version francaise
Парламент Республики Молдова
english version
русская версия



Инициативы, предложения
Повестка дня
Стенограммы
Сообщения пресс-службы
Парламентский контроль
Внешние отношения
Cooperarea cu societatea civila
Парламентский Вестник
Исследования и анализ








20 мая 2010

14 май 2010

7 мая 2010

4 мая 2010

4 мая 2010

23 апреля 2010

1 апреля 2010

25 марта 2010

19 марта 2010

18 марта 2010

5 марта 2010

4 марта 2010

26 февраля 2010

19 февраля 2010

12 февраля 2010

11февраля 2010

29 декабря 2009

23 декабря 2009

18 декабря 2009

17 декабря 2009

15 декабря 2009

7 декабря 2009

4 декабря 2009

3 декабря 2009

29 ноября 2009

26 ноября 2009

12 ноября 2009

6 ноября 2009

3 ноября 2009

30 октября 2009

29 октября 2009

22 октября 2009

20 октября 2009

16 октября 2009

15 октября 2009

7 октярбя 2009

2 октября 2009

25 сентября 2009

18 сентября 2009

17 сентября 2009



10 сентября 2009

2 сентября 2009

28 августа 2009

15 июня 2009

12 июня 2009

10 июня 2009

3 июня 2009

28 мая 2009

20 мая 2009

13 мая 2009

12 мая 2009

5 мая 2009

3 февраля 2009

2 февраля 2009

25 декабря 2008

26 декабря 2008

19 декабря 2008

18 декабря 2008

12 декабря 2008

11 декабря 2008

5 декабря 2008

4 декабря 2008

28 ноября 2008

27 ноября 2008

21 ноября 2008

20 ноября 2008

13 ноября 2008

6 ноября 2008

30 октября 2008

24 октября 2008

23 октября 2008

17 октября 2008

16 октября 2008

10 октября 2008

9 октября 2008

3 октября 2008

2 октября 2008

26 сентября 2008

25 сентября 2008

10 июля 2008

3 июля 2008

9 июля 2008

11 июля 2008

4 июля 2008

27 июня 2008

26 июня 2008

20 июня 2008

19 июня 2008

13 июня 2008

12 июня 2008

5 июня 2008

6 июня 2008

29 мая 2008

22 мая 2008

16 мая 2008

15 мая 2008

8 мая 2008

25 апреля 2008

24 апреля 2008

17 апреля 2008

11 апреля 2008

10 апреля 2008

4 апреля 2008

3 апреля 2008

31 марта 2008

28 марта 2008

27 марта 2008

21 марта 2008

20 марта 2008

13 марта 2008

7 марта 2008

6 марта 2008

29 февраля 2008

28 февраля 2008

22 февраля 2008

21 февраля 2008

15 февраля 2008

14 февраля 2008

8 февраля 2008

7 февраля 2008

28 декабря 2007

27 декабря 2007

21 декабря 2007

20 декабря 2007

14 декабря 2007

13 декабря 2007

7 декабря 2007

6 декабря 2007

30 ноября 2007

29 ноября 2007

23 ноября 2007

22 ноября 2007

16 ноября 2007

15 ноября 2007

8 ноября 2007

2 ноября 2007

1 ноября 2007

26 октября 2007

25 октября 2007

19 октября 2007

18 октября 2007

12 октября 2007

11 октября 2007

5 октября 2007

4 октября 2007

27 июля 2007

26 июля 2007

20 июля 2007

19 июля 2007

13 июля 2007

12 июля 2007

6 июля 2007

5 июля 2007

29 июня 2007

22 июня 2007

21 июня 2007

14 июня 2007

7июня 2007

18 мая 2007

11 мая 2007

4 мая 2007

27 апреля 2007

20 апреля 2007

13 апреля 2007

5 апреля 2007

29 марта 2007

23 марта 2007

22 марта 2007

16 марта 2007

15 марта 2007

2 марта 2007

1 марта 2007

23 февраля 2007

22 февраля 2007

16 февраля 2007

15 февраля 2007

9 февраля 2007

8 февраля 2007

29 декабря 2006

28 декабря 2006

27 декабря 2006

22 декабря 2006

21 декабря 2006

15 декабря 2006

14 декабря 2006

12 декабря 2006

8 декабря 2006

7 декабря 2006

30 ноября 2006

1 декабря 2006

24 ноября 2006

23 ноября 2006

17 ноября 2006

16 ноября 2006

10 ноября 2006

9 ноября 2006

3 ноября 2006

2 ноября 2006

26 октября 2006

20 октября 2006

19 октября 2006

13 октября 2006

12 октября 2006

6 октября 2006

5 октября 2006

29 июля 2006

28 июля 2006

27 июля 2006

26 июля 2006

21 июля 2006

20 июля 2006

14 июля 2006

13 июля 2006

7 июля 2006

6 июля 2006

30 июня 2006

29 июня 2006

22 июня 2006

15 июня 2006

8 июня 2006

2 июня 2006

25 мая 2006

18 мая 2006

11 мая 2006

4 мая 2006

27 апреля 2006

21 ареля 2006

20 апреля 2006

6 апреля 2006

31 марта 2006

30 марта 2006

23 марта 2006

10 марта 2006

9 марта 2006

3 марта 2006

2 марта 2006

24 февраля 2006

23 февраля 2006

17 февраля 2006

16 февраля 2006

10 февраля 2006

9 февраля 2006

30 декабря 2005

29 декабря 2005

23 декабря 2005

22 декабря 2005

16 декабря 2005

15 декабря 2005

8 декабря 2005

2 декабря 2005

1 декабря 2005

24 ноября 2005

17 ноября 2005

16 ноября 2005

11 ноября 2005

10 ноября 2005

4 ноября 2005

3 ноября 2005

28 октября 2005

27 октября 2005

21 октября 2005

20 октября 2005

14 октября 2005

13 октября 2005

7 октября 2005

6 октября 2005

29 июля 2005

28 июля 2005

22 июля 2005

21 июля 2005

18 июля 2005

14 июля 2005

7 июля 2005

30 июня 2005

23 июня 2005

16 июня 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA – IULIE 2006

Sedinta din ziua de 21 iulie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2177 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila al Republicii Moldova (art.5, 7, 10 etc.).

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.978 privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective, precum si a comisiilor pentru consultari si negocieri colective la nivel ramural si teritorial.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2208 privind modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la piata valorilor mobiliare – art.36, 68; Legea pentru modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare – art.II).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1769 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecatoreasca – art.2, 4, 5 s.a.; Legea cu privire la statutul judecatorului – art.1, 2, 3 s.a.).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1882 pentru modificarea si completarea Codului electoral (art.1, 2, 13 s.a.).

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3210 pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XII din
28 martie 1995.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2784 cu privire la neaplicarea temporara a majorarii de intirziere la plata TVA pentru producatorii agricoli.

10. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.880 pentru modificarea articolului 30 din Codul de procedura penala.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2796 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura penala – art.7, 60, 110 s.a.; Legea cu privire la punerea in aplicare a Codului de procedura penala – art.7).

10. Dezbaterea si aprobarea ordinii de zi pentru 26, 27, 28, 29 iulie 2006.

11. Declaratia doamnei deputat Valentina Golban (Fractiunea Partidului Social-Liberal).

12. Declaratia domnului deputat Ion Varta (Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat).

13. Declaratia domnului deputat Vladimir Eremciuc (Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova).

 

Sedinta incepe la ora 9.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 94 de deputatii. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo – din motive de sanatate; Gheorghe Susarenco – in delegatie; Iurie Eriomin, Boris Stepa, Ion Gutu, Valentina Buliga, Oleg Tulea.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile.

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Ordinea de zi. Va reamintesc ca, ieri, au fost tentative de a inainta propuneri pentru modificarea ordinii de zi pentru ziua de astazi. Am mentionat ca amendamentele, care se propun pentru ordinea de zi a sedintei de astazi, urmeaza sa fie inaintate acum, la inceputul sedintei.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun sa excludem din ordinea de zi proiectul nr.2785.

 

Domnul Marian Lupu:

Numarul de ordine.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nr.10.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din partea Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, propun excluderea proiectului cu numarul 3 din ordinea de zi, nr.1582, transferindu-l pentru sedinta din 27 iulie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Vreau sa ma inscriu pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Presedinte,

Acelasi lucru, o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Am o intrebare pentru domnul Stepaniuc.

Ieri, in cadrul sedintei, tot la inceput, a fost propus de catre dumneavoastra proiectul nr.2949. Vad ca Secretariatul, in mod tehnic, a incorporat acest proiect pe ordinea de zi de astazi. Ce facem cu el? Reiterati.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Din partea fractiunii acest proiect se propune pentru miercurea viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Guvernul, de fapt, nu prea are treaba cu ordinea de zi, dar oricum.

Microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Lazar – ministru al economiei si comertului:

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Eu imi cer scuze. Din numele Guvernului, in calitate de autor, intervenim cu rugamintea de a exclude din ordinea de zi proiectul de Lege nr.2783 cu numarul din ordinea de zi 12, pe motiv ca, in cadrul discutiilor in comisie, a aparut necesitatea unor clarificari suplimentare si Guvernul nu este pregatit sa vina cu ele in momentul de fata.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Rog unele explicatii suplimentare.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Au aparut vreo citeva probleme si Guvernul nu este in stare astazi sa raporteze acest proiect. Noi sintem de acord sa-l excludem din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Pur si simplu, excludere fara o perspectiva clara sau excludere cu transfer pentru saptamina viitoare? Aceasta am vrut, de fapt, sa stiu.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca o sa dovedeasca ei pina saptamina viitoare, noi sintem gata.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, inca nu sinteti sigur, da?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea ordinii de zi in varianta finala a acesteia. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2177 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.1453 din 19 aprilie 2006, prezentat de catre Guvern, a fost examinat si adoptat in prima lectura prin Hotarirea nr.209 din 13 iulie 2006. Proiectul are ca scop realizarea Programului calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu Rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, care prevede reformarea sistemului judecatoresc prin revizuirea legislatiei privind procedurile civile.

Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele parvenite de la comisiile permanente si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor referitoare la proiect se contin in anexa, care este parte integranta a prezentului raport.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege in lectura a doua, luind in considerare amendamentele acceptate cuprinse in anexa.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua la acest subiect? Nu sint.

Domnule Plesca,

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2177, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 25.

 

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2177 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.978 privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective, precum si a comisiilor pentru consultari si negocieri colective la nivel ramural si teritorial. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective, precum si a comisiilor pentru consultari si negocieri colective la nivel ramural si teritorial, prezentat de Guvern si aprobat in prima lectura prin Hotarirea Parlamentului nr.142 din 2 iunie 2006, si constata urmatoarele.

Pe marginea proiectului au parvenit multiple propuneri, amendamente si obiectii din partea comisiilor permanente, din partea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si din partea deputatilor. Comisia sesizata in fond, in urma dezbaterilor, s-a pronuntat asupra fiecarei din aceste propuneri, amendamente si obiectii, iar rezultatele dezbaterilor sint expuse in anexa la prezentul raport, parte integranta a acestuia.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie prezinta proiectul de Lege privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru consultari si negocieri colective, precum si a comisiilor pentru consultari si negocieri colective la nivel ramural si teritorial cu propunerile, amendamentele si obiectiile acceptate de comisie spre adoptare de catre Parlament in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri la acest subiect? Nu sint.

Va multumesc, domnule Eremciuc.

Va rog, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu si data trecuta, cind acest proiect a fost adoptat in prima lectura, am pus intrebari si as vrea sa-i pun domnului raportor acum. In principiul de baza, in activitatea comisiei tripartite si este mentionat aici, este egalitatea partilor si paritatea reprezentantilor.

Despre ce egalitate noi vorbim atunci cind presedintele comisiei tripartite este viceprim-ministru al Guvernului si secretarul acestei comisii este reprezentantul Guvernului? Despre ce paritate vorbim noi atunci cind nu sintem de acord macar, cel putin, sa facem o rotatie? In unele tari, se face lucrul acesta. In alte tari, in comisia tripartita, reprezentantul Guvernului are vot consultativ. El numai consulta, dar decizia o iau partile. Care principii democratice sint puse in acest proiect de lege? Va rog, daca nu va suparati, sa raspundeti.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu nu ma supar, caci aceasta comisie inca nu functioneaza la noi in tara. Formam comisia si atunci vom vedea cum va functiona, apoi vom lua niste decizii. Se poate de schimbat.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Faptul este ca deciziile comisiei sint consultative pentru guvernare.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

Domnul Dumitru Ivanov:

Acesta, de acum, este un principiu nedemocrat. Eu am studiat situatia data la Bruxelles, in Belgia, si va spun ca acolo comisia tripartita ia decizie si, la urma urmei, sint decizii pe care Guvernul este obligat sa le ia in considerare, sa le realizeze. Aici, aceste principii sint foarte mari. Acolo este democratie, la noi nu se stie cind o sa fie. Dar, macar, dati sa ne prefacem, sa ne facem ca facem democratie.

Deoarece deciziile comisiei sint numai la nivel de recomandare, de ce nu ar trebui sa fie reprezentate si celelalte parti in procesul de dirijare a activitatii acestei comisii? Macar, cel putin, sa ne prefacem. Sa zica lumea ca facem un pas spre democratie.

Eu propun, aceea ce va zic eu, cred ca proiectul de lege, domnule Presedinte, trebuie de intors. Dar daca se insista asupra faptului ca trebuie de votat astazi, Fractiunea Partidului Democrat nu va sustine si nu va vota.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri pentru lectura a doua la acest proiect? Nu sint.

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii voi supune votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.978, fiind prima propunere inaintata de catre comisie in lectura a doua. Cine este pentru, va rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele. 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Conform rezultatelor 53 de voturi.

Stimati colegi,

Eu am numaratori in sala. Eu am numaratori in sala si n-o sa stau sa numar pe fiecare dintre acei care sint asezati in sala. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 2.

 

Domnul Marian Lupu:

2 voturi.

Stimati colegi,

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.978 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2408 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Stimati colegi,

Nimeni azi-dimineata nu l-a transferat de pe ordinea de zi. Eu repet deja a patra oara, caci ieri, in cadrul sedintei, am anuntat ca lucram doar cu ordinea de zi pentru sedinta din 20 iulie.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Noi ieri am propus ca acest proiect de lege sa fie transferat pentru 27–28 iulie.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, atrag atentia ca aceasta propunere ar fi trebuit sa fie inaintata la inceputul sedintei, fiindca nu au fost operate amendamente, tinind cont de propunerile din ziua de ieri.

Bine.

Stimati colegi,

Din momentul in care am trecut deja procedura de vot, trebuie sa revin la aceasta procedura si sa supun votului dumneavoastra transferul proiectului nr. 2408, fiindca el a fost votat pe ordinea de zi, pentru una din sedintele plenului Parlamentului din saptamina viitoare. Rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2208 privind modificarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in cadrul examinarii proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.199-XIV din
18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare, a mentionat ca inaintarea proiectului de lege a fost determinat de necesitatea asigurarii integritatii si eficientei administrarii activelor transmise in administrare fiduciara si aplicarii articolului 10 la articolul 68 din Legea nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare de catre companiile fiduciare, prin propunerea unei noi redactii a alineatului (11) din acelasi articol.

In aceeasi sedinta, au fost acceptate propunerile de excludere din proiectul supus examinarii a prevederilor ce exclud alineatul (13) din articolul 68 din Legea cu privire la piata valorilor mobiliare si articolului 2, iar denumirea proiectului de lege sa fie urmatoarea: Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare.

In perioada expirata, dupa adoptarea legii in prima lectura, comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si raporteaza urmatoarele.

Comisia considera… propunerea Directiei juridice, care se refera la substituirea, in alineatul (6) al articolului 38 din proiect, a cuvintului “cistig” prin cuvintul “venit”. In urma analizei efectuate, la propunerea domnului deputat Vladimir Filat, considera oportun de a stabili nivelul maxim de remunerare a administratorului fiduciar in marime ce nu va depasi 25 la suta din valoarea venitului obtinut, ca urmare a administrarii patrimoniului.

Respectiv, la articolul 36, alineatul (6) va avea urmatorul cuprins: “Marimea remunerarii administratorului fiduciar, cu exceptia participantilor profesionisti care efectueaza administrarea fudiciara a patrimoniului fondului de investitii se stabileste de catre parti, dar nu va depasi 25 la suta din valoarea venitului obtinut de fondatorul administrarii ca urmare a administrarii patrimoniului.”

Totodata, pentru fi in corespundere cu regulamentele Decretului Presedintelui Republicii nr.50 din 1994 in alineatul (11) al articolului 68 cuvintele: “contractul de instituire a trustului” s-au substituit cu cuvintele: “contractul de instituire a trustului”, iar cuvintele: “incheiate anterior” au fost excluse. Alte obiectii expuse in avizele parvenite in comisie n-au fost acceptate si motivele de neacceptare a lor sint expuse in sinteza examinarii acestuia.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de lege perfectat in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua? Va rog. Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2208. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2208 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecatoreasca; Legea cu privire la statutul judecatorilor si altele). Proiectul nr.1769 completat cu nr.996. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.1769, prezentat de catre Guvern, a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament prin Hotarirea din 29 iunie 2006, considerindu-se ca proiect de baza.

Proiectul are ca scop, va aduc aminte, reformarea sistemului judecatoresc in conformitate cu standardele europene, implementarii masurilor suplimentare pentru garantarea independentei puterii judecatoresti. Revizuirea legislatiei, prin garantarea independentei judecatorilor, este prevazuta si de Programul calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu Rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei.

Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele parvenite de la deputati in cadrul sedintei comisiei.

Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor referitoare la proiect se contin in anexa care este parte integranta la prezentul raport. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1769 in lectura a doua luind in considerare amendamentele acceptate si care sint cuprinse in anexa.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri in lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu am propus si s-a acceptat amendamentul vizavi de introducerea la pozitiile finale si tranzitorii a termenului de aplicare a prevederii articolului ce tine de trecerea politiei judiciare, sa spunem, de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justitiei.

S-a acceptat 6 luni de zile, dar in cadrul… intrebarea vine vizavi de capacitatea sau posibilitatea de a implementa aceasta prevedere, ati examinat in comisie, termenul este... Noi am considerat ca este un termen suficient, dar care este pozitia Ministerului Justitiei, spre exemplu, sau a Ministerului Afacerilor Interne, se va reusi ca norma legala inclusa in proiectul respectiv de lege sa functioneze? Practic, trecerea de la Ministerului Afacerilor Interne la Ministerul Justitiei si sa fie si inca functionala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va multumesc pentru intrebare.

Deci, aceasta problema a fost consultata cu reprezentantul Guvernului in cadrul sedintei comisiei. In principiu, termenele acestea au fost acceptate, dar din practica mea, fiind inca ministru de interne eu stiu, chiar si la etapa aceea, noi, in principiu, eram pregatiti pentru ca sa transferam. Era o problema pur tehnica din punctul de vedere al verificarii, deci, pur financiara, deoarece era vorba de trecerea unitatilor respective, deci, a armamentului etc. etc. Din punct de vedere legal totul este pregatit, dar momentele acestea tehnice, financiare eu cred ca Guvernul va fi in stare sa le rezolve in termenele prevazute.

 

Domnul Vladimir Filat:

Fiindca este problema trecerii nu numai a statelor de personal, sa spunem de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Finantelor, dar si imobilele propriu-zise, in care sint situati acesti politisti. Inseamna ca Guvernul isi asuma acest termen.

Bine, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Turcan,

La articolul 5 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii este propus un alineat nou, alineatul (3), avind urmatorul cuprins: “Functia de Presedinte al Curtii Supreme de Justitie, al Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi detinuta sau exercitata de catre persoanele indicate la alineatul (3) din prezenta lege”. Este vorba de Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Curtii Supreme de Justitie, de ministrul justitiei si Procurorul General.

Ocuparea de catre o persoana a doua functii atit de importante in stat cum sint cele indicate la alineatul (3) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii si Presedinte al Curtii Supreme de Justitie nu asigura indeplinirea eficienta de catre aceasta persoana a obligatiunilor care ii sint atribuite prin lege. Aceasta ne demonstreaza starea de lucruri in activitatea acestor doua organe statale importante cum sint Curtea Suprema de Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, in fruntea carora se afla una si aceeasi persoana.

Deci, eu vin cu urmatoarea intrebare. Dupa ce va intra in vigoare aceasta norma, cum se va aplica ea? Deoarece in proiect, in dispozitii finale si tranzitorii, acest fapt nu este prevazut.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va multumesc.

Noi am examinat si problema in cauza. Intr-adevar, situatia este intr-o oarecare masura destul de sensibila, deoarece actualmente Presedintele Curtii Supreme de Justitie este ales, deci, si ca Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. In legatura cu prevederile respective ale articolului 5 noi propunem, comisia a propus si este sub numarul 26 in anexa respectiva ca in dispozitii finale si tranzitorii, deci, sa fie stipulat la concret ca, deci, in termen de trei luni sa fie ales un nou Presedinte al Curtii, al Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Dupa adoptarea si intrarea, de fapt, a legii in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Alte propuneri?

Imi permit eu o singura intrebare de a preciza un moment, care vizeaza Legea cu privire la statutul judecatorului. Anterior, am discutat acest coraport nr.8020 ori alt coraport nr.7030 in legatura cu o alta lege, care a fost adoptata de Parlament, Legea privind Institutul National de Justitie sau Institutul National de Magistratura. Aceste norme, care este varianta finala la care...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Noi am discutat impreuna cu reprezentantii Guvernului, ai autorilor si ai tuturor, de fapt, ai factorilor de decizie, se are in vedere ai tuturor celor care sint cointeresati in rezolvarea acestei probleme. Procuratura Generala, Consiliul Superior al Magistraturii. In sfirsit, am ajuns la concluzia, deci, pentru o perioada pina va fi prima promotie a Institutului National de Justitie se fie respectat, deci, coraportul 30 la 70.

Cu alte cuvinte deci 30 la suta va fi pentru acei care n-au trecut studiul in institut. Dupa aceasta deja practic toti cei care vor pretinde la postura de judecator obligatoriu se fie trecuti prin institutul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

70 la suta, da?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Toti.

 

Domnul Marian Lupu:

Toti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dupa ce, pina a incepe activitatea institutul, 30 la 70, dupa aceea deja...

 

Domnul Marian Lupu:

100 la 100.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

O precizare. Eu cred ca aceasta proportie este periculoasa pentru promovarea profesionistilor si pentru inlaturarea definitiva a coruptiei din sistemul de promovare a persoanelor cu exercitarea acestei profesii. Noi putem sa punem in aplicare aceasta norma din momentul din care va fi functional institutul respectiv si va iesi prima promotie. De aceea, avem nevoie de aceasta disproportie procentuala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Anume din aceste considerente, ca institutul inca nu a inceput, deci, studiile, deci, sau cursul respectiv este prevazut de un an jumatate. Si dupa ce va intra deja in putere acest institut, proportia aceasta va decade si va fi 100% deci din numarul absolventilor acestui institut. Aceasta este ideea.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Totusi, dupa prima promotie, a facut cineva calcule numeric exact, de ce se considera ca, dupa prima promotie, nu se va acoperi necesarul de resurse umane pentru exercitarea profesiei de judecator? De ce 30, nu 29? Nu 0? Inseamna ca trebuie sa admitem, in cadrul instituitului respectiv, un numar suficient de oameni care sa poata intra in executarea profesiei in baza acestui document de absolvire a institutului, pentru ca ceea ce ca v-ati consultat dumneavoastra cu Guvernul e foarte bine, dar eu sint absolut convins ca aceasta norma va trezi critici drastice din partea Consiliului Europei, care a cerut insistent crearea acestui instituit. Si instituirea unor norme clare si univoce.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, in primul rind, acolo este prevazut pina la 30, poate sa fie in genere, deci, nici un procent. Aceasta este prima. Daca toti absolventii vor fi capabili deodata. In al doilea rind, poate sa se intimple o situatie cind, la momentul absolvirii, deja au fost selectati si propusi pentru numire, ca sa fie numiti deja un cerc respectiv de candidati. Iata de ce noi si propunem ca anume pentru perioada aceasta tranzitorie sa fie acest coraport. Dupa aceasta perioada, deci, noi speram ca, ma rog, pina la 1 ianuarie cam asa 2008, deja va fi posibil ca toti absolventii care vor fi selectati sa fie trecuti suta la suta pentru sistemul judecatoresc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri? Lectura a doua. Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

In aceste conditii, voi supune votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1769, cine este pentru, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 25.

 

Domnul Marian Lupu:

86 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1769 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1882 pentru modificarea si completarea Codului electoral. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat detaliat amendamentele, propunerile si obiectiile deputatilor referitoare la proiectul de Lege nr.1882, inclusiv cele mentionate de deputati in cadrul examinarii prezentului proiect de lege in prima lectura. Totodata, o parte din propuneri au fost facute de deputati, membri ai comisiei, nemijlocit in cadrul examinarii in comisie a proiectului de lege pentru lectura a doua.

In rezultatul dezbaterilor, comisia a acceptat integral sau partial o parte din amendamente, propuneri si obiectii, iar altele au fost respinse. Lucrul efectuat de comisie a fost orientat spre perfectionarea prevederilor proiectului de lege in scopul imbunatatirii tinerii evidentei alegatorilor, in special a listelor electorale, pentru eficientizarea activitatii organelor electorale si colaborarii lor cu autoritatile administratiei publice centrale si locale, excluderii unor elemente inoportune din sistemul electoral si altele.

Astfel, se prevede introducerea notiunilor “registru al alegatorilor” si “declaratie de sedere a alegatorului”. Se exclud prevederile cu privire la cuponul buletinului de vot si referitoare la aplicarea stampilei “votat” pe fisa de insotire a buletinului de identitate a alegatorului. Se micsoreaza numarul de participare la alegeri prevazut in Codul Electoral, referitor la valabilitatea acestora, inclusiv a votarii repetate. Se exclude notiunea “fisa a alegatorului”, care necesita o examinare suplimentara.

Comisia a perfectat un tabel referitor la rezultatul examinarii amendamentelor propunerilor si obiectiilor cu privire la proiectul de Lege nr.1882, care se anexeaza la prezentul raport. In legatura cu cele mentionate comisia propune Parlamentului proiectul de Lege nr.1882 spre examinare si adoptare in lectura a doua, cu amendamentele acceptate de comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua privind proiectul de Lege nr.1882, altele decit cele evocate in raportul comisiei.

Va multumesc, domnule Turcan.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1882. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 9.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1882 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3210 pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sanatatii, aprobat in prima lectura la 15 iunie curent. Tinind cont de obiectiile si propunerile facute de deputati, se mentioneaza urmatoarele. Obiectiile Comisiei pentru economie, industrie, buget si finante si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului cu privire la necesitatea expunerii cuprinsului proiectului de lege in conformitate cu prevederile Legii privind actele legislative se accepta si vor fi folosite la redactarea finala a proiectului de lege.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a propus completarea textului proiectului de lege cu cuvintele “si a terenurilor care apartin acestei institutii”. Domnul deputat Iurie Eriomin a propus de inlocuit cuvintele “in afara institutiei medico-sanitare publice” din proiect cu cuvintele “inclusiv in incinta institutiei medico-sanitare publice care nu presteaza servicii similare”.

Doamna deputat Valentina Golban a propus ca textul din proiectul de lege sa fie completat cu urmatoarea fraza: “Institutiile medico-sanitare si farmaceutice private, care au arendat spatiile in institutiile medico-sanitare publice pina la momentul intrarii in vigoare a prezentului alineat, isi vor desfasura activitatea in spatiile arendate, pina la expirarea contractului de arenda”.

Domnul deputat Alexandru Oleinic a propus expunerea cuprinsului proiectului de lege in urmatoarea redactie: “Institutiile medico-sanitare si farmaceutice private isi desfasoara activitatea in incinta institutiei medico-sanitare publice in baza contractului de arenda. Institutia medico-sanitara publica va acorda prioritate la darea in arenda a spatiului institutiilor medico-sanitare si farmaceutice private, care vor dispune de un contract de colaborare cu institutiile de stat pentru realizarea programelor de sanatate”.

In rezultatul examinarii propunerilor si obiectiilor parvenite, comisia sesizata in fond, cu majoritate de voturi, a sustinut proiectul de lege in redactia prezentata de Guvern. Pentru respingerea proiectului de lege in redactia prezentata de Guvern au votat deputatii Serafim Urechean, Alexandru Oleinic, Valentina Serpul, Valentina Buliga, Valentina Golban.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului de Lege nr.3210 din 24 septembrie 2004 in lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propunerea pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte,

Multumesc mult ca ati mentionat ca am inaintat un amendament si vizavi de acest amendament as vrea sa imi aduc anumite argumente. M-am pronuntat impotriva adoptarii acestui proiect de lege in prima lectura, pentru ca am considerat nefondate argumentele aduse de Ministerul Sanatatii. Si as vrea sa va rog, intr-adevar, sa-mi confirmati ca in toamna noi am avut audiere a materialului prezentat de Procuratura Generala, care ne-a pus la dispozitie materialul cu privire la gestionarea proasta a patrimoniului public din unitatile medico-sanitare publice.

Si noi am emis atunci o hotarire si recomandam Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale sa elaboreze un plan de masuri privind asigurarea gestionarii eficiente a patrimoniului public din institutiile medico-sanitare publice.

Am cerut de mai multe ori, pentru ca acest proiect de lege a fost discutat de citeva ori si am cerut informatii. Informatia ni s–a pus la dispozitie abia in data de 18 si o consider ca una incompleta. Eu am propus acest amendament ca o varianta de compromis, pentru ca si domnul viceministru Golovin, in sedinta din 15 iulie, ne-a asigurat, ca aceste institutii vor avea posibilitate sa activeze, cel putin, pina la expirarea termenului de arenda.

Am venit cu acest amendament ca varianta de compromis, desi inteleg ca solutionarea este una doar foarte partiala, pentru ca din numarul institutiilor private care activeaza in spatiile institutiilor publice, la cam 50 la suta, termenul de arenda expira la sfirsitul anului curent.

Deci, ar fi fost o etapizare a iesirii din circuit a activitatii acestor institutii, dar era aceasta varianta de compromis, impotriva careia v-ati expus, v-ati pronuntat dumneavoastra, membrii fractiunii comuniste. Si as vrea si insist ca acest amendament sa fie pus la vot.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Eu nu stiu daca are rost de pus la vot, caci pentru amendamentul acesta noi am votat o data in comisie, aceasta in primul rind. Al doilea, de ce dumneavoastra nu considerati ca propunerea care a parvenit de la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale institutiile medico-sanitare private sa fie scoase din institutiile publice – nu este o masura pentru redresarea situatiei in privinta ordinii in institutiile publice medico-sanitare?

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule vicepresedinte,

De aceea, ca Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a avut toate pirghiile sa faca ordine in acest sistem, pentru ca am informatia prezentata de Ministerul Sanatatii in august 2005 si ma conving de toate, pentru ca ministerul a examinat toate documentele prezentate pentru a obtine spatiu in arenda, pentru ca la acel moment ministerul conditiona obtinerea licentei in cazul in care arendeaza doar in spatiile medico-sanitare publice, aceasta au confirmat reprezentantii Ministerului Sanatatii si impotriva acestui amendament nu au fost chiar acei care reprezinta Ministerul Sanatatii, in cadrul sedintei comisiei si in carul sedintei din 15 iulie.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu va rog foarte frumos, pozitia domnilor deputati noi o cunoastem. Eu am adus la cunostinta deputatilor raportul comisiei si eu va rog sa punem la vot.

 

Doamna Valentina Golban:

Dar am tot dreptul sa spun acest amendament la vot.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea colegei noastre. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

32 de voturi.

Stimati colegi,

Propunerea nu a fost acceptata.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Dupa examinarea in prima lectura, Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale au fost solicitate mai multe informatii, din care vreau sa va aduc la cunostinta ca din tot spatiul care a fost dat in arenda pe parcursul a 5 ani de zile, suma totala acumulata pentru arenda constituie in jurul a 4 milioane de lei, luind in considerare ca, totusi, institutiile medico-sanitare au avut facilitati pentru arendarea incaperilor.

Dar alaturi de aceasta este si o suma in jurul a 600 de mii, de milioane,
6 milioane de lei, aceasta constituie in jurul a 6, 700 de mii lunar platile comunale pentru incaperile arendate care le platea arendatorul. Mai bine zis, in cazul de fata, cind noi adoptam legea mentionata, trebuie sa constientizam ca toate cheltuielile pentru intretinerea spatiilor date vor fi de la buget, vor fi calculate de la buget, mai bine zis.

Dar, in afara de aceasta, nici un medic-sef, nici un contract n-a fost reziliat pe parcursul a 5 ani de zile, ca nu s-au indeplinit conditiile contractului si nici un medic-sef n-a fost sanctionat sau eliberat din functie pentru proasta gestionare a patrimoniilor. De aceea, noi astazi, in primul rind, acoperim consecintele proastei gestionari din partea administratorilor institutiilor medico-sanitare.

Domnule Presedinte,

Aceasta face Parlamentul cu adoptarea legii indicate. Eu, totusi, va rog, ca noi sa punem la vot amendamentul meu. Daca se poate eu sa-l citesc si sa-l punem la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Supun votului acest amendament.

Stimati colegi,

Cine este pentru a accepta propunerea domnului deputat Oleinic, rog sa voteze.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Permiteti-mi sa citesc amendamentul, sa stim pentru ce votam.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,...

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Este in raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Deja sintem in exercitiul de vot.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Cine estei pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul Marian Lupu:

33 de voturi. Propunerea nu intruneste conditiile necesare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Noi ne-am obisnuit sa votam nestiind pentru ce. Eu v-am rugat sa dau citire amendamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Toti deputatii, muncind mai multe saptamini asupra acestui proiect, dispun de setul respectiv. Nu ignorati intelectul si cunostintele colegilor dumneavoastra.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, trebuie sa luati in vedere ca in comisii s-a votat.

 

Domnul Marian Lupu:

Ei sint mult mai destepti decit credeti dumneavoastra.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Majoritatea cu un vot legea data.

 

Domnul Marian Lupu:

Colegii dumneavoastra sint mult mai destepti decit ii tratati dumneavoastra, toti impreuna.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da lasati nu trebuie de facut...

Domnule Presedinte,

Noi...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Rog continuati cu propunerea pentru lectura a doua.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

...Noi avem doua metode de activitate aici, in Parlament, si, in genere, ori vorbim pina la urma si discutam toate problemele normal, ori este alta metoda.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Oleinic,

Ma scuzati, dar in raport eu am dat citire propunerii dumneavoastra, de ce vorbiti dumneavoastra asa?

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Va multumesc, domnule presedinte.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.3210, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 1 vot.

 

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi “pro”. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 22.

Scuzati, sectorul nr.2 – 6.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.1 – 1. – 7.

Sectorul nr.3, cer scuze, citi au fost anuntati? 22. 29 de voturi.

 

Numaratorii:

22 de voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

29 de voturi impotriva.

Cu acest bilant, proiectul de Lege nr.3210 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2784 cu privire la neaplicarea temporara a majorarii de intirziere la plata TVA pentru producatorii agricoli.

Guvernul.

 

Domnul Stefan Calanceaviceministru al agriculturii si industriei
 alimentare:

Onorat Parlament,

Necesitatea inaintarii proiectului nominalizat este conditionata, in primul rind, de lipsa mijloacelor circulante sub forma baneasca la producatorii agricoli in perioada august – octombrie a anului si de necesitatea de a livra productia agricola cu un termen de plata de la 45 la 60 de zile. In anul curent, lipsa mijloacelor financiare este, in conditiile cunoscute, cu mult mai acuta.

Noi am avut o intrunire cu bancile comerciale, care ne-au confirmat problemele financiare existente, dat fiind faptul cu nerambursarea a creditelor anterior comercializate de catre procesatori in termenele stabilite si in aceste conditii, tinind cont de faptul ca, incepind cu anul 2006, a fost stabilita cota-standard la plata taxei pe valoarea adaugata de 20% si daca vor fi aplicate sau calculate penalitatile, sumele de plata vor fi foarte impunatoare pentru producatorii agricoli si se va crea o situatie si mai precara in starea financiara a producatorilor.

De aceea, noi rugam Parlamentul sa sustina proiectul de lege inaintat si va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, as avea o rugaminte ca domnul sa se prezinte ca sa stiu cui ma adresez.

 

Domnul Stefan Calancea:

Stefan Calancea – viceministru al agriculturii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule viceministru.

Dumneavoastra ati mentionat ca situatia a devenit foarte acuta anul acesta.
N-ati vrea sa ne dati niste motive privind situatia sau de ce a devenit situatia acuta, ei, de la proiect ca sa stim cum votam. Nu, stati un pic, e posibil sa fie motive obiective, sa le avem in vedere si e posibil sa fie cu totul alt motiv la baza.

 

Domnul Stefan Calancea:

Bineinteles, situatia creata in domeniul vinicol este destul de cunoscuta si cred ca nu este necesar de mai comentat suplimentar.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Vedeti, la noi foarte usor se recurge la noncoment si dupa aceea ajungem la situatia ca sa votam legi. Fiindca noi consideram ca urma sa aplicam mecanisme eficiente la timp, dar nu sa venim dupa aceea si sa spunem ca nu putem comenta si sa facem amendamentele respective. Deoarece, in mod normal, ar fi trebuit sa specificati ca era poate mai normal ca aplicarea TVA in agricultura urma sa fie in baza unei analize mai ample si sa aiba in vedere si perspectivele in acest domeniu si atunci nu ajungeam la o situatie in care sa aminam penalizarile.

Eu expun parerea noastra, caci intr-un timp apropiat, o sa veniti in Parlament si o sa ne relatati ca situatia a devenit si mai acuta si o sa urmeze sa scutim poate chiar si de plata restantelor la plata TVA a agentilor economici, caci in caz contrar o sa intre si in faliment.

Si, din acest motiv, eu consider ca proiectul respectiv de lege este sau ofera o modificare asa de fatada, iar problema, in fond, nu este nici scoasa in discutii. Mai mult decit atit, chiar nici nu doriti s-o comentati. Noi vom sustine proiectul respectiv de lege si, totodata, rugam ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare sa vina, totusi, cu o analiza mai profunda si cu propuneri care sa rezolve problema, in fond, a producatorilor agricoli si nu de fundal.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Acest proiect de lege este generat de situatia creata in urma aplicarii politicii fiscale proaste a Guvernului actual in anul 2006 sau nu?

 

Domnul Stefan Calancea:

Domnule presedinte,

Eu am spus, care sint motivele.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu n-am auzit, repetati va rog.

 

Domnul Stefan Calancea:

In primul rind, in aceasta perioada este vorba de lipsa mijloacelor circulante sub forma baneasca atit la producatori, cit si la procesatorii agricoli, din domeniul agroalimentar.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar dumneavoastra n-ati cunoscut acest fapt inca atunci cind ati propus modificarea politicii fiscale pentru anul 2006, atunci cind ati introdus taxa standard de 20% TVA la productia din fitotehnie si zootehnie?

N-ati stiut care este, in general, situatia. Inseamna ca dumneavoastra, ca ministru si ca reprezentant al Guvernului, nu cunoasteti ce se intimpla in Republica Moldova si cum decurg la noi, eu stiu, fluxurile de numerar si fluxurile de bani in agricultura.

 

Domnul Stefan Calancea:

Domnule presedinte,

Situatia s-a schimbat si se schimba pe parcurs.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Se schimba inspre rau, aceasta este clar ca buna ziua, caci de altfel nu ati mai fi venit dumneavoastra cu un asemenea proiect de lege aici, in Parlament.

Stimati colegi,

Aceasta-i urmare a politicii fiscale propuse de Guvernul actual pentru anul 2006. Agricultura se duce de ripa si aceasta se confirma si prin proiectul mentionat. Noi, ca fractiune, vom sustine acest proiect de lege, fiindca el este in favoarea taranilor nostri chinuiti. Dar nu de aceea ca acest proiect a venit de la Guvernul actual, numai din aceste considerente noi vom vota acest proiect de lege.

Si eu cred ca Guvernul este obligat sa vina in Parlament si sa propuna un program clar pentru iesirea din criza existenta in agricultura Republicii Moldova, dar nu de a adinci aceasta criza in continuare prin niste masuri foarte si foarte proaste.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc doamna Presedinte al sedintei.

La cele ce a spus domnul Cosarciuc, deci, ieri, in discursul pe care l-am prezentat la politica fiscala am mentionat ca Guvernul va parveni in Parlament cu acest proiect de lege si el se va face, in primul rind, pentru ajutorarea agentilor economici din agricultura. Ceea ce spune domnul Cosarciuc, politica fiscala proasta s.a.m.d., aceasta e din opera fractiunii.

Domnule viceministru,

Eu am vrut sa va intreb referitor la administrarea fiscala. Aceasta este coordonata cu serviciul fiscal, metodologia, in caz in care acest proiect de lege va fi votat astazi in ambele lecturi?

Multumesc.

 

 

Domnul Stefan Calancea:

Bineinteles ca a fost coordonat atit cu Ministerul Finantelor in intregime, cit si cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat in partial.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc doamna Presedinte al sedintei.

Deci, eu, totusi, as vrea sa constat ca aceasta modificare a proiectului de lege mentionat este binevenita si va facilita si pe viitor agentii economici din agricultura, deoarece rambursarea mijloacelor financiare, oricum, va avea loc, fiindca in legatura cu situatia creata astazi, cum a mentionat si domnul ministru, in agricultura, necesita de a prelungi acest termen. De aceea, consider ca aceasta modificare este binevenita si urmeaza a fi sustinuta de Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb, sa-mi raspundeti la asa o intrebare. Citesc din nota dumneavoastra informativa, semnata de domnul Spivacenco: “In contextul celor expuse, ministerul considera oportun examinarea acestui proiect de hotarire in sedinta de Guvern, care, in final, va obliga organele fiscale, la solicitarea contribuabililor producatori agricoli, sa nu calculeze majorari de intirziere pentru restantele admise la plata TVA pina la 1 noiembrie 2006.”

De de ati venit in Parlament daca ati fost siguri ca Guvernul va face acest lucru?

 

Domnul Stefan Calancea:

Doamna deputat,

Este proiect de lege.

 

Doamna Valentina Cusnir:

E clar, dar nu mai scrieti asa ceva in note informative.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Care sint astazi datoriile bugetului fata de agentii economici la rambursarea taxei pe valoarea adaugata si ce suma s-a intors pina acum agentilor economici si care este astazi datoria statului fata de agentii economici?

 

Domnul Stefan Calancea:

Din pacate, nu dispun in momentul de fata de cifrele respective. Pot sa va prezint o informatie suplimentara.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Aceasta e esenta, poate raspunde domnul Puscuta daca...

 

Domnul Stefan Calancea:

Doamna Presedinte,

Poate domnul Puscuta raspunde.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Sergiu Puscuta – seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

Deci, la ziua de azi, conform datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, rambursarea TVA in sectorul agricol se efectueaza in termenul stabilit de Regulamentul aprobat de Parlament in termen de 4 zile. Restante, daca si sint, apoi sint de documentele care sint in lucru. La data de 1 iulie au fost rambursate
6 milioane 200 de mii TVA.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

6 milioane au fost rambursate catre agentii economici din agricultura. Dar care era planificat, acumularile din agricultura de la agentii economici TVA. Cum, in toata agricultura in jumatate de an trebuia de acumulat 6 milioane?

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2006, fondul de subventionare a agriculturii din contul rambursarii taxei pe valoarea adaugata constituie
100 milioane de lei in total pe an. Specificul activitatii in sectorul agricol este ca, in prima jumatate de an, se efectueaza investitii in acest sector, se acumuleaza trecerea in cont a taxei pe valoarea adaugata si, incepind cu luna august, septembrie, incep a fi efectuate livrari impozabile cu TVA si atunci si apare la plata taxei pe valoare adaugata si atunci vor fi compensate aceste sume in volume mai mari.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine.

Domnule Puscuta,

Care sint atunci datoriile agentilor economici la TVA fata de stat?

 

Domnul Sergiu Puscuta:

Tinind cont de faptul ca toate sumele taxei pe valoarea adaugata, care au fost achitate la buget, au fot rambursate in termenul stabilit, putem concluziona ca daca si sint astfel de restante acestea sint restantele la taxa pe valoarea adaugata, calculate pentru anii precedenti, si cifra concreta nu o stiu, dar nu sint semnificative.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Inca o data noi ne convingem ca propunerea este intermediara, desigur ca este binevenita, dar perspectiva in agricultura, mai ales luind in vedere introducerea TVA, este foarte proasta. Noi o sa ne intilnim la toamna cu niste propuneri din partea Guvernului, concret, caci o parte din intreprinderi o sa fie falimentate anume in legatura cu introducerea TVA in agricultura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Spuneti, va rog, dar dumneavoastra credeti ca acesti agenti economici, pe care noi ii scutim astazi de majorarea de intirziere a amenzilor pentru TVA, sint in stare astazi sau vor fi in stare in a doua jumatate sa plateasca aceste taxe de TVA, aceste sume?

 

Domnul Stefan Calancea:

Noi nu-i scutim, pur si simplu le cream niste conditii de a nu calcula penalitatile pina la 1 noiembrie, deoarece in perioada septembrie-octombrie incep livrarile si daca tinem cont de 40, 60 de zile de termenul de plata, tinind cont de situatia financiara la prelucratori, noi sintem convinsi ca incepind cu
1 ianuarie, ele pot fi calculate, adica vor fi surse financiare pentru achitarea productiei agricole de catre procesatori.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Noi ne intilnim in teritoriu cu conducatorii, cu agentii economici agricoli, cu conducatorii de intreprinderi, vedem care este situatia si credem ca nu vor fi in stare. Personal, eu cred ca ei nu vor fi in stare sa achite aceste sume. De aceea, v-as propune ca, in cel mai scurt timp, sa veniti cu o propunere, poate sa revenim la acea modificare in legea pe care am elaborat-o si sa scutim acest sector de plata de TVA.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari pentru raportor? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele.

Avindu-se in vedere situatia in cadrul activitatii de intreprinzator a agentilor economici din sectorul agrar, a fost elaborat proiectul de lege mentionat, care prevede ca organele Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nu vor calcula pina la data de 1 noiembrie 2006 agentilor economici producatori agricoli majorari de intirziere pentru restantele admise la plata taxei pe valoarea adaugata.

Acest proiect de lege este argumentat si prin faptul ca majoritatea contribuabililor din sectorul agrar, in perioada de pina la 1 noiembrie intimpina greutati financiare la achitarea in termenele stabilite de legislatie, a TVA din considerentele lipsei pietei de desfacere a productiei sale si a mijloacelor financiare proprii.

In contextul celor expuse, comisia considera ca proiectul de lege mentionat poate fi acceptat cu urmatoarele propuneri si anume. In textul denumirii proiectului de lege, in scopul redactarii si utilizarii unei terminologii unice in legislatie, se propune substituirea cuvintelor: “la plata TVA pentru producatorii agricoli” cu cuvintele: “agentilor economici producatori agricoli la plata TVA”.

La articolul unic din proiect se propune substituirea cuvintelor: “Organele fiscale nu vor calcula producatorilor agricoli pina la 1 noiembrie 2006 majorari de intirziere pentru restantele admise la plata TVA” cu cuvintele: “Organele servi-ciului fiscal de stat nu vor calcula pina la 1 noiembrie 2006 agentilor economici producatori agricoli majorari de intirziere pentru neplata in termen a TVA”.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, comisia se pronunta pentru sustinerea proiectului respectiv si-l propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura. Si daca n-o sa avem amendamente, si in lectura a doua.      

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Cum calificati dumneavoastra, avind in vedere procesele care la noi, noi si ca stat independent sintem tinar si agentii economici, clasa politica, noi ne deprindem sa lucram intr-un mod civilizat, sa aducem niste traditii, sa spunem asa. Avind in vedere ca agentii economici sint diferiti, inclusiv in agricultura, sint altii care pe perioada aceasta si-au onorat foarte corect obligatiunile, au achitat plata la TVA. Si astazi ei se intreaba, de ce eu trebuie sa fiu corect, sa achit plata la TVA, dar altcineva, care n-a avut posibilitate, poate si obiectiv, subiectiv n-a platit? Atunci noi iar dezorganizam oamenii, iar ii educam intr-un stil ca e bine sa nu platesti ca apoi sa fie scutiri, chestii s.a.m.d.

Avind in vedere ca, intr-adevar, obiectiv, lucrurile acestea nu erau posibil de platit. Dati atunci sa ne gindim, cum sa-i facilitam pe acei care au platit pina acum TVA? Poate le dam niste inlesniri ceva?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule coleg,

In primul rind...

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Jdanov,

Cum scuteste? Fiindca cineva deja si-a onorat platile.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Rog sa va aranjati putin discutia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimatul meu coleg,

Daca este vorba de facilitati, noi, anul trecut, la sfirsitul anului, am adoptat o lege, in care se prevedeau inlesniri si facilitati pentru producatorii agricoli, cunoasteti bine legea aceasta. Daca e sa ne referim la legea aceasta, aici este vorba de a da posibilitate ca organul fiscal sa nu calculeze penalitati pentru intirzierea respectiva. Iata sensul acestei legi.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Dar dumneavoastra n-ati raspuns la intrebare.

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta e parerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari pentru comisie?

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Inainte de a purcede la exercitiul de vot, sint doua solicitari pentru luari de cuvint. Prima fiind cea a domnului Valeriu Cosarciuc, pe care il invit la tribuna centrala.

Va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a propus de nenumarate ori ca noi sa avem o politica fiscala echilibrata in ceea ce priveste complexul agroindustrial. Noi am inaintat si la momentul adoptarii politicii fiscale pentru anul 2006 propuneri de mentinere a TVA la cota de 5% pentru productii din fitotehnie, zootehnie. Nu a fost acceptata.

In octombrie 2005, noi am inaintat o initiativa legislativa care prevedea mentinerea cotei TVA de 5% pentru productia din zootehnie, fitotehnie pina in 2011. Nu a fost acceptata.

Stimati colegi,

Atunci cind s-a adoptat politica fiscala, noi am spus ca taranii vor avea probleme la plata TVA, fiindca ceea ce se propune astazi, este un argument in plus, ca apare obligatia de plata la TVA atunci cind este emisa factura fiscala pentru livrarea productiei din zootehnie si fitotehnie.

Aceasta taxa, aceasta obligatie aparind, ea trebuie sa fie platita la bugetul de stat si numai dupa aceasta ea poate fi rambursata de catre bugetul de stat producatorului agricol. Agentul economic nu poate plati aceasta taxa, fiindca procesatorii platesc pentru marfa livrata, pentru materia prima livrata intr-o perioada de 45 – 60 de zile.

Stimati colegi,

Apare intrebarea: de ce nu facem regula aici? De ce nu facem regula ca agentul economic, care livreaza materia prima, sa fie platit imediat, sau intr-o perioada de 5 zile, asa cum este normal intr-o economie bazata pe relatii de piata, atunci cind marfa livrata trebuie sa fie platita, dar nu sa astepte producatorul agricol o perioada de 45 – 60 de zile. Fiindca, daca agentul economic din agricultura, care livreaza materia prima, ar capata acesti bani imediat, inseamna ca, poate, nu ar aparea si aceasta problema.

Noi, acei de la “Alianta «Moldova Noastra»”, am mentionat atunci ca politica fiscala pentru anul 2006, atunci cind furnizorii de materie prima din zootehnie si fitotehnie vor plati TVA de 20%, aceasta va fi in folosul procesatorilor. Si asa si este.

Domnul Puscuta este prezent aici, este seful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, el singur a facut, adica, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a efectuat calculele necesare. In anul 2006 procesatorii, acei care proceseaza materia prima, vor plati in buget la capitolul TVA mai putin cu 360 milioane de lei.

Stimati colegi,

Apare intrebarea: de ce trebuia noi sa facem aceste testari, iarasi, pe capul producatorului agricol, pe capul taranului? Cind se putea aceste 360 milioane de lei, care nu sint platiti de procesatori, sa fie inclusi in Fondul de subventionare in agricultura si macar cu ceva sa ajutam acesti tarani.

Ce avem in Republica Moldova? Protesatorii, fiindca s-a introdus TVA 20%, vor plati cu 360 milioane mai putin. In afara de aceasta, aceiasi procesatori nu platesc la timp marfa livrata de catre taran, de catre producatorul agricol, apare aceasta obligatie de a plati TVA la buget, taranul nu poate plati, fiindca nu are resursele necesare si iarasi noi il bagam pe acest taran intr-o criza totala.

Stimati colegi,

Noi nu facem nimic, decit sa impunem taranul sa nu mai doreasca sa lucreze pamintul si sa plece peste hotare.

Noi am citit ieri o informatie prezentata de Ministerul Economiei si Comertului, cred ca si dumneavoastra ati primit aceasta informatie, care a fost distribuita aici, la intrare. Ce scrie acolo la Ministerul Economiei si Comertului? Nu spun, nu scrie opozitia, dar Ministerul Economiei si Comertului scrie: “Forta de munca activa din Republica Moldova pleaca masiv peste hotare in cautarea unui loc de munca bine platit”.

Stimati colegi,

Aceasta este politica guvernarii actuale ca sa curete Republica Moldova de oameni. Aceasta vrem sa facem noi in tara aceasta?

Stimati colegi,

Prin aceasta politica fiscala pentru anul 2006 noi aceasta facem. Si n-o spunem numai noi, nu constatam numai noi aceste chestiuni. Aceste lucruri le spune de acum si Ministerul Economiei si Comertului. Cititi atent raportul. Eu
l-am citit foarte atent si am vazut ca s-a micsorat numarul de angajati. Numarul de angajati s-a micsorat in aceasta tara cu 200 000. Din 2001 si pina in 2006 cu
200 000 s-a micsorat numarul de angajati in economia nationala. Ce facem noi in aceasta tara?

Stimati colegi,

Eu inteleg ca acusi va veni domnul Popa si va spune: uite, cit de buni sint acei de la guvernare. Uite, ce mari facilitati au introdus pentru taranii nostri. Le-au introdus facilitati sa nu plateasca impozitul pe venit. Le-a introdus facilitati la ceea ce ei nu platesc. Adica, nu au acest venit. Le-au introdus acolo cote la taxele rutiere si la taxele pentru apa.

Stimati colegi,

Acestea sint niste banuti. Acesta nu este ajutor pentru taranii nostri.

Si eu nu cred ca stimatii nostri colegi comunisti, de la guvernarea comunista nu merg in sate. Ei nu vad situatia care este in sate. Noi putem sa mergem impreuna cu dumneavoastra, stimati colegi, si atunci sa discutam cu taranii nostri. Ei nu mai pot rezista, fiindca, oficial, datele Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare – 70 000 de hectare din Republica Moldova nu sint prelucrate. Aceasta este o cifra oficiala. Cifre neoficiale sint de trei ori mai multe. Mergeti in fiecare raion si veti vedea.

Stimati colegi,

Noi, deputatii din Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, inca o data ne adresam catre dumneavoastra, catre Parlamentul Republicii Moldova sa ne asezam frumusel impreuna si sa cautam solutie pentru complexul nostru agricol. Politica fiscala, promovata de dumneavoastra si mai ales ceea ce s-a promovat si ieri in Parlament, in principiu, ingroapa taranul si noi nu vom avea agricultura in Republica Moldova.

Stimati colegi,

Noi aici nu promovam doua legi foarte importante si vreau sa le reiterez inca o data: Legea cu privire la introducerea standardului pentru combustibilul generabil, care ar permite ca productia, care se produce in agricultura, sa aiba un cumparator clar. Noi nu promovam Legea cu privire la producerea energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile, care ar permite, iarasi, sa absoarba de pe piata materia prima agricola si aceasta ar permite ca acesti tarani sa aiba o realizare concreta.

Iata acum am citit o informatie foarte-foarte importanta. Guvernul Portugaliei si-a luat angajamentul pina in 2010 – 45% din toata energia electrica va fi produsa din resursele energetice regenerabile, acea care se poate de crescut aici, in Republica Moldova, pe terenurile agricole si de folosit aceasta energie pentru ca sa hotarim si problema noastra energetica. Si, totodata, sa hotarim si problema cu absorbtia materiei prime agricole de la taranii nostri, care nu au unde comercializa aceasta productie.

Noi vom sustine acest proiect de lege, fiindca el este in favoarea taranilor. Noi nu spunem ca sustinem, fiindca acest proiect vine de la Guvern, numai din considerentul ca este in favoarea taranilor.

Stimati colegi,

Ceea ce promovati voi ca guvernare comunista majoritara este in distrugerea nu numai a taranului, dar si a Republicii Moldova, fiindca Republica Moldova, satele noastre ramin goale. Cititi, va rog, atent documentul prezentat de Ministerul Economiei si Comertului ieri aici, in Parlamentul Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Popa.

Domnul Gheorghe Popa:

Va rog, nu comentati.

Domnule Urechean,

Eu niciodata nu v-am intrerupt pe dumneavoastra cind ati luat cuvintul de la tribuna centrala. Si dumneavoastra, tovaras Untila, tot asa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa...

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc.

Eu vreau sa incep cu aceea, ca se cunoaste destul de bine, si membrii fractiunii noastre cunosc foarte bine situatia in satele republicii si in agricultura indeosebi. Si vreau inca o data sa mentionez faptul ca noi acum, de fapt, restituim ceea ce a fost distrus in urma implementarii Programului national “Pamint”. Si stiti foarte bine despre acest lucru. Mai mult decit atit. Da, am fost. Eu va rog sa nu ma intrerupeti.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

Eu rog sa dati citire declaratiei.

Stimati colegi,

Eu rog sa va respectati reciproc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Deci, Programul national “Pamint”, implementat in agricultura Republicii Moldova, a pus agricultura pe brinci. Si noi acum sintem nevoiti sa intreprindem masuri pentru a face totul ca complexul si gospodariile agricole sa lucreze normal: principii de consolidare a terenurilor agricole, deci, formarea statiunilor tehnologice, alte masuri care se fac pentru ca, intr-adevar, sa avem o agricultura performanta, iata cu ce ne ocupam noi astazi, acum.

Eu vreau sa zic ca taxa, de fapt, de 5%, despre care vorbiti dumneavoastra, Valeriu Petrovici, a fost implementata in agricultura cu scopul de a distruge industria prelucratoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

Doar o clipa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Asa. S-a facut. Noi n-am putut tolera.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

O clipa, va rog!

Domnule Gheorghe Popa:

Aceasta situatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Popa,

Eu rog putina liniste.

Stimati colegi,

Cel putin, sinteti capabili sa dati dovada de putina retinere si de o anumita cultura elementara a dialogului dintre voi, parlamentarii? Sintem capabili de acest lucru sau nu? Elementar. Elita societatii, sa dam dovada ca sintem cu adevarat elita.

Rog sa continuati.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Vreau sa repet inca o data ca taxa de 5% in agricultura a fost introdusa cu scopul de a distruge industria prelucratoare, ceea ce s-a facut. Noi n-am putut tolera in continuare aceasta situatie, de aceea si am revenit la introducerea TVA a 20% pentru a face conditii egale in agricultura si in prelucrarea productiei agricole.

Acum concret la proiectul de lege prezentat de catre Guvern. Repet inca o data, acesta a fost un pas pentru a ajutora agentii economici din agricultura si este temporar, pina la 1 noiembrie 2006. Aceasta situatie va contribui la aceea ca agentii economici din agricultura sa-si poata forma fondurile circulante, sa poata activa normal, sa nu genereze restante la buget.

Pe parcurs, eu si ieri, in alocutiunea mea, am vorbit despre faptul ca agentii economici din agricultura si in 2006, si in 2007, prin politica fiscala, vor beneficia de acele scutiri de impozite, 4 impozite, care eu le-am mentionat, deci, este vorba de impozitul pe bunurile mobiliare, de taxa pe apa, de fondul rutier, de amenajarea teritoriului. Mai mult decit atit, acei agenti economici care vor achita restantele respective, vor beneficia pe parcursul acestei perioade de aceste facilitati.

Mai mult decit atit, noi am modificat Regulamentul Parlamentului care scuteste sau avanseaza achitarea sumelor de restituire a platitorilor de TVA fara achitarea lor la buget. Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca rectificarile care vor parveni in timpul cel mai apropiat la bugetul de stat pentru anul 2006, vom face tot ce este posibil pentru majorarea fondului de subventionare a agentilor economici din agricultura.

Acest proiect de lege este un proiect de lege care, inca o data repet, va ajutora activitatea agentilor economici din agricultura si propun ca el sa fie votat pentru ambele lecturi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,...

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Cer iertare pentru interventia aceasta, care nu are legatura cu ceea ce discutam. Sint peste 100 de cetateni in fata Parlamentului care picheteaza, mai mult de 200. Adineauri am avut o scurta intrevedere cu ei. Daca este posibil sa iasa citiva deputati, reprezentind, poate, toate fractiunile, sa discute. Ei cer intrevederea cu dumneavoastra. Am spus ca este imposibil, ca este sedinta Parlamentului. Sint, totusi, cetateni ai Republicii Moldova. Este perfect posibil, cred, da, sa fie invitati, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Fractiunile sa reactioneze la acest subiect. Continuam sedinta. Deci, la aceasta etapa, intram in exercitiul de vot pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2784. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Eu as ruga foarte mult in sala.

Domnule Filat,

V-as ruga foarte mult o concentrare, sintem in exercitiul de vot. Proiectul de Lege nr.2784 este aprobat in prima lectura. Comisia a inaintat propunerea pentru a merge si in cadrul exercitiului de adoptare in lectura a doua. Cine este pentru.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In redactia propusa de comisie pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Poftim?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In redactia propusa de comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

In mod evident. Deci, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond.

Da, microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar cine prezinta? Eu am o intrebare. Si in comisie, daca se poate.

 

Domnul Marian Lupu:

Presedintele comisiei, evident.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Totusi, poftim?

 

Domnule Bondarciuc,

Care este sensul legii pina la urma, daca noi platim la timp, daca statul plateste la timp si este mecanismul de rambursare a taxei pe valoarea adaugata catre agentii economici din agricultura. Si noi platim, statul plateste si onoreaza obligatiunile fata de agentul economic la timp, care este problema? Care este sensul aplicarii legii date?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am o rugaminte fata de coleg. Cititi atent proiectul de lege si o sa cunoasteti sensul legii.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Sensul legii se cunoaste destul de bine, dar daca statul isi va onora obligatiunile de rambursare la timp a taxei pe valoarea adaugata, noi ar trebui sa implementam legea aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi,

Tinind cont de raportul prezentat de comisia sesizata in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2784. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2784 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.880 pentru modificarea articolului 30 al Codului de procedura penala.

Initiativa legislativa a deputatului Ion Plesca.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Eu am venit in Parlament cu o initiativa legislativa in care propun modificarea alineatului (3) al articolului 30 din Codul de procedura penala, adica cuvintele “se judeca” sa fie substituie prin cuvintele “pot fi examinate”. Vreau sa va atrag atentia ca aceasta modificare parvine din ultimele intilniri cu presedintii de judecatorii din sistemul judecatoresc, in care ei au cerut ca sa intervin cu o asemenea initiativa.

Conform prevederilor articolului 30 alineatul (3), cauzele penale asupra infractiunilor exceptional de grave se judeca in prima instanta intr-un complet format din trei judecatori. Aceasta dispozitie ilegala este obligatorie. Insa practica judiciara, pe parcursul aplicarii acestei prevederi, demonstreaza ca nu intotdeauna este necesar ca o cauza concreta sa fie examinata de un complet de trei judecatori. Mai mult decit atit, sint instante judecatoresti unde este imposibil de a forma complete din trei judecatori.

Iar unele instante sint compuse numai din trei judecatori. In aceste instante, in caz de recuzare sau abtinere a judecatorului de la judecarea cauzei, nu are cine solutiona cererea de recuzare. Rog sustinerea Parlamentului in modificarea acestui alineat al articolului 30 din Codul de procedura penala.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul Plesca, pentru autorul proiectului nr.880?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Deci, este o intrebare ca la autor. Daca noi studiem atent articolul 30, aici sint doua alineate: (3) si (4), care se refera la una si aceeasi, de fapt, problema. Sint probleme similare. Si anume posibilitatea, deci, o derogare de la o regula generala, ca dosarele respective vor fi examinate de un judecator, la decizia presedintelui, intr-un complet de trei judecatori.

In cazurile in care, deci, dosarele respective, cauzele penale se refera la infractiuni exceptional de grave, pentru a caror savirsire legea prevede pedeapsa cu detentia pe viata si pentru dosarele deosebit de complicate, alineatul (4), precum si cele care prezinta o mare importanta sociala, da, una si aceeasi regula se aplica.

De aceea, cum va uitati la aceea ca, in contextul ideii acestui proiect, noi sa comasam aceste aceste doua aliniate pentru lectura a doua, sa fie, deci, pentru toate aceste categorii de legi, sa fie o regula unica, deoarece, de fapt, se vorbeste despre unul si acelasi lucru.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Turcan.

Intr-adevar, daca se accepta initiativa cu care am venit eu in Parlament, sint de acord sa comasam aceste doua articole, deoarece o sa fie clar pentru toti “ca pot fi examinate la decizia Presedintelui instantei de judecatorie”.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Plesca,

Eu cred ca legiuitorul a pus un sens aparte in prevederea existenta si anume ca cauzele penale asupra infractiunilor exceptional de grave se judeca in prima instanta de un complet format din trei judecatori. Eu inteleg ca practica in Republica Moldova, ca de obicei, ne arata ca logica nu tot timpul este aplicabila. Dar poate este mai corect ca noi competentele instantelor sa le schimbam nu la nivel, ca trecem examinarea obligatorie in urmatoarea etapa, dar judecatoriile, care au posibilitate sa formeze complete de judecata, sa judece aceste cauze, fiindca, dupa mine, eu asa inteleg ca a avut un sens ideea care este la ora actuala in Codul de procedura penala si anume ca aceste infractiuni sa fie judecate de catre completul de judecata, si nu de catre un judecator.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Filat.

Eu consider, totusi, ca trebuie de modificat acest alineat, deoarece eu personal am judecat in complet de trei judecatori asemenea cauze si am ajuns la concluzia ca nu era necesar ca ceilalti doi judecatori sa stea alaturi de mine, dosare simple. Ei puteau sa examineze alte dosare. Mai mult decit atit, ca legalitatea acestor sentinte se verifica de un complet de trei judecatori de Curtea de Apel si intr-un complet de cinci judecatori de Curtea Suprema de Justitie. Eu cred ca aici nu se poate de pus la indoiala.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Plesca,

Eu sint de acord, caci daca am discuta prin prisma capacitatilor dumneavoastra profesionale, atunci eu, probabil, nici nu as fi pus intrebarea respectiva. Dar noi vorbim despre sistem la general si atunci cunoastem si noi un pic procedura. In instanta 2,3 si asa mai departe se discuta si se ia in calcul mai multi, sau se analizeaza procedura, nu fondul problemei. Si, noi consideram ca in cazul acesta si, in prima instanta, judecata trebuie sa fie facuta, judecarea in fond de catre un complet de judecata.

Nu stiu, noi nu principial, dar chiar principial vrem sa abordam problema respectiva. Sa vedem, daca norma respectiva va raspunde ideii.

Domnule presedinte Turcan,

Ca rugaminte, poate in cazul dat facem abstractie de situatia reala, fiindca vorbim de o cu toata alta materie, care n-ar trebui sa porneasca de la practica noastra.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Filat,

Eu nu sint de acord cu dumneavoastra din urmatoarele considerente. In primul rind, in prima instanta, cind se judeca cauza, inculpatul este asistat de un aparator, este Procurorul, participa la sedinta, si daca au gasit careva incalcari ale examinarii fondului, acestea sint incluse in apelul declarat de inculpat in instanta superioara.

Si mai este un moment. Eu am vorbit, el nu-i chiar atit de esential. Sint judecatorii unde noi avem cite doi judecatori. Sint judecatorii unde avem cite trei judecatori. Si daca un judecator este recuzat, atunci acest dosar, aceasta cauza penala trebuie sa fie transferata in alta instanta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, dar se poate de rezolvat mai simplu. Infractiunile respective din start trebuie sa fie repartizate spre examinare in instantele care au o posibilitate de a forma completul.

 

Domnul Ion Plesca:

Este prevazut, in lege se examineaza la locul comiterii infractiunii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc domnule Presedinte.

Domnule Plesca,

Care este opinia dumneavoastra referitor la acele avize care au venit de la trei comisii, care au propus sa fie respins acest proiect si in total sint la vreo
30 de deputati. Deci, se are in vedere 1/3 din tot Parlamentul, care este impotriva acestei initiative. Si, totodata, a doua intrebare. Dumneavoastra cunoasteti care este volumul examinat de catre instanta de judecata referitor la infractiunile exceptional de grave, deci, cite sint examinate, cite sint acum in procedura si la cite instante de judecata au fost probleme pentru a se examina in completul de trei judecatori?

 

Domnul Ion Plesca:

Va multumesc.

Referitor la trei comisii. In comisie cred ca s-a votat cu majoritatea membrilor comisiei. Dar eu nu am sa comentez decizia comisiei, caci nu am dreptul. Inca o data vreau sa mentionez ca sint o multime de cazuri de aceasta natura, care sint examinate in instantele judecatoresti. Eu inca o data vreau sa va atrag atentia. Sint cazuri foarte simple, ca el este considerat ca un caz deosebit de exceptional, a lovit o persoana de trei ori cu cutitul, este omor premeditat. Si in aceasta situatie trebuie sa stea trei judecatori. Inculpatul recunoaste, probele sint acumulate. De ce ceilalti doi sa nu examineze alte dosare, dar trebuie sa stea linga raportor si sa astepte citeva zile sa fie examinata cauza?

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, in acest caz se poate, intr-adevar, de a nu aplica termenul rezonabil care este la noi de sase, sapte luni, cum examinam noi. Atunci este posibil de examinat, daca este recunoscuta fapta, deci, in acest caz este foarte operativ de examinat.

Domnul Ion Plesca:

Aceasta este intrebare sau constatare?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc. Deci, noi am consultat initiativa aceasta si posibilitatea comasarii acestor doua alineate cu Consiliul Superior al Magistraturii. Dumnealor sustin integral aceasta propunere si au prezentat statistica respectiva. Numai in primul trimestru al anului 2006 au avut loc 33 de cazuri, cind Curtea Suprema de Justitie a fost nevoita sa stramute examinarea dosarelor in alte instante, din cauza lipsei completului de trei judecatori. Si aceasta, este clar ca afecteaza negativ activitatea acestor instante de judecata.

Totodata, eu as vrea sa atrag atentia ca prevederile actuale de la alineatele (3) si (4) ale articolului 30, deci, regula generala a acestor prevederi: posibilitatea de a examina aceste dosare, categorii de dosare, deci, cite un judecator, de un judecator si numai la decizia motivata a Presedintelui instantei examinarea acestor dosare poate fi trecuta la un complet de trei judecatori. De aceea, regula generala este aceeasi.

De fapt, aceasta initiativa nu schimba regula generala, dar concretizeaza anume cind, in care cazuri este posibil de a trece la derogare. Ceea ce se refera la propunerea domnului Filat, de a schimba competenta, imi pare ca, in primul rind, aceasta. Nu, competenta instantelor. Asa, prima ce ati spus. Aici e clar ca este alta problema, care tine de lipsirea condamnatului la o cale de apel. De aceea, noi in acest caz cred ca nu putem sa trecem la o asemenea procedura. De aceea, de la bun inceput, si a fost prevazut ca si aceste dosare deosebit de grave sa fie examinate in prima instanta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

O mica precizare. Eu nu am avut in vedere schimbarea competentelor. Eu am avut in vedere judecarea cazurilor in instantele de judecata, care au capacitatea si posibilitatea de a avea completele respective. Mai mult decit atit, si vizavi de ceea... Bine, eu am inteles. Atunci eu cred ca trebuie sa revenim cu problema generala – insuficienta judecatorilor in cadrul instantelor de judecata. Noi sa nu pornim iarasi de la... stiti ca si cu tractoarele. In loc sa rezolvam problema pe ansamblu, incercam partial.

Nu stiu, noi, in fond, avind in vedere argumentele care s-au adus si de catre autor, si de catre presedintele comisiei, vom sustine proiectul mentionat in prima lectura si vom mai studia pe parcurs, si vom lua decizii pentru lectura a doua.

Va multumim.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Alte intrebari sint?

Va multumesc, domnul Plesca.

 

Domnul Ion Plesca:

Din partea comisiei, sa prezint raportul.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Ion Plesca:

Comisia juridica pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat si are ca scop modificarea alineatului (3) al articolului 30 din Codul de procedura penala. Conform prevederilor in vigoare ale articolului 30, infractiunile exceptional de grave sint judecate in prima instanta la decizia motivata a presedintelui instantei de catre un complet de trei judecatori.

Propunerile de modificare ale articolelor vor exclude obligativitatea de examinare a infractiunii de catre un complet de trei judecatori. Proiectul a fost avizat de comisia permanenta, Directia juridica si de Guvernul Republicii Moldova. Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Guvernul nu sustin proiectul, considerind ca formarea unui complet de judecata din trei judecatori este determinat de caracterul si gradul sporit de pericol social al infractiunii comise.

Deputatii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati considera ca proiectul poate fi sustinut, deoarece practica ne demonstreaza ca nu intotdeauna este necesara examinarea de catre un complect de trei judecatori a unei cauze concrete. Totodata, deputatii comisiei propun ca cuvintele “pot fi examinate” sa fie substituite prin cuvintele “pot fi judecate” din motivul ca la articolul 117 din Constitutie este prevazuta notiunea de judecare a proceselor, si nu examinarea lor.

De asemenea, se propune de completat textul alineatului dupa sintagma “detentie pe viata” cu sintagma “cu acordul inculpatului”, determinind astfel dreptul inculpatului de a decide pentru judecarea cauzei de catre un complet de trei judecatori sau de un singur judecator. Comisia propune ca acest proiect sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari la compartimentul raportul comisiei? Nu sint.

Multumesc, domnule Plesca.

Deci, s-a inscris pentru luare de cuvint, inainte de exercitiul de vot la proiectul de Lege nr.880, domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Inainte de a expune punctul meu de vedere asupra acestui proiect de lege, voi sublinia ca voi extinde interventia mea, am zece minute potrivit Regulamentului, si acestor elemente care tin de modalitatea de peticire a legislatiei Republicii Moldova si, in special, de initiativele legislative ale domnului deputat Ion Plesca, pe care eu il cunosc de mai muti ani, si despre care cunosc anumite lucruri care ma pun pe ginduri. In felul acesta, voi uza de dreptul meu legal, prevazut de articolul 71 din Constitutia Republicii Moldova, care imi garanteaza libertatea de exprimare a opiniilor.

Mai intii, as vrea sa-mi exprim regretul ca Comisia juridica, pentru numiri si imunitati accepta cu atita usurinta si frivolitate peticirea legislatiei in materie penala si nu doar, legislatie care trebuie sa fie una stabila, coerenta, uniforma si univoca. Aceasta este cerinta clara pentru un stat de drept, care trebuie sa asigure aplicarea uniforma a legislatiei de catre organele de ancheta, de catre Procuratura si de catre instantele de judecata. Parlamentul Republicii Moldova are aceasta practica vicioasa de a promova proiecte de legi, care sint in interesul unui grup concret sau unor grupuri concrete cu interese deseori mafiotice, iar uneori chiar criminale.

Stimati colegi,

Va rog sa cititi cu atentie, cel putin, nota informativa a comisiei, ca sa va dati seama de gravitatea propunerii legislative pe care o face deputatul Ion Plesca. Asadar, infractiunile exceptional de grave sa nu mai fie examinate de un complet de judecata de trei judecatori, ci doar de unul. De ce? Asa este mai ieftin. E mai scump sa mituiesti trei judecatori decit unul. E mai rentabil ca unul, sosotindu-se cu avocatii si cu inculpatul, sa-si obtina mita respectiva.

Sint surprins de faptul ca opinia Guvernului si opinia unei bune parti a comisiilor este trecuta cu usurinta de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, pentru ca am impresia ca in aceasta comisie deja nu totul este in regula. Se cade la pace in baza unor interese pe care eu nu pot sa le inteleg si sa le salut. Motivatia este ridicola, puerila, dar mai ales periculoasa in argumentatia expusa de autorul acestei initiative, dar si de comisiile de profil.

Asa cum noi sintem coplesiti de multiple probleme de ordin legislativ si politic nu reusim intotdeauna sa patrundem in esenta unor astfel de modificari si in gravitatea unor astfel de examinari din mers a respectivelor propuneri legislative.

Va rog sa cititi o propozitie – doua din raportul comisiei, care explica o alta propunere: “De asemenea, se propune de completat textul alineatului, ideea comisiei, dupa sintagma “detentie pe viata,” cu sintagma “cu acordul inculpatului”, determinind astfel dreptul inculpatului de a decide pentru judecarea cauzei de catre un complet de trei judecatori sau de un singur judecator.”

Asadar, un prezumat criminal, deosebit de grav pentru asasinat, pentru alte tipuri grave de crime decide el cu de la sine putere sa fie judecat de un judecator sau de 3, in functie de banii pe care ii are la dispozitie, sa mituiasca un judecator sau 3.

Stimati prieteni,

As vrea, de asemenea, sa va atrag atentia, asupra unui fapt care depaseste initiativa legislativa, dar se incadreaza perfect in interesele extraparlamentare ale deputatului Ion Plesca.

Deputatul Ion Plesca este fost presedinte al judecatoriei de la Botanica, care a fost si presedinte al Consiliului electoral municipal, de doua ori succesiv, in 1999 si 2003, asigurindu-i domnului Urechean postul de primar general al capitalei prin oprirea calculatoarelor de doua ori la numararea voturilor, motiv pentru care a fost rasplatit cu case, cu bani si iata ca si cu loc in Parlament.

Va atrag atentia asupra altui element important. Cazul Murzacov, fostul comisar al comisariatului Botanica, care se afla pe rol de un an si ceva in instante. Presupusa tentativa de omor si estorcare de bani. Fostul presedinte al judecatoriei Botanica cunoaste foarte bine acest caz, deoarece sotia dinsului este avocat in cazul respectiv. Joia trecuta, ieri, din nou s-a aminat cazul pentru joia viitoare.

Procuratura, Departamentul Institutiei Penitenciare, judecatoriile cunosc insistentele deputatului Plesca pentru rezolvarea acestui caz, care depasesc cu totul mandatul de deputat. Si toate adoptarile legislative, aceasta si cea care urmeaza, nr.2796, urmaresc doar scoaterea ca basma curata a unor elemente periculoase pentru societate.

Stimati prieteni,

Eu va rog foarte mult sa retinem ca avem obligatie nu doar fata de Consiliul Europei si fata de Uniunea Europeana de a adopta legislatie care sa faca din Republica Moldova un stat de drept, cu institutii democratice functionale, cu institutii de ancheta si cu judecata care sa faca dreptate. Justitia in Republica Moldova nu poate fi realizata prin astfel de peticiri din mers ale legislatiei, care raspund unor interese de departe rusinoase si nedemne.

Ma mir de impasibilitatea acelor care lasa ca astfel de proiecte sa treaca cu usurinta. Ne prefacem ca discutam legislatie, dar, de fapt, acoperim interese mafiotice.

Stimati colegi,

V-as ruga sa ne gindim si la eventualitatea modificarii Constitutiei Republicii Moldova, pentru a institui si in Republica Moldova, ca si in Germania si in alte state europene, dreptul exclusiv al fractiunilor de a inainta initiative legislative, tocmai pentru a ne scuti de riscurile de a promova niste proiecte de legi care nu au nimic cu interesele societatii.

Stimati colegi,

Propunerea mea este ca aceasta initiativa sa fie respinsa.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

In primul rind, eu as vrea categoric sa resping afirmatiile domnului Rosca care incearca aici, ca un fel de judecator in ultima instanta, sa declare niste indoeli in competenta comisiei, cu atit mai mult intr-o cointeresare a comisiei. Categoric resping aceste afirmari. Aceasta e primul moment.

Al doilea moment. Eu chiar il sfatui pe domnul Rosca sa intre in esenta proiectului care sta in Parlament din martie anul curent. In esenta proiectului, inclusiv in esenta articolului 30 alineatele (3) si (4). Eu inca o data repet, aceasta initiativa nu schimba absolut esenta acestui articol si a acestor alineate, deoarece, conform cuprinsului acestor alineate, astazi aceste dosare por fi examinate, de regula, de catre un judecator. Si numai la decizia presedintelui instantei de judecata, in complet de 3 judecatori. Iata care este esenta actuala a legii. Si aceasta initiativa numai concretizeaza ca, deci, aceste dosare pot fi examinate in complet de 3 judecatori. Si atit.

Si aici nu este nici o vorba de un interes mafiotic s.a.m.d.. Ceea ce se refera la avizul Guvernului, iarasi va atrag atentia sa cititi atent acest aviz. Acest aviz nu contine absolut nimic concret. Numai unele, asa as spune eu, afirmari teoretice.

Totodata, Consiliul Superior al Magistraturii a sustinut si a fost consultat special cind noi am examinat la comisie acest proiect de lege. A prezentat statistica, noi doar am solicitat de la dinsii situatia reala actualmente. A fost prezentata statistica respectiva. De aceea, nu este cazul acum sa incepem niste discutii referitor la interesele mafiotice. Acest proiect este un proiect care tine de competenta juristilor si eu va rog sa fiti foarte atenti.

Si ultimul moment, asupra caruia ce am vrut sa atrag atentie. Eu nu stiu ce fel de relatii sint, sa spunem, daca noi vorbim de cazul concret, dar, pur si simplu, ca o nota.

Domnule Rosca,

Murzacov nici o data nu a fost comisar. Murzacov a fost inspector de rind al politiei judiciare. Eu personal l-am alungat din Ministerul Afacerilor Interne cind el a fost acolo, l-am alungat de acolo, deoarece intr-adevar este o persoana foarte si foarte periculoasa.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Daca-mi permiteti, cu titlu de precizare si de replica. Eu nu aveam de gind sa va invinuiesc pe dumneavoastra de nici un fel de complicitate.

Stimate domnule presedinte,

Am vrut doar sa va spun, ma adresez dumneavoastra. Ati inceput interventia cu precizarea ca acest proiect nu schimba nimic si daca nu schimba nimic de ce l-am adus in Parlament si de ce vrem sa-l votam. Una la mina.

Doi. Oricum ati intoarce-o, norma se judeca, care este una imperativa, se transforma in pot fi judecate, care este la latitudinea presedintelui instantei de judecata.

Stimati colegi,

Si oricum ati afirma ca astfel de proiecte doar sint de competenta juristilor, noi sintem cu totii egali, sintem legiuitori, indiferent daca avem sau nu studii juridice, de altfel, Codul electoral nu ar fi precizat ca in Parlament pot sa ajunga doar acei care au facultatea de drept absolvita. Deci, norma imperativa transformindu-se in una dezirabila si raminind la latitudinea presedintilor judecatoriilor, noi consolidam coruptia in instantele de judecata. Presedintii judecatoriilor vor sti sa cada la pace cu cei care au interes.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu inca o data va atrag atentia asupra cuprinsului alineatelor (3) si (4). Si, uitati-va, intr-un alineat este scris “pot fi” in altul “se”, iata care e esenta initiativei. Numai de a confirma, de a asimila aceste norme si atit. O norma tehnica, dar dumneavoastra ati incercat sa faceti aici dintr-un articol foarte simplu sa faceti morala tuturor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dat fiind faptul ca am fost vizat si-l cunosc si eu de mult pe domnul Rosca, fiecare dupa dinsul judeca, dar referitor la proiectul de lege vreau sa va spun, cum a mentionat si domnul Turcan, este vorba de o procedura tehnica. Acest proiect de lege se afla in Parlament de citeva luni de zile. N-am insistat, acum, pur si simplu, au fost propuse unele modificari in Codul de procedura penala si s-a pus in discutie si acest proiect de lege. In rest, eu o sa-l atac in judecata pe domnul Rosca.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bineinteles, noi sustinem acest proiect de lege. Si fiindca am fost vizat de tovarasul Rosca, as vrea sa va spun ca nu aceleasi norme de morala sint in “Alianta «Moldova Noastra»” cum la PPCD. Eu cred ca Procuratura Generala si comisia speciala, instituita de Parlament cu imobilul lui Rosca de peste 1 milion de euro, va da, totusi, o data raspuns in acest Parlament.

Lui Rosca i se nazare, in rezultatul jocului in carti, iata la acest calculator care il are in fata lui. Deci, eu, totusi, va rog ca sa votam, sa sustinem acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimate domnule Urechean,

Nu voi apela la instanta de judecata, dar va voi spune ca si urmatorul proiect care vine si care tot e semnat de deputatul Plesca are aceeasi menire sa faca gauri legislative pentru a promova interesele mafiotice ale unora care acum se afla in stare de detentie si urmeaza sa fie condamnati.

Domnule primar,

Dumneata ai degradat nu acum, mai de demult, inainte de a ajunge in Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa. Stimatii mei colegi,

Inainte de a continua sedinta, eu voi uza de unele atributii in calitatea mea de Presedinte al acestei sedinte, pentru a remite in comisie proiectul de Lege nr.880 pe un simplu motiv. Deci, daca toate aceste interventii in sala plenului Parlamentului au generat diferite viziuni, diferite emotii, va indemn sa ne luam timpul necesar pentru a clarifica foarte calm si concret lucrurile, pentru a face ca toti deputatii sa inteleaga adevarul in cadrul acestui proiect si revenim la examinarea acestui subiect. Cred ca insasi situatia ne impune un atare scenariu. Si rog sa acceptati aceasta pozitie.

Proiectul de Lege nr.880 il remit in comisie pentru o examinare.

Acum, da, de fapt, eu va rog foarte mult, deci eu am permis sa se mearga cu replici atunci cind s-a vorbit la individual, cind fiecare persoana a fost vizata. Deci, daca dumneavoastra sinteti prezenti la microfoane, pentru a va antrena intr-o discutie mai larga.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnul Presedinte.

Eu vreau la un alt subiect sa ma refer. Este foarte cald afara. In fata Parlamentului este un grup de persoane de virsta a treia si foarte mult insista ca dumneavoastra sa iesiti. Este o declaratie si o scrisoare care aici s-a adresat, eu acum v-o inminez. Dar sint de virsta a treia si-i foarte cald afara. Sau spuneti-le ca iesiti sau nu iesiti, ca sa nu stea oamenii acolo.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu voi lua act de informatia dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Una din chestiunile urmatoare, care va fi examinata conform ordinii de zi, tine de aprobarea ordinii de zi pentru saptamina viitoare. Avind in vedere ca ea este foarte incarcata si tinind cont de faptul ca sint subiecte dificile, vreau sa fac o propunere, ca sa se prezinte domnii ministri pentru a prezenta proiectele de legi atunci cind, in calitate de autor, este Guvernul Republicii Moldova.

Cu toata stima si respectul de toti viceministrii care se prezinta aici, ei nu sint membri ai Guvernului. Se creeaza impresia ca domnii ministri nu se prezinta, cel putin in viziunea mea, din doua motive.

Primul motiv. Frica de a nu putea raspunde la intrebarile deputatilor.

Si al doilea motiv. Nedorinta de a se prezenta in Parlament, ceea ce este echivalent cu lipsa de respect fata de Legislativul Republicii Moldova.

Pentru a rezolva operativ si calitativ proiectele incluse in ordinea de zi, sint convins ca se impune prezenta domnilor ministri.

Domnule Iurie,

In toata lumea se stie ca rezultatele alegerilor sint determinate nu de presedintii comisiilor electorale, dar de rezultatele alegerilor.

Va multumesc.

Spun acest lucru caci ca si alti colegi din PPCD, tot de alegatorii din Chisinau am fost si eu ales in Consiliul municipal. Sint convins ca am fost ales corect.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine. Discutam acest subiect mai tirziu, fiindca nu am inteles nici eu prea bine, domnule Bujor, si altii in sala. Noi nu am ajuns inca la aprobarea ordinii de zi pentru saptamina care vine. Mai avem inca un proiect. Si eu propun sa continuam cu examinarea acestui ultim proiect pe ordinea de joi a sedintei de astazi, dupa care revenim la subiectul care vizeaza aprobarea ordinii de zi pentru saptamina viitoare.

Proiectul de Lege nr.2796 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, Codul de procedura penala, Legea cu privire la punerea in aplicare a Codului de procedura penala.

Initiativa domnului deputat Ion Plesca, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Vin cu un proiect de modificare a Codului de procedura penala din urmatoarele considerente. Codul de procedura penala a fost pus in aplicare prin Legea nr. 205 din 29 mai 2003, din 12 iunie 2003. Efectuind un studiu al practicii de aplicare a Codului in aceasta perioada, s-a constatat ca intru asigurarea unei proceduri mai eficiente, precum si a corespunderii cerintelor tratatelor internationale la care tara noastra este parte, unele prevederi urmeaza a fi revazute.

Intru perfectionarea legislatiei procesual-penala si aducerii acesteea in conformitate cu tratatele internationale, se propun urmatoarele modificari si completari ale Codului de procedura penala.

In legatura cu faptul ca invinuitii, inculpatii, condamnatii si alti subiecti procesuali solicita inminarea copiilor de pe toate materialele dosarului penal si, luind in considerare faptul ca unele dosare penale constituie un numar mare de volume, se propune a se exclude din cod prevederile date pe motiv ca, potrivit acestui cod, copiile de pe documentele procesuale de baza se inmineaza in mod obligatoriu, iar la faza de luare a cunostintei de materialele cauzei por face insemnari. La articolul 110 se propune ca teleconferinta sa poata fi efectuata prin retea cu circuit inchis, deoarece aceasta procedura este prevazuta pentru protectia martorului.

Intru respectarea standardelor internationale privind asigurarea drepturilor omului, la articolul 125 se propune ca perchezitia sa poata fi efectuata doar daca prin alte procedee probatorii nu pot fi obtinute probe. De asemenea, se propune efectuarea perchezitiei si in caz de urgenta, daca intirzierea obtinerii autorizarii ar provoca prejudicii grave activitatii de administrare a probelor.

Intru realizarea mai eficienta a prevederilor articolului 124 din Constitutie privitor la apararea de catre procuror a drepturilor si libertatilor persoanelor, in proiect se propune ca doar procurorul sa inainteze in instanta demersul privind eliberarea mandatului de arest si in cazul banuitilor si in cazul invinuitilor si doar procurorul sa participe la solutionarea lor.

La articolul 182 alineatul (3) se propune de trimis copia de pe incheierea instantei de judecata privind ridicarea provizorie a permisului de conducere nu doar politiei rutiere, ci si organului care elibereaza asemenea permise de conducere.

Intru realizarea recomandarilor Comitetului contratorturi, se propune ca in orice caz de deces a persoanei aflate in custodia statului in legatura cu urmarirea penala sau executarea pedepsei, procurorul sa se autosesizeze pentru verificarea cauzei decesului acestor persoane.

In proiect se propun si alte modificari ale Codului de procedura penala, care au scop de a unifica notiunile din cod si de a exclude unele incorectitudini din lege, precum si de a implementa propunerile expertilor Consiliului Europei. Rog sustinerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Prima modificare din articolul, sa spunem punctul 2), pentru ca aici sint 60, 62, 66, 78, 80, se exclud cuvintele “sa faca copii”. Cum argumentati dumneavoastra dreptul de a face copii intr-un sir de cazuri pe care le prevad articolele respective.

 

Domnul Ion Plesca:

Eu vreau sa spun care sint argumentele. Aceasta se are in vedere ca sint dosare cu 20, 30, 40 de volume. Se apropie o parte, partea civila, partea vatamata si cere sa faca copii de pe tot dosarul. Adica sa faca copii de pe toate documentele procesuale.

Cu toate acestea, aceste parti au dreptul, cind se incheie urmarirea penala,
sa-si faca inscrieri de pe tot dosarul. Este vorba despre aceea ca sint unele explicatii ale martorilor referitor la cauza data si, in asemenea situatie, facind copii, cu aceste copii partea vatamata poate sa influenteze acest martor si sa-i puna intrebari, sa-l intimideze, ca el pe urma, in instanta de judecata, sa-si schimbe depozitele.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule raportor,

Inteleg ca facerea de copii se inscrie in ideea de asigurare a egalitatii partilor intr-un proces. Daca eu, ca parte in proces, nu am toate elementele dosarului, inseamna ca nu pot sa-mi apar cauza.

Bine. Urmatorul.

 

Domnul Ion Plesca:

La sfirsitul...

 

Domnul Iurie Rosca:

Nu la sfirsit, eu am nevoie pe parcurs. Poftim, da.

 

Domnul Ion Plesca:

La sfirsitul urmaririi penale, inca o data atentionez, partile pe dosar iau cunostinta de tot dosarul si se face inscriere de pe acest dosar, ce doresc. Dar avocatul are dreptul sa ia aceste copii. Si nu e nici o problema.

 

Domnul Iurie Rosca:

La articolul 110 alineatul (5), dupa cuvintul “teleconferinta” ar urma sa se introduca cuvintele: “cu circuit inchis”. Care este necesitatea acestei teleconferinte cu circuit inchis daca este vorba de un proces public?

 

Domnul Ion Plesca:

Pentru a proteja partea vatamata se propune...

 

Domnul Iurie Rosca:

Bine. Aceasta e din experienta dumneavoastra de judecator.

 

Domnul Ion Plesca:

Nu.

 

Domnul Iurie Rosca:

Ce ne puteti spune in legatura cu norma europeana de organizare a unor procese judecatoresti publice la care are acces si presa, si cetateanul de rind, si toate partile cointeresate?

Domnul Ion Plesca:

Toate sedintele sint publice.

Domnule Rosca,

Mata ar trebui sa cunosti aceasta. Sint publice, dar sint situatii cind partea vatamata este interogata aparte ca sa nu participe, el nu doreste altfel sa dee declaratie.

 

Domnul Iurie Rosca:

Alt alineat. Alt articol. Articolul 136, alineatul (5). Cum motivati inlocuirea cuvintului: “integrala” cu cuvintul: “selectiva”? Va rog, explicati mai pe larg ca sa inteleaga colegii despre ce este vorba in aceasta modificare.

 

Domnul Ion Plesca:

La articolul 136 noi la comisie am scos acestea, am ajuns la concluzia ca...

 

Domnul Iurie Rosca:

Eu va intreb pe dumneavoastra in calitate de autor al initiativei.

 

Domnul Ion Plesca:

Eu v-am spus, in sedinta comisiei noi acest articol l-am omis.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca intrebari pentru autorul initiativei?

E o intirziere la microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu accept observatia, dar citeodata e nevoie sa stai cite jumatate de ora la microfon si nu stiu daca...

Domnule autor,

Eu vizavi de articolul 431, propun excluderea alineatelor (3) si (4), prevederi ce tin de obligativitatea aceluia care este desemnat pentru a pregati cauza spre judecare, de a prezenta rapoarte. Care ar fi ideea de exclus necesitatea prezentarii raportului?

 

Domnul Ion Plesca:

La articolul 431 alineatele (3) si (4) este prevazut ca, dupa ce la instanta de recurs se repartizeaza unui judecator dosarul, acesta trebuie sa pregateasca un raport si sa informeze ceilalti judecatori despre aceasta cauza. Insa, discutind cu colegii de la Curtea Suprema, ei sint pe pozitia si eu sint tot pe aceeasi pozitie, ca nu este necesar acest raport, deoarece, cind se intocmeste acest raport, judecatorul deja isi expune pozitia, e corecta sentinta, e legala sentinta sau nu este legala? Dar aceasta legalitate se poate confirma numai in Camera de …

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Plesca,

Eu am sa va rog, dupa prima lectura, sa mai discutam, fiindca, intr-adevar, posibil judecatorii de la Curtea Suprema de Justitie ar avea punctul de vedere. Dar, totodata, trebuie sa acceptam ca el poate sa fie si foarte, foarte subiectiv.

Din punctul meu de vedere raportul respectiv ar fi o prezentare ampla a cauzei catre ceilalti judecatori, sa informeze, sa ia decizii in cauza, fiindca, noi stim cum se judeca dosare dupa dosare. Si aceeasi prevedere, de fapt, a fost exclusa de la articolul 446 privind actele preparatorii. Eu as avea o rugaminte ca, pentru lectura a doua, noi sa discutam si sa analizam mai serios.

 

Domnul Ion Plesca:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si sa includem norma nu necesara judecatorilor, dar necesara solutionarii cauzei in instanta cit mai obiectiv.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea doar sa va intreb, daca nu am incalcat la proiectul precedent de remitere in comisie, ca trebuia pus la vot, cred eu, conform Regulamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, stimata colega,

Presedintele sedintei dispune de aceste atributii, fara a fi supus votului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine. Multumesc.

Si vreau sa fac o remarca catre domnul Rosca, care face atita apas pe fractiune. Vreau sa-l intreb: de ce nu l-a invitat pe domnul Plesca la fractiune sa discute aceste proiecte, care sint din luna martie, cum se spune, si sa nu faca teatru aici, in Parlament? Ceea ce-am spus eu, ca Fractiunea PPCD nu lucreaza si de aceasta m-a facut sa ies din ea, iata se demonstreaza foarte clar.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru raportor?

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

O sa lucreze. Ne intilnim in 2009. Ultimul alineat, alineatul (7) din articolul 552: “Daca instanta decide transferul, este convinsa ca persoana...”. Las la o parte aspectele lingvistice si deficienta acestor proiecte mai are si alta lacuna, nimeni dintre acei de fata nu au textele integrale pentru a putea judeca, ce se modifica, ce se omite. Hai sa ne uitam la articolul 552 alineatul (7): “Daca instanta care decide transferul este convinsa ca persoana transferata, atentie, va fi supusa la riscul probabil de tratament inuman si degradant in starea in care urmeaza a fi transferata.”

Din propunerea dumneavoastra rezulta ca in Republica Moldova tratamentul inuman si degradant devine o norma de activitate in organele de interne si in penitenciare. Prin urmare, instanta, pentru a scuti, posibil, un criminal arestat, tinut in stare de arest, poate sa-l mute dintr-un loc in altul dupa bunul sau plac.

Pai, cum facem? Ori facem ordine ca sa nu existe tortura si tratament degradant, ori nu punem asemenea norme, care sint orientate clar spre scoaterea unui om concret din detentie la ora actuala.

 

Domnul Ion Plesca:

Articolul 552 prevede transferurile persoanelor condamnate. Este vorba de persoane condamnate, dar nu de cele care se afla in stadiu de judecata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am vreo citeva intrebari, la care, cred ca va da raspuns si domnul Rosca, deoarece, dupa aceste intrebari, se vede ca nu a intrat in sens.

Prima. Referitor la conferinta inchisa.

Domnule raportor,

Spuneti care este practica europeana privind aceeasi modalitate cind este vorba de interogarea persoanelor care se afla sub aparare in legatura cu faptul ca este un martor destul de important si este pericol pentru viata persoanei. Sau este vorba de o parte vatamata care nu doreste sa fie divulgate unele din circumstante ale crimei?

 

Domnul Ion Plesca:

De aceea si se propun aceste modificari ca sa se aduca in concordanta cu tratatele internationale, cu practica internationala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar. A doua intrebare. Ceea ce se refera la problema copiilor. Deci, pornind de la decizia pe care noi am primit-o in comisie pentru a reglementa acest proces, noi am propus ca aceste copii sa fie facute prin intermediul avocatului. Dar care este dreptul persoanelor parti ale procesului la primirea copiilor de baza pe dosar? Este asemenea drept sau nu?

Domnul Ion Plesca:

Copiile de baza pe dosar se elibereaza in mod obligatoriu. Este vorba de alte materiale ale dosarului, nu de copiile de baza, nu de procesele-verbale, nu de decizii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, cu alte cuvinte, documente necesare pentru aparare pe parcursul si anchetei, si examinarii in judecata, partile au posibilitate sa le primeasca si fara ajutorul din partea avocatului.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Plesca.

Rog comisia.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Stimate domnule Presedinte,

Onorati deputati,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Initiativa legislativa a fost inaintata de catre deputatul in Parlamentul Ion Plesca si are ca scop modificarea si completarea Codului de procedura penala pentru asigurarea unei proceduri mai eficiente si aducerea lui in concordanta cu cerintele tratatelor internationale, la care Republica Moldova este parte, pentru unificarea si excluderea unor incorectitudini din lege aparute, in procesul aplicarii in practica a Codului de procedura penala.

In proiect se propun si alte modificari ale Codului de procedura penala, care au scop de a unifica notiunile din Cod si de a implementa propunerile expertilor Consiliului Europei, care nu au fost introduse in proiectul nr.2408, care a fost aprobat in prima lectura prin Hotarirea Parlamentului din 13 iulie curent.

Proiectul a fost avizat de comisiile permanente, de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Totodata, la sedinta comisiei s-a mentionat ca nu pot fi acceptate conceptual modificarile si completarile propuse la alineatele (3) si (4) din articolul 136 al Codului de procedura penala, deoarece actualele prevederi reglementeaza pe larg efectuarea interceptarii, inregistrarii comunicarilor si certificarea lor.

Nu s-a acceptat si propunerea de modificare a alineatului (2) din articolul 429 din Codul de procedura penala, deoarece, prin prezentarea in instanta a copiilor de recurs numai “la citi participanti se refera cerintele apelantului” se vor incalca drepturile celorlalti participanti de a lua cunostinta de apel si recurs.

De asemenea, s-a propus de a exclude din proiectul prezent prevederile propuse la articolul 429 alineatul (3), la articolul 449 alineatul (3) si articolul 453 alineatul (2), deoarece aceleasi prevederi sint stipulate si adoptate in prima lectura la proiectul nr.2408.

Cele mentionate au fost sustinute de catre autorul proiectului, care, de asemenea, a solicitat excluderea din proiect a articolului II, deoarece, aplicarea acestuia necesita cheltuieli financiare.

Tinind cont de faptul ca proiectul de Lege nr.2408 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala reglementeaza mai multe probleme in materia procesual penala, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea proiectului de Lege nr.2796 in prima lectura, care va fi considerat proiect de alternativa in raport cu proiectul nr.2408. Articolul II din proiect, din motivele mentionate mai sus, se propune a fi respins.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Sidorov.

Luari de cuvint? Nu sint.

De fapt, noi am inregistrat astazi o situatie destul de tensionata la aceste subiecte, care vizeaza si initiativa 880 si initiativa 2796.

Stimati colegi,

Eu am o propunere, eu vreau sa convoc partile, antrenate in procesul de elaborare si promovare a acestor proiecte, intr-o sedinta de lucru speciala pentru a vedea definitiv, a constata realitatea situatiei, fiindca, conteaza foarte mult si ideile sau ambianta cu care noi aprobam cutare sau cutare proiect.

Eu simt in aer un iz de neincredere, un iz de necesitate a stabili toate elementele pentru a ajunge la o buna cunostinta de cauza. Rog sa acceptati urmatoarea pozitie. Astazi sintem ziua de vineri, eu ii voi convoca in ziua de luni pe presedintele comisiei, pe autor, partile care sint cointeresate in a discuta aceste subiecte si, din momentul in care se elucideaza toate elementele acestor doua proiecte, poftim, revenim cu ele in ziua de miercuri.

Din contra, daca vor ramine anumite semne de intrebare, nu exclud ca voi solicita acordul partilor antrenate in expedierea acestor proiecte la expertiza la Consiliul Europei.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Proiectul pe care noi l-am examinat odinioara, la ultima sedinta a comisiei, cu toate partile cointeresate, acei care au manifestat interes fata de acest proiect de lege, l-am examinat timp de vreo doua ore si jumatate, daca nu ma insel, am discutat absolut toate chestiunile. Eu nu vad care este acum necesitatea de a nu pune la vot in prima lectura acest proiect. Dar pentru lectura a doua eu ii invit pe toti cei la care s-a trezit interes suplimentar, poftim, miercuri, sa participe la sedinta comisiei, unde noi vom pregati acest proiect in comun cu proiectul nr. 2408, care se inscrie la noi, in planul calendaristic, pentru lectura a doua. Acesta e primul moment.

Si al doilea moment. Pur si simplu, o mica referinta la acest proiect de lege, ultimul pe care noi l-am examinat. Necesitatea aparitiei acestui proiect rezulta din faptul ca, spre regret, in momentul elaborarii proiectului de Lege nr.2408 in cadrul Guvernului nu a fost o conlucrare normala dintre Consiliul Superior al Magistraturii si Ministerul Justitiei.

Din aceasta cauza unele dintre prevederi nu au fost examinate la sedinta Guvernului. Acest proiect de lege, de fapt, completeaza acele prevederi care nu au fost, spre regret, la timp examinate in Guvern. Acum noi avem o pozitia clara si a Guvernului, si a Consiliului Superior al Magistraturii pe marginea acestui proiect. Eu, totusi, propun ca sa fie votat in prima lectura, dar pentru lectura a doua, poftim, inca o data repet, miercuri la ora 9.00 avem sedinta comisiei si toti acei care au obiectii suplimentare, inclusiv dubii, poftim, va invitam ca sa discutam problemele pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Exista niste interdependente stricte intre aceste doua proiecte nr.880 si nr.2796?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Proiectul nr.880 este o microparticica, daca se poate de spus asa, din toate acele probleme. Inca o data repet, faptul ca dumneavoastra ati intors pentru examinare in comisie, nu are nici o legatura cu proiectul de baza care este.

Dar, totodata, noi acelasi proiect nr.880 putem, in mod mai linistit, fara emotii, fara acuzari, sa-l examinam in aceeasi zi de miercuri. Dar eu, totusi, va rog ca ultimul proiect, pe care noi acolo l-am examinat, sa fie votat in prima lectura, deoarece noi nu vom avea posibilitate pe data de 27 sau 28 iulie sa examinam in complet proiectul nr.2408.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Ma bucur foarte mult ca domnul Turcan a spus aceste lucruri. Ieri, eu nu am facut o gluma cind am spus ca am activat in componenta acestei comisii. Este o comisie unde sint membri ai Parlamentului foarte responsabili, indiferent de fractiunea pe care o reprezinta ei. De aceea, eu nu vad motive pentru a nu aproba in prima lectura acest proiect de lege, pentru a nu-l vota in prima lectura.

Sint absolut convins ca orice proiect de lege examinat in aceasta comisie, trece o analiza foarte-foarte serioasa. De aceea, interesele de ordin personal nu prea au sanse de a fi sustinute.

Consider, nu pun la indoiala si respect dreptul dumneavoastra de a indrepta proiectul de lege in comisie. Dar, in acelasi timp, vreau sa atrag atentia ca in cazul lipselor obiective de a nu-l pune la vot in cadrul Parlamentului, intr-o anumita masura, in viziunea mea, daca gresesc, imi cer iertare de la membrii comisiei, stirbim si imaginea comisiei, lucru care nu costa astazi.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” va vota acest proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu cred ca, nici nu trebuie de atras atentia la exercitiul de restituire a unor proiecte de legi in comisie pe simplul motiv ca, pe durata acestui un an si jumatate de activitate a Parlamentului de legislatura curenta, avem doar citeva cazuri de acest gen. Deci, nu s-a facut abuz, dindu-se dovada de o pozitie foarte si foarte echilibrata si responsabila din partea tuturor.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Va rugam foarte mult ca acest proiect sa fie adoptat in prima lectura, in caz contrar se creeaza impresia ca este o atitudine discriminatorie si se ia in calcul nu continutul legii, ci persoana care a inaintat acest proiect. Domnul Ion Plesca are un stagiu foarte bogat in jurisprudenta, este un bun specialist in drept si de aceea eu cred ca nu trebuie sa punem la indoiala calitatea acestei legi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vizavi de proiectul prezentat de domnul Plesca trebuie de mai facut o mentiune. El ar avea o valoare in momentul in care noi, saptamina viitoare, vom discuta in a doua lectura Codul de procedura penala in lectura finala. In cazul in care acest proiect va fi reintors comisiei, nu va fi suficient timp pentru votare in prima lectura, pentru comasare cu proiectul Codului de procedura penala pentru lectura a doua.

Si noi consideram ca este judicioasa propunerea domnului Turcan ca acest proiect sa fie votat in prima lectura, fiindca in cadrul proiectului sint amendamente care trebuie discutat, excluse din proiect. In comisie, cum s-a spus, au dreptul sa participe toti cei care au ceva de spus referitor la proiectul mentionat, se vor exclude prevederile respective, iar in lectura a doua, proiectele fiind deja comasate, se vor lua la baza acele prevederi cu care am cazut la comun acord. Deci, este o problema si de procedura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceasta situatie, propunerile dumneavoastra par a fi destul de rationale. Pentru mine, in calitate de Presedinte al sedintei, nu conteaza atit autorul initiativei, cit continutul si calitatea acesteia.

Mai mult decit atit ca, atit continutul, cit si calitatea vor fi testate intr-o ultima instanta de catre Consiliul Europei pe simplul motiv ca toate legile care au tangential sau direct atributie si legatura cu Programul calendaristic al Parlamentului, toate ele, inclusiv dupa adoptarea in a doua lectura, vor fi expediate pentru expertiza postadoptare pentru a ne convinge toti impreuna ca aceste acte elaborate de noi sint calitative si conforme normelor internationale si exigentelor Consiliului Europei.

In aceste conditii, cred ca va fi rational sa supunem votului in prima lectura acest proiect si sa se munceasca inainte in conditiile care au fost evocate de mine imediat anterior.

Deci, supun votului. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2796, rog sa voteze. Majoritatea.

Acest proiect este aprobat in prima lectura, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond.

Ultimul subiect pe ordinea de zi: aprobarea ordinii de zi pentru perioada saptaminii viitoare.

Stimati colegi,

Inainte de a supune aprobarii proiectele propuse pentru ordinea de zi, deci Biroul permanent a discutat posibilitatea de convocare a sedintelor plenului Parlamentului intr-un format mai extins, adica nu doar doua zile pe saptamina, propunerea a fost de 3 zile, inclusiv ziua de miercuri.

Eu imi permit sa complimentez aceasta propunere a Biroului permanent si sa va propun sa muncim 4 zile, conform urmatorului program: Miercuri, 26 iulie, incepind cu ora 14.00, joi, 27 iulie, vineri, 28 iulie si simbata, 29 iulie, incepind cu ora 9.00, sau, daca doriti, simbata la ore 10.00, sa aveti timp sa... Deci, supun votului propunerea, ora o determinam in mod de lucru, fiindca nu votam ora.

Deci, miercuri, joi, vineri si simbata, supun votului aprobarea acestui program de activitate a Parlamentului pentru ultima saptamina a sesiunii curente.

O propunere la acest subiect?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da, domnule Presedinte.

Acceptam, cred ca nu sint nici un fel de pretentii in legatura cu programul de lucru pentru 4 zile. Trezesc anumite indoieli propunerile dumneavoastra ce tin de ziua de simbata, dar de ce nu marti?

 

Domnul Marian Lupu:

Marti, nu uitati va rog, avem foarte multe proiecte. Miercuri deja sedinta in plen dupa masa, miercuri dimineata – sedintele comisiilor si sint organele cele mai importante de lucru al Parlamentului, fractiuni, consilii de fractiuni, pregatiri, este o munca preparatorie foarte mare.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Am inteles.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, cine este... referitor la program?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In principiu, ziua de simbata este planificata pentru teritorii si, intr-un fel, ne creeaza niste incomoditati, dar, ma rog, daca sint foarte multe legi care trebuie adoptate, trebuie sa lucram.

Dar, domnule Presedinte,

Eu vreau sa va rog ca urmatoarea sesiune sa planificam o activitate ca sa nu lucram jumatate de an o zi in saptamina, iar apoi cite 4, 5, este foarte important sa planificam activitatea noastra si sa rugam si Guvernul, toti acei care vin cu proiecte de legi, sa-si onoreze obligatiile pe parcursul intregului an, nu in ultimele zile.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

La program sau propuneri concrete pentru ordinea de zi?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Imi cer iertare, iarasi, am fost rugat sa transmit intrebarea: vor fi primiti oamenii care stau in strada sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Klipii,

Eu sint suficient de matur pentru a comunica cu aceste persoane la direct, fara a avea intermediari.

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Deci, programul. Cine este pentru ca programul de activitate a Parlamentului, a plenului Parlamentului pentru saptamina viitoare sa se desfasoare in zilele pe care le-am anuntat: miercuri, joi, vineri si simbata, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Acum propunerea de proiecte pentru ordinea de zi. Microfonul nr.3.

 

Domnul Alim Afonin:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea Partidului Comunistilor cere excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.120.

 

Domnul Marian Lupu:

Numarul de ordine, va rog.

Domnul Alim Afonin:

Numarul de ordine 9. De pe data de 26.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, cu aceasta propunere, supun votului aprobarea ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada 26 – 29 iulie curent. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Stimati colegi,

Si, in final, au fost doua solicitari din partea colegilor nostri pentru declaratii. Este vorba de doamna Valentina Golban care a solicitat prima timpul pentru o declaratie la finele sedintei.

Va rog, doamna Valentina.

 

Doamna Valentina Golban:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Este regretabil sa constatam faptul ca, dupa 15 ani de independenta a tarii noastre, pe parcursul carora Republica Moldova a inregistrat progrese vizibile in promovarea reformelor structurale, dezvoltind relatiile economiei de piata dupa aproape 5 ani de guvernare comunista, se atesta incercari periculoase de distrugere a sectorului privat, care este forta motrice a dezvoltarii economice durabile.

In conditiile tranzitiei la economia de piata, conceptul dezvoltarii ocrotirii sanatatii a orientat societatea spre perceperea medicinii nu numai ca o categorie juridico-morala, ci si ca o categorie social-economica bazata pe o finantare adecvata in corespundere cu preturile, volumul si calitatea serviciilor prestate.

Aspectul economic al ocrotirii sanatatii trebuie privit ca un element al productiei sociale in general, iar in structura acesteia ocrotirea sanatatii formeaza sectorul de producere a bunurilor umane, cel mai important factor al cresterii economice si rezultatul ei.

Aspirind la valorile europene de dezvoltare a statului de drept cu o economie de piata, Republica Moldova, o data cu adoptarea Constitutiei – Legea Suprema a tarii, si-a asumat obligatiunea de a crea conditii egale tuturor agentilor economici si de a sustine dezvoltarea sectorului privat in toate ramurile economiei nationale.

Astfel, o data cu introducerea medicinii asigurate in sistemul ocrotirii sanatatii a aparut baza reala de formare a mediului concurential prin evidentierea relatiilor de piata intre partenerii si institutiile care acorda servicii medicale. A aparut baza juridica pentru concurenta civilizata a specialistilor din sistemul ocrotirii sanatatii. A fost incurajata dezvoltarea medicinii private ca o forma de alternativa celei publice.

Experienta tarilor dezvoltate ne demonstreaza ca in diferite sisteme de organizare a medicinii sint prezente toate formele de proprietate in institutiile sistemului de ocrotire a sanatatii, acestea activind in armonie, fiind diferite doar prin sarcinile realizate, contingentul de deservire si nivelul serviciilor prestate.

In Republica Moldova, conform datelor statistice, activeaza circa 600 de institutii medico-sanitare private, dintre care 48 sint institutii stomatologice, 3 de profil sanitaro-epidemiologic, iar 279 – de profil general. In aceste institutii s-au tratat mau mult de 50 mii de pacienti si au fost efectuate mai mult de 10 mii de interventii chirurgicale. Concomitent, in aceste institutii activeaza mai mult de 1000 de medici, 600 de asistente medicale, dintre care 270 de medici activau prin cumul si in institutiile publice.

Desi prevederile Constitutiei si a legislatiei in vigoare stipuleaza obligativitatea statului de a asigura conditii de activitate egala agentilor economici, indiferent de forma de proprietate, ultimele modificari operate de fractiunea majoritara in legislatia existenta denota cu ingrijorare tendinta de distrugere a agentilor economici privati, in special a celor din sistemul de ocrotire a sanatatii si din invatamint.

Reprezentantii medicinii private ne atesta asupra faptului ca principiul echitatii, stabilit in legislatia in vigoare, este in permanenta incalcat de catre reprezentantii statului, chiar din momentul stabilirii si dezvoltarii medicinii private. Astfel, prin obtinerea licentei de activitate, pentru obtinerea licentei de activitate, aceste institutii erau impuse sa arendeze spatiu in institutiile medico-sanitare publice, investind sume financiare enorme pentru a face fata cerintelor zilei. Dupa 6, 7 ani de activitate, sint izgoniti din spatiile arendate, impunindu-le conditii irealizabile de continuare a activitatii.

Ma intreb atunci, ce se va intimpla cu acei de peste 1600 de angajati ai acestor institutii. O astfel de tratare a institutiilor medico-sanitare private este si mai controversata in conditiile in care Procuratura Generala ne atentioneaza asupra gestionarii nesatisfacatoare a patrimoniului public de catre institutiile medico-sanitare si a incalcarilor comise de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale in procesul de dare in arenda a patrimoniului public.

Atentionez asupra faptului ca Guvernul, in loc sa intreprinda masurile de rigoare pentru redresarea situatiei la capitolul eficienta gestionarii patrimoniului public, o sursa sigura de venit pentru sustinerea institutiilor publice, vine cu masuri de solutionare a problemei prin lichidarea sectorului privat din sistemul medico-sanitar.

Stimati colegi,

Nu as fi dorit ca declaratia mea sa fie interpretata ca un lobbism. Scopul este de a va atentiona ca, prin modificarile operate in Legea cu privire la ocrotirea sanatatii, vom lasa pe drumuri sau ii vom impune sa plece din tara pe medicii calificati, care au investit in dezvoltarea medicinii private si au contribuit la dezvoltarea imaginii tarii.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a inscris domnul Ion Varta.

 

Domnul Ion Varta:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata audienta,

Starea de lucruri, anume ca nu va fi problema istorica, da una mai prozaica. Starea de lucruri in ramura agricola continue sa ramina una deosebit de grava. Sanctiunile economice pe care Guvernul Federatiei Ruse le aplica in mod consecvent, incepind cu luna aprilie 2005, au avut si continua sa aiba un efect negativ asupra acestui domeniu important al economiei noastre nationale.

Interdictia importurilor pe piata ruseasca a productiei fitosanitare, a celei de provenienta animaliera, iar incepind cu 27 martie 2005 si a productiei vinicole au afectat in mod special producatorii agricoli din Republica Moldova.

Pierderea pietei imense rusesti in urma razboiului economic si lipsa unor piete alternative pentru desfacerea productiei agricole a agravat si mai mult situatia si asa deosebit de dificila a agriculturii din tara noastra.

Recenta dublare a preturilor la gazele naturale loveste prin ricoseu cel mai dureros populatia din zona rurala. Luind in considerare capacitatea de cumparare mai mult decit modesta a majoritatii covirsitoare a satenilor, anume ei vor avea de suferit cel mai mult de pe urma majorarilor excesive a preturilor la gazele naturale furnizate de “Gazprom”, in ultimele doua luni sintem cu totii martori oculari ai majorarii galopante a preturilor la benzina si motorina. Aceasta tendinta defavorabila, din pacate, se va mentine si in lunile care urmeaza. In consecinta, agricultura si producatorii agricoli vor fi afectati si mai mult de pe urma acestor majorari interminabile.

Starea de lucruri in agricultura continua sa se agraveze si in urma exodului masiv de populatie din zona rurala. Satele noastre ramin tot mai depopulate, se resimte o lipsa acuta de brate de munca. Preturile exagerat de mici de achizitie a productiei agricole au condus la amplificarea fenomenului pierderii de catre sateni a interesului de a mai practica agricultura. Munca anevoioasa a cimpului, prestata de taranii nostri, devine tot mai nerentabila, multi dintre ei suportind la sfirsit de an agricol pierderi materiale considerabile.

In consecinta, sumele investite se adeveresc a fi mai mari decit sumele, decit veniturile obtinute. Toate acestea luate impreuna au determinat o categorie importanta de agricultori sa renunte la practicarea agriculturii, fenomen absolut nefiresc pentru spatiul rural. Cea mai elocventa dovada in aceste sens l-au constituit suprafetele considerabile de terenuri agricole ramase nearate in toamna anului trecut.

Preturile pe piata, mai mult decit derizorii, la terenurile agricole constituie o alta confirmare a pierderii interesului taranului nostru pentru acest gen de activitate. Asupra starii de lucruri in agricultura si-a lasat amprenta negativa si gerurile cumplite din luna ianuarie anul curent, care au afectat suprafete intinse de terenuri agricole.

Tinind cont de toate aceste circumstante, consideram absolut necesar ca sa adoptam, in regim de urgenta, o hotarire in una din viitoarele sedinte ale Parlamentului Republicii Moldova cu privire la subventionarea lucrarilor agricole din fondul pentru sustinerea sectorului agrar. O atare decizie ar putea compensa, cel putin partial, pierderile pe care le-a suportat si continua sa le suporte producatorul nostru agricol.

Acest lucru se impune cu atit mai mult cu cit in sedinta din 28 iulie 2005, sedinta Parlamentului nostru, noi am adoptat o asemenea hotarire si prin acea hotarire am decis ca din acest fond pentru sustinerea sectorului agrar sa fie oferite 120 milioane de lei sau cite 80 de lei pentru un hectar de teren agricol si, in felul acesta, am contribuit intr-un mod anume la ameliorarea situatiei in agricultura.

Acum o asemenea decizie se impune cu atit mai mult daca luam in consideratie factorii suplimentari care provoaca aceste efecte negative. De aceea, eu propun, in numele fractiunii noastre, ca in una din viitoarele sedinte ale Parlamentului sa adoptam o asemenea hotarire si, de ce nu, poate sa dublam sumele alocate din acest fond, mai ales ca spuneam ca si preturile la benzina, la motorina s-au majorat. Preturile la gazul natural s-a dublat, exista si tendinta de devalorizare, e una fireasca a leului nostru.

Deci, prin urmare, o data cu dublarea acestor sume ar fi binevenit sa contribuim cumva la ameliorarea situatiei grave cu care se confrunta producatorul nostru agricol.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Eremciuc, care s-a inscris pentru declaratie.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Уважаемый Председатель, уважаемые коллеги, с самого начала хочу не то, чтобы возразить, а давайте мы, положа по-честному руку на сердце, рассмотрим проблему, которую сегодня обсуждали, во временном аспекте. Я имею в виду проект Закона № 3210, по которому выступила с декларацией моя коллега по комиссии госпожа Голбан. Давайте проанализируем ситуацию того времени, когда согласно обвинению Голбан Правительство своим постановлением заставляло частные медицинские учреждения заключать договора и так далее.

Да, было такое, иначе нельзя было функционировать. На каких основаниях тогда частные медико-санитарные учреждения должны были размещаться на территории государственных? Что мы бы получили? Долги по коммунальным услугам и электроэнергии, долги по заработной плате, расходы на питание одного больного находились в пределах 1 лея – 1 лея
50 бань, расходы на лекарства или затраты на лекарства до 5 лей.

Тогда, естественно, руководители медико-санитарных учреждений, то есть министерство, которое, определяло политику в этой сфере, решило дать возможность руководителям медико-санитарных учреждений за счет сдачи в аренду лишней неиспользуемой площади… или для того, чтобы получить определенные дивиденды, определенные суммы для покрытия этих расходов.

Вместе с тем, хочу сказать вам, если конкретные цифры, которые, к большому сожалению, моя коллега не привела…. Министерство здравоохранения и социальной защиты было не в состоянии, надо сказать откровенно, а может быть и не могло, потому что за это время мы поменяли трех министров. Не в силе было установить контроль за каждым из 900 как вы назвали, или более 600 приватных медико-санитарных учреждений. Хотя они не все находятся в публичных помещениях, часть из них имеют свои здания. Следует провести проверку относительно того, как выполняется Закон об аренде.

Приведу только пару цифр из той информации, которая поступила нам в комиссию. Речь идет о районах, допустим, Анений Ной и Кахул. Скажите, какая разница в стоимости арендной платы за один квадратный метр в тех же самых Анений Ной для той же самой стоматологии и в том же самом Кагульском районе? Где за 14 кв. м. в Кахул берут 2400 леев за год. За те же самые 14 кв. м. в Анений Ной берут только 600 леев? Это что? Кто-то свой? Так надо понимать? И таких цифр, которые свидетельствуют о том, что проблема порядочности в этом плане есть, я могу очень много привести.

До сих пор известно, и очень широко освещался в прессе, на телевидении скандал, который возник в связи с «Экстра медом». Скандал, который затронул «Налкас», «Калмед» и так далее. То есть цифры, которые вы привели: 270 человек работают по совместительству и в частном и в государственном учреждениях. И учреждения зачастую, как правило, находятся в одном и том же здании. Извините, тут, конечно, непорядок.

Поэтому, я считаю, что законопроект нужен для того, чтобы дать возможность нашему министерству проводить политику в этом плане, определиться, что мы будем делать с этими площадями. А на сегодняшний день сложилась совсем другая ситуация. Сегодня финансирование нашего здравоохранения составляет 1,6 миллиардов леев. Сегодня мы 47 миллионов выделили для того, чтобы переоснастить три районные больницы, технически перевооружить их новым современным медицинским оборудованием. Сегодня государство финансирует более 14 национальных программ в системе здравоохранения. На питание одного больного тратится более 15 леев в день, более 30 леев выделяется на затраты на лекарства. Поэтому сегодня Министерство Здравоохранения имеет возможность говорить о том, что необходимо эффективно использовать коечный фонд. И в этом плане есть направления, к примеру, специализированные койки.

Госпожа Голбан,

Вы в курсе того, что мы проводили слушания по туберкулезу. И нам доложили, что туберкулезных коек в республике не хватает. У нас проблема: идет эпидемия туберкулеза по республике. Поэтому сегодня министерство предлагает часть коек перепрофилировать и использовать специализиро-ванными именно по определенным болезням.

Далее, реабилитационные койки. Вы знакомы с проблемой, которая у нас возникла в связи с инвалидностью. И нас не зря критикуют, что у нас каждый третий практически инвалид. Почему? Потому что на инвалидность мы его с легкой руки отправляем, а вот реабилитировать, снять инвалид-ность, перевести с I группы в III, дать человеку возможность еще по трудиться на благо нашей родины, вот этим мы не занимаемся, потому что нет коек по реабилитации.

Далее, койки по реабилитации дадут нам возможность полностью реабилитировать или, как я сказал, снизить процент потери трудоспособ-ности. А что, нам не нужны сегодня социальные койки? На сегодняшний день практически в каждом районе мы открыли дома для престарелых, но это крайне недостаточно. Сегодня у нас более 700 тысяч пенсионеров, сегодня у нас очень много одиноких, которые требуют, чтобы государство размещало, определяло их в эти дома престарелых и оказывало достойное внимание людям преклонного возраста.

Сегодня надо сказать, что пора нашему Министерству здравоохранения и обратить внимание еще на один факт. В среднем, в медико-санитарных учреждениях республики 5 и более человек в каждой палате. Мы ориентируемся, на евроинтеграцию и так далее, приводим пример других стран. Там такого нет. Я вам с ответственностью говорю, я видел. И во Франции, и в Италии, и в Швеции видел медико-санитарные учреждения, Да, там такого нет.

А почему нам не сделать тоже самое? Сегодня, да, если мы выделяем такие суммы на реализацию программы здравоохранения, то мы можем финансировать и реконструкцию наших медико-санитарных учреждений, тем более, имея уже лишние площади. Устроить по две, по три палаты. Устроить в каждой палате душ. Оборудовать в каждом отделении или на каждом этаже комнату для личной гигиены женщин и т.д.

Есть санитарно-эпидемиологические требования, к выполнению которых мы должны уже приступить. И тогда никто не станет обвинять нас в том, что мы не поддерживаем рыночные правила, не поддерживаем приватные медико-санитарные учреждения, это беспочвенно. Потому что сегодня тот, кто желает оказывать медицинскую помощь, тот, кто стремится выполнить клятву Гиппократа, тот нашел возможность эти вещи делать и делает их добросовестно.

Почему сегодня мы ни разу не подняли вопрос о «Галаксии»? Почему мы ничего не говорим о «Гиппократе»? И других медико-санитарных учреждениях, которые честно делают деньги. Они открыли, построили отдельные здания и в этом плане работают. Поэтому я считаю, что фракция сегодня правильно поступила, проголосовав во втором чтении за законопроект № 3210.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, declar sedinta plenului Parlamentului inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, miercuri, 26 iulie la
ora 14.00.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.45.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Заглавная страница Пишите нам

Copyright © 2001-2009 Парламент Республики Молдова