DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ – DECEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 15 decembrie  2009

(STENOGRAMA)

1. Declaraţia-apel a domnului Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu în legătură cu incidentul produs la Chişinău la 13 decembrie 2009.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

3. Decizia a patru deputaţi (Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc, Valentin Guznac, Ludmila Belcencova) de a părăsi Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

4. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1979 din 12 decembrie 2009  cu privire la bugetul Parlamentului pentru anul 2010.

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1925 din 9 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3437 din 11 decembrie 2008 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

 7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1675 din 20 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 nr.262-XVI din 11 decembrie 2008.

8. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1871 din 3 decembrie 2009 pentru modificarea articolului 32 din Legea nr.1453-XV din  8 noiembrie 2002 cu privire la notariat.

9. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.996 din 24 august 2009 pentru ratificarea Convenţiei privind muniţiile cu fragmentare.

10. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.4159 din 27 noiembrie 2007 cu privire la comerţul interior.

11. Declaraţia doamnei deputat Corina Fusu – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal.

12. Declaraţia domnului deputat Igor Corman – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa. Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 98 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Vladimir Eremciuc – din motive de sănătate; Vladimir Voronin, Stella Jantuan.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean – Fracţiunea „AMN”:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Permiteţi-mi de la bun început să îi ofer cuvîntul domnului Preşedinte al Parlamentului, Preşedinte interimar, domnul Mihai Ghimpu. Totul la timpul cuvenit.

 

Domnul Mihai Ghimpu – Preşedintele Parlamentului, Preşedinte interimar al Republicii Moldova:

Toleranţă, domnilor deputaţi. Totul va fi bine.

Onorată asistenţă,

Stimaţi deputaţi,

Onoraţi oaspeţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Stimaţi miniştri,

Stimaţi jurnalişti,

Doamnelor şi domnilor,

Sîntem în preajma sărbătorilor de iarnă, perioadă marcată în special de generozitate, toleranţă şi respect reciproc.

Din aceste considerente, incidentul produs la Chişinău la 13 decembrie curent nu este unul întîmplător şi nu este deloc specific cetăţenilor Republicii Moldova, fiind mai curînd o provocare organizată împotriva valorilor democratice.

Conducerea Republicii Moldova îşi exprimă regretul vizavi de această provocare şi declară cu toată responsabilitatea că va asigura respectarea drepturilor garantate de Constituţie ale tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor religioasă sau etnică.

În acest context, adresez un apel către toţi cetăţenii Republicii Moldova  să dea dovadă de toleranţă şi înţelegere, pentru a asigura armonia în societate, să se abţină de la orice acţiuni care ar afecta convieţuirea în pace a reprezentanţilor diferitelor confesiuni şi grupuri etnice.

Conducerea Republicii Moldova  se pronunţă deschis împotriva agresiunii, intoleranţei, xenofobiei în raport cu oricare cetăţean ori grup de cetăţeni ai statului nostru şi optează pentru respectarea valorilor europene în acceptarea diversităţii religioase, culturale, etnice şi lingvistice.

De asemenea, conducerea Republicii Moldova  garantează asigurarea unui climat de dialog şi toleranţă în societate, reieşind din considerentul că Republica Moldova este un stat cu viziuni democratice, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sînt garantate în baza tradiţiilor europene, iar manifestările de ură şi intoleranţă confesională sînt condamnate.

În acest caz, solicit organelor responsabile anchetarea circumstanţelor în care s-a produs incidentul şi stabilirea consecinţelor acestuia asupra sentimentelor religioase ale cetăţenilor  Republicii Moldova.

Îmi exprim convingerea că fenomenele de intoleranţă religioasă sînt un factor destabilizator pentru orice societate democratică, punînd în pericol valorile sale fundamentale şi subminînd bazele unui stat de drept.

Vom acţiona împotriva oricăror practici care incită la violenţă sau discriminare, cît şi împotriva oricăror acţiuni care provoacă acţiuni între grupuri şi diverse apartenenţe etnice, rasiale, religioase sau sociale. Totodată, îmi exprim încrederea că, prin eforturi comune, vom reuşi să construim o societate europeană, democratică şi tolerantă.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Un moment. Deoarece am avut de mai multe ori obiecţii, iată, de la colegul nostru, că nu trebuie să conduc şedinţa atunci cînd este prezent domnul Preşedinte.

Poftim, domnule Preşedinte.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Am înţeles că declaraţiile după ce adoptăm ordinea de zi. Dumneavoastră dispuneţi de proiectul ordinii de zi. Sînt propuneri, obiecţii la ordinea de zi?

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Eu vă rog să fiu notat pentru luare de cuvînt asupra proiectului nr.1925.

Mulţumesc.

Punctul 2.   

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

La ordinea de zi, vă rog. Microfonul … La ordinea de zi? Nu e la ordinea de zi, deconectez microfonul, vă preîntîmpin.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Maria Postoico – Fracţiunea PCRM:

Desigur că la ordinea de zi.

Stimate domnule Preşedinte Ghimpu,

Stimaţi colegi,

Mass-media,

Fracţiunea PCRM vrea să aducă la cunoştinţă …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul, vă rog.

Microfonul nr.2.

Am spus: la ordinea de zi, apoi declaraţiile.

Ordinea de zi. Microfonul nr.2.

 

Domnul  Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:

Solicit includerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.1222 privind crearea unei Comisii de anchetă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Comisia de anchetă.

Microfonul nr.3.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Marian Lupu –Fracţiunea PDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt pe marginea proiectului nr.1925. Pachetul de politici fiscale.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Domnul Muntean. Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM:

Vă rog frumos să îi oferiţi cuvîntul preşedintelui Fracţiunii cu privire la ordinea de zi. Nu aveţi dreptul să refuzaţi, domnule Ghimpu. Vă rog frumos, nu vă faceţi de rîs.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu, da…

 

Domnul  Iurie Muntean:

Vă rog mult.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

La ordinea de zi este vorba concret…

 

Domnul  Iurie Muntean:

Exact la ordinea de zi. Vă rog mult să îi oferiţi cuvîntul …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

 

Domnul  Iurie Muntean:

… Doamnei Postoico.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Poftim.

 

Doamna  Maria Postoico:

Se propune din partea Fracţiunii PCRM să fie  inclus în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.1188 referitor la revocarea Preşedintelui Ghimpu.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Păi, spuneaţi deodată, includeam fără să vorbiţi dumneavoastră.

Microfonul nr. 3 în continuare. Domnul Muntean.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Noi încă nu am terminat. Acuşi o să ajungă rîndul şi la mine.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnul Ţurcan.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu este la ordinea de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnul Petrenco.

Nu este la ordinea de zi. Bine.

 

Domnul  Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:

De procedură.

Domnule Ghimpu,

Vă atrag atenţia dumneavoastră că, astăzi, aţi încălcat articolul 106 din Regulamentul Parlamentului „Declaraţiile deputaţilor”. Dumneavoastră sînteţi un deputat şi nu aveţi dreptul să faceţi declaraţii înaintea începerii şedinţelor în plen ale Parlamentului. Toate declaraţiile deputaţilor, conform articolului 106, se fac la sfîrşitul şedinţei plenare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Eu îmi cer scuze, am oferit cuvîntul domnului Ghimpu în calitatea sa de Preşedinte interimar al Republicii Moldova şi nu în calitate de deputat. Îmi cer scuze.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Deci la ordinea de zi. La vot.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Noi mai avem la ordinea  de zi, staţi o clipă.

 

Doamna  Maria Postoico:

Lasă să fie la vot. La vot.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Voi v-aţi înţeles sau nu?

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, ne-am înţeles.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da? La ordinea de zi. Supun votului proiectul ordinii de zi. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Deci avem două propuneri privind completarea ordinii de zi. Este vorba de proiectul nr.1222 cu privire la constituirea Comisiei de anchetă ce ţine de deplasarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Nu a întrunit majoritatea.

Şi proiectul nr.1188 cu privire la revocarea Preşedintelui Parlamentului.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Domnule Răducan, mulţumesc pentru vot, dar nu e deajuns.

Înseamnă că ordinea de zi este acceptată în varianta înaintată de către Biroul permanent.

Începem.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Permiteţi-mi să vă aduc la cunoştinţă decizia unui grup de deputaţi, care, nefiind de acord cu ultimele decizii ale conducerii PCRM şi a acţiunilor respective care au dus, de fapt, la blocarea repetată a alegerii Preşedintelui Ţării, la alegeri anticipate parlamentare şi, de fapt, au adus la consolidarea la putere a aripii radicale de dreaptă. Deputaţii: Vladimir Ţurcan, Victor Stepaniuc, Valentin Guznac şi Ludmila Belcencova declară despre părăsirea Fracţiunii PCRM. (Aplauze.)

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

 Îmi daţi voie …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Людочка, мое уважение. (Rîsete în sală.)

 

Doamna  Maria Postoico:

Bravo.

Stimaţi colegi,

Eu vă rog puţină atenţie, aţi văzut: şi aici a fost un joc special făcut, fiindcă eu am stat la microfonul 3 de mai mult timp. De aceea, am vrut să vă aduc la cunoştinţă decizia Fracţiunii PCRM. Dar, după cîte aţi văzut, nu mi-a dat voie, fiindcă au fost interese concrete.

Deci, după cum a fost de acum şi anunţat, astăzi noi avem decizia Fracţiunii PCRM, care a fost astăzi adoptată de dimineaţă, unde deputaţii care numai ce au declarat că ies din Fracţiunea PCRM, ei au fost excluşi ca membri ai Fracţiunii.

De aceea, eu vă rog, stimaţi deputaţi, acei care deţineţi mandatul Partidului PCRM, eu vă rog, ca să depuneţi acest mandat. Să aibă dreptul ceilalţi membri supleanţi să deţină acest mandat. Fiindcă dumneavoastră aţi devenit deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova  numai datorită muncii asidue a celor 30 000 de membri ai Partidului Comuniştilor, care au fost susţinuţi de 715 000 de alegători. De aceea, acesta nu este un mandat individual, dar este un mandat al luptei şi cu atît mai mult al muncii tuturor membrilor Partidului Comuniştilor. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Doamna Postoico,

Fiţi mai tolerantă, căci altfel o să vină  jumătate, deja vor să vină în Fracţiunea Partidului Liberal.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM:

Eu doresc să felicit colegii, acei 4 colegi care au părăsit Fracţiunea Partidului Comuniştilor. Eu am spus de la tribuna centrală şi în discuţiile cu domnul Voronin, vreau să subliniez, de multe ori am spus că cu aceasta o să se termine neparticiparea la vot a Fracţiunii Partidului Comuniştilor.

Mie îmi pare rău, eu nu sînt adeptul dezbinării partidelor. Partidul Comuniştilor a făcut mult pe parcursul anilor ca să dezbine Partidul Democrat. Eu am sute de argumente cînd s-a folosit aparatul represiv şi administrativ ca să dezbine Partidul Democrat. Nu este momentul acum să spun.

Eu vreau să vă spun ca o persoană care nu doreşte rău oricărui partid, că nu o să se termină cu ieşirea acestor patru. Eu vreau să vă spun că zeci de persoane, consilieri şi primari din partea Partidului Comuniştilor deja au trecut, au ieşit, în orice caz, din Partidul Comuniştilor, fiind în dezacord cu chestia asta.

Mie îmi pare foarte rău că nu s-a luat o decizie în conformitate cu situaţia din ţară, dar s-a luat o decizie extremistă. De aceea, eu le doresc succes colegilor şi eu îi chem la calm pe colegii din Fracţiunea PCRM. Dumneavoastră de multe ori v-aţi bucurat şi aţi aplaudat cînd ieşeau din alte partide. Iată, a venit şi rîndul vostru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Diacov,

Nu-i mai jeliţi atît de tare, că abia e începutul acesta.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Poate spunem şi noi ceva.

Mersi mult.

În primul rînd, slavă Domnului, acum corabia este mai uşoară. (Aplauze.) Eu vreau să vă spun că e mult mai uşoară. Eu vreau să vă spun că prin aceasta nu o să se termine Partidul Comuniştilor, eu vă asigur şi dumneavoastră ştiţi de aceasta foarte bine. Însă prin aceasta va continua şi într-un ritm mai vertiginos destrămarea Alianţei, fapt dovedit prin … o secundă … felul în care a fost votat aşa-numitul candidat din partea Alianţei.

Data trecută dumneavoastră nu mi-aţi permis să iau cuvîntul la tribună în prezenţa reprezentanţilor cercurilor diplomatice şi ai presei. Şi acum eu vreau să reiterez că, din 53 de voturi, adică de buletine prezentate pentru candidatul înaintat, valabile erau numai 52, cert, pentru că conţineau nişte semne care nu au fost … nici de legislaţie, nici, în special, de Regulamentul Parlamentului, fapt care urma să se soldeze cu recunoaşterea celui de al 53-lea buletin drept nevalabil şi fapt care arată că dumneavoastră în Alianţă deja nu aveţi înţelegere. Şi că cineva care e asigurat pentru ca Preşedintele să nu fie ales. Iată aceasta.

Mersi mult.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Muntean.

Nu contează greutatea corabiei cînd are gaură, înţelegeţi dumneavoastră?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Plşeca – Fracţiunea „AMN”:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu, în calitate de preşedinte al Comisiei speciale, vreau să îi aduc aminte acestui june Muntean, care mi se pare că ceva…Se numeşte Iurie, îl cheamă, da? Am mai avut noi unul Iura în Parlament, tot aşa.

Atunci au votat 53 de deputaţi şi toate 53 de voturi au fost valabile. Aşa că, au votat. Cruciuliţa nu e exclus că a fost pusă de dumnealui cînd repartiza buletinele. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnul, microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Îmi pare rău că trebuie să susţin discuţia într-o asemenea manieră, mai ales că nu am nici o dorinţă să vorbesc cu un oarecare Pleşca, care două cuvinte nu poate lega nici în plenul Parlamentului, nici în afara Parlamentului. În ceea ce priveşte cruciuliţa, Pleşca. Cruciuliţa a fost găsită de toţi membrii comisiei în prezenţa dumitale. Sigur, sigur. Cruciuliţa era aşa de mare că a acoperit tot buletinul de vot.

Mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Domnule Pleşca,

Dumneavoastră ce nu ştiţi că sînt împotriva crucii? Nu pierdeţi timpul.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor – Fracţiunea „AMN”:

Mulţumesc frumos, domnule Preşedinte.

Deci aici s-a vorbit de cruciuliţă şi de corabie. Eu cred că ca corabia să fie şi mai uşoară, ar fi bine ca domnul Muntean să ia 3 – 4 colegi subsuoară, să părăsească şi el Fracţiunea, pentru a pune cruce acestui partid cît mai degrabă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E bună ziua astăzi.

Microfonul nr. 2. 

 

Doamna Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM:

Спасибо. 

Я хотела спросить у Вас как у председательствующего на заседании. У господина Дьякова это что было? Выступление? Он  не записывался и превысил две минуты. Если реплика, то он не был упомянут. Почему вы не отключили 4-й микрофон, господин Гимпу?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Это был процедурный вопрос.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Eduard Muşuc − Fracţiunea PCRM:

Domnule Preşedinte Ghimpu,

Vreau să vă ajut să ne întoarcem în albia legalităţii şi să continuăm şedinţa Parlamentului în strictă conformitate cu Regulamentul. Noi nu putem avea dezbateri la începutul şedinţei. S-a aprobat ordinea de zi. Şi dumneavoastră iarăşi aţi încălcat Regulamentul. Da, a avut dreptul să vorbească doamna Postoico, a anunţat poziţia Fracţiunii, domnul Ţurcan, deoarece a anunţat poziţia unor deputaţi. Atît. Restul deputaţilor care au vorbit au vorbit nu în conformitate cu Regulamentul, ci încălcînd Regulamentul Parlamentului. Vă rog frumos, să vă încadraţi în prevederile legale.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Muşuc,

Cu revenirea dumneavoastră în sală, o să se respecte Regulamentul. Vă asigur aceasta.

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa.

Prima chestiune a ordinii de zi – proiectul de Hotărîre cu privire la bugetul Parlamentului pentru anul 2010. Se oferă cuvîntul domnului Prim-vicepreşedinte al Parlamentului Serafim Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Daţi să trecem la activităţi mai concrete, mai reale ce ţin de viitorul activităţii Legislativului nostru pentru anul 2010. Reieşind din situaţia austeră care s-a creat în ţară: deficitul bugetar, nu vreau să încerc să dau caracteristici de ce am ajuns la această viaţă, dar vă propun următoarea. Proiectul bugetului acceptat de către Biroul permanent al Parlamentului Republicii Moldova. Reieşind din situaţia... şi avînd un deficit bugetar, bineînţeles, aceasta nu a putut să se reflecte şi la bugetul Parlamentului Republicii Moldova.

De aceea, în 2009, avînd un buget adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova de 79 de milioane 158 mii de lei, dintre care mijloace bugetare  78 milioane de lei pentru anul 2010, Biroul Permanent al Parlamentului vă propune dumneavoastră proiectul de Hotărîre care trebuie să îl adoptăm astăzi, deci 70 de milioane 338 de mii conform anexei.

Dacă este necesar, pot să trec la trecerea în revistă a tuturor articolelor: cheltuielilor preconizate, cheltuielilor care sînt incluse în acest buget. Bineînţeles, şi mijloace extrabugetare, dacă este necesar. Pentru cheltuieli, mărfuri şi servicii în bugetul anului viitor sînt preconizate 70 milioane 338 mii de lei la articolul „retribuirea muncii” – 37 milioane 931 mii lei. Deci contribuţii de asigurări sociale de stat şi obligatorii – 6 milioane 851 mii lei. Plata mărfurilor şi serviciilor – 20 de milioane 729 mii lei. Deplasări în interes de serviciu –  2 milioane 275 mii lei.

Şi, bineînţeles, la capitolul „procurări ale mijloacelor fixe, reparări capitale”, luînd în consideraţie deficitul bugetar, care îl avem pentru anul 2010 la procurarea mijloacelor fixe, investiţii capitale şi reparaţii capitale, cu mare regret, dar nu preconizăm  nici un leu, deoarece ne dăm foarte bine seama cu ce se confruntă întreaga ţară.

Deci pentru autorităţile legislative, pentru Aparatul Parlamentului sînt preconizate cheltuieli curente 44 de milioane 950 mii lei. Şi pentru mărfuri şi servicii iarăşi pentru Aparat retribuirea muncii – 29 milioane. Contribuţii – 5 milioane, plata mărfurilor şi serviciilor, fiindcă noi vrem, nu vrem, dar consumăm, consumăm energie electrică, consumăm timp pentru telefonie, căldură ş.a.m.d., deci în jur la 5 milioane 737 mii lei.

Iarăşi la alte cheltuieli care, bineînţeles, le avem pentru consum este Baza Auto şi Direcţia de deservire a Parlamentului, pentru care sînt preconizate iarăşi sume mult mai majore decît pentru anul 2009 – 25 de milioane 338 mii, pentru retribuirea muncii din această sumă sînt 8 milioane 448 mii de lei, pentru mărfuri şi servicii – 25 milioane. Înţelegeţi foarte bine că transportul costă. Pentru contribuţii de stat obligatorii – 1 milion 680 mii de lei.

Plata mărfurilor şi serviciilor, deoarece aici sînt consumabile, aici este benzină, deci alte necesităţi pentru transport – 14 milioane de lei. Pentru deplasări de serviciu este o sumă destul de mizeră. Dar aceste cheltuieli vrem, nu vrem ele sunt absolut necesare, chiar dacă sînt preconizate ca cheltuieli doar 20 mii de lei pentru acest serviciu atît de important.

Iarăşi este regretabil, dar vă aducem la cunoştinţă din numele Biroului Parlamentului Republicii Moldova că la investiţii capitale şi reparaţii capitale nu sînt preconizate nici un fel de... adică zero cheltuieli, deoarece înţelegem situaţia. Pentru procurarea mijloacelor fixe nu este preconizat în bugetul anului 2010 nici un leu. Reparaţii capitale iarăşi nu sînt preconizate. Deoarece nu dispunem, spre regret, de aceste surse financiare.

Deci, în numele Biroului permanent, se propune următoarea Hotărîre cu privire la proiectul bugetului Parlamentului pentru anul 2010.

În temeiul articolului 13 alineatul (1) litera 1) din Regulamentul Parlamentului, Biroul Permanent al Parlamentului adoptă prezenta hotărîre.

Articol unic. – Se prezintă Parlamentului spre aprobare proiectul de Hotărîre cu privire la bugetul Parlamentului pentru anul 2010 cu un deviz de cheltuieli în sumă de 70 milioane 338,6  mii lei, conform anexei care deja v-am raportat-o.

Dacă sînt întrebări, eu cu mare plăcere vă răspund la orice întrebare a dumneavoastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3.   

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule vicepreşedinte al Parlamentului şi raportor la acest proiect de hotărîre,

Supuneţi, vă rog, dacă dispun toţi deputaţii de acest proiect de hotărîre şi de devizul de cheltuieli. Acesta e un moment.

Şi al doilea moment. Dacă e posibil ca dumneavoastră  să descifraţi acele cheltuieli prevăzute pentru capitolul de transfer către populaţie. Şi, în special, mă refer la corpul de deputaţi. Şi care este suma aceasta?

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu am auzit cam rău întrebarea dumneavoastră, dar mă voi strădui să...

 

Doamna Maria Postoico:

Cheltuielile...

 

Domnul Serafim Urechean:

Aşa.

 

Doamna Maria Postoico:

Prevăzute la capitolul de transfer către populaţie. Şi, în mod special, ce se referă la diurnele deputaţilor. E clară întrebarea?

 

Domnul Serafim Urechean:

Clară, extrem.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Iată, acuşi găsim aici, vă spunem toate conform... Sînt multe articole. Iată un moment. Un moment, un moment. Nu aveţi grijă. Aşa e pentru populaţie. „Cheltuielile pentru întreţinerea”. Iată „Transfer către populaţie”.

 

Doamna Maria Postoico:

Exact.

 

Domnul Serafim Urechean:

Este vorba de 1 milion 460 mii de lei, pentru care, iată, aveţi în vedere  preşedinţii comisiilor şi membrii Biroului permanent central, diurna zilnică este de 80 de lei. Suma lunară 1680 de lei. Pentru numărul de personal 17 oameni care pot beneficia de aceste indemnizaţii, sînt 299 de mii 880 de lei. Pentru vicepreşedinţii comisiei, fiindcă aceasta activitate, în afară de activitatea de deputat, mai necesită timp, necesită eforturi şi, bineînţeles, este mult de lucru în acest domeniu.

Vicepreşedinţii comisiei deci au diurna zilnică 70 de lei pentru suma lunară 1470, 13 vicepreşedinţi care se încadrează în suma de 200 de mii. Deci secretarii comisiei 70 lei zilnic, 1470. Şi avem 9 secretari ai comisiilor, deoarece avem 9 comisii în Parlament. 138 de mii de lei. Şi membri ai comisiei sînt 50 de deputaţi. Pentru activitatea în cadrul comisiei – 1050 de lei. Aceasta este suma diurnă lunară. 58 de membri ai comisiei, sînt 639 mii de lei.

 

Doamna Maria Postoico:

Da,  domnule prim-vicepreşedinte al Parlamentului,

Dar noi cunoaştem foarte bine că, conform legislaţiei, toţi deputaţii sînt egali în drepturi. În acest caz, ce ar face un preşedinte de comisie sau chiar şi un preşedinte de fracţiune, dacă nu vor participa la aceste convocări ale şedinţelor şi deputaţii? Deci, de aceea, noi propunem, din partea Fracţiunii PCRM, ca toate diurnele să fie egale pentru Preşedintele Parlamentului, vicepreşedintele, preşedinţii fracţiunilor, preşedinţii comisiilor şi secretarii lor, să fie egale. Fiindcă toţi noi aici am venit cu dumneavoastră  cu mandat de deputat. Şi această diferenţă care o faceţi acum... desigur, se încalcă drepturile deputaţilor.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, doamnă preşedinte.

Eu cred că va fi supusă votului propunerea dumneavoastră. Vreau să vă spun că ea, poate, este excelentă la etapa actuală. Dar noi avem unele tradiţii de mai mulţi ani, de opt ani în ultimii opt ani. În orice caz,  tradiţiile erau chiar cele care vi le-am raportat eu acum. Dacă dumneavoastră  credeţi că, după 8 ani ce aţi condus dumneavoastră  Parlamentul, este necesar de a trece la o altă formulă de finanţare, în cazul în care veţi avea susţinerea întregului Parlament, nici o problemă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3 în continuare.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Problema constă într-aceea... nu vă referiţi la acei 8 ani. Acei 8 ani au fost suficiente finanţe, unde se puteau de folosit aceste finanţe. Acum sîntem într-o perioadă de criză economică. Deci în acest caz, ar fi foarte bine să optimizăm şi, al doilea moment, toţi deputaţii să fie egali. Şi în frunte cu Preşedintele Parlamentului şi interimarul Preşedintelui Ţării.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Doamnă...   

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu am raportat că, luînd în consideraţie situaţia austeră în ţară, Biroul a venit în faţa Parlamentului cu propuneri de a adopta un buget cu 9 milioane de lei mai puţin decît în anul precedent 2009.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Postoico,

Eu vă respect opţiunea, dar acesta este bugetul pe care 8 ani de zile l-aţi folosit dumneavoastră. Şi atunci uitaţi că sînt deputaţi, că drepturi egale. Acum faceţi speculaţii pe chestia acestea. Şi nu e corect din partea dumneavoastră să faceţi lucrul acesta. Opt ani de zile aţi profitat de aceste prevederi şi acum veniţi şi spuneţi că, iată, dumneavoastră aţi fost buni. Şi criza în care ne aflăm noi, tot dumneavoastră ne-aţi adus pe noi în criza aceasta social-economică. Nu noi în două luni de zile am adus criza în Republica Moldova.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Veronica Abramciuc – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule prim-vicepreşedinte,

Dumneavoastră  aţi dat următoarele date. Raportaţi ca la reparaţii capitale nu se acordă nici un leu. Înseamnă aceasta că clădirea Parlamentului nu va fi restabilită în anul 2010? Şi cînd clădirea Parlamentului va fi restabilită şi gata pentru lucru, pentru activitatea fructuoasă a deputaţilor?

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci despre clădirea  Parlamentului noi vom discuta, iată, la acest capitol vom discuta atunci cînd vom adopta împreună cu dumneavoastră  bugetul statului, propus de către Guvern pentru 2010.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Veronica Abramciuc:

A doua întrebare.

Domnule prim-vicepreşedinte,

Eu repet întrebarea doamnei Postoico. Eu nu răspund de cei opt ani de activitate a Partidului Comuniştilor, dar, ca deputat, insist că toţi deputaţii sînt egali în drepturi, începînd cu Preşedintele Parlamentului şi terminînd pînă la deputat. De aceea, diurnele să fie introduse egale.

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci să îmi fie iertată îndrăzneala, dar eu nu am vorbit nimic despre opt ani de guvernare a Partidului Comuniştilor, dacă dumneavoastră  sînteţi atenţi la aceea ce spun eu. Eu am vorbit despre faptul că avem tradiţii parlamentare care, mă rog, în baza cărora am activat ultimii opt ani. Şi acolo erau chiar prevăzute, iată, aceste sume pe care le-am numit. Acum vreau să vă aduc la cunoştinţă şi chiar unele dispoziţii, dacă sînteţi de acord cu mine la capitolul iarăşi „Retribuirea activităţii unor demnitari din Parlament”.

Iată, deci asigurarea cu diurnă neimpozabilă în mărime de 50 de lei şi toate celelalte pe care vi le-am adus eu la cunoştinţă. Aceasta este anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.22 din 29 martie 2001. Iată, eu astăzi, stimaţi deputaţi, v-am raportat că tradiţiile noastre parlamentare, Hotărîrea semnată de precedentul Preşedinte al Parlamentului. Iată anexa. De aceea, eu nu văd nimic. Eu, pur şi simplu, v-am informat ceea ce se întîmplă.

 

Doamna Veronica Abramciuc:

Mulţumesc.

Introduceţi o tradiţie nouă.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Urechean,

Noi, putem să revedem, punctul acesta să îl discutăm. Nu e nimic aici. Nu ţinem noi morţiş la acest punct. Discutăm şi vedem. Putem să aducem şi o tradiţie nouă cu adevărat.

Microfonul nr. 2, 3.

 

Domnul Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Să înţelegem totuşi că nu vreţi să renunţaţi la aceste diurne majorate, domnule Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vrem, vrem, vrem şi comuniştii ... indemnizaţii.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnul Ghimpu ne-a susţinut la Biroul permanent al Parlamentului. Şi de aceea şi  am propus ca toate diurnele să fie egale. Dar în continuare la acest capitol. Alte transferuri către populaţie. Răspundeţi, vă rog, totuşi despre ce populaţie este vorba?

 

Domnul Serafim Urechean:

Parlamentul nu este populaţie?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci este vorba de deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova, da?

 

Domnul Serafim Urechean:

Preşedinţii, vicepreşedinţii. Da, da.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci corect ar fi „Alte transferuri către deputaţi”.

Domnul Serafim Urechean:

Vedeţi, iarăşi am  luat din tradiţiile de opt ani şi acolo este scris la acest capitol „populaţie”. Ca să nu vă inducem,  să nu credeţi că vă inducem în eroare, am lăsat denumirea articolelor aşa cum le-aţi votat  dumneavoastră 8 ani de zile. 

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Urechean,

Totuşi, referindu-mă la acest articol de cheltuieli, îmi pare rău că nu aţi prezentat deputaţilor o descifrare pe fiecare articol, cum aţi făcut-o pentru membrii Biroului permanent. Dar în cadrul acestui articol există şi un articol de cheltuieli aparte, aşa-numitul fond al Preşedintelui Parlamentului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnul Ghimpu,

De asemenea, a căzut de acord cu noi la şedinţa Biroului permanent: ca să nu existe acest fond. Întrebarea este următoarea: aţi introdus modificări în acest proiect, este acest fond prevăzut sau nu?

 

Domnul Serafim Urechean:

Iindiferent de cum îl caracterizaţi dumneavoastră  pe domnul Ghimpu şi ce părere aveţi dumneavoastră, dar domnul Ghimpu reprezintă astăzi Parlamentul, reprezintă Ţara. Şi vreau să vă spun că este preconizată o sumă absolut mizerabilă, dacă luăm din punct de vedere al unui stat. E vorba pare-mi-se de 100 de mii de lei.

Şi vreau să vă spun pentru ce se utilizează aceste lucruri. Vin oameni din ţară, oamenii cînd vin la Preşedintele Parlamentului sau la Preşedintele Ţării, ei nu se prezintă că noi sîntem membrii Partidului Comuniştilor sau sîntem membri ai altui partid. Vin oameni  nevoiaşi care au nevoie de ajutor. Se întîmplă, cu mare regret, să întîmplă că mai, a decedat un parlamentar. Trebuie să  contribuie această instituţie măcar cît de cît financiar la aceste proceduri.

 Şi eu cred că domnul Ghimpu, iată, în calitatea dumnealui de Preşedinte, va raporta şi pentru anul 2010, pentru 2011, pentru 2012, în 2013 va raporta pentru toate sumele cheltuite cîte 100 de mii de lei în acest sens.

Dacă va da Dumnezeu noi să trăim atît de bine ca să nu fie necesar de a acorda ajutor, bine, mersi, aceste sume de 100 de mii de lei preconizate vor rămîne în bugetul Parlamentului şi vor fi transmise statului la finele anului bugetar,  anul 2010.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Totuşi noi considerăm absolut nejustificat existenţa unui asemenea fond. Propunem excluderea acestor cheltuieli din proiectul bugetului Parlamentului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Microfonul nr.3, da?

 

Doamna Svetlana Rusu – Fracţiunea PCRM:

Domnule raportor,

Articolul 113, care prevede plata mărfurilor şi serviciilor, cheltuielile pentru întreţinerea Bazei auto a Parlamentului, alineatul (13) prevede cheltuieli pentru arendarea şi întreţinerea mijloacelor de transport.

Întrebare mea este următoarea: de ce nu este anexată lista mijloacelor de transport care sînt în gestiunea Bazei auto şi în ce mod aţi calculat media lunară de combustibil, limita medie de combustibil şi dacă sînt prevăzute cheltuieli pentru deplasarea tuturor deputaţilor în teritoriu?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Pentru cheltuieli, întreţinerea transportului sînt preconizate acele sume care sînt reale astăzi. Pentru arenda transportului tot sînt preconizate unele sume, 6000 de lei, pare mi-se, dumneavoastră aţi observat, probabil, care aş spune că sînt destul de, mă rog, reieşind din situaţia pe care o avem astăzi la capitolul „Buget”.

 De aceea, şi suma este mizeră, dar nu se exclude că vom avea un summit al CSI în Republica Moldova. Nu se exclude că vor veni foarte mulţi demnitari de la Bruxelles în legătură cu negocierile acestea care vor începe la 12 ianuarie. De aceea, înţelegeţi că şi pentru deservirea oaspeţilor sînt necesare unele cheltuieli.

Vreau să vă încurajez că suma preconizată pentru anul viitor este mult mai mică decît, să zicem, în anul 2009.

 

Doamna Svetlana Rusu:

Şi a doua parte a întrebării: dacă această cantitate prevede şi cheltuieli pentru deplasarea tuturor deputaţilor în teritoriu?

 

Domnul Serafim Urechean:

Sînt preconizate acele sume care sînt astăzi real posibile. Şi, bineînţeles, nimeni nu va leza drepturile deputaţilor pentru deplasarea în teritoriu conform şi deciziilor care au avut loc şi au fost adoptate şi de către Parlament, şi de către Biroul permanent al Parlamentului.

 

Doamna Svetlana Rusu:

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Nu, microfonul nr.2.  

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mai sînt întrebări?

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Господин Урекян, сегодня депутаты Парламента лишены элементарных условий работы. Я  имею в виду отсутствие компьютеров, и даже канцелярские товары не выдаются депутатам.

Предусмотрено ли в следующем году обеспечение компьютерами депутатов в первую очередь?

 

Domnul Serafim Urechean:

Я не понял … плохо слышно. Что, что обеспечить?

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Сегодня депутаты Парламента не имеют компьютеров, и им не выдаются элементарно канцелярские товары, пишущая бумага и пр.

 

Domnul Serafim Urechean:

Все тут предусмотрено. Я вас проинформировал. Я хочу вас проинформировать и о том, что вот и по поводу проживания наших депутатов в гостинице есть распоряжение, подписанное господином Гимпу.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Я про компьютеры спросила.

 

Domnul Serafim Urechean:

Я Вам отвечу на вопрос. Вы не торопитесь. Вы мне задаете вопрос, я вам отвечаю.

Значит, indemnizaţii se stabilesc din, lunare, aşa e. Iată, domnul Zagorodnîi Anatolie primeşte 4 mii 500 de lei lunar, deoarece nu are loc, nu are…

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Domnule Urechean,

Eu vă rog, la subiect. Am întrebat despre calculatoare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Răspund eu.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Asigurarea deputaţilor cu calculatoare în Parlament, nu la domiciliu, dar în cabinete.

 

Domnul Serafim Urechean:

Este, sînt preconizate sume concrete la acest capitol.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Pentru toţi?

 

Domnul Serafim Urechean:

… Atît.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă răspund eu.

Domnule Urechean,

Dacă îmi permiteţi?

Stimaţi colegi,

Ce ţine de computere. Luna aceasta, vom primi ajutor din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene şi vor avea toţi deputaţii.

Eu depun efort maximum în ceea ce… Şi sînt de acord că, într-adevăr, nu sînt condiţii pentru activitatea deputaţilor. Nici în birou, lucrăm cîte 4, 5, 6, nici computere.

Luna curentă vom rezolva problema şi, începînd cu Anul Nou, vor fi condiţii bune, în afară de faptul că birou fiecărui în parte, aşa cum este în clădirea Parlamentului, care e în reparaţie.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Sperăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

Atît?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît.

Da, mulţumim, domnule Urechean.

Stimaţi colegi,

Eu nu vreau să facem politică acolo unde nu este nevoie. Dacă dumneavoastră consideraţi că trebuie să revedem aceste indemnizaţii pe care le-aţi avut dumneavoastră, Partidul Comuniştilor, timp de 8 ani de zile, diferenţiat, eu nu sînt împotrivă. Eu sînt pentru ca să revedem şi fiecare deputat să fie tratat, fiindcă cea mai mare funcţie, cu adevărat, este funcţia de deputat. Să fie egal.

Eu propun să acceptăm, eu nu ştiu, că e proiect de hotărîre, nu se votează în lecturi proiectul de hotărîre, să îl votăm, cum ar fi, în primă lectură şi joi, în şedinţă iarăşi din buna dimineaţă să revenim şi să vedem această problemă.

 Ce ţine de fondul Preşedintelui Parlamentului, eu nu am nevoie de acest fond, absolut. Iată, vă dau un exemplu. Nu vorbesc acum că a decedat ex-vicepreşedintele Parlamentului domnul Dumitru Puntea, dar a decedat Petru Poiată, în urma lui au rămas 4 copii, 4 copii fără tată.

Şi a venit o scrisoare, o adresare către mine din partea acestei mame, care a rămas fără soţ şi cu 4 copii pe care trebuie să îi ridice. Şi cum credeţi dumneavoastră?

Mie îmi pare rău că atît timp cît dumneavoastră aţi fost la conducere, aţi acceptat fonduri şi mai mari şi aţi cheltuit. Acum vreţi să o faceţi pe generoşii sau nu ştiu cum să mă exprim eu. Cred că nu este corect în situaţia în care sînt nişte bani alocaţi pentru a ajuta oamenii care, de fapt, au nevoi, noi facem politică. Nu e corect din partea dumneavoastră.

Eu vreau să vă spun că eu nu am nevoie de banii aceştia din fond. Şi vă dau exemplu. Pe data de 3 decembrie cînd a fost ziua dedicată copiilor cu dizabilităţi nu ştiu ce aţi cheltuit dumneavoastră personal, dar eu am cheltuit vreo 20 de mii de lei, ajutînd aceşti copii. Şi nu am nevoie de fondul acesta pentru mine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Eu propun ca bugetul Parlamentului să fie votat cum se votează, căci el nu e în lecturi, e o dată. Iar ceea ce propun deputaţii comunişti e o hotărîre a Parlamentului care poate fi modificată ulterior şi, în baza hotărîrii noi, se vor da indemnizaţii la deputaţi.

Şi vreau să le spun că toţi sînt egali, dar, prin lege, preşedinţii de comisii au salarii mai mari ca deputaţii de rînd. Dar aceasta, aşa, pur şi simplu.

Iar noi aprobăm astăzi bugetul, s-a închis discuţia şi data viitoare sau cînd vin ei cu hotărîre de Parlament, o votăm şi contabilitatea va da în baza hotărîrii de Parlament.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

De acord, domnule preşedinte.

Mai mult de două ori, conform Regulamentului, nu se poate interveni în aceeaşi chestiune, domnule Petrenco. Păi, domnul Ioniţă prima dată a vorbit, dar domnul Petrenco a vorbit deja de acum de 3 ori la acest subiect. (Rumoare în sală.)

Dar ce, v-a învinuit cineva ca să vă apăraţi aici, doamnă Postoico?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Orice propunere, domnule Ghimpu, trebuie să fie pusă la vot. Hotărîrea Parlamentului se votează într-o singură lectură. Respectiv, deci solicităm ca toate propunerile noastre să fie puse la vot. Iar ceea ce priveşte declaraţia domnului Ioniţă, ne pare rău că domnul Ioniţă nu cunoaşte diferenţa dintre salariu şi diurnă.

Diurna trebuie să fie egală pentru toţi deputaţii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Înseamnă că noi o să adoptăm o hotărîre prin care o să întoarcem banii de la foştii preşedinţi de comisii în bugetul statului, pe perioada de 8 ani de zile.

Domnule Ioniţă,

Punem la vot.

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Un singur lucru. Se votează Hotărîrea privind aprobarea bugetului, iar propunerile lor trebuie să fie printr-o altă hotărîre de Parlament, care se va vota cînd va fi hotărîrea de Parlament la deputaţi. Astăzi, nu avem această hotărîre ca să…

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea. Nu mai are sens să supun votului propunerile, fiindcă proiectul de hotărîre este adoptat.

Următoarea chestiune a odinii de zi – proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Prezintă domnul ministru al finanţelor Veaceslav Negruţa. Raportor – domnul Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe.

 

Domnul Veaceslav Negruţa – ministrul finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorat Legislativ,

Este bine cunoscută, perioada prin care trece economia ţării este una afectată de o criză profundă. Profunzimea acesteia se explică prin stagnarea mai multor sectoare ale economiei, contractarea cererii agregate de consum şi ca rezultat al activităţii comerciale externe.

Modelul economic bazat pe consum face dependent bugetul de stat. Conform prognozelor, produsul intern brut la sfîrşit de an va fi în descreştere de 9 la sută.

De rînd cu acestea, tergiversarea implementării pe parcursul anului 2009 a măsurilor anticriză au amplificat recesiunea, determinînd dezechilibre economice financiare şi sociale majore atît pe termen scurt, cît şi pe termen mediu.

Contextul în care este elaborată politica bugetar-fiscală pentru anul 2010 este unul foarte dificil şi tensionat. Cu toate acestea, identificarea posibilităţilor şi a celor mai eficiente mecanisme pentru intervenţie este în prezent o prioritate.

În acest context, Guvernul a iniţiat o serie de măsuri care au menirea de a debirocratiza şi demonopoliza mediul de afaceri, de a spori veniturile la buget, de a eficientiza cheltuielile publice şi de a îmbunătăţi managementul în administraţia publică, măsuri care au fost înglobate şi în programul de stabilizare şi relansare economică pentru anii 2009 – 2011.

Acest program oferă un set de măsuri ce urmează a fi realizate pînă la finele anului 2011, dar au început deja a fi implementate pe parcursul anului 2009 şi care stau la baza proiectului prezentat astăzi, dar şi a bugetului, a proiectului de buget pentru 2010.

Pornind de la prevederile programului menţionat, Guvernul urmează să asigure cu mijloace bugetare limitate, mijloacele respective limitate să fie direcţionate transparent şi adecvat spre soluţionarea celor mai stringente probleme.

Ţinînd cont de constrîngerile bugetar-fiscale pentru anul viitor, Guvernul propune un proiect de lege cu un set de modificări şi completări la legislaţia în vigoare care sînt la baza proiectului Legii bugetului pe anul 2010.

Principalele amendamente de ordin fiscal care se conţin în acest pachet sînt următoarele:

La impozitul pe veniturile persoanelor fizice se prevede majorarea mărimii scutirii personale anuale la calcularea impozitului cu 900 de lei, de la 7 mii 200 în prezent la 8 mii 100, şi majorarea mărimii scutirii anuale pentru persoanele întreţinute cu 120 de lei, de la una mie 680 de lei actualmente la una mie 800 de lei pentru anul viitor, cît şi extinderea scutirii anuale pentru persoanele întreţinute faţă de tutore şi curatorul minorilor în vîrstă de la 14 la 18 ani, de rînd cu înfietorul.

Pentru susţinerea persoanelor fizice şi juridice care deschid depozite bancare sau deţin valori mobiliare corporative, se propune extinderea termenului de neimpozitare a venitului sub formă de dobînzi, obţinut de persoanele fizice şi juridice din depozitele bancare, valori mobiliare corporative cu 5 ani pînă la ziua de 1 ianuarie 2015.

Tot pînă la 1 ianuarie 2015 va fi extins şi termenul ne neimpozitare a depunerilor membrilor asociaţiilor de economii şi împrumut pe conturile de economii personale. În vederea asigurării unei echităţi fiscale între persoanele fizice care achită impozitul pe venit din salariu şi alte remuneraţii şi persoanele fizice care au venituri de la jocurile de noroc, se prevede majorarea cotei impozitului pe venit obţinut din cîştigurile din jocurile de noroc de către persoanele fizice de la 10 la sută la 18 la sută.

Prin introducerea cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată de 8 la sută pentru producţia agricolă primară în schimbul cotei standard a taxei pe valoarea adăugată de 20 la sută, se urmăreşte crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea în continuare a producătorilor agricoli şi a producţiei acestora. Iar majorarea cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată la gazele naturale şi gazele lichefiate importate, livrate pe teritoriul Republicii Moldova de la 5 la 6%, are drept scop acumularea veniturilor suplimentare la buget.

În scopul eficientizării utilizării surselor bugetare, se propune îngustarea segmentului de restituire a taxei pe valoarea adăugată, aferente investiţiilor capitale cu cele efectuate din contul, din comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul. Dar, totodată, are loc extinderea restituirii taxei pe valoarea adăugată aferente investiţiilor capitale efectuate în maşini şi echipamente agricole şi forestiere.

Întru stimularea activităţii agenţilor economici şi simplificarea administrării fiscale se propune scutirea de taxă pe valoarea adăugată a serviciilor legate de înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi de furnizare a informaţiei din registrele de stat respective.

Totodată, se prevede unificarea regimului fiscal pentru proiecte investiţionale şi asistenţă tehnică prin aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adăugată la livrarea mărfurilor, serviciilor destinate realizării proiectelor respective, fapt ce va permite de a simplifica procedura de aplicare a normelor respective.

Un alt bloc de propuneri vizează majorarea cotelor accizelor la bere cu 25 la sută, la ţigările cu filtru – de 4 ori component… La benzină şi derivatele acesteia –cu 50%. La parfumuri şi apă de toaletă, la articolele de bijuterie – de 3 ori. La autoturisme cu capacitatea motorului de peste 2,2500 cm³ de două ori, cît şi introducerea accizelor la articolele de cristal – cu 55%, fapt ce va permite acumularea de venituri suplimentare la buget, precum şi indexarea fiscală  a cotelor accizelor la producţia alcoolică tare şi băuturile slab alcoolizate. Aparataj electronic cu 3,1% la componenta în sumă fixă.

 Vreau să atrag atenţie că toate majorările care se propun la accize ţin de bunuri şi servicii care, pentru o perioadă de criză, nu pot fi considerate prioritare.

De rînd cu acestea, se prevede introducerea accizelor la articole de bijuterii, care se realizează în întreprinderi comerciale şi lombarduri şi nu dispun de documente justificative ce confirmă achitarea accizelor, ceea ce va permite stoparea legalizării articolelor din metale preţioase, inclusiv prin contracte de donaţii la care anterior nu s-a achitat accizul, cît şi suplimentarea bugetului.

Un alt bloc de măsuri vizează taxele locale. La acest compartiment se preconizează finalizarea implementării principiilor de descentralizare administrativă şi administrare fiscală locală prin atribuirea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale a funcţiilor de administrare fiscală, executate de primăriile municipiilor Chişinău şi Bălţi de la 1 ianuarie 2011.

Dublarea cotei maxime a taxei pentru amenajarea teritoriului şi majorarea cu 50 la sută a taxei pentru unităţile comerciale şi de prestări servicii de deservire socială întru realizarea măsurilor de politică fiscală pentru 2010 şi suplimentarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Se propune stabilirea dreptului autorităţilor publice locale de aplicare a taxei pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri sau posturi vamale de trecere a frontierei vamale pentru autobuze, microbuze, camioane, tractoare cu remorcă nu mai mult de 40 de lei şi anularea acestei taxe pentru autoturisme, tractoare şi altă tehnică agricolă, motociclete şi scutere.

Este prevăzută implementarea etapei a doua a sistemului de impozitare a bunurilor imobiliare la valoarea lor de piaţă. E vorba de garaje şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţiile amplasate pe ele ale persoanelor fizice şi bunurile imobiliare cu destinaţie comercială şi industrială ale persoanelor juridice.

Iar în acest context, calcularea impozitului pe bunurile imobiliare de la gradul de finisare a construcţiilor la aşa gen de bunuri de 50 la sută în schimbul a 80 care a fost pînă în prezent şi extinderea coeficienţilor de majorare a cotei impozitului pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă amplasate în municipii şi oraşe, estimate în baza valorii de piaţă.

Alte măsuri ce ţin de politică fiscală pentru 2010. Majorarea cotelor taxelor rutiere la mijloacele de transport înmatriculate în Republica Moldova cu stabilirea cotei taxei prin distribuire proporţională a influenţei asupra infrastructurii rutiere.

Majorarea cotelor taxei pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere. Este vorba de o majorare de două ori.

Dublarea cuantumului taxei de licenţă pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc, implementarea preţului minim de comercializare a băuturilor alcoolice tare în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul.

În scopul concretizării cazurilor de instalare obligatorie a terminalelor… venim cu propunerea de specificare a categoriilor de agenţi economici care nu sînt obligaţi să instaleze aceste terminale …, adică a celor care nu efectuează achitări în numerar sau care îşi desfăşoară activitatea în localităţile rurale.

Pentru sporirea responsabilităţilor pentru unele tipuri de încălcări admise de către contribuabil se preconizează sancţionarea acestora pentru neutilizarea repetată a maşinilor de casă şi control, neindicarea în facturi sau indicarea eronată a preţului de livrare fixat de producătorul mărfurilor social-importate sau preţul de import al acestora.

Stimaţi deputaţi,

Setul de modificări şi completări conţine şi un şir de prevederi menite să îmbunătăţească procesul de gestionare şi eficientizare a utilizării resurselor finanţelor publice. Printre acestea urmează a fi menţionate următoarele:

În vederea eliminării unor înlesniri şi beneficii din structurile cu statut special, eliminarea compensaţiei în schimbul raţiei alimentare şi echipamentului, cu stabilirea dreptului la raţie alimentară şi echipament gratuit de către Guvern. Excluderea înlesnirilor la tratament balneosanatorial soţiilor şi copiilor colaboratorilor structurilor cu statut militar şi special, introducerea unui nou mod de compensare a cheltuielilor ce ţin de folosirea fără plată a transportului public de către colaboratorii organelor de forţă, precum şi folosirea în scop de serviciu a mijloacelor de transport personal, conform Regulamentului aprobat de Guvern.

În domeniul asigurării şi asistenţei sociale. Preluarea de către bugetul de stat a cheltuielilor ce ţin de acordarea biletelor de tratament sanatorial gratuit pentru unele categorii de beneficiari, care nu prezintă riscuri asigurate. Implementarea mecanismului de acordare a indemnizaţiilor din contul bugetului de stat pentru asigurarea cu locuinţe a unor categorii de beneficiari în schimbul acordării creditelor preferenţiale întru evitarea cheltuielilor suplimentare, legate de achitarea dobînzilor bancare.

Dezicerea de la impunerea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul II şi ale municipiului Bălţi de a participa la formarea fondurilor locale pentru susţinerea socială a populaţiei în cuantum de un procent din mijloacele acestor bugete aprobate anual. În condiţiile în care bugetele unităţilor administrativ-teritoriale nu dispun de resurse financiare şi, practic, sînt subvenţionate de la bugetul de stat,  iar fondurile de susţinere socială a populaţiei au resursele proprii de formare stabilite în legislaţii.

Totodată, începînd cu 1 iulie, partea majoră a persoanelor defavorizate beneficiază de ajutor social garantat de către stat.

În domeniul sănătăţii. Includerea în lista subiecţilor asigurării pentru care Guvernul are calitatea de asigurat a persoanelor neasigurate pentru tratament în condiţii de staţionar al maladiilor social-condiţionate, cu impact major asupra sănătăţii publice.            

Aceasta are drept scop asigurarea accesului întregii populaţiei la un pachet de servicii medicale adecvat. Excluderea termenului de virare a transferului de la  bugetul de stat la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pînă la data de 10 a lunii, pentru a asigura finanţarea cheltuielilor prioritare proporţională încasării veniturilor la buget. Mai mult ca atît, în prima jumătate a lunii se atestă o necesitate majoră de mijloace financiare pentru achitarea salariilor pe sectorul bugetar şi nu este raţional ca în această perioadă resursele să fie direcţionate la alt buget.   

În domeniul educaţiei. Excluderea plafonului pentru finanţarea bugetară anuală a învăţămîntului de cel puţin 7% din produsul intern brut, cu stabilirea cuantumului concret pentru fiecare an financiar în cadrul Legii bugetului de stat în scopul corelării alocărilor de resurse cu priorităţile Guvernului în anumite domenii. Dar ca şi rezultat al discuţiilor care au fost în comisiile de profil, noi acceptăm această prevedere să fie exclusă din pachetul propus.

Optimizarea numărului de clase şi grupe în învăţămîntul preşcolar primar, secundar, general de stat şi în învăţămîntul secundar profesional de stat în scopul utilizării mai eficiente a resurselor financiare publice, avînd în vedere numărul mare de clase cu contingent redus, se propune limitarea numărului minim de copii-elevi, cu majorarea în medie cu 5 unităţi.

Stimaţi deputaţi,

În urma consultărilor pe care le-am avut atît în comisie, dar şi cu reprezentanţii societăţii civile, venim cu propunerea de a retrage sau de a ne dezice de modificările propuse la etapa iniţială în Codul audiovizualului, Legea nr. 260. Şi se propune, respectiv, să rămînă în vigoare prevederile aşa cum sunt ce ţine de Codul audiovizualului.

În domeniul ştiinţei şi inovării se propune eliminarea fondului naţional pentru susţinerea ştiinţei, care era constituit din încasări speciale, cu trecerea finanţării cheltuielilor pentru scopurile prevăzute în acest fond din contul bugetului de stat. Propunerea dată rezultă din obiectivul asigurării transparenţei şi consolidării gestionării mijloacelor publice. Mai mult ca atît, mărimea în fondul menţionat este nesemnificativă, doar ceva în jur de 500 mii de lei.

Salarizarea în sectorul bugetar, anularea dreptului autorităţilor publice locale de a majora salariile pînă la 20 la sută angajaţilor unităţilor sferei sociale din localităţile rurale şi oraşe din contul veniturilor suplimentare. Aceasta se propune întru neadmiterea distorsiunilor în salarizarea angajaţilor din diferite unităţi administrativ-teritoriale pentru acelaşi volum de lucru prestat, efectuat, precum şi în scopul evitării creşterii neîntemeiate a cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, care în anul 2010 se prevăd la nivel de 11,7 ca raport în produsul intern brut.

Trecerea la salarizarea colaboratorilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare conform condiţiei şi modului stabilit în Legea nr. 355. În alte domenii, politica în domeniul cheltuielilor prevede următoarele. Anularea dreptului de utilizare a mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului, aprobat în buget pentru anul în curs, pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute de hotărîrile Guvernului privind alocarea mijloacelor financiare în acest fond, emise şi neexecutate în fondul bugetar precedent. Scopul acestei măsuri este organizarea unei gestiuni clare şi riguroase a finanţelor publice.

Excluderea efectuării veniturilor bugetare pentru anumite cheltuieli bugetare în scopul respectării universalităţii bugetului. Prin trecerea finanţării activităţilor vamale din contul bugetului de stat, fără a ţine cont de mijloacele încasate  în bugetul de stat  ca taxă pentru procedurile vamale, trecerea finanţării programelor complexe de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor din contul mijloacelor bugetului de stat, cu excluderea distribuirii mijloacelor băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.

Se mai prevede indexarea preţului normativ al pămîntului la rata inflaţiei cu motive pentru anul 2006 – 2008 coeficientul 1,43. Conform Legii nr.1308 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămîntului urmează să  fie indexate anual în funcţie de rata inflaţiei. De la intrarea în vigoare a legii în cauză anul 1997 aceste tarife au fost indexate doar în anul 2006, cu un coeficient de 1,5.

Anularea defalcărilor de la bugetele unităţilor teritorial-administrative pentru funcţionarea  agenţiilor de dezvoltare  regională în mărime de 0,15 la sută. Aceasta este determinată de insuficienţa resurselor la bugetele unităţilor teritorial-administrative, precum şi costurile semnificative pentru administrarea acestor defalcări. Mai mult ca atît, Legea bugetului de stat, proiectul prevede mijloace suficiente pentru fondul naţional pentru dezvoltare regională.

Acordarea dreptului autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea de a emite garanţii întreprinderilor municipale pentru împrumuturi recreditare, ceea ce permite implementarea eficientă a proiectelor investiţionale.

În scopul stabilirii unor principii clare de formare şi gestionare a finanţelor publice, Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar se propune a fi completată cu principii bugetare: principiul unităţii, principiul universalităţii, principiul anualităţii, principiul specializării şi principiul transparenţei bugetului. Concomitent cu cele menţionate mai sus, acest proiect de lege mai conţine şi prevederi cu caracter redacţional şi de concretizare.

Stimaţi deputaţi,

La elaborarea politicii bugetar-fiscale pentru anul 2010 Guvernul a urmărit scopul identificării unui compromis social-acceptabil între sacrificii şi beneficii, pentru ca povara ajustărilor necesare să nu afecteze pe acei care mizează pe susţinere, pe acei care vor pierde în prezent să fie pe deplin răsplătiţi odată cu relansarea economiei pe o traiectorie ascendentă.

Vă mulţumesc pentru  atenţie şi solicit să susţineţi acest proiect, prezentat de Guvern. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule ministru,

Mulţumesc frumos.

Înainte de a trece la întrebări, îmi permit, stimaţi colegi, să spun că a fi un om deştept şi frumos e un lucru mare. A fi femeie este un lucru şi mai mare. Lumea este construită de oameni curajoşi. Şi vreau să îi mulţumim foarte mult doamnei Ludmila Belcencova pentru acest curaj. Să îi dorim mulţi ani şi succese înainte. (Aplauze.)  

Poftim, întrebări. Microfonul… începem cu 1, da?

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Господин министр, одно из положений статьи 45 будет изложено в следующей редакции: «Обеспечение по возможности социальной защиты педагогических кадров учебных заведений в соответствии с действующим законодательством».  Я хотела спросить, как эта возможность оценивается в цифрах на следующий год? То есть конкретно сколько денег заложено в государственном бюджете на обеспечение жильем молодых специалистов, уезжающих на работу в сельскую местность?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci cred că întrebarea aceasta va fi relevantă pentru următoarea şedinţă, cînd vom discuta bugetul pentru 2010.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

А сегодня вы еще не определили цифры?

 

Domnul Veaceslav Negruţă:

Dar vreau să vă spun că prevederea aceasta este luată în consideraţie. Cifre exacte vom  vorbi joi. Nu este atît de departe ziua.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Хорошо, тогда в четверг повторю этот вопрос. И второй мой вопрос касается стимулирования деятельности экономических агентов и упрощения налоговой администрации, для чего вы предлагаете освобождение от налога на добавленную стоимость услуг, связанных с государственной регистрацией юридических лиц. Я считаю, что эта льгота коснется только части экономических агентов, тех, которые будут регистрировать свои предприятия или захотят получить информацию с данных государственных регистров. И это будет, скажем так, очень мизерная сумма.

А вот то, что вы предусмотрели – я имею в виду увеличение на 50% сбора за единицу торговли („taxa pentru amplasarea obiectului comercial”) и увеличение в два раза ставки сбора на благоустройство территории, – это совсем не направлено на стимулирование экономических агентов. Что вы на это скажете?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci, stimată doamnă deputat,

Vreau să vă spun că eliminarea acelor taxe pentru înregistrare şi pentru extrase de la registru vin ca urmare a constatării unui fapt. Este o dorinţă de a face activitate economică şi de a deschide o afacere în Moldova. Avem sute de mii de cetăţeni de ai noştri care au căpătat aptitudini şi în unele cazuri şi resurse financiare necesare şi sînt gata să vină să îşi deschidă o afacere aici, în Moldova. Din aceste considerente venim cu această propunere.

Mai mult ca atît, o perioadă de timp această dorinţă de a face un ban şi o activitate economică în Moldova a fost descurajată şi mulţi chiar şi-au pierdut şi afacerile. De aceea, e logic ceea ce propunem. Cît priveşte costul pentru amplasare a unităţii comerciale ţine de un venit al autorităţilor locale. Respectiv, avînd bugete deficitare, deficit cronic la nivel local, aceste taxe locale vor fi încasate pentru acoperirea necesarului bugetelor locale. Pînă la urmă, rămîne la discreţia autorităţilor locale. 

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Alla Mironic – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, pentru că sînt prima.

Eu vă rog, lămuriţi articolul 34 litera c) în privinţa veteranilor muncii. Am în vedere как будут, будут ли впредь обеспечиваться ветераны труда, как это было записано ранее: «один раз в три года бесплатными путевками в санатории»?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Da, aceasta este prevăzut şi mijloace în buget veţi vedea joi, cînd vom veni. Bani sînt prevăzuţi suficienţi ca acei veterani şi beneficiari de aşa agent de servicii sau tratamente integral vor primi acest pachet. Şi posibilitatea este asigurată cu mijloacele respective în buget.

 

Doamna Alla Mironic:

Mulţumesc.    

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Aveţi întrebări? Nu. Atunci microfonul nr.3. Microfonul nr.4. Nr.3 e ocupat. Vorbiţi, vă rog.

 

Doamna Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM:

4?  Vă mulţumesc.

Domnule ministru,

La articolul 18 al acestui proiect veniţi cu o completare la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, prin care Guvernul asigură cu o categorie de persoane mai mult. Deci introduceţi o literă nouă la această lege „persoane neasigurate pentru tratament în condiţii de staţionar al maladiilor social condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice”. 

Spuneţi-mi, vă rog, această modificare legislativă va fi completată şi cu nişte fonduri adiţionale la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru această categorie? Ori aceste transferuri se vor încadra în cele 12,1% ca pondere din cheltuielile de bază a bugetului?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci acestea vor fi incluse în pachetele asigurate prin Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi se vor include în acele 12,1%.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Cum vor fi ele incluse în pachetul de asigurări medicale? Legea cu privire la asigurările medicale spune clar că persoana asigurată are dreptul la o poliţă de asigurare şi are dreptul respectiv la tot spectrul de servicii medicale incluse în pachetul unic de servicii medicale asigurate. Aceste categorii de persoane vor avea dreptul să beneficieze de tot spectrul de servicii medicale?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Tot spectrul de servicii medicale.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Deci nu este chiar aşa cum spuneţi. La fel, tot la această lege, veniţi cu o modificare prin care se amînă data limită a transferurilor bugetului de stat către fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, practic transferînd această dată pînă la sfîrşitul lunii. În prezent, această dată era pînă la data de 10 a  lunii curente. Cum consideraţi: nu va influenţa această situaţie fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

În nici un caz nu vor afecta fondurile de asigurări, dacă vorbim de medicină. Aceasta este necesar pentru a planifica exact fluxurile financiare. Şi în raport, dacă aţi fost atentă, aţi auzit explicaţia de ce se face, din considerentele planificării fluxurilor financiare a intrărilor de bani la buget. În nici un caz nu va afecta funcţionalitatea fondului de asigurări în medicină.

 

Doamna Oxana Domenti:

Ce se va întîmpla la începutul lunii? De unde va lua Compania bani la începutul lunii?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Sînt suficiente mijloace în cont la intrare în luna respectivă, care vor asigura necesarul de mijloace pentru buna funcţionare a fondului de asigurări în medicină.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.1.

 

Doamna  Galina Balmoş – Fracţiunea PCRM:

Spuneţi-mi, vă rog, dumneavoastră cred că aţi văzut avizul Direcţiei juridice a Parlamentului, care indică o multitudine de carenţe ale acestui proiect şi, în primul rînd, o carenţă pe care o considerăm destul de inadmisibilă, faptul că o mulţime de articole vin în contradicţie cu articolul 54 din Constituţia Republicii Moldova, îngrădirea anumitor drepturi obţinute anterior. Sub impactul acestor prevederi nimeresc şi persoane vulnerabile, cum ar fi acei din categoria cernobîliştilor, precum şi alte categorii de cetăţeni.

Şi considerăm că, pentru a doua lectură, dumneavoastră veţi vedea anumite prevederi din acest proiect anume în sensul inadmisibilităţii acestui fenomen. Totodată, întrebarea: dumneavoastră excludeţi, prin acest proiect, participarea bugetelor administrativ-teritoriale de nivelul II şi al municipiului Bălţi la formarea fondurilor locale de susţinere a populaţiei. Anterior, aceştia participau cu 1% din mijloacele bugetare la formarea acestor fonduri. De fapt, astfel excludeţi sau înlăturaţi, sau, să zic eu, anulaţi fondul municipal Chişinău, în primul rînd, şi dreptul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul II să formeze acest fond şi să distribuie, după buna lor alegere, sursele respective persoanelor nevoiaşe.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă,

Cît priveşte încălcarea unor prevederi în Constituţie. Vreau să constat un lucru foarte şi foarte important. Pe parcursul anilor 2008 şi 2009 au fost încălcate flagrant prevederile constituţionale, care asigurau anumite drepturi, prin faptul că s-au luat decizii, fără a se prevede şi mijloacele necesare în bugetele anilor 2008 sau 2009.

Pe exemplul anului 2009, vreau să constat un lucru îngrozitor, pe care l-am primit ca şi moştenire, toate cele prevederi care sînt şi în Constituţie, şi în actele legislative şi normative în vigoare, care au fost multe din acestea introduse în plină campanie electorală, nu au avut şi prevederile bugetare ca şi sume prevăzute în buget.

Din aceste considerente, pe parcursul întregului an 2009, multe drepturi, pe care le-a avut fiecare cetăţean în parte, n-au fost onorate din bugetul statului. Prin rectificarea bugetului 2009, aceste drepturi sînt onorate.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Sînt anulate, de fapt. Dar cum rămîne cu fondurile locale de susţinere a populaţiei?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Sînt onorate. Şi, vă rog, să discutaţi şi cu cetăţenii care beneficiază de aceste drepturi, care sînt acoperite cu sursele financiare necesare.

Cît priveşte 1% anularea contribuţiilor unităţilor teritorial-administrative la aceste fonduri. Conform prevederilor legale, aceste fonduri de susţinere a populaţiei vulnerabile are exact stabilite şi sursele de venituri, respectiv, avînd o insuficienţă, un deficit bugetar la nivel de fiecare unitate teritorial-administrativă este o povară, care, ulterior, se transformă în transfer adiţional de la bugetul de stat la bugetele unităţilor teritorial-administrative.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Eu am dreptul la a doua întrebare. De fapt, orice necesitate a societăţii devine o povară pentru buget. Următoarea întrebare.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Orice decizie politică prost chibzuită devine o povară pentru buget, dacă nu sînt prevăzute şi sursele financiare respective.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Înseamnă că încă o dată confirmaţi cum chibzuiţi dumneavoastră aceste decizii.

Dumneavoastră abrogaţi, de asemenea, şi dreptul consiliilor raionale de a majora salariile salariaţilor sferei sociale din localităţile rurale şi oraşe din contul veniturilor suplimentare în scopul excluderii inegalităţii sociale la acordarea acestor salarii. Acesta este un drept şi nu fiecare autoritate, într-adevăr, utiliza acest drept în dependenţă de veniturile pe care le avea. Dumneavoastră excludeţi totalmente acest drept. Care este motivaţia?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Ţin să vă informez că aceste drepturi, care mai mult sînt virtuale, în unele cazuri s-au şi folosit de aceste drepturi, provoacă mai multe probleme. Pe de o parte, cînd se elaborează bugetele unităţilor teritorial-administrative se aduce ca argument insuficienţa de mijloace, care se transformă în transferuri adiţionale de la bugetul de stat.

Cînd se dă explicaţie că s-au găsit rezerve şi se acceptă această creştere de 20%, este mai greu de înţeles din punct de vedere al planificării bugetare la nivel naţional. În plus, este vorba şi de fondul de remunerare în întregime pe ţară. Pentru a nu admite dezechilibre în finanţarea salarizării într-un domeniu sau altul respectiv dreptul acesta e propus să fie retras. Moment important. Nu este vorba de un domeniu,  v-aţi referit la sectorul social, e vorba de tot ce se numeşte ban public, ban bugetar la nivel local. Toate domeniile.

 

Doamna  Galina Balmoş:

M-am referit anume la momentul respectiv din acest proiect. Şi cel mai frecvent acest drept a fost utilizat de Primăria municipală Chişinău. Şi dumneavoastră astăzi îngrădiţi absolut acest drept prin această modificare.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Veronica Abramciuc:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Eu, referitor la Legea învăţămîntului, articolul 61, alineatul (2). Deci statul asigură finanţarea învăţămîntului în volumul mijloacelor prezentate anual în Legea bugetului de stat. A fost anterior în Legea învăţămîntului 7% din PIB.

Şi a doua. Se exclude alineatul (3), dar a fost „Normativele de  finanţare se indexează în corespundere cu rata inflaţiei.” Spuneţi, vă rog, care va fi, totuşi, procentul de susţinere a învăţămîntului din PIB? Şi vor fi oare indexate sumele de finanţare în anul 2010?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Cît priveşte finanţarea domeniului educaţiei, învăţămînt de 7 la sută, care prevede astăzi legislaţia în vigoare, vreau să  vă spun că, în urma discuţiilor pe care le-am avut la comisie, noi acceptăm să rămînă acest indicator de 7 la sută. Dar, totodată, vreau să vă informez că nu este problemă cu 7 la sută din PIB, pentru că anul viitor domeniul învăţămîntului va avea o finanţare de circa 10 la sută. Ca şi sumă per total, raportată la produsul intern brut.

 

Doamna  Veronica Abramciuc:

Referitor la indexare?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Referitor la indexare. Indexarea va fi respectată conform prevederilor legale.

 

Doamna  Veronica Abramciuc:

Şi atunci de ce se exclude?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vă rog, microfonul nr.1. Sigur că da.

Domnule ministru,

Oricum că… sigur.

Microfonul nr.1, vă rog, pentru … de la Ministerul Finanţelor să răspundă la întrebare.

 

Doamna  Nina Lupan – viceministru al finanţelor:

La această întrebare propunerea din partea Ministerului Finanţelor a fost, deoarece în ultimul timp noi avem deinflaţie, deci, respectiv, am propus ca această prevedere să fie exclusă, referitor la indexarea normelor şi normativelor la coeficientul de inflaţie. Totodată, în momentul planificării bugetului, în fiecare caz aparte, noi examinăm poziţiile respective şi se procedează individual.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Şi o mică precizare. Cît priveşte 7%. Nu e vorba de PIB, dar raportat la total cheltuieli. Pardon.

 

Doamna  Veronica Abramciuc:

Mulţumesc de răspuns.

Dar avem inflaţie, nu deinflaţie de acum deja.

Şi a doua întrebare. Domnule ministru, spuneţi, vă rog, toate schimbările la legile propuse în Parlament sînt menite să acopere deficitul bugetar cît de cît, puteţi numi cifra pentru Parlament? Care va fi cifra de economii de pe contul copiilor, invalizilor, veteranilor, pensionarilor? Şi care va fi procentul din aceste economii care va acoperi deficitul bugetar?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Vreau să vă informez că economii se fac nu pe ceea ce ţine de hrană şi medicamente, pe copii şi invalizi. Vor fi parţial, să zicem aşa, afectate anumite categorii ce ţin în special de întreţinerea anumitor instituţii de călătorii, deplasări de serviciu şi alte cheltuieli.

Ceea ce ţine de fiecare cetăţean în parte, care beneficiază de atenţia statului şi are drepturi prevăzute conform legislaţiei, va beneficia şi în continuare de aceste mijloace.

În plus, vreau să fac o precizare pentru dumneavoastră că finanţarea deficitului nu se face pe seama cuiva, ci se aduc surse exacte pentru finanţarea acestui deficit. Respectiv, e vorba de surse de finanţare parţial şi din exterior, parţial şi din interior, pentru ca acele obligaţiuni sociale, în primul rînd, să fie onorate de buget în anul viitor.

 

Doamna  Veronica Abramciuc:

Mulţumesc, domnule ministru.

Pînă la adoptarea Legii bugetului poate e cazul ca Ministerul Finanţelor să se consulte referitor la practica internaţională, cînd în momentele de criză, deficitul bugetar şi economiile se fac de pe contul celor bogaţi şi nu de pe contul copiilor care nu sunt vinovaţi.

Mulţumesc mult.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Aceasta şi am atras atenţia în raportul meu de bază. Toate majorările la accize, care au fost prevăzute, sau alte acte ce ţin de acele bunuri şi servicii care, într-o situaţie de criză, pot fi considerate unele de lux, astfel ca mijlocele suplimentare colectate de la aceste majorări să fie direcţionate la onorarea obligaţiunilor sociale şi salariale ce ţin de anul 2010.

 

Doamna  Veronica Abramciuc:

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

Sînteţi gata să puneţi întrebări, domnule Guma.

 

Domnul  Valeriu Guma – Fracţiunea PDM:

Da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Poftim.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

La cîteva întrebări dumneavoastră aţi dat răspuns deja. Vă pun o întrebare referitor la politica fiscală ce ţine de implementarea unor noi accize, adică de majorarea lor.

Eu înţeleg şi noi susţinem în general poziţia Guvernului pentru a face reformarea sistemului de impozitare. Şi vreau să mă refer aici, totodată, la nişte aspecte ce ţin din practica unor ţări, din practica guvernelor precedente, din practica mea ca deputat, cînd am optat pentru majorarea accizelor şi la băuturile tari alcoolice, şi la ţigări, ţigarete. Şi am avut diferite obiecţii, şi am avut o chestiune pe care am acceptat-o cînd mi s-a spus că orice lucru în acest sistem trebuie să fie foarte bine gîndit. O majorare foarte bruscă aduce un dezechilibru serios şi nu permite a face, teoretic numai a permite, dar nu permite în realitate a majora baza fiscală.

Mă refer la majorarea accizului la ţigări, unde propuneţi o majorare de 400%. Vreau să vă spun că eu sînt de acord că trebuie majorat accizul, noi trebuie să ne gîndim de unde să acumulăm bani la buget. Dar aici eu cred că dumneavoastră trebuie să meditaţi asupra faptului că aşa o majorare bruscă va duce numai la o, să spunem aşa, diversificare între ţigările scumpe şi ţigările ieftine, ar nimeri un vacuum. În vacuumul acesta, vă dau garanţie, vor intra ţigările contrafăcute de la Transnistria şi contrabanda.

Totodată, producătorii mari, importatorii mari, firmele mari care au să intre pe segmentul ieftin o să diminueze şi o să pună mari probleme Fabricii noastre de tutun. Şi, de aceea, eu cred că o asemenea majorare trebuie să fie, dar nu atît de mare. Şi ar fi bine, în general, ca, în calitate de concept, noi să avem o politică fiscală pe o durată mai lungă, cînd noi şi agenţilor economici le dăm un semnal cînd avem măcar o prognoză pe 2 – 3 – 5 ani înainte şi să le spunem că va fi majorarea acestor accize în nişte proporţii graduale în fiecare an cîte puţin.

De aceea, eu vă propun ca să vă uitaţi şi să ne uităm ca accizul la poziţia tarifară 240220, unde noi avem taxa fixă 6 lei 60 de bănuţi, poate să rămînă stabilă, poate să fie puţin majorată, poate pînă la 7 lei. Dar procentul de la 12 noi trebuie în anul acesta să nu-l majorăm atît de mult. Cel mult 6 la sută. Fiindcă vă spun că noi numai o să prognozăm venituri, dar, cu adevărat, anul precedent şi anul acesta volumul de vînzări a scăzut esenţial. El nu ne va permite nouă să acumulăm nici acele venituri pe care le avem. Şi o să folosim acest mecanism economic pentru stimularea contrabandei în Republica Moldova.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimate domn deputat,

Ţin să vă informez următoarele. Cît priveşte majorarea accizelor la anumite bunuri şi servicii, am vorbit şi în raportul de bază, se face la acele produse care, într-o situaţie de criză, se consideră neprioritare.

Doi. Cît priveşte o politică fiscală pe o perioadă mai lungă de timp. Vedeţi că, într-o situaţe de criză, sînt necesare şi anumite măsuri cu efect pentru o perioadă mai scurtă de timp, cum ar fi un an sau doi, pentru a acoperi acea insuficienţă de mijloace financiare pentru a finanţa domenii care depind de buget.

Trei. Cît priveşte capacitatea de administrare, vom depune efort ca, într-adevăr, acele prevederi legale ce ţin de calcularea şi încasarea accizelor, dacă vorbim în mod special la ţigări, să fie asigurată colectarea la buget.

Patru. Cît priveşte structura compusă a accizului la ţigări, unde este cotă fixă şi este cotă ad valorem, majorarea pe care noi o propunem, de fapt, în structura preţului final la un pachet de ţigări aduce aceleaşi condiţii. Căci noi am făcut o analiză pe fiecare tip de ţigări comercializate în piaţă, la 14 – 15% în structura preţului final va constitui accizul.

Şi momentul ce ţine de efecte, mai ştiu eu, de stimulare a contrabandei. Să ştiţi că accizele au fost majorate în toate ţările din regiune. Pericolul ca ţigări de contrabandă să fie aduse în Moldova deocamdată nu este. Acum are loc fluxul invers.

De aceea, majorările pe care noi le propunem, practic, echilibrează preţurile pe piaţa Ucraina – Moldova – România, practic, demotivează contrabanda într-o direcţie sau alta.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Eu înţeleg răspunsul dumneavoastră. Dar eu încă o dată atrag atenţia şi la acele răspunsuri care dumneavoastră... În primul rînd, afirmarea dumneavoastră că ţigaretele, ţigările nu sînt un produs de necesitate, vă greşiţi. Fiindcă omul cum cumpără pîine aşa cumpără ţigări în fiecare zi. Aceasta este creşterea preţurilor, creşterea inflaţiei.

A doua la mînă. Dumneavoastră, prin mecanismele economice, prin care vreţi să faceţi colectări la buget, distrugeţi o balanţă care deja există. Eu sînt de acord că trebuie majorat. Dar de la aceea că noi majorăm foarte brusc, facem un defavor foarte mare inclusiv bugetului, inclusiv Fabricii noastre de Tutun. Şi importatorii mari nu dorm şi o să ne scoată de pe segmentul acesta de ţigări ieftine, care azi Fabrica de tutun o ţine în Republica Moldova. Şi noi o să avem probleme cu accizele care trebuie parcă noi să le primim de la Fabrica de Tutun din Chişinău şi n-o să le primim.

Şi plus la aceasta, nu vă supăraţi, dar noi auzim de mulţi ani la rînd că o să contracarăm contrabanda cu Transnistria. Daţi şi vom fi sinceri, încă nu sîntem gata să spunem că facem lucrul acesta. De aceea, nu trebuie să îi stimulăm astăzi şi economic prin metodele noastre.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Doar o mică informaţie. Ca şi preţ final. Deci majorările la ţigările din categoria scumpe se va majora doar cu un leu, un leu 50, un leu 80. Ceea ce nu este chiar atît de mult pentru un om care fumează.

Pentru ţigările din categoria mai ieftină creşterea va fi de ordinul 70 – 80 de bănuţi. Din nou, nu este atît de mare creşterea ca să modifice prea mult piaţa respectivă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E adevărat, domule ministru, dar depinde cît fumează. Că e un leu, un leu, un leu şi se adună bani. (Rumoare în sală.)

Stimaţi colegi,

Mai avem (rumoare în sală), da, eu văd, cîte o întrebare ca să reuşiţi fiecare să spuneţi. Fiindcă dezbaterile prea durează.

Noi avem lectura a doua, unde o să fie supus votului. Faceţi propuneri şi nu comentaţi. Aşa e conform Regulamentului, întrebare şi răspuns.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon – Fracţiunea PCRM:

Domnule Ghimpu,

Eu sper ca să am parte de aceeaşi bunăvoinţă şi atitudine faţă de mine ca şi faţă de mult stimatul domnul coleg al dumneavoastră de Alianţă, domnul Guma, sub afirmaţiile care mă subsemnez.

De aceea, permiteţi-mi, de asemenea, să explic destul de detaliat care este sensul întrebării, pentru a primi un răspuns corect.

Vă mulţumesc.

Stimate domnule ministru,

Două întrebări şi o propunere.

Prima întrebare. Dumneavoastră propuneţi modificarea articolului 20 – sursele de venit neimpozabile, prin care propuneţi ca în sursele de venit neimpozabile la persoana fizică să nu fie incluse veniturile din vînzarea unor active, unor imobile.

 De fapt, un exemplu. O persoană fizică ar putea să procure cu un leu o clădire şi să o vîndă cu un milion de lei după aceea şi acest venit să nu fie impozitat. Aceasta este o lacună, în opinia noastră, în administrarea fiscală, care va duce la apariţia, ceva de tip patentă, însă aici cu unele concluzii şi probleme fiscale mult mai mari.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule deputat,

Nu ştiu dacă o clădire se poate de cumpărat cu un leu. Poate a fost ceva în experienţa…

 

Domnul Igor Dodon:

Eu am dat un exemplu, domnule ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Experienţa Republicii Moldova, dar nu e, ştiu că preţul este cel puţin stabilit conform Biroului de Inventariere Tehnică.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule ministru,

Este vorba de evaziune fiscală sau nu aici?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci noi prevedem în felul următor. Piaţa imobiliară, practic, este stagnată. Pentru a da un imbold atît pe piaţa primară, cît şi pe piaţa secundară, ca efect ar fi şi un stimul pentru companiile de construcţii care activează în domeniul respectiv, preţul respectiv sau diferenţa de la creşterea de capital să nu fie impozitată.

Aceasta a fost propunerea noastră, a Guvernului.

 

Domnul Igor Dodon:

Pe de altă parte, domnul...

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci nu cred că este problemă cu evaziune. Pe de altă parte, vă rog,

 

Voce din sală: (nu vorbeşte la microfon.)

Domnule viceministru. Victor.   

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Pe de altă parte, noi venim şi cu propunerea ca aceasta să nu se refere la terenurile agricole.

 

Domnul Igor Dodon:

Pe de altă parte, domnule ministru, dumneavoastră veniţi cu propunerea de impozitare cu 15 la sută a creşterii de capital. Pe de o parte loviţi în agenţii economici şi facilitaţi ca din forma organizată, forma organizatorico-juridică de agent economic să treacă în altă formă, de persoană fizică.

 Şi a doua întrebare. Dumneavoastră propuneţi modificarea articolului 156, prin care, de fapt, vor fi create servicii de administrare, de colectare a impozitelor locale în municipiul Chişinău şi municipiul Bălţi.

Informaţiile de care dispunem, venituri totale acumulate pe aceste categorii sînt de 21 milioane de lei. Însă, în acelaşi timp, crearea acestor două entităţi ar fi un necesar de minimum 50, 60 de unităţi.

Care este logica şi necesitatea de a apărea încă un organ de control în municipiile Chişinău şi Bălţi?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule deputat,

Dacă vedeţi foarte atent, prevederea respectivă ţine de implementarea de la  1 ianuarie 2011. Însuşi mecanismul cost-eficienţă, deci urmează să fie stabilit pe parcursul anului 2010, prin discuţii, prin identificarea mecanismelor celor mai eficiente, ca să avem şi efectul de la lucrul structurilor respective.

 

Domnul Igor Dodon:

Şi propunerea pentru lectura a doua ar fi, noi propunem: cota impozitele pe venit, prevăzută la moment în legislaţie, să fie expres indicat în politica fiscală că va fi în vigoare pînă la 31 decembrie 2010, eu îmi cer iertare. 31 decembrie 2020.

Adică, nu pînă în 2012, cum v-aţi asumat angajamentul faţă de FMI, însă pînă în 2021, cota zero.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci, domnule deputat, este un punct de vedere care poate fi discutat, dezbătut la seminare, conferinţe, ce ţine de politici fiscale pe termen mediu şi mai lung.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

O să discutăm la buget cota zero.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Igor Vremea:

Mulţumesc.

Stimate domnule ministru,

Spuneţi, vă rog, dacă a fost evaluat impactul care îl va avea sau îl vor avea modificările operate pentru sectorul de securitate în afară de diminuarea cheltuielilor.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Dar ce aveţi în vedere exact?

 

Domnul Igor Vremea:

Deci sînt abrogate unele prevederi referitoare la garanţiile sociale pentru colaboratorii organelor securităţii. Mă refer şi la organele, colaboratorii organelor de poliţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate, alte structuri din acest domeniu.

Şi, iată, mă interesează, în afară de diminuarea cheltuielilor pentru onorarea garanţiilor sociale, prevăzute de legislaţie, care va fi impactul pentru sectorul de securitate în general, pentru securitatea statului? Dacă a fost evaluat?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Da, toate propunerile pe care le-aţi auzit şi în raportul de bază, dar care şi sînt prezentate are şi un cost şi la fiecare comisie parlamentară toate aceste costuri au şi fost prezentate. Sau în bugetul 2010, cînd va fi examinat proiectul, vor fi aduse toate aceste costuri.

E vorba, am zis o dată în plus şi în raport, de acele facilităţi de care beneficiau beneficiarii respectivi, dar care erau folosite ineficient. Şi ele, în mare măsură, nu afectează sistemul de facilităţi sau de beneficii sociale, în mare parte existent la moment. Sînt nişte cheltuieli care ţin de soţi, soţii, a angajaţilor în structurile respective sau copiii care beneficiau de aceste pachete sociale.

Costurile vor fi examinate în comisie pînă joi.

 

Domnul Igor Vremea:

Vreau să zic că referitor la copii şi soţii am întîlnit o singură prevedere. Dar, în rest, e legat, nemijlocit, de colaboratori, ceea ce se anulează.

Bine, dar a doua întrebare. Deci întreg conţinutul proiectului respectiv face referinţă la sau operează cu sintagma „în cazurile stabilite de Guvern”.

De ce aceste cazuri nu au fost stabilite expres în legislaţie ca Guvernul să îşi onoreze... Astfel, iese că Guvernul fuge sau… de la unele obligaţiuni pe care trebuie să şi le onoreze.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Exact invers, Guvernul va stabili mecanismul cum aceste prevederi vor fi implementate prin hotărîrile sau deciziile de Guvern respective. Pentru că, din păcate, multe din beneficii care au existat pînă acum, din lipsă de mecanism, exact din lipsă de mecanism nu au şi putut fi implementate. Pentru că una e să primeşti o lege fără acoperire financiară în buget şi cel mai grav fără lipsă de mecanism de implementare a prevederilor legale existente.

 

Domnul Igor Vremea:

Păi, poate trebuia de mers spre elaborarea mecanismului, nu spre înlăturarea acestor obligaţiuni sau acestor garanţii, mai bine zis.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci Guvernul va fi instituţia care şi va elabora mecanismul.

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci, mulţumesc frumos.

Cine e la rînd?

Domnul Muşuc. Poftim. Microfonul nr.3.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Trei, da. Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Am două întrebări. Dumneavoastră aţi susţinut că cu aceste propuneri, cu aceste modificări legislative Guvernul a venit cu un compromis social acceptabil.

În acest context, vreau să mă refer la articolul 280 – cotele impozitului pe bunurile imobiliare. Adică, practic, pin aceste modificări legislative se propune anularea impozitării progresive. Se propune anularea impozitării progresive în aşa mod ca, practic, să fie egalaţi în drepturi şi cei care locuiesc în nişte apartamente sau case cu un metraj mic şi cu acei care locuiesc în nişte case luxoase. Practic, ni se propune nouă excluderea impozitării imobilelor de lux.

Dumneavoastră credeţi că egalarea în drepturi a celor săraci şi a celor bogaţi anume şi constituie acest compromis social acceptabil?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule deputat,

Vă recomand foarte exact să mai citiţi o dată. Căci presupun că ceva nu este corect în interpretarea şi înţelegerea pe care aţi avut-o.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Pagina 133, articolul 280. Dacă veţi vedea, în formula actuală există un impozit stabilit pentru un imobil cu o suprafaţă de pînă la 100 de metri pătraţi, apoi un alt impozit de trei ori mai mare pentru un imobil cu 200 m² şi cu 28 de ori mai mare un impozit pentru…

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Impozitarea progresivă a imobilelor şi proprietăţilor se păstrează. Respectiv, acei care au imobile de lux, vor fi impozitaţi, vor fi supuşi impozitării într-o măsură mai mare decît acei care au o locuinţă relativ mică.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Dar cu ce impozit, puteţi concretiza? Care va fi impozitul respectiv? Care va fi impozitul respectiv pe bunurile acestea imobiliare?

Domnul Veaceslav Negruţa:

Vedeţi prevederile din Codul fiscal.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Da, dar se propune anularea lor. Se propune anularea impozitării progresive practic prin aceste modificări legislative.

 

Domnul Victor Barbăneagră – viceministru al finanţelor:

Dacă îmi permiteţi, domnilor deputaţi, o să dau o mică explicaţie. Articolul 280 prevede: cota minimă se propune ca proiect să fie 0,02%, maximă – 0,25%, în locul cotelor progresive.

Deci, în felul acesta, autorităţile publice locale vor putea stabili de sine stătător pe cine să impoziteze la 0,25, pe cine la 0,1, pe cine la 0,02%.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Dar principiul progresiv se păstrează. Adică, acei cu imobile mai scumpe vor plăti mai mult.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Da, dar în ce formulă? Acum, bine, dumneavoastră poate consideraţi că de 28 de ori mai mare impozit pe imobilele acestea, pe bunurile imobiliare este prea mare.

Bine, putem discuta lucrul acesta. Putem veni cu altă propunere. Dar, practic, cu aceste mici, să zicem, aşa, modificări, cu aceste propuneri cu care veniţi dumneavoastră, practic, egalaţi în drepturi pe acei care locuiesc într-un apartament mic şi acei care locuiesc într-o casă cu 3 etaje.

Aşa, cel puţin, reiese din propunerile respective pe care ni le-aţi înaintat astăzi.

 

Domnul Victor Barbăneagră:

Nu este aşa. Vă spun: principiul ca cel care are imobile, proprietăţi mai scumpe să plătească mai mult cu impozit se păstrează.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Nu, cum mai mult, dacă diferenţa este foarte mică. Acum diferenţa este de  3 ori şi de 20 de ori.

Microfonul nr.1, căci nu se aude.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, domnule Muşuc, trei întrebări de acum…

 

Domnul Eduard Muşuc:

Dar domnul răspunde.

 

Domnul Victor Barbăneagră:

Aceşti coeficienţi se exclud şi rămîne cota minimă – 0,02% şi maximă – de 0,25%.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Diferenţa…

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Plus, este valoarea imobilului care diferă de la o construcţie mai sofisticată, una mai simplă.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Bine. A doua întrebare. Deoarece am două propuneri pentru a doua lectură. A doua întrebare care se referă la articolul 24 din legea respectivă, care propune modificări în articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului IV din Codul fiscal, care se referă la stabilirea preţurilor minime la alcool.

Eu cred că veţi recunoaşte că stabilirea preţului este o reglementare administrativă a economiei. Dumneavoastră, în discursul respectiv, aţi susţinut că Guvernul vine cu o politică care prevede consolidarea economiei de piaţă în Republica Moldova.

Dumneavoastră credeţi că stabilirea acestor preţuri minime la alcool va conduce la stimularea concurenţei? Cum veţi reglementa în realitate lucrul acesta, deoarece nu este vorba de energie electrică, nu este vorba de stabilirea preţurilor pentru agentul termic, este vorba de diferiţi producători, sute şi mii de producători care produc produse diferite, de calitate diferită. Cum în realitate veţi reglementa lucrul acesta? Şi consideraţi că pasul acesta anume este o măsură care va conduce la consolidarea economiei de piaţă în Republica Moldova?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule deputat,

Vreau să vă spun că stabilirea unui preţ minim la care se comercializează în piaţă un produs sau altul, în nici un fel nu afectează principiile economiei de piaţă. Pentru că toată competiţia şi stabilirea în dependenţă de mai mulţi parametri, în dependenţă de cerere şi ofertă a preţului, se va face de la acest preţ minim în sus. Poftim, concurenţă pe...

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Domnule ministru,

Mulţumesc frumos.

Domnule Muşuc,

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Eduard Muşuc:

O secundă, o secundă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Aţi înaintat patru întrebări. 

 

Domnul Eduard Muşuc:

Dacă un agent economic vrea să vîndă…

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu toată stima şi respectul faţă de dumneavoastră.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Bine. Atunci două propuneri pentru lectura a doua.

Prima, ca totuşi să fie păstrată impozitarea progresivă. Eu mă refer la impozitul pe bunurile imobiliare.

Şi a doua propunere. Ca acest segment de piaţă, mă refer deja la stabilirea preţurilor pentru produsele alcoolice, să fie reglementat prin stabilirea adaosului comercial, dar nu prin fixarea preţurilor, deoarece este un pas, să zicem aşa, incorect în ceea ce priveşte...

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, vă mulţumim frumos.

Luăm act pentru lectura a doua. Ultimii doi vorbitori, deoarece timpul a expirat foarte demult.

Domnule Muntean,

Poftim, microfonul nr. 1.

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, domnule Preşedinte.

Vă mulţumesc frumos.

Foarte pe scurt.

Domnule ministru,

Eu, examinînd minuţios documentul pe care dumneavoastră l-aţi prezentat, nu am găsit două momente care sînt foarte mult solicitate de sectorul real. Este vorba de careva propuneri palpabile de îmbunătăţire a procedurii de restituire a TVA-ului.

Şi al doilea moment este egalarea cu adevărat în drepturi a contribuabililor cu statul în ceea ce priveşte calcularea şi achitarea dobînzii pentru datoriile statului faţă de contribuabil. Deci dacă eu nu am dreptate, vă rog să mă contraziceţi.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Da, ceea ce ţine de procedurile de restituire a taxei pe valoarea adăugată, sînt termenele stabilite în legislaţia în vigoare. Respectiv, problema pe care am moştenit-o ţine de acele blocaje care au fost create pe parcursul 2008, 2009, cu nerestituiri de taxă pe valoarea adăugată, care au blocat în lanţ activitatea mai multor agenţi economici.

Respectiv, ceea ce am constatat încă în luna septembrie sînt acele sute de milioane de lei care nu au fost restituiţi şi, de fapt, au dus la bancrotizarea, la insolvabilitatea mai multor agenţi economici. Ca mecanism, deci nu venim cu careva modificări, dar important este să deblocăm situaţia cu restituirea taxei pe valoarea adăugată, ceea ce şi facem.

Doi. Ceea ce ţine de egalitatea în drepturi sau tratarea echitabilă a agentului  economic şi a statului prin legislaţia fiscală, deci vreau să vă spun că nu este o măsură care poate fi îndeplinită peste noapte. Odată cu eliminarea tuturor blocajelor, inclusiv, căci vorbeam de restituire la taxa pe valoarea adăugată, să ştiţi că atunci, de la sine, atît statul, cît şi agentul economic va fi pus în aceeaşi situaţie. Nu atît cadrul legal e de vină, cît blocajele existente în finanţele publice locale, care nu permit, care nu au permis pînă nu demult achitările respective.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule ministru.

A doua întrebare.

Poftim, microfonul nr.1.

 

Domnul Iurie Muntean:

Se referă la aceeaşi întrebare.

Domnule ministru,

Vă rog frumos să vă abţineţi de la declaraţii politice. Mai cu seamă că noi cu toţii foarte bine cunoaştem că aşa-numitele blocaje, la care dumneavoastră v-aţi referit, ele sînt unele gestionabile şi, de fapt, pot fi soluţionate printr-o mînuire mai bună a fondurilor publice.

Oricum, noi venim cu o propunere pentru lectura a doua, ca să implementăm cele mai bune practici comunitare în ceea ce priveşte restituirea TVA-ului şi să reducem termenul de restituire, stabilit prin articolele 101 şi 101¹:  de la 45 de zile pînă la 3 zile. Astfel cum este, cum are loc aceasta în Uniunea Europeană.

Şi a doua. Articolul 176 alineatul (4), propunem următoarea redacţie: „Serviciul Fiscal de Stat zilnic va efectua de sine stătător calculul dobînzii prevăzute de alineatul (3) al prezentului articol, similar modului de calculare a penalităţii, aplicat pentru neachitarea în termenei de către contribuabil a obligaţiunilor sale fiscale.” După verificare se aprobă de conducerea acestui organ şi se anexează la ordinul de plată, care prevede plata dobînzii.

În cazul impozitelor şi taxelor locale administrate de Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, ordinul trezorerial va fi întocmit de organul fiscal în baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobînzii se va efectua din bugetul … care au care fost vărsate impozitele şi taxele …

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc, domnule Muntean.

 

Domnul Iurie Muntean:

…contribuabilul … în drept…

 

Domnul Serafim Urechean:

Aceasta este propunere pentru lectura a doua. Vă rugăm, ar fi bine să prezentaţi şi în scris aceste propuneri.

Microfonul nr.2, ultima întrebare.

 

Doamna Raisa Spinovschi – Fracţiunea PCRM: 

Stimate domnule ministru,

Prin modificarea articolului 13 din Legea învăţămîntului, se majorează numărul de elevi în clasele liceale, 20 – 25 de elevi, inclusiv în localităţile din mediul rural. Spuneţi, vă rog, aţi monitorizat, această modificare va aduce la lichidarea a cîtor licee din localităţile rurale?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă,

Bună întrebare. Spuneţi, vă rog, dar cînd s-a votat Codul învăţămîntului, această prevedere nu era inclusă în acel Cod al învăţămîntului?

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Eu vă pun întrebarea cum dumneavoastră…

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci eu vă răspund la întrebarea dumneavoastră. Prevederea aceasta a fost şi în Codul învăţămîntului. Dar momentul important este că astăzi avem şi clase, şi grupe completate insuficient. Şi, de aceea, stabilirea sau creşterea cu cinci unităţi mai mult a completării grupelor şi a claselor vine doar să eficientizeze cheltuirea banului public.

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Eu am pus întrebarea concret.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Eu am pus întrebarea concret.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.3. Poftim, două întrebări aţi înaintat.

Microfonul nr.3. Ultimul vorbitor.

Mulţumesc.

 

Domnul Vasile Iovv – Fracţiunea PCRM: 

Eu am o propunere la articolul 9 punctul 3 propun  ca ultima propoziţie a alineatului (4) a articolului 7 din Legea fondului rutier să fie expusă în următoarea redacţie: „Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor multilaterale pentru transportul rutier internaţional … cu termenul de valabilitate un an, eliberate în trimestrul IV al anului precedent, se achită pînă la eliberarea acestor autorizaţii”.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Pentru lectura a doua se ia act.

Mulţumesc frumos.

Domnule ministru,

Luaţi loc. Cuvînt i se oferă domnului preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe Veaceslav Ioniţă. Poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia economie, buget şi finanţe  a examinat proiectul de lege înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova.

Prezentul proiect de lege conţine modificări şi propuneri la un şir de acte legislative ce ţin de politica bugetar-fiscală pentru anul 2010. Acest proiect  propune modificarea a 61 de articole din 60 de legi. Cele mai importante lucruri vizate în acest proiect de lege dumneavoastră  le aveţi în raport.

Voi menţiona doar că Guvernul intenţionează pentru 2010 să menţină cota zero la impozitul pe venit pentru persoanele juridice, întreprinzătorii individuali şi gospodăriile ţărăneşti. Se majorează scutirile personale, se extind scutirile pentru persoanele întreţinute faţă de tutore, se majorează cotele impozitelor pe venit obţinute din chîştigurile de noroc. Se majorează puţin cota TVA la gazele naturale lichefiate şi lichefiate, se propune aplicarea cotei zero la comercializarea biletelor de călătorie. Încă un şir de propuneri.

Acest proiect de lege, de asemenea, presupune implementarea etapei a doua privind noul sistem de impozitare a bunurilor imobiliare la valoarea de piaţă.

Totodată, în domeniul jocurilor de noroc se propune majorarea dublu a cuantumului taxei de licenţă, ceea ce va permite acumularea de noi surse financiare.

De asemenea, proiectul de lege prevede stabilirea preţului minim de comercializare a băuturilor alcoolice tari, în comerţul cu ridicata  –  36 de lei pe litru şi în comerţul cu amănuntul  – 50 de lei pe litru.

De asemenea, în vederea susţinerii persoanelor fizice şi juridice care deschid depozite bancare sau deţin valori mobiliare corporative, precum şi în vederea dezvoltării sistemului bancar din Republica Moldova, se propune menţinerea scutirii de plata impozitului pe venit a dobînzilor aferente depozitelor bancare sau valorilor mobiliare pînă în anul 2015.

Aici trebuie să spun că, deşi ţine de lectura a doua, dar comisia a considerat inoportună anularea drepturilor autorităţilor publice locale în condiţia cînd deţin resurse financiare, să aplice adaosurile la salarii. Deci s-a solicitat şi am introdus şi această propunere.

Totodată, comisia, analizînd şi luînd act de acest proiect, propune ca, ţinînd cont de toate avizele, care au început deja să vină de la comisiile permanente, de la Direcţia juridică, şi de amendamentele deputaţilor care deja au venit şi vor veni, să fie examinată în primă lectură, iar toate propunerile să fie pentru lectura a doua, care va fi joi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da. Vă mulţumesc foarte frumos, domnule preşedinte.

Deci întrebări?

Poftim, microfonul nr.3, domnul Muntean.

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule Preşedinte,

Mersi. Eu m-am înscris cu o declaraţie vizavi de acest proiect.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Din raport.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poate nu vă grăbiţi. Cînd vine vremea declaraţiei, vă oferim cuvînt.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu vreau după…

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL:

Stimate domnule preşedinte de comisie Veaceslav Ioniţă,

Ieri, a avut loc şi şedinţa Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, care a examinat proiectul de Lege nr.1925 şi vine cu următoarele propuneri, de care, vă rog, să ţineţi cont pentru lectura a doua.

Deci la articolul 44 din acest proiect nu se susţine completarea Codului audiovizualului cu articolul 51¹.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Pentru lectura…

 

Doamna Corina Fusu:

El contravenind mai multor acte legislative.

Cea de a doua propunere. La articolul 31 din proiect, se propune de păstrat alineatul (2) al articolului 17 din Legea cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice, cu specificarea că statul subvenţionează cheltuielile pentru proiecte de importanţă naţională în proporţie de pînă la 80 la sută.

Şi cea de a treia propunere. La articolul 7 din proiect se propune de a menţine prevederile alineatului (2) al articolului 61 din Legea învăţămîntului, conform căruia statul garantează alocarea anuală, mijloace bugetare pentru învăţămînt în proporţie nu mai puţin de 7% din produsul intern brut.

O să vă prezentăm avizul comisiei.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu vă mulţumesc mult şi comisia va ţine cont de…

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci vă mulţumim frumos.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Pentru a doua lectură. … pentru a doua lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Se ia act. Comisia va ţine cont de propunerea dumneavoastră. O secundă.

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Domnul Iurie Muntean:

Da.  Luare de cuvînt, vă rog, la acest punct.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă înscriem la luare de cuvînt. Luaţi loc, vă rog.

Da. Bine, alte întrebări nu sînt. Luaţi loc, domnule preşedinte al comisiei.

Pentru luări de cuvînt s-au înscris trei. Acum a cerut cuvînt încă un deputat.

Domnule Muntean,

Luaţi loc.

Da, deci cuvînt se oferă domnului Todoroglo. Poftim.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Eu sînt martor al examinării anuale a politicii fiscale de la 1991 şi, spre regret, pot să vă spun astăzi părerea că nici un an agricultorii Republicii Moldova, nici un an, începînd de la ׳91 nici un an nu au avut această, aşa fel de tensiune fiscală care astăzi este intenţie că o să fie promovat.

Eu vreau să mă opresc numai la cîteva poziţii din cauză că nu ajunge timp.

Prima. Problema legată de aplicarea TVA în agricultură. În această perioadă, după proclamarea independenţei ţării, au fost diferite variante de aplicarea taxei pe valoarea adăugată în ramură, începînd de la 5%, 20%, fără aplicarea TVA şi alte variante.

Desigur, în majoritatea cazurilor, statul a luat asupra sa responsabilitatea sau neaplicarea TVA în agricultură sau restituirea unei sume care prevede după aplicarea 20 la sută sau altă normă prevăzută în Codul fiscal.

Aplicarea TVA în anul curent, toţi cunoaşteţi că în agricultură este, are loc aplicarea 20 la sută, … statul restituie 100% calculele, această sumă nu mai puţin … mai mult, aproape 150, 180 milioane de lei.

Situaţia care... norma care se prevede, aplicarea TVA 80, 8 la sută în agricultură, sigur că minimum o să aducă tensiune fiscală şi o să fie scos din buzunarul ţăranilor nu mai puţin decît 70, 80 milioane de lei cei care astăzi agricultorii nu plătesc. E clar, eu înţeleg situaţia financiară pe care o avem noi astăzi în societate, în ţară, eu înţeleg tot, dar nici un an statul nu a pus ca sarcină asupra sa scoaterea a tuturor problemelor legate cu asigurarea venitului în bugetul de stat, aşa a tensionat din spatele ţăranilor.

De aceea, aplicarea TVA 8 la sută afară, în de aceea că o să aducă probleme ţăranilor privind achitarea acestui impozit, o să creeze dificultăţi destul de serioase şi o situaţie foarte grea pentru industria alimentară din cauză că la aceste 12% care industria alimentară nu o să primească mijloacele corespunzătoare, aceasta o să treacă sau la pierderea industriei alimentare, sau o să majoreze costul producţiei.

E clar că industria alimentară o să micşoreze imediat preţurile de achiziţie, că, la urma-urmei, iar o să fie agricultorii pedepsiţi după aplicarea acestei norme. De aceea, aplicarea 8 la sută face probleme nu numai pentru ţăranii care o să fie nevoiţi să restituie aceste 70, 80 de milioane, cifre operative, dar o să fie şi probleme serioase privind activitatea industriei alimentare.

A doua problemă. În nici un an de la ׳91 nu a avut loc aplicarea TVA 20 la sută la îngrăşămintele şi pesticidele pe care agricultorii le folosesc, fără de care e imposibilă fertilizarea solului, e imposibilă primirea unei roade aşteptate.

Dar această sumă deviază în fiecare an, în jurul la 140, 160, 170 milioane de lei, care, suplimentar, la TVA  … trebuie să fie plătit, trebuie să fie plătit pentru cumpărarea, pentru folosirea în ramură a îngrăşămintelor şi preparatelor chimice.

Aceste două probleme, , cu toate că promovăm noi la… aşa, altă politică care susţine agricultorii, dar la momentul dat numai aplicarea TVA în agricultură o să creeze aşa fel de dificultăţii din care agricultorii nu o să iasă nicidecum.

A doua problemă. Problema legată de modificarea Legii cu privire la preţul normativ al pămîntului, tarifele la preţul normativ al pămîntului. În 2006, Parlamentul a majorat tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămîntului şi noi am convins în Parlament, Parlamentul vechi, am convins că, după aplicarea, după majorarea la 150 la sută tarifele care au fost înainte, practic, a fost stopat.

Privatizarea terenurilor aferente în republică în obiectele privatizate, a fost stopată şi vînzarea–cumpărarea terenurilor care neapărat folosesc ţăranii prin necesităţile consolidării acelei parcele care alături, ci aceste două probleme acum…

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Todoroglo,

V-a rămas doar un minut.

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc.

Aceste două probleme... neapărat o să fie stopat ca consolidare, aşa şi o să fie stopată privatizarea obiectelor. De aceea, noi am fost nevoiţi să folosim coeficientele anul trecut ca să scoatem această tensiune asupra celor care au dorinţă să privatizeze terenurile sub obiectele privatizate.

Şi ultima, domnule Preşedinte, o clipă. Am vrut să... referitor la folosirea terenurilor, folosirea mijloacelor băneşti care se acumulează pentru fertilizarea, pentru reînnoirea, pentru îmbunătăţirea calităţii solului, 20 la sută, care a fost direct direcţionat pentru acest scop. 90 de milioane deja este…

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Todoroglo,

Timpul dumneavoastră a expirat.

Cu toată stima, vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc pentru stimă.

De aceea…

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, domnul Lupu. Cuvînt i se oferă…

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu am terminat, domnule Preşedinte.

De aceea, aceste două probleme destul de importante, comisia o să propună viziunea comisiei, colegii din comisie... pentru examinare în a doua lectură. Considerăm că Comisia economie, buget şi finanţe trebuie să caute variantele care să scoată puţin tensiunea în ramură,

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În contextul examinării proiectului de lege de astăzi, e un proiect de lege care vizează pachetul de politici fiscale pentru anul viitor, cu toţii ne dăm foarte bine seama că politica fiscală are două meniri, are două funcţii.

Prima funcţie este de a asigura veniturile necesare la bugetul de stat. Să nu uităm de cea de a doua funcţie – funcţia de reglementare. Şi această funcţie de reglementare, la fel, trebuie să vedem şi aspectul social şi nu mai puţin important este aspectul economic, fiindcă cadrul fiscal al ţării are menirea să stimuleze pe această cale dezvoltarea economiei, stimularea investiţiilor.

Aceste teze sînt cu atît mai mult relevante în contextul situaţiei de criză economică şi criză financiară, prin care trecem, o situaţie gravă. Iată de ce, în viziunea Partidului Democrat, pachetul de politici fiscale pentru anul viitor trebuie să răspundă prompt şi cu maximă eficienţă la cîteva întrebări.

Prima întrebare. Acest cadru fiscal trebuie să asigure o stabilitate şi o stimulare a activităţii investiţionale, a activităţii economice.

Doi la mînă. Acest pachet trebuie să asigure veniturile necesare la bugetul de stat.

Şi trei, a treia întrebare. Cadrul fiscal trebuie să fie unul favorabil pentru rezolvarea problemelor sociale din ţara noastră.

În linii mari, pachetul propus atenţiei noastre astăzi corespunde acestor exigenţe. Eu gîndesc că va trebui să consolidăm acele principii şi acele poziţii care sînt exprimate în proiectul de lege pe care îl examinăm.

Concomitent, aş dori să atrag atenţia asupra cîtorva momente mai sensibile care trebuie, cu certitudine, să fie examinate suplimentar, prelucrate pînă în ziua cînd o să votăm pentru a doua lectură pe marginea acestui proiect de lege. Care ar fi, în viziunea mea, aceste puncte mai sensibile?

În primul rînd, mă refer la modificarea condiţiilor de activitate a leasingului internaţional, punctele 37, 43, 50 şi 51 ale proiectului de lege pe care îl examinăm. Vreau să vă readuc aminte că, în prezent, condiţiile de activitate a leasingului internaţional sînt mai avantajoase decît condiţiile oferite pentru agenţii economici autohtoni, care operează în leasing operaţional şi cel financiar.

În acest context, vreau să menţionez că bunurile introduse în bază de contract de leasing internaţional se plasează sub regim de admitere temporară, ceea ce înseamnă că acest regim presupune suspendarea totală de plată a drepturilor de import, ceea ce se propune în acest proiect de lege de a fi anulat.

Eu gîndesc că importanţa economică a acestui instrument este indiscutabilă şi experienţa internaţională, dar şi cea naţională, care a fost aplicată în ultimii ani, demonstrează că aceste mecanisme au fost eficiente în contextul dezvoltării activităţii de investiţie.

De asemenea, în condiţiile sau condiţiile în locul introducerii TVA, accize şi taxe vamale la bunurile introduse în leasing internaţional, aş vrea să spun că ar fi necesar de a menţine regimul existent pentru aceste condiţii şi chiar, din contra, este raţional, şi este necesar ca, pînă în lectura a doua, să examinăm, în cadrul dezbaterilor în cadrul comisiilor de profil şi comisiei de bază, posibilitatea de a extinde aceste înlesniri fiscale şi tarifare pentru companiile de leasing autohtone.

În aşa mod, să asigurăm un tratament naţional adecvat, să asigurăm condiţii egale pentru companiile naţionale, cît şi pentru cele cu capital străin şi de a fortifica efectele pozitive ale mecanismului fiscal aplicat pentru operaţiunile de leasing.

La fel, dragi colegi, este necesar să menţionăm că asemenea politici ar avea efecte nu doar economice, dar şi efecte sociale, prin reducerea costurilor operaţionale şi lansarea afacerilor.

Punctul doi. Modificarea prevederilor privind restituirea TVA pentru investiţiile capitale, cu referinţă la punctele 36 şi 46 din proiectul de lege. Să nu uităm că acest punct – restituirea TVA, atunci cînd vorbim de activităţi de investiţii, aceste condiţii sînt condiţii fundamentale pentru relansarea activităţii economice, un lucru care devine şi mai important anume acum, în condiţiile de criză economică.

De aceea, modificările propuse la articolul 101¹ în partea ce ţine de introducerea restricţiilor la restituirea TVA la investiţiile capitale în asemenea domenii de activitate cum este comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul ar reprezenta constrîngeri substanţiale pentru dezvoltarea businessului şi, în special, constrîngeri substanţiale pentru întreprinderile mici şi medii, iar din acestea aş atrage atenţie la activitatea întreprinderilor în zona rurală.

Fiindcă costurile pentru lansarea, pentru iniţierea acestor activităţi sînt înalte şi eu gîndesc că în perioadă de criză noi ar trebui să stimulăm pe orice cale, inclusiv pe această cale de facilităţi fiscale, lansarea de noi afaceri, care, la rîndul său, trebuie să conducă la menţinerea, cel puţin, dacă nu la formarea de noi locuri de  muncă.

Al treilea punct. Reglementarea comercializării mărfurilor sub costul de producţie. Ceea ce este propus, în viziunea noastră, este o idee demnă de a fi examinată. Dar atrag atenţia asupra faptului că noi am avut în trecut mai multe situaţii care nu au permis respectarea acestei norme, administrarea acestei norme de către organele respective, ele purtînd un caracter general.

La fel, atrag atenţia că această poziţie a trebuit să fie regîndită în contextul susţinerii producătorilor de la ţară din sectorul agricol. Iată de ce aş vrea să propunem ca alineatul (4) din articolul 97 să sune în felul următor: „Valoarea impozabilă a livrării impozabile nu se va aplica pentru producţia din fitotehnie şi horticultură, în formă naturală şi producţie de zootehnie în masă vie şi sacrificată, produsă şi livrată pe teritoriul Republicii Moldova.”

Eu gîndesc că sectorul agricol, şi din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere social, ar avea foarte mult de cîştigat ca stimulent pentru menţinerea activităţii acestora în condiţiile de criză economică.

Penultimul punct se referă la indexarea plăţilor pentru patentă, indexarea la nivelul nivelului de inflaţie pentru anul viitor.

Stimaţi colegi,

Eu vreau să vă readuc aminte că în anul 2008, în Parlamentul Ţării au fost aplicate amendamente substanţiale în Legea privind activitatea de întreprinzător pe bază de patentă, au fost îngustate genurile de activitate şi a fost aproape dublată plata pentru patentă.

În asemenea condiţii, eu aş propune să examinăm, totuşi, pînă în lectura a doua posibilitatea de a nu indexa plata pentru patentă, fiindcă anul trecut aceste plăţi au fost majorate substanţial. Să nu uităm, criza nu duce la formarea de locuri de muncă, criza duce la reducerea locurilor de muncă.

Activitatea pe bază de patentă este o activitate care cuprinde zeci de mii de oameni. Şi eu gîndesc că, în aceste condiţii economice dificile, noi trebuie să avem grijă de aceste persoane. Şi modalitatea pe care am propus-o, gîndesc, vine în deplină concordanţă şi cu interesele ţării care nu o să aibă prea multe venituri din această indexare, dar o să afecteze foarte mult viaţa şi activitatea acestor mici întreprinzători.

Şi ultimul punct, stimaţi colegi. În proiect se propune să fie majorate substanţial plăţile pentru sau în formă de taxe pentru amplasarea unităţilor comerciale. Nu mă refer la capitală, nu mă refer la alte oraşe, atrag atenţia că, în clasificarea actuală, oraşele şi satele sînt puse în aceeaşi categorie. Propunerea este să divizăm oraşele, adică centrele raionale să fie o poziţie separată, satele să fie o altă poziţie separată, ca şi taxele pentru plata la momentul amplasării unităţilor comerciale să fie diferenţiată.

În sensul în care la sate, unde lume este puţină, unde circulaţia de mărfuri este foarte mică şi această taxă să fie una mai simbolică. Să nu uităm că oamenii care locuiesc la sate nu sînt cei mai bogaţi. Să nu uităm că aceste costuri privind amplasarea unităţilor comerciale, în ultimă instanţă, sînt introduse în preţul final pentru bunurile de consum. Acest lucru la fel va permite să nu majorăm şi nivelul de inflaţie.

Lucrurile pe care le-am propus în numele Fracţiunii Partidului Democrat rog să fie calificate, prin intermediul stenogramei, ca propuneri pentru comisia de profil, pentru a fi examinate în contextul dezbaterilor pentru lectura a doua ale acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi am depăşit cu 25 de minute. Vă întreb doar: încheiem? Mai au luări de cuvînt  domnul Vremea şi domnul Muntean şi apoi pauză? Sau anunţăm pauză? Cum? Luări de cuvînt, apoi pauză. Foarte bine, domnule Miron.

Se oferă cuvîntul domnului Vremea. Poftim, domnul Vremea.

 

Domnul Igor Vremea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Deci în contextul proiectului în dezbatere, permiteţi-mi să fac unele repere cu referinţă la sectorul de securitate. În mod special, aş vrea să pornesc de la faptul că fiecare stat, pentru a-şi asigura bazele statalităţii, instituie, să spunem, un mecanism de protecţie sub forma organelor de securitate. Şi în Republica Moldova a fost instituit un asemenea mecanism.

Legislaţia noastră prevede într-un şir de acte funcţionarea organelor speciale, care sînt atribuite la organele de securitate. Şi, iată, în contextul proiectului de lege pe care noi îl dezbatem cu toţi dumneavoastră  astăzi, eu consider şi întreaga fracţiune sîntem de opinia că totuşi, prin modificările care au tangenţă la sectorul de securitate, pot fi şi inevitabil vor fi aduse atingeri acestui sector. Şi, în special, va suferi foarte mult securitatea statului şi sub toate aspectele ei. Deci nu trebuie să admitem genocidul statului prin operarea unor modificări care se consideră oportune sau de moment, fără a evalua care va fi impactul acestor modificări peste sau în perspectivă chiar şi apropiată. Vă zic de ce avem o asemenea viziune?

Ştim cu toţii că se vehiculează şi în societate la moment că vor fi abrogate, prin modificările operate în proiectul respectiv de lege, unele garanţii sociale de care beneficiază colaboratorii organelor de poliţie, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ministerului Apărării, Situaţii Excepţionale şi alte structuri ale organelor de securitate. Şi, în cazul în care ele vor fi abrogate, acele persoane care beneficiază la moment de respectivele garanţii, inevitabil, pînă la finele anului curent, vor depune cereri, dacă nu şi sînt depuse deja.

Şi evaluările noastre sînt estimate la 60% din personalul calificat al organelor de securitate, că vor depune rapoarte de demisie, de pensionare din respectivele organe. Şi ne vom pomeni în situaţia că sectorul de securitate al statului va fi afectat foarte-foarte grav. Ba mai mult, acele aşteptări de ordin economic pe care le are Ministerul Finanţelor, considerăm că iarăşi nu vor fi obţinute.

Vă spun de ce. Acele cereri care vor fi depuse pînă la finele anului vor fi sau va trebui să fie onorate. Dacă să exemplificăm doar că Ministerul Apărării, dacă acei colaboratori care au dreptul sau din numărul acelor colaboratori care au dreptul la asemenea garanţii sociale la moment, dacă 150 din aceşti colaboratori vor depune cereri de demisie pînă la finele anului, estimările sînt în jur de  13 milioane şi ceva de lei anume pentru aceste persoane. Dar fără a face o evaluare a întregului sector, putem să ne închipuim care o să fie efectele pentru bugetul anului în cauză.

Deja spun, nu mai vorbesc despre impactul destul de negativ care îl poate avea întreg sectorul se securitate pentru viitor. Investiţiile în factorul uman, de obicei, încep de pe băncile şcolii şi se finisează în jurul vîrstei de 40 de ani. Adică, ceea ce şi, respectiv, statul investeşte în formarea unui cadru calificat de colaboratori în orice structură. Respectiv, aceşti colaboratori, ajungînd la vîrsta, sau atingînd vîrsta de 40 de ani, respectiv, ei la moment şi beneficiază de acele înlesniri.

Adică noi, formînd acel cadru calificat, ne vom dezice de el. Şi se pune întrebarea: la 40 de ani ce vor face aceşti colaboratori ai organelor de securitate? O să fie şomeri? Eu nu cred. Fie că  se vor duce în structurile private, fie că noi din timp le dăm undă verde pentru a pleca în structurile pe care le vor accepta serviciile. Nu este exclusă şi activitatea criminală a acestora. Ceea ce va fi şi mai... sau va avea o influenţă şi mai... şi asupra întregii societăţi.

De aceea, considerăm că nu este bine venită sau  nu sînt binevenite aceste modificări care vizează sectorul de securitate. Am pus o întrebare, respectiv, la formularea care este întîlnită în conţinutul legii, că Guvernul va stabili cauzele cînd va decide să acorde sau nu unele facilităţi. Eu nu aş spune că sînt facilităţi, dar să îşi … unele obligaţiuni faţă de colaboratori. Este vorba de înzestrarea cu echipament special, raţie alimentară ş.a.m.d.         

 De ce Guvernul trebuie să stabilească cazurile cînd el va decide să îi acorde sau nu echipament special? De ce în lege să nu fie prevăzute expres cînd. Dar modul sau periodicitatea cînd ele vor fi acordate sau alte momente ce vizează executarea...

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Vremea,

Un minut.

 

Domnul Igor Vremea:

Da, mulţumim.

Ceea ce vizează executarea acestui mecanism să fie anume prevăzute prin regulamente speciale, dar nicidecum să nu lăsăm la discreţia Guvernului ceea ce trebuie să facă, adică, sau să acordăm acea funcţie de lege … a Parlamentului  să fie acordată Guvernului, Executivului, care trebuie să execute doar legea, nu şi să îi dăm funcţia aceasta de elaborare a acestor norme.

Vreau să închei discursul doar cu faptul că garanţiile sociale care sînt acordate colaboratorilor organelor, atribuite la sectorul de securitate, trebuie să constatăm şi să fim conştienţi că nu este un moft sau un lux acordat de Parlament ori de societate unui grup limitat de colaboratori. Aceasta este o necesitate stringentă pentru existenţa unui stat contemporan.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Domnule Muntean,

Poftim. 

 

Domnul Iurie Muntean:

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Onorată asistenţă,

Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a examinat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative, pornind de la politica bugetar-fiscală, şi constată că o parte considerabilă a modificărilor propuse nu numai că distrug realizările sociale şi economice ale politicilor promovate de guvernarea precedentă, dar şi profanează flagrant priorităţile stabilite prin aşa-numitul program de stabilizare şi relansare economică, aprobat de actualul Guvern la sfîrşitul lui noiembrie curent şi anume:

1) stabilizarea şi optimizarea finanţelor publice;

2) relansarea activităţii economice;

3) asigurarea unei protecţii  sociale eficiente şi juste.

Deci, în această ordine de idei, avînd în vedere prima  prioritate, intitulată: „stabilizarea şi optimizarea finanţelor publice”, politica bugetar-fiscală urma să se concentreze pe perfecţionarea mecanismelor fiscale aplicate, astfel ca, în contextul luptei cu criza economică, să fie susţinută şi stimulată la maxim activitatea economică al sectorului real.

Cu toate acestea, Guvernul, fiind în plină cunoştinţă de cauză, vine cu un şir de măsuri dubioase şi/sau depăşite, unele chiar periculoase, fapt dovedit în majoritatea cazurilor prin practica fiscală a anilor 90 ai secolului trecut.

În acest sens, noi am identificat patru tipuri de excepţii nejustificate din baza fiscală.

a)      excepţiile aferente aşa-numitelor dificultăţi în administrare.

Exemplu: atribuirea costului serviciilor de intermediere legate de procurarea pachetelor de servicii turistice la categoria livrărilor scutite de TVA. Probabil, cineva din Guvern sau prin intermediul Guvernului ar dori să îşi protejeze interesele de afaceri în domeniu;

b) excepţiile care, în final, ar putea complica relaţiile dintre sectorul antreprenorial şi stat şi, eventual, ar cauza apariţia unor intermediari. Astfel, cum aceasta a avut loc în anii 90.

Exemplu: scutirea de TVA a tuturor serviciilor de înregistrare a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali şi de furnizare a informaţiei din registrele de stat respective;

 c) majorarea bruscă a accizelor la ţigări, fără a face o analiză cost–beneficiu, care ar include, în mod special, evaluarea impactului posibilei creşteri a contrabandei şi influenţei acesteia asupra poziţiei producătorului autohton;

d) reducerea substanţială a ratei TVA sub nişte lozinci false, cum ar fi scutirea de TVA a ambalajului pentru medicamente, în timp ce medicamentele propriu-zise sînt supuse TVA. Sau implementarea ratei de 8% a TVA pentru producţia agricolă, fapt ce va atrage după sine mai multe oportunităţi de eschivare de la achitarea TVA-ului prin intermediul firmelor fantome de-a lungul  lanţului valoric şi anume pe veriga producător–procesator. Şi, ca urmare, va reduce capacităţile financiare ale statului în ceea ce priveşte subvenţionarea şi retehnologizarea în continuare a sectorului agricol. Despre ce foarte mult cu gust şi suflet a vorbit actuala guvernare atît în cadrul campaniilor electorale, cît şi acum, la întîlnirea cu agricultorii.

Aici noi nu putem să nu  menţionăm că, conform obligaţiunilor noastre în cadrul OMC, noi vom fi obligaţi să extindem acest regim fiscal şi asupra mărfurilor agricole de import, oferindu-le astfel un regim foarte favorabil, ceea ce va pune producătorul autohton în condiţii dificile, avînd în vedere volumul subvenţiilor de care se bucură producătorii din cele mai mari ţări exportatoare de produse agricole atît de origine vegetală, cît şi de origine animalieră. 

Exemplu: Brazilia, SUA, Germania, Italia, Franţa, Olanda şi altele.

Toate cele menţionate, cu toată elocvenţa, arată că actualul Guvern, stînd cu gura căscată şi ochii închişi spre finanţări externe, pe care, în final, va trebui să le rambursăm,  nu este capabil de o atitudine cît de cît grijulie de acele resurse care ar putea fi mobilizate pe intern, fără a cauza sectorului real careva incomodităţi suplimentare, un factor foarte important în procesul de combatere în continuare a crizei.

În contextul celei de a doua priorităţi şi anume relansarea activităţii economice, nu par clare, sau drept spus logice, mai multe propuneri de modificare înaintate de Guvern. În special, aceasta se referă la reducerea stimulentelor oferite businessului în scopul modernizării şi capitalizării economiei, în special în zona rurală şi dezvoltării social-economice regionale echilibrate şi de lungă durată, un factor-cheie în contextul luptei cu criza, cînd capacităţile statului de a susţine sectorul real sînt prin definiţie în descreştere.

Exemple: primul – excluderea investiţiilor capitale în comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul în zona rurală de investiţiile capitale, care se bucură de restituire a TVA-ului. De parcă ţara noastră şi, în special, sectorul real nu ar avea nevoie de centre moderne de logistică, de … regionale sau chiar de centre comerciale contemporane în zona rurală, ceea ce ar implica, printre altele, mii de locuri de muncă şi multiple oportunităţi de afaceri, inclusiv prin intermediul aşa-numitelor clastere.

Doi. Reducerea considerabilă a cheltuielilor pentru învăţămînt, care nu poate,  conform redacţiei în vigoare a Legii învăţămîntului, să fie mai mic de 7 la sută din PIB. Reducerea de circa de două ori în următorii doi a ani a investiţiilor în ştiinţă şi inovare şi lichidarea fondului naţional pentru susţinerea ştiinţei, ceea ce înseamnă că construirea unei economii bazate pe cunoaştere nu  mai este o prioritate a Guvernului actual, care în continuare pălăvrăgeşte despre integrarea europeană, unde, apropo, investiţiile în ceea ce priveşte, ceea ce este cunoscut ca now lege  economy sînt în permanentă creştere, mai cu seamă în condiţiile crizei financiare economice globale. Pe de altă parte, universităţilor li s-a permis să devină mari operatori pe piaţa locuinţelor prin liberalizarea preţurilor în cămin. Şi multe alte exemple.

Trei. Ultimul. La capitolul asigurarea unei protecţii sociale eficiente şi juste, Guvernul a mers şi mai departe, încă o dată dovedind că, într-adevăr, sectorul social nu  mai reprezintă o prioritate pentru Guvern. Următoarele iniţiative în acest sens „logic” complimentează îngheţarea salariilor în sectorul bugetar, amînarea achitării majorărilor pentru profesori, reducerea personalului didactic, închiderea şcolilor, grădiniţelor şi instituţiilor medicale şi altele. Acum a ajuns rîndul organelor de forţă, care vor fi lipsite de mai multe garanţii sociale cum vor fi...

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Muntean,

V-a rămas încă un minut.

Bine, mulţumesc frumos mult.  Mulţumesc de înţelegere, da, desigur.

 

Domnul Iurie Muntean:

Acum a ajuns rîndul organelor de forţă, care vor fi lipsite de mai multe garanţii sociale, cum ar fi dreptul la compensaţii băneşti în schimbul raţiei subalimentare şi al echipamentului. Dreptul la călătorie fără plată, dreptul la bilete de tratament balneosanatorial gratuite, dreptul la asigurarea financiară, dreptul la indemnizaţii, precum şi la o indemnizaţie unică la eliberare etc.

De acum înainte, în cel mai bun caz, nu legea, ci Guvernul va stabili cazurile şi mărimea acestor garanţii sociale. O asemenea ofensivă dură, ba chiar sălbatică în direcţia drepturilor şi înlesnirilor sociale de care se bucură funcţionarii publici, care activează în condiţii speciale, cum ar fi Forţele Armatei, Poliţia, Procuratura, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Pazei de Stat, Serviciul Situaţii Excepţionale şi altele par să aibă un caracter de răzbunare.  Şi, în final, evident, au drept scop slăbirea  acestor atribute ale statului nostru pentru a delegitimiza în continuare statalitatea Republicii Moldova, care deja în Internet este identificată nu prin prescurtare MD, dar prin prescurtarea RO.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, domnule Muntean.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Cu permisiunea dumneavoastră – pauză. Cît? Anunţăm o pauză de cît? De jumătate de oră, da? Trebuie să... Jumătate de oră, da? Jumătate de oră să fie. Nu că anunţăm jumătate de oră şi ne adunăm într-o oră. Jumătate de oră aceasta înseamnă sîntem aici toţi în sală. O oră o să fie mîine, mîine o oră o să fie. Astăzi jumătate de oră. În creştere, în creştere o să fie. O oră, pe urmă o oră jumătate.

 

P   a   u   z   ă

*

*    *    *

D u p ă   p a u z ă

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, să luăm loc. (Rumoare în sală.)

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Prezintă domnul ministru Catan. Poftim, domule ministru.

 

Domnul Victor Catan – ministrul afacerilor interne:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Ministerul Afacerilor Interne, pornind de la necesitatea stabilirii cadrului juridic privind libera circulaţie şi imigrarea cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi din oportunitatea adoptării unui cadru normativ în conformitate cu legislaţia comunitară, a elaborat şi prezintă spre examinare proiectul de Lege privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Scopul principal al proiectului constă în consolidarea capacităţilor autorităţilor administraţiei publice de a gestiona eficient procesul de imigrare a cetăţenilor străini în Republica Moldova.

Proiectul reglementează intrarea şi ieşirea străinilor pe şi de pe teritoriul Republicii Moldova, acordarea şi prelungirea dreptului de şedere, repatriere, documentarea acestora, precum şi a măsurilor de constrîngere în caz de nerespectare a regimului de şedere în conformitate cu obligaţiunile asumate de Republica Moldova prin tratatele internaţionale la care este parte.

Prevederile proiectului corespund obiectivelor stabilite în Planul de acţiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană” şi în Planul naţional de acţiuni pentru facilitarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, în contextul consolidării eforturilor de integrare europeană şi aplicarea standardelor comunitare.

Sub aspect financiar şi economic, implementarea legii nu va necesita cheltuieli suplimentare, avînd în vedere că mecanismul în domeniul reglementării regimului străinilor pe teritoriul ţării deja există.

Luînd în considerare complexitatea problematicii abordate în proiect, precum şi a multitudinii de obiecţii şi propuneri expuse de către reprezentanţii ministerelor, proiectul de faţă a fost avizat de cîteva ori.

Respectiv, definitivarea acestuia a avut loc conform avizelor autorităţilor de resort şi propunerilor expuse în şedinţele grupului de lucru, precum şi conform propunerilor expuse în cadrul şedinţelor Comisiei pentru coordonarea unor activităţi ce ţin de procesul migraţional.

Adoptarea şi implementarea Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova este oportună în lumina asigurării unui mecanism complet, uniform şi continuu de reglementare a regimului străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unor procedee uniforme de documentare a acestora.

În acest context, există toate premisele pentru a spori încrederea comunităţii internaţionale faţă de statul nostru şi intenţia de a realiza eficient şi consecvent integrarea europeană şi dezvoltarea calitativă a raporturilor interstatale.

Acest proiect a fost iniţiat în decembrie 2006. Pe parcursul anilor el a fost preavizat de 7 ori. Au fost incluşi în grupele de lucru atît experţi din cadrul mai multor ministere, departamente din ţară la noi, cît şi au fost implicaţi experţi internaţionali de la Biroul Federal de Migraţie din Germania, din România, din alte ţări europene.

Ultimul proiect a fost prezentat spre examinare în decembrie anul trecut. Dar el nu a fost adoptat din motivaţiile că unele ministere, departamente au venit cu noi propuneri. Considerăm că şi actualmente, din decembrie pînă în anul curent, au mai apărut careva propuneri, careva obiecţii care urmează a fi sesizate, urmează a fi introduse în noul proiect.

Şi, totodată, rog ca acest proiect să fie adoptat în primă lectură, ca să ne dea posibilitate ca experţii să mai acumuleze cele ce au apărut pe parcursul anului curent şi să ne dea posibilitate să ne încadrăm şi noi în procesul de integrare europeană şi să asigurăm atît protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor străini în Republica Moldova, pe de o parte, cît şi să asigurăm un regim normal la standardele europene de securizare a statului nostru de migraţia nelegală.

Vă mulţumesc de atenţie. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.1, nr.5, pardon.

 

Doamna Ana Guţu – Fracţiunea PL:

Mult stimate domnule ministru,

Am şi elaborat un set de amendamente la proiectul de Lege privind regimul străinilor în Republica Moldova. Şi aş vrea să atrag atenţia onoratului Parlament că în cursa noastră pentru ralierea la normele şi standardele europene, ar trebui să ţinem cont şi de posibilităţile pe care le oferim tinerilor cetăţeni care vin în Republica Moldova în cadrul programelor de cooperare: culturală, ştiinţifică, didactică şi, îndeosebi, în cadrul posibilităţii înmatriculării tinerilor la studii în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova.

De aceea, am elaborat acest set de amendamente şi nu o să le dau citire, însă unul din ele este foarte important. Pînă în prezent, de invitaţiile în baza cărora erau perfectate vizele pentru tinerii care veneau la studii şi nu doar se ocupa Departamentul Migraţie.  Şi era un proces foarte anevoios.

Aş vrea să vă amintesc perioada de vară din acest an, cînd a fost introdus regimul de vize pentru cetăţenii români şi au fost zădărnicite un şir de manifestări culturale, ştiinţifice şi didactice, deoarece durata perfectării invitaţiei de către Departamentul Migraţie dura 30 de zile.

Or, vreau să vă spun că şi prezentarea originalului invitaţiei pentru a perfecta viza nu este o condiţie, să zic eu, aşa, europeană, deoarece noi ştim că pentru a perfecta viza Schengen, de exemplu, ambasadele acreditate la Chişinău, ambasadele statelor europene... e suficient să prezinţi şi varianta electronică a acestei invitaţii.

De aceea, toate aceste amendamente trebuie să... trebuie de ţinut cont de toate aceste amendamente, pentru a avea, într-adevăr, o lege europeană şi să nu fie iarăşi o lege care va obstrucţiona, în primul rînd, circulaţia tinerilor care vor să vină la studii în Republica Moldova.

Şi aş vrea să nu fie implicat în acest proces de legalizare a şederii cetăţenilor străini în Republica Moldova Ministerul Educaţiei, deoarece pînă în prezent înmatricularea la studii a cetăţenilor străini era coordonată şi cu Ministerul Educaţiei. Însă acest principiu încalcă, de fapt, articolul 35, alineatul (6) din Constituţie referitor la autonomia universitară.

Şi vreau să vă amintesc că în ţările Uniunii Europene şi în ţările din regiune universităţile beneficiază de autonomie în cazul în care este vorba de înmatricularea la studii a tinerilor cetăţeni din străinătate.

Plus la toate, eu aş propune şi altceva pentru viitorul Cod al educaţiei, ca finanţarea instituţiilor de învăţămînt superior să se facă în bază contractuală, ţinîndu-se cont şi de acest principiu foarte important în ţările Uniunii Europene şi anume: numărul de studenţi străini care sînt acceptaţi la studii în instituţiile de învăţămînt superior. Aşa vom ridica şi prestanţa şi, de fapt, autoritatea instituţiilor noastre.

 Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Domnule raportor,

Nimeni nu pune sub semnul întrebării necesitatea adoptării unui asemenea proiect de lege. Dar totuşi avem foarte multe întrebări şi, respectiv, amendamente pentru lectura a doua.

În primul rînd, întrebarea mea este următoarea. Aţi declarat că adoptarea acestui proiect de lege nu va duce la careva cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.

Totuşi constituirea sau introducerea sistemului informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei la frontiera de stat este un sistem destul de costisitor. Cît va costa introducerea acestui sistem integrat automatizat la frontiera de stat a Republicii Moldova? Din ce surse vor fi acoperite aceste cheltuieli?

Şi, în afară de aceasta, eu aş vrea să atrag atenţia dumneavoastră asupra articolelor 66 şi 67 din acest proiect de lege, ceea ce se referă la Centrul temporar de plasament pentru străini, de asemenea, care necesită cheltuieli destul de mari.

Cît ne va costa, totuşi, adoptarea acestui proiect de lege? Şi sînt prevăzute aceste sume, aceste resurse financiare în proiectul bugetului de stat pentru anul viitor sau nu?

 

Domnul Victor Catan:

Da, mulţumesc, domnule Petrenco.

Este prezent şeful Biroului de migraţie şi azil al Republicii Moldova, care a participat la toate elaborările nu numai în cadrul instituţiei, Ministerul de Interne, dar a fost în vizită şi după hotare şi a fost participant la toate aceste chestiuni.

Dacă îmi permiteţi, ca să vă răspundă dumnealui la această întrebare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Veaceslav Bînzari – directorul Biroului migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne:

Domnule deputat,

Referitor la sistemul automatizat de evidenţă a migraţiei şi azilului, vă aduc la cunoştinţă că în anul precedent, conform hotărîrilor de Guvern, a fost alocat Ministerului Afacerilor  Interne 1 milion de lei pentru crearea sistemului respectiv.

Sistemul este deja creat, totul depinde de aprobarea legii respective. Fără aprobarea legii, sistemul nu poate acţiona. La sistemul respectiv vor fi racolate toate ministerele, toate oficiile, serviciile consulare ale Republicii Moldova, respectiv, el este gata de lucru.

Referitor la Centrul de plasament temporar al străinilor. A fost dat în exploatare la 31 mai 2008, a fost construit cu aportul Guvernului Finlandei şi a Comisiei Europene. În momentul de faţă se construiesc alte două blocuri.

În perioada anului curent, au fost cazaţi 57 de cetăţeni străini care au încălcat regimul de şedere  în ţară. În momentul de faţă, în Centru sînt plasaţi 22 de cetăţeni străini.

Actualmente, toate cheltuielile referitor la menţinerea Centrului sînt suportate de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. La bugetul de stat sînt alocate surse numai pentru salarizarea efectivului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

A doua întrebare, domnule Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Da, mulţumesc pentru acest răspuns destul de detaliat.

Următoarea întrebare se referă la articolul 29, din ceea ce se referă la constituirea depozitelor de garanţie. Se propune introducerea unor asemenea depozite pentru cetăţenii străini care vor să perfecteze viza pentru a intra în Republica Moldova. Şi eu aş vrea să vă citez un alineat din articolul 29, referitor la condiţiile de restituire a acestor depozite.

Articolul 29 alineatul (5) – sumele necheltuite cu ocazia îndepărtării străinului de pe teritoriul Republicii Moldova se restituie deponentului în termen de pînă la 3 ani. Ce o să fie cu aceste sume timp de 3 ani?

 

Domnul Veaceslav Bînzari:

Îmi permiteţi?

Stimate domnule deputat,

Vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră că, conform articolului 26, într-adevăr, a fost constituit ca practică nouă pentru legislaţia Republicii Moldova depozitul respectiv.

În momentul de faţă, avem mari probleme cu originarii din ţările africane şi din alte ţări care nu au surse pentru plecare.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu, eu înţeleg, dar...

 

Domnul Veaceslav Bînzari:

Şi, respectiv, depozitul global va fi instituit prin hotărîre de Guvern la propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Cetăţeanul străin care depune suma pentru a fi depusă în depozit, are dreptul pînă la 3 ani. El, în orice moment, poate ridica suma respectivă, o dată cu plecarea străinilor din ţară.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci taman că nu în orice moment. Eu vreau să atrag atenţia dumneavoastră, am atras special la acest punct. Deci el nu prevede că în orice moment poate ridica această sumă, dar în termen de pînă la 3 ani. Respectiv, statul se obligă să o restituie.

 În al doilea rînd, introducerea unor asemenea depozite de garanţie va afecta cetăţenii Republicii Moldova. Vă asigur că, imediat, după această... după introducerea unor asemenea depozite, ţările respective vor introduce aceleaşi depozite pentru cetăţenii noştri. Şi nu consideraţi că totuşi aceste norme sînt depăşite deja…?

 

Domnul Victor Catan:

Domnule Petrenco,

Eu aici m-aş referi, dacă aţi observat, sînt diferite categorii de persoane la care nu se referă acest depozit.

În primul rînd, toţi cetăţenii Uniunii  Europene, cetăţenii cu care Republica Moldova are tratate bilaterale, vasăzică, facilitează acest regim. Pentru aceste persoane nu sînt prevăzute.

Aceste depozit este pentru persoanele care sînt în ţările de risc. Vasăzică, care pot inunda într-un moment. Dacă nu vor fi aceste depozite, ţara noastră fără a  ne da posibilitate ca pe urmă să îi trimitem în ţările din care ei au venit.

De altfel, toate cheltuielile în alte de cazuri ar fi pe seama Republicii Moldova.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Dacă îmi permiteţi, domnule Ghimpu.

Deci încă o dată repet. Introducerea unor asemenea depozite va duce la introducerea acestor depozite şi pentru cetăţenii noştri. Şi vor suferi, în primul rînd, ei. Noi cîte ţări avem în lista cu  risc sporit?

 

Domnul Victor Catan:

Majoritatea ţărilor europene… care…

 

Domnul Grigore Petrenco:

Majoritatea… Majoritatea ţărilor vor fi introduse deci.

 

Domnul Victor Catan:

Domnule Petrenco...

 

Domnul Grigore Petrenco:

Majoritatea ţărilor vor introduce aceste depozite de garanţie pentru cetăţenii Republicii Moldova.

 

Domnul Victor Catan:

Ţările civilizate în care concetăţenii noştri activează, lucrează, pleacă în diferite... vasăzică, aceste ţări nu sînt zone de risc, practic. Ele nu afectează, sînt alte ţări. Alte ţări cu care noi nu avem relaţii şi nu avem, practic, cetăţeni care să ne facă probleme. Chiar şi dacă ar fi careva restricţii pentru cetăţenii Republicii Moldova în ţările celea, nu este un element, ştiţi, de masă sau care ne poate afecta drepturile…

 

Domnul Grigore Petrenco:

Bine.

Şi ultima întrebare, dacă îmi permiteţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Două întrebări.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Se referă la articolul 85 al acestui proiect de lege – evidenţa şi condiţiile de aflare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, alineatul (2): străinilor care nu au obligaţia de a obţine viză pentru intrare în Republica Moldova li se permite accesul pe teritoriul ţării şi se pot afla pînă la 90 de zile în decurs de 6 luni.

Cum consideraţi, poate fi prelungit acest termen şi, să zicem, să fie sau să nu existe această restricţie pentru cetăţenii din ţările care nu au nevoie de viză pentru Republica Moldova?

 

Domnul Victor Catan:

Practic, aceste noţiuni sînt preluate şi din legislaţia internaţională şi a altor ţări. Adică noi ne-am concordat la legislaţia internaţională şi a altor ţări care prevede aceste restricţii.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Ce anume? Puteţi specifica?

 

Domnul Victor Catan:

Vă rog, lămuriţi.

 

Domnul Veaceslav Bînzari:

Prevederea respectivă a fost introdusă în legea dată în conformitate cu Acordul Schengen, semnat în anul 1985, acord la care toate ţările care fac parte din zona Schengen au inclusă prevederea respectivă.

Aceasta este o normă stabilită în toate ţările Uniunii Europene.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Vă aduc la cunoştinţă că nu toate ţările membre ale Uniunii Europene fac parte din zona Schengen. Republica Moldova, de asemenea, nu este membru al zonei Schengen. Dar, respectiv, nu este o condiţie obligatorie în cazul nostru.

Atunci cînd vom negocia aderarea noastră la zona Schengen, atunci vom modifica acest articol. Dar, astfel, creăm, deci limităm accesul pe teritoriul Republicii Moldova al cetăţenilor din ţările vecine.  

 

Domnul Victor Catan:

Nu, nicidecum. Ţările vecine, noi avem tratate cu Uniunea Europeană, ei au acces liber. Noi avem tratate cu ţările CSI, va să zică, care liber participă…

 

Domnul Grigore Petrenco:

Corect.

Domnule ministru,

Prin această normă, limitaţi, deci introduceţi restricţia de aflare pe teritoriul Republicii Moldova, de pildă, a aceloraşi cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene, care, de asemenea, pot să se afle pe teritoriul Republicii Moldova doar pînă la 90 de zile în decurs de 6 luni.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. În lectura a doua analizaţi, vedeţi şi o să votăm.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Вношу предложение дополнить статью 87 «Допуск несовершенно-летних иностранных граждан к образованию» частью (3), гарантирующей получение документа об образовании в Республике Молдова на основании документа о временном пребывании, будь это permis de şedere или buletin de identitate pentru apatrizi.

Так как в своей депутатской практике я столкнулась с тем, что дети, окончившие дошкольное и далее доуниверситетское образование в Республике Молдова, не смогли получить документ об образовании, аттестат об окончании лицея, к примеру. И  было бы хорошо, чтобы это было оговорено законом.

Спасибо.

 

Domnul Victor Catan:

Во втором чтении учтем ваше предложение.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi – Fracţiunea PLDM:

Onorate domnule Prim-ministru,

Înţelegînd că acest proiect de lege a fost elaborat de Guvernul anterior, dumneavoastră v-aţi pomenit într-o situaţie mai delicată: să apăraţi un proiect de lege care nu vă aparţine ca şi autor.

Şi întrebarea este următoarea: ţinînd cont de o serie de lacune care există în acest proiect de lege, există deschidere din partea ministerului ca în lectura a doua acest proiect de lege să fie revizuit în întregime şi să îl racordăm la toate standardele acquis-ului comunitar, ca să avem o lege care ar permite cetăţenilor străini în Republica Moldova să se simtă în siguranţă şi trataţi cu decenţă, aşa cum ar trebui să fie?

 

Domnul Victor Catan:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat.

Într-adevăr, eu am menţionat cronologia adoptării acestui proiect. Anume, pe zi ce trece, el necesită, necesită de a-l mai modifica. Din 2006 pînă în 2008, vasăzică, de 7 ori a fost preavizat. Şi este normal şi noi am simţit lucrul acesta, fiindcă preventiv ne-am întălnit cu mai mulţi deputaţi care aveau obiecţii şi,  într-adevăr, aceste obiecţii sînt foarte esenţiale care trebuie să fie luate în considerare.

Şi noi vom participa, cred eu, dacă ne veţi invita, în comisiile respective, pentru a explica şi pentru a susţine propunerile dumneavoastră care, de altfel, majoritatea dintr-însele sînt acceptabile.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În contextul propunerii domnului Ghileţchi, am şi eu mai multe amendamente dar la... două vreau să le menţionez acum. La articolul 26 „Acordarea vizelor pe bază de invitaţii, unde se spune că Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrare Europeană vor stabili care este lista statelor a căror cetăţeni trebuie să intre în Republica Moldova în bază de invitaţie şi cu depozit de garanţie. Propunerea mea este ca aceasta să fie stabilit prin hotărîre de Guvern şi la iniţiativa Guvernului.

Iar punctul 6 din articolul 27, unde se vorbeşte despre cererea de aprobare a invitaţiilor. În general, consider că trebuie exclusă cererea de aprobare a invitaţiei, atunci cînd obţii viză. Nu ştiu dacă mai este o experienţă în altă ţară la aşa capitol.

Şi alte amendamente pe care le voi da în scris.

 

Domnul  Victor Catan:

Vă mulţumesc.

Eu sînt de acord cu aceste amendamente.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga – Fracţiunea PDM:

Domnule ministru,

Articolul 45 „Acordarea dreptului de şedere permanentă”, litera b) dacă îndeplineşte următoarele condiţii: inclusiv şedere temporară legală şi continuă pe teritoriul Republicii Moldova  de cel puţin 5 ani în cazul celorlalte categorii.

Noi propunem pentru lectura a doua: Ministerul Afacerilor Externe  împreună cu Centrul să analizaţi care pot fi riscurile în dependenţă de origine. Pentru că avem cazuri cînd au o categorie de cetăţeni, sînt fondatori ai unor instituţii pe teritoriul Republicii Moldova, practic, au avut acest permis de şedere temporară pe o perioadă  mai mult de 5 ani şi noi atunci automat le oferim dreptul de şedere permanentă. Să analizăm profund, ca să excludem un eventual risc pentru republică.

Mulţumesc.

 

Domnul  Victor Catan:

Da, sînt de acord.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Nu mai sînt întrebări, da?

Domnule ministru,

Noi, Alianţa pentru Integrare Europeană, depunem efort acum ca să obţinem libera deplasare a cetăţenilor noştri în Europa, în spaţiul Shengen. Fiţi foarte atent cu această lege pe care o pregătiţi să o adoptăm noi. Ca să nu fie că noi cerem pentru noi şi cînd o să vadă că noi avem nişte condiţii pentru acei care vin la noi şi atunci ne tăiem craca personal.

 

Domnul  Victor Catan:

Domnule Preşedinte,

Sînt absolut de acord cu dumneavoastră. Chiar şi proiectul respectiv a fost concordat la standardele europene. Practic, noi am consultat, eu, înainte de a mă prezenta, şi legile altor state care ne-au fost aduse. Practic, noi ne încadrăm în cadrul legal al dreptului internaţional. Dar dacă vor fi careva obiecţii, bineînţeles, noi o să fim de acord. Mai mult ca atît că, dacă dumneavoastră veţi aproba în primă lectură, vom fi obligaţi ca aceste amendamente să fie susţinute şi de noi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

Luaţi loc.

Invit la tribună preşedintele  comisiei, domnul Vremea.

 

Domnul  Igor Vremea:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a examinat respectivul proiect de lege, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova  şi comunică următoarele. Proiectul a fost elaborat luînd în considerare necesitatea stabilirii la nivel naţional a unui cadru juridic complet, uniform şi continuu de reglementare a procesului de intrare, evidenţă, documentare, şedere şi ieşire a străinilor, precum şi a măsurilor de constrîngere în caz de nerespectare a regimului de şedere în conformitate cu obligaţiile asumate de Republica Moldova prin tratatele internaţionale la care este parte.

Majoritatea comisiilor parlamentare au avizat pozitiv respectivul proiect de lege. Totodată, constatăm în avizul Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie că s-a opinat, cu majoritatea voturilor, trimiterea respectivului proiect spre reexaminare şi avizare Guvernului.

În temeiul celor enunţate mai sus, menţionez că comisia pe care o reprezint a propus în decizia sa plenului Parlamentului examinarea şi aprobarea proiectului de Lege nr.3437 privind regimul străinilor în Republica Moldova în primă lectură.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Dacă nu sînt întrebări, luaţi loc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea proiectului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1675 privind modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale. La tribuna centrală – doamna Buliga şi raportor – doamna Palihovici.

 

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 este elaborat în scopul precizării unor poziţii de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat în rezultatul examinării executării bugetului şi analizei dinamicii contingentului de beneficiari şi a mărimii mediilor  prestaţiilor sociale şi în legătură cu actualizarea prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anul 2009.

Suma de  7 miliarde 514 179 mii lei, aprobată la compartimentul „Venituri”, se propune să fie precizată pînă la 7 miliarde 469 654 mii lei, prin micşorare cu  44 milioane 526 mii lei.

Suma aprobată  la alineatul „Venituri fiscale” de 6 miliarde 420 257 se precizează prin micşorare cu 941 milioane 842 mii lei.

La poziţia „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori” se propune să fie micşorată cu 693 176 mii lei, pînă la 4 miliarde 298. Estimarea a fost efectuată luînd în considerare indicatorii macroeconomici precizaţi şi baza de calcul a contribuţiilor reflectate în darea de seamă (forma  4 BASS) privind calcularea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat de către contribuabili pe anul 2008.

Poziţia „Contribuţii individuale de asigurări sociale obligatorii” se propune să fie precizată  prin micşoare cu 259 965 milioane lei, care se constituie din contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, datorate de salariaţi, care se micşorează cu 214 652 mii lei, la fel ţinînd cont de indicatorii precizaţi. Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii individuale, calculate de persoanele fizice, ce desfăşoară activitatea pe cont propriu, se micşorează cu  28 162 mii lei, estimarea fiind efectuată pornind de la analiza executării acestui articol în anul 2008.

Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii individuale, virate de titularii patentei de întreprinzători se exclud din poziţia „Contribuţii individuale de asigurări sociale de stat” şi sînt prevăzute într-o poziţie aparte, conform clasificaţiei bugetare. Poziţia „Contribuţii individuale de asigurări sociale de stat calculate persoanelor fizice care au încheiat contracte individuale” se propune să fie precizată de la 14 milioane 535 pînă la 2 milioane 584, luînd în considerare numărul persoanelor fizice, care au încheiat contract individual în perioada de 9 luni ale anului 2009.

Proiectul propune micşorarea alineatului „Încasări nefiscale” datorită faptului să dobînzile aferente soldurilor mijoacelor băneşti ale bugetului asigurărilor sociale de stat la conturile curente în instituţiile bancare s-a micşorat cu 4 milioane 300 mii lei, ţinînd cont de micşorarea soldurilor mijloacelor băneşti în conturile bancare curente.

Dobînzile de la plasarea mijloacelor excedentului bugetului asigurărilor sociale de stat la conturile de depozit în instituţiile bancare, la fel, se precizează pînă la suma de 14 milioane 53 mii lei, deoarece, conform deciziei nr.2 din 15 iulie 2009 a Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, mijloacele financiare din fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat au fost retrase din contul de depozit şi utilizate pentru achitarea prestaţiilor de asigurări sociale de stat şi acoperirea deficitului curent al bugetului asigurărilor sociale.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale, aprobate în sumă de 1 miliard 63 milioane 861 mii lei, se propun să fie majorate cu  906 milioane 917 mii lei pînă la 1 miliard 970 779 mii lei.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru prestaţiile sociale se majorează cu 111 293 mii  lei, cu includerea la această poziţie a sumei transferurilor pentru acoperirea diferenţei pensiei stabilite pînă la pensia minimă pentru beneficiarii de pensii de asigurări sociale, care se precizează pînă la 12 milioane 299 mii lei.

La fel, compensarea diferenţei de tarife de asigurări sociale de stat obligatorii în sectorul agrar, care se estimează la suma de 37 milioane 689 mii lei, care este condiţionată de precizarea sumei contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajatorul din agricultură.

Acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de  833 870 mii lei.

Conform Deciziei nr.7 din 5 martie 2009 a Consiliului de Administraţie al Fondului republican de susţinere a populaţiei, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, au fost acordate ajutoare materiale unice beneficiarilor alocaţiilor lunare de stat conform Legii nr.121 cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii şi, reieşind din aceasta, compartimentul „Venituri” se completează cu „transferuri între componenta fonduri speciale ale bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale” cu suma de 11 milioane 639 mii lei.

Alineatul „Alte venituri” se precizează reieşind din executarea acestui indicator pe parcursul anului curent prin majorare cu 418 mii lei. Conform clasificaţiei bugetare, se propune includerea unui alineat nou „Granturi interne” în sumă de 52 de mii  lei, grant acordat de către Ministerul Ecologiei pentru amenajarea teritoriului adiacent Casei Teritoriale de la Botanica. Cheltuielile fondului de pensii, aprobate în sumă de 5 miliarde 420 677 mii lei, se propun să fie precizate pînă la 5 miliarde 437 689 milioane lei, prin majorarea cu 17 milioane  11 mii lei.

Creşterea cheltuielilor anuale este determinată de dinamica beneficiarilor (planificat – 456 365 persoane; la 1 septembrie 2009 – 456 414 mii persoane).

La fel, suma aprobată pentru cheltuielile pentru plata pensiilor de urmaş se precizează pînă la 121 654 mii lei.

Cheltuielile fondului de protecţie a familiilor cu copii se propune să fie majorate cu 5 milioane 405 mii lei, pînă la 180 136 milioane  lei.

Plata pentru indemnizaţiile unice la naşterea copilului se majorează la fel, ţinînd cont de creşterea numărului  beneficiarilor (de la 10 945 copii estimaţi pînă la 11 701) şi de redistribuire a cheltuielilor între primul copil (mărimea indemnizaţiei de 1400) şi fiecare copil următor (mărimea indemnizaţiei 1700 lei).

La fel, pentru plata indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, persoanelor asigurate se estimează cheltuieli suplimentare în sumă de 3 milioane 200 mii lei. Cheltuielile fondului de indemnizaţii se propun să fie precizate pînă la 608 562 mii lei, suma aprobată de 466 71 mii lei la poziţia „Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă să fie micşorată pînă la 424 125, în baza executării planului de cheltuieli pe poziţia respectivă în primul semestru.

Cheltuielile fondului de recuperare a sănătăţii, aprobate în sumă de 109 674, apoi precizate la 73 117, se propun să fie majorate cu 10 milioane, pînă la  83 117 mii lei. Cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale se propun să fie diminuate cu 10 milioane 983 mii lei. Această precizare include micşorarea cheltuielilor pentru întreţinerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu 11 milioane 206 mii lei.

Majorarea cheltuielilor pentru distribuirea plăţilor pentru deservirea bancară şi pentru drepturile plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cheltuielile efectuate din bugetul de stat se propun să fie majorate cu  111 milioane 293 lei. Plata pensiilor pentru militarii în termen, pentru membrii familiilor lor se propune să fie precizată pentru 1384 de beneficiari. Cheltuielile pentru pensiile participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, la fel, se propun să fie precizate de la 2163 peroane pînă la 2152 de persoane. Cheltuielile aprobate pentru pensiile deputaţilor, pensiile membrilor Guvernului, pensiile funcţionarilor publici, la fel, se propune în dependenţă de precizarea beneficiarilor de pensii.

Pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor viagere procurorilor şi judecătorilor s-au aprobat cheltuieli în valoare de 22 milioane 477 pentru 405 beneficiari, care, la moment, la 1 iulie 2009, au fost 426 de beneficiari.

Stimaţi colegi,

Dacă nu aveţi nimic împotrivă, ca să nu extind şirul acestor cifre, concretizate pe parcursul anului şi în dependenţă de mărimea prestaţiilor, şi cifra beneficiarilor au fost concretizate pe parcursul întregii legi, propun ca, ţinînd cont de faptul că nu au fost operate modificările respective la moment, să precizăm cheltuielile pentru aceste plăţi şi, luîd în considerare estimarea veniturilor şi cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, rezultatul financiar va constitui un deficit în sumă de 1 miliarde 330  milioane  907 mii  lei.

Ţinînd cont de necesitatea menţinerii unui sold de mijloace financiare în cuantum de 405 305 mii lei necesar pentru achitarea fără întîrziere a prestaţiilor sociale în luna ianuarie 2010 şi luînd în consideraţie soldul mijloacelor băneşti la situaţia din 1 ianuarie 2009 în sumă de 602 milioane 342 mii lei, se estimează acoperirea deficitului bugetar din contul bugetului de stat în sumă de 833 milioane 870 mii lei.

În acest context, bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 se estimează cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 197 milioane 37 mii lei.

Rog să susţineţi acest proiect de lege în primă lectură. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Cine e împotriva proiectului? 

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

Mie îmi pare rău că în Guvern nu am discutat acest subiect şi viteza, dar şi complexitatea documentului. Eu, în calitate de deputat, pentru lectura a doua am stenograma şi, dacă nu aveţi nimic împotrivă, un amendament ce ţine de anularea penalizărilor faţă de agenţii economici, pentru datoriile care le au faţă de fondul social.

Avînd în vedere situaţia care este în economie, cred că ar fi un mesaj foarte clar. Însă, paralel cu măsurile care urma să le întreprindem pentru a întări disciplina pentru plata în fondul social. Este ca amendament pentru stenogramă şi rog pentru lectura a doua să fie pus în discuţie.   

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred că ministerul şi Casa Naţională  nu au nimic împotrivă, ţinînd cont că suma penalităţii nu este inclusă în veniturile planificate. Această propunere nu va afecta bugetul asigurărilor sociale pentru 2009 şi eu rog să o susţineţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3.     

 

Doamna Tatiana Botnariuc – Fracţiunea PCRM:

У меня вопрос к госпоже министру по пункту 8 „Пособия, выплачиваемые в соответствии с законодательством”: каковы мотивы исключения статьи 42, части (3) Закона о государственной должности и статусе государственного служащего?

 

Doamna Valentina Buliga:

Sincer să vă spun, nu am înţeles ce m-aţi întrebat.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Интересный вопрос. Повторите, пожалуйста.

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

Мотивы исключения?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu am exclus noi absolut nimic. Toate prestaţiile şi alocaţiile conform legilor sînt respectate.

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

В данном изменении вы предусматриваете исключение статьи 42 Закона о государственной должности и статусе государственного служащего. Меня интересуют мотивы исключения данной статьи.

 

Doamna Valentina Buliga:

Fiindcă nu am idee care.

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

Объясняю вам, что написано в этой статье. В этой статьей предусматривается, что государственный служащие при увольнении не имеет права получить за каждый отработанный год 50%. Я спрашиваю Вас: каковы мотивы исключения?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Nu este corect. Noi vorbim … Se vede că nu ne înţelegem ce vorbim. Nu este corect. Nu este exclusă această normă. (Rumoare în sală.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da, cînd sînt bani, cheltuim, ne ducem la teatru şi la piaţă, cînd nu sînt bani mai stăm pe acasă.

 

Doamna  Tatiana Botnariuc:

Пункты 8 и 24 приложенияе 5 изложить в следующей редакции: «Пособия, выплачиваемые в соответствии с законодательством при увольнении, за исключением единовременного пособия, назначенного в соответствии с частью (3) статьи 42 Закона о государственной должности и статусе а государственного служащего.».

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Doamna Borta mă ajută. Dar nu înţeleg …

 

Doamna Maria Bortă – preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

Doamna deputat,

Deci nu s-a schimbat nimic, s-a schimbat doar denumirea legii.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Eu ştiu că nu am exclus nici o normă absolut care afectează funcţionarii publici în acest proiect de lege.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Rămîn banii, doamnă deputat. Rămîn banii.

 

Doamna  Tatiana Botnariuc:

Bine, dacă rămîn.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Nu este aşa ceva.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aşa. Nu mai sînt întrebări? La vot pentru prima lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Raport am înţeles că nu este …

Sînteţi împotrivă, doamnă Palihovici? Poftim la tribuna centrală, vă rog.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Mulţumesc domnule Preşedinte.

Nu sînt împotrivă, dar procedura prevede să prezint şi raportul comisiei. Comisia a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr.262 şi constată următoarele: proiectul a fost elaborat în scopul rectificării unor posturi de venituri şi cheltuieli, ca rezultat al examinării rezultatelor executării bugetului asigurării de stat pentru anul 2009, ţinînd cont de modificarea numărului beneficiarilor şi a mărimii medii a prestaţiilor sociale şi în legătură cu actualizarea prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anul 2009 de către Ministerul Economiei.

Proiectul de lege nominalizat a fost avizat de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia economie, buget şi finanţe, Comisia politică externă şi integrare europeană, Comisia agricultură şi industrie alimentară, precum şi de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie în urma dezbaterii proiectului, cu votul unanim al deputaţilor prezenţi la şedinţă îl propune spre examinare şi adoptare în primă lectură. Şi deoarece nu am avut amendamente, propun şi pentru lectura a doua.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Interesantă propunere.

Mulţumim frumos, doamnă preşedinte.

Supun votului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Majoritatea.

Stimaţi colegi,

Supun votului în a doua lectură? Sînt de acord toate fracţiunile? Nu este de acord Fracţiunea Partidului Comuniştilor. Aşa că, data viitoare.

Mulţumim.

Următorul proiect este nr.1871. Prezintă Ministerul Justiţiei, raportor domnul Pleşca.

Domnule ministru, vă rog. Poftim, nici o problemă.

 

Domnul  Alexandru Tănase – ministrul justiţiei:

Stimaţi colegi,

Acest proiect vizează modificarea articolului 32 din Legea nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat. Esenţa modificării este următoarea. Potrivit articolului 32 alineatul (1) din Legea cu privire la notariat se stabileşte că mărimea plăţii pentru serviciul notarial prestat se stabileşte de notar şi de altă persoană care desfăşoară activitate notarială de comun acord cu solicitantul în conformitate cu metodologia aprobată de Parlament.

În acelaşi timp, alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că notarul privat stabileşte de sine stătător plata pentru serviciul notarial acordat persoanei. Observăm că între prevederile acestor două alineate se deduce o contradicţie. Şi, din acest motiv, noi propunem excluderea alineatului (2) în sensul ca notarii să se ghideze exclusiv de metodologia de stabilire a preţurilor, aprobată de Parlament.

Aceasta însă nu înseamnă că ei nu ar avea posibilitate să stabilească preţuri mai mari pentru anumite acţiuni notariale care sînt mai complexe şi care necesită efort mai mare. Şi, în acest sens, însăşi articolul 2 alineatul (2) din Legea cu privire la  metodologia calculării plăţilor pentru serviciul notarial stabileşte că pentru servicii notariale prestate se percepe plata de comun acord cu solicitantul, ţinîndu-se cont de prevederile prezentei legi. În acest sens, legea îi obligă pe notari să încheie un acord suplimentar, care ar justifica necesitatea perceperii unor taxe mai mari. Dacă sînt întrebări.

Noi am discutat acest proiect la comisie, a fost susţinut de toţi membrii comisiei din toate fracţiunile.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

 

Domnul  Alexandru Tănase:

Dar şi raportul.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da, ca raportor am vrut să vă rog.

 

Domnul  Alexandru Tănase:

Raportul comisiei este următorul. Prin prezentul proiect de lege se propune modificarea articolului 32 din Legea nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, care reglementează plata pentru serviciile notariale. Scopul proiectului constă în eliminarea discrepanţei existente la articolul 32, avînd în vedere că: potrivit alineatului (1) al acestuia, mărimea plăţii pentru serviciul notarial se stabileşte de notar şi de altă persoană care desfăşoară activitatea notarială de comun acord cu solicitantul în conformitate cu metodologia aprobată de Parlament, iar în alineatul (2) este prevăzut că notarul privat stabileşte de sine stătător plata pentru serviciul  notarial.

În acest sens, se propune a fi exclus alineatul (2) din articolul sus-menţionat. La proiectul în cauză au fost prezentate avizele comisiilor parlamentare ale Parlamentului şi Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului care susţin acest proiect.

Ţinînd cont de cele relatate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a decis să propună Parlamentului proiectul de Lege nr.1871 din 3 decembrie 2009 spre examinare şi aprobare în primă lectură. Şi în cazul în care nu vor fi obiecţii. şi în lectura a doua.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Luaţi loc, domnule ministru-deputat.

Stimaţi colegi,

Supun votului în primă lectură proiectul nr.1871.

Cine este pentru, rog să voteze. În a doua lectură sînteţi pentru? Nu, da? Bine.

Nu doresc, domnule ministru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Alexandru Tănase:

Dacă îmi permiteţi. Noi avem de votat în lectura a doua şi proiectul de Lege privind modificarea Legii cu privire la notariat, care exclude... lichidăm notarii de stat şi propun să fie examinate în comun acest proiect în lectura a doua şi proiectul … Să fie comasate într-un singur proiect.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

La una din şedinţele următoare.

 

Domnul  Alexandru Tănase:

Da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

Proiectul de Lege nr.4159 cu privire la comerţul interior. Prezintă domnul Octavian Calmîc, viceministru al economiei, raportor – domnul Ioniţă. Da, e posibil. Începem cu …

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind muniţiile cu fragmentare. Cine prezintă acest proiect? Domnul Marinuţa, ministrul apărării. Şi  domnul Vremea, preşedintele Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică – raportor.

Vă rog, domnule ministru.

 

Domnul  Vitalie Marinuţa – ministrul apărării:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Acest proiect de lege este în scopul ratificării Convenţiei privind muniţiile cu fragmentare, adoptată la 30 mai 2008 la Dublin şi semnată de către Republica Moldova la Oslo la 3 decembrie 2008. Convenţia menţionată reglementează regimul juridic al muniţiilor cu fragmentare care prezintă un pericol umanitar ridicat şi necesită o acţiune hotărîtă în vederea reducerii impactului asupra populaţiei civile.

Potrivit prevederilor Convenţiei, fiecare stat parte va întreprinde toate măsurile corespunzătoare legale, administrative şi alte măsuri pentru implementarea acesteia, prevenirea şi împiedicarea oricărei activităţi interzise, înfăptuite pe teritoriul aflat sub jurisdicţia sau controlul acestuia.

Angajamentele Republicii Moldova care decurg din prevederile Convenţiei sînt următoarele:

-         să nu folosească muniţiile cu fragmentare;

-         să nu dezvolte, producă, procure, păstreze sau transfere muniţiile cu fragmentare;

-         să distrugă toate muniţiile cu fragmentare în decurs de 8 ani de la data intrării în vigoare a Convenţiei;

-         să acorde asistenţă victimelor muniţiilor cu fragmentare.

În acest context, întru realizarea prevederilor Convenţiei, în urma negocierilor cu organizaţia nonguvernamentală din Norvegia „Norvegia …09.44” a fost lansat un proiect care prevede distrugerea totală şi în termene stabilite a  muniţiilor cu fragmentare din dotarea Armatei Naţionale. Toate cheltuielile legate de realizarea acestui proiect vor fi suportate de către partea norvegiană, iar Ministerul Apărării va suporta numai cheltuielile ce ţin de transportarea muniţiilor în teritoriul ţării.

Din punct de vedere al conţinutului, această Convenţie nu vine în contrazicere cu legislaţia naţională şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Ratificarea Convenţiei menţionate nu prevede întreprinderea unor măsuri suplimentare privind înfiinţarea unor structuri noi sau modificarea actelor legislative sau normative în vigoare, sau elaborarea altor noi.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Domnilor deputaţi,

Integrarea europeană este obiectivul strategic ireversibil al politicii externe şi interne a Republicii Moldova, ratificarea Convenţii va reprezenta o dovadă a fermităţii angajamentelor internaţionale asumate de Republica Moldova pentru reducerea impactului conflictelor armate şi a ataşamentului privind promovarea dreptului umanitar şi a obiectivelor de dezarmare şi neproliferare. Toate acestea facilitînd tendinţa ţării noastre de integrare europeană.

În acest context, rog Parlamentul să adopte proiectul de Lege privind ratificarea de către Republica Moldova a Convenţiei privind muniţiile cu fragmentare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Întrebări nu sînt? Luaţi loc, vă rog.

Raportor. Aici avem şi raportor, şi coraportor. Raportor – domnul Corman, preşedintele Comisiei politică externă şi integrare europeană.

Vă rog, domnule Corman.

 

Domnul  Igor Corman – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană  a examinat acest proiect de lege şi constată următoarele. Majoritatea comisiilor au prezentat avizele pozitive. Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, de asemenea, a prezentat un aviz pentru ca acest proiect de lege să fie  examinat în cadrul şedinţei plenare, dar cu condiţia ca articolul 1 al acestuia să fie completat cu o declaraţie care are următorul conţinut: „Pînă la restabilirea deplină a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova  prevederile Convenţiei se aplică doar pe teritoriul controlat efectiv de autorităţile Republicii Moldova.”

În legătură cu aceasta, ţinem să menţionăm că declaraţiile cu privire la aplicarea teritorială sînt interpretate de către Secretarul General al ONU, care este depozitarul acestei Convenţii drept rezerve. În acelaşi timp, în conformitate cu articolul 19 din Convenţie, articolele acestea nu pot face obiectul rezervelor.

De aceea, Comisia politică externă şi integrare europeană propune ca acest proiect de lege să fie aprobat în primă şi adoptat în lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Şi nu susţineţi propunerea Comisiei securitate, apărare şi ordine publică?

 

Domnul  Igor Corman:

Nu.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Spuneţi clar.

 

Domnul  Igor Corman:

Eu am cerut ca să fie adoptat acest proiect de lege.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aşa cum este încheiat. Bine.

Mulţumim.

Luaţi loc.

În calitate de coraportor – domnul Vremea. Vă rog.

 

Domnul  Igor Vremea:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Coraportul Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică este similar raportului prezentat de către  Comisia politică externă şi integrare europeană. Comisia a decis să propună Parlamentului, cu obiecţia menţionată, dezbaterea şi examinarea acestuia în şedinţă în plen.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Supun votului în primă lectură proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind  muniţiile cu fragmentare în redacţia prezentată de domnul ministru al apărării şi de Comisia politică externă şi integrare europeană.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Majoritatea.

Şi lectura a doua. Cine este pentru, vă rog să mă susţineţi.

Mulţumesc frumos.

Majoritatea voturilor.

Ne-a rămas încă o chestiune. Să numărăm? Sectorul nr.1?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 25.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 19.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

–19.

Sectorul nr.3 ?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 33.

Am depăşit cu mult 50 plus 1.

Mulţumim frumos.

Mai avem o chestiune în ordinea de zi. Este prezent, da? Proiectul de Lege cu privire la comerţul interior.

Prezintă – domnul Calmîc, viceministru al economiei şi raportor – domnul Ioniţă. Pregătiţi-vă, vă rog.

 

Domnul  Octavian Calmîc – viceministru al economiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Guvernul vine cu iniţiativa pentru a pune în discuţie astăzi pentru prima lectură proiectul de Lege cu privire la comerţul interior. Trebuie să scoatem în evidenţă că în prezent există un cadru juridic vizavi de reglementarea comerţului interior şi este vorba despre Legea nr.749 din 23 februarie 1996. Spre regret, trebuie să constatăm că normele primare ale acestei legi sînt deja depăşite de situaţia reală care este pe piaţă. În primul rînd, este vorba de comerţul cu mărfuri, care deja este parte  a acestei legi, care nu cuprinde comerţul cu servicii, care, în ultimul timp, a avut o dezvoltare vertiginoasă şi care urmează a fi reglementată din partea statului

La elaborarea acestui proiect de lege, care conţine norme primare vizavi de comerţul cu bunuri, comerţul cu servicii, reglementarea diferitelor forme de comerţ sînt incluse în acest proiect de lege.

La elaborarea acestui proiect de lege s-a considerat într-o mare măsură experienţa ţărilor europene. Trebuie să remarcăm aici că nu există o abordare unică în cadrul UE care să reglementeze aceste norme, fiecare stat îşi are normele sale interne. Cu toate acestea s-a reuşit să facem o sinteză a experienţelor celor mai relevante pentru Republica Moldova. Şi aici este vorba de România, Ţările Baltice şi Ungaria, a căror experienţă a fost considerată la elaborarea acestei legi.

Şi acum să vedem care sînt elementele distincte, novatorii pentru acest proiect de lege care vine spre implementare sau spre aprobare.

În primul rînd, este vorba de stabilirea unei conlucrări atît între organele administraţiei publice centrale, cît şi cu cele locale care sînt implicate în reglementarea acestui domeniu.

Al doilea element ţine de introducerea ghişeului unic şi reglementarea acestuia la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare. Şi anume se propune introducerea termenului limită de 20 de zile pentru examinarea conform principiului unei ferestre unice sau al ghişeului unic la eliberarea acestor documente, care ţine de funcţionarea acestor unităţi comerciale, toate elementele de coordonare fiind puse pe seama autorităţilor locale.

Un alt element novator este comercializarea serviciilor. Şi aici este foarte important de a menţiona toate acele tipuri de servicii care cad sub reglementarea acestei norme. 

Şi nu în ultimul rînd ne referim la supravegherea acestui domeniu şi reglementarea tipurilor de controale. Şi aici se propun, în partea finală la capitolul VI, instituţiile care au dreptul să efectueze control, distingînd două tipuri de control – tip financiar şi tip tehnic.

Cînd e vorba de controlul financiar, se au în vedere organele fiscale şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care sînt în drept, în anumite condiţii, stabilite de proiectul de lege, să efectueze aceste controale. Dacă vorbim de controlul tehnic, atunci sînt clar delimitate atribuţiile fiecăreia dintre instituţii care au astfel de funcţii şi modul de efectuare a acestui control.

Şi nu în ultimul rînd este vorba de introducerea unui registru vizavi de efectuarea acestor controale. Fiecare dintre reprezentanţii organelor cu funcţie de control fiind obligat să facă menţiuni în acest registru. Acestea sînt elementele novatorii. Desigur, sîntem gata pentru răspunsuri la întrebări.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi la raportor?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Igor Dodon:

Vă mulţumesc.

Domnule viceministru,

Cunoaştem destul de bine prevederile acestui proiect, doar o întrebare. Dumneavoastră personal consideraţi că este tocmai momentul potrivit pentru a promova această lege acum? Nu va distorsiona şi mai mult piaţa? Deoarece sînt prevederi care corespund acquis-lui comunitar şi sînt bine venite, însă este sau nu gata piaţa? Sînt gata întreprinderile din comerţ pentru a implementa prevederile destul de bune, pe de o parte, însă destul de greu de a fi implementate la momentul actual?

 

Domnul  Octavian Calmîc:

Vă mulţumesc.

Acest proiect de lege a fost elaborat în anul 2007, cu suportul Ministerului Economiei şi Comerţului pe acel timp. Desigur, proiectul de lege prevede un şir de norme primare care sînt destul, să zicem aşa, cu un nivel destul de sporit de know-how în domeniu.

Noi considerăm că pentru prima lectură este potrivit ca să fie aprobat, ca pentru lectura a doua să venim cu noi propuneri şi să vedem inclusiv impactul care va fi. Nu este exclus că pentru a doua lectură va fi extins termenul de implementare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

 

Domnul  Igor Dodon:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule viceministru, pentru răspuns competent.

Poziţia Fracţiunii PCRM este că noi nu vom susţine acest proiect, dat fiind faptul că, în opinia noastră, reglementările incluse în proiectul respectiv vor fi destul de dificile de a fi implementate şi vor distorsiona situaţia şi aşa dificilă în comerţul intern.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Poftim, microfonul nr.3. E ocupat.

Mulţumesc.

Întrebări nu sînt. Aşezaţi-vă.

Comisia, poftim. La noi sînt toţi egali. Priorităţi nimănui. Nici lui Petrenco, nici dumnealui.

Poftim, comisia.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Sumneavoastră aveţi raportul comisiei. Trebuie să spun că sînt mai multe rapoarte ale comisiei asupra acestui proiect încă din legislatura trecută. Comisia economie, buget şi finanţe a examinat acest proiect de lege şi dat fiind faptul că este o listă întreagă de legi care reglementează comerţul interior, este binevenită crearea unei legi-cadru în domeniul comerţului. Totodată, comisia consideră că, în baza avizelor care vor veni atît de la deputaţi, cît de la fracţiuni şi de la celelalte comisii permanente, pentru lectura a doua ele vor fi sistematizate, agregate şi aduse în concordanţă cu doleanţele noastre. Iar acum propunem ca acest proiect de lege să fie votat în primă lectură.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Poftim, întrebări către domnul preşedinte al comisiei. Nu sînt. Luaţi loc.

Expun pentru vot în primă lectură acest proiect de lege.

Cine este pentru, rog să voteze.

Absoluta majoritate.

Vă mulţumesc frumos.

Trecem la exerciţiul declaraţii. S-au înscris doamna Corina Fusu, domnul Igor Corman şi domnul Iurie Muntean.

 

Doamna  Corina Fusu:

Stimaţi colegi,

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Vreau să informez Parlamentul Republicii Moldova despre situaţia extrem de gravă care s-a creat la instituţia publică naţională  a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”.

Comisia parlamentară permanentă cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a fost informată de către un grup de jurnalişti de la această instituţie despre faptul că săptămîna trecută au fost începute construcţiile capitale în Blocul tehnic central de la Televiziunea Publică „Moldova 1”, unde este amplasat şi studioul mare al televiziunii.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu,

O clipă, vă rog.

Stimaţi deputaţi,

Eu nu am declarat şedinţa închisă. Vă rog, luaţi loc. Nu am declarat şedinţa închisă. Vă rog eu frumos.

Continuaţi, doamna Fusu.

 

Doamna  Corina Fusu:

Faptul acesta trezeşte îngrijorări foarte serioase. Ne punem următoarele întrebări: de ce a fost necesară această reconstrucţie capitală în toi de iarnă, în ajunul sărbătorilor de iarnă? De ce Televiziunea Publică s-a specializat în construcţii, şi nu în crearea de emisiuni informative, educative, distractive pentru cetăţenii care contribuie la formarea bugetului acestei instituţii? În baza cărui contract, în ce condiţii şi ce firmă execută lucrările la Compania „Teleradio-Moldova”?

În cazul în care nu a fost aprobat caietul de sarcini pentru anul 2010 al Companiei Publice „Teleradio-Moldova” de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, cine le-a autorizat cheltuirea banilor publici pentru construcţii capitale?

Ieri, în cadrul comisiei de specialitate l-am audiat pe domnul Valentin Todercan, Preşedintele Companiei „Teleradio-Molodva”, care ne-a informat că reconstrucţia Blocului tehnic central de la „Moldova 1” este evaluat la  170 miliarde de lei şi este extinsă pentru….

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Miliarde sau milioane?

 

Doamna  Corina Fusu:

170 milioane de lei.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vă rog.

 

Doamna  Corina Fusu:

170 milioane de lei. Ceea ce, mă rog, este de trei ori şi ceva mai mare decît banii preconizaţi pentru acest an. Şi deci extinsă reconstrucţia capitală pe o perioadă de 4 ani.

În condiţiile de austeritate financiară, impusă de criza economică, această atitudine neglijentă faţă de bunul public şi banul public este inadmisibilă. Iată de ce vin cu următoarea propunere: să creăm o comisie parlamentară care să studieze.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu,

Acum declaraţii se fac. Comisii gata, nu se formează în momentul  declaraţiilor.

 

Doamna  Corina Fusu:

De asemenea, reieşind din situaţia gravă creată la „Teleradio-Moldova”, cer Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să studieze acest caz şi circumstanţele în care se desfăşoară construcţiile capitale.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Eu cred că ar fi bine dacă Procuratura Generală ar verifica legalitatea acestei acţiuni din partea conducerii Companiei  „Teleradio-Molodva” împreună şi cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, şi cu ceilalţi care verifică activitatea ilegală sau dacă este…

Următorul la noi este domnul Igor Corman. Vă rog, domnule Corman. Şi ultimul este Iurie Muntean înscris pentru declaraţie.

 

Domnul  Igor Corman:

Stimaţi colegi,

În ziua de 13 decembrie a fost dată o lovitură de forţă valorilor şi realizărilor fundamentale ale statului: toleranţă, pace şi coeziune interetnică în ţara noastră.

Partidul Democrat din Moldova, marcat de acţiunea de vandalism şi antisemitism, care a avut loc în centrul Chişinăului şi care este de neconceput într-un stat contemporan, democratic şi european, declară:

Această manifestare de ură etnică şi religioasă este ieşită din comun, lipsită de orice justificare şi direcţionată împotriva democraţiei, împotriva Republicii Moldova  şi tuturor cetăţenilor ţării noastre. Prin această acţiune provocatoare, organizatorii au efectuat o tentativă de a instaura în ţară intoleranţa şi ura interetnică şi de a pune în pericol real viitorul democratic european al Moldovei.

În calea sa spre o societate liberă, democratică şi prosperă Moldova s-a confruntat şi se confruntă cu numeroase bariere şi probleme, însă cu excepţia, pînă în data de 13 decembrie, a fundamentalismului religios.

Această manifestare, deşi nu denotă o tendinţă, este, de fapt, un caz unic, necaracteristic atmosferei de toleranţă din ţara noastră. Dar această manifestare este totuşi extrem de periculoasă şi distrugătoare pentru societate. Şi doar atitudinea adecvată a întregii societăţi, susţinută de măsurile de contracarare din partea instituţiilor vizate ale statului sînt în capacitatea de a nu permite răspîndirea fanatismului, a intoleranţei, a xenofobiei şi antisemitismului în Republica Moldova.

Partidul  Democrat din Moldova mereu a pledat împotriva celor mai neînsemnate manifestări de agresiune, intoleranţă şi xenofobie în raport cu cetăţenii şi va continua să promoveze principiile şi valorile general umane ca fundament al unei societăţi tolerante, în care să domine respectul şi echitatea etnică şi religioasă.

Noi declarăm cu toată responsabilitatea că vom depune toate eforturile pentru ca organizatorii şi provocatorii acţiunii de vandalism şi antisemitism să fie penalizaţi. Oricum nu ar fi deghizate, fundamentalismul şi fanatismul religios sînt nişte fenomene extrem de periculoase şi inacceptabile pentru ţara noastră şi trebuie să fie stopate cu fermitate.

Partidul Democrat din Moldova consideră că persoanele din conducerea Ministerului Afacerilor Interne au obligaţiunea de a investiga dacă măsurile întreprinse de colaboratorii poliţiei au fost suficiente pentru a nu admite accidentul produs.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Corman.

Astfel, s-a epuizat ordinea de zi.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Următoarea şedinţă va avea loc joi. Declar şedinţa de asăzi închisă.

O zi bună.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Anunţ.

 

Stimaţi colegi din Alianţă,

Şedinţa Alianţei va avea loc mîine, la ora 16.00, aici.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mîine la 16.00 – şedinţa Alianţei.

Bine.

O zi bună în continuare.

La revedere.

 

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 14.40.

 

Stenograma a fost pregătită

în Direcţia documentare parlamentară

 a Aparatului Parlamentului