DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – FEBRUARIE 2010

Şedinţa din ziua de 19 februarie 2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.        Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.        Dezbaterea şi remiterea în comisie a proiectului de Hotărîre nr.204 din 1 februarie 2010 cu privire la aprobarea bugetului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică pe anul 2010.

3.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.397 din 18 februarie 2010 privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului 2010.

4.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.409 din 18 februarie 2010 pentru modificarea articolului 36 din Legea nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură.

5.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.140 din 28 ianuarie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

6.        Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.1272 din 13 octombrie 2009 privind importul unei unităţi de transport.

7.        Reexaminarea Legii nr.70-XVI din 28 martie 2008 pentru completarea anexei nr.1 din Legea nr.142-XVI din 7 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I. Proiectul nr.1397 din 22 aprilie 2008.

8.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3092 din 21 septembrie 2005 pentru ratificarea Acordului de colaborare în domeniul complexului forestier industrial şi al gospodăriei silvice, semnat la 11 septembrie 1998 la Moscova.

9.       Dezbaterea şi remiterea în comisie a proiectului de Hotărîre nr.803 din 27 februarie 2007 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbători şi la zilele de odihnă în Republica Moldova.

10.    Dezbaterea şi aprobarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor în plen ale Parlamentului pentru perioada 26 februarie – 5 martie 2010.

11.    Depunerea mandatului de deputat de către domnul Vladimir Filat.

12.    Răspuns la întrebările adresate de către deputaţi.

13.    Depunerea mandatului de deputat de către doamna Valentina Buliga.

14.    Întrebări.

15.    Declaraţia domnului deputat Valeriu Nemerenco – Fracţiunea Partidului Liberal.

16.    Declaraţia doamnei deputat Elena Bodnarenco – Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

17.     Declaraţie-interpelare a domnului deputat Grigore Petrenco (Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova) către domnul Prim-ministru al Republicii Moldova Vladimir Filat.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,  de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 93 de deputaţi.

Nu s-au înregistrat deputaţii: Bodrug Oleg, Furdui Simion, Jantuan Stella, Şova Vasili, Tănase Alexandru – în delegaţie; Eremciuc Vladimir – din motive de sănătate; Platon Veaceslav, Tkaciuk Mark.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Permiteţi-mi, în numele dumneavoastră, să îl felicităm cu ziua de naştere pe domnul deputat Petru Porcescu, chiar astăzi s-a născut. (Aplauze.)

La fel, ieri, a sărbătorit ziua de naştere şi domnul Igor Dodon.

Mulţi ani, stimaţi colegi, sănătate şi succes! (Aplauze.)

Acum, ce ţine  de ordinea de zi. Ordinea de zi. După ieşirea la microfon.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Pînă la ordinea de zi. E vorba de o atitudine. Fracţiunea Parlamentară a Partidului Liberal salută Declaraţia Comitetului de Cooperare Parlamentară „UE – RM” reunită la Chişinău.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Eu îmi cer scuze. O clipă, domnule Hadârcă. Nu se aude. Eu nu ştiu care… nu este clar ce vorbiţi dumneavoastră.

 

Domnul Ion Hadârcă:

Fracţiunea Partidului Liberal salută Declaraţia Comitetului de Cooperare „Uniunea Europeană – Republica Moldova”, adoptată recent la Chişinău, care defineşte cadrul relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi stabileşte pentru prima dată într-un document oficial al Parlamentului obiectivul de aderare a Parlamentului European, obiectivul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Documentul accentuează în paragrafele I şi X importanţa crucială a reformelor continui şi dezvoltării democratice pentru integrare europeană. Susţine obiectivul Republicii Moldova ca stat european de a obţine în viitor calitatea de ţară membră a Uniunii Europene şi e de acord că scopul final al CCP, „UE–RM” este de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană în conformitate cu articolul 49 al Tratatului de la Lisabona prin intermediul continuării dialogului şi voinţei politice de a depăşi provocările şi a îndeplini criteriile pentru integrare europeană.

Răspunsul nostru la această mînă generoasă, întinsă din partea UE, nu poate fi decît un angajament pe măsura celui european.

În acest context, apare de o importanţă crucială necesitatea reformării justiţiei şi asanării mediului din acest domeniu. Atacurile virulente la adresa presei democratice, venite recent din partea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, care nu pot fi calificate decît ca o reflexie regretabilă a mentalităţilor de tip comunisto-bolşevic şi de care pare afectat întreg sistemul justiţiei, subliniază o dată în plus necesitatea adoptării unor măsuri urgente de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Fracţiunea Parlamentară a Partidului Liberal condamnă derapajele democratice ale preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi îi cere destituirea din funcţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am două chestiuni.

Prima. Noi ne solidarizăm cu ziariştii care sînt astăzi în stradă şi îi propunem domnului Muruianu să iasă onorabil din această situaţie, adică să îşi prezinte demisia.

Paralel, cerem de la Consiliul Superior al Magistraturii să înceapă procesul, să iniţieze procesul de demitere a acestui demnitar de stat.

Doi. Domnule Preşedinte, eu propun să introducem în ordinea de zi, propun a şaptea oară, proiectul de Lege nr.803 ce ţine de Ziua de comemorare a celor căzuţi la Nistru. Proiectul a trecut comisia parlamentară.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Untilă,

Eu îmi cer scuze, o clipă.

Domnule Ganaciuc, ce e cu microfoanele acestea? Nu înţelege nimeni despre ce vorbesc deputaţii. Sau vorbiţi puţin mai departe, nu-l ţineţi aproape. Vedeţi cumva, orientaţi-vă şi dumneavoastră.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Ghimpu.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vorbiţi, domnule Untilă.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Mai departe nu se aude nici atît. Eu propun să introducem în ordinea de zi proiectul de Lege nr.803 din anul 2007, ce ţine de Ziua comemorării eroilor căzuţi la Nistru. A trecut toate… tot ce este necesar. Este avizul pozitiv al comisiei şi, vă rog, să îl introduceţi în ordinea de zi pentru ziua de astăzi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da, am înţeles.

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Inna Şupac – Fracţiunea PCRM:

Avînd în vedere că săptămîna curentă a cîta oară deja a fost amînată şedinţa plenară a Parlamentului de joi, propun ca astăzi să fie inclusă în ordinea de zi Ora Guvernului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Va fi Ora Guvernului.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Alla Mironic – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Прошу вас внести на рассмотрение законодательную инициативу под номером 396 о социальной защите ветеранов Великой Отечественной войны в связи с приближающейся датой 65-летием победе Великой Отечественной войне 1941-45 годов.

Спасибо.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aşa, începem din nou. Microfonul, nu, la microfonul nr.4 sînt mai mulţi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:

Da, mulţumesc.

Din partea Grupului de deputaţi membri ai Partidului „Moldova Unită”, «Единая Молдова», eu aş propune ca să fie inclus în ordinea de zi pentru sfârşitul zilei, să fie invitat ministrul apărării, domnul Marinuţa, pentru ca să dea explicaţii referitor la interviul acordat din partea dumnealui postului de radio România AGERPRES, în care dumnealui confirmă faptul că pregăteşte un batalion mixt moldo-român pentru a fi trimis în Afganistan. Una la mînă.

Doi. Dumnealui are de gînd să implementeze practica României din punctul de vedere al integrării în structurile NATO ca să fie implementat şi în Republica Moldova.

Şi trei. În acest interviu dumnealui vorbeşte despre  un studiu care astăzi se face în cadrul Ministerului Apărării, cu susţinerea structurilor NATO. După ea urmează ca rezultatul acestui studiu să fie propus pentru discuţie din punctul de vedere al modificării statutului de neutralitate a Republicii Moldova.

Aceste declaraţii sînt nişte declaraţii absolut iresponsabile. Şi, în acest context, solicităm ca să fie invitat pentru a da explicaţii. Şi noi, din partea grupului nostru de deputaţi, solicităm ca persoana în cauză să fie demisă din funcţia de ministru al apărării al Republicii Moldova.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Ţurcan,

Sînt Preşedinte interimar eu, dar sînt Comandant Suprem al Armatei. Şi vă spun cu toată responsabilitatea: ceea ce spuneţi dumneavoastră nu corespunde adevărului.

Dumneavoastră aţi ciupit din interviu şi nu hotărăşte Marinuţa, ministrul apărării, problemele pe care le-aţi abordat dumneavoastră, dar Parlamentul. Ştiţi foarte bine lucrul acesta.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, eu sînt absolut de acord…

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Nemerenco – Fracţiunea PL:

Rog să fiu înscris pentru a prezenta o declaraţie la finele şedinţei.

Mulţumesc.

 

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscrisă cu o declaraţie a Fracţiunii la sfîrşitul şedinţei de astăzi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vă rog, din numele Fracţiunii, să propuneţi introducerea în ordinea de zi a proiectului cu nr.397 din 18 februarie 2010 privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico – Fracţiunea PCRM:

Fracţiunea PCRM aduce la cunoştinţă că prin decizia din 18 februarie, în funcţie de secretar al fracţiunii a fost aleasă Radu Oxana.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Ana Guţu – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Vă rog să mă înscrieţi cu o luare de cuvînt pe marginea întrebării cu nr.5, proiectul de Lege nr.1397.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nr.1397. Microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Stepaniuc – deputat neafiliat:

Stimate domnule Preşedinte,

E vorba de proiectul nr.1272 din ordinea de zi. Acest proiect propun să fie retras, deoarece şi-a pierdut actualitatea.

Şi următoarea. Avînd în vedere că astăzi o să fie şi ziua interpelărilor, eu am făcut data trecută, la şedinţa precedentă, o interpelare către Guvern. Am primit un răspuns care nu mă satisface şi de aceea aş vrea să fie invitat în şedinţa Parlamentului ministrul apărării care trebuie să dea răspuns, după cum a fost împuternicit de Guvern.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM:

Da, vă mulţumesc.

Fracţiunea PCRM, luînd în calcul contextul în care ne aflăm noi astăzi, eu mă refer la majorarea totală şi nefondată a tarifelor la electricitate, agentul termic, la serviciile energetice, luînd în calcul că lucrul acesta s-a făcut inclusiv în mod neprofesionist şi neargumentat, propunem excluderea din proiectul ordinii de zi sau amînarea examinării acestei chestiuni. Adică, este vorba de proiectul de Hotărîre nr.204 care se referă la aprobarea bugetului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.

La fel, a doua propunere a Fracţiunii noastre, dar vă rugăm ca ele să fie puse la vot separat. A doua propunere se referă la includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu nr.312 din 10 februarie 2010 cu privire la constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea formării tarifelor le resursele energetice pentru consumatori şi elaborarea mecanismului de reducere a acestor tarife. Iniţiativă respinsă de dumneavoastră data trecută.

Noi solicităm, în mod insistent, ca să fie inclusă astăzi în ordinea de zi. Încă o dată, vă rog frumos ca aceste două chestiuni să fie puse la vot separat.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Numărul proiectului, vă rog încă o dată.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Для особо одаренных повторяю. Numărul proiectului – 312.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Încă o dată, vă rog.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Повторяю, 312.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu am înţeles. Vă rog, vorbiţi aşa ca să înţeleg şi eu.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Eu înţeleg că pentru domnul Ghimpu trebuie de 3 ori de repetat, dar încă o dată repet. Noi propunem să excludem din ordinea de zi proiectul de decizie cu nr.204, aprobarea bugetului Agenţiei pentru Reglementare în Energetică.

 

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Eu vorbesc despre ultimul proiect.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Şi includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu nr.312 din 10 februarie 2010.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Prost staţi cu vorbirea scenică.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „AMN”:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Propun includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege nr.409 cu privire la modificarea Legii cu privire la procuratură.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmoş – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Propunem ca propunerea domnului Godea vizavi de introducerea pe ordinea de zi a unei chestiuni cu nr.397 privind alocarea subvenţiilor în sezonul rece să fie amînată cel puţin pentru următoarea şedinţă. Pentru că în acest sens sînt mai multe iniţiative şi ar fi foarte bine ca noi să le discutăm pentru că nu ne opunem ideii, dar dorim ca să fie un proiect eficient de la care să aibă numai de cîştigat cetăţenii noştri şi nicidecum atît de pripit şi cu foarte multe carenţe.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Ludmila Belcencova – deputat neafiliat:

Спасибо.

Я прошу время для декларации по поводу высказывания господина Муруяну. Спасибо.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat – Prim-ministrul Republicii Moldova:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vizavi de propunerea înaintată de domnul Godea şi, ulterior, propunerea doamnei Balmoş. Rugămintea mea ar fi ca să dezbatem astăzi în primă lectură, să aprobăm această lege în primă lectură, ca pentru săptămîna viitoare, în lectură finală, să venim cu amendamente, să o ajustăm, dacă este necesitate, ca să avem timpul necesar ca pînă la sfîrşit de lună să alocăm aceste subvenţii celor care au nevoie, pentru a compensa diferenţa de tarife, inclusiv în această lună.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscris, la sfîrşitul şedinţei, cu o declaraţie.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domul Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

Rog să fiu înscris, la sfîrşitul şedinţei, cu o declaraţie.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

La ultima şedinţă a Parlamentului, a fost scos de pe ordinea de zi şi întors în comisie proiectul de Hotărîre nr.2076 ce ţine de modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

Practic Comisia juridică, numiri şi imunităţi astăzi s-a întrunit, dar pe ordinea de zi această chestiune nu a fost introdusă, nu ştiu din care motive.

Fracţiunea PCRM propune ca acest proiect de hotărîre să fie introdus în ordinea de zi, fiindcă nu are nici un temei retragerea de pe ordinea de zi a proiectului respectiv, fiindcă 43 de deputaţi din Fracţiune nu schimbă conotaţia numerelor de comisii care revin Fracţiunii Partidului Comuniştilor.

De aceea, rog ca acest proiect de hotărîre să fie introdus în ordinea de zi pentru astăzi şi să fie dezbătut, şi să fie acceptat.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Referitor la propunerea domnului Zagorodnîi, vreau să aduc la cunoştinţă că acest proiect de hotărîre nu a fost încă examinat în Comisia juridică, numiri şi imunităţi, de aceea, cînd va fi examinat, atunci noi îl vom propune Parlamentului spre examinare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Am încheiat cu propunerile. Permiteţi-mi să supun votului ordinea de zi, dar cu următoarea propunere. Adică, votăm ordinea de zi.

Retragerea proiectului nr.1985, transferarea proiectelor cu numerele: 2961, 3050, 2006 şi 3671 pentru altă şedinţă.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Acum, prima propunere vine din partea domului Untilă: includerea în ordinea de zi a proiectului nr.803 din 2007. Noi avem aici, în ordinea de zi, îmi pare, un proiect din partea Guvernului. Le examinăm împreună, domnule Untilă?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Ghimpu,

Mie mie îmi este cunoscută practica din legislatura trecută, atunci cînd deputaţii veneau cu iniţiative, ele erau suspendate şi apoi acei de la guvernare veneau cu alternative şi le prezentau în Parlament.

N-a fost necesitate ca Guvernul să vină cu un proiect de alternativă, fiindcă proiectul acesta din 2007 este.

Şi vreau să vă spun că nu a fost scopul ca cineva să îşi facă ceva din chestia aceasta. Eu am fost unul dintre acei care am fost în vîltoarea evenimentelor şi am şi dreptul moral să înaintez asemenea proiecte de legi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Eu supun votului proiectul nr.803, înaintat de domnul Untilă. Cine e pentru, rog să votăm.

Mulţumesc. Majoritatea.

Doamna Şupac a propus Ora Guvernului, va fi.

Şi proiectul nr.396. Doamna Mironic, includerea proiectului nr.396, da?

Supun votului includerea proiectului  nr.396. Cine este pentru, rog să voteze. Nu este majoritatea.

Sectorul nr. 1 atunci. Numărăm?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 29.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 15.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

37 în total.  29, da? De acord, 29. Dar nu s-a acumulat.

Mulţumesc.

Următoarea propunere.

29 şi cu 15 face 44. Şi nu este majoritatea. Eu am spus că nu s-a acumulat majoritatea. Nu am spus cît.

Propunerea domnului Ţurcan: de invitat ministrul apărării să răspundă la întrebările vizavi de interviul dat în presa română. Invitaţia nu se supune votului. Este vorba de Ora Guvernului aici.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, vă mulţumesc.

Nu este vorba de Ora Guvernului. Este vorba ca ministrul să răspundă la întrebările concrete ce ţin de problema neutralităţii statului, pe care el a pus-o sub semnul întrebării. Iată despre ce este vorba. Nu este Ora Guvernului. De aceea, se pune la vot, pur şi simplu, problema de a invita ministrul apărării ca să dea explicaţii Parlamentului. Cu atît mai mult, că foarte corect aţi menţionat că aceste probleme intră în competenţa Parlamentului. Şi nu este clar de ce ministrul îşi permite să depăşească aceste atribuţii de serviciu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aceasta este o invenţie a dumneavoastră, domnule Ţurcan.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu, este conţinutul.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este originalul interviului.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Iată, dumnealui lasă să iasă şi să răspundă după regulă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu speculaţi aici şi nu faceţi politică.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Domnule Preşedinte,

Lasă dumnealui să iasă aici şi să răspundă la întrebare. Şi o să spună corect: este reflectat în mass-media ceea ce a spus el sau nu?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu am să mă lămuresc în calitate de  Comandat Suprem şi pe urmă o să hotărîm dacă să vină în Parlament. Bine.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Bine. De aceea puneţi la vot ca să fie invitat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu v-am spus, pînă ce a fi eu vreau să mă lămuresc  şi apoi o să vedem. El e în subordinea directă a Comandantului Suprem şi am să mă lămuresc eu. Să văd interviul şi apoi o să vedem dacă face să vină în Parlament. Dumneavoastră  acum faceţi speculaţii politice aici.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu nu fac speculaţii, dar propun ca să fie invitat aici. Vă rog, puneţi la vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu se pune la vot. Aceasta este vorba de Ora Guvernului.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Se pune la vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnul Godea a propus.

Cine este pentru a fi invitat în şedinţa în plen la Ora Guvernului ministrul apărării domnul Marinuţa, rog să voteze.

44. Aceasta vi-i cifra dumneavoastră.

Mulţumesc. Nu aţi acumulat majoritatea.

Domnul Godea a propus includerea proiectului nr.397 ce ţine de compensaţiile sociale. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc, este majoritatea.

Doamna Guţu. Cine a propus proiectul nr.1397? Doamna Guţu, da? Includerea? Luare de cuvînt la proiectul nr.1397.

Domnul Stepaniuc − retragerea, de a exclude din ordinea de zi proiectul nr.1272. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Nu s-au acumulat voturile necesare.

Domnul Muşuc a propus respingerea, retragerea din ordinea de zi a proiectului nr.204 cu privire la aprobarea bugetului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică pe anul 2010.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Nu s-a acumulat majoritatea.

Includerea în ordinea de zi a proiectului nr.1312.

Cine este  pentru, rog să voteze. Nu este majoritatea. Mulţumesc.

Domnul Pleşca − de inclus în ordinea de zi proiectul nr. 409 cu privire la modificarea Legii Procuraturii. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Doamna Balmoş – de exclus proiectul nr.397. Deja este votat. Nu mai supun votului.

Nu a fost clar ce a propus doamna Ludmila Belcencova. Declaraţie, da, la sfîrşitul şedinţei? Bine. Mulţumim.

Aşa, domnul Prim-ministru a susţinut proiectul nr.397.

Domnul Petrenco − declaraţie. Domnul Nagacevschi − declaraţie.

Domnul Zagorodnîi − de inclus proiectul nr.2076. Comisia permanentă este împotrivă, întrucît nu a examinat proiectul în cauză.

Cine este pentru includerea proiectului nr.2076, rog să voteze.

Mulţumesc.

Nu s-a acumulat majoritatea. Cam atît.

Şi noi mai avem astăzi, dar la sfîrşit, aprobarea ordinii de zi a şedinţelor în plen ale Parlamentului pentru următoarele două săptămîni.

Acum microfonul nr.4, apoi nr.3 şi nr.2.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, mulţumesc.

Avînd în vedere că propunerea de a-l invita pe domnul ministru Marinuţa nu a fost acceptată, eu aş vrea să mă folosesc de această ocazie. Şi eu mă adresez domnului Prim-ministru Filat ca dumnealui să iniţieze procedura de rechemare din postul de ministru al apărării pe domnul Marinuţa.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Alla Mironic:

Домнул Гимпу, я хочу обратиться к вам и к депутатам от Альянса. Объясните, почему мы сегодня не включаем в повестку дня вопрос о социальной защите ветеранов Великой Отечественной войны?  Почему у нас вообще такая ситуация сегодня в республике?  Мы опубликовали обращение в прессе, в «Независимой Молдове», в газете «Ветеранул» ко всем руководителям организаций с просьбой поддержать наших фронтовиков. У нас их осталось около 7 тысяч. Мы буквально сталкиваемся с каким-то таким противодействием…

Господин Гимпу, вы сами участвовали в саммите глав государств, где рассматривалось три вопроса, в том числе «Год ветерана Великой Отечественной войны». Ну чем это объясняется? Только лишь потому, что эту инициативу вносят коммунисты? А мы говорим с вами о том, чтобы найти точки соприкосновения.

Я вас очень прошу пересмотреть этот вопрос, иначе нам придется вновь выступить с декларацией и обратиться ко всем ветеранам. Я могу перевести. Eu nu înţeleg, domnul Ghimpu, ce s-a întîmplat în Republica Moldova? Dumneavoastră  aţi spus că o să participaţi la întîlnire pe data de 9 mai cu Ziua a 65-a eliberare… Великой Победы. Ну почему такое происходит? Я прошу пересмотреть позицию всех депутатов Парламента. Дорогие мои, вы еще очень молоды. Но эти ветераны − я вчера была в Oргеевском районе − они просят повернуться к ним лицом. У меня все.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo – Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc. O precizare, domnule Preşedinte. Noi asupra ordinii de zi pe săptîmîna viitoare o să vorbim la sfîrşit sau acum se poate?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

La sfîrşit, cînd o să  aprobăm pentru… la sfîrşit.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

La sfîrşit?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da.

Stimaţi colegi,

Proiectul inclus în ordinea de zi cu nr.1 pentru modificarea alineatului (8) articolul 16 din Codul civil al Republicii Moldova, înaintat de Preşedintele Republicii Moldova, eu îl retrag, întrucît dispun de acest drept. Şi continuăm şedinţa cu următorul proiect. Nr.204. Hotărîre privind aprobarea bugetului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică pe anul 2010. Prezintă domnul Ioniţă proiectul şi în calitate de raportor.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Supun atenţiei dumneavoastră  proiectul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Dumneavoastră  aveţi proiectul avizului, nota informativă. Doar vreau să menţionez aici că acest proiect de hotărîre de Parlament vine în contextul faptului că Agenţia din acest an a trecut, nu este în subordinea Guvernului, dar deja este în subordinea Parlamentului.

La elaborarea proiectului de buget s-a ţinut cont de cîteva lucruri. În primul rînd,  s-a mărit piaţa acestei Agenţii, are o piaţă nouă, foarte dificilă, piaţa termică. În al doilea rînd, s-a mărit volumul de lucru. Anul acesta Agenţia a început să efectueze audituri care nu s-au făcut de mulţi ani de zile. Şi atunci cînd s-a înaintat proiectul, am mers pe cîteva principii. Primul principiu este că salariile sînt îngheţate. Deci nu s-au operat majorări de salarii în 2010. Mai mult ca atît, chiar mici micşorări, dar, în principiu, nu  s-au operat majorări de salariu.

Doi. Nu am intervenit în activitatea internă a Agenţiei. Ea a solicitat majorarea numărului de personal din simplul motiv că a crescut şi volumul de lucru, plus o piaţă nouă. Din acest motiv bugetul este mai mare ca anul trecut, iar explicaţia este clară: o piaţă nouă, activităţi noi. Însă încă o dată vreau să  menţionez că nu s-au operat majorări de salarii. Salariile sînt la nivelul anului trecut.

Comisia a primit avize de la majoritatea comisiilor parlamentare. Avizele de la comisiile parlamentare nu sînt negative. Însă sînt cu propuneri. Iar Comisia economie, buget şi finanţe a votat bugetul Agenţiei. 6 deputaţi s-au pronunţat spre respingerea acestuia, 4 − pentru. În temeiul celor expuse, noi propunem ca bugetul Agenţiei pentru Reglementare în Energetică pe anul  2010 rămîne la latitudinea Parlamentului, cum va vota. Încă o dată repet. Este pentru prima dată cînd bugetul se votează în Parlament. Şi am considerat că nu ar trebui să intervenim în ceea ce înseamnă gestiunea internă a Agenţiei. Şi dacă sînt întrebări, sînt gata să răspund.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări?

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Inna Şupac:

Mulţumesc.

Domnule Ioniţă,

Întrebarea mea este foarte scurtă. Spuneţi-ne nouă exact, care este salariul oficial, împreună cu toate adaosurile, al domnului director al acestei Agenţii, fost angajat la Organizaţia ONG „Idis-Viitorul”?

 

Doamna Veaceslav Ioniţă:

Nu trebuie să spuneţi. Sînt cinci directori acolo şi dumnealui a fost.

 

Doamna Inna Şupac:

Principalul, am în vedere principalul director.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Ei, salariile au rămas la nivelul anului trecut şi reprezintă, din datele pe care le-am primit eu, 19,7 mii de lei.

 

Doamna Inna Şupac:

Cîte?

Domnul Veaceslav Ioniţă:

19,7 mii de lei.

 

Doamna Inna Şupac:

19,7. Adică 20 de mii de lei, împreună cu toate adaosurile?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Anul trecut au fost 20 de mii. Acum sînt mai mici.

 

Doamna Inna Şupac:

Împreună cu toate adaosurile?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da, eu aici am …

 

Doamna Inna Şupac:

Împreună cu toate adaosurile? Salariul de bază, plus adaosurile?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doamnă Şupac,

Eu nu vă pot spune. Eu am aici la mine, cred că am salariul pe care îl au ei, salariul mediu. Deci aşa am primit.

 

Doamna Inna Şupac:

Deci, dacă îmi permiteţi, eu aşa înţeleg că în sală este prezent domnul director. Dacă dumnealui poate să…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dumnealui  are doar o lună de cînd lucrează.

 

Doamna Inna Şupac:

Poftim?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Noi am votat bugetul ANRE, ţinînd cont de următorul principiu.

 

Domnul Inna Şupac:

Este dreptul meu de a întreba.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu este dreptul.

 

Doamna Inna Şupac:

Dacă este domnul director prezent şi el poate să confirme care este salariul dumnealui oficial.

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamna Şupac,

Nu conduceţi cu şedinţa, vă rog eu.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Noi am votat bugetul ANRE, ţinînd cont de următorul principiu. A crescut piaţa. 16 miliarde de lei ea gestionează. În prezent, piaţa reglementată de ANRE este 16 miliarde. Un procent eroare acestea sînt 150 de milioane de lei pierderi, 160.

 

Doamna Inna Şupac:

Domnule Ioniţă, eu…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Şi noi nu am majorat salariul. Deci dumneavoastră  anul trecut le-aţi dat salarul acesta. Şi noi nu l-am majorat.

 

Doamna Inna Şupac:

Dumneavoastră  aţi spus că din datele din care dumneavoastră  le aveţi. Şi,  din acest considerent, eu, pur şi simplu, vreau să întreb o persoană care deţine această funcţie.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Acestea sînt  date oficiale primite de la ANRE.

 

Doamna Inna Şupac:

Dumneavoastră  poate că aveţi în vedere numai salariul de bază. Şi eu aş dori să aflu dacă include toate adaosurile sau nu? Din cauza aceasta şi eu rog ca…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu se includ, dumnealui spune că nu se includ.

 

Doamna Inna Şupac:

Poftim?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu se includ.

 

Doamna Inna Şupac:

Nu se includ?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu se includ.

 

 

Doamna Inna Şupac:

Înseamnă că salariul cu toate adaosurile este şi mai mult, da? Dar domnul poate să ne spună totuşi care este întreg salariul cu toate adaosurile.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dar dumnealui nu ştie că are o lună.

 

Doamna Inna Şupac:

Nu înţeleg care este problema că domnul director nu ne spune.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dar nu este problemă. Eu v-am răspuns că salariul este de 19,7, plus premiile pe care le are dumnealui.

 

Doamna Inna Şupac:

Înseamnă că este un secret de stat? Aşa înţeleg.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu este secret de stat.

 

Doamna Inna Şupac:

Este microfonul nr.1. De ce domnul director nu vrea să ne spună salariul?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Şupac,

Nu conduceţi cu şedinţa, vă rog eu. Şi nu mă puneţi în situaţia să vă deconectez microfonul. Puneţi întrebări, vă rog.

 

Doamna Inna Şupac:

Eu am pus întrebarea şi nu am primit răspunsul exact.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Păi, aţi pus întrebarea şi aţi primit răspunsul.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Inna Şupac:

Eu nu am primit răspunsul care sînt adaosurile.

 

Domnul Iurie Stoicov − Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Noi, la Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, am examinat şi am dat un aviz negativ privind acest proiect de lege. Argumentele sînt acelea că acest proiect de lege şi, în genere, această Agenţie nu are de ce fi  aprobată, şi atît bugetul la Parlament. Agenţia aceasta, dintr-însa am făcut, nu ştiu, o funcţie mai mare ca la Preşedintele ţării. Ea trebuie transmisă Guvernului şi acolo să fie adoptată şi acea Agenţie, şi componenţa, şi statele, şi aceste salarii.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Stoicov,

Avizul dumneavoastră l-am primit, dar el contravine legislaţiei în vigoare. Conform legii în vigoare, Agenţia este subordonată Parlamentului. Şi încă o dată repet, nu vorbim despre Preşedinţie sau altceva. Salariul a fost îngheţat. Deci salariul, anul trecut, aprobat de Guvern. Care, din cîte îmi aduc aminte, era al dumneavoastră. În prezent el este mai mic ca anul trecut.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Deputaţii din Alianţa dumneavoastră tot au, s-au expus negativ asupra măririi statelor, aprobării acestui buget în forma pe care l-aţi adus dumneavoastră. Nu ştiu de ce…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Bugetul trebuie, creşterea independenţei Agenţiei. Statul, Guvernul. Trebuie să explic aici cînd s-a votat bugetul. Guvernul este proprietarul unor întreprinderi şi el este cel care conducea Agenţia care reglementează. Ceea ce este incompatibil. Şi, din acest motiv, pentru a separa influenţa Guvernului, el a venit la Parlament. Noi, dumneavoastră  trebuia în luna decembrie…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

A fost, contravine legislaţiei propunerea dumneavoastră.

 

Doamna Raisa Spinovschi − Fracţiunea PCRM:

Domnule Preşedinte,

Spuneţi, vă rog, cum argumentaţi dumneavoastră  faptul că în bugetul de stat pentru anul 2010 pentru întreţinerea unui funcţionar public au fost alocate sume de 48 mii de lei cheltuieli anual. Pentru întreţinerea unui poliţist − 49  mii de lei anual, iar pentru întreţinerea unui angajator al ANRE − 130 mii de lei anual. De trei ori mai mult.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu am spus la început şi mai repet încă o dată. Noi am mers de la ipoteza că îngheţăm salariile. Deci nici la o agenţie subordonată Parlamentului noi nu am majorat salariile. La toate agenţiile s-a mers la principiul dat. Iar ANRE-ul, încă o dată vreau să vă explic, este Agenţia care gestionează 16,7 miliarde de lei. Piaţa gestionată de ANRE este de 16,7 miliarde de lei. Şi salariile…

 

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Eu  am întrebat concret, adică care sînt acele momente specifice că un lucrător al…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Întrebaţi-l pe domnul Dodon, în spatele dumneavoastră, de ce a aprobat astfel de salarizare?

 

Doamna Raisa Spinovschi:

Eu pe dumneavoastră vă întreb, căci dumneavoastră astăzi sînteţi preşedintele comisiei.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu v-am spus: din cauză că noi am aprobat acelaşi salariu care a fost anul trecut.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Господин Председатель, первый вопрос. Сколько населенных пунктов в нашей стране имеют централизованное отопление, и насколько увеличились штаты? Вы мотивируете тем, что фронт работ увеличен у ANRE.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Statele de personal vor fi majorate cu 15, da? Cu, 15, 20 de persoane şi nu din cauză că doar…

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Majorarea statelor cu 20 de persoane?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Cu 20 de persoane. Dar s-au întîmplat două lucruri.

Primul – creşte, o piaţă nouă apare, piaţa termică.

Şi al doilea, activităţi noi, auditul. Ei nu doar vor controla şi vor aproba tarifele, dar vor efectua auditul, ceea ce înseamnă activităţi noi, forţă de muncă, oameni care trebuie să fie antrenaţi în proces.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Понятно. Наверное, даже 20 населенных пунктах не сохранилось в стране, где существует централизованное отопление. Но с первым вопросом разобрались. Второй вопрос. Условием Международного валютного фонда является передача полномочий ANRE. И условием же Международного Валютного Фонда является увеличение тарифов на теплоэнергию.

Значит, условием Международного валютного фонда является и повышение заработных плат до 20 тысяч леев, и вы должны сегодня сказать народу вслух, что в те 16,5%, на которые увеличена стоимость одной гигакалории вошли и 20-тысячные заработные платы работников ANRE.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Нет, это manipulare politică. Nu a fost.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

А почему нет, ведь заработная плата является частью себестоимости?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Fondul Monetar Internaţional nu a insistat. Agenţia independent pune tariful corect. Iar ceea ce nu s-a făcut 8 ani de zile, auditul la întreprinderile pe care Agenţia pune preţul. Şi acum se va face audit şi se va vedea dacă, într-adevăr, costurile sunt aşa cum trebuie să fie. Deci lucrul acesta nu s-a făcut, acum se va efectua în luna martie.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Но вы соглашаетесь с тем, что в стоимость одной гигакалории.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3. Aţi depăşit 2 minute regulamentare.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu sînt de acord din simplul motiv că 0, 2, 1 procent.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Dodon – Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

Stimate coleg,

Am pus această întrebare şi în şedinţa comisiei. Noi cunoaştem că, în momentul în care au fost transferate competenţele, de fapt, am asistat la o majorare în lanţ la toate tarifele. Domnul Ghimpu atunci spunea că nu o să fie majorări, cînd l-am întrebat de la acelaşi microfon.

Întrebarea mea este următoarea: cu cît se majorează taxarea sectorului energetic, conform proiectului pe care îl prezentaţi acum?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule Dodon,

Dumneavoastră ştiţi că nu se majorează. De la zero, nouă, la 0,09 la 0,12, ceea ce…

 

Domnul Igor Dodon:

Adică, cu trei sutimi de procent noi majorăm taxarea sectorului energetic, ceea intră în tarif suplimentar.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Adică, cu nimic.

 

Domnul Igor Dodon:

Ceea ce intră suplimentar în tarif.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu este corect, din cauză că tariful dintîi se aprobă şi apoi se… dumneavoastră ştiţi cum e.

 

Domnul Igor Dodon:

Se include în tarif.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu…

 

Domnul Igor Dodon:

Şi a doua întrebare. Care este argumentarea de majorare cu 15 unităţi a statelor de personal a acestei instituţii?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Voi răspunde a treia oară deja. Este o piaţă nouă, piaţa termică. Unu.

Şi doi. Sînt activităţi noi – matricial. O piaţă nouă şi activităţi noi. Dumneavoastră foarte bine ştiţi, o eroare.

 

Domnul Igor Dodon:

Anume în contextul acesta, domnule preşedinte.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu vreau să continui răspunsul.

 

Domnul Igor Dodon:

Cîte obiective noi vor trece în deservirea sau calcularea tarifelor la ANRE?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

V-aş spune… CET-urile, da.

 

 

Domnul Igor Dodon:

15.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dar, nu numai aceasta, domnule Dodon.

 

Domnul Igor Dodon:

Adică pentru fiecare unitate angajăm cîte o persoană.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Domnule deputat,

Dacă nu faci auditul, o eroare de 3%, care nu este atît de mare, înseamnă 500 milioane de lei, bani pierduţi de către societate. Cel mai important lucru este că Agenţia anul acesta va începe a face audituri, ceea ce va permite identificarea preţurilor corecte.

Noi, în prezent… dumneavoastră ştiţi foarte bine că nu s-au efectuat audituri şi noi doar putem spune despre legalitatea şi nu despre oportunitatea costurilor. De aceea, încă o dată, nu vă băgaţi la acest 0,1% cînd noi avem procente întregi de pierderi din cauză că nu a fost făcut auditul.

Agenţia va fi focusată pe audituri anul acesta.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule preşedinte,

Eu cred că nu este corect ca în perioada în care se majorează tarifele să majorăm costurile pentru întreţinerea unei instituţii de stat.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Acestea nu sînt costuri, acestea sînt nişte cheltuieli pentru a reduce preţurile legate de audit.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule deputat Dodon,

Eu am spus că preţurile au crescut în urma majorării preţurilor la gaz de „Gazprom”, dar nu în urma trecerii ANRE de la Guvern la Parlament. Să fim serioşi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Şi nu a fost audit.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi nu a fost audit. Şi nu…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu a fost audit. Noi primul audit îl facem în luna martie.

Domnul Mihai Ghimpu:

Nici copiii nu pot să vă creadă că în cazul în care a trecut de la Guvern la Parlament  au crescut preţurile.

Nu vă ridicaţi, nu vă ofer cuvîntul. Eu anunţ o pauză.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

În luna martie auditul şi…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu anunţ o pauză.

Vă rog, Alianţa, ne întîlnim în sală, şedinţă cu Alianţa, vă rog. 10 minute, 15.

P A U Z Ă

*

*     *     *

D U P Ă    P A U Z Ă

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa. Toţi şi-au expus punctele de vedere, au pus întrebările la chestiunea cu nr.2 – aprobarea bugetului Agenţiei Naţionale ANRE. O clipă, vă rog. Vă rog, luaţi loc.

Domnilor deputaţi,

Terminaţi discuţiile şi luaţi loc, vă rog.

Mie îmi pare rău, stimaţi colegi, mai ales acei din Fracţiunea Partidului Comuniştilor, care vorbiţi de majorarea salariilor. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că salariul astăzi pentru anul acesta pentru funcţionarii de la ANRE este salariul de anul trecut, care l-au avut funcţionarii în perioada guvernării dumneavoastră şi nu este vorba absolut de majorarea salariului.

Doi. S-a mărit puţin bugetul din cauză că a crescut numărul de personal. Fiindcă competenţa, conform legilor adoptate de noi, a devenit alta. Dar oricum, ţinînd cont de situaţia în care ne aflăm, eu propun ca proiectul să fie remis comisiei şi să îl adoptăm la una din următoarele şedinţe.

Cine este pentru, rog să voteze. Remiterea nu se supune votului. Şi luări de cuvînt au loc atunci cînd se supune proiectul votului. Nu vă supăraţi, vă rog. Da, data viitoare cînd îl vom supune votului atunci o să luaţi cuvînt acei care v-aţi înscris. Deci remiterea în comisie.

Următorul proiect de lege este … o să dezbatem proiectul Nr.397cu privire la compensaţiile sociale în perioada rece a anului.

Prezintă doamna Buliga. Raportor Liliana Palihovici.

 

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Se prezintă atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului. Scopul proiectului este asigurarea susţinerii persoanelor şi familiilor defavorizate în perioada rece a anului prin acordarea unei compensaţii sociale.

În contextul acestei legi, se vor acorda compensaţii sociale familiilor defavorizate care au obţinut dreptul la ajutor social stabilit în conformitate cu Legea nr.133 din 13 iunie 2008 pentru perioada ianuarie–martie, noiembrie–decembrie, salariaţilor din ramurile sectorului bugetar ce se încadrează în categoriile 1 şi 7 de salarizare a reţelei tarifare unice pentru perioada ianuarie–martie şi beneficiari de pensii au alocaţii sociale pînă la 700 de lei de la vîrsta de 65 de ani.

În cazul în care solicitantul se raportează la, cel puţin, două din poziţiile specificate, se acordă doar o singură compensaţie. Compensaţiile sociale se vor stabili de către Direcţia sau Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei şi se vor plăti nemijlocit beneficiarilor din contul bugetului de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat.

Vreau să aduc ca informaţie că, conform estimărilor, numărul de familii defavorizate care au obţinut dreptul la ajutor social, stabilit prin legea menţionată, şi care vor beneficia de această compensaţie socială este de circa 40 000 de familii sau de 152 000 de persoane, dacă ţinem cont de structura familiei de 3,8 persoane.

Salariaţii din ramurile sectorului bugetar care se încadrează în aceste categorii, este vorba de 67 700 persoane, şi beneficiari de pensii sau alocaţii sociale pînă la 700 de lei de la vîrsta de 65 de ani din sistemul de asigurări sociale, este vorba de circa 115 000 de persoane.

Vreau să aduc, la fel, la cunoştinţă dumneavoastră că beneficiari de alocaţii sociale, care vor beneficia de această compensaţie socială, este vorba: de invalizi din copilărie, pensionarii care nu au întrunit condiţiile de asigurare cu pensii, invalizii de boală obişnuită, care, la fel, nu s-au încadrat în condiţiile Legii cu privire la asigurare cu pensii.

Asupra proiectului s-a lucrat ţinînd cont de costurile sau de creşterea tarifelor la energie, gaze şi electricitate. Cuantumul compensaţiei sociale şi modul de plată va fi stabilit de către Guvern printr-o hotărîre de Guvern.

Rog să susţineţi acest proiect de lege.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Igor Dodon:

Vă mulţumesc.

Stimate doamnă ministru,

Stimată colegă, nu sînt sigur dacă dispuneţi de aceste cifre, însă o întrebare: cît va fi costul pentru populaţia Republicii Moldova majorările la gaze, energie electrică şi energie termică? Noi doar aceasta dorim să compensăm. Cît e costul total? Majorarea cît costă?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Pentru populaţie?

 

Domnul  Igor Dodon:

Cît va plăti suplimentar populaţia?

 

Doamna  Valentin Buliga:

Acuşi vă spun. Circa 160 milioane de lei.

 

Domnul  Igor Dodon:

Doamnă ministru,

Doar la încălzirea în Chişinău, unde anual în sezonul de încălzire sînt 1,4 milioane de gigacalorii, majorarea cu 160 de lei a tarifului, acestea deja sînt 200 milioane de lei. La gaz avem 500 milioane de lei care vor fi plătiţi suplimentar de populaţie. În sumă ne apropiem de 1 miliard. Guvernarea actuală vine cu 84 milioane de lei. Nu vă pare că e cam puţin?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Eu vreau să vă spun că creşterea sau cheltuielile pentru resurse energetice pentru o familie din 3 persoane, spre exemplu un apartament de 2 odăi, va duce la creşterea cu 10 lei pentru consumul de gaze, cu 23 pentru consumul de energie electrică şi pentru energia termică 151 de lei în municipiul Chişinău şi în municipiul Bălţi în jur la 60 – 70 de lei.

Este, să spun că ne pare puţin sau mult, scopul nostru ca să venim cu această compensaţie către cele mai sărace şi defavorizate familii şi persoane.

 

Domnul  Igor  Dodon:

Doamnă ministru,

Eu săptămîna viitoare, cred că luni–marţi, voi ieşi cu o conferinţă de presă, unde voi efectua toate calculele şi vi le voi prezenta şi dumneavoastră, şi Guvernului Filat.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Da, mulţumim mult. Le avem şi noi.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Doamnă ministru,

Spuneţi-mi, vă rog, dacă aceste surse sînt prevăzute în buget, după cum am aprobat noi bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, aceste sume nu au fost prevăzute şi nu era cazul să veniţi cu rectificare la aceste două bugete, pentru a identifica sursa de  finanţate. Pentru că, de altfel, orice grabă rămîne în van, pentru că nu există sursă de acoperire pentru această lege.

 

Doamna  Valentina Buliga:

La momentul actual, conform Legii bugetului, noi avem sume disponibile pentru plata acestei compensaţii şi nu este secret că la prima rectificare a bugetului vom veni cu modificări. Dar acum avem sume disponibile pentru acordarea acestei compensaţii sociale.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Orice sumă disponibilă poate fi dirijată, rectificată, modificată numai prin legea Parlamentului şi nicidecum de Guvern sau de o dispoziţie a oricărui demnitar.

Un alt moment ce ţine de această lege. Dumneavoastră aveţi, la articolul 6, o serie de acte, pe care trebuie să le prezinte potenţialii beneficiari. Şi spuneţi-mi foarte succint: ce demonstrează actul vizavi de venitul familiei, dacă se încadrează sau nu în potenţialii beneficiari. Actul cum ar fi: legitimaţia de pensionar sau certificatul despre categoria de salarizare. Nu despre salariu, dar despre categoria de salarizare.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Nu este exclus că îi putem concretiza, este vorba despre certificatul de salarizare care trebuie să îl prezinte ulterior beneficiarul.

 

Doamna  Galina Balmoş:

Certificatul de salarizare întotdeauna conţine venitul acestei persoane.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr.3. Două întrebări, aţi epuizat.

 

Doamna  Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Stimată doamnă ministru,

Vreau să vă întreb: cum explicaţi caracterul provizoriu al acestui proiect de lege? Şi de ce prevederile acestui proiect de lege se răsfrîng doar pentru perioada rece a anului şi doar pentru anul 2010? Or, în alte luni, în alte perioade ale anului nu consumăm aceeaşi energie electrică, apă, gaz şi alte servicii comunale, la care au sporit preţurile la fel de mult?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Stimată doamnă deputat,

Vreau să vă mulţumesc pentru întrebare şi vreau să vă asigur: cunoaştem că Republica Moldova are nevoie să consolideze acest sistem nou creat – sistemul de ajutor social, care să fie direcţionat şi orientat. De aceea, şi ne-am propus ca această modificare să fie una pe o anumită perioadă, ca pentru cel mai apropiat timp, poate în sesiunea de toamnă, să venim cu o nouă lege, o lege-cadru care ar prevedea un suport, o compensaţie, o să vedem cum o să o numim, pentru compensarea cheltuielilor energetice pe care le suportă familiile sărace şi vulnerabile.

De aceea, şi ne-am propus ca această lege să fie pentru anul 2010, ca, ulterior, să avem o lege care ar reglementa suportul statului către această componentă.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Deci recunoaşteţi că acest mecanism încă nu este perfect. Şi a doua întrebare.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Recunoaştem, pentru că Legea ajutorului social astăzi a încadrat doar 25% din populaţia săracă. Lucrăm, nu în zadar am modificat Regulamentul …

Da, poftim.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Cea de a doua întrebare este următoarea, doamnă ministru. Vreau să vin cu nişte exemple concrete şi să îmi confirmaţi, dacă, în conformitate cu prevederile aceste legi, persoanele respective vor fi calificate pentru a beneficia de ajutor social şi dacă vi se pare echitabil acest lucru.

Spre exemplu, o familie în care o persoană este bugetar, da, este salarizat în categoria 1 a 7 de salarizare şi are soţul businessman, locuieşte într-o casă luxoasă ş.a.m.d. automat se va califica pentru a beneficia de compensaţie socială în perioada rece a anului.

Şi o altă familie de pensionari cu un venit cumulativ de 901 lei, de pensionari care nu au împlinit vîrsta de 65 de ani, dar numai 64 de ani sau o familie de muncitori care au acelaşi venit cumulativ de 901 lei nu se vor califica să beneficieze de această compensaţie socială. Consideraţi acest lucru… În primul rînd, vreau să îmi confirmaţi că da, aşa este conform prevederilor proiectului. Pentru că eu am calculat şi anume…

 

Doamna  Valentina Buliga:

Nu o să vă spun da, pentru că nu este aşa. Şi vă spun de ce. Toate studiile, care s-au făcut şi continuă să se facă şi evaluarea veniturilor  gospodăriei casnice ne confirmă că circa 80 la sută din salariaţii bugetari sînt familii care sînt sărace, vulnerabile şi nu prea avem noi infirmiere, fochişti, personal tehnic măritaţi sau însuraţi cu businessmeni cu venituri colosal de mare.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Nu-i vorba de colosal de mare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumim frumos.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna  Valentina Buliga:

La fel, la a doua întrebare, noi nu vorbim de venitul cumulativ, fiecare persoană, dacă se va încadra, cum am menţionat, într-o familie vom avea, spre exemplu, doi salariaţi, ei vor beneficia de această compensaţie. Sau …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Microfonul nr.2, vă rog.

 

 

Doamna  Еlena Bodnarenco:

Спасибо.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Două întrebări. Gata.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Нет конкретных цифр в законе, и размер социальной компенсации будет установлен дополнительно постановлением Правительства, и количество получателей этой компенсации будет, видимо, постановлением Правительства. Так, из прессы мы знаем, что 260 тысяч человек, около 260 тысяч станут получателями.

Я читаю пункт 4, статья 6: «До 2-го числа каждого месяца должны быть составлены списки и 7-го числа каждого месяца уже нужно представить отчет о том, как были произведены выплаты».

Мы недавно имели пример повышения тарифов в муниципальном совете Кишинева, и мы видели, сколько времени, несколько месяцев в очереди стояли, и люди не могли ни дать документы, ни получить компенсацию вовремя.

Сегодня 19 февраля. Постановления Правительства, которое оговаривает все в подробностях, еще нет; людям нужно время на то,  чтобы получить справки с места работы, и т.д. Вы реально себе представляете, что  2 марта люди уже смогут обращаться за компенсацией?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Doamnă deputat,

Vreau să vă spun că este nevoie pe întreg teritoriul ţării să sporim capacităţile de administrare a sistemului de acordare a ajutorului social, inclusiv,  ulterior, a acestei compensaţii.

Eu vreau doar pentru informaţie să vă aduc… la fel, beneficiarii de compensaţii nominative, care au fost categoriile respective conform legii, astăzi beneficiază, 37% din aceştia primesc şi ajutor social. Adică, ceea ce doriţi dumneavoastră să spuneţi că ar exista un alt mecanism de acordare a acestei compensaţii nu întotdeauna este direcţionat şi nu întotdeauna face mai uşoară viaţa celor care primesc compensaţii nominative.

Este o realitate a noastră, trebuie să ne gîndim cum organizăm şi mobilizăm activitatea tuturor direcţiilor, secţiilor, Casei Naţionale, Agenţiei Naţionale pentru ca persoana care s-a adresat să nu stea în rînduri, să  prezinte informaţii cît mai succinte şi cît mai rapid să se încadreze în această listă de beneficiari. Şi se lucrează în comun cu …

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Да, спасибо.

Я вообще-то своим вопросом хотела сказать другое, хотела сказать, что это просто популистская акция. Позавчера в программе «Месажер» было сказано, что с завтрашнего дня…

 

Domnul  Serafim Urechean:

Пожалуйста, вопрос.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

… уже можно обращаться за компенсациями.

Второй вопрос. Вот здесь Вы говорили о том, как будут получать. У нас получается так, что некоторые будут получать и номинальную компенсацию, и социальную помощь, и вот эту социальную компенсацию в холодный период года. А инвалид первой группы, например, у которого пенсия более 700 лей и который не имеет права на социальное пособие, социальную помощь ежемесячную, он и на эту социальную компенсацию не будет иметь права. А лежачий  чаще всего инвалид первой группы.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Noi nu odată am vorbit, ajutorul statului se face direcţionat către acei mai săraci şi acei vulnerabili. Şi în baza chiar şi a viitorului sistem trebuie să stea evaluarea veniturilor şi indicatorul de bunăstare a familiilor.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Mulţumesc.

Eu propun la articolul 4 alineatul 1 litera c), ca redacţia dumneavoastră să fie completată cu o frază suplimentară: „Se acordă acest ajutor beneficiarilor de pensii sau alocaţii sociale în sumă de pînă la 700 de lei de la vîrsta de 65 de ani.” Eu consider că această formulare nu este chiar deplină şi convingătoare din cauză că, într-adevăr, această persoană poate să fie căsătorită cu o altă persoană care are o pensie mai bună de 700 de lei. Şi ar fi bine dacă noi am stipula suplimentar: dacă persoana dată nu are o altă sursă de venit.

Ar fi echitabil din cauză că dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine ce înseamnă familiile acestea defavorizate, pe care dumneavoastră le-aţi introdus la litera (a), acolo, într-adevăr, familii foarte sărace sînt. Şi noi, de fapt, trebuia să folosim ca bază Legea ajutorului social. Dar dacă dumneavoastră aţi venit cu această formulă suplimentară, ea ar putea fi acceptată, dar să fim atenţi.

Şi este problema şi a alineatului (3): „Compensaţia socială pentru beneficiarii specificaţi la alineatul (1) litera a), se acordă pentru familie, iar pentru ceilalţi de la literele b) şi c), pentru fiecare solicitant”. Aici tot este o problemă.

Şi mie mi se pare că în lectura a doua trebuie să meditaţi bine asupra acestui alineat (3). Am să încerc să vin şi eu cu anumite propuneri, dar aici trebuie de analizat.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Stepaniuc,

Mulţumesc.

Pentru lectura a doua noi o să examinăm, şi prima, şi a doua propunere a dumneavoastră este legat de ceea ce-am spus anterior, pe parcursul anului 2010 trebuie să consolidăm primul sistem – sistemul nou de acordare a ajutorului social destinat familiei în baza indicatorilor de bunăstare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Stimată doamnă ministru,

Iată, la articolul 9 alineatul (2) se vorbeşte despre controlul asupra corectitudinii stabilirii compensaţiei sociale. Pe mine mă interesează: unde direcţionăm noi cetăţenii în cazul în care ei nu sînt de acord cu ceea ce li s-a stabilit sau cu corectitudinea stabilirii compensaţiei?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Responsabilitatea pentru corectitudinea stabilirii o poartă direcţiile, secţiile asistenţă socială, care fac astăzi printr-un ordin în baza documentelor şi cererii prezentate. Sînt direcţia, Casa Naţională care are anumite atribuţii, dar importanta verigă în aceste cazuri sînt direcţiile şi secţiile asistenţă socială.

 

Domnul Igor Vremea:

Da, dar vedeţi că aici, la alineatul (2), se vorbeşte că controlul asupra corectitudinii se efectuează de către organele abilitate de control. Şi, iată, noi nu am concretizat care sînt ele, unde să se ducă omul, el nu ştie cui trebuie să se adreseze concret.

Doamna Valentina Buliga:

Am înţeles. Este vorba şi de viitoarea, poate, Inspecţie Socială care va fi creată, dar la etapa actuală fiecare în limita atribuţiilor. Cum am spus, poate ministerul interveni să verifice încă o dată, Inspecţia Socială, Direcţia Asistenţă, chiar şi Direcţia Financiară a consiliului raional. Astăzi nu avem control abilitat, organ abilitat anume cu această funcţie de control în domeniul respectiv.

 

Domnul Igor Vremea:

Şi…

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Domnule Vremea,

Aţi înaintat două întrebări.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Igor Vremea:

Nu, e în context. Aceea a fost una.

Şi a doua, referitor la responsabilitate. Cred că nu este stabilită, nu este concretizată în ce constă ea, adică, natura ei ş.a.m.d.

 

Doamna Valentina Buliga:

Fiecare îşi are responsabilitatea. Solicitantul – pentru veridicitatea documentelor prezentate. Şeful, asistentul social pentru completare, calcul, termenele de prezentare a ordinului, includerea în listă, prezentarea documentelor la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, fiecare în acest sistem îşi are responsabilitatea sa.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Doamnă Zinaida, poftim. Microfonul nr.2.

 

Doamna Zinaida Chistruga – Fracţiunea PCRM:

Doamnă ministru,

Nu consideraţi dumneavoastră că nu ar fi raţional să declanşez această procedură birocratică, extrem de anevoioasă pentru omul de rînd. Dacă se doreşte şi e posibilitate să fie ajutaţi bugetarii, de ce nu li se adaugă la salariu aceşti 70 de lei sau, respectiv, pensionarii dincolo de 65 de ani şi să îi lipsim de această necesitate de a umbla prin instanţă. De ce nu se merge pe această cale simplă şi absolut comodă?

 

Doamna Valentina Buliga:

Pentru că, dacă este să vorbim de pensionari, nu putem să distorsionăm sistemul de calcul al pensiilor, sînt anumite principii care stau la baza calculării pensiei bazate pe contribuţii.

Şi a doua componentă. Este vorba de salarizare şi am spus că noi vom veni şi sînt sigură că este necesară o lege a salarizării, bazată pe performanţă, sarcina, muncă depusă, criterii şi alte lucruri.

De aceea, eu cred că este undeva, întrebarea dumneavoastră are un sens, dar v-am spus de ce. Nu, am mers pe această cale.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Eu v-aş sugera să nu contaţi pe distorsionarea sistemului de pensionare, numiţi-l supliment la pensie. Dar omul să îl primească o dată cu pensia şi să nu umble prin instanţe.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, doamnă Zinaida.

Întrebări mai multe nu sînt.

Domnule ministru,

Luaţi loc. Comisia. Poftim, doamnă Palihovici.

 

Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi deputaţi,

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege privind compensaţiile sociale în perioada rece, nr.397, prezentat în Parlament de către Guvernul Republicii Moldova. Şi, analizînd acest proiect, în baza argumentelor prezentate, constatăm că listele de plată ale tuturor beneficiarilor de compensaţii sociale vor fi întocmite lunar de direcţiile sau secţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei, iar beneficiarii acestor compensaţii vor primi banii prin intermediul instituţiilor financiare, selectate conform legislaţiei în vigoare.

În conformitate cu prevederile prezentului proiect de lege, cuantumul compensaţiei va fi stabilit de către Guvern şi se va plăti de la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat.

În comisie a venit avizul vizavi de acest proiect din partea Comisia economie, buget şi finanţe, care îl propune, susţine proiectul. Amendamentele propuse astăzi în cadrul discuţiei proiectului la şedinţa în plen vor fi analizate şi prezentate de către comisie pentru lectura a doua

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, în urma dezbaterilor proiectului, cu majoritatea de voturi ale deputaţilor, propune Parlamentului acest proiect de lege să fie votat în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Întrebări către doamna preşedinte al comisiei sînt? Nu sînt.

Luaţi loc, doamnă preşedinte.

Da, cuvînt se oferă doamnei Galina… Da, domnului Prim-ministru. Poftim.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bănuiam că şi acest proiect de lege va avea parte de discuţii contradictorii în Parlamentul Republicii Moldova. Pe mine doar mă miră un singur aspect şi mă refer la acei care fac comentariile şi la maniera în care le fac uitînd cu desăvîrşire în ce situaţie au lăsat ţara, uitînd cu desăvîrşire că la plecarea de la guvernare au lăsat un buget cu o gaură de 8 miliarde de lei.

Ca să fie foarte clar, poate nu înţelegeţi ce înseamnă gaură. Aceasta înseamnă banii pe care i-aţi prevăzut la buget şi nu existau, bani care trebuiau să fie pentru salarii, pensii, medicină, învăţămînt. Este prima chestiune pe care am vrut s-o menţionez.

A doua. Acei care se expun, pe alocuri, aşa, foarte frumos, ambalat sub aspect politic, vreau să vă spun că au cunoştinţe bune, pe care le recunosc, şi sînt buni profesionişti, ca şi economişti, ca şi specialişti în protecţia socială şi, ţinînd cont de aceasta, cunosc foarte bine care este situaţia reală în Republica Moldova.

Este adevărat, noi toţi sîntem implicaţi direct, pe alocuri mai mult decît ar trebui, în procesele politice. Dar dincolo de aspectul politic, stimaţi prieteni, noi avem în sarcină să asigurăm, în măsura posibilităţilor, condiţii pentru cetăţenii noştri.

Acum, vreau să dau răspuns la cîteva întrebări care au fost enunţate astăzi în Parlamentul Republicii Moldova. Prima întrebare a ţinut de caracterul temporar al acestei legi. Este adevărat, această lege are caracter temporar şi vizează doar perioada de 3 luni. Şi această perioadă este luna ianuarie, luna februarie şi martie ale anului 2010 şi vizează doar perioada din momentul în care au fost majorate tarifele pînă la finalizarea perioadei reci a anului, cum spuneam, luna februarie, pentru ca, începînd cu anul viitor, inclusiv lunile noiembrie şi decembrie anul 2010 noi să venim în Parlamentul Republicii Moldova, să aprobăm o lege care să reglementeze acest ajutor din partea statului care vine pentru categoriile vulnerabile, socialmente vulnerabile din Republica Moldova în perioada rece a anului.

A fost enunţată o cifră aici de 84 de milioane de lei. Această cifră a fost posibilă să fie alocată, vreau să vă spun că nu atît de uşor cum sînt enunţate aici comentariile. Dar se uită că această sumă vine în complementarea sumei de 382 milioane de lei pe care Guvernul… în perioada rece a anului, vine ca şi ajutor pentru categoriile defavorizate socialmente din Republica Moldova.

Noi avem posibilitatea să discutăm foarte mult, că este mult sau este puţin, este funcţional sau nu un sistem sau altul. Însă, stimaţi prieteni, să nu plecăm iarăşi de la realităţi. Este ceea ce ne putem permite la ora actuală. Iar atunci cînd cineva efectuează un calcul cît reprezintă ca şi cost pentru consumatori majorarea de tarife, să nu uite că există şi principii, ceea ce ţine de economia de piaţă, ceea ce ţine de modul în care statul intervine cu ajutor şi către cine.

Ar fi foarte eronat ca să continuăm această politică care a persistat, păguboasă, cînd se ajutau toţi şi, în final, nimenea, care, în rezultat, a condus la o situaţie care a pus sistemul energetic în prag de faliment, care a lăsat, spre exemplu, doar generatorul de agent termic din Chişinău cu o datorie de peste 2 miliarde de lei care afectează nu doar consumatorii, stimaţi specialişti din Fracţiunea Comuniştilor, doar consumatorii din municipiul Chişinău, afectează întreg sistemul energetic de care beneficiază toţi cetăţenii Republicii Moldova.

Este adevărat, sistemul, la ora actuală, presupune şi anumite complicaţii în administrare. Dar nu vă supăraţi, este un sistem atît de anacronic şi atît de complicat pentru cetăţeni, pe care i l-aţi lăsat ca moştenire. Şi vă mai dau un termen, care, sper, vă va ajuta în comentariile ulterioare. Încercaţi să ne puneţi nouă în sarcină să rezolvăm problemele pe care le-aţi generat pe parcursul a 8 ani şi… de zile în doar 4 luni de zile.

În încheiere, vin cu o rugăminte, stimaţi colegi deputaţi: să facem abstracţie de anumite abordări care au la bază implicarea noastră politică şi să venim în ajutor celor care au necesitate cu acest puţin pe care ni-l putem permite.

Şi pentru lectura a doua, vreau să vă spun că chiar astăzi, în şedinţa în plen, au fost invocate sugestii foarte relevante, să venim toţi cu capacitatea de care dispunem, să îmbunătăţim această lege ca cetăţenii, care, cu adevărat, se află în dificultate să beneficieze de acest ajutor. Şi de ajutor urmează să beneficieze 260 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care, în fond, acest ajutor acoperă diferenţa de tarif.

Dacă sînt necesare explicaţii şi calcule, poftim, sîntem la dispoziţie să vi le oferim.

În încheiere, este o problemă, cu adevărat, care depăşeşte dimensiunea politică, este mai mult, dacă doriţi, sau ţine de dimensiunea morală a fiecărui dintre noi. Şi vă chem pe toţi solidar să aprobăm în primă lectură acest proiect de lege, ca, pentru lectura a doua, să venim cu îmbunătăţiri şi să oferim cadrul necesar, ca să începem să plătim aceste compensaţii concetăţenilor noştri.

Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Doamnă Balmoş, poftim, Fracţiunea Comuniştilor.

 

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

Pînă la începerea discursului nemijlocit, vreau să zic că, după politica de angajare a creditelor enorme şi după viteza de angajare a acestor credite, gaura, posibil, să fie la sfîrşitul anului dezastruoasă.

Dar să încercăm să lăsăm moştenirile, sau după principiul că acei care nu ştiu să muncească se lamentează, iar ceilalţi caută soluţii.

În sfîrşit, cu două zile în urmă, Guvernul a declarat, cu mare satisfacţie, instituirea mecanismului de acordare a unor compensaţii familiilor defavorizate în perioada rece a anului, alocaţie necesară, cel puţin, la începutul sezonului de încălzire.

Amintesc că, în luna decembrie, acelaşi Guvern a venit în Parlament cu proiectul bugetului pentru 2010 în care au introdus un know-how îngheţarea cuantumului compensaţiei nominative stabilite pentru mai bine de 245 de mii de cetăţeni, compensaţie care acoperea parţial cheltuielile pentru consumul de gaze, energie electrică, termică, lemne de foc, cărbune şi unele servicii comunale în condiţiile în care crescuse vertiginos tarifele şi preţurile la serviciile comunale.

Mai mult, a fost anulat dreptul potenţialilor beneficiari de a primi această compensaţie, adică noii invalizi, pensionari solitari, familii cu 4 şi mai mulţi copii. Aceştia sînt beneficiarii potenţiali.

Atunci Prim-ministrul ne convingea că aceştia se vor califica pentru obţinerea altei prestaţii, ajutorului social acordat în baza evaluării veniturilor familiei. Orice propunere şi opinie a deputaţilor comunişti privind neadmiterea acestor îngrădiri au fost neauzite, fiind lăsat să se înţeleagă că guvernarea nu are nevoie de sfaturi, dar mai ales de legi şi opinii promovate de comunişti.

La şedinţa precedentă a Parlamentului, comuniştii au propus introducerea în ordinea de zi a unui proiect, datat din anul 2008, autor Filat, privind alocarea subvenţiilor pentru încălzire în perioada rece a anului. Proiectul prevedea sume de la 500 de lei la 1400 de lei pentru o familie, categorii de beneficiari fiind mult mai multe, indicînd şi sursa de finanţare, un fond de subvenţii pentru încălzire.

E uşor să propui prevederi populiste cu costuri şi miliarde, cînd nu eşti responsabil de gestionarea mijloacelor financiare.

Domnul Filat s-a văzut obligat să reacţioneze, asigurîndu-ne că Guvernul va veni urgent cu o iniţiativă în acest sens, ceea ce şi s-a întîmplat. După aprobarea de alaltăieri a proiectului în şedinţa Guvernului, Prim-ministrul a mulţumit, inclusiv înaltei sale  persoane, pentru lucrul bine făcut. În aceeaşi zi, inferiorii săi s-au grăbit să anunţe, prin intermediul mass-media, că persoanele care cad sub incidenţa noului proiect se pot adresa deja direcţiilor asistenţă socială pentru a primi mult rîvnita compensaţie. Săraca lume, cît mai poate să asculte şi să creadă acestor poveşti.

Proiectul a şi fost inclus în grabă în ordinea de zi a Parlamentului şi cred că şi va fi votat fără ca să se înţeleagă acest pretins salvator mecanism de subvenţionare. Adevărul e că cele 82 milioane de lei, costul proiectului, cel puţin, în nota informativă indicat, va fi distribuit pentru aproximativ 260 mii de beneficiari pentru perioada prevăzută în lege de 5 luni, astăzi anunţată de 3 luni. Simplele calcule ne indică o sumă în jur de 100 de lei, sub 70 sau dacă sînt 3 luni, un pic mai mult, lunar.

Mai sînt şi alte faţete. Banii lipsesc, ei urmează a fi contractaţi de la Comisia Europeană, Guvernul Marii Britanii sau poate al Poloniei sau, sau. Continuăm să luăm credite tot atît de rapid şi nesăbuit după cum se nasc şi iniţiativele trăsnite.

Normal ar fi să vină imediat şi proiectul de rectificare a celor două bugete de stat şi al bugetului asigurărilor sociale. Situaţia e jalnică, mai ales că Guvernul, domnul Filat nu are curajul să recunoască că manipulările comisiei în privinţa interdicţiilor de a plăti compensaţii nominative au fost prea grabnice, intuiesc, impuse de Fondul Monetar Internaţional şi acceptate cu prea mare uşurinţă.

Oricum, aceste noi compensaţii sînt mai reduse decît acele nedorite compensaţii nominative în 2009 aproximativ 125 lei lunar pentru o persoană, plătite anul împrejur.

Aţi fi putut să introduceţi modificări în modalitatea de plată a compensaţiei nominative sau ajutorului social şi să nu purtăm pe drumuri cetăţenii noştri pentru a acumula acte şi a demonstra că sînt în drept a primi acest suport. Acum ei vor perfecta acte şi vor dovedi să… vor face dovezi să primească compensaţia nominativă, ajutorul social şi compensaţia socială, ultima fiind o combinaţie  a celor două de mai sus.

Cine sînt beneficiarii potenţiali?

Unu. Familiile care primesc ajutor social. O familie, un beneficiar.

Doi. Persoane care primesc salarii conform grilelor întîi – şapte de salarizare. O persoană, un beneficiar.

Pensionarii cu vîrstă de peste 65 de ani care primesc pensia mai puţin de 700 de lei. O persoană, un beneficiar.

I-am pus pe toţi într-un cazan – familia, persoana.

Unora, introducînd încă o interdicţie, vîrsta – 65 de ani, care este destul de discriminatoriu în acest caz, pentru că pensionarii din sectorul agrar ar primi pensia mai mică decît 700 de lei şi ce se întîmplă între vîrsta de 57 şi 65 de ani.

De ce pentru salariaţi, de exemplu, nu sînt incluse principiile vîrstei? Şi de ce iarăşi această discriminare?

Nu demult am fost martori ai iniţiativelor sociale ale primarului de Chişinău, după care zile la rînd mii de pensionari şi invalizi făceau coadă la secţiile de asistenţă socială din municipiul Chişinău, cu permisele de călătorie. Acum, imaginaţi-vă acei 260 de mii de potenţiali beneficiari care se adresează secţiilor asistenţă raionale unde sînt deserviţi de cîţiva specialişti care încă nu înţeleg şi încă nu au fost instruiţi despre acest proiect cu nişte acte care trebuie să facă dovadă a nu ştiu ce pentru că numai nu a veniturilor fac dovadă legitimaţia de pensionar şi actul despre grila de salarizare.

Şi încă un moment. Fracţiunea Partidului Comuniştilor a înregistrat proiectul cu nr.396, care vine şi cu propuneri în privinţa deblocării situaţiei menţionate. Sîntem gata să discutăm şi alte propuneri pe care le-am identificat la acest capitol. E cazul să lăsaţi din bolnăviciosul amor propriu şi să discutăm constructiv pe marginea unui proiect chibzuit şi echilibrat, mai ales că toţi ne dorim îmbunătăţirea situaţiei financiare a familiilor afectate de creşterea tarifelor.

La această etapă, avem un proiect defectuos, pe care Fracţiunea Comuniştilor este nevoită să îl susţină de principiu. Adică, mai bine mai puţin decît nimic. De altfel, toată pretinsa eficientizare, optimizare, monitorizare care, de fapt, nu se vede acest mecanism de control şi monitorizare, se transformă într-un haos în gestionarea mijloacelor publice adunate de întreg poporul cu atîta trudă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, nu, bine domnule Munteanu. Poftim.

 

Domnul Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM:

Stimaţi colegi,

Foarte succint, în special, un mesaj pentru domnul Prim-ministru. Eu l-aş ruga foarte mult să înceteze folosirea clişeurilor răsuflate şi expirate, care demult au fost dezminţite, şi, în special, aşa-numitul deficit bugetar de 8 miliarde.

Deci toată lumea ştie că pînă la urmă aşa-numitul deficit bugetar a constituit 5 miliarde, dintre care 3 au fost acoperite de pe urma măsurilor implementate de Guvernul Greceanîi din rezervele interne, iar 2 miliarde dumneavoastră  le-aţi folosit ca să îl acoperiţi în continuare, din contul banilor care, pe 7 august, au venit de la Fondul Monetar Internaţional în Republica Moldova, în calitate de cofondatori ai Fondului Monetar Internaţional. Aşa că, vă rog frumos, fiţi mai responsabil cu cifrele pe care, probabil,  ne le cunoaşteţi.

 

Doi. Vreau încă o dată să subliniez că creşterea totală, de pe urma creşterii totale a tarifelor, populaţia va plăti suplimentar peste 1 miliard de lei. Dumneavoastră veniţi cu iniţiative de compensaţii de 84 de milioane. Deci comparăm 1 miliard cu 84 de milioane, este o acoperire de 8%. Aceasta este prima.

Trei. Vorbiţi de 262 mii de beneficiari. Eu vă reamintesc că noi avem peste 200 de mii de funcţionari publici, plus peste 600 mii de pensionari. Deci este vorba de aproape 900 mii de beneficiari potenţiali. Vă rog, să fiţi mai responsabili cu cifrele şi să fiţi mai puţin populist. Mai concret, domnule Prim-ministru.

Mersi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, domnule  Muşuc, poftim.

Microfonul nr. 4, domnule Prim-ministru, poftim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu am vrut după prima intervenţie să ies. Este doamnă totuşi, ex-ministrul protecţiei sociale. Dar vizavi de ultimul vorbitor, domnul Muntean, eu vreau să recunosc că am fost poate nu suficient de responsabil pentru a face o evaluare mai amplă a ceea ce a însemnat actul de guvernare dinaintea noastră. Şi vreau să îmi asum această responsabilitate. Şi vreau să vă spun că am să am şi mai mult timp în acest sens. O să înţelegeţi mai tîrziu. De ce?

Că o parte din activitatea mea o voi dedica anume, fiind foarte responsabil, în analiză cu cifre şi cu probe. Pentru că, pînă la urmă, să se cunoască cifre, făptaşi şi de ce s-a ajuns în situaţia în care ne aflăm. Eu îmi asum responsabilitatea nu în faţa ta,  îmi asum responsabilitatea în faţa Parlamentului şi în faţa cetăţenilor Republicii Moldova. Ca să fie o precizare  pentru un start nou în activitatea mea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, poftim, domnule Muşuc.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului,

Domnule Prim-ministru,

Desigur că aveţi tot dreptul de a vă referi inclusiv la  opt ani de zile, în care PCRM a fost la guvernare. Este dreptul oricărui partid care a fost în această perioadă în opoziţie. Dar totuşi, dacă e să fim corecţi, vreau să vă amintesc că fiecare din acele partide, care atunci se aflau în opoziţie, insistau, în timpul campaniei electorale, că au programe detaliate, inclusiv de ieşire din criză, care trebuie implementate şi vor fi implementate imediat, după ce partidul respectiv va veni la guvernare.

Şi au trecut mai mult de şase luni de zile, după ce dumneavoastră,  în formatul Alianţei pentru Integrarea Europeană, aţi venit la guvernare. Şi aţi avut tot timpul necesar pentru ca, inclusiv, să implementaţi un program de ajutoare sociale, în aşa mod, ca ajutorul acesta, în primul rînd, să fie de o mărime necesară şi să ajungă la fiecare familie,  care are nevoie de această majorare.

Dar eu nu la aceasta vreau să mă refer, deoarece colega mea, doamna Balmoş, s-a referit în detalii la acest program pe care îl propuneţi, care, desigur,  este unul defectuos. Eu vreau să… Şi îmi pun această întrebare: dar ce decizii noi vrem să compensăm prin implementarea acestui mecanism? S-a efectuat o majorare totală la toate serviciile energetice: şi la electricitate, şi la agentul termic, şi la gazele naturale, şi la transport. Eu vreau să vă dau un exemplu al Chişinăului, ca să mă refer la eventualele lucruri pozitive, care vor fi. Ele nu vor fi.

Guvernarea liberală în Consiliul municipal Chişinău a majorat de 5 ori doi ani în urmă tarifele la deservirea blocului, lucru care nu a condus la nici o schimbare cardinală în domeniu. De cinci ori au crescut facturile la cetăţeni, dar nimic nu s-a schimbat. Acelaşi lucru a avut loc jumătate de an în urmă, cînd acelaşi Consiliu Municipal Chişinău, cu liberalii în frunte, au majorat de două ori tarifele pentru transport şi cu 80% tarifele la apă. Situaţia în domeniu în calitatea serviciilor nu s-a schimbat. Veniturile acestor întreprinderi nu au crescut. Regia Transport Electric are mai puţine venituri, dar „Apă-Canal” are de trei ori mai puţine venituri decît cele planificate în urma majorării de tarife.   Fix acelaşi lucru va avea loc şi acum după majorarea aceasta totală a tarifelor care a avut loc.

În domeniul termoenergetic schimbări spre bine nu vor fi. Vom avea în lanţ neachitări la serviciile energetice. Şi problema cea mai importantă a domeniului termoenergetic nu va fi rezolvată. Mai ales, ca specialişti în domeniu, cred că cunoaşteţi foarte bine că, prin această decizie neprofesionistă a Agenţiei, au fost prejudiciate interesele, în primul rînd, ale producătorilor, CET-lor şi a consumatorilor. Decizia este neprofesionistă. Şi, plus, mai e şi încă o decizie neprofesionistă, care vizează compensarea acestei majorări.

Desigur,  PCRM nu poate să nu susţină compensaţiile. Mai bine aceste compensaţii defectuoase şi mici, decît nimic. Dar totuşi noi considerăm  că decizia de majorare a tarifului trebuie revizuită. Ea chiar trebuie anulată. Şi aici, încoace, în Parlamentul Republicii Moldova, Guvernul trebuie să vină cu o iniţiativă foarte bine calculată, care să aibă mecanisme concrete de implementare. Dar ceea ce ni se propune acum este clar. Eu, de exemplu, sînt convins că s-a făcut în cîteva zile, s-a dat o comandă ca repede să se vină cu aceste compensaţii. Dacă nu în cîteva zile, atunci compensaţiile trebuiau implementate în baza Legii cu privire la ajutorul social şi venitul calculat al familiei. Dar nu s-a făcut.

Noi nu sîntem de acord cu această abordare neprofesionistă în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor în domeniul  termoenergetic,  inclusiv în ceea ce priveşte alocarea acestor compensaţii. Dar sîntem nevoiţi să votăm pentru această propunere în primă lectură, deoarece mai bine o compensaţie defectuoasă decît nimic.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, microfonul nr. 4.

Tribuna centrală, poftim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi, eu cred că mulţi dintre colegii deputaţi comunişti îşi amintesc  un lucru extrem de important, pe care l-am avut atunci cînd eram preşedinte al Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie, cînd nu o dată am spus că este ridicol şi trist să faci politică din domeniul social, din sănătatea cetăţenilor Republicii Moldova, din nevoile lor, din sistemul de protecţie socială care trebuie să fie unul bazat pe anumite principii şi să ajungă, într-adevăr, la acei cu nevoi şi cei vulnerabili.

Şi, de aceea, îmi pare astăzi foarte rău, cînd fosta ministru şi colegul Muntean spun anumite lucruri care au putut  şi au avut toată posibilitatea în două parlamente, cu majoritatea parlamentară, să construiască un sistem de protecţie socială garantată  cetăţenilor Republicii Moldova, cu ambele sale componente: sistemul de asigurare socială şi sistemul de asistenţă socială. De aceea, mi se pare astăzi foarte nepotrivite aceste critici.

Da, noi înţelegem că legea poate fi modificată şi perfecţionată. Da, noi înţelegem că, poate, sistemul existent, pe care am reuşit noi cît de cît să îl modelăm în acest scurt răstimp, încă nu corespunde aşteptărilor oamenilor din Republica Moldova, care sînt afectaţi astăzi de sărăcie, de efectele crizei economice, de migraţiune şi de multe altele.

De aceea, eu v-aş ruga, ca, responsabilizînd şi conştientizînd misiunea noastră de aleşi ai poporului, să ne unim eforturile şi să facem din sistemul de protecţie socială unul, într-adevăr, care să corespundă aşteptărilor oamenilor. Şi să nu facem politică din el. Căci cetăţeanul, vreau să vă spun că,  înţelege foarte bine cine şi ce face, ce a făcut, de ce nu a făcut şi care sînt astăzi intenţiile a fel de fel de declaraţii şi afirmaţii.

Sistemul de ajutor social, într-adevăr, este unul încă foarte sensibil, cu multe greutăţi. Nu s-a reuşit să se instruiască asistenţii sociali. Nu s-au consolidat capacităţile autorităţilor locale. Nu s-au găsit şi acele, poate, surse care ni le-am fi dorit şi noi mult mai mari decît sînt altele. De aceea vă rog, să veniţi cu propuneri bune, ca legea care trebuie să fie adoptată în sprijinul celor pe care i-a afectat majorarea de tarife, să fie unul adecvat şi să rezolve cît  de puţin problemele şi nevoile oamenilor.

Eu vă mulţumesc. Şi rog să susţineţi acest proiect de lege în continuare şi să veniţi cu îmbunătăţiri pentru lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Cuvînt i se oferă domnului Preşedinte al Parlamentului Mihai Ghimpu.

Poftim, poftim, da, microfonul nr. 3.

 

Doamna Galina Balmoş:

Am fost vizată.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim?

 

Doamna Galina Balmoş:

Am fost vizată şi am dreptul la replică, domnule Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Nu aţi fost vizată, nu a fost numit numele dumneavoastră de familie. Poftim.

 

Doamna Galina Balmoş:

Am fost vizată. Vreau să vă zic că noi, în comunicarea noastră…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, mi s-a oferit cuvîntul, vă rog frumos.

 

Doamna Galina Balmoş:

Am vorbit tocmai profesionist …

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.3.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, domnule  Ghimpu.

 

Domnul Mihai Ghimpu – Preşedintele Parlamentului:

Dacă nu înţelegeţi omeneşte, atunci cum? Va veni timpul şi o să îl deconectaţi. Dar aceasta nu o să fie degrabă. Păi, dar aveţi un respect. Nu, nu a fost pronunţat numele dumneavoastră.

Stimaţi doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Rog linişte în sală.

Domnule Muşuc,

Ai fost, m-ai obosit la Consiliul Municipal, măcar aici fii mai cuminte. Te rog frumos eu. Cu gălăgia, am în vedere, cu vorba. Cîtă inspiraţie socială din partea deputaţilor comunişti, cînd au trecut în opoziţie! Dar ce aţi făcut dumneavoastră  opt ani de zile ca partid de stînga? Nu aţi adoptat  o lege cu privire la ajutorul social sau la compensaţiile nominative. Aici trebuie să întrebaţi unde e legea? Linişte, vă rog, linişte. Opt ani de zile, opt ani de zile aţi avut posibilitate să adoptaţi o Lege cu privire la ajutorul social care să ajute.

Domnule Reidman,

Потише, пожалуйста. Здесь не пожарная.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă rog foarte frumos…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dumneavoastră  sînteţi oamenii  care numai ştiţi să speculaţi şi să…  ca la rîşniţă luaţi minciuna şi o purtaţi aşa. În Consiliul Municipal Chişinău, stimaţi colegi, la Primărie tot liberal-democraţii au venit cu ajutorul social. Nu comuniştii, liberal-democraţii au venit şi plătesc diferenţa, ajută cetăţenii care primesc mai puţin de 1400 de lei în plata serviciului comunal. Dumneavoastră  nu aţi vrut să ajutaţi niciodată.

Am venit noi în Parlament, liberal-democraţii, şi tot noi, liberalii, venim cu o Lege în ajutorul social al cetăţenilor. Iată care este adevărul. Voi aţi ştiut numai să vorbiţi pentru cetăţeni, dar să vă îmbogăţiţi voi cu miliarde, în frunte cu conducerea voastră. Iată cum aţi făcut voi politică. Este o ruşine, este o ruşine, vă spun eu. Dumneavoastră  mă puteţi trata cum doriţi, dar eu sînt omul care spun ce gîndesc şi am să vă spun toată viaţa. Este o ruşine, este o ruşine că dumneavoastră, un partid de stînga, avînd 71 de mandate, apoi 56, şi nu aţi rezolvat problema socială în Republica Moldova, a cetăţenilor care au un trai slab, categorii defavorizate. Aşa că mulţumiţi liberalilor că am venit şi rezolvăm această problemă pe care nu aţi rezolvat-o dumneavoastră. Iată care este adevărul.

Domnule Reidman,

La mine pe masă stă o scrisoare din partea dumneavoastră, adresată domnului Voronin. „Надо приватизировать «Cartea Moldovei». Şi Voronin scrie: „de acord”. Şi eu tot  am să scriu „de acord” mai departe acum. Liniştiţi-vă, acolo. Iată cu ce v-aţi ocupat dumneavoastră. Aţi privatizat, „prihvatizat” tot în Republica Moldova. Nu aţi rezolvat problemele sociale ale oamenilor şi nu faceţi gălăgie. Cînd vorbiţi dumneavoastră, eu sînt liniştit, vă ascult.

Cultura, cultura. Domnul Reidman,

Eu cunosc evrei de o înaltă cultură. Şi îmi pare rău că îi faci de ruşine. Vă spun sincer. Aşa că, stimaţi colegi, ceea ce facem noi, liberal-democraţii, am promis în campania electorală şi venim şi rezolvăm problemele. Şi răspunsul care este că… Domnul, a spus un tînăr aici că aţi promis şi au trecut şase luni, abia şase luni. Noi abia ieşim din groapa în care ne-aţi aruncat şi pe noi, şi pe cetăţeni. Avem încă 3,5 ani de guvernare. Şi o să fie rezolvate  problemele şi cetăţenii o să simtă o viaţă decentă, liberă şi democratică. Vai, vai, aşa-i, Muşuc! (Aplauze.)

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc, foarte frumos.

Acum, permiteţi-mi să pun la vot în primă lectură.

Domnule Muşuc,

Poftim, sigur, demnitatea. Poftim.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Da, Serafim Alexandrovici,

Vă mulţumesc pentru acest drept. Eu vreau să îi amintesc domnului Ghimpu. Dar vă rog frumos, fiţi corect. Deoarece deja de cîteva ori, cel  puţin, aţi făcut nişte declaraţii de la tribuna centrală a Parlamentului, care nu corespund realităţii. Vreau să vă amintesc,  dacă nu prea bine ţineţi minte. Doi ani în urmă, cînd se aproba  bugetul Consiliului Municipal.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Muşuc, aceasta nu este la subiectul de astăzi.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Dreptul la replică, o secundă, o secundă. Eu vorbesc despre implementarea compensaţiilor de către liberali. De două ori bugetul nu a fost aprobat atunci, deoarece nu a votat Fracţiunea social-democrată.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu îmi cer scuze, domnule Urechean. Nu e la subiect, nu e la subiect.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Eu am dreptul la replică. E la subiect.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr.3. Nu e la subiect. Aici nu e Consiliul Municipal, unde faci haos, aici e Parlamentul – organ legislativ, organ legislativ al statului, domnule Muşuc. Sorry, sorry, domnule Muşuc, sorry. Gata.

La vot proiectul. Cine este pentru adoptarea proiectului în primă lectură, rog să voteze. Numărăm. Da, majoritatea este, majoritatea absolută. Inclusiv  domnul Muşuc a votat.

Mulţumim, sănătate, succese înainte.

 

Domnul Serafim Urechean:

Trecem la proiectul nr.409, proiectul de Lege pentru modificarea articolului 36 din Legea din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură. Raportor: domnul deputat Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova raportor. Poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Am venit cu această iniţiativă dat fiind faptul că astăzi avem o Lege cu privire la Procuratură, care a fost bine gîndită de către guvernarea precedentă. Şi nimeni nu poate fi astăzi înaintat într-o funcţie de viceprocuror general şi în alte funcţii de procuror de sector, de raion decît acei care lucrează în Procuratură. Este o discriminare. Noi cunoaştem foarte bine că a avut loc o epurare de cadre şi în sistemul judecătoresc, şi în Procuratură, şi peste tot.

De aceea, eu vin ca să liberalizăm această lege, să o democratizăm. Şi propun ca la articolul 36 alineatul (2), cuvintele „în ultimii 10 ani” să se substituie prin cuvintele „cel puţin 10 ani”. Să lăsăm ca să existe posibilitatea să găsim cei mai buni specialişti nu numai din sînul Procuraturii, dar, în genere, pe care îi avem noi, care au lucrat. Şi nu lucrează ultimii aceşti 10 ani în Procuratură, fiindcă au fost concediaţi sau au plecat din cauza presiunilor politice. Eu cred că această condiţie este nedemocratică şi propun să susţineţi această modificare. Atît.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Poftim, ce întrebări aveţi către autorul proiectului?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc.

În primul rînd, vreau să îi spun domnului autor Ghimpu că Legea cu privire la Procuratură a făcut parte din planul de acţiuni „Republica Moldova-Uniunea Europeană”. Şi această lege a fost expertizată de Consiliul Europei, care a avut un aviz pozitiv şi la capitolul pe care urmează dumneavoastră  să îl modificaţi prin iniţiativa legislativă respectivă.

După părerea noastră, iniţiativa respectivă are o conotaţie, de asemenea, politică şi face parte în continuare din acele propuneri şi iniţiative legislative de moment, pe care dumneavoastră le propuneţi. Şi, după părerea noastră, nu aveţi candidaturile respective, care ar întruni exigenţele actualei legislaţii. Şi propuneţi modificarea acestui articol, deoarece nu aveţi candidaturile respective, care vor servi ca un instrument politic în activitatea Procuraturii Generale.

Şi de aici vreau să vă spun că sînt în actualul sistem al Procuraturii foarte multe persoane competente, care întrunesc aceste exigenţe de zece ani, cel puţin zece ani de activitate în Procuratură. Dar cred că nu vă convine după punctul dumneavoastră politic de vedere. De aceea, vreau să vă pun următoarea întrebare: aţi consultat acest proiect de lege cu organismele internaţionale sau v-aţi consultat cu Guvernul Republicii Moldova? Fiindcă avizul la proiectul respectiv nu este. Care este poziţia Guvernului în asemenea situaţie?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă răspund.

Stimaţi colegi,

Dacă ne-am conduce după actuala lege, e cam egal cum ar fi în Codul electoral scris că „Partidele politice înaintează candidaţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova cetăţeni care au avut ultimii 10 ani de zile mandatul de deputat”. Cam aşa vor comuniştii. Ar fi corect aşa?

Iată care este răspunsul, domnule Zagorodnîi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Domnule autor…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Noi garantăm, Constituţia garantează tuturor dreptul de a ocupa o funcţie. Şi Convenţia Europeană la fel. Şi noi aici lărgim lista, nu ca dumneavoastră. Dăm voie şi dintre acei care au  ultimii zece ani, şi dintre acei care au 20 de ani, dar nu au ultimii 10 ani, fiindcă au plecat în alte funcţii. Lăsăm posibilitatea ca să găsim cel mai bun profesionist. Şi eu cred că poziţia mea este foarte corectă.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, eu vă mulţumesc.

Dar vreau să vă spun că dumneavoastră, în primul rînd, nu aţi răspuns la întrebarea concret pusă.

În al doilea rînd, vreau să vă spun că dumneavoastră  încurcaţi funcţiile eligibile cu cele de numire.

Fiindcă, dumneavoastră, uitaţi-vă, în legea actuală Procurorul General se numeşte persoana care ultimii, cel puţin, 15 ani a activat în organele Procuraturii. E normal. Sau identice acestei funcţii.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Zagorodnîi,

Eu …

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

O secundă. Dar dumneavoastră, fiind un jurist cu experienţă, care aţi făcut facultate nu ştiu cîţi ani acolo, vă daţi bine seama că un procuror adjunct urmează să fie direct un profesionist venit din organele Procuraturii, nu cum actualul Procurorul General venind din alt sistem, care, după părerea noastră, nu cunoaşte sistemul…

 

Serafim Urechean:

Bine, domnule Zagorodnîi.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

De aceea, vreau să vă întreb, răspundeţi la întrebarea pe care v-am pus-o anterior, a fost …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Zagorodnîi …

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

A fost consultat cu experţii internaţionali  proiectul de lege?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Zagorodnîi,

Vă răspund la întrebare.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Se substituie două cuvinte: „în ultimii zece ani” cu „cel puţin zece ani”. Rămîn aceiaşi zece ani de profesionalism, numai că nu în ultimii zece ani, dar să îi aibă zece ani în cadrul Procuraturii. Iată care e diferenţa.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Am consultat eu foarte bine normele europene şi Constituţia Republicii Moldova.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Microfonul nr.4, poftim.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Constituţia e pe masă la mine, la dumneavoastră nu ştiu unde e.

 

Domnul  Leonid Bujor – Fracţiunea Partidului „AMN”:

Cred că iniţiativa legislativă este bine venită, trebuie sprijinită, dat fiind faptul că argumentul opoziţiei, prezentat de domnul Anatol, nu trage la cîntar. Un deputat respectiv care are o pauză, de exemplu, a devenit deputat pe  parcursul a 4 ani, el în continuare nu mai are nici un drept. Lucru care ar putea să îl afecteze chiar şi pe dumnealui personal.

Este adevărat, sînt situaţii cînd oamenii pot să îşi întrerupă activitatea, activînd în calitate de diplomat, presupunem, da? De ce el nu poate ulterior pretinde să deţină această funcţie?

De aceea, domnule Preşedinte al Parlamentului, domnule Ghimpu,

Iniţiativa este bine venită şi, respectiv, ea trebuie susţinută. Nu trebuie să politizăm şi lucru care ţine strict de un domeniu concret.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Microfonul nr.3, poftim.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Totuşi, nu am înţeles, ce a fost asta? Deci nu a fost  nici o întrebare de la domnul Bujor, a fost un comentariu.

Domnule Ghimpu,

Am aşa o întrebare: iniţiativa dumneavoastră a fost înregistrată în Parlament ieri, pe data de 18 februarie, seara. Deci comisiile permanente ale Parlamentului şi majoritatea deputaţilor nici nu au văzut-o, astăzi au primit. Nu vi se pare că, în primul rînd, se încalcă Regulamentul Parlamentului? Şi, în mod normal, această iniţiativă trebuia să fie discutată în comisiile permanente şi după aceea dezbătută la şedinţa în plen a Parlamentului. Unde vă grăbiţi, domnule Ghimpu?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

 Eu ştiu că a fost discutată în comisii.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Dacă a fost înregistrată ieri seara, cum a fost discutată?

 

Domnul  Serafim Urechean:

E întrebarea a doua a dumneavoastră, da, domnule Petrenco?

 

Domnul  Grigore Petrenco:

E prima întrebare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Eu, domnule deputat, m-am folosit de dreptul Legii cu privire la activitatea Parlamentului, Regulamentul, a cărui respectare o tot cereţi, şi acesta permite de inclus în ordinea de zi şi a fost inclus şi examinăm.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Domnule Ghimpu,

Aveţi dreptul să înaintaţi iniţiative legislative, dar aceasta nu înseamnă că astăzi înregistraţi şi mîine trebuie neapărat să o adoptăm. Trebuie respectat Regulamentul Parlamentului.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Petrenco, aţi …

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Aşa că, iniţiativa trebuie să fie discutată în comisiile permanente.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Conform angajamentelor asumate de către Republica Moldova, Consiliului Europei urmează să îi fie prezentate spre expertizare acele proiecte de legi care afectează într-un fel sau altul drepturile şi libertăţile omului.

Domnule Ghimpu,

Spuneţi-mi, vă rog frumos, această modificare afectează în vreun fel drepturile şi libertăţile garantate de Convenţie sau nu? Pentru a răspunde domnului Zagorodnîi la întrebarea dumnealui vizavi de expertiză.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Invers, înlătură încălcarea drepturilor. Fiindcă orice cetăţean, care are zece ani de zile, indiferent cînd a lucrat în Procuratură, are dreptul să deţină această funcţie. Este o îmbunătăţire a acestor drepturi.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vadim Mişin – Fracţiunea PCRM:

Спасибо.

Уважаемые господин Председатель, вы действительно имеете право по Регламенту вносить в повестку дня от своего имени любой законопроект, вы абсолютно правы. Но нигде в Регламенте не написано, что это внесение должно нарушить все парламентские регламентные нормы.

Вы имеете право внести только тот законопроект, который прошел все комиссии, прошел процедуру. И если комиссия не вносит, то вам такое право предоставлено.

В данном случае вы нарушаете Регламент Парламента, делаете это сознательно и непонятно зачем. Что за горячий вопрос? Если мы на комиссиях рассмотрим, и вы внесете, и он будет принят, зачем нарушать Регламент умышленно?

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumim frumos.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Stimaţi colegi,

Probabil, cunoaşteţi că în 2002 a fost modificată Legea cu privire la Procuratură, domnule Zagorodnîi, pînă atunci toţi care erau funcţionari, procurori se numeau doar acei care erau procurori de raioane, în rest erau ajutori de procurori şi erau anchetatori.

Dacă mergeţi pe ideea aceasta, astăzi viceprocurori ai republicii pot fi persoane care au de la 60 de ani în sus. Fiindcă din 2002 încoace doar ei pot să întruneze numărul de 10 ani de zile în activitatea de procuror.

De aceea, este bine venită legea propusă acum de către domnul Preşedinte şi trebuie să o adoptăm, căci altfel noi nu o să putem promova cadre tinere în Procuratură.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Zagorodnîi,

Pentru replică. Da, poftim.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

În primul rînd, vreau să le răspund colegilor care m-au vizat, că organul Procuraturii într-un stat democratic de drept este foarte important spre deosebire de alte organe. Şi dacă în alte structuri statale urmează să promovăm miniştri sau şefi de instituţii din  alte specialităţi, dar cu totul în alte direcţii care activează, în organele Procuraturii urmează să avem oameni competenţi, care au activat în organele Procuraturii şi cunosc sistemul.

Ceea ce ţine de argumentarea Consiliului Europei de domnul coleg din aripa, din Alianţa pentru Integrare Europeană, aş spune că noi avem restanţă la capitolul „Reforma justiţiei în Republica Moldova” şi văd că Alianţa pentru Integrare Europeană nu se grăbeşte să facă careva eforturi pentru a  lichida aceste restanţe, dar, dimpotrivă, modifică legea sub interesele personale ale lor. Şi aceasta este clar.

Dar această lege a fost expertizată de Consiliul Europei.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Dacă e luare de cuvînt …

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Şi toate modificările urmează a fi coordonate cu aceste organisme internaţionale.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Două minute au epuizat. Poftim, microfonul nr.2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Господин Гимпу, отменив повышение зарплаты прокурорам и лишив их права на получение льготного жилья, вы сегодняшним законом пытаетесь загладить свою вину перед этой категорией граждан Республики Молдова?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu am înţeles.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Repet. Альянс за европейскую интеграцию лишил прокуроров права на получения льготного жилья и заморозил 20 процентное повышение заработной платы этой категории. Вы сегодня извинение приносите этим законом, пытаетесь загладить вину Альянса перед прокурорами?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu vă supăraţi, dar nici acum nu am înţeles. Întrebare la proiectul respectiv puneţi-mi, vă rog.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Domnule Ghimpu, luaţi loc.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

… Прокуроры …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Preşedinte,

Vă mulţumesc frumos.

Oferim cuvîntul preşedintelui comisiei, domnului Pleşca. Poftim.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege este înaintat cu titlu de iniţiativă din partea domnului Ghimpu, deputat în Parlament. Prin prezentul proiect se propune modificarea dispoziţiei alineatului (2) al articolului 36 din Legea cu privire la Procuratură, în care sînt prevăzute condiţiile referitoare la vechimea în muncă, necesară pentru numirea în funcţia de Procuror General şi adjunctul acestuia.

În conformitate cu această prevedere, în funcţia de  Procuror General poate fi numită persoana a cărei calificare profesională şi experienţă de muncă din ultimii 15 ani sînt corespunzătoare realizării sarcinilor Procuraturii, iar în funcţia de adjunct – persoana care a activat în funcţie de procuror în ultimii 10 ani.

În aceste condiţii, se constată existenţa unui criteriu diferenţiat la încadrarea atît în funcţiile enunţate mai sus, cît şi în alte funcţii de demnitate publică, obţinute prin numire.

Potrivit unei noi redacţii, funcţia de adjunct al procurorului va putea fi deţinută de persoana care a activat în funcţia de procuror cel puţin 10 ani.

Pe marginea celor expuse, comisia propune ca acest proiect de lege să fie adoptat în prima lectură.

 

 

Domnul  Serafim Urechean:

Poftim, întrebări către domnul preşedinte al comisiei.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vadim Mişin:

Спасибо.

Господин председатель комиссии, скажите, пожалуйста: путем внесения данного проекта сегодня в заседание Парламента нарушен Регламент Парламента или нет?

 

Domnul  Ion Pleşca:

E clar că … Nu este încălcat Regulamentul Parlamentului, deoarece … Linişteşte-te, domnule Zagorodnîi. Mata nici nu ai fost la şedinţa comisiei astăzi, ai fost invitat, ai ignorat şedinţa. Noi am examinat la şedinţa comisiei. Este avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, aşa că …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Domnule Pleşca,

Cum putem noi să cerem de la nişte oameni de rînd să respecte legile, dacă noi aici, în Parlament, o încălcăm permanent? Şi o încalci dumneata nu prima dată.

V-am rugat mai înainte, daţi să fie avizele comisiilor. Ce, nu se poate de tărăgănat legea aceasta o săptămînă?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Domnule Stoicov,

Aduceţi-vă mai bine aminte de ceilalţi ani din urmă …

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Dar nu avem de ce ne aduce aminte.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Veneaţi cu proiecte de legi şi a doua zi le examinaţi în două lecturi.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumim frumos.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Eu am şi a doua întrebare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

A doua întrebare, poftim.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Dumneata, ca jurist, cunoşti o lege care e nescrisă în organele de forţă, persoanele care se eliberează din aceste organe nu se mai întorc înapoi. Presupunem că colaboratorul SIS-lui s-a  eliberat din funcţie, ştiţi care ar fi interesul ca să se întoarcă înapoi din diferite părţi. Aceeaşi structură cu procurorul. Dacă s-a eliberat din funcţie un procuror, intră în anturajul căruiva business ş. a. m. d., el se întoarce cu care scop înapoi ca să fie procuror? De ce permiteţi astfel de legi negîndite?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Domnule Stoicov,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că Procuratura nu face parte din organele de forţă, ci face parte din autoritatea judecătorească. Asta-i prima.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Este un organ specific.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Două întrebări.

 

Domnul  Ion Pleşca:

A doua. Noi am venit cu …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Scuzaţi, vă rog.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Nu a răspuns, în primul rînd.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Eu vreau să …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Aceeaşi întrebare.

Domnule preşedinte al comisiei,

Cîte avize aţi primit de la comisiile permanente privind acest proiect de lege?

Domnul  Ion Pleşca:

Eu numai ce am vorbit.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Nu, spuneţi, cîte? Zero.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Este avizul Direcţiei juridice.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Eu vă întreb în privinţa comisiilor permanente ale Parlamentului, nu a Direcţiei juridice.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Celelalte comisii nu au prezentat avizele.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Atunci, cine v-a impus să insistaţi, să includeţi în ordinea de zi acest proiect?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Nimeni nu m-a impus.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

De ce vă grăbiţi? De ce vă temeţi?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Nimeni nu se grăbeşte şi nimeni nu se teme.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Atunci, de ce aţi insistat să fie inclus astăzi?

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumim frumos.

Două întrebări.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Cînd aţi adoptat această lege …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Atît.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Permiteţi-mi.

 

 

Domnul  Serafim Urechean:

Poftim.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Cînd aţi adoptat această lege, trebuia să vă gîndiţi, să o aduceţi în concordanţă cu alte legi, Legea cu privire la statutul judecătorilor: judecători la Curtea Supremă se numesc persoanele care au activat în funcţia de judecător cel puţin 10 ani. Dar aici în ultimii 10 ani. Sînt mai multe legi. Atunci a trebuit să vă gîndiţi, nu acum. V-aţi adus aminte.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Luaţi loc. Nu s-a înscris nimeni la luări de cuvînt.

Permiteţi-mi să pun la vot în primă lectură acest proiect de lege, proiectul nr.409. Cine este pentru, rog să votaţi. Comuniştii? Absoluta majoritate.

Vă mulţumesc frumos.

Facem o pauză sau lucrăm mai departe? Mai departe lucrăm.

Proiectul de  Lege nr.140. Modificarea şi completarea Legii nr.137 din 17 mai  1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

Prezintă domnul deputat Lupu. Poftim.

 

Domnul  Marian Lupu – Fracţiunea PDM:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Atenţiei dumneavoastră este supus proiectul de Lege care vine să completeze Legea cu privire la asociaţiile obşteşti. Vreau să menţionez că obiectivul de bază al acestui proiect este să fie completat capitolul V al legii indicate, care se referă cu precădere la statutul de utilitate publică a organizaţiilor neguvernamentale.

Înainte de a face o succintă prezentare a conţinutului acestui proiect, aş vrea să readuc aminte că această iniţiativă derivă din Conceptul de colaborare Parlament şi societate civilă, un concept adoptat de către legislativ la finele anului 2005.

Ulterior, readuc aminte, la finele anului 2008 tot aici, în Parlament, a fost adoptată Strategia de dezvoltare a sectorului asociativ, în care document, dincolo de altele priorităţi, a fost fixată prioritatea de dezvoltare a cadrului legislativ, care ar facilita, ar uşura şi ar face mai comodă, în sensul bun al cuvîntului, activitatea organizaţiilor neguvernamentale.

În scurt timp, vom examina în această sală proiectul de Lege cu privire la activitatea de voluntariat. Iar această iniţiativă, înregistrată circa un an în urmă, vine să detalieze, neschimbînd conceptual poziţiile capitolului V al legii indicate, ce înseamnă utilitate publică, care sînt condiţiile pentru obţinerea acestui statut, care sînt drepturile, avantajele, beneficiile pentru organizaţiile neguvernamentale care obţin un asemenea statut, în egală măsură, care sînt responsabilităţile acestor organizaţii.

Vreau să menţionez că statutul de utilitate publică, într-adevăr, vine să ofere avantaje pentru acele organizaţii care îşi desfăşoară activitatea într-un şir întreg de domenii cu adevărat socialmente utile. Aceste domenii sînt, la fel, redate în proiectul de lege.

Dar aş vrea să menţionez că atenţia particulară a acestor ONG-uri se concentrează pe domeniul de protecţie socială, aziluri de bătrîni, orfelinate, activitatea educaţională şi multe-multe alte direcţii care merită atenţia statului, care, de fapt, vin să complimenteze, să completeze şi să ajute autorităţile publice în atingerea acestor scopuri importante pentru societate.

Proiectul de lege fixează criterii de oferire a statutului de utilitate publică, fixează exigenţele speciale pentru asociaţiile care vor să obţină acest statut, cerinţele privind structura organelor de conducere şi control, cerinţele privind evitarea conflictului de interes şi multe alte lucruri care sînt detaliate, care sînt foarte clare, concrete şi vin să completeze cadrul legal existent.

La fel, stimaţi colegi, un alt compartiment de substanţă al acestui proiect de lege se referă la funcţiile şi modalitatea de desfăşurare a activităţii Comisiei de Certificare, care lucrează pe lîngă Ministerul Justiţiei, cu referinţă la statutul de utilitate publică, cît şi, nu în ultimul rînd, este necesar să menţionăm că în acest proiect de lege se vine cu o propunere de a oferi facilităţi operaţionale şi facilităţi fiscale pentru organizaţiile neguvernamentale cu statut de utilitate publică.

Este clar că aceste facilităţi, la fel comanda socială, comanda de stat, facilităţi la locaţiunea de imobile sau gratuit, sau la preţuri reduse. Toate aceste condiţii vor trebui să fie detaliat descrise în legile organice de profil, în această lege-cadru noi fixăm doar abordarea de principiu.

Şi, din momentul în care acest proiect de lege o să fie adoptat în a doua lectură, în mod evident, se va cere să recurgem la aplicarea amendamentelor necesare în legislaţia care vizează fiscalitatea, de ce nu chiar şi procesul bugetar.

În încheiere, aş vrea să menţionez cîteva lucruri nu mai puţin importante. Primul. Acest proiect de lege este un rezultat al unei colaborări dintre corpul de deputaţi, pe de o parte, şi reprezentanţii societăţii civile, care s-au manifestat de-a lungul anilor cu manieră activă şi foarte rezultativă. Şi eu aş vrea să mulţumesc partenerilor Legislativului din rîndurile ONG-lor, care au venit cu contribuţia lor, care s-au dat cu interesul pentru elaborarea acestui proiect de lege.

La fel, vreau să menţionez, ca punct secund, că, în cadrul definitivării acestui proiect pentru lectura a doua, toate organizaţiile neguvernamentale sînt invitate să vină cu viziunile, cu propunerile acestora pentru a completa, în caz de necesitate ori pentru a rectifica anumite lucruri, în modul în care acest proiect de lege să fie unul pe  potriva aşteptărilor şi pe potriva intereselor atît ale statului, ale ONG-lor, în ultimă instanţă, este un interes comun al cetăţeanului Republicii Moldova.

Vă mulţumesc pentru atenţie. Şi sînt gata să răspund la eventualele dumneavoastră întrebări.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Poftim, ce întrebări?

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Alla Mironic:

Уважаемый господин Лупу, у меня два вопроса по данному документу. Вы говорите о том, что данный документ должен как-то приблизить общественные организации к европейским стандартам. Почему же в этом проекте закона не оговорен и количественный состав?

Я просто хочу коснуться трех организаций: oрганизация ветеранов Республики Молдова – более полумиллиона человек, организация афганцев, организация инвалидов–это те структуры, которые входят и в международные союзы. В то же время получается, что они приравниваются к тем общественным организациям, которые насчитывают 3, 5, 17, 20 человек. И, кстати, они пользуются большим вниманием и льготами в плане того, чтобы им уделялось внимание, материальная и финансовая помощь. Насколько можно это откорректировать в данном документе? Это первый вопрос. И второй вопрос.

 

Domnul Marian Lupu:

Давайте мы, с вашего позволения, по порядку. Вопрос − ответ. Так будет, наверное, легче и эффективнее.

 

Doamna Alla Mironic:

Хорошо. Да, спасибо. Я готова.

 

Domnul Marian Lupu:

Этот законопроект по своему содержанию и по своей сути  никак не приходит с идеей исключения кого-то. Более того, это не проект, который делает или формирует определенные условия для развития деятельности конкретных одной, двух или трех организаций. Законопроект не работает на какую-то одну организацию. Законопроект призван, как и все другие законопроекты, создать благоприятные условия для тех организаций, которые соответствуют целям, задачам и специфике работы.

Кстати, указанные вами три организации и по моему знанию деятельности этих организаций, да и по сути законопроекта абсолютно органические и полностью вписываются в характер utilitatea publică неправительственных организаций. То есть эти организации, но не только они, а и многие другие, смогут воспользоваться теми налоговыми льготами, другого рода льготами, которые предписаны этим законопроектом и другими законами для развития деятельности данных организаций. Они никак не дискриминируются. Это очень важный фактор категорически. Мы  стимулируем их всех, в том числе и указанные вами.

 

 

 

Doamna Alla Mironic:

И все-таки по опыту работы организации ветеранов Республики Молдова, которая была восстановлена  в 1991 году, следовало бы в статье 30 пункт 1 оговорить, что общественные организации ветеранов входят в Международный союз содружества ветеранских организаций стран СНГ. А мы пользуемся такими же условиями,  как и та организация, которая создалась два дня тому назад. Это первый вопрос.

 

Domnul Marian Lupu:

А извините, пожалуйста.

 

Doamna Alla Mironic:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Здесь очень важный пункт. Если вы внимательно прочтете законопроект, вы как раз найдете одну мысль: что статус общественной организации „de utilitate publică” может получить та организация, которая развила свою деятельность после регистрации и  в течение не менее одного года показала свою работу, показала свои результаты, потому что с учетом нынешних предвидений законодательства речь идет о том, что любая общественная организация после шести месяцев регистрации имеет право получить данный статус без никакой проверки, в хорошем смысле этого слова: а что она делает, а сколько там членов, а какие задачи были поставлены? Вот почему этот законопроект только улучшает, на мой взгляд, возможность справедливого подхода к данным организациям.

 

Doamna Alla Mironic:

Второй вопрос.

 

Domnul Marian Lupu:

То, что вы говорите, органически вписывается в содержание законопроекта.

 

Doamna Alla Mironic:

Второй вопрос  связан со статьей 31 − Сертификационная комиссия. Я сама до последнего времени являлась членом Сертификационной комиссии. Комиссия работала ежемесячно, но  на общественных началах. Чем вызвано, что данная Сертификационная Комиссия будет работать при Минюсте и как государственная служба. Насколько это в нынешних условиях необходимо и с чем это связано? Необходимы финансовые, как говорится, ситуации. И какую роль они будут выполнять?

 

Domnul Marian Lupu:

Вы знаете, спасибо, за вопрос. Вопрос хороший.

Я скажу так: этот вопрос достоин подробного рассмотрения в процессе подготовки данного законопроекта по второму чтению. Но идея, которая здесь заложена, основывается вот на чем. У нас есть и другого рода органы:  комиссии, комитеты, которые работают на общественных или, я бы сказал, на полуобщественных принципах, когда люди получают не полную зарплату, а доплату за деятельность в рамках данной комиссии или данного комитета.

С учетом того, что мотивация для этих людей может быть серьезным фактором для еще более серьезной работы в рамках оговоренной комиссии. Хотя мы согласны обсудить его абсолютно открыто и прийти к консенсусному решению для второго чтения по данному вопросу.

 

Domnul Serafim Urechean:

Хорошо, спасибо.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Alla Mironic:

Да, я думаю, что необходимо, чтобы эта комиссия не была политизирована. Спасибо.

 

Domnul Marian Lupu:

Категорически. Давайте, я скажу вам вот еще что. Этим законопроектом мы не создаем эту комиссию. Вы наверняка помните, знаете, что эта комиссия существовала. Это как раз Комиссия по сертификации. Она и сейчас работает. Почему указания по поводу комиссии появляются в новой редакции главы 5? А просто  потому, что мы приходим с более детальными положениями касательно деятельности данной комиссии. То есть мы не создаем ее вновь. Она есть, она работает.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc. Спасибо.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Marian Lupu:

Я с вами согласен, что она не должна быть политизирована.

Mulţumesc. A, pardon.

 

Domnul Igor Vremea:

Domnul raportor,

Mulţumesc.

Deci în acelaşi context al articolului 31 referitor la remunerare. Eu cred că aici totuşi pentru lectura a doua, cel puţin, va trebui de revizuit, fiindcă nu este clar, în cazul în care se propune la alineatul (7) remunerarea în raport cu volumul de lucru efectuat a membrilor comisiei, trebuie de văzut care este statutul lor în raport cu Ministerul Justiţiei. În cazul de faţă, ei pot apărea ca salariaţi sau cum o să fie priviţi ei, căci nu e clar aici.

Domnul Marian Lupu:

De acord, sînt perfect de acord cu dumneavoastră. Pentru lectura a doua trebuie să precizăm toate aspectele juridice.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da. Întrebări mai multe nu sînt. Luaţi loc, domnule raportor.

Poftim, domnul Ion Pleşca, preşedintele comisiei.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost examinat în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Şi noi am venit cu o propunere ca să fie adoptat în primă lectură. Dacă vor fi amendamente şi propuneri de la deputaţi, le vom examina pentru lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări sînt către preşedintele comisiei?

Întrebări nu sînt. Luaţi loc.

Permiteţi-mi să pun la vot în primă lectură proiectul de lege nr.140.

Poftim? Nu ştiu, nu am nici o listă. Dar îmi cer scuze.

Şi, poftim, domnul Godea.

 

Domnul Mihail Godea:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi, examinăm o chestiune foarte importantă în ceea ce ţine de cadrul legal de activitate a organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova. Din păcate, Legea cu privire la asociaţiile obşteşti din 1996, cu toate modificările care au avut loc între timp, este, într-adevăr, o lege învechită, care urmează să fie înlocuită cu o altă lege. De asemenea, modificările la lege sau amendamentele, amendarea legii din 2007 a înăsprit condiţiile de activitate a organizaţiilor neguvernamentale. Probabil, trebuie să revenim şi la aceste modificări.

Proiectul care se propune astăzi spre examinare Parlamentului aduce cîteva elemente noi. Dar, probabil, nu răspunde întru totul la toate problemele ce ţin de reglementarea activităţii organizaţiilor neguvernamentale. O să încerc  să explic pe rînd. Deci o problemă mare care o văd, în primul rînd, este legată de prevederile ce ţin de statutul de utilitate publică şi certificarea organizaţiilor neguvernamentale. Pe de o parte, se înăspreşte controlul asupra activităţii organizaţiilor neguvernamentale, pe de altă parte facilităţile care sînt propuse prin această lege sînt neproporţionale cu restricţiile care intervin pentru organizaţiile de utilitate publică.

De asemenea, mi se pare că se încalcă un pic practica legislativă, atunci cînd amendamentele din prezenta lege sînt extinse automat şi asupra altor legi în vigoare. Este foarte bine că noul proiect de lege introduce practica sau reglementează comanda socială. În acelaşi timp, comanda socială nu cred că se poate referi doar la organizaţiile obşteşti sau la organizaţiile necomerciale de drept privat.

Pentru că există o experienţă internaţională, conform căreia de mecanismele comenzii sociale pot beneficia şi organizaţiile comerciale de drept, organizaţiile necomerciale de drept public. Un simplu exemplu. Dacă un azil de bătrîni, care este o organizaţie necomercială de drept public, poate lua bani de la primăria locală pentru a presta servicii bătrînilor solitari din localitate, deci ar trebui să existe prevederile legale, care să permită acest lucru.

În general, în opinia  mea, comanda socială, ceea ce ţine de mecanismele comenzii sociale trebuie să facă parte dintr-o lege separată, care să prevadă condiţii şi pentru organizaţiile necomerciale de drept privat şi pentru organizaţiile necomerciale de drept public.

Cu toate acestea, eu sper foarte mult ca proiectul propus să fie îmbunătăţit în a doua lectură. Şi, din acest considerent, vom veni cu o serie de amendamente foarte serioase. Posibil,  cel puţin prevederea sau articolul ceea ce ţine de comanda socială, nu cred că se regăseşte  sau trebuie să se regăsească în Legea cu privire la asociaţiile obşteşti. Şi trebuie printr-un document de reglementare separat. Pentru că spuneam şi repet: nu ţine doar de organizaţiile necomerciale de drept privat.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Mai sînt doritori? Nu sînt.

Deci supun votului proiectul nr.140. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea. Vă mulţumesc frumos.

Trecem la examinarea proiectului nr.1272 privind importul unei unităţi de transport. L-am votat de acum?

Doamnă Şupac, domnişoara Şupac, poftim. Cum a fost retras?

 

Doamna Inna Şupac:

Stimaţi colegi,

Vă prezint spre atenţia dumneavoastră  proiectul nr.1272 privind importul unei unităţi de transport. Aş dori să vă aduc aminte că, în octombrie 2009, au fost înregistrate două proiecte cu acelaşi subiect privind importul unei unităţi de transport pentru Compania „Teleradio-Moldova”. Vă aduc aminte că şi la noi, pînă la moment, există Regulamentul Parlamentului. Conform articolului 56 alineatul (3), dacă există mai multe proiecte de legi cu aceeaşi problemă, bazate pe aceeaşi concepţie, Comisia examinează fiecare proiect în parte şi le propune Parlamentului, pentru a fi înglobate în cel mai cuprinzător şi rezonabil proiect pentru lectura a doua.

La data de 15 octombrie 2009, în ordinea de zi a Parlamentului a fost inclus numai proiectul care a fost la aceeaşi temă, propusă de către Alianţa majoritară. Iar proiectul opoziţiei privind aceeaşi problemă a fost, pur şi simplu, neglijat şi ignorat. Şi aşa că, stimaţi colegi din Alianţă, rămîne la decizia dumneavoastră  cum să procedaţi cu acest proiect. Fiindcă se află astăzi la ordinea de zi numai din cauză că dumneavoastră  atunci, chiar şi după insistenţa noastră, aţi încălcat Regulamentul şi nu aţi respectat drepturile Fracţiunii majoritare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, întrebări nu sînt. Comisia.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia trebuie să se expună asupra unui  proiect, care a fost retras astăzi o dată. Şi noi l-am retras. Proiectul nominalizat şi-a pierdut actualitatea din simplul motiv că, înainte ca el să fie propus să ajungă în comisie, Parlamentul deja votase un alt proiect de lege, prin care s-a acceptat importul unei unităţi de transport şi nu e nici o îmbunătăţire sau o diferenţă. Trebuia să votăm importul unei unităţi de transport. Şi cînd a ajuns în comisie, deja era votat. Deci proiectul este depăşit.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Propuneţi, comisia propune pentru respingere.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Pentru respingere, căci nu există ce să votăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

Trebuie să votăm.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da, trebuie să votăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

Trebuie să votăm? Votăm.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Respingerea.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cine este pentru a respinge acest proiect, rog să voteze.

Majoritatea. Mulţumesc frumos. Deci se propune?

Nr.1397. Raportor − doamna Corina Fusu. Este vorba despre completarea unei anexe şi aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi a specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I. Poftim.

 

Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule prim-vicepreşedinte al Parlamentului.

Stimată audienţă,

Vreau să prezint, în numele Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, raportul cu privire la obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova la Legea nr.70 din 28 martie 2008 pentru completarea anexei nr.1 din Legea nr.142 din 7 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I. Reexaminare. Nr.1397 din 22 aprilie 2008.

La 28 martie 2008, Parlamentul a adoptat Legea nr.70 pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.142 din 7 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi a specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I. Prin respectivul act legislativ se instituie noi domenii de formare profesională în învăţămîntul superior.

Şi anume, microelectronică şi nanotehnologii, securitate informaţională şi industria petrolului şi gazelor, cu specialităţile: geologie petrolieră, forajul şi exploatarea sondelor de petrol şi gaze, utilaj pentru petrol şi gaze, procese tehnologice de prelucrare a petrolului, petrochimie şi carbochimie.

Legea nr.70 din 28 martie 2008 nu a fost promulgată de Preşedintele Republicii Moldova, fiind remisă Parlamentului spre reexaminare la 22 aprilie 2008, cu expunerea unor obiecţii. În opinia Preşedintelui, specialităţile şi specializările propuse  prin actul legislativ sînt prea înguste, nefiind atractive pentru candidaţii la studii la Universitatea Tehnică a Moldovei, şi nu dispune la momentul actual de potenţial tehnic şi didactic pentru a organiza instruirea calitativă în aceste domenii. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat obiecţiile expuse de Preşedintele Republicii Moldova asupra Legii nr.70 din 28 martie 2008 şi menţionează următoarele.

Propunerile pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.142 au fost elaborate în comun cu Universitatea Tehnică, susţinute de ministerul de profil. Şi au ca scop pregătirea specialiştilor de înaltă calificare în sfera industriei petrolului şi gazelor, a securităţii informaţionale. Şi este argumentată prin extinderea domeniilor de activitate ale economiei naţionale, prospectarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze, darea în exploatare a Terminalului petrolier Giurgiuleşti, gazificarea, practic, a majorităţii localităţilor rurale din republică.

La momentul actual, întreprinderile din republică, care activează în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze, sînt nevoite să angajeze specialişti din Rusia, România, Ucraina, deoarece nici o instituţie de învăţămînt  superior din Republica Moldova nu pregăteşte specialişti în aceste domenii.

În urma dezbaterilor, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media consideră necesar susţinerea integrală a completărilor stipulate în Legea nr.70 din 28 martie 2008 pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.142 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile din învăţămînt superior, ciclul I şi propune Parlamentului menţinerea votului acordat respectivei legi.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Deci întrebări nu sînt. Permiteţi-mi să… Comisia propune menţinerea votului acordat acestei legi.

 

Doamna  Corina Fusu:

Da.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cine este pentru … Luări de cuvînt şi întrebări la reexaminare nu prevede Regulamentul, da.

Cine este pentru menţinerea votului, rog să voteze.

Majoritatea. Mulţumesc frumos.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Îmi daţi voie, în conformitate cu Regulamentul, să retrag proiectul nr.1519 şi să îl înaintez pentru următoarea şedinţă. Proiectul nr.6 în ordinea de zi de bază.

Acum continuăm. Proiect nr.3092 pentru ratificarea Acordului de colaborare în domeniul complexului forestier industrial şi al gospodăriei silvice.

Prezintă Gheorghe Vdovîi, director general al Agenţiei „Moldsilva”. Raportor – Comisia politică externă şi integrare europeană.

Poftim, domnule Vdovîi.

 

Domnul  Gheorghe Vdovîi – director general al Agenţiei „Moldsilva”:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se prezintă spre examinare proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de colaborare în domeniul complexului forestier industrial şi al gospodăriei silvice, semnat la 11 septembrie 1998 la Moscova de către statele membre ale Comunităţii Statelor Independente şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova  nr.979 din 19 septembrie anul 2005.

 

Deşi de la data semnării Acordului au trecut mai mult de 11 ani, este de menţionat că acest document nu şi-a pierdut actualitatea. În conformitate cu articolul 6 din Acord, a fost creat Consiliul Interguvernamental al complexului forestier industrial şi gospodăriei silvice, care activează în baza propriului Regulament, parte componentă a prezentului Acord.

Agenţia „Moldsilva”, desemnată responsabilă de implementarea prevederilor acestui acord, a participat la toate nouă întruniri ale Consiliului interguvernamental, unde au fost discutate diverse probleme ecologice, sociale şi economice actuale în ţările semnatare ale Acordului.

Considerăm că participarea în acest Acord facilitează accesul Republicii Moldova la imensele resurse forestiere ale Federaţiei Ruse, a cărei posibilitate anuală constituie peste 500 milioane de metri cubi şi care se valorifică într-un volum de pînă la 50% din posibilitate.

Proiectul de lege a fost supus expertizelor economico-juridice respective. Totodată, s-a ţinut cont şi de propunerea de ajustare a documentelor la condiţiile şi necesităţile Republicii Moldova. Astfel, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au fost modificate 4 articole ale prezentului Acord.

Este de menţionat faptul că ratificarea prezentului Acord nu  necesită modificări sau adoptări ale unor acte normative noi sau îmbunătăţirea unor structuri ori modificarea celor existente.

Acordul de colaborare exclude obligativitatea unor cheltuieli semnificative, cu excepţia cheltuielilor pentru deplasările delegaţiilor, care sînt suportate de structurile abilitate ale fiecărei ţări semnatare. Ratificarea Acordului de colaborare nu va afecta relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană şi cu alte ţări cu care Moldova ţine legături diplomatice, economice.

În temeiul celor expuse şi ţinînd cont de statutul democratic al acestui for, aderarea la care şi ieşirea din Acord se face printr-o declaraţie scrisă, Agenţia „Moldsilva” consideră oportună participarea ţării noastre în Acordul cu privire la colaborarea în domeniul forestier industrial şi gospodăriei silvice şi propune ca prezentul Acord să fie ratificat.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule director.

Invit la tribună Comisia politică externă şi integrare europeană.

 

Domnul  Igor Corman – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului au prezentat avize pozitive. Comisia noastră, în scopul respectării Legii cu privire la actele legislative şi a Legii cu privire la tratatele internaţionale, propune două modificări neesenţiale.

Prima, care prevede excluderea din titlu a sintagmei „semnat la 11 septembrie 1998 la Moscova”. Şi, de asemenea, propunem ca articolul 3 să apară în următoarea redacţie: „Guvernul va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Acordului menţionat.”

Totodată, ca să se respecte logica acestui proiect de lege, propunem inversarea numerotării articolelor 2 şi 3. Prin urmare, cu aceste propuneri, venim cu propunerea către dumneavoastră ca să adoptăm acest proiect de lege în prima  şi în a doua lectură.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Cine este pentru aprobarea în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Ratificarea în lectura a doua. Sînteţi de acord să supun votului în a doua lectură? Cine este pentru, rog să voteze.

Numărăm voturile, atunci. Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 17.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

–        17.

Sectorul nr.2?

 

Num ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 33.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 33.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 25.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

–        25. 75 de voturi. Legea este adoptată.

Mulţumim.

Următorul proiect de Lege, propunerea domnului deputat Untilă, Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova. Cine prezintă proiectul?

Domnule Untilă, poftim la tribuna centrală.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Spre atenţia dumneavoastră se propune proiectul de Lege pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr. 433 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbători şi la zilele de odihnă. Vreau să vă spun că ideea acestui proiect a fost de a-i comemora pe acei care au căzut la Nistru şi este vorba despre data de 2 martie, care, în principiu, tradiţional, în fiecare an deja comemorează sau au acţiuni de comemorare, începînd de pe Piaţa Centrală şi terminînd cu cimitirele din Chişinău, unde se depun flori la mormîntul celor căzuţi la datorie.

Vreau să vă spun că acest proiect a fost discutat în cadrul comisiei speciale şi, în linii mari, a fost acceptat, dar s-a propus ca să ne gîndim asupra denumirii. Denumirea care este în acest proiect este Ziua apărătorului Patriei, care se mai repetă în alte date comemorative. De aceea, noi ne-am gîndit şi propunem astăzi spre atenţia dumneavoastră ca ziua de 2 martie, Ziua de comemorare a celor căzuţi la Nistru, să aibă denumire de Glorie Eroilor în limba rusă ar suna „Слава Героям».

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări către …

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vin din partea Guvernului cu o solicitare, cu o rugăminte. Noi am aprobat în cadrul şedinţei Guvernului de miercuri o decizie care vizează data de 2 martie şi venim cu o rugăminte ca decizia să fie luată în şedinţa următoare, să fie prezentate ambele proiecte de hotărîre ale Parlamentului şi să luăm o decizie consolidată, să îi spunem aşa, vizavi de iniţiativa înaintată de domnul deputat Untilă şi poziţia Guvernului vizavi de această dată. Este vorba de hotărîre. Nu avem prima lectură, a doua lectură, comasări ş.a.m.d.

Şi, domnule deputat, vin cu rugămintea şi către dumneavoastră ca să acceptaţi această abordare, să avem o poziţie consolidată.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Prim-ministru,

Eu am luat cunoştinţă de hotărîrea Guvernului de ieri şi vreau să vă spun că este vorba despre Ziua de comemorare a celor căzuţi la Nistru. Nu cred că poate să schimbe esenţial ceva în ceea ce am prezentat noi astăzi.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule deputat.

Luaţi loc.

Stimaţi colegi,

Eu nu ştiu, aici doar am o întrebare pentru noi toţi, îmi pare că Ziua apărătorului Patriei e o traducere mot-a-mot din rusă: День Защитника Отечества. Şi eu aş vrea aici să fie corect, să nu  se întîmple aşa că adoptăm o hotărîre prin care nu exprimăm corect în limba română o sărbătoare sau altceva. Mai continuă discuţiile, acuşi supun votului, o clipă.

Deci avem două: proiectul înaintat şi propunerea domnului Prim-ministru de a-l examina împreună cu hotărîrea de Guvern, adoptată în aceasta. Eu sînt obligat, conform Regulamentului, să supun votului proiectul. Comisia. Sau în comisie … În genere, aici eu m-am uitat, sînt avizele comisiilor Parlamentului precedent, dar aici ar trebui să fie Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, aici, doamnă Fusu, ţine de competenţa comisiei dumneavoastră.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

În conformitate cu Regulamentul, dumneavoastră acum trebuie să îi oferiţi cuvîntul preşedintelui comisiei parlamentare şi apoi să supuneţi votului.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Aceasta şi clarificam eu, care comisie să prezinte raportul. Vedeţi că vorbeam de doamna Fusu, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, doamna Fusu.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Este vorba despre Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu, mă scuzaţi, aici e vorba de sărbători, Legea cu privire la sărbători. Mă scuzaţi, vă rog. O clipă, vă rog, domnul …, eu consider că ce ţine de sărbători, de tot, ţine de Comisia cultură, învăţămînt, educaţie … Cum se numeşte. Aşa este corect. Dacă vrea să îşi spună punctul de vedere şi altă comisie, mă rog. Dar Comisia securitatea statului, ordinea publică, şi nu ştiu cum, nu are nimic comun cu sărbătorile. Doar numai că le sărbătoreşte.

Doamna Fusu.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Noi, la comisie, cînd am discutat de principiu, am fost de acord că trebuie, 2 martie, să găsim o soluţie cum să numim, dar este o problemă că şi Guvernul are careva propuneri, şi comisiile. De gîndit, de făcut un lucru care să rămînă şi mai departe, dar să nu ne trezim că avem două sau trei sărbători în calendar toate cam legate cu apărătorii Patriei, cu nu ştiu ce acolo.

De aceea, eu nu ştiu, dacă astăzi putem să punem la vot, fiindcă e hotărîre, nu poţi să o votezi în primă lectură şi în a doua. De aceea, poate … fiind, în principiu, de acord, săptămîna viitoare să venim, să vedem ce propune Guvernul şi să luăm o decizie finală.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamna Fusu.

 

Doamna  Corina Fusu:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat acest proiect, dar nu sîntem încă siguri asupra..., sîntem de acord, în principiu, că trebuie să existe o sărbătoare care să valorifice, de comemorare, noi nu am ajuns încă la un numitor comun cum să se numească această zi de comemorare şi am lăsat pentru examinare într-o următoare şedinţă a comisiei, pentru a avea şi opinia Guvernului la această temă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4 în continuare.

Domnul  Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

Este o ordine în Parlamentul acesta cum se înaintează proiectele de documente şi cum se examinează, şi care este comisia de bază, şi cine scrie rapoarte, şi cine scrie avize. Dumneavoastră aveţi raportul comisiei de bază, care cineva a socotit, eu nu ştiu cine a decis, că este comisia de bază – Comisia  securitate naţională, apărare şi ordine publică. A decis cineva dintre conducători, dintre şefii care sînt astăzi aici. Acum noi începem să schimbăm accentele. Este vorba despre o zi de comemorare – 2 martie. Este vorba că acest proiect este 3 ani de zile în Parlament. Şi acum noi încercăm să îl comasăm, să facem ceva, numai ca să fugim de acest lucru. Nu înţeleg, de ce noi fugim de acest lucru, domnule Preşedinte?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Untilă,

Domnule deputat,

Dragă prietene,

Eu nu fug, eu mă gîndesc că trebuie să adoptăm un document, dar să îl pun la vot şi să nu treacă, fii mai atent cînd vorbeşti. Căci eu tocmai aceasta şi vreau, să găsim soluţia, nu să resping acest document. Dacă vrei, pun la vot şi o să vezi ce o să fie. Te rog eu, încearcă să mă înţelegi pe mine, vasăzică, în situaţia aceasta.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

Eu v-aş înţelege pe dumneavoastră dacă erau alte lucruri pînă acum. Eu de trei ori am propus în ordinea de zi a Biroului permanent acest proiect de lege pe parcursul ultimelor trei luni de zile şi de trei ori l-am propus la Alianţă. Şi lucrul nu merge şi nimeni nu … de ce nu merge acest lucru?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine. Eu supun votului, domnule Untilă. Raportul comisiei... Bine. Eu cred că eu am dreptate. Ce are securitatea statului şi ordinea publică cu o sărbătoare? Ce vorbiţi dumneavoastră? Păi, raportul e din partea Comisiei cultură … Căci cultură înseamnă sărbătoare. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, o zi de sărbătoare ţine de competenţa acestei comisii, dar nu de ordine şi securitate.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Eu aş ruga toţi colegii să facem abstracţie de la anumite calităţi pe care le avem, cum ar fi: autor, coautor şi punctele de vedere care le avem şi din cîte vedem sînt bazate pe emoţii unele foarte justificate. Data de 2 martie este o dată prea importantă ca să o tratăm emotiv.

Însă noi, odată aprobînd în Parlamentul Republicii Moldova  un act care urmează, de ce nu, să stabilească şi un adevăr vizavi de ceea ce s-a întîmplat, în urma acestui act noi avem şi un plan de acţiuni, acţiuni pe care le urmărim să vină în consolidarea societăţii, nu în iarăşi puncte de vedere diferite care să separe şi mai tare.

Acum vreau să vă spun că poziţia pe care am adoptat-o noi la Guvern a fost consultată foarte larg cu combatanţii, voluntarii, cu toţi acei care, vreau să vă spun, care sînt în drept să se expună asupra acestei decizii. Şi dumneavoastră sînteţi în drept, este adevărat, aveţi un punct de vedere, sînt şi alţii care au alte puncte de vedere şi de aceea trebuie să luăm o decizie consolidată, revin la ideea care am spus-o.

Şi eu vă rog foarte frumos, domnule Preşedinte, domnule Untilă, domnule deputat, pentru săptămîna viitoare, venim şi adoptăm o decizie solidară. Şi este o rugăminte personală, să vedeţi că noi vom rezolva o problemă, nu ce ţine de punctele noastre de vedere, care comise, cînd, ce cum a mers.

Însă este, totodată, foarte regretabil, pe parcursul a trei ani de zile noi în Parlamentul Republicii Moldova nu am avut calitatea necesară să ne expunem asupra unei date atît de importante pentru întreaga noastră societate.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Domnul Prim-ministru mi-a amintit despre organizaţiile pe care le avem noi, avem mai multe organizaţii, şi mi-a amintit că aceste organizaţii doresc o întîlnire şi cu mine. Şi eu cred că, în cazul acesta, ar fi foarte bine, tocmai am posibilitatea să consult şi  punctele de vedere al lor şi data viitoare adoptăm această hotărîre.

Eu mă folosesc de dreptul regulamentar şi readresăm acest proiect de hotărîre pentru următoarea şedinţă.

Da, poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Dumneavoastră, în afară de grupurile care vreţi să le consultaţi, aveţi trei deputaţi în Parlament care au luptat la Nistru şi aţi putea să consultaţi şi cu noi nişte lucruri. Unu.

Doi. Pentru mine nu este foarte important cine o să fie autorul şi cine o să încerce să … pentru mine este foarte important ca noi să adoptăm pînă la 2 martie acest proiect de lege. Aceasta este important.

Dacă credeţi că noi joia viitoare izbutim să facem acest lucru şi îl facem cu adevărat, sîntem sinceri, eu accept acest lucru. Dar vreau să vă spun că dacă joia viitoare noi nu adoptăm acest proiect de lege, o să fie probleme.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu joi, căci joi se împlinesc 15 ani de activitate a Curţii Constituţionale, dar vineri adoptăm acest document.

Mulţumesc frumos.

Acum următoarea chestiune: aprobarea ordinii de zi a şedinţei Parlamentului pentru două săptămîni. Dumneavoastră dispuneţi de această ordine de zi. Eu vin cu o propunere: de a include în ordinea de zi pentru următoarea şedinţă, adică începînd cu următoarea şedinţă, două săptămîni.

În conformitate cu articolele 8 şi 10 din Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 28 martie 2008 pe marginea audierilor privind Hotărîrile Curţii Europene a drepturilor omului cu privire la Republica  Moldova, Curtea Supremă de Justiţie este obligată să prezinte o informaţie Parlamentului despre măsurile întreprinse în vederea executării articolelor  menţionate.

În acest context, propun să includem în ordinea de zi audierea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie pentru şedinţa din 26 februarie 2010.

Alte propuneri, vă rog. Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Subpunctul 9 în proiectul ordinii de zi este inclus proiectul, iniţiativa legislativă a Guvernului cu nr.398. Cu aceeaşi temă fix este înregistrat în Parlament proiectul sub nr.285. Eu propun ca totuşi el să fie inclus în ordinea de zi şi să examinăm împreună totuna în Comisia agricultură şi industrie alimentară şi punem punctul privind decizia. Eu, de aceea, propun ca o să fie inclus în ordinea de zi proiectul înregistrat în Parlament cu nr.285 din 9 februarie 2010. Aceeaşi temă fix  cu care a venit Guvernul.

Da, mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Două proiecte, nr.398 şi nr.285.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, aceeaşi temă o să discutăm împreună şi o să punem punct, da.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Împreună. Bine, mulţumesc.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Propunem excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.128, în lectura a doua, ceea ce se referă la modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, avînd în vedere că Republica Moldova, după cum cunoaşteţi, se află sub monitorizarea Consiliului Europei. Şi asemenea iniţiative legislative, care vizează modificarea Codului electoral sau a Codului audiovizualului, trebuie expertizate, trimise la expertiză mai întîi la Consiliul Europei. Şi după aceea trebuie să revenim deja în plenul Parlamentului. Propun să fie exclus din ordinea de zi şi să fie trimis acest proiect de lege spre expertizare Consiliului Europei.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Alla Mironic:

Mulţumesc.

Eu vă rog, propun încă o dată să fie inclus pe data de 26 februarie proiectul de Lege nr.396 о социальной защите ветеранов Великой Отечественной войны. И прошу вас всех поддержать это предложение. Иначе ветераны будут очень обижены. Сами придут просить включить этот вопрос в повестку дня.

Спасибо.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 3, 4, 3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc.

Propun, pentru şedinţa din 26 februarie, să fie inclus în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.2076, ce ţine de modificarea componenţei unor comisii parlamentare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Atît, da?

Stimaţi colegi,

Avem cîteva propuneri.

1. Înaintată de mine de a include în ordinea de zi audierea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie pe marginea hotărîrilor Curţii Europene ale Drepturilor Omului cu privire la Republica Moldova, executarea acestora şi prevenirea încălcării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Următoarea propunere – excluderea…

Domnule Todoroglo,

Includerea proiectelor nr.398 şi nr.285. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Domnul Petrenco − excluderea proiectului nr.128, modificarea Codului electoral. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Nu a întrunit voturile  necesare.

Doamna… D-apoi la voi numai 3 mîini au fost ridicate.

Doamna Mironic – de inclus în ordinea de zi proiectul nr.396.

Cine este pentru, rog să voteze. Nu este majoritatea.

Poftim, număraţi, sectorul nr.1. Ce credeţi, că  mie mi-e greu? Număraţi. Căci eu numai anunţ, nu număr eu.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 29.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

29?

Что-то не похоже на правду.

 

Domnul Serafim Urechean:

Taman 20 acolo.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Что-то не то.

 

Domnul Serafim Urechean:

По-сорокски действуем.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 15. Eu îmi cer iertare,  14.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E cifra de dimineaţa – 44. Dar nu acumulează  voturile.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Total …

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc. Aţi dorit? S-au numărat. Vă rog.

Următorul proiect. Proiectul înaintat de domnul Zagorodnîi, nr.2076 privind modificarea componenţei comisiilor.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Nu s-a acumulat majoritatea.

Următoarea avem deci declaraţii şi întrebări. Au loc întrebări şi apoi declaraţii, da? Declaraţii şi pe urmă întrebări?

Întrebări şi apoi declaraţii.

Da, vă rog, domnule Prim-ministru, poftim.

 

Domnul Vladimir Filat – Prim-ministrul Republicii Moldova:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe parcursul a mai mulţi ani, am fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Vreau să vă spun cu toată sinceritatea, dincolo de evenimentele pe care le-am parcurs cu mulţi dintre dumneavoastră, nu regret nici măcar pentru un moment, nici măcar o zi această perioadă. A fost complicat. Am avut poziţii contradictorii de foarte multe ori. Însă cu toată responsabilitatea şi, cel puţin, în faţa mea proprie mă simt liniştit, deoarece mi-am făcut datoria în calitate de deputat. S-a vorbit foarte mult de mandatul pe care l-am deţinut pînă în prezent, avînd şi calitatea de Prim-ministru al Republicii Moldova.

Au vorbit mulţi, comentînd. Şi vreau să vă spun că acest mandat mi-a fost unul care a fost acordat de către cetăţenii Republicii Moldova ca rezultat al activităţii mele. În toată această perioadă de timp, de după alegerile din 29 iulie, alături de colegii mei în Parlamentul Republicii Moldova, prin implicarea directă, am contribuit la deciziile care s-au adoptat în Parlament. Însă, astăzi sînt aici, la această tribună, şi nu ascund, am şi emoţii pentru  a anunţa că îmi depun mandatul de deputat, pentru ca să am timpul pe care îl am la dispoziţie şi în administrare să îl dedic întru totul activităţii mele în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova.

Însă, pentru a anticipa anumite speculaţii, nu a fost nici o dată nici un caz ca din cauza mea să nu fi fost posibil să se adopte decizii în Parlament sau să fie anulate şedinţele Parlamentului. În acest sens, aş ruga colegii deputaţi să se mobilizeze şi în continuare să facă ca să nu se întîmple asemenea lucruri.

În încheiere vreau să mulţumesc tuturor pentru  conlucrare şi să doresc în continuare activităţii dumneavoastră să fie una plină de sens şi ca deciziile care urmează să le adoptaţi în Parlament să fie în interesul cetăţeanului.

Vă mulţumesc pentru colaborare.

Şi încă o dată succes tuturor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat, pentru buna activitate.

Oricum la Guvern, în Parlament noi o să muncim în continuare împreună. Ne-am asumat nişte lucruri şi eu sînt convins că vom realiza programul pe care ni l-am asumat împreună ca partide componente ale Alianţei pentru Integrarea Europeană şi ca colegi de Parlament, de guvernare într-un cuvînt şi ca buni prieteni. Şi succes, ca mîine-poimîine partea stîngă a sălii să fie mulţumită de guvernarea liberal-democrată, dacă e posibil.

Acum întrebări, apoi declaraţii, da? Poftim întrebări către… Avem răspuns, apoi întrebări, da? Avem două răspunsuri. Vă rog linişte, nu vă grăbiţi. Deci avem răspuns la două întrebări-interpelări.

Primul răspunde domnul Osipov, apoi domnul Efrim.

Poftim, domnule Osipov, la tribuna centrală.

 

 

Domnul  Victor Osipov – viceprim-ministru:  

Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

La indicaţia Prim-ministrului am examinat întrebarea formulată de domnul deputat Iurie Colesnic în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului din 11 februarie 2010 cu privire la semnalul legat de suspendarea pentru pedagogii din regiunea transnistreană a dreptului de a primi adaosul de 30% la salariu şi am să vă comunic următoarele:

Conform punctului 16 din Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din instituţiile bugetare, în baza reţelei tarifare unice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul unităţilor bugetare din toate domeniile de activitate din partea stîngă a Nistrului, din satul Varniţa, raionul Anenii Noi şi din satele Copanca şi Hagimus raionul Căuşeni este stabilit un spor lunar în mărime de pînă la 30% din salariul de bază, spor care este în vigoare şi se aplică.

În acelaşi timp, ţinînd cont de consecinţele crizei economico-financiare, prin hotărîrea Guvernului nr.807 din 7 decembrie 2009, pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, pe perioada vacanţelor, pe parcursul anului şcolar, cadrelor didactice li se menţin doar salariile lunare stabilite, în funcţie de sarcina didactică şi ţinînd cont de sporul pentru vechime în muncă, excluzîndu-se suplimentul pentru gradul didactic, controlul caietelor, dirigenţie şi adaosul de 30% pentru pedagogii şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Deci semnalul sesizat de către domnul deputat Colesnic este parţial îndreptăţit prin această hotărîre, ultima a Guvernului la care am făcut trimitere. Ceea ce trebuie să vă mai spun însă este că, sub aspect practic, această hotărîre încă nu a fost resimţită de către pedagogii din aceste şcoli. Iar din informaţiile de care dispunem, pregătind răspunsul la această întrebare, am stabilit că Ministerul Educaţiei examinează posibilitatea de a propune Guvernului restabilirea pe perioada vacanţelor a tuturor adaosurilor şi suplimentelor la salariul pentru cadrele didactice.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări nu se pun? Este un răspuns şi atît. Un minut dispuneţi de… Foarte corect, domnule Colesnic. Cunoaşteţi Regulamentul.

Poftim, microfonul nr. 4.

 

Domnul Iurie Colesnic – deputat neafiliat:

Domnule viceprim-ministru,

vreau să vă amintesc: vacanţa ţine 4 luni de zile. De aceea, dorinţa mea este ca dumneavoastră  să interveniţi urgent în cazul Transnistriei, ca să, nu, nu. Deci şi să schimbaţi, să modificaţi această  propunere a Ministerului Educaţiei, care nu este corectă pentru Transnistria.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Luaţi loc, domnule viceprim-ministru.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vacanţa profesorilor, pentru care nu sînt remuneraţi, este de 20 de zile şi nu de 100 de zile.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, luaţi loc, domnule.

Dacă   mai aveţi ceva de spus, poftim.

 

Domnul Victor Osipov:

Doar vreau să reiterez ceea ce am spus, inclusiv la răspuns, că aceste aspecte se examinează. Şi eu cred că se va găsi o soluţie bună pentru pedagogii din Transnistria.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Îl invităm la microfon pe domnul Efrim pentru a răspunde la interpelarea domnului Untilă cu privire la numărul cazurilor de iniţiere a procedurii de regres împotriva persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO.

 

Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Cu referire la interpelarea domnului deputat Untilă, adresată în cadrul şedinţei în plen din 11 februarie 2010, vizavi de cazurile de iniţiere a procedurii de regres şi numărul cazurilor de tragere la răspundere a persoanelor vinovate de condamnarea ţării noastre la CEDO, Ministerul Justiţiei expune următoarele:

În temeiul Legii nr.353 din 2004 cu privire la Agentul guvernamental, acesta este obligat să informeze Procurorul General şi Consiliul Superior al Magistraturii, după caz, despre toate cazurile cînd, prin hotărîri ale Curţii sau prin Acord de soluţionare amiabilă al cauzei, Republica Moldova este obligată să plătească unele sume băneşti.

Informaţiile se prezintă în termen de 30 de zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii Curţii sau de la data semnării Acordului de soluţionare amiabilă a cauzei. Potrivit articolului 71 alineatul (3) din Codul de procedură civilă şi articolul 17 alineatul (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental, acţiunea în regres împotriva persoanelor a căror activitate cu intenţie sau din culpă gravă a constituit temei pentru adoptarea Hotărîrii privind plata obligatorie a sumelor stabilite prin Hotărîrea Curţii sau prin Acord de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei, se depune în condiţiile legii de către Procurorul General în termen de un an de la data în care a expirat termenul de plată, stabilit de Curte sau prin Acordul de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei.

Potrivit informaţiei prezentate de către Procuratura Generală, Procurorul General a înaintat în instanţele de judecată 7 acţiuni de regres, dintre care o acţiune în regres este admisă, acţiunea civilă înaintată în cauza Ungureanu contra Moldovei în privinţa lui Anatolie Cupţov, ex-ministru al transportului şi comunicaţiile prin hotărîre irevocabilă. Trei cereri se află în procedura de examinare în instanţa de fond. Cererile înaintate în privinţa lui Victor Ţvircun, ex-ministrul educaţiei, cauza Cazacu contra Moldovei. A lui Alexandru Ştirbu, ex-executorul judiciar, cauza Cibotari contra Moldovei. Şi iarăşi domnul Cupţov, ex-ministru al transportului şi comunicaţiilor.

O cerere se află în procedură de examinare în Instanţa de Apel, cerere împotriva domnilor Cibotar şi Doagă, cauza Frunză contra Moldovei. Şi, respectiv, o cerere în instanţa de recurs iarăşi împotriva domnului Cupţov în cauza Viţă contra Moldovei, Viţă şi alţii contra Moldovei.

Totodată, pentru omiterea termenului de prescripţii de un an, stipulat  articolul 17 din Legea nominalizată, pentru înaintarea acţiunilor de regres a fost pornită urmărirea penală în 6 cauze penale şi Ministerul Finanţelor a recunoscut ca parte civilă, dintre care o cauză vizează neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti, patru cauze relele tratamente aplicate reclamanţilor de către poliţişti şi o cauză privind reţinerea ilegală.

Trebuie să mai menţionăm că o bună parte din condamnările ţării noastre la CEDO au avut loc anterior modificării Legii cu privire la Agentul guvernamental, astfel încît Procurorul General nu este în stare sau nu are suficiente motive legale pentru a iniţia acţiuni de regres. Referitor la un alt aspect din interpelarea dumneavoastră: atitudinea în privinţa listei persoanelor, recent publicată, care se fac vinovate de condamnarea ţării la CEDO.

Remarcăm că, potrivit articolului 17 din Legea nr.353 din 2004, sumele stabilite prin Hotărîrea Curţii sau prin Acord de soluţionare pe cale amiabilă a cauzei, se restituie integral în baza unei hotărîri judecătoreşti de către persoanele care, cu intenţie sau din culpă gravă, au condiţionat achitarea obligatorie a acestor sume de către Republica Moldova.

Astfel, constatarea vinovăţiei, adică a culpei grave sau a intenţiei, este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti în cadrul procedurilor penale sau civile. În acest context, Procuratura, din cîte ne-a furnizat nouă informaţia, a întreprins unele măsuri pentru iniţierea acţiunilor de regres împotriva judecătorilor, ale căror nume au figurat în hotărîrile CEDO.

Ne-au menţionat despre un caz de astfel, de acest gen şi anume  pe cauza Tocono, cît şi profesorii prometeişti contra Moldovei, Procurorul General a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii un demers, prin care a solicitat, în temeiul articolului 20/1 din Legea  nr.544 din 1995 cu privire la statutul judecătorului, acordul Consiliului Superior al Magistraturii întru exercitarea dreptului de înaintare a acţiunii în regres faţă de judecătorul Barbă, fapt, acest demers s-a soldat cu refuzul Consiliului Superior al Magistraturii, pe motiv că nu a fost probată culpa gravă al acestui magistrat.

Mai mult decît atît, în argumentarea acestui refuz, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut referinţă la recomandările Consiliului consultativ al judecătorilor europeni, potrivit cărora nu este echitabil ca un judecător să fie expus răspunderii personale pentru exercitarea funcţiilor juridice chiar prin despăgubirea statului, cu excepţia în care comite o greşeală intenţionat.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule ministru,

Vă mulţumesc pentru informaţia pe care aţi prezentat-o.

Rog Secretariatul să readreseze această întrebare Procurorului General. Solicit informaţie în scris, în termenele stabilite de lege.

Mulţumesc, domnule…

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc domnule ministru.

Luaţi loc.

Microfonul nr.4

 

Domnul Vasile Balan – Fracţiunea Partidului  „AMN”:

Interpelarea mea o adresez Centrului pentru Combaterea Crimelor Organizate, Economice şi Corupţiei cu rugămintea de a cerceta relaţiile dintre domnul Popescu Sergiu, ca beneficiar, şi Firma „Investprivat”, Banca „Investprivatbank” şi, prima, „Autosport”, corectitudinea cheltuielii banilor pentru construcţia ipotecii.

Această solicitare o transmit pentru a o cerceta.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Microfonul nr.3. O întrebare de urgenţă. Nu, bine. Poftim, dacă...

Mă scuzaţi, doamnă Guţu.

Poftim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Ţin să anunţ înaltul for legislativ despre o decizie luată anterior, anunţată într-o conferinţă de presă de către Partidul Democrat. Şi astăzi îmi depun mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi promit să îmi exercit cu responsabilitate şi multă implicare funcţia de ministru în actualul Guvern.

Vreau să vă mulţumesc pentru colaborare şi sper foarte mult că politicile sociale pe care le vom promova împreună cu dumneavoastră să ajungă la acei care au astăzi nevoie de ele.

Mulţumesc mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc.

Vă dorim succes pentru următorii 3 ani şi jumătate. (Aplauze.)

Microfonul nr.5.

 

Doamna Ana Guţu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am două întrebări.

Prima întrebare, de fapt, este o urmare a unei interpelări pe care am făcut-o la adresa Direcţiei Generale Supraveghere şi Control al Frontierei de Stat, referitor la cunoaşterea de către funcţionarii sau angajaţii Serviciului Grăniceri, mai ales de către acei care deservesc pasagerii în aeroporturi şi în zonele de frontieră, cunoaşterea de către ei a limbii de stat.

Din păcate, răspunsul pe care l-am primit nu este unul relevant. Şi aş dori să întreb încă o dată respectivul Serviciu de Grăniceri pentru cînd angajaţii acestui Serviciu, la punctele de trecere a frontierei de stat, vor cunoaşte limba de stat şi nu doar limba minorităţilor naţionale din Republica Moldova.

Cea de a doua întrebare vreau să o adresez Ministerului Educaţiei şi Ministerului Justiţiei. Ţine de statutul Institutul de Perfecţionare Continuă şi Institutul de Studii Politice care, pe parcursul celor 8 ani, în perioada celor 8 ani de guvernare comunistă, au trecut din proprietate privată şi în proprietatea statului au acum statutul de instituţii publice şi sînt finanţate din bugetul de stat.

Vreau să întreb: care a fost procedura de transfer sau de transformare a acestor instituţii private în instituţii publice? Şi vreau să primesc şi răspuns care ar motiva acest proces cînd în Europa peste tot, de fapt, are loc reunificarea instituţiilor de învăţămînt superior şi se merge pe dimensiunea creării unor poluri universitare ş.a.m.d.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

В последнее время в городе Сорока все чаще появляются слухи о закрытии государственного предприятия «Acva-Nord», известного больше в республике как водовод Сороки–Бельцы.

В настоящее время дебиторская задолженность данного предприятия почти равна кредиторской задолженности муниципальных предприятий «Apă-Canal Бэлць» и муниципального предприятия Сорока.

Львиная доля задолженности государственного предприятия «Acva-Nord» – это задолженность по электроэнергии. И несмотря на то, что электроэнергию напрямую это предприятие употребляет от предприятия «Молдэлектрика», рассчитывается оно по тарифам, установленным акционерным обществом «RED Nord-Vest».

У меня вопрос к Правительству: какова судьба данного предприятия и планируется ли перевод на специальный тариф по оплате электроэнергии – то, что было применено в предыдущие годы и шло только на пользу данному предприятию.

Спасибо.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

 Stimate domnule vicepreşedinte,

Data trecută, eu am făcut o interpelare la adresa Guvernului referitor la planul de acţiuni al Guvernului pentru sărbătorirea celor 65 de ani de la victorie.

Din păcate, am primit un răspuns formal. Mai mult ca atît, ministrul apărării mi-a scris aici că astăzi va raporta în şedinţa Parlamentului un oarecare colonel Iurie Dominic despre această situaţie.

Eu vreau să atrag atenţia Parlamentului şi să mai repet încă o dată interpelarea.

Republica Moldova este semnatară a documentelor de la Bişkek şi de la Chişinău referitor la sărbătorirea celei de a 65-a aniversări de la victorie asupra fascismului. Şi pînă la 15 februarie, Moldova, adică Guvernul, trebuia să prezinte lista veteranilor celui de-al doilea război mondial, care merită să fie decoraţi cu Medalia Jubiliară.

Acest lucru nu s-a făcut nici pînă la 31 ianuarie şi nici pînă la 15 februarie. În acest sens, întreb Guvernul: cînd va fi soluţionată această întrebare?

Întreb din ce cauză, din cauză că noi avem o datorie faţă de aceşti veterani ai  celui de-al doilea război mondial, şi faţă de veteranii războiului de la Nistru. E bine că s-a discutat astăzi în Parlament această problemă şi ar fi bine să nu uităm că fără aportul acestor oameni nu era viaţa, se poate de spus, noi le datorăm, de fapt, lor viaţa într-un fel, şi atenţia faţă de aceste pagini a istoriei trebuie să fie una demnă.

Insist ca Guvernul să prezinte, într-adevăr, un raport foarte clar referitor la planul acesta de acţiuni.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc.

Ei o să vă răspundă. Dar pot să vă răspund şi eu că aceste probleme vor fi soluţionate în termene rezonabile. Totul va fi în ordine.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Raisa Spinovschi – Fracţiunea PCRM:

Deoarece astăzi a fost atinsă întrebarea ce ţine de unele momente sau evenimente din anul 1992, eu vin astăzi cu o adresare către Guvernul Republicii Moldova. În toamna anului 2009, pe platoul Cocieri, a început construcţia unui monument eroilor căzuţi pentru independenţa şi integritatea Republicii Moldova.

În baza unei adresări a veteranilor de război din conflictul armat din 1992 privind susţinerea financiară în realizarea acestui obiectiv, rog alocarea surselor financiare din fondul de rezervă al Guvernului în mărime de 400 mii de lei pentru realizarea acestui obiect. Costul acestui obiect este de peste 500 mii de lei. Sînt colectaţi şi bani din sponsorizare, dar este necesar şi susţinerea din partea Guvernului.

Şi rog Guvernul să dea dovadă de recunoştinţa celor care şi-au dat viaţa pentru independenţa şi integritatea statului moldovenesc.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rugămintea ca Guvernul să prezinte, la următoarea şedinţă, un raport referitor la situaţia pe care o avem noi în agricultura ţării, care prevede informaţia despre starea în agricultură. Pregătirea solului pe care îl avem noi, aproape 150 mii de hectare nearate au rămas. Lichidarea datoriilor cu salariul. Lichidarea datoriilor statului în faţa agenţilor economici, mai mut decît numai subvenţii 200 de milioane.

Pregătirea completă de măsuri pentru lucrările de primăvară. Am în vedere asigurarea cu motorină, seminţe şi ceea ce e necesar pentru asigurarea acestor importante lucruri pentru primăvară. La următoarea şedinţă rog din partea Guvernului aşa informaţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Domnului Gheorghe Vdovîi, director general al Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva”. Solicit a fi informat, în scris, asupra modului în care Agenţia „Moldsilva” a dat în arendă 1266 hectare de pădure de pe teritoriul satelor Geamăna, raionul Anenii Noi şi Puhoi, raionul Ialoveni, Societăţii Comerciale „Bio TexCom”, unul dintre acţionarii principali ai Băncii Comerciale „Fincombank”.

În calitate de deputat, am primit plîngeri colective din partea locuitorilor acestor sate pe motiv că arendaşii au împrejmuit aceste teritorii, fiind imposibil accesul cetăţenilor în această pădure, care a fost transformată din patrimoniul natural în pădure boierească, folosită de cîteva persoane pentru satisfacerea unor pofte aristocratice.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Iurie Colesnic:

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Să facă un raport despre felul cum şi din ce cauză depozitele farmaceutice au majorat preţurile la medicamente, începînd cu noul an 2010. Şi să se prezinte domnul Chetraru la şedinţa în plen a Parlamentului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Natalia Vîsotina – Fracţiunea PCRM:

В отношении оптимизации учебно-воспитательного процесс, вопрос к господину Бужору. Сколько школ было закрыто и сколько планируется закрыть? А также, что происходит со зданиями этих учебных заведений и какова ситуация с педагогами, которые остались без работы?

И второй вопрос. Просьба представить информацию о плане поступления на 2010 – 2011 учебный год в профессионально-технические и высшие учебные заведения. И просьба представить информацию в письменном виде.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Petru Porcescu – Fracţiunea PCRM:

Am o întrebare adresată domnului Prim-ministru. Cînd o să se termine teroarea şi presiunile asupra şefilor serviciilor desconcentrate din toate raioanele Republicii Moldova?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 5.

 

 

Domnul Valeriu Nemerenco:

Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică, amplasat în municipiul Chişinău, pe strada Ion Creangă 45, pe parcursul anilor, a încheiat şi a dat în arendă persoanelor fizice şi juridice aproximativ 700 de metri pătraţi de spaţii. Comitetul raional al Partidului Comuniştilor din sectorul Buiucani a arendat mai mulţi ani la rînd încăperi cu suprafaţa de 139 m² în această instituţie. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a stabilit că Institutul nu a calculat şi nici nu a încasat de la Comitetul raional al Partidului Comuniştilor din sectorul Buiucani plata pentru arendă în sumă mai mare de 200 mii de lei.

Din anul 2005 pînă în aprilie 2009 pentru Comitetul raional al Partidului Comuniştilor din sectorul Buiucani, cu acordul conducerii Ministerului Afacerilor de Interne, pentru lucrul de partid a fost repartizat un automobil cu şofer şi combustibil. Banii publici au fost folosiţi nelegitim şi statului i s-a adus un prejudiciu de peste 300 de mii de lei.

Întrebarea este adresată domnului Procuror General. Rog să fie luate măsuri şi să fiu informat.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Zinaida Chistruga – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

În decembrie am adresat o rugăminte către Guvernatorul Băncii Naţionale să răspundă referitor la stocarea datelor financiare despre Banca „Mobiasbank”, “Group Societe Generale”, Societate pe Acţiuni.

Răspunsul a venit, dar în răspuns se face, pe lîngă faptul că este formal, se face trimitere la un set de anexe care lipsesc, sau în Aparatul Parlamentului s-a întîmplat.

Vă rog frumos, domnule Urechean, să monitorizaţi situaţia: unde sînt anexele? De ce îmi trimit fără?

Doi. Răspunsul se trimite domnului Serafim Urechean. Eu sînt Zinaida Chistruga. Vă rog să îi transmiteţi domnului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Dovediţi acest lucru.

 

Doamna Zinaida Chistruga:

Domnului Guvernator, Chistruga nu este Urechean.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

De acord.

Patru.

 

Domnul Angel Agache – Fracţiunea PLDM:

Domnului Iurie Leancă, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, domnului Alexandru Oleinic, ministrul tehnologiilor informaţionale, domnului Tudor Baliţchi, directorul Serviciului Vamal.

Rog să îmi comunicaţi numele persoanelor care şi-au încheiat misiunile diplomatice în ultimii 3 ani şi au introdus în ţară mai mult de două unităţi de transport, scutite de taxele vamale.

La fel, solicit să mă informaţi, dacă aceste unităţi de transport au fost înstrăinate în următoarele 3 luni din momentul introducerii în ţară şi să îmi comunicaţi numele noilor proprietari.

Totodată, rog să verificaţi dacă veniturile legale ale acestor persoane au acoperit integral valoarea unităţilor de transport respective.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.3.

 

Doamna Inna Şupac:

Prima întrebare este adresată către Ministerul Afacerilor Externe. Rog să fie prezentate în scris concluziile Comisiei Europene de la Subcomitetul de cooperare, comerţul şi investiţii.

Şi a doua întrebare, ca de obicei, este adresată către domnul Bujor, ministrul educaţiei. Rog să fie prezentată informaţia, în scris, cu privire la taxele pentru cămine în toate instituţiile de învăţămînt secundar profesional, superior şi mediu de specialitate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Dar prima cui îi este adresată?

 

Doamna Inna Şupac:

Ministerului Afacerilor Externe.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Nu sînt întrebări mai mult? Păcat.

Deci trecem la declaraţii.

Domnule Nemerenco, poftim.

Pînă Nemerenco ajunge la tribună, domnul Nagacevschi, o întrebare.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Nu este vorba de întrebare, stimate domnule Urechean. E vorba de faptul că vreau să îmi retrag dorinţa de a prezenta declaraţia astăzi pe motiv că ea vizează declaraţia domnului Muruianu, care urmează să se prezinte în faţa plenului Parlamentului şi, eventual, atunci am să fac respectiva declaraţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

De acord. Mulţumesc.

 

Doamna  Ludmila Belcencova:

Да, я с такой же просьбой к вам обращаюсь, у меня тоже была декларация. Спасибо.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Ну, что же вы так делаете? Bine. De acord. Poftim, domnule Nemerenco.

 

Domnul  Valeriu Nemerenco:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Onorată asistenţă,

La 14 februarie 2010, s-au împlinit 100 de ani de la naşterea marelui cărturar Vasile Coroban. Iar la 18 februarie, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe al Moldovei şi Uniunea Scriitorilor din Moldova au organizat o conferinţă ştiinţifică consacrată acestui eveniment.

Astăzi, reprezentanţii Proiectului Naţional „Spre cultură şi civilizaţie prin lectură” organizează în raionul Glodeni, baştina marelui scriitor, un simpozion cu genericul: „Vasile Coroban – cărturarul, criticul, polemistul”. În cadrul simpozionului de la Glodeni, va fi lansată cartea „Vasile Coroban – un arbitru într-o lume a arbitrarului”, prezentată de directorul Editurii „Ştiinţa” Gheorghe Prini, iar scriitorul Vladimir Beşleagă îşi va prezenta volumul omagial selectiv „Omul de spirit Vasile Coroban”.

Simpozionul este însoţit de un omagiu literar-muzical şi de o donaţie de carte pentru bibliotecile publice şi liceele din raionul Glodeni. De asemenea, va fi sărbătorit marele critic literar Vasile Coroban şi în satul său natal Camenca.

Ca deputat din partea Partidului Liberal, originar şi responsabil de raionul Glodeni, aduc sincere felicitări tuturor locuitorilor raionului şi, în deosebi, celor din satul Camenca pentru faptul că aţi dat Moldovei un asemenea om ilustru, spirit enciclopedist şi remarcabil om de cultură.

Vom sublinia, în acest context, că Partidul Liberal atrage permanent o atenţie deosebită culturii. În anul 2010, pentru raionul Glodeni au fost alocate mijloace băneşti pentru reparaţia caselor de cultură din satele Balatina, Viişora, Cuhneşti.

Pentru satul de baştină al lui Vasile Coroban, satul Camenca, s-au alocat  350 000 de lei pentru reparaţia casei de cultură. Şi în sectorul Buiucani al municipiului Chişinău este o stradă care poartă numele lui Vasile Coroban. Zilele acestea, în contextul centenarului marelui nostru cărturar, am remis o interpelare Primarului General al municipiului Chişinău, domnului Dorin Chirtoacă, pentru a fi alocate surse financiare la instalarea unei plăci comemorative pe faţada imobilului din strada Academiei 6, blocul 2, în care  a locuit Vasile Coroban.

Rog să consideraţi, stimaţi parlamentari, şi acest discurs, drept un omagiu tardiv, de înaltă preţuire pentru marele nostru înaintaş.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Cuvînt se oferă doamnei Bodnarenco.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Уважаемый господин Председатель,

Уважаемые коллеги!

Во время визита в Кишинев румынский президент Траян Бэсеску отрапортовал, что Румыния выполнила обещание перед Молдовой, предоставив нашей стране 500 тысяч доз вакцины против гриппа А(Н1N1), произведенной единственной в Румынии организацией, выпускающей вакцину против данной разновидности гриппа – институтом имени Кантакузино.

На днях стало известно, что румынскими официальными властями институт Кантакузино был лишен лицензии в связи с истечением срока стандарта надлежащей производственной практики.

Как заявил представитель национального агентства по медикаментам Даниэл Бода в рамках слушания в комиссии по здравоохранению Палаты депутатов, институт Кантакузино более не может производить вакцину после того, как агентство отозвало в начале февраля авторизацию на торговлю вакциной и всеми впрыскиваемыми лекарствами, так как названная организация не соблюдала надлежащие условия в производственной практике, уточнив при этом, что срок авторизации на производство у института Кантакузино истек 17 декабря 2009 года. Нарушения, из-за которых была отозвана GМP, еще не обнародованы, cерии для института Кантакузино не выделяются и названная организация в данный момент ничего не производит.

Несмотря на отзыв лицензии у производителя и то, что второй транш – 350 тысяч доз вакцины – был доставлен в Молдову уже после истечения срока авторизации, Министерство здравоохранения Молдовы не видит никаких препятствий  для продолжения кампании по вакцинации населения против вируса гриппа А(Н1N1) вакциной из Румынии.

„Произведенные институтом Кантакузино вакцины могут быть использованы, поскольку они сертифицированы и имеют все что необходимо” – заявил в интервью агентству «Омега» заместитель министра здравоохранения Михай Магдей, отметив, что названный институт сертифицирован и международными организациями – Всемирной организацией здравоохранения – и другими, специальными комиссиями.

Кредит доверия Правительства к Траяну Бэсеску, видимо, так велик, что руководство Минздрава Молдовы изначально не видело необходимость полного тестирования вакцины от гриппа типа А(Н1N1), поступившей в страну, и провело лишь частичную сертификацию, не предусматривающую тестирование.

У нас есть группа людей, которая будет изучать полученные вакцины, у нас есть воз, который обязательно продемонстрирует документы относительно того, что этой вакциной можно вакцинировать персонал, и к ней прилагается инструкция, что еще надо? Так ответил на вопрос журналистов относительно того, будет ли проходить национальную сертификацию вакцины, обещанные Румынией и воз, заместитель министра здравоохранения Михай Магдей.

В этой связи директор Национального научно-практического центра превентивной медицины Олег Бенеж добавил, что страна может себе позволить ограничить до минимума процедуры, связанные с национальной сертификацией, если речь идет о препаратах, переквалифицированных воз.

Хочу напомнить, что ранее в Украине возник скандал, связанный с  аналогичным упрощенным вариантом ввоза вакцины от пандемического гриппа, который   предусматривает применение препарата лишь на основании международного сертификата воз.

Украинские средства массовой информации обратили внимание на то, что по этой схеме в 2008 году в страну уже ввезли в качестве гуманитарной помощи воз небезызвестную вакцины от кори и краснухи. Тогда в ходе вакцинации не сертифицированной в Украине вакциной умерли несколько человек. В итоге вся вакцинация была отменена, а на главного санитарного врача, разрешившего ввезти в страну вакцину, завели уголовное дело.

Что же касается самой Румынии, то большинство румынских граждан отказываются прививаться вакциной кангрипп, разработанной и предлагаемой в Румынии против вируса гриппа А(Н1N1), из опасения возможного возникновения осложнений. Не желает прививаться даже врачебно-санитарный персонал. И это несмотря на угрозы румынских властей, что в случае инфицирования граждане, отказывающие от вакцинирования против пандемического гриппа, будут оплачивать лечение из собственного кармана.

В Республике Молдова также наблюдается массовый отказ от вакцинирования препаратом, предложенным Румынией. Среди студентов вузов, медицинских работников, руководителей местного публичного управления, участвующих в  мероприятиях, предполагающих интенсивное общение с населением. Одним из первых, кстати, от прививки данной вакциной отказался примар муниципия Кишинэу Дорин Киртоакэ – видимо, что-то знал.

Чтобы успокоить население, Министерство здравоохранения Молдовы сообщает, что вакцина абсолютно безопасна, у нее нет противопоказаний и нет сообщений о негативных последствиях вакцинирования.

Приведу лишь несколько комментариев этих заверений, размещенных на Интернет – сайте «Комсомольской правды»: «Как же последствий не было? У меня лучшая подруга с парнем провакцинировались, очень сложная была реакция: и аллергия, и лимфоузлы все воспалились. Потом две недели на физиопроцедуры ходили, кололи им уколы. И это все зарегистрировано у семейного врача. А еще – пока она к врачу ходила, то в очереди была мама с ребенком, у которой те же симптомы». Это минимум три случая. Так зачем же врать?

И другое: «Какой бред тут пишут. Румыния отказалась от этой вакцины из-за неполного исследования и не хочет ее применять на своих граждан, так теперь ее нам везут, все равно же выбрасывать».

По заявлению государственного секретаря минздрава Румынии Адриана Стрэину Черчела до 15 декабря прошлого года вакциной против вируса гриппа А(Н1N1) в Румынии привилось лишь 30 тысяч человек из группы риска. В Молдове же, которая по численности в десятки раз меньше, чем Румыния, прививки от гриппа данного типа сделали более чем 159 тысяч граждан, или  в пять раз больше чем в Румынии. Однако министр здравоохранения Молдовы считает, что власти не очень хорошо были подготовлены к первой волне эпидемии и наш долг – обеспечить гораздо более интенсивный заслон, чтобы в период второй волны пандемического гриппа быть гораздо более подготовленными.

Вот так, несмотря на отсутствие тестирования вакцины, на отзыв лицензии у  компании – производителя, на опыт европейских государств, с которых обычно так любит брать пример Молдова.

В числе ожидаемых от  Всемирной организации здравоохранения видов вакцины числится и вакцина, предназначенная детям. Хочу напомнить, что после того, как Совет Европы обвинил Всемирную организацию здравоохранения в том, что пандемия гриппа нового типа была объявлена ею под давлением фармацевтических  компаний, в декабре 2009 года Германия объявила о намерении продать запасы вакцины, хотя заказ на поставку в 50 миллионов доз вакцины должен был быть выполнен в полном объеме в марте  2010 года. К настоящему времени, упомянутой вакциной, воспользовалось лишь 5% населения в Германии.

Еще в ноябре прошлого года о продаже 19 миллионов из 34 миллионов имеющихся доз вакцины объявила Голландия. Сербия расторгла  контракт на поставку вакцины против вируса пандемического гриппа, который ранее заключила с швейцарским производителем компанией «Нэвардэ».

Список европейских государств, распродающих часть запаса вакцины против вируса А(Н1N1), пополнила и Франция. Недавно немецкий эпидемиолог Вольфган Водарг заявил об использовании в лабораториях вредных для здоровья субстанций представляющих потенциальную угрозу для тех, кто воспользовался вакциной и не исключил вероятность развития в будущем некоторых форм рака.

Европейский комитет здравоохранения поручил представителю Великобритании Полу Флину составить отчет по данному вопросу и представить его Совету Европы для последующего принятия необходимых рекомендаций.

Не думаю, что европейцы любят своих детей меньше, чем любим мы. А может, больше, раз так внимательны к поставляемым на территорию стран медицинским препаратам. Молдове же, как с барского плеча: «На тебе, Боже, что нам не гоже». И мы берем. А вдруг большой брат обидится и больше ничего не даст, в том числе и новые кредиты.

А может, нашу страну уже стали рассматривать в качестве экспериментальной …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Время уже вышло, мы ждем

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Я еще полминуты.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Нет, говорите-говорите, интересно.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

Может, нашу страну рассматривают в качестве экспериментальной лаборатории для проведения медицинских опытов над людьми? Мир уже проходил это в фашистских концентрационных лагерях с 1941 по 1945 год. И может  неслучайно первые лица государства не вакцинировались.

Фракция коммунистов требует от  Генеральной прокуратуры провести полную проверку ввозов в нашу страну всех видов вакцины против вируса А(Н1N1), ее тестирования, последствий ее применения, включая указания конкретных фамилий людей, подписавших документы о приобретении и тестировании вакцин.

Также требуем от Правительства Республики  Молдова запретить вакцинирование граждан Республики Молдова румынской вакциной, и отправить в отставку министра здравоохранения.

Спасибо. (Aplauze.)

 

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Petrenco, poftim.

Я вакцину не делю по происхождению – румынская, русская, английская, я просто не пользуюсь никакой вакциной.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că deputaţii din majoritatea parlamentară nu sînt prezenţi în sală. Nu este nimeni absolut.

Mă simt… dar cred că mă voi strădui să fiu foarte succint. Declaraţia mea va semăna mai mult cu o interpelare, interpelare la adresa domnului Prim-ministru Filat.

Domnule Filat,

Cunoaştem cu toţii că fiecare persoană are slăbiciunile sale. Uneori slăbiciunile acestea costă. Iar dat fiind faptul că sînteţi o persoană publică şi de stat, ar fi bine ca toţi cetăţenii Republicii Moldova să ştie cît costă pentru noi toţi în perioada de criză economică unele slăbiciuni şi mofturi ale dumneavoastră.

Vorbesc de călătorii de lux cu avioane charter. Numai în ultimele două luni aţi zburat de 9 ori cu rute charter, avioane de lux închiriate special pentru a satisface ambiţii exagerate şi pofte ale noului Prim-ministru şi ale noii guvernări.

În luna decembrie, aţi zburat tur-retur spre Ialta cu un avion jet din flota lui Dinu Patriciu, cunoscutul miliardar din România. După aceasta au urmat o serie de zboruri de ordin personal, Chişinău–Salzburg, Salzburg–Chişinău, care costă zeci de mii de euro fiecare, avioane închiriate de la Compania Aeriană „Prince Aviation”, Compania din Belgrad.

Următorul episod similar, avionul charter pe ruta Geneva–Chişinău. Aţi zburat împreună cu soţia cu acest avion de lux, închiriat, de asemenea, de la Compania sîrbă din Belgrad „Prince Aviation”.

Pe data de 1 februarie aţi avut un zbor spre Kiev tur-retur cu un avion „Iak 40”, luat în arendă la Aero Charter Kiev şi cel mai recent caz ruta Chişinău– Varşovia–Chişinău de ieri, avionul „Fokker 70”, închiriat de la Carpatair.

Domnule Filat,

Cine achită aceste deplasări? Bugetul de stat, dumneavoastră personal sau sponsorii dumneavoastră? Noi cerem să fie prezentate cheltuielile pentru fiecare deplasare din ultimul timp a Prim-ministrului şi sursa de finanţare.

Chiar dacă compania aeriană cu care preferaţi să zburaţi se numeşte „Prince Aviation”, sper să coborîţi totuşi pe pămînt. Geneva este o destinaţie frumoasă, care merită a fi vizitată, dar totuşi am dori să ştim cu ce rezultate vă întoarceţi de la asemenea deplasări şi cine sînt sponsorii unor asemenea călătorii? Cetăţenii de rînd, companii private sau se achită din bugetul personal al familiei Filat?

Asemenea informaţii trebuie să fie deschise şi publice. În condiţii în care declaraţi că este o gaură mare în bugetul de stat, în condiţii în care mii de bugetari deja nu primesc salarii la timp, vă permiteţi un lux să nu zburaţi cu rute regulate, ci să luaţi avioane de milioane pentru satisfacerea poftelor personale.

Vă asigurăm, cu asemenea atitudine socială şi politică iresponsabilă, antisocială, veţi zbura foarte curînd, domnule Filat, numai de data aceasta de la putere.

Zbor uşor şi aterizare plăcută.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

De fapt, e interesantă întrebarea. Mofturile rămîn aceleaşi, cu ce aţi zburat voi, cu asta zboară şi Filat. Dar dacă i-aţi lăsat nişte rable de avioane stricate, omul trebuie să se deplaseze.

Declar şedinţa închisă.

La revedere.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.37.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului.