version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
русская версия



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA - OCTOMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 21 octombrie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

 

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Discutii asupra ordinii de zi pentru 2 saptamini viitoare.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul international ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat la Bruxelles, la 28 septembrie 2000. Nr. de intrare 2396.

4. Dezbaterea si aprobarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Nr. de intrare 1697.

5. Dezbaterea si aprobarea in a doua lectura a proiectului de Lege cu privire la modificarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova. Nr. de intrare 2208.

6. Dezbaterea si aprobarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Nr. de intrare 1742.

7. Reexaminarea proiectului de Lege nr.166-XVI din 22 iulie 2005 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Nr. de intrare 2660.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamintului. Nr. de intrare 2913.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii despre seminte nr.659-XIV din 29 octombrie 1999. Nr. de intrare 2758.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege cu privire la abrogarea si modificarea unor acte legislative. Nr. de intrare 2885.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege privind masurile de redresare a situatiei economico-financiare a unor agenti economici din cultura. Nr. de intrare 2550.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege pentru abrogarea Legii nr.430-XV din 24 decembrie 2004 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului. Nr. de intrare 2289.

 

 

 

 Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedintele Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct al Aparatului Parlamentului):

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, 88 si-au inregistrat prezenta. Absenteaza deputatii: Marian Lupu, Sergiu Stati, Albert Datco, Stefan Secareanu, Iurie Rosca, Vladimir Braga, in delegatie, Ivan Gutu, Anatol Taranu, Vasile Grozav, din motive de sanatate, Alexandru Oleinic, Leonid Bujor, Vladimir Filat, Marcel Raducan.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa, rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Rog microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc doamna presedinte al sedintei.

In pofida evenimentelor despre care am aflat ieri in cadrul conferintei de presa si astazi din ziare, am vrea sa cunoastem: ce se intimpla in sudul Republicii Moldova si in special in Gagauzia? Cel putin sa nu fie o tratare duplicitara. Deoarece, dupa parerea noastra, de atita venim cu propunerea fractiunii ca, la inceputul sedintei de joi ori in cadrul Orei Guvernului, sa obtinem o informatie veridica din partea Serviciului de Informatii si Securitate, chiar si din partea administratiei Gagauziei si, in special, a bascanului Gagauz-Yeri, domnul Tabunscic, ca sa nu se repete evenimentele din anii ‘90-’92.

In pofida greutatilor, dar, de bine de rau, totul se misca inainte, o buna parte din probleme se rezolva in reglementarea problemei transnistrene, apare situatia si apar niste tensiuni in Gagauzia. Cine este cointeresat in situatia asta? Care este realitatea? V-as ruga foarte mult sa asigurati audierea pentru saptamina viitoare asupra situatiei din Gagauz-Yeri.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Ieri am vorbit despre necesitatea de a adopta astazi ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini. Cu parere de rau, nu am primit nici un document. Iar astazi, peste o ora sau cit va dura aceasta sedinta, nu cunoastem, ne vom lua ramas bun.

 

Eu asa inteleg ca, astazi, trebuie sa fie aprobata, conform regulamentului, ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini. Ea nu este distribuita deputatilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Ordinea de zi a fost aprobata pentru urmatoarele doua saptamini. Vinerea viitoare o sa aveti dreptul pentru urmatoarele doua saptamini. Noi avem aprobata pe doua saptamini.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Doamna presedinte al sedintei,

Noi avem aprobata pentru doua saptamini, care se termina pe data de 28 octombrie. Urmatoarele doua saptamini, conform regulamentului, se termina, daca nu gresesc, pe 3 sau 4 noiembrie.

 

Doamna Maria Postoico:

28 octombrie o sa fie.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu. Doua saptamini. O saptamina este pe 28 octombrie. Luati, va rog, si cititi regulamentul. Urmatoarele doua saptamini dupa sedinta respectiva. Deci, doua saptamini se termina pe data de 3 sau 4 noiembrie.

Daca tineti minte si dumneavoastra destul de bine, noi intotdeauna asa aprobam ordinea de zi, nu pentru o saptamina, nu pentru saptamina viitoare, ci pentru urmatoarele doua saptamini, care se termina, repet inca o data, la 3 sau 4 noiembrie.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi ieri, domnule Braghis, am aprobat pentru saptamina aceasta si saptamina viitoare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Corect.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru celelalte doua saptamini va fi aprobata vinerea viitoare.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Doamna presedinte al sedintei,

Luati, va rog, regulamentul si cititi, unde se spune destul de clar: “Pentru urmatoarele doua saptamini”.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, ea este intarita. Deci, la urmatoarea sedinta.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Pai, nu este intarita. Este intarita pentru o saptamina, nu pentru doua saptamini.

 

Doamna Maria Postoico:

La urmatoarea sedinta a Biroului permanent va fi pentru doua saptamini.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Este intarita pentru o saptamina nu pentru doua saptamini.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, domnule Braghis, nu ne cititi regulamentul. Este clar. Gata. Bine. S-a luat act.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Atunci incalcam regulamentul.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act de informatia dumneavoastra.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Deci, incalcam regulamentul iarasi, asa trebuie inteles.

 

Doamna Maria Postoico:

S-a luat act de informatia dumneavoastra. Va multumesc.

Deci au fost doua propuneri. Eu am lamurit ce se refera la regulament. Ceea ce se refera la informatia privind Gagauzia se va discuta in cadrul Biroului permanent, unde se va pune in discutie propunerea dumneavoastra.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul international ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat la Bruxelles, la 28 septembrie 2000. Are numar de intrare 2396.

Poftim, comisia.

Domnule Iovv, poftim.

 

 

 

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimata doamna presedinte al sedintei, onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.

Acordul privind transportul international ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat la 28 septembrie 2000 la Bruxelles, potrivit alineatului (1) al articolului 11 din Legea nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de Parlament.

Scopul acordului consta in promovarea dezvoltarii transportului international in Europa prin facilitarea procesului de organizare a acestuia. Fiind valabil in teritoriile statelor Comunitatii Europene si ale statelor membre ale Conferintei europene a ministrilor de transport, acordul vine sa asigure o armonizare a conditiilor sociale, fiscale si tehnice a transportului intre Comunitatea Europeana si celelalte state semnatare.

In vederea implementarii prevederilor acordului, va fi instituita o comisie mixta din reprezentanti ai partilor contractante, care va asigura aplicarea corespunzatoare a acordului, va rezolva diferendele ce tin de aplicarea sau interpretarea lui, va amenda sau actualiza modelele documentului stabilite in anexele la acord, va face recomandari privind pasii urmatori in scopul liberalizarii serviciilor ocazionale, care, la moment, sint supuse autorizarii s.a.m.d.

Luind in considerare cele expuse si tinind cont de prioritatile stipulate in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, avind in vedere si avizele pozitive ale tuturor comisiilor parlamentare, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ratificarea acordului dat prin adoptarea legii mentionate, in conformitate cu prevederile Legii nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova.

Multumesc de atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Intrebari? Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Doamna presedinte al sedintei,

Am o intrebare. Articolul 60 alineatul 1 spune urmatoarele: Dezbaterile proiectului de lege in prima lectura constau in:

a) prezentarea de catre autor a proiectului in conformitate cu articolul 44 alineatele (3) si (4).

Deci, autorul documentului pe care l-am prezentat sint: Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, Guvernul, Presedintele Republicii Moldova. Responsabil este Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Am audiat raportul comisiei. Poate ne explicati care este cauza noii incalcari a regulamentului?

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, in cazul dat, comisia si-a luat responsabilitatea de a prezenta din partea autorului.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Regulamentul Parlamentului spune destul de clar care este modalitatea de dezbatere a proiectelor de legi in prima si in a doua lectura. Si este explicit spus: “Prezentarea raportului de catre autor”. Daca nu este prezentarea raportului, se putea spune ca nu dorim sau ca nu trebuie, sau ca nu-l avem. Dar nicidecum nu poate comisia sa substituie regulamentul sau sa-l schimbe la latitudinea sa.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. S-a luat act de informatia dumneavoastra.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu va pare ca prea des luati act de informatii de incalcare a regulamentului?

 

Doamna Maria Postoico:

Abia a doua oara.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ar trebui sa adoptam niste decizii, nu acte sa luam.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Braghis, a doua oara. Va multumesc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Astazi, in zece minute, a doua oara e prea mult, doamna presedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Sa punem in discutie?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ar trebui cumva sa corectati, sa respectati regulamentul. Dumneavoastra sinteti cel care raspunde de acest lucru astazi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Trebuie sa recunoastem ca domnul Braghis are dreptate in aceasta chestiune, dar care, sa observam, este una formala, tine de regulament si, cred eu, cu titlu de exceptie am putea continua procedura o data declansata.

 

 

Nu este nimic grav, intr-un asemenea caz, fiind vorba de ratificarea unui document international, cind de obicei intrunim consensul la votare. Sa mergem mai departe pentru a nu pierde timpul pretios.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Cine este pentru a aproba in prima lectura proiectul de Lege nr. 2396, rog, sa voteze.

Va multumesc. Majoritatea.

Din partea comisiei a fost propunerea si pentru a doua lectura. Cine este pentru a adopta proiectul nr.2396 in a doua lectura, rog, sa voteze.

Numaratorii.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr. 3 – 25.

 

Doamna Maria Postoico:

83 de voturi.

Cine este impotriva? Nimeni.

Proiectul de Lege nr.2396 este adoptat in ambele lecturi.

Proiectul de Lege nr.1697 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal, articolul 24, anexa nr.1 si anexa nr.2; Legea privind sistemul public de asigurari sociale). Lectura a doua.

Raportor din partea Comisiei pentru politica economica, buget si finante domnul Ivanov.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Stimata doamna presedinte al sedintei, stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de Guvernul Republicii Moldova, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de deputati, constata urmatoarele.

Pornind de la avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, sursa oficiala de publicare a Legii pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal urmeaza sa fie indicat astfel: “republicate in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, editie speciala”.

Luind in considerare avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, punctele (1) si (3) ale articolului 1 din proiect se propune a fi excluse, deoarece scutirile fiscale acordate agentilor economici care desfasoara activitati in sfera tehnologii informationale se instituie doar prin lege.

 

 

Totodata, in opinia acestei comisii, conditia de realizare a programelor, ce constituie activitatea de baza a agentilor economici din sectorul vizat, urmeaza a fi mentionata si in continuare.

In scopul beneficierii de inlesniri fiscale de catre angajatii care au absolvit orice institutie de invatamint, la articolul 1 punctul 2 din proiect se propune ca textul: “superior si respectiv superioare” sa fie exclus.

In contextul avizului pozitiv al Guvernului Republicii Moldova, se accepta propunerea in partea ce tine de articolul 2 si articolul 3 din proiect, in care se propune de exclus cuvintul “abreviat”, iar alineatul sa se formuleze intr-o singura fraza, deoarece e vorba de aceeasi modificare.

Concomitent, articolul 4, care devine articolul 3 din proiect, dupa cuvintele “actele sale” se propune a introduce cuvintul “normative”.

 

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente si ale Guvernului, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Ivanov.

Intrebari fata de comisie? Nu sint.

Va multumesc. Luati loc.

Cine este pentru aprobarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1697, rog, sa voteze.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Doamna Maria Postoico:

Cine este impotriva? Nimeni. Va multumesc.

Cu 86 de voturi pentru, proiectul de Lege nr.1697 este aprobat in a doua lectura.

Proiectul de Lege cu privire la modificarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova. Nr. de intrare 2208.

Va rog, domnule Sidorov.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Stimata doamna presedinte al sedintei, stimati deputati,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea Codului de procedura penala in lectura a doua si propune atentiei dumneavoastra raportul si anexa amendamentelor la acest proiect.

Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre deputatul in Parlamentul Republicii Moldova Irina Vlah si are ca scop modificarea articolelor 421, 433, 452 si 455 ale Codului de procedura penala. La sedinta comisiei, au fost analizate toate amendamentele si, in atentia dumneavoastra, se propune anexa. Eu prezint numai acele amendamente care nu au fost acceptate de catre deputatii din comisie.

La pozitia 4, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a propus ca prima propozitie din articolul 421 sa fie expusa in urmatoarea versiune: “Pot declara recurs procurorul si persoanele indicate in articolul 401 in mod particular sau prin intermediul avocatului”. Deoarece, prin modificarea propusa de autor, se ingusteaza dreptul la aparare al persoanelor care au nevoie de asistenta juridica. Guvernul Republicii Moldova propune, tot la articolul 421, ca prima propozitie sa fie expusa in urmatoarea versiune: “Pot declara recurs procurorul si persoanele indicate la art. 401 alin. 1, pct. 2-6.”

Punctul doi. Recursul in numele persoanelor mentionate la articolul 401 alineatul (1), punctele 2 si 4 poate fi declarat de aparator sau de reprezentantul lor legal. Comisia nu accepta propunerile, deoarece, in articolul 421, este prevazut ca recursul poate fi declarat de “persoanele indicate in articolul 401”, iar in alineatul (2) al articolului 401 este prevazut ca, in numele persoanelor mentionate, apelul poate fi declarat de catre aparator sau de reprezentantul lor legal.

In punctul 5 al anexei, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru politica economica, buget si finante si Guvernul Republicii Moldova au dat niste propuneri. Comisia pentru administratia publica propune ca alineatul 1 din articolul 433 sa fie expus in urmatoarea versiune: “La judecarea recursului, participa procurorul si persoanele indicate in articolul 401, in mod particular sau cu asistenta avocatului admis de Curtea Suprema de Justitie, in modul prevazut de lege, pentru a practica asemenea gen de activitate, care reprezinta interesele persoanei atinse prin argumentele invocate in recurs.”

Guvernul Republicii Moldova propune expunerea intr-o varianta noua a alineatului 1 din articolul 433. Este necesar a specifica in acest alineat persoanele ale caror interese sint atinse prin argumentele invocate in recurs. Deoarece in versiunea in vigoare a acestei dispozitii, la judecarea recursului participa si avocatii care reprezinta participantii in cauza data, ale caror interese le sint atinse prin recurs, si nu doar avocatul persoanei care a declarat recursul, Comisia pentru administratia publica propune ca este nejustificata modificarea alineatului 3 din articolul 433, intrucit aceasta conduce la incalcarea principiilor contradictorialitatii in procesul penal, articolul 24 al Codului de procedura penala.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu a acceptat aceleasi propuneri, din aceleasi considerente, ca, in hotarirea din 19 iulie curent, Curtea Constitutionala a atentionat ca Legea cu privire la avocatura nu defineste statutul avocatului cu atributii speciale in domeniu. Aceste prevederi au fost declarate neconstitutionale.

Ceea ce tine de cercul persoanelor care pot participa la judecatoria recursului, in cadrul discutiei, deputatii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au propus urmatoarea versiune a alineatului (1) din articolul 433: “La judecarea recursului, participa procurorul si persoanele indicate in articolul 401, ale caror interese sint atinse prin argumentele invocate in recurs”.

 

 

Pornind de la a doua propozitie de schimbare ori modificare a alineatului (3) din articolul 433, au fost modificate si prevederile similare din Codul de procedura civila. Avem asa modificari si in Codul de procedura civila.

La punctul 6, Comisia pentru administratia publica propune excluderea alineatului (1) din articolul 452 in urmatoarea redactie:

”Procurorul General si persoanele indicate in articolul 401, punctele 2) si 4), in mod particular sau prin intermediul avocatului, pot ataca la recursuri in numele Curtii Supreme de Justitie orice hotarire judecatoreasca irevocabila, dupa epuizarea cailor ordinare de atac.”

In cadrul discutiei din sedinta comisiei, deputatii au propus o noua versiune a acestui alineat.

Procurorul General, adjunctii lui si persoanele mentionate in articolul 401 punctele 2), 4) pot ataca cu recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie orice hotarire judecatoreasca irevocabila, dupa epuizarea cailor ordinare de atac.

Si, ultimul punct, punctul 7 din anexa. Comisia pentru administratia publica considera ca este nejustificata excluderea alineatului (3) din articolul 455. Comisia nu a acceptat nici aceasta propunere, dispozitia articolului, din aceleasi considerente, si anume ca dispozitiile articolului 433 alineatul (3) au fost declarate neconstitutionale prin hotarirea mentionata a Curtii Constitutionale. Pornind de la aceeasi concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune aprobarea in lectura a doua a proiectului de lege nominalizat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Sidorov.

Intrebari sint pentru lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr. 2208 in lectura a doua, rog, sa voteze.

Rog numaratorii.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr. 3 – 23.

 

Doamna Maria Postoico:

85 de voturi pentru.

Cine este impotriva? Nimeni. Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna presedinte, stimati colegi,

E o chestiune de procedura. De acum a doua sau a treia oara ma opresc la aceasta problema. Nu stiu daca este importanta pentru majoritatea, dar, din punctul meu de vedere, pare ca este importanta. Noi alcatuim ordinea de zi putin cam deocheat. Si invitam aici ministrii. Vad in sala ministrul economiei, presedintele Bancii Nationale, ministrul agriculturii. Oamenii acestia nu au ce face la dinsii in birou? Cred ca, noi, daca invitam ministrii, membrii Guvernului, trebuie sa punem aceste intrebari primele in ordinea de zi, oamenii vor raporta si vor pleca sa lucreze. De ce sa stea aici in sedinta?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative: Legea institutiilor financiare, Legea cu privire la piata valorilor mobiliare. Nr. de intrare 1742, lectura a doua.

Domnul Bondarciuc.

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in sedinta proiectul de lege in cauza, luind in considerare propunerile facute de comisiile parlamentare, de Directia juridica si de deputati in dezbaterile la prima lectura. La pregatirea sintezei, s-a tinut cont de prevederile documentelor institutiilor financiare internationale.

Comisia propune aprobarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative in a doua lectura. La raport este anexat tabelul de propuneri la proiectul de lege propus spre examinare. Vreau sa informez ca in sinteza sint incluse 23 de amendamente, 13 dintre care au fost acceptate, 9 nu au fost acceptate.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bondarciuc, daca cineva insista, care nu au fost acceptate, poftim.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Poftim, deputatii au tabelul.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, sint intrebari la tabelul de divergente?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si mai mult ca atit, aici se anexeaza proiectul de lege care incorporeaza propunerile acceptate de comisie si redactate.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

De fapt, eu n-am intrebari. Pur si simplu, pentru stenograma, inclusiv folosindu-ne de momentul ca este prezent in sala si domnul guvernator al Bancii Nationale. Deci, in punctul 10) al articolului 1 al acestui proiect, este prevazut dreptul inspectorilor Bancii Nationale de a efectua controlul asupra filialelor, inclusiv al celor care se afla in strainatate.

Cu regret, in legea respectiva din ’95 referitor la Banca Nationala, acest mecanism deocamdata nu este stipulat. Am in vedere controlul asupra filialelor din strainatate. De aceea, va fi necesar sa fie creat un cadru legislativ pentru acoperirea acestor prevederi, care sint astazi in proiectul pe care noi cred ca il vom vota.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Domnule Bondarciuc, dumneavoastra ati examinat aceasta pozitie la comisie, da?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, dar aceasta-i…

 

Doamna Maria Postoico:

Este pentru alta initiativa, da?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Se refera la alta lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Noi am discutat in comisie, iar in prima lectura am facut propuneri. Din pacate, n-am fost sustinut. Totusi, insist si sper ca, daca n-am sa fiu sustinut, am sa fiu inteles de Presedintie ca si cu problema de ieri, cu termocentralele, pe care am discutat-o. Ma refer anume la articolul 10 alineatul (1) litera j).

Am propus si insist ca litera j) sa fie exclusa, fiindca societatea, repet inca o data, nu poarta raspundere pentru obligatiile actionarilor sai. Explicatia autorilor ca sanctiunea va fi aplicata numai in caz de incalcari grave nu corespunde textului din proiect si lasa loc unor sanctiuni abuzive.

Totodata, vreau sa cer Parlamentului sa excluda si alineatul (7) la articolul 1, sa excluda completarea alineatului (1) din articolul 19. Totodata, mentionam ca autorii incalca regulile guvernarii corporative, am in vedere ca ei vin in Parlament cu legea data, propunind sa se atraga investitii straine in sistemul bancar. Articolul acesta limiteaza actionarii, face ca proprietarii sa influenteze lucrul consiliului administrativ, punind in el persoane de care ei au nevoie sa le aiba acolo. Astazi noi nu putem sa ne permitem asa lux. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. Amendamentele au fost, de fapt, in stenograma discutiei in prima lectura, da?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia a examinat aceste amendamente?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi le-am examinat in cadrul sedintei comisiei. Domnul Guma a participat. Membrii comisiei nu au sustinut propunerile domniei sale. Se dau explicatii foarte clare in sinteza.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guma, dumneavoastra insistati asupra punerii la vot sau nu?

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu rog, insist, sa fie pus la vot ambele intrebari.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am discutat, dupa sedinta comisiei, cu autorii. Acestia resping categoric propunerea dumneavoastra. Si membrii comisiei nu au acceptat, tineti minte, in cadrul sedintei.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Deci, se pun la vot propunerile domnului Guma, care numai ce au fost mentionate. Cine este pentru a introduce aceste modificari, rog, sa voteze.

Numaratorii.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 0.

 

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr. 3?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 7.

Sectorul nr. 3 – 13.

Doamna Maria Postoico:

13, da? 20 de voturi. Propunerile nu au trecut.

Mai sint propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Cine este pentru aprobarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1742? Rog sa votati.

Numaratorii.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 24, 25, de fapt. Doamna, nu inteleg, ati ridicat, nu? Care ridica, care nu ridica.

 

Doamna Maria Postoico:

25, da?

 

N u m a r a t o r i i:

25.

Sectorul nr. 3 – 9.

 

Doamna Maria Postoico:

52 de voturi pentru. Proiectul de Lege nr. 1742 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.166-XVI din 22 iulie 2005 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.1100 de legislatura a XIV-a din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Nr. de intrare 2660. Reexaminare.

 Rog comisia, doamna Valentina Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimata doamna presedinte, stimati colegi deputati,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara, in comun cu autorii si reprezentantii Serviciului Vamal, au reexaminat suplimentar Legea nr.166-XVI din 22 iulie 2005 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, remis comisiei in cadrul sedintei Parlamentului din 13 octombrie 2005.

In cadrul discutiilor, tinindu-se cont de obiectiile si propunerile expuse de catre deputati in sedinta plenara din 13 octombrie, comisia propune sa fie votata urmatoarea versiune a articolului 24 alineatul (1) din Legea nr. 1100. Va rog, in raport este gresit – 1190 din 30 iunie 2000.

“Importul alcoolului etilic si a productiei alcoolice se efectueaza numai de catre agentii economici care detin licenta respectiva prin punctele vamale: Leuseni, Ungheni, Giurgiulesti–auto, Giurgiulesti pe calea ferata, Giurgiulesti port fluvial, Tudora, Palanca, Ocnita si Otaci.

 

 

 

 Importul alcoolului etilic se permite numai agentilor economici care detin licenta pentru fabricarea productiei alcoolice sau producerea articolelor de parfumerie si cosmetica, sau producerea medicamentelor. Comercializarea alcoolului etilic importat este interzisa.”

V-am prezentat raportul comisiei.

Noi, Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, am ramas pe aceeasi pozitie, deoarece nu ne-au fost aduse argumente suplimentare in privinta punctului vamal Sculeni.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o intrebare. Noi discutam acum proiectul nr.2660?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Legea care a fost votata de Parlament si expediata de catre Presedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Examinata.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Spre reexaminare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Pai, in aceste conditii, conform regulamentului, avem dreptul ori sa mentinem votul, ori sa respingem. Gata, noi nu redactam legea adoptata deja de Parlament. Ori veniti cu initiativa legislativa si, atunci, o examinam, noi prevedem noua initiativa legislativa. In acest caz, asa cum s-a procedat si ieri, si de fiecare data, ori ne mentinem votul si legea ramine intacta, asa cum a fost adoptata, ori respingem propunerea Presedintelui.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In sedinta plenara din 13 octombrie proiectul, da, proiectul 2660 despre reexaminarea Legii nr. 166 a fost intors in comisie spre o examinare adaugatoare si eu am adus la cunostinta dumneavoastra raportul reexaminarii adaugatoare.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Bun, ca sa inteleaga deputatii ce trebuie sa voteze, ce propune comisia? Comisia propune ca Parlamentul sa-si mentina votul sau comisia propune ca Parlamentul sa respinga propunerea Presedintelui.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Comisia a sustinut partial pozitia Presedintelui.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Doamna Cusnir,

Din pacate, conform Regulamentului Parlamentului, noi nu putem sa examinam partial aceasta lege. Eu repet inca o data si, doamna presedinte, rog sa ma ajutati. Noi ori respingem, ori adoptam aceasta lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Pentru concretizare. La Giurgiulesti, sint doua porturi, doua puncte vamale auto. Prin ambele va circula productia alcoolica sau numai prin una? Prin care din ele?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, doar prin unul, dar nu stiu.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Sint doua puncte vamale auto: “Giurgiulesti Auto 1” si “Giurgiulesti Auto – Galati”, da? Prin care?

 

Doamna Valentina Cusnir:

“Giurgiulesti – auto”.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Nu-i asa auto. Este “Auto - 1” si “Auto Galati”.

 

Doamna Valentina Cusnir:

“Auto - 1”.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Eu va rog sa concretizati.

 

Doamna Maria Postoico:

Este Giurgiulesti. Comisia a examinat.

 

 

Microfonul nr. 5. Domnule presedinte al comisiei, poftim. Domnule Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte, stimati colegi, problema cu Giurgiulestii s.a.m.d. a fost votata in prima lectura. Acuma nu se revine la chestiile acestea.

 

Doamna Maria Postoico:

Si nu se revine la reexaminare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, la examinare. Eu am vrut sa anunt decizia Fractiunii Parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Noi ne mentinem votul initial, adica ceea ce a fost propus de Guvern, si nu sustinem propunerile Presedintelui.

 

Doamna Maria Postoico:

Ii clar. Ii tot, da?

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am sa spun parerea mea. Domnul Creanga o sa dea talmacirea juridica la problema aceasta, care a fost ridicata cu domnul Diacov.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc, microfonul nr. 1.

 

Domnul Ion Creanga:

Multumesc, doamna presedinte.

Stimati deputati,

Sint mai multe acte legislative in problema reexaminarii proiectelor de legi adoptate de Parlament, inclusiv citeva hotariri ale Curtii Constitutionale, care reglementeaza. Deci, articolul 73 alineatul (4) mentioneaza, in cazul in care, dupa reexaminarea legii, Parlamentul mentine hotarirea adoptata anterior sau face modificari in lege in conformitate cu obiectiile Presedintelui.

De aici, rezulta ca Parlamentul poate sa revoteze intact ori sa accepte integral sau partial propunerile Presedintelui. Prin urmare, Curtea Constitutionala s-a expus la acest segment. De asemenea, in acelasi context, sustine ca Parlamentul este in drept sa faca modificarile in masura pe care le considera necesare la acest segment de lege.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, comisia a propus concret: partial a acceptat, partial a respins.

Microfonul nr.2 in continuare.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna presedinte.

Saptamina trecuta, am examinat proiectul pe care acum il discutam, si intors, cum a spus domnul Diacov, pentru reexaminare.

In procesul de reexaminare in comisie si, mai inainte, de pregatire a materialelor in comisie, a fost sigur, si in discutia si cu Presedintia referitor la posibilitatile, realizarea, intrebari care au fost ridicate cu domnul Ciobanu atunci, ca e necesar ca Tudora sa ramina, avindu-se in vedere ca Palanca activeaza numai din partea noastra, din partea Ucrainei nu activeaza.

De aceea, Presedintele, ca autor al acestei scrisori, Presedintia, au fost de acord ca, din restrictiile pe care ei le-au propus la varianta discutata de noi, ei au scos numai Sculenii si au lasat Tudora. De aceea, problema este coordonata cu Presedintia. Astazi noi putem vota, o sa fie corect pentru decizia propusa de doamna Cusnir.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Numai sa fac o declaratie, pentru ca toate fractiunile au facut cite o declaratie. Noi sustinem propunerea Presedintelui si ceea ce a spus domnul Todoroglo.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Hotarirea comisiei. Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Cu adevarat, ceea ce a comunicat colegul Cosarciuc este pozitia fractiunii, care decurge din faptul ca noi nu putem nici in a doua sedinta sa intelegem cu ce este legata initiativa data.

Cind am votat legea, am acceptat trecerea prin toate punctele vamale. In plus, problema a aparut in legatura cu faptul ca importatorii n-aveau posibilitatea sa se foloseasca de calea ferata prin Giurgiulesti. Este incomod.

Apare o initiativa a Presedintelui, reglementara, si toate argumentele care au fost, inclusiv si ale colegului Turcan, cu privire la combaterea contrabandei nu sint convingatoare. Astazi, ati convenit ca Tudora a aparut gresit numai de atita ca nu era informatia corecta pentru Presedinte.

Astazi, se spune ca Sculenii ramin punct vamal prin care este interzisa trecerea importului produselor date. Care este motivatia? De ce prin Sculeni nu? Deci, inchipuiti-va asa o situatie: importatorii din Hincesti aduc marfa, materie prima din Husi. Prin Leuseni, distanta este de vreo 80 de kilometri. Ii comod. Da ce fac acei care-s la nord? Ei nu pot trece prin la Sculeni, ci trebuie sa mearga numaidecit prin Leuseni. Care-i motivatia?

De ce sint create asa cheltuieli pentru importatorii nostri? Inteleg ca acusi o sa se scoale si domnul Todoroglo, sta la microfon, lasa sa incerce sa ne explice. Dar din partea Presedintiei, poate cineva sa ne explice clar: de ce vama Sculeni n-are dreptul sa faca activitati vamale cu privire la importul produselor alcoolice?

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Din partea Presedintiei, doamna presedinte al sedintei.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Va multumim. Acusi o sa primim raspuns din partea comisiei.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, doamna presedinte. Nu iau rolul reprezentantului Presedintelui astazi si acum. Vorbesc de pe pozitia mea, a comisiei si a fractiunii. In primul rind, ne putem pune asa o intrebare: cum pina astazi am importat alcoolul fara aceste cinci puncte? Nu am avut probleme, nici anul trecut, nici pina acum.

Cu toate acestea, sigur, exista problema, despre care vorbeste si domnul Ciobanu, de aceea sa discutam posibilitatile, nu in zadar nu au fost deschise toate vamele pentru importul alcoolului.

Cei care se ocupa cu aceste probleme au studiat, stiu ce inseamna aceasta si de ce erau necesare limitarea importului, inasprirea controlului asupra acestui import. Si daca, din cinci puncte, o sa fie scosi numai Sculenii, majoram posibilitatile de import. Asta este rau?

Dupa ce o sa treaca un timp si o sa fie stabilite toate vamele prin care putem importa alcoolul, precum si un control care sa nu dea posibilitate contrabandei sau altui import ilicit, o sa fie scoase si alte probleme. Da asta trebuie, de ce nu trebuieste asta imediat, azi? Sau trebuie sa luam o hotarire ca aceste cinci puncte in discutie sa fie scoase din import. Asta o sa fie mai bine.

De aceea, consider ca varianta propusa de comisie, coordonata si cu autorul acestei restrictii, adusa din partea Presedintiei, astazi trebuie sa o votam. Este un pas serios inainte.

Afara de aceasta, trebuie sa spunem si azi, ca sa fie clar pentru alti deputati, ca Palanca astazi nu activeaza, cunoasteti si dumneavoastra, dar saptamina viitoare sau peste un timp o sa stea problema scoaterii din aceasta lista, din cauza ca partea ucraineana nu da voie sa se treaca pe acolo. Asta-i absolut clar.

De aceea, consider ca decizia comisiei este chibzuita, coordonata si cu Presedintia, pentru care fapt rog sa fie pusa la vot.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc. Probabil, o sa decidem prin vot aceasta dilema.

Insistati, domnule Diacov? O propozitie, da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, stimati colegi. E un lucru destul de straniu. Consider ca la toate punctele vamale existente pe teritoriul Republicii Moldova lucreaza colaboratori ai Departamentului Vamal al Republicii Moldova, graniceri, Ministerul de Interne, securitatea s.a.m.d.

Consideram ca acolo sint profesionisti, oameni competenti, care se supun legislatiei Republicii Moldova. De ce punem la indoiala … vorbim apriori ca la noi unele puncte vamale sint bune, acolo oamenii sint cinstiti, da la altele oamenii sint corupti, ca pe acolo merge contrabanda … este o chestie foarte stranie…

Argumentarea trebuie sa fie economica. Noi cream conditii egale pentru importatorii nostri, ca ei sa aduca marfa mai ieftina, indiferent: apa minerala, benzina, motorina, alcool, tigari, alte marfuri. Daca ar fi sa vorbim de suspiciuni, cred ca nu-i mare secret ca anume organele de forta la noi se ocupa si sint “crisa” la toata contrabanda in Republica Moldova. La orice marfa si la orice vama.

De aceea, noi trebuie sa recunoastem niste lucruri, trebuie sa intelegem, sa constientizam ca in Republica Moldova exista aceasta contrabanda si nu la un anumit punct vamal. De aceea, trebuie sa punem vamile in conditii egale, granicerii, politia s.a.m.d. si sa facem ordine pe intreg teritoriul Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Diacov, e clara de acum pozitia.

Microfonul nr.2.

Dumneavoastra insistati? Comentati sau aveti propuneri concrete? De acum e clara pozitia, nu?

Microfonul nr.2.

De acum am discutat cit trebuie.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Eu unul asteptam ca, in locul punctului vamal Palanca, sa apara punctul vamal Tudora…tinind cont de argumentul cu care s-a venit initial, ca-s prea multe… Lasa sa fie mai putine puncte vamale. Daca asta-i argument pentru o initiativa legislativa din partea Presedintelui… ma scuzati … dar e argument.

Domnul Todoroglo acum a confirmat ca putem accepta punctul vamal Palanca, dar importul prin punctul vamal Palanca nu s-a efectuat. Cunoastem. Deci, noi vrem sa auzim argumentul: de ce punctul vamal Sculeni este interzis pentru import?

 

A fost foarte rau, doamna Ostapciuc, a fost foarte rau, ati creat incomoditati, dar, prin lezarea drepturilor acestea, s-au creat conditii foarte benefice pentru contrabanda.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ciobanu, se va hotari prin vot.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Noi intotdeauna am avut contrabanda anume datorita faptelor de interzicere…Din moment ce asiguram dreptul, fiti buni … nu stiu daca este vreo republica, in spatiul postsovietic, asigurata, adica inzestrata cu atitea organe de control. Sintem cea mai inzestrata tara cu organe de control.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ciobanu, nu tine de subiectul dat.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Asigurati combaterea contrabandei.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Ciobanu…

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar argumentul care a venit de la Presedinte referitor la aspectul punctului vamal Sculeni este neconvingator.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Este clara pozitia dumneavoastra.

In continuare, microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Stimata doamna presedinte de sedinta, stimati colegi.

Vreau sa va atrag atentia asupra unui aspect care nu a fost vizat deocamdata in dezbaterea noastra pe marginea acestei initiative a Presedintiei sau pe marginea scrisorii Presedintelui. Este vorba de aspectul politic. Sa nu uitam ca aceasta chestiune, care in aparenta este doar economica, are tangenta directa cu politicul si este vorba de raporturile noastre cu Uniunea Europeana. Sa nu uitam ca punctul vamal Sculeni, a carei excludere din lista este propusa de Presedintie, este un punct vamal al Republicii Moldova la frontiera exterioara a Uniunii Europene. Este vorba de granita noastra cu un stat deja asociat Uniunii Europene, care, intr-un an si doua luni, va fi membru deplin al Uniunii Europene. De aceea, cred ca nu este cazul sa transmitem autoritatilor de la Bruxelles comunitare un mesaj de acest fel, de restrictionare, de limitare a comertului nostru dinspre Uniunea Europeana sau cu Uniunea Europeana. Pe de o parte.

Pe de alta parte, intr-adevar, nu s-a prezentat nici un fel de argument in favoarea excluderii unui sau altui punct vamal din lista deja votata in unanimitate. Vreau sa va amintesc de forul nostru legislativ. Trebuie sa intelegem ca avem nevoie, in asemenea situatii, de argumente care sa tina de logica, de drept si de economie. Care este interesul Republicii Moldova pentru a restrictiona circulatia marfurilor intr-un punct vamal sau altul? Argumentele invocate de unii dintre deputati privind posibilitatile de contrabanda sint slabe. Nu tin pentru ca, asa cum s-a spus aici, este vorba de aceeasi lege, acelasi departament vamal si aceleasi conditii. Daca este nevoie sa inasprim controlul, nu vad nici o piedica in acest sens. Sau daca Parlamentul doreste sa-si exercite functia legala de control asupra modului in care sint aplicate legile, inclusiv in domeniul vamal si al comertului exterior, s-o faca pentru ca nu a facut-o nici o data pina acum.

De aceea, propunerea mea este ca Parlamentul sa se pronunte prin vot, cum este regulamentar, si sa-si mentina votul unanim din prima si a doua lectura de data trecuta. Aceasta este si decizia grupului nostru parlamentar.

In cazul in care vor exista argumente solide, serioase de protejare a interesului nostru economic si a interesului nostru politic de integrare europeana si de intensificare a comertului cu Uniunea Europeana, Presedintia va putea veni, in ordine legala si regulamentara, cu un nou proiect de lege pe care Parlamentul il va examina.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Acum, domnule Cosarciuc, insistati.

In continuare, microfonul nr.5. Am spus microfonul nr.5, fiti atenti. Repet inca o data, am spus microfonul nr.5.

Domnule Braghis, fiti atent la ce spun.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte.

As vrea sa dau citire argumentelor care au fost aduse comisiei de catre Ministerul Economiei despre punctul vamal Sculeni. Acest punct vamal se afla in nord-vestul tarii si este cel mai bine inzestrat din punct de vedere tehnico-material si tehnologic, avind un grad satisfacator de asigurare cu persoane calificate in domeniu si fiindu-i atribuita categoria de vama-test.

Cu alte cuvinte, vreau sa va atrag atentia: vama-test, adica asa puncte vamale avem putine, si, mai departe, trecerea marfurilor prin Sculeni, Tudora, va duce la consolidarea sistemului unic de evidenta vamala, sporind, totodata, capacitatea sistemelor informationale departamentale.

Asadar, nu vad argumente din partea celor de la Presedintie, care spun ca Ocnita si Otaci sint mai prost echipate decit Sculenii si de aceea nu e posibila trecerea pe acolo a marfurilor in cauza. Referitor la ceea ce a mentionat si domnul

Cubreacov in privinta relatiilor cu Directia Uniunii Europene: propun sa mentinem votul Parlamentului Republicii Moldova si sa respingem propunerile Presedintiei.

 

Doamna Maria Postoico:

E clara pozitia. Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vreau sa spun colegilor mei si celor de la Presedintie un singur lucru. Fiind vinificator de profesie, pot afirma ca, daca am inchide toate punctele vamale pe un an de zile sau mai mult si nu am importa alcool etilic (avem destul zahar in republica si nu se va limita nici intr-un caz), va ramine acel viciu de productie de contrabanda, adica limitarea nu va afecta pe cei care se ocupa cu aceste lucruri.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Se poate?

Stimati colegi,

Eu inteleg daca aceasta discutie a fost facuta asupra proiectului de lege pe care ati initiat-o voi, dar acest document este initiat de Guvern si Guvernul, dupa examinarea situatiei pe care o avem in tara, a trimis suplimentar la cinci puncte care astazi activeaza. O sa fie plus inca patru. Asta ce-i, rau?

Domnule Cubreacov, lasati in pace organismele internationale cind noi examinam problema “сугубо” intern. Sa adoptam varianta care este propusa la ceea ce avem, plus patru puncte. Analiza va arata ca daca pentru tara sint necesari si Sculenii. Nimeni nu interzice Guvernului sa faca o propunere pentru includerea in lista si a acestui punct. Nimeni dintre noi nu se ocupa concret de problema asigurarii securitatii importului acestei productii. Asta-i functia Executivului.

Daca Executivul, inclusiv Presedintia, se pronunta ca asa o sa fie mai bine, de ce noi acum antrenam problema care poate sa fie adoptata. Ramine ca problema Sculenilor sa fie studiata, apoi executivul sa studieze posibilitatile si acest punct sa fie inclus. La ultimul punct, propun.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, stimati colegi, au fost aduse argumente destule. Poate ca incetam? Da?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Am dreptul, ca si domnul Todoroglo.

Stimati colegi,

 

 

Nu inteleg de ce discutam o problema atit de importanta fara reprezentantul Departamentului Vamal sau Serviciului Vamal. Am studiat ieri in fractiune situatia si m-am interesat daca este vreo adresare de la Biroul Vamal Giurgiulesti, care cunoaste mai bine situatia de pe teren. Intr-adevar, este un nod foarte complicat. Acum trebuie sa pleci pe la Reni, intrarea prin Ucraina.

Biroul acesta vamal propune sa fie legiferate punctele vamale de la frontiera moldo-romana Giurgiulesti-Galati auto si Giurgiulesti-auto. Noi astazi nu stim care este mai important. Daca lasam numai Giurgiulesti-auto si omitem Giurgiulesti-Galati-auto, inseamna ca oprim ce este principal.

Consider ca problema este foarte importanta si nu poate fi vorba sa excludem ceva. Trebuie sa ne gindim foarte serios, fiindca multa marfa si productie acum se aduce in tara prin Iliciovsc. Si daca vom decide chibzuit, cred ca va fi binevenit pentru agentii economici.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc. Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Asta-i ultima interventie.

Stimati colegi,

In legatura cu interventia colegului nostru Gutu, sigur ca acest lucru trebuie precizat pentru stenograma. Eu asa am inteles atunci cind toate fractiunile politice au votat unanim, solidar, in Parlament. Am avut in vedere Giurgiulesti-auto si intr-un caz, si in altul, si iesirea catre Ucraina, si iesirea catre Galati. Asta a fost vointa pe care ne-am exprimat-o prin vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Asa si a ramas…

 

Domnul Vlad Cubreacov:

… deci, asa a si ramas, ca sa fie lucrurile clare. Cit priveste interventia cu totul deplasata a domnului deputat Todoroglo, sigur, este o initiativa a Guvernului. Multe initiative vin de la Guvern, dar din momentul in care am votat aici – si va amintesc: unanim si solidar – ne-am asumat cu totii aceasta initiativa, am modificat-o, am verificat-o daca este compatibila cu restul cadrului legislativ si cu interesul politic si economic al statului si i-am dat putere trimitind-o spre promulgare.

Singurul lucru (n-am vrut sa deschid aceasta paranteza care ridica un semn drastic de intrebare si face ca suspiciunea sa planeze asupra scrisorii absolut neargumentate a Presedintiei) este ca cineva de la Presedintie are control asupra fluxurilor de import, a importului de marfuri prin punctele vamale indicate si nu are oameni doar la Sculeni pentru a avea monopolul asupra importului. Acest semn de intrebare si aceasta suspiciune rezulta logic din lipsa oricaror argumente temeinice.

 

Eu inteleg ca exista un drept formal de a respinge, de a nu promulga un proiect sau altul, dar o minima argumentatie logica, juridica, care sa rezulte din interesul real al statului, trebuie prezentata. Sa fim seriosi, altminteri ne discreditam ca for legiuitor si am confirma subordonarea politica fata de un factor sau altul din stat, in acest caz al Presedintiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Propunerea noastra este sa ne mentinem votul solidar, pentru ca vom avea nevoie si in alte situatii, stimati colegi din majoritate, de solidaritate la vot, in interesul statului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim. Este clara, probabil, decizia comisiei de a mentine tudora si, partial, de a nu sustine.

Cine este pentru decizia comisiei… Deci, eu nu specific la concret … decizia comisiei … cine este pentru, rog, sa voteze.

Numaratorii.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Doamna Maria Postoico:

Zero? Poftim, inca o data. Primul sector – 29, al doilea – 25. Cincizeci si patru pro. Cine-i contra?

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Cine-i impotriva?

 

Doamna Maria Postoico:

Impotriva, va rog.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Doamna Maria Postoico:

Doi?

 

 

N u m a r a t o r i i:

Noua.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Unii voteaza de doua ori si contra, si pentru.

 

Doamna Maria Postoico:

Noua.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.3 – 24.

 

Doamna Maria Postoico:

Treizeci si trei contra. Liniste. Rog liniste. Inca o data, verificati sectorul nr.1, nr.2.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29 de voturi.

 

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr.1 – 29. Al doilea sector?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 … pentru?

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru, care au fost?

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Ridicati, inca o data, miinile pentru. Da, si Guma trebuie sa ridice mina. D-apoi ce tineai mina in sus? Ai tinut mina in sus.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, liniste, ca se voteaza.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 – 24.

 

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr.2 – 24, da?

Sectorul nr.3 – 0.

53 de voturi.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

De ce s-au schimbat voturile? Fiindca, domnul Guma a votat si pentru prima data, vasazica, si dupa aceea. Nu, te-am intrebat.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Este clar. A doua verificare este cu 53 de voturi pro.

Cine este impotriva acestei legi voteaza inca o data.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, 33 care nu au sustinut aceasta reexaminare.

Cer iertare, stimati colegi, pentru stenograma la proiectul de Lege nr.1742, rog cine ii impotriva acestei legi. Fiindca am votat numai pentru, cine este impotriva? Nimeni, da? Deci, pentru stenograma sa ramina. Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Dar, pentru au fost 61, ca a fost 9 doar.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, da. 61 pentru au fost.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1308 de legislatura a XIII-a din 25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de

vinzare-cumparare a pamintului. Nr. de intrare 2913.

Rog, autorul, pentru prima lectura, cine? Domnul Bannicov, va rog.

 

Domnul Alexandr Bannicov (director general al Agentiei Relatii
 Funciare si Cadastru):

Добрый день.

Уважаемая госпожа Председатель, уважаемые депутаты Парламента,

На ваше рассмотрение представлен проект Закона о внесении изменений и дополнений в Закон о нормативной цене и порядке купли-продажи земли № 1308-XIII от 25 июля 1997 года. В целях урегулирования некоторых ситуаций, а также для его приведения в соответствие с положениями нового Гражданского кодекса предлагается внести изменения и дополнения в Закон о нормативной цене и порядке купли-продажи земли.

Изменения и дополнения, предложенные для внесения в части (5) и (6) статьи 4 и в статью 5, необходимы для приведения данных положений в соответствие:

со статьей 321 Гражданского кодекса, предусматривающей приобретение права собственности в отношении недвижимого имущества со дня внесения его в реестр недвижимого имущества, если законом не предусмотрено иное;

со статьей 20 Земельного кодекса, согласно которой документом, подтверждающим право обладателя земельного участка, является также договор купли-продажи.

 

Другим аргументом в пользу исключения части (7), предусматривающей тот факт, что примэрия после заключения договора купли-продажи выдает и титул на землю, является нерациональность выдачи двух право- устанавливающих документов на один и тот же объект. Данная ситуация имеет юридическое последствие.

Например, если оба документа подлежат регистрации, то после реги-страции какого из них возникает право собственности? Согласно положениям главы III Гражданского кодекса “Недействительность сделoк”, основанием недействительности сделки является тот факт, что сделка не зарегистрирова-на в установленный срок.

Изменения, предложенные для внесения в часть (6) статьи 4 и часть (4) статьи 5 Закона о нормативной цене и порядке купли-продажи земли № 1308, призваны обеспечить применение статьи 215 Гражданского кодекса “Последствия уклонения от регистрации сделки”, согласно которой в случае уклонения обязанной стороны от регистрации сделки судебная инстанция по требованию заинтересованной стороны может вынести решение о регистрации сделки.

Имея в виду нынешнюю редакцию части (6) статьи 4 и части (4) статьи 5 Закона № 1308, статья 215 Гражданского Кодекса не может быть применена. В случае, если суд не может вынести решение о регистрации, сделка признаётся недействительной.

Дополнения, предложенные частью (10) статьи 4 необходимы для полного урегулирования вопросов продажи земли приусадебного участка, площадь которого превышает предусмотренную законодательством норму. Статья 11 Земельного кодекса предусматривает безвозмездную передачу земельных участков в установленных размерах.

Возникает проблема площади, превышающей предусмотренную законо-дательством норму. Рационально, чтобы площадь, превышающая предусмо-тренную законодательством норму, которую из-за параметров и места расположения нельзя использовать в качестве самостоятельного участка, была продана нынешним пользователям земельных участков по нормативной цене.

Что касается площади, превышающей предусмотренную законода-тельством норму, которая не может быть сформирована в качестве отде-льного участка, то такие земли должны быть переданы или проданы другим лицам согласно законодательству. В связи с этим вопросом было приложено письмо примэрии муниципия Бэлць.

Так, предлагаемые статьей 4 дополнения предусматривают продажу земельных участков, указаных в части (4) статьи 8 Закона № 1308, по нормативной цене согласно тарифу, указанному в пункте 1 приложения к закону. Лицам, в пользовании которых находятся данные земельные участки, если они из-за параметров и места расположения не могут быть использованы по назначению в качестве самостоятельных объектов.

 

 

Что касается площади, превышающей предусмотренную законода-тельством норму, которая не может быть сформирована в качестве самосто-ятельного объекта недвижимого имущества, то она передается в собстве-нность лицам, имеющим на это право.

Например, в соответствии со статьей 11 Земельного кодекса для постройки новых домов для вновь созданных семей или отчуждается иным способом согласно законодательству, то есть подлежит продаже с аукциона.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari autorului? Nu aveti.

Comisia, cine? Domnul Cosarciuc, da? Bine.

Va multumesc, domnule Bannicov.

Nu sint intrebari.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Спасибо.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna presedinte al sedintei, stimati colegi, comisia a examinat proiectul de lege inaintat de Guvern, a examinat avizele prezentate de comisiile Parlamentului Republicii Moldova. Si, in genere, acest proiect de lege este binevenit, in afara de modificarea alineatului 10. Comisia va lucra impreuna cu

autorii si cu cei care vor inainta propuneri, fiindca sint propuneri din partea Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Cu aceste propuneri si cu propunerile comisiei sesizate in fond, acest proiect de lege sa fie aprobat in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Intrebari catre comisie? Nu aveti.

Va multumim.

Cine este pentru aprobarea proiectului dat in prima lectura, rog, sa voteze.

Majoritatea. Multumim.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii despre seminte nr.659 de legislatura a XIV-a din 29 octombrie 1999. Nr. de intrare 2758.

Prezinta domnul Gorodenco.

 

Domnul Anatoli Gorodenco (ministru al agriculturii si industriei
 alimentare
):

Stimata doamna presedinte al sedintei Parlamentului, stimati deputati, Modificarile preconizate pentru aceasta lege se fac din urmatoarele motivatii.

 

 

 

In primul rind, la elaborarea si adoptarea Legii despre seminte, accentul a fost pus pe reglementarile ce tin de producerea, certificarea si comercializarea semintelor propriu-zise de culturi agricole, luindu-se in considerare prevederile Legii viei si vinului nr.131-XIII din 2 iunie 1994 si ale Legii nr.728-XIII din 6 februarie 1996 cu privire la pomicultura, la materialul de inmultire si saditor.

Momentul al doilea al motivatiilor, discordanta dintr-o prevedere a Legii despre seminte si cele din Legea nr.415-XIII din 11 iunie 1996 privind protectia soiurilor de plante.

Momentul al treilea. Reglementarile ce tin de acordarea licentelor in domeniul producerii si/sau comercializarii semintelor, stipulate in Legea nr.451-XV din 30 iulie 2002 cu privire la licentierea unor genuri de activitate.

Urmatorul moment. Oportunitatea concretizarii si ordonarii unor reglementari ale Legii despre seminte referitor la producerea, conditionarea, prelucrarea, controlul, certificarea si comercializarea semintelor, precum si a completarii cu noi prevederi ce tin de utilizarea materialului semincer si saditor.

Urmatorul moment. Necesitatea perfectionarii mecanismului de aplicare a legii nominalizate prin detalizarea unor prevederi referitor la producerea, certificarea, comercializarea, importul si exportul semintelor.

Adoptarea proiectului de lege propus va crea premise pentru perfectionarea bazei normative din domeniu in vigoare si elaborarea de noi acte normative pentru ordonarea activitatilor de producere, de comercializare, de import si export al semintelor, neadmiterea patrunderii pe piata interna a materialului semincer si saditor de calitate inferioara si de origine necunoscuta, pentru intensificarea si eficientizarea controlului de stat la toate etapele circuitului semincer.

Toate acestea vor permite optimizarea, perfectionarea si armonizarea sistemelor de producere si comercializarea materialului semincer cu cerintele pietelor interne si externe si, prin urmare, asigurarea producatorilor agricoli cu seminte si material saditor calitativ, in volumul si asortimentul solicitat de producatori.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Poftim, intrebari catre autor. Nu aveti?

Poftim, comisia, domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna presedinte, stimati colegi,

Comisia a examinat acest proiect de lege inaintat de Guvern. Si, in genere, acest proiect de lege contine mai mult niste concretizari la definitii si la articolul 6. In afara de aceasta, comisia mentioneaza ca in articolul 6 vor fi efectuate unele modificari privind determinarea categoriei I si II atribuite gospodariilor semincere. Totodata, va fi examinata, pentru lectura a doua, si introducerea in pantele multianuale plantele etero-oleaginoase.

 

Avizele prezentate de comisii sint pozitive, si in baza examinarii acestui proiect de lege in comisie, si in baza avizelor prezentate de comisiile Parlamentului Republicii Moldova, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie aprobat in prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Intrebari catre comisie? Nu aveti.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectul de Lege nr.2758, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege cu privire la abrogarea si modificarea unor acte legislative (Legea privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor; Codul apelor; Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative). Nr. de intrare 2885.

Prezinta Guvernul, domnul Bannicov.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Спасибо.

Уважаемая Председатель, уважаемые депутаты,

На ваше рассмотрение представлен проект Закона о признании утратившими силу некоторых положений и внесении изменений в некоторые законодательные акты. На основании постановления Конституционного суда № 12 от 21.04.2005 г. о контроле конституционности некоторых законода-тельных и нормативных положений о землях публичной собственности и их разграничении, Агентство земельных отношении и кадастра разработало данный проект закона.

Закон о землях, находящихся в публичной собственности и их разграничении № 981 от 11 мая 2000 года, являющийся ординарным законом, регламентирует разграничение земель, находящихся в публичной собстве-нности государства. Учитывая, что порядок разграничения земель публичной собственности установлен исключительно ординарным Законом № 981, Конституционный суд полагает, что данный закон является основопола-гающим актом, регулирующим отношения в области публичной собстве-нности на землю в Республике Молдова, имеющей функциональный характер для государства.

Отношения, связанные с возникновением реализации защиты права публичной собственности административно-территориальных единиц, регла-ментируются органическим законом “О публичной собственности административно-территориальных единиц” № 523 от 16 июля 1999 года.

В свете вышеизложенного очевиден тот факт, что ординарным Законом № 981 Парламент подверг регулированию правовые отношения в области собственности на землю, особый правовой режим, являющийся частью общего правового режима собственности. Как следствие, по формальным основаниям Закон № 981 противоречит пункту (i) части 3 статьи 72 Консти-

 

туции Республики Молдова, согласно которому общий правовой режим собственности регламентируется органическим законом.

Поэтому Агентство предлагает поддержать данный закон.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Bannicov.

Intrebari catre autor aveti? Nu.

Va multumesc.

Comisia, domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de lege si expune urmatoarele.

Proiectul de lege prevede abrogarea Legii ordinare nr.981 din 11 februarie 2000 privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor si articolele din unele acte legislative care prevad modificarea si completarea legii mentionate si care au fost declarate neconstitutionale prin Hotarirea Curtii Constitutionale nr.12 din 21 aprilie 2005, la sesizarea doamnei Lidia Gutu deputat in Parlamentul Republicii Moldova.

Mentionam ca motivul principal expus de Curtea Constitutionala consta in faptul ca, prin lege ordinara, Parlamentul a supus reglementarii un raport de drept in domeniul proprietatii funciare, regimul jurist special al proprietatii.

Prin urmare, sub aspect formal, legea nominalizata contravine integral articolului 72 alineatul 3 din Constitutie. In baza hotaririi Curtii Constitutionale, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie aprobat in prima si a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu aveti.

Deci, propuneri pentru prima si a doua lectura.

Cine este pentru prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Cine este pentru a doua lectura, rog, sa voteze.

Numaratorii.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Doamna Maria Postoico:

83 de voturi pro.

Cine este impotriva? nimeni.

Multumesc.

 

Proiectul de Lege privind masurile de redresare a situatiei economice financiare a unor agenti economici din cultura. Nr. de intrare 2550.

Prezinta doamna Lapicus.

 

Doamna Tatiana Lapicus (viceministru al culturii si turismului):

Stimata doamna presedinte al sedintei, doamnelor si domnilor deputati, onorata asistenta,

Guvernul Republicii Moldova prezinta atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind masurile de redresare a situatiei economico-financiare a unor agenti economici din cultura.

Proiectul in cauza invoca posibilitati reale pentru a mobiliza eforturile comune in redirectionarea atit a mijloacelor bugetare, cit si a surselor care vor fi obtinute de catre institutiile in cauza la urmatoarele activitati.

Deci, aceste mijloace, posibil, vor fi folosite pentru a crea si a monta opere de valoare, pentru a participa la festivaluri, concursuri, turnee peste hotare, in localitatile rurale, iar mijloacele care vor fi obtinute vor da posibilitatea sa fie intretinute si amenajate sediile acestor institutii.

Costul total al anularii penalitatilor si a amenzilor catre bugetul asigurarilor de stat, precum si catre bugetul unitatilor administrativ-teritoriale este de 1 milion 453 mii lei. In contextul celor expuse, Guvernul roaga sa sustineti proiectul prezentat.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, doamna Lapicus.

Intrebari catre autor? Microfonul nr. 5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Doamna raportor,

Am o intrebare la care n-am primit raspuns nici in cadrul discutiilor in comisie. Care au fost cauzele admiterii datoriilor pe o perioada atit de indelungata a institutiilor nominalizate in proiect? Aceasta este prima parte a intrebarii.

Si a doua: ce masuri va intreprinde Guvernul, Ministerul Culturii pentru a nu admite pe viitor o situatie de neplata sau de neonorare a obligatiilor fata de bugetul de stat, de bugetul local al institutiilor din Ministerul Culturii si ce masuri va intreprinde Guvernul, masuri concrete, de redresare a situatiei acestor intreprinderi?

Propunerea cu care veniti dumneavoastra nu reprezinta un complex de masuri de redresare a situatiei, ci este un procedeu de stingere a penalitatilor si sanctiunilor acestor intreprinderi fata de stat si asta-i tot.

Sa nu ne trezim peste un an iarasi cu un proiect de lege care va cere stingerea penalitatilor si sanctiunilor fata de aceste intreprinderi pentru neonorarea obligatiilor fata de buget.

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Referitor la prima parte a intrebarii.

Stimate domnule deputat,

Dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca, practic, pina in ultimii ani, dotarea de la bugetul de stat era mult prea insuficienta pentru institutii, este vorba de patru institutii: Teatrul National “Mihai Eminescu”, Filarmonica Nationala “Serghei Lunchevici”, Intreprinderea de Stat “Circul din Chisinau”, Teatrul Republican “Luceafarul”.

Dotatiile de stat erau suficiente doar pentru a plati salariile, iar mijloacele pe care institutiile le acumulau din vinzarea biletelor, care sint cit de cit racordate la posibilitatile populatiei, nu permiteau sa fie efectuate la timp toate platile in Fondul social si, cu atit mai mult, nu permiteau sa fie achitate integral serviciile comunale, de aceea a fost posibila si acumularea unor astfel de datorii fata de bugetul asigurarilor sociale si fata de bugetul unitatilor teritoriale.

Ce tine de partea a doua a intrebarii dumneavoastra, imediat, in articolul 2 al proiectului de lege care se propune spre examinare, sint trasate, conform legislatiei in vigoare, masuri in vederea inghetarii datoriilor si reesalonarii datoriilor potrivit Legii cu privire la insolvabilitate. Conducerea actuala a ministerului conlucreaza cu fiecare institutie.

De ce au fost propuse doar aceste institutii? Anume aceste patru institutii efectueaza cu regularitate toate platile curente. “Filarmonica Nationala” a incheiat deja un memorandum si stinge si datoriile istorice. Se conlucreaza cu directorii executivi, cu directori de management in vederea gasirii unor noi modalitati de acumulare a mijloacelor extrabugetare, conform legislatiei in vigoare. Speram sa aplicam si alte pirghii pentru a permite acumularea de noi datorii.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Cred ca este un document de care trebuie sa ne fie rusine tuturor. Cind se pune problema, in primul rind de cei care guverneaza, a inghetarii datoriilor unor colective care abia supravietuiesc, stim ca cersesc prin toata lumea. Am iertat, in acesti ani, datorii de miliarde de lei ale agentilor economici, care poate si furau. Si acuma noi punem problema sa iertam, adica sa inghetam 1 milion 225 de mii.

Stimati colegi,

Va rog, sa fim cinstiti fata de acesti oameni si sa iertam datoriile lor, cum am iertat datoriile a mii de agenti economici.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

 

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

In cuvintarea domnului Gutu a sunat o nota asa cam dramatica. Cred ca Parlamentul va sustine acest proiect de lege. Din pacate, cam rar vine Guvernul cu propuneri de a stimula si de a ajuta institutiile de cultura. Trebuie sa recunoastem ca, intr-adevar, in comparatie cu datoriile pe care le-a iertat de multe ori Parlamentul, aceasta propunere este foarte modesta.

Intr-adevar, este bine ca, la legea bugetului sau poate putin mai tirziu, Guvernul sa vina cu un complex de masuri de sprijinire a acestui sector, care, intr-adevar, umbla cu mina intinsa prin intreaga republica si cerseste bani. Noi stim ca teatrele si colectivele care sint in aceasta lista lucreaza. Sigur, exista o serie de intrebari: de ce acestea institutii, dar restul?… Ca celelalte tot sint cu datorii. Cred ca trebuie sa sprijinim fara mari discutii, sa votam in ambele lecturi acest proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimata doamna viceministru,

Ceea ce ne propune Guvernul prin acceptarea acestei initiative bune, pozitive a Ministerului Culturii si Turismului este, constatam, doar o jumatate de masura. Nici noi nu sintem adeptii jumatatilor de masura. Problema, intr-adevar, este una grava pentru institutiile vizate, dar nu este o problema atit de dificil de solutionat pentru Guvern si pentru Parlament.

De aceea, as vrea sa va intreb daca ministerul dumneavoastra s-a gindit sa avanseze Guvernului propuneri privind rectificarea bugetului pe anul in curs, este vorba de o suma totala, am facut un calcul, de aproximativ 3 milioane de lei, pentru

toate aceste organizatii teatral-concertistice deosebit de importante pentru Republica Moldova.

Deci, o serie de modificari, de rectificari la bugetul anului curent care, asa cum vedem, are proficit, are un excedent, nu inregistreaza deficit si atunci, din contul proficitului, 3 milioane pentru a solutiona o problema cronica cred ca ar fi o solutie. A avansat ministerul dumneavoastra pina acum asemenea initiative, propuneri de rectificare a bugetului pe anul curent sau nu?

Si daca nu, vreau sa va intreb daca la discutarea in Guvern a proiectului de Lege a bugetului pe anul 2006 o masura de acest fel privind lichidarea completa a problemei a fost propusa de ministrul Cozma sau nu? Sau nu ati avut nici o initiativa in acest sens?

Multumesc.

 

 

 

Doamna Tatiana Lapicus:

La prima parte a intrebarii dumneavoastra, Ministerul Culturii si Turismului a prezentat pentru avizare Ministerului de Finante proiectul de modificari la Legea bugetului de stat pentru anul 2005, unde a fost propusa anularea tuturor datoriilor care se cifreaza la suma de 3 milioane 217 mii de lei, conlucreaza cu specialistii Ministerului de Finante. Asteptam avizul si speram mult la sustinerea colegilor de la Ministerul de Finante pentru ca intotdeauna au manifestat o atentie deosebita fata de ramura culturii.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Mingea este in terenul Ministerului Justitiei, care, pina in acest moment, nu a avut o reactie pe masura asteptarilor Ministerului Culturii.

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Mingea nu este in cosul Ministerului Justitiei. Sint citeva momente care tin de formalitati financiare, de documentele care trebuie sa fie propuse de institutiile din subordine, pentru a avea motiv juridic in vederea anularii acestor datorii. Este vorba de datorii istorice, penalitati si amenzi. Daca dumneavoastra acceptati astazi acest proiect, ele vor fi anulate.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Este adevarat, inteleg acest lucru. Ma bucur de faptul ca a fost pusa aceasta problema la minister. Si v-as ruga, pentru a nu iesi inca o data la acest microfon, profit de ocazie, sa puneti Parlamentului la dispozitie aceste demersuri pe care le-ati avansat Ministerului de Finante, pentru ca si deputatii sa se poata implica in cazul in care vor fi discutate rectificarile la bugetul pe anul curent sau incepind cu saptamina viitoare, proiectul de Lege a bugetului pe anul 2006.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Va multumesc, doamna presedinte.

 Vreau sa zic ca, din cele relatate si din cele discutate in comisie, am inteles ca proiectul nu creeaza divergente. Avem toti cam aceeasi opinie. El este sustinut pentru sustinerea acestor institutii.

Nici nu apare intrebarea cine dintre noi este mai patriot al domeniului. Fiecare sintem patrunsi de aceasta problema a institutiilor culturale din Republica Moldova. Momentul este, cred, in articolul 2, in care se propune inghetarea acestor datorii, si, cred, pentru Guvern este o oportunitate sa dezvolte acest moment printr-o alta initiativa, si anume, daca este posibil si daca vor fi gasite surse de acoperire pentru anularea datoriilor, pentru un proiect in aceasta directie, in aceasta orientare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Propun ca articolul 2 sa fie modificat. Aceste datorii nu pot fi inghetate pina in 2008, deoarece ele nu solutioneaza problema, dar fac probleme pentru viitorii pensionari. Este necesar de acoperit acest 1 milion si 600 de mii de lei din bugetul statului.

 

Doamna Maria Postoico:

Autorul are raspuns la aceasta propunere?

Doamna Lapicus,

Aveti raspuns la aceasta propunere? A, sa punem la vot, in prima lectura sintem. Nu sintem in a doua.

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimata doamna presedinte a sedintei,

Rog permisiunea dumneavoastra sa consultam acest moment cu Ministerul de Finante.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Va multumesc, doamna presedinte.

Dupa cuvintarile inflacarate ale domnului Diacov si domnului Gutu intru sustinerea culturii, nu pot sa nu constat ca aceste datorii au fost facute incepind cu anul 1997, tocmai cind dumnealor erau la conducerea tarii.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Trebuia de mentionat mai demult.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Propunerea domnului Urechean este binevenita, dar se refera la o alta lege. Noi nu putem astazi, cind discutam legea aceasta, sa ne referim la Legea bugetului de stat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Mai aveti intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Gutu:

Cred ca, impreuna cu domnul Stoicov, putem sa lamurim cit in 1997, si cit in acesti cinci ani, si o sa vedem situatia reala. Dar noi am inaintat o propunere concreta, stimati colegi. Punem la vot articolul 2, anularea, si, rog, sa fie pusa la vot propunerea noastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Doamna Lapicus, luati loc.

Rog comisia.

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimata doamna presedinte, stimati colegi,

La inceput as vrea sa multumesc colegilor care au luat cuvint in apararea acestui proiect de lege. Se vede ca intelegem cu totii situatia in care se afla institutiile de cultura. Dupa cum s-a mentionat insa, aceasta situatie nu este numai din ultimii ani, aceasta este de mai demult, mai ales incepind cu anul 1990. Dumneavoastra stiti ce s-a facut din anul 2001 in institutiile de cultura din republica noastra, vedeti cu ochii dumneavoastra. Daca vom sustine acest proiect, cred ca vom sustine cultura in intregime.

As mentiona ca, in Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret si mijloace de informare in masa, a fost examinat proiectul in cauza impreuna cu Ministerul Culturii, unde s-a tinut cont de toate obiectiile comisiei. Majoritatea comisiilor parlamentare, mai bine zis toate comisiile parlamentare, sustin punctul 1) sau articolul 1 al acestui proiect despre anularea penalitatilor si amenzilor.

Cit priveste articolul 2, Comisia pentru politica economica, buget si finante si Directia juridica a Aparatului Parlamentului atrag atentia ca procedura de inghetare si esalonare a datoriilor fata de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat

este reglementata prin Legea insolvabilitatii nr.632-XV din 14.11.2001 si este de competenta consiliului creditorilor. Drept urmare, se propune ca articolul 2 din acest proiect sa fie exclus. Pentru excluderea acestui articol se pronunta si Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie, care mai atentioneaza ca adoptarea lui ar avea consecinte negative pentru persoanele care activeaza in aceste teatre si care se vor adresa in perioada inghetarii, adica intre anii 2005-2008, pentru a li se stabili pensie. Intrucit neachitarea cotelor de asigurare sociala pentru o anumita perioada va conduce la excluderea acestei perioade din vechimea de cotizare a pensiilor. Ceea ce a spus domnul Urechean este corect. Comisia accepta si propune ca articolul 2 sa fie exclus.

Comisia pentru politica economica, buget si finante propune, de asemenea, ca notiunea de “cultura” din titlul sa fie substituita cu notiunea de “domeniul culturii”. Cuvintele: “sanctiunilor financiare” cu cuvintul: “amenzilor”. Iar textul, in final, sa fie completat cu doua articole noi cu urmatorul cuprins:

 

“Articolul 2. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe linga Ministerul Finantelor si Casa Nationala de Asigurari Sociale vor asigura excluderea din sistemul de evidenta a sumelor anulate.

Articolul 3.La aplicarea impozitului pe venit, venitul obtinut ca urmare a anularii majorarilor de intirziere a amenzilor se considera venit neimpozabil.”

Comisia accepta aceste propuneri. Si, in consecinta, comisia propune ca acest proiect sa fie aprobat in lectura intii, iar daca nu vor fi alte propuneri, sa-l aprobam astazi si in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa va dau o intrebare: cam cite procente din toate penalitatile, calculate la bugetul de stat de Inspectoratul Fiscal, sunt achitate la buget de agentii economici, de toti acei care au incalcat disciplina? Care-i procentul? Sint 2%. Nimeni in tara aceasta nu plateste penalitati. Si noi facem eroism mare ca iertam patru colective de cultura.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Mie imi vine greu sa va dau raspuns concret la intrebarea data, cit? Fiindca n-am astfel de date. Cunosc insa suma concreta care s-a acumulat din 1997 pina in prezent: 1 milion 453 mii. Daca as avea suma totala de venit, v-as da un raspuns concret.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5 in continuare.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Noi gasim propunerea comisiei sesizate in fond drept una foarte judicioasa, binevenita si o vom sustine. Inseamna ca aceste datorii istorice nu vor fi inghetate, ele ramin valabile si sper ca Guvernul, Ministerul Culturii si Turismului, impreuna cu comisia sesizata in fond, vor coopera in vederea introducerii unor modificari la bugetul anului curent, astfel incit sa nu intram in anul 2006 cu aceasta … sa stingem complet aceasta datorie, sa lichidam problema in interesul institutiilor vizate.

Multumesc.

 

 

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Va multumim pentru sustinere.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Nu mai sint intrebari?

Punem la vot pentru lectura intii. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Majoritatea. Aproape unanim.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Rog sa puneti si pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru lectura a doua acuma sa punem la vot? (Voce din sala). Deci asta-i pentru lectura a doua, unde o sa punem la vot.

Pentru lectura a doua au fost doua propuneri: a comisiei – pentru a ingheta datoriile. A doua – pentru a anula aceste datorii.

A fost, de fapt, sesizat si de catre domnul Cubreacov, care a atentionat ca ea tine de alta lege, se are in vedere de Legea bugetului.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, domnul raportor a mentionat propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante de a exclude punctul 2. De ce? Este acordul memorandum si acordul memorandum … documentul acesta reglementeaza procedura si n-are sens sa includem in lege. Asta-i una.

A doua. Noi am prezentat doua propuneri. Personal, propun sa sustinem proiectul care a fost aici in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Discordia este, de fapt, articolul nr.2, da? A fost si propunerea domnului Gutu si a domnului Bondarciuc cu privire la excluderea articolului 2. Cine este pentru? Deci excluderea este inghetarea, dar dumneavoastra ati propus anularea. Anularea se face. Bine.

A fost o propunere ca pentru lectura a doua sa mai lucram si sa examinam saptamina viitoare.

Microfonul nr. 4, aveti ceva pentru lectura a doua?

 

Domnul Serafim Urechean:

Doamna presedinte al sedintei,

Am propus acoperirea de la bugetul de stat a datoriilor la bugetul social de un milion 100 mii.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Aceasta tine de lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Dumneavoastra ignorati de a pune la vot aceasta propunere. Si atunci, iata, vor demonstra si comunistii patriotismul fata de aceste teatre.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Cred ca propunerea domnului Cubreacov este mai binevenita.

 

Doamna Maria Postoico:

Acest amendament tine de lectura a doua, s-a luat cont.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Indemnul meu este totusi sa raminem pe substanta proiectului propus de Guvern. Este vorba de o lege ordinara, o lege care vizeaza un domeniu foarte concret. Nu este vorba de o lege generala cum este legea bugetului.

Propunerea noastra, care, am inteles, este acceptata de comisia sesizata in fond, este ca sa nu inghetam aceste datorii, sa ramina valabile, iar pina la sfirsitul acestui an, cu votul Parlamentului, cred ca are valoare si de angajament orice opinie exprimata aici de reprezentantii tuturor grupurilor politice, sa operam rectificarile necesare la Legea bugetului de stat, astfel incit defalcarile in suma respectiva de 3,2 milioane de lei sa fie transferate Ministerului Culturii si Turismului de la bugetul de stat din contul proficitului, a excedentului bugetar. Asta, cred, este o solutie rezonabila.

Nu are rost acum sa ne consumam in exercitii si gesticulatii polemice, pentru ca, intr-adevar, aceasta stingere de datorii poate fi operata nu printr-o lege speciala, ci doar printr-o lege de rectificare a Legii bugetului, acolo trebuie sa revenim. Daca este necesar, pina saptamina viitoare sa initiem, impreuna cu deputatii din comisia sesizata in fond, in care avem reprezentantii tuturor grupurilor, un proiect de lege in acest sens si sa-l votam in procedura de urgenta. Asta este propunerea noastra.

Daca vom ingheta aceste datorii, va trebui sa modificam doua legi dintr-o data, ceea ce ar insemna sa ne jucam de-a legiuitorii. Cred ca acceptam aceasta jumatate de masura, propusa de Guvern, ca una producind efecte pozitive pentru institutiile concertistice si teatrale vizate. Iar saptamina viitoare, cind vom discuta rectificarile la buget, sa nu ne scape din vedere aceasta chestiune.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Desigur ca noi nu putem, prin legea aceasta, sa iertam datoriile. Problema se refera la legea bugetului de stat. Cind o sa examinam modificarile la bugetul de stat pe anul curent, atunci putem sa revenim si la problema asta.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Oricum a fost propunerea de a studia in lectura a doua pentru saptamina viitoare.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Deci pentru lectura a doua, poftim.

 

Doamna Maria Postoico:

A doua lectura ramine sa fie discutata in comisie, deoarece au fost mai multe propuneri: una - de a exclude, alta - de a acoperi, de a face modificari. In acest termen, e posibila si o initiativa legislativa.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

S-a propus ca proiectul dat sa fie aprobat asa cum comisia l-a inaintat, dar sa avem in vedere propunerea deputatului Cubreacov. Asa am inteles.

 

Doamna Maria Postoico:

In prima lectura a fost adoptat de acum, domnule presedinte.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Doamna presedinte, noi am votat in prima lectura. Pentru lectura a doua, dati-ne o saptamina sa discutam in fractiune.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, pentru a discuta in comisie.

Da, va multumesc, domnule presedinte. Ce mai avem pe ordinea de zi? Nr.2289, da?

Se propune proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.430-XV din 24 decembrie 2004 pentru modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului. Nr. de intrare 2289.

Poftim, domnule Bannicov.

 

Domnul Alexandr Bannicov (director general al Agentiei Relatii Funciare si Cadastru):

Спасибо.

Уважаемая госпожа председатель, уважаемые депутаты,

 

 

На ваше рассмотрение представлен проект Закона о признании утратившими силу положений Закона о внесении изменений в приложение к Закону № 668 об утверждении Перечня предприятий, учреждений, организа-ций, земли сельскохозяйственного назначения которых остаются в собстве-нности государства № 430-XV от 24 декабря 2004 года.

Названный закон был принят в целях реализации Постановления Правительства № 1228 от 9 ноября 2004 года, предусматривавшего возобно-вление работ по строительству линии железной дороги Ревака-Кэинарь. Все знают, что данная железная дорога уже введена в действие и функционирует.

Под упомянутое строительство необходимо было использовать земли частной собственности площадью 109,43 гектаров, включая землевладения города Сынджера муниципия Кишинэу и коммуны Ципала района Яловень.

Компенсация эквивалентных площадей гражданам Сынджеры и коммуны Ципала была предусмотрена из земель учебно-опытной станции Государственного аграрного университета Молдовы, расположенной в селе Кетросу района Анений Ной, включенной в утвержденный законом перечень предприятий.

В настоящее время отпала необходимость компенсации гражданам указанных земель, так как земли, находившиеся в частной собственности, были приобретены государством. В этой связи необходимо признать утратившим силу Закон о внесении изменений в приложение к Закону № 668 об утверждении Перечня предприятий, учреждений, организаций, земли сельскохозяйственного назначения которых остаются в собственности государства № 430. Прошу поддержать инициативу Правительства.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Bannicov.

Intrebari catre autor?

Microfonul nr.4

 

Domnul Leonid Bujor:

Spuneti, va rog, domnule raportor, care este situatia la moment in raportul: cei 9 cetateni din orasul Singera si “Caile ferate din Moldova”? Fiindca, din ultima informatie, cam 10 zile in urma, ei erau in judecata. Materialele se examinau in instanta de judecata.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Материалы находятся в суде, правильно вы сказали. Эти люди пытаются получить гораздо большую компенсацию, чем та, которая была выплачена всем остальным. То есть, если все жители получили где-то порядка 450 тысяч леев за гектар, при том, что коммерческая цена одного гектара в данном регионе составляла 10 тысяч леев, эти люди хотят получить по 600-700 тысяч леев за гектар.

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Агентство предлагало Правительству использовать Закон об экспроприации для общественно-полезных целей № 488-XIV от 8 июля 1999 года. Мы предлагали применить положения закона в целях государственной необходимости. На определенный период.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Va multumesc frumos.

Intrebarea a doua. Spuneti, va rog, in ce masura este corect a adopta astazi aceasta hotarire in Parlament, in cazul in care instanta de judecata nu s-a pronuntat nici impotriva, nici in defavoarea cetatenilor?

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Это не связанно одно с другим, потому что Правительство выделило деньги на выплату этим людям, и деньги выплачивались. А здесь речь идёт о возврате земли в государственную собственность. То есть, на сегодняшний день эта земля не нужна для обмена, поэтому мы её возвращаем в государственную собственность. А на счету есть деньги, которыми можно компенсировать этим людям утраченную собственность.

Вопрос рассматривается в судебной инстанции. Решит суд, что надо выплачивать, значит, будет выплачивать. Скажет, что не выплачивать, значит, не будем выплачивать.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos, domnule Bannicov. Situatia acolo este putin mai complicata.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari aveti?

Comisia, domnul Cosarciuc.

Va multumesc, domnule Bannicov.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

Спасибо.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna presedinte al sedintei, stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de lege inaintat de Guvern. N-as vrea sa repet argumentele aduse aici de domnul Bannicov. Si, in legatura cu faptul ca avizele comisiilor permanente sint pozitive, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie votat in prima si a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari aveti? Nu.

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2289, rog, sa voteze.

Majoritatea.

Cine este pentru lectura a doua, rog, sa voteze. Rog numaratorii.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Doamna Maria Postoico:

80 de voturi pro.

Cine este contra? Nimeni.

Multumim.

Stimati deputati, s-a epuizat ordinea de zi. In atentia dumneavoastra: rugam presedintii comisiilor permanente sa prezinte, pina la 24 octombrie, in Biroul permanent chestiuni pentru proiectul ordinii de zi din 3 si 11 noiembrie.

Vreau sa raspund inca o data la intrebarea domnului Braghis. Cu parere de rau, dumnealui nu este in sala. Conform articolului 42 din Regulamentul Parlamentului, ordinea de zi este supusa spre aprobare Parlamentului in ultima zi din saptamina de lucru ce precede perioada pentru care a fost intocmita si se aproba cu votul majoritatii deputatilor prezenti.

Deci, pornind de la aceasta prevedere, proiectul ordinii de zi a sedintelor Parlamentului din 3 si 11 noiembrie 2005 trebuie sa fie aprobat la 28 octombrie curent, deoarece e ultima zi de sedinta din ordinea de zi pentru perioada 20-28 octombrie, aprobata ieri.

Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc joi, 27 octombrie, de la ora 10.00.

Sedinta se declara inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.55.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului.


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova