version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – IULIE 2007

Sedinta din ziua de  19 iulie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1913 cu privire la modificarea articolului VI din Legea nr.247-XVI din 21 iulie 2006 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2977 privind statutul ofiterului de informatii.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2472 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1498 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul vamal – art.93, 94, 95, 971; Legea cu privire la tariful vamal – art.28).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2495 pentru modificarea Legii nr.137-XIV din 17 septembrie 1998 cu privire la energia electrica (art.38).

8. Reexaminarea si adoptarea Legii nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit. Proiectul nr.1566.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2061 pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul cu privire la transporturile internationale de produse alimentare perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATR), adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970, cu amendamentele respective.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2496 pentru modificarea si completarea articolului 4 din Legea Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei nr.827-XIV din 18 februarie 2000.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2473 pentru modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea nr.1380-XIII din
20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

12. Prezentarea proiectului de Lege nr.3075 pentru modificarea si completarea Codului fiscal (art.6, 14, 15 s.a.) si retragerea acestuia de catre autor.

13. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4908 pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecatoresc.

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.120 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul apelor – art.1, 12, 25 s.a.; Legea regnului animal – art.17, 27, 29 s.a.).

15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2521 pentru modificarea si completarea Legii nr.440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa (art.6, 13).

16. I n t r e b a r i.

17. Declaratia domnului deputat Dumitru Ivanov – Fractiunea “Partidului Democrat”.

18. Declaratia domnului deputat Gheorghe Susarenco.

19. Declaratia domnului deputat Valeriu Cosarciuc – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Serafima Borgan, Irina Vlah, Angela Leahu, Valentina Serpul, Ion Varta, Igor Klipii, Marcel Raducan.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Rog sa va ocupati locurile. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Intii de toate, incepem cu lucruri mai placute.

Stimati colegi,

Va aduc la cunostinta ca, in saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit ziua de nastere colegii nostri domnul deputat Dumitru Prijmireanu (aplauze) si domnul deputat Vladimir Vitiuc (aplauze). Sa ii felicitam, dorindu-le multa bafta si cele mai alese urari de bine.

La fel, va atrag atentia ca a fost distribuit un supliment la ordinea de zi pentru sedintele de astazi – miine si pentru sedinta de saptamina viitoare, la propunerea comisiilor respective. Documentul il aveti in fata dumneavoastra, il voi supune votului. Acum alte propuneri la ordinea de zi?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

Ñïàñèáî.

ß îò ãðóïïû êîëëåã, êîòîðûå âûøëè ñ èíèöèàòèâîé, ïðåäëàãàþ âêëþ÷èòü íà çàâòðà çàêîíîïðîåêò ¹ 2650.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.2650.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as ruga sa fiu inscris cu luare de cuvint la proiectul nr.4908, nr.9 pe ordinea de zi – proiectul de Hotarire pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecatoresc.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Pe data de 1 iulie a expirat termenul valabilitatii articolului 36 din Legea invatamintului, care se refera la functionarea universitatilor private si a liceelor private. In conformitate cu aceasta lege, de fapt, incepind cu 1 iulie, aceste institutii private deja nu functioneaza in cadrul legii. Noi avem o initiativa a Guvernului, Hotarirea nr.746, ca sa continuam, sa prelungim valabilitatea acestui articol 36 inca pe un an. Insa, din pacate, nici Comisia parlamentara, nici plenul Parlamentului nu are proiectul acestei hotariri in ordinea de zi.

Stimati colegi,

Aceasta ar insemna ca, incepind cu 1 septembrie, noi vom pierde un sir de institutii private, dar, de fapt, marea majoritate a instituirilor private in sistemul de invatamint.

Vreau sa va aduc aminte ca aceste institutii private functioneaza intr-un regim, daca doriti, care garanteaza pregatirea cadrelor performante pentru Republica Moldova. Marea parte a diplomantilor la olimpiadele internationale vin anume din aceste institutii.

Domnule Presedinte,

Vreau sa va spun ca 2 luni in urma, eu am avut o audienta la domnul Presedinte al tarii Vladimir Voronin anume in aceasta problema. El m-a asigurat ca problema va fi rezolvata, va fi solutionata pozitiv. El a fost de acord cu argumentele pe care le-am adus. Acum, dupa o convorbire pe care am avut-o cu consilierul prezidential domnul Platon, mi s-a spus ca un alt consilier prezidential, care are o influenta mult mai mare la Presedintie este de parerea ca acest articol nu trebuie sa fie validat pe viitor. Din acest punct de vedere, eu uneori chiar ma intreb: dar cine conduce tara aceasta a noastra, inclusiv invatamintul de la noi? Consilierii aparte sau sint alte persoane responsabile?

Domnule Presedinte,

Eu propun ca aceasta hotarire, aceasta initiativa a Guvernului sa fie introdusa in ordinea de zi si pina la vacanta noi sa o examinam si sa luam o decizie.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

Din numele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, se propune pentru data de 26 iulie includerea proiectului de Lege nr.1825, privind actele de stare civila. Lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ceea ce a fost aprobat in prima lectura.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Ivanov:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa puneti la vot includerea in ordinea de zi a proiectului nr.2312, legat de functionarea institutiilor private preuniversitare. Si automat, va rog, in cazul in care... eu stiu deja finalul, de nu, va rog, sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu tot vreau sa ma inscrieti pentru o declaratie, dar poate schimbam lucrurile. Dat fiind faptul ca majoritatea comunista, pentru care noi facem declaratii, iese din sala, poate incepem cu declaratiile la inceputul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta propunere procedurala vom discuta-o intr-un alt context.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Stimati colegi,

Miine noi o sa aprobam Hotarirea cu privire la desemnarea membrilor Consiliului de administratie a Comisiei Nationale a Pietii Financiare. Eu propun, pentru data de 26 iulie, sa includem modificarea Hotaririi Parlamentului cu privire la bugetul comisiei. Trebuie sa introducem modificari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, este vorba de bugetul acestei noi comisii, care se adopta prin hotarire de Parlament.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog ca sa fie introdusa in ordinea de zi pentru data de 26 iulie initiativa legislativa cu nr.1027, care a fost inaintata inca in martie anul curent, privind modificarea Legii tutunului si produselor din tutun.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Am luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu cu referinta la legile nr.2624 si nr.2625, initiativele legislative din partea unui grup de deputati ce tine de subventionarea in agricultura. Noi am discutat cu dumneavoastra si a fost asa o idee ca totusi noi, intr-un timp foarte scurt, ne vom informa daca Guvernul poate sa vina cu un aviz ca sa putem examina aceste legi in sesiunea de primavara – vara, luind in considerare toata situatia care este in agricultura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am notat aceste lucruri. Astazi, pot sa va spun ca am avut si eu o discutie telefonica personala cu domnul Prim-ministru si am rugat sa fie grabit la maximum procesul de examinare a acestei situatii, inclusiv privind avizul. Deci, aceasta am facut-o, astazi este joi, iar marti am purtat o discutie la acest subiect.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Poate, totusi, noi introducem in ordinea de zi in aceste doua saptamini.

 

Domnul  Marian Lupu:

Voi supune votului. Este inscris la mine.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Si a doua intrebare, cu referinta la Hotarirea Parlamentului nr.2698 ce tine de desemnarea membrilor Consiliului de administratie a Comisiei Nationale a Pietii Funciare, nr.2698.

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Este, stiti, o noutate foarte neplacuta modalitatea prin care asa de urgent se efectueaza modificarile in componenta unui organ atit de important al tarii. De aceea, pentru noi a fost o surpriza ca, totusi, noi astazi de abia am luat cunostinta de proiectul de hotarire. Fractiunea, totusi, cere ca sa fie aminata examinarea pentru saptamina viitoare, luind in considerare ca noi vrem, totusi, sa avem o informatie mai ampla ce tine de faptul care este cauza, care sint argumentele, de ce  asa de repede se promoveaza aceasta hotarire?

Fiindca, intr-adevar, acest organ este un organ foarte important pe piata mobiliara, este o noutate, in genere, foarte asa, parca se simte ca cineva cauta un scandal de proportie si nu stie cum sa-l gaseasca si taman au gasit o situatie asa foarte sensibila.

Domnule Presedinte,

De aceea, va rugam, daca se poate, sa aminam pentru saptamina viitoare, ca noi in fractiune sa ne putem documenta mai serios si avem argumente mai serioase, sa invitam factorii de decizie, sa invitam oamenii care au propus si, intr-adevar, sa vedem care este situatia reala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act de acest lucru.

Stimati colegi,

Voi supune votului.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din numele comisiei, rog ca sa fie exclus proiectul de Lege nr.2497, care este cu nr.8 din ordinea de zi de miine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va multumesc pentru aceste propuneri.

Continuam. Cer scuze.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa stiu daca cel putin astazi va veni cineva de la Guvern sa raspunda la intrebarea pe care am adresat-o inca la data de 5 iulie referitoare la comercializarea strugurilor in acest an. Am fost si in teritoriu cu colegi din Comisia pentru agricultura si industria alimentara, am vazut ca este o intrebare foarte stringenta si vitala. Si in caz de nu vine astazi sa imi raspunda cineva, vreau sa intreb si conducerea Parlamentului, sa imi asigure cumva aceasta, nu-mi trebuie mie, trebuie pentru toti viticultorii din tara si pentru economia tarii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este clar.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Si vreau sa fac si o remarca. Avem, din pacate, cazuri cind unii colegi absenteaza de la foarte multe sedinte, dar verificind si data trecuta, si astazi, am constatat ca stau plusuri acolo si nici nu sint cititi ca absenteaza, dar uitam cum arata ei la fata, va rog sa atrageti atentia la acest capitol. Si sa ii prinda presa macar cind vin cite putin, daca intra, dar ultima vreme nu intra deloc la sedinta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Aveti o mare prioritate, fiindca aveti locul in acel ultim rind pentru deputati si sinteti foarte aproape de reprezentantii mijloacelor mass-media. Eu rog sa discutati acest subiect, fiindca aveti aceasta posibilitate. Inclusiv referitor la prezenta la Ora intrebarilor a reprezentantului “Moldova-Vin”. Secretariatul acum imi spune ca va fi reprezentantul acestei institutii pentru a oferi raspuns la intrebari.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Precum stiti, Presedintele Rusiei Vladimir Putin a semnat un decret prin care a suspendat aplicarea tratatului fortelor conventionale in Europa pentru Rusia, este un document-cheie pentru controlul armelor in Europa. Desi Kremlinul a argumentat acest lucru prin necesitatea asigurarii securitatii Rusiei si prin circumstante extraordinare, noi cunoastem foarte bine ca Rusia, de fapt, se opune extinderii NATO si Uniunii Europene spre este si, de fapt, nu vrea sa isi retraga trupele din Republica Moldova si Georgia. Din pacate, conducerea Republicii Moldova si Parlamentul nostru de mai multe ori au refuzat sa se solidarizeze cu Georgia in problema retragerii trupelor si in alte probleme, care vizeaza raporturile cu Rusia.

De aceea, eu as dori ca sa vina ministrul de externe Andrei Stratan aici, in Parlament, si sa ne spuna care sint scopurile si atitudinile de mai departe, pozitiile Republicii Moldova? Poate e nevoie de o declaratie a MAE sau de o declaratie a Guvernului in aceasta chestiune. Poate e nevoie si de o declaratie a Parlamentului privind pozitia noastra fata de retragerea neconditionata a trupelor ruse din Transnistria si reglementarea problemei transnistrene.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Imi amintesc, spuneati ca, pina la sfirsitul sesiunii va fi discutata in Parlament problema transnistreana. Ma intereseaza daca acest lucru mai ramine in vigoare? Si vroiam sa va mai spun, ca presa acum scrie si despre faptul ca a venit timpul in noua situatie, cind Rusia a luat aceasta decizie cu decretul lui Putin privind FACE, a venit timpul ca sa fie suspendata Conventia cu privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat din zona nistreana a Republicii Moldova.

Vroiam sa va amintesc ca exista si un proiect de Hotarire in Parlament nr.1813, care a fost depus inca la 15 mai 2006, conform si Regulamentului ar trebui sa fie supus examinarii in Parlament, autori sint Cosarciuc si Pavlicenco si, poate ca ar fi cazul ca sa revenim la aceasta problema. Si chiar v-as ruga ca sa examinati in sedinta Biroului permanent nr.1813 si nr.1812, problema Memorandumului.

De asemenea, am vrut sa mai fac o precizare legata de problema, pe care a abordat-o domnul Oleinic aici, Comisia pentru Valorile Mobiliare. Vroiam sa va spun ca, de fapt, aceasta instabilitate legata de personalul care este acolo, oamenii care lucreaza nu stiu nimic si intr-un fel intentiile acestea intempestive ridica un mare semn de intrebare. Eu as spune ca chiar e vorba de niste influente si trafic de influenta. Din informatiile noastre domnul Cebotari Mihai Vasile, care e propus si ne este remis curriculum vitae, ar fi nasul de cununie al dumneavoastra, domnule Marian Lupu. Si chiar as vrea sa stiu, daca are vreo legatura, vreo relevanta problema aceasta sau nu? Exista vreun interes sau nu? Sau vreti doar sa consolidati piata in legatura cu asemenea persoana?

Va multumesc.

Deci, in privinta lui Stratan eu insist si a proiectului nr.1813.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Eu cred ca am ratat o foarte frumoasa ocazie in viata sa va am pe dumneavoastra in calitate de nas de cununie. Acum, referitor la subiectele mentionate de dumneavoastra. Eu am luat nota de propunerea pentru a invita ministrul de externe si o voi supune votului. Cu privire la examinarea subiectelor care se refera la... eu rog putina liniste in sala, la examinarea acelor declaratii care au fost adoptate in iunie – iulie 2005. Eu tin sa va aduc aminte ca am mentionat in aceasta sala, la decizia Biroului permanent noi am incercat sa organizam o audiere pe durata a doua sau trei sedinte ale plenului Parlamentului in contextul general de examinare a implementarii legilor care au fost adoptate incepind cu luna aprilie 2005, nu toate, dar cele mai importante.

Acum eu stiu bine ca comisiile au desfasurat o activitate prodigioasa in acest sens, dar inca se mai munceste la acest capitol si noi revenim la pachetul de examinare a legilor adoptate, cum se implementeaza, in sesiunea de toamna anul curent. Avansam.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Alim Afonin:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Propun de a exclude din ordinea de zi de pe data de 20 iulie proiectul de Lege nr.1953.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.1953. Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:  

Vreau sa ma inscriu la proiectul nr.2472.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Spuneti-mi, va rog...

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Proiectul nr.2472, spalarea banilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este pentru ziua de astazi, da? De acord. Am luat nota.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Deputatii din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” sint responsabili de soarta Republicii Moldova si noi consideram ca chestiunile incluse in ordinea de zi pentru ziua de astazi si pentru finele acestei sesiuni nu merita atentie decit unele din ele. Merita mai multa atentie sa discutam ceea ce se intimpla in sectorul agricol, ceea ce se intimpla cu seceta, ce se intimpla cu canicula. Noi am propus aceste doua proiecte de initiative legislative, care nu au fost acceptate de Parlamentul Republicii Moldova. Mai facem o incercare astazi sa introducem in ordinea de zi un proiect de hotarire a Parlamentului Republicii Moldova  cu privire la masurile urgente pentru atenuarea consecintelor secetei catastrofale si caniculei din anul 2007, inregistrat cu nr.2722.

Stimati colegi,

Eu cred ca aceste chestiuni sint mult mai importante decit ceea ce vom examina noi si astazi, si miine in sedintele plenare ale Parlamentului Republicii Moldova. Si nu avem dreptul sa mergem in vacanta pina nu vom examina si nu vom gasi solutie pentru ca sa rezolvam problemele cu care se confrunta taranii din Republica Moldova. Si propun ca sa fie pus la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.2722?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nr.2722.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Proiectul de hotarire al Parlamentului, am spus cum se numeste.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In afara de aceasta, eu rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act. Alte propuneri? O clipa.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea comunistilor la fel este ingrijorata de situatia creata in agricultura si nu stam la o parte in ceea ce priveste realizarea acestei probleme. Dar cel mai... sintem responsabili de atitudinea pe care poate sa o aiba Guvernul sau necesita sa o aiba Guvernul, adecvat situatiei care s-a creat in tara. De aceea, noi la comisie am discutat proiectul de hotarire pe care l-au pregatit colegii din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

Si am adus destule argumente ca aceste documente... am fost toti uniti referitor la aceea ca situatia cere implicarea statului. Modalitatea de implicare, eu acum nu vreau sa discut asupra continutului acestui proiect. Dupa parerea mea, nu este argumentat, dar modalitatea de implicare este alt lucru. Noi o sa vorbim despre aceasta, cind vom incepe discutia. Dar eu propun ca, totusi, noi... Eu sint de acord cu colegii ca pina la plecarea in vacanta a Parlamentului, noi o sa fim nevoiti sa luam neaparat orice decizie in Parlament referitor la situatia creata astazi.

Dar noi o sa avem posibilitatea, la momentul dat... conducerea tarii, Guvernul, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare pregatesc diferite variante. Pina la sfirsitul saptaminii, ei au sa stabileasca o modalitate de implicare a statului in problema creata si saptamina viitoare, joi, avem ultima sedinta. Noi neaparat o sa luam o decizie asupra situatiei create si implicarea. Ceea ce este necesar.

Domnule Presedinte,

Eu nu vreau sa intru in continut, dar continutul pe care il am eu in vedere, initiativa legislativa, eu totusi, rog posibilitatea sa vorbesc in mod de declaratie la tema. Dar eu vreau sa mentionez pentru colegi numai cerintele ce stau in fata noastra asupra implicarii in modificarea bugetului de stat si, principalul, referitor la deficitul bugetului. Din cauza ca colegii au facut, au gasit o modalitate de alocare a acestor bani numai prin majorarea deficitului bugetului.

Articolul 43 din Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar prevede ca orice modificare a deficitului bugetar in legea bugetara anuala este insotita de o decizie a Parlamentului privind modificarea altor acte legislative ce tine de modul de finantare a deficitului majorat in conformitate cu articolul 131, alineatul (5) din Constitutie.

Aceste norme pe care le cere de la noi legea de la toti poate sa... desigur Guvernul o sa vina cu propunerea sau prin majorarea bugetului, sau prin alta schimbare a structurii... o parte cheltuieli. De aceea aceasta lege, cerintele acestei legi totuna cer ca inainte de a include in ordinea de zi, inainte de a  incepe discutiile, noi trebuie sa avem atitudinea Guvernului in problema data, tinind cont de legislatia in vigoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intr-adevar, se poate de gasit argumente la orice ca sa negam una sau alta. Pina la urma noi sintem gata sa sustinem orice initiativa a dumneavoastra.

Stimati colegi,

Numai amelioram cit de cit situatia in agricultura.

De aceea, nu este nevoie sa comentam fiecare initiativa a colegilor, care vine din partea colegilor de opozitie. Noi sintem gata sa sustinem orisice, numai iesiti dumneavoastra cu o propunere ca sa amelioram cit de cit situatia in agricultura.  

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la finele sedintei.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Noi avem avocati parlamentari in Republica Moldova, dar Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” nu  are nevoie de avocati in acest Parlament. Noi singuri ne descurcam si ne descurcam  bine. Si aceasta vor demonstra si alegatorii nostri.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Asa.

Valeriu Mihailovici,

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile referitoare la ordinea de zi. Acum trecem peste aceste propuneri pentru a ajunge la versiunea rectificata a ordinii de zi. Propunerea domnului deputat Vladimir Eremciuc privind introducerea pe ordinea de zi a proiectului nr.2650. Cine este pentru, va sa voteze. Majoritatea.

Propunerea este acceptata.

Propunerea domnului deputat Vladimir Turcan privind introducerea pentru lectura a doua a proiectului nr.1825, care a fost deja adoptat in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. De acord.

Propunerea domnului deputat Nicolae Bondarciuc privind Hotarirea Parlamentului pentru aprobarea bugetului Comisiei Nationale. Rectificat. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Propunerea este acceptata.

Propunerea domnului deputat Anatol Taranu privind introducerea pe ordinea de zi a proiectului, nu a fost specificat numarul, dar cu referinta la articolul 36 din Legea invatamintului. Cine este pentru a introduce acest proiect pe ordinea de zi, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul  Marian Lupu:

31 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata.

Propunerea domnului deputat Dumitru Ivanov referitor la proiectul nr.2312. Cine este pentru includere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul  Marian Lupu:

32 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata.

Propunerea domnului deputat Valeriu Guma referitoare la proiectul nr.1027. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea nu a fost acceptata.

Propunerea domnului deputat Alexandru Oleinic referitoare la proiectul nr.2624, 2625. Cine este pentru, va rog sa voteze. Rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –1.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul  Marian Lupu:

29 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata.

Propunerea domnului deputat Alexandru Oleinic referitoare la aminarea proiectului nr.2698 pentru saptamina viitoare. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 7. 

Sectorul nr.3 – 23.

 

Domnul  Marian Lupu:

31 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata.

Propunerea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco privind invitarea ministrului de externe la subiectul Rusia FACE. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata.

Propunerea domnului deputat Valeriu Cosarciuc referitoare la includerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2722. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

29 de voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata.

Supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului ordinii de zi pentru perioada mentionata. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Incepem ordinea de zi cu examinarea proiectului de Lege nr.1913 cu privire la modificarea articolului 6 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.1913 din 18 mai 2007, prezentat de catre Guvern, a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament. Proiectul are ca sens modificarea unor prevederi din Legea nr.247 din 21 iulie 2006 ce tin de executarea cerintelor articolului 50 din Legea privind organizarea judecatoreasca referitoare la trecerea politiei judecatoresti in subordinea Ministerului Justitiei.

Tinind cont de informatia prezentata de Guvern, anexata la prezentul raport, se propune de stabilit ca politia judecatoreasca va fi transferata in subordinea Ministerului Justitiei nu mai tirziu de data de 1 ianuarie 2010, dupa crearea conditiilor corespunzatoare. Ca urmare a celor expuse, comisia propune plenului Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de Lege nr.1913 din 18 mai 2007 in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1913. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 11.   

 

Domnul  Marian Lupu:

72 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1913 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2977 privind statutul ofiterului de informatii. Lectura a doua.

Rog comisia. 

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.2977 din 20 iulie 2006 privind statutul ofiterului de informatie. Proiectul mentionat reprezinta initiativa legislativa a deputatilor din cadrul grupului de lucru pentru perfectionarea legislatiei in domeniul activitatii organelor securitatii, constituit prin dispozitia Presedintelui Parlamentului din 20 aprilie 2005.

Respectivul proiect face parte din programul calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu rezolutiile si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, aprobat prin Hotarirea Parlamentului din 11 noiembrie 2005.

In procesul definitivarii proiectului s-a tinut cont de cele mai bune practici in domeniul organizarii serviciilor speciale ale statelor membre ale Uniunii Europene, de recomandarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la functionarea si controlul serviciilor de securitate ale statelor membre ale Consiliului Europei, precum si ale expertilor din cadrul Centrului de la Geneva pentru Controlul Democratic al Fortelor Armate.

In conformitate cu decizia plenului Parlamentului, proiectul de lege nominalizat, dupa examinarea acestuia in prima lectura, a fost remis Consiliului Europei pentru expertizare in vederea stabilirii compatibilitatii lui cu normele si standardele europene in domeniu. Merita de mentionat faptul ca expertii Consiliului Europei au apreciat inalt rigoarea si coerenta cu care au fost tratate prevederile cu privire la obiectivele din lege.

Ca urmare a asimilarii calitative a amendamentelor, proiectul mentionat a fost redactat substantial si imbunatatit atit sub aspectul corespunderii tehnicii legislative, cit si al modalitatii de expunere a normelor, pastrindu-si, totodata, identitatea conceptuala initiala.

Din totalul de 109 amendamente parvenite din partea deputatilor comisiilor parlamentare permanente, Guvernului Republicii Moldova si expertului Consiliului Europei, de catre comisie nu au fost acceptate 14 amendamente.

Toate amendamentele cu decizia comisiei se contin in sinteza care a fost difuzata in pachet cu raportul comisiei si redactia perfectionata al proiectului de lege nominalizat.

Redactia perfectionata a proiectului de lege a fost la fel coordonata de catre grupul de autori cu Serviciul de Informatii si Securitate, care il sustine integral.

Astfel, cele mai semnificative amendamente acceptate de catre comisie sint:

Se accepta propunerea domnului deputat Iurie Rosca cu privire la expunerea denumirii legii in urmatoarea redactie: “Lege privind statutul ofiterului de informatii si securitate”.

La propunerea Guvernului, a fost exclus articolul 2 din proiectul – “Cadrul juridic” si schimbata ordinea unor articole, cum ar fi “Scopul legii”, acesta este articolul 2, “Statutul ofiterului de informatii” – articolul 3 si “Principile de baza ale activitatii ofiterului” – articolul 4 si altele.

La propunerea expertilor Consiliului Europei, proiectul a fost completat cu angajamentele suplimentare ale ofiterului de informatii in exercitarea activitatii ce vizeaza sustinerea articolului 3 din Conventia Europeana privind drepturile omului, care prevede ca nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

Dat fiind faptul ca prezenta lege prevede reorganizarea Serviciului de Informatii si Securitate in serviciu special, fapt ce va necesita anumite cheltuieli financiare, comisia a acceptat propunerea grupului de autori cu privire la dispozitia de intrare in vigoare a prezentei legi la 1 ianuarie 2008.

Din amendamentele care nu au fost acceptate, m-as referi la urmatoarele. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie considera ca cuvintul “ofiter” din notiunea de “ofiter de informatii”, precum si alte grade mentionate in proiectul de lege nu corespund prevederilor conceptiei reformei militare, deoarece sint notiuni militare.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica nu accepta aceste obiectii, tinind cont de faptul ca termenul “ofiter” nu este o notiune exclusiv militara. Conform Dictionarului explicativ, cuvintul “ofiter” inseamna titlu, dat unor functionari cu atributii sau insarcinari speciale. Mai mult ca atit, drept exemplu poate servi articolul 15 din Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, cit si Legea privind statutul ofiterului de urmarire penala si altele.

Domnii deputati Iurie Rosca si Valeriu Cosarciuc propun excluderea prevederilor de la articolul 14 alineatul (2) si anume ca la atingerea limitei de virsta de aflare in serviciu, termenul serviciului poate fi prelungit la decizia Directorului Serviciului, dat fiind faptul ca acestea vin in contradictie atit cu Codul Muncii, cit si cu continutul legii. Comisia  nu a acceptat acest amendament. Cazurile de mentinere a serviciului ofiterului de informatii peste virsta limita de aflare in serviciu sint cazuri exceptionale.

Totodata, in scopul conformarii prevederilor proiectului regulilor generale de incheiere a contractelor individuale de munca pe durata termenului articolului 55 litera f) din Codul muncii, articolul 36 alineatul (5) a fost expus in redactia stipulata in sinteza. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati la litera b) din alineatul (2) articolul 27 si articolul 28 urmeaza a fi exclus pe motivul ca riscul intemeiat, care inlatura caracterul penal si faptele penale, este prevazut la articolul 40 din Codul penal, la fel ca si cel contraventional, prevazut la articolul 17,18 din Codul cu privire la contraventiile administrative. Comisia nu a acceptat  pe deplin acest amendament, dat fiind faptul ca dreptul la risc profesional se refera nu doar la raspunderea penala si administrativa, dar si la cea disciplinara. Referitor la articolul 32 au fost expuse obiectii similare de catre domnul deputat Ion Plesca, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru politica economica, buget si finante. Articolul 32, care prevede dreptul la asigurarea cu spatiu locativ, dupa parerea autorilor, necesita a fi exclus din prezentul proiect si examinat in contextul proiectului de Lege cu privire la alocutiune.

Comisia nu a acceptat acest amendament si considera oportun ca, pina la adoptarea Legii cu privire la locuinte si operarea modificarilor in legislatia in vigoare, aceste prevederi sa ramina in prezenta lege, care sint similare celor din Legea cu privire la statutul militarilor.

De asemenea, domnul deputat Ion Plesca propune de a examina necesitatea ajustarii prevederilor articolului 44 “Stimularea ofiterului de informatii” si 45 “Sanctiuni disciplinare la prevederile similare din Codul muncii” si Legea cu privire la ofiterul de urmarire penala. In special, prevenirea despre necorespunderea partiala  functiei detinute.

Comisia nu a acceptat acest amendament, dat fiind faptul ca stimularile si sanctiunile disciplinare prevazute la articolele 30 – 32 din proiect sint similare prevederilor Regulamentului disciplinii militare, articolul 26 din Legea Serviciului in organele vamale, articolul 31 din Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si alte legi.

Sanctiunea disciplinara de prevenire despre necorespunderea partiala functiei se aplica in baza avizului comisiei de atestare. In cazul in care ofiterul nu ia masuri in timp util pentru a inlatura deficientele in disciplina de serviciu sau in activitatea profesionala constatate in actul de atestare ofiterul poate fi eliberat din serviciu in temeiul articolului  36 alineatul (1) litera l).

Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, in termen de sase luni Guvernul Republicii Moldova va prezenta Parlamentului propuneri cu privire la aducerea legislatiei in vigoare in concordanta cu prezenta lege. In legatura cu cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri in lectura a doua?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu am intrebari referitor la amendamentele inaintate de catre comisie si care nu au fost acceptate. In primul rind, referitor la articolele 27 si 28, unde se vorbeste despre riscul profesional intemeiat. Totusi, varianta care este si pe care dumneavoastra o pastrati, de fapt, este o confuzie, o abracadabra, o vinegreta juridica, pur si simplu.

Eu cer scuze pentru asemenea aprecieri, dar asa si este. La articolul 28  alineatul (1): “Nu constituie infractiune actiunea ofiterului de informatii savirsita intr-o situatie de risc profesional”. Si asa mai departe. Dumneavoastra nu acceptati propunerea noastra ca acest alineat sa fie exclus, deoarece, de fapt, este repetarea prevederilor respective din Codul penal, ca legea de baza in acest caz de a aprecia este infractiune sau nu. Din motive ca riscul profesional poate fi apreciat si ca o cauza disciplinara.

La alineatul (1) se vorbeste anume despre fapte cind actiunile ofiterului de informatie in situatia de risc profesional, cind anume nu poate fi apreciat ca infractiune. De aceea, noi si am propus excluderea acestui alineat. In cazul in care riscul profesional va fi legat de apreciere, este o fapta, care poate fi aplicata o masura disciplinara sau nu, atunci directorul serviciului, tinind cont de circumstantele respective, va lua decizia.

Dar absolut n-o sa faca referinta la alineatul (1), deoarece aici se vorbeste numai de situatiile cind este problema de a aprecia este o crima sau nu. Aprecierea aceasta, prevazuta in Codul Penal in care caz riscul profesional poate fi ca o circumstanta, care exclude raspunderea penala. Si aceasta repetare este absolut inutila in cazul dat.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Noi am discutat si in comisie, si in prezenta autorilor. Deci, noi totusi am ajuns la concluzia ca, avind in vedere ca aceste stipulari sint si in alte legi in prezent in vigoare, si autorii au avut careva argumente suplimentare. Eu as dori ca domnul Ursu, daca doreste, sa ne raspunda la aceste argumente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.6.

 

Domnul Ion Ursu – directorul Serviciului de Informatii si Securitate:

Problema consta intr-aceea ca aceasta norma exista deja in lege. Si daca tineti minte, vreo doua – trei luni in urma, aceasta norma a fost discutata aici, in Parlament. Fix asa s-a vorbit atunci, dar, pina la urma, s-a ajuns la concluzia ca, pentru a spune, a incuraja colaboratorul operativ care... fiindca nicaieri in lege nu este stipulata formularea in aceasta redactie. Totusi aceasta norma sa ramina in legea in vigoare. Noi am considerat ca ar fi util sa ramina.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnul director,

Eu sint de acord, este clar ca ofiterul trebuie sa fie incurajat, caci intr-adevar uneori unele actiuni sint asa la o margine de niste aprecieri. Este situatia cind poate fi comisa infractiunea sau, invers, pentru a evita alte consecinte mai grave pentru interesele legale ale cetatenilor, aceste actiuni anume trebuie sa fie comise. De aceea noi si propunem ca sa fie exclus numai alineatul (1), dar insasi notiunea “de risc profesional”.

Ce inseamna acest risc sa fie pastrat pentru ca dupa aceea, daca se intimpla asa ceva, noi avem articolul 40 al Codului penal, unde este stipulat clar ca in cazul in care inclusiv aceste actiuni sint legate de riscul profesional, dar, prin aceste actiuni, sint evitate alte consecinte mai grave, aceasta actiune nu se considera ca infractiune. Este prevazut in Codul penal. Atunci repetarea aceasta, pur si simplu, este inutila. Iata care este pozitia comisiei.

 

Domnul Ion Ursu:

Si nu contravine legislatiei.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Incurajarea respectiva deja exista in Codul penal.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, deci, pe care pozitie finala raminem?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Alineatul (1) sa fie exclus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Stoicov. 

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Ea, de altfel, nu contravine articolului 40, aici tocmai este scris ca actiunea ofiterului de informatii savirsita intr-o situatie de risc profesional intemeiat nu constituie infractiune. Adica, tocmai parca dubleaza ori ceea ce e scris in Codul penal.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Anume ca dubleaza, noi din aceste considerente si am propus ca sa fie exclus.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Daca dubleaza si esenta ramine, nu vad care ar fi necesitatea de exclus ori de lasat. Daca este mare dorinta de exclus, sa-l excludem, fiindca oricum aceasta stipulare exista in legislatia in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, la ce raminem?

Domnule Turcan,

Se insista la excludere?

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu am spus, deoarece el dubleaza, adica nu contravine si se propune de exclus, se poate de exclus, adica careva pierderi de pe urma acestui lucru nu o sa avem in lege, in legislatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, revenim la acest subiect.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In fond, eu as vrea sa ma refer la o problema legata direct de activitatea Serviciului. Desigur, am semnat si noi aceasta initiativa legislativa, o vom sustine si vreau sa va zic ca ceea ce a invocat domnul Turcan este perfect logic. Norma legala, daca este prezenta in Codul penal si in alte acte normative, nu este necesar si ar fi bine chiar sa fie o lege la noi, o regula, sa nu fie dublate in alte acte legislative.

Domnule Presedinte,

Cu permisiunea dumneavoastra, avind in vedere ca este si directorul Serviciului de Informatii si Securitate si mai avem o saptamina de activitate in cadrul sesiunii actuale, noi am operat modificari in legislatie, unde am prevazut ca anual Serviciul va prezenta un raport asupra activitatii sale, un raport in plenul Parlamentului si noi spuneam ca acest lucru este unul important, necesar pentru ca si societatea sa cunoasca anumite lucruri.

Si as vrea sa intreb, este paralel, sint de acord cu proiectul propriu-zis, dar noi vom discuta acum sau lasam pentru ca deja, practic, un an a trecut, avind in vedere anul trecut. Va fi audiat pina la sfirsitul sesiunii raportul respectiv sau il trecem?

 

Domnul Marian Lupu:

Imi adresati intrebarea mie?

 

Domnul Vladimir Filat:

In general. Avind in vedere ca si directorul SIS-lui este prezent aici. Sa nu fac...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu doar pot sa constat ca noi nu avem un asemenea subiect pe ordinea de zi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu inteleg.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru saptamina curenta si cea viitoare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc iarasi.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus ca sa fie exclus alineatul (3) din articolul 47. Acest alineat prevede ca ofiterul Serviciului de Informatii si Securitate, fiind condamnat in cazurile, deci, exceptionale, ca exceptie, la discretia directorului Serviciului, poate sa prelungeasca serviciul.

Eu nu vreau mai mult nimic sa comentez, eu cred ca este clar ca buna ziua ca aceasta notiune trebuie sa fie exclusa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, argumentele comisiei, este inteleasa... insusi acest articol, dar aceasta idee... dar oricum mai exista si Constitutia in Republica Moldova si datorita faptului ca acest proiect a fost expertizat si la Consiliul Europei, tocmai ca ei nu ne-au facut careva observatii referitoare la acest articol.

Dar, in practica, adica asa va fi indeplinit cum spune domnul Turcan, dar in lege noi nu putem numaidecit sa stipulam momentul acesta. Cred ca aceasta e o situatie concreta, reala care se intimpla in realitate.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Situatia reala este aceea ca persoana cind este verificata pentru a fi angajata la serviciu, fara doar si poate, este verificata daca este condamnata sau nu, a avut antecedente penale sau nu. Si in cazul in care are, aceasta persoana nu poate fi angajata in serviciu.

Fiind deja in serviciu, daca comite o infractiune, eu cer scuze, clar ca buna ziua ca el trebuie sa fie concediat. Asta e o regula pentru toti absolut cei care ocupa cu atit mai mult posturile, deci, in structurile de forta.

Atunci ce fel de “image” a ofiterului poate fi, ce fel de miini curate, constiinta curata, fapte curate, daca persoana este condamnata, chiar daca si pentru o infractiune mai putin grava. A savirsit un furt, nu este condamnata, in sentinta nu este indicat cu privarea dreptului de a ocupa functia respectiva. Dar a savirsit un furt.

Eu cred ca nici nu poate fi discutata aceasta problema si parerea comisiei, noi insistam ca sa fie pus la vot, in cazul in care aceasta prevedere este acceptata de catre comisia sesizata in fond.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi ne-am expus in avizul, deci in amendamentele comisiei si tocmai ca acesta a fost cazul in care am acceptat, adica in cazul unor infractiuni usoare sau putin grave. Si repet, aceasta nu este dorinta noastra, dar este o norma care, am inteles, ca se indeplineste in practica in alte tari.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci supunem votului?

Stimati colegi,

Bine, supun votului propunerea inaintata de catre...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca trebuie prin consens, daca domnul Ursu insista ca aceasta stipulare sa existe in legislatie, este o chestie.

 

Domnul Marian Lupu:

Din cite eu inteleg, domnul Ursu accepta.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Accepta, inseamna ca accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Ion Ursu:

Este in Legea privind statutul militarilor, dar noi consideram ca intr-adevar aceasta norma trebuie scoasa, fiindca nu poate fi vorba despre un colaborator care are chiar si stinse.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, de acord. Aceasta propunere se considera acceptata.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb cum ne explicati faptul ca din 72de amendamente propuse pentru lectura a doua, 28 sint facute de catre unul dintre autorii acestui proiect, domnul Garev.

A semnat acest proiect fara sa vada ce este scris in el. Nu face fata ca un autor sa vina cu aproape jumatate din amendamente pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, pe dimensiune pur procedural-juridica este dreptul autorului. Nu uitati si de faptul ca Regulamentul Parlamentului permite pina in ultimul moment chiar si retragerea semnaturii de pe o initiativa legislativa. Alte propuneri?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Daca revenim la articolul 28 alineatul (1), eu as ruga ori domnul Turcan, ori cineva sa ne spuna totusi cum ramine cu raspunderea disciplinara, ce e legat de administrativ si penal, intr-adevar, in legislatia in vigoare exista, dar cea disciplinara...

Poate sa mentinem acest articol, responsabilitatea disciplinara, pe care o controleaza directorul Serviciului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Excluderea alineatului (1) nu va exclude posibilitatea in cazurile in care unele actiuni ale ofiterului de informatie sint legate de probleme ale riscului profesional. Si in cazul in care depaseste, e clar ca va fi tras la raspundere disciplinara sau in cazul in care aceste actiuni au permis ca sa nu fie cauzate alte prejudicii mai grave ca aceasta persoana sa fie exclusa sau scoasa de la pedeapsa disciplinara.

Alineatul (1) prevede numai situatia cind riscul profesional este legat de problema aprecierii, este o infractiune sau nu. De aceea, noi si propunem ca sa fie exclus anume alineatul (1). Restul, toate alineatele ele taman ca dau aprecierea si dezvolta gindul ce inseamna riscul profesional. Si in baza acestor alineate, a acestui articol, cu excluderea alineatului (1), directorul Serviciului o sa aiba posibilitatea sa dea aprecierea, este in acest caz un caz disciplinar sau nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, ce rezulta din discutia noastra, rezultatul final vreau sa il aud ca sa ne fie clar tuturor.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Excluderea alineatului (1).

Domnul Marian Lupu:

Excluderea alineatului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Intocmai.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Dar cu sanctiunile disciplinare cum raminem, fiindca aici e vorba nu numai... in legislatia in vigoare ramine raspunderea penala si administrativa. Ele exista in legislatia in vigoare, dar ceea ce tine de raspunderea disciplinara nu exista.

Poate, totusi, sa gasim locul si raspunderii disciplinare, adica sa fie absolvite de raspunderea disciplinara in cazul in care este risc profesional intemeiat.

 

Domnul Marian Lupu:

Aici noi o sa ne consultam.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca exista regulamentul respectiv care prevede procedura aplicarii sanctiunii disciplinare in care se poate de stipulat ca, in cazul riscului profesional, persoana nu poate fi atrasa la raspundere disciplinara. Si atit.

Mai mult decit atit ca articolul 28 noi il pastram, cu exceptia alineatului (1).

 

Domnul Marian Lupu:

Sa ascultam opinia institutiei.

Microfonul nr.6.

 

Domnul Ion Ursu:

Noi, de fapt, ne-am expus. In principiu, noi am fi de acord cu aceasta tratare. Eu am mai spus, la inceput, care a fost motivul insistarii. In primul rind, prezenta deja in legislatia actuala care reglementeaza activitatea Serviciului de Informatii si Securitate.

Si in al doilea rind, in conditiile de astazi in care, eu va spun din practica existenta, se cere o incurajare a colaboratorilor operativi, fiindca sint situatii concrete cind este foarte greu de gasit argumente pentru a sustine chiar si moral colaboratorul.

Sint situatii cind trebuie sa fie implicati, infiltrati in grupuri criminale, in diferite situatii. Specialistii cunosc ce inseamna asta. Aceeasi situatie este si la Ministrul de Interne si la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Dar, repet inca o data, legislatia deja prevede aceasta norma.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa gasim o iesire din impas.

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca daca totusi se insista ca sa fie pastrat in cuprinsul acestui articol problema excluderii raspunderii disciplinare, noi putem sa gasim aceasta notiune, dar nu in primul alineat, deoarece primul alineat trebuie sa fie alineatul (2) care este astazi. Sa fie data o notiune ce inseamna risc profesional. Si in continuare de mentionat faptul ca fapta savirsita in situatia de risc profesional nu constituie actiune disciplinara.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Eu as accepta o asemenea reformulare, avind in vedere ca trebuie sa persiste raspunderea disciplinara in cazurile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi, iata, ne consultam aici si vedem ca, de fapt, in propunerea 28 sa fie exclus articolul, da.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Alineatul (1).

 

Domnul Marian Lupu:

Alineatul (1).

 

Domnul Iurie Stoicov:

Alineatul (1) se exclude, alineatul (2) devine alineatul (1) si raspunderea disciplinara din alineatul (1) va fi in alineatul (2).

 

Domnul Marian Lupu:

Iata, tocmi aceasta si vroiam sa spun ca referinta la raspunderea disciplinara este doar la alineatul (1). In acest caz trebuie sa isi faca aparitia undeva la alineatul (2) sau (3).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Anume cu referinta la problema raspunderii disciplinare. Ceea ce tine de penal si administrativ.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Si administrativ exista.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deja este prevazut in codurile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Atunci acceptam aceasta optiune.

Va multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond si urmind rezultatul de acceptare a acelor propuneri care au fost inaintate acum, in plenul Parlamentului, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2977. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 9.

 

Domnul Marian Lupu:

70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2977 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2472 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

Guvernul.

 

Domnul Valentin Mejinschi – directorul Centrului pentru Combaterea
                                                                Crimelor Economice si Coruptiei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Ca urmare a elaborarii de catre grupul de actiune financiara FATF a noii metodologii de evaluare a sistemelor legislative in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor in rezultatul evaluarii a treilea a sistemului legislativ national in domeniu de catre Comitetul monival de pe linga Consiliul Europei in februarie 2006 la recomandarea comitetului nominalizat  a fost initiata elaborarea proiectului de lege.

La elaborare, grupul de lucru creat in acest scop a urmarit implementarea cerintelor standardelor si tratatelor internationale in cadrul legal intern, in special al Conventiei Europene privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala si finantarea terorismului, celor 40 de recomandari FATF si 9 recomandari speciale ale acestuia. Legii-model elaborate de expertii Organizatiei Natiunilor Unite pentru statele care intentioneaza sa aprobe masuri eficiente in acest domeniu sau sa actualizeze prevederile existente.

Proiectul a fost definitivat in baza propunerilor organelor abilitate, institutiilor interesate si organizatiilor neguvernamentale, fiind acceptate recomandarile expertilor Consiliului Europei, expertilor Fondului Monetar International. In proiect sint reglementate, conform cerintelor existente ale standardelor internationale, urmatoarele prevederi.

Sint actualizate notiunile de spalare a banilor si finantarea terorismului, sint incluse notiuni noi de “beneficiar efectiv”, “relatii de afaceri”, “banca fictiva”.

Sint stabiliti subiectii tranzactiilor financiare care cad sub incidenta legii. Sint introduse cerintele de identificare a persoanelor fizice si juridice, masurile de precautie fata de tranzactiile suspecte si de raportare a acestora.

Sint determinate organele cu functii de supraveghere a etnitatilor raportoare, competenta si modul de interactiune a acestora. Este reglementata procedura si temeiurile aplicarii masurilor asiguratorii, sistarii tranzactiilor  suspecte de spalare a banilor si finantare a terorismului.

Onorata asistenta,

Amendamentele parvenite din partea comisiilor permanente, care imbunatatesc si concretizeaza continutul, deja se implementeaza in cuprinsul proiectului in cadrul grupului creat de catre comisia  specializata in fond.

Luind in considerare cele expuse, in scopul eficientizarii masurilor de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantare a terorismului, respectarii angajamentelor asumate pe plan international, ne pronuntam pentru aprobarea proiectului in prima lectura si definitivarea acestuia cu amendamentele parvenite pentru lectura a doua.

Rog sustinerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari sint? Nu sint.

Domnule Mejinschi,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului inaintat de Guvernul Republicii Moldova.

Necesitatea adoptarii proiectului nominalizat rezulta din prevederile Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” care prevede aducerea in concordanta a legislatiei interne in acest domeniu cu prevederile tratatelor internationale.

Proiectul nominalizat corespunde Conventiei europene privind spalarea banilor, depistarea, sechestrarea si confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala si finantarea terorismului din 16 mai 2005.

Proiectul este avizat pozitiv de toate comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera ca proiectul nu corespunde intru totul exigentelor tehnicii legislative, in special ce tine de partile constitutive ale legii, structura, forma si modul de sistematizare a continutului acestuia.

In acest context, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica va propune pentru lectura a doua ca articolul 1 sa contina scopul legii. Articolul 2, domeniul de aplicare a legii, notiuni de spalare a banilor, finantarii terorismului si alte notiuni se vor specifica la articolul 3 – “Notiuni de baza”.

In tot cuprinsul proiectului cuvintele “serviciul, prevenirea si combaterea spalarii banilor” se va substitui prin cuvintele “Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei”, dat fiind faptul ca acest serviciu in prezent se contine in acest Centru.

La capitolul 3 – competenta autoritatilor abilitate cu executarea legii, care este compus din patru articole 10–13, pentru a pastra succesiunea logica a continutului acestora, se propune sa fie schimbate cu locurile, fara schimbarea denumirii si cuprinsului lor. Asadar, articolul 10 va avea denumirea: “Organele cu functiile de supraveghere a entitatilor raportoare”.

Articolul 11 va avea denumirea: “Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei”.

Articolul 12 va avea denumirea – “Limitarea actiunilor secretelor aparate de legislatie” si altele.

Din articolul 11 se va exclude alineatul (3) care prevede ca seful serviciului prevenire si combatere a spalarii banilor este numit de catre Directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, pornind de la aceea ca acest articol nu este obiectul prezentei legi.

Alte amendamente inaintate de comisie si de deputati, care tin mai mult de redactia proiectului, vor fi luate in considerare la examinarea proiectului in lectura a doua. Tinind cont de cele expuse, se propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.3.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

Am o propunere. Eu propun pentru lectura a doua sa inlocuim denumirea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare – Comisia Nationala a Pietei Financiare.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Vom examina pentru lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

Stimati colegi,

In conditiile raportului... Cer scuze, ma iertati, va rog.

Domnule Diacov,

Cer scuze, dumneavoastra ati facut solicitarea de luare de cuvint. Va invit la tribuna centrala.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Avind in vedere ca atit de usor s-a trecut peste acest proiect, nu vreau sa stric dispozitia deputatilor cu o cuvintare in plus. As avea o propunere din partea Fractiunii, spre a fi examinata pentru lectura a doua: ca Serviciul prevenire, combatere si spalare a banilor, care este in CEC, sa fie ori cu o subordine dubla la SIS, ori transferata la SIS, ori sa aiba aceasta subordine dubla. Fiindca, intr-adevar, daca legam aceste doua fenomene: spalarea banilor si terorismul, dar aceasta este destinatia principala a spalarii banilor, ca SIS-ul sa aiba posibilitatea sa verifice din punct de vedere al acestor informatii cu mult mai ample de care acesta dispune.

Aceasta ar fi propunerea principala, fiindca, intr-adevar, este o lege importanta, dar sint si unele formalitati, care au sa apara, oamenii de afaceri, agentii economici o sa fie pusi in situatia sa dubleze, sa tripleze aceasta informatie. De aceea, noi speram ca aceasta lege va fi votata in formula propusa, dar realizarea ei va fi una exemplara pentru Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.2472. Lectura intiia. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2472este aprobat.

Trebuie sa vedem daca in data de 26 acest proiect nr.2472 deja a fost inaintat pentru lectura a doua si urmind sa-l examinam si sa-l adoptam in a doua lectura pina la finele sesiunii.

Continuam. Proiectul de Lege nr.1498 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege susmentionat pentru a doua lectura. Si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Directia juridica si de deputati, constata urmatoarele. In contextul obiectiilor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, se accepta propunerea ca, in punctele de trecere a frontierei de stat, unde vor fi infiintate magazine duty-free sa fie comercializate marfuri atit autohtone, cit si de import.

Astfel, punctul 1 din articolul 1 al proiectului va avea urmatoarea redactie. La alineatul (1), cuvintele “daca legislatia nu prevede altfel” se exclud, iar cuvintele “la bordul aeronavelor” se substituie prin cuvintele “la bordul aeronavelor sau la punctele de trecere internationale ale frontierei de stat”. Punctul 4 se exclude.

Concomitent, in acest sens, punctul 2 din articolul 2 al proiectului necesita a fi exclus. Redactia propusa de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a punctului 2 din articolul 1 al proiectului de lege nu se sustine,  deoarece sint confundate diferite moduri de abordare a problemelor.

In contextul completarilor de la articolul 1 punctul 1 din proiectul de Lege privind completarea articolului 93 alineatul (3) din Codul vamal, se propune ca la articolul 95 alineatul (1) din acelasi Cod sa fie completat, in final, cu cuvintele “liber convertibila”.

Comisia a acceptat propunerea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara ca accizele la tigarete, tigarile cu filtru din import sa fie achitate in buget si in scop redactional propune ca punctul 2 din articolul 3 al proiectului sa fie expus in felul urmator. La articolul 124 alineatul (5), sintagma: “Accizele nu se achita la plasarea marfurilor in magazinele duty-free” se substituie prin sintagma “Accizele nu se achita la plasarea si comercializarea marfurilor in magazinele duty-free, cu exceptia tigarilor cu filtru  de import”. Adica, lasam cum este acum. Iar cuvintele din finalul frazei: “cu exceptia tigarilor cu filtru de import” se exclud.

Referitor la punctul 5 din avizul Directiei juridice comunicam ca norma prevazuta la articolul 3 punctul 1 din proiect se refera doar la marfurile importate, iar articolul 104 litera h) din Codul fiscal se refera doar la livrarile de marfuri aflate in circuitul liber pe teritoriul Republicii Moldova, fapt confirmat prin Hotarirea Colegiului civil de contencios administrativ al Curtii Supreme de Justitie din 3 august 2005. Totodata, se propune de concretizat la articolele 1 si 2 din proiectul de lege anul si numerele monitorului oficial al Republicii Moldova.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente si a Directiei juridice, comisia propune proiectul de lege spre adoptare in a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Alte propuneri? Lectura doua. Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1498. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 31.

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 10.

 

Domnul  Marian Lupu:

10. 71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1498 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2495 pentru modificarea Legii cu privire la energia electrica. Lectura a doua.

Rog comisia.  

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in procesul perfectarii pentru lectura a doua, a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la energia electrica, adoptat de catre Parlament in prima lectura la 13 iulie 2007.

Deoarece in comisie nu au parvenit obiectii din partea comisiilor parlamentare permanente ale Parlamentului, propune adoptarea acestei legi in lectura a doua, mentionind necesitatea indicarii in titlul legii a articolului, care se modifica, articolul 38, si inlocuirea cuvintelor “pina in anul 2015” cu cuvintele “pina la 1 ianuarie 2015”.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Propunerile in lectura a doua?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valeria Pavlicenco:

Eu vreau sa va spun ca eu am lipsit si am auzit ca au fost dezbateri aprinse aici, in Parlament, timp de vreo ora. Si vreau sa va spun ca am fost sesizata de reprezentanti ai societatii civile, acei care se ocupa de asociatia consumatorilor de energie electrica si ei au spus ca, totusi, examinarea in lectura a doua ar trebui aminata, pentru a aduce argumente suplimentare in sensul neadoptarii acestei modificari a acestei legi. Pentru ca este, ei spun asa, ca, de fapt, se argumenteaza cu o directiva regionala, in timp ce Republica Moldova a devenit de vreo citeva luni membru deplin, dupa ce a fost observator al Comunitatii Energetice Europene de prin martie, aprilie.

Si de acum trebuie sa se supuna actelor privind reglementarea pietei energetice europene. Si conform directivei nr.203/54 a Parlamentului european si a Consiliului Europei privind normele comune pentru piata interna si energia electrica, aceasta lege nu ar trebui adoptata, caci, de fapt, dedesubtul este ca se favorizeaza “Energocom”-ul.

Eu sint obligata sa va transmit aceasta si sa intre in stenograma, pentru ca am fost sesizata de persoane care se ocupa de monitorizarea acestui proces, care intentioneaza sa mai publice materiale ca sa convinga ca acest lucru nu este ceea ce ar trebui sa facem noi ca membri ai Comunitatii energetice europene.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Sau raspundeti?

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimata colega,

Pina la momentul actual, Republica Moldova este inca  ca observator. Doar din luna noiembrie va fi primita ca membru al acestei asociatii si acest tratat, care a fost semnat, tocmai prevede ca consumatorii noncasnici, consumatorii casnici... piata sa fie liberalizata pentru ei in 2015. Noi ne conformam acelor cerinte incluse acolo.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Al cui este telefonul mobil care suna? Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2495. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 1. 

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Impotriva? Impotriva vad eu 1, 2, 3, 4 voturi, 5. 5 voturi “impotriva”.

Proiectul de Lege nr.2495 este adoptat in lectura a doua.  

Reexaminarea Legii privind activitatea de audit. Proiectul nr.1566.

Rog comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante in mai multe sedinte, a examinat demersul Presedintelui Republicii Moldova privind reexaminarea Legii privind activitatea de audit, adoptata de catre Parlament la 16 martie curent si raporteaza urmatoarele. La sedinta comisiei a fost luata decizia sa nu sustinem propunerile care au parvenit de la Presedintie. Argumentele sint incluse in raport. Aveti raportul. Pornind de la aceste argumente, comisia a decis sa propuna sedintei plenare a Parlamentului mentinerea cuprinsului articolului 6, ce se refera la serviciile prestate de catre societatile de audit, si articolul 32, ce se refera la componenta consiliului de supraveghere a activitatii de audit, in redactia adoptata de Parlament la 16 martie curent.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule Bondarciuc.

Alte propuneri? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru mentinerea votului Parlamentului la Legea nr.61-XVI din 16 martie 2007, fara a se tine cont de propunerile inaintate de Seful statului, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

59 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul nr.1566 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.2061 pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul cu privire la transporturile internationale s.a.m.d. Titlul este foarte voluminos. Initiativa Presedintelui statului.

Prezinta Guvernul. Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

 

Domnul Vladimir Botnari – viceministru al transporturilor si gospodariei
                                                           drumurilor:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In conformitate cu Hotarirea Guvernului nr.269 din 12 martie curent, atentiei dumneavoastra se propune proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Acordul european cu privire la transporturile internationale de produse alimentare perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste  transporturi, semnat la Geneva la 1 septembrie 1970, cu amendamentele adoptate pina in prezent. De catre Comisia economica europeana a Organizatiei Natiunilor Unite, intru unificarea legilor vizind transporturile de produse alimentare in Europa, a fost elaborat si la 1 septembrie 1970 a fost semnat acest Acord cu privire la transporturile internationale de produse perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi.

Acordul mentionat stipuleaza efectuarea procedurilor de autorizare a mijloacelor de transport utilizate pentru transportarea acestor produse, metode si proceduri pentru masurarea si controlul izotermiei si a eficientei dispozitivelor de racire sau incalzire a mijloacelor de transport speciale pentru transportul produselor perisabile, cit si alegerea echipamentului si a conditiilor de temperatura pentru transportul produselor inghetate si congelate, precum si conditiile de temperatura pentru transportul anumitor produse care nu sint nici inghetate si nici congelate.

Aderarea la acest Acord nu necesita modificarea legislatiei nationale si nu contravine politicii externe si interne promovate de Republica Moldova. In prezentul Acord se subliniaza necesitatea imbunatatirii conditiilor de pastrare a calitatii produselor alimentare perisabile in cursul transportarii acestora, mai cu seama  in cursul schimburilor internationale, considerind ca imbunatatirea acestor conditii de pastrare este de natura sa dezvolte comertul cu produsele alimentare perisabile si va conduce la facilitatea accesului la pietele internationale.

Actualitatea Acordului este determinata de necesitatea unificarii conditiilor de transportare a produselor perisabile in conformitate cu standardele europene. Acordul nominalizat reglementeaza norme ale mijloacelor de transport speciale pentru transportul acestor produse, stabileste definitii si norme pentru mijloacele de transport speciale, asa ca mijloc de transport izoterm, mijloc de transport refrigerator, mijloc de transport frigorific si altele.

Aderarea la Acest acord nu urmeaza, nu are urmari financiare pentru tara. Tin sa mentionez ca, in urma remiterii proiectului Acordului la ministerele cointeresate spre avizare, au fost primite avizele pozitive cu propuneri si obiectii, care au fost luate in considerare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Vladimir Botnari:

Luind in considerare cele expuse si in scopul realizarii programului national de implementare a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, sintem de parerea ca aderarea la Acordul european cu privire la transporturile internationale de produse perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale, care trebuie folosite pentru aceste transporturi din 1 septembrie 1970, este oportuna.

Multumesc pentru atentie. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule raportor.

Rog comisia.

 

 

Domnul  Grigore Petrenco:  

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca aderarea Republicii Moldova la Acordul cu privire la transporturile internationale de produse alimentare perisabile si cu privire la mijloacele de transport care trebuie folosite pentru aceste transporturi cu amendamentele respective urmeaza sa fie decisa de Parlament.

Scopul Acordului, adoptat la 1 septembrie 1970 la Geneva si ulterior amendat, este de a uniformiza cerintele inaintate fata de mijloacele de transport implicate in transportarea produselor alimentare perisabile in scopul imbunatatirii conditiilor de pastrare a produselor respective in cursul transportarii.

Potrivit Acordului, transportarea internationala a produselor alimentare perisabile va fi efectuata de catre mijloacele de transport izoterme, frigorifice, refrigeratoare sau calorifice, care corespund normelor tehnice privind conditiile de temperatura, starea dispozitivelor de racire sau incalzire stabilite in anexa nr.1 la acest Acord.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul nominalizat. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a reformula denumirea Acordului in felul urmator: “Acordul cu privire la transporturile internationale de produse alimentare perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale destinate acestor transporturi.”

De asemenea, comisia propune de a exclude din titlul proiectului de lege sintagma “Adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970” si a expune articolul 2 din proiectul de lege in urmatoarea redactie: “Guvernul va asigura realizarea prevederilor Acordului nominalizat.”

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a adopta proiectul de lege respectiv in prima lectura. In cazul in care nu vor fi alte propuneri, si in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Petrenco.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2061, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2061 este aprobat.

Fractiunile parlamentare,

Este cineva contra examinarii pentru lectura a doua a acestui proiect de lege in cadrul acestei sedinte? Nu. In acest context, cu amendamentele evocate in raportul comisiei, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2061. Rog sa voteze. Cine este “pentru”. Rog rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –30.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2061 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2496 pentru modificarea si completarea articolului 4 din Legea Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte, onorat Parlament, stimati deputati.

Onorat Parlament,

Stimati deputati,

Se prezinta proiectul de Lege pentru modificarea si completarea articolului 4 din Legea Fondului republican si a fondurilor sociale de sustinere sociala a populatiei. Din start, vreau sa mentionez ca Legea Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei, prin articolul 4, prevede sursele de formare a acestui fond si una din sursele de formare a acestui fond sint transferurile obtinute din plata lunara suplimentar obligatorie de abonament intr-un cuantum echivalent de 2 dolari SUA, incasate de la beneficiarii de telefonie mobila si servicii de telecomunicatii GSM.

Avind in vedere faptul ca legea a fost aprobata in 2000 si atunci transferul enuntat la articolul 4 in marime de 2 dolari pentru fiecare abonament era binevenit si era actual tinind cont de circumstantele existente in aceasta perioada. Si, luind in considerare faptul ca telefonia mobila si serviciile GSM au evaluat foarte vertiginos de-a lungul anilor si au aparut si servicii suplimentare, cum sint cartelele preplatite, cum este GPRS, cum este “Roaming”-ul si actualmente a aparut si telefonia mobila in format sau in standard CDMA, ne-am pomenit in situatia cind aceasta prevedere din articolul 4 nu este echivoca si nu este echitabila din punct de vedere al operatorilor, atit timp cit unii operatori platesc aceasta taxa sau aceasta suma, iar alti operatori nu platesc.

Evident, “Orange” si “Moldcell” platesc suma de 2 dolari, dar operatorul “Moldtelecom”, prin CDMA, nu plateste, dat fiind faptul ca nu  se gaseste standardul CDMA la articolul 4 al acestei legi. Si mai mult ca atit, la etapa actuala nu sint echitabile nici rapoartele din interiorul operatorilor. Deci, este vorba de aceea ca articolul 4 prevede achitarea sumei de 2 dolari numai din abonament. Pe cind cartelele platite si celelalte servicii au ramas in afara acestei plati. Deci, in acest context, se propune de a modifica articolul 4 prin redactia care sa poata impune aceasta suma din toate serviciile aferente telefoniei mobile, adica: serviciile nemijlocit telefonice, standardul CDMA inclusiv, serviciul GPRS si “Roaming” si, daca vor mai aparea si alte servicii, ele vor fi respectiv aferente serviciilor de telefonie mobila.

Din start, vreau sa aduc la cunostinta desi am facut si schimbarea, nu vorbim despre 2 dolari pe abonament sau pe cartela, dar vorbim de suma de 2,5% din venitul din vinzari a acestor operatori.

Si, avind in vedere faptul ca se mentioneaza si s-a mentionat in rapoartele unor comisii si in raportul Directiei juridice ca este vorba de un impozit nou, vreau sa va aduc la cunostinta ca acest impozit, aceasta suma era existenta. Noi, prin aceasta modificare am facut doar o rectificare a prevederilor care sint, am facut o clarificare si am stabilit niste principii univoce de activitate a operatorilor de telefonie mobila.

Vizavi de analiza impactului de reglementare a acestui proiect, vreau sa va aduc la cunostinta ca chiar aici, cu mine, in pachetul de acte, am scrisorile celor 3 operatori de telefonie mobila, care si-au exprimat acordul prin efectuarea acestei modificari. Deci, in pactul de reglementare sau pretinsul impact de reglementare este atenuat prin acordul operatorilor.

Mai mult ca atit, in acest proiect se prevede si o administrare fiscala. Deci, dupa cum ati remarcat dumneavoastra, in proiectul acestei legi se mentioneaza ca persoanele juridice, care presteaza aceste servicii, vor transfera sumele, respectiv, prin Ministerul Finantelor in Trezorerie, de unde aceste sume, in mod sistematizat si imediat, vor fi transferate la acest fond.

Mai mult ca atit, tot in acest proiect este stipulata si prezentarea darilor de seama la Inspectoratul Fiscal, care, conform Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, este responsabil de evidenta veniturilor si cheltuielilor bugetare, astfel incit aceasta evidenta sa fie strict sistematizata.

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

In acest sens, rog sa sustineti acestz proiect.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Spuneti, va rog, care este costul acestui proiect de lege? Noi stim ca in Fondul republican special, care era format din achitari la telefonia mobila si inregistrarea masinilor la organele speciale, constituie, si este stipulat in buget, peste 48 milioane de lei pe anul 2007.

Trecerea de la acei 2 dolari, despre care vorbiti dumneavoastra, la 2,5, deci, la un impozit nou 2,5% din venit, cit va constitui aceasta? Fiindca cifrele se stiu ale agentilor economici care activeaza in domeniu. Care va fi aceasta suma? De cite ori va creste ea?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc.

Nicidecum nu va creste de citeva ori. In urma analizei efectuate si in urma informatiei prezentate de catre operatorii de telefonie mobila, avem urmatoarea analiza a cifrelor. Deci, iau un operator concret, daca vorbim despre “Moldcell”.

 

Domnul  Ivan Banari:

Nu, in total pe aceasta industrie.

 

Domnul  Viorel Melnic:

In total, pe industrie, depinde pe ce an, sa imi spuneti. Daca e pe 2007, eu am cifra de 20 milioane plus 39 de milioane, plus respectiv 450 000. Acesta este efectul total. Si vreau sa va spun ca aceste cifre nu sint mai mici decit cifrele efectiv, daca s-ar plati 2 dolari din abonament. In urma analizei in dinamica, cifrele se majoreaza cu o tendinta mica, asa cum era prevazut si din prognoza, pornind de la 2 dolari pe abonament. Si daca efectiv s-a platit in 2006 17 milioane pentru “Moldcell”, de exemplu, in 2007 se platesc 20 de milioane.

 

Domnul  Ivan Banari:

Bine. Alta intrebare. Spuneti, va rog, detinatorii telefoanelor mobile sint deja la numar mai multi decit acei care se folosesc de telefonia stabila, telefoanele stabile, vom include si aceste telefoane in acest proiect de lege? Deci, dumneavoastra ati vorbit si de “Moldtelecom.”

 

Domnul  Viorel Melnic:

“Moldtelecom”, dupa cite dumneavoastra stiti, a lansat standardul CDMA. Acesta este un standard de telefonie mobila. Si avind in vedere faptul ca in varianta actuala a Legii Fondului republican si fondurilor sociale este prevazut nemijlocit standardele de telefonie mobila GSM, noi am scos GSM, ca sa ramina doar standardele de telefonie mobila. Astfel, incluzind doar serviciul CDMA al “Moldtelecom”-lui, si nu telefonia fixa.

 

Domnul  Ivan Banari:

Domnule viceministru,

De ce noi acest gen de activitate il supunem unui impozit suplimentar? Nu mai este un lucru de lux. Da, la inceput de cale, acum 7 – 8 ani, telefonia mobila era un lucru de lux si atunci a fost impozitat suplimentar cu 2 dolari, acum nu mai este un lucru de lux. Avem 1 600 000 de posesori ai telefoanelor mobile, dintre care doar 671 primesc salariu, dupa datele statistice ale Biroului National de Statistica, ceilalti nu primesc salariu, sunt si pensionari, sint si copii. De ce noi trebuie sa impunem impozitare? Fiindca totuna va plati acel care utilizeaza telefonul mobil. Agentul economic, aceste 2,5% ii va pune in cost si noi cu dumneavoastra intelegem aceste lucruri.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Stimate domnule deputat,

Tarifele nu vor fi schimbate la serviciile prestante de telefonie mobila. Mai mult ca atit, eu am spus si in raportul meu: nu includem un impozit sau o taxa nou, ea este cea existenta. Noi facem o rectificare si o optimizare a acelor existente, pentru a evita discrepantele existente la acest articol. Mai mult ca atit, v-am spus si mai inainte, este acordul operatorilor. Deci, ceea ce spuneti dumneavoastra acum este sa scoatem in general acest impozit.

 

Domnul  Ivan Banari:

Stiti dumneavoastra unde este necesar acordul operatorilor? Ca atunci cind suni de la un operator la altul sa fie acelasi tarif care este si inauntrul abonatilor unui operator, dar sa nu fie de 3 ori mai mare. Iata aici ar trebui acordul lor. Dar nu la aceea ca contribuabilul sa plateasca pentru sine insusi un impozit suplimentar, care va fi inclus in cost.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, tot bugetul este format din impozite si toata populatia plateste impozite pentru ea insasi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Multumesc ca dumneavoastra ne-ati amintit cum se platesc impozitele. Dar chestia consta in aceea ca Guvernul actual tot vine si ne fericeste cu diferite liberalizari, micsorari de impozite, dar pe urma vine si compenseaza aceste eliberari de impozite prin alte impozite pe care le ascunde prin alte denumiri.

Domnule viceministru,

In momentul in care a fost introdusa aceasta plata, telefonia mobila era un lux, acum telefonia mobila a devenit ceva obisnuit, adica nu mai este lux. Noi avem date concrete ca acest Fond republican de sustinere sociala a populatiei a fost folosit pe larg de comunisti in campania electorala din anul 2007 pentru finantarea campaniilor electorale. Si dumneavoastra in continuare  doriti ca acest fond sa fie suplinit prin aceste defalcari de la acesti operatori.

Domnule viceministru,

Totusi intrebarea mea este urmatoarea, daca noi am venit in Parlament si am spus ca impozitul pe venit va fi zero daca acest venit va fi reinvestit, de ce Ministerul Economiei si Comertului, care trebuie sa promoveze politici de stimulare a agentilor economici in Republica Moldova, vine si prezinta acest proiect de lege, care, in principiu, introduce un impozit nou pe circuit? Acesta este impozit din venitul brut, nu este din profit. Acesta este impozit pe venitul brut al companiilor corespunzatoare.

Va rog, domnule viceministru.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Stimate domnule Cosarciuc,

Eu risc sa ma repet, dar am spus ca noi nu includem un impozit nou atit timp cit cifrele sint egale si au aceeasi tendinta care aveau si mai inainte. Suma aceasta oricum era platita. Mai mult ca atit, vorbind despre liberalizare, eu nu am facut si nici nu incerc sa fac o paralela intre initiativele de liberalizare cu aceasta initiativa care, de fapt, nu este o imitativa, este doar o rectificare sau o optimizare.

Mai mult ca atit, vreau sa va aduc la cunostinta ca in anexa nr.9 la Legea bugetului de stat pe 2007 este scris foarte clar si era scris si pentru anii precedenti cum sint folositi banii din acest fond. Si vreau sa va dau citirii: “Acordarea de ajutoare materiale nemijlocit din mijloacele fondului, este vorba de 2 milioane, si 61 de milioane este vorba de transferuri in fonduri locale pentru sustinerea materiala a persoanelor defavorizate, precum si alimentarea in cantinele de ajutor social. Acestea sint niste masuri sociale de care, cum mentionati dumneavoastra, trebuie sa refuzam.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Dumneavoastra ati spus ca defalcarile de la acest impozit nu vor creste, ele vor creste. Fiindca companiile telefoniei mobile maresc produsele pe care ei le prezinta pe piata Republicii Moldova, cresc vinzarile acestor companii si astfel va creste si vor creste defalcarile lor in acest fond.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Dar ele nu sint esentiale. Eu am dinamica care este prezentata de operatori.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Operatorii pot sa va prezinte orice dinamica, fiindca aceste cheltuieli sint pe seama utilizatorului de telefonii mobila, nu e pe seama operatorului. Operatorul e foarte simplu, le introduce in costuri si mai departe ia de pe seama noastra, de pe seama utilizatorilor de telefonie mobila.

Nu stiu, noi, ca fractiune parlamentara, consideram ca Guvernul, in general, nu are nici un fel de coerenta in ceea ce face el in economia Republicii Moldova  si printr-o modificare face un lucru, prin alte modificari, in general, strica tot ce a dorit sa faca, daca a dorit sa faca. Noi nu vom vota acest proiect, vom vota contra acestui proiect, consideram ca acesta este un impozit suplimentar, care, in principiu, inca o data demonstreaza ca politica dusa de Guvernul actual conduc la distrugere, si nu la faurire.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu in continuare celor spuse de domnul Cosarciuc, eu am sa ma refer, dar in aceeasi idee, nu la liberalizare, dar la amnistie, fiindca aici ar trebui sa fie discutie. Apropo, astazi, in cadrul interpelarilor, am sa dau citire raspunsului pe care l-am primit de la Ministerul Finantelor la interpelarea adresata in a-mi prezenta o informatie pentru a sti eroii care au beneficiat de aceasta amnistie si o sa vedeti care este atitudinea in general.

Domnule viceministru,

Desigur, prezentarea pe care ati facut-o dumneavoastra este plina de sens si logica, insa referinta facuta ca deja aceste impozite sint, nu cred ca ele ar fi acceptabile. Fiindca noi tot vorbim ca urmeaza sa ajustam legislatia si s-o corelam. Daca este o norma proasta, nu trebuie sa revenim cu una care sa continue acest lucru.

Ati spus ca deja taxa este si este vorba de un consens intern intre operatori. Eu as vrea sa discut mai mult despre impactul acestui consens intre operatori asupra consumatorilor. Si noi am mai vorbit aici ca noi ar trebui, in mare parte, sa discutam despre cei care beneficiaza de servicii, dar nu despre acei care presteaza.

Domnule viceministru,

Si in acest sens, taxa care era, de 2 dolari pentru abonament, acum este inlocuita cu taxa de 2,5 la suta in expresie procentuala de la venitul din vinzarile aferente serviciilor totale. Care va fi diferenta in suma obtinuta in Fondul republican, care este un fond foarte important? Va fi crestere ori nu va fi? Pentru ca este diferenta, 2 dolari – suma fixa si 2,5 de la vinzari. Prima intrebare.

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca vorbim despre diferenta, deci noi avem prognozele pornind de la
2 dolari, din 2007 pina in 2010, si avem prognozele pornind de la 2,5%, din 2007 pina in 2010.

Vreu sa va spun ca pentru toti operatorii cifrele sau devierile sint negative in sensul ca prognozele pornind de la 2,5 sint mai mici decit prognozele pornind de la 2 dolari. Deci, inca o data, am cifrele scrise pe foaie de catre operatori.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ei bine, operatorii pot sa aiba si interes ca sa scrie anumite cifre. Bine.

Multumesc pentru informatie.

In continuare, eu de ce am iesit vizavi la intrebarea respectiva.

Eu am fost participant la nenumarate discutii cind a aparut aceasta taxa, asa-numita, noi o numeam taxa Lucinschi, dumnealui a venit cu ideea cu 2 dolari, pentru a veni in ajutorul celor mai nevoiasi.

Insa noi ar trebui sa intelegem un lucru, cred ca comunicatiile la ora  actuala nu mai reprezinta un lux si nu urmeaza sa fie taxat suplimentar. Eu as fi foarte bucuros daca in Parlamentul Republicii Moldova s-ar veni cu o asemenea taxare suplimentara, intr-adevar, la comercializarea sau la serviciile cu adevarat care reprezinta lux.

Domnule viceministru,

Bine. In aceeasi ordine de idei, spuneti, va rog, daca noi totusi impozitam comunicatiile mobile, da, nu considerati ca ar fi logic poate pentru lectura a doua, desi eu am o alta parere vizavi de initiativa respectiva, reglementarea urma sa fie facuta in Legea privind comunicatiile electronice, unde era sa fie stabilit exact, a venit expertiza, urmeaza lectura a doua.

Eu cred ca aceasta va reprezenta o norma tranzitorie, da, din cite inteleg eu.

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi am pornit de la prevederea care exista acum in aceasta lege. Si mai mult ca atit, vizavi de existenta acestui impozit, vreau sa va aduc la cunostinta ca si practica internationala prevede defalcarea unei sume de la serviciile prestate de catre operatorii telefoniei. Doar ca repartizarea acestor sume este directionata in alta parte decit...

 

Domnul Vladimir Filat:

In dezvoltarea ulterioara, stiu.

 

Domnul Viorel Melnic:

...decit la noi. La noi, luind in considerare starea sociala a populatiei, se creeaza acest fond si, respectiv, acesti bani merg in ajutorul social.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar telefonia fixa de ce nu se incadreaza in aceeasi ordine de idei? Fiindca noi am liberalizat intr-un fel, avem si alti operatori, nu numai “Moldtelecom”-ul, care este proprietate de stat exclusiva.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, nu putem sa comparam aceste doua servicii atit timp cit telefonia fixa are si o semnificatie sociala, acum avind in vedere abonamentele care exista. Noi, dupa cite stim, sint abonamente sociale.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nici o problema, scoatem abonamentele sociale.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deja din start aceasta prevede.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Nu as vrea sa intru in discutii, aceasta, probabil, e o tema aparte. Dumneavoastra sinteti si presedintele Consiliului de Observatori al “Moldtelecom”-ului, din cite cunosc, aici este o discutie aparte si daca e sa vorbim de pozitia si politica sociala a “Moldtelecom”-ului, atunci ramine foarte-foarte mult de vorbit vizavi de tarifele prestate.

Noi vom veni cu anumite modificari pentru lectura a doua, fiindca totusi eu cred, din punctul meu de vedere, ca urmeaza a fi determinat foarte clar ce reprezinta serviciul in telecomunicatie si serviciul, spre exemplu serviciul care este corelat la serviciile internet, este inclus aici.

Si atunci ajungem la o situatie cam lipsita de sens. Bine, noi vom veni cu modificarile respective argumentate pentru lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Sintem gata pentru discutii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Stimati colegi,

Legea Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei, care a fost votata in 2000, totusi, a avut cu totul alta destinatie atunci si situatia care era... pe parcursul anilor noi am mai audiat activitatea Fondului si destul de bine vedem si cunoastem cum se directioneaza banii Fondului.

Intr-adevar, Fondul cu evidenta o duce foarte bine, dar anume de unde vin cerintele si solicitarile de repartizare a banilor, aceasta este alta problema si cred ca este alta tema de discutii, nu tine de legea care se discuta astazi.

Domnule ministru,

Dar ceea ce tine de sumele neesentiale la care dumneavoastra va referiti, dumneavoastra ati prezentat informatia in comisie, intr-adevar, daca in 2005 Compania “Moldcell” cu 2 dolari colecta 10 milioane, atunci in 2007 cu 2,5% vor colecta 20 de milioane, vor varsa in Fondul republican. Si tot asa si “Orange”-ul si tot asa si “Moldtelecom”-ul.

Stimati colegi,

Mai bine zis, se aduna niste sume destul de impunatoare. Desigur, aici deja apare si intrebarea: cit de necesara este aceasta structura a Fondului republican in tara astazi avind mecanisme concrete in economia nationala si eu vreau sa va spun ca noi nici in alte tari nu avem asemenea experienta. Sint fonduri locale de sustinere a problemelor sociale, dar nu intr-asa forma cum este propusa astazi modificarea si cum, in genere, a fost si taxarea cu 2 dolari si mai inainte.

Domnule ministru,

Eu vreau sa va intreb: cum se incadreaza totusi propunerile dumneavoastra in politica fiscala a tarii si principiile de echitate a agentilor economici?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Oleinic,

Dumneavoastra ati citit informatia prezentata de domnul viceministru protectiei sociale, familiei si copilului – numai 50%. V-as recomanda sa va uitati si la prognoza facuta pe 2007 din 2 dolari.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Eu nu as vrea sa imi comentati.

 

Domnul Viorel Melnic:

Tocmai vreau sa spun cifra.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu v-am intrebat.

Domnule ministru,

Bine, sint cifre.

 

Domnul Viorel Melnic:

Dumneavoastra mi-ati spus 20 de milioane, pornind de la 2,5% pe 2007, dar tot din aceeasi prognoza, pornind de la 2 dolari, sint 21 de milioane.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, dumneavoastra ati dat prognoza de 2 dolari si 2,5%.

 

Domnul Viorel Melnic:

Asa si am facut...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, eu citesc aceea ce ati prezentat dumneavoastra. Da acum daca puteti sa raspundeti la intrebare, eu o sa fiu foarte multumit si fericit.

 

Domnul Viorel Melnic:

Si cu repartitia Fondului nu raspund. Deci, daca dumneavoastra faceti...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, nu, gata, eu mi-am spus parerea, dar tine de politica fiscala, cum se incadreaza propunerea dumneavoastra in politica fiscala a tarii?

 

Domnul Viorel Melnic:

Politica fiscala, deci aceasta suma a fost inclusa.

 

Domnul Marian Lupu:

Pe rind.

 

Domnul Viorel Melnic:

In cadrul de cheltuieli pe termen mediu si dumneavoastra stiti acest lucru cind comisia a fost enuntata de catre presedintele Fondului si la capitolul “echitatea agentilor economici”, deci v-am expus si aceasta, intre agentii economici, deci toti operatorii de pe aceasta piata au dat acord prin scrisoarea scrisa.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu inteleg ca s-a facut o oferta catre operatorii concreti si ei nu au putut sa o refuze pina la urma, poate au umblat si din urma voastra cu aceasta, ca sa o accepte, dar de ce numai operatorii de telefoane mobile, noi ce mai mult nu avem in tara agenti economici care sa isi poata aduce contributia la formarea Fondului republican? Bancile comerciale, companiile petroliere s.a.m.d.

 

Domnul Viorel Melnic:

Mai sint si casele de schimb valutar, daca ati remarcat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Poftim?

 

Domnul Viorel Melnic:

Si casele de schimb valutar mai sint, daca ati remarcat, in aceasta lege.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, si casele de schimb valutar. De ce ne limitam numai la... ori avem politica fiscala, ori avem taxari pentru a forma fonduri, ca pe urma sa le putem repartiza.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Referitor la proiect, va rog frumos.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Aceasta se refera la proiect, formarea Fondului republican.

 

Domnul Viorel Melnic:

Pentru a doua lectura putem sa va pregatim o informatie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Echitatea agentilor economici.

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Pentru agentul economic.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Este garantata prin Constitutie si noi daca votam politica fiscala, atunci puteti sa iesiti acolo sa faceti modificari si atunci noi, intr-adevar, o sa votam o politica fiscala care sa fie pentru toti agentii economici. Dar nu pentru unii care nu se pot, stiti, apara de la toate acele ce faceti dumneavoastra.

Eu cred ca mai bine trebuie de taxat serviciile Guvernului, care sint foarte luxoase si neeficiente, iata aceasta este mai important.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Leahu:

Multumesc.

Dumneavoastra afirmati ca nu raspundeti de repartizarea banilor care vin in fondurile respective, se prea poate. Dar prin acest proiect de lege am impresia ca va asumati cumva responsabilitatea pentru aceasta repartizare inechitabila a fondurilor pentru ca, din pacate, nu s-a referit nimeni la alineatul (3) din articolul pe care-l propuneti spre modificare, care ne spune ca, de acum inainte, acesti bani vor fi virati nu in conturile fondurilor respective, ci in bugetul de stat, iar ulterior Ministerul Finantelor se va preocupa de conturile...

 

Domnul Viorel Melnic:

De transfer imediat in acest fond.

 

Doamna Angela Leahu:

Da, de transferul acestor fonduri. Pe mine ma intereseaza in ce mod Ministerul Finantelor va gestiona in continuare acest fond? Mi se pare o intrebare esentiala, pentru ca domnul deputat Valeriu Cosarciuc si-a expus aici o temere si aceasta este si temerea noastra.

Deci, atunci cind vorbim despre dezvoltarea economica in optiunea europeana, in viziunea europeana, vorbim intotdeauna de descentralizare. Or, ceea ce propuneti dumneavoastra aici este un exemplu clar de centralizare. La acest aspect as vrea sa va referiti.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

De fapt, asa cum am mentionat anterior in raport, conform Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, toate cheltuielile si veniturile bugetare sint gestionate sau sint exercitate prin intermediul serviciului fiscal si organele de control ale Ministerului Finantelor.

Deci, in acest sens, dar vreau sa spun ca este si o propunere a Ministerului Finantelor sa centralizam aceste sume, avind in vedere faptul si prin efectuarea unui control a acestor sume, nu a repartizarii acestor sume, dar a incasarii acestor sume si transferarii ulterioare la Fond. Nu vorbesc despre cheltuielile Fondului, fiindca aceasta este competenta Fondului care are structura sa organizatorica si, respectiv, Executivului.

 

Doamna Angela Leahu:

Inteleg ca in continuare nu vreti sa va asumati nimic in ceea ce priveste repartizarea Fondului si prin aceasta ma intariti in convingerea ca repartizarea acestor fonduri in continuare va fi una destul de dubioasa.

Va multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimata doamna deputat,

Repartizarea acestui Fond este prevazuta in anexa la Legea cu privire la bugetul de stat. Deci, noi aceasta modificare n-o facem acum la aceasta lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Filat,

Este a doua iesire, eu va rog foarte succint.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, dar, ce-i drept, la prima si acum. Eu sint perfect de acord ca noi am discutat asupra problemei in general, dar lucrul care a fost mentionat de colega noastra, doamna Arama, avind in vedere si data cind a fost prezentat proiectul, deci, imediat dupa alegeri, ea are cred ca un substrat un pic mai clar si noi mentinem pozitia si o sa rugam colegii sa mentina totusi ca fondul, conturile respective sa fie exact cum a fost pina in prezent si sa nu fie dat la bugetul de stat.

Fiindca noi intelegem ca s-a schimbat un pic corelarea de forta s.a.m.d. si daca vorbim ca in lege scrie clar Fondul republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei, trebuie sa dam in atributia functionala a celor de pe loc sa gestioneze.

Noi stim cum se intimpla cind banii se acumuleaza la bugetul de stat, dupa aceasta rinduri, asa, foarte frumoase la Ministerul Finantelor cu diferite permisiuni prealabile pentru a defalca banii respectivi s.a.m.d.

Deci, este ca si amendament, daca vreti, pentru lectura a doua.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Domnule Filat,

Noi in comisia doamnei Buliga am si discutat sa scriem un transfer imediat ca sa nu fie retineri de mijloace financiare. Eu sint de acord pentru lectura a doua noi sa discutam aceasta problema.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Cu tot respectul pe care vi-l port, va rog sa ma credeti ca eu cind mai fac anumite propuneri, cunosc foarte bine practica. Teoretic, la noi totul este perfect, dar practica este asa cum am si spus.

 

Domnul Viorel Melnic:

De aceea si...

 

Domnul Vladimir Filat:

Mai vorbiti cu presedintii de raioane, cu primarii s.a.m.d. si o sa vedeti cum se sta in rind acolo unde scrie in lege ca automat trebuie sa defalcheze acesti bani. Asa ca este necesar sa facem, sa fie scris asa cum trebuie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Melnic,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea articolului 4 din Legea nr.827 din 2000 Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populatiei si constata urmatoarele.

Scopul elaborarii proiectului de lege nominalizat consta in optimizarea modului de calculare si percepere a transferurilor de la agentii economici catre Fondul republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei, precum si a modului de administrare fiscala a acestor plati.

In acest context, se propune modificarea articolului 4 din Legea Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala, astfel incit incasarea platilor pentru utilizarea serviciilor de telefonie mobila sa fie perceputa nu de la beneficiari nemijlocit, ci de la operatorii corespunzatori, prestatori ai acestor servicii.

Marimea acestor transferuri se propune a fi 2,5 la suta din venitul obtinut din vinzarile aferente acestor servicii. O asemenea  modalitate de percepere a acestor plati va contribui la asigurarea contorului asupra executarii corecte si in termen a prevederilor legale si va asigura o echitate intre utilizatorii de telefonie mobila in ceea ce priveste marimea platii efectuate de fiecare din ei.

Concomitent, modificarea propusa la alineatele (2) si (3) ale articolului 4 are drept scop asigurarea unui control asupra veniturilor incasate in fondul republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei, acestea fiind transferate prin intermediul Ministerului Finantelor.

Alineatele (4), (5) si (6), cu care se propune sa fie completat articolul 4, au menirea sa reglementeze modul de administrare a platilor si sanctiunile in caz de neexecutare a prevederilor legale.

In procesul dezbaterii proiectului de lege din partea comisiei sesizate in fond a parvenit propunerea de a asigura prin lege transferul permanent si fara retineri al sumelor incasate de Ministerul Finantelor catre Fondul republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei.

In acest scop, s-a propus ca alineatele (2) si (3) din articolul 4, dupa cuvintele “va transfera” sa fie completat cu cuvintul “imediat”. Concomitent, in legatura cu reorganizarea recenta ce a avut loc in cadrul Guvernului, se propune substituirea in tot cuprinsul legii a sintagmei “Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale” cu sintagma “Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului”.

Comisiile permanente, prin avizele prezentate, au sustinut acest proiect de lege, fara a prezenta obiectii si propuneri pe marginea acestuia.

Totodata, mentionam ca domnii deputati Valeriu Cosarciuc, Vasile Grozav si Marcel Raducan, membri ai Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, considera ca modificarea propusa la articolul 4 din Legea nr.827 este inoportuna si contradictorie, deoarece nu corespunde prevederilor articolului 15 din Codul fiscal.

Comisia sesizata in fond, examinind obiectia expusa de catre deputati, a constatat ca, prin modificarea legii nominalizate, nu se propune incasarea unei noi plati de la agentii economici, ci optimizarea incasarii platilor deja existente si a marimii acestora. Din aceste considerente, aceasta obiectie nu a fost sustinuta.

In contextul celor relatate, comisia, cu majoritatea de voturi, propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Doamna presedinte,

Eu nu am putut obtine raspuns la intrebarea mea de la domnul viceministru si vo pun dumneavoastra. Cu cit se va schimba acest articol, Fond republican in bugetul pe anul 2007.

Deci care va fi suma, va creste cu 10 milioane, cu 20 de milioane, cu cit va creste el?

 

Doamna  Valentina Buliga:

In anul 2006, in fondul de sustinere sociala a populatiei au fost 52,96 milioane lei, prognoza pentru anul 2007 – 60 si 85. Sint undeva 9 milioane.

 

Domnul Ivan Banari:

Aceasta a fost la inceputul anului, fara schimbarile actuale.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Da.

 

Domnul Ivan Banari:

Schimbarile actuale la ce vor conduce?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Nu, fara schimbari se prognoza sa fie 69, adica mai mult cu circa 17 milioane, datorita schimbarilor efectuate prin acest proiect de lege vor fi circa 61 de milioane, plus 9 milioane de lei.

 

Domnul Ivan Banari:

Plus 9 milioane numai datorita acestor schimbari.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Comparativ cu suma incasata. Nu prognozata, dar incasata.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Balan,

Daca se pastreaza sistemul actual, plusul, conform prognozei, ar fi fost de 19 milioane.

 

Domnul Ivan Banari:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

O data cu aplicarea acestui nou sistem, plusul se prognozeaza sa fie doar de 9 milioane.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Eu o sa incerc sa ridic toate documentele si o sa incerc la una din sedintele urmatoare sa dovedesc ca nu este asa.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta este alta tema. Va rog.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

 

 

Doamna  Valentina Buliga:

Noi avem informatie atit la Ministerul Sanatatii, operatorii mobili de la Guvern si Ministerul Finantelor.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Doamna presedinte,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2496. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2496 este  aprobat.

O sa rog foarte mult comisia si respectuos pe doamna presedinte sa examinati posibilitatea pentru dezbateri in a doua lectura pentru saptamina viitoare.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.2473 pentru modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorat Parlament,

Se propune proiectul Legii privind completarea si modificarea anexei nr.1 la Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal. Acest proiect a aparut ca urmare a unei analize efectuata de catre Serviciul Vamal a fluxurilor de import in tara.

Si, mai mult ca atit, avind in vedere faptul ca la etapa actuala, in urma recomandarii Comisiei Europene, Bancii Mondiale si Fondului Monetar International de a fi reduse la minim controalele fizice in sistemul vamal, deci sa fie aplicate coridoarele verzi si galbene in sistemul de vamuire a marfurilor, ceea ce ar implica o lipsa a controlului fizic de facto a importului de marfuri, se impune a face unele rectificari si optimizari in anexa nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal. In ce constau aceste rectificari?

Deci, in momentul importului marfurilor, dupa cite stim, in Nomenclatorul marfurilor si in anexa nr.1 a Legii cu privire la tariful vamal sint o serie de marfuri care sint asemanatoare dupa codificare. De exemplu, daca luam codul 1509, care se numeste “Ulei de masline si fractiunile lui, chiar rafinate”, aceasta coincide absolut dupa denumire cu codul 1510, care se numeste, de asemenea, “Ulei de masline si fractiunile lui, chiar rafinate, dar ne modificate chimic.” La un cod taxa vamala este 0, iar la alt cod taxa vamala este 15.

Pornind de la acestea si avind in vedere faptul ca controlul fizic nu se va mai efectua, si aceasta este tendinta Serviciului Vamal, este riscul, si acest risc persista, ca la importul marfurilor care sint omogene cu alte marfuri la care taxa vamala este mai ridicata sa fie incercari de diminuare a taxei vamale. Aceste incercari au fost, si exista si la etapa actuala. Avem o analiza foarte succinta conform grupelor de marfuri, conform codificarii acestor marfuri. In aceste conditii, pentru a evita posibilitatile de manevrare a codurilor de catre agentii economici nedisciplinati, astfel facindu-se o evaziune de la plata taxei vamale la importul marfurilor, s-a propus de a uniformiza sau a omogeniza taxele vamale sau tarifele vamale la pozitiile de marfuri omogene.

In acest sens dumneavoastra aveti in fata o serie de coduri vamale, la care sint majorate sau micsorate taxele vamale. Vreau sa va aduc la cunostinta ca aceste rectificari si modificari la anexa nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal s-a facut tinindu-se cont si de recomandarile Organizatiei Mondiale a Comertului, si de angajamentele fata de Organizatia Mondiala a Comertului, astfel incit la unele pozitii, acolo unde se necesita majorarea taxei vamale, pentru ca sa fie echivalenta cu taxa vamala la marfa omogena, s-a micsorat la cealalta, la care taxa vamala era mai mare, fiindca angajamentele fata de Organizatia Mondiala a Comertului nu ne permit sa trecem peste nivelul taxei vamale negociate. Astfel, noi am incercat sa manipulam aceste nivele de taxe vamale in limita respectarii angajamentelor fata de Organizatia Mondiala a Comertului.

Mai mult ca atit, vreau sa va spun ca in urma discutiilor in comisiile parlamentare am sesizat o problema referitoare la faptul ca in acest proiect sint o serie de pozitii tarifare care sint calificate ca materie prima, la care sint majorate taxele vamale, desi neesential, de la 0 la 6,5, dar sint majorate si aceasta poate creste riscul de majorare a pretului pentru productia finita pe piata interna.

In acest sens vreau din start sa spun ca pentru lectura a doua sintem gata pentru negocieri si discutii vizavi de optimizarea acestor taxe, dar cu conditia de a urmari ca taxele sa fie identice pentru marfurile omogene si sa evitam posibilitatea de a manevra si a face evaziuni fiscale. Acesta este sensul acestui proiect, stimati deputati. Rugam sustinerea acestuia.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim si noi.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimate domnule viceministru,

Sint perfect de acord cu necesitatea omogenizarii, dar trebuie sa mentionam ca lucrul acesta, de fapt, nu va rezolva problema vizavi de diminuare. Si dumneavoastra cunoasteti foarte bine, sinteti o persoana care cunoasteti la perfectie sistemul vamal al Republicii Moldova, cunoasteti problema. Eu cu orice ocazie care am avut-o sa discut pe documentul acesta si discutia, de fapt, din 1998 are loc de a fi in Republica Moldova vizavi de asa-numitele preturi indicative, ca o perioada de tranzitie, la import.

Eu sint de acord ca este discutabila ideea respectiva, insa la ora actuala este, din punctul meu de vedere, unica. Eu vreau sa va intreb: dumneavoastra considerati cumva ca omogenizarea respectiva va duce la rezolvarea problemei manipularii pretului in vama? Fiindca, de fapt, manipularea nu are loc, in mare parte, intre codurile vamale, ea are loc la subestimarea valorii in vama si lucrurile acestea sint pretutindeni si sint prezente.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Sint de acord, domnule Filat.

Deci, noi desprindem aceste doua elemente, avind in vedere faptul ca ele sint paralele. O situatie foarte serioasa este diminuare preturilor sau valorii in vama, dar aceasta diminuare se efectueaza din alta cauza si sub alte principii si in cazul acesta se utilizeaza alte manevre si alte manipulari. Noi mergem acum numai pe o faza. Ceea ce-ati propus dumneavoastra, chiar sa fie provizoriu, preturile indicative sint imposibile de a fi aplicate atit timp cit regulile Organizatiei Mondiale a Comertului si angajamentele Republicii Moldova  fata de organismele internationale nu ne permit acest lucru. De fapt, este o restrictie impusa pentru toti membrii Organizatiei Mondiale a Vamilor, care sint 160 de tari.

Deci, noi nu putem implica preturile indicative la persoanele juridice, noi putem sa facem preturi indicative pentru persoanele fizice. Aceasta este o practica si acest lucru s-a facut prin hotarirea Guvernului, care a fost aprobata ieri.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stimate domnule viceministru,

Eu sint, pe de o parte, de acord, dar, pe de alta parte, noi foarte des discutam in Parlament de anumite angajamente, sint perfect de acord ca ele trebuie sa fie indeplinite, totodata, cind in urma analizei importurilor in Republica Moldova vedem clar ca marfuri care au cu totul si cu totul alta valoare sint importate la valori diminuate nu de o data, de doua ori, dar de ordinul cum ar fi un telefon mobil la 2 dolari (dumneavoastra cunoasteti foarte bine despre ce vorbesc eu), oricum masurile trebuie sa fie luate.

Din punctul meu de vedere, nu ar trebui sa mergem atit de paralel, fiindca norma respectiva este necesara, dar nu rezolva problema in fond. Si eu tare as vrea sa vad o initiativa din partea Guvernului care sa rezolve aceasta problema pina la urma.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Ea este.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Noi am pus totul in sarcina celor care activeaza sau care activau pe baza de patenta, daca va aduceti aminte am vorbit aici, in plen, si spuneam ca prin patente se foloseste sistemul de evaziune s.a.m.d., dar analiza comparativa la importuri a ramas intacta. Deci, aceleasi manipulari, aceleasi proceduri continue sa aiba loc la import si dupa scoaterea patentelor. Aceasta, de fapt, era ideea.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Domnule deputat,

Eu vreau sa spun ca aceste scheme vor exista si in continuare, atit timp cit si in tarile dezvoltate exista aceste scheme.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu in asa proportii, domnule viceministru.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Nu in asa proportii. Acuma tehnica este foarte moderna si agentii economici se prezinta in organele de control cu documente originale, cu stampile absolut umede, cu toate ca aceste documente nicidecum nu coincid cu documentele care sint in tara de expeditie.

Mai mult ca atit, ceea ce am inceput sa va spun, hotarirea Guvernului, pe  care am aprobat-o ieri in sedinta Guvernului, prevede si a doua faza. Prima faza este preturi indicative pentru persoanele fizice si a doua faza este preturi orientative pentru persoanele juridice cu scop de monitorizare ulterioara. Noi vrem, in acest sens, sa prindem lantul comercial si sa vedem care este venitul realizat din diferenta pretului declarat in vama si pretului vindut pe piata. In acest sens noi o sa incercam, prin intermediul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, sa identificam persoanele juridice, firmele care se ocupa de diminuare si vinzare la preturi mari.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

De acord, cu toate ca ultima interventie, eu as prefera sa nu cautam sa identificam persoanele juridice, dar sa implementam principii care nu ar permite anumitor persoane juridice sa poata face aceste manipulari. Aceste principii se stabilesc, de fapt, prin norme legale. Si eu as vrea sa vad ca acest lucru sa fie corelat si sa vina cu reglementare sistemica a unui proces foarte important, fiindca tine si de competenta loiala pe intern s.a.m.d.

Multumesc.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Sint de acord.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:  

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Sint, dupa parerea mea, bine venite actiunile care aduc in ordine Nomenclatorul marfurilor, marfurile care sint importate. Aceasta este normal, dar nu e clar delaoc si, dupa parerea mea, sint absolut neargumentate intentiile majorarii taxei vamale pentru niste culturi cerealiere, niste material de seminte, pornind de la situatia pe care o avem noi in anul curent.

In afara de aceasta, noi, pentru lectura a doua, consider, e necesar sa ne gindim la o initiativa legislativa adecvata. Propuneri o sa facem. Noi astazi stim deja ca industria alimentara in Republica Moldova are probleme serioase cu materia prima de activitate. Noi trebuie sa ne gindim si la situatia cu importul concentrat, care da posibilitatea de a produce in aceasta ramura, unde avem neajunsuri din plin, pentru a da voie ca industria alimentara sa asigure producerea si comercializarea produselor care sint cerute peste hotare. Ce parere aveti dumneavoastra referitor la aceste doua probleme?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc, domnule deputat.

Noi in proiectul acesta avem doar citeva pozitii tarifare care se refera la domeniul agriculturii: porumb, seminte de floarea-soarelui, ulei de masline si alte uleiuri. In aceasta ordine de idei, sintem de acord cu interventia dumneavoastra si aceasta am spus-o si in cadrul comisiilor. Sint de acord de a institui taxa 0 pe o perioada anumita, sa nu fie o regula pentru totdeauna, fiindca noi am adus argumente clare taxa 5 pentru acelasi porumb este confundata cu taxa 15 la import. Si taxa pentru semintele de floarea-soarelui se confunda: taxa 10 cu taxa 20. In acest sens, noi putem sa intervenim pe o perioada, avind in vedere criza care este. Mai mult ca atit, ca argument vreau sa va spun ca la momentul elaborarii acestui proiect nu era evidenta penuria in domeniul cerealierilor.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Eu sint de acord ca taxele vamale nu pot fi vesnice, din cauza ca situatia in tara se schimba, dar eu am avut sa va referiti la situatia reala pe care o avem astazi. Aceasta este legata de importul cerealelor, de furaj, de situatia cu asigurarea zootehniei tarii. Acestea sint un sir de marfuri, am in vedere grupe de cerealiere grupa furaj combinat, grupa care o sa dea posibilitatea ca industria alimentara sa activeze mai productiv. In a doua lectura noi o sa propunem aceasta pentru discutie. Sint de acord cu perioada stabila, care o sa fie un an sau cit acolo.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Am inteles.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Vreau sa va intreb: cit de urgent e pentru Republica Moldova necesitatea elaborarii unei asemenea legi? Si, daca putem amina, cit putem amina? Iar daca nu putem amina, daca e posibil, vin cu propunerea de a exclude din acest proiect pozitiile ce tin de: porumb, seminte de floare-soarelui si alte uleiuri vegetale.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Am inteles.

Multumesc.

Deci, la capitolul “Porumb, uleiuri de floarea-soarelui”, ne-am inteles si cu domnul Dmitri Todoroglo, pentru lectura a doua vom interveni cu micsorarea la zero a acestor pozitii, avind in vedere situatia care s-a creat in agricultura. Dar, in rest, m-ati intrebat: cit de necesara?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Cit de urgenta? Ca este necesara am inteles.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Ea este urgenta cu ziua de ieri sau cu un an in urma, avind in vedere faptul ca aceste manipulari se efectueaza deja in dinamica de citiva ani. Aceasta analiza se face nu numai in ultima luna sau in ultimele luni, aceasta analiza, care a fost prezentata de catre Serviciul Vamal, se face din anii precedenti.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Atunci ce va facut sa intirziati atit de mult cu acest proiect de lege? Vin cu propunerea din start ca concept al legii: ori adoptam pentru un an de zile taxa 0 la, cel putin, doua pozitii: porumb si floarea-soarelui, ori punem la vot excluderea din proiect a acestor doua pozitii.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Noi sintem de acord cu prima propunerea a dumneavoastra.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Bine.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Domnule viceministru,

In documentul prezentat au fost reflectate 59 de pozitii pentru estimare si modificare a nivelului tarifului vamal, dintre care 8 pozitii sint in diminuare si 44 sint in majorare. Intr-adevar, dumneavoastra ati atras atentia ca modificarile cuantumului taxei vamale ar trebui sa se inscrie in politicele tarifare acceptate de noi in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. In principiu, noi ne incadram in toate. Dumneavoastra ati spus asta. Da?

Eu ma refer la argumentarea economica. Daca argumentarea economica este rezultatul maririi tarifelor vamale, taxelor vamale, care, pina la urma, constituie 4,8 milioane dolari, atunci eu v-as ruga sa spuneti ca acesta este scopul – marirea alocatiilor la buget, cresterea cu 4,8 milioane. Daca nu e aceasta, spuneti care este, totusi, argumentarea economica?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Stimate domnule Oleinic,

Daca scopul era majorarea veniturilor la buget, nu era sa spun in raport ca sintem de acord pe pozitiile care sint materie prima sa venim cu majorare, dat fiind faptul ca ele pot crea o crestere a preturilor la produsele finite, deci, nu acesta este scopul. Noi am facut calculele si le-am anexat pentru ca sa fie clar ca bugetul nu pierde din aceste modificari. Scopul este de a evita manevrarile care se efectueaza la importul marfurilor. Si sintem siguri ca cifrele care sint reflectate aici nici pe departe nu reflecta realitatea, fiindca in momentul in care taxele se vor omogeniza, importurile de marfuri nu vor mai fi manipulate.

In acest sens, pe de o parte, noi putem respecta angajamentele fata de organismele internationale de a micsora la maximum termenul de vamuire, fapt de care se pling toti agentii economici fiindca pierd o sumedenie de timp in vama, prin utilizarea coridorului verde atit timp cit vama nu se va mai teme ca vor fi manevrarii si manipulari la taxe vamale. Argumentarea economica vine si din situatia, din circumstanta care este, si din angajamentele pe care le avem. Nu sint doar cifrele pe care vi le-am prezentat in marime de 4,8 milioane  dolari.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Cu parere de rau, tot ce spuneti dumneavoastra pina acum sint cuvinte la general, noi n-am primit (eu personal n-am primit) o argumentare la propunerile dumneavoastra. Fiindca 44 de pozitii de majorare atita timp cit si 4,8 milioane sint cifre reale, care rezulta din modificarile propuse de dumneavoastra. Si, totusi, nu este clar de ce Serviciul Vamal a venit cu propunerea data, atita timp cit obligatiunea Serviciului Vamal, in principiu, este colectarea veniturilor si nicidecum politica tarifara? Sint multe intrebari.

Serviciul Vamal, dumneavoastra includeti in marirea tarifelor vamale produsele agricole, materia prima, pe urma veniti aici si spuneti ca toate modificarile acestea nu vor avea impact, dar noi in a doua lectura le vom scoate. Se creeaza impresia ca, in principiu, nu este o pregatire buna. De aceea si va intreb: care totusi este argumentarea ca au aparut aici, la taxele vamale, majorari pentru produsele agricole, acelasi porumb, de exemplu?

Aici dumneavoastra veniti cu propunerea de a scuti de TVA importul cerealelor si tot aici veniti cu propunerea de a mari tariful vamal. Cu materia prima tot asa, in prima lectura veniti in Parlament cu introducerea in lege a maririi tarifului vamal, aici spuneti ca noi vom putea modifica in lectura a doua. Care este problema?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Domnule Alexandru Oleinic,

Eu risc sa ma repet, dar v-am spus si mai inainte, cind s-a facut proiectul, ca nu era evidenta situatia cu produsele agricole, deci, nu era clar. Si s-a facut proiectul nu pentru a mari taxele vamale, dar pentru a evita manipularile cu codurile la importul marfurilor.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Da, dar veniturile la buget nu s-au micsorat, ca sa nu fie atit de mare povara asupra agentilor economici, dar s-a marit cu 5 milioane, in aceasta consta problema.

 

Doamna  Maria Postoico: 

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule viceministru,

Intrebarea mea este urmatoarea. Spuneti-mi va rog, din cele 44 de pozitii care sint introduse in proiectul de lege, mai mult de 1/3 tin de materia prima in productia alimentara, referindu-se la uleiurile vegetale, inclusiv acelea care nu se produc si nu se vor produce niciodata la noi, (noi stim ce se produce la noi, si benzina de acum producem, dar aceasta nu producem, inca nu avem nici o fabrica, si tin de tasaturi, de niste accesorii pentru mobila, care se folosesc la fabricarea productiei finite), care este senul sporirii acestor preturi, a acestui tarif vamal la aceste pozitii ca mai apoi sa sporim pretul la productia finita? Aceasta este prima intrebare.

Si a doua intrebare. Eu am numarat 16 pozitii la compartimentul “altele”. Deci, toata descrierea ramine cu zero sau cum a fost asa..., dar altele 10%. Se creeaza impresia ca Serviciul Vamal special a introdus aceste pozitii ca sa aiba posibilitatea de a ridica tariful vamal atunci cind se poate determina corect denumirea marfii. De exemplu, la intocmirea documentelor s-a scris “tesaturi” si atit. Si atunci ele se vor incadra la “altele” cu o taxa vamala mai ridicata. Si dumneavoastra puteti sa nu fiti de acord cu mine, insa eu stiu aceste lucruri. Cind se aduc umerase pentru confectii, ele se trec la “unelte plastice altele”. Deci, si atunci taxa vamala este mai mare decit la acele denumiri care sint specificate. Rog sa-mi raspundeti la aceasta intrebare.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc.

Am inteles. Incep cu a doua intrebare. Ce inseamna “altele”?. Vreau sa va aduc la cunostinta (si sint in cunostinta de cauza aici) ca Serviciul Vamal nu are latitudinea de a manevra cum doreste: sa puna o marfa la un cod sau la altul atita timp cit exista Nomenclatorul marfurilor atita timp cit exista sistemul armonizat. Republica Moldova a aderat la Conventia internationala privind Sistemul armonizat. Acest sistem armonizat prevede absolut toata clasificarea marfurilor pe coduri, la nivel de 4, la nivel de 6 cifre, si noi in nomenclatorul nostru am facut clasificarea la nivel de 9 cifre.

Dumneavoastra ati mentionat exact ca in clasificare exista si pozitia “altele”, dar acest Nomenclator are note explicative de care se ghideaza Serviciul Vamal. In aceste note explicative este inclus absolut totul: ce inseamna “altele” la fiecare pozitie tarifara, ce se include in aceasta pozitie “altele”. Acesta este raspunsul la intrebarea a doua. 

La prima intrebare, care este sensul maririi taxelor la unele pozitii materie prima, dupa cum am mentionat, nu este vorba de 1/3. Am facut si noi analiza. Nu este vorba de 1/3, este vorba de opt pozitii de materie prima la care noi majoram de la 0 la 6,5. Aceasta am si spus-o si n-am spus-o, avind in vedere faptul ca initiativa noastra s-a schimbat pe parcurs sau pe drum in promovarea acestui proiect. Deci, noi sintem de acord cu propunerile comisiilor parlamentare de a lasa la nivelul zero sau a rectifica pozitia cu care se confunda materia prima, dar tinind cont angajamentele internationale si de regulile OMC.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule viceministru.

Propun ca pentru lectura a doua la tesaturi, la uleiuri si la produsele cerealiere sa lasam cotele zero, asa cum au fost. Si vreau sa va aduc aminte si dumneavoastra, si colegilor deputati ca noi acum 3 luni am introdus niste schimbari in Codul vamal si in anexa aceasta unde au fost un numar impunator de pozitii si trebuia atunci sa introducem aceste schimbari si sa nu venim peste trei luni iar cu schimbari esentiale in aceasta lege.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna   Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In cladirea aceasta a Parlamentului, de fapt, nu se spun lucruri frumoase in adresa oamenilor, persoanelor cu raspundere, dar eu as vrea sa accentuez ca domnul Viorel Melnic, ca viceministru, aduce in Parlament rapoarte foarte bine pregatite si ne mindrim cu asa viceministru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.    

 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu inteleg ca acesta este un compliment facut domnului Viorel Melnic. Noi ne dam bine seama ca viceministru este o persoana descurcareata, doar ca Guvernul nu prea se descurca, fiindca asa cum este prezentat acest proiect de lege, domnule Melnic, ni se creeaza impresia ca Guvernul crede ca noi nu citim proiectele de legi.

Noi nu intram in esenta lor, fiindca la cele pozitii unde este materie prima dumneavoastra ati ridicat cotele pentru taxele vamale, acolo unde este vorba despre produsul finit, ati micsorat, ca sa stimulam importurile in Republica Moldova. Noi am discutat cu dumneavoastra acest lucru in cadrul comisiei. De aceea eu vreau sa va spun ca, da, dumneavoastra va descurcati ca persoana, dar Guvernul Republicii Moldova nu se descurca. El crede ca daca cineva nu citeste proiecte de legi, inseamna ca nu citesc nici cei din opozitie. Noi citim foarte atent. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Vorbiti la subiect. 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si nu ne laudam, nu ne laudam. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu ne laudam, dar va spunem, dar noi va spunem...

 

Domnul  Marian Lupu:

La subiect.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

... noi va spunem ceea ce este.

Domnule ministru,

Atunci ma mira faptul ca nu ati luat in considerare nici ceea ce a propus Ministerul Industriei si Infrastructurii, mai ales pentru produsele din mase plastice. Dumneavoastra ati propus sa fie marite aceste taxe. Si atunci eu va intreb inca o data: dumneavoastra omogenizati tarifele vamale sau, pur si simplu, Guvernul nu prea are cu ce se ocupa si vine cu aceste modificari?

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Cosarciuc,

Dati-mi voie sa ma descurc. Deci, daca urmarim care a fost consecutivitatea proiectului nostru elaborat si inaintat in Guvern si in Parlament, putem observa ca data la care a fost scris avizul Ministerului Industriei si Infrastructurii este ulterioara.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Nu, eu nu aveam de gind sa confrunt cifrele, aceasta este chestia voastra.

 

Domnul Viorel Melnic:

El a parvenit...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Aceasta este pozitia fractiunii. Da, noi consideram ca acesta este un proiect de lege care mareste taxele si presiunea pentru agentii economici care importa materie prima si, invers, se micsoreaza taxele pentru acei care importa produsele finite. Astfel noi stimulam comertul si nu stimulam producerea noastra interna. Noi nu vom sustine acest proiect de lege. Vom vota contra.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Melnic,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat de catre Guvern propune modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal. Comisia a examinat proiectul si il sustine.

Concomitent, Comisia are unele rezerve asupra nivelului tarifar propus la unele marfuri, cum ar fi cele de la capitolul “cereale”, “fructe, legume”, “firul de lina”, “anvelope” si altele, pentru care nivelul si modalitatea de aplicare a tarifelor  vamale vor fi examinate si precizate adaugator in cadrul examinarii proiectului in lectura a doua.

De rind cu alte propuneri si obiectii, expuse in avizele prezentate de comisiile permanente, inclusiv amendamentul prezentat de deputatul Marian Lupu referitor la scutirea de taxa vamala a importului de griu si orz pentru o perioada de pina la 1 iulie 2008, Comisia propune proiectul de lege spre adoptare de Parlament in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

In raportul prezentat de Comisie accentuati ca aceste modificari propuse nu vor afecta considerabil activitatea agentilor economici din tara. Cit de neconsiderabil? Cine va fi afectat? In ce mod? Cine va fi afectat considerabil si cine nu chiar?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa va spun, asa cum s-a mentionat si in raport, ca marea majoritate a importurilor noi le avem din tarile CSI. La marfurile si materia prima importate din tarile CSI nu se aplica tariful vamal.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Totusi, in ce masura vor fi afectati agentii economici si cine va fi afectat?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

O sa va spunem exact dupa lectura a doua, pentru ca Comisia are unele rezerve, avem propuneri de a modifica citeva momente.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este o intrebare de concept si cred ca ar trebui sa-mi raspundeti, ca sa-mi fie clar.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu este intrebare de concept. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu neaparat. Deci, pentru lectura a doua, intr-adevar, la unele pozitii, mai multe sau mai putine Comisia este in capacitate sa vina cu propriile propuneri la nivelul tarifelor vamale.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Dati-mi propunerile.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, dar ce nu va afecta considerabil... Ce fel de...?

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog, daca se doreste, in cazul dat, va conectati la procesul de pregatire a acestui proiect pentru lectura a doua, pentru a se determina absolut toate detaliile.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, am s-o fac numaidecit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte al comisiei,

Totusi eu n-am primit raspuns de la domnul Melnic si sint curios sa aflu de ce Serviciul Vamal a venit cu propunerile date, care nu are nimic cu politica tarifara?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Domnule coleg,

Vreau sa va spun ca cu acest proiect de lege a venit Guvernul. Proiectul legii l-a prezentat Guvernul.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Este nota informativa.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu, Serviciul Vamal.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nicolai Fiodorovici, 

Este nota informativa, acolo se spune clar ca la propunerea Serviciului Vamal. Sint 5 milioane de dolari totusi.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Conform legislatiei in vigoare orice minister, departament are dreptul de a propune Guvernului, dar Guvernul ia decizia.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ne-am incurcat cu toti aici.      

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastra poate si v-ati incurcat, dar aici este totul clar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2473. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2773 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3075 pentru modificarea si completarea Codului fiscal (art.6, 14, 15 s. a.) Este initiativa domnului deputat Igor Klipii, pe care il invit la tribuna centrala pentru prezentarea acestui proiect.

Va rog.

Domnul Igor Klipii:

Onorata asistenta,

Stimati deputati,

Prima tentatie in prezentarea acestui proiect de lege era sa prezint partile bune ale acestui proiect, sa fac referinta la scutirile si reducerile fiscale, pe care le propunem, la avantajele simplificarii procedurii fiscale, sa abordez reforma fiscala pe care si-o propune Guvernul, in special sa fac paralela intre noua politica fiscala si “majorarile de salariu” evident, sa ma refer la preocuparea falsa, in opinia mea, vizavi de paturile defavorizate, care sint invocate in notele informative si in avizele Guvernului. Dar cred ca mai important ar fi sa ma refer la unele aspecte de natura principiala, atit in contextul proiectului de Lege nr.3075, cit si in contextul procedurii in general.

In primul rind, proiectul de Lege nr.3075 a implinit exact un an din data cind a fost propus Biroului permanent al Parlamentului. Constat cu regret ca si de data aceasta, precum a mai fost si in cazul altor proiecte de legi initiate de deputatii din opozitie, procedura legislativa stabilita de Regulamentul Parlamentului a fost totalmente perturbata. S-au incalcat toate termenele procedurale posibile.

Proiectul a fost, pur si simplu, depozitat in sertarele Legislativului. Pentru confirmarea celor spuse, pot aduce si exemplul deja cristomatic al motiunii simple care sta sau se face uitata in sertarele Parlamentului deja de mai mult de patru luni. In acest context, apare intrebarea: cum poate Parlamentul, adica statul, cere respectarea legislatiei din partea cetatenilor, daca anume legiuitorul o si incalca?

In al doilea rind, as vrea sa mentionez ca acest proiect de lege, ca, de altfel, si alte proiecte de lege care vin din partea opozitiei, sint sugerate si in mare parte expertizate de persoane profesioniste. In cazul proiectului de Lege nr.3075 este vorba de profesionisti cu un anumit nume in domeniul fiscului, persoane care, din motive bine cunoscute de noi, prefera sa ramina in anonimat.

In alti termeni, in ciuda angajamentelor luate de Parlamentul Republicii Moldova, de guvernare in general, de-a solicita si a discuta cu societatea civila, acest lucru ramine neexecutat si vocea opiniei societatii civile, vocea sau opinia societatii civile ramine neauzita. Mai mult chiar, specialisti si experti din domeniu nu risca sa-si faca deschis si public opinia.

In al treilea rind. Amendamentele propuse in cadrul proiectului de Lege nr.3075 pot fi separate in doua categorii: o componenta tehnica sau redactionala si o componenta de ordin principial sau politic, ma refer la cota unica de impozitare de 14% pentru persoanele fizice, componenta care a facut ca atit avizele comisiei parlamentare de profil, cit si a Guvernului sa respinga integral proiectul, chiar daca unele elemente din acest proiect de lege au fost preluate cu succes de catre initiativele venite din partea Guvernului. Indiscutabil, Guvernul este responsabil de modul in care sint gestionate procesele economice si este in drept sa promoveze politicele pe care le considera necesare. Dar aceasta nu inseamna ca Executivul nu ar fi obligat sa explice in ce constau ele. Explicatii, din pacate, nu exista. Si nu este vorba doar de calitatea notelor informative sau a avizelor care ne parvin din partea Guvernului. Daca principiul cotei unice de impozitare, de exemplu, nu este acceptata, ar fi fost corect sa se explice, cel putin in cadrul proiectelor inaintate de catre Guvern, de ce a fost necesara grila progresiva din trei trepte de impozitare?

Care au fost rezultatele acestei politici fiscale si care sint dezavantajele ei, odata ce se propune modificarea grilei la doua trepte? La fel, care sint asteptarile vizavi de noua politica fiscala? Ce se va intimpla, ce se va schimba in urma acestei noi politici fiscale? Care sint categoriile si cite sint persoanele care vor beneficia de noua politica fiscala, daca exista ele in general? Pe seama cui, de fapt, va trece tot greul politicii fiscale?  De ce doua si nu trei, patru sau cinci trepte de impozitare?

In rindul patru, problema cea mai grava, de fapt, la care vreau sa fac referinta si care trebuie s-o constatam cu totii, tine de faptul ca nimeni nici din Parlament, nici din Guvern, cu atit mai putin din partea Presedintiei, nu considera necesar sa prezinte vreo explicatie. Daca fractiunea majoritara a fost convinsa de o maniera sau alta in baza cifrelor sau in baza altor argumente ca o lege sau o hotarire trebuie votata, acest lucru se dovedeste, de regula, a fi suficient.

Nu putem sa nu formulam intrebarea: unde de fapt se hotaraste soarta legilor in stat: in Parlament sau in afara lui? Sintem cu totii constienti de faptul ca Parlamentului Republicii Moldova i s-au confiscat atributiile constitutionale care au fost, de exemplu, argumentele si calculele si care vor fi rezultatele implementarii atitor si atitor legi adoptate de Parlamentul Republicii Moldova? Sa nu amintim decit citeva din sirul aproape interminabil: Cazul de la Burlaceni, afacerea cu procurarea avioanelor, “Orasul vinului”, memorialele din toata tara etc, etc., inclusiv renumita initiativa prezidentiala privind legalizarea capitalului, de fapt, legalizarea procedurii de spalare a banilor pe banda rulanta, iar sfirsitul acestei sesiunii parlamentare sint sigur va suplimenta acest sir.

In al cincilea rind, fiind constient de faptul ca decizia referitor la acest proiect de lege este deja luata in alta parte, iar observatiile mele nu vor genera o schimbare atit de rapida de comportament si de mentalitate cum mi-as fi dorit, retrag, in calitate de autor, acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Vreau sa fac o replica. In cadrul sedintei Comisiei pentru politica economica, buget si finante, cind noi am examinat proiectul sau initiativa legislativa care a fost inaintata de domnul deputat Igor Klipii, nu am auzit nici un argument care ar confirma necesitatea adoptarii acestei modificari. Iata de ce Comisia a luat decizia de a respinge acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, proiectul nr.3075 este retras.

Proiectul de Hotarire nr.4908 pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecatoresc.

Guvernul.

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                         Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Strategia propusa atentiei dumneavoastra a fost elaborata in scopul de a asigura executarea angajamentelor internationale pe care si le-a asumat Republica Moldova pentru continuarea eforturilor in scopul consolidarii sistemului judecatoresc.

In cadrul examinarii acestei probleme noi am evidentiat urmatoarele directii strategice:

1. Garantarea independentei efective a sistemului judecatoresc.

2. Asigurarea transparentei actului de justitie.

3. Imbunatatirea calitatii actului de justitie.

4. Sporirea eficientei si responsabilitatii sistemului judecatoresc.

5. Garantarea liberului acces la justitie.

6. Administrarea eficienta a instantelor de judecata.

7. Eficientizarea justitiei pentru minori.

8. Prevenirea si combaterea coruptiei in sistemul judecatoresc.

Au fost propuse atentiei dumneavoastra argumentele in favoarea sustinerii si identificarii acestor obiective. De asemenea, a fost anexat un plan de masuri care sint menite sa asigure atingerea scopurilor pe care ni l-am propus.

Strategia respectiva a fost supusa expertizei expertilor Consiliului Europei si a fost discutata inclusiv in cadrul unor conferinte internationale pe care le-am avut aici la Chisinau.

Sintem constienti de faptul ca, in principiu, pot fi identificate si alte actiuni care trebuie intreprinse, dar noi am considerat ca acestea sint cele mai importante pentru acest moment si rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea strategiei.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Noi am avut ocazia sa discutam foarte scurt pe marginea acestei strategii. Spuneti, va rog frumos, referinta care este facuta in argumentare ca pentru implementare, care, de fapt, sint declaratii de intentii de a fi implementate, pentru a avea un sistem judecatoresc asa cum ar trebui sa fie, ajustat la valorile europene, cum este scris in nota informativa, care este costul implementarii si daca aceste costuri pot fi asumate sau si aceasta strategie urmeaza a fi una pur declarativa pentru a mai bifa in raportul nostru catre inaltele foruri europene.

Domnul Nicolae Esanu:

Pentru implementarea acestei strategii nu au fost identificate alte costuri decit acele care rezulta din planurile pe care noi le-am trasat anterior. Obiectivele respective au fost luate in calcul anterior si de aceea noi nu solicitam pentru implementarea acestei strategii sume suplimentare. Ele vin sa complimenteze eforturile pe care le-am intreprins anterior, inclusiv in cadrul programului “Millenium ... account” din care noi facem parte. Cea mai mare parte din surse va veni din conturile acestea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Aici scrie... nu mai putin de 1% de la bugetul...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu. Aici noi am facut referinta la o propunere de a amenda legislatia, in scopul asigurarii independentei sistemului judecatoresc. Stiti ca se discuta foarte mult ca astazi in procesul de elaborare a bugetului instantelor judecatoresti este o implicare a Executivului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Exact, face parte din strategie, eu asta inteleg.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, face parte din strategie. In cazul dat dorim sa avem o crestere a bugetului instantelor judecatoresti in general de la 0,7 si 5%, care este astazi, la 1%.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar aceste calcule sint anterior analizate si nu vor fi analizate special pentru aceasta.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord. Eu in luarea de cuvint imi voi expune punctul de vedere asupra situatiei care este si asupra conceptiei, strategiei, in general.

Dar vreau sa va spun ca eu unul, citind declaratiile si normele respective, care ar trebui sa fie vazute si ca norme, le vad ca actiuni concrete care urmeaza a fi implementate. Si, va rog, daca citim atent, o sa vedeti ca este nevoie si de bani in acest sens. Numai crearea regionala a instantelor economice judecatoresti, ceea ce prevedeti ca posibilitate, presupune, va rog sa ma credeti, surse suficiente si necesare.

Eu consider ca in general o strategie este necesara, imi voi expune in luarea de cuvint punctul de vedere.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Insa, conform normelor legale, este absolut necesar, cind se vine cu asemenea documente, sa se prevada si acoperirea financiara.

Eu sint de acord ca noi la general putem sa vorbim, avem intentii, dar, daca nu avem acoperire financiara poate mai bine, intr-adevar, sa nu facem declaratii. De declaratii sintem deja plini.

Multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru adjunct al justitiei,

Aici, in acest document putem citi un compartiment sau un subcompartiment referitor la reforma finantarii justitiei. Dumneavoastra cunoasteti ca acest lucru este unul absolut fundamental. La noi bugetul pentru sistemul judecatoresc nu se adopta conform legii de acum de ani in sir, adica el este facut de sus in jos si nu este acceptat asa cum este prezentat de institutiile respective din cadrul sistemului judecatoresc.

In privinta aceasta am reprodus in Parlament si un raspuns al fostei presedinte a Curtii de Conturi si presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii doamna Sterbet. Exista un studiu al societatii civile in acest sens si de fapt de acolo cresc picioarele in cel mai important aspect al faptului ca sistemul judecatoresc este manipulabil, influentabil si actioneaza argumentul puterii si argumentul influentei traficului telefonic.

In acest sens aici sint declaratii foarte abstracte si nu exista o detaliere si o vointa politica absolut clara de a respecta legea, in primul rind, dupa care sa purcedem la reforma finantarii justitiei.

Ce ati putea spune in acest sens?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la prima afirmatie, ca procesul de elaborare a bugetelor instantelor nu se face in conformitate cu legislatia, eu as vrea sa atrag atentie asupra faptului ca noi avem incoerente si contradictii in legislatie.

Procesul de elaborare a bugetului instantelor judecatoresti se face in stricta conformitate cu prevederile constitutionale, care prevad ca proiectul legii bugetului se elaboreaza de catre Guvern. Oricare alte prevederi care se refera la mecanismul de transfer, propuneri direct in Parlament sau altele, o vor crea probleme din punct de vedere constitutional pentru ca orice prevederi in Legea bugetului trebuie sa fie acceptate de catre Guvern. Aceasta este o norma constitutionala si, din acest punct de vedere, noi consideram ca nu avem probleme.

Da, exista foarte multe discutii, eu pot sa va dau un exemplu: in Germania, care are un sistem judecatoresc absolut independent, in opinia tuturor specialistilor, bugetul instantelor este gestionat exclusiv de catre Ministerul Justitiei. Deci nu aici este problema.

Eu cred ca nu este departe timpul cind noi o sa ajungem si o sa stipulam expres in legislatie ca se acorda sistemului judecatoresc un anumit procent din cheltuielile bugetare, care vor fi distribuite de catre instantele judecatoresti si nu vor mai fi implicari.

Daca o sa analizati cifrele cu privire la solicitarile care se fac de catre instantele judecatoresti, o sa vedeti ca sumele care sint solicitate de catre instante nu  sint totusi acceptate de catre Executiv, pentru ca asa sint posibilitatile, nu sint atit de mari.

La capitolul “influenta asupra justitiei” este un mit astazi problema cu privire la elaborarea bugetului pentru ca aceasta tine de problema administratiei si nu de actiunile care sint intreprinse nemijlocit de judecatori.

Aici am putea eventual sa venim cu probleme cum ar fi sistemul de salarizare a insusi judecatorului, pentru ca deciziile se iau nu de catre institutiile administrative ale justitiei. Deciziile referitoare la cazuri concrete se iau de catre judecatori si problema este in anume independenta judecatorilor.

In ceea ce priveste studiile, sigur ca noi am vazut studiile respective, am facut si noi propriile studii, dar exista anumite constringeri bugetare. Eu inteleg, desi noi sintem cei care astazi dialogam cu Ministerul Finantelor si cu Guvernul, incercind sa promovam acest proiect de finantare de 1%, eu ii inteleg si pe ei ca nu au de unde identifica astazi surse, dar o sa identificam. Repet: convingerea noastra este ca astazi sintem la capitolul “mituri” in foarte multe privinte.

Noi am amendat legislatia de foarte multe ori, deci problemele sint la autoreglementare instantelor judecatoresti, a corpului judecatoresc. Chiar si in acele remarce care mai vin din occident cu privire la primul termen de 5 ani de numire initiala a judecatorilor (am primit un aviz la propunerile noastre de a revedea aceasta stipulatie de la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa) se spune ca nu este normal cind in multe tari din Europa in ultimul timp se introduce acest termen initial de 5 ani sau judecatorii se numesc de catre Parlament sau de catre Presedinte. In Germania  judecatorii sint numiti de catre ministrul justitiei, care are putere discretionara de a numi. Noi discutam despre independenta justitiei referindu-ne la niste elemente formale, a caror schimbare nu va afecta cu nimic independenta justitiei.

Multumim.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va multumesc.

Vreau sa va spun ca intr-o declaratie facuta in Parlament am reprodus calificari dintr-o decizie a unei instante judecatoresti din Germania care, ca sa zic asa, incalifica sistemul judecatoresc din Republica Moldova. Si tot ce ati spus aici este, de fapt, o demagogie si sint mituri ceea ce faceti dumneavoastra.

Dar eu ma refeream la altceva: la studii foarte serioase care tin de incalcarea legislatiei privind finantarea sistemului judecatoresc. Ati participat si dumneavoastra la aceste studii si le-ati negat o data. Am vorbit dupa aceea cu reprezentantii care au participat la studiu, care, desigur, au ramas stupefiati.

Dar vreau sa zic altceva: spuneti ca exista incoerente in legislatie. Iertati-ma, dar cine ar fi atunci chemat sau mai indicat, decit chiar dumneavoastra impreuna cu majoritatea comunista, sa lichideze aceste incoerente, pentru ca, de fapt, nu se respecta legea, bugetul care-i format si care se aproba la Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie sa se ajunga si sa fie aprobat fara nici un fel de rezerve de Ministerul Finantelor si de Guvern, dar nu sa se faca de sus in jos.

De aceea si sint o gramada de necesitati, cerinte nesatisfacute din partea sistemului judecatoresc, care activeaza in conditii foarte proaste, stim salarizarea. Eu accept argumentul ca nu exista bani. Poftim, modificati legislatia ca sa ajunga. Citi bani sint, atita justitie avem. Dar, daca legislatia impune una, iar dumneavoastra argumentati ca nu sint bani ca sa se respecte legislatia, vreau sa va spun ca aceste declaratii sint, de asemenea, incalificabile.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, nu exista absolut nici o tara in lume, nici una, in care sistemul judecatoresc si-ar determina propriul buget. Si eu sper ca in Republica Moldova nu vom ajunge niciodata la situatia in care sistemul judecatoresc de sine statator va putea sa determine suma finantarii anuale a sistemului judecatoresc. Poate fi vorba doar despre dreptul sistemului judecatoresc de a distribui sumele alocate justitiei conform unor criterii prevazute din lege. Nu poate sa existe ca sistemul judecatoresc sa-si determine propriul buget in care sa nu poata interveni nici Guvernul, nici Parlamentul.

Cu privire la toate studiile, v-am spus: am participat la toate, pot ramine cit de stupefiati doresc toti cei care au facut studii. Este foarte bine sa apelam la Curtea Constitutionala, dar este articolul 131 din Constitutie, pe care l-am invocat foarte des aici in plenul Parlamentului, care spune, ca nici o lege care se refera la cheltuielile bugetare nu poate fi adoptata daca nu se accepta de catre Guvern.

Deci, am spus ca exista incoerente, noi am incercat o data sa le lichidam, au intervenit judecatorii si au pastrat in Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii si in Legea privind organizarea judecatoreasca acele reguli la care se refera ei, ca ei remit in Parlament. Dar rugati-i pe cei care au facut studii sa faca un alt studiu, pentru ca norma respectiva nu are sens, din punct de vedere al procesului legislativ, pentru ca Parlamentul poate examina doar proiecte.

Consiliul Superior al Magistraturii, conform Regulamentului Parlamentului, nu este un subiect cu drept de initiativa. Deci documentul care va fi remis de catre Consiliul Superior al Magistraturii in Parlament trebuie sa imbrace o forma procedurala.

Norma respectiva care exista, repet nu stiu a cita oara, este o norma care nu poate fi executata in practica. Si imi pare rau ca judecatorii de la Curtea Suprema nu atrag atentie la faptul ca proiectul de lege a bugetului trebuie sa urmeze Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar adoptata de Parlament care prevede foarte clar cum se elaboreaza Legea bugetului. Si noi astazi respectam acea lege.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

In acest document avem un capitol foarte important – “Eficientizarea justitiei pentru minori”. Ne dam bine seama ca protectia drepturilor minorilor necesita o atentie deosebita din partea statului, a societatii si a sistemului judecatoresc in parte.

Din obiectivele care le-ati trasat in acest document v-ati oprit doar la evaluarea necesarului de personal, la imbunatatirea cadrului legislativ si la specializarea judecatorilor.

Nu considerati dumneavoastra ca acest document strategic ar necesita o imbunatatire? Daca se numeste capitolul “Eficientizarea justitiei pentru minori”, atunci sa trasam niste sarcini cum intr-adevar acest sistemul judecatoresc va fi eficientizat si sa calculam care este impactul sistemului asupra minorilor, ce servicii de alternativa putem noi propune, in afara de inchisoare si / sau detentie pentru minorii care sint in dificultate cu legea.

Recent am avut o vizita intr-un stat european foarte dezvoltat unde foarte bine se calculeaza care este impactul sistemului judecatoresc asupra tinerei generatii. Cred ca si noi, Republica Moldova, deja avem toate premisele ca sa ne gindim pe cine crestem, pe cine educam si care este viitorul acestor tineri.

Cred ca ar fi bine ca pentru lectura a doua la acest capitol sa va ginditi,
intr-adevar, la eficientizarea justitiei asupra minorilor si sa veniti cu propuneri concrete. Noi va vom propune amendamente pentru lectura a doua.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Acesta este proiect de hotarire si nu va fi a doua lectura, se adopta in prima.

Sigur ca problema eficientizarii justitiei pentru minori are mai multe aspecte unele dintre care tin de functionarea instantelor judecatoresti, dar altele tin de alte aspecte cum ar fi sistemul justitiei penale – in privinta sanctiunilor care pot fi aplicate minorilor – sau cu privire la reguli speciale de acordare a asistentei juridice pentru minori.

Noi in aceasta strategie ne-am axat doar pe aspectul ce tine de instantele judecatoresti. Sigur ca au existat foarte multe discutii, inclusiv discutia de a institui instante specializate pentru minori, dar la momentul actual noi trebuie sa ne limitam la posibilitatile pe care le avem.

Noi am solicitat propuneri, inclusiv de la societatea civila, au fost experti internationali.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Propunerile care pot fi realizate astazi au fost incorporate aici.

 

Doamna Valentina Buliga:

Aici trebuie sa fie schimbata...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Doamna Valentina Buliga:

...denumirea articolului 7, ea nu corespunde.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va rog, si in sensul de intrebari si in sensul de raspunderi, haideti sa ne miscam intr-un mod mai compact.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Esanu,

Ati mentionat ca modul de finantare a sistemului judecatoresc nu face parte din cauzele care afecteaza realmente statutul de independenta.

As vrea sa va rog, in acest context, sa ne spuneti care sint elementele de baza care afecteaza independenta sistemului judecatoresc si cum sint reflectate in strategia pe care ne-o propuneti?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Opinia mea cu privire la elementele care influenteaza independenta justitiei, in principiu, nu face parte din obiectul discutiei de astazi.

Eu doar vreau sa mentionez ca acele aspecte care sint necesare pentru independenta justitiei, pornind de la etapa pregatirii viitorilor candidati pentru functia de judecator si continuind cu admiterea in profesie, controlul asupra activitatii persoanelor in cadrul sistemului judecatoresc, in mare masura au fost rezolvate.

Parerea mea (si aici cred ca o sa spun, desi nu este foarte bine) personala este ca problema independentei justitiei mai este in cadrul justitiei, pentru ca noi din exterior am creat practic toate mecanismele care pot fi sugerate din exterior referitor la ce trebuie sa facem in domeniul justitiei.

Faptul ca justitia nu este independenta e consecinta faptului ca insusi sistemul judecatoresc nu pune, nu poate pune in aplicare acele mecanisme pe care noi i le-am pus la dispozitie. V-am spus, ca au ramas foarte multe elemente, foarte putine elemente discutabile. Au fost discutii privind nivelul organizatoric: nu avem departament de administrare a judecatilor – s-a acordat acest departament, este nevoie de inspectie – in Parlament este deja acel proiect.

Sint necesare foarte putine eforturi pentru a exclude orice cerinta din partea sistemului judecatoresc fata de puterea legislativa si executiva. Va ramine doar ultima – problema nivelului de finantare. Nivelul de finantare astazi nu poate fi asigurat suficient, dar, din analizele pe care le avem noi, in viitorii 2-3 ani si aceasta problema o sa dispara.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule viceministru,

La capitolul “Asigurarea transparentei actului de justitie si imbunatatirea dialogului intre cetateni si justitie” propuneti crearea in cadrul judecatoriilor si curtilor de apel a Serviciului relatii cu publicul cu termenul de executare – anul 2008. As vrea sa va intreb: ce prevede? Cum aveti in plan sa creati aceste servicii? Din cite persoane? Ce vor face? Si daca veti fi intr-adevar in anul 2008 gata sa indepliniti acest punct din Planul de actiuni?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

In Planul nostru de actiuni masura aceasta presupune desemnarea unor judecatori responsabili de relatia cu presa. Plus la aceasta, cea mai mare parte a problemei privind accesul publicului la informatiile instantelor judecatoresti va fi rezolvata prin crearea portalului judecatoresc, o masura care este parte a altor programe pe care le vom crea. Prevederea data este mentionata si aici, dar activitatea in aceasta directie a inceput in cadrul altor programe. Noi deja avem identificate partial costurile si sursele de acoperire.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Acest serviciu contine citiva angajati aparte si nu poate fi numit un judecator. Asa si este – crearea Serviciului relatii cu publicul.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

In Serviciul relatii cu publicul chiar si astazi in Ministerul Justitiei este angajata o persoana si in majoritatea ministerelor este la fel. Noi, cu parere de rau, nu putem sa ne permitem sa avem numarul de personal atit de mare, incit sa cream servicii foarte numeroase.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Cum ati scris aici, se prevede a fi create niste servicii aparte.

 

 

 

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nu. Din explicatiile care o sa le vedeti mai departe veti intelege ca este vorba despre desemnarea unor judecatori in cadrul curtilor de apel, responsabil de relatiile cu...

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Inclusiv dotarea cu fax, copiator, conexiune la Internet.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Aceste probleme o sa fie rezolvate foarte repede. Eu am facut o previziune ca in maximum 2-3 ani problemele sus-numite o sa dispara. Si nu ca as fi oracol si fac previziuni, dar in urma calculelor, in 2-3 ani justitia nu va mai putea invoca ceea ce invoca astazi: ca nu are computere, copiatoare, pentru a-si justifica ineficienta. Problemele respective vor fi solutionate.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire nr.4908. As vrea sa mentionez ca proiectul de hotarire pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecatoresc si Planul de actiuni, dupa parvenirea in Parlament, a fost remis pentru expertizare Consiliului Europei. De asemenea, la data de 25 aprilie 2007 a fost organizata o masa rotunda cu participarea expertilor Consiliului Europei, cu reprezentantii autoritatilor de stat si ai sistemului judecatoresc, unde au fost discutate proiectul Strategiei, si Planul de actiuni de implementare al acesteia. Comentariile expertilor, precum si amendamentele parvenite de la comisiile permanente si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului au fost examinate in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Rezultatule examinarii si decizia comisiei pe marginea acestor amendamente este reflectat in anexa, care este parte integranta a prezentului raport. Tinind cont de faptul ca unele actiuni incluse in Strategie si in Planul de actiuni au fost deja realizate, pentru aprobare este prezentata varianta revazuta atit a textului Strategiei de consolidare, cit si a Planului de actiuni. Totodata, au fost efectuate unele modificari in proiectul de hotarire. In aceste conditii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului pentru aprobare Strategia de consolidare a sistemului judecatoresc si a Planului de actiuni in varianta prezentata dupa examinarea in Comisie.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari, propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

O intrebare.

Domnule presedinte al comisiei,

Spuneti, va rog, inainte de a propune o noua denumire a capitolului VII, avem noi in Republica Moldova un sistem de justitie pentru minori conturat in cadrul intregului sistem judecatoresc?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In principiu, noi nu putem sa spunem ca avem un sistem deja definitivat, dar, fara doar si poate, unele din elemente deja exista. De aceea, noi am si propus sa fie implementata sau aplicata, utilizata notiunea nu de a crea acest sistem, dar de a eficientiza sistemul actual existent.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Multumesc.

In contextul remarcii mele anterioare, as avea urmatoare propunere: eficientizarea sistemului de justitie pentru minori, nu in intregime a justitiei, dar a sistemului de justitie pentru minori, poate ar relata mai elocvent prevederile literelor a), b) si c). Daca acceptati.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Am inteles. Eu cred ca se poate de acceptat.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Denumirea articolului 7.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Cu atit mai mult ca denumirea proiectului este “Strategia de consolidare a sistemului judecatoresc”, a carui parte componenta poate fi, fara doar si poate, sistemul judecatoresc ce tine de problema minorilor.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa fac un pic de clarificare. Si pina la 1990, si dupa 1990 se numesc judecatori dintre cei mai calificati pentru a examina dosarele cu minorii, de regula, este presedintele judecatoriei. De aceea, foarte corect e spus acolo. De regula examineaza presedintele ca unul dintre cei mai calificati judecatori.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Eu, sincer sa va spun, dupa prezentarile domnului Esanu, mai nu am renuntat si la luare de cuvint, dar am o intrebare. Atit de concludente si de scurte au fost... Eu am o intrebare pentru a intelege capitolul 4 punctul 1 “Reducerea duratei procedurilor judiciare”, ultimul alineat, citez: “Din cea de a doua categorie fac parte elaborarea unor propuneri legislative privind reducerea numarului cailor de atac pentru anumite cauze, stabilirea si conditii stricte s.a.m.d.” Am incheiat citatul. Ce se are in vedere? Ce s-ar urmari prin reducerea cailor de atac? Si asa le-am redus deja. In anumite cazuri, stiti cum dimineata e “privetul”, seara deja e si “otvetul”, dar se urmareste in continuare, exista ca si sa mai reducem?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca dumneavoastra intelegeti foarte bine ca nu este vorba de introducerea unor bariere in sensul accesului liber la justitie, dar, totodata, noi cunoastem foarte bine ca astazi, cu regret, la momentul examinarii dosarelor civile, penale, dar mai mult de cauzele civile, sint utilizate mai multe cai, chiar argumente si motive, care, cu regret, duc la aceea ca noi ani intregi, chiar zeci de ani, avem cazuri cind dosarul, ma rog, deserveste si niste avocati, uneori si niste judecatori etc., etc. De aceea, noi trebuie sa ne gindim foarte bine, asa cum s-a facut, printre altele, cu recursul in anulare.

Doar noi astazi, la ora 14.00, avem intrevedere cu doua comisii: Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Comisia pentru drepturile omului si vom discuta pe marginea cauzelor care au trecut prin CEDO. O buna parte din aceste cauze sint legate anume cu utilizarea recursului in anulare.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule presedinte al comisiei,

Sint perfect de acord vizavi de reducerea duratei. Eu m-am referit exact la reducerea numarului cailor de atac, fiindca “durate” este evident ca pe alocuri, este nejustificata. Comisia sesizata in fond din care fac parte a facut controlul respectiv in penitenciare si, dupa cum tineti minte, a venit si cu propuneri vizavi de modificarea legislatiei, vizavi de durata, cind si cit poate fi dusa pina la maxim. De ce sa limitam numarul cailor de atac? Eu, pur si simplu, nu inteleg unde vrem sa ajungem? Daca exista vreo...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Pina la momentul examinarii in Parlament a propunerilor respective, noi vom concretiza daca este vorba numai de caile de atac sau este vorba si de motivele in baza carora se poate de atacat o decizie sau alta.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Vreau sa ma refer la articolul 3 din proiectul de hotarire, care prevede ca Guvernul si Consiliul Superior al Magistraturii sa prezinte anual Parlamentului rapoarte. Eu as vrea sa scriem “luna octombrie”, consider ca este bine, deoarece daca e nevoie de ceva finante, sa prevedem in bugetul de stat si sa fie clar ca in luna octombrie, “anual” este foarte pe lung si niciodata clar.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca dumneavoastra intelegeti foarte bine ca mai exista si comisia respectiva care a asigura controlul necesar.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Nici nu ma indoiesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In cazul in care va fi necesar, e clar ca noi vom solicita informatie suplimentara (trimestriala sau semestriala).

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Dar ar fi bine ca si in proiectul...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca nu este cazul de a impune prin metode birocratice fiecare trimestru sau semestru sa fie prezentate rapoarte. Cu atit mai mult ca toate propunerile, initiativele legislative pentru acest plan de actiuni vor fi trecute prin Parlament.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Stiind cum domnul Esanu gaseste intotdeauna niste iesiri, am vrut sa specificam ca nu este vorba de 31 decembrie.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii supun votului.

Domnule Filat,

Da, aproape ca...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Aproape, dar nu pina la urma.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ne cerem scuze.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu, sincer sa va spun, daca nu erau din nou utilizate anumite calificari cum ar fi “mit” s.a.m.d... Eu as vrea foarte mult sa nu ajungem in situatia acelor persoane care au trecut prin sistemul judecatoresc performant, echidistant si bazat pe norma legii in Republica Moldova, persoane care au trait o viata reala si deloc un mit. In acest sens, permiteti-mi sa dau citirii unui punct de vedere asupra situatiei in general, care este strins legata de Strategia prezentata astazi in plenul Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Intr-un stat de drept, drepturile fundamentale ale omului sint garantate de cele trei puteri separate intre ele: Legislativ, Executiv, Puterea judecatoreasca. Acest principiu devine deosebit de important in contextul independentei justitiei, deoarece justitia este pilonul si garantul democratiei si libertatii intr-un stat normal. In acelasi timp, trebuie sa discutam foarte serios, cine controleaza justitia, acela controleaza totul. Situatia din Moldova confirma aceasta ipoteza.

Pe parcursul ultimilor ani Parlamentul a adoptat o multime de acte legislative ce urmareau scopul instituirii unui sistem judecatoresc independent, eficient si functional din punct de vedere procedural. Si vreau sa spun ca si eu am facut parte din grupul de lucru care a efectuat aceste modificari si am sperat sincer ca, in urma adoptarii acestor modificari, noi vom avea o justitie asa cum declaram si cum citeam notele informative de la aceasta tribuna a inaltului for legislativ. De fapt, lucrurile au stat cu totul altfel si sint altfel. 

Trebuie sa recunoastem si sa spunem ca, incepind cu anul 2001, a fost demarata o adevarata antireforma a sistemului judecatoresc, ale carei efecte le simtim si astazi, inclusiv prin zecele de milioane de lei pe care le plateste Guvernul, ca rezultat al condamnarilor la CEDO.

Politica de mentinere a controlului asupra justitiei s-a confirmat o data in plus prin refuzul Presedintelui Tarii de a promulga Legea adoptata de Parlament privind instituirea Departamentului de administrare a Justitiei pe linga Consiliul Superior al Magistraturii, insistind ca legea sa fie modificata astfel incit controlul asupra finantarii justitiei sa ramina in continuare la Ministerul Justitiei.

As fi de acord cu domnul Esanu, facind paralele intre sistemul justitiei din Republica Moldova cu cel din Germania, numai ca trebuie sa mentionam ca in Germania, dincolo de sistemul judecatoresc, este functional sistemul de guvernare al statului, ceea ce, din pacate, la noi nu exista.

Atita timp cit Guvernul isi pastreaza toate competentele privind bugetul justitiei, fiind ordonatorul principal de credite pentru acesta, puterea judecatoreasca va fi controlata in continuare de Guvern, indiferent de garantiile formale oferite prin multitudinea de conceptii existente.

Stimate domnule Esanu,

Ar fi foarte util sa facem o analiza comparativa la capitolul “Finantare” intre finantarea Ministerului Apararii, a altor institutii ale statului care reprezinta acuzarea, si finantarea justitiei Republicii Moldova si o sa vedeti care este diferenta comparativa, spre deosebire de aceeasi comparatie in alte state la care facem referinta si o.

Din moment ce Guvernul detine toate instrumentele de control si nu vrea sa le transmita Consiliului Superior al Magistraturii, dupa cum este normal sa fie, toate eforturile de a asigura independenta justitiei, precum si de reformare a acesteia, sint sortite esecului din start. Si nu numai aceasta este problema, eu sint de acord. Finantarea este o parte din sistem care trebuie sa fie functional.

Strategia in mod clar nu reflecta modul de consolidare a independentei justitiei si inlaturarea contradictiilor existente. Atunci se pune o intrebare fireasca: oare dupa adoptarea acestei conceptii si implementarea Planului de actiuni sistemul judecatoresc din Republica Moldova va deveni unul independent si eficient? Din punctul meu de vedere este evident ca nu.

Dupa  anul 2001 centrul decizional al justitiei s-a confundat cu centrul decizional politic al tarii, justitia fiind folosita pentru persecutarea oponentilor politici. (Despre aceasta nu s-a vorbit des in plenul Parlamentului, cu toate ca s-a facut referinta si astazi, as vrea sa mai punctez o data) si a concurentilor comerciali.

Numarul mare de condamnari la CEDO reprezinta cea mai buna confirmare in acest sens si cel mai bun diagnostic al starii justitiei moldovenesti. Este ingrijorator faptul cind judecatorii straini bat alarma in legatura cu politica de cadre in justitia moldoveneasca. Si aici vreau sa dau un exemplu: este vorba despre opinia separata a judecatorului din partea Maltei la CEDO in cauza “Flux 2”. Eu, spre exemplu, am tot asteptat pe parcursul timpului sa vad anumite reactii din partea Ministerului Justitiei. Vreau sa va spun ca acest minister are mare noroc de domnul Esanu, fiindca, daca nu ar fi fost dumnealui, acest minister cred ca nici nu ar fi existat.

Si un lucru principial vreau sa va spun: ar fi cazul in cadrul prezentarii strategiilor si a lucrurilor importante, care tin de dezvoltarea domeniilor fundamentale pentru Republica Moldova, sa vina ministrii. Stiu ca avem un ministru tinerel, simpatic si ca a fost reprezentantul Guvernului la CEDO, multe cazuri a cistigat, dar nu l-am vazut niciodata in plenul Parlamentului, sa vedem, poate vorbi, nu poate, care este punctul de vedere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Inca un minut.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Da, din pacate, n-am sa reusesc sa mai scot in evidenta anumite lucruri, care, de altfel, sint importante. Este imbucurator si vreau sa salut intentia si pe cei care au organizat audierile de astazi, am sa fiu si eu prezent, daca imi permiteti, domnule Presedinte, la aceste audieri vizavi de situatia condamnarilor Republicii Moldova la CEDO.

Aici as vrea sa revin la o idee, care am enuntat-o de la microfonul nr.4., este important ca noi am hotarit sa publicam aceste decizii in “Monitorul Oficial”, insa s-a mers iarasi pe varianta moldoveneasca numai la partea dispozitiva, si nu la fondul problemei. Daca citim fondul problemei, unde este acuzata Republica Moldova, iata acolo se vede: tortura, detentie ilegala s.a.m.d., unde se arata foarte clar ca in Republica Moldova trebuie sa se inteleaga ca proprietatea privata este sfint, domnule Esanu, si lucrurile acestea este important sa le scoatem in evidenta si sa le spunem.

Stimati colegi,

In continuare...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Timpul.

 

Domnul  Vladimir Filat:

...este foarte important de a avea o strategie si eu cred ca ea este importanta. Numai ca si aceasta strategie ar trebui si ar fi trebuit sa contina si niste actiuni concrete, nu numai intentii, si atunci, poate ca, ar fi avut mai mult sens. Eu personal voi vota aceasta strategie in speranta ca se vor schimba lucrurile in bine, insa vom trai si vom vedea, nu prea cred.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa... Nu. Trebuia sa va inscrieti din timp, sintem deja dupa luare de cuvint, sintem in sedinta trei ore, stimate coleg. Ati avut timp berechet sa va inscrieti pentru luare de cuvint. Ma iertati.

Stimati colegi,

Inca o data va aduc aminte, cred ca a douazecea oara, am convenit ca nu va limitez neaparat pina la ora 10.00, dar inscrierile pentru luarile de cuvint, se faccel tirziu in momentul cind incep luarile de cuvint. Asa a fost, asa vom merge in continuare.

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4908. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4908 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.120 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa amendeze mai multe acte legislative in scopul imbunatatirii protectiei mediului ambiant. Dintre amendamentele propuse atentiei dumneavoastra, voi mentiona, in primul rind, amendarea Legii cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor, riurilor si bazinelor de apa, care vizeaza solutionarea unei probleme destul de acute in ceea ce priveste extragerea substantelor minerale utile in zona de protectie a apelor. Proiectul mentionat nu stabileste interdictii in dependenta de distanta de la bazinul de apa pina la zona de exploatare, ci doar stabileste conditiile in care urmeaza sa fie exploatata.

Al doilea amendament pe care il mentionez in prezentarea mea se refera la amendarea Legii cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale, punind, solutionind o problema care a fost generata din faptul ca, cu parere de rau, in Republica Moldova inca se mai face confuzie intre domeniul public si domeniul privat al proprietatii publice, astfel admitindu-se pina acum privatizari ale spatiilor verzi, care, conform analizelor in absolut toate sursele de drept real sau dreptul cu privire la proprietate, atribuie aceste suprafete domeniului public al statutului, care dupa cum cunoastem, este insesizabil si inalienabil.

Al treilea amendament se refera la Legea privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra mediului inconjurator si prevede de a institui licentierea persoanelor care efectueaza expertiza impactului asupra mediului, deoarece, in conditiile in care nu va exista un control asupra persoanelor care efectueaza impactul asupra mediului, toate regulile pe care noi le-am stipulat cu dumneavoastra in legislatie, care se refera la faptul ca orice activitate care dauneaza mediului poate fi desfasurata doar in rezultatul unei expertize, vor fi practic inutile. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.

Multumim.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Comisia.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege sus-mentionat in sedinta din 1 martie, 19 iunie 2006 si 18 iulie 2007.

Proiectul de Lege a fost prezentat de catre Guvern, fiind aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.31 din 10 iunie 2006 si prevede modificarea si completarea a sapte acte legislative, ce tin de domeniul ecologic.

La proiectul in cauza au parvenit avizele a opt comisii permanente ale Parlamentului si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care propun examinarea proiectului de lege sus-numit in sedinta plenara a Parlamentului. In avizele parvenite de la comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au fost prezentate obiectii si propuneri la proiectul in cauza, care vor fi sistematizate la examinarea proiectului de lege in lectura a doua.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru administrare publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura si in lectura a doua sa fie examinat fiind comasat cu proiectul de lege sub nr.2521.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari sint?  Nu sint.

Domnule presedinte,

Dumneavoastra aveti in vedere ca proiectul nr.120 o sa fie luat ca baza? Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.120 in prima lectura, rog sa voteze si il luam ca baza. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2521 pentru modificarea si completarea Legii
nr.440-XIII.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic:

Mult stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Se prezinta proiectul Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.440 cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa. Acest proiect are doua secvente. In primul rind, se propune modificarea articolului 6 din legea sus-mentionata, pentru a-l putea corela cu articolul 5, care de fapt caracterizeaza riurile si bazinele de apa in dependenta de tipurile lor: piraie, riulete, riuri mici si riuri mijlocii, avind in vedere faptul ca articolul 6 in legea actuala nu reflecta dimensiunile zonelor, fisiilor de protectie in dependenta de clasificarea la articolul 5. Deci, noi venim cu modificarea articolului 5, pentru a clarifica pe tipuri de riuri dimensiunile fisiilor de protectie.

Si al doilea element din acest proiect este modificarea articolului 13. Aceasta modificarea a survenit din motivul ca este necesar de creat un cadru legislativ, cadru legal pentru desfasurarea activitatii economice in zonele fisiilor de protectie. Avind in vedere faptul ca sint o serie de activitati economice strategice in aceste zone de protectie si rezultind din cadrul legal care exista acum, ele sint ilegale. Noi dorim sa acordam un cadru legal acestor activitati. In acest context, stimati deputati, rugam sustinerea acestui proiect.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumim.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc. 

Domnule ministru,

Legea nr.440, la care se propune sa facem modificari este din anul 1995. Articolul 5 si articolul 6 nu au suferit nici o modificare timp de 12 ani. Vreau sa va intreb care este de fapt motivul adevarat pentru care veniti astazi cu modificarile la articolul 6, ca il aduceti in concordanta cu articolul 5? Douasprezece ani a fost totul bine?

 

Domnul Viorel Melnic:

Acesta si este motivul adevarat: il aducem in concordanta cu articolul 5. Daca citim acum textul articolelor 5 si 6, vedem ca el nu este coerent.

 

Doamna Valentina Cusnir:

12 ani a fost totul bine sau spuneti-mi asa, spuneti-ne noua deschis, ce se ascunde de fapt sub aceasta modificare?

 

Domnul Viorel Melnic:

Concordanta articolelor intre ele.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va rog sa nu ne mintiti. Sa spuneti drept.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, este clar. Raspunsul a fost dat.

Va multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Acesta este raspunsul.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule viceministru,

Totusi in 2001 a mai fost modificata legea aceasta. Dupa 2001, chiar si avind fisiile stipulate in articolul 6, s-a eliberat licenta cu coordonare la toate structurile, care sint responsabili de activitatea aceasta. Totusi dumneavoastra ati facut o analiza, fiindca licentele s-au eliberat asa..., principiile care erau nu le cunostea nimeni, dar unii, care sint cu miile, nu au primit licenta, altii, care sint cu sutele, au primit licenta si activeaza mai departe s.a.m.d. Dumneavoastra ati facut totusi o estimare: citi agenti economici au de pierdut in urma interzicerilor in legatura cu eliberarea licentelor in domeniul dat de activitate?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Oleinic,

Dumneavoastra stiti foarte bine...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi, apropo, problema aceasta am discutat-o in cadrul Comisiei si eu v-am rugat ca sa va documentati.

 

Domnul Viorel Melnic:

Exact. Dumneavoastra stiti foarte bine cum s-a eliberat licenta in 2001, in 2002. Mai bine spus in 2002, fiindca ele au fost reeliberate in 2007. Eu nu vreau sa pun accent pe modalitatea de eliberare a acestor licente, fiindca cadrul legal prevede avizul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale pentru eliberarea de licenta pentru domeniul dat. Eu am mentionat si in raport, avind in vedere activitatea strategica sau avind in vedere domeniul strategic al acestor intreprinderi si nu vorbesc numai despre intreprinderile care au cariere. Eu vorbesc despre...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, nu, de toate. Noi vorbim de toate, toate aspectele.

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu vorbesc de toata activitatea economica, inclusiv tronsoanele de cale ferata care merg prin apropierea riurilor si porturile care sint, ca-i tot activitate economica. Deci, vorbind despre toate acestea, eu nu pot sa va fac o estimare totala, dar va fac o estimare structurata, economica. Daca vorbim despre un numar de intreprinderi din domeniul carierelor, de exemplu, sint 106 titulari de licenta, care exploateaza 125 de cariere, care au avut un venit din vinzari pe anul 2006 de 66 milioane lei. Acesta este venitul care putea fi ratat din cauza ca...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

...erau lipsiti de licenta...

 

Domnul Viorel Melnic:

...din cauza restrictiilor aplicate prin aceasta lege. Mai mult ca atit, pot sa va aduc doar un exemplu foarte simplu: tronsonul de 2 km de cale ferata de la Giurgiulesti. Sint doar 2 km care merg de-a lungul riului in fisia de protectie. Aceasta activitate trebuia sa fie interzisa, dar ea este strategica si mai mult ca atit tine de niste acorduri internationale. Deci, va dati seama, daca era interzisa aceasta activitate, ea ducea la pierderi de 6 dolari pentru fiecare tona transportata tranzit si evident ca acestea sint niste sume enorme.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Foarte corect dumneavoastra ati mentionat toate cifrele pe care le-ati spus pina acum. Licentele pentru activitatea agentilor economici nominalizati au fost eliberate ilegal. Adica ele au fost eliberate, au adus venit economiei nationale, dar eliberarea lor a fost ilegala. Totodata, alaturi de acestea sint si altele o mie de intreprinderi care nu au primit licenta si care au avut o valoarea foarte mare de pierderi, atit agentii economici, cit si statul. Dumneavoastra aveti numarul exact de intreprinderi care nu au primit licenta?

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu am numarul exact de intreprinderi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu aveti.

 

Domnul Viorel Melnic:

Fiindca absolut toti cei care au corespuns normelor ecologice si au avut avizul  autoritatii nationale de ecologie si autoritatii sanatate au primit licenta conform legislatiei.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, domnule ministru,

Ei nu puteau sa primeasca licenta in legatura cu articolul 8, de aceea ministerul a incalcat legea, acordind coordonari, netinind cont de articolul 8. Fara doar si poate ca agentii economici, care au putut sa obtina licenta, au activat, care n-au putut s-o obtina licenta, n-au activat. Si urmatoarea intrebare ce tine de articolul 13.

Dumneavoastra propuneti ca dupa cuvintul “interzice” sa fie introdus textul “fara coordonarea in scris cu autoritatea centrala abilitata, cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia medului inconjurator si autoritatea centrala pentru sanatate”. Mai bine zis, dumneavoastra permiteti orice deviere de la articolul 6, de la legea in vigoare, cu coordonarea ministerelor, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si Ministerul Sanatatii. Noi nu cream niste conditii in care intr-adevar sa  dam posibilitatea sa fie efectuate fel de fel de manipulari, fel de fel de conditii de coruptie. Ar fi foarte bine ca in lege sa fie expres stipulat – 5m, 10m, 30m. Dar atunci cind noi permitem coordonarea, atunci – iar coridoarele, iar plicuri, iar influenta, iar coruptie.

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule deputat,

Daca citim redactia articolului 13 literele d) si f), vedem ca este vorba de aceleasi exceptii. De altfel noi propunem sa excludem aceste exceptii, adica coordonarea cu autoritatea centrala abilitata pentru ecologie. Acest lucru deja exista. Noi nu facem un prototip nou. Mai mult ca atit, cum spuneti dumneavoastra, daca noi stabilim 30 m sau 10 m, din start nu va fi corect, fiindca la etapa actuala deja exista activitatea economica strategica, care este in apropiere si poate este mai putin de 30 si este mai putin de 10. Astfel, daca invocam o asemenea prevedere, noi declaram din start activitatea unor activitati strategice ilegala.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Daca noi nu stipulam expres in lege, atunci dam posibilitate ca cineva sa foloseasca legea, pentru a avea acces si a avea influenta.

 

Domnul Viorel Melnic:

Trebuie sa privim lucrurile acestea corect.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Intr-adevar, in scopuri strategice pentru acumulari concrete.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Nu dumneavoastra sinteti responsabil de invitatii de astazi din sedinta plenului Parlamentului. Cred ca ar fi fost logica si invitatia ministrului ecologiei si resurselor naturale, pentru a ne prezenta o informatie cum s-a respectat acest articol 13 si care este numarul de activitati efectuate in limita legii sau in contradictie cu legea.

In contextul celor relatate de catre domnul Alexandru Oleinic as propune ca in articolul 13 sa nu introducem textul fara coordonare. Dumneavoastra argumentati prin faptul ca noi excludem literele d) si f) coordonarea cu autoritatile centrale, dar, in schimb, o includeti pentru toate: nici o ferma, nici un complex zootehnic, nici un depozit, nimic nu va putea fi amplasat fara coordonare. Adica excludeti la doua aliniate, dar introduceti pentru intregul articol 13, ceea ce in viziunea mea, este inca o bariera. Daca este legea, ea trebuie  respectata de toti agentii economici, fara exceptie. Si daca avem menirea sa protejam acest mediu si acest spatiu, s-o facem prin lege, dar nu cu ambitiile unui ministru, a unui director de la Agentia pentru Silvicultura “Moldsilva” sau a unui ministru al ecologiei si resurselor naturale. Eu propun pentru lectura a doua excluderea alineatului (1), completarile, cu care vine Guvernul.

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua se va examina.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule ministru,

Articolul 6 si articolul 13 a caror modificare este propusa sint in mod evident corelate si, dupa ce am desprins logica care leaga aceste doua articole, am inteles ca modificarile la articolul 13 au menirea de a fi o masura proportionala pentru diminuarea intinderii fisiilor de protectie pentru riuri si bazinele acvatice. Am observat, de asemenea, ca si comisia sesizata in fond ca si alte comisii s-au pronuntat. mai degraba. pentru modificarea articolului 13, trecind peste modificarea articolului 6, considerind  ca nu mai este necesar si fac trimitere la vointa autorului, deci, a Guvernului.

Eu nu stiu daca masurile proportionale isi mai au cazul atunci cind nu mai modifici prin micsorare intinderea zonei de protectie. In principiu, eu sint de acord cu aceasta micsorare, pentru ca mai muti deputati si comisii au primit nenumarate sesizari, adesea ne-am deplasat la fata locului si ne-am convins ca situatiile difera de la caz la caz. Un singur lucru ma ingrijoreaza: legea se refera la zona sau fisiile de protectie a riurilor si bazinelor acvatice sau de apa, iar in modificarea la articolul 6 dumneavoastra va referiti doar la apele curgatoare: piraie, riulete, riuri mijlocii si riuri mari. Nu va referiti la bazinele acvatice in general, la lacuri, iazuri s.a.m.d. De ce aceasta omisiune? Este prima intrebare.

Nu credeti ca ar fi cazul ca si bazinele acvatice de acumulare, nu cele naturale sau artificiale, nu numai apele curgatoare, sa aiba o fisie de protectie, asa cum o au riurile? Pe de alta parte, in articolul 13 foarte ciudat, printr-o formula derogativa se spune: “si, dupa caz, evaluarii impactului asupra mediului inconjurator si al proiectelor”.

Eu cred ca scopul unui asemenea proiect, intentia legiuitorului si vointa lui autentica este de a urmari protectia mediului inconjurator si studiul de impact ecologic ar trebui sa primeze, sa nu fie dupa caz, la discretia unui sau altui functionar. Aceasta prioritate corecta a lucrurilor ne-ar permite sa ne gindim, in situatii exceptionale, la activitati chiar in zona, stabilita arbitrar de Parlament, de protectie a apelor curgatoare sau de acumulare, pentru ca sint riuri mai mari sau mici, sau piraie cu aceasta fisie fixata aici, care traverseaza localitati intregi de la un capat pina la altul. Si cunoastem ca adesea blocuri de locuit, case la sol, gospodarii sint nemijlocit pe malul acestor ape curgatoare. Ar reiesi ca mai multe gospodarii si chiar strazi in unele sate, cum este la Butuceni si la Trebujeni intra in zona de protectie si nici un fel de activitate economica in interiorul gospodariei pe terenul proprietate privata al unui sau altui cetatean nu ar fi admise.

De aceea a doua intrebare este urmatoarea: nu credeti ca ar trebui sa punem in capul locului studiul de impact, indiferent daca este o activitate desfasurata la distanta mai mare sau mai mica de aceste ape curgatoare sau bazine acvatice, admitind derogativ ca asemenea activitati ar putea avea loc uneori, ca exceptie, si in interiorul fisiilor de protectie.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebari.

Referitor la prima intrebare: in ceea ce priveste includerea sau scaparea din articolul 6 a fisiilor de protectie pentru bazinele acvatice, vreau sa recunosc ca a fost o greseala tehnica si pentru lectura a doua neaparat vor fi incluse si bazinele.

In ceea ce priveste intrebare a doua referitoare la impactul asupra mediului inconjurator, ca s-o punem in capul celorlalte cerinte, vreau sa mentionez ca absolut pentru toate activitatile economice se elibereaza avizul pozitiv sau expertiza ecologica si, conform regulamentului Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, sint anumite activitati la care se face analiza impactului de mediu.

De aceea noi am scris “dupa caz”, fiindca prioritar se fac celelalte doua: se face expertiza ecologica in mod obligatoriu la tot  si se face expertiza sau analiza de catre Centrul National Stiintifico-Practic pentru Medicina Preventiva, adica – autoritatea pentru sanatate absolut pentru toata activitatea economica.

Deci sint deja doua autoritati care sint implicate in mod obligatoriu pentru desfasurarea activitatii economice si doar pentru cele care necesita, conform regulamentului, impactul de mediu, se face si impact de mediu.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 18 iulie 2007 proiectul de lege sus-numit, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.750 din 29 iunie 2007.

Proiectul de lege prevede modificarea articolului 13 alineat (1), in rezultatul caruia un sir de activitati in zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa vor fi posibile doar dupa coordonarea prealabila in scris cu autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si protectia mediului inconjurator si autoritatea centrala pentru sanatate, efectuata in baza avizului pozitiv al expertizei ecologice de stat si, dupa caz, evaluarii impactului asupra mediului inconjurator.

In cadrul sedintei Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului s-a discutat si s-a convenit ca prevederilor articolului 13 sa fie supusi toti agentii economici, pentru asigurarea protectiei mediului inconjurator si diminuarea maxima a impactului asupra acestuia. In conditiile date cade necesitatea amendarii articolului 6, cu ce a fost de acord si autorul in cadrul sedintei.

Dat fiind faptul ca articolul 3 din proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, cu numarul de inregistrare 120 din 12 iunie 2006, trateaza acelasi subiect ca si proiectul de Lege nr.2521 din 3 iunie 2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, se propune Parlamentului comasarea acestor doua proiecte si examinarea concomitenta a lor, luind ca baza pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.120 din 12 ianuarie 2006.

Obiectiile si propunerile comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului vor fi sistematizate la examinarea proiectului de lege in lectura a doua. Totodata, se vor examina si propunerile care au parvenit din partea deputatilor in procesul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara.

Ca urmare a celor expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule presedinte,

In nota informativa prezentata de Guvern in ultimul alineat se spune ca la elaborarea acestor modificari s-a tinut cont de practica altor state vecine in acest domeniu, inclusiv Legislatia Federatiei Ruse cu privire la zonele de protectie a apelor.

Dincolo de observatia ca Republica Moldova nu este vecina cu Federatia Rusa, se invecineaza, si aici putem vorbi de bazine acvatice: cel al Prutului si al Nistrului, cu Ucraina si, respectiv, Romania, vreau sa va intreb daca autorii v-au pus la dispozitie normele legale exprese privitor la aceasta materie din Romania si Ucraina.

Si o alta intrebare este daca, atunci cind s-a tinut cont de Legislatia Federatiei Ruse, unde vorbim de alte dimensiuni, de exemplu Volga este considerat un riu mare dupa aceasta clarificare, nu cumva si riuri ca Nistru sint riuri mici sau riulete, daca s-a urmat intocmai calapodul rusesc si care sint dimensiunile zonelor de protectie in Ucraina si Romania, in special pentru Nistru si Prut?

Pentru ca am impresia ca exista diferente mari si eu sint unul din cei care sustin micsorarea acestei zone de protectie si luarea in calcul a impactului pe care il poate avea un tip sau altul de activitate in aceste zone de protectie.

Multumesc.

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

In cadrul sedintei in special se aduceau exemple a tarilor vecine, cum sint Ucraina si Romania. Ba mai mult ca atit, se spunea ca iata, uitati-va, din lunca Prutului, din riul Prut vecinii din Romania extrag, nemijlocit de pe mal, extrag nisipul.

Deci problema este de o alta natura. In Romania si in Ucraina, printre altele, orice agent economic, indiferent la ce distanta e de la riu, riusor, bazin de apa, dincolo de expertiza ecologica care se face asupra proiectului, lucru care se face si la noi, face evaluarea impactului asupra mediului inconjurator.

Este o situatie obligatorie si se face evaluarea anume pentru a constata suma necesara care trebuie sa fie depozitata pe un cont aparte si care este folosita neaparat pentru diminuarea maxima a impactului.

Luind in consideratie argumentele date si aspectele practice mentionate in discutiile care au fost in fractiune, in Comisie s-a convenit sa se pastreze varianta din proiectul de Lege sub numarul 120, deoarece formula prezentata de Guvern in prima varianta este mai clara si asigura respectarea zonelor de protectie in dimensiunile care au fost, deoarece nu e vorba numai de extragerea solului, zacamintelor, sint peste 7 actiuni care se fac in zona de protectie si care sint necesare de a fi protejate printr-un regim deosebit.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Ciobanu,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.120, precum a fost mentionat, ca proiect de baza in raport cu Proiectul nr.2521 la care revenim imediat.

In aceste conditii, cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.120, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.120 este aprobat.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa. Proiectul nr.2521. Stati putin. Eu, pur si simplu, am fost lipsa. Deci, nr.120 a fost examinat? Eu imi cer scuze. Proiectul nr.2521. Deci eu va rog, pentru stenograma, rectificare, fiindca eu am mentionat proiectul nr.120.

Este vorba de proiectul nr.2521 in calitate de proiect de alternativa, cel de baza fiind nr.120. Corect? Asa este intelegerea noastra. Perfect.

Proiectul nr.2521 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Acum, sintem la doua fara un sfert, este Ora intrebarilor. Pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul Valeriu Cibotaru, reprezentind Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin“, pentru a oferi raspuns la intrebarea colegei noastre doamna Valentina Cusnir.

Domnul Valeriu Cibotaru – sef adjunct al Directiei politici tehnologice in
                                                          complexul vitivinicol:

Stimate Presedinte,

Stimati deputati,

La interpelarea deputatului doamna Valentina Cusnir referitor la recoltarea, chestionarea si prelucrarea strugurilor din recolta anului curent, Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, in numele Guvernului, informeaza urmatoarele:

Recolta globala de struguri in toate categoriile de gospodarii, conform estimarilor prealabile, se asteapta la nivel de 560 000 tone, fata de 466 mii tone in anul precedent.

In gospodariile productiei marfa de toate formele organizatorico-juridice recolta globala de struguri se preconizeaza la nivel de 400 mii tone, inclusiv struguri pentru vin – circa 340 mii tone. Din volumul preconizat, strugurii de soiuri europene vor constitui circa 280 mii tone si cei de soiurile de tip Izabela circa 60 mii tone. La prelucrare se preconizeaza a fi directionati circa 300 mii tone de struguri.

In scopul determinarii volumului concret de prelucrare a strugurilor in anul curent, Agentia a solicitat intreprinderilor vinicole sa prezinte informatii privind programul de procesare a strugurilor cu specificarea cantitatii de struguri sub aspectul principalelor grupe de soiuri pentru vin alb, rosu, soiuri de tip Izabela, precum si a posibililor scheme de achitare pentru strugurii achizitionati.

La moment au prezentat informatia respectiva 41 de intreprinderi, care intentioneaza sa prelucreze circa 220 mii tone de struguri, inclusiv  120 mii tone struguri achizitionati si circa 100 mii tone materie prima proprie.

Pornind de la faptul ca pronosticul privind volumul de prelucrare a strugurilor a fost prezentat doar de 1/3 din numarul total de intreprinderi, se poate concluziona ca obiectivul de procesare a strugurilor de circa 300 mii tone va fi realizat. Totodata, o cantitate anumita de struguri pentru vin, in primul rind, de soiurile de tip Izabela, de hibrizi direct producatori va fi propusa pentru export in tarile vecine: Ucraina si Romania. Nu se exclude nici faptul ca vor fi exportati si struguri de soiuri europene pentru vin.

Pentru organizarea legitima a exportului strugurilor de soiuri pentru vin, Agentia a conlucrat cu Ministerul Economiei si Comertului, cu Serviciul Standardizare si Metrologie si cu Serviciul Vamal, convenindu-se asupra extinderii prevederilor pozitiei 08061090 cu titlul “Altele din grupa struguri proaspeti si uscati” din “Nomenclatorul marfurilor” al Republicii Moldova si asupra strugurilor pentru vin. In acest context, Agentia a intervenit pe linga Serviciul Vamal cu un demers referitor la talmacirea pozitiei nominalizate.

Exportul strugurilor de soiuri europene pentru vin se preconizeaza a fi admis doar in baza contractelor cu partenerii din tarile vecine. Referitor la posibilele scheme de achitare pentru strugurii achizitionati majoritatea intreprinderilor vinicole, care au prezentat informatia, din cauza situatiei financiare dificile, pledeaza pentru achitarea in doua rate: 50 la suta la momentul colectarii strugurilor si 50 la suta pina la finele anului curent. Sau, dupa scheme, in trei transe – cite
1/3 receptionare pina la finele anului curent si in primul trimestru al anului viitor.

Nedispunind de mijloace circulante pentru a se achita integral la momentul colectarii strugurilor, intreprinderile vinicole urmeaza sa recurga la credite bancare. Dat fiind faptul ca multe companii vinicole nu s-au achitat cu creditele anterioare, acestea nu pot obtine credite noi. In scopul solutionarii problemei in cauza, Agentia, in comun cu Uniunea Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri, a inceput negocierile cu Asociatia Bancilor, in vederea oferirii de catre bancile comerciale a unor credite speciale pentru colectarea strugurilor. Pentru diminuarea poverii creditelor ar fi binevenita rambursarea integrala sau in cuantum de 50 la suta a ratei dobinzii din contul bugetului de stat. Pentru promovarea acestei propuneri solicitam asistenta Domniilor voastre. Conform estimarilor, suma creditelor speciale va constitui circa 700 milioane lei, iar rata dobinzii de circa
140 milioane lei.

Referitor la pronosticul preturilor de achizitionare a strugurilor, Agentia, ca si in anii precedenti, va aduce la cunostinta viticultorilor si vinificatorilor pretul de cost al strugurilor. Conform estimarilor prealabile, preturile de cost ale strugurilor de soiuri europene se vor incadra intre 2,4 – 2,6 lei pentru un kilogram. Preturile orientative vor fi negociate intre unitatile profesionale din ramura.

Evolutia preturilor de achizitie a strugurilor denota ca in anul curent datorita calitatii mai inalta a materiei prime, acestea urmeaza a fi mai sporite ca cele din anul precedent. In scopul unei bunei organizari si desfasurari a campaniei de recoltare si prelucrare a strugurilor in anul curent, Agentia, ca si in anii precedenti, va organiza un sir de intruniri regionale, in cadrul carora va pune in discutie particularitatile recoltarii, achizitionarii si prelucrarii strugurilor din recolta anului 2007. Agentia este sigura ca tot ce va fi recoltat, va fi prelucrat la fabricile de vinificatie sau va fi directionat in alte scopuri.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Va multumesc pentru aceasta informatie, dar este atit de neclara.

Noi cunoastem foarte bine situatia ca vinificatorii pot prelucra si cantitati mai mari si pot face vinuri bune, dar intrebarea mea, venita de la tarani, a fost: cit anume vor primi ei pentru acesti struguri? Si anume aceasta am vrut sa aud astazi de la Guvern, pentru ca este mai putin de o luna pina cind incepe recoltarea strugurilor, dar nu ca “vor fi prelucrate”.

Avem exemple inca cind taranii din 2003, 2004 nu si-au primit si nu vor primi niciodata plata pentru strugurii predati vinificatorilor, cu parere de rau. Iata aici va intrebam clar: care este pozitia Guvernului? Daca nu poate plati, sa permita liber exportul strugurilor. Si cei de pe loc, daca vor sa aiba vinuri bune si Guvernul se gindeste la asta, sa se gindeasca cum sa faca ca strugurii cei mai calitativi si mai buni sa ramina aici, in tara.

Plus la intrebarea care v-am adresat-o, v-am cerut si o informatie referitoare la numarul solicitantilor de a produce vin taranesc. Si sa va referiti la acest regulament, care este foarte neadecvat pentru producerea acestei categorii de vin, care ar fi o salvare pentru taranii nostri.

 

Domnul  Valeriu Cibotaru:

Va multumesc.

Stimata doamna deputat,

Am mentionat ca preturile de achizitie, dupa estimarile specialistilor de la Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” si ale savantilor Institutului National pentru Viticultura si Vinificatie, vor fi mai mari ca in anul precedent. Noi deja al doilea an orientam viticultorii si vinificatorii la preturi de cost. Preturile concrete de achizitionare, in conditiile economiei de piata, se negociaza intre vinzator si cumparator.

Deci, noi anul trecut v-am adus la cunostinta in cadrul sedintei comisiei ca am fost impusi de situatia creata, cu toate ca n-am avut dreptul sa facem acest lucru, noi recunoastem, am dat o circulara prin care am propus niste preturi orientative, insa, spre regret, acestea n-au fost respectate. De aceea, inca o data mentionez, la soiurile europene pretul de cost va fi circa 2,4 – 2,6 lei. Daca preturile de anul trecut la soiurile albe au fost incadrate in nivelul 2,4 – 3 lei pentru 1 kilogram, la cele rosii – 3 – 4,5 lei pentru 1 kilogram, anul acesta se vor oferi preturi mai inalte ca anul trecut, se vor acoperi cheltuielile efectuate de viticultori si se va obtine o anumita rentabilitate.

Referitor la export: am vorbit ca noi pe parcurs, dupa ce ne-am intilnit in comisie, am conlucrat si cu Ministerul Economiei si Comertului, si cu directiile respective, si cu Serviciul Vamal, si cu Serviciul Standardizare si Metrologie si am convenit sa transputem pozitia care se refera la alte soiuri care pot fi exportate in stare proaspata. Deci, e clar ca orice agent economic, orice organ de specialitate central, in primul rind, trebuie sa apere interesele producatorilor autohtoni, adica, sa nu diminueze interesele nici a viticultorilor, nici a vinificatorilor.

Astfel, corect ati mentionat dumneavoastra, daca intreprinderile vinicole vor propune preturi avantajoase la soiurile nobile, viticultorii vor furniza acesti struguri, aceasta materie prima la intreprinderile autohtone.

In cazul surplusurilor de struguri, vom permite sa fie exportate in Ucraina sau Romania in conditiile prevazute de actele normative in vigoare.

Referitor la vinul taranesc, a treia intrebare: practic ce a tinut de Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, si anume actele normative, a fost elaborat. Unica situatie, dumneavoastra o cunoasteti, cu privire la aprobarea acestui domeniu ca domeniu licentiat tine de Camera de Licentiere, unde obtin aceasta licenta. Si din recolta anului 2007  instructiunea referitor la producerea vinului taranesc practic este finalizata si vor taranii putea sa produca aceste vinuri si sa le comercializeze in conditiile legii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu cunoasteti daca sint deja.

Domnul Valeriu Cibotaru:

Solicitari directe la Agentie nu au parvenit. 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ce sa zic? Multumesc si de aceasta.

Dar utilizarea unor cuvinte ca “surplusul”, “se va permite exportul” ne demonstreaza sigur ca raminem la punctul zero, cum a fost si pina acum.

 

Domnul Valeriu Cibotaru:

Nu-i chiar asa, fiindca noi dispunem de informatii ca multe intreprinderi de la frontiera cu Ucraina deja au astfel de contracte. Urmeaza, in modul stabilit, sa vedem ce prevad aceste contracte. Si, daca preturile vor fi mai avantajoase, de ce sa nu  se permita exportul?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Cibotaru,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Rog sa adresati intrebari.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Am o intrebare adresata Procurorului General al Republicii Moldova, in paralel o readresez a treia oara ministrului Victor Tvircun, prin care il sesizez pe domnul Procuror General in legatura cu un caz, dupa mine, iesit din comun. Prin intermediul intrebarilor, prin intermediul interpelarilor am rugat Ministerul Educatiei si Tineretului in persoana domnului ministru sa se prezinte in plenul Parlamentului pentru a da raspuns la doua intrebari:

1. Care sint cotele rezervate fiecarei institutii superioare de invatamint? Justificati aceste cote.

2. Cum se explica limitarea dreptului de a face studii in baza de contract? Din pacate, in incercarile mele de a contacta functionarii si oficialii de la ministerul respectiv, mi s-a dat clar de inteles ca anume domnul ministru se opune categoric oricarui raspuns. Consider ca este totusi un lucru iesit din comun si cer ajutorul Procurorului General, fiindca alta cale pentru solutionarea problemei nu vad.

Mersi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu am o interpelare pentru Ministerul Sanatatii si Compania Nationala de Asigurari in Medicina. Vreau sa mi se puna la dispozitie rezultatele controlului efectuat de anumite institutii ale statului: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Departamentul impotriva criminalitatii organizate sau Procuratura Generala la spitalul raional Orhei. Cunosc ca s-a efectuat un asemenea control si as vrea sa am aceste rezultate. Aceasta este prima interpelare.

Si a doua este o intrebare pe care eu o adresez conducerii Parlamentului. Am avut informatii si discutii verbale cu conducerea Serviciului de Informatii si Securitate, care intirzie sa-mi dea un raspuns la o interpelare legata de asa-zisa lista Sandrovschi, difuzata pe Internet. Mi s-a spus ca intirzie raspunsul din cauza ca s-a depistat ca de fapt lista a fost facuta pe serverul Parlamentului. Dar se incearca accesul la acest server. Ma intereseaza in ce masura conducerea Parlamentului este dispusa sa ofere acces la acest server, pentru a grabi perfectarea raspunsului regulamentar si legal la interpelarea pe care eu am facut-o.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. 

 

Domnul Igor Klipii:

Pentru precizare, pentru stenograma ca am uitat sa ma prezint si pentru a facilita adresa la care trebuie sa vina raspunsul din partea domnului Procuror si domnului Tvircun. Igor Klipii, Partidul Social Liberal.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Intrebarea mea este adresata ministrului educatiei si tineretului domnului Victor Tvircun, lista la care solicit raspuns imediat dupa vacanta plenului Parlamentului: cit de bine a functionat si cit de eficient a fost noul mecanism de organizare si desfasurare a bacalaureatului in anul scolar 2006 – 2007? Care a fost impactul acestui Regulament asupra elevilor, care au fost transportati din localitatile rurale spre centrele raionale, impactul asupra parintilor la capitolul coruptie, impactul asupra profesorului? Cer un raspuns amplu, multidimensional, pe toate prevederile acestui regulament.

Si a doua intrebare a mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, dar nici nu stiu cum s-o formulez, deoarece articolul 122 din Regulamentul Parlamentului parca nu-mi da dreptul sa fac... ca contravine aici la doua puncte: cum Guvernul Republicii Moldova isi va organiza activitatea intru coordonarea mai multor structuri care ii apartin?

Pentru ca interpelarile deputatilor sa nu ramina doar cu raspunsuri asa destul de evazive si fara implicarea nemijlocita a Guvernului. Este vorba despre interpelarea mea, care am avut-o referitor la amplasarea emitatorului de radiodifuziune de mare putere, amplasat in oraselul Codru, la care am primit un sir de raspunsuri atit de la Ministerul Dezvoltarii Informationale, cit si de la Guvern. Dar emitatorul asa si sta pe loc. Undele asa si influenteaza asupra sanatatii si nu se stie cine este responsabil de transferul acestui emitator. Raspunsul il astept in scris.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea este adresata in trei directii: domnului Constantin Mihailescu, ministrul ecologiei si resurselor naturale, domnului Anatolie Popusoi, Director general al Agentiei pentru Silvicultura “Moldsilva” si domnului Nicolae Alexei, seful Inspectoratului Ecologic de Stat. Este vorba de taierea nemiloasa a padurilor in codrii nostri.

Am impresia ca organele abilitate au sarcina de a defrisa in general padurile. Amintesc ca conform articolului 127 alineatul (4) din Constitutie, citez: “Bogatiile de orice natura ale subsolului,  spatiul aerian, apele si padurile folosite in interes public... fac obiectul exclusiv al proprietatii publice”. In legatura cu cele expuse, rog o informatie de la persoanele oficiale sus-numite referitor la:

1.Citi metri cubi de material lemnos au fost taiati in 2006 si in prima jumatate a anului 2007 in Republica Moldova cu autorizatia organelor abilitate?

2. Citi metri cubi au fost taiati in mod ilegal pe aceeasi perioada?

3. Cite persoane au fost atrase la raspundere administrativa sau penala pentru taiere ilicita a padurilor pe perioada data?

4. Care a fost dauna materiala pentru taierea ilicita de padure si care este suma daunei recuperate pe aceeasi perioada?

Raspunsurile as dori sa le avem in plenul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Ma adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova, caruia ii solicit sa intervina in cazul a patru familii din raionul Calarasi, inclusiv Luca, Moraru, Preguza, carora, conform deciziei Consiliului raional din 2006, le-a fost corectata marimea creditului preferential.

La interventia mea  a fost si un proiect de hotarire de Guvern la acest capitol. Doua din aceste persoane au indraznit sa candideze pe listele unui partid in Consiliul orasenesc si raional Calarasi, fapt pentru care au fost invitati, li s-a cerut sa scrie cerere, sa se retraga din aceste liste si au fost amenintati ca nu vor vedea aceste credite.

Asa si s-a intimplat si aceste persoane au fost lipsite de drepturi, aceasta hotarire de Guvern in proiect a fost stopata, fapt pentru care rog sa se intervina conform legii, ca aceste patru persoane sa-si poata primi, conform deciziei inca din 2006 a Consiliului raional, creditele. Eu sa fiu informata despre masurile intreprinse.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Adresez intrebarea Ministerului Educatiei si Tineretului, mai bine zis ministrului domnului Victor Tvircun. Intrebarea vizeaza un subiect sensibil pentru parintii, profesorii, elevii care in acest an au sustinut examenul de bacalaureat, in special examenul la matematica, care, in viziunea celor sus-numiti, a fost o catastrofa nationala. Sesizarea mi-a parvenit din raionul Hincesti. Din cei 600 de absolventi 122 nu au sustinut, adica 20 la suta dintre absolventi, examenul de bacalaureat la matematica. Sint localitati, de exemplu Mingir, din care doar 2 elevi din intreaga clasa au sustinut acest examen.

Mai mult, examenul repetat din nou nu a fost sustinut in raionul Hincesti de 41 de absolventi. Paradoxul este ca printre ei sint elevi care au incheiat studiile liceale cu o medie buna, chiar foarte buna, inclusiv la matematica, avind nota 8, media 8,55, 8,40, 7,75 etc.

Profesorii de matematica, printre care sint si dintre cei care au participat la elaborarea si evaluarea curriculumului la matematica, au obiectii serioase la continutul testului. De aceea, rog ministerul sa formeze o comisie care ar include si profesori de matematica din localitatile rurale si sa examineze aceste banuieli ale profesorilor.

Solicit, de asemenea ministerului o informatie privind corigentele la examenul de bacalaureat la toate disciplinele scolare. Informatia sa fie structurata conform rubricilor: lista nominala, institutia de invatamint, nota la examen, nota la examenul repetat, media generala pe anul de studii curent, precum si media pentru 3 ani de studii liceale la disciplina la care nu a fost sustinut examenul.

De asemenea, solicit decizia adoptata in urma analizei acestor informatii, in primul rind, in privinta absolventilor care au avut o medie buna pe parcursul anilor de studii in liceu si acum au ramas in drum, deci nu au un act de studii cu care ar putea sa mearga sa-si continue studiile.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Adresez o interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Presedintele raionului Donduseni, domnul Pavlov, ramine indiferent fata de sesizarile care i-au parvenit si continua sa-i parvina din partea unor primari necomunisti in legatura cu masurile stringente care se impun pentru a compensa pierderile suportate de numerosi agenti economici intr-un sir de sate ale raionului Donduseni in urma grindinei care s-a abatut asupra acestor localitati cu trei saptamini in urma.

In legatura cu acest fapt, solicit domnului Prim-ministru un raspuns explicit, pentru a elucida care sint cauzele unei atare atitudini discriminatorii din partea presedintelui raionului Donduseni, domnul Pavlov.

Care-s masurile ce se impun pentru a exclude pe viitor asemenea atitudini discriminatorii si care sint, in cele din urma, si masurile concrete pentru a compensa, cel putin partial, acele pierderi pe care le-au inregistrat agentii economici din raionul Donduseni?

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Acestea au fost intrebarile. Alte intrebari nu sint? Nu sint. Deci aici incheiem compartimentul Ora intrebarilor si purcedem la audierea declaratiilor.

4 persoane, 4 dintre colegii nostri deputati au solicitat spatiu de timp pentru declaratii, primul fiind domnul Dumitru Ivanov, pe care-l invit la tribuna centrala.

Stimati colegi,

Atrageti atentia, aveti un maxim de 7 minute.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ma voi stradui sa ma inscriu intr-un termen mai scurt, fiindca vorba multa e saracia omului. Mult stimate domnule Presedinte, am fost in asteptare permanenta ca sa apara in Parlament proiectul Codului educational si, convingindu-ma de faptul ca el nu are sanse sa apara in Parlament la 19 iunie, am venit cu initiativa legislativa nr.2312 vizavi de apararea drepturilor si intereselor institutiilor private din invatamintul preuniversitar.

O problema “cu barba” care a fost tratata in ultimii 3 ani si astazi ma gasesc a treia data la tribuna, al treilea an, incercind sa conving opinia publica si in special parlamentarii de faptul ca in Republica Moldova continua sa se incalce in flagrant drepturile omului.

Vreau sa va comunic ca actualmente din cele 25 de institutii din sectorul privat, institutii educationale, 19 au ramas pina in prezent fara cladiri pe care nu
le-au avut niciodata in posesie si pe care deocamdata, le arendeaza.

In municipiul Chisinau, in special, si in Republica Moldova acestor initiatori de a face carte, in multe cazuri de calitate, nu li se permite sa cumpere o cladire, nu li se da lot pentru a o construi si a o avea in posesie. Au incheiat contract de arenda pe 25 de ani, au investit zeci de milioane de lei in formarea conditiilor, de altfel nu erau licentiati, adica nu au primit licenta, aveau posibilitatea sa functioneze si la moment avem 5025 de elevi si 1035 de profesori care la 1 septembrie se vor gasi in strada.

Admitem ca o buna parte din copii, asa sau altfel, vor fi undeva inmatriculati. Atunci vreau sa avem raspuns la urmatoarele intrebari: Cine le va restitui banii acelora carora legea le-a permis sa organizeze o institutie de invatamint preuniversitara in care au investit atitia bani? Ce inseamna contractul de arenda de 25 de ani? Cine astazi poate sa recupereze tot ceea ce au pierdut si eforturile depuse de catre ei pentru a face carte de calitate?

Vreau sa va informez ca anul trecut, atunci, dupa ce s-a votat proiectul de lege initiat de catre fractiunea majoritara ca respins, apoi peste 4 zile proiectul revenit din Guvern, ceea ce s-a intimplat si anul acesta, si care a fost votat, si multumesc ca macar cuiva i-a venit in minte sa inteleaga aceasta chestiune, s-a intimplat ca acesti oameni n-au primit licenta.

Institutiile carora le-au expirat termenul de licenta  nu au primit-o din nou, nu li s-a acceptat licenta, apoi, invitati la Camera de Licentiere, li s-a spus ca daca voi o sa insistati sa va dam licenta, iata scrisoarea e in mina la mine, procuratura n-o sa iasa din institutiile voastre. Si un an de zile au activat fara licenta.

Aceeasi situatie continua si in ziua de astazi cu un coeficient de distrugere totala. Nu stiu ce au de gind sa faca parintii, copiii si colaboratorii acestor institutii la 1 septembrie. Eu nu le-as recomanda sa se ocupe de pichetare, de demonstratii, de manifestari etc.

Astazi documentele lor se gasesc la Curtea Suprema de Justitie si deocamdata sentinta nu este pronuntata. Eu le-as recomanda sa faca toate eforturile sa angajeze avocati, sa trimita toate documentele la CEDO, pentru ca Republica Moldova sa restituie toate cheltuielile enorme facute de aceste institutii.

Anterior v-am adus la cunostinta informatia potrivit careia anul trecut bugetul municipiului  Chisinau a facut economie de 14 milioane lei pentru intretinerea acestor cladiri si pentru toate celelalte, bani platiti de acei care fac invatamint contra plata.

Eu cred ca fiecare copil si parinte are dreptul sa aleaga unde sa faca carte, nu in clase cu completare de pina la 40 de copii, dar in clase cu completare de pina la 12 elevi, ca fiecare profesor sa ajunga la fiecare elev si sa-i dea acea posibilitate frumoasa de a lucra mult, intens si eficient.

Nu stiu ce o sa se intimple, dar cred ca bine nu-i. Se face o singura impresie, stimate domnule Presedinte, ca actuala guvernare intentionat merge la o tensionare nemaipomenita in ceea ce priveste respectarea dreptului omului si a copilului in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Ivanov,

Va multumim si noi.

Domnul Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Declaratia mea se numeste “...privind respectarea in Republica Moldova a articolelor 6 si 60 din Constitutie”. Conform articolului 6 din Constitutie, in Republica Moldova puterile legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin potrivit Constitutiei.

Iar articolul 60 din Legea suprema se stipuleaza ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului.

1. Activitatea actualului Parlament ales in mod legal la 6 martie 2005 ne demonstreaza ca in Republica Moldova se incalca in mod grosolan principiul separarii si colaborarii puterilor in stat. Parlamentul Republicii Moldova s-a transformat intr-o masina oarba de vot, indeosebi dupa sistarea transmiterii in direct a sedintelor in plen ale Parlamentului.

Este un subiect pentru Cartea recordurilor Guinness cind un Parlament ca cel de la Chisinau voteaza in 55 de minute 12 legi. Controlul parlamentar asupra Guvernului prin intermediul intrebarilor, interpelarilor, motiunilor, prin analiza in cadrul comisiilor parlamentare a unor aspecte ale activitatii diferitor ministere si departamente, prin comisii de ancheta etc., indeosebi ancheta parlamentara ca mijloc de investigatie in orice domeniu de activitate, a devenit o fictiune care nu asigura posibilitatea controlului parlamentar asupra intregii activitati economice si sociale a statului.

Un exemplu elocvent in acest sens poate servi mult patimita motiune semnata de un grup de deputati, de care astazi s-a vorbit in Parlament, cind majoritatea parlamentara refuza cu indirjire includerea in ordinea de zi din motive inventate, cu incalcarea evidenta a Regulamentului Parlamentului.

2. Guvernul s-a transformat intr-o anexa ascultatoare a indicatiilor pretioase ale baietilor de peste drum care, de fapt, au preluat in mod ilegal puterea in stat.

3. Institutia prezidentiala  nu-si gaseste locul in sistemul celor 3 puteri in stat si, de fapt, isi aroga functii improprii.

Intr-un stat bazat pe drept, cu un sistem parlamentar de guvernare, Presedintele republicii este, de fapt, persoana care mediaza puterile in stat, mediaza fortele politice si nicidecum nu este seful unui partid care apara interesele doar a unei parti din societate.

4. Justitia la rindul sau este cu ochii legati, nu la figurat, dar la propriu. Astfel, la ziua de astazi, prin hotariri si acorduri amiabile, statul Republica Moldova a pierdut la CEDO 67 de cauze, prejudiciind bugetul de stat cu milioane de lei prin compensatii morale si materiale cetatenilor nedreptatiti de justitia moldoveneasca.

Numai citeva exemple din acestea: in 6 cazuri au fost incalcate toate articolele posibile ale Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, dreptul la (articolul 2) viata, interzicerea torturii, dreptul la un proces echitabil, protocolul 1 aditional s.a.m.d., nu ma voi referi la toate.

5. In aceasta sala se incalca flagrant dreptul, natura electiva a mandatului de deputat si caracterul pluralist al Parlamentului.

Opozitia parlamentara nu are posibilitate sa se exprime in presa, mai ales in cea controlata de guvernarea comunista, inclusiv la “Teleradio-Moldova”. Aceasta inseamna ca unui segment al corpului electoral ii este negata personalitatea politica, ceea ce este de neconceput intr-un regim politic democratic si pluralist.

A nega dreptul opozitiei de a se exprima este sinonim cu negarea pluralismului politic care, conform articolului 1 alineat (3) din Constitutie, constituie o valoare suprema si este garantat.

Majoritatea comunista nu poate pretinde sa guverneze prin intermediul minoritatii, a opozitiei, de aceea nu-i poate  nega dreptul de a se e opune ceea ce este si in interesul guvernarii, atitudinea opozitiei constituind latura critica a procesului de guvernare. De aceea a inabusi opozitia inseamna a nega alternanta, ceea ce este specific comunistilor cu mentalitatea lor de partid unic.

In concluzie, ceea ce nu intelege majoritatea comunista din acest Parlament este ca principiul “majoritatea decide, iar opozitia se exprima si critica” asigura, in ultima analiza, legitimitatea guvernarii, pe de o parte, si conditiile pentru realizarea alternantei politice, pe de alta parte.

Am adus aceste ginduri in fata dumneavoastra in speranta ca ele, la acest sfirsit de sesiune, vor fi, vor ajunge si la cunostinta opiniei publice, pentru a intelege de ce peste 6 ani de guvernare comunista nu este bine ca comunistii sa se mai afle la putere.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Alexandru Oleinic.

Bine, dar rog sa specificati miine dimineata acest lucru, sa nu ne scape.

Domnul Valeriu Cosarciuc. (Rumoare in sala.)

Nu, nu, nu dumneavoastra ati fost al treilea, eu am luat nota.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu am solicitat.

 

Domnul Marian Lupu:

Primul a fost domnul Dumitru Ivanov. Al doilea a fost domnul Gheorghe Susarenco si dupa...

Stimati colegi,

Tot.

Domnule Cosarciuc,

Va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Declaratia Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la situatia din agricultura.

Domnule Presedinte,

Onorata asistenta,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” continua sirul de demersuri prin care incearca sa atraga atentie asupra distrugerii intreprinzatorilor agricoli, insa in acesti 6 ani, guvernarea comunista ramine surda la rugamintile oamenilor de la sate si la propunerile noastre.

Spre regret, conditiile climaterice nefaste amplifica dezastrul din sectorul agroalimentar, ceea ce afecteaza securitatea alimentara a statului. In rezultatul intilnirii cu cetatenii din toate teritoriile tarii, trebuie sa anuntam ca populatia incepe sa fie cuprinsa de panica, mai ales stiind ca este lipsita de un sprijin efectiv din partea autoritatilor de stat.

Prin aceasta declaratie parlamentarii Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” au scopul sa arate efectele dezastruoase ale politicii comuniste in domeniul agriculturii, sa determine renuntarea la politicele de distrugere a satului moldovenesc pin care comunistii sprijina monopolistii din agricultura si sferele adiacente, marind presiunile fiscale si de alta natura, puse pe umerii taranilor si amicilor fermieri, si sa reitereze propunerile “Aliantei «Moldova Noastra»” pentru atenuarea  crizei actuale si pentru rezolvarea crizei generale in domeniu. 

Am acuzat in repetate rinduri lipsa unui program de stat special privind dezvoltarea sectorului agroalimentar si astazi constatam ca lipsesc in continuare investitiile, tehnologiile moderne, ceea ce limiteaza capacitatea de acces a producatorilor agricoli la resursele financiare si la pietele externe de desfacere.

Majoritatea absoluta a taranilor muncesc prin metode vechi in paguba si vind marfa la pret de nimic. Indicatorii economici vorbesc despre rezultatele acestei politici: avem un deficit catastrofal al balantei comerciale externe. In primele 5 luni ale anului el a atins 825 milioane de dolari, cu 46,8% mai mult decit in anul trecut.

In perioada de referinta importurile de produse alimentare s-au majorat cu 20% si aceasta intr-o tara in care agricultura si industria alimentara formau circa 65% din exporturi. In 2007 cota lor in exporturile moldovenesti a cazut la 35%. La implementarea Legii privind asigurarea subventionata a riscurilor in agricultura a fost selectata o singura companie, “Moldasig”, pentru ca face parte din clientela comunista si aplica politicele acesteia.

Iata de ce au fost puse bariere in calea incheierii contractelor de asigurare privind riscurile de productie in agricultura, s-au eliminat cazurile de distrugere sau scadere a recoltei culturii agricole ca efect al secetei excesive, al furtunii, al temperaturilor scazute, al inundatiei.

In rezultatul acestui eroism, in anul 2006 au fost utilizate doar 7 milioane lei din cele 15 milioane alocate, iar in 6 luni ale anului curent sint valorificate doar 4,5 milioane pentru subventionarea asigurarii riscurilor in agricultura.

Va dati seama de impactul acestor politici in conditiile anului acesta in care se estimeaza pierderi nete de 1500 lei perfectare la porumb, 1060 de lei perfectare la floarea soarelui, 750 de lei perfectare la orz si circa 2000 lei perfectare la mazare.

Pierderile totale raportate la suprafetele cultivate vor constitui 1,65 miliarde lei. Viticultorii sint si mai nemultumiti. Politica guvernarii comuniste lasa fara solutie situatia in care datoriile intreprinderilor vinicole pentru strugurii colectati fata de gospodariile taranesti din viticultura sint de circa 200 milioane lei pentru anul 2006.

In 2007 se asteapta o productie globala de struguri mai mare decit in anul trecut, dar intreprinderile vinicole nu mai semneaza contracte de achizitie a strugurilor acoperite cu resurse financiare. Iar guvernarea  face totul ca taranii sa nu-si poata vinde strugurii sau nu face nimic pentru a-i ajuta, ceea ce este echivalent.

Pierderile medii estimate ale fiecarui cultivator de vita de vie vor fi in 2007 de cel putin 5 mii lei. Interzicerea abuziva a exportului de vin in vrac fara nici un temei legal sau economic, ramine unul din procedeele guvernarii comuniste de sugrumare a producatorilor vitivinicoli din Republica Moldova.

Interesul evident este de ai forta sa cedeze afacerile sau de ale trece sub controlul centralizat al clanului aflat la putere. Iata de ce Guvernul, in loc sa promoveze concurenta loiala si transparenta, mandateaza cu drepturi de monopolist la exportul vinului in vrac Intreprinderea mixta “Moldbel-Vin” – SRL inregistrata la 19 martie 2007 cu un capital social de 5400 lei.

“Alianta «Moldova Noastra»” insista sa fie ridicate orice blocaje la exporturile agroalimentare, blocaje care conduc la dictarea unor preturi de nimic pentru tarani, pe a caror munca exportatorii monopolisti fac apoi venituri fabuloase. Lipsa reactiilor adecvate din partea statului ii determina deja pe unii investitori sa-si reamplaseze afacerile in afara tarii (in loc sa atragem investitii), iar pe agricultori ii impune sa ia drumul pribegiei. Si este destul de verosimila aprecierea ca acesta este scopul guvernarii comuniste – distrugerea taranilor si depopularea Republicii Moldova.

Taranii refuza sa mai lucreze pamintul si nici nu au cum face acest lucru in conditiile descrise mai sus. Ei  sint impusi sa-l cedeze la preturi derizorii intre
3 mii si 9 mii lei hectarul, in schimb avem deja in Moldova latifundiari comunisti ce concentreaza terenuri depasind suprafata municipiului Chisinau. Sint persoane fizice care detin in proprietate 20 de mii de hectare si firme cu 38 de mii hectare, iata pe cine-i favorizeaza politicile guvernarii comuniste si populatia tarii trebuie sa stie acest lucru.

“Alianta «Moldova Noastra»” considera ca trebuie stimulati si ajutati, in primul rind, intreprinzatorii agricoli mici si mijlocii care constituie absoluta majoritate si formeaza talpa tarii, populatia satelor noastre.

Am solicitat includerea in ordinea de zi a Parlamentului a doua initiative legislative importante pentru soarta taranilor in acest an secetos: proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007, proiectul de Hotarire pntru modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului cu privire la Regulamentul pentru modul de utilizare a mijloacelor fondurilor pentru subventionarea producatorilor agricoli. Ele prevad alocarea a 300 de milioane lei autoritatilor administratiei publice locale de nivelul al doilea pentru subventionarea lucrarilor agricole si achitarii impozitului funciar, care este o povara grea si injusta pe umerii mici ai agricultorilor. Se impun si alte masuri urgente:

- anularea alineatului (3) din articolul 27 al Legii nr.1100 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice;

- liberalizarea exportului de struguri de soiuri tehnice europene;

- stimularea dezvoltarii pietei funciare in favoarea taranului intreprinzator;

- anularea penalitatilor si amenzilor fiscale calculate pe anul 2007 pentru agentii economici, proprietarii de terenuri agricole;

- alocarea mijloacelor suplimentare pentru achizitionarea griului alimentar in fondul de rezerva;

- subventionarea procurarii de nutreturi combinate;

- reducerea contributiilor agricultorilor la fondul de asigurari sociale de stat;

- subventionarea producatorilor agricoli la procurarea utilajului pentru irigarea mare si cea mica;

- despagubirea pierderilor suportate de toti agentii economici din agricultura carora “Moldasig” le-a  refuzat incheierea contractelor de asigurare.

Sint si alte masuri ce se impun. Fractiunea AMN considera ca Parlamentul este obligat sa intervina, prin instrumentele sale, pina la incheierea acestei sesiuni, pentru a impune Guvernul sa adopte si sa intreprinda actiuni urgente pentru salvarea agriculturii si a satului moldovenesc.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Multumesc vorbitorilor.

Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va alea loc miine, la ora 10.00.

O zi buna in continuare.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.30.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova