DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – DECEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 21 decembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2768 privind modificarea articolului 17 alineatul (2) din Legea nr.100-XV din 26 aprilie 2001 cu privire la actele de stare civila.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2372 cu privire la asigurari (in redactie noua).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3670 a fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3492 pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala – art.4; Legea cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala – anexa nr.1). 

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4006 pentru modificarea Codului de procedura penala (art.191 si 192). 

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4754 pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 nr.305-XVI din 1 decembrie 2005 (art.1, anexa nr.1, anexa nr.2).

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4021 pentru modificarea si completarea Legii nr.39-XVI din 2 marie 2006 privind instituirea unor masuri suplimentare de sustinere a activitatii de intreprinzator desfasurate in localitatile din stinga Nistrului ale raionului Dubasari (art.3 si 4).

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr. 4526 privind modificarea anexei la Hotarirea nr.421-XV din 16 decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei.

11. I n t r e b a r i    s i    i n t e r p e l a r i.

12. Declaratia domnului deputat Anatolie Onceanu – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.

13. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.  

14. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

15. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca – Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat. 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.         

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, si-au inregistrat prezenta 98 de deputati. Absenteaza deputatii: Vladimir Eremciuc – in delegatie; Alexandru Jdanov, Boris Stepa – din motive de sanatate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata.  Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

Rog sa atrageti atentie, v-a fost distribuita o informatie privind unele miscari ale unor proiecte de pe agenda sedintei de astazi pe cea de miine si unele miscari, la fel, de saptamina curenta pentru saptamina viitoare. De asemenea, rog sa atrageti atentie, v-a fost distribuita informatia privind citeva propuneri, ca supliment la ordinea de zi pentru ziua de astazi, 21 decembrie, cit si pentru ziua de miine, 22 decembrie.

Propuneri referitoare la ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Din numele Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” si al mai multor deputati neafiliati propun sa fie inclusa in ordinea de zi de astazi intrebarea privind crearea unei comisii speciale a Parlamentului pentru examinarea modului de aplicare a Codului audiovizualului la reorganizarea posturilor publice municipale de radio “Antena C” si de televiziune “Euro TV Chisinau”. Aceasta problema a bulversat, dupa cum stiti, opinia publica, a trezit ingrijorarea misiunilor diplomatice acreditate in Republica Moldova, a creat deja tensiune in dialogul Parlamentului cu organizatiile neguvernamentale media si de aparare a drepturilor omului si situatia risca sa se degajeze intr-un enorm conflict social-politic. Avem un lant intreg de grave incalcari comise de catre Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul Municipal Chisinau si Primarul general interimar. Eu argumentez foarte pe scurt.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea este inaintata.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Eu vreau sa adaug ca noi am inregistrat dimineata o initiativa legislativa cu nr.4868, proiectul de Hotarire privind constituirea acestei comisii parlamentare. Este o situatie grava si noi rugam sa fie examinat in regim de urgenta. Rog sa ma inscrieti si cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Constatam cu totii ca exista cozi mari la Consulatul Romaniei pentru obtinerea vizelor de la 1 ianuarie 2007. Eu propun ca sa il invitam pe ministrul de externe sa ne explice, de ce pina acum nu s-a dat curs si nu au fost satisfacute solicitarile in legatura cu deschiderea consulatelor Romaniei la Cahul si Balti, fapt care ar facilita procesarea cererilor de vize pentru cetatenii din Republica Moldova. Am sa va rog sa supuneti votului aceasta propunere.

A doua propunere tine de dosarele pierdute la CEDO impotriva Republicii Moldova. Recent, Republica Moldova a mai fost condamnata intr-un dosar, de data aceasta valoarea prejudiciului este de 2 milioane de euro, care depaseste de, cel putin, 4 ori valoarea prejudiciilor, pe care Guvernul de la Chisinau trebuie sa le plateasca in ultimii 5 ani ca urmare a pierderilor dosarelor la CEDO.

De aceea, rog sa supuneti votului cererea mea de a fi invitat ministrul justitiei, pentru a ne spune, cite cereri din partea agentului guvernamental au fost depuse la Procuratura Generala si cite dosare au fost intentate in baza listei publicate de Asociatia Obsteasca “Juristii pentru drepturile omului” privind persoanele din sfera justitiei, care s-au facut vinovate de pierderea atitor milioane de euro, pe care Republica Moldova trebuie sa le plateasca de la bugetul public. Si, daca imi permiteti, am o remarca.

Domnul  Marian Lupu:

Nu. Remarcile, poate, la sfirsit ori va inscrieti pentru o declaratie, fiindca v-am promis ca nu limitez accesul la microfoane, dar sa o facem intr-o ordine stabilita. In momentul de fata discutam ordinea de zi si cu certitudine voi supune votului propunerile.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Atunci ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Referitor la propunerea facuta de colegii din “Alianta «Moldova Noastra»”, o propunere, pe care, cred, toata lumea o sustine. Am discutat adineauri si cu domnul presedinte Urechean, ar fi bine, poate, de completat competentele acestei comisii speciale cu verificarea situatiei si de la “Teleradio-Moldova”.

Stim ca saptamina trecuta au avut loc anumite actiuni de nemultumire manifestata de jurnalistii de acolo in legatura cu salarizarea. In primul rind, salarizarea conducerii “Teleradio-Moldova” si discrepante foarte mari care exista intre salariile angajatilor si salariile conducerii “Teleradio-Moldova”. Ar fi, poate, cazul, ca aceasta comisie speciala, pe care o propune “Alianta  «Moldova Noastra»” sa aiba in competenta verificarea situatiei, in general, de la mass-media publica din Republica Moldova.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tin in mina o spicuire a  Presedintelui Parlamentului, spicuire de legi, care este editata deja de doua ori si consider ca aceasta spicuire este binevenita pentru unii deputati din Parlament.

Domnule Presedinte,

Vreau sa va rog, pentru urmatoarea editie, sa includeti in circulara urmatoare un articol care prevede confidentialitatea postei care vine in Parlament. Poate in asa mod nu imi vor fi deschise coletele postale la Comisia pentru politica economica, buget si finante.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Tin sa amintesc conducerii Parlamentului ca joia trecuta Guvernul nu a venit sa imi raspunda la intrebarea ce se referea la situatia deplorabila din sistemul invatamintului, cind la multe discipline lipsesc cadre didactice si acestea sint predate de alti profesori sau acestia lipsesc definitiv. Insist sa asigurati ca astazi Guvernul sa vina sa imi raspunda la acea interpelare.

In legatura cu evenimentele care au avut loc simbata si duminica, si luni la postul de radio “Antena C” si la postul de televiziune “Euro TV”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Propunerea, va rog.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

... al caror martor ocular am fost, fiind implicate la maxim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.4.

Microfonul nr.5.

Eu v-am rugat ca si colegii, ian vedeti cit de bine au facut. S-au inscris pentru o declaratie. Aveti ceva de spus, rugati-ma sa va inscriu pentru o declaratie. Propunerea a fost de a crea comisia si eu voi  supune votului aceasta propunere.

Doamna,

Atunci foarte pe scurt sonorizati propunerea.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit ca, pina la sfirsitul sedintei, sa vina ministrul de interne si seful Serviciului de Securitate, pentru a prezenta o explicatie cu privire la participarea politiei si organelor securitatii la evenimentele de simbata, duminica si luni la postul de radio “Antena C” si la postul de televiziune “Euro TV”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Perfect.

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Cu placere.

 

Domnul  Marian Lupu:

De fapt, ma iertati pentru o reactie putin intirziata la remarca domnului Braga. Eu voi studia aceasta situatie, fiindca imi aduc aminte ca si anvelopele intregii corespondente care vine la Presedintele Parlamentului sint decupate. Dar trebuie sa vedem, intr-adevar, care sint categoriile acestei corespondente. Sint gata sa discutam acest subiect.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cam o asa propunere am si eu, ca, pina la finele sedintei, sa se prezinte in plenul Parlamentului conducatorii organelor de drept ca sa imi explice, de ce, la
16 decembrie, deplasindu-ma spre sediul postului de radio “Antena C”, mi-a fost ingradit dreptul la deplasare, fiind imbrincit? Sa imi explice comportamentul democrat al colaboratorilor organelor de drept? Si de ce acei care sint chemati sa supravegheze respectarea legislatiei in vigoare in Republica Moldova o incalca atit de brutal?

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:  

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

“Alianta «Moldova Noastra»” propune transferul raportului Guvernului pentru joia sau vinerea viitoare, deoarece este un raport foarte important, mai ales in situatia aceasta catastrofala in economia tarii si raportul a parvenit numai la ora 9.30 astazi dimineata. Deci, inca o data repet, transferam pentru joia sau vinerea viitoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

La 9 februarie 2006, Parlamentul a adoptat Hotarirea privind instituirea Comisiei speciale pentru controlul si monitorizarea procesului de destituire a depunerilor banesti ale deponentilor Bancii Comerciale “Guineea” si a Concernului “Intercapital”. Unul dintre membrii acestei comisii am fost numit si eu. Consider ca, participind la aceasta comisie, am considerat ca activitatea ei este ineficienta, ea este constituita numai pentru a arunca praf in ochii acestor fosti detinatori de bani. Consider ca aceasta nu tine de competenta Parlamentului. In legatura cu aceasta eu imi retrag prezenta din aceasta comisie.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Domnule Presedinte,

Rog sa transferati proiectul de Lege nr.2335 din ordinea de zi de astazi pentru ziua de miine. Rog membrii Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, la finele sedintei de astazi, pentru o intrunire in biroul 716.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, nr.7 de pe ordinea de zi a sedintei de astazi se transfera pentru ziua de miine. Proiectul de Lege nr.2335 la mine in lista este cu nr.7.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la primul subiect de pe ordinea de zi de astazi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint asupra proiectului de Lege nr.4526, Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei... Si va rog sa imi spuneti, a cita chestiune o sa fie in ordinea de zi?

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.4526? Pai, este ultima, de fapt.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Ultima, da?

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Nr.8. Da, si ati solicitat luare de cuvint.

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Notat.

Stimati colegi,

Pentru inceput, proiectele de legi propriu-zise, cu toate propunerile si amendamentele inaintate de dumneavoastra, incepem cu aceasta.

Supun votului aprobarea acestor proiecte de legi pentru examinare in contextul sedintei de astazi si de miine. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea

Va multumesc.

Acum cu solicitarile colegilor. In primul rind, sa mergem la sfirsit, raportul Guvernului, care este programat pentru ziua de miine, incepind cu ora 12.30, propunerea domnului Urechean a fost sa fie raportata examinarea acestui subiect, prezentarea acestui raport pentru saptamina viitoare.

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Stimatii mei colegi numaratori,

Rog pentru precizie sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul  Marian Lupu:

23 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerile colegilor nostri doamna Cusnir si domnul Bolboceanu pentru a fi invitat ministrul de interne si conducerea SIS la subiectul evocat de catre colegii nostri.

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. La fel, rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 – 20.

Domnul  Marian Lupu:

25 de voturi “pro”. Situatie similara. Propunerea nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea colegeii noastre doamna Pavlicenco pentru a fi invitat ministrul de externe. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 13.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

27 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata.

Colega noastra doamna  Pavlicenco a inaintat propunerea de a fi invitat ministrul justitiei. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 5.

Sectorul nr.3 –16.

 

Domnul  Marian Lupu:

21 de voturi “pro”. Propunerea nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Onceanu privind comisia respectiva la proiectul nr.4868. Cine este pentru includerea acestui proiect... pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 –17.

 

Domnul  Marian Lupu:

29 de voturi “pro”. Situatie similara. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

“Alianta «Moldova Noastra»”cere o pauza de 30 minute pentru o decizie la capitolul formarii comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

De fapt, desigur, conform Regulamentului, pauza trebuie sa fie, daca se cere de fractiune. Dar eu vreau, totusi, sa ma adresez catre deputati, avem un program supraincarcat, sa lucram mai departe si sa nu facem pauza, atitea pauze...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pauza a fost solicitata. Eu, insa, rog doar un singur lucru 30 de minute e mult,
15 minute, revenim in sala la ora 10.30.

Va multumesc.

Anunt o pauza in sedinta plenului. 

P   A   U   Z   A

*

*        *

D  U  P  A    P  A  U  Z  A

Domnul  Marian Lupu:

Reluam sedinta Plenului Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

“Alianta «Moldova Noastra»” si toti acei care se considera fractiuni sau deputati de orientare democratica propunem sa ne intoarcem la revotarea propunerii sau initiativei de a forma o comisie, deoarece, probabil, noi nu prea ne dam seama, unii dintre noi, ce se intimpla in tara. Se face totul pentru a curma drepturile constitutionale, drepturile fundamentale ale omului la informatie. Nu ne dam seama, in general, de situatie si cum sintem priviti noi in Europa de catre toata opinia publica mondiala.

De aceea, inca o data repet, propunem revotarea acestei initiative. In caz contrar, daca dumneavoastra nu sinteti de acord, noi astazi doar, iar pentru viitor vom vedea, vom bloca tribuna Parlamentului pentru 30 de minute. Si  pentru viitor vom intreprinde si alte actiuni pentru a apara drepturile fundamentale ale omului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Stimati colegi,

Putina liniste in sala.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Deputatii Grupului parlamentar al Partidului Social-Liberal, precum si deputatii neafiliati Valentina Cusnir, Zoia Jalba si Ion Neagu se alatura propunerii facute de “Alianta «Moldova Noastra»”, in special in semn de protest sau inclusiv in semn de protest fata de ceea ce se intimpla in prezent la “Teleradio-Moldova”. Chiar si astazi “Ziarul de garda” prezinta un amplu reportaj de la aceasta institutie publica. Si, de asemenea, indemnam si noi fractiunea majoritara si celelalte grupuri parlamentare sa revina asupra acestei probleme privind crearea comisiei parlamentare, despre care am discutat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Deputat liberal, as spune mai corect dezafiliat. Este mai corect decit termenul neafiliat, pentru ca ne-au dezafiliat. Dar, de asemenea, ne alaturam acestei initiative, pentru ca se reorganizeaza ultimele posturi publice care aduc adevarul oamenilor si noi trebuie sa manifestam multa atentie in tratarea acestor probleme.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Am discutat si noi situatia care s-a creat si sustinem propunerile care au fost anuntate aici, in sala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Stimati colegi,

De fapt, regulamentar este foarte dificil sa revenim la votul acestui subiect. El a fost conform regulamentului supus votului. Rezultatele au fost cele care au fost, pe care motiv, iata, am consultat si colegii mei, nu exista temei pentru a reveni la votarea acestei propuneri din momentul in care votul a avut loc si plenul Parlamentului s-a pronuntat la acest subiect. Aceasta ar fi situatia. Deci, las citeva clipe, da, pentru colegii nostri sa ocupe loc la tribuna centrala. (Deficiente tehnice.)

Stimati colegi,

Da, eu am o singura rugaminte la dumneavoastra. Sa pastram linistea, sa avem o ambianta de lucru in sala.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Stimati colegi,

Deci, s-a mentionat deja ca agenda de lucru a Parlamentului pe urmatoarele sedinte pina la finele sesiunii este destul de incarcata. Si ar fi cazul ca noi, deputatii, sa ne concentram atentia asupra examinarii proiectelor de legi asteptate in societate. Ceea ce fac colegii nostri astazi de la tribuna centrala, aceasta nici nu miroase a democratie, dar este un act de violenta, atunci cind cu forta se ocupa tribuna Parlamentului.

Domnule  Untila,

Este o comportare destul de urita.

Domnule Presedinte,

In legatura cu aceea ca colegii se comporta asa, in mod obraznic, propun, adica solicit, din partea fractiunii, sa fie pusa la vot propunerea de a sista emisia in direct de la sedinta de astazi.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Am receptionat aceasta propunere, pe care o supun votului la solicitare.

Da, microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:  

Domnule Presedinte,

Daca a venit o propunere, de acum trebuie de ascultat si parerea altor deputati. Eu consider ca nu este corect de sistat transmiterea in direct, fiindca noi avem Regulamentul Parlamentului si trebuie lumea sa vada ce se intimpla in Parlament. Aceasta este o forma de protest care nu este interzisa de lege. Si eu consider ca, de fapt, este o opinie gresita a majoritatii parlamentare, cind a votat de a nu crea o comisie. O comisie trebuie de creat, cred eu, ar fi trebuit de creat, fiindca se intimpla ceva in societate. Parlamentul reprezinta poporul Republicii Moldova, nu o parte din popor.

Si eu cred ca colegii care au consultat Presedintele Parlamentului ca nu se poate de revotat, nu au dreptate, fiindca este o hotarire de Parlament. Parlamentul este suveran in tara aceasta si nimeni nu poate sa ii dee peste miini, nici chiar Seful Statului de la televizor. Si situatia creata trebuie discutata, fiindca daca noi  inchidem vasul, el izbucneste, zboara in aer.

De aceea, eu consider ca s-ar putea de revotat, de creat o comisie, sa vedem noi chiar, la urma urmei, de cind trebuie de batut deputatii pe strazi. Fiindca eu, fiind viceprimar, am fost si eu impins la “Teleradio-Moldova” la timpul respectiv, reprezentind puterea locala in acest oras. Si mie imi pare rau ca se propune de a inchide cortina. Aceasta se face numai la sfirsitul piesei, dar piesa la noi inca e in plina dezbatere.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:  

Domnule Presedinte,

Fractiunea cere o pauza pe 30 de minute. Membrii fractiunii va rog sa ne adunam in biroul nr.300.            

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

30 de minute.

Stimati colegi din fractiunea majoritara,

Poate incercam mai rapid, 20 de minute. A fost solicitata pauza. Nu, eu inteleg ca dumneavoastra ati solicitat timpul curat in durata sedintei. Deci, pauza eu inteleg ca...

Domnule Diacov,

Dupa pauza eu va ofer cuvintul.

Stimati colegi,

Decizia a fost deja luata. Nu tipati, va rog, din sala. (Rumoare in sala.)

Domnule Diacov,

Eu, va rog, sa nu ma tutuiti, niciodata.  Nu am facut eu acest lucru si sa nu il faceti nici dumneavoastra. Cu “tu” mai lejer, va rog. 

Pauza 20 de minute. Revenim la ora 11.00.

P  A  U  Z  A

*

*         *

D  U  P  A    P  A  U  Z  A

Domnul Marian Lupu:

Asa, microfonul nr.2.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi deputati,

Permiteti-mi sa expun opinia Fractiunii noastre in problema care se intimpla. As vrea sa spun ca, desigur, toata aceasta problema este provocata de intrarea in vigoare a multor articole din legea Codului audiovizualului, pe care noi l-am votat cu dumneavoastra in vara trecuta, l-am votat, vreau sa va spun, cu o majoritate absoluta de voturi.

Vreau sa chem deputatii, inclusiv acei care stau la tribuna, sa mediteze, deoarece din rindurile lor sint foarte multi juristi si ei inteleg ca intrarea in vigoare a acestei legi si, de fapt, intrarea in vigoare a procedurii de reorganizare a acestor posturi este absolut legala cu participarea inclusiv a administratiei publice locale, a Consiliului municipal Chisinau si cu participarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Atita timp cit noi cu dumneavoastra, avind expertiza, inclusiv a expertilor europeni, ca aceste posturi municipale nu se lichideaza dar numai se reorganizeaza si aceasta expertiza este in scris, tot provocarea unor deputati, intrarea unor deputati, permiteti-mi...

 

Domnul Marian Lupu:

Liniste, va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

...intrarea unor deputati.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ascultati-va unul pe altul.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, intrarea unor deputati in aceasta procedura din punct de vedere politic, provocarea colectivelor respective, dumneavoastra complicati insasi viata acestor colective, deoarece in sedinta comisiei si, meditind asupra viitorului acestor companii, s-a vorbit foarte clar ca noii stapini, deci noii conducatori vor trebui sa tina cont de Codul muncii, de legislatia in vigoare, inclusiv de Legea presei, care protejeaza colectivele de munca.

Si eu vreau sa va spun ca, fiti atenti, dupa ce a inceput reorganizarea, colectivul postului “Euro TV” lucreaza in acelasi ritm mai departe. Mai mult ca atit, in dezbaterile care avut loc in citeva emisiuni, la acest post de televiziune, s-a vazut foarte clar ca colectivul este constient de acele schimbari care au avut loc, ei au vorbit foarte competent la tema legislatiei in vigoare si, din acest punct de vedere, incercarea unor deputati de a se implica este o incalcare, de fapt, flagranta a legii. Domnul deputat jurist Susarenco, domnul deputat jurist Plesca, stim foarte bine ca aceste probleme, chiar daca e situatie de conflict, se hotarasc numai in judecata.

Dumneavoastra ati fost judecator, nu poate astazi Parlamentul sa se implice in atributiile care, in baza legii, sint acordate Consiliului municipal. Consiliul municipal a scris foarte clar in hotarirea sa – se reorganizeaza, nu e vorba de lichidare. Dumneavoastra va duceti si induceti in eroare, de fapt (rumoare in sala) induceti in eroare colectivul de munca, care urmeaza sa lucreze in continuare. Dumneavoastra special ii induceti pe dinsii in eroare, ca ei sa piarda toate judecatile si, in cele din urma, sa fie eliberati din functii.

Pentru ce trebuie de facut lucrul acesta? Din partea fractiunii noastre vrem  sa spunem ca, desigur, noi nu putem sista transmisiunea in direct, legea nu ne permite, Regulamentul Parlamentului nu ne permite. Activitatea Parlamentului astazi trebuie continuata si lasati opinia publica sa vada de la aceste camere de televiziune cu ce se ocupa unii deputati.

Deci, dumneavoastra sinteti primele persoane care nu vreti sa executati legea in vigoare. Intelegeti cum, aceasta nu este, pur si simplu, o provocare politica, este,
intr-un fel, activitate ilegala se numeste, pe care o promoveaza insusi deputatul, fiindca, daca este un protest politic, e una, dar dumneavoastra va impotriviti legii in vigoare.

Ce inseamna dezinformare?

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi...

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Din partea Fractiunii noastre, propunem continuarea activitatii Parlamentului in conformitate cu ordinea de zi. Sint microfoane, sa lucram. Ei au dreptul sa protesteze, poftim, sa lasam sa protesteze, dar nu le face fata.

Stimati colegi,

Cite probleme sint in tara aceasta? Noi avem introduse in ordinea de zi pentru urmatoarele 2 saptamini 40 de intrebari, dintre care o buna parte ard, inclusiv problemele bugetare si dumneavoastra aratati tarii ca, in afara de interesul politic, nu aveti nimic.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

Va multumesc. (Rumoare in sala.)

Stimati colegi

Calmati-va putin spiritele.

Stimatii mei colegi,

Domnule Bujor,

Eu repet a cita oara...

Stimatii mei colegi,

Eu va rog foarte mult sa ne calmam spiritele in sala.

Domnule Urechean,

Eu va rog foarte mult, este timp la sfirsit de sedinta, s-au inscris persoane pentru declaratii, asa si va fi.

Deci, ordinea de zi, vom merge pe ea, dar nu inainte sa ofer cuvint la microfonul nr.4, fiindca e o restanta, s-a cerut cuvint inainte de pauza solicitata de fractiunea majoritara.

Domnule Diacov,

Va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Mie imi pare foarte rau ca s-a creat aceasta atmosfera in Parlament. Noi mai avem, practic, 4 sedinte si avem ordinea de zi extrem de incarcata si oamenii, desigur, asteapta de la Parlament decizii importante pentru tara, pentru economie, pentru fiecare dintr-insii si noi am transformat in balagan acest lucru.

Eu nu o data am spus de la tribuna centrala despre impartialitatea unor posturi care se prezinta publice in Republica Moldova si am enumerat printre aceste posturi si “Euro-TV” cindva, care se finanteaza din resurse bugetare si este partinitor in activitatea sa.

Acum eu vreau sa va spun ca noi, reprezentantii Partidului Democrat, care nu prea am avut mare acces la “Antena C” si la “Euro TV”, cind aceste posturi erau conduse de domnul Urechean, nu avem multe iluzii ca o sa avem acces atunci cind o sa puna mina pe dinsele altcineva. Si noi sintem intr-o masura egala revoltati de faptul ca acei care au avut controlul nu vreau sa il piarda si au aparut altii care vreau sa instaureze controlul lor la “Antena C” si la “Euro TV”.

Si ne pare foarte rau de colectivul care munceste acolo, de acesti oameni tineri care vor sa faca meserie si au nimerit in aceasta capcana. Codul audiovizualului ofera clar doua posibilitati, de transformare a acestor posturi in filiale ale Companiei «Teleradio-Moldova», lucru care este posibil si legal de facut. Si a doua varianta este de reorganizare a acestor posturi prin instrainare.

Si in aceste conditii se putea de realizat acest lucru foarte simplu, transparent.

 

Domnul Marian Lupu: 

Ascultati.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Cu participarea colectivului ca oamenii care au muncit zeci de ani la “Antena C” si mai putin la “Euro TV” sa stie care este soarta acestor posturi si care este soarta lor personala. Este o chestie absolut legitima. Eu nu inteleg de ce Consiliul municipal, de ce acei care au avut acces au mers ca si cu buldozerul peste acesti oameni si peste aceste probleme. Si de ce nu s-a incercat de a crea o masa rotunda si de a discuta?

Eu nu inteleg nici astazi: o pozitie radicala de a bloca tribuna si alta pozitie radicala, in nici un caz, nici un fel de comisie. Nici nu iti permit sa iai cuvintul la microfon. Ce inseamna chestia aceasta? De aceea, eu va rog foarte mult, domnule Presedinte al Parlamentului, noi, repet inca o data, sintem la sfirsit de sesiune, este de risul lumii ca noi transformam in concept o problema foarte simpla.

Dati sa cream o comisie si lasati aceasta comisie sa se duca sa se intilneasca cu Consiliul municipal, cu toti care au interes, cu colectivul, sa ia o decizie normala, sanatoasa si sa nu implice Parlamentul in aceste chestii, fiindca toate aceste lucruri se intimpla anume din cauza ca, uite, lumea ne priveste si cineva vrea sa posteze intr-un aparator al presei libere. Noi toti sintem aparatori ai presei libere.

Domnule Presedinte,

Stimata doamna presedinte al fractiunii,

Stimati domni a fractiunilor,

De aceea, asezati-va la loc, sa cream aceasta comisie in proportie cum s-au creat mai multe comisii in Parlament si sa eliberam Parlamentul si sa ne apucam de lucru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine.

Stimata doamna Pavlicenco,

De fapt, pozitia dumneavoastra trebuie sa fie aici, in fata mea, ce cautati la microfonul nr.5?

Stimatii mei colegi,

Eu rog putina atentie si colegii care sint la tribuna centrala. Noi am discutat acest subiect, decizia a fost luata, s-a mentionat ca Fractiunea majoritara nu insista asupra sistarii, eu rog sa continuam activitatea plenului Parlamentului.

Domnule Bujor,

Domnule Urechean,

Stimati colegi, toti, si acei de la tribuna si acei din sala,

Noi sintem deja pe ordinea de zi. Toate propunerile... s-au inscris colegii pentru declaratii, o sa va fie oferit timpul necesar.

Proiectul de Lege privind modificarea articolului 17 alineatul (2) (Rumoare in sala.) In ce baza sa revenim la crearea comisiei? Deci, in cadrul sedintei, eu va rog...

Stimatii mei colegi,

Noua, cred, nu ne place doar sa vorbim, trebuie si sa ne mai ascultam unul pe altul.

Bine, ce facem in acest caz? Aceeasi intrebare, acelasi subiect propus si supus votului. Daca merg pe linia acestei logici, inseamna ca toti 101 de deputati, in cadrul unei sedinte, propun de la microfoane acelasi subiect si noi, ce, votam de 101 ori si mai departe ce facem?

 

Doamna,

Nu este situatie de criza. Ar fi dorit sa se faca o situatie de criza si eu nu cred ca ar trebui sa admitem acest lucru.

Propunerea a fost inaintata, propunerea a fost votata.

Domnule Bujor,

Daca dumneavoastra propuneti acum sa mai revotam, votam inca o data si acelasi rezultat. Ce facem in continuare?

Stimati colegi,

Eu cred ca daca ati fi dorit sa discutati, nu ati fi asteptat sedinta plenului de astazi, ati fi lansat aceasta situatie si aceasta discutie la nivel interfractional, fiindca, eu repet inca o data, munca Parlamentului este doua zile pe saptamina in aceasta sala si in rest ce facem? Ce facem, ne ocupam de probleme personale sau de probleme de partide ori ne ocupam de activitate parlamentara?

Stimati colegi,

Ati solicitat, ne-ati anuntat despre aceasta actiune, sinteti la tribuna centrala, plenul Parlamentului a acceptat acest lucru. Noi continuam activitatea plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.2768 privind modificarea articolului 17 alineatul (2) din Legea cu privire la actele de stare civila.

Initiativa domnului deputat Valeriu Calmatui.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati deputati...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putina liniste.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Deci, am parvenit cu o initiativa legislativa privind modificarea articolului 17 alineatul (2) din Legea nr.100-XV cu privire la actele de stare civila, prin care se propune substituirea cuvintelor din acest alineat “domeniul respectiv” prin cuvintele “serviciului public”. Argumentez de ce.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Domnule Urechean,

Va multumesc.

Deci, pentru ce propunem... fiindca, in domeniul respectiv, deseori, avind aceasta stipulare la acest alineat, in mai multe raioane asemenea conditii nu pot fi intrunite in caz de necesitate. De aceea, noi propunem aceasta modificare, pentru ca acest domeniu sa fie inlocuit cu “serviciul public”. Deci, rog Parlamentul sa sustina aceasta propunere.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule autor.

Intrebari pentru autor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mai aproape va rog de microfon.

 

Domnul Vladimir Filat:

Sa nu se inteleaga ca sintem de aceeasi parere cu acei care nu au sustinut ideea crearii comisiei parlamentare, dar, din punctul nostru de vedere, acest proiect de lege inca o data demonstreaza abordarile care au loc in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul Vladimir Filat:

Permiteti-mi, caci eu am sa fiu in stare sa argumentez ceea ce...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi sintem in cadrul dezbaterilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu cred ca o sa fac foarte...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Arma noastra, a deputatilor, este cuvintul, pozitia.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu cred ca trebuie...

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu rog sa oferiti dreptul colegului nostru de exprimare.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu cred ca trebuie sa fac foarte mult sport ca sa fiu in stare ca sa il imping pe domnul Urechean pina acolo, dar sa revenim la proiectul de lege.

Stimate domnule Calmatui,

Eu cred ca din cauza ca foarte multa lume nici nu intelege cind citeste legile existente deja, din punctul meu de vedere, legea spune de acum foarte clar cine poate sa ocupe functia respectiva.

Daca cineva nu intelege, dati-i de acum talmacire. Cititi articolul pe care urmeaza dumneavoastra sa il modificati. Din cite eu stiu, modificarea respectiva urma sa rezolve problema unei persoane concrete, dar nu a unei situatii de facto.

La articolul 17 alineatul (2) scrie foarte clar si aici as ruga si colegii juristi sa isi expuna punctul de vedere de la tribuna centrala sau de aici, nu conteaza. In functia de sef al Oficiului Stare Civila poate fi numita persoana care are studii juridice universitare si o vechime de cel putin 3 ani in domeniul respectiv.

Eu leg domeniul respectiv de studii, fiindca, stati un pic, dumneavoastra spuneti ca nu, iar eu spun ca da. In momentul in care dumneavoastra doriti sa nu puneti ingradirile respective, atunci scrieti altfel, ca de studii, sa fie experienta in domeniul respectiv. Si atunci scriem mai simplu “si o vechime de cel putin 3 ani in domeniul juridic”, pentru a lega studiile de activitate, dar nu de serviciul public. Sint extraordinar de multi oameni care au studii juridice, au experienta respectiva si nu este obligatoriu sa activeze anume in serviciul public.

Fiindca in caz contrar, eu, spre exemplu, stiu exact ca urmeaza sa beneficieze de prevederea respectiva unul care nu are activitate, dar are in serviciul public, intr-un alt domeniu. Daca vrem sa facem o lege reusita.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnule Bujor,

Eu va rog foarte mult, sa nu intervenim in cadrul discutiei.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Domnule Presedinte,

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Imediat eu o sa va dau cuvintul.

Domnul Valeriu Calmatui:

Deci, eu vreau sa zic ca nu sint de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Calmatui,

O clipa, va rog.

Stimati colegi,

Totusi, eu consider ca ar trebui sa existe o diferenta macar intre acele persoane care, la nivelul tehnic de implementare a Codului, au facut badaranii mari si noi, acei prezenti in aceasta sala. Cred ca ar fi trebuit sa fie o diferenta, ca mod de manifestare, pina la urma urmei.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Imi permiteti, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, sa incheiem aceste discutii si sa continuam discutiile la nr.2768, va rog.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimate domnule Presedinte,

Multumesc.

Stimate coleg Filat,

Nu sint de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra. Chestia prevede tocmai ca in aceasta stipulare din lege este mult mai restrinsa si nu pot sa participe un sir mai larg de persoane la acest concurs, care se organizeaza pentru selectarea sefului Oficiului Starii Civile.

Al doilea argument este acela ca astazi in unele oficii din centrele raionale lucreaza 3, 4 oameni, care nu intrunesc aceste conditii de 3 ani de zile in domeniul respectiv. Si de ce, daca sint in administratia publica locala persoane care au aceleasi studii juridice, au aceeasi competenta si cunosc legislatia s.a.m.d. si lucrind chiar si secretarul primariei sau al Consiliului raional, sau primar, sau mai stiu care acolo, care are si intruneste studii juridice, de ce dumnealui nu poate sa participe la o selectie pentru functia de sef al  Oficiului.

Deci, categoric nu s-a facut de o persoana. Pur si simplu, chestia aceasta am consultat-o cu mai multe persoane, cu mai multi colegi si de aceea asa a ramas, aceasta e posibil, viziunea unor domni de aici din sala. Dar eu va spun, ca aceasta este o propunere si eu rog sa o sustineti. Deci, a fost consultata.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu nu o sa obosesc sa chem la ordine in aceasta sala si mizez pe ratiunea dumneavoastra, care, sper, nu este pierduta de noi toti pina la sfirsit.

Apropo, nu ar fi rau sa fie scoase microfoanele din buzunare, ma refer la microfonul nr.4, caci este proprietate publica.

Microfonul, iata asa, foarte bine, perfect, la subiect.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Sint absolut de acord cu colegii mei care stau la tribuna centrala. Dar am intentia ca sa intervin asupra acestui proiect de lege, pentru ca este un exemplu absolut evident de lobby, care se face in Parlament prin Fractiunea Comunista si, iata, asupra unor asemenea proiecte de legi trebuie sa atraga atentia domnul Voronin, cind vorbeste despre lobby pe care il fac deputatii din Fractiunea Comunista.

Acest proiect de lege trebuie, in primul rind, supus unei expertize din partea Centrului pentru Combaterea Criminelor Economice si Coruptiei. Si vreau sa il intreb pe unul dintre autori, care il prezinta, si este clar ca domnul Calmatui si domnul Sococol nu l-au prezentat de capul lor, dar i l-au prezentat la sugestia, probabil, a liderului fractiunii.

Ce parere aveti despre avizul total negativ din partea Guvernului, unde va explica foarte limpede ca asa ceva va duce la degenerarea angajarii si a calitatii persoanelor angajate in asemenea functii fara experienta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa incheiem acest subiect.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Multumesc, doamna colega.

Dar vreau sa mentionez ca nu este nici un fel de lobby. Chestia consta intr-aceea ca o sa fie concurs si daca aici se numeste cineva, niste nume de familir, eu pot sa spun ca in asa caz cine o sa doreasca acela o sa participe la acest concurs. Si nu o sa fie careva ca poate dintr-o fractiune sau din alta.

Al doilea moment pe care am vrut sa il mentionez. Deci, nu este nici un fel de... sa zicem, o atitudine, eu vreau, pur si simplu, sa fie mai mare acest numar de oameni care sa participe la acest concurs. De ce noi trebue sa avem un numar asa de restrins.

In afara de aceasta, eu vreau sa zic ca astazi numai in aceasta lege, eu am studiat si ne-au pus pe masa toate materialele, ca numai in aceasta lege este prevazut un atare specific. Nici un sef de oficii descentralizate din toate raioanele nu intruneste ca anume trebuie sa aiba 3 ani de zile in domeniul respectiv.

De aceea, de ce trebuie intr-o lege sa fie dar in altele nu?

 

Domnul Marian Lupu:

O explicatie.

Domnul Valeriu Calmatui:

Si microfonul nr.1, poate sa mai dea explicatie domnul, reprezentantul Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

O explicatie.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                          Parlament:

Multumim, domnule Presedinte.

Deci, in momentul in care a fost votat proiectul avizului respectiv, in Guvern au existat diferite opinii. In principiu, este o problema pentru care nu exista solutii doar alb si negru, nu poate nimeni nici o data sa demonstreze care este cea mai reusita solutie.

In cadrul Guvernului s-a discutat, s-a rediscutat aceasta problema si Guvernul accepta si varianta propusa de autor si considera ca decizia finala apartine Parlamentului.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Ma uimeste de atitudinea domnului Esanu, dar, de fapt, nu ma uimeste, pentru ca demagogia lui deja este cunoscuta. Noi vrem sa vedem in scris aceasta pozitie schimbata a Guvernului. Pentru ca nu o vedem si nu putem judeca. Dumneavoastra mereu veniti si aparati pozitia Guvernului. Acum bate vintul in alta parte, v-ati schimbat si dumneavoastra directia.

Domnule Esanu,

Eu vreau sa va spun si sa va intreb, dumneavoastra nu vedeti clar ca, de fapt, aici este eliminarea cadrelor competente, dar care sint neconvenabile puterii prin deschiderea caii angajarii membrilor Partidului Comunist in perioada care a mai ramas? Aceasta se vede cu ochiul liber. Si, de fapt, vreau sa va spun ca este nu numai un caz de lobby, dar este un caz de trafic de influenta pe care il folositi voi, Fractiunea Comunista, cu acei care trag sforile din spatele vostru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu sper ca toti deputatii au citit cu multa atentie acest proiect. O foarte scurta explicatie, poate. Deloc interventie, deloc comentariu, explicatie. Acest proiect de lege nu face decit sa largeasca accesul candidatilor pentru concurs. Sa extinda, nu schimba deloc regulile de concurs, nu schimba parametrii. Dar extinde numarul celor care doresc sa participe la concurs. Iata si toata esenta acestui proiect, pina la urma urmei. Fiindca in mod normal noi avem aceleasi standarde, aceleasi norme cu un acces foarte larg pentru foarte multe posturi din serviciul public. Si eu cred ca este un lucru absolut normal. Alte intrebari pentru autor? Nu sint.

Eu va multumesc.

Microfonul nr.4.

Totusi, mai multa atentie pentru proprietatea publica, va rog.

Microfonul nr.4. Si-a facut  aparitia microfonul.

Stimati colegi,

Noi pretindem a fi macar putin de tot seriosi? Sa incheiem  acest subiect si va dau minutul.

Stimate coleg,

Nu, si asa avem o situatie destul de specifica. Eu va rog, va deplasati la microfonul nr.3 sau la microfonul nr.5, caci am ajuns la niste situatii de mici copii capriciosi.

Stimatii mei colegi din fata aici, de la tribuna,

Eu nu ma refer la dumneavoastra,

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Filat:  

Domnule Presedinte,

Multumesc.

Cu deplasarile stam bine. Eu spuneam ca daca se doreste, intr-adevar, ca acest spectru sa fie largit, atunci sa nu fixam in lege domeniul public, fiindca noi in lege avem clar prevazut ca acel care urmeaza sa ocupe functia este absolut necesar sa aiba studii juridice si atunci fixam.

Da, domnule,

Dar eu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuati va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Sa nu spunem ca experienta de 3 ani in domeniul public... Spunem ca este necesar sa aiba studii juridice si vechime de 3 ani in domeniul juridic, fiindca sint multi juristi pregatiti care nu sint in serviciul public, daca dorim, intr-adevar, sa extindem.

 

Domnul  Marian Lupu:

Autorul, eu rog autorul, o reactie careva.

Domnule Calmatui,

Va rog sa va organizati putin mai bine. Daca muncim, atunci muncim.

Autorul.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Deci, eu nu stiu cit o sa fie de corect cind o sa fie scris ca poate fi numita persoana care are studii juridice universitare si are o vechime, cel putin, de 3 ani in domeniul juridic. Deci, aici e scris respectiv.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Se poate ca asa si se numeste. De fapt, e in functie juridica sau... nu aceasta e problema. Daca argumentul il ia ca baza domnul Calmatui, atunci nu ne mai legam de studiile juridice universitare. Sint foarte multi cetateni capabili, care nu au studii juridice, care activeaza in domeniul public si pot detine o functie administrativa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Atunci propunerea dumneavoastra care ar fi? Sa fie studii universitare, pur si simplu?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu spuneam ca, daca vrem, intr-adevar, sa largim acest domeniu, scriem ca urmeaza sa aiba studii juridice universitare si o vechime de, cel putin, 3 ani in domeniul juridic. Este absolut clar si simplu. Si extindem si mai larg. Si eu nu inteleg de ce si aici se manifesta incapatinare. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

De fapt, este o propunere pentru lectura a doua, o retin si o voi supune votului. Alte intrebari pentru autor sint?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am intrebari. Vad ca se vehiculeaza ideea ca se face, intr-adevar, si trebuie de exclus aceste momente, ca se fac legi pentru anumite persoane. Si de aceea intrebarea mea este sau catre autor, sau daca reprezentantul Guvernului poate raspunde. In primul rind, sint persoanele, sefii si functionarii oficiilor starii civile, adica care cad sub incidenta acestei legi, sint functionari publici sau nu, conform legii? Sint functionari publici. Atunci a doua intrebare. Cite vacante avem noi in Republica Moldova astazi pentru functia de sef al oficiului  starii civile?

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Nu avem asemenea informatii si nu conteaza.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Atunci dati sa vedem pentru lectura a doua, pe mine ma intereseaza pentru cine, totusi, daca se face pentru cineva, cum il cheama pe omul cela? Si poate Guvernul raspunde cite? Caci nu mai avem noi atitea raioane cu  sefi ai oficiilor starii civile. Cite vacante avem?

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Posibil, pentru orice persoana, in cazul in care va aparea vacanta, sa poata sa participe.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu ca sa votez trebuie sa exclud posibilitatea, dubiile ca se face pentru anumite persoane. De aceea pe mine ma intereseaza cite persoane si unde avem vacante in Republica Moldova? Ca nu mai avem atit de multe.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Deci, acum, in momentul de fata nu avem. Deci, daca vor aparea, atunci va fi necesitate si va aparea concursul care trebuie organizat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat acest proiect de lege. Vreau sa va raportez ca acest proiect a fost avizat pozitiv de catre majoritatea comisiilor permanente, cu exceptia Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Deci, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie sustine initiativa cu unele modificari, care, de fapt, se contin si in propunerea domnului deputat Filat. Comisia considera ca initiativa autorilor este corecta, deoarece prin aceasta initiativa poate fi asigurat un acces mai amplu la ocuparea acestui post.

Totodata, atragem atentia asupra faptului ca la ziua de astazi toate legile respective, care reglementeaza activitatea altor servicii concentrate in teritoriu nu prevad asemenea restrictii pentru numirea sefilor respectivi. Deci, in acest caz comisia propune ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura. Pentru lectura a doua noi vom examina toate amendamentele care vor parveni. Ceea ce tine de avizul Guvernului, noi ne-am expus referitor la acest aviz negativ, care a fost prezentat oficial. Astazi, de fapt, domnul Esanu a expus deja alta pozitie a Guvernului. Si eu cred ca ea porneste de la faptul ca primul aviz era cam alogic, deoarece, dintr-o parte, se vorbea despre necesitatea numirii in aceste posturi a persoanelor cu experienta bogata, in acelasi timp se propunea ca sa fie micsorat chiar si acel termen de experienta de 3 ani.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Deci, microfonul nr.5, luare de cuvint inainte de procedura de vot. S-a inscris domnul Lipcan. Va rog. Eu am  inteles ca inclusiv colegii din fata tribunii participa la exercitiul de vot, intr-un fel sau in altul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorata asistenta,

La prima vedere, proiectul de Lege nr.2768 este atit de simplu, incit nu merita prea multa atentie, inca si din dezbaterile de la tribuna centrala a Parlamentului. Dar la o privire atenta a acestui proiect, el denota un exemplu in plus despre activitatea unor reprezentanti ai majoritatii comisiilor din Parlament, care, pentru orice interes, iar, in acest caz, pentru o persoana concreta se promoveaza proiect de lege. Este o manifestare directa a unui lobbysm fatis, ba chiar vulgar si naiv pe alocuri.

Cunosc istoricul acestui proiect de lege. Din start, dupa alegerile parlamentare,
s-au scris scrisori doamnei Ostapciuc, s-au scris scrisori domnului Tarlev, semnate de doamna Ostapciuc, s-au scris scrisori domnului Molojen, pentru a se numi in functie persoana respectiva. Ministerul respectiv nu a acceptat sa mearga in detrimentul legii si pina acum un an si jumatate intrebarea privind suplinirea functiei vacante de sef al Oficiului Starii Civile Ungheni nu a fost solutionata anume din cauza moftului si ambitiei domnului Calmatui, care i-a fagaduit persoanei  respective. Si dumnealui acum a recurs la folosirea dreptului de initiativa legislativa, pentru ca astfel sa isi achite, totusi, datoria si o face deschis fara careva remuscari pentru incorectitudine. Or, aceasta nu este altceva decit o intimidare a functionarilor starii civile, o discreditare a insusi statului acestora, dar si o neglijare constienta a conceptiei pentru politica de cadre votata de dumneavoastra, stimati deputati comunisti, in legislatura trecuta.

M-am interesat la Ministerul Dezvoltarii Informationale despre locurile vacante existente in momentul de fata pentru functia de sef al Oficiului Starii Civile. Domnul Calmatui nu a avut cind si ii raspund si domnului Susarenco. Deci, la cele 44 de oficii ale starii civile existente in Republica Moldova locuri vacante zero. O singura situatie de incertitudine este legata de raionul Ungheni. Atunci care este justificarea si oportunitatea acestui proiect? Nu ajung specialisti in domeniu? Mai conchidem inca o data ca necesitatea modificarilor propuse este dictata de interesul personal.

Cu referire la proiectul propriu-zis. Initiativa legislativa a domnilor Calmatui si Sococol are drept scop modificarea alineatului (2) al articolul 17 din Legea cu privire la actele de stare civila, adoptata la 26 aprilie 2001 tot de majoritatea comunista. Cuvintele “domeniul respectiv” din alineatul enuntat se propune a fi substituite cu cuvintele “serviciul public”. Aceasta modificare ar conduce, de fapt, la posibilitatea angajarii in functia de sef al Oficiului Starii Civile a oricarui functionar din sistemul administrarii publice fie din domeniul economie, finantelor, culturii, sportului sau din altele.

Amintesc aici ca, initial, lucratorii Oficiului Starii Civile erau numiti ofiteri ai starii civile. Deci, sint niste statute speciale, care nu se pot rasfringe asupra intregii armate de functionari publici pe care ii avem in tara noastra. Am lucrat in administratia publica locala de nivelul doi raionala si judeteana si am constatat ca functia de sef al Oficiului Starii Civile este una care necesita mai mult decit experienta in serviciul public. Si, in mod prioritar, cunostinte specifice si experienta de munca in organele de stare civila. In momentul de fata in republica nu este o institutie de invatamint care ar pregati specialisti in acest domeniu.

Pe de alta parte, exercitarea atributiilor de sef al Oficiului Starii Civile nu tine doar de administrarea oficiului si aplicarea, dupa caz, a stampilei. Este prea mare responsabilitatea pusa in sarcina oficiului prin insasi Legea cu privire la actele de stare civila. Si tocmai pentru aceasta Legislativul a stabilit norma, conform careia in functia de sef al oficiului poate fi numita persoana care are o vechime in munca in domeniul respectiv de cel putin 3 ani. Consideram incorecta aprecierea data de autorii proiectului cum ca aceasta prevedere contine norme discriminatorii fata de persoanele care au un grad de pregatire mai inalta.

Dimpotriva, discriminatoriu este insusi proiectul inaintat in raport cu persoanele care muncesc zeci de ani ca functionari in oficiile starii civile, care ca si oricine, in mod normal, pretinde la o cariera, dar care, conform prevederilor propuse vor trebui sa renunte la propriile aspiratii si sa ii invete a lucra pe  sefii veniti din alte domenii, ramasi si fara functii, sau care inca mai exercita functia de secretari de partid.

Si daca, totusi, sint functionari publici care au ambitia de a munci in oficiile starii civile, o pot face. Acelasi articol 17 din Legea mentionata prevede ca functionari ai oficiului pot fi numiti numai cetatenii Republicii Moldova, ale caror studii si calitati personale corespund functiei, care poseda limba de stat si au o vechime de functionar public de cel putin 2 ani. Pe linga acele expuse mai sus, doresc sa atrag atentia deputatilor asupra faptului ca avizul Guvernului asupra proiectului de lege discutat este unul negativ.

Si dupa interventia de astazi a domnului Esanu vreau sa zic ca am pierdut orice incredere in dumneavoastra, in onestitatea si cumsecadenia dumneavoastra, fiindca, dupa discutia cu doamna Ostapciuc, am inteles ca aceasta noapte s-a rezolvat intrebarea privind fabricarea unui nou aviz al Guvernului asupra proiectului respectiv. Si atunci, deci, intrucit a fost … aviz negativ la sedinta comisiei de specialitate, la sedinta Biroului permanent, imi pun intrebarea unde este pozitia acestor doua organe ale Legislativului si chiar a majoritatii care, de obicei, cind primesc avize negative ale Guvernului, resping proiectele de legi.

Si o ultima intrebare. Acest proiect de lege poate crea sau nu poate crea situatii favorabile actelor de coruptie? Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” considera inoportuna aprobarea acestui proiect de lege si propune sa fie pusa la vot respingerea acestuia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de  exercitiul de vot, vad ca expira perioada de 30 de minute, solicitata de colegii nostri. Domnul Urechean solicita un minut, ca, probabil, sa anunte un anumit final logic al acestei actiuni.

Tribuna centrala, va rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Ne-ati luat putin timp. Sarcina noastra a fost de a atentiona opinia publica nationala si internationala despre acele nereguli care se intimpla in mass-media din Republica Moldova, atitudinea batjocoritoare a guvernarii comuniste nu numai fata de “Antena C” si “Euro TV”, dar si fata de acei de la “Teleradio-Moldova”, care nu isi ridica salariile de luni intregi. Deci, miine dimineata noi vom propune inca o data o solutie pentru a debara aceasta situatie.

Daca dumneavoastra  nu veti fi de acord, nu am cerut mai mult nimic decit formarea unei comisii parlamentare. De ce va temeti, fratilor? De aceea ca ati incalcat legea, de aceea ca vreti sa transformati “Antena C” intr-o “konfetka”? Sa nu va stea “konfetka” aceasta in git cindva. Deci, vom informa toate institutiile internationale, atit Consiliul Europei, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Parlamentul European, ambasadele despre cele ce se intimpla in tara.

Iar miine vom veni cu aceeasi propunere. In caz contrar, vom veni cu masuri si mai dure decit cele de astazi.

Va multumesc frumos.

Domnule,

Va doresc succese mai radicale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog putina liniste.

Oferim putin timp colegilor sa ia loc in sala plenului Parlamentului. Microfoanele toate sint la locul lor? Practic da. Deci, putem continua activitatea.

Stimati colegi,

Conform propunerii comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2768. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimatii mei colegi numaratori,

Rog sa ma ajutati, fiindca este o situatie incerta pentru mine.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

56 de voturi “pro”. Comisia a propus, deci, proiectul este aprobat in prima lectura. Comisia a propus in prima lectura. Si apoi se lucreaza pentru lectura a doua? Asa a fost, da? Deci, ne oprim la aceasta etapa.

Proiectul de Lege nr.2372 cu privire la asigurari, lectura a doua.

Rog comisia.     

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Se propune pentru lectura a doua proiectul de Lege cu privire la asigurari in redactie noua, care a fost examinat la 9 noiembrie curent si adoptat de catre Parlament in prima lectura.

Comisia pentru politica economica, buget si finante mentioneaza ca promovarea proiectului de lege a fost determinata de necesitatea redresarii sectorului asigurarilor si armonizarii cadrului legislativ in vigoare al Moldovei la legislatia comunitara in asigurari. Scopul final al reformei legislative in sectorul asigurarilor este organizarea si implementarea unui sistem eficient si contemporan de reglementare si supraveghere a pietei asigurarilor.

In perioada expirata, dupa adoptarea legii in prima lectura, comisia a examinat propunerile inaintate de comisiile parlamentare, de Directia juridica, de deputatii in Parlamentul Republicii Moldova si in cadrul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului in prima lectura si adoptarii lui.

Majoritatea propunerilor parvenite au fost acceptate de comisie, care considera ca ele vin sa imbunatateasca acest proiect de lege. Unele obiectii expuse in avizele si propunerile parvenite in comisie nu au fost acceptate si motivele de neacceptare a lor au fost expuse in sinteza examinarii acestora, care se anexeaza la prezentul proiect de lege.

La 20 decembrie, in comisie au mai parvenit unele propuneri de la asiguratori, care au fost examinate minutios. Comisia vine cu un supliment la acest proiect de lege, care prevede ca la articolul 31, alineatul (6), care vizeaza normele de prudenta, comisia a sustinut plafonul propus de deputatii in sedinta in plen, cind s-a discutat proiectul de lege in prima lectura, pentru ca, in cazul efectuarii reasigurarii la asiguratorul reasigurat, rezident al Republicii Moldova, retinerea proprie a asiguratorului, rezident al Republicii Moldova, se constituie cel putin 20% din volumul total al obligatiilor.

Conlucrind cu asiguratorii si cu uniunile asiguratilor, in perioada discutiei asupra proiectului de lege s-a constatat o necesitate normativa, care este dictata de normele internationale si vizeaza cerinta de asigurare obligatorie a navelor aeriene si a pasagerilor.

In acest caz costul asigurarii aviatiei civile, conform calculelor prezentate de catre specialistii in domeniu, este estimat la 1 miliard 200 milioane de dolari, iar 20% din aceasta suma va constitui circa 240  milioane de dolari. Aceasta suma nu poate fi asigurata de toata companiile nationale impreuna si acest capitol fiind lipsa in momentul de fata. Si o astfel de situatie poate sa se creeze nu numai in domeniul aviatiei civile, ci si in domeniul transporturilor si in alte domenii de activitate economica.

Dat fiind faptul aparitiei acestor noi circumstante, care pot crea blocari de activitate in unele domenii economice, comisia a examinat suplimentar aceasta situatie in sedinta sa din 20 decembrie curent si considera necesar de a propune suplimentar la acele amendamente, propuse la proiectul de lege, la raportul prezentat de comisie, un amendament, care suna in felul urmator: de a expune litera a) de la alineatul (4) al articolului 58 din proiectul de lege “Dispozitii tranzitorii” in urmatoarea redactie: “Asiguratorii care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, detin licenta pentru practicarea activitatii de asigurare:

a) se vor conforma prevederilor articolului 8, 20, alineatul (1) si articolului 31 din prezentul proiect de lege in termen de 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi”.

Urmare a acceptarii acestui amendament propus, restrictia data va intra in vigoare dupa perioada de capitalizare a companiilor de asigurare si, prin urmare, dupa consolidarea si capitalizarea pietei asigurarilor in Republica Moldova.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine proiectul de Lege cu privire la asigurari si il propune Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri in lectura a doua?

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Bolboceanu,

Desigur, intrebarile si, poate, referintele pe care am sa le fac, nu cred ca ar trebui sa vi le adresez dumneavoastra, poate, in mare parte, si comisiei in intregime.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi foarte mult vorbim in Parlament de modalitatea noastra de a munci, cum iesim la microfoane, de cite ori s.a.m.d. Sint sugestii bune de a inainta amendamente. Uitati-va, eu am fost chiar foarte ascultator si am inaintat amendamente in acest sens. Si as vrea sa rog pe acei care si mai speculeaza cu anumite interese ale unor deputati sa se mai uite un pic in jur.

Deci, amendamentele inaintate in numar de 59, in mare parte, vizeaza aspectul juridic al legii respective. Au fost inaintate in ziua de luni la amiaza, ca, miercuri dimineata, comisia deja sa ia decizie asupra tuturor amendamentelor, dintre care
35 respinse.

Domnule Presedinte,

Continuam. Daca e sa fiu sincer, eu nu inteleg cum sa procedez acum. Din punctul meu de vedere, toate cele 35 de amendamente respinse urmeaza a fi discutate si eu ar urma sa rog sa fie supus la vot fiecare amendament, ceea ce inseamna ca o sa avem o discutie foarte, foarte lunga.

Domnule Bolboceanu,

Si aici, ce ati invocat in suplimentul raportului de astazi dimineata, ca ati discutat cu asiguratorii, v-au convins si ati revenit cu modificari. Nu considerati, pentru viitor, ca ar fi cazul sa mai discutati si cu deputatii care inainteaza amendamente?

Eu, spre exemplu, sincer, pur colegial, ma simt foarte deranjat ca nu am fost invitat macar sa mi se spuna care sint motivele. Sau sa ma intrebe: poate ai alte argumente? Poate sint alte motive? Si dupa aceasta sa fie respingerea respectiva. Desigur, toate aceste lucruri, pe care le-am spus eu pina acum, sint ca observatie. Si eu rog foarte frumos colegii, pentru viitor, macar un pic de respect fata de munca colegilor.

Mai departe. Vizavi de sinteza. Spuneti, va rog frumos, cum colegii deputati, care au primit raportul si sinteza, pot sa ia decizie obiectiva asupra amendamentelor mele, pe care le-am depus in comisia sesizata in fond? Si, eu cred... intelegeti ce am in vedere.

Spre exemplu, obiectia sau propunerea. Scrie: deputatul Filat. Litera x) cu studii statistice matematice sau economice de exclus. Ati citit, probabil, foarte atent amendamentele pe care le-am propus eu, fiecare  amendament a avut argumentare. Pai, fiti buni atunci cind dati propunerea, dati si argumentarea care a fost, fiindca pe partea adversa dumneavoastra veniti si cu niste argumentari, care, din punctul meu de vedere, sint foarte si foarte superficiale. Ba ca nu tine de concept si revenim iarasi la discutia noastra vesnica, poate ne clarificam odata, care sint problemele ce tin de concept si care sint problemele care nu tin de concept?

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze, sper sa fiu inteles corect de ce am avut aceasta iesire si anume in modul respectiv mi-am expus, acceptati-o si ca o durere chiar.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Si nu am sa ma refer la toate cele 35 de articole, desigur o sa luam mult din timp si imi pare rau ca nu s-a discutat din timp. Si am sa incerc anumite amendamente propuse de catre mine si respinse sa le scot in evidenta si sa le discutam pe cit se poate de serios. Si aici vine partea cea mai interesanta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Cind o sa faceti referinta la aceste propuneri, indicati, va rog, numarul paginii, inclusiv din sinteza, ca sa poata tot plenul sa urmareasca discutia si, eventual, sa participe la ea.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Aceasta si am sa fac. Prima pagina din sinteza, nr.3. Prevederile proiectului. Chestiune de concept. Revenim la prima problema invocata in prima lectura de catre mine, ceea ce tine de modul de organizare a societatii care urmeaza sa presteze servicii in domeniul asigurarilor.

Deci, norma legii, asa cum a ramas in vigoare, deoarece amendamentul meu a fost respins, spune: societatile care presteaza servicii in domeniul asigurarilor urmeaza a fi societati pe actiuni. Si eu am rugat atunci in plen sa mi se explice, de ce? Argumentul a fost ca societatile pe actiuni, spre deosebire de SRL, au  50 de actionari si iau decizie mai larga s.a.m.d.

Eu vreau sa va spun ca nu am facut obiectii atunci, probabil, acei din Guvern nu cunosc bine legile. Nu este obligatoriu ca o societate pe actiuni sa aiba 50 de actionari, e suficient si unul, depinde de forma societatii de tip inchis, de tip deschis.

Domnule Bolboceanu sau comisia in general,

Aici eu vreau sa va intreb, ce fel de societati pe actiuni vor a fi aceste societati care urmeaza sa presteze servicii in asigurare, societati pe actiuni de tip deschis sau de tip inchis? Fiindca notiunea e larga: societati pe actiuni.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule deputat.

Este clar ca sint societati pe actiuni deschise si nu inchise. Si acesta a fost si unul dintre argumente, comisia a acceptat aceasta varianta, pentru ca, in primul rind, societatile pe actiuni deschise asigura transparenta evolutiei capitalurilor in aceste structuri.

In al doilea rind, tranzactiile cu actiunile intreprinderilor sint publice. Si daca discutam varianta pe care ati propus-o si dumneavoastra, atunci la SRL, societatile pe actiuni inchise tranzactiile cu cotele-parti sint inchise. Si propunerea facuta de comisie vine, in primul rind, sa apere interesele asiguratului. Cu cit mai multa transparenta in activitatea acestor societati pe actiuni, cu atit ele vor fi mai eficiente in activitatile lor.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Bolboceanu,

Eu imi cer scuze. Spuneti, va rog, in varianta finala, care va fi norma legii: societati pe actiuni punct sau societati pe actiuni de tip deschis?

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Societati pe actiuni, cum este stipulat in Legea privind  societatile pe actiuni.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Pai, eu aceasta si spun.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Aceasta si este.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Societatile pe actiuni sint si inchise si tot sint reglementate de Legea privind societatile pe actiuni. Si daca noi mergem pe varianta respectiva, toate argumentele aduse pina acum ca fundamentale, sint zero. Fiindca, eu pot sa citesc norma legii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Societatile pe actiuni sint deschise conform Legii privind societatile pe actiuni.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Stimati colegi,

Eu propun ca in lege sa introducem cuvintele: “de tip deschis”. Noi avem o practica cu bancile. Toate bancile sint in forma de societate  pe actiuni de tip deschis, introducem cuvintele: “de tip deschis”. Sa fie transparenta pe deplin.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rezolva intr-un fel?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Desigur, nu rezolva. Fiindca urmeaza in continuare sa discutam vizavi de societatile pe actiuni de tip deschis. Eu as vrea sa aflu care va fi reglementarea sau supravegherea suplimentara de care mai are nevoie agentia, care urmeaza deja sa supravegheze aceasta activitate a societatilor, prin faptul ca ele sint societati pe actiuni?

Nu, eu pot sa citesc nota legii, care sint obligatiunile societatilor pe actiuni. Si o sa vedeti ca sint unele ce tin de activitatea si de parametrii financiari si nu au nici o legatura cu activitatea speciala ce tine de asigurari, zboruri, transporturi s.a.m.d.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi...

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Eu am o remarca. Este clar ca, poate, cineva si vrea, ca aceste societati pe actiuni sau SRL, sau intreprinderi individuale, care se vor ocupa de domeniul de asigurari, sa nu se cunoasca ce se intimpla in ele. Si atunci cind noi acceptam varianta propusa de domnul Filat, lucrul acesta poate sa se intimple.

Astazi, piata asigurarilor in Republica Moldova este estimata in jur de 650 – 700 de milioane de lei. Miine, in sedinta in plen, noi vom discuta un alt proiect de lege despre asigurarile auto obligatorii, care sint 60 – 70% din tot sistemul de asigurari din tara. Si in proiectul de lege pe care il vom discuta, statul isi ia niste obligatiuni asupra sa. Da, el trebuie sa aiba niste pirghii pentru gestionarea acestui domeniu. Pai, aceasta a fost parerea membrilor comisiei cind au acceptat varianta propusa de Guvern si nu a fost acceptata propunerea dumneavoastra de a exclude forma de organizare ca societati pe actiuni.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

O mica remarca. Propunerea mea nu are ca scop sa inchida informatia la ceea ce se intimpla in societatile respective. Eu am facut referinta respectiva si in prima lectura si am dat datele statistice, din numarul total al companiilor care participa in domeniul respectiv la ora actuala, marea majoritate, sa nu va dau un numar exact, sint SRL. Urmeaza a fi o procedura foarte complexa de reorganizare si transformare in societati pe actiuni. Pentru mine era important sa vad ratiunea care este. Nu este, domnule Bolboceanu.

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Este.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Fiindca dincolo de transformarea in societati pe actiuni noi avem o agentie, care urmeaza sa supravegheze activitatea in domeniul respectiv, care, daca ne uitam pe functiile care ii revin acestei institutii, nicidecum nu putem sa spunem ca o societate, in asigurari, poate fi intransparenta. Deci, absolut toate rapoartele asupra tuturor parametrilor sint prezentate catre agentii si nu are decit sa le faca publice. Este un punct de vedere, eu am inteles decizia, nu vreau sa mai insist.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule deputat,

Numai un argument la ceea ce spuneti dumneavoastra. Tranzactiile cu actiunile in cadrul societatilor pe actiuni sunt publice, in cadrul SRL sint tranzactii cu cote-parti si ele sint inchise.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Dar ce treaba au tranzactiile in interiorul companiei cu obligatiunile companiei, domnule Bolboceanu? Puteti sa imi spuneti. Si ce importa ca sint publice sau nu sint publice? Eu nu cred ca acesta este un argument, dar, ma rog.  Spuneti, va rog...

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa avansam.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, nu are sens, nu insist la vot. Eu stiu care este decizia. Nici nu mai fac referinte la articole.

Domnule Presedinte,

Eu mai am o singura intrebare, nu mai stiu la care articol este referinta respectiva. Spuneti, va rog, cind in lege noi scriem ca in momentul in care unei companii i se retrage licenta si, in urma retragerii licentei, compania respectiva urmeaza sa se lichideze intr-un timp restrins, este, oare, o norma logica?

Este o companie fondata, are active, are angajati s.a.m.d., i s-a retras licenta pentru a activa in domeniul asigurarilor, corect? El nu poate practica activitatea, nu are licenta. Dar el poate sa isi reorganizeze pe fundamentul pe care il are construit societatea ca sa activeze in alt domeniu.

Mai mult decit atit, Legea privind licentierea spune ca peste 6 luni de zile, dupa retragerea licentei, compania respectiva are dreptul sa se adreseze pentru redobindirea licentei si multe, multe alte norme stipulate in Codul civil, prevederi constitutionale la care faceti trimitere s.a.m.d. Eu va spun, din punctul acesta de vedere, eu sint intr-o pozitie foarte delicata, ca nu avem posibilitate sa discutam profesionist, daca vreti. Stind in picioare la microfon si cu trei mape in mina sa faci referinta la prevederile legii.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Pot sa raspund, da? Deci, ceea ce se refera la retragerea licentei. Noi, creind societatile pe actiuni in domeniul asigurarii, le imputernicim ca ele sa se ocupe, in exclusivitate, de asigurari. Si este clar ca in cazul in care licenta este retrasa in anumite conditii, stipulate in acest proiect de lege, societatea pe actiuni nu mai poate sa se ocupe, vine, de la sine, cu alte activitati. Ea are niste obligatiuni concrete de a se achita cu asiguratii, de a se achita cu fondatorii, cu actionarii acestei societati, caci va dati bine seama ca daca noi dam dreptul acestei societati pe actiuni, care are numai primar in obligatiunile sale.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Bolboceanu,

Eu nu vorbesc de reorganizare. Eu vorbeam ca este norma care spune ca urmeaza sa se lichideze. Si eu am o intrebare, in momentul in care societatea pe actiuni, care a pierdut licenta, si-a asumat  obligatiunile s.a.m.d., de ce ea trebuie sa se lichideze? Dumneavoastra cunoasteti doar foarte bine ce inseamna procesul de lichidare si stiti foarte bine ce inseamna procesul de constituire. Din punctul nostru de vedere este o norma absolut alogica. Si, slava Domnului, ca nu s-a venit pina la fondatori, caci fondatorul, care a fost la o societate pe actiuni ulterior, in general sa nu mai poata trai. Eu consider ca sint norme care nu trebuie de introdus intr-o lege. Sint norme generale care trebuie sa functioneze la fel cum... Spre exemplu, facem referinta, exact asa cum prevede Legea privind licentierea. Si dumneavoastra raspundeti ca, domnule, intelegeti ca legea este speciala s.a.m.d.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule deputat,

Posibil, dumneavoastra nu ati fost atent la unele articole, dar din momentul in care i s-a retras licenta nu intervine starea de insolvabilitate a intreprinderii. Ea trece procesul de remediere impreuna cu autoritatea de supraveghere. Si daca procesul de remediere nu este eficient, atunci poate interveni situatia de insolvabilitate a intreprinderii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Bolboceanu,

Este clar ca eu nu am fost atit de atent ca dumneavoastra, ca eu m-am uitat ca toate amendamentele pe care le-ati inaintat dumneavoastra, absolut toate au fost acceptate. Probabil, si pe motivul ca ati fost seful grupului de lucru.

Domnule Presedinte,

Mie nu imi ramine decit sa nu iau din timp. Imi pare rau de colaborarea care a avut loc asupra documentului respectiv. Si vreau inca o data sa atentionez, ca noi niciodata nu am facut jocuri de-a microfoanele s.a.m.d. Am incercat sa fim eficienti si sa ne spunem punctul nostru de vedere. Si rugam pentru viitor ca acest punct de vedere, care noi credem ca ni-l asumam si dam dovada tot timpul ca ni-l asumam, sa fie luat in considerare macar la nivel de comunicare. Noi, desigur, avind in vedere si rezultatul amendamentelor s.a.m.d., nu vom vota aceasta lege.                           

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

La momentul examinarii acestui proiect de lege in prima lectura am invocat unele probleme sau propuneri care nu au fost si nu si-au gasit reflectare in sinteza. As vrea sa revenim la articolul 24 alineatul (3) litera g), care a fost propus si de domnul Filat ca sa fie exclus. Dumneavoastra nu ati acceptat si ati invocat textul directivei 73.239 din 24 iulie 1973.

Dar, citind atent textul acestei directive, in cazul in care nu acceptati sa fie exclus acest alineat asa cum este formulat, eu as propune sa fie formulat expres cum scrie in aceasta directiva, caci acolo nu este vorba despre business-planuri, dar este vorba despre estimarile cheltuielilor s.a.m.d., lucruri cu totul diferite. Una e sa vii la licentiere cind primesti licenta, sa prezinti estimarea unor cheltuieli si alta e sa prezinti un business-plan, acestea sint lucruri diferite. Dar propunerea mea, daca nu se accepta excluderea acestui alineat, ca sa preluam expres formula directivei Uniunii Europene, asa cum este scris chiar si in argumentarea dumneavoastra.

Dumneavoastra aici argumentati prin textul acestei directive, dar cu totul alt text ati prezentat in lege. Sinteti de acord ca sa preluam textul expres din aceasta directiva? Si atunci ar fi corect.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnul Presedinte.

Domnule Cosarciuc,

De fapt, noi la comisie, adica deputatii din comisie nu au observat mari divergente intre directiva si ceea ce am propus noi la articolul 24, litera g) referitor la documentele si informatiile pe care trebuie sa le prezinte asiguratorul sau reasiguratorul. Si comisia a ajuns la concluzia ca ceea ce este stipulat in directiva si ceea ce este propus in proiectul de lege sint lucruri similare. Daca cu adevarat poate ca pe cineva ii deranjeaza ca asiguratorul trebuie sa propuna un business-plan, dar aceasta este decizia comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu nu stiu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Daca insistati la vot, aceasta am in vedere, ca sa avansam in dialog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Chestia consta in aceea ca, da, eu inteleg ceea ce spune domnul Bolboceanu ca comisia nu a gasit diferenta. Dar diferentele sint in insusi definitii: business-plan cu privire la cheltuieli, estimarile cheltuielilor – sint lucruri diferite. Si eu inteleg de ce autorii, care au venit cu acest text in Parlament, nu au putut sa preia textul directivei? Este mai corect scris in textul directivei, decit  ceea ce noi am scris in lege.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Comisia a gasit de cuviinta ca business-planul este o notiune mai larga decit estimarile cheltuielilor. Estimarile cheltuielilor se regasesc in acest business-plan care este stipulat…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar cine este in drept sa faca evaluarea la un business-plan? Autoritatea de supraveghere. Aceasta nu este chestia autoritatii de supraveghere sa evalueze un business-plan. Altceva, cind se fac aceste estimari, se anexeaza la documentele de licentiere si dupa ce aceasta companie isi  incepe activitatea de asigurari, autoritatea poate sa verifice estimarile facute de companie la eliberarea licentei, la solicitarea licentei sint indeplinite, dupa ce acest viitor asigurator a primit licenta si a inceput activitatea? Acesta este insusi sensul acestei norme propuse, ca estimarile corespunzatoare sa fie anexate la documentele pentru eliberarea licentei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar nu pentru a face evaluarea unui business-plan, fiindca nu este in stare o autoritate si nu are in functie evaluarea.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Aici pot fi diferite viziuni, dar la comisie noi am discutat aceste pozitii si am convenit, si am iesit astazi cu decizia comisiei. Si decizia comisiei a fost prezentata de domnul Bolboceanu.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu numai un moment.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bolboceanu,

Da, va rog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Ceea ce se refera la propunerea domnului Cosarciuc. Ceea ce spune dumnealui, in structura business-planului ele sint stipulate. Alta este intrebarea: cine va verifica aceste lucruri? Eu am inteles ca dumneavoastra nu sinteti de acord ca autoritatea de supraveghere sa fie acel organ care va verifica acest business-plan.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Fiindca in lege este scris ca autoritatea de supraveghere va participa la eliberarea licentei. Inseamna ca cineva trebuie sa evalueze business-planul. Cine va fi de acord ca acest plan sa fie prezentat, fiindca este o chestie comerciala? Altceva, cind sint prezentate niste cifre, care pe urma pot fi verificate, dar nu continutul business-planului, fiindca in business-plan sint lucruri si financiare, si marketing, si alte lucruri. Dar cu ce incepe un business-plan? Incepe cu studierea de piata. Cineva va fi de acord sa prezinte acest plan unei autoritati, care nu are responsabilitate pentru divulgarea in continuare a confidentialitatii acestui business-plan? Nu este corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, partea explicativa eu cred ca este suficienta pina acum. Trebuie sa avansam. Cum avansam? Propuneti  la vot?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu propun ca sa preluam expres formula din directiva Uniunii Europene, care este corecta din punctul meu de vedere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea domnului Cosarciuc o supun, da?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Noi am discutat la comisie si aceasta varianta: preluarea expres a stipularilor din directiva, dar ea nu a fost acceptata de comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, pozitia comisiei mie imi este clara.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Propunerea domnului Cosarciuc. Rog sa fie anuntate rezultatele, sintem in lectura a doua. Sectorul nr.1?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 9.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Sectorul nr.3 – 9? 19 voturi in favoarea acestei propuneri.

Urmatoarea?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Am inca o propunere la articolul 55.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In momentul examinarii in prima lectura eu am propus ca in acest proiect de lege sa fie inclus si un capitol special cu privire la autoritatea de supraveghere in domeniul asigurarilor, in care sa fie foarte clar scrise competentele acestor autoritati, care sint drepturile acestei autoritati si care sint responsabilitatile? Adica, intr-un capitol separat, ca sa fie clar. Dumneavoastra nu ati inscris aceasta propunere in sinteza si pentru a contrabalansa acele imputerniciri foarte mari ale acestor autoritati, eu propun ca acest articol 55 sa fie completat cu un alineat (6) nou:

“Autoritatea de supraveghere, personalul acesteia poarta raspundere disciplinara, administrativa, civila si penala pentru luarea unor decizii si intreprinderea unor actiuni care au periclitat neintemeiat activitatea asiguratorilor sau au cauzat prejudicii”.                           

Fiindca in acest articol este vorba despre raspunderea asiguratorilor. Ar fi normal ca si in acest articol sa fie contrabalanta responsabilitatea autoritatii, care are dreptul sa amendeze, are dreptul sa faca prescriptii, sa sisteze licenta s.a.m.d. Inseamna ca ar trebui si sa raspunda pentru aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pozitia comisiei?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bine.

Domnule Presedinte,

Noi nu am discutat aceasta situatie la sedinta comisiei. Eu personal as accepta asa o abordare, dar la comisie nu s-a discutat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.1. Reprezentantul Ministerului Finantelor, pozitia referitoare la acest subiect. Pai, sa aflam si pozitia acestuia. Mai stii? Dar imaginati-va ca spune altceva. De unde stiti? Putina rabdare.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Alexandru Munteanu – seful Inspectoratului Fiscal de Stat pentru
                                                                 Supravegherea Asigurarilor si Fondurilor
                                                                Nestatale de Pensii:

Intr-adevar, nu s-a inclus propunerea domnului Cosarciuc, deoarece se are in vedere ca in curind va veni proiectul de Lege cu privire la autoritatea de supraveghere. Acolo vor fi descrise toate atributiile si competentele, si obligatiile. Noi nu sintem impotriva daca si aici, in prezenta lege, vor fi descrise aceste momente, dar va fi o lege separata referitor la autoritatea... unde totul va fi cum propuneti dumneavoastra, inclusiv obligatiunile respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:  

Domnule Presedinte,

In principiu, noi putem accepta aceasta propunere, numai eu propun domnului Cosarciuc sa formulam corect acest punct.

 

Domnul  Marian Lupu:

Puteti da o definitie? 

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Raspunderea autoritatilor, care astazi...

 

Domnul  Marian Lupu:

Puteti da o definitie deja formulata?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am aceasta formula. Pot sa o repet  inca o data. Pot sa transmit formula in comisie ca ea sa fie…

 

Domnul  Marian Lupu:

In primul rind, sonorizati-o, va rog, ca sa...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu repet: autoritatea de supraveghere, personalul  acesteia poarta raspundere disciplinata, administrativa, civila si penala pentru luarea unor decizii si intreprinderea unor actiuni care au periclitat neintemeiat activitatea asiguratorilor sau au cauzat prejudicii.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, se poate de acceptat.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Acesta este un punct general asa si il  putem accepta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia il accepta.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Putem accepta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint totalmente de acord cu colegii si impreuna cu domnul Filat ca amendamentele difuzate in comisie cit si de la microfon in prima lectura, inminate in scris si verbal, nu au fost luate in considerare si nu au fost examinate serios. Imi pare rau ca domnul Bolboceanu... fiind si eu membru al comisiei si al grupului de lucru, nu am fost invitat la discutiile grupului de lucru.

Intr-adevar, chiar si faptul ca astazi, in cadrul discutiei, nu este prezent reprezentantul Guvernului, care este raspunzator de autoritate, spune despre faptul ca ori se eschiveaza de la solutionarea problemei date in serios si studierii, ca este o lege foarte importanta. Eu inteleg ca ea sta pe rol nu o luna si nu doua. Si puteam noi sa facem lucrul acesta mai calitativ. Este o lege foarte importanta. Si fiindca sintem deja la final, vreau sa propun totusi niste lucruri concrete, in sustinerea celor mentionate de domnul Filat.

Articolul 27 alineatul (1) propunem sa fie exclus, ma refer la aceea ca autoritatea de supraveghere, in termen de 15 zile dupa retragerea licentei, depune la adresa instantei de judecata o cerere privind lichidarea fortata a asiguratorului. Si va spun in ce caz poate sa fie retrasa licenta. Si dati si sa vedem: oare merita sa fie lichidata intreprinderea?

“Nerespectarea de catre titularul de licenta a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licentei”. Adica, daca nu a luat duplicatul licentei la timp, intreprinderea trebuie lichidata? Avind posibilitate, conform Legii privind licentierea unor genuri de activitate, ca ea sa fie in 6 luni, dupa 6 luni ca sa solicite dupa ce se retrage licenta, sa  solicite o licenta noua.      

Care este sensul, adica sint niste incalcari birocratice, nu sint ceva lucruri serioase, esentiale. De ce noi trebuie sa lichidam intrepinderea? Eu propun ca acest articol sa fie exclus si va rog, dragi deputati, sa fim atenti la ceea ce propunem, nu asa sa sustinem.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, am sesizat propunerea.

Comisia, ce are de spus?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Noi am discutat aceasta propunere, ea a venit de la domnul Filat. Comisia  nu a acceptat excluderea acestui articol, care prevede consecintele retragerii licentei asiguratorului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inteles.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Daca noi excludem acest articol, atunci trebuie sa revenim la excluderea mai multor articole, care sint o consecinta a primirii si retragerii licentei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inteles.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mai mult decit atit, eu nu primesc invinuirile pe care le aduce aici domnul deputat Guma. Eu am martori ca dumnealui a fost invitat la sedintele grupului de lucru, chiar la una din sedintele grupului de lucru a participat vreo zece minute si a plecat. De aceea, sa ma scuzati, va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Bolboceanu,

Dumneavoastra nu incurcati sedinta pe care dumneavoastra ati avut-o cu alt grup de lucru si pe mine nici nu m-ati invitat.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

V-am invitat.

 

Domnul Valeriu Guma:

Si eu inteleg ca dumneavoastra nu respectati, caci e onoarea dumneavoastra, cind amendamentele pe care le-ati inaintat dumneavoastra toate se accepta, iar cele inaintate de noi, nici unul nu se accepta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,...

 

Domnul Valeriu Guma:

Aceasta egalitate a lucrului dumneavoastra... si va aparati mundirul.

Multumesc.

Si daca dumneavoastra nu sinteti competent, mai bine spuneti ca nu sinteti competent.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Guma...

 

Domnul Valeriu Guma:

Cind va spun eu … in ce cazuri se retrage licenta...

 

Domnul  Marian Lupu:

Trecem deja peste masura unor norme etice.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu va dau niste exemple clare. Si merita oare sa fie lichidata intreprinderea numai de aceea ca nu si-a luat duplicatul licentei la timp? Si nu mai are...

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar de ce sa nu ia la timp? Este si alta intrebare. Si de ce sa nu se mearga sa o ia la timp? Care este problema?

 

Domnul Valeriu Guma:

Acolo pot fi diferite motive.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine. Noi trebuie sa avansam. Calm, va rog.

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte...

 

Domnul Valeriu Guma:

Si a doua propunere, eu mai am inca o propunere la articolul 21.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, stati putin. Aceasta o solicitati sa o punem la vot? Ce sa facem cu ea? Trebuie sa inteleg si eu mai bine.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, puneti-o la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Autorul propunerii solicita sa fie supus voitului ceea ce fac la moment, deoarece pozitia exprimata a comisiei, ramine neschimbata.

Stimati colegi,

Cine este pentru acceptarea propunerii deputatului Guma, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 9.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi “pro”, propunerea nu este acceptata de plenul Parlamentului. Rog sa  continuati.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Eu...

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

La articolul 21 propun excluderea alineatului (3). Avind in vedere ca, din partea autoritatii, se cer ceea ce a spus si domnul Cosarciuc, niste date privind fondatorii si actionarii semnificativi, de la ei se cere prezentarea informatiei autoritatii de supraveghere. Nu este clar specificat ce informatie? Este un alineat pur declarativ si dorim ori noi sa definitivam clar ce informatie, sau, in cazul in care nu este clar, in genere, de exclus acest alineat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, articolul 21 alineatul (3).

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

La articolul 21 alineatul (3), s-a  acceptat excluderea textului: “pentru a fi clar cine este proprietarul nemijlocit al asiguratorului sau reasiguratorul”.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am propus excluderea in intregime a alineatului (3).

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Deci, eu inca o data va spun, comisia si dumneavoastra foarte bine cunoasteti, comisia nu a acceptat excluderea alineatului. A acceptat modificarea acestui alineat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere referitoare la articolul 21, alineatul (3), adica propunerea domnului Guma privind excluderea acestui amendament.

Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi “pro”.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Eu am vrut sa fac numai o remarca la aceea ce a mentionat domnul Guma. Eu poate si sint incompetent, asa cum a mentionat dumnealui, dar nu accept o asemenea comportare a grupului de lucru de aparitie pentru 5 minute, si in aceasta perioada de
5 minute se cauta la telefon restaurantul in care sa se ia masa si plecarea de la grupul de lucru.

Domnule deputat,

De aceea, sa ma scuzati, daca eu sint incompetent, veniti dumneavoastra la grupul de lucru cu competenta dumneavoastra si demonstrati ca o aveti si promovati imbunatatirea proiectelor de legi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa fac o mica remarca.

Stimati colegi,

Domnul Bolboceanu nu merita aceasta atitudine fata de el, fiindca este o lege foarte complexa si s-a muncit mult, adica, dupa cite eu stiu, domnul Bolboceanu. Nu trebuie noi sa  luam aici, stiti, asa niste atitudini cam necolegiale. Daca cineva se considera mult mai competent, inseamna ca trebuia sa lucreze atent cu aceste amendamente si sa gaseasca limba comuna. Eu sint de acord ca nu se ia in considerare ceea ce propune opozitia, dar in acest caz la tribuna nu este persoana pe care noi trebuie sa o atacam.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu propun, prezint pozitia comisiei, si nu pozitia mea personala, in primul rind. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi, in aceasta sala, nu discutam persoanele, noi discutam subiecte, trebuie sa pornim, oricind trebuie sa pornim de la acest principiu.

O sa ofer cuvintul, microfonul nr.4.

Intre timp presupun ca nu mai sint intrebari pentru comisie. Va fi o remarca.

Domnule Bolboceanu,

Eu va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Va multumesc pentru posibilitatea de a imi expune inca un gind. De la inceput, eu am spus ca nu domnului Bolboceanu ar trebui sa ii adresez intrebarile si situatia. Eu ceea ce am spus, am spus la general si sper foarte mult ca, inca o data repet, desigur, aceste lucruri nu se vor mai repeta. Si aici domnul Cosacriuc, cind spuneti ca deputatii ar trebui sa munceasca, intocmai in cazul meu eu am muncit si am aratat, nu am fost.

Nu, domnule,

Este un lucru absolut important.

Este absolut important, noi macar sa incercam sa comunicam. Noi nici aceasta nu o facem. Primim amendamente, acestia de la Guvern mai zimbesc pe sub mustati, caci ei sint mari specialisti, intelegeti, dar in sala stau numai oameni care nu cunosc ceea ce se intimpla.

Stimati colegi,

Noi vom reveni, cu problema asigurarilor in Republica Moldova cu o analiza foarte clara, cu ce se ocupa asiguratorii, dar si cu ce se ocupa structurile de stat pentru ca legea, asa cum este sa functioneze.

Multumesc.        

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu  la fel.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a lectura a doua a proiectului de Lege nr.2372, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.    

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 5.

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”.

Impotriva?  Vad miini ridicate impotriva. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

12 voturi “impotriva”.

In aceste conditii, proiectul de Lege nr.2372 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc. 

Proiectul nr.3670 al Legii fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe 2007, lectura a doua.

Rog comisia. 

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007, dupa adoptarea lui in prima lectura la 7 decembrie curent. A examinat toate propunerile si obiectiile comisiilor parlamentare, ale deputatilor, parvenite si in cadrul discutiilor in plen, si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.   

Deciziile comisiei sesizate in fond asupra amendamentelor parvenite sint expuse in anexa la prezentul raport, pe care il aveti si propun sa il examinam rind cu rind. Dar, tinind cont de aceste propuneri si obiectii, decizia comisiei a fost pentru a propune acest proiect de lege in lectura a doua, sa fie adoptat pentru lectura a doua.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, doamna presedinte.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Doamna presedinte a comisiei,

Eu am inaintat citeva amendamente, stiu soarta lor, am discutat in comisie, dar, va rog foarte mult, sa il sustineti si dumneavoastra, pentru a pune totusi punct asupra unor obiectii spuse atit de mine, cit si de multi colegi ai nostri, pe care le-am discutat si anul trecut la adoptarea fondurilor asigurarilor obligatorii, cit si in acest an. Si imi pare rau ca au fost repetate, mai mult decit atit ca noi, comisia, am inaintat propuneri, doleante de a nu se  repeta.

Si ma  refer la acele doua fonduri de profilaxie si de rezerva pentru care sint programate doua procente din fondul total si destinatia acestor doua fonduri, care nu sint programate doar pentru a sta undeva  la cont si nu sint utilizate. Si daca nu sint utilizate, inseamna ca prin aceasta polita de asigurare nu poate fi atractiva, ori cel care plateste vrea sa se foloseasca de banii pe care ii platesc astazi si sa isi asigure asistenta sociala la ziua de astazi, nu cindva.

Si, de aceea, eu vreau ca, totusi, sa il rog pe domnul Russu, care este responsabil de activitatea Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, ceea ce se refera la fondul de profilaxie sa se faca intr-adevar profilaxie, dar nu doar intentii, ceea ce se expune in acest proiect de lege, inclusiv la fondul de rezerva eu cred ca sint, totusi, acele 38 de milioane si cu cele care ramin nefolosite deja pe parcursul a doi ani, la fel cetateanul nostru are dreptul sa intrebe: de ce nu sint folosite in vederea asigurarii asistentei sociale?

Dar eu as vrea, totusi, ca sa fie elaborate acele criterii despre care am vorbit eu si noi in cadrul comisiei si, de aceea, cer sustinerea dumneavoastra intru confirmarea acestei necesitati de a elabora acele criterii, e necesar ca institutia medicala sa stie ce trebuie sa intruneasca pentru a obtine acest suport financiar de la aceste doua, inclusiv, in primul rind, de la fondul de profilaxie, ca sa nu ajungem la anul in aceeasi situatie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Amendamentul?

 

Doamna Valentina Golban:

Eu am vorbit. Am trei amendamente, stiu care a fost acceptat.

Doamna  Maria Postoico:

Este clar. Deci, a fost o introducere, da?

 

Doamna Valentina Golban:

Nu putem, ceea ce am spus nu putem sa formulam in forma de amendament, dar este foarte principial. Aceasta este rugamintea mea.

 

Doamna  Maria Postoico:

Este clar.

 

Doamna Valentina Buliga:

Intr-adevar, in comisie s-a discutat referitor la masurile de profilaxie conform regulamentului. Si ramine doar ca acesti bani prevazuti conform legii sa fie utilizati, ca riscurile de imbolnavire a populatiei sa fie diminuate. Tot aceasta tine si de fondul de rezerva, din care sa fie utilizati banii transparent, conform legii, si in prestarea serviciilor mult mai calitative decit in anii precedenti.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.    

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

La articolul 4, costul politei de asigurare. Aici si alti deputati au propus, inclusiv doamna Buliga, domnul Cosarciuc, domnul Urechean, doamna Golban ca acest cost al politiei de asigurare sa fie micsorat. Cifre diferite, dar se roteste in jurul cifrei de 875 – 816 de lei. Si am adus argumente si data trecuta ca calculul acestei polite de asigurare nu a fost efectuat corect, fiindca salariul mediu nu este de 2015 lei in Republica Moldova. Eu inteleg, comisia si-a expus pozitia. Rog sa puneti la vot amendamentele propuse de acesti deputati, care sint inclusi in sinteza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Supun votului.

 

Doamna Valentina Buliga:

Este vorba de punctul 9, da, din sinteza?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

De punctul 9 din sinteza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru acceptarea acestor propuneri, care au fost evocate de la microfonul nr.5 de domnul Cosarciuc in numele grupului de deputati respectiv. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Domnul Calmatui...

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, sectorul  nr.2?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sint mai multe.

 

Numaratorii:

3, 5, 6. Sectorul nr.2 – 6 persoane.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

7 persoane am vazut eu in sectorul nr.2 – 18 persoane.

Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna presedinte,

La punctul 15 din sinteza. Propunerea vizavi de reglementarea avocatilor. De ce nu se accepta in explicatie? Comisia a mentionat ca in momentul de fata nu poate fi acceptata, fiindca Guvernul perfecteaza in varianta finala s.a.m.d. Eu nu am acces la documentele care se perfecteaza la Guvern. Si poate daca ne aduceti dumneavoastra la cunostinta.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu am aparat acest amendament in cadrul comisiei. Reprezentantii Guvernului si Companiei Nationale de Asigurari in Medicina ne-au confirmat ca in momentul de fata este un proiect de lege care se discuta, unde avocatii vor achita prime de asigurare in forma de suma fixa. Care sint argumentele ca anume aceasta categorie de cetateni vor asigura in forma, vor cumpara polita in forma de suma fixa, cred ca poate sa ne raspunda domnul Rusu, pentru ca nici eu nu am vazut aceste argumente.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu nu am nevoie de raspuns la intrebarea respectiva, din simplul motiv ca avocatii presteaza servicii, primesc onorarii si este absolut normal ca sa plateasca si ei procentual. Exact cum platim noi cind primim salariile, in functie de marimea salariului cu atit mai mare este contributia. Si inca o mentiune, daca vreti. Atunci nici nu ar fi cazul poate sa mai initiem proiecte de legi, fiindca dupa initiere va fi elaborat la Guvern ceva vreun proiect de lege, atunci nu are sens sa il discutam.

Domnule Presedinte,

Eu consider ca varianta Guvernului pentru a stabili suma fixa, ca idee, este una gresita. Ideea pe care am invocat-o si am argumentat-o, si ar fi bine, totusi, cind aducem amendamente si argumentam de ce, poate si argumentarea este necesar sa fie prezenta, pentru ca colegii deputati sa vada si argumentarea, este una mai eficienta. Sa facem o actiune cu final cunoscut, sa propun la vot sau? Eu insist atunci sa fie pus la vot amendamentul cu numarul 5 si amendamentul ce vizeaza articolul 5 din proiectul de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere, invocata de la microfonul nr.4. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.

 

Doamna Valentina Buliga:

Cred ca acest amendament corespunde principiului contributivitatii si solidaritatii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

19 voturi “pro”.

Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

La intrebarea mea, la examinarea legii in prima lectura, la propunerea de  majorare a venitului, cer scuze, acusi o clipa, alte venituri, pozitia 4, anexa nr.1 am propus cu 17 si 20 de milioane de majorat, aceasta pornind de la faptul cum au fost acumulate veniturile la pozitia data in 2005 si 2006. Si de transferat aceste venituri suplimentare la profilaxie. Mi s-a spus ca dupa ce... din 2007 banii nu vor mai fi depozitati la Banca de Economii, dar, totodata, la bancile... la trezorerie...

 

Doamna Valentina Buliga:

La trezorerie cu cota zero.

 

Domnul Valeriu Guma:

Si, totodata, ma intereseaza atunci care este sensul si ce citim noi aici, cum sa intelegem? Articolul 10, banca ce deserveste contururile fondurilor de asigurari obligatorii. Atunci care, cum?

 

Domnul  Marian Lupu:

Cine raspunde?

 

Domnul Valeriu Guma:

Va achita dobinda, adica noi o sa avem venit?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Gheorghe Russu – directorul general al Companiei Nationale de
                                                          Asigurari in Medicina:

Chestiunea consta intr-aceea ca pe anii viitori se prevede ca conturile fondurilor asigurarilor obligatorii de sanatate o sa se deserveasca de banca, dar cu soldul zero pe fiecare zi. Adica la ele nu poate fi calculata dobinda. Dar daca noi trecem complet la Trezorerie, se discuta acum cu Guvernul, cu Ministerul Finantelor si cu Banca Nationala, totusi, care va fi cota dobinzii la ei? O sa fie pastrat sau punctul care dumneavoastra il aprobati, sau o sa fie operate modificari? Deocamdata noi nu avem nici o decizie, de aceea nu am putut planifica.

Dar noi am scris aici ca, daca, totusi, va fi acceptat sau noi vom pastra conturile la banca, banii acestia,  noi o sa introducem  propuneri suplimentare pentru a opera modificari pe parcurs.

 

Doamna Valentina Buliga:

Pentru modificarea articolului din lege.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule director,

Intrebarea mea este logica si eu inca o data o reiterez, avind in vedere ca ramin conturile in banca, vor fi achitate dobinzi, propun sa fie majorate veniturile cu acesti bani, cu aceasta suma. Vedeti ca dumneavoastra planificati ca va fi cindva, dar noi vorbim...

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Gheorghe Russu:

In situatia aceasta de incertitudine decizie definitiva nu este.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar mai tare nu se poate? Nu se aude.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Noi nu ne putem lua angajamentul ca ele o sa fie indeplinite si atunci se iveste altceva: neindeplinirea Legii fondurilor. Daca ele o sa fie supraimplinite, mai usor de prezentat. Imediat cum se ridica veniturile, de a modifica.

 

Domnul  Marian Lupu:

De modificat legea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Articolul 10. 

 

Domnul Valeriu Guma:

Atunci care este sensul sa mai veniti in Parlament? Faceti, pe fapt, ce aveti de facut, cheltuieli. Daca noi vorbim ca noi vrem sa facem un buget clar in care noi prognozam niste lucruri, eventual, care sint deja implementate, adica acumulate in 2005 si 2006.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, este clar.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Ce ne incurca? Noi nu ipotetic, teoretic luam aceste cifre.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Domnule Filat,

Chestiunea consta in aceea...      

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnul Guma.

 

Domnul Gheorghe Russu:

Domnule Guma,

Da, scuzati, eu sint fara ochelari. Chestiunea consta intr-aceea ca s-a schimbat situatia pe anul viitor, de aceea. Daca o sa fie pastrata o posibilitate de a avea venituri, eu inca o data repet, noi intram cu o propunere si aceasta este decizia Parlamentului, nu o sa fie a noastra. Noi nu avem de gind singuri sa facem aceasta chestiune.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Bine, multumesc.

Doamna Buliga,

Va multumesc, la fel.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3670, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.      

 

Domnul  Marian Lupu:

54 de voturi “pro”. Impotriva ?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

6 voturi.

In aceste conditii, proiectul de Lege nr.3670 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3492 pentru completarea unor acte legislative, lectura a doua.

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:  

Comisia a examinat suplimentar proiectul de lege nominalizat privind completarea unor acte legislative, care a fost adoptat in prima lectura la 23 noiembrie, precum si toate propunerile parvenite la acest proiect. Comisia a sustinut asigurarea medicala de catre stat a persoanelor care ingrijesc copiii invalizi cu severitatea I sau invalizi din copilarie de gradul I, tintuiti la pat in virsta de pina la 18 ani, precum si intrarea in vigoare a acestei legi la 1 ianuarie 2007.

Concomitent, comisia sesizata in fond sustine propunerea deputatului Vladimir Eremciuc, expusa in numele fractiunii, precum ca la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007 Guvernul va veni cu propunerea de a include in categoriile de persoane neangajate, pentru care platitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala este Guvernul, si mamele cu patru si mai multi copii. Si propune completarea proiectului de lege cu un nou articol cu urmatorul cuprins: “Guvernul, in termen de 4 luni, va prezenta Parlamentului un proiect de lege, cu includerea mamelor cu 4 si mai multi copii in categoriile de persoane neangajate, pentru care platitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala este Guvernul”.

Deciziile comisiei asupra propunerilor parvenite sint expuse in anexa la prezentul raport. Tinind cont de cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Pentru lectura a doua, propuneri altele decit cele evocate de catre comisie?

Microfonul nr.4.   

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am vrut sa aflu si in cadrul primei lecturi, si in cadrul lecturii a doua de unde s-a luat numarul cela de 312 mame cu 7 si mai multi copii? Neprimind acest raspuns, am facut la 30 noiembrie, am adresat o intrebare aici, de la microfon, Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale ca sa aflu numele acestor mame si daca ele sint aici si nu sint cumva in Italia. Si am primit un raspuns ca a fost trimisa o circulara in toate teritoriile administrative ale republicii si informatia solicitata imi va fi prezentata suplimentar, pe care nu am primit-o nici pina acum.

De unde, totusi, si cum transferam noi banii publici in acest buget al asigurarilor sociale, daca nu cunoastem numarul persoanelor, intr-adevar, care trebuie sa beneficieze de acest ajutor din partea statului? Si de ce este o discriminare fata de mamele care sint angajate? Adica ele nu beneficiaza, au si ele 7 si mai multi copiii, dar sint angajate in cimpul muncii. Si atunci rezulta ca e mai bine sa stai acasa, ca vei primi 1209 de lei din contul statului.                     

 

Domnul  Marian Lupu:

Si propunerea care va fi pentru lectura a doua? Ar fi  o propunere ca sa...

Doamna Valentina Cusnir:

Era o propunere de concept din prima lectura, care asa si a ramas fara raspuns.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Bine, de acord. Sintem in lectura a doua. Deci, comisia a prezentat raportul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu imi cautati mie... eu trebuia sa primesc raspunsul demult si il astept.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, eu am sa rog responsabilii sa prezinte informatia solicitata.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, si eu la fel.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

In sedinta precedenta, cind a fost discutat acest proiect de lege, am insistat asupra rectificarii cu privire la sintagma “mai multi copiii” si am incercat sa demonstrez ca 3 copii ar fi varianta ideala, fiindca in majoritatea tarilor europene se opereaza cu aceasta cifra. Mai mult decit atit, noi, la ora actuala, ne confruntam cu grave probleme de ordin demografic. Republica Moldova se afla in cadrul unui colaps demografic. Nu avem politici coerente in acest domeniu si poate ca era cazul ca sa se accepte o asemenea propunere, un asemenea amendament? Cum ati decis in sedinta?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, este expus, comisia, cu majoritate de voturi nu a sustinut acest amendament. Mai mult decit atit, in cadrul comisiei, sub presedintia doamnei Valentina Serpul, s-a creat un grup de lucru, care va examina care este, totusi, conform legislatiei, cui i se poate atribui notiunea de “mama cu multi copii”? Care este situatia si la capitolul virsta 16 si 18 ani, caci nu o data avem aceste dezbateri aici. Si cred ca in rezultatul unei examinari mai minutioase. Dar ceea ce tine nemijlocit de propunerea dumneavoastra, comisia nu a acceptat, spunind ca este un prim pas, ceea ce face astazi Guvernul.

Ulterior, la modificarea bugetului de stat pe anul 2007 Guvernul a primit aceasta indicatie in proiectul de lege conform articolului 3 si speram sa revenim la aceasta problema in anul 2007.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3492, in conditiile prezentate in raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 5.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3492 este adoptat in lectura a doua.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.4006 pentru modificarea Codului de procedura penala, lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.4006 din 17 octombrie 2006, prezentat de Guvern, a fost adoptat in prima lectura prin Hotarirea 396 din 14 decembrie 2006. Proiectul are ca scop armonizarea cadrului legal national la prevederile Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale din 4 noiembrie 1950.

Prezentul proiect de lege a fost discutat in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele si obiectiile parvenite de la comisiile permanente si Directia juridica a Parlamentului.

Astfel, comisia nu accepta amendamentul inaintat de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie care, la articolul 191 alineatul (3), propune de a substitui cuvintele “fiind insotita de una sau mai multe obligatii” prin cuvintele “fiind insotita de una sau cel mult doua obligatii”. Aceasta se explica prin faptul ca, in dependenta de circumstantele concrete ale cauzei, instanta poate aplica mai multe dintre obligatiile prevazute la acest articol, chiar toate integral, mai ales ca aceste obligatii nu se inlocuiesc una pe alta.

Comisia a examinat la fel si nu a acceptat obiectia Curtii Supreme de Justitie, care propune de a exclude din articolul 192 alineatul (1) cuvintele “este asigurata repararea prejudiciului cauzat de infractiune”, deoarece aceasta prevedere serveste drept o garantie ca persoana detinuta poate fi liberata provizoriu pe cautiune.

In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea proiectului in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Alte propuneri decit cele evocate de comisie? Nu sint.

Eu va multumesc.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4006.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Vroiam sa l intreb pe domnul presedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, sintem in lectura a doua.

 

Domnul Anatol Taranu:

...vicepresedinte, de ce nu este sinteza, nu -a fost prezentat.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, doua amendamente au fost inaintate, pe care motiv nu s-a recurs la o sinteza in sensul propriu-zis. Dar aceste pozitii au fost incluse in raport.

Stimati colegi,

Revenim la procedura de vot. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4006, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul Marian Lupu:

74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.4006 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4754 pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006.

Guvernul.

Doamna Maria Borta – presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Prezentul proiect este elaborat cu scopul ajustarii indicilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 cu indicii bugetului de stat precizati prin Legea pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat, aprobata de Parlament la 8 decembrie curent.

In principiu, modificarea propusa in prezentul proiect tine de precizarea cheltuielilor finantate din contul transferurilor de la bugetul de stat. Pe parcursul anului curent, toate prestatiile de asistenta sociala au fost acordate beneficiarilor inregistrati la Casa Nationala in termen si in volume depline.

Cu toate acestea, s-au operat ajustari conditionate de precizarea contingentului de beneficiari si a marimilor medii ale platilor, precizarea sumei compensarii diferentei de tarifele de asigurari sociale de stat obligatorii in sectorul agrar.

Prin modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006 finantarea de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale a fost diminuata cu 25 milioane 91,4 mii de lei si, respectiv, aceasta modificare urmeaza a fi efectuata si in Legea bugetului asigurarilor sociale pe anul curent.

In afara de aceasta, se propune a majora cu 1 milion de lei dobinzile acumulate pe parcursul anului 2006 si pornind si de la estimarile pina la sfirsitul anului. In urma efectuarii precizarilor nominalizate, se propune a diminua suma aprobata a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale cu 24 milioane 91,4 mii de lei.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte Borta,

Vreau sa constat ca totusi ceea ce propuneti dumneavoastra astazi este un al doilea proiect de lege ca numar venit pentru a rectifica si a face modificari la bugetul asigurarilor sociale.

Primul a fost cu nr.3021, venit in Parlament la 25, luna a saptea. Si imi pare foarte rau sa constat ca venim cu rectificari si modificari in vederea diminuarii unor sume care ne-am dori cu totii, probabil, sa creasca si ma refer la capitolul “Indemnizatii pentru familii cu copii” si la acele indemnizatii orientate pentru copii. Si imi pare rau ca cresc acele care sint indreptate spre persoanele care au decedat.

Pe aceasta cale as vrea sa fac doar o adresare iarasi Guvernului, nu dumneavoastra, pentru ca stiu ca depuneti, totusi, efort. Dar imi pare foarte rau ca Guvernul nu vine in ajutorul dumneavoastra pentru a face unele pronosticuri corecte atunci cind se programeaza sumele pentru un anumit numar de persoane, ma refer la acei indici demografici de care ar fi responsabil Guvernul in elaborarea acestor politici.

Si, totodata, imi reconfirm ceea ce am spus cindva in aceasta sala: ca Guvernul nu face nimic pentru a elabora programe de recuperare si reabilitare pentru ca vreau sa va intreb cum au putut sa ramina 4 milioane de lei nefolositi pentru procurarea biletelor de tratament sanatorial. Si dumneavoastra mi-ati raspuns la comisie, dar cred ca este prea putin, populatia noastra trebuie sa fie informata ca au posibilitate de a obtine aceste compensatii.

Si iarasi vreau sa ma refer la acele stipulari in Codul audiovizualului care ar veni sa va ajute pe dumneavoastra pentru informarea populatiei, acele emisiuni informative cu aspect social si de sanatate, pentru ca neridicarea acelor 4 milioane a fost doar nestiinta cetatenilor. Si vreau sa va intreb concret: ce intreprindeti la acest capitol?

 

Doamna Maria Borta:

In primul rind, la remarca dumneavoastra ca venim cu a doua rectificare, in prima rectificare, cu care noi am venit in Parlament si a fost aprobata, s-a rectificat, in majoritate, bugetul asigurarilor sociale. Acest proiect prezentat astazi este in urma rectificarii bugetului de stat. Am mentionat ca au fost diminuate transferurile de la bugetul de stat si de facto trebuie sa le rectificam si noi.

La intrebarea cu biletele de tratament. Eu si in cadrul comisiei am raspuns la aceasta intrebare ca au fost folosite integral toate biletele de tratament planificate pentru anul curent. Toate sanatoriile sint suprasolicitate, dar au fost primiti toti veteranii si toate acele foi care au fost eliberate prin intermediul Casei Nationale au fost folosite in anul curent. Aceste 4 milioane au ramas de la nesolicitarea compensarii in schimbul biletului de tratament.

Deci, practica eliberarii biletelor de tratament nu este atit de mare si din an in an acest numar creste. Pentru anul viitor am remarcat ca va fi largit acest spectru, deci vor avea si alte categorii, de pilda, ca veteranii muncii sa aiba posibilitate sa primeasca aceste compensatii si eu sper ca in anul viitor aceasta suma sa nu ramina in asa mod.

Mai mult decit atit, ca din experienta anilor trecuti, chiar daca au fost adresari au fost adresari, acestea in ultimul trimestru, ba chiar in ultima luna a anului de gestiune. Noi, fiind cu un buget anual, sintem impusi sau sintem obligati ca sa aducem in concordanta bugetul, pentru a-l balansa.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, doamna presedinte.

Doar ca sa inteleg ca veti depune si mai mare efort ca sa inteleaga cetatenii ca au posibilitate de a obtine aceste compensatii in locul biletelor de tratament pe care nu le pot obtine pentru ca este orientat spre recuperarea sanatatii populatiei.

 

Doamna Maria Borta:

Numaidecit.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

 

Doamna Maria Borta:

Anul curent am avut si vizite la sanatorii. Sint publicitare, in oricare cadru la iesire in teritoriu populatia  este informata si numarul creste.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna director,

Am doua intrebari. Prima, cu referire la reducerile considerabile pe care le propuneti, la fondul de somaj. Fondul de somaj, formarea profesionala, cheltuielile pentru formarea profesionala a somerilor, cheltuieli pentru stimularea mobilitatii fortei de munca, toate aceste reduceri considerabile, substantiale ar demonstra, intr-un fel, la prima vedere, faptul ca in Republica Moldova lucrurile sint excelente in acest domeniu. Are loc acest proces de reducere a numarului somerilor si, prin urmare, nu este nevoie ca aceste fonduri sa fie utilizate la randament maxim.

Care este explicatia dumneavoastra? De ce toti acesti parametri suporta reduceri considerabile in situatia in care numarul somerilor in Republica Moldova, din cite cunoastem, nu a fost, nu s-a micsorat, nu s-a diminuat?

 

Doamna Maria Borta:

Deci, aceste cheltuieli se efectueaza prin intermediul Casei Nationale, dar toata evidenta si procedura o efectueaza Oficiul Fortei de Munca. Daca este prezenta persoana o sa va explice mai clar.

Mai mult decit atit, modificarile au fost in baza notei lor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Informatie aditionala la microfonul nr.1.

 

Domnul Vasile Costea – vicedirector al Agentiei Nationale pentru Ocuparea
                                                   Fortei de Munca:

Intr-adevar, noi am dat propuneti sa micsoram fondul de somaj in anul curent, deoarece nu toate categoriile de someri preconizate ca se vor adresa noua, adica si numarul, si alte conditii care sint stipulate in lege au fost accesibile pentru aceste persoane.

Numarul de someri, in principiu, fata de anul trecut, e cam la acelasi nivel. Dar fondul de somaj a fost majorat esential pentru anul curent si noi, spre regret, nu am putut sa le realizam in deplina masura.

Numarul persoanelor care au urmat cursul de formare profesionala tot ramine cam acelasi, la 5 mii de persoane. Insa aici s-a diminuat putin termenul de instruire la solicitarea unor agenti economici, ca “Metro” si altii, “Flautex” de la Balti si alte intreprinderi si de aceea s-a diminuat termenul de instruire, au ramas careva surse financiare neutilizate.

La mobilitatea fortei de munca, intr-adevar, noi am planificat 205 mii in anul curent, aceasta, practic, este a doua oara de cind practicam aceste activitati. Insa din cauza lipsei acestor solicitanti, sa plece in alte localitati, la distanta de mai mult de
30 de kilometri din cauza ca nu au conditii de trai, chiar si salarii mici si din alte motive, nu au fost solicitate aceste servicii. De aceea, s-a micsorat suma.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule vicedirector,

Chiar numai 80 de persoane, 80 de oameni vi s-au adresat in legatura cu aceasta finantare cu stimularea mobilitatii fortei de munca. Doar 80 de solicitari ati avut pe parcursul unui an de zile.

 

Domnul Vasile Costea:

Da, desigur, avem statistica si aceste date sint corecte.

 

Domnul Ion Varta:

Si numai 4400 de someri sint in vizorul dumneavoastra si le oferiti aceste indemnizatii pentru somaj. Atitia someri avem la ora actuala in republica?

 

Domnul Vasile Costea:

Atitia someri au obtinut dreptul de a beneficia de ajutor de somaj. Sint mai multe persoane in evidenta, insa acolo sint careva conditii.

 

Domnul Ion Varta:

Da, sint niste criterii si chiar atit de putina lume a onorat aceste criterii, doar 4000?

 

 

Domnul Vasile Costea:

Da, in anul curent o sa avem 4470 de persoane care vor absolvi aceste cursuri si vor beneficia de ajutor de somaj.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

 

Domnul Ion Varta:

Da, ultima intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Ion Varta:

Pe care vroiam sa i-o adresez doamnei director, in legatura cu finantarea, stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a absolventilor. Pentru acest domeniu se preconizau cheltuieli in suma de 207 mii de lei. Pina la urma, dumneavoastra propuneti o reducere considerabila si aceasta reducere este foarte mare.

Deci, pina la urma, propuneti doar 36 mii de lei, pentru a fi utilizati in acest scop. Din cite cunoastem, la ora actuala, noi sintem campioni absoluti la capitolul instruirea noii generatii, sintem inaintea Statelor Unite, a Japoniei la numarul de absolventi ai institutiilor de invatamint superior la 10 mii de locutori.

In acelasi timp, iarasi din statisticile oficiale va relatez, 80% dintre absolventii nostri sint nevoiti sa isi ia lumea in cap si sa plece la munci peste hotare. Si in aceasta situatie critica, mai mult decit dramatica, dumneavoastra propuneti o asemenea reducere, o reducere considerabila si nu incercati sa le oferiti acest ajutor, pentru ca sa ii ajutam sa se incadreze in cimpul muncii in Republica Moldova. Care este explicatia, de ce o asemenea reducere considerabila figureaza in acest proiect de lege?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Vasile Costea:

Desigur, numarul preconizat era cu mult mai mare, insa persoanele care pot sa profite de acest ajutor sint numai absolventii inmatriculati la comanda de stat. Acest numar este mic si persoanele care ni s-au adresat noua, noi tuturor le-am acordat ajutor, dar, cu parere de rau, numarul acesta a fost mult mai mic decit noi am preconizat.

Acum noi pregatim modificari in legislatia in vigoare si ceva o sa mai vedem si alte categorii, adica nu numai acei finantati de la bugetul de stat pot sa beneficieze de asemenea indemnizatii.

Domnul Ion Varta:

Domnule vicedirector,

Eu am impresia ca dumneavoastra nu aduceti la cunostinta tinerilor specialisti, absolventilor institutiilor de invatamint superior aceasta oportunitate, aceasta oferta si de acea si solicitarile sint atit de mici.

Trebuie sa faceti efort si sa mediatizati aceasta oportunitate ca ei sa profite de pe urma finantarilor pe care le ofera statul pentru a-i amplasa, a le acorda acest ajutor pentru angajare in cimpul muncii, fiindca completam rindurile muncitorilor necalificati, oamenilor antrenati in munci necalificate din contingentul absolventilor nostri cu diplome de studii superioare, este ceva absolut paradoxal.

Trebuie sa facem tot posibilul ca sa ii mentinem acasa, aici, la noi, sa-i antrenam in cimpul muncii, in Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Ion Varta:

Se vede ca nu va onorati in mod exemplar obligatiunile.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

Dinsul a luat act.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte,

As vrea sa va dau o intrebare. In primul rind, sa fac intii o introducere ca toti sintem foarte ingrijorati ca sa avem mai multi bani, sa cheltuim toate directiile care sint incluse si in acest proiect de lege. Dar eu as vrea ca dumneavoastra, totusi, sa accentuati, de cind noi am inceput sa introducem in bugetul social cheltuieli pentru foi, pentru veterani s.a.m.d.

Si cu cit a crescut bugetul asigurarilor sociale in ultimii 4 – 5 ani de zile? Va rog frumos.

 

 

 

Doamna Maria Borta:

Deci, biletele de tratament 4 ani, este o experienta de 4 ani de a acorda foi de tratament, dar bugetul, marimea bugetului estimata pentru anul viitor a crescut aproximativ de 4 ori.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu voi intreba de cite ori a crescut bugetul din 1913, dar o sa intreb cu cit a crescut din 1905, cind a fost prima revolutie acolo, la Petrograd?

Doamna presedinte a Casei Nationale,

As vrea sa imi explicati de ce s-au micsorat compensatiile nominative pentru serviciile comunale cu 2 milioane  800 de lei, de ce s-au micsorat indemnizatiile unice la nasterea copilului pentru persoanele asigurate cu 3 milioane de lei, de ce s-au micsorat indemnizatiile lunare pentru ingrijirea copilului in virsta de la 1,5 ani pina la 16 ani pentru persoanele asigurate cu 3 milioane de lei. Si de ce s-a micsorat indemnizatiile unice la nasterea copilului pentru persoanele asigurate cu 3 milioane de lei? De ce s-a micsorat indemnizatiile lunare pentru ingrijirea copiilor in virsta de la 1,5 ani pina la 16 ani pentru persoanele asigurate cu 3 milioane lei? Si de ce au fost marite alocatiile pentru pensionarii deputati, pentru pensionarii membri ai Guvernului, pentru pensionarii functionari publici?

 

Doamna  Maria Borta:

Va raspund. Deci, in primul rind, toate aceste alocatii se efectueaza la solicitare. Daca la intrebarea numarul beneficiarilor, de ce diminuam cu 3 milioane indemnizatia unica la nasterea copilului? Daca facem o analiza ca numarul beneficiarilor a crescut in anul 2005 fata de anul 2004 cu 9 825 de persoane, acest indicator a fost luat la baza prognozarii numarului beneficiarilor pentru anul 2006, deci, se preconiza 28 420 de persoane. Insa numarul adresarilor dupa indemnizatie pe parcursul anului 2006 nu a crescut in asa masura si astazi el se estimeaza in numar de 26 131 de persoane. Deci, la solicitare atitea persoane s-au nascut, atitea persoane au avut solicitare.

Acelasi raspuns pot sa va dau si marimile, daca o sa insistati, pentru indemnizatia de la 1,5 ani pina la 16 ani. In ceea ce priveste ultima intrebare, toate celelalte pensii si indemnizatii, care au fost din bugetul asigurarilor sociale de stat, au fost ajustate si rectificate prin modificarea initiala cind s-a modificat bugetul asigurarilor sociale de stat. Aceste modificari sint doar partea care vine de la bugetul de stat si anume de aceasta si s-a luat numai partea cea de 50%, care vine de la bugetul de stat, in urma rectificarii bugetului de stat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Doamna presedinte,

As vrea sa va retin atentia la ultimul alineat al notei informative, ca indemnizatiile de deces au crescut. Inseamna ca, cu parere de rau, cu mare parere de rau, in Republica Moldova cetatenii nostri continua sa moara si nu sa se nasca, fiindca indemnizatiile pentru copii se micsoreaza, fiindca nu sint beneficiari, dar indemnizatiile pentru deces cresc. Aceasta este politica guvernarii actuale. Oamenii mor, oamenii pleaca peste hotare, tinerii nu se duc la lucru, fiindca dumneavoastra ati micsorat si alocatiile pentru a stimula angajatorii. Aceasta est politica guvernarii actuale.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Borta:

Nu est politica guvernarii actuale, este o problema demografica cu care se confrunta toata Europa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Borta,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege nr.4754 si constata ca elaborarea proiectului de lege a fost conditionata de modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006, adoptata recent de Parlament, si necesitatea precizarii unor pozitii la venituri si cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat, ca rezultat al executarii acestui buget pentru 9 luni ale anului curent.

Dupa cum stabileste cadrul legal in vigoare, majoritatea platilor ce tin de aplicarea sistemului de asistenta sociala, fiind suportate din mijloacele bugetului de stat, se efectueaza prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat.

Prin urmare, orice modificare a bugetului de stat la capitolul “Plati sociale” atrage dupa sine necesitatea modificarii bugetului asigurarilor sociale de stat. Astfel, precizarea numarului de beneficiari de pensii din rindul militarilor in termin, precum si neadoptarea pina in momentul de fata a actului legislativ, ce prevede indexarea acestor pensii, precizarea contingentului de beneficiari de pensii si diferite compensatii prevazute pentru participantii la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil, de alocatii prevazute pentru invalizii de razboi si compensatii nominative, de indemnizatii pentru copiii in virsta de peste 1,5 ani, au avut ca efect necesitatea micsorarii sumelor estimate si adoptate la aceste pozitii.

In acelasi timp, implementarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar a avut un impact pozitiv si asupra nivelului pensiilor pentru unele categorii de beneficiari, care sint finantate proportional din ambele bugete.

In rezultatul celor mentionate, cit si al majorarii numarului de beneficiari de indemnizatii pentru ingrijirea copiilor in virsta de pina la 1,5 ani si a unor tipuri de alocatii au conditionat majorarea sumelor ce urmeaza a fi transferate la pozitiile date de la bugetul de stat.

La compartimentul “Cheltuieli”, suma drepturilor platite de la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat se propune a fi diminuate cu
14 390 mii de lei. Cheltuielile suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat se propun a fi diminuate la trei pozitii: “Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca.”, “Procurarea biletelor de tratament” si “Fondul de somaj”.

In sumar, in urma precizarilor, suma transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale de stat se propune a fi diminuata cu 25 095 mii de lei, iar suma generala a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat cu 24 091 mii de lei, tinindu-se cont de majorarea articolului “Incasari fiscale” cu  1 milion de lei.

In procesul  discutiilor proiectului de lege in sedinta comisiei sesizate in fond, membrii comisiei au expus un sir de obiectii pe marginea acestuia. In viziunea membrilor comisiei, aceste sume puteau fi utilizate pentru a spori nivelul de protectie sociala a paturilor defavorizate si, in acest sens, a subliniat lipsa unor propuneri din partea Guvernului de modificare a cadrului legislativ. S-a mentionat, de asemenea, ca astfel de initiative au fost inaintate de unii deputati pe parcursul anului curent, dar nu au fost sustinute de Guvern, pe motivul lipsei surselor financiare.

Tinind cont de cele relatate si de faptul ca, prin rectificarea bugetului de stat, Parlamentul a acceptat deja majorarea pozitiilor expuse in acest proiect, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Stimata doamna presedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb: ar putea sa fie posibil ca comisia sa faca demers Guvernului ca sa modifice legile prin care sint stabilite indemnizatiile? Fiindca si anul trecut aceste indemnizatii nu au fost folosite si anul curent nu se folosesc, sa marim suma indemnizatiei.

Fiindca s-a facut o analiza, se cunoaste de acum care este contingentul, ar putea sa marim aceasta suma, ca sa folosim banii. Eu nu cred ca acesti oameni, care sint inclusi in legile corespunzatoare, sint atit de bogati si nu ar putea sa mai primeasca ceva suplimentar. Daca acesti bani nu sint folositi, utilizati.

Doamna  Valentina Buliga:

Nu in zadar in raport am mentionat aceste obiectii si speram ca, incepind cu anul viitor, din numele comisiei pot parveni asemenea propuneri.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

 

Doamna Valentina Buliga:

In doua lecturi? In principiu, sintem in deficit de timp si daca nu aveti alte propuneri si, intr-adevar, acest proiect de lege tine de precizarile facute, comisia ar sustine adoptarea lui si in lectura a doua. Ar propune.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4754. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. Adoptarea proiectului de Lege nr.4754 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4754 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4021 pentru modificarea si completarea Legii privind instituirea unor masuri suplimentare de sustinere a activitatii de intreprinzator desfasurate in localitatile din stinga Nistrului ale raionului Dubasari. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Gheorghe Popa:  

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.39-XVI din 2 martie 2006 privind instituirea unor masuri suplimentare de sustinere a activitatii de intreprinzator, desfasurate in localitatile din stinga Nistrului ale raionului Dubasari, initiativa legislativa a Guvernului, si mentioneaza urmatoarele.

Comisia a examinat propunerile parvenite din partea comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus la articolul 3, alineatul (7) substituirea cuvintelor: “in limita transferurilor de la bugetul de stat bugetului asigurarilor sociale de stat si in fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala” cu cuvintele: “din contul bugetului de stat.”

In principiu, aceasta propunere nu schimba esenta alineatului (7), deoarece Guvernul va veni cu calculele respective si va transfera mijloacele necesare in bugetul asigurarilor sociale de stat si in fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune completarea articolului 3 cu un nou alineat (6): “Cheltuielile necesare pentru plata impozitului funciar detinatorilor de terenuri situate dupa traseul Ribnita- Tiraspol se efectueaza in limita transferurilor de la bugetul de stat bugetelor locale.” Se accepta, dat fiind faptul ca ea este prezenta si in actuala redactie a legii.

Directia juridica propune substituirea cuvintelor: “achitat pentru veniturile obtinute” cu cuvintul “obtinut”, fiind acceptata ca una redactionala.

Comisia sesizata in fond propune ca la articolul 4 alineatul (2), litera c) sa aiba urmatorul cuprins: “Va aproba un Regulament cu privire la modul de efectuare a  compensatiilor si scutirilor oferite rezidentilor zonei economice.” Aceasta propunere, in fond, a fost acceptata. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea legii mentionate in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Popa.

Alte propuneri decit cele evocate de comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Popa,

In prima lectura, eu am facut o mentiune sau observatie si mi s-a spus ca se va discuta in lectura a doua. Eu nu regasesc propunerea si pozitia comisiei vizavi de cele invocate in discutie in prima lectura a proiectului.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Va multumesc.

Intr-adevar, in prima lectura dumneavoastra ati sugerat ideea ca agentii economici care practica, de fapt, si alta activitate... sa se tina cont de aceasta situatie. Noi am examinat impreuna cu Ministerul Economiei si Comertului si tinem sa mentionam ca, de fapt, aceasta se refera numai la persoanele care prelucreaza terenurile agricole.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine, domnule vicepresedinte al comisiei.

Eu, in cele relatate, cind discutam acest proiect de lege in prima lectura, am spus cu totul un pic altceva. Eu spuneam ca noi i-am identificat clar pe acei care urmeaza a fi scutiti. Si cum spune legea, articolul 1 din proiect, alineatul (4): “I-am identificat ca fiind detinatori de terenuri agricole.”

Si eu spuneam atunci ca acesti detinatori de terenuri agricole, avind titlu de detinator, pot practica si alte activitati, nu numai de prelucrare a terenurilor respective. Si eu am spus un lucru foarte simplu, nu am crezut ca este necesar sa fac amendament in scris, ca efectul, de fapt, e unul si acelasi, se respinge. Eu am spus ca sa specificam in lege ca aceste scutiri ale acestor detinatori, care am identificat foarte clar, sa fie scutiti de impozitele respective care rezulta din activitatea propriu-zisa a prelucrarii pamintului.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Corect.

Domnule deputat,

Aceasta si tine de subiectul legii. Deci, eu citesc stenograma exact cum am expus: “Cind un detinator de teren poate sa practice si alte activitati, in afara de cultivarea terenurilor respective.” Si aici sint anumite scutiri de taxe. In continuare conform textului. Deci, noi avem anume in vedere situatia ca agentul economic se ocupa de prelucrarea acestui pamint si sint scutiti anume de aceasta activitate.

 

Domnul  Vladimir Filat:

La care articol va referiti? Ca e specificat clar.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

La.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, eu ma uit in proiectul de lege. Si ma uit la alineatul (4) si scrie foarte clar, alineatul (1): “compensarea” se inlocuieste cu cuvintul “scutirea”. Mai departe alineatul (4): “detinatorii de terenuri agricole situate s.a.m.d., in cazul limitarii accesului, se scutesc de plata impozitului funciar, e clar, plata contributiilor de asigurari sociale de stat, e clar, plata primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, e clar. Eu nu cred ca era ceva in plus daca specificam ca aceste taxe sa rezulte din activitatea propriu-zisa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule Popa,

Aici, probabil, eu cred ca noua ne lipseste formularea din legea propriu-zisa, din Legea nr.39-XVI din 2006, fiindca la articolul in care noi substituim cuvintul “compensatii” prin “scutiri”. Deci, trebuie sa vedem intreg cuprinsul acestui articol, ca sa vedem daca el, intr-adevar, este exhaustiv sau nu.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Nu e cazul. Alineatul (4) prevede foarte clar cine este scutit si in ce cazuri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, care ar fi propunerea? Poate se incadreaza in ceea ce...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, eu spuneam ca, poate, ar fi cazul ca aceste scutiri sa se refere la activitatea aferenta terenurilor.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Asa si este. Asa si spune legea.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Unde, domnule Popa?

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Impozitul funciar se refera doar la activitatea daca prelucreaza pamintul.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Dar plata contributiilor de asigurari sociale de stat?

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Exact la aceeasi activitate.

 

Domnul  Vladimir Filat:

De unde rezulta aceasta?

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Din lege.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Popa,

Atunci, eu am o rugaminte, data viitoare, cind noi vorbim ceva, in raport scrieti foarte clar: ca a fost propunerea deputatului X. Nu s-a acceptat din motiv ca... Si atunci eu am capacitate sa citesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia ne asigura ca toate aceste scutiri, care vin in locul compensatiilor, se refera cu strictete la activitatea aferenta, sa o numim asa, a acestor loturi de pamint?

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte. Ceea ce este scris in Lege: “detinatorii de terenuri” aceasta forma este prevazuta si in Codul funciar. Detinatorii de teren e clar ca acestia sint proprietarii, acestia sint acei care au cota dupa traseu. Aceasta se refera numai la acei care au cota dupa traseu, prelucreaza aceste paminturi. Detinatorii de terenuri aceasta este...

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar detinatorii pot fi, de exemplu, o persoana juridica?

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Persoana juridica?

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Desigur.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Persoana juridica, daca ea a cumparat pamint de la tarani.

 

Domnul  Marian Lupu:

Poate fi.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Are dreptul, desigur.

 

Domnul  Marian Lupu:

Iata aici si intervine intrebarea colegului, caci, daca este in calitate de detinator, nu persoana fizica, ci persoana juridica si are un statut, are mai multe genuri de activitate, ar putea aceste genuri sa depaseasca doar limita activitatii acestui agent economic pe aceste terenuri de pamint, sa mai faca si comert, sa mai faca si alte...

 

 

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Nu, conform legislatiei in vigoare, persoanele juridice autohtone au dreptul sa cumpere pamint. Au acces la aceasta. Avind in vedere ca aceasta este problema despre aceea ca, daca oamenii nu au acces sau agentii economici nu au acces, nu are importanta cine nu are acces, pamintul sta neprelucrat. Atunci venituri de acolo nu sint.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Daca o sa ne referim la lege, conform Legii adoptate la 2 martie 2006, acolo s-a creat o zona specifica, in care agentii economici au posibilitate a fi scutiti de impozit, de a fi scutiti de plata pentru licenta si de plata pentru inregistrare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu imi aduc aminte, cind discutam Codul transporturilor auto s.a.m.d., cind vorbeam la acelasi subiect, noi am identificat foarte clar care sint acei care urmeaza sa fie scutiti de impozitele respective si i-am identificat: prelucratorii de terenuri agricole sint scutiti de impozit pentru mijloacele de transport.

Si atunci eu vorbeam, imi aduc aminte, domnule Todoroglo, pina la urma ati fost de acord ca am specificat in lege, ca nu toate mijloacele de transport urmeaza a fi scutite de impozite, dar numai acele mijloace care sint implicate nemijlocit in procesul tehnologic.

Astazi noi vorbim, am identificat foarte clar care este subiectul scutirii, numai nu am identificat inca o data asupra la ce se refera scutirea respectiva. Poate detinatorul de terenuri sa aiba si alte activitati sau nu? In urma activitatilor respective pot fi generate venituri, in urma carora pot fi impozitate sau in cazul... Pot... Si eu nu inteleg, care e problema? Dati sa specificam clar: in urma la ce sint scutirile respective? Eu mai mult nu vreau sa insist, dar am impresia ca vorbim un pic separat.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Deci, am epuizat discutia.

Microfonul nr.2.

 

 

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Este vorba despre aceea ca in cazul in care detinatorii de teren, eu nu vreau sa explic din cauza ca este scris in lege, detinatorii de teren, persoane fizice sau juridice... din cauza ca poate fi Fabrica de Conserve Causeni, ei au o parte de paminturi pe care le-au cumparat de la cetateni si  au in arenda in partea stinga a Nistrului, produce productie. Este scris: in cazul in care agentii economici nu au acces la prelucrarea pamintului. Iata acolo trebuie sa fie, in cazul in care detinatorii de terenuri nu au acces la prelucrarea pamintului, atunci o sa fie ceea ce doreste domnul Filat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Comisia ce ne spune? Scutirile se refera... Este o norma generala de scutire pentru...

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Pentru toti agentii economici care practica genul de activitate in agricultura, prelucrarea pamintului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doar pentru acest gen de activitate?

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Daca o sa ne referim la alineatul (5), acolo este stipulat clar ca detinatorii de terenuri agricole, situate dupa traseul Ribnita – Tiraspol, in cazul limitarii accesului la aceste terenuri si in continuare conform textului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Popa,

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4021 in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul  Marian Lupu:

72 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4021 este adoptat in lectura a  doua.

Proiectul de Hotarire nr.4526 privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale.

Guvernul. 

 

Domnul Valentin Mejinschi – directorul Centrului pentru Combaterea
                                                                  Crimelor Economice si Coruptiei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Va propun pentru examinare, dezbateri si aprobare proiectul de Hotarire privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului nr.421 din 16 decembrie 2004 si anume Planul de actiuni pentru perioada 2007 – 2009 intru implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei. Din start, vreau sa mentionez ca este un proiect national, elaborat si inaintat Parlamentului de catre Guvern, care, de altfel, are ca scop implementarea strategiei nationale anticoruptie privind promovarea politicilor anticoruptionale, obiectivul principal fiind diminuarea coruptiei in tara.

Proiectul Planului este perfectat in corespundere cu prevederile punctului 3 din Strategia nationala anticoruptie si corespunde structural acestei strategii. Astfel, proiectul include 4 capitole, 9 obiective generale de activitate si 88 de actiuni specifice si concrete in vederea atingerii acestor obiective. Citeva cuvinte referitoare la continut. Dupa cum am mentionat, pe linga activitatile de ordin general, termenele de realizare si institutiile responsabile, in Plan sint indicate atit actiuni concrete, care tin nemijlocit de aspectul diminuarii coruptiei prin combatere, prevenire si educare, cit si unii parametri ce vizeaza rezultatul scontat.

Onorata asistenta,

Proiectul acestui plan a fost elaborat in baza propunerilor inaintate atit de autoritatile publice centrale, cit si de organizatiile nonguvernamentale incadrate in sectorul asociativ. Au fost luate in considerare propunerile si obiectiile Aliantei anticoruptie, in general, al “Transparency international Moldova”, in special. De asemenea s-a tinut cont de recomandarile organismelor internationale inclusiv ale celor europene, cum ar fi recomandarile Greco, Spai, Monival si altele.

Nu in ultimul rind s-au luat in considerare si exigentele legislatiei internationale de specialitate, cum ar fi Conventia ONU impotriva coruptiei, conventiile penale si civila privind coruptia. Vreau sa va anunt ca activitatea in vederea elaborarii acestui proiect a demarat in iulie curent. Autoritatile publice centrale, inaintind propunerile respective conform Hotaririi Guvernului nr.812 din 11 iulie 2006, dupa analiza si generalizarea propunerilor parvenite, proiectul Planului a fost remis spre examinare si avizare autoritatilor publice centrale, grupului de monitorizare si Aliantei anticoruptie.

Sugestiile si opiniile inaintate au fost generalizate si luate in considerare la etapa definitivarii proiectului. Proiectul Planului, de asemenea, a fost pus in discutie si in cadrul Conferintei nationale anticoruptie, desfasurata la 9 decembrie curent.

Stimati deputati,

E posibil ca proiectul Planului propus nu este lipsit de unele neajunsuri. Insa nu este un Plan al unei institutii sau ambitia personala a cuiva. Exista o ambitie sanatoasa  de a promova politici anticoruptionale in vederea diminuarii acestui flagel, fapt care, de altfel, a generat atit elaborarea Strategiei nationale, cit si Planul de actiuni de implementare a acesteia.

Se cunoaste ca activitatea anticoruptionala este o parte componenta si foarte importanta a procesului de integrare europeana. Si sintem sustinuti in aceasta activitate. Din aceste considerente, rog sa sustineti aprobarea proiectului Planului de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei pe anii 2007 – 2009.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre raportor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule director,

O intrebare. Organismele internationale mentioneaza ca  Republica Moldova nu are parte de investitii masive directe din cauza coruptiei in Republica Moldova. Si as vrea sa va intreb pe dumneavoastra. Dumneavoastra  aveti Planul de actiuni pentru combaterea acestui flagel. Care indicatori au fost pusi la baza acestui plan de actiuni si cum au fost ei atinsi? Adica am in vedere Planul precedent de actiuni.

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

Daca e sa ne referim la planul precedent, adoptat de asemenea in Parlament la finele anului trecut, au fost 49 de masuri. Si aici, 40 dintre aceste 49 de masuri au fost executate integral, 5 se afla in derulare si, spre regret, neexecutate au fost 4 obiective, dar...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule director,

Eu am intrebat despre efectul acestor actiuni care au fost indeplinite? El trebuie sa fie masurat printr-un indicator. Care este indicatorul care masoara aceasta eficienta?

 

Domnul  Valentin Mejinschi:

Eu cred ca indicatorul principal este acela ca, daca acum doi ani tara era pe locul 117 printre tarile de coruptie, acum sintem pe locul 81. Eu consider ca acesta este un progres al tarii.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu inteleg ca dumneavoastra ati numit o cifra oarecare.

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

Dar dumneavoastra numiti indicatorii si eu am sa va numesc. In baza indicatorilor care nu formeaza Centrul.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, trebuie sa fie un indicator care... In general, orice plan de actiuni trebuie sa contina niste obiective. Obiectivele trebuie sa fie masurate cu niste indicatori: masurabili, cuantificabili, adica ca sa ii putem pipai. Stiu ca au fost atit, au ramas atit. Citi sint la noi corupti? Mai multi, mai putini? Citi? Inseamna ca trebuie sa fie undeva niste cifre.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Vreau sa continuu poate ideea domnului Cosacriuc si sa constat ca si anul curent, ca si anul precedent, nu am auzit un raport despre indeplinirea programului sau planului de actiuni in domeniul respectiv, desi aici, in aceasta sala, acum citeva zile ni s-a promis de catre Presedintele Parlamentului ca astazi vom audia un asemenea raport. Nu stiu ce sa facem sau cum sa procedam in asemenea cazuri, cind Presedintele Parlamentului nu isi onoreaza cuvintul? Imi pare rau ca dumnealui lipseste acum in sala si nu poate sa raspunda la aceasta intrebare.

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

Stimati deputati.

 

 

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Intrebarea mea este urmatoarea. Conform estimarii “Transparency international”, daca in anul 2000, pentru a scapa de mita, trebuia sa platesti 34 din suma de care era pagubit bugetul, anul trecut sau anul curent aceasta suma... anul trecut, da, a crescut pina la 40 la suta. Deci, cum explicati dumneavoastra aceasta tendinta? In rezultatul luptei iese ca cetatenii, pur si simplu, platesc mai mult?

 

Domnul  Valentin Mejinschi:

Aceasta iarasi reiese din sondaje.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Conform estimarilor “Transparency international”, nu a mea sau a unui organism international, cu care dumneavoastra conlucrati, din cele ce cunoastem noi foarte bine.

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

E clar, sint niste indici pe care nu ii elaboreaza Centrul sau statul, ii elaboreaza organizatiile neguvernamentale. Si acesti indici... organizatia respectiva a inceput sa elaboreze indicii respectivi din anul 2001, cu echilibru intre toate statele. Si eu inca o data mentionez ca la noi in republica, in ultimii ani, sint facuti primii pasi. Noi nu sintem satisfacuti de rezultatele pe care le avem, desi ne-am amplasat de pe locul 117 anul trecut pe locul 95, iar anul curent – pe 81. Dar daca consideram ca, totusi, au iesit din negru citeva bugete, acesta este rolul organelor si de drept, si de control, si indeobste al organelor statale.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Desigur, eu sint de acord cu ceea ce ati spus partial dumneavoastra, numai ca intrebarea mea a fost putin alta. Eu as putea sa va numesc cifra anului 2000, cind eram pe locul 64 la capitolul coruptie si atunci nu stiu daca o sa incercam sa cautam acum cifrele, care mai bine sau care mai rau. Eu pot sa va mai aduc si alte explicatii, din cele ce am citit eu, ca nu intotdeauna erau toate tarile introduse in sondajele respective. Mai este si alta explicatie, ca in alte tari s-a  inrautatit tot situatia, nu inseamna ca la noi s-a imbunatatit situatia.

Intrebarea mea a fost insa alta. De ce in anul 2000, pentru a scapa de responsabilitate, trebuia sa platesti 34% din suma care ara pusa la indoiala sau se presupunea ca sint delapidari de la buget, de exemplu, si de acum aceasta suma a crescut la 40 la suta? Iata care este intrebarea mea. Nu locul unde se afla Republica Moldova. Aceasta intrebare a fost pusa de alti deputati. 

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

Domnule deputat,

Eu as vrea sa va raspund altfel. Daca dumneavoastra ati face o analiza, veti vedea: organele de control cit dadeau la stat? Cit se ducea la stat eficienta in rezultatul controalelor.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Era foarte joasa. Da, era joasa, stim.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Joasa.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Dar eu va spun inca o data cifrele facute de partenerii dumneavoastra din Alianta.          

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Eu vreau sa termin, pur si simplu, raspunsul. Si vreau sa va informez ca in raportul prezentat de Centru la dumneavoastra sint datele statistice. Dar in datele statistice nu este inclus un lucru, ca este, pur si simplu, strategia pe 2006, ce este implementat. Dar vreau sa aduc la cunostinta tuturor deputatilor ca eu am sa vorbesc numai de activitatea Centrului, desi acum noi... este pus in discutie Planul strategiei pe tara. Dar am sa va aduc la cunostinta rezultatele pe Centru. Ca in patru ani de zile s-au dus bani ches la buget 172 de milioane de lei.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Domnule director,

Nu este exclus ca este o cifra fascinanta. Nimeni insa nu poate sa imi spuna, trebuia sa vina 400, 800, 900 de milioane. Cred ca nimeni.

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

Nu, noi vorbim totusi de eficienta lucrului.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Da, eu vorbesc tot de eficienta, de aceea eu si spun ca nimeni nu poate sa ne spuna astazi, trebuia sa fie 1 milion mai mult sau mai putin. Sinteti bravo ca ati  adus suma aceasta. Poate ca trebuia de adus mai mult, poate mai putin, nu stiu, nu pot sa va dau acum. Eu v-am pus, insa, intrebarea clar. Si dumneavoastra ar trebui sa imi raspundeti, de fapt, de ce astazi coruptia in sensul cifrelor date, in organele de stat, intr-un fel, a crescut. Ce intreprindem noi, Republica Moldova, ca sa reducem acest flagel? Pe mine aceasta ma intereseaza.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

De aceea astazi si se aproba Planul respectiv.

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Da, dar aceasta ati spus-o si anul trecut, si in 2004 la sfirsitul anului. De aceea, si am pus cifrele acestea ale sondajului dumneavoastra.

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

Dumneavoastra va referiti la care sondaj? Caci am atitea sondaje...

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Nu sondaj, este vorba de estimarea efectuata de “Transparency international”. Si se numeste, daca nu gresesc eu, suma care trebuie platita pentru a scapa de tragerea la raspundere. Iata care este. Si sint “Transparency international” colegii dumneavoastra din Alianta anticoruptie, de care ati vorbit dumneavoastra. Conlucrati, am vazut si avizele care va dau la toate proiectele de documente. Deci, se vede ca este o conlucrare. Dumneavoastra nu puteti sa spuneti ca este o estimare a mea sau a altcuiva, cetatean cointeresat in aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule director,

Din luarea de cuvint a Presedintelui  tarii ieri in fata jurnalistilor, daca citeste un om mai atent, rezulta ca cele mai corupte persoane in statul acesta sint in actualul Parlament. Acolo se face trimitere la o suma de vreo 240 de mii de dolari gasiti intr-o  banca, apoi s-a vazut ca este a unui deputat. Se face trimitere la Centrul pe care dumneavoastra aveti onoarea sa il conduceti. Eu va rog sa nu cada umbra asupra intregului Parlament sau asupra fiecaruia din acesti prezenti, sa numiti numele care l-ati dat Presedintelui tarii.

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

Deocamdata acest caz se documenteaza inca. Vreau sa aduc la cunostinta ca nu sint numai 240 de mii, dar sint 2 milioane de dolari, care se afla indeobste la Centru. Este prima suma de 1 milion 728 de mii de dolari, care sint retinuti. Si a doua suma de 240 de mii de dolari, care se afla pe contul depozitar.  Decizia definitiva inca nu este. Cind va fi decizia definitiva, o sa venim in Parlament  cu informatia respectiva.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, in acest caz trebuie sa dati o consultatie juridica Sefului statului ca conform principiului nevinovatiei, sa nu numeasca si sa nu umbreasca Parlamentul cu diferite date.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte.

Mai mult ca o constatare, dar si o intrebare.

Domnule general,

Spuneti, va rog frumos, care ar urma sa fie efectul implementarii Strategiei in forma in care este prezentata spre adoptare?

Eu special am specificat in forma prezentata, cu masurile care sint prezente in Strategia respectiva, fiindca, din punctul meu de vedere, efectul Strategiei care este anume una nationala, ca sa aiba efect, sa diminueze viciul nostru national si anume coruptia, nu poate sa aiba loc acest efect numai daca ne oprim la capitolul de elaborare a actelor legislative si normative prezente in aceasta Strategie.

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Acest aspect eu l-am invocat si in discutiile din cadrul comisiei. Din punctul meu de vedere era foarte util si chiar necesar ca in aceasta Strategie sa fie si componenta care sa includa foarte clar adoptarea acestor acte care urmeaza sa fie elaborate, fiindca in caz contrar, din punctul meu de vedere, aceasta este mai mult o Strategie a Guvernului, care se rezuma la elaborarea actelor respective sau a proiectelor respective de lege. In momentul in care ele sint elaborate, oricum ramine la nivel de idee, initiativa sau intentie. Efectul urmeaza a fi produs in momentul in care este adoptat actul respectiv si nu in ultimul timp implementat.

Din punctul meu de vedere, aceasta Strategie urmeaza a fi adoptata. Este un document necesar, cunoastem ca, de fapt, sint si anumite conditii vizavi de finantarea implementarii Strategiei s.a.m.d. Dar consider ca si aceasta am vrut, de fapt, sa mentionez mai mult, este absolut necesar ca, in urma adoptarii Strategiei noi, includem in planul de activitate a Parlamentului termene clare si rezonabile pentru adoptarea proiectelor, care urmeaza sa le elaboreze Guvernul.

Si inca o mica constatare. Eu consider ca, prin declaratii si prin discutii un pic contraproductive vizavi de punerea unor planuri ale organelor, care urmeaza sa se ocupe de vegherea asupra respectarii legilor, citi bani ati dat la buget, sau citi bani urmeaza  sa dati, un pic distorsionam insasi ideea activitatii acestor institutii.

Domnule general,

Eu imi cer scuze de o introducere atit de lunga, dar intrebarea oricum ramine. Considerati dumneavoastra ca Strategia adoptata va avea efect, daca ne rezumam numai la nivelul de elaborare?

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Daca noi revenim in baza planului adoptat in 2006, au fost elaborate sapte legi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, dar au fost adoptate ele?

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Aceasta de acum este a doua intrebare, de care noi nu ducem responsabilitate si nu putem pune termen la implementarea, la adoptarea legilor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule general,

Noi putem sa ne punem termen, la fel cum ne-am pus termen cind am adoptat planul de activitate. Si acesta a fost motivul de ce am discutat, am invocat problema si in discutiile in comisie si astazi in plen. Fiindca eu stiu ca sint proiecte reusite elaborate atit de Centru, cit si de Guvern, cum ar fi si aceeasi Lege privind raspunderea ministeriala, Legea privind lobbysmul, am impresia ca este deja la faza finala de elaborare.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

De elaborare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ce folos ca noi elaboram si o punem undeva pe un raft si asteptam cind noi vom face ceva.

Domnule Presedinte,

Eu consider ca este un lucru absolut necesar ca macar sa luam act de informatie si sa ne spunem ca la inceputul sesiunii urmatoare sa stabilim un plan calendaristic, care sa rezulte din Strategie si sa il respectam, ca efectul sa fie unul real, nu declarativ.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule director,

Dumneavoastra ati anuntat niste cifre si aceasta si m-a facut sa va pun o intrebare. Spuneti, va rog, care este eficienta structurii pe care o conduceti si cum apreciati dumneavoastra aceasta eficienta?

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

Dar ce tangenta are aceasta la strategia pe care o punem acum in discutie?

 

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Imi pare ca eu pun intrebari aici, nu dumneavoastra.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Domnule deputat,

Eu vreau sa va aduc la cunostinta ca acum se pune in discutie Planul de actiuni pe anul 2007 – 2009.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule director,

Nu trebuie sa imi aduceti la cunostinta, dar raspundeti la intrebare. Daca nu raspundeti dumneavoastra, am sa va raspund eu, dar mie nu imi puneti intrebari. Eu am sa va raspund benevol. Aici dumneavoastra raspundeti la intrebarile pe care le dau deputatii, dar nu puneti intrebari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mai calm.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Noi intelegem obrazniciile, dar nu pina la atita chiar.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Domnule Bolboceanu,

Eu va rog frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule general...

 

Domnul Valentin Mejinschi;

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu va rog sa urmam niste norme de dialog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Da, de acord. Dar educatia, cind vin in Parlament sa se poarte adecvat, asa cum se cere sa se poarte cu Parlamentul.

 

 

Domnul  Valentin Mejinschi:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Eu imi cer scuze, nici o data nu mi-am permis.

Domnule Bolboceanu,

Eu v-as da un sfat.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dragul meu,

Nu-mi dati sfaturi. Tu raspunde-mi la intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule general...

 

Domnul Valentin Mejinschi: 

Domnule Bolboceanu,

Eu va rog sa ascultati. Va dau un sfat.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Tu raspunde la intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule general,

O clipa. Asa, noi riscam discutia sa alunece intr-o albie absolut inadmisibila pentru aceasta sala. Ambii colegi va calmati. Rog sa continuam intr-o modalitate calma.

Va rog, microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Eu am solicitat raspuns la intrebare nu un sfat, nu. Dar daca domnul director nu vrea sa raspunda, o sa ii raspund eu. Pentru ca dumnealui a anuntat ca centrul in 4 ani de zile a adus la buget 170 de milioane, o structura cu aproape 1000 de oameni. A consumat de la buget aproape 200 milioane.

Domnule director,

Conform normelor europene, si dumneavoastra trebuie sa stiti acest lucru, o structura de control nu este eficienta daca la 1 leu cheltuit nu aduce 3 la buget, minimum. Norma europeana e 1 la 10, ca sa o cunoasteti. 

Si inca o experienta din Republica Moldova. Departamentul Control Financiar si Revizie, care a activat conform unui regulament al Guvernului si nu prin lege si cu atitea imputerniciri, pe parcursul anilor 1998, 2001 a adus la buget aproape
100 milioane de lei, dar a consumat din buget 19 milioane de lei, pentru ca bugetul anual al Departamentului era de 4,6 milioane de lei.

Iata aceasta eu as considera ca este eficienta, nu ceea ce anuntati dumneavoastra aici. Si acele dosare care au fost camuflate si nu au ajuns nici pina astazi in judecata. Si ne propuneti astazi iar niste actiuni ca, contra pedagogilor, scolilor care se darima, medicilor si institutiilor medicale s.a.m.d. coruptia in organele centrale de stat si sondajele care au fost in Republica Moldova efectuate si de expertii internationali demonstreaza acest lucru.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Domnul deputat,

Eu va dau un sfat si dumneavoastra nu ati ascultat raspunsul meu pina la sfirsit. V-as da un sfat, sa veniti la Centru si, spre regret, asculta toti acum, m-ati impus la acest fapt, sa veniti sa va luati mobila personala care se afla la Centru.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Si se afla, spre regret, la balanta Centrului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acum indiferent de...

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Dar alta mobila de adus inapoi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule general,

Eu vorbesc in momentul de fata. Citeva lucruri... si eu imi permit sa ofer asemenea sfaturi, inclusiv pentru colegi, mai temperat, inclusiv pentru domnul general, mai usor cu sfaturile aici, in sala.

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Intr-adevar, noi nu putem face abstractie de sondajele care se fac, chiar un ultim sondaj Ghelap care consuna cu rezultatele “Transparency International Moldova” si care plaseaza Republica Moldova pe un loc ingrijorator in privinta starii combaterii coruptiei.

Si vreau sa va spun ca, daca noi facem abstractie de acest lucru, noi facem abstractie de observatiile si observarile pe care le au acei care ne monitorizeaza din Occident, in legatura cu care ei isi decid actiunile si investitiile. De aceea, intrebarea mea este ... conform ultimelor sondaje, rezultat clar si s-a comentat in presa ca cea mai corupta familie din Republica Moldova este familia Voronin.

Pe mine ma intereseaza in ce masura Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si-a propus sa tina cont si sa se autosesizeze pe baza experientelor din ultimii 2 noi in legatura cu semnalele din presa si cu sondajele, pentru ca sa nu ajungem la anul cu rezultate si mai proaste. Si va amintesc ca, cel putin, o conferinta internationala recenta, la care a participat si Brius Gexon, dar si un ministru lituanian de externe, unde, printre recomandarile facute, un loc important a ocupat combaterea coruptiei.

De ce in acest sens atitudinea dumneavoastra atit de lejera, de nepasatoare fata de rezultatele sondajelor care se fac din perceptia oamenilor, iar oamenii stiu ce fac si cui platesc si cit platesc, cum o explicati si cum aveti de gind, si ce masuri aveti de gind, ca sa feriti, inclusiv conducerea statului, de aceste invinuiri si sa demonstrati ca nu sint asa?

Dar deocamdata, perceptia este alta, fapt care il enerveaza pe Presedintele Voronin, am vazut aseara clar.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Eu ce vreau sa va spun, ca sondajul respectiv, dati sa luam de cine el e efectuat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sondajele Ghelap nu sint efectuate la sugestia dumneavoastra. Ele exista si sint de mare prestigiu. Imi pare rau ca aveti aceasta atitudine.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Da, sint, spre regret, sondaje efectuate la comanda.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Stiti foarte bine...

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Domnule general,

Am o intrebare si, probabil, si propunere, si as vrea sa stiu punctul dumneavoastra de vedere. Ma refer la un punct benefic, din punctul meu de vedre, – 4, 5 – efectuarea unor sondaje anuale de opinie publica privind perceptia si atitudinea fata de coruptie, precum si atitudinea fata de prestatia Centrului s.a.m.d. dupa text, la compartimentul executor, deci figureaza Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, prin contract s.a.m.d cu alte institutii.

Intrebarea mea este urmatoarea: considerati dumneavoastra ca vor fi prezentate obiectiv rezultatele acestor sondaje la acest compartiment – coruptia, in cazul in care in calitate de organizator sau executor, cum e scris aici, este anume Centrul?

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Eu vreau sa va raspund la aceasta intrebare ca Centrul organizeaza, dar efectueaza sondajul respectiv expertii Consiliului Europei. Centrul nu are nici o atributie la efectuarea sondajelor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule general,

Propunerea mea este urmatoarea. In viziunea mea, sondajele urmeaza a fi organizate, desfasurate, executate, in orice varianta, ma rog, de interpretare, doar de institutii specializate. Eu cred ca in acest caz este necesar un punct special sau o nota la acest document, prin care sa concretizam ca Centrului ii revine doar functia de a achita sumele necesare pentru acest sondaj.

In modul cum e fixat aici rezulta ca Centrul este unul dintre organizatorii acestor sondaje. Eu poate gresesc, dar, din punctul meu de vedere, nu este cel mai corect lucru.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

A doua interventie?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Iertati-ma, eu am ramas cam muta cind domnul Mejinschi mi-a raspuns acest lucru si nu am intervenit imediat cu a doua intrebare, iarasi care tine de nepasarea sau de atitudinea foarte preconceputa si negativa care nu face fata si cinste Republicii Moldova.

In mesajul de adio, interventia de adio, cuvintarea de adio, facuta de ambasadoarea Statelor Unite Heder Hoges in fata studentilor si a cadrelor didactice de la ASEM, a fost mentionat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in sens negativ, in sensul ca, de fapt, este cel care se opune reformarii si restructurarii, subtextul fiind clar, adica de a se reforma si reorganiza in acest fel incit sa combata coruptia si sa nu o dezvolte. Aceasta a fost clar spus.

De fapt, ambasadorii rar cind fac referinte concrete, ei fac doar observatii de ordin general. Ma intereseaza, cum ati reactionat dumneavoastra si cum s-a reflectat o asemenea pozitie expusa de un ambasador al unei tari, cum sint Statele Unite ale Americii, in activitatea dumneavoastra, cind dupa aceasta, de fapt, situatia in privinta coruptiei s-a agravat in Republica Moldova si mai ales ca il sfatuiti si pe domnul Voronin sa se dedea la niste aprecieri care nu fac decit sa ne compromita in fata Occidentului.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Am inteles intrebarea. Eu am vrut sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, cu ajutorul expertilor din Statele Unite ale Americii, cu expertii de la Consiliul Europei, prima reorganizare care a fost la Centru in 2004 si cu reducerea a 45% din efectiv s-a lucrat anume cu expertii din Statele Unite ale Americii. Ei au acceptat varianta Centrului.

In 2005, cind a fost a doua organizare si cind au fost inca 5, 10% reduse
s-a lucrat iarasi cu expertii din Statele Unite ale Americii si cu expertii din Uniunea Europeana. S-au acceptat propunerile respective. Acum propunerile care au fost acceptate, si ele sint in planul “Millenium”, prima este tot si un punct optimizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Si acum la acest plan, la aceasta varianta se lucreaza, dar, totusi, eu nu as considera ca nu sint progrese. Sint pasi facuti, de care, am spus, nu sintem satisfacuti cum se lupta cu coruptia. Dar sint primii pasi, desi, daca sa socotim, rezultate sint.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Stimate domnule general,

In raportul prezentat noua ni se spune ca in mai multe institutii ale statului s-au format structuri ale securitatii interne pentru eliminarea coruptiei din acestea, cu exceptia Curtii Supreme de Justitie. Daca puteti explica acest lucru. Si as vrea sa va intreb, care sint pasii pe care ii intreprindeti in sensul eliminarii coruptiei din justitie in tara noastra.

Multumesc.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Spre regret, dumneavoastra cunoasteti ca pina in noiembrie anul curent Centrul nu a avut dreptul, nu a avut dreptul legitim sa se ocupe cu coruptia in sistemul de justitie si de Centru au fost depistate mai multe fapte. Chiar vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra, chiar astazi am iesit la Procurorul General cu un demers in adresa unui judecator ca sa fie deschisa procedura, ca sa accepte deschiderea urmaririi penale fata de un judecator. Au fost depistati la vreo 8 judecatori care, dupa documentele care se aflau la Centru, au savirsit componenta de infractiune.

Eu vorbesc chiar de inregistrarea aceluiasi transport, cind se vorbea de aproximativ de 1000 de masini luxoase... a fost introdus. Multi judecatori cite 30, 40 de sentinte au pronuntat. Materialele respective au fost trimise la Procuratura Generala. Pe doua din ele s-a pornit urmarire penala, pe celelalte sint in derulare.

Dar, totusi, dati sa vedem in ce consta eficienta data. Noi acum elaboram, aceasta e primul plan care... el si aici este masura respectiva care se introduce si la Ministerul Justitiei. Acum cu noua conducere pe care a numit-o la Curtea Suprema de Justitie, eu cred ca va fi elaborat un plan de combatere anume a flagelului respectiv.

Noi nu putem spune ca toata justitia e corupta. Aceasta nu putem spune, caci sint judecatori care cu cinste isi fac datoria lor. Dar sint unii, spre regret, care fac faima. Iata cu aceste persoane trebuie sa se clarifice organele competente.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule general.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat Proiectul de Hotarire a Parlamentului privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului din decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni respectiv.

In conformitate cu punctul 3.1 din Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei, care prevede actualizarea periodica a Planului de actiuni pentru implementarea acesteia, si tinind cont de realitatea obiectiva a proceselor sociale in tara si de dezvoltarea bazei legislative in vederea consolidarii capacitatilor anticoruptionale, se impune operarea unor modificari si completari in planul nominalizat.

Astazi nu ne punem ca scop sa efectuam analiza ampla a starii de lucruri in combaterea coruptiei sau sa dam o apreciere organelor de resort care se ocupa de prevenirea si combaterea coruptiei in stat.

Informatia necesara la acest compartiment si anume raportul national privind progresele si dificultatile inregistrate in procesul implementarii Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si nota informativa privind realizarea Planului de actiuni in perioada de 11 luni au fost difuzate fractiunilor parlamentare in scris, expuse pe site-ul Parlamentului, iar deputatii neafiliati au fost informati despre aceasta.

In raportul comisiei voi prezenta o scurta informatie referitor la realizarea Planului pentru anul 2006 si asupra proiectului Planului de actiuni pentru perioada 2007 – 2009 in vederea implementarii Strategiei nationale anticoruptie. Astfel, pentru anul 2006 in Planul de actiuni au fost specificate 49 de masuri, cu stabilirea termenului de executare si nominalizarea institutiilor de resort.

Spre exemplu, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a fost specificat in 36 de masuri. Procuratura Generala si Serviciul de Informatii si Securitate – in 14. Ministerul Afacerilor Interne – in 12, Ministerul Justitiei – in 10, ONG-urile urmau a fi antrenate in realizarea a 15 masuri.

Pentru a asigura un proces anticoruptional eficient, statul are nevoie de promovarea si consolidarea capacitatilor in diferite domenii si inclusiv cadrul legislativ eficient si adecvat. Cadrul institutional eficient, societatea civila proactiva si cooperanta, colaborarea eficienta la nivel national si international, Strategia nationala anticoruptie, precum si alte programe guvernamentale sint fundamentate pe ideea ca fenomenul coruptiei este o disfunctie de sistem si afecteaza cadrul normativ si institutional al relatiilor interumane.

Astfel, excesul normativ, ca si lipsa reglementarilor legale in anumite domenii, alimenteaza factorii de risc pentru coruptie. Aceasta situatie impune sporirea eforturilor la elaborarea proiectelor de acte legislative in vederea facilitarii procesului de prevenire si combatere a coruptiei. Un mediu favorabil pentru perfectionarea cadrului legislativ national si ajustarea acesteia la standarde legislative internationale va permite tarii ratificarea Conventiei ONU impotriva coruptiei, semnata de Republica Moldova la 27 septembrie 2004.

In scopul perfectionarii legislatiei anticoruptie si ajustarii cadrului legislativ national la standardele internationale, a fost elaborat proiectul de Lege cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei, proiectul prenotat a fost expertizat de catre Consiliul Europei, recomandarile fiind acceptate integral.

Intru asigurarea unui nivel inalt al transparentei si responsabilitatii functionarilor publici, eficientizarii sistemului public si consolidarii cooperatiei institutiilor publice cu societatea civila, au fost elaborate o serie de acte legislative dupa cum urmeaza:

- proiectul de Lege cu privire la raspunderea ministeriala. Remis spre avizare institutiilor de resort in noiembrie 2006;

- proiectul de Lege privind administratia publica centrala de specialitate. Remis spre avizare institutiilor de resort in octombrie 2006;

- proiectul de Lege cu privire la serviciul public si statutul functionarului public. Avizat de catre toate institutiile interesate;

- proiectul de Lege cu privire la conflictul de interese. Remis Guvernului spre examinare in octombrie 2006;

- proiectul de Lege cu privire la declararea veniturilor, averii si mijloacelor de obtinere a venitului de catre persoanele fizice cetateni ai Republicii Moldova. Remis Guvernului in octombrie 2006;

- proiectul de Lege cu privire la transparenta decizionala, aprobat de Guvern la 13 septembrie 2006 si remis Parlamentului spre examinare;

- Codul de conduita a functionarului public. Aprobat de Guvern in octombrie 2006 si remis spre examinare Parlamentului.

In scopul eficientizarii si consolidarii capacitatilor de reprimare a manifestarilor de spalare a banilor si finantare a terorismului, precum si in vederea ajustarii legislatiei nationale la prevederile si recomandarile internationale in domeniu a fost elaborata o redactie noua a Legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

De asemenea, s-a elaborat si proiectul Strategiei nationale in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului, care urmeaza a fi implementat in baza unui plan de actiuni care este in faza de elaborare.

In vederea minimizarii oportunitatilor de coruptie in procedurile de achizitii publice, inclusiv in vederea perfectionarii ajustarii mecanismului de reglementare a achizitiilor publice la cerintele acordului Organizatiei Mondiale a Comertului privind achizitiile publice si directivelor Uniunii Europene in materia vizata a fost elaborat si prezentat Parlamentului proiectul Legii achizitiilor publice.

Eventuala influenta a unor interese de grup asupra organelor puterii de stat a impus abordarea publica a oportunitatii privind elaborarea actului normativ respectiv ce ar reglementa activitatea de lobbysm in Republica Moldova. In acest context, s-a desfasurat in mai 2006 o masa rotunda cu genericul “Oportunitatea elaborarii proiectului de Lege cu privire la lobbysm”, la care au participat atit reprezentantii institutiilor de stat, cit si ai organizatiilor nonguvernamentale.

Existenta fenomenului coruptiei in Republica Moldova este confirmata si prin inregistrarea si depistarea anuala de catre organele de drept a actelor de coruptie. Amplificarea procesului anticoruptie, cresterea complexitatii acesteia in republica nu poate fi realizata in afara unei promte si corecte cunoasteri a realitatii despre coruptie, scop urmarit in cadrul unor studii organizate atit de Centru, cit si de alte organizatii nonguvernamentale.           

Stimati deputati,

La capitolul realizarea Planului de actiuni pe anul 2006 mentionam ca din plan nu au fost executate masurile prevazute in punctele 3.1, 3.6, 3.7 si 4.3. Motivele sint diferite. La concret, masura 3.1 privind realizarea unor standarde in realizarea unor sondaje sociologice privind perceperea coruptiei si atitudinea fata de aceasta a populatiei nu a fost realizata din lipsa mijloacelor financiare.

Alta masura 3.6 privind crearea unui sistem informational de prelucrare electronica a operatiunilor financiare limitate, cumulative si suspecte, cu conectarea acestora la reteaua internationala a grupului “Igmond”, nu poate fi executata pina cind Republica Moldova nu va adera la acest grup. O veriga principala a mecanismului de implementare a Strategiei nationale  anticoruptie o constituie monitorizarea eficienta a relatiilor masurilor prevazute in Planul de actiuni si executate de catre institutiile vizate. Conform Strategiei nationale, aceasta functie este atribuita si realizata de catre grupul de monitorizare privind implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni pentru realizarea ei.

Acest grup de monitorizare a fost format in februarie 2005 prin decret Prezidential. Pe parcursul anului 2006, grupul de monitorizare s-a intrunit in zece sedinte de lucru, s-au audiat darile de seama ale unor dintre autoritatile publice, responsabile de executarea actiunilor specifice. Astfel, in perioada de referinta, au raportat Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Educatiei si Tineretului, Ministerul Culturii si Turismului, Camera de Licentiere, Agentia Rezerve Materiale, Achizitii Publice, Ajutoare Umanitare, Consiliul National pentru Acreditare si Atestare, Procuratura Generala, Curtea de Conturi, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerul Justitiei, Ministerul Dezvoltarii Informationale, si Serviciul Vamal. In scopul verificarii informatiilor prezentate de catre institutiile responsabile, conform hotaririi grupului, s-au format grupuri de lucru speciale care au studiat starea de lucruri in aceste ministere.

Sintem convinsi ca primele persoane ale structurilor statale nu numai ca au constientizat necesitatea contracararii coruptiei, dar si intreprind masuri bine chibzuite in aceasta. Cu referinta la darile de seama ale ministerelor, serviciilor si altor structuri statale, se poate de tras urmatoarele concluzii: s-au intocmit cu planuri concrete in acest domeniu; s-au intarit responsabili din ministere, de regula viceministri, s-au format structuri de securitate interna in toate institutiile, exceptie facind, cum s-a mentionat astazi, Curtea Suprema de Justitie; se intreprind masuri pentru a indeparta functionarul de stat de contacte directe cu persoanele care au careva interese la aceste ministere; este luat la un control strict accesul in institutii; se introduc ghisee unice, s-a inceput eliberarea unor acte prin intermediul postei s. a.; se introduc telefoane de incredere.

Totodata, cred ca toti sintem constienti ca aceste masuri nu intotdeauna dau efectele asteptate, atunci cind functionarul de stat si, in primul rind, acei care nemijlocit sint imputerniciti sa efectueze careva servicii din numele statului, nu constientizeaza gravitatea fenomenului coruptiei. Iar statul nu intotdeauna intreprinde masuri promte de pedepsire a persoanelor culpabile de aceste infractiuni.

In unele ministere si servicii mai persista intentia unor birocrati de a taragana eliberarea actelor, cetatenii fiind nevoiti zile intregi sa stea in rinduri, iar acolo unde sint rinduri, de regula, este si coruptie. Mai grave sint urmarile incalcarilor de legislatie in organele de forta si justitie. Din numarul total de dosare penale deschise, in justitie ajung circa 70%, dintre care intre 7% – 10% din dosarele penale inaintate justitiei au decizii de condamnare. Este aceasta legat numai de profesionalismul jos al organelor care conduc urmarirea penala? Cred ca sinteti de acord ca nu. 

Ramine inalt gradul de incalcare a legislatiei in organele de politie. In anii 2005–2006 au fost condamnati 69 de politisti. In pofida acestei abateri, comisia constata ca, pe parcursul ultimilor 5 ani, Moldova a demonstrat capacitatea de a-si dezvolta si realiza propriile politici anticoruptionale. Cred ca ideea Strategiei nationale de a ridica intreaga societate in contracararea coruptiei da rezultate pozitive. Conform datelor organizatiei “Transparency international”, anul 2005 poate fi considerat ca o etapa de cotitura in lupta contra coruptiei in Republica Moldova, fiind continuata si in anul 2006.

Acest fapt este relevat de ascendentele de combatere a acestui fenomen care si-a gasit finalitatea in indicii perceperii coruptiei, clasamentul realizat anual de “Transparency international” atesta un progres, desi inca modest in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei in Republica Moldova. Conform acestor sondaje, Republica Moldova s-a clasat pe locul 81 din 163 tari incluse in clasament, indicele perceperii coruptiei fiind 3,2. Dar, dupa cum cunoasteti, cel mai maximal este de 10.

Pentru comparatie, in anul 2005 in acest clasament Moldova s-a plasat pe locul 95 din 159 de tari, indicele alcatuind 2,9. Daca comparam cu alte state, constatam ca Republica Moldova are cel mai bun indice de percepere din tot spatiul tarilor CSI. De asemenea, nivelul de combatere a coruptiei este mai bun decit in tarile vecine Romania, unde este 2,9, Bulgaria, tari care, in scurt timp, vor adera la Uniunea Europeana.

Acest fapt, in mare masura, denota atit vointa politica a conducerii tarii, cit si eforturile societatii civile in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei. Consider ca aprecierile sint inca modeste, totodata, este incontestabil ca acest lucru, in ultimii ani, are tendinte de imbunatatire.

Dar este cert faptul ca coruptia este o problema a societatii si contracararea ei depinde, in primul rind, de organele statale, dar si de fiecare cetatean in parte. Prioritatile de perspectiva de reprimare a coruptiei au fost mentionate aici de domnul Mejinschi, eu nu vreau sa ma repet. Acest proiect de Hotarire a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente care au inaintat un sir de propuneri, 13 propuneri, dintre care nu au fost acceptate 2 si anume:

la punctul 3.3, Comisia juridica pentru numiri si imunitati considera ca necesita a fi perfectionate si ca executor sa fie si Banca Nationala a Moldovei. Nu se accepta, comisia considera ca Banca Nationala are o lege stricta aparte si nu poate sa fie inclusa aici; de asemenea, nu au fost acceptate si modificarile la punctul 3.6 tot de Comisia juridica pentru numiri si imunitati, dat fiind faptul ca comisia a propus ca acest punct, in genere, sa fie exclus.

In legatura cu cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica  propune adoptarea proiectului de hotarire Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

Inainte de procedura de vot, am inregistrat citeva solicitari pentru luari de cuvint. Primul fiind domnul Untila, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi,

Astazi ni se propune sa adoptam un nou Plan de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei. Pentru inceput, as vrea sa ma opresc si eu pe scurt la obiectivele Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei. Unul dintre obiective este respectarea principiului de separare a puterilor in stat. A fost oare ajuns acest obiectiv? Nu. Din contra unica putere in stat careia i se supun toate ramurile puterii este conducerea Partidului Comunistilor, care procedeaza dupa cum ii convine in diferite situatii.

Un alt principiu al Strategiei este asigurarea transparentei activitatii institutiilor publice. Ca sa vorbim de transparenta altor structuri de stat, daca majoritatea parlamentara comunista intentioneaza sa sisteze transmisiunea in direct a sedintelor plenare ale Parlamentului, astfel, comunistii vor ca nimeni sa nu afle despre abuzurile la care se dedau.

Un al treilea obiectiv este asigurarea accesului la informatie. Nu a odata expertii internationali ne-au atentionat ca avem una dintre cele mai bune legi din Europa cu privire la accesul la informatii, dar ea nu se implementeaza. Alte obiective ale Strategiei sint identificarea domeniilor afectate de coruptie si a conditiilor care favorizeaza coruptia. Consolidarea sistemului de masuri pentru detectarea si contracararea fenomenului, perfectionarea cadrului legal in conformitate cu cerintele legislatiei internationale, promovarea standardelor etice etc.

Astazi, sintem nevoiti sa constatam ca nici unul dintre obiectivele stabilite initial nu a fost atins. In 2004, votind strategia, comunistii au recunoscut ca una din cauzele principale ale coruptiei este lipsa de vointa politica si de responsabilitate politica. Adica, daca pina in prezent nu s-au inregistrat progrese in combaterea coruptiei, aceasta inseamna ca guvernarea nu are suficienta vointa politica pentru aceasta.

Puterea doar a schitat in 2004 cauzele care aduc la aparitia coruptiei, dar nu a facut  nimic pentru inlaturarea lor. Este vorba despre existenta unor factori interni si externi, care impun interesele de grup la luarea unor decizii: nesolutionarea problemelor raioanelor de est, erorile comise in procesul de realizare a reformelor economice, sociale, concurenta politica neloiala, traficul de influenta asupra mass-media si a organelor de drept. Acestea sint tocmai incalcarile comise de comunisti pe parcursul aflarii lor la guvernare.

Si in plan economic responsabilitatea pentru situatia dezastruoasa la capitolul coruptie revine guvernarii, caci puterea nu a  facut nimic in ultimii 2 ani pentru eliminarea cazurilor de ordin economic. Ma refer aici la tergiversarea birocratica in procesul de intocmire a documentelor: incapacitatea statului de a  asigura securitatea producatorului, protectionismul, reglementarile si controalele de stat excesive, descurajarea potentialilor investitori si a initiativei de intreprinzator.

Chiar si la o analiza simpla a precedentului Plan de actiuni se vede ca, indiferent de declaratiile guvernarii, el, practic, nu a fost indeplinit, despre ce nu ne-a vorbit tovarasul Stoicov. Astfel, pina in prezent nu avem inca o noua redactie a Legii cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei prin prisma standardelor internationale in domeniu. Nu avem un proiect de lege privind verificarea titularilor si candidatilor la functii publice. Nu a fost revazuta legislatia cu privire la functionarii publici in vederea armonizarii ei cu tacticile internationale.

Nu este un proiect de lege cu privire la raspunderea ministeriala. Daca tineti minte, cind acest proiect de lege a fost inaintat in Parlament, comunistii au refuzat sa il puna pe rol. Acum ni se propune un nou Plan de actiuni in vederea implementarii Strategiei de Prevenire si combatere a coruptiei. Daca acest lucru se face numai pentru ca asa prevede legislatia, si nu pentru ca puterea ar dori cu adevarat eradicarea fenomenului, din pacate, noul plan de actiuni este doar o reconfirmare a celui vechi si astazi avem tot temeiul sa afirmam ca, dupa cum nu s-a realizat Planul vechi, nu se va realiza nici cel nou. Noul Plan prevede ceea ce prevedea Planul vechi. Adica se transcriu dintr-un document in altul niste actiuni preconizate, pentru a demonstra lumii intregi ca luptam cu coruptia, dar in realitate nu se face nimic. Multe prevederi ale noului plan sint declarative, ele fiind introduce doar pentru a umple cu ceva documentul. Drept exemplu voi aduce stipularea din Plan, care se refera la implementarea masurilor de prevenire a coruptiei in procedurile de recrutare, selectare, angajare si promovare a persoanelor in functii publice. Despre ce fel de masuri este vorba concret, cine le va intreprinde, nu se stie si nu se spune nimic.

In acest context, poate fi invocata si alta prevedere: evaluarea riscului de coruptie in organele centrale de specialitate ale administratiei publice locale si centrale. Stiti cine va evalua acest risc? Aceleasi organe de administratie publica locala si centrala. Ele se vor verifica singure pe sine in ce masura sint supuse coruptiei. E ca si cum a pune lupul sa pazeasca stina. 

Onorata asistenta,

As vrea sa va atrag atentia si asupra calitatii acestui Plan. Astfel, Planul care contine 12 pagini este insotit de obiectii ale deputatilor, cuprinse in 4 pagini, si obiectii ale “Tranparencz international”, cuprinse in alte 11 pagini. Adica obiectii sint mai multe decit prevederi. Desigur, ma bucura faptul ca multe dintre aceste obiectii au fost acceptate si, in rezultat, se va imbunatati calitatea documentului, dar imi pun intrebarea: pe cit de profesionisti sint factorii de decizie, care l-au elaborat. Daca avem asemenea specialisti si asemenea atitudine, de ce oare ne mai miram ca, practic, nu exista progres in combaterea coruptiei?

“Alianta «Moldova Noastra»” considera ca, pentru a imbunatati situatia in domeniul luptei cu coruptia, este necesara o schimbare de optica a puterii. Guvernarea nu trebuie sa perceapa lupta cu coruptia, dupa cum ne-a atentionat la inceputul anul Javier Solana drept un mijloc de rafuiala cu oponentii politici. Coruptia este un flagel, ale caror radacini trebuie cautate in interiorul puterii. Iar pentru aceasta este nevoie, a cita oara, de vointa politica si de responsabilitate politica. Pina nu se va intimpla acest lucru, situatia nu se va schimba radical, chiar daca noi vom adopta in fiecare zi cite un plan sau cite o strategie de combatere a coruptiei.

Stimati colegi,

Fiind constienti de necesitatea prevenirii si combaterii coruptiei, deputatii din “Alianta «Moldova Noastra»” vor vota acest proiect, chiar daca planul de actiuni prezentat astazi este departe de a fi un document perfect.

Va multumesc.            

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Cea de a doua luare de cuvint, domnul Zagorodnii, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Trebuie sa recunoastem ca coruptia afecteaza mai mult sau mai putin majoritatea statelor lumii. Insa tarile aflate in procesul tranzitiei spre o economie de piata  functionala sint cele mai vulnerabile in fata marilor  riscuri legate de coruptie. Nici un sistem de guvernamint si nici o administratie nu este imuna la coruptie. Coruptia reprezinta una dintre amenintarile cele mai grave pentru stabilitatea institutiilor democratice si functionarea economiei de piata.

Acest lucru a fost recunoscut de mai multe tari ale Europei Occidentale si Centrale care, deseori, au fost zguduite de scandalurile de coruptie pe scara mare. Toate acestea demonstreaza necesitatea ca guvernele si parlamentele sa ia fenomenul coruptiei in serios. Globalizarea fenomenului coruptiei, diversificarea formelor sale, precum si impactul acestuia asupra sistemelor sociale au impus conceperea si elaborarea unor strategii adecvate la prevenirea si combaterea coruptiei atit pe plan international, cit si pe plan national. La ora actuala, activitatile tuturor organelor de stat, inclusiv ale organelor de drept si de control sint alineate la cursul Republicii Moldova spre integrare europeana, fiind in permanenta axate pe realizarea eficienta a unui sir de documente strategice.

Prevederile acestor documente se imbina cu obiectivele Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni pentru implementarea acesteia, care au fost adoptate la 16 decembrie 2004 prin Hotarirea Parlamentului nr.421. Obiectivul de baza al acestor doua importante instrumente juridice il constituie prevenirea si reducerea coruptiei. Tin sa subliniez ca la elaborarea Strategiei si a Planului de actiuni s-a tinut cont atit de experienta nationala in domeniu, cit si de practica altor state, precum si de recomandarile organismelor internationale, competente in materie.

In cele ce urmeaza va propun sa clarificam urmatoarele aspecte. Ce s-a facut pina acum si care sint rezultatele? De ce este important sa asiguram continuitatea actiunilor intreprinse. Ce s-a facut in aspectul perfectionarii cadrului legislativ. Desigur, timpul nu ne permite sa enuntam toate realizarile. Insa voi incerca sa fac o trecere in revista a unora mai importante din punctul meu de vedere.

Noul Cod penal, adoptat la 18 aprilie 2002, a diversificat infractiunile ce tin de coruptie. La 19 iulie 2002 a fost adoptata Legea nr.1264 ce tine de declararea si controlul veniturilor si proprietatilor demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici si a unor persoane ce exercita functii de conducere. Totodata, a fost adoptata noua Lege cu privire la sistemul de salarizare in sfera bugetara, in scopul de a asigura o remunerare adecvata functionarilor publici, inclusiv procurorilor, judecatorilor in contextul general al tarifelor salariale, stabilite in tara.  

A fost modificata componenta Consiliului Superior al Magistraturii si a fost adoptata Legea cu privire la Institutul National al Justitiei, cerinta Consiliului Europei si a grupului de state contra coruptiei. De asemenea, au fost propuse un sir de modificari in Legea nr.633 din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, in vederea prezentarii informatiilor cu privire la tranzactiile suspecte cumulative si limitate prin intermediul canalelor protejate.

Un pas important in prevenirea coruptiei in sectorul public il reprezinta adoptarea de catre Guvern a Hotaririi nr.615 din 28 iunie 2005 privind unele masuri de prevenire a coruptiei si protectionismului in cadrul institutiilor publice. Totodata, au fost semnate sau ratificate o serie de importante tratate internationale. In acelasi timp, in anul 2001 Republica Moldova a aderat la grupul de state contra coruptiei si la initiativa anticoruptie a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Ce proiecte de acte legislative s-au elaborat? Proiectul de Lege cu privire la serviciul public, Statutul functionarului public, proiectul de Lege cu privire la transparenta decizionala, proiectul de Lege cu privire la declararea veniturilor, averii si mijloacelor de obtinere a veniturilor de catre persoanele fizice cetateni ai Republicii Moldova, proiectul Codului de conduita a functionarului public, proiectul de Lege cu privire la finantarea partidelor politice si a companiilor electorale, care prevede mecanisme eficiente de monitorizare de catre mijloacele de informare in masa si organizatiile neguvernamentale ale partidelor politice in vederea asigurarii transparentei si responsabilitatii acestora.

Masurile de prevenire a coruptiei se axeaza, in principal, pe perfectionarea cadrului legislativ si eficientizarea cadrului institutional sub aspectul anticoruptie, identificarea zonelor de risc avansat. Evaluarea vulnerabilitatii fata de acest fenomen, asigurarea transparentei activitatii autoritatilor publice, educatia civila anticoruptie si altele. Efectul scontat al activitatilor anticoruptionale poate fi obtinut doar prin imbinarea actiunilor de depistare, instrumentare si sanctionare a coruptiei cu cele de prevenire, cu implicarea nemijlocita a diferitelor organe statele si a societatii civile.

In scop de monitorizare a implementarii Strategiei la 17 februarie 2005, prin decret prezidential a fost constituit grupul de monitorizare a implementarii Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de actiuni pentru realizarea ei.

Implementarea politicii de transparenta maxima in activitatea autoritatilor publice a fost asigurata prin publicarea proiectelor de acte normative in mass-media si pe site-urile oficiale ale autoritatilor publice, precum si prin dezbaterile publice organizate de catre institutiile de stat si organizatiile neguvernamentale privind problema contracararii coruptiei. Un alt obiect major al politicii de prevenire a coruptiei il constituie sensibilizarea societatii civile fata de coruptie si riscul la care se supun acei care recurg la practici de coruptie pentru realizarea intereselor sale.

De aceea, s-au depus eforturi conjugate pentru sensibilizarea populatiei Moldovei de fenomenul coruptiei. In acest sens, autoritatile responsabile au beneficiat de suportul mass-media si a mai multor organizatii non-guvernamentale, printre care sectiunea Moldova “Transparency international”, proiectul PNUD, Agenda 21, Fondatia “Viitorul”.

Totodata, manifestarea coruptiei prin formele sale multiple si complexe a determinat implicarea Republicii Moldova in mai multe initiative si grupuri de lucru la nivel regional si international, conditionind astfel aplicarea standardelor democratice performante la crearea barajelor in calea acestui fenomen. Un loc insemnat in acest context ii revine Procuraturii Generale, care reprezinta Republica Moldova in grupul de state impotriva coruptiei si la activitatile initiativei impotriva crimei organizate a Pactului de stabilitate in Europa de Sud-Est.

Ca urmare a tuturor actiunilor intreprinse constatam ca, conform indicilor de percepere a coruptiei realizati anual de “Transparency international”, in anul 2006 Republica Moldova s-a plasat pe locul 81 din 163 de tari, incluse in clasament. Indicele perceperii coruptiei constituie 3,2. Vreau sa subliniez ca acesta este cel mai bun rezultat in lupta cu coruptia, atestat in statele CSI. Acest fapt demonstreaza ca, pe parcursul ultimilor doi ani, Republica Moldova si-a consolidat capacitatea de a-si dezvolta si implementa propriile politici anticoruptie. Bineinteles, pe linga succesele obtinute, exista si anumite dificultati, cum ar fi unele deficiente in activitatea organelor de drept in ceea ce priveste asigurarea legalitatii, operativitatii si eficacitatii in cercetarea si examinarea cauzelor penale de coruptie.

In unele cazuri, utilizarea nerationala a surselor institutionale si umane, atitudinea pasiva a unor autoritati publice centrale de participare la initiativele anticoruptie, desfasurate de catre organizatiile neguvernamentale, Lipsa abordarii strategice de cooperare a sectorului public cu societatea civila, nivelul redus de initiative al unor organe de drept in vederea intensificarii colaborarii regionale si internationale, lipsa de initiativa a unor functionari responsabili in ceea ce priveste promovarea mecanismelor si tehnicilor eficiente in reprimarea coruptiei.

Lasa de dorit calitatea unor proiecte de acte legislative elaborate de Guvern ce parvin in Parlament spre examinare. Spre exemplu, cum ar fi proiectul de Lege nr. 3236 care prevede modificarea unor acte legislative in legatura cu ratificarea Conventiei penale privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, care a fost remis Guvernului pentru a exclude lacunele si carentele existente, pentru a fi adus in concordanta cu alte proiecte de legi, care  se elaboreaza de catre Guvern.     

Aceste si alte deficiente trebuie inlaturate, ceea ce ne impune sa ne concentram eforturile, sa realizam obiectivele trasate, precum si sa conturam noi prioritati. In virtutea celor expuse, fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova considera extrem de importanta continuarea implementarii prevederilor Strategiei si aprobarea Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei pe anul 2007 – 2009 si va vota acest proiect de hotarire.

Punctul 3.1 al Strategiei prevede actualizarea periodica a Planului de actiuni pentru realizarea acesteia, respectiv, Planul de actiuni nominalizat a fost elaborat in conformitate cu aceasta prevedere, tinindu-se cont de realitatile obiective ale proceselor sociale din tara si de dezvoltare a bazei legislative in vederea consolidarii capacitatilor anticoruptie. Proiectul propune stabilirea unor noi actiuni pentru realizarea Strategiei anticoruptie, inclusiv perfectionarea cadrului legal intern, corelarea acestuia cu reglementarile internationale in materie.

Proiectul Planului de actiuni pentru perioada anului 2007 – 2009 se refera la asa aspecte importante cum ar fi confectionarea si consolidarea cadrului legislativ, diminuarea coruptiei prin reducerea contactului direct intre functionarii publici si beneficiarii de servicii publice, asigurarea eficientei procedurilor penale, eficientizarea sistemului institutional, prevenirea coruptiei in administratia publica, asigurarea transparentei in procesul decizional, intensificarea cooperarii institutiilor publice cu societatea civila, extinderea colaborarii internationale, implementarea instrumentelor internationale ale Uniunii Europene cu Consiliul Europei, Organizatia Natiunilor Unite si altele.

Vreau sa subliniez ca Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, care a intocmit un raport de expertiza pe marginea proiectului nominalizat, a indicat ca propunerile incluse in text nu contravin reglementarilor internationale in materie anticoruptie. Sintem convinsi ca implementarea eficienta a actiunilor anticoruptie, preconizate, va imbunatati performantele tarii la capitolul reprimarea coruptiei si va constitui o premisa reala pentru dezvoltarea sociala si economica, asigurind alinierea Republicii Moldova la valorile tarilor democratice.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4526. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4526 este aprobat.      

Sintem la 14.26. Ora intrebarilor si interpelarilor.

Pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Esanu, pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de doamna Valentina Cusnir.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

La interpelarea doamnei Cusnir comunicam urmatoarele lucruri. In rezultatul verificarii am constatat ca in oficiul teritorial Taraclia sau in alte oficii de executare nu exista nici un titlu executoriu in care ar figura in calitate de debitor domnul Semion Cuzmici Grosu.

In acelasi timp, tinind cont de faptul ca a fost mentionat ca este vorba de un numar mare de persoane, in rezultatul cercetarilor pe care le-am intreprins, am presupus ca este vorba despre actiunile intentate SRL “Product Impex”, care, intr-adevar, are o datorie fata de mai multe categorii de persoane. Si aici as vrea sa mentionez primul lucru: ca fondatorii persoanelor juridice nu poarta raspundere pentru obligatia acestora si noi nu putem urmari proprietatea persoanelor fizice pentru obligatiile societatilor cu raspundere limitata.

Mentionam din start ca titlul executoriu respectiv, presupus de noi, inca nu a fost executat din motivul ca societatea respectiva nu dispune de mijloace banesti. Am identificat existenta in Chisinau a unor mijloace de transport, care, in urma evaluarii, au fost evaluate la peste 615 mii de lei. A fost fixata o licitatie pentru data de
21 octombrie, in cadrul careia urma sa fie realizate bunurile, dar aceasta licitatie nu a avut loc din cauza ca nu s-a prezentat nici un cumparator. Si a fost fixata o noua licitatie pentru data de 26 decembrie, care va avea loc in masura in care administratorul societatii, care a depus o declaratie oficiala ca va executa toate obligatiile, nu isi va onora obligatiile respective.

Concomitent, as vrea sa mentionez ca, in cadrul executarii hotaririlor judecatoresti, statul nu are o obligatie de rezultat, ci are o obligatie doar de diligenta, adica de a intreprinde toate masurile pentru a asigura executarea. In masura in care debitorul este sau va fi insolvabil, aceasta hotarire nu poate fi executata, lucru valabil pentru absolut toate statele lumii.

Va multumesc.

Daca doamna Cusnir doreste, pot sa ii reproduc mult mai multa informatie pe care   i-am remis-o in scris.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Am primit aceasta informatie. Si iata chiar aici, cred ca dumneavoastra nu ati citit-o, scrie ca la executorul judecatoresc s-a prezentat domnul Semion Grosu, directorul SRL “Product Impex”. Si am avut nenumarate discutii telefonice in direct cu domnul Semion Cuzmici Grosu, care i-a promis acestei doamne. Si ea asculta astazi foarte atent, sa auda cind isi va primi ea acele 5 mii de lei pentru strugurii, pe care i-a predat in anul 2004.

Si nu spune domnul Cuzmici ca nu ar fi primit acesti struguri si ca nu ar avea aceasta datorie. Poate ii ajuta cumva colegii de partid, sau cumva, dar nu este bine. Unde sa se duca aceasta doamna  care nu vede, este invalid nevazator, ca sa isi poata recupera acesti 5 mii de lei? Am  s-o trimit la dumneavoastra, daca ziceti ca in tara aceasta nu este chip, ca asa este in toate tarile, ca poti sa ii iei omului din mina si atitea ani sa nu achiti plata. Dar iata colegii sa mai spuna la ce am ajuns. Se lauda bine...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, ea, doamna Tulbu, asculta astazi. Ieri m-a telefonat de citeva ori si a zis ca nu a primit inca banii. Si asculta foarte atent.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, vreau sa va asigur ca am citit foarte atent respectivul document, pentru ca este semnat de mine, si vreau sa mentionez un lucru la care dumneavoastra nu ati fost atenta. Daca noi am fi vrut sa fim foarte formalisti, dumneavoastra ati fi primit urmatorul raspuns: in nici un oficiu teritorial nu figureaza vreun titlu executoriu, care dispune sa incasam de la domnul Grosu careva sume de bani.

Am repetat ca noi am incercat, tinind cont ca ati mentionat ca este vorba de foarte multi debitori, si am vrut sa verificam in ce masura se intreprind toate masurile pentru a executa in asemenea situatie. Si vreau sa va asigur ca din partea organelor de stat s-a facut absolut tot ce este posibil pentru a asigura executarea. In momentul de fata, in masura in care persoana juridica care figureaza in calitate de debitor nu are mijloace, acest lucru nu poate fi executat. Eventualele fapte ca domnul Grosu este director, eventual fondator, noi nu am verificat aceste informatii, nu il face responsabil pe domnul Grosu pentru aceste obligatii.

 

Domnul Valentina Cusnir:

Sa nu ocupam timpul. Dar spuneti aici ca a fost dispusa inca in 2005 retinerea mijloacelor de transport ale debitorului cu orientarea si parcarea fortata. Pina la momentul actual mijloacele de transport nu au fost retinute. Unde se afla ele? Pe Luna, in cosmos, ca nu se pot retine din 2005. Exista mijloace de transport...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, dumneavoastra ati primit o informatie foarte detaliata cu eforturile care au fost depuse pe parcurs, dar s-a spus, licitatia a fost numita pe 21 noiembrie. Mijloacele de transport puteau fi vindute pe 21 noiembrie. Pe aceasta cale, eventual. 

 

Doamna Valentina Cusnir:

...alte mijloace decit acestea pe care le cauta politia si nu le poate prinde. Sint altele.

Domnul Nicolae Esanu:

Da, dar am spus, sint mijloace de transport care pot fi realizate, dar nu sint cumparatori. Eventual, pe aceasta cale, sa facem un indemn.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc, domnule Esanu.

Sint si alte interpelari si raspundeti si la urmatoarele, ca ocupati timpul ca intotdeauna.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Esanu,

Va multumesc.

La microfonul central se invita domnul viceministru al agriculturii si industriei alimentare Calancea Stefan, pentru a prezenta o informatie cu privire la ceea ce a fost inaintat de catre doamna Valentina Cusnir.

Va rog.

 

Domnul Stefan Calancea – viceministru al agriculturii si industriei alimentare:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

A fost examinata interpelarea doamnei deputat Cusnir vizavi de urmatoarele. Mai bine zis, au fost doua intrebari. Vreau sa raspund la prima. Incepind cu anul 2002 s-a initiat fondarea statiunilor tehnologice de masini, in care an au fost fondate
11 statiuni tehnologice? In 2003 – 20 de statiuni tehnologice, toate acestea au fost din sursele proprii ale fondatorilor.

In anul 2004, din bugetul de stat, pentru stimularea fondarii acestor statiuni, a fost alocat credit tehnic in suma de 14 milioane de lei, dintre care au fost valorificate doar 9 milioane de lei, in urma caruia a fost creat si fondul. Totodata, in 2004 au fost fondate 31 de statiuni, dintre care 16 au fost acordate cu suportul creditului tehnic, alocat din bugetul de stat.

In 2005 au fost create 38 de statiuni. Din sursele bugetare au fost alocate
18 milioane de lei. Si in anul 2006 au fost alocate 45 milioane lei, cu ajutorul carora au fost create 51 de statiuni tehnologice de masini. La momentul actual in raioanele republicii sint fondate 151 de statiuni tehnologice de masini, inclusiv 106 statiuni cu sustinerea statului, dintre care 6 statiuni – pe baza societatilor pe actiuni, 98 – a cooperativelor agricole de productie, 2 intreprinderi de stat si 45 – pe baza societatilor cu raspundere limitata. In anul curent, aceste statiuni au prestat producatorilor agricoli, indiferent de tipul, de tipul de proprietate si forma juridica de organizare, servicii mecanizate pe o suprafata de circa 270 mii de hectare in valoare de peste
50 milioane de lei.

Doamna Cusnir,

Am trimis la adresa dumneavoastra o informatie mai detaliata. Vreau sa spun ca, incepind cu luna iunie a anului curent, au intrat in vigoare termenele de rambursare a acestui credit tehnic pe contul Intreprinderii de Stat “Moldresurse”. In momentul de fata, la data de 1 decembrie, suma de 2 milioane 900 de mii trebuia sa fie restituita, circa 1 milion deja este restituit. Actualmente, sint datorii de circa 1 milion si 900 mii de lei.

Ceea ce tine de intrebarea a doua, vizavi de statiunea tehnologica de masini formata de catre SRL “Fertilitatea Grup”. Intr-adevar, in anul 2003 a fost creata aceasta statiune in baza transmiterii de catre Societatea pe Actiuni “Fertilitatea Calarasi” a 10 tractoare Societatii cu Raspundere Limitata “Fertilitatea Grup Calarasi” in suma totala de 1 milion 323 mii de lei. La 2 februarie 2005, catre Societatea pe Actiuni “Fertilitatea Calarasi” a fost intentata procedura de insolvabilitate si, ulterior, in ordine de regres, Inspectoratul Fiscal a pus sechestru pe aceste tractoare la “Fertilitatea grup”, iar apoi, prin decizii de judecata, aceste tractoare au fost. A fost adoptata decizia judecatii de a returna aceste tractoare inapoi SA “Fertilitatea Calarasi”.

Din pacate, actualmente aceasta decizie este atacata de catre administratorul procedurii de insolvabilitate, a fost atacata in Curtea Suprema de Justitie si acum acest litigiu se afla pe rol. De aceea, actualmente, debitorul nu este in posibilitatea posesiei acestor bunuri materiale. La definitivarea litigiului de judecata vom intreprinde masurile respective pentru a da posibilitatea acestei tehnici sa lucreze.

Stimati colegi,

Paralel vreau sa va informez ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare acum intreprinde masuri de a gasi alte solutii pentru a nu micsora volumul serviciilor acordate cetatenilor raionului Calarasi in aceasta directie.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Va multumesc si eu pentru apa pe care ati adus-o, dar stiti ca este foarte poluata apa in Moldova. Si eu fac interpelari nu pentru apa. Ca si in cazul precedent, caci doamna astepta sa stie cind va primi banii pentru strugurii predati in 2004, in acest caz doua colective, care demult au uitat ce inseamna  salariu, stau si asteapta un raspuns adecvat. Deci, eu v-am intrebat, in genere, ce se intimpla cu statiile de masini si tractoare, pentru faptul ca am studiat cu atentie Hotarirea Curtii de Conturi, cum au fost utilizati banii in 2005 si am mari temeri ca in 2006 va fi aceeasi situatie.

Cind, spre exemplu, 661 mii de lei au fost acordati unor statiuni tehnologice de masini care au fost create in 2004 contrar regulamentului. Nu este de zimbit. Ati dat 147,3 milioane de lei Cooperativei de Producere Inesti pentru alte scopuri. Iata aici aceasta am vrut sa specific. Tot acesti angajati nu isi pot obtine un certificat despre ce am spus in aceasta intrebare pusa. Ca administratorul nu vine la Calarasi. Ei nu isi pot obtine pensia bine meritata, si altele, au nevoie de unele certificate.

Si  ultima ce v-as intreba, daca doar 900 de mii au fost restituite pentru aceste statii de masini si tractoare in 2006, suma fiind de 2 milioane 900 de mii, cum credeti ca in citeva zile s-ar putea sa fie restituite acele aproape 2 milioane de lei?

 

Domnul Stefan Calancea:

Doamna deputat,

Va multumesc pentru intrebare.

Pur si simplu, as vrea sa remarc, ca toti salariatii Societatii pe Actiuni “Fertilitatea Calarasi” care sint angajati si au datorii la salariu, datorii istorice, sint validati in conformitate cu Legea insolvabilitatii si sint in lista prioritara de a primi salariile.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Explicati-le sa inteleaga ei, caci ei nu inteleg asa cu termenii acestia de minister.

 

Domnul Stefan Calancea:

Eu va explic. In cazul de fata dumneavoastra mi-ati acordat aici si dumnealor, credeti-ne ca le explicam la intilnirile cu dinsii nemijlocit. Ceea ce tine de restituirea banilor, actualmente este in proces de restituire a  banilor.

Bineinteles, sint diferite situatii si cu fiecare agent economic se lucreaza in parte. Dar va asigur ca este incheiat contractul respectiv cu fiecare dintre ei de catre Intreprinderea de Stat “Moldresurse”, care monitorizeaza toti banii pina la un banut vizavi de acordarea acestor credite din bugetul de stat.

 

Doamna Vlentina Cusnir:

Ei am auzit si ceea ce tine de Hotarirea Curtii de Conturi exista asa cazuri si in 2006, vom citi in Hotarirea Curtii de Conturi pentru anul 2006 exact asa cazuri ca aveti, sinteti vizati direct aici.

 

Doamna Maria Postoico:

Detine de alt...

 

Domnul Stefan Calancea:

Nu cred ca este cazul sa infirm sau sa confirm ceea ce spuneti dumneavoastra. Daca vor fi depistate astfel de cazuri atunci vom discuta.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine.

Multumesc foarte mult.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

Va rog, luati loc.

Deci, trecem la runda urmatoare.

Microfonul nr.5, incepem cu microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, avem interpelari inca.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, intrebari si interpelari.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare este adresata Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Primului-ministru Vasile Tarlev.

Rog pe Primul-ministru sa imi confirme ca a primit o scrisoare din partea presedintelui Fractiunii Comuniste Eugenia Ostapciuc, cu nr.EO 1-212 din 1 decembrie 2006, in care, scrie ziarul, se spune, printre altele: “Reiesind din faptul ca in ultimii ani principalii indicatori economici, cum ar fi produsul intern brut, rata inflatiei, fabricarea productiei industriale, producerea produselor agricole etc., se afla in descrestere, este nevoie de a studia profund situatia creata si de a aplica forme si metode noi de activitate, pentru a depasi carentele existente, precum si aceste raspunsuri privind mersul si perspectivele realizarii platformei preelectorale a PCRM le asteptam pina la incheierea sesiunii de toamna – iarna a Parlamentului.”

Materialul informativ respectiv ne va fi de un real folos in cadrul intrevederilor deputatilor cu alegatorii pe teren, fractiunilor PCRM consilierilor si conducatorilor organelor administratiei publice locale de nivelurile I si II, activistilor din teritoriu in vederea apropiatelor alegeri locale din anul 2007.

Astfel, de asemenea i-am cerut Primului-ministru sa imi confirme ca a primit aceasta scrisoare, iar Centrului de Combatere a  Coruptiei si Procuraturii Generale ii solicit sa verifice gradul de implicare ilegala de catre presedintele Fractiunii Comuniste a Guvernului in munca de propaganda desfasurata de activistii comunisti si deputatii PCRM in teritoriu in vederea apropiatelor alegeri locale din anul 2007.

Raspunsul il astept in scris.

Totodata, adresez a doua interpelare Ministerului Justitiei si Procuraturii Generale in legatura cu aceea ca astept date referitoare la faptul cite sesizari a facut agentul guvernamental in baza dosarelor pierdute la CEDO impotriva Republicii Moldova, care numai intr-un an si jumatate au insemnat 277,418 mii de euro sau
5 milioane de lei care trebuie platiti. Si din partea Procuraturii: cite actiuni, in baza sesizarilor facute de agentul guvernamental, au fost intentate contra celor care s-au facut vinovati de pronuntarea unor decizii in dosarele in care a fost condamnata Republica Moldova.

Vreau sa retin atentia acestor structuri asupra faptului ca Parlamentul vorbeste mereu despre cooperarea cu reprezentantii societatii civile, iar lista celor care s-au facut vinovati de pronuntarea acestor decizii contra Republicii Moldova a fost facuta publica de Asociatia obsteasca “Juristii pentru drepturile omului” si daca ideile si intentiile de cooperare sint sincere si nu selective, as vrea sa stiu in ce masura acest lucru denota o posibilitate de cooperare si de reactie la ceea ce spun reprezentantii societatii civile.

Astept acest raspuns in sesiunea viitoare, dindu-i ragaz agentului guvernamental si Procuraturii Generale ca sa intenteze aceste dosare impotriva celor care s-au facut vinovati de pierderea atitor bani publici in legatura cu o justitie corupta in Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare i-o adresez domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Tin sa ma refer la activitatea posturilor vamale moldo-ucrainene, in special celor din preajma oraselor Otaci, Ocnita, dar si celor din vecinatatea altor localitati ale Republicii Moldova.

Este cunoscut faptul ca intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei a fost semnat un acord interguvernamental care prevede mai multe facilitati pentru comertul transfrontalier. Printre altele, acest acord prevede ca cetatenii Republicii Moldova au dreptul sa treaca cu o marfa care nu depaseste cifra de 50 de kilograme.

Din pacate, aceasta prevedere a acordului este frecvent incalcata de catre vamesii ucraineni, acestia isi permit frecvent abuzuri in exercitiul functiunii, permitindu-le cetatenilor nostri sa treaca prin vama doar cu 2 kilograme de marfa asupra lor. Procedura este mai mult decit una umilitoare pentru cetatenii Republicii Moldova, acestia fiind nevoiti sa treaca de zeci de ori pentru a-si transporta acele 50 de kilograme care sint permise.

In legatura cu acest fapt, solicit domnului Prim-ministru o informatie ampla cu referire la aceste cazuri iesite din comun si insist, ca atunci cind domnia sa nu poate sa se prezinte in sedinta Parlamentului sa prezinte o informatie ampla cu referire la aceste incidente, sa vina cineva din Guvern care este responsabil pentru acest segment.

Si a doua interpelare i-o adresez, de asemenea, domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev, ea reflecta dezideratele unor familii, 63 la numar, care sint cazate intr-un edificiu al Colegiului Agrar-Industrial din orasul Ungheni.

Aceste familii sint lipsite de drepturi de mai multi ani, de zeci de ani sint cazate in aceasta cladire, dar cladirea este intr-o stare deplorabila din cauza ca familiile respective... care au activat multi ani si unii continua si astazi sa activeze in cadrul acestui colectiv... deci, din cauza ca nu au drepturi elementare, nu au un drept juridic asupra spatiului pe care il ocupa, nu pot sa isi permita si nici nu li se permite sa efectueze reparatii cu caracter capital si din aceasta cauza acest edificiu se deterioreaza, este intr-o continua degradare si aceste familii sint expuse, pe linga faptul ca duc lipsa de conditii elementare, sint expuse si unui anumit risc in situatia in care, doamne fereste, se prabuseste aceasta cladire, putem sa ne alegem si cu niste victime. Dar acest edificiu este intr-o stare absolut deplorabila.

De aceea, solicit domnului Prim-ministru o informatie ampla cu referire la starea lucrurilor si la intentiile pe care le are Guvernul cu referire la acest grup numeros de familii din caminul nr.3 al Colegiului Agrar-Industrial din orasul Ungheni.

Raspunsul il solicit in varianta scrisa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarea mea vizeaza bolnavii de diabet zaharat si de aceea adresez intrebarea mea domnul ministru al sanatatii si protectiei sociale academician Ion Ababii.

Diabetul zaharat continua sa fie o problema prioritara de sanatate publica in Republica Moldova. Incidenta acestei maladii este in crestere, de la 91,3 persoane la 10 mii populatie in anul 2002 la 121 persoane la 10 mii in prezent.

Potrivit datelor statistice, in Republica Moldova sint luati la evidenta peste
43 mii 570 de persoane cu diabet zaharat. Una din problemele mari pe care le au acesti bolnavi este problema monitorizarii nivelului de glucoza in singe. Aceasta problema este foarte acuta, in deosebi pentru bolnavii din zona rurala.

In acest context, solicit informatia cu privire la asigurarea cu glucometre a punctelor si centrelor medicale rurale, starea lor functionala si accesul populatiei la efectuarea acestor investigatii.

Vreau sa stiu numarul total de glucometre in aceste institutii, cit si repartizarea lor conform structurii administrativ-teritoriale.

Informatia o solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Un grup de locuitori, cetateni ai orasului Chisinau din sectorul Ciocana, bulevardul Mircea cel Batrin 13/1 se pling ca in fata blocului dumnealor se construieste o benzinarie.

Intrebarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova, factorilor de decizie care sint responsabili de respectarea normelor sanitare, ecologice si altor norme in constructii, daca constructia acestei benzinarii nu prezinta un pericol pentru viata si sanatatea cetatenilor din acest bloc.

Si a doua intrebare o adresez domnului ministru al culturii si turismului din Republica Moldova in legatura cu Muzeul de Etnografie din satul Ivancea, raionul Orhei.

In centrul unui parc din centrul acestui sat se afla o cladire, un fost conac boieresc in care era amenajat acest muzeu cu niste obiecte foarte pretioase pentru noi.

Din sursele care ne-au parvenit noua aici, se spune ca toate exponatele din acest muzeu au fost evacuate si cladirea a fost realizata. Rog ca sa mi se dea raspuns in scris de catre domnul ministru, daca aceasta corespunde adevarului.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnul presedinte al raionului Briceni Victor Cerevatii, la 5 decembrie 2006 in mod abuziv, a emis dispozitia nr.153 cu privire la distribuirea cotizatiilor lunare de membru de sindicat achitate prin invirament. Citez: “Luind in considerare ca majoritatea institutiilor prescolare si preuniversitare din raion au aderat la Sindicatul angajatilor din invatamint si educatie “Viitorul” dispun:

1. Cotizatiile de membru de sindicat achitate prin invirament urmeaza sa fie transferate in cuantum de 100% la cota curenta in valuta nationala a Sindicatului angajatilor din invatamint si educatie “Viitorul.”

Semnatura si contrasemnat.

Avind in vedere acest document:

1. Solicit Ministerului Administratiei Publice Locale verificarea in regim de urgenta a legalitatii dispozitiei nr.153 din 5 decembrie presedintelui raionului Briceni, cu privire la distribuirea cotizatiilor lunare de membru de sindicat, achitate prin invirament, cu luarea atitudinii corespunzatoare cu legislatia in vigoare.

2. Solicit Procurorului General al Republicii Moldova examinarea actiunilor ilegale ale domnului presedinte al raionului Briceni Victor Cerevatii, cu atragerea la raspundere penala a acestuia pentru abuz de putere.

La aceasta anexez copia de pe dispozitia respectiva.

Raspunsul il solicit in scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Multumesc frumos.

Repetat ma adresez catre Guvernul Republicii Moldova, catre Curtea Suprema de Justitie si catre Procurorul General. Pina in prezent, instantele mentionate nu au prezentat raspunsul la interpelarea privind cele  40 de cazuri pierdute de Republica Moldova la CEDO, conform carora Guvernul a platit cheltuieli pentru judecata si despagubiri circa  8,5 milioane de lei.

Iata ca la 19 decembrie 2006 CEDO a dat cistig de cauza Companiei “Oferta Plus SRL”. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca Republica Moldova a lipsit abuziv o companie de creante impotriva Ministerului Finantelor in marime de peste 20 milioane de lei prejudiciile materiale.

Dupa cum vedem, autoritatile comuniste nu au tras invataminte din dosarele pierdute la CEDO si continua cu ignoranta sa sfideze hotaririle CEDO si normele de drept international. Dovada sint recentele atacuri ale puterii comuniste si ale aliatilor lor din PPCD, dar, in special, ale Sefului statului indreptate impotriva mass-media din tara noastra. In aceasta ordine de idei, rugam repetat institutiile mentionate sa prezinte informatia solicitata.

Totodata, cerem Guvernului, Curtii Supreme de Justitie si Procuraturii Generale, tuturor organelor de stat, in regim de urgenta, sa stopeze sfidarea si incalcarea normelor de drept international si sa intreprinda actiunile de rigoare, ca sa nu mai admita pe viitor condamnarea Republicii Moldova la CEDO.

In caz contrar, ritmul de crestere a dosarelor la CEDO si indeosebi a sumelor, care Republica Moldova le va achita in urma condamnarilor la CEDO, vor depasi cu mult bugetul Republicii Moldova.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Solicit pentru joia viitoare o explicatie ampla Guvernului si Serviciului de Informatii si Securitate de la tribuna centrala a Parlamentului referitoare la implicarea colaboratorilor de politie si Serviciului de Informatii si Securitate in evenimentele din 16–18 decembrie la posturile teleradio “Antena C” si “Euro TV”, inclusiv amanuntit asupra cazului amenintarii cu bomba la “Antena C” si activitatile din 16 decembrie in interiorul “Euro TV” a comisarului de politie a sectorului Riscani, “juristului”, cit si a cineastului Victor Bucataru.

Reiterez interpelarea mea din 8 decembrie referitoare la situatia din invatamint, inclusiv la Gimnaziul din satul Ciutesti, raionul Nisporeni, in care am solicitat si azi-dimineata sa mi se raspunda si nu am primit nici o informatie.

 

Doamna  Maria Postoico:

E tot, da? Deci, trecem la declaratii.

La tribuna centrala se invita domnul Onceanu. Conform  listei.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:  

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, in ultimul an, in repetate rinduri, a informat opinia publica despre planurile coalitiei ros-oranj de a lua sub control politic si privat posturile publice municipale de radio “Antena C” si “Euro TV” Chisinau. Acestea erau singurele medii de informare alternative cu impact major.

Este o apreciere generala faptul ca ele respectau, in mare masura, principiile echidistantei si ale impartialitatii, prezentau diferite puncte de vedere, ofereau acces egal reprezentantilor puterii si opozitiei, cetatenilor societatii civile.

Monitorizarile independente demonstreaza ca “Antena C” si “Euro TV” au respectat mai mult decit orice alt canal standardele institutiilor publice ale audiovizualului. Aceste canale au deranjat puterea si aliatii ei care au hotarit, din start, sa le privatizeze si au inclus acest obiectiv in tirgul lor politic. Servit acest scop, autorii Codului audiovizualului au scos posturile publice locale in afara proiectului initial al legii din prima lectura. In prima lectura “posturile publice locale” nici nu era aceasta notiune.

Iar liderul PPCD Iurie Rosca a declarat deschis inca la 26 aprilie: “Aveti cuvintul meu de onoare ca posturile “Antena C” si “Euro TV” vor fi privatizate.” Este evidenta legatura acestei promisiuni cu pozitia exprimata ieri in conferinta de presa de liderul PCRM Vladimir Voronin.

Consiliul Europei, insa, atit prin expertizele oferite la proiectul de Cod al audiovizualului, cit si prin recomandarile speciale, caci au fost si de acestea, privind viitorul celor doua posturi municipale, au insistat sa fie pastrat statutul lor public. Eu vreau sa repet, Consiliul Europei a insistat sa fie  pastrat statutul lor public. E drept, ei au oferit diferite variante, dar in expertize lipseste orice referinta la o posibila privatizare a lor.

Anume din acest motiv, in varianta finala a Codului, autorii lui au introdus prevederi foarte generale, care exclud din text privatizarea, dar le ofera posibilitate sa speculeze legea anume in acest scop.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului, fractiunile PCRM si PPCD din consiliul municipal, Primarul general interimar, la implementarea prevederilor Codului audiovizualului, indeplinesc anume aceasta comanda politica de a privatiza “Antena C” si “Euro TV”, chiar daca sint impusi sa incalce flagrant legislatia in vigoare.

Atragem atentia ca articolul 66, alineatul (2) din Cod interzice autoritatilor publice locale sa fie fondatoare doar ale radiodifuzorilor privati, privati numai. Si nu este nici o prevedere care sa interzica fondarea celor publice, nici una.

In acelasi timp, articolul 11, alineatul (1) din Legea privind administratia publica locala permite acestor unitati de nivelul doi, citez: “Intretinerea expozitiilor, teatrelor, televiziunilor publice si altor institutii.” Este absolut evidenta lipsa contradictiilor dintre cele doua acte, care devin complimentare. Nu exista nici o justificare legala a privatizarii posturilor “Antena C” si “Euro TV” Chisinau.

Cu toate acestea, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, ales pe criterii politice de catre coalitia ros-oranj, incalcind statutul de garant al interesului public, articolul 39 alineatul (2) din Cod promoveaza insistent si exclusiv privatizarea celor doua posturi publice in interese inguste de partid. Ceea ce a ignorat si obligatia sa, prevazuta de articolul 68 alineatul (5) de a elabora timp de 2 luni, citesc: “Mecanismele de  intrare in legalitate a radio-difuzorilor fondati de autoritatile publice locale, astfel incit sa nu admita lichidarea lor.” Mecanisme nu au fost elaborate, dar Consiliul Coordonator al Audiovizualului a recomandat consiliului municipal o solutie in afara cerintelor legale si din nou privatizarea.

In cazul de fata, Consiliul Coordonator al Audiovizualului si ulterior consiliul municipal Chisinau prin deciziile sale de reorganizare a posturilor “Antena C” si “Euro TV” prin instrainare si, ulterior, concurs investitional au incalcat flagrant prevederile articolului 73 din Codul civil. Acest articol, stabileste ca reorganizarea poate fi realizata numai prin fuziune, dezmembrare sau transformare, ceea ce nu are nici o legatura cu privatizarea, instrainarea sau concursul investitional. Eu vreau sa repet lucrul acesta, reorganizarea, cerinta principala a Codului Audiovizualului nu are nimic comun cu privatizarea.

Drept consecinta si in dorinta nesabuita de a prelua controlul asupra programelor celor doua posturi de a infringe rezistenta colectivelor de jurnalisti s-au comis un sir de alte ilegalitati, au fost demisi abuziv directori de la “Antena C” si “Euro TV” Chisinau, s-au incalcat articolele 20 si 21 ale Legii privind administratia publica locala, care prevad ca o asemenea masura poate fi initiata doar de catre Primarul general sau de 1/3 din consilierii alesi, precum si articolul 86 din Cod muncii, care impune prezentarea de motive temeinice pentru destituire.

Desemnarea in post a directorului interimar, la fel, s-a efectuat ilegal printr-o dispozitie a Primarului general interimar, in timp ce articolul 18 alineatul (1) din Legea privind administratia publica locala ofera atributia de reluare a unei asemenea decizii a consiliului municipal.

Drept consecinta au urmat noi si noi ilegalitati, sistarea pe motive formale  a emisiei la “Antena C” si interventia politiei pentru eliminarea jurnalistilor de la locul lor de munca, brutalizarea deputatilor, consilierilor municipali, a jurnalistilor, a cetatenilor, care au venit sa ceara asigurarea dreptului la informare si la opinie, instaurarea cenzurii la editarea emisiunilor la “Euro TV” Chisinau si multe-multe altele.

In concluzie, toate acestea si alte actiuni orientate spre privatizarea posturilor publice municipale de radio si televiziune sint ilegale, prejudiciaza grav interesele majore ale publicului si pot provoca atitudine negativa fata de Republica Moldova in plan extern si tensiuni social-politice periculoase in plan intern. Mai mult decit atit, ca ele se inscriu intr-un context larg la actiunile antidemocratice in care PPCD si PCRM fac un joc de interese comun in detrimentul intregii societati moldovenesti.

Singura solutie consta in stoparea procesului de privatizare, in anularea tuturor deciziilor abuzive si in reorganizarea posturilor “Antena C” si “Euro TV” in conformitate cu legislatia in vigoare. Faceti asa cum spune legea si nu o sa fie nici o problema. Si, din contra, refuzul de a constitui o comisie speciala pentru exercitarea controlului parlamentar asupra implementarii Codului deconspira totalmente planurile ilegale de privatizare a posturilor municipale.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” prezinta aceste argumente pentru a sensibiliza inca o data Consiliul Europei, Uniunea Europeana, OSCE, toate misiunile diplomatice acreditate in tara noastra, organizatiile nationale si internationale de aparare a  presei si a drepturilor omului, precum si intreaga societate civila, solicitam tuturor sa ia o atitudine fata de evenimentele la care ne-am referit, ca sa actioneze hotarit pentru a determina conducerea actuala a Republicii Moldova sa respecte regulile democratiei si ale statului de drept.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Pavlicenco.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

In urmatoarele 10 minute voi aborda doua subiecte. Primul, este o declaratie cu privire la lichidarea abuziva a posturilor de radio si de televiziune “Antena C” si “Euro TV”.

Aprobarea de catre Parlament a Codului audiovizualului, un document facatura menit sa asigure dominatia comunistilor asupra mediilor publice din Republica Moldova, isi face efectele in detrimentul democratiei si al informarii obiective a populatiei. Cazul “Antenei C” si “Euro TV” demasca demagogia comunisto-crestina cu privire la influenta benefica a parteneriatului din 4 aprilie 2005 asupra procesului de europenizare a Moldovei.

Pretinsul proces de reorganizare a acestor posturi media inseamna, de fapt, lichidarea lor printr-o privatizare premeditat dirijata si controlata prin diferite pirghii, inclusiv prin licentele de emisie, fapt ce anuleaza din start caracterul obiectiv si concurenta loiala in tranzactie.

Suprimarea posturilor municipale de radio si televiziune, alaturi de sistarea preconizata a transmisiunilor in direct a sedintelor Parlamentului deconspira definitiv caracterul antidemocratic al regimului politic ros-oranj. Republica Moldova devine un laborator tot mai inchis pentru experimente antinationale si antidemocratice, in care libertatea de exprimare si pluralismul de opinii sint considerate amenintari pentru puterea comunista si sprijinitorii acesteia, care vor sa se mentina la conducere cu orice pret.

Concubinajul politic Rosca–Voronin a devenit pericolul principal pentru viitorul democratic si european al Republicii Moldova. Ne exprimam categoric dezacordul fata de ceea ce se intimpla astazi cu posturile municipale publice de radio si televiziune si indemnam clasa politica si intreaga societate civila din Republica Moldova sa opuna rezistenta ofensivei regimului autoritar comunist contra drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului.

Propunem formarea unei comisii de supraveghere a procesului de vinzare-cumparare, formate din experti ai Consiliului Europei, OSCE, Uniunii Europene, structuri internationale cu reprezentante diplomatice la Chisinau. Propunem crearea unui comitet de coordonare a actiunilor opozitiei in vederea organizarii rezistentei in fata derapajelor antidemocratice ale coalitiei de la guvernare.

Totodata, propunem instituirea unui moratoriu asupra indeplinirii deciziilor consiliului municipal privind “Euro TV” si “Antena C” si desfasurarea unui referendum la Chisinau privind soarta acestor institutii de radio si televiziune, ce ar putea fi organizat o data cu alegerile locale, in  vederea evitarii de cheltuieli publice semnificative, dupa care, in baza rezultatelor referendumului, sa se decida asupra altor actiuni, inclusiv asupra modificarii actualei legislatii adoptate de Parlament.

Al doilea subiect sint reactiile bolnavicioase ale Presedintelui comunist Voronin la declaratiile opozitiei. Nu e pentru prima oara cind Presedintele Voronin, intr-o maniera iresponsabila si grobiana, asa cum a facut-o si ieri la o conferinta de presa, incearca sa intimideze deputatii si sa ingradeasca la libera exprimare in exercitiul mandatului.

Nu inteleg de ce Presedintele comunist se supara pe presa si pe sondajele care indica familia Voronin intre cea mai corupta din Republica Moldova? Eu nu am facut in Parlament decit sa reproduc ce scrie presa si ce arata sondajele. Ca raspuns, Voronin ba ii invinuieste pe deputatii din opozitie de lobby, ba spune ca ei iau bani pentru interpelari. Probabil, stie ce se face exact in Fractiunea Comunista. Ba le cere deputatilor depunerea mandatului.

Eu, care am cerut in Parlament formarea unei comisii pentru cercetarea legalitatii obtinerii averilor lui Oleg Voronin, sint gata sa imi depun mandatul, daca o comisie internationala va cerceta si va confirma ca totul e o’key. Dar nu il voi depune decit o data cu Presedintele Voronin in Parlament in fata colegilor si al cetatenilor care s-au saturat de saracie si asteapta de mult timp sa plece Voronin din Presedinte si din politica. Sau, chiar mai bine, Presedintele Voronin ar putea sa depuna deodata mandatul, sa nu influenteze cumva cercetarea ca Presedinte.

As vrea comisia internationala, care, din cite stim, se creeaza in cazul Sadaam Husein sau a altor cazuri de acest fel, sa verifice si daca nu cumva Oleg Voronin e cumatru cu Oleg Smirnov, fapt ce, daca s-ar adeveri, ar explica mai multe lucruri in privinta nereglementarii transnistrene si refuzului comunistilor din Parlament sa condamne alegerile prezidentiale din stinga Nistrului.

Daca, insa, se va face o comisie interna, cred ca Voronin a propus una internationala, pentru ca nici Domnia sa nu crede in obiectivitatea unei comisii interne din parlamentari sau specialisti din afara Parlamentului. Eu accept sa o conduc aceasta comisie, iar domnul Valeriu Cosarciuc ne-a declarat astazi ca se ofera sa fie vicepresedinte.

Si inca ceva. Si acest an parlamentar a fost tensionat ca si anul trecut. Am constatat o nepasare totala a comunistilor fata de saracia tot mai mare din jur, constatam insa ca acei din fractiunea comunista nu stiu ce inseamna drepturile deputatilor. Ei, ca si Voronin, obisnuiti sa faca ce vrea in statul acesta, cred ca sint “nacialnici” sovietici peste ceilalti. Nici PCRM, nici Voronin, nici ideologul antiroman Tkaciuk nu sint, insa, vesnici, precum va inceta in tara aceasta antiromanismul si antidemocratismul. Comunistii nu sint sefii opozitiei si e bine sa invete cultura politica.

Astfel, in vara aceasta, aflat la Drochia la o adunare comsomolista, Voronin, raspunzind la o intrebare privind ilegalitatea PCRM in Moldova, despre care am spus la sfirsitul sesiunii trecute, a spus, ca iau bani pentru declaratii. Legea il forteaza pe Voronin sa nu ascunda datele si faptele de care dispune despre cineva, insa el se deda la afirmatii gratuite, pentru ca se simte in afara legii. Sa il ierte Dumnezeu ca nu stie ce spune.

Mai tirziu incercind, iarasi, sa inchida gura deputatilor, i-a invinuit de lobby. E adevarat, daca se refera in totalitate la deputatii comunisti, care fac aceasta, cel putin din 1999, de cind sint umbrela guvernelor.

Ingrozit de dezastrul creat in stat, Voronin cauta tap ispasitor ba in presa, ba in opozitie, pentru ca nu vrea sa isi asume raspunderea pentru ca astazi, cum a spus ieri, Guvernul merita cartonas rosu, care inseamna demiterea Executivului. Domnia sa a vrut ieri sa spuna, probabil, e vorba de cartonasul galben, care e semnul avertismentului.

Nici la arbitrarea meciului de fotbal Voronin nu este specialist. Presedintele comunist ii spune presei: “ca nu sprijina suficient autoritatile comuniste.” Cind, de fapt, cel mai mare sprijin din partea presei inseamna sa critice cit mai mult puterea pentru a se spera sa fie corectate greselile, sa se fure mai putin si sa combata mai mult coruptia.

Inchei aici si ii invit pe guvernanti, in primul rind, pe Presedintele Voronin sa isi infringa reflexele de sorginte bolsevica si sovietica, sa faca un efort si sa urmeze exemplul Romaniei de condamnare a crimelor regimurilor totalitare comuniste si sa incepem un nou an cu o noua cultura politica.

La multi ani!

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Cusnir.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Ii multumesc colegului nostru domnul Iurie Rosca pentru respectul deosebit fata de doamne. M-am inscris special dupa ce s-a inscris si dumnealui, dar daca are asa respect catre doamne, eu ii multumesc.

Stimati colegi,

Fiind martor ocular la evenimentele ce au avut loc pe 16, 17 si 18 decembrie la postul de radio “Antena C”, cit si la 16 decembrie la postul de televiziune “Euro TV” vin sa aduc si la cunostinta cetatenilor, ambasadelor straine acreditate la noi, cit si opiniei publice internationale, care, in aceste zile, nu au dispus de o informatie veridica decit din auzite.

Astfel, le-au fost incalcate flagrant drepturile cetatenilor la informatie, inclusiv la o informatie veridica, cel putin de la posturile publice de radio si TV, cit si alte modalitati de informare, dar a fost incalcat si flagrant Codul muncii fata de aceste trei colective.

Si la “Teleradio-Moldova”, confirma situatia, ca atare situatie nu e legata doar de cele doua posturi municipale, ci e putred ceva in acest domeniu, ca si in multe altele. Afirm, de la bun inceput, ca situatia financiara deplorabila nu imi permite sa particip la privatizarea celor doua intreprinderi municipale, dar chiar daca as avea bani nu as participa, nu am atare interese.

In calitatea mea de deputat am mers in graba la “Antena C” la 9.30 pe
16 decembrie, cind Veaceslav Sitnic a intervenit in emisiunea Luciei Culev cu invitatul ei Nicolae Negru, facindu-l pe ultimul sa plece si privatizind microfonul din motivul ca ar fi avind dreptul la replica. Fiind anuntata ziua usilor deschise, Veaceslav Sitnic a pus mina pe microfon si a inchis usile. In acest caz, chiar daca nu ar fi fost ziua usilor deschise, era normal ca radioascultatorii sa aiba si ei dreptul la replica.

In incinta postului de radio se aflau mai multi politisti si persoane civile, care se dadeau drept politisti, de fapt, ne dam bine seama de unde erau. A venit Primarul general interimar, domnul Ursu, cu consilierul comunistilor Svetlana Popa si consilierul PPCD, Corduneanu, care i-au dat indicatii lui Veaceslav Sitnic ce sa faca si sa ii scoata pe toti afara din sediu, dupa ce, chipurile, din senin a fost sistata emisia pe frecventele din teritoriu si nu peste mult timp si emisia prin fir.

Si la “Euro TV” situatia era, poate, mai grava din alte motive. Am gasit sediul inconjurat de colaboratori ai politiei si securitatii, dar si in interior l-am gasit pe comisarul de politie al sectorului Riscani, care a facut trimitere la o discutie privata cu Vasile Nastase, noul director interimar, mai erau persoane care au sarit ca arsi la aparitia mea.

Doua persoane ramase s-au prezentat ca un jurist invitat de Nastase, dar inregistra toata situatia. Si Victor Bucataru, persoana cunoscuta, care statea in birou, unde lipsea orice utilaj, pentru care venise sa il ajute pe Nastase, aruncindu-mi mai multe replici si certindu-ma fara sa ma fi adresat dumnealui.

Colectivul, despre care Nastase m-a asigurat ca e totul bine, era intr-o depresie totala din motivul ca noul director le cenzurase tot ce au pregatit pentru stiri. Am revenit cu alti deputati inaintea stirilor, dar am fost certati de Nastase ca locul nostru este in Parlament si nu avem ce cauta acolo. Eu chiar am fost trimisa in burta mamei, fara oarecare pretexte, dar avind indicatia sa ma provoace, amenintind-ma chiar si cu un dosar penal. Cred ca Nastase nu are nici un drept moral de a sta in fruntea colectivului “Euro TV” dupa ce a trecut atitia ani de scoala la Iurie Rosca. Eu personal il voi ataca in judecata ca sa vedem si justitia cum isi face datoria.

Dar si Sitnic a incercat sa indeplineasca o indicatie de a ma provoca, solicitindu-mi o discutie, pe care am refuzat-o pe 18 decembrie, ca era, chipurile, pericolul de retragere a licentiei.

Si mai poznata este farsa cu bomba din sediul “Antena C”, cind a fost asediat teritoriul pe perimetrul strazilor Puskin, bulevardul Stefan cel Mare, Eminescu, 31 August, deputatilor si presei nu se permitea sa treaca in interiorul acestui perimetru, atunci cind in sediu citiva politisti si doamna Ecaterina Mitin-Stratan, angajata la “Antena C”, cu miinile goale cautau acea bomba doar in citeva birouri, deoarece Sitnic era plecat, nu cred ca acasa, biroul raminind incuiat. Nu stia nimic nici Primarul general interimar Ursu, care a anuntat peste doua zile ca nu cunoaste nimic despre un atare caz decit din auzite.

Sint martori oculari si acei multi politisti, cit si persoane civile dezbracate si desculta, care au inghetat mai repede ca acele tinere si curajoase angajate si directorul lor, demis ilegal din functie de la postul “Antena C”. Cind sefii lor sarbatoreau Ziua profesionala a Politiei Nationale, adevaratii politisti indeplineau comenzile costisitoare si eronate, care au discreditat completamente organele de politie si securitate in fata cetatenilor, care s-au asigurat ca astfel va proceda politia si cind, intr-adevar, ar fi amplasata o bomba, fara servicii de pompieri, salvare, genisti, fara a anunta si evacua cetatenii din zona adiacenta.

Am cerut atunci noaptea procesul-verbal, dar nu l-am primit nici pina astazi. Nu s-a respectat nici termenul pe care a fost sigilat sediul. Sitnic a intrat cu noi angajate in sediu, colectivul raminind afara.

In incheiere afirm cu certitudine ca nu am vazut la ambele posturi decit consilieri comunisti si din PPCD, din consiliul municipal, politisti si colaboratori ai securitatii. Am cerut sa vina astazi in Parlament ministrul de interne si seful Serviciului Securitate pentru a aduce explicatii, dar cu votul comunistilor si PPCD  propunerea a fost respinsa, precum a fost respinsa si propunerea de a crea o comisie care sa examineze situatia si la posturile publice “Teleradio-Moldova”, in afara de cele doua posturi in reorganizare.

Sint gata sa vin si cu multe alte argumente pentru ambasade si pentru opinia publica internationala. Iata cum sint aparate drepturile constitutionale ale cetatenilor tarii noastre si cine le apara, inclusiv deputatii comunisti si PPCD din Parlamentul tarii, nu numai la cele trei posturi, dar si in toate domeniile afectate grav de coruptie, neprofesionalism, dar si de multe vicii, asupra carora trebuie sa ne oprim la
23 decembrie ora 12.00 la intilnirea autorizata a teleradiospectatorilor si radioascultatorilor “Antena C” si  “Euro TV”, cit si “Teleradio-Moldova” in scuarul Operei Nationale.

La multi ani le zic si eu celor care au adus la aceasta situatie in pragul Craciunului si Noului An.

Va multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:  

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

O sa imi permit sa continuu dezbaterea pe marginea acestui subiect incendiar, care focalizeaza atentia opiniei publice. De fapt, fiind vorba despre relatia dintre politic si mass-media, adica despre cum politicul cauta sa exercite controlul asupra mass-media, respectiv asupra celor pe care ii vizeaza drept potentiali alegatori.

Desigur, dezbaterea noastra trebuie clarificata, pentru ca este vorba de un conflict artificial, generat de reforma in domeniul audiovizualului, reforma, care, asa cum se stie, a trenat timp de 15 ani exact. Al cincilea Parlament al Republicii Moldova, din momentul proclamarii independentei si pina in prezent, a facut o reforma necesara, adoptind Codul audiovizualului, avizat de catre Consiliul Europei. Iar in lectura a doua, tinindu-se cont de toate recomandarile punct cu punct, pentru a liberaliza acest domeniu, a-l scoate de sub influenta factorului politic si a face competitia politica si libera circulatie a informatiei, valori statornicite si in Republica Moldova, care are aspiratii europene si care doreste sa fie o tara democratica.

Asadar, as remarca citeva etape care merita sa fie rebobinate in memoria noastra atunci cind vorbim despre conflictul care se focalizeaza acum in jurul posturilor “Antena C” si “Euro TV”. Prima etapa a fost adoptarea propriu-zisa a codului. A doua, formarea unui nou Consiliu Coordonator al Audiovizualului cu noi competente mult mai largi, toti acei 9 membri ai acestui consiliu fiind pentru prima data inamovibili si pentru prima data putind sa isi exercite mandatul, fara nici un fel de ingerinte din partea factorilor politici.

Urmatoarea etapa, care este acum in curs de desfasurare, formarea unui nou Consiliu de Observatori. Modalitatea de formare preluata integral in baza acestor recomandari, 18 candidaturi au fost deja selectate de catre Consiliul Coordonator al Audiovizualului, aceste 18 candidaturi urmind sa fie supuse votului Parlamentului, noi urmind sa alegem doar 9. Acest Consiliu de  Observatori, la rindul sau, iarasi in baza recomandarilor Consiliului Europei, urmeaza sa aleaga o noua conducere a Companiei “Teleradio-Moldova”, astfel reforma urmind sa se finalizeze, cel tirziu, in luna ianuarie. Aceste etape au fost stabilite in baza acelorasi recomandari, deoarece este vorba de depunerea actelor, de concursuri la fiecare etapa s.a.m.d.

Deci, un nou presedinte la Compania “Teleradio-Moldova”, un nou director la Televiziune si un nou director la radio urmeaza sa fie instalati nu prin votul Parlamentului, ci, pentru prima data, prin votul unui Consiliu de Observatori, ales in mod democratic, transparent si in baza de concurs.

In plus, referindu-ma la acelasi Cod al Audiovizualului, rasdiscutat astazi, as aminti ca el stabileste o norma legala, care prevede reorganizarea posturilor municipale de televiziune si radio si in nici un caz lichidarea acestora.

Astfel, se stie foarte bine ca, urmind prevederile Codului audiovizualului, consiliul municipal a decis absolut legal, in opinia mea, sa efectueze privatizarea “Euro TV” si “Antena C” prin concurs investitional, prevedere care decurge si din Legea cu privire la privatizare in vigoare in Republica Moldova.

Se stie foarte bine ca cele doua posturi, la care ma refer, au fost constituite si au activat, si activeaza pina in prezent din bani publici, din bani bugetari, din contributia tuturor chisinauienilor. Astfel, se stie foarte bine ca ce s-a intreprins acum este orientare spre liberalizarea domeniului, nu spre etatizarea lui. Daca autoritatile legislative ale Moldovei si, respectiv, autoritatile locale ale municipiului Chisinau ar fi cautat sa nationalizeze in mod abuziv o institutie privata, atunci ar fi fost temei real de zarva pe subiectul democratiei si al libertatii de exprimare.

As vrea, de asemenea, sa precizez ca asa cum  Primarul general ad-interim al municipiului Chisinau a emis o dispozitie de numire a altor doi directori la cele doua posturi, respectiv “Atena C” si “Euro TV”, iar Consiliul municipal al municipiului Chisinau a adoptat o hotarire prin care a decis forma de reorganizare, nu de lichidare, prin concurs investitional, a celor doua institutii mass-media publice. Atit timp cit cele doua acte ale autoritatilor publice locale sint in vigoare, nimeni dintre noi nu este in drept sa califice actele respective ca fiind nelegitime sau abuzive.

In schimb, fiecare dintre noi are dreptul legal sa se adreseze in instanta de judecata, respectiv in contenciosul administrativ, pentru a contesta, asa se procedeaza intr-un stat de drept, legalitatea hotaririi Consiliului municipal si a dispozitiei Primarului general.

Iata aici intervine o situatie extrem de interesanta, ea are si dimensiunea conflictului de munca intre angajatii celor doua institutii publice ale audiovizualului si fondator, adica, autoritatea publica locala. Corect si legal, in opinia mea, ar fi fost ca aceste doua acte sa fie contestate si pina la pronuntarea definitiva a deciziei judecatoresti toata lumea sa se conformeze actelor respective care decurg din legislatia in vigoare. Aceasta, daca vorbim despre un stat de drept si despre respectarea legii, nu a intereselor de grup de tip mafiotic.

De ce s-au iscat aceste doua focare de conflict? Se stie foarte bine ca fostul Primar general al capitalei, domnul Serafim Urechean, imi pare rau ca nu este prezent, dar cred ca ma aude, si-a creat un imperiu mediatec pentru uzul sau personal si al clientelei sale politice pe bani publici.

Postul de televiziune “Euro TV”, postul de radio “Antena C”, ziarul “Capitala” si Agentia “Info-Prim”, care pina daunazi a fost finantata de la bugetul local, au stat la dispozitie si l-au servit pe Primarul general al capitalei timp de mai multi ani de zile, aceasta in detrimentul celorlalti factori politici, in detrimentul interesului public si in detrimentul unei competitii politice si electorale corecte in Republica Moldova.

Acum, aceasta reactie disproportionata, isterica si vulgara a colegilor nostri din fostul Bloc “Moldova Democrata” arata un singur lucru, ei inteleg ca isi pierd controlul asupra a doua instrumente de manipulare a opiniei publice, manipulare facuta cu rea-credinta, in mod abuziv si in detrimentul interesului public.

Slava Domnului, reforma va continua, chiar daca cineva crede ca, prin blocarea de opereta a tribunei Parlamentului pentru 30 de minute, cred ca mai mult obosesc picioarele, trebuie sa tina corpuri destul de dolofane in pozitie verticala, vrea sa fie prezentata ca un gest de protest temerar al unei opozitii de opereta, ghiftuite si provenite din fosta nomenclatura a tuturor fostelor guvernari, dupa care plinge Procuratura si Curtea de Conturi. 

As vrea, de asemenea, sa atentionez colegii ca ceea ce se intimpla astazi la “Antena C” si “ Euro TV” este, de fapt, ingradirea dreptului cetateanului Republicii Moldova  la informare corecta si echidistanta.

Atit timp cit legislatia in vigoare impune un anumit comportament, nimeni dintre noi, nici macar deputatii sau alesii locali nu se pot baga, ma iertati de expresie, in studiouri si emite tot felul de enormitati, una mai frumoasa decit alta.

Autoritatea publica locala are autonomie in Republica Moldova. Intreprinderile respective si colectivele respectivelor intreprinderi trebuie sa isi dispute conflictele in mod legal. Bineinteles, nimeni nu limiteaza dreptul colegilor nostri la protest, chiar si in aceasta forma grotesca de astazi.

As accentua un termen care s-a utilizat si astazi de la aceasta tribuna, dar si din partea colectivelor de munca ale celor doua institutii, pe care, eu sincer regret ca au fost impinse intr-o situatie penibila. Oamenii, in mod normal, isi apara locul de munca, dar si s-au deprins cu fostul patron al Chisinaului, rasfatatul Primar general al municipiului Chisinau, care s-a obisnuit sa fie aratat la “Euro TV”, dar si la “Antena C” toata ziua taind cu foarfecele panglici festive.

Acum ideea moratoriului. Care e problema cu ideea moratoriului? Si care este problema cu formarea comisiei propuse astazi de la aceasta tribuna cu insistenta? Este simplu de tot. Vin alegerile locale si domnului fostului Primar general al capitalei si clientelei sale politice i-ar placea sa calareasca in continuare “Antena C” si “Euro TV” in beneficiul sau politic si electoral.

Subliniez inca o data ca cele doua institutii mass-media nu au respectat principiul echidistantei si al impartialitatii in reflectarea evenimentelor din Republica Moldova. Si nu ar fi fost mare problema, daca nu s-ar face pe bani publici. Politica aceasta editoriala este una paguboasa si nu are nimic in comun cu activitatea unei institutii publice a audiovizualului, spre deosebire de una privata, care isi face cum vrea, in limitele legii, propria politica editoriala.

Stimati prieteni,

Se zice ca de la tragic pina la ridicol nu este decit un pas. Astazi, aceasta zicere a fost exemplificata perfect de colegii nostri din defunctul Bloc al “Moldovei Democrate”. Mi-a placut foarte mult aceasta aliniere la tribuna centrala, i-am numarat, sint destul de multi, sint destul de lati pentru a putea sa blocheze tribuna mult si bine.

Dar ne dam cu totii seama, ca nu am asistat la un eveniment tragic sau la o criza politica, ci la o farsa. La o farsa de prost gust, la o mascarada in ajun de revelion. Nu intimplator toti vorbitorii din aceasta grupare la incheiere ne urau la multi ani, desi pina la Anul Nou mai avem ceva timp.

Prin urmare, pot sa ii raportez fiicei mele de 8 ani deseara acasa ca Parlamentul Republicii Moldova, gratie gruparii galbene, a reusit sa serbeze matineul inainte de termen. Matineul a fost serbat, farsa s-a incheiat. Multumim colegilor pentru o uratura foarte originala.

Sint convins ca mai sint, dar va aduc aminte un citat dintr-un cintec popular, care spune asa: “Mosul cind se opinteste, sare in sus de doua degete.” Ati fost slabi si la guvernare, sinteti slabi si in imitarea unei posturi de opozanti.

Sint convins ca miza, de fapt, este mult mai larga, miza este destabilizarea politica, care nu va reusi. Si destabilizarea este urmarita, pentru ca gruparea respectiva s-a pomenit in afara jocului, nu este nici la putere si nici in opozitie nu este in stare sa fie. Aceasta este toata problema. Iar Parlamentul Republicii Moldova este capabil sa continue in mod consecvent si poarta raspundere sa continue in mod consecvent toate reformele, inclusiv in domeniul audiovizualului.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 9.00.

Sedinta o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 15.30.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.