DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – APRILIE 2008
Sedinta
din ziua de 17 aprilie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.306 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din
corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne – art.2, 16, 17 s.a.;
Legea cu privire la veterani – art.22).
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.667 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163-XIII din
24 aprilie 1997 (art.290, 291, 295 s.a.).
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.744 pentru
modificarea Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distinctiile de
stat ale Republicii Moldova.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.964 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul de procedura civila – art.33; Codul cu privire la stiinta si
inovare – art.106, 109 s.a.).
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1001 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura civila al Republicii Moldova
(art.86, 437,438).
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1074 cu privire la modificarea si completarea anexei
nr.1 la Legea regnului animal
nr.439-XIII din 27 aprilie 1995.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1076 pentru completarea unor acte legislative (Codul
penal – art.961; Codul de procedura penala – art.469, 471 s.a.).
10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1071 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului
si tranzitului de marfuri strategice – art.5; Legea privind licentierea unor
genuri de activitate – art.8 s.a.).
11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4242 cu privire la ajutorul social.
12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.188 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la carantina fitosanitara – art.7, 71;
Regulamentul cu privire la constituirea si utilizarea fondului rutier –
punctele 9, 12, 13 s.a.).
13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.715 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.1933,
221; Legea cu privire la tariful vamal – art.8, 17, 24 s.a.).
14. Informatie privind accidentul aviatic de
la 11 aprilie 2008 – raportor domnul Procuror General al Republicii Moldova Valeriu
Gurbulea.
15. Intrebari.
16. Declaratia domnului deputat Serafim
Urechean – Fractiunea parla-mentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
17. Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco.
18. Declaratia domnului deputat Vladimir
Filat.
19. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca
– Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.
20. Declaratia domnului deputat Alexandru
Lipcan.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte
al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 91 de deputati. Nu s-a inregistrat deputatii: Maria Postoico, Grigore
Petrenco, Dmitri Todoroglo, Valeriu Cosarciuc, Vlad Cubreacov, Dumitru Ivanov,
Oleg Tulea – in delegatie; Vasile Bodisteanu, Angela Leahu, Efim Agachi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)
Stimati colegi,
Pentru inceput, doua subiecte cu referinta
la ordinea de zi. Intii de toate, voi propune atentiei dumneavoastra si voi
supune votului includerea pe agenda sedintei de astazi a proiectului nr.306.
Daca va aduceti aminte, este un proiect care a fost examinat saptamina trecuta si
la solicitarea Fractiunii PCRM a fost remis Comisiei, respectiv, au fost
clarificate subiectele care vizeaza acest proiect. Propun sa revenim la
examinarea acestui subiect astazi. Cine este pentru, rog sa voteze dumneavoastra.
Majoritatea.
Va multumesc.
Si un al doilea subiect, la fel organizational,
care vizeaza programul de activitate a plenului Parlamentului. Biroul permanent
inainteaza plenului Parlamentului propunerea ca, pe parcursul saptaminii
curente, sedinta plenului Parlamentului sa aiba loc doar astazi, 17 aprilie,
urmind ca in ziua de miine,
18 aprilie, sedinta plenului Parlamentului sa nu aiba loc pe un sir de motive
organizationale, elemente din programul de activitate al Parlamentului. In
aceste conditii, ordinea de zi, care v-a fost distribuita, stimati colegi,
cuprinde astazi si subiectele programate a fi examinate pentru ziua de miine.
Supun votului aceasta propunere a Biroului
permanent privind modificarea programului de activitate a plenului
Parlamentului pentru saptamina curenta. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Decizia este acceptata.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
In legatura cu accidentul aviatic din 11
aprilie anul curent, propun Parlamentului un minut de reculegere in memoria
victimelor acestui accident. Totodata, propun ca, in numele Fractiunii, astazi,
la finele sedintei, sa fie prezent domnul Procuror General ca sa ne informeze la
aceasta intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Anunt un minut de reculegere. (Se pastreaza
un minut de reculegere.)
Multumesc.
Cea de a doua propunere o voi supune
votului, potrivit Regulamentului, la momentul cind toate propunerile din sala
vor fi evocate.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Presedinte,
Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la
finele acestei sedinte.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si eu rog ca sa fiu inscrisa pentru o
declaratie la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Cu o scurta declaratie la sfirsitul sedintei
de astazi.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Rog sa fiu inscris cu o declaratie pentru
sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Vreau sa propun pentru ordinea de zi o completare.
Recent, am avut in Republica Moldova vizita ministrului de externe al Ucrainei.
Partea ucraineana a anuntat, intr-un fel, ca vizita ar prefigura o eventuala
vizita a domnului Presedinte Iuscenco in Republica Moldova. Din pacate, vizita
cumva a trecut aproape pe neobservate. Domnul Hrisco a avut o vizita chiar la
domnul Presedinte Voronin, unde a fost informat despre rezultatele intrevederii
cu domnul Smirnov. Noi nu stim nici una, nici a doua.
Cred ca ar fi cazul ca ministrul de externe
sa ne informeze despre rezultatele acestei vizite daca domnul Iuscenco urmeaza
sa mai aiba o vizita in Republica Moldova sau nu?
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
In numele propriu, solicit timp pentru a da
citire adresarii colectivului profesorilor de la Liceul Teoretic “Nicolai
Donici” din Dubasarii Vechi, Criuleni, catre Parlamentul Republicii Moldova la
sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
La finele sedintei, de acord.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule Presedinte,
Propun sa includem pentru saptamina
viitoare, aceasta mai mult pentru Comisie, discutarea aceste proiecte de legi,
cele ce tin de detinatorii de patenta. Fiindca Guvernul a discutat.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Banari,
Va aduc aminte. Data trecuta am vorbit,
v-am spus ca, miercuri, Guvernul adopta acest proiect de lege. Lucrul acesta
s-a intimplat ieri. Deci, in acest context, rugamintea mea este, astazi e joi,
eu mai astept pina la finele saptaminii, sa intre acest proiect in Parlament. Si,
din momentul in care, pina la finele saptaminii, acest lucru se intimpla, aceasta
ar insemna ca martea viitoare Biroul permanent se convoaca oricum pentru a
examina subiectele, inclusiv ordinea de zi. Si daca toate sint pregatite, iesim
si il includem pentru saptamina viitoare. E la controlul meu.
Domnul Ivan Banari:
Deci in pachet cu toate celelalte.
Domnul Marian Lupu:
Din momentul in care v-am promis din
Prezidiu, lucrurile vor fi duse pina la bun sfirsit.
Stimati colegi,
Acestea au fost propunerile evocate de la microfoane.
Deci voi supune votului propunerea inaintata de domnul Stoicov privind
invitarea Procurorului General pentru a ne informa in detalii la subiectul
acestei catastrofe aviatice care
s-a produs saptamina trecuta. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
O sa rog Secretariatul, la finele sedintei,
sa asigure prezenta Procurorului General.
Acum referitor la propunerea domnului
Klipii. De fapt, am vrut o precizare, dumneavoastra ati dori sa il invitam astazi
in cadrul sedintei pe ministru, pe cineva din conducerea ministerului sau e o
interpelare, o intrebare?
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Propunerea a fost sa il invitam pe domnul
ministru al afacerilor externe si integrarii europene sau pe cineva care ar
putea prezenta informatii coerente la subiect.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere a domnului
deputat Klipii. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
17 voturi. Propunerea nu a fost acceptata
de plen.
In rest, stimati colegi, toti acei care au
solicitat timp regulamentar la finele sedintei pentru declaratii, am luat nota,
si acest timp va fi acordat.
Inainte de a incepe examinarea subiectelor
incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi, vreau sa va anunt ca in perioada
premergatoare sedintei plenului de astazi, si-a sarbatorit ziua de nastere
colegul nostru, domnul deputat Nicolai Gutul. Sa il felicitam si sa ii dorim
cele mai alese urari de bine. (Aplauze.)
Sa incepem cu proiectul de Lege nr.306, cel
la care revenim in cadrul sedintei de astazi. Proiectul de Lege pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Readuc aminte ca dezbaterile
au fost intrerupte inainte de prezentarea raportului Comisiei. Propun sa
continuam aceste dezbateri cu prezentarea raportului Comisiei din momentul in
care data trecuta autorii de la Guvern au facut prezentarea si au raspuns la intrebarile
care au fost inaintate. De acord?
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor
acte legislative, elaborat de catre Guvern si constata urmatoarele.
Proiectul de lege nominalizat a fost
elaborat in scopul optimizarii modului de calculare a platilor suplimentare
stabilite la pensia pentru vechime in munca si de invaliditate pentru militari si
persoanele din corpul de comanda si din trupele afacerilor interne. Conform
normelor existente in Legea asigurarii cu pensie a militarilor si a persoanelor
din corpul de comanda si din trupele afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie
1993, la pensiile de baza, stabilite unor categorii de persoane, ca invalizii si
participantii la razboi sau la actiunile de lupta in timp de pace, persoanele
supuse represiunilor nedrepte etc., se stabilesc majorari, a caror marime se
calculeaza pina la momentul actual in raport procentual fata de pensiile minime
pentru limita de virsta.
In ultimii ani, calcularea acestor majorari
in modul indicat creeaza dificultati pe motivul ca, datorita indexarii pensiei
minime pentru limita de virsta, se modifica si se majoreaza considerabil in
fiecare an. In aceste conditii, majorarile stabilite la pensii acestor
categorii de persoane, fiind calculate din pensia minima pentru limita de virsta,
permanent crescind, ar deveni mai mari decit insasi pensia de baza, fapt
inadmisibil. Deoarece o asemenea situatie, pe linga faptul ca va implica
cheltuieli bugetare considerabile, va diminua importanta pensiei ca plata de
baza.
In aceste conditii, se propune stabilirea
acestor majorari intr-o marime constanta, care, practic, depaseste marimile
actuale ale acestora si nu va depinde in continuare de alte plati care nu au o
atitudine directa fata de aceste majorari.
Concomitent, se propun si alte modificari si
completari ale legii de referinta, care au un caracter redactional sau de
precizare. Comisiile permanente, examinind proiectul de lege, in principiu, il
sustin, mentionind insa necesitatea indicarii sursei de acoperire a
cheltuielilor aferente. Prin urmare, se atentioneaza asupra necesitatii
rectificarii Legii bugetului de stat pentru anul in curs. Unele obiectii sint
mentionate in avizele Comisiei pentru agricultura si industria alimentara si a
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care vor fi discutate in Comisie
pentru lectura a doua.
In procesul dezbaterii proiectului de lege in
cadrul Comisiei sesizate in fond, au fost expuse, de asemenea, unele obiectii si
propuneri de imbunatatire a proiectului, asupra carora se va lucra pentru
lectura a doua. In contextul celor relatate, Comisia pentru protectie sociala,
sanatate si familie propune adoptarea proiectului in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru Comisie?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Eremciuc,
La articolul 2, nu, de fapt, articolul 16, imi
cer scuze, alineatul (1), litera a).
Domnul Vladimir Eremciuc:
Care articol?
Domnul Vladimir Filat:
Articolul 16 alineatul (1), litera a): militarilor
care au satisfacut serviciu militar prin contract si a persoanelor din corpul
de comanda si din trupele organelor afacerilor interne care au luat parte la actiunile
de lupta in timp de pace. Vedeti, la acele tragice evenimente au participat si
militari in termen, dar si voluntari. Eu cred ca noi, pentru lectura a doua, urmeaza
sa discutam si atitudinea statului urmeaza sa fie indreptata catre acei cetateni
care au fost implicati in acele actiuni tragice. Care este punctul de vedere?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Cu parere de rau, noi nici pina acum nu am
stabilit cite persoane au fost implicate in acest conflict. Vedem ca in fiecare
an, va aduc ca exemplu, in 2003, participantii la actiunile de pe Nistru au
fost 3400, acum cifra e 3547. Mai pe scurt, nu putem stabili o cifra stabila.
De aceea, daca noi includem, se poate de prevazut, de analizat.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Eremciuc,
Eu sint de acord, probabil, cifra oscileaza
datorita voluntarilor, dar sint militarii in termen care si-au satisfacut
serviciul militar. Eu cred ca, pentru lectura a doua, urmeaza sa... Fiindca
atitudinea, inca o data, din punctul meu de vedere, urmeaza sa fie indreptata catre
acei care au luat parte.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Pentru lectura a doua la Comisie se va
discuta.
Domnul Vladimir Filat:
Uitati-va, spre exemplu, articolul 26, daca
este sa ne uitam, alineatul (1) sint prezenti militarii si nu este vorba despre
acei care, in baza de contract, au fost in termen. Deci este si aici o diferenta,
urmeaza sa facem ajustarile.
Si ultima intrebare, domnule Eremciuc, daca
e posibil. Articolul 53, alineatul (3). Plata pensiilor pensionarilor reincadrati
in serviciul militar special prin contract se sisteaza in ziua reincadrarii.
Noi am discutat la Comisie. Mie mi se pare
un lucru putin straniu, acei care au dobindit dreptul de a primi pensia, au
cotizat si au indeplinit toate obligatiunile fata de stat, prevazute de lege,
ca sa obtina pensia. Daca vreti un exemplu, si acei care sint deputati si
pensionari, primesc pensia, dar primesc si salariu de deputat. Care atunci
este problema ca un militar care a iesit la pensie legal, ulterior reincadrat,
probabil, statul are nevoie de acest specialist, il accepta si ca angajat, sa ii
fie lezat dreptul de a primi si pensie in continuare?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Nu numai deputatii, dar toti ceilalti in tara
noastra.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, eu am dat un exemplu.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Propunerea dumneavoastra o sa fie examinata
pentru lectura a doua.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, in continuare.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule raportor,
Data trecuta, in discutie cu doamna
ministru, au fost mai multe propuneri din partea deputatilor din Parlament in
privinta recalcularii pensiei, inceputul anului 1998, ca sa stopam sirul celor
care se adreseaza astazi in judecata, un sir masiv de functionari din cadrul
Ministerului de Interne, Ministerului Apararii. S-a propus data trecuta ca noi
sa venim cu propunerea de a recalcula pensia incepind cu 1998, adica, de a
restabili intr-un fel echitatea. Care este atitudinea Comisiei? Si daca va fi
chestia aceasta luata in calcul pentru lectura a doua?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Propunerea aceasta a fost discutata in
cadrul Comisiei, a fost sustinuta propunerea si a Fractiunii, si a Comisiei de
catre Guvern: sa incepem recalcularea din 2003, ca baza sa fie 135 de lei suma
stabilita. Nu depinde de marimea pensiei medii pe tara.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimate domnule raportor,
Intrebarea mea s-ar referi la punctul 17
din proiect, care prevede modificarea alineatului (2) din articolul 60, si
anume: sistarea pensiei pe toata perioada aflarii pensionarului peste hotare.
Ce se are in vedere prin aceasta modificare?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ma scuzati, doamna Cusnir, articolul 16?
Doamna Valentina Cusnir:
Articolul 60 alineatul (2), dar punctul 17
din proiectul de lege.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Care e intrebarea?
Doamna Valentina Cusnir:
Intrebarea este: ce ar insemna sistarea
pensiei pe toata perioada aflarii pensionarului peste hotare? Se introduce
aceasta modificare, ca se substituie sintagma: “in modul stabilit de Legea
privind pensiile si asigurarile sociale de stat” cu “anticipat pe 6 luni, incepind
cu luna urmatoare celei in care beneficiarul a fost scos din evidenta in localitatea
de domiciliu.” Aceasta este clar. Dar “cu sistarea pensiei pe toata perioada
aflarii pensionarului peste hotare”.
Domnul Marian Lupu:
Autorii, va rog.
Microfonul nr.1.
Doamna Nina Lupan – viceministru al finantelor:
Onorata asistenta,
In cazul in care pensionarii pleaca peste
hotare, este modalitatea, in baza acordurilor bilaterale, care prevad plata
pensiilor pentru aceste categorii. Si se va face in tara aceea unde ei pleaca
cu sediul temporar sau constant.
Doamna Valentina Cusnir:
Dar daca nu avem contracte bilaterale? Si
se va referi la toti pensionarii care pleaca peste hotare sau cum?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Da, daca nu avem contracte bilaterale cu tara,
tara nu este obligata sa faca asa ceva. Numai tarile cu care avem contracte
bilaterale.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca in acest caz noi trebuie sa
precizam ca este vorba de persoanele pensionare care au plecat cu traiul
permanent in alta tara. Atunci intra in vigoare prevederea acordului bilateral
cu tara respectiva.
Domnul Marian Lupu:
Deci trebuie de adaugat aceasta idee ca sa
fie clar, ce fel de plecare.
Doamna Valentina Cusnir:
Trebuie specificat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule vicepresedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
In aceste conditii, voi supune votului
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.306. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.306 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.667 pentru modificarea
Codului fiscal.
Prezinta Guvernul.
Doamna Nina Lupan:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Necesitatea elaborarii proiectului de lege in
cauza a fost conditionata, in principal, de modificarile operate in Legea
nr.177 din 20 iulie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative si anume in partea ce tine de modificarea bazei impozabile si a
cotei maxime a taxei de amplasare a publicitatii.
Astfel, incepind cu 1 ianuarie 2008, baza
impozabila urmeaza a fi suprafata publicitara a obiectului de publicitate
exterioara, iar cota taxei – 500 de lei la amplasare.
Totusi sintagma “la amplasare” provoaca, de
cele mai dese ori, anumite neclaritati, cit si diferite interpretari din partea
contribuabililor, care activeaza in sectorul serviciilor publice. De cele mai
dese ori, prin aceasta se subintelege achitarea taxei de amplasare a publicitatii
exterioare doar o singura data la amplasarea obiectivului de publicitate
exterioara: afisului, panoului, standului si altor mijloace tehnice
publicitare.
Pornind de la ideea ca obiectivele de
publicitate exterioare sint amplasate de catre contribuabilii care activeaza in
acest sector pe perioade indelungate de timp, uneori chiar si pentru perioade
de mai multi ani, iar informatiile publicitare amplasate prin intermediul
acestor obiective sint schimbate cu o frecventa mai mare, chiar si saptaminal. In
aceste conditii, incasarile la buget raminind la nivelul achitarii taxei cu
referinta la amplasarea obiectivului. O asemenea interpretare nu este rationala.
In contextul celor expuse, precum si pornind
de la impactul negativ creat de modificarile produse in Legea nr.177, se
confirma necesitatea inlocuirii cuvintelor “la amplasare” cu cuvintul “anual”,
ceea ce va conduce la achitarea taxei de amplasare a publicitatii exterioare,
indiferent de momentul sau perioada amplasarii obiectivului, sau a insasi
informatiei publicitare si la inlaturarea tuturor divergentelor ce apar la
momentul actual. In aceasta ordine de idei se propun modificari in Legea nr.177
din 20 iunie 2007.
Totodata, in traducerea in corelatie a
prevederilor articolului 289 litera c) din Codul fiscal se propune modificarea
articolului 290 litera c) in partea ce tine de denumirea taxei, reglementata de
Cod, iar modificarea articolului 295 din Cod este propusa in contextul modificarii
bazei impozabile si intru evitarea evaziunilor fiscale, ce tine de amplasarea
publicitatii.
Stimati deputati,
Guvernul solicita sa sustineti proiectul
propus.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna viceministru.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Va rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Prezentul proiect de lege a fost elaborat in
vederea inlaturarii problemelor ce au aparut la aplicarea taxei plasarii
publicitatii, stabilite in Codul fiscal. Prin urmare, prin proiectul in cauza
se propune modificarea bazei impozabile, care urmeaza sa fie suprafata
publicitara a obiectivului de publicitate exterioara, iar cota maxima a taxei sa
fie de 500 de lei anual pentru fiecare metru patrat de suprafata publicitara
exterioara.
Astfel, taxa de amplasare a publicitatii
exterioare se va achita de catre contribuabil o data pe an pentru obiectivele
de publicitate exterioara, indiferent de faptul cite informatii publicitare au
fost amplasate pe acest obiectiv. Comisia nu sustine propunerea de la punctul 3
al articolului 1 din proiect, deoarece, in cazul acceptarii acesteia,
publicitatea sociala va fi impozitata, fapt ce contravine prevederilor
articolului 21 din Legea cu privire la publicitate.
Totodata, pentru lectura a doua urmeaza a
fi examinata problema posibilitatii majorarii taxei pentru fiecare metru patrat
de suprafata publicitara exterioara. La examinarea proiectului de lege in cauza
in lectura a doua, Comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele
comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice si amendamentele
deputatilor.
Pornind de la acele expuse si tinind cont
de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica,
buget si finante propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului si aprobare
in prima lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Va multumesc.
Intrebari pentru Comisie?
Microfonul nr. 4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Spuneti-mi, va rog, cine va achita acesti
500 de lei pentru un metru patrat anual? Detinatorul panoului sau cel care va
plasa reclama?
Domnul Gheorghe Popa:
Contribuabilul.
Domnul Ivan Banari:
Deci si acela, si celalalt sint
contribuabili.
Domnul Gheorghe Popa:
Contribuabil ii acela care achita.
Domnul Ivan Banari:
Acel care plaseaza reclama.
Domnul Gheorghe Popa:
Acel care plaseaza achita si taxa.
Domnul Ivan Banari:
Si daca plaseaza reclama pe o luna?
Domnul Gheorghe Popa:
Poftim?
Domnul Ivan Banari:
Daca plaseaza pe panoul de reclama reclama
pe o luna, cum va achita: anual sau pe o luna?
Domnul Gheorghe Popa:
Indiferent. In proiect se prevede ca aceasta
taxa sa fie achitata o data in an.
Domnul Ivan Banari:
Bine. A doua intrebare.
Domnul Gheorghe Popa:
O singura data pe an.
Domnul Ivan Banari:
A doua intrebare. Daca e asa, a doua intrebare.
Spuneti, va rog, care este costul acestui proiect? Citi bani vor veni suplimentar
la buget, tinind cont de situatia la zi, daca vom implementa aceasta norma 500
de lei pentru un metru patrat pe an, asa cum spuneti dumneavoastra. Cum calculati?
Domnul Gheorghe Popa:
De fapt, initiativa Guvernului a fost inaintata
cu scopul de a face putina ordine in aceasta directie. Dat fiind faptul ca
organele administratiei publice locale, practic, prin intermediul perceptorilor,
administreaza insuficient aceasta activitate, si sumele care vor fi incasate in
bugetul organelor administratiei publice locale vor fi considerabile. Deci pot
sa aduc exemplu pe municipiul Chisinau. Din 58 de mii metri patrati, suprafata
publicitara, practic, este impozitata numai jumatate. Undeva 20 de mii de metri
patrati, practic, nu sint impozitate. In acest scop noi propunem, noi credem ca
modificarea respectiva va da posibilitate ca absolut toate panourile
publicitare sa fie impozitate.
Domnul Marian Lupu:
Bine, alte intrebari? Nu sint.
Domnule Popa,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.667. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.667 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.744 pentru modificarea
Legii cu privire la distinctiile de stat ale Republicii Moldova.
Initiativa Sefului statului.
Prezinta domnul Esanu. Va rog.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul perma-
nent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine
sa amendeze articolul 12 din Legea nr.1123 cu privire la distinctiile de stat
ale Republicii Moldova si introducerea a noi trei titluri onorifice “Artist al Poporului”,
“Artist Emerit” si “Colectiv Artistic Emerit”. Acest amendament se propune,
pentru a da curs sugestiilor inaintate de uniunile de creatie si consideram ca
va contribui la dezvoltarea in continuare a culturii in Republica Moldova. Rugam
sustinerea Parlamentului pentru adoptarea proiectului propus.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Esanu,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule viceministru,
Noi aici, in cadrul Parlamentului, am
examinat acest sau aceasta Lege cu privire la distinctiile de stat nu o data. Din
cite imi amintesc, si Comisia parlamentara pentru protectie sociala, sanatate si
familie a recomandat Guvernului sa vina cu un proiect de lege complex, pornind
de la necesitatea aprecierii, din partea statului, a multiplelor categorii de
cetateni profesionisti, care merita sa fie apreciati.
Mi se pare ca aceasta lege este asa
fragmentara si ofera doar aceasta posibilitate pentru un anumit grup de
persoane. De ce Guvernul... Reiesind din propunerile acestor uniuni, noi am
examinat mai profund aceasta necesitate. Sint sigura ca merita astazi si un
grup de medici, un grup de profesori ca colective emerite in domeniul prestarii
serviciilor de sanatate sau educatiei tinerei generatii. Si veniti cu un
proiect de lege complex, cu o abordare sistemica si atunci intregul Parlament
va oferi acest vot de incredere. Care este parerea dumneavoastra si daca ati
discutat aceasta parere in cadrul sedintei Guvernului?
Domnul Nicolae Esanu:
Multumesc.
In cadrul sedintei Guvernului, anume sub
aspectul pe care il mentionati dumneavoastra, nu s-a discutat problema si nici
nu putea fi discutata, pentru ca proiectul nu este initiativa Guvernului. Dar
problema se analizeaza. In principiu, cred ca noi sintem in fata unei dileme,
fie asteptam pina ajungem la un consens pe o problema mai vasta, fie venim cu
legiferarea problemelor in care exista deja consensul.
Presedintele a considerat ca ar fi mai bine
ca, pentru aceste categorii, unde deja exista un consens, sa se vina cu
amendamente, urmind ca in continuare sa se analizeze posibilitatea de a
introduce titluri onorifice pentru alte categorii de persoane.
Doamna Valentina Buliga:
Da, va multumesc.
Dar cred ca ar fi fost mult mai logic si ar
fi apreciata intreaga societate, daca, la initiativa Presedintelui,
dumneavoastra veneati cu aceasta completare si era, cum am spus, o lege buna,
care ar oferi posibilitatea sa fie apreciate si alte persoane si personalitati.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Prima intrebare este de procedura si mai
apoi doua intrebari pe fondul problemei. Vad ca initiativa actuala este semnata
de Seful statului. Dumneavoastra in calitate de cine raportati?
Domnul Nicolae Esanu:
Eu raportez in calitate de reprezentant
permanent al Guvernului in Parlament la sugestia Sefului statului. In principiu,
nu exista o interdictie ca presedintele sa fie reprezentat de persoanele cu
care ar fi legata aceasta chestiune.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da, dar dumneavoastra, ca viceministru,
trebuie sa stiti ca trebuie sa aveti o procura, cind prezentati in Parlament Seful
statului. Si acum doua intrebari de fond.
Domnul Marian Lupu:
Rog continuam.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu nu raspund acelor care nu pricep nimic in
legi. In nota informativa se spune ca, astfel, unor personalitati notorii le sint
conferite aceleasi distinctii de stat ca si unor persoane cu mai putine merite.
Ce se are in vedere?
Domnul Nicolae Esanu:
Se are in vedere ca este necesar de a face
o distinctie intre persoanele si meritele acesteia, desigur, raminind totdeauna
o apreciere subiectiva. Cit priveste partea cu procura, eu as atrage atentia ca
reglementarile cu privire la procura se regasesc in Codul civil, care
reglementeaza relatiile de drept privat. Noi, in acest caz, sintem in prezenta
unor raporturi de drept public care nu trebuie sa urmeze in totalitate normele
dreptului privat.
Multumim.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Bine, dar asa o intrebare. Cunoastem ca multi
artisti, scriitori de la noi si aceasta este bine, in afara de distinctiile de
stat ale Republicii Moldova, au si distinctii ale altor state, de pilda ale Romaniei.
Si o intrebare: citi artisti din Romania au fost la noi apreciati cu distinctii
si titluri de stat si citi din Rusia in ultimii cinci ani de zile?
Domnul Nicolae Esanu:
Cu parere de rau, eu nu cunosc aceste
informatii. Nu le-am pregatit, pentru ca nu am considerat ca exista o legatura
cauzala intre aceasta intrebare si subiectul proiectului supus atentiei
dumneavoastra.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si ultima intrebare. Nu vedeti dumneavoastra
cum va expuneti o legatura cauzala intre acest subiect pe care il discutam astazi,
desi, posibil, trebuie apreciati oamenii. Si nu este aceasta o initiativa cu iz
preelectoral in ajunul alegerilor parlamentare? Si, in special, nu este aceasta
o apreciere sau o posibilitate de apreciere a multor persoane in prag de 9 mai?
Domnul Nicolae Esanu:
Nu stiu. Eu nu am vazut din textul supus
atentiei dumneavoastra vreo careva legatura cu campania electorala. Dar daca
vorbim de iz, cred ca aici mai degraba trebuie sa discutam despre calitatile
olfactive ale persoanei de a putea determina mirosurile. Eu nu sint specialist in
materia respectiva.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Inainte de a formula acele doua intrebari
la care am dreptul, as vrea sa sustin opinia enuntata aici de doamna Valentina
Buliga. Este corect, pare-mi-se, ca sa fie luate in consideratie si alte
bresle, alte categorii de oameni de importanta, care au o contributie esentiala
pentru dezvoltarea si promovarea patrimoniului nostru cultural si nu numai. Si,
de aceea, poate ca era cazul de a completa prevederile acestui proiect de lege si
cu alte prevederi, care i-ar fi luat in consideratie si pe celelalte categorii
de personalitati cu merite deosebite.
Acum intrebarile care vreau sa le adresez.
Prima, cu referire la aceste insigne, care vor fi acordate persoanelor care vor
fi imputernicite cu aceste titluri onorifice. Parerea mea e ca “Maestru in Arta”,
aceasta insigna care o sa ii reprezinte pe acei care vor avea distinctia
“Maestru in Arta” nu este una reusita, intrucit masca teatrala comica, cred ca
nu ii reprezinta pe toti acei care vor fi inclusi in aceasta categorie de
persoane, care vor obtine aceste distinctii onorifice.
Masca teatrala comica ii reprezinta, in
special, pe acei care vin din arta dramatica, din teatru, dar nu si pe ceilalti.
Acesta e un aspect cu referire la aceste titluri, la aceste insigne. Si al
doilea aspect. “Artist al Poporului” si “Artist Emerit” – aceste insigne vor
avea o imagine absolut identica. Deci poate ca era cazul ca sa fie niste
elemente diferite, ca sa distinga acele doua categorii.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Ion Varta:
Si ultima intrebare. Cu referire la
modalitatea de implementare a acestei legi. Vreau sa va intreb, domnule
viceministru. In cazul in care sint mai multi artisti carora li s-au conferit
aceste distinctii – “Artist al Poporului”, “Artist Emerit”, va trebui ca ei sa
parcurga toata procedura aceasta de reconfirmare sau, din start, vor fi trecuti
in liste ca persoane care deja au obtinut aceste titluri pentru meritele pe
care le au in domeniul artei si culturii noastre?
Domnul Nicolae Esanu:
Cu privire la prima intrebare, consider ca
nici juristii nu sint acei care ar putea sa se pronunte ce trebuie sa
reprezinte insignele. Aici a fost prezentata opinia unor specialisti. Eventual,
in cadrul pregatirii pentru lectura a doua pot fi consultati si alti specialisti.
Parlamentul urmeaza sa ia o decizie, pornind de la concluziile persoanelor specialisti
in materie.
Cit priveste partea a doua cu privire la
includerea unor persoane in unele liste sau in altele, orice lege are efect
pentru viitor. Si legea respectiva se va referi doar la modalitatea de
acordare a diferitelor titluri conform legislatiei, incepind de astazi. Acei
care au primit anterior alte titluri onorifice, ei le-au primit conform legislatiei
de la acel moment si, in masura in care noua lege nu le afecteaza, ei vor
continua sa aiba acel statut pe care l-au avut conform legislatiei anterioare.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Esanu,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Studierea practicii implementarii
prevederilor Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distinctiile de
stat denota ca normele din articolul 12 al legii nu da posibilitatea de a
diferentia pe deplin meritele in dezvoltarea culturii si artei prin prisma
acordarii titlurilor onorifice si nu ofera destule oportunitati calificative de
stimulare a activitatii reprezentantilor acestui domeniu. Legea in vigoare la
fel nu prevede acordarea unor distinctii de stat sau titluri onorifice pentru
colective si formatii artistice.
Intru inlaturarea acestor lacune, precum si
intru extinderea calificativa a titlurilor onorifice a fost elaborat proiectul
de lege nominalizat si initiat cu titlu de initiativa legislativa de catre Presedintele
Republicii Moldova. Asa, bunaoara, se propune instituirea unor noi titluri
onorifice, cum ar fi “Artist al Poporului”, “Artist Emerit” si “Colectiv Artistic
Emerit”, precum si stabilirea unei prioritati sau ierarhii adecvate tuturor
acestor titluri onorifice. Proiectul de lege prevede si o noua redactie a
articolului 27 cu descrierea insignelor pentru titlurile onorifice propuse,
inclusiv cu specificarea modalitatii de confectionare a acestora.
La elaborarea proiectului de lege
nominalizat, s-a tinut cont de solicitarile uniunilor de creatie si ale altor
structuri asociative. Majoritatea comisiilor permanente ale Parlamentului si
Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv proiectul in
cauza, propunindu-l spre examinare si adoptare.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie, in avizul sau, a propus proiectul de lege spre examinare, cu urmatorul
amendament: “de a extinde acordarea titlurilor onorifice si in alte domenii”.
Comisia de profil a examinat propunerea
respectiva si constata ca aceasta propunere nu constituie obiectivul
prezentului proiect, dar, partial, se regaseste la articolul 12 al acestei legi,
pozitia “Om Emerit”. Pentru suplimentarea acestui articol cu alte notiuni, se
impune initierea unui proiect de lege separat.
Totodata, Comisia propune unele amendamente
privind proiectul de lege prezentat, care se rezuma la urmatoarele. Denumirea
articolului 12, titlurile onorifice ale Republicii Moldova se propune a fi
suplimentate cu cuvintele “conform prioritatilor”.
Punctul 2, de asemenea se propune ca continutul
prevederilor articolului 12 sa fie expus dupa cum urmeaza. Articolul 12 “Titluri
onorifice ale Republicii Moldova conform prioritatilor”, litera a) – pentru
persoane fizice: “Artist Emerit”, ma scuzati, “Artist al Poporului”, “Maestru in
Arta”, “Maestru al Literaturii”, “Om Emerit”, “Artist Emerit”, “Mester-Faur”; litera
b) – pentru colective si formatii artistice: “Colectiv Artistic Emerit”.
In temeiul celor expuse, Comisia pentru
cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa
propune proiectul nr.744 pentru aprobare in prima lectura, iar daca nu vor fi
obiectii – si pentru adoptarea in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.744. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.744 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua, fractiunile? De acord? De
acord.
In conditiile raportului Comisiei de
profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.744.
Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.744 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.964 pentru modificarea
si completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul supus atentiei dumneavoastra este
elaborat intru executarea prevederilor Legii nr.161 privind protectia desenelor
si modelelor industriale.
Prin acest proiect se prevede stabilirea
competentei Curtii de Apel Chisinau de a judeca in prima instanta litigiile ce tin
de domeniul proprietatii intelectuale. Prin aceasta, se va schimba regula
actuala conform careia toate curtile de apel examineaza aceasta categorie de
litigii.
Rugam sa sustineti acest proiect in vederea
adoptarii lui.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Rog Comisia.
Domnul Ion Plesca:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Proiectul de lege propus examinarii este inaintat
cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova.
Respectivul proiect contine propuneri de
ajustare a unor acte legislative la prevederile Legii din 12 iulie 2007 privind
protectia desenelor si modelelor industriale. In acest sens, se propune
modificarea Codului de procedura civila, Codului cu privire la stiinta si
inovare si a Legii privind protectia tipografiilor circuitelor integrate.
Asupra proiectului mentionat au fost
prezentate avizele tuturor comisiilor si a Directiei juridice, in care se contin
unele amendamente ce vor fi examinate pentru lectura a doua. Pe marginea celor
expuse, Comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.964. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.964 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1001 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura civila a Republicii Moldova.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul de lege supus atentiei
dumneavoastra vine sa schimbe regula actuala, conform careia recursurile depuse
la Curtea Suprema de Justitie urmeaza sa fie insotite, in toate cazurile, de
achitarea taxei de stat, fara a acorda instantei dreptul de a examina
posibilitatea recurentului de a achita taxa de stat.
Pentru acest fapt, Republica Moldova a fost
condamnata deja de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului in cazul ...
contra Republicii Moldova. Amendamentele supuse atentiei dumneavoastra nu il
vor elibera automat pe recurent de la obligatia de a achita taxa de stat, ci
doar va permite instantei sa examineze in ce masura acesta este solvabil si in
cazul in care nu va dispune de posibilitati sa achite taxa de stat, sa poata
adopta o decizie privind examinarea cererii de recurs fara achitarea taxei de
stat.
Rugam sa sustineti cest proiect in vederea
aprobarii lui.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Domnule Esanu,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa
legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Deci, conform acestui proiect
de lege, se prevede excluderea prevederilor din legislatia nationala si anume
Codul de procedura civila, a prevederilor conform carora instanta de recurs, in
cazul examinarii recursului impotriva deciziei instantei de apel, nu poate
scuti reclamantul de plata taxei de stat.
As vrea sa atrag atentie ca in hotaririle
Curtii Europene pentru Drepturile Omului de condamnare a Republicii Moldova pe
cazurile de ingradire a accesului la justitie din motivul neachitari taxei de
stat este expres indicat ca interzicerea prevazuta la articolul 473 alineatul
(2) din Codul de procedura civila constituie o incalcare a articolului 6
paragraful I din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului.
Proiectul a fost avizat pozitiv de
comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, la punctul 3, referitor
la modificarea articolului 438 alineatul (2), dupa cuvintele
“5 zile” propune de introdus cuvintele “calendaristice ori lucratoare”.
Propunerea nu poate fi acceptata, deoarece, conform articolului 112 din Codul
de procedura civila, daca ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare,
termenul expira in urmatoarea zi lucratoare.
Totodata, Comisia accepta propunerile redactionale
expuse in avizul Directiei juridice. In aceste conditii, Comisia propune aprobarea
acestui proiect de lege in prima lectura si, in cazul in care nu vor fi careva
amendamente – si adoptarea in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului
de Lege nr.1001. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1001 este aprobat in
prima lectura.
Rog fractiunile parlamentare: obiectii pentru
lectura a doua? Nu sint.
In acest caz, stimati colegi, in conditiile
raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.1001. Cine este pentru, rog sa voteze si rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 27.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1001 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1074 cu privire la
modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea regnului animal.
Guvernul.
Doamna Violeta Ivanov – ministrul ecologiei si resurselor naturale:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Atentiei dumneavoastra se propune proiectul
de Lege cu privire la modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea regnului
animal, care are drept scop sporirea responsabilitatilor Guvernului in
reglementarea relatiilor din domeniul gospodariei cinegetice.
Conform prevederilor proiectului, sezonul
de vinatoare se va deschide la data stabilita de Guvern. De asemenea,
modificarea, in caz de necesitate, a termenelor de vinatoare, precum si
stabilirea limitelor anuale de recoltare a vinatului sau interzicerea vinatului
unor specii de animale, care se face printr-un act al Guvernului, emis la
propunerea autoritatii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale si
cu protectia mediului inconjurator prin coordonare cu Academia de Stiinte a
Moldovei si cu autoritatea silvica centrala.
Modificarile propuse se incadreaza in
prevederile articolului 5 din Legea regnului animal, care investeste Guvernul cu
dreptul de a adopta acte normative in domeniul protectiei si folosirii rationale
a animalelor si habitatului lor.
Autorul proiectului a participat la
examinarea de catre Comisia pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului a proiectului de lege si a propunerilor de perfectionare
a acestora, prezentate de comisiile parlamentare si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului, de care se va tine cont la definitivarea proiectului
de lege pentru examinarea in lectura a doua.
In temeiul celor expuse, rog, domnilor
deputati, sa aprobati acest proiect de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc, doamna ministru.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna ministru,
Acest proiect de lege este insotit de o
nota informativa care intruneste exact 5 rinduri. Nu am prea inteles care sint
argumentele.
Doamna Violeta Ivanov:
Poftim?
Domnul Ion Varta:
Nota informativa este atit de succinta, atit
de laconica, nu intelegem, de fapt, care e semnificatia si importanta acestui
proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule...
Domnul Ion Varta:
Nu este clara argumentarea, fiindca din 5 rinduri
nu am inteles chiar nimic. Se face doar o referire la Legea regnului animal si
atit.
Doamna Violeta Ivanov:
Imi permiteti sa va raspund?
Domnul Ion Varta:
Deci nu, acum e tirziu, trebuia sa faceti in
ajun ca sa putem sa ne edificam si noi asupra importantei acestui proiect de
lege.
A doua, deci intrebarea.
Doamna ministru,
Nu vi se pare ca, adoptind un asemenea
proiect de lege intr-o atare versiune noi oferim cimp vast pentru niste abateri
de la prevederile pe care le cunoastem cu totii si aceasta poate sa conduca si
la punerea in pericol a unor specii de animale care sint luate sub protectie.
O asemenea interpretare larga, ampla ofera
prilej pentru toti vinatorii iscusiti ca sa se dedea la acest lucru asa, la
scara larga, cu consecinte grave pentru si cu periclitarea unor interese majore
ale noastre, de a conserva niste specii de animale protejate de stat.
Extinderea si acordarea acestui drept de a
decide in mod individual atunci cind gasiti de cuviinta acei din cadrul
Guvernului, in baza demersurilor responsabililor pentru aceasta specie, va crea...
Domnul Marian Lupu:
Bine. Va rog.
Doamna Violeta Ivanov:
Imi permiteti sa va raspund. Deci la prima intrebare.
Modificarile s-au facut la indicatia Guvernului si aceasta nu contravine
articolului 5 din Legea cu privire sa regnul animal care foarte clar stabileste
ca Guvernul are dreptul sa adopte acte normative in domeniul protectiei si
folosirii rationale a animalelor si habitatului lor.
Referitor la intrebarea a doua, deci, da, intr-adevar
punctul 33 in lege este foarte clar stipulat, este tabelul respectiv in care se
stabileste perioada, adica de la o perioada la alta perioada.
Dar vreau sa mentionez faptul ca punctul 33
stabileste termenele de vinatoare in timp si nu deschiderea, adica data
deschiderii vinatorii. Aceasta se face nu cum ati spus dumneavoastra, mult
stimate domnule deputat, la initiativa Guvernului sau adica, cind doreste
Guvernul, deci se face in dependenta de efectivul de animale, se face in
coordonare cu Academia de Stiinte, in urma inventarierilor respective si in
cazul in care o specie de animale este in disparitie, deci in general se
interzice.
Lucrul acesta este foarte clar si as vrea sa
spun ca in conditiile, de exemplu, daca anul acesta primavara a venit undeva cu
o luna mai inainte, adica noi nu putem pune oricare acolo restrictii procesului
de reproducere a animalelor sau altele. Deci aceasta este ceva normal, este
logic si propunem ca sa fie sustinuta.
Aceste intrebari au fost discutate si in
cadrul Comisiei parlamentare de specialitate.
Domnul Ion Varta:
Da, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna ministru,
Eu as vrea sa va expuneti asupra unei
propuneri. Eu as propune, spre exemplu, pentru lectura a doua, aceste reglementari
sa fie nu numai pe... adica termenul pe speciile de animale, dar si pe anumite
teritorii.
Dumneavoastra cunoasteti ca sint diferite
teritorii ale Republicii Moldova, spre exemplu, unde s-au inmultit mai tare
mistretii, in alta parte – vulpile, care trebuie, cred ca mai multe adica sint.
Si, de aceea, trebuie sa va expuneti si sa revenim pentru lectura a doua ca
aceste reglementari sa fie si pe anumite teritorii ale Republicii Moldova.
Doamna Violeta Ivanov:
Va multumim.
O sa se ia in consideratie.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Varta a ridicat o intrebare foarte
corecta si, intr-adevar, eu cred ca se incalca Legea nr.780 privind actele
legislative, neavind o informatie, o motivatie clara, de ce, in general,
Guvernul vine cu asa ceva.
In momentul in care aceasta motivatie nu
este in nota informativa, noi nu putem sa discutam, in genere, acest proiect.
Este incalcata Legea nr.780 si este norma.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte intrebari?
Domnul Valeriu Guma:
Nu, aceasta e o intrebare de procedura si
eu atunci as vrea...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Totusi, domnule Presedinte, inteleg ca in
cazul in care propunerea mea nu se accepta, sa am o intrebare: ce va incurca
astazi, doamna ministru, ma scuzati, cind Guvernul, prin legea care astazi
exista, la articolul 29 are tot dreptul sa intervina legal. Prin aceasta si
vreau sa aflu care ar fi motivatia ca in legea actuala este acest drept cind
Guvernul, uitati-va, la articolul 29 scrie: in scopul ocrotirii sanatatii
populatiei, protectiei animalelor si a plantelor si prevenirii pagubelor ce pot
cauza economiei nationale s.a.m.d., au dreptul sa intervina in aceasta problema.
Astazi, la momentul actual, regulile de
stabilire a datei de vinatoare si a terenurilor este totusi consultat. Noi vrem
sa intelegem care ar fi diferenta, astazi este consultat de Academia de Stiinte,
numaidecit trebuia sa fie avizul si a detinatorului fondului de vinatoare. El
este proprietar, el nu poate sa nu fie exclus din acest proces.
Dumneavoastra mai bine v-ati ocupa de niste
lucruri care astazi nu exista – regulile de vinatoare, astazi lumea vineaza
neavind clar vreo regula cum se vineaza mistretul, cum se vineaza fazanul, cu
ce patroane, ce ciini, nimic, nicaieri nu este stipulat. Acestea sint niste
lucruri mai importante la care trebuie sa va referiti dumneavoastra, caci astazi
cind se incalca regulile de vinatoare, sistemul judecatoresc nici nu poate sa
aplice sanctiuni, deoarece nu sint reguli.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna ministru.
Doamna Violeta Ivanov:
Va multumesc, domnule deputat.
Deci imi permiteti sa va raspund la intrebarea
pe care ati abordat-o. Deci as vrea sa aduc aminte ca aceasta lege a fost
aprobata in anul 1995. Da, intr-adevar, in punctul 33 al legii respective avem
tabelul respectiv. Deci aici se determina perioada. De pilda, de la 1 mai pina
la 31 decembrie. Aceasta nu inseamna ca permitem vinatul la specia respectiva
de la 1 mai pina la 31 decembrie.
Domnul Valeriu Guma:
Din pacate.
Doamna Violeta Ivanov:
Anume aceasta, deci specialistii nu
considera, specialistii atit ai Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale,
cit si ai Academiei de Stiinte nu considera, din pacate, deoarece avem multe
specii care sint deja spre disparitie si aceasta,
intr-adevar, se face in dependenta de efectivul de animale, de conditiile de
reproducere a animalului si, in aceste conditii, vinatoarea poate sa fie
deschisa mai tirziu si inchisa mai devreme.
Aceasta este ceva normal, ceva logic. Si
oricum se face in conformitate cu investigatiile savantilor Academiei de Stiinte
si cu autoritatea silvica centrala, in conformitate cu acordurile lor.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu Guma:
Doamna ministru,
Va multumesc pentru raspuns.
Nu ne-ati dat o explicatie, o motivatie
serioasa care ar argumenta astazi acest lucru. Cu atit mai mult, ca eu va spun
ca sint alte probleme aici si nu intelegem scopul pe care il promoveaza Guvernul
prin aceasta lege, el vrea ca sa detina niste posibilitati, imputerniciri. Ce ii
incurca astazi lui sa faca aceasta?
Eu tin minte cum, pe data de 9 ianuarie, a iesit
ex-Prim-ministrul Tarlev si a spus: “Nu mai trebuie vinate vulpile.” Au luat la
executie imediat, macar ca toata lumea stie ca vulpile aduc o dauna cu mult mai
mare. Nu ca s-a depistat ca atunci cind se duc la vulpi impusca un mistret.
Bine, domnilor, verificati, ca un mistret, intr-adevar, poate sa braconeze, nu
exclud chestia aceasta. Dar vulpile aduc pagube cu mult mai mari faunei, cind
nu se vineaza, cind sint zeci de mii. Si atunci, care este astazi
posibilitatea, a fost si este. De ce astazi Guvernul vine? Nu ne dati o explicatie.
Doamna Violeta Ivanov:
Deci scopul a fost sporirea responsabilitatii
Guvernului in reglementarea relatiilor din domeniul respectiv mai mult sau mai
putin.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Doamna ministru,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 9 aprilie
2008 proiectul de lege mentionat, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii
Moldova cu nr.442 din 24 martie 2008.
Proiectul prevede ca punctul 28 din anexa
nr.1 la Legea regnului animal sa fie completat in final cu urmatoarea propozitie:
“Sezonul de vinatoare se deschide la data stabilita de catre Guvern.” Si
expunerea punctului 34 din anexa intr-o noua redactie. Asupra proiectului in
cauza au parvenit avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si a Directiei
juridice a Aparatului Parlamentului, care propun examinarea si adoptarea
proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului.
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a propus de completat proiectul de lege cu
un punct nou cu urmatorul cuprins: “Din punctul 9 al anexei, ultima propozitie
se exclude din considerente ca nu are nimic comun cu titlul capitolului 1
“Dispozitii generale”, mai mult decit atit, se dubleaza prevederile punctului
29. Aceste prevederi se incadreaza in capitolul 3 “Regulile, termenele si
metodele de vinatoare.”
Comisia a sustinut obiectiile si
propunerile Comisiei pentru agricultura si industria alimentara si ale Comisiei
pentru protectia sociala, sanatate si familie, parvenite la modificarea
punctului 34 din anexa. Punctul 34, cu amendamentele propuse, va avea urmatorul
cuprins: “Modificarea, in caz de necesitate de restringere a termenelor de vinatoare,
stabilite la punctul 33, precum si stabilirea anuala a limitelor de recoltare a
vinatului sau interzicerea vinatului unor specii de animale se efectueaza de catre
Guvern, la propunerea argumentata a autoritatilor centrale abilitate cu
gestionarea resurselor naturale si protectia mediului, coordonata in scris cu
Academia de Stiinte a Moldovei si cu autoritatea silvica centrala.”
In temeiul celor expuse, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, in conformitate cu
prevederile articolului 63, alineatul (1), litera c) si articolul 71, alineatul
(1) din Regulamentul Parlamentului propune aprobarea proiectului de lege in
prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1074. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1074 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1076 pentru
completarea unor act legislative.
Prezinta Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine
sa reglementeze problema care apare in legatura cu eliberarea inainte de termen
din penitenciare a persoanelor bolnave de tuberculoza. Deci, in pofida faptului
ca, datorita eforturilor depuse in ultimii ani, numarul peroanelor bolnave de
tuberculoza a scazut considerabil, iar acei care sint inclusi in cadrul unor
programe de tratament, totusi numarul acestora ramine destul de mare.
In legatura cu faptul ca, in momentul
eliberarii acestora, este posibil ca persoanele sa se afle in cadrul procesului
de tratament, care, conform opiniei specialistilor, in cazul in care este intrerupt,
pune in pericol posibilitatea vindecari totale a acestor persoane. Noi venim cu
propunerea de a institui un mecanism care ar permite spitalizarea si tratarea
fortata a acestora. Acest mecanism este in stricta concordanta cu prevederile
Conventiei Europene si ale Constitutiei Republicii Moldova, care permit
spitalizarea fortata a persoanelor, dar cer ca acest lucru sa fie prevazut
expres intr-un text de lege si sa fie dispus pe cale judecatoreasca.
Consideram ca adoptarea acestui proiect de
lege ne va permite sa tinem in continuare sub control procesul extinderii
acestei boli, maladii periculoase. Rugam sa sustineti acest proiect de lege in
vederea adoptarii lui.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Este firesc, necesitatea adoptarii acestui
proiect de lege si acest lucru este cu mult mai mare daca facem o statistica,
pentru ca incidenta prin tuberculoza la detinutii din penitenciare si
izolatoare oricum este de zeci de ori mai mare decit media pe tara.
Dar, daca puteti sa imi spuneti o statistica,
o intrebare foarte scurta, daca detineti datele despre numarul de detinuti in
penitenciare care sint afectati de aceasta maladie? Si care este numarul de
persoane eliberate anual si care sint afectate prin tuberculoza?
Domnul Nicolae Esanu:
Cu parere de rau, eu nu pot sa numesc cifra
expres, pentru ca, spre rusinea mea, am uitat foia cu statistica in birou, dar
pentru lectura a doua noi o sa punem la dispozitie statistica care este.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc.
Pentru ca aceasta este foarte important ca si
argument al necesitatii adoptarii.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Esanu,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul in cauza, autorul sau domnul viceministru a prezentat esenta
acestui proiect. Comisiile permanente au vizat acest proiect de lege pozitiv,
inclusiv Directia juridica a Aparatului Parlamentului. In aceste conditii, Comisia
propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura. Totodata, pentru
lectura a doua, Comisia a solicitat de la Guvern, pentru a identifica data intrarii
in vigoare a acestei legi, sa fie prezentat un aviz, opinia suplimentara a
Guvernului in sensul crearii conditiilor necesare pentru a asigura acest
mecanism prevazut in aceasta lege, deoarece la ziua de astazi, spre regret, noi
nu avem deocamdata institutiile medicale care pot sa asigure aceasta internare si
tratare in mod fortat a persoanelor in cauza.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
As vrea sa va intreb: acest proiect de lege
se refera numai la acei afectati de aceasta maladie, dar stim ca avem foarte frecvent
cazuri cind nu se iau masurile de rigoare, acesti bolnavi sint pusi in aceeasi
celula cu cei sanatosi. Poate este cazul sa prevedem si niste masuri fata de acei
care nu iau masurile de rigoare ca sa previna imbolnavirea de aceasta boala.
Domnul Vladimir Turcan:
Actualmente, in institutiile penitenciare sint
create conditiile necesare pentru a asigura tratarea persoanelor bolnave de
tuberculoza in conditiile institutiilor penitenciare.
Doamna Valentina Cusnir:
Stiu. Dar de ce va spun? Pentru ca atunci cind
am venit acolo, am gasit, ca impreuna cu cei sanatosi era si o persoana bolnava
si nu au fost luate masurile ca sa fie, desi sint conditii speciale, izolata.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca cazurile concrete trebuie sa fie
examinate in special.
Doamna Valentina Cusnir:
Si cred ca nu e unicul caz.
Domnul Vladimir Turcan:
De catre Departamentul Institutiilor
Penitenciare al Ministerului Justitiei, pentru ca sa fie identificat cine, intr-adevar.
Din cauza ca serviciul medical nu a depistat la timp acest caz sau, intr-adevar,
poate, a fost vreo neglijenta din partea...
Doamna Valentina Cusnir:
Chiar era si ignorare si de aceasta, consider
ca.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu stiu, eu nu pot sa apreciez, cred ca,
daca aveti un caz concret, adresati-va la departamentul respectiv al
Ministerului Justitiei.
Doamna Valentina Cusnir:
Bine.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Turcan,
Dumneavoastra foarte bine ati mentionat ca
veti solicita Guvernului o informatie suplimentara. Si nu atit ca o intrebare,
ci ca o propunere pentru stenograma si pentru dumneavoastra, ca comisia sesizata
in fond... sa tineti minte de un lucru, sa nu se intimple ceea ce avem astazi
cu bolnavii psihici care sint internati fortat la Institutul de Psihiatrie si
nimeni nu plateste pentru aceste cazuri. Si cunoasteti soarta legii remise de
la Presedintie catre Parlament. Sa nu se intimple ca si aceste persoane vor fi incadrate
in institutii medico-sanitare, dar acoperirea financiara nu va fi prevazuta
expres in lege.
De aceea, este logic ca sustinerea
financiara a acestor persoane, care sint un pericol destul de mare pentru
societate, sa fie prevazuta clar si sa fie asigurat tratamentul respectiv.
Pentru ca, cunoastem, la capitolul “Incidenta” sintem pioneri.
Domnul Vladimir Turcan:
De acord.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Eu am doua propuneri. Prima. S-a referit la
situatia ca este vorba de spitalizat pentru a-si continua tratamentul. Ei nu sint
gravi pentru noi atit in privinta tratamentului, cit in privinta contaminarii
celor care ii inconjoara. Acesta e in primul rind.
Si, in al doilea rind, cred ca ar fi bine
de inclus, deoarece 30 la suta dintre acei care sufera de tuberculoza, anume de
forme rezistente, sufera de HIV/SIDA. Si, avind in vedere ca HIV/SIDA este o
patologie care, intr-o masura oarecare, nu prea se vorbeste despre persoana
care este ascunsa in situatia data, este nevoie de o pozitie speciala anume de
spitalizarea acestor bolnavi, infectati paralel de tuberculoza si HIV/SIDA. Aceasta
e pentru lectura a doua.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Turcan,
In cadrul discutiilor pe marginea acestui
proiect de lege in sedinta Comisiei dumneavoastra, nu ati remarcat o inadvertenta,
care s-a strecurat in textul notei informative, care suna in felul urmator: implementarea
acestui proiect nu necesita alocarea de mijloace financiare suplimentare”,
chiar asa sa fie? Chiar ca nu necesite o finantare suplimentara acest tratament
obligatoriu pentru persoanele care vor fi puse in libertate dupa ce...
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc, domnule Varta.
Anume din aceste considerente noi si am
solicitat Guvernului sa fie prezentata opinia dumnealor referitor la crearea
acestui mecanism, care va asigura conditiile respective necesare pentru a
implementa aceasta lege.
Eu cred ca, la momentul verificarii acestui
mecanism, Guvernul o sa ajunga si la concluzia respectiva. Noi cunoastem foarte
bine ca astazi se construieste un spital respectiv la Vorniceni, spitalul care
este, in principiu, in planul de finantare, dar acolo a ramas, parca, nu prea
mult, vreo 10 la suta din toate constructiile care nu sint, spre regret, deocamdata
finisate si, respectiv, necesita acoperire financiara. Eu cred ca aceasta
problema va fi examinata de catre Guvern in complex, pentru a prezenta Comisiei
avizul respectiv.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Si a doua intrebare. In cazul in care
persoana constrinsa, fortata sa urmeze acest tratament se opune cu inversunare,
care sint metodele de a o constringe? Nu considerati dumneavoastra ca era cazul
ca sa fie stipulat in acest proiect de lege si un asemenea aspect?
Domnul Vladimir Turcan:
Internarea fortata ar insemna ca, persoana
trebuie sa fie, este clar, si pazita in acest sens, ca sa fie ingradita
posibilitatea ca ea sa paraseasca acest spital. Cum este aceeasi situatie,
doamna Buliga deja a atras atentie, si la Spitalul de Psihiatrie de la
Costiujeni. Aceste conditii trebuie sa fie asigurate.
Domnul Ion Varta:
Deci, din raspunsul dumneavoastra rezulta ca
dupa ce va fi pus in libertate.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Varta,
Intoarceti, va rog, microfonul.
Domnul Ion Varta:
Poftim?
Domnul Marian Lupu:
Intoarceti, va rog, microfonul si vorbiti in
el.
Domnul Ion Varta:
Din raspunsul domnului presedinte Turcan ar
rezulta ca persoanele care vor fi puse in libertate, dupa ce le expira termenul
de detentie, de fapt, continue sa se afle in detentie, urmind acest tratament
fortat in cadrul unui spital specializat, cu paza, cu toata...
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, statutul juridic este absolut diferit.
Daca dumnealui ar fi fost in conditiile prelungirii termenului de detentie,
atunci va fi tratat respectiv in spitalul care se afla in institutia
penitenciara. Dar, in acest caz, noi vorbim despre persoanele care sint
eliberate inainte de termen si, fiind bolnave, la propunerea administratiei, avind
in vedere care este dispozitia lui in sensul prelungirii tratarii sau dumnealui
are de gind sa se eschiveze de la aceasta procedura medicala, atunci poate fi luata
decizia, eliberind, totodata, sa fie internat fortat.
De fapt, aceeasi prevedere exista astazi in
Codul de procedura civila, care se refera la persoanele care se afla la
libertate. Dar, in cazul in care ele se eschiveaza de la tratament, pot fi internate
fortat in spitalul respectiv.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1076. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1076 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1071 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative.
Prezinta Guvernul.
Domnul Ion Apostol – director general al Agentiei Nationale pentru
Reglementarea Activitatilor
Nucleare si Radio-
logice:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Atentiei dumneavoastra se prezinta
proiectul de Lege a Republicii Moldova pentru modificarea si completarea unor
acte legislative. Prezentul proiect de lege este intru executarea articolului
40 din Legea nr.111 din 2006 cu privire la desfasurarea in siguranta a activitatilor
nucleare si radiologice.
Se propun modificari in patru legi, prima
dintre care ar fi Legea cu privire la controlul exportului, reexportului,
importului si tranzitului de marfuri strategice din 2000, in care se propun
modificari, pentru a exclude utilizarea unor termeni care nu numai ca sint
corectati, cum ar fi produsele izotopice, dar care nu tin de materialele
strategice. De asemenea, se propune de a exclude din alineatul (3) al aceluiasi
articol tot ce se refera la marfurile radioactive si materialele nucleare, deoarece,
activitatile respective sint reglementate in legea la obiect, Legea
nr.111-XVI din 11 mai 2006, si in alte acte legislative.
Al doilea moment. In Legea privind licentierea
unor genuri de activitate se propune o noua redactie a articolului 22, dupa cum
urmeaza: “Activitatile nucleare si radiologice cu utilizarea surselor
radioactive ce se refera la categoriile I–III. Toate sursele de radiere
ionizanta se clasifica in 5 categorii de pericol si sint categorii de pericol
cum ar fi 4 si 5, care se reglementeaza de catre Agentia Nationala.”
Se propune expunerea in redactie noua a
articolului 385 din Codul Muncii pentru aducerea prevederilor acestuia in
conformitate cu prevederile Legii nr.111. Pentru ca in Codul Muncii se
prevedeau mai multe organe regulatorii in domeniul activitatii nucleare si
radiologice, acum este un singur organ.
De asemenea, proiectul de Lege privind
modificarea articolului 11 din Legea cu privire la principiile de baza de
reglementare a activitatii de intreprinzator in Legea nr. 235-XV din 20 iulie
2006, in scopul excluderii de sub regimul aprobarii tacite a activitatilor
nucleare si radiologice, deoarece activitatile respective pot prezenta un
pericol sporit pentru sanatatea oamenilor, mediului si securitatea statului. In
acest context, Guvernul Republicii Moldova intervine pentru sustinerea
proiectului de lege prezentat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Dumneavoastra, in licentierea genurilor de
activitate, introduceti o notiune ca si cum ar fi niste norme la care s-ar
referi categoriile activitatilor nucleare si radiologice. Vreau sa va intreb,
daca astazi exista vreun act normativ care stabileste categoriile de surse radioactive?
Domnul Ion Apostol:
Tocmai asemenea punct este prevazut si in
Legea nr.111 din 2006. Categorisirea se efectueaza printr-un act normativ
elaborat de catre Guvern, respectivul proiect de regulament se afla acum la
Guvernul Republicii Moldova pentru adoptare.
Domnul Valeriu Guma:
Spuneti acum, daca noi nu avem un astfel de
act normativ, cum putem opera modificari in lege? Logica spune: inainte de
aceasta ar fi bine sa fie acest act normativ. Dupa aceasta sa schimbam Legea privind
licentierea umor genuri de activitate.
Domnul Ion Apostol:
Actul normativ este act sublegislativ
aprobat de catre Guvern in conformitate cu legea.
Domnul Valeriu Guma:
Bine, dar noi stipulam in lege, ca ne
referim la niste categorii care nu exista astazi.
Domnul Ion Apostol:
Categoriile respective sint stipulate intr-un
standard international.
Domnul Valeriu Guma:
Tehnica legislativa. Eu ma refer la
aceasta, ca ar fi bine sa mai rabdam. Faceti aceste acte normative.
Domnul Ion Apostol:
Corect. Categorisirea este stipulata intr-un
act, intr-un standard international, adoptat de catre Agentia Internationala
pentru Energia Atomica. Republica Moldova fiind parte.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Domnul Apostol,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitate nationala, aparare
si ordine publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative. Acest proiect a fost elaborat in scopul
aducerii in concordanta a legislatiei in vigoare cu prevederile Legii privind
desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si radiologice, care a fost
adoptata la 11 mai 2006, prin care a fost creata, pe linga Ministerul Ecologiei
si Resurselor Naturale, Agentia Nationala de Reglementare a Activitatilor Nucleare
si Radiologice in calitate de organ unic de control in domeniu.
Astfel, autorii propun operarea modificarilor
si completarilor corespunza-toare in patru acte legislative si anume: in Legea
cu privire la controlul exportului, reexportului, importului si tranzitului de
marfuri strategice, Legea privind licentierea unor genuri de activitate, in
Codul muncii si in Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a
activitatii de intreprinzator. Comisiile parlamentare permanente si Directia
juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin examinarea si
adoptarea proiectului de lege nominalizat, inaintind unele propuneri si
amendamente care vor fi luate in vedere de catre Comisie pentru examinare in
lectura a doua.
In temeiul celor expuse, Comisia propune
adoptarea proiectului de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Intrebari pentru Comisie? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.1071. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1071 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.4242 cu privire la
ajutorul social.
Guvernul.
Doamna Galina Balmos – ministrul protectiei sociale, familiei si copilului:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorata asistenta,
Propunem spre examinare proiectul de Lege
cu privire la ajutorul social, care este elaborat in conformitate cu
prevederile strategiei nationale de dezvoltare si are drept scop perfectionarea
sistemului existent de acordare a prestatiilor sociale, prin implementarea
treptata a principiului de evaluare a nivelului de trai al beneficiarului.
Proiectul de lege instituie un nou tip de prestatie sociala: ajutorul social
care va sustine familia din punctul de vedere al veniturilor pe care aceasta il
obtine.
Astfel, intentia acestei prestatii este
asigurarea unui venit lunar minim garantat familiilor defavorizate prin
acordarea ajutorului social, stabilit in conformitate cu evaluarea venitului
mediu lunar al familiei si necesitatea de asistenta sociala. Proiectul
preconizeaza introducerea unei noi notiuni “venit lunar minim garantat”, care
este calculat si ajustat unor indicatori economici, cum ar fi salariul minim si
pensia minima, venituri asigurate prin munca angajatilor. Ajutorul social pe
care il va primi familia ulterior in cazul eligibilitatii va constitui diferenta
dintre venitul lunar minim garantat si venitul mediu lunar al familiei. Aceasta
prestatie va fi stabilita pentru fiecare familie, utilizind o scara de
echivalenta care va lua in consideratie atit venitul familiei, cit si componenta
ei. Totodata, tinind cont de cerintele suplimentare ale persoanelor cu
dizabilitati si cheltuielile de consum ale copiilor.
La stabilirea venitului global al familiei
se iau in calcul toate veniturile obtinute sub forma baneasca din munca
retribuita, din toate tipurile de activitate anteprenoriala, prestatii de
asigurari si asistenta sociala, venituri de la folosirea terenurilor agricole si
loturi de pamint, precum si alte tipuri de venituri, inclusiv de la
proprietate, confirmate prin actele corespunzatoare. Nivelul venitului lunar
minim garantat va fi stabilit de catre Guvern. Ajutorul social se va stabili
pentru o perioada ce nu va depasi doi ani si va fi revizuit la intervenirea
oricarei schimbari, ce ar putea influenta cuantumul ajutorului social stabilit,
revizuirea fiind preconizata o data la 6 luni, cel putin.
Plata ajutorului social se va efectua de catre
Casa Nationala de Asigurari Sociale prin intermediul institutiei financiare
selectate in baza de concurs. Se preconizeaza ca finantarea ajutorului social
se va efectua din mijloacele bugetului de stat prin intermediul bugetului
asigurarilor sociale de stat, experienta pe care o avem si astazi in cadrul
celorlalte tipuri de prestatii sociale.
In temeiul celor expuse, stabilirea noii
prestatii nu se va baza pe principiul apartenentei la o anumita categorie, ci
pe cel al evaluarii veniturilor familiei, ceea ce va corespunde scopului
general al asistentei sociale si ar avea drept impact acordarea prestatiilor
celor mai nevoiase paturi ale populatiei. Consideram proiectul de Lege cu
privire la ajutorul social drept unul oportun si care corespunde necesitatilor
actuale, deoarece este un pas important spre atenuarea nevoilor, promoveaza
integrarea sociala a persoanelor care, prin eforturi si resurse proprii, nu sint
in stare sa imbunatateasca situatia.
Aceasta ar constitui o interventie pe
perioada de timp cit persoana se afla in situatie de criza, de risc, pentru a o
ajuta sa depaseasca prin acordarea acestui ajutor social. Totodata, proiectul de
lege este raportat la cerintele impuse in planul de actiuni al Guvernului.
Proiectul de Lege cu privire la ajutorul social a fost definitivat in baza
propunerilor si obiectivelor parvenite de la Ministerul Finantelor, Ministerul Justitiei,
Ministerul Economiei si Comertului, de la Casa Nationala de Asigurari Sociale, de
la Confederatia Nationala a Sindicatelor din Moldova, de la Confederatia Nationala
a Patronatului din Republica Moldova, de la Societatea Invalizilor din Republica,
de la Societatea Orbilor.
Concomitent, proiectul a fost discutat in
cadrul seminarelor organizate pentru autoritatile publice locale in trei
raioane ale republicii: Edinet, Falesti si Leova, precum si in cadrul
seminarelor de informare pentru sefii sectiilor directiilor asistenta sociala si
protectie a familiei din Republica. Pentru a anticipa anumite intrebari, vreau
sa va aduc la cunostinta ca Guvernul sustine abrogarea alineatului (3) din
articolul 19 al acestui proiect de lege. Si unele propuneri pentru imbunatatire
au fost inaintate Comisiei de profil, asupra carora, in linii generale,
s-a ajuns la un numitor comun.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doamna ministru,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna ministru,
Vreau sa stiu parerea dumneavoastra in
general, definitia de familie la articolul 3 din proiect lasa loc pentru multe
interpretari si are multe semne de intrebare, fiindca ea contravine si Constitutiei.
Astfel, daca sa luam notiunea care este in proiectul dumneavoastra pe care il
prezentati, poate fi considerata familie de doua persoane de acelasi sex, care
locuiesc impreuna si mentin o gospodarie si un buget comun?
Doamna Galina Balmos:
Doua sau mai multe persoane … un buget
comun.
Domnul Valeriu Guma:
Dar si, de exemplu, doar doua persoane care
nu au nici un grad de rudenie, care convietuiesc, inchiriaza acelasi spatiu,
adica, sa spunem asa, “romaneste” ãðàæäàíñêèé áðàê.
Doamna Galina Balmos:
Duc o gospodarie comuna.
Domnul Valeriu Guma:
Da, duc o gospodarie.
Doamna Galina Balmos:
Imi permiteti sa raspund?
Domnul Valeriu Guma:
Eu vreau sa inteleg, sint de genuri
diferite sau cum?
Doamna Galina Balmos:
Imi permiteti sa raspund la aceasta intrebare?
De fapt, aceasta notiune sau aceasta definitie a provocat foarte multe discutii.
A fost consultata cu toate ministerele si cu toti specialistii si, mai mult de
cit atit, cu expertii internationali, care, la ultima intilnire, ne-au adus
informatia ca nicaieri, in nici o conventie internationala nu exista o definitie
a familiei. Exista un stat in Uniunea Europeana, Bulgaria, care a ajuns la o
formula mai accesibila pentru aceasta definitie a familiei. Asa ni s-a spus,
cel putin, de catre expertii Comisiei Europene si ai Organizatiei Natiunilor
Unite. Pentru ca au lucrat impreuna cu noi la aceasta definitie.
Daca ati observat dumneavoastra, la acest
articol se mentioneaza notiunea de familie in sensul prezentei legi. Adica,
mama si fiica, care duc o gospodarie comuna, se considera o familie in sensul
prezentei legi, pentru ca ele vin sa beneficieze pentru ajutor social ca o
familie si nu ca un cuplu. Sensul de familie nu ar fi cel sinonim sensului de
cuplu. Aceasta ar fi deci viziunea acestui proiect. De aceea, se si accentueaza
in viziunea proiectului respectiv.
Domnul Valeriu Guma:
Eu va multumesc.
Dar aceasta lasa loc si pentru alte
interpretari. Ce tine de mama si fiica, este un caz. Dar eu vorbesc de cazuri in
care... Astazi, cred, Republica Moldova nu este gata pentru asemenea liberalizari
si contravine Constitutiei. Uitati-va la articolul 48 alineatul (2) “familia se
intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie”. Nicaieri nu scrie
“intre doi barbati”. Aici, aceasta-i notiunea care este in...
Doamna Galina Balmos:
Eu vreau sa repet, de fapt, ca prezenta notiune,
prezenta nu este o definitie care ar acoperi toate nuantele termenului
respectiv. In sensul prezentei legi, ar fi si tatal, si fiul, cind tatal ingrijeste
de un fiu ar fi o familie, adica duc un buget comun si ei beneficiaza de acest
ajutor social. Aceasta, cel putin, a fost intentia noastra prin acest proiect
de lege, pina la urma, care a fost inteleasa si sustinuta. Dar pentru a fi imbunatatita
in a doua lectura ar putea fi niste propuneri relevante.
Domnul Valeriu Guma:
Aceasta si am vrut sa spun, ca sa nu ramina
loc de comentarii.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Doamna ministru,
Alineatul (3) din articolul 5 “Familia nu
are dreptul la ajutor social daca cel putin un membru al acesteia detine in
proprietate, posesie bunuri ce atesta un grad sporit de bunastare. Indicatorii
de bunastare se aproba de Guvern”. Intr-un fel, legea nu stabileste, pina la
urma, nu legea o sa stabileasca care anume categorie de populatie beneficiaza
de aceste inlesniri. Sau cine va stabili sau cum se va stabili acest grad de
bunastare? Adica presupunem ca o familie de tarani, gospodari, daca au
construit pe vremuri o casa buna si o gospodarie, dar, in momentul de fata traiesc
cu 400 de lei sau cu 200 de lei, deci ei nu vor putea pretinde la acest ajutor
social din partea statului, intrucit au avere pe care au construit-o cu 50 de
ani in urma.
Doamna Galina Balmos:
Imi permiteti sa va raspund, domnule
deputat.
Vreau sa zic ca in proiectul nostru de
modificare, care a fost discutat in Comisie, acest alineat este, se propune
pentru a fi abrogat, pentru ca, ulterior, vine un regulament pentru
implementarea acestei legi, care propune un mecanism zis proxy, un mecanism
prin care se vor bifa unii indici de catre asistentul social care va veni in
familia eligibila pentru aceasta prestatie, va bifa aceste bunuri, lista care
se va aproba de catre Guvern in acel Regulament, despre care am vorbit eu
pentru implementarea legii si acumulindu-se un numar mai mult decit X, sa zicem
100 de puncte, aceasta familie nu va fi eligibila. Ceea ce ziceti dumneavoastra,
deci noi deja am propus ca sa fie exclus acest alineat pentru a nu provoca
astfel de intrebari.
Domnul Alexandru Lipcan:
Nu, era bine, daca acest Regulament era
parte componenta a acestei legi, anexa.
Doamna Galina Balmos:
Regulamentul urmeaza pentru implementare si
el este aproape definitivat, vreau sa zic. El este propus si Comisiei ca sa se
expuna …
Domnul Alexandru Lipcan:
El o sa fie pentru... Cel putin principiul,
la nivel de lege trebuie sa fie stabilit aici, in aceasta lege, principiile de
acordare a acestor ajutoare.
Doamna Galina Balmos:
Noi abrogam acest alineat, care nu o sa puna
astfel de intrebare.
Domnul Alexandru Lipcan:
Articolul 19, alineatul (3), litera b):
“dreptul la stabilirea compensatiilor nominative persoanelor care corespund
cerintelor Legii cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de
populatie inceteaza”. Din care moment si cum ramine cu acele categorii care
astazi beneficiaza de inlesniri, indemni-zatii, invalizi, participanti la razboi,
la Cernobil s.a.m.d.
Doamna Galina Balmos:
Eu am anuntat din start ca alineatul (3)
din articolul 19 se propune pentru excludere.
Domnul Alexandru Lipcan:
Acolo era vorba numai de momentul...
Doamna Galina Balmos:
Integral 3.
Domnul Alexandru Lipcan:
Litera a), dar litera b) nu.
Doamna Galina Balmos:
Litera b) in proiect este ca Guvernul va
prezenta, in termen de 6 luni de la data aprobarii, propuneri privind aducerea
legislatiei in vigoare cu prevederile prezentei legi, litera b). Ceea ce ati
spus dumneavoastra, deci, noi am propus sa fie exclus.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine, vedem in lectura a doua.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna ministru,
Si in nota informativa, si realitatile sau
analiza cadrului legislativ in domeniul protectiei sociale ne vorbesc ca
Partidul Democrat a avut un rol interesant si enorm in promovarea si asigurarea
unei protectii sociale. Da, in 1998, in 1999, in 2000 au fost adoptate un sir
de legi care si astazi lucreaza.
La fel, dumneavoastra spuneti ca aceasta
lege este elaborata in conformitate si cu strategia de reforma a sistemului de
asistenta sociala, care a fost adoptata si regret foarte mult ca, pe parcursul
a 9 ani de guvernare, practic, nu s-a initiat procedura de optimizare a acestui
sistem. Este o lege care are acest scop nobil de eficientizare a sistemului si
vreau sa va intreb in privinta excluderii alineatului (3) din articolul 19: care
au fost argumentele Guvernului de a exclude aceste categorii, daca noi vorbim
despre eficientizare si va fi capabil bugetul de stat sa suporte aceste sume? Ati
mentionat ca legea costa 365 de milioane de lei, actualmente compensatiile
nominative sint la fel in jur de 300 si ceva milioane. Mi se pare ca este ceva
ascuns aici, care nu se vede care va fi, pina la urma, rezultatul.
Adica, noi intelegem care este scopul, ca
nu doriti sa va asumati acest risc pina la urma. Dar care au fost argumentele
Guvernului privind excluderea acestui alineat? Deoarece stiu ca, initial, se
vorbea despre doua sisteme paralele pina la o perioada. Si, ulterior, intrarea in
acest sistem sa se faca conform principiului si Regulamentului, care va fi
adoptat in rezultatul acestei legi.
Doamna Galina Balmos:
Noi am vorbit la acest capitol. Am lamurit,
am explicat, dar cred ca este necesar sa mai vorbim inca o data la aceasta tema.
Eu zic, daca e sa vorbim despre necesitatile bugetare de acoperire, a fost
evaluata posibilitatea bugetului si se merge pe aceasta linie, gasindu-se
aceste surse financiare. Mai ales ca si Comisia Europeana ne conditioneaza
pentru anumite granturi pe care le ofera bugetului anume prin implementarea
acestui proiect de lege si mai ales ca ei vin intru sustinerea si financiara a
acestui proiect.
Al doilea moment, este ca s-au evaluat
foarte bine riscurile si pericolele, si fiind un proiect de lege, sa zic eu, cu
o viziune absolut noua, avem nevoie si de o etapa, sa zic eu, de implementare a
acestei legi, sa urmarim cum va fi aplicat acest mecanism. Pentru ca, pina la
urma, implica si factorul uman. Care familii vor veni? Cit de bine vom sti noi
sa gestionam, sa administram? Asistenta sociala are o menire foarte mare si cit
de bine si chibzuit vor putea sa implementeze acest moment.
Si al treilea moment pe care l-am gasit noi
ca argument este ca, ulterior, acest mecanism de testare a veniturilor si de
evaluare ar putea fi extins si pentru alte alocatii sociale pe care le avem noi
astazi de la bugetul de stat pentru celelalte tipuri de alocatii costisitoare.
Atunci cind acest mecanism lucreaza, a demarat si a aratat niste rezultate, sa
zicem, dupa o anumita perioada, noi mecanismul putem sa il extindem. Pentru ca
exista practica multor tari cind au si 30, si 35 de prestatii sociale. Pe
fiecare segment o anumita prestatie, destul de minima, dar care isi atinge
anume tinta respectiva. Aceasta a fost deci justificarea.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna ministru,
Dar care va fi perioada de sustinere
financiara din partea Comisiei Europene?
Doamna Galina Balmos:
Deocamdata aceasta este urmatoarea transa
de debursari. Eu nu va pot spune acum care este urmatoarea perioada.
Doamna Valentina Buliga:
Noi trebuie sa avem garantii. Dar cit? Un
an, doi, trei?
Doamna Galina Balmos:
Vasazica, bugetul. Anume ca Ministerul
Finantelor si-a asumat aceasta responsabilitate si intreg Guvernul, pentru ca
noi vom avea acoperire pentru aceasta. Eu vreau sa zic ca acest sistem include,
totodata, si o anumita parte din beneficiarii de compensatiile nominative. Si
aceasta inseamna ca el se va incadra in venitul, prestatia sociala, compensatia
se va incadra in venitul acumulat de aceasta familie, venit global. Si nu se va
dubla, dar se va suplimenta cu ceea ce ar mai putea sa primeasca aceasta
familie.
Doamna Valentina Buliga:
Si a doua intrebare.
Doamna ministru,
Dupa implementarea acestei legi, care va fi
numarul de familii care va ramine sub minimul de existenta, care astazi este de
1099 de lei sau nu vor exista?
Doamna Galina Balmos:
Eu nu va pot raspunde astazi la intrebarea
respectiva. Noi am evaluat. Stiti ca cel mai greu si nu sint metode, de fapt,
de evaluare a nevoilor si saraciei, sa zic asa. Dar, evaluind studiul bugetelor
gospodariilor casnice si in baza datelor statistice si a acestui studiu, vor
veni in acest sistem aproximativ 71 de mii de familii.
Respectiv, daca luam statistica ca
aproximativ 2,7 membri ai familiei sint intr-o familie, am putea spune ca in
jur de 200 de mii de beneficiari ca persoana. Aceasta ar fi.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna ministru,
Noi vom veni cu propuneri de imbunatatire a
acestui proiect de lege si daca se va ajunge la un consens si veti tine cont de
propunerile noastre, vom sustine pentru lectura a doua. Acum nu.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna ministru,
Totusi, intr-adevar, sarcina propusa de
aceasta lege este eficienta directionarii banilor statului catre familiile
defavorizate si eficienta sistemului asistentei sociale. Dumneavoastra ati mentionat
ca drept baza pentru beneficiari vor fi veniturile familiilor defavorizate, si
nu categoriile.
Dar totusi, la articolul 5, propuneti
categorii concrete care vor beneficia de aceste ajutoare. Nu era mai simplu ca
noi sa stabilim prin lege plafoanele de venituri si, respectiv, cuantumul
ajutorului care, pina la urma, in varianta, pe care dumneavoastra o propuneti,
lasati prea mult loc pentru interpretari si reforma este credibila cind este
transparenta, dar aici cam e foarte mare dimensiunea aceasta care se bazeaza pe
factorul uman.
Era mai simplu sa facem plafoanele de
venituri si cuantumul pentru fiecare plafon si era absolut transparent, cu mult
mai eficient si mai real. Va rog.
Doamna Galina Balmos:
Da, va multumesc.
As vrea sa zic ca aceasta lege, dupa cum am
spus, e focusata pe familie. Dar prestatia pe care va primi-o familia nu este
unica pentru, sa zicem, toate persoanele cu dizabilitati sau toti copiii, sau
toti maturii. Ea este pentru fiecare familie diferita, in dependenta de venitul
acestei familii si de necesitatile ei sociale.
Daca familia respectiva cu 2 copii, sa
zicem, se incadreaza cind adunam, conform formulei prevazute in lege, sa zicem
ca insumeaza un venit minim garantat de 2 mii de lei, iar familia are venit in
total, toti membrii de familie prezinta ca au un venit de 1000 de lei, deci
diferenta va fi achitata acestei familii.
Fiecare familie isi are indemnizatia sa.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu asa inteleg ca plafonul de virf va fi
minimum de existenta care va fi calculat anual in tara. Asa este.
Doamna Galina Balmos:
Venitul minim garantat este, se propune a
fi aprobat prin hotarire de Guvern. In fiecare an el va fi stabili.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, nu, nu, plafonul maximal eu am in
vedere. Plafonul maximal al sumei care se va calcula la final.
Doamna Galina Balmos:
Dar nu pot vorbi de un plafon maximal.
Poate eu nu inteleg intrebarea. Exista plafonul venitului minim garantat pentru
familie, un singur venit. Iata minimumul garantat pentru familie in
conformitate cu aceasta formula. Depinde de numarul de...
Domnul Alexandru Oleinic:
Pai, eu inca o data repet: nu era mai
normal sa stabilim veniturile, plafoanele pentru venituri si cuantumul pentru
fiecare plafon? Si atunci era absolut clar. Dar aici noi trebuie sa tinem o
evidenta, dupa parerea mea, foarte grea pentru fiecare familie, mai ales ca
dumneavoastra aveti mai mult de 200 de mii de familii.
Doamna Galina Balmos:
As vrea sa zic ca acest mecanism nu este o
noutate pentru toate tarile, mai ales in spatiul european, absolut toate tarile
au acest mecanism anume pus la baza acordarii de prestatii sociale si, intr-o
buna parte, din spatiul postsovietic, de asemenea, din aceste tari au acest
mecanism si anume aceasta formulare, abordare s-a dovedit a fi una din cele mai
plauzibile si mai indicate, mai corecte, sa zic asa.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Alexandru Oleinic:
In Romania e asa cum va propun eu. In
Ungaria e tot asa. Dar e parerea dumneavoastra, trebuie sa vedeti cit e de
oportuna si propunerea dumneavoastra, si a dumneavoastra, si a mea tot.
A doua intrebare, ce tine de intrarea in
vigoare a prezentei legi. Dumneavoastra o propuneti de la 1 septembrie. Totusi
cind vor fi efectuate modificarile in bugetul de stat pentru anul 2008 ca legea
sa poata intra in vigoare de la 1 septembrie?
Doamna Galina Balmos:
Dupa cum arata experienta, rectificarea
bugetului are loc vara, cel putin asa cunoastem noi in ultimii ani. Si se
propune anume in proiectul de rectificare a bugetului anumite surse
suplimentare daca acest proiect va fi aprobat pina atunci, pina la rectificarea
bugetului.
Domnul Alexandru Oleinic:
Doamna ministru,
Anul curent, Parlamentul pleaca in vacanta la
15 iulie. De aceea, eu v-as propune ca totusi cu modificarile sa veniti in
Parlament cind vom examina legea in lectura a doua si atunci aceasta o sa fie o
realitate corecta ca sa intre in legea in vigoare de la 1 septembrie.
Va multumesc.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ñïàñèáî. Íå òîëüêî ïàðëàìåíòàðèè, íî è
èçáèðàòåëè îáëàäàþò ïàìÿòüþ è ïîìíÿò, â êàêîì ãîäó áûë óâåëè÷åí ïåíñèîííûé öåíç
è áûëî ñîêðàùåíî êîëè÷åñòâî ïîëó÷àòåëåé àäðåñíûõ
êîìïåíñàöèé.
Î÷åíü ÷àñòî íà âñòðå÷àõ èçáèðàòåëåé èìåííî
ïî àäðåñíûì êîìïåíñàöèÿì çàäàþò âîïðîñû. Ïîëó÷àåòñÿ,
÷òî îäèíîêèé ïåíñèîíåð, íå èìåþùèé äåòåé, ïîëó÷àåò ïîääåðæêó, à ïåíñèîíåð,
êîòîðûé èìååò äåòåé, ñêàæåì, èíâàëèäîâ è îíè íå ìîãóò åìó îêàçàòü ïîìîùü, òàêóþ
ïîääåðæêó íå ïîëó÷àåò.
ß ñ÷èòàþ, è Ôðàêöèÿ êîììóíèñòîâ
ïðèäåðæèâàåòñÿ òàêîãî æå ìíåíèÿ, ÷òî ýòîò çàêîí íàïðàâëåí íà ïîääåðæêó èìåííî
òàêèõ ìàëîîáåñïå÷åííûõ ñëîåâ íàñåëåíèÿ, áåçðàáîòíûõ, ìíîãîäåòíûõ, òåõ, êòî
óõàæèâàåò çà èíâàëèäàìè, òåõ, êòî óõàæèâàåò çà ëèöàìè ñòàðøå 75 ëåò, îäèíîêèõ,
òåõ, êîòîðûå ïîëó÷àþò ñîöèàëüíîå ïîñîáèå è ò.ä.
Äðóãîå äåëî, ÷òî ïî êàêîé-ëèáî ïðè÷èíå
îïïîçèöèÿ ïîñòîÿííî êðèòèêóåò õîðîøèå èíèöèàòèâû. Âèäèìî, ïî ïðèâû÷êå
êðèòèêîâàòü ïðàâÿùóþ ïàðòèþ
Ãîñïîæà ìèíèñòð, ó ìåíÿ âîïðîñ â êîíòåêñòå
ïðåäûäóùåãî âûñòóïëåíèÿ. Åñëè ðå÷ü èäåò î ìåõàíèçìå, òî ñåãîäíÿ ïåíñèîíåðû è
èíâàëèäû èìåþò ïðàâî îáðàòèòüñÿ â îòäåë ñîöèàëüíîãî îáåñïå÷åíèÿ äëÿ òîãî, ÷òîáû
ïîëó÷èòü ìàòåðèàëüíóþ ïîìîùü èç ôîíäà ñîöèàëüíîé ïîääåðæêè íàñåëåíèÿ.
Ñóùåñòâóåò ëè êàêîé-òî ìåõàíèçì, çàïîëíÿþò
ëè îíè êàêèå-òî äîêóìåíòû è èìåëè ëè ìåñòî ñëó÷àè îòêàçà, ïîòîìó ÷òî íà çàñåäàíèè
Ôðàêöèè êîììóíèñòîâ, êîãäà îáñóæäàëñÿ ýòîò âîïðîñ, áûëè âûñêàçàíû ìíåíèÿ î òîì,
÷òî ÷àñòü îáðàòèâøèõñÿ, âîçìîæíî, ïîëó÷èò îòêàç, òî åñòü, íå âñå ïðîñüáû áóäóò
óäîâëåòâîðåíû.
Ñïàñèáî.
Doamna Galina Balmos:
Va multumesc.
Intr-adevar, exista Fondul republican de
sustinere sociala a populatiei, care este structurat in fonduri teritoriale,
raionale de sustinere sociala a populatiei, si exista procedura prevazuta si in
lege, dar si in Regulamentul fondului, care, paralel cu cererea pe care o
depune solicitantul trebuie sa fie si o evaluare a situatiei materiale a
acestuia printr-o ancheta sociala pe care o perfecteaza reprezentantul primariei,
asistentul social acolo unde este asistent social, sau secretarul primariei si
certifica acest venit sau aceasta situatie precara a familiei, a
beneficiarului.
Dupa ce se perfecteaza ancheta sociala si
daca cetateanul, la dorinta lui, vrea sa mai suplimenteze ancheta sociala cu
alte certificate, cum ar fi, de exemplu, de tratament, ca are nevoie de un tratament
indelungat, si aceste certificate se anexeaza. Pentru ca numai cererea, chiar si
a deputatului, nu este temei suficient pentru a efectua aceste operatiuni
financiare. Sint necesare documente justificative.
Ultimul control al Curtii de Conturi s-a
axat anume pe aceste momente, a scos in vileag ca in multe teritorii lipsesc
aceste anchete sociale care trebuie perfectate. Si eu vreau acum sa va zic ca si
dumneavoastra, stimati deputati... ca vin foarte multe doleante din partea
deputatilor, cereri prin care se solicita un suport pentru o persoana, pentru o
familie.
Si vreau sa stiti ca aceasta cale nu este
atit de rapida, pentru ca noi oricum le trimitem in teritoriu. Teritoriul
trebuie sa ne vina cu o ancheta sociala si deseori sectia asistenta sociala, in
scrisorile de insotire ne scrie ca familia nu estre cea mai vulnerabila din
satul acesta sau nu face parte din categoria celor vulnerabili, aducind si anumite
argumentari.
Doi copii, sa zicem, muncesc peste hotare
sau remitente, sau salariul este X, niste lucruri care noi nu le putem scoate
de pe... sa nu le luam in consideratie si, in acest caz, se decide 200 de lei,
300 de lei sau 500 de lei, sau mai mult daca este o familie cu multi copii si
necesitatile sint mai mari. Si atunci cind vin si niste raspunsuri mai putin, sa
zic eu, intelese de dumneavoastra, vreau ca sa fie clar ca procedura nu este,
uite, ca decide numai unul acolo care sade la fond si scrie: acestuia ii dam,
acestuia nu-i dam.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna ministru,
As vrea sa concretizez doua aspecte. Ma
refer la articolul 9 – stabilirea ajutorului social, alineatul (4) prevede: “Ajutorul
social se stabileste pentru o perioada ce nu va depasi doi ani...”. Nu este
clar ce se intimpla dupa 2 ani daca familia sau persoana este exact in aceeasi
situatie.
Doamna Galina Balmos:
In aceasta situatie, daca nu se schimba
nimic in situatia familiei respective, sa zicem sa este de o virsta inaintata si
nu mai poate sa se schimbe ceva, atunci el din nou depune... din nou se
perfecteaza toate actele respective, ca sa fie o dovada ca, intr-adevar,
familia a ramas in aceeasi situatie. Pentru ca noi am dori sa motivam, in
primul rind, familiile sa munceasca, sa cistige, sa se sustina unul pe altul si
sa nu lase problema persoanei in etate, singur statul si persoana in etate.
Daca sint copii, acestia sa il ajute, daca
sint parinti, sa ajute copiii si sa nu rupem fiecare persoana din familie.
Aceasta a fost miza noastra si tinta ca, cel putin o data in 2 ani, sa putem
revizui situatia familiei respective printr-o noua depunere, o noua depunere a
actelor necesare.
Doamna Valentina Serpul:
Eu as veni cu propunerea: persoanele ajunse
la virsta pensionara si care. din anumite considerente. nu dispun, nu au intrunit
criteriile pentru a primi o pensie si primesc doar o alocatie sociala care se
coteaza la 79 de lei astazi, cred ca aceste persoane nu este necesitar sa depuna
din 2 in 2 ani aceasta cerere de solicitare, fiindca nu se prevede nicidecum imbunatatire
la aceste persoane.
Doamna Galina Balmos:
Ar putea fi diferite cazuri si a sa le
putem noi descrie pe toate absolut toate.
Doamna Valentina Serpul:
Daca persoanele, mai ales cele singure,
solitare, care nu mai au pe altcineva, cel putin acele persoane, fiindca pentru
ele constituie un impediment si o greutate mereu sa depuna din 2 in 2 ani
aceste cereri.
Unii chiar si ar putea rata aceasta perioada,
deoarece nu tin o evidenta concreta si, din acest motiv, ar putea sa nu
beneficieze doua, trei luni din cauza ca nu au depus la timp aceasta cerere.
Eu propun sa revedem acest punct, sa il
reformulam, astfel incit anumite categorii sa nu aiba obligativitatea sa depuna
aceste cereri din 2 in 2 ani.
Doamna Galina Balmos:
Eu va multumesc.
In fond, pentru a doua lectura aceste
propuneri ar putea fi discutate si de ajuns la un numitor comun. Dar vreau sa
zic ca noi nu am dori sa fugim de categorisirea persoanelor. Principala cheie
sau principalul element sa fie familia si presupunem noi ca in familie ar putea
sa fie si imbunatatirea situatiei.
Cel putin un membru al familiei, adica
oricum legea o sa, la implementare in administrarea acestor bani se vor observa
si alte momente care vor urma o imbunatatire, simplificarea acestei modalitati.
Noi am dori ca din start sa fie niste rigori foarte stricte ca, ulterior, sa
putem, nu sa imbunatatim, dar sa vedem cum acest mecanism, de fapt, va fi
implementat, cum va lucra.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Valentina Serpul:
Si a doua intrebare. Articolul 18 alineatul
(1) prevede: “Controlul asupra corectitudinii stabilirii si utilizarii conform
destinatiei a mijloacelor financiare alocate se exercita de catre organele de
control abilitate.”
Ati putea sa ne concretizati care organ
concret va fi abilitat, la care organ se refera.
Doamna Galina Balmos:
Astazi, in tara sint organele abilitate de
control financiar. Aceasta este Curtea de Conturi si acesta este Departamentul
de Control si Revizie, acestea sint organe abilitate prin lege, adica acestea sint.
Doamna Valentina Serpul:
Deci aceste doua organe.
Doamna Galina Balmos:
Acestea sint organele. Exista auditul
intern, diferite pirghii de control si noi nu am vrut sa le specificam decit sa
spunem ca in conformitate cu legislatia, nu se inventeaza un nou control.
Doamna Valentina Serpul:
Si o doleanta, daca se poate. Guvernul
urmeaza sa stabileasca modul si criteriile de evaluare, mai bine zis printr-o
hotarire de Guvern sa fie aprobate modul si criteriile de evaluare a bunastarii
familiei, precum si indicatorii de bunastare.
As dori ca, inainte de a depune acest
proiect de lege pentru a fi aprobat de catre Guvern printr-o hotarire, sa ni-l
remiteti si in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie ca sa luam
cunostinta si sa contribuim la imbunatatirea acestuia...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Valentina Serpul:
Vrem sa fim la curent cu aceste criterii, inainte
de a fi aprobate prin hotarire de Guvern.
Multumesc.
Doamna Galina Balmos:
Acest proiect deja a fost depus in Comisia
respectiva.
Doamna Valentina Serpul:
Atunci va rugam sa... acum, in momentul de
fata este acest proiect?
Doamna Galina Balmos:
A hotaririi de Guvern.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna ministru,
O intrebare cu referire la articolul 7:
venitul lunar minim garantat. Dumneavoastra operati aici in baza unei formule si
stabiliti pentru fiecare membru al familiei solicitantului cam care ar fi
cuantumul acestui venit minim garantat. Si se creeaza o impresie ca ii
discriminam impreuna pe copii si adolescenti.
Dumneavoastra ati stabilit aici ca doar 50%
din acest venit minim garantat pentru solicitant ii revine copilului. Dar stim
foarte bine copilul, adolescentul este, poate are mai mari necesitati de a fi
asigurat cu alimentare corespunzatoare, intrucit organismul este in continua
crestere si dezvoltare si poate pentru ei este necesara o atentie mai sporita.
De ce aceasta discriminare? Nu v-ati gindit
ca era corect ca sa fie si in raport cu dinsii aplicat acelasi procentaj, 100%,
ca, de altfel, si pentru ceilalti membri ai solicitantului, membri ai familiei
solicitantului.
Doamna Galina Balmos:
Eu va multumesc.
Domnul Ion Varta:
Poate ca este un considerent de a mai
economisi, dar de ce sa nu le aplicam acelasi criteriu tuturor, fara ca sa ii
discriminam.
Doamna Galina Balmos:
Eu va multumesc.
Vreau sa zic ca, in conceptul acestei legi,
in ajutorul acesta social, pe care il va primi familia, s-ar include necesitatile
unei familii pentru acoperire, sa zicem, anumite tarife, anumite plati pentru
haine, anumite plati pentru consum s.a.m.d.
Atunci, sa zicem, nu s-ar diferentia sau nu
s-ar face asa o evaluare pentru fiecare, platile la tarife, pentru fiecare
anumite plati la chirie s.a.m.d., ci pentru familie. Si s-au pus ca aceste sume
sa fie pentru solicitant mai mari pentru ca el, de fapt, va achita, acel adult
va achita aceste plati. Pentru al doilea adult un grad un pic mai diminuat.
Domnul Ion Varta:
70.
Doamna Galina Balmos:
Pentru fiecare copil care s-ar presupune,
iata, cheltuielile pentru intretinerea copilului. Lucrul acesta, vreau sa zic,
acolo unde sint mai multi copii, se presupune sau cel putin acesta este... sint
niste conditii ale economistilor care au lucrat la acest proiect de lege ca cheltuielile
pentru copil ar fi mai mici decit pentru unul matur, pentru acel adult,
cheltuielile pentru intretinere.
Totodata, pentru intretinerea copilului
avem si alte indemnizatii, alocatii, alocatii unice la nastere, alocatia
mamelor asigurate, diferite servicii sociale.
Vreau sa zic ca aceasta lege sau acest
proiect de lege nu o sa acopere toate necesitatile familiei. Paralel, noi
dezvoltam si segmentul de servicii sociale. Si daca ati observat, in formula
este cuantumul mai avansat pentru persoanele cu dizabilitati care, intr-adevar,
pentru tratament ar avea nevoie mai mult decit 100%, dar la 140 este ridicat
acest plan.
Domnul Ion Varta:
140.
Doamna Galina Balmos:
Aceasta a fost o viziune, sa zic eu asa, a
economistilor, a specialistilor in domeniu, a staticienilor care au adus anume
aceste cifre ca sa nu intru eu...
Domnul Ion Varta:
Doamna ministru,
Eu totusi insist, poate sa revenim asupra
acestor criterii fiindca copiii, adolescentii merita un tratament mai corespunzator.
Spuneati dumneavoastra ca sint aceste prevederi pe care le acorda aceasta
asistenta sociala, dar, din pacate, aceste prevederi nu includ toti copiii si
adolescentii, o categorie mica. De aceea, insist asupra revizuirii acestor
criterii, daca acceptati.
Si a doua intrebare, cu referire la
cuantumul venitului lunar minim garantat. Dumneavoastra ati operat, in
majoritatea cazurilor, cu niste formule, cu procentaje foarte exacte. De ce nu ati
avut incredere in noi sa ne oferiti tot un procent cu referire la acest venit
lunar minim garantat din minimul de existenta: 100%, 70, 90. Cam care este
criteriul pe care vreti dumneavoastra sa il aplicati, fiindca ati spus ceva mai
inainte...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Ion Varta:
Ca aceasta ramine la decizia Guvernului. De
ce sa nu stipulam in cadrul acestui proiect de lege criteriile stricte?
Domnul Marian Lupu:
E clar.
Domnul Ion Varta:
Cu referire la stabilirea venitului lunar
minim garantat.
Domnul Marian Lupu:
E clar.
Doamna ministru.
Doamna Galina Balmos:
Va multumesc.
Am anuntat ca indicatorii, conform carora
s-a calculat si acest venit garantat, sint pensia minima si salariul minim pe
republica. Acesti doi indicatori, in dependenta de acesti indicatori va fi si
acest venit minim garantat. Cu cit mai mari vor fi indicatorii respectivi, cu
atit mai mult va fi posibilitatea sa marim si venitul minim garantat.
Astazi, daca noi o sa dam un ajutor social
unei familii unde sint, sa zicem, someri sau persoane neincadrate in cimpul
muncii, care va fi mai mare decit un salariu minim, noi vom favoriza sau le vom
favoriza dependenta de acest sistem. Persoanele nu vor mai dori sa se incadreze
in cimpul muncii primind un ajutor de la stat. Astfel, promovam anume interesul
de a munci si incluziunea si a persoanelor cu dizabiitati si a tuturor pentru ca
pentru fiecare trebuie sa fie loc in societate pentru a munci si a activa, a se
face utili in aceasta societate.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna ministru,
Dumneavoastra ati subliniat aici ca sint
foarte multi deputati care scriu fel de fel de depese pe la dumneavoastra
pentru acordarea ajutorului material, social asa-numit.
Nu credeti dumneavoastra ca aceasta este o
imixtiune in activitatea comisiilor si o presiune, daca vreti, asupra acestor
comisii, acestor oameni care, cu trafic de influenta, iata mi se sopteste, ca si
atunci cind deputatii scriu scrisori pe la justitie ca sa le faca dreptate
unora sau altora. Si cine sint acei deputati, macar asa fugitiv, care scriu cel
mai mult? Eu, de pilda, nu am scris vreo scrisoare de acest gen.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule deputat.
Nu as considera ca este o imixtiune numai
din motivul ca noi, in cazul in care nu este indicat nici de Sectia de asistenta
sociala, de Primarie prin ancheta sociala refuzam, chiar daca este deputat si
chiar daca incearca, totusi, sa promoveze ideea. Atunci, pur si simplu, se
refuza. Acesta este momentul. Cel mai mult, sa zic, comisia de specialitate ar
avea niste doleante in acest domeniu, dar raspunsul acesta este.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna ministru,
Vedeti, intrebari sint multe, fapt ce atesta
ca aceasta lege, de fapt, nu este clara nici macar pentru deputati. Ceea ce
presupun. Degeaba voi e-e, fiindca am sa dau exemple in continuare. Daca vreti,
eu pot sa particip si la un concurs de acesta, cine si ce intelege ce e prezent
intr-o lege si, va asigur ca nu o sa fiti prea straluciti.
Eu cred ca ceea ce spun este relevant, o
lege urmeaza sa fie explicita si sa nu contina norme care pot fi
interpretabile. Acest lucru am vrut sa il spun. Si vreau sa continui, s-a facut
referinta la articolul 5, alineatul (3), ati spus ca reveniti la dinsul.
Doamna Galina Balmos:
Noi am propus sa fie abrogat.
Domnul Vladimir Filat:
Corect. Dar asemenea situatii sint mai
multe. Sau, spre exemplu, uitati-va, noi vorbim, vorbim, vorbim si dupa aceea
ajungem la elementul cel mai important care tine de plata ajutorului social si
reglementam foarte simplu ca la alineatul (2), articolul 10: “Modul de
stabilire si plata a ajutorului social se aproba de Guvern.” Spuneti-mi, va rog
frumos, dar Parlamentul nu este in stare sa stabileasca principiile in baza carora
se calculeaza si se plateste acel ajutor? Ei, poate, dumneavoastra nu aveti cind,
eu cred ca este foarte important.
S-a facut referinta la asistenta din partea
Comisiei Europene in acest sens. Asistenta, stimati colegi, indreptata nu
pentru Partidul Comunist, dar pentru Republica Moldova si eu cred ca deputatii
au dreptul sa cunoasca si sa participe la elaborarea acestui Regulament, sa fie
stabilite criterii clare, pentru ca cetatenii sa beneficieze si nu asa cum ati
spus, prin interventii diferite, dati intr-o parte si in alta. Articolul 12,
stimata doamna, litera b) “Incetarea platii ajutorului social. Familia isi
schimba locul de trai.” Ce aveti in vedere prin aceasta?
Doamna Galina Balmos:
Dintr-un sat in altul. Dintr-un raion in
altul.
Domnul Vladimir Filat:
Si inceteaza plata catre acest cetatean
pentru un simplu motiv ca si-a mutat locul de trai?
Doamna Galina Balmos:
El trebuia iarasi sa prezinte actele si sa
demonstreze lucrurile respective.
Domnul Vladimir Filat:
Iata, vedeti, trebuie din nou sa parcurga.
Doamna Galina Balmos:
Toate aceste lucruri sint foarte bine explicate
in Regulamentul pentru implementare.
Domnul Vladimir Filat:
Doamna ministru,
Sint niste drepturi pe care cetateanul le
obtine, acest drept se rasfringe asupra dinsului, indiferent de pozitionarea
lui geografica. Ei, da, asa ar trebui sa fie.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, este un punct de vedere. Ma rog, daca
nu il acceptati, e treaba dumneavoastra.
Doamna Galina Balmos:
Era vorba de administrare, pentru ca sa nu
se dubleze, sa nu primeasca familia in doua raioane. De aici inca nu s-a scos
de la evidenta, dincolo...
Domnul Vladimir Filat:
Este o baza de date centralizata care
fixeaza cetateanul, indiferent unde se adreseaza. Articolul 16 “Responsabilitati”.
Alineatul (2): “In cazul prezentarii informatiei incomplete, gresite sau
neinformarii despre schimbarile care au intervenit” s.a.m.d. conform textului “...fapt
ce a influentat cuantumul ajutorului social, beneficiarul restituie toata suma
platita nejustificat si este lipsit de dreptul la stabilirea ajutorului social in
decursul unui an.”
Eu as dori sa fie stabilit macar ca aceasta
informatie, daca a fost prezentata incompleta, sa demonstram intentia, fiindca
sint foarte multe situatii cind, din greseala, nu este prezentata o data sau o
data gresita. Si atunci cetateanului i se aplica sanctiune foarte si foarte dura.
Pentru lectura a doua, poate, gasim o formula in care sa nu influenteze atit de
direct.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Filat:
Si ultima observatie si propunere, stimata doamna
ministru. Articolul 19, alineatul (3). Dumneavoastra, am vazut in raport ca
este propus din partea Comisiei sa se excluda litera a) a alineatului (3) si ramine
litera b).
Doamna Galina Balmos:
Si litera b).
Domnul Vladimir Filat:
Si litera b), da?
Va multumesc.
Doamna Galina Balmos:
In general.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimata doamna ministru,
Vreau sa ma refer la intrebarea: ce se
poate intimpla sau cum se poate intimpla ca astazi se mai practica foarte mult in
Republica Moldova salariul la plic? Si munca la negru.
Domnul Marian Lupu:
Nu va suparati, nu este la subiectul legii.
Doamna Valentina Cusnir:
Exact ca trebuie sa prezinte informatii. El
primeste 1300, dar prezinta informatii ca primeste 300 oficial, nu?
Domnul Marian Lupu:
Trebuie prezentate datele oficiale...
Doamna Galina Balmos:
Imi permiteti sa raspund la intrebare?
Domnul Marian Lupu:
Da, doamna ministru.
Doamna Galina Balmos:
In acest caz, intervine acel mecanism
proxim, prin care noi am spus ca se indica indicii acestia, adica, ce venituri
mai au, in afara de veniturile declarate, prin care se bifeaza detinerea
loturilor de pamint, detinerea, sa zicem, unei case luxoase. Adica, acesti bani
tainuiti, asa-zis, oricum ei se materializeaza prin ceva, prin niste bunuri,
prin niste procurari in aceasta familie.
Daca sint acesti indicatori, atunci este
cert ca familia nu a declarat toate veniturile, el a insumat mai mult de 100 de
puncte si nu mai este eligibil, chiar daca in declaratiile lui arata, sa zicem,
1000 de lei toata familia, dar indicatorii ne demonstreaza ca el are mai mult
decit acesti declarati. Acesta ar fi unicul mecanism.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu cred ca este atit de corect acest
mecanism.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî.
Óâàæàåìàÿ ãîñïîæà ìèíèñòð, ïðåäñòîèò î÷åíü
áîëüøîé îáúåì ðàáîòû ïî âíåäðåíèþ ýòîãî çàêîíîïðîåêòà, ñêàæèòå, íàñêîëüêî ñåãîäíÿ
âàøà ñèñòåìà ãîòîâà? È íàñêîëüêî âû îáåñïå÷åíû êàäðàìè ñîöèàëüíûõ ðàáîòíèêîâ?
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Sa zic ca sintem gata, ar fi prea optimist
raspunsul. Intr-adevar, noi am pledat pentru septembrie, dar vreau sa zic ca
nici in luna septembrie nu va fi elaborat programul SOFT pentru respectiva
administrare a ajutorului social.
Totodata, dintre acei 940 asistenti sociali
sint incadrati in munca mai mult de 600 si fluctuatia este destul de mare, avindu-se
salariul respectiv al asistentului social. Exista deja initiativa de modificare
a legislatiei privind salarizarea, pentru ca acesti asistenti sociali sa fie
remunerati cu un salariu mai inalt, pentru a fi motivati sa ramina in sistem. Si
al doilea moment. Administrarea, intr-adevar, acum se lucreaza la Regulamentul
de implementare si mai ales la segmentul acesta ce tine de administrarea
sistemului.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Eremciuc:
ß ïðîøó ðàçðåøåíèÿ
âûñòóïèòü ïî äàííîìó çàêîíîïðîåêòó.
Domnul Marian Lupu:
Doar de procedura, domnule Oleinic, fiindca
ati avut iesire la microfon.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
O precizare, daca se poate.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Intrebarea domnului coleg Eremciuc nu este
degeaba, fiindca eu de aceea si am atras atentia: cind va fi implementata legea.
Nu este in zadar mai bine-zis. Asa e. Intrebarea pe care a pus-o domnul
Eremciuc se focuseaza la implementarea legii, termenii care au aparut aici.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Oleinic,
Nu va suparati, va rog. Nu vreti sa va inscrieti
la luare de cuvint?
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, nu, numai o secunda si termin. Este
problema ca este dorinta de a implementa legea de la 1 ianuarie2009.
Stimati colegi,
Era normal ca legea s-o implementam in
2007, in 2006, atunci si acum tot e necesar, dar in 2009, aceasta e pentru alt
Guvern si aceasta este o lege pur electorala. La aceasta am vrut sa va atrag
atentia.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doamna ministru,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Doamna Galina Balmos:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Va pregatiti din timp, dupa ce incheiem
dezbaterile, inclusiv exercitiul de vot la proiectul nr. 4242, se anunta o pauza.
Fiindca avem inca mult pe agenda, doua subiecte, plus informatia Procurorului
General, plus Ora intrebarilor, plus declaratii. Si eu cred ca trebuie sa avem
o scurta pauza. Pe o ora, da.
Doamna presedinte al comisiei,
Va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
In cadrul Comisiei pentru protectie sociala,
sanatate si familie a fost examinat de citeva ori proiectul de Lege cu privire
la ajutorul social, prezentat ca initiativa legislativa de catre Guvern si
constatam urmatoarele.
Proiectul de lege a fost elaborat in scopul
optimizarii si eficientizarii sistemului de asistenta sociala si, in special, a
componentei ce tine de acordarea unor prestatii sociale familiilor sau
persoanelor indreptatite. Proiectul constituie, de fapt, o reforma in domeniul
de referinta, propunind schimbarea radicala a modului de acordare a platilor
sociale.
Astfel, principiul categorial de stabilire
a acestei plati se propune a fi substituit cu unul mai echitabil, care va
permite acordarea sustinerii financiare din partea statului doar a celor care, intr-adevar,
pot fi atribuiti la categoria cea mai saraca a populatiei. In asa mod, sursele
financiare vor fi orientate spre acei care, din motive obiective, nu sint in
stare sa depaseasca situatiile critice legate de lipsa surselor, pentru a
supravietui. Determinarea potentialilor beneficiari de ajutor social se va
efectua prin testarea veniturilor familiilor ce vor solicita acest ajutor.
Comisia mentioneaza drept un moment pozitiv
faptul ca ajutorul social se propune a fi acordat intregii familii si nu fiecarei
persoane in parte, fapt ce va permite tinerea unei evidente stricte a
cheltuielilor financiare, precum si a situatiei curente a familiilor, prin
urmare se va exclude elementul subiectiv in stabilirea prestatiilor si se vor
exclude situatiile cind sustinerea excesiva a unor familii se efectueaza in
detrimentul altora.
Proiectul determina cuantumul ajutorului
social, care se propune ca diferenta dintre venitul lunar minim garantat si
venitul global al familiei pentru luna respectiva. Este propusa, de asemenea, si
modalitatea de determinare a venitului minim garantat, care va constitui suma
cuantumurilor veniturilor minime garantate, prevazute pentru fiecare membru al
familiei, calculat in dependenta de categoria la care se atribuie persoana:
adult, copil, persoana cu dizabilitati.
In procesul dezbaterilor in cadrul Comisiei
sesizate in fond au parvenit un sir de obiectii si propuneri din partea
membrilor Comisiei in vedere imbunatatirii proiectului si pentru a efectua
unele precizari ale normelor acestuia. Ieri, in cadrul sedintei Comisiei, cind
s-a examinat repetat, s-a ajuns la propunerea sau s-a sustinut propunerea de a
exclude alineatul (3) din articolul 19 al proiectului. Propunerea a fost
acceptata de catre membrii Guvernului, prezenti la sedinta.
Obiectii si propuneri pe marginea acestui
proiect au fost expuse in avizele prezentate de Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati,
Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru politica
economica, buget si finante. Celelalte comisii nu invoca careva propuneri pe
marginea proiectului in avizele prezentate si propun dezbaterea proiectului in
cadrul sedintei plenare.
Toate propunerile si obiectiile expuse si in
rezultatul examinarii, si astazi in cadrul Parlamentului, in cadrul Comisiei
vor fi examinate pentru lectura a doua. In contextul celor relatate, Comisia
propune aprobarea in prima lectura a acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Vad ca intrebari nu sint.
Va multumesc.
Luare de cuvint, domnul Eremciuc.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Óâàæàåìûé ãîñïîäèí Ïðåäñåäàòåëü,
óâàæàåìûå êîëëåãè.
 îòíîøåíèè îáñóæäàåìîãî çàêîíîïðîåêòà, ñ
êîòîðûì â Ïàðëàìåíò ïðèøëî Ïðàâèòåëüñòâî, ïðåæäå âñåãî íàäî îòäàòü äîëæíîå
êîìàíäå âî ãëàâå ñ ìèíèñòðîì ñîöèàëüíîé çàùèòû è ñåìüè, ãîñïîæîé Ãàëèíîé
Áàëìîø, îíè âñ¸-òàêè íàøëè, íà âçãëÿä íàøåé ôðàêöèè, âîçìîæíîñòü ýòó ïðîáëåìó
äîíåñòè äî Ïàðëàìåíòà è ïðåäëîæèòü åå áîëåå èëè ìåíåå êîíêðåòíîå ðåøåíèå.
×òî ìû èìååì íà ñåãîäíÿøíèé äåíü â îòíîøåíèè
ñîöèàëüíîé ïîìîùè è êîìïåíñàöèé? Ñåãîäíÿ åñòü îäèííàäöàòü êàòåãîðèé ãðàæäàí,
êîòîðûå â ñîîòâåòñòâèè ñ äåéñòâóþùèì çàêîíîäàòåëüñòâîì èìåþò ïðàâî íà àäðåñíóþ
êîìïåíñàöèþ, ýòî ïîðÿäêà 263 589 ÷åëîâåê è ñóììà ðàñõîäîâ íà ýòè öåëè
ñîñòàâëÿåò 339 ìèëëèîíîâ ëååâ.
 ñðåäíåì ðàçìåð êîìïåíñàöèè ñîñòàâëÿåò îò
64 ëååâ äëÿ èíâàëèäîâ âòîðîé ãðóïïû äî 101 ëåÿ äëÿ èíâàëèäîâ-÷åðíîáûëüöåâ.
Ñåãîäíÿ ìû íèêàê íå ìîæåì ðàññìàòðèâàòü àäðåñíûå êîìïåíñàöèè äëÿ áîëüøèíñòâà
êàòåãîðèé ïîëó÷àòåëåé êàê âèä ñîöèàëüíîé ïîìîùè ëèøü ïî òîé ïðè÷èíå, ÷òî çà
ïðèíöèï íàçíà÷åíèÿ êîìïåíñàöèè âçÿò íå ðåàëüíûé äîõîä ÷ëåíà ñåìüè èëè ñåìüè â
öåëîì, à îïðåäåëåííûå îáñòîÿòåëüñòâà èëè ñîñòîÿíèå òðóäîñïîñîáíîñòè; ê ýòîé
ãðóïïå îòíîñÿòñÿ èíâàëèäû, åñëè ðå÷ü èäåò îá ó÷àñòèè â êàêèõ-òî ñîáûòèÿõ, òî ýòî
– ó÷àñòíèêè Âåëèêîé Îòå÷åñòâåííîé âîéíû, àôãàíñêèõ èëè ïðèäíåñòðîâñêèõ ñîáûòèé.
È ñïðàâåäëèâîñòè ðàäè íàäî ñêàçàòü, ÷òî íàçíà÷åíèå ýòèì êàòåãîðèÿì àäðåñíûõ
êîìïåíñàöèé – ýòî ñêîðåå âñåãî çíàê ïðèçíàíèÿ èõ çàñëóã, à îòíþäü íå
ìàòåðèàëüíàÿ ïîääåðæêà.
Äëÿ òîãî, ÷òîáû íå ïîëèòèçèðîâàòü ñèòóàöèþ
è óñïîêîèòü âñåõ íûíåøíèõ ïîëó÷àòåëåé àäðåñíûõ êîìïåíñàöèé íà çàñåäàíèè Ôðàêöèè
ÏÊÐÌ, à çàòåì è íà çàñåäàíèè êîìèññèè áûëî âíåñåíî ïðåäëîæåíèå ïî èñêëþ÷åíèþ èç
çàêîíîïðîåêòà î ñîöèàëüíîé çàùèòå ïóíêòà 3 ñòàòüè 19. Ýòî îçíà÷àåò, ÷òî âñå
îäèííàäöàòü êàòåãîðèé è äàëåå áóäóò ïîëó÷àòü àäðåñíûå êîìïåíñàöèè.
Íîâûé çàêîíîïðîåêò çíà÷èòåëüíî ðàñøèðèò
ñïåêòð êàòåãîðèé ãðàæäàí, êîòîðûå ñìîãóò îáðàùàòüñÿ çà ñîöèàëüíîé ïîìîùüþ, ýòî
ïðåæäå âñåãî ìàëîèìóùèå ãðàæäàíå, îêàçàâøèåñÿ â ýòîé ñèòóàöèè ïî íå çàâèñÿùèì
îò íèõ ïðè÷èíàì, ýòî – ëèöà ñ îãðàíè÷åííûìè âîçìîæíîñòÿìè, áåçðàáîòíûå,
óõàæèâàþùèå çà èíâàëèäàìè è îäèíîêèìè ïðåñòàðåëûìè ëþäüìè, ìíîãîäåòíûå ñåìüè.
Ïî ïðåäâàðèòåëüíûì ðàñ÷åòàì ñîöèàëüíóþ
ïîìîùü ïîëó÷àò
71 000 ñåìåé èëè 250 000 ÷åëîâåê. Ðàçìåð ýòîé ïîìîùè ñîñòàâèò â ñðåäíåì îêîëî
415 ëåé íà ñåìüþ èëè â ÷åòûðå ðàçà áîëüøå íûíåøíåãî ðàçìåðà àäðåñíûõ êîìïåíñàöèé.
Ñòîèìîñòü çàêîíîïðîåêòà, ïðåäëîæåííîãî Ïðàâèòåëüñòâîì, ñîñòàâèò ãäå-òî 355 ëååâ...
Ñåé÷àñ íå â âèäå ðåïëèêè, à â âèäå
ïðåäëîæåíèÿ, äèñêóññèè êîòîðûå ïðîõîäèëè ó íàñ â ôðàêöèè ïî ñðîêàì ââåäåíèÿ çàêîíîïðîåêòà
â äåéñòâèå... Êîíå÷íî, õîòåëîñü áû, ÷òîáû ýòîò çàêîíîïðîåêò áûë ââåä¸í çàâòðà,
èëè ê ïàñõå, èëè ê ïðîâîäàì, âñå ìû ïîíèìàåì, ëþäè ýòîãî æäóò, Íî, åñëè ðåàëüíî
ðàññìîòðåòü ñîñòîÿíèå ïðîáëåìû, ÿ íå çðÿ çàäàë âîïðîñ. Âî-ïåðâûõ, ÷åëîâå÷åñêèå
ðåñóðñû. Ñåãîäíÿ ó íàñ íåò óêîìïëåêòîâàííûõ ïî âñåì ñ¸ëàì ñîöèàëüíûõ
ðàáîòíèêîâ. Ìèíèñòåðñòâî ñåãîäíÿ íå ãîòîâî, êàê îðãàíèçàöèîííîì, òàê è â
èíôîðìàöèîííîì ïëàíå.
Ñåãîäíÿ íàøè êîëëåãè çàäàþòñÿ âîïðîñîì:
ïî÷åìó, åñëè ïîëó÷àòåëü ìåíÿåò ìåñòî æèòåëüñòâà, òî ñðàçó ïðèîñòàíàâëèâàåòñÿ âûäà÷à
ýòèõ ïîñîáèé? Ïîòîìó ÷òî ñåãîäíÿ ó ìèíèñòåðñòâà íåò èñ÷åðïûâàþùåé áàçû äàííûõ è
÷¸òêîé èíôîðìàöèîííîé ñèñòåìû, êîòîðàÿ äàëà áû âîçìîæíîñòü âñå ýòè âåùè ïðîñëåäèòü.
Êðîìå òîãî, ïðåäñòîèò áîëüøàÿ ðàáîòà ïî
èíôîðìèðîâàíèþ íàøåãî íàñåëåíèÿ. Ìû äîëæíû äîâåñòè äî ñâåäåíèÿ âñåãî íàñåëåíèÿ,
è êàæäîãî ÷åëîâåêà â îòäåëüíîñòè èíôîðìàöèþ î òîì, êòî èìååò ïðàâî íà ïîëó÷åíèå
ýòèõ ïîñîáèé. È òîëüêî òîãäà ýòîò çàêîí áóäåò ðàáîòàòü.
È ïîñëåäíåå: íàâåðíîå, â ïåðâóþ î÷åðåäü, ìû
äîëæíû áûòü óâåðåíû â òîì, ÷òî ýòà ñóììà çàëîæåíà â áþäæåòå, è çàêîí áóäåò
äåéñòâîâàòü. ß ñ÷èòàþ, ÷òî çàêîí ñâîåâðåìåí. Åùå ðàç õî÷ó óñïîêîèòü âñåõ òåõ, êòî
çàäàâàë âîïðîñû ïî ïóíêòó 3 ñòàòüè19, ëèöà êîòîðûå äî íàñòîÿùåãî âðåìÿ ïîëó÷àëè
àäðåñíûå êîìïåíñàöèè, áóäóò ïðîäîëæàòü èõ ïîëó÷àòü.
ß ïîëó÷èë ðÿä çâîíêîâ, ïåðåæèâàþò ëþäè,
ïîëó÷àâøèå ïîñîáèÿ ïî óõîäó çà èíâàëèäàìè, çà äåòüìè äî ïîëóòîðà ëåò, è ò.ä.
Âñå ýòè ïîñîáèÿ, êîòîðûå áûëè ðàíåå, îíè îñòàþòñÿ, ìû ïðîñòî-íàïðîñòî ðàñøèðÿåì
ñïåêòð êàòåãîðèé ëèö, èìåþùèõ ïðàâî îáðàùàòüñÿ çà ïîëó÷åíèåì ñîöèàëüíûõ
ïîñîáèé. Ôðàêöèÿ ïðåäëàãàåò ïðîãîëîñîâàòü çà ýòîò çàêîíîïðîåêò â ïåðâîì ÷òåíèè
è, êîíå÷íî, ïðè âòîðîì ÷òåíèè ìû î÷åíü âíèìàòåëüíî ðàññìîòðèì ñðîêè åãî
ââåäåíèÿ è òå ïðåäëîæåíèÿ, êîòîðûå áûëè âûñêàçàíû ñåãîäíÿ êîëëåãàìè.
Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In aceste conditii, voi supune votului
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4242. Cine este pentru, rog
sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4242 este aprobat in
prima lectura.
Sintem ora 12.20, stimati colegi, anunt
aici o pauza pe durata unei ore. Revenim in sedinta plenului la ora 13.20.
Va multumesc.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta
plenului Parlamentului. Incepem. Proiectul de Lege nr.188 pentru modificarea si
completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Viorel Melnic – director general al Serviciul Vamal:
Stimate domnule Presedinte,
Distins Parlament,
In atentia dumneavoastra se propune
proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative.
Acest proiect a fost realizat de catre Guvern prin concursul autoritatilor
publice centrale, Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor, Serviciului
Vamal si altor autoritati publice centrale. Scopul proiectului mentionat este
de a promova conceptul ghiseului unic in frontiera vamala in punctele de
trecere a frontierei de stat.
Acest proiect prevede modificarea a patru
acte normative: Legea nr.506 din 22 iunie 1995 cu privire la carantina fitosanitara,
prin care deci se... competenta controlului fitosanitar in punctele de trecere
ale frontierei de stat trec la Serviciul Vamal. Alt act normativ care este
modificat prin acest proiect este Regulamentul cu privire la constituirea si
utilizarea Fondului Rutier, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.893 din 26
iunie 1996, prin care, de asemenea, competentele Intreprinderii de Stat “Agentia
Moldovei pentru Trafic Auto International” se substituie cu Serviciul Vamal.
Altfel spus, competentele in frontiera acestei intreprinderi trec la Serviciul
Vamal.
De asemenea, a fost propus spre a fi
modificat, prin acest proiect, in titlul 9 al Codului fiscal prevederile care tin
nemijlocit de taxa pentru folosirea drumurilor care se percep in dependenta de
camion, in dependenta de mijlocul de transport care trece frontiera vamala de catre
Serviciul Vamal. Si a patra modificare este modificarea in Legea nr.1540 din
1998 privind plata pentru poluarea mediului ambiant, prin care aceasta plata se
percepe nemijlocit de catre Serviciul Vamal, care se percepea anterior de catre
Inspectoratul Ecologic de Stat.
Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca
implementarea acestui principiu de ghiseu unic este generat de aspiratiile
Moldovei de a adera la Conventia Internationala privind armonizarea
controalelor marfurilor la frontiere, incheiat la Geneva in 21 octombrie 1982.
De asemenea, necesitatea implementarii acestui ghiseu este prevazuta si in
strategia nationala de dezvoltare, pe care Parlamentul a aprobat-o recent, precum
si intr-o serie de recomandari ale Organizatiei Mondiale a Vamilor.
Totodata, vreau sa amintesc ca
implementarea ghiseului unic in punctele de trecere a frontierei de stat a fost
prevazuta si in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. In
acest context, consideram ca promovarea unui atare act, unui atare proiect ar
facilita cu siguranta trecerea frontierei de stat, frontierei vamale de catre
persoanele fizice si persoanele juridice intr-un timp restrins si fara a fi
birocratizat, asa cum a fost anterior. Si, de fapt, tendinta pe care o urmareste
autoritatea vamala actualmente este de a debirocratiza trecerea frontierei si
de a crea toate premisele ca frontiera sa fie trecuta intr-un timp util si
real.
Va multumesc si rugam sustinerea acestui
proiect.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Melnic,
Va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule director,
Articolul 20 alineatul (6) “Mijloacele de
transport auto care, la introducerea in Republica Moldova, nu au fost plasate in
careva regim vamal sau destinatie vamala pot fi inmatriculate la Ministerul
Dezvoltarii Informationale numai in baza deciziei Comisiei create in acest scop
de catre...
Domnul Viorel Melnic:
Cer scuze, dar acesta este alt proiect,
domnule Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Da, multumesc.
Domnul Viorel Melnic:
Vorbim in contextul proiectului nr.188.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4 in continuare.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Cu referire la nota informativa. Din pacate,
nu este stipulat clar cam care sint cheltuielile pe care le comporta
implementarea unui asemenea proiect de lege.
Domnul Viorel Melnic:
In primul rind, multumesc pentru intrebare.
Vreau sa va spun ca cheltuieli nu sint prevazute si nu sint a fi suportate. Dat
fiind faptul ca platile care vor fi percepute de catre Serviciul Vamal, de fapt,
sint percepute actualmente si in trecut de catre alte servicii auxiliare amplasate
in frontiera. Si sistemul informational automatizat al Serviciului Vamal care
se numeste Asicuda Word, el este in deplina masura de a asigura perceperea platilor
si de a administra aceste plati, fara a face cheltuieli suplimentare.
Domnul Ion Varta:
Si a doua intrebare. In nota semnata, in
avizul semnat de Directia juridica se face mentiunea ca respectivul proiect de
lege are multe elemente similare cu Legea in vigoare nr.280 din 2007.
Dumneavoastra puteti confirma acest lucru sau puteti sa il informati?
Domnul Viorel Melnic:
Da, pot sa va confirm, fiindca acest
proiect a fost initiat tinind cont de legislatia actuala in vigoare si,
respectiv, noi am tinut cont de faptul ca venim cu modificarea la ceea ce este in
vigoare acum. Si, in acest context, problema care este, de fapt, e la Legea cu
privire la plata pentru poluarea mediului, fiindca articolele din aceasta lege
au fost propuse de a fi modificate si in Legea nr.280, care a fost aprobata de
catre Parlament in doua lecturi. Noi, pentru a doua lectura, sintem gata sa
venim cu rectificari.
Domnul Ion Varta:
Acolo unde sint repetari, sa fie omise, ca
sa nu...
Domnul Viorel Melnic:
Exact.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
La articolul 4 punctul 2. In proiect se
propune ca astazi noi in legislatia avem ca este interzisa inmatricularea unor
tipuri de automobile care nu corespund.
Domnul Viorel Melnic:
Este alt proiect, domnule Guma.
Domnul Valeriu Guma:
Eu imi cer scuze, eu am intirziat. Codul vamal?
Cer scuze.
Domnul Marian Lupu:
Adica se are in vedere ca e vorba de
proiectul nr.715?
Domnul Valeriu Guma:
Nu e nr.715? Pregatiti-va pentru nr.715.
Domnul Marian Lupu:
Deci lucram in avans.
Bine, domnule Melnic,
Va multumesc.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor
acte legislative, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre
Guvernul Republicii Moldova si comunica urmatoarele. Prezentul proiect de lege
a fost elaborat in contextul aderarii Republicii Moldova la Conventia Internationala
privind armonizarea controalelor marfurilor la frontiere si indeplinirea
prevederilor planului de actiuni pentru implementarea recomandarilor Organizatiei
Mondiale a Vamilor.
Astfel, proiectul presupune implementarea
ghiseului unic cu reducerea organelor de control prin comasarea a mai multor
servicii acordate in prezent de mai multe institutii cu preluarea lor de catre
Serviciul Graniceri si Serviciul Vamal, fapt ce va simplifica procedurile de
trecere a frontierei si vamuirea marfurilor. Se va exclude dublarea
procedurilor si se va micsora timpul de asteptare la efectuarea acestora. In
cadrul sedintei Comisiei au aparut vreo citeva intrebari la articolul 1, la
controlul fitosanitar.
Dar pentru lectura a II o sa rezolvam toate
problemele si o sa va raportam. Comisia va tine cont de propunerile prezentate in
avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, a Directiei Juridice si
amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege in cauza in a doua
lectura. Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale
comisiilor permanente Comisia pentru politica economica, buget si finante
propune proiectul de lege spre examinarea Parlamentului si aprobare in prima
lectura.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bondarciuc,
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.188. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.188 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.715 pentru modificarea
si completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Viorel Melnic:
Mult stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor,
Stimati deputati,
In atentia dumneavoastra se propune
proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea unor acte
legislative. Acest proiect este elaborat de catre Serviciul Vamal in colaborare
cu celelalte autoritati publice centrale cointeresate, in scopul rectificarii
unor acte legislative, in scopul armonizarii acestora cu prevederile directivelor
Uniunii Europene, precum si in scopul de a aduce actele, unele prevederi ale
actelor legislative in vigoare in concordanta cu alte acte legislative
ulterioare.
In special, acest proiect presupune
modificarea a 5 acte legislative, cum este Codul cu privire la contraventiile
administrative. Aici se modifica, venim cu o modificare la articolul 193, unde
vorbim despre unitatile de transport si marfurile introduse in zona de control
vamal la frontiera si care din motive si argumente legislative nu pot patrunde
pe teritoriul tarii prin interdictiile care sint puse legal si, in cazul acesta,
prin acest articol se impune o amenda, cit si confiscarea, daca repetat, deci,
nu se scot aceste marfuri si mijloace de transport de la frontiera la
solicitarea organului vamal.
Daca vorbim de alt act legislativ care
urmeaza a fi modificat in acest proiect, este Legea nr.1380 cu privire la
tariful vamal. Prin aceasta modificare noi incercam sa facem niste precizari la
utilizarea metodelor de determinare a valorii in vama. Si, respectiv, aceste
precizari se fac astfel, incit acestea din urma sa corespunda prevederilor Acordului
cu Organizatia Mondiala a Comertului.
In continuare mai multe modificari sint facute
in Codul vamal. Aici, in Codul Vamal, venim cu niste precizari la nivel de notiune,
la nivelul articolului 1 si, mai cu seama, vorbim despre domeniul proprietatii
intelectuale, dat fiind faptul ca, la etapa actuala, in legislatia vamala
protejarea proprietatii intelectuale si a marcilor la frontiera este prevazuta...
deci, este o lacuna in acest context si este prevazuta la nivel insuficient.
Prin aceste modificari noi venim inclusiv cu unele notiuni noi, precum si cu
modalitatea de acordare a protectiei la frontiera a proprietatii intelectuale si
a marcilor comerciale.
De asemenea venim cu unele modificari, care,
in opinia noastra, in momentul de fata, ele, fiind prevederi ale Codului Vamal,
sint invechite si sint pierdute din utilitate, cum ar fi schimbarea articolului
30 alineatul (6), prin care in regim vamal de admitere temporara, perfectionarea
activa in depozit vamal pot fi plasate unele marfuri accizate, ceea ce anterior
nu se putea plasa in acest regim. Si, avind in vedere faptul ca, ulterior, a aparut
modalitatea de garantare a drepturilor de import la plasarea marfurilor in
regimuri suspensive.
Respectiv, nu mai este necesitatea ca unele
marfuri care sint identificabile sa fie restrictionate la plasarea in aceste
regimuri suspensive. In acelasi context, venim cu o modificare moderna, care
stipuleaza ca marfurile care au fost plasate in regim de import, in regim
preferential, adica cu scutirea de la drepturile de import, ca fiind, de
exemplu, facilitate prin introducerea in capital social a intreprinderii.
Aceste marfuri sa poata fi comercializate sau instrainate numai dupa trei ani
din momentul plasarii in capital social. Din simplul motiv ca avem foarte multe
cazuri, cind se plaseaza in capital social, inclusiv alcoolul etilic, care, dupa
ce s-au facut formalitatile vamale pe marimea marfurilor plasate in capital
social, sa fie micsorat capitalul social si, respectiv, este o evaziune clara si
clasica de la plata drepturilor de import.
In acelasi context, venim cu unele modificari
pentru a adera la Conventia cu privire la admiterea temporara, incheiata la
Istanbul vizavi de importul temporar si admiterea temporara a marfurilor si
mijloacelor de transport. De aceea, venim cu o completare in ceea ce consta
mijloacele de transport. In acelasi context venim si cu niste modificari si
completari in ceea ce priveste nomenclatorul marfurilor si clasificatorul marfurilor,
care, de fapt, este aprobat prin hotarire de Guvern, dar nu are o definitie
legala la nivel de Cod vamal.
Ceea ce am facut prin acest proiect. Si mai
mult ca atit, am introdus un element nou care a fost recomandat insistent de catre
Organizatia Mondiala a Vamilor. Este definitia de agent economic autorizat,
adica acel care, dupa o procedura de confirmare a disciplinei pe care o are in
raport cu organele vamale poate avea facilitati la export, import si alte operatiuni
ce tin de domeniul vamal.
In acest context, am venit si cu o
modificare a Legii nr.1569 cu privire la introducerea si scoaterea marfurilor
de catre persoanele fizice, prin care am stipulat modalitatea de declarare de catre
persoanele fizice a marfurilor si un lucru foarte important de care ne ciocnim
acum prin circumstantele existente, este atunci cind coletele, care vin de
peste hotare prin intermediul transportatorilor, sint vamuite obligatoriu la
punctele vamale de trecere a frontierei, ceea ce creeaza imbulzeala si
dezavantaje pentru destinatari.
Dar, conform legii, era stipulata aceasta
restrictie. Acum venim cu modificarea, prin care aceste colete, desi sint
transportate de catre transportatori, vor putea fi vamuite la destinatie
destinatarului, la birourile vamale interne. Totodata, vreau sa va spun, stimati
deputati, ca, in contextul si in perioada discutiilor cu comisiile parlamentare,
in special cu Comisia pentru politica economica, buget si finante au intervenit
o serie de propuneri care, in opinia autorilor, sint binevenite si am rugat
foarte mult ca aceste propuneri sa fie acceptate pentru lectura a doua,
inclusiv intrebarea pe care a incercat s-o dea domnul Filat si domnul Guma
vizavi de articolul 4 alineatul (2) cu mijloacele de transport si comisia creata
de catre Guvern. Deci noi sintem de acord ca acest alineat sa fie exclus, fara
a acorda competentele unei comisii guvernamentale.
Multumesc pentru atentie si rugam sa sustineti
acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Pentru inceput, am gasit si motivul de ce
v-am adresat intrebarea, deoarece primul proiect pe care l-ati prezentat, de
fapt, urma sa il prezinte Ministerul Economiei si Comertului. Dumneavoastra,
probabil, duceti pina la capat. Spuneti, va rog frumos, vizavi de posibilitatea
ulterioara, daca articolul, alineatul (6) de la articolul 20 s-a convenit sa
fie exclus, vizavi de posibilitatea de a trece procedura vamala a coletelor,
urmeaza sa fie specificate expres in lege care sint acele puncte ulterioare,
care vor avea capacitatea respectiva sau lasam la latitudinea unui regulament
ulterior.
Domnul Viorel Melnic:
Noi consideram ca nu urmeaza a fi stipulate
punctele ulterioare si nici nu este necesar atita timp cit mijloacele de
transport apartin unor companii care sint inregistrate pe adrese concrete si au
destinatia lor concreta. In momentul in care microbuzele sau autobuzul a plecat
din Chisinau, el va veni in Chisinau la destinatie. Si el se va vamui in Chisinau.
Daca a plecat din Balti, in mod analogic se va proceda cu aceste marfuri.
Domnul Vladimir Filat:
Eu de ce intreb, fiindca pe traseul, spre
exemplu, daca luam punctul de trecere Albita sau Leuseni, pina la Chisinau mai
este Hincesti. Si coletele pot fi transmise, spre exemplu, pentru acei din Hincesti,
prin intermediul unui transportator, care are destinatia finala Chisinau.
Domnul Viorel Melnic:
Nici o problema. Noi avem punctul intern Hincesti.
Acolo pot fi.
Domnul Vladimir Filat:
Aceasta am vrut sa intreb, sa nu fie...
Domnul Viorel Melnic:
Absolut. Noi, practic, avem in toate
raioanele puncte vamale interne, unde pot fi vamuite marfurile.
Domnul Vladimir Filat:
Sa nu fie pus ca punct de reper destinatia
finala a transportatorului. Aceasta am vrut sa precizez.
Multumesc.
Domnul Viorel Melnic:
Nu.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Sint satisfacut de raspunsul dumneavoastra
la propunerea noastra vizavi de articolul 4. Si, totodata, vreau sa va intreb:
prevederile si propunerile la articolele 20 si 1001 din Codul vamal
cum se vor rasfringe asupra mijloacelor de transport inmatriculate in
Transnistria, fiindca exista o problema si multi detinatori de transporturi nu stiu
cum sa o rezolve.
Cumva noi putem sa intelegem ca aici se va
schimba situatia?
Domnul Viorel Melnic:
Deci daca am inteles eu sensul intrebarii,
mi-ati spus 20 1001 si nu am inteles.
Domnul Valeriu Guma:
Articolele 20 si 1001 din Codul
vamal. Cum se vor rasfringe propunerile privind aceste articole asupra
mijloacelor de transport inmatriculate in Transnistria?
Domnul Viorel Melnic:
Si aici cu distrugerea sint intrebari care
vom veni cu concretizari si precizari in lectura a doua. Eu vreau sa spun ca
distrugerea ca destinatie vamala exista si in momentul de fata, ea a existat si
mai inainte.
Si mai mult ca atit, daca vorbim despre mijloacele
de transport care sint introduse in zona de control vamal si se intimpla foarte
des cind in zona de control vamal apare un mijloc de transport care depaseste
termenul de 7 ani, daca e vorba de autoturisme usoare, in cazul acesta cel care
a importat mijlocul de transport nu mai doreste sa il scoata in afara, fiindca
va suporta cheltuieli suplimentare.
Si se intimpla foarte des ca aceste
mijloace de transport sint lasate in zona de control vamal, ceea ce avem acum
la etapa actuala. In biroul vamal Leuseni, de exemplu, avem peste 40 de
autoturisme parasite, lasate fara destinatie.
Deci nu se prevede aceeasi situatie si noi
nu, in Codul vamal noi nu putem sa prevedem situatia cu mijloacele de transport
inmatriculate in regiunea transnistreana atit timp cit avem o singura prevedere
legala care spune ca mijloacele de transport se inmatriculeaza in organele de
stat ale Republicii Moldova.
Si vama, deci biroul vamal de la frontiera
elibereaza adeverinta TV-25 pentru ca mijlocul de transport sa fie inmatriculat
in organele de stat ale frontierei.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule director general,
Ma refer la aceea ca sint o multime de intrebari
care, populatia, cetatenii au inregistrate deja aceste masini de transport.
Este o problema, oamenii vor sa si-o rezolve. Se prevede prin modificarile mentionate
sau pe viitor, sa spunem asa?
Domnul Viorel Melnic:
Nu.
Domnul Valeriu Guma:
Problema. Nu, multumesc.
Domnul Viorel Melnic:
Nu se prevede.
Domnul Valeriu Guma:
Ceea ce tine de, spuneti dumneavoastra, de
distrugere, prin distrugere, confiscare s.a.m.d. dumneavoastra sinteti de acord
ca numai instanta de judecata poate decide acest fapt ca bunul... ca sa nu fie
lezat dreptul la proprietate.
Domnul Viorel Melnic:
Da, in momentul in care prin instanta de
judecata nu se recunoaste ca bunul este fara stapin.
Domnul Valeriu Guma:
Bine, dar totusi.
Domnul Viorel Melnic:
Pai aceasta e procedura, domnule Guma, ca...
Domnul Valeriu Guma:
Instanta de judecata poate decide.
Domnul Viorel Melnic:
Dupa o perioada in care mijlocul de
transport este parasit in zona de control vamal, organul vamal initiaza o
procedura judiciara si dupa...
Domnul Valeriu Guma:
Bine, multumesc.
E clar.
Domnul Viorel Melnic:
Deci numai dupa aceea se declara fara stapin
si, respectiv, se iau masurile de rigoare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule director general,
O singura intrebare, cu referire la
articolul 3 al acestui proiect de lege, care prevede o completare, un
amendament ale Legii nr.820 din 17 februarie 2000 privind masurile antidumping,
compensatorii si de salvgardare.
Si amendamentul este unul benefic, numai ca
apare o fireasca intrebare, nu intram, nu riscam noi sa intram intr-o coliziune
cu tratatele si conventiile internationale la care Republica Moldova este
parte, cu acelasi acord de aderare a Republicii Moldova la Organizatia Mondiala
a Comertului. Fiindca toate aceste tratate si conventii prevad ca noi putem
aplica asemenea masuri antidumping in raport cu tarile respective, si nu cu
aceste zone economice libere si zone off-shore la care va referiti dumneavoastra
in acest amendament.
Domnul Viorel Melnic:
Da, va multumesc pentru intrebare, domnule
Varta.
Intr-adevar, este riscul de a intra in
conflict cu niste acorduri internationale si, in acest context, am avut discutii
in Comisia pentru politica economica, buget si finante, prin care noi, pentru
lectura a doua, vom veni cu rectificarea acestei modificari in asa fel incit sa
nu contravina acordurilor internationale.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule director,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
Proiectul prezentat de Guvern a fost
elaborat in scopul excluderii discrepantelor si neajunsurilor aparute in cadrul
aplicarii in practica a unor prevederi din legislatia vamala in vigoare, precum
si de necesitatea ajustarii legislatiei vamale la cerintele standardelor
europene, conventiilor internationale, Codului vamal comunitar si altor cerinte
specifice activitatii vamale.
In majoritatea sa, proiectul de lege se
refera la aplicarea de modificari si completari la articolul 36, articole din
Codul vamal care, la rindul sau, invoca modificarea unor articole din Codul cu
privire la contraventiile administrative, din Legea cu privire la tariful
vamal, Legea privind masurile antidumping, compensatorii si de salvgardare,
precum si din Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor
de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.
In raport, sint momente ce tin de toate
legile. Noi, la sedinta Comisiei am examinat si, in cadrul examinarii in Comisie,
au fost expuse unele obiectii si propuneri cu referire, in special, la
propunerile ce tin de modificarea Codului cu privire la contraventiile
administrative. La acest compartiment, necesita sa intentionam ca, la momentul
actual, in Parlament se afla in faza de adoptare noul Cod contraventional.
In aceste conditii, Comisia considera
oportun ca prevederile articolului in cauza sa fie comasate pentru lectura a
doua cu proiectul Legii Codului contraventional pus in discutie in lectura a
doua. O sa discutam si o sa vedem aceste momente.
Ramin discutabile propunerile de aplicare a
masurilor de amendare, confiscare si distrugere a marfurilor si, in special, a
mijloacelor de transport introduse pe teritoriul Republicii Moldova, cu incalcarea
prevederilor legilor in vigoare, precum si a propunerii de admitere a inmatricularii
mijloacelor de transport in baza deciziei unei comisii guvernamentale, o sa
vorbim despre aceasta.
La articolul 125 alineatul (1) necesita de
a imbunatati redactional, cu indicarea sumei ce urmeaza a fi achitata in
numerar, conform prevederilor legii in vigoare. Trebuie de mentionat si faptul
ca proiectul in cauza contine 5 articole, articolele 125, 126, 231, 232 si
articolul 303, ale caror prevederi se intersecteaza cu modificarile adoptate de
Parlament in Legea nr.280 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative dar care actualmente nu este promulgata de Presedintele Republicii.
Astfel, proiectul mentionat va putea fi
adoptat de Parlament in lectura definitiva numai dupa ce va intra in vigoare
Legea nr.280.
Necesita de a fi precizata legalitatea
efectuarii controlului privind modificarile declaratiei vamale, inclusiv la
sediul declarantului, propuse de autori la articolul 181/1 din Codul vamal.
Proiectul prezentat contine si unele obiectii,
obtineri de ordin redactional cu referire in special la articolele 42, 100,
216, 231 si altele. Toate aceste obiectii si propuneri, de comun cu cele
relatate in avizele comisiilor permanente, a Directiei juridice, precum si in
amendamentele inaintate de deputati vor fi examinate si propuse spre adoptare in
cadrul dezbaterilor asupra proiectului in cauza in lectura a doua.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
propune proiectul de lege spre adoptare in Parlament in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.715, in conditiile raportului Comisiei de profil. Cine
este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Vreau sa il invit la tribuna centrala pe
domnul Procurorul General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea, pentru a
prezenta informatia solicitata privind accidentul aviatic produs la 12 aprilie
anul curent.
Domnule Procuror General,
Va rog.
Domnul Valeriu Gurbulea – Procurorul General al Republicii Moldova:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati domnilor deputati,
Onorata asistenta,
Vizavi de interpelarea privind catastrofa
aeronautica care a avut loc in orasul Chisinau pe Aeroportul international Chisinau
la 11 septembrie curent aduc la cunostinta urmatoarele.
Aeronava de tip AN-32, care apartine unei intreprinderi
din Marea Britanie cu sediul la Londra si a fost transmisa in arenda unei
companii din Sudan “Catavia”, a sosit la Chisinau la 31 martie curent pentru a
efectua lucrari de testare si deservire tehnica in baza unui contract cu intreprinderea
din Chisinau “Aviatec service”.
In urma lucrarilor de testare, a fost
eliberat permisul respectiv si, la 8 aprilie curent, nava nominalizata a
efectuat un zbor de testare. In rezultatul acestui zbor, s-a constatat lipsa
functionarii transpoderului acestei nave, care reprezinta un emitator de legatura
cu radarele intreprinderii “Moldatsa”.
In rezultatul stabilirii lipsei functionarii
acestui transpoder, s-a luat decizia de a efectua o aterizare in regim de
control vizual, care s-a soldat cu succes. Ulterior, fara a verifica suplimentar
cauza nefunctionarii acestui utilaj, la 11 aprilie curent, s-a decis decolarea
acestei nave pe ruta Chisinau–Antalia–Sudan, zborul urmind sa fie
efectuat la orele 16. Din cauza intirzierii a 2 membri ai echipajului, zborul a
fost aminat pentru orele 22 si 10 minute.
Decolarea a avut loc la ora nominalizata si
dupa 7 minute de zbor nava, fiind la inaltimea de circa 6 mii de metri si
constatindu-se, de asemenea, lipsa legaturii cu radarele Intreprinderii de Stat
“Moldatsa” si facind o incercare de a face legatura cu utilajele asemanatoare
de la Odesa, care, de asemenea, nu au fost, nu s-a soldat cu succes, s-a luat
decizia de a ateriza din nou pe Aeroportul International din Chisinau in regim
de control vizual al aterizarii.
Serviciile de navigatie au transmis
parametrii zborului pentru aterizare pilotilor si nava a purces la manevra de
aterizare. Intrind in zona aterizarii, nava a agatat liniile de transmisie inalta
din preajma Aeroportului International Chisinau, iar apoi a lovit constructia
unui radar metalic si a cazut cu citeva sute de metri inainte de pista,
izbucnind un incendiu.
Imediat, la fata locului s-au deplasat
echipajele Departamentului de Situatii Exceptionale care au purces la lucrarile
de stingere si lichidare a urmarilor acestei catastrofe. Imediat, la fata
locului a fost format un grup de urmarire penala din procurori ai Procuraturii
Generale, Procuraturii de transport, ofiteri ai Ministerului de Interne si ai
Serviciului de Informatii si Securitate.
Din start, activitatea acestui grup mixt de
urmarire penala a fost axat pe cercetarea locului acestei catastrofe, fixarea si
recuperarea corpurilor delicte, a documentatiei de bord care era imprastiata pe
intreg perimetrul acestei catastrofe, a fragmentelor avionului care aveau
importanta pentru cercetarile ulterioare. In mod special, au fost ridicate
cutiile negre care au fixat parametrii zborului si convorbirile duse intre
echipaj si cu serviciile de sol, cit si inregistrarile intre serviciul
dispecerat si echipajul aeronavei.
Concomitent, au fost intreprinse actiuni de
urmarire penala in scopul cercetarii cadavrelor, evacuarii lor si transmiterii
lor la biroul de expertiza medico-legala pentru efectuarea expertizelor si
identificarii cadavrelor.
Luni dimineata, a avut loc o intilnire cu
membrii Comisiei de stat care urmeaza sa identifice, sa verifice acest accident,
carora le-au fost transmise cutiile negre. Din cauza ca utilajul in Republica
Moldova nu a permis descifrarea cutiilor negre, s-a decis transmiterea lor la
Moscova, pentru descifrarea lor cu suportul specialistilor din Comitetul de
aviatie interstatal ...
Actualmente, aceste cutii negre se afla la
Moscova in faza de descifrare, la lucrarile de descifrare participind si un
procuror. Conform datelor prealabile, impactul a avut loc din cauza ca inaltimea
in faza aterizarii nu a fost respectata, avionul agatind, dupa cum am mentionat,
liniile de transmisiune inalta si, ulterior, lovind in radar.
A fost o eroare de inaltime sau eroare de
distanta urmeaza sa se decida, pe parcursul urmaririi penale si in cadrul
rezultatelor si concluziilor Comisiei de stat deja formate. Insa Procuratura
Generala a pornit urmarirea penala in baza articolului 263 alineatul (2) din Codul
penal al Republicii Moldova, incalcarea regulilor de circulatie si exploatare a
transportului avia si actualmente activitatea procurorilor in comun cu
activitatea comisiei este indreptata spre verificarea tuturor circumstantelor
ce tin de testarea si repararea acestei nave, permisiunea de decolare cit si
ceea ce tine de pilotarea acestei nave pina la momentul catastrofei.
Acestea sint datele de care dispune
Procuratura Generala in momentul de fata. Tin sa va mai aduc la cunostinta ca
atit documentatia de bord, cit si inregistrarile au fost recuperate. De
asemenea, Procuratura a ridicat atit documentele ce tin de trecerea controlului
vamal al incarcaturii si al pilotilor, cit si documentele ce tin de deservirea
tehnica si testarea acestei aeronave.
In viitorul apropiat, prin colaborare cu
membrii Comisii de Stat, consideram ca vom avea toate posibilitatile pentru a
stabili cauzele care au dus la aceasta catastrofa.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Procuror general,
Va multumim pentru informatia prezentata.
Intrebari?
Va multumesc.
Stimati colegi,
Este ora 13.57. Ora intrebarilor.
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Sergiu Tatarov, viceministru al administratiei publice locale, pentru a oferi raspuns
la intrebarea doamnei deputat Zoia Jalba privind situatia iazului din orasul
Orhei. Va rog.
Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administratiei publice locale:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Pe marginea interpelarii doamnei deputat Zoia
Jalba vreau sa va comunic urmatoarele. Vizavi de iazul sau de utilizarea
iazului din orasul Orhei, au fost invocate citeva impedimente in utilizarea
pentru Scoala Sportiva si pentru efectuarea cantonamentelor, pentru caiac–canoe,
precum si ca zona de agrement.
Vreau sa va comunic ca, in conformitate cu
dispozitiile Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti din 16 februarie 1979 si
din 18 octombrie 1983, acest bazin acvatic a fost transmis in gestiune Asociatiei
Vinatorilor si Pescarilor din Republica Moldova.
Ulterior, acest fapt, deja in anii dupa
2000, a fost contestat de Primaria Orhei. S-a incercat trecerea in proprietatea
unitatii administrativ-teritoriale Orhei, insa, prin instantele judecatoresti si
ultima decizie a Curtii de Apel Chisinau a fost din 17 mai 2007, cererea Primariei
a fost respinsa. Conform acestei decizii revocabile, a ramas in gestiunea
Asociatiei Vinatorilor si Pescarilor. Astfel, actualmente acest bazin acvatic
este in continuare in folosinta acestei Asociatii si a unui agent economic,
care au incheiat contract de exploatare comuna.
Urmatorul aspect, despre care consideram
necesar sa va comunicam, este faptul ca, intru efectuarea unor lucrari
ameliorativ-piscicole si a reparatiei instalatiilor hidrotehnice si cu
permisiunea Serviciului Piscicol, Asociatia Vinatorilor si Pescarilor, la
finele anului 2006, au efectuat scurgerea, nu scurgerea, dar au evacuat apa din
bazinul acvatic, pentru a efectua anumite lucrari de reparatie. Dupa aceea, apa
a revenit, insa dat fiind faptul ca anul trecut a fost si seceta, apa nu a
revenit undeva jumatate de metru, de la un metru pina la jumatate de metru nu a
revenit la standardul necesar. Si din cauza respectiva s-au creat anumite
incomoditati pentru utilizarea de catre sportivi a lacului. Deci undeva vreo 4
– 5 metri.
Practic, vreau sa va comunic ca, in urma
interventiei, in urma convocarii partilor cointeresate, inclusiv la fata
locului, de catre reprezentantii ministerului nostru, Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, reprezentantii autoritatilor
locale...
Domnul Marian Lupu:
Mai are un minut. Pina la 3 minute.
Domnul Sergiu Tatarov:
Da, bine... intre Asociatia Pescarilor si Vinatorilor
si scoala respectiva a fost incheiat un acord, eu chiar il am, unde ei au
stabilit modalitatea de utilizare a acestui lac. Practic, toate problemele au
fost scoase.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Tataru,
Va multumim.
Domnul Sergiu Tatarov:
Cu placere.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog sa adresati intrebarile dumneavoastra.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrebarea mea este adresata Ministerului
Transporturilor si Gospodariei Drumurilor si Primariei municipiului Chisinau. De
cit timp au nevoie aceste doua structuri ca sa asigure ritmic cu transport
urban pacientii, personalul si vizitatorii Spitalului Republican de Psihiatrie
din municipiul Balti si anume prin prelungirea traseului autobuzului orasenesc
nr. 20A pina la institutia medico-sanitara mentionata? Deoarece, din lipsa
acestui traseu, au de suferit circa 750 de pacienti din spitalul vizat, precum si
intreg personalul lui, dar mai ales rudele, copiii, parintii si alti vizitatori
zilnici ai acestei institutii.
Lipsa transportului urban municipal de
pasageri pina la spitalul nominalizat creeaza dificultati si incomoditati
considerabile pentru paturile socialmente vulnerabile si, totodata, contribuie
la sustinerea nejustificata a proprietarilor de transport privat, ceea ce, in
consecinta, se rasfringe negativ asupra functionarii spitalului respectiv. Raspuns
la intrebare si masurile intreprinse rog sa imi fie prezentate in scris.
Si a doua intrebare, la fel, este adresata
Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor: cum se executa ordinul
nr.67 din 21 martie 2008 cu privire la ajustarea tarifelor in transportul de calatori
pe rutele regulate, prin care
s-a majorat costul pentru un pasager kilometru cu mijloace de transport de tip
comun pina la 40 de bani, cu scaune capitonate pina la 42 de bani in 5 raioane
la discretia domnilor? Dar rog sa fie verificat cum se respecta acest ordin,
ruta Balti–Pirlita din raionul Falesti. La fel, solicit aceasta informatie sa imi
fie prezentata in scris.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Interpelarea o adresez Guvernului
Republicii Moldova, doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanii. Tinind cont de
adresarile locuitorilor satului Tipala, raionul Ialoveni, cit si ale altor cetateni
ai Republicii Moldova, solicit informatia despre realizarea prevederilor Legii
nr.154 din 5 iulie 2007 privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea
la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural,
lege care are drept scop atragerea specialistilor din domeniul invatamintului,
medicinii si culturii in zona rurala.
Rog sa imi fie prezentata informatia despre
transferurile banesti de la bugetul de stat spre bugetele unitatilor
administrativ-teritoriale de nivelul doi. Cum au fost repartizate aceste finante?
Citi cetateni din categoriile mentionate au beneficiat de aceste compensatii
unice? Si care sint perspectivele de realizare a acestor prevederi si in
continuare? Raspunsul il solicit de la tribuna Parlamentului la sedinta urmatoare,
cu prezentarea informatiei si in scris.
Multumesc foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Aflindu-ma recent in satul Hlinaia, raionul
Edinet, am vizitat mai multe gospodarii supuse pericolului de alunecari de
teren, cum ar fi gospodaria familiilor Trinca, Botnaru si altele. Rog ca
Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, impreuna cu Ministerul Afacerilor
Interne, Directia Stare Exceptionala sa ia cunostinta de situatia creata in
aceasta comuna si, ulterior, sa prezinte un plan de actiuni concrete pentru a
evita catastrofa care ar putea avea loc in curind, in cazul in care nu se vor
lua masurile de rigoare.
Si a doua intrebare este adresata domnului
Guznac, ministru al administratiei publice locale.
Stimate domnule ministru,
Recent, in raionul Leova a fost prezentat
vicedirectorul Directiei teritoriale control administrativ, domnul Eugen
Buraga, ex-vicepresedinte al raionului Leova, care mai activeaza, cred eu, prin
cumul in calitate de conducator al grupului de consilieri comunisti in
consiliul raional.
Solicit sa confirmati compatibilitatea functiilor
detinute de domnul Buraga, care este subalternul dumneavoastra. Si v-as mai
ruga, domnule ministru, sa expediati o copie de pe ordinul de numire in functie
a domnului Eugen Buraga.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu cred ca la noi lucrurile nu merg prea
bine, pentru ca, vedeti, ne miscam contrar acelor de ceasornic.
Domnule Lupu,
Aceasta pentru dumneavoastra am spus. Ati
luat-o incolo.
Domnul Marian Lupu:
Poate mai vreau si eu sa intorc timpul putin
inapoi.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Auziti, sa incercam asa, daca normal nu
merge. Eu ma adresez doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida
Greceanii.
Stimata doamna Prim-ministru,
Va solicit informatii concrete privind alocarile
efectuate de la bugetul de stat pentru investitii capitale destinate
Cancelariei Guvernului, Aparatului Parlamentului si Presedintiei incepind cu
anul 2001 si pina in prezent, repartizat pe ani si pe obiectivele din gestiunea
acestor institutii.
Rog sa imi prezentati informatii si privind
alocarile efectuate pentru reparatii capitale, realizate la obiectivele mentionate,
lista antreprenorilor cu care s-au semnat contracte de efectuare a lucrarilor,
volumul finantarii contractelor, semnate cu fiece antreprenor aparte si copiile
de pe aceste contracte.
De asemenea, va solicit informatii si
documentele concrete privind contractele si volumele de lucru contractate in
mod direct sau prin licitatii publice, sau de orice alt fel cu Societatea
Comerciala “Moldconstructmarket”, ca si orice alte contracte semnate de
diferite ministere cu “Moldconstructmarket”.
Sper ca unele posibile imprecizii in
invocarea acestei firme de numire, forma de organizare sau alte aspecte mai putin
insemnate, nu vor constitui un impediment pentru a-mi fi prezentate toate
informatiile exhaustive pe subiectul vizat. Astept in scris raspunsul ce va insoti
actele solicitate conform legislatiei in vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Interpelare doamnei ministru al educatiei si
tineretului Larisa Savga si consiliului raional al orasului Orhei.
Un grup de cetateni din satul Discova – Soboleva
Elena, Turcan Ilie, Panfili Pavel si altii, care fac parte din comuna Putintei
raionul Orhei, s-au adresat pentru a solutiona problema lipsei gradinitei de
copii in acest sat. Locuitorii satului Discova au luat initiativa si au incercat
sa solutioneze problema. Au adunat un pic de mobilier, bani, au constatat ca ar
putea fi utilizata o parte din spatiul scolii. Insa pentru infiintarea gradinitei
mai e nevoie de mai multe finante, mobilier special, utilaj pentru bucatarie s.a.m.d.
Pentru aceasta este nevoie de mijloace financiare de care primaria locala nu
dispune.
In acest context, precum si cu ocazia, sa
nu uitam ca anul curent a fost declarat Anul tineretului, in temeiul articolelor
21 si 22 din Legea despre statutul deputatului, solicit Ministerului Educatiei si
Tineretului, consiliului raional Orhei de a studia aceasta problema si solutiile
care pot fi gasite pentru a rezolva problema data, ca generatia tinara sa isi poata
educa copiii in conditii normale si pentru dezvoltarea integrala a familiei.
Multumesc.
Si raspunsul il solicit in scris in termenele
stabilite de lege.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 2.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnului ministru al constructiilor si
dezvoltarii teritoriului Vladimir Baldovici, adresez aceasta intrebare. La 15
aprilie 2008, un grup de cetateni, 48 la numar, locatari ai blocului locativ
din municipiul Chisinau, strada Cornului 11/1 au depus o plingere colectiva
prin care se arata, ca doar la citiva metri de la blocul in care locuiesc se incearca
a se construi un alt bloc locativ, defrisind copacii, ocupind in mod abuziv
terenul de joaca al copiilor, terenurile adiacente, inclusiv ograda.
Totodata, in plingere se indica ca
Societatea constructoare intentioneaza sa bata in pamint piloni de constructie,
fapt care poate conduce la deteriorarea temeliei sau chiar la avarierea
blocului locativ. Desi acesti cetateni s-au adresat de mai multe ori conducerii
intreprinderii, care intentioneaza sa construiasca acest bloc si institutiilor
abilitate sa intervina pentru a stopa actiunile ilegale intreprinse, de fiecare
data li se declara ca constructia este autorizata.
In temeiul celor expuse si intru elucidarea
faptelor expuse, solicit verificarea sub toate aspectele ale legalitatii
acestei constructii si luarea tuturor masurilor necesare, pentru a nu pune in
pericol viata persoanelor care locuiesc in blocul din strada Cornului 11/1. Raspuns
la interpelare solicit sa fie prezentat in forma scrisa in termenul stabilit de
legislatie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, stimate domnule Presedinte.
Prima interpelare, intrebare o adresez
doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanii si doamnei ministru al finantelor
Mariana Durlesteanu.
Stimate doamnelor,
Printr-o circulara a sefului adjunct al
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat doamna Liuba Istrati din martie 2008 catre
inspectoratele fiscale de stat teritoriale, acestora li s-au dat indicatii sa
oblige notarii si birourile infiintate de acestia sa perceapa platile pentru
serviciile notariale, cu utilizarea masinilor de casa si control.
Aceasta circulara, in opinia noastra, este
o abatere grosolana de la legislatia in vigoare, deoarece, conform articolului
66 litera c) din Constitutie, interpretarea legilor si asigurarea unitatii
reglementarilor legislative pe intreg teritoriul tarii este o atributie
exclusiv a Parlamentului.
Cu atit mai mult, prin Hotarirea Curtii
Constitutionale nr.13 din 29 mai 2007 pentru controlul constitutionalitatii
unor prevederi din Regulamentul cu privire la aplicarea masinilor de casa si
control pentru efectuarea decontarilor in numerar, aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998, prevederile privind obligarea notarilor
birourilor individuale si asociatiei de avocati de a aplica masinile de casa si
control cu memorie fiscala, au fost declarate neconstitutionale.
In temeiul celor expuse, rog domniile
voastre sa interveniti pentru anularea circularelor ilegale, date de
inspectoratele fiscale in domeniul mentionat. Raspunsul il solicit in plenul
Parlamentului.
A doua interpelare o adresez mai multor
demnitari: domnului Victor Stepaniuc, prim-viceprim-ministru, doamnei Larisa Savga,
ministru al educatiei si tineretului, domnului Vladimir Baldovici, ministru al
constructiei si dezvoltarii teritoriului, domnului Vitalie Valcov, Seful
Biroului National de Statistica si domnului Dorin Chirtoaca, Primar general al
Municipiului Chisinau. Este binecunoscut faptul ca in ultimii ani in municipiul
Chisinau s-a marit vertiginos numarul de case de locuit, care se construiesc, in
majoritatea lor covirsitoare, din resursele financiare ale cetatenilor. Totodata,
este ingrijorator faptul ca paralel cu aceasta, nu se construieste absolut
deloc, ceea ce inseamna o infrastructura necesara: gradinite de copii, scoli,
institutii medicale.
In legatura cu aceasta, rog o informatie
ampla asupra urmatoarilor indici pe ultimii cinci ani.
1. Citi metri patrati de spatiu locativ si
cite apartamente s-au dat in exploatare in municipiul Chisinau, in general, si
pe sectoarele municipiului, in special?
2. Cite scoli, gradinite, institutii
medicale s-au construit in aceeasi perioada in municipiul Chisinau si pe
sectoare aparte? Si care este capacitatea acestora?
3. Citi copii in virsta de pina la 7 ani si
de la 7 la 19 ani domiciliaza la data de 1 ianuarie 2008 in municipiul Chisinau
si pe sectoare separat?
Raspuns solicit in scris, iar de la domnul
Victor Stepaniuc – de la tribuna Parlamentului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrebarea o adresez Guvernului Republicii
Moldova. Prin Hotarirea Guvernului nr.1146 din 15 octombrie 2004 se eliberau niste
credite preferentiale pentru anumite categorii de cetateni: acei care au fost in
Afganistan, la Cernobil, in Transnistria, represati. Din 2007 s-a stopat
eliberarea acestor credite, acordarea acestor credite de catre Banca de Economii.
Intrebarea mea este: de catre cine a fost stopat si cind se va relua, daca se
va relua?
Si a doua intrebare tot Guvernului
Republicii Moldova. Prin Hotarirea Guvernului nr.93 din 4 februarie 2008 s-a
format o Comisie paritara pentru descentralizare administrativa. In componenta
acestei Comisii au fost inclusi mai multi functionari din minister si s-a tinut
cont si de catre asociatiile obstesti, despre care se vorbeste foarte mult in
raportul Guvernului cu privire la aceasta Comisie, domnul Panciuc si domnul
Policinschi. Nu am nimic impotriva, dar nu inteleg cit Ministerul Administratiei
Publice Locale va mai incerca sa nege existenta si altor asociatii. Ei, de la
Panciuc au fost 30 de primari si vreo 30 de consilieri.
La Riscani au fost la Liga Nationala peste
400 de primari si la Asociatia presedintilor de raioane si consiliile raionale.
La domnul Policinschi sint 11, dincolo sint 21. Eu cred ca ar trebui sa tinem
cont de acest lucru si mai drastic. Nu mai sint in aceasta Comisie reprezentantii
mediului academic, societatea civila si alti specialisti, care cred ca ar fi de
folos. Va rog raspunsul sa il primesc in scris.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Igor Klipii:
O intrebare adresata doamnei Prim-ministru Zinaida
Greceanii. Printre multiplele probleme pe care le-a creat Republicii Moldova
separatismul, se enumara si cea a traficului de automobile importate din tarile
europene prin regiunea separatista si lipsa unui cadru juridic clar pentru
acest transport. Astfel, unitatile de transport cu numerele de inmatriculare,
ale regiunii separatiste sint un unele cazuri, retinute, iar numere de inmatriculare
iarasi in unele cazuri, ridicate. La fel, in unele cazuri, aceste numere sint
restituite, iar in alte cazuri nu. Colaboratorii politiei rutiere pretexteaza
actiunile sale prin faptul, ca ar exista o circulara verbala prin care li se
cere sanctionarea transportului cu numerele de inmatriculare ilegale, fara a
propune cetatenilor solutia pentru depasirea acestei situatii de impas.
Solutia, totodata, este sugerata si anume:
obtinerea cetateniei regiunii separatiste, fapt care permite atit detinerea, cit
si libera circulatie pe intreg teritoriul Republicii Moldova a transportului cu
numere de inmatriculare ale regiunii separatiste. In 70 de cazuri din 100 cetatenii
nostri asa si procedeaza. In alti termeni, Republica Moldova – statul
moldovenesc indeamna cetatenii sai sa se dezica de cetatenie, fapt care ar fi
catalogat intr-o tara normala drept tradare de tara.
Este absolut evident faptul ca modalitatile
de import, precum si lipsa evidentei acestui transport pe teritoriul Republicii
Moldova, precum si actiunile incoerente ale autoritatilor publice centrale
reprezinta o sursa de coruptie de proportii. La fel, este evidenta si
implicarea in aceasta retea de trafic a structurilor puterii politice centrale
ale statului.
In acest context, stimata doamna
Prim-ministru, in baza sesizarilor din partea cetatenilor proprietari de unitati
de transport cu numere de inmatriculare ale regiunii separatiste, procurate pe
pietele auto autorizate pe teritoriul Republicii Moldova, rog sa fiu informat
referitor la statutul juridic al transportului auto cu numerele de inmatriculare
ale regiunii separatiste si care sint solutiile propuse si actiunile intreprinse
pentru solutionarea acestei probleme, precum si asupra faptului, care sint
indicatiile concrete de care se ghideaza sau trebuie sa se ghideze
colaboratorii Politiei Rutiere in aceste cazuri. Rog ca acest raspuns sa fie
prezentat de la tribuna centrala.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ñïàñèáî. Îêîëî ìåñÿöà íàçàä ïðèìýðèè ñåëà
Øoëêàíü, ðàéîíà Ñîðîêà áûë ïðîäàí áûâøèé äîì ñïåöèàëèñòîâ,
îäèí èç îáúåêòîâ èìóùåñòâåííîé êâîòû æèòåëåé ýòîãî ñåëà, â êîòîðîì ïðîæèâàëà
ñåìüÿ Âîëîøèíûõ èç äâóõ ÷åëîâåê, íå ðàñïîëàãàþùàÿ äðóãèì æèëüåì.
Ðàííåå áûëè ïðîäàíû è äðóãèå îáúåêòû
èìóùåñòâåííîé êâîòû: ãàðàæ è áûâøåå ïðàâëåíèå êîëõîçà. Íà îáðàùåíèå âëàäåëüöåâ êâîò
â îòäåë ïðèâàòèçàöèè ðàéîííîãî ñîâåòà Ñîðîêà áûë íàïðàâëåí îòâåò, ñîãëàñíî
êîòîðîìó èìóùåñòâåííàÿ êâîòà áûëà ðàñïðåäåëåíà ìåæäó ëèäåðàìè, à äîêóìåíòû î
ðàñïðåäåëåíèè íå ñîõðàíèëèñü.
Îáùåå ñîáðàíèå âëàäåëüöåâ èìóùåñòâåííûõ
êâîò ïî âîïðîñó èõ àäìèíèñòðèðîâàíèÿ íå ïðîâîäèëîñü. Ïðîøó Ãåíåðàëüíóþ
ïðîêóðàòóðó ïðîâåðèòü, êàê áûëà ðàñïðåäåëåíà, îò÷óæäåíà è ïðîäàíà èìóùåñòâåííàÿ
êâîòà æèòåëåé ñåëà Øîëêàíü ðàéîíà Ñîðîêà è êàê áûëè èçðàñõîäîâàíû äåíüãè îò åå
ïðîäàæè.
Îòâåò ïðîøó äàòü â ïèñüìåííîì âèäå.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrebarea mea o adresez domnului ministru
al aparari Vitalie Vrabie. La adresa mea au parvenit citeva plingeri de la unii
cetateni, in care se indica precum ca copiii lor, in timpul satisfacerii
serviciului militar, au fost supusi la indeplinirea unor lucrari in conditii
inadmisibile, fapt ce a dus ulterior la trecerea unora in rezerva, ca fiind
inapti de serviciul militar in legatura cu boala obtinuta in timpul serviciului
militar.
In legatura cu aceasta, solicit sa mi se
prezinte in scris informatii cu privire la faptul, care a fost motivul antrenarii
militarilor care isi satisfaceau serviciul militar, mai exact a celor din
Brigada de infanterie moto nr.2 pe parcursul anilor 2005–2006 la lucrarile de
constructie a unor obiective particulare in padurea Tiganca din raionul Orhei.
Care din unitatile Ministerului Apararii au fost antrenate in aceste lucrari,
numarul militarilor antrenati si copia de pe ordinul in baza caruia au fost
mobilizati la aceste lucrari.
Citi dintre militari au fost ulterior trecuti
in rezerva ca fiind inapti de serviciul militar in legatura cu boala obtinuta in
timpul serviciului militar in perioada anilor 2005–2006?
Raspunsul rog sa fie prezentat in scris.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc frumos.
Intrebarea este adresata Ministerului Justitiei
al Republicii Moldova. Incepind cu data de 1 ianuarie 2007 urma sa fie pusa in
aplicare noua prevedere a Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor
politice, ce tine de restituirea proprietatilor fostelor victime.
Conform modificarilor operate in articolele
12 si 121 din lege, compensatia pentru averea confiscata, nationalizata
sau luata in alt mod, urma sa fie achitata din contul consiliilor locale si din
cel de stat.
Abia la data de 5 iunie 2007, de catre
Guvernul Republicii Moldova a fost adoptata Hotarirea de Guvern nr.627,
publicata in Monitorul Oficial al Republicii Moldova la data de 8 iunie 2007.
Hotarirea nominalizata prevedea modalitatea de formare a comisiilor speciale si
modalitatea de examinare a cererilor beneficiarilor.
Ultima modificare de Guvern a fost adoptata
prin Hotarirea din 7 decembrie 2007. Conform circularei Ministerului Justitiei,
adresata tuturor presedintilor consiliilor raionale, datata cu luna martie
2008, se da o interpretare autonoma prevederilor Legii privind reabilitarea victimelor
represiunilor politice, in special tratarea termenelor de prescriptie si
existenta sau inexistenta dreptului de a cere despagubiri pentru o anumita
categorie de persoane.
In virtutea celor spuse, avind in vedere
faptul ca hotaririle de Guvern, cind au intrat in vigoare cu o intirziere de 9
luni, solicit de la Ministerul Justitiei raspuns la urmatoarele doua intrebari.
Prima. Care ar fi imputernicirile
viceministrului justitiei de a da interpretari textelor legislative, in special
cum explicati circulara sus-nominalizata, expediata presedintilor consiliilor
raionale.
A doua. Care au fost actiunile Ministerului
Justitiei in a asigura respectarea drepturilor fostilor deportati, care au fost
pusi in situatia de omitere a termenului de prescriptie stabilit, conform Legii
privind reabilitarea victimelor represiunilor politice si care sint propunerile
Guvernului pentru a depasi aceasta situatie care a pus in situatie dificila
persoanele respective.
Si a treia.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
In mod repetat atrag atentie asupra
faptului ca nu am primit raspuns la intrebarile adresate domnului Andrei
Cimili.
La una din intrebari lipseste raspunsul pe
parcursul unei luni. La cea de a doua intrebare, am primit un raspuns care nu tine
de subiectul intrebarii adresate.
In virtutea celor spuse, atrag atentie
asupra faptului ca astept raspuns si amintesc functionarilor cu functii inalte
de stat din Republica Moldova ca in Republica Moldova avem o lege a petitionarilor,
cu privire la petitii, care prevede si tragerea la raspundere a celor care incalca
prevederile acestei legi.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Secretariatul, rog sa luati la control.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Eu aveam, de fapt, aceeasi intrebare pe care
a adresat-o domnul Bujor. Din aceste motive, mai adaug la ceea ce a spus
dumnealui si solicit raspunsul la tribuna Parlamentului, asupra compensarii
averii confiscate de la victimele represiunilor comuniste.
Ce s-a mai hotarit cu acel certificat de mostenitor,
pe care nu il pot obtine nici pina astazi fostii represati si ce se intimpla cu
acei care nu au reusit in acel termen, pina la 31 decembrie, sa depuna cererea
sau a ajuns cu intirziere sau in unele raioane nu au fost primite aceste
cereri, pe motiv ca nu aveau toate anexele, dar, de fapt, ne intelesesem ca
cererea poate fi depusa fara a avea anexele. A fost refuzul de primire a
acestor cereri. Acum oamenii sint trimisi in judecata pentru a restabili
termenul, din ce motive nu au depus pina la 31 decembrie.
Si vin sa intreb, ca nu am primit raspuns
de la tribuna Parlamentului la o intrebare adresata inca la 21 februarie anul
curent, dar reiterata de jumatate de an in urma, adica din anul trecut inca,
referitor la masurile intreprinse de Guvern pentru a uni la conducta de gaz
strada Coropceanu 1-B pentru a nu se folosi de buteliile de gaz acele 56 de
familii care locuiesc timp de 8 ani in conditii inumane.
Si a doua intrebare as vrea s-o pun, caci
am ramas ieri putin uimita, ca se poate astepta la noi la asa avea, cind noul
director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a anuntat
la conferinta de presa ca nu ar fi primit, nu ar fi ajuns o intrebare de a mea
la Centru, care a fost adresata inca la 20 martie anul curent si se referea le
verificarea pe ce cai vin ajutoarele impartite de catre Partidul Popular Crestin
Democrat si despre finantarea acestui partid din exterior.
Am verificat si Aparatul Parlamentului si-a
facut datoria. Aceasta interpelare a mea a ajuns la Centru sub semnatura inca
la 24 martie, din care motiv o reiterez si sint in asteptarea acelui raspuns la
intrebarile adresate.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Prima intrebare i-o adresez doamnei
Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanii. In conditiile in care
Republica Moldova profita, de la 1 martie anul curent, de niste privilegii
extraordinare de pe urma aplicarii acestui principiu al comertului asimetric in
raporturile noastre comerciale cu Uniunea Europeana, noi continuam sa avem un
numar modest de posturi vamale la frontiera de apus a Republicii Moldova.
Se creeaza impresia ca nu se intreprind
eforturi suficiente pentru a majora numarul acestor posturi vamale si pentru a
facilita in felul acesta accesul agentilor nostri economici pe piata Uniunii
Europene.
In acest caz, vreau sa invoc din nou
problema postului vamal de la Lipcani care, din pacate, pina in prezent asa si
nu a fost deschis. Exista un impediment si solicit doamnei Prim-ministru sa
ofere un raspuns clar, exhaustiv asupra cauzelor care treneaza darea in
exploatare a acestui important post vamal, care ar permite un acces liber si
convenabil pentru agentii economici din nordul Republicii Moldova catre piata
Uniunii Europene.
Rog, de asemenea, sa imi furnizeze informatia
cu referire la masurile prevazute pentru a debloca aceasta stare trista a
lucrurilor si pentru a pune in aplicare o prevedere a acordului moldo-roman cu
privire la instituirea acestui post vamal?
Si a doua intrebare o adresez domnului
prim-viceprim-ministru, ministru al economiei si comertului Igor Dodon. In
conditiile in care remitentele expediate de catre concetatenii nostri, aflati
la munci peste hotare, inregistreaza in fiecare an o crestere continua, iar cea
din anul 2007 fiind una record, apare o fireasca si logica intrebare: care sint
strategiile elaborate si aplicate pina in prezent de catre Guvern, menite sa
redirectioneze aceste fluxuri considerabile de valuta straina catre niste
proiecte de importanta nationala, care ar permite solutionarea multiplelor
probleme cu care ne confruntam la ora actuala, inclusiv acordarea unor sanse
pentru cetatenii nostri, care muncesc la negru peste hotare, sa revina acasa si
sa se incadreze in cimpul muncii, profitind de pe urma unor asemenea proiecte
importante?
Deci daca, eventual, pina in prezent nu au
fost elaborate asemenea strategii, solicit sa imi fie prezentate strategiile de
perspectiva pe care executivul nostru urmeaza sa le implementeze pe perioada
imediat urmatoare.
Si as solicita ca acest raspuns sa imi fie
prezentat de la tribuna centrala a Parlamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Pintea:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrebarea o adresez domnului Procuror
General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. Directia Teritoriala Control
Administrativ Hincesti a intervenit pe linga Ministerul Administratiei Publice
Locale cu un demers pentru a se exprima asupra legalitatilor unor decizii
adoptate de catre consiliul raional Leova, in special eliberarea din functie a
vicepresedintelui raionului Leova si a secretarului consiliului raional Leova.
Aceste proiecte de decizii, adoptate de
consiliu inca la 28 februarie 2008, nu au fost semnate intentionat de domnul
Eugen Buraga, care a incalcat grosolan accesul la justitie a celor eliberati
din functiile respective.
Rog, domnule Procuror General, sa examinati
daca actiunile domnului Buraga nu cad sub incidenta Codului penal, ce prevede raspundere
penala pentru abuz in serviciu. Si rog sa interveniti in instanta de judecata
pentru restabilirea la munca a doamnei Efrosinia Cretu in functia de vicepresedinte
al raionului si a domnului Ion Borza in functie de secretar al consiliului
raional Leova.
Multumesc.
Raspunsul il solicit in scris.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Acestea au fost intrebarile inaintate in
cadrul Orei intrebarilor din sedinta plenului de astazi. Acum timpul rezervat
pentru declaratii. Timpul solicitat. Deci sintem la declaratii. Ordinea de zi
este epuizata. Nu, aceasta atunci o sa fie.
Domnule Urechean,
Va rog.
Domnul Serafim Urechean:
Stimati colegi,
Am recurs la aceasta declaratie pentru a ma
adresa, in numele Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, fortelor
democratice si proeuropene. E un gest pe care unii il pot numi riscant, altii –
populist. Eu il consider obligatoriu, avind in vedere pericolul reprezentat de
clanul corupt aflat la putere, dar si de sarcina de a ne elibera de imbratisarile
acestei caracatite si de a reda Republica Moldova civilizatiei europene.
Este o ratiune si un scop, ce face ca
apelul nostru sa fie valabil pentru toata lumea de buna credinta, indiferent de
doctrine politice sau de alte criterii. Ii chem sa il accepte si acei din afara
partidelor, dar au la ce se gindi si membrii PCRM, constienti de faptul ca
propria lor conducere s-a mafiotizat si lucreaza impotriva intereselor
poporului.
Totusi, in primul si in primul rind, “Alianta
«Moldova Noastra»” si Fractiunea sa parlamentara face apel catre conducatorii si
membrii partidelor democratice sa inceteze atacurile reciproce si rivalitatile
marunte dintre ele, solidarizindu-se in lupta politica contra regimului
dictatorial si antinational ale clanului Voronin. Este un regim pentru care nu
conteaza denumirea, culoarea politica, liderul sau idealurile, caci toate
acestea sint doar instrumente. El,
intr-adevar, nu are morala si incearca acum din nou o operatiune de schimbare
la fata, sa isi schimbe parul, cum spun moldovenii. E gata sa se divizeze in
coloane diferite, sa inlocuiasca papusile urite cu altele mai frumoase, sa faca
totul pentru a mentine Moldova in mrejele papusarilor sai.
Pentru scopurile lor obscure au banii pe
care i-au furat din munca moldovenilor, din excrocheriile cu bunuri publice,
din preluarea afacerilor private, din economiile facute pe seama salariatilor si
a pensionarilor, din speculatiile valutare si cele comerciale, prin care absorb
remitentele trimise de acei peste un milion de moldoveni ajunsi la munca peste
hotare.
Au resursele mediatice pe care le-au
subordonat intr-o masura nemaivazuta, domina programele teleradiodifuziunii,
numite publice, si controleaza, cel putin, trei retele private de televiziune
cu acoperire nationala. Citeva agentii de presa, inclusiv cea de stat, citeva
ziare cu acoperire masiva la nivel national, inclusiv pe cele luate de la
Guvern s.a.m.d.
Au concentrat resursele administrative
coercitive, logistice si materiale ale statului, pe care le folosesc cu o obraznicie
rara in interesele clanului de la putere. De la ajutoare umanitare sau credit
preferentiale, impartite din numele lui Voronin si campania, pina la justitie,
politie, procuratura, toate structurile Guvernului si chiar cele care ar trebui
sa fie autonome.
Impotriva acestei puteri a neodictaturii,
ce este, ce poate si ce face opozitia democratica? Iata intrebarea care suna
tot mai frecvent si mai apasat din partea cetatenilor simpli, din partea
observatorilor locali, dar si din cea a exponentilor structurilor externe
internationale, din partea principalelor state parteneri Romania, Ucraina, SUA,
Rusia si altele.
Intrebarea devine cu atit mai importanta cu
cit in politica europeana si regionala apar noi evolutii si cuprind automat
Republica Moldova. In procesul reglementarii transnistrene se forteaza dialogul
sabotat ani de zile si nu se stie daca aceasta graba va dezlega sau va stringe
nodul acestui diferend.
Ca sa nu mai vorbim de starea dezastruoasa in
care se afla economia tarii si nivelul de trai al oamenilor, problemele cele
mai sensibile in societate, responsabilitatea noastra trebuie sa fie intotdeauna
inalta. Dar, in actuala situatie, in acest an preelectoral ea este deosebita.
Exponentii fortelor democratice proeuropene au datoria sa convinga propriii cetateni
si lumea intreaga de faptul ca se ridica la nivelul aceste responsabilitati, ca
sunt capabili sa actioneze in comun pentru a da Republicii Moldova o sansa noua
si reala de a atinge standardele europene de democratie si de viata.
Si, spre regret, in loc sa vedem unirea tot
mai strinsa a fortelor impotriva clanului corupt al puterii si al relelor
produse de capii lui, asistam la reglari de conturi intre liderii democrati.
Este un spectacol atit de convenabil papusarilor comunisti, incit ei daca nu il
organizeaza, atunci il alimenteaza din rasputeri.
Voi evita referintele concrete, caci “Alianta
«Moldova Noastra»” nu isi poate asuma rolul de arbitru in confruntarile dintre
alte partide si trebuie sa recunoastem ca pot fi reprosuri justificate si fata
de noi.
Altul este scopul acestui apel. Si anume, in
conditiile expuse mai sus si mai ales dupa modificarile restrictive in sistemul
electoral, care lasa putine sanse si posibilitati de manevra la viitoarele
alegeri parlamentare, chem colegii din partidele democratice sa renunte la
orice actiuni de subminare reciproca pentru ca ele echivaleaza cu
autodistrugerea si compromit sansele de viitor ale tarii. Acceptind orice
polemici sanatoase si constructive, “Alianta «Moldova Noastra»” se orienteaza
spre pastrarea unor asemenea relatii cu fortele democratice proeuropene ca sa
ne permita formarea coalitiei pentru o noua guvernare in 2009.
Dar repet, pozitia noastra este ca trebuie
de pus punct in disputele si confruntarile distructive din tabara democratilor si
chem toate fortele cu aceleasi aspiratii sa reflecteze la acest apel si sa gaseasca
putere si cai de solidarizare in numele cetatenilor si a viitorului Republicii
Moldova.
Va multumesc frumos pentru atentie si aveti
rabdare sa ascultati.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Pavlicenco,
Va rog.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Eu am sa dau citire declaratiei delegatiei
politice nationale PNL cu privire la instaurarea unui regim politic autoritar in
Republica Moldova. Delegatia politica nationala a Partidului National Liberal isi
exprima ingrijorarea in legatura cu accentuarea tendintelor autoritariste in
conducerea politica a Republicii Moldova. Dupa alegerile locale din 2007,
Partidul Comunistilor de guvernamint impreuna cu aliatii sai au inasprit
regimul de intimidari si de presiuni contra oponentilor politici, incercind sa
forteze pe cai antidemocratice victoria in alegerile parlamentare din 2009.
PNL califica actuala conducere politica din
Republica Moldova ca fiind o grupare de sorginte mafiota, care isi extinde
arsenalul de metode antidemocratice manifestate, in primul rind, prin
instalarea unui nou vechi guvern electoral, avind ca scop asigurarea victoriei
comunistilor prin populism si represiuni. Continua aservirea si detinerea intregului
control asupra institutiilor statului in interesul clanului mafiot de la
conducerea PCRM, imblinzirea opozitiei santajabile si atacurile contra democratilor
si a liberalilor prin bratul opozitiei colaborationiste, controlul mediilor de
presa publice, adoptarea unor legi si amendamente pentru epurarea persoanelor
incomode comunistilor din toate structurile de stat si favorizind clanul
Prezidential antinational, rasturnarea coalitiilor democratice din consiliile
raionale si locale, instigarea Procuraturii contra membrilor partidelor
necomuniste, deturnarea banilor publici pentru scopuri electorale, manipularea
opiniei publice prin neinformare, informare extrem de tendentioasa sau depasind
orice norme ale bunului simt.
PNL, prin reprezentantii sai, a prevenit constant
opinia publica dupa alegerile locale din 2007 asupra pericolului unor asemenea
manifestari intr-un an preelectoral, pentru democratia fragila din societate.
Gruparea instalata in piramida comunista i-a eliminat pina si pe “eminentii” intre
ghilimele, reprezentantii PCRM aflati in fruntea Legislativului, a Fractiunii
parlamentare comuniste a Guvernului, incercind sa evite raspunderea pentru
guvernare incepind cu anul 1999, cind PCRM si PPCD au rasturnat Alianta pentru
democratie si reforme si au instalat un guvern controlat de forte
antidemocratice, antireformatoare si antinationale.
Un alt mecanism de incercare de a se mentine
la putere este pentru comunisti dialogul cu reprezentanti ai regimului de la
Tiraspol, regim calificat chiar de ei drept criminal. Prin transnistrizarea
Republicii Moldova, ca metoda de reglementare a conflictului, si aducerea in
Parlament, prin alegerile din 2009, a unor reprezentanti ai regimului
separatist, PCRM vrea sa mentina cel de al doilea stat romanesc in sfera de
influenta rusa si sa il scoata pentru totdeauna din calculele Occidentului ca
eventual membru al Comunitatii euroatlantice.
Republica Moldova ar putea avansa spre
comunitatea europeana si prosperitate numai facind parte din sistemul de
securitate occidentala. Nu exista nici o diferenta intre clanurile Smirnov si
Voronin. Ambele sint instrumente ale papusarilor de la Moscova. Diferenta rezida
doar in cine dintre aceste doua grupari criminale cu interese antiromanesti si
antinationale identice ar fi mai mult in gratiile Kremlinului.
PNL se va opune activ incercarilor de
compromitere a vlastarelor de democratie din Republica Moldova si va face totul
pentru constientizarea pericolului raminerii la putere a comunistilor si aliatilor
lor, mobilizind cetatenii pentru un vot democratic. Este absolut necesar ca
partida democratica sa inteleaga imposibilitatea unor alegeri democratice si
libere in Republica Moldova si sa identifice varianta optima pentru a asigura
totusi victoria fortelor prooccidentale reformatoare, nationale in alegerile
parlamentare din 2009. Chisinau, 12 aprilie 2008.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Filat,
Va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Antrenati-va, caci o sa va prinda bine.
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Pe parcursul a mai multor ani, conducerea
Republicii Moldova se straduieste sa convinga societatea de eforturile
constante pe care le depune in procesul de integrare europeana. Pe de o parte,
exista rapoarte ultraoptimiste, chiar triumfaliste, ale guvernantilor de la Chisinau,
pe de alta parte, aprecieri rezervate ale structurilor Uniunii Europene.
Oamenii insa pot da calificative doar
atunci cind, realmente, simt schimbari pozitive spre bine: democratie,
libertate, un nivel de trai mai inalt. Deocamdata insa factorii externi, cit si
cetatenii nostri constata mari probleme la capitolele: drepturile omului, nivel
de viata, independenta justitiei, mass-media si a mediului de afaceri.
In sedinta de joia trecuta am insistat
asupra invitarii ministrului al afacerilor externe si integrarii europene in
Parlament pentru a ne informa in legatura cu soarta proiectului Acordului
privind micul trafic de frontiera dintre Republica Moldova si Romania.
Propunerea insa nu a fost sustinuta, iar raspunsul primit de la aceasta institutie
este unul formal. Totodata, din declaratiile facute de domnul ministru al
afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan rezulta ca Guvernul
Republicii Moldova conditioneaza semnarea acestui acord de semnare a Tratatului
de baza si a Acordului de delimitare a frontierelor dintre tarile noastre. Tin
sa mentionez ca aceasta conditionare vine in dezinteresul cetatenilor Republicii
Moldova. Sa ne amintim si de cazul sau cazurile consulatelor de la Balti si
Cahul.
Partidul Liberal Democrat din Moldova
considera ca aceste documente constituie o chestiune aparte si guvernarea nu
trebuie sa puna pe umerii cetatenilor povara propriei incapacitati de a solutiona
aceasta problema. Nedorinta de a da unda verde Acordului privind micul trafic
de frontiera, lezeaza grav drepturile unui numar foarte mare de cetateni ai
Republicii Moldova de a circula liber in Uniunea Europeana, drept care ar avea
ca si consecinta rezolvarea unui numar mare de probleme cu caracter economic,
cultural, social.
Acum a aparut o oportunitate clara ca cetatenii
nostri sa beneficieze de vecinatatea imediata cu Uniunea Europeana si sa se
convinga ca integrarea europeana, pe linga declaratii interminabile de bune
intentii, mai inseamna si avantaje concrete pentru ei. Acordul privind traficul
de frontiera, propus de Romania, prevede circulatia libera a cetatenilor celor
doua tari intr-o zona transfrontaliera de pina la 50 de km fara vize sau pasapoarte,
numai in baza unor permise speciale.
De aceasta posibilitate ar beneficia, in
mod integral, locuitorii a 11 raioane si a municipiului Balti si partial
locuitorii a zece raioane si a Gagauz-Yeri. Sa vedem totusi care ar fi
beneficiile semnarii Acordului? Aproape 2 milioane de cetateni ai Republicii
Moldova vor putea calatori fara vize si fara pasapoarte, in baza unui permis
special, valabil de pina la 5 ani de zile. Oamenii vor putea sa isi viziteze
rudele, prietenii, monumentele istorice si lacasurile sfinte. Vor aparea mii de
noi afaceri si intreprinderi caracteristice comertului transfrontalier. Sute de
mii de cetateni vor circula liber in ambele sensuri si acesti pasi vor
constitui o dovada elocventa a sinceritatii eforturilor de integrare europeana.
Concomitent, europenizarea Republicii
Moldova va capata conturi clare, iar cetatenii se vor convinge, din propria experienta,
de anvantajele standardelor europene. Partidul Liberal Democrat din Moldova
cere Guvernului sa semneze in regim de urgenta Acordul privind micul trafic de
frontiera. Acest subiect nu necesita de a fi politizat ca de fiecare data si de
a fi tratat rational si cu respect pentru propriul popor.
Va multumesc foarte mult pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Oleinic,
Te-as sfatui sa nu ironizezi, ca poate veni
rindul si dumitale data viitoare. (Risete.) Nu rideti ca o sa ajungeti.
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Permiteti-mi sa fac publica declaratia
Partidului Popular Crestin Democrat privind schemele financiare dubioase si
coruperea politica, practicate de gruparea Filat.
Inca in luna februarie anul curent, grupul
parlamentar al PPCD a avertizat public de la aceasta tribuna ca procesul
democratic din tara noastra este amenintat de fenomenul periculos de utilizare
a banilor murdari in scopuri politice. In acest sens, ne-am referit la gruparea
Filat, care incearca sa patrunda pe scena politica prin inselaciunea si
coruperea membrilor altor partide politice.
Asa cum amploarea acestui fenomen de
corupere politica a capatat proportii alarmante, la 6 martie, deputatul crestin
democrat Stefan Secareanu adresa o interpelare cerind organelor de drept
verificarea provenientei fondurilor din care a fost procurat un lot de
automobile “Dacia Logan” si un set de calculatoare noi pentru clientela politica
a PLDM.
Astazi venim cu noi elemente care demasca
schemele de tip mafiot utilizate de gruparea Filat in scopul mituirii cu bani si
cadouri de pret a unor asa-numiti fruntasi ai acestui partid.
Din informatiile de care dispunem initial a
fost pusa la cale procurarea lotului de masini “Dacia Logan” prin intermediul
Societatii pe Actiuni “Ipteh”, firma cunoscuta ca fiind parte a schemei de
privatizare ilegala a imobilului din Bulevardul Stefan cel Mare 65, din aceeasi
schema facind parte si firma
“Off shore Worlvey” - LTD din Gibraltar.
Acum se vede si mai clar ca cel care a stat
in spatele acestei tranzactii si a tras toate sforile pentru a se capatui cu cladirea
respectiva este multimilionarul de carton Vladimir Filat.
Asadar, in luna februarie anul curent
“Ipteh”-SA incepe realizarea unui proiect de achizitionare a 10 masini
“Dacia Logan” la pretul de 6 mii 50 euro bucata. La momentul semnarii
contractului cu compania importatoare a fost achitat un avans de 20 la suta,
fiind stabilit si termenul de livrare - pina la 28 februarie anul curent.
In aceleasi conditii, pina la 15 martie
urmau sa fie achizitionate inca
10 automobile. Se cunoaste, de asemenea, ca Intreprinderea “Ipteh”-SA planifica sa
mai procure alte 10 masini in luna aprilie curent. Astfel, in baza contractului
nr.LS-021, la 20 februarie anul curent, Intreprinderea “Ipteh”-SA procura
primele 3 automobile “Dacia Logan” de culoare alba cu numerele de inmatriculare
CMY 536, CMY 537 si CMY 538.
Insa dupa dezvaluirile publice pe care
le-am facut de la aceasta tribuna, schema respectiva de procurare a masinilor
“Dacia Logan”, in scurt timp, a fost abandonata. Atunci acestia au recurs la o
alta schema. Ca sa stearga urmele afacerii dubioase, acele 3 masini proaspat
achizitionate au fost vindute formal la acelasi pret unor persoane din gruparea
Filat sau rudelor acestora.
Astfel situatia devine ciudata din punct de
vedere economic, dar clara ca interes politic. Cum altfel poate fi inteleasa actiunea
firmei “Ipteh”-SA, care cumpara niste masini trecute pe numele ei ca persoana
juridica si le vindea peste citeva zile unor persoane fizice, fara a avea din
aceasta tranzactie vreun profit.
Acei pe numele carora au fost trecute
automobilele respective sint urmatorii: Eugen Sturza, responsabil de
activitatea Organizatiei de tineret a gruparii Filat din raionul Nisporeni,
fiul lui Ion Sturza, promovat in functia de vicepresedinte al raionului
Nisporeni de Partidul Democrat si apoi trecut in tabara lui Filat. Vadim Surdu si
Anatolie Dimitriu, ambii fiind persoane de incredere ale lui Filat.
Ulterior, pentru a nu atrage atentia
organelor de control si a nu fi invinuiti de finantare ilegala a numitei grupari,
alte 12 unitati de transport au fost achizitionate prin intermediul unor
persoane fizice, majoritatea carora sint membri ai PLDM sau se afla in relatii
de rudenie cu membrii gruparii respective.
Astfel, proprietar al autoturismului “Dacia
Logan” cu numarul de inmatriculare CMZ-975 a devenit Stanislav Balan, al
autoturismului CMZ-976, respectiv, Ecaterina Meaun, sotia lui Gheorghe Meaun,
membru al PLDM. Autoturismul CMZ-981 i-a revenit lui Iurie Chiorescu, presedintele
Organizatiei tineret al acestui partid, iar masina cu numarul CMZ-982 - lui Anghel
Agache. Precizam ca acest automobil este dat in folosinta consilierului raional
din Telenesti, Tudor Rotaru, ca recompensa pentru tradarea PPCD-ului si
trecerea la Filat.
Automobilul CMZ-501 a fost inmatriculat pe
numele lui Octavian Grama, unul dintre membrii fondatori ai gruparii Filat.
Autoturismul cu numarul CMZ-502 i-a revenit juristului Stefan Creanga, iar cel
cu numarul CMZ-504 a fost trecut pe numele lui Gheorghe Efros.
Mentionam ca in aceasta masina se plimba
acum consilierul orasenesc din Floresti Vitalie Ungureanu, care a fugit alaturi
de primarul Tap de Floresti din partidul condus de Dumitru Diacov in tabara lui
Filat.
Proprietar al autoturismului “Dacia Logan”
cu numarul de inmatriculare CMZ-506 a devenit fostul deputat Gheorghe Marin,
fugit si el de la Diacov la Filat si devenit proprietarul autoturismului
respectiv. Un alt ortac al lui Filat, pe nume Victor Barbaneagra, a devenit
proprietarul autoturismului cu numarul de inmatriculare CMZ-509. Toti acestia sint
membri ai biroului sau ai consiliului politic ai respectivului partid.
Alte 3 autoturisme “Dacia Logan”, noi-noute,
au mai ajuns in posesia lui Alexandru Solonenco, numarul de inmatriculare
CMZ-507, Vladimir Turcan, numarul de inmatriculare CMZ-508 si Andrei Urmas, numarul
de inmatriculare CMZ-512, acestia fiind si ei in strinse relatii cu grupul
respectiv.
Apropo, “Jeep”-ul de lux BMW X-5 de
culoare neagra, cu numarul de inmatriculare CVF-480, anul fabricarii 2007, in
care deseori se deplaseaza Vladimir Filat este inregistrat, de asemenea, pe
numele Intreprinderii “Ipteh”-SA. Asa de exemplu, simbata, 12 aprilie, Vladimir Filat a sosit la intilnirea
la casa de cultura din Ialoveni fiind la volanul acestei masini.
Remarcam, de asemenea, faptul ca printre
cele citeva automobile aflate in proprietatea lui Vladimir Filat este si un
autoturism de lux “BMW Sedan”, cu numarul CVF-760 care are aceeasi serie CVF ca
si “Jeep”-ul inregistrat pe numele “Ipteh”-SA.
Initialele VF nu inseamna altceva decit
Vladimir Filat. Aceste detalii demonstreaza o data in plus faptul ca anume
Vladimir Filat a stat in spatele scandaloasei privatizari a cladirii din
Bulevardul Stefan cel Mare. Astfel, oricine se poate convinge ca am avut
dreptate atunci cind am afirmat ca in persoana lui Filat avem de a face cu un
tip corupt care s-a capatuit in mod abuziv pe seama proprietatii statului.
Mentionam ca toate masinile procurate
recent sint nou-noute, fabricate in 2008 si au fost distribuite astfel, incit
acest mecanism de corupere sa cuprinda cit mai multe zone ale tarii.
Accentuam ca gruparea Filat este organizata
in stil mafiot, unde persoanele recrutate sint puse in relatie de dependenta
materiala, prin urmare devenind manipulate si santajabile.
Avind in vedere cele expuse, grupul
parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat cere Procuraturii Generale sa
examineze, de comun acord cu Ministerul de Interne si Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei, cazurile mentionate mai sus si sa stabileasca
daca actiunile respective se constituie in elemente de finantare ilegala a unui
partid politic.
De asemenea, cerem sa se verifice sursele
financiare din care persoanele mentionate mai sus au procurat autoturismele
respective, raportind sumele utilizate pentru cumpararea acestor unitati de
transport la veniturile fiecaruia dintre ei.
Totodata, se impune verificarea faptelor de
corupere in scopuri politice a unor alesi locali si membri ai altor partide
care au aderat la gruparea Filat in urma obtinerii unor cadouri de pret sau in
urma obtinerii unor recompense banesti.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Cu titlu de replica. Eu am mai spus ca, de
obicei, primavara anumite stari se acutizeaza. Eu as vrea foarte mult, stimate
domnule Presedinte, ca, pentru viitor, tribuna Parlamentului totusi sa fie
utilizata pentru declaratii politice, nu pentru informari ale notelor
informative care ii sint dispuse lui Rosca de catre SIS, Procuratura sau toti
prietenii lui de la institutiile pe care le pun la dispozitie comunistii.
Acum, spre deosebire de mine, domnule,
tovaras Rosca, eu am declarat tot timpul veniturile care au stat la baza
proprietatilor mele. Ar fi foarte bine sa declarati si dumneavoastra acelasi
lucru.
Eu am declarat public care este pachetul de
actiuni pe care il detine compania mea in aceasta cladire si modul in care am
obtinut aceste actiuni. Si in momentul in care incercati sa speculati si sa
manipulati opinia publica, va caracterizeaza si este, cum s-ar spune, treaba
dumneavoastra.
Insa eu as vrea foarte mult ca aceasta
schema, de fapt, pe care o folositi dumneavoastra, folosind Centrul,
Procuratura, SIS s.a.m.d., eu stiu, macar sa fie cit de cit o parte morala ca si
actiune. Fiindca, daca continuati in felul respectiv, eu nu stiu care ar fi,
dupa aceasta, motivul de bucurie, cind o sa obtineti un scor care nu va apartine.
Dar, de fapt, va apartine celor care va asista foarte eficient din partea
dreapta.
Domnul Iurie Rosca:
Draga domnule Filat,
Onorata asistenta,
Iata ca am ajuns sa vedem ca organele de
ancheta ale Republicii Moldova pot sa activeze fara a se afla sub controlul lui
Filat, asa cum se intimpla cind dinsul era mare stab in guvernele anterioare.
Toate documentele si informatiile, pe care le prezentam, pot prezenta interes
pentru organele de ancheta si pentru justitie.
Eu mi-am declarat, de fiecare data, toate
veniturile in mod constiincios in declaratia de venituri si am depus la timp intotdeauna,
fara a truca nimic. Pentru ca, spre regretul meu, in Republica Moldova, pentru
declaratii false sau informatii incorecte din declaratia de venituri, niciodata
nimeni nu poarta raspundere penala. Nu exista norma legala.
Cit despre eficienta declaratiilor pe care
le prezint de la acest Parlament, domnule presedinte Filat, urma alege.
Dumneavoastra ati ales razboi cu Partidul Popular Crestin Democrat, nu noi. Ati
inceput coruperea si prostituarea oamenilor mai slabi din fire din teritoriu,
asumati-va consecintele, inclusiv, posibil, penale. Pentru ca, materiale
relevante se mai aduna.
Cit priveste utilizarea de catre mine a
institutiilor statului, fiti linistit, orice om care are ochi vede aceste masini
in fiecare zi in raioanele Republicii Moldova. Secretariatul Partidului Popular
Crestin Democrat are nevoie de 30 de minute pentru a stabili alte detalii de
acest fel, cine si la ce volan al carei masini circula. Nu este nici un fel de
informatie secreta de acest fel. Doar ca o mica atentie sporita pentru persoana
dumitale si a gruparii pe care o reprezinti, o s-o avem si de acum incolo,
astfel incit infractorii sa fie pusi la respect.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu am decit sa va doresc, domnule Rosca,
succes in continuare, duceti-va misiunea pina la sfirsit. Cu adevarat, urma va
alege, nu a ramas asa de mult timp. Insa, este suficient, daca sinteti atit de
cinstit si corect sa ridicam dosarul sau decizia Comisiei de ancheta, care
aici, in Parlament, a muncit, presedinte a fost tovarasul Dragan, am impresia,
eu sint foarte si foarte in asteptare sa vedem, care va fi reactia
Procuraturii, Centrului, SIS-lui in urma adresarii pe care o voi face, ma impuneti
sa fac, ca sa verifice si sa imi prezinte sursele de finantare si tot ce a stat
la baza acapararii proprietatilor pe care le detineti.
Si este vorba de imobile, domnule Rosca,
case in centrul orasului, tipografii, televiziuni s.a.m.d. Sa vedem care va fi
reactia. Eu nu dispun de secretariat la partid, care are instrumentariu “kaghebist”,
politienist s.a.m.d., ca sa investigheze cazurile si sa vin la tribuna si sa le
prezint ca si fapte.
De fapt, dumneavoastra, prin prezentarea pe
care o faceti, condamnati oamenii, ii calificati infractori, grupari s.a.m.d. Inca
o data va doresc succes si va apartine rezultatul. Eu nu am ales sa lupt nici
cu dumneata, nici cu partidul. Dumneavoastra in permanenta, pe parcursul
istoriei, ati luptat, ati luptat cu toti care au inceput sa respire, care au
respirat si care au vrut sa aiba un alt punct de vedere. Treaba dumneavoastra,
succes si la mai mult si la mai mare.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Lipcan.
Domnul Alexandru Lipcan:
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
In ceea ce urmeaza, voi da citire textului
unei adresari, semnata de profesorii Liceului Teoretic “Nicolae Donici” din
satul Dubasarii Vechi, raionul Criuleni.
Parlamentului, Guvernului, Ministerului
Educatiei si Tineretului Republicii Moldova. Noi, profesorii Liceului Teoretic
“Nicolae Donici”, satul Dubasarii Vechi, raionul Criuleni, sintem profund
indignati de atitudinea indiferenta a instantelor ierarhic superioare
sus-numite fata de situatia materiala in care se afla profesorii. Sintem vesnic
hraniti cu promisiuni si legi care nu actioneaza. Care este sensul majorarii
salariului profesorilor, daca, ca atare, prin impozitare sintem furati, adica,
de fapt, este micsorat salariul cu 2-3%, plus la aceasta preturile la produsele
alimentare, industriale si servicii cresc vertiginos.
Toate au un sfirsit, chiar si rabdarea
noastra. Insistam sa ne tratati ca pe niste specialisti in egala masura cu
specialistii din industrie, economie, finante si banci. Doar in fata legii toti
sint egali. Avind in vedere cele spuse mentionate, cerem:
1. Majorarea cu 100% a salariului.
2. Marimea pensiei sa fie calculata ca la
functionarii publici.
3. Stabilirea unei plati unice si optime
pentru dirigentie, nu procentuala, deoarece volumul de lucru este acelasi
pentru toti.
4. Elaborarea unei hotariri de Guvern in
baza careia cadrele didactice si manageriale din invatamint vor avea
posibilitatea sa se pensioneze dupa 25 de ani vechime in munca in invatamint.
5. Majorarea pensiei pina la cota minima de
existenta si recalcularea acesteia anual.
6. Luarea sub control riguros a evolutiei
preturilor si tarifelor la servicii intru stabilirea echilibrului dintre preturi
si tarife si salarii, pensii.
7. Cerem echitate sociala privind biletele
de repartizare la tratament. Sa se majoreze numarul acestora in invatamint.
8. Impozitarea sa fie calculata din venit si
nu din salariul de baza.
Insistam sa se ia atitudine fata de cerintele
noastre. In caz contrar, ne vom folosi de dreptul de a iesi in greva, chiar daca
vom fi primii, sintem siguri ca vom fi sustinuti de colegii din intreaga
republica.
46 de semnaturi ale profesorilor din acest
liceu.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Declar sedinta de astazi inchisa.
Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina
viitoare joi, 24 aprilie, ca de obicei, la ora 10.00.
Va doresc o zi buna in continuare.
Sedinta s-a incheiat la ora 15.05.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.