version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA noiembrie 2007

Sedinta din ziua de 22 noiembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3996 privind numirea vicepresedintelui Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie (Sergiu Furdui).

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3997 privind numirea unui judecator la Curtea Suprema de Justitie (Ion Arhiliuc).

5. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4065 pentru modificarea si completarea articolului 1 din Hotarirea Parlamentului nr.88-XVI din 13 mai 2005 privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2086 privind modificarea si completarea Legii nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare (art.1, 2, 3 s.a.).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2085 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la gaj art.32, 34, 341; Legea cu privire la licentierea unor genuri de activitate art.13; Codul civil al Republicii Moldova art.157, 158 s.a.).

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3339 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal art.50; Legea cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila a transportatorilor fata de calatori art.2, 6, 8 s.a.).

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2366 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind sistemul public de asigurari sociale art.21, 28, 51, 511; Legea cu privire la rezerva Fortelor Armate art.16).

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2809 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale art.1, 4, 8; Legea pentru aprobarea Clasificatorului general al legislatiei art.5 s.a.).

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3417 al bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3653 privind reglementarea valutara.

13. Intrebari.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 90 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Iurie Rosca, Oleg Serebrian in delegatie; Alexandru Lipcan, Valentina Stratan din motive de sanatate; Vlad Cubreacov, Oleg Tulea la cerere; Vasile Colta, Angela Leahu, Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Pentru ordinea de zi Biroul permanent inainteaza o propunere privind un supliment cu 3 proiecte: nr.3996, un proiect de Hotarire a Parlamentului privind numirea vicepresedintelui Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie; nr.3997, proiectul de Hotarire privind numirea unui judecator al Curtii Supreme de Justitie si proiectul nr.4065, un proiect de Hotarire a Parlamentului pentru modificarea si completarea articolului 1 din Hotarirea respectiva a Legislativului privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova la unele organizatii parlamentare internationale.

Acest supliment v-a fost distribuit. In mod evident voi supune votului. Cine este pentru aprobarea acestui supliment si examinarea proiectelor propuse in cadrul sedintei de astazi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Alte propuneri? Bine. Incepem de la stinga la dreapta.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun, din partea fractiunii, sa excludem astazi din ordinea de zi proiectul nr.4982.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Miine in ordinea de zi avem examinarea bugetului de stat in lectura a treia. Si, in conformitate cu articolul 99 al Regulamentului Parlamentului, eu propun ca aceasta sedinta, luind in calcul importanta ei, sa fie transmisa in direct la Teleradio-Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, voi supune votului aceasta propunere, potrivit prevederilor Regulamentului Parlamentului.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Zilele acestea se implinesc 90 de ani de la inceperea lucrarilor primului for legislativ din Moldova, for care a pus bazele parlamentarismului moldovenesc. Pentru noi ar fi foarte important, avind in vedere ca noi faurim statalitatea moldoveneasca, iar istoria este un element foarte important in ceea ce priveste crearea sau formarea constiintei nationale, ca acest eveniment sa fie comemorat de Parlamentul nostru.

Cu aceasta ocazie, vin cu o propunere ca miine sau saptamina viitoare Parlamentul sa faca o sedinta comemorativa, o sedinta festiva si, in felul acesta, sa ne aducem omagiul nostru acelor oameni, repet inca o data, care au pus bazele parlamentarismului moldovenesc.

Si vin cu inca o propunere, stimati deputati. Sint ferm convins ca dumneavoastra o sa acceptati aceasta propunere. In foarte multe tari ale lumii parlamentele poarta denumirea istorica: in Germania Reistag, in tarile Scandinave Rigstag, in Rusia Duma, in Ucraina Rada. Vin cu o propunere sa formam o comisie parlamentara care sa fie compusa din reprezentantii tuturor fractiunilor, dar si ai deputatilor neafiliati, si care ar elabora un proiect de lege prin care Parlamentului nostru i-ar fi atribuita denumirea istorica Sfatul Tarii. Eu cred ca, din punct de vedere al constiintei istorice, dar si al dezvoltarii de mai departe a parlamentarismului moldovenesc, ar fi un pas extrem de important.

Si ultimul moment. Avind in vedere faptul ca o parte din deputatii Parlamentului Republicii Moldova nu sint independenti in luarea propriilor decizii in cadrul sedintelor Parlamentului, ei, de obicei, trebuie sa se consulte cu secretarii lor de ideologie, propun ca aceste propuneri ale mele, domnule Presedinte, sa fie votate nu astazi, dar miine, ca deputatii sa aiba posibilitatea sa-si consulte secretarul respectiv. Miine, in cadrul dezbaterii ordinii de zi, va rog, aceste propuneri ale mele sa le puneti la vot.

Va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

In sedinta din 8 noiembrie am adresat o intrebare Guvernului si Comisiei Electorale Centrale, la care ceream sa mi se raspunda in sedinta din joia trecuta si nu au venit sa-mi raspunda. Am reiterat aceasta intrebare, ca sa aflu ca Aparatul Parlamentului este in imposibilitate de a cere ca sa vina sa mi se raspunda la intrebarile adresate de la microfon.

De asemenea, joia trecuta am adresat o intrebare Guvernului privind situatia in sectorul vitivinicol, ca sa aflu ca nici la aceasta intrebare nu se vine sa mi se raspunda azi. Rog, conform legislatiei in vigoare, sa mi se asigure raspuns astazi, in cadrul Orei intrebarilor, la intrebarile adresate. Si rog sa fiu inscrisa pentru o declaratie-apel la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimate domnule Presedinte,

Domnilor colegi,

Fractiunea Partidului Democrat de mai multe ori a propus pe parcursul anilor ca sa initiem audieri parlamentare in problema transnistreana. In ultimul timp se mentine aceasta stare optimista de lucruri, ca miine-poimiine semnam un document, se fac si declaratii oficiale sau mai putin oficiale in aceasta privinta, dar, intr-adevar, noi nu cunoastem starea de lucruri in acest domeniu. De aceea, pentru saptamina viitoare sau timp de doua saptamini de zile fractiunea noastra propune ca Parlamentul sa organizeze aceste audieri, cu invitarea factorilor responsabili din Guvern, ca Parlamentul sa fie la curent cu ceea ce se discuta.

Eu din start vreau sa spun ca fractiunea Partidului Democrat va sprijini toate eforturile pozitive care vor duce la consolidarea Republicii Moldova, la reunificarea tarii, de aceea noi vrem sa cunoastem, noi vrem sa stim care este realitatea si care este starea adevarata de lucruri.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la proiectul nr.3417, nr.8 din ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In legatura cu propunerea domnului Diacov. Vreau sa va amintesc, domnule Presedinte al Parlamentului, ca in finalul sesiunii trecute dumneavoastra promiteati ca in ultimele sedinte sa fie examinata aceasta problema transnistreana, daca va mai amintiti. In legatura cu aceasta, fiindca, intr-adevar, au trecut si citeva luni de la inceputul sesiunii actuale, eu sprijin si solicit, si consider ca ar fi bine-venit ca sa discutam, sa vedem care sint evolutiile pentru a evita mai multe afirmatii, opinii si interpretari care exista si in presa, si in mediile politice.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

In primul rind, vreau sa rog sa o inscrieti pentru luare de cuvint la proiectul nr.3417din partea fractiunii pe doamna Buliga.

In al doilea rind, vreau sa revin la propunerea care am facut-o in repetate rinduri privind transmisiunea in direct a sedintelor Parlamentului. Domnul Turcan explica in cadrul ultimei sedinte ca comisia este foarte incarcata. Avem ordinea de zi de astazi si vedem ca totusi nu este supraincarcata, deci exista posibilitate, iar interesul este maxim. Si, in acest context, rog inca o data ca problema respectiva sa fie pusa pe ordinea de zi.

Mai ales ca sintem intr-o situatie un pic totusi ilogica. Orice post de televiziune sau radio poate inregistra integral sedintele, le poate retransmite, nu este nicio problema, iar noi ne opunem acestui proces. Nu este logic. Si ar fi cazul ca totusi problema respectiva sa fie abordata.

Dumneavoastra ne-ati invitat pe toti sa inaintam proiecte de legi, am facut acest lucru, exista suficiente, sint 3 proiecte de legi care permit abordarea subiectului din diferite puncte de vedere. Cred ca ar fi o chestie de onoare pentru Parlamentul Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

In continuare o informatie la acest subiect.

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati i-as propune domnului Klipii ca dumnealui sa participe la sedintele comisiilor (chiar ieri noi am stat pina la ora 18.00), ca sa vada cit este de incarcata comisia si sa nu procedeze asa cum fac unii care se gindesc ca la vecin ceva e mai mare sau mai tare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Rog sa ma inscrieti la proiectul nr.3417.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

La acelasi subiect abordat de domnul Klipii. Noi mai deunazi ne-am intors cu colegii nostri din Lituania si cred ca, cind ne ducem undeva, trebuie sa informam si Parlamentul ce facem si care-i situatia de acolo, daca vrem sa invatam ceva. Si in Lituania, si in Georgia, erau colegii nostri acolo, ne-am interesat si se transmit in direct sedintele Parlamentului, de aceea aceasta caricatura care am facut-o noi cu Regulamentul este o inventie de-a noastra pentru a lipsi populatia de informatie despre lucrarile Parlamentului. Ceea ce spune domnul Turcan ca comisia e incarcata, Comisia sa fie incarcata, dar Parlamentul sa voteze.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tot la capitolul transparenta.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi am discutat in ultima perioada, sau mai bine spus de la inceputul actualei legislaturi, o problema mult vehiculata anterior si anume reformarea Serviciului de Informatii si Securitate, am adoptat foarte multe legi. Am adoptat Legea privind statutul ofiterului SIS. Mai noua este problema ce tine de interceptari s.a.m.d.

Totodata, am spus ca vom asigura un control eficient asupra acestei institutii. Ca si o constatare, ulterior voi reveni vizavi de controlul pe care il exercita Parlamentul prin asa-numita subcomisie, care urma sa exercite acest control, avind in vedere ca a avut loc numai o singura sedinta a acestei subcomisii.

Dar interventia mea vizeaza un alt subiect initiativa legislativa din 3 mai 2006 pentru completarea Legii privind Serviciul de Informatii si Securitate, ulterior initiativa Guvernului nr.3006 din 2006 avind aceeasi problema. Daca va aduceti aminte, problema vizata a fost obligarea Serviciului de Informatii si Securitate pentru a prezenta la cerere sau anual un raport in plenul Parlamentului, lucru care ar fi dus la o mai mare transparenta a acestei institutii. Pe data de
20 iulie 2006, prin Hotarirea Parlamentului nr.239, aceste doua proiecte au fost aprobate in prima lectura si comasate.

Stimate domnule Presedinte,

Ma adresez, nu va suparati, pentru a interveni in cadrul Biroului permanent ca aceasta lege sa fie inclusa pe ordinea de zi. Deja anul este pe sfirsite.

Eu tin minte ca aceste doua proiecte de legi au fost votate unanim in prima lectura, nimeni nu a avut ce sa obiecteze. In acest sens, eu cred ca aceasta norma trebuie sa fie si una operationala. Cetatenii tarii trebuie sa cunoasca cu ce se ocupa aceasta institutie si este in favoarea acestei institutii ca sa devina o institutie mai transparenta si oamenii sa cunoasca cu ce se ocupa. Eu va rog foarte frumos, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

O mica replica. Noi, conform programului comisiei, planificam sa punem in ordinea de zi a comisiei aceste proiecte de legi peste doua saptamini. In primul rind, le vom finisa pe cele care sint, care reies din angajamentele Republicii Moldova fata de Consiliul Europei.

Totusi membrii comisiei, daca noi vorbim deja de membrii comisiei, domnule Susarenco, eu va rog, ieri ati stat la sedinta comisiei 20 de minute, ati plecat si mai mult nu v-am mai vazut. Din cauza aceasta am fost nevoit sa va pun lipsa in tabel.

Eu ma adresez liderilor fractiunilor si atrag atentia la disciplina din partea reprezentantilor din comisia noastra. Si a doua oara va rog sa nu fie numite sedintele fractiunilor in zilele de lucru ale comisiilor permanente, anume miercurea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Chiar va multumesc, domnule Turcan, ca mi-ati pus lipsa. Cu atit mai mult ca atunci cind am plecat in Lituania, Parlamentul Republicii Moldova pentru o saptamina mi-a dat diurne 37 de euro.

 

Domnul Marian Lupu:

Si?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

De aceea va multumesc ca mi-ati pus lipsa. Si inca o data, v-am spus si la comisie si va spun si acum in cadrul Parlamentului, eu sint un deputat din opozitie si nu am de gind sa va dau solutii cum sa faceti legi bune pentru ca sa ne mai conduceti inca 100 de ani. Majoritatea decide, opozitia critica.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Urmind exemplu cu privire la punerea absentelor, solicit si eu, in baza articolului 122 alineatul (1), sa se puna lipsa tuturor deputatilor comunisti, cu exceptia a 6 persoane, care la sedinta de joi, acum o saptamina, au incalcat Regulamentul si au lipsit de la asa-zisa Ora Guvernului. Citez din articolul 122 alineatul (1): Ultima ora de lucru a Parlamentului... Deci, atunci cind are loc aceasta procedura de intrebari-raspunsuri, interpelari toti deputatii sint obligati sa fie prezenti in sala.

Eu m-am adresat in una din sedinte, in lipsa dumneavoastra, doamnei Postoico si am intrebat-o: din care considerente deputatii din fractiunea majoritara lipsesc la sedinta plenara? Acest lucru a fost interpretat si de alti colegi deputati din alte fractiuni. Daca sintem obiectivi, trebuie sa respectam strict Regulamentul, echitabil fata de toti deputatii, indiferent de fractiunea din care fac parte.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimatii mei colegi,

Eu inteleg ca noi astazi ne incalzim nitel pentru sedinta din ziua de miine. Bine. Trebuie sa avem o incalzire, sint de acord cu dumneavoastra, dar o sa rog foarte mult ca aceasta incalzire sa mai fie continuata maximum 3-4 minute, ca sa pornim procesul de examinare a proiectelor incluse pe ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Eu cam aceasta am vrut sa spun, sa incepem lucrul in Parlament. Si vreau sa fac o replica. Eu nu stiu de ce unii deputati sint supraapreciati de ei insisi si nu-i iubeste poporul. Eu nu am idee de ce se intimpla asa.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Diacov,

A doua interventie, scurt, va rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Eu niciodata nu fac abuz. Eu vreau sa-mi exprim acordul sau solidaritatea cu domnul Turcan, prietenul nostru, si deputatii sint sigur ca trebuie sa fie prezenti la comisie, dar sa-mi exprim dezacordul cu unele actiuni ale majoritatii parlamentare. Cind se fac excursii la monumentul lui Lenin, se anuleaza toate sedintele comisiilor si, cind fractiunea hotaraste sa se duca la Rezina sa faca agitatie, se anuleaza chiar si sedintele Parlamentului, de aceea va rog frumos sa mentinem aceasta disciplina in intregime.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Klipii,

Scurt.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Si eu nu fac abuz de timpul nostru. As vrea sa-i fac o replica domnului Turcan, ca la comisia din care fac parte sint invitat expres sub formula: Domnule Klipii, veniti, va rog, la sedinta ca nu avem cvorumul. Si alta misiune in comisie, ca si in Parlament, deputatii din opozitie, practic, nu au, fiindca, daca vom lua bugetul de miine, vom vedea ca amendamentele facute de opozitie sint lipsa. Deci, este corect totusi sa tinem cont de niste realitati. Si ofensele care sint aduse, ca sintem prezenti, nu sintem prezenti, mai trebuie cumva temperate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Era necesara interventia. Vorbesc, spre regretul meu, majoritatea deputatilor care sint cei mai disciplinati. Domnul Klipii din 32 de sedinte ale comisiei a fost tocmai la 9 sedinte. Dumnealui foarte multe porunci i se dau in comisie, dar nu participa nici la un control, nici la o informatie. Dumnealui, in genere, e departe de aceasta comisie. Daca nu doreste, lasa sa se mute in alta comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

De fapt, eu am avut o intrebare pentru dumneavoastra, in contextul propunerii care a fost abordata de domnul deputat Filat, nr.3006, doua proiecte comasate, lectura a doua, e pe linia comisiei dumneavoastra?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu? Cu SIS-ul.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Dumnealui are in vedere in ordinea de zi nu pe astazi. In perspectiva, da?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am o propunere. Noi miine la sfirsit de sedinta trebuie sa aprobam proiectul ordinii de zi pentru urmatoarele doua saptamini. Eu as ruga foarte mult in cadrul comisiei vedeti, va rog, astazi care este situatia cu acest proiect pentru lectura a doua, fiindca in lectura intii am inteles ca au fost aprobate si ma informati.

Eu vad ca dumneavoastra nicidecum nu vreti sa trecem la partea de baza a antrenamentului. Raminem tot la etapa de incalzire. Nu va suparati, doamna Pavlicenco. Eu am sa-i ofer doar jumate de minut domnului Klipii, fiindca a fost vizat. La ce? La care a doua interventie? Nu, asteptati.

Microfonul nr.4, scurt.

 

Domnul Igor Klipii:

Am inteles.

Domnule Stoicov,

Prezenta fizica intr-un loc nu schimba foarte mult lucrurile. Intelegeti? In primul rind.

In al doilea rind, faptul ca sinteti multi in comisie sau in Parlament nu face ca lucrurile in tara sa mearga spre bine.

In al treilea rind, nicio initiativa din cele pe care le-am facut in cadrul comisiei nu a fost acceptata. Am rugat sa audiem SIS-ul, am rugat sa avem audieri pe alte probleme. Au fost respinse in bataie de joc. Credeti ca o persoana se simte comod intr-o situatie cind este umilita, practic, in fiecare zi?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine, aceasta discutie ma duce la ideea ca trebuie in Regulament sa incercam sa introducem niste definitii vizind prezenta virtuala, nu doar cea fizica. Si poate ca in cazul acesta o sa-mi fie mult mai usor sa lucrez aici, in sala plenului, cu prezenta dumneavoastra mai mult virtuala decit fizica.

Daca este de procedura, va rog microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, intr-adevar, este o chestie de procedura. Eu am observat de mai multe ori ca doamna Ostapciuc intervine cu rugaminti ca sa ne apucam de lucru. Vreau sa-i spun doamnei Ostapciuc, sper pentru ultima oara, ca sa inteleaga, Parlamentul incepe sa lucreze din moment ce se aseaza deputatii dupa intonarea imnului. Acela este lucru si toate interventiile,sugestiile, propunerile sint lucru, doamna Ostapciuc. Nu este lucru doar ceea ce votati dumneavoastra cu ochii inchisi, ca asa vi se cere.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Toate interventiile sint lucru. Si va rog mai mult sa nu ne dati la brazda si sa ne invitati la lucru comunist.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu va atrag atentia doar la o singura teza, ca democratia inseamna, in primul rind, diversitate. Diversitate. Plecam de aici. Bine, avansam.

Propunerea domnului Bondarciuc privind excluderea proiectului nr.4982. Cine este pentru? Majoritatea. S-a acceptat.

Propunerea domnului Untila privind asigurarea transmisiunii in direct la Moldova-1 a sedintei din ziua de miine, 23 noiembrie 2007. Cine este pentru, rog sa voteze. Presupun ca voi avea nevoie de rezultate.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi pro, ceea ce ar insemna, stimatii mei colegi, ca aceasta propunere nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Sa ne temperam putin emotiile, nu?

Stimatii mei colegi,

O discutie, cit de apriga n-ar fi, nu inseamna ca trebuie sa alunece in albia isterica, zic eu, inclusiv cea din ziua de miine. Asa, propunerea domnului Klipii. Am sesizat ca ati propus sa fie supusa votului. Bine.

Tinind cont si de informatiile facute de Comisia juridica, potrivit Regulamentului, trebuie sa supun si voi supune votului aceasta propunere, care vizeaza includerea pe ordinea de zi a sedintei (presupun de astazi, ati mentionat, da) a proiectului de lege care a fost inaintat anterior privind asigurarea transmisiunii in direct la posturile de televiziune si radio a sedintelor plenului Parlamentului. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Din nou rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 11.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

31 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu intruneste conditiile necesare de a fi inclusa.

Propunerea domnului Filat. Am convenit, astazi, va rog, clarificati-va si ma informati la acest subiect, ca sa vedem ce facem cu includerea acestui proiect pentru urmatoarele doua saptamini. Bine, aceasta a fost, stimati colegi.

Incepem examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi. Proiectul de Hotarire nr.3996 privind numirea vicepresedintelui Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii si a constatat ca prin acest demers se solicita Parlamentului numirea judecatorului Curtii Supreme de Justitie domnului Sergiu Furdui in functia de vicepresedinte al Colegiului penal.

In legatura cu acest demers comisia a consultat reglementarile legale respective si mentioneaza ca, conform Legii cu privire la Curtea Suprema de Justitie, vicepresedinti ai colegiilor Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie din rindul judecatorilor acestei judecatorii pe un termen de patru ani de catre Parlament la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

In contextul prevederilor analizate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat acest demers in cadrul sedintei si a constatat ca candidatura domnului Furdui Sergiu corespunde cerintelor legale. In legatura cu aceasta, a fost sustinuta unanim de catre membrii comisiei.

In legatura cu cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului pentru examinare si adoptare a proiectului de Hotarire privind numirea domnului Sergiu Furdui in functia de vicepresedinte al Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Furdui este prezent. Intrebari pentru comisie sau pentru domnul candidat?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Furdui,

Cunoasteti toate reactiile politicienilor, ale analistilor, ale presei in legatura cu numarul tot mai mare de procese pierdute de Republica Moldova la CEDO. Care este atitudinea dumneavoastra si cum credeti dumneavoastra ca se poate ameliora situatia pentru a nu ajunge la asemenea statistici, care prejudiciaza grav imaginea si actul justitiei Republicii Moldova?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Sergiu Furdui candidat la functia de vicepresedinte al Cole-
giului penal al Curtii Supreme de Justitie:

Va multumesc pentru intrebare.

Este o intrebare care ne preocupa pe noi toti si pe mine personal. E greu sa raspunzi in citeva minute la aceasta intrebare, deoarece este complexa. Cert este ca aceasta problema poate fi solutionata si se fac pasi spre aceasta. Personal consider ca exista multe rezerve, care urmeaza a fi valorificate.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Furdui,

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, voi supune votului. Cine este pentru numirea domnului Sergiu Furdui in functia de vicepresedinte al Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie pe un termen de patru ani, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

82 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Stimati colegi,

Acum supun votului proiectul de Hotarire a Parlamentului privind numirea vicepresedintelui Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie. Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3996, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.3996 este aprobat.

Domnule Furdui,

Parlamentul va felicita cu numirea in functia de vicepresedinte al Colegiului penal la Curtea Suprema de Justitie si va doreste multa virtute si succese pe tarimul dumneavoastra de activitate pentru viitor.

Proiectul de Hotarire nr.3997 privind numirea unui judecator la Curtea Suprema de Justitie.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se solicita Parlamentului numirea in functie de judecator al Curtii Supreme de Justitie a domnului Ion Arhiliuc. Comisia a consultat reglementarile legale respective, care se contin in Constitutia Republicii Moldova, in Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie si a constatat ca judecatorul Curtii Supreme de Justitie este numit in functie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

El trebuie sa aiba o vechime in functia de judecator de cel putin 10 ani. Promovarea si transferarea judecatorilor se face numai cu acordul acestora. Judecatorul Curtii Supreme de Justitie se numeste in functie pina la atingerea plafonului de virsta de 65 de ani. In contextul prevederilor mentionate, Comisia juridica a examinat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, a constatat ca candidatura domnului Ion Arhiliuc corespunde cerintelor legale si a sustinut unanim aceasta candidatura. Comisia propune Legislativului spre examinare si adoptare proiectul de Hotarire a Parlamentului cu privire la numirea domnului Ion Arhiliuc in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Domnul Ion Arhiliuc este la fel prezent. Intrebari. Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru numirea domnului Ion Arhiliuc in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 21.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

82 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

La moment supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3997. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3997 este aprobat.

Domnule Arhiliuc,

Parlamentul va felicita cu numirea in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie si va doreste succes in activitatea profesionala pentru viitor. Persoanele invitate pe marginea proiectelor nr.3996 si nr.3997 pot fi libere.

Proiectul de Hotarire nr.4065 pentru modificarea si completarea articolului 1 din Hotarirea Parlamentului privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale. Este initiativa, potrivit prevederilor Regulamentului, Biroului permanent. Prezinta Comisia parlamentara pentru politica externa si integrare europeana.

Domnule Petrenco,

Va rog.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Proiectul de Hotarire mentionat a fost inaintat de Biroul permanent al Parlamentului in conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de hotarire si constata ca proiectul are drept scop ajustarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in organizatiile parlamentare internationale la componenta actuala a corpului deputatilor.

De asemenea, tinind cont de faptul ca la inceputul lunii martie 2007 Parlamentul Republicii Moldova a fost acceptat in calitate de invitat special al Adunarii Uniunii Europei Occidentale, se propune crearea delegatiei in aceasta organizatie internationala. In conformitate cu documentele statutare ale organizatiei, delegatia Parlamentului Republicii Moldova urmeaza sa fie formata din doua persoane. Trebuie de mentionat ca in procesul operarii modificarilor s-a tinut cont de propunerile inaintate de fractiunile parlamentare.

In conditiile celor expuse, propunem a adopta proiectul de Hotarire pentru modificarea si completarea articolului 1 din Hotarirea Parlamentului privind desemnarea componentei nominale a delegatilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii internationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb dupa care criterii comisia totusi a ales acesti colegi ai nostri ca sa ne reprezinte in aceasta institutie?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Da, multumesc de intrebare.

Comisia nu a ales pe nimeni. Cum am spus, proiectul de hotarire a fost deja inaintat de Biroul permanent al Parlamentului, care are asemenea competenta, in conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Chiar pot sa va mentionez articolul 13 Atributiile Biroului permanent al Parlamentului alineatul (1) litera b): supune spre aprobare Parlamentului componenta numerica si nominala a delegatiilor parlamentare permanente la organizatiile internationale.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am inteles. Si cunosc acest lucru. Oricum este fata Parlamentului nostru. Sint aici persoane pe care eu, intrind in Parlament, nu le cunosc, nu-i cunosc la fata, cinstit va spun. Si noi ii inaintam ca sa ne reprezinte. Am mai zis si mai zic, am transformat Parlamentul intr-o impartire de locuri, de functii si...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Nu va suparati, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu ma supar, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Sint proceduri. Fractiunile i-au inaintat, avem aceste propuneri.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar plenul?

 

Domnul Marian Lupu:

Nu sintem in drept sa nu acceptam sau sa comentam. Sint propuneri, ele sint fixate in acest proiect.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu aveti grija, doamna Ostapciuc, ma tin eu de fractiune sau nu. Eu imi indeplinesc Constitutia si sint in serviciul poporului. Sa nu bombaneasca atita.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamnele mele,

Eu va rog foarte si foarte frumos. Noi nu discutam niste calitati etice sau estetice ale deputatilor: cine ce ochi are si de ce culoare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar nici nu putem sa votam asa tot cu ochii inchisi.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Nu votati, stimata colega. Trebuie sa avem putin respect.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Doamna Cusnir,

Articolul 6 alineatul (1) litera a) din Regulamentul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Petrenco,

Nu va suparati. Este clar. Asa. Altceva? Nimic.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4065. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul Hotarire a Parlamentului nr.4065 este aprobat.

Inainte de a continua cu examinarea urmatorului proiect de acte legislative incluse pe agenda sedintei de astazi, vreau sa va informez, stimati colegi, ca in saptamina premargatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru, domnul deputat Ghenadie Morcov. Sa-l felicitam. (Aplauze.) Si sa-i dorim mult succes.

Proiectul de Lege nr.2086 privind modificarea si completarea Legii cu privire la piata valorilor mobiliare. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.199 cu privire la piata valorilor mobiliare la 12 octombrie curent a fost examinata si adoptata de catre Parlament in prima lectura. Dupa adoptarea legii in prima lectura comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, ale Directiei juridice, obiectiile si propunerile inaintate de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului, precum si a celor inaintate in cadrul grupului de lucru si de catre comisia sesizata in fond in comun cu autorii proiectului de lege, si raporteaza urmatoarele.

In cadrul examinarii proiectului de lege s-au acceptat propunerile de excludere din proiectul de lege a notiunilor de activitate de depozitar, organizatia de autoreglementare, in redactia noua fiind mentinute notiunile actuale, de excludere a noilor notiuni de activitate de organizare a negocierilor, piata reglementata, valori mobiliare necotate, in legatura cu mentinerea in continuare a prevederilor legii in vigoare referitoare la efectuarea tranzactiilor pe piata bursiera si extrabursiera.

Respectiv, in proiectul de lege au fost examinate si reglementarile aferente acestor notiuni, modificindu-le pe cele ce tin de activitatea bursei de valori si organizatiilor de autoreglementare a participantilor profesionisti la piata valorilor mobiliare. Comisia a acceptat propunerile Directiei juridice care se refera la expunerea notiunii de informatie privilegiata in conformitate cu directiva UE privind abuzul pe piata. In acest context, mentionez ca in sinteza, pagina 8, la notiunea de informatie privilegiata s-a strecurat o greseala redactionala si cuvintele instrumentelor financiare derivate urmeaza sa fie substituite prin cuvintele valorilor mobiliare derivate.

Specificarea se refera la publicarea prospectelor ofertei publice in forma electronica pe paginile Web ale emitentului antireitingul bursei de valori si comisiei nationale, la aducerea in concordanta a prevederilor proiectului de lege cu Legea nr.121 privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice.

Au fost acceptate obiectiile Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, ale Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, ale deputatilor, domnilor Bolboceanu, Gutu Ion, Cosarciuc referitoare la excluderea din proiectul de lege a prevederilor ce se refera la Adunarea generala a obligationarilor.

In proiectul de lege, la articolul 21 au fost introduse reglementari ce se refera la efectuarea ofertei publice pe piata secundara de catre emitent in scopul prevenirii scaderii cursului actiunilor societatii. S-au modificat volumele tranzactiilor efectuate in regim de licitatie, conform carora se va determina valoarea de piata a actiunilor, iar in articolul 24 au fost concretizate care tranzactii se efectueaza pe piata bursiera si care in afara bursei, inclusiv completind si prevederile articolului 26 ce se refera la transferul direct de proprietate asupra valorilor mobiliare.

Comisia pentru politica economica, buget si finante mentioneaza ca in articolul 37 din proiectul de lege au fost expuse prevederile ce se refera la crearea fondului de rezerva a datelor privind detinatorii de valori mobiliare, cu prevederi ce se refera la asigurarea din partea detinatorilor de registru a pastrarii copiilor informatiilor din registrele detinatorilor de valori mobiliare, detinute in baza contractelor incheiate cu emitentii pe fisiere electronice in casetele arendate in bancile comerciale pe teritoriul Republicii Moldova.

Comisia a acceptat propunerile deputatului Bolboceanu si a completat articolul 52 din proiectul de lege cu prevederi ce se refera la lista documentelor necesare de prezentat pentru eliberarea licentei, mentinind totodata termenul de acordare a licentei pentru participantii profesionisti la piata valorilor mobiliare pe 5 ani.

Din articolul 53 al proiectului de lege au fost excluse prevederile ce se refera la eliberarea permisului de catre Comisia Nationala a Pietei Financiare la obtinerea de catre participantul profesionist a cotei mai mari de 5 la suta in capitalul social al altui participant profesionist, cu exceptia Bursei de Valori si depozitarului central, si s-au reformulat cerintele fata de persoanele cu functii de raspundere ale participantilor profesionisti.

Comisia a propus stipularea in proiectul de lege a unei norme care ar prevedea intrarea in vigoare a legii, in urma careia s-a prevazut ca aceasta va intra in vigoare la 1 ianuarie 2008 si trebuie, cred, sa propunem ca legea sa fie republicata.

Alte propuneri si obiectii sint reflectate in sinteza rezultatelor examinarii lor, care este parte integranta a raportului comisiei.

Ca urmare a celor relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege cu privire la piata valorilor mobiliare in a doua lectura.

Dumneavoastra aveti sinteza, au fost examinate 214 amendamente si propuneri, dintre care, pot sa va spun, marea majoritatea au fost acceptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri, altele decit cele evocate in raportul comisiei de profil?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea noastra a inaintat un sir de amendamente. Din pacate, putine din ele au fost acceptate. Eu nu stiu, cred ca n-ar fi cazul ca noi acum sa incepem a le discuta in sedinta in plen, noi le-am expus si in scris. As vrea totusi, domnule presedinte, un sir de amendamente sint legate prin aceea ca comisia isi atribuie niste posibilitati de retragere a licentelor si de stopare a activitatilor operatorilor pe piata financiara si noi am accentuat, ca numai instanta de judecata, pina la urma, are dreptul sa faca lucrul acesta.

Cu atit mai mult ca noi vorbim ca facem ghilotina si avem o lege care reglementeaza activitatea de intreprinzator si intra in vigoare la 1 ianuarie 2008. Si aici sint un sir de amendamente la diferite articole care contravin acestei legi. Pot sa reiterez citeva, dar ele sint foarte multe. Daca noi, in principiu, constatam ca legea care va intra in vigoare la 1 ianuarie este o lege serioasa, n-ar fi bine ca amendamentele, propunerile acestea sa fie, sa spunem asa, suspendate.

Ma refer la articolul 42 alineatul (5). Se prevede: Comisia Nationala este in drept sa suspende actiunea licentei participantului profesionist la piata valorilor mobiliare, cu exceptia actiunii licentei pentru dreptul de a desfasura activitatea de tinere in registru, pentru o perioada de pina la 6 luni si mai departe.

Noi am propus sa nu fie 6 luni, sa fie 30 de zile calendaristice, ca termenul propus este un termen foarte mare, 6 luni de zile. Noi socotim ca in 30 de zile, desi noi vorbim ca in legea pentru activitatea de intreprinzator avem niste termeni foarte strinsi, 3 zile, pe urma se adreseaza in judecata in timp de 5 zile s.a.m.d. Noi aici avem 6 luni. Suspendarea pe un termen de o luna ii permite comisiei sa se adreseze in judecata, ca pina la urma, daca merita sa fie retrasa licenta, ea va fi retrasa. Dar de ce in 6 luni de zile?

Mai departe, exact asa este si la alineatul (6).

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, o sa va raspund si pe urma o sa ne ducem mai departe.

 

Domnul Valeriu Guma:

Aceeasi situatie este si la alineatul (6). Aceasta este de principiu comun, domnule presedinte. Multe prevederi din articolul 42, ce tine de retragerea licentei, de stoparea activitatii, in general, ca sa nu ma refer la fiecare. Cred ca in a doua lectura trebuie sa lucram la fiecare articol in parte si sa punem la vot, probabil. Dar eu vreau sa inteleg, purcedem la lucrul acesta, ca sa nu pierdem timpul.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule presedinte.

 

Domnul Valeriu Guma:

Ca concept.

 

Domnul Marian Lupu:

E o intrebare...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti, eu va raspund.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, ceea ce se refera la 30 de zile si 6 luni. In lege este stipulat pina la 6 luni, in primul rind. Si vreau sa va spun, stimati colegi deputati, ca noi la sedinta comisiei am examinat toate propunerile care au fost prezentate de Fractiunea Partidului Comunistilor. Ele toate sint reflectate in sinteza aceasta. Sint explicatii.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu vorbesc despre Partidul Democrat.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Partidul Democrat, da.

 

Domnul Valeriu Guma:

Ati spus comunistilor.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, nu, Partidul Democrat. Si vreau sa va spun, cu regret, ca atunci cind am discutat aceste propuneri dumneavoastra nu ati fost prezent.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra raspundeti-mi la intrebarea pe care v-am pus-o eu acum, domnule presedinte.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da. Eu va spun ca 30 de zile se incadreaza in termenul pina la 6 luni. De ce pina la 6 luni? Ca sint foarte multe momente si noi avem practica deja, practica in comisie, cind in judecata se taraganeaza mai mult de 6 luni.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule presedinte,

Eu v-am spus ca este, ca un exemplu am dat alineatul (5), dar este tot...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu inteleg.

 

Domnul Valeriu Guma:

Acelasi alineat (6).

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Toate alineatele.

 

Domnul Valeriu Guma:

Tot acelasi alineat (7).

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Toate alineatele care sint prezentate in comisie toate au fost examinate si toate sint in sinteza. Eu nu vad sa aveti sinteza. Ati primit sinteza? Acolo este explicatie la fiecare punct pe care l-ati prezentat dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra atunci spuneti-mi cum se coreleaza cu legea care intra in vigoare la 1 ianuarie 2008 privind reglementarea activitatii de intreprinzator?

 

 

 

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am examinat toate momentele acestea impreuna cu juristii, cu Directia juridica si totul se incadreaza in legea aceasta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule presedinte,

Nu va suparati, aceasta e un absurd.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu nu ma supar, nu am niciun motiv sa ma supar.

 

Domnul Valeriu Guma:

... noi vorbim despre ghilotina, noi am gasit asa o formula foarte frumoasa, o denumire frumoasa, ghilotina, numai pentru piar in presa, mi se pare, dar in realitate noi cu o mina facem ceva si cu alta intoarcem inapoi, adica stam pe loc, batem pasul pe loc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am alta viziune si comisia si-a expus viziunea. Este decizia comisiei si propunerile care au fost...

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra in sinteza dati niste reformulari foarte arbitrare, sint absolut afirmative, ca adoptarea deciziilor de comisie este absolut transparenta. Iata cum dati dumneavoastra in sinteza. Nu ne putem pronunta asupra activitatii actualei comisii, dar precedentii au emis cu duiumul niste decizii pe marginea carora putine intrebari putem sa punem...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Este presedintele Comisiei Nationale a Pietei Financiare, i le puteti adresa si dumnealui.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule presedinte al comisiei,

Spuneti-mi, va rog, cu aceste legi, am in vedere nr.2086 in special, au fost atrasi expertii Consiliului Consultativ?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

(nu vorbeste la microfon)

Si domnul... a lucrat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri? Mersi.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, voi supune votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2086. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2086 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2085 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative a fost examinat si aprobat de catre Parlament in prima lectura la data de
12 octombrie anul curent. Comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, Directiei juridice, precum si obiectiile si propunerile inaintate de deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului si raporteaza urmatoarele.

Comisia a acceptat propunerile Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si Directiei juridice care se refera la completarea Legii nr.449 din iunie 2001 cu privire la gaj, stabilit in lege in capitolul IV Particularitatile gajului la emiterea obligatiunilor asigurate cu bunurile proprii ale emitentului si/sau ale persoanelor terte, precum si cele ce se refera la completarea Legii nr.451 privind licentierea unor genuri de activitate, excluzindu-le din proiectul de lege.

Totodata, Comisia pentru politica economica, buget si finante a adus in concordanta unele prevederi ale Codului civil cu prevederile Legii nr.163 din
13 iulie 2007 pentru modificari si completari, ale Legii cu privire la societatile pe actiuni si propune completarea proiectului de lege cu articolul 3, care prevede intrarea in vigoare a legii incepind cu 1 ianuarie 2008. Toate propunerile si obiectiile sint reflectate in sinteza pe care o aveti dumneavoastra si care este parte integranta a raportului comisiei.

Ca urmare a celor expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de lege in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri? Lectura a doua.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Atit eu, cit si colegul nostru Cosarciuc, am propus ca ceea ce a propus autorul, de a modifica in articolul III punctul 7), modificarea alineatului (2) al articolului 162 din Codul civil, sa fie exclus, cu care autorul a fost, adica nu a fost de acord, dar a zis ca trebuie discutata. Nu am gasit aceasta propunere in sinteza comisiei si vreau s-o discutam acum.

Am propus atit eu, cit si deputatul Valeriu Cosarciuc sa excludem aceasta modificare care tine de modificarea articolului 162 alineatul (2) din Codul civil, care propunea ca textul in afara de cazul in care Adunarea generala a actionarilor hotaraste altfel sa fie substituit prin cuvintele cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia comisiei a ramas neschimbata?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am introdus modificarile, acum eu deschid sinteza.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dumneavoastra incepeti cu alineatul (3) al articolului 162 fara a va referi la propunerile noastre privind excluderea modificarii alineatului (2).

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, in articolul 162 noi am introdus citeva modificari. La litera b), dupa cuvintul personalul se completeaza cu cuvintele si actionari, dar in alineatul (2)...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am cautat foarte bine, domnule presedinte.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, da, nu este.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am scos si stenograma si...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar care-i totusi temeiul sa excludem aceasta? ...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Fiindca trebuie sa lasam Adunarea generala sa-si faca datoria si sa nu lasam sa se interpreteze ambiguu, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu o sa ma adresez autorilor acum. Poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

162.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi nu sintem in lectura intii, dragii mei, sintem in lectura a doua.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, nu, a doua, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, daca s-a facut propunerea si ea nu a fost acceptata, eu asa inteleg...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ea nu a fost examinata. Eu am stenograma unde este propunerea, am sinteza, am examinat-o foarte minutios si aceasta propunere venita din partea a doi...

 

Domnul Marian Lupu:

Nici nu a fost inregistrata sau cum?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nici nu a fost.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In sinteza ea nu a fost reflectata, nu este.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, presupunem ca a fost o scapare tehnica, dar...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Deputatul este in drept in cadrul sedintei sa inainteze...

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, eu vreau totusi autorii... Noi am discutat-o.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Iata acum inseamna ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Doamna Valentina Cusnir:

O inaintez din nou.

 

Doamna Nina Dosca director al Departamentului Valori Mobiliare:

Referitor la articolul 162 care reglementeaza nemijlocit in ce cazuri societatea poate sa-si dobindeasca actiunile proprii, aici nu s-a acceptat propunerea, deoarece Codul civil este o norma generala si, in acest caz, cind norma speciala stabileste prompt ca sint cazuri prevazute de legislatie in ce cazuri societatea poate sa-si dobindeasca actiunile, ea vine in contradictie, de aceea s-a facut referinta ca este mai bine de substituit Adunarea generala cu cazuri prevazute in legislatie, deoarece in Legea privind societatile pe actiuni, articolele 78 si 79 reglementeaza in ce cazuri Adunarea generala ia decizia de achizitionare si in ce cazuri ia decizia consiliul societatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Supunem votului?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca trebuie sa supunem votului si e foarte interesant de ce nu a nimerit propunerea a doi deputati spre examinare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ori ca depinde de la cine era sau...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata de colega noastra, doamna deputat Cusnir, de la microfonul nr.4. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele, stimati colegi.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

11 voturi in favoarea acestei propuneri care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Continuam. Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2085, potrivit prevederilor raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2085 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3339 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Proiectul de lege nominalizat a fost examinat si adoptat de catre Parlament in prima lectura pe data de 2 noiembrie. Pentru lectura a doua Comisia pentru politica economica, buget si finante in special a analizat necesitatea modificarii articolului 2 punctul 2 din proiect sub aspectul concretizarii documentelor necesare calatorului pentru a confirma calitatea sa de calator si articolului 2 punctul 3, unde propune ca compensarea prejudiciului sa fie facuta de catre asiguratorul de raspundere civila a transportatorului, care pe urma sa aiba dreptul la actiune de regres fata de asiguratorul de raspundere civila pentru pagube produse de autovehicule cu care persoana raspunzatoare de producerea accidentului de transport auto are incheiat contract de asigurare. Redactia finala a modificarilor este expusa si redata in sinteza.

Comisia, de asemenea, a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care au fost acceptate in intregime si care, de asemenea, sint expuse in sinteza anexata.

Comisiile parlamentare nu au inaintat obiectii la acest proiect si au propus proiectul de lege pentru examinare in cadrul sedintei plenare a Parlamentului.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de lege perfectat in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Propuneri in lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Popa,

La articolul 251 Asigurarea dubla este data notiunea, ca ulterior noi sa vorbim despre in cazul incheierii mai multor contracte. Este o propunere, eu cred ca de redactie mai mult, ca notiunea sa fie Asigurare multipla, dar nu dubla, odata ce vorbim de mai multe contracte.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri. Nu sint.

Domnule Popa,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3339. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

70 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3339 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2366 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative cu obiectiile si propunerile expuse de catre comisiile permanente in avizele prezentate, conform Regulamentului Parlamentului.

Obiectii si propuneri pe marginea proiectului de lege nominalizat au parvenit din partea a trei comisii permanente: Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru politica economica, buget si finante si Comisia pentru agricultura si industria alimentara si vizeaza, in special, modificarile propuse la articolul 51 din Legea privind sistemul public de asigurari sociale si la articolul 51 din acest proiect. Sinteza tuturor obiectiilor, propunerilor si viziunea comisiei sesizata in fond asupra acestora este expusa in anexa la prezentul raport.

Totodata, comisia propune ca modificarile propuse sa intre in vigoare la
1 ianuarie 2008, pentru a facilita aplicarea acestora atit la calcularea contributiilor, cit si a pensiilor.

Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati avem o intrebare privind obiectiile noastre la articolele 51, 511. Care-i totusi soarta? Ieri ati examinat?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da, noi am consultat juristii si sintem de acord sa fie articolele 51 si 521 la Codul cu privire la contraventiile administrative, cum ati propus dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sa fie excluse si sa fie trecute in Codul cu privire la contraventiile administrative?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri. Nu sint.

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2366. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2366 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2809 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.2809 in sedinta comisiei, pentru lectura a doua, si a acceptat integral sau partial 10 amendamente, propuneri si obiectii expuse de deputati, de comisiile permanente ale Parlamentului si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Din lipsa la moment a conditiilor de implementare, nu a fost acceptata de comisie doar o singura propunere a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului de a fi introduse modificari in legislatie similare celor mentionate la articolele 6 si 8 din articolul 5 al proiectului.

Totodata, mentionam ca, in conformitate cu raportul prezentat in lectura intii, s-a examinat suplimentar problema cu privire la Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova si cu privire la Registrul actelor oficiale ce reglementeaza activitatea de intreprinzator sub aspectul stabilirii unei eventuale interactiuni intre aceste registre.

Comisia constata ca registrele nominalizate sint autonome de diferite autoritati ale administratiei publice centrale si existenta concomitenta a acestora nu duce la atingerea destinatiilor stabilite de lege.

Avind in vedere cele expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.2809, luind in considerare obiectiile si amendamentele care au fost acceptate de catre comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2809. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 30.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2809 este adoptat in lectura a doua.

Continuam. Proiectul de Lege nr.3653 privind reglementarea valutara. A prezentat Guvernul. Raporteaza conducerea Bancii Nationale pe care nitel o s-o asteptam. Nu, nu risc sa trec peste acest subiect, fiindca urmatorul va fi unul de durata. In cazul dat, va ofer 2-3 clipe de relaxare, stimatii mei colegi, dar relaxare foarte relativa, eu va rog, fara iesiri. Sa trecem direct la dezbateri propuneti, da? Raportul comisiei. Nu, gata, s-a terminat cu relaxarea.

Deci, daca nu este conducerea Bancii Nationale trecem la (eu stiu ca este, dar nu este in sala) examinarea proiectului Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008. Proiectul nr.3417. Prezinta Guvernul. Nu avem timp. E tot.

Doamna Borta,

Va rog.

 

Doamna Maria Borta presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Mult stimati deputati,

Proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008 a fost elaborat in baza analizei evolutiei indicatorilor principali de buget din perioadele precedente si directiilor de baza ale politicii in domeniul protectiei sociale, elaborate de catre Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului.

In baza indicatorilor macroeconomici actualizati, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008 se estimeaza la nivel de 6 miliarde
256,7 milioane de lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 1 miliard 292,6 milioane de lei sau 126% fata de veniturile planificate pentru anul 2007.

Componentul principal al veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 2008 vor ramine contributiile de asigurari sociale de stat, care se estimeaza la nivel de 5 miliarde 275,9 milioane de lei cu o crestere de 1 miliard 142,6 milioane de lei sau 127,6 la suta fata de nivelul anului 2007.

Obiectivele de baza aplicate la calcularea contributiilor de asigurari sociale de stat sint:

Retribuirea tarifului total al contributiei de asigurari sociale de stat de 29% intre patron si salariat, prin diminuare treptata a partii datorate de catre angajator si majorarea partii datoare de angajat si calcularea contributiilor in proportie de 24% angajator, 5% salariat;

Aplicarea tarifului contributiei de asigurari sociale de stat in proportie de 20% la Fondul de remunerare a mucii a persoanelor angajate in baza contractului individual de munca in sectorul agricol, dintre care 4% vor fi subventionate de la bugetul de stat;

Calcularea contributiilor de asigurari sociale de stat pentru platitorii ce activeaza pe cont propriu, adica fondatorii de intreprinderi individuale: avocati, notari privati, din aplicarea unei taxe fixe anuale 2 920;

Asigurarea persoanelor fizice, proprietari de terenuri agricole, ce prelucreaza terenurile in mod individual prin perceptarea taxei fixe de 725 lei.

Transferurile de la bugetul de stat au fost incluse la compartimentul Venituri in volum de 957 231 000 de lei, ce se constituie din cheltuielile estimate pentru plata pensiilor, alocatiilor, compensatiilor si ajutoarelor ce urmeaza a fi finantate din contul mijloacelor bugetului de stat, in suma de
919 524,7 000 de lei. Compensarea diferentei de tarife de asigurari sociale de stat in sectorul agrar in suma de 37 706,3 000 de lei.

Dobinzile se constituie din procentele bancare obtinute de la plasarea mijloacelor Fondului de rezerva la conturi depozitare, pastrarea mijloacelor la conturile curente ale Bancii de Economii si hirtiile de valoare de stat.

Cheltuielile totale ale bugetului asigurarilor sociale de stat se estimeaza in suma de 6 miliarde 276,2 milioane de lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 1 miliard 192,1 milioane de lei sau 123,4 la suta, fata de suma aprobata pentru anul 2007. La estimarea cheltuielilor de asigurari sociale de stat s-au aplicat urmatoarele masuri suplimentare:

Introducerea indemnizatiei unice diferentiate la nasterea copilului, cu majorarea concomitenta a cuantumului indemnizatiei pentru nasterea primului copil cu 200 lei, care va constitui 1 200 de lei, si pentru nasterea fiecarui copil urmator cu 500 lei si va constitui 1 500 de lei;

Majorarea in anul 2008 a pensiilor de asigurari sociale si a indemnizatiilor de invaliditate ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale cu un procent estimat din prognozarea indicilor macroeconomici la nivel aproximativ de 18,3% la 1 aprilie 2008. Procentul a fost calculat luind in considerare prognoza cresterii indicelui preturilor de consum mediu anual de 10,6 si cresterea salariului nominal mediu lunar estimat la 26%;

Majorarea marimii ajutorului de deces cu 100 de lei, care in anul 2008 va fi 800 de lei.

Cuantumul cheltuielilor pentru prestatiile sociale, finantate din mijloacele bugetului de stat pentru anul 2008 se estimeaza la nivel de 919 524,6 000 de lei. La estimarea acestor cheltuieli s-au aplicat urmatoarele propuneri de sporire a gradului de protectie a unor categorii de populatie: majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului, pentru primul 1 200 de lei si pentru fiecare urmatorul
1 500; majorarea indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 1,5 ani cu 50 de lei si va constitui 150 de lei pe luna; majorarea marimii alocatiei sociale de stat invalizilor din copilarie de gradul III pina la nivelul marimii alocatiei sociale copiilor invalizi in virsta de pina la 16 ani cu severitatea trei si acordarea acestora pina la virsta de 18 ani; majorarea alocatiei de ingrijire a invalizilor de gradul I pina la 300 de lei; majorarea ajutorului de deces pentru persoanele neasigurate pina la 700 de lei, indexarea pensiilor militarilor in termen si alocatiile sociale proportional cresterii indiciului preturilor de consum, majorarea pensiilor participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil cu indicele 18,3.

Bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2008 se estimeaza cu o depasire a cheltuielilor asupra veniturilor in suma de 19 495,1 000 de lei, care va fi acoperita din contul mijloacelor excedentului bugetar, format in aria precedenta.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc mult.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimata doamna,

Am si eu citeva intrebari. Prima vizeaza Fondul de rezerva, este prevazuta o suma, nu este una mica, dar cind mergem la anexa nu se regaseste aceasta suma. O intrebare ar fi: care este sursa? Si ulterior suma respectiva unde va fi depozitata? Este aducatoare de dobinda s.a.m.d.? Cum urmeaza sa fie contabilizata?

 

Doamna Maria Borta:

Multumesc pentru intrebare.

Fondul de rezerva este de 135 de milioane. Suma este plasata in bancile comerciale si este aducatoare de dobinda.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, si intrebarea era: cum urmeaza sa fie contabilizata aceasta dobinda? Din documentul prezentat nu este clar nimic, fiindca, daca vorbim de o suma fixa, urmeaza sa fie si o dobinda care ulterior sa se regaseasca la capitolul Cheltuieli. Da, bine, in lectura a doua vom mai vorbi, dar ma intereseaza totusi sursa. Cum va fi acumulat acest Fond de rezerva?

 

Doamna Maria Borta:

Acest Fond de rezerva se acumuleaza atunci cind se estimeaza un profitit. Dar in cazul cind astazi noi planificam un buget cu deficit, nu cred ca va fi o acumulare in Fondul de rezerva. Noi vom pastra Fondul de rezerva pe care il avem acumulat in anii precedenti.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, aici am vrut sa ajungem, stimata doamna, pentru lectura a doua. Parerea mea este ca urmeaza sa reflectam exact situatia reala care este la moment, dar sa nu includem prognoze.

O alta intrebare vizavi de articolul 14. Revenim la alocatii lunare nominale de stat pentru merite deosebite fata de stat. Totodata, nu avem niciun criteriu in baza caruia aceste merite sint stabilite, ca ulterior alocatiile respective sa fie distribuite.

 

Doamna Maria Borta:

Aceste alocatii sint din sursele bugetului de stat si referitor la modalitatea de apreciere si de plata va da raspuns, cred, Ministerul Finantelor, cind va fi discutat bugetul de stat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si ultima intrebare vizavi de prevederile articolului 15 alineatul (2) din proiect, si anume se prevede organizarea recuperarii sanatatii salariatilor cu participarea sindicatelor. Prima observatie. Este un sindicat? Asa si nu am inteles, ce s-a intimplat, s-au despartit, s-au unit. In primul rind.

In al doilea rind, este o alta problema. Ce se intimpla cu salariatii care nu sint membri ai sindicatelor? Noi avem foarte multi cetateni, salariati ai intreprinderilor si, totodata, dincolo de calitatea de salariati sint contribuabili importanti la Fondul asigurarilor sociale si, conform normei respective, ei nu vor beneficia de aceste fonduri.

 

Doamna Maria Borta:

Vor beneficia, deoarece organizarea este efectuata de catre Casa Nationala in baza contributiilor achitate cu participarea sindicatelor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, stimata doamna, eu imi cer scuze, dar va rog sa ma credeti ca eu citesc norma asa cum este prezenta si de norma care este propusa la articolul 15 alineatul (2) vor beneficia numai cei care sint membri ai sindicatului.

 

Doamna Maria Borta:

Nu este. Acolo este prevazut: cu participarea sindicatului, dar este organizat de Casa Nationala. Casa Nationala a Asigurarilor Sociale are un regulament in care repartizeaza, incepind cu implementarea sistemului informational...

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu, eu imi cer scuze, stimata doamna. Revenim la idee, sa nu lasam iarasi pe seama regulamentelor. Noi stim ca sint regulamente, norma respectiva trebuie stabilita in lege. Noi vom veni cu amendament.

Imi cer scuze, inca o precizare vizavi de prevederile articolelor 6 si 7. Noi am incercat sa calculam cifrele, asa si nu am inteles baza de calcul s.a.m.d. Eu as avea o rugaminte foarte mare pentru lectura a doua trebuie sa fie explicit si argumentat mentionate cifrele, pentru ca din calculul aritmetic simplu este o discrepanta foarte mare.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu as veni cu o propunere la articolul 25, unde propuneti 1200 de lei la nasterea primului copil si 1500 de lei la nasterea fiecarui copil urmator. Eu nu cred ca 300 de lei ar putea ademeni o familie sa nasca un al doilea copil, dar acesti
300 de lei ar putea fi o incurajare pentru a naste primul copil si vin cu propunerea ca pentru nasterea oricarui copil in anul 2008 sa fie o indemnizatie de 1500 de lei, fiindca la al doilea copil familia deja este pusa pe picioare, isi programeaza acest copil si nu se lasa in nadejdea celor 300 de lei care vor fi in plus la o indemnizatie unica. Eu cred ca Guvernul poate gasi aceste surse ca sa fie platit pentru orice copil nascut in anul 2008 indemnizatia de 1500 de lei.

 

Doamna Maria Borta:

Multumesc pentru intrebare.

In conditiile in care se planifica un deficit al bugetului, chiar si acesti 300 de lei pe care ii propuneti adaugator nu sint posibili.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu cred ca copiii sint viitorul nostru si nu trebuie aici sa judecam chiar asa de ingust, sa nu gasim noi o posibilitate ca un copil care se naste in conditii foarte grele, primul copil cind se naste stim in ce conditii in tinerele familii...

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

 

Doamna Maria Borta:

Sint de acord, dar daca facem o analiza, incepind cu anul 2001, noi am inceput cu indemnizatia de 245 de lei la nasterea primului copil si astazi am ajuns la 1200. Cind se cheltuiesc 25 de milioane pentru aceasta, totusi este o protectie a copilului si socot ca este corect.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Poate daca nu iese asa, sa micsoram 1500 de lei, sa revenim la suma precedenta, dar sa primeasca pentru toti aceeasi suma, sa nu fie diferenta aceasta, ca nu obtinem noi...

 

Doamna Maria Postoico:

In lectura a doua

Doamna Valentina Cusnir:

Sa nasca al doilea copil incurajati de acesti 300 de lei. Eu inteleg ca se face o diferenta.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar nu vom rezolva deloc problema. Sa fie impartit egal din suma care dispune bugetul, sa fie egal pentru toti.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru lectura a doua.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Intrebari mici. Prima intrebare. Avind in vedere ca totusi este o majorare vadita a bugetului asigurarilor sociale de stat, vreau sa-mi raspundeti referitor la alocatia lunara de integrare sau de reintegrare profesionala care, desigur, a crescut acest buget. Ati facut vreo analiza, poate. De ce in comparatie cu anul 2004 avem o crestere asa de mare a beneficiarilor si cu ce este legata aceasta? Le-a stat mai bine ca le dam banii acestia suplimentar sau au aparut noi persoane care nu vor sa lucreze?

 

Doamna Maria Borta:

Nu, au aparut noi persoane care vor sa lucreze. Aceasta alocatie se acorda studentilor care-si fac studiile la buget si intentionam...

 

Doamna Eva Gudumac:

Adica in legatura cu aceasta?

Va multumesc.

A doua intrebare. Stimularea angajatorilor pentru angajarea in cimpul muncii a absolventilor, unde avem preconizate sume bunicele si am preconizat
34 de absolventi. Despre care absolventi este vorba si ce preconizam, adica pentru ce, cum vrem sa-i perfectionam, in care directii?

 

Doamna Maria Borta:

Absolventii care dupa terminarea studiilor ar dori sa se incadreze in cimpul muncii la sate.

 

Doamna Eva Gudumac:

Aceia, da? Bine, si va pun ultima intrebare. Eu, in general, va multumesc pentru aceea ca dumneavoastra ati apreciat totusi ca sint copii invalizii de gradul I de la 0 la 18 ani inclusiv. Si v-as pune urmatoarea intrebare, am pus-o si in comisie, si aici, in privinta cresterii copilului. Eu am inteles ca nu sint surse financiare acum pentru a rezolva problema in cauza si se vor cauta pe parcurs, dar de ce dumneavoastra spuneti ca de la virsta de 3 pina la 16 ani, dar nu pina la 18, cum de acum am adoptat si in lege, si in Constitutie, si in toate celelalte?

 

Doamna Maria Borta:

Deoarece copilul de la 16 ani care isi continua studiile, pina la terminarea studiilor, el in continuare primeste aceasta indemnizatie, dar mai are si dreptul de a se incadra in cimpul muncii. Si atunci cind el este incadrat in cimpul muncii, nu putem sa-i acordam o alocatie de ingrijire.

 

Doamna Eva Gudumac:

Doamna Borta,

Eu va inteleg, dar totusi copilul este de la zero la 18 ani inclusiv, se incadreaza el sau nu se incadreaza. Eu va multumesc. Aceasta am avut in vedere.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Politica sociala promovata de Republica Moldova pentru anul 2008 este un document foarte important, a carui parte integranta este si legea discutata astazi. Si cred ca ar fi fost normal ca acest proiect de lege sa fie prezentat de catre doamna ministru sau domnul viceministru al protectiei sociale, familiei si copilului. Nu am nimic impotriva doamnei presedinte al Casei Nationale de Asigurari Sociale.

Doamna Borta,

Sint sigura ca ati participat la acea sedinta a Guvernului unde s-a discutat majorarea sau cresterea poverii fiscale catre angajator, deoarece cunoasteti ca se adauga 0,5 la asigurarile in medicina, 1% la asigurarile pentru Fondul de asigurari cu pensii. In viziunea dumneavoastra, ati auzit acolo la Guvern sa se discute, ce va intreprinde Guvernul ca aceasta povara sa nu diminueze veniturile salariatilor in anul 2008? Se vor majora salariile sau fiecare salariat va pierde 1,5% din veniturile pe care le-a avut in anul 2007? Asa reiese din aceste doua legi.

 

Doamna Maria Borta:

Dupa prognoze salariul se majoreaza cu 26% si noi am luat toate acestea in calcul.

 

Doamna Valentina Buliga:

Bine, sa speram.

Multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Eu am citeva intrebari. Vreau sa ma refer la anexa nr.1 care tine de foile de tratament. In primul rind, as vrea sa ma refer la acel articol 6 din aceasta tablita, unde este stipulat ca cheltuieli pentru procurarea biletelor de tratament sanatorial, inclusiv veteranilor 37 milioane 800 de mii. Si vreau sa va atrag atentia dumneavoastra ca pe parcursul anului trecut nu au activat, practic. Pe parcursul anului intreg a activat un Centru de reabilitare a veteranilor, care se afla in Glodeni.

A fost deschis cu pompa, cu participarea Prim-ministrului, cu participarea altor demnitari de stat, ca peste un an de zile de activitate destul de fructuoasa
sa-si stopeze activitatea. Un an intreg. Si vreau sa mentionez ca a fost stopata activitatea in urma interventiei presedintelui sindicatului, domnului Manea. Deci, aceasta organizatie este un concurent real al acestui centru si sigur ca dinsul nu a avut nevoie ca 500 sau 600 de foi sa fie distribuite acestui centru. Casa Nationala a stopat activitatea Centrului. Si vreau sa aflu isi va incepe el activitatea din nou sau trebuie sa se reprofileze?

 

Doamna Maria Borta:

Va aduc la cunostinta ca biletele de tratament vor fi procurate si contractele de procurare vor fi incheiate in baza de tender. Anul trecut intreprinderea despre care vorbiti nu s-a incadrat in conditiile care au fost inaintate, nu a avut conditiile respective pentru ingrijire si nici nu au fost de acord cu pretul diminuat pe care noi l-am propus. Nu se putea compara pretul sanatoriului de la Cahul cu cel de la Glodeni. Li s-a dat un termen ca ei sa-si amenajeze incaperile si comisia va vizita acest sanatoriu inainte de incheierea contractelor si, daca va intruni toate conditiile necesare, atunci vor fi incheiate contractele.

 

Domnul Ivan Banari:

Doamna ministru,

Nu sint satisfacut de raspunsul dumneavoastra. Eu am fost la dumneavoastra, am fost la domnul Mindru, viceministru, care era atunci Presedintele Consiliului Casei Nationale. Dinsul mi-a promis ca vom merge impreuna la acest centru. Cu promisiunea am ramas pina astazi de jumatate de an.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine.

Domnule Banari.

 

Domnul Ivan Banari:

Vreau sa va spun ca la acest centru au venit solicitari de la pensionari si de la veterani, peste 700 de cereri, persoane care nu pot sa se deplaseze pina la Cahul, nu au cu ce se deplasa, fiindca pretul deplasarii nu intra in costul biletului.

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

 

Domnul Ivan Banari:

De aceea as vrea sa fie tratati in Glodeni.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar. A doua intrebare.

 

Domnul Ivan Banari:

A doua intrebare. Vreau sa mentionez ca acesta este unicul centru care este mai departe de Calarasi. La nord alt centru de reabilitare nu mai avem. A doua intrebare. In discutiile unui proiect de lege era stipulat ca Fondul special republican, care pentru anul viitor este preconizat de 93 de milioane de lei, cel care vine de la telefonia mobila si inregistrarea masinilor, autovehiculelor, partial se distribuie prin reprezentantii Casei Nationale in teritoriu. Spuneti, va rog, ce sume au, cu ce sume ati operat in teritoriu venite de la acest fond special stipulat in bugetul de stat?

 

Doamna Maria Borta:

Nu avem asa atributii si nu am repartizat nici

 

Domnul Ivan Banari:

Nu dumneavoastra va ocupati cu

 

Doamna Maria Borta:

Nu.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, doamna Presedinte.

Doamna raportor,

As vrea sa va adresez o intrebare care, de altfel, se discuta in fiecare an la aprobarea acestui buget si tine de marimea alocatiei pentru copii, pentru ingrijirea copiilor de la 1,5 3 ani pina la 16 ani, care deja patru sau cinci ani se mentine la 50 de lei. Spuneti-mi, care este perspectiva majorarii acestei sume?

 

Doamna Maria Borta:

Din sursele de care dispunem la ziua de astazi, nu se prevede pentru anul viitor o majorare.

Doamna Valentina Serpul:

Si considerati ca pentru o familie 50 de lei sint suficienti? Aceasta alocatie o primeste familia doar in cazul in care un membru al familiei are un venit nu mai mare de 54 de lei. Considerati ca este o suma suficienta?

 

Doamna Maria Borta:

Nu consideram ca este o suma suficienta, dar pentru bugetul asigurarilor sociale ea este de 54 de milioane 700, este o suma suficienta.

 

Doamna Valentina Serpul:

Pai, daca vrem sa avem o generatie care sa ne urmeze, trebuie sa investim. Bine, si a doua intrebare se refera la marimea pensiei minimale. Care este, as vrea sa stiu, la moment aceasta suma?

 

Doamna Maria Borta:

Cu referire la marimea pensiei. Pensia medie pentru limita de virsta.

 

Doamna Valentina Serpul:

Nu medie, minima vreau sa stiu.

 

Doamna Maria Borta:

Pensia minima astazi este de 406 lei.

 

Doamna Valentina Serpul:

Iar in sectorul agrar?

 

Doamna Maria Borta:

368.

 

Doamna Valentina Serpul:

361. Cred ca si la acest aspect este timpul, 361 constituie 40 la suta din minimul de existenta sau 24 la suta din cosul minim de consum. Cind se va apropia aceasta suma de minimul de existenta cel putin?

 

Doamna Maria Borta:

Aceasta este pensia minima, nu este o pensie stabilita in cazul cind cel care iese la pensie nu are un stagiu deplin, nu are stagiu in general sau a avut un salariu foarte mic.

 

Doamna Valentina Serpul:

Da, dar foarte multi pensionari au aceasta pensie, de aceea trebuie sa ne ingrijoreze marimea acestei pensii. Si vreau sa va intreb, daca cunoasteti, de mult timp se discuta despre strategia de unificare a sistemului de pensionare. La ce etapa este aceasta discutie la Guvern? Daca cunoasteti.

 

Doamna Maria Borta:

Strategia este la etapa de implementare, este in lucru la Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului.

 

Doamna Valentina Serpul:

Cind vom primi acest proiect?

 

Doamna Maria Borta:

Cred ca in viitorul apropiat veti primi acest proiect.

 

Doamna Valentina Serpul:

Deja al treilea an ni se spune in viitorul apropiat. Multumesc pentru raspunsuri si credem ca trebuie sa avem un raspuns mult mai concret referitor la termenul limita de prezentare in Parlament a acestui proiect. Daca se va putea, in lectura a doua sa ne spuneti.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Maria Borta:

Proiectul a fost deja in Guvern.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar.

Microfonul nr.5.

Domnule Oleinic,

Fiti atent, va rog. Eu de doua ori am anuntat microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ma iertati, doamna Presedinte.

Multumesc.

Stimata doamna director,

Intr-adevar, sint mai multe intrebari si toate nu sint prea placute, dar aceasta este functia dumneavoastra, de aceea ne iertati de intrebari. In prelungirea intrebarii doamnei Serpul: in 2006 este identificata pensia medie de 459 de lei, pentru 2007 525. Eu nu am gasit nicaieri, nici in nota informativa, nici in legea prezentata de dumneavoastra, care va fi pensia medie pentru anul 2008, o cifra.

 

Doamna Maria Borta:

Pentru anul 2008, dupa indexare sau dupa majorare din luna aprilie, va fi 652,8.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

652,8 dupa cosul minim de consum, nu mai vorbim de minimul de existenta, cifra aceasta este de doua ori mai mica decit minimul de existenta. Cum credeti ca vor acoperi pensionarii toate necesitatile?

Doamna Maria Borta:

Daca sa luam iarasi in crestere, incepind cu anul 2001, cind aceasta pensie medie era de 140 de lei, astazi ea este, dupa cum vedeti, de 4 intreg si ceva ori mai mare. Dupa posibilitatile bugetului ea va creste in continuare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna director,

Intr-adevar, este cresterea, nimeni nu pune la indoiala, dar noi permanent o sa facem comparatie cu anii 1998-2000? Mai bine sa facem comparatie cu tarile vecine decit sa facem comparatie cu anii mentionati, fiindca atunci riscam sa raminem in tara numai noi, parlamentarii.

 

Doamna Maria Postoico:

Alta intrebare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Urmatoarea intrebare. La articolul 11 alineatul (5), (6) mai mult se vorbeste de diminuarea cuantumului contributiilor la asigurarile sociale. Eu am adresat aceasta intrebare si la tainuirea salariilor, fondului de salarizare s.a.m.d. Eu am pus intrebarea aceasta la comisie si v-am rugat sa pregatiti o informatie pentru plenul Parlamentului.

Pe parcursul ultimilor patru ani de zile ati depistat un caz de tainuire a fondurilor de salarizare in tara? Eu inteleg ca Inspectoratul Fiscal indeplineste aceasta functie, dar totusi acestia sint banii dumneavoastra, gestionati de dumneavoastra. Este un caz de depistare a tainuirii de fonduri de salarizare in tara?

 

Doamna Maria Borta:

Intr-adevar, functiile de urmarire sint ale Inspectoratului Fiscal, dar vreau sa va aduc la cunostinta ca, odata cu implementarea sistemului informational si a registrului de evidenta individuala, aceste cazuri sint depistate. Nu pot sa zic acum cite anume, dar au fost depistate mai multe cazuri cind certificatul prezentat de catre angajat si informatia prezentata de catre angajator nu coincideau. Sint cazuri cind angajatii s-au adresat in judecata si au cistig de cauza.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna director,

Eu am verificat toata aceasta informatie. Noi nu avem niciun caz oficial de depistare a tainuirii fondului salarizarii, desi stim foarte bine cum se platesc in tara lefurile in plicuri, la numerar. Noi tot timpul am vorbit aici in incinta Parlamentului ca noi avem trei fonduri de salarizare in tara, tenebre, de aceea eu cred ca aici este un cimp de munca destul de mare.

 

Doamna Maria Borta:

Dar nu este obiectul Casei Nationale. Credeti-ma.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, da, dumneavoastra gestionati.

Doamna director,

Articolul 7 cu referinta la persoanele neasigurate care pot fi asigurate retroactiv, incepind cu anul 1999. Cum credeti ca ar fi posibila retroactivitatea aceasta dupa 8 ani de zile, ca poate fi reasigurat din 1999? Cum va functiona mecanismul? Cum se poate chestia aceasta de efectuat?

 

Doamna Maria Borta:

Acest mecanism deja lucreaza. Sint persoane care, din diferite motive, nu au fost asigurate si, ajungind la virsta cind se apropie perfectarea pensiei, vin si achita retroactiv pentru a-si stabili pensia. Acestea sint persoanele care au fost ingrijitoare acasa, care au fost plecate peste hotare, care au posibilitati pentru a-si completa stagiul. Acest mecanism de acum lucreaza si sint persoane care se asigura in felul acesta.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

N-as vedea cum s-ar putea.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Si ultima intrebare, daca se poate. O noutate interesanta pentru bugetul 2008 este marirea contributiei individuale pentru salariat de la 4% la 5% si micsorarea pentru agentul economic de la 25 la 24. Care este totusi lamurirea si de ce dumneavoastra ati mers pe aceasta cale, ca povara fiscala sa fie marita pentru salariat?

 

Doamna Maria Borta:

Pe aceasta cale am mers nu numai noi si nu noi am inceput, o fac toate tarile si mai ales tarile invecinate. Si, ma repet, odata cu implementarea evidentei individuale, vom ajunge ca vor primi acea pensie care va fi acumulata pe parcursul activitatii.

De fapt, acesta si este sensul asigurarii sociale. Diminuarea acestui tarif nu este o noutate, el este introdus in programul Guvernului si este intarit pentru anii urmatori. Daca sa luam tarifele care le avem in comparatie, nu sint majorate tarifele, tariful total a ramas la nivelul anului precedent.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, procentul, noi nu putem spune ca tariful a ramas la nivelul anului precedent daca noi marim procentul de contributie.

 

Doamna Maria Borta:

Tariful general, am vorbit.

Domnul Alexandru Oleinic:

Ar fi mai bine daca noi, intr-adevar, am depista intii tot fondul de salarizare care este in tara si atunci ar fi si lucrarile mai esentiale. Noi, din partea comisiei, din partea fractiunii, doamna director, am avut citeva propuneri concrete, anume ce tin de conceptul legii si mai ales marirea cu 200 de milioane pentru anul 2008 a bugetului asigurarilor sociale si concret la dublarea pensiilor pentru vechimea in munca si majorarea indemnizatiei unice la nasterea primului copil la 3 mii si mai departe la 5 mii.

Fractiunea vine cu asa o propunere in prima lectura, fiindca aceasta este o norma conceptuala, marirea cu 200 de milioane. Care este pozitia Casei Nationale de Asigurari Sociale la tema data?

 

Doamna Maria Borta:

Eu cred ca oricare din noi ar dori o majorare la aceste pozitii, dar daca nu sint surse, nu putem astazi sa discutam despre o majorare de acest nivel, de 200 de milioane, este imposibil.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, problema e in aceea ca totusi majorarea trebuie sa vina din partea bugetului de stat. Noi am inaintat pentru miine in lectura a treia la bugetul de stat, avem informatie ca fractiunea majoritara va vota miine modificarea data si va fi majorat, vor fi alocate de bugetul statului 200 de milioane pentru bugetul asigurarilor sociale concret la compartimentul dat.

Eu cred ca dumneavoastra astazi, examinind in prima lectura, nu trebuie dintr-o data sa negati faptul ca noi inca nu am terminat cu a treia lectura. Eu cred ca aceasta este o sursa si a doua sursa este fondul de salarizare care trebuie depistat in tara pina la urma.

Doamna Presedinte,

Propunerea data din partea fractiunii ar fi bine sa fie pusa la vot.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi inca nu am votat bugetul de stat, de aceea e foarte greu sa o punem.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, marirea.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, e clar, e clar.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

In continuare microfonul nr.5, fiindca domnul Bolboceanu a fost mai activ.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, multumesc, doamna Presedinte.

Doamna raportor,

Am o intrebare referitor la fondul de rezerva care-l preconizati pentru 2008, de 135 de milioane, el imi pare ca a fost si in 2007 de aproximativ 300 de milioane.

As vrea totusi sa cunosc opinia dumneavoastra. Pe cit de justificat este formarea acestui fond de rezerva cu niste scopuri absolut neclare si in 2007, ele vin asa si pentru 2008, atunci cind avem o pensie medie in Republica Moldova de aproximativ 30 de dolari, care nu acopera nici jumatate din minimul de existenta? Comparativ numai cu vecinii nostri, Ucraina are o pensie medie de aproximativ 100 de dolari, Rusia la fel peste 100 de dolari, Romania tot peste 100 de dolari.

 

Doamna Maria Borta:

Vreau sa zic ca nu se planifica acumularea acestui fond de rezerva pentru anul 2008, acest fond de rezerva este din anii precedenti, cind a fost posibila aceasta acumulare.

Pentru anul viitor se preconizeaza un deficit in marime de 19,5 milioane, care va fi acoperit, conform legislatiei, din acest fond de rezerva.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Corect. Eu asta am inteles, 19 milioane vor fi acoperite din 135 milioane, da.

 

Doamna Maria Borta:

Restul fondului de rezerva.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dar restul fondului de rezerva va ramine.

 

Doamna Maria Borta:

Dupa legislatie, el se plaseaza in bancile comerciale si este aducator de dobinda. Aceasta si este destinatia, pentru situatii de criza.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Doamna presedinte.

 

Doamna Maria Borta:

Dar vreau sa va zic ca aceste 135 de milioane sint pentru doua saptamini de pensii, deci noi sintem datori sa avem aceasta rezerva.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu am vrut sa spun altceva si am vrut sa aud lucrul acesta de la dumneavoastra. In situatia cind avem o pensie medie de 30 de dolari, va dati seama ce inseamna in conditiile de astazi pentru un pensionar 30 de dolari, este un non-sens sa rezervam 130 de milioane in bancile comerciale pentru nu stiu care timp si pentru nu stiu ce.

Nu ar fi mai bine ca aceste 135 de milioane sa le folosim la majorarea pensiilor astazi?

 

Doamna Maria Borta:

Nu este corect, deoarece asta ar fi o majorare foarte mizera. Dar atunci cind, conform graficului care se stabileste de la 1 pina la 15 al fiecarei luni, sintem datori in graficul stabilit sa achitam, in oricare moment noi putem acoperi insuficienta de surse.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Stimata doamna director,

Se considera ca un stat are grija si isi stimeaza oamenii in virsta atunci cind pensia medie coraportata la salariul mediu pe tara este in jur de 40%, 37-45%. Sinteti de acord? Este un indicator extrem de important pentru statistica in lume in general si este un fel de standard al calitati guvernarii.

Printre altele, in 1996-1997, inainte de defolt marimea pensiei era de 86 de lei, era mica, dar coraportata la salariul mediu era de 40-45%, in 1996 era 45%. Coraportata la salariu a fost, (rumoare in sala) corect a fost, va spun ca este asa.

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, mai departe.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Este corect. Defoltul rusesc a dinamitat situatia. In 2001, cind au venit comunistii, urmeaza intrebarea, ei au gasit un coraport de 27%, cum ati spus dumneavoastra. Pensia era 140 in 2001, iar leafa 519, asa. Coraportul este 27%. Acest coraport a fost mentinut in acesti 7 ani, 27-30%, ridicind, indexind, este pina acum 27. Uitati-va ce proces interesant, urmeaza o intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

In 2004 - 30% e coraportul, in 2005 30, anul trecut a fost 27% de acum, acum leafa medie e 1971, iar pensia 554, asta e 27,4.

Acum urmeaza intrebarea mea pentru dumneavoastra. Spuneti-mi, doamna director, cum comentati dumneavoastra faptul ca pentru 2008 dumneavoastra acum prognozati salariul mediu de 2630, iar pensia de 652, cum ati spus dumneavoastra, ceea ce constituie mai putin de 25%, 24,8? Devine o disproportie rusinoasa pentru un stat. Cum comentati dumneavoastra chestia asta?

Doamna Maria Borta:

Comentariul este legat de analiza care ne arata ca cresterea pensiei, comparativ, cum ati luat dumneavoastra, cu 2001, este de 4,65.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Lasati pensia.

 

Doamna Maria Borta:

Dar cresterea salariului.

 

Doamna Maria Postoico:

Dati-i voie sa raspunda, domnule Onceanu.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Asa.

 

Doamna Maria Borta:

Dar cresterea salariului este de 4,83.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Asa, deci disproportia.

 

Doamna Maria Borta:

Deci nu este o diferenta mare dintre cresterea salariului si cresterea pensiei, dar cresterea salariului si cresterea pensiei depinde, intr-adevar, de dezvoltarea economica a tarii.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Asta este.

 

Doamna Maria Borta:

Atunci cind vor fi posibilitati, vom majora si acest cuantum.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Trebuie facuta o constatare corecta: nu este vorba despre o echitate in societate si asta este grija statului fata de pensionari. Dumneavoastra solicitati de la noi sa votam un astfel de buget? Sa voteze ei si pe urma sa lamureasca populatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Doamna director,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale pentru anul 2008 prezentat de Guvern si comunica urmatoarele. Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in temeiul politicii adoptate si promovate in domeniul protectiei sociale a populatiei, a actelor normative in vigoare, cu aplicarea indicatorilor macroeconomici prognozati.

Conform prevederilor articolului 11 a Legii privind sistemul public de asigurari sociale de stat, veniturile acestui buget provin din contributii de asigurari sociale datorate de catre angajator si angajati, precum si de catre alte categorii de contribuabili care se regasesc in aceasta calitate, in conditiile legii, din transferurile de la bugetul de stat si alte venituri parvenite din incasari nefiscale.

Astfel, la compartimentul Venituri se estimeaza o suma totala de
6 miliarde 256 700 mii de lei sau cu 1 miliard 292 milioane de lei mai mult decit suma aprobata pentru 2007. Cheltuielile acestui buget se preconizeaza in suma de 6 miliarde 276 195 mii de lei, care depaseste suma veniturilor cu 19 milioane
495 mii de lei.

Conditiile de asigurari sociale de stat constituie principala sursa de completare a veniturilor, circa 84 la suta, si se estimeaza pentru 2008 in suma de
5 miliarde 275 899 mii de lei, ce depaseste cu 27,6 pe cea aprobata pentru anul 2007.

Marimea contributiei de asigurari sociale de stat se mentine si pentru 2008 la nivelul 29. Insa si pentru acest an se mentine tendinta de redistribuire a ponderii cotei de asigurari sociale datorata de angajator si salariat, cea datorata de salariat fiind in crestere cu 1%, concomitent cu diminuarea unui procent a celei datorate de angajator. Astfel, in proiect se propune formula 24 plus 5, fata de 25 plus 4 in anul precedent.

Pentru lucratorii din sectorul agrar, angajati prin contract individual de munca, a fost pastrat nivelul actual al conditiilor de asigurare, partea angajatorului constituind 20% din fondul de retribuire a muncii, dintre care 16% vor fi achitate nemijlocit de catre angajator si 4% din mijloacele bugetului de stat.

Cota de asigurare pentru persoanele care desfasoara activitate pe cont propriu se propune a fi 2920 de lei fata de 2318 in 2007, iar pentru proprietarii de terenuri agricole cota anuala de asigurare se propune a fi 725 de lei, in 2007 a constituit 576. Si pentru anul urmator se ofera posibilitatea de a incheia contract de asigurare cu Casa Nationala de Asigurari Sociale in vederea obtinerii dreptului la o pensie din sistemul public de asigurari pentru persoanele ce nu se regasesc in lista persoanelor asigurate obligatoriu prin efectul legii.

Asigurarea va putea fi efectuata retroactiv, incepind cu anul 1999. Persoanele ce vor achita taxa fixa de asigurare sociala se vor considera asigurate pentru o pensie minima si indemnizatie de inmormintare. Un compartiment important in structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat il constituie transferurile de la bugetul de stat, a caror suma, conform proiectului, se estimeaza la un nivel de 957 231 mii de lei sau cu 146 675 mii de lei mai mult ca in anul 2007.

Suma este determinata de prevederile legale in vigoare, care stabilesc drept sursa de finantare a unor plati sociale bugetul de stat. 37 706 mii de lei din suma totala a transferurilor de la bugetul de stat constituie cele 4% a tarifelor de asigurari sociale din sectorul agrar. Suma incasarilor nefiscale se preconizeaza in 2008 in valoare de 23 milioane 200 mii de lei.

Gestionarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale ce reglementeaza acordarea prestatiilor de asigurari sociale si a altor prestatii se plateste de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale, conform prevederilor legislatiei in vigoare.

Astfel, fondul de pensii constituie ponderea principala in cheltuielile preconizate pentru anul 2008 si se estimeaza a fi majorat cu 839 607 milioane de lei fata de 2007. Suma de 4 miliarde 511 648 mii de lei preconizata in acest fond pentru pensii va fi utilizata pentru platile pensiilor si indexarea lor la 1 aprilie 2008, conform prevederilor articolului 13.

Fondul de protectie a familiilor cu copii se propune a fi majorat cu
11 579 milioane de lei si va fi utilizat, conform prevederilor legislatiei in vigoare, pentru plata indemnizatiei unice la nasterea copilului si a indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani persoanelor asigurate. La acest capitol se preconizeaza majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului de la 1000 la 1200 pentru primul copil si pina la 1500 pentru fiecare copil urmator.

Fondul de asigurare impotriva accidentelor de munca si bolilor profesionale se preconizeaza a fi suplimentat cu 774 mii lei.

Cheltuielile fondului de indemnizatii se preconizeaza a fi majorat in anul viitor cu 168 milioane de lei. Majorarea este conditionata, in primul rind, de cresterea cheltuielilor pentru plata indemnizatiei, pentru incapacitatea temporara de munca. Motivele care au influentat aceasta crestere tin de cresterea treptata a salariilor si dinamica cresterii contingentului de beneficiari. Concomitent, se propune majorarea cu 100 de lei a indemnizatiei in caz de deces pentru persoanele asigurate si membrii familiilor acestora avuti la intretinere.

Fondul de somaj va spori cheltuielile destinate protectiei sociale cu 9 mii 225 mii de lei. Din acest fond vor fi finantate masurile active si pasive de protectie sociala a acestei categorii de persoane. Aici se cere de mentionat ca, desi articolul 41 din Legea privind sistemul public de asigurari sociale prevede in calitate de drept de asigurari sociale in caz de somaj doar plata ajutorului de somaj, legislatia actuala, iar in rezultat si prezenta lege, prevede finantarea unui sir de programe ce fac parte din masurile active de stimulare a ocuparii fortei de munca, de fapt, ce ar constitui prerogativa statului.

Fondul de recuperare a sanatatii include cheltuielile pentru tratamentul balneosanatorial si reabilitarea persoanelor asigurate si pentru tratamentul sanatorial al veteranilor. Suma prevazuta constituie 92 262 mii de lei sau cu
616 mii de lei mai mult ca in 2007.

Proiectul de lege a fost discutat in cadrul comisiei sesizate in fond cu participarea tuturor partenerilor sociali care au avut posibilitatea sa se expuna pe marginea proiectului, iar problemele abordate fiind, in principiu, similare cu cele puse in discutie de catre membrii comisiei. In definitiv, in rezultatul dezbaterilor proiectului in cadrul comisiei sesizate in fond au fost scoase in proeminenta urmatoarele probleme esentiale:

- impactul redistribuirii cotei de asigurari sociale intre patron si angajat asupra veniturilor net ale celor angajati;

- posibilitatile de majorare a indemnizatiilor unice la nasterea copilului;

- posibilitatile de majorare a indemnizatiilor lunare pentru ingrijirea copiilor pina la virsta de 18 ani, precum si a plafonului de venit pentru acordarea dreptului la aceasta indemnizatie, care astazi constituie 54 de lei;

- divizarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe fonduri speciale pentru fiecare risc asigurat pentru a determina atit necesitatile, cit si posibilitatile de care va dispune sistemul in fiecare caz aparte de survenire a riscurilor;

- diferentierea cotelor de asigurari sociale in dependenta de nocivitatea locurilor de munca, pentru a asigura posibilitatea acordarii unor inlesniri sau plati suplimentare pentru persoanele ce activeaza in conditii nocive (problema data a fost, de asemenea, mentionata si in avizul Curtii de Conturi, aprobat prin Hotarirea nr.72 din 12 octombrie 2007, fiind clasificata ca o incalcare a prevederilor Legii privind sistemul public de asigurari sociale);

- oportunitatea diferentierii taxelor fixe de asigurari sociale pentru diferite categorii de cetateni, in situatia cind pentru aceasta taxa fixa se ofera aceeasi pensie minima.

De mentionat ca problemele ce tin de modul de acordare a indemnizatiilor pentru copii si marimea acestora au fost formulate intr-o scrisoare adresata Guvernului din partea comisiei cu rugamintea de a gasi posibilitatile financiare in bugetul de stat, dat fiind ca aceste indemnizatii se platesc din acest buget, in vederea realizarii propunerilor comisiei.

Prin scrisoarea din 7 noiembrie Guvernul isi mentine pozitia formulata in actualul proiect, mentionind imposibilitatea sustinerii propunerilor comisiei din lipsa surselor reale de acoperire, invocind, de asemenea, ca proiectul include in sine deja propuneri de majorare a indemnizatiilor pentru copii. Cu toate acestea, Guvernul comunica ca, odata cu identificarea unor solutii in plan financiar, va reveni la examinarea problemelor in cauza.

Proiectul legii a fost examinat de catre comisiile permanente, fapt confirmat prin avizele prezentate comisiei sesizate in fond. Obiectii si propuneri pe marginea proiectului au fost expuse de catre Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si de deputatul Victor Stepaniuc, care vor fi minutios examinate pentru lectura a doua.

O problema importanta ce tine de conceptul legii, mentionata in avizele ambelor comisii, a fost deja examinata de catre comisia sesizata in fond, cu participarea reprezentantilor Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului si Casei Nationale de Asigurari Sociale. Ambele comisii au propus sa fie mentinute taxele fixe stabilite pentru agricultorii proprietari si arendasi de terenuri agricole la nivelul anului 2007, adica in suma de 576.

Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului si Casa Nationala de Asigurari Sociale au adus la cunostinta comisiei ca Guvernul isi mentine pozitia initiala asupra problemei in cauza, deoarece, pentru a pastra nivelul actual al taxei, ar fi necesar suplimentar de inca 22 milioane de lei, suma de care, la momentul actual, nici bugetul asigurarilor sociale de stat, nici bugetul de stat nu dispune. In acest caz s-ar majora deficitul bugetar cu suma data, fiind inadmisibila in situatia cind aceste deficit constituie deja circa 19 milioane de lei.

In procesul dezbaterilor, deputatii Buliga si Oleinic s-au pronuntat pentru mentinerea pozitiei initiale in problemele identificate in sedintele comisiei, insistind asupra faptului ca in ambele bugete mai exista rezerve care ar putea fi redistribuite spre solutionarea acestor probleme, care au ca scop protectia sociala a populatiei, in special, a paturilor defavorizate si a familiilor cu copii. In aceste conditii, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritatea de voturi, propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna presedinte al comisiei,

O intrebare care poate nu tine chiar direct de acest proiect de lege, dar este una care vizeaza sistemul asigurarilor sociale si anume situatia delicata sau, s-o spun asa, moale, in care sint pusi cetatenii Republicii Moldova, am in vedere acei care au iesit la pensie pina in anul 1999 si acei care au iesit dupa anul 1999. In cadrul Comisiei, in discutiile cu Guvernul se are in vedere sa se revina la acest lucru? Fiindca noi vorbim, incepind de la norma constitutionala, vizavi de echitate, vizavi de uniformitatea prevederilor legii s.a.m.d.

 

Doamna Valentina Buliga:

Vreau sa va spun ca, actualmente, un grup de specialisti actuali in domeniu au examinat sistemul de pensionare in Republica Moldova si in cadrul Comisiei am discutat nu o data aceasta problema. Guvernul este obligat sa reactioneze, in viziunea mea personala poate, la aceste sfaturi ale expertilor in domeniu, ca sa vedem care sint actiunile intreprinse pentru a proteja aceasta categorie de pensionari si, totodata, de a asigura o capacitate financiara a Fondului de asigurare cu pensie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, caci pina la urma, noi, an de an, modificam, majoram veniturile, iar majorarile sint in aceeasi masura. Si, ca sa facem o scurta precizare, sa fie clar, poate, si pentru presa ce se are in vedere, vreau sa mentionez ca este vorba de modul de calculare a pensiei. Celor care au iesit la pensie pina in 1999, li s-a calculat pensia pornind de la salariul minim, iar celor care au iesit la pensie dupa 1999 de la salariul mediu. Si eu nu stiu, daca acei care au iesit dupa sau pina in 1999 la pensie au vreo vina ca s-au nascut mai devreme s.a.m.d. Eu cred ca este o problema asupra careia urmeaza toti sa ne concentram atentia si sa ii punem pe toti cetatenii Republicii Moldova in conditii egale.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte al comisiei,

Ca sa continuu gindul pe care l-a spus colegul Filat, spuneti, va rog, se presupune, am gasit cifra in mass-media in mai multe ziare, ca 114 000 de persoane au iesit la pensie dupa 1999 incoace si lor li se vor recalcula pensiile. Insa m-am uitat in buget si nu am gasit nici o suma care ar fi distribuita acestui compartiment special. Deci, a fost discutata aceasta intrebare la sedintele comisiei? De care surse financiare sint necesare? E clar ca pensiile vor creste, aici este vorba de majorarea pensiilor. Deci, care este suma stipulata pentru aceasta?

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu nu imi aduc aminte concret suma, poate doamna Borta... Dar, tin minte, in anexa este prevazuta suma destinata recalcularilor pensiilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am sa rog microfonul nr.1.

 

Doamna Maria Borta:

Vreau sa aduc la cunostinta ca, in primul rind, de aceasta posibilitate, la prima intrebare, de a-si recalcula pensia din ultimii 5 ani, din 15 beneficiarii care au iesit la pensie pina la 1999 au avut aceasta posibilitate si au folosit-o. Chiar daca astazi vor fi prezentate aceste materiale, pensia lor nu se va majora. Dar acei 114 000 care au iesit la pensie dupa 1999 au dreptul sa se adreseze la casele teritoriale. Si acum este in derulare recalcularea lor. Nu este o diferenta si nu este in calcul salariul minim si salariul mediu. Este pentru toti aceeasi metoda de recalculare. Daca este necesar noi vom veni in comisie si vom demonstra.

In privinta prevederilor. Da, sint luate in vedere si aceste majorari de 54 milioane, pe care noi le-am estimat aproximativ. In rest, pentru ceilalti care vor iesi la pensie, sint luate in vedere toate calculele.

 

Domnul Ivan Banari:

Doamna presedinte,

Eu va multumesc pentru raspuns.

Majoritatea pensionarilor asteapta aceasta recalculare si tind la sporirea pensiilor. Si daca dumneavoastra spuneti ca nu se va mari, nu cred ca are acest sens.

Multumesc.

A doua intrebare. In fiecare an, compensarea pensiilor, in legatura cu inflatia, are loc la 1 aprilie. Se face ca recalcularea pe baza inflatiei pe anul precedent, deci, la 1 ianuarie. Trei luni pensionarii primesc pensii mai mici decit ar trebui sa primeasca, deci, aceste trei luni nu sint luate in vigoare. Dar noi stim ca in lunile ianuarie, februarie, martie preturile cresc cind 3% si ceva, cind 4%, ar fi cazul ca sa revedem aceasta modalitate. Cum ginditi dumneavoastra?

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred ca este o problema pe care trebuie s-o discutam. Daca sa spunem, intr-adevar, indexarea pensiilor se face conform cresterii preturilor, indicilor de consum si salariilor medii pe economie, este o norma buna. Dar referitor la termene, eu cred ca, vom discuta aceasta in cadrul comisiei in comun cu Guvernul si vom vedea ce vom putea.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimata colega,

Este o rusine a guvernarii comuniste ca avem restante la salarii, care sint de treapta sutelor de milioane. Am informatia de la Guvern si stiu ca este mult diminuata si ca aceste restante se trag din 20022003, ca sint decizii judecatoresti, care nu se indeplinesc.

Si aceste persoane, care au fost lipsite atitia ani de salariu, ajung la virsta de pensionare si, am inteles ca nu pot primi aceasta pensie. Unde se revad? Cred ca este mai mult o intrebare catre autori. Ce se intimpla? Caci numarul acestor persoane este destul de mare. Cum sa stie ei ca angajatorul lor nu a transferat acesti bani in bugetul asigurarilor sociale de stat? Si ce vina poarta ei neprimind salariul pe care l-au cistigat inca in 20022003?

 

Doamna Valentina Buliga:

E clar ca angajatorul nu poarta nici o vina. Noi chiar, recent, in comisie, miercuri, am avut o audiere cu privire la respectarea protectiei muncii, inclusiv a respectarii prevederilor Codului muncii cu privire la salarizare. Sint un sir de actiuni care se intreprind si urmeaza sa fie intreprinse pentru ca salariatii, din cauza angajatorilor iresponsabili sau in rezultatul lichidarii intreprinderilor, sa nu sufere si sa nu aiba aceste contributii individuale la Fondul de pensii. Sa spunem ca printr-un simplu raspuns al meu astazi situatia se va schimba sau nu, dar sint un sir de actiuni care se intreprind.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Doamna Maria Borta:

Vreau sa spun ca drepturile angajatilor nu se lezeaza. Se ia in calcul salariul calculat. In al doilea rind, la intrebarea: cum poate angajatul sa afle daca s-au platit contributiile? Deci, poate fiecare angajat, fiecare cetatean sa se adreseze gratis la Casa teritoriala si va primi un certificat despre transferul contributiilor.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este clar. Dar aceste persoane, care nu au primit salariul, intreprinderile acestea s-au desfiintat, nu pot gasi acei oameni, nu pot obtine un certificat pe care sa il prezinte si ramin fara pensii.

 

Doamna Maria Borta:

Nu sint cazuri cind persoanele ramin fara pensii. Inca o data repet, ca este din salariul calculat. In cazul in care chiar nu se gaseste nici la arhiva nationala, nicaieri, daca este un caz de exceptie, atunci, in baza certificatului de la Ministerul Economiei si Comertului, care este eliberat, un salariu mediu, pe care il avea o persoana cu specialitatea data in perioada respectiva.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Luari de cuvint?

Domnul Banari.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Mai multi ani la rind am incercat sa atragem atentia ca actualul sistem de asigurare sociala din Republica Moldova nu este unul perfect si necesita o reformare cardinala, pentru a evita gravele consecinte ulterioare.

In toate aceste perioade, insa, nu am fost auziti, iar sistemul social nu numai ca nu reuseste sa tina pasul cu necesitatile timpului si a cetatenilor, el degradeaza incontinuu. Astfel se intimpla ca, anual, sint raportate majorari la capitolele Venituri si Cheltuieli ale bugetului discutat astazi. Se realizeaza cu pompa indexarea pensiilor si indemnizatiilor sociale. Sintem cu totii martori ca nici pensionarii, nici invalizii, nici alte categorii de beneficiari de plati sociale nu devin mai asigurati. Ei dimpotriva saracesc incontinuu pe fundalul unei inflatii galopante si cresterii preturilor la marfuri si servicii.

Pensiile si indemnizatiile sociale ramin cu mult sub nivelul cosului minim de consum si chiar a minimului de existenta. Acest fapt a fost evidentiat si de un sir de organizatii internationale, care au facut aceasta evaluare. De ce se intimpla acest lucru? Explicatia este cit se poate de simpla, sistemul asigurarilor sociale din Moldova si-a pierdut treptat caracterul de asigurare si a devenit, practic, un sistem fiscal, in care contributiile cetatenilor si a companiilor nu se bazeaza pe valoarea riscurilor sociale.

Problema asigurarii cu pensii intotdeauna a fost sensibila pentru populatie, ori calitatea vietii pensionarilor depinde substantial de modul in care Guvernul abordeaza aceasta problema, luind in calcul factorii sociali, economici, demografici, care influenteaza sistemul de pensii.

Tendintele din ultimii ani din economia nationala, cum ar fi plecarea masiva a populatiei peste hotare, reducerea locurilor de munca si, respectiv, a numarului contribuabililor la bugetul asigurarilor sociale genereaza presiuni foarte mari asupra bugetului de asigurari sociale, care nu mai poate face fata nivelului de cheltuieli pe care le implica plata pensiilor si indemnizatiilor.

In conditiile in care sursa principala de venituri a bugetului asigurarilor sociale o reprezinta contributia persoanelor angajate, este evident ca nu se poate vorbi despre o crestere esentiala a acestora in lipsa unor politici economice, sociale, care ar contribui la cresterea numarului acestora, la majorarea salariului in economie.

Altfel, pensiile si indemnizatiile nu vor avea nici o sansa sa depaseasca detasat ritmul inflatiei, cu exceptia pensiilor doar a unor categorii selecte de persoane. Totodata, impactul acestor tendinte negative asupra economiei este extrem de infast, diminueaza numarul de angajati, capabili sa mai presteze o munca sociala utila.

Nivelul sporit al cotei contributiilor se asociaza cu legatura slaba dintre marimea acestora si cea a pensiei, incurajind evaziunea fiscala si munca la negru. Constatam ca sistemul social din Moldova ar putea fi justificat numai daca ritmul de crestere a generatiei noi, apte de munca, il va depasi pe cel al virstnicilor, fapt ce nu se intimpla la noi in tara. Dimpotriva, raportul dintre numarul contribuabililor si cel al beneficiarilor de plati sociale este in permanenta crestere.

Pornind de la acest raport, in pofida cresterilor pensiilor, de exemplu, constatam ca pensionarii nostri sint tot mai saraci si sint si in continuare condamnati sa indure foame si mizerie. Pensia medie pe tara, in rezultatul indexarii anuale, creste, dar pensionarii devin mai saraci in comparatie cu restul societatii.

Daca raportam marimea pensiei la salariul mediu pe economie, avem un rezultat putin imbucurator, acest raport ar trebui sa fie 40 la suta, cel putin, insa noi avem in realitate, au relatat colegii mei, 28 29%.

Vreau sa ma refer un minut si la acel Centru de reabilitare a veteranilor din Glodeni, despre care am vorbit deja punind o intrebare doamnei presedinte a Casei Nationale de Asigurari Sociale.

Stimati colegi,

Acest centru a fost deschis acum, doi ani si ceva, i sa promis si niste ajutoare de la Guvern, a facut-o domnul Prim-ministru. Eu vreau sa adresez aceasta ca o interpelare si sa rog sa revenim la acest centru, care a tratat in anul 2006 peste 500 de veterani. Acei veterani care nu au pasapoarte ca sa plece la Sergheevka, acei veterani care nu se pot deplasa, acei veterani care prefera sa se trateze anume in acest centru si nu in Cahul, unde este pentru ei destul de costisitor ca sa se deplaseze. Sper ca aceasta intrebare va fi solutionata si, incepind cu
1 ianuarie, acest centru va reveni la activitate.

Si inca un moment. Acest Centru colaboreaza cu un proiect olandez. Si olandezii, cind au venit si au vazut ca Centrul stopeaza, a doua zi, desi au avut un grafic de lucru pe doua saptamini, au strins geamantanele si au plecat inapoi, au spus: Un Centru, care nu activeaza, noi nu putem sa ajutam ca sa-l aducem la nivel conditionat.

Special nu m-am referit, in alocutiunea mea, la cifre concrete din proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale. Pe de o parte le cunoastem cu totii, pe de alta parte, ne-am convins ca cresterile fantastice de PIB, de venituri la bugete, etc., nu sint resimtite de cetatenii tarii. Acestia devin tot mai saraci si tot mai multi cauta sa paraseasca Moldova.

Pornind de la practica legislativa, care presupune aprobarea conceptuala a proiectului de lege, vom formula citeva propuneri conceptuale. Vorbind concret pe marginea proiectului Fondului asigurarilor sociale, grupul parlamentar al Partidului Democratiei Sociale insista asupra solutionarilor unor probleme de principiu, care afecteaza sistemul social din Moldova:

1. Sistemul social trebuie sa fie unul nediscriminatoriu. Identificarea unor mecanisme care elimina diferentele extrem de mari dintre marimea pensiilor diferitelor categorii, a unui mecanism care ar asigura majorarea nu cu un procent egal si celor care primesc pensie 300 de lei, s-a constatat astazi, si celor care au o pensie de 2 000 de lei.

2. Pornind de la tendintele negative in situatia demografica, insistam asupra majorarii alocatiilor la nasterea primului copil pina la 2000 de lei si a alocatiilor la nasterea fiecarui copil urmator pina la 3 000 lei. Daca vom avea vointa politica, vom gasi aceste sume.

3. Majorarea de doua ori a indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului pina la virsta de 3 ani. Conditiile in care minimumul de existenta, calculat de Biroul National de Statistica, pentru un copil a atins cifra de 800 de lei. Este o batjocura sa acordam pentru intretinerea copilului doar 250 de lei. Sa nu uitam ca avem si mame care educa de una singura, sa nu uitam ca avem si familii cu multi copii si altele.

4. Recalcularea pensiilor la persoanele care au iesit la pensie nu din 1999, dar, sa zicem, din 1996. Nu este un numar mare aceasta diferenta. Se vorbeste de citeva mii de persoane. Insa va fi o echitate in societate.

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut, stimate coleg.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc mult.

Eu am incheiat.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Doamna Buliga.

 

Doamna Valentina Buliga:

In numele Fractiunii Partidului Democrat.

Onorata asistenta,

Ne aflam din nou in pragul unor evenimente de mare responsabilitate pentru Parlament adoptarea celor 3 bugete pentru anul viitor. Astazi discutam proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat, a carui adoptare va determina soarta intregii populatii in anul care vine. Pensionari, invalizi, familii cu copii, angajati care, in caz de imbolnavire, vor beneficia de indemnizatiile corespunzatoare, persoane neangajate care pot, in mod legal, incheia un contract de asigurare cu Casa Nationala de Asigurari Sociale, deci, practic, toata populatia este in asteptare.

Care vor fi prevederile acestei legi? Ce noutati pozitive le va aduce Parlamentul adoptind-o? Este regretabil faptul ca si de data aceasta asteptarile populatiei vizavi de asigurari vor fi zadarnicite. Practic, nu s-a schimbat nimic, decit majorarea cotelor de asigurari.

Adoptam, din nou, un buget cu deficit, desi platile gestionate din acest buget au ramas la nivel foarte scazut. Deci, in aceasta situatie, riscam sa nu le putem plati si pe acestea. Ce va face un pensionar cu o pensie minima de 406 lei? Acei din agricultura cu o pensie de 361 de lei? Cum vor supravietui, tinind cont de cresterea continua a preturilor la produsele de prima necesitate?

Nivelul pensiei medii nu este cu mult mai mare, circa 554 de lei. Deci, in medie un pensionar cu pensie medie va avea in zi circa 18 lei, iar cel cu pensie minima 13 si aceasta in acea situatie cind acest pensionar nu va plati servicii comunale, nu va avea nevoie de medicamente, imbracaminte, incaltaminte si alte produse absolut necesare pentru a exista. Cred ca o asemenea situatie nu mai poate dura, daca nu dorim sa purtam raspundere.

Este momentul cind trebuie sa venim cu propuneri radicale de reforma a acestui sistem, tinind cont de situatia noastra reala, cu toate partile ei negative, situatie demografica negativa, prognoze nefavorabile privind demografia, zeci sau chiar sute de mii de persoane in virsta apta de munca, plecate la munca peste hotare, care nu contribuie in nici un fel la bugetul asigurarilor sociale de stat, dar pot pretinde la o pensie in cazul in care vor reveni in tara invalizi sau batrini. Fara indoiala, Legea bugetului asigurarilor sociale de stat este o lege care doar reflecta prevederile legale de referinta, politica in domeniu si aici avem nevoie de schimbari radicale, insa trebuie sa mentionam ca nici prevederile actuale legale nu sint intru totul respectate la elaborarea bugetului.

Vorbim mereu despre un sistem de asigurari sociale, bazat pe principiile echitatii sociale si a egalitatii in fata legii. In acest caz, nu poate fi de inteles motivul pentru care, an de an, in Legea bugetului asigurarilor sociale se pastreaza si sa promoveaza cu insistenta cote de asigurari sociale diferite atit pentru acei care sint angajati si achita cota de asigurare in raport procentual fata de venitul real, cit si pentru acei care achita taxe fixe. Care articol si din ce lege ne permite sa incalcam drepturile persoanelor care activeaza in economia nationala, redistribuind la nesfirsit sumele acumulate de ei la cont catre acei care transfera foarte putin sau, din diferite motive, nu transfera aproape deloc. Deci, sistemul este solidar.

Nivelul de solidaritate existent astazi nu face altceva decit sa impuna pe acei care mai platesc sa inceteze s-o faca, nefiind deloc interesati in aceasta. La fel si acei care platesc taxa fixa. Din ce motiv aceasta taxa este diferita, daca pensia se calculeaza dupa aceeasi formula? De ce pensionarii achita cotele de asigurari sociale, dar pensia nu se recalculeaza? De ce si aici am facut exceptie pentru acei din agricultura?

Este adevarat ca in agricultura astazi este o situatie deplorabila. Veniturile sint mici, acei care activeaza pe cont proprii nu au cu ce plati. Dar in acest caz statul trebuie sa fie cel care va purta responsabilitate pentru acesti oameni. La noi insa statul a transferat aceasta responsabilitate pe seama societatii, mizind pe solidaritatea sistemului.

O asemenea politica, promovata de stat in domeniul asigurarilor sociale, este una distructiva, care pune in pericol stabilitatea financiara a acestui sistem, dar pentru viitor si existenta acestuia. Iar daca revenim la fiecare persoana, e cazul sa ne amintim ca Organizatia Natiunilor Unite considera ca 3 dolari in zi este limita care imparte populatia in cei care traiesc normal sau cei care pot exista si cei care se afla sub pragul saraciei. In asemenea caz unde-i putem plasa pe acei care au cite 18 lei in zi?

Un studiu recent ne demonstreaza ca pragul saraciei constituie 747 de lei, iar saracia extrema 404 lei. Citi pensionari au astazi 747 de lei si cu ce se maninca aceasta saracie, care constituie 30 la suta, iar circa 5% din populatie traieste intr-o saracie extrema. Tin sa va reamintesc ca nu vorbim doar despre acei care nu au lucrat toata viata, ci despre acei care au muncit si au platit in fondurile respective. Desi indexam anual pensiile si sustinem ca vom avea un mecanism real de adaptare a pensiilor la realitati, situatia este de alta natura. Pensiile cresc, dar puterea lor de cumparare este tot mai mica. Iar pensionarii devin tot mai saraci.

Ne dam noi oare seama ce va fi cu acesti pensionari peste 510 ani? Ce va fi cu noi toti acei din sala cind vom deveni pensionari, daca nu vom fi nevoiti sa primim pensii generale? De ce totusi cu atita impertinenta nu vrem sa ascultam ce spun specialistii. De ce am facut politici si populism din acest sistem? Dispunem cu totii de o analiza a sistemului de pensionare din Republica Moldova efectuata de un grup de experti. Concluziile si prognozele facute de ei nu sint deloc optimiste. Recomandarile facute de ei ne arata clar caile pe care ar trebui sa mergem in continuare, aceste cai le cunosc si specialistii nostri. Ramine doar sa tinem cont de ceea ce ne sugereaza acesti specialisti si sa avem vointa politica sa luam decizii care se impun, desi, la prima vedere, aceste decizii ar putea fi chiar dure.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul, stimata colega.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu mai am nici un minut?

 

Domnul Marian Lupu:

Sapte minute au expirat.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doar doua propozitii. Cum contribuie statul la solutionarea problemei natalitatii? Oare o indemnizatie unica la nasterea copilului de 1200 si 1500 de lei le vor permite tinerelor familii sa ii mentinem aici?

Desigur, analizind astazi proiectul bugetului asigurarilor de stat, nu putem spune clar care sint prioritatile acestuia, spre cine este orientat acest buget, desi nu este primul an cind insistam ca veniturile si cheltuielile sa fie divizate pe fonduri distincte, spre a sti la sigur de ce dispunem pentru a proteja asiguratii in cazul fiecarui risc, pe care il declaram asigurat. Iar la adoptarea bugetului pe anul 2007 ne aducem aminte cind am avut promisiunea ca aceasta se va face.

Insa si aceasta situatie este aceeasi ca si in anul precedent. Se isca intrebarea: poate cineva este interesat ca sa nu avem o claritate in acest sistem? De ce totusi nu dorim sa existe aceasta transparenta? Dupa cum vedeti, avem multe semne de intrebare la care nu am gasit raspuns. Fractiunea Partidului Democrat nu sustine acest proiect de lege, deoarece asteptarile si nevoile populatiei sint mult mai mari.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Principala apreciere a proiectului bugetului asigurarilor sociale pe anul 2008 este ca performantele negative ale economiei si ale politicilor guvernarii voroniniste incompetente pun cruce pe sperantele cetatenilor la un sprijin real din partea statului.

Orientarea sociala a bugetului este doar o poveste repetata an de an de conducerea de virf a tarii. Un test al acestei orientari, si vreau sa spun acest lucru din start, este si propunerea Fractiunii Alianta Moldova Noastra ca alocatiile de la bugetul de stat pentru cel al asigurarilor sociale sa fie suplimentat cu 200 de milioane de lei. Ei sint necesari pentru a dubla pensiile.

, , , . , . , .

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci, sint necesari pentru a dubla pensiile de virsta si cele sociale.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa procedam in felul urmator. Sint niste norme...

 

Domnul Serafim Urechean:

Pentru a mari alocatiile de nastere a copiilor pina la 3 mii de lei pentru primul copil si cite 5 mii pentru urmatorii. Este timp pentru a le prevedea in ambele legi, sa vedem daca exista si dorinta din partea guvernarii. La formarea bugetului asigurarilor sociale de stat continua tendinta discriminatorie de stoarcere a veniturilor din contul celor care muncesc.

Contributia la asigurarile sociale de stat se majoreaza pentru salariati de la 2%, cit erau in 2004, pina la 5% in anul 2008. Statul se eschiveaza tot mai pronuntat de la obligatia finantarii protectiei sociale a cetatenilor, trecind-o pe spatele salariatilor. Referitor la majorarile de salarii, trebuie de accentuat ca ele sint insuficiente si se opereaza fara corelare necesara cu valoarea cosului minim de consum. Guvernul a si renuntat la acest important indicator social, inlocuindu-l cu altul mai putin relevant minimul de existenta, de parca manipularile statistice ar imbunatati situatia oamenilor.

Pensia medie in Republica Moldova, dupa majorarea de la 1 aprilie 2006, a atins tocmai, retineti mecanismul de votare, tocmai 460 de lei, fiind de doua ori mai mica decit minimul de existenta. Dar sa nu uitam ca pensia minima pentru limita de virsta este doar de 336 de lei pentru acei care au lucrat in economia nationala si doar 299 de lei pentru fostii agricultori. Sa le spunem acestor oameni ca, dupa modificarile operate in 2003, pensia sefului statului este de circa 7 mii 500 de lei, iar a voastra, domnilor deputati, este de peste... Cum meritati. Este de peste 4 mii 300 de lei.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra isi orienteaza atentia si spre criza demografica ingrijoratoare din Republica Moldova. In medie, ponderea populatiei tinere catre anul... care in anul 2001 era de 24%, a scazut pina la 17 % in 2006. Iar numarul total al pensionarilor apti de munca se va reduce inca cu 23% in urmatorul an.

In Moldova, 50% din copii sint sub limita saraciei, conform raportului UNICEF in anul 2006. Potrivit aceleasi surse, 2530% dintre ei traiesc in familii incomplete, motivul principal al absentei unuia sau a ambilor parinti fiind migratia in cautarea unui loc de munca peste hotare, fuga de saracie, ce domneste in aceasta tara. La capitolul scolarizarii, iata unde trebuie sa va concentrati atentia. 8% din totalul copiilor de 1517 ani din regiunea urbana nu merg la scoala si tocmai 26% in regiunile rurale, arata UNICEF-ul.

In alta ordine de idei, sistemul de compensatii, bazat pe categorii, are performante tot mai scazute. Numarul categoriilor de beneficieri s-a extins de la
11 la 13, ceea ce denota ca s-a marit numarul celor vulnerabili. In ceea ce priveste programele de stimulare a ocuparii fortei de munca, o reflectare a carora este si Fondul de somaj, situatia continua sa inregistreze tendinte negative. Numarul populatiei economic active s-a diminuat numai intre 2004 si in 2006 cu peste 76 de mii de persoane. Care este viitorul acestei tari?

In trimestrul I al anului 2007, numarul somerilor a fost de peste 72 de mii de oameni. Dintre ei fiecare al treilea se afla in somaj de 12 luni, iar fiecare al cincilea mai mult de 24 de luni. O problema grava pentru republica noastra este somajul in randul tinerilor, care inregistreaza o cota de trei ori mai inalta decit media pe tara 17 fata de 7,4%. Iar marimea medie a indemnizatiei de somaj de 515 lei este un mic ajutor umanitar departe de un suport social real pe care il merita acesti oameni. Ceea ce cu ce se lauda guvernarea, incercand sa ascunda realitatea, sint majorarile cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat. Dar efectul lor va fi egal cu zero pentru sustinerea categoriilor de populatie la care m-am referit, pentru ca lipsesc abordarile noi de amploare, lipsesc interventiile solide ale statului in asigurarea sociala. Dupa sapte ani de guvernare iresponsabila e clar ca aceasta conducere a tarii poate doar sa reproduca probleme. Intelegem ca lipsa performantelor economice reale face imposibila si pentru 2008 rezolvarea crizei sociale din tara.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul, stimate coleg.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cit priveste proiectul bugetului asigurarilor sociale, Fractiunea Alianta Moldova Noastra insista sa fie operate in cadrul lui majorarile prevazute de amendamentele noastre cu caracter social, propuse pentru lectura a treia a bugetului de stat, pe care il vom examina miine. In caz contrar, majoritatea comunista trebuie sa fie gata pentru o reactie mai putin colegiala si din partea noastra, dar si din protestul societatii.

Va multumesc frumos, stimati colegi.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Eremciuc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, , , , . , , , , ... , , .

2008 - , .

2001 2006 32,1 39,5 2007 44%. . 2001 57,7% , 2007 64%. 544 2135 , 3,9 .

. 8,4 11 2007 . , , 18, , 27 2007 . 140 558 .

, -, . , -, . , , . , , .

, 6 256 , 1 292 26% , . , .

, 1999 489 8 1999 . 32 2001 29 .

: 36 , 33 , 40 . , , .

2004 , , -, . -, .

24 5 . 20 , 4 .

, 23 , , , , 24 22% .

, . , , . , , , , .

.
361 . 1 506,6 97,7% . .

. .

957 , 18% . , ,
6 276 , 23,4%.

, 1 2008 , , , . 2008 , , , 150 .

. 300 . . 1 2008 . .

2008 90,5 . , , , .

.
100 .

, . ? , , , . , .

. .

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Dupa luarile de cuvint a fost inregistrata in cadrul dezbaterilor propunerea pe care o voi supune votului, de a majora partea de venituri si partea de cheltuieli cu 200 de milioane de lei prin transferul sumei respective de la bugetul de stat. Este un element conceptual, stimati colegi, pe care motiv trebuie sa-l supun votului.

Supun votului aceasta propunere si eu o sa rog votul dumneavoastra. Cine este pentru? Rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.2?

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 8.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi in favoarea acestei propuneri.

 

Numaratorii:

16, pardon.

 

Domnul Marian Lupu:

16. 24, care nu intruneste conditiile suficiente pentru a fi acceptata.

Supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului de Lege nr.3417, aprobarea in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3417 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3653 privind reglementarea valutara. Prezinta Guvernul. Il invit la tribuna centrala pe guvernatorul Bancii Nationale domnul Leonid Talmaci. Va rog.

 

Domnul Leonid Talmaci Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

In primul rind, imi cer scuze ca nu am fost la timp la tribuna. In al doilea rind, vreau sa mentionez ca eu am nevoie de 10 minute, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, 10 minute, pina la 10 minute.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Proiectul de Lege privind reglementarea valutara este elaborat intru executarea Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova nr.300-XVI din
24 noiembrie 2005 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005 2009. Elaborarea proiectului de lege se incadreaza, de asemenea, in masurile prevazute in Programul national de implementare a Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

La elaborarea proiectului de lege s-a luat in considerare legislatia comunitara, Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, anexa nr.1 la Directiva Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea in aplicare a articolului 67 din Tratat.

Totodata, in procesul de elaborare a proiectului de lege a fost consultata legislatia in domeniul reglementarii valutare a statelor membre ale Uniunii Europene, Slovenia, Polonia, Cehia, Slovacia, Romania, Bulgaria, precum si altor state: Croatia, Macedonia, Serbia, Kazahstan, Federatia Rusa si altele.

Potrivit prevederilor articolului 6, sectiunea 3, controlul asupra transferurilor de capital a statutului Fondului Monetar International, statele membre pot aplica masuri de control necesare pentru reglementarea circulatiei internationale a capitalului.

Proiectul de lege are drept scop instituirea la nivel de lege organica a normelor juridice referitoare la efectuarea si raportarea operatiunilor valutare, licentierea si desfasurarea activitatii unitatilor de schimb valutar, precum si referitoare la controlul valutar stabilite in scopul implementarii politicii valutare a statului si asigurarii stabilitatii pietei valutare interne.

Proiectul de lege transpune reglementarile principale existente in prevederi la nivel de act legislativ. Totodata, acesta contine reglementari noi aferente domeniului valutar. De exemplu: platile si transferuri in valuta straina pe teritoriul Republicii Moldova, masurile de salvgardare, exportul si importul valorilor mobiliare si instrumentelor de plata, a caror includere este conditionata de prevederile legislatiei in vigoare a Republicii Moldova. De exemplu Codul civil, precum si necesitatea ajustarii legislatiei in domeniul valutar la standardele legislatiei Uniunii Europene.

Proiectul de lege a fost transmis spre coordonare bancilor comerciale si autoritatilor publice interesate. A fost examinat suplimentar de catre grupul de lucru al Comisiei de Stat pentru Reglementarea Activitatii de Intreprinzator, de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Consiliul Economic de pe linga Prim-ministru, Ministerul Justitiei si Centrul de armonizare a legislatiei in vederea efectuarii expertizei compatibilitatii proiectului de lege cu legislatia comunitara, fiind emisa declaratia de compatibilitate.

La definitivarea proiectului de lege, Banca Nationala a tinut cont de propunerile si obiectiile concludente ale Centrului de armonizare a legislatiei. De asemenea, Banca Nationala a consultat Fondul Monetar International in vederea elaborarii proiectului de lege, astfel avind opinia pozitiva a organului responsabil, la nivel international, de regimurile cursului de schimb, reglementarii fluxurilor de capital etc.

Acum as vrea sa ma opresc la unele comentarii cu privire la obiectiile principale ale deputatilor in Parlamentul Republicii Moldova, expuse in cadrul examinarii proiectului de Lege pentru reglementarea valutara in comisiile permanente ale acestuia.

Unu. Liberalizarea creditarii in valuta straina. Articolul 22 din proiectul de Lege privind reglementarea valutara prevede ca acordarea imprumuturilor sau creditelor in valuta straina de catre rezidenti in favoarea altor rezidenti se permite numai bancilor autorizate.

Concomitent, proiectul de lege stabileste cazurile concrete de acordare de catre bancile autorizate a creditelor in valuta straina in favoarea rezidentilor. Chestiunea privind largirea categoriilor de rezidenti care ar putea beneficia de credite in valuta straina de la bancile rezidente, precum si a scopurilor de acordare a astfel de credite a fost pusa in discutie in repetate rinduri in cadrul Bancii Nationale.

La examinarea acesteia s-au luat in considerare diverse aspecte, printre care si posibilul impact asupra unor indicatori macroeconomici asupra pietei valutare. Studiile efectuate de catre Banca Nationala pe marginea oportunitatii largirii sferei de creditare in valuta straina de catre bancile rezidente au identificat eventualele aspecte negative ale acestei liberalizari care pot avea loc in contextul macroeconomic existent prin care pot fi evidentiate:

a) majorarea ratei inflatiei, conditionata de faptul ca acea parte din moneda nationala care in prezent este antrenata in acordarea creditelor in economie vor aparea pe piata ca resurse libere. In conditiile unei rate a inflatiei relativ inalte, majorarea volumului creditelor in urma liberalizarii creditarii in valuta straina ar putea sa reprezinte o premisa pentru cresterea in continuare a ratei inflatiei;

b) cresterea ratei dolarizarii depunerilor, conditionata de faptul ca bancile, in vederea sporirii volumului creditelor acordate, vor fi interesate in atragerea suplimentara a mijloacelor in valuta straina de pe piata interna.

In conditiile adoptarii de catre Banca Nationala a unei noi strategii de politica monetara si anume de tintire a inflatiei, care presupune utilizarea mecanismului de transmisie monetara, dolarizarea inalta poate diminua eficacitatea acestui mecanism. Si, prin urmare, Banca Nationala va fi restrinsa in posibilitatile sale de aplicare eficienta a instrumentelor politicii monetare;

c) cresterea ofertei de valuta straina pe piata valutara, avind drept consecinta aprecierea monedei nationale. Aceasta rezulta din faptul ca, in cazul in care creditele acordate in valuta straina se utilizeaza in scopul efectuarii decontarilor pe teritoriul Republicii Moldova, care urmeaza a fi efectuate in lei moldovenesti, aceasta poate crea o presiune suplimentara pe piata valutara, deoarece pentru decontari interne imprumutatii vor fi nevoiti sa vinda aceasta valuta contra lei moldovenesti.

Luind in considerare situatia curenta a pietei valutare interne, nivelul actual al ratei dolarizarii, precum si cel al inflatiei, Banca Nationala considera ca, la momentul actual, liberalizarea totala a creditarii de catre banci in valuta straina este prematura. Chestiunea privind liberalizarea creditarii in valuta straina va fi monitorizata in continuare de catre Banca Nationala si asupra posibilitatii liberalizarii creditarii in valuta straina se va putea reveni in contextul unei situatii macroeconomice favorabile pentru efectuarea acestei liberalizari.

Doi. Nivelul de liberalizare a operatiunilor valutare de capital. Dupa cum se stie, Banca Nationala, inca la 30 iunie 1995, a acceptat convertibilitatea deplina a operatiunilor curente internationale, adica mai mult de 12 ani in urma. Acum este vorba despre a doua parte a convertibilitatii, adica acea de capital.

In privinta acestor operatiuni, care implica intrarile de capital, cu exceptia importului numerarului in valuta straina si in moneda nationala de catre banci, proiectul de lege prevede efectuarea acestora fara restrictii, daca legislatia Republicii Moldova, care reglementeaza domeniul aferent operatiunilor valutare de capital respective, nu prevede altceva.

De exemplu. Potrivit articolului 22 din Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investitiile in activitatea de intreprinzator, unde, citez: investitorii straini pot dobindi, in conformitate cu legislatia Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul republicii, cu exceptia terenurilor cu destinatie agricola si a celor din fondul silvic, pentru a desfasura activitatea de intreprinzator.

Totodata, proiectul de lege prevede aplicarea fata de rezidenti a regimului de notificare la Banca Nationala a unor din operatiunile mentionate, care fac parte componenta din datoria externa a tarii. Referitor la operatiunile valutare de capital care implica iesirile de capital, proiectul prevede efectuarea unora dintre ele cu autorizarea Bancii Nationale.

De exemplu. Operatiunile cu instrumente financiare, deschiderea de catre rezidenti a conturilor in strainatate, acordarea de catre rezidenti a imprumutului sau a creditelor financiare. De mentionat ca proiectul de lege include un numar redus de operatiuni valutare de capital care urmeaza a fi efectuate cu autorizatia Bancii Nationale.

In partea ce se refera la liberalizarea operatiunilor valutare de capital este de consemnat ca, luind in considerare faptul ca Republica Moldova este o tara cu economie relativ mica si deschisa, procesul de liberalizare a operatiunilor de capital urmeaza a fi efectuat prudent si treptat. Acest principiu de liberalizare treptata a fost reflectat si in strategia Guvernului si a Bancii Nationale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova in perioada 2005 2010.

De mentionat ca Misiunea Fondului Monetar in cadrul asistentei tehnice acordate Bancii Nationale pentru definitivarea acestui proiect de lege a examinat chestiunea privind nivelul de liberalizare a operatiunilor valutare de capital in republica.

In acest context, s-a mentionat ca nivelul de liberalizare a operatiunilor in cauza, reflectate in proiectul de lege, este unul acceptabil la etapa actuala. In raportul sau, Misiunea Fondului Monetar a remarcat ca preconditiile macroeconomice existente nu sint favorabile pentru liberalizarea totala a contului de capital. Exista incertitudine privind abilitatea sectorului financiar de a face fata contului de capital liberalizat, iar economia se confrunta cu socuri externe cu influenta pe termen scurt si mediu.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut, va rog.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Instituirea in proiectul de lege a prevederilor, conform carora anumite operatiuni valutare de capital sint supuse autorizarii de catre Banca Nationala, s-a efectuat tinind cont de urmatoarele principii de liberalizare:

pornind de la operatiunile pe termen lung, de exemplu investitii directe, catre operatiunile pe termen scurt, de exemplu investitii de portofoliu pe termen scurt, adica catre acele afluxuri de capital care pot avea un impact semnificativ asupra economiei politicii monetare si valutare;

pornind de la operatiunile agentilor economici care sint licentiati de organul abilitat de stat in domeniul respectiv si activeaza sub supravegherea acestui organ in cadrul cerintelor prudentiale, cum ar fi bancile Companiei de asigurari, de catre operatiunile celorlalte categorii de rezidenti.

Majoritatea statelor din Europa Centrala si de Est, astazi membri ai UE,
si-au liberalizat complet contul de capital doar la momentul aderarii la UE. In concluzii, proiectul de lege prevede liberalizarea in asa masura de capital care a fost in tarile Europei Centrale si de Est la momentul preaderarii la Uniunea Europeana.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Si noi va multumim.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa fac, in primul rind, asa, o apreciere a faptului ca insusi proiectul de lege care este un proiect de lege foarte important, avind in vedere ca autorul astazi nu a venit sa ne prezinte un raport. Cind a disparut domnul Talmaci, am crezut ca se duce dupa Guvern, sa vina dumnealor totusi sa prezinte, caci asa iese ca am pus paznic, practic, lupul la stina de oi.

Avind in vedere ca insusi conceptia legii ca idee, ea nu este plina de continut, marea majoritate de intrebari-cheie sint puse ca, mai apoi, sa fie reglementate prin niste acte normative, reglementari interne ale Bancii Nationale. Eu nu vad logica in faptul ca dumneavoastra ne prezentati aceasta lege. Pina la urma, dumneavoastra sinteti o persoana cointeresata. Sinteti, ma rog, in drept sa aparati unele pozitii. Dar totusi Banca Nationala are rolul ei si, avind in vedere ca, pina la urma, eu propun drept concept, dumneavoastra puteti sa ne raspundeti sau nu. Vedeti ca in calitate de drept de autor eu nu pot sa va pun aceasta intrebare.

E normal si e bine cind reglementarile care vor fi facute si nota informativa, care tot dumneavoastra o semnati, spuneti, sa fie facute ca acte interne ale Bancii Nationale. De ce atunci mai adoptam legea aceasta? Numai pentru aceea ca sa dam voie Bancii Nationale sa faca aceste acte normative. Asta este parerea mea.

Si propun, dragi colegi, ca noi ca concept sa prevedem si sa punem la vot, pentru lectura a doua, ca in lege sa fie formulate actele acestea normative cele mai importante, ca sa fie adoptate prin lege. Ma refer la multe lucruri: la eliberarea, suspendarea licentelor, autorizatiilor s.a.m.d. Cum am discutat si la alte proiecte de legi, trebuie sa cream o atmosfera serioasa, buna, clara pentru agentii economici. Legea permite o asigurare serioasa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Este clar.

Domnul Valeriu Guma:

Actele normative sint niste acte care de la luna la luna pot fi schimbate in jumatate de ora, daca este nevoie s.a.m.d.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, bine. Continuam.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu vreau sa stiu atitudinea dumneavoastra. Inteleg ca...

 

Domnul Leonid Talmaci:

Imi permiteti sa raspund?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, permit, dar este subiectiv din start. Autorul trebuie sa raspunda la intrebarile acestea, Guvernul. Cine e responsabil? De ce in sala nu e nimeni?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Trebuie sa fim corecti.

 

Domnul Valeriu Guma:

Corecti.

 

Domnul Marian Lupu:

Si consecventi, reglementarea valutara este atributia si functia Bancii Nationale. Banca Nationala, conform legii, nu are dreptul la initiativa legislativa. Iata de ce, formal, aceasta initiativa vine de la Guvern. In rest, Guvernul nu are, practic, nimic cu reglementarea valutara. Acum, domnule guvernator, va rog, sa raspundeti la esenta intrebarii.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Va multumesc.

Exista asa o notiune de salvgardare. Exista sarcina fundamentala a Bancii Nationale in stat tintirea inflatiei. Cind vorbim de politica monetara, ea este impreuna cu politica valutara. Ele nu pot fi divizate una de alta, fiindca aici este vorba si de stabilirea cursului de schimb. Dar este vorba anume in cazul de salvgardare, adica in aceasta lege nu exista o exceptie fata de comunitatea europeana.

Orice acte normative, care vor fi elaborate si aprobate de Banca Nationala, vor fi numai in baza legii si conform legii. Nimeni nu putea sa prevada in lege criza financiara din 1998. Dumneavoastra, probabil, cunoasteti ce masuri am adoptat noi atunci, cind intr-o simbata si intr-o duminica, ati spus ca intr-o ora, le-am adoptat, ca luni sa-i anuntam. Altfel nu era posibil. Putea sa aiba consecinte extraordinar de grave. Exista multe situatii fors major, de aceea ele sint acceptabile si nu numai la noi sint acceptabile.

In al doilea rind, actele normative ale Bancii Nationale, exista aceasta comisie, stiti, care se ocupa cu ghilotina. Nu a anulat niciun act normativ al Bancii Nationale din toate actele care le-a elaborat in decurs de 16 ani Banca Nationala. Nu a fost niciun caz sa fie intr-o instanta de judecata anulat vreun act normativ, fiindca toate s-au bazat pe lege. Numai pe lege si standarde internationale. Iata ce am vrut sa va raspund aici.

Cit priveste ceea ce ati spus dumneavoastra. Da, sint multe propuneri, noi avem raspunsuri pe 40 de pagini, multe propuneri. Noi le vom prezenta imediat, ca au venit ultimele propuneri ieri, in comisie, pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Guma:

La ce propuneri va referiti?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Cu privire la proiectul legii.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu, domnule Presedinte, nu am primit un raspuns clar la intrebarea mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Ei nu sint de acord.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnul Talmaci ne sperie permanent cu fors major, eu inteleg ca sint unele momente care trebuie prevazute. Eu ma refer la niste lucruri clare, cum ar fi obtinerea licentei. Asta ce e fors major? Aceasta trebuie sa fie stipulat nu in actele interne ale Bancii Nationale, dar in lege: cum se da licenta, cui, cind se retrage licenta, pentru ce. Asta ce e fors major, domnule guvernator?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, eu nu am spus despre licenta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar eu v-am spus sa-mi raspundeti despre asta. Si am propus ca lucrurile acestea sa fie stipulate in lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa continuam.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Asta nu are nimic una cu alta.

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Cum nu are nimic, domnule Talmaci?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Cu aceasta lege nu are nimic.

 

Domnul Valeriu Guma:

Sa luam pe articole, atunci care concept anume?

 

Domnul Leonid Talmaci:

In al al doilea rind, vreau sa va spun, iata ghilotina. Stiti care este opinia Uniunii Europene si a Fondului Monetar? Regulatorii principali, Banca Nationala si Comisia Nationala a Pietei Financiare, nu trebuie sa aiba nicio atributie la aceasta ghilotina.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Talmaci,

Eu nu sint de acord cu dumneavoastra. Si rog, dragi colegi, sa intelegem ca este vorba despre niste lucruri clare, nu caz de forta majora s.a.m.d., unde trebuie sa fie stipulate niste reguli de joc pentru toti agentii economici, prin lege, egale. Asta este dorinta.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Bine. Pentru lectura a doua noi vom raspunde in cadrul comisiei.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu sint de acord ca trebuie pentru lectura a doua, dar astazi noi trebuie sa luam o decizie precum ca aceasta nu se face prin actele normative interne ale Bancii Nationale, dar prin lege. Aceasta este de concept. Si eu, domnule Talmaci, nu vad aici o problema ca impreuna cu dumneavoastra, pentru lectura a doua, sa gasim un compromis.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Nu va suparati, va rog. Eu vad ca ati intrat deja intr-o discutie personalizata.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, deloc.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am senzatia ca noi discutam anumite pozitii din lege, care pot fi supuse modificarilor. Unde este concept? Ca se elimina continutul cutarui articol, ca nu e conform reglementarilor lor de a se scrie in lege, aceasta nu e concept, dragii mei. Pe care motiv pregatiti-va frumos propunerile respective si discutati in procesul de pregatire pentru lectura a doua, fiindca, intr-adevar, aici se cere o munca profesionista si juridica minutioasa. Noi avem o sumedenie de legi prin care sint delegate si Guvernului acelasi drept de hotarire de Guvern. Nu vreau sa intru acum in detalii, dar este problema, o discutati minutios pentru lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Sint de acord cu dumneavoastra, dar ca sa muncesti, trebuie sa stii pentru ce muncesti. Daca lucrurile acestea se accepta, atunci are rost sa muncesti. Nu am sa substitui eu prin munca mea regulamentele interne ale Bancii Nationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Nu va suparati, va rog, ar fi foarte bine in viata daca am munci doar stiind ca este garantat rezultatul. In cazul dat, poate, nu are rost nici la alegeri de mers, ca nu este garantat rezultatul niciodata.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra intelegeti la ce ma refer eu, ca nu e prima si ultima data cind se fac un sir de amendamente care, pina la urma, nu sint in favoarea unei sau altei formatiuni politice, dar e pentru...

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu vreau sa am un raspuns clar.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Raspunsul este proiectul de lege care este prezentat.

 

Domnul Valeriu Guma:

A doua intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta a fost doar prima?

 

Domnul Valeriu Guma.

Da. Foarte pe scurt.

Domnule Presedinte,

Nu am eu nimic cu domnul Talmaci, , dar asa iese, ma rog, pina la urma.

 

Domnul Marian Lupu:

Va cred.

Domnul Leonid Talmaci:

Si eu cred.

 

Domnul Valeriu Guma:

Ei trag prosopul asupra lor, noi vrem ca sa fie cit mai mult. Are interes corporativ omul, nu am nimic impotriva dumnealui. Eu vreau sa intreb, noi avem astazi o situatie cind toata lumea se intreaba (n-am inteles in legea, poate imi mai spuneti, in raportul dumneavoastra parca la inceput ati spus ca da, pe urma nu am mai inteles) vor avea rezidentii Republicii Moldova posibilitate sa primeasca credite in valuta straina si sa se achite cu rezidentii Republicii Moldova sau nu?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Legea astazi, acest proiect, permite tuturor pentru import, pentru orice agenti economici. Pentru export permite din linie de credit al institutiilor financiare internationale. Asta e prima etapa. Si iata astazi sint liberi, pe termen lung, 146 de milioane de dolari americani.

 

Domnul Marian Lupu:

Leonid Petrovici,

Nu te supara te rog.

Domnule Guvernator,

Nu se permite.

 

Domnul Valeriu Guma:

Asa si spuneti.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu permit.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Partial legea permite.

 

Domnul Valeriu Guma:

Atunci nu e clar pentru ce mai...

 

Domnul Leonid Talmaci:

Partial permite.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine, va multumesc.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Partial va fi mai...

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Talmaci,

Dumneavoastra spuneti totodata ca in bancile tarii astazi sint destule posibilitati de creditare. Socotiti dumneavoastra ca e normal cind un agent economic local, un rezident, nu poate sa aiba operatiuni de export-import in a terta tara, luind un credit? Eu vreau sa cumpar o marfa din Rusia si vreau sa o vind in Romania. De ce nu am dreptul sa iau un credit din bancile comerciale locale si sa fac operatiunea aceasta? In legea aceasta nu se prevede, se limiteaza, se ingusteaza. Acum cu globalizarea, cu chestii care...

 

Domnul Leonid Talmaci:

Va raspund. Eu de acum am raspuns ca partial se permite pe deplin. Noi nu sintem impotriva, eu am spus ca este prematur. Cind va permite situatia macroeconomica. Azi dolarizarea este foarte inalta in tara, foarte inalta, ca rezultat al crizei din 1998 si mai sint si alti factori, dar nimeni nu a luat seama ca imediat se incalca Legea cu privire la bani. Bine, Banca are posibilitate sa acorde agentului economic pentru export. El a primit, de exemplu, in dolari sau in euro. Mai departe este transferul celui care vinde marfa pe teritoriul Republicii Moldova sau de la care el o procura. El imediat trebuie sa-i transfere in lei moldovenesti. Pierde un comision care nu se stie care va fi si nu va fi cel mai bun.

 

Domnul Marian Lupu:

Leonid Petrovici.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Al doilea, rambursarea acestui credit bancii, din nou comision.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Spuneti se poate sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va spun.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Partial da.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta se transforma in lectie de contabilitate.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Partial se poate.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, nu se poate, ati inteles.

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Talmaci:

Aceasta este doar pentru un agentdoi economici, nu mai multi. Eu ii si stiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule guvernator,

Gata.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule guvernator,

Am o problema scurta, dar vreau sa fac constatarea ca pe parcursul anului acesta Banca Nationala a intervenit pe piata si a procurat sume mari de valuta, pe urma a sterilizat sume destul de mari de lei moldovenesti. Spuneti, va rog, cind Banca Nationala va directiona aceste surse, care, de fapt, constituie rezerva valutara a statului, in economia nationala, dar nu vor fi indreptate in alte banci comerciale din alte state si vor lucra pentru economiile acestor tari?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu va suparati, va rog.

 

Domnul Ivan Banari:

Poate nu intra direct sub incidenta acestei legi.

 

Domnul Marian Lupu:

Iata aceasta si este, ca nu intra.

 

Domnul Ivan Banari:

Dar noi vorbim despre reglementarea valutara.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Balan,

Eu va rog.

 

Domnul Ivan Banari:

Banari.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu imi cer scuze, sintem obositi. Eu imi cer scuze, domnule Banari. Rugamintea mea este sa discutam pe marginea subiectului pe care il discutam, or, noi discutam un proiect de lege.

 

 

Domnul Ivan Banari:

Bine, dar...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu se incadreaza aceasta situatie in proiectul de lege.

 

Domnul Ivan Banari:

Lasam aceasta intrebare pentru discutia bugetului.

 

Domnul Marian Lupu:

O adresati la Ora guvernului, cum doriti dumneavoastra.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Nu, nu, domnule Presedinte, totusi imi permiteti.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu va permit, domnule guvernator. O sa ramineti pe 15 minute si o sa raspundeti la intrebare in cadrul Orei intrebarilor. Alte intrebari.

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind reglamentarea valutara, prezentat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si in cadrul sedintei comisiei a sustinut acest proiect. Vreau sa va spun ca in cadrul sedintei comisiei au aparut multe momente de discutii.

Au fost abordate un sir de probleme principiale care vizeaza in mod special articolele enumerate, in continuare urmeaza a fi analizate minutios pentru lectura a doua, si anume: definirea legislatiei valutare, expunerea clara a unor notiuni precum valorile valutare, rezidenti, nerezidenti si completarea cu notiuni noi, cum sint instrumente financiare. La articolul 7 definirea investitiilor directe si a modalitatilor de efectuare a lor. La articolul 22 aspectul liberalizarii creditarii in valuta straina. La articolul 27... si altele. Le aveti in raport.

Vreau sa va spun ca noi avem avizele comisiilor parlamentare. In majoritatea avizelor comisiile parlamentare propun proiectul de lege pentru examinare in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului, fara a inainta unele obiectii. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie au inaintat unele obiectii care vor fi examinate pentru lectura a doua.

Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de Lege privind reglementarea valutara in sedinta plenara a Parlamentului si aprobarea lui in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa luati exemplu. Concis, concret si cuprinzator. Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Luare de cuvint, domnul Gutu.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Cum a spus domnul Presedintele, deja am obosit, dar acest proiect de lege este foarte important pentru Republica Moldova si poate avea consecinte foarte serioase, daca nu vor fi luate masurile respective in domeniul politicii monetare in Republica Moldova. Cred ca si bugetul tarii, si bugetul Fondului social, si celelalte documente financiare pe care noi le discutam pot fi spulberate in citeva zile. Este foarte important ca noi sa intelegem, in primul rind, Parlamentul Republicii Moldova, ca pe piata valutara in Republica Moldova au loc niste procese foarte serioase si dificile.

In primul rind, cimpul bataliei pentru stabilitatea la nivel macroeconomic astazi este piata valutara. Toti stim din presa, cunoastem multe cifre. Toti ne expunem, cred ca ne expunem corect, ca, intr-adevar, aceste resurse care vin de dupa hotarele tarii sint resursele de baza care asigura astazi cresterea economica. Dar, stimati colegi, pirghiile si instrumentele care sint utilizate astazi de Banca Nationala pentru a stabiliza situatia pe piata monetara nu sint efective.

Vreau sa va spun ca timp de patru ani la rind, practic, nivelul inflatiei continua sa fie mai mare decit limitele care sint prevazute chiar si in memorandumul Fondului Monetar. Trebuie de mentionat ca nivelul inflatiei in Republica Moldova este mult mai inalt decit in tarile vecine. Romanii tot lucreaza peste hotare, ucrainenii lucreaza peste hotarele tarii, au intrari in valuta masive. In Republica Moldova inflatia este mai ridicata.

Cu regret, pozitia Guvernului, a Bancii Nationale si a Fondului Monetar International sint diferite la multe compartimente in acest domeniu al inflatiei. Cred ca se vorbeste in contradictoriu, dar, cu regret, astazi nu exista un plan bine determinat comun al Guvernului si al Bancii Nationale, ce e de facut ca inflatia totusi sa fie redusa la nivelul respectiv, ca sa fie comod atit pentru investitorii straini, cit si pentru ceilalti, pentru populatia Republicii Moldova. Intrarile de valuta straina in Republica Moldova in anul acesta au fost de 842 milioane de lei in zece luni numai de la persoanele fizice. Banca Nationala incearca, in ultimul an si jumatate, si efectueaza masuri destul de concrete la compartimentul Stabilizarii monetare.

Vreau sa mentionez, stimati colegi, citeva cifre: cu cit creste mai mult nivelul de sterilizare in Republica Moldova, cu atit se majoreaza nivelul de inflatie, desi ar trebui sa fie invers. Vreau sa va atrag atentia la o operatiune foarte importanta de sterilizare monetara cum este vinzarea certificatelor Bancii Nationale.

Anul curent, rata dobinzii la vinzarea acestor certificate a ajuns, practic, la 17%. Poftim, vinzari de certificate in 2005 rata medie 1,63%, in 2006 de la
4 pina la 12%, in 2007 de la 14 pina la 17%. Volumele optime de sterilizare anul 2006 1 miliard de lei, in anul 2007 4 miliarde lei.

Valoarea certificatelor emise de Banca Nationala in 10 luni ale anului curent sunt de 23 miliarde de lei. De aceea, va atrag atentia, stimati colegi, la aceasta cifra. Practic, cu ajutorul Bancii Nationale si cu ajutorul, cred, al Fondului Monetar International si al Guvernului Republicii Moldova, in Republica noastra a fost instaurata si construita o piramida financiara. Deci, bancile nu sint cointeresate sa crediteze economia nationala cu un procent normal, atunci cind Banca Nationala comercializeaza si vinde certificate cu 17%. Acesta e un nonsens. Si noi asteptam, cresterea economica.

Al doilea moment. Cred ca trebuie sa fim, stimati colegi, constienti de faptul ca conditiile create astazi de catre Banca Nationala conduc la faptul ca in Republica a aparut un capital speculativ foarte major. Bancile comerciale importa, aduc in tara, atrag valuta straina, prefac in lei, pe urma cumpara certificatele Bancii Nationale. Banca Nationala plateste 17% si, din luna in luna, piramida financiara este in crestere.

Costul acestei probleme a sterilizarilor in anul 2006 au fost de 70 milioane de lei, costul sterilizarii pentru 2007 pe 10 luni este peste 250 milioane de lei. Deci, rata dobinzii la certificatele Bancii Nationale stimuleaza cresterea ratei dobinzii la hirtiile de valoare ale statului. Deci, daca noi, Republica, Guvernul Republicii Moldova 2 ani in urma, in 2005, achitam pentru deservirea datoriei interne 195 milioane de lei, practic, pentru aceeasi suma in 2007 noi vom plati, Guvernul, 455 milioane de lei. Iata unde este piramida financiara, stimulata de politica valutara a Bancii Nationale, a Guvernului respectiv si s-a creat un cerc vicios. Se fac bani seriosi, bani speculativi in Republica Moldova. Sistemul bancar este cel mai important jucator pe aceasta piata.

Si inca citeva momente. Cred ca, stimati colegi, trebuie sa fim constienti de faptul, ca sistemul bancar si Banca Nationala au profitat cel mai mult, in primul rind sistemul bancar, de toate problemele si de toate reformele si antireformele efectuate in Republica Moldova. Da, avem un sistem bancar foarte puternic, lucreaza cu profit serios, are niste indici foarte seriosi, dar vreau sa va spun, ca aceasta se face si astazi pe spatele celor care muncesc, pe spatele agentilor economici, exportatorilor si altor producatori.

In sfirsit, vreau sa mentionez urmatoarele, eu nu cred ca proiectul de lege care va fi adoptat si in lectura a doua, va aduce la o stabilizare respectiva pe piata monetara in Republica Moldova. Se cere, stimati colegi, un plan foarte concret al Guvernului, al Bancii Nationale, in primul rind, cu Parlamentul, ca noi sa cunoastem nu din presa, sa stim care va fi politica. Care sunt garantiile ca aceasta stabilitate pe piata monetara va avea loc in anul viitor sau in timpul apropiat?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3653. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3653 este aprobat.

Sintem la ora 13.23, Ora intrebarilor. Rog sa adresati intrebarile dumneavoastra si cred ca e destul de potrivita situatia.

Domnule Banari,

Dumneavoastra ati adresat intrebarea domnului guvernator. Haideti sa incepem cu aceasta.

Microfonul nr.6. Nu va suparati.

Un anunt, microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Noi am primit in Comisie inca vreo citeva amendamente pentru lectura a treia si astazi, la 15.30 va avea loc sedinta Comisiei. Eu ii invit la sedinta pe toti membrii Comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6, va rog.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea pe care a adresat-o domnul deputat Banari, tine complet de alta lege si anume de Legea Bancii Nationale, unde este descrisa complet si foarte clar. De aceea, aceasta lege nu are nimic cu...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu am pus intrebarea in felul urmator: cind Banca Nationala nu va depune in alte banci, cu un procent mizerabil, acea suma de valuta, care este procurata pe piata si care este directionata in Fondul de rezerva, dar o va directiona in economia nationala? Eu, cred ca de acum, dupa 17 ani de independenta, avem unitati industriale care prezinta un risc minim si Banca Nationala ar putea sa directioneze acesti bani anume aici, ca ei sa lucreze pentru economia noastra, nu pentru economia altor tari.

Domnul Leonid Talmaci:

Rezervele internationale ale oricarei banci centrale in nici o tara nu se utilizeaza pentru scopurile pe care dumneavoastra le-ati mentionat. Rezervele au complet alta destinatie. In primul rind, ele pentru aceea si se numesc rezerve, sint utilizate in caz de criza financiara. In al doilea rind, pentru a asigura rambursarea datoriilor externe atit ale Guvernului, cit si la Banca Nationala si chiar a celor corporative, adica chiar si a agentilor economici prin faptul ca, in cazul in care ei fac imprumuturi si nu au de unde, pentru a nu influenta cursul de schimb brusc, Banca Nationala face atunci interventie pe piata valutara interna, unde ei pot procura si a se achita cu creditele pe care le-au acceptat de rind cu organele publice.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Si pot sa mentionez in continuare...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule guvernator,

Va multumim mult. Sinteti liber.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Maria Postoico:

Aveti interpelare?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Nu catre banca antinationala.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

 

Domnul Serafim Urechean:

Liga colaboratorilor, veteranilor si combatantilor organelor de drept, justitie si situatii exceptionale Justete din Republica Moldova ne-a adresat un demers, in care se atentioneaza despre incalcarea drepturilor sociale ale pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne. Prin derogare de la prevederile Legii asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne, incepind cu anul 2003, acestei categorii de pensionari li s-a majorat pensia minima pentru limita de virsta doar cu 18 lei, desi, conform legii, aceasta majorare a fost prevazuta in marime de 100%. Actionind in judecata Ministerul Afacerilor Interne, pensionarii au tinut cistig de cauza, Ministerul urmind sa le achite diferenta de 3 000 de lei fiecaruia. Spre regret, pina la momentul actual, Ministerul nu si-a onorat aceste obligatii fata de aceasta categorie de pensionari.

In contextul celor expuse, solicit Guvernului si Ministerului Afacerilor Interne prezentarea explicatiilor vizavi de problema expusa si privind cauza neexecutarii hotaririi judecatoresti. Totodata, cer Guvernului sa intreprinda masurile de rigoare intru executarea Legii asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne si sa ne informeze despre masurile intreprinse in termenele indicate de lege. Informatiile le asteptam atit in cadrul plenului Parlamentului, cit si in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Intrebarea mea este pentru Guvern, Departamentul pentru Sport. Si as vrea sa obtin raspuns la urmatoarea situatie. Am constatat ca imbracamintea, uniforma echipei noastre de fotbal juniori a selectionatei nationale a Republicii Moldova este confectionata in culorile steagului Federatiei Ruse. Ma intereseaza, care au fost motivele ca au fost evitate culorile tricolorului nostru national? Oare nu cumva este in spiritul acuzarii acestui steag si calificarii lui ca steag fascist de catre Presedintele Voronin? Din ce mijloace au fost confectionate aceste uniforme? Care este implicarea Federatiei de Fotbal? Si daca este o binefacere, cu ce pret poate fi acceptata o binefacere care iti impune culorile nationale ale steagului unui alt stat? Raspunsul il astept in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea o adresez domnului director al Serviciului de Informatii si Securitate Artur Resetnicov. Recent, in mass-media atit din Republica Moldova, cit si de peste hotarele ei au fost publicate mai multe articole semnate de catre Mihai Conciu, fostul agent al Serviciului de Informatii Externe roman privind activitatea sa in Republica Moldova.

Potrivit dumnealui, in perioada de activitate a fost impus de catre Serviciul de Informatii Externe al Romaniei sa spioneze persoanele din anturajul Presedintelui Republicii Moldova si al unui sir de oameni politici, de cultura atit din Republica Moldova, cit si de peste hotarele ei. Dumnealui afirma ca nu si de persoane din Republica Moldova, adica si unele persoane, si publicatii din mass-media sint finantate de statul roman in scopul destabilizarii situatiei social-politice din Republica Moldova.

In legatura cu aceasta, domnule director, rog sa fiu informat in sedinta in plen a Parlamentului daca faptele expuse in declaratia domnului Conciu corespund realitatii. Si ce masuri va intreprinde Serviciul de Informatii si Securitate din Republica Moldova privind contracararea unor asemenea activitati al serviciilor de informatii straine. Rezultatele examinarii sa imi fie aduse la cunostinta dupa finalizarea acestor investigatii.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima intrebare o adresez Guvernului. Venind la putere in 2001, liderul comunistilor Voronin a zis ca ei nu vor alerga in Europa dupa bani ca tapii dupa morkovka, va lucra economia si ne vom indestula singuri. In acest context, solicit Guvernului o informatie de la tribuna centrala a Parlamentului cu o analiza ampla referitoare la creditele luate in perioada 2001 si pina in prezent.

De unde au fost luate si in baza caror acte, la ce conditii au fost luate, cum si de cine concret au fost utilizate? In baza caror acte? Cine, cum, cind si in ce conditii le achita sau le va achita? Ce credite a achitat Guvernul Republicii Moldova in perioada 2001 si pina in prezent? De cine si cind au fost luate, in baza caror acte? Cum si de catre cine concret au fost utilizate, in baza caror acte? Cine si cum si-a indeplinit obligatiunile de intoarcere a creditelor? Cine nu si-a respectat indatoririle? Care datorii au fost preluate de stat? In baza caror acte?

A doua intrebare o adresez, de asemenea, Guvernului Republicii Moldova. In aprilie 2005, liderul comunistilor Voronin a promis de la tribuna centrala a Parlamentului, ca aparatul central va fi redus cu 70 la suta. De fapt, asistam la o umflare a aparatului in toate subdiviziunile centrale si s-a trecut si la cele de nivelul doi.

In contextul celor expuse, solicit o informatie ampla de la tribuna centrala a Parlamentului referitor la schimbarile care au avut loc in aparatul central dupa aprilie 2005 cu referire si asupra ultimei restructurari a Ministerului Sanatatii, cind in raioane apar doi medici-sefi in loc de unul pina acum. Fiecare cu cite doi adjuncti. O persoana in aparatul presedintelui raionului cu toate cheltuielile respective: transport, birou, salariu s.a.

Stiu ca aveti nevoie de posturi calde pentru acei care va slujesc pentru bani publici, dar ce obtin in rezultatul schimbarilor cetatenii simpli? Va fi deservit mai bine cetateanul dupa aceste divizari in sistemul de asigurare medicala? Cum a ramas cu promisiunile lui Voronin la acest capitol, ca a mai promis multe, dar voi intreba in sedintele urmatoare. Imi retrag solicitarea pentru declaratie.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna Presedinte.

Inaintez o intrebare catre domnul Procuror General Valeriu Gurbulea si catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, domnul Mejinschi. In cadrul ultimelor intilniri cu alegatorii, in localitatile din raionul Riscani, precum si din informatiile difuzate in cadrul programului informativ Mesager cu privire la distribuirea ajutoarelor umanitare in raionul Riscani, actiune desfasurata de catre conducerea raionului, care, dupa cum s-au expus beneficiarii a comis fraude grave, impunindu-i sa semneze ca au primit ajutor umanitar in sume mult mai mari decit cele eliberate.

Solicit Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa se autosesizeze si sa informeze Parlamentul despre urmatoarele.

1. Baza legala a distribuitorului de ajutoare materiale umanitare.

2. Cine a receptionat, depozitat si a tinut evidenta ajutorului material si sumele distribuite pentru aceste lucrari.

3. Verificarea listelor, listei beneficiarilor si a listei ajutoarelor umanitare alocate fiecarei primarii si fiecarui beneficiar in parte.

4. Daca au mai fost astfel de cazuri in alte raioane?

Informatia privind rezultatul examinarii rog sa fie prezentata in plenul Parlamentului dupa ce vor fi verificate toate cazurile.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Am o intrebare pentru domnul ministru Tvircun si sper foarte mult doamna Postoico, doamna Presedinte al sedintei, ca va veti implica plenar in solutionarea acestei probleme ce tine de situatia in care este Republica Moldova si imaginea pe care o suporta in urma acuzarilor si pierderilor dosarelor la CEDO.

Din pacate, Ministerul Educatiei si Tineretului este lider in neexecutarea hotaririlor judecatoresti si stim cu totii ca anume aceasta problema sau una din capitolele la care noi avem restante enorme vizavi de CEDO este anume nerespectarea hotaririi, neexecutarea hotaririlor judecatoresti.

Il rog pe domnul ministru sa-mi prezinte, in acest context, o informatie ampla despre toate cazurile pierdute de Minister cu fiecare caz descris, cel putin, succint in particular. O informatie cu privire la cazurile unde inca hotarirea judecatii nu este executata, mai ales, din cite stiu, 16 din... cel putin peste 20 de cazuri, pe care le are acum pe rol sau trebuie sa le execute Ministerul Educatiei si Tineretului, sint deja pe rol la CEDO.

Privind celelalte doua, ultimele doua aspecte, eu il rog pe domnul ministru sa prezinte personal in plenul Parlamentului, pentru a raspunde de la tribuna centrala.

Si o mica remarca. Eu cred ca toti acei care au facut studii in Romania ar trebui sa fie cel putin recunoscatori pentru studiile si cheltuielile facute de catre statul roman. Iar pe de alta parte, pur prieteneste, aberatiile unui jurnalist, biet jurnalist, care isi cistiga existenta in conditiile Republicii Moldova, nu trebuie luate in considerare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Am o intrebare catre Guvernul Republicii Moldova. Vreau sa mi se explice aici, in cadrul sedintei Parlamentului, care a fost necesitatea modificarii Hotaririi Guvernului nr.1290 din 9 decembrie 2005. Ma refer la punctul 49, acolo unde este vorba despre garantia bancara ce tine de activitatea brokerajului, care a fost marita pina la 8 milioane de lei. Intrebarile sint urmatoarele. Cite cazuri de incalcare a brokerilor au fost depistate si care nu s-au incadrat ca suma in vechea garantie? Cum aceasta lege intra in concordanta cu Legea antimonopol si daca ea a trecut expertiza anticoruptie?

A doua intrebare, tot Guvernului o adresez. Cer raspuns in scris. Vreau sa mi se prezinte lista automobilelor inmatriculate cu numerele Republica Moldova Guvern, Republica Moldova Parlament si administratia. In aceasta lista este important sa mi se prezinte si posesorii acestor automobile neaparat.

Multumesc.

Astept raspuns in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Doua intrebari. Prima intrebare este adresata Consiliului de observatori al Companiei Teleradio-Moldova.

Onorat Consiliu,

Lansarea ciclului de dezbateri Contrapunct a constituit un pas inainte in activitatea editoriala a Companiei Teleradio-Moldova.

Spre regret, in rezultatul monitorizarii acestor emisiuni, indeosebi cu referinta la ultima emisiune, cea din 21 noiembrie 2007, sintem nevoiti sa constatam ca durata de emisie a acesteia a fost redusa cu 15 minute, desi a avut in dezbateri o tema destul de importanta pentru viitorul tarii noastre, Planul de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana.

Va amintim, stimate doamne si stimati domni ai Consiliului de observatori ca, anterior, sub influenta abuziva a factorului politic, a fost contramandata abuziv emisiunea din 31 octombrie 2007, care urma sa puna in dezbateri tematica bugetului de stat pe anul 2008.

Pornind de la aceste constatari, solicit Consiliului de observatori al Companiei sa examineze chestiunea cu privire la durata emisiunii de dezbateri Contrapunct si neadmiterea implicarii factorului politic pe viitor in periodicitatea lor. Rezultatul examinarii si concluziile Consiliului, rog sa imi fie prezentate in scris.

Sper foarte mult ca, in rezultatul activitatii dumneavoastra, Compania Teleradio-Moldova va deveni cu adevarat publica si imi voi permite, din punct de vedere moral, sa ma adresez in continuare Consiliului de observatori al Companiei Publice Teleradio-Moldova.

Intrebarea a doua este adresata Guvernului Republicii Moldova, domnului Vasile Tarlev.

Stimate domnule Prim-ministru,

Acum citeva zile, am aflat ca, recent, a fost vindut Centrul moldovenesc de radio din satul Carmanova, raionul Grigoriopol. Avind in vedere ca:

Unu. Suprafata Centrului constituie 200, 900, rectific, 950 hectare de pamint moldovenesc.

Doi. Acolo sint amplasate 9 emitatoare de radio de putere mare si foarte mare care difuzau nu doar pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei, dar si pe alte continente: Asia, Australia, America.

Trei. Acolo sint 26 de antene instalate pe piloane cu inaltime de la 180 pina la 360 de metri. Rog sa fiu informat, stimate domnule Prim-ministru, in scris despre urmatoarele:

1. Cine si cui si in baza caror acte legale a vindut Centrul moldovenesc de radio din satul Carmanova, raionul Grigoriopol?

2. Care sint conditiile de vinzarecumparare a acestui obiectiv strategic? Rog sa imi fie anexat acordul sau contractul.

3. Ce masuri a intreprins Guvernul Republicii Moldova pentru a pastra acest patrimoniu al tarii noastre?

Va multumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Adresez o interpelare, o intrebare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Ea se refera la cresterea numarului de localuri in care se desfasoara jocurile de noroc. Numarul lor a crescut ca ciupercile dupa ploaie. Remarcam cu ochiul liber ca Chisinaul este pur si simplu inundat de aceste localuri, de asemenea si unele centre raionale.

Efectele nocive ale acestor jocuri de azart sint cunoscute pentru toata lumea. Sint informatii ca, pe linga acele ruinari pe care le inregistreaza in mod spectaculos mai multi oameni tentati sa participe la aceste jocuri, sint si cazuri de sinucideri.

Vreau sa ii adresez domnului Prim-ministru o intrebare. Daca exista un mecanism de control asupra activitatii acestor localuri. Daca exista un mecanism care poate sa reglementeze aceasta crestere spectaculoasa si daca nu este cazul sa luam si noi act de aceste fenomene negative care insotesc cresterea numerica a acestor localuri si sa aplicam aceleasi politici pe care le-au aplicat ceva mai inainte autoritatile centrale din Federatia Rusa, cu referire la Moscova.

Rog aceasta informatie sa imi fie prezentata in versiune scrisa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Alte solicitari nu am inregistrat. Deci, dupa cite am inteles, doamna Cusnir si-a retras declaratia.

Va multumesc.

Urmatoarea sedinta va avea lor miine, la ora 10.00. Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.45.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Copyright © 2001-2009