version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ SEPtEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 18 septembrie 2009

(STENOGRAMA)

sumar

1. Dezbaterea şi adoptarea ordinii de zi.

2. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1074 privind modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

3. Declaraţia domnului deputat Eduard Muşuc Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

4. Declaraţia domnului deputat Dorin Chirtoacă Partidul Liberal.

 

Şedinţa începe la ora 10.40.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai GHIMPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Marcel Răducan, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Conducîndu-mă de prevederile Legii cu privire la activitatea Parlamentului, să deschidem şedinţa următoare a Parlamentului doar cu o singură chestiune pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind modificarea Legii cu privire la Guvern, adoptarea acestuia în lectura a doua. Înainte de a declara şedinţa deschisă, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

În continuare, conducîndu-mă de prevederile articolului 39 din Legea cu privire la activitatea Parlamentului, propun ordinea de zi. De procedură? Da, poftim.

Domnul Eduard Muşuc Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Microfonul nr. 3.

Vă mulţumesc, domnule Ghimpu, pentru că mi-aţi oferit cuvîntul, dar sînt nevoit să constat, încă o dată, că încălcăm prevederile Regulamentului. M-am înscris ieri pentru declaraţii la sfîrşitul şedinţei. Din păcate, dumneavoastră aţi închis şedinţa precedentă, fără ca să îmi oferiţi posibilitate să vin cu poziţia Fracţiunii în ceea ce priveşte majorarea tarifelor în municipiul Chişinău. Eu vă rog încă o dată, solicit încă o dată insistent din partea dumneavoastră ca organizarea activităţii Parlamentului să se încadreze în prevederile stricte ale Regulamentului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nici o problemă. Prima dată aud că v-aţi înscris pentru declaraţii.

Stimaţi colegi,

Propun pentru ordinea de zi de astăzi adoptarea în lectura a doua a Legii nr.1074 privind modificarea Legii nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Cine este pentru, rog să voteze.

Raportul Comisiei. Desigur, în lectura a doua înseamnă raportul Comisiei. Nu. Aceasta e ordinea de zi, pentru ordinea de zi.

Sectorul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3?

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, ordinea de zi este adoptată.

Îl invit la microfon pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi Ion Pleşca. Poftim.

 

Domnul Ion Pleşca Partidul Alianţa "Moldova Noastră":

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Voi da citire raportului asupra proiectului de Lege privind modificarea Legii cu privire la Guvern. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat amendamentele şi propunerile referitoare la proiectul de Lege privind modificarea Legii cu privire la Guvern şi menţionează următoarele. Amendamentele şi propunerile de a păstra ca organe centrale autonome Ministerul Reintegrării, Ministerul Administraţiei Publice Locale, Agenţia Apele Moldovei, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, precum şi propunerea de a transmite problemele turismului în competenţa Ministerului Culturii nu au fost acceptate de către Comisie, deoarece funcţiile acestora vor fi exercitate, după caz, de către alte autorităţi publice centrale ale statului sau de către structurile respective, care se vor afla în cadrul unor asemenea autorităţi, sau de către demnitarii de stat cu o funcţie înaltă din cadrul Guvernului, ceea ce va spori eficienţa măsurilor întreprinse în domeniile respective şi atingerea scopurilor scontate.

Comisia a acceptat amendamentul deputatului Aurel Băieşu de a fi exclus din proiect Agenţia Proprietăţii Publice.

Cu referire la obiecţiile privind excluderea cuvîntului exclusiv, expunem următoarele: alineatul (2) al articolului 4 din Legea cu privire la Guvern în redacţia actuală are următorul cuprins: Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova şi au domiciliu în ţară. Analiza morfologică a acestei propoziţii indică cu certitudine că cuvîntul exclusiv se referă doar la sintagma deţin cetăţenia.

Şi nu are nici o legătură cu sintagma îşi au domiciliul în ţară. Totodată, atenţionăm că păstrarea în legea nominalizată a cuvîntului exclusiv conduce direct la limitarea unui drept fundamental al cetăţenilor de bună credinţă de a fi încadraţi în funcţii în autorităţile publice centrale ale statului. Mai mult ca atît, o astfel de prevedere contravine Convenţiei europene cu privire la cetăţenie şi Hotărîrii respective a Curţii europene pentru drepturile omului. Din considerentele menţionate, Comisia a decis ca punctul 1 al articolului 1 din proiectul de lege să fie păstrat în redacţia autorului proiectului.

Avînd în vedere solicitarea autorilor proiectului de lege şi propunerea din avizul Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Comisia sesizată în fond a decis ca punctul 4 al articolului 1 din proiect să fie exclus. La punctul 6 al articolului 1 din proiect, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizul prezentat, a menţionat necesitatea de a specifica că Condiţiile de retribuire a muncii funcţionarilor Cancelariei de Stat se stabilesc de Guvern, în conformitate cu prevederile legale din domeniu. Propuneri care se acceptă de către comisie.

Totodată, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a indicat unele obiecţii ce ţin de tehnica legislativă, de care se va ţine cont la redactarea lingvistică a legii adoptate. Suplimentar la cererile relatate în punctul 6 al articolului 1 din proiect, comisia menţionează necesitatea excluderii din sintagma Cancelaria de Stat a Guvernului a cuvintelor ale Guvernului, pentru a evita tautologia.

Ţinînd cont de cele menţionate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a hotărît, cu votul majorităţii membrilor săi, să propună Parlamentului examinarea şi adoptarea proiectului de Lege nr.1074 din 15 septembrie 2009 în lectura a doua, cu propunerile nominalizate mai sus şi acceptate de Comisie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Conform prevederilor Regulamentului, rog un amendament verbal: Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului să fie Ministerul Tineretului şi Sportului, iar la punctul 2 al articolului 3 din proiect Agenţia Turismului. Este amendament pentru dezbatere şi pentru vot în Parlament, la decizia Parlamentului.

Mulţumesc.

Supuneţi la vot propunerea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am să le supun votului mai târziu.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Inna Şupac Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Da, mulţumesc.

Întrebarea mea către domnul raportor este: care totuşi este argumentarea dumneavoastră concretă de a include turismul în cadrul Ministerului Tineretului, Sportului şi Turismului. Şi propunerea noastră tot ar fi propunerea pe care Fracţiunea Partidului Comuniştilor a reiterat-o. Şi în cadrul Comisiei de profil este inclus şi în aviz, şi în cadrul şedinţei în plen de ieri, ca domeniul turismului să fie transferat la un alt domeniu. Şi noi să avem Ministerul Tineretului şi Sportului. Şi propunerea Fracţiunii Partidului Comuniştilor, după cum şi noi am văzut cu toţii, astăzi a fost susţinută de către reprezentanţii uneia dintre organizaţiile forte ale ONG-ului de tineret Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Ion Pleşca:

Bine. Această propunere deja a fost făcută şi de către domnul Filat, o să fie supusă votului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Eu îmi cer scuze, articolul 66 din Legea cu privire la activitatea Parlamentului stipulează că, în lectura a doua, dezbaterile au loc pe articole. Declaraţii, propuneri, ceea ce... de ce cutare se numeşte cutare, de ce nu ministerul cutare, toate acestea au avut loc ieri. Acum îmi cer scuze, dar trebuie să respectăm legea şi să mergem pe articole.

Articolul 1, da? Poftim. Articolul 1, microfonul nr. 3, da?

 

Domnul Anton Miron Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc.

Eu după propunerea din partea stîngă, ca să fie schimbat Ministerul Turismului şi să fie Agenţie aparte. Eu consider că se schimbă conceptul, dar noi am votat conceptul în primă lectură.

 

Domnul Ion Pleşca:

Aceasta este o modificare. Nu este...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Iurie Stoicov Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc.

Domnule Ghimpu,

Să nu uitaţi că este şi microfonul nr. 2 în sală, fiindcă permanent stăm aici şi nu ne vedeţi. Eu am o întrebare către domnul Pleşca, de procedură.

Domnule Pleşca,

Majoritatea comisiilor nu au examinat pentru lectura doua acest proiect de lege, dat fiind faptul nu a fost prezentată sinteza, conform Regulamentului. Şi, iată, Comisia noastră, şi altele nu au examinat.

În baza căror rapoarte dumneavoastră aţi făcut raportul Comisiei de bază?

 

Domnul Ion Pleşca:

Raportul Comisiei de bază a fost întocmit în baza avizelor comisiilor permanente.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Care comisii?

 

Domnul Ion Pleşca:

În baza stenogramei Parlamentului şi în baza propunerilor făcute ieri în cadrul şedinţei în plen. Şi sînt amendamentele în scris, domnule Stoicov, prezentate de deputaţi.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Pleşca,

Dumneata ai o practică mai bogată decît domnul Ghimpu în privinţa aceasta. Trebuie să prezentaţi sinteza în fiecare comisie. Să aşteptaţi rapoartele comisiilor. În comisii mai sînt încă propuneri, de regulă, şi în baza acestor rapoarte, să faceţi raportul Comisiei de bază. Deci încălcăm completamente tot.

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Stoicov,

Pentru lectura a doua se fac amendamente de către deputaţi.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Inclusiv ale comisiilor, se dezbat în comisii aceste...

 

Domnul Ion Pleşca:

Bine, ieri, eu am anunţat că la orele 16.00 va avea loc şedinţa Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, bine, dar trebuia să ne prezentaţi sinteza. Aparatul Comisiei dumneavoastră pentru lectura a doua prezintă sinteza în fiecare comisie. Aceasta tot timpul aţi făcut.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Stoicov,

Dumneavoastră aţi avut raportul pentru prima lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr. 3, domnul Ţurcan.

Domnul Vladimir Ţurcan Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Da, mulţumesc.

Ieri, noi am discutat destul de mult în primă lectură, în principiu, şi la şedinţa Comisiei, problema ce ţine de excluderea cuvîntului exclusiv, ce ar însemna... care a fost exclus prin acest proiect de lege. Aceasta înseamnă că condiţia specială faţă de membrii Guvernului ca să nu deţină cetăţenia dublă o să decadă. Ieri, în cadrul şedinţei Comisiei, eu ca un argument am adus, această cerinţă există şi în alte ţări, unde se permite cetăţenia dublă, în primul rînd, faţă de Prim-ministru, faţă de ministrul de externe, faţă de ministrul de interne, faţă de ministrul apărării, care, după cum a spus domnul Nagacevschi, trebuie să umble cu cemodancik-ul acela nuclear ş.a.m.d. Eu nu cred că cemodancik-ul acesta se poate de încredinţat persoanei, care are cetăţenie dublă.

Din aceste considerente, eu totuşi propun ca noi să ne gîndim foarte bine referitor la acest cuvînt. Deoarece membrii Guvernului, în primul rînd, acei pe care i-am nominalizat: Prim-ministrul, ministrul de interne, al apărării, de externe, da, şi de Interne, acestea sînt ministere care nemijlocit... sau îndeplinirea obligaţiunilor lor este nemijlocit legată de problema suveranităţii şi independenţei statului. Ceea ce şi experţii internaţionali, în special domnul Tomas Market, secretar al Comisiei de la Veneţia, cînd a participat la expertizarea acestui proiect de lege, care foarte mult a fost pomenit şi de noi, cetăţenia dublă, a remarcat că, într-adevăr, aceste persoane pot fi... faţă de aceste persoane poate fi înaintată această cerinţă specială.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Ţurcan.

În primul rînd, mulţumesc dumneavoastră, una la mîină. Noi nu putem să divizăm: unii miniştri să deţină o singură cetăţenie şi alţi miniştri să deţină mai multe cetăţenii.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

De aceea noi şi am propus, ca această cerinţă să se refere tuturor miniştrilor.

 

Domnul Ion Pleşca:

În al doilea rînd, noi am adus în concordanţă această lege cu Convenţia europeană cu privire la cetăţenie. În al treilea rînd, fiecare membru al Guvernului depune jurămîntul, unde el se obligă să respecte Constituţia şi legile ţării. Într-al patrulea rînd, poate să fie...

(Voce nedesluşită din sală.)

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Stepaniuc...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog să nu atrageţi atenţia, domnule Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Într-al patrulea rînd, acel care va divulga secretul de stat, conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, poate fi tras la răspundere penală.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, eu, în principiu... Cer scuze.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Am înţeles că s-au început dezbaterile pe articole. În asemenea caz aş fi vrut şi eu să mă pronunţ vizavi de ceea ce a spus domnul Ţurcan. Vreau să menţionez un singur lucru, că acele state care au prevăzut excepţia sau obligativitatea deţinerii singularităţii de cetăţenie, aceste state au formulat rezerve la articolul 17 din Convenţia europeană cu privire la cetăţenie. Republica Moldova nu a formulat vreo rezervă. Şi din acest motiv, o dată prevăzînd o asemenea excepţie, Republica Moldova încalcă această Convenţie. Astfel, noi sîntem obligaţi să excludem cuvîntul exclusiv din cuprinsul articolului 4 din Legea Guvernului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Nagacevschi.

Domnul Ţurcan.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, mersi.

În primul rînd, domnule Nagacevschi, cred că în momentul respectiv, cînd a fost ratificată Convenţia, Republica Moldova încă nu era activ implicată în jurisprudenţă. Deci aceasta s-a întîmplat în anul 1999. Cetăţenia dublă a fost introdusă în 2003. Şi, evident, în momentul ratificării Convenţiei respective, noi nici nu am avut temei pentru a formula aceste rezerve. Anume din aceste considerente, Marea Cameră a CEDO a şi admis examinarea contestării referitor la decizia CEDO.

Dar încă o dată repet: rămîne la discreţia statului. Şi Constituţia noastră, articolul 54, permite ca să fie introduse unele restricţii, în cazul în care este vorba de necesitatea păstrării, necesitatea, mă rog, ceea ce ţine de problema suveranităţii, independenţei statului. Eu am numit anume acele persoane, ale căror atribuţii sînt nemijlocit legate de problema în cauză.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Ţurcan,

Eu deja am menţionat cele patru argumente pe care s-a bazat Comisia şi a adoptat raportul respectiv. Da, la vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 2.

Domnul Anatolie Zagorodnîi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Da, vă mulţumesc.

Întîi de toate, aş dori să fac o constatare. Astăzi, aici, în sală, s-a menţionat faptul că ridicarea mandatului sau renunţul la mandatul primarului general. Vreau să vă aduc la cunoştinţă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog la subiect, de altfel deconectez.

Deconectaţi microfonul nr.2.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Alexandru Tănase Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Domnule Preşedinte,

Vin să fac cîteva precizări vizavi de subiectul în discuţie. În primul rînd, este necesară o precizare, că ar exista şi o altă practică în Europa, unde s-ar impune asemenea restricţii. Acest lucru nu corespunde realităţii. Există patru ţări în Europa, care impun asemenea restricţii.

Este vorba de Azerbaidjan, Bulgaria, Lituania şi Malta. Dar aceste 4 ţări, în general, interzic cetăţenia dublă. Este un aspect şi, cred eu, nu poate fi pus în discuţie.

Un alt argument în acest sens. Vreau să citez o constatare făcută de Comisia Consiliului Europei împotriva rasismului şi intoleranţei, care spune următoarele în raportul său din 14 decembrie 2007 vizavi de restricţiile impuse.

Articolul 25 din Legea cetăţeniei este în deplină concordanţă cu articolul 17 al Convenţiei Europene privind cetăţenia, care a fost ratificat de Republica Moldova şi care prevede că: Cetăţenii moldoveni care sînt şi cetăţeni ai altor state şi care au domiciliu obişnuit în Moldova au aceleaşi drepturi şi obligaţii la fel ca şi ceilalţi cetăţeni moldoveni.

În acest sens, Comisia Consiliului Europei împotriva rasismului şi intoleranţei îşi exprimă îngrijorarea faţă de proiectul de Lege de modificare şi completare a anumitor acte legislative, este vorba de Legea nr.273, adoptate în primă lectură de Parlament la acel moment. Potrivit acestui proiect de lege, doar persoanele care deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova sînt în drept de a ocupa funcţii în cadrul Guvernului şi alte servicii publice.

Şi un alt aspect legat de avizul, raportul Comisiei de la Veneţia din 23 octombrie 2008, pe care l-am discutat ieri, domnule Preşedinte, şi în cadrul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Iată ce a spus în paragraful 31 Comisia de la Veneţia: Dincolo de simplul aspect al formulării restricţiilor aduse drepturilor cetăţenilor nu trebuie să se bazeze pe motive de multiplă cetăţenie. În paragraful 32, Comisia de la Veneţia constată: Mai mult ca atît, această restricţie... este vorba de cele impuse de Legea nr.273 ...ar putea fi o violare a Convenţiei pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale, articolul 3, primul Protocol adiţional.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Tănase.

Stimaţi colegi,

Eu vreau să încheiem dezbaterile, propun să încheiem dezbaterile şi să respectăm Regulamentul. Am spus: în lectura a doua.

Doamnei îi ofer microfonul. Dacă încercaţi iar să nu vorbiţi la subiect, deconectez telefonul. Doamnă, poftim.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Păi, eu vorbesc la subiect. Eu, pur şi simplu, am vrut să aduc la cunoştinţă Parlamentului decizia Comisiei juridice, numiri şi imunităţi prin care a luat act miercuri în şedinţa în plen despre demisia, declararea vacantă a mandatului domnului Primar general şi nu s-a inclus în ordinea de zi. Aceasta am vrut să spun. Cineva a spus în sală că procedura...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şedinţa definitivă a Parlamentului

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Doi. Am o propunere pentru lectura a doua. Dat fiind că dumneavoastră aţi propus înfiinţarea unei noi funcţii ca ministru de stat şi Cancelaria de Stat, eu propun excluderea acestor momente, deoarece, după părerea mea, după părerea noastră, credem noi că aceste funcţii vor conduce la practica din anii '99, cînd, în urma acestor modificări ale legislaţiei, s-au introdus şi reformele administrativ-teritoriale, care ne vor întoarce la formarea judeţelor. Credem noi şi aceasta este.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Puternic argument.

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, la prima întrebare, domnule Zagorodnîi. Într-adevăr, Comisia a respectat prevederile legii, dar Biroul permanent cînd va include în ordinea de zi, atunci se va hotărî şi problema vacanţei funcţiei de deputat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Pleşca.

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Doamna Elena Bodnarenco Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Ieri, am avut o întrebare privind legătura dintre cuvîntul exclusiv şi domiciliu în ţară. Dumneavoastră scrieţi analiza morfologică. Eu am o întrebare: cu cine v-aţi consultat dumneavoastră, căci nu văd nici o virgulă aici, în propoziţia: Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova şi au domiciliu în ţară. Şi, în acest caz, cuvîntul exclusiv are legătură şi cu cetăţenia, şi cu domiciliul. Poftim, cu cine v-aţi consultat? u care filolog?

 

Domnul Ion Pleşca:

Doamnă Bodnarenco,

Citiţi corect această propoziţie.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Eu citesc absolut corect.

Domnul Ion Pleşca:

Şi veţi înţelege că se referă numai la cetăţenie.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Nici ieri nu mi-aţi dat răspuns la întrebarea mea, nici astăzi. Şi nu îmi citiţi lecţie mie, eu citesc aşa cum am fost învăţată.

 

Domnul Ion Pleşca:

Se vede că aşa o să citiţi şi mai departe, dar corect e că nu se referă la...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

O să citesc aşa cum am fost încredinţată de către alegători.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Încă o dată vă spun, nu faceţi comentarii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Mulţumim.

Următorul, cine doreşte?

Domnul Todoroglo?

Microfonul nr.2. Ultimul.

 

Domnul Dmitri Todoroglo Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Stimate coleg, preşedinte al Comisiei,

Două întrebări. Una cu caracter regulamentar, a doua mai concret. Dumneavoastră aveţi o oarecare experienţă deja în activitatea din Parlament şi cunoaşteţi că, pentru a doua lectură, desigur, nu odată aţi ieşit cu aşa funcţie, pentru a doua lectură în raportul Comisei de bază ar trebui să fie acumulate toate observaţiile deputaţilor şi ale comisiilor şi Comisia de bază are dreptul să spună orice părere, orice propunere: respinge sau se acceptă. Şi ceea ce noi nu avem, pentru mine a fost foarte interesant aceasta, eu am aşteptat decizia Comisiei, din ce cauză? Din cauză că Comisia agricultură şi industrie alimentară, aceasta a doua, la şedinţa sa de miercuri, ca şi alte comisii, noi am examinat proiectul de lege pe care îl discutăm acum. Noi am concentrat mai mult atenţia membrilor Comisiei, afară de ceea ce am propus pentru examinare în Parlament, asupra subiectelor care ţin mai mult de problemele agriculturii.

Şi în ceea ce priveşte atitudinea sau decizia prevăzută în proiect asupra Agenţiei Apele Moldovei, noi, în Comisia agricultură şi industrie alimentară, am ajuns unanim, inclusiv colegii din alte fracţiuni şi din Alianţă, la aceea că Apele Moldovei, reieşind din funcţiile pe care le are, vă rog, aveţi în vedere că eu ştiu puţin ce înseamnă aceasta, reieşind din funcţiile pe care le exercită în ţară nu are absolut nimic comun cu funcţiile pe care le exercită Ministerul Mediului. Aceasta nu este decizie politică, aceasta este greşeală profesională.

De aceea, noi am propus unanim, colegii din Alianţă sînt aici în sală, ei au fost de acord cu această propunere, ca pentru a doua lectură, totuşi, în Alianţă au să aibă discuţii asupra unei atitudini mai serioase privind decizia luată asupra Agenţiei Apele Moldovei. Noi am propus că, reieşind din funcţiile exercitate, care, desigur, pot fi şi schimbate puţin, ea trebuie să rămînă ca organ central sau, în cea mai rea situaţie, ea trebuie introdusă în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, din cauză că 80 la sută din activitatea acestui concern nu este gestionarea cu resurse de apă, dar este problema cea mai importantă în ţară legată cu asigurarea în ţară a irigării, folosirea acestor fonduri fixe 1 miliard 500 milioane ş.a.m.d. Problemele desecării, avem 60 000 hectare. Problema gestionării a 300 şi ceva acolo, a 337 staţiuni de pompare, ţine de domeniul de producţie.

Şi din aceste considerente şi alte argumente noi le-am adus şi eu mulţumesc colegilor din alte fracţiuni că am fost susţinut că această problemă o să fie discutată şi o să luăm decizie. De aceea, mă interesează: din ce cauză, care sînt argumentele că Comisia juridică, numiri şi imunităţi nu a inclus chiar şi observaţiile din partea Comisiei în raportul dumneavoastră? Mă interesează această problemă. Şi cu Molodva-Vin tot aşa e legat. Eu cer iertare.

Mulţumesc.

 

Domnul Ion Plşeca:

Mulţumesc frumos.

Eu o să încep cu aceea, precum că avizul Comisiei pe care dumneavoastră o reprezentanţi a fost transmis Comisiei juridice, numiri şi imunităţi pentru prima lectură, a fost examinat şi a fost inclus în raportul care a fost dat citire ieri. Propunerile din cadrul şedinţei în plen de ieri şi amendamentele care au parvenit de la deputaţi au fost examinate ieri la ora 16.00 în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi

Referitor la amendamentul dumneavoastră, precum că...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Comisiei, Comisiei.

 

Domnul Ion Pleşca:

Agenţia Apele Moldovei trebuie să fie transmisă Ministerului Mediului, da? Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare? Va fi pusă la vot şi plenul Parlamentului va decide.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu, dar dumneavoastră nu aţi menţionat aceste momente.

 

Domnul Ion Pleşca:

Noi am menţionat în raport.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Cum poate să fie acum pus la votare, dacă el nu este pus în stare că o să fie pus la vot, din cauza că nu este menţionat în raportul dumneavoastră. Dar eu vorbesc aici nu de decizia politică, aceasta este o decizie profesională greşită: şi una şi altă problemă.

 

Domnul Ion Plşeca:

Noi considerăm că aşa va fi mai eficient.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Numai din considerentul, stimate domnule preşedinte al Comisiei, argumentele sînt sau nu?

 

Domnul Ion Pleşca:

Bine, o să fie puse la vot amendamentele şi o să vedem.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Todoroglo.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Streleţ Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Cu titlu de replică la dezbaterile care au avut loc în Comisia agricultură şi industrie alimentară referitor la Apele Moldovei. Da, noi am zis că vom discuta acest subiect, fiindcă au fost mai mulţi implicaţi în tema respectivă, însă trebuie să menţionăm că atît timp cît Agenţia Apele Moldovei a fost ca un organ central de specialitate pe lîngă Guvern şi gestionată de manageri alde Iordan şi alţii, nu putem menţiona că ea a înregistrat performanţe remarcabile. Şi, drept concluzie, putem menţiona doar faptul că depinde de voinţa politică şi de profesionalismul managerilor şi nu neapărat de subordinea în care este inclusă această structură.

Doi. În calitate de componentă ecologică. Adică, din momentul transmiterii sau instituirii acestei agenţii separate, Fondul acvatic, practic, s-a înjumătăţit, iar starea rîurilor mici din Republica Moldova a degradat pînă la o stare critică. Adică, ceea ce înseamnă că componenta ecologică a acestei probleme este determinantă. De aceea, noi, totuşi, după consultări suplimentare ca membru al acestei Comisii, considerăm că acest organ trebuie să fie în componenţa Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Eu am propus să încheiem dezbaterile. Să hotărîm acum, ofer cuvîntul celor care sînt la microfoane şi trecem la vot. Sînteţi de acord?

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

Mai doriţi ceva, domnule Todoroglo?

Microfonul nr.3.

Doamna Violeta Ivanov Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

S-a discutat, desigur, în toate comisiile şi s-au adus argumentări foarte logice şi foarte clare: nu poate să treacă la Ministerul Mediului problemele ce ţin de irigare şi multe altele, de gestionare. S-a vorbit de politici, care, într-adevăr, merită să fie incluse în Ministerul Mediului. Şi de componentul ceea ce ţine de irigare şi gestionare, care nu are absolut nimic comun cu mediul. S-a discutat şi s-au făcut propuneri. Colegii din alte fracţiuni au susţinut propunerile respective.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Eu admit că deputaţii au dreptul să îşi schimbe părerea după şedinţa Comisiei. Aceasta din practica activităţii noastre poate să fie aşa. După şedinţa Comisiei poate să fie şi alte păreri, dar ar fi bine ca părerea să fie unică, dacă votăm pentru sau altă decizie. Dar totuşi un cuvînt, dacă se poate. Am vrut să spun că totuşi funcţia principală a Agenţiei Apele Moldovei a fost şi este cea mai principală funcţie asigurarea în republică a problemelor irigării, ameliorării în ţară, pe care le avem noi. Problemele legate de desecare şi alături de aceasta, desigur, gestionarea şi cu resursele de apă.

De aceea, argumentele Comisiei au fost, după părerea mea, destule pentru luarea altei decizii. Eu am ieşit numai din cauză că Comisia a negat această modalitate şi nu a adus argumentele necesare.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

Microfonul nr.3 şi cu asta încheiem dezbaterile.

 

Domnul Leonid Bujor Partidul Alianţa Moldova Noastră:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al Parlamentului.

Pentru a evita unele comentarii ulterioare unilaterale, vreau să atrag atenţia asupra faptului că constatările parvenite din partea Fracţiunii Partidului Comuniştilor, precum că nu s-a respectat Regulamentul la prezentarea propunerilor, sînt false. Regulamentul stabileşte că fiecare deputat are dreptul de a prezenta propuneri în scris.

De aceea, ieri, au fost anunţaţi că şedinţa Comisiei juridice, numiri şi imunităţi va avea loc la ora 16.00 şi fiecare dintre noi a avut dreptul de a prezenta propuneri în scris. De aceea, propun ca, în baza propunerilor care au parvenit, să trecem la procedura de vot. Iar obiecţii de genul unor structuri concrete anume important este că noua majoritate parlamentară propune o structură care va fi mai eficientă, mai aproape de cetăţenii Republicii Moldova şi va pune anumite obstacole pentru a nu admite anumite încălcări grave.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Oleg Serebrian Partidul Democrat din Moldova:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Ca să fie o soluţie de compromis, deoarece înţeleg că este o chestiune mai mult de terminologie... toţi se leagă de noţiunea Ministerul Mediului, Ministerul Ecologiei. Orice minister se poate ocupa de orice, depinde ce punem, care este conţinutul pe care îl dăm ministerului respectiv. Apele Moldovei, cum spun şi colegii din Fracţiunea Partidului Comuniştilor, avea şi o dimensiune economică, ca şi Moldsilva şi ca şi alte agenţii. Noi am creat, totuşi, prea multe pe parcursul anilor pentru funcţii, pentru persoane concrete, am multiplicat aceste instituţii.

Propunerea noastră ar fi nu să creăm o Agenţie separată Apele Moldovei, decît să revenim la formula anterioară şi ca amendament verbal să o luaţi, să redenumim ministerul respectiv în Ministerul Ecologiei sau Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale. Şi atunci de împăcat totul. Pentru că Apele Moldovei e o chestiune de resurse naturale. Mediul şi resursele naturale nu e unul şi acelaşi lucru.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatolie Arhire Partidul Liberal:

Da, aş vrea să aduc aminte că colegul nostru din Comisia agricultură şi industrie alimentară, domnul Todoroglo, au fost opinii separate despre Agenţia Apele Moldovei. S-a exprimat şi gîndul din partea reprezentantului Partidului Comuniştilor, că această agenţie ar putea şi să funcţioneze separat. Dar, pînă la urmă, aş vrea să îi amintesc domnului Todoroglo că nu a fost votat unanim, propunerea a fost, în contextul la ceea ce se produce astăzi cu optimizarea cheltuielilor şi situaţia grea financiară a Republicii Moldova este binevenită şi oportun, şi susţin proiectul de lege ca Agenţia Apele Moldovei să fie inclusă în acest Minister.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

În calitate de deputat, dar şi în calitate de Prim-ministru desemnat, vreau să vă spun că această structură propusă este una asumată şi urmează să asigure funcţionalitatea Guvernului. Eu înţeleg expresiile care vin şi absolut firesc din interes politic şi nu numai.

Însă aş vrea, domnule Preşedinte al Parlamentului, stimaţi colegi, în primul rînd, amendamentul pe care l-am propus la începutul şedinţei şi formula cu care am venit noi, care urmează să reprezinte structura viitorului Guvern să o luaţi ca pe o expresie a acelor care urmează să exercite guvernarea în Republica Moldova în Guvernul Republicii Moldova.

Şi colegilor care au fost în Guvern, fostul Guvern. Eu nu aş sfătui să vă grăbiţi să vorbiţi despre eficienţa viitoarelor ministere sau a viitorului Guvern, dar să aşteptaţi un pic, că o să avem dezbateri vizavi de eficienţa fostului Guvern şi a fostelor ministere, inclusiv ce ţine de Fondul ecologic, inclusiv de cum au fost administrate Apele Moldovei şi multe alte lucruri. În acest sens, eu am vrut să fac această precizare şi, vă rog frumos, să aveţi în vedere şi noua mea calitate.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

Doamnă Fusu,

Am avut înţelegerea.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Corina Fusu Partidul Liberal:

Eu vreau să atrag atenţia asupra faptului că denumirea corectă a acestui minister este Ministerul Mediului şi nu Ministerul Ecologiei, aşa cum s-a pus în discuţie şi la Comisia pe care eu o reprezint şi astăzi a răsunat aici în sală aşa o alternativă. Şi vreau să explic de ce. Pentru că ecologie înseamnă domeniul ştiinţific de cercetare, cum ar fi: chimie, fizică, matematică. Iar mediu înseamnă mediul care ne înconjoară, toată ambianţa care ne înconjoară, aici este inclus: solul, apele, pădurile şi aerul pe care îl respirăm. Aşa că corect este Ministerul Mediului.

Şi aici avem absoluta obligaţiune să ne conformăm şi cu cerinţele europene, care pun în prim plan grija faţă de mediu. Pentru că trebuie să ne gîndim global şi să păstrăm toate bunurile pe care le avem şi pentru generaţiile care vin din urma noastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnul Todoroglo şi trecem la vot.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc.

În primul rînd, eu am vrut să spun colegilor că decizia Comisiei agricultură şi industrie alimentară n-a avut şi nu are nici un pic greutate politică, ea reiese din situaţia, din nivelul de conştiinţă a ramurii şi necesităţile care erau necesare prin formarea componenţei Guvernului. Desigur, dumneavoastră sînteţi în drept să acceptaţi, să nu acceptaţi, aceasta vorbeşte despre aceea la ce nivel cunoaşteţi această problemă. De aceea, este şi domnul Răducan, care nu a vorbit despre aceasta, dar taman la această problemă a fost decizia unanimă.

De aceea, eu nu vreau să politizez această problemă absolut nicidecum. Dar totuşi, domnule Preşedinte, eu, folosind cerinţele Regulamentului, cum a spus domnul Bujor, punctele prevăzute în avizul Comisiei, rog să fie puse la vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Purcedem, aşa cum prevede Regulamentul, articolul 69 prevede că în primul rînd, se supun votului propunerile ce ţin de excluderea unor texte din proiectul de lege. Aceasta e, domnule preşedinte?

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, dumneavoastră aveţi toate amendamentele, le înaintaţi şi eu le supun votului.

 

Domnul Ion Pleşca:

Cuvîntul exclusiv.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Propunerea a fost de exclus cuvîntul exclusiv. Punem la vot proiectul, da? Raportul. Punem la vot raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

 

Domnul Ion Pleşca:

Pe urmă amendamentele.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Apoi amendamentele, da? Proiectul de bază cum ar fi.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Sectorul nr.1.

 

Domnul Ghenadie Morcov Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Domnule Preşedinte,

Conform Regulamentului, se supun votului amendamentele pentru lectura a doua în parte, parvenite de la fiecare deputat ori fracţiune, nu raportul Comisiei, vă rog frumos.

 

Domnul Ion Pleşca:

Toate amendamentele sînt incluse în raport.

 

Domnul Ghenadie Morcov:

Domnule preşedinte,

Nu e nici o sinteză parvenită prin Comisie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimaţi colegi,

Totul este corect. Procedăm aşa cum prevede Regulamentul şi s-a propus o situaţie concretă. Primul amendament, vă amintesc, a fost propunerea domnului deputat Filat, viitorul Prim-ministru al Republicii Moldova, cu privire la modificarea denumirii unuia dintre ministerele care erau în proiect. Propunerea a fost aşa, dacă nu greşesc: constituirea Ministerului Tineretului şi Sportului. De aceea, trebuie de pus această... Şi agenţia deci, şi turismul se formează ca Agenţie a Turismului separat. De aceea, domnule Preşedinte al Parlamentului, solicităm ca aceste două propuneri să fie supuse votului.

Deci prima: crearea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Şi cea de a doua: crearea Agenţiei Turismului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă mulţumesc.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Anton Miron:

Mulţumesc.

Noi considerăm, Fracţiunea şi eu ca deputat, că se schimbă conceptul. Vasăzică, ieri domnul preşedinte Pleşca la şedinţă a spus că avem 16 ministere şi 8 agenţii. Vasăzică, în primă lectură, nici la Comisie, nici în plen nu au fost discuţii despre schimbarea ministerului, ori să fie altă agenţie. Aceasta este o bază organizatorică, economică şi multe, multe momente. Şi aici se schimbă conceptul, prima lectură este conceptul.

Domnule Pleşca,

Citiţi.

 

Domnul Ion Pleşca:

Au rămas 16 ministere şi 8 agenţii. A fost exclusă Agenţia Proprietăţii Publice, se propune ca să fie exclusă. Şi se formează Agenţia Turismului.

 

Domnul Anton Miron:

Păi, tot se schimbă. Eu cer scuze, tot se schimbă conceptul, conceptul se schimbă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu pentru stenogramă şi pentru colegi. Ieri, domnul Pleşca, şi nu numai domnul Pleşca, dar şi domnul Ţap, înainte de a fi votat în primă lectură proiectul de lege, a prezentat 16 ministere şi 8 agenţii. Am rămas la 16 ministere şi 8 agenţii. Deci nu s-a schimbat nimic. Pentru ca să discutăm vizavi de concept ş.a.m.d. Însă şi aici este o discuţie foarte lungă, la care noi, probabil, sau Parlamentul în general urmează să revină. Ca să nu se speculeze foarte mult ce este concept, ce nu este concept. Vreau să vă spun că, pînă la urmă, prin vot, deputaţii adoptă legea. Şi legea urmează să fie îndeplinită în urma dezbaterilor şi în procedura stabilită.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Domnule Todoroglo,

Mă scuzaţi, îmi pare că a cincia oară v-am oferit cuvîntul, dar Regulamentul prevede de două ori.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Cred că în acest proiect de lege sînt mult mai multe gafe, pe care oricum o să le corectăm şi va trebui să le corectăm. Dar propunerea noastră a fost totuşi ca să rămînă Ministerul Tineretului şi Sportului, iar Turismul să treacă la Ministerul Culturii. Să nu creăm noi agenţii.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Petrenco,

O să fie supus votului,.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa.

 

Domnul Ion Pleşca:

Şi gafa dumneavoastră

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu vă mulţumesc.

Desigur, ceea ce s-au făcut aici obiecţii în legătură cu propunerea domnului Filat, susţinută de noi, nu este nici o încălcare şi nu au nici o legătură cu ceea ce numim noi concepţie. Conceptual, dacă luăm chiar şi formal, numărul ministerelor şi numărul agenţiilor rămîne cel votat ieri. De aceea, noi propunem, domnule Preşedinte al Parlamentului, cu tot respectul, ca propunerile să fie votate anume în ordinea în care au fost înaintate astăzi în cadrul şedinţei plenare. Deci primele propuneri: Tineret, Sport: a doua: Agenţia Turism şi mai departe în ordinea în care au fost înaintate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Todoroglo,

Eu vă rog să preţuim timpul. Ultima dată vă ofer, fiindcă a cincia oară solicitaţi cuvîntul. Aceasta din contul meu personal vă ofer.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, căci Preşedintele are aşa rezervă.

Dar totuşi pentru mine a fost de ajuns şi de două ori să ies la microfon. Dar propunerile pe care eu le-am făcut, ele trec, aşa ca curentul, fără atenţie. De aceea, eu sînt de acord cu domnul Filat, că orice propunere, orice decizie a Parlamentului să fie hotărîtă prin vot, dar totuşi, dacă colegii din Alianţă, care au participat la şedinţa Comisiei, au atras părerea lor, totuşi eu am rugat, din numele celor cinci deputaţi din fracţiunea noastră, ca totuşi decizia Comisiei să fie pusă la vot şi nu mai mult.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, mulţumim, domnule Todoroglo.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

De aceea, eu rog, să fie pus la vot în modul stabilit şi scoatem problema.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule preşedinte Pleşca,

Vă rog, la dumneavoastră sînt toate propunerile. Dumneavoastră le pronunţaţi. Eu le supun votului.

Deci prima propunere care o supunem votului?

 

Domnul Ion Pleşca:

Prima propunere.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Prima propunere este aceea ce ţine de denumirea ministerului, da?

 

Domnul Ion Pleşca:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa. Propunerea a fost ca Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului...

 

Domnul Ion Pleşca:

Tineretului şi Sportului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Să se numească Ministerul Tineretului şi Sportului.

 

Domnul Ion Pleşca:

Tineretului şi Sportului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3 ?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, propunerea este acceptată. 54. Bine, 54, corectăm dar.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

O nuanţă de procedură foarte rapid. Vreau să readuc aminte, pentru a face economie de timp, că amendamentele votate se votează cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală, spre deosebire de votul per ansamblu pentru proiectul de lege în lectura a doua, unde voturile urmează a fi numărate. Aşadar, propunerea este: cînd din prezidiu se vede că sînt majoritatea voturilor din sală, fixaţi, vă rog, doar majoritatea. Numărarea voturilor o facem doar în exerciţiul final de votare a proiectului de lege pentru lectura a doua per ansamblu.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Vom cîştiga în timp. Următoarea propunere, domnule preşedinte Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

A fost excluderea Agenţiei Proprietăţii Publice.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine este pentru excluderea Agenţiei Proprietăţii Publice, rog să voteze.

Majoritatea este?

 

Domnul Ion Pleşca:

Lichidarea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Continuăm.

 

Domnul Ion Pleşca:

A fost ca să fie menţinute. Ministerul Reintegrării, Ministerul Administraţiei Publice Locale se propune ca să fie lichidate. Aceasta este a treia.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A treia nu am înţeles, vă rog.

 

Domnul Ion Pleşca:

Lichidarea Ministerului Reintegrării.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

La microfon vorbiţi. Nu vă întoarceţi la mine.

 

Domnul Ion Pleşca:

Lichidarea Ministerului Reintegrării şi Ministerului Administraţiei Publice Locale.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu.

 

Domnul Ion Pleşca:

Au fost propuneri, amendamente ca ele să fie păstrate. Comisia le-a respins. În raport este menţionat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Raportul Comisiei.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Preşedinte,

A propus ca să mergem pe toate amendamentele.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu îmi cer scuze.

Domnule Pleşca,

Acum urmează să votăm separat amendamentele propuse în sală. Ulterior, cu amendamentele care s-au aprobat în sală şi, avînd la bază raportul, se votează în întregime. Ceea ce s-a stabilit în raport e firesc.

 

Domnul Ion Pleşca:

În sală s-au repetat aceleaşi amendamente care au fost şi în avize.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, a fost primul amendament, ceea ce ţine de schimbarea denumirii ministerului. S-a votat. S-a votat lichidarea Agenţiei Proprietăţii Publice.

 

Domnul Ion Pleşca:

Şi gata.

 

Domnul Vladimir Filat:

Acum următorul amendament, care urmează să fie supus votului, Agenţia Turismului. Şi în rest ce au fost propuse să le

Domnul Ion Pleşca:

Celelalte sînt menţionate în raport. Cu Agenţia Turismului puneţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Parcă am vorbit că rămîn, cîte agenţii am votat conceptual, acelea rămîn. Ea este în cadrul ministerului. Nu trebuie să votăm Agenţia Turismului.

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, cine e...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

 

Domnul Ion Pleşca:

Şi acum raportul în ansamblu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A fost o propunere: de exclus din proiect cuvîntul exclusiv.

 

Domnul Ion Pleşca:

Momentul acesta este menţionat în raport.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este menţionat în raport, da?

 

Domnul Ion Pleşca:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, ce să supunem votului, domnule preşedinte?

 

Domnul Ion Pleşca:

Pentru lectura a doua să fie votate modificările la Legea cu privire la Guvern integral.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Integral, da? Legea în ansamblu, da?

 

Domnul Ion Pleşca:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cine este pentru adoptarea legii?

 

Domnul Ion Pleşca:

Cu amendamentele.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Rog să votăm cu amendamentele votate astăzi.

Mulţumesc, microfonul.

 

Domnul Ion Pleşca:

Acum numărarea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.1, anunţaţi, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 20.

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, Legea este adoptată. (Aplauze.) De procedură?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Ghimpu,

Atrag încă o dată atenţia dumneavoastră că aţi încălcat şi de data aceasta Regulamentul Parlamentului şi nu aţi pus la vot amendamentele Fracţiunii PCRM.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Grigore, lămureşte-i, te rog, domnului Bujor.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Mihai Godea Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu despre procedura politică, nu de funcţionarea Parlamentului. Vreau să felicit Fracţiunea Partidului Comuniştilor pentru că au făcut atîta vîlvă, atîta pălăvrăgeală şi, pînă la urmă, au votat împotriva creării Ministerului Tineretului şi Sportului. Degeaba mai faceţi propuneri, dacă votaţi contra. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Acum ofer cuvîntul celor care s-au înscris pentru declaraţii. Ofer cuvîntul deputatului Muşuc. Vă rog.

 

Domnule Todoroglo,

Nu vă supăraţi, gata, am trecut la declaraţii. Eu vă rog, rămînem în sală toţi deputaţii.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Stimaţi colegi,

Declaraţi mea se referă, practic, la lucrurile care s-au întîmplat cîteva zile în urmă în municipiul Chişinău, mă refer la majorarea de tarife. Imediat, practic, după formarea Coaliţiei Liberale aici, în Parlamentul Republicii Moldova, şi formarea aceleiaşi coaliţii la nivel municipal, printr-o decizie, în cadrul unei şedinţe a Consiliului municipal Chişinău, au fost majorate, practic, aproape de două ori tarifele pentru apă potabilă şi canalizare, tarifele pentru transportul public.

Practic, noi considerăm că ineficienţa de administrare, dar putem să ne convingem şi astăzi, Primarul general nu este în Primărie nici astăzi, nici ieri, ci este prezent aici, la şedinţa Parlamentului. Ineficienţa de administrare, practic, se pune pe umărul cetăţeanului şi trebuie acoperită din buzunarul consumatorilor. Toate aceste majorări, din păcate, trebuie să constatăm, se efectuează fără reformele cardinale respective în domeniul transportului şi în domeniul apei potabile şi canalizării, prestării serviciilor respective.

Pot să invoc un exemplu, un an în urmă aceeaşi coaliţie din Consiliul municipal Chişinău a majorat de 5 ori tarifele pentru deservirea blocului. Lucru care nu s-a soldat cu vreo schimbare cardinală şi esenţială în acest domeniu.

Toate aceste majorări de tarife la fel nu conduc la creşterea calităţii serviciilor respective. Şi cred că trebuie să constatăm că administraţia municipală, în loc să promoveze anumite soluţii, soluţii concrete pentru acoperirea deficitului bugetar... Dar ele au fost înaintate şi au fost propuse mai multe chestiuni, mai multe acţiuni, inclusiv organizarea licitaţiilor funciare, inclusiv deblocarea procesului de privatizare a spaţiului nelocuibil, sînt mii de cereri din partea cetăţenilor, inclusiv o colaborare mai strînsă cu fondurile europene şi fondurile internaţionale. Lucruri care nu s-au făcut. Şi acest deficit bugetar, acoperirea acestui deficit bugetar, practic, se propune de a se face, de a fi acoperit din buzunarul cetăţeanului, de către cetăţeni, de către oameni, de către populaţie.

Care este teama noastră? Teama noastră este că Programul anticriză liberal poate deveni un Program de criză socială. Şi ne adresăm viitorului Guvern, ne adresăm viitorului Prim-ministru, inexistent astăzi acum în sală, ca să se facă o schimbare de atitudine, să se facă o schimbare de abordare cel puţin la nivel central, să fie condamnată această practică care... practică municipală, practică a Consiliului municipal, practica Primăriei. Şi viitorul Program de anticriză să nu fie finanţat de cetăţeni, ci să fie acoperit prin investiţii directe din partea statului, în aşa mod ca să nu sufere populaţia, în aşa mod ca să nu sufere cetăţenii, pensionarii, invalizii şi studenţii, care, practic, au fost excluşi de data aceasta din sistemul de prestare a ajutoarelor sociale suplimentare din partea Primăriei şi din partea Consiliului municipal Chişinău.

Fracţiunea PCRM condamnă această politică antisocială. Noi considerăm că este un pas antipopular şi cerem şi solicităm ca viitorul Guvern să nu promoveze, nici să nu propună astfel de acţiuni la nivel de Parlament şi la nivel de Guvern. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Bun sistem social aţi avut voi, că o mamă care are copil, şi nu are copilul noroc de tată, primeşte 50 de lei lunar din partea voastră.

Ofer cuvîntul domnului Dorin Chirtoacă, s-a înscris următorul.

 

Domnul Dorin Chirtoacă Partidul Liberal:

Stimaţi deputaţi comunişti,

Am rugămintea să aveţi totuşi puţină răbdare, să auziţi un alt punct de vedere...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Chirtoacă,

Îmi cer scuze.

 

Domnul Dorin Chirtoacă:

Decît acela...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Îmi cer scuze.

Stimaţi colegi,

Eu nu am declarat şedinţa închisă. Dacă continuaţi aşa, data viitoare nu o să aveţi niciodată cuvînt la declaraţii, credeţi-mă pe mine. Am să procedez şi eu ca voi. Eu vă rog să rămîneţi în sală, e şedinţa Parlamentului, primiţi salariu. Şi staţi aici la lucru, aşa cum se cere şi nu părăsiţi sala aici. Că nu-i aici la... nu ştiu unde, la Comitetul Central al Partidului Comuniştilor.

Poftim, domnule Chirtoacă.

 

Domnul Dorin Chirtoacă:

Evident, orice majorare de tarif este un lucru dureros. De fapt, a avut loc alinierea tarifelor la costul real al serviciilor publice. Şi trebuie menţionat faptul că în municipiul Chişinău, chiar după mărire, tarifele sînt în continuare cele mai mici din Republica Moldova. La apă tariful este în continuare cel mai mic, chiar după mărire, la Bălţi fiind 10 lei mai mare, la Străşeni 17 lei ş.a.m.d. La transportul public la fel.

Iar în republică, în afara Chişinăului, toţi pensionarii plătesc transportul şi nici un pensionar nu are gratuitate în transport, cum are municipiul Chişinău. Şi atunci întrebarea mea este: unde este grija Guvernului comunist faţă de populaţia Republicii Moldova şi faţă de pensionari?

Acum vizavi de Apă-Canal şi Regia Transport Electric. De ce Apă-Canal a ajuns în situaţia aceasta? Pentru că nu au fost treptat mărite tarifele la acest serviciu şi a trebuit să fie mărit, într-adevăr, brusc cu 80 la sută. Însă Apă-Canal a ajuns să fie deconectată lunar de la energia electrică, este de preferat să rămînem în general fără apă? De asemenea, colectivul lucrează acum 4 zile pe săptămînă în loc de 5 zile.

Staţia de Epurare în ce stare este, stimaţi comunişti? Opt ani aţi guvernat. Măcar problema aceasta să o fi rezolvat. Infrastructura uzată în proporţie de 70 80%. Apă-Canal are credite luate de 200 milioane lei pentru acoperirea unor altor credite luate mai demult de la BERD sau de la alte structuri. Trăieşte de pe o zi pe alta din credite.

Plus la aceasta, Consiliul de Administraţie al SA Apă-Canal Chişinău condus de comunişti, al cărui preşedinte este domnul Muşuc aici în sală de faţă, anul trecut au cheltuit 9 milioane de lei în mod nejustificat. Şi în felul acesta au adus Apă-Canal în situaţia de a nu putea plăti factura la curentul electric. Se pot prezenta documente. Şi atunci faţă de cine au pretenţii comuniştii? Căci tot ei au condus şi conduc pînă în prezent Apă-Canal.

Faptul că s-a implicat Primăria în rezolvarea problemei Apă-Canal reprezintă o intervenţie de ordin social, pentru că municipiul nu poate să rămînă fără apă. Şi atunci, dacă avem o administraţie iresponsabilă la Apă-Canal, în persoana preşedintelui Consiliului de Administraţie şi a majorităţii din Consiliul de Administraţie, ce să facă Primăria în situaţia aceasta? Preia prin alte modalităţi posibilitatea de a asigura stabilitatea furnizării serviciului.

Respectiv, în transport de ce s-a ajuns la această situaţie? Pentru că şi aici nealinierea tarifului la costurile reale a dus la riscul deconectării lunare de la curentul electric, la reducerea salariilor, la uzura transportului în proporţie de 80 la sută. În mod normal, 75 la sută din transportul din municipiul Chişinău nu ar trebui să fie admis la rută, pentru că a depăşit vîrsta de 15 ani. Ori conform normativelor nu se admit asemenea unităţi de transport în circulaţie. Au fost cazuri cînd erau să îşi piardă viaţa unii călători, tocmai din cauza uzurii sporite. Plus, că este complet necompetitiv şi neconfortabil.

Cîteva exemple despre cheltuieli şi la Regia Transport Electric. Dacă în perioada de doi ani de zile, din 2007 şi pînă în prezent, au fost reutilate 26 de troleibuze cu 300 000 costul unui troleibuz, în total 4,5 milioane de lei pentru prima tranşă de 15 troleibuze, apoi înainte de aceasta, pînă în anul 2007, guvernarea comunistă din Chişinău de atunci a reuşit să reutileze 3 troleibuze cu acelaşi cost 4,5 milioane de lei. Proporţia este de 1 la 5 a cheltuielilor. Şi prin aceasta se vede şi eficienţa gestionării banului public.

Plus la aceasta. În 8 ani de zile Guvernul comunist ar fi trebuit să vină cu compensaţii, pentru a-i ajuta pe acei care nu pot plăti tariful real la anumite servicii. În general, există cîteva principii de soluţionare a problemelor sociale. Un principiu este acel de subvenţionare în general a unor întreprinderi de stat. Acesta este principiul sovietic. Şi în modul acesta au fost subvenţionate pînă în prezent şi Regia Transport Electric, şi Parcul Urban de Autobuze, şi Apă-Canal, şi alte întreprinderi. Şi în felul acesta din bugetul municipal anual plecau sute de milioane de lei nu se ştie unde pînă la urmă, şi nu se ştie pentru ce. Şi prin aceasta era sărăcit şi bugetul, şi nici cetăţenii nu aveau posibilitatea unei perspective de a avea servicii publice de calitate. Şi iată rezultatul unei asemenea politici, pe care vi l-am prezentat în cuvintele anterioare.

Este un al doilea principiu şi anume de a stabili preţuri corecte la servicii, tarife reale conform costurilor, iar pentru păturile social vulnerabile să fie achitate compensaţii. Acest principiu funcţionează, practic, în toată lumea civilizată. Şi nu ştiu din ce cauză, dar în 8 ani de zile Guvernul comunist nu s-a orientat spre un asemenea principiu, de a da compensaţii locuitorilor Republicii Moldova pentru achitarea serviciilor.

Din 2007 la Primăria municipiului Chişinău funcţionează un asemenea principiu. Dacă nu a făcut Guvernul, a făcut, cel puţin, Primăria. Şi astăzi 20000 de familii în municipiul Chişinău au primit compensaţii pentru căldură. Pachetul se extinde acum la transport, va fi extins, vedem, şi la apă, şi la alte servicii. Iată rezolvarea concretă a problemei. Şi specularea pe acest subiect arată incompetenţa comuniştilor de a nu fi rezolvată problema timp de 8 ani şi în prezent o încercare de a induce în eroare opinia publică.

V-aş invita să veniţi la dezbateri împreună cu mine sau cu oricare coleg din Primărie la Televiziune. Şi sper că ar putea fi făcută o asemenea dezbatere şi la Televiziune, unde are loc culmea jurnalismului în Republica Moldova, unde deputaţii comunişti se invită reciproc la dezbateri. S-ar putea discuta toate aceste subiecte şi să prezinte argumente şi domnul Muşuc, şi domnul Petrenco, şi alţii, să prezint şi eu argumentele mele. Şi lasă populaţia să judece şi să vadă cine are grijă de populaţie, dar cine îşi bate joc. După ce aţi luat un miliard şi jumătate din banii publici municipali în doi ani de zile de la municipiu şi i-aţi transferat la Guvern şi nu aţi dat compensaţii la populaţie.

Plus la aceasta, mergeţi pe populism, iar în servicii în republică nu acordaţi absolut nimic şi preţurile sînt mult mai mari. Cine pe cine critică.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Şedinţa o declar închisă. (Aplauze.) Procedură nu există. Declaraţii şi gata. Data următoarei şedinţe o să o anunţăm suplimentar.

Procedură după declaraţii nu există.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.00.

 

Stenograma a fost pregătită spre

publicare în Direcţia documentare

parlamentară.


Copyright © 2001-2009