version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
đóńńęŕ˙ âĺđńč˙



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA I ORDINARA -  IULIE 2005

Sedinta speciala din ziua de 18 iulie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

 

            1. Deschiderea sedintei de catre domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului.

 

            2.  Alocutiunea domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu.

 

            3. Alocutiunea domnului Presedinte al Republicii  Moldova Vladimir Voronin.

 

            4. Alocutiunea domnului  Secretar General al  Consiliului  Europei Terry Davis. 

 

            5. Alocutiunea doamnei Eugenia Ostapciuc, presedinte al Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor din Republica Moldova; 

 

            6. Alocutiunea domnului Dumitru Braghis, vicepresedinte al Fractiunii parlamentare "Alianta «Moldova Noastra»".

 

            7. Alocutiunea domnului Vlad Cubreacov, presedinte al Fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat.

 

            8. Alocutiunea  domnului Dumitru  Diacov, presedinte al Fractiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova.

 

            9. Alocutiunea domnului Oleg Serebrian, deputat, presedinte al   Partidului  Social-Liberal.

 

            10.  Cuvintul de incheiere a sedintei  al  domnului  Presedinte al  Parlamentului Marian Lupu.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.                                                                      

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului. La tribuna centrala este prezent Domnul Vladimir Voronin, Presedintele Republicii  Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule Presedinte al Republicii  Moldova, stimate domnule Secretar General al Consiliului Europei, stimate domnule Prim-ministru, excelente, ambasadori, reprezentanti ai corpului diplomatic, stimati oaspeti, invitati, onorata asistenta,

Permiteti sa declar deschisa sedinta solemna a Parlamentului Republicii Moldova consacrata celei de-a X-a aniversari de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. (Se intoneaza: Imnul de Stat al Republicii Moldova,  Imnul Consiliului Europei.)

 

Doamna  Maria Postoico:

Cuvint de salut se ofera domnului Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate domnule Presedinte, stimate domnule Secretar General al Consiliului Europei, excelente, distinsi colegi, onorata asistenta,

Este o onoare pentru mine sa prezidez aceasta sedinta solemna a Parlamentului Republicii Moldova dedicata aniversarii a zecea  de la admiterea tarii noastre,  ca membru cu drepturi depline,  la Consiliul Europei.

Suntem fericiti si ne simtim onorati sa il avem astazi alaturi de noi ca oaspete de onoare pe domnul Terry Davis, Secretar General al Consiliului Europei. Il salutam cu sincera caldura. (Aplauze.)

Aderarea, la 13 iulie 1995, a Republicii Moldova la Consiliul Europei si, drept urmare, influenta asupra tarii noastre a acestui prestigios for international    ne-a permis sa ne cunoastem mai bine partile bune, dar si dificultatile procesului de construire a noului sistem politic si social, sa ne ierarhizam corect prioritatile, sa devenim mai eficienti in tot ceea ce facem la nivel institutional si statal.

Acesti 10 ani din cadrul Consiliului Europei au fost pentru noi o scoala a democratiei, in care am invatat standardele europene ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, regulile de functionare a statului de drept, mecanismele dialogului politic si ale celui social.

In tot acest timp, Republica Moldova s-a bucurat de sprijinul permanent al Consiliului Europei in procesul realizarii reformelor democratice. Are o valoare inestimabila asistenta acordata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si de expertii Comisiei de la Venetia prin recomandarile de perfectionare si ajustare a legislatiei nationale la standardele europene. A fost importanta si monitorizarea instituita de Consiliul Europei, care a contribuit la democratizarea societatii moldovenesti.

Consiliul Europei reprezinta un for in al carui cadru este posibila actiunea comuna a statelor europene in apararea si promovarea valorilor general-umane. Valorile pe care le promoveaza Consiliul Europei sunt valorile Europei de azi si vor fi valorile Europei de miine.

Participarea noastra la Consiliul Europei, la dimensiunile sale parlamentare si executive sunt importantii pasi facuti de tara noastra in directia integrarii regionale si a celei europene. De succesul acestei experiente au depins si depind intr-o masura considerabila credibilitatea si imaginea Republicii Moldova in plan international, in procesul de apropiere de Uniunea Europeana.

Afirmam cu toata certitudinea: Consiliul Europei are in persoana Republicii Moldova un membru, ferm atasat principiilor si valorilor sale. Moldova vede in Consiliul Europei un partener credibil si eficient. Aceasta relatie este in deplina concordanta cu interesele noastre prezente si viitoare si, de aceea,  vom depune toate eforturile pentru a  aprofunda si consolida rezultatele obtinute.

Directia de dezvoltare este clara: apararea drepturilor omului, protectia democratiei si preeminenta dreptului. Acestea sunt aceleasi valori care au stat la baza crearii Consiliului Europei in 1949. Acestea sunt valorile care ne-au indrumat acesti 10 ani, acestea sunt valorile viitorului nostru. Va multumesc. (Aplauze.)

Stimati colegi, doamnelor si domnilor,

Permiteti sa ofer cuvint Domnului Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin.

 

Domnul  Vladimir Voronin:

Stimate domnule Secretar General, stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, doamnelor si domnilor,

De la bun inceput permiteti sa aduc sincere multumiri domnului Terry Davis pentru faptul ca a acceptat sa fie alaturi de noi in ziua cind aniversam un deceniu de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei.

Vorbind in termeni istorici si mai ales prin prisma experientei semicentenare a forului de la Strasbourg,  un deceniu de apartenenta a noastra la aceasta organizatie pare a fi nesemnificativ, insa din punctul de vedere al calitatii si eficientei aflarii noastre statutare alaturi de alte, 45, de state-membre ale Consiliului Europei, consider ca acesti ani au fost de-a dreptul cruciali pentru Republica Moldova.

Este vorba, in primul rind, despre initierea si desfasurarea, uneori anevoioasa, a procesului de tranzitie de la un regim totalitar la unul al democratiei contemporane, la constituirea si consolidarea statului de drept, bazat pe suprematia legii, pe respectarea, garantarea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Am fost cu totii martori ai acestui proces, am fost cu totii participanti, fie in opozitie, fie la guvernare, la edificarea statalitatii unei Moldove tinere si democratice. Sper ca nu este departe acea zi cind vom putea afirma cu certitudine si mindrie ca Republica Moldova, pe linga faptul ca este un actor activ in protejarea si promovarea valorilor europene, este si o tara prospera. Or, atingerea acestor obiective depinde in egala masura atit de fiecare dintre noi, cei prezenti in aceasta sala, cit si de fiecare cetatean in parte, indiferent de viziunile social-politice pe care le impartaseste, de apartenenta etnica sau religioasa.

Experienta cooperarii noastre cu Consiliul Europei demonstreaza cu prisosinta ca, atunci cind exista vointa politica, cind exista un consens social si un scop bine definit, pot fi obtinute rezultate remarcabile. Cunoasteti cu totii ca acceptarea Republicii Moldova in Consiliul Europei a fost una conditionata, ma refer la avizul 188 de acum 10 ani al Adunarii Parlamentare a Consiliul Europei, care a dat Comitetului de Ministri unda verde pentru demararea procedurii de aderare a tarii noastre la forul de la Strasbourg. Acest document prevedea o serie de angajamente serioase si chiar principiale pentru Republica Moldova, de la reforma sistemului penitenciar pina la modificarea anumitor prevederi constitutionale, fara a mai vorbi de ajustarea legislatiei nationale la Conventia europeana a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Astazi imi face o deosebita placere sa declar ca Republica Moldova a indeplinit aceste angajamente nu numai prin adoptarea unui pachet de legi, dar si prin democratizarea societatii sale. Adoptarea de curind a Legii cu privire la libertatea constiintei si asociatiilor religioase va fi o dovada in plus ca nu ne vom intoarce din drumul pe care am pornit acum 10 ani.

Doamnelor si domnilor,

Republica Moldova a fost si este parte a Europei. La 13 iulie 1995, a fost consfintita de iure calitatea tarii noastre de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei, Republica Moldova fiind primul stat din spatiul C.S.I. caruia i s-a oferit un mandat de incredere din partea Comunitatii Europene.

Valorile europene, la care a subscris Republica Moldova la momentul aderarii sale la Consiliul Europei, ne-au calauzit spre o societate noua, cu o mentalitate politico-sociala descatusata de complexele unui trecut controversat.

Alegerile parlamentare din martie curent, recunoscute de catre comunitatea internationala drept libere si corecte, au condus la adoptarea, pentru prima data in istoria contemporana a tarii noastre, a Declaratiei cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene. Acest document este o premiera absoluta in viata politica a tarii noastre.

Este remarcabil faptul ca rivalii politicii de ieri, dar si de astazi au cazut de acord sa-si concentreze eforturile in vederea accelerarii procesului de aderare la Uniunea Europeana. In acest sens, rolul Consiliului Europei de anticamera a Uniunii Europene devine si mai pronuntat. Este imposibil sa treci pragul Uniunii Europene fara a indeplini criteriile si inaltele standarde pe care le impune Consiliul Europei in materie de protectie a dreptului si libertatilor fundamentale ale omului.

La ora actuala, umbrela securitatii democratice a Consiliului Europei se extinde asupra a circa 800 milioane de oameni. Iata de ce, pentru Republica Moldova, este extrem de importanta aprofundarea cooperarii cu forul de la Strasbourg, inclusiv din perspectiva aderarii ei la Uniunea Europeana.

Profit de aceasta ocazie, stimate domnule Secretar General, pentru a solicita public acordul de a deveni avocatul Republicii Moldova in aspiratiile ei de integrare europeana. Cred ca experienta dumneavoastra parlamentara de aproape 30 de ani, dintre care 12  in cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei,   o sa va permita sa evaluati obiectiv starea reala de lucruri din tara noastra si sa ne sustineti in eforturile noastre de apropiere de Bruxelles.

Implementind cu succes prevederile Planului de actiuni "Republica Moldova - Uniunea Europeana",  vom corespunde criteriilor necesare pentru trecerea la o noua etapa contractuala cu Uniunea Europeana, etapa ce rezulta din acest document. In acest context, doresc sa va asigur ca autoritatile noastre considera Programul comun Comisia Europeana - Consiliul Europei pentru sustinerea reformelor democratice in Republica Moldova in anii 2004-2006 drept un program complementar Planului de actiuni "Republica  Moldova - Uniunea Europeana".

Doamnelor si domnilor,

Dupa cum cunoasteti, democratia se realizeaza cu greu. La fel de greu este sa mentii cuceririle democratice. Consiliul Europei, prin mandatul si institutiile sale,  are rolul de a veghea in permanenta asupra continuitatii proceselor democratice in statele membre. Nu cred ca exista o alta structura regionala sau internationala care ar oferi membrilor sai un cadru  legal atit de complex precum Consiliul Europei.

Imensa experienta legislativa de care dispune forul de la Strasbourg ne ofera sansa de a perfectiona in permanenta legislatia nationala si de a o ralia la standardele europene. Dupa cum v-am mai spus, ar fi fost mult mai dificil sa promovam reformele noastre interne fara asistenta permanenta din partea Consiliului Europei.

Cel de-al treilea summit al sefilor de state si de guverne, care si-a desfasurat lucrarile in luna mai curent la Varsovia, a culminat cu adoptarea Declaratiei politice si a Planului de actiuni al Consiliului Europei pentru urmatorii 10-15 ani. Printre obiective figureaza si perfectionarea continua a cadrului legal, oferit de Consiliul Europei.

Sfidarile la adresa securitatii democratice a continentului devin tot mai agresive. Atentatele de la Madrid si cele de la Londra ne-au socat prin  cruzimea lor. Deja nu se mai pune intrebarea daca vor mai fi sau nu atentate teroriste, ci unde si cind?

Vreau sa mentionez cu aceasta ocazie ca, de altfel, Consiliul Europei este singura organizatie regionala care a reusit sa definitiveze si sa deschida pentru semnare in termene record catre summit-ul de la Varsovia Conventia privind combaterea terorismului. Reactia prompta a forului de la Strasbourg la sfidarile societatii contemporane este imbucuratoare si ne inspira incredere ca, prin  eforturi comune,  vom reusi toti impreuna sa rezistam.

Onorate Secretar General, despre unele aspecte ale sfidarilor la adresa societatii europene contemporane am vorbit si in cadrul summit-ului de la Varsovia. Daca imi permiteti, as dori sa repet unele momente. Este vorba de spatiile vidului democratic din aria geografica a Consiliului Europei sau gaurile negre, cum le numim noi. Apropo, aceasta problema si-a gasit oglindire si in textul Declaratiei politicii de la Varsovia, pe care am adoptat-o in comun cu toate tarile membre ale Consiliului Europei.

Doamnelor si domnilor,

Consider ca atingerea unei securitati democratice veritabile si eficiente este imposibila intr-un stat macinat de caria separatismului. Or, atit timp cit in spatiul geografic al Consiliului Europei exista astfel de focare, chiar si latente, nu putem afirma ca principiile si valorile general-europene functioneaza plenar pe intregul continent.

De aproape 13 ani,  Republica Moldova se confrunta cu separatism agresiv si intransigenta. Tot de atitia ani, Moldova este membru cu drepturi depline al O.S.C.E. Astazi,  marcam cea de-a 10-a aniversare de la aderarea tarii noastre la Consiliul Europei. Cu regret, sint nevoit sa constat ca,  in acest rastimp, desi au fost intreprinsi pasi concreti atit din partea autoritatilor moldovenesti, cit si din partea O.S.C.E. si a mediatorilor, asa si nu s-a ajuns la o solutionare politica durabila a conflictului transnistrean.

Sintem constienti de faptul ca tergiversarea, impusa din afara, a solutionarii politice durabile a conflictului transnistrean constituie un serios impediment pentru dezvoltarea social-economica a tarii noastre.

In acest context, vreau sa salut initiativa lansata de catre domnul Victor Iuscenko, Presedintele Ucrainei, privind modalitatea de solutionare politica a conflictului si readucere a regiunii de est a tarii noastre in albia fireasca a dezvoltarii democratice din cadrul Republicii Moldova.

Vreau sa reamintesc, cu aceasta ocazie, recenta Declaratie a Parlamentului nostru cu privire la initiativa Ucrainei in problema reglementarii conflictului transnistrean si apelurile cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene a tarii, precum si cu privire la principiile si conditiile demilitarizarii acestei regiuni a Republicii Moldova.

Atita timp cit comunitatea internationala va raminea pasiva la nenumaratele cazuri de violare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, de suprimare violenta a libertatii de exprimare, la intoleranta agresiva fata de orice manifestare de opozitie in raioanele de est ale Republicii Moldova, tot atita timp va exista pericol pentru stabilitatea si securitatea regionala in Europa.

As vrea sa amintesc  si despre situatia scolilor moldovenesti cu predare in baza grafiei latine din regiunea transnistreana, precum si despre decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului in cazul bine cunoscut. S-a implinit deja un an de la pronuntarea sentintei, dar decizia inaltei instante europene asa si nu a fost indeplinita in totalitate, desi autoritatile Republicii Moldova au depus eforturi consecvente.

Consider, stimate domnule Secretar General, ca o atare situatie este total inacceptabila. Ea  constituie o sfidare directa atit la adresa autoritatii Curtii, cit si la adresa Consiliului Europei in genere.

Cu toate acestea, sint foarte optimist in legatura cu perspectivele reglementarii conflictului transnistrean. Astazi, nu numai poporul de pe ambele maluri ale Nistrului opteaza pentru o solutie pasnica, democratica si cu adevarat europeana a problemei, dar si vecinii nostri: Ucraina si Romania. In aceasta directie depun astazi eforturi sustinute si Uniunea Europeana, si Statele Unite ale Americii si, desigur, asemenea structuri pan-europene ca O.S.C.E. si Consiliul Europei.

Noi, cetatenii Moldovei, nu putem sa nu fim euro optimisti deoarece, pentru noi, triumful valorilor europene nu este pur si simplu problema unei eventuale includeri a Moldovei in componenta Uniunii Europene. Pentru noi, aceasta constituie singura cale acceptabila si baza juridico-morala de  solutionare a principialei probleme a statalitatii noastre, Republica Moldova.

Pentru noi, inaintarea Moldovei spre valorile europene nu este pur si simplu o miscare spre accidentul geografic. Aceasta este o miscare in ascensiune spre acele valori general-umane care stau la baza intregii civilizatii europene. A trecut timpul ultimatumurilor, ambitiilor nationaliste si replicilor imperiale bolnavicioase. Vin alte timpuri, in care asemenea notiuni fundamentale ca triumful dreptului si suprematia legii sint concepute drept singurele conditii posibile pentru o dezvoltare sociala si statala normala.

In ultimii ani, Moldova a parcurs o cale lunga de la o tara cu un viitor nesigur la o societate deschisa polietnica si democratica, care a exclus pentru totdeauna din practica sa politica fobiile si complexele nationale. Sint convins ca reintegrarea tarii, care nu poate sa nu aiba loc, va ridica Moldova la un nivel calitativ principial nou nu numai in domeniul stabilitatii regionale, dar si in cel al standardelor democratice si al nivelului de trai.

Numai o tara reintegrata, fara orice forma de prezenta militara straina poate deveni sfera in care se depun eforturi investitionale impresionante. Sint sigur ca, in cel mai apropiat timp, Moldova va reusi sa demonstreze anume un asemenea model de dezvoltare.

Doamnelor si domnilor,

In incheiere, exprim convingerea ca rolul Consiliului  Europei in Republica Moldova va deveni si mai evident, inclusiv prin eforturile depuse in vederea extinderii securitatii democratice si asupra regiunii de est a tarii noastre, astfel incit drepturile si libertatile fiecarui cetatean al Republicii Moldova sa fie garantate si protejate atit de Constitutia tarii noastre, cit si de prevederile Conventiei Europene ale Drepturilor Omului. Va multumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamnelor si domnilor, onorata asistenta,

Cu o deosebita placere  ofer cuvintul domnului Terry Davis, Secretar General al Consiliului Europei.

 

Domnul  Terry Davis:

Domnule Presedinte, domnule Presedinte al Parlamentului, domnilor si doamnelor.

Ce cred eu acuma privind in jurul acestei sali, vazind atitia oameni pe care ii recunosc, cu care am lucrat pe parcursul anilor, si nu numai in Chisinau, dar in multe localitati ale Strasbourg-ului, uneori si in Londra? Eu cred ca as putea numi aceste persoane. Deja este o onoare pentru mine sa ma adresez dumneavoastra, reprezentanti distinsi ai Republicii Moldova, cu ocazia celei de-a X-a aniversari a aderarii tarii  la Consiliul Europei. Orice aniversare este  un timp bun pentru a trece in revista ceea ce a fost facut deja,  a arunca o privire la etapa unde ne aflam si a ne gindi cam  unde ar trebui sa mergem.

Aniversarea pe care noi o celebram astazi este de asemenea o posibilitate de a privi acele probleme pe care le mai avem, acele sfidari care stau in fata Moldovei, dar si in fata Europei. Atacurile teroriste, acele de doua saptamini in urma, in inima Londrei ne-au mai amintit o data ca terorismul continua sa ameninte valorile fundamentale ale democratiei, drepturile omului si  guvernarea legii pe care s-a construit Europa. Lupta impotriva terorismului poate fi cistigata numai atunci cind ne determinam care sint valorile pe care  le respectam.

Pe parcursul ultimului deceniu, Moldova a fost un partener activ in eforturile noastre, ale Consiliului Europei, in dezvoltarea si extinderea democratiei, in extinderea drepturilor omului, in incurajarea guvernarii legii si, de asemenea,  in  a afla opinia publica  provocarile de astazi, fie ca ii terorism, coruptie sau traficare a fiintelor umane.

In acelasi timp, Moldova ca atare, reprezentantii alesi ai Moldovei au atins un progres enorm pe calea spre democratie, integrindu-se in tratatele Consiliului Europei, incadrind legile sale in standardele Consiliului Europei, semnind si ratificind conventiile sale, 56 la moment, si beneficiind de cooperarea in cadrul programelor.

Sa aruncam o privire asupra a 10 ani in urma. La 13 iulie 1995,  steagul Republicii Moldova a fost arborat  in fruntea Palatului Europei in Strasbourg. Dupa o jumatate de veac a unui regim totalitar dictatorial,  Moldova a fost bine venita, salutata in familia democratiei europene. Moldova, in sfirsit, a sosit acasa. De la bun inceput, cind Moldova numai a depus solicitare pentru calitatea de membru,  Consiliul Europei s-a angajat sa o ajute, la fel ca si pe toate statele membre. Dar, la rindul sau, Moldova a devenit un membru foarte activ al organizatiei noastre.

Nu ma refer doar la presedintia de succes a Moldovei in Comitetul Ministrilor de acum  doi ani. In calitatea mea de Secretar General, sint foarte recunoscator autoritatilor, in special ambasadorului dumneavoastra la Strasbourg, pentru contributia lor foarte importanta, atunci cind a fost elaborata Conventia pentru combaterea traficarii fiintelor umane.

Traficarea fiintelor umane a fost unul din scandalurile cele mai mari ale timpului nostru. Eu stiu ca tara dumneavoastra este foarte afectata de aceasta problema si ca a jucat un rol foarte important in strategia comuna de combatere a acestor probleme. Este rezultatul noii Conventii, care a fost deschisa pentru semnare in timpul summit-ului Consiliului Sefilor de State Europene in Varsovia in acest program.

De asemenea, as vrea sa mentionez dezvoltarea unei politici noi in tara dumneavoastra. Orice incercare, fara o cultura democratica, ramine cuvint gol. Democratia este, in primul rind,  o cultura, o cultura a respectului fata de opinia fiecaruia, al partenerilor, o cultura a discutiilor, o cultura a dialogurilor, o cultura a compromisurilor, atunci cind ne asiguram ca institutiile statului functioneaza intr-o maniera relevanta.

Acum voi exprima un mesaj personal. Desigur, dezvoltarea democratiei si cultura democrata oricind dureaza, dureaza in timp. Eu deseori sint intrebat: Cam cit poate dura acest proces in contextul Moldovei? Eu am mai spus, chiar ieri, domnul Presedinte m-a luat intr-o o vizita la manastirea Capriana. A fost o vizita impresionanta, o biserica mare, o biserica minunata si in doar doi ani aceasta biserica a fost restaurata.

Eu cred ca daca ne gindim la alte procese, de obicei  ele dureaza mult mai mult decit doi ani.

Vreau sa spun ca in Strasbourg  construirea democratiei a durat mai mult de doua sute de ani. Si, cum am mai spus-o de multe ori,  chiar in Strasbourg niciodata nu se finiseaza acest proces. Democratia nu este un proces care poate fi finisat. E un proces si noua ne ramine doar sa speram ca acest proces va progresa. Este important sa incepem acest proces, aici, in acelasi mod in care dumneavoastra, in Moldova, ati inceput deja procesul restaurarii, reabilitarii  manastirilor.

Capriana a fost doar prima manastire. O parte a fost finisata si cred ca nu va dura atit de mult ca sa fie reabilitate si celelalte  manastiri. In timp eficient,  Moldova a ajuns, a atins niste realizari semnificative, spectaculoase. Si vreau sa spun, faptul ca Moldova si-a declarat integrarea europeana de prioritate a facut o mare placere prietenilor Moldovei. Si dumnealor au salutat aceste realizari.

De asemenea, pot mentiona rolul crescind al societatii civile. Consiliul Europei intreprinde masuri concrete pentru a asista Moldova prin intermediul programelor mixte, care sint preconizate pentru doi ani. Deci,  ceea ce putem face noi este  sa ajutam. Dar responsabilitatea pentru indeplinirea reformelor ramine a cetatenilor Moldovei:  Guvernul, autoritatile centrale, locale si fiecare cetatean al Moldovei sint responsabili pentru implementarea reformelor.

Foarte multe persoane isi adreseaza intrebarea: care ar fi obiectivul ultim si care ar fi rezultatul acestor procese, cind este foarte clar ca nu exista o alternativa a democratiei si a dezvoltarilor democratice, evolutiei democratice.

Istoria regimurilor totalitare a trecut din istorie, toate tarile membre ale Consiliului Europei, chiar si Belarus, si-au declarat atasamentul fata de valorile democratice.

Cu toate ca mai putem resimti consecintele trecutului, cred totusi ca viitorul Moldovei este foarte bine definit. Cred ca  vom ramine in ramele democratiei. Trebuie sa promovam institutiile, functionarea institutiilor democratice transparente, atingind un sistem judiciar independent in media independenta si o societate civila bine informata, puternica.

Toate aceste componente depind unele de altele. Foarte mult depinde de mass-media. Desigur,  media trebuie sa ramina independenta si echilibrata. Foarte mult progres a fost deja realizat in aceasta directie. As putea mentiona si niste reforme legislative foarte importante, in special cele ce tin de Codul penal. De asemenea,  a fost stabilit un Consiliu National al Magistraturii.

Eu cred ca este important sa fim fermi in deciziile noastre, sa nu ne intoarcem din calea noastra, din calea ce duce spre democratie. Sint sigur ca, in asa caz, dumneavoastra, succesorii dumneavoastra vor vedea roadele eforturilor. Daca as concluziona 10 ani ai calitatii de membru a Moldovei in Consiliul Europei, as putea spune:  Moldova este acum sigura de locul sau in Europa.

Poate fi sigura de destinul sau democratic si de suportul permanent al restului Europei. Ceea ce este sigur, democratia nu este o dorinta, este ceva posibil, este ceea ce avem astazi. Noi am demonstrat dorinta noastra de a lucra impreuna si de a atinge succes in colaborarea noastra. Sa traiasca Moldova europeana si democratica! (Aplauze).                                                                     

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa ofer cuvintul doamnei Eugenia Ostapciuc, conducatorul Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

 

Doamna   Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Vladimir Voronin, Presedinte al Republicii Moldova, stimate domnule Terry Davis, Secretar General al Consiliului Europei, onorata asistenta.

Pentru mine este o deosebita onoare si o deosebita placere posibilitatea de a participa si a lua cuvintul la aceasta sedinta solemna a Parlamentului, consacrata aniversarii a X-a de la admiterea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline in Consiliul Europei.

Tin sa mentionez, de la bun inceput, ca membrii Fractiunii parlamentare majoritate, precum si intregul corp de legislatori din Parlamentul Republicii Moldova, apreciaza participarea noastra in aranjamentele continentale drept o conditie primordiala pentru largirea si aprofundarea colaborarii interstatale si interparlamentare in planul asigurarii pacii si stabilitatii in regiune si pe intregul continent, in promovarea si consolidarea valorilor democratice unanim acceptate.

Admiterea, la 13 iunie 1995, a Republicii Moldova in Consiliul Europei si, drept urmare, influenta asupra tarii noastre a acestui prestigios for continental      ne-au permis sa continuam calea reformelor, promovarea valorilor general-umane.

Pot afirma cu toata certitudinea ca de succesul participarii noastre la Consiliul Europei, de dimensiunile sale executive si parlamentare au depins si depind intr-o masura considerabila credibilitatea si imaginea Republicii Moldova in plan international, in procesul aproprierii ei de Uniunea Europeana.

Anii in care am activat in calitate de Presedinte al Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XV-a imi permit sa constat cu satisfactie ca aprofundarea relatiilor cu Consiliul Europei ne-a ajutat si ne ajuta in rezolvarea multor probleme interne.

Tin sa mentionez, in acest sens, rolul celor doua rezolutii adoptate de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei asupra situatiei din Republica Moldova din anul 2002. In urma realizarii lor, s-a reusit solutionarea unui sir de probleme din domeniul functionarii institutiilor democratice, consolidarii dialogului puterii cu opozitia, cu societatea civila etc.

Concomitent, s-a inviorat cu mult activitatea parlamentara in directia acceptarii de catre tara noastra a rigorilor legislatiei continentale, racordarii legilor adoptate de noi la dreptul european.

Un segment aparte in promovarea liniei urmate de Consiliul Europei il constituie respectarea stricta a drepturilor omului, inclusiv ale cetatenilor apartinind minoritatilor nationale, ceea ce are un efect pozitiv asupra stabilitatii democratice interne si credibilitatii Moldovei in plan extern.

Onorata asistenta,

Astazi, la capatul unui deceniu de activitate in cadrul Consiliului Europei, putem mentiona cu satisfactie ca, prin eforturile majoritatii cetatenilor, societatea moldoveneasca a reusit sa se apropie vizibil de valorile politice proprii tarilor cu o democratie avansata. Apartenenta noastra la Consiliul Europei pe parcursul acestor ani a insemnat pentru noi o scoala a democratiei, in care invatam standardele europene ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, organizarea de alegeri libere si democratice, regulile de functionare a statului de drept, mecanismele dialogului politic, social si interetnic.

Acest lucru a fost confirmat si in cadrul mai multor actiuni pe linia Consiliului Europei, inclusiv desfasurarea la Chisinau a reuniunii Biroului si a Comisiei Parlamentare a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei care a avut loc la 26-28 mai 2003 si la care a fost analizata si apreciata pozitiv starea de lucruri din societatea moldoveneasca.

In acest context, aducind sincere multumiri conducerii Consiliului Europei si Adunarii sale Parlamentare, grupurilor de lucru si raportorilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei pentru eforturile depuse in directia asigurarii in Moldova a bunei functionari a institutiilor democratice, consider ca, intr-un viitor previzibil, vom putea vorbi de incheierea perioadei de monitorizare a Republicii Moldova de catre inaltul for european.

Spre acest gind ne conduc in mod obiectiv si evolutiile care au survenit in ultima vreme in Moldova si care au avut drept efect final instaurarea unui climat de stabilitate si a unui succes social in tara noastra.

Drept marturie elocventa poate servi si Declaratia privind parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene, adoptata in unanimitate la prima sedinta a noii componente a Parlamentului Republicii Moldova.

Am deplina certitudine ca asigurarea unei colaborari responsabile si active a Republicii Moldova cu comunitatea tarilor europene, a unor relatii de parteneriat intre parlamentarii moldoveni si membrii Adunarii Parlamentare  a Consiliului Europei in contextul recentelor evolutii din tara noastra si din regiune va contribui la instaurarea unei atmosfere de respect si incredere reciproca.

Experienta colaborarii constructive cu Consiliul Europei ne serveste drept stimulent pentru stabilirea si atingerea unor noi obiective si, in primul rind, a obiectivului strategic de integrare a Moldovei in Uniunea Europeana.

Pentru noi, avansarea spre spatiul si standardele europene constituie, de asemenea, o tentativa esentiala de a consolida societatea, de a solutiona problema raioanelor de est ale tarii. Anume pe comunitatea europeana, inclusiv pe Consiliul Europei, pe alte structuri europene mizam noi in actiunile de restabilire a integritatii teritoriale a statului.

Onorat auditoriu, in incheiere tin sa mentionez ca Republica Moldova sustine intru totul eforturile Consiliului Europei, inclusiv cele orientate spre implicarea tarilor noastre in procese reformatoare.

Obiectivele inaltului for continental ne vor servi si in continuare drept punct sigur de reper in evoluarea noastra spre valorile si standardele valabile in spatiul politic, economic, social, cultural european. Asigurarea drepturilor omului, a securitatii democratice si suprematiei legii constituie valorile de baza spre care aspiram in calitate de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei, sint  pilonii participarii largi a cetatenilor in edificarea si consolidarea casei noastre comune  - Europa Unita. Experienta de 10 ani ne demonstreaza viabilitatea acestor obiective. Va multumesc pentru atentie. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Doamnelor si domnilor, ofer cuvintul domnului Dumitru Braghis, Fractiunea parlamentara "Alianta «Moldova Noastra»".

 

Domnul Dumitru Braghis:

Excelenta, domnule Secretar General, stimate domnule Presedinte al Republicii Moldova, onorati deputati, oaspeti, invitati ai sedintei festive a Parlamentului Republicii Moldova. Aniversarea a X-a de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei exprima un deceniu de efort al tarii noastre de a se afirma in familia democratiilor europene.

Integrarea europeana a Moldovei are deja o istorie. Ea a inceput inca inainte de aderarea la principalul for democratic al continentului si a fost puternic marcata anume de acest proces, care a implicat luarea unor decizii suverane si hotarite pentru a demonstra deschiderea spre acceptarea valorilor europene.

La baza deciziei de acceptare a Moldovei in Consiliul Europei au stat primele realizari: s-a adoptat Constitutia democratica, s-a demonstrat capacitatea de a desfasura alegeri corecte, au fost dovedite apriori si aspiratiile noastre spre alte standarde de baza ale democratiei.

Integrarea europeana a inceput in '95 si a avansat proportional cu gradul in care Moldova a reusit sa asimileze valorile Consiliului Europei. Din acest punct de vedere, Fractiunea "Alianta «Moldova Noastra»" apreciaza drept false incercarile de a impune ideea conform careia Moldova s-ar fi orientat spre Europa abia in ultimii ani sau incepind cu data de 4 aprilie 2005.

Totodata, vom remarca faptul ca alte tari, aflate atunci in situatii similare, au manifestat mai multa deschidere fata de aceste valori, ajungind astazi membre ale Uniunii Europene.

Fara indoiala, in '95 tara noastra a primit, din partea forului european, un mare avans de incredere a carei indreptatire mai ramine a fi o sarcina si dupa       10 ani.

Prin aderarea la Consiliul Europei, poporul Republicii Moldova si-a asumat angajamente complexe, de inalta responsabilitate. Actuala aniversare este, intii de toate, un prilej de recapitulare a avansarii noastre pe acest drum, a atitudinii clasei politice, a succeselor, dar si a insucceselor ei. Numai abordarea lor sincera si deschisa ne poate ajuta sa acceleram asimilarea valorilor democratice si sa indeplinim misiunea de a readuce poporul nostru in familia popoarelor europene.

Inalti oaspeti, oricit de greu si de regretabil ar fi, dar trebuie sa constatam ca, si dupa 10 ani, Republica Moldova mai ramine sub monitorizarea Consiliului Europei, fapt ce denota ca nu am reusit sa implementam plenar si fara rezerve principiile si valorile pe care le-am acceptat la 13 iulie 1995, iar la unele capitole, mai cu seama in ultimii ani, s-au inregistrat chiar regrese, semnalate in recomandarile Adunarii Parlamentare ale Consiliului Europei sau in luarea de atitudine ale inaltului for.

Trebuie sa remarcam cu recunostinta ca, in aceasta perioada de actiuni inconsecvente atit pe plan intern, cit si pe plan extern, Consiliul Europei a depus mereu eforturi sustinute pentru implementarea democratiei veritabile in Moldova. Vom aminti aici de Masa rotunda cu statut permanent, lansata la initiativa Aliantei Social-Democrate in 2002, avind sprijinul total al Consiliului Europei, precum si cele doua rezolutii ale Adunarii Parlamentare ale Consiliului Europei referitoare la Moldova, adoptate la insistenta opozitiei parlamentare.

Aceste exemple, cu regret insa, nu vin sa ne demonstreze colaborarea tarii noastre cu inaltul for european. Ele sunt mai degraba dovezi ale nerealizarii acelor angajamente complexe luate de noi la Strasbourg in '95, dovezi ale restantelor pe care le mai avem la capitolul afirmarii aspiratiilor europene ale populatiei Moldovei si ale societatii ei civile.

Puterea politica, care trebuie sa-si asume, in primul rind, responsabilitatile pentru gradul de democratie din tara, si astazi mai continua sa expuna o atitudine necorespunzatoare fata de dezvoltarea sistemului politic, de pluralismul si libertatile omului.

In Republica Moldova, exercitiul democratiei continua sa fie afectat de obstructionarea fortelor politice, ignorarea initiativelor opozitiei si ale societatii civile, marginalizarea principalelor segmente sociale in procesul de luare a deciziilor de importanta publica.

Alegerile libere si corecte, menite sa conduca la exprimarea suveranitatii poporului, la indeplinirea optiunilor lui si la reprezentarea echitabila a societatii in organele de conducere de toate nivelurile, sint un element de baza al democratiei.

In '95, unul din argumentele in favoarea acceptarii Moldovei a fost desfasurarea alegerilor parlamentare,  citez: "... in cele mai bune conditii posibile". Tot in acest document e fixat angajamentul Moldovei de a reforma legile si practica autonomiei locale in corespundere cu Carta europeana a autonomiei locale.

Dupa 2001,  Moldova a inregistrat insa regrese la acest capitol, anulind reforma teritorial-administrativa din '98 si inrautatind considerabil climatul electoral. Speram ca aceste deficiente sa fie lichidate in cel mai scurt timp, o data cu examinarea si adoptarea initiativelor de modificare a legislatiei electorale in conformitate cu normele europene.

In ultimii ani, s-a inregistrat un declin in afirmarea independentei si eficientei justitiei pe care ne-am obligat sa le consolidam in spiritul normelor europene. Magistratii, dupa modificarile corespunzatoare ale Constitutiei si ale legislatiei, au devenit dependenti de autoritatea politica centrala, care decide acum atit asupra numirii judecatorilor, cit si asupra obiectivelor de activitate ale Procuraturii si altor organe cu imputerniciri exclusive in domeniul ordinii de drept.

Garantiile drepturilor omului intr-un asemenea sistem sint diminuate esential. Dincolo de cazurile de utilizare a organelor de drept in lupta cu oponentii politici, voluntarismul lor afecteaza cetatenii simpli,  sute de oameni sint retinuti abuziv cu incalcarea termenelor legale si fara decizii de judecata.

Un exemplu aparte de degradare a situatiei o constituie si electorala actuala. Pentru prima data in istoria ultimilor ani, politia bate cu bestialitate tinerii doar pentru simplul motiv ca si-au permis sa declare "Jos comunistii!" sau pentru faptul ca distribuiau informatii electorale despre candidati.

In domeniul libertatii presei si al garantiei drepturilor la informare si la opinie, situatia devine tot mai insatisfacatoare. Autoritatile moldovenesti au adoptat o lege a institutiei publice a audiovizualului care, in contextul functionarii institutiilor democratice, a determinat Adunarea parlamentara sa ne previna, la sfirsitul lui septembrie 2002, in legatura cu denaturarea deciziilor sale in procesul implementarii lor. Dar, pina in prezent, statutul si atributiile organului de supraveghere al activitatii Companiei publice "Teleradio-Moldova" probeaza ineficienta lui, iar institutia, proclamata ca fiind publica, deserveste prioritar partidul de guvernamint si ignoreaza sau chiar defaimeaza opozitia si emitatorii de puncte de vedere opuse.

Cred ca un exemplu clar al acestei abordari este si emisiunea de ieri cu participarea domnului Secretar General al Consiliului Europei Terry Davis la televiziunea nationala. Mass-media, fiind ocolita de procesul privatizarii resurselor statului, ramine vulnerabila economic, iar recentele actiuni de deetatizare a presei guvernamentale se executa voluntar, fara acoperire legala, fara un concept de privatizare si creeaza premise pentru a le pune sub controlul discret si total al puterii.

Stimati reprezentanti ai Consiliului Europei, stimati conducatori ai Republicii Moldova, onorati membri si oaspeti ai Parlamentului,

La 10 ani dupa aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, trebuie sa constatam ca se impune un fenomen periculos de mimare a unor procese democratice, ele fiind transformate intr-un paravan pentru compromiterea democratiei. Aceste tendinte impiedica consolidarea si dezvoltarea aspiratiilor cetatenilor spre o viata demna si prospera, mai ales ale celor tineri,  liberi de prejudecatile trecutului,  carora le apartine viitorul.

Constientizam si manifestam recunostinta Consiliului Europei pentru decizia de acum 10 ani, care sta in continuare la baza aspiratiilor noastre democratice. Deschiderea Europei pentru Republica Moldova si pentru poporul sau reprezinta forta de atractie care ne protejeaza de riscul unei rataciri la periferia continentului libertatii.

Fractiunea "Alianta «Moldova Noastra»" aduce multumiri Forului european al tarilor democrate pentru rabdarea cu care ne ofera noi avansuri si dupa 10 ani de zile. Exprimam dorinta si disponibilitatea noastra de a accelera acest proces, care, in ultimul timp, este sustinut prin noi angajamente de ambele parti, si de la Chisinau, si de la Strasbourg.

Europa este destinatia si locul indiscutabil al Republicii Moldova, iar principala competitie a fortelor noastre politice trebuie sa se produca onest si democratic in promovarea unor solutii cit mai eficiente de integrare europeana.

Mai devreme sau mai tirziu, poate peste 2 sau poate peste 4 ani de zile, Moldova, sintem siguri, va primi din partea Consiliului Europei, in locul avansurilor, aprecierea fara rezerve.

Domnule Secretar General, dati-mi voie sa va multumesc, din partea Fractiunii "Alianta «Moldova Noastra»", pentru onorarea sedintei festive a Parlamentului Republicii Moldova si sa exprim profunda recunostinta pentru atentia acordata tarii noastre in drumul ei spre o democratie veritabila. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, 

Ofer cuvintul domnului Vlad Cubreacov, conducatorul Fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat.

 

 

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Secretar General al Consiliului Europei, domnule Presedinte al Republicii, domnule Presedinte al Parlamentului, excelenta, stimati colegi, onorata asistenta,

Sedinta noastra de astazi este un bun prilej pentru a trece in revista evolutiile tarii noastre in materie de functionare a institutiilor democratice si de edificare a unui stat de drept in conformitate cu normele si valorile pe care Republica Moldova  s-a angajat sa le respecte si sa le promoveze pe parcursul celor 10 ani de cind a aderat la Consiliul Europei.

In momentul aderarii sale, tara noastra si-a asumat 18 angajamente, printre care:

reformarea Procuraturii;

ratificarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a protocoalelor acesteia;

ajustarea legislatiei la prevederile Cartei europene a autonomiei locale;

recunoasterea jurisdictiei Curtii Europene a Drepturilor Omului;

ratificarea Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale;

punerea in legalitate a Mitropoliei Basarabiei si altele.

Ca deputat in Parlament din 1994 si membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 1996, am avantajul sa pot compara mai usor cum s-a prezentat Republica Moldova in dialogul si cooperarea sa cu aceasta institutie continentala.

Pe parcursul celor 10 ani, orice schimbare care s-a facut era fie mimata, fie facuta pe jumatate, fie realizata sub presiunea organismelor financiar-creditare internationale.

Nereusitele in edificarea institutiilor statului de drept, lipsa de respect pentru drepturile omului, abuzul guvernantilor au generat scepticismul partenerilor nostri europeni si au determinat crearea unui sistem de administrare a treburilor publice: birocratic, corupt si ineficient.

Toate acestea au avut ca efect degradarea economica a tarii si lipsa unui climat de afaceri si investitional, favorabil dezvoltarii liberei initiative in conditiile economiei de piata.

Este cazul sa amintesc, stimati colegi, si faptul ca ultimii 4 ani sub primul mandat de guvernare a Partidului Comunistilor au fost extrem de dificili pentru Republica Moldova. Sindromul invingatorilor si al majoritatii absolute  a generat exercitarea abuziva a puterii si persecutarea oponentilor politici.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat, la 24 aprilie si        26 septembrie 2002, doua rezolutii cu privire la functionarea institutiilor democratice in Moldova. Trimiterea in Moldova a unui reprezentant special al Secretarului General al Consiliului Europei a fost si ea o reactie a Organizatiei de la Strasbourg la deteriorarea climatului politic din Moldova.

Spre regretul nostru, in acel moment, toate recomandarile Consiliului Europei privind democratizarea societatii au fost ignorate. Asa-numita "verticala a puterii" a continuat sa functioneze dupa modelul administratiei Putin.

In urma alegerilor parlamentare din martie 2005, au aparut semnele unor schimbari pozitive, care ne-au inspirat atit noua, cit si partenerilor nostri europeni speranta ca avem sansa sa recuperam timpul pierdut si sa punem in aplicare o reforma cardinala.

Dupa semnarea Planului de actiuni "Uniunea Europeana – Republica Moldova", care a semnalat o reorientare a puterii de la Chisinau spre Europa, dupa formarea noului Parlament si adoptarea unei Declaratii comune privind integrarea europeana, dupa acceptarea publica de catre Presedintele Voronin a celor 10 propuneri formulate de P.P.C.D. la 4 aprilie in momentul realegerii sefului statului, 3 partide parlamentare: P.P.C.D., P.D. si P.S.L. au intreprins toate eforturile pentru a renunta la logica unei confruntari care a dominat viata politica in ultimii 4 ani in favoarea celei a cooperarii cu puterea.

Faptul ca puterea si opozitia au reusit sa convina asupra unei agende comune de realizare a reformei si de integrare in Uniunea Europeana a fost apreciat pozitiv de partenerii nostri europeni.

Ne-am propus, la inceputul acestei sesiuni, ca, pina la incheierea ei, sa punem in aplicare reformele legislative si institutionale respective. Trebuie sa precizez ca cele 10 puncte avansate de P.P.C.D. si acceptate de Presedintele Voronin constituie o concretizare a reformei politice prevazute de Planul individual de actiuni "Uniunea Europeana – Republica Moldova".

La 31 mai anul curent, grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat a expediat tuturor factorilor de decizie din stat un set de proiecte de legi privind amendarea Legislatiei cu privire la puterea judecatoreasca, Procuratura, Curtea de Conturi, precum si  a Codului electoral.

Aceste proiecte urmaresc scoaterea din subordinea partidului de guvernamint a unor institutii de o importanta fundamentala pentru un stat de drept. Astfel, se precizeaza modul de formare a Consiliului Superior al Magistraturii ca organ de autoadministrare a puterii judecatoresti si modul de numire a judecatorilor. Se propune o noua procedura de alegere a Procurorului General, este formulata o varianta democratica de alegere a Comisiei Electorale Centrale si de numire a membrilor Curtii de Conturi.

La 14 iunie anul curent, Fractiunea P.P.C.D. a adresat conducerii tarii un nou demers, prezentind un proiect al Codului audiovizualului care isi propune sa reorganizeze si sa scoata de sub controlul politic al puterii posturile nationale de radio si televiziune, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, precum si sa adapteze legislatia in domeniu la normele europene.

La 23 iunie anul curent, dupa ce am examinat minutios legislatia privind serviciile speciale din Moldova si din alte peste 10 tari, grupul nostru parlamentar a formulat un nou pachet de propuneri care urmaresc reformarea serviciului de informatii si securitate. Ele vizeaza 4 elemente: renuntarea la ancheta penala, la institutiile de detentie preventiva, demilitarizarea si instituirea unui control parlamentar eficient asupra acestui serviciu.

Intre timp, ideea ajustarilor legislative pentru consolidarea autonomiei locale si cea a perfectionarii textului Constitutiei nu au progresat. Desi procedura legislativa ar fi permis adoptarea tuturor acestor proiecte fara nici o dificultate, pina la ora actuala nici unul dintre ele nu a fost adoptat.

Grupurile de lucru ad-hoc activeaza, discutiile continua, dar se pare ca propunerile exponentilor majoritatii parlamentare urmaresc sa opereze doar niste modificari minore care sa pastreze situatia de pina acum.

Onorata asistenta,

Am demonstrat ca putem vota solidar atunci cind am decis transmisiunea in direct a sedintelor noastre plenare si publicarea stenogramelor pe pagina web a Parlamentului. Am aratat aceeasi coeziune si atunci cind am votat Declaratia de integrare europeana si Hotarirea din 10 iunie anul curent asupra diferendului transnistrean. Guvernul a renuntat, iata deja, la calitatea sa de fondator al ziarelor guvernamentale. Acum nu este cazul sa ne oprim la inceput de cale.

Stimati colegi,

Noi intelegem retinerile si inertia care, deocamdata, nu permit sa se puna in aplicare reformele asupra carora am convenit. Dar este bine ca astazi, profitind de prezenta distinsului nostru oaspete, domnul Secretar General al Consiliului Europei Terry Davis, sa nu ne dedam unor declaratii triumfaliste si sa convenim ca, pina la sfirsitul acestei sesiuni, deci in urmatoarele doua saptamini, sa votam solidar proiectele respective.

Dragi prieteni,

Avem datoria sa fim sinceri si constructivi. Nu putem sa consideram a fi normala situatia in care formatiunea de guvernamint controleaza in continuare justitia, procuratura, serviciile secrete, puterea locala, Curtea de Conturi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Comisia Electorala Centrala, universitatile, Academia de Stiinte, alte institutii care, prin definitie, trebuie scutite de dominatia puterii politice.

Acum trebuie sa manifestam consecventa si spirit cooperant pentru a demonstra ca raporturile de parteneriat asupra carora am convenit determina schimbari substantiale si ne apropie temeinic de perspectiva integrarii europene.

Cu ocazia aniversarii pe care o marcam astazi, trebuie sa reamintesc si despre cei doi detinuti politici de la Tiraspol, Andrei Ivantoc si Tudor Popa. Asa cum cunoasteti, la 8 iunie 2004, Curtea Europeana a drepturilor omului a pronuntat, asupra dosarului detinutilor politici de la Tiraspol,  o hotarire definitiva, document juridic international, prin care un alt stat membru al Consiliului Europei,  Federatia Rusa,  este definit ca parte agresoare si ocupanta, responsabila de incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in aceasta parte a tarii noastre.

Hotarirea respectiva ne trimite cu gindul la anul 1996, cind, in momentul admiterii sale ca membru al Consiliului Europei, Federatia Rusa s-a angajat sa puna capat ocupatiei militare a zonei de est a Republicii Moldova.

Onorata asistenta,

Partidul Popular Crestin Democrat isi reconfirma si cu aceasta ocazie hotarirea  de a depune toate eforturile pentru a convinge majoritatea parlamentara de necesitatea continuarii reformelor si realizarii lor rapide si eficiente. Speram ca acest fapt va face posibila, in anul 2006, suspendarea monitorizarii Republicii Moldova de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si trecerea la faza de postmonitorizare, ceea ce va inlesni, in mod sigur si substantial, si dialogul Republicii Moldova cu Uniunea Europeana.

Sa nu uitam insa ca destinul european si euroatlantic al Republicii Moldova depinde astazi in cea mai mare masura de noi, cei care am fost delegati de alegatorii nostri in Parlament.

Va multumesc.  (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Ofer cuvintul domnului Dumitru Diacov, conducatorul fractiunii parlamentare a Partidului Democrat.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte al republicii, domnule Secretar General, stimati colegi, stimati prieteni,

Nu cred ca in multe tari se organizeaza adunari festive cu ocazia jubileului de aderare a tarii respective la Consiliul Europei, dar cred ca, intr-adevar, aceasta adunare de astazi ne permite sa facem o evaluare a acestei cai din punct de vedere istoric, foarte scurta, insa foarte importanta pentru Republica Moldova.

Imi amintesc acele zile de framintari, cind eram in calitate de  presedinte al delegatiei noastre la momentul aderarii al Parlamentului Republicii  Moldova  la Adunarea Parlamentara. Ma bucur ca in aceasta sala sint prezenti membrii delegatiei de atunci: domnul Alexandru Muravschi,  domnul Mihai Ghimpu,  domnul Sergiu Mocanu, prietenul nostru vechi Solonari,  nu este in sala, care a avut si el un rol extrem de important in activitatea delegatiei noastre permanente si in crearea imaginii pozitive a Republicii Moldova.

Doresc sa adresez cuvinte de multumire domnului Petru Lucinschi,   presedintele Parlamentului de atunci, domnului Mircea Snegur, Presedintele de atunci al  tarii, care au depus eforturi considerabile si au demonstrat deschidere pentru toti cei care veneau de la Strasbourg, pentru toti cei care intrau intr-un teritoriu absolut necunoscut, pentru delegatii, pentru expertii Consiliului Europei care trebuiau sa-si formeze o imagine despre Moldova.

As  vrea sa amintesc,  in ‘94,  cind pentru prima data am venit la Strasbourg, despre Republica Moldova nu se cunostea aproape nimic. Era un mare semn de intrebare: incotro se va misca si se va mentine Republica Moldova ca stat independent? Vreau sa va spun ca meritul Republicii Moldova a fost acela ca  prima dintre   tarile membre ale C.S.I. a aderat la Consiliul  Europei. Noi, Republica Moldova, am fost pioneri, intr-un fel, la momentul aderarii.

Zece ani s-au implinit,  la 27 iunie, de la  votarea in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, unde au  asistat si domnii pe care i-am nominalizat aici,  cind 360 de membri s-au ridicat si au aplaudat momentul aderarii Republicii Moldova la Consiliul Europei.

A fost un moment de mindrie pentru tara noastra, pentru eforturile pe care  le-am depus atunci. O mindrie cind delegatiile membre ale Adunarii Parlamentare au salutat, desi  inainte de aceasta a fost o mare ezitare, fiindca Republica Moldova era o tara necunoscuta, Moldova nu controla o parte din teritoriu, Moldova nu a acceptat sau nu a avut inca legalizate  o serie de reforme. Dar acest proces de aderare a Moldovei la Consiliul Europei intr-adevar a fost unul care a stimulat democratizarea ei. Inainte de asta, am adoptat Constitutia, o serie de acte legislative care au pus inceputul reformelor judiciare, reformelor de democratizare a tarii s.a.m.d.

Vreau sa multumesc delegatiilor straine care ne-au ajutat: delegatia Poloniei, delegatia Italiei, delegatia Frantei, delegatia Romaniei, care au fost aproape de noi in fiecare zi. Un aport deosebit l-a avut delegatia Marii Britanii. Eu nu stiu, intimplator sau nu este aici prezent Secretarul General de astazi, insa raportorul pentru Republica Moldova a fost lordul Fintsberg, unul dintre  personalitatile importante ale Adunarii Parlamentare si a fost seful delegatiei Republicii Moldova. Si, anume pozitia lui a determinat ca Republica Moldova sa adere la Consiliul Europei.

David Adkinson care a fost Presedintele Comisiei tarilor membre a Consiliului Europei, lordul Rassel Jonson,  si astazi membru al Adunarii Parlamentare,  care a sprijinit, cu tot efortul sau, aderarea Republicii Moldova.

As  vrea sa  amintesc  de sprijinul pe  care l-a primit Republica Moldova din partea doamnei  Caterine La Lumiere,  Secretar General, domnilor Daniell Tarshiss, urmatorul Secretar general, Miguel Martinez care a fost de nenumarate ori la Chisinau.

Consider ca aceasta mica incursiune istorica demonstreaza  ca Republica Moldova a avut increderea Europei. Noi am fost elevi cuminti ai Europei. Noi am incercat sa demonstram aceste lucruri. Sigur ca este mare pacat ca nu am folosit acest timp foarte rational, nu l-am folosit  sa evoluam pe calea democratiei, ca toate aceste procese sa fie ireversibile. Sper ca timpul de cautari pentru Moldova a trecut.

Chiar m-as gindi sa propun ca ziua de astazi, adunarea festiva de astazi, sa fie un  inceput de alt drum, fiindca, in acesti 10 ani, am fost in cautarea identitatii noastre, a  modalitatilor de implementare a acestor mecanisme.

Dar, de astazi inainte, stimati prieteni, si fractiunea majoritara, si fractiunile celelalte, noi trebuie sa intelegem: da – noi sintem diferiti, noi reprezentam diferite partide cu diferite ideologii, dar ceea ce trebuie sa ne uneasca este Republica Moldova, este tara in care noi traim. Si noi, cu atita durere de suflet, toti trebuie sa avem grija de  pasii de mai departe ai Republicii Moldova.

Cred ca nu este un secret faptul ca pe cit de mult constientizam  ca Republica Moldova trebuie sa se dezvolte ca stat independent, cu propriile sale  institutiile  democratice, cu atit mai multe probleme exista. Cu cit constientizam mai mult acest lucru, cu atit noi descoperim ca avem si "parteneri", avem de acestia, lucrurile astea se vad foarte clar. Si asta trebuie sa ne mobilizeze,   ca  sa luptam pentru consolidarea statului, pentru integritatea acestui stat, pentru  ca democratia sa devina stapina la noi  acasa.

Trebuie sa facem reforme nu pentru Adunarea Parlamentara sau Comitetul de Ministri de la Strasbourg. Trebuie sa facem reforme pentru noi, pentru tara in care traim si pentru copiii nostri si cei care o sa vina dupa noi.

Trebuie sa contribuim cu totii, in egala masura,  impreuna cu Consiliul Europei, la reunificarea tarii. Adresez  o rugaminte extrem de..., cum doriti, pornita din  suflet, ca guvernarea sa constientizeze: atunci cind opozitia spune ca  doreste o  justitie independenta, o presa independenta,  nu doreste de atita ca asta i-ar placea ei, opozitiei. Noi, opozitia,  dorim acest lucru pentru  ca este absolut normal  sa traiesti intr-o tara cu justitie independenta, cu presa libera, o tara care  emana stabilitate in Europa,  nu care este o problema pentru Europa.

Ca  avem reprezentant, ca Secretarul General aici la Chisinau, nu credeti ca este un lucru foarte fericit? Am avut insa  momente cind am incercat sa folosim Consiliul Europei ca arbitru, si puterea, si opozitia, fiecare incercind sa-l traga de partea sa. Este un lucru nenormal, un lucru care poate a fi  motivat prin democratia tinara din  Republica Moldova, prin lipsa de cultura, poate de cultura politica sau de traditii politice. La un moment dat insa, trebuie sa depasim si aceste lucruri.

Consiliul Europei trebuie sa fie un partener al Moldovei si nu un arbitru, si nu un judecator, un partener serios cu care Republica Moldova trebuie sa se mindreasca. Consiliul Europei trebuie sa se mindreasca cu un astfel de membru ca  Republica Moldova.

Eu va multumesc pentru atentie. Vreau sa exprim convingerea ca, intr-adevar, aceasta intelegere, care abia se infiripa in Republica Moldova, aceste angajamente care sint declarate, asumate ne vor permite ca noi sa intelegem mai bine lucrurile, fiindca, din punct de vedere istoric, sa lupti pentru a mai guverna inca 4 ani nu inseamna nimic. Din punct de vedere istoric, este important  sa lasam ceva in urma noastra, o tara libera, o tara democrata, o tara care devine factor de stabilitate in Europa. Va multumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Ofer cuvintul domnului Oleg Serebrian, deputat, presedinte al Partidului Social-Liberal.

 

 

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multstimate domnule Secretar General, domnule Presedinte al Republicii, domnule Presedinte al Parlamentului, excelente, onorata asistenta,

Sintem, la acesti 10 ani de istorie, de parcurs istoric, in cadrul Consiliului Europei, la o ora a bilanturilor. Ramine sa vedem cum a fost acest parcurs istoric, care au fost avantajele prezentei noastre in Consiliul Europei, pentru Consiliul Europei si pentru Republica Moldova.

S-a vorbit mult astazi despre Consiliul Europei, despre locul acestei institutii, despre viitorul pe care l-ar putea avea Republica Moldova in arhitectonica europeana, in noua configuratie a Uniunii Europene, a unei Europe largite.

 Consiliul Europei, onorata asistenta, este institutia care edifica o Europa a spiritului. Din acest punct de vedere, aceasta institutie este pentru noi toti extrem de importanta, mai ales intr-o perioada cind Europa, trebuie s-o recunoastem, pierde din ferocitatea spiritualitatii.

In acest context, tin sa spun ca, fara efortul Consiliului Europei,  nu ar fi avut loc acel succes pe care il are astazi ideea Unitatii Europene. Proiectul integrarii europene ar fi suferit esec. Vreau sa spun:  Consiliul Europei este pentru noi toti un purgatoriu al totalitarismului.

Pe parcursul acestei istorii de 50 de ani a Consiliului Europei, natiuni care au trait in disperare, in societati totalitare - nazista, fascista, franchista, ulterior, comunista - s-au debarasat de trecutul lor totalitar, ghidati anume in interiorul Consiliului Europei. Din acest punct de vedere, Consiliul Europei este o institutie europeana avind  o dimensiune cu totul si cu totul aparte si pentru noi, cei din Republica Moldova.

Pentru noi,  Consiliul Europei a fost un fel de pastor al democratizarii. Am fost condusi si ghidati timp de acesti 10 ani in directia democratizarii societatii, stabilizarii societatii noastre si de Consiliul Europei. Si tin sa va multumesc, domnule Secretar General, pentru acest aport pe care Consiliul Europei l-a adus Republicii Moldova in vederea edificarii unei societati stabile si democratice.

Evident, sint de acord cu colegii mei antevorbitori care au mentionat citeva esecuri in aceasta cale. Sint de acord cu faptul ca Republica Moldova are inca multe de recuperat, ca sintem o democratie la inceput de cale.

Cred insa ca,  in timpul acestor 10 ani,  am reusit sa facem multe. Republica Moldova este un stat independent, este un stat a carui voce se face auzita pe continentul european si,  din acest punct de vedere, vreau sa remarc: tribuna Consiliului Europei este pentru noi o tribuna importanta, poate unica tribuna europeana la care avem acces nestingherit in momentul de fata.

Sint de acord cu faptul ca, pentru moment, Consiliul Europei nu este institutia care ne poate ajuta foarte mult in vederea reunificarii tarii, o problema de maxima stringenta pentru noi, cei din Republica Moldova. Accesul la tribuna Consiliului Europei insa ne permite sa facem cunoscuta aceasta durere cu care ne confruntam noi, cei din Republica Moldova, sa facem cunoscuta aceasta problema partenerilor nostri din tarile europene.

Stimati colegi,

Republica Moldova are un deficit de imagine, vor spune multi. Sint de acord cu acest lucru. De fapt, multe dintre tarile mici ale Europei se confrunta cu un deficit de imagine. Unul dintre fondatorii ideii de integrare europeana, Rihard Kuvenkhoghencaverghi spunea ca: "Numai atunci cind tarile mici vor reusi sa se impuna in arhitectonica europeana, Europa va reusi sa devina stabila si realmente unita".

Sper foarte mult, stimati colegi, ca, in aceasta perioada de criza a ideii europene (s-o recunoastem pe fata)  din pacate, ideea de integrare europeana se afla la un moment de rascruce. Sper foarte mult ca rolul tarilor mici, inclusiv al Republicii Moldova, va fi reconsiderat. Vreau sa urmez mesajul pe care mi-l lasa acum doua decenii Edgard Morell, care ne invita sa gindim Europa.

Eu cred,  stimate domnule Secretar General, Consiliul Europei este acel loc in care noile democratii europene, printre care si tara noastra, pot ajuta vechile democratii ale Europei la regindirea unei Europe unite, echitabile si democratice. Va multumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule Presedinte al tarii, stimate domnule Secretar General al Consiliului Europei, excelenta, colegi, onorata asistenta,

Cu adevarat, aniversarea a X-a de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, cel mai inalt si prestigios for pan-european, ne-a oferit astazi ocazia de a trece in revista etapa parcursa de tara noastra in ultimul deceniu.

Putem, la aceasta ora, afirma cu certitudine ca, in acest rastimp, Moldova a parcurs o cale impresionanta prin acceptarea valorilor ce stau la temelia dezvoltarii democratice a Europei.

Cert este ca aceste realizari erau putin probabile fara o colaborare strinsa si fructuoasa cu Consiliul Europei, structura europeana ce detine o functie nobila de promovare a principiilor si standardelor general acceptate. Recunoastem si apreciem in acest sens contributia Consiliului Europei la edificarea statului de drept si a institutiilor democratice din Republica Moldova.

Mizam si in continuare pe cooperarea cu Consiliul Europei ca una foarte utila si importanta pentru Moldova si o calificam drept parteneriat strategic si constructiv in perspectiva integrarii europene a tarii noastre.

Sintem constienti, la fel, ca mai avem multe de facut pe calea democratizarii societatii, iar optiunea este clara si acceptata de intreg poporul Republicii Moldova, optiune ce corespunde pe deplin valorilor supreme ale forului european: democratia, drepturile omului si statul de drept.

Permiteti sa aduc, in numele dumneavoastra, stimati colegi, sincere multumiri domnului Terry Davis, Secretar General al Consiliului Europei,  pentru participarea domniei sale la aceasta sedinta solemna. Doresc sa mentionez ca domnia sa este asteptat oricind in tara noastra in calitate de oaspete deosebit si prieten al Republicii Moldova.

La fel, multumesc corpului diplomatic pentru prezenta in sala si atentie sporita fata de un eveniment de importanta pentru Republica Moldova, ca aniversarea a X-a de la aderare la Consiliul Europei.

La fel, as dori sa aduc sincere multumiri deputatilor din parlamentele legislaturilor respective care au contribuit la aderarea propriu-zisa a Republicii Moldova la Consiliul Europei, cit si celor care au contribuit, prin munca lor de zi cu zi, in modul cel mai important, la implementarea angajamentelor pe care si le-a asumat Republica Moldova la momentul aderarii. Multumesc tuturor.

Permiteti sa declar sedinta solemna inchisa. (Aplauze.)

          

 

 

 Sedinta se incheie la ora 11.20.   

                    

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova