version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
русская версия



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ – DECEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 17  decembrie  2009

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.      Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1739 din 26 noiembrie 2009 cu privire la numirea în funcţie a prim-viceguvernatorului Bănciii Naţionale a Moldovei.

3. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.310 din 21 februarie 2009 pentru completarea unor acte legislative.

4. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1675 din 20 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr.262-XVI din 11 decembrie 2008.

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1575 din 13 noiembrie 2009 pentru modificarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1676 din 20 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii patronatelor nr.976-XIV din 11 mai 2000.

7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1519 din 9 noiembrie 2009 pentru modificarea articolului 54 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008.

8. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1302 din 16 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală.

9. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3287 din 26 noiembrie 2008 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

10. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1674 din 20 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

11. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1925 din 9 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

12. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1741 din 26 noiembrie 2009 cu privire la gazele naturale.

13. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1768 din 27 noiembrie 2009 cu privire la energia electrică.

14. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2010. Proiectul nr.1926 din 9 decembrie 2009.

15. Declaraţia doamnei deputat Inna Şupac – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

16. Declaraţia doamnei deputat Corina Fusu – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal.

 

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,  de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 90 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Oleg Garizan, Alla Mironic, Iurie Muntean, Eduard Muşuc, Grigore Petrenco, Veaceslav Platon, Andrei Popov, Petru Porcescu, Mark Tkaciuk, Vladimir Voronin; Vladimir Eremciuc – din motive de sănătate.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Luaţi loc, vă rog.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi, îşi sărbătoreşte ziua de naştere colegul nostru Igor Corman. Permiteţi-mi să îl felicităm, să îi dorim sănătate, succes. (Aplauze.)

Mulţumim.

Purcedem la ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Igor Dodon – Fracţiunea PCRM:

Stimate domnule Preşedinte,

Vreau să reiterez solicitarea, propunerea care am enunţat-o în cadrul Biroului permanent, apropo, susţinută şi de unii colegi din Alianţa pentru Integrare Europeană, şi, profintînd de faptul că domnul guvernator al Băncii Naţionale este prezent astăzi aici, să îl invităm la sfîrşitul şedinţei cu o mică informaţie vizavi de fluctuaţiile pe piaţa valutară şi, în special, privind deprecierea monedei naţionale ce a avut loc pe parcursul ultimelor săptămîni.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Iurie Stoicov – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să introduceţi în ordinea de zi bine cunoscutul proiect de Hotărîre nr.1188.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu am înţeles.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Proiectul de Hotărîre nr.1188 privind demiterea Preşedintelui Parlamentului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Formulaţi concret şi clar, ca să înţeleagă lumea. Nr.1188.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Pleşca – Fracţiunea „AMN”:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fie inclus în ordinea de zi pentru ziua de astăzi proiectul de Hotărîre nr.1739 privind numirea prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale.

Şi a doua propunere. Proiectul de Lege nr.1518 să fie transferat pentru săptămîna viitoare. Fiindcă el o să fie comasat cu alt proiect de lege, care îl vom dezbate în comisie miercurea viitoare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Încă o dată spuneţi numărul proiectului.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Nr.1518.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nr.1518.

Mulţumim frumos.

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscrisă cu luare de cuvînt la proiectul Legii bugetului de stat nr.1926.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatolie Arhire – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog şi insist să introduceţi astăzi proiectul de Hotărîre nr.1946 cu privire la scoaterea gardului de sîrmă ghimpată de-a lungul frontierei de stat în partea de vest a  Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Solicit introducerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr.1222 privind crearea unei Comisii de anchetă.

Mersi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Vă rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt la proiectul Legii bugetului de stat nr.1926.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Igor Dodon:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscris cu o declaraţie din partea Fracţiunii la proiectul Legii bugetului pentru 2010.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul  Vadim Cojocaru – Fracţiunea PL:

Vă mulţumesc.

Rog să fiu înscris la chestiunea cu nr.4, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Luare de cuvînt, da? Luări de cuvînt.  

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Inna Şupac – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscrisă cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei plenare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Atît, da? Bine.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să supun votului ordinea de zi înaintată de Biroul permanent, apoi propunerile venite din partea deputaţilor. Cine este pentru adoptarea ordinii de zi înaintate de Biroul permanent, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Şi următoarele propuneri. Permiteţi-mi să vin şi eu cu propuneri: de a include în ordinea de zi proiectul de Lege nr.1674 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, proiectul nr.1741 cu privire la gazele naturale, proiectul nr.1768 cu privire la energia electrică. Şi atît. Privind prim-viceguvernatorul a fost înaintată propunerea de către preşedintele comisiei.

Începem să supun votului. Prima propunere vine cu proiectul nr.1188. Cine este pentru includerea în ordinea de zi a proiectului nr.1188, rog să voteze.

Mulţumim.

Poate la anul.

Includerea în ordinea de zi şi propun să fie chestiunea nr.1 în ordinea de zi – alegerea prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale. Proiectul nr.1739. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul nr.1518 de transferat. Cine este pentru, rog să voteze. Pentru altă şedinţă.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul nr.1976. Cine este pentru, rog să voteze. Includerea în ordinea de zi. Este vorba de scoaterea sîrmei ghimpate, un proiect înaintat ..., de pe Prut. Ceea ce nu încalcă nicidecum legile hotarului. Este o sîrmă care ...

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Nu este doar o sîrmă care... Este, de fapt, o ruşine care ne marchează deja de o perioadă de timp. Însă această problemă nu are nici o legătură cu procesul legislativ. Este o decizie adoptată deja de Guvern, ea va fi implementată în procedura stabilită. Deci nu are cum să fie reglementată această problemă prin hotărîre de Parlament sau prin lege.

Mai mult ca atît, dispoziţiile respective au fost date deja ieri în cadrul şedinţei de Guvern. Parlamentul va fi informat despre acţiunile care urmează să fie întreprinse.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Poate, domnule Prim-ministru, e adevărat că Parlamentul nu poate să adopte o hotărîre sau o lege, dar Parlamentul e în drept să discute orice subiect înaintat de deputaţi. Şi eu sînt obligat să supun votului propunerea aceasta. Parlamentul e în drept să discute orice problemă, alta e că adoptă hotărîre sau ia act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatolie Arhire:

Domnule Preşedinte,

Eu insist, întrucît am venit cu această iniţiativă, Parlamentul este în drept să ia o decizie politică cu privire la acest subiect. De aceea, insist în continuare ca să fie inclus.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Am înţeles. Ieri, Guvernul a adoptat o hotărîre  în problema aceasta. Şi dacă a adoptat hotărîre deja înseamnă că problema ...

 

Domnul  Anatolie Arhire:

Domnule Preşedinte,

Hotarul, sîrma ghimpată, aici se intercalează trei legi: Legea cu privire la securitatea statului, Legea cu privire la frontiera de stat şi Legea cu privire la administraţia publică locală. De aceea, consider că instituţia noastră, Parlamentul, este în drept să emită o asemenea hotărîre.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul   Iurie Colesnic – Fracţiunea „AMN”:

Domnule Preşedinte,

Această sîrmă a fost ... de ani între noi şi cei de dincolo de Prut, este o sîrmă simbol, nu este sîrmă de gard. Ea trebuie scoasă numai printr-o decizie politică, în primul rînd. De aceea, eu insist ca această discuţie să fie în Parlament şi să fie o decizie a Parlamentului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

Eventual, admit că ar putea fi abordată problema printr-o declaraţie politică. Însă, din punct de vedere juridic sau din punct de vedere tehnic, această sîrmă nu poate fi scoasă în baza unei hotărîri a Parlamentului sau a unei legi adoptate de către Parlament. Deoarece, de altfel, problema deja a fost examinată de către instanţele judecătoreşti şi ele au spus foarte clar: în gestiunea cui se află aceste terenuri şi cine trebuie să hotărască.

Ori legile stabilesc că gestionează autorităţile publice centrale. Însă modul de gestionare se face nu în baza legilor, dar în baza hotărîrilor de Guvern sau în baza hotărîrilor adoptate de către autorităţile publice centrale. Aşa că ...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine. Eu vin cu o propunere: să amînăm pentru şedinţa următoare această chestiune. Să ne clarificăm: unde şi cum este prevăzut? Care e norma legală? Şi cred că aşa o să fie mai corect. Sînteţi de acord, domnule Arhire? O amînăm pentru următoarea şedinţă, să ne clarificăm unde este prevăzut. Că aţi vorbit de nişte legi. Dacă este vorba de nişte legi, desigur, Parlamentul trebuie să examineze şi să modifice. Dacă nu este prevăzut în legi, înseamnă că rămîne la discreţia Guvernului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatolie Arhire:

Domnule Preşedinte,

Această hotărîre e în contextul Programului de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană. Numai denumirea acestei Alianţe denotă faptul că noi sîntem obligaţi moral să mergem, să facem această dreptate morală la noi, în Republica Moldova. Dacă dumneavoastră propuneţi pentru altă dată, totuşi eu insist astăzi să se pună la vot.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Tocmai eu vă rog să amînăm, întrucît este o problemă cu care nu trebuie să mergem la vot. O lăsăm pentru mîine, poimîine.

Vă rog eu frumos, domnule Arhire, retrăgeaţi-vă propunerea.

 

Domnul  Anatolie Arhire:

Pentru mîine, da?

Bine.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da. Mulţumesc.

Următorul proiect ... Includerea în ordinea de zi a proiectului nr.1222 cu privire la constituirea Comisiei de anchetă privind delegaţia, participarea la şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Nu s-au acumulat voturile necesare. Atît.

Celelalte sînt înscrieri la luări de cuvînt sau declaraţii la sfîrşit de şedinţă.

Stimaţi colegi,

După cum am votat, prima chestiune a ordinii de zi este proiectul de Hotărîre cu privire la numirea în funcţie a prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale. Îl invit la microfon pe domnul guvernator Dorin Drăguţanu, apoi raportor – domnul Ion Pleşca, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

Vă rog, domnule guvernator.

 

Domnul  Dorin  Drăguţanu – guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei:

Bună ziua.

Mult stimate domnule Preşedinte,

Mult stimaţi domnilor vicepreşedinţi,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Domnul  Marin Moloşag s-a născut în anul 1971 în oraşul Chişinău. În anul 1993 a  absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. În anii 1996–2000 şi-a făcut studiile de doctorat la Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea de drept bancar. În anul 2005 a absolvit Institutul Internaţional de Management, specialitatea „Bănci şi burse”, obţinînd diploma de economist. În anul 1992 şi-a început activitatea profesională la Banca Naţională a Moldovei în calitate de economist în Secţia instituţii financiare internaţionale. În anul 1997 a fost promovat în funcţie de şef al aceleiaşi secţii, iar în perioada 2000 – 2002 a activat în calitate de şef al Direcţiei relaţii externe a Băncii Naţionale a Moldovei. În anul 2002 a fost numit viceguvernator al Băncii Naţionale  a Moldovei, membru al Consiliului de Administraţie, mandat expirat la 5 decembrie anul curent.

Activînd în această funcţie, a coordonat următoarele domenii: reglementarea, supravegherea şi controlul pieţei valutare; operaţiunile valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei şi gestionarea rezervelor valutare; relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale, cum ar fi: FMI, Banca Mondială, BERD, băncile centrale străine şi Uniunea Europeană; balanţa de plăţi a Republicii Moldova, coordonator al asistenţei tehnicii străine în cadrul Băncii Naţionale a Moldovei, vicepreşedinte al Comitetului Monetar al Băncii Naţionale. În aceeaşi perioadă a  activat în calitate de guvernator alternativ al Republicii Moldova  la FMI şi BERD.

În calitate de membru al Consiliului de Administraţie, a luat parte la dezbateri şi la adoptarea de decizii aferent tuturor atribuţiilor Băncii Naţionale, inclusiv de politica  monetară, emiterea de monedă, reglementare şi supraveghere bancară. Suplimentar poate fi menţionată şi experienţa de lector universitar de drept bancar şi financiar, pe care domnul Moloşag a avut-o în perioada anilor 1996–1999 la Universitatea de Studii Umanistice.

Domnul Moloşag este un expert în domeniu, recunoscut atît în Republica  Moldova, cît şi pe plan internaţional. Rog susţinerea candidaturii domnului Marin Moloşag la funcţia de prim-viceguvernator, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule guvernator.

Luaţi loc.

Domnule Pleşca,

La tribuna centrală, vă rog.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului în care se prevede numirea domnului Marin Moloşag în funcţia de pim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei şi de vicepreşedinte al  Consiliului de Administraţie al Băncii.

Comisia menţionează că în Legea nr.548 din 21 iunie 1995 cu privire la Banca Naţională se prevede că Banca Naţională este condusă de Consiliul de Administraţie al Băncii. Consiliul de Administraţie este alcătuit din 5 membri: inclusiv guvernatorul Băncii Naţionale – preşedinte al Consiliului, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale – vicepreşedinte al Consiliului şi 3 viceguver-natori ai Băncii Naţionale.

Primul viceguvernator se numeşte de Parlament, la propunerea guvernatorului Băncii Naţionale. Candidatul pentru funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al Băncii poate fi persoana care deţine exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliu în ţară, reputaţie ireproşabilă şi o experienţă de muncă de 10 ani în domeniul financiar şi monetar. Şi pentru numirea în funcţie nu are obstacole specificate la articolul 27 din legea nominalizată. Membrul Consiliului se numeşte pe termen de 7 ani. Conform legii, mandatul membrului Consiliului poate fi reînnoit. La 26 noiembrie curent, a devenit vacantă funcţia de prim-viceguvernator al Băncii Naţionale şi de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii.

Domnul Marin Moloşag, prin Hotărîrea Parlamentului nr.1512 din
6 decembrie 2002, a fost numit în funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii. Mandatul lui expiră la 6 decembrie 2009.

Comisia a examinat candidatura nominalizată şi a constatat că aceasta corespunde cerinţelor legale, dispune de calităţi profesionale necesare exercitării funcţiei la care este propus.

În legătură cu aceasta, comisia a hotărît să propună Legislativului proiectul de hotărîre pentru examinare şi adoptare în redacţia autorului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Supun votului numirea în funcţie a prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a domnului Moloşag. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sînt.

Majoritatea.

Felicitările noastre, domnule Moloşag. Vă dorim succes şi cît mai aproape de oameni.

Următorul proiect al oridnii de zi este ... Aşa, vom examina proiectul nr.310 pentru completarea unor acte legislative. Prezintă Guvernul, raportor – domnul Pleşca. Proiectul de Lege nr.310. Cine e de la ...? e lectura a doua, numai comisia, da?

Poftim, domnule Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative ce prevede modificarea Codului de executare şi a Legii cu privire la sistemul de executare silită în scopul eficientizării sistemului execuţional privind asigurarea posibilităţii accesării gratuite a bazelor de date ale deţinătorilor de registre de stat de către executorii judecătoreşti, a fost aprobat de Parlament în primă lectură.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat propunerile parvenite la prezentul proiect şi a acceptat obiecţia Direcţiei juridice de substituire în articolul 1 al proiectului a cuvintelor „articolul 2” cu cuvintele „alineatul (2)”.

Avînd în vedere cele menţionate, comisia propune Legislativului proiectul de lege pentru a fi examinat şi adoptat în a doua lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, domnule Pleşca.

Întrebări sînt?

Supun votului proiectul. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.310 în lectura a doua, rog să voteze.

Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 0.  

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

– 0.

Sectorul nr. 2? 

N u m ă r ă t o r i i:

Domnule Preşedinte,

Eu îmi cer scuze. Pot să rog colegii să mai voteze încă o dată, să mai ridice mîna?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr. 2 ,

Vă rog, cine este pentru adoptarea proiectului de lege în lectura a doua?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 24.

S-au produs nişte modificări. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 24.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 32.

Deci cu 56 de voturi, proiectul de lege a devenit lege, mai bine zis.

Proiectul de Lege nr.1518 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. A fost transferat, da? Acesta nu este.

Proiectul de Lege nr.1675 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. Prezintă din partea Guvernului... De fapt, nu, căci e lectura a doua, doamna Palihovici. 

 

Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Bună dimineaţa.

Raport asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr.262-XVI din 11 decembrie 2008, lectura a doua. Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, prezentat de Guvern şi examinat în primă lectură în şedinţa plenului din 15 decembrie 2009.

În cadrul şedinţei sus-menţionate a parvenit o singură propunere de completare a proiectului de lege în cauză din partea domnului deputat Vladimir Filat, care a propus includerea în proiect a unei prevederi, prin care ar fi anulate majorările de întîrziere pentru neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2009 de către plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Propunerea domnului deputat Vladimir Filat a fost susţinută de majoritatea membrilor comisiei. Prin urmare, proiectul în cauză se propune a fi completat cu următorul punct 6:

„Articolul 11 se completează cu alineatul (10), care va avea următorul cuprins: „Majorările de întîrziere prevăzute la alineatelle (3) şi (4) ale prezentului articol nu se vor calcula pentru anul 2009, cu excepţia cazurilor în care ele au fost deja achitate pînă la intrarea în vigoare a prezentului alineat.”

Pe marginea proiectului de lege nominalizat au parvenit anumite propuneri şi obiecţii din partea comisiilor parlamentare.

Astfel, Comisia economie, buget şi finanţe a propus, pentru lectura a doua, comasarea lui cu proiectul nr.1534 din 10 noiembrie 2009.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a constatat că proiectele sus-menţionate nu pot fi comasate, deoarece proiectul nr. 1534 a fost votat în două lecturi, promulgat de Preşedintele interimar al Republicii Moldova şi publicat deja în „Monitorul Oficial”.

Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice a menţionat că sumele alocate din proiect nu coincid, în unele cazuri, cu cele din proiectul nr.1534 din
10 noiembrie 2009.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie constată că în proiectul nr.1675 din 20 noiembrie 2009 au fost actualizate unele sume conform ultimelor estimări. Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului a propus ca termenul de prezentare a declaraţiei anuale a persoanei asigurate să fie stabilit în Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 8 septembrie 1999, astfel devenind o normă cu caracter general şi permanent.

Comisia a acceptat excluderea punctului 4 din proiect numai după operarea completărilor respective în Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 cu propunerea de completare a proiectului acceptat de comisie cu votul unanim al deputaţilor prezenţi spre adoptare de către Parlament în lectura a doua. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:  

Atît, da? Mulţumim.

Întrebări? Nu sînt.

Atunci permiteţi-mi să îi mulţumim doamnei preşedinte.

Supun votului proiectul în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1675 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul  nr. 1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr. 2?

 

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 22.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

– 33.

Cu 55 de voturi, proiectul de lege este adoptat.

Următorul proiect...

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Eu aş dori să clarificăm o situaţie. Deci proiectul respectiv nr.1675, care a fost prezentat acum în lectura a doua, figurează în ordinea de zi pe data de   
18 decembrie. Cînd l-am schimbat? Nu este, păi, nici supliment nu este.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

A fost transferat pentru data de 17, pentru astăzi.

Următorul proiect. Proiectul de Lege nr.1575 pentru modificarea Legii nr.355 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar.

Prezintă Guvernul, domnul Sainciuc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, propus spre examinare, a fost elaborat, luînd în considerare situaţia financiară precară care s-a creat şi necesitatea de a optimiza unele cheltuieli de personal din instituţiile finanţate de la buget.

Conform prevederii legii menţionate, în majoritatea ramurilor sectorului bugetar, învăţămînt, cultură, ocrotire a sănătăţii etc., pentru acordarea ajutorului material, care, de regulă, se acordă la concediul anual pentru  tratament şi odihnă, este prevăzută utilizarea unui fond mediu lunar de salarizare pe an şi doar pentru funcţionarii publici şi corpul de ofiţeri din aparatele centrale ale organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice două fonduri medii lunare de salarizare. Astfel, proiectul de lege prevede ca pentru acordarea ajutorului material funcţionarilor publici şi colaboratorilor aparatelor centrale ale ministerelor de forţă să fie utilizat doar un fond mediu lunar de salarizare pe an.

Ajutorul material este o plată de compensare şi nu este parte componentă a salariului respectiv. Nu se ia în calculul salariului mediu lunar şi astfel nu influenţează asupra mărimii salariului angajatului care se va menţine în mărimea stabilită anterior. Această măsură va permite  economisirea a 50 de milioane de lei în calcul anual. Pentru unificarea condiţiilor de salarizare a funcţionarilor publici din toate autorităţile publice se propune abrogarea articolului 18 din lege, care prevede posibilitatea de a stabili condiţii specifice de salarizare şi de compensare a cheltuielilor aferente îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu, altele decît cele stabilite de lege pentru funcţionarii publici din aparatele Parlamentului, Preşedintelui  Republicii Moldova şi Guvernului.

Totodată, potrivit prevederilor articolului 70 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, persoanele cu funcţii de demnitate publică pot fi asistaţi de un cabinet propriu. Angajaţii din cadrul cabinetului nu au statut de funcţionari publici. Respectiv, se propune completarea legii cu un articol nou, prin care se  va reglementa salarizarea acestora.

În temeiul celor menţionate, solicit susţinerea proiectului menţionat.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, stimaţi colegi.

Poftim, ce întrebări aveţi către raportor?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule ministru,

Dumneavoastră  aţi spus că salariile nu se vor micşora şi, de fapt, conform proiectului vedem că salariile nu vor fi afectate. Însă veniturile, venitul unui angajat bugetar va scădea sau nu în urma promovării acestui proiect?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci proiectul prevede ca ajutorul material acordat pentru funcţionarii publici să se reducă de la două salarii lunare pe an la un salariu lunar pe an.

 

Domnul Igor Dodon:

Vă mulţumesc, domnule ministru.  

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr. 2 era. Nu este, a refuzat.

Microfonul nr. 3, poftim.

 

 

 

Doamna Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM:

În acelaşi context, aş vrea să vă întreb, domnule ministru, dacă nu consideraţi că acest articol sau această modificare vine în contradicţie cu articolul 54 din Constituţie, care prevede că Parlamentul nu are dreptul să adopte legi care ar suprima şi ar diminua libertăţile fundamentale ale omului. Şi cu articolul 126 din Constituţie care prevede că Parlamentul nu are dreptul să aprobe legi care ar diminua calitatea vieţii persoanelor.

Mulţumesc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

În principiu, aceasta nu este o plată cu caracter obligatoriu, cu caracter de compensare, această plată are un caracter de stimulare şi, evident, ea se plăteşte ţinînd cont de posibilităţile financiare care, în momentul de faţă, sînt disponibile pentru o ţară.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Da, vă rog, iată microfonul nr. 1, poftim.

 

Domnul Veaceslav Negruţa – ministrul finnaţelor:

Stimaţi domni deputaţi,

Nu vine în contradicţie cu prevederile legale din simplul motiv, pentru că minimul neimpozabil pentru fiecare lună va creşte şi, respectiv, va compensa acea pierdere virtuală de la schimbarea de la două luni la o lună. În valori nominale angajatul nu va avea de pierdut.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc, domnule ministru.

Întrebări nu sînt. Luaţi loc.

Poftim, comisia, doamna Palihovici, Preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie. Vă rog la tribună, da.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Raportul Comisiei protecţie socială asupra proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 355 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, elaborat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi, avînd ca obiectiv uniformizarea condiţiilor de salarizare pentru funcţionarii publici din toate autorităţile publice şi optimizarea cheltuielilor de personal din instituţiile finanţate de la buget prin excluderea condiţiilor specifice de salarizare şi de compensare a cheltuielilor aferente îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu pentru funcţionarii publici din Aparatul Parlamentului, Preşedinţiei şi din Aparatul Guvernului şi utilizarea doar a unui fond mediu lunar de salarizare pentru acordarea ajutorului material unor categorii de personal, luînd în consideraţie alocaţiile bugetare, aprobate în acest scop în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2010, care se discută.

Pe marginea proiectului de lege nominalizat au parvenit avizele tuturor comisiilor parlamentare, precum şi a Direcţiei juridice a Parlamentului. Patru comisii s-au pronunţat pentru respingerea proiectului şi anume: Comisia politică externă şi integrare europeană, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media şi Comisia agricultură şi industrie alimentară.

Comisia economie, buget şi finanţe şi Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională nu au adoptat hotărîri pe marginea proiectului din cauza parităţii voturilor deputaţilor, exprimate pentru susţinerea şi respingerea proiectului.

Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică s-a pronunţat pentru dezbaterea proiectului în şedinţa plenară a Parlamentului.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi s-a pronunţat pentru examinarea  proiectului în şedinţa în plen a Parlamentului, formînd anumite obiecţii care vor fi examinate în lectura a doua, la fel ca şi obiecţiile Direcţiei juridice a Parlamentului.

Comisia sesizată în fond, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi în şedinţă, propune proiectul menţionat spre aprobare în primă lectură în şedinţa în plen a Parlamentului, cu excluderea punctului 3 din proiectul de lege.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc, frumos.

Poftim, ce întrebări aveţi către doamna raportor? Întrebări sînt?

Microfonul nr. 2. Da, da.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Într-adevăr, Comisia agricultură şi industrie alimentară nu a susţinut conceptual acest proiect, domnule Preşedinte. Totuşi întrebarea este următoarea, din cauză că problema este conceptuală. Viziunea dumneavoastră, totuşi acest proiect diminuează veniturile populaţiei la un şir de categorii de lucrători pe care îi avem în instituţiile publice. Şi cum această modificare se încadrează în concepţia asupra angajării oamenilor destul de calitativ pentru îndeplinirea şi a funcţiei pe care ei trebuie să o îndeplinească la nivelul …, se au în vedere organele centrale.

 

Doamna Liliana Palihovici:

A fost menţionat deja  de către domnul ministru al finanţelor  că pentru anul acesta au fost mărite scutirile pentru impozitul pe venit. Au fost mărite scutirile pentru persoanele întreţinute. Şi acest lucru nu va afecta atît de mult aceşti angajaţi. Dar această modificare se face în contextul resurselor disponibile pentru salarizarea bugetară, pentru 2010.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Se poate, domnule Preşedinte?

Totuşi, doamnă, spuneţi-mi vă rog, diminuează veniturile populaţiei aceste categorii de angajaţi?

 

Doamna Liliana Palihovici:        

Eu v-am răspuns deja la întrebare, domnule deputat.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu aţi spus. Nu aţi spus dumneavoastră. Diminuează sau nu veniturile aceste categorii de oameni?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Eu v-am zis, v-am răspuns la întrebare.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Un răspuns destul de corect.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc, domnule preşedinte. Deci la luările de cuvînt nu s-a înscris nimeni.

Propun acest proiect de lege pentru aprobare în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc frumos.

Număraţi voturile. A, nu, nu.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Vă mulţumesc. Luaţi loc.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii patronatelor nr.976 din 11 mai 2000.

Poftim, doamnă Buliga, ministrul muncii şi protecţiei sociale şi familiei.

 

Doamna Valentina Buliga ministrul muncii,  protecţiei sociale şi familiei:

Mult stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii patronatelor nr.976 din 11 mai 2000, care a fost elaborat în rezultatul analizei rapoartelor periodice, prezentate de către Guvernul Republicii Moldova asupra respectării convenţiilor ratificate ale organizaţiilor internaţionale ale muncii şi ţinînd cont să răspundă concomitent şi la comentariile experţilor Biroului Internaţional al Muncii pe marginea rapoartelor prezentate.

Comentariile la ultimele rapoarte întocmite de către Republica Moldova asupra aplicării Convenţiei Internaţionale a Muncii nr.87 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizare vizează în mod special dispoziţia articolului 6 alineatul (1) din Legea patronatelor, care defineşte asociaţia patronală ca o formă juridică de organizare, constituită prin asocierea a cel puţin 10 patroni. Deşi această prevedere nu contravine direct nici uneia din normele dreptului internaţional, în opinia experţilor Biroului Internaţional al Muncii cerinţa în cauză poate constitui un obstacol pentru libera creare a asociaţiilor patronale şi necesită a fi modificată.

Considerînd propunerea experţilor ca fiind una rezonabilă, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat proiectul de Lege privind modificarea Legii patronatelor, prin care se urmăreşte diminuarea cenzului de  participare la asociaţiile patronale. Prin analogie cu organizaţiile sindicale primare, care, potrivit articolului 8 din Legea sindicatelor, pot fi constituite organizaţii din cel puţin trei persoane, proiectul prevede posibilitatea creării unei asociaţii la iniţiativa a trei patroni.

De asemenea, la propunerea Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova, proiectul a fost completat cu norme referitoare la activitatea subdiviziunilor teritoriale ale patronatelor. Astfel, alineatul (2) al articolului 1 din Lege se propune să fie completat în final cu textul: „cu sau fără personalitate juridică”, iar articolul se va completa cu un alineat nou, potrivit căruia subdiviziunile teritoriale, fără personalitate juridică îşi vor desfăşura activitatea în baza statutului patronatului din care fac parte.

Conţinutul proiectului în parte a fost coordonat cu Biroul Internaţional al Muncii, cu patronatele, cu reprezentanţii întreprinderilor şi organizaţiilor producătoare din Republica Moldova, care au salutat această iniţiativă.

În opinia noastră, proiectul de lege în redacţia propusă poate fi şi demonstra o abordare modernă a dreptului la asociere, cît şi voinţa politică a statului de a  oferi partenerilor sociali un tratament egal. Rugăm să susţineţi acest proiect de lege.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Deci întrebări.

Poftim, microfonul nr. 3.                                         

 

Domnul Igor Dodon:

Mulţumesc.

Stimată colegă,

Doamnă ministru,

Patronatele, de fapt, la fel ca şi sindicatele, sînt un partener important al Guvernului şi în cadrul Comisiei tripartite dialogul social care au fost pînă acum la un nivel destul de înalt şi sprăm că va fi şi în continuare.

Această modificare nu va... vizavi de coordonare, acuş întreb... nu va crea condiţii mai preferenţiale pentru patronate în raport cu sindicatele? Şi a fost sau nu discutat acest proiect în cadrul Comisiei tripartite de consultări şi negocieri colective?

Doamna Valentina Buliga:

Acest proiect de lege a fost discutat. Eu nu cred că va face condiţii privilegiate pentru patronate.

 

Domnul Igor Dodon:

Sindicatele sînt de acord cu modificarea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Poftim, microfonul nr.3, din nou.

 

Domnul Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM:

Doamnă ministru,

Evident, această lege, această modificare simplifică procedura de instituire a patronatelor. Deci care este scopul facilitării acestei proceduri? De ce vreţi să simplificaţi procedura de constituire a unor noi patronate?

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule deputat,

Mi se pare că am prezentat argumentele, pentru că sînt, au fost atît recomandări din partea... în rezultatul evaluării rapoartelor prezentate de către noi, respectării drepturilor la asociere şi de o ajustare la acele rigori care sînt astăzi prevăzute şi în Legea sindicatelor, cînd au dreptul să constituie 3 organizaţii.

Cred că este o simplificare şi este şi un instrument mai democratic decît există astăzi, cînd trebuie să se constituie doar dacă există voinţa a 10 patroni.

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci dumneavoastră doriţi să diluaţi puterea patronatelor care acum sînt constituite în astfel de mod, prin…

 

Doamna Valentina Buliga:

Noi dorim să oferim dreptul la 3 patroni să îşi formeze o asociaţie.

 

Domnul Iurie Muntean:

Aşa, 3 patroni, o asociaţie.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Domnul Iurie Muntean:

Bine, mersi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

Întrebări nu sînt. Luaţi loc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul doamnei Palihovici, preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie.

 

Doamna Liliana  Palihovici:

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii patronatelor. Proiectul de lege prezentat a fost elaborat în baza recomandărilor propuse de către experţii Biroului Internaţional al Muncii şi Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova.

Sinteza propunerilor înaintate constă în modificarea statutului juridic al subdiviziunilor teritoriale ale patronatelor, precum şi în diminuarea cenzului de participare la asociaţiile patronale, potrivit Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.87 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizare, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.953-XIII din 26 septembrie 1995.

Proiectul de lege a fost avizat de către comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Comisia economie, buget şi finanţe, Comisia politică externă şi integrare europeană, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice, Comisia agricultură şi industrie alimentară s-au pronunţat pentru examinarea şi aprobarea proiectului în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului.

Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională nu a aprobat o hotărîre privind adoptarea avizului asupra proiectului de lege menţionat.

Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului susţin examinarea proiectului nominalizat în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului, cu expunerea unor obiecţii care vor fi analizate în lectura a doua.

În baza alineatului (2) al articolului 29 din Regulamentul Parlamentului doamna deputat Eugenia Ostapciuc şi-a exprimat părerea separată, propunînd respingerea proiectului nominalizat.

Comisia sesizată în fond, cu majoritatea de voturi ale deputaţilor, propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Poftim, ce întrebări sînt la doamna Palihovici? Nu sînt întrebări. Luaţi loc, vă rog.

Propun pentru vot în primă lectură proiectul de Lege nr.1676. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Vă mulţumesc frumos.

Proiectul nr.1519, modificarea articolului 54 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218 din 24 octombrie 2008.

Prezintă Guvernul Republicii Moldova. Domnul Efrim, poftim.

 

Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul propune spre examinare proiectul de Lege nr.218 pentru modificarea articolului 54 din Codul contravenţional al Republicii Moldova.

Prin acest proiect, se propune amendarea alineatului (2) al articolului 54 prin substituirea cuvintelor „recunoscut de stat, propagarea urii religioase” rpin cuvintele „sau prin acţiuni de propagare a urii religioase”.

Şi doi. Expunerea dispoziţiei alineatului (3) într-o redacţie nouă, cu următorul cuprins: „Exercitarea în numele unui cult religios sau în nume propriu a unor practici şi ritualuri religioase care pun în pericol siguranţa, ordinea, sănătatea morală, publică sau drepturile şi libertăţile altor persoane.”

Modificările propuse sînt chemate să înlăture discrepanţele existente în Codul administrativ şi să asigure concordanţa normelor care stabilesc restricţii la exercitarea religiei conform Convenţiei europene a drepturilor omului. 

La 12 mai 2009, CEDO a pronunţat hotărîrea sa pe cauza Maşaev către Moldova. În speţă, Curtea a condamnat Guvernul pentru aplicarea sancţiunii pentru practicarea ritualurilor religioase în lipsa unei înregistrări de stat a cultului respectiv.

În particular, Curtea a notat că orice persoană care manifestă o religie nerecunoscută, potrivit Legii despre culte, este în mod automat pasibilă de a fi pedepsită potrivit prevederilor articolului 200, paragraful 3 din Codul cu privire la contravenţiile administrative care a fost abrogat. Însă actualul Cod contravenţional conţine exact aceleaşi prevederi.

Actualele prevederi ale Legii nr.1125 din 11 mai 2007 privind cultele religioase şi părţile lor componente stabilesc dreptul oricărei persoane de a profesa religia sau convingerile în mod individual sau în comun, în public sau în particular, prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor.

Potrivit alineatului (2) al articolului menţionat, această libertate poate fi restrînsă atunci cînd este necesar pentru siguranţa ordinii publice, menţinerea ordinii publice, ocrotirea sănătăţii şi a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor persoanei.

Redacţia actuală a articolului 54 alineatul (3) care stabileşte că se sancţionează exercitarea în numele unui cult religios înregistrat sau neînregistrat ori în nume propriu a unor practici care contravin Legii privind cultele religioase şi părţile lor componente:

unu. Nu defineşte cu exactitate limitele îngrădirii  exerciţiului dreptului la libera manifestare a convingerilor sau credinţelor religioase;

şi doi. Nici nu este suficient de accesibilă şi previzibilă, adică nu oferă suficientă precizie, astfel încît orice individ să fie în stare să-şi ordoneze conduita sa socială.

Din motivele enunţate, se propune expunerea dispoziţiei alineatului (3) al articolului 54 într-o redacţie nouă, care ar limita ingerinţa autorităţilor statului în exerciţiul libertăţii de manifestare a religiei şi a convingerilor doar pentru situaţiile cînd exercitarea acestora pun în pericol siguranţa, ordinea, sănătatea, morala publică sau drepturile şi libertăţile altor persoane.

Aceasta ar asigura corespunderea normelor amendate cu prevederile articolului 9 din Convenţia europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, care stabileşte că limitarea libertăţii de manifestare a religiei este posibilă doar prin măsuri stabilite de lege şi care sînt necesare într-o societate democratică pentru siguranţă publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Totodată, trebuie să precizăm că redacţia noua a alineatului (2) nu mai conţine menţiuni referitor la exercitarea în numele unui cult înregistrat sau neînregistrat. Aceasta din considerentul că multe grupe religioase, de principiu, nu acceptă cerinţa înregistrării, iar statul nu trebuie să aplice sancţiuni sau să limiteze activitatea grupei religioase care nu vrea să se înregistreze. Aceasta deoarece, potrivit Convenţiei europene a drepturilor omului, sancţionarea unui cult religios neînregistrat pentru rugăciuni sau alte manifestări ale credinţelor religioase ar echivala cu excluderea credinţelor religioase minoritare care nu sînt, în mod oficial, înregistrate de stat şi, în consecinţă, ar echivala cu recunoaşterea faptului că un stat poate dicta ce trebuie să creadă o persoană. Pentru această modificare sînt mai multe argumente.

Menţionăm şi faptul că modificarea prevederilor alineatului (2) articolul 54 se cere şi din analiza comparativă a acestei norme cu prevederile articolului 8 din Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente. Această normă prevede că se pedepseşte intoleranţa confesională, manifestată prin acte care stînjenesc liberul exerciţiu al unui cult religios, indiferent de faptul dacă acesta a fost sau nu înregistrat de stat.

Pe cînd alineatul (2) al normei, care se modifică, prevede această sancţiune doar pentru intoleranţa confesională manifestată faţă de un cult înregistrat. Prin urmare, şi din acest considerent excluderea cuvintelor „recunoscut de stat” din articolul 54 alineatul (2) pare a fi iminent şi se propune.

În final, subliniem că proiectul a fost coordonat cu toate autorităţile şi persoanele interesate. În mod special, a fost solicitată opinia Procuraturii Generale a Republicii Moldova, MAI, Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi a reprezentanţilor cultelor religioase.

Obiecţiile acestora au fost luate în considerare la definitivarea proiectului. Proiectul a fost, la fel, expus expertizei anticorupţie şi nu conţine factori de coruptibilitate.

Acestea fiind spuse, vă rugăm respectuos să susţineţi proiectul prezentat.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim. Ce întrebări aveţi la raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi – Fracţiunea PLDM:

Domnule viceministru,

Am două întrebări legate de alineatul (3) al articolului 54. Noua redacţie a acestui alineat, pe de o parte, este salutabilă. Pe de altă parte, ea nu mai prevede ce a fost anterior şi anume practicile şi ritualurile care contravin Legii privind cultele religioase.

Din partea Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice a fost şi o propunere. Nu ştiu dacă aţi reuşit să vă uitaţi peste ea şi dacă consideraţi totuşi oportun să păstrăm şi ce a fost în alineatul (3) anterior. Sau consideraţi că noua redacţie acoperă şi ce a prevăzut varianta anterioară a articolul 54 alineatul (3).

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Într-adevăr, redacţia propusă de Guvern acoperă, limitează cazurile de atragere la sancţiune administrativă doar pentru cazurile în care practicarea oricăror activităţi, ritualuri religioase, pune în pericol siguranţa, ordinea, sănătatea, morala publică sau drepturile şi libertăţile altor persoane.

Evident, doar ritualurile religioase care sînt contrare normelor pot să pună în pericol sau să corespundă dispoziţiei alineatului (3), care se propune.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Bine. Şi a doua întrebare la care, dacă nu binevoiţi, puteţi să nu răspundeţi. Avînd în vedere incidentul din data de 13, credeţi că noua redacţie a acestui alineat ar putea cumva ajuta pe viitor să prevenim asemenea incidente?

 

Domnul Oleg Efrim:

În mod normal trebuie să contribuie şi să putem să ne exercităm funcţiile, fiecare autoritate e chemată să facă acest lucru.

Or, propunerea de completare şi de modificare a articolului 54 este chemat să limiteze abuzurile din partea statului. Deci, în rest, evident, statul are atît obligaţii pozitive, cît şi negative şi autorităţile trebuie să le exercite pe toate.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim. Întrebări nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Deci domnul Ion Pleşca, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Poftim, la tribuna centrală.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege propus examinării este înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova.

Iniţiativa prevede modificarea alineatelor (2) şi (3) ale articolului 54 din Codul contravenţional, care prevede răspunderea contravenţională pentru încălcarea legislaţiei cu privire la cultele religioase.

Modificarea propusă la alineatul (2) al articolului 54 are drept scop aplicarea sancţiunii contravenţionale pentru intoleranţă confesională manifestată faţă de un cult, indiferent de faptul dacă acesta este sau nu recunoscut de stat.

De asemenea, alineatul (3) al articolului 54 este propus într-o nouă redacţie, prin care sînt stabilite temeiurile pentru care survine răspunderea contravenţională în rezultatul exercitării unor practici religioase.

Proiectul a fost avizat de toate comisiile permanente şi de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, care îl susţin. Propunerile şi obiecţiile referitoare la conţinutul reglementărilor proiectului vor fi examinate în cadrul dezbaterilor proiectului de lege în lectura a doua.

Avînd în vedere cele relatate şi ţinînd cont de faptul că Parlamentul a adoptat în primă lectură proiectul de Lege nr.927 din 20 iulie 2009, care prevede, de asemenea, modificarea articolului 54 din Codul contravenţional, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea voturilor membrilor săi, a hotărît să propună Parlamentului proiectul de Lege nr.1519 pentru examinare şi adoptare în primă lectură, urmînd a fi comasat pentru lectura a doua cu proiectul de Lege nr.927.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări către preşedintele comisiei?

Luaţi loc, domnule preşedinte. Întrebări nu sînt.

Supun votului în primă lectură proiectul de Lege nr.1519. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Rog mîinile în jos.

Mulţumesc frumos.

Se propune pentru examinare proiectul de Lege nr.1302 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală.

Poftim, domnule Pleşca, raportor şi preşedintele comisiei. Prima lectură şi a doua lectură.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de Lege privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală, a fost elaborat ţinînd cont de situaţia care s-a creat în activitatea de judecată a Curţii Supreme de Justiţie în urma multiplelor modificări şi completări operate la Codul penal cu norme care au efect retroactiv şi care au dus la necesitatea rejudecării hotărîrilor judecătoreşti irevocabile.

Începînd cu 2003, anul punerii în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, pînă la momentul actual, au fost adoptate 8 legi, prin care s-a modificat Codul penal cu norme care au caracter retroactiv.

Iar prin Legea nr.277 din 18 decembrie 2008, pusă în aplicare la 24 mai 2009, au fost modificate şi completate peste 80% din normele Codului penal, care, de asemenea, implică efect retroactiv.

Conform articolului 452 din Codul de procedură penală, judecarea recursului în anulare îi revine Curţii Supreme de Justiţie. Recursurile în anulare, declarate împotriva hotărîrilor irevocabile adoptate de instanţele ierarhic inferioare se judecă de Colegiul penal al Curţii Supreme, iar recursurile declarate împotriva deciziilor Colegiului penal se judecă de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

Situaţia creată în legislaţia penală a sporit cu mult volumul de lucru al Curţii Supreme de Justiţie la judecarea cauzelor penale.

Este prezentat un tabel unde se reflectă volumul de lucru al Colegiului penal. Astfel, conform datelor statistice, din 2004 pînă în 2008, cantitatea cauzelor penale examinate de Colegiul penal s-a majorat de la 1330 recursuri pînă la 2907. Şi, respectiv, cantitatea cauzelor examinate de Plenul Curţii Supreme s-au majorat de la 218  la 418.

Totodată, la Curtea Supremă s-au acumulat un număr foarte mare de recursuri în anulare care urmează a fi judecate. În 2009, în procedura Colegiului penal, la situaţia din 29 septembrie au fost judecate şi se află în proces de judecare 2811 cauze penale. Iar în grefa Colegiului se află în proces de lucru circa încă
600 de recursuri.

În procedura Plenului, la situaţia din 29 septembrie, au fost judecaţi şi se află în proces de judecare 791 de dosare, iar peste 1500 recursuri se află în aşteptare de a fi în judecată.

Conform practicii judecării recursurilor în anulare de către Plenul Curţii Supreme, stabilit încă în 2003 la judecarea recursului în anulare de către Plen, nu se aplică procedura de admisibilitate, prevăzută de articolul 432 din Codul de procedură penală, la care face trimitere articolul 456, recursurile fiind transmise direct în Plenul Curţii Supreme, cu participarea procurorului şi a avocatului la şedinţele căruia şi se decide asupra inadmisibilităţii recursului sau pe fondul acestuia.

Această situaţie complică judecarea recursului de către Plen, deoarece în cazul în care, prin hotărîrea Curţii Constituţionale din 19 iulie 2005, condamnaţilor li s-a permis să declare personal recursuri fără a apela la avocaţi, condamnaţii înaintează recursuri în plen, fără a indica temeiurile pentru recurs în anulare prevăzut de articolul 453.

Şi deci cerererile de recurs nu corespund prevederilor articolului 455 din Codul de procedură penală, ceea ce, în multe cazuri, serveşte motiv pentru a declara recursul inadmisibil în corespundere cu prevederile articolului 432.

Dat fiind faptul că fără modificarea legislaţiei nu poate fi schimbată practica judiciară din judecarea recursului de către Plen, deoarece aceasta ar duce la afectarea principiului egalităţii tuturor în faţa legii, se propune de a completa articolul 456 după primul alineat cu două alineate noi.

Completările propuse vor permite soluţionarea parţială a problemei stocării recursurilor în anulare în Cancelaria Plenului Curţii Supreme.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Poftim, ce întrebări aveţi către raportor şi către preşedintele comisiei? Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect necesar, o iniţiativă foarte bună, întîrziată puţin. Ea trebuia, în principiu, făcută cu vreo jumătate de an mai înainte, ţinînd cont de acele procese care au avut loc înainte.

Unica noastră sugestie care este, pentru a doua lectură să revenim la forma raportului care îl facem. Noi am discutat în comisie subiectul acesta. În rest, iniţiativa trebuie, cred eu, susţinută de toată lumea, căci este una foarte necesară.

 

Domnul Ion Pleşca:

Bine, pentru lectura a doua o să discutăm la şedinţa comisiei.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Poftim, microfonul nr.2…

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

E clar că dumneavoastră aţi expus poziţia din practica care există astăzi la Curtea Supremă de Justiţie şi aţi făcut trimitere la acele cazuri cînd Curtea Supremă este supraîncărcată şi este dificil să examineze în prezenţa părţilor…

În acest context, v-aş întreba dacă nu cumva, prin acest proiect de lege, pe care îl promovaţi dumneavoastră, s-ar încălca dreptul sau accesul la justiţie, cu participarea părţilor. Fiindcă să nu ne trezim într-o situaţie cînd părţile, nefiind invitate în proces, dar noi cunoaştem din practică cum se examinează în mod de urgenţă aceste dosare în 40 de secunde sau într-un minut la Curtea Supremă şi neparticiparea părţilor în proces la judecarea acestor cauze vor trezi sau vor da posibilitate sau, mai bine zis, vor aduce unele motive ca aceste persoane … care vor fi lezate drepturile să se adreseze la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului punînd ca bază încălcarea dreptului la justiţie sau la un proces echitabil.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Zagorodnîi.

Nicidecum nu vor fi încălcate drepturile vreunei părţi în proces. Deoarece noi, la ziua de astăzi, recursul ordinar care este declarat de părţi se examinează procedura de admisibilitate fără citarea părţilor şi dacă Colegiul din 3 judecători, studiind dosarul, a ajuns la concluzia că el nu trebuie să fie examinat în Colegiul lărgit a Colegiului penal al Curţii Supreme, se declară inadmisibil. Deci practica aceasta este deja.

Acum, noi vrem să... adică, eu propun ca şi acele recursuri în anulare, care vin în Plenul Curţii Supreme de Justiţie să fie examinate de un Colegiu din
5 judecători care, studiind dosarul, vor decide: este necesar ca acest dosar să ajungă în Plenul Curţii Supreme de Justiţie sau să îl declare inadmisibil.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, eu înţeleg.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Înţeleg.

 

Domnul Serafim Urechean:

A doua întrebare. Poftim.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Înţeleg motivele şi explicaţiile dumneavoastră, dar aceasta este ultima cale de atac. Şi trebuie să înţelegeţi că părerea noastră este că totuşi drepturile persoanelor vor fi încălcate şi din acest considerent noi nu vom susţine acest proiect de lege.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Tănase:

Stimaţi colegi,

Vreau să precizez un lucru, căci dacă ne referim la Curtea Europeană, ea garantează doar pentru căile ordinare. În cazul de faţă, noi vorbim de o cale extraordinară de atac. Unu la mînă.

Doi la mînă. Procedura admisibilităţii funcţionează în Republica Moldova şi nu există nici o cauză la Curtea Europeană care să constate că ar exista careva contradicţii sau probleme în ceea ce priveşte derularea procedurii de admisibilitate.

Din punctul de vedere al Convenţiei Europene, nu există nici o problemă în sensul acesta.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos, domnule ministru.

Întrebări mai multe nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

 

Domnul Ion Pleşca:

Raportul.

 

Domnul Serafim Urechean:

Nu, bine, raportul. Poftim.

 

Domnul Ion Pleşca:

Eu acum ca raportor o să prezint raportul comisiei. În principiu, deja mi-am expus poziţia şi Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat în şedinţă şi a ajuns la concluzia că acest proiect de lege poate fi propus pentru ca să fie aprobat în primă lectură. Şi cu amendamentul domnului Tănase să fie examinat pentru lectura a doua în comisie şi propus Legislativului pentru adoptare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc frumos.

De acum întrebări către domnul preşedinte al comisiei nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Supun votului aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

Cine este pentru, rog să voteze.

Absoluta majoritate.

Deci, luînd în consideraţie propunerea preşedintelui comisiei, cu amendamentul domnului Tănase, propun la vot adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

Cine este pentru, rog să voteze.

Rog să număraţi voturile.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 21.

Domnul Serafim Urechean:

– 21. Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 33.

 

Domnul Serafim Urechean:

– 33.

Cu 34 de voturi... cu 54 de voturi, acest proiect de lege devine lege votată în a doua lectură.

Mulţumesc frumos.

Trecem la următorul proiect de Lege nr.3287.

Guvernul. Domnul Efrim, poftim.

 

Domnul Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea anexei numărul 3 la Legea nr.764 din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Modificarea propusă are drept scop înlăturarea unei erori de natură tehnică, admisă în procesul de redactare a legii menţionate. Astfel, din greşeală, la compartimentul „Raionul Edineţ” nu a fost inclusă localitatea Alexăndreni.

Constatăm că la moment în anexa numărul 3 la legea care se modifică, deşi la compartimentul „Raionul Edineţ” sînt indicate cifrele 4 şi 43, ceea ce corespunde situaţiei reale a numărului de localităţi din cadrul oraşelor şi satelor din raion, totuşi la poziţia „Edineţ” este stipulat doar satul Gordineştii Noi, fără a se enumera expres şi satul Alexăndreni.

Astfel, sînt enumerate expres doar 3 localităţi din cadrul oraşelor, din cele
4 existente de facto. În context, pentru înlăturarea deficienţelor de ordin legal, precum şi în scopul înlăturării dificultăţilor cu care se confruntă locuitorii satului Alexăndreni, din componenţa oraşului Edineţ, Guvernul consideră oportun operarea modificărilor care se propun.

Proiectul a fost avizat pozitiv de Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Consiliul raional Edineţ, Primăria oraşului Edineţ.

Rugăm respectuos să susţineţi acest proiect.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, întrebări sînt către raportor?  Nu sînt.

Poftim, ofer cuvîntul domnului Guznac, preşedintele Comisiei administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională. Poftim, domnule Guznac, la tribuna centrală.

 

Domnul Valentin Guznac:

Onorată asistenţă,

Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională a examinat în şedinţa sa din 18 noiembrie curent proiectul de lege sus-numit, parvenit de la Guvernul Republicii Moldova şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1268 din 14 noiembrie 2008.

Comisia menţionează că proiectul de lege prevede modificarea anexei 3 la Legea nr.764 din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova la compartimentul „Raionul Edineţ”, poziţia „Edineţ” se completează cu localitatea Alexăndreni.

Comisia constată că, prin Legea nr.37 din 14 februarie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.764 din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, poziţia „Edineţ” deja a fost completată cu localitatea Alexăndreni.

Ulterior, prin Legea nr.124 din 18 martie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.764 din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, poziţia „Edineţ” a fost completată şi cu localitatea Gordineştii Noi.

La redactarea legii menţionate la compartimentul „Raionul Edineţ” a fost comisă o eroare de natură tehnică: în textul legii localitatea Alexăndreni nu a fost regăsită.

Totodată, constatăm că la moment în anexa numărul 3 a Legii nr.764 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, la compartimentul „Raionul Edineţ” sînt indicate cifrele 4 şi 43, ceea ce corespunde situaţiei reale a numărului localităţilor din cadrul oraşelor, satelor, comunelor din raion. Totuşi la poziţia „Edineţ” este stipulat doar satul Gordineştii Noi, fără a fi indicat şi satul Alexandreni.

Astfel, se enumeră expres doar 3 localităţi din cadrul oraşelor din cele
4 existente de facto.

 La proiectul de lege au parvenit avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului. Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizul prezentat, a menţionat că proiectul de lege ţine de competenţa Parlamentului şi este în concordanţă cu prevederile articolului 66 din Constituţia Republicii Moldova.

Reieşind din cele menţionate, Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională consideră necesară operarea modificării respective şi propune Parlamentului pentru examinare şi aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.3287 din 26 noiembrie 2008 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr.764 din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Dacă deputaţii nu au amendamente, propuneri şi obiecţii, proiectul de lege se propune a fi adoptat şi în lectura a doua de către Parlament.

Vă mulţumesc.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte Guznac.

Cine are întrebări către preşedinte, către raportor?

Vă mulţumesc frumos. Luaţi loc.

Cine este pentru ca acest proiect de lege să fie votat în primă lectură, rog să voteze.

Majoritatea.

O, bravo. Mulţumesc frumos. Deci cu 100% celor prezenţi.

Da, şi cine este pentru ca acest proiect de lege să fie votat în a doua lectură, dacă nu aveţi nimic împotrivă, rog să votaţi. 100% din cei prezenţi.

Vă rog, vă mulţumesc frumos pentru atitudine conştientă faţă de acest proiect de lege şi conlucrare pentru viitor.

Vă mulţumesc frumos. (Rumoare în sală.) Da…, v-am spus că sînt toţi 90. (Rumoare în sală.) Da, poftim. Gata, gata, lăsaţi, nu aveţi grijă.

Deci, poftim, sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 …

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3  – 33.

Sectorul nr.2 – 22.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr.2 – 22.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 22.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu, da, 87 de voturi, proiectul de lege este adoptat în lectura a doua.

Vă mulţumesc frumos.

Da, microfonul nr.5.  De procedură, da? Poftim.

 

 

Domnul Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Nu.

Domnule Preşedinte,

Fracţiunea noastră solicită o întrerupere de jumătate de oră şi anunţ şedinţa Alianţei în Sala mică de la nivel.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Jumătate de oră nu, poate, dar 15 minute. Sau jumătate de oră, da? B

ine, o pauză de jumătate de oră.

 

P A U Z Ă

*

*    *    *

D u p ă   p a u z ă

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Continuăm şedinţa. Proiectul de Lege nr.1674 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Prezintă Guvernul, domnul Popa, viceministru al economiei. Raportor – domnul Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe. Vă rog, domnule Popa, la tribuna centrală. Este sau nu este? Dacă nu este, domnul Lazăr, da?

Domnule ministru,

Vă rog.

 

Domnul Valeriu Lazăr – ministrul economiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Onorată asistenţă,

Obiectivul acestui proiect de lege, propus atenţiei dumneavoastră, este asigurarea autonomiei decizionale şi financiare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, pe de o parte. Pe de altă parte, transferul competenţelor în domeniul aprobării tarifelor la energia termică de la consiliile locale la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. Astfel, asigurîndu-se depolitizarea acestui proces şi, în egală măsură, excluderea conflictului de interese, care persistă actualmente pentru Guvern, în măsura în care aprobarea tarifelor de către o Agenţie, care este conform filosofiei, care stă la baza creării acestei Agenţii este una independentă.

În realitate, există două elemente care ştirbesc din această autonomie. Este faptul că Consiliul director este aprobat de Guvern. Şi, la fel, bugetul acestei instituţii este aprobat de Guvern. Or, spuneam mai sus că Guvernul este în conflict de interese atît timp, cît, în calitate de operatori, în această piaţă activează cîteva întreprinderi, care sunt administrate şi sînt, de fapt, în proprietatea Guvernului.

În procesul de examinare în comisie a acestui proiect de lege a apărut necesitatea de a opera anumite schimbări. Cred că colegul, domnul preşedinte al Comisiei se va referi. Dar ţinînd cont de faptul că imediat următoarele proiecte sînt proiectul de Lege cu privire la energia electrică şi proiectul de Lege cu privire la gazele naturale în redacţie nouă, o să dispară necesitatea de a prevedea şi în acest proiect de lege operarea modificărilor în Legea cu privire la energia electrică şi, respectiv, în Legea cu privire la gazele naturale, fiindcă aceste prevederi se vor regăsi în proiectele propuse în redacţie nouă.

Acestea fiind spuse, Guvernul intervine cu rugămintea  către dumneavoastră de a aproba acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Întrebări? Nu sînt, da?

Domnule Muntean,

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule ministru,

Spuneţi-mi, vă rog, în opinia dumneavoastră, acest proiect nu vine ca o... nu vine în contradicţie cu Constituţia Ţării în ceea ce priveşte autonomia locală? Avînd în vedere că întreprinderile din sector, prin definiţie, urmează a fi şi sînt supuse, subordonate autorităţilor publice locale.

 

Domnul Valeriu Lazăr:

Tot?          

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, vă rog.

 

Domnul Valeriu Lazăr:

Da, mulţumesc pentru întrebare.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că articolul 109 din Constituţia Republicii Moldova, într-adevăr, stipulează că administraţia publică, unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale ale descentralizării serviciilor, serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit. Observăm că, în mod expres, Constituţia nu stabileşte careva atribuţii autorităţilor publice locale de a stabili tarife.

Mai mult ca atît, dacă ne referim la Legea privind descentralizarea administrativă, autonomia locală, se defineşte dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor publice locale de a reglementa şi gestiona, în condiţiile legii, sub propria lor responsabilitate şi interesul populaţiei locale o parte importantă din treburile publice.

Prin urmare,  dacă ne vom aduce aminte ponderea datoriilor CET-urilor, care produc, în primul rînd, energia termică şi doar apoi energia electrică în totalul datoriilor istorice şi curente circa 1,64 miliarde de lei în total faţă de „Moldovagaz”, atunci vom stabili că, de fapt, problema nu mai este una locală, fiindcă această problemă afectează tot sectorul şi, de fapt, CET-urile sînt operatori naţionali.       

Mai sînt şi multe alte argumente în favoarea acestei idei şi, de fapt, şi la medii … servicii publice în contextul Constituţiei şi în contextul Legii cu privire la autonomia publică locală nu înseamnă, de fapt, servicii de prestare a energiei electrice, care  sînt servicii comerciale. Acolo e puţin altă conotaţie. Prin serviciile publice se subînţeleg serviciile pe care le prestează instituţiile Primăriei. De aceea, eu consider că nu există absolut nici o încălcare a Constituţiei şi a altor legi în vigoare.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu, domnule Preşedinte, vreau să mă înscriu la luare de cuvînt, după prezentarea acestei legi.

A doua întrebare. Dumneavoastră vedeţi o diferenţă între serviciile de prestare a energiei electrice, spre exemplu, şi serviciile de salubrizare? Deci dacă  dumneavoastră  vreţi să atribuiţi aprobarea tarifelor deci Parlamentului, de ce în această ordine de idei nu veniţi cu iniţiativa de a atribui această competenţă şi în privinţa serviciilor de evacuare a gunoiului Parlamentului?

Pentru că şi într-un caz, şi în altul vorbim de servicii de gospodărie comunală, conform Legii cu privire la administraţia publică locală şi Legii serviciilor publice de gospodărie comunală. Deci vorbim de aceeaşi categorie de servicii. Să aprobăm dar şi tarifele pentru salubrizare şi pentru alte servicii în Parlament.

 

Domnul Valeriu Lazăr:

Dacă îmi permiteţi, să vă răspund. Nu există similitudini. Aşa cum spuneam, serviciile de salubrizare, într-adevăr, vizează localitatea respectivă. În cazul acestor tipuri de servicii, vă spuneam CET-urile, faţă de care operatorii locali, care furnizează energia termică, în acest caz, au anumite datorii. Şi pe lanţ, de fapt,  afectează întreaga securitate energetică a ţării. Or, în cazul salubrizării este o situaţie absolut diferită. De aceea, eu cred că nu există această similitudine şi, respectiv, abordările sînt totalmente diferite.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mai laconic.

Mulţumim, domnule Muntean.

Două întrebări aţi pus, v-am înscris, da.

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci luare de cuvînt.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, domnule ministru.

Mai sînt întrebări?

Domnule Dodon, microfonul nr. 2.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule ministru,

Stimate coleg,

O întrebare destul de simplă. Care ar fi logica subordonării regulatoriului independent nu Guvernului, ci Parlamentului? Nu ar fi aceasta o încercare de a trece responsabilitatea vizavi de eventuala, nu spun majorare, eventuala majorare a tarifelor la energie termică şi alte servicii, care ar urma imediat după aprobarea acestui proiect?

 

Domnul Valeriu Lazăr:

Mulţumesc, stimate  coleg.

Cred că noţiunea de „subordonare” nu este una relevantă. De fapt, este una incorectă. Or, Agenţia urmează în continuare să fie un organ independent şi de sectorul public, şi de sectorul privat. De aceea, eu cred că această noţiune este una adecvată şi noi nu întrevedem alte scopuri decît asigurarea securităţii energetice şi asigurarea independenţei reale acestui regulator. Şi asigurarea, în ultimă instanţă, a unei competiţii libere dintre operatorii acestei pieţe,  pe de o parte, pe de altă parte, noi  propunem, aşa cum spuneam mai sus, eliminarea conflictului de interese.

Ba din contra, Guvernul să nu aibă posibilitatea de a influenţa deciziile acestei Agenţii şi nici Parlamentul nu va avea posibilitatea să o facă, fiindcă, din momentul numirii Consiliului directorilor, acest consiliu de directori va lua decizii, şi nu Parlamentul. De aceea, noi nu vedem absolut, cel puţin nu avem ideile la care dumneavoastră  v-aţi referit.

Mulţumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule ministru,

Vă mulţumesc.

Cred că aţi înţeles întrebarea şi colegii, şi societatea, de asemenea.  

 

Domnul Valeriu Lazăr:

Sper că aţi înţeles şi răspunsul.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, domnule ministru. 

Luaţi loc.

Domnule Ioniţă, vă rog. 

 

Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Acest proiect de lege prevede modificarea în mai multe legi: în primul rînd, Legea privind statutul municipiului Chişinău, Legea privind gazele, energia electrică şi Legea privind energetica. Această lege presupune transferul competenţei de stabilire a tarifului de la Consiliul municipal la Agenţia pentru Reglementare în Energetică, Creşterea gradului de autonomie a Agenţiei prin numirea, conducerea Agenţiei şi Consiliului, şi bugetului ei de către hotărîrea de Parlament.

Pornind de la cele expuse, comisia propune ca acest buget să fie aprobat de Parlament în primă lectura.

Dacă sînt întrebări?

Da, domnul Dodon.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Dodon,

Oferim microfonului nr. 2 sau dumneavoastră? Căci eraţi la nr.2  pînă acum. Acum dumneavoastră  veniţi la nr. 3. Pe urmă treceţi la nr.4?

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc.

Spuneţi, vă rog, domnule preşedinte al comisiei, dar cum rămîne cu autonomia locală? Fiindcă vorbiţi de autonomia Agenţiei, dar iată cu autonomia administraţiei publice locale, cu drepturile lor, cu diferite,  tratarea în diferit mod a posibilităţilor acestor administraţii locale.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu are absolut nimic cu autonomia locală, deoarece sînt şi alte servicii. Să zicem apa, apa tehnică care în prezent sînt la CET-uri tot este de către ANRE şi nu a afectat deloc autonomia locală. Autonomia locală este prestarea serviciilor. Iar cît priveşte modul de stabilire a preţului, trebuie să fie depolitizat, trebuie să fie un proces tehnic. Şi, în acest caz, Agenţia este acel instrument prin care poate fi stabilit un preţ corespunzător cu...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Colegii dumneavoastră, în discuţii, nu o dată au spus că acest proiect de lege, practic, este făcut pentru problemele care sînt în Chişinău. Păi, daţi să nu...

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu este pentru municipiul Chişinău. Este absolut pentru întreaga ţară. Şi acolo unde există astfel de lucruri, vor fi... ANRE-ul va stabili data.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Bine. Şi ultima  întrebare. Dumneavoastră  înţelegeţi că fiecare teritoriu are specificul respectiv. Şi preţurile, şi tarifele sînt şi trebuie să fie diferite.

 

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Corect. Păi, ANRE-ul nu stabileşte  tariful pentru toată ţara. Dar există modalitatea de stabilire prin lege a tarifului şi pentru fiecare operator se stabileşte tarif. Exact aşa la energia electrică, spre exemplu, ANRE stabileşte tarife diferenţiate pentru fiecare operator de pe piaţă. Deci acesta nu este un tarif pentru întreaga ţară. Fiecare operator separat are tariful lui în dependenţă de metodologia care este iarăşi aprobată, este publică şi corespunde tuturor cerinţelor.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 3. 

 

Domnul Igor Dodon:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate coleg,

Preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe, o întrebare destul de simplă. Sper că o să răspundeţi la ea, ţinînd cont şi de experienţa care aţi avut-o anterior pînă a veni în Parlament. Dumneavoastră  chiar aţi consultat Primăria la capitolul metodologia stabilirii tarifelor la energia termică. În opinia dumneavoastră personală, aceste modificări, inclusiv mă refer la trecerea competenţelor de la autorităţile publice locale la ANRE, ar putea conduce la majorarea sau micşorarea tarifelor pentru acest serviciu extrem de important pentru locuitorii din municipiul Chişinău.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Este foarte greu să  spun,  dacă va conduce la majorare sau la micşorare. Dar pot să spun un singur lucru, că  ANRE-ul nu, pur şi simplu, va stabili tariful, lucru care... din păcate, consiliul doar aceasta făcea. ANRE va avea şi funcţii de control, el va verifica toate elementele tarifului în vederea dacă corespunde sau nu? Dumneavoastră  ştiţi foarte bine, domnule Dodon, că ANRE, în ultimii ani, lent  şi-a crescut capacităţile sale. Şi el, de la un simplu constatator de fapte, şi-a luat din ce în ce mai multe funcţii şi va avea mai multe funcţii, inclusiv de verificare a corectitudinii şi controlului dacă ceea ce se propune de către un operator este corect sau nu.

Eu cred că vor fi nişte preţuri corecte şi care corespund, într-adevăr, costurilor reale şi minim necesare. Dumneavoastră  ştiţi de la energia electrică ce   s-a întîmplat, de la pierderi de 20 şi ceva de procente ANRE treptat a obligat operatorii să reducă pierderile pînă la 13%.

În prezent, „Termocom” are pierderi de 27 %. Va fi un plan foarte clar de reducere a acestor pierderi pînă la acel pe care ANRE îl va considera. Va fi un plan de acţiuni ca şi la operatorii de energie electrică. Ştiţi foarte bine că a fost un plan de 5 ani de zile de reducere a pierderilor la energie.

 

Domnul Igor  Dodon:

De fapt, discuţiile pe care le-am avut în comisie...

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Reducerea pierderilor înseamnă scăderea tarifelor.

 

Domnul Igor Dodon:

De fapt, discuţiile pe care le-am avut în Comisia economie, buget şi finanţe, vă aduceţi aminte bine, că colegii care au raportat au adus un argument de ce trec competenţele. Dat fiind faptul că Primăria nu aprobă tarifele la nivelul stabilit şi  s-au acumulat pierderi, este necesară trecerea competenţelor. Eu nu aş dori...

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Dodon,

Acesta nu este argument. 

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule ministru,

Eu nu aş dori...

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Dodon,

Acesta nu este argument.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule ministru,

Nu aş dori ca, prin această modificare, să avem careva creştere de tarife în municipiul Chişinău. Lucrul acesta este extrem de important.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Dodon,

Dumneavoastră ştiţi că eu tot lucrul acesta îl doresc şi chiar îl am şi în judecată lucrul acesta, aşa că...

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Ioniţă,

Domnule preşedinte,

Luaţi loc.

Mulţumim frumos.

Acuşi.

Domnule Dodon.

Stimaţi colegi,

În 2009, Primăria şi Consiliul municipal Chişinău au avut presiuni mari pentru majorarea tarifului la căldură de la 540 la 817. Şi azi dumneavoastră  veniţi şi apăraţi cetăţenii,  căci dacă nu era consiliul şi Primarul General împotrivă, astăzi tariful în Chişinău la căldură ar fi fost cel puţin 700 de lei. Oricum e un pas bun înainte făcut de către dumneavoastră. Numai datorită consiliului municipal şi Primarului General astăzi cetăţenii plătesc 540 tariful la căldură.

Altfel, ar fi fost 800 – 900. Vă amintiţi cîte presiuni au fost? Şi judecată, şi  dosar penal împotriva Primarului, cînd eraţi dumneavoastră în Guvernul Republicii Moldova. Dreptul la replică nu este prevăzut în Regulament.

Microfonul nr. 3.

Fracţiunea doar, dar nu domnul Dodon. Ei astăzi, mîine am auzit că pleacă
şi el.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Preşedinte,

Doar o singură doleanţă, solicitare. Noi sperăm foarte mult, că tariful de 540 de lei pe Gcal, care, cum spuneţi dumneavoastră, a rămas în vigoare datorită activităţii Primăriei şi poate inclusiv dumneavoastră în calitate de preşedinte al Consiliului municipal. Să rămîne tot 540 atunci cînd ANRE va fi subordonat tot dumneavoastră  ca Preşedinte al Parlamentului. Eu doresc foarte mult ca anume aşa să fie. Doar aceasta, mai mult nimic.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Dacă este vorba să decid eu, o să fie 230, domnule Dodon. Dar o să vedem ce preţuri la gaz aţi contractat dumneavoastră cu „Gazprom”.

Domnule preşedinte,

Doriţi în lectura a doua? Cu modificări, vă rog.

Stimaţi colegi,

Staţi să supun votului în primă lectură.

Cine este pentru aprobarea în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Sîntem pentru propunerea domnului preşedinte ca să fie adoptat şi în a doua lectură? Cu modificările care au fost înaintate de către colegi.

Poftim, domnule Ioniţă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Propunem următoarele modificări şi să votăm în lectura a doua. Deci Consiliul de Administraţie al Agenţiei va fi alcătuit din 5 directori. Directorul General al Consiliului de Administraţie al Agenţiei se propune să fie desemnat de Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul pozitiv al comisiei. Ceilalţi directori sunt desemnaţi de Parlament, la propunerea comisiei parlamentare de profil.

Şi bugetul Agenţiei, la prima desemnare a Consiliului de Administraţie al Agenţiei, Parlamentul va opera următoarele... se va desemna în următorul mod: Director General – pe 6 ani, doi directori – pe 4 ani şi 2 –  pe 2 ani de zile. Toţi vor fi în 6 ani, cu excepţia primei dăţi.

Şi ultimul moment. Bugetul Agenţiei va fi, se propune de către comisia de profil şi se aprobă de Parlament la nivelul maxim de 0,15 la sută şi în fiecare an se vor stabili cotele pentru fiecare tip de energie cît va fi, dar maxima, cota maximă 0,15 la sută. Cota de reglementare.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Este clar. Întrebări?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Luare de cuvînt, domnule Preşedinte.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Luare de cuvînt?

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, sigur.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Bine.

Mulţumim.

Întrebări nu sînt?

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule Preşedinte,

La aşa un ritm vertiginos de adoptare a legilor poate organizaţi serviciul de promulgare aici deodată? Ce să pierdeţi timpul?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Muntean,

Dacă în ”90 noi am fi adoptat legi cum doriţi dumneavoastră, nu aţi fi ajuns astăzi deputat. Credeţi-mă pe mine.

 

Domnul Iurie Muntean:

Mai răbdăm, mai răbdăm.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mai răbdaţi, da?

 

Domnul Iurie Muntean:

Răbdare şi tutun.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Bine.

Mulţumim, domnule preşedinte.

Aţi scăpat momentul. Am trecut, am votat în primă lectură şi în lectura a doua nu sînt.

Domnule Muntean,

Dacă erai Moldovan nu îţi ofeream, dar Munteanu, poftim. Rămîne …

 

Domnul Iurie Muntean:

Mulţumesc de aşa o favoare, domnule Preşedinte.

Mai răbdăm noi un pic, mai răbdăm.

Stimaţi deputaţi,

Da, domnule Untilă, mai răbdăm.

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Onorată asistenţă,

Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a examinat proiectul de lege referitor la aşa-zisa reformare a sistemului de aprobare a tarifelor la energia termică şi modificarea statutului ANRE.

Efectuînd doar o analiză orizontală juridică a acestui proiect, prezentat Parlamentului de actuala guvernare liberal-democrată, putem să constatăm că actul propus spre aprobare contravine unui şir de acte legislative şi, în primul rînd, Constituţiei Republicii Moldova, precum şi angajamentelor internaţionale, asumate de ţara noastră.

De asemenea, proiectul de lege vine în contradicţie cu principiul autonomiei locale, consfinţit drept un element fundamental al Constituţiei Ţării, asigurat prin Legea administraţiei publice locale, precum şi Carta europeană a autonomiei locale, ratificate prin hotărîrea Parlamentului din 16 iulie 1997. Aşadar, în conformitate cu articolul 101 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

La fel, în conformitate cu prevederile Cărţii europene a autonomie locale, competenţele încredinţate colectivităţilor locale trebuie să fie în mod normal depline şi întregi. Iar exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie să fie de o manieră generală, să revină de preferinţă acelor autorităţi care sînt cele mai apropiate de cetăţeni.             

Concomitent, principiul autonomiei locale este stabilit şi în Legea privind administraţia publică locală, articolul 3 al căreia stabileşte că autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizaţională, gestionară şi financiară. Au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului  administrat.

De asemenea, conform Legii serviciilor publice de gospodărie comunală, alimentarea cu energie termică se atribuie la serviciile publice de gospodărie comunală, care, la rîndul lor, sînt scoase din subordinea autorităţilor publice centrale şi constituie structuri autonome gestionare, atribuindu-li-se patrimoniul propriu în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

În acest context, există o întrebare firească: ţine oare problema acordării unui serviciu public, în cazul nostru livrării energiei termice într-o anumită localitate, de trenurile publice la nivel central. Răspunsul, în acest caz, este unul ferm: sigur că nu. De asemenea, ruperea unui element esenţial al serviciilor publice din subordine şi gestionarea autorităţilor locale, menţinînd proprietatea asupra întreprinderilor  prestatori de servicii după autorităţile locale nu soluţionează problema abordată de Guvern.

La fel putem menţiona că gestionarea ineficientă a treburilor publice locale de către unii aleşi locali, de exemplu, în municipiul Chişinău, evident, nu trebuie să servească drept temei pentru reformarea şi revizuirea întregii construcţii a competenţelor autorităţilor locale, drept urmare şi sfidarea principiului de autonomie locală.

Cu alte cuvinte, eşecul şi falimentul administrativ al unor autorităţi locale nu trebuie să constituie drept temei pentru ridicarea acestei probleme la nivel de Parlament, aplicînd o amprentă politică încă mai mare problemei tarifare. Concluzia firească, în acest sens, poate fi doar una. Partidul Liberal în frunte cu domnul Mihai Ghimpu vor să scutească de răspundere Primăria municipiului Chişinău, iar Guvernul Filat doreşte să rezolve această problemă în modul cel mai simplist: prin scoaterea acestei poveri de pe seama Guvernului şi transferul acesteia către Parlament, spălîndu-se pe mîini şi raportînd către organismele financiare internaţionale despre îndeplinirea angajamentelor şi promisiunilor, inclusiv în asigurarea fundalului pentru viitoarele majorări ale tarifelor în lanţ. La rîndul nostru, noi calificăm aceasta drept acţiuni antisociale şi antidemocratice contrare Constituţiei şi principiului de autonomie locală.

Stimaţi deputaţi,

Cu o astfel de abordare a actualei guvernări riscăm să ne pomenim cu un precedent de ridicare a reglementării tuturor serviciilor publice din gospodăria comunală, prestate de întreprinderile municipale la nivel central, pentru care va fi necesară crearea unei magastructuri cu dreptul de aprobare a tarifelor la apă, la serviciile de salubrizare, transport public, administrarea fondului locativ, înverzirea localităţilor etc.

În cadrul prezentării proiectului, autorii s-au referit la practica internaţională de aprobare a tarifelor la energia termică la nivel de regulatori independenţi. Am studiat şi noi această practică şi ţinem să menţionăm că în majoritatea ţărilor limitrofe şi apropiate, de exemplu, Letonia, Ungaria, Ucraina, România şi altele tarifele sînt aprobate de către autorităţile publice locale, iar implicarea la nivel central fiind limitată doar la stabilirea metodicii de calcul al tarifului. Aş dori să menţionez că aceste sectoare în ţările menţionate, indiferent cine aprobă şi stabileşte compensaţiile, nu au acumulări de datorii, chiar activează eficient. Cu referire la modificarea statutului instituţional al ANRE nu este absolut clar  cum se doreşte...

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Muntean,

A expirat termenul.

 

Domnul Iurie Muntean:

30 de secunde, vă rog. Cum se doreşte asigurarea independenţei acestei structuri din punct de vedere funcţional, subordonînd aceasta Parlamentului.

În opinia noastră, numirea şi destituirea directorilor ANRE de către Parlament, precum şi aprobarea bugetului anual al acesteia, invers va da dovada  depolitizării instituţiei respective, fiind utilizat permanent ca un instrument împotriva ANRE de către orice formaţiune politică majoritară.

În consecinţă, guvernarea liberal-democrată, la prezentarea proiectului de lege în cauză, nu a prezentat nici o informaţie în privinţa acţiunilor ulterioare, în special care vor fi acţiunile în vederea revizuirii tarifelor în perioada rece a anului. Examinînd spiritul legii propuse, putem afirma cu certitudine că ne aşteaptă o majorare esenţială a tarifelor la factorii energetici în plină iarnă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Muntean,

În calitatea mea de politician de la 88 încoace, am apărat doar interesele cetăţeanului şi ale statului. Şi, în calitate de Preşedinte al Consiliului municipal, tot am demonstrat acest lucru. Păcat că dumneavoastră  aţi apărat alte interese.

Cine este pentru adoptarea proiectului în lectura a doua, rog să voteze.

Mulţumim.

Sectorul nr. 1.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Sectorul nr. 2? 22 sau  24?  

 

N u m ă r ă t o r i i:

 − 22.   

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 22.

Sectorul nr. 3 ?   

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 33.   

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 33.

Cu 53 de voturi, cu 55, proiectul de Lege este adoptat.

Revenim la punctul 1 al ordinii de zi, proiectul de Lege nr.1925 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Domnul Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe. Vă rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ar fi bun la ANRE domnul Munteanu şi eu să îl susţin, în cazul în care va fi propus.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe împreună cu Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului şi amendamentele deputaţilor, a examinat proiectul de Lege privind  modificarea şi completarea unor acte legislative pentru lectura a doua.

Dumneavoastră aveţi toate amendamentele propuse de către deputaţi, aveţi toate propunerile cu care comisia vine în Parlament. Vreau doar să spun că, suplimentar, la ceea ce aveţi dumneavoastră 147 de pagini, comisia propune a nu exclude articolul 28 din Legea nr.355 cu privire la sistemul de salarizare din sectorul bugetar, pentru a nu limita administraţia publică locală în deciziile sale. Deci este prima propunere.

A doua propunere este ca modificările Legii nr.438 privind dezvoltarea regională să fie susţinute, cu excepţia modificării articolului 9.

Şi ultima. Propunerea Partidului Democrat la articolul 109 din Legea nr.1163 privind Codul fiscal se acceptă integral şi comisia va elabora o iniţiativă legislativă privind aducerea în condiţiile legale a întreprinzătorilor de leasing atît naţional, cît şi internaţional.

Deci în raport este scris că se susţine parţial. Acum comisia propune ca să fie susţinut integral şi pe viitor vom veni cu anumite propuneri de îmbunătăţire a sistemului legal. Dacă sînt întrebări la sinteza propusă de comisie, la cele care nu se acceptă, sîntem gata să... nu cred că se merită de citit toate 147 de pagini.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări?

Microfonul nr.4, domnul Tănase.

Aveţi întrebări? Nu.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnul Preşedinte, da.

Domnule Ioniţă,

Stimate coleg,

Eu am propus marţi, cînd am examinat în primă lectură, ca impozitul pe venit cota zero, care este acum, să fie inclus în politica fiscală expres, ca o claritate pentru agenţii economici, în vigoare pînă în 2020 inclusiv. A fost susţinută sau nu această propunere? Eu am enunţaţ-o de la microfon.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Dodon,

Noi nu am primit deci…

 

Domnul Igor Dodon:

Eu nu am găsit-o în sinteză, de aceea şi vă întreb.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Dodon,

Dumneavoastră ştiţi, ca deputat, trebuia să o aduceţi la comisie şi nu aţi adus-o.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu, propunerile pentru lectura a doua se dau sau de la microfon, sau se transmit în formă scrisă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Noi încă nu am primit stenograma…

 

Domnul Igor Dodon:

Atunci eu propun să fie pusă la vot pentru lectura a doua, da sau nu.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

O să fie propusă la vot separat această propunere.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, a fost aşa propunere, a fost.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da, este.

 

Domnul Igor Dodon:

O puneţi la vot sau nu?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Păi, trebuie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sigur că da.

 

Domnul Igor Dodon:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

În 2021 să o punem.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Dodon… (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Galina Balmoş – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Noi am făcut cîteva obiecţii şi propuneri în primă lectură. Nu s-au găsit în sinteză şi acum le formulez ca amendamente. Vă rog să fie înregistrate şi puse la vot aceste amendamente. Articolul II, Legea privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Articolul 7 punctul 1 şi i se dă o nouă formulare acestui punct 11. Respectiv, cernobîliştii vor beneficia de o indemnizaţie în locul creditelor preferenţiale. În acest articol, în formularea actuală, există propoziţia a doua care, de fapt, deschide acest drept numai pentru beneficiarii care au deja scrisori de garanţie, dar nu au primit încă aceste credite.

Noi propunem excluderea acestei propoziţii şi să se permită acelor potenţiali beneficiari care au depus cereri, care au acest drept nu au beneficiat pînă în prezent. Practic, numai să excludem propoziţia a doua.

Aceste lucruri din punctul 11 şi din articolul 8 alineatul (3) acelaşi lucru: de exclus propoziţia a doua. Eu vă rog să fie pusă la vot. Lucrul acesta nu s-a găsit în sinteză.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Toate propunerile care au fost făcute.

 

Doamna Galina Balmoş:

În primă lectură a fost propus lucrul acesta, aici cînd aţi fost.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doamnă deputat,

Dumneavoastră... noi am pregătit 147 de pagini de amendamente. Nu v-a fost greu să veniţi cu acest amendament, noi era să îl analizăm în comisie.

 

Doamna Galina Balmoş:

Eu am dreptul să formulez aceste amendamente aici. Dar aţi putea ridica stenograma.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, dacă dumneaei... (rumoare în sală).

Domnule preşedinte,

Dacă a făcut propunerea, eu sînt obligat să o supun votului.

 

Doamna Galina Balmoş:

Eu insist ca a doua propoziţie să fie exclusă din aceste două articole. A doua propoziţie rămîne indemnizaţia respectivă, numai că a acelor beneficiari care au dreptul, de exclus a doua propoziţie. De a face ordine în acest articol.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Să supun votului?

 

Doamna Galina Balmoş:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dumneavoastră susţineţi propunerea? (Rumoare în sală.) Nu, da.

Supun votului propunerea doamnei Balmoş sau… (Rumoare în sală.)

 

Doamna Galina Balmoş:

Amendamentul este formulat: de a scoate propoziţia a doua din aceste două alineate.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doamnă Balmoş,

Este clar. Dumneavoastră vă daţi seama că noi trebuia să analizăm şi să vedem. Acum propunerea dumneavoastră nu poate fi susţinută.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine.

 

Doamna Galina Balmoş:

Puneţi la vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Supun votului amendamentul doamnei Balmoş. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Este un populism, stimaţi colegi. Nu are nici…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa, nu s-au acumulat voturile necesare.

Mulţumim.

 

 

Doamna Galina Balmoş:

…dumneavoastră nu aţi înţeles esenţa, domnul…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu am înţeles foarte bine. Dumneavoastră … vă doare de oamenii ceea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi...

 

Doamna Galina Balmoş:

Acei care au garanţie, au drept acei care...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte...

 

Doamna Galina Balmoş:

Nu au garanţie, nu au drept…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

În lectura a doua nu au loc discuţii şi dezbateri. Doar se supune votului propunerea şi atît. Vă rog, mai aveţi al doilea amendament?

 

Doamna Galina Balmoş:

Da, al doilea amendament.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog.

 

Doamna Galina Balmoş:

Data trecută a fost pusă o întrebare în privinţa veteranilor muncii care au dreptul la tratament balneosanatorial. Ministrul a spus că nu s-au făcut nici un fel de schimbări, rămîn în vigoare drepturile pe care le-au avut aceştia. Astfel, analizănd încă o dată acest proiect, am văzut că totuşi se îngrădeşte… drept.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Propunerea, doamna Balmoş.

 

Doamna Galina Balmoş:

Propunerea este următoarea. Uitaţi-vă, vă rog, la pagina 44 articolul XXXIV Legea cu privire la veterani, articolul 16 alineatul (1) litera c), solicităm să fie menţinut în actuala redacţie a legii care prevede dreptul la bilete sanatoriale pentru veteranii muncii şi pentru acele categorii de cetăţeni care nu sînt veterani ai muncii dar au stagiul de muncă 35 de ani femeile şi 40 de ani bărbaţii, precum şi acei care sînt veterani ai muncii şi sunt încadraţi în cîmpul muncii. De fapt, excluderea acestui alineat lezează dreptul anume pentru aceste două categorii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Ba este, se acceptă şi în redacţie găsiţi aşa formulare. Iată, vedeţi.

 

Doamna Galina Balmoş:

Încă o dată, vă rog, alineatul (1) litera c) să se păstreze în redacţia care este. În sinteză eu nu am găsit şi astăzi am…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Vă ajută consultanţii.

 

Doamna Galina Balmoş:

Se acceptă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

S-a acceptat şi este…

 

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc pentru faptul că se acceptă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul, domnule Munteanu, două doamne stau şi aşteaptă.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Mulţumesc.

Eu tot vin cu vreo două amendamente. În articolul VII. В законе об образовании, часть (4) статьи 13, предлагается увеличить количество детей в группах детских садов и колледжей а также, в классах школ, гимназий и лицеев. Я предлагаю сохранить данную статью в настоящей редакции в связи с тем, что увеличение количества детей в классах приведет к оптимизации в первую очередь в классах, затем в школах, к закрытию школ.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dumneavoastră aţi făcut propunerea aceasta…

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Eu insist să fie pusă la vot.

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, supun votului. Cine e pentru propunere, rog să voteze. Nu s-au acumulat voturile necesare.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Înseamnă că îndepliniţi obligaţiunile în faţa Fondului Monetar. Şi a doua, amendament. Articolul XXXVI. Закон о местных публичных финансах, пункт 3 части (2) статьи 8, предполагает передачу на баланс районных советов учреждений лицейского образования.

Считаю, что таким образом будет нарушен принцип местной автономии. Уже есть примеры, когда, не имея еще данного изменения в законе, имея на руках решение суда, примары не могут работать с лицеями. Остаются практически с ремонтом дорог, мусоросвалок и кладбищами.

Предлагаю оставить этот пункт в действующей редакции.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, supun votului. Cine e pentru propunerea înaintată de doamna deputat, rog să votăm. Mulţumim. Nu s-au acumulat voturile necesare.

Următoarea, microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci, domnule Preşedinte,

Noi marţi am lansat 3 propuneri. Deci prima care se referea la prelungirea acţiunii cotei zero la venitul reinvestit pînă în 2020 inclusiv.

Pe lîngă asta, noi am propus implementarea în continuare a celor mai bune practici comunitare în ceea ce priveşte restituirea TVA şi reducerea termenului de restituire de la 45 la 3 zile.

Şi încă una. Noi am propus ca contribuabilii să fie egalaţi în drepturi cu statul în ceea ce priveşte datoriile statului faţă de contribuabili şi calcularea penalităţilor şi majorărilor. Deci să fie egalaţi completamente prin modificarea articolului 176 alineatul (4) din Codul fiscal.

Deci ele nu şi-au găsit reflecţia în varianta în curs de examinare şi propunem să fie votate aceste 3 propuneri. Deci prelungirea termenului de, deci, de acţiuni a cotei zero. Reducerea termenului de restituire  TVA de la 45 la 3 zile şi egalarea în drepturi a contribuabililor şi statului în ceea ce priveşte datoriile statului faţă de contribuabili.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Muntean, eu…

 

Domnul Iurie Muntean:

Aceste modificări snt foarte binevenite în sectorul real, domnule Preşedinte.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

De acord, dar.

Domnul Iurie Muntean:

Propunem la vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Le supun votului…

 

Domnul Iurie Muntean:

Mai cu seamă că sînteţi Alianţă pentru Integrare Europeană şi vorbim despre.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E adevărat.                                       

 

Domnul Iurie Muntean:

Cele mai bune practici comunitare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E adevărat. Dar datoriile, fiecare... vorba ceea: „frate-frate, dar brînza e cu bani”. Sînt ale dumneavoastră datoriile. Dumneavoastră aţi guvernat şi aţi acumulat datorii. Nu?

 

Domnul Iurie Muntean:

Noi datorii nu am avut, spre deosebire de dumneavoastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Auzi Doamne?

 

Domnul Iurie Muntean:

Propuneţi-le la vot, vă rog.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Supun votului propunerile domnului deputat Muntean.

Cine este pentru, rog să voteze. 42 de voturi. (Rumoare în sală.) Eu am vrut să te susţin. Dar nu a ajutat votul meu, ce să-i faci... Nu a trecut.

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM:

Stimate raportor, 

În primul rînd, eu aş vrea să precizez ce se va întîmpla cu articolul 28 din Legea cu privire la salarizarea în sectorul bugetar?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

El rămîne în varianta care este.

 

Doamna Oxana Domenti:

Rămîne în varianta care a fost propusă de Guvern.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu.

 

Doamna Oxana Domenti:

Nu. Rămîne în varianta care este. Deci...

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu se exclude acest articol.

 

Doamna Oxana Domenti:

Va rămîne dreptul consiliilor raionale de a stabili spor de 20% la salariu.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Exact, exact. Aţi înţeles exact ceea ce am spus.

 

Doamna Oxana Domenti:

Mulţumesc.

Şi aş avea un amendament care nu este în formă scrisă, dar pe care îl propun acum, amendament la articolul 18. Uitaţi-vă, vă rog, la pagina 37.

Am dreptul să vin acum cu amendamente. Deci acest articol prevede modificarea şi completarea, deci pagina 37, articolul 18.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da.

 

Doamna Oxana Domenti:

Poate, da? Acest articol vine...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Domenti…

 

Doamna Oxana Domenti:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Propunerea şi votul, aşa e în lectura a doua. Cu tot respectul. Propunerea, amendamentul şi votul.

 

Doamna Oxana Domenti:

Bine, dar eu trebuie să explic în ce constă această propunere. Deci acest articol prevede modificarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală în sensul extinderii categoriilor de persoane asigurate medical din contul Guvernului.

Deci, prin acest articol, Guvernul va avea calitatea de asigurator pentru a
15-a categorie de persoane, aşa-numitele persoane neangajate pentru tratament în condiţii de staţionar al maladiilor social-condiţionate.

Deci oricît de nobilă ar părea această intenţie, în opinia noastră, această modificare comportă cîteva deficienţe.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Propunerea.

 

Doamna Oxana Domenti:

În primul şi în primul rînd, vreau să vă zic...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Propunerea, vă rog, doamnă Domenti.

 

Doamna Oxana Domenti:

Eu fac propunere şi am dreptul să fac această propunere pentru ca să mă înţeleagă domnul raportor şi toţi parlamentarii să înţeleagă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Exclude, dumneavoastră propuneţi ca să nu oferim.

 

Doamna Oxana Domenti:

Eu propun să excludem acest articol şi argumentez de ce. Pentru că, o dată cu extinderea categoriilor şi a numărului de persoane asigurate de către Guvern, Guvernul nu vine să completeze aceasta cu fonduri suplimentare, dar vine să aloce resurse financiare în limita ponderii prevăzută de 12,1 din cheltuielile sale de bază. Şi acest lucru se vede foarte clar în bugetul de stat, acolo sînt prevăzute resurse financiare chiar mai puţin decît era stabilit în legislaţie de 12,1 ca pondere din cheltuielile de bază. Noi am calculat, acestea sînt 11 şi 8.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Doamna Oxana Domenti:

Anterior, aceste categorii erau finanţate completamente din programe de stat. Deci faptul că Guvernul  nu vine cu resurse financiare, va înseamnă că Guvernul va plăti pentru fiecare persoană asigurată mai puţin, fapt ce va conduce la reducerea pachetului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnul ministru...

 

Doamna Oxana Domenti:

Şi încă o deficienţă vreau să explic. Deci, o dată ce persoanele devin asigurate...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Domenti...

 

Doamna Oxana Domenti:

...conform articolului 6.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

E clar, deci…

 

Doamna Oxana Domenti:

...conform articolului 6.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.1.                           

 

Doamna Oxana Domenti:

Ele au dreptul la întregul pachet de servicii medicale.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Oxana Domenti:

Deci la întregul pachet de servicii medicale, şi nu doar la maladiile care sînt prevăzute în articolul 4. Deci un articol vine în contradicţie cu un alt articol.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Aşa înţelegeţi dumneavoastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Oxana Domenti:

Deci noi propunem excluderea acestui articol şi aceste categorii de persoane să fie completamente finanţate din sursele bugetului de stat din programe naţionale.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Prea multă energie se pierde pentru a constata un lucru.

 

 

Doamna Oxana Domenti:

Nu este problema dumneavoastră cîtă energie.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci comisia a venit cu propunere şi corectarea respectivă, persoanele neasigurate trec în categoria de populaţie care vor fi tratate din contul statului ca şi maladii sociale. Deci, respectiv, problema nu există. La propunerea comisiei de profil s-a acceptat şi nu este problemă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Statul are obligaţie şi constată, consideră că banii alocaţi vor fi suficienţi să acopere toate obligaţiile. Nu ştiu de ce…

 

Doamna Oxana Domenti:

Dar nu este această…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dar este, nu vă tot… statul îşi va onora obligaţiile lui.

 

Doamna Oxana Domenti:

Lucrul acesta nu este prevăzut în raport. Bine, s-a acceptat, foarte bine. Atunci noi trebuie să votăm pentru această...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Mulţumim.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Tatiana Botnariuc – Fracţiunea PCRM:

Предлагаю статью XXIII из проекта исключить. Эта статья предусматривает исключение … административно-территориального бюджета, формирование местного фонда поддержки населения в размере 1% из средств местных бюджетов.

Исходя из данных изменений, вы лишаете местные фонды поддержки населения денежного покрытия из районных бюджетов, что создаст сокращение количества лиц, которым должна и может быть оказана материальная помощь, а также создаст общую зависимость районных отделов соцзащиты.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Вопрос.

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

Подходим к нему.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Какая поправка?

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

В этом и есть поправка: «и малоимущих граждан от средств республиканского фонда поддержки населения». Собранные средства позволяли оказывать материальную помощь.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Не читайте, пожалуйста, весь закон.

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

В этом и есть поправка.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Что нам голосовать?

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

Сейчас я говорю об этом. Люди должны понять.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Давайте предложение, пожалуйста.

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

Собранные средства позволяли оказывать своевременно материальную помощь лицам, находящимся в трудных ситуациях. А зависимость от республиканского фонда, Закона о республиканских и местных фондах социальной поддержки населения в том виде, в каком существует на данный момент, может привести к затягиванию оказания материальной помощи нуждающимся лицам, гражданам с малым доходом и лицам оказавшимся в чрезвычайных ситуациях.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

Шансов быть обеспеченным материальной помощью…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4. Vorbiţi, vă rog.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

 

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

… amendament …să veniţi în comisie să.

 

Doamna Liliana Palihovici:

La subiect la discuţia anterioară, referitor la articolul 18. Ieri, Comisia protecţie socială a înaintata acest amendament comisiei şi de aceea vreau să citesc acum amendamentul, forma lui, ca să supuneţi votului.

Deci articolul 18, la articolul 5 alineatul (4) din Legea nr.1585-XIII din
27 februarie 1998 cu privirile la asigurările obligatorii de asistenţă medicală cu modificările şi completările ulterioare, după cuvîntul „neasigurate” se introduc cuvintele „tratamentul în condiţii de staţionar al maladiilor social-condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice al persoanelor neasigurate”. În proiect era articolul 4, noi propunem să-l trecem la articolul 5.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Comisia a acceptat?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu, el acum.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Acum vine, acceptaţi. Cine e pentru amendamentul înaintat de doamna Palihovici, rog să voteze.

Mulţumesc.

În lectura a doua. Sectorul nr.1? Numărăm. Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Zero.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero. Sectorul nr.2? Cîte voturi avem, sectorul nr.2?

 

Domnul Marian Lupu – Fracţiunea PDM:

Domnule Preşedinte,

Vreau să atrag atenţia asupra următorului fapt. Atunci cînd votăm pentru lectura a doua amendarea anumitor articole, acest lucru se face cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală, iar atunci cînd votăm legea în lectura a doua, per ansamblu, se numără voturile pentru a fixa rezultatul concret, pe care motiv, pentru a nu pierde timpul, putem să fixăm că majoritatea a votat şi să mergem înainte.

 Mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumesc. Aşa, cine mai...?

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Vasile IovvFracţiunea PCRM:

Eu am făcut o propunere care nu a fost examinată de comisie. Este vorba despre aceea că în articolul 9, punctul 3 din proiectul de lege este fixat că autorizaţiile internaţionale CENT se repartizează după trimestrul I. Dar comitetul executiv al CENT-ului, în fiecare an, repartizează la ţările europene aceste autorizaţii în trimestrul IV, deseori în noiembrie, ca ministerele transporturilor acestor ţări europene să dovedească, pînă la sfîrşitul anului, să repartizeze aceste CENT-turi la transportatori, ca ei, de la 1 ianuarie, să înceapă lucrul. Dar aici iese aşa că noi, dacă le repartizăm după trimestrul I, atunci ele o să funcţioneze, măcar că ele sînt pe un an, termenul de valabilitate este un an, ele o să activeze 8, maximum 9 luni.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Putem să supunem votului.

 

Domnul Vasile Iovv:

Şi mai mult ca aceasta, Comitetul executiv al CENT-ului, dacă aceste autorizaţii nu se folosesc 2 – 3 luni, ei le retrag. Şi noi pierdem. De aceea, trebuie de fixat formula pe care eu am spus-o.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Care?  Domnul Ioniţă?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Parcă da. Deci noi nu am primit, din păcate, dar sînt nişte...

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Ce supun eu votului, domnule Iovv?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu am înţeles. Eu nu le-am primit acestea. Deci parcă pare că da. A, de acum, se acceptă. Ei deja le-au repartizat.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Iovv, mulţumim foarte mult.

Am înţeles că propunerile dumneavoastră sînt binevenite, sînt deja o parte realizate de de către Ministerul Transportului. Aşa că pun la vot. Cine este pentru, eu votez.

Mulţumim.

Majoritatea.

Aşa, microfonul nr. 2. Numai, vă rog frumos, înaintaţi amendamentul, nu citiţi legea.

 

 

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

Прошу 23 статью из данного проекта исключить и поставить это на голосование.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

O, aşa. Susţineţi?

 

Doamna   Tatiana Botnariuc:

Вы не дали мне договорить до конца.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Susţineţi excluderea articolului? Comisia nu acceptă. Cine este pentru excluderea articolului 23 din proiect, rog să voteze. Nu-i majoritatea.

Mulţumesc.

Îmi pare rău.

 

Doamna Tatiana Botnariuc:

Foarte rău.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

 În continuare.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Ghenadie MorcovFracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Eu aş avea un amendament la Legea nr.1593 cu privire la mărimea, modul şi termenul de achitare a primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Aici se prevede în proiectul prezentat un articol 21 de a exclude cuvintele „nu mai tîrziu de data de 10 a lunii corespunzătoare”. Noi venim cu propunerea de a păstra această propoziţie, adică se referă la transferurile de la bugetul de stat la fondul de asigurări obligatorii ca să fie pînă la data de 10 a lunii. De a păstra în redacţia care este acum.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Morcov,

Am înţeles.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Comisia nu susţine şi aveţi aici scris.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Comisia nu susţine. Şi eu sînt obligat să supun votului. Cine este pentru propunerea domnului Morcov, vă rog să voteze. Nu s-a acumulat majoritatea.

Mulţumesc.

Atît, nu mai sînt.

Domnule Todoroglo,

Amendament? Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Regret că Guvernul şi Comisia economie, buget şi finanţe nu au susţinut propunerea comisiei asupra scoaterii sau asupra scoaterii aplicării TVA pentru îngrăşăminte minerale, preparatele chimice, pentru comercializarea producţiei în ţară. Regret, dar vremea o să arate care  urmări o să aibă loc după aşa decizie a Guvernului şi comisiei. Dar la două puncte, domnule Preşedinte, eu totuşi vreau  să ne oprim.

Articolul 971, după concluzia prevăzută în sinteză, în principiu, eu am înţeles că colegii din Comisia economie, buget şi finanţe nu au înţeles despre ce este vorba. De aceea, eu vreau, permiteţi-mi să lămuresc  ce a  avut în vedere comisia care, după această propunere prevăzută din numele comisiei 974...

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Amendamentul îl supun votului.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Amendamentul... eu lămuresc, domnule Preşedinte. Amendamentul este propus şi eu vreau  să lămuresc din cauză  că concluzia nu reiese din conţinutul amendamentului. Eu vreau să lămuresc  ce a avut în vedere comisia, cînd a propus acest amendament? Situaţia, domnule Preşedinte.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule preşedinte,

Comisia a acceptat sau a respins amendamentele înaintate de domnul Todoroglo?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Preşedinte...

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule preşedinte al comisiei,

Domnule Ioniţă...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Preşedinte,

Permiteţi-mi. Eu vreau să lămuresc propunerea făcută din numele comisiei. Eu nu vorbesc aiurea. Eu vorbesc concret despre propunere. Care este situaţia, ce am avut noi în vedere din partea comisiei? Ascultaţi, vă rog.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Acum eu nu trebuie să ascult. Eu trebuie să supun votului acum. Ascultările au fost în primă lectură.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu vorbesc despre propunerea pe care a făcut-o comisia şi nu a fost acceptată.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Şi nu a fost acceptată.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Şi nu a fost acceptată şi fără argumente. Eu vreau să ascult argumentele. Aceasta îi datoria comisiei să daţi, să aduceţi argumente, de ce? Aşa este o normă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Păi, noi am adus.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Orice argument „pro” sau „contra” trebuie să fie argumentat.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Şi ele sînt aici. 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dumneavoastră  ascultaţi propunerea.

Domnule Preşedinte,

Eu cer, eu rog totuşi, permiteţi-mi eu să formulez  problema.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Noi ce facem?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Să fie clar pentru toţi. Se poate?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Vorbiţi la concret.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Vorbesc despre conţinutul problemei. În situaţia pe care o avem noi reală în agricultură reiese... Dificultăţile care sînt în Codul fiscal. Agenţii economici în agricultură primesc lovitura de două ori din punct de vedere fiscal. De ce? Ţăranii care produc astăzi grîu pentru un leu. Ascultaţi, vă rog. Ţăranii care produc astăzi producţia pentru 1 leu, costul producţiei, sinecostul producţiei... Iese la piaţă, se comercializează pentru 80 de bănuţi. Preţul este mai jos decît cheltuielile suportate de ţărani. Inspectoratul fiscal... La moment o dată deja ţăranii au pierdut 20 de bănuţi la fiecare kg pe care îl comercializează.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Todoroglo,

Ştim noi, ştim aceasta.         

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Inspectoratul Fiscal aduce de la 80 de bănuţi … 1 leu şi această parte pune încă o dată impozit. Se primeşte: ţăranii de două ori. Prima dată el a cheltuit, a comercializat producţia, a pierdut 20 de bănuţi, reieşind din piaţă. Şi a doilea, Inspectoratul Fiscal mai pune o dată la aceşti 20 de bănuţi pune impozit. Aceasta este o prostie.  

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Todoroglo,

Comisia.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Aceasta este o prostie, aceasta e problema administrării. Guvernul trebuie să găsească mecanismul ca să nu dea voie cineva să batjocorească bugetul.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule deputat,

Ce să supun eu votului?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Preşedinte,

Eu am vrut ca să fie clar. E clar că eu nu vreau să insist că o să fie la votare. Eu am vrut numai ca să fie clar despre ce comisia a votat împotrivă şi Guvernul. Noi pentru  Ministerul Finanţelor am lămurit această problemă de la pînă la.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnul Ioniţă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dacă pe scurt, în jumătate de cuvînt.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Poftim.

 

 

 

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Înţeleg foarte bine preocuparea dumneavoastră. Dar ceea ce propuneţi dumneavoastră  va crea un mecanism foarte clar de fraude fiscale. Aceasta e clar foarte evident şi ministrul poate să spună.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu este, nu, nu. 

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Este un mecanism de fraude fiscale.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Lasă domnul ministru să lămurească.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 1.  

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimaţi domnilor deputaţi,

Mai este şi o altă problemă. De ce se întîmplă că costul de producţie în agricultură este mai jos decît preţul pe piaţă pe care producătorul poate să îl ia? Din simplul motiv pentru că acelaşi grîu poate fi exportat doar de unul – doi operatori. Respectiv, preţul de achiziţie de la producătorul agricol este atît de mic, de regulă, sub cost.

Dar, o dată cu liberalizarea, o dată cu aplicarea Convenţiei, o bună parte din producţia agricolă a producătorilor din localităţile noastre va putea fi comercializată peste hotare la un preţ mai mare. Şi atunci va dispărea şi această problemă.

2. Cît priveşte  administrarea, în cazul în care se permite aşa ceva, noi avem mari îngrijorări că, aceasta va duce la distorsiunea sistemului de administrare fiscală.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Supun votului propunerea înaintată de domnul Todoroglo. 

Cine este pentru, rog să voteze. Comisiei ...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dar eu nu am insistat, domnule Preşedinte.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu se acceptă? Dumneavoastră  nu acceptaţi?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu nu am insistat. Am vrut numai să lămuresc că aceasta este o greşeală.

Domnul Mihai Ghimpu: 

Bine, nu aţi insistat. Înseamnă că...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Şi încă o problemă. Încă o întrebare.  

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu întrebări. Amendamente.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, da, da. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Propuneri privind proiectul  de lege în lectura a doua.  

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, da, da, domnule Preşedinte.

Amendamentul propus din numele comisiei asupra modificărilor propuse din partea Guvernului la Legea cu privire la depozitul  cerealierelor. Comisia tot aşa, nu este accept. De aceea, eu am, permiteţi-mi să explic de ce, dacă Guvernul, astăzi, conform modificărilor propuse, nu are dorinţa să se finanţeze, să finanţeze în cazul în care … nu are dorinţa să finanţeze aceste depozite, crearea, structura ş.a.m.d., reiese că punctul 5. Şi ministrul, la şedinţa comisiei, a fost de acord. Şi punctul 5 trebuie să fie scos din lege, din cauză că nu are sens, între Guvernul din partea activităţii acestui fond, dacă nu creează fond din buget. Ce caută acolo Guvernul mai departe? Şi ministrul la şedinţă a fost de acord.

 

Domnul Mihai Ghimpu:  

Bine.

Mulţumim.

Cine? Se acceptă? O'key.

Mulţumim foarte frumos.

 

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Da, mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, luaţi loc, vă rog.

Domnule Ioniţă, şi dumneavoastră luaţi loc, gata, s-a încheiat. Întrebări nu sînt, propuneri, amendamente nu sînt. Dumneavoastră aţi anunţat care le-aţi acceptat comisia, înaintate de deputaţi? La toţi sînt, da? Înseamnă că, conform Regulamentului, eu pot pune proiectul de lege la vot, nu obligatoriu pe articole, în ansamblu, cu amendamentele acceptate de către Comisia economie, buget şi finanţe. Şi cele care au fost votate cu majoritatea în sală, aici. Şi atît, da?

 

Stimaţi colegi,

Luaţi loc, vă rog, în sală, căci eu nu văd.

Domnule Bujor,

Vă rog luaţi loc în sală, votul dumneavoastră căci o să fie numărat la PCRM. Vă rog eu frumos. Poţi să stai şi pe sanie, că afară e zăpadă, nici o problemă. Este.

Supun votului proiectul în lectura a doua, cu amendamentele acceptate prin votul deputaţilor de astăzi şi a Comisiei economie, buget şi finanţe.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 0. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 0.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 18.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 18.

Ian, număraţi-l pe domnul, în spate este. Nu l-aţi numărat pe domnul Lupu. Stă în spate, acolo. Număraţi bine voturile.

Domnule Lupu,

Luaţi loc vă rog aici, căci nu v-au numărat şi  fac gălăgie colegii. Număraţi bine voturile.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Bujor, unde te duci?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Bujor,

Unde mergeţi? Rămîneţi la vot, aici, domnule Bujor. Număraţi bine, să nu greşim.

Domnule Popov,

Număraţi bine, nu greşiţi aici cu, nu e glumă … o declară Preşedintele.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimaţi colegi,

Domnule Preşedinte.  

 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Stimaţi colegi,

Domnul...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Foarte liniştit, a ieşit un deputat din sală. Eu vă rog  să examinăm următorul proiectul de lege. O să vină deputaţii şi o să punem la vot. Aşezaţi-vă şi nu vă bateţi capul.

 

Doamna Maria Postoico:

51 de voturi.   

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Stimaţi colegi,

E gălăgie în sală şi eu anulez votarea proiectului. Eu am dreptul să fac lucrul acesta, da. Anulez şi o să revenim la subiect. Luaţi loc, vă rog, în sală.

Stimaţi colegi,

Eu nu pot supune proiectul votului atît timp cît deputaţii se plimbă prin sală. De aceea şi am anulat votarea.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

Noi pe ordinea de zi avem în continuare proiectul bugetului de stat pentru 2010, un document foarte important. Vedem foarte multă dorinţă de a participa la dezbateri în continuare. Este o rugăminte. Guvernul prezintă proiectul de Lege al bugetului şi, ulterior, votăm în lectura finală.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore PetrencoFracţiunea PCRM:

Deci procedura de vot s-a terminat. Au votat 51 de deputaţi pentru acest proiect de lege. Respectiv, el nu a acumulat numărul necesar de voturi. Conform Regulamentului el trebuie să fie remis la comisie.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Petrenco, domnul Petrenco,

La mine este scris sectorul nr. 1 – 0, sectorul nr. 2 – 18 şi nu s-a încheiat. Nu am anunţat rezultatul şi nu decideţi dumneavoastră în locul Parlamentului. Vă rog eu frumos. Da. Ce este scris cu peniţa, nu se taie cu bărdiţa. Liniştiţi-vă, vă rog. Aşa, deci eu am anunţat. Întrucît e gălăgie în sală, am anulat votarea şi o să revenim la votare, o să revenim. Da, Regulamentul nu interzice lucrul acesta.

 

Domnule,

Aţi vorbit deja o dată.

Domnule Petrenco,

Aţi vorbit. De procedură deja a fost o dată.

Microfonul nr. 4, domnul Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Respingem învinuirea domnului Petrenco, fiindcă nu s-a încălcat Regulamentul, dat fiind faptul că unul din sectoare nu  a anunţat numărul de voturi „pro” sau „contra”. De aceea, procedura de vot este corectă. Mai mult decît atît, cerem o pauză de 10 – 12 minute.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Stimaţi colegi,

Revenim la acest proiect de lege în lectura a doua.

Invit la microfon să dezbatem proiectul de Lege nr.1741 cu privire la gazele naturale, domnul Popa, viceministru al economiei şi preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe. Raportor – domnul Ioniţă.

Domnul Lazăr, poftim.

 

Domnul  Valeriu Lazăr – ministrul economiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege cu privire la gazele naturale, propus atenţiei dumneavoastră, se înscrie în procesul de armonizare legislativă cu acquis-ul comunitar, lansat la nivel de Parlament şi Guvern în contextul implementării angajamentului Republicii Moldova conform Planului de acţiuni al politicii de vecinătate a Uniunii Europene.

Totodată, Republica Moldova, în calitatea de stat observator la Tratatul Comunităţii Energetice din Europa de Sud-Est, care prevede transpunerea acqius-lui comunitar în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale la legislaţia naţională s-a angajat să îndeplinească prevederile acestui tratat, inclusiv cele legate de adoptarea legislaţiei comunitare.

Realizarea acestor angajamente va facilita obţinerea statutului  de membru cu drepturi depline la acest tratat. Cu titlu informativ, vă anunţ că mîine, la Zagreb va avea loc şedinţa aşa-numitului Comitet Ministerial al miniştrilor energeticii din această comunitate. Şi în cazul acceptării de către dumneavoastră în primă lectură a acestui proiect de lege, Moldova va îndeplini una din premisele necesare pentru a adera la acest tratat.

Mîine, în cazul votului pozitiv de astăzi, Moldova are toate şansele să fie acceptată de Conferinţa Ministerială în calitate, repet, de membru cu drepturi depline la această comunitate.

Întru executarea condiţiilor de aderare a Republicii Moldova  la Tratatul Comunităţii Energetice din Europa de Sud-Est inclusiv s-a propus prin acest proiect de lege preluarea reglementărilor care există în Uniunea Europeană, stabilite prin directiva respectivă. Mai mult decît atît, ulterior aprobării acestei directive s-a analizat, ţinînd cont de practica aplicării acesteia în ţările comunitare, care sînt ajunurile şi neajunsurile acestei directive. La elaborarea acestui proiect de lege ne-am inspirat inclusiv din rezultatele acestui exerciţiu.

Armonizarea proiectului de Lege cu privire la gazele naturale are următoarele principii fundamentale de reglementare a sistemului şi a pieţei gazelor naturale. În primul rînd, proiectul va asigura  promovarea competiţiei pe piaţa gazelor naturale prin separarea funcţională a activităţii de transport şi distribuţie de cea de furnizare şi producere a gazelor naturale, va asigura accesul nediscriminatoriu şi reglementat al tuturor persoanelor fizice şi juridice la reţelele de gaze naturale, inclusiv la tarife transparente şi previzibile. Se va asigura protecţia drepturilor consumatorilor de gaze naturale şi promovarea intereselor acestora.

La fel, un alt principiu este funcţionarea unui organ independent de reglementare în sectorul gazelor naturale şi investirea acestuia cu funcţii necesare pentru asigurarea îndeplinirii atribuţiilor sale.

De asemenea, acest proiect de lege stabileşte că actele normative sub legislative necesare implementării în practică a acestor principii vor fi aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

Un element principial, pe care vreau să îl scot în evidenţă. Proiectul presupune o perioadă de trecere la implementarea deplină a acestor principii, adică aşa-numita perioadă pentru liberalizarea totală a pieţei gazelor naturale pînă în anul 2013. Începînd cu anul 2013, vor fi implementate pe deplin aceste principii care vizează, în special, separarea funcţiilor sau a drepturilor operatoriilor de distribuţie şi transport de cele de furnizare şi producere.

În final, vreau să vă comunic că acest proiect de lege a fost expertizat pozitiv de Secretariatul Comunităţii Energetice.

Acestea fiind spuse, intervin cu rugămintea de a primi votul dumneavoastră pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc mult, domnule viceprim-ministru.

Poftim, ce întrebări sînt la raportor? Întrebări nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Poftim, cuvîntul i se oferă domnului Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe. Poftim.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind gazele naturale. Comisia vrea să vă informeze că acest proiect de lege vine să demonstreze încă o dată intenţia Republicii Moldova de a adera la Comunitatea Energetică Europeană şi la Tratatul Comunităţii Energetice.

În acest context, în baza directivei din 2003, Republica Moldova îşi armonizează legislaţia sa. Acest proiect de lege vine pentru a  îmbunătăţi cadrul legal în ceea ce ţine de domeniul gazelor naturale în conformitate cu directivele Uniunii Europene.

Pornind de la acestea, comisia propune spre examinare şi aprobarea de către Parlament în primă lectură a acestei legi, deci ca concept.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poftim, stimaţi colegi, ce întrebări aveţi la domnul preşedinte al comisiei? Întrebări nu-s, înseamnă că totul este extrem de clar.

Permiteţi-mi să supun exerciţiului de vot în primă lectură Legea cu privire la gazele naturale. Cine este pentru, rog să voteze.

Deci cu majoritatea votului celor prezenţi la şedinţă, legea este aprobată în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.1768 cu privire la energia electrică. Prezintă domnul prim-viceprim-ministru.

Poftim, domnule Lazăr.

 

Domnul  Valeriu Lazăr:

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Onorat Parlament,

Argumentele invocate anterior în cazul Legii cu privire la  gazele naturale în egală măsură sînt valabile şi pentru acest proiect de lege. Sînt pieţe similare şi, de fapt, reglementările sînt similare, diferenţa face doar aspectele tehnice. În rest, principiile care stau la bază, aspectele de reglementare, cadrul instituţional este cu … similar .

Iarăşi vreau să scot în evidenţă că, în cazul acesta, comunitatea energetică ne oferă posibilitatea să avem o perioadă de trecere la liberalizarea totală. În cazul consumatorilor noncasnici – pînă la 1 ianuarie 2013 şi pentru consumatorii casnici – în perioada de pînă la 1 ianuarie 2015.

În rest, aşa cum spuneam, prevederile sînt similare. Guvernul intervine cu rugămintea de a obţine votul pozitiv pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc foarte frumos.

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi la raportor?

Mulţumesc frumos.

Invit preşedintele comisiei. Poftim.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat acest proiect cu privire la energia electrică şi este similar cu proiectul precedent, care are drept scop armonizarea legislaţiei Republicii Moldova în domeniul energeticii, în cazul dat al energiei electrice la cerinţele Tratatului Comunităţii Energetice. Comisia economie, buget şi finanţe propune acest proiect de lege să fie adoptat de Parlament în primă lectură.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi la preşedintele comisiei, la comisia de profil? Întrebări nu sînt, da? Corect.

Deci, vă rog frumos, supun votului în primă lectură proiectul de Lege cu privire la energia electrică. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Vă rog … Deci alte … Domnul Preşedinte, iată, dumnealui a anunţat această întrerupere de 10 minute. Probabil, trebuie să coordonăm această întrerupere. Unde  domnul Preşedinte?

Microfonul nr.4, poftim.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

O chestie pur tehnică. Iată, domnii revin în sală şi putem să punem la vot …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimaţi deputaţi,

Vă rog, intraţi în sală.

Domnule Preşedinte,

Unde sînteţi?

 

Domnul  Dumitru Diacov:

...şi pe urmă Legea bugetului.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mai repede. Mai repede. Vă rog, vă rog, vă rog.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Tut kak tut, domnule Urechean.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

După cîte înţeleg eu, e nevoie de bani, aşa? Statul nu poate funcţiona fără un buget şi fără politică fiscală.

Supun votului proiectul în a doua lectură …

Bine. De procedură. Microfonul nr.2.

 

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cred că ceea ce se întîmplă astăzi în Parlament încă o dată dă dovadă de faptul că Regulamentul Parlamentului rămîne, de fapt, pentru coaliţia majoritară o scrisură doar pe hîrtie, şi nu un act de care ar urma să se conducă lucrările Parlamentului. Deci articolul 72 prevede clar că proiectele de acte legislative respinse de Parlament, proiecte de legi şi hotărîri se consideră respinse dacă la votarea în ansamblu nu s-a obţinut majoritatea respectivă de voturi, indicată la articolul 86, alineatul (1), ceea ce constituie 52 de deputaţi.

Punctul 2. Proiectele de legi şi hotărîri respinse de Parlament, nu pot fi readuse, de regulă, în discuţie acestuia în decursul aceleiaşi sesiuni.

Deci ca rezultat a votării la proiectul de lege respectiv, unde au participat                51 de deputaţi, considerăm că legea respectivă nu a  fost votată şi urmează ca să fie reîntoars la această întrebare în următoarea sesiune.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Eu vă rog, liniştiţi-vă. În faţa mea stă Regulamentul şi fiţi atenţi. Procesul, aici ce se are în vedere? Dacă la votare în ansamblu nu s-a obţinut majoritatea respectivă. Eu nu am anunţat rezultatul. Nu am anunţat rezultatul şi nu am încălcat Regulamentul.

Şi vă mai spun încă o dată, la mine e scris aici, este sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 18. Sectorul nr.3... Nu s-a încheiat votarea. (Rumoare în sală.) Aşa. Şi am anulat. Şi, dacă vă amintiţi, eu am anulat votarea, căci era gălăgie în sală. Aşa a fost?

Acum, stimaţi colegi, vă rog linişte, linişte.

Supun votului proiectul nr.1925 în a doua lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Şi, întrucît nu am auzit vocea sectorului nr.3, începem cu sectorul nr.3.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Da, sectorul nr.3 nu am fost întrebat şi nu am răspuns.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 34.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 34.

 

Ian, uite, vedeţi, şi atunci erau 52.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 19.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 19.

Sectorul nr.3? Zero?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1, cîţi?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 0.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

0 – sectorul nr.1. (Rumoare în sală.)

Stimaţi colegi,

Acei care fac declaraţii şi încalcă o lege cad sub urmărirea penală a organelor abilitate. Eu nu am dreptul să fac anchetă aici, în sală. Eu nu număr, eu ascult şi sumez aici, deci 34 şi cu 19 fac 53. (Rumoare în sală). Cum 50? Vă rog, ridicaţi mîna în sus cine lipseşte dintre acei 53 în sală. Vă rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Andrei Popov – Fracţiunea PDM:

Îmi cer scuze, un coleg stătea în sectorul nr.3 şi l-am numărat, a ridicat mîna de două ori. Deci sectorul nr.2 – 18, sectorul nr.3 – 34.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

S-a rectificat. 52. Dacă luăm după matematică sau aritmetică, nouă ne trebuie 51 de voturi. (Rumoare în sală).

Domnule Muntean,

Stimaţi colegi,

Declar proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.1925 adoptat cu 52 de voturi. (Aplauze).

Continuăm. Proiectul nr.1926 al Legii bugetului de stat pe anul 2010. Prezintă … Acum la noi e prima lectură, da?

Domnule ministru,

Vă rog, la tribuna centrală.

Cei care puţin v-aţi înfierbîntat, puteţi ieşi la un ceai, la o cafea, să vă liniştiţi, să vă calmaţi.

Domnule Calin,

În sală sînt 52 de deputaţi.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Proiectul bugetului de stat pe anul 2010 este elaborat în baza politicii bugetar-fiscale, care acum a fost adoptată şi în baza cadrului macroeconomic estimat pentru anul viitor.

Despre contextul în care este elaborată politica bugetar-fiscală şi principiile acesteia am raportat la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prezentat la şedinţa în plen din ziua de 15 decembrie şi permiteţi-mi să nu mă repet.

Cît priveşte cadrul macroeconomic. Indicatorii acestuia pe anul 2010 se estimează precum urmează: produsul intern brut în valoarea nominală de
64,3 miliarde lei, o creştere în termen real de 1,5 la sută faţă de 2009. Rata medie a inflaţiei – 5 la sută. Creşterea faţă de anul  2009 a exporturilor cu 12 la sută şi a importurilor – cu 15 la sută. Cursul de schimb al monedei naţionale 12,53 lei pentru un dolar SUA.

Salariul nominal mediu lunar în mărime de 2 950 de lei, cu o creştere nominală faţă de 2009 cu 7 la sută. Fondul de remunerare a muncii în volum de 20,5 miliarde lei.

Pînă a trece nemijlocit la indicatorii bugetului de stat, care şi urmează a fi aprobaţi de către Parlament, pentru a vă informa despre resursele financiare publice globale de care va dispune statul în anul viitor, permiteţi-mi să vă aduc la cunoştinţă estimările principalilor indicatori ai bugetului public naţional pentru 2010.

Veniturile  bugetului public naţional pe anul 2010 se estimează în sumă de circa 24,9 miliarde lei, cu circa 2,5 miliarde lei mai mult faţă de veniturile anului 2009.

Ponderea în produsul intern brut a veniturilor publice va constitui 38,8% faţă de 37,8 la sută în 2009. Din suma totală al veniturilor publice, veniturile fiscale reprezintă 80,7 la sută, venituri nefiscale – 5,1 la sută, veniturile fondurilor speciale – 1,1 la sută, veniturile din mijloacele speciale – 4,8 la sută, granturi –
8,3 la sută din suma totală a veniturilor.

Cheltuielile bugetului public naţional se estimează în sumă de 29,5 miliarde lei, cu 1 miliard 636 milioane lei mai mult faţă de cheltuielile estimate pentru anul 2009.

Bugetul public naţional va fi cu un deficit de 4 miliarde 473 milioane lei, ceea ce va constitui 7% din produsul intern brut, faţă de 9% estimat pentru anul 2009.

Parte preponderentă din resursele financiare ale statului circa 71 la sută revin cheltuielilor de ordin social: asigurare şi asistenţă socială, ocrotirea sănătăţii, educaţie, cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret. Ceea ce denotă caracterul social pronunţat al bugetului public naţional pentru anul viitor.

Cheltuielile din ramurile economiei vor consuma 11,6 la sută, menţinerii ordinii publice, apărării şi securităţii statului revin 5,1 la sută. Serviciul datorie de stat – 2,9 la sută din bugetul public naţional.

În continuare, permiteţi-mi să trec nemijlocit la parametrii proiectului bugetului pentru anul 2010. Referitor la venituri. Pentru anul 2010 veniturile bugetului de stat se estimează în sumă de 15,2 miliarde lei. Se prevede a colecta mai multe venituri cu 2 miliarde, comparativ cu anul 2009.

Veniturile bugetului de stat pe componenta de bază vor constitui                       13,4  miliarde lei sau 88,3 la sută din suma totală. Iar comparativ cu anul 2009 vor spori cu 2,2 miliarde lei.

Partea preponderentă a veniturilor pe componenta de bază va constitui impozite indirecte – 10 miliarde 956 milioane lei, venituri nefiscale – 801 milioane lei, granturi – 1 miliard 550 milioane lei. În anul 2010 susţinerea bugetului din partea donatorilor externi se majorează cu aproape 1 miliard de lei.

Veniturile fondurilor speciale vor constitui 1,7 la sută în suma totală sau  267 milioane lei. Mijloacele  speciale ale instituţiilor publice – 6,6 la sută sau suma de 1 miliard de lei.

În structura mijloacelor speciale, mijloacele obţinute de la acordarea serviciilor şi efectuarea lucrărilor contraplată constituie –  806 milioane lei. Mijloacele primite de la plata chiriei – 102 milioane lei, granturi, sponsorizări – 18,7 milioane lei, alte mijloace – 75,6 milioane lei.

Din suma totală a veniturilor fondurilor speciale parte preponderentă o deţin veniturile fondurilor  ecologice – 155 milioane lei sau 57,8 la sută şi veniturile fondului republican pentru susţinerea populaţiei – 88 milioane lei. Granturile pentru proiecte finanţate din surse externe constituie – 3,4 la sută sau 517 milioane lei.

Cheltuielile bugetului de stat pentru anul 2010 se estimează la general în sumă de 19,3 miliarde lei. Comparativ cu bugetul de stat rectificat pentru anul 2009, acestea sînt cu o creştere de 1,6 miliarde lei. Circa 85 la sută din suma totală de cheltuieli, e vorba de 16 miliarde de lei, vor fi finanţate pe componenta de bază, 8,4 sau un 1,6 miliarde lei constituie susţinerea din partea partenerilor de dezvoltare, 5,2 la sută sau un miliard de lei mijloace speciale, 1,4% sau
276 milioane din contul fondurilor speciale.

În anul 2010, în limita de alocaţii atribuită autorităţilor publice prioritar vor fi asigurate cheltuielile de personal, pensiile, indemnizaţiile, bursele şi alte prestaţii sociale către populaţie, onorarea angajamentelor aferente datoriei de stat interne şi externe.

Restul necesităţilor, în virtutea resurselor financiare extrem de limitate, au fost optimizate, iar cheltuielile eficientizate în măsura necesară pentru respectarea limitelor stabilite în lege.

În acest context, ţin să informez că din motiv că deciziile politice din anii precedenţi au avut implicaţii negative majore asupra structurii bugetului, drept rezultat avem spaţiul limitat de manevră pentru promovarea de noi politici cu susţinere din partea bugetului de stat.

În proiectul Legii bugetului de stat sînt stabilite limite la cheltuielile curente, inclusiv cheltuieli de personal, precum şi la cheltuieli capitale, inclusiv cheltuieli pentru investiţii. În rest, beneficiarii de buget vor dispune de flexibilitate în privinţa efectuării cheltuielilor pe articole, reieşind din priorităţile proprii, respectiv fiind şi responsabili de acesta.

De asemenea, avînd în vedere impactul pozitiv al cheltuielilor capitale cum sînt: reparaţiile capitale,  procurări de utilaj asupra înviorării economice în cazul identificării economiilor şi rezervelor de cheltuieli curente, prin lege se oferă dreptul beneficiarilor de buget să realoce aceste resurse la cheltuieli capitale.

În bugetul de stat pentru anul 2010, cheltuielile curente se estimează în sumă totală de 15,9 miliarde lei, cu 900 milioane de lei mai mult comparativ cu cele prevăzute în rectificat 2009. Cheltuielile de personal sînt estimate în sumă totală de 3,5 miliarde lei.

În conformitate cu prevederile Legii nr.355 din 2005 cu privire la sistemul de  salarizare în sectorul bugetar, în proiectul bugetului pe anul 2010 s-au prevăzut mijloace pentru implementarea normelor salariale în calcul pe an, tranzitorii din anul 2009. Costul estimativ al acestor majorări pentru anul 2010 este de
1,9 miliarde lei, dintre care 517 milioane pentru instituţiile finanţate din bugetul de stat şi 1,4 miliarde lei pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor teritorial-administrative.

Totodată, întru realizarea prevederilor Programului de stabilizare şi relansare economică pentru anii 2009 – 2011, se prevede o serie de măsuri de optimizare a numărului şi cheltuielilor de personal în sectorul bugetar. Aceste includ: reducerea numărului de funcţii cu 5 la sută. Mai concret, e vorba de faptul că, la elaborarea bugetului de stat, s-a luat în calcul numărul personalului real, încadrat la situaţia din 1 octombrie 2009. Reducerea cheltuielilor de personal din contul concediilor de incapacitate temporară de muncă cu 2 la sută. Diminuarea ajutorului material acordat unor categorii de angajaţi de la două salarii la un salariu pe an.

Optimizarea unor servicii publice cu trecere la altă formă de activitate şi schimbarea statutului instituţiilor. E vorba de notarii de stat în notarii publici, începînd cu 1 aprilie 2010. E vorba de Departamentul de Executare Judecătorească – în instituţie la autogestiune, începînd cu 1 septembrie 2010; Serviciul Pază de Stat al Ministerului Afacerilor Interne – în Întreprindere de Stat.

Avînd în vedere suma cheltuielilor de personal, în sectorul bugetar depăşeşte nivelul critic de peste 10 la sută în produsul intern brut. Aici e de menţionat că statul trebuie să stabilească un control strict asupra numărului şi cheltuielilor de personal. Pentru aceasta în proiectul de Lege a bugetului de stat este inclus un articol special, prin care se stabileşte limita numărului de personal pentru autorităţile publice centrale în număr de 91 653 unităţi, iar pentru autorităţile publice locale – 139 168 unităţi. Şi, respectiv, limita cheltuielilor de personal pentru autorităţile publice centrale – 3 miliarde 532 milioane lei, pentru autorităţile publice locale în sumă de 4 miliarde lei. Guvernul urmează să întreprindă măsurile necesare pentru încadrare în limitele numărului şi cheltuielilor de personal stabilite.

Cheltuielile capitale în bugetul de stat pe anul 2010 însumează 3 miliarde 433 milioane lei, circa 17,8 la sută din cheltuielile totale. Acestea sînt cu
728 milioane în creştere comparativ cu rectificat 2009.

Pentru investiţii capitale în construcţii din bugetul de stat pe anul 2010 din toate sursele se vor direcţiona în total o sumă de 1 miliard 165 milioane lei. O creştere cu 419 milioane lei decît în bugetul rectificat 2009.

Pentru finanţarea din contul bugetului de stat s-au selectat obiective cu grad înalt de finalizare, majoritatea din ele urmînd a fi date în exploatare deja pe parcursul anului 2010. Din suma totală de cheltuieli pentru investiţii – 1 miliard                 20 milioane sînt destinate obiectivelor de investiţii prin intermediul autorităţilor publice centrale şi 145 milioane lei prin intermediul autorităţilor locale. De menţionat că partenerii de dezvoltare externi vor continua în anul 2010 finanţarea obiectivelor de importanţă majoră şi vor acorda o sumă de 703 milioane lei.

Politica în domeniul investiţiilor este orientată spre dezvoltarea a două ramuri prioritare. E vorba de aprovizionarea cu apă şi canalizare şi e vorba de transporturi şi gospodăria drumurilor, respectiv 70 la sută din suma totală de investiţii vor fi îndreptate spre aceste două domenii.

Suplimentar la aceasta, mijloacele fondului naţional de dezvoltare regională, prevăzute în sumă de 135 milioane lei, urmează să fie utilizate prioritar tot la investiţii capitale.

Transferurile de la bugetul de stat către alte bugete însumează suma de   8 miliarde 577 milioane lei, cu 1 miliard 658 mai mult decît prevăzut în rectificat 2009.

Transferurile către bugetul asigurărilor sociale pentru 2010 constituie   2 miliarde 276 milioane lei, dintre care prestaţii sociale prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat – 1,3 miliarde lei şi mai mult decît în 2009 rectificat cu 188 milioane lei. Această majorare ţine de politicile noi de protecţie socială şi anume: majorarea indemnizaţiei unice la naşterea primului copil şi pentru fiecare copil următor cu 300 de lei – de la 1400 la 1700 sau de la 1700 la 2000 lei. Majorarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani pentru persoanele neasigurate cu 100 lei – de la 150 la 250 lei.

Preluarea cheltuielilor pentru tratamentul sanatorial al veteranilor de la bugetul asigurărilor  sociale de stat de către bugetul de stat. Majorarea ajutorului de deces persoanelor neasigurate cu 100 de lei, de la 800 lei la 900 lei. Acoperirea cheltuielilor aferente perioadelor necontributive incluse în stagiul de cotizare. Substituirea indemnizaţiei lunare pentru întreţinerea copilului cu vîrstă de la
1,5 – 3 ani pînă la 16 ani cu ajutorul social, acordat conform evaluării veniturilor.

Îngheţarea începînd cu 1 ianuarie 2010 a cuantumurilor compensaţiilor nominative, încetarea stabilirii drepturilor la compensaţii nominative pentru solicitanţii noi şi direcţionarea beneficiarilor spre sistemul de ajutor social.

Pentru achitarea compensaţiilor nominative în buget sînt incluse  385 milioane lei, iar pentru implementarea sistemului de ajutor social sînt prevăzute 200 milioane lei. Pentru determinarea cuantumului ajutorului social pentru anul 2010 nivelul venitului lunar minim garantat va fi majorat la 530 de lei faţă de  430 care există la moment.

Ca şi în anul 2009, pentru 2010 de la bugetul de stat se prevăd transferuri pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat în legătură cu insuficienţa veniturilor proprii ale acestui buget. Suma totală constituie  951 milioane lei, cu o creştere de 127 milioane comparativ cu 2009 rectificat.

Transferurile de la bugetul de stat la fondurilor asigurărilor  obligatorii de asistenţă medicală sînt prevăzute în sumă de 1,9 miliarde lei, o creştere cu 462 milioane  lei comparativ cu bugetul rectificat 2009.

Cu referinţă la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, aş menţiona că, în anul 2010, acestea vor beneficia de transferuri din fondul de susţinere financiară a teritoriilor în sumă totală de 4,2 miliarde lei sau cu aproape un miliard lei mai mult decît în anul 2009. Acestea vor asigura acoperirea a 65 la sută din cheltuielile componente de bază ale acestor bugete ale unităţilor teritorial-administrative.

După cum vedeţi, la general pe republică, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale îşi acoperă cheltuielile din venituri fiscale şi nefiscale, dar la nivel de 35 la sută. Practic, toate unităţile administrativ-teritoriale beneficiază de transferurile de la bugetul de stat. Constatăm că baza fiscală a unităţilor administrativ-teritoriale este una foarte şi foarte slabă.

În afară de aceasta, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale vor beneficia de transferuri cu destinaţie specială în sumă totală de 162 milioane lei, dintre care pentru finanţarea investiţiilor capitale – 145, pentru compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi gazele utilizate de locuitorii unor localităţi din raioanele Căuşeni şi Dubăsari – 16,3 milioane lei. Şi pentru compensarea veniturilor ratate deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol suma este de 600 mii lei.

Alte aspecte ale proiectului bugetului de stat, care merită a fi menţionate. Mijloacele fondului rutier pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor sînt prevăzute în sumă de 527 milioane lei, care sînt formate din 141 milioane lei taxe rutiere şi 386 milioane lei accize la benzină şi motorină.

Comparativ cu anul 2009, mijloacele fondului rutier în acest scop sînt în creştere de peste două ori. Suplimentar la aceasta, pentru reconstrucţia drumurilor se vor aloca 630 milioane lei, dintre care 450 milioane sînt din surse externe: de la BERD, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Mondială.

În buget este prevăzut fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli în sumă de 300 milioane lei, ale cărui mijloace se propun a fi repartizate în baza unui regulament aprobat de Guvern. Din start, trebuie să menţionăm, că, spre deosebire de anii precedenţi, mijloacele acestui fond urmează a fi direcţionate doar spre dezvoltarea sectorului agrar.

Pentru protejarea cheltuielilor prioritare, în proiectul de lege a fost inclusă o prevedere, potrivit căreia cheltuielile pentru plata salariilor, burselor, pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi deservirea datoriei de stat nu vor fi supuse blocării pentru menţinerea deficitului bugetar aprobat. Deficitul de casă al bugetului de stat pentru anul 2010 se estimează în sumă totală de 4 miliarde                   136 milioane lei.

Sursele de finanţare a deficitului se constituie din emiterea valorilor mobiliare de stat în sumă de 200 milioane lei, intrări de împrumuturi externe în sumă de 3 miliarde 647 milioane lei şi, în special, e vorba de împrumuturi pentru susţinerea bugetului de 2,6 miliarde lei, împrumuturi pentru proiecte finanţate din surse externe în sumă de 1,1 miliarde lei.

Plăţile pentru onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi, vor fi utilizate mijloace financiare în sumă de 586 milioane lei, mijloace din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public suma prevăzută este de 350 milioane lei.

Concomitent, în scopul finanţării integrale a deficitului bugetar, vor fi direcţionate şi mijloacele din soldurile acumulate pe conturile bugetului  de stat în anul 2009 în sumă de  525 milioane lei.

Stimaţi deputaţi,

În cadrul examinării în Parlament a proiectului de Lege privind modificările şi completarea unor acte legislative ce rezultă din politica fiscal-bugetară pe anul 2010, s-a ajuns la concluzia de a majora cotele accizelor la motorină cu 50 la sută, ca şi în cazul benzinei şi, respectiv, dezicerea de majorarea cu 30 la sută a taxei rutiere şi a accizului la importul de unităţi de transport cu motor diesel. Aceste modificări fac posibilă majorarea veniturilor bugetului de stat şi, respectiv, a cheltuielilor acestui buget cu 127 milioane lei faţă de varianta care a fost prezentată iniţial.

În aceste condiţii, bugetul de stat pe anul 2010 urmează să fie aprobat: la venituri – în sumă totală de 15 miliarde 318 milioane lei, la cheltuieli – în sumă de  19 miliarde  454 milioane lei, cu un deficit în sumă de 4 miliarde 136 milioane lei.

În încheiere vreau să menţionez că proiectul bugetului de stat pe anul 2010 este unul balansat şi realist, bazat pe posibilităţile reale ale momentului. Din aceste considerente, pentru anul viitor o importanţă majoră revine disciplinei şi exigenţei în organizarea şi administrarea unui management eficient în utilizarea mijloacelor financiare disponibile.

Onorat Parlament,

Vă mulţumesc pentru atenţie şi solicit aprobarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2010.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări?

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Igor Dodon:

Vă mulţumesc.

În primul rînd, domnule ministru, vreau să menţionez că, în premieră pentru ultimii 9 ani, acei care trebuie să voteze pentru proiectul bugetului, de fapt, nu sînt în sală şi nu v-au ascultat cu atenţie. Acesta înseamnă că s-a discutat foarte bine în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, probabil.

Două întrebări, dacă îmi permiteţi. Prima întrebare. Care va fi soldul mijloacelor la 1 ianuarie 2010, adică la sfîrşitul anului curent? Şi care va fi soldul la sfîrşitul anului 2010? Trecător, pentru a asigura achitarea cheltuielilor pentru anul următor, cel puţin pentru primele 3 – 4 zile, după cum cunoaşteţi.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Deci, soldul cu care vom intra în anul 2010 va fi 525 milioane lei, care vor fi folosite pentru finanţarea integrală a deficitului bugetar pe parcursul anului. La sfîrşit de an vom ieşi cu un sold ceva în jur de 600–700 milioane.

 

Domnul  Igor Dodon:

De unde va fi acoperit acest sold? Din ce surse?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Poftiţi?

 

Domnul  Igor Dodon:

Din ce surse va fi acoperit acest sold?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Staţi un pic. Sold e ceva care…

 

Domnul  Igor Dodon:

Eu cunosc foarte bine, domnule ministru.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Foarte bine.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Răspunsul a fost dat. A doua întrebare aveţi?

 

Domnul  Igor Dodon:

A doua întrebare. Care este ponderea cheltuielilor sociale în bugetul de stat total, comparativ cu anii precedenţi?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Ponderea cheltuielilor cu caracter social este de peste 70%, mai exact sînt       72%. Ceea ce denotă caracterul extrem de social al bugetului, pe care-l prezentăm spre aprobare.

 

Domnul  Igor Dodon:

În dinamică?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

În dinamică ponderea respectivă este în creştere. Pentru că domeniile respective cu caracter social vor beneficia de creşteri faţă de anii precedenţi.

 

Domnul  Igor Dodon:

De fapt, este în scădere. Dat fiind faptul că componenta de bază este în scădere.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Oi, domnule Dodon, … tac.

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Mulţumesc.

У меня тоже два вопроса, господин министр. Первый вопрос. Какая сумма будет выделена в следующем году на образование?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă,

Deci presupun că sumele respective fac subiect de discuţii pentru lectura a treia.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Да, но вопросы мы можем задавать уже сегодня. Назовите тогда в процентах от валового внутреннего продукта, если не можете назвать цифру.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Doar o secundă. Vă dau şi cifra. Deci ceea ce ţine de învăţămînt, suma care va fi alocată în 2010 este de 6,5 miliarde lei. Ca şi procent e vorba de 10,2% în produsul intern brut. Noi vorbim de bugetul public naţional. În bugetul de stat suma pentru învăţămînt este de 1, …

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Cred că ceva v-aţi încurcat cu cifrele, că totul este în scădere. Şi a doua întrebare. Eu repet întrebarea care am dat-o marţi la şedinţă. Numiţi, vă rog,  suma care o să fie alocată pentru asigurarea cu spaţiu locativ a tinerilor specialişti.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Încă o dată repetaţi, vă rog.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Tinerii care au absolvit, tinerii specialişti.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Asigurarea cu spaţiu locativ a tinerilor specialişti care pleacă la lucru în sate. Cifra numiţi, vă rog. Marţi nu aţi fost pregătit.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Deci suma prevăzută pentru aşa ceva va fi 25 milioane lei.

 

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

În comparaţie cu anii precedenţi?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

În comparaţie cu 2,3 milioane lei care a fost finanţat anul în curs 2009. E una să raportezi că a fost prevăzută o sumă umflată în buget, dar efectiv, vă dau şi o informaţie, suma, într-adevăr, a fost fabuloasă, pentru că aţi fost în campanie electorală. Efectiv s-au dat doar 27 de case şi suma cheltuită efectiv la ziua de azi este de 2,3 milioane. Mai mult ca atît, efectiv banul a plecat doar acum, după ce am venit la guvernare.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vedeţi, cît e de bine cu un guvern democratic-liberal.

Microfonul nr.1.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Mulţumesc.

Dumneavoastră aţi vorbit despre substituirea indemnizaţiei lunare pentru întreţinerea copilului cu vîrsta de la 1,5 – 3 ani pînă la 16 ani cu ajutor social. Practic, în bugetul din 2010 nu este prevăzut nici un bănuţ pentru această prestaţie. Pentru că ea, din cele spuse de dumneavoastră, va fi substituită de ajutor social. Ea va fi substituită automat?

Pentru că din ceea ce cunoaştem noi, marea majoritate a acelor cetăţeni care primesc, dar primesc astăzi 77 000 de beneficiari această indemnizaţie, nu se califică ca beneficiari de ajutor social. Înseamnă că aceste categorii, un număr foarte important, rămîn în afara şi a ajutorului social şi a acestei indemnizaţii?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Vă informez că nu aveţi dreptate în constatarea pe care o faceţi, din simplul motiv că acei care beneficiază astăzi de asistenţă din partea statului în cadrul sistemului de compensaţii nominative …

 

Doamna  Galina Balmoş:

Nu este vorba de compensaţii nominative.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

… vor beneficia de aceste drepturi şi pe parcursul anului 2010. Plus, acei care vor intra sau vor fi următorii beneficiari în sistemul de asistenţă din partea statului, deci vor fi incluşi în sistemul de ajutor social. Îngheţarea de la 1 ianuarie se face pentru noi beneficieri şi  redirecţionarea.

 

Doamna Galina Balmoş:

Eu nu am vorbit de compensaţia nominativă, domnule ministru. Vorbesc de indemnizaţia lunară pentru întreţinerea copilului cu vîrsta între 1,5 – 3 ani pînă la 16 ani. E altceva decît compensaţia nominativă. Indemnizaţia care se abrogă totalmente.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci ei vor intra în sistemul de ajutor social conform prevederilor legale.

 

Doamna Galina Balmoş:

Ei nu se încadrează  automat, domnule ministru, şi nici neautomat, adică prin  intermediul, conform legislaţiei nu se încadrează majoritatea, pentru că există nişte momente care trebuie modificate în Legea ajutorului social, la care nu vreau să mă refer acum, dar aceste persoane 77 de mii de beneficiari, majoritatea din ei nu se încadrează ca beneficiari ai ajutorului social, lucru care trebuia un pic…

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Doamnă Balmoş,

Vă rog oferiţi să vă dea răspuns de la minister. 

Doamna Lupan, da?

 

Doamna Nina Lupanviceministru al finanţelor:        

Onorată asistenţă,

La problema în cauză cred că ţinem să atenţionăm următoarele. Mărimea indemnizaţiei de 54 de lei care este astăzi pentru categoria respectivă. Şi în cazul în care ei nimeresc în ajutor social, mărimea lor va fi 540 de lei. Da, sîntem de acord că o parte din ei  vor decădea, dar, ţinînd cont de priorităţile pe care noi le punem în ajutorul social, că totuşi indemnizaţiile trebuie să fie achitate către categoriile puţin asigurate, considerăm că aceasta este o măsură.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Este o abordare foarte judicioasă de a direcţiona banul public spre acele categorii care realmente au nevoie de asistenţă şi protecţie din partea statului. Şi nu să se întîmple cum am avut pînă acum oameni care stau bine, cu venituri bune mai beneficiau şi de fel de fel de beneficii din partea statului sub formă de asigurare socială.

 

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Vreau să zic că aici nu este vorba de categorii. Această indemnizaţie se acordă acelor beneficiari al căror venit nu depăşeşte 50 de lei pentru cap de familie. Aici nicidecum nu este vorba de categorie. Şi aşa cum a spus şi doamna ministru, noi cunoaştem întrebarea respectivă. Problema este că încă Legea ajutorului social nu lucrează la aşteptările scontate, abia un an de la implementare şi încă sînt unele momente care nu au fost depăşite, astăzi noi, pur şi simplu, aceste 77 de mii poate nu totalmente vor fi excluse din acest sistem. Eu consider că aceasta este prea devreme. Şi alt moment, dumneavoastră  nu aţi vorbit nimic despre indexarea alocaţiilor sociale, cum ar fi alocaţia pentru îngrijire – 300 de lei pe care o primesc invalizii.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

E a treia întrebare.

 

Doamna Galina Balmoş:

E a doua. Aceea a fost o singură întrebare, domnule Ghimpu. Ea nu este deloc indexată, nu se supune indexării conform acestui proiect, precum şi indemnizaţia  alocată persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, îndemnizaţie acordată pentru transport. Iarăşi ea nu este, ea nu se găseşte în acest proiect pentru indexare.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Are dreptate domnul ministru. Ţine de lectura a treia.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Galina Balmoş:

Nu este lectura a doua şi dacă nu se găseşte deloc în cifre, ce fel de lectură?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 4.    

 

Doamna Oxana Domeni:

Stimate raportor,

Prin articolul 4 al proiectului pe care îl dezbatem astăzi, aţi modificat nivelul venitului minim garantat şi l-aţi majorat pînă la 530 de lei. Spuneţi-mi, vă rog, ce principii aţi urmărit atunci cînd aţi stabilit acest minim garantat de 530 de lei. Şi dacă cunoaşteţi dumneavoastră  că astăzi pensia minimă în sectorul agrar este de doar 507 lei, mă refer la pensia minimă  a unei persoane care are un stagiu de cotizare  de cel puţin 30 de ani.

Şi dacă credeţi că este echitabil ca o persoană care a depus un efort de 30 de ani de muncă să aibă o pensie mai mică decît o persoană care, pînă la urmă, nu a făcut nici un efort şi statul îi oferă acest ajutor social. După mine, este o discrepanţă care ar trebui luată în considerare, fie că majorăm pensia minimă. De altfel, nu vom avea, sistemul de asigurări sociale nu va mai fi atractiv, persoanele nu vor mai fi incitate să contribuie cu asigurări, cu contribuţii de asigurări sociale şi aceasta va afecta durabilitatea sistemului de asigurări sociale.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă,

Ţin să vă informez că cifra de 507 lei, care este pensia în sector, deci este direct rezultatul guvernării a mai multor ani a acestei ţări de către colegii dumneavoastră, guvernele comuniste şi e păcat că, într-adevăr, pensia în acest sector este atît de mică.

 

Doamna Oxana Domenti:

Dar Guvernul dumneavoastră nu  vine cu majorarea acestei cifre.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Cînd erau suficiente posibilităţi ca oamenii de la ţară să beneficieze de salarii, de pensii mai mari în condiţiile în care, într-adevăr, 1 miliard de la bugetul de stat stătea pe cont şi se făcea dobîndă pe aceasta sau fondul de asigurări sociale, care avea excedent de 600 de milioane, şi tot stăteau în cont bancar la dobîndă. În timp ce pensionarii, într-adevăr, aveau o pensie foarte mică. Cît priveşte suma de 530, care este prevăzură ca minim în sistemul de ajutor social, e vorba de o creştere de la 430 la 530. Şi  mă întreb, dumneavoastră  cînd aţi introdus 430 iniţial, de ce principiu v-aţi condus?

 

Doamna Oxana Domenti:

Noi ne-am condus ca acest minim să fie un pic mai mic decît salariul mediu şi pensia minimă din ţară. Noi nu negăm faptul că aceste prestaţii sînt foarte mici, dar este vorba de o discrepanţă. Persoana nu poate să aibă o pensie sau  un salariu mai mic decît un ajutor social. Cine va mai fi atunci interesat să muncească în ţara aceasta?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Şi noi ne-am condus de principiul ca să dăm o creştere de la 430, de la care aţi pornit voi, să dăm o creştere esenţială cu 100 de lei, pînă la 530...

 

Doamna Oxana Domenti:

Dar nu veniţi cu o creştere la pensie.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

...care să arate că statul va avea grijă de acei care sînt în dificultate.

 

Doamna Oxana Domenti:

Pensia minimă în agricultură nu creşte.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

La anul o să fie majorată şi această pensie. A doua întrebare.

 

Doamna Oxana Domenti:

Şi a doua întrebare, vă rog frumos, domnule ministru.

Deja am văzut că vă aşteptaţi la această întrebare şi aţi răspuns parţial doamnei ministru. Vroiam să mă refer la  anularea dreptului de oferire a compensaţiilor nominative noilor beneficiari, începînd cu 1 ianuarie 2010. Acestea sînt prevederile Legii bugetului. Cum consideraţi, este, va fi acest lucru echitabil, în cadrul unui grup social, deci o persoană cu dizabilităţi, care a devenit persoană cu dizabilităţi la 30 decembrie 2009, va beneficia de această prestaţie şi cea care a devenit persoană cu dizabilităţi la 2 ianuarie 2010 nu va mai avea acest drept. Consideraţi că este echitabil acest lucru?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Eu sînt sigur că dumneavoastră  aveţi şi răspuns la această întrebare. Rezultatul activităţii a două sisteme în paralel este rezultatul unei munci care nu a fost dusă pînă la capăt de fosta guvernare. Trecerea dintr-un sistem la alt sistem presupune şi o trecere în forma în care este prezentat pentru 2010. Beneficiarii, eventualii beneficiari ai sistemului de protecţie şi asistenţă socială să fie direcţionaţi spre un nou sistem, un  nou mecanism care, pînă la sfîrşit de an, practic, să absoarbă acele categorii care, pînă nu demult, aveau beneficii sau intrau în sistemul de compensaţii nominative. În ceea ce priveşte anumite categorii, deci sînt alte mecanisme care compensează într-un fel aşa-numitele pierderi.

 

Doamna Oxana Domenti:

Persoanele cu dizabilităţi nu vor fi încadrate în ajutorul social.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

La care dumneavoastră  vă referiţi. E vorba de venituri. Am vorbit despre minimul neimpozabil care va creşte. Deci am vorbit de alte beneficii de care va avea parte, inclusiv nu doar prin bugetul de stat, prin alte misiuni şi asistenţe, inclusiv din exterior direcţionate spre grupuri exacte de nevoiaşi.

 

Doamna Oxana Domenti:

Vreau să  aduc la cunoştinţa dumneavoastră  că noi nu am avut.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3. A treia întrebare.

 

Doamna Oxana Domenti:

Permiteţi-mi să finalizez.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Două minute după Regulament.

 

Doamna Oxana Domenti:

Noi nu am avut intenţia să anulăm compensaţiile nominative. Noi am dorit ca aceste prestaţii să existe în paralel. Deci am venit cu ajutorul social încă cu o prestaţie nouă. Dacă spuneţi că anulaţi compensaţiile nominative după 1 ianuarie 2010 şi îngheţaţi cuantumul, de ce aţi prevăzut o sumă mai mare decît în 2010 pentru compensaţii nominative decît cea care a fost prevăzută în 2009 la sfîrşit de an. Este vorba de o creştere.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Domnule ministru,

Noi nu facem teorie aici.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Oleg Reidman – Fracţiunea PCRM:

Спасибо, господин Председатель.

Господин министр, с каким долгом  государственный бюджет выйдет на 1 января? Какой долг государственного бюджета будет на 1 января интегрально? Долг государственного бюджета.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Долг государственного бюджета? Ce aveţi în vedere datoria? Deci e vorba de datorii creditare?

 

Domnul Oleg Reidman:

Нет, долг государственного бюджета. Да, его кредиторская задолженность.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

La sfîrşit de an?

 

Domnul Oleg Reidman:

Да.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci, conform rectificărilor la bugetul din 2009, facem tot posibilul ca să nu avem datorii creditare. Şi, în mare parte, e vorba de acele sume de peste 1 miliard de datorii care am primit ca şi moştenire, datorii, se au în vedere documentele prezentate şi neexecutate.

 

Domnul Oleg Reidman:

В связи с этим куда делись те задолженности бюджета, которые должны быть оформлены перед кoмпаниями медицинского страхования в качестве долга бюджета?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Încă o dată, vă rog.  

 

 

 

Domnul Oleg Reidman:

Бюджет должен  Компании медицинского страхования, по крайней мере судя по поправке 380 миллионов леев. Куда они делись? Почему они не оформлены в качестве долга государственного бюджета?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci să vă spun în felul următor. Astăzi, bugetul de stat nu are datorii faţă de сompania respectivă. Dumneavoastră  ştiţi un pic mai mult decît ştie toată lumea prezentă aici, în sală. Este adevărat că o bună parte din solduri a unor fonduri au fost folosite de bugetul de stat pe perioada lunilor februarie, martie şi aprilie.

 

Domnul Oleg Reidman:

С этим никто не спорит. Почему не оформлены в качестве долга?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Pentru a  aсhita obligaţiunile pe care nu puteaţi să le achitaţi, căci nu aveaţi şi bani prevăzuţi pentru aceasta. Momentul important...

 

Domnul Oleg Reidman:

Господин министр, с этим никто не спорит.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Momentul important este că acea obligaţiune pe care dumneavoastră  aţi creat-o la sfîrşit de an va fi stinsă.

 

Domnul Oleg Reidman:

Посмотрим. И второй вопрос. Согласно проекту бюджета перечисления в фонды медицинского страхования из бюджета составляют 11,6%, при том что Закон  о порядке и сроках уплаты взносов медицинского страхования предполагает, что бюджет должен перечислить 12,1 %.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Domnule deputat,

Vreau să vă confirm şi să vă dau asigurări, că este vorba de exact 12,1% conform prevederilor legale.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Oleg Reidman:

Ну, значит, Вы мне покажете, как это подсчитано, да? Потому что мы тоже вроде как считать умеем.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Считайте, считайте…

Domnul Veaceslav Negruţa:

Exact 12,1%.         

 

Domnul Oleg Reidman:

Посмотрим.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Считайте.

Microfonul nr. 4. Inna. Microfonul atunci nr. 4.

 

Doamna Inna Şupac:

Domnule ministru,

Noi am văzut că în cadrul programului de susţinere a tinerilor specialişti, datorită inclusiv insistenţei noastre, sînt alocate mai mult decît 6 milioane de lei pentru susţinerea tinerilor pedagogi şi mai mult de 6 milioane pentru tinerii medici. Totodată, chiar şi la începutul anului acesta, au fost mai multe iniţiative şi planificări de către guvernarea precedentă, ca acest program să fie extins, încît beneficiarii acestui program să fie şi tinerii specialişti în domeniul culturii şi tinerii specialişti, lucrătorii sectorului agroindustrial. Au fost şi iniţiative ca perioada de susţinere să fie extinsă de la…

 

Doamna Mihai Ghimpu:

Întrebarea, vă rog, doamnă Şupac.

 

Doamna Inna Şupac:

Da, da, da. Încă nu s-au încheiat două minute, domnule Ghimpu.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Regulamentul.

 

Doamna Inna Şupac:

Au fost iniţiative ca acest program să fie  extins de la trei ani pînă la cinci ani şi suma  alocării să fie extinsă de la 30 de mii pînă la 50 de mii. Din acest context întrebarea este: dacă extinderea acestui program este prevăzută de către proiectul bugetului de stat?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat,

Nu este de mirare că multe intenţii au fost pe parcursul anului din partea acelor care au fost la guvernare. Din păcate, ca şi multe alte promisiuni nu a avut şi componenta bănească, financiară prevăzută în Legea bugetului de stat. Astfel, hrana pe care aţi promis-o electorală că vor beneficia tinerii de ceea, ceea, ceea, pînă la urmă, s-a adeverit că a fost un balon electoral.

Momentul doi care este: aţi constatat, cu adevărat, că sînt prevăzute sumele necesare pentru programul de ajutorare, cu Programul  naţional pentru tineri. În plus, vreau să vă informez că acest program va fi completat şi cu o linie de credit adiţională ce ţine de recreditarea tinerilor antreprenori în sumă de 36 de milioane. Deci e ceva care merge nu numaidecît cu implicarea banului din bugetul statului.

 

Doamna Inna Şupac:

Domnule ministru,

Vă mulţumesc pentru răspunsuri.

Dar, totodată, ţin să menţionez că acest program de susţinere a tinerilor a fost început chiar de către guvernarea precedentă. Aşa că vă rog frumos, dumneavoastră, fiind ministru al finanţelor nu trebuie să aveţi şi declaraţii politice în ceea ce priveşte promisiunile electorale, care au fost făcute de către mai multe partide. Şi din cauza aceasta  eu şi vă întreb şi noi insistăm ca acest program să fie extins fiindcă totul...

 

Domnul Veaceslav Negruţa:                                               

Eu mă uit doar la efectele financiare la acele promisiuni.

 

Doamna Inna Şupac:

Noi nu trebuie să rămînem pe aceea ce deja avem şi ceea ce a fost făcut deja de către guvernarea precedentă în timp de 8 ani de zile. Aşa că în lectura a doua noi o să venim cu propunerea că o să fie alocate, adică 6 milioane de lei pentru tinerii specialişti în domeniul culturii şi 1,5 milion pentru lucrătorii tineri în sectorul agroindustrial.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Dar să veniţi cu banii. Să veniţi cu banii pe care i-aţi făcut în guvernarea precedentă.      

 

Doamna Inna Şupac:

Poftim, domnule Ghimpu? Dumneavoastră  aveţi întrebare către mine sau către guvernarea precedentă?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu, aşa am zis.

 

Doamna Inna Şupac:

Aşa, da, da, da. Noi trebuie să mulţumim guvernării precedente că,
într-adevăr, acest program a fost iniţiat şi a fost făcut.  

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Inna Şupac:

A doua întrebare, stimate domnule ministru.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu, aceasta îi prea deja, doamna Şupac.

 

Doamna Inna Şupac:

Nu, a doua întrebare.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Dar două minute după Regulament e prevăzut.

 

Doamna Inna Şupac:

A doua. O întrebare două minute. Am a doua întrebare, dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte. Eu cunosc Regulamentul.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Nu o întrebare. Două întrebări, două minute, da. Dacă dumneavoastră  cunoaşteţi bine, poftim, vorbiţi.

 

Doamna Inna Şupac:

Stimate domnule ministru,

În domeniul învăţămîntului, economie, resurse  sînt prevăzute în legătură cu prima modificare a condiţiilor de acordare a burselor  pentru elevi şi studenţi în sumă de 74 milioane de lei. Şi a doua modificare – metodologii de calculare a taxei pentru trai în cămine în sumă de 36 milioane de lei. Aşa că vă rog frumos să răspundeţi la o întrebare simplă. Cîţi studenţi nu o să primească bursă în 2010 în comparaţie cu 2009, cu cît? Şi dacă vor fi majorate bursele în 2010. Şi cu cît se va majora plata pentru cămine în 2010.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă,

Ţin să vă informez că condiţiile care există acum în 2009, ce ţin de burse şi ce ţine de cazarea în cămine, vor fi completamente implementate şi asigurate financiar şi pe parcursul anului 2010, cînd v-am vorbit despre o sumă de 127 de milioane în plus de la implementarea accizului la motorină ca şi în cazul benzinei, am avut în vedere compensarea unei sume suficiente ca să fie asigurată şi pensia, şi cazarea în cămine.

 

Doamna Inna Şupac:

Aşa că plata pentru cămine în 2010 nu o să fie majorată, susţineţi dumneavoastră?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Exact. Acei studenţi care sînt cazaţi în cămine în septembrie, octombrie au acelaşi condiţii şi pînă la sfîrşit de an, pe parcursul anului 2010 au achitat sau vor achita taxa anuală conform prevederilor legale existente.

Doamna Inna Şupac:

Dar din septembrie, aşa am înţeles, doamna Lupan la comisie nouă ne-a spus că începînd din septembrie 2010, posibil, plata o să fie majorată, aceasta este întrebarea.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Dumneavoastră  ştiţi … din cauza unor … suplimentare vom avea.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule ministru,

Eu îmi cer scuze. Noi nu sîntem la teatru aici.

Domnule ministru,

Vă rog frumos. Dumneaei profită, crede că sîntem la teatru, dialog aici.

 

Doamna Inna Şupac:

Domnule Ghimpu,

Nouă ne dau întrebări.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3, vă rog.

 

Doamna Galina Balmoş:

Eu vă mulţumesc.

În primul rînd, o problemă de procedură.

Domnule ministru,

Eu vă rog şi noi toţi insistăm ca dumneavoastră  să răspundeţi şi să nu faceţi cuvîntări electorale, una.

Şi a doua. Să nu vă permiteţi să comentaţi întrebările nici dumneavoastră, nici domnul speaker. Şi, un moment, vă rog să fiu înregistrată cu o cuvîntare scurtă privind acest proiect.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Igor Vremea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule ministru,

Spuneţi, vă rog, proiectul respectiv a fost coordonat la capitolul  corespunzător cu Procuratura Generală. Ceea ce vizează Procuratura Generală a fost sau nu?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Toate instituţiile au avut posibilitate să ia cunoştinţă de proiect şi să prezinte şi aviz.

 

Domnul Igor Vremea:

Atunci întrebarea. Din care considerente a ieşit aşa ca în proiect se formează un deficit bugetar la capitolul „remunerarea muncii” de 10 milioane şi jumătate în ceea ce priveşte Procuratura Generală. Iar contribuţia sau plata indemnizaţiei pentru persoanele care vor fi concediate sau demisionate, ele valorînd în jur de
7 milioane jumătate în genere nu este prevăzută în proiectul respectiv.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci aceasta în condiţiile în care 100% din cei care au drepturi de a ieşi la pensie sau concediate vor şi depune rapoartele. Într-adevăr, ar fi vorba de circa
7 milioane. Dar lumea mai are dorinţă să muncească  şi aceasta nu se va întîmpla exact în 2010. Cît priveşte unele reduceri ce ţin, în contextul optimizării funcţionării instituţiilor publice centrale, respectiv şi instituţiei date i s-a aplicat acelaşi procedeu de optimizare a cheltuielilor ce ţin de întreţinere. Şi, respectiv, rezerve sînt pentru fiecare instituţie, inclusiv instituţia dată.

 

Domnul Igor Vremea:

Mulţumesc. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 3.   

 

Doamna Svetlana RusuFracţiunea PCRM:

Domnule ministru,

În primul rînd, eu v-aş ruga pe dumneavoastră  să îmi răspundeţi în calitate de profesionist şi nu în calitate de politician.

Deci prima întrebare. Anual, cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii erau indexate la rata inflaţiei. Conform prevederilor proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2010, cheltuielile privind alimentaţia, asigurarea cu medicamente, achiziţionarea medicamentelor, se vor păstra la nivelul scontat al anului 2009. Spuneţi, vă rog, de ce nu sînt indexate aceste cheltuieli la rata inflaţiei cel puţin prognozată de dumneavoastră.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Din simplul motiv. Pentru că prin aplicarea procedurilor de achiziţii corecte publice la aceste capitole vom avea chiar şi economii. Pentru că 30 – 40 la sută din cheltuielile de care dumneavoastră  vorbeaţi că au existat în anii precedenţi se duceau în altă parte decît la achiziţia de hrană sau medicamente.

 

Doamna Svetlana Rusu:

Şi a doua întrebare.

Conform respectivului proiect de lege, vor fi păstrate, vor avea continuitate
3 proiecte finanţate din surse externe, inclusiv proiectul securitatea transfuzională în Republica Moldova. Deci, vă rog frumos, să îmi răspundeţi: cum vor fi susţinuţi donatorii voluntari de sînge în ţara noastră din bugetul de stat?

Domnul Veaceslav Negruţa:

Conform prevederilor legale, care prevăd o taxă pentru acei care sînt donatori de sînge.

 

Domnul Svetlana Rusu:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Poftiţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Aliona Babiuc – Fracţiunea PCRM:

Спасибо.

В проекте бюджета мы, к сожалению, не нашли строки расходов в поддержку программы молодежного предпринимательства. Будут выделяться какие-то средства или вы предполагаете свернуть эту программу?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci v-am spus, în program sînt prevăzute mijloace pentru susţinerea tinerilor. Dar v-am spus că vor fi şi surse care vor veni prin linii de credit pentru susţinerea tinerilor antreprenori. Nu este numaidecît implicarea bugetului de stat la direct în aşa gen de cheltuieli.

Dar este şi componenta în bugetul de stat, întreţinerea acestei iniţiative. Şi, în mare parte, ţine de legislaţia fiscală, care oferă vacanţe fiscale acestor tineri la iniţierea afacerilor.

 

Doamna Aliona Babiuc:

Спасибо. Но ответ неконкретный.

И второй вопрос. Скажите, пожалуйста, какой процент от внутреннего валового продукта пойдет на погашение внешних долгов в следующем году?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Datoriile pe care ni le-au lăsat ca moştenire.

 

Doamna Aliona Babiuc:

Нет, это те долги, которые уже вы успели набрать.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Pentru rambursarea împrumuturilor externe va fi alocat 0,9% în produsul intern brut. Şi ceea ce ţine de achitarea dobînzilor la plăţile externe, alte 0,5 zecimi din produsul intern brut. În total, ar fi vorba de 1,4% produs intern brut.

 

Doamna Aliona Babiuc:

Спасибо. Хотелось бы верить в эти цифры.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Raisa Spinovschi – Fracţiunea PCRM:

Domnule ministru,

Spuneţi, vă rog, iată, analizînd evoluţia bugetului public naţional pe anii 2008 – 2010, proiect, deci la poziţia „Servicii de stat cu destinaţie generală” noi observăm că la unităţile administrativ-teritoriale este micşorată suma de 64,4 milioane, iar la administraţia centrală este majorată cu 2,6.

Spuneţi, vă rog, care cheltuieli au fost micşorate la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi de ce a fost majorată suma la autorităţile centrale la această poziţie?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Ultimele două întrebări. Adică aceste, doi şi trei, microfoanele. Mai avem încă lectura a doua, a treia. (Rumoare în sală.) Răspundeţi, domnule ministru sau doamna Lupan.

Doamnă Lupan,

Microfonul nr.1.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Da, vă rog.

 

Doamna Nina Lupan:

Deci la autorităţile publice centrale majorările au fost pentru recensământul general-agricol plus 14,9 milioane. Pentru promovarea politicii de reintegrare a ţării 10 milioane. Pentru reforma administraţiei publice centrale plus
30 milioane.

Ceea ce ţine de autorităţile... dar paralel, de asemenea, aici au fost şi reduceri. Reduceri de cheltuieli curente şi capitale pe autorităţi publice centrale în mărime de 114,2 milioane şi pentru cheltuieli de personal   15,6 milioane.

Deci cheltuielile au fost reduse, Comisia Electorală Centrală – cu
49,7 milioane. De aceea, şi pe autorităţile publice locale au fost aceleaşi principii folosite, ceea ce ţine de optimizarea de cheltuieli curente, capitale şi de personal.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.2, nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Doi, trei?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Trei, doi.

 

Domnul Iurie Muntean:

Trei, doi. 1,  2, 3. Mersi.

Domnule ministru,

Deci cheltuielile pentru bunuri şi servicii pentru anul 2010 au rămas la nivelul anului 2009, deşi dumneavoastră aţi planificat o inflaţie de 5% şi noi observăm că rata de schimb s-a modificat deja cu 10, 11%. Cum explicaţi dumneavoastră aceasta?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Ce anume?

 

Domnul Iurie Muntean:

Deci păstrarea nivelului cheltuielilor pentru bunuri şi servicii la nivelul anului 2009.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Aşa, în contextul că s-a depreciat leul.

 

Domnul Iurie Muntean:

În contextul că s-a depreciat leul şi inflaţia…

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Am şi răspuns colegei dumneavoastră că e vorba de un mecanism transparent de achiziţii, care ne va da voie să menţinem nivelul cheltuielilor, chiar şi procurînd mai multe bunuri ca şi cantitate, economisind banul public.

 

Domnul Iurie Muntean:

Aşa. Şi care sînt modificările în mecanismul de achiziţii care o să vă permită să menţineţi nivelul de bunuri şi servicii procurate, păstrînd mărimea fondului la nivelul anului 2009?

Nu am văzut să veniţi cu modificări în Legea achiziţiilor publice sau să propuneţi careva, eu ştiu, regulamente.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

E vorba nu doar de schimbarea legii, e vorba de aplicarea corectă, transparentă şi dezinteresată de unele interese speciale ale acestei legi.

 

 

 

Domnul Iurie Muntean:

Aşa. Vom vedea.

Bine, mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

La compartimentul „Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională şi apărarea naţională”. Dumneavoastră, spre regret, micşoraţi aceste bugete. Consecinţele, evident, vor fi negative.

Şi eu, dispunînd de o informaţie, care este din Armata Naţională, vreau să vă spun că, iată, dumnealor consideră că acest buget pe anul curent care … se preconizează va acoperi achitarea salariilor numai pe un termen de 6 luni. Militarii în termen se are în vedere.

Asigurarea cu echipament a militarilor tot în termen  – 5 luni. Dar ce e mai periculos, domnule Preşedinte al Parlamentului şi domnule Preşedinte al Ţării, dumnealor consideră că acest buget nu va permite menţinerea şi întreţinerea depozitelor şi a muniţiilor.

Menţinerea la nivel necesar a serviciului în zona de securitate. Care pot să fie consecinţele acestea? Eu cred că dumneavoastră le cunoaşteţi, despre cazurile care au avut loc şi în Ucraina, şi în Rusia, şi în alte ţări.

De aceea, eu v-aş ruga ca, pentru lectura a doua şi lectura a treia, să revenim la acest compartiment şi să găsim acele surse necesare. Acele surse se pot de găsit şi din simplul motiv că noi cunoaştem că majoritatea Guvernelor vin cu bugete mai mici decît cele care sînt posibile de realizat. Şi în caz că partidele care se află la guvernare ori coaliţiile, în cazul dumneavoastră, doresc aceasta, ei, pur şi simplu, le măresc acest buget cu 10%.

De aceea, eu vin cu propunerea pentru votare în primă lectură astăzi, să puneţi la vot mărirea acestui buget cu 10%. Şi atunci cred că vom găsi careva modificări şi pentru compartimentul „Securitate” şi alte domenii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu, domnule preşedinte,

Am fost, am vizitat armata noastră şi vreau să vă spun că şi aici ne-aţi lăsat o moştenire foarte bună.

Da, în lectura a treia noi o să discutăm şi eu sper că o să găsim nişte bani pentru a uşura sau a rezolva unele probleme în cadrul Armatei Naţionale.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte,

Deoarece aţi ridicat această întrebare, daţi să lăsăm moştenirea pe seama moştenirii, dar să ne gîndim la viitor, că depozitele cu muniţii trebuie menţinute conform instrucţiunilor respective ale Armatei Naţionale.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2, în continuare.

Ultima întrebare.

 

Domnul Ghenadie Morcov:

Da, mulţumesc.

Stimate domnule ministru,

La compartimentul „Investiţii capitale” sînt prevăzute surse pentru reconstrucţia … reparaţia Spitalului Clinic Republican.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Mijloace pentru Spitalul Clinic.

 

Domnul Ghenadie Morcov:

Da, Republican.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Republican.

 

Domnul Ghenadie Morcov:

La compartimentul „Investiţii capitale”, reparaţiile, fiindcă la Guvern era un proiect de reconstrucţie a Spitalului Clinic Republican.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule ministru…

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

…investiţional, care ţine de Spitalul Clinic Republican şi sume sînt prevăzute.

 

Domnul Ghenadie Morcov:

Eu nu am găsit, în orice caz, în bugetul de stat nici o sumă. Dacă sînt prevăzute, care este suma respectivă? Fiindcă în proiectul bugetului nu sînt stipulate aceste sume.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule ministru,

Am şi eu o întrebare. (Rumoare în sală.) Lectura a treia, am şi eu o întrebare. În buget eu nu am observat, sînt alocaţi bani pentru reparaţia Stadionului Republican?

 

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Dar, nu au fost prevăzuţi, pentru că nu avem ce repara.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu avem ce repara? Bine, am înţeles.

Mulţumesc.

Luaţi loc, vă rog. Credeam că stadionul s-a construit şi are nevoie de mici reparaţii.

Domule Ioniţă,

Vă rog, la tribuna centrală.

Mulţumim, domnule ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2010. Fiecare dintre dumneavoastră aţi primit raportul, aşa că, cu permisiunea dumneavoastră, nu voi citi tot raportul. Voi menţiona doar cîteva lucruri, cele mai esenţiale.

În primul rînd, vreau să spun că bugetul de stat, estimările venitului şi cheltuielile sînt în conformitate cu prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi cu politica bugetar-fiscală care deja a fost aprobată de către Parlament.

Pentru 2010 se prognozează un produs intern brut de 64,3 miliarde de lei, în creştere faţă de 2009, care a fost de 59,5 miliarde lei. Şi bugetul public naţional se estimează la 24,97 miliarde lei, cu o creştere de 2,5 miliarde de lei faţă de 2009.

Bugetul public naţional, deci ponderea veniturilor fiscale pentru 2010 vor fi de 31,3%, cu o uşoară creştere faţă de 2009, cînd a constituit 31%.

La cheltuielile la bugetul de stat, dacă să trecem la bugetul de stat, pentru anul 2010 estimările la venituri sînt de 15,1 miliarde, 19 miliarde de lei sau cu 13,7% mai mult decît în 2009, decît suma scontată pentru 2009.

Cheltuielile pentru anul 2010 sînt estimate la nivelul de 19,3 miliarde de lei sau cu 8,2% mai mult decît în anul 2009. Din cele mai mari modificări privind evoluţia cheltuielilor voi menţiona cheltuielile legate de ocrotirea sănătăţii, care se vor majora cu 461 de milioane, asigurare şi asistenţă socială cu 428 milioane lei.

Cheltuielile de personal pentru anul 2010 se estimează la nivelul de
3,5 miliarde de lei.

Cheltuielile pentru achitarea dobînzilor, deci datoriilor de stat la
841 milioane de lei. Investiţiile capitale se estimează de a fi de 3,4 miliarde de lei sau  17,8% din cheltuielile totale. Acestea vor fi în creştere cu 721 27 milioane de lei, comparativ cu 2009.

Din contul granturilor şi creditelor externe se intenţionează de a se investi 703 milioane de lei, dintre care 448 milioane de lei pentru implementarea proiectului de susţinere a Programului „Sectorul drumurilor”.

Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2010 va constitui 20,4 miliarde lei. În ponderea produsul intern brut se va majora cu 3,9 puncte procentuale. Capacitatea bugetului pe anul 2010 va asigura, în mare parte, cerinţele cheltuielilor înaintate de către autorităţile publice. Totodată, unele din ele nu sînt acoperite.

Lucrul acesta a impus Guvernul ca să promoveze o politică bugetară axată pe raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilor publice.

Din partea comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi Curţii de Conturi sînt avize pozitive. Propunerile şi obiecţiile vor fi examinate în lectura a treia, iar îmbunătăţirea parţială textuală a legii va fi luată în consideraţie la redacţia finală a proiectului.

Totodată, avînd în vedere că Parlamentul a votat deja proiectul de Lege nr.1925 privind modificarea unor acte legislative ce vizează politica bugetar-fiscală pentru 2010 unde s-a majorat accizul la motorină şi s-a anulat majorarea cu 30% a taxei rutiere pentru autovehicule, pentru 2010 veniturile bugetului vor creşte cu 127,6 milioane lei, iar cheltuielile – cu 100... respectiv, cu 127,6 milioane de lei.

Pornind de la cele relatate, Comisia economie, buget şi finanţe propune ca Parlamentul să voteze în primă lectură Legea bugetului de stat ca concept, iar în a doua lectură, deci în baza la ceea ce am spus, să fie votat bugetul de stat în a doua lectură la capitolul „Venituri” în sumă de 15,318 milioane de lei, deci cu rectificările care le-am enunţat mai sus.

La capitolul „Cheltuieli” 19,454 milioane de lei şi cu un deficit, cu o depăşire a cheltuielilor asupra venitului de 4,136 milioane lei.

Deci în primă lectură ca concept. În a doua lectură – cu cifrele de bază pe care le-am enunţat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi la preşedintele comisiei?

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, vă mulţumesc foarte mult.

Stimate domnule preşedinte al comisiei,

În primul rînd, reprezentanţii Fracţiunii PCRM regretă că nu au avut posibilitatea să discute acest  proiect în comisie.

Noi cu dumneavoastră, cunoaşteţi, am convenit ca să fie transferat pe altă dată. Din păcate, dat fiind faptul că dumneavoastră ne-aţi promis, pînă la urmă noi nu am putut să participăm la discuţii în comisie. Regretăm acest fapt.

Două întrebări. Prima întrebare. Cu cît va creşte datoria de stat în lei şi în procente faţă de PIB, ca rezultat al aprobării acestui buget?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Dodon,

Dumneavoastră aveţi în raport scris că datoria de stat în anul 2010, la sfîrşitul anului, se preconizează a fi 20,4 miliarde lei, cu o creştere de 3,8 miliarde de lei. Ca pondere în PIB se va majora, datoria va fi de 31,8, ceea ce constituie
3,9 puncte procentuale. În raport este scris. Dumneavoastră puteaţi…

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci ministrul a răspuns la aceste întrebări. Poftim, a doua întrebare.

 

Domnul Igor Dodon:

Şi a doua întrebare.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Noi ne-am străduit în raport să scriem…

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Nu întîmplător lansez întrebările, am dreptul să se repete, ca societatea să cunoască.

Şi a doua întrebare. Care vor fi sursele de unde vor fi obţinute aceste peste 320, 350 milioane de dolari împrumuturi pentru anul 2010?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule ministru…

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.1.

Domnule ministru, poftim.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci, în primul rînd, nu e vorba de 320 milioane de dolari. O parte vin,
200 împrumut pe piaţa internă. Alte 350 vin, şi vedeţi în proiectul de lege, din privatizarea patrimoniului ce aparţine statului. Şi restul vor veni din surse externe, inclusiv în cadrul programului cu Fondul Monetar Internaţional – 150 milioane de dolari aproximativ.

Doi. E vorba de mijloace pentru suport bugetar de la Banca Mondială şi în cadrul unui program de asistenţă macrofinanciară de la Uniunea Europeană. Acestea sînt principalele surse de finanţare din exterior.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc mult, domnule ministru.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Urechean,

Tot la acest capitol. Aceste credite, aceste împrumuturi, sînt deja semnate careva contracte? Sîntem ferm convinşi că ele vor veni sau nu?

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, microfonul nr.1.

 

Domnul Igor Dodon:

Pentru că, să înţelegeţi corect întrebarea, dacă nu vor veni, vom avea un deficit neacoperit şi cred că ne interesează pe toţi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu va fi, domnule… (Rumoare în sală.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, domnule ministru.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Deci aceste mijloace despre care am vorbit sînt în discuţii, în negocieri. Urmează Consiliul Director al Fondului Monetar în luna ianuarie să aprobe şi să beneficiem de această sumă de bani.

Cît priveşte Banca Mondială şi Uniunea Europeană, sîntem în discuţii şi imediat cum va fi luată decizia finală, banii vor intra în ţară.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc, domnule ministru.

 

Domnul Igor Dodon:

…certitudine nu este.

Mersi.

Asta a fost…

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc.

Alte întrebări nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Domnule preşedinte al comisiei… Ce două? … Vrei şi al doilea buget? După luările de cuvînt sau acum? Poftim. Hai la al doilea buget. Poftim. (Rumoare în sală.) Păi, e clar, totul e clar, dar trebuie să vorbească oamenii.

Deci, stimaţi colegi,

Trecem la exerciţiul de luare de cuvînt.

Se oferă cuvîntul doamnei Bodnarenco. Poftim.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Уважаемые коллеги,

Восемь лет подряд государственный бюджет Республики Молдова носил ярко выраженный социальный характер,  именно за этот компонент нещадно критиковался партиями, составляющими сегодня парламентское большинство.

Придя к власти, либералы и демократы с первых дней взялись за претворение в жизнь либеральной доктрины, согласной которой государство имеет минимальные обязательства перед, как они ее пренебрежительно называют …

Итак, какова же социальная составляющая  государственного бюджета на 2010 год согласно обсуждаемого сегодня законопроекта? Принятыми в Парламенте сегодня во втором чтении законами о бюджетно налоговой политикие отменен минимальный 7 процентный от валового внутреннего продукта порог финансирования образования; и, как следствие, на образование выделяется на 132 миллиона леев меньше, чем в нынешнем, 2009, году.

Финансирование культуры, молодежи  и спорта уменьшается на
23 процента, а науки – наполовину, с двух до одного процента от валового внутреннего продукта.

Бюджетным маневром государство уменьшает свои обязательства по финансированию национальных программ по социально обусловленным заболеваниям: туберкулезу, онкологии, СПИДу, ряду инфекционных заболеваний – и перекладывает их финансирование на плечи плательщиков взносов обязательного медицинского страхования.

Таким образом, дискредитируются принципы медицинского страхования, снижается доверие к нему и привлекательность его. Возникает риск распространения социально опасных заболеваний.

Ведь только на предупреждение и борьбу с туберкулезом будет выделено на 60 миллионов леев меньше, чем в 2009 году.

Финансирование питания больных и обеспечения медикаментами сохранено на уровне нынешнего года. Но при уже случившейся сегодня девальвации лея на 10 – 11 процентов фактическое количество продуктов и медикаментов уменьшится.

Медицину будут финансировать вообще очень интересно. В скорректированном бюджете на 2009 год ассигнования на медицину уменьшили на 500 миллионов леев. А на 2010 год увеличили скорректированную сумму на 300 миллионов леев и трубят о приросте. Хороший прирост в 2010 году: минус 200 миллионов леев по сравнению с планом на 2009!

Отменено повышение заработной платы государственным служащим и военнослужащим, а также право районных советов устанавливать
20 процентную надбавку к заработной плате социальных работников. Наполовину урезано повышение заработной платы педагогическим и дидактическим кадрам.

Военнослужащие, полицейские, прокуроры, судьи, сотрудники Службы информации и безопасности лишены права на льготное получение жилья. В связи с явной демонстрацией безразличия государства к данным системам увольнения специалистов из них уже начались. Это на фоне роста преступности в стране.

Льготное жилье для молодых специалистов, выезжающих на работу в сельскую местность, будет выделяться по возможности, но сомнения в такой возможности возникают очень большие, а значит, есть резкое увеличение дефицита кадров специалистов в сельской местности.

Не предусмотрено стимулирование работодателей по трудоустройству выпускников высших и средних учебных заведений, что приведет к росту безработицы в рядах молодых людей.

Количество детей в группах детских садов, колледжей и в классах школ, гимназий и лицеев увеличивается на 5 человек. Очень завуалированная подводка к оптимизации сначала классов и групп, затем школ, а затем к открытию, согласно обязательств перед Международным валютным фондом, окружных школ на 10, 8 сел, что неминуемо приведет к сокращению числа, в первую очередь, сельских преподавателей и  воспитателей.

Ни  одной социальной выплаты не увеличено, как это обещали партии, составившие Альянс за европейскую интеграцию, в своих предвыборных платформах, где зарплаты  бюджетных работников – 700 евро, минимальная пенсия – полторы тысячи леев, пособия по рождению первого ребенка –
3 000 леев. А те некоторые увеличения, которые все же производятся, –
300 леев на рождение и 100 леев на содержание ребенка, 100 леев на погребение, – производятся в соответствии со
сводом расходов на средне срочный период, утвержденным предыдущим Правительством.

Отменены индексации адресных компенсаций 13 категориям получателей, которые согласно законодательству должны увеличиваться одновременно с увеличением тарифов на коммунальные услуги. Резкое увеличение данных тарифов уже произошло и еще произойдет, хотя бы потому, что в проекте Закона о госбюджете заложено удорожание газа, и заметьте: не по предложению поставщика – Российской Федерации, а за счет внутреннего увеличения акциза на газ и бензин. И это приведет к ухудшению качества жизни более 256 тысяч получателей адресных компенсаций.

Еще более болезненной будет положение тех граждан, которые после
1 января следующего года станут инвалидами и одинокими, многодетными и т. д. Потому что они, согласно государственного бюджета следующего года, лишены права получения адресных компенсаций. Это приведет к дискриминации, социальному неравенству внутри социальной группы. Госпожа Доменти приводила сегодня конкретные примеры.

А те граждане, которые в будущем году должны представить документы на подтверждение получения адресных компенсаций, могут они быть уверены, что и их не исключат из системы?

Кроме того, получатели адресных компенсаций в большинстве своем являются добросовестными плательщиками коммунальных услуг. Но в связи с тем, что тарифы увеличатся, а компенсации нет, возникает риск на накопления долгов по коммунальным услугам, что негативно скажется на финансово-экономическом положении предприятий ЖКХ и, как следствие, на всех гражданах – пользователях коммунальных услуг.

Компенсация на проезд в транспорте для инвалидов и компенсация по уходу за инвалидами не повышаются. Полностью исключается ежемесячное пособие на содержание …

 

Domnul  Serafim Urechean:  

Вам осталась еще одна минута.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Спасибо…

Ребенка в возрасте от трех до 16 лет, которое заменяется социальной помощью. Но ведь эта помощь положена не всем. тогда сколько из 700 тысяч семей – получателей ежемесячного пособия будут исключены из системы? Только-только в Молдове стала расти рождаемость – и вот снова возникает риск ухудшения демографической ситуации.

Трудно сказать, какая категория граждан не задета данным законопроектом. Предполагав лишение граждан, отработавших по 35 и более лет, но не имеющих звания Ветерана Труда, права на льготное санаторное восстановление один раз в три года. Хорошо, что хоть одна поправка  фракции коммунистов была услышана, и оно отменено.

Даже та категория под защитных, которой спекулировали абсолютно все бывшие оппозиционные, парламентские и внепарламентские, партии, – я говорю о патентообладателях – удостоены внимания. Стоимость патента теперь будет увеличиваться в соответствии с ростом цен.

Мы понимаем, что страна находится в кризисе, что либерально-демократическое правительство взяло на себя обязательства перед Международным валютным фондом, и не только, но ведь такие же условия предлагали и коммунистическому Правительству. Мы исходили из того, что социальная защита граждан является главным приоритетом государства, и сумели финансово обеспечить данный приоритет.

Вы же, господа правители, наoдалживали всего за два месяца работы около 600 миллионов евро, а рассчитываться собираетесь за счет инвалидов, пенсионеров, семей с детьми, студентов и бюджетников. Бюджет  2010 года –шаг не в европейское будущее, но в прошлое.

Спасибо.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Спасибо.

Domnule Dodon,

Poftim. Domnul Igor Dodon. Bine. Dodon e ocupat. Următorul. Domnul … Păi, de trei ori de acum am spus. O să dovedeşti să baţi din palme, Igor. Poftim, vă rog.

 

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimaţi colegi,

Aş dori să reiterez încă o dată ceea ce am menţionat la microfonul nr.1, că, în premieră, se denotă o indiferenţă a majorităţii parlamentare vizavi de examinarea bugetului de stat – principalul document în plenul Parlamentului.

Eu cred că ar trebui, cel puţin, să avem o stimă faţă de colegii şi de angajaţii Ministerului Finanţelor, care au muncit foarte mult asupra acestui proiect, ai Ministerului Economiei şi ai altor ministere.

Onorat Parlament,

Stimaţi colegi,

Întreaga societate a aşteptat cu nerăbdare prezentarea de către actuala guvernare a principalei legi, care determină veniturile şi, în special, direcţiile de cheltuieli ale statului pentru anul 2010. Acest document include în sine poziţia, atitudinea guvernării vizavi de populaţia Republicii Moldova, de angajamentele sale electorale, de perspectivele şi durabilitatea dezvoltării economice ale statului.

A răspuns actuala guvernare aşteptărilor societăţii şi promisiunilor sale electorale? Da sau nu? Acuşi răspundem. Din numele Fracţiunii PCRM, aş dori să sensibilizez colegii deputaţi şi întreaga societate asupra cîtorva aspecte. Mă voi referi la trei aspecte.

Este vorba de susţinerea sectorului real al economiei – transferuri în economie.

Doi – programe sociale.

Trei – deficitul bugetar.

Una din sarcinile principale ale statului şi a noastră, stimaţi colegi aleşi ai poporului, este crearea premiselor necesare pentru o dezvoltare durabilă a economiei. Pe fondul creşterii impozitelor şi presiunilor fiscale, transferurile în economie în 2010 se vor reduce cu 450 milioane de lei, de trei ori mai puţin ca în anul 2009.

Dumneavoastră colegi, stimaţi colegi din Alianţa pentru Integrare Europeană,

Aţi promis cu totul altceva electoratului cîteva luni în urmă. Şi o să vă amintesc.

PLDM – reducerea TVA de la 20 la 18 la sută. Cotă unică a impozitului pe venit a persoanelor fizice, stabilirea în legislaţie  a noţiunii de zonă defavorizată.

Partidul Liberal – monedă naţională stabilă. Vedeţi ce se face acum afară. Reducerea cotei impozitului pe profit. Oferirea de către stat a creditelor pentru agricultură.

Partidul Democrat – dezvoltarea durabilă a zonei rurale prin acordarea de subvenţii pentru irigare.

„Alianţa «Moldova Noastră»” – anularea TVA la importul de utilaj tehnologic. 300 de lei la un hectar de teren arabil. Un fond de subvenţionare a agriculturii de 1 miliard de lei. Aţi promis atunci.

Avem în descreştere cu peste 400 milioane de lei în anul 2010, comparativ cu 2009. Aţi promis acordarea cîte 8 000 de euro pentru fiecare afacere nouă în mediul rural. Şi cotă unică a impozitului pe venit la persoane fizice de 7 la sută.

Ce avem ca rezultat? Ce va obţine sectorul real ca urmare a aprobării de către dumneavoastră a Legii bugetului pentru 2010 astăzi?

Avem majorarea presiunii fiscale asupra sectorului real al economiei. Avem micşorarea finanţării agriculturii cu peste 350 milioane de lei. În premieră pentru ultimii ani, avem o majorare neesenţială, însă foarte importantă pentru preţuri, vorbim de accizele la motorină şi benzină.

Avem reducerea de zeci de ori a alocaţiilor bugetare pentru complexul combustibil şi energie. Va fi stopată gazificarea ţării. Avem reducerea cu circa               4 ori a alocărilor bugetare pentru completarea rezervelor de stat. De fapt, se vor consuma acele rezerve care le-aţi obţinut în rezerva de stat, însă mijloace pentru reînnoire, pentru procurare nu sînt în bugetul de stat.

Programe sociale. Aţi menţionat şi dumneavoastră de nenumărate ori că cetăţeanul este valoarea supremă a statului. Şi, de fapt, într-adevăr, cetăţeanul este cel mai important ce avem noi. Şi noi cu dumneavoastră trebuie să facem tot posibilul ca cetăţeanul să trăiască mai bine în Republica Moldova.

Aţi lansat, din nou, promisiuni destul de frumoase.

PLDM – creşterea salariilor în sectoarele bugetare. Lărgirea pachetului de servicii medicale. Elaborarea programelor unice de sprijin familial.

Partidul Liberal – stoparea abandonării de către profesori a activităţii pedagogice prin remunerare adecvată. Acum îngheţaţi salariile.

Partidul Democrat – lărgirea pachetului de servicii medicale.

„Alianţa «Moldova Noastră»” – 600 milioane de lei anual pentru reparaţia şi dotarea instituţiilor medicale. Sporirea finanţării bugetare a învăţămîntului de la                    8 la 10 la sută.

Ca rezultat, în bugetul anului 2010. Îngheţarea creşterii salariilor şi reduceri ale veniturilor salariaţilor. Proiectul de lege promovat astăzi de domnul viceministru Sainciuc.

În sănătate. Programele naţionale pentru ocrotirea sănătăţii vor fi reduse, finanţarea cu 60 de milioane. Procurarea utilajului pentru instituţiile medico-sanitare – reducere cu 72 milioane din partea bugetului de stat comparativ cu 2009.

Modificarea condiţiilor de acordare a burselor pentru elevi şi studenţi. Se vor economisi 70 milioane de lei.

Domnule Preşedinte,

Avem alt preşedinte al şedinţei, care o să îmi spună dacă mai este timp. Mă refer la domnul Lupu.

Şi al treilea aspect – deficitul bugetar.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Dodon,

Un minut, frate. Eu, cu cea mai mare plăcere.

 

Domnul  Igor Dodon:

M-a întrerupt …

 

 

Domnul  Serafim Urechean:

Ian, nu întrerupeţi mai mult, vă rog frumos.

 

Domnul  Igor Dodon:

Deficitul bugetar.

Stimaţi colegi,

În premieră pentru ultimii ani, deficitul bugetar va constitui 7 la sută din produsul intern brut sau 4,5 miliarde  de lei. În anii 2001 – 2008 maximum minus 1%, minus 1,5 % din PIB.

Apropo, vizavi de solduri. Nu întîmplător am întrebat. Soldurile trecătoare de anul acesta, de fapt, vor fi consumate la sfîrşitul anului viitor. Şi cred că cunosc colegii de la Ministerul Finanţelor, de fapt, vom intra în 2011 fără solduri.

Poziţia fermă a Fracţiunii PCRM este că, în premieră, de fapt, deficitul bugetar va fi acoperit din surse de împrumut, în premieră, ceea ce va duce la majorarea, practic, de două ori faţă de 2008 a datoriei statului în produsul intern brut.

Stimaţi colegi membri ai Alianţei pentru Integrare Europeană,

Ceea ce veţi vota astăzi, ca şi multe alte proiecte votate pînă acum, nu numai că nu corespund promisiunilor şi angajamentelor dumneavoastră electorale, ci în mare măsură contravin acestora. Vă sugerăm că conştientizaţi că în curînd, în cadrul unei noi campanii electorale, veţi fi nevoiţi să explicaţi societăţii, electoratului său, de ce i-aţi compromis aşteptările şi promisiunile lansate doar cîteva luni în urmă?

Onorată asistenţă,

În final, Fracţiunea PCRM nu va susţine acest buget, calificîndu-l ca antisocial şi nestimulatoriu pentru …

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumim frumos.

De fapt, este ceva nou pentru noi, dar nu-i nimic.

Doamna Balmoş.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Dodon,

Măcar, poate, datoriile care ni le-aţi lăsat nouă le votaţi.

 

Doamna Galina Balmoş:

Vreau să îmi exprim un punct de vedere asupra cîtorva momente din acest proiect. În primul rînd, dacă lăsăm un pic emoţiile la o parte şi încercăm să analizăm cîteva momente, vedem că avem pericolul şi riscul de a bulversa şi de a dezechilibra cîteva sisteme deja existente şi care lucrează. Legea ajutorului social – dumneavoastră  ştiţi toţi împreună cum a fost ea aprobată şi cît de mult s-a lucrat în acest domeniu. 430 de lei era venitul  minim garantat pentru anul trecut. De fapt, această lege abia un an de cînd se implementează.

La finele anului, sînt în jur de 20 de mii de beneficiari. Acest rezultat este destul de modest, ceea ce denotă anumite carenţe ale acestui sistem, în primul rînd, s-a observat că el este foarte rigid. Dar această sumă de 430 de lei a fost calculată în conformitate cu indicatorii următori: pensia minimă şi salariul minim pe ţară la momentul elaborării legii respective.

Astăzi, noi propunem ca acest minim garantat să fie mai mare decît pensia minimă. Dar noi am spus că scopul acestei legi, în primul rînd, este să menţină atractivitatea pentru cetăţeni a sistemului de asigurări sociale.

În al doilea rînd. Să motiveze familia să muncească.

Şi în al treilea rînd. Să permitem sau să stimulăm, să oferim anumite ajutoare acelor familii care nu pot munci la o anumită etapă din anumite considerente. Sau nu pot să aibă un venit cît de mic pentru această familie.

Noi astăzi încercăm să dăm un ajutor familiei care nu este angajată sau a muncit mai puţin de acei 30 de ani, care iar fi dat dreptul la o pensie minimă. Şi, respectiv, are o pensie mai mică decît cea minimă, ca el să primească mai mult din contul statului decît cel care şi-a asigurat acest drept prin contribuţii.                

Eu doresc ca noi să revenim la acest moment nu de aceea... uită că este opinia Fracţiunii Comuniştilor. Dar trebuie să ne mai gîndim la un moment, acei care primesc … categoriile de persoane care primesc compensaţia nominativă. Vorbim despre acele 13 categorii. De fapt, din ele sistemul se …, să zic eu, vin beneficiarii în acest sistem numai din contul a trei categorii. Acestea sînt persoanele care au grad de invaliditate, familiile cu patru  şi mai mulţi copiii şi pensionarii solitari. Oare aceste categorii sînt cele mai avute? Şi noi astăzi le limităm dreptul de a intra în sistemul, de a primi această  compensaţie nominativă.  Ea nu este mare. Noi am îngheţat-o, să zicem, prin legea respectivă – 125 de lei.

Dar noi astăzi nu mai dăm dreptul ca noile persoane care se vor califica să mai obţină aceşti 125 de lei. Şi ştiţi prea bine ce înseamnă pentru familia cu mulţi copii sau pentru pensionarul solitar, care are un venit destul de simbolic, aceşti
125 de lei la achitarea tarifelor comunale, serviciilor comunale. Un alt moment, tot în legătură cu aceste lucruri. Aş vrea să zic că... ce am observat noi? Acei 250 mii de beneficiari ai compensaţiilor nominative, numărul acestora  rămîne, în ultimul timp, cam neschimbat ultimii ani.

Bugetul, deşi a fost îngheţat cuantumul acestei compensaţii, este majorat pentru compensaţia nominativă. Aici apare întrebarea: de ce majorăm bugetul, dacă  numărul persoanelor va fi în diminuare şi cuantumul respectivei compensaţii este îngheţată? Iarăşi o întrebare la care trebuie să revenim, cel puţin, pentru a doua lectură.

Şi ultimul moment. Doi ani la rînd, Fondul Monetar Internaţional ne-a impus întotdeauna condiţia respectivă ca să optimizăm, să eficientizăm, să omitem acest sistem de oferire a compensaţiilor nominative, considerîndu-l destul de vicios. Vreau să zic că doi ani la rînd noi ne-am străduit şi am demonstrat că astăzi pentru Republica Moldova e prea devreme să anulăm acest sistem. Atît timp cît, revin, Legea ajutorului social nu are încă o implementare definitivă pentru toate categoriile, care ar putea să nimerească în acest sistem, este prea devreme ca noi să anulăm compensaţia nominativă. Şi îndemnizaţia pentru creşterea copilului de la 1,5–3 ani pînă la 16 ani – 50 de lei este foarte simbolică, ea a fost, practic, îngheţată. Dar acei 77 de mii de beneficiari a acestei alocaţii încă nu au trecut în ajutorul social …

 

Domnul Serafim Urechean:

Vremea dumneavoastră  a expirat, cu părere de rău.

 

Doamna Galina Balmoş:

 … în sistemul acesta nou. Practic, noi şi lor le limităm această indemnizaţie. Trebuie încă o dată să calculăm şi să vedem acest moment pe interior, cum putem noi distribui aceste mijloace. Gîndiţi-vă ce se întîmplă după aceste aprobări.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, doamnă Balmoş,

Mulţumesc frumos.

Timpul dumneavoastră  a expirat.

 

Doamna Galina Balmoş:

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cuvînt i se oferă... mai tîrziu... domnului Cojocaru, poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Păi, 5 minute.

 

Domnul  Vadim Cojocaru:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Stimaţi oaspeţi,

Legea bugetului de stat întotdeauna este un subiect foarte interesant de discuţii şi eu am fost convins astăzi că vom discuta bugetul de stat în primă lectură. A ieşit o discuţie mult mai interesantă. De aceea, permiteţi-mi să încep şi eu nu de la cifre,  dar de la nişte idei, concepţii.

Stimaţi colegi din Fracţiunea PCRM,

Doctrina liberală, în general, şi doctrina liberal-democrată, în particular, şi social-liberală asigură o protecţie maximă socială a cetăţenilor. Luaţi ţările unde aceste doctrine sînt la putere şi veţi vedea. Unu.     

Doi. Stimaţi colegi,

Noi niciodată n-am criticat bugetul de stat, fiindcă el are un aspect social, niciodată. Şi nici colegii din Alianţă.

Referitor la premieră. Astăzi, cred că este o premieră în Parlamentul Republicii Moldova cînd la discuţia bugetului sînt analizate toate programele uturor partidelor, care au participat la alegeri parlamentare. Şi mai este o premieră. Pentru prima dată, în 8 ani, au fost atît de activi colegii noştri din Fracţiunea PCRM, care, de regulă, adoptau bugetul timp de o oră.

Revin la buget.

Stimaţi colegi,

Sîntem la prima lectură. Analizăm. În anul trecut s-au cheltuit, ca stat noi am cheltuit 17 miliarde, ne planificăm pe anul viitor 19. E un mic pas, dar este înainte. Nu este un pas înapoi. Veniturile în anul trecut, veniturile obţinute de Guvernul PCRM au fost de 13 miliarde. După rectificare, da. Noi planificăm 15, cu 2 miliarde mai mult.

Şi mai departe. Deficitul bugetar va scădea cu 500 de milioane. Cum nu va scădea? Luaţi şi faceţi o simplă operaţie.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Nu intraţi în polemici. Vorbiţi dumneavoastră. Nu atrageţi atenţia.

 

Domnul  Vadim Cojocaru:

Referitor  la aspectul social. Dacă v-aţi uitat atent. Dar noi în primă lectură trebuie să ne uităm numai la ramuri şi domenii. Nu să întrebăm: va fi oare reparat spitalul cutare şi cutare? Ministrul Finanţelor nu poate cunoaşte acest lucru. El are pentru aceasta secţie, direcţie ş.a.m.d.

Activitatea externă, plus 235 de milioane. La ocrotirea sănătăţii plus                 302 milioane. Asigurarea socială plus peste 400 de milioane. La gospodăria drumurilor, aici nu puteţi nega, că aţi lăsat 5% de drumuri numai, plus 600 de milioane. Care e problema? Da, noi am putut face un buget deficitar, am putut.
15 miliarde avem la venit, 15 la cheltuieli, însă trebuia să tăiem. Şi atunci aveaţi să ne criticaţi că am tăiat în oameni, că am tăiat în programe.

Nu pot descreşte indemnizaţiile, salariile în cazul în care cresc cheltuielile cu
2 miliarde. Să fim serioşi şi vom discuta la rece bugetul pe anul 2010 în prima lui lectură. În a doua, a treia vom găsi încă 50 de milioane. Vom da la apărare, la securitate, la alte ramuri.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Cuvînt i se oferă domnului Valeriu Munteanu şi pe urmă … Sau dacă vreţi, poftim, domnule Filat, acum. Nici o problemă. Aveţi… Poate este.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am să vorbesc foarte pe scurt. Am ascultat foarte atent discursurile de la această tribună şi mi-am adus aminte de senzaţiile pe care le-am avut anul trecut, atunci cînd toată lumea vorbea despre criza profundă economică care afectează toate economiile ţărilor de pe acest glob. Exact aceeaşi senzaţie, că acei care guvernau pe atunci sînt rupţi cu totul de la realitate, exact aşa procedaţi şi acum, stimaţi colegi.

Uitaţi să vorbiţi despre trista realitate în care se află Republica Moldova, inclusiv economia acestei ţări, iar tristeţea aceasta se datorează în mare parte lipsei capacităţii de  a administra economia, mai ales în perioada de criză. Noi am fost în situaţia în care să stabilizăm situaţia, am oferit posibilitate Republicii Moldova să supravieţuiască în primă instanţă.

Iar aceste documente importante, pe care le adoptăm astăzi în Parlament, urmează să reprezinte acea platformă sănătoasă pentru relansare şi o creştere durabilă economică în ţara noastră, care, în consecinţă, independent de voinţa unora sau altora, să genereze acele venituri care să le îndreptăm în acele proiecte mult discutate: sociale, investiţionale.

Eu nu sînt fericit în calitatea mea de Prim-ministru să vin în faţa Parlamentului cu un asemenea buget, mi-aş fi dorit mai mult. Ca abordarea în primă instanţă... Am spus întotdeauna că un buget trebuie să reprezinte o abordare politică, nu un document contabil.

Însă revin la ceea ce spuneam la început. Avem o situaţie concretă, reieşim din realităţi, iar abordarea Guvernului este una corectă, ne bazăm pe realităţi, ne asumăm angajamente care să le îndeplinim.

Nu am abordat o politică populistă, pentru a induce lumea în eroare prin a le oferi speranţe false. În acest sens, bugetul pentru anul 2010 este unul echilibrat, este unul bazat pe realităţi şi este unul asumat.

Eu rog toţi colegii să îşi asume responsabilitatea să voteze acest document şi să îi ofere posibilitatea Republicii Moldova să fie administrată, iar cetăţenii să beneficieze de acele drepturi care le revin conform legii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos, domnule Prim-ministru.

Domnul  Valeriu Munteanu. Poftim. Este ultimul vorbitor. Iată, imediat …

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Repartizarea mijloacelor alocate de la bugetul de stat autorităţilor administraţiei publice locale s-a făcut în premieră după anul 2001 după priorităţi, necesităţi şi importanţa social-economică a obiectelor preconizate a fi finanţate.

Timp de 8 ani de zile, Partidul Comuniştilor a împărţit societatea în ai noştri şi ai voştri, finanţînd în proporţii covîrşitoare doar localităţile cu primari comunişti şi acei din aşa-zisa opoziţie constructivă, fără a ţine cont de necesităţile şi priorităţile adevărate ale satelor, comunelor şi oraşelor noastre.

Guvernarea comunistă a folosit întotdeauna alocaţiile pentru construcţii şi reparaţii, destinate autorităţilor administraţiei publice locale, pentru promovarea cadrelor sale de partid, încercînd să cîştige dividende politice prin finanţarea unor astfel de proiecte. Iar alte comunităţi, sute de sate şi oraşe au fost ostatici ai politicii de segregare, dusă de către PCRM, plătind tribut pentru nedorinţa de a servi necondiţionat şi umil interesele acestui partid.

O analiză profundă al acestui sector ne relevă faptul că guvernarea comunistă s-a îngrijit, în mod special, şi de acei care au realizat aceste reparaţii şi construcţii. Observăm că marea majoritate a companiilor, care au efectuat lucrări pe bani de la bugetul de stat, au fost firme apropiate puterii, care în campanii electorale, dar şi între acestea erau condiţionate a contribui la bugetul electoral al PCRM.

În 2010, necătînd la faptul că va fi un an extrem de complicat pentru Republica Moldova, se preconizează a fi finanţate de la bugetul de stat 68 de obiecte în toate unităţile administrativ-teritoriale, de la Anenii Noi la Taraclia, UTA Găgăuzia, municipiul Chişinău şi Bălţi, beneficiind în acest sens aproape
150 de localităţi cu o populaţie de peste 350 000 de locuitori.

Marea majoritate a obiectelor, propuse spre finanţare: gazoducte, apeducte, sisteme de canalizare, şcoli ori centre de sănătate sînt obiecte a căror construcţie a început în anii anteriori. Astfel, selectarea acestor obiecte a avut la bază un principiu corect şi echidistant şi anume prioritatea şi importanţa social-economică a acestor proiecte pentru comunităţile la care se referă, fără a ţine cont de nuanţa сromatică a unui sau altui primar.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Munteanu.

Stimaţi colegi,

Avem, conform Regulamentului şi ordinii de zi, chestiunea cu întrebări către Guvern. Nu, eu ştiu că la vot. Nu vă grăbiţi. Ştiu că la vot. Vreau să întreb, să văd cum o să votaţi şi pe urmă mai departe hotărîm cum să lucrăm, dacă aveţi de gînd să lucrăm. Şi avem declaraţii. Ora întrebări, lăsăm pe mîine? Mîine? Bine, domnul … După o să răspundeţi, după ce supun votului. Eu am dat pentru meditare, domnule Dodon. Pînă votăm, să medităm. Să nu ne grăbim cu răspunsurile.

Stimaţi colegi,

Conform Regulamentului, proiectul bugetului de stat se votează în trei lecturi. Astăzi, trebuie să votăm în prima şi în a doua lectură. (Rumoare în sală.) Aşa cum … Supun votului proiectul în primă lectură.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Majoritatea.

Se votează cu 50 din cei prezenţi.

Stimaţi deputaţi,

Sînteţi de acord să votăm şi în a doua lectură?

Mulţumesc frumos.

Supun votului adoptarea proeictului în lectura a doua.

Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Două sectoare. Două sectoare, aici nu puteţi contesta. Vă rog eu frumos.

Mulţumesc frumos.

Acum următoarea chestiune – declaraţii înainte de întrebări către Guvern sau întrebări către Guvern şi apoi declaraţii? Declaraţiile, da?

Domnul Dodon. Ora întrebărilor şi apoi declaraţiile. Aşa este conform Regulamentului.

 

Domnul  Igor Dodon:

Domnule Preşedinte,

Am sugerat la începutul şedinţei să îl invităm pe domnul guvernator al Băncii Naţionale. Nu aţi pus la vot atunci. Înţeleg că deja este tîrziu, dumnealui nu este aici. Ar fi bine să vină mîine. Rugămintea este către dumneavoastră şi către dumnealui.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Deci întrebări pentru ziua de mîine, da? Aşa înţeleg. Sînteţi de acord? Bine. Atunci declaraţii tot mîine.

Doamnă Şupac,

Mîine declaraţia sau astăzi? Astăzi?

Aveţi cuvîntul. Poftim, la tribuna centrală.

 

Doamna  Inna Şupac:

Уважаемые коллеги, в течение всего периода деятельности нынешнего созыва Парламента депутаты фракции Партии коммунистов неоднократно обращали внимание своих коллег депутатов, гражданского общества, представителей европейских и международных организаций на незаконные действия со стороны руководства парламентской Комиссии по культуре, образованию, наукие, молодежи, спорту и м массовой информации и лично ее председателя госпожи Фусу.

Всего за какой-то месяц благодаря стараниям госпожи Фусу возглавляемая ею комиссия практически сравнялась с заседаниями Парламента по количеству антидемократических действий и решений.

Видимо, господин Гимпу объявил в рамках Либеральной партии открытый конкурс, кто сможет его переплюнуть в отношении изощренности методов уничтожения демократии в Республике Молдова.

По странному стечению обстоятельств, большинство незаконых действий председателя комиссии связано с одной из наиболее любимых тем нынешнего правящего большинства – аудиовизуалом и деятельностью «Молдова-1», в частности.

Прикрываясь красивыми заявлениями о желании улучшить деятельность Ообщественной телерадио компании, нынешние «демократизаторы» уже успели благополучно отмолчаться в ответ на призывы Партии коммунистов разобраться с фальсификациями документов комиссии, членом которой я являюсь.

После огласки первого случая фальсификации решения руководства комиссии мы искренне подумали, что больше такого не повторится. Однако мы ошибались. Нагло и бесцеремонно председатель нашей комиссии подделала решение комиссии об объявлении нового конкурса на замещение вакантных мест в Наблюдательном совете и отправила этот фальшивый документ в Координационный совет по аудиовизуалу. Это решение не обсуждалось в нашей комиссии, а было принято и подписано самолично ее председателем.

Однако фальсификации либералам оказалось недостаточно, и они перешли уже к открытым угрозам и устрашению работников Общественной компании «Молдова-1».

15 декабря, без всякого предварительного оповещения руководства администрации «Телерадио-Молдова», госпожа Фусу в сопровождении депутата от Либерально-Демократической фракции господина Бутмалая, не имеющего никакого отношения к аудиовизуалу, совершили в буквальном смысле налет на офис «Молдова-1» и работающих там журналистов.

Да, депутат имеет полное право посещать интересующие его государственные учреждения, но разве депутат имеет право при этом запугивать журналистов тем, что финансирование они получат только в случае своего хорошего либерального поведения? Разве депутаты у нас уже имеют статусы прокуроров и следователей? Им разрешено самолично фотографировать журналистов во время их работы? Или в обязанности депутатов молдавского Парламента уже входит поздравление журналистов с предстоящими новогодними праздниками?

Может, поэтому наши депутаты от либерально-демократического большинства пообещали работникам и руководству Общественной телерадио компании пригласить Деда Мороза в лице офицера Центра по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией и Снегурочку в лице представителя Прокуратуры? Иначе как издевательством такое поведение депутатов не назовешь.

Очередной  пример беспредела и наглости депутатов либерально-демократического большинства – это вчерашнее заседание нашей комиссии.

На повестку дня был вынесен вопрос об избраниеи кандидатур на вакантные места в Наблюдательном совете. Несмотря на протест депутатов от Партии коммунистов, несмотря на то, что на рассмотрении в суде находится дело по данному вопросу и законность нового конкурса находится под сомнением, госпожа Фусу и ее коллеги по Альянсу, а также примкнувший к ним господин Степанюк решили сообразить на семерых, нарушая все принципы демократии и законности: решили разделить между собой места в Наблюдательном совете телевидения.

Понимая незаконность своих действий, члены комиссии от  либерально – демократического большинства просто выгнали прессу и всех свидетелей с заседания комиссии. Таким образом, госпожа Фусу, господа Филат, Шляхтицки, Серебрян, Хадыркэ, Бужор и молодой либерал-демократ господин Степанюк за закрытыми дверями секретно решали судьбу Наблюдательного совета общественной телерадио компании, пока еще общественной.

Считаем такой подход к решению вопроса о деятельности Общественного телерадио политическим вмешательством и грубейшим нарушением законодательства. Заявляем, что из-за безответственного отношения госпожи Фусу работа комиссии фактически дискредитирована, а имиджу всего Парламента нанесен серьезный урон.

Требуем от руководства Комиссии по культуре, образованию, науке, молодежи, спорту и средствам массовой информации и лично ее председателя госпожи Фусу прекратить издевательства над законом и запугивание журналистов и вернуть работу комиссии в цивилизованное русло.

Спасибо. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Şupac,

Dictatura şi ideologia comunistă nu au nimic comun cu democraţia. Aţi înţeles?

Doamnă Fusu,

Vă rog.

 

Doamna  Corina Fusu:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Rămîn surprinsă de obrăznicia colegei mele de comisie, doamna Inna Şupac, membră a Fracţiunii Partidului Comuniştilor, şi resping cu fermitate toate acuzaţiile aduse de aici, de la tribuna Parlamentului Republicii Moldova, dar şi dezinformarea la care a recurs, dezinformînd cu falsuri opinia publică şi diferite instituţii mass-media.

Anunţ de la această tribună a Parlamentului Republicii Moldova  că nu am făcut abuz în calitate de preşedinte al comisiei, nu am falsificat vreun act, nu am vorbit niciodată în nume propriu. În conformitate cu procesul-verbal, întocmit în cadrul şedinţei comisiei, am informat Consiliul Coordonator al Audiovizualului despre rezultatele şedinţei comisiei, la care au fost respinse 6 candidaturi propuse de Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Comisia de specialitate şi-a desfăşurat ieri lucrările în conformitate cu legislaţia în vigoare. Am selectat din 12 candidaturi, propuse de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, 6 personalităţi publice marcante din Republica Moldova. Sperăm să treacă şi celelalte proceduri prevăzute de legislaţia în vigoare, adică avizul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi şi votarea în Parlament.

Sperăm, de asemenea, în calitate de preşedinte a comisiei de specialitate pentru mass-media, că acest nou Consiliu de Observatori îşi va îndeplini toate atribuţiile consfinţite în Codul audiovizualului şi, în sfîrşit, transformarea dureroasă a Companiei „Teleradio-Moldova” într-o instituţie cu adevărat publică se va împlini.

Resping, de asemenea, acuzaţiile doamnei Inna Şupac că mi-am depăşit atribuţiile, efectuînd o vizită de lucru la Compania „Teleradio-Moldova” împreună cu colegul nostru de Alianţă, deputatul  Ion Butmalai.

Am efectuat această vizită de lucru în conformitate cu Legea despre statutul deputatului în Parlament. Articolul 21, alineatul (2) din această lege stipulează că deputatul are dreptul de a vizita, prezentînd legitimaţia de deputat, orice organ de stat şi obştesc, orice unitate. Şi orice persoană oficială este obligată, la legitimarea deputatului, să îi pună la dispoziţie informaţia necesară, fără concordanţe şi permisiuni suplimentare.

Am efectuat această vizită de lucru în calitate de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, dar şi în calitate de preşedinte al comisiei de specialitate pentru mass-media, fiind extrem de îngrijorată de situaţia care este la „Teleradio-Moldova” şi la apelul şi insistenţa jurnaliştilor de la această Companie.

În urma vizitei efectuate la „Teleradio-Moldova” am descoperit că, într-adevăr, la Blocul central tehnic, unde se alfă studioul principal mare al Televiziunii „Moldova-1”, se efectuează reparaţii capitale. Nu am găsit răspuns la mai multe întrebări. Una esenţială este: cum de s-au putut începe aceste construcţii capitale în cazul în care caietul de sarcini al Companiei „Teleradio-Moldova” pentru anul 2010 a fost respins de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului?

Cum au putut începe lucrările de reconstrucţie la Compania „Teleradio-Moldova” în cazul în care Consiliul de Observatori – organ de control, organ care aprobă caietul de sarcini, care aprobă planul financiar şi politica editorială, este unul nefuncţional, iată, de un an de zile.

În opinia noastră, comanda efectuată de preşedintele Todercan de a începe construcţiile, reparaţiile la Blocul central sînt ilegale, din acest punct  de vedere.

De asemenea, resping acuzaţiile doamnei Inna Şupac precum că am fi intimidat jurnaliştii de la „Teleradio-Moldova”. Am efectuat o vizită de informare doar, am întrebat jurnaliştii: dacă sînt mulţumiţi de condiţiile în care lucrează? Dacă sînt suficiente şi în bune condiţii sălile de montare? Şi le-am spus că merită să lucreze în condiţii mult mai bune.

Vreau să remarc faptul că am găsit la „Teleradio-Moldova” un dezastru în care se află trei, cel puţin, din clădirile pe care le administrează Moldova 1.

Resping cu o tărie acuzaţiile că aş fi şantajat jurnaliştii cu faptul că le vom micşora bugetul, în caz dacă nu se vor supune cumva politic. Şi ca mărturie citez extrasul din avizul Comisiei de specialitate, inclusiv mass-media. La proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010 în punctul 3 se menţionează, comisia menţionează: pentru susţinerea activităţii Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Companiei „Teleradio-Moldova”, comisia consideră necesar suplimentarea bugetului instituţiei la nivelul de 153 milioane  lei, în conformitate cu prevederile articolului 64 din Codul audiovizualului.

Concomitent, comisia se pronunţă pentru monitorizarea strictă a utilizării alocaţiilor de către Compania „Teleradio-Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Timpul, doamnă Fusu.

Doamna Corina Fusu:

De asemenea, resping acuzaţia...                    

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Timpul.

 

Doamna Corina Fusu:

... cu poezie despre Alba ca Zăpada şi Moş Crăciun. Este o invenţie totală a celora care fac comandă jurnaliştilor de a realiza unele subiecte.

Iată de ce, în concluzie, vreau să vă informez că Curtea de Apel a respins cererea domnului Corneliu Mihalache care a atacat decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a iniţia concurs.

În rezultat, am procedat sută la sută în conformitate cu buchia legii. Consider că acestea sînt ultimele zbateri, isterii şi temeri ale Partidului Comuniştilor care se tem că, în sfîrşit, Compania „Teleradio-Moldova” va intra în albia normalităţii, va reveni la standardele democraţiei, a respectului faţă de cetăţean şi îşi va îndeplini misiunea de a servi întreg publicul din Republica Moldova.

În această situaţie, cer, repetat, ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să elucideze legalitatea reparaţiilor construcţiilor care se efectuează la Compania „Teleradio-Moldova”.

De asemenea, cer Procuraturii Generale să elucideze egalitatea construcţiilor efectuate la această instituţie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Pentru stenogramă, domnule Preşedinte.

Domnişoara Şupac şi împreună cu tovarăşii ei au procedat ieri, la comisie, aşa cum a procedat şi astăzi. Au aprins tizicul şi au fugit.

Deci domnişoara Şupac ieri, în cadrul comisiei, a solicitat ca să fie inclusă în ordinea de zi o audienţă, în ordinea de zi a comisiei o audienţă referitor  la deplasarea aceasta la Compania „Teleradio”.

După ce a făcut această propunere, ei au părăsit şedinţa comisiei. Nimeni nu i-a interzis să participe mai departe. Adică, nici nu au ascultat mai departe argumentele.

 Şi a doua. Nimeni nu le-a interzis lor să participe la votarea tuturor membrilor Consiliului Audiovizualului. Se vede că lor, comuniştilor, lecţia de democraţie le este peste puteri.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

 

Şedinţa o declar închisă.

Ne vedem mîine, la ora 10.00.

 

 

S-a terminat şedinţa la ora 15.25.                              

 

Stenograma a fost pregătită în

Direcţia documentare parlamentară

a aAparatului Parlamentului

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova