version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA MARTIE 2007

Sedinta din ziua de 22 martie 2007

(STENOGRAMA)

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.540 privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3775 privind modificarea si completarea Legii nr.330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizica si sport (art.34).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.392 pentru modificarea articolului 38 din Legea nr.970-XIII din 24 iulie 1996cu privire la instantele judecatoresti economice.

6. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.687 privind instituirea Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.800 pentru modificarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar (art.35, 36, anexa nr.1).

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1473 privind modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Legii cu privire la Procuratura.

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3864 cu privire la registre.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.153 pentru modificarea si completarea anexei la Legea nr.852-XV din 14 februarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial si reglementarea utilizarii hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

11. Reexaminarea si adoptarea Legii cu privire la asigurari. Proiectul nr.865.

12. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4755 pentru completarea articolului 7 din Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

13. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

14. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

15. Declaratia domnului deputat Vasile Balan Fractiunea Alianta Moldova Noastra.

16. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat Fractiunea Partidului Democrat.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca la sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 97 de deputati. Absenteaza deputatii: Mihail Sidorov in delegatie; Vladimir Dragomir, Boris Stepa, Valentina Stratan din motive de sanatate.

 

Domnul Marian Lupu:

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati se propune transferarea proiectului de Hotarire nr.1094 pentru ziua de miine.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, am notat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Din partea Fractiunii Alianta Moldova Noastra propun de a supune astazi votului initiativa legislativa inregistrata cu nr.526 de la 8 februarie 2007 cu privire la Apelul Parlamentului Republicii Moldova privind inceperea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana.

Si initiativa legislativa a Fractiunii Alianta Moldova Noastra, inregistrata cu nr.712 din 21 februarie 2007 cu privire la abrogarea Legii nr.442 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.355, unde e vorba de salarizarea in sectorul bugetar, deoarece aceasta initiativa legislativa a Fractiunii Alianta Moldova Noastra a fost depusa in Parlament cu mult inainte de initiativa Guvernului. Si sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la proiectul nr.800.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Zilele acestea se implinesc 15 ani de la emiterea unui decret cam buclucos al Presedintelui Federatiei Ruse Boris Eltin. 15 ani in urma, prin acest decret, Rusia, dupa parerea mea, intr-o maniera abuziva si-a asumat un patrimoniu care apartine Republicii Moldova, legitim apartine Republicii Moldova, si care costa estimativ de la 2 la 5 miliarde de dolari. Este vorba despre patrimoniul armatei a 14-a de pe teritoriul sting al Nistrului, parte inalienabila a teritoriului national al Republicii Moldova.

In conformitate cu acordurile din cadrul CSI despre partajarea fostei proprietati a Uniunii Sovietice, toate proprietatile care se gasesc pe teritoriul national al fostelor republici sovietice sint proprietate a acestor republici. Din acest punct de vedere, patrimoniul armatei a 14-a de pe teritoriul sting al Nistrului este patrimoniul Republicii Moldova.

Ieri, in incinta Parlamentului a avut loc o sedinta a delegatiei interparlamentare Republica Moldova Rusia. Unul dintre delegatii rusi a propus ca noi, intr-un mod asa spiritual, sa rebotezam denumirea Ministerului nostru de Externe in Ministerul de Externe si de Integrare in CSI, asa am inteles.

Eu imi inchipui ce-ar fi fost daca, de exemplu, o delegatie romana ar fi propus ca sa rebotezam denumirea Ministerului nostru in Ministerul de Externe si Reintregire, de exemplu, a Neamului.

Domnilor comunisti,

Eu vorbesc la tema.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Taranu,

Propunerea.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Din acest punct de vedere vreau sa va propun, banuind care va fi rezultatul, sa cream o comisie si sa examinam ceea ce s-a intimplat 15 ani in urma in legatura cu patrimoniul care ne apartine.

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc aminte ca deputatii Republicii Moldova sint obligati sa stea de veghe la patrimoniul national, 5 miliarde de dolari.

Domnule Presedinte,

Rog sa puneti la vot propunerea mea de a crea o comisie pentru a examina aceasta chestie si de a formula propuneri.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Multumesc.

Din partea Fractiunii Comunistilor propun retragerea proiectelor de lege din ordinea de zi nr.3565, nr.1235 si nr.4666.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Solicit timp la sfirsitul sedintei pentru a da citire unei adresari, care nu face parte din cascada mea de declaratii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc.

Vreau sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

La fel, vreau sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsit de sedinta.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

La 2 martie, la 15 ani de la inceputul conflictului de pe Nistru am iesit la microfonul Parlamentului si am propus ca in ordinea de zi sa fie introdus un proiect de Lege cu privire la comemorarea acestei zile. Atunci domnia voastra a argumentat ca nu este posibil din motiv ca acest proiect de lege nu a trecut prin Biroul permanent si nu a fost discutat in comisiile parlamentare.

Am in fata mea suplimentul la ordinea de zi pentru ziua de 23 martie, pentru miine, si gasesc in acest supliment un proiect de lege ce tine de modificarea articolului 82 din Regulamentul Parlamentului, proiectul nr.1112, autori domnul Stepaniuc si Iurie Rosca. Si eu ma prind acum la aceea ca el nu a trecut nici prin comisiile noastre parlamentare. Si vreau sa va intreb daca acest lucru a fost discutat la Biroul permanent?

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, din informatiile de care dispun eu, acest proiect are rapoartele comisiilor permanente, are raportul comisiei sesizate in fond, deci, intregul pachet pentru acest proiect este complet.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Vreau sa va informez ca raspunsul dumneavoastra nu e complet, fiindca in comisie el nu a fost discutat.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu v-am spus, precum sint eu informat.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Acum, ca noi incalcam Regulamentul deja a devenit o norma in Parlament, vreau sa va rog foarte mult sa nu incalcam macar Constitutia. Articolul 76. Intrarea in vigoare a legii. Legea se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova si intra in vigoare la data publicarii. Nepublicarea legii atrage inexistenta acesteia. Noi propunem sa facem modificari la articolul 78 la o lege care nu a fost publicata in Monitorul Oficial, articolul 82.

 

Domnul Marian Lupu:

Astazi ce zi sintem? Ziua de joi. Mai e timp pina in ziua de miine. Sinteti atit de sigur ca aceasta...

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Pai, ordinea de zi noi astazi o elaboram.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, publicarea este un element tehnic si, din cite noi am fost informati, in Monitorul Oficial se publica aceasta lege dupa ce a trecut toate procedurile respective: promulgare si tot asa inainte.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Poate eu n-am fost explicit. Este vorba de articolul 76 din Constitutie. Pentru dumneavoastra este un moment tehnic, pentru mine este un moment juridic. O data ce legea nu este publicata, ea nu a intrat in vigoare. Noi nu putem sa operam modificari intr-o lege care nu este in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Legea va fi publicata pina la adoptarea acestui proiect de lege pe care il aveti dumneavoastra.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Pai, atunci si il vom introduce in ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sarcina noastra este sa nu admitem incalcarile pozitiilor si prevederilor Constitutiei si noi nu vom face acest lucru, fiindca nu avem dreptul. Legea va fi publicata, din cite eu cunosc, ori azi, cred ca astazi in Monitorul Oficial, pe care motiv examinarea acestui proiect de lege, la care faceti dumneavoastra referinta, se refera la ziua de miine, cind vom lucra in sedinta plenului Parlamentului. Deci, unde este incalcarea Constitutiei? N-o vad.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Daca acest lucru s-a discutat in comisie sau la sedinta Biroului permanent al Parlamentului, atunci s-au incalcat aceste norme constitutionale, fiindca legea nu este in vigoare.

Domnule Presedinte,

Noi nu putem sa modificam o lege care nu este in vigoare. Este o aberatie, pina la urma.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Discutiile in comisii sint exercitii preliminare, in contextul pregatirii pentru examinarea in plenul Parlamentului. Finalul exercitiului, de fapt, partea juridica este adoptarea de catre plenul Parlamentului a proiectului de lege. Acesta este punctul culminant. Si nu ceea ce se intimpla ca examinari in comisii.

Din momentul in care noi astazi avem publicata aceasta lege, miine avem tot dreptul si constitutional, si juridic sa examinam proiectul de lege la care ati facut referinta dumneavoastra.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Eu sint de acord ca miine, daca acest capitol va fi publicat in Monitorul Oficial, noi putem sa il discutam. Cum am discutat noi la comisie daca ea n-a fost publicata? Aceasta este problema. Nu mai cer explicatii, vreau sa va spun un singur lucru: saraca tara Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

Stimati colegi,

Eu rog putina liniste.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu cam as vrea sa incep in acelasi context. Avem o initiativa legislativa inregistrata inca la 14 februarie cu nr.594. Aceasta initiativa este rezultatul mai multor actiuni de protest ale cetatenilor Republicii Moldova care nu sint de acord cu aprobarea Legii nr.208 cu privire la patente si cer anularea acestei legi.

Iata a trecut o saptaminadouatrei, ni se spunea ca nu avem avizul Guvernului, ni se spuneau nu stiu ce alte lucruri. A trecut deja mai mult de o luna si acest document asa si nu este discutat, nu este introdus in ordinea de zi si nu este discutat in Parlamentul Republicii Moldova.

Nu inteleg, fiindca initiativele care au fost semnate luni, doar datorita faptului ca au fost semnate de reprezentantii coalitiei rosuoranj, apar deja in ordinea de zi pentru miine, alte explicatii nu am. Fiindca nu se intimpla nimic daca aceasta initiativa putea fi discutata, de exemplu, saptamina viitoare sau chiar peste o saptamina. Si aveam si avizul Guvernului, cred ca la aceasta initiativa nu avem avizul Guvernului, asa cum prevede legislatia in vigoare si Regulamentul Parlamentului.

De aceea, eu insist inca o data ca initiativa cu nr.594 din 14 februarie, ce tine de anularea, abrogarea Legii privind modificarea Legii cu privire la patente sa fie introdusa in ordinea de zi si sa fie examinata in Parlament, ca cetatenii Republicii Moldova, care astazi sint revoltati de aceasta situatie, sa cunoasca care este atitudinea Parlamentului fata de problema respectiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Vin cu o propunere concreta. rog sa fie pusa la vot chestiunea cu privire la excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.1112, dat fiind faptul ca argumentul, precum ca el a fost examinat in comisia de baza Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, este insuficient. Acest proiect de lege nu a fost examinat in comisia din care fac parte eu Comisia pentru drepturile omului. Sint surprins ca unul dintre autori este chiar domnul presedinte al comisiei Stefan Secareanu.

Consider ca, prin modificarea acestui articol, cetatenii Republicii Moldova vor fi lipsiti de dreptul de a fi informati obiectiv despre ceea ce are loc in tara si in Parlament. Asa sau nu este asa, aceasta va tine de constiinta voastra.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

De aceea, eu cer ca, cel putin, atunci cind examinam chestiuni ce tin de Regulament, sa nu incalcam prevederile aceluiasi Regulament. Proiectul mentionat, consider si sint convins in aceasta, urmeaza a fi examinat regulamentar si trebuie sa fie examinat in mod obligatoriu si in Comisia pentru drepturile omului. Fiindca se pune la cale un lucru foarte urit si prost.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Acum trei luni, un grup din 16 deputati au inaintat o motiune simpla in legatura cu citiva membri ai Guvernului. Daca puteti explica, care este situatia la momentul de fata cu aceasta motiune? Pentru ca, in mod normal, dupa cum spuneam, si dupa cum stiti si dumneavoastra prea bine, ea trebuia examinata in decurs de 6 zile.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, voi oferi aceasta informatie. Bine.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Democratia si pluralismul de opinii din Republica Moldova sint axate si de observatorii occidentali, de misiunile diplomatice. Cunoasteti foarte bine ca a fost o declaratie in legatura cu nefunctionarea institutiilor care reglementeaza activitatea organelor de control ale audiovizualului public.

Aceasta initiativa nr.1112 este o sfidare si o provocare si vine, de fapt, ca un raspuns absolut negativ si sfidator la pozitia misiunilor diplomatice. Eu cred ca, intr-adevar, coalitia rosuoranj se teme de pozitia opozitiei si tocmai de aceea vrea sa sisteze transmisiunile in direct, dupa ce au pus mina pe Euro TV si pe Antena C. De aceea, indemn opozitia, opozitia adevarata ca sa se consolideze, sa se solidarizeze si sa se opuna acestui inceput de dictatura pepecedisto-comunista.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Voi supune votului acele propuneri care au fost inaintate de la microfoanele din sala plenului Parlamentului. Propunerea domnului Urechean, care a vizat doua proiecte. Proiectul nr.526. Cine este pentru a accepta propunerea de a include pe ordinea de zi proiectul nr.526, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rog sa-mi anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi pro.

Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

A doua propunere a colegului nostru de a include pe ordinea de zi proiectul nr.712. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi pro.

Situatie similara. Aceasta propunere nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata de plenul Parlamentului.

Urmatoarea propunere evocata de domnul Taranu privind crearea Comisiei parlamentare in legatura cu patrimoniul, subiect la care s-a referit colegul nostru. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

17 voturi pro.

Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Braghis referitoare la includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.594. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

19 voturi pro.

Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Bujor, de fapt, se refera la suplimentul propus, proiectul nr. 1112, propunerea a vizat excluderea acestui proiect de pe ordinea de zi. Supun votului. Cine este pentru a accepta propunerea domnului Bujor de a exclude proiectul nr.1112, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 12.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze, sectorul nr. 2?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 12.

 

Domnul Marian Lupu:

12. Si sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

17.

Va multumesc.

29 de voturi pro. Aceasta propunere, la fel, nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata de catre plenul Parlamentului.

La fel, tinind cont de propunerile inaintate de comisia respectiva referitoare la proiectele nr.3565, nr.1235 si nr.4666 de a fi excluse si tinind cont de suplimentul propus atentiei dumneavoastra, supun votului pe ansamblu aprobarea ordiniilor de zi pentru zilele de 22 martie 23 martie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

O informatie, care a fost promisa, referitoare la motiune. Am fost informati ca, practic, pregatirea acestui raport cu informatiile necesare de la Guvern este la ultima suta de metri, in modul in care, cind acest raport va fi prezentat, vom purcede la examinarea acestui proiect.

Ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.540 privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor.

Prezinta Guvernul

 

Domnul Stefan Crigan vicedirector general al Agentiei Relatii Funciare
si Cadastru:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de lege prezentat atentiei dumneavoastra reglementeaza delimitarea terenurilor proprietate publica in terenuri proprietate publica a statului si terenuri proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale si stabileste regimul juridic al terenurilor ce fac parte din domeniul public.

In proiect sint date notiunile de teren proprietate publica, terenuri proprietate publica a statului, terenuri proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale si este expusa consecutivitatea executarii lucrarilor care vor fi efectuate conform unui program aprobat de Guvern.

Delimitarea terenurilor proprietate publica a statului si terenurilor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale urmeaza a fi efectuata in scopul ocrotirii si folosirii eficiente a terenului din interesul detinatorilor atit a statului, cit si interesul satului, comunei, orasului, municipiului, raionului.

De asemenea, in proiect este descrisa atit competenta Guvernului, cit si a autoritatilor publice centrale si locale privind delimitarea terenurilor proprietate publica. Organizarea lucrarilor de delimitare a terenurilor proprietate publica este pusa in sarcina Agentiei Relatii Funciare si Cadastru.

Proiectul de lege mai prevede modalitatea transmiterii terenului din proprietate publica a statului in proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale si invers. Totodata, indica sursele de finantare si termenele de executare. Luind in considerare ca anul 2007 este deja un an in care, practic, nu vom putea efectua aceste lucrari, rugam Parlamentul ca, la articolul 13, termenele de executare sa fie prelungite macar cu un an.

Totodata, la elaborarea proiectului de lege au fost luate in considerare prevederile Hotaririi Curtii Constitutionale nr.12 din 21 aprilie 2005 unde se prevede controlul juridic privind dispozitii legale si normative privind delimitarea terenurilor proprietate publica.

Proiectul de lege a fost avizat si coordonat cu toate institutiile cointeresate, ale caror obiectii au fost luate in considerare la definitivare.

Stimati deputati,

Rugam sa sustineti adoptarea proiectului de lege prezentat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

In primul rind as vrea sa va intreb... Legea cu privire la terenurile proprietate publica, noi in tara avem foarte multa proprietate publica si nu numai terenuri.

De ce, totusi, pina la urma, responsabilitatea de a face regula in tot domeniul acesta va apartine la fel dumneavoastra? De ce nu iesiti cu o lege concreta ce tine de proprietatea publica in genere, toate imobilele, toate genurile de proprietate publica, dar va referiti numai la terenuri? Se face impresia ca legea propusa protejeaza un grup concret cu interese asupra terenurilor proprietate publica.

 

Domnul Stefan Crigan:

Multumesc.

Daca imi permiteti, in primul rind, ceea ce se refera la toate bunurile imobile. Vreau sa va spun ca referitor la obiecte, constructii si alte bunuri, prin Legea cadastrului bunurilor imobile care, practic, lucreaza timp de 7 ani de zile, este reglementata anume delimitarea si identificarea acestor bunuri.

Ceea ce se refera la terenurile delimitate, terenurile publice, vreau sa mentionez ca anume aceasta este stipulat atit in Codul funciar, cit si in Legea pretului normativ, aprobata in anul 1997, unde este reglementat deja ca delimitarea terenurilor proprietate publica va fi efectuata printr-o lege speciala.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, asta-i parerea, pozitia dumneavoastra e clara. Articolul 2 alineatul 6): concesionarea, arendarea si locatiunea terenurilor se face prin licitatie publica si in continuare, prin exceptie pot fi incheiate contracte s.a.m.d.

Totusi, ar fi foarte bine ca sa fie expus explicit, expres definitia: ori prin licitatie, ori prin exceptie. Fiindca orice posibilitate de exceptie permite de a avea abuzuri si destul de serioase si noi cunoastem toate temele acestea.

Pozitia dumneavoastra?

 

Domnul Stefan Crigan:

Multumesc.

Aceasta poate sa fie examinata in lectura a doua.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Poftim?

 

Domnul Stefan Crigan:

Aceasta intrebare putem s-o examinam in lectura a doua.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, dar care este pozitia dumneavoastra?

 

Domnul Stefan Crigan:

Noi consideram ca ceea ce este stipulat, ceea ce se refera prin licitatie, deja sint actele normative in vigoare. Deci, inclusiv, cum am spus ca si Legea pretului normativ al pamintului unde este deja reglementata procedura, ca domeniul public, deci patrimoniul public, instrainarea lor se efectueaza numai prin licitatie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dumneavoastra sinteti de acord.

 

Domnul Stefan Crigan:

Inclusiv arenda si concesiunea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Articolul 7 alineatul (3): terenurile proprietate privata care, din diferite motive sociale, nu si-au gasit detinatorii sint gestionate de unitatile administrativ-teritoriale. Totusi, la care norme legale faceti referinta prin constatarea din diferite motive sociale. Ce vreti sa spuneti cu aceasta?

 

Domnul Stefan Crigan:

Da, sint foarte multe cazuri acum cind deja unele obiecte nu sint identificate din cauza ca multi detinatori nu se afla in teritoriu. Iata numai aceasta s-a avut in vedere.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, totusi eu...

 

Domnul Stefan Crigan:

Deci, ceea ce se refera la domeniul terenului proprietate publica primariilor. Posibil, acolo o sa avem numaidecit procedura de coordonare cu...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ar fi bine ca sa fie expus iarasi foarte explicit.

 

Domnul Stefan Crigan:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ceea ce tine de articolul 8 transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Legea cu privire la proprietatea publica a unitatilor teritorial-administrative prevede expres modalitatea de transmitere a drepturilor de proprietate asupra terenurilor. Care este sensul atunci de a introduce articolul dat in legea propusa?

 

Domnul Stefan Crigan:

Multumesc pentru intrebare.

Deci, totusi, este real si specific aceasta intrebare, deoarece, cum ati spus si dumneavoastra, este stipulat deja intr-o lege. Dar, consultindu-ne inclusiv cu juristii, si din practica noastra de lucru se vede ca, totusi, daca aceasta procedura este reglementata inca o data intr-un act normativ, ea deja este mai buna.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, pina la urma, este o dublare si eu v-as ruga ca in lectura a doua... totusi, ar fi bine daca este expus in legea concreta aici.

Va multumesc.

 

Domnul Stefan Crigan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule director,

Vreau sa va adresez o intrebare, care nu si-a gasit locul, pe o problema care nu si-a gasit locul in aceasta lege si poate ca pe parcurs ii gasiti si locul. Ma refer la problema zonelor de protectie. Deci, noi avem cadrul legislativ, legi care prevad ca aceste zone de protectie pot fi privatizate.

Deci, avem cazuri concrete cind s-a privatizat, eu o sa va nominalizez doar un singur caz. Cind s-a privatizat fintina arteziana si acel care a privatizat-o a fost obligat sa privatizeze si pamintul care este, de fapt, prin lege, zona de protectie a acestei fintini arteziene.

In acest proiect de lege nu este prevazuta aceasta chestie, este o scapare si o aranjati in lectura a doua sau prevedeti, pur si simplu, in alta lege sa...

 

Domnul Stefan Crigan:

Da, am inteles intrebarea dumneavoastra, domnule deputat. In procesul de adoptare a legii, practic, nu pot fi stipulate toate procedurile respective de delimitare. De aceea, dupa adoptarea prezentei legi, noi vom elabora un regulament special, care va fi aprobat de catre Guvern, unde va fi indicata modalitatea de delimitare si anume si a acestor probleme de identificare a zonelor sanitare.

Va fi aprobat un act normativ la nivel de Guvern, un regulament special, deci, cum vor fi efectuate lucrarile de delimitare si rezolvate aceste intrebari.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule director,

Va multumesc.

Dar nu se incadreaza raspunsul dumneavoastra in acest context din cauza ca, in cazul in care se privatizeaza deja pamintul ca zona aferenta cetateanului, Guvernul nu mai are dreptul sa-i mai reglementeze niste lucruri care de acum sint reglementate printr-o lege-cadru, prin codul respectiv.

De aceea, eu zic ca poate ar fi cazul sa nominalizam aceasta chestie in aceasta lege si de la aceasta revin alte probleme de proprietate de gestionare a acestui teritoriu, a acestor parcele.

 

Domnul Stefan Crigan:

Da, am inteles. Deci, sint prevazute intr-adevar si aceste momente, ca la executarea acestor lucrari pot aparea si diferite litigii care vor fi examinate de catre instantele respective. Deci, noi in proiectul de lege am stipulat ca aceste litigii se vor hotari de catre instantele judecatoresti, fiecare caz in parte.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule director,

Poate e cazul, totusi, pina la lectura a doua, sa mai ginditi putin asupra acestor momente si sa introduceti aici si atunci scoateti multe din litigii, intr-adevar le scoatem.

 

Domnul Stefan Crigan:

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat repetat Proiectul de Lege privind terenurile proprietate publica si delimitarea lor, prezentat de Guvern, si, cu unele propuneri suplimentare, expune urmatoarele.

Proiectul sus-numit are obiectivul de a stabili regimul juridic si circuitul de terenuri proprietate publica a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale. De asemenea, stabileste competenta Guvernului si a autoritatilor administrativ-teritoriale in organizarea lucrarilor de delimitare a acestor categorii de bunuri imobiliare, precum si modalitatea transmiterii lor.

Mentionam ca, anterior, Parlamentul a adoptat o asemenea lege, insa cu categoria de lege ordinara, nr.981 din 11 mai 2000, care ulterior a fost abrogata in temeiul Hotaririi Curtii Constitutionale nr.12 din 21 aprilie 2004, prin care aceasta a fost declarata constitutionala.

Pe linga faptul ca unele prevederi ale Legii nr.981 au fost declarate neconstitutionale, a fost declarata neconstitutionala integral si Legea nr.981, Curtea Constitutionala aducind argumente ca, prin legea ordinara mentionata, Parlamentul a supus reglementarii raportul de drept in domeniul proprietatii funciare, al carei regim juridic special este parte componenta a regimului juridic general al proprietatii, astfel incalcindu-se prevederile articolului 72 alineatul (3) litera i) din Constitutie potrivit caruia regimul juridic general al proprietatii se reglamenteaza prin legea organica.

Proiectul prezentat, spre deosebire de legea abrogata, prevede delimitarea pe domenii a terenurilor, indica regimul juridic diferit al acestora, reglementeaza modalitatea de trecere a terenurilor dintr-un domeniu in altul, ceea ce nu prevede vreo alta lege.

La fel, prin reglementarea legii se va efectua delimitarea la concret a terenurilor care fac parte din cele doua domenii. Va asigura evidenta mai buna a fondului funciar si o administrare funciara in conformitate cu legile in vigoare.

In rezultatul dezbaterilor, luind in considerare si avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia considera ca proiectul poate fi acceptat, insa e necesar de efectuat unele imbunatatiri esentiale. Astfel, pentru lectura a doua vor fi prezentate urmatoarele propuneri de imbunatatire.

La articolul 2 alineatul (1) este expus: terenurile din domeniul public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Insa in unele cazuri, pe parcursul timpului, unele terenuri pot pierde valoarea si necesitatea de a ramine in domeniul public.

In acest context, se propune de a completa alineatul (1), dupa cuvintul imprescriptibile, cu sintagma cu exceptia cazurilor prevazute la alineatul (3).

Articolul 2 se completeaza cu alineatul (3), cu urmatorul cuprins: terenuri din domeniul public pot fi trecute in domeniul privat doar in conditiile legii.

Articolele 4 si 6 din proiect vor fi propuse spre excludere, dat fiind faptul ca cuprinsul acestora se va regasi la articolul 1.

La articolul 5 alineatul (1) litera a) se specifica ca, din domeniul public a statului fac parte si terenurile incluse in lista unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

Pornind de la prevederile alineatului (1), la articolul 2 aceasta lista aprobata prin Legea nr.668 nu poate fi modificata, insa nu toate terenurile incluse in lista tin de domeniul public al statului, sint si terenuri care tin de domeniul privat al statului, atribuite in administrarea intreprinderilor de stat.

Din aceste considerente, prevederile literei a) de expus in urmatoarea redactie: terenurile institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si ale unitatilor de invatamint agricol si silvic, destinate cercetarii si producerii de seminte si de material saditor din categoriile biologice si de animale de rasa.

La articolul 7 alineatul (1) litera e), de a propune o precizare, dat fiind faptul ca nu exista categorii de terenuri zone suburbane si zone verzi. Astfel, litera e) va avea urmatorul cuprins: terenurile spatiilor verzi.

Alineatul 2 litera c): de precizat prin schimbarea cuvintului local cu un cuvint raional.

Alineatul (3) se propune de exclus, dat fiind faptul ca nu tine de domeniul prezentei legi. Cu propuneri de imbunatatire acesta va fi expus in noul Cod funciar.

Articolul 8, transmiterea terenului dintr-o proprietate publica in alta, este expus imperativ. Se propune ca alineatul (1) sa aiba urmatorul cuprins: terenurile din proprietate publica a statului pot fi trecute in proprietate publica a unitatii administrativ-teritoriale prin hotarire de Guvern, cu acordul autoritatilor administratiei publice locale. In acelasi context, se va propune si redactia alineatelor (2) si (3).

Totodata, mentionam ca redactia prezentata la alineatul (4) articolul 8 din proiect prevede ca trecerea terenului din domeniul public in domeniul privat se face in modul stabilit de lege, insa nu exista nici un alt act legislativ care ar reglementa aceasta problema.

Mai mult ca atit, o data ce proiectul prevede trecerea terenului din domeniul privat in domeniul public, alineatul (3), in temeiul hotaririi Guvernului sau deciziei autoritatii publice locale, urmeaza sa fie reglementata si viceversa.

Tinind cont de cele expuse, luind ca baza si unele prevederi ale alineatului (1) articolul 109 din Constitutie, ce tine de consultarea cetatenilor in problemele locale de interes deosebit, alineatul (4) articolul 8 se propune a fi expus in urmatoarea redactie: terenurile din domeniul public pot fi trecute in domeniul privat in temeiul hotaririi de Guvern sau, dupa caz, al deciziei Consiliului raional, Adunarii populare a Unitatii Teritoriale Gagauzia, Consiliului orasenesc municipal, satesc, comunal, daca Constitutia sau legea organica nu dispune altfel. Terenurile de uz public pot fi trecute in domeniul privat doar in cazul in care acestea nu mai sint destinate uzului public.

La articolul 13, subalineatul 1 se completeaza cu sintagma Guvernul si organele publice locale dupa competenta, se propune de completat cu subalineatele 3 si 4 cu urmatorul cuprins: in anii 20072008 vor asigura efectuarea lucrarilor de formare si inregistrare in registrul bunurilor imobile a terenurilor proprietate publica. In anul 2007 vor asigura elaborarea si aprobarea modificarilor in acte normative privind reflectarea in cadastrul funciar al terenurilor ce tin de domeniul public si domeniul privat.

Articolul 13 se propune de completat cu urmatorul text: Guvernul va prevedea in bugete de stat pe anii respectivi transferuri de mijloace banesti pentru autoritatile publice locale directionate pentru executarea lucrarilor de identificare si formare a terenului proprietate a unitatilor administrativ-teritoriale.

Prin avizele prezentate, comisiile sustin acest proiect de lege cu propunerea de imbunatatire pentru lectura a doua si, luind in considerare avizele pozitive ale comisiilor permanente, se propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.2.

 

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Avind in vedere ca Guvernul, totusi, insista asupra efectuarii lucrarilor de formare si inregistrare a regimului bunurilor imobile... a terenurilor proprietate publica, totusi, o sa fie prelungit pina in 2009...

Domnule presedinte de comisie,

Eu propun, totusi, noi o sa revenim cu aceasta pozitie la discutiile in a doua lectura, sa ascultam argumentele Guvernului de ce insista aceasta, sa luam decizia definitiva prin adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca putem discuta pentru lectura a doua in comisie si vom lua decizia finala.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.540. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.540 aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3775 privind modificarea si completare Legii cu privire la cultura fizica si sport. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Proiectul a fost discutat in prima lectura acum citeva luni. In cele din urma, el a fost pregatit pentru lectura a doua. Citiva deputati, inclusiv Guvernul si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au venit cu mai multe propuneri pentru lectura a doua.

Dumneavoastra aveti aceasta sinteza, care nu schimba mult proiectul initial. Permiteti-mi sa citesc alineatul (1) al articolului principal care prevede ca sportivii cetateni ai Republicii Moldova, care au obtinut o medalie de aur, de argint sau de bronz in probe individuale sau pe echipe la jocurile olimpice, ori o medalie de aur, argint sau de bronz la campionatele mondiale si campionatele europene de seniori, probe olimpice, inclusiv participind in calitate de membri ai echipelor sportive ex-URSS, au dreptul la o indemnizatie viagera lunara care se acorda pentru cea mai inalta performanta.

Aici a fost concretizat ca persoanele respective trebuie sa fie cetateni ai Republicii Moldova si inclusiv acei care au participat in cadrul echipelor fostei URSS.

Acest amendament este unul cel mai principial. Totodata, colegul nostru, domnul Bujor a propus la alineatul (2) a acestui articol urmatoarea sintagma: incepind cu data de 1 ianuarie a anului urmator. Adica, acesti sportivi sa aiba dreptul la aceasta indemnizatie viagera incepind cu anul urmator, cu 1 ianuarie a anului urmator, dupa ce ei parasesc lumea sportului.

Comisia noastra a insistat, totusi, ca acest lucru sa se faca incepind cu a doua luna dupa plecarea sportivului din sportul activ. Textul suna in felul urmator: Indemnizatia viagera, prevazuta la alineatul (1) se acorda incepind cu luna urmatoare celei in care sportivul a anuntat retragerea din activitate.

Tot deputatul Bujor a propus de a lua ca baza echivalentul a doua salarii medii pe economie. Vreau sa va spun ca nu este o problema de principiu, s-a putut si asa. De fapt, prima varianta a initiativei legislative, cind a fost propusa, un an in urma, a fost varianta, de fapt, a domnului Bujor, dar Guvernul a cautat sa ne convinga ca in mai multe legi noi de acum in ultimul timp fixam sumele precise.

Este altceva ca aceste sume, intr-adevar, in cazul majorarii salariilor sau in cazul indexarii ar putea sa se schimbe, dar, in cele din urma, comisia a cazut de acord, totusi, cu varianta Guvernului. Noi am lasat in varianta votata de noi anterior.

In felul acesta, sportivii nostri, in baza articolului 4, vor avea dreptul la urmatoarele sume in functie de nivelul performantei sportive, plata indemnizatiei viagere se va efectua incepind cu 1 ianuarie 2007 in marime de: 2 500 lei pentru medalia olimpica de aur, 2 200 lei pentru prima medalie olimpica de argint sau prima medalie de aur obtinuta la campionatele mondiale, 2 000 lei pentru prima medalie olimpica de bronz sau prima medalie de argint obtinuta la campionatele mondiale sau prima medalie de aur obtinuta la campionatele europene, 1 500 lei pentru prima medalie de bronz obtinuta la campionatele mondiale sau prima medalie de argint obtinuta la campionatele europene, 1 200 lei pentru pentru medalia de bronz obtinuta in campionatele europene.

Deci, intr-un fel sau in altul noi am luat in vedere toate propunerile care au venit, am creat aceasta ierarhie a indemnizatilor pentru performantele sportivilor si rugamintea noastra, a comisiei, propunerea noastra este ca dumneavoastra sa ne sustineti in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Domnule Stepaniuc,

Dumneavoastra sinteti convins, probabil, in faptul ca, daca nu reprezentam in Fractiunea Alianta Moldova Noastra de opozitie, toate propunerile erau acceptate.

Fiindca ele nu se deosebesc esential de textul prezentat initial de autorii proiectului. Argumentul ca Guvernul, eu nu vin cu intrebari, doamna Ostapciuc, vin cu propuneri in calitate de om care am prezentat in scris propunerile si nu comentati, va rog. Ati fost multi ani in Prezidiu si stiti ca trebuie sa respectati oamenii de la microfoane.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog continuati.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Nu insist de a pune la vot doua dintre cele trei propuneri. Una voi solicita sa fie pusa la vot si apeleze inclusiv la dumneavoastra, care de mai multi ani aveti atributii la ceea ce se numeste dirijarea sportului, implicarea in ceea ce tine de sport. Nimeni dintre noi, acei care apreciaza munca sportivilor de performanta, nu pune la indoiala meritul campionilor europeni sau mondiali, ei sint onoarea si cinstea noastra. Dar este absolut gresit de a pune, de a aprecia egal, de a pune pe acelasi cintar popular un campion olimpic si un campion european.

De aceea, eu solicit ca, totusi, sa pastram trei salarii medii pentru campionii olimpici. Noi nu avem multi campioni, detinatori ai medaliilor olimpice. Astazi in tara avem 5 sportivi care ar putea beneficia in cazul in care se accepta acest lucru. Suma totala ar fi de 332 000 de lei.

Dumneavoastra stiti ca, doar doi campioni olimpici Tudor Casapu si Nicolae Juravschi ar putea beneficia. Avem un singur vicecampion, o medalie de argint, Moldovanu, care, de altfel, a beneficiat deja de prevederile anterioare 5 salarii medii. Si mai avem doi detinatori ai medaliilor olimpice de bronz. Oare este o problema pentru o tara Republica Moldova de a stabili pentru dumnealor 3 salarii medii? Eu sint convins ca nu.

De aceea, ma adresez catre dumneavoastra si colegii din fractiunea majoritara, ca daca noi, de fiecare data, exploatam inaltele distinctii ale acestor sportivi, sa le dam posibilitatea, cel putin, sa primeasca 3 salarii minime, fiindca atunci cind ii punem pe toti gramajoara si mondiali, si europeni s.a.m.d., cred ca e o greseala foarte mare.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

La aceasta intrebare eu am raspuns domnului deputat Bujor data trecuta. Noi cunoastem situatia pentru ce aceasta lege foarte buna, adoptata din 1999, nu a lucrat. De aceea ca sumele prevazute erau in opinia mai multor persoane, adica, acei care intr-un fel sau in altul aduna banii in bugetul acestei tari, ca ele erau putin exagerate.

Si toate incercarile noastre, nu numai ale Guvernului actual, dar si ale guvernelor precedente, de a face o regula ca aceasta lege, aceasta prevedere din articolul 34 sa lucreze, nu a dat rezultat. Si atunci aceasta initiativa legislativa este un compromis, domnule Bujor, pe care poate sa-l faca Guvernul si guvernarea actuala. Daca dumneavoastra o sa veniti la guvernare, nu stiu peste citi ani, o sa faceti mai bine, noi o sa va salutam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Degraba vom veni la guvernare, domnule Stepaniuc, nu aveti grija de asta. Eu v-am numit dumneavoastra 5 sportivi...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi...

 

Domnul Leonid Bujor:

...din Republica Moldova care sint cetateni ai Moldovei detinatori ai medaliilor olimpice, dintre care doar 2 detinatori ai medaliei de aur. Am numit si suma concreta 332 000 de lei pentru toti acesti 5 sportivi anual. Eu cred ca pentru noi a discuta si a polemiza pe marginea acestui subiect este o rusine.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

De aceea si ma adresez catre dumneavoastra.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu nu polemizez, polemizati dumneavoastra.

 

Domnul Leonid Bujor:

Sa puneti la vot. Deci, din 4 propuneri, domnule Stepaniuc, la 3 propuneri nu insist sa fie puse la vot. Dar avind in vedere ca avem 5 sportivi medaliati olimpici, eu insist ca aceasta chestiune sa fie pusa la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Supun votului aceasta propunere.

 

Domnul Leonid Bujor:

Milioane pentru avioane gasim, dar 332 000 nu gasim.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Calmati-va putin toti.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Matale nu ai venit cu initiativa legislativa?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc...

 

Domnul Leonid Bujor:

E suficient ca va sustin pe dumneavoastra, domnule Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc ca ma sustineti. Sustineti-ma pina la urma.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Mai calm, va rog, mai calm.

Eu va multumesc.

Supun votului aceasta propunere evocata de la microfonul nr.4 de domnul Bujor. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 8.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta propunere a acumulat 22 de voturi, respectiv nefiind acceptata de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Vizavi de amendamentul meu. In raport dumneavoastra spuneti ca amendamentul deputatului Filat este corect si de aceasta se va tine cont la acordarea indemnizatiei, precum si va fi fixat in Regulamentul cu privire la modul de stabilire si plata acesteia.

Acum eu as ruga sa revenim la amendament, aici si domnul Bujor a invocat anumite cifre. Dumneavoastra in proiectul de lege ati stabilit 2 salarii medii, eu spuneam in dezbaterile din prima lectura ca noi sintem obligati, daca vrem sa extindem, este un lucru salutabil si este corect, dar cifra 5 nu urmeaza a fi modificata.

Si am facut referinta si la decizia Curtii Constitutionale, i-am dat si numar, daca e cazul, eu pot sa-i dau citire. In argumentarile din sinteza, vreau sa-i dau citire, vizavi de amendamentul invocat de mine: Deciziile Curtii Constitutionale fixeaza unele norme cu referinta la reprezentantii ramurii puterii in stat: judecatori, colaboratori ai organelor de drept, atunci cind legea data, se are in vedere modificarea, vizeaza sportivii de performanta. Comisia considera lipsa unor neconcordante intre prevederile articolului 34 cu deciziile Curtii Constitutionale.

Eu ma adresez, in primul rind, catre dumneavoastra, domnule presedinte al comisiei, din punctul meu de vedere ceea ce este scris in raport si ceea ce este scris in rezultatul examinarii in sinteza, sint doua lucruri absolut diferite. Si mai mult ca atit, eu vreau sa va spun ca daca cineva care macar cit de cit avea cunostinte juridice intelege ca nu este important catre cine se refera decizia Curtii Constitutionale, este o norma de principiu. Nu conteaza ca el este judecator, procuror, este o norma deja sau un bun licit dobindit, deci, noi nu putem sa mergem in diminuare.

Domnule presedinte,

Si aici, eu cred ca este o problema, noi daca am lua decizia si absolut corect ca numarul acestor sportivi urmeaza sa urmarim, trebuie sa-l marim in limita deja stabilita 5 salarii medii. In caz contrar o sa intram intr-o dificultate juridica, daca vreti.

Si as ruga frumos colegii juristi sa se expuna si ei pe marginea acestui subiect, ca sa nu votam acum o norma, care ulterior sa poata fi subiectul unei sesizari la Curtea Constitutionala.

Si mai mult ca atit, vreau sa va zic ca, in momentul in care se va vota, eu am sa fiu primul cel care voi semna sesizarea respectiva, fiindca este un punct de vedere asumat de catre mine.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat Filat,

Dumneavoastra aveti dreptate cind abordati problema unui drept primit de acum, dar aceasta, din punct de vedere al teoriei si eu cred ca aici sint mai multi juristi care ar putea sa confirme, se refera mai mult la drepturile omului.

Daca am considera in cazul de fata ca acestea sint niste drepturi sociale de care beneficiaza sportivul respectiv, as putea sa fiu de acord cu dumneavoastra. Dar eu am citit foarte atent si hotaririle Curtii Constitutionale, ele se refera intr-adevar numai la ramurile puterii. Este vorba de puterea judecatoreasca, de puterea executiva si de puterea legislativa, de deputati.

Referitor la alte ramuri, la alte grupuri de cetateni, Curtea Constitutionala nu are o hotarire. Fiindca aceasta este o problema constitutionala juridica foarte complicata si din acest punct de vedere lipsirea pensionarilor, lipsirea, eu stiu, a actionarilor de anumite drepturi, dar noi avem inclusiv si cazuri in care anumite grupuri sociale, inclusiv medicii, grupuri profesionale, pedagogii s.a.m.d., pe care i-am lipsit de anumite drepturi. I-am lipsit cu votul de la anul 1996, cu votul de la anul 1998.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Eu va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Filat,

Permiteti-mi sa termin.

Domnul Vladimir Filat:

Ei vad ca e greu cu terminatul.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

In sala aceasta am facut-o. Si cred ca dumneavoastra generalizati. Noi consideram ca ceea ce-am scris in anexa este corect. Nu este in propunerea dumneavoastra, desi ea este rezonabila, dar propunerile dumneavoastra nu au nimic cu hotaririle Curtii Constitutionale.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei, de explicatii.

Consider ca dumneavoastra ati generalizat, eu am vorbit foarte punctual. Acum pentru explicatii, daca vreti.

Decizia Curtii Constitutionale, despre care vorbim astazi, a avut ca obiect al sesizarii anume problema judecatorilor, colaboratorilor si a acelor care sint in organele de drept. Si va asigur, daca subiectul sau obiectul si subiectele erau mult mai largi era aceeasi decizie. Deci, Curtea Constitutionala nu poate sa se expuna asupra la ceva ce nu a fost sesizat.

Mai departe. Eu nu cred ca in cazul judecatorilor, procurorilor si colaboratorilor organelor de drept trebuie sa fie o alta abordare decit vizavi de sportivi sau alte categorii. Ma rog, dumneavoastra, prin vot, o sa luati decizia. Eu inca o data rog sa-si expuna punctul de vedere si juristii si in cazul in care va fi necesar, rog sa supuneti votului amendamentul meu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Pozitiile sint clare.

Nu vad la microfoane doritori sa se conecteze la aceasta discutie, pe care motiv ma vad obligat sa supun votului propunerea inaintata de colegul nostru domnul Filat. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr.3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi in favoarea acestei propuneri.

Respectiv, propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. O sa asteptam atunci decizia Curtii Constitutionale si o sa vedem cum.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Domnule Stepaniuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond si celor evocate in actuala sedinta a plenului Parlamentului, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3775. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Sintem in procedura de vot.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 2.

 

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3775 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.392 pentru modificarea articolului 38 din Legea cu privire la instantele judecatoresti economice.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra rezulta din hotarirea adoptata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cazul ASITO contra Republicii Moldova, care vizeaza institutul recursului anular, care, de fapt, a fost exclusa din Codul de procedura civila al Republicii Moldova, dar mai exista prevederi cu privire la acest mecanism, care astazi nu se aplica, in articolul 38. Pentru a aduce in concordanta legea respectiva cu Codul de procedura civila si cu Constitutia rugam sustinerea dumneavoastra a proiectului de lege in prima lectura si a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Esanu.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege mentionat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, se propune excluderea din articolul 38 a alineatului (3), deoarece noul Cod de procedura civila al Republicii Moldova recursul in anulare a fost exclus si Procurorul General nu mai are competenta de a-l inainta.

Mai mult ca atit, la 8 noiembrie 2005, prin hotarirea adoptata in cauza ASITO contra Moldovei, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a declarat ca a existat o incalcare a articolului 6 din Conventie in rezultatul aplicarii articolului 38, alineatul (3) din Legea cu privire la instantele judecatoresti economice.

Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente. Directia juridica a Aparatului Parlamentului propune de a revedea in ansamblu textul articolului, deoarece normele lui nu mai sint aplicate. In acest context, pentru lectura a doua va fi discutata oportunitatea excluderii articolului 38 din textul Legii cu privire la instantele judecatoresti economice. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune plenului pentru examinare si adoptare a acestui proiect in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

De fapt, am si eu o clarificare, autorul a solicitat, daca e posibil in prima si in a doua lectura, comisia propune doar pentru prima lectura. Bine. Putem face acest lucru in cadrul exercitiului de examinare a acestui proiect astazi sau comisia cere timp? Bine.

Multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.392. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.392 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.687 privind instituirea Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Eu rog comisia sa faca o prezentare mixta atit din partea autorului, cit si din partea comisiei sesizate in fond.

Domnule Bondarciuc,

Va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Sensul initiativei instituirea Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator si in scopul definitivarii si asigurarii continuitatii procesului de optimizare a cadrului juridic de reglementare a activitatii de intreprinzator in conformitate cu mecanismul stabilit prin Legea nr.235 din 20 iulie 2006 si cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator, autorul propune instituirea comisiei.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de hotarire privind instituirea comisiei speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre domnul Presedinte al Parlamentului Marian Lupu si raporteaza urmatoarele.

La 20 iulie 2006 Parlamentul a adoptat Legea nr.235 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Prin aceasta lege Parlamentul a stabilit principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator si procedura de revizuire a actelor normative, urmarind prin aceasta crearea unui cadru juridic favorabil mediului de afaceri si climatului investitional pentru dezvoltarea social-economica a tarii.

Legea nominalizata a lansat, de fapt, a doua etapa de exeptizare a actelor normative care reglementeaza activitatea de intreprinzator, la prima etapa fiind supuse expertizarii si revizuirii doar actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratii publice in conditiile Legii nr.424 din 16 decembrie 2004.

La etapa actuala, adica la a doua etapa, se supun expertizarii si revizuirii legile ce reglementeaza activitatea de intreprinzator in vederea corespunderii acestor legi principiilor de reglementare stabilite prin Legea nr.235.

Tinind cont de faptul ca una din atributiile Parlamentului este efectuarea controlului asupra indeplinirii legilor adoptate, se propune prin proiectul de hotarire mentionat ca mersul indeplinirii Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator si de revizuire a legislatiei ce reglementeaza aceasta activitate in vederea corespunderii acestora principiului de baza stabilite prin legea vizata sa devina in exclusivitate obiectul de activitate a Parlamentului in perioada de actiune a legii.

Dupa cum este cu buna dreptate mentionat in nota de argumentare la proiectul de hotarire supus examinarii, constituirea comisiei speciale nu substituie atributiile comisiilor permanente.

Propunerea de constituire a comisiei speciale este determinata de faptul ca legile ce reglementeaza activitatea de intreprinzator sint obiectul activitatii a mai multor comisii permanente si, deci, comisia speciala va contribui la cooperarea activitatii comisiilor permanente in procesul de examinare a proiectelor de legi privind aducerea lor in concordanta cu principiile stabilite de legea nominalizata.

Pornind de la cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de hotarire a Parlamentului in componenta nominala propusa.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu am studiat componenta comisiei, sint in componenta 10 reprezentanti ai partidului de guvernamint si acei din celelalte fractiuni parlamentare. De aceea, noi propunem ca sa fie inclus in aceasta comisie domnul Ivan Banari, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, pentru a participa la aceasta activitate, cu atit mai mult ca are experienta bogata in domeniu, a lucrat in Camera de Comert si Industrie si are, deci, si viziunile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, in calitate de autor.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Membru al comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Ca membru al comisiei. Se accepta. Alte intrebari nu sint?

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.687. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.687 este aprobat.

Stimatii mei colegi,

Inainte de a purcede la examinarea uratorului proiect de pe ordinea de zi, proiectul nr.800, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca am remarcat un dezechilibru a numarului de subiecte inclus pentru sedinta zilei de astazi si pentru sedinta din ziua de miine, 23. Avem peste 10 subiecte prevazute pentru sedinta din 23 martie. Intre timp, sintem, practic, la finalul procesului de examinare a subiectelor incluse pentru ziua de astazi.

Propunerea mea este ca sa aducem un echilibru in acest sens, sa miscam
5 proiecte pe care noi am prevazut sa le examinam in ziua de miine, sa le miscam pentru ziua de astazi, fiindca sintem abia la ora 11 si in felul acesta vom dispune intr-un mod mai echilibrat si intr-un mod optim de timpul de lucru al plenului Parlamentului.

Eu voi anunta o pauza de vreo 30 de minute pentru a avea posibilitatea ca dumneavoastra sa preluati materialele care v-au fost distribuite anterior.

Si o a doua informatie. (Rumoare in sala.) La moment, secretariatul va distribuie aceasta lista, 5 din cele care au fost prevazute pentru ziua de miine, veti fi bine la curent.

Acum, astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru domnul Iurie Stoicov. Propun sa-l felicitam, dorindu-i multa sanatate si succes! (Aplauze.)

In continuare proiectul de Lege nr.800 pentru modificarea Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Guvernul.

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar a fost elaborat tinind cont de evaluarea posibilitatilor de acumulare a unor surse bugetare suplimentare si in scopul apropierii termenelor de implementare a normelor salariale pentru categoriile de angajati din sfera sociala.

Incepind cu 1 aprilie 2007, acest proiect prevede implementarea marimilor nominale minime ale salariilor de baza prevazute de Legea nr.355 pentru angajatii din invatamint, cultura, arta, sport, stiinta, alte institutii bugetare si aplicarea indicelui de prioritate pentru angajatii din invatamint, cultura, arta si alte institutii bugetare. Costul acestei masuri este de 210 milioane de lei.

Incepind cu 1 iulie 2007, va fi stabilit sporul pentru vechime in munca angajatilor din invatamint, cultura, arta, sport si alte institutii bugetare care anterior n-au beneficiat de sporul in cauza. Costul acestei masuri este de
123 milioane de lei.

Incepind cu 1 septembrie 2007, va fi aplicat indicele de prioritate de 1,2 fata de 1,1 pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar astfel egalindu-se cu nivelul prevazut pentru cadrele didactice din invatamintul secundar general. Costul este de 5 milioane lei.

Pentru persoanele cu functii de demnitate publica, functionarii publici si militarii, salariile de baza in marimile nominale minime prevazute de lege se vor stabili cu incepere de la 1 decembrie 2007. Necesarul de mijloace suplimentare pentru implementarea proiectului de lege se estimeaza la 338 milioane de lei, dintre care 233 milioane de lei revin ramurii invatamintului si 105 milioane de lei pentru angajatii din celelalte ramuri ale sferii sociale. In calcul anual costul proiectului se estimeaza la 739 milioane de lei.

In rezultatul implementarii normelor salariale va fi asigurata o majorare a salariilor pentru muncitori si personalul auxiliar in medie cu 25 la suta pentru personalul medical si din asistenta sociala in medie cu 30 la suta, pentru cercetatorii stiintifici in medie cu 22 la suta, pentru personalul din cultura, arta si sport in medie cu 40 la suta.

In invatamint salariile se vor majora pentru corpul profesoral din universitati in medie cu 50 la suta, pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar in medie cu 32%, pentru cadrele didactice din invatamintul secundar general in medie cu 17 la suta, pentru personalul de deservire in medie cu 25 la suta.

Daca sa ma refer la unele exemple concrete, apoi pot sa mentionez ca la un profesor de liceu, cu o vechime in munca de 20 de ani, cu categoria de salarizare 17 si cu gradul didactic superior, salariul se va majora cu 317 lei, deci, de la
1736 pina la 2054 de lei.

Pentru un educator de gradinita cu studii superioare si vechime in munca de 12 ani, cu grad didactic II, salariul se va majora, practic, pentru aceasta categorie, deci vor fi implementate toate 3 norme salarizare. De la 1 aprilie salariul se va majora cu coeficientul de complexitate 1,1. De la 1 iulie cu coeficientul cu vechimea in munca si de la 1 septembrie 2007 coeficientul de complexitate 1,2. In total, majorarea in marime nominala constituie peste 300 de lei.

Pentru un cercetator stiintific, doctor in stiinte, cu categoria de salarizare 18, vechime in munca de 13 ani, salariul se va majora de la 2294 de lei pina la 2810 lei. Majorarea medie 22% in marime nominala peste 500 de lei. La un conferentiar universitar, doctor in stiinte, categoria de salarizare 20, vechimea in munca 16 ani, salariul se va majora, deci, potrivit normelor de salarizare numai din sursele bugetare salariul, aceasta constituie 953 de lei, dupa implementarea normelor de salarizare va atinge cifra de 1367 de lei sau majorarea cu peste 400 de lei.

In acest context, doresc sa mai mentionez ca in ianuarie 2007 salariul mediu pentru profesorii din universitati constituia 2381 de lei. Pentru un bibliotecar cu studii superioare, categoria 12 de salarizare, gradul I de calificare, salariul se va majora de la 628 de lei pina la 1036 de lei, plus 408 lei. Pentru un medic cu vechime in munca de 12 ani care activeaza in internatul psihoneurologic salariul se va majora de la 1091 pina la 1500 de lei si pentru un lucrator social salariul se va majora de la 525 de lei pina la 671 de lei.

Acestea doar au fost unele exemple despre rezultatul majorarii concrete a salariilor pentru unele categorii de salarizati. Tinind cont de cele mentionate, rog sustinerea proiectului mentionat.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

Eu v-am pus aceasta intrebare si in cadrul examinarii in comisie. Rog, totusi, care sint sursele, 338 de milioane din care surse vor fi acoperite angajamentele Guvernului in legatura cu legea mentionata.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Sursele pentru acoperirea cheltuielilor prevazute de acest proiect de lege de 338 milioane de lei vor fi acoperite din urmatoarele. In primul rind, a fost vinduta a treia licenta la telefonia mobila, deci costul este de 52 milioane de lei.

La inceputul anului curent soldul profitului net al Bancii Nationale a Moldovei pentru anul 2006, diferenta dintre suma aprobata in buget si real transferata a fost de 194 milioane de lei. Deci, este a doua sura.

A treia sursa sint incasarile suplimentare de la impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator, consideram ca o sa avem vreo 40 milioane si din taxa pe valoare adaugata incasata, deci undeva de 52 milioane lei.

Totodata, doresc sa mentionez ca, de la inceputul anului, pentru primele doua luni s-a inregistrat o tendinta pozitiva de acumulare a surselor bugetare la bugetul de stat, care constituie 168,9 milioane de lei.

Multumesc.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Din start, noi impartim niste bani care anul trecut nici nimeni nu s-a putut gindi ca o sa fie asa venituri la compartimentele pe care dumneavoastra le-ati nominalizat.

Domnule ministru,

Totusi, metodologia de formare, de calculare a minimului de existenta in tara exista... si noi am discutat cu dumneavoastra la sedinta comisiei, el constituie in jurul la 890, 900 de lei. Dumneavoastra nominalizati in nota informativa ca prevederile proiectelor... vor beneficia absolut toti angajatorii din sectorul bugetar in jurul la 200 mii de persoane.

Totusi, dupa implementare cite persoane vor primi un salariu mai mic decit minimul de existenta? Aceasta e si pentru stenograma, domnule ministru, e foarte important.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc pentru aceasta intrebare.

Doresc sa. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Eu, va rog, liniste.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnul Stepaniuc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Oleinic,

Eu va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stati acolo, eu pun intrebari. Aveti intrebari, poftim la microfon.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Raspundeti la intrebare, eu va rog.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Doresc sa mentionez ca am facut o evaluare a rezultatelor implementarii Legii nr.355 pentru anul 2006 si aceasta ne-a aratat ca costul normelor implementate a fost de 1 miliard 100 de milioane de lei. Deci, este o dare de seama privind nivelul retribuirii muncii salariatilor dupa marimea salariului primit.

In septembrie 2005, pina la 1000 de lei in republica primeau 261 mii, adica, virgula 9 zecimi mii, pina la 1000 de lei. Dupa implementarea Legii nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar pentru anul 2006, in septembrie 2006 un salariu de pina la 1000 de lei primeau deja numai 187 de mii. Deci, s-a micsorat esential numarul acestor salariati care primeau un salariu mai mic de 1000 de lei.

Si normele salariale care vor fi implementate in anul curent, dar costul, am mentionat, anual este de 700 circa 40 milioane de lei, iarasi va da o reducere esentiala a numarului acestor persoane care primesc mai putin de 1000 de lei.

Deci, pentru 2005 acest minim de existenta era estimat la circa 766 de lei. La momentul elaborarii Legii bugetului, Legii nr.355, care a fost adoptata in decembrie 2005, s-a estimat care va fi costul suplimentar al legii daca cuantumul minim al salarizarii va fi stabilit la 750 de lei acest minim de existenta. Deci, va fi necesar de dublat cheltuielile fondului de salarizare.

Dar doresc sa mentionez, cu masurile de 338 milioane de lei, fondul anual de salarizare pentru bugetari constituie peste 4 miliarde 200 milioane de lei. Deci, va inchipuiti ce cifra trebuie de...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Noi cunoastem aceste cifre, dar eu am avut o intrebare concreta: citi angajati in sistemul bugetar vor primi salariu mai mic decit minimul de existenta?

Dumneavoastra v-ati referit la 2005 cind era 760, daca calculam numai inflatia pe parcursul acestor ani ajungem la 1000 de lei. Calculele noastre ne arata ca in jurul la 60 mii, 70 de mii de angajati din sistemul bugetar vor primi salariu sub 900 de lei. Mai bine zis, statul din start impune o categorie foarte mare de angajati in sistemul bugetar la saracie. Fiindca noi cunoastem ce inseamna 900 de lei si noi am vorbit cu dumneavoastra si la comisie ca cunoastem ce inseamna si 1700 de lei pentru un profesor universitar care are 20 de ani vechime in munca si este doctor habilitat si leafa este de 1700 de lei.

Domnule ministru,

Noi, totusi, impartim aceea ce avem, macar ca ar trebui sa avem o metodologie concreta de formare a minimului de existenta si toate tarifele, toate grilele sa le pornim de la acest minim, dar nu de la suma pe care o putem acumula.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, multumesc frumos.

Domnule ministru,

Nota informativa, ca parte componenta a acestui document, incepe in felul urmator: proiectul de lege in cauza este elaborat, atentie, in rezultatul analizei profunde a nivelului de salarizare a angajatilor din institutiile bugetare.

Si intrebarea mea este, atunci, la 28 decembrie, cind Guvernul, in frunte cu domnul Tarlev, a venit in Parlamentul Republicii Moldova si a propus modificarea Legii nr.355, a facut-o in baza unei analize neprofunde.

Prin ce se explica faptul ca dumneavoastra mentionati cu demnitate, ca sa spunem asa, Guvernul a facut un eroism, uite, a analizat profund si a gasit ca sint slab salarizati. Dumneavoastra, noi, acei prezenti aici, n-am stiut ca sint bugetarii prost salarizati.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, rezultatul implementarii Legii nr.355 in 2006 ne-a aratat ca salariile, marimea care urma sa fie atinsa dupa majorarea salariilor era de 36%. In realitate, salariul mediu pentru sectorul bugetar s-a majorat cu 45%. La cadrele didactice cu 40 la suta, pentru personalul medical 25, 35, pentru corpul profesoral 22, pentru functionarii publici 30, 50%, pentru efectivul de trupa 100, 120%. S-a estimat in cazul de fata nivelul de salarizare a angajatilor pe categorii din sectorul bugetar.

Si, in acest context, s-a dat prioritate angajatilor din sectorul social al sferei bugetare, iar pentru functionarii publici, personalul cu functii de demnitate publica si militarii salarizarea aceasta sa fie implementata incepind cu anul, cu 1 decembrie 2007. Aceasta ceea ce tine de categorii, de ce am ales anume categoriile din sectorul social.

Ceea ce tine de sursele suplimentare financiare, doresc sa mentionez si acest lucru.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ati raspuns.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ca la baza elaborarii bugetului de stat sta cadrul de cheltuieli pe termen mediu care, practic, se elaboreaza incepind cu anul respectiv si de catre Guvern a fost aprobat in trimestrul II, 2006. In baza acestui cadru, la acel moment a fost elaborata si legea pentru 2007 si, in baza articolului 35 alineatul (3) din Legea nr.355 la acel moment nu erau evidentiate sursele financiare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu va multumesc pentru raspuns la prima intrebare, dar ati repetat ceea ce ati spus la 28 decembrie, cind ati prezentat Guvernul aici, si ati lipsit sute de mii de oameni de salariul pe care trebuiau sa-l primeasca pe parcursul a 4 luni.

Intrebarea a doua este urmatoarea. Tot in nota informativa, continuind gindul dumneavoastra, scrieti asa: Si in scopul accelerarii termenelor de implementare a noilor norme salariale pentru categoriile de angajati s.a.m.d. Spuneti, va rog, prin faptul ca la 28 decembrie: pedagogii, medicii, functionarii publici, lucratorii din cultura, sport s.a.m.d. au fost lipsiti de acest drept, aceasta se numeste accelerare sau jecmaneala a cetatenilor? Cum puteti spune asa, ca se accelereaza? Noi facem doi pasi inainte, dar dumneavoastra spuneti ca se accelereaza termenul de implementare.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stimate domnule deputat,

Legea nr.422 a fost adoptata in baza articolului 35.3 din Legea nr.355, in dependenta de disponibilitatea surselor financiare disponibile. La acel moment, in Legea bugetului pentru anul 2007 nu erau prevazute surse financiare.

Tot aici, in aceasta sala, s-a mentionat ca, in dependenta de sursele financiare care vor fi acumulate, se va reveni al reexaminarea termenelor de implementare a acestei legi. Ceea ce facem astazi in Parlament.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Au vorbit multi deputati si din diferite fractiuni la 28 decembrie anul trecut, daca va aduceti aminte, si eu doar o fraza aduc din textul acelor comentarii, constatari: Guvernul Republicii Moldova putea sa vina cu propuneri suplimentare in baza articolului respectiv pentru majorarea salariilor. Nu mai este experienta in lume unde Guvernul vine peste un an cu propuneri inferioare celor aprobate in anul 2005 in cazul de fata.

De aceea, e binevenit faptul ca Guvernul a pus la bataie fractiunea majoritara si a constientizat acest lucru si vine cu aceste propuneri, dar nu trebuie, prin argumentele cu care incercati sa justificati aceasta greseala politica, sa induceti lumea in eroare, caci nu-i frumos, pur si simplu.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Domnule Sainciuc,

Eu am vrut sa va intreb la articolul 36 litera (b) este vorba de majorarea salariului numai pentru personalul auxiliar de la asistenta sociala si de la unitatile sanitare sau si din scoli, si din administratia publica?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, aici este vorba pentru toti absolut. Acei care primesc astazi salariul de baza cu coeficientul 08 sau 09, incepind cu 1 aprilie 2007 se va stabili in marimea minima nominala prevazuta de lege, absolut pentru toti. Absolut pentru toti muncitorii, pentru tot personalul auxiliar, indiferent unde el activeaza.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Asa am inteles si eu, dar inseamna ca aici redactia trebuie schimbata. Fiindca in redactia, pe care dumneavoastra ati propus-o, ea e mai ingusta.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, chestia consta intr-aceea ca este prevazut lucrul pentru diferite categorii. Deci, pentru o parte din personal salariile au fost stabilite cu coeficientul 09, pentru o alta parte cu coeficientul 08. In cazul de fata la litera b) se mentioneaza concret pentru aceasta categorie care a avut coeficientul 09. Dupa parerea noastra, redactia expusa este corecta.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu este corecta.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Si vor fi calculate concret salariile.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, eu dau citire inca o data articolului 36, litera b), care va avea urmatorul cuprins, acolo nu se vorbeste despre alte categorii, se vorbeste numai despre asistenta sociala si unitatile sanitare. Aici se cere pentru lectura a doua o mica concretizare. Iata, doamna presedinte a comisiei e de acord.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar. Deci, pentru lectura a doua inca o data formulam propunerea.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Am doua intrebari. Dar inainte de a le pune, vreau sa va spun ca, asa pricep eu, daunazi a fost declarat de catre Guvern ca de la 1 aprilie se va majora in medie cu 20% salariul pentru bugetari, cred ca si pensiile. Cred ca dumneavoastra va dati simplu seama ca aceasta este nu o majorare, dar o indexare a salariilor, cred ca ar fi mai corect.

Si acum prima intrebare.

Domnule viceministru,

De multi ani ma chinui sa dobindesc ca statistica sa nu dezinformeze populatia in ceea ce priveste salariul mediu al lucratorilor din invatamint. Acum un an, 62% de angajati din invatamintul prouniversitar duceau o sarcina didactica de la 1 si 2 pina la 2. Despre care salariu mediu vorbiti dumneavoastra? Angajatul din invatamint trebuie sa aiba o sarcina didactica de 18 ore, cred ca trebuie sa porniti de la aceasta sarcina didactica, nu la aceea pe care el o duce, o sarcina dubla, sacrificindu-se si pierzind sanatatea pentru totdeauna.

Acum vreau sa va spun ca un tinar specialist cu vechimea in munca zero si cu studii superioare pentru 18 ore are un salariu de 580 lei. Aceasta este realitatea. In ceea ce priveste media este altceva.

Si a doua intrebare, ca sa nu va retin. Atunci cind noi am adoptat Legea nr.355, prin aceasta lege a diminuat esential salariul conducatorilor de unitati, vorbesc de director de scoli si gradinite. Si dumneavoastra stiti foarte bine si istoria cu gradul managerial etc., etc. Astazi, dumneavoastra veniti cu niste propuneri in ceea ce priveste celelalte categorii si nu luati in seama conducatorii de unitati.

Daca va dati foarte bine seama care este lucrul unui director de scoala si se intimpla ca un director de scoala este salarizat mai prost decit cum considerati dumneavoastra pentru acei care duc o sarcina jumatate didactica. Si nu cred ca este un indicator ce spuneti dumneavoastra, profesor cu 20 de ani vechime si cu grad superior.

Vreau sa va spun ca aceasta cifra, deci, numarul de angajati din invatamintul preuniversitar, care au titlu de grad superior, constituie 3,5%. Ce indicator este acesta fata de ceilalti sute de mii de oameni angajati in ramura?

Va multumesc mult.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4. Da sau nu?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Pai, nu a fost o declaratie, dar a continut si un semn de intrebare la ceea ce-a vorbit domnul Ivanov si ar fi bine sa va expuneti.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnule viceministru.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ceea ce tine de calcularea salariul mediu. Salariul mediu se calculeaza pornind de la norma normala a timpului de munca si nu sint incluse in acest calcul acei care au o norma mai mica sau o norma mai mare.

Ceea ce tine de salarizare in genere. Am facut o analiza statistica a tempourilor de crestere a nivelului de salarizare 2006 fata de 2000. In aceasta perioada salariul mediu al unui lucrator pe economie a crescut de 4,1 ori, deci, de la 408 lei in 2000 pina la 1 697 de lei in 2006.

In sectorul real al economiei, salariul a crescut de 4,2 ori, de la 440 pina la 1 830. In sectorul bugetar, evident, pornind de la aceea ca in sectorul real este un nivel mai inalt de salarizare, aici salariul mediu a crescut de la 380 pina la 1 450 de lei.

Si daca salariul mediu in medie pe sectorul bugetar a crescut de 3,8 ori, apoi in invatamint a fost data o prioritate si aici salariul mediu a crescut de 4,8 ori. Stiti foarte bine ca s-a dat permanent o prioritate invatamintului preuniversitar. In fiecare an, salariile se majorau cu 30% 40%, chiar si cu 50%, de aceea a si fost obtinut acest rezultat.

Ceea ce tine de invatamintul superior, anume aceasta lege, care astazi este examinata, prevede implementarea a doua norme foarte importante. Prima norma. 25% se restabileste, adica, pina la coeficientul 1 salariul de baza, de la coeficientul 08 pina la 1. Si a doua norma este introducerea vechimii in munca, care permite o majorare in medie cu peste 50% a acestei categorii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

De obicei, noi avem punct de referinta anul 2001, vad ca s-a schimbat,
2000 a aparut.

Domnule viceministru,

Si data care este propusa pentru a intra in vigoare anumite majorari este 1 aprilie, cred ca este una nereusita. Dar dincolo de aceasta, spuneti, va rog frumos, de ce suma ar fi nevoie daca Legea nr.355 ar fi fost aplicata si as vrea sa ma refer distinct asupra acelor pe care ii catalogam noi ca ar fi militari. Deci, de suma ar fi nevoie acum ca noi sa implementam legea cum era initiala pina la adoptarea Legii nr.442?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, costul pentru militari, pentru functionarii publici, pentru persoanele cu functie de demnitate publica.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu as vrea sa va referiti exact la militari.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, la militari e peste 5 milioane de lei lunar. Este vorba in cazul de fata de cine? Deci, aparatul din ministere, fiindca tot celalalt aparat... ei primesc salariile in cuantum deplin al salariului nominal.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am inteles.

Domnule viceministru,

A sunat aici o intrebare vizavi de sursa de finantare a acestui proiect, noi il vom sustine desigur, oamenii asteapta, din pacate, nu sint vizati toti, dar macar acei care ar putea beneficia in urma legii respective. Dar a sunat o intrebare vizavi de sursa de finantare. Eu am adresat o interpelare, tot dumneavoastra mi-ati raspuns vizavi de unde se vor lua banii si cum se vor implementa ulterior majorarile.

Dar, uitati-va, dumneavoastra ati dat un raspuns la o anumita categorie de cetateni, care ar fi urmat sa aiba si ei majorari si ati spus ca e vorba de 5 milioane lunar, da? Ar fi nevoie. Deci, o suma matematica simpla ne arata ca este nevoie de 60 de milioane de lei anual ca si acesti cetateni sa fi fost acei beneficiari in urma majorarii.

Eu vreau sa va mai dau o sursa de finantare, poate pentru lectura a doua va fi utila pentru fractiunea majoritara, pentru noi toti, pentru Guvern. Decizia Guvernului deja de... si pentru domnul Jdanov in mod special, a achizitiona Cinematograful Moscova cu 32 de milioane. Incercati, poate Guvernul se va lipsi de luxul de a avea un cinematograf, iar banii respectivi vor fi adresati pentru majorarea salariilor militarilor. V-as ruga pentru lectura a doua poate luati in considerare acest aspect.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, daca imi permiteti, noi examinam militarii din organele de forta din aparatele centrale de rind cu functionarii publici din autoritatile publice si centrale, si locale si de rind cu persoanele cu functie de demnitate publica. In acest context, costul este peste 9 milioane de lei lunar.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu as vrea sa pun o intrebare reprezentantului Guvernului, intrebarea este urmatoarea. Dupa cum noi observam, toti acei din opozitie cer cit mai mult sa fie salariul, sa fie incluse toate categoriile si noi sintem de acord. Si eu as vrea, in legatura cu aceasta, sa va dau dumneavoastra o intrebare, ati spus foarte bine, cum a crescut pe ani, de cind sintem la guvernare, salariul bugetarilor? Cu cite procente, de cite ori chiar? Dar as vrea sa accentuati si sa-i raspundeti inca o data domnului Oleinic, de pilda, nivelul de trai al acestor categorii in acesti 6 ani de zile de cind noi sintem la guvernare, cu cit s-a majorat? Ca sa nu legam cu inflatia. Prima.

Si a doua. Ce restante a fost la bugetari atunci, in 2001? Totusi luam 2001 ca baza, la bugetari, mai ales la profesori.

Va multumesc. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

In principiu, daca e sa vorbim despre acea rata a saraciei, apoi ea in 2000 era de circa 76 %, in 2006 28%. Daca e sa vorbim despre rata saraciei.

Si daca e sa vorbim despre restantele la plata salariilor. Restantele la plata salariilor au fost lichidate in anul 2002. Si doresc sa mentionez ca, incepind cu 2001, toate masurile, normele, actele normative adoptate, au fost adoptate, au fost argumentate si asigurate financiar. Din aceasta perioada restante la plata salariilor n-au fost acumulate. Si consider ca decizia de a majora salarii fara a avea un suport financiar este incorecta. Deci, este necesar sa cheltuim atitia bani cit este posibil sa acumulam.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Salariile sint platite de un milion de oameni care ii avem dupa hotare si din sectorul cela privat, care, datorita reformelor facute pina in 2001, astazi va dau posibilitate sa faceti acumulari la buget. Dar in 6 ani de zile de guvernare noi am ajuns cea mai saraca tara din Europa. Sintem alaturi de penultima tara, aceasta nu spun eu, dar spun toate rapoartele Bancii Mondiale si asociatiilor concrete.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu cred ca intotdeauna problemele care se discuta astazi si acum sint introduse in ordinea de zi, se discuta in contradictoriu, guvernarea intr-un fel si opozitia altfel. Eu cred ca Fractiunea Comunistilor isi aduce aminte cind a fost in opozitie si cum aborda ea aceste probleme.

Eu vreau sa va spun ca opozitia, nu numai in Republica Moldova, dar in toata lumea, cere majorari de salarii, de pensii etc., nu pentru dinsa, dar pentru oameni. Nimeni nu cere, n-am auzit nici un deputat sa spuna, ca, hai, sa majoram salariile deputatilor. Problema este ca in Republica Moldova este o discrepanta intre informatii si statistica si ceea ce este in realitate.

Intr-adevar, ieri toate canalele cu mare pompa au informat populatia ca de la 1 aprilie o sa fiti foarte fericiti ca Guvernul majoreaza pensiile si bursele studentilor, dar, de fapt, nu este asa. Nu s-au majorat nici pensiile, nici bursele, dar au fost indexate in conformitate cu legislatia in vigoare si trebuie de spus lucrul acesta. Nu este nici un fel de merit al Guvernului, este o datorie de a indexa de la
1 aprilie.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar banii de unde se iau? Nu din buget?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Problema este ca noi nu trebuie sa facem aceasta comparatie cu 2001, stimati prieteni. 6 ani la guvernare cu majoritatea absoluta in Parlament se putea cu mult mai bine de trait in Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Aceasta e luare de cuvint, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Cu atit mai bine.

 

Doamna Maria Postoico:

Ori intrebare, ori luare de cuvint.

 

Domnul Dumitru Diacov:

De aceea, eu fac un apel ca sa abordam problemele pragmatic, sa nu exageram nici din partea opozitiei, dar nici din partea guvernarii, fiindca este o problema simpla, dar este o problema si importanta pentru populatie. Noi vorbim aici de cosul minim de consum. Intr-adevar, el nu este fixat si nu exista.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Diacov,

Care e intrebarea?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Majorarea de salarii trebuie de produs de la 1 ianuarie, noi o producem de la 1 aprilie. N-am spus oamenilor ce se intimpla cu banii acestia si de ce nu am indexat. De aceea, eu propun ca noi sa linistim putin spiritele, sa parcurgem la vot, Fractiunea Partidului Democrat va vota acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Multumesc.

O precizare pentru ascultatori. Salariile in tara sint platite din impozitele celor care lucreaza inauntrul tarii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Spuneti, va rog, eu vad aici, in proiectul de lege, este contrasemnat de domnul Mihail Pop si cred ca dinsul cunoaste ca sursele pe care dumneavoastra
le-ati mentionat in alocutiunea dumneavoastra, deci, suma aceasta destul de mare, in viziunea mea, nu este prevazuta in bugetul pe anul 2007.

Deci, aceasta lege va putea intra in vigoare doar atunci cind vor fi gasiti acesti bani, vor fi introdusi sau vor fi redistribuiti de la alte capitole in bugetul pentru anul 2007. Se cere si o schimbare a bugetului, o rectificare a bugetului.

De ce nu ati venit si cu acest proiect de lege in Parlament paralel? Fiindca, de altfel, astazi sintem la 22 martie, pina la 1 aprilie nu cred ca vom reusi sa schimbam si sa facem modificari si in buget. Fara modificari in buget de la
1 aprilie nu vom putea efectua acest lucru. Ce spuneti la acest capitol?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Cind a fost adoptata Legea nr.355, sursele financiare au fost alocate putin mai tirziu, salariile au fost recalculate tinind cont de mijloacele financiare prevazute pentru trimestrul IV. Ulterior, la rectificarea bugetului s-au restabilit sumele respective pentru toate perioadele anului in intregime.

 

Domnul Ivan Banari:

A doua intrebare. Eu am luat calculatorul si am efectuat un calcul foarte simplu, am luat toate categoriile pe care dumneavoastra le-ati stipulat aici. De ce la medici, care ramin tot mai putini in tara, se prevede sporirea in medie cu 950 de lei pe an sau cu 80 de lei pe luna?

La celelalte categorii avem si 1670 la primul punct, si 2531 la al doilea punct, dar la categoria persoanelor din domeniul social si mai putin, undeva 80 de lei pe luna. Deci, cum ati facut acest lucru?

Noi ce vrem sa raminem fara medici sau vrem sa raminem fara personal social care si acum au un salariu mizer. Si va aduc un exemplu. Saptamina trecuta am fost intr-un sat din raionul Glodeni unde, conform statelor medicului-sef raional, intarite de medicul-sef raional, trebuie sa fie 4 medici. Este unul singur si ceilalti nicidecum nu vor sa vina acolo, fiindca au salariu de 700, 800 de lei. Deci, noi acum le marim salariul cu 80 de lei pe luna.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

In principiu, tot personalul medical se salarizeaza actualmente prin sistemul sau prin fondul de salarizare acumulat medicina asigurata. Aici, in acest proiect de lege sau aceasta Lege nr.355 reglementeaza doar salarizarea personalului din medicina preventiva, expertiza medico-legala, statiile de transfuzie a singelui si din alte unitati sanitare bugetare.

Este un numar foarte limitat de personal si pentru aceste persoane se stabilesc actualmente 3 cuantumuri, 3 norme salariale. Primul de la 1 aprilie, al doilea, deci, iarasi de la 1 aprilie, cu coeficientul de complexitate si al treilea vechimea in munca. Este stabilit concret pentru acei care sint finantati de la bugetul de stat.

Pentru acei care sint finantati din bugetul asigurarilor sociale de stat, Guvernul a aprobat recent o hotarire de Guvern, prin care, in limita mijloacelor financiare disponibile, dar acolo conditiile de salarizare sint organizate pe baza de autogestiune, deci, a fost majorat cuantumul minim al salariului de la 415 lei pina la 515 lei. Deci, si in cazul de fata nu este necesar sa fie prevazut in legea respectiva.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule viceministru,

Eu inteleg aceste lucruri. Eu inteleg foarte bine ca un medic-sef al raionului nu este inclus in aceasta lista, fiindca el astazi... unii dintr-insii au cite 10, 15 mii de lei, dar un medic de rind are 1200, 1500, deci, de aceea nu pot fi inclusi aici.

De aceea, va multumesc pentru raspuns.

Domnule Presedinte,

Si vreau sa ma includeti pentru luare de cuvint privind problema in discutie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Sainciuc,

La inceput, as vrea sa spun ca dumneavoastra personal v-ati asumat aceasta responsabilitate de a reprezenta in Parlamentul Republicii Moldova si in fata cetatenilor acest partid, acest Guvern, care, cu istoria lui odioasa, cu realitatile lui mai putin clare este dreptul dumneavoastra de a va asuma aceasta responsabilitate.

Citeva intrebari. Prima intrebare este: recent, domnul Voronin a declarat ca ar fi in anumite domenii de activitate peste 30 de mii de locuri vacante care, din pacate, nu sint solicitate. Din ce cauza? Raspunsul e simplu, salariul este asa ca persoana nu-si poate permite sa accepte un salariu mizer si pleaca peste hotare.

Deci, intrebarea este: aceste initiative electorale prevad cumva, s-a calculat cumva posibilitatea stoparii acestui exod de cadre calificate din Republica Moldova sau este, pur si simplu, pentru 3 iunie, cind vom iesi la vot cu totii?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ceea ce tine de sectorul real al economiei, sistemul de salarizare prevede o flexibilitate maxima si angajatorilor li s-a acordat o independenta maxima.

Actualmente, deci anul trecut a fost modificat si sistemul tarifar. Ieri a avut loc chiar sedinta grupului de lucru in aceasta privinta, se negociaza salariul minim pina la 1000 de lei in sectorul real al economiei, cu simplificarea la maximum a sistemului tarifar, deci ceea ce este acceptat si de patronate, si de sindicate. Deci, va fi un lucru foarte important prin care se vor majora garantiile minime de stat de salarizare pentru aceste categorii de salariati.

Al doilea aspect. In anul 2006...

 

Domnul Igor Klipii:

Eu vreau sa va intreb: in ce masura aceasta ameliorare a salarizarii va duce la stoparea exodului de forta de munca. Credeti ca aceasta se va intimpla, ati calcula sau nu, deci nu trebuie sa povestiti alte elemente.

 

 

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Cel putin ancheta fortei de munca in gospodarii din anul 2006 ne arata ca din trimestru in trimestru numarul persoanelor declarate ca plecate peste hotare la lucru se micsoreaza.

 

Domnul Igor Klipii:

Am inteles. Deci, mergem spre bine. A doua intrebare si, de fapt, o sugestie. In opinia mea, aceste discutii care au loc in Parlament ar fi mai logice daca dumneavoastra ati spune din partea Guvernului ca intr-un andoi in Republica Moldova va fi un salariu care ar permite existenta in conditii decente in Republica Moldova si nu se va pleca peste hotare. In momentul in care noi discutam de la luna la luna anumite majorari de salariu, dar populatia pleaca intr-o disperare din Republica Moldova, noi degeaba ridicam salariul.

Spuneti, in cit timp Guvernul prevede realizarea unui salariu pentru acei care muncesc in Republica Moldova ca sa-i permita sa existe. In rest, n-are rost sa discutam aceste majorari de salarii.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

Dumneavoastra doar stiti ca Legea nr.355 prevede implementarea pe etape, incepind cu 20062010. La momentul examinarii si adoptarii acestei legi normele salariale prevazute trebuie si urmeaza sa asigure o majorare de peste 3,3 ori in aceasta perioada.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Stimate domnule viceministru,

Vreau sa ma refer la o intrebare care se examineaza la Guvern de mai bine de un an si anume plata sporului pentru gradul didactic al conducatorilor din institutiile de invatamint preuniversitar.

Se prevede ca sa primeasca pentru gradul managerial cadrele de conducere din invatamintul preuniversitar in timpul previzibil apropiat?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, in principiu, in invatamint, in invatamintul preuniversitar conducerea sau directorii de scoli tot sint pedagogi. Majoritatea din ei au grad didactic si, evident, daca in legislatia anterioara era prevazut ca el primeste acest grad numai pentru orele respective, actualmente el primeste pentru toate orele de activitate in institutie.

Deci, lucrul acesta s-a examinat. O problema aici este cu gradele manageriale pentru invatamintul prescolar. Deci, actualmente chestiunea data se examineaza, sa vedem in ce modalitate sa solutionam problema.

 

Doamna Valentina Serpul:

Totusi, diferenta intre gradul didactic si gradul managerial exista. Exista alt domeniu in care pentru gradul de calificare nu au spor la salariu, cum se intimpla in cazul conducatorilor institutiilor, ei detin si gradul managerial care este altceva decit grad didactic.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, in principiu, pentru conducatori nivelul de salarizare este stabilit in dependenta de marimea institutiei, de numarul de elevi in scoala, de numarul de paturi in institutia medicala sau de numarul de copii intr-o alta institutie de tip internat, nu de gradul managerial ca atare.

Deci, salariul este salariu. De exemplu, pentru conducator, iata este pedagogul, pedagogul are categoria 17 de salarizare. Mai departe, in dependenta de marimea institutiei de invatamint, numarul de elevi se stabileste si suplimentul la salariu.

 

Doamna Valentina Serpul:

Dumneavoastra, la o intilnire cu conducatorii institutiilor, ati promis ca Guvernul examineaza si se va decide aceasta plata. Sa intelegem ca deja nu se vor schimba lucrurile.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Se examineaza in continuare.

 

Doamna Valentina Serpul:

Deci, totusi se examineaza si-i posibil sa fie plata aceasta.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Se examineaza.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nominalizat este elaborat si inaintat spre adoptare luind in considerare urmatoarele momente.

Analiza munitioasa a nivelului de salarizare a angajatilor din unitatile bugetare din tara si evaluarea posibilitatilor reale de acumulare a surselor bugetare suplimentare in anul curent permit in ansamblu accelerarea termenelor de implementare a noilor prevederi salariale pentru categoriile de angajati din sfera sociala cu retribuire mica, stabilite actualmente conform Legii nr.355 din
23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, in redactia Legii nr.442 din 28 decembrie 2006 cu incepere de la 1 decembrie 2007.

In legatura cu cele expuse, in proiectul de lege vizat se propun 3 etape de implementare a normelor salariale pentru anul 2007 si anume.

Prima etapa. Incepind cu 1 aprilie 2007 se implementeaza marimile nominale minime ale salariilor de baza prevazute de Legea nr.355 si aplicarea indicelui de prioritate pentru angajatii din invatamint, cultura, arta, sport, stiinta, alte unitati bugetare, cu exceptia persoanelor cu functie de demnitate publica, functionarilor publici si militarilor.

Etapa a doua. Incepind cu 1 iulie 2007 va fi implementata plata sporului pentru vechimea in munca a angajatilor care anterior n-au beneficiat de acest spor, cadrele didactice, personalul medical, salariatii din cultura, arta, sport.

La etapa a treia, incepind cu 1 septembrie 2007 indicele de prioritate pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar, extrascolar si alte forme de invatamint de la 1,1 se va majora pina la 1,2 nivelul prevazut pentru cadrele didactice din invatamintul secundar general.

Este necesar de mentionat ca pentru persoanele cu functie de demnitate publica, functionari publici si militari, salariile de baza in marimile nominale minime prevazute de Legea nr.355 se stabilesc cu incepere de la 1 decembrie 2007.

Pentru implementarea proiectului de lege mentionat sint necesare mijloace bugetare suplimentare estimate de catre Guvern in marime de 338,1 milioane de lei.

Proiectul de lege respectiv a fost avizat pozitiv de catre toate comisiile permanente si Directia juridica a Parlamentului. Comisia sesizata in fond propune de indicat in ultimul alineat din proiect termenul de implementare a indicelui de prioritate pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar, extrascolar si alte forme din invatamint in marime de 1,2 cu incepere de la 1 septembrie 2007, asa cum se indica in nota informativa asupra proiectului.

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.355 din
23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar spre aprobare de catre Parlament in prima lectura, iar cu propunerile expuse mai sus, referitor la implementarea indicelui de 1,2 incepind 1 septembrie 2007, spre adoptare in Parlament si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari, propuneri comisiei?

Microfonul nr.3.

 

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Domnule presedinte,

Eu insist asupra articolului 36 litera b) ca el sa fie redactat asa cum s-a vorbit, sa fie personalul auxiliar si din gradinitele de copii si din scoli si din administratia publica locala, si in continuare conform textului. Am inteles ca Guvernul e de acord.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Articolul 36 litera a) reglementeaza modalitatea de aplicare a salariilor minime prin coeficientul 0,8 si sint indicate absolut toate institutiile bugetare pentru care, incepind cu 1 aprilie, se va calcula salariul nominal minim prevazut in anexa 1 la Legea nr.355.

In litera b) a aceluiasi aliniat este specificat pentru acel personal care actualmente are coeficientul 0,9. Deci, in imbinare ambele alineate acopera intreg sistemul bugetar. Si in acest caz, dupa parerea Guvernului, nu este necesar sa mai introducem careva modificari decit numai schimbam termenul de la 1 decembrie la 1 aprilie.

Multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Articolul 36, alineatul (1), litera a).

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, da.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Principalul ca salariile acestor categorii sa fie majorate de la 1 aprilie, aceasta se are in vedere si sa fie concret scris. Si inca un amendament asupra caruia as vrea sa va atrag atentia, este vorba de anexa nr.3. Exista in Parlament un proiect de lege care a fost inaintat, nr.4451, la tema majorarii salariului membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Si noi propunem ca din acel proiect pe doua pozitii sa fie fixate in anexa nr.3, presedinte salariul 6500, membru, se are in vedere membru al Consiliului Audiovizualului 5850. Aceasta problema la fel este coordonata cu conducerea Guvernului.

Domnul Sainciuc poate sa confirme.

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

La sedinta comisiei a fost examinata propunerea si comisia a cazut de acord sa fie inclusa in...

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Este avizul pozitiv al Guvernului.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, aceasta propunere a fost sustinuta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vreau sa concretizam un lucru. Dumneavoastra vorbiti, si in nota informativa este fixat acelasi lucru, ca avem 3 etape de implementare.

De fapt, domnule vicepresedinte al comisiei, in viziunea mea noi, totusi, avem 4 etape de implementare, pentru ca functionarii publici si militarii ramin incepind cu 1 decembrie 2007, aceasta tot este o etapa. De ce ignoram acest lucru?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

In raport a fost asta mentionat ca pentru functionarii publici si militari.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, eu inteleg ca noi evitam delicat un lucru. De aceea, eu fac o propunere pentru lectura a doua ca pentru functionarii publici si militari, sa fie modificat termenul incepind cu 1 septembrie, asa cum este indicat pentru alte categorii.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Daca cititi mai atent prima etapa, unde se stipuleaza.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu am citit ca e scris cu exceptia, de aceea si propun.

 

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, cu exceptia persoanelor cu functie... daca este nevoie inca o etapa de introdus, aici eu nu vad...

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu. Deci aici anume eu propun ca pentru dumnealor de... vorbiti de 3 etape, in primul alineat spunem cu exceptia acestora, deci, automat, prin penultima fraza din text se confirma ca pentru ei se implementeaza intii, incepind cu 1 decembrie 2007. Deci, aceasta este logic ca e a patra etapa. Da eu propun ca si dumnealor sa primeasca incepind cu 1 septembrie, pentru lectura a doua si poftim.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

... Este stipulat in raport, este necesar de mentionat, si eu am citit ca pentru persoanele pe care le numiti dumneavoastra cu incepere de la 1 decembrie 2007.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Eremciuc,

Vreau sa va adresez o intrebare, daca, eventual, la sedinta comisiei dumneavoastra ati discutat pe marginea urmatorului aspect al acestui proiect de lege. Una din cele mai defavorizate categorii din sfera invatamintului public sint angajatii din invatamintul prescolar si extrascolar.

Aici se prevede, de asemenea, in citeva etape aplicarea indicelui de prioritate cu referire la aceasta categorie de angajati. Si abia de la 1 septembrie 2007 urmeaza sa li se aplice si lor indicele de prioritate 1,2.

Nu v-ati gindit ca ar fi fost oportun sa fie publicata majorarea acestui indice cu incepere de la 1 aprilie, ca si in cazurile altor angajati.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Varta,

Este vorba de la 1 septembrie acum sa se aplice indicele de la 1,1, dar de la 1 septembrie o sa fie 1,2.

 

Domnul Ion Varta:

Da. Pai, eu am avut in vedere ca de ce sa nu aplicam de la 1 aprilie acest indice, mai ales ca aceasta categorie are un salariu mizer, foarte mic.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Intrebarea e corecta, dar si raspunsul e corect. Nu sint posibilitati financiare.

 

 

 

Domnul Ion Varta:

Nu cred ca este o suma exorbitanta, enorm de mare, este o categorie putin numeroasa, dar foarte defavorizata. Poate este cazul ca sa ne gindim asupra acestui lucru.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Ne vom gindi cum va hotari problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura.

Domnule presedinte,

Va rog sa nu parasiti tribuna pentru lectura doua.

Stimati colegi,

Eu, de fapt, imi cer scuze. Ma iertati. Mai calm, vocea mai jos, va rog,
ne-am inteles. Deci, luari de cuvint. 3 dintre colegii nostri au solicitat luare de cuvint, primul fiind domnul Urechean pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ne-am convins deja, si nu o singura data, ca indiferenta puterii comuniste fata de propriile angajamente luate in fata cetatenilor tarii si fata de nevoile oamenilor sint... ei sint mintiti in fata de un Guvern care sau nu vrea sau nici nu-i capabil sa se tina de cuvint.

Proiectul de lege pe care il discutam e un exemplu in acest sens pentru ca loveste in asteptarile a mii si mii de angajati ai sectorului bugetar. Toti sperau ca actuala conducere a tarii se va tine de cuvint pentru ca s-a angajat singura in decembrie 2005 sa aplice un sistem nou de salarizare, iar principalul ce-i interesa era majorarea retributiei muncii pentru toate categoriile vizate de lege incepind cu ianuarie 2007.

Stimati deputati din coalitia majoritara,

Acum singurul nostru scop este sa va convingem sa votati in interesul oamenilor, sa va respectati obligatiile pe care le-ati luat nesiliti de nimeni. In acest sens, am sa va amintesc istoria acestor angajamente, atit cea politica, cit si cea legislativa.

Inca inainte de alegerile parlamentare din 2005, de frica de a pierde puterea, Partidul Comunistilor a copiat din platforma noastra electorala obiectivele de majorare a salariului mediu pe economie pina la 300 de dolari pe luna. (Rumoare in sala). Analistii au observat, inca de pe atunci, contradictia dintre promisiunile facute de tovarasi si planul de cheltuieli pe termen scurt si mediu, adoptat de propriul lor Guvern, care prognoza cresteri salariale de doua ori mai mici.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi

Domnul Serafim Urechean:

Scopul, insa, era o propaganda amplificata de presa, aservita puterii si oamenii au fost inca o data pacaliti.

Tot pentru propaganda, de aceasta data a succesului de guvernare, cu mare lauda de sine, la sfirsitul anului 2005 a fost adoptata Legea cu privire la salarizare in sectorul bugetar. Inca de atunci Fractiunea Alianta Moldova Noastra a spus ca legea este, in general, prost conceputa. Creeaza diferente nejustificare in salarizarea diferitelor categorii de bugetari, adica adinceste si aici impartirea intre bogati si saraci. In lege lipseste principiul formarii si evolutiei stabile a bazei de calcul, care ar trebui sa fie corelata cu cresterea reala a costurilor de viata.

Majorarile de salarii, asteptate in consecinta adoptarii acestei legi, erau prea mici fata de necesitatile bugetarilor, mai ales in raport cu situatia din sectoarele ocrotirea sanatatii, invatamint, cultura, administrare publica locala s.a.m.d.

Deputatii Fractiunii Alianta Moldova Noastra au prezentat in Parlament si aprecieri critice, dar si propuneri concrete de imbunatatire a conceptului si prevederilor legii. Evident, coalitia majoritara le-a ignorat.

Dar trebuie sa va amintesc faptul ca la aceasta lege s-a revenit de citeva ori si, de fiecare data, s-a dat dreptate aprecierilor si propunerilor Fractiunii Alianta Moldova Noastra. Si in cazul nepromulgarii ei initiale de catre Presedintele Tarii, si acum, cind incercati, stimati colegi, sa dregeti situatia, prin care tot dumneavoastra i-ati privat pe salariatii bugetari de aproape un miliard de lei, pe care i-ati promis ca spor la salariu pentru anul 2007

Ma tem ca majoritatea parlamentara doreste, din nou, doar sa-si cirpeasca imagina sifonata in societate, zice ca pentru mai mult nu are bani. Aici apar, cel putin, doua intrebari interesante: cind s-a invatat Guvernul Tarlev a numara, daca a aflat abia dupa un an ca nu are fondurile necesare pentru executarea unei legi promise tot de el? Si, principalul, unde sint banii, tovarasi?

Citesc din stenograma: reprezentantul Guvernului, care a prezentat initial aceasta lege, spunea: Conform calculelor pentru anul 2006, costul legii este de 826 de milioane de lei, surse prevazute prin Legea bugetului de stat pe anul respectiv. Asa afirma in Parlament ministrul dumneavoastra. Ce era aceasta: minciuna comunista, incapacitate de a face planuri financiare, adica, incompetenta sau utopie greu de realizat in conditiile unei economii, duse si asa la ripa?

De altfel, in timp ce nu sint bani pentru a majora salariile mizere ale bugetarilor, s-au gasit peste 100 de milioane de lei, alocati de catre deputatii PCRM si PPCD pentru a cumpara o nava aeriana in conditii foarte dubioase.

S-au gasit sute de milioane si in 2006, si in 2007 pentru reparatia sediilor si sanatoriilor puterii centrale, pentru reconstructia de scuare, monumente si alte mofturi ale conducerii de virf. Eu cred ca milioanele cheltuite pentru luxul salilor de la Presedintie era mai bine de folosit la majorarea salariilor in sfera bugetara. Lui Voronin ii sade bine si asa, fara tron, caci nu mai are mult.

Dovada ca bani se pot gasi sint si rapoartele triumfaliste despre acumularea, peste planul stabilit, a mijloacelor la bugetul de stat chiar in primele luni ale acestui an. Fractiunea Alianta Moldova Noastra intelege ca bani se gasesc doar pentru a finanta grupurile de alegatori, pe care comunistii, cred, mai pot miza in viitor.

Dar daca vreti, cel putin in context preelectoral, va chemam sa obligati Guvernul sa-si reia pe deplin angajamentele de sporire a salariilor bugetarilor. Propunem respingerea acestui proiect de lege, care rezolva doar partial si treptat o problema existentiala a salariatilor bugetari si sa fie adoptata initiativa legislativa a deputatilor Fractiunii Alianta Moldova Noastra, care prevede aplicarea majorarilor de la 1 ianuarie 2007, asa cum s-a promis anterior.

Va multumesc frumos.

Iar acum, la capitolul Fotografia. Ce sa-i faci, asa-i contora aceasta a noastra. Daca la nivel parlamentar se distribuie niste fotografii, care au fost facute zece ani in urma, va multumesc frumos de publicitate. Dar sa stiti ca degenerati sint si in Parlamentul Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Putem continua?

Stimati colegi,

Rog putin calm si liniste. Il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Ivan Banari, pentru o luare de cuvint la acest subiect.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Deputatii din Partidul Democratiei Sociale sustin proiectul pe care il discutam acum. Noi consideram ca sporirea salariului pentru bugetari a putut avea loc de la 1 ianuarie curent si ca, pentru aceasta, au fost resurse in buget.

Discutam acest proiect de lege, asteptat de un numar foarte mare de persoane, care pot beneficia de pe urma aprobarii acestei legi. Eu accentuez cuvintul: pot beneficia, deoarece bucuria asteptarii poate trece usor in scirba realitatii. Cred ca acest proiect este, intr-un fel sau altul, propagandistic, cum au fost si altele de felul acesta pina in prezent, adoptate de Parlament. Aparitia lui a fost sau este conditionata de apropierea alegerilor locale si urmareste scopuri electorale.

Vreau sa aduc la cunostinta tuturor acelora care sint in asteptare si care, evident, privesc astazi dezbaterile pe marginea acestui subiect si, evident, sint in asteptarea unei hotariri pozitive de la noi, adica aprobarea acestei legi.

Aceste promisiuni nu vor fi realizate atita timp cit Guvernul nu va veni in Parlament si cu modificarile necesare la Legea bugetului pe anul 2007. Eu nu cunosc o asemenea initiativa din partea Guvernului, n-am citit un asemenea proiect de lege si sper ca el sa apara in cel mai apropiat timp, ca noi sa reusim sa adoptam si acel proiect de lege pina in 1 aprilie 2007.

La aprobarea bugetului, vreau sa va amintesc si dumneavoastra, stimati colegi si alegatorilor, Guvernul a declarat categoric ca, pentru aceasta lege, bani in buget nu sint si nu se prevad pentru anul 2007. Noi stim ca situatia economica nu s-a imbunatatit, invers, s-a inrautatit, si cel mai tare in industria autohtona. De aceea, banii pot aparea doar daca vor fi redirectionati de la unele capitole la altele, in interiorul bugetului deja adoptat.

In viziunea noastra, conceptul majorarii salariilor in sectorul bugetar este gresit. O analiza simpla scoate la iveala faptul ca salariile se maresc la toti bugetarii, insa in urma acestor sporuri, cei care au avut mai mult devin si mai bogati, iar cei care au primit un salariu mizer devin si mai saraci. Diferenta intre aceste doua categorii creste.

Din aceste considerente si tinind cont de faptul ca majoritatea partidelor, prezente in Parlamentul Republicii Moldova, au promis pina in 2009 sporirea salariului mediu pina la 300 de dolari si a pensiei medii pina la 100 de dolari, sau echivalentul acestor sume, vin cu urmatoarea propunere: sa cream, printr-o hotarire a Parlamentului, o comisie speciala pentru a gasi caile de realizare a urmatoarelor sarcini:

1. Sporirea salariilor pina la echivalentul de 300 de dolari si a pensiilor pina la 100 de dolari. Ceea ce astazi propune Guvernul nu cred ca este realizabil.

2. Ajustarea salariului minim la cifra minimului de existenta.

3. Ajustarea salariului mediu la nivelul de acoperire a cosului minim de consum si sa stim valoarea acestui cos minim de consum.

Aceasta comisie ar putea determina, respectiv, mecanismele de atingere a acestor cifre. Doar prin desemnarea acestor mecanisme si realizarea lor putem vorbi despre o politica durabila si consecventa in ceea ce priveste atit politica durabila in sporirea salariilor bugetarilor, cit si combaterea saraciei.

Stimati colegi,

Personal, sint dispus sa lucrez luni de-a rindul, neiesind din aceasta cladire, pentru a gasi aceste mecanisme si a gasi aceasta solutie, si va spun de ce. Acum
3 zile, am privit intr-un oficiu o fotografie, revin la fotografii, stimati colegi, unde un program elvetian, parca era o mindrie, infatisa un consultant elvetian cu un taran de-al nostru, cu furca de fin in mina si era scris jos, cu litere mari, aprinse: Elvetienii ajuta cel mai sarac sat din Europa. Eu nu vreau ca noi sa fim cel mai sarac stat din Europa.

Si daca vrem sa ne mindrim cu tara in care traim, eu va indemn ca in aceasta comisie sa nu tinem cont de partidele pe care le reprezentam, de viziunile noastre politice, dar sa ne propunem un scop, sa depasim aceasta perioada si sa nu fim cel mai sarac stat, dar sa ne ridicam macar cu doua drepte pina la expirarea mandatelor noastre.

Va multumesc mult si va indemn la lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala, pentru luare de cuvint, pe domnul deputat Victor Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Din partea Fractiunii Partidului Comunistilor vreau sa concretizez ca, desigur, discutiile care au fost purtate astazi probabil ca nu trebuiau sa dureze asa de lung, in sensul ca cunoastem cu totii promisiunile care au fost facute de toate guvernele, inclusiv de noi, in aceasta perioada. Aceasta majorare a salariului, care era in baza acestei Legi nr.355, era de asteptat s-o facem de la 1 ianuarie. Stim cu totii, daca reprezentam poporul, care sint cauzele. Cauzele sint acele probleme care au aparut in economie, mai ales din cauza exporturilor, este o durere a noastra, a tuturor si speram sa o depasim impreuna. Cu atit mai mult cu cit primii pasi in aceasta directie s-au facut.

In rest, nu as vrea sa dau riposte acelor invinuiri care au fost aduse, as vrea numai sa concretizez, pentru unii din sala, care au condus fostele guverne, ca Guvernul actual a preluat un miliard si 200 de milioane numai restanta la pensii si salarii pe anii 2001-2002. Si in aceasta perioada ele au fost lichidate si exista aceasta practica pozitiva, trebuie s-o consideram pozitiva, si dumneavoastra o stiti, caci inclusiv alegatorii dumneavoastra vorbesc despre majorarea treptata, putin, asa este, cu 10% - 15% - 20%, dar lucrul acesta, in domeniile bugetare cele mai dureroase, s-a facut, si in medicina, si in invatamint, si in cultura, si in alte domenii.

Dar trebuie sa recunoastem, si unii colegi au abordat problema, ca noi avem anumite categorii de muncitori auxiliari, care lucreaza astazi in administratia publica, in scoli, in gradinitele de copii s.a.m.d., acesti oameni, inca 4 ani de zile in urma, aveau salarii de 180-200 de lei. Acum noi, cu aceasta modificare, prin care astazi aducem salariul lor la 400 de lei Dar trebuie sa fim sinceri, sa ne uitam sincer la problema, caci, desigur, cu 400 de lei nu este posibil astazi sa supravietuiesti. Si dorinta cea mare a domnului Banari, si a altor colegi de-ai nostri, carora le port tot respectul, este si dorinta noastra. Cine este impotriva ca noi, astazi, sa incercam sa majoram salariile cel putin pina la minimul de existenta?

Trebuie sa recunoastem ca o parte a populatiei, nu se stie care, cifrele sint diferite, 30% - 20% - 40 % traieste in limita acestor venituri, in jur de 400 si mai jos de 400 de lei si este, desigur, foarte si foarte rau aceasta.

Aceste probleme sint clare. Vreau sa va spun ca si situatia unor profesori universitari, mai ales din institutiile pedagogice, acolo unde nu au posibilitatea, din contul contractelor, de a majora salariile la 4000 - 5000 - 6000 de lei, si acesti oameni supravietuiesc astazi cu 1 000 de lei, cu 800 de lei, cu 900 de lei. Si trebuie sa fim de acord cu Guvernul ca o asemenea problema exista si ea trebuie, in cel mai apropiat timp, solutionata.

Exista si problema acelor educatori care lucreaza in invatamintul prescolar. Ei astazi primesc un salariu de 400-450-500 de lei, cu toate majorarile pe care le-am operat. Si este o rusine, vreau sa va spun, a noastra, a tuturora, ca oamenii acestia, care, de fapt, fac acelasi lucru ca si profesorul din invatamintul primar sau liceal, primesc un salariu cu 40%-50% mai mic. Aceasta discrepanta trebuie lichidata.

De fapt, prin Legea nr.355, cind noi am preconizat un an de zile in urma, aceasta discrepanta trebuia sa dispara. Eu nu inteleg, si noi nu am vrea sa intelegem, in baza caror mecanisme oamenii acestia, totusi, nu au simtit o majorare radicala? Fiindca, de fapt, era preconizata o dublare a salariului pentru acesti oameni.

S-au intimplat niste lucruri stranii si cu muncitorii auxiliari, caci, desi am operat o majorare atunci, in 2005, in baza Legii nr.355, si ea trebuia sa fie, practic, de 60-70%, dar unii dintre ei au fost trecuti la niste categorii mai joase, acei care aveau categoria a III-a, a IV-a de muncitori, au trecut la categoria a II-a si au primit o majorare, dar nu pe cea asteptata. Sint niste probleme legate de Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Dar, in cele din urma, accentul trebuie pus, totusi, in mod optimist. S-a facut aceasta majorare, desi cu intirziere. Cunoastem greutatile, este bine ca Guvernul a cautat si aceasta comisie guvernamentala a gasit solutia, a cautat-o aceste doua luni de zile, a gasit solutia si noua nu ne ramine astazi decit sa sprijinim acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.800. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.800 este aprobat in prima lectura.

Comisia a propus sa purcedem si la examinarea in a doua lectura a acestui proiect de lege. Au fost inaintate deja, in contextul lecturii intii, unele propuneri acceptate de comisie. Aditional la ceea ce-a fost deja inaintat, nu inregistrez nici o propunere.

In aceste conditii, si anume in conditiile raportului comisiei sesizate in fond si tinind cont de acele propuneri care au fost inaintate in plenul Parlamentului si acceptate de catre comisia sesizata in fond, pun la vot. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.800?

Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

74 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.800 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, anunt o pauza in sedinta plenului Parlamentului. Se ofera o pauza mai indelungata, de o ora, ca sa aveti posibilitatea sa luati masa. Dupa pauza revenim in cadrul plenului Parlamentului, pentru a continua sedinta si a examina cele 5 subiecte propuse sa fie transferate din ziua de miine pentru ziua de astazi. Rog sa luati si materialele. Revenim in sala la ora 13.15.

Va multumesc.

P A U Z A

D U P A P A U Z A

 

Domnul Marian Lupu:

Sedinta este deliberativa. Continuam sedinta plenului Parlamentului.

Proiectul de Lege nr.1473 privind modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Legii cu privire la Procuratura. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca proiectul de Lege privind modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Legii cu privire la Procuratura a fost examinat si aprobat in prima lectura, de catre Parlament, la 2 iunie 2006. Concomitent, prin hotarirea adoptata, Parlamentul a decis ca continutul altor doua proiecte de lege, nr.976 si nr.3801, sa fie comasate cu proiectul de Lege nr.1473, care contine reglementari similare. Ulterior, proiectul de Lege nr.1473 a fost supus unei expertize la Consiliul Europei.

La 1 martie 2007, Parlamentul a hotarit ca, pentru lectura a doua, sa includa in proiectul de Lege nr.1473 si prevederile proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.391 cu privire la Procuratura, aprobat in prima lectura. La proiectele de lege analizate au fost prezentate amendamente din partea deputatilor, propuneri din partea comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, Guvernului, precum si opinii, propuneri si obiectii din partea celor trei experti ai Consiliului Europei.

S-a constatat ca aceste propuneri si obiectii au fost inaintate cu scopul de a perfectiona prevederile proiectului de lege in baza reglementarilor din Constitutie, din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, din Codul de procedura civila, precum si in baza practicii de aplicare a prevederilor legislative in activitatea Procuraturii.

Totodata, o deosebita atentie a fost acordata expunerilor din expertizele respective ale expertilor Consiliului Europei. In rezultatul dezbaterilor, o parte a amendamentelor, propunerilor si obiectiilor au fost acceptate de catre comisie integral sau partial. Rezultatul lucrului efectuat de comisie este expus in sinteza integrata in prezentul raport. Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica propune Parlamentului proiectul de Lege nr.1473, pentru a fi examinat si adoptat in lectura a doua, cu amendamentele si propunerile acceptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri in lectura a doua? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.1473 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

62 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1473 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Tin sa va aduc aminte ca adoptarea acestui proiect de lege face sa completeze lista actiunilor din programul calendaristic al colaborarii dintre Parlamentul tarii si Consiliul Europei. O actiune care revine la capitolul Reforma sistemului judecatoresc si a organelor de drept.

Proiectul de Lege nr.3864 cu privire la registre. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la registre, initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova, aprobat in prima lectura de catre plenul Parlamentului la data de 30 noiembrie 2006. In scopul examinarii efective ale amendamentelor expuse de catre deputati si comisiile parlamentare permanente in avizele sale in cadrul comisiei sesizate in fond a fost creat un grup de lucru in componenta deputatilor si autorii proiectului.

Toate amendamentele, in numar de 33, parvenite la prezentul proiect de lege, precum si decizia comisiei, se contin in sinteza, care este parte integranta a prezentului raport. Dintre acestea, nu au fost acceptate urmatoarele amendamente.

Deputatul Vladimir Filat a propus, la articolul 4, sa fie excluse prevederile de la litera f), din considerentul ca nu este justificata necesitatea crearii unui sistem unic de identificare a tuturor categoriilor de obiecte, aflate in oricare dintre registre prin intermediul unui sistem. Comisia nu a acceptat aceasta propunere, dat fiind ca registrele pot avea mai multe obiecte informationale de inregistrare, cum ar fi, spre exemplu, Registrul de Stat al Populatiei, care include persoane fizice, acte de identitate, mijloace de transport etc.

La articolul 7, alineatul (1), la final sa fie completat cu textul: regulamentul caruia este aprobat de Parlament. Comisia, de asemenea, nu a acceptat aceasta propunere, deoarece, in conformitate cu prevederile stabilite prin Legea cu privire la informatizare si la resursele informationale de stat, consideram rational ca regulamentul Registrului de stat al resurselor si sistemelor informationale sa fie aprobat de catre Guvern.

De introdus, dupa articolul 16, un nou articol cu privire la modul de inregistrare a registrelor. Comisia nu a acceptat nici acest amendament, deoarece modul de inregistrare a registrelor urmeaza a fi stabilit prin Regulamentul Registrului resurselor si sistemelor informationale de stat dupa adoptarea prezentei legi.

La articolul 29, alineatul (6) cuvintele judiciara competenta sa fie substituite prin cuvintele de contencios administrativ. Nu este acceptat, deoarece litigiile privind refuzul de a pune la dispozitie unele informatii fac obiectul contenciosului administrativ. Comisia nu a acceptat, avind in vedere ca a acceptat numai formularea existenta, deoarece notiunea de instanta judiciara competenta este mai larga decit notiunea de contencios administrativ.

La articolul 31, alineatul (1) cuvintele instituirea, reorganizarea si lichidarea sa fie excluse. Comisia nu a acceptat aceasta propunere, deoarece efectuarea acestor masuri in cadrul activitatii de control extern al registrelor de stat decurge din prevederile prezentei legi.

Deputatul Leonid Bujor a propus, la articolul 16, alineatul (2), precum si in alte articole, unde se mentioneaza registrele autoritatilor administratiei publice locale, sa fie elaborat un regulament-model pentru toate autoritatile publice locale. Comisia nu a acceptat acest aviz, dat fiind ca propunerea respectiva nu este obiectul de reglementare legislativa. Aceasta ar putea fi acceptata de organul imputernicit sa detina Registrul resurselor si sistemelor informationale de stat, adica de Ministerul Dezvoltarii Informationale.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus, la articolul 11, alineatul (2), litera a), substituirea cuvintelor sa asigure prin cuvintele sa contribuie la. Comisia nu a acceptat aceasta obiectie si propune pastrarea textului din proiect, deoarece sintagma sa contribuie la are un sens prea larg, care lasa loc interpretarilor.

La articolul 23, alineatul (1), de asemenea, comisia respectiva a propus ca dupa cuvintele deciziei despre sa fie introduse cuvintele reorganizarea sau. Comisia considera inoportuna aceasta modificare, intrucit prevederile articolului nominalizat se refera doar la pastrarea si lichidarea registrelor, dar nu la reorganizare.

La fel, in urma examinarii de catre comisie, nu au fost acceptate propunerile inaintate de catre deputatul Leonid Bujor, la articolul 7, alineatul (2), si deputatul Ion Varta, la articolul 23, alineatul (1), din motivul lipsei unor formulari concrete pentru modificarea prevederilor din articolele respective. Luind in consideratie cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de Lege cu privire la registre in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri la lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Avind in vedere ca in raport au fost mentionate 5 puncte - amendamentele mele care nu au fost acceptate, as vrea sa zic ca formularea nu este una prea corecta. Comisia nu a acceptat. Deci, eu, in calitate de sef al grupului de lucru la pregatirea proiectului de lege pentru lectura a doua, impreuna cu autorii si cu membrii grupului de lucru, am ajuns la concluzia ca amendamentele nu pot fi acceptate. Este o scurta precizare si, pentru a fi mai coerenti, din cele 25 de amendamente propuse de mine, practic, am acceptat sa fie retrase doar acestea.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3864. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 5.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

64 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 3864 adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr. 153. Lectura I. Guvernul.

 

Domnul Constantin Mihailescu ministrul ecologiei si resurselor
naturale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege privind modificarea si completarea anexei la Legea nr.852 din 14 februarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial si reglementarea utilizarii hidrocarburilor halogenate (se au in vedere acelea care distrug stratul de ozon), prezentat pentru examinare, este elaborat in scopul ajustarii legii mentionate la clasificarea marfurilor conform Nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.54 din 26 ianuarie 2004 si pentru respectarea prevederilor amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Beijing, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.119 din 18 mai 2006.

In prezent, din cauza discordantei intre pozitiile tarifare, indicate in Legea nr.852 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul comercial si reglementarea utilizarii hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon si pozitiile tarifare stipulate in Nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova la punctele vamale ale republicii, prin care se efectueaza importul substantelor chimice, care distrug stratul de ozon, a echipamentelor si a produselor ce contin asemenea substante, deseori apar confuzii.

Aplicarea noilor pozitii tarifare pentru unele substante, care distrug stratul de ozon, precum si echipamentele si produsele care contin asemenea substante, este necesara in scopul efectuarii controlului si reglementarii importului, exportului si utilizarii substantelor nominalizate, precum si a echipamentelor si produselor care contin asemenea substante, in conformitate cu prevederile Protocolului de la Montreal, privind substantele ce distrug stratul de ozon, precum si conform legislatiei nationale.

Completarea anexei cu un grup nou (c), se are in vedere grupul al treilea, care include substanta bromo-cloro-metan, cu formula chimica CH2BrCl, s-a efectuat in conformitate cu prevederile amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Beijing, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.119 din 18 mai 2006. Includerea acestei substante pe lista substantelor chimice, Anexa nr.1 la Regulament, a caror utilizare este reglementata de Protocolul de la Montreal, va asigura protectia economiei nationale fata de introducerea in tara a unor tehnologii invechite pe baza de bromo-cloro-metan.

Totodata, prin operarea unor modificari, se vor inlatura discordantele din textul Regulamentului cu privire la regimul comercial si reglementarea utilizarii hidrocarburilor halogenate, care distrug stratul de ozon. Proiectul de lege a fost perfectionat in conformitate cu obiectiile si propunerile ministerelor si institutiilor care l-au avizat.

Mult stimati domni deputati,

Ma adresez catre dumneavoastra cu rugamintea sa examinati si sa sustineti acest proiect de lege, pentru a fi adoptat in prima lectura.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari la subiectul acestui proiect de lege? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

La 7 martie anul curent, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege, initiat de Guvern, care prevede amendarea Regulamentului cu privire la regimul comercial si reglementarea utilizarii hidrocarburilor halogenate. La proiectul de lege in cauza au parvenit avize de la comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, in care se propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului.

In avizele prezentate de Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Directia juridica a Aparatului Parlamentului se contin obiectii si propuneri care au fost sistematizate in sinteza avizelor la proiectul de lege, care se anexeaza.

Practic, comisia a sustinut toate avizele si toate propunerile, deoarece toate vizeaza aspectul redactional. Reiesind din cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura. Daca deputatii nu au alte obiectii la proiectul de lege nominalizat, se propune adoptarea proiectului de lege si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.153, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Propuneri aditionale pentru lectura a doua la acest proiect? Nu sint. In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.153. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 32.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

76 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.153 este adoptat in lectura a doua.

Legea cu privire la asigurari. Reexaminare. Proiectul nr.865.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

La 21 decembrie 2006, Parlamentul a adoptat Legea nr.407 cu privire la asigurari si a remis-o, ulterior, spre promulgare Presedintelui Republicii Moldova. In procesul examinarii legii au fost constatate unele deficiente si proiectul de lege, la 28.02.07, a fost remis Parlamentului pentru reexaminare. Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat obiectiile respective la proiectul de Lege cu privire la asigurari si, sustinind obiectiile parvenite, propune urmatoarele.

Articolul 6, Suma asigurata, se completeaza cu un nou alineat (5), cum a fost propus in scrisoarea de remitere, cu urmatorul continut:

In cazul in care activitatea de constatare a cazului asigurat dureaza mai mult de o luna, asiguratul, beneficiarul asigurarii si/ sau pagubitul este in drept sa solicite asiguratorului un avans din indemnizatia de asigurare sau despagubirea de asigurare, proportional cu obligatia de plata, cu conditia ca aceasta obligatie si marimea ei nu trezesc indoieli. Asiguratorul nu este in drept sa refuze plata avansului solicitat de catre asigurat, beneficiarul asigurarii si/sau pagubit.

Alineatul (5) devine alineatul (6).

La articolul 17, alineatul (5), cuvintele riscului asigurat se vor substitui prin cuvintele cazului asigurat.

In temeiul celor sus expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de Lege cu privire la asigurari cu amendamentele propuse de Presedintele tarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Alte opinii la acest proiect, altele decit cele ale comisiei? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului: cine este pentru adoptarea Legii cu privire la asigurari, tinind cont de propunerile inaintate de catre seful statului, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

62 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Legea cu privire la asigurari, cu nr.865 pe ordinea de zi, este adoptata in urmarea procesului reexaminarii.

Proiectul de Lege nr.4755 pentru completarea articolului 7 din Legea cu privire la zonele economice libere. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Proiectul de lege pentru completarea articolului 7 din Legea nr.440, din iunie 2001, cu privire la zonele economice libere, a fost examinat si adoptat de Parlament in prima lectura la 1 martie curent.

In cadrul sedintei in plen, a parvenit propunerea de a include in proiectul de lege o prevedere, care ar stipula ca marfurile, introduse anterior in tara sub regimul vamal de zona economica libera, la momentul incetarii activitatii zonei libere sau pierderii calitatii de rezident al zonei libere sa fie plasate pe teritoriul Republicii Moldova in regim vamal de import definitiv.

Examinind aceasta propunere, comisia a constatat ca ea nu poate fi sustinuta, din urmatoarele considerente. Existind o multitudine de regimuri vamale, sint 8 regimuri vamale, legiuitorul nu trebuie sa lipseasca proprietarul marfurilor respective de dreptul de a decide, in ce regim sa fie plasata proprietatea sa.

Vreau sa adaug aici ca, conform articolului 24 din Codul vamal, persoana are dreptul sa aleaga oricind regimul vamal, din cele prevazute la articolul 23, sau sa renunte de la el in schimbul unui alt regim vamal, indiferent de cantitatea, felul, originea si destinatia marfurilor si mijloacelor de transport.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea legii sus-numite in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

O precizare. In proiectul de lege se spune ca stocurile de marfuri, aflate in depozitare, se plaseaza in valoarea lor initiala, iar marfurile utilizate, adica activele materiale pe termen lung la valoarea lor reziduala.

In evidenta contabila de la noi, activele materiale pe termen lung sint activele care depasesc valoarea de 3000 de lei si se folosesc mai mult de un an, asa este? Eu inteleg ca aceasta se refera si la activele, imobilele care s-au construit in zona libera si, o data cu desfiintarea zonei libere, materialele care au fost folosite la constructia zonei libere, activelor, cladirilor, depozitelor, s-au folosit fara TVA. Atunci, inteleg ca si ele vor fi, o data cu deformarea zonei libere, plasate la valoarea lor reziduala si platite taxele vamale. Adica TVA si, daca mai este nevoie, si altceva.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, stimate domnule coleg, trebuie sa intelegem asa cum este stipulat in articolul acestei legi.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, eu...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nemijlocit asa cum este stipulat.

 

Domnul Valeriu Guma:

Ca aici

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stocurile de marfuri, aflate in depozitare, se plaseaza la valoarea lor initiala, iar marfurile utilizate, activele, materiale pe termen lung la valoarea lor reziduala. Si, bineinteles, se aplica TVA si alte drepturi de import.

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Adica, vreti sa spuneti Vreau, pentru stenograma, sa fie stipulat clar ca se subintelege prin marfuri utilizate si cladirile, imobilele care se afla in zona libera si au fost facute fara de

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa spun ca trebuie sa intelegem legea asa cum este stipulat in articolul acesta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule presedinte,

Stati putin, eu vreau sa stiu pentru ce votez. Astazi noi vorbim ca se lichideaza o zona economica libera, rezidentul zonei, care are marfa neutilizata, o scoate si ii determina el insusi, dupa cum vrea el, regimul vamal, cum se prevede in zona, iar restul, marfurile utilizate la valoarea lor reziduala.

Eu vreau un raspuns clar, caci nu se vede clar aici ca este prevazut lucrul acesta. Asa este ori nu, domnule presedinte?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi, la comisie, am discutat foarte mult problema aceasta si am decis sa sustinem pe deplin pozitia Guvernului.

Domnul Valeriu Guma:

Si noi sustinem pozitia Guvernului.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Asa cum este formulat articolul acesta, dar in propozitia aceasta trebuie sa intelegeti asa cum vorbiti dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule presedinte

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Activele materiale pe termen lung

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar de ce trebuie sat scris in paranteza. De ce legea aceasta are asa o chestie, care pe urma trebuie s-o talmacim, de ce sa nu fie clar scris.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru mine aici este scris clar. Pentru dumneavoastra nu este clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pentru mine este clar ca Iar marfurile utilizate, aceasta poate fi si un tractor, si o masina

 

Domnul Valeriu Guma:

Si o cladire, un imobil

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi... la marfurile

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule Guma,

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

La marfurile utilizate sa spunem ca asta si este cladirea. Asta nu-i marfa utilizata.

 

Domnul Valeriu Guma:

Pai, vedeti, eu de aceea vreau sa specificam...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, va explic

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

trebuie inteles foarte clar, tot ce a intrat in zona ca bunuri, ori ca acele materiale de constructii la care faceti referinta dumneavoastra, a fost trecut pe registrul respectiv, a fost inregistrat ca bunuri care au intrat in zona si ele fac parte din bunurile si din activele la care faceti referinta.

Deci, aici trebuie sa interpretam lucrurile foarte clar, scris intr-un limbaj economic foarte clar.

 

Domnul Valeriu Guma

Domnule presedinte,

Vreti sa spuneti ca marfurile a caror destinatie, sa spunem asa, a fost schimbata, din marfurile astea, din beton, armatura etc. s-a facut o cladire Atunci nu mai este pe evidenta contabila, asa cum spuneti chiar dumneavoastra. Intelegeti?

 

Domnul Marian Lupu:

Cum au intrat aceste bunuri fara a fi incluse pe evidenta contabila?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, dar pe urma ele nu mai sint in evidenta contabila ca beton.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Valeriu Guma:

Intelegeti, este un depozit sau un produs, este o cladire finisata, deja s-a schimbat destinatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi

Domnul Valeriu Guma:

Si, astazi, zona libera se lichideaza, dar cladirea ramine, marfa pe bilant nu este, dar este cladire. Atunci cum facem, cum procedam?

 

Domnul Marian Lupu:

Autorii?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Viorel Melnic viceministru al economiei si comertului:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa fac o corectare in aceasta disputa. Deci, conform legislatiei cu privire la zonele libere, nr.440, legile speciale, este un concept foarte clar care se numeste consum final in zona. Altfel spus, materialele de constructie, care sint incluse sau introduse in zonele libere, cum ati specificat dumneavoastra in exemplu, cele care servesc la constructia unor cladiri, ele se consuma in final in zona.

Deci, ele nu se mai regasesc in produsul finit, care va ramine ulterior, care se numeste cladire. Prin consecinta, acest proiect de lege nu se refera la cladiri, el vorbeste clar, si domnul Bondarciuc a specificat corect, el vorbeste despre marfurile care ramin in zona si care, fizic, vor fi trecute in alt regim vamal, sub doua categorii, acelea care sint la valoarea initiala si acelea care sint trecute la valoarea reziduala.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, domnule viceministru.

Si atunci ce facem cu cladirile?

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule deputat,

Cladirea ramine.

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine. Cel caruia ii ramine, de ce sa nu plateasca taxele? Normal, pe valoarea lor reziduala si, cum este scris aici, cladirile de asemenea intra in activele materiale pe termen lung, nu-i asa?

 

Domnul Viorel Melnic:

Conceptual, dumneavoastra aveti dreptate, daca aceasta ar fi o schema. Insa trebuie stiut faptul ca aceste cladiri au fost construite in zona pe timpul in care rezidentii beneficiau de facilitati.

 

Domnul Valeriu Guma:

S-au folosit de facilitati.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, sint investitii care au fost realizate in teritoriul zonelor cu facilitatile respective.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule viceministru,

Bine. Se lichideaza zona, aici nu este nimic de facut, caci trebuie stipulat clar ca si cladirile care sint...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Propunerea.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da. Propun sa fie inclus adaugator in proiectul de lege nu marfuri utilizate, dar sa fie clar stipulat, activele materiale pe termen lung, unde intra si cladiri, si marfa, si pentru toate astea sa fie platite taxele la valoarea lor reziduala.

Domnul Viorel Melnic:

Domnule Guma,

Dar cladirile n-au fost introduse in zona libera.

 

Domnul Valeriu Guma:

Cum asa? Materialele, cu care au fost construite.

 

Domnul Viorel Melnic:

Materialele au fost consumate.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Materialele care au fost consumate definitiv, materialele acestea...

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu-i adevarat.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu voi supune votului aceasta propunere. Deci, ii dau citire.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu inteleg pozitia fractiunii majoritare, caci s-a propus ceva ca sa imbunatatim bugetul statului, sa aducem bani la buget

 

Domnul Marian Lupu:

Mai calm.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar nu sa cream facilitati.

Domnule presedinte,

Si vreau, in final, sa-mi spuneti, exista avizul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei la proiectul acesta de lege?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Este.

 

Domnul Valeriu Guma:

Cu siguranta ca este.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, inainte de a supune votului, vreau sa va dau citire

Domnule Filat si colegii,

Daca nu aveti chef de sedinta o intrerupem si mergem, ne cautam de treburile noastre, nu? Sau lucram?

Dau citire ultimelor doua fraze din articolul 12: Stocurile de marfuri aflate in depozitare se plaseaza la valoarea lor initiala, iar marfurile utilizate (activele materiale pe termen lung) la valoarea lor reziduala..

Deci, eu vreau sa aud foarte clar, care este propunerea pe care trebuie sa o supun votului. Ce trebuie sa apara in text?

Domnule Guma,

Concret, fara multa filosofie, concret de tot.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Ca sa formulez corect, ma refer nu numai la marfurile utilizate, dar si la bunurile care au aparut in rezultatul activitatii acestei zone, cladiri obtinute in activitatea zonei.

Domnule Presedinte,

Adica, pina la urma, in contabilitate, cind vorbim despre cladiri

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma, nu-mi explicati mie

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu inteleg. Atunci vad asa.

 

Domnul Marian Lupu:

Formula concreta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Activele materiale pe termen lung si marfurile.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai da, aici este scris.

 

Domnul Valeriu Guma:

Sa nu fie activele materiale in paranteza, dar sa fie activele materiale pe termen lung.

 

Domnul Marian Lupu:

Ia cititi-o, iar marfurile utilizate

 

Domnul Valeriu Guma:

Si plus marfurile utilizate.

 

Domnul Marian Lupu:

In paranteza, activele materiale pe termen lung , cum scrie in lege.

 

Domnul Valeriu Guma:

Scoateti parantezele, puneti virgula.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am raportat decizia comisei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, am inteles.

Stimati colegi,

Cine este pentru propunerea de a scoate parantezele si a pune virgula, rog sa voteze. (Rumoare in sala.) Eu vorbesc serios, sintem in procedura de vot. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.3 10 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi pentru aceasta propunere, care nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata. Deci, ramine paranteza.

Stimati colegi,

Acum, supun votului proiectul de Lege nr.4755 pe ansamblu, in lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de lege in lectura a doua, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 5 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.4755 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Sintem la ora 13.50, incepem Ora intrebarilor si interpelarilor. Dar vreau sa fac un anunt. Comisiile permanente au inaintat propunerile respective pentru ordinea de zi a plenului Parlamentului acoperind perioada 29 martie 6 aprilie. Eu am sa rog imediat, dupa ce incheiem sedinta plenului Parlamentului, ma refer la etapa post-intrebari, interpelari, etapa post-declaratii, in biroul 306, va rog sa ne convocam in Biroul permanent si ii invit pe presedintii comisiilor care au inaintat propuneri pentru ordinea de zi.

In modul acesta sa fim pregatiti pentru ziua de miine, pentru dezbaterea proiectului ordinii de zi.

Acum il invit la tribuna centrala pe domnul Liviu Vovc, sef al Directiei generale sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii, pentru a oferi un raspuns la intrebarea colegului nostru, deputatului Ivan Banari, cu privire la deservirea bolnavilor netransportabili la domiciliu. Va rog.

 

Domnul Liviu Vovc sef al Directiei generale sanatate din cadrul
Ministerului Sanatatii:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Conform interpelarii parvenite catre Ministerul Sanatatii al Republicii Moldova, va comunic ca asistenta medicala la domiciliu este parte componenta a asistentei medicale primare si este contractata dupa principiul unic pe intreg teritoriul Republicii Moldova.

In scopul asigurarii accesului persoanelor netransportabile la asistenta medicala sint organizate vizite la domiciliu a medicilor de familie si a echipei sale, la necesitate chiar si a medicilor de specialitate ingusta. Conform prevederilor Programului Unic, persoanele asigurate, inclusiv persoanele netransportabile, beneficiaza de tratament integral compensat la domiciliu deocamdata in cazul a
21 maladii cu diagnosticul confirmat, conform indicatiilor medicale, cu
104 medicamente denumiri comune internationale.

Am zis: deocamdata, deoarece Programul Unic al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala se aproba in fiecare an si depinde de fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

De asemenea, pentru tratament in conditii de ambulator, inclusiv la domiciliu, de catre medicul de familie se prescriu partial compensate 27 de medicamente, denumiri comune internationale, care constituie 202 denumiri comerciale ale medicamentelor inregistrate, utilizate in tratamentul de sustinere a maladiilor cardiovasculare, maladiilor aparatului digestiv, maladiilor de sistem si a aparatului respirator.

In anul 2007 pentru asistenta medicala primara sint alocate 567,7 milioane de lei, comparativ cu 446,2 in anul precedent. Inclusiv 63,7 milioane de lei si
80,9 milioane de lei pentru tratamentul partial compensat in conditii de ambulator si pentru tratament in cabinetele de proceduri si in stationarele de zi la domiciliu.

De mentionat ca finantarea institutiilor medico-sanitare publice pe intreg teritoriul republicii din fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala se efectueaza ritmic, conform prevederilor contractuale. In momentul de fata, in cadrul Ministerului Sanatatii se elaboreaza un sir de documente, in baza caror se va desfasura in continuare asistenta medicala la domiciliu a persoanelor netransportabile si persoanelor care au nevoie de aceasta asistenta.

Asistenta medicala la domiciliu este permanent in atentia Ministerului Sanatatii si permanent se asculta in cadrul sedintelor Colegiului Ministerului Sanatatii.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Vovc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimate domnule raportor,

Va multumesc pentru informatie, eu am primit-o si in scris.

Vreau sa va spun ca aceasta interpelare a aparut datorita faptului ca, aflindu-ma la intilniri cu alegatorii, mi s-a comunicat ca pina in luna februarie curent nu
s-a efectuat acest serviciu medical la domiciliu din cauza ca nu era semnat un ordin pe minister si nu erau distribuite sursele alocate pentru aceste actiuni. Deci, spuneti, va rog, este acum acest ordin? Au ajuns aceste surse la destinatari, adica in raioane?

 

Domnul Liviu Vovc:

Domnule deputat,

Ordinul respectiv comun al Ministerului Sanatatii si al Companiei Nationale de Asigurari in Medicina este din 29 decembrie 2006 cu nr.549/291.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Liviu Vovc:

Si sursele financiare au fost transferate.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult, domnule Vovc.

Sinteti liber.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare o adresez Procuraturii Republicii Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Primariei municipiului Chisinau.

Am primit o plingere colectiva, pe care o depun Secretariatului, de la citiva fosti si actuali colaboratori ai Directiei generale locativ-comunale si amenajare a Primariei municipiului Chisinau, unde descriu situatia tensionata in aceasta institutie, creata de catre seful directiei Solcan Mihail.

Petitionarii spun ca domnul Solcan se poarta grosolan cu subalternii, metoda folosita pentru a sterge urmele actiunilor corupte ce au luat amploare in perioada aflarii acestuia la conducere.

Petitionarii imi solicita verificarea legalitatii activitatii Directiei in privinta tenderelor, la care participa doar firme inregistrate pe persoane din anturajul sau dintre rudele sefului Directiei. Si in Directia respectiva activeaza, precum spun petitionarii, rudele lui Solcan.

Solicit Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, precum si Primariei municipiului Chisinau sa verifice cele expuse si sa-mi comunice rezultatele conform legii.

Procuraturii Generale ii solicit, de asemenea, sa verifice legalitatea deciziei ce mi-a fost semnalata de colectivul Directiei municipale pentru protectia copilului, cu sediul pe strada Vlahuta nr.3, privind destituirea in consiliul municipal Chisinau din data de 15 martie 2007 a directoarei Svetlana Chifu.

Pe parcursul anilor, spun petitionarii, doamna nu a avut nici o avertizare sau incalcare a Codului muncii. Gratie calitatilor profesionale a reusit sa stabileasca parteneriate cu diverse organisme nationale si internationale, sa extinda serviciul de protectie sociala a copilului.

Semnatarii mai scriu ca decizia nu are baza juridica si nici temeiuri prevazute de legislatia in vigoare. Rezultatul verificarii rog sa-mi fie trimis mie si petitionarilor, a caror plingere o anexez interpelarii.

A doua interpelare este adresata tot Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Cetateanul Vilcu Mihail cere ajutor in rezolvarea cazului penal pe dosarul 2006510097 din 27 iunie 2006, intentat de Centrul de Combatere a Traficului al MAI privind actiunile nelegale ce tin de Agentia de Turism Etolix Prim SRL.

Petitionarul sustine ca, prin persoana doamnei Vera Ivanova, a platit firmei suma de 3500 de euro si a incheiat un contract, in care firma se obliga sa-i organizeze intrarea legala in spatiul european cu actele corespunzatoare, cu bilet de avion dus-intors, cu asigurare medicala si altele.

Dupa ce firma a incasat banii, dumnealui s-a ales numai cu promisiuni, iar firma continuie sa lucreze nerestituindu-i banii incasati. Rog cercetarea cazului, verificarea legalitatii functionarii Agentiei de Turism Etolix prim SRL. Rezultatele verificarii sa-mi fie transmise mie si petitionarului.

Trebuie sa spun ca aceasta interpelare denota mai curind un fenomen in Republica Moldova. De aceea, solicit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei date statistice privind activitatea desfasurata de Centru in privinta stoparii acestui fenomen de incheiere a unor contracte cu oamenii si apoi de debarcare, de insusire nelegala a banilor fara nici o raspundere. Anexez acestei interpelari verbale copia scrisorii petitionarilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Aflindu-ma luna trecuta in satul Pererita, raionul Briceni la o intilnire cu alegatorii, un grup de cetateni m-au rugat sa aflu despre legitimitatea exploatarii carierei de nisip si argila, care se afla pe teritoriul Primariei Pererita, in preajma albiei riului Prut.

Prima parte a interpelarii mele este adresata domnului ministru al ecologiei si resurselor naturale Constantin Mihailescu.

Domnule ministru,

Va rog, sa examinati legitimitatea exploatarii carierii de nisip, care se afla pe teritoriul primariei Pererita, raionul Briceni.

A doua parte a interpelarii este adresata domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea.

Domnule Procuror General,

V-as ruga sa examinati legitimitatea hotaririi consiliului raional Briceni referitor la extragerea, cred eu, abuziva a argilei din cariera sus-mentionata. Si care sint platile efectuate catre buget dupa extragerile respective? Raspunsurile le solicit in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

O interpelare adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, prin care ii cer o nota informativa referitor la utilizarea sumei de un milion de lei pentru efectuarea unor deplasari peste hotare. Ma refer la hotaririle de Guvern nr.1533 si nr.1569 din 7 si 11 decembrie. Banii respectivi au fost utilizati din Fondul de rezerva al Guvernului. Si as vrea sa-l rog pe domnul Prim-ministru sa-mi explice din ce cauza a hotarit ca acest fond poate fi utilizat in aceste scopuri? Si, la fel, sa explice, de ce deplasarile anterioare au fost, totusi, triplu mai ieftine decit in acest caz?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea mea ar avea mai multe... ar fi expediata in mai multe adrese si anume: Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Inspectoratului Fiscal de Stat.

Este vorba despre instrainarea unui imobil de pe strada Mitropolitul Varlaam nr.80, care este parte din patrimoniul Filarmonicii de Stat. Acest imobil a fost vindut unei oarecare firme Columbus, director Vladimir Parnov. Daca e asa, solicit raspuns la urmatoarele intrebari si anume.

Cine a vindut acest imobil, cine a permis aceasta vinzare, odata ce acest imobil fusese retrocedat Filarmonicii? Solicit, de asemenea, o copie de pe contractul de vinzarecumparare. De ce tace in acest caz Ministerul Culturii si nu ia nici o atitudine, cum s-a putut efectua vinzarea unui atare imobil la pretul de doar 650 mii de lei, chiar in centrul capitalei Moldovei?

A doua interpelare o expediez Guvernului Republicii Moldova, dat fiind faptul ca in adresa mea a parvenit o plingere a lucratorilor din conducerea unei societati agricole si anume Capcismea Agro din satul Step-Soci, raionul Orhei.

Fostul lider al acestei societati, care, initial, era entuziasmat de situatia pe care o putea asigura membrilor asociati, astazi este disperat de situatia in care s-a pomenit si, practic, nu gaseste nici o solutie.

Vorba e ca din roada anului 1998 Fabrica de Zahar din Ghindesti, Floresti a achizitionat 210 tone de sfecla de zahar de la Cismea Agro si nici pina astazi beneficiarii nu se pot bucura de munca lor. Fabrica de Zahar Ghindesti a restituit datoriile partial, raminind datoare cu plata pentru 24,600 tone sfecla de zahar,
13 mii 55, 13,55 tone maliasa, 221 ton borhota.

Judecatoria Economica a dat cistig de cauza societatii agricole, dar pina astazi executarea ei nu a avut loc. Mai mult ca atit, conducerea Fabricii de Zahar din Ghindesti promite ca va achita datoria conform unui rind instituit in aceasta ordine de idei. De aceea, as solicita o informatie privind date despre acest rind format, cite persoane juridice ori fizice sint inscrisi in acest rind si cit timp vor astepta beneficiarii sa-si ridice ceea ce le apartine.

Care este situatia la aceasta fabrica de zahar, cine este acel care se straduie s-o puna la pamint si daca este in vinzare... acei care stau la coada pentru a-si primi bunurile sint de acord sa li se restituie datoria si sub forma de bunuri, nu este neaparat nevoie sub forma de bani chesi.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Asta toamna, foarte multi cetateni de ai nostri, proprietari de terenuri agricole, viticultori, au vindut la preturi derizorii strugurii mai multor agenti economici.

Si foarte multi din acesti agenti economici nu si-au facut, nu si-au onorat datorii fata de acesti cetateni. Adica nu au achitat pretul de achizitie al strugurilor. Asa cum s-a intimplat, de pilda, in raionul Nisporeni in satul Iurceni, un grup de oameni de acolo ne sesizeaza prin documente doveditoare asupra acestor fapte, ca au vindut strugurii Intreprinderii Nisviness-group SRL cu sediul in Nisporeni.

Ii solicit Guvernului si Procurorului General sa investigheze acest fapt si sa apere drepturile acestor cetateni. Iar suplimentar Guvernului ii solicit si o informatie ampla asupra numarului de cetateni care au vindut strugurii asta toamna, asupra cantitatii de struguri care a fost colectata de la populatie si gradul de achitare a agentilor economici a pretului de achizitie a acestor struguri cetatenilor care au facut acest lucru in conditii absolut dezavantajoase pentru ei.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

In sedinta de joia trecuta am adresat o interpelare Guvernului, caruia i-am solicit un raspuns in scris si se referea aceasta interpelare inclusiv la programul de gazificare, lasat pe spatele pensionarilor, invalizilor, fostilor represati, participanti la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil si altor categorii care ar putea beneficia si de credite preferentiale de la Guvern pentru anumite cazuri, dar nelegate de gazificare.

Guvernul, prin intermediul Bancii de Economii, face tot posibilul ca sa stopeze eliberarea creditelor preferentiale prin invocarea diferitelor motive. Unul din motive ar fi ca pensia nu permite posibilitatea de a achita partea creditului in timp de 5 ani, in marea majoritate 250 de lei lunar din 25 de mii acordati pentru reparatia caselor.

Nu accepta Banca de Economii si Imprumut, Banca de Economii garantia unei terte persoane pentru achitarea creditului sau prelungirea termenului de rambursare ca acei nominalizati sa poata beneficia de ajutorul Guvernului. Dar cind este vorba de gazificare nu-i intreaba nimeni de unde iau zeci de mii de lei care trebuie platiti concomitent. Cit de legitim este actul de jecmanire a celor cu pensii atit de mici. Dar in raspunsul primit de la Guvern se arata ca intrebarea creditelor preferentiale si gazificarea nu tin una de alta.

Ba, da. Si intr-un caz, si in altul este vorba de achitarea unor sume de bani de unele si aceleasi persoane.

Vin cu o intrebare mai ampla si solicit ca Guvernul sa vina joia viitoare in sedinta Parlamentului cu o informatie veridica privitor la numarul de cereri pentru credite preferentiale aflate in lucru la bancile de economii cu termenul mai mare de 3 luni. Care este dreptul bancilor de a mai cere alte acte costisitoare dupa ce consiliul de nivelul respectiv a luat decizia clara, dar, pina la urma, dupa ce cheltuie pentru actele respective citeva sute de lei, li se refuza creditul in mare parte, pentru ca legea nu permite sa li se retina mai mult de jumatate din pensie si atunci nu li se acorda deloc creditul.

Sa auda cetatenii la citi li s-a refuzat creditul si din ce motive, in special din motivul ca e mica pensia. Care sint motivele de taraganare? S-a trecut la examinarea deciziilor in citeva banci teritoriale, ce-i face pe cetateni sa se deplaseze, sa telefoneze, e clar ca Guvernul se camufleaza.

Daca legea permite ca si bancile comerciale sa acorde credite preferentiale, de ce doar Banca de Economii le acorda?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma. In adresa Fractiunii Partidului Democrat a parvenit o plingere din partea unui grup de parinti, ai caror copii au participat la Concursul republican al tinerilor pianisti, organizat pe data de 17 martie 2007 in orasul Chisinau de catre Ministerul Culturii si Turismului.

La concursul nominalizat au participat 97 de copii, a caror lista a fost intocmita la data de 1 martie curent. Potrivit regulamentului de desfasurare a concursului, fiecare participant prezinta cite 4 piese instrumentale, timpul cumulativ care este in medie pina la 15 minute. Pentru a se putea asigura concurentilor o participare in conditii egale, organizatorii urmau sa intruneasca acesti copii in trei grupe a cite 35 de participanti pentru o singura zi.

In realitate, acest concurs s-a desfasurat incepind cu ora 9.00 si pina la miezul noptii. Astfel, s-a produs o maltratare in adevaratul sens al cuvintului, cind copiii de 1012 ani au asteptat flaminzi si in conditii antisanitare sau chiar treziti din somn de pe bancile reci, ca sa evolueze la miezul noptii.

Pornind de la cele expuse, solicit domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma sa efectueze un control asupra problemelor invocate si sa prezinte informatia asupra urmatoarelor. Cine a permis organizatorilor concursului sa incalce toate normele morale de etica si pedagogice, care, in loc sa organizeze o sarbatoare de vis pentru aceste tinere talente, a organizat un cosmar adevarat care isi va lasa amprenta pe intreaga durata a vietii acestor copii.

Doi. Sa se expuna asupra valabilitatii acestui concurs drept, daca el este unul corect si ce urmeaza sa se intreprinda pentru viitor. Si nu in ultimul rind cer ca sa fie facuta publica lista celor vinovati de aceasta situatie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Adresez o interpelare Guvernului Republicii Moldova.

Deoarece legislatia in vigoare nu prevedea sub nici un aspect instrainarea fortata si privatizarea proprietatilor unitatilor administrativ-teritoriale, Guvernul Republicii Moldova, prin Hotarirea nr.1202 din 8 noiembrie 2001, a jefuit comunitatile locale de circa 100 de obiective acvatice, inclusiv 11 asemenea obiective au fost luate de la unele primarii din raionul Ungheni si transmise Societatii pe Actiuni Piscicultorul din partea locului, care este o intreprindere privata.

Curtea Constitutionala, prin Hotarirea nr.17 din 5 august 2004, a declarat drept neconstitutionala Hotarirea Guvernului nr.1202. Mai tirziu, la 4 august, de fapt, cu o zi inainte de a pronunta Curtea Constitutionala aceasta hotarire, Guvernul a adoptat o alta Hotarire, nr.959, conform careia cele peste 100 de obiective acvatice, inclusiv 3 din primaria Petresti, raionul Ungheni, sint declarate drept proprietate publica de stat, desi ultimele nu corespund cerintelor stipulate la articolul 2, cu semnul 2, din Codul apelor si nu prezinta obiective de interes national.

La 21 aprilie 2005, prin Hotarirea nr.12, Curtea Constitutionala a declarat si aceasta Hotarire nr.959 a Guvernului drept neconstitutionala si o serie de alte acte normative, care facilitau instrainarea fortata si nelegitima a proprietatii publice a unitatilor teritorial-administrative.

Cu toate acestea, pina in prezent, nici Guvernul, nici alte autoritati publice centrale, nici subdiviziunile acestora in teritoriu nu s-au conformat hotaririlor Curtii Constitutionale, enuntate mai sus.

Am doua intrebari. De ce, pina in prezent, Guvernul si organele lui ierarhic inferioare nu si-au abrogat actele ilegale, ignorind astfel aceasta hotarire a Curtii Constitutionale?

Si doi. De ce Guvernul, prin incalcarea articolului 46 din Constitutia Republicii Moldova, a transmis abuziv 11 obiective acvatice din raionul Ungheni Societatii pe Actiuni Piscicultorul, ultima fiind o intreprindere privata, protejata de ex-presedintele comisiei parlamentare respective, Ion Filimon, la insistenta caruia au fost elaborate cele doua hotariri de Guvern, declarate neconstitutionale? Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare o adresez Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si ea se refera la plingerea unui grup numeros de locuitori ai satului Recea, raionul Riscani, in numar de 90 de persoane, care mi-au adresat o petitie, prin care incearca sa demonstreze ca, in procesul de repartizare a cotelor valorice in cadrul acestei comune, s-au produs mai multe abuzuri din partea acelora care sint investiti cu dreptul de a decide.

Solicit celor doua institutii vizate sa ia act de aceasta sesizare si sa identifice modul de gestionare a activitatii agentului economic din raza acestui sat si identificarea acelor ilegalitati si abuzuri comise in procesul acestei gestionari, care au condus la acumularea unei sume enorme de datorii si care acum se lichideaza prin intermediul vinderii acestor imobile, acestor bunuri pentru achitarea datoriilor istorice. In urma acestui demers, rog sa fiu informat in varianta scrisa.

A doua interpelare o adresez, de asemenea, Procuraturii Generale a Republicii Moldova si ea vizeaza modul de gestionare a procesului de gazificare a comunei Larga, raionul Briceni. In sedinta trecuta m-am referit la acest subiect. Din pacate, raspunsul, care mi-a parvenit in urma acestei interpelari, semnat de vicedirectorul general al Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului Republicii Moldova, domnul Anatolie Izbinda, raspunsul este unul evaziv si neconcludent.

Deoarece aici se face referire la sumele de 16 mii de lei, cheltuieli pe care le-au suportat locuitorii comunei Larga in procesul gazificarii, dar cifrele sint cu totul altele. Unele persoane din raza acestei localitati au achitat sume exorbitante, care se ridica pina la 27 mii de lei.

Prin urmare, cifrele cu care opereaza responsabilii din cadrul acestei agentii sint deformate si nu reflecta realitatea. De aceea, insist sa se realizeze o investigare exacta, obiectiva si sa fie identificate toate acele abuzuri care s-au produs in procesul de colectare a banilor si in procesul gazificarii in raza acestei comune.

Mai ales ca mai multe persoane mi s-au adresat cu plingeri, care au demonstrat cu argumente ca, in urma achitarii in repetate rinduri a taxelor care le-au fost solicitate, n-au primit in schimb bonuri de plata. Prin urmare, nu au dovada achitarii acestor tarife, o dovada concludenta a abuzurilor si a nerespectarii legislatiei in vigoare. Solicit raspunsul, de asemenea, in versiunea scrisa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

O interpelare catre domnul ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun.

In sedintele anterioare, am adresat in mod repetat interpelari cu privire la soarta Catedrei de limba si literatura spaniola si italiana de la Universitatea de Stat din Moldova in conditiile neinmatricularii in anul 2006-2007 a studentilor la respectivele specialitati.

Domnule ministru,

Raspunsurile pe care le primesc de la dumneavoastra nu elucideaza aceasta situatie. In unul din raspunsuri dumneavoastra sustineti lipsa ofertei pe piata muncii in Republica Moldova pentru specialistii de limba spaniola si italiana.

In acelasi timp, tot dumneavoastra mentionati, in acelasi raspuns, citez: Din anul curent de studii Universitatea Pedagogica de Stat Ion Creanga a initiat formarea in domeniul limbii spaniole. Care sint rationamentele unei atare actiuni, cind la Universitatea de Stat din Moldova, cu traditii de predare si de formare a specialistilor pentru limba si literatura spaniola, nu se inmatriculeaza studenti, in acelasi an initiindu-se formarea la o alta institutie de invatamint superior?

Si a doua intrebare, tot catre dumneavoastra, o repet din nou: care va fi soarta Catedrei de limba si literatura spaniola si italiana a Universitatii de Stat din Moldova? Or, din raspunsul pe care mi-l dati reiese ca decizia privind infiintarea sau lichidarea unei catedre apartine, in principiu, institutiei de invatamint superior. Rezulta ca, intr-o buna zi, ea ar putea fi lichidata si dumneavoastra, domnule ministru, si mult stimatul Minister al Educatiei si Tineretului din Republica Moldova, va sustine si in continuare ca decizia apartine, in principiu, institutiei. Solicit raspunsul in scris.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Prima interpelare o adresez ministrului justitiei Republicii Moldova, domnului Vitalie Pirlog.

Recent, am fost sesizata printr-o petitie de catre cetateana Parascovia Batcu, domiciliata in satul Cruglic, raionul Criuleni, ca este lezata in dreptul ei de proprietar privat asupra cotei de teren echivalent, primita ca mostenire de la mama sa. Organele administratiei publice locale, in sarcina carora cade executarea deciziei de judecata, care confirma dreptul asupra terenului respectiv, refuza respectarea solutiei emise de justitie. Avind in vedere cele mentionate, precum si actele probante, pe care le voi alatura, va rog, domnule ministru, sa dispuneti examinarea acestui caz in vederea apararii dreptului fundamental la proprietate al petitionarei.

A doua interpelare o adresez Procurorului General.

Stimate domnule Procuror General,

Va informez asupra unei incalcari grave a legislatiei Republicii Moldova din partea a doi consilieri locali, Zinaida Mirca si Vasile Balutel din satul Cruglic, raionul Criuleni. Zinaida Mirca mai detine functia de contabil si pe cea de responsabil de activitatea cu persoanele supuse serviciului militar in cadrul primariei, iar Vasile Balutel functia de specialist pentru problemele dezvoltarii social-economice a teritoriului, cumulind si functia de inginer cadastral.

Avind in vedere aceasta situatie de incompatibilitati evidente, va rog, domnule Procuror General, sa dispuneti, in regim de urgenta, examinarea legalitatii cumulului de functii la care m-am referit si declansarea tuturor procedurilor prescrise de lege pentru situatii similare.

La ambele interpelari astept informatie in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Adresez aceasta interpelare Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova. Pe parcursul acestei luni, la doua misiuni diplomatice occidentale din Chisinau, mai exact in sediul unei ambasade si la resedinta unui ambasador, despre care anume misiuni diplomatice este vorba voi comunica in scris, s-au produs doua incidente foarte neplacute din punctul de vedere al protocolului diplomatic, mai ales ca protagonistii incidentelor in cauza au fost primele persoane ale Republicii Moldova.

In ambele cazuri era vorba de vizita primelor figuri ale puterii de la Chisinau la o ambasada si, respectiv, la resedinta unui ambasador.

Intr-un caz, paza care-l insotea pe unul din acesti demnitari a dat buzna in incinta ambasadei, care, conform dreptului international, este un spatiu asupra caruia nu se extinde suveranitatea Republicii Moldova.

Elanul lor a fost temperat doar de seful misiunii, care le-ar fi spus ca in incinta ambasadei tara sa este responsabila de siguranta vizitatorilor, fie ei si de cel mai inalt nivel.

In al doilea caz, tot paza a dat buzna in resedinta unui ambasador, pentru a verifica localul, inainte de vizita sefului lor. In mediile diplomatice din Chisinau cele doua incidente au stirnit stupefactie, transformindu-se in anecdote despre performantele protocolului moldovenesc si despre frica primelor persoane ale Republicii Moldova de a nu fi asasinate de sefii misiunilor diplomatice occidentale.

Situatia ar fi fost jenanta in orice caz, dar in cazul de fata este vorba si de un aspect politic, intrucit cele doua misiuni diplomatice apartin unora dintre cele mai importante tari ale lumii.

Vreau sa stiu, daca Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene cunoaste despre aceste practici iesite din comun ale oficialilor moldoveni si daca a incercat sa tempereze zelul serviciului de paza al celor doi demnitari.

Astept raspunsul in scris.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Vad ca nu se mai inregistreaza alte solicitari. Trecem la urmatorul subiect declaratii. Primul este inscris domnul Serafim Urechean. Poftim.

Imi cer iertare, eu ma uitam la luarile de cuvint. De aceea, urmeaza doamna Cusnir, pe urma domnul Balan, pe urma domnul Filat. Este o doamna, deci trebuie sa cedati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Onorat prezidiu,

Stimati colegi si stimati cetateni ai Republicii Moldova,

Vin in fata dumneavoastra sa va aduc apelul participantilor la congresul VI extraordinar al Uniunii enologilor din Republica Moldova, din 17 martie curent.

Plantatiile vinicole, ocupind doar 7 la suta din structura terenurilor agricole ale tarii, asigura obtinerea a circa 30 la suta din volumul productiei agroindustriale. Dintre ramurile economiei nationale, viticulturii si vinificatiei le revin cele mai mari defalcari la Bugetul de stat. Volumul productiei vinicole si a bauturilor alcoolice, in preturi medii, in anul 2005, a atins cifra de 4,7 miliarde de lei.

Activitatea intreprinderilor vinicole a fost orientata cu preponderenta la export. In anul 2005, volumul exportului a fost de peste 300 de milioane de dolari americani, iar ponderea exportului productiei vinicole a fost de circa 30 la suta din exportul total al marfurilor din Republica Moldova.

Importanta sociala a ramurii vitivinicole consta in antrenarea in cimpul muncii a circa 40% din populatia activa, mai cu seama din sectorul rural. Totodata, mentionam ca evenimentele ce au avut loc in ultimul timp au influentat negativ filiera vitivinicola si situatia creata in prezent este considerata de catre enologi si specialisti ca alarmanta.

Ca urmare a stoparii exportului de productie vinicola catre Federatia Rusa, pe linga industria vinicola, intr-o situatie economica dificila se afla si alte ramuri afiliate, cum sint: producerea strugurilor, producerea ambalajului de sticle, tipografiile, unitatile de transport si calea ferata, intreprinderile de constructii, de utilaj tehnologic si altele.

Din cauza stoparii activitatii mai multor intreprinderi vinicole, a devenit dificila rambursarea creditelor acordate agentilor economici, au crescut sumele penalitatilor, amenzilor si dobinzilor, datorita neachitarii in termen a creditelor acordate de catre bancile comerciale.

Situatia, in prezent, s-a agravat si mai mult din cauza introducerii interdictiilor la exportul vinurilor in materie prima, in vrac. Este extrem de complicata procedura de procurare a marcilor, a productiei de marcare a productiei finite cu marci comerciale de stat, precum si certificarea ei.

Stoparea exportului vinului in vrac nu numai ca agraveaza relatiile dintre producatorii de strugurii si intreprinderile vinicole, dar conduce si la pierderea pietelor traditionale de desfacere a productiei vinicole, si asa destul de fragila din cauza embargoului introdus de Federatia Rusa.

Exemplu poate servi pierderea pietei de vinuri din Belarus, care a sistat importul vinurilor moldovenesti imbuteliate. Interdictiile la exportul de vinuri in vrac se va reflecta negativ si asupra demararii lucrarilor de primavara in plantatiile de vita-de-vie si va avea o rezonanta nefasta asupra sezonului 2007, cind intreprinderile prelucratoare, dispunind de stocuri de vinuri materie prima, nu vor mai purcede la achizitionarea strugurilor din recolta anului 2007.

Aceasta va afecta, la rindul sau, foarte grav si activitatea colegilor din viticultura. Ca urmare a situatiei dificile, create in ramura vitivinicola, in ultimul timp, majoritatea intreprinderilor vinicole functioneaza intr-un ritm scazut, iar unele dintre ele, in momentul de fata, nu mai activeaza.

Regretabil este faptul ca multi enologi, avind o practica bogata in domeniu, sint nevoiti sa paraseasca intreprinderile vinicole si sa-si caute loc de munca in Federatia Rusa, Ucraina, Romania si alte tari. O consecinta a situatiei de criza cu care se confrunta ramura vitivinicola este faptul ca in pericol se afla nu numai existenta intreprinderilor vinicole, dar si pierderea potentialului uman, profesional al industriei vinicole.

Participantii la congres, reprezentanti ai ramurii vitivinicole din Republica Moldova, impartasind cursul ramurii vitivinicole a tarii spre economia de piata si integrare mondiala, orientata intii de toate spre satisfacerea consumatorului, luind in considerare tendintele dificile din evolutia actuala a filierei vitivinicole, care se manifesta la nivel de producere si consumare a vinului, structurilor industriale si comerciale, modului de interventie a statului, fiind adinc convinsi ca sectorul vitivinicol al tarii este nu numai un factor al bunastarii noastre economice si patrimoniului cultural, dar si o avutie a intregii civilizatii, vine cu acest apel catre conducerea Republicii Moldova, de a accepta Uniunea enologilor ca organizatie profesionista reprezentativa a ramurii vitivinicole, in calitate de mediator competent intre profesie si instantele economico-administrative si de pregatire a specialistilor, de diminuare a presiunii organelor statale asupra ramurii vitivinicole

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut, doamna Valentina.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cu transmiterea unor functii organizatiilor profesioniste, inclusiv Uniunii enologilor. De a crea conditii favorabile pentru toate nivelurile de pregatire profesionala a enologilor, de a implica Uniunea enologilor in calitate de expert in desfasurarea concursurilor nationale pentru finantarea proiectelor institutionale, de a crea un suport financiar la nivel de stat pentru finantarea editarii manualelor, de a considera oportuna implicarea conducerii de virf a republicii in ameliorarea situatiei grave create in sectorul vitivinicol, prin anularea interdictiilor introduse la exportul in vrac, simplificarea procedurilor de certificare a productiei vinicole si marcare cu marci comerciale de stat, ducerea tratativelor cu Uniunea Europeana privind obtinerea cotelor de import pentru vinurile moldovenesti

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Timpul a expirat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In conditii preferentiale, majorarea considerabila a accizelor la votca si bauturi spirtoase, fapt ce a contribuit la majorarea preturilor pe piata interna, respectarea principiului de comert liber al productiei vinicole, stabilit de Organizatia Mondiala a Comertului, din care face parte si Republica Moldova.

Din pacate, mai este putin, dar, daca nu

 

Doamna Maria Postoico:

Nu putem sa depasim termenul , fiindca ceilalti colegi asteapta. Eu va rog

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, daca avem o asemenea atitudine fata de o uniune atit de mare, va multumesc si de atit.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Vasile Balan.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Actualmente, Moldova se confrunta cu cresterea fluxului de cetateni straini, care sosesc in tara cu diferite scopuri, atit legale, cit si ilegale. Iar influenta organelor publice centrale de specialitate asupra proceselor migrationiste si a problemelor legate de cetatenii straini este un domeniu nou de studiu si de activitate.

Consideram ca in domeniul respectiv nu au fost realizate prevederile actelor normative, si anume Hotarirea Parlamentului nr.1386-XV din 11.10.2002 privind aprobarea conceptiei politicii migrationale in Republica Moldova. Hotarirea Parlamentului nr.1590-XV din 26.12.2002 asupra rezultatului controlului executarii Legii cu privire la statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in Republica Moldova, Legea cu privire la migratiune, Hotaririle Guvernului nr.398 din 6.07.2001, 14, 15 din 19.12.2001 si nr.813 din 03.03.2003 adoptate pentru promovarea unei politici migrationale de stat unice si reglementarea raporturilor care apar in acest proces.

Intentia Guvernului de centralizare a competentelor, consolidare a si coordonare mai eficienta a efortului statutului in domeniul migratiei, prevazut in conceptia politicii migrationale, a avut deja o evolutie prin instituirea Departamentului Migratiune, in 7 august 2003, Biroului national migratiune, iar in prezent, Biroului migratie si azil in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care, spre regret, obtinind mai multe functii si atributii necesare realizarii politicii migrationale, nu a facut si nu face fata cerintelor, fapt care trebuie sa ne ingrijoreze pe noi toti.

Referitor la conceptia politicii migrationale a Republicii Moldova, promovarea si realizarea politicii migrationale presupunea crearea unei autoritati a administratiei publice centrale cu atribuirea a mai bine de 17 functii de coordonare si reglementare, intre care numai una este de competenta MAI - controlul asupra respectarii regimului de sedere in tara a cetatenilor straini.

Care a fost motivul trecerii acestor competente la MAI, este de neinteles. Astfel, problemele nesolutionate ca legislatia nationala imperfecta si contradictorie, lipsa unor norme clare si eficiente, dispersarea atributiilor catre mai multe institutii si lipsa conlucrarii, lipsa bazelor de date noi si a accesului la cele existente, lipsa mecanismului si fondului pentru expulzare, centrul de plasament temporar pentru straini, documentele de calatorie, pregatirea insuficienta a angajatilor ce activeaza in domeniul respectiv in prezent, cit si in viitorul apropiat.

In ultimul timp, in mai multe ministere si institutii se examineaza proiecte de lege noi cu privire la regimul strainilor, propuse de Ministerul Afacerilor Interne, care, in viziunea mai multor specialisti in domeniu este un act juridic crud, copiat din legea Romaniei, care nu este oportun conditiilor actuale din Moldova. MAI, in cazul de fata, tinde sa preia cit mai repede in miinile sale toate atributiile legate de straini.

Consideram ca graba, in cazul de fata, nu poate fi indreptatita. Astfel, in ultimul timp tot mai frecvent identificam cetateni straini, al caror numar poate fi chiar de sute si mii, in privinta carora sint aplicate neintemeiat interdictii intrare in Moldova, pentru comiterea unor contraventii administrative neinsemnate, si care sint stopati la hotarele tarii zeci de zile sau li se refuza eliberarea invitatiilor pentru a intra in tara.

Consideram ca, in cazurile respective, sint interpretate si aplicate incorect normele de drept, iar informatia referitor la restrictii este introdusa in bazele de date incorect, deoarece nu cade sub incidenta prevederilor articolului 9 din Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova, a articolului 15 din Legea cu privire la migratiune si a articolului 17 din Regulamentul privind eliberarea de invitatii cetatenilor straini si apatrizilor si altele.

Totodata, prevederile de la litera b), alineatul (2) al articolului 15 din Legea cu privire la migratiune pot fi aplicate numai in cazurile prevazute de Hotarirea Guvernului nr.376 din 06.06.95, regulile de sedere a cetatenilor straini si apatrizilor in Republica Moldova, si anume, cind strainilor li se reduce termenul de sedere printr-o decizie a MAI, care nu se aduce la cunostinta persoanelor si nu poate fi contestata.

Astfel, in majoritatea acestor cazuri, in privinta persoanelor nu se adopta nici o decizie, informatia despre restrictii nu li se aduce la cunostinta, iar dreptul acestora, oferit prin lege, este limitat.

O alta problema actuala este interzicerea accesului in tara pentru unii straini din partea angajatilor Serviciului Graniceri, care nu dispun de aceste atributii. Este vorba, mai cu seama de strainii din unele state, sositi pe Aeroportul Chisinau la invitatia persoanelor fizice sau juridice fara indicarea motivelor. Consideram ca aceste actiuni contravin normelor, deoarece au loc dupa procedura de examinare a cererilor cu privire la eliberarea invitatiilor, efectuata cu dificultate si tendentiozitate de catre acest serviciu.

In viziunea noastra, chiar si solutionarea unor cazuri specifice necesita a decurge intr-un mod civilizat, legal, cu excluderea abuzurilor sau depasirea atributiilor, fara a prejudicia material si moral partile implicate.

In prezent, situatia pentru cetatenii straini care solicita, de exemplu, sa fie documentati pentru sedere in vederea angajarii in munca s-a complicat si a devenit mai putin accesibila, deoarece strainul este obligat sa prezinte doua seturi de documente identice la doua institutii diferite, care sint examinate timp de o luna. Primind permisul de munca si adeverinta de emigrant si achitind niste taxe impunatoare, el depune documentele din nou la aceste birouri, unde este eliberat permisul de sedere contra unei taxe.

Astfel, in cel mai bun caz, procedura de documentare poate dura pina la doua luni, termen dupa care dorinta de a investi in economia Moldovei si a activa, in general, dispare.

Potrivit articolului 13, alineatul (3) din Legea cu privire la migratiune, numai Parlamentul, in virtutea unor cauze obiective, legate de asigurarea securitatii nationale, de mentinerea ordinii publice, ocrotirea sanatatii sau moralei publice, poate limita ori suspenda imigrarea, adica intrarea strainilor in tara.

In realitate, de problemele acestea se ocupa Consiliul Suprem de Securitate, care a adoptat si actualizeaza lista statelor cu risc sporit de emigratie. De exemplu, in Romania o asemenea lista exista, insa este publicata oficial si nu prezinta nici un secret.

Este laudabil faptul ca structurile statale se ingrijoreaza de securitatea statului in raport cu migrantii care vin la noi, dar aici apare o alta intrebare: daca noi avem grija de aceasta securitate cind ne uitam la cei care pleaca din Republica noastra. Si astazi, cele spuse de domnul viceministru Sainciuc, ca tot mai putina lume pleaca de aici, aceste spuse nu corespund, cu parere de rau, adevarului. Numai in perioada din 16 martie si pina acum, la Biroul de legalizare a documentelor de la Ministerul Justitiei au fost inregistrate 6 mii de cereri pentru a legaliza actele de plecare din tara.

Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca la gara, domnul Sainciuc daca ar merge, ar vedea ca sint trei trenuri care pleaca spre Moscova si care, de fiecare data, sint pline cu acei care pleaca din Republica Moldova. Si aici as vrea sa intreb si Guvernul, si sa ne intrebam si pe noi: ce se intimpla, de ce oamenii acestia pleaca din Republica Moldova?

Si cred ca raspunsul este foarte clar din ceea ce am vorbit, impreuna cu dumneavoastra, la capitolul buget, marirea salariului s.a.m.d. Daca majoritatea populatiei exista, incearca sa existe sub minimul de existenta, adica cei 900 de lei care sint acum, este clar ca acesti oameni o sa plece din tara. Cred ca este o problema foarte grava, fiindca prin plecarea masiva a cetatenilor se afecteaza in mod direct securitatea statului nostru.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul deputat Vladimir Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Noi discutam foarte mult in Parlament, si nu numai vizavi de problemele pe care le are Republica Moldova. In viziunea noastra, cele mai mari probleme ale Moldovei sint copiii lasati fara ingrijire parinteasca si in saracia lor. La acest aspect as vrea sa ma refer in declaratia careia ii voi da citire.

In conformitate cu un studiu oficial, elaborat cu concursul Ministerului Educatiei si Tineretului, circa 45 de mii de copii au ramas fara ingrijirea unuia sau a ambilor parinti. Alte surse ne prezinta o situatie si mai grava, circa 35 de mii de copiii de virsta scolara au ramas fara ingrijirea ambilor parinti si mai mult de
75 de mii de copii au un parinte plecat la munca peste hotare, se arata in studiul Situatia copiilor ramasi fara ingrijire parinteasca in urma migratiei, realizat de UNICEF. Ceea ce inseamna ca fiecare al patrulea copil din Moldova este educat in afara familiei.

Conform aceluiasi document, procentul copiilor din Republica Moldova, care traiesc in saracie sau la limita acesteia, trece de 50%. Intentia emigrarii este o stare de spirit dominanta si in rindul tinerilor. Conform unui sondaj de ultima ora, circa 60% din studenti si tineri doresc sa plece la munca peste hotare. Desigur, aceste cifre necesita nu numai atentie si vointa politica, dar, in primul si in primul rind, atitudine. Iar dupa atitudine, sigur, si actiuni concrete.

Situatia social-economica precara ii obliga, si in continuare, pe parinti sa plece peste hotare. Se atesta faptul ca emigratia cetatenilor moldoveni contribuie in modul cel mai direct la destramarea familiilor si la cresterea numarului de copii lipsiti de ingrijire parinteasca. Apar probleme legate de dezvoltarea fizica a copiilor care cresc fiind ingrijiti de parinti de la distanta si aceasta afecteaza integritatea lor morala si psihologica. Este cunoscut faptul ca acesti copii pierd din randamentul si reusita scolara. In numeroase cazuri, copiii sint lasati in grija unei persoane straine, care se angajeaza sa-i supravegheze contra unei remunerari, fiind inregistrate multe cazuri in care ingrijitorii consumau in mod excesiv alcool si nu se ingrijeau de igiena sau alimentarea cuvenita a copilului.

Un mare aport in acest sens ar putea sa-l aiba o retea de asistenti sociali in toate localitatile rurale si urbane, asistentii sociali sint profesionisti, care in toata lumea incearca sa dezvolte proiecte care vin sa protejeze copiii de problemele sociale. In prezent, doar in vreo suta de localitati exista asistenti sociali. Capacitatea sistemului de protectie sociala se limiteaza la nivel de raion, la Directia de asistenta sociala si protectia familiei. Acolo lucreaza unul sau trei specialisti in protectia copilului, care sint nevoiti sa-si desfasoare activitatea la scara intregului raion, cu o populatie de 60-80 de mii de cetateni.

Multi spun ca scoala este cea care trebuie sa aiba grija de acesti copii, insa pedagogii si asa sint supraincarcati. Nimeni nu este preocupat sa desfasoare activitati extrascolare, deoarece nu sint create oportunitati in acest sens. Pedagogii nu sint remunerati pentru aceasta munca, nu au un suport logistic de instruire etc. Deja de trei ani este aprobata Legea asistentei sociale. Exista multe ONG-uri care au o experienta in desfasurarea unor programe ce pot compensa lipsa grijii parintesti, care ofera ocupatie copiilor si, in acelasi timp, le ofera conditii adecvate de dezvoltare, dar aceasta munca nu este sprijinita pe masura si, din pacate, de multe ori este chiar intimidata.

O alta problema este legata de procedura tutelei asupra copiilor. Chiar daca unii parinti urmeaza sa plece peste hotare, este necesar ca ei sa aiba acces la proceduri simple de instituire a tutelei, a puterii temporare, din partea unei rude sau a unui ingrijitor, asupra copiilor. Numai in acest mod serviciile sociale vor putea controla si monitoriza aceasta situatie si numai astfel va fi posibila evitarea abandonului familial. Din pacate, astazi, in Moldova este utilizata Legea privind tutela si curatela din anii 70 ai secolului trecut. Este clar ca aceasta lege nu prevede si nu avea cum sa prevada cazurile, in care parintii pleaca peste hotare.

Stimati colegi,

Vreau sa ma opresc si la problema copiilor institutionalizati. Guvernul a primit asistenta tehnica din partea organizatiilor internationale, dar numarul copiilor care nu trebuie sa se afle in institutiile rezidentiale de ocrotire ramine a fi, in continuare, la fel de mare, in jur de 12 mii 500 de copii. Multi copii care se afla in aceste institutii nu trebuie sa se afle acolo. Ei au parinti, numai ca parintii au nevoie de un anumit suport pentru a-si educa in mod independent copiii. Ar fi o mare eroare sa adoptam o pozitie care se rezuma la aceea ca emigrarea este o chestiune personala a fiecaruia si consecintele ei sint doar o problema a familiilor respective ale acelor oameni.

Emigrarea masiva inseamna depopulare si reprezinta cea mai grava problema sociala din tara noastra, si efectele ei dezastruoase se fac deja simtite, si, din pacate, vor deveni si mai acute in anii urmatori. Consider ca, pentru a putea depasi aceste probleme si pentru a asigura un viitor acestor copii, este necesar a intreprinde mai multe actiuni imediate, unele dintre care as dori sa le punctez.

In primul si in primul rind, ceea ce mentionam anterior, crearea unei retele de servicii sociale integrate, calitative si accesibile in toate localitatile rurale si urbane. Urgentarea procesului de angajare a asistentilor sociali la nivel de primarie. Subcontractarea ONG-urilor specializate pentru a presta servicii sociale specializate, destinate copiilor. Crearea unei retele de centre de zi pentru copii si tineri, in care toti tinerii, chiar cei cu familii complete, ar putea sa-si petreaca timpul liber, sa dezvolte activitati extrascolare. Elaborarea unui program scolar special pentru copiii care nu au parinti si instituirea, in fiecare scoala, a unui post de pedagog, care ar lucra anume cu acesti copii.

Ministerul Educatiei si Tineretului trebuie sa elaboreze materiale speciale, pedagogice si metodologice, de lucru cu acesti copii. Este absolut necesara instituirea unei proceduri simple si rapide a tutelei, in special din partea rudelor apropiate, asupra copiilor cu ambii parinti aflati peste hotare. Copiii care au parinti peste hotare trebuie sa primeasca primul buletin de identitate gratuit, la fel ca si copiii orfani sau cei aflati in ingrijirea statului. Mai mult, consider ca ar fi rezonabil ca primul act de identitate sa fie oferit gratuit tuturor tinerilor, aceasta reprezentind o obligatie directa a statului.

Si, referitor la copiii institutionalizati, este necesar ca Guvernul sa intreprinda masuri de securitate sociala, destinata familiilor care, din cauza saraciei, isi plaseaza copiii in institutiile de stat. Este necesara revizuirea criteriilor, a marimilor indemnizatiilor si asigurarilor sociale pentru diferite categorii de familii.

In final, as dori sa mentionez ca purtam cu totii raspundere pentru acesti copii si este necesar ca autoritatile publice, in primul rind Guvernul, sa ofere un raspuns adecvat acestei probleme si sa reactioneze cit mai urgent prin adoptarea masurilor pe care le-am mentionat. Acesti copii devin majori si multi dintre ei privesc cu disperare spre viitor. Daca acesti oameni par a fi neobservati sau nu au drept de vot, nu inseamna ca problema lor este neinsemnata. Acesti copii au nevoie de ajutorul nostru si cred ca a venit timpul sa facem ceva si pentru ei.

Stimati colegi,

Discutiile vesnice ca nu avem bani in cazul de fata nu sint relevante. Vorbeam la inceput, aici este vorba in primul si in primul rind de atitudine.

Va multumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Va reamintesc ca, imediat, va avea loc sedinta Biroului permanent al Parlamentului. Si a presedintilor comisiilor.

Urmatoarea sedinta in plen va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.45

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Copyright © 2001-2009