version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
русская версия



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA I ORDINARA - IULIE 2005

Sedinta din ziua de 22 iulie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

 

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

 

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

 

3. Aprobarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2309 cu privire la statutul militarilor.

 

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1499 cu privire la modificarea si completarea Legii privind societatile pe actiuni.

 

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1500 privind modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare.

 

6. Reexaminarea Legii nr.428-XV din 24 decembrie 2004 pentru completarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor si mentinerea votului asupra Legii nr.428-XV.

 

7. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2343 pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998.

 

8. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2330 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricare si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

 

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2121 cu privire la acordarea statutului de obiect al patrimoniului cultural-national al Republicii Moldova bunurilor Intreprinderii de Stat "Combinatul de Vinuri de calitate "Milestii Mici"".

 

10. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2397 cu privire la constituirea Comisiei speciale pentru examinarea proiectului de Lege privind modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1777 cu privire la Intreprinderea de Stat "Orasul Vinului".

 

12. Retragerea de catre autori a proiectului de Hotarire nr.3647 cu privire la desfasurarea referendumului republican legislativ.

 

13. Respingerea proiectului de Lege nr.1958 privind modificarea si completarea Codului electoral.

 

14. Respingerea proiectului de Lege nr.2637 pentru modificarea Codului electoral.

 

15. Adoptarea proiectului de Hotarire cu privire la concediul deputatilor.

 

16. Alocutiunea Presedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin despre statutul juridic al localitatilor din stinga Nistrului.

 

17. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2434 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului (Transnistria).

 

18. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2435 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

 

19. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2429 pentru modificarea si completarea Codului electoral. Aprobarea comasarii acestui proiect cu proiectul de Lege nr.3367.

 

20. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2426 pentru modificarea si completarea Legii nr.753-XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.

 

21. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2427 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

 

22. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2353 pentru modificarea si completarea Legii nr.797-XIII din 2 aprilie 1996.

 

23. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua lectura a proiectului de Lege nr.2428 cu privire la modificarea si completarea Legii nr.312-XIII din 8 decembrie 1994 privind Curtea de Conturi.

 

Sedinta incepe la ora 9.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct

al Aparatului Parlamentului):

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, 95 si-au inregistrat prezenta. Absenteaza deputatii: Gutu Ivan, Urechean Serafim, Colta Vasile, Ciontoloi Ivan, Golban Valentina, din motive de sanatate, si Lipcan Alexandru, in delegatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa.

Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Pentru ordinea de zi, aprobata ieri in sedinta Parlamentului, vin, in calitate de Presedinte al Parlamentului, cu doua propuneri de suplimentare a ei. Ma refer la proiectul de Lege nr.2434 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului si la proiectul de Lege nr.2435 cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative, in particular: Legea privind organizarea judecatoreasca, Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie. Aveti alte propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Pentru ca deja a doua oara se incalca Regulamentul si nu avem "intrebari si interpelari" la sfirsitul sedintei, sper ca vom avea, poate, astazi. Vroiam sa va propun, in schimb, ca recompensa, sa audiem astazi o informare in legatura cu lucrurile pe care le intreprinde Guvernul pentru ajutorarea sinistratilor din Romania.

Pentru ca nu exista informatii in presa, dar exista oameni care vor sa ajute, nu exista centre de colectare a ajutoarelor si nu sint anuntate de catre Guvern conturile, am vrea sa vedem cum stau lucrurile, pentru ca ei astazi au nevoie de ajutorul nostru. Vroiam sa propun ieri asta. Poate, astazi, pina la sfirsitul sedintei, sa vina cineva de la Guvern cu o informare sa ne spuna ce actiuni se intreprind in acest sens, pentru ca acum este momentul sa ajutam.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna colega.

Stimata doamna Pavlicenco,

De fapt, nu as primi ca un repros in adresa mea faptul ca a doua oara nu am procedat la Ora intrebarilor si interpelarilor din simplul motiv ca, joia trecuta, am fost in extra program si, de fapt, toti deputatii au cazut de acord. La intrebarea mea daca mergem sau nu cu acest exercitiu, s-a zis ca nu. Iar ieri, tin sa va aduc aminte, din nou fiind in extra program, nici n-am reusit sa anunt Ora intrebarilor si interpelarilor. Practic, toata sala a si parasit locul sau de munca. Deci, nu cred ca ar fi un subiect de schimb. Intrebarea este relevanta, in viziunea mea, dar eu rog, la fel, sa atrageti atentia ca astazi avem un program de activitate care contine 20 de subiecte. In acest context, am putea, daca se accepta, sa invitam Guvernul cu o informatie saptamina viitoare ori la sedinta Biroului, la sedinta extinsa a Biroului, daca se doreste in modul acesta.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Daca dumneavoastra considerati ca se pot face unele lucruri fara a chema, invita pe cineva in Parlament, dar sa fie date indicatiile respective la Guvern, as putea sa renunt la acest punct.

 

Domnul Marian Lupu:

Acceptat. Astazi se va trimite asemenea invitatie.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Iar in privinta regulamentului, vreau sa va spun ca nimeni nu il poate anula. Inteleg imprejurarile in care s-a incalcat regulamentul, dar intentia mea a fost sa facem asa incit sa nu se produca acest lucru in viitor.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Dar as readresa tranzit propunerea dumneavoastra salii. Microfonul nr. 4.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi ieri am propus formarea unei comisii speciale pentru examinarea situatiei cu actiunile Guvernului la executarea bugetului. Vreau sa anunt ca aceasta chestiune este inregistrata cu nr.2452 si propun sa fie inclusa in ordinea de zi pe saptamina viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Din punct de vedere pur tehnic, am o rugaminte: pina la amiaza sa examinam problemele cu numerele 3647, 1958 si 2637, avind in proiectul ordinii de zi, numerele 10, 11 si 12. Dupa amiaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, sa inteleg mai bine. Subiectele 10, 11 si 12?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra le propuneti...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi sintem gata sa le raportam.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa le transferam pentru sesiunea de dupa masa? Nu?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, invers. Noi sintem pregatiti ca sa le raportam pina la amiaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, poate este o problema tehnica. Cel putin in versiunea mea a ordinii de zi, aceste proiecte sint incluse in sesiunea de pina la amiaza, in sesiunea de dimineata.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Iar in sesiunea de dupa masa...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar dupa masa sa fie, deci, chestiunea nr.13, sa fie trecuta dupa masa si sa fie examinata in bloc cu chestiunea nr. 7.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, receptionat.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Eu n-as insista ca astazi sa avem Ora intrebarilor, in cazul cind dumneavoastra mi-ati da o posibilitate ca, la sfirsitul acestei sedinte, sa va pun personal dumneavoastra o intrebare, la care vreau sa am raspuns pina la finele acestei sesiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Din momentul in care este o intrebare personala, poate ar fi bine sa va prezentati, eu va invit, la mine in birou. Va adresati. Eu va raspund.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu, ea tine de activitatea Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu la fel.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, tinind cont de propunerile care au fost inaintate? Cer scuze, doar o pauza.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu (reprezentantul permanent al Guvernului):

Multumesc, domnule Presedinte.

In legatura cu faptul ca, la ora 11.00, va avea loc sedinta Guvernului, rugam transferarea chestiunii nr.4. Sa fie examinata in primul rind. Multumesc domnului Bondarciuc, care a acceptat acest transfer, si cer scuze domnului Stoicov ca nu am reusit sa intreb si opinia dumnealui.

 

Domnul Marian Lupu:

Numarul 4, va referiti la proiectul de Lege nr. 2309?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, proiectul nr. 2309. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

Aveti obiectii la aceasta propunere? Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, tinindu-se cont de propunerile care au fost inaintate, rog, sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Proiectul de Lege nr. 2309 cu privire la statutul militarilor, lectura a doua. Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multstimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat Legea cu privire la statutul militarilor, la fel si amendamentele parvenite de la comisiile permanente, de la deputati si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Proiectul de lege a fost aprobat de Parlament in prima lectura la 21 aprilie anul curent.

Pentru lectura a doua au parvenit 26 de amendamente. Comisia a acceptat 22 de amendamente. Nu au fost acceptate urmatoarele amendamente:

Amendamentul propus de doamna Ludmila Borgula la articolul 8 de a exclude din litera i) cuvintele: "si sa nu-si permita deprinderi daunatoare." Dupa cum ati memorizat din sedinta examinarii acestui proiect de lege in prima lectura, ministerul, domnul ministru insista ca aceasta sintagma sa ramina. Consideram ca ea nu afecteaza sensul.

Unele notiuni propuse de Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie la articolul 14 tin mai mult de redactare.

Amendamentul la articolul nr.36.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana considera ca articolul 36 trebuie plasat in capitolul 3 "Interdictii si restrictii". Nu se accepta, deoarece restrictiile si interdictiile pot fi prevazute, conform normelor tehnice legislative, impreuna cu prevederile referitoare la raspundere, expuse in capitolul 3.

Cu aceste amendamente, comisia propune ca legea sa fie aprobata in lectura a doua.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Aveti propuneri in lectura a doua? Nu. Va multumesc.

Supun votului proiectul de Lege nr. 2309 cu privire la statutul militarilor, pentru a fi aprobat in a doua lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr. 2 - 36.

Sectorul 3 - 25.

 

Domnul Marian Lupu:

91 de voturi pentru.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 2309 este aprobat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1499 cu privire la modificarea si completarea Legii privind societatile pe actiuni.

Domnule Bondarciuc, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, onorata asistenta,

Ca autor al proiectului de lege supus examinarii in sedinta plenara a Parlamentului, mentionez, de la bun inceput, faptul ca Legea privind societatile pe actiuni a fost adoptata in anul 1997. In perioada de timp expirata, legea a indeplinit si isi indeplineste rolul de act legislativ care reglementeaza activitatea societatilor pe actiuni.

In ultimul timp insa, s-a evidentiat necesitatea de a opera in lege unele modificari si completari pentru imbunatatirea modului de organizare a activitatii societatilor pe actiuni, de dezvaluire a informatiei si de protejare mai sigura si eficienta a intereselor actionarilor. Acesta este, in genere, scopul principal urmarit prin modificarea continutului, completarea unor articole sau a unor alineate din 24 de articole ale legii in vigoare.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat, precum si fundamentarile expuse in nota informativa, in care se argumenteaza fiecare propunere de modificare sau de completare a prevederilor unor articole din legea in vigoare.

Pentru a confirma cele mentionate, comisia a considerat necesar sa aduca doar citeva exemple. Un sir de agenti economici au solicitat in comisii interpretarea alineatului 3 din articolul 12, dat fiind ca actuala formula a acestui alineat admite diferite interpretari, inclusiv faptul ca societatea nu poate inregistra actiunile autorizate spre plasare si nici plasarea, intrucit nu sint inca inscrise in Registrul de stat al valorilor mobiliare.

Inregistrarea actiunilor autorizate spre plasare se efectueaza doar dupa adoptarea si publicarea hotaririi respective a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Pentru simplificarea acestei proceduri, in proiectul de lege supus examinarii se propune ca, din alineatul 3 al articolului 12, sa fie excluse cuvintele "inregistrate in Registrul de stat al valorilor mobiliare".

Asadar, alineatul 3 din articolul 12 va avea urmatorul cuprins: "Actiuni autorizate spre plasare sint actiunile stabilite de adunarea constitutiva sau de adunarea generala a actionarilor societatii si in limita claselor si numarul carora societatea este in drept sa emita actiuni suplimentare".

Proiectul de lege prevede si completarea acestui articol cu un alineat nou, 4, avind urmatorul cuprins: "Actiunile autorizate spre plasare si actiunile plasate se inregistreaza in mod obligatoriu in Registrul de stat al valorilor mobiliare, tinut de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare".

In proiectul de lege, se propune completarea articolului 13, care determina actiunile aflate in circulatie si actiunile de tezaur si care, in special, caracterizeaza actiunile de tezaur, cu un alineat nou avind urmatorul cuprins: "Instrainarea actiunilor de tezaur achizitionate sau rascumparate de catre societate se va efectua la pretul lor de piata, dar nu mai mic decit cel de achizitionare sau de rascumparare de catre societatile pe actiuni".

Aceasta completare nu va permite organului executiv al societatii sa instraineze actiunile de tezaur la preturi diminuate, nici sa sustraga activele din circuitul societatii in defavoarea actionarilor.

Proiectul de lege prevede modificarea alineatului 1 din articolul 10, care determina notiunea de persoane afiliate societatii si reformularea lui astfel: "Persoane afiliate ale societatii sint persoanele fizice si juridice calificate ca afiliate societatii in conformitate cu Legea cu privire la piata valorilor mobiliare".

Mentionam ca, in proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare, notiunea de "persoana afiliata" se expune intr-o versiune care se ajusteaza terminologiei utilizate in alte state, fapt care va contribui la integrarea si conlucrarea normelor legale ale tarii pe teritoriul unor alte state din Europa.

Un alt exemplu care a determinat necesitatea inaintarii proiectului de lege este si propunerea privind completarea articolului 76 cu un alineat nou avind urmatorul cuprins: "Valoarea de piata se determina la momentul aparitiei evenimentului conform caruia societatea are dreptul de a achizitiona actiunile plasate si/sau actionarii au dreptul de a cere rascumpararea actiunilor lor".

Valoarea de piata a actiunilor se determina in baza pretului inregistrat la bursa de valori, iar in lipsa acestuia, in baza estimarii valorilor efectuate de societatea licentiata. Aceasta propunere de modificare va garanta rascumpararea sau achizitionarea de catre societate a actiunilor de la actionarii proprii la pretul real de piata din ziua aparitiei evenimentului pentru a exclude posibilitatea de a efectua achizitionarea sau rascumpararea actiunilor la un pret diminuat si la o data anterioara sau posterioara la un pret artificial.

In comisie au parvenit avizele comisiilor permanente, avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si cel al Guvernului, care, in principiu, s-au pronuntat pentru aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

Avizele Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie, Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, avizul Directiei juridice si cel al Guvernului contin unele obiectii si propuneri care fac obiectul examinarii proiectului de lege in a doua lectura si care vor fi raportate Parlamentului in cadrul acestei examinari.

Pornind de la cele mentionate, comisia propune ca proiectul de lege sa fie aprobat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru domnul raportor, concomitent pentru comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei, domnule Bondarciuc,

O intrebare referitor la articolul 53. Dumneavoastra spuneti "in lipsa organelor de conducere". Cind poate aparea acest caz? Cind pot lipsi organele de conducere? Daca nu este consiliu, este organ executiv. Nu poate sa fie caz in care sa nu existe nici un organ de conducere al societatii pe actiuni.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Exista situatii cind expira mandatul. Si sint alte cazuri, cind organul executiv nu poate sa ia decizia respectiva.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Organul executiv, conform legii in vigoare, in lipsa consiliului societatii, poate sa ia decizia. In cazul in care nu a fost infiintat consiliu al societatii (articolul nr.69, alineatul 3) sau imputernicirile lui au incetat, imputernicirile de pregatire si de sustinere a adunarii generale a actionarilor le executa organul executiv al societatii (articolul 69, alineatul 3). Dar eu nu-mi inchipui, de pilda, sa nu existe organ executiv. Organul executiv exista atita timp cit nu este demis de consiliul societatii, de adunarea generala.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg,

Daca aveti propuneri la articolul acesta, poftim, noi o sa le examinam pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu propun ca acest articol sa fie exclus.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Bine. O sa examinam suplimentar.

 

Domnul Marian Lupu:

La acest subiect, pentru o precizare, microfonul nr. 1.

 

Doamna Nadejda Stanciu (membru al Comisiei Nationale

a Valorilor Mobiliare):

Multumesc.

Stimati deputati,

De fapt, in practica, avem foarte multe cazuri cind, intr-adevar, lipseste orice organ de conducere. Multe societati pe actiuni isi conserveaza, pentru citiva ani la rind, activitatea sau sint antrenate in litigii, in urma carora nu pot convoca adunarile generale ale actionarilor.

Stim destul de bine ca si directia executiva, si organul executiv se numesc pentru un termen oarecare, la fel ca si comisia de cenzori sau consiliul societatii, care se numeste pe un termen de doar un an.

Deci, expirind aceste mandate, nu lipsesc organele desemnate legal. Poate, pentru lectura a doua, se va face concretizarea "in lipsa organelor legal desemnate sau numite".

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In orice caz, organul executiv isi incheie activitatea atunci cind este desemnat un alt organ executiv. Alte cazuri nu exista. Si, la sfirsitul acestei legi, unde este vorba despre deciziile privind reorganizarea societatilor pe actiuni, se prezinta Comisiei Nationale spre autorizare. Care este necesitatea ca decizia ... Ultimul alineat al legii: articolul 93 alineatul (10)… se completeaza cu un alineat nou cu urmatorul cuprins….

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Completarea articolului 93 cu un nou alineat are ca scop excluderea practicii actuale de neprezentare catre organele competente a hotaririlor privind reorganizarea societatii sau prezentarea acestora dupa un an sau mai multi ani dupa adoptare, cind conditiile partilor antrenate in procesul de reorganizare sint absolut diferite in raport cu cele constatate la momentul adoptarii deciziilor respective. Iata de ce a fost inclusa pozitia aceasta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu. Prezentarea poate isi are necesitatea, dar spre autorizare, adica trebuie sa autorizeze. Adica este o societate pe actiuni, ia decizii la adunarea generala, care este organul suprem al unei societati.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sa inteleg ca dumneavoastra propuneti sa excludem cuvintul "spre autorizarea"? Da?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, da.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Bine, o sa examinam cazul pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte al comisiei,

As avea urmatoarea intrebare. Introduceti un alineat nou la articolul 2 din lege, care consta in faptul ca "tipul societatii se va indica obligatoriu in denumire, foaia cu antet si stampila societatii". Ce se are in vedere? Care este scopul introducerii acestui alineat si ce va urma dupa aceasta?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Completarea articolului 2 cu un alineat nou este conditionata de faptul ca, in conformitate cu legislatia in vigoare, atit societatile pe actiuni de tip deschis, cit si cele de tip inchis pot efectua anumite actiuni doar cu respectarea anumitelor norme de drept, aplicate si in raporturile juridice cu terti. In acest caz, este necesar ca persoanele terte sa cunoasca tipul societatii, astfel incit sa-si poata proiecta corect relatiile de drept cu respectiva. Iata, pornind de la astfel de considerente, am introdus pozitia aceasta.

 

Doamna Valentina Cusnir:

V-am intrebat "de ce"? Vedeti sub aceasta schimbarea certificatelor de inregistrare? Daca se schimba denumirea, trebuie sa-si schimbe toti certificatele de inregistrare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu se schimba denumirea, dar societatile de tip deschis si de tip inchis. Agentii economici trebuie sa cunoasca foarte clar cu ce societate au relatii.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am inteles.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastra aveti vreo propunere?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, am vrut sa stiu.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Iata eu v-am explicat pozitia mea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ce va urma? Inseamna ca toti trebuie sa se reinregistreze.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, de ce?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Se schimba denumirea, adica se mai adauga ceva nou.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu se schimba denumirea. Ea a fost societate pe actiuni de tip inchis si ramine de tip inchis.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, trebuie certificatul sa si-l schimbe, si stampila, si foaia cu antet. Este scris clar in articol. Ce va da lucrul acesta?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Formulati propunerea dumneavoastra. Daca aveti o alta viziune la punctul acesta, formulati-o, iar noi o vom examina pentru lectura a doua.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine, ma voi gindi pentru lectura a doua.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte al comisiei,

Referinta la articolul 13, de instrainare a actiunilor de tezaur, achizitionarea sau rascumpararea de catre societati se va efectua la pretul lor de piata. Cred ca aici ar trebui sa punem punct, fiindca, in continuare, se cam combat. Urmeaza un joc cu ele: pretul de piata, dupa aceea le indicam aceste preturi de piata "dar nu mai mic decit preturile achizitionale".

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Avem foarte multe exemple cind actiunile au fost cumparate la un pret si pe urma se vind pe degeaba. Trebuie sa instituim o regula. Daca aveti propuneri la articolul acesta, le vom examina cu placere in sedinta comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.1499 pentru a fi aprobat in prima lectura. Nu am remarcat solicitari de luari de cuvint, pe care motiv am mers la procedura de vot. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1499 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1500 privind modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare.

Domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Ca initiator al proiectului de lege supus examinarii in sedinta plenara a Parlamentului, consider necesar sa mentionez ca proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare este determinat de necesitatea perfectionarii continutului si expunerii mai clare a unor prevederi ale legii, precum si de necesitatea completarii unor articole in scopul aducerii lor in concordanta cu alte acte legislative, adoptate ulterior, in special cu prevederile Codului civil, precum si cu prevederile altor legi, ca, de exemplu, Legea cu privire la gaj si altele.

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat si mentioneaza ca acesta este insotit de o nota explicativa, conforma pe deplin cerintelor din Regulamentul Parlamentului, care argumenteaza detaliat necesitatea operarii fiecarei modificari sau completari in legea actualmente in vigoare.

Pentru a ilustra aceasta afirmatie generala, consideram necesar sa ne referim doar la citeva exemple. In proiectul de lege supus examinarii se propune ca, in articolul 7 alineatul (1), textul "ultimul cuvint al emitentului" sa fie substituit cu textul "a actiunilor plasate la infiintarea societatii".

Prin aceasta substituire, prevederea alineatului (1) al articolului 7 din Legea cu privire la piata valorilor mobiliare se aduce in concordanta cu prevederile alineatului (5) al articolului 38 din Legea privind societatile pe actiuni, care stabileste ca societatea este obligata sa asigure, in termen de 15 zile de la data inregistrarii de stat a actiunilor plasate la infiintarea societatii, intocmirea registrului actionarilor si efectuarea in el a primelor inscrieri privind actionarii, reprezentantii lor legali sau detinatorii nominali de actiuni.

Dupa operarea modificarii mentionate, alineatul (1) al articolului 7 din Legea cu privire la piata valorilor mobiliare va avea urmatorul cuprins: "Emitentul valorilor mobiliare nominative este obligat sa asigure tinerea registrului lor din momentul plasamentului valorilor mobiliare mentionate, iar in cazul emisiunii valorilor mobiliare nominative in procesul constituirii emitentului, in decurs de 15 zile de la data inregistrarii de stat a actiunilor plasate la infiintarea societatii".

Deci, operind substituirea cuvintelor mentionate, cerintele prevazute in alineatul (5) al articolului 38 din Legea privind societatile pe actiuni si in alineatul (1) al articolului 7 din Legea cu privire la piata valorilor mobiliare devin identice.

In articolul 3, se modifica notiunea de "oferta tender", care urmeaza sa fie efectuata obligatoriu atit la vinzarea, cit si la cumpararea unui pachet de actiuni cu drept de vot. Aceasta modificare a atras modificari in articolele 21, 22 si 23, propuse in proiectul de lege. Modificarile acestor articole, printre altele, inlatura neclaritatea legislativa de apreciere a numarului corect de actiuni care formeaza pachetul de control.

Aceasta notiune nu se va mai intrebuinta, dar se va lua ca baza procurarea a mai mult de 50 la suta din volumul total de actiuni ale societatii de tip deschis.

Proiectul de lege prevede completarea articolului 28 cu un alineat nou avind urmatorul cuprins:

"O data cu executarea de catre debitorul gajist a obligatiilor garantate prin gaj, creditorul gajist va expedia detinatorului de registru o declaratie scrisa despre radierea gajului, iar in registru vor fi efectuate inscrierile respective privind anularea restrictiilor asupra dreptului de instrainare a valorilor mobiliare. In cazul gajarii valorilor mobiliare materializate, creditorul gajist va remite debitorului gajist certificatele acestor valori".

Aceasta prevedere este obligatorie o data cu intrarea in vigoare a Legii cu privire la gaj, care stabileste noi proceduri de efectuare a gajului si prevederi distincte de executare a dreptului de gaj.

Formula actuala a articolului din legea in vigoare vine in contradictie cu legislatia in vigoare, deoarece prevede trecerea catre creditorul gajist a dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare gajate.

Proiectul de lege prevede expunerea intr-o noua formula a alineatului (2) din articolul 65 "Manipularile pe piata valorilor mobiliare". Aceasta propunere este determinata de faptul ca versiunea actuala a articolului 65 alineatul (2) contine prevederi care, desi sint incalcari ale legislatiei cu privire la piata valorilor mobiliare, nu constituie manipulari, deoarece nu influenteaza pretul valorilor mobiliare.

Modificarea propusa reprezinta o expunere mai clara si mai certa a cazurilor de manipulare, oferind Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare posibilitati reale de a le califica astfel.

In Comisia pentru politica economica, buget si finante au parvenit avizele comisiilor permanente, avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si cel al Guvernului. Majoritatea comisiilor permanente s-au pronuntat pentru adoptarea proiectului de lege, fara obiectii asupra cuprinsului acestuia. Unele obiectii si propuneri se contin in avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, Directiei juridice si cel al Guvernului, care, in esenta, constituie obiectul examinarii proiectului de lege in lectura a doua.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru autor si comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Bondarciuc,

Referitor la articolul 34 alineatul (3) in noua versiune. Daca o intreprindere are, intr-un trimestru, vinzari de 10 milioane, dar a vindut un pachet de actiuni de 15 milioane, inseamna ca atunci trebuie sa-si ia licenta?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Iata cum pot sa va explic pozitia aceasta. De ce am revenit la propunere? Articolul 34 in actuala versiune reprezinta norme practic inaplicabile. Astfel, recunoasterea activitatii ca fiind de dealer este conditionata concomitent inca de doua momente: tranzactionarea sistematica si venitul obtinut din aceasta activitate.

Tinind cont de fiabilitatea pietei, aceste conditii pot fi rar intrunite chiar si de catre participantii la piata valorilor mobiliare care poseda licenta respectiva. De asemenea, articolul vine in contradictie cu definitia activitatii de dealer pe piata valorilor mobiliare, ea fiind interpretata de unii participanti profesionisti la piata valorilor mobiliare ca o posibilitate de a practica acest gen de activitate fara a detine licenta. Astfel, conform versiunii actuale a articolului 34, chiar daca valorile mobiliare se tranzactioneaza in numele si din cont propriu, dar aceasta nu se practica in mod sistematic si venitul obtinut este mai mic de 35 la suta din suma totala obtinuta de la desfacerea serviciului, activitatea respectiva nu se considera de dealer.

Pentru a inlatura aceste discrepante, se propune expunerea articolului dat intr-o noua redactie, care ar elimina ambiguitatile. Daca aveti o alta versiune, o alta propunere, o vom examina.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati citit nota informativa, va multumesc pentru aceasta.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, acestea sint explicatiile la prezentul punct.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

As propune insa aici sa fie exclus "sau", fiindca "sau" prevede ca si o singura tranzactie trebuie sa fie cu licenta de dealer.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Bine, pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Daca tranzactiile sint sistematice si ating cifra aceea, atunci trebuie sa ai licenta. Dar daca este o singura tranzactie... Aici trebuie…

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O sa examinam pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Intr-adevar, este un element foarte concret si precis, care tine de lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, astfel de cazuri ar putea sa fie, cind o intreprindere intr-un trimestru are cifra de afaceri 10 milioane si a vindut un pachet de actiuni de 15 milioane. Si atunci…

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc, stati putin.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ce nu va place?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg...

 

Domnul Marian Lupu:

Noi am acceptat lucrurile acestea.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu va inteleg foarte bine si pentru lectura a doua o sa examinam. Care-i problema?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

As vrea sa stiu pozitia, se accepta sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Dumnealui a acceptat pentru lectura a doua sa discute si sa amendeze in caz de necesitate.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vedeti, eu astazi…

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi vorbim de conceptul legii in prima lectura.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Va spun ca propunerea dumneavoastra o s-o examinam pentru lectura a doua. Comisia o sa ia decizia definitiva.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Parlamentul o sa ia decizia definitiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect. Parlamentul va lua decizia definitiva.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si sa o propunem Parlamentului, bineinteles…

 

Doamna Maria Postoico:

In a doua lectura...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

...De procedura, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Nu vreau sa citesc cuiva lectii pentru ca toti cunoastem bine Regulamentul. Sedinta se emite in direct. Ieri s-a emis mai mult de patru ore, adica buni banisori s-au dus, s-au platit pentru aceasta. Deci, se incalca elementar procedura. Examinam in prima lectura, avem tehnica legislativa prevazuta in Regulament... Se prevad rapoartele, intrebarile pentru precizari, luarile de cuvint pentru ceea ce tine de concept, domnilor, care va incleiati de microfon si nu puteti toata ziua sa va dezlipiti de el.

Si atunci, noi ardem banii contribuabililor, carora putem altceva sa le facem cu acestia. Asadar, haideti, noi insine sa nu incalcam regulamentul conform caruia se fac amendamente in scris sau oral atunci cind examinam in a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog foarte mult. Nu pot permite declansarea unor dezbateri in acest sens emotiv. Va rog sa ne limitam strict la subiectul discutiei acestui proiect.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Si eu ma refer la procedura. As vrea sa aflu cit a costat discursul domnului Prijmireanu rostit numai ce?

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

 

Doamna Maria Postoico:

Cit si al dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu sint. Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Eu rog foarte mult sa temperati emotiile. Va multumesc.

Supun votului, in absenta doleantelor de luari de cuvint, proiectul de Lege nr.1500 pentru a fi aprobat in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Nu stati in spatele domnului. Da, asa e mai bine. Mai bine cind va vad la fata.

Majoritatea. Proiectul nr.1500 este aprobat in prima lectura.

Legea nr.428 din 24 decembrie 2004 pentru completarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor. Reexaminare.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Presedintele Republicii Moldova a remis Parlamentului spre reexaminare Legea nr.428 din 24 decembrie 2004 pentru completarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.

Modificarea si completarea legii mentionate au fost efectuate in scopul extinderii efectului acestui act legislativ asupra vaduvelor eroilor Uniunii Sovietice, precum si asupra unuia dintre parintii inapti pentru munca ai militarilor cazuti la datorie sau decedati in timpul indeplinirii serviciului militar in termen in rindurile Armatei Sovietice sau ale Armatei Nationale, pentru care se preconiza plata alocatiilor de 200 si 100 de lei.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie informeaza Parlamentul ca proiectul de lege a fost elaborat ca urmare a adresarilor multiple ale cetatenilor de pe parcursul ultimilor patru ani. Cu parere de rau, Guvernul, la demersurile repetate ale comisiei, n-a inaintat alte propuneri echivalente ori de alternativa intru solutionarea problemei abordate. Si, ca rezultat, legea a fost adoptata de catre Parlament in varianta actuala.

Comisia, in urma reexaminarii, a ajuns la concluzia ca, intru rezolvarea acestui obiectiv, cheltuielile necesare pot fi efectuate prin redistribuirea transferurilor de la bugetul de stat, inaintind propunerea respectiva Comisiei pentru politica economica, buget si finante la examinarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005 nr.373-XV din 11 noiembrie 2004.

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune Parlamentului sa-si mentina votul asupra Legii nr.428-XV din 24 decembrie 2004.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului, in cadrul reexaminarii acestei legi.

Cine este pentru mentinerea votului initial asupra acestei legi, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr.2 - 36.

Sectorul nr.3 - 7.

 

Domnul Marian Lupu:

73 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2343 pentru completarea anexei nr.1 la Legea 1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998.

Rog Guvernul.

 

Domnul Igor Dodon (viceministr al economiei si comertului):

Multstimate domnule Presedinte, stimati deputati, onorata asistenta,

Se propune spre examinare proiectul de Lege privind modificarea anexei nr. 1 la Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998.

Actualmente, statul detine un pachet de actiuni in cadrul Bancii Comerciale pe Actiuni "Eurocreditbank" in proportie de 22,7 la suta, ceea ce constituie 2,27 milioane de actiuni. Tinem sa mentionam ca, potrivit principiilor de guvernare corporative specificate atit in Legea cu privire la societatile pe actiuni, cit si in Legea cu privire la institutiile financiare, acest pachet nu permite statului de a avea o influenta considerabila in cadrul guvernarii acestei societati pe actiuni.

Mai mult decit atit, in cazul unei eventuale majorari a capitalului statutar, decizia asupra careia se ia cu 3/4 de voturi la Adunarea generala, adica 75% din 100, statul nu ar putea influenta luarea acestei decizii.

Tinind cont de acestea, se propune ca pachetul de actiuni al statului in Societatea pe Actiuni "Eurocreditbank" sa fie inclus in programul de privatizare prin modificarea legislatiei respective.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru domnul raportor? Nu. Va multumesc.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in sedinta proiectul de Lege pentru completarea anexei nr.1 la Legea din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998, prin care se include un nou obiect - Societatea pe Actiuni "Eurocreditbank" - in lista pentru privatizare.

Comisia considera oportuna aprobarea Legii pentru completarea anexei nr.1 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru comisie? Nu.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Supun votului proiectul de Lege nr.2343 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2343 adoptat in prima lectura.

Lectura a doua. Propuneri? Nu sunt.

Supun votului Proiectul de Lege nr.2343 pentru adoptarea acestuia in a doua lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr.2 - 33.

Sectorul nr.3 - 7.

 

Domnul Marian Lupu:

70 de voturi pentru.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul nr.2343 este aprobat in a doua lectura.

Stimati colegi, rog foarte mult, discutiile din timpul sedintei sa le tineti cu voce mai redusa, mai joasa.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2330 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice.

Rog Guvernul.

 

Domnul Igor Dodon:

Multstimate domnule Presedinte, onorat Parlament,

Se propune spre examinare proiectul de Lege privind modificarea articolului 24 al Legii nr.1100-XIV cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Oportunitatea acestor modificari este dictata de completarea articolului 24 cu 5 puncte vamale pentru importul marfurilor accizate. In continuare, ma voi opri succint asupra argumentarii fiecarui dintre aceste 5 puncte vamale.

Punctul vamal Sculeni. La moment, nu exista un punct vamal in zona din nord-vestul tarii pentru importul de marfuri accizate.

Mentionam ca acest post vamal este dotat la un nivel destul de inalt si ar putea indeplini aceste functii, existind nenumarate solicitari din partea agentilor economici, nevoiti sa faca cheltuieli suplimentare pentru a merge la un alt post vamal, din nordul tarii.

Posturile vamale Giurgiulesti - auto, pe cale ferata si port fluvial. Necesitatea introducerii acestor puncte vamale in lista celor prin care se permite importul marfurilor accizate este dictata atit de prevederile Legii Republicii Moldova cu privire la portul international liber Giurgiulesti, cit si de o dezvoltare ulterioara a acestui port, deoarece deja se fac lucrari destul de masive, in timpul apropiat urmind sa inceapa activitatea acestor puncte vamale.

Postul vamal Tudora, la frontiera cu Republica Moldova, punctul vamal ucrainean Starocazacie. Acestuia i se acorda o importanta destul de vadita, o buna parte din fluxurile de marfuri din partea ucraineana fiind directionate spre acest punct vamal. In acelasi timp, in Republica Moldova nu exista, vizavi de acest punct vamal ucrainean, un punct vamal ce ar permite importul marfurilor accizate.

Stimati deputati, tinind cont de importanta comertului exterior si a operatiunilor economice externe, Guvernul Republicii Moldova vine cu propunerea si rugamintea de a sustine acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru raportor? Nu.

Va multumesc, rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, prezentat de Guvern, si comunica urmatoarele:

Initiativa legislativa are ca scop intensificarea relatiilor de colaborare ale intreprinderilor din domeniul vinicol din Republica Moldova cu intreprinderi similare din tarile europene prin facilitarea si optimizarea cailor de acces auto, cale ferata si fluviala, amplasate in diferite zone ale tarii.

In asa mod, la numeroasele doleante ale agentilor economici autohtoni, se vor autoriza cu dreptul de trecere a alcoolului etilic si productiei alcoolice inca 5 puncte vamale: Giurgiulesti-auto; Giurgiulesti-calea ferata si Giurgiulesti-fluvial; Sculeni si Tudora. Toate comisiile permanente care au prezentat avize sustin proiectul de lege si-l inainteaza spre adoptare de catre Parlament.

Comisia sesizata in fond propune ca proiectul de Lege pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice sa fie aprobat in prima lectura, iar daca nu sint amendamente si nici propuneri, in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi, aveti intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Probabil ca este o intrebare foarte dificila.

 

Domnul Vladimir Braga:

Este simpla chiar.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu rezista microfonul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pentru o colega.

 

Domnul Vladimir Braga:

Intrebarea mea este urmatoarea, deci la ultimul alineat "comercializarea alcoolului etilic importat este interzisa". Doamna raportor, dumneavoastra sinteti din domeniul vinificatiei si stiti ca nu toate intreprinderile agricole, intreprinderile vinicole au posibilitatea sa importe alcool etilic.

Avem peste 100 de intreprinderi care produc vinuri, bauturi alcoolice mai bine zis, si nu toate pot sa-si permita sa importe in cantitati mari alcool etilic. In cazul cind are alcool etilic, intreprinderea este dotata cu licenta. Care este motivul ca dumneavoastra nu-i permiteti sa vinda unei alte intreprinderi de pe teritoriul republicii, care de asemenea are licenta de producere a bauturilor alcoolice?

Nu gasiti de cuviinta ca articolul asta trebuie lichidat, exclus?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Modificarea prezentata acum tine anume de introducerea a noi puncte vamale de trecere a productiei alcoolice si alcoolului etilic. Ce tine de intrebarea dumneavoastra, sa stiti ca se pregatesc modificari esentiale la aceasta lege, si atunci, in cadrul acelor modificari, va fi luata in vedere si propunerea dumneavoastra.

 

 

Domnul Vladimir Braga:

Pot intelege ca dumneavoastra sustineti ideea ca nu trebuie sa fie articolul asta.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu articolul.

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, subpunctul asta.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna vicepresedinte, domnule Braga, va rog foarte mult. De fapt, dumneavoastra desfasurati acum o discutie asupra unui subiect care nu face parte din subiectul acestui proiect de lege.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, asa si am spus.

 

Domnul Vladimir Braga:

Cum nu face parte, daca este?

 

Domnul Marian Lupu:

Nu face deloc parte, fiindca ultimul, ultima pozitie din acest alineat "comercializarea alcoolului etilic importat este interzisa"...

 

Domnul Vladimir Braga:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Face parte din legea actuala.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact.

 

Domnul Marian Lupu:

Si ceea ce face comisia, vine doar cu propunerea de a completa numarul punctelor vamale autorizate pentru aceste operatiuni. Deci, eu rog sa ne concentram asupra temei din discutia de astazi si nu la subiecte care nu fac parte din aceasta initiativa.

Multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

As mai raspunde colegului ca nu tine.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sunt.

Va multumesc, doamna vicepresedinte.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.2330 pentru a fi adoptat in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul este adoptat in prima lectura.

Pentru lectura a doua aveti propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu propun ca ultimul alineat al punctului 1 "comercializarea alcoolului etilic importat este interzisa " sa fie exclus.

 

Domnul Marian Lupu:

Si cum puteti s-o faceti daca din nou revin la ceea ce v-am mentionat anterior, nu face parte din pachetul conceptual pe care noi, 30 de secunde in urma, l-am adoptat.

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, dar el figureaza aici, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, nu face parte din initiativa propriu-zisa. Proiectul nr.2330. Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca dumneavoastra nu aveti dreptate, fiindca noi aprobam documentul acesta. In acest document este scris: "comercializarea alcoolului etilic importat este interzisa". Noi am votat in prima lectura acest document.

De aceea si se propune sa fie exclus si este absolut corect fiindca nu toate intreprinderile au suma necesara de bani pentru a cumpara licenta respectiva de comercializare a produselor alcoolice, a alcoolului etilic, cer scuze. Nu toti procura aceasta licenta. Si atunci este absolut corect. Propunerea asta a sunat si mai inainte, nu este prima data cind suna. Sintem in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu inteleg foarte bine.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Sintem in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Votam nu problema punctelor vamale, votam tot punctul acesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar nu aveti impresia...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnul Braga are perfecta dreptate prin ceea ce spune.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Braghis, nu aveti cumva impresia ca totusi este un element de concept, nu unul tehnic. Extinderea numarului de puncte vamale este o problema. Iar noi am votat un concept in prima lectura. Din momentul in care se elimina aceasta ultima fraza, nu aveti impresia ca facem un amendament de concept?

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu am impresia fiindca este proiectul legii in total... Daca nu ar fi fost ultimele doua-trei propozitii din acest text, eram de acord poate cu dumneavoastra. Fiindca am vota numai punctele de trecere. Dar aici este vorba, destul de clar, de faptul ca este interzisa comercializarea alcoolului etilic.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu o sa solicit suportul juridic de la microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanu (viceministru al justitiei, reprezentant

permanent al Guvernului):

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa confirm ceea ce ati spus dumneavoastra. Guvernul a venit cu initiativa doar de a modifica numarul punctelor vamale si dau citire redactiei actuale a articolului 24:

"Importul alcoolului etilic si al productiei alcoolice se efectueaza numai de catre agentii economici care detin licenta respectiva prin punctele vamale Ungheni, Palanca, Leuseni, Ocnita si Otaci. Importul alcoolului etilic se permite numai agentilor economici care detin licenta pentru fabricarea productiei alcoolice sau producerea articolelor de parfumerie si cosmetica, sau producerea medicamentelor". Si ultima propozitie: "Comercializarea alcoolului etilic importat este interzisa".

Deci, aceasta este redactia actuala a legii. Guvernul nu a venit cu un asemenea concept de reglementare a importului, adica de stabilire a regulilor referitoare la ce poate fi importat si ce nu poate fi importat, ce poate fi comercializat sau nu in urma importului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

As putea face si eu o precizare. Nu putem exclude comercializarea, deoarece sint alte articole din lege. Impozitele se percep la importul alcoolului etilic si atunci nu putem urmari si intreprinderea care a procurat alcool etilic abia cind il foloseste, proportional i se intorc aceste impozite.

Dupa cum am zis, atunci cind vom face modificari, vom reveni si la problema asta daca va fi cazul. Astazi insa nu putem face o astfel de modificare. Nu tine de tema introducerii a 5 puncte vamale.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord. Deci, nu este prezent temeiul juridic pentru aceasta propunere. Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sunt.

In aceste conditii, supun votului, pentru aprobare in a doua lectura, proiectul de Lege nr.2330. Cine este pentru, rog, sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 31.

Sectorul nr.2 - 33.

Sectorul nr.3 - 18.

 

Domnul Marian Lupu:

82 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2330 este aprobat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2121 cu privire la acordarea statutului de obiectiv al patrimoniului cultural-national al Republicii Moldova bunurilor Intreprinderii de Stat "Combinatul de Vinuri de Calitate "Milestii Mici"".

Rog Guvernul.

 

Domnul Valeriu Mironescu (director general al Departamentului

Agroindustrial "Moldova-Vin"):

Domnule Presedinte, domnilor deputati.

Proiectul de lege are drept scop atribuirea Intreprinderii de Stat "Combinatul de Vinuri de Calitate "Milestii Mici"" a statutului de obiectiv al patrimoniului cultural-national al Republicii Moldova.

Intreprinderea de Stat "Combinatul de Vinuri de Calitate "Milestii Mici"" a fost creata in anul 1969. In prezent, este o intreprindere specializata in producerea, pastrarea si comercializarea vinurilor, care dispune de peste 200 de kilometri de galerii la o adincime de la 30 pina la 80 de metri, din care peste 50 de kilometri sint valorificati.

Galeriile subterane ale intreprinderii prezinta interes ca obiect turistic, ceea ce se confirma prin includerea intreprinderii in Programul national in domeniul turismului "Drumul vinului in Moldova". Anual, intreprinderea este vizitata de peste 10 mii de vizitatori autohtoni si straini, precum si de delegatii oficiale.

Astfel, galeriile subterane "Milestii Mici" au devenit o carte de vizita a Republicii Moldova. Intreprinderea poseda o colectie de vinuri numita "Colectia de aur - Milestii Mici", situata la o adincime de 70 de metri, ceea ce asigura conditii ideale pentru pastrarea vinurilor imbuteliate.

Colectia contine peste 1,5 milioane sticle de diverse vinuri, incepind cu anul de roada 1973. Incepind cu anul 1988 si pina in prezent, intreprinderea a obtinut peste 40 de medalii, diplome si premii pentru producerea diverselor vinuri de calitate. Intreprinderea este laureat de gradul II al Premiului de Stat in domeniul calitatii, productivitatii si competitivitatii din 2004.

Peste 90 la suta din volumul productiei merge la export. Incepind cu anul 2005, intreprinderea isi dezvolta propria baza de materie prima prin infiintarea plantatiilor de vita de vie. Aceasta actiune va permite ca, peste citiva ani, combinatul sa posede un ciclu tehnologic bine determinat.

La elaborarea proiectului de lege, s-a tinut cont de acte legislative si normative in vigoare si de obiectiile Comisiei pentru agricultura si industria alimentara a Parlamentului. Consideram ca acordarea Intreprinderii de Stat "Combinatul de Vinuri de Calitate "Milestii Mici"" a statutului de obiectiv al patrimoniului cultural-national va contribui la pastrarea acestui obiectiv pentru viitoarele generatii.

Va multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru raportor? Nu.

Va multumesc, domnule raportor.

Va rog foarte mult, stimati colegi, sa respectati normele de conduita in cadrul si in timpul sedintei.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu am avut o intrebare, insa domnul Mironescu s-a dus repede de la tribuna centrala.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu este grav, ramine la microfonul nr.1.

 

Domnul Vladimir Braga:

Cred ca nu e departe. Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog sa o adresati.

 

Domnul Vladimir Braga:

Vreau sa intreb daca exista hotarirea consiliului local pe problema data, in special referitor la punctul 3 cu monopolizarea denumirii "Milestii Mici".

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Da, exista.

 

Domnul Vladimir Braga:

Hotarirea consiliului local?

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Da, exista. Aveti in vedere a consiliului primariei?

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, da, al primariei.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Da, exista.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog, comisia.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Proiectul de lege in cauza a fost examinat in Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Comisia sustine acest proiect de lege. Si alte comisii si-au dat avizele la acest proiect de lege. Au inaintat propuneri de ordin redactional la articolele 2, 3, 5, 6 si 7 care vor fi luate in considerare la definitivarea proiectului pentru a doua lectura.

Comisia sesizata in fond sustine propunerea ce tine de conceptul legii si propune ca alineatul (2) al articolului 8 sa aiba urmatorul cuprins: "Se interzice folosirea in scopuri comerciale in domeniul de activitate de profil al intreprinderii, precum si la producerea berei si altor bauturi, a denumirilor identice sau similare ce contin indicatia geografica "Milestii Mici". Adica, este o concretizare a articolului propus de Guvern.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de Lege cu privire la acordarea statutului de obiectiv al patrimoniului cultural-national al Republicii Moldova bunurilor Intreprinderii de Stat "Combinatul de Vinuri de Calitate "Milestii Mici"" sa fie aprobat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Aveti intrebari pentru comisie? Nu. Va multumesc.

Stimati colegi,

Neinregistrind o dorinta a luarii de cuvint, supun votului proiectul de Lege nr.2121 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Deci, comisia pronunta lectura a doua. Propuneri pentru lectura a doua? Nu sunt.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Proiectul nu poate fi votat in a doua lectura. A fost propus numai pentru prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Prima lectura?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da. Iar pentru a doua lectura, saptamina viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Bine. Ne limitam aici.

Deci, proiectul de Lege nr.2121este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.2397 cu privire la constituirea Comisiei speciale pentru examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova.

Rog comisia.

Domnule Turcan, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului cu nr.2397 din 20 iulie 2005 si mentioneaza urmatoarele:

1. In proiectul de hotarire se prevede constituirea unei comisii speciale pentru examinarea proiectului de Lege constitutionala nr.142 din 13 ianuarie 2005, care va prezenta Parlamentului raportul respectiv.

2. Comisia a consultat prevederile legislative corespunzatoare si a constatat ca, in conformitate cu articolul 143 din Constitutie, Parlamentul este in drept sa adopte o Lege cu privire la modificarea Constitutiei dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data prezentarii initiativei.

Totodata, la articolele 32 si 74 cu semnul 2 din Regulamentul Parlamentului, se prevede ca, pentru examinarea proiectelor de legi constitutionale, Parlamentul poate crea comisii speciale in componenta reprezentantilor tuturor fractiunilor parlamentare.

3. Avind in vedere ca prezentul proiect de hotarire corespunde prevederilor nominalizate, comisia a decis sa propuna Parlamentului proiectul nr.2397 pentru examinare si adoptare.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Aveti intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

O intrebare domnului Turcan. Aceasta comisie se refera la un anumit proiect de modificare a Constitutiei sau in genere?

 

Doamna Maria Postoico:

A unui, a unui.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, la un proiect concret.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Concret.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Care-i? Numiti-l.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am numit deja. Proiectul nr.142 din 13 ianuarie 2005.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Propunem, din partea fractiunii majoritare, 5 persoane. In genere, comisia speciala sa fie din 9 persoane, 5 din partea fractiunii majoritare, a comunistilor. Avem si componenta nominala.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnii: Vladimir Turcan, Grigore Petrenco, Irina Vlah, Anatolie Zagorodnii, Mihail Sidorov.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Cum procedam cu componenta nominala? Deci, 5 persoane au fost propuse.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, 5. Ramine: 2, 1, 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Restul de persoane: 2, 1, 1.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa fie anuntate propunerile privind membrii comisiei. Microfonul nr.5.

 

 

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Grupul Partidului Popular Crestin Democrat propune candidatura domnului Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

"Alianta "Moldova Noastra"" propune candidatura domnului Ion Plesca si a doamnei Lidia Gutu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Fractiunea Partidului Democrat propune candidatura domnului Vladimir Filat.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul este completat cu aceste propuneri care vizeaza componenta nominala. Aveti alte intrebari? Nu.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

In acest caz, supun votului proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.2397. Cine este pentru adoptarea acestuia sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de hotarire nr.2397 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.1777 cu privire la Intreprinderea de Stat "Orasul Vinului". Rog Guvernul.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule Presedinte, domnilor deputati,

Proiectul de lege a fost elaborat de Agentia Agroindustriala "Moldova-Vin" ca urmare a faptului ca Institutul National al Viei si Vinului, prin Hotarirea Guvernului nr.32 din 21.01.2004 si decizia Curtii de Apel Economice, a fost reorganizat prin divizare, fiind create doua intreprinderi noi: Combinatul Vitivinicol "National-Vin" si Institutul National de Viticultura si Vinificatie.

Anterior reorganizarii, in conformitate cu prevederile Legii nr.668-XIII din 23.11.1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului, Institutului National al Viei si Vinului i-au fost atribuite in folosinta 1070 hectare. Ca urmare a reorganizarii, Agentia Agroindustriala "Moldova-Vin" propune ca terenurile cu suprafata totala de 1070 hectare sa fie redistribuite in folosinta dupa cum urmeaza: Institutului National pentru Viticultura si Vinificatie - 551,39 hectare, Combinatului Vitivinicol "National-Vin" - 503,78 hectare, Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului" - 14,83 hectare.

Stimati deputati, terenurile cu o suprafata de 14,83 hectare care se propun sa fie atribuite Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului" sint amplasate in doua sectoare. Se propune a fi utilizate in felul urmator: 2,83 hectare sa ramina in folosinta Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului" pentru amplasarea infrastructurii sale; 12 hectare sa fie comercializate.

Terenurile date nu se utilizeaza in cercetare si experimentare de mai mult de 10 ani, sint amplasate in nemijlocita vecinatate a zonei locative a centrului de selectie si a cartierului cu case individuale din orasul Codrul - 2, fiind exploatate abuziv de catre cetateni. Unele dintre aceste terenuri nu pot fi utilizate in circuitul agricol din cauza salinitatii inalte a solului, nivelului ridicat al apelor subterane.

Stimati deputati,

Fondarea Complexului "Orasul Vinului" a fost aprobata prin Hotarirea Guvernului nr.433 din 18.05.2005. Scopul complexului nominalizat ar fi: activitatea in domeniu, activitatea de promovare a productiei vitivinicole, organizarea de expozitii, simpozioane si conferinte stiintifice, de sarbatori nationale etc., comercializarea angro si en detail a productiei vinicole, odihna activa si pasiva a cetatenilor Republicii Moldova si a turistilor straini etc.

Dat fiind faptul ca realizarea proiectului "Orasul Vinului" necesita investitii considerabile, o parte semnificativa din ele ii revine si Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului" pentru proiectarea si constructia infrastructurii complexului. Zidul, cu lungimea totala de 1,5 km, intrarea centrala cu imprimarea pe ea a istoriei dezvoltarii viticulturii si vinificatiei Republicii Moldova, piata centrala cu monumentul simbol al vitei de vie, drumurile centrale cu lungimea totala de circa 1 km etc.

Se propune ca mijloacele financiare obtinute din comercializarea terenurilor sa fie directionate de Intreprinderea de Stat "Orasul Vinului". Desigur, terenurile agricole vor fi comercializate in cadrul licitatiilor, iar mijloacele financiare se vor acumula pe un cont trezorerial al Ministerului Finantelor si vor fi gestionate in baza unui regulament special aprobat de Parlament si numai cu scopul finantarii cheltuielilor de administrare si proiectare si constructie a Complexului "Orasul Vinului". Toate achizitiile si materialele de constructie vor fi efectuate prin intermediul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice.

Stimati deputati,

Efectul economic al realizarii proiectului "Orasul Vinului", la calculele noastre, poate atinge un venit anual de pina la 120 milioane lei din vizita turistilor straini, venituri din vinzarea productiei vinicole, venituri din perceperea taxelor la vinzarea produselor, la activitatea business centru, din serviciile salilor de degustatie, restaurante, alte venituri.

Stimati deputati,

Acest complex, dupa parerea noastra, va completa imaginea Republicii Moldova ca un stat vitivinicol si va avea ca efect o avalansa de turisti. Guvernul si Agentia Agroindustriala "Moldova-Vin" solicita sa sustineti proiectul prezentat, cu rectificarile efectuate de Comisia agrara, care va face posibila realizarea proiectului "Orasul Vinului" pina in octombrie 2006, termen stabilit de Presedintele tarii.

Va multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am citeva intrebari. Deci, prima intrebare: care este ratiunea ca noi sa transmitem acest teren unei intreprinderi ca, dupa aceea, intreprinderea sa-l vinda. De ce sa nu privatizam acest teren la direct, conform legilor respective, prin departament sau institutia responsabila de privatizare in tara?

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat,

Consideram ca modalitatea propusa de Agentie sau de Guvern va da posibilitatea de a nu fi privatizate de catre cei care n-au tangenta cu domeniul respectiv, urmind sa tinem cont de toate subtilitatile sau scopurile fixate in aceasta idee sau in acest complex vitivinicol.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Atunci, sa scriem asta in proiectul de lege: ca nimeni nu poate privatiza decit in scopurile respective, si s-au terminat discutiile.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat,

Proiectul a fost coordonat si discutat in Comisia pentru agricultura si industria alimentara si prezentat dumneavoastra spre examinare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Inteleg ceea ce a fost la Comisia pentru agricultura si industria alimentara: dumneavoastra ati raportat de fapt, nu raportul, nu ceea ce ati prezentat in Parlament, dar ceea ce a hotarit aceasta comisie. Lucrurile acestea le inteleg, dar vorbesc de altceva. De ce incercam sa dam unei intreprinderi de stat, chiar daca e de stat, dreptul de a executa functiile Departamentului Privatizarii? Iata care-i intrebarea. Este agentia respectiva in Ministerul Economiei?

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Eu v-am spus parerea mea, domnule deputat.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru precizare, microfonul nr.2.

Haideti sa discutam tema substantial, va rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

proiectul de lege care este definitivat prevede transmiterea catre aceasta intreprindere de stat, despre care vorbiti dumneavoastra domnule Braghis, a 2 hectare 80, nemijlocit pentru crearea bazei administrative si nu prevede comercializarea acestor 2,8 hectare.

Intreprinderea nu se ocupa cu problemele comercializarii, dar se ocupa conform proiectului prezentat Ministerului Economiei si Comertului in comun cu Agentia Agroindustriala "Moldova-Vin", conform regulamentului stabilit, conform licitatiilor s.a.m.d. Ce am avut in vedere in comisie va va informa domnul Cosarciuc cind o sa iasa la microfon. Sint intrebari care pot fi explicate. Noi le-am avut in vedere cind am discutat in comisie aceasta problema.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Multumesc foarte mult pentru explicatiile pe care le-a dat domnul Todoroglo. Eu insa am adresat intrebarea catre autor care, completamente diferit de aceea ce ne-a explicat domnul Todoroglo, a prezentat documentul in Parlament. Ceea ce a spus domnul Todoroglo constituie decizia comisiei. Guvernul a prezentat in Parlament cu totul un alt document, de aceea si am pus aceste intrebari.

A doua chestiune, vad ca la prima chestiune nu avem raspuns clar. A doua chestiune. Cind se vor recupera aceste investitii, conform planului de afaceri, daca exista?

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat,

La prima intrebare am raportat ca acest proiect este prezentat Guvernului in urma rectificarii si conlucrarii cu Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Noi am acceptat ideea si pozitia acestei comisii, deoarece o consideram binevenita.

Referitor la recuperarea investitiilor. Ar fi naiv, din partea mea, sa numesc acum un termen. Dar, dat fiind faptul ca noi, virtual, am calculat posibilitatile acestui complex, am determinat ca venitul anual din activitatea complexului poate sa atinga gradul de 120 milioane de lei.

Si ceea ce tine de investitii: putem sa-i consideram ca atare doar banii veniti din vinzarea terenurilor ce tin de constructia infrastructurii ulterioare a acestui complex.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Putem sa revenim ulterior cu un proiect privind calcularea rambursarii sau restituirii investitiilor respective.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Din ceea ce ati raspuns dumneavoastra, trebuie inteles ca nu exista un plan de afaceri al Intreprinderii "Orasul Vinului", deoarece cite ceva se va calcula cindva, 120 de milioane. Vreau sa va spun destul de clar ca 120 de milioane pot fi dupa suprafata respectiva si dupa ceea ce, in concept, pot fi veniturile pe care le vor avea toate intreprinderile amplasate acolo.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Absolut...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Restaurantele private...

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Absolut de acord.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da. Va intreb: care sint veniturile cu care se pot recupera investitiile statului, veniturile Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului"? Astazi fondam Intreprinderea de Stat "Orasul Vinului".

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Ea este fondata de acum.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Ea va avea venituri conforme planului de afaceri. Ceea ce ne-ati spus dumneavoastra tine de venitul tuturor intreprinderilor amplasate acolo? Asta e cu totul diferit. Ce vor avea acele intreprinderi, vom vedea. Ele vor fi private, de stat, nu stiu cum.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat, dumneavoastra astazi nu fondati Intreprinderea de Stat "Orasul Vinului". Ea deja este formata...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, inteleg.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

... prin hotarire de Guvern.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Noi astazi ajutam...

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Dumneavoastra doar luati decizia de a atribui obiectul de baza sau terenul, care, in cele din urma, poate fi suportul crearii acestei intreprinderi si acestui complex integral.

 

Domnul Dumitru Braghis:

De acord. De aceea si pun intrebarea pe care vreau sa o inteleg.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Si daca...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Pentru a sustine aceasta propunere, trebuie sa inteleg ca, peste 2 ani de zile, dumneavoastra n-o sa veniti iarasi in Parlament ca sa spuneti ca, datorita faptului ca intreprinderea este falita, aceste terenuri au fost vindute in nu stiu care interes si, ca rezultat, noi trebuie sa lichidam intreprinderea respectiva. Iata, de aceea si intreb: are aceasta intreprindere plan de afaceri sau nu?

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat,

La concret, numai pe segmentul intrebarii dumneavoastra, adica numai pe segmentul ce tine de 2,83 hectare, nu avem calcule speciale. Avem la general, cu toate obiectivele care vor fi construite si subiectele ca, in fond, va fi un complex integral. Iar acele intreprinderi particulare, private, care vor desfasura activitate in acest oras, parte componenta a intregului complex, vor plati impozite etc. la bugetul Republicii Moldova.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu sint de acord cu dumneavoastra. Repet inca o data intrebarea.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

V-am raspuns concret la intrebare.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Orice intreprindere...

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat...

 

Domnul Dumitru Braghis:

...orice intreprindere trebuie sa aiba un plan de afaceri, planul de venituri si planul de cheltuieli.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dumneavoastra ne vorbiti despre restaurante si altele, care nu stiu ce vor avea... vom vedea.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat, banii care...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu vreau sa inteleg: atunci cind transmitem unei intreprinderi un lot de pamint pentru comercializare s.a.m.d. - 14 hectare, ce se va intimpla peste un an, doi, trei cu aceasta intreprindere? Deci, nu exista plan de afaceri.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat, aceste investitii sau resurse financiare...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule raportor, domnule Mironescu.

Rog sa va opriti. Si domnul Braghis.

Aici nu este un club de discutii. La urma-urmei, ati adresat intrebarea, ati primit raspunsul. Ati intrebat daca are plan de afaceri, s-a raspuns ca nu are. Situatia este clara.

Rog sa continuam.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu, dumnealui insista ca are plan de afaceri.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Dumnealui a raspuns ca nu are plan de afaceri.

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule raportor,

Considerati dumneavoastra ca proiectul de lege care il propuneti astazi pentru examinare contravine prevederilor Decretului Presedintelui Republicii Moldova in aceasta problema?

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Sigur ca nu contravine.

 

Domnul Leonid Bujor:

In viziunea mea insa, el contravine considerabil. Acolo se vorbeste despre un obiectiv cu destinatie nationala, in interes public.

A doua intrebare. Considerati dumneavoastra ca, prin proiectul de lege pe care il propuneti spre examinare si adoptare, se instraineaza de facto 12 hectare de pamint? 12, doua sint prevazute.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Doua hectare.

 

Domnul Leonid Bujor:

...Alta destinatie au...

 

Domnul Valeriu Mironescu:

...2,83...

 

Domnul Leonid Bujor:

Ma scuzati, va rog...

 

Domnul Valeriu Mironescu:

...Sint determinate...

 

Domnul Leonid Bujor:

Ma refer la 12 hectare.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Da, eu va raspund.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, poftim.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

2,83 se atribuie complexului pentru constructia infrastructurii: drumuri, piata etc. Celelalte 12, spre comercializare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dumneavoastra considerati ca, in Decretul Presedintelui Republicii Moldova, aceasta se are in vedere atunci cind se vorbeste de interesul national?

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Eu am raspuns, domnule deputat...

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, n-ati raspuns.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

...La intrebarea dumneavoastra...

 

Domnul Leonid Bujor:

Va rog, sa raspundeti la intrebare.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Eu am spus ca nu contravine aspectelor legale.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, dumneavoastra considerati ca noi avem dreptul sa facem trimitere la Decretul Presedintelui Republicii Moldova, domnul Voronin, atunci cind ne propuneti instrainarea a 12 hectare de pamint din cel mai fertil?

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule deputat,

In raportul prezentat de dumneavoastra nu se face referinta la ce spuneti.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cer scuze. Vasazica, dumneavoastra ati raspuns evaziv la ambele intrebari. Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Va multumesc si eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule director general al Agentiei Agroindustriale "Moldova-Vin", as vrea sa va intreb, daca stiti dumneavoastra la sigur, unde trebuie sa mearga banii de la instrainarea terenurilor agricole? Adica la valorificarea paminturilor?

Ce suma va pierde agricultura prin instrainarea acestor paminturi si daca are un suport aceasta? Dumneavoastra ca director general stiti.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Da, doamna deputat, ce a avut de pierdut agricultura a pierdut-o demult, fiindca mai mult de 10 ani nu se utilizeaza aceste terenuri.

 

Doamna Valentina Cusnir:

V-am intrebat care va fi suma pe care o va pierde.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Nu va fi nici o pierdere.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Care este suma care o va pierde.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

V-am zis, nu.

 

Doamna Valentina Cusnir:

...Fie cheltuita de la instrainarea terenurilor...

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Nu este nici o suma care poate sa fie pierduta in urma valorificarii acestui proiect.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este peste 10 milioane de lei, cereti derogarea de la lege, care sa nu mearga directionat la valorificarea paminturilor, dar sa mearga la constructia "Orasului Vinului".

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Va merge, doamna deputat, nu la constructia "Orasului Vinului", da la constructia infrastructurii. Se are in vedere: drumul, canalizare, apeducte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Din aceasta scurta discutie... noi de fapt sintem in ultimele trei sedinte, in ordinea de zi au fost introduse numai proiecte prioritare care rezolva problemele economice ale tarii, deblocheaza activitatea Guvernului... din aceasta scurta discutie este absolut clar ca exista foarte multe intrebari si nu exista aproape deloc raspunsuri.

Eu imi inchipui ca "Orasul Vinului" este un fel de Desney Land. Propui "Orasul Vinului" atunci cind ai rezolvat toate problemele in tara, cind deja si agentii privati, si statul nu stiu ce sa mai faca cu banii.

De aceea, stimati prieteni, cred ca ar fi bine sa retragem acest proiect din ordinea de zi, sa ne mai gindim asupra lui, autorii sa elaboreze o conceptie foarte clara, cum o sa lucreze, fiindca nu poti duce acolo un agent economic, el are de lucru in Chisinau.

"Orasul Vinului". De fapt, orasul Chisinau este orasul vinului. Hai sa fim seriosi. Nu face sa mai construim un oras al vinului. Cred ca sint multe suspiciuni in legatura cu pamintul, cu privatizarea lui. Niste calcule foarte simple arata ca un ar acolo o sa coste 100 de mii de dolari.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, propunerea e stipulata.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Fac propunerea asta deoarece cred ca un grup de oameni sint dominati de ideea de a construi "Orasul Vinului" pina la sfirsitul trimestrului. Intelegem foarte bine ca nu va iesi nimic si ca putem nimeri in situatia in care, peste un an-doi, vom constata ca am facut inca o prostie. Poate e mai bine sa ne mai gindim, sa argumentam si sa venim cu o propunere foarte bine gindita si echilibrata.

Dar acum, Republica Moldova are foarte multe probleme in afara "Orasului Vinului".

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Mi se pare ca ne-am nascut asa, ca sa ne invidiem unul pe altul permanent. Da de ce, daca este o idee foarte clara, noi incepem sa cautam dusmanul, de unde o sa apara si asa mai departe.

Daca varianta discutata (domnul Cosarciuc o sa faca informatia in numele comisiei) este clara, iar noi am precizat toate actiunile care pot sa fie dupa adoptarea acestui proiect de lege, nu va fi nici un abuz din nici o parte. Asta in primul rind.

In al doilea. Promovarea imaginii tarii din punctul de vedere al dezvoltarii viticulturii, din punctul de vedere al dezvoltarii ramurii vinicole. De ce cautam acum probleme. Da, proiectul care o sa fie prezentat va fi de modalitate foarte dura din punctul de vedere al controlului asupra realizarii lui.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, va multumesc.

Stimati colegi,

De fapt, eu nu as crede ca este o idee reusita sa facem concluzii, chiar si intermediare, nemaivorbind de concluzii finale, doar in baza informatiei prezentate de raportor, inainte de a avea raportul comisiei.

Cred ca o sa cadeti de acord cu mine.

Alte intrebari pentru raportor? Nu sunt.

Rog sa luati loc.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Am nimerit intr-o situatie cind nu prea pot sa vorbesc altfel decit scrie in raport.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de lege. Mentionam, de la bun inceput, ca denumirea acestui proiect nu corespunde continutului, fapt subliniat si de alte comisii ale Parlamentului si de Directia juridica.

Proiectul a fost prezentat celor doua intreprinderi noi, create prin divizarea Institutului National al Viei si Vinului: Combinatul Vitivinicol National de Vin si Institutul National pentru Viticultura si Vinificatie. Astfel, se propun modificarile respective in Legea nr.668 din 23.11.1995 prin care a fost aprobata lista unitatilor a caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

Totodata, autorii mentioneaza ca, in urma masurilor cadastrale efectuate in scopul delimitarii de terenuri si ca rezultat al divizarii, s-a constatat ca suprafata totala este de 1070,52 hectare. La acest capitol, va informam: comisia a examinat dosarul cadastral si a stabilit ca nu au fost elaborate, nici efectuate masurile geodezice respective, iar dosarul a fost perfectat cu incalcarea actelor normative privind intocmirea documentelor cadastrale, din care cauza nu pot fi luate in considerare la efectuarea modificarilor. Prin urmare, este necesar a lua ca baza suprafata consemnata in lista aprobata prin lege, facindu-se recalcularea respectiva.

Prevederile articolului 2 si 3 in varianta expusa de autor sint ambigui si contravin legislatiei in vigoare. Se propun excluderea a 14,83 hectare terenuri cu destinatie agricola si transmiterea lor in folosinta Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului", din care intreprinderea in cauza va vinde doua sectoare cu o suprafata de 12 hectare, cu scutirea platii compensatoare pentru excluderea terenurilor din categoria de teren cu destinatie agricola.

Astfel, se incalca Legea cu privire la intreprinderile de stat. Conform legii, dreptul de a instraina teren proprietate de stat il au Guvernul si autoritatile publice centrale si nicidecum o intreprindere de stat, care este un agent economic.

Totodata, atragem atentia ca terenurile agricole care se propun spre vinzare-cumparare sint de calitate superioara si au gradul de fertilitate de 94 si respectiv 85. Potrivit prevederilor articolului 83 din Codul funciar, retragerea terenurilor agricole de calitate superioara din circuitul agricol pentru necesitati de stat si necesitati publice se face numai in cazuri exceptionale, prin hotarire de Guvern. In alte cazuri, retragerea unor astfel de terenuri din circuitul agricol este interzisa.

Din prevederile Hotaririi Guvernului nr.433 din 18 mai 2005 cu privire la fondarea complexului "Orasul Vinului" rezulta ca intreprinderea de stat va coordona activitatea acestui complex.

Apar asadar un sir de probleme cu caracter juridic: care este statutul complexului, ce forma de administrare se va stabili, in ce mod intreprinderea de stat va coordona activitatea intreprinderilor private carora se instraineaza terenurile, ce suprafata are terenul care va fi administrat de intreprinderea de stat. Deoarece, din analiza facuta, reiese ca nu toate terenurile vor fi incluse in complexul nominalizat, nu este prezentat nici un business-plan concret, in care sa fie prevazuta modalitatea de restituire a investitiilor facute de stat. Nu exista o claritate in privinta utilizarii mijloacelor banesti provenite din vinzarea terenurilor mentionate.

Comisiile permanente au prezentat avize controversate. Astfel, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune aprobarea proiectului in prima lectura, subliniind ca nu sustine includerea, scutirea Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului" de compensarea pierderilor in suma de 9 milioane 618 mii lei, cauzate prin schimbarea destinatiei terenului.

Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul spre examinare, insa, de asemenea, nu este de acord cu scutirea de plata pentru excluderea terenului din circuitul agricol, considerind ca platile trebuie efectuate la buget si numai ulterior alocate intreprinderii pentru constructia infrastructurii complexului nominalizat.

Comisia pentru drepturile omului propune proiectul spre dezbatere in Parlament, mentionind ca nu este argumentata necesitatea transmiterii in folosinta a 12 hectare Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului", propunind ca doar 2,83 hectare sa ramina in folosinta intreprinderii.

In urma examinarii avizelor comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, consultarii cu autorii, comisia sesizata in fond a ajuns la concluzia ca proiectul mentionat poate fi supus examinarii in prima lectura doar cu o imbunatatire esentiala. In acest context, comisia a perfectat proiectul de lege, a carui varianta definitivata se anexeaza la raport.

Stimati colegi,

Dumneavoastra ati primit acest proiect de lege definitivat, anexat la raport. Cel mai important moment este ca aceste terenuri agricole se vor vinde de Ministerul Economiei la o licitatie, potrivit unui regulament aprobat de Guvern. Pretul initial de vinzare-cumparare nu va fi mai mic decit tariful de excludere a terenului din categoria de terenuri cu destinatie agricola si din circuitul agricol, plus pretul de vinzare-cumparare a terenurilor cu destinatie agricola.

Cu alte cuvinte, este foarte clar ca aceste terenuri agricole trebuie sa se vinda la licitatie si nu pur si simplu unor intreprinderi planificate sa le cumpere.

Un alt moment important consta in faptul ca mijloacele banesti provenite din vinzarea terenurilor mentionate, inclusiv din excluderea terenului din categoria de terenuri cu destinatie agricola si din circuitul agricol, se vor acumula pe un fond al Trezoreriei Ministerului Finantelor si se vor utiliza la dezvoltarea infrastructurii Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului", potrivit unui regulament, aprobat de Parlament.

Dupa cum vedeti, comisia a incercat sa aduca in legalitate propunerea inaintata de Guvern si, cu aceste modificari, esentiale in principiu, care au schimbat conceptul legii initiale, comisia propune spre aprobare in prima lectura proiectul de lege definitivat si nu proiectul de lege prezentat de Guvern.

Aceasta este decizia comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

In '94, prin legislatie, Institutului National de Viticultura si de Vinificatie i-au fost transmise 120 de hectare din extravilanul primariei Ialoveni, in scopuri stiintifice.

O data cu divizarea acestui institut, intra in litigiu cele 120 de hectare in care astazi se planifica "Orasul Vinului". Atunci, ialovenenii au tot dreptul la redistribuirea terenului in extravilanul primariei lor.

De aceea consider ca noi cream un precedent pentru litigiu, prin adoptarea acestei legi, oferind posibilitate unei alte administratii decit cea prevazuta prin lege, precum sint Departamentul sau Agentia de privatizare si administratia publica locala, care, de fapt, prin lege, au dreptul de privatizare.

De aceea, si sustin pe colegii care spun ca nu este bine sau nu este pregatita aceasta problema. As ruga asadar sa nu o punem la vot, pentru ca va crea un litigiu, subliniez, va crea litigiu intre primaria orasului Ialoveni si aceasta noua structura.

Multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Asta-i intrebare sau e informatie?

 

Domnul Marian Lupu:

Permiteti-mi si mie, in acest caz, stimati colegi, sa aduc o informatie la cunostinta dumneavoastra. Poate acest subiect ar fi relevant pe dimensiunea sa juridica, dar in momentul in care examinam un subiect, sa-l examinam in toata complexitatea lui. Nu stiu de ce, la aceasta etapa uitam de o alta componenta a situatiei, in care acest institut a primit de la Guvern un credit, cu multi ani in urma, despre care, mai apoi, daca nu gresesc, nu se stie ce s-a intimplat cu el. A fost calificat ca o investitie publica, 6 milioane de dolari, iertindu-se datoriile. Ce sa facem cu aceasta situatie, care se refera la acelasi institut?

Fiindca, intr-o situatie normala, aceasta institutie urma sa fie falimentata cu o datorie de peste 6 milioane de dolari. Si aici bugetul, vreau sa va atrag atentia - bugetul, a luat pe seama sa, bugetul de stat, aceasta datorie, rambursarea ei. Deci, pentru aceste 6 milioane nu plateste institutul si nu platesc ialovenienii, platesc toti cetatenii Republicii Moldova.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca problema nu vizeaza acest proiect de lege. Mai mult decit atit, in cazul dat, daca este intentia statului de a crea asa ceva, ca intreprinderea data poate fi formata printr-o lege, cred eu, si nicidecum terenurile, extravilanul primariei nu pot fi instrainate prin Directia "Moldova-Vin".

In cazul acesta, cred, ar trebui solicitata parerea Consiliului municipal. Privatizarea pamintului dat sa fie efectuata, o data ce apartine cetatenilor orasului Ialoveni, de catre Consiliul orasenesc Ialoveni.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Presedinte,

Problema litigiilor funciare dintre autoritatile locale demult este inchisa, conform legislatiei in vigoare. Dupa crearea Fondului de privatizare a pamintului, astfel de probleme deja au fost inchise, conform Codului funciar si legii. De aceea, nu constituie obiect de discutie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doresc sa iau cuvintul dupa raportul comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Cosarciuc,

Am o intrebare catre dumneavoastra. Spuneti, va rog, nu exista o contradictie de ordin juridic pe marginea acestei chestiuni? Dupa cite imi amintesc, in hotarirea Guvernului, pe marginea acestui subiect, se vorbeste despre complexul "Orasul Vinului".

Astazi discutam despre intreprinderea de stat, dupa cum figureaza in toate avizele anexate la proiectul legii, perfectat de comisia dumneavoastra. Este acelasi subiect? Trebuie sa clarificam lucrurile: despre ce vorbim noi? Despre realizarea hotaririi Guvernului cu privire la complexul "Orasul Vinului" sau vorbim despre altceva?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Bujor,

Cu tot respectul, legea prevede…

 

Domnul Leonid Bujor:

…Se face trimitere...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Proiectul de lege este superior hotaririi de Guvern. Proiectul perfectat prevede ca se va da Intreprinderii de Stat "Orasul Vinului" 2,83 hectare. Adica, prin lege, nu prin hotarire de Guvern.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Cosarciuc, eu nu am comentat si nu am facut nici o concluzie. Am intrebat daca este o discordanta sau o contradictie? Multumesc.

 

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

De multe ori se intimpla, cu regret, ca Guvernul intii ia decizie si pe urma vine in Parlament. In cazul dat insa, legea prevede ca aceste terenuri sa fie date in folosinta intreprinderii de stat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Legea este superioara hotaririi de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei,

Pentru o precizare, de ordin juridic, probabil, microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga:

Va multumesc, domnule Presedinte. La problema, abordata in raport, cu primaria Ialoveni, mentionam ca, juridic, primaria nu poate pretinde la nici un beneficiu din aceste terenuri, deoarece ele sint proprietate a statului, iar statul le realizeaza prin intermediul organelor sale.

 

Domnul Marian Lupu:

Este. Va multumesc.

Inainte de votare, luari de cuvint.

Domnule Braghis, ati solicitat, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte, onorat Parlament,

Nu intimplator am pus intrebarea despre planul de afaceri, deoarece din prima zi dupa ce am auzit despre aceasta idee, care pare a fi foarte buna si care poate fi chiar sustinuta, am discutat cu mai multi reprezentanti ai sectorului respectiv ca sa vad daca au probleme care se propun a fi solutionate astazi sau nu?

De exemplu, nimeni din organizatiile turistice din Chisinau nu mi-au spus ca nu au acces la "Cricova", la "Milestii Mici" sau la "Heres", ca stau in rind, fiindca nu pot organiza o degustatie. Nu am auzit o asemenea problema de nicaieri. Nu am auzit ca agentii economici sa spuna ca nu au unde comercializa vinurile in Chisinau. Nu au unde vinde restaurantele din Chisinau si multe lucruri de acest fel.

De aceea, imi pun intrebarea: daca scopul de baza este comercializarea vinurilor, degustatiile si excursiile, pentru ce trebuie construit inca un obiectiv, care, de fapt, nu este necesar nimanui? Nici organizatiilor turistice, de care v-am vorbit, nici agentilor economici care se ocupa cu producerea si comercializarea vinurilor.

A doua chestiune, nu mai putin importanta, este planul de afaceri. Nu exista un astfel de plan. De ce? Fiindca nici nu poate exista. Din simplul motiv ca autorii proiectului inca nu au inteles, nu au conceput ce se va intimpla acolo? Cu ce se va ocupa intreprinderea respectiva si cu ce se vor ocupa intreprinderile carora li se va comercializa acest teren.

Reiese doar o singura concluzie: se incearca cu orice pret ca 12 hectare de pamint, din cel mai scump, din jurul Chisinaului sa fie cumva vindute cuiva nu stiu cum si nu stiu cind.

Urmatoarea problema care ma deranjeaza si mai mult si care a fost pusa tot de acesti producatori de productie alcoolica este simpla ca buna ziua. Costul proiectului este aproximativ de 30 de milioane de dolari. S-a vorbit, nu o data, ca, in total, costul constructiilor care vor fi acolo ar putea sa ajunga la 30 de milioane de dolari.

Nu o data am fost intrebat: ce este astazi mai necesar pentru Republica Moldova? Sa investim 30 de milioane de dolari in 12 hectare de pamint, care nu se stie ce vor da la urma (poate 120 de milioane de lei venituri de la toate intreprinderile) sau sa investim aceste 30 de milioane de lei in sadirea vitei de vie?

 

Replica din sala:

Dolari.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dolari, cer scuze... In sadirea vitei de vie.

Astazi cunoastem destul de bine situatia pe care o avem. Avem deja prea multe intreprinderi de prelucrare a strugurilor si nu avem struguri de calitatea necesara. Si atunci, imi pun intrebarea. Pentru ce trebuie sa investim? In loc de a investi in agricultura, iarasi, ca si in cazul intreprinderilor de zahar, in loc sa investim in producerea sfeclei de zahar, facilitam procesul de prelucrare a zaharului. Iarasi aceeasi situatie. In loc sa investim in producerea strugurilor, investim in lucruri auxiliare, care nu au nimic comun cu ceea ce se numeste productie agricola si venituri din aceasta productie.

Chiar zilele trecute, domnul Presedinte Voronin a spus ca tindem sa exportam un miliard de sticle de vin. Daca nu gresesc, anul trecut am exportat undeva vreo 237 milioane. Oare prin aceste 30 de milioane de investitii in restaurante, baruri s.a.m.d. vom majora exportul a un miliard de sticle? Niciodata. De aceea, consider ca ideea aceasta, cu parere de rau, care a fost, as spune asa, infiltrata prin hotariri de Guvern s.a.m.d. nu are nici un sens, nici economic si nici politic.

Daca dorim sa dezvoltam economia Republicii Moldova, trebuie sa investim nu in restaurante, nu in baruri, nu in case de degustatie, trebuie sa investim in producerea strugurilor. Iata unde trebuie sa fie trimisi banii agentilor economici, inclusiv ai celor de stat ca "Cricova", "Milestii Mici" sau "Heres".

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luari de cuvint?

Domnule Diacov, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

In timpul discutiei asupra acestui subiect, mi-am adus aminte de o alta discutie, de care poate sa-si aduca aminte si domnul Stepaniuc, si domnul Prijmireanu, probabil si domnul Todoroglo. In 1997, cind Guvernul a venit cu ideea constructiei terminalului de la Giurgiulesti, iar doi-trei deputati se opuneau, Guvernul insista. Nici acum nu ne putem dezmetici ce inseamna terminalul Giurgiulesti.

Astazi, toata lumea constientizeaza ca a fost o greseala, o chestiune negindita pina la capat. Dau dreptate domnului Presedinte atunci cind a amintit de acest credit de 6 milioane, dat Institutului Vitei de Vie, da, Institutului Vinului. M-am ridicat atunci, cind am convertit aceasta datorie, si am spus ca este bine sa clarificam unde s-au dus totusi banii acestia?

Exista foarte multe suspiciuni ca o parte din acesti bani au fost utilizati de firmele private, care s-au cocotat pe linga acest institut. Oamenii si-au cumparat fel de fel de tehnica si fac business privat cu bani publici, iar noi trebuie sa intoarcem acesti bani.

De aceea, cind se naste o idee (idee, de fapt, foarte interesanta - "Orasul Vinului"), trebuie s-o realizezi atunci cind ai o conceptie foarte clara: de unde bani, ai cui sint banii, care va fi eficacitatea acestor bani?

Republica Moldova este tara vinului. Avem orasul vinului - Cricova. Avem orasul vinului - Milestii Mici. Astazi i-am dat statutul de muzeu national. Haideti sa le dezvoltam pe acestea. Tot orasul Chisinau se scalda in vin. Este "Buciumul" in centrul lui. De ce planificam o constructie in afara orasului cu atit de multe semne de intrebare?

Ca sa nu mai revenim la aceasta idee si sa nu ne para rau ca am facut un pas negindit pina la capat. Sa lasam specialistii sa se mai gindeasca, sa mai cintareasca, pentru ca sa nu intram intr-o problema dind 12 hectare de pamint aici, la portile orasului ca, dupa aceea, cineva sa faca business, iar "Orasul Vinului" asa si sa nu mai existe.

Propun ca fractiunea majoritara sa patrunda in esenta acestei probleme. Sa retragem proiectul. Nu il respingem, ci il retragem, astfel ca Guvernul sa vina cu argumente mai serioase. "Orasul Vinului", repet inca o data, pare a fi un fel de Desney Land, un centru de distractie al Republicii Moldova, dar astfel de centre se fac atunci cind avem rezolvate toate problemele.

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Domnul Todoroglo.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Am ascultat foarte atent luarile de cuvint ale colegilor si am ajuns la concluzia ca ele au un caracter mai mult politic decit real, care sa reiasa din situatia pe care o avem in agricultura. Guvernul a emis o hotarire pe care ne-o prezinta. El, nu Presedintele tarii. De aceea vorbim despre o hotarire care prevede crearea acestei zone. Nu este ceva nedeschis prin realizarea acestei probleme.

Scopul principal consta in promovarea imaginii tarii in interiorul ei si peste hotare. Fiecare tara are ceva deosebit. Si Moldova are asa ceva. Demult am stabilit ca viticultura, vinificatia, pomicultura sint ramuri care fac imaginea tarii, de aceea trebuie sa li se acorde atentie sustinuta.

Actiunile adoptate in ultimii ani in ceea ce priveste dezvoltarea viticulturii si vinificatiei au deja rezultate concrete, de care vorbim.

De la 500 hectare plantate in 2000, am ajuns la 3500 anul trecut. Faptul acesta denota ca productia vinificatiei si-a imbunatatit de doua ori si jumatate calitatea productiei, cu care participam la toate expozitiile internationale. Prin urmare, in Republica Moldova, evident, vinificatia nu este un amatorism. Ea se bazeaza pe stiinta, este de calitate superioara, competitiva pe piata mondiala.

A fost pusa problema necesitatii crearii acestei zone, ca o fateta a ramurii, si problema banilor. Ei nu cer bani de la bugetul statului. Se pune problema investirii banilor proprii ai participantilor la acest oras.

Privitor la folosirea banilor, pot spune ca va fi un regulament, care o sa fie aprobat aici, in Parlament, privind modalitatea de folosire a acestor bani. O sa fie un cont special la Ministerul Finantelor (nu pe contul intreprinderii), din care acesta nu va da nici un banut spre folosire decit potrivit cerintelor regulamentului.

De aceea, este creat proiectul prezentat de domnul Cosarciuc. S-a creat o situatie dura privind posibilitatile, actiunile, abuzurile din partea a cuiva.

Si, in al doilea rind, sta problema intreprinderii de stat, deja creata conform hotaririi de Guvern. Ei ii apartin 2,8 hectare. Alte paminturi o sa fie comercializate conform legislatiei in vigoare si conform legii pe care o aprobam astazi.

De ce noi, stimati colegi, daca facem ceva, daca Guvernul, executivul fac ceva pentru imbunatatirea situatiei dintr-o ramura sau alta consideram ca va fi rau ? In fiecare actiune cautam neaparat urmari rele. De aceea am spus ca noi sintem nascuti ca sa ne invinuim unul pe altul permanent.

De aceea, va rog in numele comisiei ca acest proiect, prezentat de domnul Cosarciuc ca presedinte al comisiei, sa fie adoptat in prima lectura. Propunerile care o sa fie facute pentru a doua lectura o sa le perfectam si in comisie.

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, un comentariu sau luari de cuvint in numele fractiunii?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

O mica precizare pentru colegii nostri. Vreau sa va spun ca suprafata "Orasului Vinului" nu va fi de 14 hectare. Vor fi doar 8 hectare. Celelalte 6 hectare se afla departe, in alta parte. Sub paravanul "Orasului Vinului" se vor comercializa sase. (Aplauze).

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este imbucurator sa auzim si aplauze in aceasta sala, nu doar certuri si nu doar critici. Cred ca avem o situatie, inainte de a proceda la incheierea dezbaterilor. Am ascultat cu mare atentie, stimati colegi, si pretind la aceeasi atitudine.

Inainte de incheierea dezbaterilor la acest subiect, as dori sa spun urmatoarele. La acest subiect ne-am confruntat cu o situatie putin deosebita, cind proiectul care ne-a fost prezentat aici, in Parlament, de catre Guvern a suportat modificari substantiale, incorporate practic in tot pachetul de propuneri ale comisiei. In mod evident, trebuie sa subintelegem ca, in lectura a doua sau la aprobarea definitiva a acestui proiect, nici nu poate fi discutat in afara contextului acestui pachet de propuneri. Inteleg foarte bine ca toate fractiunile si toti reprezentantii fractiunilor, membri ai comisiei pentru agricultura si industria alimentara au ajuns la un consens asupra acestui subiect.

Da, s-a intimplat astfel deoarece proiectul Guvernului a fost un altul decit cel la care noi ajungem cu dumneavoastra. Acum tine de competenta noastra, a dumneavoastra sa ne axam pe problemele de procedura, de forma, daca doriti, sau avind acest consens pe dimensiunea de continut, totusi sa facem, sa avansam cu acel continut la care a ajuns Parlamentul. Aceasta este problema astazi.

Deci, ori ne axam pe forma, ori ne axam pe anumite ambitii de proforma, daca doriti, fiindca avem dreptul si la ele. Ori ne axam pe continut, pentru a promova ideea cu elementele de structura recomandate de Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Inainte de inchiderea dezbaterilor, conform articolului 61 din Regulamentul Parlamentului, autorul are dreptul la o expunere de pozitie. Ii ofer aceasta posibilitate.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Domnule Presedinte, domnule deputati, multstimate domnule deputat Braghis,

Oare cu adevarat dumnealui nu cunoaste continutul ideii sau intr-adevar dumnealui face referinta la ceea ce a auzit. De aceea, stimati deputati, vreau sa zic ca nu este vorba...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Mironescu…

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Nu este vorba de... Imi cer scuze....

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog foarte mult atit pe domnul Braghis, cit si pe domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am un comentariu...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, va rog mult, fara comentarii.

Stimati colegi, domnule Mironescu,

Oferirea de cuvint conform articolului 61 nu este pentru comentarii, este pentru o pozitie, pentru o pozitie referitor la continut.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Imi cer scuze.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu va rog sa nu-mi introduceti aici, in sala, elemente de dezorganizare.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Sa ma scuzati.

 

Domnul Marian Lupu:

Daca aveti ce zice la acest subiect, ziceti.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul Valeriu Mironescu:

Imi cer scuze, domnule Presedinte, domnilor deputati.

Este vorba nu de investitii de 30 de milioane, fiindca aceasta o vor face acei agenti economici care vor construi fiecare edificiul sau. Este vorba doar de a atribui acele 2,83 ha pentru construirea infrastructurii: drumul, toata infrastructura respectiva. Iar ce tine de celelalte 12 hectare, ele se comercializeaza si vor fi cumparate de catre agenti economici, care vor respecta cerintele actualei legi sau proiect.

Deci, aceasta este lamurirea.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Daca faceti comentariu la comentariul acela, domnule Cosarciuc, nu va ofer cuvintul. Presedintele comisei si comisia au prezentat. Va rog foarte mult. Totusi, sintem cu totii, stimati colegi, oameni maturi si oameni seriosi. Va rog foarte mult sa nu ne ghidam in permanenta de emotii.

Bine, daca pretindem sa fim mai buni decit altii, mai destepti, mai inteligenti, oare trebuie sa ne comportam in acelasi mod? Va rog, nu comentariu la comentariu. Daca e o propunere pe marginea situatiei propriu-zise, bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propunerea este clara. Comisia a expus propunerea. Eu sint deputatul Valeriu Cosarciuc, "Alianta "Moldova Noastra"". Cele 30 de milioane de dolari propuse pentru investitii. Agentii economici vor fi impusi sa faca aceste investitii. Noi stim cum se face in Republica Moldova. Vor fi impusi. Domnul Braghis a spus corect ca acesti bani mai bine mergeau la investitii in plantatiile vitivinicole, dar nu in aceea ca sa-i impuna. Ei vor fi impusi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Valeriu, ce are lucrul acesta cu subiectul legii de azi?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Are, are, fiindca nu trebuie aici…

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, stimati colegi.

Indiscutabil, argumentarea facuta de Guvern nu este cea mai convingatoare, dar atit timp cit vorbim cu dumneavoastra, inclusiv cu cei care astazi sint in opozitie si au fost cindva la guvernare, despre dezvoltarea turismului in Republica Moldova ca prioritate nationala, sa vedem care sint domeniile turismului ce pot fi dezvoltate in Republica Moldova.

Mare nu avem, nu avem nici munti in Republica Moldova si, de fapt, nici monumente istorice bine pregatite cu infrastructura nu exista. Si, atita timp cit aceste chestiuni nu sint, haideti sa facem acest lucru. Da, avem in Republica Moldova doua dintre cele mai frumoase vinoteci din Europa, dar un Oras al Vinului ar fi un plus in acest domeniu.

Sint de acord ca exista foarte multe lacune. Insa din moment ce comisia singura a ajuns la concluzia ca acest proiect, in ultima varianta, modificat, merita a fi votat in prima lectura, haideti sa-l votam in prima lectura si sa lucram mai departe, sa-l perfectionam.

Exista dubii, mentionate de deputati. Trebuie sa cadem de acord ca sint anumite momente pe care, impreuna cu domnul Mironescu si cu acel grup creat prin hotarire a Guvernului, trebuie sa le lichidam. De fapt, e o hotarire a Guvernului destul de judicioasa. Sa se lucreze mai departe, sa se pregateasca proiectul pentru lectura a doua. Sintem pregatiti pentru saptamina viitoare sa votam in lectura a doua - bine, nu sintem - il lasam pentru la toamna. Si sa mergem mai departe. Sa facem o pauza este absolut nemotivat.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Se propune sa puneti la vot, dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Ultima replica.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Apar intrebari. Prima: acest oras al vinului poate sa intreaca cele doua monumente pe care le avem noi, Cricova si Milestii Mici? Raspunsul va fi, cred, nu.

A doua intrebare. Milestii Mici si Cricova au foarte multe rezerve pe care le putem dezvolta si unde putem sa investim bani. Cunoastem ca la Cricova sint aproximativ 400 kilometri, din care doar 150 sint amenajate. Iata, avem unde sa cheltuim aceeasi bani si ce dezvolta.

Se creeaza impresia ca, asa cum cineva si-a creat casa poporului in Romania, la fel la noi in Republica Moldova o sa facem orasul vinului. Va multumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Sincer, nici nu am ce spune. Bine. Deci, la aceasta etapa, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.1777 in prima lectura.

Stimati colegi,

Va rog foarte mult, fiti atenti si faceti cunostinta cu normele si procedurile juridice. Am in permanenta in fata Regulamentul Parlamentului. Va indemn sa-l aveti si dumneavoastra in permanenta in fata. Atunci dialogul va fi unul profesional si relevant.

Nu putem sa supunem votului in prima lectura un proiect neinregistrat, un proiect care nu a fost supus examinarii in comisii, pe care motiv ajungem la concluzia ca acesta este proiectul nr.1777 cu amendarile pentru a doua lectura si ca autorul a cazut de acord cu tot pachetul de amendari ale comisiei. Comisia stie foarte bine ca doar acest proiect putem sa-l votam, dar cu amendarea lui cardinala in concordanta cu pachetul de propuneri ale sale.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Se pune la vot raportul comisiei si nu proiectul de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Si ce-a propus comisia, domnule presedinte?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisia a propus sa fie votat proiectul de lege perfectat de comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Ce numar, domnule presedinte al comisiei, are acest proiect?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nr.1777. Dar raportul comisiei asupra proiectului de Lege nr.1777, nu pur si simplu proiectul de Lege nr.1777. Raportul comisiei cu privire la proiectul de Lege nr.1777.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

Liniste, va rog.

 

Domnul Ion Creanga:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Deci, proiectul de Lege nr.1777, care este venit de la Guvern, examinat in comisii, cu rectificarile respective acceptate de autor, urmeaza sa fie pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acesta este raportul comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu mentin subiectul pe care l-am anuntat pentru supunerea votului, fiindca toate jocurile tactice, ele sunt, stimati colegi, ceea ce conteaza pina la urma, efectul final, rezultatul final. Deci, supun votului spre aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.1777.

Cine este pentru, rog, sa voteze. Rog sa fie, pentru stenograma, anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr.2 - 25.

Sectorul nr.3 - 0.

 

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pentru. Impotriva? De fapt, suntem in prima lectura, cer scuze. Cu toate discutiile acestea te turmentezi definitiv.

Proiectul de Lege nr.1777 este aprobat in prima lectura.

Vreau sa va atrag atentia: ieri, a luat cuvintul domnul Misin, la un alt subiect, dar s-a referit la efecte standarde. Efectul care vizeaza imaginea Parlamentului si cum ne privesc si ne asculta oamenii. Ginditi-va, va rog, si la acest lucru in permanenta, fiindca este relevant pentru situatia de astazi.

Continuam examinarea ordinii de zi.

Proiectul de Hotarire nr.3647 cu privire la desfasurarea referendumului republican legislativ.

Domnul Braghis.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Vreau sa va multumesc pentru faptul ca, dupa 2 ani, aproape 3 ani de zile, a ajuns sa fie exercitat dreptul de a examina si acest proiect de lege in Parlament. De fapt, este un proiect de lege propus spre examinare datorita faptului ca, timp de citeva luni, peste 213 mii de semnaturi ale cetatenilor Republicii Moldova in favoarea desfasurarii unui referendum se aflau in Parlament fara nici o miscare.

Si atunci, dupa discutiile de la Biroul permanent, unde se spunea ca nu exista documentul care trebuie sa fie aprobat, fractiunea parlamentara de atunci Alianta Social-Democrata a propus sa fie perfectat documentul respectiv, Hotarirea cu privire la desfasurarea referendumului republican legislativ, desi cunosteam destul de bine toate prevederile legale la care se refera in raportul sau Comisia juridica.

Astazi vreau doar sa constat un singur lucru: 213 mii de semnaturi, peste 213 mii de semnaturi legale, confirmate de Comisia Electorala Centrala, unicul organ cu dreptul de a face acest lucru, au fost neglijate de fractiunea majoritara a Partidului Comunistilor de atunci si, ca rezultat, referendumul nu a avut loc.

Mai mult decit atit, sondajele sociologice demonstreaza si acum un lucru clar: majoritatea cetatenilor sustin ideea schimbarii sistemului de alegere a deputatilor in Parlamentul Republicii Moldova.

Pornind de la prevederile articolului 53 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, autorii retrag acest document.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule raportor. Deci, s-a inregistrat ca s-a retras proiectul.

Va multumesc.

Urmatorul proiect de lege este tot aici? Aveti nr.1958, da?

Se propune spre examinare proiectul de Lege nr.1958 privind modificarea si completarea Codului electoral. Poftim, comisia si in numele autorului, fiindca domnul Petrache, cu parere de rau, nu mai este inregistrat ca deputat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.1958, al carui autor este deputatul in legislatura precedenta Mihai Petrache, si a constatat ca in acesta se contin reglementari privitor la:

1. Inlocuirea sistemului electoral proportional cu altul, mixt.

2. Oferirea catre candidatii independenti in circumscriptia electorala a unor sanse egale cu cele ale concurentilor electorali inscrisi pe listele de partid, inlaturarea pragului de reprezentare pentru candidatii independenti.

3. Propunerea organizarii si desfasurarii de alegeri locale exclusiv in baza sistemului electoral majoritar, pe circumscriptii electorale uninominale.

4. Instituirea dreptului de vot al alegatorilor impotriva tuturor concurentilor electorali.

5. Modificarea pragului de reprezentare in Parlament.

In total, se propun modificari si completari la 36 de articole ale Codului electoral. In urma unor dezbateri minutioase ale proiectelor de lege de catre comisii, s-a ajuns la concluzia ca organul legislativ este in drept sa stabileasca sistemul electoral majoritar, proportional sau mixt, in dependenta de situatia social-politica din tara si de nivelul de dezvoltare al sistemului politic.

Mentionam totodata, ca, in majoritatea avizelor prezentate de comisiile permanente ale Parlamentului, de Directia juridica si de Guvern, proiectul de lege nominalizat nu este sustinut. Avind in vedere cele relatate, comisia considera inacceptabile, la moment, prevederile proiectului de Lege nr.1958 si a decis, in legatura cu aceasta, sa propuna Parlamentului respingerea lui.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Aveti intrebari fata de comisie? Nu. Va multumesc.

Se supune votului proiectul de Lege nr.1958, cu propunerea comisiei. Cine este pentru sa voteze.

Da, pentru respingere, da. Majoritatea. Numaratorii, sa precizam pentru stenograma. In sala se vede majoritatea.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr.2 - 29.

 

Doamna Maria Postoico:

Asa, cu 59, da, sau cine-i?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 - 13.

 

Din sala:

El a socotit, da a iesit.

 

Doamna Maria Postoico:

72. Proiectul este respins cu 72 de voturi.

Se propune proiectul de Lege nr.2637 privind modificarea Codului electoral, proiect propus de catre deputatul Cociorva. Se da cuvint presedintelui Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Poftim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.2637, autor Vladimir Cociorva, deputat in legislatura precedenta, si mentioneaza ca in acest proiect se propune completarea articolului 86 si modificarea articolului 87 din Codul electoral in scopul diminuarii pragului electoral pentru candidatii independenti.

Majoritatea comisiilor permanente ale Parlamentului, in avizele prezentate, au considerat inoportuna operarea modificarii in Codul electoral, propuse in prezentul proiect de lege.

Totodata, comisia sesizata in fond mentioneaza ca, in Hotarirea Curtii Constitutionale nr.35 din 10 octombrie 2000, se prevede ca aplicarea pragului de 3 la suta din voturile valabile, exprimate in ansamblu pe tara pentru candidatii independenti, nu limiteaza dreptul constitutional al cetateanului de a concura la o functie politica sau publica si nu incalca principiul egalitatii votului exprimat.

Tinind cont de cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului respingerea proiectului de Lege nr.2637.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte.

Supun votului proiectul de Lege nr.2637, cu propunerea comisiei. Sint intrebari? Nu sint. Cine este pentru respingerea acestui proiect?

Numarati voturile pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr.2 - 33.

Sectorul nr.3 - 10.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu 73 de voturi, proiectul este respins.

Va aduc la cunostinta ca se propune, citesc, o hotarire privind acordarea concediului de odihna deputatilor in Parlament.

"In temeiul articolului 27 alineatele (1) si (2) din Legea despre statutul deputatului in Parlament, Parlamentul adopta prezenta hotarire.

Articol unic. - Se acorda deputatilor in Parlament concediu de odihna platit pentru anul 2005 de la data de 1 august pina la data de 13 septembrie 2005."

Cine este pentru aceasta hotarire? Poftim, votati.

 

Domnul Marian Lupu:

M-as mira.

 

Doamna Maria Postoico:

Unanim.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa fie cineva impotriva? Vot unanim. Deci, presupun ca prin acest gest refuzati concediul, da? Perfect.

Bine, stimati colegi, ordinea de zi pentru aceasta parte a sedintei de astazi este epuizata. Domnul Turcan, la propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, ne-a rugat ca punctul 13 de pe ordinea de zi sa fie transferat in cea de-a doua parte a sedintei de azi, care va incepe la ora 14.00.

Prima parte a sedintei o declar inchisa. Va multumesc.

 

 

 

P A U Z A

 

* * *

 

D U P A P A U Z A

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Incepem partea a doua a sedintei de astazi a Parlamentului, dedicata unui numar de proiecte foarte importante de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.2434 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului, Transnistria. Proiectul este initiativa Presedintelui tarii si, in acest context, ofer cuvint domnului Vladimir Voronin, Presedintele Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Stimati deputati, membri ai Guvernului,

Astazi avem in fata o sarcina deloc simpla. Problema nici pe departe nu consta in faptul ca exista un oarecare proiect de lege pentru a carui adoptare este necesara o simpla majoritate de voturi.

Importanta acestui proiect de lege este de asa natura, incit este necesara nu pur si simplu o majoritate aritmetica. Trebuie ca documentul sa aiba sprijinul politic al tuturor fortelor politice reprezentate in Parlamentul nostru. Numai atunci, aceasta lege va obtine legitimitate atit juridica, cit si sociala.

Importanta adoptarii Legii cu privire la prevederile de baza ale statutului Transnistriei este determinata nu numai de faptul ca, la 10 iunie, Parlamentul a promis sa faca aceasta in termenele stipulate de Planul ucrainean de reglementare a problemei transnistrene, sustinut de noi. Importanta acestei legi consta si in faptul ca, pentru prima data, Republica Moldova declara ca intentiile privind reintegrarea tarii noastre ramin nestramutate.

Astfel, noi declaram ca Moldova nu mai are de gind sa urmareasca cum Transnistria noastra iubita se transforma intr-o moneda de schimb in jocurile geopolitice straine. Definim, o data si pentru totdeauna, pozitia noastra. Ea consta in faptul ca demilitarizarea si democratizarea regiunii constituie conditiile pentru reglementare definitiva. Astfel, confirmam, inca o data, neutralitatea noastra permanenta si atasamentul fata de valorile dezvoltarii democratice.

Este important si faptul ca, pentru prima data, la nivel de legislatie nationala, confirmam si consfintim ca aplicarea metodelor de forta la unificarea tarii noastre este inadmisibila. Noi subliniem, prin buchia legii, necesitatea restabilirii integritatii teritoriale, dar si necesitatea de a acorda asistenta umanitara, politica, social-economica populatiei din Transnistria.

Astfel, ne adresam, pentru prima data, direct catre locuitorii acestei regiuni, fara intermediari, care au uzurpat dreptul de a vorbi in numele Transnistriei. Noi le spunem ca, astazi, Parlamentul Republicii Moldova acorda Transnistriei autonomie larga.

Noi va spunem, stimati locuitori ai Transnistriei, ca sintem alaturi de dumneavoastra. Noi va intelegem si impartasim grijile si aspiratiile dumneavoastra.

Noi consideram ca Transnistria trebuie sa aiba Consiliul sau Suprem, puterea sa executiva. Adica, in Transnistria pot functiona liber limbile moldoveneasca, ucraineana si rusa. Si, va mai spunem, astazi, ca autonomia Transnistriei nu contravine Legii noastre supreme Constitutia Republicii Moldova, care garanteaza suprematia legii si accesul intregii populatii a tarii noastre la institutiile democratice.

Noi declaram ca sintem deschisi pentru dialog, ca sintem dispusi sa exprimam detaliat si concret, impreuna cu reprezentantii alesi in mod democratic ai regiunii, interesele locuitorilor transnistriei si sa adoptam varianta definitiva a Legii privind statutul Transnistriei. Locuitorii Transnistriei si ai intregii Moldove trebuie sa stie ca aceasta pozitie este, de asemenea, garantata de legea in cauza.

Noi stim ca oamenii care traiesc in localitatile din stinga Nistrului sint chinuiti de indoieli in privinta temeiniciei si stabilitatii Moldovei unite. Multi cetateni, sub presiunea dezinformarilor si a calomniei, se tem de represiuni si de interdictii de profesii, de alte actiuni unilaterale de pe timpul confruntarii de odinioara.

Declar de la aceasta tribuna ca asemenea temeri sint lipsite de temei. In Europa, vremurile represiunilor au trecut. Poporul nostru a suferit si asa mari pierderi in acel masacru singeros de acum 13 ani. Cred ca acesta a fost un pret foarte mare pentru poporul nostru si doar criminalii ar putea fi dispusi sa mai plateasca acest pret a doua oara. Dar eu stiu ca, in asemenea cazuri, numai cuvintele si asigurarile sint insuficiente.

De aceea, sintem deschisi pentru a intocmi acea lista de garantii sociale, politice si umanitare interne pentru populatia si businessul din Transnistria, care sa puna pentru totdeauna capat unei asemenea stari de spirit.

Dar, nu trebuie sa credem ca Chisinaul va sta, pur si simplu, si va astepta cind, in sfirsit, se vor produce schimbari in Transnistria. Chisinaul se angajeaza, in cel mai activ mod, in procesul de negocieri privind reglementarea. Noi sintem dispusi sa tratam, si chiar vom trata, si cu actuala administratie de la Tiraspol, dar numai in problemele democratizarii si demilitarizarii Transnistriei. Acest mod de abordare este, de asemenea, fixat in proiectul de lege propus dumneavoastra.

Doamnelor si domnilor, este extrem de important faptul ca proiectul de lege propus atentiei dumneavoastra va fi luat astazi in dezbatere, in contextul unor pasi, extrem de importanti, intreprinsi in vederea reformarii organelor de forta, a sistemului electoral si a puterii judecatoresti.

Fermitatea si unitatea noastra in aceste probleme demonstreaza cit de important este sa realizam sarcini de insemnatate cu adevarat nationala, apropiindu-ne de modelele europene desavirsite. Anume in asemenea cazuri bat in retragere ambitiile de partid si alte ambitii, iar locul lor il ocupa responsabilitatea generala pentru destinul tarii si sentimentul datoriei cetatenesti si unitatii civice.

Am certitudinea ca necesitatea solutionarii problemei principale a tarii noastre, problema reintegrarii tarii, va va trezi astazi anume aceste sentimente si ca vom putea sa ne demonstram noua insine, precum si lumii, ca democratia moldoveneasca este intr-adevar calea unei dezvoltari solidare, fara conflicte, ca ea este o valoare scumpa pentru noi toti.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multstimate domnule Presedinte al tarii, stimate domnule Prim-ministru, onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.2434 din 21 iulie anul curent si constata ca acesta este initiat de catre Presedintele Republicii Moldova in scopul stabilirii unor prevederi-cadru privind statutul juridic special al localitatilor din stinga Nistrului.

Comisia mentioneaza ca acest proiect de lege corespunde aspiratiilor de solutionare pasnica si democratica a conflictului transnistrean si restabilirii integritatii teritoriale a tarii.

Totodata, in procesul dezbaterilor prevederilor prezentului proiect de lege, la sedinta comisiei sesizate in fond, s-a mentionat necesitatea introducerii in proiect, la articolul 3, a unei prevederi cu valoare de principiu, ce vizeaza modalitatea de constituire a unitatii teritoriale autonome cu statut juridic special Transnistria, in baza reglementarilor constitutionale respective.

La articolul 10, membrii comisiei considera oportun ca, in temeiul prevederilor constitutionale, sa fie concretizate reglementarile referitoare la componentele proprietatii ce apartin intregului popor. Si anume, excluderea cuvintelor "mobile" si "imobile".

Avind in vedere ca prezenta initiativa legislativa, in ansamblu, nu contravine Constitutiei Republicii Moldova, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.2434 pentru examinare si adoptare in prima si a doua lectura, cu redactarea respectiva conform obiectiilor si tehnicii legislative.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Pentru lectura a doua mai mult. Dar, vreau sa va rog sa atrageti atentia la articolul 3 alineatul (1) "in componenta Republicii Moldova se constituie unitatea teritoriala autonoma speciala Transnistria".

Eu cred, cuvintul "speciala" se refera la statut special, dar, in acest caz, cred ca ar fi mai corect ca sa fie specificat "unitatea teritoriala autonoma Transnistria", fara cuvintul "speciala".

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cu un statut special.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Este prima propunere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Dumitru Diacov:

A doua propunere se refera la articolul 6 alineatul (2). Noi spunem ca limbile oficiale in Transnistria sint "limba moldoveneasca in baza grafiei latine" s.a.m.d. dupa text.

Si, in articolul 3, "comunicarea in cadrul Republicii Moldova se efectueaza in limba moldoveneasca" si iara se repeta "in baza grafiei latine".

Eu cred ca trebuie de lasat numai in primul caz, ca sa nu se repete.

Si, la articolul 12, se spune: "nu este vorba de un sistem de garantii interne care va fi format in baza procesului de negocieri", dar, si la articolul 1, si la articolul 4, este expres specificat ca O.S.C.E. participa la procesul acesta de reglementare. Si, ca in multe alte cazuri, cred ca ar fi mai corect sa mentionam ca se adopta "un sistem de garantii interne si externe", daca se are in vedere ca vor exista aceste garantii intr-adevar, atunci si o structura internationala care participa trebuie sa-si vada rostul si dupa acest proces.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar. Referitor la prima propunere. Si in Constitutie este stipulat ca se poate forma o unitate teritoriala autonoma cu statut special. De aceea, cuvintului acesta "special", noi, pur si simplu, din punct de vedere al redactarii, ii gasim locul unde sa-l amplasam.

Referitor la problema limbii, se poate accepta in al doilea articol, ca sa nu repetam.

Referitor la articolul 12. V-as ruga sa prezentati in scris, concret, versiunea solicitata, iar pe parcursul redactarii vom lua act de ea.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Ieri am discutat in comisie si am propus ca articolul 3 sa fie articolul 1. Astazi, s-a schimbat ceva, fiindca in raport nu este mentionat acest lucru.

Ideea era ca in articolul 1 sa stipulam mai intii modalitatile de constituire si dupa asta sa trecem la celelalte lucruri. Fiindca, din ceea ce este scris in raport nu reiese ca s-a facut formularea.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Am inteles. In raport am specificat ca aceasta modificare se refera anume la articolul 3.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, la 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Anume, la articolul 3, in versiunea propusa in proiect. Asta e.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Nu. Am convenit ieri ca articolul 3 sa devina articolul nr.1 si sa sune aproximativ in felul urmator: "Pentru localitatile din stinga Nistrului, in baza referendumurilor locale, in componenta Republicii Moldova, se constituie unitatea teritoriala autonoma speciala Transnistria". Deci, era ideea ca, pentru inceput, vorbim despre modalitatea de apreciere, ce e aceea Transnistria, in baza referendumurilor locale. Iar dupa asta trecem la constituire.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, aceleasi obiectii sint si in avizul Directiei juridice. Noi continutul, redactia acestui articolul vom...

 

Domnul Dumitru Braghis:

... pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Turcan:

...da.

 

 

Domnul Dumitru Braghis:

Da, bine. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Ati mentionat ca proiectul de lege, in genere, nu contravine Constitutiei. Citesc articolul 60 din Constitutie in care se spune urmatoarele: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului".

In articolul 4 al proiectului alineatul 1, se spune: "Organul reprezentativ al Transnistriei este Consiliul Suprem, iar acesta este organul suprem al puterii legislative al Transnistriei".

Cum credeti, acest alineat, dupa care urmeaza si alineatul 3, si 4 din acelasi articol 4, in care se spune: "Consiliul Suprem al Transnistriei adopta legea fundamentala a Transnistriei", nu contravine Constitutiei?

 

Domnul Vladimir Turcan:

In cazul de fata, nu vad contrapuneri cu prevederile Constitutiei. In cazul dat, se vorbeste anume despre organul reprezentativ, care este abilitat cu dreptul de a emite legi, in limitele competentei lui.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Bine, dar vorbeam...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, in limitele competentei, accentuez inca odata.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Unica autoritate legislativa a statului este Parlamentul Republicii Moldova, dar in proiect se spune: "Consiliul Suprem al Transnistriei adopta legea fundamentala a Transnistriei". Deci, deja acest consiliu are imputerniciri sau i s-ar acorda imputerniciri de adoptare a unei legi fundamentale, lucruri care vin in contradictie cu articolul 60 al Constitutiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Secareanu,

Cu acest drept este abilitat si este abilitata si unitatea teritoriala autonoma Gagauzia.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Exact, dar acel...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Emiterea legilor, inca o data repet, in limitele competentei care sint stabilite, stipulate de Constitutie.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Republicii Moldova, nu de autoritatea reprezentativa a Gagauz-Yeri. Sint lucruri diferite, stimati prieteni.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am in vedere ca, in articolul 111 al Constitutiei, anume ca este prevazut acest moment. De aceea, in cazul de fata nu incalcam, dar, pur si simplu, concretizam ca acest organ reprezentativ al Transnistriei "are dreptul sa emita legi in limitele competentei sale".

 

Domnul Stefan Secareanu:

Dar, oricum este o autoritate legislativa, daca i se acorda aceste imputerniciri?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca nu. Noi nu trebuie sa confundam.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Organul legislativ ca organ al statului se deosebeste de organul care are dreptul de a reprezenta unitatea respectiva si dreptul de a emite diferite hotariri si legi in "limitele", inca o data accentuez, "competentei sale".

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

O singura intrebare pe marginea punctului (2) din articolul 1 al proiectului, unde se spune ca, dupa formarea, in Transnistria, a unui sistem al puterii alese in mod democratic si indeplinirea conditiilor, privind demilitarizarea, stipulate in hotarirea din 10 iunie s.a.m.d., procesul de negocieri se desfasoara pentru elaborare in comun si adoptare. Sa inteleg ca, mai intii, vor avea loc alegerile si, mai apoi, ar urma procesul de demilitarizare, asa cum este formulat aici? Logic ar fi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Am inteles ce aveti in vedere.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pentru ca mai jos...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, expunerea...

 

Domnul Stefan Secareanu:

Cred ca ar trebui inversate, pentru ca, mai jos, este spus clar ca temei pentru desfasurarea legilor sint conditiile din hotaririle Parlamentului de la 10 iunie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, aici se poate redacta. Multumim.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru o precizare, domnul Rosca. Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In legatura cu ceea ce a spus domnul Stefan Secareanu, colegul nostru, referitor la articolul 4 alineatul 1. Intr-adevar, putem, asa cum spune domnul presedinte al comisiei, sa urmam, pentru a evita echivocuri, sa urmam modelul din Legea Gagauz-Yeri, Gagauzia, unde se spune ca adopta "legi locale". Noi nu modificam deloc textul venit de la Presedintie, il completam cu un cuvint "locale".

Adica, sa fie clar ca organul reprezentativ unic, potrivit Constitutiei, articolul 60 alineatul 1, este Parlamentul Republicii Moldova, insa si acel organ care se va constitui poate emite legi, dar acestea, in limitele competentei, sint locale. Si atunci, scapam de echivocuri, care sint atacabile.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, se accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Am doua intrebari. Prima. Intuiesc ca exista o versiune rusa a acestui proiect, as vrea sa stiu care este traducerea notiunii: "Transnistria" in limba rusa? Cum suna? "Pridnestrovie" nu "Zadnestrovie". "Transnistria" inseamna "Zadnestrovie".

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se poate de spus si "ocolodnestrovie", da?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, asta este traducerea termenului "Transnistria". Pentru a evita o eventuala problema, care poate aparea ulterior, cum o numim? Regiune autonoma, republica autonoma, unitate autonoma, Transnistria s.a.m.d.? Sa spunem, pur si simplu, autonomie, deocamdata. Regiune autonoma Tiraspol, regiune autonoma nistreana, fara a oferi acest detaliu, care este, din punctul meu de vedere, in plus.

Si, a doua intrebare. Nu inteleg logica articolului intii: "Intru realizarea politicii de reintegrare a Republicii Moldova, sprijinindu-se pe Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova din 10 iunie 2005, procesul de negocieri cu Transnistria se desfasoara in vederea atingerii scopurilor de democratizare si de demilitarizare a Transnistriei". Acest punct, acest articol nu este subiect de lege, cred.

Putem sa negociem neincluzind neaparat acest articol in lege. Ce ne-a impiedicat, pina in momentul de fata, sa discutam timp de zece ani, fara a avea un astfel de articol in lege? Este, cred, in plus.

Sint de acord cu domnul Braghis ca mai logic este ca articolul 3 sa fie articolul intii. Ne referim la principiile de baza ale viitoarei autonomii, prin urmare logic ar fi: "In componenta Republicii Moldova se constituie unitatea teritoriala autonoma" cred si eu ca e in plus "speciala", "in baza referendumului." Deci, asa cum a sunat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Am inteles. Referitor la denumire. Vedeti care-i situatia: nu este vorba de timpul conlucrarii. Denumirea aceasta "Transnistria" sau "Pridnestrovie" a aparut anume in anii cind opozitia era la putere. Daca ar fi sa vorbim din punct de vedere istoric.

De aceea cred ca, luind in considerare faptul ca aceasta denumire deja este in memoria, in constiinta noastra, nu este cazul sa inventam acum alte denumiri.

Altceva este a doua problema abordata referitor la principiile de baza, cum va fi formata aceasta unitate teritoriala autonoma, anume ea raspunde la intrebarea "za", "pri", "ocolo" s.a.m.d. Sinteti de acord?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei…

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, acum referitor la problema articolului 1. Am mentionat in raport ca aceasta lege este o lege-cadru. E clar, prin urmare, ca toate detaliile vor fi elaborate ulterior, coordonate si stipulate in o lege speciala, referitoare la statutul special al acestei unitati.

De aceea, cred, in cazul de fata, trebuie sa fim constienti de faptul ca nu este vorba de o lege simpla, dar o lege-cadru, in care trebuie stipulate si momente fundamentale care vor avea rolul, sa spunem asa, de instructiuni pentru cei care vor purta negocieri.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Mersi mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Din cite inteleg, noi acuma punem intrebari si primim niste raspunsuri, dar vom avea discutii mai detaliate pentru a trece la lectura a doua, cind se va vota articol dupa articol.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia a propus ca astazi proiectul sa fie votat si in lectura a doua.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

De aceea si spuneam ca vor fi propuneri la fiecare articol. Nu stiu daca putem sa le facem acum, pentru ca este poate mai greu conceptual de divizat ceea ce este, intr-adevar, conceptual filozofic si ceea ce sint prevederi concrete.

As avea vreo trei intrebari. Prima: gasiti de cuviinta ca ar trebui sa definim, totusi, natura conflictului transnistrean? Pentru ca noi, cind am lucrat in grupul de lucru si mai inainte asupra celor trei documente de la 10 iunie, am propus sa fie definit conflictul transnistrean drept rebeliune anticonstitutionala, sustinuta de elemente militare straine, fapt constatat si de hotarirea C.E.D.O. Ce parere aveti despre necesitatea acestei definitii?

A doua intrebare este legata de faptul ca, din pacate, proiectul de Lege cu privire la principiile ar fi mai corect decit prevederile. Iarasi s-a discutat si s-a convenit in grupul de lucru, in care au fost reprezentate toate fractiunile, ca e mai bine sa avem in vedere si varianta rusa, pentru ca, din pacate, mai ales in ceea ce priveste problema nistreana, se ia ca baza varianta rusa. De aceea, am convenit sa facem varianta romana si din romana sa se traduca in rusa. Ceea ce vedem acum este invers.

Din acest punct de vedere, ne intereseaza daca, totusi, veti insista asupra variantei romanesti de "Transnistria" si variantei rusesti de "Pridnestrovie", care nu sint echivalente. Sint niste incetateniri de natura imperiala rusa. Pentru ca Transnistria se intinde pina la Bug. In acest sens, as dori sa aflu opinia dumneavoastra, daca ati discutat in comisie, referitor la termenul de "zona nistreana". Ca s-o batem in cuie, cum spuneti dumneavoastra, intr-un document care va fi pus la baza definirii statutului.

Si, a treia intrebare ar fi legata de problema limbii, pentru ca exista variante de consens. Noi am insista sa fie, asa cum s-a spus si in grupul de lucru, cu respectarea multiculturalitatii si a spectrului multilingvistic, in caz contrar, cel putin limba de stat. Dar sa nu inventam o limba moldoveneasca in grafia latina, pentru ca nu este denumirea unei limbi. Deci, ma intereseaza, care este atitudinea dumneavoastra fata de asta?

As ruga majoritatea parlamentara sa aiba in vedere ca este prezent Presedintele Voronin aici si sa aveti un alt comportament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc. Deci, referitor la problema denumirii. As vrea sa atrag atentia ca, intr-adevar, in grupul de lucru au participat reprezentantii tuturor fractiunilor si n-au aparut intrebari de genul acesta, dar nu exclud si asa o varianta. Poftim, putem s-o discutam, pentru ca sa fie, intr-adevar, un consens.

Deci, avind in vedere ca denumirile geografice nu se traduc, de repetat si in textul rus "Transnistria" (Pridnestrovia).

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Referitor la limba, cer scuze, imi pare ca aici nu pot fi doua pareri. Este Constitutia tarii si noi trebuie s-o respectam.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Intrebarea mea tine de articolul nr.4 din proiect, alineatul 3, care specifica: "Consiliul Suprem al Transnistriei adopta legea fundamentala a Transnistriei." Cred ca ar fi bine, si as vrea sa am parerea dumneavoastra si a comisiei implicit, sa corelam prevederea acestui alineat cu cele ale articolului 12, care vorbeste despre garantii interne.

Cred ca un asemenea document, pe care este bine sa-l indicam in proiectul care se supune votului astazi, trebuie sa constituie in sine una dintre garantiile interne oferite de Republica Moldova. Pentru aceasta ar trebui sa nu fie o lege locala, dar sa fie o lege a Republicii Moldova, asa cum am procedat atunci cind am creat precedentul gagauz.

Legea fundamentala ar putea fi initiata de Consiliul Suprem al Transnistriei. Cred ca aici vom avea ulterior obligatia de a vedea care sint prevederile constitutionale atunci cind se specifica subiectii cu drept de initiativa legislativa pe linga Presedintie, Guvern, deputati si Adunarea Populara de la Comrat si Consiliul Suprem al Transnistriei. Dar sa ne limitam la dreptul de initiativa legislativa, respectind prevederea constitutionala in vigoare ca Parlamentul Republicii Moldova este singura autoritate legiuitoare suprema. Pentru ca legi locale, intr-adevar, pot exista. Sint reglementari, acte cu caracter normativ aplicate exclusiv la un singur teritoriu. Deci, as vrea sa stiu daca comisia a luat in dezbatere acest aspect si daca nu gasiti potrivit sa corelam prevederea acestui articol cu cele ale articolului 12, care vorbeste despre garantiile interne oferite de Republica Moldova. Sa fie aceasta o garantie juridica.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Referitor la denumirea legii fundamentale. Noi am discutat notiunea aceasta in cadrul sedintei comisiei si nu am gasit ca ea ar contraveni Constitutiei tarii.

Deci, referitor la problema organului legislativ sau organului care emite legi, deja am convenit cum va fi denumirea corecta.

Referitor la garantiile interne. As vrea sa atrag atentia inca o data, domnilor deputati, asupra faptului ca noi, pe data de 10 iunie, am votat nu numai declaratiile, dar am adoptat si o hotarire, prin care sustinem planul ucrainean, denumit "Planul Iuscenko", in care se prevad etapele, prima, a doua si a treia, de solutionare a acestei probleme.

Anume acum sintem la prima etapa, cind trebuie sa adoptam o lege care ar stipula principiile de baza ale reglementarii. Si anume a treia etapa prevede elaborarea, dupa alegerile democratice care, speram, vor avea loc pe teritoriul respectiv, unei legi referitoare la statutul special, lege in care vom avea posibilitatea de a lua in considerare toate aceste momente.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Doar o scurta precizare. As vrea, pentru stenograma si pentru publicul prezent aici, sa subliniez: Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la 10 iunie, documente care emana de la acest for legiuitor si exprima vointa poporului Republicii Moldova, ca nu este vorba de documente care emana din partea unui alt stat.

Noi nu am sustinut un plan strain, ci am salutat niste propuneri si am stabilit principii, care exprima vointa populatiei noastre, prin forul sau legiuitor, care este simbolul suveranitatii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc. Tot pentru stenograma. Eu nu cred ca acest cuvint "salutarea" nu inseamna si sustinere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

In varianta care a fost propusa de catre grupul de lucru, in preambul, dupa cuvintele "a statului" era scris: "suveran si independent, unitar si indivizibil".

In varianta propusa in proiect, acest lucru nu mai exista. Care este pozitia dumneavoastra: sa introducem, totusi, "sa batem in cuie" principiul ca, totusi, e stat suveran, independent, unitar si indivizibil?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sint momente de redactare. Eu cred ca lucrurile acestea le vom redacta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si mai am o problema, stimate domnule presedinte al comisiei, referitor la articolul 4 alineatul 5. Am impresia ca el nu este necesar, fiindca avem articolul 11, in care se vorbeste despre delimitarea atributiilor, iar in alineatul 5 se spune despre imputernicirile Consiliului Suprem. Cred ca trebuie lichidat. Nu este necesar alineatul 5, fiindca in articolul 11 se vorbeste de delimitarea atributiilor.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Uneori dumneavoastra inaintati propuneri existente si in trei articole.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu va intreb acuma.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Poate, in cazul de fata, repetarea anume ca nu strica.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Strica, fiindca acolo se face referinta la articole mai de sus.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Cosarciuc, repet inca o data, aceasta este lege-cadru. Toate detaliile le vom stipula in textul legii speciale privitor la statutul special al Transnistriei. Acolo va fi posibilitatea de a verifica toate momentele si toate maruntisurile.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte, inca o intrebare. Articolul 12, despre garantii. As propune sa folosim versiunea articolului 25 din Legea cu privire la statutul Gagauz-Yeri, acolo este foarte bine expus. Sa nu mai cautam alte norme. In articolul 25 al Legii cu privire la statutul special al Gagauz-Yeri, sint foarte bine expuse garantiile pe care le acorda statul ca aceasta autonomie sa existe. Si nu trebuie sa ne mai ocupam de adoptarea unui sistem de garantii s.a.m.d.

Statul este garantia. Avem Constitutie, avem legi, sint tratate internationale la care Republica Moldova este parte, adica au fost ratificate. Statul Republica Moldova este garantia existentei autonomiei. Acolo, in articolul 25 al statutului Gagauz-Yeri, asa-i scris. E o formula buna.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Vedeti, iarasi faceti referinta la articolul 25 al statutului Gagauz-Yeri. Inseamna ca foarte corect, momentele acestea pot fi prevazute in legea respectiva.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar noi trebuie sa consemnam, aici, adoptarea unui sistem de garantii interne care vor fi formate in baza procesului de negocieri. Adica, noi iarasi pornim de la niste chestiuni care vor fi in baza unor negocieri. Ce fel de negocieri? Noi avem Constitutia, avem legi, noi existam ca stat, noi putem sa garantam sau nu putem sa garantam fara ca sa mai fie negociat ceva?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Fara doar si poate, nu va fi supusa negocierilor problema existentei statului. Este vorba de o problema legata de verificarea statutului special al Transnistriei. Si iata, repet, momentele acestea le vom prevedea concret intr-o lege ulterioara.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Atunci, trebuie sa le excludem din articolul 12.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asta-i parerea dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si la articolul 13 avem o intrebare. Aici e scris "cu votul a 3/5".

 

Domnul Vladimir Turcan:

La articolul?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Articolul 13. Modificarile si completarile cu votul a 3/5. Eu propun cu votul a 2/3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cu 2/3?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Care ar fi explicatia pentru asemenea propunere in comparatie cu ceea ce exista in textul propus?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

3/5 inseamna 60 de deputati, dar 2/3 inseamna 68 de deputati.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu pot bine calcula matematic, dar explicatia acestei propuneri, ce ar schimba?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

E o mai mare garantie pentru deputatii in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca, atunci cind vorbim despre un obiect atit de sensibil si delicat, nu este cazul sa facem exercitii in domeniul matematicii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cu atit mai mult, stimate domnule presedinte, pentru ca este sensibil si complicat, trebuie sa avem garantii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra numai ce ati propus sa excludem orice garantie, acum considerati ca trebuie sa avem garantii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Garantii pentru cei care voteaza legea.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va rog, domnule Cosarciuc, daca aveti ceva concret, formulati in scris.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am formulat concret.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cu dumneavoastra e foarte greu de discutat: o data spuneti "a", dupa aceea "c" ca sa va intoarceti la "b".

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am facut o propunere concreta si dumneavoastra n-ati raspuns.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Domnule Presedinte,

As vrea sa reamintesc colegilor mei ca am lucrat, de fapt, intr-un grup de lucru, am convenit, parca toti erau de acord, iar acum se incearca niste redactari din mers, care sint foarte greu de receptionat si e foarte greu de ajuns la un consens aici, in sala. Atunci, nu ne este clar, din ce cauza am lucrat in acel grup, unde am ajuns la un numitor comun? De aceea, vreau sa va reamintesc ca un text era stabilit deja si, daca o sa ne apucam acum sa-l schimbam, nu este clara ratiunea activitatii noastre in acest grup de lucru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sint uluita de declaratia domnului Stati.

Pentru ca dupa ce am lucrat 6 ore si am facut un proiect de lege, cu participarea reprezentantilor tuturor fractiunilor, si s-a ajuns la un o'key, iata ca a venit un alt proiect de lege, fapt care il vom spune si in cuvintarea pe care o vom lua.

Ori domnul Stati n-a citit ambele proiecte si nu le-a confruntat, ori nu stie ce se intimpla in Parlament. Daca era acel proiect de lege convenit intre fractiuni, aveau sa fie foarte putine discutii astazi aici.

Intrebarea mea este adresata domnului Turcan.

Domnule Turcan, v-as ruga sa nu faceti observatii colegilor nostri si sa nu apreciati propunerile lor. Pentru ca dumneavoastra aveti misiunea, asa cum ati fost rugat, sa fiti cit mai deschis si disponibil ca sa intruniti majoritatea voturilor. Iar noi vrem sa votam, dar trebuie sa fim convinsi ca votam ceva clar. Intrebarea mea se refera la un aspect conceptual, legat de intrarea si iesirea din componenta viitoarei autonomii.

Nu credeti ca exista o portita pentru interpretarea privind iesirea? Pentru ca daca, de exemplu, va fi un referendum si cineva va intra, iar, dupa ce va trece o perioada, acea localitate va dori sa iasa, trebuie sa stim clar unde iese. Deci, poate va ginditi si sa prevedem clar ca se poate adera la o unitate administrativa vecina, in mod obligatoriu, sa nu ramina suspendat si sa fie interpretabil sa iasa, ca a iesit si din autonomie si din Republica Moldova si de pe luna, si de pe soare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc. Nu vad aici nici o portita. In orice caz, depinde foarte mult la cine se afla cheile de la acea portita.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Luari de cuvint?

Domnule Rosca, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte al Republicii, domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi,

Mi se pare extrem de importanta discutia pe care o purtam si intentia noastra de a adopta solidar un proiect de lege organica cu privire la prevederile sau, asa cum a fost sugerat, la principiile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului.

Fiindca, daca e sa fim sinceri, actuala legislatura este prima dintre legislaturile ce s-au succedat din momentul devenirii Republicii Moldova stat independent, in care se ajunge la intelegerea prin consens a faptului ca intreaga clasa politica a Republicii Moldova trebuie sa aiba un punct de vedere serios, matur si solidar asupra cailor de depasire a celei mai grave probleme politice pe care o are tara noastra - problema diferendului transnistrean.

Iata de ce salut aceasta initiativa legislativa si sunt de acord, si sustin ideea necesitatii de a o vota in ambele lecturi, in mod colegial si solidar, anume astazi. Mai ales si pentru faptul ca acest proiect de lege este doar un semnal al pozitiei pe care o ocupa conducerea Republicii Moldova, atit Parlamentul, cit si Presedintele, precum si Guvernul, in aceasta problema de o importanta si, in acelasi timp, de o sensibilitate deosebita.

Pina in prezent, de foarte multe ori, demnitarii de diferite ranguri erau nevoiti sa reactioneze la anumite semnale, presiuni, interpretari sau chiar erori, care veneau din exterior. In sfirsit, avem posibilitatea, pentru a doua oara in actualul Parlament, sa ne exprimam o pozitie clara, limpede si pe intelesul oricui si din exterior, si din interior, si, nu in ultimul timp, nu in ultimul rind, din teritoriul care astazi se afla intr-o situatie dificila si pe care il numim conventional Transnistria, care este vointa politica a legislativului tarii si care sint principiile de baza de depasire a acestui impas.

As atrage atentia, stimati colegi, asupra citorva elemente, care mi se par extrem de relevante si care deja au fost mentionate de antevorbitori de la microfoane si acceptate de catre presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, domnul Vladimir Turcan. Si eu cred ca este rezonabil ca articolul 3 al acestui proiect sa devina articolul 1 pentru a arata ceea ce este aratat si in raportul comisiei de profil, pentru a arata exact care este schema sau modalitatea de formare a autonomiei respective.

Cred, de asemenea, ca ar fi suficient de relevanta introducerea sintagmei "drept de a adopta legi locale" la articolul 4 pentru a elimina orice posibila coliziune de ordin juridic cu Constitutia Republicii Moldova.

Iar cit priveste formularea din articolul 4 alineatul (3), care a fost mentionata si care se refera la ceea ce se propune sa se cheme "Lege fundamentala a Transnistriei", inteleg ca este mai mult vorba despre un gest de bunavointa, de reverenta, diplomatic, daca doriti, sau un semnal pe care-l transmitem noi celor ce doresc sa coopereze pentru reintegrarea Republicii Moldova din cealalta parte a Nistrului, pentru ca, imediat, in articolul 3 alineatul (4), se specifica clar: "Legea fundamentala a Transnistriei, modificarile si completarile operate in ea nu pot contraveni Constitutiei Republicii Moldova". Si aici nu exista nici un fel de dubiu ca procedurile de modificare a Constitutiei Republicii Moldova si stabilitatea juridica pe care o asigura acest text al legii fundamentale a Republicii Moldova ne scutesc de orice ingrijorari in acest sens.

Cit priveste articolul 12, care vizeaza garantiile interne, eu cred ca este o formula foarte buna, pentru ca daca e sa facem trimitere la Legea cu privire la statutul juridic special al Gagauziei (Gagauz-Yeri) si sa citam din articolul, invocat deja, al 25-ea, practic cele doua formulari prevad acelasi lucru, adica garantii interne.

Cind spunem in Legea cu privire la Gagauz-Yeri: "Republica Moldova este garantul realizarii depline si neconditionate a imputernicirilor Gagauziei stabilite de prezenta lege", asta inseamna garantii interne pe care le asigura statul nostru acelei autonomii gagauze.

Prin urmare, garantii interne inseamna cadrul legislativ adecvat, inseamna comportamentul autoritatilor centrale: Parlament, Guvern, Presedintie, alte institutii ale statului, cu institutiile de nivel local sau de nivelul autonomiei si cu fiecare cetatean din aceasta autonomie care sa poata avea siguranta ca drepturile lui nu vor fi incalcate, pentru ca nu putem face abstractie si de climatul psihologic care domina in acea parte a Republicii Moldova, aflata intr-o stare de terorizare psihologica si profunda dezinformare de-a lungul timpului cit a fost si se mai afla inca sub administratie straina si ilegala.

Pentru a elimina, de asemenea, o alta posibila interpretare, eu sint de acord cu observatia care a fost facuta de citeva ori, inclusiv receptionata de presedintele comisiei, domnul Turcan, care se refera la articolul 1, in varianta initiala, alineat (2) si care spune: "dupa formarea in Transnistria a unui sistem al puterii alese in mod democratic si indeplinirea conditiilor privind demilitarizarea", probabil ca trebuie schimbat reciproc locul celor doua sintagme si, in acest sens, ar suna: "dupa indeplinirea conditiilor privind demilitarizarea stipulate prin hotarire" si mai departe dupa text, "si dupa formarea in Transnistria al unui sistem al puterii alese in mod democratic", mai departe dupa text: "Procesul de negocieri se desfasoara pentru elaborarea in comun si adoptarea legii organice a Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei".

Cit priveste formularea din articolul 13 al prezentului proiect, mi se pare extrem de reusita, potrivita si simetrica cu Legea cu privire la statutul special al Gagauz-Yeri (Gagauzia) in ceea ce priveste modalitatea de modificare si completare anume cu 3/5.

Daca, in acea lege, legislatorii de atunci au stabilit 3/5, exact si in acest caz putem stabili norma de 3/5, macar si pentru simetrie, macar si pentru a asigura o stabilitate si o coerenta legislativa, cu atit mai mult cu cit, stimati colegi, poate ca cea mai de pret latura a discutiei noastre este ca fiecare dintre noi, indiferent de deosebirile uneori secundare, alteori principiale, de ordin doctrinar sau personal, toata lumea din aceasta sala doreste ca astfel de chestiuni sa fie votate cu maturitate, cu bunavointa, cu responsabilitate, chiar de catre toti legislatorii.

Nici de 3/5, nici de 2/3 sau de 50 plus 1, ci de toti legislatorii care, in urma unor discutii, fie si dificile, fie si in contradictoriu, ajung la un consens national care reprezinta garantia depasirii definitive, durabile si pasnice a diferendului transnistrean.

Va multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Alte luari de cuvint?

Doamna Pavlicenco, va rog, la tribuna centrala.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimate Presedinte al Republicii Moldova, stimati deputati, onorata asistenta.

"Alianta "Moldova Noastra"" a participat activ in toti acesti ani la discutiile desfasurate la nivelul societatii civile si la nivel politic in problema nistreana.

Ca deputat in Parlamentul 1998-2001, am obtinut, la Adunarea Parlamentara a N.T.O., adoptarea unei rezolutii in care erau condamnate cercurile politice ruse ce sprijina regimul violent de la Tiraspol si in care se dispunea, cu doua zile inainte de deciziile summitului O.S.C.E. de la Istanbul, retragerea imediata si neconditionata a trupelor ruse din Georgia si Republica Moldova.

Solutionarea problemei transnistrene trebuie sa inceapa asa cum am spus astazi, de la definirea conflictului drept rebeliune anticonstitutionala, sustinuta de elemente militare straine, fapt constatat si de Hotarirea C.E.D.O.

Reglementarea conflictului ramine o prioritate si trebuie sa fie rezultatul unui larg consens politic si civil, obiectiv ce si-a gasit reflectarea si in declaratia adoptata de partidele reprezentate in actualul Parlament in prima zi a acestei sesiuni.

Pornind de la spiritul si miza acelei declaratii, am sperat in participarea activa si constanta la examinarea documentelor menite sa reasigure integritatea statala si teritoriala a Republicii Moldova.

Sa ne amintim de Masa Rotunda cu statut permanent a fortelor politice parlamentare si extraparlamentare si de manifestarile de masa ale cetatenilor nostri care au jucat un rol decisiv in nesemnarea memorandumului Cozac in noiembrie 2003 si in luarea deciziilor vizind statul nostru la summitul O.S.C.E. de la Maastricht.

Cu regret, trebuie sa constatam ca puterea, desi invoca adeseori consensul societatii civile si al fortelor politice in chestiuni de insemnatate prioritara pentru destinul Republicii Moldova, continua practicile din ultimii 4 ani, neasigurind intotdeauna transparenta procesului de reglementare si invitindu-i doar formal, in cel mai bun caz, pe reprezentantii opozitiei in procesul de pregatire a deciziilor.

Se prefera preluarea mesajelor acesteia, prezentindu-le drept initiative proprii, fapt ce nu demonstreaza decit pozitia activa si corecta a opozitiei cu adevarat proeuropene. Insa, numai aducerea la cunostinta occidentului a unui mesaj comun si puternic din partea intregii clase politice poate conduce la apararea eficienta a intersului national in fata partenerilor estici si vestici.

Recentele evolutii in jurul proiectului de Lege privind principiile de definire a statutului special al zonei nistrene au repetat aproximativ cele intimplate atunci cind mediatorii si O.S.C.E. lansasera la Kiev un proiect de reglementare ce prevedea federalizarea, fata de care opozitia, cu permisiunea puterii evident, si-a expus protestul chiar si la T.V.N.M., dupa care, peste doua saptamini, a fost invinuita ca este impotriva occidentului.

Apoi P.C.R.M. a trecut pe platforma racirii fata de federalizare, pe care, in opinia mea, unii din interiorul puterii inca o considera drept o solutie. Ca dovada e si renuntarea la definirea constitutionala a statului nostru, inclusa de grupul de lucru in primul alineat din varianta precedenta celei discutate astazi, cea de stat suveran si independent, unitar si indivizibil.

In Legea privind statutul de republica autonoma pentru Crimeea este prevazut caracterul unitar al statului ucrainean cu 24 de provincii, Crimeea fiind una dintre ele. Era bine ca domnul Porosenco sa ne sugereze sa le urmam exemplul. De aceea, nu cred ca periplul cu proiectele de legi despre principiile definirii statutului, analizate in presa si de societatea civila, s-a incheiat absolut reusit. Este bine ca, in sfirsit, Republica Moldova va spune ce doreste si cum vede ea principiile definirii statutului special al zonei nistrene. Insa, dupa ce un grup, format din toate fractiunile, a elaborat un proiect de lege destul de bun, iata ca ne pomenim cu un proiect semnat de Presedintele Voronin, in care s-au regasit conceptii si fragmente din toate proiectele anterioare, dar persista senzatia ca, pe alocuri, facem un proiect care sa placa totusi regimului calificat de puterea comunista drept criminal si banditesc.

Se pare ca, la nivel conceptual, Chisinaul oficial nu are inca o pozitie stabila si imuabila in ceea ce priveste principiile fundamentale de reglementare.

Inainte de a proceda la elaborarea proiectului comun, formulasem doua conditii:

Una era sa valorificam produsul consensului, care sa nu fie schimbat peste noapte ca urmare a unor presiuni geopolitice, straine statului nostru.

A doua era sa gindim si sa formulam acest proiect strict in limba romana, apoi sa fie tradus in rusa. Ba chiar sa fim foarte atenti la varianta rusa, interpretata inca, din pacate, de multi ca de baza, de unde se iau consecintele interpretarilor: stat unitar, stat unic sau stat comun, durerea noastra de cap din ultimul deceniu. Convingerea mea este ca acest document a fost elaborat in rusa si tradus romaneste, fapt care va vicia receptarea sa univoca de catre toti de pe ambele maluri ale Nistrului.

Conceptual, este inadmisibila folosirea termenului de "Transnistria" ca denumire de autonomie, pentru ca nimeni nu poate spune de pe acum care va fi zona si perimetrul ei ca structura administrativa. Care sint limitele teritoriale ale acestei republici postsovietice ruse. Ce facem cu dreapta Nistrului, cu Tighina?

Cred ca e gresit sa nu promovam si sa nu ne gindim si la termenul rusesc Pridnestrovie, Zadnestrovie. In grupul de lucru ajunsesem la notiunea comuna de "zona nistreana". Ar trebui sa ne gindim la acest lucru, sa-l acceptam si, in general, articolul 1 privind referendumul sa fie plasat primul, asa cum s-a spus aici, dupa care, conceptual, urmeaza celelalte, pentru a se vedea ce facem.

De asemenea, termenul de prevederi din titlu este inadecvat, pentru ca e vorba de principii pentru definirea viitorului statut special al zonei, nu de prevederi ale unui document adoptat despre care astazi inca nu se stie ce forma va avea.

Actualul articol 1 din proiect trebuie exclus pentru ca nici un fel de negocieri nu pot incepe decit dupa demilitarizarea si democratizarea zonei nistrene. Ideea intrarii si iesirii localitatilor din autonomie, asa cum am spus, trebuie sa preceada formarea acesteia. Nu cred ca noi ar trebui sa instituim o autonomie despre care nu se stie daca, dupa demilitarizare si democratizare, s-ar mai constitui, ca doar existenta regimului de la Tiraspol nu se explica decit prin existenta unui regim de teroare, protejat de trupele straine ruse, dislocate peste Nistru, iar ideea iesirii din autonomie trebuie insotita clar de precizarea: ce fac cei care parasesc structura, adera la unitatile administrative vecine, pentru a nu se lasa portita interpretarilor si actiunilor nelegale.

Se plaseaza sub semnul intrebarii si necesitatea concordarii totale, sub aspect conceptual, a acestui aspect cu legea pentru autonomia Gagauza, unde gagauzii, ca si grup etnic, locuiesc pe alocuri compact. In cazul Transnistriei, ce element are la baza decit ocuparea unui teritoriu de Rusia si de cei sprijiniti de C.G.B. si de armata rusa din conducerea locala.

Senzatia ca exista un curent in interiorul puterii comuniste care vrea sa abdice de la unele prevederi ale documentelor votate de Parlament la 10 iunie te urmareste vazind ca s-a renuntat la expunerea expresa si desfasurata a semnificatiilor democratizarii, demilitarizarii si decriminalizarii ca preconditii absolute pentru avansare.

Ultimele evenimente din zona arata clar ca fortele ruse, zise de pace, nu fac decit sa completeze cu succes armata a 14-a de ocupatie din zona. Este negativa posibilitatea Transnistriei de a participa la politica externa. Se stie ca aceasta va fi politica Rusiei, ce-i drept nu stim pentru cit timp.

Sintem de acord cu reprezentantii societatii civile care spun ca diferendul se putea reglementa cu mijloacele interne ale statului daca Republica Moldova, fara zona separatista chiar, promova intens reformele, democratia, lupta contra coruptiei si atragea investitii. Dar astea nu s-au facut in ultimii ani si, de aceea, nu avem pondere pe arena internationala. Nu sintem de necontestat de catre Rusia, de Tiraspol si de simplii cetateni de pe ambele maluri ale Nistrului.

Statul nostru este slab si a abandonat populatia transnistreana. A abandonat chiar si scolile, promovind o politica antiromaneasca, impreuna cu separatistii, cu care grupuri de presiune fac ghisefturi de milioane pe piata energetica. Astfel, cedarile in privinta denumirii limbii romane, in conditiile cind pina si cei de la Tiraspol spun "scoli romanesti", "scoli cu predarea in limba romana", sint curioase.

Ce fel de limba moldoveneasca in baza grafiei latine o fi existind? Concordanta formularilor cu prevederile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, a carei neratificare a regretat-o si Secretarul General al Consiliului Europei, recentul nostru inalt oaspete Terry Davis, ar insemna respectarea specificitatii multiculturale si multilingvistice in zona. Iar corespondenta cu autoritatile publice ale Republicii Moldova trebuie sa fie in limba de stat, de vreme ce cineva are alergie patrimoniala la limba romana.

Intelegem eforturile puterii de a incerca sa iasa onorabil din situatia legata de solicitarile adresate ba unuia, ba altuia de a ne acorda asistenta in reglementarea nistreana. Insa, un stat, formarea unui stat transnistrean fara parametri universal acceptati nu va rezolva problema, lucru ce trebuie spus clar partenerilor occidentali, care nu se pot inca debarasa de sindromul gazelor si puterii nucleare ruse, Republica Moldova cazind din cind in cind victima atitudinii lor mult prea calculate sau timorate.

Si daca nu sintem intelesi si nu intelegem ce vrea sa faca astazi conducerea politica occidentala in dialog cu Rusia, cu republica noastra saracita si chinuita, de vreme ce lucrurile se vor decide peste capul nostru, propun sa iesim in strada si sa protestam, intrebind poporul ce sa facem? Nu vreau sa accept ideea ca am scapat doar provizoriu de memorandumul Kozac si ca am putea fi fortati sa saracim inca mult si bine prin gaura neagra ruso-nistreana.

Nu sintem prea optimisti in privinta aplicarii documentului pentru ca, fara implicarea totala a Occidentului in vederea demilitarizarii zonei, nici un document nu va avea efect. Nefixarea termenelor pentru demilitarizarea si democratizarea zonei ne-o demonstreaza.

In concluzie, pentru a avea un inceput de succes in atragerea Occidentului de partea noastra in lupta contra separatismului si a regimului criminal de peste Nistru, sprijinit de cercurile rusesti, este nevoie sa nu existe nici un semn de intrebare privind dualitatea pozitiei fata de aceasta problema majora la nivel de stat in Republica Moldova.

Daca puterea isi va schimba atitudinea fata de opozitie si nu va coopera onest cu aceasta in elaborarea pozitiilor de importanta nationala majora, nici partenerii seriosi nu ne vor crede si nu-i vom avea total de partea noastra.

Proiectul de lege poate fi adoptat in prima lectura. Solicitam sa se manifeste receptivitate maxima fata de sugestiile si amendamentele noastre inainte de adoptarea lui in a doua lectura. Am obiectii care sint in spiritul variantei de consens, realizat pe 19 iulie intre reprezentantii tuturor grupurilor parlamentare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte luari de cuvint?

Domnul Diacov.

Va rog, la tribuna centrala.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte al Republicii, domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi,

Ma bucur ca particip la acest eveniment. Un eveniment destul de important, intr-adevar, cind Chisinaul formuleaza punctul sau de vedere foarte clar referitor la perspectiva rezolvarii problemei transnistrene.

Ma bucur ca punctul de vedere al Partidului Democrat, la nivel de discutii conceptuale (am avut mai multe discutii la Presedintele Republicii pe aceasta tema, precum si in cadrul grupului de lucru), a fost luat in considerare. Pe mine nu ma deranjeaza deloc ca aceasta initiativa a venit din partea Presedintelui republicii. Este un produs al Parlamentului, al tuturor fortelor politice si altfel nici nu putea sa fie. Este drept ca au existat mai multe variante, mai multe formulari, dar este absolut normal ca sa existe mai multe formulari, deoarece la un lucru bun se ajunge prin discutii, prin controverse, prin cautari.

Aceasta formula finala, din punctul meu de vedere, este un produs al compromisului, este un document care ar permite Republicii Moldova sa deblocheze procesul de negocieri.

Inteleg patriotismul unor colegi care vor sa introduca in acest document toate prevederile existente in lume, si din Constitutie, si din toate legile s.a.m.d. Dar trebuie sa intelegem, stimati prieteni, ca acest document nu este unul cu actiune directa, este un document care deschide portile celor mai importante, poate, negocieri. Sa ne miscam, intr-adevar, inainte si, in perioada existentei acestui Parlament, sa fim martorii sau coparticipantii la rezolvarea definitiva a problemei transnistrene.

Sigur ca, daca ai sta si ai privi cu lupa, poti sa gasesti fel de fel de cuvinte care pot fi imbunatatite sau propuneri care pot defini sau ilustra mai bine realitatea sau punctul de vedere al unui grup sau al unei persoane politice.

Noi trebuie sa adoptam astazi in doua lecturi acest document, sa demonstram cu adevarat vointa politica a Parlamentului, a clasei politice din Republica Moldova, asa cum am facut-o si la 10 iulie, si sa oferim posibilitatea ca Chisinaul, Tiraspolul, ceilalti care doresc sa ne ajute, sa contribuie la rezolvarea problemei transnistrene, sa se produca acest lucru. Noi am vorbit de multe ori, iar, la 10 iulie, eu am subliniat ca este o problema cu conotatii internationale, dar este problema Republicii Moldova, este problema noastra. Noi trebuie sa insistam, noi trebuie sa avem un punct de vedere. Noi trebuie sa implicam partenerii externi, pe toti acei care doresc sa ne ajute. Si nu avem incotro, o sa-i acceptam si pe acei care au interese, de exemplu, si care nu in masura cea mai mare doresc sa ne ajute asa cum noi vedem.

Dar este absolut clar, pentru mine oricum, ca Republica Moldova sau Chisinaul, asa cum se vorbeste, nu poate rezolva de unul singur problema transnistreana. Fara implicare externa, Chisinaul nu poate rezolva aceasta problema. Deci, eforturile care au fost depuse in ultimul timp pentru internationalizarea acestui conflict reflecta dorinta noastra de a atrage cit mai multi participanti, ca sa fim in stare a rezolva aceasta problema.

Sigur ca este bine ca acesti coparticipanti sa impartaseasca punctul nostru de vedere, ca aceste puncte de vedere sa coincida. Dar cind putem sa facem? Cind vom avea un document care sa arate disponibilitatea Chisinaului. Ma intorc inca o data la ideea ca sint satisfacut de faptul ca s-a auzit punctul de vedere al Partidului Democrat. Intotdeauna am subliniat ca documentul trebuie sa fie numit "principiile de baza" si sint de acord cu ideea aceasta. In baza acestor principii, sintem gata sa ne asezam si miine sa discutam. Cum se spune, "cu dracul", dar sa ne asezam, sa discutam, sa rezolvam problema transnistreana.

De aceea, este important ca acest document sa fie adoptat astazi. Stim ca uneori multele discutii creeaza impresia ca omul doreste sa contribuie, dar cind te uiti mai atent, vezi ca doreste sa impiedice acest lucru.

De aceea, nu vreau sa ma pronunt asupra textului. Consider ca este un text foarte potrivit, un text discutat, un text negociat. Vreau sa ma opresc totusi la articolul 12, in ceea ce priveste sistemul de garantii. As propune sa eliminam acest cuvint "interne".

Stimati colegi,

Repet inca o data: Chisinaul nu este in stare sa rezolve aceasta problema. Noi adoptam aceasta lege. Noi aratam disponibilitatea noastra. Noi vrem ca Uniunea Europeana, O.S.C.E., alte structuri sa participe la aceste negocieri.

Avind aceasta notiune, la un moment dat ne putem bloca. Daca apare necesitatea ca Uniunea Europeana sau O.S.C.E. sa fie garant, iar noi constientizam ca problema garantiilor este una foarte serioasa, vom vedea ca in lege este stipulat ca garantia este numai interna. Hai sa fim seriosi. Garantiile interne. Eu as fi vrut ca noi sa fim, intr-adevar, si garanti, si in masura sa raspundem acestor lucruri.

De aceea, as propune sa eliminam aceasta notiune, sa fie specificat: "adoptarea unui sistem de garantii, care va fi format in baza procesului de negocieri". Dar viata, realitatea s.a.m.d. vor arata ce fel de garantii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Invit la tribuna centrala pe domnul Oleg Serebrian.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimate domnule Presedinte, domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi,

Inteleg foarte bine ca toata lumea este deja obosita. Interventia mea va fi cit se poate de scurta.

In primul rind, as vrea sa ma refer la faptul daca acest document, pe care urmeaza sa-l adoptam astazi, este necesar sau nu? De fapt, e o intrebare pe care cred este cazul sa ne-o punem, intrucit nimeni dintre noi, cred, nu a obtinut un raspuns clar: in ce masura este urgenta, imperioasa si necesara adoptarea acestui document?

Inteleg ca exista o ratiune a adoptarii documentului respectiv. El ar putea, probabil, sta la baza declansarii unui proces de negocieri cu autoritatile din stinga Nistrului sau cu factori implicati in solutionarea acestui conflict. Parerea mea insa este ca noi, totusi, intr-o anumita masura, grabim, fortam prea tare lucrurile, incercind, evident, sa fim in pas cu deciziile pe care le-am luat la 10 iunie. Poate ca, intr-un moment atit de serios ca cel de astazi, este cazul sa meditam ceva mai mult asupra calitatii acestui document, dar si a consecintelor pe care el ar putea sa le aiba.

Acum, referitor la calitatea documentului propriu-zis. Vreau sa va spun ca, dintre multiplele variante de proiect care au circulat, varianta discutata astazi s-a dovedit a fi cea mai echilibrata. In principiu, nu putem avea fata de aceasta varianta de proiect obiectii mari. Este evident ca proiectul nu este o bijuterie, dar nici nu stiu daca ar fi putut fi, daca am fi putut avea o bijuterie in aceste circumstante.

Am avut nevoie, totusi, de un document de compromis. A fost un parcurs foarte lung pina la acest compromis. Si iata, in final, dupa 14 ani, pentru prima data poate, acest document, care, evident, are anumite handicapuri, intruneste mai mult sau mai putin punctele de vedere ale tuturor formatiunilor politice reprezentative din societate.

Eu insa nu vad un entuziasm pronuntat la reprezentantii nici uneia dintre formatiunile din Parlament. Imi dau foarte bine seama ca, incepind cu Partidul Comunistilor si terminind cu "Alianta "Moldova Noastra"", cu Partidul Democrat sau alte formatiuni politice, P.P.C.D. sau P.S.L., toti au anumite rezerve. Intelegem pina la urma insa necesitatea adoptarii intr-un final a unui document ca acesta.

Din perspectiva noastra, a social-liberalilor, as mentiona dintre cele mai evidente minusuri citeva care coincid in principiu cu cele expuse anterior de colegii de la P.P.C.D. si, intr-o anumita masura, cu cele ale colegilor de la "Alianta "Moldova Noastra"". Este vorba de alineatul (2) al articolului 1. Cred si eu ca problema democratizarii, a decriminalizarii, demilitarizarii regiunii transnistrene trebuie sa fie raportata la problema retragerii trupelor ruse. O retragere asupra careia trebuie sa insistam in mod special.

Referitor la articolul 4. Stimati colegi, se doreste in fond acceptarea unor principii ale solutionarii conflictului transnistrean si ale viitorului statut. Aceasta este eroarea pe care, constant, o savirsesc cei de la Ministerul Reintegrarii, care lucreaza cu acest proiect, de a insista asupra unor detalii. Cred ca in astfel de situatii trebuie sa evitam detaliile in plus. Anume in detalii se ascunde diavolul. Si, dupa cum vedeti, anume in detaliile acelea care separa punctele de vedere ale reprezentantilor formatiunilor politice din Parlament.

Eu m-as limita, sa va spun sincer, la acest articol, la o formula ca aceea ce urmeaza: "Organul reprezentativ al Transnistriei este Consiliul Suprem", fara a detalia. Detaliile vor fi discutate ulterior cu autoritatile, sa speram democratic alese, ale acestei regiuni. Si, pe urma, si subpunctul (3), Consiliul Suprem adopta legea fundamentala. Cred ca aceste detalii urmeaza sa fie negociate ulterior si incluse in legea care va sta efectiv la baza acestei entitati autonome.

Dar, in linii generale, o buna parte din ideile acelui grup de lucru care a fost creat si care a lucrat la elaborare (este adevarat, a unui alt text decit cel propus astazi) au fost insusite in acest document. Si ma bucura intr-un fel permeabilitatea celor de la Ministerul Reintegrarii. Inteleg foarte bine. De altfel, domnul Presedinte al republicii a mentionat astazi ca, pentru adoptarea acestei legi, sint nevoie de 52 de voturi.

Este necesar, cred, si pentru opinia publica interna, si pentru opinia publica din exterior, sa avem o unanimitate de idei, cel putin in Parlament. Si ma bucura faptul ca in vederea atingerii acestei unanimitati de opinii au fost incluse foarte multe dintre sugestiile pe care formatiunile politice din opozitie le-au inaintat.

In general, insa, stimati colegi, cred ca, o data cu adoptarea acestui document, trebuie sa ne gindim foarte bine la pasii pe care urmeaza sa-i intreprindem mai departe.

Sa nu alunecam pe o panta foarte periculoasa a unor concesiuni excesive, dar, in acelasi timp, ar trebui sa evitam si o combativitate excesiva. Sa ne amintim ca, in 1992, era posibilitatea unui alt tip de solutionare a conflictului transnistrean. Din pacate, anume un exces de combativitate al unor lideri politici a facut ca acest proces sa fie, in acel moment, blocat. Cred ca, in situatia de fata, este cazul sa nu cadem in nici una dintre cele doua extreme, pe care am putea sa le avem in fata noastra.

Va multumesc si va indemn, indemn, in primul rind, majoritatea, sa fiti disponibili in continuare sa acceptati propunerile care au venit din partea formatiunilor politice din opozitie. Fac aici o paranteza: nu toate propunerile venite din partea opozitiei. Vreau sa ma desolidarizez in totalitate de propunerea pe care a inaintat-o colegul nostru domnul Diacov referitor la mecanismul de garantii.

Din punctul meu de vedere, noi trebuie sa impunem garantii interne. Garantiile externe sint garantii pentru un stat care se doreste protectorat al cuiva. Si noi, stimati colegi, numai protectorat al cuiva nu dorim sa fim. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnul Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Sint bucuros ca particip cu dumneavoastra la acest eveniment. Acei colegi dintre ai nostri care au participat atunci, in anul 1994, la adoptarea Legii despre statutul Gagauziei cunosc citi ani au trebuit sa discute dupa anul 1991 si, mai ales, dupa 1993: doi ani de zile. Vreau sa va spun ca plusul acelui Parlament a constat in faptul ca deputatii plecau permanent in teritoriu, se intilneau cu deputatii, cu membrii si administratia publica din acel teritoriu. Si, desi aceasta administratie functiona neconstitutional, totusi mergeau la dezbateri, la discutii, mergeau la compromis.

Situatia privind regimul din Transnistria este absolut alta si, de atita, consider ca acei primi pasi care s-au facut in ultimii ani si acest prim pas facut cind noi, in baza articolului 110 al Constitutiei Republicii Moldova, incercam, totusi, a fixa aceste principii sau aceste prevederi de baza ale statutului Transnistriei, constituie un moment crucial. Dar trebuie sa fim siguri, trebuie sa fim constienti ca nu este de ajuns ca aceasta lege sa fie adoptata. Este foarte important ca aceasta lege sa fie executata.

Dar ca prevederile acestei legi sa fie executate, mecanismele respective, in principiu clare, declarate, trebuie sa functioneze.

Din partea colegilor mei din fractiunea majoritara vreau sa spun ca noi, in principiu, nu avem prea multe intrebari fata de articolele respective. Colegii nostri din opozitie si-au expus opiniile mai ales la articolul 1. As vrea sa spun ca articolul 1 in nici caz nu poate fi stramutat in alta parte, caci este un articol fundamental. Nu poate fi introdus in incheiere sau nu poate fi introdus la inceput, in introducere. El face parte din acele doua actiuni importante, conduse de O.S.C.E., care trebuie sa porneasca procesul de democratizare si demilitarizare in teritoriul transnistrean.

In rest, consider, grupul care a lucrat asupra proiectului, inclusiv asupra articolului 4, a scris: "Organul reprezentativ al Transnistriei este Consiliul Suprem". Desigur, este Consiliul Suprem.

Au fost facute propuneri, inclusiv de colegii nostri din fractiune, ca sa se prevada organele executive. Fara doar si poate, Transnistria are dreptul la adoptarea constitutiei sale locale. Si e important ca noi dam acestui organ suprem dreptul sa decida singur care vor fi acele organe executive din teritoriu. Fara doar si poate, acea constitutie si acele organe nu trebuie sa contravina legislatiei Republicii Moldova.

Stimati colegi,

V-as chema sa sprijinim acest document. Imi pare bine ca, astazi, incercam sa depasim, totusi, mentalitatea pe care am avut-o in '91, in '92. Aceasta mentalitate era foarte si foarte diversa. Acum insa gasim un consens. Desigur, aceasta va fi la etapa initiala. Acum ne gindim ca va fi o unitate teritoriala autonoma. Vreau sa va spun insa ca activitatea noastra pe calea compromisului este inca inainte, deoarece trebuie ascultata si cealalta parte, chiar si acele organe nou- alese va trebui sa fie ascultate.

O.S.C.E. insista, daca ati observat dumneavoastra, sa se discute cu aceste organe. Trebuie sa fim constienti de acest lucru. Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Toate grupurile parlamentare au luat cuvintul si si-au expus pozitia. Deci, luari de cuvint deja in mod individual in contextul examinarii pentru lectura a doua vizavi de pozitiile concrete, dar sa urmam cu strictete prevederile Regulamentului Parlamentului.

Supun votului proiectul de Lege nr. 2434 pentru a fi aprobat in prima lectura. Cine este pentru? Rog sa votati. Unanim. Va multumesc.

Lectura a doua.

Domnule presedinte al comisiei, va rog, la tribuna centrala.

Sa examinam, tinindu-se cont de acele luari de cuvint, interventii ale deputatilor in contextul examinarii acestui proiect in lectura intii. Vom examina articol cu articol, rog, pornind chiar de la titlu si ajungind la prevederile fiecarui articol.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Referitor la primul articol alineatul (2), au fost expuse unele si aceleasi amendamente: sa fie introduse modificari de ordin redactional si, in primul rind, sa fie nominalizate principiile de baza pe care le-am adoptat pe data de 10 iunie, deci problemele democratizarii si demilitarizarii Transnistriei. Dupa aceea, sa fie nominalizata insasi problema formarii in Transnistria a unui sistem de puteri, alese in mod democratic. Aceasta propunere, dupa parerea noastra, poate fi acceptata si sa fie redactata respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri la articolul 1 alineatul (2)?

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu incepem de la titlu? Titlul, preambulul...

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu propun urmatorul moment...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Poate facem un grup de lucru...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog foarte mult... deci eu propun... de fapt nu eu propun... suntem deja la etapa de discutie pentru lectura a doua, suntem aici, in sala, si vom examina fiecare amendament, propunerea va fi examinata in mod individual.

Deci, referinta la articolul 1 alineatul (2), aveti alte propuneri decit cele care au fost deja articulate?

Supun votului aceasta propunere, care se refera la articolul 1 alineatul (2).

Cine este pentru?

Ideea a fost una foarte simpla, de a schimba ordinea in care sunt redate aceste doua definitii "democratizarea, demilitarizarea". Se inverseaza "demilitarizarea, democratizarea". Anume asa.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Sigur, a fost o propunere judicioasa, ma bucur ca este acceptata de comisie, dar, pentru corectitudine si limpezime semantica, cred ca este bine sa folosim cuvintul "dupa" in ambele cazuri: "dupa indeplinirea conditiilor privind demilitarizarea" si mai departe conform textului "si dupa". Pentru ca aceasta repetitie lipsea in formula initiala si asta tocmai a provocat semne de intrebare, formulate aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia accepta propunerea?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, este necesar, din moment ce comisia accepta, sa o includem in pachet pentru a vota legea, in lectura a doua, in pachet. Se accepta? Se accepta.

In continuare microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

La acelasi articol, partea a doua: daca noi deja votam, acceptam legile organice ale Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei, ca rezultat noi acceptam deja denumirea de Transnistria, dar noi inca nu am ajuns la ea, pentru ca n-am discutat nici denumirea si nici preambulul.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte, multumesc.

Stimati colegi,

Intr-adevar, noi am discutat in repetate rinduri, cel putin in cadrul grupurilor de lucru, la acest subiect. Dar, mie mi se pare ca aceasta formula nu are nici un fel de cusur de ordin politic sau juridic, pentru ca, englezii spun "transnistrin conflict", da? Rusii spun: "pridnestrovschii conflict". Noi spunem: "conflictul transnistrean" sau "regiunea transnistreana".

Toate acest precizari, nuante de ordin geografic, de ordin lingvistic sau onomastic nu mi se par asa de relevante. Pentru ca e vorba de uz, a intra in uz. Sensul pe care noi il dam acestei parti a Republicii Moldova este cel de Transnistrie, nu se refera la statutul politico-juridic sau la intinderea teritoriala, sau la modul de organizare a acestei autonomii. Adica, mie mi se pare ca nu este, cel putin este punctul meu de vedere, ca nu este nici un fel de problema daca se va pastra asa cum se propune in proiect si anume: Transnistria.

Poate, cu precizarea care a facut-o domnul presedinte al comisiei, ca in versiunea rusa sa fie indicat in paranteza "Pridnestrovie".

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte,

Eu as propune inca o solutie la acest capitol. In denumire este scris: "statutul juridic special al localitatilor din stinga Nistrului (Transnistria)". De aceea, in alineatul 2 din preambul, unde este scris: "pe principiile democratizarii si demilitarizarii Transnistriei", adaugam: "ale localitatilor din stinga Nistrului", in continuare "Transnistria". Si, atunci, in tot textul o sa fie clar ce-i aceea Transnistria.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, poate fi acceptat.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia e de acord. Deci, in continuare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La articolul 2, noi n-am avut obiectii si nici amendamente.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte, doar o clipa.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

La articolul 2, am propune in loc de "drept baza pentru elaborare" sa fie "drept preconditie". In loc de "baza" ...Principalele prevederi.

 

Domnul Marian Lupu:

"Preconditie"?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Pentru ca sa fie clar ca nu poti adopta un statut daca nu se respecta tot ce este scris in aceasta lege: "demilitarizarea si democratizarea". Deci, sa fie ca o preconditie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dupa parerea mea, in baza legii nu pot fi puse conditii. Dar anume noi astazi discutam referitor la baza, care va fi pusa ulterior, pentru a elabora un alt proiect de lege, principalul, despre statutul special al Transnistriei. Conditiile pot fi tratate in doua sau trei feluri.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, daca nu "baza", atunci "temei".

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ii prea usurel. Totusi "baza" este "baza".

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu revin asupra ideii cu articolul 3 si articolul 1.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cer scuze, cu articolul 2 am terminat deja, da?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Articolul 2? Parca am inteles ca nu erau obiectii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, cu articolul 2 am terminat.

 

Domnul Oleg Serebrian:

La articolul 3. Da, uitati-va, domnule presedinte al comisiei si stimati colegi, in articolul 3 scrie: "In componenta Republicii Moldova se constituie unitatea teritoriala autonoma Transnistria"; da? Deci, logic ar fi ca el sa fie inaintea articolului 1 al versiunii actuale, in care este scris urmatorul lucru. Cititi articolul 1 alineat (2): "...dupa formarea in Transnistria a unui sistem..."

...Deci, logic este ca mai intii sa definim ce este Transnistria si, dupa aceasta, sa vorbim despre ce se creeaza in aceasta entitate si cum se creeaza. Evident, in baza articolului 110 din Constitutie. Se accepta aceasta inversare?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Aceasta lege este, de fapt, alcatuita din doua componente mari. Prima este activitatea de pregatire a democratizarii si demilitarizarii acestei zone, care se contine in articolul nr.1. Mai departe sint doar niste semnale care noi le dam celor cu care vrem sa stam la masa tratativelor. Sa le spunem ca o sa aveti soviet suprem, ca o sa aveti statutul urmator, ca legislatia pe care o s-o faceti nu trebuie sa vina in contradictie cu legislatia Republicii Moldova. Acesta este sensul legii.

Noi, astazi, nu facem o lege despre statutul special al Transnistriei. Domnule Serebrian, dumneavoastra lucrul acesta il intelegeti mai bine decit altii. Exista aceste doua componente. Si este foarte bine asamblata legea. S-a lucrat bine aici.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Eu as propune o precizare care, mi se pare, ca ar elimina temerile ce exista asupra ordinii in care sint formulate aceste articole, articolul 1 in raport cu articolul 3 din proiect. Va rog sa fim atenti la acele trei alineate din articolul 3. Sugestia mea ar fi ca ceea ce este articolul 3 sa fie a doua propozitie din alineatul (3). Cer scuze. Ceea ce este acum alineatul (3) al articolului 3 sa fie a doua propozitie din alineatul (1): "In componenta Republicii Moldova se constituie unitatea teritorial-administrativa", - daca ramine speciala sau se renunta, - "Transnistria. Pot intra in componenta" si mai departe dupa text. Si atunci, temerile ca articolul 3 ar contrazice articolul 1, in opinia mea, ar disparea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ieri am discutat in cadrul comisiei si imi pare ca atunci am ajuns la o concluzie clara: pot intra in componenta Transnistriei si iesi din ea, respectiv ceea ce este alineatul (3) al articolului 3. Inseamna ca, dupa constituirea Transnistriei, cineva poate intra si poate iesi.

Articolul 3 alineatul (1) spune: "Se constituie astazi". In baza a ce? De aceea si spunem ca luam ca baza articolul 110 al Constitutiei, unde scrie: "Localitatilor din stinga Nistrului pot fi atribuite forme si conditii speciale de autonomie, in conformitate cu statutul special adoptat prin lege organica".

Atunci, trebuie sa stabilim ce localitati vor intra in componenta Transnistriei.

Astfel, propunerea ar fi urmatoarea: "In baza unui referendum local al localitatilor din stinga Nistrului, se constituie, in componenta Republicii Moldova, unitatea teritoriala speciala Transnistria".

Altfel nu este clar ce luam ca baza a formarii Transnistriei?

Trebuie sa fie "referendumul local al localitatilor care vor decide sa intre in componenta Transnistriei".

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Foarte corect, in conformitate cu Constitutia, am spus inca o data.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea doar sa spun ca din nou se procedeaza la detalizari care, cred, nu trebuiesc. Vorbim de un cadru, de dreptul unor localitati din stinga Nistrului de a intra sau a iesi. Modalitatea insa va fi expusa intr-un mecanism foarte clar, elaborat ulterior.

De aceea, nici nu trebuie sa expunem foarte clar ideea, adica trebuie sa dam acestor localitati dreptul ca, in cadrul unei proceduri juridice, sa hotarasca sa intre sau sa iasa dintr-o anumita autonomie. Multumesc.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. As accepta formularea respectiva, dar, repet, articolul 3, in opinia mea, trebuie sa fie articolul 1, fiindca in articolul 3 se spune: "constituim", iar dupa aceasta se vorbeste despre procesul de demilitarizare, democratizare s.a.m.d. Nu poate fi demilitarizata, decriminalizata s.a.m.d. inainte de a spune ca a constituit acest lucru.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, daca se poate...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei, da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Braghis, ieri, cind am discutat acest proiect, s-a facut o propunere care, in principiu, mi-a parut destul de rationala. Totusi, cum se zice, mai bine dimineata sa te uiti inca o data in text, poate apar inca niste ginduri.

Deci, logica acestui proiect de lege consta nu anume in instituirea acestei unitati teritoriale, dar in formularea principiilor de baza. Este clar ca, pina la formarea acestei unitati teritoriale, trebuie sa fie realizate prevederile pe care le-am votat pe data de 10 iunie.

De aceea, logica este urmatoarea. In articolul 1 se expun conditiile. Mai departe, trecem la formularea acestor prevederi de baza si, pentru a evita divergentele, in articolul 3 (care totusi trebuie sa ramina articolul 3) la alineatul (1) sa se faca referinta la Constitutia tarii, unde este prevazut mecanismul. Acest mecanism insa sa fie descris la concret in legea cu privire la statutul special.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

O propunere si un scurt comentariu, de fapt, pe marginea acestui subiect dezbatut in ultimele minute. Cred ca ordinea articolelor ar trebui pastrata asa cum este in proiect, pentru ca, daca examinam atent articolul 1, vedem ca acesta, prin caracterul sau, prin termenii pe care ii utilizeaza, este o continuare a preambulului si este ceea ce numea doamna Pavlicenco "preconditie".

Iar articolul 3 deriva din articolul 1. Deci, trebuie sa urmam o anumita linie logica. As fi de acord cu propunerea domnului Rosca sa insistam asupra acestui amendament, transferarea alineatului (3) din articolul 3 imediat dupa punctul din propozitia din alineatul (1). Pentru ca si aici am avea o consecutivitate logica, fara a schimba termenii proiectului de lege. Schimbind ordinea, dam coerenta proiectului. As vrea sa stiu ce crede domnul presedinte de comisie?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei.

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, in principiu, schimbarea locurilor poate fi facuta. Logica, pur si simplu, este evidentiata mai bine. Eu n-am nimic impotriva.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Trebuie facuta o referinta la Constitutie, in care este prevazut acest mecanism. Avind in vedere ca doamna Pavlicenco este la microfonul nr.5, aici si este raspunsul la intrebarea cu acele portite si chei, anume ca problema intrarii si iesirii va fi reglementata conform Constitutiei si legilor Republicii Moldova. Alte modalitati nu exista.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Inteleg ce se are in vedere cind a fost introdus acest alineat, alineatul 3, ma refer la punctul 3: "pot intra si iesi". Cred ca acestea sint detalii si ca acest alineat trebuie sa ramina, sa se gaseasca in statutul special, atunci cind se va discuta.

Din punctul de vedere al procedurii: sa ne inchipuim ca acum adoptam principiile de baza, pe urma adoptam legea. Cind anume se fac aceste referendumuri si cine le organizeaza? Daca noi scriem acum principiile, iar altcineva organizeaza referendumul, putem avea un alt raspuns decit cel scontat.

De ce sa complicam situatia? Eu consider ca alineatul 3 din aceasta lege nu este necesar.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc.

 

Am o propunere la articolul 3. El se trateaza in prezent asa: "In componenta Republicii Moldova, se constituie unitatea teritoriala autonoma speciala Transnistria" parca la ziua de astazi. Se propune asa: "In componenta Republicii Moldova se va constitui unitatea teritoriala", adica se va constitui pe urma, nu astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da. Bine, nu cred ca trebuie sa intram in asemenea tip de detalii. Eu cred ca daca exista temeri ca s-ar putea sa nu se constituie sau s-ar putea sa se constituie si foarte repede, si in conditii dezavantajoase pentru Republica Moldova, am putea adopta formula pe care noi o folosim adesea in legislatie, fara a preciza o limita de timp, proclamind un drept, sa folosim sintagma: "se va constitui". Nu stiu daca este formula valabila pentru un text de lege, dar "se va constitui" este un fel de prezent continuu.

 

Domnul Marian Lupu:

"Se va".

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Cit priveste propunerea domnului Diacov.

Domnule Diacov,

Stiu, nu este un comentariu, dar este o discutie, dragii mei, si este o zi deosebit de importanta pentru Republica Moldova si pentru populatia, pentru cetatenii tarii noastre de dincolo de Nistru.

Nu cred ca ar trebui sa eliminam aceasta prevedere din alineatul 3, care a fost indelung negociata si care in sine este o garantie. Am vorbit astazi despre importanta acestui document ca semnal adresat tuturor, inclusiv populatiei noastre din Transnistria.

Eu nu as vrea ca, prin eliminarea acestei prevederi, sa transmitem un semnal catre concetatenii nostri de la Dorotcaia, de exemplu, ca ii vom forta sa intre in afara vointei lor, exprimate printr-un referendum local. Trebuie sa fim foarte atenti la aceste detalii pentru ca subiectul, intr-adevar, este de maxima sensibilitate. Aceasta formula a fost negociata indelung, este una consensuala si eu cred ca trebuie s-o pastram in forma actuala.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Exista opinia sa stramutam alineatul (3) al articolului 3 sub nr.2, dar cred ca este totusi o ruptura de logica. Uitati-va atent. Prima formula: "In componenta Republicii Moldova se constituie unitatea teritorial-autonoma Transnistria". Deci este o formula de drept constitutional.

A doua formula: "Transnistria este parte componenta inalienabila a Republicii Moldova". La fel este o formula de drept constitutional.

In al treilea alineat este, pur si simplu, vorba despre localitatile din componenta de acum mai departe a Moldovei. Deci, aceste alineate sint aranjate logic corect. Domnul Diacov a propus ca acest alineat, 3, sa fie retras si mie mi se pare ca dumnealui are totusi dreptate.

S-ar putea retrage fiindca, in cele din urma, dreptul este al acestor localitati de a intra sau nu a intra. Aduceti-va aminte ca in '94 tot s-a hotarit impreuna cu Parlamentul si cu regiunea autonoma Gagauzia. Acest drept trebuie pastrat pentru o discutie adaugatoare. S-ar putea, intr-adevar, de retras de aici, ca sa nu discutam prea mult si sa mergem mai departe.

 

Domnul Marian Lupu:

La acelasi articol, 3. Microfonul nr.4, domnul Serebrian.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da. Imi cer iertare, domnule Presedinte. Domnul Jdanov imi tine o prelegere.

Stimati colegi,

Cred ca ar fi bine sa se introduca viitorul verbului. Adica nu "se constituie", ci "se va constitui".

 

Domnul Marian Lupu:

"Se va". Acceptat deja.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Acceptat?

 

Domnul Marian Lupu:

Acceptat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc.

Nu ar fi improprie nici varianta "se poate constitui", pentru ca tocmai asa prevede articolul 110.

 

Domnul Marian Lupu:

"Se va".

 

 

Domnul Stefan Secareanu:

"Se va".

 

Domnul Marian Lupu:

"Se va".

 

Domnul Stefan Secareanu:

Haideti sa citim punctul 2 din articolul 110 al Constitutiei, referitor la localitatile din stinga Nistrului, care spune ca acestor localitati "le pot fi atribuite forme si conditii speciale de autonomie". Deci, exista formula sau verbul "a putea", deja folosit in Constitutie, acolo unde este vorba de localitatile din stinga Nistrului.

 

Domnul Marian Lupu:

Perfect va inteleg, domnule Secareanu, dar vreau sa fac referinta la ceea ce a fost evocat de colegul dumneavoastra, domnul Cubreacov, si a facut-o foarte bine, fiindca sintagma "se va", de fapt, reprezinta si o garantie suplimentara. Si rog sa cadeti de acord pe internul grupului parlamentar cu propunerea domnului Cubreacov.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Exact. Pun in acelasi context. Eu am spus in cuvintarea mea ca, dupa demilitarizare si democratizare, nici nu se stie daca va mai fi nevoie de autonomie. Ca, de fapt, asta este cauza. Autonomie atit timp cit ei sint protejati de o forta militara straina si de un regim antidemocratic. Daca se va demilitariza zona si se va democratiza, poate ca oamenii aceia nici nu vor dori autonomie. De aceea, cred ca trebuie sa respectam ideea si spiritul Constitutiei, unde se spune ca "li se pot atribui si ca se poate constitui".

Poate si sa nu se constituie, ca sa nu fortam oamenii sa formeze autonomie daca ei nu doresc. Le oferim posibilitatea, dar nu-i obligam.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog mult sa intelegem ca, prin elementele de garantii suplimentare, acest lucru ar putea fi un catalizator pentru procesul de demilitarizare si democratizare in acea regiune. Aceste elemente de garantii suplimentare...

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc foarte mult, domnule presedinte.

Regret, se creeaza impresia ca noi am creat aici un grup de lucru format din 101 deputati si ca ne-am apucat foarte repede sa ticluim absolut un alt document. Grupul care a lucrat si a ajuns la un consens a pus articolele si ideile in consecventa, pornind de la un concept.

De aceea, va rog si va chem sa punem la vot documentul, fiindca, daca vom incepe acum a schimba modalitatea, se va schimba conceptul documentului.

Se va schimba totalmente conceptul si noi o sa ne ingrozim miine dimineata cind o sa citim ceea ce am votat astazi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi, la articolul 3.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

La articolul 3, as vrea inca o data ca domnul Turcan sa spuna cum precizam evitarea portitei ca sa iasa si nu se stie unde merg. Adica, ori spunem ca ei adera la o unitate administrativa, ori precizam, cum ati spus dumneavoastra, ca se va proceda in cadrul Constitutiei Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aici deja este stabilit: "in conformitate cu legislatia Republicii Moldova". Cititi ultimele cuvinte din alineatul 3: "deja sint stipulate".

 

Domnul Marian Lupu:

Da, pentru.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci si "se va" este un moment acceptabil.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru o ultima precizare, domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Va rog sa imi iertati noua mea interventie, dar daca stam sa numaram, sa numaram bine, intr-un text de o pagina si jumatate si un pic, "Constitutia Republicii Moldova", aceasta sintagma e scrisa de 5 ori. Vreti s-o scriem de 25 de ori. Putem s-o scriem, dar ar fi suficient s-o scriem o data in preambul sau o data in articolul 1.

Deci, va rog frumos sa nu cadem chiar in petit, ca sa spun asa, si sa repetam de fiecare data. Iar cit priveste componenta, stimati prieteni, aceasta autonomie se presupune ca va fi constituita in componenta statului inalienabil, nu, integru teritorial - Republica Moldova.

Daca unele localitati vor decide sa iasa din aceasta autonomie, normal ca ramin parte componenta a Republicii Moldova. Nu pot sa treaca, bineinteles, conform legislatiei Republicii Moldova. Un singur element asupra caruia as vrea sa va atrag atentia: mi se pare totusi necesar ca ceea ce este la ora actuala alineatul (3) al articolului 3, daca nu se accepta ideea transferarii ca a doua propozitie a alineatului (1) al articolului 3, cel putin sa o pastram in versiunea initiala propusa de autor si aprobata de comisia de profil. Va multumesc, cer scuze.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La acest articol 3, in aceasta situatie, Moldova se constituie, am decis cu dumneavoastra ca "se va" la viitor, in rest pastrind formula in redactia actuala.

Asa? E necesar sa supun votului? Este necesar sau nu?

 

Voci din sala:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu. Va multumesc.

Articolul 4.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 4. Referitor la alineatul (1), au aparut amendamente, propuneri ca sa precizam ca este vorba de legi locale... Dupa cuvintele "si acte normative locale", "legi si alte acte normative locale".

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia accepta, da?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da. "In limitele competentei".

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

"legi locale si acte normative in limita competentei sale", nu la sfirsit "locale", fiindca atunci o sa fie "acte normative locale". "Legi locale si alte acte normative", "legi locale".

 

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Domnule Cosarciuc, in Constitutia republicii nu exista notiunea de "legi locale".

 

Voce din sala:

De importanta locala.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De aceea, noi si propunem.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In statut.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Legi si alte acte normative locale.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Legi locale, asa este si in statutul Gagauz-Yeri. Dumneavoastra stiti foarte bine din lege.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si mai departe "in limitele competentei sale". Actele normative locale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc.

Pe acest subiect controversat, cred ca ar fi potrivit sa venim cu formula "cu caracter local". Aceasta este formula convenita in cazul autonomiei Gagauze. Este o formula care nu contravine Cartei Europene a autoritatilor locale. Deci, ceea ce dorim noi este doar sa subliniem caracterul local. Important este ca aceasta formula sa fie cit se poate de elastica, sa nu contravina cadrului international, sa fie compatibila cu cadrul intern si sa tina cont de precedente, de analogiile pe care le avem in sistemul nostru de legi.

Deci, "legi cu caracter local si alte acte normative". Pentru ca pot fi acte normative chiar neinsemnate, nu neaparat cu caracter local. Nu stiu o reglementare privind pretul la piata din Tiraspol, de exemplu, sau chestii din astea cu statut mai mic decit o reglementare locala.

Deci, "legi cu caracter local si alte acte normative, in limita competentei sale". Asta ar fi formula pe care o propunem ca mai potrivita, in opinia noastra.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vasile Iovv:

Onorat Parlament,

Am lucrat toti intr-o masura oarecare, din toate fractiunile. Am convenit asupra acestui proiect, in care e scris: "proiectul de lege cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului". O sa fie alte legi, asta nu este lege ideala. Daca fiecare alineat o sa-l trecem iara prin sita si o sa adaugam... unul spune "locale", altul - nu, ori alte cuvinte, noi de aici n-o sa iesim astazi.

Daca vrem sa aprobam legea aceasta, atunci sa votam. Caci au lucrat aici doua zile toti. Cititi articolul 4: "Organul reprezentativ al Transnistriei este Consiliul Suprem, Consiliul Suprem este organul suprem al puterii legislative al Transnistriei cu drept de a adopta legi si alte acte normative in limita competentei sale". Ce mai trebuie aici "locale"? "In limita competentei sale". Eu nu-s de acord, de pilda.

Un alt alineat, iarasi s-a ivit un alt cuvint, cu care n-o sa fim de acord... o sa fie unul de acord...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, propunerea.

 

Domnul Vasile Iovv:

Dragi deputati,

Propun sa votam aceasta lege in unanimitate.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, sa inteleg ca aceasta propunere se referea la abandonul mecanismului de examinare, articol cu articol, si sa mergem pe votul in ansamblu al acestui proiect in a doua lectura?

Totusi, revenim la 4.1. E logic ceea ce a propus domnul Iovv. Eu rog sa ne expunem rapid la acest articol 1 pentru a avansa.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu sustin propunerea domnului Iovv. Si confirm ca el, intr-adevar, cu mult entuziasm a lucrat asupra proiectului de lege. Noi ne retragem propunerile la articolul 12, fiindca, desi consider ca am dreptate, o sa ne trezim pe urma. Si propun sa votam in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Ansamblu.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, fara discutii mai departe.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu presupun ca domnul Secareanu, la microfonul nr.5, vrea doar sa sustina aceasta abordare.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Bineinteles, il sustin pe domnul Iovv. Am lucrat impreuna la acest proiect. Bineinteles ca nu este proiectul la care am lucrat noi, dar, oricum, principiile sint aceleasi, o zi intreaga am lucrat impreuna cu domnul Iovv si cu ceilalti colegi din alte fractiuni. Si nu am lucrat in zadar, pentru ca, pina la urma, avem un proiect bun, spunem noi, si care trebuie votat.

Si-l vom vota pina la urma. Propunerea a fost a mea, eu as insista pentru ca, stimati prieteni, nu am vrea ca aceasta lege peste 2-3 zile sau saptamini sa fie amendata la Curtea Constitutionala sau de catre Curtea Constitutionala.

Haideti sa mai citim o data: "Adopta legi si alte acte normative in limita competentei". Organul care adopta legi in Republica Moldova este Parlamentul Republicii Moldova. De aceea, este necesar sa facem aceasta specificare, sa spunem ca sint "legi cu caracter local si alte acte normative in limita competentei sale", "in limitele competentei sale".

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Daca aceasta sintagma este elementul de garantie ca noi procedam la votare in a doua lectura in ansamblu, va incurajez pe toti sa acceptam sintagma: "legi de importanta locala" si punctum. Se accepta? Se accepta.

 

Voce din sala:

De importanta locala.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei, rog sa luati loc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

La articolul 10 nu v-ati...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, nu mai este. Deci, "mobile" si "imobile", comisia a si propus sa fie in raport.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Pentru ca legea sa fie si corecta din punct de vedere lingvistic, eu cred ca la articolul 6 alineatul (1), acolo unde se scrie ca Transnistria are simbolica sa, nu este corect - simbolica, mai degraba poate fi "simbolistica sau simbolurile".

 

Domnul Marian Lupu:

Simbolurile. Nuante de relatare. Domnule presedinte al comisiei, "simbolurile" in loc de "simbolica".

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca lasam pentru redactori.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Imi pare rau, domnule Secareanu, ca ati declansat o avalansa de la microfonul nr.5, desi convenisem asupra unui alt principiu.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu este nici o avalansa. Noi trebuie sa mergem in continuare pe articole, mai avem propuneri. Nu am discutat titlul, n-am discutat preambulul. Asa ca nu va grabiti. Daca vreti sa votam, trebuie sa discutam. Nu trebuie s-o luati asa repede, pentru ca, daca proiectul era convenit de catre grupul de lucru, va asigur ca era deja votat. Astfel...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco, va multumesc.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Astfel, mergem in continuare pe articole sau..?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am avut un raspuns univoc din sala, inclusiv din sectorul nr.3.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu-nu-nu...

 

Domnul Marian Lupu:

La aceasta propunere...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu. Imi pare rau, nu. Nu faceti lucruri de astea, avem articole inca, propuneri la diferite articole.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimati colegi...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Au sunat in cuvintari, au sunat in intrebari. Nu, pai, ce-i asta?

 

Domnul Marian Lupu:

Este un lucru in deplina concordanta cu normele reglementare. A fost inaintata aceasta propunere, de a proceda la votarea in a doua lectura in ansamblu. Supun votului aceasta propunere, va rog, stimati colegi, care a venit ca reactie a salii.

Daca nu, mergem pe reactia salii, fiindca inteleg bine ca nu este o norma de regulament. Supun votului aceasta propunere, sa vedem care este pozitia formata a salii. Supun votului: cine este pentru a proceda la votarea acestui proiect in a doua lectura, in ansamblu? Rog sa fie anuntate rezultatele votului.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 31.

Sectorul nr.2 - 33.

Sectorul nr.3 - 11.

 

Domnul Marian Lupu:

75 de voturi.

Stimati colegi,

Supun votului in a doua lectura proiectul nr.2434. Deci, pauza, suntem in procedura de vot, stimati colegi.

Cine este pentru adoptarea proiectului nr.2434 in a doua lectura? Rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele. O sa ofer cuvintul dupa aceea, cine va dori sa se expuna.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 - 31.

Sectorul nr.2 - 36.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog, inca o data, sa se ridice miinile pentru procedura de vot in a doua lectura.

Stimati colegi, votul, votul unanim.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 - 22 fara unu,

Contra doamna Pavlicenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, unanimitate practica, cu exceptia unui vot, daca am sesizat corect. Impotriva? Impotriva un vot. Proiectul nr.2434 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc. (Aplauze.)

Inainte de a continua cu agenda sedintei de astazi, permiteti sa ofer cuvint domnului Vladimir Voronin, presedintele tarii. va rog sa includeti microfonul.

 

Domnul Vladimir Voronin:

Onorat Parlament,

Permiteti sa va multumesc pentru aceasta maturizare politica pe care ati demonstrat-o inca o data, de fapt a treia oara pe parcursul a 3 luni.

Ieri s-au implinit 13 ani de cind s-a intrerupt macelul de pe Nistru. Ca ieri s-a semnat acel acord de a opri focul pe Nistru.

Nu doresc, in mod special, sa fac o legatura intre aceste chestii pe care noi astazi le discutam si aceea ce a fost atunci, dar noi, de fapt, pe parcursul a 13 ani de zile, in majoritate, am pierdut timpul. Ceea ce s-a putut face de la inceput nu s-a facut, pe urma tot asa, ne-am ocupat mai mult cu clarificarea: cine sintem noi si cu ce ne ocupam?

Dar eu ma intorc la ziua de astazi si vreau sa spun ca aceasta votare a noastra este o prelungire a primului nostru vot referitor la declaratia despre intentiile noastre de integrare europeana. Nu este posibil sa mergem inainte, sa dezvoltam tara si sa ne integram in Europa daca nu rezolvam problemele interne, din tara noastra. Noi tot timpul vorbim (va sint recunoscator ca toti constientizam) ca Europa, cea pe care noi o vedem in vis, pe care ne-o dorim, trebuie, de la inceput, sa o construim la noi, aici acasa, in Moldova.

Dar, intr-o tara dezbinata, intr-o tara cu asa probleme ca cele teritoriale nerezolvate, este foarte si foarte complicata solutionarea problemei integrarii europene si dezvoltarii la standardele pe care noi ni le asumam.

Cred ca acest document este mai mult o foaie de parcurs pe care noi trebuie sa mergem si s-o depasim. Pina acum, au fost diferite proiecte, propuse din toate partile, numai nu de noi, cei care au grija si care, intr-adevar, doresc foarte sincer si mult reintegrarea tarii. In sfirsit, aceasta s-a intimplat. In masura constientizarii noastre, in masura, as spune, patriotismului nostru, noi am facut astazi acest lucru.

N-o sa fie absolut usor sa realizam cerintele din aceasta lege, dar nu avem o alta cale si nu avem alte variante. Da, multi doresc astazi sa ne ajute. Da, au perfecta dreptate deputatii care au mentionat ca, in acesti ani, am internationalizat problema noastra. Am internationalizat-o constient, pentru a atrage atentia lumii, a autoritatilor europene internationale, asupra situatiei de la noi, din Moldova. Cred ca, daca o sa mergem tot asa uniti, constientizind necesitatea integrarii tarii noastre, integritatii Moldovei, o sa repurtam succese.

Va multumesc inca o data, sincer. Este o zi foarte, foarte importanta. Este o zi istorica pentru noi. Speram asadar ca o sa reusim sa atingem acel scop maret, pe care il avem in fata noastra, integritatea Republicii Moldova. Multumesc inca o data si va doresc multe succese. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Anunt o pauza de 15 minute. Sedinta va fi reluata la ora 16.20.

 

Pauza

 

* * *

Dupa pauza

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Reluam sedinta.

In sala sint prezenti peste 52 de deputati, sedinta este in continuare deliberativa. Continuam cu examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi.

Proiectul de Lege nr.2435 cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative: Legea privind organizarea judecatoreasca, Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie.

Doamna Postoico, va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Permiteti-mi sa prezint in atentia dumneavoastra, din partea autorilor care l-au inaintat, grup de lucru din care si eu fac parte, acest proiect de lege pentru elaborarea propunerilor de perfectionare a legislatiei in domeniul justitiei.

La inceput, tin sa mentionez ca acest proiect de lege a fost elaborat in cadrul activitatii grupului de lucru, pe care numai ce l-am nominalizat, si a fost propus in formula actuala prin consensul tuturor membrilor grupului care reprezinta atit fractiunea majoritara, cit si opozitia. Ma refer, in primul rind, la propunerile de modificare ce se fac la Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, la Legea cu privire la statutul judecatorilor, la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Ne punem intrebarea: in ce consta aceste modificari? In primul rind, in prevederi conceptual noi care vizeaza modul de organizare a sistemului judiciar in sensul consolidarii independentei judecatorilor si asigurarii autonomiei sistemului judecatoresc. Prevederile respective sint orientate spre realizarea principiului constitutional de separare a puterilor in stat, spre realizarea recomandarilor Consiliului Europei si spre implementarea Planului de actiuni "Uniunea Europeana - Republica Moldova".

Esenta modificarilor consta in atribuirea unui rol decisiv, in procesul de selectare si promovare a judecatorilor, organului principal de autoadministrare judecatoreasca, ma refer la Consiliul Superior al Magistraturii. totodata, aceste propuneri sau aceste prevederi noi care se introduc trebuie sa contribuie la o mai multa transparenta si obiectivitate atit la numirea judecatorilor in functie, cit si la respingerea candidatilor propusi. Astfel, prin acest principiu, se diminueaza fenomenul coruptiei in rindul judecatorilor.

In primul rind, ma refer la o noua formula, propusa la Legea cu privire la statutul judecatorilor la alineatul (3) la articolul 11, care stipuleaza ca, in cazul inaintarii candidaturilor pentru numirea in functia de judecator sau in cazul cind judecatorul se numeste pina la atingerea plafonului de virsta, sa fie acordata posibilitatea ca, existind probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului sau a judecatorului cu functia respectiva si de incalcare de catre acestia a legislatiei sau de incalcare a procedurilor legale de selectare (se are in vedere si aportul Consiliului Superior al Magistraturii), sa fie prezentate aceste probe, iar Consiliul Superior al Magistraturii sa aiba posibilitatea de a analiza si, la decizia sa, de a propune repetat sau nu.

Aceasta responsabilitate este pusa, in primul rind, pe umerele Consiliului Superior al Magistraturii. In afara de aceasta, se propun modificari si pentru a stabili termenul de examinare a acestor decizii, se are in vedere deciziile Consiliului Superior al Magistraturii de inaintare a candidatilor si/sau a judecatorului.

Vreau, totodata, sa va aduc la cunostinta ca aceasta propunere repetata, care va fi inaintata de Consiliul Superior al Magistraturii, aceasta candidatura privind functia de judecator sau pina la atingerea plafonului de virsta va fi numita prin decret al Presedintelui. Si, pentru a doua oara, este prevazut termenul de 30 de zile. Iata, acestea sint elementele novatorii.

O alta propunere care se face la modificarea Legii cu privire la organizarea judecatoreasca se refera la respingerea propunerii Consiliului Superior al Magistraturii si la motivele temeinice ale respingerii.

Anume aceasta prevedere, aceasta modificare este necesara si in Legea cu privire la Curtea Suprema de justitie. Dumneavoastra cunoasteti ca, in cazul numirii judecatorilor la Curtea Suprema de Justitie, sau mai bine zis a promovarii judecatorilor la Curtea Suprema de Justitie, la numirea presedintelui, vicepresedintilor, asta este de competenta Parlamentului.

Ce facem in cazul dat, ce noi propuneri facem pentru Parlament? S-a ajuns la un consens ca, in cazul cind detinem probe incontestabile, prin avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, se aduce la cunostinta Presedintelui Parlamentului, care ulterior instiinteaza Consiliul Superior al Magistraturii, acesta fiind factorul de decizie in inaintarea candidaturii sau promovarea repetata ori nepromovarea. Si numai dupa aceea, daca aceasta candidatura va fi inaintata repetat, Parlamentul va purcede la examinarea ei.

Un element novator se propune si la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Cunoastem articolul 122 din Constitutia Republicii Moldova, unde sint stipulate prevederile privitor la componenta Consiliului Superior al Magistraturii si, in afara de membrii care fac parte din oficiu sau de drept in componenta, se are in vedere Presedintele Curtii Supreme de Justitie, Procurorul General, Ministrul Justitiei. Se propune o modificare anume de inaintare in componenta Consiliului Superior al Magistraturii a persoanelor din rindul judecatorilor. Propunerea este ca 7 judecatori sa fie alesi pentru Consiliu de catre Adunarea generala a judecatorilor din Republica Moldova prin vot secret. Prin aceasta prevedere, se da posibilitatea ca judecatorii sa decida cine merita sa fie inaintat ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Se propune totodata ca 2 profesori titulari, care-i revin Parlamentului, sa fie propusi astfel: unul din partea majoritatii parlamentare si unul din partea opozitiei. Se propune si o modificare in privinta numarului de voturi cu care se confirma acesti candidati: de 2/3 din numarul deputatilor alesi.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca aceste prevederi, care definitiveaza procedura de convocare si competenta Adunarii generale a judecatorilor, stipuleaza ca, pentru asigurarea activitatii Consiliului Superior al Magistraturii, pe durata exercitarii mandatului de membru, fiecare din cei 7 judecatori alesi va fi detasat pe principiul rotatiei. Deci, se da posibilitatea ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii sa exercite functia aceasta in mod detasabil, de la profesia de judecator, adica pe un termen de 1 an, prima data se stabileste prin tragere la sorti.

In concluzie, as vrea sa va indemn sa sustineti acest proiect de lege, rod al muncii tuturor fortelor politice din cadrul Parlamentului si, totodata, vreau sa va aduc la cunostinta ca acest proiect, in opinia celor care au muncit, va contribui: la sporirea gradului de responsabilitate si profesionalism al judecatorilor, la o activitate mai transparenta a intregului sistem judecatoresc si, nu in ultimul rind, la protejarea mai eficienta a drepturilor si libertatilor omului.

Vreau sa multumesc colegii care au inaintat amendamente pentru lectura a doua, menite sa imbunatateasca acest proiect de lege. Va indemn inca o data sa sustineti proiectele propuse.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Postoico.

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru doamna raportor?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Doamna presedinte, as vrea sa va intreb: in articolul 9, ultimul alineat se propune: "Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea repetata a Consiliului Superior al Magistraturii, va adopta o hotarire privind numirea in functia de presedinte, vicepresedinti sau judecatori ai Curtii Supreme de Justitie in termen de 30 de zile". Dar daca Parlamentul nu va adopta in acest termen de 30 de zile?

 

Doamna Maria Postoico:

Asta va fi decizia Parlamentului. Intr-adevar, daca nu va avea voturile necesare, candidatura nu va fi sustinuta. Cazul dat este mai dificil in comparatie cu decretul sau atributiile Presedintelui tarii, fiindca acolo este mai usor a decide in afara de cei 101 deputati.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Da, dar vointa politica si a Presedintelui nu poate fi impusa chiar de lege. In alte tari, chestiunea asta se descurca prin impicimentul Presedintelui, la noi procedura este pentru neindeplinirea prevederilor Constitutiei. Mi se pare ca aici nu-i dus pina la capat.

 

Doamna Maria Postoico:

Am inteles intrebarea dumneavoastra. In cazul dat, accentul se pune pe responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Nu Presedintele isi va asuma responsabilitatea pentru candidatura inaintata. Am spus de la bun inceput ca, daca vor fi prezentate probe incontestabile, se da voie ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii sa verifice aceste probe, sa faca amendamente, daca sint in folosul candidatului. Consiliul Superior al Magistraturii, fireste, are posibilitatea de a inainta repetat.

Daca aceste probe se adeveresc, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa decida ce face mai departe, unde este locul acestui judecator sau al acestui candidat? Il promoveaza sau nu? Iata faptul acesta s-a pus pe umerele Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Am vrut sa adresez nu numai dumneavoastra, dar si altor juristi care cunosc, chiar si domnului Susarenco: nu vi se pare ca, prin formule, noi plasam Consiliul Superior al Magistraturii si asupra Presedintelui, si asupra Parlamentului? Asta-i o intrebare.

O a doua intrebare. In articolul 74 din Constitutie alineatul (2), este stipulat: "Legile ordinare si hotaririle se adopta cu votul majoritatii deputatilor". Noi insa fixam aici 2/3, ceea ce contravine prevederilor constitutionale.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, asta a fost propunerea. Decide Parlamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Se isca neintelegere pentru ca nu avem incredere in fortele structurii statului. De pilda, dupa cite tin eu minte si cunosc, procedura de numire a judecatorilor de catre o autoritate in lumea civilizata si normala este actul Presedintelui sau actul Parlamentului, un act pur formal. Toata bucataria denumirii si de selectare a judecatorilor Constitutia o da Consiliului Superior al Magistraturii. Este un act formal de investire in functie.

In Olanda, regina numeste judecatorii pur formal, la initiativa ministrului justitiei, istoria nu cunoaste cazuri, cel putin dupa razboi, ca regina sa respinga o candidatura propusa la functia data. De asta e vorba.

Cum a spus doamna Postoico, toata incarcatura juridica se pune in seama Consiliului Superior al Magistraturii, care este organ constitutional abilitat cu functia de a selecta si a promova.

Parlamentul nu este sigur, inteleg ce aveti in vedere, daca Parlamentul nu vrea? Pai, daca Parlamentul nu vrea, in cazul dat el trebuie sa vrea.

Exista echilibrul puterilor in stat. Iata, aici se are in vedere echilibrul puterilor. Puterea judecatoreasca isi are atributiile sale. Exista colaborarea puterilor, dupa cum spune articolul 6 din Constitutie: "separarea si colaborarea". Deci puterile sunt separate, dar colaboreaza, fiindca cineva trebuie sa investeasca acesti judecatori in functie. Asta-i lamurirea teoretica.

 

Doamna Maria Postoico:

Daca se poate sa mai adaug. Nu candidatul vine cu cererea in Parlament, dar vine decizia Consiliului Superior al Magistraturii. Sustinem noi aceasta decizie a Consiliului sau nu? Daca nu, trebuie sa avem argumente solide, de ce nu sustinem aceasta decizie a Consiliului Superior al Magistraturii.

Iata aici este coliziunea. In cazul dat, trebuie sa vina in fata Parlamentului o persoana sau un candidat bine pregatit, iar noi o sa avem argumente destule ca sa-i atragem pe colegii nostri sa voteze, trebuie sa aducem argumente ca sa fie dovedite prin hotariri de judecata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Parlamentul este ales de popor. Poporul i-a dat mandat si poporul, o data in 4 ani, il retrage, alege un altul. Guvernul, ales de Parlament, se bazeaza tot pe mandatul poporului. In cazul de fata, domnule Susarenco, judecatorii sint numiti ori de Presedinte, ori de Parlament. Si, uitati-va, in ce conditii nimeresc, ca Presedintele este obligat sa-i numeasca. Aceasta asociatie a judecatorilor, care are in Consiliul Superior al Magistraturii 7 persoane, adica majoritatea, pare a fi o casta. Nu-i corect asta.

Nu spun ca azi nu trebuie sa adoptam aceasta lege. Afirm doar ca procesul acesta nu s-a terminat, este miscat putin inainte. Sint de acord ca se incearca sa-l democratizam, dar asta nu-i varianta cea mai reusita. Noi incercam sa cream o casta. Mai mult decit atit, in cazul de fata, o ridicam si de asupra Presedintelui, si de asupra vointei Parlamentului. Cazuri de acestea, practic, nu exista in lume. Sint convins de asta. Am mai invatat si eu dreptul constitutional, nu numai dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Stepaniuc, problema nu consta in casta, fiindca, la noi, de la bun inceput, a fost separarea puterilor si nu putem sa spunem ca exista caste. Atunci ne numim si noi, legislativul, tot casta. Este o putere in stat ca si puterea judecatoreasca. Am facut aceasta propunere, Parlamentul va decide.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, doamna vicepresedinte.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati, membri ai grupului de lucru responsabil de elaborarea propunerilor de perfectionare a legislatiei in domeniul justitiei, format prin dispozitia Presedintelui Parlamentului.

Modificarile si completarile propuse au drept scop imbunatatirea legislatiei care vizeaza modul de organizare a sistemului judiciar in sensul consolidarii independentei puterii judecatoresti si al asigurarii autonomiei sistemului judiciar.

In proiect se propune modificarea Legii cu privire la organizarea judecatoreasca, a Legii cu privire la Curtea Suprema de Justitie, a Legii cu privire la statutul judecatorilor si a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, in articolul 1, 2 si 3 ale proiectului, se propune o noua modalitate de numire in functie a judecatorilor, presedintilor si vicepresedintilor, judecatoriilor si a curtilor de apel.

"Propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de numire in functie a judecatorilor va putea fi respinsa in termen de 30 de zile de catre Presedintele Republicii Moldova doar in cazul existentei unor motive temeinice de incompatibilitate, de incalcare a legislatiei de catre acestia, de incalcare a procedurii de selectare si promovare a acestora.

Motivele de respingere vor fi aduse la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii la propunerea repetata a candidaturii. In termen de 30 de zile, Presedintele Republicii Moldova va emite un decret privind numirea in functie a judecatorului".

O procedura similara este prevazuta si pentru numirea in functie de catre Parlament a judecatorilor, presedintelui si vicepresedintelui Curtii Supreme de Justitie.

Pornind de la faptul ca garantul independentei judecatoresti este Consiliul Superior al Magistraturii si ca acesta are in competenta propunerile de numire si promovare a judecatorilor, in articolul 4 al proiectului se propune o noua componenta a membrilor alesi ai acestui organ.

Sapte judecatori vor fi alesi de catre Adunarea Generala a Judecatorilor, in a carei competenta exclusiva intra alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Doi membri ai Consiliului Superior din rindul profesorilor titulari vor fi alesi de catre Parlament cu votul a cel putin 2/3 din numarul deputatilor alesi. Una din candidaturi va fi inaintata de majoritatea parlamentara, iar cealalta de opozitie.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul nominalizat si a constatat urmatoarele.

Proiectul corespunde recomandarilor Consiliului Europei. Noul mod de numire a judecatorilor va face mai transparent procesul de selectare si promovare a judecatorilor.

In cadrul dezbaterilor pe marginea proiectului, deputatii comisiei au considerat oportuna operarea urmatoarelor modificari:

La articolul 1, sintagma: "Presedintele Republicii Moldova nu poate respinge propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de numire in functia de presedinte sau vicepresedinte al judecatoriei sau al Curtii de Apel decit pentru motive temeinice de incompatibilitate" se substituie cu sintagma: "Presedintele Republicii Moldova poate respinge propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de numire in functia de presedinte sau vicepresedinte al judecatoriei sau al Curtii de Apel doar pentru motive temeinice de incompatibilitate".

Noua versiune a articolului 2 nu prevede termenul de numire a presedintelui si a vicepresedintilor Curtii Supreme de Justitie si nici modul de numire a vicepresedintilor colegiilor Curtii.

Se propune substituirea sintagmei "Presedintele, vicepresedintii si judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile" cu sintagma: "Presedintele, vicepresedintii Curtii, presedintii colegiilor, vicepresedintii colegiilor si judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior la Magistraturii, in termen de 30 de zile. Presedintele si vicepresedintii Curtii, presedintii colegiilor, vicepresedintii colegiilor Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie pe un termen de 4 ani".

Alineatul (5) al articolului 4 se completeaza in final cu propozitia: "Se considera alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecatorii care au acumulat mai mult de jumatate din voturi din numarul celor prezenti la adunare".

Toate comisiile permanente ale legislativului au avizat pozitiv prezentul proiect si au propus sa fie aprobat in prima lectura.

Directia juridica a venit cu unele obiectii de ordin tehnico-legislativ, cum ar fi: articolelor mentionate in proiect este necesar de a le atribui cifre. A parvenit un aviz si din partea Guvernului care sustine proiectul de lege. Totodata, dumnealor cer o examinare suplimentara a problemei ce tine de propunerea repetata, adresata Parlamentului de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste obiectii vor fi examinate de comisie pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie. Microfonul nr. 2, va rog.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо. У меня вопрос и следующая ремарка. Во-первых, я категорически не согласен с моим уважаемым коллегой, господином Сусаренко, когда он говорит, что в Парламенте имеет место формальное голосование. Что это за Парламент, где депутаты голосуют формально. Мне такая позиция не известна.

И даже если есть ссылка на иностранное государство, то там дело обстоит именно так, и отнюдь не по той причине, по которой нам пытались здесь объяснить. Это так, поскольку там предельно развита демократия, и не вызывает сомнений представленная парламентариям кандидатура. Там, практически, не возникает ситуаций, когда в той же Швеции парламентарий отверг бы представленную министром юстиции кандидатуру.

Я прошу разъяснений у комиссии, хотя вопрос, наверное, следует задать Марине Севастьяновне. Может быть, я не совсем понял точку зрения, согласно которой, если Парламент отвергает кандидатуру судьи, то он должен привести свои аргументы.

Извините, пожалуйста, ни в одном государстве ни при каких обстоятельствах парламентарий не должен объяснять, почему он голосует так или иначе. Это безусловно. Меня никто не имеет право спросить, почему я так голосовал. Я человек публичный, я, если сочту нужным, объясню и прокомментирую свою точку зрения. Если я не считаю нужным комментировать, то никто не может меня заставить сделать это.

Поэтому включать в законодательство положение, согласно которому, если Парламент отвергает кандидатуру судьи, то он должен представить свои аргументы, юридически некорректно. Если он находит нужным, то отвергает, если находит нужным - голосует. И другой трактовки быть не может. Чтобы второй раз не выходить на эту трибуну, я разъясню свою позицию относительно пункта о действиях Высшего Совета Магистратуры в течение трех месяцев со дня вступления в силу этого закона.

Некорректно Парламенту принимать закон, который априори, заведомо противоречит действующему законодательству. По вашей трактовке получается, что этому закону вы придаете обратную силу. Как известно, закон никакой обратной силы иметь не может. То есть, Высший Совет Магистратуры. Законы устанавливаются на определенное количество лет. Когда истечет их срок действия, инстанции будут развивать свою деятельность по принятому нами новому законодательству.

Истечет двухгодичный срок, мы будем применять этот закон, его механизмы будут применяться к человеку на тот срок, на который он избран до принятия настоящего закона. Это, по-моему, абсолютно четко понятное правило, и я не понимаю, почему мы позволяем записать в закон, заведомо понимая, что пишем незаконно. Вот мой вопрос комиссии.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine. Multumesc pentru intrebari. In primul rind, vreau sa raspund la obiectiile pe care dumneavoastra le-ati adus domnului Susarenco - Parlamentul, formal, va examina. Prima data Parlamentul va examina candidatura propusa in conformitate cu legislatia in vigoare si va lua hotarirea de acceptare sau refuz.

A doua oara, practic a doua oara, dupa ce aceste obiectii sint transmise Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliul le verifica inca o data si, in cazul in care constata ca aceste obiectii nu sint argumentate, revine cu aceasta candidatura din nou in fata Parlamentului si cu o sesizare ca o sa fie numit in functia respectiva.

 

Voce din sala (domnul Vadim Misin):

Вы не можете меня заставить голосовать.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asa-i prevazut in lege, adica in proiectul acesta de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico, va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, daca se poate, sa lamuresc mecanismul propus. Prima data, cind candidatura se inainteaza la decizia Consiliului Superior al Magistraturii, se examineaza in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Daca aceasta constata si argumenteaza inconsistenta candidaturii, expune faptul in scris. Prin scrisoarea Presedintelui Parlamentului, se instiinteaza Consiliul Superior al Magistraturii. Deci, nu ajunge in Parlament prima data. In cazul dat, sint unele probe. Mai departe, Consiliul Superior al Magistraturii verifica aceste probe si, daca are contra argumente in favoarea candidatului, mai inainteaza decizia sa si explicatiile referitoare la aceasta candidatura.

In cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, se examineaza iar aceasta decizie si aceasta propunere, candidatura se inainteaza in Parlament a doua oara. Desigur, Parlamentul va decide. Daca nu va acumula numarul necesar de voturi, desigur, candidatul nu poate fi aprobat prin decizie pozitiva.

Si, in cazul dat, se respinge candidatura. Dar care a fost scopul acestor propuneri? Pentru a nu aduce de prima data aceasta persoana in fata Parlamentului, cind noi nu sintem pregatiti, nu avem toate probele. A doua oara, se aduce. Atunci, respingerea, daca va fi, ea va fi argumentata (intr-adevar, problemele trebuie sa fie dovedite, cum am zis de la bun inceput) printr-o hotarire a instantei de judecata, prin incompatibilitatea acestei persoane, prin dovezi ca ea nu poate sa ocupe aceasta functie. Iata despre aceasta este vorba.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо за разъяснение. Уважаемая Марина Севастьяновна, это понятно. Все, что вы разъяснили, не вызывает никаких сомнений. Но когда мы в законе пытаемся перенести механизм, скажем, президентского утверждения закона при повторном голосовании Парламента, это некорректно, потому что Президент не голосует. Если он один раз не подписал закон, то при повторном голосовании Парламента, он обязан подписать.

А мы данный механизм пытаемся перенести на Парламент. Но этого делать нельзя, потому что в Парламенте нет другого метода принятия решения, кроме голосования. У нас нет иного способа решения.

Поэтому я и говорю, что сколько бы раз, и какие бы аргументы не выдвигались, в законе не может быть написано: "Парламент обязан утвердить" или "Парламент обязан проголосовать". Ни при каких условиях, никогда, ни в одном законе не может быть написано, как депутат обязан голосовать. Вот это априори абсолютное правило любого Парламента. Об этом я и говорю.

 

Domnul Vladimir Turcan:

N-am inteles. Ce propuneti dumneavoastra? Sa excludem?

 

Domnul Vadim Misin:

Нет, применить механизм, о котором идет речь. То есть, Парламент не обязан голосовать.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, eu am explicat mecanismul care este introdus in prevederile acestor modificari. Аceasta candidatura se aduce in fata Parlamentului o singura data. Prima data, ea vine in fata comisiei si numai atunci se fac aceste verificari. A doua oara, daca Magistratura vine cu contraargumente care, intr-adevar, se dovedesc "pro" sau "contra", responsabilitatea revine Consiliului Superior al Magistraturii. Parlamentul decide in cazul dat asa cum considera. Nu vom ridica automat mina. Desigur ca nu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Numai prin aceasta putem sa consolidam puterea judecatoreasca si sa-i asiguram o autonomie reala.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In cazul dat responsabilitatea …

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, Consiliul Superior al Magistraturii.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc frumos. Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, da eu am raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Cer scuze.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Intr-adevar, dumneavoastra ati mentionat la dispozitii tranzitorii si finale ca "Noua componenta a Consiliului Superior al Magistraturii, constituit conform prevederilor legii, va fi aleasa in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi".

Intr-adevar, nici o lege nu are putere retroactiva. Daca propuneti ceva pentru comisie, poftim. Sa ramina in formula: "Membrii Consiliului Superior alesi pentru un mandat de 4 ani ramin in functie pina la expirarea lui". Asa propunere, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Semion Dragan:

У меня вопрос. Разъясните, пожалуйста, более подробно мнение комиссии, насколько объективно возрастет независимость Судебной Палаты, если присутствует субъективный фактор? Мы вносим предложение, что из семи членов Высшей Судебной Палаты будут предлагаться три человека от oпозиции, четыре человека от оппозиции. Скажите, на сколько объективно возрастет, независимость Судебной Палаты?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu imi cer iertare. Dumneavoastra nu ati inteles corect problema. Este vorba de Consiliul Superior al Magistraturii, nu de Comisia Electorala Centrala.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 3, va rog.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte, ma adresez catre fractiunea majoritara. Rog sa raminem la decizia fractiunii: sa adoptam legile propuse in Parlament. Noi am discutat in grupurile de lucru. Am rezolvat toate problemele, toate propunerile si, cred, nu trebuie astazi sa vorbim atit la microfoane.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte intrebari catre comisie? Nu sint. Va multumesc.

Domnule vicepresedinte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune pentru examinare si adoptare in prima lectura acest proiect de lege. Si intr-a doua, daca nu mai sint...

 

Domnul Marian Lupu:

Si intr-a doua...

Deci, stimati colegi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cu modificarile care s-au propus, din partea Directiei juridice, din partea deputatului Misin si din partea deputatului Stepaniuc, ca se voteaza cu 2/3. Intr-adevar, legile ordinare si hotaririle se adopta cu votul majoritatii celor prezenti.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati prieteni,

Cu permisiunea dumneavoastra, voi face citeva precizari in legatura cu modul de intrare in vigoare a legilor. Noi nu stabilim 2/3 pentru modul de intrare in vigoare a legilor organice, stimati prieteni si domnilor juristi, ci doar modalitatea de confirmare a doi candidati la functia de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, domnule raportor. Este cu totul altceva.

Uitati-va ce scrie la urma: se pune adoptarea acestei legi prin 2/3. Noi am adoptat la precedenta lege cu 3/5 ca titlu de exceptie pentru statut. Asta-i una la mina.

A doua eroare, pe care noi o facem in fiecare Parlament, este ca se considera ca, prin excelenta, vointa politica a Parlamentului exprima un fel de divinitate care nu poate sa greseasca niciodata. Noi nu trebuie sa subordonam puterea judecatoreasca puterii legislative. Deci, cind spunem ca puterile sint separate, presupunem ca sint egale, stimati prieteni. Acesta este principiul statului modern: cele trei puteri.

Prin urmare, va dau doua analogii, stimati colegi, doua analogii care, poate, ne vor ajuta sa intelegem aceasta situatie juridica pe care o propunem.

Cum se aleg rectorii? De senatele universitatilor prin vot secret, pe baza de alternativa. Ce se intimpla dupa aceasta? Guvernul numeste. Poate sa nu numeasca? Nu poate.

Va dau alt exemplu. Cum se investeste Guvernul? Uitati-va in Constitutia Republicii Moldova. Chestiune verificata de presedintele Lucinschi la Curtea Constitutionala. Se desemneaza candidatura, care isi formeaza echipa, sa dea votul de incredere al Parlamentului. Dupa care Presedintele emite decretul de numire. Poate Presedintele sa nu emita decretele de numire? Nu poate sa nu emita.

Tot asa si aici. Consiliul Superior al Magistraturii nu este organul consultativ al Parlamentului sau al Presedintiei. Consiliul Superior al Magistraturii adopta hotariri. Adopta hotariri, nu emite avize consultative pentru Presedintele Republicii sau pentru Parlament.

Aceste hotariri pot fi puse la indoiala de catre Presedinte si, respectiv, de Parlament doar in masura in care s-a incalcat procedura de selectare ori promovare sau daca s-a depistat ca persoana respectiva nu intruneste conditiile minime legale pentru a fi promovat in functia respectiva.

Cit priveste retroactivitatea legilor, situatia este foarte simpla. Noi operam modificari la niste legi in vigoare. O data fiind operate modificarile, acestea, prin publicarea lor in "Monitorul Oficial", aduc toate elementele de ordin juridic in stare de normalitate perfecta, apropo de vointa politica a legiuitorilor.

De aceea, eu, ca persoana care a activat in grupul de lucru, va rog foarte mult sa cadem de acord asupra formulei pe care o propune comisia de profil in raportul de baza si sa o adoptam in mod solidar.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Nimeni nu pune la indoiala dorinta noastra de a imbunatati aceste aspecte ale legislatiei. Nimeni nu pune, si de atita grupul de lucru a lucrat s.a.m.d.

Intrebarea este numai de o redactare normala a oricarei legi. Deci, procedura normala, prima lectura, intre prima si a doua lectura, de obicei, este pauza, se lucreaza s.a.m.d.

Daca vrem s-o adoptam asa cum o adoptam azi, eu repet inca o data prevederea constitutionala din articolul 74: "Hotaririle Parlamentului se voteaza cu majoritatea de voturi". Numirea unui judecator sau a judecatorilor se face prin hotarire a Parlamentului, nu prin lege si nu prin lege constitutionala. Da, anume prin hotarire. Orice jurist stie lucrul acesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2435. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Lectura a doua. Comisia a adus la cunostinta plenului Parlamentului raportul sau, propunerile inaintate. Propun sa supunem votului pentru lectura a doua acest proiect, tinindu-se cont de raportul comisiei de profil. Dar nu inainte de o mica precizare din partea doamnei Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Deci, o precizare la articolul 9. Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea repetata a Consiliului Superior al Magistraturii, va examina si va adopta o hotarire privind numirea in functie.

Deci, stimati colegi, vreau sa va aduc la cunostinta ca anume hotarirea poate sa fie de confirmare sau de respingere. In cazul dat, nu putem impune deputatul sa ridice mina daca nu am avut argumente de a-l convinge, de a aduce probe anume in folosul acestui candidat. Daca aducem probe si, in cazul dat, avem argumente, aceasta hotarire va fi sustinuta.

Asa-i scris: "privind numirea".

 

Voce din sala:

Da, da.

 

Domnul Iurie Rosca:

Nu ne-am inteles, doamna.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte, dumneavoastra insistati asupra acestei propuneri?

 

Doamna Maria Postoico:

De a examina. Eu am spus "de a examina". Eu un singur cuvint am propus de adaugat "de a examina si adopta". "Adopta" este, dar am pus numai cuvintul inainte "de a examina". Ca examinarea sa fie aici, in Parlament, totusi.

 

Domnul Ion Plesca:

La articolul 9, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Da.

 

Domnul Ion Plesca:

Dupa al doilea alineat.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, in cazul dat, deputatii sa aiba dreptul a pune intrebari candidatului, iar acesta a raspunde.

 

Domnul Ion Plesca:

Sa examineze si pe urma sa adopte.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, "de a examina". Da mai departe se adopta, da.

Domnul Ion Plesca:

Cu o hotarire.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar inainte de cuvintele "va examina si adopta". Un singur cuvint am propus sa fie introdus.

 

Domnul Ion Plesca:

Da, da. Parlamentul republicii, la propunerea repetata, va examina si va adopta o hotarire.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va examina si va adopta. Putem sa aducem argumente aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.2435 in a doua lectura. Cine este pentru adoptarea acestuia? Rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr.2 - 33.

Sectorul nr.1 - 30.

 

Domnul Marian Lupu:

93 de voturi pentru. Impotriva?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.3 - 18.

 

Domnul Marian Lupu:

Optsprezece. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2435 este adoptat in a doua lectura.

Stimati colegi, anunt o pauza de 15 minute. Reluam sedinta la ora 17.20.

 

Pauza

 

* * *

Dupa pauza

Domnul Marian Lupu:

Continuam sedinta. Proiectul de Lege nr.2429 pentru modificarea si completarea Codului electoral.

Domnule Diacov, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Dumneavoastra stiti ca, pe parcursul ultimilor ani, au fost formulate un sir de observatii la Codul electoral atit de catre partidele politice din Republica Moldova, cit si de structurile internationale si, in primul rind, Comisia de la Venetia, O.S.C.E., pe marginea alegerilor parlamentare. Au fost formulate un set intreg de propuneri. Grupul de lucru care a functionat, alcatuit din sase deputati, a convocat si organizatiile neguvernamentale din Republica Moldova. La elaborarea proiectului a participat si Comitetul Helsinki, domnul Botan si domnul Dorin Chirtoaca.

In urma acestor dezbateri (au existat mai multe discutii aprinse) s-au formulat si introdus propuneri in proiectul de lege. Proiectul de lege reglementeaza notiuni care erau interpretate destul de ambiguu pe parcursul acestor ani, specifica citeva notiuni care se refera la: desemnarea candidatilor in functii directive, codul de conduita, minimum de locuri speciale pentru a afisa, ce inseamna resedinta, domiciliu. Stiti ca noi am avut astfel de conflicte si pe parcursul acestor ani.

In cod se propun un sir de prevederi care permit, sper eu, sa eliminam diferitele posibilitati de manipulare, de falsificare a legilor. In primul rind, asta se refera la buletinele de vot, la activitatea Comisiei Electorale Centrale, la activitatea observatorilor, la campania electorala, inclusiv la folosirea televiziunii de stat si a mass-mediei.

Se propune un sir de prevederi care reglementeaza activitatea observatorilor, mai bine-zis liberalizeaza intr-un fel legislatia Republicii Moldova. Absoluta majoritate a propunerilor vin din aceste observatii si propuneri facute de Comisia de la Venetia. Sint doua propuneri care au necesitat mai multe discutii in cadrul pregatirii proiectului.

Una se refera la numirea Comisiei Electorale Centrale. Ma bucur ca s-a gasit un compromis destul de rezonabil, un compromis, care, de fapt, creeaza si un precedent in Republica Moldova, fiindca este vorba de formarea Comisiei Electorale Centrale, ai carei membri sa fie nominalizati in majoritatea lor de catre opozitie. Este un gest din partea partidului de guvernamint. Vreau sa va spun ca aceste dezbateri au decurs pina in ultimele zile.

Cred ca observatorii straini si specialistii din Republica Moldova trebuie sa aprecieze aceasta modificare. Noi am avut suspiciuni, pe parcursul tuturor campaniilor electorale si alegerilor, privitor la Comisia Electorala Centrala ca ar fi influentata.

Iata ca acum se propune o formula care ar permite ca opozitia sa aiba in comisie un membru mai mult. Se prevede ca si partidele politice prezente in Parlament sa nominalizeze, in cadrul comisiei, persoane care nu sint membri de partid. Sper ca vom fi capabili sa gasim astfel de cadre, incit Comisia Electorala Centrala sa functioneze ca o structura, sa organizeze conditii normale pentru toate partidele politice.

Deci, asa cum am spus, un membru este nominalizat de Presedinte, unul de Guvern, sapte de Parlament. Dintre membrii Comisiei Electorale Centrale, cinci sint numiti de opozitie.

Doua prevederi, care au fost introduse, se refera la participarea candidatilor independenti si la faptul ca partidele politice care nu acumuleaza 2% pe parcursul a doua campanii sa fie radiate din lista partidelor politice. Aceasta propunere a venit din partea organizatiilor neguvernamentale, pentru a clarifica, totusi, scena politica moldoveneasca.

Din discutiile pe care le-am avut cu colegii, din avizele prezentate de comisii au reiesit unele indoieli fata de cit de corecta, cit de democratica si cit de constitutionala este aceasta prevedere? Daca colegii considera ca aceasta creeaza o posibilitate de a interpreta in mod negativ decizia, eu n-as insista si as propune sa votam in prima lectura, iar in lectura a doua sa excludem aceasta notiune din articolul 1 referitoare la candidatii independenti, sa ramina asa cum este prevazut in legea actuala, si sa eliminam, din articolul 41, punctul 4, care se refera la aceasta situatie cu partidele politice care nu acumuleaza 2%.

Deci, eu propun ca astazi sa votam in prima si a doua lectura. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, rog, intrebari.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu am, mai bine-zis, o propunere decit o intrebare, fiindca, la capitolul formarii Comisiei Electorale Centrale, se prevad inclusiv cinci membri din partea partidelor de opozitie. Deci, putem ajunge la o asemenea situatie cind in Parlament mai apare un partid de opozitie, mai apar doua partide de opozitie si nu o sa formam de fiecare data Comisie Electorala Centrala.

De aceea, propunerea este ca sa nu fie "partidele de opozitie", dar "fractiuni de opozitie", fiindca ele nu se schimba pe parcursul unei legislaturi.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu vad mare problema. Desigur, cind se vorbeste de partidele de opozitie, se are in vedere fractiunile parlamentare, fractiunile parlamentare de opozitie. De acord.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Alte intrebari? Nu sunt.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо. Скажите, пожалуйста, Дмитрий Георгиевич, чем мотивируется для партий снижение порога прохождения в Парламент? Вообще, сейчас и европейская, и мировая тенденция - к увеличению порога, причём увеличение порога имеет логику. Логику, заключающуюся в том, что порог, скажем, 6% может преодолеть партия сильная, партия организованная, партия мощная и т.д.

Я сейчас не веду речь о том, какая она. Она может какой угодно быть и здесь присутствующих, и в принципе отсутствующих, но в чём логика снижения порога? Я ни как не могу понять. Что, пустить сюда массу карликовых партий? Пустить сюда партии, которые организованы на кухне? И что мы этим достигнем?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu sint de acord ca asta ar fi o tendinta internationala. Tendinta internationala se refera numai la doua state: Rusia si, poate, cineva din spatiul ex-sovietic. In rest, stim foarte bine ca pragul electoral este 2%-3%-4%. Eu sint de acord: procentul este mai mic, cu atit mai greu este de conlucrat. In Israel este 1%, de aceea Parlamentului ii este foarte greu sa lucreze.

Se are in vedere, in primul rind, ca votul sa fie reprezentativ. Cit mai putine voturi, ca sa nu reflecte, cum se spune, starea electoratului. De aceea, pentru o tara mica precum este Republica Moldova, este absolut normal. Noi am discutat.

In 2000, cind am modificat legea, am urmat exemplul romanilor, citeodata se intimpla si la noi chestii de acestea. Ei au modificat de la 3% la 5%, acum vor sa se intoarca la 3%. Consideram ca a fost o greseala faptul ca am majorat pragul electoral, nu de atita ca nu a trecut un partid sau altul, nu, dar este absolut normal ca sa fie 4%. Nu cred ca un partid mare se poate gindi serios sa ingradeasca cuiva calea.

Intr-adevar, am discutat la 4 aprilie si ne-am inteles foarte clar ca recurgem l-a aceasta micsorare de procent.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

Спасибо. Я извиняюсь, очень короткая ремарка. Я не знаю, за кем и когда вы шли, потому что это трудно проследить.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Но, мне за вами ещё труднее, с востока на запад.

 

Domnul Vadim Misin:

У нас такая тенденция прослеживается, когда выгодно, мы приводим в пример Европу, когда удобно - мы вдруг Израиль берем, вот для нас самый удобный сейчас пример - это Израиль с одним процентом. Кстати говоря, вы допускаете, уважаемый Дмитрий Георгиевич, неточность. В Европе не 2%-3%, я вам принесу, как только будет перерыв, расклад стран, и большинство имеют 5%-6%. Тех стран, которые вы очень любите называть цивилизованными. Поэтому, аргумент не очень существенный.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Вадим Николаевич, я не знаю что с вами произошло, поэтому я не могу обьяснить все эмоциональные детали. Eu, intr-adevar, consider ca noi facem absolut corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Diacov,

As avea o intrebare legata de punctul 16, care se refera la articolul 41, cel legat de aceste 2% si radierea partidelor. S-a propus sa fie scos.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Am spus ca sintem de acord sa fie eliminat acest alineat, da.

 

Domnul Oleg Serebrian:

A, sa fie scos. Imi cer iertare.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Si inca, mai curind o sugestie decit o intrebare legata de pragul electoral, de 4 si 8 la suta pentru blocuri. Nu stiu in ce masura este logic sa fie, sa nu fie o treapta de trecere de la un bloc din doua, bloc din trei si bloc din mai multe formatiuni politice. Poate mai logic este sa fie un bloc din 4%, pardon 6 la suta pentru un bloc format din doua formatiuni, 8 la suta pentru un bloc format din 3 si mai multe formatiuni politice. Imi cer iertare.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu stiu, poate este o practica destul de limitata. De aceea, sint de acord si cu domnul Misin ca nu trebuie sa umblam dupa experienta. A fost o discutie, s-a ajuns la aceasta concluzie, la acest compromis de 4% pentru partidele politice si pentru doua si mai multe partide, care formeaza un bloc, sa fie 8%.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Eu va multumesc.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Este si o situatie care reflecta si starea de spirit de astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule raportor.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.2429 si a constatat ca in acesta se contin modificari si completari la 35 de articole din Codul electoral.

In linii generale, toate modificarile propuse au fost prezentate de catre domnul autor. Totodata, in sedinta comisiei, in procesul dezbaterilor, s-a atras atentia asupra inaccesibilitatii aplicarii unor restrictii fata de concurentii electorali care nu au participat la ultimele doua scrutine electorale sau care au acumulat voturi insuficiente prevazute la articolul 1 punctul 16 din proiect.

De asemenea, comisia considera ca prevederile Codului electoral referitoare la candidatii independenti nu necesita modificari.

S-a mai atras atentia asupra faptului ca prevederile punctului 36 din articolul 1, in aplicarea lor, pot genera unele situatii conflictuale.

Comisiile permanente ale legislativului, in avizele lor, mentioneaza ca proiectul de lege este oportun si poate fi prezentat Parlamentului spre examinare si adoptare. Directia juridica a Aparatului Parlamentului a prezentat un aviz pozitiv la proiectul de Lege nr.2429 si a expus si unele obiectii pe marginea prevederilor lui.

Cele mai importante obiectii expuse in raportul comisiei, domnul autor le-a acceptat. Comisia propune ca acest proiect sa fie votat in prima lectura si, dupa examinarea proiectului nr.3367, putem trece la examinare in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sunt.

Multumesc.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr. 2429 pentru a fi aprobat in prima lectura. Cine este pentru? Rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2429 este aprobat in prima lectura.

Data fiind propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, anunt spre examinare proiectul de Lege nr.3367 privind modificarea si completarea Codului electoral.

Domnule Braghis, va rog.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Ma voi stradui sa fiu succint, asa cum proiectul de lege este elaborat in baza obiectiilor expuse de grupurile de monitorizare a alegerilor locale si alegerilor din anul 2005, aceste lucruri partial s-au repetat. De aceea, nu voi incerca sa fac o descriere a proiectului, fiindca majoritatea punctelor din acest proiect au nimerit si in proiectul nr. 2429. Exista insa citeva momente pe care le-am discutat ieri in cadrul comisiei si care nu sint in proiectul nr. 2429.

Ieri, la sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, am discutat aceste lucruri si, in numele autorului, am decis sa retragem aceste lucruri astazi ca sa facilitam procesul de aprobare a proiectului de lege in lectura intii, iar dupa aceea vom vedea cum vom proceda cu obiectiile sau lucrurile expuse de comisie ieri si acceptate a fi retrase.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sunt.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Declaratia domnului Braghis a simplificat intr-o oarecare masura situatia in sensul ca mi s-a creat posibilitatea sa fiu mai succint.

Deci, comisia a examinat proiectul de Lege nr.3367, al carui autor este deputatul Dumitru Braghis si alti deputati din legislatura precedenta, si a constatat ca, in acest proiect, se contin prevederi de modificare si completare a 46 de articole din Codul electoral. O buna parte din modificari sint incluse in proiectul nr. 2429. (Rumoare in sala.) Nu, dumnealui a retras numai unele din acestea. De aceea si raportam situatia care exista in legatura cu retragerea.

Data fiind declaratia privind retragerea unor alte modificari, comisia propune ca proiectul de lege sa fie aprobat in prima lectura, iar pentru a doua lectura, sa fie comasat cu proiectul de Lege nr. 2429, ultimul sa fie de baza.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sunt.

Va rog sa luati loc.

Imi permit sa fac o precizare, pentru ca am remarcat in sala o neintelegere sau o intelegere partiala a propunerii sonorizate de domnul Braghis. Nu este vorba de retragerea proiectului propriu-zis, ci a unei parti din acele propuneri aflate in continutul lui. Rog sa intelegem acest lucru.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr. 3367 pentru a fi aprobat in prima lectura. Cine este pentru? Rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Conform propunerii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati proiectul este comasat pentru examinare in a doua lectura cu proiectul nr. 2429. In acest context, revin la proiectul nr. 2429 pentru examinare in a doua lectura. Rog comisia. Sint alte propuneri? De fapt, comisia si-a exprimat opinia la acest subiect. Presupun ca de acele propuneri care se incadreaza in procesul de comasare s-a tinut cont in raportul comisiei. In acest context, sintem pe pozitia sa supunem votului in a doua lectura proiectul nr. 2429, tinindu-se cont de raportul comisiei.

Cine este pentru adoptarea in aceste conditii a proiectului nr. 2429 in a doua lectura, rog, sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 29.

Sectorul nr. 2 -34.

Sectorul nr.3 - 20.

 

Domnul Marian Lupu:

83 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul nr.2429 de Lege este aprobat in a doua lectura.

Proiectul de Lege nr.2426 pentru modificarea si completarea Legii privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.

Domnule Stoicov, va rog.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati, onorata asistenta,

In numele grupului de lucru, va prezint proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova. Proiectul nominalizat prevede excluderea dreptului Serviciului de Informatii si Securitate de a efectua urmarire penala si de a avea institutii de detentie preventiva.

Necesitatea inaintarii proiectului in cauza este dictata de faptul ca noul Cod de procedura penala, pe perioada de activitate a mai mult de doi ani, ne-a demonstrat ca Serviciul de Informatii si Securitate, fiind un organ cu regim de activitate specifica, nu poate indeplini pe deplin cerintele noului Cod de procedura penala.

In primul rind, se refera la primirea si inregistrarea informatiei despre infractiuni, la fel si pornirea efectuata si finisarea cauzelor penale, fiindca Codul prevede accesul liber al cetatenilor la prezentarea informatiei despre infractiuni, ce se practica la procesul de urmarire penala.

Conform noului Cod de procedura penala, s-a micsorat considerabil competenta Serviciului de Informatii si Securitate in acest domeniu si numarul de articole ale Codului penal consacrate Serviciului de Informatii si Securitate.

Conform Codului de executare al Republicii Moldova, executarea arestului preventiv se asigura de catre penitenciare, inclusiv de izolatoarele de urmarire penala ale Departamentului Institutiilor Penitenciare al Ministerului Justitiei. Cu alte cuvinte, institutia de detentie preventiva a Serviciului de Informatii si Securitate este in afara cadrului legislativ. Ratiunea elaborarii acestui proiect reiese si din complexul de masuri necesare perfectionarii legislatiei Republicii Moldova in domeniul respectiv si racordarii lui la standardele democratice europene.

Totodata, se propune acordarea Serviciului de Informatii si Securitate a atributiilor de autoritate nationala in domeniul protectiei secretului de stat, al asigurarii securitatii sistemelor guvernamentale de telecomunicatii si al desfasurarii activitatii de combatere a terorismului.

In acest context, domnule Presedinte, grupul propune ca acest proiect de lege sa fie aprobat in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, aveti intrebari?

Domnul Stoicov a prezentat acest proiect atit din partea grupului de autori, cit si din partea comisiei.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Stoicov,

Este foarte bine ceea ce propuneti dumneavoastra, adica modificarile. Am o intrebare. De ce totusi nu regasim printre propunerile care vizeaza aceasta lege nimic referitor la demilitarizarea institutiei?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, acest subiect, aceasta idee a fost discutata foarte mult in grupul nostru de lucru, deci, din mai multe motive. In primul rind, daca e sa vorbim de practica europeana, putem spune ca am studiat-o si ca, in majoritatea absoluta a tarilor, exista militari in acest serviciu. Datorita faptului ca in Serviciul de Informatii si Securitate se afla detasamentul cu destinatie speciala, care are menirea sa lupte si impotriva terorismului, trebuie sa fie militari in acest serviciu.

Si, datorita faptului ca Serviciul de Informatii si Securitate supravegheaza Armata Nationala, in cadrul ei activeaza un grup de colaboratori ai serviciului.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte, daca se poate si raportul comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Credeam ca deja i-ati dat citire. Bine. Rog sa luati loc, domnule Stoicov.

Alte intrebari nu sint.

In aceste conditii, supun votului proiectul de Lege nr. 2426 pentru a fi aprobat in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Propuneri? Nu sint.

Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.2426 in a doua lectura, rog, sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr.2 - 33.

Sectorul nr.3 - 18.

 

Domnul Marian Lupu:

81 de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 2426 este aprobat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2427 privind modificarea si completarea unor acte legislative, Codul de procedura penala.

Domnule Stoicov, va rog.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Tot in numele grupului de lucru, va aduc la cunostinta proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea, mai drept, modificarea si completarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova. In legatura cu faptul ca, din Legea Serviciului de Informatii si Securitate, este exclus dreptul acestui serviciu de a efectua urmarire penala in cazul infractiunilor a caror cercetare tine, conform legislatiei, de competenta Serviciului, se propune ca, din articolul 56 alineatul (1) al Codului de procedura penala, sa se excluda sintagma "Serviciul de Informatii si Securitate".

Articolul 267, care prevede competenta Serviciului de Informatii si Securitate de urmarire penala, se exclude de asemenea.

Pornind de la faptul ca infractiunile contra pacii si securitatii omenirii, prevazute de articolele 135, 144 din Codul penal, si infractiunile contra securitatii statului, articolul 337, 347 din acelasi cod, erau anchetate de Serviciul de Informatii si Securitate, se propune de completat articolul 270 din Codul de procedura penala cu un alineat nou, (2), cu urmatorul cuprins:

"Efectueaza urmarirea penala in privinta infractiunilor contra pacii, securitatii omenirii, articolul 135, 144 Cod penal, infractiunilor contra securitatii statului 337, 347 Cod penal, dind astfel procurorului dreptul de a efectua urmarirea penala si in infractiunile prevazute de articolele nominalizate".

Serviciul de Informatii si Securitate, in conformitate cu Legea cu privire la activitatea operativa de investigatii, este in drept sa desfasoare activitatea operativa de investigatii pentru executarea atributiilor, obligatiilor si drepturilor ce ii revin in conformitate cu legislatia in vigoare.

Informatia acumulata in urma efectuarii masurilor operative de investigatie referitor la depistarea si descoperirea infractiunilor va fi prezentata organelor care exercita urmarirea penala in aceste infractiuni. Cu aceasta, inchei raportul, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Rog comisia.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si constata ca aceasta este o initiativa legislativa a unui grup de deputati, prin care se propune modificarea Codului de procedura penala. Aceste modificari rezulta din proiectul de Lege privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova. Din articolul 4, 56 al Codului de procedura penala, care stipuleaza conducatorul organului de urmarire penala, se propune excluderea sintagmei "Serviciul de Informatii si Securitate".

In acelasi context, se propune excluderea articolului 267 ce prevede competenta organului de urmarire penala al Serviciului de Informatii si Securitate.

La proiect au parvenit avizele pozitive din toate comisiile permanente si din Directia juridica. Guvernul de asemenea a avizat pozitiv proiectul legii.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de lege si a constatat urmatoarele. Deoarece modificarile incluse in proiect se refera doar la Codul de procedura penala, propunem expunerea titlului legii in urmatoarea versiune: Legea pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala.

De asemenea, in contextul propunerilor formulate in proiect, Comisia propune excluderea punctului 2) alineatul (1) al articolului 253 din Codul de procedura penala, care enumera organele de urmarire penala, iar punctele 3 si 4 sa devina punctele 2 si, respectiv, 3.

In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune aprobarea acestui proiect in prima lectura si, pornind de la faptul ca proiectul de Lege nr.2426 a fost aprobat si in a doua lectura, propunem ca proiectul de lege sa fie adoptat si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Stimati colegi, aveti intrebari? Nu.

Supun votului proiectul de Lege nr. 2427 pentru adoptarea acestuia in prima lectura.

Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de lege este adoptat in prima lectura.

Lectura a doua. Aveti propuneri? Nu.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr. 2427 in a doua lectura, tinindu-se cont de prevederile raportului comisiei.

Cine este pentru, rog, sa voteze.

Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 - 30.

Sectorul nr.2 - 32.

Sectorul nr.3 - 17.

 

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi pentru.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 2427 este aprobat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2353 pentru modificarea si completarea Legii nr.797 din 2 aprilie 1996.

Domnule Rosca, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

De fapt, modificarile si completarile pe care le propun ca autor in cadrul acestui proiect sint complementare la cele raportate anterior de colegii nostri si vizeaza activitatea Serviciului de Informatii si Securitate.

Completarile detaliaza activitatea, atributiile subcomisiei care va activa sau activeaza in cadrul Comisiei permanente pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica. De asemenea, da vicepresedintelui Parlamentului dreptul de a face parte, ca membru, din comisiile permanente ale Parlamentului.

La varianta initiala, pe care am prezentat-o ca autor, am operat, de comun acord cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, o serie de modificari, pe care le-am acceptat integral si care aduc imbunatatiri textului initial, acestea referindu-se la urmatoarele.

Articolul 32 alineatul (2), eliminam ultima propozitie care spune asa: "In scopul asigurarii independentei membrilor subcomisiei, acestia nu pot face parte din personalul scriptic sau cel criptic al S.I.S-ului".

Dupa aceea, din alineatul (6) al aceluiasi articol 32, care va deveni 321 in varianta definitiva, eliminam sintagma "si opinia publica", pentru ca este evident, daca in plenul Parlamentului se prezinta informatie sau raport, dupa caz, se presupune ca ele vor fi aduse si la cunostinta opiniei publice.

Alineatul (8), "Membrii subcomisiei pot solicita"... sintagma "fara acorduri si permisiuni suplimentare" se inlocuieste cu sintagma "cu acordul presedintelui subcomisiei".

Acestea fiind rectificarile pe care le-am operat in varianta initiala, consider ca, in ansamblu, aceasta completare a Regulamentului Parlamentului va consolida posibilitatea legislativului de a exercita un control parlamentar eficient asupra Serviciului de Informatii si Securitate.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Aveti intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Am o intrebare: cine va da informatie daca vreun deputat face parte din personalul criptic al S.I.S.-ului?

 

Domnul Iurie Rosca:

Aceasta nu este in competenta subcomisiei si nici a comisiei permanente.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acolo este scris. Dumneavoastra ati spus ca nu poate fi membru al acestei comisii sau subcomisii acei care fac parte din personal.

 

Domnul Iurie Rosca:

Tocmai de aceea s-a si exclus, pentru ca asa ceva ar putea sa existe teoretic acolo unde exista o Lege cu privire la lustratie, cum o numim noi, asa, intr-un termen generic. Si aceasta chestiune nu face parte din...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 2.

 

Domnul Vadim Misin:

Господин Рошка, у меня такой вопрос. Bнесено предложение, чтобы заместители Председателя Парламента были членами одной из парламентских комиссий. Не считаете ли вы правильным, чтобы это предложение было не обязательным, а разрешающим?

 

Domnul Iurie Rosca:

A, "pot face parte"?

 

Domnul Vadim Misin:

Да, потому что вы знаете, само участие председателя комиссии будет вносить определенный дискомфорт в работу этой комиссии, когда он будет там постоянно сидеть. У председателя комиссии будет все рaвно определенный психологический дискомфорт. Поэтому, давайте запишем.

 

Domnul Iurie Rosca:

Могут.

 

Domnul Vadim Misin:

Что "заместитель председателя может участвовать", то есть, вам разрешено. Вы захотели, значит, вы член комиссии. Скажем, заняты вы, значит, вы не член комиссии.

 

Domnul Iurie Rosca:

Va multumesc, domnule Misin. Eu cred ca propunerea este rationala, putem sa scriem expres: "Vicepresedintii Parlamentului pot face parte ca membri din comisiile permanente ale Parlamentului". Va multumesc foarte mult. Daca nu mai sint intrebari, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr. 2353 si a constatat ca, in acest proiect, se contin modificari la articolele 15 si 16 din Regulamentul Parlamentului.

Totodata, se prevede completarea regulamentului cu un articol nou, 32. Reglementarile proiectului vizeaza dreptul deputatului de a fi membru a mai multor comisii permanente, excluderea restrictiei pentru vicepresedintii Parlamentului de a nu fi membri ai comisiilor permanente.

Totodata, se propune initierea unei subcomisii, in cadrul Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului de Informatii si Securitate.

Comisia sesizata in fond mentioneaza ca deputatul, conform Regulamentului Parlamentului in vigoare, este membru numai al unei comisii permanente si este in drept sa participe fara drept de vot la lucrarile altor comisii permanente ale legislativului. Aceste prevederi se prevad in articolele 15, 20, 21 si 26 ale regulamentului.

In legatura cu aceasta, se pune la indoiala necesitatea modificarii alineatului (6). De fapt, asupra acestor momente am convenit si cu domnul autor.

Referitor la articolul 32 alineatele (2) si (6), comisia considera ca reglementarile acestora necesita a fi perfectionate in partea ce tine de componenta subcomisiei si modalitatea de informare despre activitatea Serviciului de Informatii si Securitate.

Totodata, alineatele (7) si (8) din acelasi articol 32 trebuie perfectionate, excluzindu-se notiunea de "informatie strict secreta". Asupra acestor probleme, de asemenea, am convenit.

Tinind cont de avizele la proiectul de lege nr.2353, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa il propuna Parlamentului spre examinare si aprobare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Intrebari?

Voci din sala:

Nu-s.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu sunt.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.2353 pentru a fi aprobat in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, lectura a doua. As vrea sa nominalizam inca o data ceea la ce noi am ajuns in cadrul discutiilor.

Deci, alineatul (6) al articolului 15 nu se modifica si se exclude din proiect.

Comisia a propus sa numerotam articolul 32 cu cifra 1, pentru ca sa nu modificam mai departe toata numerotatia din Regulament.

Din alineatul 2 se exclud cuvintele "in scopul".

La alineatul (6) s-a convenit ca subcomisia sa informeze periodic. Am propus, iar in cadrul discutiilor am ajuns la comun acord: "prin intermediul comisiei".

 

Domnul Iurie Rosca:

"Prin intermediul comisiei de profil".

 

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Intocmai, "prin intermediul comisiei de profil". Membrii subcomisiei au acces la informatiile secrete, deci din alineatul (7) se exclud cuvintele "strict secrete".

Din alineatul (8) se exclud cuvintele "fara acordul si permisiuni suplimentare prin intermediul presedintelui subcomisiei".

Restul ramine in varianta autorului. Se exclude articolul 2. Dar, legea se completeaza cu un nou articol, 32, cu semnul 1 si, in legatura cu aceasta, se exclude articolul 2 din proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Propuneri?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca nu sint alte amendamente, comisia propune sa fie votat in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Propuneri? Nu sunt.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.2353 pentru a fi aprobat in a doua lectura, tinindu-se cont de prevederile raportului comisiei pentru a doua lectura.

Cine este pentru, rog, sa voteze.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr.2 - 32.

Sectorul nr.3 - 18.

 

Domnul Marian Lupu:

80 de voturi pentru. Impotriva? 0 - voturi.

Proiectul de Lege nr.2353 este aprobat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2428 cu privire la modificarea si completarea Legii privind Curtea de Conturi. Domnul Ivanov.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

As cere permisiunea dumneavoastra, ca de la autor, si de la comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu cea mai mare placere, domnule Alexei.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Deci, proiectul de lege prevede definirea unui sir de notiuni ce tin de controlul financiar si derivatele lui, concretizarea atributiilor Curtii de Conturi, obligatiile entitatilor controlate, modalitatea de numire a membrilor Curtii de Conturi, modelul de monitorizare a gestionarii finantelor publice, depunerea juramintului si cuprinsul lui.

Comisia a examinat acest proiect de lege si, avind in vedere avizele pozitive ale comisiilor parlamentare, il propune spre adoptare in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, in acest caz, stimati colegi, ne convingem de adevarul frazei clasice: caracterul succint este sora cu inteligenta si sensul profund.

Rog intrebari.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

La articolul 27 alineatul (5), la cererea Parlamentului, Curtea de Conturi avizeaza proiectul Legii bugetului. In genere, Curtea de Conturi clasica participa, in primul rind, la analiza proiectelor, adica nu trebuie sa fie cerinta Parlamentului, dar Curtea de Conturi este obligata sa avizeze proiectele de lege a bugetului. Propun ca in locul textului "la cererea Parlamentului" sa fie textul "Curtea de Conturi avizeaza in mod obligatoriu proiectul legii".

 

Domnul Alexei Ivanov:

Se poate de examinat.

 

Domnul Marian Lupu:

Perfect.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si la articolul 25 punctul 14 alineatul (2). Procedurile de control al altor actiuni legate de acestea se determina de standardele elaborate si aprobate de Curtea de Conturi. Adica, aceasta prevedere, propusa aici, nu se incadreaza in reforma regulatorie, fiindca vor aparea iarasi standarde si documente care nu vor fi cunoscute de agentii economici sau de entitatile controlate.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Deci n-as accepta aceasta propunere, caci Curtea de Conturi este o organizatie destul de specializata care face planuri de control si are metodele sale de control. Si sa-i dam posibilitatea, cu atit mai mult ca nu trebuie sa le indice un alt organ cum trebuie sa controleze. Sint legi in vigoare, de pilda, Codul fiscal, alte legi care stabilesc metodele de control, cred ca trebuie sa hotarasca singura.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, aici este vorba despre standarde. Ele ar fi bune, daca dumneavoastra insistati sa ramina asa.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Da, standarde, standardele ei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ar fi bine ca ele sa fie publicate.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Asta-i o alta problema. Orice document intra in vigoare daca este publicat. Dar, la control, nu trebuie sa spui ca "eu am sa vin sa controlez asta si asta". Sint diferite metode. Si ei, intr-adevar, efectueaza controlul in conformitate cu legea.

Deci, controlam cum se executa legea, cum se executa legea bugetului. Acolo e scris destul de clar cum se gestioneaza finantele publice. Sint reguli de gestionare a finantelor, in conformitate cu care se controleaza. De aceea, si se propune...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, asta contravine reformei regulatorii, stimate domnule presedinte. Orice standard si orice document elaborat si aprobat trebuie sa fie publicat. Entitatea controlata trebuie sa cunoasca standardele aprobate si elaborate.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Aici avem doua dimensiuni. Cind vorbim de reforma regulatorie, ne dam foarte bine seama ca este vorba de tot ce tine de controale, dar nu din partea Curtii de Conturi, din partea organelor cu menire de control tehnic, sanitare, fitosanitare, a agentilor economici, pe cind Curtea de Conturi este o dimensiune nedistinsa. Este vorba de controlul doar a mijloacelor publice, financiare publice. Si, in cazul dat, 80 la suta, 90 la suta, bine, pot doar sa intuiesc, din eforturile Curtii de Conturi sint orientate spre controalele organelor publice. Da, pot nimeri sub incidenta acestor controale si entitatile private, dar doar acelea care utilizeaza sau opereaza cu mijloace financiare publice.

Drept ca o a doua dimensiune este transparenta, publicitatea. In cazul dat, mergem acum la a doua lectura si, daca articulati o propunere in acest sens, o acceptam cu cea mai mare placere.

Alte intrebari? Nu sunt.

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Deci, supun votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.2428. Cine este pentru aceasta propunere, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2428 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Am inteles ca, la articolul 27 alineatul (5), s-a acceptat avizarea obligatorie, iar la articolul 25 alineatul (2), textul "procedurii de control, a altor actiuni legate de acestea, se determina de standarde elaborate si aprobate de Curtea de Conturi si publicate in "Monitorul Oficial"".

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Deci, nu pot sa fie acceptate.

Acestea sint reguli interne, metode de control care nu pot sa fie publicate in "Monitorul Oficial". Curtea de Conturi controleaza gestionarea finantelor publice in conformitate cu legea, cu legile in vigoare. Deci, corespunde legii sau nu? De aceea, nu poate sa fie asta. Nu se poate accepta.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, de ce standarde e vorba aici?

 

Domnul Alexei Ivanov:

Este vorba de instructiuni inainte de control. Cind se duc controlorii, se da o instructiune de controlat asta si asta... Sint niste standarde...

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, conteaza foarte mult, daca le publicam in "Monitorul Oficial" pina la control, ca sa se cunoasca instructiunile sau deja dupa.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Eu vin sa controlez...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri?

 

Voci din sala:

Nu-s.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Deci, comisia accepta prima.

 

Domnul Alexei Ivanov:

A doua - nu.

 

Domnul Marian Lupu:

A doua, avindu-se in vedere standarde operationale de functionare interna, situatia este clara. Alte propuneri? Nu sunt.

Supun votului, pentru aprobare in a doua lectura, proiectul de Lege nr.2428. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog, sa voteze.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 - 30.

Sectorul nr.2 - 32.

Sectorul nr.3 - 19.

 

Domnul Marian Lupu:

81 de voturi pentru. Impotriva? 0 - voturi.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.2428 este aprobat in a doua lectura.

Modul linistit in care continuati sa ramineti la locurile dumneavoastra ma face sa cred ca am putea sa continuam cu agenda extraprogram. Deci, la sfirsitul acestei sedinte, as dori sa mentionez ca, in perioada imediat anterioara, am avut 2 persoane, 2 din colegii nostri care si-au sarbatorit zilele de nastere. Este vorba de domnul Dumitru Prijmireanu, 16 iulie, (aplauze) si de domnul Vladimir Vitiuc, 18 iulie (aplauze). Sa-i felicitam cu totii. Sa le dorim multa sanatate si cele mai alese urari de bine.

Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc saptamina viitoare, joi, data de 28 iulie.

Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta a luat sfirsit la ora 18.15.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova