neagra a celor persecutati de catre regimurile antinationale. Spuneam intr-o declaratie ca nu exista mare diferenta intre regimul terorist de la Tiraspol si regimul mafiotizat si antinational de la Chisinau. Sirul asemanarilor dintre cele doua regimuri, in continua perfectionare, in ceea ce priveste persecutarea oponentilor politici, nu face decit sa creasca.

Institutiile represive de pe ambele maluri ale Nistrului, dirijate de presedinti, actioneaza de minune contra persoanelor indezirabile. Acum 3 saptamini, am fost invitata la aniversarea a 15-a a liceului Lucian Blaga de la Tiraspol, fosta scoala nr.20, cu predare in limba romana. Am mers cu Volkswagen-ul meu, produs in 1990, m-am conformat ambitiilor de stat ale Tiraspolului privind taxele de trecere peste Nistru.

Am prezentat buletinul de identitate. La Tighina insa am fost oprita de GAI-ul de linga monumentul in memoria victimelor nationalistilor si fortata sa stau acolo o ora si jumatate. Soferul a fost dus la sectia de militie sa vada daca nu este in cautare. Apoi, a trecut papa Smirnov sau Antiufeev si traficul trebuia sa inceteze.

Am gasit o legatura cu politia moldoveneasca, in totala dizgratie la Tighina, carora satrapii le-au spus ca masina mea este banuita ca ar fi furata si ca o retin 4 ore. Am reusit sa ajung pe cai ocolite, cu taximetrul la liceu, unde am oferit un lot de carte romaneasca. Intre timp, avea loc spalarea creierilor soferului meu, caruia i s-a luat permisul.

Daca masina nu-mi era furata, s-au gasit alte motive. Am aflat ca mai multi cunoscuti au ramas fara permise de conducere ca urmare a tratamentului aplicat de teroristii de la Tiraspol cetatenilor nostri care circula peste Nistru. L-am informat pe domnul Louis ONeill, seful misiunii OSCE la Chisinau, am decis sa nu mai merg peste Nistru cu masina mea, pentru ca nu exclud provocari pentru a ma compromite.

In dimineata zilei de 7 martie, plecam deja spre Leuseni. Acum 4 5 ani, am fost impiedicata de granicerii nostri sa trec de 3 ori frontiera spre Romania. In loc de explicatii mi se invoca faptul ca sint trecuta cu rosu in calculator si mi se arata cu degetul in pod. M-am judecat 4 ani cu Serviciul Graniceri al Republicii Moldova, caruia ii revine ingrata misiune de a servi ambitiile de persecutare politica ale satrapilor comunisti.

Spun asa, pentru ca nu vad nici o diferenta intre comportamentul teroristilor de la Tiraspol si cel al granicerilor generalului Igor Kolenov. Inainte de vama am mers sa perfectez Cartea verde. Sint multe ghisee acolo. Unul, despre care a scris clar presa, este societatea MOLDASIG, facuta de potentatii zilei pentru a elimina alti agenti in asigurari. Iau Cartea verde, de obicei, la ASITO, insa plecarea mea a fost intempestiva si nu am ajuns la agentul meu.

Am vazut astfel ce se mai face pe la frontiera. Atitia agenti si nici o infrastructura elementara, amenajata Sper ca cunoasteti bancul in care rusii se laudau occidentalilor cu BAM-ul, magistrala Baical-Amur, iar occidentalii nu intelegeau, cum se pot face magistrale si nu se poate amenaja un grup sanitar la standarde europene.

Exact aceasta este fata Moldovei proeuropene. Chiar mi-a venit in cap o metafora: cum este drumul nostru spre frontiera, spre Leuseni, asa ne este si drumul spre Europa. Cu sosea buna pina la vilele de la Condrita, dupa care incepe hurducaitul. Adica, spre Europa am avansat doar atit cit duce drumul spre interesele clanurilor mafiote. Nu mai mult, stimati observatori occidentali.

Vazind minunata infrastructura, in care MOLDASIG-ul nu vrea sa investeasca, mi-a pierit cheful pentru MOLDASIG si am trecut la alt ghiseu, dar parca nu-mi vine a crede sa se fi suparat MOLDASIG-ul si sa le fi sugerat sefilor sa-mi aranjeze o problema la trecerea frontierei, dar mai stii?

Astfel, in frontiera asteptam pasapoartele remise. Soferul, vazind ceva ciudat, se da la geam si vede cum granicerul raporta de zor ca in frontiera se afla Pavlicenco si Gilca. Sigur, granicerul a negat, spunind ca i s-a stricat serverul si sa astept doua minute. Astept, insa intuitia imi sugera sa fiu prudenta. Peste putin timp granicerul este chemat sus, dupa care vine si spune ca eu imi pot continua drumul, dar nu si soferul. Adica mi-au spus exact ce-mi spusesera teroristii lui Smirnov. Numai ca acolo pentru ca sa nu ajung la Tiraspol, aici ca sa nu ajung in Romania.

Mi se spune ca soferul este in cautare, de ce, pentru ce, cum si de cind out. Exact asa ca acum 45 ani, cind mi se arata cu degetul in tavan, ca Republica Moldova este condusa de degetomania de la Presedintie, granicerii recunosteau ca sint oameni mici.

L-am convins, cu mare greu, pe granicer sa inchida masina, unde aveam computerul si actele. Proprietatea privata nu intereseaza pe nimeni, mai ales cind masina este de 17 ani. Insa incercarea de a lasa o usa deschisa, ce iti poate sugera, oare nu cumva ca te poti pomeni cu droguri si altele .. in propria masina. Sus era gata camera de tortura morala, insa nu am parasit soferul, spunind ca nu am incredere in serviciile regimului comunist represiv, pe care eu il critic si sint persecutata pentru aceasta.

Motivul? Soferul a fost implicat, acum 2 ani, intr-un accident nu cu masina mea, dar iata ca nu-i de gasit. Un accident consumat, el prezentindu-se mereu pentru ancheta la politie. In ianuarie am mers cu masina la congresul extraordinar al PNL din Romania, stampilele in pasaport exista, nu a fost nici o problema.

In sfirsit, un sef imi spune: va dam drumul, dar la intoarcere din Romania sa mergeti la politie. De unde aceasta schimbare brusca de macaz, de unde hodoronc-tronc s-a gasit in frontiera un infractor, cind accidente fac toti, inclusiv paza lui Vasile Tarlev, care a facut 7 victime pe soseaua nationala in zona Orheiului.

Concluzia este clara. S-a mai incercat o data sa ma invete minte, pentru ca nu tac in fata nedreptatilor pe care le comit cu nemiluita si fara nerusinare agentii puterii comuniste.

Si acum, spuneti-mi, care este diferenta intre cele doua regimuri? Potrivit carei legi, daca aveti documente ca o persoana este in cautare, ii dati totusi voie sa treaca frontiera spre Romania, spre UE? In Republica Moldova domina legea sau arbitrarul? Adica interziceti dreptul la circulatie, apoi permiteti, totusi, dupa ureche, accesul. Ce frumusete de regim comunist, care se supara ca ii spunem regim.

Stimati concetateni,

Am fost pe 2 martie la Corjova, Cocieri, Molovata Noua, unde au fost comemorate victimele razboiului ruso-moldovenesc de la Nistru. Persoanele m-au insotit la mai multe cimitire, am trecut pe la mormintul mamei lui Voronin, pe linga casa unde s-a nascut acest comunist. Am primit pomana de la sora colegului nostru comunist, deputatul Vasile Iovv.

Din discutiile avute acolo am inteles ce drama traiesc oamenii parasiti de Chisinau. Mi-am propus sa-i indemn pe mai multi colegi-deputati sa mergem, pe
2 martie 2008, in Transnistria, iar pina atunci sa ne intrebam: ce facem in fiece an, de la 2 martie pina la 2 martie, pentru transnistreni? Saracia, salariile extrem de mici, copiii fara parinti sint, stimati colegi, rezultatul faptului ca gruparea Voronin ii priveste pe participantii la razboi cu ochii Kremlin-ului.

Desi avem deputati comunisti din Transnistria, pina si mormintele lor par abandonate. E pacat ca rudele, familiile, copiii, nepotii luptatorilor pentru independenta celui de al doilea stat romanesc sint lasate pe mina regimului de la Tiraspol si la cheremul indiferentei regimului antinational de la Chisinau, intre care nu vad nici o diferenta.

In loc sa actioneze spiritul transformarilor democratice pe ambele maluri ale Nistrului, in scopul pregatirii intense a Republicii Moldova reintregite pentru UE, agentii acestor regimuri represive se intrec in persecutii, coruptie, clanuri mafiote, tocarea averii publice, pastrarea puterii cu orice pret, anihilarea pe toate caile a oponentilor comunistilor, se intrec in demagogie si in tratarea cetatenilor ca pe niste albinute proaste ce ii impiedica, prin zumzaitul lor, sa conduca bine-mersi statul.

Ma adresez misiunilor diplomatice. Ceea ce am spus aici este doar o mica parte din drama pe care o traim. Starea de lucruri in privinta respectarii drepturilor si a libertatilor omului este criminala. Informarea constitutional-obiectiva nu a devenit politica de stat. Oamenii sint manipulati de guvernarea innebunita de frica de a pierde puterea. Asistenta financiara pentru statul-problema, aflat in criza, Republica Moldova, este tratata ca un succes al guvernarii comuniste, ceea ce este fals.

Opozitia, nu vorbesc de aliatii comunistilor, nu are acces la radioteleviziunea publica. Incercati macar dumneavoastra sa participati la diferite emisiuni, pentru a informa corect populatia. Pentru ca noi, cum spuneam, sintem persecutati de regimurile-surori, fie ca este vorba de Chisinau, fie ca este vorba de Tiraspol. Si mira-m-as sa nu existe coordonari strinse, eu cred ca da. Si le cer ambelor regimuri, aflate in agonie, sa ma scoata de pe lista neagra, pentru ca prea bate la ochi aceasta coordonare.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna deputat Valentina Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Mult stimati colegi,

Azi-dimineata am atras atentia reprezentantilor presei, in special a celei deetatizate, ca nu gaseste loc pentru intrebarile cetatenilor, cu care mi se adreseaza in cadrul zilelor de audienta, pe care le petrec cu regularitate, de multe ori ajungind la ei din cont propriu.

O parte din presa, in special de limba rusa, pe care o stimez si o citesc, a oglindit cu multa minciuna iesirea mea din sala, cind isi prezenta discursul reprezentantul Fondului Monetar International, domnul Thomas Richardson, invinuindu-ma ca nu m-ar interesa situatia economica a tarii.

Dar nimeni, accentuez, nimeni nu a informat cetatenii ca deputatilor li s-au incalcat drepturile constitutionale, si li se incalca permanent, atunci cind nu le este asigurata traducerea, cind in Parlament se vorbeste intr-o alta limba decit cea romana sau de stat, cum o numeste Constitutia.

Discursul domnului Thomas Richardson a fost transmis in limba rusa. Care a fost efectul acestei transmisiuni, daca peste 80 la suta din cetatenii tarii nu sint vorbitori de limba rusa? Li se incalca drepturile de consumatori, Ziua protectiei carora este sarbatorita astazi.

Pentru ce se asigura traducerea in Parlament? Cu ce sume? Atunci ma intreb: cine se comporta obraznic in Parlament si pe contul cetatenilor? Eu, care pot vorbi liber 5 limbi, dar solicit sa se respecte legea sau cei citiva, pentru care se cheltuiesc sume enorme pentru editarea proiectelor, legilor si a altor acte in limba rusa, caci nu cunosc limba de stat.

Domnul Mihail Mocan speculeaza, dar lumea ma cunoaste foarte bine dupa fapte, inclusiv cei care au luptat in Afganistan, dumnealui ignoreaza legea. Eu nu port nici o vina pentru cele intimplate. Si noi am murit cu milioanele, dar nu cerem dumnealui explicatii.

In cadrul zilelor de audienta cu cetatenii din diferite localitati am gasit in anticamerele presedintilor de raioane, primarilor si chiar in unele centre ale medicilor de familie buletine informative ale Fractiunii Partidului Comunistilor din Parlament, avind diferite numere. Unul dintre aceste numere fiind 16. Cit si o alta carte, Strategia fauririlor, cu un numar impunator de file, 80 si 70 respectiv, tiparite pe hirtie de inalta calitate si in culoare rosu-aprins. Ma intreb, de ce nu de culoare bostanie? Nu este indicata tipografia unde au fost tiparite, nu este indicat tirajul si nici cine le-a comandat si cit a platit.

Am vazut intr-o zi cum deputatul comunist, Iurie Eriomin, transporta prin coridorul Parlamentului, intr-o sacosa, mai multe exemplare de astfel de carti rosii, pe care incerca cumva sa le ascunda cind m-a vazut, dar erau prea multe, chiar s-a rusinat parca.

Cind le-am gasit prin anticamerele sefilor de diferite nivele am vazut ca tin de activitatea Fractiunii Partidului Comunistilor din Parlament, dar mai mult a Partidului Comunistilor si chiar a Presedintelui Partidului Comunistilor, Vladimir Voronin. Anume asa este scris, nu ca Presedinte al Tarii, ci ca Presedintele Alocutiunea Presedintelui PCRM, Vladimir Voronin. Se rusineaza sa spuna ca este Presedintele Tarii. De asemenea, in fiecare birou din primarii si din cladirile consiliilor raionale este atirnat portretul lui Vladimir Voronin. Conform carui document sint obligati toti sa faca acest lucru si din ce bani au fost confectionate?

In contextul celor expuse, ma intreb, va intreb si pe dumneavoastra, cei din Fractiunea Comunistilor, in special conducerea stimata a Parlamentului nostru, de ce pina astazi nu mi s-a prezentat o copie a deciziei Biroului permanent despre criteriile de finantare a fractiunilor? Care sint sumele cheltuite de fiecare fractiune, si in special de PPCD, pe care am abandonat-o de aproape un an?

Va intreb: din ce mijloace, cit a costat pina acum editarea acelor buletine informative si alte creatii de intoxicare a populatiei? Unde au fost tiparite? Si care este periodicitatea si tirajul? Atunci cind cerem de la parinti sume enorme pentru procurarea sau arendarea manualelor, atunci cind trimbitati ca nu avem bani pentru salariile profesorilor, bibliotecarilor, economisiti pe Monitorul Oficial, caci nu ni-l mai dati demult, nu le spuneti cetatenilor, care ma invita permanent, ca vin la ei din cont propriu.

Am primit o felicitare de 8 Martie de la Presedintele Tarii si, culmea, in limba rusa si de culoare rosie. (Rumoare in sala). De la Presedintie mi s-a spus ca doar in afara tarii s-au scris in limba rusa. Atunci ma intreb: pe ce lista sint inscrisa la Presedintie, ca am nimerit cu cei din afara tarii? Si de ce in afara tarii s-a scris in limba rusa?

Aceleasi angajate ale Presedintiei aveau temerea ca si la doamna Pavlicenco, coincidenta, s-ar fi intimplat acelasi lucru. Am intrebat-o, dar nu a ajuns acea felicitare. Se vede ca au oprit-o undeva pe drum.

Cit priveste culoarea rosie, mi-au explicat ca scrisul cu litere aurii, portocalii din interior si cu rosu nu fac bostaniu, ci au zis ca este culoarea martisorului si au incurcat ziua de 8 Martie cu cea de 1 Martie. Adevarati comsomolisti in jurul Presedintelui Tarii. Toate ar fi bune, daca nu ar fi platiti din banii publici si comsomolistii, si asa-numitii deputati comunisti, care, de fapt, au si uitat ca sint deputati. Muncesc ca mustele asupra hoitului pentru partidul drag, uitind de poporul, care nu se mai tine satul cu buletinele informative si strategiile fauririi.

Nu ramin in urma nici aliatii din PPCD, care s-au alaturat deschis la cormusca statului. Mincind bine de mai multi ani din ea, dar camuflati dupa inima cu 12 stele si crucea lui Stefan cel Mare, ei, de asemenea, folosesc toate resursele administrative pentru a intari in teritoriu parteneriatul cu comunistii.

Demult sint in campania electorala, inaintind oamenii comunistilor pe listele PPCD. Intiietatea o detine, din mai multe puncte de vedere, presedintele Comisiei pentru drepturile omului, care merge doar cu masina Parlamentului, merge cu consultantii din comisie, care primesc salariu din buget, aduna lumea si se prezinta in calitate de presedinte al Comisiei pentru drepturile omului. In rest, uita de Parlament si de legile neghioabe, prezentate de comisia pe care o conduce.

La intrebarile cetatenilor stringe din umeri, dind vina pe Parlament, ca ar fi votat o lege proasta, Parlamentul adica. Nu le raspunde profesorilor despre salarii, sare ca ars cind este intrebat despre posturile Antena C si Euro TV. Ii place doar sa le spuna in cite sate au deja liste de candidati.

In schimb, nu intirzie, aproape dupa un an, sa zica ca m-au exclus din SRL-ul cu numele furat de PPCD, pentru ca as fi mers la diferite posturi de radio si as fi vorbit impotriva adevaratului PPCD, adevarate minciuni. Stie lumea bine, de cite ori am fost la radio si ce am vorbit. Pentru cei care nu au auzit si cei care umbla cu minciuni o spun tare, ca eu am parasit Fractiunea PPCD in urma indelungatelor maltratari psihice din partea fostilor mei colegi si, in special, a lui Vlad Cubreacov si, in ultima instanta, a lui Stefan Secareanu, mari crestini-democrati, carora eu le ceream permanent sa lucram asupra proiectelor de lege, sa lucram in teritoriu, sa fim atenti la problemele cetatenilor si doar asa isi vor putea spala obrazul de noroi, daca il mai au.

Eu am continuat sa fac ce am inceput si sint apreciata prin fapte, sa nu asculte minciunile lor, aduse pe bani publici. In loc sa le spuna ce sa faca cei represati si cum sa reuseasca sa-si recupereze cele ce le-au fost luate cu forta, la indicatia unor persoane asemenea celor ce umbla astazi cu minciuni, pentru a se mentine cu orice pret la cormusca statului din Parlament.

Stimati cetateni,

Dupa numarul celor care veniti la mine in audienta, care imi scrieti sau imi telefonati, imi dau seama ca va reveniti din somnul letargic si veti da o apreciere tuturor partidelor care vin cu minciuna pe contul dumneavoastra, cu masini luxoase din Parlament, dar nu-i intereseaza problemele dumneavoastra, interesele partidului sau ale tarii

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Un minut.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ei isi pastreaza SRL-urile neautorizate, pe care le numesc partide. Atit pentru astazi, continuarea in emisiunile urmatoare, in sedintele urmatoare.

 

Doamna Maria Postoico:

Reglari de conturi au loc, nu declaratii.

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00. Anunt inchisa sedinta.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.15.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Copyright © 2001-2009