Parlamentul Republicii Moldova - Actualitate - Stenogramele sedintelor plenare

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – NOIEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 17 noiembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3895 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.152 privind securitatea si igiena muncii in operatiunile portuare, adoptata la Geneva la 25 iunie 1797.

2. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3655 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova – art.8; Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala – art.9).

3. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.4170 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr.291-XV din
16 noiembrie 2005 (art.1, 12, anexa nr.1).

4. Declaratia domnului deputat Ion Varta (Fractiunea Partidul Popular Crestin Democrat).

5. Declaratia domnului deputat Victor Stepaniuc (Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova).

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului, asistata de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 88 de deputati. Absenteaza deputatii: Marian Lupu, Nicolai Gutul, Stefan Secareanu – in delegatie; Dumitru Ivanov – la cerere; Semion Dragan, Ivan Gutu, Afanasi Mandaji, Dmitri Todoroglo, Irina Vlah, Vasile Colta, Valeriu Cosarciuc, Valentina Cusnir.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

Astazi este Ziua Internationala a Studentilor. Aducem felicitarile noastre tuturor studentilor si le dorim realizari frumoase in viata lor.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

La ordinea de zi. Propunem retragerea din ordinea de zi de astazi, a proiectului de Lege nr.2512.

Doamna Maria Postoico:

Deci, oficial il retrageti, da?

Domnul Veaceslav Untila:

Da, aceasta este decizia comisiei.

Doamna Maria Postoico:

A comisiei? Deci, de a retrage, conform Regulamentului, au dreptul numai autorii, dar dumneavoastra il retrageti din ordinea de zi.

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Va rog sa fiu inscris la cuvint astazi la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Declaratie sau ce?

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.3895 pentru ratificarea... Da.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stiind ca domnul Varta o sa vorbeasca iarasi despre istorie, dati-mi voie sa ma inscriu si eu pentru o mica cuvintare.

Doamna Maria Postoico:

E tot, da? Bine. Vad ca la ordinea de zi nu mai este nimeni la microfoane.

Proiectul de Lege nr.3895 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.152 privind securitatea si igiena muncii in operatiunile portuare, adoptata la Geneva la 25 iunie 1979.

Poftim, domnule Untura, viceministru al transporturilor si gospodariei drumurilor.

Domnul Pavel Untura – viceministru al transporturilor si gospodariei
drumurilor:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorati deputati,

Prezint atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.152 privind securitatea si igiena muncii in operatiunile portuare, adoptata la Geneva la 25 iunie 1979.

Proiectul de lege vizat a fost aprobat de catre Guvernul Republicii Moldova si se incadreaza in Programul national de implementare a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Scopul de baza a prezentei Conventii este intreprinderea masurilor organizatorice si tehnice necesare pentru asigurarea securitatiin persoanelor pe teritoriul portului, precum si a muncitorilor antrenati la lucrarile de incarcare–descarcare cu ajutorul utilajului de ridicare si al dispozitivelor mecanice.

Sint specificate cerintele fata de de organizarea si crearea conditiilor de securitate a muncii, fata de utilizarea utilajelor de ridicare, fata de instalarea ingradirilor respective, fata de asigurarea accesului pe teritoriul portului si spre nava, fata de iluminarea locurilor de munca, fata de folosirea mijloacelor de protectie individuala, a hainelor de protectie, fata de utilizarea mijloacelor sanitare, fata de igiena personala, fata de dotarea cu mijloace de acordare a primului ajutor medical si de salvare. Executarea si inzestrarea cu toate cele necesare, conform cerintelor prevederilor Conventiei se atribuie angajatorilor.

In acest context, e de mentionat necesitatea elaborarii unui act normativ, cum ar fi Regulamentul privind tehnica securitatii si igienei muncii la efectuarea lucrarilor portuare. Aceasta si alte masuri urmeaza a fi realizate de catre Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor in comun cu Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale.

Respectarea prevederilor Conventiei mentionate va fi sub controlul supravegherii institutiilor competente in problemele de protectie a muncii si igienei sanitare, administratiei maritime si a serviciului securitatii pe teritoriul portului.

Ratificarea Conventiei nu presupune crearea structurilor noi in stat si, evident, nu va atrage dupa sine cheltuieli suplimentare din bugetul de stat. De asemenea, nu necesita introducerea unor modificari in legislatia in vigoare. Tinind cont de argumentele expuse, rog sa sustineti aprobarea proiectului de lege prezentat.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Comisia. Domnul Iovv.

Domnul Vasile Iovv:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Scopul Conventiei este stabilirea unor masuri pentru asigurarea securitatii lucratorilor pe teritoriul portului. Ratificarea Conventiei nu va implica modificarea legislatiei nationale si nu contravine altor instrumente la care Republica Moldova este parte. Pentru implementarea prevederilor Conventiei nu sint necesare cheltuieli financiare.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au sustinut adoptarea proiectului de lege. Comisia propune Parlamentului ratificarea Conventiei mentionate.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint, da?

Stimati colegi,

In aceasta ordine de idei, supun votului proiectul de Lege nr.3895 pentru adoptare in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

A fost propunerea din partea comisiei si pentru lectura a doua, da? Pentru lectura a doua sint propuneri? Nu sint. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de Lege nr.3895, rog sa voteze. Rog numaratorii.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 22.

Doamna Maria Postoico:

82 de voturi. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3895, cu 82 de voturi “pro”, este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3655 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala).

Prezinta Guvernul. Poftim. Si va prezentati.

Domnul Mircea Buga – prim-vicedirector al Companiei Nationale de
Asigurari in Medicina:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

Am onoarea sa va prezint astazi proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Acest proiect de lege a fost elaborat tinind cont de prevederile articolului 9 din Legea fondului asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006, care prevede obligatiunea realizarii de masuri, ca polita de asigurare medicala pentru cetatenii straini si apatrizi, fara resedinta permanenta in Republica Moldova, sa fie conditii obligatorii la intrarea in tara, analogic cerintei fata de cetatenii Republicii Moldova care pleaca peste hotare.

Prin acest proiect se propune modificarea si completarea articolului 9 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala, precum si a articolului 8 din Legea cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova.

Vreau sa mentionez ca redactia actuala a articolului 9 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala nu face o distinctie clara intre strainii si apatrizii care se afla permanent sau temporar pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de alta parte, se indica ca toti strainii urmeaza sa se asigure la frontiera Republicii Moldova sau la eliberarea vizei.

Acest fapt nu corespunde practicii internationale cind asigurarile medicale se procura in cea mai mare parte in tara de origine pentru deplasare in tara de destinatie si se pot cauza dificultati in aplicarea acestor prevederi.

Redactia propusa a articolului 9 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala prevede ca cetatenii straini si apatrizii cu domiciliu permanent in Republica Moldova se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatiuni in domeniul asigurarii obligatorii de asistenta medicala ca si cetatenii Republicii Moldova conform legislatiei in vigoare, numai daca tratatele internationale nu stipuleaza altfel.

Pe de alta parte, asigurarea obligatorie de asistenta medicala a cetatenilor straini si apatrizi, aflati temporar pe teritoriul Republicii Moldova, se realizeaza in modul stabilit de Guvern.

Prin aducerea in concordanta cu cele expuse mai sus, si articolul 8 din Legea nr.275-XIII din 1994 cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova se propune a fi completat cu un alineat nou, care prevede obligatia cetatenilor straini si apatrizi, aflati temporar pe teritoriul Republicii Moldova, sa fie asigurati din punct de vedere medical, conform procedurii aprobate de Guvern pe intreaga perioada de sedere pe teritoriul Republicii Moldova.

Aprobarea acestui proiect de lege va permite, la rindul sau, si aprobarea in continuare a regulamentului respectiv de catre Guvernul Republicii Moldova pentru asigurarea obligatorie a cetatenilor straini si apatrizi, aflati temporar pe teritoriul Republicii Moldova.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule raportor,

As vrea sa va dau o intrebare, nu este atit directa la acest proiect, dar foarte bine ati observat ca acei care vin straini la noi in tara trebuie sa procure polite, adica, pe perioada care se afla, sa isi asigure...

Dar, de multe ori, imi pun intrebarea, caci avem si noi studenti care invata peste hotare si sint impusi acolo sa faca acelasi lucru si iese o discriminare intre studentii care isi fac studiile aici, la noi, pe loc, ca sint asigurati din bugetul de stat si acei care pleaca ramin pe seama parintilor. Am vrut doar sa fac ca o obiectie. Sa va ginditi cum sa gasiti si locul cetatenilor nostri care pleaca peste hotare.

Multumesc.

Domnul Mircea Buga:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Este raspuns sau nu este?

Domnul Mircea Buga:

Deci, am inteles ca este vorba de un alt proiect de lege, care, probabil, va stipula ceea ce spune doamna. Acum se refera la cetatenii straini care vin in Republica Moldova si se afla temporar pe teritoriul tarii noastre.

Doamna Maria Postoico:

Intrebari mai sint?

Va rog, comisia.

Doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de lege, initiativa a Guvernului, intru realizarea articolului 9 din Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006. Si, tinind cont de avizele comisiilor permanente, in care proiectul este sustinut in intregime, comisia, la fel, propune adoptarea lui in prima lectura.

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre comisie?

Multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Doamna Valentina Buliga:

Si este o propunere, pentru ca alte obiectii si amendamente nu au parvenit, sa fie acceptat si in lectura a doua. Daca sustineti propunerea.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.3655 pentru aprobare in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Pentru lectura a doua sint propuneri? Nu sint, da? Pentru lectura a doua nu sint propuneri? Sint propuneri? Propuneti daca ceva.

Bine. Este clar, este o neintelegere. Deci, ramine conform regulamentului.

Proiectul de Lege nr.4170 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006 (art.1, 12, anexa nr.1).

Prezinta domnul Esanu.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Obiectul respectivului proiect de lege consta in alocarea sumei de 93 milioane 100 mii de lei pentru majorarea capitalului statutar al Intreprinderii de Stat Compania Aeriana “Air- Moldova” in scopul innoirii parcului de avioane.

Proiectul de lege prevede sursa de finantare a respectivelor modificari si majorarea veniturilor la suma respectiva si, respectiv, majorarea cheltuielilor. Rugam sa sustineti adoptarea acestui proiect.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre autor?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

In primul rind, tin sa il salut pe domnul Esanu, desi credeam ca la acest subiect era cazul sa vina domnul Prim-ministru, fiindca vorbim de o suma destul de frumusica, daca se poate de spus asa, de 93 de milioane.

Stimate domnule ministru,

Noi tot discutam in Parlament vizavi de prioritati, vizavi de scopuri s.a.m.d., ajungem deseori la situatii care de-a dreptul sint umilitoare, cind nu gasim un milion sau doua milioane de lei pentru a acoperi probleme ale unui spital, ale unei scoli s.a.m.d.

Spuneti, va rog, la nivel de Guvern, cind s-a adoptat acest proiect de lege, au fost discutii? S-a prezentat o analiza, eu nu stiu, mai complexa, sau, pur si simplu, s-a venit, s-a cerut? Eu incerc sa ramin optimist. Este importanta aceasta intrebare pentru mine.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, respectivul proiect de lege a fost elaborat de catre Ministerul Finantelor si a fost discutat la etapa elaborarii cu toate structurile interesate, inclusiv cu privire la prioritatile care urmeaza sa le aiba Guvernul.

Nemijlocit in cadrul sedintei de Guvern nu au existat obiectii cu privire la acest proiect de lege. Deci, a fost acceptat unanim de catre membrii Guvernului.

Domnul Vladimir Filat:

Nu, vizavi de modalitatea de adoptare in Guvern a proiectelor de legi, eu nu am pus intrebare, caci e clar ca acolo totul e unanim.

Desigur, intrebarea mea poate fi catalogata ca fiind una retorica la prima etapa. Dar daca sa vorbim la general, din punctul nostru de vedere, acest proiect de lege este unul, haideti sa il numim, straniu. Fiindca noi vorbeam in Parlament, chiar si la rectificarea bugetului, care a avut loc in primavara, daca va aduceti aminte, rectificam 800 de milioane. Si in discutiile pe marginea rectificarilor de atunci noi spuneam ca s-a demonstrat inca o data ca, la elaborarea bugetelor in Republica Moldova, din start se subestimeaza veniturile ca, ulterior, Guvernul, foarte aleatoriu, sa distribuie resursele respective.

Eu nu pot sa inteleg, cum, la sfirsitul anului, avem o luna jumatate, Guvernul a gasit 93 de milioane, poate chiar intr-o problema importanta pentru Guvern. De unde s-au luat banii acestia? Cum au aparut ei? De unde s-au majorat asa rapid veniturile?

Fiindca, in cazul acesta, eu pot sa am o alta intrebare, inseamna ca noi bugetul, pe care o sa il discutam saptamina viitoare in a treia lectura, putem sa presupunem ca si acolo avem rezerve foarte, foarte, foarte mari.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti. Este indiscutabil ca calcularea absolut exacta a veniturilor in bugetul de stat, as indrazni sa afirm, ca este, practic, imposibil. Problema se pune referitor la capacitatea noastra de a calcula cit mai bine aceste venituri.

Eu cred ca putem sa constatam ca este negativ faptul ca nu reusim sa calculam foarte bine veniturile. Dar pe de alta parte, sa ne bucuram ca avem aceste venituri si ca putem sa le alocam pentru acoperirea cheltuielilor, care, evident, sint cu mult mai mari decit posibilitatile pe care noi le avem in buget.

Domnul Vladimir Filat:

Bine, domnule viceministru.

Eu, desigur, sint constient ca dumneavoastra nu aveti nici calitatea si nici posibilitatea de a da raspunsuri, la care, poate, ar fi trebuit sa dea, inca o data mentionez, domnul Prim-ministru raspunsurile respective.

Eu sper ca domnul Bondarciuc ne va explica, din partea comisiei, mai exact si in detalii, ce urmeaza sa se intimple cu banii respectivi, pe care noi urmeaza sa ii rectificam. Pentru ce sint ei? Si, in general, care este scopul lor? Ce urmeaza a fi procurat? Cu cit vine statul? Cu cit vine insasi Agentia? Ca deputatii sa cunoasca problema pina la urma, despre ce se vorbeste.

Caci asa cum prezentati dumneavoastra, este foarte simplu. Cu 93 de milioane se mareste la capitolul “venituri”, la cheltuieli se duce la Compania “Air Moldova” si punct.

Frati deputati,

Votati.

Domnule Bondarciuc,

Si aici ar fi bine, poate dumneavoastra ne veti explica mai in detaliu.

Domnul Nicolae Esanu:

Da, daca este necesar, pot sa vin si eu cu detalii. Eu am mentionat foarte succint ca este vorba de innoirea parcului de aeronave a intreprinderii respective. Este vorba de procurarea aeronavei care pina in prezent a fost exploatata de catre Companie in regim de leasing, proprietarii navei nu mai sint interesati in darea in folosinta a navei respective, doresc sa o instraineze si consideram ca pentru Republica Moldova este o nava care poate fi si trebuie sa fie achizitionata. Deci, scopul legii este de a permite Companiei sa procure nava respectiva.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Esanu,

Spuneti atunci mai departe ca suma necesara pentru procurarea aeronavei este de 16 milioane, nu de 7 milioane. Spuneti ca statul vine cu 7 milioane si “Air Moldova” mai ia credite de la banci comerciale inca de 9 milioane de dolari. Mai spuneti ca la ora actuala “Air-Moldova” are datorii creditoriale de circa
80 milioane de lei. Spuneti toate detaliile acestea si sa spunem mai departe ca o sa vedem in suma, ca noi, poate, discutam despre un avion, dar noi, de fapt, urma sa discutam ca avionul respectiv sa fie parte componenta a unei Companii viabile, domnule Esanu. Si sa nu ne mindrim noi ca avem avioane. Noi trebuie sa avem Companie aeriana capabila sa faca fata pietei si sa deserveasca cetateanul in limite si la standarde, cum va place voua la Guvern sa spuneti, europene.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eu cred ca este inca un exemplu de o atitudine iresponsabila din partea Guvernului fata de Parlamentul Republicii Moldova, prin prezentarea legii de catre domnul Esanu, care, practic, nu este capabil sa raspunda la nici o intrebare. Eu sint absolut convins.

Doamna Maria Postoico:

Este domnul ministru.

Domnul Ion Gutu:

Al doilea moment.

Domnule Esanu,

Dumneata esti reprezentantul Guvernului? Da?

Domnul Nicolae Esanu:

Da.

Doamna Maria Postoico:

Domnul ministru.

Domnul Ion Gutu:

Eu inteleg ca este domnul ministru, dar cum dumneavoastra ati iesit la tribuna?

Doamna Maria Postoico:

Va rog liniste in sala. Va rog intrebarea.

Domnul Ion Gutu:

Eu va rog, stimate, dati raspuns.

Domnule Esanu,

Eu am o intrebare la adresa dumneavoastra, si, poftim, si la adresa domnului Pop. Domnul Pop a fost la comisie, intr-adevar, si eu am ramas, pur si simplu, in neintelegere de ce nu a iesit la tribuna domnul ministru al finantelor, dar ati iesit dumneavoastra? In legatura cu aceea ca a intirziat sau a fost un scenariu special?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu nu cred ca este cazul sa facem speculatii cu privire la faptul de ce am iesit eu la tribuna. In conformitate, cu Hotarirea Guvernului, eu sint desemnat reprezentant permanent al Guvernului in Parlament si am dreptul legal sa prezint orice proiect de lege care este inaintat de Guvern in Parlament. Este o...

Domnul Ion Gutu:

Dar este ordinea de zi, este scris Ministerul Finantelor. Deci, eu cred ca ar fi foarte bine daca domnul Pop ar raspunde la intrebari.

Doamna Maria Postoico:

Da, microfonul nr.1.

Domnul Ion Gutu:

Si domnul Esanu s-ar odihni la locul lui.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Esanu:

Nu a fost intrebare.

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Eu sint prezent. In primul rind, imi cer scuze de la Parlament pentru intirziere. Dar, dat fiind faptul ca am avut o intilnire cu ambasadorul Japoniei, pentru semnarea unui acord, si eram sigur ca in 15 minute reusesc sa ma incadrez in odrinea de zi de astazi a sedintei Parlamentului, imi cer inca o data scuze si sint gata sa raspund la intrebari.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule ministru,

Catre dumneavoastra o intrebare. Am parcurs si eu la comisie si acum nota explicativa pe care o prezentati dumneavoastra din trei aliniate, de jumatate de pagina. Nu credeti ca este prea sumara argumentatia pe care o aduceti in cazul alocarii unei sume atit de mari, pentru scopuri care nu sint reflectate in scris in hirtiile primite de la Guvern, si pe care le incercam a le clarifica in plenul Parlamentului?

Domnul Mihail Pop:

Deci, noi, suplimentar, am mai dat informatii cu ajutorul Companiei “Air Moldova” referitor la necesitatea procurarii acestei aeronave. Si, ca argument, care vine in sustinerea acestei propuneri a Guvernului de a procura aceasta aeronava este faptul ca Compania “Air Moldova” astazi are acord sau contract de leasing. Pentru folosirea acestor aeronave plateste lunar 270 mii de dolari SUA, plata pentru leasing, pentru arenda si plata acestei arende, deci, aceasta plata nu recupereaza intrucitva avionul.

Calculele arata, ca daca, in 5 ani de zile, calculam 270 de mii de dolari lunar, echivalentul este de 16,2 milioane de dolari SUA, ceea ce, practic, rascumpara avionul. Si dupa aceasta avionul poate fi folosit de catre Companie minimum inca 10 ani, in scopurile transportarii de pasageri, plus la aceasta, dupa parametrii tehnici, aceasta aeronava poate fi reutilata si in scopurile de transport al incarcaturilor, dupa ce va fi folosita, sa spunem, 25 de ani in scopuri de transportare a pasagerilor.

De aceea, Guvernul a sustinut aceasta idee, fiindca prin aceasta noi capitalizam si Compania respectiva. Cheltuielile care sint efectuate astazi de catre Companie pentru deservirea aeronavei, sint totalmente facute din cheltuielile din veniturile companiei. Si, deci, prin procurare, noi, Compania alte cheltuieli suplimentare nu va avea, ele ramin la acelasi nivel si cu conditii care sint si astazi. De aceea, este o tranzactie si o afacere profitabila, care, practic, se rascumpara timp de 5 ani de zile.

Domnul Iurie Rosca:

Daca se poate inca o intrebare.

Domnule ministru,

Daca intelegem bine, transportul de pasageri pe calea aerului este o afacere, nu?

Domnul Mihail Pop:

Da.

Domnul Iurie Rosca:

Este un business. Inteleg ca in Republica Moldova exista mai multe companii care se ocupa de acest gen de activitate economica. Cum se impaca intentia Guvernului cu ideea de libera concurenta pe piata a mai multor agenti economici, care presteaza acelasi gen de afaceri si care trebuie sa se bucure de conditii egale in desfasurarea acestor afaceri?

Si a doua intrebare suplimentara, ca sa nu revin. Noi, recent, am discutat in contradictoriu proiectul Legii bugetului de stat pe anul viitor. Eu imi aduc aminte, foarte fugitiv, cifrele pe care noi insistam sa le includem in cazul unei localitati rurale sau altei localitati rurale, fiind vorba de gradinite, de scoli, de incalzire in spitale, de drumuri, de gazificare, de alte chestiuni sociale extrem de usturatoare si de neaminat.

Cifrele variau intre 50 de mii, 100 de mii de lei, 120, 200 de mii de lei, cam pe aici. Si de fiecare data sau de foarte multe ori noi eram refuzati, nu noi, solicitantii, primarii, directorii de scoli sa se includa aceste cifre din lipsa de resurse financiare. Considerati ca astfel de propuneri sint, eu nu vorbesc despre aspectul formal juridic, legal, dar sint morale?

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca prima. Atit intreprinderile de stat, cit si cele private, conform legislatiei, sint egale in activitatea pe piata interna. Statul avind intreprinderile proprii, sa spunem asa, unde capitalul majoritar sau totalmente este al statului poate sa investeasca in companiile respective si aceasta nu duce in detrimentul concurentei. Este un interes al statului de a capitaliza o intreprindere, in cazul dat “Air Moldova”.

Si pentru intrebarea a doua ca raspuns, investitia respectiva va da profituri mai mari pentru intreprindere, care, ulterior, vor fi directionate la finantarea sferei sociale. Deci, daca nu investim, nu ne dezvoltam, noi sintem intotdeauna in situatii...

Domnul Iurie Rosca:

Domnule ministru,

Nu va suparati, iertati-ma. Noi o sa continuam aceste lectii mult si bine. Toate aceste povesti ar fi fost bine sa le fixati in hirtiile pe care ni le-ati trimis. Dinamica dezvoltarii Intreprinderii “Air Moldova”, ce fel de avion, cum se cheama, caci in textul pe care ni l-ati prezentat nu scrie denumirea nici unui avion, nici citi ani zboara, nici calitatea tehnica, nici cite resurse de a mai zbura are. Acum dumneavoastra povestiti parca ati fi specialist in aviatie. Eu as fi vrut sa vad argumentatia financiara, tehnica, juridica, niste analize comparative, ca sa putem judeca. Astfel, noua ni se prezinta doua propozitii: votati, domnilor, caci noi stim ce facem.

Va rog frumos, cel putin pentru alte ocazii de acest gen sa faceti efortul, nu dumneavoastra, subalternii dumneavoastra, sa prezentati argumentatii solide in scris. Noi sintem capabili sa citim si cind nu intelegem ce am citit, va intrebam pe dumneavoastra. Altfel, discutam pe marginea subiectului mai mult informindu-ne din ce ati inteles dumneavoastra ca v-au propus acei de la “Air Moldova”.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Cind am primit proiectul respectiv de lege, am adresat zece intrebari Companiei “Air Moldova”. Am primit la aceste zece intrebari un raspuns pe aproape 20 de pagini. Deci, intrebari eu nu am. Am o rugaminte: sa ma inscrieti pentru luare de cuvint dupa raportul comisiei.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Am o intrebare catre domnul ministru Esanu, pentru ca sa ne documentam, cine este responsabil in Guvern de executarea hotaririlor Guvernului? Aceasta, asa, o intrebare.

Domnul Nicolae Esanu:

Tot Guvernul si toate organele subordonate Guvernului, fiecare in domeniul de competenta.

Domnul Alexandru Lipcan:

Atunci de ce la acest proiect de lege noi nu avem in anexa expertiza juridica, pardon, expertiza anticoruptie de la Centrul respectiv?

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru ca proiectul de lege care prevede obligativitatea expertizei nu a intrat in vigoare.

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu a intrat in vigoare Hotarirea Guvernului din septembrie.

Domnul Nicolae Esanu:

Este Hotarirea Guvernului, dar ea nu este obligatorie in privinta prezentarii in Parlament si Guvernul a decis ca nu este necesara expertiza proiectului mentionat.

Domnul Alexandru Lipcan:

Deci, noi avem aici aceasta nota informativa de la domnul Mejinschi, in care se scrie: “Cu referire la propunerea Guvernului in urmarea examinarii proiectului de lege, va informam ca sustinem proiectul prezentat fara careva propuneri si obiectii.”

Doamna presedinte,

Este prea superficiala asa o nota. Eu propun sa puneti la vot propunerea mea de a retrage din ordinea de zi acest subiect, pina la parvenirea unui aviz, unei expertize anticoruptie de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Multumesc.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti sa raspund la intrebarea respectiva. Expertiza anticoruptie este necesara in cazul in care pot exista indicii cu privire la faptul ca legea poate deschide calea pentru coruptie. Este absolut evident, din start, ca respectivul proiect de lege nu poate pune problema deschiderii sau nu a caii pentru coruptie. Este o problema de o decizie politica privind finantarea sau nefinantarea unor cheltuieli. In cazul de fata acte de coruptie nu pot exista. Dupa definitii nu pot exista acte de coruptie in acest caz.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Esanu,

Legea care s-a votat in a doua lectura saptamina trecuta indica clar ca toate proiectele de legi urmeaza sa treaca in mod obligatoriu expertiza anticoruptie.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca tineti minte, in cadrul discutiei proiectului de lege in Parlament s-a mentionat de catre toti deputatii si noi am acceptat ca, in principiu, vor exista proiecte de legi care, evident, nu vor necesita o expertiza anticoruptie. Si s-a mentionat ca nu va fi justificat sa facem expertiza chiar a tuturor proiectelor. Am acceptat formula respectiva in proiectul de lege, tinind cont de faptul ca nu pot fi identificate niste criterii foarte clare pentru a nu permite celor interesati sa se eschiveze de la expertiza, in cazul in care aceasta ar fi necesar.

Dar s-a admis ideea ca, in principiu, in Parlament se va interpreta norma respectiva, pornind de la obiectivul pe care il avem, tinind cont de toate principiile de interpretare si vor exista si pe viitor cazuri in care vor fi prezentate proiecte de legi fara expertiza anticoruptie, daca dupa convingerea unanima a tuturor, va fi vorba de proiecte de legi, care, evident, nu pot genera coruptie, expertiza, care, practic, ar fi inutila.

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Esanu,

Ajunge, aceasta am inteles, ca nu incolo mergem cu discutia. Am vrut sa va mai intreb, cine o sa selecteze care anume proiecte de legi vor trece la expertiza anticoruptie si care nu?

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, autorul va prezenta proiectul de lege in Parlament si Parlamentul ca organ suprem, care interpreteaza proiectul de lege, va fi suveran sa primeasca spre examinare proiectul respectiv de lege sau va exista o acceptare, pornind de la conceptia unanima ca proiectul respectiv nu poate genera coruptie.

Domnul Alexandru Lipcan:

Am inteles.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, in procesul de implementare a proiectului.

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu insist sa puneti la vot propunerea mea.

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Am vrut sa adresez doua intrebari. Am vrut si eu sa aflu daca, intr-adevar, a fost organizat un tender si cine a participat. Dar din talmacirea domnului ministru Esanu Nicolae la intrebarea adresata de colegul meu domnul Alexandru Lipcan am inteles ca deja este clar ca proiectele de legi prezentate de opozitie vor fi supuse acestei analize la capitolul anticoruptie, cele venite de la reprezentantii majoritatii nu vor fi.

Chiar va multumesc, domnule Nicolae, ca ai facut-o din start.

Intrebarea mea este urmatoarea. Raspunzind la una din intrebari in cadrul sedintei de astazi, dumneavoastra domnule ministru, ati spus: as putea veni chiar cu unele detalii la acest subiect, adica la modificarea legii, la aceste 92 de milioane de lei. Deci, va intreb si eu, in baza detaliilor pe care le-ati putea sa le furnizati, care este politica statului nostru, a Guvernului in domeniul formarii, modificarii bugetului in conditiile in care in cadrul sedintei de o saptamina in urma s-a spus ca nu avem posibilitati de modificare a Legii bugetului pe anul 2006 si a aloca
800 mii de lei pentru cetatenii din satul Calmatui raionul Hincesti, unde aproape jumatate din participantii la vot au votat partidul de guvernamint. Si astazi tot Guvernul vine si ne propune 92,8 milioane.

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, as vrea sa mentionez ca eu nu am afirmat nimic.

Doamna Maria Postoico:

Mai succint raspundeti.

Domnul Nicolae Esanu:

In sensul in care ati spus dumneavoastra, nici la prima, nici la a doua intrebare. In primul rind, cu privire la proiectele opozitiei, majoritatii, s-a mentionat expres faptul ca, daca proiectele initiate de deputati trebuie sa fie supuse obligatoriu sau nu expertizei anticoruptie, trebuie sa fie prevazut in Regulamentul Parlamentului. Legea respectiva este pentru Guvern, care vine cu proiectul de lege sau alti autori, care, in afara de deputati... In ceea ce priveste... sa vin cu detalii, eu am raspuns astfel la intrebarea domnului Filat referitor la detaliile cu privire la scopul pentru care urmeaza sa fie folositi banii respectivi, in special conditiile cu privire la aeronava.

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

O secunda.

Domnul Nicolae Esanu:

Prioritatile pentru care urmeaza sa fie folositi banii, desigur, aceasta este o problema care poate fi discutata si eu nu cred ca noi vom putea vreo data sa ajungem la un consens.

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Mai succint, va rog.

Domnul Nicolae Esanu:

In care toti sa accepte aceleasi scopuri de folosire a banilor.

Doamna Maria Postoico:

Eu rog.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Va multumesc pentru raspunsul dumneavoastra, dar eu am solicitat un lucru foarte simplu.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

Domnul Leonid Bujor:

Cum pe parcursul unei saptamini nu s-au gasit 800 mii de lei.

Doamna Maria Postoico:

O secunda.

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, doamna.

Domnule Esanu,

Nu s-au gasit 800 mii de lei, ca apoi, peste sapte zile, sa gasim 93 de milioane de lei? Vine cu initiativa acelasi Guvern al Republicii Moldova, nu vine Guvernul altei tari.

Domnul Nicolae Esanu:

In primul rind, eu vreau sa va raspund.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Esanu,

Eu va rog.

Domnul Leonid Bujor:

Distribuirea banilor publici, nu din banii cuiva concret.

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

Microfonul nr.1.

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, ceea ce se refera la desfasurarea tenderului. Deci, dupa cum stiti, avionul a fost dat, airbasul a fost exploatat pe rutele Chisinau, deci, de Compania “Air Moldova” in baza de leasing. Compania care vinde acest avion l-a propus cu preferinte, cu niste preturi mai privilegiate pentru Companie si cind s-a apreciat pretul, Compania a fost consultata, opinia Companiei de audit din Marea Britanie cu denumirea “Air Climes”. Deci, Compania a apreciat costul avionului pe piata externa azi la suma de 22 milioane de dolari.

Ceea ce se refera la alocarea a 850 mii de lei. Noi acum vorbim de bugetul anului 2006. Ceea ce se refera la bugetul anului 2007, deci, acest lucru deja a fost discutat. Dar in cazul concret, cind propunem o suma careva pentru a fi alocata unei localitati, pentru un obiect careva, noi trebuie sa pornim si de la faptul ca acest obiect trebuie sa fie, sa aiba proiect, deviz de cheltuieli pentru a discuta concret la o suma necesara, pentru a finaliza sau a finanta un obiect careva. De aceea, suma respectiva care se propune astazi pentru a finanta Compania “Air Moldova” este suma din veniturile bugetului anului 2006, si nu a anului 2007.

Domnul Leonid Bujor:

Bine, multumesc.

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu sper ca la aceste intrebari vom primi raspuns de la reprezentantul comisiei parlamentare, care va trebui sa raspunda la aceste chestiuni. Fiindca ministerul, in mod indirect, recunoaste si ambii reprezentanti ai Guvernului, in mod indirect, recunosc ca nu a fost nici tender. Este vorba exact de ceea ce a spus domnul Alexandru Lipcan, de lobbysm. Si s-a referit la acest lucru si un alt deputat. Deci, este o suma extraordinara, oameni buni. Nu este vorba de 2 milioane sau de
9 milioane. Este vorba de 93 de milioane de lei.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Il rog pe domnul ministru al finantelor sa raspunda, in speranta ca dinsul este capabil sa raspunda ceva mai succint decit domnul viceministru Esanu, care ne face exercitii de elocinta in fiecare sedinta.

Domnule ministru,

Si dumneavoastra, si domnul viceministru ati facut trimitere la existenta unui contract intre Compania “Air Moldova” si nu stiu cine a vindut acest avion.

Prima intrebare. Ati citit contractul respectiv de leasing? Si cind a fost semnat el? Si daca poate si Parlamentul sa il vada? Cind a fost semnat si cu cine? Si in ce an si de catre cine din partea Guvernului? Daca nu stiti, am sa va raspund eu.

Domnul Mihail Pop:

Deci, programul de acord de leasing a fost semnat inca in 2003 si el a expirat in septembrie 2006. Acum se vorbeste de prelungirea termenului de exploatare a aeronavei pe perioada pina la finalizarea tranzactiei, care este planificata catre sfirsitul lunii curente si, ulterior, nava va trece in proprietatea “Air Moldova”.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule ministru,

In locul in care stau eu acum, in 1995 statea domnul Dumitru Motpan, care ne interpreta ce inseamna leasing: “Leasing este un cuvint englezesc care se scrie intr-un fel si se citeste in altfel”. Noi aceasta stim. Insa orice contract de leasing presupune ca partea care iti vinde in rate ceva se asigura juridic ca tu rascumperi pina la capat respectivul bun, ca sa spun asa.

Eu nu am auzit de la nimeni dintre acei care au vorbit, nici de la dumneavoastra, nici de la domnul viceministru care sint argumentele ca acest contract de leasing nu a fost onorat si de catre cine? Si de ce? Care sint cifrele comparative, ca sa le judecam. Spuneti ca este mai avantajos. Dati-ne cifrele. In ce conditii s-a procurat, cum s-au achitat ratele, asa? Si de ce in momentul acesta se gaseste necesar sa se dea 93 de milioane? Noi vrem sa stim, a fost leasing, a fost arenda? Cit se plateste lunar? 200 si cite mii de dolari? Este avantajos sau nu? Sa nu votam cu ochii inchisi.

Domnul Mihail Pop:

In primul raspuns am spus ca plata lunara, sa spunem asa, pentru leasingul financiar, pentru arenda, daca sa spunem asa, fiindca leasing-ul presupune si o achitare ulterioara in contul procurarii, sa spunem.

Domnul Iurie Rosca:

Domnule ministru,

Inca o data. Si la comisia noastra ati spus leasing si arenda.

Domnul Mihail Pop:

Deci, peste 270 de mii.

Domnul Iurie Rosca:

Dumneavoastra stiti Codul civil, sint lucruri diferite, e leasing ori e arenda?

Domnul Mihail Pop:

Noi vorbim de faptul ca aeronava, fiind exploatata peste 3 ani, in Republica Moldova nu a avut nici un, sa spunem asa, procent de procurare de capitalizare in folosul “Air Moldova”. Astazi, nava, daca este la finalizarea leasing, deci contractul trebuie restituita totalmente Companiei, care a dat aceasta nava in arenda, da, sau in leasing. Dar acum se pune sarcina de a o procura in conditii avantajoase pentru “Air Moldova” si pentru, sa spunem asa, Compania data.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

De unde se vor lu a acesti bani? De fapt, in proiectul acestei legi este specificat ca vor fi operate majorari de impozite interne pe marfuri si servicii. Deci, prin urmare, tot contribuabilul Republicii Moldova va trebui sa suporte aceste cheltuieli suplimentare.

Iar acest proiect de lege se face pasibil de doua incalcari grave. In primul rind, se incalca principiul unei concurente loiale, si in al doilea rind, sint promovate in mod nejustificat interesele unei companii falimentare, care are, la ora actuala, o datorie enorma, uriasa – 160 milioane de lei. Deci, prin urmare, cind se face respectiva tranzactie, acel care vinde avionul, aeronava va trebui sa aiba asigurari ferme ca nu va suporta, nu isi asuma niste riscuri.

Intreprinderea va trebui sa puna in gaj toata averea si, pina la urma, intreprinderea falimenteaza. Si niste persoane concrete care stau in umbra si sint acei care vor gaja, vor oferi aceste asigurari, vor deveni proprietarii acestor averi ale companiei falimentare. Acesta este scenariu, nu, domnule ministru?

Domnul Mihail Pop:

Nu este chiar asa cum spuneti dumneavoastra, va spun de ce. In primul rind, ceea ce se refera la venituri. Veniturile deja sint asigurate pe parcursul a 10 luni, noi avem venituri la bugetul de stat supraplan si noi precizam planul la capitolul “venituri”, ele deja sint asigurate.

Ceea ce se refera la concurenta neloiala, deci concurenta neloiala aici nu poate sa fie, fiindca, pentru ca fiecare parte, care constituie un agent economic, fiecare fondator, in acest caz la noi este fondator statul suta la suta, el este in drept sa majoreze capitalul statutar al companiei fondate, pentru a putea concura pe piata.

In acest caz, statul vine cu o capitalizare suplimentara, cu o majorare a fondului statutar al Companiei, pentru a asigura acestei Companii o activitate mai profitabila, pentru a nu cheltui bani la plata arendei acestei aeronave in fiecare luna 270 mii de dolari SUA.

Rascumpararea acestei aeronave sint numai 5 ani de zile. Calculele privind rentabilitatea oricarei afaceri demonstreaza ca ele trebuie sa fie... orice afacere este rentabila, orice investitie, daca ele se rascumpara minimum in 7 ani de zile. Deci aici ne inscriem in standardele internationale cu referinta la recuperarea investitiei.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Cum ramine cu datoriile enorme la care m-am referit: 160 milioane de lei. Deci, este o intreprindere falimentara. Poate sa se intimple asa ca va da faliment si ea devine automat...

Domnul Mihail Pop:

Deci aeronava, din start, dupa cite stiu eu, va fi gajata bancilor care vor acorda aceste imprumuturi, si bancile au interesul direct de a recupera profiturile sau imprumuturile din activitatea acestei aeronave.

Domnul Ion Varta:

Vedeti ca, pina la urma, ati recunoscut ca in spatele acestei tranzactii stau niste banci concrete, care urmaresc anumite scopuri si fac lobbysm in Parlament, prin intermediul promovarii acesteia.

Domnul Mihail Pop:

Orice banca care se ocupa pe oricare piata are scopul principal de a aloca credite si de a cistiga bani din dobinzile din aceste credite.

Domnul Ion Varta:

Statul trebuie sa...

Domnul Mihail Pop:

Si adica bancile nu risca sa dea aceste imprumuturi, deja este calculat ca afacerea este profitabila.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu presupun ca airbusul sau Compania care a dat in leasing acest avion,
intr-adevar, a pus aceasta conditie in fata “Air Moldova”. Si noi sintem pusi in situatie sau Guvernul este pus in situatie sa rezolve aceasta problema cumva.

Discutia de astazi arata un lucru foarte important, avind in vedere ca noi sintem la jumatate de mandat si presupun ca o sa mai fie discutii de felul acesta. Poate chiar asa un sfat prietenesc, ca pe viitor sa fie rezolvate, totusi, aceste chestiuni. Sa se discute, sa se vina in fractiuni cu multe hirtii, cu multe documente, cu argumente si sa se lamureasca, iata, oameni buni, care este situatia.

Guvernul vine si cere 100 de milioane, practic, 100 de milioane care n-au fost prevazute in buget. Noi, din pacate, traim intr-o tara saraca si nu trebuie sa ne uimeasca faptul ca pe deputati ii intereseaza de unde luam aceste 100 de milioane, cui i le dam aceste 100 de milioane. Daca aceste 100 de milioane o sa se rascumpere, fiindca astazi cetatenii Republicii Moldova zboara la preturile cele mai inalte cred ca in Europa, nu este un secret.

Pretul pina la Bucuresti ne costa tot atit cit un german, de exemplu, ar pleaca de la Frankfurt pina la New York. Si, desigur, toate chestiunile acestea pe noi ne intereseaza. Si nu trebuie sa ne uimeasca. Eu imi inchipui, daca acum citiva ani se punea in discutie aceasta chestiune, si Fractiunea Comunistilor era in opozitie, erau inundate toate microfoanele, eram invinuiti ca noi saracim poporul s.a.m.d.

Stimati prieteni,

De aceea, aceasta este mai mult o problema psihologica. Guvernul nu a explicat de unde se iau acesti bani, unde se duc acesti bani, din contul cui sint acesti bani, de ce noi, intr-adevar, o suma de 800 de mii... aici ne certam si nu se accepta. Dar 100 de milioane aproape vreti ca sa se rezolve in 3 minute.

De aceea, eu nici nu stiu cum, noi nu putem sa votam acest proiect, fiindca sint multe intrebari si nu exista raspunsuri. Noi intelegem si eu personal inteleg ca pina la urma noi sintem pusi in situatia sa cumparam acest avion. Dar “Air Moldova” mai are un avion, la primavara o sa vina Guvernul si “Air Moldova”, o sa mai cumparam un avion. Sau airbusul pune conditii numai pentru un avion? Sint intrebari la care noi trebuie sa dam raspuns. Si daca vreti ca lucrul acesta sa treaca asa in conditii pasnice si linistite si toata lumea sa voteze, fiindca noi intelegem ca da, problema trebuie rezolvata, dar in felul acesta nu poti sa o rezolvi, mai ales in conditii linistite.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Grigore Petrenco:

Da, multumesc.

Mie mi se pare ca domnul Rosca si alti deputati care au luat cuvint, induc in eroare, totusi, pe acei care ne asculta si multi deputati. Atunci cind spun ca exista o contradictie, atunci cind spun, va rog ascultati.

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog liniste. Este o opinie, va rog sa o ascultati.

Domnul Grigore Petrenco:

Atunci cind spun ca exista contradictie intre leasing si arenda. Deci, vreau sa va aduc la cunostinta domnului Urechean ca exista diferite tipuri de leasing. Exista leasing financiar, exista leasing operational. Si leasingul operational nu prevede rascumpararea obiectului de leasing.

De aceea, putem numi leasing operational simplu, deci, arenda. Si atunci cind domnul Varta spune, ca “Air Moldova” este o companie falimentara, nu este corect. Eu am la indemina rezultatele activitatii economico-financiare ale Companiei “Air Moldova”. De pilda, in 2005 “Air Moldova” are profit net de
3,5 milioane de lei, in 2006, pentru 9 luni, profit net de 18 milioane de lei. De aceea, va rog foarte mult, sa nu faceti aceste declaratii false.

Doamna Presedinte,

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint din partea fractiunii dupa prezentarea raportului comisiei.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Drept replica, caci am fost primul vizat. Il invit pe junele comsomolist Petrenco sa isi mai stearga mucii, inainte de a face observatii altora cum arata leasingul si ce inseamna chestiunea aceasta. Cind dumneata erai in clasa a patra, noi elaboram legea aici, in Parlament, si putem sa discutam asupra competentei fiecaruia dintre noi.

Dar ca sa intelegi intrebarile la care nu ai nici dumneata raspuns, ca avocat nechemat al Guvernului la aceasta secunda, eu pun citeva intrebari catre ambii vorbitori la microfonul nr.1 si la tribuna centrala, pe care nu stiu daca o sa putem sa auzim raspunsuri scurte si univoce, si nu explicatii labartate si inexpresive.

Prima intrebare. Din ce tara si de ce anume din aceasta tara s-a procurat nava respectiva?

A doua intrebare. Va rog sa retineti, caci o sa le pun pe rind. In ce an s-a procurat aceasta nava?

A treia intrebare. Ce virsta avea aceasta nava, certificatul de nastere, citi ani avea cind Republica Moldova a procurat acest avion? De ce nu s-a procurat de la producator, si de ce nu s-a procurat prin concurs, prin licitatie asa cum ne obliga legislatia in vigoare?

Alte intrebari. De ce hirtiile pe care le avem nu indica tara Brazilia? De ce nu se indica faptul ca avionul era vechi atunci cind s-a procurat? Si de ce nu se indica faptul ca Guvernul de atunci, fiti atenti, nu Guvernul de astazi, a incalcat legislatia, inclusiv acel care conducea aviatia civila, si nu a fost tras la raspundere pentru aceasta? Se vede ca a avut cu ce sa isi rasplateasca libertatea.

Intrebari la care dumneavoastra nu raspundeti, dumneavoastra nu raspundeti, caci aveti niste bani in plus, pe care vreti sa ii dati acestei Companii. Noi vrem sa stim si altceva. Domnul ministru a spus ca avionul, dupa ce va fi rascumparat, va fi gajat la bancile comerciale, ca aceasta Companie sa isi poata continua activitatea.

Domnule ministru,

Si daca aceasta companie falimentara si impotenta nu va fi capabila sa restituie creditele respective, cine va restitui creditele? Compania care va muri, asa cum este moarta si astazi? Sau din nou Guvernul, printr-o noua subventionare a unui organism economic mort, care se cheama “Air Moldova”? Si, in definitiv, stimati prieteni, chiar acei care vreti sa votati pentru aceasta initiativa hazardata, nu va sfatuiesc sa zburati cu avionul respectiv, in scop de securitate personala.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Serafim Urechean:

A fost vizat al doilea.

Doamna Maria Postoico:

Veti raspunde concomitent.

Domnul Serafim Urechean:

Multumesc de lectia ce inseamna leasing.

Daca cind Rosca elabora Legea despre leasing, erai in clasa patra, de cind eu ma ocup cu aceste lucruri, inca umblau pe sub masa.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi...

Domnul Serafim Urechean:

Deci, va rog. Un moment, nu va grabiti.

Doamna Maria Postoico:

Fiti va rog onesti.

Domnul Serafim Urechean:

Acum am o intrebare concreta catre domnul ministru: care este cota parte a Intreprinderii de Stat “Air Moldova” in aceasta intreprindere? Este 100%?

Domnul Mihail Pop:

100%.

Domnul Serafim Urechean:

100%. Bine.

A doua intrebare. Totusi, vreau sa aflu care este virsta acestei aeronave. Iata, sustinindu-l si pe domnul Rosca, dar intrebarea aceasta vreau sa o cunosc. Virsta acesteia, anul de producere?

Domnul Mihail Pop:

Virsta navei in momentul de fata este de 10 ani si ea nu a fost procurata trei ani in urma. Ea trei ani a fost exploatata pe ruta “Air Moldova”. Se pune problema de a aloca bani pentru a procura acum, in luna noiembrie, si se procura de la o companie mixta, dupa cite stiu eu, franco-engleza. Si pretul aeronavei a fost apreciat de companie in discutii cu vinzatorii, pornind de la faptul ca, avind o apreciere a costului acestei aeronave de catre o companie de audit internationala, care a apreciat costul de 22 de milioane. Si dat fiind faptul de relatiile de mai multi ani intre Compania “Air Moldova” si Compania care a dat in leasing aceasta aeronava, s-au apreciat la costul de 16 milioane de lei, dolari.

Si ceea ce se refera la rascumpararea acestei tranzactii, acestei aeronave. Ea se rascumpara. Sa spunem ca Compania va lucra fara profit. Ea se va rascumpara doar din neplata lunara, care este echivalenta cu 270 de mii dolari SUA pe parcursul a acestor 5 ani. Suma acestor transferuri pe parcursul a 5 ani este echivalenta cu
16,2 milioane de dolari SUA. De aceea, aici...

Domnul Serafim Urechean:

Domnule ministru,

Imi cer scuze, dar de ce se incalca Regulamentul procurarii marfurilor, sa zicem, chiar pentru stat? De ce nu a fost anuntat un tender, deoarece veti avea un dosar penal, daca vor fi principiali colegii dumneavoastra.

Domnul Mihail Pop:

Sint citeva riscuri la aceasta intrebare. Primul risc este ca, o data cu expirarea termenului de dare in leasing, compania ramine fara aeronave si inchide rutele negociate cu tarile unde zboara aceste avioane. Al doilea risc e ca, daca se discuta despre procurarea altor aeronave decit airbusul, necesita a efectua cheltuieli suplimentare pentru pregatirea sau reprofilarea pilotilor, pentru ca sa zboare pe alte tipuri de aeronave. Plus la aceasta, este necesar de a procura, sa spunem, asa piese de schimb si materiale pentru intretinerea aeronavelor, care trebuie sa fie la depozit.

Suma acestor cheltuieli se echivaleaza suplimentar la 3 milioane de dolari SUA. Circa 3 milioane, poate sa fie plus, minus. Si daca avem argument din partea unei firme de audit, care este competenta in domeniu, costul a astfel de aeronave pe piata echivaleaza cu 22 de milioane de dolari SUA. Si daca este un discont, putem spune de 6 milioane de dolari SUA, minus sau plus la acest discont economiile pentru reprofilarea pilotilor si procurarea pieselor de schimb, deci avem circa 9 – 10 milioane de dolari SUA. De ce sa nu facem aceasta tranzactie?

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Eu propun din numele fractiunii respingerea acestui proiect. Redirectionarea acestor 100 de milioane de lei pentru compensatiile la consumul de gaze naturale pina la 30 de metri cubi. Deoarece a fost o batjocora 250 de mii de consumatori, adica in jur la 700 de mii de oameni, locuitori ai Republicii Moldova primesc compensatii mizere. Cred ca alocarea acestei surse va merge si la acoperirea acelor cheltuieli care se efectueaza pentru turismul unor personalitati din stat pentru chestiuni personale. Si cred ca ma adresez, din numele fractiunii, catre conducerea Curtii de Conturi sa faca o revizie profunda in acest domeniu si sa informeze fractiunea si, bineinteles, si Parlamentul.

Domnul Mihail Pop:

Referitor la compensatiile nominative. Legislatia actuala, practic, compensatiile nominative ce sint legate de majorarea preturilor la gazele naturale pentru persoanele care beneficiaza de aceste compensatii acopera mai mult de 50 la suta din costuri. Pentru unele categorii aceste costuri sint acoperite de circa 75 la suta. De aceea, in directia aceasta problema este in mare masura acoperita.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am si o replica. Nu vreau sa insult pe nimeni, cum o face de obicei domnul Urechean si domnul Rosca, si nu vreau sa spun cine si ce trebuie sa stearga si de ce. Dar, in acelasi timp, vreau sa ii aduc la cunostinta domnului Urechean ca la noi in Parlament nu exista crese, gradinite de copii, universitati, academii, noi toti sintem deputati, indiferent de virsta si avem aceleasi drepturi.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Intrebarea mea se refera direct la domnul ministru al finantelor.

Domnule ministru,

Cum sa inteleg acel lucru cind o intreprindere privata cere o simpla aminare pentru trei luni de zile, doar o aminare, nici o facilitate, caci sta vagonul cu distilate in vama. Bate pragurile directorul intreprinderii zeci de ori la Parlament, la Guvern, la dumneavoastra personal, ne adunam in sedinta si nu se poate hotari aceasta intrebare, care peste trei luni era sa dea profit bugetului nostru, adica un venit bun. Se incalca contractul de la aceasta intreprindere si chiar am auzit asa o replica, ca este o intreprindere privata.

Cum sa intelegem ca nu se gaseste sa se faca o simpla aminare doar, ramin angajatii de la acea intreprindere fara salariu din luna mai pina in acum, ca, totusi, vagonul s-a luat din Vama cu distilate. Dar aici, la o intreprindere de stat, se arunca 93 de milioane, asa si nu am auzit aici un raspuns de unde luati aceste 93 de milioane? Concret de unde ati gasit surplusul acesta de 93 de milioane?

Domnul Mihail Pop:

Ceea ce se refera la aminarea platii de acciz si a taxelor vamale pentru intreprinderile private, indiferent care este intreprindere privata sau de stat, este vorba de cadrul legal existent in momentul de fata. Deci, conform Codului vamal agentii economici beneficiaza de dreptul de aminare a platilor vamale pe un termen de 90 de zile. Pentru ce sint proceduri, trebuie ei sa prezinte la Vama garantia bancara si careva proceduri si ei beneficiaza de aceste drepturi.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Stim, si am analizat atunci foarte bine.

Domnul Mihail Pop:

Exceptie facind marfurile accizate. De aceea, precedentul respectiv nu a fost sustinut pe motivul ca primirea garantiei echivaleaza cu primirea imprumutului. De aceea, s-a recomandat agentului economic sa ia imprumut, sa se achite, si sa isi onoreze obligatiunea mai repede, decit sa isi faca procedurile printr-o lege separata la acest compartiment. Ceea ce se refera la venituri. Veniturile pentru tranzactia propusa prin proiectul de lege, care se discuta in momentul de fata, deja sint asigurate in bugetul de stat.

Pentru zece luni, la bugetul de stat am avut venituri supraplan in suma de
291 milioane de lei. Si se propune suma de 93 de milioane de lei pentru procurarea unei aeronave prin capitalizarea, prin majorarea fondului statutar al Companiei “Air Moldova”. Si este un interes, putem spune asa, si strategic pentru tara, fiindca tara, avind toate atributele si neavind nici o aeronava care ar putea purta pe bordul ei semnele Republicii Moldova tot este un minus.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule ministru.

Dar foarte clar sa spuneti de unde au venit surplusurile acestea in buget? De la care? Cred ca da. Ce ascundeti?

Domnul Mihail Pop:

Deci, vreau sa constat un fapt.

Doamna Valentina Cusnir:

Dar spuneti clar de unde. 291 de milioane de unde au venit ele?

Domnul Mihail Pop:

Vreau sa constat un fapt ca surplusurile au venit supraplan.

Doamna Valentina Cusnir:

De unde?

Domnul Mihail Pop:

Deci, atit din veniturile pe intern, administrate de Serviciul Fiscal, cit si de la veniturile administrate de Serviciul Vamal. Daca pentru statistica, sa va spun. In zece luni, veniturile pe intern, administrate de FISC au crescut fata de 10 luni ale anului precedent cu 600 milioane de lei, veniturile vamale au crescut cu circa
890 milioane de lei. De aceea, acestea sint venituri acumulate de pe urma activitatii economice in interiorul tarii de agentii economici.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Eu vreau sa mentionez, in primul rind, ca proiectul de lege este bine pregatit si bine gindit. Dar, avind in vedere ce a fost astazi declarat de mai multi deputati, cred eu ca nu au fost informatii, pentru ca noi, de fapt, am discutat la sedinta fractiunii, cu autorii impreuna, si avem raspunsurile la toate intrebarile. Fractiunea majoritara este gata sa voteze. Ca sa nu se intimple asa ca nu sint informati toti deputatii, eu propun, din partea fractiunii, sa remitem in comisie si pentru joia viitoare sa discutam, sa continuam discutia.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

O secunda.

Doamna Pavlicenco,

Nu stati dumneavoastra, dar domnul Taranu.

Microfonul nr.5.

Domnul Anatol Taranu:

Da, va multumesc, doamna Presedinte.

Eu stau cam demultisor aici la microfon.

Doamna Maria Postoico:

Ei cred ca fata de doamne... Mi se pare ca dumneavoastra sinteti...

Da, multumesc mult ca ne aveti in vedere.

Domnul Anatol Taranu:

Da, nici o problema, doamna Presedinte.

Eu intotdeauna sint gata sa ii cedez locul doamnei Ostapciuc.

Stimati colegi,

Stimati deputati,

Nu vi se pare dumneavoastra umilitor faptul ca 100 de milioane de dolari, de lei, ma scuzati, da.

Domnule Jdanov,

Pentru dumneavoastra chiar daca si 100 de milioane de dolari ar fi fost, tot ati fi votat.

Doamna Maria Postoico:

Va rog intrebarea. Lasati sala.

Domnul Anatol Taranu:

Deci, 100 milioane de lei. Nota explicativa consta din trei alineate, pe o jumatate de pagina. Nu este aceasta o manifestare a unui dispret total al Guvernului fata de Parlament?

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea a fost.

Domnul Anatol Taranu:

Daca va place, bine, sa votam.

Domnule ministru,

Vizavi de problema loialitatii concurentei sau concurentei loiale. Anul trecut, Guvernul Frantei a alocat o suma frumusica pentru “Air-France” si anume in fondul statutar, anume pentru ca sa capitalizeze aceasta companie, care este partial de stat. Bruxelles, adica Comisia Europeana, imediat a sanctionat Franta. Si trebuie sa plateasca o suma enorma, penalitate pentru incalcarea concurentei loiale.

Domnule ministru,

Iata ce inseamna concurenta loiala. Si daca dumneavoastra, ministrul finantelor, acest lucru nu il sesizati, atunci ar insemna ca noi in aceasta tara niciodata sub guvernarea dumneavoastra nu o sa facem economie de piata.

Domnule ministru,

Si am inca o intrebare. Nu vi se pare dumneavoastra ca noi am fi putut sa rezolvam aceasta problema foarte simplu, sa vindem cota statului din aceasta Companie “Air Moldova” catre o companie privata? Desigur, prin licitatie. Nu avem nici datorii, nu avem nici problemele de management, fiindca statul dintotdeauna este cel mai prost manager in afaceri economice, aceasta demult este demonstrat. Si noi atunci, in acest caz, nu am fi avut bataie de cap, dar am fi avut venituri la buget.

In loc de aceasta, dumneavoastra scoateti din buget 100 de milioane si eu banuiesc, cunoscind practicile din Republica Moldova, ca in acel moment cind aceasta companie nu o sa aiba de acum nici o datorie, va avea niste avioane s.a.m.d., aceasta companie va fi privatizata de catre niste persoane bine asezate. Da, totul se va face invers.

Va multumesc dumneavoastra.

Domnul Mihail Pop:

Referitor la concurenta, loialitate. Nimeni nu interzice fondatorilor intreprinderilor private de a majora fondul statutar al intreprinderilor proprii. De ce ar trebui sa fie interzis sa faca acest lucru statul in propria companie? De aceea aici noi trebuie sa vedem cazul cu Franta sub alt aspect, sub niste reguli de comportament in Uniunea Europeana, ceea ce noi nu sintem membri ai Uniunii Europene. Ceea ce se refera la privatizate aceasta aceste o problema aparte, care este un program al statului, da.

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

In continuare microfonul nr.5.

Si ultimul, da, si punem la vot.