version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
đóńńęŕ˙ âĺđńč˙



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI    PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – IUNIE 2007

Sedinta din ziua de 22 iunie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Alocutiunea Excelentei Sale domnul Viktoras Muntianas, Presedintele Seimas-ului Republicii Lituania.

3. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1806 pentru modificarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova (art.159, 208).

5. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2331 privind numiri in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1479 pentru completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.49, 103, 104; Legea cu privire la tariful vamal – art.28).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1951 cu privire la parcurile industriale.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1709 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse privind reglementarea problemelor aferente datoriei de stat valutare interne a fostei URSS, semnat la
27 noiembrie 2006 la Moscova.

9. Dezbaterea si reexaminarea Legii nr.70-XVI din 22 martie 2007 pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Legii nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratura. Proiectul nr.1829.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1705 cu privire la Serviciul Graniceri.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1849 pentru completarea articolului 83 din Codul cu privire la contraventiile administrative.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2343 cu privire la demisia unui membru al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

La sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 88 de deputati. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Precum v-am informat anterior, in aceste zile in Republica Moldova se afla, in vizita oficiala, o delegatie parlamentara a Seimas-ului Lituaniei, in frunte cu domnul Presedinte al Seimas-ului Republicii Lituania Viktoras Muntianas. Rog
sa-l salutam. (Aplauze.)

La fel, din componenta delegatiei oficiale a Parlamentului lituanian fac parte domnul Algis Caplikas, vicepresedinte al Seimas-ului, reprezentind grupul politic liberal de centru, membru al Comisiei pentru protectia mediului (aplauze); domnul Rimantas Dagis, parlamentar, reprezentind grupul politic al Uniunii Patriei, membru al Comisiei pentru afaceri europene (aplauze); doamna Irena Saulene, parlamentar, conducator al grupului politic al partidului social-democrat, membru al Comisiei pentru dezvoltarea societatii informationale; domnul Valerijus Simulik, parlamentar, grupul politic al Noii Uniuni, vicepresedinte al grupului pentru relatiile interparlamentare cu Republica Moldova; domnul Vitautas Jalis, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii Lituania in Republica Moldova; doamna Audra Ciapiene, consilier al Presedintelui Seimas-ului si domnul Skirmantas Trimaitis, consultant la Directia relatii internationale a parlamentului din Lituania.

Le spunem bun venit oaspetilor, prietenilor nostri la Parlamentul Republicii Moldova. Si, la aceasta etapa, stimati colegi, permiteti-mi sa-l invit la tribuna pe domnul Viktoras Muntianas, Presedintele Seimas-ului Republicii Lituania, pentru discursul sau in fata plenului Parlamentului Republicii Moldova.

 

Domnul Viktoras Muntianas Presedinte al Seimas-ului Republicii
                                                                     Lituania:

Buna dimineata,

Stimate domnule Presedinte,

Domnilor si doamnelor!

(Discursul a fost rostit in limba lituaniana. Aplauze.)

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Permiteti-mi, in numele Parlamentului, sa-i multumesc domnului Viktoras Muntianas pentru discursul rostit in fata plenului Legislativului moldovean. Si, la fel in numele dumneavoastra, sa-i urez un bun sejur si o activitate prodigioasa in cadrul vizitei oficiale a delegatiei Seimas-ului Republicii Lituania. (Aplauze.)

Anunt o foarte scurta pauza, de un minut, dupa care reluam sedinta plenului Parlamentului.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Va rog sa nu parasiti sala.

P   A   U   Z   A

*

*        *

     D   u   p   a              P   A   U   Z   A

 

Doamna Maria Postoico:

Continuam sedinta in plen.

Stimati colegi,

La 22 iunie 1941 s-a declansat cel de-al doilea razboi mondial. A fost un conflict care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare si mai ucigator razboi din istoria omenirii. Astazi, 22 iunie, este Ziua comemorarii victimelor fascismului. Rog sa pastram un moment de reculegere.

Va multumesc.

Stimati colegi,

La fel, la 23 iunie, miine este Ziua suveranitatii Republicii Moldova, s-au implinit 17 ani de la proclamarea suveranitatii Republicii Moldova. Noi cunoastem ca la 23 iunie 1990, Parlamentul republicii a declarat suveranitatea Republicii Moldova, care este un document de o importanta istorica cu putere constitutionala, a stabilit baza viitoarei statalitati suverane si independente a Republicii Moldova.

Exprimind vointa poporului, la 23 iunie 1990, Sovietul Suprem a proclamat Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca stat suveran. Prin acest act au fost reconfirmate principiile fundamentale ale procesului constitutional, in care izvorul si purtatorul suveranitatii este poporul, drepturile fundamentale ale omului, cetatenia Republicii Moldova, pluralismul si pluripartidismul.

Foarte importanta a fost stipularea de la articolul 10, prin care, pentru prima data, s-a stabilit separarea puterilor in legislativa, executiva si judiciara, ca principiu de baza al functionarii Republicii Moldova ca stat suveran si democrat.

Doamna Cusnir,

Daca nu va place, iesiti la microfon.

Microfonul nr.4, va rog.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu sint imputernicit de conducatorii tuturor fractiunilor parlamentare, cu exceptia fractiunii majoritare, sa ma adresez astazi, aici, in fata dumneavoastra pentru a cere urgent interventia Procurorului general in cazul de la Floresti, unde judecatorul este intimidat si este obligat sa aprobe decizii, sa schimbe deciziile mai bine zis, peste noapte, cele care au fost aprobate.

Este vorba de faptul ca judecatorul a dispus renumararea voturilor, iar dupa intimidarile care au avut loc din partea administratiei publice locale si, se presupune, si a celei nationale, el isi schimba aceasta decizie peste noapte. Mai mult decit atit, nu explica altceva decit ca astazi, la orele 4 se va pronunta decizia definitiva.

Noi cerem ca, in acest caz, Procurorul general sa intervina si sa asigure posibilitatea de a activa judecatorului din Floresti, care examineaza rezultatele alegerilor din raionul Floresti. Si vreau sa spun ca acest lucru se intimpla nu numai la Floresti, au mai fost si alte informatii.

Cunoastem, cred, situatia de la Buteni, si aceste lucruri nu pot fi tolerate in continuare. De aceea, noi rugam ca Procuratura Generala sa examineze situatia nu numai la Floresti, dar sa-si extinda putin activitatea, pentru a vedea ce se intimpla in tara.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, s-a luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Pe aceeasi linie de subiect, vreau sa confirm ca intr-adevar, toate fractiunile intervin oficial in acest sens, dar nu numai pe linga Procurorul General al Republicii Moldova, dar si la Consiliul Superior al Magistraturii, care prin lege este abilitat cu o serie de competente in asemenea situatii.

Am ruga ca extrasul din stenograma sedintei de astazi sa fie expediat de urgenta pe adresa celor doua institutii, pentru ca asa cum se cunoaste, atit campania electorala propriu-zisa, cit si evenimentul alegerilor din data de 3 iunie, si alegerile repetate, care s-au tinut intr-o serie de localitati in turul doi, precum si ceea ce a urmat dupa consumarea procesului electoral ne prezinta o situatie cu totul iesita din comun. S-a vazut ca la renumararea voturilor in unele sectii de votare s-au constatat la nivel de sectie buletine anulate de ordinul sutelor, ceea ce mi se pare grav si simptomatic.

Cred ca aceasta situatie este de natura sa afecteze credibilitatea Republicii Moldova ca stat democratic in raporturile cu partenerii nostri occidentali.

Si o precizare care se impune de la sine. Nu a existat nici un om care sa nu comemoreze victimele fascismului in acest Parlament, dar trebuie sa precizam ca al doilea razboi mondial, la care s-a facut trimitere, a inceput in septembrie 1939 si prima victima a agresiunii fascisto-sovietice a fost Polonia si cetatenii ei nevinovati.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumim.

La ordinea de zi mai sint propuneri?

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte.

Eu am o propunere: de exclus din ordinea de zi, din supliment, proiectul de Hotarire privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie. De aminat pentru data viitoare. Motivez aceasta propunere prin faptul ca aici, in Parlamentul Republicii Moldova s-a creat o practica, cred, incomparabila cu practica altor tari, cind judecatorii se numesc in Parlament si se obstructioneaza de la microfoane. Dar atunci cind se elibereaza din functie si cind pleaca onorabil din aceasta functie la atingerea plafonului de virsta, nici macar nu se invita in Parlament pentru a li se spune un cuvint de multumire.

Cu atit mai mult cu cit este vorba de un judecator decan al sistemului judecatoresc, domnul Nicanor Cojocaru, care se elibereaza la cerere, la atingerea plafonului de virsta si a lucrat in acest sistem mai mult de 30 de ani. Ar fi cazul sa facem o practica din invitarea acestor oameni, ca macar lumea sa stie cine au fost si cum au lucrat in acest sistem. Si ar fi cazul, pina la urmatoarea sedinta, Seful statului sa-si mai aminteasca de ei, si macar o steluta mica sau o distinctie de stat acolo sa le atribuie.

Va multumesc.

Propun sa fie aminat acest proiect de hotarire.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da. Comisia juridica, aveti ceva?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, multumesc.

In principiu, comisia nu are nimic impotriva. Spre regret, intr-adevar, asa a fost practic, eliberarea a fost fara prezenta judecatorului. Eu tratez aceasta ca o propunere.

 

Doamna  Maria Postoico:

Se accepta, da?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Sa acceptam, da.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Multumesc, doamna presedinte.

Eu as vrea sa sustin ideea propusa de domnul Cubreacov si in sensul ca extrasul din stenograma sa fie trimis acum, de urgenta, la Consiliul Superior al Magistraturii si la Procuratura Generala, si am ruga sa dati indicatiile de rigoare chiar acum.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, s-a luat act. Eu am confirmat ceea ce s-a spus. Referitor la ordinea de zi se propune a introduce, din partea Presedintelui Parlamentului, proiectul de Hotarire nr.2343 cu privire la demisia unui membru al Consiliului de observatori ai institutiei publice nationale a audiovizualului, Compania “Teleradio-Moldova”.

Mai sint propuneri la ordinea de zi?

Va multumesc.

Cine este pentru ordinea de zi, rog sa voteze.

Va multumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1806 pentru modificarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova.

Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Doamna presedinte,

Onorat Parlament,

Initierea elaborarii acestui proiect apartine Bancii Nationale a Moldovei si Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a Parlamentului Republicii Moldova.

In Codul de procedura penala, adoptat in martie 2003, la articolul 159 este prevazuta depozitarea si pastrarea temporara a bunurilor puse sub sechestru, a corpurilor delicte si a altor obiecte ridicate de organele de urmarire penala la Banca Nationala a Moldovei. Insa aceasta activitate este straina Bancii Nationale a Moldovei si intra in contradictie cu obiectivul si atributiile acesteia, stabilite prin Legea nr.548 din iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei.

Acest proiect de lege prevede schimbarea autoritatii responsabile de primirea si pastrarea metalelor pretioase, pietrelor pretioase si semipretioase si a articolelor din acestea, monedei nationale si valutei straine, cardurilor, carnetelor de plata, hirtiilor de valoare si obligatiunilor care pot fi recunoscute corpuri delicte.

Se propune ca institutiile Bancii Nationale, responsabile de aceasta in prezent, sa fie substituite prin Vistieria de Stat.

La elaborarea proiectului respectiv s-a tinut cont de prevederile Legii nr.282 din 22 iulie 2004 privind regimul metalelor pretioase si pietrelor pretioase si cele ale Hotaririi Guvernului nr.224 din februarie 2005 cu privire la Regulamentul, structura si efectivul Vistieriei de Stat a Republicii Moldova. Conform sarcinilor de baza, acesteia ii revin primirea, evaluarea definitiva, pastrarea, tinerea evidentei contabile a valorilor primite in Fondul de stat, precum si a celor primite de la organele de drept spre pastrare temporara.

Drept urmare, investirea Vistieriei de Stat cu asemenea atributii va simplifica modul de acces si examinare a corpurilor delicte vizate in proiect, pastrind aceleasi garantii in ceea ce priveste integritatea si securitatea acestora. In proiectul de lege pe care il discutam se propune expunerea articolului 159, alineatul (4) din Codul de procedura penala al Republicii Moldova in felul urmator: “Imediat dupa ridicare si examinare, metalele pretioase si pietrele pretioase si articolele din ele, moneda nationala si valuta straina, cardurile, carnetele de plata, hirtiile de valoare si obligatiunile, care pot fi recunoscute corpuri delicte, se transmit spre pastrare Vistieriei de Stat”.

La articolul 28 alineatul (2), cuvintele “metalele si pietrele pretioase, perlele” se inlocuiesc prin cuvintele “metalele pretioase si pietrele pretioase si articolele din ele”, iar cuvintele “in institutiile Bancii Nationale” se inlocuiesc prin cuvintele “Visteriei de Stat”. Proiectul discutat se integreaza in sistemul normelor procedurale ori de alta natura si nu contravine nici unui act international. In baza celor mentionate, rog sustinerea acestui proiect de lege.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari catre autor? Nu sint.

Comisia.

Da, va multumesc, domnule ministru.

Domnule ministru,

Luati loc, va rog.

Domnul Plesca.

 

Domnul Ion Plesca:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat urmatoarele. Proiectul este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.503 din 7 mai 2007 si prevede modificarea articolelor 159 si 208 din Codul de procedura penala. Modificarile propuse se refera doar la unele corpuri delicte, metale si pietre pretioase, moneda nationala si valuta straina, carduri si altele, ce urmeaza a fi date spre pastrare, imediat dupa ridicare si examinare, Vistieriei de Stat.

Scopul acestei modificari fiind legiferarea practicii existente in momentul de fata, proiectul a fost avizat de comisiile permanente, Directia juridica a Aparatului Parlamentului, precum si de societatea civila, care il sustin cu unele amendamente ce vor fi luate in consideratie la lectura a doua. In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumim, domnule Plesca.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova, ii rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.2331 privind numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament, 

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii, care solicita Parlamentului numirea in functiile vacante de judecator al Curtii Supreme de Justitie a urmatoarelor candidaturi: Corolevschi Ion, Filincova Svetlana, Gordila Nicolae, Macar Mihail, Nicolaev Ghenadie, Rotarciuc Dina, Ursache Petru.

In legatura cu aceasta propunere, acest demers, comisia a consultat reglementarile legale respective si mentioneaza ca in conformitate cu prevederile articolului 116, alineatele 4 si 5 din Constitutia Republicii Moldova, ale articolului 20 din Legea cu privire la statutul judecatorului si ale articolelor 9 si 10 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaturile respective trebuie sa aiba o vechime in functia de judecator de cel putin 10 ani. Promovarea si transferarea judecatorilor se face numai cu acordul acestora.

Judecatorii Curtii Supreme se numesc in functie pina la atingerea plafonului de virsta - 65 de ani. Totodata, in conformitate cu articolul 11 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, candidatura propusa trebuie sa corespunda cerintelor prevazute in Legea cu privire la statutul judecatorului.

In contextul prevederilor respective, Comisia juridica a examinat materialele prezentate la comisie de Consiliul Superior al Magistraturii si a audiat candidaturile nominalizate. In cadrul dezbaterilor, doamna Raisa Botezatu, vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie, a informat comisia ca Colegiul Penal al Curtii Supreme de Justitie a efectuat generalizarea activitatii doamnei Dina Rotarciuc, judecator la Curtea de Apel Chisinau si a constatat ca promovarea acesteia in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie este prematura. In rezultatul efectuarii procedurii de votare a candidaturilor, voturile membrilor comisiei au fost repartizate in felul urmator: Corolevschi Ion – unanim. Filincova Svetlana – unanim. Gordila Nicolae – unanim. Macar Mihail – unanim. Nicolaev Ghenadie – unanim. Rotarciuc Dina – 4 voturi “pentru” si 5 abtineri. Ursache Petru – unanim.

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului spre examinare un proiect de Hotarire privind numirea in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, care se anexeaza la prezentul raport.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Intrebari catre comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule presedinte,

Vreau sa va adresez o intrebare si vreau sa ma refer la ceea ce reflecta raportul dumneavoastra, mai concret, la punctul de vedere al Colegiului Penal al Curtii Supreme de Justitie vizavi de candidatura doamnei judecator Dina Rotarciuc. Pentru ca nu-mi este clar, atunci cind se spune ca inaintarea sau promovarea acesteia in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie este prematura.

Indata ce ma uit la hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii, care ii face o caracteristica buna, si inteleg ca are o activitate de mai mult de 20 de ani, 23, care a fost distinsa cu Diploma de onoare a Consiliului Superior al Magistraturii, in 2001, si cu “Meritul civic”, in 2002, si a crescut in ierarhia profesionala, probabil, dat fiind faptul ca a dat dovada de competenta si profesionalism...

As vrea sa inteleg, ce se are in vedere atunci cind se spune ca este prematur? Care trebuie sa fie acesti indici care ar permite unui judecator sa intruneasca toate calitatile de maturitate?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu va multumesc.

Noi, intr-adevar, am pus intrebarile acestea si doamnei Botezatu Raisa si domnului presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Clima Nicolae. Dumnealor au explicat ca sedinta si hotarirea respectiva a Consiliului Superior al Magistraturii a avut loc pina la examinarea in sedinta plenului Curtii Supreme de Justitie, in rezultatul  activitatii curtilor de apel.

Anume atunci, la sedinta plenului Curtii de Apel, unde au fost analizate rezultatele activitatii Curtii Supreme de Justitie, la care au fost examinate rezultatele activitatii curtilor de apel, a fost atrasa atentia asupra faptului ca rezultatele respective ale doamnei Rotarciuc sint de asa natura incit se pune intrebarea in felul urmator: promovarea este prematura. Deci, iata care a fost explicatia domnului presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Doamna Valentina Stratan:   

Multumesc pentru raspuns.

Si, totusi, sper ca stimatii colegi deputati vor tine cont neaparat si de demersul si decizia Consiliului Superior al Magistraturii, care o caracterizeaza ca pe o persoana demna de aceasta functie.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Candidatii sint aici, in sala. Aveti posibilitatea sa le adresati intrebari. Poftim.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte.

Eu am o intrebare, de fapt, catre candidatul doamna Rotarciuc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va rog, la microfonul nr. 1.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dupa cum s-a mentionat, stimata doamna candidat la functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, Rotarciuc, dupa cum a mentionat domnul presedinte al comisiei, si acesta este purul adevar, cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati s-a creat pentru prima data o situatie cind cineva din conducerea Curtii Supreme de Justitie vine cu propuneri la comisii in Parlament, sfidind Hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii, care, conform articolului 23 din Constitutie, este unica autoritate de promovare si de numire a judecatorilor.

Adica o instanta judecatoreasca, fie ea si Curtea Suprema de Justitie, se implica direct, incalcind flagrant Constitutia, in competenta unui organ constitutional cum este Consiliul Superior al Magistraturii. Rog sa explicati plenului Parlamentului, daca ati asistat la aceasta plenara: cind a avut ea loc, inainte sau dupa sedinta Consiliului Superior al Magistraturii? Si se ce intimpla, de fapt, la numirea judecatorilor, si care sint relatiile de fapt?

Daca poate si domnul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, care este si presedintele, pardon, al Curtii Supreme de Justitie, daca este. Daca nu, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii sa ne lamureasca si noua, celor care nu prea intelegem aici, in Parlament, care sint relatiile dintre Curtea Suprema de Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii?

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 1.

 

 

 

Doamna Dina Rotarciuc – candidat la functia de judecator al Curtii
                                                            Supreme  de Justitie:

Eu am sa ma stradui sa raspund la intrebarile care mi s-au adresat mie personal. La sedinta plenului Curtii Supreme de Justitie nu am fost invitata. Si vreau sa va spun ca aceasta nici nu era  prerogativa Curtii Supreme de Justitie, a plenului Curtii Supreme de Justitie, sa faca unele propuneri privind promovarea in cazul meu. Vreau sa va mai spun, stimati deputati, urmatoarele. Va rog sa ma iertati ca am putin emotii. A fi judecator nu este de fel usor. A fi judecator intr-un Colegiu Penal este foarte stresant.

Insa, mai ales acest domeniu, deoarece a fost vocatia mea, prin aceasta profesie am satisfacut dorinta mea de a face ordine in tara, in masura posibilitatilor mele, de a micsora numarul certurilor din familii, de a proteja victimele violentei, de a face sa triumfe dreptatea si adevarul. Nu neg faptul ca in munca pe care am depus-o pe parcursul a 25 de ani, inclusiv si ancheta penala, am comis si unele neajunsuri, ca si orice om care lucreaza.

Insa nu am incalcat niciodata grav legislatia, nimeni nu a scris plingere la adresa mea. Am respectat intocmai legile tarii si drepturile cetatenilor, fie ei inculpati, fie victime sau martori. Acum, prin avizul negativ al Colegiului Penal, il rog si pe domnul Turcan sa fie atent, caci el este semnat doar de Raisa Botezatu, se incearca sa va induca pe dumneavoastra in eroare si sa va faca complici ai incalcarii flagrante a legilor Republicii Moldova, inclusiv a Constitutiei. Si argumentez.

Conform articolului 6 din Constitutie, in Moldova puterea legislativa, executiva, judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitutiei. Potrivit articolului 4 din Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul face propuneri Parlamentului de promovare a judecatorilor. Articolul 24 stipuleaza ca Consiliul Superior al Magistraturii adopta hotariri cu votul majoritatii membrilor sai.

In cazul meu, avizul Colegiului Penal a fost obiect de studiu in Consiliul Superior al Magistraturii si ulterior, candidatura mea a fost votata cu majoritate de voturi. Urmatoarea etapa este aprobarea acestei hotariri de catre Parlament, adica de catre dumneavoastra. In cazul in care veti aproba hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii, veti demonstra dorinta de a respecta principiile separarii puterii in stat si suprematia legii intr-un stat democratic si de drept.

In cazul opus, veti favoriza incalcarea acestor principii si adincirea crizei in structura de autoadministrare a justitiei. Eu insa va asigur ca si pe viitor, voi respecta toate legile tarii mele, adoptate de dumneavoastra in momentul de fata. Voi indeplini cu demnitate functia de judecator, voi respecta drepturile oricarui cetatean, care va sta in fata mea.

Oricare ar fi hotarirea dumneavoastra, eu va multumesc. Eu cred ca dumneavoastra intelegeti ca sint alte subtilitati, nu calitatea muncii mele.

Multumesc pentru atentie si multumesc ca m-ati ascultat si va ginditi nitel la mine.

Multumesc mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

La acest subiect, eu as dori sa solicit opinia domnului Clima, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Nicolae ClimaPresedintele Consiliului Superior al
                                                                 Magistraturii:

Stimati deputati,

Cu adevarat, chestiunea privind solicitarea doamnei Rotarciuc de a veni in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie s-a examinat anterior sedintei plenului Curtii Supreme de Justitie. La sedinta Consiliului, ca document preparatoriu, a fost si opinia Colegiului Penal, care a fost discutata, repet, discutata in cadrul Colegiului Penal, pentru ca la urma sa fie prezentata Consiliului in scris, sub semnatura doamnei Botezatu. La sedinta.

Si cu toate acestea, Consiliul, cu majoritate de voturi, a acceptat propunerea, solicitarea doamnei Rotarciuc, ca sa fie inaintata ca judecator la Curtea Suprema de Justitie. Ulterior a avut loc sedinta plenului Curtii Supreme de Justitie care, dupa cum s-a mentionat, a examinat chestiunea cu privire la infaptuirea justitiei la curtile de apel.

Am repetat si in cadrul comisiei, si in cadrul consiliului fractiunii de astazi, Curtea de Apel Chisinau a fost dur criticata referitor la unele neajunsuri si incalcari care au loc in infaptuirea justitiei, atit in domeniul civil, cit si in domeniul penal. Au fost opinii in cadrul discutiilor in plenul Curtii Supreme de Justitie privitor la candidatura doamnei Rotarciuc. Insa ulterior, cind s-a discutat din nou despre hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie, Consiliul s-a expus asupra faptului de a fi retrasa sau rediscutata, reexaminata hotarirea care a fost adoptata anterior. Aceasta este situatia, de fapt.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ca sa nu uit, inainte de a concretiza intrebarile mele catre domnul presedinte al Consiliului Superior, rog sa fiu inscris pentru o luare de cuvint inainte de votare.

Domnule presedinte al Consiliului Superior al Magistraturi,

Nu considerati dumneavoastra – concretizez intrebarea – ca hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie privind hotarirea posterioara a Consiliului Superior al Magistraturii este o ingerinta a plenului Curtii Supreme de Justitie in activitatea Consiliului Superior al Magistraturii? Dumneavoastra sinteti si presedinte al Consiliului Superior, si membru al plenului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Clima:

Domnule deputat,

Nu este nici o ingerinta, nici o sfidare, deoarece, dupa cum am repetat, au fost doar opinii in cadrul discutiilor plenului Curtii Supreme de Justitie. Atit.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, zic a posteriori, adica dupa hotarirea Consiliului. Vasazica, plenul sa inteleg ca a discutat o hotarire a Consiliului in privinta persoanei respective.

 

Domnul Nicolae Clima:

Dar Consiliul, ulterior, nu a discutat chestiunea privitor la… care au avut loc.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Deci, plenul a discutat de fapt hotarirea Consiliului Superior, nu?

 

Domnul Nicolae Clima:

Eu am spus cum au avut loc evenimentele.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bun, al doilea moment. Ce are in comun o interventie a presedintelui Colegiului penal si numirea unui judecator la Curtea Suprema de Justitie? Or, Parlamentul numeste un judecator nu in colegiile Curtii Supreme, dar numeste un judecator la Curtea Suprema de Justitie. Dupa aceea, plenul Curtii repartizeaza acesti judecatori in colegii. Ce are una cu alta? Ce are interventia unei doamne, care este mult stimata Botezatu, si Colegiul penal in general, cu numirea unui judecator la Curtea Suprema, care poate fi repartizat si la Colegiul civil, si la Colegiul economic?

 

Domnul Nicolae Clima:

Se poate, domnule Presedinte?

Domnule deputat,

Stimati deputati,

In chestiunea cu privire la numirea judecatorilor la Curtea Suprema de Justitie, cu adevarat, numirea in Colegiu se face prin hotarirea plenului, dar in momentul selectarii candidaturilor deja se stie in care colegiu sint locuri vacante. In momentul in care se faceau selectarile respective, locuri vacante erau in Colegiul penal. In Colegiul civil este aproape completat.

Pentru astazi se propune doar candidatura, eventual sa spunem, pentru aprobare in Colegiul civil, al domnului Corolevschi, eventual la plenul anterior, dar in principiu se aleg, se selecteaza judecatorii pentru Colegiul penal. Si eu repet, Colegiul penal a discutat in cadrul unei sedinte si a formulat opinia expusa de doamna Botezatu, care este si in materialele comisiei, prezentate comisiei si Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule Clima.

Intrebari? O clipa.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Nu cred ca am o intrebare catre domnul Clima. Eu, in numele fractiunii, as vrea sa exprim o opinie. Nu ne este clar, de fapt, ce se intimpla si despre ce se discuta. De parca am discuta o decizie a plenului Curtii Supreme de Justitie asupra deciziei Consiliului Superior al Magistraturii. Asa se discuta, asa se intelege, in orice caz, expunerea ulterioara asupra deciziei absolut legale a Consiliului Superior al Magistraturii.

Si vreau sa va spun ca lucrul acesta este... nu stiu daca urmeaza sa fie calificat ca ingerinta, dar este o actiune care influenteaza atit opinia, cit si rezultatul votului. Eu vreau sa va spun ca acest lucru este un argument in plus in calificarea actului de justitie in Republica Moldova, fiindca uitati-va la procedurile acestea: vine, se duce s.a.m.d.

Este o procedura bine stabilita, din cite cunosc, si in cadrul procedurii nu este fixat in nici un punct ca pozitia Curtii Supreme de Justitie, intr-o forma sau alta, sa se exprime asupra candidaturilor care urmeaza sa fie votate in plenul Parlamentului, vorbesc de judecatorii Curtii Supreme de Justitie.

 Si atunci, nu stiu, chiar si ca forma de prezentare cred ca este gresit. Asa cum s-a prezentat informatia si raportul, poti sa intelegi foarte multe lucruri, care nu au relevanta asupra a inaintarii propriu-zise.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Eu nu stiu din care circumstanta dumneavoastra deduceti ca astazi se discuta despre corelarea intre decizia, hotarirea plenului si hotarirea Consiliului Superior. Eu cred ca pozitia aceasta sau viziunea aceasta gresita a aparut din cauza tonalitatii sau a sensului intrebarilor care au fost puse.

In raport este foarte clar stipulat, si noi sintem obligati, comisia fiind de baza, sintem obligati sa prezentam plenului Parlamentului toate circumstantele, toate momentele legate de calitatile persoanei care va fi numita in functia de judecator. Si in legatura cu aceasta, noi v-am informat ca referitor la persoana in cauza, doamna Rotarciuc, sint niste rezerve, rezerve care au fost confirmate in cadrul dezbaterilor referitor la calitatea efectuarii justitiei la Curtea de Apel Chisinau la nivelul plenului Curtii Supreme de Justitie, si atit.

Constatati ca un fapt. Mai departe, este clar ca fiecare dintre noi trebuie sa adopte decizia care va fi exprimata prin vot. Acest fapt, aceasta pozitie referitoare la calitatile persoanei promovate, este destul pentru ca sa votam “pro” sau “contra”, si atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Da, inainte de procedura de vot a solicitat timp pentru luare de cuvint colegul nostru, deputatul Gheorghe Susarenco, pe care il invit la tribuna centrala. Va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Ma voi referi astazi nu la cazul Dina Rotarciuc, fiindca nu este aceasta vointa Parlamentului, vointa politica a unui organ care este cel mai inalt organ intr-un stat cu regim parlamentar de guvernare, cum este Parlamentul. Este vorba, si nu o data am vorbit de la aceasta tribuna si eu, si alti colegi de-ai mei, despre principiul separatiei puterilor in stat, in general si despre rolul si locul justitiei si a Consiliului Superior al Magistraturii, in special.

Noi sintem martori oculari ai faptului ca, la aderarea la Uniunea Europeana, spre care tindem si noi, si ne-am confirmat aceasta prin votul unanim al Parlamentului la inceputul acestei legislaturi, ca vecinii nostri, si in special Romania si Bulgaria, cele mai mari probleme in procesul de aderare le-au avut cu puterea judecatoreasca, adica cu problemele puterii judecatoresti.

Or, daca nu cream un mecanism care va verifica celelalte doua puteri in stat, asa cum spune Constitutia, nu vom putea vorbi despre aderare, noi vom bate pasul pe loc si, de fapt, vom lucra si de azi inainte cum am lucrat si pina acum, cu duble standarde. Pe de o parte, cind vin oaspetii pe care i-am avut astazi si le vorbim, si ei ne vorbesc despere aderare, pe de alta parte, noi facem totul ca sa nu aderam niciodata la Uniunea Europeana.

Rolul Consiliului Superior al Magistraturii astazi s-a vazut, fara ochelari prea mari ca ai mei, caci, de fapt, Curtea Suprema de Justitie a incalcat aici flagrant Constitutia si a facut o ingerinta in activitatea unui organ constitutional, care este Consiliul Superior al Magistraturii, unica autoritate judecatoreasca in stat.

 Or, competenta Curtii Supreme de Justitie, conform Constitutiei si Legii cu privire la Curtea Suprema de Justitie, in nici un caz nu este de a prepara viitorii candidati pentru fotoliile de membri ai Curtii, fiindca este Consiliul Superior al Magistraturii, care este format din reprezentantii tuturor puterilor din stat, si din reprezentantii elitei profesorale din stat, dar nu sa se faca un cerc inchis si, cine va hotari Curtea Suprema sa-i aiba printre ei, aceia sa si hotarasca. Nu este corect si nu este corect pusa problema.

Sa ne amintim despre reforma judecatoreasca si de drept din 1994. Multi deputati sint aici din cei care au votat-o si care au pus baza Constitutiei Republicii Moldova in problema independentei puterii judecatoresti. Atunci, rolul si locul Consiliului Superior al Magistraturii s-a vrut cu totul altul.

In opinia mea, aici se incalca flagrant principiul separatiei puterilor in stat, dupa cum am spus, si este inca un pas spre a pune puterea judecatoreasca sub controlul puterii politice, fiindca toate aceste incercari prin diferite manipulari se fac pentru a nu da voie ca in cercul celui mai inalt for judecatoresc sa vina si alte persoane decit cele pe care le vrea puterea.

Procedura de manipulare si de mimare a unor alegeri se face aici, chiar la noi, in Parlament. Este o procedura umilitoare, in care viitorii judecatori ai Curtii Constitutionale sint invitati aici si pusi la respect pin intrebari, atunci cind Parlamentul trebuie sa invite si sa puna in vigoare actul de investire in functie, un act oficial de investire in functie potrivit unei vointe a Consiliului Superior al Magistraturii.

Eu va multumesc si, cum ziceau la noi pe timpuri, “ń ęîěěóíčńňč÷ĺńęčě ďđčâĺňîě», deputat Susarenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Dupa un salut asa fierbinte de la tribuna centrala, eu cred ca este timpul sa purcedem la procedura de vot. Rog putina liniste. Conform normelor pe care le aplicam in cazul acestei proceduri, le vom aplica si in continuare, ma refer la procedura de vot pentru fiecare dintre candidatii propusi in mod individual, dupa care voi supune votului aprobarea pe ansamblu a proiectului de hotarire a Parlamentului.

Stimati colegi,

In acest mod, supun votului: cine este pentru numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Corolevschi Ion, va rog sa votati.

Stimati colegi numaratori,

Rog o mina de ajutor.

 

Numaratorii: 

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

84 de voturi “pro”. Impotriva? Abtineri? Zero.

Domnule Corolevschi Ion,

Parlamentul a votat pozitiv numirea dumneavoastra in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie.

In continuare, stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Filincova Svetlana, va rog sa votati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

83 de voturi “pro”. Impotriva? Abtineri? Zero voturi.

Parlamentul a votat pozitiv numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Filincova Svetlana.

Stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Gordila Nicolae, va rog sa votati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

85 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Parlamentul a votat pozitiv numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Gordila Nicolae.

Cine este pentru numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Macar Mihail, va rog sa votati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

85 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Parlamentul a votat pozitiv numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Macar Mihail.

Cine este pentru numirea in aceeasi functie a domnului Nicolaev Ghenadie, va rog sa votati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 21, cu rectificarea ca si in celelalte cazuri nu m-am numarat pe mine, 21.

 

 

Domnul Marian Lupu:

21, de acord. Rog sa se tina cont in stenograma la momentul cind vor fi fixate rezultatele votului. 87 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Parlamentul voteaza pozitiv numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Nicolaev Ghenadie.

Stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Rotarciuc Dina, va rog sa votati. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – zero voturi.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 – 21.

 

Domnul Marian Lupu:

33 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Deci, cu acest rezultat, 33 de voturi “pro”, Parlamentul voteaza negativ numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Rotarciuc Dina. Candidatura nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Cine este pentru numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Ursache Petru, rog sa votati.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 21.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. 85 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Parlamentul  voteaza pozitiv numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Ursache Petru.

Stimati colegi,

Acum, avind aceste rezultate ale votului individual pentru fiecare dintre candidaturile inaintate, supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului Hotaririi Parlamentului privind numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie si voi da citire acestui proiect:

„In temeiul articolului 116 alineat (4) din Constitutia Republicii Moldova si al articolului 9 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, Parlamentul adopta prezenta hotarire.

Articolul 1. Se numesc in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie: Corolevschi Ion, Filincova Svetlana, Gordila Nicolae, Macar Mihail, Nicolaev Ghenadie, Ursache Petru.

Articolul 2. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.”

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2331. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.2331 este aprobat de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

In numele plenului Parlamentului, permiteti-mi sa-i felicit pe judecatorii astazi numiti in functia de judecatori la Curtea Suprema de Justitie, dorindu-le o activitate prodigioasa si foarte responsabila in aceasta inalta si responsabila functie. Felicitari si, pentru moment, sinteti liberi.

Va multumim.

Continuam.

Stimati colegi,

Ieri am convenit sa revenim la proiectul de Lege nr.1479 pentru completarea unor acte legislative, lectura a doua, cu referinta la subiectul care vizeaza facilitatile fiscale pentru activitatea inovationala, parcurile de inovare. Ieri, nu am reusit sa ajungem la un numitor comun asupra unor subiecte in cadrul acestui proiect si am convenit impreuna ca revenim la discutii astazi.

Si, in acest context, vreau sa-l invit la tribuna centrala pe domnul Gheorghe Popa, vicepresedintele Comisiei pentru politica economica, buget si finante, pentru a ne prezenta rezultatele dezbaterilor de ieri si care este finalitatea acestora.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat suplimentar proiectul de lege sus-mentionat pentru a doua lectura si, in contextul discutiilor si obiectiilor inaintate de catre deputati, constata urmatoarele.

Tinind cont de faptul ca se incalca principiile concurentei loiale de pe piata Republicii Moldova, comisia a acceptat propunerea deputatului Vladimir Turcan de a fi aplicata taxa pe valoarea adaugata la marfurile si serviciile prestate pe teritoriul tarii. In acest sens, comisia propune pastrarea normei prevazute la punctul 2) in varianta Guvernului, iar punctul 3) se propune a fi exclus.

In contextul propunerii deputatului Dmitri Todoroglo, comisia sustine propunerea Guvernului, ca modul de aplicare a scutirii sa fie stabilita de Guvern, care va prevedea mecanismul si modalitatea de acordare a facilitatilor fiscale.

Totodata, referitor la intrebarea deputatului Todoroglo ce tine de posibilitatea detinerii filialelor de catre rezidentii parcurilor stiintifico-tehnologice si a incubatoarelor de inovare, comunicam ca in legea de baza, adoptata de Parlament, este stipulat ca rezidentii sus-mentionati desfasoara doar activitati de inovare si transfer tehnologic si/sau cercetari stiintifice, precum si cercetare si implementarea know-how.

Avindu-se in vedere faptul ca pot fi cazuri de pierdere a statutului de rezident al parcurilor stiintifico-tehnologice sau al incubatoarelor de inovare si, in scopul evitarii unor evaziuni fiscale evidente, se propune ca articolele 1 si 2 din proiectul de lege de completate cu urmatorul continut: “in cazul incetarii activitatii parcurilor stiintifico-tehnologice, a incubatoarelor de inovare sau in cazul revocarii statutului de rezident al acestora, la valoarea initiala a stocurilor de masuri neutilizate in procesul activitatii rezidentilor se aplica taxa pe valoarea adaugata sau taxa vamala”.

Ceea ce tine de aminarea termenului de achitare integrala a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul curent, comisia propune ca data-limita pentru  beneficierea de reduceri la impozit sa fie de 15 august 2007.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente si Directiei juridice, comisia propune Parlamentului adoptarea in a doua lectura a acestui proiectul de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Popa.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Foarte pe scurt. Imi cer scuze ca nu am avut posibilitatea, ieri, sa vin la grupul de lucru, am fost plecat in teritoriu.

 

Domnul Gheorghe Popa:

A fost sedinta comisiei...

 

Domnul Vladimir Filat:

Comisiei, ma rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu propun, avind in vedere ca modul de aplicare a scutirii va fi stabilit de catre Guvern, ma refer la TVA, aceeasi norma sa se mentina si la modul de scutire de taxele vamale. Sa includem la noul articol, noua litera care apare, ideea ca modul de aplicare a scutirii se stabileste de catre Guvern, ca sa avem si procedura de scutire. Sa nu ramina una generala.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia?

 

Domnul Vladimir Filat:

Exact ca si in situatia cu TVA, nu aducem nimic in plus.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimate domnule deputat,

Ieri, in cadrul sedintei, aceasta propunere de fapt a fost discutata, dar nu a fost acceptata. Astazi dimineata, noi am mai revenit la aceasta problema si, in principiu, am putea accepta aceasta...

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar nu este nici o...

 

Domnul Marian Lupu:

Este logic.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este logic, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Mecanismul sa fie stabilit.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Popa, va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1479. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 29.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 12.

 

Domnul  Marian Lupu:

12 voturi.

Stimati colegi.

Multumesc.

76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1479 este adoptat in lectura a doua.

In continuare, proiectul de Lege nr.1951 cu privire la parcurile industriale.

Guvernul.  

 

Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Distins Parlament,

Guvernul vine cu initiativa proiectului de Lege cu privire la parcurile industriale. Acest proiect a fost elaborat de catre Ministerul Economiei si Comertului in colaborare cu celelalte ministere cointeresate si s-a incadrat in Planul de actiuni pe anul 2007 al Guvernului, de asemenea, acest proiect este generat de catre Strategia cu privire la atragerea investitiilor si promovarea exporturilor pentru perioada 2006-2015.

Din start, vreau sa spun ca parcurile  industriale sint niste teritorii delimitate, a caror infrastructura este asigurata de catre stat, este finantata de catre stat, pe al caror teritoriu se pot desfasura activitati de producere si industriale. Scopul acestor parcuri industriale este, de altfel, atragerea investitiilor in teritoriul tarii si, mai mult decit atit, vorba este de a pune accentul pe atragerea investitiilor in regiunile din afara oraselor Chisinau si Balti, deci, in contextul dezvoltarii regionale, aprobata prin Legea cu privire la dezvoltarea regionala.

Sint de mentionat citeva momente importante din acest proiect. Deci, primul element este ca parcurile industriale se creeaza pe o perioada de pina la 50 de ani, cu posibilitatea ulterioara de prelungire a activitatii acestora. De asemenea, un lucru important este ca parcurile industriale se vor crea prin hotarirea Guvernului. Aceasta initiativa sau aceasta idee a fost consemnata prin faptul ca, avind in vedere multitudinea de parcuri industriale ca urmare a unui studiu facut in regiuni, am convenit ca decizia de deschidere a parcurilor industriale sa fie luata de catre Guvern, pentru a asigura o flexibilitate si o elasticitate in elaborarea acestor decizii.

De asemenea, in acelasi context, este de mentionat ca parcurile  industriale se pot fonda, se pot crea in baza intreprinderilor municipale, in baza intreprinderilor de stat, precum si in baza terenului neocupat, asa zisul “Green Hills”,  precum si in baza societatilor pe actiuni sau, mai bine zis, a activelor retrase de la acestea, in care cota statului este de minim 75%.

In cazul in care parcul industrial se formeaza pe baza unei intreprinderi municipale, hotarirea Guvernului de creare a parcului industrial, in mod obligatoriu, va fi adoptata ca urmare sau in urma luarii deciziei Consiliului municipal sau a administratiei publice locale. De asemenea, un element important, stipulat in acest proiect, este suprafata minima pe care se poate constitui acest parc, este vorba de zece hectare.

Deci, in urma discutiilor in comisiile parlamentare, pentru a doua lectura vom veni cu niste rectificari, avind in vedere faptul ca zece hectare este o suprafata mult prea mare pentru regiuni, pentru raioane.

De asemenea, un lucru important, pe care trebuie sa-l spun in fata dumneavoastra, este faptul ca parcurile industriale sau Legea cu privire la parcurile industriale, elaborata si prezentata atentiei dumneavoastra, nu prevede nici o facilitate fiscala sau vamala. Deci, este vorba doar de asigurarea infrastructurii de catre stat, precum si facilitati la procurarea terenului sau facilitati la trecerea destinatiei terenului, din agricola in industriala. 

Este de mentionat ca pe durata functionarii parcului industrial, terenul care a fost alocat pentru functionarea parcului nu poate fi privatizat. Un lucru important, de asemenea, in acest proiect este si modalitatea de finantare a parcurilor industriale. Avind in vedere faptul ca parcurile industriale pot fi create la initiativa atit a administratiilor publice locale, cit si a intreprinderilor de stat, cit si a societatilor pe actiuni, in acest sens, finantarea poate fi efectuata de la bugetul de stat, de la bugetul administratiilor publice locale, precum si din contul unei asistente tehnice externe sau prin intermediul fondului de dezvoltare regionala, asa cum prevede Legea cu privire la dezvoltarea regionala.

De asemenea, finantarea poate fi efectuata de catre un investitor privat. Aici sint niste nuante, pe care ar trebui sa le enunt, fiindca sint si niste sensibilitati. In cazul in care vine un investitor privat si formeaza parcul industrial, asigura infrastructura acestui parc, Guvernul, in momentul in care creeaza parcul, efectueaza un tender, prin care se selecteaza cel mai bun investitor privat. Deci, nu este vorba de o initiativa doar a unui investitor privat, care din propria initiativa formeaza, sa creeaza acest parc industrial.

Proiectul in discutie mai prevede si crearea unei administratii. Si, in acest sens, evident si administratorul, precum si cheltuielile care sint legate de intretinerea acestei administratii... Este stabilita o taxa de la rulajul rezidentilor, rulajul pe care il efectueaza sau il obtin rezidentii acestui parc industrial. Deci, este vorba ca administratia va fi pe principiu de autofinantare si vor fi necesare cheltuieli pentru intretinerea acestei administratii.

Stimati deputati,

In final, ideea crearii parcurilor industriale pentru etapa actuala a Republicii Moldova, unde o serie de active, care apartin atit intreprinderilor municipale, cit si intreprinderilor de stat, cit si societatilor pe actiuni nu sint utilizate, atita timp cit in Republica Moldova politica investitionala la etapa actuala este una prioritara, va rugam insistent sa sustineti acest proiect, pentru ca in final sa contribuim la atragerea investitiilor in tara.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ideea crearii acestor parcuri, intr-adevar, este o idee buna, dar totusi, asupra proiectului pe care il discutam au aparut destul de multe intrebari, pe care una cite una trebuie sa le clarificam. Prima: articolul 4 alineatul (3), punctul (c), ceea ce se refera la suprafata crearii acestor parcuri. Lipsesc, in nota informativa, in genere, niste argumente sau conditii, criterii privind selectarea sau crearea acestor zone, unde este prevazut ca nu mai putin de zece hectare...

Se creeaza opinia ca noi, artificial, vrem sa cream astfel de parcuri mari. Dar noi nu avem in tara asa intreprinderi, compact amplasate, care cer suprafete asa de mari. Dar poate o sa fie 9 hectare, 8 hectare? Ar fi bine ca sa fie nu mai putin de 5 hectare. Cel mai aproape de conditiile pentru activitatea aceasta. O sa intre si zece hectare. Care este parerea autorului?

Domnul Viorel Melnic:

Da, va multumesc, domnule Todoroglo.

Ideea cu zece hectare, de fapt, a fost inaintata de Ministerul Administratiei Publice Locale, in urma unui studiu efectuat in teritoriu. Eu am si o nota analitica  efectuata a tuturor disponibilitatilor de suprafete industriale sau potentiale din Moldova. Va spun ce reiese din analiza aceasta. Soroca dispune de 34 de hectare, Taraclia – 21 de hectare, Glodeni – 12 hectare, Basarabeasca – 12 hectare, Criuleni – 12 hectare. Deci, avind in vedere analiza care s-a efectuat, s-a propus zece hectare minimum, dar noi nu insistam asupra celor zece hectare. Sintem gata, pentru a doua lectura, sa convenim o alta suprafata.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Dupa parerea mea, ar fi bine ca aceasta suprafata, care o sa dea posibilitatea, real, sa reiesim din situatia reala, care se creeaza in fiecare raion.  Sa nu cautam un hectar sau o jumatate de hectar, daca o sa fie creat un parc, unde nu se ajunge ceva suprafata, conform legislatiei in vigoare si o sa avem probleme. Aceasta este una.

Urmatoarea. Tot acest articol, la alineatul (7). Articolul 4, alineatul (7), este vorba despre parcurile industriale care pot fi constituite la initiativa. Aceasta este norma generala, care prevede cine are dreptul sa initieze. Dupa parerea mea, eu asa inteleg: dreptul la initiativa inseamna dreptul la initiativa in fata organului care adopta ultima decizie referitor la crearea parcului. Adica initiativa in fata Guvernului. In momentul de fata, articolul 5 prevede ca Guvernul adopta ultima decizie referitor la crearea parcului.

Daca este asa, atunci, dupa parerea mea, lipsesc cu totul argumentele pentru  includerea in alineatul (7), alaturi de organele centrale, care gestioneaza intreprinderile de stat, autoritatile administratiei publice locale, care gestioneaza intreprinderile municipale, agentiile de dezvoltare regionala, care tot asa se implica in problema gestionarii proprietatii de stat, absolut neargumentata, dupa parerea mea, este includerea, alaturi de organele centrale, autoritatile publice locale, si a agentiilor, si a intreprinderilor de stat si municipale, si a societatilor pe actiuni, care fara invoirea acestora, care au fost numite mai inainte, conform cerintelor documentelor care trebuie prezentate la Guvern, nu au dreptul sa iasa.

De aceea, dupa parerea mea, noi aici, cu alineatul acesta cream posibilitatea pentru niste situatii pur si simplu de conflict intre intreprinderi si organul local. Din cauza ca intreprinderea poate sa se adreseze la Guvern, dar organul consiliului local considera ca nu este nevoie. Si o sa fie un conflict intre intreprinderile locale, adica ale consiliului, dintre consiliu... Nu are sens, din cauza ca totuna, fara decizia consiliului, aceasta initiativa nu poate fi realizata. De aceea, dupa parerea mea, aceste puncte d), c) si e) sint in surplus in acest alineat. Care este opinia,  care sint argumentele?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule deputat,

Noi nu putem sa fim de acord cu aceasta sugestie, din simplul motiv ca nu putem sa limitam initiativa intreprinderilor. Atita timp cit o societate pe actiuni, in care cota statului este de peste 75%, atita timp cit exista o intreprindere de stat care are propria initiativa, avind in vedere neutilizarea deplina a capacitatilor sale, sa creeze un parc industrial, nu are decit sa o faca prin desfasurarea procedurii descrise in aceasta lege.

Daca este o intreprindere municipala – sa se adreseze la consiliul municipal, care va lua decizia. Daca este vorba de o intreprindere de stat in subordinea statului, nu are decit sa se adreseze la ministrul de ramura, ca sa vina cu respectiva propunere. Deci, am facut-o din simplul motiv ca sa fie coordonare, fiindca orice intreprindere isi are conducerea sa, orice intreprindere isi are perspectivele sale de dezvoltare. Si atunci, in cazul acesta trebuie neaparat coordonat cu toti.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Este proprietate municipala, pe care o gestioneaza consiliul raional sau consiliul local si toate initiativele unei intreprinderi sint aparte fata de Guvern. Dar eu vreau sa spun, parerea mea este ca intreprinderile care nu au dreptul, ca atare, singure... Dar intreprinderile municipale sau intreprinderile de stat – au dreptul in fata organului caruia ii sint subordonate, si nu la Guvern. Nu are dreptul, nu are sens organul, sa spunem, intreprinderea municipala sa se adreseze la Guvern, daca consiliul raional sau consiliul local o sa fie impotriva, are o alta viziune asupra activitatii acestei zone, atunci, si conform documentelor care sint necesare pentru  prezentare la Guvern.

Acesta este un surplus, cream o conditie care poate crea contraziceri in activitatea intreprinderii si a consiliilor locale. Nu are sens. Poftim, intreprinderea are dorinta, se adreseaza la consiliul local, se adreseaza la ministerul de ramura si incepe procedura de realizare a acestei idei. Poate este necesar un articol aparte sau un alineat aparte referitor la faptul, in fata cui au dreptul sa inainteze initiativa de creare, in fata organului central sau in fata consiliului local? Iata, acolo trebuie sa se adreseze intreprinderile.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Domnule Todoroglo,

Eu am inteles intrebarea. Daca dumneavoastra sinteti de acord, noi putem sa detaliem aceasta problema pentru lectura a doua. Dar eu inteleg ca dumneavoastra vorbiti si in contextul articolului 5 alineat (3), unde este scris ca intreprinderile de stat si cele municipale pot sa se adreseze Guvernului cu initiativa.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, da, da.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, noi sintem, in acest context, de acord.

 

 

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Poate sa fie si un alineat aparte, ca sa nu-i lipsim pe ei de dreptul de initiativa. Dar ei trebuie sa aiba dreptul la initiativa in fata organului local, care ia ultima decizie la nivelul raionului.

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu vreau sa va multumesc pentru intrebare. Dar, totodata, vreau sa va comunic ca din articolul 5 alineatul (3), noi excludem cuvintele “intreprinderile de stat sau municipale” care pot sa se adreseze Guvernului, deoarece este lipsit de logica. Dar in ceea ce priveste dreptul de initiativa, deci, noi insistam sa lasam.

 

Domnul Dmitri Todorglo:

Nu, aceasta trebuie studiat.

 

Domnul Viorel Melnic:

In articolul 4, alineatul (7).

 

Domnul Dmitri Todorglo:

Si, in paralel cu aceasta, la alineatul (7) este o norma generala despre acei care au dreptul la initiativa. Dar la articolul 5 apare inca o institutie care are dreptul, dar ea aici nu este prevazuta. Am in vedere investitorii privati. Conform articolului 5, acolo sint prevazuti si investitorii privati care detin 25 la suta, ramin in intreprinderile unde pachetul de actiuni il detine statul. Ei tot au dreptul. Dar la alineatul (7) ei nu sint prevazuti. Ei sau trebuie sa fie scosi de acolo sau trebuie sa fie inclusi aici.

 

Domnul  Marian Lupu: 

Bine.

Stimati colegi,

Eu am sa rog foarte mult, pentru lectura doua sa lucrati la aceste lucruri.

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule Presedinte,

Daca se poate sa fac...

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am rugat, fiindca discutia ia o amploare mult mai mare. Mai aveti propuneri sau intrebari?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu, doar lamuriri. Lamuriri nu sint, domnule Presedinte. Si urmatoarele, urmatoarea, despre care am vorbit. Totusi, la articolul 7, aceasta-i numai din punct de vedere redactional, la articolul 7, alineatele (1) si (2), dupa parerea mea, trebuie sa fie comasate, din cauza ca continutul lor este absolut unic.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Sintem de acord.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Si alte articole, despre care noi am vorbit, trebuie sa fie. Si ultima propozitie, care, dupa parerea mea, trebuie sa fie clara, tot asa in lege este prevazuta responsabilitatea. Legea prevede responsabilitatea organelor de ramura pentru activitatea acestui administrator, care o sa fie numit din partea Guvernului. Dar ministerul de ramura poate sa fie responsabil numai pentru sarcina pe care el o pregateste, nicidecum pentru activitatea acestui administrator. Din cauza ca banii de la stat, care o sa fie prevazuti pentru crearea infrastructurii, o sa fie gestionati cu acest administrator in viitor. Dar acest administrator, conform legii, este subordonat Ministerului Economiei.

Dupa parerea mea, in lege trebuie sa fie despartit, de ce sint responsabile ministerele de ramura, care sint desigur responsabile pentru elaborarea acestui caiet de sarcini, si de ce este responsabil administratorul si Ministerul Economiei, care singur adopta, incheie contractul cu acest om pentru folosirea banilor din buget. Acestia trebuie sa fie despartiti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog sa tineti cont pentru procesul de pregatire a legii in lectura a doua, din moment ce o aprobam, astazi, in lectura intii.

Va multumesc.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Totusi, principalul argument pe care dumneavoastra l-ati adus aici, in plenul Parlamentului – necesitatea de implementare a parcurilor industriale este dezvoltarea strategiei de atragere a investitiilor. Care este atractivitatea parcurilor industriale in cazul in care dumneavoastra, din start, spuneti ca parcurile industriale nu vor avea nici o facilitate fiscala. Intr-adevar, in afara de ceea ce ati mentionat, ce tine de terenurile nou ocupate, pentru care Guvernul va asigura executarea procedurilor legate de excluderea terenurilor din circuit. Dar terenurile neocupate? Dar in rest, daca este vorba de atragerea investitiilor, care, totusi, sint facilitatile si care este atractivitatea pentru o asemenea forma organizatorica, ca cea pe care o propuneti dumneavoastra?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Stimate domnule Oleinic,

Ideea crearii parcurilor  industriale nu este o idee pur moldoveneasca. Deci, este o experienta preluata de la alte tari, inclusiv tarile vecine, in care structura acestor parcuri sau constituirea acestor parcuri este facuta in mod diferit. Noi am mers pe calea optimala si am spus ca facilitatea pe care o acorda statul in acest sens este infrastructura.

Chiar si pe baza acelor intreprinderi de stat care au active, care au imobile, deci, aceasta nu inseamna ca infrastructura este asigurata. Noi stim foarte bine ce se intimpla mai ales in regiuni, acolo unde sint cladiri parasite, acolo unde sint imobile neutilizate de o buna perioada de timp.

Si, in acest sens, statul, in cazul in care finantarea constituirii parcurilor  industriale este efectuata de catre stat, va asigura infrastructura totala a acestui teritoriu. Deci, mai mult decit atit, in lege este prevazut ca anual, la bugetul de stat va fi un articol de cheltuieli pentru finantarea parcurilor industriale. Deci, facilitatea cea mai importanta pe care o ofera aceasta lege este infrastructura.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Referinta la faptul ca ideea nu este moldoveneasca, intr-adevar, ideea nu este moldoveneasca, dar la noi implementarea se face moldoveneste, fiindca in legea romaneasca cu privire la parcurile industriale, constituirea parcului industrial se bazeaza pe asocierea in participare a persoanelor fizice si juridice romane sau straine, care incheie in acest sens un contract de asociere. Gata.

 

Domnul Viorel Melnic:

De aceea am si...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar dumneavoastra aici aveti o multipla referinta la norme, la fel de fel de acte, la fel de fel de hotariri de Guvern, care se bazeaza pe decizii si regulamente elaborate de Guvern si, in acelasi caz, dumneavoastra, la articolul 8 alineatul (1), stipulati foarte bine: „statul participa in masura posibilitatilor”, pe de o parte...

 

Domnul Viorel Melnic:

La finantare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pe de alta parte... O secunda. Pe de alta parte, stabiliti o serie de norme prin care statul reglementeaza activitatea parcurilor.

Domnule ministru,

Se creeaza impresia ca in cazul de fata nu este vorba de o structura organizatorica care ar permite dezvoltarea intreprinderilor, care astazi sint neocupate, care nu produc nimic, dar este vorba de o posibilitate de a transmite proprietatea statului, care astazi este inclusa in programul de privatizare, proprietatea statului sa fie transmisa prin intermediul parcurilor industriale, cu ajutorul Guvernului... Fiindca hotarirea Guvernului de a transmite unui numar de asociati, despre care nu este stabilit concret, prin lege, care vor fi criteriile de selectare a asociatilor, care vor fi criteriile de prezentare a materialelor ca asociatii, intr-adevar, au posibilitatea sa dezvolte o intreprindere sau alta, dar este clar stipulat ca Guvernul va transmite asociatilor patrimoniul intreprinderilor de stat.

Domnule ministru,

Aici se creeaza impresia ca, intr-adevar, noi vrem sa transmitem proprietatea statului, care astazi este inca a statului, in posesia unor agenti favorizati, daca le putem spune asa. Este asa ceva...

 

Domnul Viorel Melnic:

Este absolut incorect, din simplul motiv ca, daca sa incep cu experienta  Romaniei, pe care dumneavoastra ati citat-o, deci, in Romania... De aceea m-am si exprimat ca noi am luat o cale optimala, studiind practica internationala. In Romania parcurile industriale sint exclusiv parcuri industriale private, ceea ce nu am considerat logic, atita timp cit un parc industrial privat poate fi constituit din propria initiativa a unui agent economic, din initiativa unui investitor privat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Exista legea, nu pot aici sa citesc din lege, dar nu trebuie sa mintiti Parlamentul. Bine, pina la urma problema este clara, dumneavoastra nu puteti da un raspuns concret.

 

Domnul Viorel Melnic:

Dar nu-mi permiteti.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ceea ce tine de transmiterea patrimoniului statului in folosinta unor agenti favorizati. Eu vreau sa va pun inca o intrebare, ce tine de...

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu vreau sa raspund pina la capat la intrebarea pusa de dumneavoastra.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu ati raspuns. Va rog, da.

 

Domnul Viorel Melnic:

Desigur ca nu am raspuns. Deci, in ceea ce priveste criteriile de selectare sau ceea ce dumneavoastra ati afirmat ca este posibilitatea de a oferi unui asociat favorizat terenul sau imobilul. Nu este adevarat, din simplul motiv ca in legea noastra este prevazut ca parcurile industriale pot fi constituite la initiativa mai multor parti.

Daca este vorba de municipalitate, este clara situatia, aici nu poate fi vorba de un asociat privat, deci, riscul pe care dumneavoastra l-ati insinuat este numai in cazul in care parcul este finantat de un investitor privat. Dar eu am spus in raport foarte clar: in cazul in care este vorba de un investitor privat, care va veni sa constituie sau sa asigure infrastructura parcului, prin decizie de Guvern va fi organizat un tender pe principii transparente, in care va cistiga doar investitorul care merita si care ofera cele mai bune conditii.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

In lege trebuie sa fie bine stipulate conditiile. In cazul in care Guvernul selecteaza rezidentii si in cazul in care Guvernul, nici nu rezidentii, care deja s-au asociat si au facut parcul, dar Guvernul numeste administratorul, asta-i aceeasi transmitere in folosinta a patrimoniului.

 

Domnul Viorel Melnic:

Dupa ce s-a facut tenderul si s-a selectat cistigatorul.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ar fi foarte bine ca in lege sa fie stipulate foarte clar conditiile de selectare, conditiile de numire a administratorului si toate celelalte, fiindca, intr-adevar, cind foarte multe incercam sa-i permitem Guvernului, se creeaza situatia ca Guvernul nu are ce face, nu are cu ce se ocupa in tara asta.

Si mai este o intrebare, ce tine de articolul 6 – “Constituirea parcurilor industriale in baza societatilor pe actiuni”. Noi am permis acum lichidarea fondurilor de investitii si cunoastem destul de bine cu cit a crescut numarul actionarilor la societatile pe actiuni, mai ales la acelea in care statul are cota-parte.

Alineatul (3) din articolul 6: „In cazul acordului tuturor actionarilor, exprimat prin adoptarea deciziei unanime in cadrul adunarii generale a actionarilor societatii pe actiuni”, cind s-ar putea de adunat 5 mii de actionari, care sa adopte acordul unanim?

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi sintem de acord, pentru a doua lectura, sa venim aici cu o rectificare, fiindca este o lacuna, deoarece stim prea bine ca decizia intr-o societate pe actiuni se ia cu un numar majoritar. Deci, fie 2/3, fie ¾. In cazul acesta sintem de acord sa intervenim pentru a doua lectura.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Si ultima intrebare ce tine de articolul 8 – „Finantarea infrastructurii tehnice...”, la care dumneavoastra v-ati referit, spunind ca unica facilitate de dezvoltare a parcurilor industriale este infrastructura. Alineatul 1, „Statul participa, in masura posibilitatilor, la finantarea crearii si dezvoltarii infrastructurii parcului industrial...”

 

Domnul Viorel Melnic:

Exact.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Infrastructura este unica facilitate, in masura posibilitatilor. Care este masura aceasta in genere, ca definitie?

 

Domnul Viorel Melnic:

Avind in vedere latitudinea care este exprimata in lege, ca parcurile industriale pot fi constituite si din asistenta tehnica externa, si din contul unui investitor privat, si din contul cofinantarii unui investitor privat, deci, in acest sens, statul intervine cu o parte, adica in masura posibilitatilor, prin intelegere sau printr-o forma de parteneriat public privat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Sint foarte multe neclaritati in toata legea aceasta si chiar v-am propune ca, pentru lectura a doua, sa fie un pic mai clara perspectiva activitatii parcului industrial, fiindca in tara sint necesare asemenea forme organizatorice, numai ca nu este necesar ca statul sa aiba o influenta asa excesiva asupra activitatii parcurilor si a dezvoltarii lor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5 in continuare.

 

Domnul Ion Gutu: 

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pe domnul Gutu l-am vazut stind in picoare la microfonul nr.5. Dumneavoastra v-ati ridicat...

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte,

Este pentru prima data ca ma sustineti.

Stimati colegi,

Noi discutam un proiect de lege foarte important, dorit, cred, de mai multi ani de zile de industriasi si de intreprinzatori. Eu cred ca proiectul este necesar, dar varianta care este propusa, cu regret, nu este definitivata si apar foarte multe probleme. Anume la prima lectura trebuie sa stabilim, ce facem.

Domnule ministru,

Deci, in primul rind, noi avem zonele economice libere cu multiple facilitati, pe care tot le-am redus, este clar, pe parcursul mai multor ani si nu am avut o miscare solida pentru amplasarea rezidentilor si a intreprinderilor in aceste zone economice libere. Credeti dumneavoastra ca aceasta lege va impulsiona acest proces sau care este diferenta, de ce noi nu avem solicitari pentru zonele economice libere si de ce o sa avem in cazul respectiv? Nu v-ati gindit, nu ati analizat?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare, domnule Gutu.

M-am gindit foarte mult si vreau sa va aduc la cunostinta ca afirmatia precum ca in zonele libere nu sint investitori nu este corecta. Avind in vedere faptul ca in zona economica libera “Expo-Business-Chisinau” nu mai sint locuri libere, avind in vedere faptul ca in zona libera “Ungheni-Business”, deci este o intensitate majora de investitii, care in ultimii 2 ani este tot mai mare si mai mare. “Otaci-Business”, care a fost o zona economica libera moarta timp de 5 ani de zile, s-a reanimat acum si sint deja citiva investitori. Deci, tendinta este destul de puternica. Mai mult decit atit, dumneavoastra ati facut o diferentiere dintre facilitati.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule viceministru,

Eu inteleg ca vreti sa ma convingeti. Eu sint de alta parere si noi stim cum s-a creat zona economica libera “Ungheni”, stim din ce cont este si este o idee foarte... Cred ca aveti si cifre, dar ponderea acestor zone este pur si simplu simbolica in produsul intern brut.

Al doilea moment. Nu v-ati gindit dumneavoastra ca aceste parcuri industriale pot fi create pe baza unor intreprinderi, ca zone economice speciale, cu principiile zonei economice libere. Nu v-ati gindit?

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu, fiindca este un alt concept, domnule Gutu, este conceptul...

 

Domnul Ion Gutu:

Caci noi am creat o zona economica libera la Uzina de tractoare “Tracomul”, 2 ani de zile am discreditat ideea si eu cred ca n-am facut nimic. Deci, ginditi-va, va rog, la aceasta problema pentru lectura a doua, ca parcul industrial poate fi creat pe baza unei intreprinderi, intr-adevar, cu drepturile unei zone economice speciale. Atunci eu cred ca o sa fie si atractiv.

Al doilea moment. Care, de exemplu va fi costul suportat de stat pentru un parc industrial? Stiu eu, care-l numiti dumneavoastra: uzina “Micron”, “Mezon” sau altele. Care va fi costul din bugetul statului?

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule Gutu, 

Este o intrebare economica, dar dumneavoastra stiti prea bine ca costul nu poate fi estimat atita timp cit parcurile industriale se constituie.

 

Domnul Ion Gutu:

Nu, domnule ministru.

 

Domnul Viorel Melnic:

Pe diferite teritorii.

 

 

Domnul Ion Gutu:

Daca sinteti un economist adevarat sau chiar la inceput de cale, orice actiune poate fi prognozata si poate fi calculata reiesind din metrii patrati ai uzinei, din serviciile care costa, din toate chestiunile acestea. Daca n-ati calculat lucrul acesta, eu cred ca acesta este un minus foarte serios pentru Ministerul Economiei si Comertului.

Si nu v-ati interesat dumneavoastra de uzina “Alfa”, care a fost o idee sau un inceput de cale pentru a crea un parc industrial in Republica Moldova, care au fost evenimentele, evolutia, la ce s-a ajuns?

 

Domnul Viorel Melnic:

Ipotetic, “Alfa”...

 

Domnul Ion Gutu:

Fara lege, ati studiat experienta.

 

Domnul Viorel Melnic:

In mod ipotetic, “Alfa” este un parc industrial, dar care nu are acoperire legala, fiindca este...

 

Domnul Ion Gutu:

Da, studiati, va rog, caci fara lege, fara Guvern s-a creat o unitate, un parc industrial, as spune foarte..., unde lucreaza 150 de intreprinderi.

Si inca o intrebare, care cred ca este foarte principiala, elementul birocrtizarii acestei legi dupa ghilotina, stiu eu, unu sau poate si a doua, este la maximum. Deci, as vrea sa aud numai o intrebare, adica raspuns la o intrebare foarte simpla. Administratia, administratorul principal prezinta trimestrial Ministerului Economiei si Comertului rapoarte privind activitatea desfasurata in parcul industrial. Ce fel de rapoarte trimestriale, voi va ginditi, domnilor ministri, cind aduceti asa notiuni in lege? Cine face un raport trimestrial?

Si inca un moment. Toate taxele si platile percepute de administratia parcului industrial, constituita in baza activelor publice, se adopta de catre Guvern cu coordonarea prealabila cu Ministerul Economiei si Comertului,  Ministerul Administratiei Publice Locale si autoritatile administratiei publice locale. Daca ea se adopta de Guvern, cui ii trebuie toate... De ce nu-i scris Ministerul Finantelor, de ce nu-i serviciul de..., eu stiu, alte agentii, care tot sint organe centrale?

Si mie mi se pare, stimati colegi, ca noi am creat Ministerul Administratiei Publice Locale si incercam de acum sa-l incadram in toate activitatile. Nu este corect. Caci daca el este responsabil de politica regionala, atunci politica regionala trebuie sa fie cedata de Ministerului Economiei, el trebuie sa cedeze functiile acestea.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Deci, pozitia mea este ca noi, in general, putem sa discutam, dar ca sa votam in lectura intii acest proiect, el este absolut nepregatit.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Pot sa fac...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Da, va rog.

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca se poate, voi face o remarca la cele spuse de domnul deputat Gutu. In privinta birocratizarii cu rapoartele, este un prototip absolut, luat din activitatea zonelor libere. Si este un lucru foarte fezabil, care are loc si acum. Deci, este necesar, avind in vedere faptul ca Ministerul Economiei este responsabil de politica investitionala din tara, este necesar a duce o evidenta a tuturor investitiilor prezente.

In ceea ce priveste taxele platite, dumneavoastra mi-ati citit articolul 11 alineatul (6), prin care, intr-adevar, taxele sint adoptate de catre Guvern, dar cu o coordonare prealabila cu ministerele care sint responsabile. Acest lucru, efectiv, se face si acum pentru zonele libere. Toate taxele sint aprobate de Guvern, dar sint coordonate anterior de catre ministerele respective. Deci, este o practica curenta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Avind in vedere ca parurile industriale vor fi finantate atit din finante publice, de stat, cit si din finante private, si pentru a da o siguranta acestor investitii, este necesar, dupa parerea mea, ca la articolul 15 alineatul (1) sa fie specificata o perioada minima pentru care se constituie parcul industrial. Se propune 25 de ani. Asta-i una.

Si al doilea moment. Bine, atunci ma refer la aceasta propunere, 25 de ani, ca sa fie protejate investitiile.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Guma,

Noi, in principiu, am discutat.

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Este numai termenul maxim - 50 de ani.

 

Domnul Viorel Melnic:

Am inteles. Deci, ideea este de a acoperi riscul de trecere dintr-o destinatie in alta a terenului si pe urma sa se spuna ca nu mai exista parcul industrial si sa-l privatizeze.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu numai terenul, la terenuri ne referim la articolul 17. Dar este vorba ca s-au facut investitii financiare in parcul acesta, investitii private si, daca sa admitem ca parcul se infiinteaza si peste 2-3 ani se desfiinteaza, atunci exista riscul pentru cei care investesc. Ei trebuie sa aiba garantii ca minimum 25 de ani parcul acesta va functiona si Guvernul sau altcineva nu va lua o decizie de desfiintare a parcului.

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc pentru intrebare.

Daca se poate, s-o lasam pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine.

 

Domnul Viorel Melnic:

In privinta termenului minim sint de acord, dar trebuie sa consultam si sa vedem daca sa fie 25 de ani, sau 15, sau 10, asta este.

 

Domnul Valeriu Guma:

Si, in aceeasi idee, articolul 17 alineatul (2) trebuie sa fie completat cu un text unde sa fie stipulat cazul in care parcul industrial isi inceteaza activitatea inainte de expirarea termenului minim, iar administratia parcului industrial sau altcineva... Trebuie sa ne gindim ca cineva va compensa integral cheltuielile legate de excluderea din circuitul agricol a terenurilor respective.

 

Domnul Viorel Melnic:

Vreau, in acest sens, sa dau doar un argument suplimentar. Aceasta prevedere cu siguranta va fi transcrisa in acordul sau in contractul dintre Guvern si respectivul initiator. Nu sintem impotriva sa prevedem acest lucru, in sensul acoperirii riscurilor.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu insist ca anume in lege sa fie aceasta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Stimate domnule viceministru,

Vreau sa ma refer la capitolul I, articolul 3, unde se vorbeste despre terenul parcului industrial, impreuna cu cladirea s.a.m.d. Deci, aveti literele b), c) si d). Daca se vor indeplini conditiile stipulate la litera d) intocmai, nici o uzina care astazi stationeaza, care astazi nu activeaza, inclusiv la Balti, la Chisinau, nu va putea participa la constituirea parcurilor industriale.

Deci, aici scrie ca „nu fac obiectul unor litigii in curs de solutionare in instantele judecatoresti cu privire la situatia juridica”. Noi stim ca ei toti au datorii, consiliul de creditori are cu ei memorandum, toate aceste uzine sint in mod automat scoase din aceasta competitie.

Nici uzina “Raut”, nici Uzina electrotehnica, nici, poate, Societatea pe Actiuni “Mioara”, care este privata, nu ar putea participa. Deci, aceasta-i prima intrebare.

 

Domnul Viorel Melnic:

Imi cer scuze.

 

Domnul Ivan Banari:

Da, poftim.

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca imi mai spuneti o data articolul, ca nu...

 

Domnul Ivan Banari:

Deci, va spun: pagina 5, litera d) din articolul 3: „nu fac obiectul unor litigii in curs de...” Noi stim ca ei au datorii si la salariu, si la energia electrica, si la toti furnizorii de surse energetice.

 

Domnul Viorel Melnic:

Articolul 4, alineatul (3), asa este corect.

 

Domnul Ivan Banari:

Da, articolul 4, alineatul (3). Cred ca ar trebui sa ne gindim la acest punct, fiindca scoatem imediat aceste intreprinderi din concurs, nu vor putea participa.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu este adevarat, fiindca este vorba doar de litigii in curs de solutionare. Daca este vorba de datoriile pe care dumneavoastra le-ati enuntat, noi prevedem ca aceste datorii sa fie, in conformitate cu legislatia, sa fie anulate.

 

Domnul Ivan Banari:

Pai da, datoriile la stat, la bugetul de stat.

 

Domnul Viorel Melnic:

Exact.

 

Domnul Ivan Banari:

Datoriile la fostii lucratori, datoriile la furnizorii de energie, la banci s.a.m.d.

 

Domnul Viorel Melnic:

Existenta datoriilor nu inseamna obligatoriu si existenta unor litigii. Deci, noi de aici pornim, de la existenta litigiilor.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu cred ca aici trebuie sa ne mai gindim la acest lucru. Si a doua intrebare. In urmatorul articol, la articolul 7 litera e), adica la punctul 7 litera e): “societatile pe actiuni in care statul sau autoritatea administratiei publice locale detin cel putin 75 la suta din valorile mobiliare”. Noi cunoastem ca toate aceste intreprinderi sau o mare parte din ele sint scoase la privatizare. Astazi, au 75 la suta, s-a format parcul industrial si s-a vindut cota parte a statului. Deci ele vor fi private.

De aceea, eu consider ca ar fi bine ca in acest punct, si sustin ceea ce au propus colegii, ca in acest punct 7) sa gasim o solutie si sa permitem ca si agentii economici privati sa participe la acest proces. Sint si alte exemple in afara de Romania. In Turcia, de exemplu, multe parcuri industriale sint formate pe baza initiativei private, de agenti economici privati. Si stim ca in aceasta tara sint foarte multe parcuri industriale, business incubatoare s.a.m.d. Si anume datorita acestui fapt este o dezvoltare destul de serioasa in ultimii 5 – 7 ani.

De aceea, eu cred ca noi ar trebui sa gasim locul si sa permitem businessului privat sa participe la acest proces de formare a parcurilor industriale. Mai mult decit atit ca Guvernul oricind va lua decizia de a forma un parc industrial. Va fi o hotarire de Guvern pentru fiecare parc aparte, asa rezulta din lege. Cum considerati dumneavoastra?

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu imi cer scuze, dar faptul ca nu se regaseste in acest proiect initiativa unui investitor privat sa creeze pe propria raspundere si in conformitate cu fortele proprii un parc industrial, aceasta nu inseamna ca se va interzice investitorului privat sa isi creeze parcul sau. Deci noi reglementam initiativele constituirii parcului industrial pe baza activelor publice, fiindca aceasta ne-ar interesa sa dezvoltam, sa reanimam acele unitati, acele intreprinderi, ale caror active sint lasate, sint intr-o stare dezastruoasa. Acesta este scopul legii in fond.

Dar ceea ce dumneavoastra ati remarcat ca in cazul in care 75% minimum se va constitui parcul industrial si pe urma se va privatiza, nu este adevarat. Fiindca in lege este stipulat concret ca, pe durata functionarii parcului industrial, privatizarea este interzisa si atunci problema dispare in acest caz.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule ministru,

In legislatia in vigoare noi avem prevederi care spun ca noi am putea sa vindem intreprinderile in care statul are majoritatea la un leu, mai ales intreprinderile care nu functioneaza. As vrea sa va intreb: cite intreprinderi ai fost vindute la un leu? Au fost revitalizate si de acum dau ceva valoare adaugata pentru economia Republicii Moldova?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Cosarciuc,

Proiectul nostru de lege nu prevede.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Este legat de... eu am sa va expun logica in continuare, fiindca, totusi, daca dumneavoastra nu ati dat nici o intreprindere care astazi stationeaza, care se distruge s.a.m.d. la un leu si acum vreti ca aceleasi intreprinderi sa le introduceti in aceasta miscare de parcuri industriale, nu va avea nici un rezultat absolut.

 

Domnul Viorel Melnic:

Da, este vorba de finantarea de catre stat, ca o varianta.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ce finantare? De ce nu dati intreprinderile care astazi nu functioneaza la un leu? Va intreb. Chiar eu va spun, “Electrotehnica” din Balti care este la pamint, la care de acum si acoperisul a cazut si alte chestii, dar care inca mai poate fi si de facut de cineva luata ceva acolo. De ce le tineti? Si vreti sa faceti parcuri industriale pe aceeasi baza, pe aceeasi platforma industriala care nu va da absolut nimic.

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi nu vedem nimic rau in aceasta, ca pe baza activelor neutilizate sau pe baza intreprinderilor in stare deplorabila vrem sa cream o intreprindere, care sa functioneze sau sa cream un parc, unde intreprinderile pot sa-si desfasoare activitatea. Acesta este scopul legii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul mentionat, inaintat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si constata urmatoarele. Proiectul de lege prezentat spre examinare are ca scop crearea unor oportunitati suplimentare investitorilor in lansarea activitatilor investitionale si valorificarii potentialului existent, precum si facilitarii accesului la factorii de productie relativ ieftin. Prin urmare, se propune crearea parcurilor industriale, care vor fi amplasate in zonele delimitate si in care se vor desfasura activitatile de productie industriala si de prestare a serviciilor.

Prin acest proiect de lege se prevede asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea activitatilor economice in parcuri prin oferirea de catre stat, inclusiv autoritatile administratiei publice locale, a infrastructurii adecvate, prestarii serviciilor si oferirea utilitatilor necesare. Totodata, proiectul presupune atragerea in pacurile industriale a investitiilor care vor corespunde unor criterii si cerinte transparente, scopul scontat fiind lansarea activitatilor de productie si prestare a serviciilor cu orientarea la export, producerea de marfuri substituibile la import, utilizarea tehnologiilor performante si inovatiilor, precum si transfer de now-haw.

Parcurile industriale vor fi create in baza intreprinderii municipale de stat sau a societatilor de actiuni cu cota majoritara a statului, care dispun de active si de spatii necesare si pe un teren liber, oferit de stat si autoritatile administratiei publice locale, asigurind accesul la drumurile nationale si racordarea la infrastructura utilitatilor publice. Proiectul de lege stabileste modul si conditiile de creare si activitate a parcurilor industriale, precum si finantarea crearii si dezvoltarii infrastructurii acestora.

Comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice si amendamentele deputatilor  expuse astazi la examinarea proiectului de lege in a doua lectura.

Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente si a Directiei juridice, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune acest proiect de lege spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Inainte de procedura de vot, am receptionat o solicitare pentru luarea de cuvint din partea deputatului Cosacriuc, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ca denumire, legea este necesara, fiindca crearea de parcuri industriale in general este o politica industriala bazata pe aglomerari economice si competitive, asa-numitele clustere. Dar prin continut si prin conceptul acestei legi s-a incercat ca sa fie amestecata intr-o lege reglementarea cu privire la parcurile industriale si o parte s-a luat din reglementarile Legii cu privire la zonele economice libere. Si atunci cind se face un amalgam din doua legi, iese o lege care, in principiu, nu va permite ca aceste parcuri industriale sa se dezvolte rapid.

Eu am aici in mina legea Romaniei, care a fost adoptata in 2002, in baza Ordonantei nr.65 din 2001. O lege mult mai simpla, o lege cu facilitati fiscale pentru acei care vor activa si vor crea infrastructura acestei zone, asa-numitul parc industrial. Si am un raport de analiza a activitatii acestor parcuri industriale in Romania. In Romania exista in momentul actual 48 de parcuri industriale, dintre care 13 sint parcuri private. Dar sint functionale numai 16. Si in acest raport se spune ca legea, chiar fiind atit de simpla si avind si facilitati fiscale, nu este atractiva, pentru ca investitorii sa vina sa creeze aceste parcuri industriale si sa lucreze in aceste parcuri.

Ce ne propune legea, care este prezentata astazi ca proiect de lege in Republica Moldova? In primul rind, incepind cu articolul 5, care prevede ca parcurile industriale, in baza intreprinderii municipale, pot sa fie create prin hotarirea adoptata de Guvern in baza deciziilor adoptate de consiliile raionale sau locale, dintr-o data vedem o imixtiune in treburile administratiei publice locale. Articolul 109 din Constitutia Republicii Moldova spune foarte clar ca colectivitatea, administratia publica locala isi reglementeaza activitatea in colectivitatea locala si este autonoma si administreaza toate aceste activitati publice locale de sine statator.

Stimati colegi,

Mai departe. La articolul 11, administratia este condusa de administratorul principal, desemnat de catre Guvern. Si tot la articolul 11 alineatul (1) se spune ca pentru administratia parcului industrial se creeaza intreprindere municipala sau societate pe actiuni. Daca este intreprindere municipala, cum poate Guvernul sa numeasca administratorul principal prin decizia sa? Fiindca este o intreprindere municipala care se creeaza de catre administratia publica locala. Si noi nu putem sa ne facem ingerinta in activitatea acestei autoritati locale.

Mergem mai jos la articolul 11 alineatul (5). Principalele surse de venituri ale administratiei sint platile ce constituie 0,1% din valoarea vinzarilor nete ale rezidentilor parcului industrial. Din start, raportorul, domnul Melnic a spus ca statul nu va acorda nici o facilitate fiscala. Si noi vrem sa atragem investitii in aceasta zona? Inseamna ca statul ar trebui sa isi ia asupra sa niste cheltuieli de intretinere a acestei administratii, dar nu sa mai ceara bani de la acei care vor lucra in zona si inca 0,1% din valoarea vinzarilor nete.

Stimati colegi,

Acesta este un impozit suplimentar.

Adica noi dorim ca sa atragem investitiile, dar, totodata, noi imediat introducem aceasta taxa ca impozit pe activitatea agentilor economici, care vor activa in aceasta zona. Eu v-am adus exemplul legii din Romania. Legea Romaniei prevedea si facilitati la taxa pe valoarea adaugata la marfuri si servicii pentru ca sa creeze infrastructura. Pe urma, reducerea si micsorarea de catre administratia publica locala a impozitelor locale. Scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei s.a.m.d. Adica, v-am prezentat aceasta analiza care, in principiu, demonstreaza ca chiar si aceasta lege cu facilitati si foarte simpla a Romaniei nu prea a fost buna pentru investitorii care trebuiau sa vina in aceste parcuri industriale si sa investeasca bani pentru a crea infrastructura de productie, fiindca aceasta este cel mai important: infrastructura de productie.

Mergem mai departe la articolul 11 alineatul (9). In toate cazurile de dare in locatiune a obiectelor specificate la alineatul (8) al prezentului articol administratia poate aplica coeficienti de micsorare nu mai mici decit 30 la suta din preturile  normative.

Stimati colegi,

Daca noi totusi am scris ca putem, prin aceasta norma, sa facem niste facilitati agentilor economici care vor lua in locatiune unele obiective care sint pe teritoriul acestei zone, inseamna ca noi trebuie sa scriem foarte clar: aplica aceste reduceri ca sa fie clar, ca sa fie macar o facilitate pentru acei care lucreaza in aceasta zona.

Si daca revenim la articolul 17, care stipuleaza stimularea activitatii parcurilor industriale, sint aici care introduse, dar nu avem nici o facilitate fiscala si eu sint sigur, si noi, ca deputati din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, ca proiectul de lege prezentat in formula aceasta aici, in Parlamentul Republicii Moldova, nu va schimba situatia cu utilizarea acelor active pe care le avem noi in Republica Moldova. Eu va dau un exemplu foarte clar.

In Balti, Uzina “Electrotehnica” este la pamint de acum de vreo zece ani. Tot timpul Ministrul Industriei si acum Ministerul Infrastructurii spune ca noi vom cauta investitori. Acolo nici la un leu nu vor veni. Noi avem in legislatie, de pilda, ca unele intreprinderi pot fi vindute la un leu. De aceea am si intrebat Ministerul Economiei si Comertului de ce pina acum nu a vindut intreprinderile care nu functioneaza, care sint la pamint cu un leu? Sa vina investitorul sa investeasca bani si sa lucreze. Fiindca cel mai important este pentru noi ca sa cream aceasta baza de productie competitiva, sa cream locuri de munca, dar sa nu ne tinem cu doua miini de aceste intreprinderi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Inca un minut.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu acusi finalizez. Si alta chestiune, stimati colegi. In legatura cu faptul ca proiectul de lege contine deficiente conceptuale, ceea ce se refera la articolul 5, care, in principiu, introduce imixtiuni in activitatea administratiei publice locale. La articolul 11 iarasi imixtiune si ingerinta in activitatea agentilor economici, mai ales la administratia publica locala, intreprinderile municipale. Si in ceea ce priveste ca prin acest proiect de lege, prin articolul 11 se introduce o taxa noua, un nou impozit pentru agentii economici, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” are o propunere, ca acest proiect de lege sa fie remis in comisie. Sa mai lucram, ca sa scoatem aceste probleme ce tin de conceptul acestui proiect de lege.

Daca nu o sa se accepte remiterea acestui proiect de lege in comisie, noi propunem  ca el sa fie respins, ca un proiect care nu va aduce nimic absolut pentru ca sa cream acea baza de productie, sa cream noi locuri de munca si astfel sa aducem valoarea adaugata pentru economia Republicii Moldova.

Va multumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Am inregistrat doua propuneri: propunerea Comisiei sesizate in fond, care vizeaza aprobarea in prima lectura a acestui proiect, si apoi desfasurarea procesului de dezbateri, examinare si de pregatire pentru lectura a doua. Si cea de a doua propunere, care a fost evocata odinioara in sala, este remiterea acestui proiect in Comisie pentru a se mai munci, inainte de aprobarea in prima lectura.

In ordinea in care aceste doua propuneri au fost evocate, le voi supune votului.

Stimati colegi,

Cine este pentru propunerea Comisiei sesizate in fond de aprobare in prima lectura a acestui proiect de lege, rog sa voteze. Majoritatea celor prezenti in sala.

Proiectul de Lege nr.1951 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Rog sa terminam discutiile in sala. Proiectul de lege... Spuneti-mi un lucru: oare nu va ajung 5 zile pe saptamina pentru discutii intre deputati? Cred ca e suficient timp.

Proiectul de Lege nr.1709 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse privind reglementarea problemelor aferente datoriei de stat valutare interne a fostei URSS. Guvernul.

Domnule Pop,

Va rog.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul Republicii Moldova prezinta proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse privind reglementarea problemelor aferente datoriei de stat valutare interne a fostei URSS, semnat la 27 noiembrie 2006 la Moscova.

Necesitatea semnarii acestui acord a parvenit in urma negocierilor cu reprezentantii Federatiei Ruse pe marginea conditiilor stabilite de catre partea rusa pentru acordarea suportului necesar Republicii Moldova in cadrul aprobarii Memorandumului dintre Fondul Monetar International si Guvernul Republicii Moldova la sedinta directorilor Fondului Monetar International in luna mai a anului 2006 si acceptarii restructurarii datoriei fata de Federatia Rusa in cadrul clubului de la Paris.

Conform prevederilor Acordului semnat, modalitatea de reglementare a soldurilor in conturi a persoanelor juridice din Moldova la Banca "Vnesekonombank" a Federatiei Ruse presupune ca fiecare stat va reglementa de sine statator pretentiile ce tine de existenta acestor solduri in evidenta persoanelor juridice. Referitor la sumele valutare aflate in conturile corespondente ale sucursalelor bancii, va informam ca acestea cuprind soldul datoriei fata de persoanele juridice ale Republicii Moldova, ale caror conturi se afla nemijlocit la “Vnesekonombank” in orasul Moscova, soldul datoriei fata de persoanele juridice detinatori ai conturilor valutare la fostele sucursale ale “Vnesekonombank” din orasul Ungheni si Chisinau, si soldul datoriei fata de persoanele juridice ale Republicii Moldova care se afla pe conturile persoanelor juridice din Federatia Rusa.

Este de mentionat faptul ca, in conformitate cu hotarirea Parlamentului nr.150-XIII din 17 iunie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Conventia dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse pentru reglementarea problemelor succesiunii de drept privind datoria externa de stat si activele fostei URSS si a imputernicit Guvernul si Banca Nationala de a lua masuri in vederea reglementarii problemelor privind achitarea datoriei fostului “Vnesekonombank” catre persoanele fizice si juridice, ale caror conturi au fost deschise la sucursalele din Chisinau si Ungheni.

Respectiv, in conformitate cu Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.289 din mai 1996, soldurile care au fost blocate pe contul persoanelor juridice rezidente ale Republicii Moldova, deschise in filialele din Chisinau si Ungheni a Bancii “Vnesekonombank” au fost trecute la pierderi.

Ministerul Finantelor a stabilit procedura de anulare a sumelor mentionate prin scrisoarea respectiva din iunie 1996. Tin sa mentionez ca si interesele persoanelor fizice nu au fost afectate. Prin Hotarirea Guvernului mentionata, in scopul achitarii datoriilor acumulate la conturile persoanelor fizice, deschise la filialele “Vnesekonombank”, au fost alocate 341,9 mii dolari SUA.

Totodata, persoanele juridice prezentate de partea rusa, care au avut soldurile la conturile deschise in “Vnesekonombank” din Federatia Rusa, dupa infirmatia obtinuta de la Camera Inregistrarii de Stat nu figureaza in registrul de stat al intreprinderilor si organizatiilor.

Stimati deputati,

In acest context, rugam sa sustineti aprobarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse privind reglementara problemelor aferente datoriei de stat valutare interne a fostei URSS, semnat la 27 noiembrie 2006.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Eu va multumesc.

Rog sa luati loc.

Va rog, Comisia.

 

Domnule Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Potrivit Acordului, fiecare parte va solutiona de sine statator pretentiile persoanelor sale juridice privind restituirea sumelor banesti inregistrate pe conturile acestor persoane la “Vnesekonombank”.

Revendicarile financiare reciproce din Republica Moldova si Federatia Rusa vor fi considerate rezolvate din data intrarii in vigoare a acestui Acord. Este de mentionat ca, prin Hotarirea Guvernului nr.289, deja au fost trecute la pierderi mijloace in suma de 11 si 85 milioane de dolari. Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive pronuntindu-se pentru ratificarea Acordului.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Federatiei Ruse privind reglementarea problemelor aferente datoriei de stat valutare interne a fostei URSS in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Iovv.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1709. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Stimati colegi,

Acum eu as vrea sa va consult, fiindca avem o situatie pe care, de fapt, am discutat-o acum doua saptamini: prima si a doua lectura. Avem prevederile articolului respectiv din regulament. Acum, acest tip de legi... (Rumoare in sala.)

Ivan Timofeevici,

Continuam. Acest tip de proiect, de fapt, este unul foarte specific, gindesc eu, si mi-o confirmati sau nu.

Din momentul in care un proiect de lege care vizeaza ratificarea unui acord international este aprobat in prima lectura, de fapt, pentru a doua lectura, nu se mai aplica modificari, amendamente, pe care motiv va intreb si dumneavoastra sa imi spuneti: acceptam ca regula pentru viitor si nu mai revenim la aceasta, ca doar proiectele de legi care vizeaza ratificarea actelor internationale sa le trecem in ambele lecturi cu o deviere de la prevederile regulamentului. Da sau nu? Asa... (Rumoare in sala.)... care, de fapt, interzice si discutiile din sala, deopotriva. Eu, in acest caz, o sa rog concursul conducerii fractiunii in acest sens.

Microfonul nr.3.

Domnul Ivan Calin:

Multumesc, domnule Presedinte.

De procedura. Eu cred ca am putea depasi aceasta situatie de fiecare data in mod concret, folosindu-ne de prevederile Regulamentului, unde Presedintele Parlamentului are drept sa inainteze oricind problema pentru discutii in Parlament. Iata concret acum, in situatia aceasta. Parlamentul a votat in prima lectura, Presedintele, eu asa inteleg Regulamentul, e in drept sa inainteze pentru a-l include in ordinea de zi a discutiei acestui proiect pentru lectura a doua. Parlamentul voteaza si iata asa am putea depasi situatia in mod concret.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Calin, intr-adevar, a enuntat o norma a Regulamentului care va da dreptul sa includeti in orice moment o chestiune in ordinea de zi, numai ca este procedura, care este din nou reglementata de Regulament, ce tine de discutarea in comisii, aviz s.a.m.d.

Insa, domnule Presedinte, noi, de fapt, am invocat necesitatea respectarii intocmai a prevederii Regulamentului in momentele si in situatiile cind existau amendamente si noi ieseam la microfon si spuneam: noi avem obiectii la lege si pentru lectura a doua vream sa venim cu amendamentele respective.

In cazul in care aceste amendamente nu sint, eu nu as fi de acord ca ceva aici de sfintenie Regulament s.a.m.d., Regulamentul prevede expres procedura, insa in cazul respectiv, daca nu exista dorinta de a inainta amendamente nu este nici o problema de a supune votului si Parlamentul isi expune punctul de vedere. Insa in cazul in care exista amendamente si fractiunile inainteaza in acest sens propunerile, atunci, desigur, trebuie sa trecem prin procedura de inaintare a amendamentelor, avizarea de catre comisii, raport pentru a doua lectura s.a.m.d.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Primul lucru pe care vreau sa il spun la acest subiect, cred ca nu este corect ca, de fiecare data, noi sa interpretam in mod diferit regulamentul in dependenta de subiectul care este abordat.

De aceea vin cu o propunere concreta. Consider ca este necesar si ma adresez catre colegii nostri din Comisia juridica, pentru numiri si imunitati de completat Regulamentul Parlamentului cu o prevedere concreta cum vom proceda in asemenea situatii. Noi avem proiecte de legi cind se ratifica anumite acorduri, avem alte proiecte de legi care nu necesita examinari suplimentare si de aceea este necesar, pur si simplu, in cadrul sedintei ordinare sa completam cu o prevedere concreta care ne-ar permite sa adoptam actiuni concrete pentru ca in caz contrar vom ajunge atunci cind vom examina proiecte de legi care tin de alte domenii si vom pierde timp. Acesta e primul moment.

Si al doilea moment. In cazul in care se accepta propunerea de a adopta in lectura  doua proiectul de lege prezentat, vreau sa atrag atentie asupra unui lucru concret. In raportul comisiei, prezentat de domnul Iovv, este o concretizare la care dumnealui nu s-a referit, dar ea este necesara de luat in considerare, ca, la articolul 2, cuvintele “Ministerul Finantelor” sa fie substituite prin cuvintele “Guvernul Republicii Moldova”.

 

Domnul Marian Lupu:

Opinia? Autorii, Comisia. (Rumoare in sala.) De acord. Atunci asa, stimati...

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Oricum, daca se voteaza, se voteaza in conditiile raportului prezentat de catre comisie, asa ca...

 

Domnul Marian Lupu:

In mod evident, absolut.

Stimati colegi,

Atunci este intr-un fel foarte logic ceea ce au mentionat toti cei 3 vorbitori la aceste microfoane. Avem situatii diferite. Eu gindesc asa, ca va trebui fie... si voi ruga sefii de fractiuni, ginditi-va, va rog, la acest subiect si vom avea o discutie mai speciala in cadrul uneia din sedintele Biroului permanent, fiindca sint,
intr-adevar, cazuri absolut evidente, o ratificare, alt gen de proiecte care nu inregistreaza careva propuneri si in acest caz ar trebui si noi cumva sa dam dovada de o flexibilitate, pe care motiv propunerea mea este, urmind opiniile expuse de la microfoanele 3 si 4, ei voi propune plenului Parlamentului, avind situatia de lipsa de alte propuneri suplimentare pentru lectura a doua la acest proiect de lege, sa examinam si in a doua lectura. Dar definitiv mecanismul cum, ce, in care conditii, in care circumstante il discutam sa incercam sa ajungem la un consens la nivel de lucru, la nivelul grupurilor politice parlamentare. De acord? De acord. Bine.

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1709, la fel tinind cont de propunerea inaintata din sala. Cine este “pentru”, rog sa voteze si rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 30.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3, aratati-va minutele, va rog, eu sa le numar. Asa 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. Sapte voturi.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul Marian Lupu:

7 voturi.

Multumesc.

Stimati colegi,

66 de voturi “pro”. Impotriva? Impotriva un vot, doua voturi inregistrez eu in sectorul 3. Doua voturi “impotriva”.

Proiectul de Lege nr.1709 este adoptat in lectura a doua.

In continuare reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Legii cu privire la Procuratura. Proiectul nr.1829.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Presedintelui Republicii Moldova si mentioneaza ca in acesta se propune ca in Legea nr.70 din 22 martie 2007, care nu a fost promulgata, la articolul 2 sa fie introdus un punct nou, prin care se va exclude articolul 20 din Legea cu privire la Procuratura.

Totodata, esenta reglamentarilor acestui articol referitor la posibilitatea de a candida la functia de procuror avind stagiul respectiv prevazut de lege, se propune de a fi reformulate si integrate in cadrul unui singur articol care sa prevada functiile concrete, a caror termen de ocupare se indica in stagiul necesar al candidatului la functia de procuror, precum si stabilirea pentru o anumita perioada a numarului total al functiilor de procuror care pot fi ocupate prin concurs in baza stagiului si sustinerii examenului de calificare.

Realizarea propunerilor nominalizate va fi, de fapt, o ajustare a Legii cu privire la Procuratura la prevederile Legii privind Institutul National al Justitiei in acelasi mod cum au fost efectuate modificarile respective in Legea cu privire la statutul judecatorilor prin Legea nr.247 din 21 iulie 2006, ceea ce va asigura un echilibru rational intre norme si institutii.

Concomitent, se mai propune ca modificarea nominalizata sa fie pusa in aplicare dupa prima promotie a Institutului National al Justitiei. La alineatul (3) al articolului 74 din Regulamentul Parlamentului se prevede ca obiectiile Presedintelui Republicii Moldova se supun examinarii conform procedurii prevazute pentru examinarea amendamentelor.

In rezultatul unei dezbateri detaliate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a acceptat integral propunerea Presedintelui Republicii Moldova si propune Parlamentului spre examinare si adoptare, deci, propunerilor Presedintelui.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

La etapa de reexaminare propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb care a fost motivul ca Parlamentul a adoptat o lege si, ajungind pentru promulgare, se intoarce inapoi cu atitea observatii. Am lucrat noi prost sau care este motivul?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Observatia a fost unica, de fapt, dar din acceptarea acestei observatii sau propuneri au rezultat si altele. Este vorba de ajustarea prevederilor ce tin de Legea cu privire la Procuratura la acelasi mod care a fost stabilit pentru Legea cu privire la statutul judecatorului, acelasi  principiu sa fie acceptat. Si atit.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului. Cine este pentru adoptarea legii mentionate, tinindu-se cont de obiectiile sefului statului, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 29.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 aceeasi rugaminte din partea mea. Zero voturi. Deci 58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Legea este adoptata.

Proiectul nr.1829 este aprobat.

Multumesc.

In continuare proiectul de Lege nr.1705 cu privire la Serviciul Graniceri.

Guvernul.

 

Domnul Igor Colenov – Director General al Serviciului Graniceri:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege propus a fost elaborat de catre grupul de lucru al Serviciului Graniceri in comun cu expertii Uniunii Europene. Acest proiect de lege este divizat in 9 capitole si 26 de articole. Prin acest proiect se propune stabilirea statutului destinatiei structurii generale, obligatiile si drepturile Serviciului Graniceri, alte componente ale activitatii.

Totodata, adoptarea proiectului va permite prelungirea reformei in cadrul Serviciului Graniceri care, la rindul sau, prevede un sir de masuri si anume:

Modificarea sistemului de asigurare a securitatii frontierei de stat fiind compatibila cu standardele Uniunii Europene, transformarii cadrului institutional, in scopul eficientizarii structurii si descentralizarii, profesionalizarii Serviciului prin inlocuirea militarilor in termen cu colaboratori prin contract.

Totodata, pina la finisarea acestei... militarii in termen nu sint factorii de decizie, acesta fiind conform practicii si standardelor Uniunii Europene in domeniu. Proiectul a fost avizat de 10 organe centrale de specialitate ale administratiei publice si autoritatii administrative centrale, precum si a fost expus expertizei privind nivelul coruptibilitatii de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Inainte de a fi prezentat Guvernului, a fost avizat de catre Misiunea Comisiei Europene de Asistenta la frontiera in Republica Moldova si Ucraina, integral luindu-se in considerare propunerile lor. Tinind cont de cele expuse, rugam sa sustineti proiectul de Lege cu privire la Serviciul Graniceri in prima lectura. Propunerile deputatilor vor fi studiate si vor fi luate in considerare pentru a doua lectura.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu, domnule Colenov.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule general,

Am studiat acest proiect de lege amanuntit, nu am sa intru cu intrebari de detalii, fiindca o sa venim cu un sir de amendamente. Proiectul de lege mentionat este cam insemnat tot, insa de concept. Eu observ ca intentia este daca se pastreaza intentia acestei legi ca Serviciul Graniceri sa-si extinda un pic aria atributiilor functionare care le are acum.

Spre exemplu, daca ne uitam la articolul 2, deja se incearca ca acest serviciu sa se ocupe de un lucru care, din punctul nostru de vedere, este un pic incompatibil, cum ar fi controlul persoanelor, care include nu numai verificarea documentelor de calatorie si a altor documente referitoare la intrare, sedere, munca si iesire, deja ne ducem un pic mai departe decit activitatea propriu-zisa a celor care sint la frontiera si urmeaza sa verifice numai actele de identitate si documentele care ar trebui sa le insoteasca. Care ar fi ideea si logica acestor...?

 

Domnul  Igor Colenov:

Legislatia in vigoare prevede controlul separat pe persoane fizice, daca avem cazuri exceptionale. Aceasta este prevazut in Legea despre frontiera de stat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu sint de acord. Dar aici nu sint prevazute situatii exceptionale, se prevede o norma generala. Si noi tot vorbim, la inaintarea proiectelor de legi, despre ajustarea legilor noastre la valorile europene.

Mai departe. La articolul 6, din punctul meu de vedere, este o problema principiala, noi vorbim despre un serviciu care, sint de acord, urmeaza sa fie reglementat si reglementarea trebuie sa fie foarte clara si functionala, ce tine de organizarea, dumneavoastra propuneti in proiect ca Serviciul Graniceri sau Directorul General al Serviciului Graniceri sa fie numit in functie de catre Presedintele Republicii Moldova. Cu toata stima si respectul, care ar fi rationamentul?

 

Domnul  Igor Colenov:

Aceasta a fost la propunerea Ministerului Apararii, conform legislatiei in vigoare, Legea cu privire la apararea nationala, articolul 25, alineatul (2): “Presedintele Republicii Moldova are urmatoarele atributii:

... i) numeste si destituie din functie, in modul stabilit de legislatie, ofiterii Comandamentului Suprem al Fortelor Armate...” Directorul General este inclus in Comandamentul Suprem.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine. Atunci, daca vorbim de articolul 6, alineatul (2): “Directorul general are un vicedirector numit in functie si eliberat din functie de catre Guvern, la propunerea Directorului General al Serviciului” si mai departe: “Atributiile, structura si efectivul organelor regionale ale Serviciului Granicerii este aprobat de catre directorul general.” Poate ar fi mai bine, totusi, sa lasam Guvernului atributiile respective, ca sa-i fie...

 

Domnul  Igor Colenov:

D-apoi in lectura a doua noi vom studia aceste probleme .

Domnul  Vladimir Filat:

Bine. Eu, probabil, am sa ma adresez, am niste intrebari tot ce tine de...

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Da, dar o problema principiala si eu am sa rog pentru stenograma sa fie fixat, sint un sir de norme incluse in proiectul respectiv de lege, cum ar fi examinarea contraventiilor administrative s.a.m.d. Deci, sint lucruri care nu sint prevazute in Codul administrativ si, domnule Presedinte, noi parca sintem gata sa votam in lectura finala noul Cod administrativ si sa aducem proiectul respectiv in ajustare cu ideea pe care vrem s-o stabilim mai clar un pic. Sa nu o dam la toate organele statului sa examineze si de ce nu sa aplice sanctiunea in urma depistarii sanctiunilor administrative.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule general,

Cum comentati dumneavoastra alineatul (2) articolul 8, unde se spune: “Drepturile Serviciului Graniceri sa intre in orice timp al zilei in locuintele sau in alte incaperi ale cetatenilor pe teritoriu si in incapere s.a.m.d.”? Nu considerati ca contravine articolului 29 din Constitutie? Mai mult decit atit ca Serviciul Graniceri nu este un organ de urmarire penala.

 

Domnul  Igor Colenov:

Va multumesc pentru intrebare.

Aceste prevederi fiind studiate si luate in considerare in cadrul pregatirii pentru lectura a doua, totodata, eu pot sa mentionez, ca conform articolului 54, alineatul (2) din Constitutia Republicii Moldova permite restringerea drepturilor si libertatilor in cazurile in care sint necesare in interesele securitatii nationale. Iar supravegherea si controlul frontierei de stat este parte componenta a securitatii statului.

 

Domnul  Ion Plesca:

Corect, dar...

 

Domnul  Igor Colenov:

Dar mai mult ca atit, prevederea prevazuta de articolul 8 este si la Legea privind frontiera de stat si in Legea privind organele securitatii statului.

 

Domnul  Ion Plesca:

Trecerea frontierei de stat se considera infractiune.

 

Domnul  Igor Colenov:

Da.

Domnule deputat,

Dar, ca exemplu, colaboratorii urmaresc infractorul frontierei de stat care se ascunde in casa de locuit sau pe teritoriul intreprinderii, in acest caz colaboratorii Serviciului Graniceri intra pentru a efectua retinerea lui. Iar daca infractorul are la el arma, in acest caz nu sint oare in pericol cetatenii care se afla in casa?

 

Domnul  Ion Plesca:

Eu, totusi, propun pentru lectura a doua sa ne intoarcem la acest articol, deoarece, intr-adevar, contravine Constitutiei.

 

Domnul  Igor Colenov:

Serviciului Graniceri acest drept este stipulat din anul 1994 si niciodata nu au fost plingeri din partea cetatenilor pentru abuz din partea Serviciului Graniceri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul  nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Director General,

Plingeri de la cetateni nu au fost dat fiind faptul ca cetatenii Republicii Moldova abia se obisnuiesc sa traiasca intr-un stat democratic.

Acum, eu am avut doua obiectii, deoarece la alineatul (2) articolul 8 s-a referit domnul Plesca, nu ma voi repeta, doar constat si eu ca el incalca flagrant drepturile cetatenilor Republicii Moldova si trebuie exclus numaidecit. Sint convins ca acest lucru il va confirma si orice membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

A doua intrebare, respectiv, se refera la alineatul (6) al articolului 8. Spuneti, va rog, cum interpretati dumneavoastra urmatoarea fraza prevazuta aici: “sau au intentii sa incalce legislatia” si in continuare conform textului. De cind o institutie de stat are dreptul sa nu admita trecerea hotarului Republicii Moldova unui cetatean al tarii noastre, doar din simplul motiv ca se presupune ca el are intentii sa incalce legislatia? Nu va pare ca orice cetatean al Republicii Moldova poate fi lipsit de dreptul de a calatori in afara tarii in baza acestei prevederi?

 

Domnul  Igor Colenov:

Pina in anul 2002, in legislatia in vigoare nu a fost prevazuta aceasta pozitie, dar dupa 11 septembrie 2001 noi am inclus si legea noastra.

 

 

 

Domnul  Leonid Bujor:

Spuneti, va rog, cum puteti dumneavoastra sa demonstrati unui deputat sau unei fractiuni, inclusiv Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, care am fost retinuti sau tinuti la hotarul Republicii Moldova circa o ora jumatate? Voi mai multe tigari ati scos din tara decit acei la care va referiti si nu numai tigari.
Uitati-va in jurul dumneavoastra, constatati care cu ce traieste si nu strigati la microfoane “tigari”. Eu intreb concret: cum poate fi prevazuta in legislatia in vigoare o astfel de stipulare?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa nu...

 

Domnul  Leonid Bujor:

Sau au intentia de a incalca legislatia in vigoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule general...

 

Domnul  Leonid Bujor:

Nu considerati ca orice cetatean al Republicii Moldova poate fi invinuit de faptul ca are intentie sa incalce legislatia in vigoare atunci cind trece hotarul Republicii Moldova? Nu este aceasta ceva din sensul abuziv, dictatura, de genul acesta?

 

Domnul  Igor Colenov:

Serviciul de Graniceri este organ executiv. Noi conlucram foarte bine cu organele de drept. Daca organele de drept au informatia...

 

Domnul  Leonid Bujor.

Eu imi cer scuze.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa atrag atentia asupra faptului ca alineatul (8) al aceluiasi articol 8 prevede un lucru legal, ca ei au dreptul sa retina, la solicitarea organelor de drept s.a.m.d. conform textului.

Ceea ce incercati dumneavoastra sa explicati, de fapt, se prevede in proiectul de lege. Si pentru lectura a doua, desigur, insist ca sa fie exclusa  din alineatul (6) articolul 8 aceasta prevedere ilegala si care nu ne face onoare ca, in general, am venit cu ea in Parlamentul tarii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este inregistrata aceasta propunere.

Stimati colegi,

Eu am inregistrat mai multe opinii si propuneri care trebuie sa fie luate in considerare in procesul de pregatire a acestui proiect pentru lectura a doua. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Colenov,

Eu va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la Serviciul Graniceri si va comunica urmatoarele.

Prezentul proiect a fost elaborat in scopul stabilirii bazelor juridice, economice si organizatorice in activitatea Serviciului Graniceri, precum si al realizarii prevederilor stabilite de cadrul Conceptiei Pazei Frontierei de Stat a Republicii Moldova, al Planului de actiuni “Republica Moldova–Uniunea Europeana”, prin care se propune o transformare a Serviciului Graniceri intr-un organ de executare a normelor de drept.

La fel, proiectul mentionat stabileste statutul, destinatia, structura generala, bazele administrarii cadrului juridic, principiului de activitate, sarcinile si atributiile Serviciului Graniceri, protectia sociala si juridica a colaboratorilor Serviciului Graniceri.

Comisiile parlamentare si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv proiectul de lege nominalizat cu unele obiectii care vor fi luate in considerare de catre comisie la etapa examinarii si prezentarii acestuia pentru lectura a doua.

Cu referinta la articolul 8, alineatul (2), intr-adevar, comisiile au inaintat un sir de amendamente, in special Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, unii deputati. Comisia va examina minutios  aceste amendamente si va propune o solutie pentru lectura a doua.

In ceea ce priveste intrebarea domnului Bujor. Vreau sa va raspund ca Serviciul Graniceri are anumite directii operative, duce un lucru de colaborare cu Serviciul de Informatii si Securitate, cu Ministerul de Interne si, intr-adevar, sint, ca si in alte tari, unele restrictii privind unele persoane pentru a nu traversa frontiera. Cu toate acestea noi vom reveni la aceste intrebari pentru lectura a doua. Tinind cont de cele expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Mult stimate domnule presedinte al comisiei,

Dat fiind faptul ca ati incercat sa comentati propunerea mea, observatia si propunerea, va adresez urmatoarea intrebare: spuneti, va rog, cum poate fi demonstrat faptul ca un cetatean al Republicii Moldova are intentii de a incalca legislatia in vigoare in cazul in care trece hotarul Republicii Moldova?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Eu am raspuns partial la aceasta intrebare. In Republica Moldova mai sint si alte organe de drept, cum ar fi:  Ministerul de Interne, Serviciul de Informatii si Securitate si altele, care duc o evidenta careva asupra infractorilor aflati in Republica Moldova sau asupra intentiilor de a comite careva infractiuni. Aceasta intrebare este in toata lumea studiata, monitorizata si, evident, sint luate masurile de rigoare. Spre exemplu au, presupunem, careva informatie ca un traficant de droguri are de gind sa plece intr-o tara sa aduca droguri, ori alte chestiuni. De aceea, aceste intrebari, va spun, sint in vizorul permanent al organelor de drept.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Bine.

Domnule presedinte al comisiei,

Nu pot accepta punctul dumneavoastra de vedere din urmatoarele considerente. In primul rind, va asigur ca o astfel de talmacire nu va fi acceptata de componenta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Eu am constatat atunci ca a raspuns dumnealui anterior, se contin prevederi legale la alineatul (8) al acestui articol, prevederi legale si nu neadmiterea cetatenilor sau interzicerea de a pleca peste hotare din considerente politice sau de alt ordin.

Si a doua intrebare. Din momentul in care ati incercat sa argumentati acest lucru, ati spus ca, inclusiv, s-a tinut cont si de experienta altor state. As vrea sa ne aduceti exemple de experienta a altor state pentru a ma pregati si eu pentru lectura a doua.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Aveti in vedere la ce? La acest capitol?

 

Domnul  Leonid Bujor:

Anume la alineatul (6), da.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Deci, iata noi  discutam anterior chiar si cu domnul Misin ca aceeasi tara Statele Unite si alte tari monitorizeaza permanent, evident, posibilii infractori care sint in tara si peste hotare s.a.m.d. De altfel, ei desfasoara si o colaborare foarte strinsa cu serviciile similare din alte tari si cu serviciile de graniceri ale Ucrainei, si ale Romaniei si aceasta colaborare este benefica securitatii statului.

 

 

 

Domnul  Leonid Bujor:

Aceasta prevedere ilegala din alineatul (6) al articolului 8 nu are nici o legatura cu drepturile cetatenilor sau posibilii teroristi, sau nu stiu ce acolo. Pentru aceasta noi avem o prevedere, ele sint mai multe, de fapt, dar daca vorbim de acest proiect de lege, ele sint prevazute la alineatul (8) si raspund la intrebarile respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Din nou spun, in lectura a doua va fi de muncit pe marginea acestui proiect. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule presedinte al comisiei,

Tot vizavi de articolul 8 o intrebare numai ca alineatul (7) este propus in urmatoarea redactie: “Sa adopte decizii privind trecerea frontierei de stat de catre persoane ce detin acte perfectate incorect, cu termen expirat, fara acte, precum si sa efectueze autorizarea trecerii controlate a frontierei de stat, decizia urmeaza sa fie luata de catre Directorul General.” Eu am incercat sa inteleg, care ar fi logica acestei norme si nu am reusit, poate dumneavoastra imi explicati: de ce anume?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Nu am reusit si noi la comisie, de aceea aceasta intrebare, cred, va fi exclusa pentru lectura a doua, aceasta specificare.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc frumos pentru raspuns.

Si as mai avea o intrebare vizavi de articolul 9, alineatul (4): “Persoanele supuse retinerii se intretin in incaperile Serviciului Graniceri special amenajate pentru aceasta. In caz de necesitate aceste persoane se transmit in izolatoarele de detentie preventiva sau in alte incaperi special amenajate ale Ministerului Afacerilor Interne”. In primul rind, ale Ministerului Justitiei. Dar eu cred ca aici urmeaza foarte clar sa definitivam acest articol si sa spunem...

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Bine. Dar oricum, acest alineat urmeaza sa il definitivam si sa identificam  foarte clar, cind sint aceste cazuri de necesitate. Fiindca in caz contrar o sa avem o...

Mai departe. La articolul 15, alineatul (3) este necesar de a-l trece la “Dispozitii finale si tranzitorii.” Aceasta pentru stenograma, in cazul in care nu o sa reusesc sa scriu amendamentele, caci e cam... si timp necesita. Dar, in orice caz, stenograma serveste si pentru a fixa amendamentele.

Domnule presedinte al comisiei,

Si o intrebare, vizavi de articolul 14: “Personalul Serviciului Graniceri se constituie din: colaboratori, functionari publici si personal de deservire”. Prin “functionarii publici” ce se are in vedere?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

As ruga sa ne raspunda domnul Colenov: care sint persoanele “functionari publici”.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Deci, “colaboratori” eu inteleg, “personal de deservire” inteleg, dar “functionari publici” in institutie? Cam care ar fi acele functii care ar incapea...

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa vedem.

Microfonul nr.6.

 

Domnul  Igor Colenov:

Avem si “executori responsabili”. Daca persoana e “executor responsabil”, nu este “functionar tehnic”, “functionar public”, de exemplu, secretar al comisiei. Este la noi Comisia pentru demarcarea frontierei de stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu va suparati, va rog, eu am impresia ca noi sintem deja in lectura a doua la discutii. Deci, sint detalii care...

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Nu, domnule Presedinte.

Fiindca noi trebuie sa intelegem foarte clar, Serviciul acesta, daca, pe de o parte, il numim ca este parte componenta a fortelor armate, pe de alta parte, noi, in interiorul unui serviciu militarizat la ora actuala, avem deja si functionari publici s.a.m.d., este o problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, eu nu zic ca lucrurile nu trebuie sa fie discutate si nu trebuie sa fie clarificate. Unica ce este, nu ne grabim cu lectura a doua.

Stimati deputati,

Va luati tot timpul, in comisii, peste tot sa se discute si iesim la final.

 

Domnul Vladimir Filat: 

De acord.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte,

O intrebare la alineatul (4) din articolul 8, cind in anumite cazuri pot fi folosite mijloacele de transport din posesia unitatilor, dar si in caz de necesitate ale cetatenilor. Si ma refer la momentul de escortare a persoanelor suspectate in comiterea infractiunilor. Cum se va lua, de exemplu, transportul unui cetatean sau va merge el la volan, sau cum? Este ceva chiar chestie de concept aici.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Aceste stipulari sint si in legile altor structuri de forta, spre exemplu, a Ministerului de Interne. In anumite situatii exceptionale, se foloseste transportul personal al cetatenilor cu recompensa respectiva s.a.m.d.

 

Domnul  Marian Lupu:

Adica, mi se spune si colegii imi spun ca exista prevederi in legislatie, prevederi speciale pentru toate.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

In anumite situatii, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mecanismul, cum se aplica?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Eu stiu despre aceasta. Eu anume am intrebat: modul cum va fi? Daca duci un suspect de comitere a infractiunii si trebuie escortat. In ce situatie pui cetateanul, posesorul automobilului? Sau il dai jos, si vii pe urma sa-l iei, ori cum?

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu rog. Deci, eu am sa rog foarte mult, din comisia respectiva sau poate autorii pregatiti un extras, o informatie cu referinta la legile care  specifica aceste cazuri si aceasta informatie, rog sa fie prezentata colegei noastre doamnei Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si cum sa stie cetateanul, posesorul masinii, ca, intr-adevar, sau a cinstit un granicer, sau daca ziceti ca si in interne e asa si zice: stai, uite, e cazul sa iti iau masina si sa duc nu stiu pe cine nu stiu unde.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Pentru aceasta este legislatie in Moldova, ca mai apoi sa ia masuri fata de acei care, daca incalca, indiferent cine sint ei...

 

 

 

Domnul  Marian Lupu:

De fapt, si este o regula generala, in cazul in care cinstesti, la volan nu te asezi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este vorba de granicer.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inclusiv granicerul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Trebuie sa il impui pe posesorul masinii sa te duca nu stiu unde, da? 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Multumesc frumos.

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Prima lectura. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.184, cer scuze, nr.1705, tinind cont de raportul Comisiei sesizate in fond, rog sa votati. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1705 este aprobat in prima lectura.

Inainte de urmatorul si ultimul proiect, penultimul proiect de lege, ne-a scapat aceasta informatie, dar tin neaparat sa va aduc la cunostinta ca astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru, domnul deputat Anatol Zagorodnii, sa il felicitam si sa-i dorim multa sanatate! (Aplauze.)

Proiectul de Lege nr.1849 pentru completarea articolului 83 din Codul cu privire la contraventiile administrative.

Initiativa deputatului Alexandru Oleinic. Va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ideea proiectului propus spre atentia dumneavoastra a aparut in urma multiplelor abordari in teritoriu a problemelor legate de depozitarea deseurilor menajere, care, in lipsa unor terenuri amenajate, de obicei sint depozitate la o margine de sat, in apropiere de lacuri si de alte zone ecologice.

Acest fenomen conduce la formarea deseurilor in cantitati tot mai mari, care, fiind aruncate pretutindeni, conduce la poluarea mediului inconjurator. Problema acumularii deseurilor in Republica Moldova reprezinta una din cele mai majore probleme ale mediului. Numai pe parcursul ultimilor ani pe teritoriul Republicii Moldova s-au acumulat circa 25 milioane tone de deseuri menajere solide, ceea ce constituie 5,8 tone pe cap de locuitor.

In medie, anual, pe cap de locuitor in Republica Moldova se formeaza circa 180 de  kilograme, iar in orasul Chisinau – circa 400 de kilograme. Desi prevederile legislatiei in vigoare, ma refer in mod special la Legea privind deseurile de productie si menajere, determina foarte clar atributiile si responsabilitatile organelor publice centrale si locale in domeniul gestionarii deseurilor, problema continua sa ramina cea mai importanta problema a mediului.

Este regretabil sa constat ca eforturile comunitatilor de solutionare a problemei deseurilor constituie o problema mai degraba pe agenda institutiilor internationale, care, prin intermediul diferitelor proiecte, acorda suport comunitatilor in solutionarea acestei probleme. Problema noastra este ca acei responsabili de problema deseurilor, probabil, nu constientizeaza gradul de responsabilitate ce le revine, astfel riscam sa transformam Republica Moldova dintr-un coltisor de rai intr-o mare gunoiste.

In contextul celor expuse, propun domniilor dumneavoastra sa sustineti acest proiect de lege, ale caror prevederi vor contribui la sporirea gradului de responsabilitate a functionarilor responsabili de gestionare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

Doamna Cusnir,

Va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate coleg,

Vreau sa va intreb, o data ce ati analizat articolul 83, daca nu considerati ca este necesar de a modifica si alineatul (1), care pina acum este alineat unic, fiindca unei persoane cu functii de raspundere pentru nerespectarea cerintelor de protectie a aerului atmosferic acum este avertisment sau o amenda de pina la 20 de unitati conventionale.

Sint foarte de acord cu ceea ce ati propus dumneavoastra, dar eu cred ca concomitent ar trebui sa schimbam si masura de pedeapsa, ceea ce tine de...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Responsabilitatea cetatenilor.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu a cetatenilor, eu nu am atins cetatenilor, acolo este un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere, se au in vedere deseurile industriale. Si vreau sa va aduc doar un singur exemplu. Fabricile de vinuri, ferocianura de potasiu de la prelucrare si, mai ales, acum cind vinurile stau 2 si 3 ani si acumuleaza metal, vor fi prelucrate si aceste otravuri, practic, sint duse pe cimp si imprastiate si atunci persoana cu functii de raspundere se alege cu 20 de unitati conventionale.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Problema consta intr-aceea ca referinta mea, a modificarii articolului 83, mai mult tine de atributiile administratiei publice locale care, intr-adevar, gestioneaza procesele mentionate. Dar ceea ce tine de responsabilitatile persoanelor cu functii de raspundere, cred ca, intr-adevar, aici este necesar de a opera niste modificari concrete, dar pentru alta initiativa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu la fel multumesc ambilor.

Domnule autor,

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Proiectul de lege este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre domnul deputat Alexandru Oleinic. Prin prezentul proiect se propune completarea articolului 83 din Codul cu privire la contraventiile administrative cu doua alineate noi, care prevad raspunderea contraventionala a persoanelor cu functii de raspundere pentru nerespectarea atributiilor de organizare, a colectarii si evacuarii deseurilor menajere si neindeplinirea masurilor necesare pentru lichidarea gunoistilor neautorizate si necontrolate.

Aceste completari se propun din motive ca problema gestionarii deseurilor persista atit in municipiul Chisinau, cit si in localitatile rurale. La proiectul mentionat au fost prezentate avizele comisiilor permanente si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, in care se contin unele amendamente si propuneri pentru imbunatatirea proiectului, care vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.

Totodata, membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati considera oportun ca sanctiunile la alineatele propuse din proiect, care prevad aplicarea amenzilor in marimi fixe de 500 si 1000 de unitati conventionale, sa fie inlocuita cu amenzi in limitele maxime si minime care nu vor depasi amenzile stipulate la articolul 35 din proiectul nr.1593 al Codului contraventional, al carui articol 151 din noua alineate, de asemenea, reglementeaza unele prevederi din proiectul nr.1849.

Tinind cont de cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Lege nr.1849 pentru examinare si aprobare in prima lectura, comasindu-l ca proiect de alternativa la proiectul nr.1593, ca proiect de baza pentru eventuala examinare in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura, conform propunerii Comisiei sesizate in fond, a proiectului de Lege nr.1849. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1849 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2343 cu privire la demisia unui membru al Consiliului de observatori al Institutiei publice nationale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”.

Rog comisia.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Un reprezentant al Consiliului de Observatori a Companiei “Teleradio-Moldova”, doamna Victoria Musteata, la 14 iunie, citeva zile in urma, a depus cererea de demisie din functia de membru al Consiliului de observatori si, in conformitate cu articolul 59 din Codul audiovizualului, deci Parlamentul trebuie sa discute aceasta demisie.

Noi am dezbatut la comisie problema respectiva si propunem un proiect de hotarire privind demisia doamnei Victoria Musteata din functia de membru al Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova” si se constata vacanta functiei.

Articolul 2. – In termen de o luna, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va initia procedura de selectare a candidatilor la postul vacant de membru al Consiliului de observatori pentru a le prezenta Parlamentului spre confirmare, conform articolului 56 alineatul (3) al din Codul audiovizualului al Republicii Moldova.

Dupa declaratia de astazi a vacantei functiei, desigur, Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie sa selecteze, in timp de o luna de zile, doua candidaturi, sa le prezinte comisiei parlamentare. Comisia parlamentara propune una dintre candidaturi Parlamentului pentru vot. Asa este fixata procedura actual.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule Stepaniuc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Doua intrebari. Spre regret, la prima din ele eu stiu raspunsul, dar va intreb pentru politete. Spuneti, va rog, pornind de la faptul ca componenta Consiliului a fost aprobata relativ nu demult, totusi care sint motivele reale de depunere a acestei cereri?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Noi nu stim care sint motivele reale, noi stim ca omul a depus cerere si cererea este prezentata dumneavoastra, dumneavoastra vedeti ca e scris foarte laconic: vreau sa fiu demisa.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Eu am citit, de aceea am spus, cam stiu care este raspunsul.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si intrebarea a doua. Avind in vedere faptul, va mai amintiti sedinta in plen a Parlamentului cind a fost aprobata componenta nominala a Consiliului prin repartizarea neoficiala a acestor locuri, intreb, reprezentantul carei formatiuni neoficial este dumneaei si cine s-a ocupat nemijlocit de selectarea cadrelor si astazi ne vedem pusi in situatia, la o perioada foarte scurta de timp dupa confirmarea lor, de a accepta aceasta cerere. Si cui ii revine, da. (Rumoare in sala.)

A treia intrebare, dar v-o adresez, ca sa nu mai fie o dezbinare intre ele. Spuneti, va rog, tot Fractiunea Partidului Comunistilor va inainta un nou membru in componenta Consiliului?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Conform Codului audiovizualului, deci decizia despre numirea altui membru v-am spus ca se face la selectarea Consiliului Coordonator, prezentarea comisiei si prezentarea, deci, a Parlamentului. Acolo sint alte proceduri, coalitie, necoalitie nu sint prevazute. Mai mult ca atit, aceasta persoana, tot in conformitate cu Codul audiovizualului, trebuie sa fie votata cu 60 % de voturi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc pentru raspuns.

Domnule Stepaniuc,

Pornind de la principiul: “historia es magistra viti”, pentru stenograma, vasazica, nu trebuie sa evitam situatia reala ca aceste functii au fost repartizate ca urmare a votului din 4 aprilie. Si va rugam foarte frumos, in cazul in care va fi inaintata o noua candidatura sa nu se mai tina cont de aceasta procedura urita, de fapt.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Stepaniuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2343, rog putina liniste in sala. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.2343 este aprobat.

Aici trebuie sa constat ca ordinea de zi a sedintei plenului Parlamentului a fost epuizata. Urmatoarea sedinta va avea loc la 29 iunie, ora 10.00, aceasta inseamna vinerea viitoare.

Sedinta de astazi o declar inchisa si va doresc o zi buna in continuare.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.55.

 

  Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara
a Aparatului Parlamentului.


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova