DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – FEBRUARIE 2006

Sedinta din ziua de 17 februarie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire parlamentare privind controlul executarii Legii nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. (Remis in comisie).

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Lege nr.1229 pentru modificarea unor acte legislative in domeniul ocrotirii sanatatii.

5. Aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului din
23 februarie – 3 martie 2006.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 94. Absenteaza deputatii: Vladimir Turcan, Gheorghe Susarenco – in delegatie; Dmitri Todoroglo, Maria Postoico – din motive de sanatate; Vlad Cubreacov – la cerere; Nicolae Deatovschi, Veaceslav Untila.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Mihail Sidorov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune sa excludem din ordinea de zi proiectul de Hotarire nr.539 pentru modificarea componentei numerice si nominale a Biroului permanent al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Deci excluderea proiectului de Hotarire nr.539.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

As dori, cu permisiunea dumneavoastra, sa va prezint o adresare a Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie referitoare la faptul ca la 26 aprilie 2006 se implinesc 20 de ani de la cea mai cumplita tragedie a civilizatiei moderne –catastrofa nucleara de la Cernobil.

In preajma acestui eveniment trist, multe organisme internationale, guverne, O.M.G. din lume organizeaza actiuni menite sa sensibilizeze opinia publica asupra acestei tragedii si, totodata, sa vina in sprijinul celor care au suferit de pe urma ei.

Catre Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie s-au adresat elevii Liceului Teoretic “Gaudeamus” si Fundatia “Ecoul Cernobilului”, care au lansat in comun marsul umanitar “Si mie imi pasa”, preconizind intilniri, mese rotunde, emisiuni radiodifuzate si televizate. Si o initiativa de o importanta sociala deosebita – inaugurarea Centrului republican de reabilitare si integrare sociala a copiilor afectati direct sau indirect de efectele catastrofei de la Cernobil.

In adresarea copiilor se stipuleaza: “Lansam acest apel catre sufletele domniilor voastre in speranta ca sinteti dispusi sa ne acordati o mina de ajutor in realizarea acestei misiuni dificile – reabilitarea fizica si psihologica a copiilor afectati in urma tragediei de la Cernobil.”

Luind in considerare acest fapt, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie va invita pe dumneavoastra, stimati deputati, indeamna oamenii de buna credinta, toata populatia ce ne asculta si nu poate fi indiferenta de copiii care au devenit jertfe ale impactului catastrofei de la Cernobil sa sustinem aceasta actiune nobila, acordind ajutor atit moral, cit si financiar in scopul crearii unui camin comun de comunicare si tratament al copiilor si familiilor afectate de consecintele tragice ale Cernobilului.

Va multumesc mult.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Sint sigur ca tot corpul de legiuitori va fi foarte receptiv la aceste subiecte si va contribui in mod direct la aducerea de asistenta si de suport pentru acest obiectiv.

Stimati colegi, in aceste conditii, supun votului aprobarea ordinii de zi amendata. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Primul subiect pe ordinea de zi a sedintei de astazi vizeaza desfasurarea audierilor privind executarea Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Sint propuse patru persoane, deci patru vorbitori, in limita a 15 minute fiecare, dupa care urmeaza o runda de intrebari-raspunsuri in limita a 20 de minute. Si mai apoi – examinarea si aprobarea proiectului de Hotarire al Parlamentului vizavi de acest subiect.

Daca sinteti de acord cu aceasta modalitate si cu aceste proceduri de desfasurare a audierilor, il invit la tribuna centrala pe domnul Valeriu Mironescu, directorul general al Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin”. Va rog.

Valeriu Mironescu – director general al Agentiei Agroindustriale
 “Moldova-Vin”:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Rezultatele activitatii complexului vitivinicol din ultimii ani permit plasarea acestuia printre cele mai importante sectoare de productie ale economiei nationale, care, concomitent, are o influenta considerabila asupra rezultatelor activitatii ei in ansamblu.

Un rol important in atingerea acestor rezultate il are si executarea prevederilor Legii nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Scopul legii a fost: stabilirea cadrului juridic, administrativ, de control si de asigurare a calitatii in domeniul fabricarii si circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Reglementarea legislativa a fabricarii si circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice au fost dictate, pe de o parte, de:

1) apararea intereselor economice ale statului prin intensificarea si eficientizarea controlului asupra respectarii conditiilor de fabricare si circulatie a alcoolului etilic si a productiei alcoolice;

2) combaterea falsificarii alcoolului etilic si a productiei alcoolice;

3) prevenirea si combaterea evaziunii fiscale in procesul circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice;

4) sporirea veniturilor bugetare provenite din fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Iar pe de alta parte:

1) satisfacerea cerintelor consumatorilor si ridicarea culturii consumului productiei alcoolice;

2) pastrarea tehnologiilor clasice si protejarea marcilor traditionale de productie alcoolica;

3) consolidarea reputatiei comerciale a productiei alcoolice din Republica Moldova si sporirea exportului de productie alcoolica calitativa si, respectiv, cantitativa;

4) Crearea conditiilor adecvate de fabricare a alcoolului etilic si a productiei alcoolice si asigurarea calitatii acestora.

In scopul punerii in aplicare a legii mentionate a fost adoptata Hotarirea Guvernului nr.249 din 11 aprilie 2001 pentru punerea in aplicare a acesteia. Totodata, au fost elaborate si aprobate 10 acte subnormative inclusiv: Regulamentul privind modul de prelucrare si nimicire a produselor alcoolice sustrase si confiscate, periculoase sau falsificate, Regulamentul de comercializare a produselor alcoolice prin depozitele specializate, Regulamentul de sigilare si desigilare a utilajului tehnologic si altele.

Totodata, pe parcursul a cinci ani au fost operate si unele modificari si completari ale legii. Actualmente, in domeniul circulatiei alcoolului etilic si a produselor alcoolice activeaza 311 agenti economici. Toti agentii economici sint licentiati conform cerintelor legii mentionate si a Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate. Productia fabricata si ambalata este comercializata de catre producatori pe piata interna numai prin depozite specializate.

Evidenta productiei alcoolice este efectuata utilizind sistemul computerizat “1C” contabilitatea, care prevede evidenta zilnica a stocurilor de materie prima pe fiecare furnizor aparte, a materiei prime prelucrate si ramase in stoc, a cantitatilor de alcool etilic si de produse alcoolice fabricate si puse in circulatie si a produselor alcoolice ramase in stoc pe fiecare denumire si categorie.

Evidenta contabila este insotita de un sir de formulare si registre tehnologice, care sint completate sistematic de catre producatori. Marcile de produse sint inregistrate obligatoriu la A.G.P.I.

Marcarea productiei alcoolice este efectuata in mod legal si aprobata de catre Consiliul pentru aprobarea aspectului exterior al ambalajului de pe linga Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, care activeaza in baza unui regulament.

Toate instalatiile de fabricare a alcoolului etilic si a produselor alcoolice tari, cu taria mai mult de 25 la suta din volum sint sigilate in comun cu Serviciul Standardizare si Metrologie, cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si inregistrate in Registrul unic la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Productiei Alcoolice, cu eliberarea certificatului de inregistrare conform regulamentului.

La acest compartiment este de mentionat ca, prin ordinul comun nr.240 din
7 iulie 2004, emis de catre Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” si Serviciul Standardizare si Metrologie, au fost aprobate capacitatile minime de producere la fabricarea alcoolului etilic, distilatului de vin, votcii, rachiului si divinului. In aceste cerinte, mentionate la articolul 4 din lege, este stipulata dotarea obligatorie cu dispozitive de evidenta cu memorie fiscala a intreprinderilor producatoare de alcool etilic si productie alcoolica tare.

Agentii economici, conform articolului 5 din lege, nu livreaza si nu comercializeaza alcool etilic in reteaua cu amanuntul, nu fabrica alcool etilic si productie alcoolica din materia prima a clientului, daca acesta nu dispune de licenta respectiva. Incaperile, utilajul nu este dat in arenda pentru fabricare si comercializare, daca solicitantul nu dispune, de asemenea, de licenta respectiva.

Conform articolului 6, decontarile dintre agentii economici la circulatia alcoolului etilic este rafinat si se efectueaza numai prin intermediul institutiilor financiare. Conform cerintelor acestuia, toate documentele normativ-tehnologice de fabricare a alcoolului etilic si a producselor alcoolice sint elaborate de producator sau de Institutul National al Viei si Vinului, de Institutul de Proiectari “Indal-proiect” si supuse unei expertize obligatorii de catre Institutul National al Viei si Vinului.

Din momentul adoptarii legii si pina in prezent, din partea organelor centrale de specialitate s-au intreprins multiple variante de executare a articolului 7 din lege, care prevede instituirea registrelor de stat ale circulatiei alcoolului etilic si a produselor alcoolice.

Au fost create grupuri de lucru cu colaboratorii Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin”, Serviciului Vamal, Ministerului Economiei si Comertului, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, cu reprezentantii producatori de productie alcoolica din republica sub initiativa Ministerului Dezvoltarii Informationale. S-a studiat oportunitatea implementarii in Republica Moldova a sistemului de control asupra producerii si circulatiei produselor alcoolice tari “Atlascat-3”. S-a efectuat cercetarea informationala a “Corepsului Ain-Holding” - S.A., a Combinatului de Produse Alimentare din Balti, a Societatii pe Actiuni “Barza alba”. A fost pregatit proiectul Registrului de stat al circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Un rol important pentru atingerea scopului si obiectivului legii il detin organele abilitate cu functii de supraveghere, de control si de administrare, care activeaza in baza regulamentelor, aprobate in modul stabilit.

Regulamentul de activitate al inspectoratului de pe linga Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” a fost aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.249 din 11 aprilie 2001. In activitatea sa, inspectoratul supravegheaza respectarea metodelor si tehnologiilor folosite la fabricarea alcoolului etilic si a produselor alcoolice. Aceste obiective sint atinse prin efectuarea controalelor de supraveghere si control asupra agentilor economici.

In perioada 2004–2005 au fost supuse controlului 21 de intreprinderi in ceea ce priveste la sigilarea utilajului tehnologic principal pentru producerea alcoolului etilic si a distilatului. Tot in aceasta perioada au fost eliberate, impreuna cu Camera de Licentiere, avize tehnice pentru primirea licentiei respective de activitate si anume: in 2004 – pentru 277 de intreprinderi, in 2005 – pentru 57 de agenti economici.

In cadrul activitatii sale, de catre inspectorat au fost supuse controalelor planificate in anul 2004 – 107 intreprinderi si, respectiv, in 2005 –
108 intreprinderi.

In perioada ultimilor ani, activitatea de supraveghere si control inopinat a cuprins 8 intreprinderi in ceea ce priveste utilizarea corecta a marcilor proprietatea statului si a locativului “Barza alba in zbor”, 44 de agenti economici in ceea ce priveste la pregatirea sezonului de recoltare si respectare a prevederilor legale in sezonul de prelucrare, 60 de agenti economici in ceea ce priveste verificarea calitatii productiei destinate exportului, cu prevalarea probelor din transport si testarea fizico-chimica si organoleptica la Centrul de Verificare a Calitatii Materiei Prime si a Productiei Vinicole si la Comisia centrala de degustare.

In perioada de referinta, activitatea de supraveghere si control a cuprins elaborarea si respectarea prevederilor proceselor-verbale, adoptate in cadrul sedintelor grupului de lucru pentru: contracararea procurarii, importului, transportarii si comercializarii ilicite a alcoolului etilic.

Numai in perioada ultimilor doi ani, in urma controalelor efectuate, Camera de Licentiere a fost sesizata in cazul activitatii a 21 de intreprinderi. Ca urmare au fost retrase 6 licente de activitate.

Serviciul Standardizare si Metrologie a fost sesizat in cazul ce se refera la calitatea productiei alcoolice in reteaua de desfasurare cu amanuntul – 12 cazuri. A fost sesizat Inspectoratul Fiscal Principal de Stat referitor la fabricarea alcoolului etilic. La fel, Consiliul National al Radiovizualului – referitor la difuzarea materialului publicitar, care duce in eroare consumatorul. Ministerul Afacerilor Interne – referitor la comercializarea neregulamentara a produselor alcoolice in locuri nestabilite de lege.

In baza regulamentului de activitate s-au initiat controale la agentii economici care produc si comercializeaza productie alcoolica cu ridicata si cu amanuntul impreuna cu alte organe abilitate cu acest drept, si anume: cu colaboratorii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat – 8 intreprinderi, cu colaboratorii Serviciului Standardizare si Metrologie – 21 de intreprinderi, cu colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei – 18 agenti economici.

In perioada de referinta s-a conlucrat si cu alte organe de control de pe pietele traditionale de desfacere a productiei noastre si anume: in Federatia Rusa si Belarus.

In anii 2003–2005, de catre organele abilitate, au fost confiscate 50,5 mii de sticle productie vinicola, 34 000 decalitri de vin, 10 000 de decalitri de alcool. Din acest volum au fost nimicite 16,6 mii de sticle productie vinicola si 497 decalitri productie alcoolica in sortiment.

Productia alcoolica comercializata este supusa in mod obligatoriu certificarii. Raportul de evaluare a productiei se efectueaza prin intermediul laboratoarelor testate si acreditate ale intreprinderilor. Certificarea este efectuata si de catre Centrul de Certificare. Pentru a exclude dubla certificare, in Federatia Rusa multe centre de certificare sint acreditate in sistemul de certificare al Rusiei “Rostest”.

Importul alcoolului etilic si al produselor alcoolice se efectueaza in baza licentei pentru acest gen de activitate. Volumul de alcool importat de catre agentii licentiati in domeniu se coordoneaza cu Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”. Coordonarea se efectueaza pe volumul solicitat in raport cu programul de producere si a conditiilor de pastrare, de tinere a depozitelor-tip de pastrare a alcoolului etilic.

Alcoolul etilic importat pentru producerea productiei alcoolice poate fi utilizat ca materie prima la fabricarea productiei alcoolice fara drept de a fi comercializata.

Capacitatile de productie a alcoolului etilic la 20 de intreprinderi din republica licentiate permit producerea unui volum de 4,6 milioane de decalitri alcool etilic, necesitatea fiind aproximativ doar de 2 milioane de decalitri. Importul este dictat, in primul rind, de calitatea alcoolului utilizat la producerea votcii si de calitatea superioara.

Este cazul de mentionat faptul ca, in baza Programului de modernizare a intreprinderilor producatoare de alcool, s-a elaborat Planul general de masuri pentru sporirea calitatii alcoolului etilic autohton in perioada 2003–2006.

Majoritatea intreprinderilor s-au reutilizat implementind utilaje moderne cu grad inalt de purificare, care permit fabricarea alcoolului etilic solicitat. Daca importul alcoolului etilic in 2001 a constituit 1 300 000 de decalitri, atunci, dupa reutilarea intreprinderilor producatoare, importul alcoolului etilic s-a diminuat pina la 300 000 de decalitri in anul 2005. Reducerea considerabila a importului se datoreaza ridicarii calitatii alcoolului etilic autohton.

Importul productiei alcoolice se efectueaza numai prin depozite specializate si este marcata cu timbre de acciz si cu aplicarea informatiei necesare pentru consumator in limba de stat, conform prevederilor legii. Reglementarea exportului se exprima prin licentierea agentilor economici exportatori si prin controlul calitatii alcoolului etilic si a productiei alcoolice exportate.

Comercializarea cu ridicata a productiei alcoolice este reglementata de catre legea mentionata, de Regulamentul cu privire la regimul depozitelor specializate si modul de inregistrare a acestora.

Productia alcoolica ambalata se comercializeaza pe piata interna numai prin depozite specializate. Depozitele sint in proprietate si au suprafata minim de
500 m² , in care nu se pastreaza altceva decit productie alcoolica.

Domnilor deputati,

Executarea, in ultimii ani, a prevederilor Legii nr.1100 s-a soldat cu o crestere continua a indicatorilor de dezvoltare a industriei vitivinicole. Estimat la preturi curente, volumul de fabricare a bauturilor a constituit in anul 2005 peste
4,8 miliarde de lei fata de 4,8 miliarde de lei in anul precedent, inregistrindu-se un ritm de crestere de 8,7 la suta. Evaluat la preturi medii ale anului precedent, ritmul de crestere al volumului nominalizat a crescut cu 3,5 la suta. Ponderea semnificativa in valoarea productiei ramurii de fabricare a bauturilor o constituie fabricarea vinului si anume 71 la suta.

Incepind cu anul 2000, cind a intrat in vigoare legea nominalizata, s-a inregistrat o crestere la majoritatea tipurilor de productie. Astfel, volumul vinului de struguri imbuteliat a crescut de 3,2 ori, al vinurilor spumante si spumoase – de 2,3 ori, al divinurilor – de 2,1 ori.

Practic, s-a dublat productia de brendy, votca si alte bauturi tari,
producindu-se in anul 2005 peste 2 milioane de decalitri. Volumul productiei exportate peste hotare a crescut in 2005 de 2,4 ori, comparativ cu anul 2000, si a atins nivelul de 313 milioane dolari S.U.A. in anul trecut.

Stimati deputati,

In procesul de pregatire a chestiunii in cauza pentru audieri in Parlament, de catre deputati au fost expuse mai multe obiectii, observatii si propuneri referitoare la sporirea eficientei executarii Legii nr.1100, inclusiv si propuneri de modificare a legii, pentru care fapt noi sintem recunoscatori si va aducem profunde multumiri.

Va multumesc, domnilor deputati.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule Mironescu. Rog sa luati loc.

Domnul Valeriu Mironescu:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Vom audia rapoartele persoanelor indicate, dupa care, pe parcursul de intrebari-raspunsuri atit persoanele care vor lua cuvintul, cit si persoanele prezente aici, la tribuna, vor fi la dispozitia dumneavoastra. Invit la tribuna centrala pe domnul Puscuta, Seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Domnul Sergiu Puscuta – seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

In conformitate cu articolul 7 din Legea nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice se prevedea ca agentii economici, care desfasoara activitati in domeniul fabricarii si circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice, o data cu primirea licentei, sint supusi inregistrarii obligatorii in modul stabilit de Guvern in Registrul de stat al circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Totodata, controlul asupra circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice se efectueaza prin sistemul de evidenta computerizata, cu inregistrarea datelor in modul stabilit de Guvern in Registrul de stat al circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Intru executarea acestor prevederi a fost elaborat proiectul de Hotarire a Guvernului cu privire la sistemul informational automatizat “Registrul de Stat al circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice”. Conform calculelor preliminare, costul elaborarii si implementarii sistemului informational automatizat mentionat este de circa 35 milioane de lei, iar termenul minim necesar pentru implementarea acestui sistem este de 36 de luni.

Drept urmare a faptului ca mijloacele respective nu au fost preconizate in bugetele 2004–2005 si nici in 2006, in scopul monitorizarii circulatiei productiei alcoolice, s-a aprobat Hotarirea nr.1392 din 16 decembrie 2004 a Guvernului cu privire la crearea sistemului informational automatizat “Registrul de stat al documentelor, marcilor de acciz si blanchetelor de stricta evidenta”.

Conform Hotaririi mentionate, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Ministerul Dezvoltarii Informationale si structurile subordonate au initiat implementarea pe etape a sistemului informational automatizat “Registrul de Stat al marcilor de acciz, inclusiv confectionarea timbrelor de acciz cu incepere de la
1 aprilie 2005.

Urmeaza de mentionat ca, prin implementarea Registrului de Stat al marcilor de acciz, s-a asigurat un control riguros asupra fabricarii si circulatiei productiei alcoolice. Tin sa mentionez ca, in cadrul controalelor, atit organele fiscale, cit si organele de drept, dupa implementarea timbrelor de acciz de tip nou si evidenta acestora in sistemul computerizat, stabilesc cazuri de falsificare doar a timbrelor de acciz de tip vechi, care au fost valabile pina la 1 octombrie 2005.

Statistica eliberarii timbrelor sau a solicitarii timbrelor de acciz din partea producatorilor este in anul 2004 de 28 milioane 900 mii de timbre, in anul 2005 – de 76 milioane 700 mii de timbre, sau o crestere de circa 2,6 ori. Conform prevederilor articolului 12 din Legea privind administrarea fiscala a intreprinderilor producatoare de alcool etilic si bauturi alcoolice, cu o concentratie a alcoolului etilic mai mare de 25% in volum, se prevedea instituirea posturilor fiscale permanente.

Functiile de baza ale posturilor fiscale prevedeau evidenta si controlul zilnic al volumelor de alcool etilic si bauturi alcoolice tari atit intrate pe teritoriul intreprinderilor, cit si a celor iesite de pe teritoriul acestora, evidenta si controlul datelor privind volumele fabricate, controlul privind prezenta documentelor de insotire la livrarile efectuate, corectitudinea calcularii, achitarii si reflectarii accizelor in documentele de insotire, corectitudinea aplicarii timbrelor de acciz.

Acest lucru a fost infaptuit in scurt timp si spre finele anului 2000 posturile fiscale permanente deja functionau la toate intreprinderile producatoare de alcool etilic si bauturi alcoolice tari din republica. In total, pina in anul 2005, au functionat 41 de posturi fiscale permanente, in cadrul carora activau 41 de colaboratori ai Serviciului Fiscal de Stat.

In scopul verificarii si contracararii procurarii importului, transportarii si comercializarii ilicite a alcoolului etilic, au fost efectuate controale la
22 de intreprinderi producatoare de alcool etilic si productie alcoolica. Ca rezultat al verificarilor efectuate pe intrebarile ce se refera la activitatea posturilor fiscale permanente la 21 de intreprinderi, incalcari nu au fost stabilite, doar la o singura intreprindere a fost stabilit ca capacitatile de producere se aflau in reparatie si au fost desigilate fara acordul Inspectoratului Fiscal.

Alcoolul se pastra in capacitati care nu erau sigilate si, ca urmare, fata de contribuabilul respectiv s-au aplicat masuri de sustragere a licentei pentru desfasurarea activitatii in domeniu. Totodata, de catre subdiviziunile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat permanent se efectuau vizite fiscale si controale operative privind activitatea posturilor fiscale permanente, in rezultatul carora nu au fost stabilite incalcari esentiale.

In urma analizei activitatii agentilor economici producatori de alcool etilic distilat de vin pe anul 2004 s-a stabilit ca, la mai multe intreprinderi de producere a productiei alcoolice, procesul de fabricatie poarta un caracter periodic.

Totodata, prin ordinul Departamentului Agroindustrial “Moldova-Vin”
nr.16 din 10 martie 2004 cu privire la aprobarea capacitatilor minime de producere, agentii economici au fost obligati sa asigure evidenta productiei prin contoare de evidenta si control cu memorie fiscala. Montarea in linia tehnologica a contoarelor de evidenta cu memorie fiscala, precum si sigilarea utilajului tehnologic exclude posibilitatea accesului in scopuri frauduloase in procesul de producere a alcoolului etilic sau extragerea acestuia pina la momentul trecerii prin contor cu memorie fiscala si ofera posibilitatea efectuarii controlului operativ.

In legatura cu aceasta, incepind cu 1 ianuarie 2006, potrivit modificarilor operate in articolul 12 din Legea nr.1100, au fost desfiintate posturile fiscale permanente, iar controlul fiscal la intreprinderile producatoare de alcool etilic si bauturi alcoolice tari se efectueaza prin verificari operative, cu extragerea lunara a datelor privind consumul de alcool etilic din contoarele de evidenta cu memorie fiscala.

Modul de efectuare a verificarilor operative si extragerea datelor privind producerea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice este stabilit in Regulamentul, aprobat de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de comun cu Agentia Agroindustriala “Moldova-vin”. In prezent proiectul Regulamentului este remis spre examinare Comisiei de Stat pentru Reglementarea Activitatii de Intreprinzator, ulterior urmeaza a fi expertizat, si, dupa caz, inregistrat la Ministerul Justitiei.

In procesul verificarii operative, care se efectueaza lunar cu intocmirea actului de control, se verifica corectitudinea achitarii accizelor in procesul circulatiei alcoolului etilic si bauturilor alcoolice, respectarea de catre producator a intocmirii registrelor de evidenta in procesul fabricarii circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice tari, corectitudinea utilizarii timbrelor de acciz la productia supusa marcarii cu timbre de acciz.

La inceputul fiecarei luni, prin contoarele de evidenta si control cu memorie fiscala, se extrag datele privind fabricarea alcoolului etilic. In conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Legea nr.1100, este prevazuta sigilarea si desigilarea aparatelor pentru masuratul cantitatii productiei fabricate si a celor pentru masuratul concentratiei de alcool, operatiuni ce se efectueaza in conformitate cu Regulamentul elaborat si aprobat de Agentia Agroindustriala “Moldova-vin”, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si Serviciul Standardizare si Metrologie.

Conform ordinii stabilite de catre organele fiscale teritoriale la intreprinderile producatoare de alcool etilic si bauturi alcoolice, au fost sigilate toate capacitatile de producere, potrivit procesului-verbal al comisiilor mixte pentru sigilare, compuse din reprezentantii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Productiei Alcoolice, Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Centrului National de Standardizare etc. In procesul verificarilor operative de catre organele fiscale paralel se efectueaza si verificarea sigiliilor utilajului tehnologic pentru producerea alcoolului etilic.

Cu referinta la articolul 33 din Legea privind retragerea din circulatie a alcoolului etilic si a productiei alcoolice, care nu corespund cerintelor, in urma analizei informatiei detinute de inspectoratele fiscale de stat teritoriale relatez urmatoarele:

Cazurile cele mai frecvente de confiscare a alcoolului si productiei alcoolice sint prin admiterea urmatoarelor contraventii: achizitionarea, pastrarea, transportarea, desfacerea sau comercializarea fara documente de provenienta; producerea, comercializarea, transportarea sau pastrarea bauturilor alcoolice falsificate; productia se comercializeaza in locuri neautorizate; falsificarea produselor alcoolice.

Cele mai frecvente decizii de confiscare a productiei alcoolice si a alcoolului etilic parvin de la comisariatele de politie, mai putine parvin de la Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei si de la Serviciul Vamal. La transmiterea productiei alcoolice si alcoolului etilic, confiscat de organele fiscale, cele mai frecvente neajunsuri sint nerespectarea termenului de transmitere a bunurilor organului fiscal – 20 de zile prevazute de regulament si transmiterea bunurilor respective, fara rezultatele expertizei calitatii, fapt care provoaca dificultati la cunoasterea starii reale a lucrurilor, calitatii, cantitatii bunurilor primite in evidenta.

Cele mai frecvente dificultati existente la aplicarea articolului 33 din lege sint refuzul intreprinderilor specializate de a procura, in calitate de materie prima, productia alcoolica, care nu corespunde documentatiei normative, evident falsificate, lipsa in unele raioane a intreprinderilor care dispun de licenta in domeniul fabricarii, pastrarii si comercializarii alcoolului etilic si a productiei alcoolice, precum si lipsa depozitelor care ar permite pastrarea acestei productii in conditiile prevazute de legislatie.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Domnul Puscuta, va rog sa luati loc. Intrebarile vor urma la runda de intrebari-raspunsuri. Am convenit.

Microfonul nr. 5. Da, va rog. Va rog luati loc.

Microfonul nr. 5.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tinind cont de importanta acestei legi, a carei executare se audiaza astazi in Parlament, era foarte normal daca era prezent aici chiar domnul Prim-ministru. Intrebarile trebuie adresate de catre deputati chiar dumnealui sau cuiva urmator din virful piramidei Guvernului.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Am luat act. Rog putina liniste.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Buciatchi, viceministrul dezvoltarii informationale.

Domnul Pavel Buciatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

In conformitate cu articolul 7 din Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice si cu punctele 6 si 10 din Hotarirea Guvernului nr.249 din 11 aprilie 2001 pentru punerea in aplicare a Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, Ministerul Dezvoltarii Informationale a participat activ la crearea sistemului informational automatizat Registrul de stat al circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Sistemul automatizat “Registrul de stat al circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice” este destinat perfectionarii evidentei si controlului productiei si circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice, care permite limitarea considerabila a pietei circulatiei productiei alcoolice de contrabanda si falsificare, crearea instrumentului de monitorizare si influenta asupra pietei productiei alcoolice, crearea bancii de date informationale integrate despre producerea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice pentru autoritatile publice, asigurarea corectarii accizelor si a altor impozite si taxe legate de circulatia productiei alcoolice, primirea informatiei complete si veridice despre starea pietei productiei alcoolice, inclusiv informatia despre producatori, furnizori, nomenclatura s.a.m.d., realizarea verificarilor operative si obiective ale productiei alcoolice, certificate pentru comertul angro si cu amanuntul, asigurarea obiectivitatii rezultatelor verificarilor productiei alcoolice si furnizorilor angro si in comertul cu amanuntul, realizarea controlului asupra utilizarii marcilor comerciale si a denumirilor productiei, prevenirea patrunderii productiei de contrabanda pe piata.

Acest sistem informational reprezinta interactiunea a opt subsisteme. Subsistemul interactiunii informationale dintre diverse departamente in cadrul colectarii, stocarii, controlului si utilizarii resurselor informationale privind problemele fabricarii si circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice,
asa-numitul A.R.S.P.I. Subsistemul evidentei si controlului automatizat al fabricarii alcoolului etilic si produsului alcoolic, asa-numitul subsistem de fabricare.

Subsistemul evidentei si controlului automatizat al cantitatii alcoolului etilic si al produsului alcoolic la comercializarea cu ridicata si stocarea, depozitarea, asa-numitul sistem al comercializarii cu ridicata. Subsistemul evidentei si controlului automatizat al importului, reimportului alcoolului etilic si al productiei alcoolice, subsistemul import.

Subsistemul evidentei si controlului automatizat al exportului, reexportului alcoolului etilic si al produsului alcoolic, subsistemul export. Subsistemul evidentei si controlului automatizat al cantitatii produselor alcoolice, realizate prin reteaua de comert cu amanuntul, subsistemul comercializarea cu amanuntul. Subsistemul evidentei si controlului automatizat al marcilor eliberate, utilizate, precum si al produsului alcoolic ce a obtinut marca de calitate, subsistemul marca.

Ministerul Dezvoltarii Informationale in cadrul crearii sistemului informational automatizat “Registrul de stat al circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice” a avut intilnire de lucru cu colaboratorii Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin” , Serviciului Vamal, Ministerului Economiei si Comertului, Camerei de Licentiere, Serviciul Standardizare si Metrologie si din alte subdiviziuni privind cercetarea informationala a obiectelor automatizarii si metodelor de marcare si control al productiei alcoolice.

In baza cercetarilor au fost studiate si propuse diferite metode de identificare a obiectelor de control singulare si de grup. Ca prima etapa a realizarii sistemului informational automatizat, precum si intru executarea Hotaririi Guvernului nr.1392 din 16 decembrie 2004 cu privire la crearea sistemului informational automatizat “Registrul de Stat al documentelor, marcilor de acciz si blanchetelor de stricta evidenta”, Ministerul Dezvoltarii Informationale a elaborat si a dat in exploatare unul din subsistemele sus-mentionate si anume, subsistemul de evidenta a timbrelor de acciz.

Acest subsistem a fost transmis in exploatare industriala Inspectoratului Fiscal Principal de Stat in aprilie 2005. Ministerul Dezvoltarii Informationale continue lucrarile in proiectarea si crearea sistemelor informationale, care sint oportune din punct de vedere al protectiei intereselor statului.

Multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Rog sa luati loc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Cosarciuc, presedintele Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, in vederea prezentarii raportului la acest subiect, subiectul care vizeaza controlul executarii legii mentionate.

Va rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Legea nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, de rind cu Legea viei si vinului, este una din cele doua legi de baza care reglementeaza relatiile si stabilesc cadrul juridic administrativ de control si de asigurare a calitatii in domeniul fabricarii si circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice, produs care, prin importanta sa, promoveaza imaginea Republicii Moldova pe plan international, precum si contribuie la acumularea de venituri substantiale la bugetul de stat.

Pornind de la aceasta, Comisia pentru agricultura si industria alimentara monitorizeaza permanent mersul indeplinirii legii mentionate. Astfel, in perioada 17 mai 2005 – februarie 2006 mai multe grupuri de lucru, constituite din deputatii comisiei si specialisti de la Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” si Serviciul de Standardizare si Metrologie, a efectuat mai multe deplasari de lucru la un sir de intreprinderi pentru producerea alcoolului si imbutelierea bauturilor tari si la intreprinderile pentru imbutelierea vinurilor divinuri si a spumantelor. Mersul indeplinirii Legii nr.1100 din 2000 a fost examinata la asa intreprinderi ca Societatea cu Raspundere Limitata “Alco-kayzer”, Intreprinderea de Stat Combinatul de produse alimentare din municipiul Balti, Societatea cu Raspundere Limitata “Alco-lux”, Societatea pe Actiuni “Vinaria Bardar”, Societatea cu Raspundere Limitata “Liongri”, depozitul specializat intreprinderea mixta “Calarasi-Divin”, Societatea pe Actiuni, Societatea cu Raspundere Limitata “Bostovan-Vin”, “Acorect” si altele.

Rezultatele controalelor au fost consultate de conducatorii si specialistii a
37 agenti economici producatori de alcool etilic, productie alcoolica, inclusiv bere si comercianti angro prin depozite specializate ale productiei alcoolice care a avut loc la 7 iunie 2005.

In cadrul comisiei, problemele implementarii Legii nr.1100 din anul 2000 au fost audiate de trei ori: la 19 mai, la 14 decembrie si la 15 februarie 2006. In primul caz, fata de organele abilitate cu functii de supraveghere, de control si de administrare a fost pusa sarcina de a inainta propuneri intru imbunatatirea legii, iar in cadrul celorlalte sedinte au fost sistematizate si analizate propunerile parvenite.

Este de mentionat lucrul activ, efectuat de catre vicepresedintele Comisiei pentru agricultura si industria alimentara doamna Cusnir, de catre deputatii domnul Raducan, domnul Grozav, care, in aceasta perioada de timp, au avut nenumarate intilniri cu specialisti de la Asociatia Agroindustriala “Moldova-Vin”, din alte organe abilitate, precum si intilniri in colective de munca la tema indeplinirii si imbunatatirii diferitelor prevederi ale Legii nr.1100.

De la data intrarii in vigoare, Legea nr.1100 a fost modificata, prin legi organice, de 9 ori. Textul legii a suferit 130 de schimbari, dintre care 73 tin de necesitatea de a ajusta denumirea titlurilor si a capitolelor. 15 din ele tin de oportunitatea de a aduce legea in concordanta cu legislatia in vigoare.

Au fost operate modificari care au adus la imbunatatirea acestei legi, dar sint si modificari care au un caracter, eu stiu, de interese de grup, cum ar fi eliminarea din lege a restrictiei, eliminarea din lege a alineatului (4) din articolul 6 care prevedea ca producerea alcoolului etilic se face printr-un holding respectiv, creat prin hotarire de Guvern, abrogarea articolului 36, care prevedea reglementari speciale aplicabile, imbutelierea bauturilor alcoolice tari. Utilizarea sticlelor cu dopuri nereturnabile – tip goland, interzicerea colectarii de la persoanele fizice si juridice a ambalajului de sticla utilizat pentru imbutelierea productiei alcoolice.

Modificarile privind lichidarea posturilor fiscale permanente la intreprinderile producatoare de alcool etilic si productiei alcoolice, articolul 12. In pofida faptului ca Guvernul a adoptat Hotarirea nr.249 din 11 aprilie 2001 pentru punerea in aplicare a Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, astazi constatam ca o buna parte din articolele legii nu se indeplinesc.

Astfel, nu toti agentii economici care desfasoara activitati in domeniul fabricarii si circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice tin, utilizind schimbul sistemului de evidenta computerizata, evidenta zilnica, potrivit unei forme stabilite a stocului de materie prima pe fiecare furnizor aparte, materie prima prelucrata si ramasa in stoc, a cantitatilor de alcool etilic si de productie alcoolica fabricate si puse in circulatie, alcool etilic si a productiei alcoolice ramase in stoc pe fiecare denumire si categorie. Obligatiuni stabilite de articolul 4 din lege.

Aceasta demonstreaza ca organele abilitate cu functii de supraveghere, de control si de administrare nu isi indeplinesc indeajuns obligatiunile si drepturile legale stabilite la articolele 9, 10 si 11 din lege.

Articolul 7 prevede inregistrarea obligatorie a agentilor economici, in modul stabilit de Guvern, in Registrul de stat al circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice. O alta prevedere o cerinta a acestui articol este formarea unui sistem de evidenta computerizata pentru a efectua controlul circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Elaborarea si implementarea acestui sistem si a Registrului de stat au fost decise prin Hotarirea nr.249 din 11 aprilie 2001, pentru punerea in aplicare a legii, cu termenul de executare 1 iunie 2001, urmind si alte dispozitii de Guvern, conform carora Ministerul Dezvoltarii Informationale de comun cu Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, Ministerul Economiei, Departamentul Vamal si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a fost obligat sa indeplineasca prevederile acestei legi.

Au trecut mai bine de 5 ani de la data intrarii in vigoare a legii, iar Registrul de stat al circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice, precum si sistemul de evidenta computerizata, asa cum a fost el gindit in Legea nr.1100, nu a fost realizat. Acest fapt aduce mari prejudicii intereselor economice ale statului – articolul 2 alineatul (3).

Conform datelor statisticii, din cauza lipsei evidentei stricte a fabricarii si circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice, statul pierde anual circa
200 milioane de lei. In acest caz, cum putem sa vorbim despre restringerea circulatiei productiei alcoolice de contrabanda si falsificate, crearea bancii de date informationale integrate privind producerea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, privind colectarea completa a accizelor si altor impozite si taxe ce tin de circulatia productiei alcoolice. Mai mult decit atit, mai sint multe probleme ce tin de fabricarea, licentierea fabricarii si circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice – articolul 13.

Suspendarea licentei – articolul 14. Contestarea hotaririlor privind suspendarea licentei – articolul 15. Incetarea valabilitatii si retragerea licentei – articolul 16. La acest capitol este de mentionat ca reprezentantii organelor abilitate nu sesizeaza indeajuns Camera de Licentiere privind retragerea licentelor agentilor economici care comit abateri de la prevederile legii si a altor acte normative – articolul 10 punctul 3).

Pe parcursul anului 2005, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Productiei Alcoolice a sesizat Camera de Licentiere doar in 8 cazuri. Discrepantele existente intre unele articole ale legii complica procedurile de eliberare, suspendare si retragere a licentelor. Comisia sustine propunerile parvenite de la Camera de Licentiere privind modificarea articolului 5 alineatul (2) litera c), articolul 27 alineatul (2) si articolul 3 alineatul (1).

O problema importanta tine de atestarea laboratoarelor de control ale intreprinderilor vinicole. Ca criteriu obligatoriu pentru obtinerea licentei, atestarea laboratoarelor a fost o intentie binevenita, care a sporit responsabilitatea agentilor economici pentru dotarea laboratoarelor cu utilaj si mijloace de masurare necesare.

In pofida efectuarii verificarilor periodice ale activitatii laboratoarelor, pentru conformitate cu cerintele de atestare de catre organismul de atestare, la multe intreprinderi, ca de exemplu la “Calarasi-Divin”, se observa o dependenta mare a activitatii laboratoarelor de administratie a intreprinderii care, in multe cazuri, nu cunoaste cerintele in domeniu si nu poarta raspunderea cuvenita.

Cadrul legal, articolele 19 si 24 nu determina clar comercializarea vinului in vrac, a divinului sau a cupajului divin. Este necesara completarea si modificarea legii sub aspectul solutionarii problemei. In legislatie, sint specificate foarte subtil momentele vizind publicitatea productiei alcoolice. Nu este clara pozitia articolului 29 alineatul (4) privind preturile minime pentru comercializarea productiei alcoolice. S-a constatat lipsa unui mecanism pentru realizarea acestei norme a legii vizate, precum si posibilitatea efectiva de reglementare in domeniu vizind preturile minime de referinta.

Totodata, Ministerul Economiei considera ca astfel de abordare ar fi receptionata negativ de catre mediul de afaceri, precum si de organismele internationale, desi in lege noi avem aceasta norma. O problema constituie utilizarea zaharului in industria vinicola, se cere a intreprinde unele masuri in aceasta privinta – comercializarea cu ridicata a zaharului.

De asemenea, este oportun de a modifica unele articole din Codul penal, producerea si transportarea, pastrarea produselor periculoase pentru viata sau sanatatea consumatorilor, articolul 254 din Codul penal – comercializarea marfurilor de proasta calitate sau necorespunzatoare standardelor. Calificativul obligatoriu in aceste cazuri presupune comiterea acestor derogari in proportii mari, ceea ce limiteaza organele de drept in privinta aplicarii eficiente a normelor penale.

De asemenea, este oportun de a inaspri sanctiunile pentru contraventii savirsite in domeniul circulatiei productiei alcoolice prevazute la articolul 152/3 – comercializarea produselor supuse certificarii obligatorii fara certificat sau marca de conformitate.

In acelasi timp, vorbind despre inasprirea legislatiei, trebuie sa spunem direct ca structurile Ministerului Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, organele administratiei publice locale, fiscale, vamale si ale Serviciului Standardizare si Metrologie, nu folosesc pe deplin pirghiile permise de lege pentru contracararea acestor fenomene frauduloase.

Stimati colegi,

Scopul audierii acestei legi in Parlament nu a fost ca noi sa gasim infractorii, dar a fost ca noi sa gasim posibilitatea de a imbunatati aceasta lege care sa aduca la excluderea acelor incalcari, care au loc la momentul actual. Si vreau sa va spun ca un rezultat important in urma audierii acestei legi si o activitate, eu stiu, foarte buna a deputatilor din Comisia pentru agricultura si industria alimentara, este pregatirea unui proiect de initiativa legislativa, care a fost inregistrat sub numarul 550 in Parlamentul Republicii Moldova cu privire la modificarea acestei legi.

La elaborarea acestui proiect de lege au participat toti deputatii din comisie. Aceasta initiativa nu a fost semnata de catre deputatii din fractiunea comunistilor, in afara de domnul Bodisteanu si domnul Cotorobai, ei au semnat aceasta, fiindca este o procedura in fractiune, care nu le permite sa semneze aceasta initiativa.

Eu as vrea sa multumesc tuturor celor care au participat la audierea sau la pregatirea audierii acestei legi in Parlament si sper ca, dupa adoptarea proiectului de hotarire si a proiectului de initiativa legislativa, legea mentionata va putea sa atinga scopul prevazut la elaborarea acesteia.

Prima. Este vorba despre apararea intereselor statului. Doi. Este vorba despre protectia dreptului consumatorului. Si a treia – crearea conditiilor normale pentru producatorii de productie alcoolica in Republica Moldova.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu, domnule presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii am putea incepe runda de intrebari-raspunsuri. Tin sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca aici, in sala, sint prezenti reprezentanti ai Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin”, Inspectoratului Principal Fiscal de Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Serviciului Vamal, Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Dezvoltarii Informationale, Uniunii Exportatorilor de Vinuri, Serviciului Standardizare si Metrologie.

Deci puteti adresa intrebarile dumneavoastra reprezentantilor tuturor acestor institutii, prezenti astazi in sala.

Va rog. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Eu as vrea sa pun niste intrebari care se refera la productia alcoolica din Transnistria. In Republica Moldova este un volum enorm de productie alcoolica din Transnistria si as vrea sa intreb care este statutul acestei productii in Republica Moldova si multe alte intrebari. Dar nu stiu, le adresez pe toate deodata sau sa astept raspuns pe rind la fiecare din ele.

Domnul Marian Lupu:

Cum doriti dumneavoastra.

Domnul Igor Klipii:

Pai, dar cui sa adresez intrebarea?

Domnul Marian Lupu:

Adresati intrebarea, specificati de la care institutie solicitati raspunsul, dupa care urmeaza intrebarea a doua, a treia si tot asa in continuare.

Domnul Igor Klipii:

Deci, eu pun toate intrebarile deodata. Sper ca persoanele competente, daca sint prezente aici, vor raspunde. Prima intrebare se refera la productia alcoolica din Transnistria Republica Moldova. Care este statutul acestei productii alcoolice?

Urmatoarele intrebari. Care este volumul produselor alcoolice produse de producatorii legali din Republica Moldova in Transnistria? Care este ponderea contrabandei si falsificarii productiei alcoolice pe piata interna? Cum afecteaza aceasta imaginea productiei alcoolice exportate de Republica Moldova in exterior? Si daca nu ar fi cazul sa discutam blocarea acestei productii sau exportul acestei productii in afara frontierelor regiunii separatiste atit in Republica Moldova, cit si in alte parti?

Multumesc. Da, din Transnistria.

Domnul Marian Lupu:

Intrebarile au fost notate? Stimati colegi, cine raspunde? Serviciul Vamal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, rog sa va determinati si va astept la microfonul nr.1. Mai rapid. Serviciul Vamal, va rog.

Microfonul nr.1.

Domnul Hadirca – Serviciul Vamal:

Referitor la livrarile de bauturi alcoolice din raioanele de Est ale Republicii Moldova. In cazul in care producatorii acestor bauturi alcoolice sint agenti economici producatori din raioanele de Est ale Republicii Moldova, aceste tranzactii sint calificate ca livrari interne si nu sint supuse perceperii taxelor vamale.

In cazurile cind productia nu este de origine din raioanele de Est ale tarii, ea este supusa perceperii accizelor taxelor vamale si celorlalte drepturi de import, plus proceduri vamale la livrarile de bauturi alcoolice. Anul trecut a fost depistat un caz de livrare a unui lot de bauturi alcoolice fara documente de insotire. Au fost perfectate documentele, au fost expediate, conform competentei, organelor de interne, iar lotul de bauturi alcoolice a fost confiscat.

Domnul Marian Lupu:

Acestea sint informatiile la subiect?

Domnul Hadirca:

Da. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Va multumesc.

Intrebarea care a vizat subiectul productiei contrafacute. Cine ofera raspuns? Reprezentantul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, e prezent?

Microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Mejinschi – seful Centrului pentru Combaterea Crimelor
 Economice si Coruptiei:

Da, multumim, domnule Presedinte.

Conform acestei legi, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, si-a accentuat activitatea sa mai mult asupra combaterii coruptiei, asupra organelor si agentilor economici care trebuiau sa respecte aceasta lege.

In ceea ce priveste falsificarea produselor alcoolice, Centrul a depistat numai citeva cazuri in urma carora, desigur, produsele alcoolice au fost confiscate, iar persoanele implicate in falsificare au fost trase la raspundere administrativa. Intrucit acest articol, eu stiu, apartine Ministerului de Interne, poate dumnealor au ceva mai mult de adaugat.

Domnul Marian Lupu:

Rog Ministerul de Interne. Reprezentantul Ministerului de Interne.

Microfonul nr.6.

Domnul Gheorghe Papuc – ministrul afacerilor interne:

Onorata asistenta,

Voi incerca sa prezint o mica informatie privind situatia la acest compartiment si rezultatele de activitate a Ministerului Afacerilor Interne. Pe parcursul perioadei anului 2005, de catre subdiviziunile teritoriale si cele specializate ale ministerului, au fost depistate si anihilate 154 de linii clandestine de falsificare a marfurilor, dintre care 33 de contrafaceri ale bauturilor alcoolice. Ca rezultat, au fost ridicate marfuri falsificate, accesorii si furnitura in valoare de circa 1 milion 317 mii de lei.

Concomitent, pe traseele republicii au fost inregistrate 12 cazuri de transportare si pastrare a bauturilor alcoolice fara marcarea acestora cu timbre de acciz in modul stabilit de legislatie. Ca urmare, au fost pornite 6 cauze penale in baza articolului 250 din Codul penal, in cadrul carora au fost ridicate marfuri, in special, bauturi alcoolice in valoare de 241 mii de lei.

De asemenea, in perioada de referinta au fost depistate 34 de puncte clandestine de desfacere a alcoolului, fiind ridicat si confiscat alcool in valoare de 213 mii de lei.

De asemenea, in perioada mentionata, in urma controalelor intreprinse la pietele din republica si in reteaua de comert a tarii, au fost depistate 35 de mii
696 de sticle cu bauturi alcoolice fara documente de provenienta sau cu semne vadite de falsificare in valoare de 712 mii de lei, care, ulterior, au fost confiscate.

De asemenea, in procesul masurilor desfasurate in punctele de comert ilicit cu alcool etilic, au fost ridicate si confiscate 29 de mii 967 litri de alcool etilic in valoare de circa 483 mii de lei.

Referindu-ma la problematica ce tine de introducerea in tara a alcoolului etilic si a spirtului din regiunea transnistreana, studiul operativ desfasurat de catre serviciile abilitate ale ministerului, au demonstrat ca actiunile intreprinse pe parcursul ultimilor 2–3 ani de zile, precum si majorarea esentiala la aceasta productie in zonele Transnistriei sau ale Ucrainei, practic, fac nerentabila introducerea spirtului si a produselor alcoolice pe teritoriul Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Da. multumesc. Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi, mie mi se pare ca dezbaterile, audierile care au loc azi, sint un pic anemice. Poate din cauza ca nu exista interesul tuturor deputatilor ca sa vedem, intr-adevar, cum se aplica aceasta lege. Pentru ca, din cite am inteles din ceea ce
s-a spus aici si din ceea ce ne-am mai informat si noi, aceasta lege, care, sarmana, tot a fost violata de prin anul 2000, a ajuns cam sterila tocmai in sensul combaterii productiei contrafacute.

Daca in privinta intreprinderilor mari, unde cit de cit se tine evidenta, lucrurile s-au mai organizat, in ceea ce priveste, de exemplu, vinzarea cu amanuntul este un dezastru si in acest sens nu exista un control, debandada este mare si datele precum ca 1/3 din productie este falsificata. Faptul ca, de exemplu, anul trecut au fost
60 de milioane de timbre de accize, dar, in realitate, au fost cu mult mai multe, demonstreaza ca lucrurile merg prost. De aceea, am sa incerc sa pun citeva intrebari si poate ca identificam imediat si cine sa raspunda.

 Prima intrebare ar fi, daca Ministerul Finantelor sau Inspectoratul Fiscal sau Centrul de Combatere a Criminalitatii Organizate si a Coruptiei detine asemenea informatii, ce volum de timbre false de accize au fost retrase, fiind constante pe piata, pentru ca, dupa cum am inteles, nu este nici o problema sa cumperi la orice colt de piata asemenea timbre falsificate.

A doua intrebare, ar fi, probabil, adresata celor care executa compartimentul ce tine de productia confiscata, pentru ca, din partea producatorilor care respecta legislatia si care s-au conformat prevederilor din aceasta lege, fiind supusi mereu controalelor din partea Inspectoratului de Stat “Moldova standard” si care vor,
intr-adevar, sa fie o competitie loiala din partea celor care se ocupa de vinzarea cu amanuntul. Ei au mari indoieli ca productia confiscata nu revine intr-o forma sau alta pe piata.

Ma intereseaza, la acest capitol, daca s-au constatat asemenea fenomene si daca acest aspect se afla in vizorul celor de care tine aplicarea prevederilor respective?

In al treilea rind, ma intereseaza daca au fost, cine a avut dreptul de initiativa legislativa, de exemplu, Ministerul Agriculturii, referitor la sistemul de licentiere. Pentru ca si aici exista deficiente in sensul ca, in timp ce Camera de Licentiere acorda producatorilor mari licente, au acelasi drept si competenta si primariile. Insa nu se stie daca primariile sint absolut pregatite si dispun de specialisti care sa identifice conditiile pe care trebuie sa le intruneasca solicitantii de licente.

Si vorbesc despre acest fapt, pentru ca exact in afara Chisinaului, in centrele raionale, in sate, in baruri, in diferite cafenele, restaurante, care sint mai departe de ochiul controlorilor, se vinde productie falsificata, de exemplu, coniac la 28 de lei, cind asa pret nu poate fi. Si, mai ales, avind in vedere, de exemplu, ca mi se pare ca Inspectoratul de Stat nu dispune de prea multe cadre, vreo patru.

Eu am formulat intrebarea deja. Vreo patru, si, daca este adevarat, Inspectoratul de Stat nu considera necesar sa suplimenteze cadrele de personal? Vreau sa va retin atentia. Daca nu aveti dumneavoastra intrebari, mai bine ascultati-i pe altii. Daca aveti, m-as bucura sa va vad la microfoane.

A patra intrebare, ar fi in sensul, daca organismele noastre, structurile noastre competente poarta discutii necesare, de exemplu, cu Asociatia Nationala a Producatorilor, cu Uniunea Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri, care au viziuni foarte clare asupra faptului, cum ar trebui lichidata concurenta neloiala in sensul in care am vorbit eu, dintre producatorii de cantitati mari, en-gros,
en-grosisti si acei care se ocupa de vinzarea cu amanuntul. Deci, eu am formulat, practic, patru intrebari, chiar daca am dat unele explicatii.

Si vreau sa mai fac o obiectie. Mie mi se pare ca, de fapt, buba principala in aceasta lege si neaplicarea ei consta, de fapt, in aceea ca exista grupuri de interese care patroneaza foarte bine vinzarea cu amanuntul a productiei contrafacute. Si cred ca aici trebuie de pus accentul si degetul pe rana, pentru ca aplicabilitatea legii sa nu fie pusa la indoiala si sa demonstram eficienta ei, dar si modificarea legii in sensul de a evita pe viitor pierderi, asa cum s-a spus si in documentele care ne-au fost remise de 200 de milioane de lei la bugetul anual.

Domnul Marian Lupu:

Da, voi incerca, in acest caz, sa generalizez putin si sa vedem cine raspunde la aceste intrebari. Intrebarea referitoare la circulatia timbrelor de acciz false, au fost depistate ori nu asemenea situatii? Cine raspunde? Inspectoratul? Va rog, domnul Puscuta.

Microfonul nr. 6.

Domnul Sergiu Puscuta:

Cu referinta la numarul de marci de acciz falsificate. In raportul sefului Inspectoratului a fost nominalizat ca, incepind cu 1 aprilie, cind au fost implementate timbre de acciz de model nou, care au si un cod special aplicat pe ele, astfel de timbre de acciz falsificate nu au fost depistate. In ceea ce priveste cele vechi, da, au fost cazuri. In momentul de fata nu pot sa numesc numarul exact de timbre de acciz de tip vechi depistate ca false.

Cu referinta la marfurile confiscate, posibilitatea revenirii pe piata si avem statistica pentru anul 2005. Au fost comercializate marfuri confiscate in numar total de 1400 de sticle, 1422 de sticle de productie alcoolica, care detineau toate documentele de calitate si de marcare, care au fost returnate pe piata. Pentru prelucrare au fost transmise 100 mii 557 de sticle, 3032 de sticle au fost nimicite.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebarea care vizeaza... nu se poate... Sa vina cu raspunsuri la intrebari, sa avem ordine in acest dialog. Poftim? Deci, intrebarea care a vizat eventuala cooperare intre autoritatile publice vizate si reprezentantii societatilor comerciale pe dimensiunea de politici in acest domeniu. Pe lista este indicat ca aici, in sala, este prezent domnul Cozub, Uniunea Exportatorilor de Vinuri. Cred ca ar fi un raspuns cel mai relevant din partea reprezentantilor comunitatii companiilor care actioneaza pe piata.

Rog microfonul nr. 1.

Domnul Gheorghe Cozub – Uniunea Exportatorilor de Vinuri din Moldova:

Stimati deputati,

Uniunea Producatorilor si Exportatorilor, de comun acord cu Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, cu Inspectoratul de Stat si cu Laboratorul Central solutioneaza foarte multe intrebari ce tin de calitate, de cantitate, de norme etc., cum ar fi limitarea continutului de alcool, limitarea continutului altor substante care se contin in vinuri. Intrebarile comune sint producerea si exportarea si, daca ne referim la lucrul comun, in ansamblu, iesim la intrebarea care are foarte mare insemnatate si care a fost mentionata aici, anume falsificarea. Cu parere de rau, stiti dumneavoastra, ca majoritatea productiei noastre se exporteaza in Federatia Rusa.

Si acolo sintem foarte frecvent atacati ca apare productie moldoveneasca falsificata. Insa am activat in anul trecut in vreo trei sau patru... impreuna cu reprezentantii Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin”, unde au fost reprezentanti, asa cum sint acum aici in sala la noi in Parlament de la toate structurile, dintre care si Ministerul de Interne al Rusiei. Si a fost pusa intrebarea: cum depistati dumneavoastra productia falsificata? Si s-a spus clar ca noi in Rusia depistam, controlam numai productia rachiului, adica a votcii, cu vinul nu ne ocupam.

Noi avem ce face impreuna cu Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, dar fara ajutorul organelor respective, care ar trebui sa depisteze mai multe cazuri de productie falsificata. Este de mirare ca nu s-au depistat timbre contrafacute de acciz. Aceasta este imposibil, stimati deputati. Nu stiu statistica precisa. In Rusia, de pilda, ca sa facem o comparatie, pe piata Rusiei se vinde pina la 40 la suta productie contrafacuta sau falsificata.

Eu cred ca, totusi, este binevenita discutarea, examinarea acestei intrebari, poate ar fi binevenita modificarea legii, care ar permite cit de cit sa imbunatatim situatia. Pentru ca stim ca cea mai buna, eu stiu, discutie si cea mai buna activitate ar fi ca sa facilitam producatorii, sa depistam falsificarea si sa facem mai mult venit in buget.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumim si noi.

Stimati colegi,

In continuare, colegii care vor adresa intrebari, rog sa specificati dumneavoastra personal cui o adresati, ca sa nu ghicesc eu pe cine sa invit la microfon. Cred ca va fi mai reusit.

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca foarte nereusit aleg timpul sa pun intrebari, fiindca sint foarte lungi aceste intrebari adresate mie, dar sa revenim la subiect. Eu as incepe cu constatarea, domnule Presedinte, stimati colegi, ca raporturile reprezentantilor Guvernului, in comparatie cu raportul comisiei, sint, daca ati citit, sint doua lucruri foarte diferite: pe de o parte bravada, pe de alta parte constatari ca sint nereguli. Si sint nereguli clare si sint cifre bine definite si scrise.

Ar fi cazul, probabil, ca noi, in afara de constatari, aici, in Parlament, sa mai recomandam sau sa mai adoptam si anumite decizii. Aceasta este parerea mea. In continuare as vrea sa dezvolt un pic... si intrebarea respectiva as adresa-o sefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

In continuarea intrebarii domnului Klipii, domnul Hadirca a dat o lamurire foarte corecta ca marfa care vine din Transnistria in Republica Moldova este supusa legislatiei interne, deci, nu se taxeaza, nu se impoziteaza, nu se aplica accizele. Aceasta este o constatare, in urma careia noi trebuie sa intelegem ca producatorii de pe malul sting si acei de pe malul drept sint pusi in conditii inegale, deoarece sint sisteme diferite de impozitare. Noi sustinem dorinta integrarii tarii s.a.m.d., dar sa vedem, in urma acestor constatari, cum sa facem ca sa echivalam sau sa punem in aceleasi drepturi si in aceleasi conditii atit producatorii din raioanele de est, cit si pe acei care se afla pe malul drept. Eu as vrea sa aflu parerea.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 6.

Domnul Igor Dodon – viceministru al economiei si comertului:

Va multumesc, domnule Presedinte, deci, cu referinta la importurile sau
asa-numitele importuri ale productiei alcoolice din Transnistria, tin sa reamintesc ca, in conformitate cu prevederile Codului fiscal, pentru agentii economici, care efectueaza importuri de productie alcoolica, care urmeaza a fi marcata cu timbre de acciz, achitarea accizelor se face pina la momentul primirii timbrelor de acciz sau in momentul primirii acestora.

Aceasta prevedere se refera si la producatorii sau agentii economici, care intentioneaza sa importe productia alcoolica din Transnistria. Deci, accizele se achita in proportia stabilita de legislatia Republicii Moldova. Acesta ar fi raspunsul.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Klipii, iesiti pentru a doua runda de intrebari? Tine de competenta dumneavoastra sa judecati da sau nu, dar cred ca trebuie sa dati dovada de putin respect, fiindca avem inca 5 minute, conform Regulamentului pe care l-am acceptat cu totii impreuna. Mai sint si altii care ofera intrebari, daca ii respectati.

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Varta:

As vrea sa ii intreb pe responsabilii din partea Procuraturii Generale, care, sper, sint prezenti aici in sala. Sa le adresez urmatoarea intrebare: prezenta bauturilor alcoolice contrafacute pe piata noastra face ravagii nu numai in bugetul economiei nationale, dar are si consecinte nefaste pentru sanatatea cetatenilor Republicii Moldova.

In Federatia Rusa exista o statistica si anual, prin intermediul presei scrise si nu numai, noi luam cunostinta de consecinte. Aceste consecinte sint dezastruoase. Sint inregistrate zeci de mii de victime de pe urma consumului excesiv de alcool si de pe urma consumului de alcool contrafacut. As fi vrut sa intreb, daca, eventual, avem si noi o asemenea statistica, daca exista asemenea date si daca au fost intentate dosare penale acelor realizatori de alcool contrafacut pe piata interna, in urma carui fapt s-au produs rezultate cu efecte negative, adica soldate cu cazuri de deces?

Domnul Marian Lupu:

Deci, intrebare adresata Ministerului de Interne. Eu rog sa reactionati mai rapid, stimati colegi, la intrebarile oferite de deputati.

Microfonul nr. 6.

Domnul Gheorghe Papuc:

Cu regret, probabil ca intrebarea nu este adresata noua, ar trebui sa fie adresata Ministerului Sanatatii, noi nu avem asemenea date, asemenea statistici.

Domnul Marian Lupu:

Cine reprezinta Ministerul Sanatatii? Este reprezentantul? Da, domnul Mindru.

Microfonul nr. 6.

Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

In momentul de fata, de asemenea, nu putem sa raspundem la aceasta intrebare. Dar daca este necesitate, o sa pregatim si o sa prezentam o atare informatie.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr. 5.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sint cazuri concrete. Eu pot sa va dau exemplu. Este vorba de satul meu natal. In ultimii trei ani de zile, au fost inregistrate citeva victime, in sat toata lumea vorbeste ca acesti oameni au decedat in rezultatul consumului de alcool contrafacut. Nu s-a intentat nici un dosar. Organele de resort ramin pasive fata de asemenea cazuri. Dar ele sint, pur si simplu, strigatoare la cer.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr. 5.

Doamna Valentina Cusnir:

In cel mai rau caz, as fi adresat intrebarea mea doamnei Zinaida Greceanii, caci a fost ministru al finantelor si acum este capul economiei, ca sa zic in tara. Intrebarea mea se refera la doua alineate din articolul 4 al Legii, la ceea ce tine de evidenta la zi si la etanseitatea instalatiilor de producere a alcoolului etilic si a productiei alcoolice. In privinta aceasta, conform punctului 2) din hotarirea de Guvern, la 1 mai 2001 a fost desfasurata inventarierea si as vrea sa stiu pentru ce si care este rezultatul acestei inventarieri si deodata va dau idee ca sa stiti de unde sa porniti.

Cum puteti sa explicati situatia ca la 1 decembrie 2002, in cadrul inventarierii, la Societatea pe Actiuni “Calarasi-Divin” a fost totul normal, iar peste 1 luna si
9 zile, la 9 ianuarie 2003, atunci cind intreprinderea a fost privatizata, in cadrul inventarierii din 9 ianuarie, au fost depistate surplusuri de peste 3 mii de decalitri de distilate de diferite virste, daca vorbim in bani, in jurul a 350 de mii, ceea ce nu este nici pe departe corect.

Si tot la acest punct, domnul Mironescu a mentionat ca registrele se completeaza sistematic si foarte corect, ceea ce cred ca nu e frumos sa vorbim in Parlament. Dar, domnule Mironescu, atit timp cit o sa il aveti in fruntea Inspectoratului principal de domnul Gurin, care nici pe departe nu cunoaste cum se completeaza aceste registre si cum trebuie sa fie, situatia va merge unde este pornita, condusa de dumneavoastra.

Si in ceea ce priveste etanseitatea. Ati vorbit foarte mult si dumneavoastra, domnule Mironescu, si Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Dati-mi pace, oameni buni, sa spun. Ati vorbit numai de sigilare. Da, in procesul vizitelor de lucru la intreprindere cu reprezentantii dumneavoastra am vazut ce efect mare a dat sigilarea. Sa va spun, a fost sigilat aparatul de obtinere a alcoolului, a distilatului, dar mai departe teava este libera. Pune furtunul si du-l unde vrei. Aceasta inseamna in limbajul nostru etanseitate.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir, eu am o propunere si o oferta, daca doriti.

Doamna Valentina Cusnir:

Aceasta a fost intrebarea.

Domnul Marian Lupu:

Nu, stimate colega, stati putin. Eu va rog. Nu, stati putin. Stimati colegi, nu uitati ca avem si proiectul de Hotarire, avem si Regulamentul. Conform Regulamentului, inainte de aprobarea acestui proiect de hotarire, cine doreste, din partea fractiunilor, sa ia cuvintul de la tribuna, in limita a zece minute. Cine doreste sa profite de acest lucru? Sintem totusi la runda de intrebari-raspunsuri. Solicitati cuvintul inainte.

Doamna Valentina Cusnir:

…din aceea ce am spus aici.

Domnul Marian Lupu:

Bine, mersi.

Microfonul nr. 4, doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Mult stimati reprezentanti ai Guvernului,

Imi vine greu sa nominalizez cui ii adresez aceasta intrebare, dar cunosc persoanele din partea dreapta, caci au fost autorii acestui proiect de lege in anul 2000. Cind si reprezentantii Departamentului “Moldova-Vin” si ai Inspectoratului de Stat de Control, si reprezentantii Ministerului Agriculturii, si reprezentantul Guvernului, care erau obligati sa o faca...

Nu am auzit pozitia Ministerului Sanatatii atunci ca, referitor la utilizarea alcoolului etilic, in medicina trebuie sa fie creat un alt mecanism si sa nu cada sub incidenta acestei legi. Si vreau sa va spun astazi, pentru ca un spital sa primeasca licenta si sa utilizeze alcool etilic in medicina, este obligat, conform legislatiei, sa aiba depozit de 500 de metri si sa plateasca 36 mii de lei pentru licenta anuala. Un lucru care nu este normal.

Si profit de acest caz, doar ca sa-i atentionez pe toti acei care au participat la elaborarea acestei legi, ca, ulterior, sa sustina pozitia Ministerului Sanatatii si sa faca aceasta modificare si clarificare. Deoarece mai mult decit atit, vad ca in proiectul de hotarire se spune ca legea nu asigura eliminarea problemelor in sistemul de producere si circulatie. Nu inteleg de ce?

Deoarece in sistemul de sanatate este procedura clara – evidenta cantitativa si calitativa a alcoolului etilic utilizat. Si daca cineva vrea sa verifice corectitudinea utilizarii, poate s-o faca, ca sint foarte multe structuri. Intrebarea noastra a fost ca o atentionare, ca pozitia Ministerului Sanatatii sa fie auzita si sa faciliteze utilizarea alcoolului in medicina.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Domnule Presedinte,

Eu adresez domnului Baban urmatoarea intrebare: desigur es tine de alcoolul medicinal. As vrea sa intreb, cite laboratoare evalueaza acest departament, care specifica calitatea alcoolului etilic folosit in medicina? Aceasta este prima intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Deci, sint informat ca domnul Baban nu este prezent, este prezent domnul Fochin, seful Serviciului standardizare si metrologie.

Doamna Eva Gudumac:

Da poftim, acei cu standardizarea, cu metrologia, deoarece ei sint acei care pot raspunde.

Domnul Marian Lupu:

Va rog, microfonul nr.1

Domnul Iurie Fochin – seful Serviciului Standardizare si Metrologie:

Контроль лабораторный, контроль за алкогольной продукцией осуществляют аккредитованные лаборатории. Аккредитация лабораторий происходит в центре аккредитации, который находится в Министерстве экономики и торговли. В составе Службы стандартизации и метрологии находятся три лаборатории: Национальной службы стандартизации и метрологии, Бэлцкого ЦСМ и Чадырлунгского ЦСМ, которые осуществляют контроль качества алкогольной продукции.

Doamna Eva Gudumac:

Bine, atunci a doua intrebare. De care utilaj dispuneti pentru a face un control calitativ al productiei in cauza, vorbesc de alcoolul etilic medicinal, de care utilaj contemporan dispuneti? Si pe urma am sa adresez a treia intrebare, de ce v-am dat aceste doua.

Domnul Iurie Fochin:

Лаборатории, которые находятся в составе Службы стандартизации и метрологии, конечно, оснащены недостаточно. Осуществляется реконструкция, модернизация лаборатории Национального института стандартизации и метрологии, которая в следующем году сможет производить практически все анализы. Сейчас можем определить согласно ГОСТу медицинский спирт, питьевой спирт. Полностью все анализы производятся, и можно проконтролировать.

Doamna Eva Gudumac:

Cum evaluati productia care de acum are certificat si a nimerit in institutia medicala? Doar tot dumneavoastra raspundeti, cum o evaluati?

Domnul Iurie Fochin:

Сертификаты соответствия выдают органы сертификации, которые аккредитуются также Центром аккредитации при Министерстве экономики и торговли.

Doamna Eva Gudumac:

Atunci ultima intrebare. Cine dilueaza alcoolul etilic medicinal, vine il transforma din nedenaturat in denaturat pina ajunge in spitale, la ce etapa are loc lucrul acesta? De aceea ca aparatul nu indica bine cind acest alcool etilic ajunge la spital, sau se denatureaza, se dilueaza pe parcurs? Ajunge in jumatate.

Domnul Iurie Fochin:

Если данный спирт имеет сертификат соответствия, прошел все лабораторные анализы и соответствует уровню медицинского спирта, что там еще надо?

Doamna Eva Gudumac:

То есть дальше – половина воды, половина спирта? Спасибо.

Domnul Iurie Fochin:

Почему половина воды, половина спирта? Производится анализ и все. Он соответствует, значит соответствует.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu cred ca discutia in Parlament se desfasoara intr-o atmosfera trista. Ar fi foarte bine sa facem o intrerupere, sa mergem la o degustatie serioasa. Sa ne ridicam putin dispozitia, apoi sa continuam discutia. Eu cred ca acesta este un minus al echipei, care a pregatit intrebarea pentru sedinta de astazi in Parlament. A doua problema, este foarte trista situatia, domnul Presedinte al Parlamentului, ca nu este nici un membru al Guvernului. Eu inteleg ca la Festivalul Vinului e mai multa veselie. Oamenii se imbratiseaza, ciocnesc fujerele, degusteaza, dar aici noi, parlamentarii, ne ocupam cu un lucru negru.

Si ar fi foarte bine ca si ministrul economiei si comertului, si ministrul finantelor, si ceilalti conducatori sa fie participanti la aceasta discutie. Deci vreau sa adresez citeva intrebari domnului Mironescu, pe care il stimez si consider ca este un conducator foarte bun. Domnule Mironescu, care este ponderea statului la producerea productiei vinicole la momentul actual? Pe scurt.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule Presedinte,

Domnilor deputati,

Sa evaluez asa imediat, ar fi o greseala, dar circa 10 la suta. Mai concret pot sa va prezint informatie absolut veridica.

Domnul Ion Gutu:

Ponderea intreprinderii. As fi foarte curios.

Domnul Valeriu Mironescu:

Da, cu placere.

Domnul Ion Gutu:

Al doilea moment. Care este participarea capitalului strain, in special din Rusia, la intreprinderea vinicola din Republica Moldova?

Domnul Valeriu Mironescu:

Iarasi, virtual, pot sa va raspund, domnule presedinte, poate sa fie undeva in jurul a 40 la suta.

Domnul Ion Gutu:

Tot astept o cifra concreta.

Domnul Valeriu Mironescu: .

Cu placere o fac.

Domnul Ion Gutu:

A treia intrebare. Care este procentul de export al productiei vinicole in tarile membre ale Uniunii Europene?

Domnul Valeriu Mironescu:

In tarile Uniunii Europene se exporta circa zece la suta din productia exportata.

Domnul Ion Gutu:

Si ultima intrebare adresata dumneavoastra. Nu credeti ca integrarea masiva in Uniunea Europeana pentru ramura viticulturii si vinificatiei nu este prea binevenita in apropiatii 10 ani de zile?

Domnul Valeriu Mironescu:

Consider ca nu ne paste nici un pericol.

Domnul Ion Gutu:

Sinteti gata, da?

Domnul Valeriu Mironescu:.

Da, sigur.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Domnul Valeriu Mironescu:

Va multumesc si eu.

Domnul Ion Gutu:

Domnule Puscuta, o intrebare si termin. Domnule Puscuta, care este cifra defalcarilor sau venitului in Bugetul national de la ramura vinificatiei, cifra?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 6.

Domnul Sergiu Puscuta:

Domnule deputat,

Nu am aceasta cifra acum cu mine. O sa v-o prezint timp de o zi.

Domnul Ion Gutu:

Va multumesc, stimati colegi.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Presedinte, este regretabil faptul ca in municipiul Chisinau, de fapt, cred ca se vind, nu am statistica precisa, dar cred ca undeva in jurul a 50% din circulatia bauturilor alcoolice se efectueaza in municipiul Chisinau. Si este regretabil ca domnul... nu este nimeni prezent din acei care prezinta ramura in orasul Chisinau.

De aceea, am o propunere mai ales... de fapt, sint si niste probleme ca, daca la circulatia bauturilor alcoolice, care se licentiaza de catre Guvern, mai mult sau mai putin este clar cum se licentiaza. Greselile nominalizate in proiectul de hotarire sint, dar insusi faptul... este scris clar ce trebuie sa se respecte. Iar in municipiul Chisinau licentierea, adica mai corect fiind spus, la administratia publica locala nu exista un Regulament aprobat de Parlament, dreptul acesta este atribuit administratiei publice locale.

Si in municipiu sint multe plingeri privind birocratizarea eliberarii licentelor, comercializarii bauturilor alcoolice. Si, luind in considerare cele mentionate, vreau sa fac o propunere pentru proiectul de hotarire. Deci, avind in vedere ca nu este nimeni prezent, as propune pentru proiectul de hotarire mentionat urmatoarele:

In decurs de doua luni de zile administratia publica locala, in persoana primarului general al municipiului Chisinau, va prezenta un raport privind executarea Legii nr.1100 in municipiul Chisinau. Si va rog sa puneti la vot.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Deci, noi revenim la acest subiect imediat dupa ce vom inchide runda de dezbateri si voi solicita la fel comisia sa se pronunte pe marginea acestei propuneri.

Microfonul nr.3, nu va suparati, oferim prioritate doamnei. Va rog.

Doamna Ludmila Borgula:

Ныне обсуждаемый закон и его исполнение, на мой взгляд, имеют два аспекта. И не знаешь, какой из них в первую очередь назвать, они равнозначны. Первый, касающийся здоровья нации, и второй, очень серьезный, - это проблема поступлений в бюджет. Я думаю, что та сумма, которая указана в нашем постановлении, что потери бюджета составляют около двухсот миллионов, думаю, эта сумма занижена. В связи с этим у меня такой вопрос.

К нам в Парламент пришло большое количество людей. И все они в том числе от Правительства, - это солидные, ответственные люди, от каких-то министерств и ведомств. Я даже не знаю, кому конкретно сейчас задать свой вопрос. На мой взгляд, это должно, очевидно, относиться или же к Министерству экономики и торговли, или к Министерству финансов, а вообще-то это, конечно, вопрос к Правительству. А кто же именно координирует в Правительстве всю работу по соблюдению этого закона? Потому что каждого из присутствующих здесь касается этот закон, но, как говорится, «у семи нянек дитя без глазу».

Вот кто мне может сказать – «Молдвин», Министерство экономики и торговли, – кто координирует, кому Правительство предоставило такие полномочия? И сразу же, если мне не сможет никто ответить, то я думаю, что в постановлении, проект которого нам сегодня предложен, необходимо было бы Правительству указать какой-то координирующий орган или министерство, которые бы навели порядок в этом деле.

Потому что то, что мы слышим, что не осуществляется на производстве элементарно, с чего начинается учет, какой орган за это отвечает. Я бы хотела сейчас задать вопрос то ли господину Миронеску, то ли кому-то другому: как это могло произойти? То есть если есть такое все же, и я не права, пусть сейчас представитель органа, который отвечает за это, ответит мне на этот вопрос. Как могло такое случиться, что у нас практически без надлежащего, почти без полного учета осуществляется использование спирта. И что предпринимается для того, чтобы был наведен порядок в этом вопросе и вообще в соблюдении данного закона? Благодарю.

Domnul Marian Lupu:

Cine ofera raspuns la aceasta intrebare?

Microfonul nr.6

Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament:

Multumim, domnule Presedinte.

Stimata doamna deputat,

Toate problemele care tin de competenta Guvernului sint distribuite intre Prim-ministru si viceprim-ministri. Si, deci, absolut cu privire la toate problemele exista organe coordonatoare, care sint obligate sa asigure interactiunea dintre diferite organe.

In ceea ce priveste faptul ca nu se efectueaza controlul asupra executarii prevederilor legii indicate, vreau sa mentionez ca si din rapoartele prezentate de catre reprezentantii organelor executive si din raportul prezentat de catre domnul Cosarciuc putem trage concluzie ca exista un anumit control asupra modului de executare a prevederilor legii. Acest control se constata ca nu este la nivelul cuvenit si, desigur, urmeaza sa fie intreprinse masuri pentru a asigura executarea adecvata.

Dar atrag atentie ca unele prevederi nu au fost executate din motiv ca nu au fost alocate suficiente sume in buget. In schimb, cred ca nu putem sa fim de acord cu afirmatia ca nu se efectueaza absolut nici un control asupra modului de executare a dispozitiilor legii.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4

Domnul Igor Klipii:

Da, domnule Presedinte.

In primul rind, vreau sa mentionez faptul ca, daca am presupune situatia cind Partidul Comunist s-ar afla in minoritate si ar fi pus in situatia sa discute asa cum discutam noi, consider ca ei ar fi parasit sala. Din pacate, noi nu facem lucrul acesta si acceptam nivelul discutiilor pe care-l acceptam deja de un an de zile.

Ne-am transformat intr-un soviet suprem de paravan, care ascunde sau suporta tot ce se intimpla in tara aceasta. Acum vreau sa adresez o intrebare concreta domnului Mironescu, fiindca la precedentele intrebari n-am nici un raspuns. Inteleg ca ceea ce vine din Transnistria trece fara control, fara nici de calitate, nici de volum. Intrebarea este: cunoaste dumnealui diferenta dintre volumul productiei alcoolice din Transnistria in Republica Moldova si invers. Si daca avem, in general, acolo producatori legali autohtoni, si care sint ei eventual?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1

Domnul Nicolae Esanu:

Domnule deputat, noi nu diversificam producatorii in tara. Sint egali si lucram conform Regulamentului determinat de lege.

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Avind in vedere locul si timpul rezervat pentru prezentarea rapoartelor, intrebarea mea este, de asemenea, adresata domnului Mironescu. Comunicarea sau raportul dumnealui nu a fost optimist, dar intr-un fel chiar foarte idealist. De aceea, as vrea sa stiu, daca dumneavoastra, domnule Mironescu, vedeti anumite rezerve, neajunsuri in activitatea din acest domeniu? Si poate raspunsul dumneavoastra profesionist, caci asa v-a caracterizat domnul Gutu, va contribui la imbunatatirea proiectului de hotarire.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

Domnul Leonid Bujor:

Fiindca nu ati spus macar ceea ce se spunea pe timpuri. In acelasi timp, constatam anumite neajunsuri. Totul a fost ideal.

Domnul Valeriu Mironescu:

Taman ca raportul a fost foarte optimist, domnule deputat, si consider ca, tinind cont de toate propunerile, de toate obiectiile facute de deputati si, in special, de Comisia Agrara, eu consider ca va fortifica aceasta lege si in continuare ii va da un impuls foarte nobil si va putea lucra la respectivele cerinte.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Am si eu o intrebare, de fapt, tot nu stiu cui sa o adresez. Rapoartele care au fost prezentate aici sint destul de optimiste la problema in cauza, dar pe cit de optimiste sint aceste rapoarte, pe atit mai clar devine ca Legea privind fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice se implementeaza greoi, executarea ei devenind tot mai ineficienta.

Cauze sint multe si una din ele este si neexecutarea de catre Guvern a Hotaririi nr. 249 din 11 aprilie 2001, care prevede punerea in aplicare a Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, unde erau stipulate sarcini concrete: pentru Ministerul Agriculturii, pentru Ministerul Finantelor, pentru Ministerul Afacerilor Interne, care, in consecinta, nu au fost realizate definitiv. De aici reiese si implementarea ineficienta a legii. Si as vrea sa intreb, daca structurile care executa si monitorizeaza acest proces, au sensibilizat care este impactul executarii ineficiente a acestei legi din punct de vedere politic, economic si social pentru problema discutata.

Domnul Marian Lupu:

Deci, nu specificati cui adresati intrebarea?

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dar, domnule Presedinte, nu stiu cui, pentru ca iata si Hotarirea nr.249 prevedea implicarea Ministerului Finantelor, Ministerului de Interne, Ministerului Agriculturii in promovarea si executarea legii. Hotarirea n-a fost executata definitiv. De aici nu s-au executat nici articolele 4, 9 si 28 din lege, ori s-au executat partial. Si eu nu prea stiu cui sa o adresez.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Vedeti, sintem in situatia cind nu as incerca sa ridic unul cite unul colegii de la tribuna guvernamentala, pe care motiv luam act de aceasta intrebare. Eu v-as incuraja sa o adresati si in scris. O solicitare de informatii mai detaliate, profitati si de Ora Guvernului, fiindca alta optiune, cel putin, eu o vad foarte prost in conditiile discutiei de azi.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Atunci eu incerc ceva mai simplu. Deci o intrebare Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin”.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Cu cit s-a diminuat exportul productiei alcoolice vinicole in Federatia Rusa in ultimii doi ani de zile comparativ cu anul 2001.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat,

Productia exportata in Federatia Rusa nu s-a diminuat, dar a crescut simtitor. In 2005 a crescut cu 13 la suta fata de 2004. In 2004 a crescut cu 17 la suta fata de 2003 si, respectiv, resursele financiare.

In 2005 s-a exportat productie de 313 milioane de dolari. In 2004 s-a exportat productie de 287 milioane de dolari si in 2003 s-a exportat productie de circa
214 milioane de dolari, adica este o crestere evidenta, este o dinamica foarte pozitiva.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

E bine asa.

Va multumesc.

Microfonul nr. 3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Dupa cum am si asteptat, la noi totul se politizeaza si de data aceasta s-a politizat, desi problema este foarte esentiala. Eu as vrea sa il intreb inca o data pe domnul Mironescu, totusi, de la microfonul nr. 1 sa raspunda: cu cit s-a marit productia alcoolica in Republica Moldova, incepind din anul 2001, cu cit s-a marit exportul si, inclusiv, in tarile europene?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

Domnul Valeriu Mironescu:

Doamna presedinte,

Productia exportata in 2005 s-a marit fata de 2004 de 2,4 ori.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

2000 eu am spus.

Domnul Valeriu Mironescu:

Da, imi cer scuze. Asa si este. In 2005 fata de 2000 – de 2,4. Ce tine de compartimentul, daca trei ani in urma in Uniunea Europeana se exporta doar
2,7 – 3 la suta, acum am atins nivelul de 10 la suta si este o crestere in piata occidentala. Celelalte 90 la suta se comercializeaza in spatiul C.S.I.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

O ultima interventie, va rog.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Eu am o intrebare catre domnul Buciatchi, Ministerul Dezvoltarii Informationale. Domnule viceministru, care este costul sistemului informational de circulatie a alcoolului, pe care dumneavoastra l-ati nominalizat aici, care este costul implementarii acestui sistem?

Si a doua intrebare – catre Serviciul Vamal. Totusi, se cunoaste ca in toata lumea sint doua produse care au o pondere foarte serioasa in contrabanda, mai bine zis, in importul prin metode de contrabanda. Care totusi este volumul de contrabanda depistata de Serviciul Vamal pe parcursul anului 2005, cite cazuri, care este suma defalcata in buget? Si noi cunoastem ca, pe parcursul ultimilor ani, foarte multa informatie in presa a aparut, foarte multe dosare. Aici nu s-a vorbit nimic la compartimentul dat. Eu as vrea ca, totusi, Serviciul Vamal sa ne aduca o informatie mai veridica.

Daca nu, atunci il invitam pe domnul Mejinschi, care are informatii destul de clare la compartimentul mentionat si dumnealui poate sa ne prezinte mai bine situatia, dar aceasta tine de alt compartiment.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 1.

Domnul Pavel Buciatchi:

Calculele prealabile privind costul si termenul de implementare a sistemului informational sint urmatoarele. Deci, nivelul superior, care prevede automatizarea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat, a Agentiei Agroindustriale “Moldova-Vin” si Ministerului Dezvoltarii Informationale. Nivelul mijlociu – mijloacele programelor tehnice ale autoritatilor administratiei publice si depozitele en–gros. Si nivelul inferior – lucrurile automatizate de munca ale agentilor economici, proiectarea sistemului si alte lucrari prevad 2 milioane – 2,5 milioane dolari. Da.

Deci, acestea sint calculele prealabile coordonate de Inspectoratul Fiscal, Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” si Ministerul Dezvoltarii Informationale. Nu, acestea sint calculele prealabile.

Domnul Marian Lupu:

Calcule prealabile.

Va multumesc, stimati colegi.

La aceasta etapa propun sa purcedem la examinarea proiectului de Hotarire a Parlamentului. A fost si a doua intrebare pentru Serviciul Vamal? Va rog, domnule Hadirca. Corect.

Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Simion Hadirca – Serviciul Vamal:

Stimate domnule deputat,

Pe parcursul anului 2005, Serviciul Vamal nu a depistat cazuri de contrabanda la import-export cu bauturi alcoolice. A fost depistat un caz de introducere ilicita a produselor alcoolice fara documente de insotire si a fost expediat conform competentei organelor de interne care le-au confiscat. Competenta de urmarire penala a contrabandei tine de vama si de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Dupa cum a facut un schimb de opinii cu colegul meu, care sta alaturi, am inteles ca nici ei, pe parcursul anului trecut, nu au depistat cazuri de contrabanda cu bauturi alcoolice la import. 315 agenti economici activeaza pe acest tarim conform licentei si legii.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Se face impresia ca noi sintem un exemplu pentru toata Europa la compartimentul dat.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Sa dea Domnul.

Microfonul nr. 3.

Domnul Mihail Sidorov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Несколько предложений к постановлению, которое роздано депутатам. В статье 1, которая носит описательный характер, указано на очень серьезное упущение, в том числе связанное с отсутствием должного контроля, видимо с нарушением технологий, с наличием большого количества фальсифи-цированной, контрафактной винопродукции, и как итог подводится, что экономическим интересам страны ежегодно причиняется ущерб примерно в 200 миллионов леев. Скорее всего, эта сумма действительно весьма занижена с учетом вот таких фактов, которые скрываются.

Вместе с тем в дальнейшем, в ходе изложения постановления, в частности в статье 2, которая носит уже обязательный характер, меры по устранению изложенных в части 1 нарушений изложены очень мягко, я бы даже сказал, несколько аморфно. Например, пункт (е) «Осуществление строгого контроля в отношении использования сахара» или пункт (h) «Осуществление строгого контроля за качеством алкогольной продукции». Это ничего и никого не обязывающие формулировки.

Но учитывая ситуацию, которая складывается, думается, было бы правильным указать конкретных исполнителей. Это и соответствующие органы, обладающие контрольными функциями, располагающие возможностью предъявления соответствующих требований. Это прежде всего Генеральная прокуратура, Центр по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией, Таможенная служба, Министерство внутренних дел.

Возможно, в этом перечне надо указать и Счетную палату, которая в соответствии с ее полномочиями имеет право осуществлять контроль за расходованием бюджетных средств. Думаю, что от этого постановление только приобретет конкретный характер.

И замечания, касающиеся пункта с) статьи 2, который предлагает Правительству в двухмесячный срок внести предложения законодательной инициативы по внесению изменений в Уголовный и Административный кодексы. А какие изменения? Что должно быть предметом изменений и дополнений в эти нормативные акты, не указано. Здесь требуется соответствующая конкретизация.

Полагаю, что мы должны вернуться к этому постановлению еще раз. Наверно, сегодня с учетом состоявшейся дискуссии, вопросов, заданных депутатами, мы не можем принять его в таком виде.

Скорее всего, нужно поручить соответствующей комиссии, возможно, совместно с другими комиссиями доработать данное постановление и представить его Парламенту дополнительно. Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Rog opinia comisiei.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisia a prezentat un proiect de hotarire care, in momentul de fata, a fost discutat. Propunerile domnului Sidorov sint reusite. Mai ales Codul cu privire la contraventiile administrative, Codul penal. Noi avem propuneri concrete si in initiativa inaintata de catre membrii comisiei, semnata, numarul 550, aceste propuneri de acum sint incluse. In afara de aceasta, aceste propuneri au fost inaintate si de catre acele institutii abilitate, care se ocupa in domeniul dat: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerul Afacerilor Interne.

Adica ele au fost de acum discutate in comisie si noi le avem. Chiar initial, in acest proiect de hotarire au fost scrise si articole concrete. Eu cred ca trebuie sa fie modificate. Eu sint de acord ca aceasta hotarire ar putea sa mai fie inca imbunatatita.

Domnul Marian Lupu:

Mai trebuie de lucrat asupra ei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...Adica perfectata. Chiar si din experienta celorlalte audieri care au avut loc si in legislatura a XV-a. Acest proiect de hotarire se discuta in Parlament si pe urma se prezenta ca sa fie votat peste o saptamina sau peste doua, adica se acorda termen pentru ca acesta sa fie perfectionat, adica asa a fost.

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Adica, noi am putea sa il discutam astazi ca baza, pe urma propunerile aparute sa fie inca o data discutate si apoi sa se propuna o varianta finala a acestei hotariri.

Domnul Marian Lupu:

De acord, stimati colegi,

Eu constat situatia ca pozitia comisiei este una pozitiva. La fel constat situatia ca propunerile inaintate de colegii nostri pentru a veni cu elemente mult mai concrete in continutul acestui proiect de hotarire, si pozitia data este acceptata si de comisie, eu propun sa remitem proiectul de Hotarire nr.549 in comisie pentru a fi prelucrat suplimentar in modul in care din momentul cind acest proiect completat este mult mai bine pregatit, de ce nu inclusiv saptamina viitoare, cind comisia va fi pregatita, revenim si il adoptam deja fara discutii. Consideram ca astazi am organizat audieri, dezbateri la acest subiect. Am clarificat situatia care ne va ajuta sa facem continutul acestui proiect mai concret, mai detaliat si cu sarcina bine trasata. Ceva aditional la acesta?

Microfonul nr. 5.

Doamna Valentina Cusnir:

Vreau sa ii raspund astazi doamnei Ostapciuc ca pina atunci va fi prea tirziu – peste doua saptamini.

Domnul Marian Lupu:

Pai, stati, ce inseamna sa raspundeti? Caci nu v-a adresat o intrebare.

Doamna Valentina Cusnir:

Sa ii fac o replica, ca eficacitatea legii nu se masoara in de cite ori s-a marit volumul de productie vinicola din 2001 pina acum. Vreau sa ii spun doar sa citeasca hotarirea Curtii de Conturi nr.42 din 16 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial din septembrie 2005. Si aici este clar mentionat ca, desi planul incasarii la bugetul consolidat al accizelor a fost indeplinit, la unele tipuri de accize veniturile au constituit 23. Si anume accizele la materialele vinicole – 65,4%, accizele la vinurile de struguri, la divinuri, coniacuri si vinurile din struguri, saturate cu dioxid de carbon – 38,9%. Aici e, doamna Ostapciuc, toata buba.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Microfonul nr. 3, va rog.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Noi, lucrul acesta l-a spus doamna Pavlicenco, si inca cineva, am vorbit cam lin pina acum. Vreau sa spun ca pe mine ma intreaba alegatorii: cine e doamna aceea care toata vremea il vrea pe Tarlev? Eu de acum o sa le spun cine e doamna aceea.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Nu, gata, tot. Dar stati, cu ce ocazie, doamna Pavlicenco? Cui este adresata replica? Pentru ce replica? De unde am ajuns la replici? Eu va rog. Noi am discutat un subiect foarte concret si cred ca s-a vorbit doua ore. Va atrag atentia, doua ore. Cred ca este suficient. Nu va suparati. Sa terminam, fiindca mai avem inca un subiect de examinat, iar replicile o sa le dati la sfirsitul sedintei. Ce dezbateri, doamna? Eu am reintors proiectul in comisie. Care dezbateri? Spuneti-mi va rog. Fara replici.

Stimati colegi,

Eu propun sa continuam normal ordinea de zi. La sfirsit o sa va dati replici, fiindca a vizat-o. (Nedeslusit din sala.) Deci, se vizeaza personal, personalizat. Cititi, va rog, Regulamentul, cind este vizat un deputat concret si va rog fara inventii.

Continuam. Proiectul de Lege nr.1229 pentru modificarea unor acte legislative in domeniul ocrotirii sanatatii. Prezinta comisia. Invitatii pot fi liberi. Pai, Ivan Timofeevici, va apropiati si va intelegeti. Eu rog, acei care parasesc sala, sa o faca in liniste.

Doamna Buliga, o clipa doar.

Doamna Valentina Buliga:

Da, eu astept. Eu nu pot vorbi…

Domnul Marian Lupu:

Eu rog liniste.

Va rog, doamna presedinte al comisiei.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In proiectul de lege nominalizat, parvenit ca initiativa legislativa din partea deputatul Iulian Glavan, se propune, in primul rind, modificarea Legii ocrotirii sanatatii: cuvintele “libertatea pacientului de a alege medicul de familie si institutia medicala primara” sa fie substituite prin cuvintele “libertatea pacientului de a alege medicul si institutia medicala”.

In Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala articolele 21 si 22 sa fie excluse, deoarece continutul acestora, la parerea autorului, a fost valorificat.

Comisiile permanente ale Parlamentului de legislatura a XV-a au sustinut examinarea proiectului de lege in sedinta in plen, iar o parte din comisii, inclusiv si comisia sesizata in fond a solicitat avizul pozitiv al Guvernului. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului considera ca modificarile propuse vor exclude din sistemul ocrotirii sanatatii asistenta medicala primara, adica medicul de familie. Guvernul, prin avizul sau cu numarul de intrare 1795 din 25 mai 2004, nu sustine proiectul de lege pus in discutie, argumentind urmatoarele.

Fixarea prin lege a libertatii cetatenilor de a alege medicul de familie si institutia medicala primara nu poate fi considerata ca o lezare a drepturilor fundamentale, ci ca un element esential in dirijarea de catre stat a procesului de planificare, acordare si monitorizare a asistentei medicale, precum si a mijloacelor financiare prevazute in acest scop. Lipsa pirghiilor eficiente de planificare si de alocare a resurselor umane si financiare, dificultatile in promovarea unei politici unice de sanatate la nivel de stat, experienta din Ungaria, Romania, Lituania si Slovenia, care duc la falimentarea asigurarilor obligatorii de sanatate.

Comisia sesizata in fond mentioneaza ca propunerea fostului deputat Iulian Glavan, in general, este binevenita. Insa dreptul pacientului de a alege medicul de familie si institutia medicala, prevazuta de legislatia in vigoare, este stabilit pentru mentinea unui sistem eficient de asigurari in medicina si nu exclude dreptul pacientului de a se adresa oricarui medic sau institutie medicala. In temeiul celor expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune respingerea proiectului de Lege nr.1229 din 7 aprilie 2004.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Microfonul nr. 5.

Doamna Adriana Chiriac:

Stimata doamna presedinte al comisiei,

Ati specificat aici, in raportul dumneavoastra, ca aceasta duce la falimentarea asigurarilor obligatorii de sanatate, conform avizului Guvernului, si nu este favorabil unui sistem eficient de asigurari in medicina. Eu vreau sa va dau un exemplu. Si poate de aceea ca aici este reprezentantul ministerului, imi spuneti daca este vorba exact de ingradirea accesului pacientului in alegerea institutiei sau este vorba despre altceva?

Deci, ma voi referi la localitatea Hasnasenii Noi din raionul Drochia, localitate situata in imediata apropiere a orasului Balti, ai carei locuitori sint nevoiti sa schimbe cite doua sau trei transporturi pentru a ajunge la policlinica din raion, din raionul Drochia, in timp ce orasul Balti este chiar sub coasta lor. Nu este vorba aici anume despre ingradirea libertatii pacientului, pentru ca la Balti ei nu sint primiti in institutiile medicale?

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Chiriac,

La intrebarea dumneavoastra se poate de raspuns in felul urmator. Astazi, finantarea in cadrul asigurarilor obligatorii in medicina se efectueaza conform, dumneavoastra cunoasteti, criteriului per capita si per caz tratat. Pentru ca sa fie o ordine in aceasta finantare, se efectueaza finantarea conform numarului de locuitori in raionul Drochia. Pacientilor din satul Hasnasenii Noi nu le este ingradit dreptul sa se adreseze intr-o institutie mai specializata in Balti.

Dar, tinind cont de faptul ca astazi medicul de familie, medicina primara este prima etapa de asistenta medicala si, ulterior, in caz de necesitate, poate fi trimis intr-o alta institutie specializata, cred ca, la etapa actuala, este mecanismul corect. Problema locuitorilor din satul Hasnasenii Noi poate fi solutionata, adresindu-se in comun cu Spitalul Judetean Balti si Spitalul Raional Drochia, Compania Nationala de Asigurari in Medicina, pentru ca banii preconizati pentru locuitorii acestui sat sa fie directionati pentru o asistenta. Dar trebuie sa se discute acest caz si sa se vada ce este mai eficient pentru cazul dat.

Doamna Adriana Chiriac:

Da, dar va rog sa imi raspundeti la intrebarea: oare nu este vorba despre ingradirea libertatii pacientului de a-si alege medicul si institutia medicala?

Doamna Valentina Buliga:

Da, nu putem astazi ca un pacient care are unele dereglari de sanatate, o simpla viroza sa se adreseze imediat la un specialist ingust, la un cardiochirurg, la un neurochirurg, altfel nu va mai fi nu ca ordine, dar nici o evidenta, nici o dispensarizare, nici o monitorizare a sanatatii fiecarui pacient.

Doamna Adriana Chiriac:

Eu consider ca aceasta abordare de catre comisie a temei respective este una superficiala si ati luat in calcul doar comoditatea sistemului de asigurari in medicina, si nu v-ati gindit totusi la pacienti. Eu propun remiterea proiectul de lege in comisie pentru o studiere mai aprofundata si mai minutioasa a acestuia.

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Chiriac,

Proiectul deja de doi ani se afla in comisie. A fost nu o data examinat si in sedintele fostei comisii si acum la etapa actuala, cind sintem deja de abia doi ani in implementarea asigurarilor obligatorii in medicina, comisia a considerat in modul in care a fost prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

Doamna Eva Gudumac:

Doamna Buliga,

Eu v-as pune doua intrebari la care, eu cred, ca veti avea raspunsurile corespunzatoare. Spuneti, va rog, o data ce ati analizat problema in cauza, nu considerati ca acele probleme care apar din partea populatiei sint, intr-o masura oarecare, conditionate de acele formulare, care necesita a fi completate de medicul de familie prin intermediul pacientului. Adica el cere, se cer careva analize. Adica nu este aceasta o piedica in aceea ca sa se adreseze la medicul specialist, aceasta e o intrebare. Si poate ar gasi o explicatie.

Doamna Valentina Buliga:

Doamna academician, nu cred ca... Poate ca este o piedica, dar cum altfel?

Doamna Eva Gudumac:

Adica este corect?

Doamna Valentina Buliga:

Tineti minte dumneavoastra ca noi, in cadrul discutiilor la sedintele comisiei si in sedinta in plen, am propus simplificarea procedurilor de evidenta a analizelor, a observatiilor asupra pacientului, pentru ca astazi medicul de familie efectueaza un volum enorm de lucru care ingradeste cumva.

Doamna Eva Gudumac:

Multumesc.

La etapa data, sustin propunerea comisiei, iar pe viitor se va vedea. De aceea eu va adresez a doua intrebare. Dar pun niste intrebari care, probabil, ar aduce o claritate si ar lamuri situatia si atunci vom putea lua careva masuri. A doua. Considerati ca spitalul raional detine azi utilajul corespunzator pentru a evalua un pacient care are o patologie asimptomatica. De pilda, face un cancer de ficat, sau face un cancer de rinichi, sau un cancer de intestin ori de stomac si acest pacient nu necesita, cind se evalueaza primele semne, care sint foarte superficiale, sa fie trimis imediat intr-o institutie medicala specializata pentru a fi investigat corespunzator de la bun inceput.

Doamna Valentina Buliga:

Absolut.

Doamna Eva Gudumac:

Este o problema sau nu?

Doamna Valentina Buliga:

Aveti perfecta dreptate doamna Gudumac, nu in zadar, daca ati observat, comisia, de asemenea, a mentionat ca initiativa este binevenita, dar poate nu pentru etapa respectiva. Astazi, spitalele raionale, din ceea ce cunoastem noi cu dumneavoastra si cu toti deputatii, cred ca in fiecare luni va intilniti cu reprezentantii institutiilor medicale, nu este cea suficienta pentru a face astazi acele investigatii.

Doamna Eva Gudumac:

Si va dau ultima intrebare. Spuneti va rog... Da, va multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Si sectiile consultative, ca sa va raspund, doamna academician, sectiile consultative, de aceea au si menirea in cazul in care starea sanatatii si toate investigatiile preliminare denota ca pacientul trebuie trimis la institutia specializata, trebuie s-o faca.

Doamna Eva Gudumac:

Da, si va dau ultima intrebare. Spuneti va rog, o data cu implementarea urgentelor medicale in Republica Moldova, la ceea ce am cerut raspuns, care va fi data viitoare, considerati aceasta un ajutor pentru medicul de familie si pentru pacientul care sufera astazi? Este macar o rezolvare partiala a problemei?

Doamna Valentina Buliga:

Sint sigura ca statiile de urgenta zonale, care au fost deschise anul precedent, sint un ajutor al medicului de familie. Important este ca aceste statii sa fie dotate, sa aiba acces pe drumurile noastre, care, cite odata, nu sint cele care... dar, in principiu, este un ajutor al medicului de familie.

Doamna Eva Gudumac:

Da, eu personal as considera ca da, sint o serie de probleme care trebuie sa fie rezolvate. Dar, la etapa data, avind in vedere ca marea majoritate a banilor sint din contul statului – un miliard si doua sute si ceva de milioane, la etapa data medicul de familie trebuie sa fie. Are posibilitatea ca sa evalueze bolnavul si statul ajuta intr-o masura oarecare. Dar sint probleme care necesita a fi rezolvate.

Eu va multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Sint probleme cu lipsa cadrelor medicale. Actualmente, in circa 500 de localitati nu sint medici de familie. Si noi cu dumneavoastra trebuie sa facem tot posibilul ca sa asiguram aceste institutii.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte, dumneavoastra cred ca sinteti de acord cu faptul ca majoritatea cetatenilor insista asupra dreptului de a-si alege medicul de familie, de a-si alege institutia medicala. Si daca noi am intrat in proces de activitate – medicina prin asigurare, trebuie sa tinem cont de faptul ca este necesar sa ajungem la asa o etapa de activitate cind fiecare cetatean, daca este asigurat medical, are dreptul sa se adreseze medicului de specialitate, medicului in care are mai mare incredere. Acesta trebuie sa fie principiul de baza.

De aceea, eu imi dau bine seama ca, in momentul de fata, noi nu sintem pregatiti sa facem acest lucru, pentru ca avem putina experienta in domeniu, pentru ca nu sintem pregatiti, mai multe cauze sint. Dar totusi mie imi pare ca la ora actuala nu este cazul sa respingem aceasta initiativa. Nu este o problema daca acest proiect se va gasi mai mult timp in cadrul comisiei pentru ca si Guvernul, si Compania Nationala de Asigurari sa se gindeasca cam cum sa asigure, pe de o parte, o functionare foarte clara a sistemului de asigurari, pe de alta parte, sa mentina si o concurenta intre medici. Pentru ca prin faptul ca el este numit medic, el trebuie sa mai aiba si pacienti. Pacientii trebuie sa doreasca sa vie la el, trebuie sa fie concurenta.

De aceea, eu as propune ca noi sa nu respingem initiativa, s-o intoarcem in comisie si sa continue sa caute varianta optima, pentru ca nu e bine sa respingem din start. Ori de pregatit alt proiect care sa dee raspuns la aceasta intrebare. Pentru ca eu va spun ca, prin faptul ca noi respingem aceasta initiativa, noi nu solutionam problema existenta in medicina.

Doamna Valentina Buliga:

Daca parerea mea personala, nu a comisiei, eu nu am nimic impotriva ca initiativa domnului Glavan sa mai stea in Parlament pe rafturi sau la... Si, ulterior, se poate sa mai apara o alta initiativa si de la fiecare din dumneavoastra, prezenti astazi aici in aceasta sala. A fost decizia comisiei pe care am fost obligata sa o prezint. Astazi, decizia apartine intregului for legiuitor.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc.

In orice caz, daca... Eu vreau sa ma adresez colegilor nostri deputati: noi trebuie sa tinem cont de doleantele cetatenilor nostri. Si chiar daca se va insista sa fie votat acest proiect de lege, respins, deci trebuie sa propunem Guvernului, Companiei de Asigurari in Medicina sa ne propuna un nou proiect, ca aceasta intrebare sa fie scoasa.

Va multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Da, doamna Gutu, comisia este prezenta astazi in sala si cunoaste ca noi am discutat aceste probleme in cadrul comisiei, cu audiere largita, cu reprezentantii tuturor institutiilor medicale primare, republicane, raionale. Ca sint multe probleme inca in sistemul de asigurari medicale.

Si astazi este mult mai important, ca in aceste sate, unde nu avem astazi acces la medicul de familie, pentru ca el nu exista, ca sa cautam aceasta solutie, ca sa acordam macar pentru putinul pe care il putem face astazi. In rest, in viitor sint de acord cu ceea ce ati spus dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Buliga,

Raspunzind la o intrebare, ati spus ca inca nu sintem la etapa in care am putea, de exemplu, sa acceptam acest lucru. Eu vreau sa salut inca odata, ca atunci cind Partidul Democrat a creat o fractiune aparte, ati spus ca o sa promovati principiile pe care noi le-am anuntat si le-am promovat in platforma electorala a Blocului “Moldova Democrata”. Si noi avem acolo, ca principii, liberalizarea sferei medicale si a sferei de prestari servicii medicale, inclusiv cu dreptul pacientului de a-si alege medicul si institutia medicala.

De aceea, intrebarea mea ar fi, cind considerati ca ar fi etapa, dar tocmai discutiile de acest gen in comisie, cu atragerea specialistilor, cred ca ar conduce la o solutie poate de compromis sau tranzitorie spre o decizie mai definitiva. De fapt, care e problema? Eu vreau sa fac o mica explicatie. La noi astazi s-a vorbit despre politizare, vreau sa spun ca si aceasta problema tine de un aspect politic. De ce? Pentru ca e nevoie de vointa politica pentru a face aceste schimbari.

Este una ca sa mentii spitalele cu medici, care nu intotdeauna sint cei mai buni si cei mai bine pregatiti, si noi vorbim la modul abstract despre sfera ocrotirii sanatatii.

Stimati deputati,

Amintiti-va si ginditi-va la oameni, cind pe om il lovesti in sensul afectarii unei rude, dispare aceasta abstractie. Si, de fapt, ce se intimpla? Totuna se cauta relatii prin toate posibilitatile ca sa mearga sa il ajute pe acel care a avut o congestie cerebrala, unde orele conteaza, ca sa gaseasca sa il plaseze undeva
intr-un spital cu plata, dar numai sa ii salveze viata. Iata acesta este sensul. De aceea, noi, daca am promova liberalizarea pietei, am promova concurenta, medicii buni ar avea clienti, pacienti. Acei care sint mai putin pregatiti ar cauta sa fie pregatiti si treptat am ajunge la o medicina de calitate.

Si nu cred ca ar fi un aspect politic bun pentru viitor sau pentru viitorul imediat ca noi sa mentinem niste spitale raionale si oameni care nu sint atit de interesati sa isi ridice profesionalismul. De aceea, daca noi avem vointa politica, inseamna ca vom face acest lucru. Cel putin acum sa il remitem in comisie, sa discutam, sa gasim o varianta de compromis, tranzitorie si sa incepem sa mergem pe calea liberalizarii sferii medicale.

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred ca prima etapa trebuie sa fie instituirea sistemului informational automatizat in cadrul asigurarilor medicale obligatorii, unde se va duce evidenta fiecarui pacient, indiferent de satul unde locuieste acesta. In al doilea rind, astazi libertatea pacientului de a alege medicul de familie este prevazuta in Legea ocrotirii sanatatii. Si parerea mea personala, poate nu este normal astazi ca atunci cind fiecare cetatean, care doreste sa ajunga la neurochirurgul X din Chisinau, sa depaseasca toate etapele si sa il sustraga pe acel neurochirurg specializat, care, in momentul respectiv, poate face o operatie, poate salveaza viata cuiva, dar el este, nu poate sa il refuze, fiindca este pacientul lui. Aceasta se are in vedere ca sa se respecte o etapa in aprecierea diagnosticului pacientului si nicidecum niste intentii de a pastra niste structuri ineficiente sau nu.

Prima etapa eu cred ca este introducerea sistemului informational automatizat. Si dumneavoastra cunoasteti ca in Legea fondurilor asigurarilor deja sint prevazuti bani pentru aceasta. A doua etapa este pregatirea cadrelor si concurenta intre... Dar ce fel de concurenta, cind noi in 500 de sate nu avem medic de familie. Noi trebuie sa ne gindim unde poate sa se adreseze acest pacient. Sint probleme care astazi trebuie rezolvate si noi impreuna cu dumneavoastra trebuie sa...

Domnul Marian Lupu:

Sa gasim solutiile.

Microfonul nr. 3.

Doamna Valentina Buliga:

Da, sa gasim solutiile. Nu gaseam cuvintul respectiv.

Domnul Vladimir Eremciuc:

О политической воле. Инициатива нашего бывшего коллеги Главана относится к Закону об охране здоровья 1995 года, где поднимался вопрос о праве выбора пациентом врача. А мы эту политическую волю проявили в 2005 году, когда проголосовали Закон о правах пациента. Пролистайте, пожалуйста, этот закон, там четко указано, что каждый пациент имеет право на выбор врача.

И сегодня он реализуется и в том плане, что любой пациент даже в городе Кишиневе по его заявлению может менять себе семейного врача. Это не ограничивается. Далее, любой пациент по направлению семейного врача может попасть в высокоспециализированные клиники республики.

Да, сегодня для того, чтобы была какая-то система, чтобы заработала система обязательного медицинского страхования, мы не можем себе позволить вот те вещи. А вы говорите о конкуренции, когда госпожа председатель привела цифру – 500 семейных врачей у нас сегодня не хватает, мы еще сегодня не можем, поэтому я предлагаю проголосовать.

Да, надо согласиться с коллегой Гуцу, что снимать сегодня c повестки дня эту проблему мы не должны. Она существует, будут соответствующие наработки, мы продумаем еще какие-то предложения, будет соответствующая новая депутатская инициатива, и мы конечно через некоторое время вернемся, для того чтобы полностью решить эту проблему. Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Noi abordam foarte usor aceasta chestiune. Eu am vizitat nu demult Spitalul de copii din municipiul Balti si am ramas distrus, cind am aflat ca copiii mor. Dar mor de ce? Fiindca un copil dintr-un sat din Edinet s-a imbolnavit, medicul de familie ii prescrie sa mearga la spitalul raional din Edinet. Spitalul raional din Edinet il va tine in spital, fiindca el trebuie sa incaseze bani de la Agentia Nationala de Asigurari in Medicina. Si dupa aceea, cind nu are ce ii face, il trimite la Balti si la Balti de acum nu mai au ce-i face.

Stimati colegi,

Mor copiii, mor oamenii, fiindca acest sistem, pe care il avem noi acum in tara, nu permite ca pacientul sa isi aleaga medicul de familie si nu poate sa isi aleaga institutia medicala primara. Acesta este adevarul si noi cunoastem acest adevar, cind ne intilnim cu alegatorii nostri. De aceea, eu propun sa nu politizam aceasta chestiune, dar sa gasim solutie, sa lucram asupra acestui proiect de lege si sa gasim solutie, dar nu de respins si de pus punct, cum ca aceasta problema nu mai exista in Republica Moldova.

Va multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte,

Nu cred ca eu am avut intentia sa politizez aceasta problema. Vreau sa va raspund la ceea ce ati spus dumneavoastra referitor la aceea ca mama cu copilul nu are dreptul sa isi aleaga. Dar care sint garantiile ca mama Osoianu isi ia copilul in brate cu tepmeratura patruzeci de grade si se duce nemijlocit la medicul de care are nevoie.

Adica nu trebuie sa punem dintr-o extremitate in alta. Trebuie sa existe asistenta in caz de urgenta, monitorizarea in caz ca medicul de familie, cind trebuie sa cunoasca completamente aura acestui pacient: cum se alimenteaza, in ce conditii locuieste, care sint maladiile care pot sa il insoteasca sau il insotesc. Aceasta este. Poftim.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Rog sa luati loc, doamna presedinte al comisiei. Deci, propunerea comisiei, evocata de la tribuna centrala, s-a referit la respingere. Aceasta a fost prima propunere evocata, pe care motiv, stimati colegi, supun votului. Dar pina acum ce am avut? Au fost luari de cuvint fara nici un fel de intrebari si am oferit acest lucru, nu? Chiar si ultimul vorbitor, stimati colegi, eu va rog. Sint si anumite limite, dar nu in acest context.

Unde intrebari? Aratati-mi, va rog, luari de cuvint unde au sunat intrebari? Eu va rog, totusi, eu v-am zis ca, in multe cazuri, eu tolerez lucrurile cu abateri de la Regulament, dar nu trebuie sa incercati sa profitati la maximum de acest lucru.

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ati spus, unde au fost intrebarile cu raspunsuri. Eu am intrebat: cind considerati dumneavoastra sa convina doamna Buliga ca vine acea etapa cind am putea sa facem. Si dumneaei mi-a spus ca e vorba de un sistem informational ca prima etapa si asa mai departe. Deci, n-a fost luare de cuvint. La noi vorbeste domnul Bujor din partea fractiunii. Va rog, sa ne respectati acest drept in privinta respectarii Regulamentului.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Domnule Bujor, va rog.

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule Presedinte,

Stimate doamnelor si domnilor deputati,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a examinat cu atentie initiativa legislativa a fostului deputat Iulian Glavan cu privire la modificarea unor articole din Legea ocrotirii sanatatii si din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala. Esenta modificarilor propuse consta, in linii mari, in aceea ca cetatenilor li se asigura dreptul sa aleaga liber medicul si prestatorul de servicii medicale. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” considera ca initiativa data este binevenita si acceptabila. In viziunea noastra, argumentele autorului, care se contin in nota informativa, sint convingatoare.

In favoarea examinarii si adoptarii acestui proiect de lege s-au pronuntat mai multe comisii parlamentare. Cert este faptul ca nici o comisie n-a respins proiectul, doar in doua cazuri au fost solicitate informatii sau avizul Guvernului.

Mentionez, de asemenea, faptul ca si Directia juridica a Aparatului Parlamentului a dat aviz pozitiv. Desi Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune respingerea proiectului de Lege nr.1229 din 7 aprilie 2004. Ea recunoaste de facto necesitatea adoptarii acestor modificari. Comisia sesizata in fond, citesc din raportul din 9 noiembrie 2005, mentioneaza ca propunerea fostului deputat Iulian Glavan la general este binevenita. Avizul negativ al Guvernului Republicii Moldova nu este o surpriza pentru nimeni si, de data aceasta, in avizul sau ei opereaza cu notiuni de ordin general, aduc argumente neconvingatoare.

Guvernul, neavind argumente serioase, justifica propunerea de respingere a proiectului dat prin generarea unor supracheltuieli enorme, dar, straniu lucru, nu opereaza nici cu o cifra, nu aduce o argumentare economico-financiara in favoarea pozitiei sale. Ba, mai mult, ne previne de posibile consecinte negative care, cica, vor duce la falimentarea asigurarilor obligatorii de sanatate. Si aici spun, de parca nu Guvernului ii revine sarcina de a elabora mecanismele de realizare a legilor adoptate de Parlament si a pirghiilor, de a caror lipsa se pling in nota informativa.

Aici este cazul sa reamintim ca Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, in mai multe rinduri, a atras atentie asupra politicii falimentare din start la compartimentul asigurarea obligatorie de asistenta medicala, promovata de Compania de Asigurari in Medicina. Neacceptarea modificarilor propuse inseamna, de fapt, conservarea situatiei actuale, situatie in care cetatenii, in special acei de la sate, sint nevoiti sa plateasca bani grei pentru o consultatie, investigatie medicala calitativa, polita de asigurare medicala nefiindu-le in aceste cazuri utila. Pretul de 816 lei al politei de asigurari, fixat pentru anul 2006, care este aproape de doua ori mai mare decit cel din anul 2005, este o dovada in plus ca Guvernul Republicii Moldova si structurile sale ramin in continuare corigente la acest compartiment.

Onorata asistenta,

“Alianta «Moldova Noastra»” a promis cetatenilor, in campania electorala, ca va asigura drepturile fiecarui cetatean la alegerea libera a medicului si asistentei medicale. Astazi, prin votul nostru, ne vom onora aceasta promisiune si speram ca toti deputatii in Parlament, care au mers in fata cetatenilor cu aceleasi promisiuni, de asemenea vor vota.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

De fapt, aceasta situatie m-a facut sa gindesc ca, in multe cazuri, probabil, prezidiul este mult prea flexibil, pe care motiv va anunt ca, incepind cu sedinta de saptamina viitoare, toate luarile de cuvint se vor face cu strictete in conformitate cu articolul 88 din Regulament. Cine nu se inscrie, nu primeste cuvintul.

 Cred ca aceasta va fi solutia cea mai buna, sa terminam cu flexibilitatea care ofera niste coridoare mult prea largi in discutiile organizate in sala. Rog sa tineti cont de acest lucru. Inainte mergem doar cu strictete, conform buchiei. Eu am zis inca odata si rog sa fiti foarte atenti, din sala inclusiv, la luari de cuvint,
articolul 88. Gasiti alte articole care se refera la intrebari si gasiti raspunsul perfect.

Deci, stimati colegi, supun votului. Conform propunerii comisiei sesizate in fond a fost evocata propunerea care vizeaza respingerea proiectului nr. 1229. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 –28.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi “pro”. “Impotriva”? Repejor, va rog

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.1 –0.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Secareanu, nu va suparati. Sectorul nr.3?

Numaratorii:

Secrorul nr. 3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

– 21. Secrorul nr.2, cite voturi au fost anuntate? Sectorul nr. 2?

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 4.

Domnul Marian Lupu:

4 voturi. 25, 4. 29 de voturi. Deci, cu aceste rezultate proiectul de Lege
nr. 1229 este respins.

Deci, ultimul subiect, stimati colegi, v-a fost distribuit proiectul ordinii de zi, care a fost discutat si inaintat de catre Biroul permanent al Parlamentului. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi a sedintei Parlamentului pentru perioada urmatoarelor doua saptamini, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc. Ordinea de zi este aprobata.

Aici, sedinta de astazi o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, joi, 23 februarie.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 12.25.

Stenograma fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.