version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA DECEMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 21 decembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4982 pentru modificarea Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chisinau (art.1).

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3697 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul penal art.53, 55, 58 s.a.).

5. Dezbaterea si remiterea in comisie a Legii nr.45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie. Proiectul nr.1962.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3277 pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind protectia mediului inconjurator art.73, anexa: Legea privind deseurile de productie si menajere art.20, anexa nr.3 s.a.).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4860 privind partidele politice.

8. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege nr.4340 pentru aprobarea Planului national de dezvoltare 20082011.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4101 pentru ratificarea Acordului european referitor la transportul international al marfurilor periculoase pe caile navigabile interne (ADN).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4102 privind ratificarea Memorandumului de intelegere pentru dezvoltarea coordonata a Soselei de Centura a Marii Negre.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4224 pentru ratificarea Conventiei internationale impotriva dopajului in sport a UNESCO, adoptata la Paris la 19 octombrie 2005.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4315 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal art.93, 94, 1011 s.a.; Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative punctele 30, 34 s.a.).

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4314 pentru modificarea anexei la Legea nr.115-XVI din 18 mai 2006 cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii.

14. Dezbaterea si adoptarea ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 27 28 decembrie 2007.

 

 

Sedinta incepe la ora 9.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 90 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Valentina Cusnir la cerere; Iurie Rosca, Boris Stepa, Veaceslav Untila, Adriana Chiriac, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Ion Varta, Valeriu Guma, Dumitru Ivanov, Ion Neagu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Vin cu propunerea din partea Fractiunii Alianta Moldova Noastra de a exclude totusi din ordinea de zi punctul 7, proiectul de Lege pentru aprobarea Planului national de dezvoltare 20082011. Argumentele sint urmatoarele. A parvenit in Parlament foarte tirziu, doar 23 zile in urma. Nu a fost discutat nici in comisiile parlamentare. Este un document voluminos care trezeste o multime de intrebari fara raspuns. Este un document mai mult propagandistic si poate fi adoptat cu acelasi succes la plenara Comitetului Central al Partidului Comunistilor.

Dati inca o saptamina sa lucram in comisii, sa lucram in fractiuni, revenim in plenul Parlamentului si gasim un consens pentru a adopta. Daca nu vreti, este problema dumneavoastra.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Avind in vedere ca se poate de presupus exact ce raspuns va avea propunerea domnului Urechean din partea Fractiunii majoritare, rog sa fiu inscris cu luare de cuvint la proiectul nr.4340, ce vizeaza Planul national de dezvoltare.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Urmind aceste propuneri, voi supune votului propunerea inaintata de Fractiunea Alianta Moldova Noastra referitor la excluderea din ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.4340. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 11.

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi in sustinerea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Va multumesc.

Ati dorit sa mentionati ceva?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Din partea Fractiunii PPCD o luare de cuvint la punctul 7, proiectul nr.4340.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Bine.

Stimati colegi,

Incepem examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.4982 pentru modificarea Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chisinau. Lectura a doua.

Voi ruga comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.625 din 3 noiembrie 1995 cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Business-Chisinau, la 1 noiembrie curent, a fost examinat si adoptat de catre Parlament in prima lectura.

Comisia pentru politica economica, buget si finante, in cadrul acestei examinari, a mentionat ca este suficient de exclus din zona numai 0,5868 hectare, si nu 0,7578 hectare, dupa cum a fost propus in initiativa legislativa. Respectiv, cifra 33,4748 hectare urmeaza a fi inlocuita cu cifra 32,888 hectare.

Comisia, de asemenea, a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si amendamentele inaintate de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura si raporteaza urmatoarele.

Comisia accepta propunerile deputatilor de a lasa pamintul exclus din zona in posesia statului, iar pentru claritate propune completarea proiectului de lege cu un punct nou cu urmatorul cuprins: Terenul exclus din zona, cu o suprafata de 0,5868, se transmite in administrare organului de stat respectiv, conform legislatiei.

In temeiul celor mentionate, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege perfectat in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte propuneri decit cele evocate de Comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4982. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 34.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4982 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3697 privind modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca, in cadrul sedintei plenare din 7 decembrie 2007, Parlamentul a decis ca articolul 1 din proiectul nr.3697 sa fie comasat cu prevederi de alternativa la proiectul nr.1593 din Codul contraventional, iar prevederile articolelor 2 si 3 din proiectul nr.3697 sa fie examinate in lectura a doua separat.

Asadar, pentru lectura a doua, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat detaliat amendamentele si propunerile parvenite la articolele 2 si 3 din proiectul nr.3697, precum si propunerile facute de catre deputati nemijlocit in cadrul sedintei Comisiei.

In rezultatul dezbaterilor, Comisia a acceptat integral amendamentele si propunerile la proiectul mentionat. Totodata, tinind cont de modificarile propuse la articolul 516 din Codul de procedura penala, pornind de la principiile de baza ale legiferarii stipulate la articolul 4 din Legea nr.780 din 27 noiembrie 2001 privind actele legislative, comisia a acceptat propunerea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si a deputatilor Zagorodnii si Sidorov de a introduce modificari la alineatul (1) al articolului 296 din Codul de procedura penala rechizitoriu.

Modificarea propusa la articolul 296 nu va afecta conceptul proiectului de Lege nr.3697. In final, Comisia a perfectat un tabel referitor la rezultatele examinarii amendamentelor si propunerilor la proiectul de lege mentionat, care se anexeaza la prezentul raport. Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.3697 din
22 octombrie 2007 pentru adoptare in lectura a doua cu amendamentele acceptate de comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Zagorodnii.

Propuneri pentru lectura a doua la acest proiect? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3697. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 35.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

73 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3697 este adoptat in lectura a doua.

Legea nr.45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie. Reexaminare in cadrul proiectului nr.1962.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Proiectul de Lege despre reexaminarea Legii nr.45 din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie a fost examinat nu odata in cadrul comisiei si vreau sa va spun ca obiectiile expuse de catre Presedintele Republicii Moldova vizeaza, in special, doua capitole ale legii.

Capitolul II. Autoritatile si institutiile abilitate cu functii de prevenire si combatere a violentei in familie.

Capitolul III. Mecanismul de solutionare a actelor de violenta, un accent aparte fiind pus pe articolul 20 al acestui capitol.

Cu referire la capitolul II se mentioneaza necesitatea operarii unor elemente de concretizare a obligatiunilor si prerogativelor atit ale autoritatilor publice centrale, cit si locale pe motivul ca in modul in care sint expuse in lege nu sint prea bine delimitate atit pe verticala, cit si pe orizontala. Iar in unele cazuri se suprapun. In acest context, s-a propus revederea intregului capitol.

Referitor la capitolul III s-a invocat faptul ca denumirea acestuia nu corespunde continutului, deoarece, pe linga articolele ce reglementeaza mecanismul de inregistrare si solutionare a actelor de violenta, aceasta include in sine prevederi de ordin general, cum ar fi finantarea implementarii legii si sanctiunile aplicabile in caz de nerespectare.

Totodata, se propune excluderea alineatului (3) din articolul 20 al acestui capitol, deoarece solutiile de finantare prevazute la acest alineat sint considerate inacceptabile pe motivul nerespectarii principiului sistemului asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

In acest context, Presedintele Republicii considera ca Legea cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie urmeaza sa fie revazuta. Comisia sesizata in fond, examinind detaliat obiectiile si propunerile Presedintelui Republicii Moldova, mentioneaza ca articolul 7, alineatul (1) din capitolul II al Legii cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie stabileste exhaustiv autoritatile administrative publice centrale si locale abilitate cu functii de prevenire si combatere a violentei in familie si formuleaza competentele fiecarei autoritati in parte in domeniul de referinta.

La alineatul (2) al articolului 7 este nominalizat Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului drept autoritate publica centrala abilitata cu functie de elaborare si promovare a politicilor de prevenire si combatere a violentei. Concomitent, sint nominalizate si organizatiile ce urmeaza a fi create in vederea prestarii serviciilor specializate atit victimelor, cit si agresorilor. Acestea pot fi: centre, servicii sau, eventual, alte organizatii capabile sa presteze servicii specializate in domeniu.

Tot la acest capitol este determinat mecanismul de conlucrare intre autoritatile publice centrale, locale si organizatiile prestatoare de servicii, modul de creare si functionare a lor, ceea ce este foarte important, obligatiunea Guvernului de a obliga si a aproba standarde de functionare a acestor organizatii si standarde de calitate pentru serviciile prestate, concomitent cu obligatiunea organizatiilor respective de a respecta aceste standarde de calitate.

Astfel, Comisia considera ca mentiunea invocata, precum ca cercul autoritatilor si institutiilor mentionate este prea larg, iar competentele lor se suprapun nu poate fi acceptata, deoarece omiterea uneia din autoritati sau expunerea incompleta a competentelor pentru fiecare autoritate publica aparte ar putea crea probleme de aplicare a legii.

La capitolul II Mecanismul de solutionare a actelor de violenta sau obiectat necorepsunderea denumirii acestuia cuprinsului, deoarece acest capitol mai include in sine prevederi de ordin general, cum ar fi finantarea implementarii legii si sanctiunile aplicabile in caz de nerespectare a prevederilor ei.

Comisia considera ca atit prevederile ce vizeaza modul de finantare a actiunilor prevazute de prezenta lege, cit si sanctiunile aplicabile in cazurile de nerespectare a prevederilor legale tin nemijlocit de mecanismul de solutionare a actelor de violenta in familie. Prin urmare, articolele respective nu constituie exceptie fata de denumirea acestui capitol.

Oportunitatea deciziei este confirmata si prin tratarea notiunii de mecanism, care constituie un sistem, un ansamblu de elemente coordonate intre ele care formeaza un tot intreg. Ori in acest caz nu putem privi actiunile de solutionare a actelor de violenta doar prin prisma acordarii unor drepturi pentru victime sau stabilirea unor obligatiuni pentru organele respective, fara a stabili si posibilitatile de sustinere financiara a acestor drepturi si fara a asigura realmente realizarea acestor drepturi prin impunerea unor responsabilitati asupra acelor de care depinde realizarea acestor drepturi. Doar in ansamblu aceste elemente vor constitui mecanismul viabil de realizare a obiectivelor acestui capitol.

La articolul 20 din lege se propune excluderea alineatului (3), deoarece solutiile de finantare sint inacceptabile, ele contravenind principiilor sistemului asigurarilor obligatorii de asistenta in medicina. Propunerea este argumentata si prin faptul ca asistenta medicala corespunzatoare se acorda victimelor violentei si agresorilor in temeiul actelor legislative deja existente, inclusiv in conformitate cu Legea nr.713 din 6 decembrie 2001 privind controlul si prevenirea consumului ilicit de droguri si de alte substante psihotrope.

Prin urmare, se considera ca prevederile articolului 20 alineatul (3) din prezenta lege se suprapun prevederilor Legii nr.713. Motivele invocate in vederea argumentarii propunerii in cauza au fost considerate de catre comisie rationale si, drept urmare, membrii comisiei sesizate in fond s-au pronuntat pentru sustinerea propunerii Presedintelui de a exclude alineatul (3) din articolul 20 al legii.

In aceste conditii, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune mentinerea hotaririi adoptate anterior de catre Parlament asupra Legii nr.45 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie, cu exceptia articolului 20, cu privire la care se accepta excluderea alineatului (3).

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Noi am avut mai multe intilniri cu doamna presedinte al comisiei si ne-am inteles cam ce poate sa sustina fractiunea. Si, in legatura cu raportul pe care l-am audiat odinioara, rog ca aceasta lege sa fie remisa in comisie, sa votam data viitoare, dupa ce o sa avem intilnire cu fractiunea si o sa examinam inca o data.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Bine. Stimati colegi,

Acest subiect, deja fara prezentarea raportului, la solicitarea fractiunii o sa transferam votul acestui subiect pentru sedinta viitoare, in data de 27 decembrie. Rog Secretariatul sa noteze acest lucru.

Proiectul de Lege nr.3277 pentru modificarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative nr.3277 din
14 septembrie 2007 a fost examinat si aprobat in prima lectura la sedinta plenara a Parlamentului din 6 noiembrie 2007. La sedinta sa din 12 noiembrie 2007, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si deputatilor Marcel Raducan, Alim Afonin, Valentina Cusnir si Valeriu Cosarciuc.

Comisia sesizata in fond sustine propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie ca la articolul 4, dupa cuvintele in termen de 6 luni de introdus cuvintele de la data punerii in aplicare a prezentei legi, si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului ca la articolul 1, punctul 1 cuvintele intreprinderile autohtone existente cuprinse in articolul 73 din Legea nr.15-XV din 16 iunie 1993 privind protectia mediului inconjurator, sa fie inlocuite cu cuvintul intreprinderi.

Cit priveste propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si a Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa de a efectua o analiza a factorilor care au dus la neexecutarea prevederilor articolului 2 din Legea nr.449 din 13 decembrie 2004 privind substituirea cifrei 2007 prin cifra 2010, a fost mentionat in raportul Comisiei la examinarea proiectului de lege in prima lectura si, concomitent, s-a convenit o examinare suplimentara. Pornind de la aceasta, la 11 decembrie 2007 problema mentionata a fost examinata suplimentar nemijlocit la Fabrica de Sticla de catre membrii Comisiei cu conducerea intreprinderilor si specialistii din ramura.

Luind in considerare discutiile avute la intreprinderi si prevederile legislatiei in vigoare, s-a convenit asupra modificarii articolului 3 din proiectul de lege nominalizat din urmatoarele considerente.

Conform cerintelor stipulate la articolul 2 din Legea privind modificarea articolului 27 din 1347 din 9 octombrie 1997 privind deseurile de productie si menajere, Guvernul nu a creat, in termenul stabilit de lege, un sistem national de gestionare a deseurilor si de coordonare a actiunilor statului, intreprinderilor si populatiei in domeniul acumularii, sortarii, utilizarii si prelucrarii deseurilor de ambalaj. Si nu a elaborat un plan de actiuni de trecere treptata la sistemul de ambalare in sticla a productiei, astfel incit pina la 1 ianuarie 2007, cota ambalajului de sticla sa constituie cel putin 50%.

Tinind cont de faptul ca intreprinderile de procesare, in majoritate, activeaza cu ambalajul de unica folosinta. Trecerea lor la ambalaj de sticla le va cauza mari prejudicii, iar practica internationala confirma folosirea acestuia. Pina la momentul actual, intreprinderile au investit pentru retehnologizarea lor circa 95 milioane de lei. Dat fiind faptul ca intreprinderile din industria alimentara se confrunta cu lipsa surselor banesti, trecerea la ambalaj din sticla in prezent este un obiectiv irealizabil.

Totodata, vrem sa va aducem la cunostinta ca directiva europeana 2004 12 a Consiliului Europei din 11 februarie 2004 prevede atingerea catre 31 decembrie 2008 pentru tarile membre ale urmatoarelor obiective minime de reciclare pentru materialele incluse din deseurile provenite din ambalaj. 60% din greutatea sticlei, 60% din greutatea hirtiei si cartonului si nu impune niste termene de trecere la ambalaj de sticla si restrictii la exportul deseurilor.

Avind in vedere aceste argumente, Comisia a propus de a expune articolul 2 din proiectul de lege in urmatoarea redactie. Articolul 3, articolul 2 din Legea nr.449 din 30 decembrie 2004 pentru modificarea articolului 27 din Legea nr.1347 din
9 octombrie 1997 privind deseurile si productia menajera (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.13 16, art.51 din 21 ianuarie 2005) se abroga.

Cit priveste propunerea deputatului Alim Afonin de a elabora un plan de actiuni intru implementarea legii supuse examinarii, mentionam ca acesta va fi elaborat conform articolului 4 din legea mentionata si aprobat prin hotarire de Guvern, tinindu-se cont de prevederile Legii privind deseurile de productie si menajere si a Programului national de valorificare a deseurilor de productie si menajere pentru anii 20012010, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.606 din
28 iunie 2000.

La obiectiile si propunerile deputatilor Raducanu, Cusnir, Cosarciuc se vizeaza inofensivitatea ambalajului de sticla si responsabilii de acest proces, necesitatea prezentarii certificatului la produsul importat. Comisia mentioneaza ca aceste probleme sint stipulate deja in legislatia in vigoare. Conform prevederilor articolului 16 alineatul (3) din Legea privind produsele alimentare nr.78 din 18 martie 2004 se mentioneaza ca se interzice importul produselor alimentare si al materialelor in contact cu produsele alimentare, neaprobate de Ministerul Sanatatii, ca fiind inofensive si valabile pentru consumul uman, conform articolului 11, precum si acelor care nu au documente de insotire ce atesta inofensivitatea si provenirea lor legala.

Si alineatul (4) al aceluiasi articol stipuleaza ca la import produsele alimentare si materialele in contact cu produsele alimentare se supun controlului in vama in modul stabilit de Guvern. Conform legii mentionate, numarul 78, articolul 12, alineatul (1) din Hotarirea Guvernului nr.606 din 28 iunie 2000 prin care a fost aprobat Programul national de valorificare a deseurilor de productie si menajere, controlul si supravegherea de stat in domeniul asigurarii inofensivitatii si calitatii produselor alimentare si colectarea deseurilor de sticla se efectueaza de organele respective ale autoritatilor administratiei publice centrale si ale celor locale.

In temeiul celor expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului ca proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative nr.3277 din 14 septembrie 2007 sa fie examinat si aprobat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte,

Spuneti va rog, nu credeti dumneavoastra ca ar fi cazul ca implementarea directivei europene sa o incepem de la import? Deci, la ce m-as referi? M-as oferi la... sa punem careva restrictii la importul in ambalaj de sticla conform directivei Comunitatii Europene.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar directiva nu face restrictii vizavi de

 

Domnul Marcel Raducan:

Corect, directiva nu face restrictii referitor la calitatea si cantitatea...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu stipuleaza, nu ca, nu stipuleaza.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, da. Dar ideea pe care am spus-o si comisiei si am discutat-o si cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare era urmatoarea: la import sa se tina cont de cantitatea sau, mai bine spus, de numarul ambalajului in polimer si de numarul ambalajului in sticla. Sa se dea preferinta ambalajului in sticla.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Initiativa legislativa vizeaza in special importul materiei prime.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, va referiti la cioburile de sticla.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Cioburi de sticla, atit. Aceasta este initiativa legislativa cu care a venit Guvernul. Aceasta sa deblocheze activitatea intreprinderilor de sticla, care sint la numar trei in Republica Moldova vizavi de materia prima. Atit.

 

Domnul Marcel Raducan:

Foarte corect.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ce tine de restrictii, este alta. Dar ar fi cazul sa fie alta initiativa si sa vizeze Legea cu privire la...

 

Domnul Marcel Raducan:

Dumneavoastra acceptati numai ca sa nu fie in proiectul respectiv, da? Ca sa nu...

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ca idee se discuta, dar nu vizeaza aceasta initiativa.

 

Domnul Marcel Raducan:

Nu am putea sa impunem aici ceea ce tine de import. Ca sa dam preferinta importului in ambalaj de sticla. Si, totodata, am rezolva problema importului de deseuri. Deci, daca am importa mai multa sticla, in ambalaj de sticla, atunci nu ar fi, in republica ar fi mai multe cioburi, sa spunem asa, si nu ar fi nevoie ca sa importam cioburile expres ca atare.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

E o tema de discutie si tot ce e posibil ca ar fi utila aceasta prevedere in legislatie. Dar nu vizeaza aspectul si cuprinsul acestei initiative.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da, posibil.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3277. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 34.

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

87 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3277 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4860 privind partidele politice. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.4860. As vrea sa va aduc aminte ca, dupa adoptarea proiectului in prima lectura, acesta a fost expertizat la Consiliul Europei. Deci, dupa aceea, cu participarea expertilor Consiliului Europei aici, la Chisinau, a avut loc o masa rotunda, unde s-a facut un schimb de opinii, de pareri cu participarea expertilor.

La raport au fost prezentate amendamente deputatilor, propuneri si obiectii ale fractiunilor parlamentare, comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice, Guvernului, precum si opinii ale unor organizatii non-guvernamentale, care au fost supuse examinarii in Comisie in cadrul pregatirii acestui proiect pentru lectura a doua.

S-a constatat ca majoritatea absoluta a acestor propuneri, amendamente si obiectii este orientata spre perfectionarea reglementarilor prezentului proiect de lege, in baza prevederilor din Constitutie si legislatia nationala, precum si prin prisma practicii Curtii Europene pentru drepturile omului. Membrii comisiei au acordat o atentie deosebita reglementarilor ce privesc eliminarea unor elemente discriminatorii la constituirea partidelor politice si in activitatea lor, diminuarea unor cerinte pentru inregistrarea partidelor, controlul financiar intern si extern al activitatii acestora, prezentarea periodica a unor rapoarte financiare, responsabilitatea ce revine in cazul unor incalcari financiare.

Totodata, au fost concretizate prevederile referitor la limitarea si incetarea activitatii partidelor. Am vrut sa ma opresc asupra acestui moment, deoarece in varianta proiectului in prima lectura s-a vorbit despre problema suspendarii activitatii partidelor. Noi am consultat inca o data legislatia si nationala, si cerintele internationale. Am luat decizia ca aceasta notiune sa fie inlocuita cu notiunea de limitare a activitatii partidelor, dar nu cu suspendarea. In rezultatul dezbaterilor, o parte din amendamente, propuneri si obiectii au fost acceptate partial sau integral de catre comisie. Altele au fost respinse din argumente ale oportunitatii sau din cauza ca, in genere, nu au fost prezentate argumente suficiente.

Rezultatul acestor discutii este reflectat in tabelul anexat la prezentul raport. Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca acest proiect de Lege nr.4860 sa fie adoptat in lectura a doua, luind in considerare amendamentele si propunerile acceptate de catre Comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri, altele decit cele evocate in raportul comisiei? Fiindca ma uitam si eu in sala si aproape ca nu am remarcat miscari. Bine, acum le vad ca sint.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, intr-adevar. In ultimul timp, noi discutam cam straniu legile in lectura a doua. In primul rind, nu stiu de ce practica de a depune amendamente in scris in Parlament cam se termina, adica asa pe auzite discutam, comisiile. Noi, saptamina trecuta am vorbit foarte mult la aceasta tema. In aceasta lectura multe amendamente nu ajung in comisie, nu se discuta. Iata noi am depus amendamente pe patru pagini referitoare la Legea cu privire la partidele politice si nu vad in raport nici o referinta. Ma intereseaza doar, domnule Presedinte, articolul 19 litera b) cum suna el in varianta finala?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 19.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Alineatul (2) litera b) suna ca in proiect sau aveti o noua redactie?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Alineatul?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Litera b). Partidele au dreptul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, alineatul?

 

Domnul Dumitru Diacov:

b).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu sint alineate d) sau g).

 

Domnul Dumitru Diacov:

Articolul 19 alineatul (2), litera b).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Apoi aceasta si va intreb, care alineat? d) Se desfasoara orice activitati.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Sa participe indiferent, independent sau asociat cu alte partide politice, cu candidatii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

A, litera b). Se participa cu candidati la alegerile organizate conform prevederilor legislatiei electorale.

 

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

La propunerea cui s-a facut aceasta scapare de jumatate de propozitie? Adica este vorba aici de dreptul la asocierea partidelor politice. Crearea blocurilor electorale.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu este vorba de dreptul la asociere. Dar este vorba de dreptul de a forma blocurile electorale, preelectorale. Iata despre ce este vorba. Dar la asociere aceasta este problema interna a fiecarui partid.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, dar eu nu am vazut vreo initiativa in care sa fie amendat acest articol.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ceea ca dumneavoastra nu ati vazut, aceasta.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Si noi am...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nici nu a putut sa fie, deoarece dumneavoastra nu ati participat la sedinta comisiei.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu vreau sa fiu corect si va rog foarte mult si pe dumneavoastra sa fiti corect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, poftim.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi am propus ca acest alineat sa ramina intact, asa cum a fost el formulat el in proiectul de lege. Dumneavoastra nu ati facut.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu va raspund la intrebare. Este obiectia, sau amendamentul propus de catre Fractiunea PPCD, care suna, care se refera la aceasta problema.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da. Eu nu vreau sa comentez, dar vreau sa spun ca, din pacate, ca si in cazul...

 

Domnul Vladimir Turcan:

In lectura a doua nu se comenteaza, numai se spune amendamentul si...

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Ca si in cazul...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Putin mai calm.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Ca si in cazul Codului audiovizualului noi am facut multa zarva ca vrem sa facem un cod european, civilizat, sa avem in urma la chestia aceasta o televiziune libera, asa si Legea partidelor politice. Noi parca ne-am angajat sa facem o lege care sa nu apere interesul de moment al unui sau altui partid, sa facem o lege care sa creeze reguli clare pentru toata lumea. Sa lucreze legea aceasta poate multi ani inainte, indiferent de cine este astazi, o sa vina miine la guvernare. La fel cu finantarea. Noi am vorbit ca finantarea se intre in vigoare de la 1 ianuarie 2008.

Stimati colegi,

Iata sint aici... ministrul finantelor inclusiv. In Republica Moldova partidele nu sint finantate.

In Republica Moldova, timp de 15 ani, practic, aproape nici un partid nu a luat credite. Din ce bani se finanteaza partidele politice din Republica Moldova? Nu prin lipsa aceasta de legislatie noi stimulam coruptia in Republica Moldova? Acesta este primul pas pentru stimularea coruptiei in Moldova. De ce propunerea aceasta...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se poate sa va raspund?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dar eu nu stiu daca puteti sa imi raspundeti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu pot sa va raspund, de aceea si va intreb.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Turcan,

Eu nu cred ca ideea matale este de a transfera finantarea pentru iunie 2009.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ideea aceasta este propunerea Guvernului, prima. Prima propunere a Guvernului. Doi, este propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Cine adopta legi in tara moldoveneasca? Guvernul sau Parlamentul?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Orice lege, conform Constitutiei Republicii Moldova, daca nu are acoperire financiara, nu poate fi adoptata.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Turcan...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acoperirea financiara in acest caz

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu va consider...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu pot sa va raspund? Eu va rog sa nu ma intrerupeti, domnul Diacov. Mi-ati pus intrebarea, eu va raspund.

 

Domnul Dumitru Diacov:

La microfonul acesta se poarta lumea oleaca mai... dar de la tribuna oleaca mai modest.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci eu tot foarte modest si va raspund la intrebare. Sa fiti tot modest. Eu va raspund la intrebare.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu am pus intrebarea pina la sfirsit.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra ati formulat intrebarea, cine a apreciat? Eu va spun cine. Cine a propus tot va spun.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog putin mai calm.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Acum eu o inteleg pe doamna Cusnir, intelegeti...

 

Domnul Marian Lupu:

Mai calm.

 

Domnul Dumitru Diacov:

...ca nu reusesti sa rostesti propozitia pina la capat. Eu pe dumneavoastra va consideram un vechi prieten al Partidului Democrat. Si acum dumneavoastra...

 

Domnul Vladimir Turcan:

In primul rind, eu va rog sa aveti in vedere ca eu sint om obiectiv.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, nu stiu, eu in acest caz...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu inteleg.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La subiect. Trasaturile de caracter le lasam pe mai tirziu in discutie.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Fractiunea Partidului Democrat nu poate sa voteze acest proiect de lege. Eu consider ca, si de data aceasta, din pacate, se procedeaza asa mai mult pentru a raporta nu stiu cui, ca noi am adoptat o lege, fiindca legea aceasta tot este in lista proiectelor de legi, care trebuie adoptate de catre Parlamentul Republicii Moldova. De fapt, se schimonoseste sau se schimonosesc niste lucruri, niste reguli care era bine sa existe si in Republica Moldova.

Finantarea partidelor politice trebuie sa ramina de la 1 ianuarie si nu ne explicati noua in conditiile in care Guvernul de douatrei ori pe an vine cu modificarea bugetului ca nu e posibil de gasit acolo citeva parale. Si noi, intr-adevar, consideram ca ignorarea opozitiei in citeva lucruri foarte esentiale demonstreaza faptul ca nu doriti sa aveti o lege sau sa avem o lege normala.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valerii Garev:

, .

Domnul Marian Lupu:

Poftim?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca este cazul, totusi sa explic care era pozitia comisiei si care sint argumentele de ce comisia a acceptat avizul Guvernului. In primul rind, este clar ca din punct de vedere al prevederilor constitutionale am acceptat.

Si in al doilea rind. Amendamentul inaintat, propunerea din partea Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Si in argumentul care s-a discutat cu participarea reprezentantului, inclusiv a Fractiunii Partidului Democrat. In dependenta de culoarea politica eu pe toti ii consider prieteni aici. Deci totusi Comisia a considerat ca toate partidele trebuie sa fie puse intr-o situatie egala si, avind in vedere, ca aceasta lege este adoptata acum, la sfirsitul anului 2007, practic, anul 2008 deja este un an asa-numit preelectoral. Dupa rezultatele alegerilor din 2009 si se are in vedere ca va fi pornita procedura finantarii partidelor din bugetul de stat.

Si anume, de la 1 iulie 2009, aceasta este propunerea care este reflectata si in tabelul respectiv, acceptat de catre Comisie. De la 1 iulie 2009, pentru finantarea partidelor care vor obtine mandate in Parlament si de la 1 iulie 2011 pentru partide care vor acumula numarul respectiv de mandate in organele administratiei publice locale. Iata care au fost argumentele.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. ...

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valerii Garev:

, .

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam. Putin mai tirziu, domnule Diacov.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valerii Garev:

25, ) 3 , ,
5 , .

, ,
5 . , . .

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

25- , , , , . , , , , .

 

Domnul Valerii Garev:

. .

 

Domnul Vladimir Turcan:

... , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, domnule Presedinte.

O constatare pentru stimatii nostri colegi. Pentru lectura a doua se fac propuneri concrete, si nu comentarii. (Rumoare in sala.) Un moment.

Al doilea moment.

Domnule presedinte,

As avea o propunere la... de fapt, doua propuneri, ceea ce tine, de, va rog frumos, ceea ce tine de articolul 29 donatiile, la alineatul (1).

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Suna in felul urmator: veniturile anuale ale unui partid, provenite din donatii, nu pot depasi echivalentul, a fost initial propus 0,05%, Comisia propune 0,2% din veniturile preconizate din bugetul de stat pentru anul respectiv.

Dupa parerea noastra, 0,2% din sursa bugetara respectiva cam ar fi o sursa enorma si propunerea ar fi de a micsora de la 0,2% la 0,1%.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta la donatii.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

La donatie. Si a doua propunere as avea la articolul 32, ceea ce tine de finantarea din bugetul de stat a partidelor politice. La alineatul (1) litera b) care suna in felul urmator: 1/2 se distribuie partidelor politice proportional cu numarul de voturi obtinute la alegerile locale generale, cu conditia ca acestia au acumulat nu mai putin de 20 mandate in organele reprezentative ale unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul 2.

As propune ca numarul de 20 de mandate sa se substituie cu numarul de 50 de mandate. Numarul 20 de mandate imi pare ca e cam putin, 33 de raioane. Aceasta este propunerea fractiunii.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta nu a fost discutat la Comisie, trebuie de pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Poftim?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceste propuneri trebuie sa fie puse la vot. Ceea ce tine de 0,1, in loc de 0,2, si deci in loc de 20 de mandate, 50 de mandate, ambele propuneri trebuie sa fie puse la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Ce este, domnule presedinte, la acelasi subiect?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Eu as intelege propunerea daca ar veni vizavi de finantarea de la bugetul statului. Dar cind se incearca sa se limiteze prin lege donatiile si contributiile cetatenilor pentru activitatea unui partid, mi se pare un pic straniu.

Deci, pina a pune la vot, sa meditam un pic la acest capitol. De ce urmeaza noi sa reglementam acest domeniu? E absurd, sa mergem. Care e problema, voi aveti mai multe firme...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci pozitiile sint expuse, propunerea este inregistrata, pe care motiv le voi supune votului in mod evident. Prima propunere cu referinta la...

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Prima propunere a fost la articolul 29 alineatul (1), ceea ce tine de veniturile anuale de la procentul 0,2% sa se substituie prin 0,1%.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci este cu referinta la donatii.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

La donatii, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. A doua propunere cu referinta la numarul de mandate.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

La articolul 32.

 

Domnul Marian Lupu:

La nivelul administratiei publice locale, articolul 32, cifra 20 substituita cu cifra 50.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

50 mandate.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze. Majoritatea. Acceptat. Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, stimate domnule presedinte,

Modalitatea cum s-a lucrat asupra acestui proiect din start, de fapt, este clar ca autorii sint reprezentanti ai comunistilor si PPCD. Modalitatea cum s-a lucrat in Comisie, modalitatea cum se voteaza acum ne conduce la ideea ca, pur si simplu, Fractiunea majoritara priveste cu bataie de joc toate lucrurile acestea.

Domnul Turcan spune ca noi vrem sa cream conditii egale de finantare. Care conditii egale, stimate domnule prieten? Care conditii egale daca comunistii folosesc bugetul de iese fum pentru petrecerea campaniilor electorale si aceasta se numeste conditii egale?

Noi, Fractiunea Partidului Democrat, pentru prima data in acest Legislativ parasim sala in semn de protest si ne adresam celorlalti colegi sa procedeze la fel. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Diacov,

Eu as vrea sa atrag atentia, ca majoritatea propunerilor Fractiunii Partidului Democrat au fost acceptate. De aceea, referitor la modalitatea examinarii, eu nu as spune ca este ceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Vreau sa va amintesc ca in legislatura 1998 2001 s-a examinat un proiect de Lege cu privire la partide in prima lectura. Am fost unicul deputat care am propus in conceptul elaborat includerea finantarii partidelor politice.

Din pacate, atunci nu s-a acceptat aceasta idee, deci proiectul de lege era foarte bine pregatit de Ministerul Justitiei, de un specialist cum era domnisoara Izdebschi. Acum vreau sa va spun ca propunerile pe care le faceti si in legatura cu Codul electoral si dezbaterile pe marginea proiectului privind partidele politice denota ca Partidul Comunistilor vrea sa adopte o lege doar care il va favoriza pe acest partid.

Vreau sa va spun ca intr-o societate democratica asemenea legi, asemenea propuneri trebuie sa intruneasca un consens cit mai larg al partidelor.

De aceea, propunerea mea este ca sa aminam examinarea in a doua lectura a acestui proiect de lege, sa se organizeze, inclusiv prin implicarea Biroului permanent, a unor mese rotunde cu participarea partidelor politice din Parlament si din afara Parlamentului, cu atragerea specialistilor si expertilor interni si externi si sa se adopte o lege care, intr-adevar, sa ne faca cinste si sa nu ne deterioreze din nou imaginea ca avem un partid la conducere care nu se poate debarasa de apucaturile totalitare.

In caz contrar, daca veti continua sa examinati acest proiect de lege, si eu vroiam sa spun exact acest lucru, partidele de opozitie ar trebui sa paraseasca sala si sa nu revina pina cind nu se decide examinarea in conditii de colegialitate a acestui proiect de lege.

Nu este frumos ceea ce faceti si eu regret inca o data ca nu vreti sa promovati pluralismul politic si democratia in Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa revin un pic la momentul in care a fost discutat acest proiect de lege in prima lectura. Eu am luat cuvint atunci in plenul Parlamentului si mi-am expus si eu regretul ca acest proiect de lege de fapt nu reflecta punctul de vedere al tuturor celor care activeaza in Parlamentul Republicii Moldova.

In acelasi rind, vreau sa va spun ca am inaintat in 17 puncte distincte circa
60 de amendamente la proiectul respectiv de lege, unele au fost acceptate, altele nu. Si eu imi exprim regretul ca in foarte multe cazuri refuzul nu este unul argumentat. Cum ar fi:- propunerea respectiva nu face obiectul examinarii in cadrul unei... si mi se sugereaza sa fac o initiata legislativa separata.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu as avea doua intrebari. Avind in vedere ca la noi reglementarea in lege este una, practica demonstreaza alta, in Legea invatamintului se spune clar ca invatamintul de stat si in general invatamintul este laic, refractar la discriminarea ideologica partinica, politica, rasiala, nationala. Intre timp avem pioneri, octombrei s.a.m.d.

Eu am venit cu o propunere, pai, exact in acelasi sens am venit cu o propunere ca in legea privind partidele politice, domnule Stepaniuc, apoi iata va explic ce are (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Rog continuam.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnul... Da, eu ii multumesc pentru atentie domnului Stepaniuc in acelasi sens, anume din acest motiv am propus ca la articolul 3 sa fie inclus un alineat (9), (8) care sa interzica partidelor politice, este o reglementare ce, de fapt, vizeaza partidele politice, sa li se interzica expres prin legea respectiva sa foloseasca sistemul de invatamint in scopuri de interes de partid s.a.m.d.

Eu nu vad nici o problema pentru ca norma respectiva sa fie in legislatie, daca este deja aceasta norma.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, in acelasi mod, domnule Filat, se poate atunci de introdus si alte domenii ale vietii, deci hai incepem...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, domnule Turcan, este.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De la ocrotirea sanatatii, deci economie etc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vorbesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pentru aceasta si exista legea care reglementeaza problemele respective. De aceea, noi si am expus, am respins acest anume amendament, ca nu tine anume de obiectul reglementarii acestei legi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Anume de aceste legi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu... nu va suparati, eu nu...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra tot nu va suparati ca nu s-a acceptat, o buna parte s-a acceptat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu va suparati este o expresie, nu are sens direct ca si cuvinte. Eu ma adresez dumneavoastra nu ca unui prieten, dar ca la presedinte al Comisiei si ca unei persoane pe care eu o consider obiectiva.

Eu vreau inca o data sa revin... nu am dat dovada de lipsa de profesionalism s.a.m.d. pe parcursul activitatii mele in calitate de deputat. In acest sens, inca o data vreau sa va spun, Legea privind partidele politice reglementeaza clar activitatea partidelor politice. Si in legea respectiva, daca ne uitam ca si norma, avem lucruri care sint definite clar: ce se poate si ce nu se poate.

Si avind in vedere ca situatia care este vizavi de implicarea copiilor in activitati politice s.a.m.d este una cu totul diferita fata de implicarea muncitorilor s.a.m.d. Este o problema foarte sensibila si eu vreau sa va spun ca nu vad de ce ar incurca prezenta, ar da dovada ca este o deschidere si... Ei, la vot si...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Filat,

Eu cred ca dumneavoastra o sa fiti de acord ca copiii se implica in activitatile politice taman in afara orelor de studii. Sinteti de acord?

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu conteaza.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La diferite mitinguri, cum nu conteaza?

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar eu... nu, domnule Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si atunci noi chiar si cu aceasta prevedere totuna nu vom acoperi. De aceea, aceste momente trebuie sa fie prevazute in alte acte legislative. Iata care este opinia Comisiei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu am facut separarea pe criterii politice a celor care antreneaza copiii in activitatile politice. Eu insist sa fie o reglementare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

... un exemplu, eu v-am raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, sa ajungem la o finalitate a discutiei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci eu am facut propunere de a amenda articolul 3 prin suplinirea lui cu un nou articol 8. Definitia articolului este prezenta in sinteza.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata la microfonul nr.4. Cine este intru sustinerea ei, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

11 voturi. Plenul nu a sustinut propunerea.

Continuam.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Este iarasi o expresie vizavi de punctul 16), cum este fixat in amendamentele care le-am inaintat, domnule presedinte al comisiei, avind in vedere ca in proiect este stipulat: finantarea de la bugetul de stat, din proiectul respectiv noi nu am vazut care vor fi acele institutii care vor efectua controlul ulterior asupra si o precizare, daca se poate, din partea dumneavoastra. Care vor fi acele institutii care vor efectua controlul asupra modului de gestionare a banilor respectivi?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acest control este introdus in... si in sinteza este acest mecanism care prevede ca controlul asupra... deci gestionarea, inclusiv a surselor alocate din bugetul de stat si nu numai din bugetul de stat, va fi efectuat de catre organele respective conform competentei si anume.

Ceea ce tine de sursele financiare in bugetul de stat din partea Curtii de Conturi, ceea ce tine de alte posibile incalcari sau necesitatea efectuarii controlului respectiv. Din partea Ministerului Finantelor si in cazul in care va fi necesitatea in sensul depistarii unor incalcari financiare grave si din partea organelor abilitate cu acest drept de a efectua controlul.

Si, in special, articolul 34 in redactia noua, care este in proiectul de lege, prevede acest mecanism, in redactia noua.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, domnule presedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze, anume din aceste considerente noi si am propus ca partidele politice, in conformitate cu Regulamentul aprobat de catre Ministerul Justitiei, anual, pina la 31 martie, vor prezenta rapoartele financiare Curtii de Conturi, Ministerului Finantelor si Ministerului Justitiei.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc.

Nu intimplator am adresat aceasta intrebare, fiindca si controlul asupra activitatii sub aspectul implementarii, sub aspectul controlului financiar este o problema foarte delicata si ar trebui stabilit in lege care sint acele organe sa nu mai apara Centrul pentru Combatere la partide sa faca controale.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, nu, iata eu v-am enumerat toate organele care vor fi implicate in aceste controale. Mai mult ca atit, alineatul (2) al aceluiasi articol reglementeaza deja competenta fiecarui organ.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra, de asemenea, considera ca ar fi logic, normal si echitabil ca aceasta lege sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2008.

Deci, nu punem la indoiala faptul ca comisia, a carei presedinte sinteti, domnule Turcan, a analizat serios toate propunerile. Insa, in acelasi timp, pare putin straniu ca toate propunerile parvenite de la reprezentantii din opozitie sint respinse. In acelasi timp, dumneavoastra, in calitate de presedinte al comisiei, puneti problema ca sa adoptam legea in lectura a doua, iar secretarul Comisiei, pe care o reprezentati, vine cu propuneri suplimentare si sint votate din start.

Propunerea noastra este urmatoarea. Avind in vedere ca este un proiect de lege, care urmeaza a fi adoptat in lectura a doua si este o lege foarte serioasa, sa nu ne grabim pentru a raporta in graba la Strasbourg. Sa nu adoptam astazi o decizie finala, sa revenim dupa vacanta de iarna pentru a analiza suplimentar toate propunerile care parvin. Si atunci nu va avea nimeni motiv sa declare ca aceasta lege, vasazica, urmareste scopul de a apara interesele unui singur partid.

In cazul in care se resping toate propunerile in continuare si se voteaza in asa mod ca tancul pe cimpie, urmeaza sa schimbam si denumirea proiectului de lege. Si atunci ar fi logic sa numim proiectul de Lege cu privire la Partidul Comunistilor din Moldova. Va rog respectuos sa nu ne grabim, sa nu comitem gafe, fiindca urmarile pot fi serioase.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Eu am vrut, domnule Bujor, sa va atrag atentia asupra faptului ca nu corespunde adevarului afirmarea dumneavoastra, ca nici o propunere din partea fractiunilor de opozitie nu a fost acceptata. Si daca o sa analizati atent acest tabel, o sa vedeti ca, inclusiv propunerile dumneavoastra, care au fost acceptate, ale fractiunii eu am in vedere, personal a dumneavoastra o propunere ce tine de majorarea numarului minim pentru inregistrarea membrilor de partid nu a fost acceptata. Restul, o parte sau integral, sau partial au fost acceptate. De aceea, eu va rog ca sa fiti totusi obiectivi.

Acum ceea ce tine de necesitatea examinarii tuturor amendamentelor. Eu deja am raportat din start ca, practic, dupa expertizarea acestui proiect de lege, aici, in incinta Parlamentului, si-a desfasurat lucrarile un seminar, o masa rotunda cu participarea expertilor, cu participarea tuturor fractiunilor, cu participarea ONG-lor, inclusiv partidele care sint acum nonparlamentare. Deci toate aceste obiectii noi le-am examinat foarte atent in sedinta Comisiei, absolut toate.

Si, iarasi, o buna parte din ele au fost acceptate, altele nu. Atunci e clar ca notiunea de examinare si acceptare nu poate fi una si aceeasi, nu poate fi egala. Si daca una din propuneri nu a fost acceptata, aceasta nu inseamna ca ea nu a fost examinata.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Eu accept partial constatarea dumneavoastra. Vreau sa concretizez ca nici una din propunerile prezentate de reprezentantii opozitiei in cadrul sedintei plenare de astazi referitor la activitatea Comisiei, in general, pe marginea subiectului... eu am spus ca nu pun la indoiala ca s-a examinat minutios. Dar astazi au fost facute
4 5 propuneri de catre reprezentantii altor formatiuni decit a Partidului Comunistilor si nici una nu a fost acceptata. Pai, as spune ca e buna sau rea, aceasta cum priveste fiecare dintre noi in parte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Bujor,

Numai o propunere a fost pusa la vot, a domnului Filat, si atit.

 

Domnul Leonid Bujor.

Restul au fost respinse.

 

Domnul Vladimir Turcan:

D-apoi nu au fost inaintate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Pai, au fost propuse de o fractiune parlamentara si propunem si noi. Lucrul acesta este stiut ca noi consideram ca acest proiect de lege trebuie sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2008 si nu a lasa ca el sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2009. Daca vreti sa deschidem discutii ca, pe marginea examinarii in prima lectura, dumneavoastra stiti ce argumente au sa fie aduse. Si au sa fie toate aceste adrese critice adresate Partidului Comunistilor din Moldova, reprezentantilor dumneavoastra. Eu cred ca nu este cazul sa revenim la acest subiect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra stiti foarte bine ca unicul argument din partea Comisiei este cerinta Constitutiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mai putine emotii, eu va rog mult.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

O remarca. Domnul Bujor propune, in primul rind, ca finantarea sa fie de la
1 ianuarie 2008, totodata, propune ca legea sa fie adoptata dupa vacanta. Eu nu inteleg.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu am avut onoare sa ascult un curs de lectii de logica la domnul Birliba. Totul este logic. Am spus, ca sa aminam aminarea, din momentul in care... Noi la plural, nu stiu cine sinteti noi. Deci am propus sa aminam adoptarea deciziei finale, dupa vacanta de iarna sa revenim si sa adoptam o lege calitativa, buna. Si am spus: In cazul in care nu se accepta aceasta propunere, cum nu au fost acceptate nici celelalte, si dumneavoastra o votati, sa tineti cont ca cel putin sa se accepte finantarea incepind cu 1 ianuarie 2008. Ce nu este logic? Totul este perfect.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

As vrea si eu ca logica sa ne fie numele nostru, al tuturor, dar cred ca cum n-a fost niciodata nu va fi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am vrut sa ii spun domnului Bujor ca nu numai el a invatat logica la domnul Birliba. Articolul 29 Donatiile, alineatul (1) a fost propus, stimate domnule Turcan, ca noi sa dam 0,2 din veniturile preconizate din bugetul de stat. Dar, vreau sa va spun ca, din punct de vedere redactional, acest alineat nu este chiar bine gindit. De ce spun asa? 0,1. Este vorba ca se au in vedere veniturile anuale ale unui partid, provenite din donatii, nu pot depasi echivalentul 01 din veniturile preconizate in bugetul de stat pentru anul respectiv.

Daca sa punem citeva intrebari, rezulta in felul urmator: veniturile unui partid nu pot depasi 0,1 din acea suma care o sa fie preconizata pentru finantarea partidelor. Rezulta ca orice partid o sa beneficieze de dreptul sa aiba mai multe donatii, de fapt, decit el a primit de la stat. Adica, statul fixeaza 0,1 din bugetul anual, partidul doar o sa primeasca numai proportional in dependenta de rezultat. Dar aici rezulta ca donatiile o sa fie, totusi, mai mari decit acea proportie pe care el are sa o primeasca din bugetul de stat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu voi incerca sa va explic din punct de vedere al aceleiasi logici. Problema consta in aceea ca sint diferite surse de finantare. Una din surse este si donatia. Ceea ce tine de finantarea din bugetul de stat nu se refera la toate partidele, numai la acelea care vor avea dreptul. Vor fi prezentate in Parlament sau vor avea locurile respective in administratia publica locala. Atunci apare intrebarea ca in lege numaidecit trebuie sa fie reglementata procedura finantarii tuturor partidelor, in pofida faptului au locuri in Parlament sau nu. Deci una din surse este donatia.

Care este plafonul maxim al donatiei? S-a discutat foarte mult si la prima lectura, in cadrul careia autorii au propus 0,05 din veniturile si iarasi nu pot depasi echivalentul. Aceasta nu inseamna clar ca din venituri, dar echivalentul, baza de calcul se ia. Suma care va fi preconizata, prognozata si fixata in bugetul de stat a veniturilor 0,05. Atunci a fost propunerea, printre altele, a domnului Taranu Anatol, care, eu tot asa inteleg, din partea opozitiei, pe care comisia a si acceptat-o, ca, in principiu, suma respectiva este cam prea mica. In cadrul sedintei Comisiei a fost inaintata propunerea si am iesit la 0,2 din echivalentul respectiv. Se are in vedere ca fiecare partid aparte are dreptul sa obtina donatii in volumul 0,2, echivalentul 0,2 din partea veniturilor pentru bugetul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Parca am votat 0,1 deja.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, eu vorbesc.

 

Domnul Marian Lupu:

0,1, da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

A fost propus 0,1. Deci, plafonarea aceasta este, dupa parerea noastra, necesara, deoarece trebuie sa fie efectuat un control oarecare, inclusiv asupra legalitatii acestor donatii. Deci, ma rog, unii considera ca aceasta e putin, altii ca e mult, dar noi am iesit la aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule presedinte al comisie,

Eu va pun concret intrebarea, deci, 0,2 din 16 miliarde de lei sau 0,1 din
16 miliarde de lei, pe care este bugetul national, sau 0,1 din 30 de milioane care au sa le primeasca partidele? Raspundeti concret ca sa ne putem clarifica cu redactia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aici doar e clar spus ca donatiile, pe care le pot obtine fiecare partid aparte anual nu pot depasi cifra echivalenta cu... Si atit. Inca o data repet, aceasta nu inseamna ca aceste 0,1 vor fi calculate pentru fiecare partid, 0,1 din partea veniturilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

E 0,1 din partea de venituri a bugetului, ca sa fie clar.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Din echivalentul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Baza de la care se calculeaza 0,1 nu este suma care este acordata din buget pentru partidele politice, dar este partea calculata de venituri a bugetului, da? Ati spus, 15 16 milioane, corect. Aceasta este.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Desigur, nu este discutie ca noi s-o intindem aici la microfon, eu inteleg. Dar aici apar si alte intrebari.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi am calculat aceasta la nivel de 1,3 1,4 milioane de dolari.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Bine. Am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Bine.

Va multumesc, domnule Turcan.

Logic este sa supun votului acest proiect de lege. Cer scuze. Desi am avut profesori diferiti, dar totusi...

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

de aceleasi principii ale logicii.

Domnule Presedinte,

Am facut o propunere ca sa nu adoptam astazi o decizie finala pe marginea acestui proiect de lege, ca comisia sa mai lucreze suplimentar cel putin pina pe data de 27, sa examineze suplimentar propunerile care nu au fost acceptate, inclusiv ceea ce tine de termen.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Potrivit Regulamentului, da, deputatii in sala pot inainta propuneri privind remiterea in Comisie a proiectului si examinarea ulterioara a acestuia. Supun votului propunerea evocata de la microfonul nr.4. Cine este pentru a sustine propunerea domnului deputat Bujor, rog sa voteze. Rog rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

16 voturi intru sustinerea acestei propuneri. Plenul nu a acceptat.

Proiectul nr.4860. In conditiile raportului comisiei de profil si rezultatele votului asupra propunerilor inaintate in sala plenului Parlamentului in cadrul dezbaterilor pe marginea lecturii a doua a proiectului nr.4860, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului mentionat. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

56 de voturi pro. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

14 voturi impotriva.

In conditiile acestui bilant al exercitiului de vot, proiectul de Lege nr.4860 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4340 pentru aprobarea Planului national de dezvoltare pentru perioada anilor 2008 2011.

Prezinta Guvernul.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Fractiunea Alianta Moldova Noastra are nevoie de intrerupere de 30 de minute pentru a lua o decizie cum vom proceda referitor la acest proiect de lege.

Va multumesc foarte frumos. Conform Regulamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Logica imi spune ca trebuie sa acord aceasta pauza conform prevederilor Regulamentului.

 

Doamna Zinaida Greceanii prim-viceprim-ministru:

Cel putin trebuia de ascultat raportul si pe urma pauza.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Deci, sintem la ora 10.13, la 10.40 reluam sedinta.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta plenului Parlamentului. Pauza a fost oferita. Aveti o informatie? Va rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Mult stimati colegi,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra a discutat inca o data situatia cu proiectul de lege, Planul national de dezvoltare si declara urmatoarele. Regimul de examinare a acestui document voluminos si complex este o noua batjocora in adresa Parlamentului Republicii Moldova. Acest document a parvenit in Parlament pe data de 12. Nu a fost discutat nici in comisiile parlamentare.

Eu sint ferm convins ca nici unul dintre deputatii si din stinga mea nu a citit aceste trei sute de foi care au fost puse la dispozitia dumneavoastra. Deci este iarasi un precedent. Inainte de aceasta nu a fost nici o dare de seama fata de indeplinirea programului SCERS, care este falimentar pentru aceasta guvernare. Nu s-a facut un raport nici la Programul Satul moldovenesc, care a fost elaborat si adoptat in plan propagandistic. Deci si acum noi am dori si am dorit sa participam la adoptarea acestui document, dar sa fie un plan regulamentar, sa aiba posibilitate toti de a-l examina, studia. Nici nu este clar de unde vor fi luate aceste 40 miliarde de lei pentru indeplinirea acestui program si multe, multe.

Din ceea ce cunoastem noi, acesta este un document care a fost elaborat. As aduce cele mai frumoase multumiri, mai ales in ajunul Craciunului si Revelionului celor care au muncit la elaborarea acestui document, dar metoda lui de adoptare sub presiunea anturajului Presedintelui Voronin noi nu il acceptam. De aceea, Fractiunea Alianta Moldova Noastra refuza sa participe la examinarea acestui document. Si iata, domnule Presedinte, cu parere de rau, dumneavoastra facilitati Guvernul de a incalca legislatia in vigoare s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Pentru stenograma. Documentul a fost primit in Parlament, dupa cum au spus domnii din opozitie, pe data de 12. Fractiunea majoritara a avut sedinta. La sedinta Fractiunii majoritare au participat autorii.

 

Domnul Marian Lupu:

Liniste, va rog, liniste.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Au participat doamna Grecianii, domnul Dodon, domnul Pop. A raspuns la toate intrebarile. In primul rind, a prezentat documentele. A raspuns la toate intrebarile. In componenta Fractiunii majoritare sint 56% din componenta comisiilor. Sint presedinti ai comisiilor, a cinci comisii din cele noua. Si, de aceea, ceea ce a fost declarat acum de domnul Urechean nu este adevarat ca intotdeauna.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am inregistrat.

Stimati colegi,

Continuam sedinta. Proiectul de Lege nr.4340 pentru aprobarea Planul national de dezvoltare 2008 2011.

Guvernul. O invit la tribuna centrala pe doamna Greceanii.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Probabil, la ceea ce a fost declarat odinioara de la tribuna centrala mie imi revine o sarcina, nu stiu daca este dificila, dar, probabil, ca mai mult onorabila sa va prezint dumneavoastra un proiect de document, care s-a aflat pe agenda Executivului la etapa de elaborare si nu doar a Executivului, dar si a intregii societati. Si este dublu regretabil ca, de fapt, stimatii deputati nu au avut ocazia sa participe la aceste discutii publice, care s-au elaborat, practic, pe parcursul unui an de zile.

Si au fost discutate foarte pe larg cu toata societatea, nu doar cu autoritatile publice. Dumneavoastra cu totii recunoasteti ca, la sfirsitul anului 2006, Guvernul
si-a propus o sarcina ambitioasa, eu as zice, de a elabora in decurs de un an un Plan national de dezvoltare in calitate de document de planificare strategica integru pe termen mediu, care ar prevedea prioritatile in domeniul politic, economic si social si ar fi corelat acest document cu cadrul de resurse si ar avea o acoperire financiara. Si, in sfirsit, un document care ar fi elaborat intr-un larg proces consultativ.

Deja am comentat in repetate rinduri si, prin urmare, nu am sa insist prea mult asupra faptului ca in Planul national de dezvoltare, ne-am propus crearea unui document conceptual nou, plecind de la modul de abordare sectorial, la modul de abordare bazat pe prioritatile orizontale. Procesul de implementare ne va arata, desigur, cit de justa a fost aceasta decizie. Insa lectia pe care am insusit-o in implementarea Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei, ceea ce a mentionat si domnul Urechean, a fost interpretata univoc.

Cadrul limitat de resurse solicita o disciplina de fier in definirea prioritatilor. Sint sigura ca dumneavoastra, dar si societatea civila si mediul de afaceri au inteles si au apreciat aceasta intentie. Aflati la o etapa initiala de convergenta cu standardele europene, ne confruntam cu o multitudine de probleme in fiecare aspect al vietii social-economice. Probabil, cu totii am fi fericiti sa fim capabili sa le solutionam pe toate imediat. Insa bunul simt ne sopteste ca acest lucru este chiar imposibil, probabil, nu ne-ar fi ajuns nici timp, nici mijloace financiare si nici capacitati umane. Trebuie de mentionat ca in multe din tarile europene, a caror experienta a fost analizata in procesul de elaborare a PND-lui, acest document reprezinta un instrument specific de absorbtie a fondurilor structurale, acordate de Uniunea Europeana. Si nu substituie o strategie generala de dezvoltare a tarii.

In cazul tarii noastre, scopul PND-lui este de natura diferita. El reprezinta un document intern care vine sa prioritizeze politicile nationale si sa stabileasca un mecanism clar de finantare a acestora atit din contul surselor externe, cit si din contul surselor interne. Un element constitutiv al PND-lui este faptul ca acesta nu reprezinta doar un document al Executivului. Eu am mentionat deja. Elaborarea lui a fost insotita de un amplu proces participativ. Consultarile cu societatea civila, cu donatorii, cu mediul de afaceri au luat forma dezbaterilor publice, comentariilor scrise, informatii prin mijloace mass-media si prin asigurarea accesului electronic pe pagina Web a proiectului.

Contributia societatii civile a fost remarcabila. Forumul national organizat pentru lansarea PND-lui pe data de 26 iunie 2007 a intrunit 800 de participanti, iar discutiile publice, 25 la numar, desfasurate in Chisinau si in alte regiuni au intrunit aproximativ 1500 de reprezentanti ai societatii civile, a autoritatilor publice centrale si locale, mediul de afaceri, mediul academic si nu in ultimul rind al partenerilor de dezvoltare. Aceste comentarii care au luat forma a circa 100 de contributii scrise au modelat in mare masura continutul PND-lui, a caruia ultima varianta a fost discutata in cadrul comitetului interministerial, Comisiei Nationale pentru negocieri si consultari colective, Consiliul national pentru dezvoltarea durabila si reducerea saraciei, iar la sedinta din 5 decembrie curent Guvernul a aprobat proiectul PND-lui, actualmente urmind sa fie aprobat si, initial, discutat si aprobat cu statut de lege.

Eu vreau sa mentionez ca la acest forum national din 26 iunie, cind a fost lansata discutia publica asupra PND-lui, a fost prezentat si raportul asupra executarii Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei. Si raportul a fost publicat si discutat public. Daca e sa tragem niste concluzii preliminare ale procesului din punct de vedere al Executivului, ne-a reusit sa producem, noi consideram ca e un document bun. Dar si mai important ne-a reusit sa facem un document pe care il inteleg si sub care se subscriu toate autoritatile administrative centrale.

Atit autoritatile publice, cit si societatea civila au fost pusi in situatia sa se gindeasca in acelasi timp si la politicile pe care doresc sa le realizeze si la fondurile de care dispun si de care au nevoie si la rezultatul pe care il doresc sa il atinga, si la provocarile pe care ar putea sa se confrunte in procesul de implementare. Speram ca aceasta coordonare reciproca va continua sa contribuie la formarea si implementarea unor programe bine gindite si bine planificate.

Si acum privind structura si logica strategiei Planului national de dezvoltare. Strategia, documentul strategic pe carte vi-l propunem astazi pentru examinare contine 7 capitole si 6 anexe. Documentul este structurat in asa fel ca sa generalizeze documentele strategice sectoriale si ramurale, care au fost adoptate recent sau care sint deja la etapa de finalizare si implementare pentru a asigura continuitatea in directiile prioritare de dezvoltare a tarii.

Strategia contine analiza generala a situatiei si obiectivele strategice generale din care deriva prioritatile cu termen mediu. Apoi documentul analizeaza realizarile si problemele pe fiecare prioritate in parte, stabileste programele si masurile necesare pentru realizarea prioritatilor stabilite si prevede indicatorii de monitorizare care vor permite evaluarea rezultatelor implementarii programelor stabilite. In continuare eu v-as propune sa trecem in revista foarte succint fiecare continut, fiecare capitol separat.

Capitolul I este analiza situatiei care reprezinta descrierea generala a tarii, tendintelor demografice si situatiei social-economice in perioada anilor 2000 2006. Totodata, capitolul contine o informatie succinta privind dinamica reducerii saraciei si inegalitatii.

Capitolul II, analiza SWOT, este inclusa pentru a arata in ce context intern si extern se dezvolta tara. Logica fiind urmatoarea. Cunoscind mai bine care sint problemele, vulnerabilitatile, punctele forte si perspectivele, vor putea fi identificate concret prioritatile. Avantajul acestei analize este abordarea sistemica. Identificarea unei probleme intr-un sector ingust este clar ca nu ne permite sa clarificam drept prioritara sau neprioritara, daca nu analizam in contextul mai larg.

Capitolul III. Tintele explicite pentru indicatorii de monitorizare permit prioritizarea intre politici, imbunatatesc monitorizarea si permit reevaluarea politicilor in dependenta de circumstante. Au fost selectate citeva tinte de baza care reprezinta angajamentele pe care si le-au asumat toate tarile membre ale Organizatiei Natiunilor Unite la Summitul Milenium-ului in anul 2000 si care, in linii mari, reflecta rezultatele politicii economice si sociale. Astfel, tintele de baza se refera la cresterea economica si la recuperarea decalajului cu tarile europene si la domeniile reflectate in Obiectivele de dezvoltare a mileniumului, cum ar fi educatia, sanatatea, protectia sociala si mediul.

Capitolul IV. Conditiile primordiale pentru realizarea Planului national de dezvoltare. Pe linga prioritatile identificate in modul stabilit, s-a constatat ca exista probleme importante de rezolvat, care insa nu tin de un domeniu cert sau concret, ci mai degraba fac posibila rezolvarea altor probleme prioritare. Din acest gen de conditii fac parte stabilizarea macroeconomica si finalizarea reformei administratiei publice. O situatie macroeconomica nefavorabila ar compromite din start orice strategie politica. Pentru implementarea politicilor este nevoie, in primul rind, de un cadru macroeconomic previzibil. De asemenea, necesitatea stabilizarii macroeconomice reprezinta o limitare constienta a cadrului de resurse. Politicile nu pot fi implementate cu pretul unui deficit excesiv al bugetului sau cu o politica monetara expansiva.

A doua. Implementarea si monitorizarea PND-lui presupune o structura optimizata a administratiei publice, un personal de angajati publici motivati, raporturi clare cu societatea civila si mediul de afaceri. Si acum, la capitolul 5, ce tine de prioritatile Planului national de dezvoltare. Dupa cum am mai mentionat, definirea unui cadru limitat de prioritati este principalul element care diferentiaza PND-ul de SCERS. Faptul ca prioritatile sint limitate face ca strategia sa fie mai focusata. Concomitent, numarul limitat de prioritati serveste drept criteriu de transparenta si obiectiv de alocare a resurselor.

Cele cinici prioritati definite in cadrul elaborarii Planului national de dezvoltare sint:

1. Consolidarea statutului democratic bazat pe suprematia legii si respectarea dreptului omului.

2. Reglementarea conflictului transnistrean si reintegrarea tarii.

3. Sporirea competitivitatii economiei nationale.

4. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si promovare a incluziunii sociale.

5. Dezvoltarea regionala.

Sint cinci prioritati si toate sint pe orizontala, toate sint la acelasi nivel. De ce s-a ales prioritatea consolidarea statului de drept? Functionarii institutiilor democratice si aplicarea suprematiei legii, creeaza conditii propice cresterii durabile si incluzive. Aceasta presupune, de asemenea, asigurarea unui tratament echitabil si oportunitati egale pentru fiecare cetatean. Mai mult ca atit, consolidarea statului de drept este indispensabila pentru edificarea unui climat investitional favorabil si stimularea mediului de afaceri.

De ce prioritatea de reintegrare a tarii, existenta, probabil, a regiunii separatiste in estul tarii este o bariera in calea integrarii europene si compromite imaginea tarii. Noi intelegem cu totii acest lucru. Concomitent, ea creeaza o bresa in spatiul economic al tarii si pericliteaza fluxul international de marfuri si capital. De ce sporirea competitivitatii economiei nationale?

O problema majora a tarii este calitatea cresterii economice, vulnerabilitatea externa. Competitivitatea bazata pe eficienta si calitate urmeaza sa devina sursa principala de crestere in dezvoltarea economica durabila si de imbunatatire a standardelor de viata pentru toti cetatenii tarii. Sporirea competitivitatii productiei autohtone va permite majorarea exportului si, ca urmare, va reduce vulnerabilitatea externa. Riscul nestabilitatii macroeconomice si, in consecinta, cresterea economica va obtine un caracter mai durabil.

De ce dezvoltarea factorului uman? Oamenii reprezinta principala sursa de progres al tarii in calea spre modernizare. Resursele umane educate, sanatoase, cu un potential fizic si intelectual inalt, capabili de instruire pe tot parcursul vietii si adaptabili la schimbarile economice sint esentiali pentru un model de crestere economica, bazat pe competitivitate, eficienta si calitate.

Cheltuielile sociale, la prima vedere, pentru educatie, sanatate, asistenta sociala nu produc cresterea economica directa pe termen scurt sau pe termen mediu. Din contra, ele consuma mijloacele acumulate in sectorul real. Totusi, daca cheltuielile sint sub nivelul adecvat pentru aceste capitole, ele compromit cresterea viitoare. Deci este necesar de a gasi acea balanta optima in resurselor existente si pentru aceste sectoare. Si dezvoltarea regionala. Polarizarea economica a tarii. Dezvoltarea mai avansata a municipiilor fata de zonele rurale conduce la disensiuni in nivelul de trai al populatiei si la incapacitatea de a valorifica in mod optim potentialul zonei rurale si al oraselor mici. Lipsa sau starea infrastructurii este un impediment evident pentru investitiile in regiune. Consolidarea capacitatii regionale este o preconditie iminenta unei dezvoltari regionale durabile.

Din aceste considerente atentia va fi orientata spre fortificarea institutionala, spre sporirea capacitatii de absorbtie in regiunile de dezvoltare, spre specializarea sectorului neguvernamental, precum si spre consolidarea capacitatilor autoritatilor administratiei publice locale de planificare si implementare. Si dat fiind faptul ca aici s-a vorbit despre Programul national Satul moldovenesc, in discursul anterior, eu vreau sa mentionez ca acest capitol este o continuare si a Programului national Satul moldovenesc.

Capitolul IV monitorizarea si evaluarea PND-lui va fi efectuata in baza indicatorilor de monitorizare concret specificati in anexa. Anual, Guvernul va elabora raportul de evaluare a implementarii Planului national de dezvoltare a tarii pe anul 20082011. Constatarile si concluziile rapoartelor semianuale si anule vor servi ca baza pentru perfectionarea continua si actualizarea anuala a planului de actiuni, contribuind la armonizarea procesului de planificare strategica, procesul de planificare bugetara, care este cadrul de cheltuieli pe termen mediu. Si, in sfirsit, ultimul capitol al PND-lui este capitolul VII, care prevede riscurile in implementarea PND-lui. Noi cu totii sintem constienti de faptul ca socurile externe, capacitatea de absorbtie, utilizarea resurselor pot periclita implementarea cu succes al Planului national de dezvoltare.

Astfel vom atrage o atentie sporita la aceste riscuri in procesul de implementare.

Si acum anexele. Anexele urmeaza o structura logica a planului national de dezvoltare si includ indicatorii de monitorizare, tintele si indicatorii revizuiti, nota cu privire la masurarea saraciei, prognoza macroeconomica, bugetul public national la venituri si cheltuieli in produsul intern brut, procesul de participare.

Si in concluzii. Planul national de dezvoltare este un document strategic. El contine prioritatile majore si directiile principale de politici intru ameliorarea situatiei existente. Planul national de dezvoltare contine indicatori concreti de monitorizare in cadrul de evaluare.

Totusi, ceea ce nu contine Planul national sint actiunile concrete complimentate de buget si sursa de finantare. Pentru aceasta Guvernul lucreaza asupra Planului de actiuni al planului national de dezvoltare care va fi principalul instrument de implementare si care va fi actualizat anual de catre Guvern, odata cu actualizarea cadrelor de cheltuieli pe termen mediu. Preconizam sa avem si versiunea finala a acestui plan de actiuni, probabil ca in luna ianuarie, dupa ce, speram noi, Parlamentul va sustine Planul national de dezvoltare.

In asa mod, eu vreau sa va atrag atentia ca Planul national de dezvoltare, practic, este compus din doua componente. Prima componenta este insusi documentul strategic pe care urmeaza sa-l adoptam astazi. Si a doua este Planul de actiuni pentru implementarea acestui PND care acum se afla la etapa finala de elaborare de catre Guvern si urmeaza sa fie aprobat de catre Guvern in asa modalitate ca anual, odata cu actualizarea cadrului de resurse, sa fie actualizate si aceste actiuni.

In anul 2008 ne vom axa in principal asupra actiunilor care deja sint identificate in cadrul de cheltuieli pe termen mediu cu surse de finantare concreta.

Stimati deputati,

Probabil ca in incheierea acestei prezentari eu as adresa urmatorul mesaj. Planul national de dezvoltare este un document principial nou. La elaborarea lui am incercat sa privim cu claritate lucrurile si sa trecem peste anumite stereotipuri existente.

Pentru a intelege mai bine ce am vrut sa realizam prin acest document strategic, v-as ruga sa vi-l imaginati ca o casa, sa nu zic o piramida, ca suna mai altfel. Fundamentul acestei case sint conditiile primordiale pe care trebuie sa le intrunim pentru ca planul nostru sa functioneze.

Consideram ca fara o situatie macroeconomica stabila si fara un serviciu public modern si eficient bunele doleante risca sa ramina in vid sau, pur si simplu, sa se darime la cel mai mic soc extern. Pornind de la aceasta temelie, ne propunem sa consolidam corpul acestei case, peretii ei fiind prioritatile pe care le-am determinat de comun cu societatea civila, cu toti dumneavoastra, in scopul ca calitatea vietii, acoperisul acestei case in care noi traim, Republica Moldova, sa se ridice la standardele europene.

Si, in final, eu as vrea inca o data sa repet ideea cu care am inceput. De fapt, acesta nu este un document al Executivului, nu este un document al Guvernului, o strategie numai a Guvernului. Pe parcursul unui an de zile aceasta strategie a fost discutata cu toata societatea, inclusiv cu dumneavoastra, a fost pe larg publicata, a fost publicata pe un site accesibil pentru toata lumea si toti au apreciat-o pozitiv, inclusiv partenerii nostri de dezvoltare si, practic, toata societatea civila, de aceea acum ramine ca pentru implementarea acestui document strategic cu totii sa depunem eforturi ca sa avem succesele care ni le dorim.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Greceanii.

Intrebari? Sint.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

.

, , , . , , , ( ) .

. , . , , - : .

.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

.

. , .

In principiu, noi am discutat foarte mult problema aceasta si a fost propus ca prioritatea sporirii competitivitatii economiei nationale sa fie bazata pe cunoastere. Va dati foarte bine seama ca bazata pe cunoastere este mai ingust decit noi ne propunem in general. Probabil, pur si simplu, dezvoltarea, sporirea competitivitatii economiei nationale este o sfera mai larga. Cu atit mai mult ca dezvoltarea sferei de cercetare si inovare este o parte componenta a acestei prioritati. Ea exista aici si exista ca o prioritate, nu se pierde undeva. Cu toate ca bazata pe cunoastere si atributie a stiintei trebuie sa fie absolut la toate cele 5 prioritati, absolut la toate.

Stiinta trebuie sa se implice in toate domeniile, absolut in toate. Da. Aceasta trece ca un fir rosu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Va multumesc.

Mult stimata doamna raportor,

Spre deosebire de unii deputati care au spus astazi ca nu au reusit sa citeasca acest document, eu l-am studiat si vreau sa va intreb in legatura cu aceasta urmatoarele. Dupa parerea mea, este un document de perspectiva, o strategie, daca doriti. Chiar si dumneavoastra in raport de multe ori v-ati referit la aceasta notiune strategie. In acest context, nu considerati bine-venit ca noi sa modificam denumirea si s-o numim nu plan, dar strategie de dezvoltare?

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Da, multumesc.

Noi, de fapt, cind am spus Planul national de dezvoltare, de la bun inceput am mentionat ca ne-am condus de ceea ce fac si tarile europene. Este un Plan national de dezvoltare, cu toate ca la noi el are putin mai alt context.

De fapt, eu am spus ca acest Plan national de dezvoltare este compus din doua parti: documentul strategic, pe care noi astazi trebuie sa-l adoptam si planul de actiuni pentru implementarea acestui document strategic.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, deci...

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Daca noi o denumim Strategia nationala de dezvoltare si celalalt Planul de actiuni, trebuie sa vedem sa nu intram in alte... este si Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si sa nu intram in niste confruntari.

Dar putem sa ne gindim cum va fi documentul pentru implementare aprobat de catre Guvern. In principiu, acesta este documentul strategic si eu nu vad ca s-ar schimba ceva de la aceasta.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Avind in vedere ca planul va fi adoptat anual, va avea un suport financiar si va fi mai concret decit aceasta strategie.

 

 

 

Doamna Zinaida Greceanii:

Sigur, sigur, acolo vor fi actiuni concrete cu termeni concreti de realizare, cu autoritati responsabile de implementare si cu costurile respective. Cel mai important e ca fiecare actiune va avea costul respectiv si sursa de acoperire.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Da, multumesc frumos.

,

. , V , , , , , , , , , , . .

.

 

Doamna Zinaida Greceanii:

.

. , , consolidarea democratiei, a protectiei drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ar include si aceasta prioritate.

Daca este necesar sa mai concretizam, aceasta ar fi mai in detalii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
al Guvernului in Parlament:

Multumim.

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

In principiu, ideea pe care propune s-o introducem stimatul domn deputat se contine deja in documentul pe care noi l-am prezentat, in masura in care se insista, se poate de incercat, in contextul textului deja formulat, de mentionat aceasta idee pe care eu, repet inca o data...

Doamna Zinaida Grecianii:

De accentuat.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Noi deja o avem in text.

Multumim.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Da, multumesc.

Daca noi mentionam momente cu penitenciare, cu alte probleme, cu traficul etc., eu consider ca aceasta problema tot are dreptul sa fie mentionata.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Doamna Greceanii,

Va multumesc.

Va rog, comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat Planul national de dezvoltare 2008-2011, elaborat de catre Guvern si prezentat Parlamentului spre examinare si aprobare si raporteaza urmatoarele.

In cadrul examinarii comisia a constatat ca Planul national de dezvoltare pentru perioada mentionata constituie documentul principal de planificare strategica pe termen mediu, stabileste obiectivele fundamentale de dezvoltare a tarii, contureaza masurile de actiuni si actiunile prioritare care urmeaza a fi intreprinse de catre Guvern pentru a atinge aceste obiective si, in esenta, constituie urmatorul document de prognozare strategica dupa expirarea termenului de implementare a Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei si a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Este de mentionat faptul ca obiectivul principal al documentului supus examinarii in sedinta actuala a Parlamentului este crearea conditiilor de crestere stabila a economiei nationale, care, la rindul sau, reprezinta principala conditie de imbunatatire a calitatii vietii populatiei.

Planul national de dezvoltare pentru perioada anilor 2008-2011 este menit sa asigure continuarea realizarii documentelor de planificare strategica aprobate in anii precedenti si anume a Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei si a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Este cunoscut faptul ca implementarea acestor doua documente de planificare strategica in perioada expirata dupa acordarea lor a fost diferita. Un sir de masuri au fost implementate cu succes, altele fiind in proces de realizare sau la nivel de deziderate.

Consideram necesar sa mentionam si faptul ca rezultatele implementarii documentelor mentionate, impactul pozitiv al reformelor bazate pe implementarea acestora pot fi vizibil apreciate doar pe viitor. Din acest punct de vedere, Planul national de dezvoltare are menirea de a continua implementarea masurilor de reformare aprobate pentru anii precedenti si de a promova o politica consecventa pentru anii 2008-2011.

Referindu-ne la problemele economice si financiare ale Planului national de dezvoltare, mentionam ca acesta se bazeaza pe prioritatile nationale pe termen mediu. In acest sens, Planul national de dezvoltare prevede 5 prioritati:

1. consolidarea statului bazat pe suprematia legii si respectarea drepturilor omului;

2. reglementarea conflictului transnistrean si reintegrarea tarii;

3. sporirea competitivitatii economiei nationale;

4. dezvoltarea resurselor umane;

5. cresterea gradului de ocuparea si promovarea incluziunii sociale, adica asigurarea accesului persoanelor defavorizate la locuri de munca ce le pot garanta o existenta decenta, accesul la serviciile sociale si participarea la viata comunitatii.

Si inca o directie dezvoltarea regionala.

Una din conditiile principale pentru realizarea cu succes a prioritatilor mentionate este asigurarea stabilitatii macroeconomice. La rindul sau, stabilitatea macroeconomica presupune realizarea unor masuri complexe prevazute in Planul national de dezvoltare si, in primul rind, realizarea politicii monetare si fiscale favorabile. In acest sens, Planul national de dezvoltare prevede implementarea treptata a urmatoarelor masuri:

realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor;

promovarea politicii flexibile a cursului de schimb al monedei nationale;

promovarea unei politici bugetar-fiscale menite sa asigure stabilitatea finantelor publice pe termen mediu si lung;

reducerea presiuni fiscale asupra economiei;

perfectionarea administrarii finantelor publice.

Implementarea masurilor mentionate constituie sarcina principala a Bancii Nationale a Moldovei si a Guvernului, iar problemele ce urmeaza a fi reglementate prin adoptarea unor acte legislative vor fi prezentate Parlamentului spre examinare si adoptare.

Drept rezultat al implementari masurilor de stabilizare macroeconomica, Planul national de dezvoltare prognozeaza la sfirsitul anului 2010 majorarea volumului produsului intern brut pina la 68,5 miliarde de lei, majorindu-se anual in perioada anilor 20082011 cu nu mai putin de 5 la suta fata de anul precedent.

Productia industriala in preturi curente la sfirsitul anului 2010 va atinge suma de 31,6 miliarde de lei, majorindu-se anual cu 77,5 la suta, iar productia agricola va atinge suma de 16,3 miliarde de lei, fata de 12,8 in anul 2007.

Investitiile in capital fix la sfirsitul anului 2010 se cifreaza in volum de
20,6 miliarde de lei, fata de 13,5 miliarde de lei in anul curent. Prognoza in crestere a indicatorilor macroeconomici, a caror indici sint prezentati in anexa numarul 5 la Planul national de dezvoltare, a determinat si evolutia bugetului public national.

Realizarea cu succes a indicatorilor macroeconomici preconizati este determinata de mai multi factori. Unul din factorii economici principali este sporirea competitivitatii economiei nationale. Este cunoscut faptul ca economia statului se caracterizeaza de un nivel scazut de competitivitate, care actualmente este asigurata, in principal, de costurile mici ale muncii si ale materiei prime autohtone.

In acest context, Planul national de dezvoltare prevede asigurarea tranzitiei de la competitivitatea determinata de factorul cost la competitivitatea determinata de factorul eficienta si de factorul calitate.

Acestea din urma urmeaza sa devina sursa principala de dezvoltare economica si de imbunatatire a standardelor de viata a populatiei. Tranzitia competitivitatii economiei nationale de la factorul cost la factorul eficienta si la factorul calitate presupune materializarea urmatoarelor masuri:

imbunatatirea esentiala a mediului de afaceri, promovarea si sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii;

utilizarea eficienta a activelor publice;

sporirea productivitatii, modernizarea infrastructurii fizice si majorarea investitiilor in capitalul uman.

Realizarea treptata si cu succes a masurilor mentionate va crea conditiile si posibilitatile necesare pentru producerea productiei in baza implementarii tehnologiilor moderne, trecind treptat de la importul utilajului tehnologic modern la producerea acestuia de catre intreprinderile autohtone.

Dezvoltarea economica si sociala durabila si echilibrata presupune si dezvoltarea regionala, care, la rindul sau, include atit politica de dezvoltare a unitatilor administrativ teritoriale, cit si rezolvarea unor probleme majore, cum ar fi protectia mediului inconjurator si utilizarea eficienta a resurselor naturale, dezvoltarea agriculturii si cresterea eficientei acestei ramuri a economiei statului, crearea si sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii de prelucrare a materiei prime din fitotehnie si zootehnie, dezvoltarea infrastructurii regionale, utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane si alte probleme expuse in compartimentul respectiv al Planului national de dezvoltare.

Caracterul complex si integru al Planului national de dezvoltare se caracterizeaza si de faptul ca acesta include nu numai problema dezvoltarii economice si a consolidarii de realizare a acestei probleme, dar si, dupa cum am mentionat, realizarea altor probleme independente si de o insemnatate majora pentru stat.

In primul rind, ne referim la problema consolidarii statului pe principiul democratiei bazat pe suprematia legii. Acest capitol prevede realizarea sarcinilor ce se refera, in primul rind, la respectarea in Republica Moldova a drepturilor omului. Cu toate ca respectarea drepturilor fundamentale ale omului este o prevedere constitutionala si Republica Moldova a aderat la toate tratatele internationale ce se refera la respectarea drepturilor omului, statul se confrunta si pina in prezent cu unele fenomene negative care afecteaza imaginea statului, acesta fiind argumentul principal pentru continuarea procesului de imbunatatire a situatiei in acest domeniu.

Consolidarea statului democratic bazat pe suprematia legii include si problema perfectionarii sistemului judecatoresc si asigurarea independentei justitiei. Actualmente sistemul judecatoresc imbina trei trepte: judecatoriile de circumscriptie, curtile de apel si Curtea Suprema de Justitie. Insa pina in prezent sistemul judecatoresc se confrunta cu un sir de probleme care au consecinte negative asupra imaginii si calitatii justitiei, care urmeaza a fi unul din obiectivele principale in activitatea Guvernului.

Strins legata de aceasta problema este si problema combaterii coruptiei. Pentru evitarea acestui fenomen negativ au fost intreprinse un sir de masuri de simplificare si de transparenta in activitatea autoritatilor publice, printre care este si expertiza anticoruptie a proiectelor de acte legislative.

Ca o generalizare a celor spuse, mentionam ca consolidarea statului democratic este determinata de necesitatea perfectionarii cadrului legislativ previzibil, a functionarii unui sistem juridiciar echitabil, transparent si eficient, precum si de necesitatea perfectionarii activitatii organelor de politie, acestea avind scopul de a asigura securitatea societatii si a cetateanului.

O alta prioritate a statului este si reglementarea conflictului transnistrean si reintegrarea tarii, rezolvarea acestei probleme avind, in primul rind, un caracter politic, necesitind si perfectionarea relatiilor economice si sociale, fapt care este reflectat in documentul supus examinarii.

Cu referinta la prioritatea de dezvoltare a resurselor umane, consideram ca aceasta problema include in sine domeniile invatamintului, inclusiv sectorul de educatie prescolara, ocrotirea sanatatii, asigurarile si asistenta sociala. Ca prioritate a Planului national de dezvoltare este si dezvoltarea resurselor umane, care, la rindul sau, este determinata de imbunatatirea calitatii educationale, de ocrotirea sanatatii si de imbunatatirea sistemului de asistenta sociala a populatiei, care reprezinta conditiile indispensabile in rezolvarea problemei cresterii economiei nationale.

Un alt compartiment esential al Planului national de dezvoltare este monitorizarea si evaluarea rezultatelor realizarii acestuia pe parcursul perioadei de implementare. Comisia considera ca acest compartiment este logic structurat si descris in partea ce constituie instrumentele de monitorizare si evaluare.

Vreau sa va spun ca noi am discutat documentul acesta si in grupul de lucru, si in comisie si am examinat toate avizele care le avem. Tinind cont de specificul documentului supus examinarii, comisia considera ca acest document poate fi aprobat de Parlament, adoptind o lege ordinara. Totusi, tinind cont de acest considerent, propunem ca acest document sa fie denumit nu program, dar strategie, cum a fost astazi expus si in raportul doamnei Greceanii Strategia nationala de dezvoltare 20082011. Comisia pentru politica economica, buget si finante il propune spre aprobare de catre Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu este pentru comisie, domnule Presedinte. Vizavi de propunerea clarificarii legii ca fiind una ordinara, urmeaza sa stabilim si in cite lecturi urmeaza sa fie votata, sa nu repetam situatia. Conform prevederilor Regulamentului, Parlamentul poate decide sa fie votata intr-o lectura, in caz contrar, urmeaza sa avem doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

O sa ne ghidam de prevederile Regulamentului, potrivit carora legea ordinara, deopotriva cu hotarirea de Parlament, se voteaza intr-o lectura.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Bondarciuc,

Stimati colegi,

De fapt, aceasta initiativa, daca o examinam strict in conformitate cu reglementarile legale privind procesul legislativ, observam ca nu intruneste conditiile unei legi. Aceasta este mai degraba, asa cum observa, pe buna dreptate, o parte din institutiile care au vizat initiativa si, in special, Directia juridica a Aparatului Parlamentului Republicii Moldova, cu care noi sintem de acord, o hotarire de Guvern care are acest document, care nu este reglementat in anexa. O hotarire de Parlament, pardon, asa cum am adoptat Conceptia politicii externe, alte conceptii, planuri de actiuni si alte documente, unele cu mult mai serioase si mai grele, ca sa spun asa.

De aceea, nu credeti dumneavoastra ca ar trebui sa ne conformam strict normelor legale si sa introducem aceasta initiativa in categoria cu care ea se potriveste cel mai mult hotarire de Parlament?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am expus pozitia comisiei, dar aici, in Parlament, putem discuta si aceste propuneri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, cind facem trimitere la Regulament, eu vreau sa dau citirii articolul 60 Dezbaterea proiectelor de legi pe lecturi alineatul (2): Proiectele de legi ordinare, la decizia Parlamentului, pot fi adoptate intr-o singura lectura. Pentru viitor, cind se mai fac propuneri, sa se consulte Regulamentul. Si, in cazul dat, este logic ca Parlamentul trebuie sa decida daca voteaza intr-o lectura sau doua, pentru ca sa respectam norma.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar aceasta a si fost propus. Acum o sa decidem: intr-o lectura sau doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Noi ne-am referit la chestiunea care se discuta acuma, sintem de parerea ca trebuie sa ramina lege ordinara si sa fie votata intr-o lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Inainte de exercitiul de vot doua solicitari pentru luare de cuvint, primul fiind domnul Filat, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Am sa prezint discursul in limba romana, sper ca voi fi inteles. Eu am sa prezint in limba romana, dumneavoastra traduceti sincronic in moldoveneasca.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Din capul locului as vrea sa remarc deficientele procesului de participare si de colectare a propunerilor pentru imbunatatirea continutului Planului national de dezvoltare. Multe dintre propunerile facute de diferite institutii au fost respinse, pe motiv ca nu se inscriu in cadrul de cheltuieli pe termen mediu, aprobat de Guvern. O astfel de abordare este absolut inacceptabila, din punctul meu de vedere.

Tarile civilizate mai intii isi fixeaza prioritatile si proiectele nationale, apoi trec la planificarea financiara. In cazul Republicii Moldova, dupa cum vedem, lucrurile stau tocmai invers. Documentul prezentat de Guvern contine un stil si un limbaj, dar si un continut, impropriu Guvernului Republicii Moldova. Nu ne-ar fi deranjat limbajul, daca actiunile intreprinse in ultimii ani nu ar fi fost contrare obiectivelor incorporate in Planul national de dezvoltare.

Obiectivele par a fi declarative doar de dragul redarii unei atractivitati documentului. Noi cunoastem, de fapt, ca realitatea este cu totul alta. Or, se observa ca Guvernul, prin actiunile sale, nu poate dovedi partinitatea asupra documentului dat. Analiza situatiei prezentate in Planul national de dezvoltare este una aproape de realitate, dar contrara pozitiei oficiale prezentata de guvernanti.

Saracia ramine o problema majora sociala, migratia fortei de munca si, respectiv, reducerea numarului fortei apte de munca fac stabilitatea si cresterea economica sa fie subreda si dependenta in modul cel mai direct de remitentele de peste hotare. Competitivitatea economica a Republicii Moldova trebuie examinata in contextul dezvoltarii tarilor din regiune sau a altor tari comparabile cu Moldova, lucru la care Planul national de dezvoltare face prea putine referinte.

Pentru atragerea investitiilor straine in economia Republicii Moldova este necesar de a implementa marketingul de tara orientat spre potentialii investitori. Economia se va dezvolta numai in baza imbunatatirii calitatii si diversificarii exporturilor pe tari si grupuri de produse. Realizarea competitivitatii pe piata interna si externa este imposibila in situatia in care lipsesc elementele de baza, cum ar fi capitalul uman calificat, sistemul de cercetare si inovare dezvoltat, tehnologiile informationale performante.

Promovarea abuziva a unor interese economico-financiare de grup si preluarea fortata, cu implicarea structurilor de forta ale statului, a unor afaceri profitabile este practica cotidiana a guvernarii actuale. Toate aceste actiuni abuzive reduc la zero efectele asteptate de oamenii de afaceri de la reforma cadrului regulatoriu. Aceasta reforma, in cele din urma, s-a transformat intr-un simplu exercitiu intelectual, fara efecte benefice asupra mediului de afaceri. Planul National de Dezvoltare contine o serie de actiuni pentru dezvoltarea afacerilor, in timp ce realitatea, chiar cea descrisa si in acest document, este diametral opusa.

Si vizavi de dezvoltarea regionala. Se prezinta si ea ca un compartiment cu obiective extrem de ambitioase. In acelasi timp, dorim sa reamintim ca Guvernul nu a asigurat realizarea activitatilor necesare pentru implementarea prevederilor Legii privind dezvoltarea regionala. Mai mult ca atit, compartimentul respectiv nu tine cont de faptul ca institutiile implicate in dezvoltarea regionala inca nici nu au fost create, iar la nivel national exista prea putine capacitati pentru implementarea acestor politici.

Obiectivele dezvoltarii regionale nu sint suficient de argumentate din punct de vedere al analizei regionale, demografice, economice si sociale si nu sint bine formulate. Un alt aspect important legat de dezvoltarea regionala, este hipercentralizarea finantelor publice si lipsa autonomiei locale. Si ca exemplu, stimati colegi, modul si forma in care a fost adoptat bugetul pentru anul 2008 indica elocvent gravitatea situatiei la capitolul Descentralizarea finantelor publice si asigurarea autonomiei locale. Centrul a lipsit localitatile de principala lor sursa proprie de venit impozitul pe venitul intreprinderilor, a interzis activitatea pe baza de patenta o alta sursa de venit pentru bugetele locale, a redus considerabil transferurile spre teritorii si astfel a paralizat financiar administratiile locale. Asistam la o discriminare a cetatenilor pe criterii politice. Si care sint garantiile ca aceste lucruri nu vor continua sa actioneze dupa logica veche, fara a tine cont de documentele strategice pe care le aproba tot acei care actioneaza in sensul acesta?

Si un lucru extrem de important, stimati colegi, Planul national de dezvoltare face o referinta oarecum deplasata la faptul ca si in statele cu traditii si justitie consolidata numarul de adresari la CEDO este mare, iar sporirea numarului de adresari din partea cetatenilor Republicii Moldova demonstreaza cresterea nivelului de constientizare a populatiei a problemei cu privire la drepturile si libertatile garantate de stat. Este un citat.

Numarul de adresari a sporit, in special, dupa preluarea puterii de Partidul Comunistilor in 2001, da, da, din cauza utilizarii abuzive a metodelor de constringere, inclusiv tortura practicata de organele de forta. Daca in acest document, pe care Guvernul il prezinta ca unul important, se fac prezentari deliberat mincinoase la capitolul Justitie, imi vine greu sa ma astept la o identificare onesta a problemelor cu care se confrunta societatea noastra.

Planul national de dezvoltare nu tine cont in modul corespunzator de Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana si, eventual, de Acordul consolidat, pe care Moldova, sincer, spera sa-l obtina, dupa cum o va face Ucraina. Sint mentionate intr-un mod hazardat integrarea europeana, preferinte comerciale autonome si alte elemente ce tin de colaborarea noastra cu Bruxelles si statele membre, insa lipseste totalmente modul in care Planul national de dezvoltare interactioneaza cu efortul Moldovei de a prelua acquis-ul comunitar.

Inteleg ca integrarea europeana ramine a fi o prioritate externa si interna a tarii. Si atunci, daca este asa, este nevoie, obiectiv vorbind, sa fie o rescriere completa a Planului national de dezvoltare, avind in vedere obiectivul strategic de integrare.

Este fundamental de mentionat in Planul national de dezvoltare aplicarea normelor dreptului international in raport cu problema transnistreana, care sint explicite in ce priveste imposibilitatea revendicarii dreptului la autodeterminare, deoarece secionistii nu sint un popor, iar Republica Moldova nu le-a violat drepturile sub niciun aspect, iar formatul de mediatori urmeaza a fi modificat prin includerea Uniunii Europene si a Statelor Unite ale Americii.

Multe actiuni stipulate in acest domeniu in Planul national de dezvoltare sint irealizabile pina la retragerea completa a trupelor ruse, a echipamentelor si a stocurilor de munitii, dar si a trupelor paramilitare subordonate Tiraspolului, create cu sustinerea si dotarea Armatei a 14-a. Nu intelegem ce fel de unitati armate comune urmeaza sa fie create cu unitatile de cazaci, spre exemplu, din Tambov?

Planul national de dezvoltare trebuie sa puna accent pe implicarea mai activa a Uniunii Europene prin intermediul politicii externe si de securitate comuna, largind treptat mandatul EUOBAN astfel incit aceasta organizatie sa poata detine functii politienesti in regiune si functii de administrare.

Planul national de dezvoltare mai mult pare a fi un os aruncat pentru a sustrage atentia publicului intern, dar si un ambalaj viu colorat in dialogul cu finantatorii externi in vederea obtinerii asistentei financiare sporite pentru ulterioara risipa a acesteia.

Si in sfirsit. Este de remarcat ca documentul este steril, deoarece nu contine un plan de actiuni concrete pentru realizarea lui. Desi in proiectul de lege se contine prevederea ca Guvernul in trei luni va elabora acest plan, experienta SCERS ne arata ca prevederile de acest gen nu s-au realizat niciodata, cum a fost si cazul sistemului de evaluare si monitorizare. In plus, nu sint estimate costurile pentru realizarea Planului national de dezvoltare si nici sursele de finantare a acestuia. Lipsa acoperirii financiare a generat falimentul SCERS si eu cred ca nu trebuie sa repetam situatia si in cazul Planului national de dezvoltare.

Tinind cont de cele expuse, propun aminarea discutarii Planului national de dezvoltare, din motiv ca documentul nu este pregatit in intregime, iar aprobarea lui in varianta propusa nu va produce niciun efect sensibil asupra situatiei in tara. Cu atit mai mult, cum spuneam, ca acest document nu apartine Guvernului, ci unui grup de experti nationali si internationali, iar guvernarea actuala nu are cum sa inteleaga continutul lui, dar mite sa-l si implementeze.

Eu va multumesc foarte mult pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a solicitat timp pentru luare de cuvint din partea Fractiunii PPCD.

Domnule Cubreacov,

Va rog.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul Planului national de dezvoltare pentru anii 20082011, elaborat de Ministerul Economiei si Comertului sub forma unei strategii, consideram ca merita toata atentia corpului legiuitor, intrucit reprezinta o premiera absoluta pentru Republica Moldova.

Compartimentat in 7 capitole, acest plan strategic foarte ambitios, dupa cum a remarcat si antevorbitorul meu, cuprinde o analiza SOS a situatiei economice a tarii sub aspectul partilor ei slabe si forte, al amenintarilor, al riscurilor si al oportunitatilor reale, fixeaza obiectivele si prioritatile de dezvoltare pe termen mediu si lung, inventariaza instrumentarul necesar al acestei dezvoltari.

Printre partile slabe trecute in revista sint: structura deformata a producerii, costurile inalte ale capitalului, cresterea deficitului de forta de munca calificata, migratia fortei de munca peste hotare, utilizarea tehnologiilor energofage invechite moral si fizic, infrastructura nedezvoltata, capacitatile reduse ale administratiei publice, sistemul judiciar ineficient si persistenta coruptiei, impedimentele administrative in calea afacerilor si investitiilor, asistenta sociala insuficienta, tendintele demografice negative, decalajul social-economic dintre municipiile Chisinau si Balti si restul teritoriului.

Printre amenintari gasim: persistenta conflictului moldo-rus din Transnistria, prezenta militara straina pe teritoriul national, dependenta economiei nationale de factorii externi, cresterea preturilor la resursele energetice importante, masurile protectioniste aplicate de alte state, deficitul de imagine al Republicii Moldova si vizibilitatea redusa a tarii la scara regionala si globala.

Documentul elaborat de Ministerul Economiei si Comertului si prezentat de Guvern este, in linii mari, unul acceptabil, sprijinindu-se pe intentii nobile si, cel putin pe hirtie, arata foarte bine. Pe alocuri insa textul documentului oscileaza intre tenta teoretica, usor teoretizanta chiar, si anteria rapoartelor statistice.

Trebuie sa spunem ca, data fiind situatia inca dificila din economia nationala, acest Plan national de dezvoltare ne este prezentat de Executiv cu mare intirziere. Tari, precum cele din Balcanii occidentali, alaturi de care facem parte la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est demult au elaborat, adoptat si realizeaza cu succes asemenea planuri.

Observam ca autorii Planului national de dezvoltare au specificat ca documentul reprezinta doar un instrument specific de absorbtie a fondurilor structurale acordate de Uniunea Europeana, principalul nostru partener economic, si nu substituie o strategie generala de dezvoltare a tarii, in a carei asteptare raminem de acum incolo si care a si fost anuntata de raportoarea din partea Guvernului. Ne-am bucura daca toate grupurile parlamentare, fara exceptie, si societatea civila vor fi antrenate in elaborarea unei asemenea strategii generale atit de necesara pentru impulsionarea dezvoltarii tarii noastre.

Este important ca Planul national de dezvoltare fixeaza cadrul pentru o dezvoltare accelerata a Republicii Moldova, precizind care sint partenerii strategici ai tarii. Uniunea Europeana prin politica sa de vecinatate, misiunea de asistenta la frontiera noastra cu Ucraina, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est si NATO, prin intermediul parteneriatului pentru pace si al planului individual de actiuni. Ne bucura si faptul ca documentul invoca declaratia Parlamentului Republicii Moldova adoptata consensual si unanim in debutul acestei legislaturi privind prioritatile de integrare europeana a tarii.

Nu laudam prea mult acest proiect, care are in mod evident parti bune, pozitive si acceptabile. Bineinteles ca documentul in sine nu este unul perfect, ci unul perfectibil, ca orice lucru facut de mina omului, de aceea consideram necesar sa convenim de principiu ca la sfirsitul fiecarui an Parlamentul Republicii Moldova sa examineze gradul de realizare a acestui document si sa adopte ministrategii anuale derivate din directiile lui strategice si completindu-l cu orice corective necesare, impuse de dinamica tot mai accelerata a realitatilor economice si politice interne, regionale si internationale.

Nefiind efectiv o lege, conform criteriilor pe care le avem in vigoare, documentul discutat are mai mult valoarea politica a unui angajament public privind continuarea si accelerarea procesului intern de reforma si reinscriere reusita si ireversibila a Republicii Moldova pe coordonatele europene firesti. Iata de ce grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat propune ca aceasta initiativa sa fie adoptata ca hotarire a Parlamentului si nu ca lege, asa cum propune Guvernul, noi fiind de acord in acest sens si cu Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care in avizul sau face trimitere expresa la norma legala si la categoriile de acte legislative si normative pe care putem sa le adoptam in Parlament.

Realizarea Planului national de dezvoltare va necesita in mod firesc acoperire financiar-bugetara pentru fiecare dintre directiile de dezvoltare, ceea ce va impune in mod imperios reformularea conceptuala si chiar structurala a Legii bugetului de stat pentru anul 2008 si formularea corecta a proiectelor de buget pentru anii urmatori, in conformitate cu interesele noastre nationale strategice de dezvoltare a tarii si nu pornind de la promisiuni populiste sau interese de grup sau de partid.

Adoptarea acestei initiative reclama abordarea complexa a prioritatilor noastre ca tara, ceea ce presupune adoptarea cit mai urgenta si a altor documente complementare, cum sint conceptia de politica externa si integrare europeana a Republicii Moldova si noua conceptie de securitate a Republicii Moldova, documente a caror adoptare intirzie nepermis de mult si dauneaza intereselor noastre strategice.

In procesul de examinare a proiectului PND fractiunea noastra a purtat consultari cu unii parteneri externi, implicati in asistarea Republicii Moldova in procesul de reforma, de consolidare democratica si de integrare europeana. Cu toate obiectiile firesti pe care le impartasim si noi, acesti parteneri externi ai nostri s-au aratat, in principiu, favorabili adoptarii Planului national de dezvoltare. Pornind de la aceasta situatie, grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat va sprijini proiectul si va monitoriza cu multa atentie, in strinsa colaborare cu toti partenerii nostri europeni si internationali, realizarea Planului national de dezvoltare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Victor Stepaniuc la microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Comisiile parlamentare au inaintat anumite propuneri de redactie si de continut, de aceea as vrea sa rog colegii nostri si comisia care a raportat de la microfonul principal sa fie de acord cu unele redactari la anumite compartimente. Despre ce este vorba? Este vorba ca la obiectivul 4.1 Imbunatatirea calitatii si sporirea accesului echitabil la servicii educationale se propun urmatoarele modificari. Acolo ca argument este adusa o fraza intortocheata care se numeste maximizarea externalitatilor pozitive, lucru care in limba noastra frumoasa moldoveneasca, inclusiv in limba romana, nu inteleg nici specialistii despre ce este vorba. Pina la urma ne-am dumerit ca este vorba despre o fraza foarte simpla care in pedagogie se numeste sporirea efectelor pozitive. Se propune ca aceasta sintagma sa fie inlocuita.

Mai exista in text si cuvintul deprivarea, cind se vorbeste despre dezvoltarea regionala si multa lume la fel nu a inteles chiar din dictionare ce ar insemna aceasta. Probabil ca este un termen absolut specific economic. Si e bine cind noi adoptam legi sa inteleaga macar ministrii si deputatii ce s-a votat. Ce se are in vedere prin deprivare? Acest cuvint, de fapt, trebuie la fel inlocuit. Nu, dumitale spune ce inseamna aceasta? Deprivare. Este sensul pe care il folosea Balzac, acela il stiu, dar acesta e altceva. Bine.

Si urmatoarea. Este folosit cuvintul cartografiere in compartimentul 4.1. 2.1. Propunerea noastra este ca sa fie inlocuit cu cuvintul analiza, ca este foarte clar despre ce este vorba. La compartimentul 4.1. 2.4 se propune in loc de asa-numitele scoli de circumscriptie sa fie inclus pur si simplu institutii de invatamint si lamuresc din ce cauza. Din cauza ca aceasta notiune, stimati colegi, scoli de circumscriptie nu exista astazi ca notiune in legislatia actuala. Si noi nu ar trebui sa spunem niste lucruri care probabil ca o sa le discutam cind o sa se discute si o sa se dezbata noul Cod al educatiei.

Si la compartimentul 5.2.1. Promovarea unor instrumente eficiente pentru facilitarea convergentei, dezvoltarii si cresterii economice a orasului, precum si consolidarea oraselor mici noi propunem ca sintagma rutele turistice sa fie inlocuita cu sintagma zonele nationale turistice si a rutelor turistice, fiindca acolo se vorbeste numai despre rutele turistice, dar noi am adoptat anul trecut Legea despre zonele nationale, adica in modificarea legislatiei despre turism sint si zonele nationale turistice. Si ea se incadreaza. Noi ne-am consultat in aceasta problema si cu Guvernul si ei au cazut de acord. Iata la aceste pozitii am vrea sustinere din partea domnului Bondarciuc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, in principiu, am examinat aceste propuneri si sintem de acord, putem accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

A prezentat si Comisia pentru drepturile omului coraportul, un aviz, mai ales pe marginea compartimentului V Consolidarea statului de drept, democratic, bazat pe suprematia legii si respectarea drepturilor omului. Am propus la acest compartiment punctul 1 alineatul (4), cuvintele 42 de decizii sa se substituie cu cuvintele 102 decizii si 60 de decizii de radiere de pe rol a cererilor. Este vorba de hotaririle CEDO, planul evident s-a scris mai demult, in 2006, cind la CEDO era un numar de decizii. Acum lucrurile s-au schimbat un pic.

Trebuie sa actualizam, pur si simplu, aceste decizii, mai ales daca se decide ca va fi o lege ordinara si o hotarire a Parlamentului. As vrea sa stiu daca comisia de baza a luat in consideratie aceste propuneri ale Comisiei pentru drepturile omului, pentru ca ele sint principiale. De asemenea, comisia a propus si a fost de acord cu ceea ce a spus colegul nostru domnul Oleinic privitor la asigurarea drepturilor persoanelor apartinind minoritatilor nationale. Este vorba de invatarea limbilor acestora, crearea conditiilor pentru acest lucru, contribuirea la stabilirea de contacte intre persoanele apartinind minoritatilor nationale si patria lor istorica.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi avem avizul comisiei, dar in avizul comisiei nu sint propunerile dumneavoastra. Ce ati spus astazi dumneavoastra, ce am spus noi, in principiu, putem fi de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia accepta.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Este coraportul Comisiei pentru drepturile omului.

Domnule Bondarciuc,

Imi pare rau.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Secareanu,

Important este ca se accepta.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Noi vrem sa stim ca acest raport a fost citit de dumneavoastra, cind a fost prezentat in comisie. Si-l avem, vad ca este distribuit tuturor deputatilor. Sa nu fie o formalitate, pur si simplu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a fost propus ca articolul 2 sa fie modificat in sensul excluderii ultimei propozitii, deoarece este alogica si nu corespunde rigorilor legale. Anume prima propozitie este clara: Guvernul, in termen de trei luni de la data intrarii in vigoare, va elabora si va aproba Planul de actiuni. Dar a doua propozitie: Guvernul se abiliteaza cu dreptul de a opera anual modificarile in acest plan. Acest plan va fi de actiune a Guvernului si nu este necesar de a abilita Guvernul cu dreptul de a modifica planul Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Logic.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia este de acord cu aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, va multumesc, stimati colegi.

Inca microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Intr-adevar, Guvernul in cazul de fata a facut o munca mare, o munca de sinteza si, daca noi am citit atent materialele, este totusi o lege-cadru. Nu este o lege concreta, deci nu este un plan de actiuni. S-a spus de acum ca aceasta lege ordinara sau hotarire, asa cum noi o sa hotarim astazi, intr-un fel sau in altul, fixeaza o situatie de perspectiva, un plan care e normal ca orisice tara, care se orienteaza la tendintele contemporane de dezvoltare a tarilor din jur si in contextul globalizarii, trebuie sa-l aiba. In cazul de fata, in ultimii ani noi am vorbit si de SCERS, am vorbit si de Programul Satul moldovenesc.

Aceste programe se realizeaza. In mare parte, tinem cont de atunci cind adoptam Legea bugetului s.a.m.d. In cazul de fata trebuie sa spunem ca munca Guvernului a fost totusi una consolidatoare, in sens ca au avut loc mai multe conferinte, mai multe discutii la aceasta tema si pe compartimente aparte. Cei care au dorit au participat. De exemplu, comisia noastra a fost invitata de mai multe ori. Noi am propus, deci au fost si propuneri, si vad ca, in mare parte, ele au fost luate in calcul.

Daca o sa avem noroc, dar aceasta este rugamintea si doleanta noastra fata de Guvern, daca o sa avem noroc ca aceste compartimente sa fie, intr-adevar, completate cu un plan anual sau o data in doi ani, ar fi normal anual, Guvernul o sa vina din cind in cind sa raporteze si Parlamentului despre aceste lucruri. Desigur, acesta va fi un lucru bun, care a fost adoptat si se va adopta astazi. As chema colegii nostri, imi pare rau ca opozitia, o buna parte din ea, lipseste, sa sprijine acest proiect, sa-l voteze astazi. Si comisiilor parlamentare, probabil ca si fractiunilor, le revine sarcina sa monitorizeze, intr-un fel, indeplinirea acestui plan-cadru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Eu va rog sa fim atenti la observatiile pe care le-a facut Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Articolul 1 din acest proiect de lege, asa cum a fost prezentat de Guvern, incepe cu cuvintele: Se aproba Planul national de dezvoltare. Urmeaza, asa cum insista domnul Stepaniuc si alti colegi, ca noi sa adoptam o aprobare. Este o contradictie de termeni. Poate aici este cazul sa vorbim de logica. Toate documentele de acest fel, care in sine nu reglementeaza un domeniu, doar fixeaza, sint niste linii directorii, fixeaza niste directii pe care ar trebui sa ne miscam in dezvoltarea Republicii Moldova, au fost adoptate prin hotariri ale Parlamentului.

O hotarire nu este mai putin importanta. Conteaza ce scrie in planul pe care il adoptam. Dar vreau sa va atrag atentia ca nici macar nu se spune in acest proiect, asa cum a venit de la Guvern, ca acest plan este parte integranta a documentului pe care noi il adoptam. Nici macar nu se spune ca se alatureaza, se prezinta in anexa.

Daca el este cumva o anexa si acest lucru va trebui specificat, nu stiu de ce comisia sesizata in fond nu s-a referit la acest aspect tehnic, doar este un detaliu foarte important. Observ ca anexa, planul de baza, are la rindul sau alte anexe. Sint anexe la anexa. Si vedem o constructie tip matriosca foarte sofisticata, de aceea noi am propus, am discutat, inclusiv cu reprezentantii Fondului Monetar. Ne-au intrebat saptamina trecuta ce parere avem. I-am intrebat si noi ce parere au, care considera ei ca sint partile bune si slabe ale acestui document.

Toata lumea s-a aratat mirata ca nu adoptam acest plan printr-o hotarire de Guvern si atunci dispar orice fel de probleme de ordin tehnic, de aceea noi insistam ca propunerea noastra sa fie supusa votului si sa adoptam acest document, care nu reglementeaza in sine, nu cuprinde articole. Ar trebui sa trecem la examinarea in lectura a doua, urmind logica legilor in vigoare a Regulamentului Parlamentului, intii de toate sa trecem la examinarea pe capitole, pe articole a acestui plan, care este un document foarte voluminos, sintagme, asa cum facea domnul Stepaniuc, propuneri sa eliminam cuvintul deprivare, care este un cuvint normal si este atestat in dictionarul de neologisme.

De aceea noi vom insista sa supuneti votului propunerea noastra de a numi aceasta initiativa hotarire a Parlamentului si sa indicam ca Planul national de dezvoltare este parte integranta a hotaririi si se prezinta alaturat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Comisia juridica vrea sa spuna ceva.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Noi, cu regret, avem, intr-adevar, astazi o practica nu prea bine-venita, cind adoptam diferite planuri, strategii etc. la nivelul Guvernului, la nivelul Parlamentului prin hotarire de Parlament, prin lege ordinara, aici s-a propus chiar organica. Totusi trebuie sa fie o regula, tinind cont de atributiile Parlamentului. In cazul dat, dupa cum ne-am inteles, am decis ca sa nu fie denumirea plan, dar sa fie strategie. Sa fie o claritate si pentru viitor. Eu consider ca in practica noastra este normal cind Parlamentul printr-o lege ordinara adopta strategia. Aceasta trebuie sa fie, imi pare, o regula si pentru viitor.

Este o initiativa a domnului Stepaniuc care tocmai prevede aplicarea acestei modalitati, ca strategia sa fie adoptata prin lege ordinara. Si atunci dispare problema competentelor Guvernului si ale Parlamentului in adoptarea planului, strategiei si conceptului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Dupa aceea, microfonul nr.1.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa fac aceeasi remarca. Exista cu adevarat o initiativa legislativa care, daca va fi adoptata, va reglementa expres. In cazul in care noi adoptam astazi documentul respectiv, urmeaza sa ne conducem dupa cadrul de reglementare actual. Nu putem discuta prin prisma unei norme care va fi pentru viitor. Eu am o rugaminte poate asa mai... Domnul Stepaniuc a facut foarte multe propuneri si la un moment dat nu a fost atent. Chestiunea cu norocul va fi prezentat ca si norma in strategie sau a fost asa expresa? Fiindca eu credeam ca este o obligatie a Guvernului si norocul este un lucru care poate sa fie ca ajutor, dar nu ca...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Referitor la competenta Parlamentului de a aproba aceasta strategie, in articolul 66 este stipilat ca Parlamentul intervine in directiile principale si aici consideram ca aceasta este atributia Parlamentului.

Cu referire la categoria acestei legi, este de mentionat ca, intr-adevar, Legea cu privire la actele legislative stabileste ca actele Parlamentului care nu contin in masura lor norme de drept ar trebui sa fie adoptate prin hotariri. Noi avem o experienta in Parlament cind strategia SCERS am adoptat-o printr-o lege organica.

Sintem in situatia in care, in principiu, Parlamentul ar putea decide sa adopte aceasta lege ori printr-o lege ordinara, ori printr-o lege organica, conducindu-se de articolul 72 si in alte domenii daca Parlamentul va considera in dependenta de importanta documentului, valoarea pe care vrea sa i-o atribuie acestui document.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Au fost inaintate propunerile respective pe care le voi supune votului. Propuneri au fost inaintate referitoare la statutul documentului prin care aprobam proiectul respectiv, initiativa Guvernului prin hotarire de Parlament. In raportul comisiei a fost indicata propunerea sa adoptam sau sa aprobam acest document prin lege ordinara. Respectiv, supun votului. Cine este pentru ca documentul de aprobare a acestei initiative sa fie hotarire de Parlament, rog sa voteze.

Deci, 1, 2, 3, 4, 5, 6 voturi intru sustinerea acestei propuneri.

Pentru confirmare si pentru stenograma, in acest caz, supun votului cealalta propunere. Cine este pentru ca aprobarea acestui document s-o facem prin lege ordinara, rog sa voteze. Majoritatea.

Acum, la fel, potrivit normelor Regulamentului, voi supune votului propunerea adoptarii acestei legi ordinare intr-o singura lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Propunerea grupului nostru era ca in textul pentru lectura a doua... sau nu, nu este lectura a doua? O singura lectura, da. In textul legii in cele doua articole, probabil in primul, sa se indice ca acest document Planul national de dezvoltare asa cum a fost prezentat de Guvern, este parte integranta a documentului adoptat de noi si se anexeaza. El trebuie publicat in Monitorul Oficial, de altminteri va fi o mita intr-un sac.

 

Domnul Marian Lupu:

Neaparat. Da. De acord, e corect. De acord. Bine.

Stimati colegi,

Tinind cont de propunerile care au fost inaintate in sala plenului Parlamentului de catre fractiuni, deputati, care au fost acceptate de catre comisie, practic, ele toate au fost acceptate, si tinind cont de prevederile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea Legii nr.4340. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim. (Rumoare in sala.) Cer scuze. Majoritatea. Impotriva? Nu-i, s-a abtinut.

Stimati colegi,

Cu majoritatea de voturi proiectul nr.4340 este adoptat.

Cred ca ar fi cazul sa mai ratificam niste acorduri, stimati colegi, pe care motiv va propun sa continuam cu proiectul de Lege nr.4101 pentru ratificarea Acordului european referitor la transportul international.

Guvernul.

 

Domnul Vasile Ursu ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Atentiei dumneavoastra se propune proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european referitor la transportul international de marfuri periculoase pe caile navigabile interne.

Acordul european referitor la transportul international al marfurilor periculoase pe caile navigabile interne a fost adoptat la Conferinta diplomatica din cadrul Comisiei economice europene a Organizatiei Natiunilor Unite, care a avut loc pe
22 26 mai anul 2000.

Acordul a fost deschis pentru semnare de la 26 pina la 31 mai. Pe parcursul perioadei respective acest tratat international a fost semnat cu conditia ratificarii ulterioare de catre 10 state europene, inclusiv de catre Republica Moldova.

Reprezentantul Republicii Moldova a semnat acest Acord la Geneva la
26 martie anul 2001. Acordul are drept scop sporirea nivelului de securitate la transportul international al marfurilor periculoase pe caile navigabile interne, sporirea protectiei mediului ambiant prin prevenirea poluarii cauzate de accidente si incidente la transportare, facilitarea desfasurarii operatiunilor de transportare si promovarea comertului international.

Conform articolului 6 din acest Acord, fiecare parte componenta isi rezerva dreptul de a reglementa sau interzice introducerea pe teritoriul sau al incarcaturilor periculoase din alte motive decit securitatea transportarii. Cam atit daca sint intrebari...

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari? Nu sint. Comisia, va rog.

Multumim.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimata doamna Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Scopul Acordului este stabilirea principiilor si regulamentelor unitare in vederea sporirii nivelului de securitate in domeniul transportului international al incarcaturilor periculoase pe caile navigabile interne, precum si protectiei mediului ambiant prin prevenirea poluarii rezultate din accidente sau incidente pe parcursul transportarii.

Potrivit articolului 1 din Acord, prevederile acestuia se aplica transportului international al incarcaturilor periculoase pe caile navigabile interne si nu se extind asupra transportului marfurilor periculoase de catre navele maritime pe caile maritime de navigatie, precum si asupra transportului marfurilor periculoase de catre navele militare sau alte nave ce apartin sau sint exploatate de stat in scopuri guvernamentale si noncomerciale.

Partile au convenit ca incarcaturile periculoase a caror transportare este interzisa de prevederile Acordului nu vor fi acceptate pentru transportari internationale. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea documentului.

Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului adoptarea acestui document in prima lectura si, daca nu vor fi propuneri sa fie adoptat si in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari? Nu sint.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4101. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Comisia a propus si pentru lectura a doua. Avem propuneri? Se accepta sa trecem la a doua lectura? Se accepta, da. Propuneri pentru a doua lectura? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4101. Cine este pentru, rog sa voteze si numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 26.

Doamna Maria Postoico:

La sectorul nr.3 nimeni nu ne spune. Fixati zero sau cit acolo.

 

Voce din sala:

Trei in doi, 3 in sectorul nr.3.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 2.

 

Doamna Maria Postoico:

2 voturi. 56 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4102 privind ratificarea Memorandumului de intelegere pentru dezvoltarea coordonata a Soselei de Centura a Marii Negre.

Guvernul. Domnule Ursu,

Va rog.

 

Domnul Vasile Ursu:

Onorata asistenta,

Atentiei dumneavoastra se propune proiectul de Lege privind aprobarea Memorandumului de Intelegere pentru dezvoltarea coordonata a Soselei de Centura a Marii Negre. Acest Memorandum a fost adoptat in luna iulie anul curent. Pe teritoriul Republicii Moldova de acum a fost incercata aceasta, si nu numai pe teritoriul ei, ci pe teritoriul tuturor tarilor, o caravana de transport care a trecut din Turcia si pina in Grecia, au trecut toata centura.

In aceasta centura am spus ca sint antrenate 12 tari si propun... adica intrebari, nu stiu la ce sa ma opresc, fiindca as putea vorbi mult aici si totodata... Da, mai bine intrebari.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

Multumim.

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Va multumim, domnule Ursu.

Comisia.

 

Domnul Vasile Iovv:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Memorandumul a fost semnat la Belgrad la
19 aprilie 2007 de Guvernele satelor membre ale Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra in vederea crearii unui plan coordonat de dezvoltare a retelei de transport international in regiunea Marii Negre.

Finantarea constructiei si reconstructiei Soselei de Centura a Marii Negre va fi efectuata din contul fondurilor si bugetelor nationale, precum si din diverse capitaluri originare din surse private si a unor banci.

Comisiile parlamentare si Directia juridica au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea documentului. Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ratificarea acestui document in prima lectura si, daca nu vor fi propuneri, si in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4102. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Comisia a inaintat propunerea pentru a fi adoptat si in a doua lectura. Care sint opiniile? Da, multumesc. Se accepta. Pentru a doua lectura propuneri sint? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4102. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 26.

 

Doamna Maria Postoico:

3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 3

 

Doamna Maria Postoico:

57 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4102 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4224 pentru ratificarea Conventiei internationale impotriva dopajului in sport a UNESCO, adoptat la Paris la 19 octombrie 2005.

Prezinta domnul vicedirector general al Agentiei Sportului, domnul Smintina.

 

Domnul Vadim Smintina vicedirector general al Agentiei Sportului:

Onorat Parlament,

Atentiei dumneavoastra se propune ratificarea Conventiei internationale impotriva dopajului in sport. Consumul si traficul de substante dopante in sport nu este un fenomen nou, acesta s-a extins in ultimii ani, devenind un adevarat fragel pentru mai multe ranguri de sport si punind in pericol sanatatea milioanelor de tineri sportivi pe intreg mapamond.

Astfel, prevenirea si combaterea dopajului in sport a devenit o problema de actualitate stringenta si una din preocuparile majore ale comunitatii sportive internationale.

In acest context, intrunita la Paris la 19 octombrie 2005 cu ocazia a celei de-a 33-a sesiune a UNESCO, a fost in unanimitate aprobata Conventia internationala impotriva dopajului. Documentul nominalizat este cel dintii instrument juridic cu caracter global in domeniul activitatii antidopaj in sport.

Scopul principal al acestei Conventii consta in facilitarea aplicarii Codului mondial antidoping de catre statele semnatare. De asemenea, Conventia incurajeaza orice forma de cooperare internationala care urmareste protejarea sanatatii sportivilor, a principiilor etice si a ... in sport.

In acest context, Codul mondial antidoping, aprobat in martie 2003 la Copenhaga, este piatra de temelie a luptei impotriva consumului si traficului de substante dopante in sport. Doar adoptarea unui cadru legislativ international comun va contribui la atribuirea puterii juridice depline acestui document.

La 17 ianuarie 2006 Republica Moldova a devenit a 184-a semnatara a Declaratiei antidoping in sport. Prin ratificarea Conventiei, Republica Moldova isi asuma angajamentul de a contribui, impreuna cu alte state, la finantarea bugetului anual de baza al Agentiei Mondiale Antidoping prin achitarea cotizatiei de membru.

Agentia Sportului a Republicii Moldova considera oportuna si bine-venita ratificarea prezentei Conventii, ceea ce va permite adoptarea masurilor potrivite la nivel national si international, confirme cu principiul codului va facilita colaborarea fructuoasa cu statele parti ale Conventiei si cu alte organisme cu rol predominant in lupta impotriva dopajului in sport.

Ratificarea Conventiei in cauza va exprima concret vointa tarii noastre de a contribui activ la aplicarea idealurilor fundamentale ale UNESCO. Prevederile prezentei Conventii nu contravin legislatiei Republicii Moldova si altor acte normative in vigoare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si noi la fel. Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Comisia, rog.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Statele participante se angajeaza sa adopte masuri potrivite la nivel national si international care sa fie conforme cu principiile enumerate in Codul mondial antidoping, adoptat de catre Agentia Mondiala Antidoping la 5 martie 2003 la Copenhaga.

In conformitate cu articolul 14 din Conventie, statele participante se angajeaza sa sustina Agentia Mondiala Antidoping in masura de combatere a dopajului la scara internationala.

Comisiile permanente si Directia juridica au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea acestui document. Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului adoptarea acestui document in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Intrebari? Bine.

Proiectul nr.4224, aprobarea in prima lectura. Cine este pentru? Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestui proiect in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 27.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3? Doua voturi. 57 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4224 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4315 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte,

Onorati deputati,

Cu permisiunea dumneavoastra voi prezenta spre examinare si adoptare proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative, in special fiind vorba despre modificarea Codului fiscal. Guvernul vine cu propunerea de a opera aceste modificari, care, in mare parte, au un caracter redactional, cu scopul de a asigura o claritate maxima in interpretarea unor articole ale Codului fiscal. Astfel incit potentialii investitori in localitatile Republicii Moldova sa poata beneficia din plin si operativ de restituirea de TVA aferente acestor investitii.

In urma discutiilor purtate cu reprezentatii mediului de afaceri, care au salutat masiv initiativa de restituire a TVA pentru investitiile efectuate in localitatile tarii, cu exceptia municipiului Chisinau si Balti, s-a constatat ca totusi redactia actuala a articolului 1011 poate crea dificultati in interpretare si, respectiv, administrare.

Consideram ca proiectul propus spre examinare elimina aceste deficiente. Guvernul Republicii Moldova vine cu propunerea de a exclude litera e) din articolul 104 al Codului fiscal, care prevede impozitarea constructiei caselor de locuit la cota zero a TVA, experienta acordarii si analiza beneficiului, aceste facilitati denota faptul ca mecanismul respectiv are multe rezerve la capitolul eficienta.

Ca si in cazul restituirii TVA pentru investitii, modificarile propuse in partea ce tine de noul mecanism de impozitare cu accize ale articolelor din tutun, acceptate de dumneavoastra prin adoptarea politicii bugetar-fiscale pentru anul 2008, concretizeaza unele prevederi ale Titlului IV din Codul fiscal, astfel incit ele sa fie clare si univoc tratate atit de catre contribuabili, cit si de functionarii fiscali.

De asemenea, prin modificarile efectuate la articolul 4 din Legea pentru punerea in aplicare a Titlului IV din Codul fiscal se introduce obligati-vitatea imprimarii, incepind cu 1 ianuarie 2009, pe pachetele de tigari cu filtru a pretului de comercializare cu amanuntul, precum si data fabricarii produsului. Aceasta masura este absolut necesara si logica, considerind particularitatile noului mecanism de accizare a articolelor din tutun cu filtru.

Stimati deputati,

Considerind faptul ca proiectul examinat de dumneavoastra constituie o reactie la solicitarile reprezentantilor mediului de afaceri, de a aduce mai multa claritate in unele articole ale Codului fiscal, modificind doar redactia lor, precum si necesitatea asigurarii unui efect maxim al initiativei de restituire a TVA, aferent investitiilor efectuate in localitatile Republicii Moldova, va rog sa sustineti acest proiect de lege in ambele lecturi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Rog comisia.

Stimati colegi,

Dumneavoastra observati ca astazi cuvintul logica este un cuvint foarte la moda in sala plenului?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege inaintat cu titlul de initiativa de catre Guvernul Republicii Moldova si comunica urmatoarele. Proiectul de lege a fost elaborat in scopul imbunatatirii prevederilor introduse in Codul fiscal prin Legea nr.177-XVI din 20 iulie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Prin urmare, in vederea imbunatatirii actualei redactii a normelor privind restituirea taxei pe valoarea adaugata pentru investitiile capitale, exceptind cele cu destinatie locativa si mijloacele de transport, efectuate, incepind cu 1 ianuarie 2008, in toate localitatile republicii, cu exceptia municipiului Chisinau si Balti, se propune expunerea intr-o redactie noua a articolelor 1011 si 1121 din Codul Fiscal.

Totodata, proiectul de lege prevede concretizarea subiectilor impozabili in cazul importurilor de servicii, deoarece in redactia legii sus-mentionata au fost omisi subiectii ce detin statutul de platitor al TVA.

Concomitent, se propune de a concretiza aplicarea scutirii la livrarile de marfuri supuse accizelor efectuate in interiorul zonei economice libere, precum si pentru livrarile efectuate de catre agentii economici dintr-o zona economica libera in alta. Prin proiectul de lege se propune modificari la articolul 2621 din Codul fiscal, care presupun ca sanctiunile pentru comercializarea tigarilor cu filtru, incalcindu-se modul stabilit, se vor aplica in marime de 50% din valoarea tigarilor aflate in stoc la momentul controlului, dar nu mai putin de 1000 de lei.

Totodata, articolul III al proiectului prevede mecanismul de stabilire si aplicare a pretului maximum de vinzare cu amanuntul, declarat de catre producatori sau importatori pentru tigaretele cu filtru, care urmeaza a fi obligatoriu incepind cu
1 ianuarie 2009. Comisia a examinat proiectul de lege sus-mentionat si conceptual il accepta in prima lectura, iar pentru lectura a doua se propun urmatoarele. La punctul 4 al articolului I se propune ca cuvintele prima propozitie sa fie excluse.

Tinind cont de faptul ca nu a fost atins scopul scontat de la aplicarea prevederilor literei e) al articolului 104 din Codul fiscal, se propune excluderea acestei norme din prezenta lege. Totodata, la punctul 6 alineatul (1) al aceluiasi articol, se propune ca sintagma daca suma achitata sa fie substituita cu sintagma daca suma TVA achitata, fiind astfel adusa in concordanta cu punctul 3) alineatul (2) din articolul I al proiectului, precum si cu varianta rusa. La alineatul (2) punctul 6 dupa cuvintele platitori ai TVA, se propune de exclus cuvintele conform alineatului (1).

In vederea excluderii unor eventuale evaziuni fiscale, se propune ca la punctul 8 al articolului I din proiect, sintagma intre rezidentii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova sa fie substituita cu sintagma livrarile efectuate de catre agentii economici dintr-o zona economica libera in alta.

Avind in vedere faptul ca unele articole din Legea nr.177-XVI vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2008, se propune ca normele de la punctele 7 si 9 ale articolului I din proiect sa fie transferate la articolul II.

Concomitent, tinindu-se cont ca legea va intra in vigoare mai tirziu decit termenele prevazute in proiect, se propune ca la articolul III din proiect cuvintele
1 ianuarie 2008 si 20 decembrie 2007 sa fie substituite cu cuvintele 1 martie 2008 si, respectiv, 20 februarie 2008.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante sustine proiectul de lege si propune Parlamentului votarea acestui proiect de lege in ambele lecturi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Popa,

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Proiectul nr.4315 lectura intii. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectul de Lege 4315. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 26.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 2.

56 de voturi. Impotriva nici nu mai intreb.

Proiectul nr.4315 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4314 pentru modificarea anexei la Legea cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii.

Guvernul. Prezinta Academia de Stiinte.

 

Domnul Ion Tighineanu vicepresedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei,
membru corespondent:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

In conformitate cu articolul 28 litera r) din Legea nr.1380 cu privire la tariful vamal cu modificarile si completarile ulterioare, sint scutite de taxa vamala utilajul tehnologic, echipamentul, instalatiile si mijloacele circulante importate de catre organizatia din sfera stiintei si inovarii, acreditate de Consiliul National pentru Acreditare si Atestare, conform nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova.

In baza prevederilor articolului 2 alineatul (1) din Legea nr.115-XVI din
18 mai 2006 cu privire la scutirile de taxa vamala a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii, Guvernul inainteaza anual Parlamentului modificari la legea mentionata. Intru realizarea acestor prevederi Academia de Stiinte a Moldovei a pregatit in baza nomenclatorului sus-mentionat, lista marfurilor solicitate pentru anul 2008 de catre organizatia din sfera stiintei si inovarii.

Proiectul a fost examinat si definitivat conform obiectiilor si propunerilor expuse in avizele institutiilor de resort. Fiind aprobat de Guvern, proiectul a fost inaintat in Parlament si discutat in cadrul comisiei pentru politica economica, buget si finante.

Au fost ridicate citeva intrebari referitoare la lista utilajului si a materialelor solicitate la care s-au dat raspunsurile si argumentarile respective.

Stimati deputati,

Inzestrarea laboratoarelor stiintifice cu utilaj si instalatii tehnologice moderne in ultimii ani a contribuit la dezvoltarea cercetarilor fundamentale si aplicative, la obtinerea multor rezultate performante, unele dintre ele fiind deja in curs de implementare in economia nationala. De mentionat ca dotarea laboratoarelor si centrelor stiintifice cu echipament si utilaj performant ar conduce la largirea arialului de cercetare.

Spre exemplu, in anul curent au fost in derulare 14 programe de stat care au intrunit 109 proiecte. Aceste proiecte contribuie la solutionarea problemelor majore privind cresterea competitivitatii economiei nationale in baza inovatiilor, tehnologiilor si produselor noi. Institutiile stiintifice si universitatile acreditate, fiind beneficieri ai echipamentului si utilajului procurat, au efectuat cercetari care s-au soldat cu un impact pozitiv stiintific si economic.

Ca rezultat al cercetarilor fundamentale si aplicative de nivel inalt, a crescut simtitor numarul proiectelor de transfer tehnologic, care in anul 2006 au constituit
27 proiecte finantate in proportii de circa 3 milioane de lei de la bugetul de stat si
4,6 milioane de lei din partea agentilor economici, iar in anul 2007 43 proiecte de transfer tehnologic, finantate cu 8,3 milioane de lei surse de la bugetul de stat si
5,7 milioane de lei surse extrabugetare. Astfel, savantii isi aduc contributia la implementarea unor tehnologii noi de producere, de prelucrare a materiei prime agricole, la implementarea mostrelor de echipament industrial, medical etc.

Crearea bazei experimentale si inzestrarea laboratoarelor cu utilaj modern de cercetare joaca un rol important si in atragerea tineretului in stiinta. Sint in curs de creare laboratoare de performanta cu posibilitati de utilizare comuna a echipamentului stiintific. Atrag atentia deputatilor ca pe site-ul Academiei de Stiinte www dot. ASM dot. MD este plasata informatia referitoare la 40 de laboratoare de performanta pe domenii, aceste laboratoare asigurind conditii de utilizare comuna a echipamentului stiintific. Recent Academia de Stiinte a Moldovei a lansat parcul stiintifico-tehnologic Academica si incubatorul inovational, unde deja a demarat procesul de evaluare si selectare a proiectelor inovative.

In rezultat se creeaza conditii favorabile pentru un transfer tehnologic eficient si promovarea realizarilor stiintifice spre comercializare. Sint sigur ca impactul in sfera stiintei si inovarii asupra economiei tarii va spori in anii ce urmeaza. Rog sa sustineti acest proiect de lege.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumim si noi.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Domnule Tighineanu,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intr-adevar, proiectul de lege a fost elaborat si inaintat de catre Guvern in conformitate cu prevederile stabilite de articolul 28 litera r) din Legea cu privire la tariful vamal, care stipuleaza ca sint scutite de taxa vamala utilajul tehnologic, echipamentul, instalatiile de mijloace si mijloacele circulante, importate de organizatiile din sfera stiintei si inovatiei. In cadrul examinarii sau precizat unele pozitii tarifare, precum si s-au adus in concordanta cu nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova si cu Legea cu privire la tariful vamal denumirea marfurilor din anexa, conform proiectului definitivat alaturat la acest raport.

Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive prezentate de comisiile parlamentare si de Directia juridica, comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului votarea acestui proiect de lege in ambele lecturi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Popa.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4314, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4314. Cine este pentru, rog sa voteze, la fel rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 26.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 2.

56 de voturi.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul este adoptat in lectura a doua.

Microfonul nr.3.

Asa, bine. Deci, avem un ultim subiect pe ordinea de zi a sedintei de astazi proiectul ordinii de zi a Parlamentului pentru data de 27 decembrie, fiindca pentru
28 Biroul permanent a convenit si propune sa trecem doar procedurile de incheiere a sesiunii, cu luarile de cuvint a sefilor de fractiuni si a conducerii Parlamentului. Propuneri.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu propun in ordinea de zi de pe 27 28 decembrie urmatoarele proiecte: 1. Proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice si 2 proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4524 de aprobare a Regulamentului privind normele de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionare a producatorului agricol.

 

Domnul Marian Lupu:

4524?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

4524. Primul 4523, al doilea 4524.

 

Domnul Marian Lupu:

4523 si 4524.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Multumesc.

Eu propun sa fie inclus proiectul de Lege nr.4182, este vorba despre ajustarea modului de salarizare a lucratorilor Agentiei concurentei si Curtii de Conturi si proiectul de Lege nr.4501, este vorba despre modificari in Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala si in Legea cu privire la marirea modului de termeni si termenii de achitare a primelor de asigurare obligatorii in asistenta medicala.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Si nu uitam la fel ca noi astazi am miscat reexaminarea Legii nr.4516 pentru 27 da? Proiectul nr.1962.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Noi propunem ca aceasta lege sa fie o propunere adaugatoare de la microfon, pentru ca trebuie sa examinam...

 

Domnul Marian Lupu:

A, in functie de... Da, bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

O rugaminte pentru ordinea de zi pentru data de 27 proiectul nr.3846, este initiativa mea, care se refera la modificarea articolului 2 din Legea pentru modificarea si completarea legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Este o norma care, din punctul meu de vedere, este discriminatorie prin instituirea unui termen de un an de zile de la publicarea drepturilor respective. Parlamentul va lua decizia, insa cetatenii care asteapta trebuie sa aiba un raspuns: se accepta sau nu? Parlamentul va lua decizia, dar rugamintea este sa fie inclus pe ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi propunem pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.4129.

 

Domnul Marian Lupu:

40 si ?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

4129. Principalul in aceasta lege este modificarea Legii cu protectia concurentei.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Si inca, stimate domnule presedinte al comisiei, eu stiu ca a fost initiat de catre un grup de deputati un proiect de Lege de modificare la tariful vamal, care imi pare deosebit de important.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, noi rugam sa includem si acel proiect. Acolo sint doua proiecte.

 

Domnul Marian Lupu:

Sint doua proiecte?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Initiativa noastra si initiativa domnului Guma.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, aceste doua proiecte eu am sa rog sa fie incluse. La fel le punem in pachetul de propuneri ale domnului Bondarciuc. Secretariatul, rog sa verificati si sa precizati aceste doua numere la ultimele doua initiative.

Stimati colegi,

Alte propuneri nu mai sint? Bine. Deci, voi supune votului nr.4523 si nr.4524, propuneri inaintate de la microfonul nr. 2 de catre domnul Todoroglo. Cine este pentru acceptarea, includerea acestora in ordinea de zi pentru saptamina viitoare? Majoritatea.

Propunerile invocate de la microfonul 3 de catre domnul Eremciuc nr.4182, nr.4501. Cine este pentru includerea acestora, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea domnului deputat Filat referitoare la includerea pe ordinea de zi a proiectului nr 3846. Cine este pentru, rog sa voteze. Va rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul 2 2. Patru voturi. Nu este acceptata.

Propunerea domnului Bondarciuc referitoare la includerea proiectului nr.4129 si doua proiecte de legi al caror numar urmeaza a fi specificate, ele sint inregistrare, referitoare la modificarea la tariful vamal. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. S-a acceptat.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea pe ansamblu a ordinii de zi pentru perioada
27 28 decembrie 2007.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Cer scuze. Eu am consultat, ieri a fost aprobat in prima lectura Legea nr.4100. Comisia propune ca pentru 27 acest proiect de lege sa fie adoptat in lectura a doua. Practic, niciun amendament nu a parvenit, dar...

 

Domnul Marian Lupu:

Dar la ce se refera el? Nu va suparati, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Modificarea articolului 276 din Codul de procedura penala.

 

Domnul Marian Lupu:

Codul penal.

Stimati colegi,

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Majoritatea. Pe ansamblu, cine este pentru aprobarea ordinii de zi, rog sa voteze.

Va multumesc.

Este aprobata ordinea de zi. Repet inca o data, stimati colegi. Noi vom examina proiecte de acte legislative doar in data de 27, ele sint multe, din care motiv pe data de 27 decembrie vom incepe sedinta la fel la ora 9.00 dimineata. Se va vedea, cu sau fara intrerupere.

Pentru 28 decembrie procedura de inchidere a sesiunii, ceea ce ar presupune luari de cuvint din partea conducatorilor grupurilor politice parlamentare si incheierea sesiunii propriu-zise, care va fi urmata de un scurt spectacol cu uratori. Sedinta o incheiem aici.

Stimati colegi,

Sedinta de astazi o declar inchisa si va doresc o zi buna in continuare.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.45.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova