version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
đóńńęŕ˙ âĺđńč˙



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008

Sedinta din ziua de 20  martie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.1011 privind demisia Guvernului.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4631 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea serviciului public – anexa nr.1, anexa nr.3; Legea cu privire la avocatii parlamentari – art.4, 5, 6
s. a.).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3045 privind birourile istoriilor de credit.

6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.4632 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Centrul pentru Drepturile Omului, a structurii, efectivului-limita si modului de finantare a acestuia.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.432 privind completarea articolului 4 din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III al Codului fiscal.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4187 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi – art.10; Codul fiscal – art.8, 254 s.a.).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.474 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernele Republicii Albania, Bosniei si Hertegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croatia, Fostei Republici Iugoslave Macedonia, Republicii Muntenegru, Romaniei si Republicii Serbia privind cooperarea in domeniul combaterii coruptiei prin intermediul Initiativei Anticoruptie Sud-Est Europene.

10. Intrebari.

11. Declaratia domnului Stefan Secareanu – Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

12. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Dmitri Todoroglo, Gheorghe Popa – in delegatie; Grigore Petrenco, Efim Agachi, Oleg Serebrian.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu rog sa fie exclus de pe ordinea de zi de astazi proiectul nr.3394.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

Multumesc.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune sa fie inclus pe ordinea de zi de miine proiectul Legii nr.487 din 13 februarie 2008.

 

Domnul  Marian Lupu:

La ce se refera?

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Legea se refera la modificarea Legii nr.156 privind pensia de asigurare sociala de stat si a Legii nr.489 privind sistemul public de asigurare sociala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul  Igor Klipii:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Din numele a 18 deputati care au subsemnat proiectul unei motiuni simple, rog sa-mi acordati posibilitatea sa prezint proiectul motiunii de la tribuna centrala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog. Am luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Situatia atestata pe piata valutara a Republicii Moldova trezeste mari ingrijorari. Numai in ultima luna s-a inregistrat o depreciere a dolarului in raport cu leul moldovenesc de aproape 5 la suta, fapt ce afecteaza grav atit salariatii, cit si exportatorii. In urma aprecierii excesive a monedei nationale, exportatorii, care sint nevoiti sa suporte pierderi considerabile, practic, renunta la tranzactii de export, iar, in consecinta, importurile cresc considerabil.

Pe linga toate acestea, tendinta de crestere a preturilor iese de sub control. Se creeaza impresia ca politica de stabilizare a monedei nationale, promovata de Banca Nationala a Moldovei, nu este in corespundere cu interesele economiei nationale si capata o nuanta dirijabila, contrar celei flexibile.

In legatura cu situatia creata pe piata valutara, propun sa invitam in Parlamentul Republicii Moldova Banca Nationala a Moldovei, pentru a ne prezenta o informatie vizavi de starea de lucruri pe piata valutara si care sint masurile intreprinse de Banca Nationala a Moldovei in diminuarea efectelor negative asupra economiei nationale in ansamblu, asupra agentilor economici sau care sint scopurile urmarite prin mentinerea tendintei de apreciere a valutei nationale. Rog ca sa fie inclus pe ordinea de zi pentru ziua de miine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Saptamina trecuta la ordinea de zi s-a discutat ca in problema patentelor de intreprinzator Guvernul va veni in Parlament cu o noua propunere sau cu un proiect de lege. In contextul celor intimplate ieri, eu nu stiu ce sa propun astazi. Are sens sa mai propunem acele proiecte de legi care au fost propuse sa fie incluse pe ordinea de zi? Dar as dori sa aflu, poate ne informati, care este situatia la zi si care este perspectiva in problema respectiva? Ca sa intelegem cum trebuie sa procedam noi mai departe.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tinind cont de faptul ca noi astazi avem pe ordinea de zi cel putin doua subiecte foarte importante pentru noi, precum si pentru intreaga societate, e vorba de suplimentul la ordinea de zi (proiectul de Hotarire privind demisia Guvernului) si subiectul sub nr.7 (proiectul de Hotarire cu privire la confirmare).  E scoasa?

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Ei, macar aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Macar, da.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Tinind cont de rolul Guvernului in societatea noastra, de faptul ca nu stim cind i s-a dat domnului Prim-ministru “Ordinul Republicii”: inainte de demisie sau dupa demisie, conform articolului 99 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, solicit sa  puneti la vot propunerea mea ca sedinta de astazi sa fie transmisa in direct la posturile nationale de radio si televiziune.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Propun ca sa fie invitat in Parlament Presedintele Republicii Moldova ca sa ne explice din Constitutia carui stat a afirmat ca limba rusa este limba oficiala in Republica Moldova. Este o incalcare flagranta a Constitutiei republicii noastre. Si pentru acest motiv, solicitam sa fie chemat si sa dea explicatii, inclusiv privind demisia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc.

In numele grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat solicit timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a inregistrat.

Microfonul nr.5 in continuare.

 

Domnul  Ion Neagu:

Domnule Presedinte,

Chiar daca sintem in procedura de demitere a Guvernului, consider ca este oportun ca in urmatoarele patru sedinte sa fie discutat in Parlament, sa fie un raport din partea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene privind indeplinirea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi consideram ca Guvernul actual comunist a fost demis si din cauza ca nu a fost solutionata problema legata cu Legea cu privire la patenta de intreprinzator. Inca o data reiteram propunerea fractiunii ca sa fie introdus pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.4183 cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, stimati colegi.

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

In legatura cu demisia Guvernului, stau si ma gindesc atitea planuri am avut adoptate, nu ar fi cazul ca totusi sa vina Primul ministru, chiar si demisionat, ca sa prezinte o dare de seama si un raport despre ce a facut. Cu atit mai mult ca i s-a dat si un ordin atit de important, probabil ca a facut o activitate care merita asa ceva. Or, nu toti sint convinsi de acest lucru. Ar fi bine sa ne convingeti. Eu cred ca ar fi bine sa aiba loc acest lucru si as cere sa supuneti votului propunerea mea.

Si, de asemenea, rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Am inregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Acum un an si jumatate un grup de deputati din Parlamentul Republicii Moldova, preponderent din opozitie, facind trimitere la Regulamentul Parlamentului, la legile Republicii Moldova a inaintat o motiune simpla privind studierea limbii de stat in cadrul Guvernului Tarlev. Iata ca Guvernul Tarlev de acum “pacilo v boze”. Ce o sa facem mai departe, domnule Presedinte? E o intrebare pentru dumneavoastra.

Au fost periclitate drepturile deputatilor din Republica Moldova sau nu, in cazul cind aceasta motiune nu a fost pusa pe rol si nu a fost discutata in Parlament? Acum Guvernul va pleca si ce facem cu aceasta motiune, domnule Presedinte?

Vreau sa va aduc aminte ca, daca aceasta motiune ar fi fot discutata la timp, poate si Partidul Comunistilor, care a facut o “cistka” mare in rindurile sale, si-ar fi desfasurat congresul in limba de stat. Daca nu in limba romana, cel putin in limba moldoveneasca.

Apropo, domnule Presedinte, intr-un fel, trebuie sa mentionam pasul dumneavoastra curajos de la congres cind v-ati tinut discursul, unul din putinii delegati ai congresului, in limba de stat (dumneavoastra apreciati: e romana, moldoveneasca). Eu cred ca a fost totusi un pas, intr-un fel, curajos. Dar ce facem cu motiunea, domnule Presedinte?

 

Domnul  Marian Lupu:

O sa va explic putin mai tirziu.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Dumneavoastra explicati acest lucru deja un an si jumatate.

Domnule Presedinte,

Noi totusi nu sintem copilasi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Imi dau seama.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Sintem deputati care reprezentam un segment considerabil al electoratului. Ignorind acesti deputati, cineva ignora o buna parte a populatiei, a electoratului Republicii Moldova. Eu totusi as vrea ca dumneavoastra sa nu treceti asa usor peste aceasta problema. Dati-ne, va rog, explicatia respectiva. Totusi, conduceti Parlamentul Republicii Moldova si sinteti obligat, prin functia pe care o detineti, sa respectati si sa vegheati Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu placere. Alte propuneri? Nu sint.

Stimati colegi,

Ca urmare a propunerilor care au fost inaintate de la microfoanele din sala, voi supune votului acele propuneri care, de fapt, sint pasibile de a fi supuse votului, potrivit normelor regulamentare.

Prima propunere pe care o supun votului este cea a domnului deputat Oleinic cu referinta la invitarea in cadrul sedintei plenului Parlamentului din ziua de miine, 21martie, a conducerii Bancii Nationale a Moldovei cu prezentarea unui raport, a unei informatii vizavi de situatia pe piata valutara, in special cu referinta la cursul de schimb. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 10.

Sectorul nr. 3 – 23.

 

Domnul  Marian Lupu:

23.

Va multumesc, stimati colegi.

33 de voturi pentru sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

In continuare propunerea domnului deputat Susarenco. Tinind cont de examinarea in sedinta plenului de astazi a subiectului care vizeaza demisia Guvernului, propunerea s-a referit la transmiterea in direct la posturile nationale de radio si televiziune a sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 9.

Sectorul nr. 3 – 25.

 

Domnul  Marian Lupu:

34 de voturi pentru sustinerea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului deputat Neagu de a fi invitat reprezentantul Guvernului cu un raport la subiectul implementarii Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Am inteles, propunerea se refera la includerea acestui subiect pe durata celor 4 sedinte in aceasta bisaptaminala. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 7.

Sectorul nr. 3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

21 de voturi pentru sustinerea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului deputat Cosarciuc privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.4183. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 4.

Sectorul nr. 3 – 20.

 

Domnul  Marian Lupu:

24 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Acum, va zic cu sinceritate, este o mica dilema, e o problema de ordin juridic pentru mine, as ruga sau comisia, sau Directia juridica a Aparatului Parlamentului sa ma ajute referitor la propunerea care vizeaza invitarea Prim-ministrului aici, in sala, avind aceasta situatie ca este depusa cererea. Cine ma ajuta la acest subiect? Bine.

Stimati colegi,

Ca sa iesim din aceasta dilema, avem un instrument simplu, dar clar: supunem votului. Supun votului aceasta propunere evocata de la microfonul nr.5 de colega noastra doamna Pavlicenco. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 4.

Sectorul nr. 3 – 24.

 

Domnul  Marian Lupu:

28 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Acum doua scurte informatii, stimati colegi, la intrebarea domnului deputat Braghis. Da, eu confirm cele spuse anterior si v-o zic cu toata responsabilitatea ca, urmare a negocierilor care au fost purtate, s-a ajuns la unele rezultate care imi par a fi destul de importante, dar le vom vedea in momentul cind acest proiect de lege va fi inaintat.

Din momentul in care sintem astazi in exercitiul de examinare a cererii de demitere a Guvernului, vreau sa va asigur ca acest exercitiu de prezentare a proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.208, din informatiile pe care le posed eu, nu va trena foarte mult, pe simplu motiv ca exercitiul de examinare a noii componente a Guvernului, care va fi propusa plenului Parlamentului, la fel nu va fi un exercitiu de durata lunga.

Si, precum v-am promis anterior, toate proiectele de lege conexe, toate initiativele deputatilor care au fost inaintate la acest subiect, toate vor fi incluse si examinate in pachet, impreuna cu acest proiect de lege care ne va fi prezentat de catre noul Executiv intr-un timp rezonabil de scurt.

Acum referitor la motiune. Vreau sa va spun un singur lucru, am consultat anterior si serviciile respective, serviciile juridice, am avut o colizie, in sensul in care aceasta motiune si-a facut aparitia putin inainte de adoptarea noului Regulament al Guvernului. Deci, tot exercitiul care a fost desfasurat pina atunci
s-a desfasurat in conditiile vechiului Regulament. Si, de fapt, sincer sa va spun autorilor motiunii cu tot respectul, fiindca are dreptate colegul nostru, orice subiect care este abordat trebuie sa fie tratat cu seriozitate, responsabilitate pentru autori si pentru toti ceilalti.

Aveti posibilitatea, acelasi subiect, veti urmari cum se vor desfasura actiunile referitoare la noii candidati la posturile de ministri, de membri ai Guvernului. Daca aceasta problema va mai ramine pe ordinea de zi, initiati o motiune in conditiile actualului Regulament al Parlamentului. In viziunea mea, este destul de simplu.

Stimati colegi,

Tinind cont de propunerile pe care le-am supus votului, de proiectul nr.1011, care va v-a fost distribuit ca supliment, de propunerea referitoare la proiectul de Lege nr.487 si excluderea de pe ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.3394, supun votului aprobarea pe ansamblu a ordinii de zi a sedintei plenului Parlamentului pentru ziua de azi si, respectiv, pentru ziua de miine. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Incepem cu proiectul nr.1011, un proiect care vine ca urmare a cererii de demisie a Prim-ministrului si Cabinetului de ministri. In acest context, il invit la tribuna centrala pe domnul Vladimir Turcan, presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat cererea de demisie a Prim-ministrului Republicii Moldova, domnul Vasile Tarlev, si mentioneaza urmatoarele.

In conformitate cu prevederile articolului 101 alineatul (3) si ale articolului 103 din Constitutia Republicii Moldova, precum si ale articolului 6 din Legea cu privire la Guvern, Prim-ministru este in drept sa demisioneze din propria initiativa.

Demisionarea Prim-ministrului conduce la demisionarea Guvernului in componenta deplina, iar cererea de demisie se prezinta Parlamentului, care urmeaza sa se pronunte asupra ei. Este de mentionat ca, pina la depunerea juramintului de catre membrii noului Guvern, Guvernul demisionat va indeplini numai functii de administrare a treburilor publice.

In aceste conditii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune plenului Parlamentului spre examinare si adoptare proiectul de Hotarire privind demisia Guvernului Republicii Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Turcan.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Domnule Turcan,

Dumneavoastra sinteti principalul legist al acestui Parlament, spuneti-mi, in conformitate cu legile Republicii Moldova, cu Constitutia Republicii Moldova, Primul-ministru este responsabil in fata Parlamentului sau in fata Presedintelui? Cum de se intimpla ca domnul Prim-ministru isi da demisia in fata Presedintelui si nu in fata Parlamentului, organ de care el depinde si in fata caruia este responsabil, care, de fapt, l-a facut pe el Prim-ministru?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Dumneavoastra aveti in vedere prezenta fizica? Va intreb, deoarece, conform Constitutiei, la care eu am facut referinta in raport, cererea de demisie se prezinta Parlamentului.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Domnule Turcan,

Poate cineva in acest Parlament este satisfacut de aceasta situatie. Eu, in calitate de ales al poporului, doresc sa-i adresez domnului Prim-ministru citeva intrebari. Vreau sa inteleg de ce el demisioneaza. Eu am auzit explicatiile domnului Presedinte, dar domnul Presedinte nu este monarh absolut in aceasta tara. Aici sint oameni in fata carora Prim-ministru este responsabil. Noi avem dreptul sa-i adresam Primului ministru niste intrebari. Eu am o temere.

Da, eu nu am votat pentru el si nici nu am de gind sa  votez pentru urmatorul pe care o sa-l propuneti. Dar problema consta in urmatoarele: exista o procedura democratica care trebuie sa fie respectata. Dumneavoastra, domnilor comunisti, deturnati regimul constitutional in aceasta tara, aceasta este problema. Si o sa raspundeti pentru chestia aceasta.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Anatol Taranu:

Fiindca nu se poate de facut acest lucru, asa cum il faceti dumneavoastra. Trebuie sa intelegeti aceasta. Dumneavoastra ati venit legal, pe o cale democratica la guvernare si trebuie sa guvernati democratic, in cadrul democratiei, dar nu in cadrul deciziilor pe care le luati in interiorul partidului dumneavoastra. Noi am avut deja asa partide, le-am avut.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

 

Domnul Anatol Taranu:

Nu conteaza ca a cerut demisia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Si eu vroiam sa-l intreb pe domnul Turcan referitor la nota informativa privind procedura de acceptare a demisiei Guvernului. Oare in aceasta nota, aici, in locul acesta a trebuit sa fie? Sau trebuie sa fie o nota, intr-adevar, care sa ne convinga ca acest Guvern a avut motiv sa demisioneze, prin demisia Prim-ministrului? Nu va pare ca este o trisare? Nu ati avut ce sa scrieti, uitati-va, chiar si in raport este acelasi lucru. Adica ati luat textul exact din partea stinga si l-ati pus pe alta pagina.

Pai, chiar, intr-adevar, drept cine ii tratati pe membrii Parlamentului? Eu inteleg ca partea stinga nu conteaza (acolo e masina de vot, toti sint trasi la xerox), dar mai sint si oameni care au demnitate, mai sint si deputati care stiu sa citeasca, stiu sa analizeze ceva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Chiar asa ne tratati, cu asemenea document, nota informativa, domnule Turcan?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu pot sa va explic un lucru. Toate pretentiile pe care le-ati invocat acum pot fi invocate numai fata de Constitutie si de legile Republicii Moldova, deoarece eu am explicat si am expus in raport si in nota informativa toate prevederile legale, constitutionale, prin care este reglementata procedura demisiei. In cazul dat, demisia este din propria dorinta. Motivele demisiei au fost explicate ieri de catre domnul Prim-ministru, public. Daca nu ma insel, a fost difuzat pe toate posturile teleradio si in mass-media.

De aceea, ramine una, anume aceste lucruri si le-a facut comisia cind a prezentat plenului Parlamentului raportul din punct de vedere al respectarii prevederilor constitutionale, legale si a propus proiectul de hotarire respectiv. Viziunea dumneavoastra, a fiecaruia va fi exprimata prin vot.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu as avea o precizare. De fapt, nu cred ca explicatiile despre care dumneavoastra spuneti ca s-au dat ieri nu ar fi meritat, macar in forma proasta asa cum au fost ele facute, sa fie expuse si aici. Nu cred ca Parlamentul merita mai putine explicatii sau deloc fata de explicatiile publice care s-au facut ieri. Aceasta-i in primul rind. In al doilea rind, domnule Turcan, cu tot respectul, dar eu, pur si simplu, va compatimesc. Si as vrea foarte mult sa nu va compatimesc si intr-o functie mai inalta decit cea pe care o aveti acum.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sentimentele de bunavointa sint salutate in sala plenului Parlamentului.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Vreau sa intreb cine sint acei deputati care au venit cu aceasta initiativa? Noi nu sintem.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Dumneavoastra nu cunoasteti  toti deputatii?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu sint obligata, sint foarte multi pe care nu-i cunosc, chiar activind aici.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Imi pare rau, deja expira termenul mandatului, dar dumneavoastra nu cunoasteti deputatii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu au iesit niciodata la microfon. Dar sint niste reguli. Sa-ti pui asa la fuga semnatura? Eu nu stiu a cui este. Va temeti?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ii numesc. Primul: domnul Turcan Vladimir. Ma cunoasteti?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu conteaza, eu trebuie sa vad aici.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ce inseamna “nu conteaza”? Ati intrebat, eu v-am raspuns: Turcan...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Documentul ramine in arhiva.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

...Zagorodnii si Vlah Irina, membri ai Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu sint obligata sa cunosc semnaturile dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, doamna Cusnir,

Autorii au fost nominalizati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca dumneavoastra ar trebui sa faceti regula in acest Parlament, ca acest document se duce in arhiva si pentru stenograma sa fie, si mai departe sa se stie, si sa nu le fie lene sa scrie ca este Turcan.

 

Domnul  Marian Lupu:

Haideti asa, numele acestor persoane au fost evocate. Ele sint prezente si in stenograma, care va fi plasata pe Web, transparent, nu e nicio problema.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Noi avem multe de acestea. Cred ca este o rusine sa se ajunga in Parlament cu asa un document si dumneavoastra, intr-un fel, sa-l acceptati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Am luat act.

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si sa nu mai apara asa ceva, ca apare de multe ori.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul nr. 4.

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Iata, eu acum discutam cu colegii si, cu toate ca am criticat nu o data Guvernul si am spus ca acest Guvern a adus Republica Moldova de la una din cele mai sarace tari din Europa la cea mai saraca tara din Europa, conform afirmarilor...

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Vreau sa continui, daca o sa fie liniste in sala, domnule Presedinte. Deci, acest Guvern a adus Republica Moldova de la una din cele mai sarace tari din Europa la cea mai saraca tara din Europa, conform afirmarilor care le-au facut insisi reprezentantii Guvernului. Dar ceea ce se intimpla astazi in sala consider ca este o sfidare totala a bunului simt si a legislatiei Republicii Moldova. De aceea, eu indemn colegii sa nu sustina demisia Guvernului pina cind Prim-ministrul nu va fi in sala si va explica care este motivul acestei demisii.

Eu va multumesc, domnule Turcan, ca ne trimiteti la presa, insa noi sintem Parlamentul Republicii Moldova, nu organ de presa.

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Anume ca sintem Parlament, eu v-am citit ceea ce este anume continutul Constitutiei. Si trebuie sa respectam Constitutia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu sint din Directia juridica si nu am de gind sa aduc lamuriri. Prim-ministrul este unica persoana care este in drept sa scrie cerere si s-o prezinte Parlamentului. Si e la alegerea dumnealui sa vina in Parlament sau sa nu vina in Parlament. Noi am mai avut cazuri de demisie la cererea Prim-ministrului, de aceea rog sa intelegem corect.

Eu ma gindesc ca nici hotarirea Guvernului nu trebuia sa fie trimisa incoace. Este cererea Prim-ministrului, acesta este unicul, singurul document care este examinat de Parlament. Doreste Prim-ministrul demisionat sa vina in Parlament, nu doreste – aceasta este treaba lui.

Eu vreau sa va spun ca Fractiunea Partidului Democrat se va abtine de la vot, dar din alte considerente. Noi nu am votat si nu vrem sa fim implicati nici acum.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu am vrut sa ma implic in discutia aceasta, dar m-a zadarit domnul Diacov. In primul rind, a interpreta Constitutia nu are dreptul niciun deputat din Parlament, cit n-ar fi el de mare si cit n-ar fi de comunist. Aceasta tine de competenta Curtii Constitutionale. Numai ea poate sa spuna daca trebuie sa vina Prim-ministrul sau daca nu trebuie.

In cazul in care Prim-ministrul a ignorat totalmente Parlamentul, nu a venit cu un raport la sfirsit de an s.a.m.d., putea sa vina macar acum. Sa-l intrebam de ce a primit “Ordinul Republicii” (apropo, fara avizul Comisiei juridice, pentru numiri si  imunitati). Noi tuturor taranilor le dam avize, numai Prim-ministrului nu i-am dat avizul sa primeasca ordin.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu inteleg ca prin simpla iesire il zadar pe domnul Susarenco, care este mare jurist. Dar vreau sa-i amintesc domnului Susarenco ca el este deputat in Parlament si nu este membru sau Presedintele Curtii Constitutionale. Eu m-am referit la practica care a existat pina acum. Trimiteti o interpelare la Curtea Constitutionala (sper sa mai aveti acolo relatii), rugati-i ca ei sa interpreteze si atunci dumneavoastra o sa aveti dreptate. Eu nu sint jurist, dar inteleg lucrurile acestea foarte simplu.     

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Diacov,

Nu va asezati asa de repede, fiindca continuam.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am dreptul sa-i fac o replica domnului Diacov. Eu stiu cine sint, domnule Diacov. Cum a spus vicepresedintele Parlamentului “ian, nu grohaiti acolo” (domnul Rosca asa a spus, da), cred ca dumneavoastra aveti mai bune relatii, fiindca domnul Presedinte al Curtii Constitutionale e fostul dumneavoastra coleg de Parlament. De aceea, cred ca  nu eu trebuie sa ma adresez, dar sa se adreseze.

Doamna,

Eu va stimez foarte mult, de aceea cu dumneavoastra nu am sa intru in polemici.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

As vrea sa spun ca imi place ca asemenea problema, cum este demisia Guvernului, o discutam intr-o asemenea ambianta.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Susarenco,

Noi regretam faptul ca nu sinteti o persoana educata de Partidul Democrat. La sigur altfel ar fi fost relatiile noastre. Dar noi ne mindrim cu faptul ca in Fractiunea Partidului Democrat a lucrat si presedintele actual al Curtii de Conturi, si Presedintele Academiei de Stiinte, si domnul Braghis a fost membru al Partidului Democrat, si domnul Tarlev, care a demisionat astazi, a trecut prin Partidul Democrat. Asa ca noi putem sa va prezentam lista aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.            

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu va suparati, doar o singura clipa. Intrebari pentru domnul Turcan mai sint? Sint?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vad ca sint.

Domnule presedinte,

Nu va suparati, cred ca am sa va rog sa ramineti la tribuna centrala. De fapt, si unghiul de vedere este unul potrivit.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nicio problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cer scuze. Va rog, microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu nu am o intrebare, eu am o expunere a pozitiei Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Da, noi astazi lejer discutam despre demisia Guvernului, fiindca, practic, noi nu avem Guvern in Republica Moldova. Si noi, ca fractiune parlamentara, am declarat de multe ori ca in Republica Moldova nu este Guvern. Si am spus din care considerente: rata inflatiei a crescut simtitor, aceasta duce la saracie; produsul intern brut, calitatea lui este bazata numai pe importuri si, practic, nu avem economie reala in Republica Moldova; venituri la buget (eu am spus de la inceput ca...

 

Domnul  Marian Lupu:

Aveti doua minute, va rog. Pina la 32.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, eu mai am timp... veniturile la buget sint formate numai din importuri); deficitul catastrofal al balantei comerciale; Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” neindeplinit; nivelul de trai (saracia la sate si in orasele mici a crescut); exodul populatiei peste hotare a crescut (numai in anul trecut, avem date statistice – in jur de 700 de mii de cetateni ai Republicii Moldova, dintre care 75% de la sate), abandonul copiilor in Republica Moldova, cind mamele si tatii pleaca peste hotare, lasind copiii aici, in Republica Moldova, fara ingrijire din partea familiei.

Acestea si altele care au fost mentionate si de catre domnul presedinte al fractiunii parlamentare, domnul Urechean, ne duce la concluzia ca in Republica Moldova nu a existat Guvern si nu avem ce demite. Nu a existat, fiindca, in principiu, tot ce s-a intimplat in acesti ani demonstreaza ca  nu a fost un cap, nu au fost cei care trebuiau sa execute.

 

Domnul  Marian Lupu:

Timpul, stimate coleg.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu au fost cei care trebuiau sa promoveze politici in Republica Moldova. Si (am mentionat aceasta si ieri, si Presedintele Parlamentului in interviu) politicile trebuie schimbate, saracia trebuie micsorata s.a.m.d. Adica noi nu am avut Guvern si nu avem despre ce discuta.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Pe parcursul ultimelor ani Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, in repetate rinduri a atras atentia asupra unui fenomen regretabil si neplacut: lipsa de respect a Guvernului Tarlev-2 fata de forul legislativ. Dumnealui a fost invitat de mai multe ori in Parlament, nu s-a prezentat. Majoritatea comunista de fiecare data a protejat Guvernul pentru a nu se prezenta in Parlament.

Prin nedorinta de a-l invita astazi in sedinta plenara pe domnul Vasile Tarlev, care a depus cererea de demisie, se confirma o data in plus ca domnul Prim-ministru, care inca isi mai indeplineste obligatiile citeva zile, nu a respectat legislatia in vigoare, nu a respectat Parlamentul Republicii Moldova si a indeplinit orbeste indicatiile Presedintelui Vladimir Voronin.

De aceea, noi propunem ca totusi, domnule Presedinte, sa i se faca domnului Tarlev o invitatie oficiala in Parlamentul tarii. Daca va veni, vom vota in prezenta dumnealui “pro”, “contra” sau ne vom abtine, iar majoritatea comunista va da dovada ca, prim demisia lui Tarlev, demisioneaza un lider al Guvernului Republicii Moldova si nu o persoana care a ignorat Parlamentul tarii noastre.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Cu siguranta noi avem posibilitatea sa discutam, sa comentam sub aspect juridic, insa Parlamentul actual poate fi caracterizat ca fiind tot mai des tentat sa ia atitudine politica, decit sa ia in calcul norma juridica. Cu certitudine, daca ne uitam, domnule presedinte al comisiei, la norma legala, noi putem sa intelegem ca Premierul poate sa vina in Parlament sau poate sa nu vina, pentru ca prezentarea demisiei in Parlament, eu inteleg, si presupune prezentarea demisiei de catre cel care a si demisionat, corect.

Insa, domnule Presedinte, stimati colegi, aici putem da multe calificative acestui Guvern. Longeviv, este adevarat, pina ieri energic, de acum obosit a doua zi. Insa cu certitudine acest Guvern poate fi calificat si ca unul care a sfidat cu regularitate si intr-un mod, vreau sa va spun, demonstrativ Parlamentul Republicii Moldova, lucru care a fost manifestat pe intreaga perioada de activitate, cel putin in legislatura actuala. Si acest lucru culmineaza cu atitudinea Guvernului fata de Parlament astazi.

Si aici vreau sa mai fac o precizare, ca, chiar daca facem abstractie de la norma legala, este cea morala. Acest Guvern, Premierul Tarlev a primit mandat aici in Parlamentul Republicii Moldova, indiferent cine l-a votat, cine nu l-a votat, aici a fost institutia care i-a dat mandatul respectiv si a fost de datoria morala a dumnealui (trecem peste norma juridica) de a veni in plenul Parlamentului, de a-si prezenta demisia si de a da explicatiile de rigoare.

Ma rog, deciziile sint decizii a fost primul raspuns pe care l-a oferit Premierul la o intrebare adresata de un deputat, intr-o maniera foarte stranie, dar este anume demisia. Si vreau sa va aduc aminte ca eu am cerut sa vina saptamina viitoare Guvernul in Parlament sa prezinte o informatie ceea ce tine de politica de cadre. Si, uitati-va, maniera, intr-adevar, este una foarte stranie. Ieri Tarlev a raspuns prin demisie la ce se intimpla in Guvernul Republicii Moldova.

Eu va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doar de procedura, fiindca ati avut iesire la microfon.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Poate fi si de procedura. Vreau sa va spun ca in general...

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, doar de procedura.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Pe mine ma deranjeaza cind nu e liniste in sala. Si mereu sint reactii din partea fractiunii comunistilor, care nu sint civilizate. Haideti, cu tarie de vointa, sa ascultam opiniile opozitiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si inca ceva. De ce va invit sa faceti aceasta? Cu atit mai mult cu cit acuma aveti la Partidul Comunistilor un birou “deveatka” in care nu au prea intrat cei cu inalte functii chiar si in Parlament. De aceea, nu aveti o pozitie buna in partid, nu sinteti reprezentativi, cel putin mai taceti in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

De procedura. Deconectati microfonul nr. 5. Haideti putin sa ne ghidam de norme.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile si ca urmare a dezbaterilor desfasurate pe marginea proiectului nr.1011, voi supune votului plenului Parlamentului adoptarea proiectului de Hotarire privind demisia Guvernului.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, care (atrag atentia) se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor alesi, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr.2 – 22.

Sectorul nr. 3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

53 de voturi “pro”. Impotriva?  Zero voturi.

Proiectul de Hotarire nr.1011 este adoptat. Parlamentul Republicii Moldova a acceptat demisia Guvernului. 

Continuam. Proiectul de Lege nr.4631 privind modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia. 

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative a fost aprobat in prima lectura la 21 februarie anul curent. Pentru lectura a doua Comisia pentru drepturile omului a examinat in sedinta sa din 5 martie propunerile parvenite din partea comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului asupra proiectului in cauza, majoritatea dintre care au fost acceptate.

Toate propunerile si decizia comisiei asupra acestora sint expuse in sinteza anexata la prezentul proiect. Comisia pentru drepturile omului propune ca proiectul de Lege nr.4631 pentru modificarea si completarea unor acte legislative sa fie adoptat in lectura a doua, tinindu-se cont de amendamentele si deciziile comisiei din sinteza anexata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Lectura a doua. Propuneri, altele decit cele evocate in raport? Nu sint.

Va multumesc, domnule Secareanu.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4631. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 30.

Sectorul nr. 3 – 16.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

77 de voturi “pro”. Impotriva?  Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4631 este adoptat in lectura a doua. 

Proiectul de Lege nr.3045 privind birourile istoriilor de credit.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte,

Distins Parlament,

Doamnelor si domnilor deputati,

De propune pentru examinare proiectul de Lege privind birourile istoriilor de credit. Acest proiect de lege a fost elaborat de catre Ministerul Economiei si Comertului, in colaborare cu specialistii ministerelor si institutiilor interesate in vederea realizarii prevederilor Strategiei cu privire la atragerea investitiilor si promovarea exporturilor pentru perioada 20062015, precum si Programul de activitate a Guvernului pe anul 2005 – 2009.

E important de mentionat ca scopul principal al prezentului proiect de lege este necesitatea sporirii gradului de protectie a creditorilor si imprumutatorilor pe contul diminuarii riscurilor de credit, precum si in vederea majorarii eficientei de activitate a institutiilor financiare, bancare si nebancare si a altor societati care ofera credite.

Adoptarea acestui proiect este necesara tinind cont de faptul ca in majoritatea tarilor lumii creditorii, adica bancile, companiile financiare, companiile emitente ale cartelelor bancare, companiile de investitii etc. fac schimb permanent de informatii referitoare la capacitatea de plata a imprumutatorilor prin intermediul birourilor istoriilor de credit.

Necesitatea si importanta functionarii unor asemenea birouri a istoriilor de credit poate fi, pot  fi exprimate prin urmatoarele argumente.

In primul rind, biroul istoriilor de credit ridica nivelul de informare a bancilor despre potentialii imprumutatori si, astfel, le permit sa evalueze mult mai exact riscul nerambursarii creditelor. Aceasta permite creditorilor sa stabileasca eficient pretul si destinatia imprumuturilor, miniminalizind riscul aparitiei problemei de selectie nefavorabila.

In al doilea rind, biroul istoriilor de credit permite reducerea costurilor de cautare si obtinere a informatiei pe care in caz contrar bancile ar fi perceput-o de la clienti intr-un mod neoficial. Aceasta duce la echilibrarea spatiului informational pe piata financiara si determina creditorii sa stabileasca rate competitive ale dobinzilor. Ratele reduse ale dobinzilor majoreaza venitul imprumutatorilor si stimuleaza activitatea lor.

In al treilea rind, birourile istoriilor de credit formeaza un mecanism cu efect disciplinator pentru imprumutatori. Fiecare stie ca, in cazul neonorarii obligatiunilor din contractul de imprumut, reputatia de afaceri va fi compromisa pentru potentialii creditori, limitind pina la excluderea accesului la creditele viitoare si facindu-le mut mai scumpe, in aceste conditii.

Acest mecanism, de asemenea, stimuleaza debitorii sa ramburseze imprumuturile contractuale si, de altfel, creeaza o imagine clara si consecventa pentru creditori.

In aceste conditii, doresc sa remarc ca functiile de reglementare, supraveghere, control, in vederea respectarii de catre birourile istoriilor de  credit a legislatiei in vigoare, precum si disolutionarea extrajudiciara a litigiilor vor fi realizate de catre autoritatea publica competenta si, in aceste conditii, se recomanda ca aceasta autoritate sa fie Comisia Nationala a Pietei Financiare.

Desi concurenta intre bancile comerciale stimuleaza creditarea comerciala, creditarea pe termen mediu si lung, dupa cum cunoasteti, este inca putin dezvoltata. Totodata, creditarea pe termen lung este exagerat de costisitoare pentru companiile din Republica Moldova, mai ales pentru intreprinderile mici si mijlocii care constituie coloana vertebrala a economiei tarii, 98% din totalul intreprinderilor. Practic, toate creditele pe termen mai mare de un an sint oferite din sursele financiare puse la dispozitia bancilor comerciale de catre donatorii straini.

In final, e important sa mentionez, stimati domni deputati, ca in prezent birourile istoriilor de credit functioneaza, practic, in toata lumea, in diferite forme de organizare juridica. Majoritatea tarilor au ajuns la concluzia ca dezvoltarea eficienta a economiei este imposibila fara transparenta informationala.

Mai mult ca atit, in aceste conditii, acordarea unui credit cu conditii favorabile, cu o dobinda mica, poate fi efectuata doar in conditiile in care utilizatorii istoriilor de credit, creditorii, sint bine informati.

In aceste conditii, rugam sustinerea proiectului dat.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule viceministru.

Intrebari? Cine a fost primul la microfon?

Microfonul nr.4 sau... va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Melnic,

Cu siguranta proiectul respectiv este unul important, necesar. Am doua intrebari, in fond.

Articolul 2. “Notiuni utilizate” si am in vederea ultimul alineat: “biroul istoriilor de credit – persoana juridica cu drept public sau persoana juridica cu drept privat, constituita ca societate cu raspundere limitata sau societate pe actiuni”. Care ar fi motivatia sa ne rezumam numai la aceste doua forme de organizare? Spre exemplu, de ce nu “intreprindere individuala”?

 

Domnul Viorel Melnic:

Bine, in primul rind...

 

Domnul Vladimir Filat:

Este o intrebare care ma intereseaza, vreau sa inteleg.

 

Domnul Viorel Melnic:

Am inteles. Pornind de la faptul ca biroul istoriilor de credit este o persoana juridica, asa cum am scris la inceputul notiunii date...

 

Domnul Vladimir Filat:

Am inteles.

 

Domnul Viorel Melnic:

...intreprinderea individuala nu poate intra in acest compartiment.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, atunci poate revenim si reglementam prima parte. Noi tot timpul vorbim despre forma de organizare, ca ea urmeaza sa fie una functionala, debirocratizata s.a.m.d. Este, ma rog, un punct de vedere care urmeaza sa-l si discutam.

 

Domnul Viorel Melnic:

Am inteles.

Stimate domnule deputat,

Noi consideram ca forma organizatorico-juridica de intreprindere individuala care, de fapt, este reorganizata si pe parcursul unei perioade scurte de timp va deveni intreprinzator individual, ceea ce inseamna ca o persoana fizica doreste sa-si lanseze propria afacere.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu este obligatoriu.

 

Domnul Viorel Melnic:

Cel putin asa este scris in legislatia internationala si noi sintem de parerea ca totusi biroul istoriilor de credit trebuie sa fie o persoana juridica.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Si articolul 17 alineatul (3). Eu incerc sa inteleg, dar nu pot. De ce atita insistenta de a ocoli prevederile Legii nr.235 care stabileste foarte clar prioritatile s.a.m.d. Iarasi propuneti ca autoritatea publica responsabila sa aplice amenda administrativa, sa suspende licenta, sa retraga licenta s.a.m.d.

 

Domnul Viorel Melnic:

Am inteles.

Multumesc pentru intrebare.

De fapt, am vrut sa anticipez aceasta intrebare prin raport, dar ar fi luat mai mult timp. Vreau sa va aduc la cunostinta ca atunci cind am elaborat acest proiect de lege si a fost aprobat in sedinta Guvernului in luna aprilie 2006, Legea nr.235 nu exista. Noi in Comisia pentru politica economica, buget si finante am avut foarte mari discutii vizavi de capitolul IV, dar, intrucit proiectul deja a fost inaintat...

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, am inteles. Deci dumneavoastra acceptati.

 

Domnul Viorel Melnic:

Sintem gata pentru lectura a doua sa-l aducem in concordanta cu Legea nr.235.

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta am vrut sa intreb.

Va multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule Melnic,

Am vrut sa va intreb in privinta scopului acestei legi, fiindca, in principiu, conform Legii privind actele legislative, scopul ar trebui sa fie expus in articol separat.

Scopul apare numai in preambul ca informatie ce caracterizeaza respectarea de catre debitori a obligatiunilor asumate prin contractele de credit. Adica, practic, acest scop apare numai in preambulul acestei legi, dar nu in articolul concret care trebuie sa aiba o norma imperativa.

Dar, in baza acestui scop declarat in preambul, as vrea sa va intreb in privinta articolului 5 alineatul (2) referitor la obligatia debitorului. Institutiile financiare pentru a avea informatia daca debitorul a achitat sau nu a achitat, este de ajuns ca debitorul sau cel care este sursa de informare sa prezinte informatia numai despre faptul daca a achitat sau nu a achitat agentul economic sau entitatea economica creditul.

Si poate fi inclus si un indicator, ca rata a indatorarii, adica sa fie clar pentru cei care studiaza aceste istorii de credit. Fiindca, consider ca este excesiva informatia care necesita a fi difuzata prin intermediu biroului de credit. Solicitarea creditului, data solicitarii, suma solicitari, modalitatea si valoarea asigurarii, a rambursarii, informatia privind creditul acordat, adica este o informatie, sa spunem asa, confidentiala si care prezinta secret comercial.

Care este parerea dumneavoastra? Noi am putea sa...

 

Domnul Viorel Melnic:

Am inteles intrebarea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...comprimam informatia care se da, adica numai despre faptul daca agentul economic a rambursat sau nu a rambursat si, daca este necesar un criteriu si un indicator de performanta, rata indatorarii care se calculeaza foarte simplu.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Cosarciuc,

Vreau sa va spun ca proiectul dat a fost expertizat de expertul Bancii Mondiale care ne-a si spus ca, in conformitate cu legislatia europeana, istoria de credit este compusa din 3 parti, ceea ce am descris in articolul 5: partea introductiva, partea de baza si partea suplimentara.

Vizavi de situatia ca este foarte larga si poate abuziva aceasta informatie, noi in comisia pe care dumneavoastra o prezidati, am discutat despre acordul subiectului de credit. Si in proiectul acesta este scris ca orice informatie, inclusiv de la sursa de informare catre biroul istoriilor de credit si din biroul istoriilor de credit catre utilizator, trebuie sa fie livrata cu acordul subiectului de credit, cu acordul persoanei. Si opinia dumneavoastra ca acest acord trebuie sa fie in scris noi am sustinut-o si pentru lectura a doua vom face rectificarea respectiva.

Dar credeti-ma ca in realitate nu este de ajuns doar ca istoria de credit sa contina informatii despre creditul rambursat sau nerambursat sau despre datele de identificare a persoanei. Deci ii sint necesare, nu in zadar am scris “la sursele de informare”, am scris “si alte organisme autoritati publice centrale” care trebuie sa livreze informatii, cum este Serviciul Vamal, cum este Ministerul Dezvoltarii Informationale, care in baza de contract vor furniza informatii de alta natura, dar care este tangentiala cu istoria de credit, care este tangentiala cu creditul.

Din aceste considerente, noi totusi sintem de parerea ca ar trebui sa lasam aspectul mai larg al informatiilor de credit, pentru a avea o imagine totala si pentru ca bancile, pina la urma, avind informatia din biroul istoriilor de credit, sa nu caute si alte alternative de obtinere a informatiilor, asa cum se face de fapt acum, care costa mai mult decit ar costa serviciul biroului istoriilor de credit.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Melnic,

Sa revenim atunci la preambulul legii: “In scopul crearii conditiilor pentru formarea, prelucrarea, stocarea si prezentarea de catre birourile istoriilor de credit a informatiei ce caracterizeaza respectarea de catre debitor a obligatiunilor asumate prin contract de credit.” Este scris foarte clar si foarte succint obligatiunile, adica a achitat sau nu a achitat, dar nu e nimic despre suma creditului, despre forma gajului care a fost prezentata s.a.m.d.

Uitati-va, dumneavoastra ati scris aici foarte, asa, simplu si succint, numai despre informatia daca a platit sau nu a platit si e de ajuns. Daca vrem sa avem informatia despre situatia agentului economic, sint alti indicatori, cum ar fi rata indatorarii fata de...

 

Domnul Viorel Melnic:

In articolul 5 noi lucrul acesta l-am descris.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar  nu trebuie sa avem cifrele, fiindca cifrele vorbesc despre potentialul unui agent economic, despre posibilele lui, eu stiu, activitati de business si alte chestiuni care pot fi folosite de altii, care pot fi folosite...

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu pot fi folosite de altii, fiindca aceeasi lege obliga pastrarea confidentialitatii informatiei, chiar si sanctiuni pentru divulgarea informatiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Melnic,

Ca sa nu discutam mult, eu as propune totusi pentru lectura a doua sa analizam foarte clar articolul 5 si scopul declarat in aceasta lege, adica mai ales alineatul (2).

 

Domnul Viorel Melnic:

Sint de acord.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si la articolul 6 am o intrebare, e legata de alineatul (9): “Prezentarea de catre sursele formarii istoriilor de credit a informatiilor, prevazute in articolul 5 al prezentei legi, catre biroul istoriilor de credit...”

Atunci noi am discutat chiar si la comisie ca trebuie sa adaugam si daca se respecta articolul 6 alineatul (4), adica daca este acordul debitorului.

 

Domnul Viorel Melnic:

Da, si am fost de acord cu aceasta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si inca una. Articolul 7 alineatul (14): “Prezentarea de catre biroul istoriilor de credit a informatiilor, prevazute in articolul 5 al prezentei legi, utilizatorului istoriei de credit  sau altor persoane care au dreptul sa primeasca raportul de credit in conformitate cu prezenta lege si alte acte normative, nu constituie incalcarea secretului comercial.”

Stimati colegi,

Noi am discutat ca avem Legea nr.235 care spune ca trebuie sa fie foarte clar scris in lege, in actul concret ce ar insemna, de pilda, in cazul dat, “alte acte normative”. Care sint ele? In baza caror alte acte normative? Am discutat si cu domnul Creanga ieri, cu seful Directiei, ca in lege ar fi normal sa fie scrisa denumirea actului normativ si articolul actului normativ la care se face referinta, fiindca, astfel, iese ca iarasi noi incurcam lumea si nu aplicam Legea nr.235 care prevede previzibilitate, concretizate s.a.m.d. Ar fi bine ca aici...

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule Cosarciuc,

Am spus la capitolul acesta, am spus si am recunoscut ca legea nu a fost revazuta prin prisma Legii nr.235 din considerente obiective. Si pentru lectura a doua am dat acordul si sintem disponibili sa o rectificam.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aici, la acest alineat, trebuie sa scriem concret, fiindca este o chestie importanta.

 

 

Domnul Viorel Melnic:

Asa si prevede Legea nr.235.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Secretul comercial al informatiei.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Clar. Lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule viceministru,

Am si eu doua intrebari. Nu gasesc in cuprinsul legii care sint principiile de formare a acestor birouri, vor fi in dependenta de contracte, istorii, surse de formare sau cite birouri de acest fel vor fi in Republica Moldova?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimata doamna Buliga,

Articolul 4 din proiectul dat descrie clar principiile de formare a istoriilor de credit.

 

Doamna Valentina Buliga:

A istoriei.

 

Domnul Viorel Melnic:

In acest conditii, daca ne uitam peste proiect vedem ca unica restrictie care este pusa in acest proiect este ca in capitalul social al birourilor istoriilor de credit persoanele afiliate trebuie sa aiba cel mult 25%. Aceasta nu inseamna ca in Republica Moldova vor fi restrictii la formarea birourilor istoriilor de credit si va fu unul sau doua. Este piata care va determina disponibilitatea birourilor istoriilor de credit.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, dar noi mai avem cazuri cind ar fi fost logic ca unele principii de extindere... eu aici o sa ma refer la farmaciile care Ministerul Economiei si Comertului nu a acceptat sa fie amplasate, in dependenta de numarul populatiei, la o anumita distanta si astazi avem acel surplus. Sa nu ne trezim ca vom avea birouri, dar nu vom avea credite si nu vom avea istorii. Ma rog, piata o sa reglementeze, in viziunea dumneavoastra.

Si a doua intrebare.

 

Domnul Viorel Melnic:

Cele  care vor fi suplimentare vor disparea.

Doamna Valentina Buliga:

Toti vor vrea sa traiasca si vor utiliza metode si principi care, pina la urma, tot ministerul va trebui sa le  stabileasca.

Si a doua intrebare. Peste tot, vad, vor presta servicii in baza de contract, vor... informatii la fel. Care va fi documentul care va reglementa costul acestor servicii? Parca noi, cind vorbeam despre modificari la Legea nr.235 si asa-numita “Ghilotina II”, tindeam spre o minimalizare a numarului de documente adoptate in conformitate cu legea.

Nu ar fi fost mai clar daca era un articol care ar fi prevazut modalitatea de formare si calculul preturilor pentru serviciile prestate de aceste birouri?

 

Domnul Viorel Melnic:

Doamna Buliga,

As fi de acord cu dumneavoastra, in conditiile in care serviciile ar fi prestate de catre o autoritate publica centrala sau locala, sau de stat, sa-i spunem mai direct. In aceste conditii, asa cum este scris in proiect, absolut toata informatia se presteaza pe baza de contract, deci unicul document este piata.

Piata va determina pretul acestor servicii. In masura in care pretul nu-l satisface pe biroul istoriilor de credit sau pe utilizator, el va cauta o alta alternativa de obtinere a acestei informati. Deci nu putem noi fixa aici principiile de stabilire a preturilor. Mai mult ca atit, ele nu sint servicii sociale unde statul poate sa intervina sa le reglementeze.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu sint de acord. Oricum, orice serviciu bate astazi buzunarul cetateanului nostru si ar trebui create astfel de reglementari in anumite domenii ca sa aiba un impact mai putin considerabil asupra cetateanului nostru care pina la urma bancile se asigura de inflatie, dar cetateanul nostru. Pur si simplu, nu este protejat.

 

Domnul Viorel Melnic:

Cetateanul are libera alegere, libera initiativa de a alege orice banca de la care doreste sa ia credit.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Melnic,

Eu inteleg foarte bine lucrurile acestea.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Domnule Melnic,

Cam cite birouri de acestea ar putea sa se infiinteze in Republica Moldova?

Domnul Viorel Melnic:

Ma intrebati care este numarul?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da, exact. Adica mai multe, nu.

 

Domnul Viorel Melnic:

Piata va determina.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, uitati-va la articolul 11, a vorbit mai sus despre aceasta doamna Buliga, toate serviciile prestate de aceste  birouri vor fi efectuate contra plata. Acum, articolul 11 alineatul (1) litera f): “Biroul istoriilor de credit este in drept sa solicite informatii de la ministere, alte autoritati administrative centrale, autoritatile administratiei publice locale si autoritatea publica competenta, in vederea verificarii informatiilor continute in istoria de credit.”

Ce iese atunci? Aceste informatii autoritatile trebuie sa le puna la dispozitie in mod obligatoriu si gratuit?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Nu. Stimate domnule deputat, e scris: “Biroul istoriilor de credit este in drept sa solicite.” Aceasta nu inseamna ca autoritatea publica centrala este obligata sa-i ofere.

Mai mult ca atit, in articolul 4, din cite imi amintesc, unde vorbim despre sursele de formare a istoriilor de credit, este scris: “Informatia pentru biroul istoriilor de credit se acorda pe baza de contract.” Si daca autoritatea publica centrala nu va dori prin intelesul ca informatia contine secret comercial, prin intelesul ca informatia nu poate fi livrata tertelor, aceasta autoritate nu va oferi informatia data si nu va incheia contract. Deci, este pe principii de bunavointa.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Eu cred ca trebuie de exclus aceasta litera din proiect, ca o sa punem pe umerii acestor autoritati publice o povara enorma.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Noi am descris un drept.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Pai, dreptul     acesta ei o sa poata sa-l argumenteze si o sa inteleaga altii  ca-i obligatoriu, cineva e obligat sa...

 

Domnul  Viorel Melnic:

Dar nu este o obligatie.

 

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Daca este drept, dreptul acesta trebuie sa fie valorificat. Asa e?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Discutam pentru lectura a doua. Dar va zic ca opinia mea personala si a ministerului, care a elaborat acest proiect, este ca atita timp cit se ofera dreptul de a solicita informatia, nu se obliga institutia de a acorda aceasta informatie.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Si care este avizul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei la acest capitol?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Avizul Centrului?

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

El nu a vazut aici un element de coruptivitate?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Nu-l am in pachet, cu parere de rau.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa ma interesez, domnule viceministru, daca, pina la urma, noi am discutat, care este pozitia dumneavoastra vizavi de organizarea ca forma a acestor birouri, noi vedem in articolul 2 “Notiuni utilizate”, unde biroul istoriilor de credit este persoana juridica de drept public sau persoana juridica de drept privat, eu l-am intrebat pe Filat si am inteles ca nu e clar, pina la urma, sint numai private sau este si de stat?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Stimate domnule Guma,

Noi in comisie, in prezenta dumneavoastra, am discutat foarte mult vizavi de aceasta definitie. Si atunci, pina la urma, din cite imi amintesc eu, am decis ca nu este o problema in cazul in care noi afirmam aici ca este de drept public, fiindca, conform aceluiasi proiect, statul, chiar daca intervine, el nu va avea dreptul sa aiba mai mult de 25% in capitalul social al acestei entitati. In aceste conditii, oricum, daca consideram ca un minister si alt minister pot veni cu cite 25%, este afirmatie falsa, fiindca sint persoane afiliate si, in contextul  acestui proiect, ele nu pot participa in capitalul social al intreprinderii. Riscul nu este, din punctul nostru de vedere, atita timp cit statul poate sa aiba maxim 25% in cazul in care el va participa la capitalul social.

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Eu nu prea imi imaginez cum va fi in practica cind un minister, eu nu stiu, Ministerul Dezvoltarii Informationale, sa spunem, al lui domnul Molojen, sau alt minister va participa in comun cu niste firme private.

 

Domnul  Viorel Melnic:

In cazul in care el va dori sa participe.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Intelegeti, aici sint niste norme, mai ales ca este practica internationala, unde au fost asa birouri, inclusiv in tarile europene unde au activat si, pina la urma, au fost privatizate, au fost vindute, avind in vedere ca nu s-au dovedit a fi viabile. Agentul economic sau persoana fizica, sa spunem asa, nu va aduce informatia unde persista statul.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Domnule Guma,

Noi nu avem o propunere insistenta de a lasa sau de a scoate. Noi sintem gata sa venim cu argumente suplimentare pentru lectura a doua si atunci decidem lasam sau nu. V-am spus doar ca riscul nu exista, ca urmare a celeilalte restrictii care este pusa.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Ca urmare si a faptului de 25% la suta. Eu vreau sa va intreb atunci: care ar fi situatia? Eu nu cunosc, dar sint deja birouri de creditare in tara? Ele se vor supune prevederilor articolului care prevede 25 la suta numai cota de participare? Daca astazi el este un actionar unic – 100%, ce trebuie sa faca? Sa vinda sau sa inceapa sa formeze niste scheme asa mai...?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg domnule Guma,

Domnule viceministru,

Eu apreciez, intr-adevar, inalta importanta a intrebarii pe care ati adresat-o dumneavoastra si trebuie la modul cel mai serios sa se lucreze pentru lectura a doua, fiindca este un gen de activitate specific, un gen de activitate care necesita informatii. Asa e sau nu este asa?

Eu inteleg foarte bine temerea dumneavoastra, ne imaginam ca vor exista
4-5-6 si doar in una din aceste entitati juridice cineva, care reprezinta sectorul public, vine cu 25 la suta. Noi am putea sa excludem situatia ca anume aceasta entitate juridica ar putea sa intervina prin diferite metode pentru a limita accesul altora la aceleasi informatii, pentru a se plasa pe o pozitie de exclusivitate. Aceasta nu este o intreprindere oarecare.

Domnul Valeriu Guma:

Noi avem astazi cazuri si companii de asigurari, si altceva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua acest subiect, mai ales tinind cont de pozitia Ministerului Economiei si Comertului, care a spus ca nu are argumente, de fapt, nici nu are intentia sa stea pe pozitiile date, este flexibil, acest subiect trebuie sa fie discutat in mod special.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Totusi as vrea sa aflu raspunsul anume la intrebarea aceasta.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Va raspund imediat. Articolul 20 din prezenta lege scrie clar si da absolut raspuns la intrebarea pusa de catre dumneavoastra, se prevede: “Persoana juridica, care desfasura activitate in calitatea de birou a istoriilor de credit pina la intrarea in vigoare a prezentei legi, este obligata sa se conforme acestei legi. Lucrul acesta este scris. Deci, ce-ar insemna aceasta daca acum detine...

 

Domnul  Valeriu Guma:

Care este sensul conceptului prevederii de 25 la suta si nu mai mult de o persoana? Care este, in general? De ce, chiar si in institutii financiare, cum sint bancile, noi nu avem asemenea prevederi? Poate sa fie un uniactionar suta la suta.

In alte, nu mai putin importante, genuri de activitate noi nu avem asemenea prevederi. De ce noi trebuie sa limitam? Adica din start noi cream, ca atunci cind cineva o sa doreasca sa faca aceasta, el trebuie sa se afilieze cu un var, cu un prieten, nu stiu cu cine, si o sa faca niste scheme, niste firmulite, tot lui afiliate si diminuam, mimam, practic, chestia aceasta. Nu este un lucru normal. Care-i logica?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Nu este o insistenta principiala din partea autorilor, sintem gata sa discutam si aceasta problema in lectura a doua. Atita timp cit ea a fost, in principiu, ridicata prin toate comisiile parlamentare, argumentul nostru este ca noi am incercat sa evitam birourile de buzunar, prin darea posibilitatii de a crea...

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule viceministru,

Cum se spune, piata va dicta daca este de buzunar sau nu.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Vreau sa va spun ce s-a intimplat in Rusia si in Kazahstan. In aceste doua tari nu a fost pusa restrictia de 25%, a fost libera initiativa de a crea birourile istoriei de credit. S-a intimplat situatia cind a aparut in fiecare orasel cite un birou al istoriei de credit, care avea cite o banca pe care o deservea si, pina la urma, nu aveau sens aceste birouri ale istoriei de credit, fiindca au aparut multe de buzunar. In legislatia din Rusia sint proiectele deja elaborate prin care se modifica si se pune restrictia de 25%. S-a mers si pe criteriul acesta.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Eu cred ca aceasta nu va fi un, sa spunem, impediment pentru a forma birouri de buzunar.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Sintem gata pentru discutii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Pregatiti-va pentru discutii in lectura a doua.

 

Domnul  Valeriu Guma.

Si inca o precizare importanta. In articolul 6 alineatul (7) se prevede ca sint cazuri in care nu se cere acordul persoanei pentru care se cere informatia. Eu as vrea ca, de principiu, sa intelegem ca orice informatie, chiar si de catre persoanele detinatoare de registre publice de informatie... adica in alineatul (7) literele a) si b), unde se prevede: “fara acordul persoanei fizice”.

Eu consider ca acesta nu este un lucru bun ori cerem niste explicatii: ce se are in vedere? Orice informatie, care se cere, trebuie sa fie prezentata obligatoriu cu acceptarea persoanei, indiferent la ce ne referim: la registre publice sau la informatii din alt domeniu.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Iarasi ne conducem de recomandarile date de expertul Bancii Mondiale, ca acele informatii care nu afecteaza personalitatea subiectului de credit pot fi acordate si fara acordul acestuia. Noi sintem gata sa venim cu concretizarea care anume informatii pot fi oferite fara acordul subiectului de credit, dar sa eliminam in totalitate aceasta prevedere nu putem, fiindca sint informatii care sint si pe site. Sint in acces liber, in acces public. Si aici nu putem sa spunem ca eu vreau sa acceses o informatie de pe site si pentru aceasta trebuie sa am acordul persoanei. Pentru lectura a doua vom veni cu concretizarea informatiei unde vrem sa dam aceasta posibilitate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Noi am discutat mult si la comisie problema referitoare la preluarea si prelucrarea datelor de catre birourile de credit si, parca, in totalmente am ajuns la concluzia ca ele nu ar trebui sa fie excesive, ci ar trebui sa fie relevante la capitolul evaluarii solvabilitatii agentului economic sau a persoanei fizice.

In articolele 2, 5, 6 si 7 proiectul de lege contine, practic, norma ca toate institutiile publice ofera informatii birourilor de credit. Mie mi se pare, si aproape sint convins, ca aceasta informatie, care este propusa in proiectul de lege pentru a fi prezentata birourilor de credit de catre institutiile publice, este excesiva pentru acea informatie care este necesara pentru a aprecia solvabilitatea unui agent economic sau a unei persoane fizice.

Dumneavoastra va dati bine seama ca astazi nici Ministerul Dezvoltarii Informationale nu poseda asa un registru amplu de informatii. Practic, legea este asemanatoare cu cea din Federatia Rusa, la care facem noi referinta, si din Romania, dar si legile acestor tari nu contin un spectru atit de larg de prezentare a informatiilor de catre institutiile publice catre birourile de credit. Care totusi este pozitia dumneavoastra, pentru lectura a doua, la acest capitol?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Noi, domnule Bolboceanu, am spus si in comisie ca sintem gata sa discutam la fiecare articol in parte si apreciem foarte mult implicarea dumneavoastra minutioasa in acest proiect. Pentru lectura a doua vom discuta si vom vedea care este limita acestor informatii.

Dar vreau sa va fac totusi referinta la articolul 6 din proiectul dat, unde se stipuleaza: “Sursele de formare a istoriilor de credit pot fi oferite doar pe baza de contract.” Si doar institutiile financiare, care sint nemijlocit interesate in obtinerea informatiilor de la biroul istoriilor de credit, sint obligate sa prezinte informatii relevante.

Deci, opinam ca totusi acordarea informatiilor, oricit de importante si relevante nu ar fi acestea, va fi facuta pe baza de contract. Deoarece sint diferite autoritati publice centrale, care, de altfel, sint vizate in articolul 2 ca surse de formare a istoriilor de credit, sintem gata sa revedem aceasta lista. De asemenea, sintem gata sa vedem ce-ar putea sa ofere fiecare autoritate publica centrala in calitate de informatii.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule viceministru.

Eu am inteles ca pentru lectura a doua sinteti dispus sa revenim.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Sigur ca da, aceasta am spus-o si la sedinta comisiei.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Si a doua intrebare. In articolele 4, 6, alineatele (4) si (5), articolul 7, articolul 9, in toate aceste articole, intr-un alineat sau altul, se fac trimiteri la alte articole, care, la rindul lor, tot contin trimiteri. Mi se pare ca ceasta modalitate va face foarte dificila aplicarea legii.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Obiectia e primita. Pentru lectura a doua vom rectifica, dar, in cazul in care rectificam, evident ca se va mari volumul legii.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Da, dar vom avea o claritate.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Am inteles.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Intr-adevar, ati mentionat importanta si necesitatea legii date si aceasta se vede si prin rapoartele de expertiza care le-a dat Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, sint vreo 15 foi de propuneri pentru lectura a doua. Si ne mira faptul ca avizul Asociatiei Bancilor este unul dintre cel mai bun, Asociatia Bancilor sustinind intru totul proiectul dat.

Dar eu vreau sa ma refer la articolul 15 “Reglementarea de stat, controlul si supravegherea asupra activitatii birourilor istoriilor de credit.” Totusi, nu va pare ca aprobarea de catre Guvern a listei documentelor potrivit carora se va reglementa activitatea birourilor, chiar si cu referinta la alineatul (2) litera f) punctul 7), unde este scris ca autoritatile centrale care indeplinesc alte atributii, stabilite de legislatie...

Nu credeti ca ar fi mai logic ca totusi sa fie stipulat in lege foarte explicit toate conditiile de activitate a birourilor date? Totusi Guvernul nostru foarte des, de regula, isi asuma mai multe competente decit sint stabilite in legislatie. Si noi permanent aici, in Parlament, trebuie sa indreptam greselile pe care le face Guvernul pe parcursul activitatii. Nu credeti ca totusi ar fi mai bine, mai clar, mai necesar ca totul sa fie stipulat in lege? Ca noi pe urma, intr-adevar, sa avem o lege aplicativa si cu efect.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc, domnule Oleinic.

Dumneavoastra aveti dreptate, eu am spus in raspunsul la intrebarea domnului Filat ca capitolul IV in intregime, incepind cu articolul 15, va fi revizuit prin prisma Legea nr.235 si am spus de ce. Fiindca proiectul dat a fost elaborat inainte ca Legea nr.235 sa apara. In aceste conditii, intr-adevar, noi si in comisie am discutat, sint unele conditii care sint puse aici, la alineatul (2), dar trebuie sa fie aprobate prin lege. Nu sintem de acord ca tot ce e descris la alineatul (2) al articolului 15 trebuie sa fie stipulat prin lege, deoarece Guvernul, de asemenea, are competente sa aprobe unele prevederi, inclusiv cele descrise aici.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Totusi eu consider ca unele prevederi, la care eu m-am referit, sint de concept. De aceea, noi ar trebui chestia aceasta s-o clarificam acum, in prima lectura, fiindca trebuie sa fie stipulat clar in lege ce stabileste Parlamentul si ce stabileste Guvernul.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Atunci trebuie sa analizam fiecare punct din alineatul (2).

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Ce variante avem?

 

Domnul  Viorel Melnic.

In lectura a doua.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Bine. Atunci cred ca sint de concept. Si o interventie. Colegul Guma s-a referit aici: persoana juridica cu drept public este intreprindere de stat. Acolo nu pot fi si alte prevederi, pe care dumneavoastra le stipulati in punctul 6) al articolului 16, cu 25%, cu 20%, inca un actionar. De aceea, chestia aceasta trebuie sa fie foarte clar determinata in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind birourile istoriilor de credit, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si raporteaza urmatoarele.

Birourile de credit sint institutii financiare, care au drept obiectiv prestarea de servicii pentru banci, societati financiare, asiguratori si altii in domeniul managementului riscului si al selectiei clientelei, prestate preponderent pe baza prelucrarii automate a informatiilor.

Sensul economic al acestor institutii este legat de modul in care institutiile de credit dintr-o piata anume isi realizeaza obiectivele comerciale, mai ales in domeniul creditelor pentru persoanele juridice, al microcreditarii si al selectarii clientelei. Analiza proiectului pentru prima lectura a generat un sir de intrebari care vor fi examinate pentru lectura a doua, si anume: alinierea proiectului la prevederile Legii cu privire la protectia datelor cu caracter personal si ale Legii privind accesul la informatie, optimizarea continutului raportului de credit, ca datele preluate si prelucrate de biroul de credit sa cuprinda numai datele care sint relevante si neexcesive in scopul evaluarii solvabilitatii, al reducerii riscului de creditare si includerea in lege a prevederilor suplimentare care sa sporeasca nivelul de protectie a informatiei si al responsabilitatii pentru divulgarea ei.

In avizele lor majoritatea comisiilor parlamentare propun proiectul de lege pentru examinare in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului, fara a inainta obiectii. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie au inaintat unele obiectii care vor fi examinate pentru lectura a doua. Directia juridica a dat avizul pozitiv, au si niste obiectii.

Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de Lege privind birourile istoriilor de credit in sedinta plenara a Parlamentului si aprobarea lui in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Bondarciuc,

Chiar la inceputul raportului dumneavoastra spuneti despre faptul ca birourile de credit sint institutii financiare. Am extras din Legea institutiilor financiare si ma uit la notiune, nu prea se leaga domeniul de activitate al birourilor cu cel al institutiilor care sint reglementate ca fiind institutii financiare. Daca imi permiteti, eu dau citirii: “Institutie financiara – persoana juridica ce accepta depozite sau echivalente ale acestora netransferabile prin nici un instrument de plata si care utilizeaza total sau partial aceste mijloace pentru a acorda credite sau a face investitii pe propriul cont si risc”. Aceasta este definitia notiunii.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu am avut in vedere ca ei se ocupa cu prestarea serviciilor in directia institutiilor financiare, asa poate a trebuit sa corectez.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu am impresia ca noi trebuie sa dam definitia exacta, fiindca notiunea “institutii”...

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu in raport nu am schimbat pozitia care este prezentata in proiectul dat.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Nu, eu sint de acord. Eu nu zic de dumneavoastra, pentru lectura a doua, fiindca, inca o data, “institutie financiara” este reglementata exhaustiv de lege.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Da? Pentru lectura a doua, va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3045. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3045 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.4632 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Centrul pentru Drepturile Omului, a structurii, a efectivului-limita si a modului de finantare a acestuia.

Domnule Esanu,

Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
                                                               permanent al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de Hotarirr supus atentiei dumneavoastra vine sa inlocuiasca prezentul regulament al Centrului pentru Drepturile Omului, sa stabileasca o noua structura si un nou efectiv-limita al acestuia in legatura cu amendamentele care au fost introduse, in ultimul timp, in Legea cu privire la avocatii parlamentari, inclusiv proiectul care a fost adoptat astazi in lectura a doua.

La proiectul de act normativ supus atentiei dumneavoastra nu exista amendamente conceptuale. Chiar si acele care se refera la majorarea numarului avocatilor parlamentari deriva din amendamentele deja acceptate de catre Parlament in legislatia in vigoare. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea actului supus atentiei Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Hotarire cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului pentru Drepturile Omului, a structurii, a efectivului-limita si a modului de finantare a acestuia este elaborat de catre Guvern in scopul realizarii Hotaririi Parlamentului nr.188 din 30 iunie 2006. Principalele obiective ale proiectului de hotarire sint orientate spre perfectionarea unor aspecte ale reglementarilor ce tin de activitatea Centrului pentru Drepturile Omului, in vederea imbunatatirii acesteia.

Proiectul de hotarire vizeaza majorarea numarului de avocati parlamentari de la 3 la 4, astfel instituindu-se functia de avocat parlamentar specializat in problemele protectiei drepturilor copilului si serviciul destinat protectiei drepturilor copilului. Propunerea de majorare a numarului de personal al institutiei de la 37 la 55 reiese din atributiile si volumul de lucru cu care este investita institutia mentionata.

Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele tuturor comisiilor, avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si a constatat ca acestea sustin proiectul de lege.

Am avut un sir intreg de propuneri de imbunatatire a proiectului in cauza. Ele au fost acceptate de comisie. Toate aceste propuneri sint reflectate in sinteza care este anexata la prezentul raport si pe care o aveti fiecare dintre dumneavoastra.

In aceste conditii, Comisia pentru drepturile omului propune ca proiectul respectiv sa fie adoptat, luindu-se in consideratie, bineinteles, toate amendamentele si deciziile comisiei pe marginea acestora din sinteza alaturata.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, voi supune votului adoptarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4632. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4632 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.432 privind completarea articolului 4 din Legea pentru punerea in aplicare a titlului III al Codului fiscal.

Guvernul.  

 

Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Cu permisiunea dumneavoastra voi prezenta spre examinare si adoptare un proiect de lege care, prin esenta sa, vine sa formalizeze si sa atribuie caracteristici legale unei adresari a Asociatiei Copiilor Surzi din Moldova. Cu ceva timp in urma in adresa Guvernului Republicii Moldova a parvenit o adresare din partea asociatiei sus-numite prin care se solicita scutirea de la achitarea TVA la importul unei partide de aparate auditive in valoare de circa 3,7 mii de euro, donatie a unei organizatii de binefacere din Croatia.

Examinind solicitarea respectiva si luind in consideratie scopul nobil al donatiei sus-numite, precum si activitatea Asociatiei Copiilor Surzi din Moldova, care distribuie gratis aceste aparate, Guvernul a considerat benefica si absolut necesara scutirea de taxa pe valoarea adaugata a aparatelor destinate copiilor cu deficiente auditive si a aprobat aceasta hotarire.

Stimati deputati,

Avind in vedere ca conditia iminenta a efectuarii donatiei respective o constituie scutirea de TVA, putem considera ca pierderile ipotetice ale bugetului de stat in marime de circa 12 mii de lei nu pot constitui in niciun caz motiv pentru a respinge aceasta initiativa, mai ales luind in cionsideratie destinatia importului respectiv. Anume avind aceste argumente, va rog sa sustineti proiectul dat si va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

 

Domnul Ion Chicu:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind completarea articolului 4 din Legea nr.1417 din 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III al Codului Fiscal, prezentat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Prezentul proiect de lege are ca scop imbunatatirea procesului instructiv-educativ de reabilitare si integrare a copiilor deficienti de auz din Republica Moldova.

Proiectul de lege prevede scutirea de TVA la importul marfurilor de la pozitia tarifara 902140000 – aparate pentru facilitarea auzului surzilor, cu exceptia partilor si accesoriilor, destinate Asociatiei Copiilor Surzi din Moldova. Comisia sustine conceptual acest proiect de lege in prima lectura. Propunerea comisiei pentru agricultura si industria alimentara de a exclude in lectura a doua cuvintele “cu exceptia partilor si accesoriilor” nu se accepta, pe motiv ca pozitia tarifara 902140000 din Nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova are denumirea “aparate pentru facilitarea auzului surzilor, cu exceptia partilor si accesoriilor”.

Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului, aprobare in prima si adoptare in a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul  nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc.

Domnule presedinte,

In sedinta comisiei, cind ati discutat dumneavoastra acest proiect de lege, nu ati incercat sa propuneti utilizarea altor notiuni? Fiindca atunci cind utilizam notiunea de “surd” este usor jignitor, ofensator. “Persoane cu deficiente auditive” – aceasta ar fi, poate, terminologia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Vedeti care este situatia? In Nomenclatorul marfurilor este acest cuvint  si noi nu putem sa excludem din nomenclator acest cuvint.

 

Domnul  Marian Lupu:

De fapt, domnule Varta, pe dimensiunea de esenta ati avea dreptate. Dar pe dimensiunea legala domnul presedinte, intr-adevar, constata o situatie cind sintem prinsi intr-un coridor ingust legal. Astfel, este denumirea acestei pozitii tarifare in documentele respective si atunci lucrul acesta daca-l schimbam...

 

Domnul Ion Varta:

Din inertie mergem pe versiunea aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

..poate crea niste coliziuni puternice la furnizare.

 

 

Domnul Ion Varta:

Da, poate in procesul adoptarii unui cod trebuie sa revenim la rectificari.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta-i alta treaba.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Sintem astazi in 20 martie. Acest proiect a venit in Parlament la 8 februarie anul curent. De ce s-a intirziat atit de mult, ca avem proiecte pe care le votam
intr-o zi, se promulga si le dam unda verde. Ce s-a intimplat de ati tinut asa de mult acest proiect?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu l-am tinut mult. Am primit toate avizele, am discutat in cadrul sedintei comisiei si l-am prezentat.        

 

Doamna Valentina Cusnir:

Era posibil, cred ca nu-i atit de voluminos, sa-l examinati cu mult mai devreme, ca este mult asteptat acest proiect, pentru a facilita pe acei cu probleme.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.432. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.432 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile, lectura a doua? Acceptat? Acceptat. In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.432. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 32.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3? Haideti sa fac eu putina matematica: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15. 15 voturi.

78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.432 este adoptat in lectura a doua. 

Proiectul de Lege nr.4187 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Am onoarea sa va propun spre examinare si adoptare un proiect de lege elaborat de Guvernul Republicii Moldova in strinsa colaborare cu Banca Nationala a Moldovei si Asociatia Bancilor din Moldova. Cooperarea entitatilor mentionate la elaborarea proiectului respectiv se explica prin multitudinea scopurilor urmarite de autori, si anume:

1.Prevenirea evaziunii fiscale, al carui element indispensabil, in majoritatea cazurilor, il constituie numerarul.

2. Asigurarea unui control mai eficient al nivelului inflatiei sau stabilitatii preturilor, sarcina Bancii Nationale a Moldovei consfintita prin lege si extrem de dificil si costisitor de realizat in conditiile in care peste 7 miliarde de lei numerar se afla in afara sistemului bancar, deci incontrolabil de catre supraveghetorul pietei financiare bancare din tara.

3. Asigurarea conditiilor egale pentru toti consumatorii si pentru toate mijloacele de plata, in special fiind vizate cardurile bancare.

De fapt, atingerea scopurilor care ne-au determinat sa elaboram si sa promulgam acest proiect de lege ar insemna solutionarea unui ghem intreg de probleme, la baza carora sintem ferm convinsi ca sta masa enorma de bani in numerar, aflati in circulatie incontrolabila, intangibili si, as zice, imuni fata de orice instrument de control al lichiditatilor aflat la dispozitia Bancii Nationale.
Ne-am intrebat care este sensul utilizarii masive de catre agentii economici a banilor in numerar ca mijloc de plata in conditiile cind aceasta forma de achitare este evident mai costisitoare pentru ei, din punct de vedere valoric, dat fiind costurile si comisioanele aferente eliberarii si manipularii lor, precum si din punct de vedere al cheltuielilor de timp.

Din pacate, trebuie sa constatam ca elementul-cheie in mai multe fenomene, cum ar fi contrabanda, salarii in plic, evaziuni, contabilitate dubla, etc., etc., pe care de ani de zile incercam sa le contracaram, il constituie acelasi numerar. In conditiile nivelului actual avansat de dezvoltare a sistemului de efectuare a platilor prin virament bancar, care este unul rapid si eficient, prezentul proiect prevede modificarea articolului 10 din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, si anume excluderea restrictiei prin care se plafona suma achitarilor efectuate lunar in numerar de catre un agent economic si stabilirea unei marimi maximale a unei tranzactii deservite de numerar in valoare de 1000 de lei. Este clar ca aceasta modificare in niciun caz nu afecteaza cetatenii, care pot achita in numerar orice suma.

De asemenea, se propune limitarea pina la 10 mii de lei a sumei in numerar cu care agentii economici pot sa achite drepturile vamale. Actualmente exista o practica raspindita de achitare a taxelor la import prin numerar in momentul devamarii, sumele achitate depasind de multe ori cifre cu sase zerouri. Numai anul trecut din toate incasarile Serviciului Vamal circa 18% au fost receptionate sub forma de numerar.

Aceasta situatie provoaca un sir de intrebari in conditiile cind peste tot se spune ca numerarul este mai scump decit banii de pe conturile bancare cu circa 7%, cind viramentul bancar efectuat pentru achitarea drepturilor vamale este confirmat in sistemul de plati aproape instantaneu, adica nu este vorba de lipsa de operativitate. Alta explicatie a acestui fenomen decit intentiile de evaziune, posibil cimp de manevra pentru manipularea valorii in vama, noi nu gasim.

Un alt element conceptual al proiectului respectiv, care vine sa completeze efectele scontate ale primului articol, dar urmareste un spectru mai larg de scopuri, cum ar fi incurajarea achitarilor prin intermediul cardurilor bancare si asigurarea dreptului consumatorilor de a utiliza acest mijloc de plata, este obligativitatea instalarii treptate a dispozitivelor de efectuare a operatiilor cu carduri bancare,
asa-numitelor postterminale. De asemenea, se introduce obligativitatea utilizarii postterminalelor in cazul cind cumparatorul de marfuri sau servicii doreste sa achite prin card bancar.

Actualmente sint semnalate numeroase cazuri de nerespectare a acestui drept al consumatorului chiar si de unitatile comerciale la care bancile au instalat asemenea dispozitive. In cazul adoptarii de catre dumneavoastra a acestui proiect asemenea incalcari vor fi pasibile sanctionarii similare neutilizarii masinilor de casa si control in procesul decontarilor in numerar.

Este clar insa ca, dat fiind caracterul etatizat in timp si selectiv dupa genurile de activitate al procesului de instalare a postterminalelor, sanctionabilitatea aferenta neutilizarii lor nu poate intra in vigoare inainte de expirarea termenului stabilit de acest proiect pentru instalarea acestor dispozitive. Astfel, proiectul prevede obligativitatea instalarii postterminalelor pina la
1 ianuarie 2009 de catre toti agentii economici din domeniul comertului si prestarii de servicii la care volumul de vinzari aferente acestor activitati a depasit
10 milioane de lei in anul 2007.

Tot in acest termen sint obligati sa instaleze postterminale agentii economici din Chisinau care desfasoara activitatea conform Clasificatorului activitatilor din economia Moldovei, diviziunea 55, adica barurile, restaurantele, hotelurile si diviziunea 50, adica comertul cu amanuntul al carburantilor, si care au inregistrat in anul 2007 un volum de vinzari aferente acestor activitati de 2 milioane de lei.

Incepind cu 1 iulie 2009 obligativitatea instalarii postterminalelor este valabila pentru toti agentii economici al caror volum de vinzari pe parcursul anului precedent a depasit 2 milioane de lei.

Stimati deputati,

Cind vorbesc despre obligativitatea agentilor economici de a instala postterminale, am in vedere, de fapt, obligativitatea de a accepta instalarea acestor dispozitive, deoarece bancile le  instaleaza gratis, adica aceasta prevedere nu presupune comportarea de catre agentii economici vizati a unor cheltuieli esentiale.

Astazi, din pacate, de multe ori unitatile comerciale nu accepta instalarea postterminalelor, chiar si cu riscul de a pierde potentialii cumparatori sau clienti care doresc sa achite valoare marfurilor sau serviciilor procurate prin card bancar.

Ca urmare a faptului ca bancile comerciale instaleaza aceste dispozitive gratis, iar valoarea estimativa a postterminalelor care vor fi instalate in baza acestui proiect de lege depaseste 50 de milioane de lei, Guvernul vine cu initiativa de a scuti importul  acestor echipamente de taxa pe valoare adaugata.  Aceasta considerind si faptul ca pierderile bugetului sint doar ipotetice, iar beneficiile instalarii masive a postterminalelor si utilizarii pe larg a cardurilor bancare – mai mult decit evidente.

Proiectul respectiv a fost avizat si sustinut de catre entitatile reprezentative ale mediului de afaceri, inclusiv patronatele, Consiliul Economic pe linga Primul-ministru, sindicate, a trecut expertizarea grupului de lucru al asa-zisei “ghilotine”.

Onorat Parlament,

Ca urmare celor mentionate si luind in consideratie multitudinea de probleme pe care, dupa parerea noastra, le putem solutiona prin adoptarea acestui proiect de lege, va rog sa sustineti modificarile propuse.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, intrebari, stimati colegi?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Eu as incepe intrebarile prin ultima dumneavoastra afirmatie, de fapt, prin comentariul la ultima dumneavoastra afirmatie, precum ca aceste postterminale sint instalate gratuit. Eu vreau sa va spun ca, poate, pentru agentii economici, unde urmeaza sa fie instalate, pentru bugetul statului si pentru tara nu sint chiar atit de gratuite, avind in vedere scutirea pe care o propuneti dumneavoastra.

Eu nu cred ca bancile din Republica Moldova sint institutii care nu au sursele necesare pentru a-si achita darile catre stat in cazul procedurii de import. Si cind vorbim de venituri ipotetice, haideti sa acceptam ca este asa o (eu prima data aud asa expresie) ipotetica ca venit. Orice venit este  unul ipotetic, depinde daca are loc activitatea sau nu.

Explicati, va rog, care totusi este motivatia ca veniti cu propunerea de a fi scutit acest import de la taxa TVA.

 

Domnul Ion Chicu:

Da, va multumesc mult pentru intrebare.

In primul rind, ce am in vedere cind zic “venituri ipotetice”. Zic “ipotetice” in cazul cind admit faptul ca, daca nu s-ar acorda aceasta facilitate, adica importul acestor dispozitive, nu s-ar efectua si, respectiv, veniturile acestea sint doar ipotetice.

In ceea ce priveste faptul daca bancile au sau nu bani, nu vreau sa comentez aici. Doar vreau sa spun ca, fiind convinsi de utilitatea acestui proiect, vrem sa stimulam, pe orice cale, importul masiv al acestor dispozitive si instalarea lor in termene cit mai restrinse, astfel incit am venit si cu propunerea de scutire.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am inteles. Spuneti, va rog frumos, domnule viceministru, proprietate a cui vor fi aceste postterminale?

 

Domnul Ion Chicu:

Din cite stiu eu, ramin proprietate a bancilor care le-au instalat, dar, eu stiu... da, imi confirma si colegii de la Banca Nationala ca ramin...

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Deci va avea loc un raport, da, economic intre proprietarul acestui postterminal si beneficiar, agentul economic. Spuneti, va rog frumos, mai avem exemple in activitatea economica din Republica Moldova cind prin lege impunem agentii economici sa aiba relatie obligatorie cu alti agenti economici si daca in experienta internationala noi avem asemenea cazuri cind prin lege agentul economic este obligat sa instaleze si sa aiba raport, haideti sa spunem, comercial sau economic cu alt agent economic prin norma legala, in felul in care este prezentat?

 

Domnul Ion Chicu:

Eu cred ca prin lege noi trebuie sa asiguram dreptul oricarui consumator de a putea utiliza mijlocul de plata care este cardul bancar acolo unde dumnealui considera necesar. In conditiile noastre, cind agentii economici refuza instalarea acestor dispozitive sau le-au instalat, dar refuza utilizarea lor, probabil ca una din solutii este anume acordarea...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Legislatia Republicii Moldova ofera dreptul de a utiliza si numerarul ca si forma de achitare s.a.m.d.

 

Domnul Ion Chicu:

De acord. Noi nu limitam acest drept, dar in cazul cind eu am card bancar si cineva nu-mi accepta cardul bancar ca mijloc de plata, atunci ce trebuie sa intreprind? Aceasta e solutia. Si in toate tarile, din cite cunoasteti dumneavoastra, numerarul este de acum o raritate.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu este interzis, domnule viceministru. Si vreau sa va spun ca interesul agentului economic este sa aiba post terminalul si agentul economic are postterminal nu prin impunere, dar prin faptul ca are nevoie de acest postterminal. Am studiat si noi legislatia si va spun cu certitudine ca nu este nicio experienta europeana sau de alt gen in acest sens.

 

Domnul Ion Chicu:

Eu va multumesc.

Inca o data vreau sa reiterez ca noi nu limitam utilizarea sau nu introducem utilizarea cardelor bancare in detrimentul utilizarii numerarului. Dar sint cazuri, si ele sint frecvente, cind consumatorul nu poate utiliza cardul bancar din cauza ca nu i se pune la dispozitie dispozitivul respectiv.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, noi... stati, domnule viceministru, sint mai multe posibilitati de a te achita cu cardul bancar. Dumneavoastra vorbiti despre postterminale, in cazul dat.

 

Domnul Ion Chicu:

Sint de acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Lucru care presupune cu totul si totul altceva.

 

Domnul Ion Chicu:

Care alta posibilitate, cind vii la o unitate care presteaza servicii sau comert angro sau cu ridicata, cind ai cardul bancar, decit dispozitivul acesta – postterminal. Eu nu stiu alta posibilitate. Daca imi comunicati, va rog...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vreau sa va spun ca este posibilitatea transferului bancar si nu este obligatoriu cardul bancar, in cazul in care vorbim de tranzactiile la care ati facut referinta.

 

Domnul Ion Chicu:

Eu, ca destinatar.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate, domnule viceministru,

Haideti ca nu intram in discutie, este clar ca o sa aduceti argumentele pe care le-ati invocat si in nota informativa. Vreau sa fac o scurta referinta la aceasta nota informativa. Am mai gasit o notiune foarte interesanta care suna in felul urmator: “care prevad obligativitatea acceptarii”. Eu nu inteleg cum acceptul poate sa fie obligatoriu. Deci, acceptul presupune o chestie benevola.

Si acum ultima intrebare, daca imi permiteti, domnule Presedinte si stimate domnule viceministru. In cazul in care dumneavoastra doriti sa reglementati si sa rezolvati problema in complex, asa cum invocati de la tribuna centrala si prin nota informativa, explicati-mi, va rog frumos, de ce faceti exceptie in cadrul reglementarii in cazul comertului de tipul Cash & Cary. Metro a convins ca, de fapt, in cazul lor, s-ar putea de facut o exceptie sau este o alta abordare, iarasi foarte...

 

Domnul Ion Chicu:

De fapt, pina la intrebarea dumneavoastra eram sigur ca proiectul respectiv vizeaza si sistemul respectiv de...

 

Domnul Vladimir Filat:

Serios?

 

Domnul Ion Chicu:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vreau sa va spun ca daca o sa cititi atent proiectul de lege o sa aveti o surpriza.

 

Domnul Ion Chicu:

Atunci ramine sa modificam pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ramin, domnule viceministru, pentru lectura a doua multe lucruri. Noi vom veni sau voi veni cu amendamentele respective. Din punctul meu de vedere, domnule Presedinte, si acest proiect de lege, daca e sa-l privim prin prisma Legii nr.235, “Ghilotina II”, lasa multe semne de intrebare.

Multumesc.

 

Domnul Ion Chicu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, constatam ca prima lectura este cu surprize, ceea ce ar insemna ca lectura a doua trebuie sa fie fara ele. 

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule Chicu,

La 6 martie 2001 Guvernul a adoptat Hotarirea cu privire la implementarea masiva a instrumentelor de plata fara numerar, care a fost publicat in “Monitorul Oficial” la 19 aprilie 2001.

Vreau sa amintesc ce prevede aceasta hotarire: Se recomanda agentilor economici ale caror marfuri comerciale anuale cu ridicata sau cu amanuntul depasesc 1 milion  de lei si celor care presteaza servicii si incaseaza plati publice sa incheie in anul 2001 cu institutiile financiare contracte de acceptare a instrumentelor si modalitatilor de plata fara numerar, ultimele urmind sa se instaleze in locurile de achitare a platilor, pe linga masinile de casa si control, terminale post pentru transferul electronic de fonduri.

Vreau sa va intreb, domnule Chicu, de cite ori Guvernul Republicii Moldova a examinat executarea acestei hotariri, fiindca punctul 10) al hotaririi prevede: “Ministerul Economiei si Reformelor va efectua coordonarea si controlul general al elaborarii si indeplinirii programelor sus-mentionate, informind semestrial Guvernul despre etapele executarii lor si formind, dupa necesitati, grupuri de lucru din specialistii domeniilor conexe.”

De cite ori Guvernul, in sedinta, a examinat rapoartele Ministerului Economiei despre indeplinirea acestei hotariri de Guvern?

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc pentru intrebare.

Chiar daca reprezint Guvernul de la aceasta tribuna inalta, din pacate, nu pot sa va comunic, pentru ca nu cunosc de cite ori Guvernul a examinat aceasta chestiune.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu vreau sa va spun ca nici o data. Nici o data, fiindca, in principiu, au trecut din 2001 7 ani de zile gloriosi ai Guvernului actual, care, nefacind nimic, acum vine la sfirsit de mandat sa promoveze acest proiect de lege. Fiindca, uitati-va mai departe in punctul 6) al acestei hotariri: “Ministerul Industriei si Energeticii va elabora in termen de doua luni un program de producere a echipamentelor necesare pentru implementarea sistemului de plati fara numerar.”

Si noi, daca am fi avut un Guvern normal, am fi avut programul de producere a acestor echipamente postterminale si nu ar fi trebuit sa apara in articolul III ca in 2008 – 2009 se scutesc pe taxa de valoarea adaugata marfurile specificate la pozitia tarifara post terminale s.a.m.d.

Domnule ministru,

De ce Guvernul nu a stimulat producerea acestor postterminale in Republica Moldova? De ce este nevoie ca acum sa venim cu neaplicarea taxei pe valoare adaugata la importul acestor postterminale?

 

Domnul Ion Chicu:

Stimate domnule deputat,

Chiar in conditiile cind aceste terminale se produceau in Republica Moldova, nu era exclusa posibilitatea de a scuti chiar si pentru producerea interna. Si odata ce scutim de TVA importul, daca se produc la noi in Republica Moldova aceste dispozitive, aceasta inseamna ca automat se scuteste de TVA si productia interna.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Chestia e in aceea ca acum dumneavoastra veniti cu propunerea ca sa nu platim TVA la import, se aduc prejudicii bugetului de stat.  In cazul cind ar fi fost organizata producerea in interiorul tarii, era clar ca nu trebuia sa facem importuri. Chiar daca se faceau importuri, se faceau in conditii de piata, adica in conditii de competitie.

Si inca vreau sa va spun o chestie. La articolul IV se stipuleaza ca agentii economici s.a.m.d. care vor depasi 10 milioane de la 1 ianuarie 2009 si cei care vor depasi 2 milioane in Chisinau de la 1 ianuarie 2009...

In 2001 Guvernul era mai progresiv, el a propus de la 1 milion de lei sa fie imediat implementate platile, adica fara numerar, prin intermediul postului. Acum, peste 7 ani, cind s-au facut mult mai multe comerturi, cind agentii economici mult mai rapid ating cifra de 2 milioane sau de 1 milion, dumneavoastra veniti cu un nivel mult mai scazut.

 

Domnul Ion Chicu:

Da, va multumesc.

In conditiile cind dumneavoastra, conceptual, acceptati aceasta idee, noi pentru lectura a doua putem sa discutam acesti parametri.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” inca o data constata ca  Guvernul actual, in principiu, nici n-a studiat hotaririle care au fost adoptate si au intrat in vigoare in ziua cind Guvernul Tarlev 1 a fost votat de Parlament la
19 aprilie 2001 si nu a facut nimic in 7 ani de zile. Si acum dumneavoastra veniti cu atita aplomb de la tribuna, spuneti ca aceasta va duce la aceea ca noi vom putea dirija masa monetara, ca noi vom controla fluxurile in numerar s.a.m.d.

Noi nu vom vota numai din considerentul ca acest Guvern nu a fost in stare sa faca nimic in aceasta perioada si noi consideram ca nu va fi in stare nici urmatorul sa faca nimic, pina la alegerile din 2009.

Multumesc.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc, stimate domnule deputat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi, ca o remarca de ordin general. Eu cred ca si in trecut, si in prezent, si in viitor, legile in aceasta sala au fost, sint si vor fi votate nu pentru o persoana, o institutie, un Guvern, un Parlament, ele sint votate sau nu sint votate pentru tara, pentru societate in intregime. Ca abordare generala.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Fara modificarile care se propun in lege, astazi operatiunile cu carduri pe piata interna exista si sint in crestere. Puteti aduce niste cifre cum au crescut vinzarile prin intermediul cardurilor in ultimii 2 ani, macar?

 

Domnul Ion Chicu:

Da, va multumesc.

Pot sa va aduc o asemenea cifra. Din valoarea totala a tranzactiilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare doar 2% sint, sa zicem, operatiuni de achitare a platilor si serviciilor, 98 sint retragerea din bancomate a numerarului. Ceea ce inseamna ca acest mijloc de plata nu este utilizat la justa valoare si consideram, speram ca acest proiect de lege va da un impuls la utilizarea cardurilor bancare anume ca mijloc de plata, si nu doar ca un mijloc de depozit al banilor sau de primire a salariilor.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Nu aceasta am intrebat, domnule viceministru. Eu am intrebat care este cresterea acestui proces si va spun eu ca in anul trecut, in 2007, fata de 2006, aceste operatiuni au crescut cu 47 la suta. Deci, piata se dezvolta de sine statator, fara aceste modificari.

Si acum va pun alta intrebare. Am fost saptamina trecuta in satul Hiliuti si am discutat foarte mult cu un agent economic care astepta sa ia banii din casa, sa mearga la Metro si sa achizitioneze pentru ziua urmatoare produsele. Si acum raspundeti, va rog, cum va efectua el aceasta procedura (sint agenti economici mici, care au cite 10, cite 7 angajati) in zilele de simbata, duminica, cind el nu va putea depune banii la banca, ca sa-i aiba pe card si sa mearga la Metro sa faca achizitiile necesare.

Aceste schimbari pe care le propuneti afecteaza grav agentii economici din sectorul mic din localitatile rurale.

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

Sint obligat sa mai reiterez o data ca proiectul respectiv nu limiteaza utilizarea numerarului si introducerea obligativitatii oferirii post terminalelor nu se face in detrimentul utilizarii numerarului. In cazul pe care l-ati mentionat, daca vrea sa vina la Metro sa plateasca in numerar, nu e absolut nicio problema, dar in cazul cind persoana respectiva din sat vine cu cardul bancar si Metro nu i-l accepta, iata anume aceasta este problema vizata de proiectul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Ivan Banari:

In articolul I din proiectul de lege este scris: cuvintele “100 de mii de lei” se inlocuiesc cu cuvintele “1000 de lei”. Cu 1000 de lei acest agent economic poate sa vina sa-si cumpere numai ceva pentru casa, pentru el personal, dar nu pentru intreprinderea care se afla la 40, 50 de kilometri de Metro sau de alt depozit.

 

Domnul Ion Chicu:

Da, va multumesc.

Intr-adevar, noi vizam si suma tranzactiilor sau de servicii de numerar, deci de efectuare dintre 2 agenti economici. Si consideram ca, dat fiind nivelul actual de dezvoltare a sistemului bancar, mecanismul de plati prin virament, deci mentinerea la 100 de mii a acestei sume, nu este, sa zicem, intemeiata. Dar bineinteles ca acesti parametri pot fi discutati in lectura a doua.

 

Domnul Ivan Banari:

Daca imi permiteti, pentru lectura a doua as face o propunere ca sa fie substituit textul “1000 de lei” macar cu “25 de mii de lei”.

 

Domnul Ion Chicu:

S-a discutat in comisie si ramine doar...

 

Domnul Ivan Banari:

Macar cu 25 mii  de lei, deci...

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea e inregistrata. Da, discutati pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am o intrebare referitoare la articolul 3, la scutirea postterminalelor de taxa pe valoarea adaugata la import. Colegii s-au referit la aceasta problema. Eu vreau inca o data sa mentionez ca noi, pe parcursul anilor, am avut multiple scutiri ale importurilor la taxa pe valoare adaugata la alte plati, dar efectele au fost zero.

Adica sursele care prevad scutirea taxei pe valoarea adaugata nu au dus la diminuarea preturilor, ci au ajuns in buzunarele importatorilor, in majoritatea cazurilor. Si o sa vedeti ca, daca Guvernul va fi capabil sa faca o analiza ampla, va ajunge exact la aceasta concluzie.

Dar eu vreau sa zic altceva. In 2007 Guvernul a aprobat Hotarirea cu privire la cadrul de cheltuieli pe termen mediu 2008–2010, care prevede reducerea inlesnirilor fiscale. Dumneavoastra astazi, in contradictie cu hotarirea Guvernului, veniti cu o propunere de a scuti importurile postterminalelor de taxa pe valoarea adaugata.

Cum Guvernul explica aceasta situatie?

 

 

 

Domnul Ion Chicu:

Da, va multumesc mult pentru intrebare.

In ceea ce priveste efectul scutirii de TVA asupra preturilor unor produse, vreau sa va spun ca am mentionat in raport ca aceste dispozitive se livreaza gratis.

In ceea ce priveste tendinta Guvernului de a limita facilitatile fiscale, intr-adevar, asa este scris in cadrul cheltuielilor pe termen mediu, dar hotarirea de Guvern prin care s-a aprobat acest proiect de lege a fost adoptata mai tirziu. Ca urmare a efectelor benefice care sint asteptate in urma realizarii acestui proiect, cu siguranta vor fi compensate potentialele pierderi.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu dumneavoastra. Eu inca o data vreau sa mentionez, chiar daca ar putea fi asa cum spuneti dumneavoastra, sistemul bancar din Republica Moldova nu este cel mai sarac, mi se pare ca este cel mai bogat, si ar putea sa importe la norma generala aceste postterminale, care ar putea fi instalate la complexele comerciale.

 

Domnul  Ion Chicu:

Va multumesc.

In momentul cind am propus scutirea, nicidecum nu am reiesit din faptul daca o industrie sau alta este dezvoltata sau subdezvoltata, doar din scopurile acestui proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Avansam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Vreau sa mentionez ca pozitia fractiunii noastre vizavi de implementarea postterminalelor este un lucru benefic si un lucru care, ma rog, este in tot sistemul financiar in tarile civilizate. Pe noi ne deranjeaza faptul ca este unul administrativ si avem mai mult intrebari pe care nu vreau sa le repet, la care s-au referit si colegii, vizavi si de problema aceasta administrativa – impunerea, si problema cu TVA, pe care noi tot consideram ca... De ce dumneavoastra considerati ca telefoanele mobile sint mai putin necesare decit postterminalele sau stingatoarele de foc (noi intelegem cind veniti dumneavoastra cu aparatele de auz) si,
intr-adevar, bancile sint institutii care au posibilitatea sa-si onoreze plata TVA. Si, pina la urma, trebuie sa spunem franc, domnule viceministru, ca interesul major al implementarii date este al bancilor, ca veniturile sint ale bancilor.

Dumneavoastra lobati interesele bancilor si diminuati venitul bugetului. Spuneti, va rog, cine va suporta costurile de implementare a tranzactiilor, adica costurile de tranzactie, 2-3%, care este sistemul acesta Viza card, Master card, unde cistiga bancile, cumparatorul, pina la urma... aceasta este o chestie care ne deranjeaza si in aspectul ca intreprinderile mici si mijlocii vor fi afectate de procedura data prin limita plafonului de 1000 de lei. Bine, ar fi rezonabil, probabil, pentru unele tranzactii, dar un plafon atit de mic va crea impedimente sau se vor face iarasi niste, sa spunem asa, miscari: achitari pina la 1000 de lei, toti vor cumpara de 999 de lei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Guma,

Nu va suparati, va rog. Eu propun un lucru. Pur si simplu, deja vreo doi antevorbitori au facut referinta la acest subiect, autorii, la fel, au mentionat, ca ei sint flexibili pentru lectura a doua sa discute un alt plafon. In cazul dat, pozitia fractiunii este clara: fractiunea, la fel, insista asupra majorarii acestui plafon.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Dar avem dreptul la pozitia noastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Evident ca da.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Multumesc.

Eu am expus-o din mai multe considerente si am vrut sa spunem ca noi nu vom sustine proiectul dat. In cazul cind, in lectura a doua, se vor scoate aceste probleme despre care noi vorbim, vom vedea.

 

Domnul  Marian Lupu:

E clara pozitia.

Multumesc.

 

Domnul  Ion Chicu:

Multumesc.

Eu doar vreau sa remarc ca nu lobez niciun interes al bancilor, cum nu am lobat in alte cazuri, pot sa va aduc exemple concrete, dar ma abtin.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Eu va cred pe dumneavoastra personal, dar Guvernul...

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Chicu,

In general, acest proiect este sustinut de grupul nostru parlamentar si, probabil, vom veni si cu amendamente pentru lectura a doua, asa cum prevede Regulamentul. Dar vreau sa va atrag atentia asupra unui aspect. V-ati referit, si sintem de acord cu dumneavoastra, la necesitatea protejarii drepturilor consumatorului, in general drepturile agentilor economici, care nu sint drepturi fundamentale, pot fi limitate daca acest lucru se face prin lege si daca este necesar. Pina aici sintem de acord.

Dar vreau sa va atrag atentia asupra unui fapt. Terminalele care exista in acest moment instalate, in special in centrele comerciale, in capitala mai cu seama, fac dovada, prin bonuri de plata, a operatiunilor efectuate. Si iata un alt aspect al dreptului consumatorului: majoritatea acestor dovezi se fac fie in limba rusa, fie in limba engleza.

Eu am fost nevoit sa sesizez oficial, cind am intilnit asemenea cazuri, organele abilitate ale statului, cele care sint responsabile de protectia consumatorului, s-a rezolvat odata sau de doua ori, dar am obosit sa sesizez de fiecare data aceste institutii ale statului. Probabil dumneavoastra ar fi trebuit sa veniti cu o abordare mai larga si principiala si sa va referiti si la drepturile lingvistice ale consumatorilor, pentru ca aceste terminale odata instalate, chipurile pentru a proteja consumatorul, il discrimineaza din start, pentru ca, probabil, bancile sau Banca Nationala, care nu se ocupa de reglementarea acestor aspecte, admite ca limba oficiala a statului nostru sa nu fie utilizata atunci cind se fac dovezile de plata prin intermediul acestor terminale.

Nu credeti dumneavoastra ca ar fi trebuit sa includem aici, sa discutam de principiu? Daca dumneavoastra, ca autor, ati accepta, noi am formula amendamente, sa suplimentam, sa completam initiativa dumneavoastra cu prevederi despre limba in care se fac, prin intermediul acestor terminale, dovezile operatiunilor de plata.

Va multumesc.

 

Domnul  Ion Chicu:

Multumesc mult pentru intrebare.

Trebuie sa recunosc ca mai putin ne-am gindit, cind vorbeam despre protectia consumatorilor, la aspectul care l-ati mentionat dumneavoastra. Dar vreau sa va spun ca deservirea achitarilor prin carduri bancare se efectueaza prin intermediul sistemelor mondiale sau internationale Viza si Master card si presupun ca aici ar putea sa apara o problema, dar nu sint documentat intr-atit, incit sa va dau un raspuns concret. Acest aspect, probabil ca trebuie sa se examineze din punct de vedere tehnic.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Doar o precizare. In absolut toate tarile Uniunii Europene, dar si in cele din afara Uniunii Europene, limba oficiala a statului este singura in care se elibereaza asemenea documente, pentru ca una din obligatiunile fiecarui cetatean este cunoasterea limbii tarii a carei cetatenie o detine. Poate sa cunoasca mai multe limbi. Republica Moldova face o exceptie nefericita, pentru ca, asa mi s-a explicat, Banca Nationala se eschiveaza de la reglementarea acestor aspecte si este obligatiunea ei legala, pe de o parte. Pe de alta parte, programele care au fost efectuate si care tin de partea electronica au fost facute si impuse fie in limba rusa, fie in limba engleza. Nu exista alternativa. Sintem discriminati. Eu sint posesor de card, utilizez cardul si sint nevoit sa protestez de fiecare data atunci cind... Sa admitem ca sint cetateni care nu cunosc limba engleza sau nu cunosc limba rusa, nu sint obligati, cel putin, sa cunoasca aceste doua limbi, nu intelege ce scrie in actul doveditor al operatiunii efectuate.

Multumesc.

Cred ca ar trebui sa acceptati, de principiu, sa ne gindim impreuna la o formula, pentru ca drepturile consumatorilor sa fie pe adevaratelea  protejate complet.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, pentru lectura a doua o sa rog sa atrageti neaparat atentia asupra acestui subiect. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, si comunica urmatoarele.

Noi am discutat acest proiect de doua ori in cadrul comisiei. In principiu, noi sustinem proiectul legii. Am discutat de citeva ori continutul alineatului (1), care se refera la plafonul de 100 000 si care in lege se propune sa fie inlocuit cu textul: “1000 de lei pentru fiecare tranzactie”. Si pozitia a fost sa pastram plafonul 1000 de lei, sa nu atingem aceasta cifra. Pentru lectura a doua o sa va propunem decizia care va luata la sedinta comisiei.

Ceea ce se refera la postterminale, noi am examinat si varianta legata de taxa de 2 la suta si o sa examinam pentru lectura a doua problema posibilitatii crearii unui Centru de deservire a operatiunilor efectuate in cadrul Bancii Nationale a Moldovei, fapt ce va contribui la reducerea esentiala a procesului incasat de catre banci pentru tranzactiile efectuate si excluderea retinerii comisionului de la consumatorul de bunuri si servicii.

In vederea imbunatatirii proiectului de lege, comisia va tine cont de avizele comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si amendamentele deputatilor la examinarea acestuia in lectura a doua.

Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, comisia propune Parlamentului ca proiectul de lege sa fie aprobat in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Cer scuze.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu e o intrebare. Pur si simplu, la fractiune, si as vrea sa fie pentru stenograma, noi am determinat ca suma sa ramina de 100 000. Aceasta am vrut sa...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4187. Cine este pentru, rog votul dumneavoastra. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4187 este aprobat in prima lectura.

Enumerati valutele existente in sala, da? Bine.

Proiectul de Lege nr.474 pentru ratificarea Memorandumului...

Stimati colegi,

Aveti in fata dumneavoastra denumirea, este lunga de tot, nu am s-o dau citirii.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Vitalie Verebceanu – vicedirector al Centrului pentru Combate-
                                                               rea Crimelor Economice si  Coruptiei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi de a va prezenta proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernele Republicii Albania, Bosniei si Hertegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croatia, fostei Republici Iugoslave – Macedonia, Republicii Muntenegru, Romaniei si Republicii Serbia privind cooperarea in domeniul combaterii coruptiei prin intermediul Initiativei Anticoruptie Sud-Est Europene, semnat la Zagreb la 13 aprilie 2007.

Memorandumul prevede asumarea responsabilitatii comune si asigurarea durabilitatii financiare a activitatilor secretariatului initiativei regionale anticoruptie. Prevederile acestui act nu contravin legislatiei nationale in vigoare si nu implica adoptarea unor acte legislative sau normative noi, ratificarea fiind in deplina concordanta cu Planul de actiuni “Republica Moldova–Uniunea Europeana” si prevazuta de Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei.

Totodata, actul va asigura consolidarea cooperarii bilaterale si multilaterale si a schimbului de informatii la nivel operational intre structurile anticoruptie din Europa de sud-est. In general, initiativa regionala anticoruptie constituie un mecanism de ajustare a cadrului normativ national la standardele stabilite prin conventiile internationale anticoruptie, principiile generale si recomandarile specifice, prezentate de institutiile Uniunii Europene si ale Consiliului Europei.

Totodata, aceasta ofera posibilitatea cunoasterii celei mai bune practici europene in lupta cu coruptia. Aderarea la memorandum va contribui la implicare si participarea activa a Republicii Moldova in procesul cooperarii regionale in Europa de sud-est, iar autoritatile nationale de specialitate vor avea acces la experienta statelor vecine si cele ale Uniunii Europene in domeniul combaterii coruptiei.

Beneficierea atit la nivel national, cit si in plan regional a Republicii Moldova pe marginea activitatii in cadrul initiativei regionale anticoruptie este evidenta. De aceea, rog sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea proiectului de lege mentionat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari, stimati colegi. Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca acest proiect de lege se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Memorandumul a fost semnat la 13 aprilie 2007 la Zagreb in cadrul reuniunii ministrilor justitiei si ai afacerilor interne a procesului de cooperare
sud-est european, in scopul sustinerii activitatilor anticoruptie desfasurate prin intermediul initiativei anticoruptie a Pactului de Stabilitate.

Potrivit memorandumului, statele parti accepta responsabilitatea comuna pentru initiativa anticoruptie a Pactului de Stabilitate, asumindu-si obligatiunea sa asigure durabilitatea financiara a activitatilor Secretariatului Regional de Legatura. In acest sens, fiecare stat va contribui anual cu o suma minima de 24 000 de euro pentru acoperirea costurilor operationale si programatice ale secretariatului.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea memorandumului. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a reformula denumirea tratatului in felul urmator: Memorandumul de intelegere intre guvernele Republicii Albania, Bosniei si Hertegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croatia, fostei Republici Iugoslave – Macedonia, Republicii Moldova, Republicii Muntenegru, Romaniei si Republicii Serbia privind cooperarea in domeniul combaterii coruptiei prin intermediul Initiativei Anticoruptie Sud-Est Europene.

In aceste conditii, propune a adopta in doua lecturi proiectul de lege mentionat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Vreau sa-mi spuneti ce trebuie sa faca Republica Moldova dupa ce se semneaza acest document international? Ce masuri trebuie sa intreprinda? Este nevoie de unele surse financiare? De unde vor fi luate si cum vor fi cheltuite? Aceasta suma de 24 000 de euro anuala se schimba sau ramine stabila pentru totdeauna? Si, in acelasi context, am citit in nota informativa ca aceasta institutie si-a schimbat statutul, presedintele, chiar si denumirea. Nu am gasit aceste momente in raportul dumneavoastra. Vreau sa va expuneti asupra intrebarilor pe care vi le-am adresat.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Multumesc, doamna Cusnir.

Noi nu putem mentiona toate aspectele in raportul comisiei. Dar, in primul rind, acest memorandum a fost deja semnat. Si, daca observati, si in materialele prezentate tuturor deputatilor, si in varianta tradusa, certificata de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, este si semnatura domnului Mejinschi.

Deci, noi astazi ratificam acest memorandum de intelegere si, cum corect ati mentionat, fiecare stat va contribui anual cu o anumita suma pentru activitatea Secretariatului Regional de Legatura. Pentru Republica Moldova aceasta suma constituie 24 000 de euro.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Este clar. Dar ce urmeaza dupa aceasta? Am platit banii si?

 

 

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Eu cred ca a fost prezentata si informatia din partea Centrului, sint toate materialele la dispozitia deputatilor, va rog foarte mult, cititi atent continutul memorandumului de intelegere.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Tocmai de aceea va si pun intrebari.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Totul este scris: si scopurile, si sarcinile, si care sint activitatile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Din ce surse vor fi platiti acesti bani?

 

Domnul  Marian Lupu:

O clipa, va rog. Scurt, clar si cuprinzator.

Microfonul nr. 1.

 

Domnul  Vitalie Verebceanu:

Daca imi permiteti. Cotizatiile pentru regiunea in cauza, deci pentru asigurarea durabilitatii financiare a secretariatului, fiecare parte, cum am spus, se obliga de a contribui anual cu suma aceasta. Pentru 2007 Republica Moldova a fost scutita de aceasta cotizatie.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Stiu, am citit aceasta.

 

Domnul  Vitalie Verebceanu:

E clar, da? Destinatia bugetului programatic si operational, suma de bani necesara pentru mentinerea functionalitatii secretariatului. Ce urmeaza a face Republica Moldova? Deci, in contextul scopurilor care au fost stabilite, in primul rind, ofera un cadru regional de coordonare si interactiune intre statele membre, ofera o platforma pentru dialog, o unitate internationala, inclusiv Uniunea Europeana, si ofera studierea celor mai bune practici anticoruptie.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Ati citit, domnule, nu mai repetati.

 

Domnul  Vitalie Verebceanu:

In afara de aceasta este in stricta concordanta cu Planul de actiuni “Republica Moldova–Uniunea Europeana”, unde, daca citim atent, chiar in punctul 2) al Planului se prevede anume realizarea activitatii din cadrul Pactului de Stabilitate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Vitalie Verebceanu:

Ce trebuie sa faca Republica Moldova? Daca imi permiteti. Sint acele zece masuri, conferinta ministeriala cu privire la zece masuri pentru curmarea coruptiei in Europa de sud-est, care sint stipulate in actul respectiv.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

V-am atras atentia asupra schimbarii denumirii, deoarece in raport dumneavoastra ati mentionat denumirea veche, de aceea v-am si facut observatie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa. Intrebari sint?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:  

Una scurta.

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Petrenco,

Aveti o explicatie din ce cauza se ratifica acest memorandum cu o intirziere asa de mare? Am fi putut profita de aceasta inlesnire pe care ne-o ofera partenerii nostri, o scutire de 24 000 de euro pentru anul 2007. Noi ratificam acest memorandum in 2008. In felul acesta, am ratat aceasta prevedere, care ne-ar fi scutit de o cotizatie anuala.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Domnule Varta,

In primul rind, noi nu ratam, in cazul dat, nimic. Noi participam activ in cadrul acestei Initiative Anticoruptie Sud-Est Europene. Faptul ca acest proiect de lege a venit acum in Parlament si acum il ratificam nu inseamna ca nu participam, noi participam dupa semnare. Dar acum...

 

Domnul  Ion Varta:

Nu ati inteles intrebarea mea. Daca s-ar fi ratificat in anul 2007, pentru 2007 nu am fi cotizat 24 000 de euro.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Varta,

Ma iertati, va rog,  proiectul a venit la 12 februarie 2008.

Domnul  Ion Varta:

Corect. Dar el a fost semnat in aprilie 2007.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta nu e intrebare catre comisie. Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Proiectul nr.474. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.474 este aprobat in prima lectura.  

Fractiunile, lectura a doua? De acord. In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.474. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 32.

Sectorul nr. 3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

77 de voturi “pro”. “Impotriva” 1 vot.

In conditiile acestui bilant, proiectul nr.474 este adoptat in lectura a doua.

Ora intrebarilor. Sintem la ora 12.21. Pentru inceput, il invit la tribuna centrala pe domnul Sergiu Sainciuc, viceministru al economiei si comertului, pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei deputat Valentina Stratan.

 

Domnul Sergiu Sainciucviceministru al economiei si comertului:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Ministerul Economiei si Comertului a examinat interpelarea doamnei Valentina Stratan, deputat in Parlament, la care comunica urmatoarele.

Planul de actiuni privind implementarea Conceptiei optimizarii numarului angajatilor din sectorul bugetar in anii 2008–2010, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.239 din 29 februarie 2008, a fost elaborat in scopul optimizarii structurilor institutiilor bugetare si a numarului unitatilor de personal din ramurile sferei bugetare. Contine 39 de obiective, menite sa asigure utilizarea eficienta a potentialului uman disponibil in conformitate cu calificarea si nivelul de pregatire atins, mentinerea cheltuielilor de personal in bugetul public national in limita a 10% din produsul intern brut, directionarea mijloacelor economisite in urma optimizarii unitatilor de personal ineficiente pentru mentinerea si atragerea specialistilor cu pregatire inalta si de perspectiva.

Elaborarea si aprobarea Conceptiei optimizarii numarului angajatilor din sectorul bugetar in anii 2008–2010 a constituit una din actiunile stabilite in Memorandumul actualizat cu privire la politicile economice si financiare din
14 iunie 2007, semnat cu Fondul Monetar International. Totodata, intru realizarea acestei conceptii Memorandumul cu privire la politicile economice si financiare pentru anul 2008 prevede ca obiectiv implementarea unui plan de actiuni pe termen mediu pentru rationalizarea structurii si unitatilor in sectorul bugetar pentru anii 2008-2010, care presupune o optimizare a numarului total de unitati de personal cu zece mii pina in  anul 2010, inclusiv cu 3 mii unitati in anul 2008.

Planul nu prevede reducerea mecanica a unitatilor, dar implementarea a peste 60 de actiuni, in rezultatul realizarii carora se va obtine micsorarea unitatilor prevazute in statele de personal ale institutiilor finantate de la buget. In cea mai mare parte, masurile de optimizare din Planul de actiuni se contin in mai multe strategii, programe si planuri de actiuni in derulare, cum ar fi Strategia nationala educatie pentru toti, Planul de actiuni privind reforma sistemului rezidential de ingrijire a copilului, Strategia de reforma a administratiei publice centrale, Cadrul de cheltuieli pe termen mediu 2008–2010, Strategia nationala de dezvoltare pentru anii 2008–2011.

Planul de actiuni contine, de asemenea, masuri cu impact asupra numarului de unitati din sectorul bugetar, ce tin de implementarea prevederilor Legii privind activitatea sanitar-veterinara, optimizarea retelei institutiilor de invatamint preuniversitar, implementarea tehnologiilor informationale, reforma sistemului de control ecologic, optimizarea functiei de reglementare de stat a activitatii de intreprinzator si reducerea numarului formelor de control din partea statului, precum si alte actiuni.        

Dat fiind faptul ca in majoritatea ramurilor din sectorul bugetar exista functii vacante, reducerii vor fi pasibile, in cea mai mare parte, aceste functii vacante, precum si unele functii cu retributie mica a personalului auxiliar. Spre exemplu, in statele de personal al tuturor institutiilor de invatamint pe tara pentru anul 2007 au fost incluse 142 de mii de unitati, in timp ce, conform datelor statistice pentru luna decembrie 2007, real activau 119 mii de persoane fizice. Este evident ca o reducere a persoanelor fizice poate avea loc doar in cazul optimizarii retelei de invatamint, a institutiilor de invatamint.

Un anumit numar de sarcini didactice se va optimiza si ca urmare a tendintelor demografice, care indica o reducere a numarului de elevi pentru anii 2008–2010. Totodata, numarul angajatilor bugetari se va micsora si prin trecerea unor institutii de la finantarea bugetara la autofinantare, angajatii pastrindu-si locurile de munca.

Astfel, in urma reformei controlului sanitar-veterinar, prin concesionarea circumscriptiilor veterinare si a unor activitati sanitar-veterinare peste 1000 de angajati ai Serviciului Sanitar-Veterinar vor trece de la finantarea bugetara la autofinantare din contul veniturilor de la serviciile prestate. Alti 120 de angajati vor fi transferati de la finantarea bugetara la autofinantare prin crearea unui intreprinderi de stat – Centrul de asistenta informationala – in cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

In ansamblu, din 236 de mii de unitati de personal, conform schemelor de incadrare, finantate de la buget se preconizeaza o optimizare la nivel de 1,2% in anul 2008, 1,3% in 2009 si 1,7% in 2010. In principiu, aceasta este informatia succinta, informatia detaliata a fost prezentata in scris solicitantului.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.       

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Postoico.

Valentina Stratan – autoarea interpelarii.

Domnule ministru,

Eu va multumesc pentru raspunsul in scris si pentru prezenta dumneavoastra in plenul Parlamentului, dar as vrea sa va spun ca imi pare rau sa constat totusi acea dezmintire ca nu va avea loc reducerea cadrelor, dar asa-zisa optimizare. Din raspunsul pe care l-ati prezentat in scris, precum si de la tribuna Parlamentului, pot sa constat ca aceasta optimizare oricum se va face pe contul oamenilor, care au o sarcina de munca foarte mare, o incarcatura.

Dumneavoastra ne spuneti ca nu va prevedea reducerea mecanica a unitatilor, dar, sa zicem asa, lichidarea unor institutii de invatamint. Si cred ca in cazul in care dumneavoastra remarcati ca din numarul total de unitati programate pentru 2007 – 142 mii – activeaza 119, ar fi cazul ca Ministerul sa faca trimitere la faptul ca acesti oameni sint lipsa din cauza mai multor factori: din cauza exodului de oameni, din cauza salariului mic in aceste domenii.

Cred ca aceasta intentie a Guvernului va intensifica si in continuare stresul social care exista in aceste doua domenii, in deosebi in invamint si in medicina, pentru ca Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei si Tineretului ne vorbesc despre faptul ca nu se ajung cadre medicale. Avem lipsa in unele sate, in circa
500 de sate, de medici. Nu mai are cine aisista la masa de operatii, pentru ca lipsesc asistentele medicale. Si nu mai are, de fapt, cine discuta faptul ca intr-o clasa invata cite 35–40 de elevi. Poate este cazul, odata cu discutiile privind optimizarea, sa discutam si aceste aspecte, care sint stringente si strigatoare la cer.

Si inca un moment as vrea sa remarc. In cazul in care spuneti ca reducerile vor fi din contul medicilor, cadrelor didactice si functionarilor publici, noi tot cunoastem informatia din teren, cind Ministerul Administratiei Publice Locale instituie in continuare unele functii de sefi ai serviciilor desconcentrate. Aceasta subintelege crearea altor locuri de munca, cum este secretariatul, masina la scara, sofer s.a.m.d. Deci, vorbim una, facem alta. Doar aceasta as putea constata in rezultatul intentiei de asa-zisa optimizare.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Doamna Stratan,

Nu este nicio intentie de a reduce cadrele didactice sau personalul medical. In principiu, hotarirea care este adoptata nu atinge de loc personalul medical care este finantat din fondul de asiguri medicale, nu este vorba despre acest personal. Niciun medic nu va fi redus. Deci, in hotarirea data este indicat doar Serviciul Epidemiologic de Stat. Alte structuri nu sint implicate aici. 

 

Doamna Valentina Stratan:

Care sint salarizate prin Legea salarizarii nr.355.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ceea ce tine de cadrele didactice, de invatamint in genere, dupa cum am mentionat, hotarirea nu prevede disponibilizarea a niciunui cadru didactic. Vreau sa va aduc doar citeva cifre. In invatamintul preuniversitar sint, daca sa vorbim despre structura institutionala, 2000, peste 2800 de institutii. 2800 de institutii, daca sa vorbim despre numarul care urmeaza sa fie optimizat din contul locurilor vacante sau al personalului auxiliar, unei institutii nu-i revine nicio unitate. Despre ce poate fi vorba?

In general este un numar total, pentru 2008, de 3 mii de unitati pentru toate ramurile sferei bugetare. Raportind la numarul total de unitati, este 1%. Daca vorbim despre numarul de unitati care urmeaza sa fie optimizate la numarul de institutii, este mai putin de o unitate, pentru o institutie. Despre ce poate fi vorba?

Daca e sa ne referim la cadrele didactice, daca va fi implementata strategia de optimizare a institutiilor preuniversitare, atunci evident ca, daca intr-o localitate va fi inchisa o institutie, fiindca, de exemplu, sint doua sau trei institutii si ele sint completate cu personal si cu elevi in proportie de 40 sau 50%, evident ca elevii vor fi transferati in alta institutie, va fi  transferat si personalul.

Insa o parte din personalul fizic poate fi disponiblizat. Dar nu este vorba, in cazul de fata, anume de pedagogi sau de medici. Este vorba despre realizarea unor masuri, in primul rind, ce tin de unitatile vacante si daca vor fi realizate masuri de optimizare a institutiilor...

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Ultima ce vreau sa va spun. Acum imi infirmati ca nu este vorba de... Atunci cind s-a invocat aceasta intentie a Guvernului, s-a spus cu claritate: din contul cadrelor didactice, medici. Cel putin aveti grija sa nu creati, cum am spus, acea stare de stres, care si asa exista in societate.

Incercati sa fiti destul de corecti cu acei care merita toata atentia noastra. Si, in cazul in care imi spuneti de acel mic procent, oricum acel mic procent din numarul total, daca calculam, e de circa 28 de mii in 2008, cum ati spus, 30 de mii in 2009, adica acel procent...

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Doamna Stratan,

1% din 236 de mii este o mie si ceva, dar nicidecum nu e 20 sau 30 de mii.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Eu va rog, conform Regulamentului, noi dispunem numai de un singur minut pentru...

 

Doamna Valentina Stratan:

Bine, multumesc mult.

Oricum, cred ca se va redresa situatia.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Doamna Presedinte,

Domnule viceministru,

Domnul Dodon, dupa ce a facut o declaratie si s-a mai examinat o data problema data, a iesit la microfon cu alta declaratie si a spus pentru toata tara ca reducerea o sa fie numai din organele de conducere. Aceasta este remarca.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Control.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Eu va rog, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Dumneavoastra ati studiat documentul care a fost inaintat de ministerul de resort si acolo scrie foarte clar ca scolile care au pina la 100 de copii in prima etapa, alte scoli care au de la 100 pina la 200 in etapa a doua vor merge la scoli de circumscriptie si pot procura de 40 de milioane autocare.

Dumneavoastra nu ati citit acest document? Ce inseamna sa se duca in satul vecin? Inseamna ca toti care activeaza in scoala data, in satul respectiv, vor disparea. Chiar nu vreti sa fiti constienti de faptul ca aduceti o dezinformare aici. Eu va rog sa veniti sa cititi documentul care foarte clar spune ca vor fi disponibilizati si multi.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ivanov,

E  clar.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Vreau sa-l mai intreb ceva pe domnul ministru. In document nu este clar scris ce o sa faceti cu incaperile. Si inca o formula foarte simpla, ce fel de sat fara scoala? Trebuie sa va mai ginditi la lucrurile acestea.

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar.

Domnule Sainciuc,

Este clar. Un minut.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

In Hotarirea Guvernului nr.239, la compartimentul “Optimizarea retelei institutiilor de invatamint preuniversitar” este indicat: elaborarea si realizarea strategiei de optimizare a retelei de scoli, reducerea unor functii vacante, racordarea numarului de sarcini didactice in conformitate cu asteptarile, contingentul de elevi. Altceva in aceasta hotarire nu este scris nimic.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar.

Multumim.

Pentru a da raspuns deputatilor Vladimir Filat si Igor Klipii la intrebarile privind tarifele de gaze naturale, la microfonul central se invita domnul Vitalie Iurcu, director general al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica.

 

Domnul Vitalie Iurcu – director general al Agentiei Nationale pentru
                                                      Reglementare in Energetica:

Buna ziua, stimati deputati.

Noi am dat raspunsuri domnilor deputati la interpelarile respective, sper ca au fost raspunsuri exhaustive. Pe scurt: tariful la gazele naturale se calcula in baza metodologiei tarifare aprobata de catre agentie. La baza acestui tarif se ia, in primul rind, pretul de import al gazelor naturale, serviciile de transport si distributie ale operatorului.

De asemenea, se iau in calcul veniturile care parvin de la export, de la tranzitul gazelor naturale de la “Moldovagaz”, care se iau in calcul si duc la reducerea tarifului. De asemenea, se iau cheltuielile ce tin de nivelele financiare pozitive si negative ce apar pe parcursul perioadei si, conform Legii bugetului pe care ati adoptat-o pentru anul curent, s-au luat in calcul si acesti 4 dolari la fiecare mie de metri cubi.

In fond, la majorarea tarifelor la gaze pentru anul 2008 au fost 4 parametri de baza.

Primul parametru a fost cresterea pretului de import al gazelor naturale de la 170 la 191 de dolari pentru mia de metri cubi.

Factorul numarul doi: prognoza diminuarii volumelor de consum in Republica Moldova pentru anul 2008, in baza cifrelor si tendintei pe care am avut-o in anul 2007, cind, comparativ cu anul 2006, consumul intern s-a micsorat mai mult de 8 la suta.

Trei: diminuarea veniturilor de la tranzit, rezultat din aprecierea valutei nationale, deoarece veniturile respective se incaseaza in valuta, in dolari SUA transformati in lei, in 2008, comparativ cu 2007, avem cifre mai mici.

Si patru: s-au extins retelele distributiei cu mai mult de 1500 de kilometri, ceea ce la fel a influentat majorarea tarifelor propriu-zise.

Ceea ce tine la concret de interpelare, ca in calculul tarifului noi am luat parametrul 12,2 lei pentru un dolar. La moment asistam la o apreciere a valutei nationale, deci trebuie sa fie clar ca noi luam parametrii care sint prognozati de catre Ministerul Economiei si Comertului. La moment noi lucram cu acest parametru, care este 12,2 si cu toti ceilalti parametri propriu-zisi.

Totodata, tin sa mentionez ca nu e vorba de unele superprofituri aditionale pe care le incaseaza, in cazul respectiv, “Moldovagaz” sau in cadrul distribuitoru-lui de energie electrica, cum ar fi Union Fenosa. Conform metodologiei tarifare, aceste venituri suplimentare se vor lua in calcul la ajustarea tarifelor ce urmeaza.

Astfel, dupa cum am facut-o si in anul 2008, in anul 2007 aprecierea valutei nationale si toti factorii obiectivi au permis si am luat in calcul tariful 121 de milioane in cazul “Moldovagaz”, 135 milioane in cazul Union Fenosa. Deci aceste sume, venituri suplimentare (nu putem vorbi de profituri, dar de venituri  suplimentare) se iau in calcul cind facem actualizarea propriu-zisa a tarifelor.

Mai mult ca atit, la moment, conform metodologiei tarifare, se prevede ca in cazul cind, pe parcursul anului, veniturile sau pierderile depasesc 3 la suta in comparatie cu cele stabilite in tarif, atunci noi trebuie sa purcedem la actualizarea tarifului propriu-zis.

La momentul respectiv noi nu avem astfel de situatie. Ne apropiem de cifra de 2,5 la suta, aceasta daca presupunem ca se pastreaza si pentru luna martie. Dar este important faptul ca, dupa cum am mentionat, noi nu discutam de superprofit, noi discutam de venituri suplimentare obtinute care sint venituri suplimentare ale consumatorilor si care vor fi la sigur luate in calcul la actualizarea tarifelor.

Tin sa va reamintesc ca, gratie legislatiei in vigoare, agentia nu este o organizatie politica, este un organ de reglementare independent, care nu se supune unei alte administratii publice sau private.

Sint gata sa raspund la intrebari aditionale, daca mai aveti, in rezultatul acestei interpelari.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In primul rind, tin sa-i multumesc domnului Iurcu pentru raspuns. Este un raspuns care reiese din prevederile legale, dar, totodata, domnule director, este evident ca motivatia adresarii interpelarii este problemele sint. Si in momentul in care calificati ca nu este vorba de supraprofituri, dar este vorba de supravenituri, este o problema a companiei, ca veniturile suplimentare nu se transforma in profit, si nu este o problema a consumatorului. Dar este o discutie aparte, care nu cred ca isi are locul aici.

Acum, stimate domnule director general, uitati-va, daca este sa vorbim la capitolul “Tarif”. Consider ca odata ce am stabilit ca este problema respectiva, insa aspectul legal permite sa se procedeze asa cum se procedeaza la ora actuala, urmeaza sa facem modificarile respective. Sesizati-va si sa vedem pentru viitor macar aceasta prognoza sa fie una cit de cit reala. Fiindca in momentul in care adopti un tarif, iar prognoza este atit de eronata, care sta la baza stabilirii tarifului, ce tine si de rata de schimb, ce tine si de consum. Si vreau sa va spun ca apare o problema foarte delicata, de altfel.

Dumneavoastra spuneti ca veniturile obtinute se vor restitui ulterior, de fapt, anul viitor prin stabilirea noului tarif. E o constatare foarte simpla. Inseamna ca consumatorul crediteaza compania respectiva fara a avea niciun...

 

Domnul  Vitalie Iurcu:

Domnule deputat,

Sinteti economist de specialitate.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, eu sint jurist.

 

Domnul  Vitalie Iurcu:

Atunci e si mai bine. Noi procedam in cadrul legal.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, nu, eu nu vorbesc...

 

Domnul  Vitalie Iurcu:

Nu, ascultati, domnule.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Dar, deocamdata, vorbeam eu. Nu va suparati, sinteti in Parlament.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu vreau sa inchei precizarea.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebarea e de un minut, de aceea, va rog, succint.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu nu stiu daca este obligatoriu ca intrebarea sa tina un minut, este important ca sa fie pusa si sa primim raspunsul.

 

Doamna  Maria Postoico:

Regulamentar este asa. Eu v-am adus aminte.

 

Domnul  Vladimir Filat:

In concluzie, sint niste venituri, care sint acumulate de “Moldovagaz”, sint folosite, venituri care vin din contul clientilor “Moldovagaz”, care ulterior nu mai sint restituite, fiindca vin majorarile din partea “Gazprom”-ului si oricum tariful este in crestere. Deci, este un avans permanent dat de catre client. Si eu v-o spun aceasta nu numai ca jurist, dar si din cunostintele pe care le am in economie. Eu cred ca urmeaza sa revenim.  

Si este inca un lucru foarte important (eu spun lucrul acesta pentru stenograma si pentru a fixa acest moment). Dati acest raspuns ca rezervele care sint (si le-ati enuntat in raspuns) urmeaza a fi utilizate in viitorul apropiat pentru ajustarea tarifelor. Eu inca o data spun pentru stenograma: cu siguranta aceste ajustari vor fi in preajma alegerilor parlamentare. Este un punct de vedere, domnule director general.

 

Domnul  Vitalie Iurcu:

Va multumesc foarte mult.

Dupa cum am mentionat, sintem o institutie nepolitica. Deci, pe noi ne intereseaza foarte clar sa aplicam bine principiul foarte simplu: sa balansam intre consumatorul si prestatorul de servicii. Dumneavoastra nu luati in consideratie ca avem o formula foarte clara cu “Gazprom”-ul, noi nu ne aflam intr-o tara care e in afara lumii, care prevede majorarea pretului de import la gaz. Avem o formula foarte clar stabilita.

Probabil ca cunoasteti prognoza pentru trimestrul II: e aproximativ
210–211 dolari pentru 1000 m3 , e o formula foarte clara, catre 2011 noi trebuie sa ajungem la pretul practicat in Europa. Respectiv, ceea ce s-a acumulat in primul trimestru 2008, daca avem o astfel de majorare, va merge imediat la compensarea propriu-zisa a cresterii care este in al doilea trimestru de la importul respectiv si nu discutam, adica consumatorul nu-i in pierdere. Adica, nu discutam de supraprofituri, e o activitate reglementata, acestea nu sint profituri ale “Moldovagaz”, deci ele se iau in calcul.

La momentul respectiv, dupa cum am spus, sintem la situatia cind avem
2,5 la suta venituri suplimentare. Metodologia prevede foarte clar – 3 la suta, care imediat din trimestrul II, daca se confirma prognoza pretului de import in trimestrul II, va fi luata in calculul propriu-zis.

Doi. Dumneavoastra nu luati in consideratie prognoza eronata la volumul de import, o sa vedem la sfirsit de an. Important este ca veniturile suplimentare consumatorul nu le pierde.

Trei. Trebuie sa luati in consideratie ca tariful propriu-zis a fost pus in aplicare incepind cu data de 19 ianuarie. Deci, in cazul “Moldovagaz” au avut loc venituri ratate pe perioada de la 1 ianuarie pina la data de 19 ianuarie, care tot s-au luat in calcul.

Deci, inca o data, nimeni nu se foloseste de consumator, noi nu ne jucam cu politica, nimeni nu are de gind sa faca un show politic inainte de alegeri, nu este cazul respectiv. Tarifele trebuie sa fie actualizate la momentul cind este necesar. Expres este foarte suficient faptul ca cu cit mai des facem actualizarea respectiva, cu atit mai usor simte aceasta consumatorul si cu atit mai usor evitam astfel de decizii.

 

Domnul  Vladimir Filat:

O scurta precizare, doamna Presedinte al sedintei.

In primul rind, domule director, am mentionat de la bun inceput ca raspunsul este unul complex, reiesind din prevederile legale. Eu am constatat problema si nu am pus problema in sarcina institutiei pe care o conduceti. Este un lucru care trebuie sa-l aveti in vedere.

Dincolo, i-am dat aprecierea situatiei pe intern la capitolul “Administrare”. Eu inteleg foarte bine care este structura importului s.a.m.d. Si inca o data, din punctul meu de vedere, administrarea pe intern inseamna ca lucrul acesta il permite actele legale pe care le avem la ora actuala, sa fie administrat in felul in care se atesta o asemenea situatie. Aceasta am vrut sa ating ca si interpelare.

Multumesc.

 

Domnul  Vitalie Iurcu:

Va dau un raspuns scurt. Aceasta practica este o practica internationala. Deci, o astfel de actualizare si o astfel de prevedere de la un moment dat e o practica internationala, care a fost verificata si de expertii internationali si care considera ca cadrul legal al nostru regulatoriu corespunde directivelor Uniunii Europene si cadrului international.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar, domnule director general.

In continuare – microfonul nr.4. Domnul Klipii, la fel, a adresat aceeasi intrebare.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Domnule director general,

Eu sint mai putin satisfacut de raspunsul dumneavoastra, din cauza ca am impresia ca v-ati abatut un pic de la intrebarile pe care eu le-am pus. Eu am pus intrebarea referitoare la cheltuielile aferente serviciului de transportare si distribuire a gazelor, cerind sa mi se prezinte pe capitole suma si, pe capitole, cheltuielile respective. Mi s-a explicat modul cum se formeaza metodologia de tarifare. E un pic altceva.

 

Domnul  Vitalie Iurcu:

Nu e nicio problema, domnule Klipii. Daca aveti nevoie, noi va dam.

 

Domnul  Igor Klipii:

In al doilea rind, la a doua intrebare am facut referinta la faptul ca exista posibilitatea de ajustare a tarifului in dependenta de anumiti factori si am facut referinta la cursul valutar. Dumneavoastra mi-ati mentionat in raspuns ca,
intr-adevar, exista aceasta posibilitate, dar ea tine nu doar de cursul valutar, ci si de alti factori economici. Si atunci unii experti ma consulta si imi spun ca in ziua in care a fost adoptat tariful diferenta deja constituia 6,53%. Daca facem referinta la cursul mediu oficial in perioada 18 februarie –19 martie, diferenta este deja de 7,16%, iar daca facem referinta la cursul valutar din data de 19 martie, deja este 10,7%. Deci, inteleg ca totusi undeva a existat posibilitatea aceasta, pe care, din anumite considerente, ati ratat-o.

 

Domnul  Vitalie Iurcu:

Domnule deputat,

Dupa cum v-am explicat, expertii dumneavoastra au tot dreptul la opiniile respective. Expertii dumneavoastra, cind fac calculul, nu iau in calcul citiva factori foarte clari: tariful a fost calculat ca medie pentru tot anul 2008, a fost pus in aplicare de la 19 ianuarie 2008. Ce inseamna aceasta? Inseamna ca din veniturile prognozate tariful respectiv trebuie sa fie pus in aplicare de la data de 1 ianuarie, el n-a fost pus de la 1 ianuarie pina la data de 19 ianuarie, cind consumul de gaze este cel mai mare in perioada de iarna in Republica Moldova, compania a ratat veniturile respective.

Doi. Tot in acelasi context a infirmatiilor expertilor dumneavoastra, veniturile de la tranzit, care in acea perioada s-au diminuat in acelasi procent, de aceea metodologia prevede ca nu se ia numai un factor ca cursul de schimb, dar se iau toti factorii in intregime. Si la momentul cind apare o deviere in veniturile companiei mai mare de 3 la suta sau intr-o directie negativa, sau intr-o directie pozitiva (putea sa fie situatia inversa, am prognozat un curs, avem un curs de 13, el parca nu ar fi). Este foarte important ca acestea nu sint supraprofituri ale companiei. Acest fapt il asiguram noi ca agentie. Noi nu discutam de unele supraprofituri ale distribuitorilor, operatorilor, dar acestea sint venituri suplimentare care se iau in calculul respectiv.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule director general,

Vreau sa va mai pun o intrebare. As vrea sa inteleg cine profita de pe urma tranzitului de gaze pe teritoriul Republicii Moldova si daca sumele respective sint incluse in metodologia de tarifare.

 

Domnul  Vitalie Iurcu:

Dupa cum v-am explicat si in demersul respectiv, veniturile de la tranzit se iau in calcul la calcularea tarifului. Deci, veniturile care vin de la tranzit se duc la diminuarea tarifului propriu-zis.

 

Domnul  Igor Klipii:

Sumele sau volumul? Ca sa inteleg exact. Este vorba de sumele care...

 

Domnul  Vitalie Iurcu:

Care-i sensul volumului? Noi discutam de bani. E important banul, volumul poate sa fie unul. Se ia cantitatea transportata, se inmulteste la tariful agreat pentru serviciile de tranzit si respectiv, apar veniturile. Veniturile respective vin in dolari, deoarece contractul se incheie in dolari. Respectiv, la momentul cind asistam la o apreciere a valutei nationale, veniturile in lei, care sint luate in calculul tarifului, se diminueaza.

Deci, veniturile se iau in calculul tarifului propriu-zis. Toti consumatorii beneficiaza de activitatea respectiva. Ele nu sint niste venituri aditionale la “Moldovagaz”. De aceste venituri de tranzit beneficiaza toti consumatorii Republicii Moldova.

 

Domnul Igor Klipii:

Doamna Postoico,

As vrea doar sa va aduc aminte ca am solicitat sa prezinte motiunea la procesul de...

 

Domnul Vitalie Iurcu:

Domnule Klipii,

Nicio problema. Daca aveti nevoie, sinteti binevenit la agentie, va aratam calculele respective.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu este la capitolul …

Domnule director general,

Mai este referitor... Conform Regulamentului, dumneavoastra trebuie s-o depuneti la Presedintele sedintei in plenul Parlamentului si pe urma presedintele o distribuie si, mai departe, o remite Guvernului. Deci, nu este prevazut ca s-o prezentati de la microfonul central.

 

Domnul Igor Klipii:

Eu am solicitat domnului Presedinte..

 

Doamna  Maria Postoico:

Cred ca nu v-ati inteles de la bun inceput.

 

Domnul Igor Klipii:

...si el a spus ca da.

 

Doamna  Maria Postoico:

Le-a acceptat, a luat act si dumneavoastra trebuia sa depuneti...

 

Domnul Igor Klipii:

Si urma sa-mi spuna procedura.

 

Doamna  Maria Postoico:

S-o depuneti.

 

Domnul Igor Klipii:

El n-a spus nici ba, nici da.

 

Doamna  Maria Postoico:

Este Regulament, procedura este in Regulament.   

 

Domnul Igor Klipii:

Bine, in orice caz nu vizeaza prezenta domnului Iurcu aici, dar...

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu, nu, desigur ca nu. Eu am accentuat.

 

Domnul Igor Klipii:

Eu nu inteleg ce sa fac mai departe.

 

Doamna  Maria Postoico:

Deci, nu este prevazut ca dumneavoastra s-o prezentati.

 

Domnul Igor Klipii:

Eu am solicitat, doamna Postoico, Presedintelui permisiunea de a prezenta aceasta motiune si el mi-a spus ca bine.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, s-o depuneti, dar dumneavoastra trebuia sa depuneti domnului Presedinte. Da, exact. O depuneti si se distribuie mai departe.

Domnule director general,

Va multumim pentru raspunsuri, dumneavoastra sinteti liber.

La microfonul central se invita domnul Iurie Bucinschi (Stati putin, domnule Guma.) referitor la interpelarea deputatului Valentina Cusnir, privind masurile de protectie a unor categorii de persoane defavorizate.

Domnule Guma,

Eu va rog, linistiti-va putin.

 

Domnul Iurie Bucinschi – viceministru al protectiei sociale, familiei si
                                                          copilului:

Buna ziua tuturor.

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit in urma catastrofei de la Cernobil si a membrilor de familiilor lor este o preocupare permanenta a statului. Conform informatiei prezentate de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale, membrii familiilor persoanelor care au participat si au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil beneficiaza de prestatii sociale in urmatoarele cuantumuri:

1) Compensatie unica pentru prejudiciul adus sanatatii, stabilite si neplatite in legatura cu decesul beneficiarului, se plateste sotului supravetuitor, copiilor sau parintilor acestuia pentru anul respectiv. Pentru anul  2007 media a fost de 19 mii 150 lei.

2) Familiilor ce si-au pierdut intretinatorii in urma catastrofei de la Cernobil li se plateste o compensatie unica. Aceasta compensatie se plateste indiferent de data decesului intretinatorilor. Pentru 2007 ea a fost de 25 156 de lei si 50 de bani.

3) O compensatie lunara pentru pierderea intretinatorului, participant la lichidarea urmarilor avariei de la Cernobil, membrilor familiei incapabili de munca, care au fost intretinuti de el, in marime de 35 de lei pentru fiecare membru al familiei, fara a se tine cont de pensia stabilita pentru aceste persoane.

4) Un ajutor material unic anual copiilor care au pierdut intretinatorul –
360 de lei anual.

5) Asigurarea anuala cu bilete gratuite in cazul indicatiilor medicale copiilor nascuti dupa 1986: 4 – 7 ani – 1880 lei anual; 7 – 14 ani – 3 200 lei anual; 14 – 18 ani – 3 mii 760 lei anual.

6) Platirea concediului medical unuia din parinti la prezentarea certificatului medical pentru ingrijirea copilului in virsta de la 4 la 14 ani.

7) Pensii, indiferent de vechimea in munca a intretinatorului membrilor familiilor persoanelor care au decedat in urma schilodirii sau imbolnavirii provocate de  avaria de la Cernobil. Pensia in cazul pierderii intretinatorului, inclusiv un urmas, de 787,77 de lei, doi urmasi – 1042,3 de lei, trei urmasi –
1564 de lei, in mediu – 830 de lei.

8) Compensatii nominative, conform legislatiei, beneficiaza de 50% de la plata serviciilor comunale, a energiei electrice, a gazului natural folosit pentru incalzire in conformitate cu normativele stabilite. In medie – 101 de lei pe luna in mediu.

9) Alocatie lunara de stat sotilor supravetuitori, inapti de munca a participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil, decedati, daca nu s-au recasatorit – 150 de lei pe luna.

10) Alocatie lunara de stat copiilor participantilor decedati la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil, pina la atingerea virstei de 18 ani sau dupa aceasta virsta, daca isi continua studiile in institutiile de invatamint la cursurile de zi, pina la terminarea studiilor, insa cel mult pina la atingerea virstei de 23 de ani – 150 de lei pe luna.

11) Alocatie lunara de stat unuia dintre parintii inapti de munca ai participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil decedati. In cazul parintilor inapti de munca aflati in divort cuantumul stabilit, la cerere, se imparte intre ei in parti egale – 150 de lei pe luna.

12) Alocatie sociala de stat copiilor pina la 18 ani sau dupa aceasta virsta, daca isi continua studiile in institutiile de invatamint la cursurile de zi, pina la terminarea studiilor, insa cel mult pina la atingerea virstei de 23 de ani, care au pierdut unul sau ambii parinti – 49 de lei pentru fiecare copil, insa fara a depasi suma de 98 de lei.

13) Credite preferentiale, conform hotaririi Guvernului nr.1146, pina la
82 mii de lei, alocatii nominale de stat pentru merite deosebite, in caz daca sint decorati – 25–50 de lei. Si ajutor material, la adresare.

Mai mult ca atit, Guvernul, prin hotarirea nr.1238 din 28 noiembrie, a aprobat si a prezentat Parlamentului proiectul Legii cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit in conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei si necesitatea de asistenta sociala.

Totodata, informam ca in prezent Fondul republican de sustinere sociala a populatiei examineaza posibilitatea acordarii unui ajutor material doamnei Gonciar Tatiana, domiciliata in Calarasi, strada Calarasilor, 7/22 si doamnei Gavrilita Ecaterina domiciliata, de asemenea, in orasul Calarasi, strada Bogdan Petriceicu Hasdeu.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc mult pentru aceasta informatie.

De fapt, intrebarea mea a fost pusa nu de aceea ca nu stiam eu sau  nu stiu cei care cad sub incidentele legii ce ati spus dumneavoastra. Faptul era ca aceste familii sint intr-o situatie deplorabila, ca nu le ajung nici pe departe aceste sume ca sa existe in ziua de astazi. Anume de aceasta si intrebam Guvernul: ce are de gind sa faca? Ca majoritatea din aceste familii stau flaminzi, stau fara incalzire, fara lumina, cum v-am adus citeva exemple. Acesta a fost scopul interventiei mele. Si la aceasta am vrut raspuns.

Fiindca, cind merg in teritoriu, ei vin si spun ca nu mai pot sa existe in aceasta situatie. Asa si am formulat intrebarea mea si la aceasta am vrut sa primesc raspuns, ca sa vin si sa le spun ceva, ca Guvernul nu a uitat de ei si ca poate, nu stiu cind, nu vor mai sta flaminzi si fara lumina.  

Intrebarea mea se mai referea si la (daca dumneavoastra ati venit in numele Guvernului sa raspundeti) restituirea averii fostilor deportati. Ca Ministerul Finantelor nu vrea sa aloce acei bani din bugetul de stat, care sint prevazuti la cerintele comisiilor din administratia publica locala de nivelul doi. Adica nu mi s-a raspuns, dar cred ca dumneavoastra nici nu ati fost insarcinat, din care motive eu voi reitera aceasta intrebare.

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Stimata doamna deputat,

Tine de competenta Ministerului Finantelor si Ministerului Justitiei.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, dar eu am adresat intrebarea Guvernului si trebuia sau sa vina cineva care putea sa-mi raspunda la toate intrebarile, sau, daca va trimis pe dumneavoastra, sa va dea raspunsurile la aceste intrebari.

Eu va multumesc.

Domnul Iurie Bucinschi:

Multumesc.

Mai am o interpelare a doamnei.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim, raspundeti.

 

Domnul Iurie Bucinschi:

Cu referire la interpelarea doamnei deputat Valentina Serpul, expusa in Parlament, ce tine de protectia sociala a familiei Andronic. In scris a fost, da?  Imi cer scuze.

Eu va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va rog sa-mi dati si mie un raspuns in scris, domnule ministru, ce ati vorbit, ca eu nu am primit asa ceva…

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, domnule Bucinschi,

Transmiteti in scris, va rog.

Microfonul nr. 5. 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Inainte de a prezenta interpelarile, vreau sa fac si eu o completare: daca isi permite, doamna Ostapciuc sa intervina la alte interpelari, ca doamna Cusnir se ingrijoreaza de oameni. Dar oamenilor, doamna Cusnir, trebuie sa le explicam sa nu voteze comunistii, ca sa extinda sectorul privat, sa sprijinim businessul mic si mediu, sa vina investitii, sa cream locuri de munca, sa nu se duca lumea peste hotare si atunci o sa fie bani pentru majorarea asistentei sociale.

Eu am doua interpelari. Prima este adresata domnului Mihai Pop, ministru al finantelor al Republicii Moldova, in care se spune urmatorul lucru:

Stimate domnule ministru,

Va solicit sa-mi prezentati informatii privind alocarile efectuate de la bugetul de stat pentru investitii capitale, destinate Cancelariei, Guvernului, Aparatului Parlamentului si Presedintiei, incepind cu anul 2001 si pina in prezent, reprezentat pe ani si pe obiectivele din gestiunea acestor institutii.

De asemenea, solicit informatii privind alocarile efectuate pentru reparatii capitale, realizate la obiectivele mentionate mai sus, lista antreprenorilor cu care s-au semnat contracte de efectuare a lucrarilor si volumul de finantare a contractelor semnate cu fiecare antreprenor aparte. Astept raspuns conform legislatiei in vigoare. Raspunsul il astept in scris.

A doua interpelare este adresata doamnei Ala Popescu, Presedintele Curtii de Conturi. Stimata doamna Ala Popescu, va solicit sa-mi prezentati rezultatele verificarilor efectuate de institutia pe care o conduceti privind utilizarea mijloacelor financiare destinate investitiilor si reparatiilor capitale alocate de la bugetul de stat pentru Cancelarie, Guvern, Aparatul Parlamentului si al Presedintiei, incepind cu anul 2001 si pina in prezent, repartizate pe ani si pe obiectivele din gestiunea acestor institutii. Va cer sa-mi puneti la dispozitie si toate actele care confirma volumul de lucrari si indica toate datele privind agentii economici cu care au fost incheiate contractele privind efectuarea lucrarilor.

In cazul incalcarilor depistate in urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi, va rog sa ma informati asupra masurilor intreprinse sau cerute institutiilor de resort din Republica Moldova sa le intreprinda in vederea inlaturarii infractiunilor comise sau tragerii la raspundere a celor ce s-au dedat la deturnare de bani publici sau la abuzuri. Astept raspunsul conform legislatiei in vigoare. Raspunsul il astept in scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Prima intrebare o adresez domnului Valeriu Gurbulea, Procuror General al Republicii Moldova. Stimate domnule Procuror General, vreau sa va informez de la acest microfon ca presedintele comunist al raionului Dubasari, tovarasul Policinschi, luindu-se de mina cu seful Inspectoratului Ecologic de Stat din cadrul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, Veaceslav Derminji, au luat-o iarasi razna.

Astfel, dupa conferinta de presa de acum doua saptamini a Presedintelui Aliantei «Moldova Noastra», Serafim Urechean, in cadrul careia societatea a fost informata despre faptul ca cei mai destoinici barbati ai neamului, Vladimir Voronin si Vasile Tarlev, au fost desemnati in calitate de cetateni de onoare ai acestui raion, cu sediul in satul Cosnita, precum si despre faradelegile acestui presedinte de raion care imparte banii publici la stinga si la dreapta, alaturind la ei si calendarul cu chipul luminos al Presedintelui Voronin, cu “sacerea si clapaciul” subtioara, iata ca s-au pornit si rafuielile politice.

Citez din ordonanta Inspectoratului Ecologic de Stat din 14 martie 2008: “Ordin, 14 martie, cu privire la sanctionarea domnului Racu Grigore. In perioada 10 – 12 martie 2008 la multiple apeluri telefonice in adresa sefului Inspectiei Ecologice Dubasari, Grigore Racu, acesta nu se afla la locul de munca, motivind ca se afla in raion.” Si ordona: “Domnului Grigore Racu, sef al Inspectiei Ecologice Dubasari, se aplica sanctiunea disciplinara avertisment.”

Tin sa mentionez ca Grigore Racu, seful Inspectiei Ecologice Dubasari, care este si presedinte al organizatiei teritoriale a Partidului “Alianta «Moldova Noastra»”, nu pentru prima oara este supus unor presiuni din partea regimului comunist dictatorial pe motive politice. Anterior a fost eliberat din lucru si s-a restabilit prin judecata.

Solicit domnului Procuror General sa intenteze un dosar penal impotriva presedintelui raionului Dubasari, Policinschi, si sefului Inspectoratului Ecologic de Stat, Derminji, pentru discriminare pentru apartenenta la un partid de opozitie si sa intervina in contenciosul administrativ intru anularea Ordinului din 14 martie 2008 cu privire la sanctionarea domnului Grigore Racu.

A doua intrebare o adresez domnului Vasile Tarlev, pina una-alta inca Prim-ministru al Republicii Moldova. Dat fiind faptul ca, in temeiul articolului 103 alineatul (2) din Constitutie, pina la formarea noului cabinet de ministri actualul Guvern nu prea are ce face, ar fi cazul ca acesta din urma sa se ocupe de modificarea Constitutiei prin prisma faimoaselor declaratii ale Presedintelui Voronin care a afirmat ca limba rusa este limba oficiala a statului, pe care, spre nenorocul nostru, il conduce.

Intrebarea mea este urmatoarea. Are sau nu de gind defunctul Guvern al “celui mai prosper stat din Europa” sa propuna Parlamentului modificari la articolul 13 din Constitutie si sa instituie limba rusa ca limba oficiala a Republicii Moldova? Vorba poetului: “Inainte, spre apus, cu tovarasul rus.” Raspunsul – in scris, va rog.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu vreau sa adresez o intrebare domnului ministru al administratiei publice locale, Valentin Guznac. O serie intreaga de primarii practica schimbari de pamint public – pamint privat.

In acest context, rog sa mi se prezinte lista primariilor care au efectuat astfel de operatiuni si in conformitate cu care lege a Republicii Moldova sint efectuate aceste operatiuni, cite cazuri de acest fel au avut loc in 2007; precum si ce intreprinde ministerul condus de dumneavoastra pentru prevenirea unor eventuale evaziuni in acest domeniu. Raspunsul il solicit in scris in termenele prevazute de legislatie.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova, domnului
Prim-ministru, Vasile Tarlev, cit si in atentia domnului Gheorghe Papuc, ministrul afacerilor interne, domnului Valentin Guznac, ministrul administratiei publice, locale si domnului Valeriu Gurbulea, Procurorul General.

In urma audientei unui grup de locatari ai blocului de locuit de pe strada Alba Iulia 81/2 din capitala, am constatat ca in perimetrul terenului aferent obiectivului dat au fost demarate lucrari de constructie a altui bloc de locuit de catre antreprenorul SRL “LPT Constructii”, cu grave abateri de la normele legale. Lucrarile continua in pofida hotaririi de sistare a acestora, emisa de autoritatea de specialitate – Agentia Ecologica Chisinau, intrucit antreprenorul nu dispune de expertiza ecologica a proiectului.

In acelasi timp, colaboratorii politiei municipale, in loc sa asigure executarea hotaririi de sistare si sa asigure respectarea legislatiei din domeniu, in realitate asigura paza antreprenorului si buna activitate a acestuia, fapt reflectat pe larg in buletinele de stiri, difuzate de postul de televiziune PRO TV acum trei saptamini.

In acest context, avind in vedere incalcarea, atit de catre executantul  lucrarilor de constructii, cit si de catre autoritatile publice locale si serviciile descentralizate ale acestora, a prevederilor legilor nr.1515 din 16 iunie 1993, nr.835 din 17 mai 1996, nr.851 din 29 mai 1996 si a Hotaririi Guvernului nr.978 din 2 septembrie  2004, solicit urmatoarele. Ministrul Afacerilor Interne sa-mi explice temeiurile legale in care au actionat colaboratorii de politie atunci cind au intervenit in forta impotriva locatarilor blocului nominalizat, cine a dat aceste ordine, precum si masurile ce se impun in privinta celor care au abuzat de putere.

Ministrul administratiei publice locale sa verifice legalitatea actelor emise de primaria municipiului Chisinau si in eventualitatea ilegalitatii acestora sa le atace in instantele de contencios administrativ.

Procurorul General sa examineze cu maximum de atentie litigiul dintre locatarii blocului cu pricina si antreprenorul sus-mentionat si sa dispuna o ancheta pe acest caz. in vederea gasirii persoanelor vinovate, precum si sa verifice autenticitatea planului de dezvoltare al cartierului, iar in caz de depistare a elementelor de fals, sa declanseze o ancheta penala in privinta persoanelor vizate. Solicit raspunsuri ample in scris cu prezenta copiilor de pe actele relevante. Am sa anexez copia petitiei si restul documentelor.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova si Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Voi reaminti ca de la momentul adoptarii in Parlament a Acordului de investitii cu privire la Portul International Liber “Giurgiulesti”, din 2005 si pina la moment Guvernul a adoptat un sir de hotariri in contextul realizarii acestui acord.

Printre ultimele este si Hotarirea nr.581 din 24 mai 2007 cu privire la constructia liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti. Prin hotarirea nominalizata, liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti i se atribuie calificativul de obiect de importanta nationala, iar functiile de beneficiar al constructiei liniei de cale ferata se pun in sarcina Ministerului  Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

Potrivit aceleiasi hotariri, proprietarii de pamint din zona de constructie a tronsonului au fost obligati de Guvern sa-si vinda terenurile la preturi rezonabile. Iar cei care nu vor vrea sa vinda terenurile, vor suporta consecintele legislatiei in vigoare, conform declaratilor Prim-ministrului.

Din informatiile lansate in comunicatele de presa ale Presedintiei si ale Guvernului, lucrarile de constructie a liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti au fost lansate inca la 24 mai 2007, la festivitatea de deschidere a Portului “Giurgiulesti” de catre Presedintele Voronin, care a remarcat importanta strategica a acestui obiectiv, subliniind ca prin intermediul liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri, se va asigura interconexiunea dintre caile ferate si cele maritime in cadrul Portului “Giurgiulesti”.

Tot atunci Presedintele a chemat conducerea caii ferate, administratia raionului, agentii economici sa-si mobilizeze eforturile pentru a finaliza pina la finele anului 2008 constructia tronsonului feroviar Cahul–Giurgiulesti. Din aceleasi surse de informare, actualmente sint indeplinite circa 50% din lucrarile de terasament de constructii a scurgerilor de apa si montarea a 11 kilometri de cale ferata.

Procesul de realizare a proiectului este calificat drept foarte lent din cauza activitatii neeficiente a unor organe publice responsabile, in raport cu acest proiect. Costul proiectului este aproximativ de 850 de milioane de lei.

In contextul celor relatate, solicit Guvernului sa ma informeze referitor la urmatoarele aspecte:

1) Volumul lucrarilor de constructie a tronsonului de cale ferata Cahul–Giurgiulesti efectuate pina la moment.

2) Cine este antreprenorul lucrarilor de constructie a tronsonului si care a fost modalitatea de selectare a antreprenorilor.

3) Care este suma devizului de cheltuieli aprobata prin contractul de executare a lucrarilor, cu prezentarea copiei contractului.

4) Cite loturi de pamint din zona au fost procurate, in ce baza si la ce pret.

Raspunsul solicit sa fie prezentat in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4

 

Doamna Valentina Cusnir:

Adresez aceasta intrebare Procurorului General, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Serviciului de Informatii si Securitate, de la care astept sa-mi prezinte de la tribuna centrala a Parlamentului rezultatul investigatiilor asupra urmatoarelor.

Legea Republicii Moldova interzice finantarea partidelor politice din afara tarii. Cu toate acestea, Partidul Popular Crestin Democrat, ascunzindu-se in spatele asa-numitei Fundatii pentru democratie crestina, condusa de recent regasitul nedisparut Vlad Cubreacov, deputat si vicepresedinte al Partidului Popular Crestin Democrat, imparte in teritoriu ajutoare umanitare venite din alte tari, cum ar fi lenjerie de pat, incaltaminte, imbracaminte si chiar mobila, in localitatile unde mai au primari din partea PPCD.

Cer sa fie verificat pe cei cai patrund aceste ajutoare in Republica Moldova, poseda aceste loturi certificatele sanitare necesare; sa se investigheze daca nu cumva aceste actiuni conduc la coruperea oamenilor in teritoriu de catre aceasta formatiune, utilizind banii oamenilor de afaceri straini care nu cunosc, probabil, ca ajutoarele lor ajung la un partid politic, contrar legii.

De asemenea, solicit sa fiu informata despre legalitatea primirii si utilizarii unei donatii din partea Partidului Conservator din Marea Britanie catre Partidul Popular Crestin Democrat in vara anului 2005, in suma de peste 20 de mii de lire sterline, pentru aprovizionarea filialelor partidului cu computere, imprimante si altele ‚, dar care, de fapt, au nimerit la ziarul “Flux” si Agentia “Apeflux”, proprietati ale liderului partidului, Iurie Rosca. La filiale au fost transmise niste vechituri, dar nici de acestea nu au ajuns pentru toate filialele.

De asemenea, despre distribuirea de catre Partidul Popular Crestin Democrat in campania electorala 2007 a apei minerale cu anexarea la butelie a chipurilor candidatilor la primari: de unde, cit, cum, adica pe ce bani, ce calitate si prin ce este confirmata, cit de legala a fost acea masura in campania electorala; despre coruperea cetatenilor satului Hirova, Calarasi, satul de bastina al lui Iurie Rosca, in vara–toamna anului 2006 pentru a deveni membri ai Partidului Popular Crestin Democrat. Numarul celor legitimati a atins cifra de 101, egala, cum se falea Iurie Rosca, cu numarul deputatilor in Parlament. Numai ca la alegerile locale din iunie 2007 pentru candidatii PPCD la functia de consilieri au votat doar 19, iar pentru candidatul la functia de primar si mai putini – doar 16.

Va solicit sa examinati fiecare caz in parte: cum au ajuns membri ai Partidului Popular Crestin Democrat, dar nu au votat pentru partidul drag, cine i-a corupt, ca atunci nu era partidul lui Filat.

Si a doua intrebare o adresez Guvernului Republicii Moldova, caruia ii solicit o explicatie de la tribuna centrala a Parlamentului asupra utilizarii abuzive din fondul de rezerva al Guvernului a sumei de 580 mii de lei pentru citeva ore cit a durat la Opera Nationala inaugurarea “Anului tineretului”.

Va solicit compartimentarea sumei pe directiile utilizate; de ce a fost acordata aceasta suma Ministerului Culturii si nu Ministerului Educatiei si Tineretului, care este responsabil de atare masuri; cine a participat la inaugurarea anului tineretului; daca Ileana Burghila face parte din Aparatul Presedintelui tarii si cit de legala este aparitia ei cot la cot cu Presedintele Voronin, inconjurati de paza de stat, iar ceilalti participanti au fost verificati special pentru a asigura securitatea Presedintelui.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea este adresata Ministerului Finantelor si Ministerului Economiei si Comertului. In ultima perioada in adresa Fractiunii Partidului Democrat au parvenit mai multe plingeri si sesizari din partea intreprinderilor mici si mijlocii din Moldova privind aplicarea sau, mai bine zis, neaplicarea prevederilor articolului 49 din Codul fiscal de catre inspectoratele fiscale ale Republicii Moldova, care refuza sa inregistreze cereri de scutire de la plata impozitului pe venit din partea intreprinderilor mici si mijlocii, in conditiile articolului 49 din Codul fiscal, pe motiv ca (citez) “in mod tacit aceste prevederi si-au pierdut semnificatia legala odata cu intrarea in vigoare a noilor prevederi stabilite prin Legea nr.111 din 27 aprilie 2007, adica prin care se stabileste cota zero la impozitarea agentilor economici la impozitul pe venit in cazul reinvestirii acestuia si 15% prin venitul distribuit ca dividende”.

Astfel, daca anterior reformei fiscale, la care s-a facut atita publicitate, intreprinderea mica si mijlocie era scutita de plata impozitului pe venit, indiferent daca aceasta se reinvesteste sau daca aceasta este distribuita ca dividende, astazi situatia se inrautateste, acestea fiind scutite doar de impozitul la venitul reinvestit. Prin aceste actiuni ale Inspectoratului Fiscal se incalca prevederile legale in vigoare, iar aceste organe isi depasesc atributiile legale, atribuind legii o interpretare ilegala.

In temeiul articolului 21 si 22 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, adresez:

1. Ministerului Finantelor al Republicii Moldova intrebarea de a da o explicatie situatiei la zi privind aplicarea articolului 49 din Codul fiscal si privind actiunile ilegale ale inspectoratelor fiscale;

2. Ministerului Economiei si Comertului al Republicii Moldova sa explice care este efectul reformei initiate prin Legea nr.111 din 2007 si impactul acesteia asupra economiei, atita timp cit 97 la suta din toate intreprinderile care activeaza in Republica Moldova sint intreprinderi mici si mijlocii, iar prin neaplicarea articolului 49 din Codul fiscal situatia acestora se inrautateste in comparatie cu situatia existenta anterior reformei Legii nr.111 sau poate reforma sus-numita este destinata doar intreprinderilor mari care, cu adevarat, se pot bucura de unele inlesniri valabile.

Solicit raspunsurile la aceste intrebari de la tribuna centrala a Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte.

Adresez intrebarea Procurorului General al Republicii Moldova si rog de la tribuna centrala, in sedinta plenara, conform prevederilor legale, sa-mi prezinte urmatoarele raspunsuri.

1) Care este acoperirea legala a controalelor intreprinse la ora actuala asupra Partidului Liberal Democrat? Reiterez: acoperirea legala, nu motivatia, motivatia o cunoastem cu totii.

2) Care este norma legala care permite Procuraturii Generale sa interogheze cetatenii Republicii Moldova privind decizia lor la capitolul “Optiune politica”. Este vorba de cazul celor de la Telenesti.

Rog ca aceste raspunsuri sa fie prezentate in plenul Parlamentului, pentru a constata ce se intimpla in Republica Moldova la ora actuala sub aspectul implicarii organelor de forta in activitatea partidelor politice.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Tin sa va aduc aminte ca timpul pentru intrebari si interpelari, de fapt, expira. Eu vad la microfoane inca doua persoane. Cred ca permitem acestor doua persoane, dar, va rog, succint.

Microfonul nr.5. 

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Eu am o singura intrebare, foarte scurta, adresata Ministerului Administratiei Publice Locale, domnului ministru Valentin Guznac, si astept un raspuns in scris. Solicit ministerului o lista completa a mijloacelor de presa scrisa si audiovizuala, fondate si finantate de consiliile raionale si municipale din Republica Moldova, cu indicarea numarului de personal pe fiecare caz aparte si a marimii fondurilor bugetare alocate in ultimii doi ani: 2007 si 2008.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Doamna Presedinte al sedintei,

E de procedura. De fapt, domnul Bujor sta la rind. Eu va indemn sa revenim la respectarea procedurii si Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, care stipuleaza in articolul 113, pe care dumneavoastra l-ati invocat acum: “Motiunea se depune la presedintele sedintei, in plenul Parlamentului.” Lucru pe care eu l-am facut.

(2) Dupa primirea motiunii, presedintele sedintei o aduce la cunostinta Parlamentului, care stabileste data dezbaterii, si dispune remiterea ei de indata Guvernului si distribuirea acesteia deputatilor.”

Deci, eu va rog sa respectati Regulamentul care prevede acest lucru. Intentia mea initiala era s-o fac eu in locul dumneavoastra, ca sa va scutesc de anumite chinuri morale, ma rog, dar daca insistati s-o faceti, va rog foarte mult si insist ca acest alineat al Regulamentului sa fie respectat.

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog sa va pastrati sanatatea, in primul rind. In cazul dat, cind Parlamentul nu a stabilit data dezbaterii (si, intr-adevar, nu este posibil, fiindca sintem in o alta procedura), Presedintele Parlamentului la una din sedintele din ordinea de zi va dispune cind va fi dezbatut acest subiect.

 

Domnul  Igor Klipii:

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu citesc Regulamentul, care spune...

 

Doamna  Maria Postoico:

Stati putin. Dumneavoastra trebuia imediat sa spuneti despre ce este vorba in aceasta motiune si s-o depuneti domnului Presedinte pe masa.

 

Domnul  Igor Klipii:

Doamna presedinte al sedintei,

Eu citez din Regulamentul Parlamentului.

 

Doamna  Maria Postoico:

In cazul dat, eu va zic, dumneavoastra ati cerut sa va dau 2 minute. Eu vi
le-am dat, ca dumneavoastra s-o prezentati si mi-ati prezentat-o. Vreti sa spuneti despre ce este vorba? Poftim, 2 minute si va expuneti pozitia. Daca dumneavoastra nu v-ati documentat pina la depunere, eu v-am dat aceasta posibilitate.

 

Domnul  Igor Klipii:

Eu citesc, eu citesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu inca o data va zic, nu ati efectuat ceea ce... poftim, va expuneti acum intr-un minut–doua.

 

Domnul  Igor Klipii:

Eu am solicitat sa vorbesc de la tribuna centrala.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, nu face nimeni motiuni de la tribuna centrala si nu este prevazut de la tribuna centrala.

 

Domnul  Igor Klipii:

Eu astept raspunsul: da sau nu.

 

Doamna  Maria Postoico:

Sintem acum la intrebari si interpelari. Eu v-am rugat ca la sfirsitul intrebarilor si interpelarilor... poftim, eu va ofer aceste 2 minute.

 

Domnul  Igor Klipii:

Okey. Eu astept atunci.

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

In temeiul articolului 122 din Regulamentul Parlamentului, solicit de la Ministerul Economiei si Comertului, dar si de la Agentia Sportului raspuns la urmatoarea intrebare: in ce masura, stimati colegi, este realizata prevederea articolului 5 din Hotarirea Guvernului nr.206 din 15 februarie 2008, conform careia Agentia Sportului, in comun cu Ministerul Economiei si Comertului, urma sa elaboreze in termen de 15 zile proiectele documentelor de constituire si sa asigure inregistrarea societatii pe actiuni cu capital de stat si privat pentru constructia stadionului de fotbal in razele fostului Stadion Republican?

Solicit ca la raspunsul la aceasta intrebare sa fie anexate copiile documentelor respective, precum si copia proiectului de constructie a acestui edificiu sportiv.

De asemenea, solicit informatia privind viitoarea destinatie a suprafetei de teren altele decit cele 1,7 hectare de pamint, care, conform articolului 3 al hotaririi sus-numite, se depun in calitate de aport la capitalul social al societatii pe actiuni ce se infiinteaza, conform hotaririi. Solicit ca informatia sa-mi fie prezentata in scris.

Si doi. Avind in vedere ca ex-deputatul Victor Stepaniuc, tot dumnealui si ex-membru al Comitetului executiv politic al Partidului Comunist si pina ieri ex-viceprim-ministru al Guvernului Republicii Moldova, si-a permis, in cadrul comentariilor cu privire la declaratia  Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la ilegalitatile admise de Agentia Sportului la proiectul Stadionul Republican, sa aprecieze prevederea declaratiei la acest subiect ca una care este o insinuare din partea politicienilor, solicit ca pe viitor, in cazul in care va fi promovat de Presedintele Republicii Moldova, domnul Voronin, din nou in functie, domnul Stepaniuc sa nu mai foloseasca minciuna in calitate de argument pentru a justifica actiunile ilegale ale unui functionar de rang inalt, cum este domnul Cimili.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Poftim, domnule Klipii.

 

Domnul  Igor Klipii:

Stimati colegi,

In primul rind, as vrea sa mentionez ca nu am avut intentia sa intram in contradictie la acest subiect, am vrut foarte civilizat si calm sa prezint o motiune, semnata de 18 deputati.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Klipii,

Va rog. Eu si asa am incalcat Regulamentul, v-am oferit timpul acesta acum, la sfirsitul sedintei. Treceti la subiect.

 

Domnul  Igor Klipii:

Aduc la cunostinta Parlamentului Republicii Moldova faptul ca 18 deputati au semnat o Motiune simpla privind politica energetica a Guvernului:

“Proiect. Parlamentul Republicii Moldova.

Motiune privind politica energetica a Guvernului.

In temeiul articolului 66 litera a), articolului 105 alineatul (2) din Constitutie, Parlamentul adopta prezenta m o t i u n e.

Articolul 1. In scopul implementarii angajamentului asumat prin Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, Guvernul va prezenta Parlamentului in termen de 3 luni propuneri de ajustare a legislatiei, in vederea asigurarii independentei functionale si financiare a Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica.

Articolul 2. Guvernul va lua masuri urgente pentru executarea Hotaririi Parlamentului nr. 1212-XIV din 31 iulie 2000 in ceea ce priveste instalarea la hotarele tarii a contoarelor de evidenta a gazelor importate si va prezenta Parlamentului pina la 31 iulie 2008 un raport despre actiunile intreprinse.

Articolul 3. In scopul asigurarii protectiei consumatorilor de gaze naturale, Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica va examina oportunitatea instalarii la consumatorii de gaze naturale a contoarelor care masoara puterea calorica a gazului consumat si va elabora mecanismele de implementare a acestei masuri.

Articolul 4. (1) Guvernul, in comun cu Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica, in termen de 30 de zile:

1) va crea o comisie nationala pentru evaluarea si legalizarea patrimoniului constituit in cadrul Programului national de gazificare, care va confirma prin documente platile efectuate de catre cetateni, Fondul de investitii sociale din Moldova si autoritatile publice in cadrul Programului national de gazificare a tarii;

2) va elabora metodologia de evaluare a patrimoniului constituit in cadrul Programului national de gazificare a tarii;

3) va decide asupra modalitatilor de luare la evidenta a investitiilor efectuate.

(2) In baza informatiilor prezentate de comisie, Guvernul va raporta Parlamentului despre masurile intreprinse.

 

Articolul 5. Prezenta motiune intra in vigoare la data adoptarii.”

Multumesc mult.

 

Doamna  Maria Postoico:

Declaratii. La microfonul central se invita domnul Secareanu. De 7 minute dispuneti.

Domnul  Stefan Secareanu:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat readuce in atentia publica un caz grav de coruptie examinat inca in anul 1999 de comisia parlamentara de ancheta, condusa de vicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca.

Este vorba de cazul Filat, Combinatul de Tutun, Chisinau. Comisia de ancheta, sprijinindu-se si pe raportul Curtii de Conturi din 1998, a stabilit implicarea nemijlocita in acest caz a lui Vladimir Filat, ex-ministru de stat, fost director al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, care era in acelasi timp si director general al Societatii Comerciale “Romol 3” SRL, cu sediul la Iasi. Si in aceasta ultima calitate a sa era partener de afaceri cu Mircea Ciubara, fost director al Combinatului de Tutun din Chisinau.

De altfel, Vladimir Filat este si protagonistul unor dosare penale, instrumentate in Romania, pentru contrabanda cu tigari si evaziune fiscala. Vladimir Filat a fost monitorizat de Serviciul Roman de Informatii, potrivit mandatului 00492 din 1998 al Parchetului Curtii Supreme de Justitie al Romaniei, stabilindu-se conexiunile sale cu autoritati si oameni de afaceri din sfera crimei organizate in celebrul scandal “Tigareta – Moldova”, fapt ce a facut obiectul unui dosar intentat de Parchetul Iasi, transmis apoi Parchetului General al Romaniei.

Dupa numirea sa in functia de director al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, Vladimir Filat, contrar legislatiei in vigoare, si-a continuat afacerile, aducind un grav prejudiciu Societatii pe Actiuni “Tutun” cu capital majoritar de stat. De mentionat ca “Tutun” SA avea in 1998 datorii fata de bugetul de stat la capitolul “Impozite” de aproape 70 milioane de lei moldovenesti.

“Tutun” SA din Chisinau si firma “Romold Reiding” SRL din Iasi au incheiat la 8 octombrie 1997 un contract de distributie exclusiva cu numarul 56. Conform contractului, “Romold reiding” primea dreptul de distribuitor exclusiv pe teritoriul Romaniei a tuturor produselor de tutun fabricate de catre Combinatul de Tutun din Chisinau.

In conformitate cu clauzele contractului, “Romold Reiding” urma sa achite in avans pretul fiecarui transport. Aceste prevederi contractuale nu au fost nicio data respectate, la sfirsitul anului 1998 “Romold Reiding” fiind dator Combinatului de tutun cu 657 de mii 17 de lei sau 107 mii 867,5 de dolari.

Aceste fapte sint confirmate si de controlul efectuat la SA “Tutun CTC” de catre Departamentul control financiar si revizie al Ministerului Finantelor la solicitarea Comisiei parlamentare de ancheta. Valoarea maxima a datoriilor firmei “Romold Reiding” catre SA “Tutun”, 1 milion 576 de mii 501 lei, a fost inregistrata chiar in timpul campaniei electorale pentru parlamentarele din martie 1998.

In timpul desfasurarii acestui contract, la 12 septembrie 1998, organele de politie din judetul Iasi au organizat un flagrant si au capturat 4 tiruri cu 1 milion 852 de mii 400 de pachete de tigari “MT” de contrabanda, in valoare de
7,5 miliarde de lei romanesti.

Din rechizitoriul intocmit de procurorii ieseni rezulta ca Vladimir Filat s-a asociat cu citiva cetateni romani in scopul savirsirii mai multor infractiuni. Rechizitoriul mai noteaza ca din inregistrarile efectuate de catre Serviciul Roman de Informatii rezulta, plus la celelalte probe administrate in cauza, faptul ca efectuarea importului ilegal a fost indelung elaborata de invinuiti si Filat Vladimir si ca fapta invinuitului Stan Ionel, a inculpatilor Burlacu Gheorghe, Burlacu Cristian si a numitului Filat Vladimir de a se asocia in vederea savirsirii de infractiuni, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de articolul 323 Cod penal.

Faptele descrise in rechizitoriu sint probate si de inregistrarile convorbirilor telefonice dintre Vladimir Filat si asociatul sau Stan, realizate de Serviciul Roman de Informatii si aflate ca proba la dosar. Cei doi sint surprinsi intr-o discutie despre introducerea in Romania a transportului ilegal de tigari, de care erau constienti ca se face cu incalcarea multor dispozitii legale in vigoare.

Stan i-a raportat lui Filat ca s-a aranjat falsul si ca nimeni nu-i va mai deranja afacerile. Cetatenii romani anchetati in acest dosar au fost trimisi in judecata pentru savirsirea mai multor infractiuni in privinta cetateanului Republicii Moldova Vladimir Filat, fiind dispusa disjungerea cauzei in alt dosar pentru a nu intirzia examinarea acestuia.

In rechizitoriu se mai arata ca dupa declansarea anchetei s-a incercat influentarea unor inalti functionari guvernamentali, pentru ca firma “Romold Reiding” sa reintre in posesia tigarilor care facusera obiectul importului ilegal.

Potrivit rechizitoriului, Filat urma sa fie trimis in judecata dupa stabilirea intregii activitati infractionale. Vladimir Filat a montat o adevarata retea infractionala si de influenta la diverse niveluri decizionale ale statului roman pentru a aduce tigari “MT” de contrabanda.

Materialele Comisiei parlamentare de ancheta au fost transmise atunci Procuraturii Generale, care insa nu a actionat in consecinta.

In aceste conditii, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat cere Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa examineze cele cuprinse in prezenta declaratie si sa actioneze in conformitate cu legislatia, precum si sa comunice care au fost cauzele pentru care materialele Comisiei parlamentare de ancheta au fost neglijate de procuratura.

Totodata, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat cere Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene sa uzeze de prerogativele sale legale pentru a contacta autoritatile competente ale statului roman si sa ne comunice oficial care este soarta dosarelor penale privind implicarea lui Vladimir Filat in contrabanda cu tigari in Romania.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, doamna Cusnir, linistiti-va. Timpul nu a fost incalcat, ca dumnealui a inceput la 29 si acuma e 35 de minute. Nu, au fost folosite 7 minute. La microfonul central se invita doamna Pavlicenco. 5 minute.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu va prezint declaratia Biroului permanent central al Partidului National Liberal cu privire la detronarea sistematica a regimului constitutional in Republica Moldova. Biroul permanent central al PNL constata ca evenimentele derulate in ultima perioada, cu participarea conducerii comuniste, denota o realitate ingrijoratoare.

In Republica Moldova are loc o detronare sistematica a regimului constitutional. Dupa declaratii iresponsabile privind rezolvarea imediata a problemei transnistrene dupa un recent congres comunist tinut in limba rusa, un congres antinational, care a aratat inca o data ca statul e condus de o coloana a cincia, reprezentind un alt stat, ne-am pomenit si cu o demisie intempestiva de Guvern, toate fiind dintr-un scenariu regizat la Presedintie.

In anul 2001 PCRM a promis sa combata saracia, insa nu a facut in acesti ani decit sa creeze o tagma de bogati pe care acum o apara pe toate caile. La analiza atenta a listei imbogatitilor peste noapte, vedem bine de unde provin majoritatea, de cine sint protejati si ca prioritatea guvernantilor a fost propria inavutire, crearea de bogatii pe care nu vor sa le piarda, urmare a alegerilor din 2009.

PNL, prin reprezentantii sai in Parlament, a declarat in repetate rinduri ca statul nostru, desi e republica parlamentara, are in Legislativ o majoritate comunista si un Guvern aflat in buzunarul consilierilor prezidentiali, o grupare periculoasa, incompatibila cu ideea de schimbare, in pofida declaratiilor pompoase privind obiectivul strategic prioritar de integrare europeana.

Aceasta nu e preocupata de identificarea cailor de a scoate societatea din saracie, ci de regizarea de inscenarii ce arunca statul din sistemul democratic, dar aducatoare (spera gruparea) de profituri politice si materiale. Este o grupare profund ostila idealurilor renasterii nationale, care detroneaza spiritul declaratiei de independenta si, in ultima instanta, litera Constitutiei statului.

PCRM, inregistrat ilegal la Ministerul Justitiei, nu respecta Constitutia, tine un for de partid in limba altui stat, critica opozitia care nu mai conduce republica de 9 ani, incearca, prin deciziile congresului sau, sa identifice Partidul Comunistilor cu statul Republica Moldova.

Articolul 2 din Constitutie, intitulat “Suveranitatea si puterea de stat”, spune ca “(1) Suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie”, precum si ca “(2) Nici o persoana particulara, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o alta formatiune obsteasca nu poate exercita puterea de stat in nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai grava crima impotriva poporului.” Niciun partid, conform Constitutiei, nu poate sa se identifice cu statul si nu poate uzurpa bazele si institutiile acestuia, folosite din plin de comunisti impotriva oponentilor politici. In alegeri participa partide de guvernamint sau de opozitie, iar folosirea pirghiilor administrative inca nu inseamna un statut special pentru vreo formatiune politica, mai ales fiind vorba de un partid ce a distrus continuu institutiile democratice in societate.

Ultimul congres al comunistilor ne-o confirma: gruparea Tcaciuc – Voronin a instituit un organ de conducere in PCRM in formula de birou “deveatka”, “jentroicile” din perioada bolsevica din care nu fac parte persoane ce detin primele functii in stat ca sa-si asume raspunderea pentru guvernare, ci tot soiul de eminente, pretinse cenusii, ce-i tin la cheremul lor pe toti santajabilii din rindul comunistilor, pe pionii servili fata de gruparea dubioasa de la conducere, care l-a transformat si pe Voronin intr-o marioneta.

De fapt, avem de a face cu un fenomen de mafiotizare a conducerii de stat a Republicii Moldova sub regimul comunist. Aceasta grupare detroneaza continuu puterea prin trafic de influenta, a destituit Guvernul a doua zi dupa ditirambii cintati Primului-ministru, decorat cu cea mai inalta distinctie in stat, desi l-a adus la o degradare generala.

In aceste conditii, fiind constienti de anul electoral ce ne asteapta, constatam ca in Republica Moldova sub regimul Tcaciuc – Voronin devin imposibile alegeri libere si democratice. Astazi ne confruntam cu o forta politica ce detroneaza sistematic regimul constitutional, iar singura cale de a o opri din actiunile antidemocratice si antinationale, este de a mobiliza populatia sa se opuna pe toate caile perspectivei de a ramine, prin frauda, prin persecutii si prin manipulari, intr-un regim totalitar si dupa anul 2009.

Chisinau, 19 martie 2008.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o declar inchisa.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.40.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova