version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA APRILIE 2008

Sedinta din ziua de 15 mai 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.948 cu privire la ipoteca.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1398 pentru completarea articolului 3 din Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petitionare.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.821 cu privire la securitatea hemotransfuzionala.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1144 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne art.18; Legea privind apararea impotriva incendiilor art.5, 7, 8 s.a.).

7. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.4379 cu privire la Conceptia sistemului informational automatizat de stat Alegeri si a modului de implementare a Registrului de stat al alegatorilor (parte componenta a sistemului informational automatizat de stat Alegeri).

8. Intrebari.

9. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

10. Declaratia domnului deputat Dumitru Ivanov Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.

11. Declaratia doamnei deputat Zoia Jalba.

12. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.

13. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

14. Declaratia domnului deputat Anatolie Zagorodnii Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

15. Declaratia domnului deputat Grigore Petrenco.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului, asistata de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Nu s-a inregistrat deputatii: Marian Lupu, Nicolae Oleinic, Valentina Buliga, Ivan Banari in delegatie; Vladimir Panfilov, Arcadi Pasecinic, Marcel Raducan, Igor Klipii.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Buna ziua.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Intr-adevar, in multe raioane, astazi, este o situatie dificila, de aceea Alianta Moldova Noastra vine cu o propunere pentru ordinea de zi. La momentul actual, in institutiile medico-sanitare din raioanele subordonate Ministerului Sanatatii s-a creat o situatie destul de alarmanta, in rezultatul ordinului emis de minister privind delimitarea juridica a asistentei medicale primare de la spitalele raionale si fondarea Centrului Medical de Familie.

Anterior, Guvernul, prin Hotarirea sa nr.110-79 din 2 octombrie 2007 a obligat Ministerul Sanatatii sa organizeze concursuri de selectare a candidatilor la functiile vacante de conducatori ai institutiilor medico-sanitare, adica la functiile de conducere in centrele medicale de familie. Ca urmare, in raioanele conduse de reprezentantii partidelor democratice, Ministerul Sanatatii a initiat procedura de desfasurare a concursurilor pentru selectarea conducatorilor de spital raional, in care aceste functii nu sint vacante.

Astfel, in raioanele Hincesti, Orhei, Falesti, Soroca, Ungheni si altele, in care au fost anuntate concursurile pentru functiile ocupate, Ministerul Sanatatii a admis incalcarile legislatiei in vigoare, iar concursurile desfasurate devin ilegale. Aceasta ilegalitate este confirmata atit de cererile depuse in instanta de judecata de unii conducatori ai institutiilor medico-sanitare, demisi ilegal, cit si de unele hotariri deja emise de instantele judecatoresti. Toate acestea se confirma si prin unele adresari care au parvenit din partea...

Stimati colegi,

Atit la ordinea de zi.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Oleinic,

Eu va rog...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

...Toata acestea se confirma prin adresarile care au parvenit din partea unor colective.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog succint, la ordinea de zi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

La ordinea de zi. Eu va rog, stimati colegi...

 

Doamna Maria Postoico:

Continuati.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Aceasta se confirma si prin adresarile primite de toti deputatii si de liderii fractiunilor din partea a mai multor colective ale spitalelor raionale. De aceea, Alianta Moldova Noastra, in contextul situatiei create in rezultatul actiunilor Ministerului Sanatatii in modalitatea de organizare a concursului de selectare a candidatilor pentru ocuparea functiilor vacante de conducere a institutiilor medico-sanitare din raioane si in scopul neadmiterii cazurilor de incalcare a legislatiei in vigoare, propunem formarea unei Comisii parlamentare speciale pentru efectuarea controlului asupra modalitatii de implementare a reformelor in domeniul sanatatii de catre Ministerul Sanatatii.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca, astazi, deja este inregistrata initiativa legislativa cu nr.4 din 15 mai 2008, toata partea legala este indeplinita, de aceea, doamna Presedinte al sedintei, stimati colegi, v-as atrage atentia asupra necesitatii formarii comisiei mentionate si as ruga sustinerea dumneavoastra.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vreau sa va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la finele acestei sedinte.

Multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Rog sa ma inscrieti, la sfirsitul sedintei, cu o declaratie in numele Fractiunii.

Multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa sustin propunerea domnului Alexandru Oleinic, pentru ca am primit si eu un set de materiale cu foarte multe semnaturi, vreo 300 de semnaturi, care e adresat, acest set, cu rugamintea de a ne implica pentru a rezolva problema de la institutia medico-sanitara publica din spitalul raional Hincesti. Este adresata unor persoane, cum ar fi domnul Victor Benu, presedintele Sindicatului Sanatatea, doamnei Larisa Catrinici, ministru al sanatatii, domnilor deputati Serafim Urechean, Dumitru Diacov, Dumitru Braghis, Vladimir Filat si mie, Vitalia Pavlicenco. Si eu cred ca noi nu putem sa raminem indiferenti fata de ceea ce se intimpla cu dualitatea puterii in privinta sferei medicale din Hincesti.

Si eu cred ca, daca noi vom insista perpetuarea acestei situatii, lumea se va dezamagi si eu nu cred ca aceasta va face bine cuiva, mai ales pacientilor care au nevoie de servicii medicale calitative. De aceea, eu sprijin formarea comisiei si eu cred ca trebuie sa gasim si alte modalitati de a ne implica pentru a rezolva pe cale legala.

Vreau sa va mai spun ca s-a facut foarte mare tam-tam cu acest nou vechi Guvern, dar eu vad ca el nu numai ca continua practicile vechi, dar chiar si imbunatateste intre ghilimele cu mecanisme si cu decizii care sint foarte pe potriva unui an electoral, pe care s-a axat si pe care mizeaza foarte mult comunistii.

Acum a doua rugaminte, eu vreau sa supunem votului ca sa vina domnul ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan, in Parament, pentru a ne explica si a da raspunsuri la intrebarile legate de Conventia privind micul trafic de frontiera. Partidul National Liberal sustine intru totul acest lucru, spun si pentru presa si pentru colegii democrati.

Consider ca aceasta declaratie este o inducere in eroare, este, de fapt, un mod de declaratie agresiva din partea unui minister, care trebuie sa denote si sa demonstreze mai multa deschidere si multa precizie, mai multa disponibilitate pentru tot ce vine din sfera europeana, Romania fiind in aceasta zona europeana deja. De aceea, va rog sa votati pentru a veni domnul Andrei Stratan sa vedem care sint acuzarile, care sint argumentarile si care sint parerile noastre privind aceasta chestiune.

Multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In ultima vreme, au avut loc mai multe intilniri, unele mai discrete, altele mai putin, intre oficialii de la Chisinau si acei din Tiraspol. L-am invitat si eu personal, si Fractiunea Partidului Democrat, si alti colegi din alte grupuri parlamentare de nenumarate ori pe domul ministru Sova in plenul Parlamentului, sa auzim nu de la misiunile diplomatice straine acreditate in Chisinau ce se intimpla intre Chisinau si Tiraspol la ora actuala, dar sa auzim de la ministrul Sova. Eu propun ca, ma rog, la discretia noastra, facem o sedinta inchisa, dar domnul ministru ar trebui, pina la urma, sa se prezinte odata in Parlament.

Inteleg ca sint niste evolutii mai mult decit interesante. Domnul Presedinte promite ca, pina la sfirsitul anului, problema transnistreana va fi incheiata, vrem sa vedem daca sint motive pentru astfel de scenarii. Si ne intereseaza si cum se va intimpla aceasta. Pentru ca auzim numai rezultatul final. Deci, va rog, sa punem la vot invitarea domnului ministru Sova. Considerati-o ca si propunere a grupului parlamentar.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Desigur, scriem pe apa atunci cind solicitam prezenta ministrilor aici, in sedinta in plen a Parlamentului, dar sustinem si noi aceasta initiativa a colegilor dumnealor, in primul rind.

In al doilea rind, in sedinta precedenta de joia trecuta a Parlamentului, am solicitat prezenta aici, in sala, pentru astazi a doamnei ministru al educatiei si tineretului Larisa Savga si vreau sa vad daca va fi prezenta astazi pentru a raspunde la intrebare. Daca aveti vreo informatie, doamna Presedinte al sedintei.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu detin aceasta informatie. Nu este.

 

Doamna Zoia Jalba:

Atunci intrebarea mea de joia trecuta, care tine de raportul de evaluare a Comisiei Europene impotriva tolerantei si a rasismului privind implementarea Istoriei integrate in Republica Moldova. Doamna ministru sa imi prezinte un raspuns la aceasta intrebare, pe care am propus-o si in sedinta de joia trecuta, un raspuns verbal aici, la microfonul central al Parlamentului. Aceasta in al doilea rind.

In al treilea rind, va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie in finalul acestei sedinte.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vizavi de rugamintile, de fapt, sau cerintele colegilor asupra situatiei care este la ora actuala in Hincesti. Eu inteleg ca este foarte greu sa obtinem, stimati colegi, crearea unei comisii, de altfel foarte necesara. Insa, stimati colegi, cred ca ar fi ca un prim pas necesar invitarea domnului ministru al ocrotiri sanatatii pentru a pune in discutie situatia creata. Si vreau sa va spun ca 352 de medici dintre 580 in total care activeaza in acest sistem in raionul Hincesti au subscris adresarea respectiva. Si daca nu vom interveni sa deblocam situatia, avem toata sansa sa paralizam un sistem care deserveste 124 mii de cetateni.

In acest sens, eu rog frumos, ca astazi, la sfirsitul sedintei, sa fie invitata in sedinta plenara a Parlamentului doamna ministru al ocrotirii sanatatii pentru a discuta aceasta problema. Si rog sa fiu si eu inscris cu o declaratie, stimata doamna Presedinte al sedintei, la sfirsitul sedintei plenare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau sa expun o situatie exceptionala si sa fie invitat, la sfirsitul sedintei, la Ora Guvernului, domnul Melnic, seful Serviciului Vamal, pentru a da explicatii asupra urmatorului fapt. Luni, o delegatie din 10 persoane din Calarasi se intorcea din Calarasii din Romania, care sint infratiti, la Vama au fost retinuti timp de, cred, vreo 56 ore sau mai mult, pe motiv ca aveau cu ei, in calitate de cadou, un set de carte in numar de 4500 de carti. Nu le-au permis sa treaca, cartile nici nu au fost primite, au fost lasate acolo sub un sopron, ca oamenii sa poata veni.

Ieri, reprezentantii autoritatii de la Calarasi au fost, dupa cite stiu, la Ministerul Educatiei si Tineretului si la Ministerul Culturii si Turismului, fiindca cartile erau pentru Biblioteca orasului Calarasi, unde sint numai carti in limba rusa si cu grafie chirilica, pe care le citeam noi cind eram in clasa I. Si, de aceea, rog sa vina reprezentantii sa raspunda.

Si sa imi raspunda si la asa o intrebare: in cazul in care Voronin se duce la Moscova si aduce un set de carte, tot se opreste la Vama, fiindca nu are autorizatie de la Guvernul de la Chisinau?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

In legatura cu faptul ca motorina venita sub forma de ajutor material in legatura cu situatia din anul trecut, in loc sa fie repartizata taranilor pentru semanat, este, practic, pe toata tara, am informatie din toate raioanele, in unele primarii se string semnaturi de la cetateni, in atele absolut fara semnaturi si nu sint informati, aceasta motorina, zic primarii, va fi folosita pentru reparatia drumurilor in sate. Solicit ca sa vina in cadrul Orei Guvernului cineva de la Guvern si sa explice cine a dat acest ajutor? De ce acest ajutor atit de necesar taranilor pentru semanat este folosit la voia nu stiu cui pentru necesitatile Primariei, care, de fapt, nu stim unde va fi folosita aceasta motorina? Aceasta este o intrebare.

Si a doua intrebare. Vreau sa faceti tot posibilul, doamna Presedinte al sedintei, ca domnul Sergiu Puscuta sa binevoiasca sa vina astazi sa imi raspunda la acea intrebare adresata inca la 20 martie, a avut doua luni timp sa se pregateasca pentru ea, si sa imi raspunda la intrebarile puse in acea interpelare si nicidecum la voia lui intr-un raspuns de doua rinduri, pe care l-am primit abia ieri.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu cred ca mai mult pentru clarificare si pentru a intelege cum sa procedam noi in continuare, fiindca ieri am fost informat de catre Aparat ca rugamintea mea de a fi invitat astazi ministrul sanatatii, ministrul de interne, directorul SIS-lui, pentru a explica situatia cu spitalul Hincesti, nu a fost trimisa aceasta invitatie ministerelor respective din simplul motiv ca nu am spus in minutul cel care trebuia sa spun acest lucru.

Desi din cele ce tin minte eu si am verificat lucrul acesta cu colegii, domnul Presedinte al Parlamentului, la propunerea mea ca in cazul in care nu a fost acceptat acest lucru in plenul Parlamentului, sa fie intrebare pentru saptamina viitoare. Am auzit, parca, cu urechile mele, ca a spus se accepta. Si astazi, inteleg, nici unul dintre acei care trebuiau sa vina in Parlament nu sint invitati.

De aceea, in primul rind, as vrea sa aflu daca confirmati sau infirmati aceasta informatie, vor fi sau nu vor fi persoanele respective? Si a doua. Atunci trebuie sa ne clarificam care este procedura respectiva. Fiindca si astazi au sunat, si nu numai astazi, au fost si alte cazuri cind au sunat asemenea intrebari, nu doar in cadrul Orei intrebarilor si interpelarilor si, de fapt, oamenii erau invitati in Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braghis,

Dupa cit sint eu informata, toate interpelarile si intrebarile pe care dumneavoastra le adresati, se adreseaza Guvernului. Guvernul, prin dispozitia sa, desemneaza cine va da raspuns la intrebarea sau interpelarea adresata de catre deputat. Referitor la prezenta de astazi in cadrul Orei Guvernului o astfel de informatie ca vor fi prezenti, nu exista.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Pe mine ma intereseaza intrebarea: a fost trimisa aceasta chestiune Guvernului sau nu?

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Dumitru Braghis:

A fost trimisa?

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Guvernului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ieri, din Aparat, eu am informatia ca nimeni dintre vicepresedinti nu a semnat acest document si nu va fi nimeni astazi la Ora Guvernului.

 

Doamna Maria Postoico:

Iata, domnul Rosca confirma ca de asemenea a semnat. Da, eu nu am fost pe loc, dar toate interpelarile a semnat.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Atunci, daca imi permiteti, eu verific acum inca o data toate documentele si ne intoarcem putin mai tirziu la aceasta chestiune. Dupa mine este o chestiune principiala.

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Ele se adreseaza Guvernului, nu direct ministerelor.

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Nicolai Deatovschi:

, .

.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie in numele Fractiunii Crestin Democrate la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Mersi mult.

Stimati colegi,

Eu vad ca alte solicitari nu sint. Deci, conform Regulamentului, supunem votului toate problemele, chestiunile care au fost ridicate si pentru a aproba ordinea de zi de astazi. Ma refer la propunerea domnului Alexandru Oleinic si a doamnei Vitalia Pavlicenco cu privire la formarea Comisiei speciale ce se refera la domeniul sanatatii. Cine este pentru a introduce in ordinea de zi si formarea acestei Comisii speciale, rog sa voteze. Va rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 1.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 3 22.

 

Doamna Maria Postoico:

31 de voturi. Propunerea nu este acceptata.

Referitor la urmatoarea intrebare, a doua intrebare, a doamnei Vitalia Pavlicenco de a fi invitat domnul ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 17.

 

Doamna Maria Postoico:

22 de voturi. Nu a intrunit conditiile necesare pentru a fi inclusa in ordinea de zi.

In continuare, domnul deputat Oleg Serebrian a inaintat propunerea pentru a fi invitat in Parlament domnul ministru al reintegrarii Vasile Sova. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Va rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 3 18.

Doamna Maria Postoico:

26 de voturi. Propunerea nu este acceptata.

Doamna deputat Zoia Jaloba a inaintat propunerea pentru a fi invitata doamna ministru al educatiei si tineretului Larisa Savga in cadrul Orei Guvernului. Cine este pentru aceasta, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci la Ora Guvernului sa fie invitata. Pai, da, dar la ordinea de zi de astazi. Eu va rog liniste, caci doamna Jaloba a inaintat propunerea, nu dumneavoastra. Eu va rog. Concretizati, va rog. In cadrul Orei Guvernului, da?

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Doamna Presedinte,

In primul rind eu sint Jalba...

 

Doamna Maria Postoico:

Imi cer iertare, atunci.

 

Doamna Zoia Jalba:

...chiar daca nu ma jelui foarte des, nu Jaloba. In al doilea rind, eu am vorbit pentru doamna ministru al educatiei si tineretului in cadrul Orei Guvernului, pentru ca a fost invitata pentru ziua de astazi.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, si nu poate veni.

 

Doamna Zoia Jalba:

Nu am primit nici un raspuns pentru astazi si reiterez interpelarea mea pentru data viitoare, nu pentru a pune la...

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, va multumesc.

Propunerea domnului Filat referitor la invitarea in cadrul orei Guvernului de astazi a ministrului sanatatii. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 3 18.

 

 

Doamna Maria Postoico:

26 de voturi. Nu intruneste conditiile necesare.

Propunerea domnului Susarenco referitor la invitarea in cadrul Orei Guvernului a domnului Melnic, Serviciul Vamal. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 19.

 

Doamna Maria Postoico:

28 de voturi. Nu intruneste conditiile necesare.

Referitor la propunerea doamnei Cusnir la Ora Guvernului. Ca sa se prezinte persoana responsabila referitor la chestiunea cu repartizarea motorinei din ajutorul umanitar. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 8.

Sectorul nr. 3 18.

 

Doamna Maria Postoico:

26 de voturi.

Referitor la doamna Cusnir. Domnul Puscuta, astazi ati solicitat? Pentru astazi? Da, deci, conform informatiei pe care o detin, dumnealui nu va fi prezent astazi. Deci solicitarile dumneavoastra cum sa le confirmam sau le reiterati pe joia viitoare?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am spus, doamna Presedinte al sedintei, sa faceti tot posibilul, caci in doua luni s-a avut cind sa se pregateasca domnul Puscuta si sa vina astazi. Nu sa puneti la vot, dar legea il obliga demult sa imi raspunda.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, e clar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si sa vina, nu sa taraganeze.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, domnule Braghis,

Eu va rog inca o data microfonul nr. 4.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, multumesc, doamna Presedinte.

Eu inca o data am verificat. Deci mi s-a spus destul de clar ca sint semnate si trimise toate intrebarile.

 

Doamna Maria Postoico:

Guvernului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Care au fost, au sunat dupa ora 15, imi pare ca pe data de 8. Faptul ca eu am cerut, cind nu s-a votat, sa fie introduse si trimise ca interpelari si intrebari pentru joia curenta, sa fie in ordinea de zi. Mi se spune ca nu este acceptat ca sa fie semnat acest lucru, fiindca nu a fost spus in minutul respectiv. De aceea, vreau sa inteleg, daca aceasta este o prevedere a Regulamentului, eu am citit, nu am gasit nicaieri aceasta prevedere. Si vreau sa inteleg, nu numai eu cred, este pentru toti, cum sa procedam noi in continuare. Daca nu a trecut chestiunea la ordinea de zi, trebuie, in mod obligatoriu, sa ne mai sculam inca o data in cadrul Orei intrebari si interpelari si sa repetam ceea ce am vorbit la ordinea de zi si chiar daca am cerut, da? Aceasta e parerea dumneavoastra, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, da, aceasta este conform Regulamentului. Ca in acest caz se supune votului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Regulamentul nu prevede asa ceva.

 

Doamna Maria Postoico:

Daca anume in cadrul sedintei de astazi, se supune votului. Daca dumneavoastra reiterati, intr-adevar, pentru a fi la Ora Guvernului, deci la Ora Guvernului dumneavoastra prezentati.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Doamna Presedinte,

Eu am propus, daca nu se voteaza, am spus, dupa ce nu s-a votat, am spus: propun atunci pentru joia viitoare. Va rog sa inscrieti la intrebari.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, se accepta.

 

Domnul Dumitru Braghis:

De ce nu s-a facut lucrul acesta atunci?

 

Doamna Maria Postoico:

La Ora Guvernului mai reiterati inca o data.

Domnul Dumitru Braghis:

Inca o data?

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Transformam Parlamentul intr-o sala de papagali, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Dar de ce nu? Daca dumneavoastra nu cunoasteti Regulamentul, de ce nu? Bine, referitor... Eu inca, domnul Braghis, ma refer... La ora Guvernului, dumneavoastra adresati intrebarea concreta sau interpelarea. Deci se adreseaza Guvernului. Guvernul reitereaza in continuare catre minister. Deci ceea ce dumneavoastra astazi la ordinea de zi... eu m-am exprimat clar, mi se pare, ca la ordinea de zi de astazi, in cadrul sedintei de astazi se supune votului.

 

(Voce nedeslusita din sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Deci eu nu sint de acord cu argumentul dumneavoastra si poftim puteti sa... Da, eu la fel.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc foarte frumos, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau sa atrag atentia asupra urmatorului fapt. Cu parere de rau, reprezentantii Guvernului, nu toti, sint si oameni disciplinati, responsabili, admit incalcari grave ale Regulamentului, care este aprobat prin lege. Concret: in cadrul sedintei plenare din data de 24 aprilie, in timpul Orei Guvernului, de la acest microfon am solicitat ca, pornind de la faptul ca domnul Cmili, pe parcursul aproape a doua luni, nu mi-a raspuns la interpelari in scris, am solicitat ca dumnealui sa vina in Parlament in ziua de 8 mai sa raspunda la interpelari.

Atrag atentia asupra faptului ca domnul Cmili nu a fost in Parlamentul Republicii Moldova in ziua de 8 mai. Am primit ulterior raspuns in scris, lucru pentru care ii multumesc. Dar va rog ca pe viitor sa nu se mai intimple cazuri, cind fiecare sef de agentie, birou interpreteaza legea asa cum ii convine dumnealui.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, s-a luat act.

Stimati colegi,

Supun votului ordinea de zi. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi? Dar eu va rog mai activ, cind aveti unele propuneri.

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Eu totusi as vrea sa va atrag atentia ca nevotarea astazi a formarii Comisiei speciale, luind in consideratie situatia, intr-adevar, alarmanta... Si problema aceasta nu vizeaza numai fractiunile de opozitie, dar, in primul rind, pe acei care sint la guvernare si Fractiunea majoritara din Parlament. De aceea, eu cred ca noi trebuie sa ne asteptam la evenimente cu mult mai grave decit la acele care sint astazi la Hincesti. Eu va atrag atentia foarte serios asupra acestei probleme.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Supun votului ordinea de zi. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

In continuare proiectul de Lege nr.948 cu privire la ipoteca.

Guvernul. Domnul Dodon.

 

Domnul Igor Dodon prim-viceprim-ministru, ministru al economiei si
comertului:

Mult stimata doamna Presedinte,

Onorat Parlament,

Astazi, dupa mai multe discutii, dupa mai multe dezbateri, inclusiv in comisiile parlamentare, Guvernul vine cu un proiect de lege extrem de important. Este vorba de Legea cu privire la ipoteca. As dori din start sa mentionez ca, la aceasta etapa, in diferite acte legislative, inclusiv in Codul civil, Codul de procedura civila, in Legea cu privire la gaj si in alte acte legislative sint prevederi vizavi de ipoteca, insa aceste prevederi sint diferite si contradictorii in unele cazuri neclare. Si in unele cazuri chiar creeaza o abordare care pune intregul sector intr-o situatie si intr-o interpretare diferita.

Anume din aceste considerente, Ministerul Economiei si Comertului, Guvernul Republicii Moldova impreuna cu partenerii de dezvoltare au ajuns la concluzia ca este necesara o abordare noua, o abordare sistemica, complexa a subiectului ipotecii in Republicii Moldova, fapt dictat si de practica internationala, practica care ne denota existenta unui cadru legal separat cu privire la ipoteca. Astfel, se propune sa fie aprobata o noua Lege cu privire la ipoteca. Din nou as dori sa mentionez, desi acest proiect, al doilea proiect nu este inclus in ordinea de zi de astazi a Parlamentului... cit si o abordare mai sistemica, venind cu propuneri de modificare intr-un sir de acte legislative, un proiect suplimentar care sper ca va fi discutat in timpul apropiat.

Sfera de reglementare a prezentei legi sint raporturile juridice ce se isca in procesul si in legatura cu aparitia, valabilitatea si incetarea ipotecii. As dori, din start, sa mentionez ca obiectivele acestei legi sint diferite vizavi de interpretarea, care a fost pina la aceasta etapa. Pina la aceasta etapa, si actele legislative, si abordarea in practica a subiectului ipotecii denota ca la ipoteca se refera, de obicei, doar obligatiunile financiare locative.

Ceea ce se propune ca obligatiunea ipotecara in acest proiect de lege sa fie orice obligatie garantata cu bunuri imobile, indiferent de scopul si destinatia acesteia. Prin urmare, o abordare mult mai larga si nu o abordare eronata, prezenta la moment in Republica Moldova, cind se interpreteaza ca ipoteca se refera doar la spatiul locativ, doar la locuinte.

Abordari conceptuale ce sint in aceasta lege. Bineinteles, nu voi da citire intregii legi, este o lege destul de complexa. Ma voi referi la citeva abordari mai conceptuale. In primul rind, la articolul 8 este vorba de evaluarea bunurilor imobile in scopul ipotecarii. Un subiect care a trezit mai multe discutii inclusiv in piata, insa care corespund standardelor internationale si anume stabilit in standardele minime necesare pentru dezvoltarea ipotecii intr-o anumita piata, presupune evaluarea obligatorie la prima etapa a subiectului, a obiectului ipotecii.

As dori, din start, sa mentionez ca aceasta este necesar pentru protejarea intereselor debitorului si creditorului ipotecar. Abordari conceptuale, capitolul 2 Contractul de ipoteca, care vine sa explice foarte clar care sint forma, continutul si posibilitatile de modificare si completare a contractului ipotecar. Iarasi ceva nou in cadrul legal, in spatiul legal al Republicii Moldova, deoarece pina la aceasta etapa acest fapt nu era indicat expres in legislatie.

Capitolul 4 prevederi referitoare la conservarea, pastrarea, infiintarea obiectelor ipotecii. Vine sa aduca claritate ce se intimpla in cazul in care sint unele premise necesare pentru prelungirea contractului ipotecar. Capitolul 5 Cesiunea si gajul drepturilor ipotecare. Capitolul 7 Executarea dreptului de ipoteca. Si aici as dori sa mentionez ca se propun doua tipuri de executare. Este vorba de executarea benevola sau silita. As dori, din start, sa mentionez ca impreuna cu deputatii din comisiile parlamentare s-a ajuns la decizia ca asupra executarii urmeaza, pentru lectura a doua, sa mai discutam vizavi de executarea silita. Am pregatit si un set de abordari vizavi de practica internationala in acest sens.

Capitolul 9 reglementeaza ipoteca unor categorii de bunuri imobile. Iarasi o abordare noua, extrem de importanta, care isi gaseste necesitatea si este dictata deja si de practica existenta in Republica Moldova. Si un subiect extrem de important: supravegherea pietei ipotecare. Dupa cum cunoasteti, anterior, pe parcursul anului 2007, la initiativa Guvernului Republicii Moldova, au fost introduse un sir de modificari in actele legislative vizavi de crearea Comisiei Nationale a Pietei Financiare.

La acea etapa, am mentionat ca obiectul reglementarii acestui nou regulator, fiind numit in presa si megaregulator, urma sa fie si piata ipotecara, specificind expres ca in cazul in care in piata ipotecara vor fi jucatori din sistemul bancar, acestia vor fi reglementati de catre Banca Nationala.

Astfel, in reglementarea pietei ipotecare, in dependenta de operatorii acestei piete, vor fi doi regulatori de baza: este vorba de Banca Nationala pentru bancile comerciale, care practica sau vor practica in conditiile acestei legi creditarea ipotecara, si este vorba de Comisia Nationala a Pietei Financiare, atunci cind vor fi alti jucatori in afara de bancile comerciale. Acest lucru este indicat expres in capitolul 10. Insa au venit unele propuneri ca sa fie indicata expres Comisia Nationala a Pietei Financiare, deoarece in capitolul 10 este indicata autoritatea competenta. Insa cunoastem, conform legislatiei, autoritatea competenta este Comisia Nationala a Pietei Financiare.

In final, as dori sa mentionez ca acest proiect de lege a fost elaborat impreuna cu expertii Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare. A fost supus unor discutii publice pe parcursul ultimilor 24 de luni. A fost avizat de catre Consiliul... de catre expertii Uniunii Europene si de catre Fondul Monetar International si Banca Mondiala. Rugam sa sustineti acest proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule ministru.

Microfonul nr. 4, va rog, intrebari.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Intr-adevar, este necesar. Parlamentul, noi, deputatii, am asteptat, cred ca si societatea a asteptat acest proiect de lege. Mi mult decit atit ca el, in prima varianta, a fost retras de Guvern. Si eu cred ca si dumneavoastra ati remarcat ca aceasta reglementare, principiile de reglementare juridica, intr-adevar, se regaseau si se regasesc si in actele legislative existente: Legea despre gaj. Dumneavoastra ati vorbit.

Dar eu cred ca problema cea mai mare si lacuna cea mai mare, pe care noi am asteptat-o ca sa fie acoperita sau inlaturata, a fost aceasta creditare ipotecara pe care noi am asteptat-o. In comisia din care fac parte, intr-o sedinta, dumneavoastra ne-ati spus ca investitorii straini sint gata sa vina sa investeasca si sa faca aceasta dezvoltare a pietei imobiliare prin creditarea ipotecara, dar lipseste cadrul legal.

Si noi credeam ca, in acest proiect de lege, venit pentru a doua oara si sustinut in elaborare de BERD, credeam ca vom gasi un capitol separat. Mai mult decit atit ca unele banci in Republica Moldova fac aceasta creditare. Dar cum ati mentionat si dumneavoastra, exista aceasta reglementare mai larga, care adeseori si ea este contradictorie.

De aceea, eu cred ca noi trebuie sa revenim. Si eu propun pentru lectura a doua ca formulam un capitol separat, care ar raspunde. Mai mult decit atit ca rezolvarea problemei locuintelor pentru tineri, pentru familii tinere, pentru acei care nu au acest spatiu locativ, ramine pe seama cetatenilor. Si ei asteapta acel suport juridic din partea statului, pentru a obtine aceste credite si a face lumina la acest capitol.

De aceea, mai am o obiectie si o propunere pentru articolul 22. Pentru ca aceasta creditare sa fie posibila, poate ar fi cazul sa asiguram garantii mai mari creditorului, pentru ca aici se spune in cazul impotriva tuturor riscurilor de pieire sau deteriorare fortuita si nu prea este clar care sint asemenea cazuri. Poate este cazul sa desfasuram mai pe larg, ca intr-adevar, creditorului sa ii fie asigurata aceasta asigurare sau, sa zic, garantie.

Si o alta propunere, adica sa fie asigurat si contra pierderii dreptului de proprietate, dar si contra accidentului vietii si sanatatii debitorului ipotecar. As vrea sa va ginditi pentru lectura a doua, daca am putea examina asemenea situatii.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, eu va multumesc pentru aceste intrebari.

In primul rind, articolul 22. Voi incepe cu articolul 22, un articol important, care apare in premiera in reglementarea drepturilor de ipoteca in Republica Moldova. In special este vorba de asigurarea obligatorie a obiectului ipotecar. Un lucru foarte important si, de fapt, sugerat si de catre operatorii din piata, deoarece la aceasta etapa nu sint careva garantii indicate expres in legislatia si in contractele de ipoteca atit pentru debitor, cit si pentru creditor.

In ceea ce tine de asigurarea vietii, s-a considerat de catre autori ca nu poate fi obligatorie. De aceea, aici este indicat ca poate stabili obligatia de asigurare a vietii debitorilor. Insa pentru lectura a doua cred ca impreuna cu colegii vom gasi o solutie la aceasta propunere.

 

Doamna Valentina Stratan:

Va multumesc.

Cit priveste capitolul pe care l-am propus Creditarea ipotecara.

 

Domnul Igor Dodon:

Vizavi de capitol, stimata doamna deputat, cred ca va fi mai dificil sa includem un capitol specific creditarii, deoarece creditarea ... in dependenta de care sector va fi. Sectorul bancar are principiile sale de creditare, unde este indicat expres care sint posibilitatile de creditare si care sint principiile de creditare. Contractele de imprumut pentru piata financiara nebancara din nou au ceva specific, indicate in legislatia specifica pentru piata financiara nebancara. Insa prevederile generale au o abordare generala, pe care am incercat deja s-o stipulam in unele capitole. Cred ca poate fi concretizata conform propunerii dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Stratan:

Si care poate fi dezvoltata in acel capitol existent.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule prim-viceprim-ministru,

Legea este binevenita, ati argumentat si avem proiectul la mina. Deci e clar ca evenimentele si evolutia care au loc in lume in jurul sistemului ipotecar, si mai ales in Statele Unite ale Americii, vorbesc despre faptul ca acest sistem, practic, a dat esec in Statele Unite ale Americii, si este cu foarte mare, eu as spune, atentie studiata acum si experienta europeana. Care modalitate a fost pusa in baza acestei legi? Totusi noi avem in vedere concluziile care trebuie trase din criza ipotecara in SUA sau noi mergem pe aceeasi cale?

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Foarte importanta mentiune. As dori sa mentionez si, de fapt, este si o parte a raspunsului, care deja a fost dat. In premiera, apar unele articole care se refera la asigurare. Daca e sa facem o analiza a practicii internationale, sint diferite sisteme de garantare ipotecara, de creditare ipotecara. Este sistemul american, european si mai cunoastem inca citeva mixte. Specificul pietei americane si fapt care a conditionat si acea criza sint valorile mobiliare ipotecare si recreditarea care a creat o piramida, daca doriti, ceea ce a condus la criza creata.

Aici mai mult ne-am bazat pe sistemul sau pe principiul de creditare ipotecara european. Si, bineinteles, acele noi conditii care apar si la asigurare, si la garantarea diminuarii riscurilor, va fi o diminuare a riscurilor, tinind cont de acele procese ce au loc pe plan international.

Sintem constienti de faptul ca unele conditii indicate expres, cum ar fi asigurarea obligatorie, cum ar fi garantiile, ar crea niste costuri suplimentare la prima etapa.

Insa daca dorim sa numim ipoteca si anume creditarea ipotecara si sa diminuam acele riscuri care au fost inregistrate pe unele piete destul de cunoscute in ultimul timp, trebuie sa recurgem la aceste prevederi. Ca raspuns, da, am prevazut aceste riscuri, am discutat cu colegii, in special cu partenerii de dezvoltare care au studiat pietele ipotecare din Statele Unite si din Europa si au venit cu acest proiect impreuna cu noi.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu inteleg ca ati mers pe calea, practic, de majorare a cheltuielilor. Deci pentru cetatenii de rind, mai ales pentru acei care doresc sa utilizeze resursele bancare pentru constructia unui spatiu locativ, costurile vor creste foarte esential.

Si pornind de la parerea mai multor specialisti, de acest sistem ipotecar se va putea folosi o parte foarte mica, 10 15% de populatie, care vor corespunde cerintelor sistemului bancar. Si inca o situatie. Din proiectul de lege prezentat este evident ca el corespunde, in primul rind, sistemului bancar si sint luate in consideratie toate cerintele sistemului bancar.

Deci acest proiect de lege va lucra, in principiu, pentru, in primul rind, ca sa fie garantat sistemului bancar, dar nu debitorii si nu populatia, acei care, pur si simplu, nu au astazi posibilitatea de a fi, eu stiu, de a se folosi de creditele bancii.

Deci, in primul rind, vreau sa atrag atentie ca sistemul bancar este cointeresat, sistemul bancar primeste prin aceasta lege absolut toate garantiile. Insa noi nu primim, eu stiu, o garantie oarecare ca de acest sistem se va folosi pe larg si populatia Republicii Moldova, fiind o tara foarte saraca.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

In primul rind, nu as putea fi de acord si as veni si cu argumente vizavi de afirmatiile, in special privind majorarea cheltuielilor sistemului si axarea doar pe sistemul bancar. Daca este o propunere din partea deputatilor vizavi de excluderea asigurarii obligatorii, care, in opinia dumneavoastra, ar face mai simplu accesul, insa ar majora riscurile, tinind cont de ceea ce ati mentionat si dumneavoastra personal criza din Statele Unite, noi am putea examina pentru lectura a doua.

Insa as dori sa mentionez ca persoanele fizice ar putea sa profite in continuare de acele scheme de imprumuturi fie pe piata bancara sau fie pe piata nebancara, fiind calificate nu ca imprumuturi creditare. De aceea, aici eu nu vad o problema.

In ceea ce tine de sistemul bancar, nu se refera doar la sistemul bancar si daca ati observat, pe parcursul legii nu o sa gasiti trimitere expres sau indicatii expres vizavi de sistemul bancar din Republica Moldova si profitarea de aceasta lege doar a unui singur component al pietei financiare din Moldova. Avem doua componente, si bancara si nebancara, si sint create toate premisele pentru a se dezvolta ambele piete, segmente ale pietei financiare din Republica Moldova.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci in continuare, domnule... Eu nu exclud ca, intr-adevar, sistemul bancar de ipoteca este recunoscut si el trebuie... si el, practic, de acum in Republica Moldova exista. Dar este al doilea sistem de acumulare a economiilor populatiei, sistem german si sistem european, unde populatia se asociaza benevol, sint create casele nationale, casele de economii si constructii.

Deci un sistem unde oamenii ar putea personal, persoana fizica sa acumuleze timp de o oarecare perioada de, eu stiu, resurse necesare, pe urma 50% le da casa respectiva de economii. Aceasta e organizatie benevola a cetatenilor, deci eu as spune de auto, deci, administrarea, cu cheltuieli mult mai reduse la sistemul bancar care, practic, nu are, deci, eu stiu, sustinere in Republica Moldova. Noi nu avem aceasta experienta.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Sint sigur ca dumneavoastra cunoasteti acest lucru. La noi cadrul legal, alta lege, si o cunoasteti destul de bine, reglementeaza crearea asociatiilor de economii si imprumut. Sint o multime in Republica Moldova care ar putea fi utilizate si pentru acest mecanism.

 

Domnul Ion Gutu:

Da, spre regret, acea lege nu este realizata.

 

Domnul Igor Dodon:

Daca este cazul, putem sa revedem si acea lege.

 

Domnul Ion Gutu:

Dar eu as atrage atentia autorilor, fiindca, intr-adevar, sa avem in vedere si acest sistem care trebuie de dezvoltat si in care ar participa mult mai multa populatie decit la sistemul ipotecar bancar.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule ministru si stimati colegi,

Trebuie sa ne fie clar ca aceasta lege reglementeaza ipoteca bunurilor aflate din proprietate, nu viitoarele bunuri sau viitoarele imobile. Si atunci, in principiu, noi avem o lege paralela cu Legea cu privire la gaj.

Daca sa ne uitam ce inseamna gaj si ce inseamna ipoteca, in principiu, este garantarea creditorului cu obiectul gajat sau cu obiectul ipotecat. Adica, diferenta nu este, diferenta apare in continuare, caci apare asa-numita ipoteca ulterioara. Si aici, domnule ministru, eu as vrea sa... articolul 17 Ipoteca ulterioara: Bunul imobil ipotecat pentru garantarea executarii anumitei obligatii poate fi ipotecat pentru garantarea altei obligatii...

Daca ne uitam la Legea cu privire la gaj si daca obiectul este gajat, el nu mai poate fi gajat ulterior, fiindca ipoteca ulterioara sau gajul ulterior aceeasi definitie are. Dar Legea cu privire la gaj nu prevede ca un obiect gajat sa mai fie gajat pentru executarea unei alte obligatiuni a debitorului fata de un alt creditor ipotecar.

Vreau sa va intreb: in ce cazuri, de ce avem nevoie de aceasta ipoteca ulterioara? Caci in opinia mea, ea ar crea niste conditii ca sa para, sa dispara asa-numita urmarire a obiectului ipotecat sau a bunului imobil ipotecat.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

In primul rind, in ceea ce tine in Legea cu privire la gaj am mentionat, din start, ca este o abordare complexa. Si acesta este primul proiect de lege dintr-o initiativa comuna, deoarece este vorba de doua legi, Legea cu privire la ipoteca si al doilea proiect de lege, Legea cu privire la introducerea modificarilor intr-un sir de acte legislative.

Dumneavoastra cunoasteti si am discutat-o inclusiv si in Comisia pe care o conduceti. Si vor fi introduse modificari si in Legea cu privire la gaj, conform conceptului unic.

In ceea ce tine de doar dreptul, de doar proprietatea reala, dumneavoastra, practic, prin afirmatia ca se refera si la ipoteca ulterioara, reconfirmati faptul ca se refera nu doar la proprietatea care este acum, in momentul de fata. Si mentionez inca o data ca sfera de reglementare a prezentei legi sint raporturile juridice ce se isca in procesul si in legatura cu aparitia, valabilitatea si incetarea ipotecii, exercitarea drepturilor de ipoteca, precum si protectia drepturilor participantilor la drepturile lor juridice de ipoteca.

Nu este vorba doar de proprietatea sau de bunul care este la moment construit. Este vorba si de unele obligatiuni care apar in rezultatul contractului de ipoteca. Aceasta este si sfera de reglementare a acestei legi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, uitati-va la articolul 7 Obiectul ipotecii, alineatul (3): Pot fi obiect al ipotecii doar bunurile imobile aflate in circuitul civil, detinute cu drept de proprietate sau aflate in gestiune economica ori administrate fiduciara, inregistrate in Registrul bunurilor imobile.

Adica numai bunurile inregistrate ca proprietate cu drept de proprietate. Viitorul imobil nu este proprietate.

 

Domnul Igor Dodon:

Insa obiectul contractului ipotecar poate fi si viitorul imobilului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu, nu, dar uitati-va ce scrie aici, ascultam atent: pot fi obiect al ipotecii doar bunurile imobile aflate in circuitul civil, de acum aflate in circuitul civil, detinute cu drept de proprietate. Detinute cu drept de proprietate inseamna ca se da inregistrat, fiindca nu poate un bun imobil sa fie detinut in proprietate fara a fi inregistrat in cadastrul bunurilor imobile.

 

Domnul Igor Dodon:

Alineatul (6) articolul 7 la care va referiti: Prin contract poate fi prevazuta extinderea ipotecii asupra bunurilor imobile dobindite sau construite in viitor, in conformitate cu legislatia in vigoare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Atunci uitati-va la, articolul 7, alineatul (3) si alineatul (6) se bat cap in cap.

 

Domnul Igor Dodon:

E logic, nu poate fie numai bunul care acum este construit, deoarece ipoteca se refera atit la bunul care este real, cit si la o viitoare constructie.

Eu cred ca pentru lectura a doua, daca e cazul, sa facem unele concretizari, domnule deputat, poftim, sintem la dispozitie.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, ar trebui sa revenim ca sa fie clar pentru noi. Totusi dumneavoastra nu ati raspuns de ce este nevoie de ipoteca ulterioara? In ce cazuri ea apare?

 

Domnul Igor Dodon:

In cazul in care in relatiile dintre creditorul gajist si debitorul, creditorul ipotecar si debitorul ipotecar ar putea sa apara situatii ca debitorul ipotecar urmeaza sa asigure o ulterioara livrare de bun sau dobindire a drepturilor ipotecare, este necesara ipotecarea ulterioara.

Si am venit cu acest argument si in nota informativa, de fapt, detaliata, prezentata si in Comisie si in acest proiect de lege.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cred ca noi, pentru lectura a doua, vom...

 

Domnul Igor Dodon:

Poftim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu, pentru lectura a doua, as propune ca acest articol 17 Ipoteca ulterioara, in general, sa fie exclus, fiindca el va incurca obiectul reglementarii. Si la articolul 22 Asigurarea obiectului ipotecii, dumneavoastra ati mentionat ca asta ar da garantii s.a.m.d., dar noi, si a spus de acum si domnul Gutu, sintem de parerea ca acest articol ar trebui sa fie exclus, fiindca aceasta conduce la cheltuieli suplimentare.

Si sistemul pe care il avem acum chiar cu privire la gaj, el, practic, permite ca creditorul gajist sau, in acest caz, creditorul ipotecar sa isi asigure acea investitie pe care a facut-o pentru debitorul ipotecar si nu ar fi necesar ca noi sa lobam prin aceasta lege interesele companiilor de asigurare.

 

Domnul Igor Dodon:

In primul rind, este o contrazicere de pozitie. Daca dorim sa diminuam riscurile, este evidenta asigurarea si s-a facut aici trimitere la crizele internationale la acest capitol. Si nu este vorba de lobarea intereselor companiilor de asigurare, deoarece practica internationala denota ca citeva companii ipotecare creeaza ele insesi o companie de asigurare care, prin reasigurari, le asigura aceasta activitate. De aceea, nu credem ca in acest caz este vorba de costuri esentiale suplimentare vizavi de acei care vor dori sa mearga pe contractul de ipoteca in conditiile unei piete transparente.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Criza ipotecara internationala nu a aparut din cauza debitorului ipotecar, a aparut din cauza creditorului ipotecar. Fiindca ei au jucat la burse si au construit piramidele corespunzatoare. Dar in acest caz noi afectam debitorul ipotecar, dar nu creditorul ipotecar.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Daca sint propuneri pentru lectura a doua, care ar majora riscurile, noi sintem gata sa le examinam.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ele nu pentru a majora riscurile, pentru a diminua cheltuielile creditorului ipotecar, dar nu pentru a majora riscurile. Riscurile nu sint ale debitorilor ipotecari. Eu am pus intrebare si am spus ca acest articol trebuie sa fie exclus, articolul 34 vinzarea sub controlul instantei de judecata. Eu consider ca ceea ce este prevazut in Legea cu privire la gaj, ca vinzarea obiectului gajat se face sub controlul instantei de judecata, este mult mai bine decit ceea ce este propus aici, in articolul 34 alineatele (1), (2) si (3), ca creditorul ipotecar poate vinde de sine statator obiectul care a fost ipotecat sau bunul imobil ipotecat.

Eu as propune ca noi sa mentinem in aceasta lege acele reglementari pe care le avem in Legea cu privire la gaj. Este mult mai bine sub instanta de judecata.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Este o opinie care urmeaza a fi examinata pentru lectura a doua. Insa din nou ma refer la conceptul legii si acestea sint unele abordari de concept. Insa pentru lectura a doua noi o sa incercam sa gasim o solutie impreuna cu dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pai stati, dumneavoastra spuneti ca sint chestii de concept.

 

Domnul Igor Dodon:

Care nu pot fi modificate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi votam in prima lectura conceptul.

 

Domnul Igor Dodon:

Care nu pot fi modificate, deoarece acesta este conceptul legii si este conceptul unic pentru intreaga abordare de ipoteca. Si atunci cind vorbim despre vinzarea bunului ipotecar si am vorbit ca executarea ipotecara poate avea loc prin citeva modalitati, silita sau benevola si in continuare este si posibilitatea vinzarii bunului ipotecar, este un concept unic care rezulta din conceptul ipotecar pentru piata europeana.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar in Legea cu privire la gaj tot se prevede cedarea obiectului gajat de...

 

Domnul Igor Dodon:

Prin alta modalitate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, adica el...

 

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cosarciuc,

Este clar. Vedeti de acum si sala a inteles foarte bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sala nu a inteles, ei nu inteleg ceea ce... (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, deci pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fractiunea parlamentara vine cu propuneri pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si noi nu vom vota aceasta lege in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Domnule prim-viceprim-ministru,

Va multumim mult pentru raportul dumneavoastra.

Comisia, domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege cu privire la ipoteca si considera necesar sa mentioneze urmatoarele momente ce constituie esenta proiectului de lege.

Proiectul de lege stabileste drepturile garantate de ipoteca, temeiurile de aparitie a ipotecii, determina obiectul si subiectii ipotecii. Un moment conceptual al proiectului de lege sint contractul de ipoteca, prevederile obligatorii privind continutul acestuia, precum si modificarea si completarea contractului ipotecar.

Al doilea moment esential al proiectului de lege se refera la inregistrarea ipotecii. Acest compartiment stabileste organul de inregistrare, procedura si consecintele inregistrarii ipotecii.

Urmatorul compartiment esential al proiectului de lege este protejarea inregistrarii obiectului ipotecii care stabileste reguli privind folosirea, pastrarea, intretinerea obiectului ipotecii, precum si alte reguli cum ar fi asigurarea obiectului ipotecii, apararea obiectului ipotecii in cazul pretentiilor persoanelor terte, verificarea obiectului ipotecii, consecintele reducerii valorii obiectului ipotecii, precum si transmiterea drepturilor asupra obiectului ipotecii.

In proiectul de lege se stabilesc temeiurile de incetare a ipotecii, precum si regulile de inregistrare a incetarii ipotecii.

Compartimentul proiectului de lege, ce se refera la executarea dreptului de ipoteca, stabileste atit prevederi generale privind executarea acestui drept, cit si masuri de initiere a executarii dreptului de ipoteca, conditiile de executare benevola si silita a dreptului de ipoteca, precum si conditiile de vinzare si achizitionare a bunului ipotecar.

Proiectul de lege stabileste si norme privind protectia drepturilor debitorului ipotecar in tranzactiile cu consumatorii si, in special, norme privind obligatiile creditorului ipotecar privind informarea debitorului, confidentialitatea datelor despre debitor si alte masuri ce se refera la protejarea dreptului debitorului ipotecar.

Proiectul de lege stabileste si norme privind specificul ipotecarii terenurilor, constructiilor si constructiilor viitoare si nefinisate.

La momentul examinarii proiectului de lege in sedinta Comisiei au prezentat avizele respective comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Dat fiind faptul ca in avizele prezentate nu se contin obiectii cu caracter conceptual, Comisia inainteaza propunerea de adoptare a proiectului de lege in prima lectura.

Propunerile ce se contin in avizele comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului cu caracter redactional sau obiectii privind excluderea unor prevederi ce nu contin norme de drept vor fi examinate in Comisie si propunerile respective vor fi prezentate in cadrul examinarii proiectului de lege in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte, va multumim.

Intrebari catre Comisie? Nu sint.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.948. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.948 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege pentru completarea articolului 3 din Legea nr.190, din
19 iulie 1994 cu privire la petitionare.

Domnule Esanu,

Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
al Guvernului in Parlament:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra vine sa excluda o incoerenta existenta in legislatia actuala conform careia Legea cu privire la petitionare nu prevede in mod expres ca petitiile cu privire la actiunile procesuale indeplinite de catre executorii judecatoresti care, conform Codului de executare, pot fi reexaminate doar de catre instanta judecatoreasca, nu sint excluse de la controlul administrativ.

Astfel, in prezent, noi fiind obligati sa examinam un numar impunator de petitii chiar in situatia in care este evident din start ca nici o alta masura decit contestarea in instanta judecatoreasca a incheierii executorului nu poate fi intreprinsa.

Pentru a reglementa in mod coerent aceasta procedura, rugam sustinerea proiectului prezentat dumneavoastra in prima si a doua lectura.

Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domule raportor,

Actualul articol 3 mai prevede ca nu se extinde examinarea petitiilor prevazute de legislatia muncii.

Si in proiectul propus, de asemenea, nu se atrage, adica petitiile ce tin de legislatia muncii ramin in aer. Cum va uitati daca in acest proiect de lege ar fi introdusa inclusiv examinarea, adica sa fie...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci propunerea dumneavoastra nu tine de conceptul acestui proiect de lege si este necesara coordonarea acestuia cu toate structurile interesate si poate fi chiar si obiectul unui alt proiect de lege. Dar, in principiu, eu nu pot sa...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sint foarte multe petitii care tin anume de domeniul legislatiei muncii. Si atunci angajatul corespondeaza mult si bine cu angajatorul, dar angajatorul zice ca el nu este obligat, conform legii, si aceasta nu este o petitie si nu raspunde la adresarile angajatului.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Legea cu privire la petitionare, in genere, nu reglementeaza relatiile dintre subiectii de drept privat. Este o lege care reglementeaza relatiile dintre organele de stat, aici incluzindu-se administratia publica centrala si locala si persoane private. Deci, subiectul ridicat de dumneavoastra se refera la executarea unui contract si vizeaza nu doar contractul de munca, vizeaza toate contractele de drept privat. Si nu cred ca ar fi bine ca noi sa avem reglementari identice pentru cazurile raporturilor administrative si raporturilor de drept privat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Atunci vin cu o propunere catre Guvern sa se gindeasca unde ar putea fi inclusa aceasta propunere a mea. Fiindca, intr-adevar, sint foarte multe probleme, cu care vin oamenii in cadrul zilelor de audienta cu aceste probleme, ca ei nu au, practic, unde adresa o petitie ce tine de legislatia muncii.

 

Doamna Maria Postoico:

Inspectia Muncii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Adica, nu este tratata ca o petitie.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Petitiile ce tin de legislatia muncii pot fi depuse, inclusiv astazi Ministerul Justitiei, spre exemplu, reexamineaza foarte multe probleme. Dar aceste petitii sau, sa spunem asa, cereri inaintate de persoane vor putea fi atribuite la categoria petitii doar in cazul in care este o cerere adresata unui organ administrativ, prin care se cere interventia acestuia in exercitarea atributiilor sale. In cazul in care este vorba de raporturi de drept privat privind reglementarea relatiilor dintre angajator si angajat, relatiile lor nu pot fi atribuite la categoria petitii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine. Eu cred ca ne intilnim suplimentar si ne gindim cum, dar este o problema foarte stringenta.

 

Doamna Maria Postoico:

In Codul muncii introduceti.

Va multumesc, domnule viceministru.

Comisia.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.1398 si mentioneaza ca acesta a fost elaborat de catre Guvern in scopul de a realiza dispozitiile Legii cu privire la sistemul de executare silita si ale Codului de executare.

Obiectul acestui proiect de lege si scopul au fost prezentate de catre reprezentantul Guvernului destul de detaliat. Ma opresc la avizarea acestui proiect din partea comisiilor permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care au avizat pozitiv si au propus ca acest proiect sa fie prezentat Parlamentului spre examinare si adoptare.

Din partea Comisiei, mentionam ca, in conformitate cu cerintele Legii privind actele legislative, este necesar de a prevedea categoria legii in cauza si anume legea organica. Tinind cont de cele expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.1398 sa fie aprobat in prima lectura. Si in cazul in care nu vor fi alte propuneri si amendamente sa fie adoptat in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre Comisie? Nu sint.

Multumesc.

Supun votului, pentru aprobare in prima lectura, proiectul de Lege nr.1398. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Multumesc.

Propunerea Comisiei si pentru lectura a doua? Pentru lectura a doua sint amendamente? Nu sint. Supun votului, pentru adoptare in lectura a doua, proiectul de Lege nr.1398. Cine este pentru, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 0.

 

Doamna Maria Postoico:

58 de voturi pro. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1398 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.821 cu privire la securitatea hemotransfuzionala.

Prezinta domnul viceministru al sanatatii Boris Golovin.

 

Domnul Boris Golovin viceministru al sanatatii:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Securitatea transfuzionala este un compartiment important in securitatea publica a tarii si acestui compartiment i se acorda o atentie deosebita.

In pofida nivelului actual de dezvoltare a biotehnologiilor medico-farmaceutice moderne, inlocuirea singelui cu alte remedii nu este posibila si, in anumite cazuri de urgente medicale, componentele produse din singe sint vital necesare. Singele donat si stocat in Banca de Singe este considerat un patrimoniu national, unica sursa fiind donatorii de singe persoane sanatoase.

La 25 mai 1993, de catre Parlament a fost adoptata pentru prima data Legea nr.1458 cu privire la donarea de singe, care, pina in prezent, a servit drept baza reglementativa intru organizarea activitatilor serviciului de singe si celui hemotransfuzional, a promovat donarile de singe in republica, a stipulat drepturile si masurile de protectie a donatorilor si recipientilor, cit si contributia partenerilor serviciilor publice centrale, locale si a altor structuri vizate. La momentul actual, legea nominalizata este depasita de peste 60 la suta in ceea ce priveste reglementarile mondiale la acest capitol.

Pe parcursul ultimilor ani, exigentele si reglementarile mondiale si europene fata de organizarea donarii de singe, exigentele tehnologice de pregatire a componentelor, consolidarea eforturilor societatii in promovarea valorii actului de a dona singe neremunerat, neinteresat de motivarea materiala, dar bazat pe un grad civic inalt de oferire a aportului personal pentru a-si autoasigura banca de singe cu necesarul pentru urgente medicale si situatii exceptionale sint clar stipulate in directivele Consiliului si Parlamentului European, in recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Ca urmare a coordonarilor cu toti partenerii antrenati in activitatea hemotransfuzionala, comunitatea, organismele neguvernamentale, expertii Consiliului Europei si Asociatiei Americana a Bancilor de Singe si in scopul ajustarii bazei normative in domeniul hemotransfuzional directivelor Consiliului si Parlamentului European 2002/98/CE din 27 ianuarie 2003, 2005/61/CE, cit si 2005/62/CE din 30 septembrie 2005, care pun in aplicare directiva 2002, cit si perfectionarea tehnologiilor medicale in acest domeniu au preconizat necesitatea adoptarii unei noi legi cu privire la securitatea transfuzionala, bazata pe criterii internationale recunoscute.

Proiectul de lege cuprinde 8 capitole, care includ 22 de articole, dupa cum urmeaza:

Capitolul I Dispozitii generale, inclusiv 4 articole cu informatie generala.

Capitolul II Politica de stat in domeniul donarii de singe. Cuprinde 2 articole.

Capitolul III Autoritatea competenta, format din 2 articole cu incidenta la atributiile Ministerului Sanatatii si altor institutii subordonate acestuia.

Capitolul IV Donarea singelui si a componentelor sangvine.

Capitolul V Asigurarea si gestionarea calitatii.

Capitolul VI Utilizarea componentelor, derivatelor si a preparatelor biomedicale sangvine.

Capitolul VII Raspundere.

Capitolul VIII Dispozitii finale.

De mentionat ca, la elaborarea proiectului in cauza, s-a tinut cont de practica legislativa in domeniul securitatii hemotransfuzionale a statelor membre ale Comunitatii Europene si a Statelor Unite ale Americii.

Proiectul de lege a fost coordonat cu expertii proiectului USAIDI si cu expertii din cadrul Proiectului Securitatea Hemotransfuzionala, sustinut de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

In final, Ministerul Sanatatii solicita sustinerea proiectului dat de Lege cu privire la securitatea transfuzionala si adoptarea lui in modul stabilit.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Vin si eu cu sustinere si argumentare intru necesitatea adoptarii acestui proiect de lege si, intr-adevar, dumneavoastra ati mentionat foarte corect ca actualul cadru legal este depasit si nu corespunde cerintelor acelor directive invocate de dumneavoastra. Dar vreau sa fac o propunere si vreau ca dumneavoastra, in calitate de autor, si noi, Comisia de profil, sa examinam, poate, schimbarea sau redenumirea, sau sa reformulam denumirea acestui proiect de lege din motivul ca, cred eu, dumneavoastra ati subliniat foarte corect ca procesul de donare a singelui este parte componenta a patrimoniului national. Si eu as zice ca acest proces complex, cum este donarea de singe, face parte chiar din asigurarea securitatii statului.

Si, de aceea, eu cred ca poate ar fi binevenit sa punem un accent, accentul sa fie mai pronuntat pe acest proces cum este donarea de singe. Si, poate, ar fi cazul sa spunem: Legea cu privire la donarea de singe si securitatea hemotransfuzionala. Caci aceasta parte hemotransfuzionala, securitatea hemotransfuzionala se regaseste in acest proces complex. De aceea, pentru lectura a doua, pentru stenograma, eu fac aceasta propunere, s-o examinam.

Si, desigur, as propune sa dezvoltam putin capitolul ce tine de principiile securitatii hemotransfuzionale, sa se regaseasca atit responsabilitatile donatorului care doreste sa doneze singe, cit si ale persoanelor fizice, personalului medical care executa, incepind cu procesul de recoltare, stocare, prelucrare s.a.m.d., cit si ale celui care face procesul de transfuzie insusi.

Si pentru ca orice doritor de a dona singe indeplineste un chestionar, care raspunde la multe intrebari ale personalului medical despre antecedentele medicale ale sale, eu as propune, pentru articolul 12, totusi sa stipulam ca el furnizeaza aceasta informatie sub semnatura personala. Pentru ca este foarte important, caci apoi urmeaza articolul 20 despre raspundere, care va fi raspunderea fie materiala, disciplinara, administrativa s.a.m.d. si noi nu vom avea aceasta posibilitate, pentru ca, intr-adevar, chestionarul urmeaza sa fie reinnoit de la situatie la situatie. Eu nu vreau sa va intreb ca nu sinteti dumneavoastra, sa zic, chiar cel mai initiat in procesul de donare, dar as fi vrut sa cunosc, care sint cele mai importante contraindicatii.

Oricum, noi urmeaza, prin acest proiect de lege, sa sensibilizam opinia publica despre necesitatea donarii de singe, dar si despre constientizarea acelor doritori care au contraindicatii, sa nu vina sa nu faca cheltuieli suplimentare. Pentru ca orice proba de singe urmeaza sa fie investigata si aceste investigatii costa mult. Si, de aceea, propun modificari la articolul 12. Si inca as mai propune excluderea articolului 18, dumneavoastra o sa-l vedeti, mi se pare ca nu se incadreaza acest articol 18, el se incadreaza in securitatea hemotransfuzionala si el este aici de prisos. Articolul se numeste Neadmiterea deseurilor si pierderilor. De aceea, pentru stenograma am facut aceste propuneri.

Si o mica intrebare, domnule viceministru, daca ati putea sa imi raspundeti, daca cunoasteti, din practica altor state, despre un asemenea proces cum este procesul de donare, autodonare, atunci cind cineva, daca se programeaza pentru interventii chirurgicale sau alte cercetari, sa zic asa, si isi doneaza anterior singe sau componente ale singelui. Daca exista asemenea practica, poate sa se regaseasca acest proces si in acest proiect de lege. Daca puteti acum, daca nu, ulterior.

 

Domnul Boris Golovin:

Cred ca intrebarile pe care le-ati ridicat dumneavoastra, sint binevenite, noi le luam in consideratie pentru lectura a doua. O parte din ele, cred ca o sa...

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule viceministru.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, . , . . (2) 11, ). : , , , ? ? , , ? - ?

 

Domnul Boris Golovin:

, ... : Efectuarea examinarii si interventiei de colectare a singelui si componentelor sangvine in conditii adecvate normelor sanitaro-igienice. , - . , - .

 

Doamna Ludmila Borgula:

, . .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3 in continuare.

 

Doamna Eva Gudumac:

Domnule viceministru,

Eu am obiectii la articolul 7, punctul 2, ca fiecare donator are dreptul sa mearga la investigatii medicale fara plata. Se au in vedere acei donatori care sint fixati, deoarece aceasta este foarte scump, noi facem foarte costisitoare aceste investigatii sau fiecare care doreste sa dee singe, sau numai acei care sint fixati, ei din an in an repeta donarea singelui? Deoarece, daca ii luam pe toti, si eu as dori sa ma duc, mai stiu, si imi fac investigatiile si mai apoi ma intorc si ma duc.

 

Domnul Boris Golovin:

Se are in vedere ca acei care vor sa doneze si au venit sa doneze singe, indiferent prima data, sau, eu stiu, ulterioara data, vasazica, ei au dreptul la un sir de examinari medicale. Acest sir nu este atit de mare, acolo este aprecierea grupei sangvine.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica, sint persoane destul de seriose.

 

Domnul Boris Golovin:

Toti care vin la donare au dreptul la...

 

Doamna Eva Gudumac:

Sint seriosi.

 

Domnul Boris Golovin:

Da.

 

Doamna Eva Gudumac:

Acum, la articolul 12 colega mea a ridicat intrebarea in privinta aceea ca acel care vine sa doneze singele trebuie sa isi expuna pentru comisia corespunzatoare toate patologiile pe care el le suporta, adica, HIV SIDA, hepatita A, hepatita C, delta, etc. Si, adica, ar urma ca el, printr-o semnatura personala sa confirme aceasta situatie. Nu considerati ca aceasta, desigur, nu prea ne-ar conveni. Adica, acele persoane care sufera de patologiile mentionate sa vina cu un document de la medicul specialist, sa nu credem in persoana. El a venit, vrea sa doneze singe si mai apoi se depisteaza ca are o patologie.

 

Domnul Boris Golovin:

Situatii, doamna deputat, sint diferite, este o donare planificata, este o donare neplanificata, in caz de cutremur, in caz de diferite, eu stiu, accidente s.a.m.d., oamenii nu poarta toate documentele cu dinsii. Si este un moment tot juridic, unde el isi pune semnatura sub, ma rog... Adica, una cu alta nu vine in contradictie.

 

Doamna Eva Gudumac:

Aici eu as propune ca acele persoane care sufera de patologie hepatica etc. sa aiba un document de la lucratorul medical, ca, intr-adevar, el sufera de patologia data si nu poate sa dee singe.

Si la articolul 17. Aici este document in punctul 3, ca aceste comitete de hemotransfuzie organizeaza transfuzie de autosinge. Adica, noi cunoastem ca noi folosim in spitale acele transfuzii de singe de la donator inainte de interventiile chirurgicale, selectam sau in timpul interventiei chirurgicale in traumatism etc. Cum dumneavoastra considerati, aceste comitete hemotransfuzionale pot organiza aceasta? Prin aceea ca sa li se permita de a face aceste transfuzii sau sa nu li se permita. Cam cum ar gasi lamurire acest punct?

Domnul Boris Golovin:

Eu cred ca, dupa adoptarea acestei legi, o sa fie un sir de acte sub-normative si in cadrul acestor acte subnormative noi si acest moment o sa...

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu vreau sa zic ca aceasta lege, intr-adevar, este buna, unde sint stipulate toate drepturile donatorului, recipientului, institutiei medicale etc.

Si este numai o problema: problema investigatiilor singelui, adica problema laboratorului si problema de pastrare a singelui, adica conditiile frigorifere, mai ales pentru componentele sangvine, cum este singele, plasma congelata.

Eu va multumesc.

 

Domnul Boris Golovin:

Da, va multumesc, doamna deputat.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Va multumim.

Alte intrebari mai sint? Eu va rog, domnule Bujor, mai activ.

Domnule ministru,

Eu va rog. Deci nu ne plimblam prin sala, dar asteptam la microfon. In acest caz singuri sintem vinovati. Eu va rog, domnule Untila. Si de pe loc tot nu se refera, la microfon de vorbit.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos pentru constatare.

Eu vreau sa va comunic dumneavoastra ca eu am solicitat opinia unui specialist in materie pentru a sti: are rost sa pun intrebarea sau nu?

 

Doamna Maria Postoico:

Si nu o aveti?

 

Domnul Leonid Bujor:

Si-i descurajez pe acei care au spus ca nu are rost. Are.

Domnule ministru,

Nu considerati dumneavoastra oportun, ca acel document care confirma starea sanatatii persoanei, care vine sa ofere singe, sa fie parte componenta a acestei legi?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 1.

 

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Fiindca eu explic intrebarea si am consultat opinia doamnei Valentina. Dumneaei considera ca ar fi rational, ca medic, deoarece pacientul nu doar isi asuma, nu pacientul, dar persoana care accepta sa fie donator, nu doar isi asuma responsabilitatea prin acest document, prin semnatura sa, dar el da anumite garantii. Deci ceea ce, de fapt, a spus si doamna academician, daca dumnealui a trecut ultimul control medical o saptamina, zece zile in urma, puteau sa intervina anumite modificari in aceasta perioada in starea sanatatii acestui pacient. De exemplu, in unele tari, din cite am inteles, chiar daca un cetatean si-a reparat dintii pe parcursul ultimelor citeva saptamini sau luni, de asemenea nu are dreptul sa devina donator pentru o perioada de timp.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 1 este inclus. Va rog.

 

Domnul Boris Golovin:

Stimate domnule deputat,

Vreau sa spun ca, indiferent, daca are donatorul certificat de la medic, chiar eliberat ieri, tot una singele care este donat, asa, sau receptionat, el trece absolut tot un control special, indiferent este certificat sau nu este certificat. Si aceasta nu este dovada ca el sa nu treaca examinarile necesare pentru examinarea acestui singe. Deci aceasta propunere, cu care au venit domnii deputati si ati venit si dumneavoastra, ar duce la micsorarea rebutului de singe. Intelegeti? Nu la altceva.

Fiindca singele, va spun inca o data, indiferent chiar si ieri sa-si fi avut certificatul medical, in primul rind, sint un sir de afectiuni care... omul, practic, pare a fi fizic sanatos, eu stiu, dar el are unele dereglari care sint contraindicatii pentru donare, sint schimbari. De aceea, noi nu putem, in baza oricarui certificat care ar fi fost, ca noi sa luam singe si sa nu-l examinam inainte de a-l...

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu am inteles asa, ca nu considerati de cuviinta ca chestionarul sa fie parte componenta a legii? El va fi aprobat prin ordinul ministrului sau prin hotarire de Guvern. Ei cum?

 

Domnul Boris Golovin:

Intelegeti, eu va spun inca o data, aceasta este parerea noastra pe care am expus-o.

 

Domnul Leonid Bujor:

Asa e parerea, da?

Multumesc.

 

Doamna Valentina Stratan:

Doamna Presedinte,

O mica precizare pentru ca sa facem o claritate, daca imi permiteti.

Doamna Maria Postoico:

Da, de acum este inclus microfonul.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc.

Pentru ca acest chestionar, eu am mentionat, poate ca este rational, dar oricum nu se practica, pentru ca el poate fi innoit din an in an, sau chiar de la luna la luna in cazul in care apar niste situatii, o infectie care trebuie investigata. De aceea, el, intr-adevar, este elaborat si completat de Ministerul Sanatatii si el este indeplinit atunci cind cineva vine.

Dar domnul viceministru a zis doar, de a inlatura rebutul cit mai mare si efectul, si impactul economic, pentru ca acei care doneaza singe, oricum, conform Codului muncii, au ceva remunerari, zile libere, alimentatia din contul statului. De aceea, este corect ca acest impact sa fie unul cit mai minor. De aceea, acest chestionar trebuie sa fie semnat si asumata responsabilitatea acelui, care doreste sa doneze singe.

 

Doamna Maria Postoico:

Clar.

Comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege cu privire la securitatea hemotransfuzionala, inaintat de catre Guvern, si constata urmatoarele. In proiectul de lege nominalizat sint expuse notiunile necesare in domeniul hemotransfuzional, tinind cont de legislatia europeana si practica tarilor avansate in domeniu: principiile de securitate, politica statului si functiile Ministerului Sanatatii in domeniul donarii, colectarii si transfuziei singelui si partilor lui componente, ce reglementeaza mecanismul donarii, stocarii si transfuziei singelui, asigurarea calitatii si transabilitatii in aceste procese, se concretizeaza structura serviciului respectiv, se stabilesc drepturile si obligatiunile donatorilor si recipientilor de singe. Se propune constituirea comitetelor hemotransfuzionale ale institutiilor medico-sanitare, care vor supraveghea si organiza activitatea hemotransfuzionala etc.

Prin avizele prezentate comisiei parlamentare sustin prezentul proiect de lege: Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru drepturile omului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru politica economica, buget si finante, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, precum si organizatia neguvernamentala, asociatia donatorilor de singe din Republica Moldova inainteaza diferite propuneri si obiectii, care vor fi prezentate la examinarea acestui proiect de lege in lectura a doua. Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune examinarea si aprobarea proiectului de Lege nr.821 din 10 martie curent in prima lectura.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu ma refer la articolul 6 alineatul (2) litera b), care suna in felul urmator. Este vorba de autoritatile administratiei publice locale. Suna asa: ofera motivatie sociala donatorilor de singe pentru a fi fideli actului de donare. Deci intrebarea mea este care? Care ar fi imputernicirile organelor administratiei publice locale in acest sens? Din moment ce sint stabilite deja anumite prevederi de care beneficiaza donatorul: zi libera, ceai si altele. Iata autoritatile administrarii publice locale.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Punctul dat nu obliga pe autoritatile administratiei publice locale, nu obliga, dar ofera posibilitate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, nu, nu ofera posibilitate. Eu atrag atentia, caci nu e scris: ofera posibilitatea. Ofera motivatie sociala, aceasta inseamna ca trebuie sa fie cointeresat intr-o anumita forma cetateanul.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Care ar fi aceste pirghii?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, si acum fac, domnule Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, d-apoi aceasta este asigurata nu de administratia publica locala. Aceasta e prevazuta centralizat.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu. Ceea ce este prevazut centralizat, este stipulat in Codul muncii. Dar ceea ce face administratia publica locala in zilele donarii, aceasta este posibilitatea dumnealor care si cu cit poate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ei, bine. Deci atunci nu va suparati. Atunci inseamna ca trebuie de completat acest subpunct, ca dupa posibilitate sau nu stiu cum.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, pentru lectura a doua.

 

Domnul Leonid Bujor:

Daca ramine in formula actuala, inseamna ca autoritatea administrarii publice locale este obligata sa asigure acest ajutor.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului, pentru aprobare in prima lectura, proiectul de Lege nr.821. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1144 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Prezinta Guvernul.

Domnul Sumleanschi, viceministru al afacerilor interne.

 

Domnul Andrei Sumleanschi viceministru al afacerilor interne:

Stimata doamna Presedinta al sedintei,

Stimati deputati,

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat si prezinta proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, in contextul executarii articolului 65 din Legea Serviciului Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale nr.93 din
5 aprilie 2007. Sint propuse modificari si completari ce se impun in Legea nr.1544 din 23 iulie 1993, Legea nr.267 din 9 noiembrie 1994, Legea nr.271 din
9 noiembrie 1994 si Legea nr.212 din 24 iunie 2004, in scopul aducerii legislatiei in vigoare la acest capitol in concordanta cu legea mentionata. Modificarea si completarea Legii nr.267 din 9 noiembrie 1997 privind apararea impotriva incendiilor si Legii nr.271 cu privire la protectia civila, care vor determina principiile de activitate, atributiile, competenta si responsabilitatea colaboratorilor, care indeplinesc serviciul in domeniile respective. Referitor la Legea nr.212 din
24 iunie 2004 privind regimul starii de urgenta, de asediu si de razboi e de mentionat ca modificarile propuse sint in conformitate cu mai multe acte normative, care stipuleaza corect denumirile, functiile si obligatiunile Departamentului Situatii Exceptionale.

Normele de drept propuse in proiect sint elaborate, tinind cont de practica legislativa internationala, legislatia Republicii Moldova, precum si de specificul activitatii Serviciului Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale. Consideram ca adoptarea proiectului de lege propus va contribui la realizarea cu succes a sarcinilor in domeniul protectiei populatiei, teritoriului, mediului si a proprietatii in situatii exceptionale si la apararea impotriva incendiilor. Proiectul a fost coordonat cu organele centrale de specialitate ale administratiei publice, propunerile si obiectiile, argumentat expuse in proiectul definitivarii, a fost luat in consideratie la definitivarea proiectului. Va rugam sa sustineti acest proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Sumleanschi,

Articolul 7 din Legea privind apararea impotriva incendiilor, alineatul (2): Pentru exercitarea activitatii zilnice in domeniul apararii impotriva incendiilor la organele centrale de specialitate ale administratiei publice si in unitatile economice care au mai mult de 300 de salariati, se numesc specialisti titulari pentru apararea impotriva incendiilor. Cit este de legala aceasta prevedere la acest articol? Si cite persoane vor fi numite suplimentar in statele de functii ale Aparatului central in legatura cu acest fapt?

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Aceasta propunere pe care noi am inaintat-o rezulta din numarul de lucratori salariati ai organizatiilor de diferite forme de proprietate din considerentul care ar fi sa se ocupe anume cu protectia civila si masurile de aparare impotriva incendiilor. Salarizarea lor se efectueaza in dependenta de forma de proprietate.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, in administratia publica centrala aici se spune, ca o sa fie specialisti titulari in acest domeniu. Asa este scris in proiect.

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Deci se preconizeaza, ca acesti specialisti nu sint din contul Serviciului Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale, dar anume al acestor unitati economice sau organizatii.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Serviciul Vamal sau alt organ central sa luam mai simplu, care are
1015 persoane.

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Nu.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Inseamna ca asa a trebuit de scris in proiect aici: cum, care anume organe centrale o sa aiba aceasta functie in statele de personal?

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Care au mai mult de 300 de salariati.

 

 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si la articolul 17, in aceeasi lege. Pardon, articolul 18. Se solicita de la autoritatile publice locale si persoane juridice asigurarea cu resurse umane, substante de stingere, tehnica, combustibil si lubrifianti, echipament si mijloace de telecomunicatii. Noi stim ca mai mult de jumatate dintre primarii din tara au in statele de personal 57 oameni. Asa un buget mizer. De unde o sa ia aceste resurse si aceste resurse umane si aceste substante tehnice, de care aveti nevoie dumneavoastra sa solicitati de la dinsii?

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Daca imi permiteti, domnule deputat, sa dau o explicatie. Este vorba de durata, de exemplu, a unui incendiu, care dureaza mai mult de 5 ore. Cind resursele necesare stipulate, se are in vedere poate citeodata si hrana, inclusiv ajutor tehnic, atunci se apeleaza inclusiv la administratia publica sau la agentul economic. Aceasta se are in vedere.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si daca nu le au?

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

La actiunea de lunga durata se are in vedere. Nu este vorba ca am ajuns cind sint de proportii sau alte actiuni care trebuie sa fie.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Punctul 3 al articolului 7, as ruga sa revenim la problema invocata de colegul Lipcan. Spuneti, va rog frumos, care au mai mult de 300 de salariati, conform textului deja, se numesc specialisti titulari pentru apararea impotriva incendiilor s.a.m.d. Spuneti, va rog frumos, cine va da calificarea acestor specialisti? Cum vor fi determinati? Este suficient ca o persoana care activeaza in intreprinderea respectiva, indiferent de forma de proprietate, sa fie numit prin ordin in calitatea respectiva sau urmeaza sa aiba anumita calificare?

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Asemenea specialisti noi am avut si in trecut.

 

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, pe mine nu ma intereseaza ce a fost in trecut, pe mine ma intereseaza ce o sa fie pentru viitor, in momentul in care noi invocam asemenea prevedere, atunci trebuie sa dam o determinare foarte clara sau definitie foarte clara: ce specialisti avem noi in vedere? Intelegeti? Pentru ca, da, este un ordin in intreprindere si spune, ca tu ai sa raspunzi pentru activitatea respectiva. Eu, din punctul meu de vedere, acesti specialisti urmeaza sa aiba si calificarea respectiva nu numai prin denumire, dar si prin pregatire. Si atunci urmeaza sa definim.

Si inca o intrebare in aceeasi ordine de idei. Mai mult de 300 de salariati, dar in cazul in care o intreprindere, fie ea privata, fie ea de stat, are 600 de colaboratori, 1000, 2000. Aceasta ce inseamna, ca, matematic, trebuie sa vedem la fiecare 300 de colaboratori cite un specialist sau?

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Nu se are in vedere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu se are in vedere. Atunci ar trebui de formulat in asa maniera, incit sa nu se vada. Si ultima intrebare, punctul 14 din proiectul de lege, articolul 231 alineatul (4), controalele speciale, care in paranteze mai sint definite ca fiind unele operative, se exercita pe masura necesitatii, luindu-se in consideratie caracterul sezonier s.a.m.d. Eu as avea o mare rugaminte pentru lectura a doua.

Aceste controale speciale care, de fapt, deschid usile foarte larg pentru eventuale controale la dispozitia agentilor. Asa cum este stipulat aici, deci orice control, orice intentie a colaboratorilor de a efectua un control poate fi calificat ca fiind in cadrul unui control special. Si atunci si alineatul (3), si alineatul (2), si alineatul (1) nu au nici un sens. Deci, eu as avea o rugaminte, pentru lectura a doua aceste controale speciale urmeaza sa fie specificate foarte clar si cu conditii clare, cind ele pot fi organizate, ca sa nu dam posibilitate sa fie abuzuri.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Punctul 19 din proiectul de lege, articolul 29 alineatul (3): Companiile de asigurare sint obligate sa efectueze defalcari in cuantum de 10 la suta din beneficiul obtinut din primele de asigurare pentru activitati de prevenire a incendiilor si pentru dezvoltarea serviciului. As vrea sa va intreb, domnule viceministru, cum argumentati aceasta norma, pe care dumneavoastra o propuneti? Si care este baza legala a acestei norme?

 

 

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

La sedinta Comisiei a fost propusa excluderea acestui articol, ceea ce am sustinut.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar cind dumneavoastra ati pregatit acest proiect de lege, cred ca trebuie sa stiti, ca este Legea cu privire la asigurari, care nu prevede aceste fonduri.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Articolul 40 alineatul (2): in caz de invaliditate survenita in perioada satisfacerii serviciului sau cel mult peste trei luni de la eliberarea din serviciu, i se acorda beneficiarului lunar mijloace de intretinere pina la restabilirea capacitatii de munca. Dar dumneavoastra specificati aici, in proiectul de lege: nu mai mult de zece ani de zile. Dupa aceasta i se acorda, i se stabileste si i se acorda o pensie de invaliditate.

Din aceasta sintagma: mijloace de intretinere pina la restabilirea capacitatii de munca trebuie sa intelegem ca i se acorda o suma substantiala pentru perioada refacerii lui fizice. La expirarea acestui termen de 10 ani i se stabileste pensia. Dar de ce sa nu sa i se acorde aceasta sustinere din partea statului, intretinere din partea statului pentru toata perioada ulterioara? Intrucit omul si-a expus viata unui pericol si, in consecinta, s-a ales cu niste traume, cu pierderea capacitatii de munca.

Care este motivatia unui asemenea termen, de 10, doar de 10 ani si nu mai mult, pentru toata perioada, pe durata intregii vieti.

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Am inteles. Deci aceasta este elaborat in conformitate si cu alte legi care sint: Legea cu privire la politie, Legea cu privire la trupele de carabinieri, este analogic aceasta...

 

Domnul Ion Varta:

Deci acesta e termenul. Si care sint criteriile, de ce 10 ani si nu mai mult sau mai putin, de ce nu pentru intreaga durata a vietii?

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Noi nu sintem impotriva.

 

Domnul Ion Varta:

Luati in consideratie si considerati ca este un amendament la aceasta prevedere.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4 e inclus.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, multumesc.

Nu ati anuntat, pur si simplu. Deci intrebarea mea tine de articolul 5 alineatul (2), acolo unde se vorbeste de aceiasi 300 de salariati. Intrebarea este urmatoarea: in unul si acelasi imobil, intr-o cladire de stat sau privata activeaza peste 300 de persoane, 400500, deci activeaza nu o singura institutie, dar citeva institutii. Pornind de la faptul ca in centrul atentiei noi punem securitatea cetateanului, cum se procedeaza in aceste cazuri, fiindca in lege nu este stipulat absolut nimic? Sau nu a fost, pai nu e stipulat nimic, cum tot asa?

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Deci noi am luat aceasta cifra ca minimum. Dar este vorba daca activeaza mai multe.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Am inteles ca se exclude de la domnul.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte intrebari?

Multumim.

Comisia.

 

Domnul Andrei Sumleanschi:

Multumim.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative cu numarul 1144.

Proiectul nominalizat a fost elaborat pentru asigurarea legislatiei din domeniul protectiei civile si situatii exceptionale in legatura cu adoptarea Legii Serviciului Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale care a fost adoptata la
5 aprilie 2007.

Normele de drept propuse de autor in proiect sint elaborate pornind de la practica internationala, legislatia Republicii Moldova, precum si din specificul activitatii Serviciului Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale.

Proiectul de lege a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente ale Parlamentului si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care au inaintat unele amendamente care vor fi examinate si propuse Parlamentului spre examinare pentru lectura a doua.

Totodata, unele amendamente inaintate de comisiile permanente si de deputati, dupa parerea Comisiei, tin de conceptul proiectului si se propune examinarea lor in prima lectura.

Si anume, deputatii Vadim Misin, Alexandru Lipcan si Directia juridica a Aparatului Parlamentului la articolul 2 punctul 3 din lege, care prevede completarea articolului 7 din legea existenta cu un alineat nou, (2), cu urmatorul cuprins: Pentru exercitarea activitatii zilnice in domeniul apararii impotriva incendiilor la organele centrale de specialitate ale administratiei publice si in unitatile economice, care au mai mult de 300 de salariati, se numesc specialisti titulari pentru apararea impotriva incendiilor care vor fi remunerati din bugetul de stat si, respectiv, din bugetul acestora.

Sub acest aspect, nota informativa la proiectul de lege nu corespunde prevederilor articolului 20 litera d) din Legea privind actele legislative. In conformitate cu articolul 131 alineatul (5) din Constitutia Republicii Moldova nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.

Mai mult decit atit, noi nu putem obliga organizatiile private sa includa astfel de cerinte. Si trebuie de luat in vedere aici si gradul de pericol in intreprinderi, adica aceasta se lasa la discretia mai mult a intreprinderilor respective.

In temeiul celor expuse, se propune excluderea alineatului (2) din proiect.

Comisia pentru politica economica, buget si finante, deputatii Garev, Lipcan propun excluderea literei d) in redactie noua la articolul 25 asigurarea financiara si tehnico-materiala. La fel, si alineatul (3) redactie noua la articolul 29 asigurarea impotriva incendiilor, care prevad:

articolul 25, litera d):

d) defalcarilor facute de companiile de asigurare care practica asigurari de bunuri, inclusiv pentru riscul de incendiu, in cuantumul de 10 la suta din fondul destinat masurilor preventive, creat pentru tipul respectiv de asigurare, in scopul desfasurarii actiunilor de prevenire a incendiilor si pentru dezvoltarea serviciului de salvatori si pompieri;

articolul 29 alineatul (3):

(3) Companiile de asigurari sint obligate sa efectueze defalcari in cuantum de 10 la suta din beneficiul obtinut din primele de asigurare pentru activitati de prevenire a incendiilor si pentru dezvoltarea serviciului de salvatori si pompieri.

Se propune excluderea acestor compartimente si este argumentata prin faptul ca Legea nr.407 din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurari nu prevede crearea de catre companiile de asigurari a unor fonduri destinate masurilor de prevenire a producerii riscurilor de asigurare.

Comisia a acceptat acest amendament si propune Parlamentului de a exclude litera d) din articolul 25 si alineatul (3) din articolul 29.

Punctul 24 din articolul II si punctul 20 din articolul III prevede completarea acestor doua legi cu o anexa cu urmatorul cuprins: Nomenclatorul serviciilor prestate contra plata si tarifele pentru acestea.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune excluderea acestor anexe, argumentind aceasta prin faptul ca Nomenclatorul serviciilor prestate contra plata poate fi obiectivul reglementarii unui act subordonat legii. Mai mult ca atit, Nomenclatorul serviciilor prestate contra plata si tarifele pentru acestea, precum si Regulamentul cu privire la modul de formare si utilizare a mijloacelor speciale ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv si a Serviciului Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale sint aprobate prin hotarirea Guvernului nr.508 din 11 mai 2006.

Comisia a acceptat acest amendament si propune Parlamentului excluderea anexelor la articolele 2 si 3 din proiectul de lege. In temeiul celor expuse, Comisia propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre Comisie? Nu sint.

Va multumim, domnule presedinte.

Supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.1144. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4379 cu privire la Conceptia sistemului informational automatizat de stat Alegeri si a modului de implementare a Registrului de stat al alegatorilor, care este, de fapt, parte componenta a sistemului informational automatizat de stat Alegeri.

Prezinta domnul Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Noi, nu este un secret, traim intr-o tara mica, nacajita, cu multe probleme, pe cind am putea sa traim intr-o tara tot mica dar prospera, mai vesela, mai optimista, cu cetateni optimisti si, desigur, ca sa realizam lucrul acesta atit cetatenii, societatea civila, cit si partidele politice care exprima vointa acestor cetateni, trebuie totusi sa convina asupra citorva lucruri, ca, uite, aici ne batem, ne certam, acesta e domeniul ideologic, sa ii spunem asa, este domeniu practic, unde noi trebuie sa colaboram, sa conlucram, sa ducem ca viata noastra sa se schimbe cit de putin, in fiecare saptamina in fiecare luna s.a.m.d.

Dar nu suduiti, stati oleaca... pai, invatati-va sa mai vorbiti oleaca mai cu lozinci si mai creativ, dar nu bum, bum si nimeni nu intelege ce se vorbeste.

Eu vreau sa va sapun ca proiectul de lege la care eu ma refer astazi, proiectul de hotarire mai bine zis asupra caruia au lucrat specialisti si consider din textul pe care il aveti la dispozitie, specialisti buni, de la Ministerul Tehnologiilor Informationale, de la Comisia Electorala Centrala, eu nu am atributii mari la chestia aceasta decit sa ii sustin in efortul lor de a aduce in fata dumneavoastra un proiect de document care ofera pentru Republica Moldova ca putin, iata asa, sa devina mai civilizata. Sa avem un sistem electoral civilizat, bun, fiindca noi putem sa vorbim aici cu multe chestii tehnice, dar eu nu cred ca multi deputati doresc sa auda chestii tehnice.

De aceea, eu va chem ca sa sustinem acest proiect, fiindca el presupune ca noi sa instauram, sa avem in Republica Moldova, in timp, aceasta nu, si actualei majoritati, si nu o sa ajute si opozitia actuala ca, uite, o sa avem un sistem foarte electronic o sa apasam doua butoane si nici nu trebuie sa lucram cu alegatorii, intelegeti.

Sistemul informational automatizat de stat Alegeri care presupune sa avem Registrul de stat al alegatorilor, care, cred, in sfirsit, si in Republica Moldova toti cetatenii care au implinit 18 ani si terminind cu acei care au 85, 90, sa le dea domnul sanatate, sa poata sa se simta alegatori. Noi sintem, cred, nu am facut statistica, dar cred ca sintem unica tara din spatiul ex-sovietic care are o buna pare a populatiei inca nepasaportizata.

Si eu nu vad, inainte inca se mai zbateau, cind majoritatile erau foarte minoritare in Parlamentul acesta, dar acum nu vad un efort ca sa facem ca toti cetatenii Republicii Moldova sa aiba documente. Nimeni nu are interesul acesta, stimati prieteni, nu se poate admite chestia aceasta. Noi avem un mare procent de oameni care nu au nici documente.

Are, doamna Presedinte, fiindca aceasta tine de atmosfera in tara. Si eu cred ca daca noi o sa votam unanim acest document, noi o sa oferim posibilitatea ca Guvernul, Guvernul comunist, nu are importanta, da, o sa inceapa sa pregateasca, sa puna baza unui Registru de stat al alegatorilor, sa tina evidenta ca si cetatenii Republicii Moldova care activeaza in aceasta tara, care lucreaza, traiesc s.a.m.d., dar si acei care sint peste hotare si in Italia, si in Portugalia sa poata vota, sa poata participa la viata sociala, politica a Patriei lor.

De aceea, eu am ales premeditat acest mod de a prezenta acest proiect. Este un proiect tehnic destul de bine pregatit, este facut destul de carturar. Eu cred ca daca v-ati uita chiar superficial, acorda o transparenta totala procesului electoral. Acorda un spatiu informational suficient in perioada de pregatire si in perioada de desfasurare a alegerilor.

Asa cum am spus, elimina foarte multe posibilitati. Eu spuneam acum la
2 colegi ca am fost prin 2003 intr-un sat si m-am intilnit cu un deputat care se lauda in fata oamenilor ca noi cunoastem vreo 17 modalitati de a falsifica alegerile. Nu, aceasta e doamne fereste. Aceasta sa tii in tine, dar sa mai recunosti in fata oamenilor, nu, ce fel de modalitate de a participa la alegeri.

Noi macar alegerile trebuie sa ne straduim toti sa le desfasuram corect, cinstit ca, dupa aceasta, Parlamentul si cetatenii Republicii Moldova sa mearga cu capul sus ca lucrul acesta l-am facut si noi pina le capat.

Este un proiect de durata, nu, el nu se implementeaza miine. Eu am citit si avizele Comisiei, Comisia pentru politica economica, buget si finnate, nu stiu de ce nu este domnul Bondarciuc in sala, care, de obicei, nu sustine nici o lege care cere mai mult de 5 lei. Legea aceasta necesita mai multe cheltuieli, dar ea tine de vointa politica a Parlamentului actual care trebuie sa ofere o perspectiva pentru Republica Moldova si din punctul acesta de vedere.

Eu cu aceasta am terminat si astept raspuns, intrebarea, domnule Stoicov.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim pentru prezentare.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, poftim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3, intrebari?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intr-adevar Comisia Electorala Centrala a elaborat un proiect de lege foarte bun si fractiunea noastra, in fond, e pregatita sa voteze. Dar prezentarea domnului Diacov a fost facuta neclar, neinteles. Nu va suparati, dar nu are nimic cu proiectul...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu pot sa repet ca sa intelegeti si dumneavoastra.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Si eu de aceea si am rugat reprezentantii Comisiei Electorale Centrale sa ne dea citeva lamuriri, fiindca eu, de exemplu, nu am inteles de la dumneavoastra aceasta. In primul rind, cine o sa intocmeasca aceste registre, spuneti-mi, va rog. Nu se prevede pe viitor ca fiecare cetatean al Moldovei sa aiba un numar concret de inregistrat si cind o sa fie implementat, si alte chestiuni care nu am inteles nimic din...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule deputat,

Dumneavoastra, ca si mine si ca si orice alt deputat, aveti obligatiunea sa cititi proiectul de lege. De aceea, daca il citeati eu cred ca era sa intelegeti.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dar eu de la bun inceput am spus ca reprezentantii ministerului respectiv si Comisia Electorala Centrala au lucrat cu acest document. Mie imi pare rau ca reprezentantii Fractiunii majoritare nu au vrut initial sa semneze si ma bucur foarte mult ca acum sprijina acest proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Da cred ca nu a fost inaintata propunerea.

Microfonul nr.1, va rog, domnule Ciocan.

 

Domnul Iurie Ciocan vicepresedintele Comisiei Electorale Centrale:

La prima faza in acest...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, inclus.

 

Domnul Iurie Ciocan:

La prima faza, in acest Registru vor fi importate datele din Registrul de stat al cetatenilor, care este deja in Republica Moldova detinut de Ministerul Dezvoltarii Informationale. Registrul alegatorilor va fi detinut si utilizat exclusiv de catre Comisia Electorala Centrala. Alte institutii, fie publice, fie private, nu vor avea acces la acest registru doar decit in masura accesului liber la informatie.

Noi speram catre 2009, catre alegerile parlamentare din 2009 acest Registru electronic al alegatorilor sa fie deja implementat.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Cu siguranta, este un document care ar aduce, intr-adevar, o claritate in procesul electoral, insa eu, daca este disponibilitatea de a fi votat acest proiect, as vrea sa fac anumite propuneri pentru... si de a le consulta, domnule Diacov si domnule Ciocan. Capitolul V, articolul 14, de fapt sint documentele care urmeaza sa stea la baza sau este prevederea care instituie actele care urmeaza sa stea la baza acestui Registru.

Pasaportul cetateanului Republicii Moldova, buletinul de identitate, pasaportul de model vechi, forma nr.9. Aici as vrea sa fac trimitere la articolul 53 prin modificarile respective prin care am acordat dreptul de a vota si in baza livretului militar acelor care activeaza, care isi fac serviciul de alternativa si livretul de marinar, desi nu avem multi marinari, dar asa prevede legea, de a introduce.

Si o intrebare, si o clarificare vizavi de blanchetele de stricta evidenta. Deci in Codul electoral noi nu avem o asemenea prevedere si poate daca nu avem exact intelegerea ce inseamna acest lucru, ulterior sa revenim, sa fixam in Codul electoral aceasta notiune si acest document ca sa il identificam exact, sa nu avem discutii pentru viitor.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, eu vreau sa consult si Presedintele sedintei astazi. Noi, de obicei, hotaririle le votam intr-o singura lectura.

 

Domnul Vladimir Filat:

De aceea si am intervenit, ca sa...

 

Doamna Maria Postoico:

Exact. Si ordinare tot, legile ordinare la fel.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Intr-adevar, sint citeva mici chestiuni.

 

Domnul Vladimir Filat:

In doua lecturi legile ordinare.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Care cred ca ne-ar crea conditii ca noi astazi sa discutam, sa ascultam din partea deputatilor unele propuneri. Sa ascultam reprezentantii autorilor si votarea sa fie cu conditia ca comisia de baza sa aiba posibilitatea sa redacteze in orice caz chestii de acestea care nu sint foarte principiale, cum se spune.

 

Doamna Maria Postoico:

Este nevoie ca microfonul nr.1 sa fie inclus pentru a da raspuns?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, poftim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Iurie Ciocan:

Deci aceasta Conceptie a fost aprobata de Comisia Electorala Centrala, proiectul acestei Conceptii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Ciocan,

Eu inteleg, dar avind in vedere ca sint modificarile, noi, daca adoptam astazi hotarirea, ea ramine.

 

Domnul Iurie Ciocan:

Da, cu certitudine, actele de identitate care se regasesc in Codul electoral trebuie sa se gaseasca si in aceasta Conceptie.

Ce tine de blanchetele de stricta evidenta, corelatia Registrului de stat al alegatorilor cu alte registre de stat, inclusiv cu Registrul de stat al blanchetelor de stricta evidenta si timbrelor de acciz, este necesar sub aspectul prezentarii darilor de seama financiare de catre partidele politice in calitate de concurenti electorali cind sint prezentate copiile de facturi in calitate de confirmare a anumitelor cheltuieli si atunci ca o posibilitate din Registrului de stat de a verifica autenticitatea, de exemplu, a acestei facturi, daca ea a fost utilizata, doar ca o masura de control...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc.

Am inteles acum ce aveti in vedere prin blancheta speciala. De stricta evidenta, daca e aceasta. Nu, daca aceasta, atunci e clar, pentru ca nu era clar din text.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Ciocan.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am intrebare catre raportor, caci am inteles ca nu cunoaste in detalii proiectul prezentat. Am o intrebare sa o adresez catre reprezentantii Comisiei Electorale Centrale. La punctul 4 alineatul (1) unde se vorbeste, ca Guvernul, de comun acord cu Comisia Electorala Centrala, va gasi sursele financiare. Ma intereseaza, desigur, proiectul e binevenit si, probabil, fractiunea noastra il va vota, dar ma intereseaza care este costul acestui proiect pentru a fi implementat?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Iurie Ciocan:

Deci, estimarile acestui proiect sint in... costul estimativ este in jur de 33 de milioane de lei, dintre care 2/3 se prevede sa fie acoperite de catre donatorii externi. La etapa actuala, noi avem discutii cu mai multe organizatii internationale guvernamentale, interesate sa acorde un suport financiar intru implementarea acestui proiect.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu vreau sa il informez pe domnul Prijmireanu ca, intr-adevar, o parte din cheltuieli vor fi acoperite de donatorii internationali, care vor sa ajute Republica Moldova in implementarea acestui sistem. Si Guvernul, dupa ce va evalua volumul de lucru, atunci ne va spune si suma. Suma care a fost numita de domnul Ciocan tot este foarte aproximativa, fiindca nimeni astazi nu poate sa evalueze care este totusi suma precisa ca sa fie realizat acest lucru. De la Parlament se cere demonstrarea unei vointe politice de a da unda verde Guvernului sa se ocupe cu chestia aceasta.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte intrebari?

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Da, Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra a decis sa sprijine acest proiect de hotarire in prima lectura. In aceeasi ordine de idei, ca urmare a analizei sintezei care este anexata, cred ca se impune, domnule Diacov, un sir de concretizari, inclusiv incercam chiar cu prima pagina a documentului in esenta procesul de alegeri al organelor puterii de stat. Cred ca se impune o alta redactare.

 

Domnul Dumitru Diacov:

La ce va referiti, domnule Bujor?

 

Domnul Leonid Bujor:

La introducere, chiar prima propozitie.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, de asemenea la introducere, la sfirsitul introducerii se face trimitere la Planul de actiuni individual Republica Moldova Uniunea Europeana. Cred ca chestia consta in aceea ca proiectul a fost inaintat inca in luna noiembrie 2006 si urmeaza a fi, pe linga acele propuneri si obiectii indicate in tabel, sa mai trecem odata in revista acest document, pentru a exclude aceste situatii care sint depasite deja.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bine, eu ii multumesc domnului Bujor.

 

Doamna Maria Postoico:

Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Desigur, daca se accepta, eu nu insist.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu vreau sa va spun ca anexa nr.1 este un document tehnico-filologic. Noi votam hotarirea din aceste 5 puncte, care este foarte importanta.

 

Domnul Leonid Bujor:

Corect. La ele nu avem obiectii.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Care, ca sarcina Guvernului, ca Guvernul si Comisia Electorala Centrala sa se ocupe cu formarea sistemului informational si cu registrul. Intelegeti?

 

Domnul Leonid Bujor:

Corect. De aceea noi si am spus ca noi sustinem votarea proiectului de hotarire si ne-am referit ca, de rind cu celelalte propuneri care sint, probabil, se cere o analiza inca suplimentara.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitari nu sint, da?

Va multumim, domnule Diacov.

Comisia.

Domnule Ciocan,

Luati loc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul nr.4379 si constata ca scopul de baza al acestui proiect de lege este elaborarea si implementarea sistemului informational automatizat de stat Alegeri, care va facilita cu mult executarea proceselor prevazute de legislatia electorala, pentru efectuarea alegerilor autoritatilor publice eligibile si ale referendumurilor, precum si pentru totalizarea rapida a rezultatelor votarii imediat dupa incheierea procesului de votare.

La prezentul proiect de hotarire au fost prezentate avizele din partea comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice si Guvernului, care s-au expus intru sustinerea acestui proiect. Totodata, din partea unor deputati, inclusiv a comisiilor si din partea Guvernului au fost prezentate unele amendamente, propuneri si obiectii reflectate in tabelul care este anexat la prezentul raport. Comisia a examinat toate aceste amendamente si propuneri cu participarea reprezentantilor Ministerului Dezvoltarii Informationale, Ministerului Finantelor, Serviciului de Informatii si Securitate si Comisiei Electorale Centrale.

Suplimentar, mentionam ca, conform prevederilor Legii privind actele legislative, conceptiile se adopta, de regula, prin lege ordinara. Din aceste considerente, Comisia propune ca acest proiect sa fie adoptat in calitate de lege ordinara.

In temeiul celor relatate, Comisia propune plenului Parlamentului adoptarea proiectului de lege nr.4379, luind in consideratie amendamentele si propunerile acceptate de catre Comisie.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre Comisie? Nu sint.

Stimati colegi,

Dupa cum a fost propus de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, acest proiect va fi adoptat de acum in calitate de lege ordinara. Deci, nu proiect de hotarire, dar lege ordinara. La fel, ne referim la aceeasi procedura de votare cu majoritatea voturilor a acelor care sint prezenti in sala. Amendamentele expuse de catre Comisie si au fost acceptate in aceasta redactie. Alte propuneri nu sint. Nu insistati pentru a pune la vot? Nu sint, da?

Supun votului atunci proiectul de lege de acum. Propunerile care au fost inaintate, dumneavoastra le-ati acceptat, este clar. Celelalte... este sinteza anexata la raportul Comisiei, unde sint elucidate toate: care sint acceptate, care nu. De aceea, am intrebat: sint alte propuneri? Nu sint. Deci, supun votului proiectul de Lege de cu privire la Conceptia sistemului informational nr.4379. Cine este pentru, rog sa voteze. Aproape majoritatea, daca nu unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4379 este adoptat.

Stimati colegi,

Sintem la ora 12.06 Ora Guvernului, ora intrebarilor, interpelarilor.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Vreau inca o data sa rog, sper ca la momentul potrivit, ca, pentru joia viitoare, aici, in plenul Parlamentului, sa avem o informatie a ministrului sanatatii, a ministrului de interne, a directorului SIS-ului asupra situatiei de la Spitalul raional Hincesti, inclusiv asupra faptului ca directorul sau medicul-sef, Zlatovcen Alexei, numit de minister, utilizeaza nelegitim, as spune chiar a furat, transportul care apartine Consiliului raional Hincesti. Inseamna ca l-a luat fara voie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am o interpelare, pe care o adresez sefului Aparatului Guvernului Republicii Moldova, domnului Mihai Pop.

Stimate domnule Mihai Pop,

Urmare a unei interpelari adresate Ministerului Finantelor, am primit un raspuns despre mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat in anii 2002 2007 pentru finantarea investitiilor capitale la unele obiective ale Parlamentului, Aparatului Presedintiei, Presedintelui si Aparatului Guvernului. Pornind de la acest raspuns, va solicit sa imi puneti la dispozitie informatii detaliate, descifrari referitor la urmatoarele articole privind utilizarea mijloacelor financiare alocate de la buget pentru cladirea Presedintiei.

1. Reconstructia retelelor ingineresti, a utilajului electric, pentru care, in anul 2007, s-au folosit 6 milioane 670,1 mii de lei. Din informatiile mele, pentru Presedintie s-a procurat si importat fara taxe vamale, in conditii de contrabanda, un candelabru la pretul de 5 milioane 500 mii de lei. Rog sa imi prezentati descifrarile de rigoare, inclusiv referirea la aceasta achizitie si copia de pe documentele privind procurarile si importul, daca este justa informatia mea.

2. Sala de sedinte la Presedintie, etajul 4, unde in anul 2006 s-au cheltuit
6 milioane 648 mii de lei. In acest caz, solicit informatii detaliate si descifrari despre modul de folosire a banilor si agentii economici care au efectuat lucrari de reparatie si amenajare.

3. Reconstructia Bibliotecii la Presedintie, pentru care s-a alocat si folosit in anul 2006 suma de 6 milioane 23,1 mii de lei. Si, in acest caz, solicit informatii detaliate si descifrari despre modul de folosire a banilor si agentii economici care au efectuat lucrarile de reparatie si amenajare.

4. Reconstructia Cantinei la Presedintie, pentru care s-a alocat si folosit in anul 2006 suma de aproape 5 milioane de lei, mai exact 4 milioane 904,5 mii de lei. Solicit si in acest caz informatii detaliate si descifrari despre modul de folosire a banilor si agentii economici care au efectuat lucrari de reparatii si amenajare.

De asemenea, solicit informatii detaliate in legatura cu reconstructia cladirilor Complexului Condrita, pentru care in anul 2004, s-au alocat 500 mii de lei, in anul 2005 1 milion, in anul 2006 1 milion 193,6 mii, in anul 2007 aproape 8 milioane, mai exact 7 milioane 998,9 mii de lei, urmind ca in anul 2008 sa se aloce 4 milioane, totalul de mijloace financiare folosit intre 20022007 fiind de 10 milioane 692,5 mii de lei.

In final, solicit aceleasi informatii descifrate referitor la reconstructia edificiilor de la Complexul Monastic Capriana, unde in 2004 dupa tam-tamul colectarii de bani de la oamenii credinciosi si creduli s-au mai bagat tot de pe spinarea contribuabililor pentru a-i insela prin populism comunisto-religios 10 milioane de lei.

Solicit detalii referitor la lucrarile efectuate si agentii economici cu care s-au semnat contracte. Anexez 5 pagini de raspuns la interpelarea mea, primit de la Ministerul Finantelor. Astept raspuns in scris conform legislatiei in vigoare. Amintesc, dosirea informatiei este atacabila in justitie.

Vitalia Pavlicenco, deputat.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc.

Intrebarea adresata domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma. Pe data de 30 noiembrie 2006, Parlamentul a adoptat hotarirea prin care a declarat anul 2007 Anul Eugen Doga, a fost, daca va aduceti aminte cu totii, stimati colegi, tam-tam mare, discutii asupra importantei si asupra necesitatii.

In acest sens, cer ca domnul ministru Cozma sa vina in Parlament si sa prezinte un raspuns amplu asupra actiunilor care au fost efectuate pentru a implementa hotarirea Parlamentului si bugetul care a fost, care a stat la baza implementarii acestui an.

Si a doua interpelare, intrebare o am la adresa Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Rog sa imi fie prezentata in scris o informatie foarte ampla asupra situatiei in domeniul exportului produselor alcoolice in Federatia Rusa, numarul de intreprinderi care au fost certificate, volumul si situatia care este la ora actuala.

Va multumesc foarte mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea o adresez Ministerului Sanatatii, doamnei ministru Larisa Catrinici si Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, domnului Gheorghe Rusu. Anual, in Republica Moldova se imbolnavesc de cancer mamar 850950 de femei, iar circa 500 decedeaza din cauza acestei maladii.

Din numarul total de cazuri luate la evidenta doar 67% sint depistate in stadiul intii, iar in stadiile 3 si 4 circa 52 la suta. Cele mai frecvente cazuri de imbolnavire se atesta la femeile in virsta de 4549 ani.

Este cunoscut faptul ca mamografia este una din cele mai performante metode de screening mamologic si de diagnostic precoce in patologia oncologica a glandelor mamare. La momentul actual, in Republica Moldova continua sa fie atestata o posibilitate mica de efectuare a acestei investigatii din cauza lipsei mamografelor intr-un sir de raioane, iar functionale avem in intreaga republica doar 6 mamografe.

In acest context, solicit Ministerului Sanatatii informatia privind masurile intreprinse intru redresarea situatiei create si despre perspectiva asigurarii cu mamografe a unitatilor administrativ-teritoriale in care acestea lipsesc. Compania Nationala de Asigurari in Medicina rog sa ma informeze care este numarul de cazuri contractate cu institutiile medicale care efectueaza aceste investigatii.

Informatia o solicit in scris pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala pe perioada anilor 20062008.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Intrebarea mea pentru raspuns in scris este adresata Primului-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanii, ministrului dezvoltarii informationale, Pavel Buceatchi, ministrului de interne Valentin Mejinschi, Procurorului General Valeriu Gurbulea, directorului SIS Artur Resetnicov si directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei Sergiu Puscuta.

In ultimul timp, primim tot mai multe sesizari si plingeri de la alegatorii nostri, care acuza un nivel scazut al sigurantei serviciilor acordate de operatorii de telefonie mobila din tara noastra. Este vorba, intre altele, de posibilitatea de a procura pachete de servicii fara ca beneficiarul sa primeasca vreun fel de acte. Numerele de telefon depersonalizate sint tot mai frecvent utilizate in scopuri huliganice si chiar criminale, impotriva concetatenilor nostri.

Se stie ca retelele de crima organizata folosesc numerele de telefon depersonalizate, ceea ce face imposibila adoptarea unor masuri adecvate de catre organele de drept. Numarul total al utilizatorilor de numere de telefon depersonalizate din Republica Moldova cunoaste, in ultimul timp, o crestere accelerata.

In acest sens, este suficient sa consultam statisticile operatorilor de telefonie mobila privind numarul de utilizatori. In aceasta situatie, achizitionarea de catre stat a unor sisteme de mijloace tehnice privind asigurarea activitatii operative de investigatii are un impact minor, intrucit acestea nu ofera posibilitatea stabilirii unei relatii dintre convorbirile de pe un numar de telefon sau altul si un utilizator concret de numar telefonic depersonalizat. Asa cum se stie, aceste sisteme permit identificarea utilizatorului doar dupa inflexiunile si coloratura vocii.

De asemenea, hakerii moldoveni, tot mai cunoscuti in lume, folosesc numerele de telefon depersonalizate ca pe un instrument universal de efractie electronica a sistemelor informationale. Pe piata din Republica Moldova exista o oferta uriasa de telefoane mobile, care permit accesarea si navigarea nestingherita pe Internet.

Astazi, toti operatorii Internet ai bazelor de date cu plata isi avertizeaza utilizatorii asupra riscurilor inregistrarii prin intermediul postei electronice gratuite, intrucit acestea sint foarte usor de spart. Efractia electronica sau spargerea casutei electronice postale indicate de utilizator, permit cu usurinta obtinerea controlului asupra contului personal respectiv.

Spargerea casutelor electronice se face nu doar prin utilizarea tehnologiilor traditionale ale hakerilor din tara noastra, dar si prin obtinerea parolelor de acces, contra cost, in mod evident, de la colaboratorii companiilor prestatoare de servicii Internet. Acest fapt trebuie avut in vedere in conditiile in care spargerea casutelor electronice si a sistemelor informationale tinde sa ia o amploare preocupanta.

Mai grav insa este ca operatorii de telefonie mobila care ar trebui sa respecte interesele legitime ale cetatenilor si ale statului, desfasoara o ampla campanie publicitara pentru achizitionarea, respectiv vinzarea numerelor de telefon depersonalizate. Situatia se explica prin faptul ca, acestor societati comerciale le convine sa isi ascunda veniturile reale, eschivindu-se astfel de la plata impozitelor la bugetul de stat.

Este, practic, imposibila stabilirea unei evidente stricte si a unui control normal asupra pachetelor de servicii telefonice vindute fara incheierea vreunui contract. Cine si cum poate stabili cite asemenea pachete de servicii poate vinde, bunaoara la taraba, in piata o batrinica care comercializeaza, intre altele, tigari si, sa zicem, gume de mestecat.

Mai multe calcule arata ca veniturile ratate la bugetul public din aceste vinzari sint de ordinul milioanelor de lei. Trebuie sa remarc, de asemenea, ca, in ultimii ani, Chisinaul a devenit un adevarat paradis pentru hotii de telefoane mobile. Si nu e vorba numai de hotii de buzunare, ci de criminalii care, de cele mai frecvente ori sustrag telefoanele de la copii si femei.

Exista si cazuri in care, reglindu-si conturile, banditii i-au torturat pe fostii posesori de telefoane sub pretextul ca de pe fostul lor telefon mobil au fost expediate mesaje sau efectuate apeluri pe numere de care criminalii erau direct interesati. O adevarata retea a hotilor de telefoane mobile, in scopul comiterii de crime, este astazi in functiune in tara noastra.

Absolut orice aparat de telefon in standard GSM poate fi lesne reperat si identificat prin codul de identificare internationala IMI. Acest cod international transpare in reteaua operatorului de telefonie mobila o data cu inregistrarea aparatului de telefon si nici o noua cartela SIM nu poate impiedica acest fapt.

Daca operatorii de telefonie mobila din Moldova ar bloca accesul in reteaua lor a telefoanelor furate, hotii de telefoane ar ramine fara lucru, iar utilizarea telefoanelor mobile cu numere depersonalizate de catre elementele criminale ar deveni, practic, imposibila.

Telefoanele celulare sint un produs, asa cum se stie, al tehnologiilor inalte, ceea ce face ca utilizarea lor sa fie perfect verificabila. Tarile occidentale din Europa continentala, precum si Marea Britanie au creat in ultimii ani baze de date privind codurile de identificare internationala IMI ale telefoanelor sustrase de la posesorii lor legitimi. Astfel, tuturor celor care incearca sa foloseasca un telefon mobil furat le este blocat permanent accesul in reteaua GSM.

Se pare ca in Republica Moldova, din pacate, nimeni nu a dorit pina acum sa abordeze lucrurile in acest domeniu in maniera in care actioneaza statele dezvoltate, avansate tehnologic si informational, dupa cum se pare ca operatorii de telefonie mobila in sistem GSM din Moldova mentin situatia descrisa mai sus, stiindu-se la adapostul unor inalti functionari de stat din domeniul tehnologiilor informationale. Admitem ca acesti inalti functionari publici sint platiti cu sume grase pentru a face lobii in favoarea operatorilor de telefonie mobila sau pentru a le acorda protectie.

In aceasta situatie ii sesizez oficial pe toti factorii interpelati, cerindu-le sa actioneze, in consecinta, in conformitate stricta cu legea, sa verifice sub toate aspectele cele relatate si sa imi comunice rezultatele controalelor efectuate, aratind ce decizii au luat si ce masuri concrete au intreprins fiecare dintre ei pentru remedierea situatiei si pentru protejarea intereselor legitime ale cetatenilor nostri si ale statului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Ala Ursul:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea mea o adresez domnului ministru al administratiei publice locale Valentin Guznac.

Stimate domnule ministru,

Mai bine de un an si jumatate se adreseaza catre mine consilierii si locuitorii satului Saratenii Vechi, raionul Telenesti, solicitindu-mi implicarea in solutionarea problemei din Primaria respectiva.

Problema consta in faptul ca, dupa ce a plecat secretarul Primariei la munca in Italia, domnul primar Cernica Ion, ales pe listele Partidului Social-Liberal, a numit-o in functie de secretar pe sotia sa, promitind ca, in cel mai apropiat timp, va dispune desfasurarea concursului pentru suplinirea acestei functii. Dar timpul trece si primarul refuza sa organizeze concursul. Consilierii localitatii au fost primiti in audienta de catre domnia voastra, in cadrul careia ati confirmat ca acest caz este o incalcare flagranta chiar din punct de vedere si moral, deoarece functiile de primar si secretar nu pot fi ocupate de sot si sotie. Dumneavoastra ati promis solicitantilor implicarea personala in rezolvarea conflictului, insa, spre regret, nici de data aceasta lucrurile nu s-au schimbat, totul ramine pe vechi.

In legatura cu cele expuse si in temeiul articolelor 6, 34, 43, 54, 68, 109 si 112 din Constitutie si al articolelor 20, 23 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, solicit de la conducerea ministerului vizat revenirea suplimentara la problema mentionata si, conform atributiilor sale, sa se solicite de la primar anuntarea concursului si soluntionarea conflictului existent. Despre rezultatele examinarii prezentei interpelari, rog sa fiu informata in modul stabilit.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Dat fiind faptul ca a fost acest mic conflict astazi cu domnul Braghis, vreau oficial sa fac interpelare doamnei Zinaida Greceanii, Prim-ministru al Republicii Moldova, privind problema pe care am abordat-o la inceputul sedintei.

Luni, 12 mai curent, la Vama Leuseni a fost retinut un grup din
10 reprezentanti ai orasului Calarasi, care se intorceau dintr-o vizita de lucru in municipiul Calarasi, Romania, oras infratit cu Calarasii nostri. Motiv pentru acest conflict a servit faptul ca delegatia din Calarasi aducea acasa 4500 de carti, donate de partea romana pentru Biblioteca publica din orasul Calarasi, lot insotit de toate actele de rigoare.

Responsabilii de la Vama Leuseni au argumentat retinerea lotului de carte pe motivul ca nu exista o permisiune prealabila de la Guvern de a aduce acasa cartile respective donate. Astfel, lotul de carte a fost lasat la Vama la aer liber, iar delegatia din Calarasi, dupa mai multe ore de asteptare, s-a intors acasa. E de mentionat ca mai multi factori de decizie din Guvern, inclusiv Ministerul Educatiei si Tineretului si Ministerul Culturii si Turismului au fost contactati atit in seara acelei zile, cit si in zilele urmatoare, dar cartile se afla si la ora actuala la Vama. Aceasta in situatia cind bibliotecile scolare si publice din Republica Moldova sunt imbicsite cu carti vechi, in asa-zisa limba moldoveneasca cu grafie chirilica, iar Guvernul si autoritatile locale nu aloca surse necesare financiare pentru renovarea fondului de carte.

In temeiul celor expuse, rog, doamna Prim-ministru, sa imi raspundeti in Parlament la urmatoarele intrebari.

1. Care este starea de lucruri cu lotul de carte respectiv si care este, in general, situatia cu donatiile de carte de peste hotare?

2. In ce masura aceste interdictii impuse de Guvern pentru carti, in special, se incadreaza in limitele Constitutiei Republicii Moldova, care, prin articolul 1 alineatul (3), stabileste, citez: Republica Moldova este un stat de drept democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate. Iar articolul 7 din Constitutie statueaza: Constitutia Republicii Moldova este Lege ei suprema. Nici o lege si nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridica.

3. Daca mai exista un stat in lume unde se impun interdictii de a ilumina prin carte cetatenii sai, retinind la Vama si prin alte parti, si aruncind sub ploaie mii de carti, pe de o parte, iar pe de alta parte, facilitind traficul de droguri de zeci de milioane de euro, asa cum se face in ultimul timp in statul Republica Moldova, pe care aveti onoarea sa il guvernati?

Raspunsul il astept in plenul Parlamentului de la dumneavoastra personal sau, dupa caz, de la viceprim-ministrul Victor Stepaniuc, sau de la ministrul educatiei si tineretului Larisa Savga, sau de la ministrul culturi si turismului, Artur Cozma, sau de la toti laolalta in cazul in care aveti posibilitatea sa veniti in Parlament.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Reiterez toate intrebarile adresate de la microfonul Parlamentului si la care nu am primit raspunsuri pina in ziua de astazi si solicit raspunsuri asa cum am solicitat: in scris sau la tribuna Parlamentului. De asemenea, reiterez intrebarile din 20 martie 2008 referitoare la cazurile de finantare din exteriorul tarii a Partidului Popular Crestin Democrat. Si cer raspuns, la tribuna Parlamentului, de la acei nominalizati in acea adresare, anume la intrebarile adresate. Va solicit sa nu imi scrieti, sa imi trimiteti doar aceste raspunsuri in scris, niste raspunsuri sablon scrise de Iurie Rosca si semnate de acei de la care se cere un raspuns. Inclusiv Ministerul de Interne, care a citit si de la tribuna Parlamentului un raspuns alcatuit tot de Iurie Rosca. Exceptie este Serviciul de Informatii si Securitate care mi-a dat un raspuns in scris.

Si acum, prima intrebare de astazi o adresez Guvernului si Centrului pentru Drepturile Omului pentru luare de cunostinta. In mai multe arhive raionale au disparut recent mape cu datele despre confiscarea averii familiilor supuse represiunilor comuniste, dar si sint lipsa cartile care contineau semnatura si suma cu care o parte din persoanele supuse represiunilor comuniste au fost despagubite anterior.

In lipsa acestor carti, comisiile raionale pentru restituirea averilor confiscate sau compensatiile lor banesti fostilor represati refuza sa examineze cererile prin anexare la refuz a unei decizii despre dreptul la o anumita suma de compensatii, care deloc nu este o dovada ca anume persoana nominalizata a fost despagubita, fapt ce va genera o ploaie de cereri la Curtea Europeana.

Guvernul stie foarte bine ca acele carti au fost ascunse, iar fostii represati, in lipsa lor, nu vor putea demonstra ca nu au fost despagubiti si in zadar vor incerca sa se adreseze in judecata si supusi umilintelor. Solicit ca Guvernul sa imi explice, de la tribuna Parlamentului, daca este posibil sa indeplineasca cerintele Legii nr.1225, modificata prin Legea nr.186 privind despagubirile persoanelor represate. Daca nu, sa imi aduca motivele, de ce nu poate fi indeplinita, ca Parlamentul sa poata lua masurile de rigoare.

A doua intrebare o adresez domnului Procuror General Valeriu Gurbulea, caruia ii solicit un raspuns la tribuna Parlamentului. Raspunsul din 6 martie anul curent, unul din multiplele raspunsuri ale Procuraturii Generale la tema disparitiei si aparitiei deputatului Vlad Cubreacov in martie 2002, domnul prim-adjunctul al procurorului generalul Vasile Pascari a informat, de la tribuna Parlamentului, ca examinarea se taraganeaza de peste 6 ani pe motiv ca organele de drept ale Republicii Moldova nu aveau acces de a efectua actiuni de urmarire penala in Transnistria.

Recent, am fost informati ca acel care ziua in amiaza mare, pe o bicicleta, a pradat o filiala Mobiasbanca a fost prins prin aportul fortelor transnistrene. Dar si deschiderea celor de peste Nistru la colaborare, accesul Presedintelui Voronin pe teritoriul din stinga Nistrului a trezit o speranta pentru cetatenii tarii, ca si in cazul pomenit si taraganat mai bine de 6 ani, Procuratura va demonstra ca cetatenii pot avea incredere in acest organ.

Solicit raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului, daca au fost reluate actiunile de urmarire penala asupra versiunii de rapire si detinere a deputatului Vlad Cubreacov in regiunea transnistreana. Credem ca si acei din stinga Nistrului sint interesati sa colaboreze in aceasta intrebare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Replica domnului Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Vreau si eu, stimati colegi, sa reiterez si cu aceasta ocazie, in legatura cu cele declarate de doamna Valentina Cusnir, caci si de aceasta data am sesizat o lacuna in Legea cu privire la statutul deputatului si anume lipsa unui mecanism clar si transparent, dar eficient de verificare periodica a integritatii psihice a deputatilor, astfel incit societatea sa aiba garantia ca intregul corp de deputati este responsabil de actiunile si declaratiile lor.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

. 9 2007 - Spitalul raional Soroca. , , , , , . , , .. . , . 10 . .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Asa cum mentionam in etapa initiala a sedintei de astazi, reiterez Ministerului Educatiei si Tineretului din Republica Moldova solicitarea mea din sedinta in plen din joia trecuta, in ceea ce priveste oferirea unui exemplar xerox, sigur ca da, al raportului Comisiei europene impotriva rasismului si intolerantei. In acest raport al Comisiei manualele de istorie integrata, care au fost implementate in invatamintul din Republica Moldova, au fost calificate drept rasiste.

Tot in acelasi raport, expertii europeni constata ca aceleasi manuale au fost criticate pe motiv de favoritism politic si de negare a adevarului istoric privind identitatea moldovenilor, in special cind este vorba despre rolul identitatii romanesti si chiar pe motive de sentimente antiromanesti. Solicit din partea Ministerului Educatiei si Tineretului un exemplar al acestui raport, pentru ca in el expertii europeni au recomandat, de fapt, autoritatilor moldovene sa ia toate masurile pentru eliminarea din aceste manuale a tuturor materialelor rasiste sau care incurajeaza stereotipurile, intoleranta si care prejudiciaza minoritatile nationale.

In acest context, marii nostri istorici de la Chisinau nu s-au oprit, pentru ca dispun de informatia prin care este pusa la cale scrierea unei istorii a Moldovei incepind cu anul 1539 2012. Si am nevoie de un raspuns de la Ministerul Educatiei si Tineretului la intrebarea daca in 2012 vom sarbatori, probabil, anexarea Basarabiei la imperiul tarist? Aceasta se intuieste, de fapt.

In al doilea rind, vreau sa anunt opinia publica ca la Orhei a aparut Iskra. De fapt, este tradus si in limba romana, se numeste Scinteia. Am fost sesizata de mai multi locuitori si ai orasului Orhei, dar si al raionului despre acest fapt. Ma intereseaza si solicit un raspuns de la Procuratura Generala a Republicii Moldova si de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa imi raspunda la urmatoarele intrebari: cine editeaza acest ziar, care este tirajul si care este aria de difuzare? Raspunsul il astept in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Am o intrebare catre doamna Maria Borta, Casa Nationala de Asigurari Sociale si catre domnul Sergiu Sainciuc, viceministru al economiei si comertului.

Rog sa mi se prezinte o informatie referitor la:

1. Numarul de pensionari inregistrati in prezent in Republica Moldova.

2. Dinamica cresterii acestui numar in ultimii ani.

3. Dinamica cresterii acumularilor la fondul social in ultimii ani.

4. Deficitul bugetar al asigurarilor sociale de stat pentru anul 2008 si masurile intreprinse sau care urmeaza a fi intreprinse pentru acoperirea lui. Si daca a existat in anii precedenti un buget cu deficit.

5. Numarul persoanelor angajate in cimpul muncii, a pensionarilor am in vedere.

6. Sumele percepute de la aceasta categorie de persoane sub forma de impozite si contributii in bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor de asigurari medicale obligatorii.

Solicit ca aceasta informatie sa mi se prezinte in forma scrisa in termenele prevazute de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

La sedinta trecuta a Parlamentului din 8 mai am adresat o interpelare doamnei Prim-ministrului Zinaida Greceanii in legatura cu tranzactia dubioasa care se refera la majorarea capitalului statutar al Companiei Moldasig, cu participarea unei companii straine din Cipru, la suma de 5 milioane de dolari. Deci repet, stimati colegi, ca, intr-adevar, si am felicita-o pe doamna Prim-ministru cu prima sau, eu stiu, cu urmatoarea tranzactie dubioasa. Fiindca, intr-adevar, ceea ce a aparut in presa si pretul la care a fost estimat pachetul de actiuni, pachetul de control de 80% din aceasta companie este iesit din comun. Am primit raspuns de la domnul Mihail Cibotari, presedintele Comisiei respective Nationale, ca, ulterior, compania din Cipru si societatea Moldasig au retras documentele care au fost depuse la inregistrarea in aceasta Comisie Nationala.

Deci eu, ca deputat, daca nu a dorit cineva de la Guvern sa vina si sa isi expuna pozitia, rog insistent ca sa imi fie prezentate copiile de pe deciziile fondatorilor Companiei Moldasig, Directia Calea Ferata, Posta Moldovei, Banca de Economii, care sunt fondatori ai acestei Companii Moldasig. Sa ni se prezinte actul sau documentele pe baza carora au fost efectuate estimarile respective ale costului, ale patrimoniului acestei Companii, care numai in anul 2007 au fost la nivel de 240 de milioane de lei. Deci aceasta, practic, aproape 20 de milioane de dolari intr-un an de zile si au fost estimate la asa un pret, eu stiu, foarte redus.

Si, in general, sa vina, sa ne prezinte parerea, expertiza Guvernului sau a fost efectuata o expertiza oarecare din partea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Fiindca la asa, eu stiu, tranzactii, asa decizii care sint luate de catre structurile statului trebuie sa fie si o expertiza a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Si a doua interpelare si rugaminte. Eu ma adresez conducerii Parlamentului deja a treia oara. Caci data trecuta am rugat, ca am primit un raspuns formal de la Ministerul Culturii si Turismului in legatura cu adresarea a peste 100 de cotasi din satul Ivancea raionul Orhei in legatura cu transmiterea in arenda a conacului Berlioz si deci a fost incalcata flagrant legea. Am cerut ca sa vina domnul ministru sau conducerea Ministerului Culturii si Turismului pentru a da raspuns.

Astazi, sint nevoit sa cer a treia oara, fiindca nu sint multumit de raspuns. Si poftim, doamna Ostapciuc arata a cincea oara. Deci, daca dumneavoastra aveti o atitudine atit de serioasa fata de statutul de deputat, atunci va felicit. Dar eu insist inca o data ca la interpelare sa vina ministrul sa imi lamureasca aici, de la tribuna Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Intrebarea mea este adresata domnului ministru al afacerilor interne, domnului general Valentin Mejinschi.

Stimate domnule ministru,

In dupa amiaza zilei de miercuri, 14 mai anul curent, un grup de participanti la actiunea de protest din 13 mai au solicitat ca, in calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, sa le raspund la un sir de intrebari, care, in esenta, se reduc la urmatoarele.

In ce masura colaboratorii organelor de drept au respectat legislatia in vigoare in cadrul actiunii de protest desfasurate de dumnealor in fata Guvernului Republicii Moldova, detinind autorizatia Primariei municipiului Chisinau?

Din care considerente colaboratorii organelor de drept i-au lipsit de dreptul de a se folosi de aparatajul care, conform informatiei dumnealor, urma sa fie instalat pentru a desfasura in conditii normale si legale aceasta actiune de protest?

In ce masura actiunile colaboratorilor de politie se inscriu in prevederile normelor nu atit legale, dar si morale, fapt pornit de la situatia ca acesti colaboratori si-au permis imbrincirea participantilor la aceasta actiune de protest?

Si, in cele din urma, in ce masura, domnule ministru, colaboratorii organelor de drept si-au indeplinit sarcina nemijlocita, cea de a asigura conditii normale pentru desfasurarea acestei actiuni de protest si cine se face vinovat de faptul ca participantii la aceasta actiune de protest au fost provocati pentru a se ajunge la intreruperea circulatiei din bulevardul Stefan cel Mare?

Raspunsul il astept in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima intrebare i-o adresez doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanii. Pe fundalul consecintelor dezastruoase ale secetei fara precedent din anul trecut, 2007, cultivatorii de cartofi din 3 raioane din nordul Republicii Moldova, Edinet, Ocnita si in special Briceni, au inregistrat o roada record.

Cu toate acestea, agentii economici din aceste 3 raioane, specializati in cultivarea cartofului, au suportat pierderi considerabile in acest an 2007 si la inceputul anului 2008, intrucit productia lor nu si-a gasit oferta adecvata pe piata noastra interna. Cauza o constituie importul masiv de cartof ieftin, in special din Polonia.

In legatura cu acest fapt, adresez doamnei Prim-ministru urmatoarele intrebari.

Care au fost cantitatile de cartof importat din Polonia in perioada respectiva?

Care sint firmele implicate in aceste operatiuni de import?

Numele proprietarilor acestor firme si masurile pe care le-a intreprins Guvernul pentru a diminua acest impact negativ asupra producatorului autohton?

Si a doua intrebare i-o adresez, de asemenea, doamnei Zinaida Greceanii, Prim-ministru al Republicii Moldova. Calamitatile naturale de anul trecut au fost diverse, inclusiv grindina, care a facut ravagii in raioanele Edinet si Riscani. Mai multe sate au suportat pierderi mari de pe urma grindinei si, pina in prezent, mai multi proprietari de terenuri agricole adreseaza solicitari, interpelari in legatura cu faptul ca nu au fost despagubiti de pe urma pierderilor suportate.

De aceea, adresez doamnei Prim-ministru mai multe intrebari.

Una ar fi: care sint cauzele care nu au permis Executivului, pina in prezent, sa onoreze obligatiunile pe care le are fata de acei proprietari de terenuri agricole care s-au ales cu pierderi mari de pe urma grindinei. Si care sint listele persoanelor care au profitat de aceste ajutoare din partea Guvernului si acelora care mai asteapta sa fie despagubiti de pe urma pierderilor suportate in anul trecut?

Multumesc.

Raspunsurile le astept in versiune scrisa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, doamna Presedinte.

Doua intrebari pentru domnul ministru al culturii si turismului Artur Cozma.

Prima se refera la imobilele Muzeului de Arte din bulevardul Stefan cel Mare. La balanta cui se afla, la ora actuala, aceste imobile si cine a dispus partajarea acestor imobile si cui apartine o parte din imobilul fostului Muzeu de Arte, vecin cu Parlamentul Republicii Moldova, unde aparent, conform inscriptiilor de la usa, s-ar afla o fundatie pentru promovarea artei, o fundatie care este intotdeauna inchisa.

Si a doua intrebare se refera la Conacul din Mindic, aflat pina nu demult, din cite cunosc, la balanta Ministerului Culturii si Turismului, de asemenea impreuna cu parcul adiacent. Se preconiza crearea unei filiale a Muzeului de Istorie Naturala si Etnografie in acel conac.

Care este starea acestui imobil si a parcului la ora actuala si ce se preconizeaza pentru viitor cu acest monument clasat, monument de arhitectura de interes national?

Va multumesc.

Raspunsurile le astept in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Alte solicitari mai sint? Deci incheiem, da, la aceasta ora. Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi sint declaratiile.

Da, domnule Urechean,

Dumneavoastra primul v-ati inscris. Va invitam la tribuna centrala. Da, 7 minute, va dau un minut suplimentar.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimata doamna Presedinte...

 

Doamna Maria Postoico:

Din Regulament.

 

Domnul Serafim Urechean:

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Ttin sa anunt si de la aceasta tribuna ca ieri am depus personal la Cancelaria Guvernului inca 7 mii de semnaturi ale cetatenilor ce locuiesc de-a lungul Prutului, de la Criva pina la Giurgiulesti.

Primele peste 1300 de semnaturi au fost trimise Executivului printr-o interpelare in sedinta Parlamentului din 8 mai, iar Alianta Moldova Noastra continua sa acumuleze sprijinul popular pentru petitia care cere imperativ semnarea Conventiei de mic trafic de frontiera cu Uniunea Europeana.

Vreau sa va atrag atentia ca semneaza toti locuitorii din zona, indiferent de optiunile lor politice, pentru ca oamenii doresc sa beneficieze de un avantaj enorm pe care il ofera autoritatile de la Bruxelles. Si le este greu sa inteleaga de ce autoritatile de la Chisinau se opun obtinerii cit mai grabnice a acestor facilitati pentru populatia, localitatile si chiar economia arealului de 30 de kilometri din preajma frontierei de vest.

AMN saluta eforturile tuturor partidelor de a urgenta semnarea neconditionata a documentului in cauza, al carui text este de mult prezentat Guvernului Republicii Moldova de catre Guvernul Romaniei. Aceasta solidaritate demonstreaza ca in joc se afla o problema reala a cetatenilor, dar atentionez ca, daca apelurile generale pot fi ignorate de actuala conducere comunista, cum o face ea de obicei, petitia este un document care, prin lege, obliga la raspuns si la actiuni, stimati tovarasi.

In caz contrar, se deschide calea de a ataca Guvernul in judecata si Alianta Moldova Noastra va face automat acest lucru, evaluind si cerind inclusiv compensarea prejudiciilor suportate de populatia din lunca Prutului.

Atrag atentia ca recentele declaratii ale Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene trebuie sa fie privite anume in contextul celor mentionate mai sus. Continuind acest circ pseudodiplomatic, Guvernul se face de ris. In principiu, daca privim lucrurile din punct de vedere politic, tovarasul Voronin, si prin aceasta actiune, isi compromite propriul sau partid, cheia, ceea ce opozitiei ar trebui sa-i convina.

Insa Alianta Moldova Noastra considera ca detronarea acestei guvernari antipopulare trebuie sa decurga cu pierderi minime pentru tot poporul Republicii Moldova.

De aceea, repetam chemarea de a semna Conventia privind micul trafic cu atit mai mult cu cit ea este o componenta a politicii europene de vecinatate, pozitia Chisinaului oficial si iresponsabil deja a trezit reactii negative in cadrul Uniunii Europene si din partea oficialilor de la Bruxelles.

Comportamentul inadecvat a asa-numitei diplomatii moldovenesti confirma si o alta concluzie mai veche, dar esentiala, interesele de grup, cum ar fi pastrarea si exploatarea puterii, iata principalele motive din care clanul Voronin a imbratisat vectorul european, dar, de fapt, el saboteaza integrarea europeana a Republicii Moldova.

Desi aparent nu ar merita, am sa ma opresc totusi asupra unor momente legate de expunerile recente ale Ministerului de Externe ca solutie alternativa cu care, chipurile, ar veni in cadrul negocierii Conventiei.

Desi aparent nu ar merita, am sa ma opresc totusi asupra unor momente legate de expunerile recente ale Ministerului de Externe si Integrare Europeana, ca solutie alternativa cu care, chipurile, ar veni in cadrul negocierii Conventiei privind micul trafic. Ideea ca aceasta sa cuprinda tot teritoriul Republicii Moldova, este o utopie. Documentul se refera doar la micul trafic in dimensiunile de pina la
30 50 km de ambele parti ale frontierei.

Este imposibil ca diplomatii nostri sa fie atit de competenti, incit sa confunde micul trafic cu libera circulatie. Libera circulatie a cetatenilor nostri in spatiul european e cu totul alt obiectiv, unul major, dificil si ratat pina la acest moment din cauza autoritatilor comuniste. Mai mult decit atit, pozitionarea obraznica fata de oferta Uniunii Europene poate pune pe linie moarta nu numai Conventia privind micul trafic la frontiera, dar si asteptarile noastre de relaxare si eliminare a vizelor, intr-adevar, pentru toti cetatenii Republicii Moldova.

Este clar, declaratiile in cauza prin care sunt atacate si fortele politice de opozitie, depasindu-se competentele executive ale institutiei, apartin altcuiva decit diplomatiei moldovenesti, apartin puterii lui Voronin. Sint declaratii ale clanului Voronin. Iar Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene s-a prezentat la nivelul Departamentului de Externe a Partidului Comunistilor.

Nu imi ramine decit sa amintesc faptul ca, la fel, si intregul Guvern, si acest minister, e platit de cetateni ca sa lucreze pentru cetateni, nu impotriva lor, indeplinind comenzi de partid. Iar solutia pentru populatie este sa sprijine actiunile opozitiei democratice, ce reflecta doleantele oamenilor. Si eu cred, in mod special, sa continue semnarea petitiei lansate de Alianta Moldova Noastra, dar si sa ne pregatim pentru alte forme de a apara interesele, inclusiv sa le aparam in fata actualei guvernari antipopulare.

Va multumesc frumos de atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Ivanov.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Fractiunea Partidului Democrat este profund ingrijorata de situatia precara care predomina in institutiile de invatamint preuniversitar si universitar. Salarizarea cadrelor didactice din invatamintul preuniversitar ramine sa fie sub nivelul minimului de existenta, iar ale celor universitare dependente de numarul tinerilor inmatriculati in baza de contract.

In aceste conditii, continua in avalansa exodul cadrelor didactice din invatamint, lasind copiii pe seama profesorilor cu virsta inaintata, care mai activeaza din cauza pensiilor mizere. Din 2001, numarul cadrelor didactice in scoli s-a redus cu 1603, tinerii specialisti nu vin in scoli din cauza lipsei de perspectiva, neavind nici casa, nici masa si nici un salariu decent. Numai 5 la suta se prezinta la destinatie conform repartizarii, dar, in scurt timp, si acestia parasesc scoala. Tot mai frecvent sintem intrebati: cum s-ar putea pleca peste hotare?

Multe scoli si gradinite nu se repara, cladirile unde activeaza se distrug. In unele scoli se atesta o situatie ca dupa razboi, unde clasele I, III... Dragan, am sa-ti pun 2, ia seama... unde clasele I, III si II, IV invata impreuna din cauza scaderii natalitatii. Va rog sa il opriti, caci el nu stie masura, saracul.

Un sir de sate sint sortite pierii, guvernarea cauta solutii in defavoarea comunitatilor, se cauta motive de a lichida scolile si gradinitele mici. Unui sat mic pentru a disparea de pe harta Moldovei ii mai trebuie sa nu aiba si scoala. Daca Programul national Satul Moldovenesc contine asemenea griji fata de copiii de la tara, atunci trebuie de spus oamenilor deschis ce ii asteapta. Din 2001 incoace au fost lichidate 19 scoli primare, 6 gimnazii, 244 de scoli, 3 scoli pentru copiii cu deficiente mintale si au sporit numai un numar neinsemnat de licee. Contingentul scolar s-a redus cu 137,8 mii de elevi, adica, cu 22 la suta fata de 2001.

In lumea civilizata exista tendinte de a micsora numarul de copii in clase, in Moldova invers, se face tot posibilul ca clasele sa fie cit mai mari, cit mai multi copii. In 116 de scoli isi fac studiile 12 591 de copii, avind un contingent de pina la 100 de copii. In 414 de scoli cu un contingent de copii de la 101 pina la 200 de elevi, isi fac studiile 56 355 de elevi. Avind o asemenea stare de lucruri, Guvernul a elaborat o Strategie de optimizare a retelei institutiilor de invatamint secundar general, care preconizeaza formarea scolilor de circumscriptii si lichidarea masiva a scolilor mici.

Sintem convinsi ca o asemenea viziune a puterii va conduce la lichidarea satelor mici, distrugindu-le viitorul. De altfel, ce mai are un sat daca copiii de acolo nu au nici o scoala? Este absolut clar ca cladirile ce se vor elibera in urma acestei strategii asa-numite, vor fi utilizate dupa vrerea puterii.

Puterea constient tergiverseaza elaborarea proiectului Codului educational, in care ar trebui sa se fixeze prevederi clare pentru salvarea scolii. Nu va fi nimic de mirare daca proiectul Codului va aparea in Parlament cu doua saptamini inainte de vacanta parlamentara, votat in pripa de majoritate, cu un continut in defavoarea ramurii.

Cadrele didactice din tara cer insistent ca proiectul Codului educational sa fie publicat in ziare si timp de 2 3 luni sa fie bine studiat de societate, cu participarea activa a intregului corp didactic din tara. Multe din cele expuse sint strins legate de activitatile fostilor ministri si, in special, ale ministrului Tvircun, pe care nu o singura data l-am criticat din cauza ca tare putin l-a interesat situatia din invatamintul preuniversitar. Si, slava Domnului, ca actuala guvernare a hotarit sa schimbe, insa de la actualul ministru asteptam o implicare foarte concreta si clara in vederea salvarii scolii, mai ales din sate.

Partidul Democrat din Moldova cere ca doleantele angajatilor din invatamint sa fie auzite si realizate cu prevederi in legislatie in favoarea copilului, educatorului, profesorului si familiei integral.

Va multumesc de atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Jalba.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimata audienta,

Pentru superimportanta evenimentului vin cu o declaratie privind iresponsabilitatea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, vizavi de negocierile privind semnarea Acordului de reglementare a micului trafic de frontiera moldo-roman.

In calitatea mea de cetatean, de deputat si de vicepresedinte al Miscarii Actiunea Europeana sint profund revoltata de modul de abordare de catre Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a problemei semnarii Conventiei micului trafic de frontiera in cadrul unei noi runde de negocieri, care s-au desfasurat ieri 14 mai 2008 la Bucuresti.

Intr-o declaratie prealabila, ministrul de externe Andrei Stratan propune ca intregul teritoriu al Republicii Moldova impreuna cu Transnistria sa fie inclus in sfera de actiune a Conventiei privind micul trafic de influenta. Personal, consider aceasta actiune o sfidare a bunului simt, a opiniei publice interne, dar si internationale. Este cunoscut faptul ca Guvernul de la Chisinau nu controleaza partea de Est a Republicii Moldova. De aceea, aceasta conditie impusa in cadrul negocierilor vine mai degraba ca un truc electoral, pe de-o parte. Iar pe de alta, ca obstructionare a Romaniei si a Comisiei Europene.

Or, se stie ca Regulamentul privind micul trafic de frontiera al Uniunii Europene prevede distanta maxima de 50 km de la frontiera. Din acest context reiese ca problema micului trafic de frontiera il solutioneaza nu Romania, chiar daca este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene si cu atit mai mult nu Republica Moldova, care se afla doar in vecinatatea Uniunii Europene.

De acest lucru se ocupa Comisia Europeana care, prin intermediul Romaniei, a propus Republicii Moldova o solutie pentru asanarea situatiei in care se afla populatia noastra din zona de frontiera, situatie la care a fost adusa de guvernarea actuala. De fapt, Republica Moldova a fost pusa inca o data in fata unui test prin care sa demonstreze sinceritatea in intentia de integrare in Uniunea Europeana a Republicii Moldova.

Or, stim cu totii ca majoritatea testelor anterioare la europenitate guvernarea comunista le-a picat si este tot mai evident pentru toata lumea, inclusiv pentru oficialii europeni, ca retorica proeuropeana a lui Voronin, Lupu, Greceanii si Stratan este una falsa si demagojica si serveste drept paravan pentru politica proruseasca si antieuropeana a acestora.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta,

Pozitia Partidului Liberal Democrat vizavi de problema invocata si de colegi este bine cunoscuta. Insa faptul care m-a facut sa ies la tribuna centrala este atitudinea si, de fapt, acea declaratie facuta de Ministerul de Externe si Integrare Europeana de doua zile in urma. Si, in acest sens, vreau sa fac citeva precizari importante in speranta ca ii va ajuta pe acei de la Ministerul de Externe pentru viitor sa isi indeplineasca sarcinile care le revin din legislatie si din atributiile functionale.

Stimati colegi,

Din pacate, eu m-am convins inca o data ca in Republica Moldova tot ce este platit din banul public este pus fara discernamint la dispozitia partidului puterii.

In preajma alegerilor parlamentare, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, institutie care oriunde in lume este totalmente in afara relatiilor dintre partide, se regimenteaza in primele rinduri ale frontului ideologic comunist. Dupa o campanie indelungata de epurari masive de cadre pe criterii politice, Ministerul Afacerilor Externe de la Chisinau a devenit principalul mesager al atitudinilor agresive ale guvernarii in raport cu anumite tari, iar mai recent si institutiile de drept sa dea aprecierea activitatii partidelor de opozitie.

Recenta declaratie a Ministerului referitoare la actiunile opozitiei din Moldova in sprijinul urgentarii semnarii Conventiei privind micul trafic la frontiera denota lipsa unei abordari clare si profesioniste in aceasta problema si dependenta totala fata de indicatiile venite din zona puterii. Pentru toata lumea a devenit absolut clar: guvernarea este deranjata serios de amploarea pe care o capata actiunea cetatenilor si incearca sa iasa din situatia dificila in care s-a pomenit, lansind diverse insinuari si declinindu-si propriile responsabilitati.

Ministerul se arata ingrijorat de faptul ca inspiratorii acestei campanii incearca sa convinga populatia Republicii Moldova ca autoritatile creeaza impedimente pentru semnarea Conventiei. Chiar din start, raspunzind la interpelarea mea, Ministerul de Externe a invocat un impediment in calea semnarii Conventiei si anume lipsa Tratatului privind delimitarea frontierei de stat cu Romania.

Este un argument fals, pentru ca Romania, prin declaratia Camerelor Unite ale Parlamentului din 27 august 1991, a recunoscut Republica Moldova ca stat independent in hotarele administrative in cadrul fostei Uniuni Sovietice. In al doilea rind, un sir de acte si reglementari bilaterale intre tarile noastre, inclusiv cele ce tin de regimul de vize se bazeaza pe recunoasterea reciproca a frontierei. Aici as adauga ca lipsa Tratatului privind delimitarea frontierei de stat este o dovada a incompetentei, neprofesionalismului Ministerului de Externe si aceasta institutie nu trebuie sa puna pe umerii populatiei povara propriei incapacitati si de a face fata obiectivelor politicii externe.

Stimati colegi,

Orice student de la relatii internationale stie ca importantele documente bilaterale, cum ar fi Tratatul de baza si Acordul privind delimitarea frontierei fac parte din sfera politica, iar Conventia privind micul trafic la frontiera constituie dimensiunea umanitara a relatiilor cu Uniunea Europeana. Confundarea acestor doua tipuri distincte de relatii este ori rea-vointa, ori o interpretare neprofesionista si primitiva ce nu isi are loc intr-un Minister de Externe.

Pentru a-si lustrui imaginea compromisa, Ministerul isi permite utilizarea unor tertipuri ieftine. Conform declaratiei, aceasta institutie va cere Romaniei nici mai mult, nici mai putin ca intreg teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, ma mira de ce nu a fost inclusa si zona sau regiunea Moscova in aceasta intentie, sa fie declarata zona de frontiera. Informam Ministerul respectiv si, in mod special, pe domnul ministru Stratan ca reglementarea acestei chestiuni tine de competenta Comisiei Europene, iar documentele comunitare ar trebui cunoscute de catre diplomatii moldoveni macar la nivel de principii.

Si acum despre competente. In declaratia sa, Ministerul Afacerilor Externe trateaza partidele de opozitie ca pe niste organizatii obstesti din perioada sovietica, care trebuie sa sprijine cu entuziasm toate hotaririle partidului si Guvernului. Ii aducem la cunostinta domnului ministru Stratan, ca formatiunile de opozitie au menirea sa monitorizeze strict activitatea Guvernului si a structurilor lui si sa reactioneze la toate erorile, abuzurile si derapajele de la normele democratice. Acei din opozitie, cind vin in apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor si este necesar sa vina atunci cind aceste drepturi sint incalcate. Or, exact aceste drepturi si libertati sint incalcate in mod flagrant in cazul nesemnarii acestei Conventii.

Pe de alta parte, Ministerul Afacerilor Externe este institutia care nu are dreptul sa se implice sub nici o forma in disputele interpartinice. Sa dea calificative si sa formuleze adevaruri in ultima instanta.

Stimati colegi,

Actuala guvernare proclama constant prioritatea procesului de integrare europeana. deocamdata in aceasta directie rezultate palpabile nu se inregistreaza, iar discursul ultraoptimist nu poate acoperi lipsa imbunatatirilor reale din viata cetatenilor nostri.

Cei de la guvernare simt ca politica minciunii, dupa cum e si logic a dat faliment, iar apropierea alegerilor parlamentare ii face si mai agresivi si disperati. Nedorinta de a semna Conventia privind micul trafic la frontiera si luarile de atitudine, dezechilibrate ale Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene conforma aceasta stare de spirit.

Partidul Liberal Democrat din Moldova isi reitereaza cu fermitate sprijinul total pentru miscarea populara in favoarea urgentarii semnarii Conventiei si cere guvernarii sa respecte dreptul cetateanului la libera circulatie.

Va multumesc frumos pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Am considerat de datoria mea sa ies la aceasta inalta tribuna pentru a face publica pozitia crestin-democratilor in legatura cu manifestarile tot mai agresive si mai nerusinate ale unor grupuri marginale ale societatii noastre de a impune societatii practicile sexuale anormale ca pe o normalitate. Exista anumite curente in lume care urmaresc surparea temeliilor morale ale societatii si care cauta se penetreze si sa se raspindeasca si in societatea noastra.

Recenta tentativa de a organiza o asa-numita parada a homosexualilor si a lesbienelor in centrul Chisinaului este o dovada scandaloasa in acest sens.

Am urmarit cu atentie reactiile critice ale celor care se declara victime ale intolerantei, ca si ale pretinsilor aparatori ai drepturilor omului impotriva lui Dumnezeu si a creatiei lui. Tot aici as remarca si usurinta cu care o parte a presei devine instrument de manipulare a acestor grupuri zgomotoase care ataca morala publica. O astfel de lipsa de discernamint se explica prin atitudinea potrivit careia intr-o democratie fiecare poate sa faca orice.

Sa nu uitam insa ca Republica Moldova este una dintre cele mai religioase si mai crestine tari din Europa. Statisticile arata ca circa 98 la suta din populatia tarii noastre marturiseste credinta crestin-ortodoxa alaturi de fratii catolici, baptisti sau alte confesiuni crestine. Celelalte culte religioase sint si ele promotoare ale unor valori morale traditionale pe care se si intemeiaza o societate care vrea sa dainuie in timp.

Nimeni nu impiedica in tara noastra nici legile, nici practica activitatii organelor de stat, ateismul sau lipsa oricarei credinte religioase. Si totusi noi, ca reprezentanti ai poporului, stimati deputati, avem datoria morala sa reprezentam interesele majoritatii covirsitoare a oamenilor care ne-au adus in aceasta sala prin votul lor si care au convingeri religioase.

Partidul Popular Crestin Democrat impartaseste viziunea crestina asupra omului si a lumii ca opera lui Dumnezeu. Dumnezeu-creatorul ne-a creat pe noi, creaturile lui, dupa chipul si asemanarea sa, ne-a facut fiinte responsabile in fata lui si ne-a dat legile morale de organizare a societatii. Insasi morala, ca sentiment al raspunderii omului, este o derivata a sentimentului religios, iar noi, ca oameni de stat, avem datoria sa veghem asigurarea moralei publice.

Manifestarile de genul celor care s-au consumat recent in centrul capitalei sfideaza morala publica si legile tarii. Mai grav, astfel de actiuni ale celor care isi zic de orientare netraditionala ataca in mod direct institutii fundamentale ca familia, biserica si scoala, iar in felul acesta sint atacati copiii nostri. Este agresat viitorul acestei tari, legile tarii la acest capitol sint perfect euroconforme. Statul apara drepturile la intimitatea vietii private, inclusiv la astfel de ocupatii care, in mod obisnuit, trezesc reactii de repulsie.

Insa una este intimitatea vietii private si cu totul altceva este invadarea ostentativa a spatiului public cu asemenea manifestari de sfidare a bunului simt. Iata de ce cred ca acei cetateni care au reactionat activ si pasnic impotriva grupului care a descins in piata din centrul capitalei a fost perfect justificata.

Sa nu uitam, dragi colegi, ca una din sarcinile de baza ale statului consta in asigurarea perpetuarii poporului sau. De aceea, pentru noi de o prima importanta este protectia familiei, ceea ce presupune asigurarea dezvoltarii sanatoase din punct de vedere fizic si psihic a copiilor.

De mentionat este si faptul ca articolul 48 din Constitutia Republicii Moldova stabileste foarte clar ca familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie, pe egalitatea lor in drepturi si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor. Astfel, este evident ca activitatea ONG GenderDoc-M sfideaza litera si spiritul Legii Supreme pledind pentru legalizarea asa-ziselor casatorii homosexuale.

Si mai grav este faptul ca aceasta organizatie chiar a simulat un fel de oficiere a unei casatorii intre doua persoane de acelasi sex, aratind astfel ca pledeaza pentru desfiintarea institutiei familiei asa cum aceasta este acceptata de intreaga noastra societate.

Promovarea si aplicarea acestei ideologii in unele state s-a rasfrint negativ asupra institutiei familiei si a perturbat temeliile armoniei sociale.

Se stie, de exemplu, ca multi dintre purtatorii virusului HIV/SIDA sint homosexualii. Multimea cazurilor de abuzare sexuala a copiilor, care se constata in unele tari occidentale, reprezinta o consecinta directa a unei viziuni eronate asupra sexualitatii.

Iata de ce trebuie sa ii protejam pe copiii nostri de propaganda facuta de unii oengisti, precum si de unele institutii mass-media care le perturbeaza viata. Noi nu avem intentia de a discrimina persoanele adulte care simt o tendinta homosexuala. Avem tot respectul pentru fiecare persoana care are discernamint si alege in mod liber modul in care isi traieste viata privata.

Ceea ce insa nu trebuie sa uite nimeni este faptul ca pentru modul in care uzam de libertatea noastra vom raspunde fiecare in parte in fata lui Dumnezeu.

Dragi colegi,

Fac apel catre toate partidele politice, catre institutiile mass-media, catre intreaga societate civila, sa manifestam solidaritate in apararea copiilor nostri, a familiei si a moralei publice. Aici nu este loc nici de competitie politica, nici de indiferenta.

Sexualitatea este o chestiune intima care tine de viata privata a fiecaruia si este amoral sa transformi o chestiune intima in subiect de propaganda homosexuala si de demonstratie publica. Atunci cind unii incearca sa organizeze parade ale homosexualilor trebuie mai intii sa se intrebe daca nu cumva asemenea evenimente publice, nemaiintilnite in istoria Republicii Moldova, sint de natura sa ii sfideze in mod obraznic pe cetatenii formati in cultura noastra crestin-ortodoxa care este a majoritatii absolute, majoritate care este in consens de viziune asupra moralei cu celelalte culte din tara noastra.

Constitutia Republicii Moldova prevede clar, la articolul 28, ca statul respecta si ocroteste viata intima, familiala si privata. Consideram ca aceasta garantie constitutionala este mai mult decit suficienta pentru acei care decid sa aiba o viata sexuala devianta.

Pentru aceasta ei nu pot fi discriminati, dar noi nu putem admite ca integritatea spirituala, morala si psihica a copiilor nostri sa fie pusa in pericol de cineva care, fiind minat de proprii porniri deviante, incearca sa creeze precedente abominabile in tara noastra.

Homosexualitatea reprezinta un esec moral si existential prin pierderea menirii omului de a se implini pe sine insusi prin urmasi. Prin actul creatiei lui Dumnezeu, Dumnezeu ne-a dat viata barbatului si femeii, imprimindu-le menirea de a fi un singur trup in scopul perpetuarii neamului omenesc. In fata acestei realitati evidente, homosexualitatea reprezinta un abuz lipsit de finalitate, un esec al instinctului de conservare a speciei umane.

Dragi colegi,

Am fost si trebuie sa raminem crestini, responsabili de faptele noastre in fata lui Dumnezeu, iar consensul national in privinta integrarii europene nu poate fi o scuza pentru stimularea unor astfel de manifestari care aduc atingere convingerilor noastre morale si religioase ca si obligatiei statului de a proteja familia, copiii si morala publica.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Zagorodnii.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Inainte de a da citire declaratiei, as face o constatare ca astazi, in sedinta in plen a Parlamentului, cit si saptamina trecuta, mai multi colegi din opozitie au abordat problema care s-a creat pe linga Spitalul Raional Hincesti. Si as mentiona faptul ca responsabilii din opozitie care au aparut peste noapte in acest raion se arata ingrijorati de situatia care s-a creat, dar, dupa parerea mea, este mai mult o ingrijorare din punctul de vedere al postului de medic-sef, si nu al situatiei reale care este in Spitalul raional.

Deci i-as intreba acum unde erau atunci cind fostii prim-ministri, ministri, presedinti de parlamente, cind medicii isi revendicau drepturile in strada ca nu primeau salariile cite 89 luni de zile, cind edificiile spitalelor nu erau reparate, nu era lumina, nu era incalzire si alte momente.

Deci acesta ar fi fost raspunsul la intrebare si cred ca...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco,

V-ati trezit de acum, eu va rog...

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Acesta este unul din...

 

Doamna Maria Postoico:

(Rumoare in sala.) Eu va rog, dormiti mai departe cum ati dormit pina acum.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

...motivele care ii ingrijoreaza pe dumnealor pentru a-si pastra si indeplini promisiunile date la 3 iunie, dupa formarea coalitiilor in teritoriu. Deci, stimati colegi, dupa alegerile locale generale din 3 iunie 2007, in raionul Hincesti a fost constituita, ca si in mai multe raioane din republica, asa-zis pe hirtie doar coalitia fortelor democratice alcatuite din 6 formatiuni politice si un consilier independent, 19 fiind la numar, presedintele raionului fiind ales domnul Anatolie Chetraru de pe lista Partidului Democrat care a obtinut doar 4 mandate in Consiliul raional.

Odata cu instalarea in fotoliu de presedinte, a inceput sa isi realizeze promisiunile asumate in fata consilierilor din coalitia formata. Asadar, democratii au inceput cu stagnarea si eliberarea din functie a specialistilor din aparatul presedintelui raionului, care au avut alte viziuni politice in campania de alegeri. In asa mod, au fost eliberate mai multe persoane juristi, economisti, etc., altii au plecat de nevoie, nemaisuportind presiunile psihologice din partea actualei conduceri a raionului.

Un caz aparte il constituie lupta pentru functia de medic-sef al Spitalului Raional Hincesti, care s-a soldat cu decesul lui Valeriu Golovatii la virsta doar de 53 de ani, decesul fiindu-i provocat de multiplele atacuri din partea coalitiei democratice in frunte cu presedintele raionului. Setea de putere i-a sterilizat intr-atit, incit nu le-a ramas nimic omenesc si crestin in sufletele lor pagine democratice.

Spre regret, fostul medic-sef a fost victima unor interese politice ale noii conduceri a raionului si a coalitiei democratice din Consiliul raional Hincesti. Functia de medic-sef a fost promisa unui alt consilier democrat Petru Cibotaru, fost director al Agentiei Teritoriale Hincesti de Asigurari in Medicina, de unde au si pornit toate presiunile.

Pe linga toate acestea, a fost elaborat un plan fulger cu genericul Masuri organizatorice pentru consolidarea victoriei fortelor democratice in alegerile locale din raionul Hincesti. In punctul 10 al acestui plan, la capitolul Politica de cadre gasim, citez intocmai fara redactari: Schimbarea medicului-sef al raionului. Modalitatea. Organizarea alegerilor consultative in colectivul Spitalului Raional, cu participarea a doi candidati din partea Consiliului raional si a lui Valeriu Golovatii. Informatie preliminara. Va pierde cu un rezultat catastrofal. Ca figura-cheie in Fractiunea PCRM, fostul medic-sef in Consiliul raional va fi apreciat la justa lui valoare. Ceea ce si a fost facut.

Pe parcursul a mai multor luni au urmat presiuni, incepind cu prima sedinta a Consiliului raional pentru a destabiliza situatia si a distruge moral si psihologic pe fostul medic-sef. Asadar, la 21 decembrie 2007, fostul medic-sef primeste o lovitura grea, Fractiunea democrata il destituie neintemeiat din functie, contrar legislatiei in vigoare, pentru necorespundere functiei. Si aceasta dupa ce, in anul 2003, in raionul Hincesti a fost implementat cu succes Programul-pilot privind asigurarea obligatorie in medicina.

Chiar daca Ministerul Sanatatii nu recunoaste decizia Consiliului raional, motivind ca eliberarea din functie a medicului-sef poate fi doar cu acordul Ministerului de resort, coalitia democrata nu intirzie sa dea o noua lovitura sub centura drept raspuns la notificarea Directiei Control-Administrativ Teritorial Hincesti.

La 21 februarie 2008, Fractiunea Democrata modifica decizia sus-mentionata, prin care, citez: Pentru absente fara motive la sedintele Consiliului raional, refuzul de a conlucra, comiterea de actiuni ce au creat obstacole fondatorului in procesul de verificare a modului de gestionare a valorilor banesti si materiale, fapt care a servit temei pentru pierderea increderii angajatorului, in conformitate cu prevederile Codului muncii, se destituie din functia de medic-sef domnul Golovatii al Spitalului Raional Hincesti.

Ce paradox, in doar doua luni fostul medic-sef a fost demis de doua ori. Conducerea raionului nu se opreste aici, ci cu cele mai mirsave metode si actiuni isi urmareste scopul bine definit, deoarece, avind angajamente in fata coalitiei, dupa un scenariu bine pregatit, desfasoara o adunare colectiva in Spitalul Raional, unde, la adresa regretatului medic-sef, sint aduse invinuiri si cuvinte jignitoare si umilitoare care i-au mai distrus din sanatate.

Colectivul fiind bine prelucrat si amenintat de presedintele raionului, a mai votat odata demiterea acestuia, deja a treia oara. De fiecare data, in locul acestuia era numit un consilier din partea Fractiunii fortelor democratice, de fapt, si o doamna care nu avea nici in clin, nici in mineca cu spitalul.

Apogeul presiunilor a fost participarea la concursul organizat de Ministerul Sanatatii pentru ocuparea functiei de medic-sef. Asadar, la 12 martie 2008, cu
3 zile inainte de deces, la concurs nici un raion nu a avut reprezentanti sustinatori, asistenti din teritoriu, pe cind Hincestiul a fost reprezentat de doi mari specialisti in domeniu profesori de istorie, care stateau in spatele candidatilor ca doi bolovani, cica pentru a nu admite nereguli.

Simbata seara, inainte de deces, regretatul a avut o discutie telefonica cu contracandidatul sau Petru Cibotaru, care a pus capat tuturor durerilor. Ei, cum te simti dupa concurs? Vezi ca eu totuna am luat mai multe puncte fata de tine. Oricum eu voi ajunge medic-sef al raionului. Sint cuvinte rostite cu ipocrizie si rautate. Probabil, aceste cuvinte l-au durut mai tare pe regretatul medic-sef, dupa care a incetat sa ii mai bata inima.

Toate cele mentionate de mine au fost facute public si prin intermediul mass-media din raionul Hincesti. Dar, cu parere de rau, asa-zisii responsabilii din fractiunile de opozitie nu au sesizat momentele respective sau nu au vrut sa se familiarizeze cu ele. Circumstantele expuse au facut ca Ministerul Sanatatii sa dispuna organizarea unui concurs repetat, la care au participat 4 candidati. In rezultatul concursului, cele mai multe puncte a acumulat domnul Alexei Zlatovcen 69,76, iar Petru Cibotaru 68,64.

Aici, in sala Parlamentului, joia trecuta a rasunat o interpelare, prin care s-au adus unele ofense candidaturii respective. Vreau sa va aduc la cunostinta ca domnul Alexei Zlatovcen este doctor in cadrul Catedrei Angiologie Clinica si Chirurgie Vasculara de Chirurgie Visnevski din orasul Moscova, este un bun profesionist si ultimul loc de munca a fost director la Institutia Medico-Spitaliceasca Maternitatea Municipala nr.2 din municipiul Chisinau. Deci este o persoana bine pregatita si are calitati profesioniste.

Avind aceste rezultate, presedintele raionului, sustinut de Fractiunea Democrata in Consiliul raional, a emis o dispozitie, contrar legislatiei, prin care l-a numit in functia de medic-sef pe colegul sau de partid domnul Petru Cibotaru. Astfel, la 6 mai 2008 s-a deplasat la spitalul raional Hincesti unde l-a incoronat pe acesta. In asa mod, domnul Chetraru s-a spalat pe miini, indeplinindu-si promisiunile politice, dar nu a fost sa fie asa.

La 7 mai 2008, in Spitalul Raional Hincesti s-a deplasat viceministrul Mircea Buga, pentru a prezenta cistigatorul concursului. Acesta a fost intimpinat de un grup de persoane din personalul medical, organizat de coalitia democrata, care au incercat sa blocheze prezentarea cistigatorului concursului colectivului spitalicesc, care a cistigat concursul in baza legislatiei Republicii Moldova. Astfel, din cauza actiunilor nelegitime al coalitiei democratice, Spitalul nu poate activa intr-un regim normal. Ca rezultat, pacientilor nu li se acorda ajutorul medical corespunzator. Oare este normal sa politizam juramintul lui Hipocrate?

In final, as vrea sa propun deputatilor din opozitie sa calmeze spiritele colegilor sai de partid din teritoriu, pentru a asigura respectarea intocmai a legislatiei in vigoare si instituirea unui climat necesar functionarii normale a institutiilor medicale din teritoriu. In caz contrar, vai si amar de democratia promovata de dumneavoastra, asa-zise forte democratice.

Totodata, folosindu-ma de aceasta tribuna, vreau sa aduc la cunostinta ca miine, la ora 8.00 va avea loc sedinta extraordinara a Consiliului raional Hincesti, in a carei ordine de zi este inclusa problema fondarii Spitalului Raional Hincesti si a instituirea in functie, din partea Consiliului raional, a domnului Petru Cibotaru si a doamnei Vera Munteanu.

Deci, prin intermediul acesta, sesizez Procuratura Generala, Ministerul Afacerilor Interne, Guvernul, Ministerul Administratiei Publice Locale si Ministerul Sanatatii sa participe la aceasta sedinta, care, conform legislatiei in vigoare... din start mentionez ca deciziile care vor fi adoptate sint contrare legislatiei, deoarece, conform Legii ocrotirii sanatatii, conducatorii institutiilor medico-sanitare publice, republicane, municipale si raionale sint selectati prin concursul organizat de Ministerul Sanatatii si sint numiti in functie de catre fondator. De aceea, rog ca institutiile mentionate sa monitorizeze situatia care va fi miine in raionul Hincesti.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

O scurta replica la problema discutata. (Rumoare in sala.) Dumneavoastra foarte frecvent folositi aceasta procedura. Eu ma stradui sa fiu foarte linistit.

Stimati colegi,

Domnule Zagorodnii,

Situatia la Hincesti nu este intimplator asa cum este cu medicul, ea la noi e de 345 ani de zile asa. Este doamna Lupu, un personaj foarte cunoscut in Republica Moldova, este domnul Zagorodnii, care alimenteaza aceasta agresivitate de multi ani de zile. Eu va rog foarte frumos, eu am incercat sa vorbesc si cu unul, si cu altul, nu folositi cadavrul, nu folositi omul pe care Dumnezeu sa il odihneasca acolo, de ce tot timpul scoateti din groapa si umblati pe la televiziuni cu dinsul s.a.m.d.?

Situatia se datoreaza in mare masura dumneavoastra. Dumneavoastra ati facut presiuni asupra ministerului.

Eu am sa va aduc si numele angajatilor ministerului, daca va trebui cindva, care au spus: domnul Diacov, demult era rezolvata daca din cladirea Parlamentului nu se faceau presiuni colosale in fiecare zi.

Acum eu admit ca cumva ceva acolo, numai nu dumneavoastra. Mii de oameni au fost eliberati fara nici un fel de motiv. De aceea, eu va rog sa contribuiti ca sa pastram sanatatea. Eu ma angajez sa incerc, sa incercam si dumneavoastra tot trebuie sa faceti lucrul acesta. Nu va bateti joc de medici si de populatia raionului.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Petrenco. Toti pe rind.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Eu cred ca ceea ce se intimpla astazi la Hincesti, se va reflecta pentru viitor in toata republica. Dar cind dumneavoastra acuzati fortele democratice din Hincesti, ma rog, de o coalitie impotriva medicului- sef, vreau sa va aduc la cunostinta, tovarasi comunisti, ca fata voastra este mult mai murdara la Leova, unde Danalachi, consilierul raional, a decedat inca in luna ianuarie curent si tovarasii comunisti din membrii Consiliului, consilierii din Leova nu vor sa declare vacant acest loc, acest mandat. Unde vi-i sovestea, tovarasi comunisti? Unde? De aceea, mai bagati limba intr-un loc citeodata.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine ca toti ne-am trezit. Eu va rog, cu expresiile mai pe loc.

Domnul Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Trebuie sa recunoastem ca problema asa-numitei Conventiei privind micul trafic de frontiera cu Romania este foarte exagerata si politizata artificial. Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova se aliniaza la pozitia oficiala expusa recent de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene.

Stimati colegi,

Nu exista problema Conventiei privind micul trafic de frontiera. Partea moldoveneasca intotdeauna a manifestat dorinta ca un asemenea Acord sa fie semnat si sa intre in vigoare cit mai curind posibil.

As ruga, as sugera domnului Urechean, altor care au plecat, au iesit din sala, sa atraga atentia Acordului dintre Comunitatea Europeana si Republica Moldova privind facilitarea eliberarii vizelor de scurta sedere, ratificat de noi anul trecut si intrat in vigoare la 1 ianuarie anul curent. Acest Acord contine si o declaratie politica a Republicii Moldova privind micul trafic de frontiera. Citez: Republica Moldova isi exprima dorinta de a incepe negocierile unui acord bilateral cu Romania in scopul punerii in aplicare a regimului specific micului trafic de frontiera.

Aceasta a fost si ramine pozitia noastra. Noi trebuie impreuna cu vecinii sa cream conditii favorabile pentru cetateni si sa asiguram ca frontierele sa nu constituie o bariera in calea comertului, a schimburilor sociale si culturale, si nici in calea cooperarii regionale.

Nu exista problema Conventiei privind micul trafic de frontiera. Exista cu totul alta problema: Tratatul de frontiera. Toti stim ca partea romana refuza semnarea unui asemenea document. In mod normal, fortele politice ar trebui sa fie ingrijorate, in primul rind, anume de aceasta: de ce un stat vecin, un stat care a recunoscut primul independenta si suveranitatea Republicii Moldova, nu vrea sa incheie un Tratat de frontiera?

Frontiera de stat moldo-romana nu este stabilita prin nici un document. Declaratiile din 1991 nu pot fi baza juridica, cum declara domnul Filat si altii, baza juridica pentru delimitarea frontierei si determinarea statutului acesteia. In conformitate cu Conventia de la Viena privind tratatele internationale numai tratatele bilaterale intre state pot determina statutul juridic al frontierelor dintre doua state. In mod normal si logic, mai intii de toate, trebuia sa stabilim frontiera de stat printr-un tratat bilateral, iar dupa aceasta sa semnam celelalte acorduri, inclusiv Conventia privind micul trafic de frontiera.

Ceea ce propun unii din opozitie este, ca si cum sa punem caruta inaintea cailor. Noi sintem gata sa semnam ambele acorduri si astazi. Intrebarea care ramine deschisa: sint oare gata autoritatile romane sa procedeze la fel? Deocamdata, din partea vecinilor din vest vedem numai emotii. Sintem recunoscatori tuturor tarilor, tuturor prietenilor Moldovei pentru sprijin pe calea integrarii noastre europene, pentru acel lobby care se face in institutiile europene intru sustinerea aspiratiilor noastre europene.

Vom fi recunoscatori si prietenilor nostri romani daca vor proceda le fel, fara emotii, daca vor fi si ei cu adevarat niste promotori si avocati ai Moldovei, de rind cu ceilalti prieteni ai nostri. Deocamdata, spre regret, procurori din Romania in institutiile europene sint mai multi decit avocati. Pentru unii dintre ei, mai ales pentru unii europarlamentari din Romania, inainte de a da aprecieri situatiei de la noi, as recomanda macar o data sa vina in Republica Moldova.

Al doilea aspect important: sfera de actiuni a Conventiei. Noi am dori de a spori la maximum perimetrul zonei de frontiera, nelimitind adincimea ei doar la 3050 de km. Avind in vedere teritoriul compact al Republicii Moldova, precum si disponibilitatea exprimata permanent al diplomatiei romane de a sustine Moldova in procesul de integrare europeana, ar fi bine ca intreg teritoriul Republicii Moldova impreuna cu Transnistria sa fie inclus in sfera de actiune a Conventiei privind micul trafic de frontiera.

Pentru acei care critica aceasta pozitie, as raspunde ca Regulamentul nr.1931 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontiera la frontierele terestre externe ale statelor membre si de modificare a dispozitiilor Conventiei schengen, nu este o dogma si poate fi modificat.

Mai mult decit atit, Regulamentul prevede ca, citez: Comisia ar trebui sa prezinte un raport Parlamentului European si Consiliului cu privire la aplicarea prezentului Regulament. Acest raport ar trebui sa fie insotit in cazul in care este necesar de propuneri legislative. Toate acestea necesita implicarea vecinilor nostri.

Exista o multime de alte probleme, printre care finalizarea cit mai rapida a procedurilor de abolire a vizelor de tranzit pentru cetatenii Republicii Moldova, care detin viza schengen si trebuie sa treaca prin teritoriul Romaniei. Promovarea necesitatii liberalizarii de mai departe, liberalizarii treptate a regimului de vize cu Uniunea Europeana pentru cetatenii Republicii Moldova. Toate acestea, de asemenea, necesita implicarea vecinilor nostri. Anume in asemenea situatii avem nevoie de sprijin si de lobby din partea lor in toate institutiile europene. Deocamdata sint numai emotii si declaratii romantice.

As dori sa repet inca o data, sintem gata sa semnam ambele acorduri si astazi. Intrebarea care ramine deschisa: sint oare gata autoritatile romane sa procedeze la fel?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la orele 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.37.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Copyright © 2001-2009