version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA - DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 22 decembrie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire privind numirea in functia de Presedinte al Curtii de Conturi. Nr. de intrare 4293.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1237-XIII din 9 iulie 1997 pentru modificarea si completarea Legii aviatiei civile (art. 3, 4, 5 s.a.). Nr. de intrare 3766.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea platilor periodice (art.14). Nr. de intrare 3331.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 382-XV din 19 iulie 2001 cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor (art. 10, 11). Nr. de intrare 4616.

7. Dezbaterea si respingerea proiectului de Hotarire pentru modificarea Hotaririi nr. 1293-XV din 25 iulie 2002 asupra rezultatelor controlului privind executarea Legii cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor (art. 11). Nr. de intrare 1455.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea articolului 38 alineatul (2) din Legea nr. 137-XIV din 17 septembrie 1998 cu privire la energia electrica. Nr. de intrare 3855.

9. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege pentru completarea articolului 81 din Codul fiscal. Nr. de intrare 3089.

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru prelungirea actiunii Legii cu privire la Programul de Privatizare pentru anii
1997-1998. Nr. de intrare 4238.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea articolului 24 din Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal. Nr. de intrare 4204.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la privatizare, Legea privatizarii Fondului de locuinte). Nr. de intrare 4174.

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea taxei de stat, Legea contenciosului administrativ). Nr. de intrare 3478.

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea turismului). Nr. de intrare 2517.

15. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire pentru modificarea Hotaririi Parlamentul nr.88 din 13 mai 2005 privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale. Nr. de intrare 4348.

16. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea proiectului de Lege privind modificarea Legii pentru punerea in aplicare a titlului VI al Codului fiscal. Nr. de intrare 4332.

17. Intrebari si interpelari.

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedinte al Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct al Aparatului

Parlamentului):

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, absenteaza: Alexei Ivanov bolnav; Valeriu Cosarciuc cerere pe cont propriu; Ion Gutu, Igor Klipii, Oleg Serebrian cerere.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc. Ordinea de zi.

In primul rind, as atrage atentia dumneavoastra, stimati colegi, ca vi s-a distribuit suplimentul pentru ordinea de zi a sedintei de astazi si al sedintei de miine, respectiv, 22 si 23 decembrie. Ulterior, vom supune votului aprobarea acestui supliment.

Deci, pe linga propunerile care au fost discutate si incluse in acest supliment la sedinta Biroului permanent, rog sa inaintati propunerile dumneavoastra pentru ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica roaga ca proiectul de Lege cu nr. de intrare 2723, preconizat pentru ziua de miine, sa fie exclus din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa specificati inca o data.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nr.2723, sub nr.4 din ordinea de zi pentru miine.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa fie exclus?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Exact.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi propunem sa fie exclus proiectul cu nr. de intrare 3251, preconizat pentru 23 decembrie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune excluderea din ordinea de zi pentru ziua de astazi a proiectelor cu nr. de intrare 2914 si 2886, pentru a fi examinate mai profund in comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc.

Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor propune sa fie exclus din ordinea de zi proiectul de Lege cu nr. de intrare 291.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Stimati colegi, inaintez si eu o propunere de ordin tehnic: de a transfera proiectul cu nr. de intrare 4262 (inclus pe ordinea de zi a sedintei de astazi) pentru ziua de miine 23 decembrie.

Cu aceste propuneri, precum si tinind cont de cele propuse in suplimentul distribuit dumneavoastra, supun votului aprobarea ordinei de zi a sedintelor de astazi si de miine.

Cine este pentru, rog sa votati.

Unanim. Va multumesc.

Propun sa incepem sedinta cu examinarea proiectului de Hotarire cu nr. de intrare 4293 privind numirea in functie a Presedintelui Curtii de Conturi.

Domnule Turcan, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, examinind proiectul de Hotarire privind numirea in functia de Presedinte al Curtii de Conturi, (nr. de intrare 4293 din 16 decembrie 2005), inaintat de Presedintele Parlamentului, relateaza urmatoarele.

La articolul 133 din Constitutie se prevede: Curtea de Conturi este alcatuita din 7 membri. Presedintele Curtii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Presedintelui acestuia, pentru un termen de 5 ani. Totodata, in Legea nr.312 din 8 decembrie 1994 privind Curtea de Conturi este stabilit ca in functia de Presedinte al Curtii de Conturi poate fi desemnata persoana care este cetatean al Republicii Moldova, are studii superioare economice sau juridice si o vechime de cel putin 10 ani in activitatea economica, financiara sau juridica.

Presedintele Curtii de Conturi nu poate efectua activitate de intreprinzator si nu poate practica lucrul prin cumul, in afara de activitatea didactica, stiintifica sau alta activitate de creatie. Inainte de intrarea in functie, depune juramintul prevazut de lege. Se numeste cu votul majoritatii deputatilor alesi.

O persoana poate exercita functia de membru al Curtii de Conturi pentru cel mult doua mandate, care pot fi consecutive. In conformitate cu Legea nr.180 din 22 iulie 2005, noua componenta a Curtii de Conturi urmeaza a fi desemnata pina la 1 ianuarie 2006.

In prezentul proiect de hotarire, pentru functia de Presedinte al Curtii de Conturi pentru un termen de 5 ani, se propune candidatura doamnei Ala Popescu.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, examinind candidatura doamnei Ala Popescu si constatind ca aceasta corespunde tuturor cerintelor prevazute de Legea privind Curtea de Conturi, a decis sa propuna Parlamentului proiectul de Hotarire cu nr. de intrare 4293 pentru examinare si adoptare.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, doamna Popescu este prezenta. Intrebari pentru doamna Popescu, candidat la functia de Presedinte al Curtii de Conturi ori, eventual, intrebari pentru comisie?

Nu sint.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu as avea o intrebare pentru doamna Popescu, avind in vedere experienta pe care o are in aceasta functie. Cum apreciaza doamna Popescu transparenta in ce priveste cheltuielile publice? Cum apreciaza situatia in ce priveste accesul opiniei publice la actele de control ale Curtii de Conturi? Si daca a intimpinat piedici in exercitarea activitatii in functia pe care o detine ea, precum si membrii Curtii de Conturi? Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Doamna Ala Popescu:

Multumesc pentru intrebare. Stimata doamna deputat, reiesind din perioada de un an de zile cit am activat in functia de Presedinte al Curtii de Conturi, as putea spune ca sint de acord cu necesitatea unor imbunatatiri la capitolul Transparenta hotaririlor si actelor de control ale Curtii de Conturi, aspect asupra caruia s-a lucrat si se lucreaza in continuare.

Transparenta in domeniul respectiv se manifesta in prezent prin publicarea, dupa expirarea termenului de atac, a hotaririlor Curtii de Conturi in Monitorul Oficial, conform legilor in vigoare. Suplimentar, s-a initiat si procedura de publicare a acestor hotariri pe pagina web a Curtii de Conturi si, in continuare, vom lucra in directia imbunatatirilor la acest capitol.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Alte intrebari?

Nu sint.

 

Doamna Ala Popescu:

N-as putea spune ca au fost careva piedici in acest sens. Cel putin am depus toate eforturile ca sa nu fie nici un obstacol in activitatea Curtii.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Popescu.

Daca nu sint alte intrebari, rog sa luati loc.

Stimati colegi, supun votului dumneavoastra numirea doamnei Ala Popescu in functia de Presedinte al Curtii de Conturi. Cine este pentru, rog sa votati.

Vot unanim.

In aceste conditii si conform normelor de procedura, urmeaza sa adoptam Hotarirea Parlamentului privind numirea in functia de Presedinte al Curtii de Conturi.

In temeiul articolului 14 din Legea privind Curtea de Conturi, Parlamentul adopta prezenta hotarire:

Articolul 1. Doamna Ala Popescu se numeste in functia de Presedinte al Curtii de Conturi pentru un mandat de 5 ani.

Articolul 2. Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii.

Cine este pentru adoptarea prezentului proiect de hotarire, rog, sa votati.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 30. Sectorul nr.2 36. Sectorul nr.3 25.

 

Domnul Marian Lupu:

91 de voturi.

Deci, cu 91 de voturi, proiectul Hotaririi Parlamentului cu nr. de intrare 4293 este adoptat.

Conform prevederilor legislatiei si normelor de procedura, doamna Ala Popescu urmeaza sa depuna juramintul inainte de intrarea in aceasta functie.

Doamna Popescu, va invit la tribuna centrala.

 

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

Jur sa slujesc Republica Moldova cu credinta, sa respect Constitutia si legile Republicii Moldova, sa protejez proprietatea de stat, democratia si bunastarea poporului.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, s-o felicitam pe doamna Ala Popescu cu numirea in aceasta functie responsabila, dorindu-i mult succes, tarie, profesionalism si asigurarea exercitarii de catre Curtea de Conturi a acelor functii si responsabilitati, care-i sunt prescrise conform legii. Multi ani si mult succes! (Aplauze).

 

Doamna Ala Popescu:

Stimat Parlament, va multumesc pentru incredere si va asigur de depunerea tuturor eforturilor in promovarea imaginii Curtii de Conturi si a intregului pachet de competente al institutiei date. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Tin sa readuc aminte colegilor deputati si, particular, doamnei Ala Popescu, ca, de azi intr-o saptamina, mai precis pe data de 29 decembrie, in cadrul ultimei sedinte plenare a Parlamentului, urmeaza sa supunem examinarii si aprobarii numirea candidatilor in functiile de membru al Curtii de Conturi. Si, in acest context, rog sa fie luat acest proces la un control foarte strict. Sa se purceada la dialogul cuvenit pentru desemnarea candidatilor pentru functiile de membru al Curtii de Conturi, conform prevederilor legii respective, care a fost amendata la 1 iunie curent. Va multumesc.

Continuam examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi pachetul de baza.

Examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii aviatiei civile (nr. de intrare 3766) in lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante propune spre examinare, in lectura a doua, proiectul de Lege privind modificarea Legii aviatiei civile, aprobat de catre Parlament in prima lectura la 15 decembrie 2005.

Comisiile parlamentare pentru politica externa; pentru drepturile omului; pentru administratia publica; pentru cultura, stiinta, invatamint tineret, sport si mijloace de informare in masa; pentru protectia sociala, sanatate si familie sustin proiectul fara obiectii si nu au avut propuneri pentru lectura a doua.

Comisia a examinat obiectiile si propunerile care au parvenit de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. La obiectiile si propunerile Directiei juridice comisia mentioneaza urmatoarele.

Obiectiile expuse la pct.1 si 2 se accepta. Propunerea de la pct.3 nu se accepta din urmatoarele considerente. Articolului 4 alineatul (3) din Legea aviatiei civile prevede: Administratia adopta decizii cu caracter administrativ, aproba regulamente, reglementari, instructiuni si alte acte normative obligatorii spre executare de catre persoanele fizice si juridice care efectueaza activitati in domeniul aviatiei civile.

De aici rezulta ca Administratia de Stat a aviatiei civile poate emite doar acte normative, pe cind, in realitate, aceasta emite si un sir de acte cu caracter tehniconormativ, cum ar fi reglementarile aeronautice civile, care nu cad sub incidenta Legii nr.317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale.

Obiectia expusa la punctul 5 al avizului, propozitia a doua din alineatul 5 al articolului 5, nu se accepta, deoarece obligativitatea executarii prescriptiei inspectorale nu atrage dupa sine, in mod obligatoriu, suspendarea sau revocarea autorizatiei de activitate in domeniul aviatiei civile. Neindeplinirea prescriptiei poate servi doar ca baza pentru suspendare sau revocare, in dependenta de gravitatea incalcarii comise.

In ceea ce priveste obiectiile expuse la punctul 6, si anume reformularea partii a doua a primei propozitii de la articolul 14 alineatul (6), consideram ca textul initial este mai reusit din urmatoarele motive. Notiunea de activitati aeronautice presupune niste actiuni efectuate de anumite subiecte, persoane fizice sau juridice, pe cind aeronavele constituie unul din instrumentele prin care se realizeaza aceste activitati.

La punctul 7 al avizului sint formulate un sir de situatii care urmeaza a fi expuse in vederea scutirii de la plata taxelor pentru serviciile aeriene. Situatiile expuse la literele a), b) si c) nu se accepta, deoarece documentele internationale in domeniu prevad o lista exhaustiva a cazurilor cind aeronavele sint scutite de taxele pentru serviciile aeriene.

ONU, precum si alte organizatii internationale, in majoritatea cazurilor, contracteaza aeronave pentru anumite scopuri: misiuni oficiale, de cautare, de salvare etc. In aceste cazuri, aeronavele vor cadea sub incidenta punctelor mentionate la articolul 15 [b) si c)] al proiectului de lege.

In cazul misiunilor umanitare, toate taxele sint platite de organizatorii acestor misiuni si nu de companiile aeriene. Scutirea de taxele pentru serviciile aeriene, in cazul misiunilor umanitare, nu este prevazuta de vreun document international.

Cit priveste situatia expusa la lit. d) se accepta, dar in urmatoarea redactie: Zborurile terminate pe aerodromul de pe care aeronava a decolat, fara a fi efectuate aterizari intermediare, datorita unor cauze tehnice, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile sau a unor situatii de forta majora. Aceasta prevedere este aplicabila aeronavelor care, din cauza conditiilor meteorologice sau defectiunilor tehnice, au fost nevoite sa se intoarca pe aerodromul de pe care au decolat si aeronavelor care sint nevoite sa aterizeze fortat sau in situatii de forta majora.

Propunerea de numerotare cu cifre arabe pentru fiecare articol, la care se refera modificarea sau completarea propusa, a fost acceptata de comisie.

Cit priveste obiectia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati referitor la statutul inspectorului aeronautic, aceasta nu a fost acceptata de comisie. Unu inspectorul aeronautic este persoana fizica; doi are calificarea corespunzatoare, justificata de documentele respective; trei este imputernicit de administratie sa efectueze inspectiile aeronautice.

La fel, nu se accepta propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati de a exclude alineatul (5) al articolului 5 pe motiv ca acesta dubleaza prevederile articolului 23 al Legii aviatiei civile.

Caracterul de constringere al prescriptiei inspectoriale in urma neexecutarii acesteia poate duce la suspendarea sau revocarea autorizatiei de activitate in domeniul aviatiei civile, in dependenta de gravitatea incalcarii. Excluderea acestui alineat va transforma aceasta prescriptie intr-un instrument pur declarativ.Tinind cont de cele expuse, comisia propune proiectul mentionat spre examinare si adoptare in lectura a doua. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, sint propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Multumesc, domnule Bolboceanu.

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege cu nr. de intrare 3766, in lectura a doua, tinind cont de raportul prezentat de comisie. Cine este pentru, rog sa votati.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 30. Sectorul nr.2 36. Sectorul nr. 3 24.

 

Domnul Marian Lupu:

90 de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 3766 este adoptat in lectura a doua. Va multumesc.

Examinarea Proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la capitalizarea platilor periodice (nr. de intrare 3331), in lectura a doua.

Rog comisia. Doamna Buliga, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Multstimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 123 din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea platilor periodice, aprobat de Parlament in prima lectura, si constata urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat a fost examinat de 7 comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care, prin avizele lor, au sustinut proiectul, fara a fi invocate propuneri sau obiectii.

Totodata, comisia sesizata in fond a propus ca modul de indexare a platilor lunare capitalizate sa fie adus in concordanta cu modul de indexare prevazut de Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat, adica reiesindu-se din doi indici: salariul mediu pe tara si preturile de consum. In proiect se propune indexarea doar reiesindu-se din cresterea indicelui preturilor de consum, fapt care pune persoanele ce au suferit in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale in conditii inegale, dependente de faptul daca exista sau nu intreprinderea unde a avut loc accidentul.

Mentionam ca Legea nr.278-XIV din 11 februarie 1999 privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajatilor in urma mutilarii sau altor vatamari in timpul executarii obligatiilor de serviciu, de asemenea, stabileste recalcularea sumei initiale de compensare a pagubei, luindu-se ca baza cresterea salariului mediu pe tara.

A doua propunere este de ordin redactional si consta in excluderea cuvintului capitalizare din alineatul (2) al articolului 14 din proiect, dat fiind faptul ca in acest alineat este vorba de cazurile cind la lichidarea debitorului lipsesc mijloacele financiare pentru capitalizarea platilor periodice. Si in aceste cazuri, statul isi asuma responsabilitatea de a achita plati lunare prin intermediul Casei Nationale de Asigurari Sociale.

Prin urmare, in acest caz, nu are loc procedura de capitalizare. Cheltuielile necesare indexarii platilor capitalizate constituie 52335 de lei, iar cheltuielile suplimentare, in cazul acceptarii propunerii comisiei sesizate in fond referitoare la modul de indexare, vor constitui doar 10467 de lei de la bugetul asigurarilor sociale de stat si de la bugetul de stat.

Reiesind din cele relatate si tinind cont de propunerile expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri la lectura a doua sint?

Nu sint.

Va multumesc, doamna presedinte.

Stimati colegi, supun votului adoptarea, in lectura a doua, a proiectului de Lege cu nr. de intrare 3331, tinind cont de continutul raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa votati.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 30. Sectorul nr.2 38. Sectorul nr. 3 24.

 

Domnul Marian Lupu:

92 de voturi.

Impotriva?

Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 3331 este adoptat in lectura a doua. Va multumesc.

Examinarea proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor ( nr. de intrare 4616), in lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru drepturile omului a examinat amendamentele la proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor, prezentat de catre Guvern.

Comisia sustine amendamentul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie din legislativul trecut privind completarea punctului 1) din proiectul de lege cu cuvintele si stradelelor. Comisia a acceptat de asemenea amendamentele deputatului Vladimir Turcan, cuprinse in sinteza anexata la prezentul raport, apreciind ca aceasta formula este in concordanta cu Hotarirea Curtii Constitutionale nr.28 din 30 mai 2002. Tinind cont de amendamentele la proiectul de lege vizat, comisia propune ca acesta sa fie adoptat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua?

Nu sint.

Da, va multumesc. Rog sa luati loc.

In aceste conditii supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege cu nr. de intrare 4616, tinind cont de continutul raportului prezentat de presedintele comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa votati.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 30. Sectorul nr. 2 38. Sectorul nr. 3 24.

 

Domnul Marian Lupu:

92 de voturi.

Contra? Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 4616 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Examinarea Proiectului de Hotarire a Parlamentului (nr. de intrare 1455) pentru modificarea Hotaririi nr.1293 din 25 iulie 2002.

Raportor domnul Secareanu. Va rog.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Proiectul de hotarire pentru modificarea Hotaririi nr.1293 din 25 iulie 2002 asupra rezultatelor controlului privind executarea Legii cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor este elaborat intru executarea Hotaririi Curtii Constitutionale nr. 28 din 30 mai 2002 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul juridic al organizatiilor lor.

Prin demersul din 3 mai curent, Curtea Constitutionala a atras in mod repetat atentia conducerii Parlamentului la faptul ca, pina in prezent, aceasta hotarire nu a fost executata de catre Parlament. Pornind de la faptul ca unul din obiectivele declaratiei aprobate de Parlament cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene consta in eforturile politice pentru dezvoltarea si afirmarea plenara a rolului limbii de stat, precum si dezvoltarea, pe baza standardelor europene, a limbilor si a culturilor tuturor minoritatilor nationale din Republica Moldova, consideram necesar ajustarea prezentei hotariri la Hotarirea mentionata a Curtii Constitutionale. Daca este nevoie, prezentam si raportul comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Nu cred, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, acesta este continutul proiectului propus.

Intrebari, propuneri sint? Nu sint.

Va multumesc, domnule Secareanu. Rog sa luati loc.

In aceste conditii supun votului aprobarea proiectului de Hotarire cu nr. de intrare 1455. Cine este pentru, rog sa votati.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 1. Sectorul nr. 2 12. Sectorul nr.3 24.

 

Domnul Marian Lupu:

37 de voturi.

Cu 37 de voturi proiectul de Hotarire cu nr. de intrare 1455 este respins.

Examinarea proiectului de Lege pentru modificarea articolului 38 alineatul (2) din Legea cu privire la energia electrica (nr. de intrare 3855).

Guvernul. Domnul Mamaliga, va rog.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Multstimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Conform articolului 38 alineatul (2) din Legea nr. 137-XIV din 17 septembrie 1998 cu privire la energia electrica, a fost prevazut termenul de liberalizare a pietei energiei electrice pina la 10 martie 2005. In prezent, piata energiei electrice este deschisa pentru consumatorii conectati la retelele electrice de transport de 35 si de
110 kw. Iar cuantumul energiei electrice consumate de acesti consumatori constituie circa 10 la suta din energia electrica consumata anual in Republica Moldova.

In acelasi timp, tinem sa mentionam ca liberalizarea in continuare a pietei, conform prevederilor legislatiei in vigoare, va conditiona stabilirea unor tarife diferentiate la energia electrica pe nivele de tensiuni, zone, binom, fapt ce va duce la modificarea tarifelor actuale la energia electrica furnizata tuturor consumatorilor.

In prezent capacitatea de productie a surselor de energie electrica autohtona este redusa in sensul acoperirii depline a necesitatilor consumatorilor cu energie electrica, si constituie circa 30 la suta din volumul necesar. Nu sint finalizate pina in prezent lucrarile ce tin de formarea sistemului automatizat de evidenta a energiei electrice, lucrari prevazute in programul de formare a sistemului de evidenta in retelele de tensiune inalta din cadrul sistemului electroenergetic al tarii, program aprobat mai inainte.

Sistemul de evidenta mentionat prezinta un factor important in functionarea adecvata a pietei energiei electrice si, in lipsa lui, este imposibila administrarea eficienta a fluxurilor de energie electrica si repartizarea corecta a acesteia consumatorilor, conform regimurilor corespunzatoare. Reiesind din cele relatate, consideram ca termenul de liberalizare a pietei energiei electrice trebuie sa fie extins pina la 1 iulie 2007. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Intrebari pentru raportor, stimati colegi.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Mamaliga, ati avut pe data de 19 iulie 2005 o sedinta de lucru la Primul-ministru, unde s-a decis sa se accepte unanim propunerea exprimata de catre reprezentantii responsabili ai autoritatilor prezenti la sedinta privind inoportunitatea prelungirii termenului de punere in aplicare a articolului 38 alineatul (2) din Legea nr. 137-XIV din 17.09.98 cu privire la energia electrica.

Spuneti-mi, va rog, ce schimbari s-au produs de la 19 iulie pina astazi, cind s-a decis asa. Si mai sint trei puncte care exprima categoric pozitia de a nu prelungi termenul pina astazi, cind ati venit aici la microfon.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Da, a fost asa o sedinta la domnul Prim-ministru, unde s-a decis de a nu schimba acest termen. Insa pe parcurs, dupa o analiza mai profunda si dupa ce problema a fost discutata si cu specialistii din domeniu, s-a ajuns la concluzia ca pina nu vom avea un volum de producere proprie a energiei electrice de circa la
70 la suta, acest lucru este imposibil.

Mai apoi, in luna septembrie, in Republica Moldova a avut loc, forumul energetic international, la care a fost prezent si Comisarul pe probleme energetice al Uniunii Europene, unde aceasta problema a fost pusa iarasi in discutie si s-a constatat ca, in prezent, liberalizarea totala, deplina a pietei electrice este prematura. De aceea am venit astazi cu aceasta propunere in Parlament.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Mai am doua intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ati invocat directiva Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene 2003 /54/ CE din 26 iunie 2003. De fapt, ati caracterizat-o eronat, deoarece, conform acestei directive, si am s-o spun si atunci cind o sa trecem la dezbateri, piata este liberalizata practic de la 1 iulie 2004. Spuneti, cum interpretati acest lucru?

Si a doua intrebare: Guvernul a primit o scrisoare sau chiar doua din partea Bancii Mondiale cu atentionari asupra necesitatii liberalizarii pietei energetice. Ce puteti sa ne spuneti in acest sens?

Domnul Vasile Mamaliga:

Deci, eu, in primul rind, vreau sa va spun ca nu sint la curent cu ceea ce ati mentionat in 2004. Despre problema de liberalizare a pietei, eu am mentionat ca acei consumatori care au acces la liniile de 110 si 35 de kw sint conectati. Si aceasta piata alcatuieste circa 10 la suta. Sa spunem ca astazi piata nu este liberalizata. Dar procesul de liberalizare a inceput si noi avem in vedere doua momente, cind vorbim despre liberalizarea deplina a pietei si cind vorbim despre liberalizarea partiala a pietei.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ultima intrebare. Conform planului de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova, este prevazuta prevenirea prevederilor legislative privind introducerea monopolului. Adica, Republica Moldova este stimulata sa adopte modificari la legislatie sau sa nu adopte modificari la legislatie care ar impiedica pozitia antimonopol? Cum se coreleaza ceea ce propuneti dumneavoastra cu planul individual de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

In prezent piata energetica este o piata cu un monopol natural, reglementata de catre Agentia Nationala pentru Reglementari in Energetica, si ea nu este supusa Guvernului. Este o structura de sine statatoare, aceasta pozitie fiind consultata si cu specialistii acestei agentii si dumnealor au venit cu propunerea ca liberalizarea deplina a pietei este prematura.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Nicolae Deatovschi:

, . -, , .? ?

 

Domnul Vasile Mamaliga:

, .

 

Domnul Nicolae Deatovschi:

. . 2 ? , .

 

Domnul Vasile Mamaliga:

-2 . , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Domnule ministru, spuneti va rog, pe ce va bazati atunci cind solicitati prelungirea acestui termen pina la 1 iulie 2007? Deci, nu pina la 31 decembrie 2007, nu pina in 2006, dar anume pina in 2007. Sau aveti proiecte atit de indraznete, care ar permite formarea si functionarea sistemului automatizat de evidenta pina la acea data? Sau poate pina atunci Republica Moldova va produce energie electrica in volumul de 70 la suta, precum ati mentionat aici.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Da, va multumesc. Intr-adevar, in planul de activitate se prevede ca, pina la
1 octombrie 2006, sa fie data in exploatare o linie care ar permite aprovizionarea cu energie electrica din Ucraina: Adjalic-Usatovo. A doua linie este Novodnestrovsk-Balti, cu o lungime de 125 de km (90 pe teritoriul Republicii Moldova si 35 pe teritoriul Ucrainei).

In afara de aceasta, pentru a asigura securitatea energetica este prevazuta constructia a doua linii Balti Suceava si Gotesti-Falciu, care vor permite aprovizionarea sistemului energetic si din partea romana.

In afara de aceasta, in prezent au loc lucrari de proiectare (este vorba de I.T.E.R.A.) la Burlaceni, unde se propune de a construi o statie de circa 450 de megawati. In prezent noi producem circa 260 megawati 260 plus 450. Cu aceasta ne apropiem de cifra pe care am mentionat-o mai inainte.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Mai spuneti-mi va rog, care va fi totusi pina la acea data volumul energiei electrice de provenienta autohtona si de import, pentru ca v-ati referit foarte mult la liniile care vor permite importul de energie electrica si mai putin la sursele proprii.

 

Domnul Vasile Mamaliga:

Da, desigur, noi presupunem ca acesta va fi de circa 60-70 la suta.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru. Va rog sa luati loc.

Rog comisia. Domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 38 alineatul (2) din Legea cu privire la energia electrica, in care se propune prelungirea termenului de liberalizare a pietei de energie electrica. Conform legii in vigoare, liberalizarea pietei de energie electrica s-a efectuat treptat, pina la 10 martie 2005, de catre Agentia Nationala pentru Reglementari in Energetica, in coordonare cu Guvernul.

Dat fiind faptul ca liberalizarea pietei de energie electrica n-a fost definitivata (stabilirea unor tarife diferentiale la energia electrica pe nivelele de tensiune zonale.., nu sint finalizate sistemele automatizate de evidenta a energiei electrice, care ar atrage dupa sine posibilitatea administrarii eficiente a fluxurilor de energie electrica si repartizarea corecta a acesteia consumatorilor, conform regulilor de consum etc.), este necesar de a prelungi termenul limita care a expirat deja. Guvernul vine cu propunerea de a prelungi acest termen pina la 1 iulie 2007.

In comisie au parvenit avizele de la comisiile parlamentare de specialitate, precum si de la Directia juridica, care-s pozitive.

Pentru a ajusta stipularile din proiectul de lege la prevederile articolului 47 alineatul (2) din Legea privind actele legislative, comisia propune urmatoarea redactie: alineatul (2) al articolului 38 din Legea nr.137 din 17 septembrie 1998 cu privire la energia electrica, cu modificarile ulterioare, va avea urmatorul cuprins: Liberalizarea pietei energiei electrice se va efectua treptat, pe etape stabilite de Agentia Nationala pentru Reglementari in Energetica, dupa coordonare cu Guvernul, in perioada de pina la 1 iulie 2007.

Comisia considera oportuna adoptarea proiectului de lege in prima si in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule presedinte al comisiei, imi dau seama ca ati analizat foarte profund acest proiect de lege si motivele pentru a veni aici si a ne indemna ca sa votam.

Presupun ca si dumneavoastra cunoasteti procesul-verbal al sedintei de lucru la Primul-ministru, unde la punctul 3) este prevazut ca Agentia Nationala pentru Reglementari in Energetica, care a fost invocata aici de domnul Mamaliga, va asigura:

Unu. Perfectionarea cadrului de reglementare care ar prevedea eliminarea tuturor barierelor in calea dezvoltarii spiritului concurential al tuturor participantilor de pe piata energiei electrice.

Si doi. Respectarea intocmai a prevederilor Legii cu privire la energia electrica.

Va intreb si pe dumneavoastra: ce s-a intimplat de la 19 iulie pina astazi, incit aceasta prevedere si instructiune... nu mai este valabila?

 

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nimic deosebit nu s-a intimplat, dar Guvernul a luat o hotarire reiesind din situatia reala in ramura si ne propune prelungirea termenului. Noi in comisie am acceptat acest lucru si propunem Parlamentului sa-l votam.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Luari de cuvint inainte de procedura de vot in prima lectura? Microfonul nr.5.

Da, doamna Pavlicenco, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi, nici unul dintre motivele prezentate in nota informativa nu poate justifica, in esenta, extinderea termenului de liberalizare a pietei energiei electrice care, conform Legii nr.137-XIV din 17.09.1998, este liberalizata incepind cu 10 martie 2005.

Prima intentie de a extinde termenul de liberalizare a pietei energetice a fost expusa in scrisoarea A.N.R.E. (nr.042/220 din 26.01.05) catre Guvern. In iunie 2005, Ministerul Industriei si Infrastructurii inainteaza propunerea legislativa de a extinde termenul de liberalizare. Ca urmare a sesizarii adresate Prim-ministrului de Consiliul Asociatiei consumatorilor de energie in cadrul sedintei de lucru la premier din 19 iulie 2005, s-a decis: se accepta unanim propunerea exprimata a reprezentantilor responsabili ai autoritatilor prezenti in sedinta (Ministerul Industriei si Infrastructurii, A.N.R.E., Consiliul Economic), privind inoportunitatea prelungirii termenului de punere in aplicare a articolului 38 alineatul (2) din Legea nr.137-XIV din 17.09.1998 cu privire la energia electrica.

Noi avem toate aceste documente. Aceasta incercare a Ministerului Industriei si Infrastructurii este a doua, la scurt timp dupa prima, si nu reprezinta nimic nou, fiind o copie de suta la suta a scrisorii inaintate Guvernului in iunie 2005.

In nota prezentata Guvernului de catre un consilier principal de stat in domeniul industriei si infrastructurii, sint invocate mai multe motive care au stat la baza notei informative prezentate in Parlament. Iata de ce vreau sa demonstrez inoportunitatea argumentelor prezentate.

1. Gradul scazut de performanta a complexului electroenergetic. Peste doi ani gradul de performanta al complexului electroenergetic nu va fi nicidecum mai ridicat fata de cel existent la momentul aprobarii modificarii in 2003, cu exceptia retelelor de transport. Mai mult, gradul de performanta va scadea, deoarece nu exista un plan de modernizare a componentelor complexului, iar cel existent extinderea centralelor nu se realizeaza, din motive bine cunoscute, la etapa de aprobare.

De 10 ani, complexul energetic al tarii este dirijat de persoane fara studii si experienta in domeniu, situatia mentinindu-se si astazi.

2. Lipsa sistemului automatizat de dispecerizare si evidenta. Specialistii Intreprinderii de stat Moldelectrica nu sint de acord cu aceasta apreciere din motivul ca aparitia relatiilor de piata va impulsiona activitatile cu caracter organizatorico-financiar ... nu tehnic. Sistemul automatizat de dispecerizare si de evidenta, in esenta sa, va spori eficienta si operativitatea operatorului de sistem in organizarea regimurilor si livrarea informatiei.

3. Deficitul de 60 la suta al capacitatilor de productie. In realitate, deficitul e mai mare si va creste, deoarece va creste consumul de energie electrica. In doi-trei ani pe teritoriul Republicii Moldova nu vor aparea noi capacitati de producere a energiei electrice ce ar reduce deficitul existent de 13 ani. Din exact aceleasi motive, consumatorilor trebuie sa li se ofere posibilitati de cautare-gasire a unor noi surse de energie electrica in afara tarii. Aprobarea modificarii inaintate va exclude aceasta posibilitate, ceea ce deja are loc in prezent.

4. Aspectul social. El va fi prezent si peste doi ani, insa posibil intr-o forma cu mult mai deformata.

Ca urmare, putem trage o singura concluzie: motivele prezentate sint departe de starea reala si nu pot justifica in nici un fel extinderea termenului de liberalizare a pietei energiei electrice.

Referitor la invocarea directivei Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene 2003 /54/ CE din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piata interna a energiei electrice, trebuie sa spunem ca avem de a face cu o prezentare premeditat eronata a articolului 21 din directiva.

Articolul 21, intitulat Deschiderea pietei si reciprocitatea, suna astfel:

1. Statele-membre vor asigura existenta urmatoarelor categorii de consumatori eligibili:

(a) pina la 1 iulie 2004, consumatorii eligibili specificati la articolul 19 alineatul (1) pina la (3) din directiva 96/92/ CE. Statele-membre publica in fiecare an, pina la 31 ianuarie, criteriile de definire a acestor consumatori eligibili;

(b) de la 1 iulie 2004, cel tirziu, toti consumatorii, altii decit cei casnici;

(c) de la 1 iulie 2007, toti consumatorii.

Ca urmare, observam ca, prin directiva 2003/54/CE, liberalizarea pietei pentru toate categoriile de consumatori, cu exceptia celor casnici, este declarata de la
1 iulie 2004 si nu de la 1 iulie 2007, precum se afirma aici. Aici domnul Mamaliga s-a referit la A.N.R.E. Am citit si mai citesc o data ceea ce s-a incumbat, ceea ce i s-a pus in sarcina Agentiei Nationale pentru Reglementari in Energetica la sedinta de la Primul-ministru.

A.N.R.E. va asigura:

Unu. Perfectionarea cadrului de reglementare, care ar prevedea eliminarea tuturor barierelor in calea dezvoltarii spiritului concurential al tuturor participantilor de pe piata de energie electrica.

Doi. Respectarea intocmai a prevederilor Legii cu privire la energia electrica.

Intentia extinderii termenelor de liberalizare a pietei energiei electrice are un singur scop: favorizarea pe piata interna de energie electrica a pozitiei de monopolist pentru Intreprinderea de stat Energocom, creata in regim de urgenta la sfirsitul anului 2004, cu un sir de incalcari ale legislatiei in vigoare.

Noi ne-am referit in repetate rinduri, in interpelari si in presa, la schemele care rezulta din monopolizarea pietei electroenergetice. Este regretabil ca, in loc sa se reactioneze, se persista pe acelasi drum al neliberalizarii pietei de facto, dar intelegem ca e prea mare ispita.

Ce facem, insa, cu Planul de Actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova, unde, la politica concurentiala, ne asumam sa implementam angajamentele cu referire la antimonopol, conform articolului 48.2.1 al A.P.C., prin asigurarea suficientei si compatibilitatii legislatiei antimonopol nationale si a regimului de control intern din Republica Moldova cu UE. Evident, realizarea si a acestei intentii va stirbi mult imaginea tarii.

In legatura cu cele expuse, cerem respingerea proiectului de Lege pentru modificarea articolului 38 alineatul (2) din Legea 137-XIV din 17 septembrie 1998 cu privire la energia electrica. Promitem, in caz contrar, sa sensibilizam continuu structurile ce monitorizeaza promovarea reformelor in Republica Moldova asupra dublelor standarde promovate la nivel decizional de oficialii de la Chisinau sprijiniti de majoritatea comunista din Parlament. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, alte luari de cuvint?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, va multumesc, domnule Presedinte. Se invoca aici ca, vasazica, este inoportun de a adopta aceasta lege astazi. Desigur, s-au facut unele tentative de liberalizare a pietei in Republica Moldova, incepind cu 2004. Partial, cei care au astazi posibilitate, adica sint conectati la retelele de tensiune inalta de 35 si
110 kilovolti, pot sa faca acest lucru.

Eu am fost participant la conferinta internationala Energetica Moldovei-2005, care s-a desfasurat sub egida Academiei de Stiinte a Moldovei. La ea a participat Comisarul Cartei europene in energetica, care a avut aici intrevederi si cu vicepresedintele Parlamentului. Si in discutiile care au avut loc, si la aceasta conferinta s-a constatat ca piata Republicii Moldova, astazi, nu este gata si nu poate fi liberalizata asa cum se doreste.

Iata de ce eu propun sa sustinem acest proiect de lege, sa permitem de a se lucra mai departe cu factorul de decizie in domeniu. Totodata, se stie ca este adoptata deja legea despre agentia cu privire la concurenta, care isi va incepe activitatea si atunci ceea ce a spus doamna Pavlicenco va fi si in competenta ei: sa verifice si sa controleze care, cine si ce monopol detine. Si, in sfirsit, azi fiind
22 decembrie, ziua energeticianului, vreau sa-i felicit, prin intermediul acestei sedinte, pe toti energeticienii din Republica Moldova, care astazi depun toate eforturile pentru ca tara sa fie aprovizionata cu energie electrica si termica. Deci, sa le dorim numai succese si sa votam aceasta lege. Va multumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi, in aceste conditii, supun votului proiectul de Lege cu nr. de intrare 3855, conform propunerii fixate in raportul comisiei sesizate in fond, pentru aprobare in prima lectura.

Cine este pentru, rog sa votati.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 28. Sectorul nr.2 26. Sectorul nr.3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 3855 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege cu nr. de intrare 3855 in lectura a doua.

Cine este pentru, rog sa votati.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 28. Sectorul nr.2 25. Sectorul nr.3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi.

Contra?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 4. Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

9 voturi impotriva.

Cu 56 de voturi pro si 9 voturi impotriva, proiectul de Lege cu nr. de inrare 3855 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Examinarea proiectului de Lege pentru completarea articolului 81 din Codul fiscal (nr. de intrare 3089).

Domnul Diacov, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Este un scurt proiect de modificare a Codului fiscal (articolul 81), care prevede transferul a 1% din impozitul pe venit in folosul organizatiilor necomerciale, al organizatiilor neguvernamentale.

In Republica Moldova avem peste 2500 de organizatii neguvernamentale, 250 din care sint considerate organizatii ce acorda servicii utile conform articolului 52 din Codul fiscal si articolului 2 din Legea cu privire la asociatiile obstesti. Aceste organizatii neguvernamentale si necomerciale se ocupa de problemele combaterii saraciei in Moldova, de chestiunile legate de problemele sociale ale paturilor vulnerabile ale populatiei, de problemele tineretului, ale oamenilor in virsta, ale invalizilor etc.

La noi au existat multe discutii referitor la faptul ca nu exista un cadru legal care sa acorde un sprijin eficient acestor organizatii. Noi avem legea cu privire la sponsorizare si filantropie si, stiti foarte bine, ca este o lege goala, o lege care nu acorda pirghii ca statul sau agentii economici sa sprijine aceste organizatii. Daca nu gresesc, in ultima zi sau in ultima sedinta a sesiunii actuale, Presedintele Parlamentului va inainta o conceptie de colaborare a Parlamentului cu societatea civila. Este o idee foarte buna, este un lucru care de mult este asteptat in Republica Moldova si pasul acesta, proiectul acesta este un prim-pas foarte modest, dar concret, in vederea crearii unui cadru legal de transferare benevola a banilor.

Eu vreau sa va spun ca nu este o chestie foarte scumpa. Eu am vazut avizul mai multor comisii, inclusiv a comisiei care prezinta raportul (Comisia pentru politica economica, buget si finante) si nu stiu de ce toti se refera la faptul ca noi trebuie sa votam legea aceasta dupa votarea bugetului. Trebuie de luat in consideratie ca aici scrie ca legea respectiva intra in vigoare la 1 ianuarie 2007 si deci nu prezinta nici un pericol pentru bugetul 2006.

Noi, pentru 2006, trebuie sa pregatim si celelalte acte legislative, sa le aducem in concordanta cu aceasta modificare, dar ar fi un gest al Parlamentului adresat organizatiilor neguvernamentale, care sint vai de capul lor, stau de o parte si nu au nici un sprijin real si, subliniez, legal din partea Parlamentului.

Impozitul pe venit in Republica Moldova constituie 343 de milioane, dupa cifrele bugetului pentru anul viitor. Deci 1% ar insemna 3 milioane jumatate maximum care se acorda acestor organizatii neguvernamentale. Si agentul economic are dreptul prin aceasta lege sa transfere, dupa dorinta lui, acest 1% organizatiei neguvernamentale care acorda servicii social-utile. In felul acesta, noi cream pentru aceste 250 de organizatii un cadrul legal ca ele sa-si caute sponsori, sa-si caute prieteni care i-ar sustine.

Deci, eu va rog foarte mult din cite am discutat, am inteles ca mai multi deputati sint de acord cu aceasta idee. Noi, intr-adevar, adoptam sute de proiecte de legi, dar foarte putine se refera la sprijinirea acestor organizatii, membrii carora, de fapt, nu primesc salarii, care acorda sprijin, care se deplaseaza prin republica, ajung la persoanele socialmente vulnerabile si ar fi bine ca, intr-adevar, statul sa transmita acest gest din partea noastra. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru colegul nostru pe marginea acestui proiect?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte. Domnule Diacov, sponsorizarile poarta, de obicei, un caracter benevol, nu obligatoriu. In proiectul de lege pe care l-ati inaintat, in propunerea dumneavoastra suna, dupa parerea mea, cam obligatoriu. Eu citesc: o parte din impozite in marime de 1% s. a.m.d. dupa text.

Deci intrebarea mea: nu gasiti de cuviinta ca ar trebui schimbat accentul in propunerea dumneavoastra. Sa fie scris pina la 1% in toate legile de sponsorizare se fixeaza o posibilitate, dar nu o obligativitate. Nu gasiti de cuviinta ca, in cazul nostru, ar trebui folosita fraza de pina la 1%.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Pai, pina la 1% si obligativitatea sint doua lucruri diferite. Daca va deranjeaza, putem sa scriem si pina la 1%, dar asta ar insemna sume pur simbolice. Eu cred ca 1% este bine.

In ceea ce priveste obligativitatea, eu nu vad in asta ca agentul economic este obligat. Agentul economic o sa transfere numai atunci cind considera necesar sa transfere acest procent pentru o organizatie anumita. La urma urmei, se mai poate lucra in comisie, in lectura a doua, pentru a imbunatati juridic acest proiect.

 

Domnul Vladimir Braga:

Deci, dumneavoastra sinteti de acord cu pina la 1%.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu nu as dori pina la 1%, eu as ruga.

 

Domnul Vladimir Braga:

Acesta inseamna, de fapt, si 1% inclusiv.

 

Domnul Dumitru Diacov:

1%, dar in ceea ce priveste obligativitatea, daca dumneavoastra vi s-a parut ca legea obliga, eu consider ca nu obliga pe nimeni. Sponsorizarea este o chestie absolut benevola.

 

Domnul Vladimir Braga:

Dar daca parafrazam si scriem nu mai putin de 1%, dumneavoastra ati fi de acord?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi vorbim, domnule Braga, de doua lucruri diferite. Pina la 1% este o chestiune si obligativitatea este alta chestiune.

 

Domnul Vladimir Braga:

Eu tocmai aceasta si vreau sa o inteleg, de ce scrieti fix?

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Daca dumneavoastra Eu l-as intelege pe ministrul finantelor, ca ministrul finantelor intotdeauna tine finantele mai mult la minister decit sa le dee din mina, dar domnul deputat trebuie sa pledeze ca si noi, pentru 1%, poate chiar pentru unu si jumatate.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

Domnule bondarciuc, cine prezinta din partea comisiei raportul? Domnul Popa?

Va rog, domnule Popa la tribuna centrala.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat prezidiu,

Stimati colegi,

Proiectul prezentat in calitate de initiativa legislativa de catre deputatul Dumitru Diacov si Valeriu Guma propune completarea articolului 81 din Codul fiscal cu o norma care sa permita contribuabililor de a trece in cont o parte din impozit, in marime de 1%, donat organizatiilor indicate la articolul 52 alineatul (1) al Codului fiscal.

Comisia pentru politica economica, buget si finante constata ca inlesnirea propusa in proiectul de lege are ca efect micsorarea bazei impozabile si, respectiv, a veniturilor bugetare care, potrivit articolului 11 alineatul (5) din Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar, poate fi examinat de Parlament numai cu conditia daca el include sursa reala de acoperire a acestor cheltuieli.

Concomitent, prin prisma prevederilor alineatului (6) al articolului 131 din Constitutie si a constatarilor expuse in hotarirea Curtii Constitutionale nr.29 din
22 mai 2001, Parlamentul poate adopta proiecte de lege cu consecinte financiare pentru buget, numai dupa acceptarea acestora de catre Guvern.

La rindul sau, Guvernul, in avizul adoptat prin Hotarirea nr.1151 din
4 noiembrie 2005, n-a sustinut acest proiect de lege.

Majoritatea comisiilor parlamentare, precum si Directia Juridica a Aparatului Parlamentului, in avizele sale, atentioneaza asupra faptului ca proiectul poate fi examinat in Parlament numai cu avizul pozitiv al Guvernului.

In contextul avizelor prezentate, comisia considera inoportuna examinarea si adoptarea proiectului de lege si propune Parlamentului respingerea lui. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am spus in raport, si in proiectul de lege se mentine aceasta indicatie, ca legea intra in vigoare la 1 ianuarie 2007. De ce va referiti tot timpul la avizul Guvernului? Avizul Guvernului este valabil, daca noi intervenim in bugetul anului curent. Aceasta este vointa politica a Parlamentului: sprijinim noi organizatiile neguvernamentale sau ne ocupam numai cu demagogia cind este vorba de a sprijini societatea civila.

Am impresia ca numai din motivul ca proiectul vine de la fractiunea Partidului Democrat, noi nu-l sprijinim. Eu cred ar trebui sa procedati invers, sa votam si astfel sa sprijinim intr-adevar organizatiile neguvernamentale.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Dmitrii Gheorghevici, nu este chiar asa. Noi si in cadrul comisiei am examinat amanuntit cele relatate de dumneavoastra. Pina in 2007, exista posibilitatea de a lucra cu Guvernul, pentru ca acest proiect de lege sa fie avizat pozitiv si atunci putem discuta, dar, la moment, prin raportul prezentat de catre comisie, insistam anume asupra aceastei pozitii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, atunci cind examinam intrebari legate cu utilizarea banilor publici, noi itotdeauna cerem de la Guvern avizul. Acesta e primul moment.

Al doilea. Legislatia in vigoare permite agentilor economici sa utilizeze pina la 10 la suta din venit (care se dau la deduceri) in scopuri ale sponsorizarii, filantropiei s.a.m.d. Poftim, din banii acestia, agentii economici pot sa sponsorizeze si organizatiile neguvernamentale. Dar majorarea plafonului (la comisie s-a examinat foarte amanuntit acest lucru),, in viziunea noastra, este astazi inoportuna.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Bondarciuc, dumneavoastra spuneti ca legea prevede deja 10% s.a.m.d. (este si domnul ministru al finantelor aici). Puteti sa ne spuneti cite transferuri au fost pentru sponsorizarea organizatiilor neguvernamentale? 100 de lei macar au fost transferati?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca acest gest se face benevol, fiecare agent economic de sine statator ia hotarirea. Iata asa. Dar legea sau legislatia permite pina la
10 la suta, acesta e un plafon destul de mare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, se creeaza impresia ca atit Guvernul, cit si comisia au examinat acest proiect prin prisma anului bugetar 2006, totusi problema este de alta natura. Proiectul propus ofera doar un drept agentului economic de a face o astfel de defalcare pentru organizatiile neguvernamentale.

Trebuie sa intelegem ca societatea civila in Republica Moldova are nevoie de o sustinere reala. Si, in acest context, eu propun ca acest proiect sa fie intors in comisie, pentru ca am inteles ca si domnul popa considera ca pina in anul 2007 s-ar mai putea schimba lucrurile si se mai pot gasi si sursele respective. Sa fie intors proiectul in comisie si sa fie examinat inca o data foarte minutios impreuna cu Guvernul. Si eu cred ca el trebuie sustinut. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, domnule Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Eu vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra, in calitate de membru al Comisiei pentru certificarea organizatiilor obstesti (care activeaza pe linga Ministerul Justitiei), ca, prin certificarea organizatiilor neguvernamentale, noi deja le acordam niste facilitati. Adica, noi le scutim de achitarea acestor impozite la buget.

Pentru doamna Gutu: aceste organizatii obstesti nu achita la buget absolut nici un banut si deja prin aceasta sint facilitate. Dar, prin acest proiect de lege, in cazul cind il acceptam, introducem un impozit adaugator, pe care practic il impunem agentilor economici.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Eu sint categoric impotriva remiterii lui in comisie. Noi, la sedinta comisiei, am examinat proiectul in cauza si am luat decizia definitiva. Acest lucru este principial. Ce inseamna sa marim, sa majoram plafonul pentru a deduce din impozitare?

Noi avem probleme legate cu salarizarea, avem probleme cu sfera sociala. De ce noi trebuie sa le majoram plafonul? Legislatia prevede astazi pina la 10 la suta. Poftim, folositi-va de momentul care este, de facilitatile care sint.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, acum o luna si jumatate, am participat cu mai multi colegi la o intrunire cu reprezentantii O.N.G.-urilor din Republica Moldova cu un subiect asemanator: care ar fi ajutorul statului, cit este statul de deschis sa conlucreze cu aceste organizatii neguvernamentale?

Vreau sa va spun ca aceste organizatii si-au asumat unele raspunderi ale statului. Niste obligatii care, ma rog, statul nu este in stare astazi sa le onoreze. Ma refer, in primul rind, la cei ce lucreaza cu copiii orfani, la cei ce lucreaza cu copiii handicapati, la cei ce lucreaza cu batrinii. De aici si intrebarea pe care vreau sa o pun raportorului.

Domnule raportor, credeti oare ca agentii economici stau la rind si asteapta sa adoptam noi legea ca sa vina sa dea 1%? Va asigur ca nu. Acesti presedinti vor trebui sa mearga cu mina intinsa, sa roage ca sa li se aloce cite 100, 200, 1000 de lei. Acesta si va fi plafonul. Credeti ca toti vor da imediat 1%... Va asigur de acest lucru. Aici noi facem doar un gest foarte frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Atunci care e rostul?

 

Domnul Ivan Banari:

Manifestam o deschidere fata de societatea civila, in vederea unei conlucrari ulterioare. Va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

O fac agentii economici care inteleg aceste situatii, o fac si o fac cu placere. Eu pot sa va aduc o sumedenie de cazuri concrete cind agentii economici sponsorizeaza activitatea acestor organizatii obstesti si o fac anume din acele surse care, mai tirziu, sint transmise la deducere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule vicepresedinte al comisiei, spuneti va rog, cunoasteti dumneavoastra care este experienta altor tari?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Secretarul comisiei.

 

Domnul Leonid Bujor:

Secretarul comisiei. V-am avansat, nu v-am ofensat. Spuneti va rog, cunoasteti dumneavoastra care este experienta europeana la acest compartiment? Sau cel putin in fostul spatiu sovietic.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu, exista in nota informativa, dumneavoastra puteti s-o consultati, dar nu este ceva caracteristic pentru Republica Moldova.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Jdanov, aici nu sintem la raicom.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Poftim, intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Raspunsul v-a fost oferit, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Eu sprijin initiativa deputatului Diacov si vreau sa va comunic ca in foarte multe tari exista aceasta experienta si acesta este, practic, unul din cele mai eficiente mecanisme de a cointeresa agentii economici sa sprijine activitatea in domeniu, inclusiv in ceea ce vizeaza tineretul si sportul.

Dumneavoastra stiti cu ce ne confruntam noi, inclusiv Guvernul, chiar atunci cind se formeaza componenta lotului olimpic al Moldovei? Se contacteaza 56 agenti economici si, prin diferite metode, mai mult sau mai putin democratice, ei devin sponsori generali.

Iata de ce, daca noi vrem sa sustinem in mod serios activitatea in sprijinul diferitelor categorii de cetateni, inclusiv activitatea federatiilor sportive, a cluburilor sportive, trebuie sa acceptam aceasta initiativa, pentru ca ea va contribui, in mod esential, la o activitate mai eficienta. In caz contrar, noi transformam toate aceste organizatii obstesti in cersetori. Va multumesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Referitor la ceea ce spuneti dumneavoastra, vreau sa va aduc la cunostinta ca legislatia Romaniei si Ungariei prevede directionarea unui procent, dar acest lucru se face absolut benevol. Eu am spus mai inainte ca pentru Republica Moldova nu
s-a format inca o situatie reala pentru a aplica acest mecanism.

 

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, eu cred ca respingerea din start a acestui proiect de lege va da nastere la mari indoieli in ce priveste intentiile noastre, declarate aici din Parlament, de colaborare si cooperare cu societatea civila, societate careia ii revine o mare contributie in realizarea reformelor de care avem nevoie.

Personal, le aduc multumiri tuturor acelora care sint implicati in rezolvarea problemelor cu caracter social, ponderea carora in societate este foarte mare. Si eu as vrea totusi sa ne reorientam politica noastra in sustinerea acestor organizatii care fac un lucru foarte mare, dupa cum a spus colegul, poate in locul nostru. Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Care este intrebarea?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule raportor, eu cred ca, daca apar banuieli, s-ar mai putea adauga acolo o fraza, si anume ca aceste resurse se acorda benevol, si atunci dispare teama ca e obligatoriu. Cu atit mai mult, as ruga fractiunea majoritara sa sustina acest proiect de lege, avindu-se in vedere faptul ca Presedintele Parlamentului, in ultimul timp, vorbeste foarte mult de cooperarea cu societatea civila. Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu rog foarte mult sa nu sa se profite de aceasta de initiativa mea fiindca sint doua lucruri absolut diferite si sa nu punem lucrurile intr-o singura oala, avindu-se in vedere caracterul lor absolut diferit.

Sustinerea de catre Parlament a organizatiilor neguvernamentale se va manifesta, daca se va vota acest concept de colaborare cu organizatiile respective, anume prin deschidere, prin colaborare, prin consultarea si antrenarea lor in procesul legislativ. Si eu cred ca tocmai aceasta sustinere este asteptata de catre organizatiile neguvernamentale, iar noi avem nevoie de acel bagaj intelectual, profesional si de capacitatile de expertiza de care, in multe cazuri, sintem lipsiti si in cadrul executivului, si in cadrul legislativului. Deci aceasta este ideea.

Acum, in contextul propunerii colegului nostru, domnul Susarenco, fiindca dumnealui a sesizat ca exista o carenta ce vizeaza caracterul obligatoriu sau benevol.

Daca se insista, si e logic sa se insiste pe caracterul benevol, atunci intrebarea mea catre noi toti este: pentru ce avem nevoie de acest proiect? Daca pe baza benevola legea privind sponsorizarea acorda dreptul la deducerea a pina la 10%, asa sa se aloce pentru toate tipurile de organizatii neguvernamentale.

De ce colegii nostri totusi ingusteaza acest spectru al organizatiilor neguvernamentale cu activitati socialutile. Ne dam bine seama ca este un spectru foarte larg de actiuni, inclusiv si de caritate, de actiuni sociale. Dar acele organizatii neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul electoral, in domeniul legislativ, in domeniul politicii externe, ele oare nu desfasoara activitati cu caracter socialutil? Ba da, in mod direct. Deci, trebuie sa constatam deschis si cinstit ca este vorba de sustinerea nu numai a organizatiilor neguvernamentale care se ocupa de caritate, ci practic de tot spectrul.

Dar sa revin la teza pe care am evocat-o. Daca este vorba de ceva obligatoriu, sa o spunem deschis ca acest proiect propune in mod obligatoriu de a impune agentii economici sa directioneze 1%, iar daca este vorba de aspectul benevol, atunci exista legea privind sponsorizarea si daca se invoca anumite carente ale acestei legi, haideti s-o amendam sau sa abordam aceasta intrebare in contextul acestui coridor.

Deci, eu am facut aceasta interventie doar pentru a spune lucrurilor foarte si foarte clar pe nume.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Albert Datco:

, . , , , . .

, , ? . , . , , , 10% , 1%.

, , , , , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Pentru o concretizare, microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop (ministru al finantelor):

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul propus pentru discutie va avea un impact negativ asupra bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, deoarece impozitul pe venit suta la suta se varsa in bugetele respective, cu exceptia Chisinaului si Baltului, unde 50 la suta merg in bugetul de stat.

Daca va fi adoptat acest proiect de lege, atunci noi diminuam incasarile si veniturile acestui buget. Este o finantare directa din buget, numai prin intermediul, sa-i spunem, defalcarilor respective. de aceea, cred ca este inoportun de a sustine acest proiect de lege. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sint de acord cu ceea ce a spus aici domnul Presedinte al Parlamentului ca ar fi foarte bine ca cooperarea cu organizatiile obstesti, cu O.N.G.-rile sa aiba loc intr-adevar in sensul de a sprijini si procesul legislativ, si luarea deciziilor in statul nostru. Un exemplu este si prelegerea mea in problema energetica, pe care am prezentat-o azi, cu sprijinul Asociatiei Consumatorilor de Energie.

Pe de alta parte, insa, la noi exista metode de a folosi O.N.G.-rile si in alte scopuri de imagine politica cum ar fi chiar cadourile facute in ce priveste calculatoarele, care nu cred ca sint din buzunarul politicienilor sau al deputatilor.

De aceea, va sugerez sa aveti in acest sens o atitudine mai deschisa si mai intelegatoare, pentru ca, dupa cum vedeti, ajungeti la ajutorul lor si va promoveaza inclusiv in fata opiniei publice.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Va multumesc.

Domnule Popa, rog sa luati loc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, supun votului propunerea care deriva din raportul comisiei sesizate in fond, sustinuta prin avizul Guvernului, propunerea de a respinge proiectul de Lege cu nr. de intrare 3089. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa votati.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 29. Sectorul nr. 2 25. Sectorul nr. 3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

54 de voturi pro.

Cu 54 de voturi proiectul de Lege cu nr. de intrare 3089 este respins.

Examinarea proiectului de Lege pentru prelungirea actiunii Legii cu privire la Programul de Privatizare pentru anii 1997-1998 (nr. de intrrae 4238). Prezinta Guvernul. Domnule Dodon, va rog.

 

Domnul Igor Dodon (viceministru al economiei si comertului):

Multstimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Doamnelor si domnilor,

Se propune spre examinare proiectul de Lege cu privire la prelungirea actiunii Legii nr.1217-XIII cu privire la Programul de Privatizare pentru anii 1997-1998.

Scopul acestui proiect este asigurarea continuitatii procesului de privatizare in anul urmator prin prelungirea termenului de actiune a acestei legi. Astfel, Guvernul vine cu propunerea si cu rugamintea de a sustine, in primul rind, prelungirea Programului de privatizare pentru anul 2006 pina la 31 decembrie 2006.

As dori sa mentionez ca modificarea efectuata in anul 2003 a stabilit prelungirea cu 2 ani. La moment, Guvernul vine cu propunerea sa fie prelungit doar pentru un an.

In al doilea rind, este vorba despre aceea ca Guvernul, in termen de 6 luni, va elabora si va prezenta spre aprobare Parlamentului proiectele actelor normative care vor contribui la optimizarea procesului de administrare si de etatizare a patrimoniului public.

As dori sa mentionez, la acest capitol, ca Ministerul Economiei si Comertului, Guvernul Republicii Moldova este, la moment, la etapa de elaborare a acestui set de amendamente sau chiar a unui proiect de lege nou. Astfel, ne punem scopul de a schimba atitudinea fata de procesul de privatizare, adoptind o abordare mult mai larga, nu doar de vinzare propriu-zisa a activelor statului, ci de un nivel mai inalt a ceea ce numim administrare si deetatizare. Pentru a preintimpina unele intrebari, as dori sa ma refer la anexele sau, nemijlocit, la listele acestui program.

Stimati deputati,

Guvernul este constient de faptul ca aceste liste urmeaza a fi revazute si, la moment, sintem la etapa inventarierii acestui program de privatizare. As dori sa mentionez ca Guvernul Republicii Moldova a finalizat recent o analiza, o inventariere destul de detaliata a activelor statului ne referim atit la cotele pe care le detine statul in diferite societati economice, cit si la activele statului sub alta forma, cum ar fi fondurile fixe nemijlocite.

In timpul apropiat, imediat dupa Anul Nou, vom veni cu propuneri privind actualizarea acestei liste sau, nemijlocit, a Programului de privatizare. Stimati deputati, venim cu rugamintea de a sustine aceasta propunere. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru, nu demult noi am mai votat aici un buget, anume bugetul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si avem anumite votari pe care le facem. Dupa logica lucrurilor, si in cazul de fata ar trebui ca aceste votari sa fie precedate de un raport asupra executarii bugetului pe anul precedent.

Iar in cazul de fata, parerea mea personala este ca prelungirea Programului de privatizare trebuia sa fie precedata de un raport asupra executarii acestui program, ca noi sa avem o imagine foarte clara a ceea ce s-a facut. Noi vorbim prea mult despre executarea legilor prin prisma permisiunii, dar nu despre obligativitate.

Acest program, dupa cite cunoastem noi, intr-un fel sau altul, trebuia executat in mod obligatoriu. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Dodon, o clipa.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, noi, in comisie, am audiat aceste probleme, iar Ministerul Economiei si Comertului a prezentat totalurile. Din cite sint informat, in viitorul apropiat, prin februarie, Guvernul o sa vina cu o modificare a Programului si cu totalurile pe aceasta directie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc frumos, domnule Bondarciuc.

In fond, eu inteleg ca nu s-a reusit de a veni in Parlament, pina la finalul sesiunii respective, cu un nou concept si cu o noua lege. Dar eu as vrea ca noi sa avem o intelegere de principiu pentru viitor, si anume, inainte de a avea votari de genul asta, sa audiem nu in cadrul comisiei, dar in cadrul Parlamentului rapoarte asupra executarii, dupa caz, a bugetului unei institutii, a activitatii pe anul precedent si a executarii Programului de privatizare pentru perioada precedenta. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act. Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru, in principiu, noi cunoastem destul de bine cum au evoluat evenimentele ce tin de realizarea Programului de privatizare in ultimii 5 ani de zile.

Eu am o intrebare de asa natura: aceasta prelungire a legii, propusa de dumneavoastra, este un semnal pentru organismele internationale sau este o intentie serioasa a Guvernului pentru indeplinirea programului pe anul 2006?

 

Domnul Igor Dodon:

Multstimate deputat,

In primul rind, prelungirea programului este un pas logic al Guvernului, tinindu-se cont de faptul ca programul expira la sfirsitul anului 2005.

In ceea ce tine de care ar fi intentia? In primul rind, consider ca este un pas pozitiv pentru aspectul investitional al tarii noastre. Despre aceasta ne vorbeste si faptul ca Ministerul Economiei si Comertului a finalizat recent o analiza foarte detaliata (prezentata comisiei) a tot ceea ce numim noi patrimoniul statului. Intentionam sa venim in timpul apropiat cu o noua abordare a tot ceea ce numim noi privatizare, deetatizare, administrare si as dori sa mentionez ca acesta este un pas care va duce la sporirea, in primul rind, a climatului investitional in Republica Moldova si, nu in ultimul rind, la sporirea eficientei administrarii si deetatizarii patrimoniului de stat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Pina la urma, a fost un raspuns general. Eu am intrebat mai la concret: care sint intentiile Guvernului pentru indeplinirea Programului de privatizare pentru anul 2006?

De exemplu, dumneavoastra puteti sa declarati acum ca noi in 2006 vom privatiza retelele electrice Nord si Nord-Vest, Telecom-ul, alte intreprinderi care sint introduse in program.

In principiu, programul dat trebuia sa fie finalizat in 1998. Si toate aceste tergiversari influenteaza, in primul rind, foarte negativ climatul investitional la care dumneavoastra v-ati referit. Dar, pina la urma, noi pentru cit timp, citi ani ne gindim sa prelungim procesul acesta? Noi trebuie sa intelegem ca, cu cit mai mult intreprinderile sint in gestiunea statului, ...si se cunoaste destul de bine ca statul este cel mai rau administrator al proprietatii. Este un adevar pe care nu noi l-am inventat.

De aceea, eu as avea o intrebare concreta: care sint intentiile Guvernului pentru anul 2006? Enumarati-mi-le: unu, doi, trei. Multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, stimate domnule deputat, in limita competentelor de care dispun la moment, as dori sa mentionez urmatoarele. In primul rind, intentiile Guvernului pentru anul 2006 sint:

1. O revizuire a tuturor modalitatilor de privatizare.

Noi am purces deja la aceasta revizuire. Si vreau sa mentionez ca, pina la Anul Nou, Ministerul Economiei si Comertului va prezenta Guvernului o abordare noua a metodelor de privatizare.

Sint mai multe intrebari la acest capitol, chiar aceleasi concursuri investitionale, modul in care acestea au fost efectuate, notiunea de investitii. N-o sa intru acum in detalii.

2. Pozitia Ministerului Economiei si Comertului este ca atunci cind proprietatea pe care o detine statul nu este o proprietate strategica scopul trebuie sa fie decapitalizarea in continuare a acesteia. Deoarece, cum ati mentionat destul de corect, in unele cazuri (si analiza efectuata de Ministerul Economiei si Comertului denota acest fapt), chiar in majoritatea cazurilor, proprietatea statului nu se utilizeaza in modul cel mai bun.

Astfel, Ministerul Economiei si Comertului va veni cu propunerea ca obiectele care nu sint de importanta strategica pentru stat sa fie expuse pentru vinzare.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru prelungirea actiunii Legii nr.1217 din 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 si comunica urmatoarele.

Noi in comisie am sustinut acest proiect, dar, tinind cont de obiectiile Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, pentru a evita unele probleme care ar putea aparea la aplicarea legii de prelungire a actiunii Legii nr.1217 cu privire la Programul de privatizare pe anii 1997-1998, se impune necesitatea completarii proiectului de lege cu un articol nou, al doilea, care ar stipula in mod expres ca legea se pune in aplicare de la 1 ianuarie 2006.

In contextul celor spuse, comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului mentionat in prima si in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sunt.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, supun votului aprobarea proiectului de Lege cu nr. de intrare 4238 in prima lectura.

Cine este pentru, rog sa votati.

Majoritatea.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua.

Supun votului adoptarea proiectului de Lege cu nr. de intrare 4238 in lectura a doua, tinindu-se cont de continutul raportului comisiei sesizate in fond.

Cine este pentru, rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 30. Sectorul nr.2 31. Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi pro.

Contra? Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 4238 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea articolului 24 din Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal (nr. de intrare 4204).

Guvernul. Domnu Pop, va rog.

 

Domnul Mihail Pop (ministru al finantelor):

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta spre examinare proiectul de Lege pentru completarea articolului 24 din Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal, aprobat de catre Guvern prin Hotarirea nr.1292 din decembrie curent.

Prezentul proiect de lege are drept scop social sustinerea paturilor cu un nivel scazut de venituri la momentul rascumpararii actiunilor, in cazul reorganizarii sau lichidarii fondurilor de investitii nemutuale, precum si simplificarea administrarii fiscale in procesul de reorganizare sau lichidare a fondurilor de investitii respective.

Astfel, in cazul reorganizarii sau lichidarii fondurilor de investitii nemutuale, la momentul rascumpararii actiunilor la un pret egal cu valoarea nominala ori cu cea stabilita la momentul plasarii actiunilor sau la un pret mai mic din venitul actionarilor fondurilor de investitii nemutuale, conform prevederilor articolului 90 din titlul II al Codului fiscal, fondurile de investitii sint obligate sa retina in prealabil de la fiecare actionar, ca parte a impozitului, o suma in marime de 5%. Restituirea asupra platii de impozit se va efectua la depunerea declaratiei privind impozitul pe venit dupa expirarea perioadei fiscale.

Insa, luind in considerare faptul ca partea preponderenta din numarul actionarilor acestor fonduri de investitii o constituie paturile socialmente vulnerabile, inclusiv pensionarii, care, neavind alte venituri impozabile, vor fi nevoiti sa depuna declaratia privind impozitul pe venit in vederea restituirii acestuia numai din considerentele mentionate mai sus, se si propune prezentul proiect de lege. Rog sustinerea acestui proiect de lege de catre Parlament. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru. Intrebari pentru raportor? Nu sunt. Va multumesc. Rog sa luati loc. Rog comisia, domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat mai sus si-l sustine. Luind in consideratie ca noi avem avize pozitive de la comisiile respective, propunem proiectul pentru a fi votat in prima lectura.

Totodata, pentru lectura a doua, numerotarea alineatelor urmeaza a fi adusa in concordanta cu Legea nr.261 din 27 octombrie anul curent. Cu aceasta obiectie, propunem proiectul pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi, supun votului aprobarea, in prima lectura, a proiectului de Lege cu nr. de intrare 4204. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc.

Lectura a doua. Supun votului adoptarea proiectului de Lege cu nr. de intrare 4204, in lectura a doua, tinind cont de continutul raportului comisiei. Cine este pentru, rog sa votati.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr. 1 30. Sectorul nr.2 37. Sectorul nr.3 21.

 

Domnul Marian Lupu:

88 de voturi pro.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrrae 4204 este adoptat in lectura a doua.

Examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (nr. de intrare 4174).

Guvernul. Domnule Dodon.

 

Domnul Igor Dodon (viceministru al economiei si comertului):

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Esenta acestor modificari este de a permite autoritatilor publice locale, in special celor ale municipiilor Chisinau si Balti, de a lua decizia cu privire la privatizarea fondului locativ.

As dori sa mentionez ca, conform modificarilor anterioare, acest drept il au toate consiliile, toate autoritatile publice locale, cu exceptia municipiilor Chisinau si Balti.

Astfel, Guvernul Republicii Moldova vine cu un set de modificari la citeva acte legislative pentru a permite consiliilor municipale Chisinau si Balti de a lua decizii la acest capitol.

In primul rind, argumentele de baza ar fi, bineinteles, ca, tinind cont de faptul ca, la moment, o buna parte din aceste atributii sint deja delegate altor autoritati publice centrale, cu exceptia municipiilor Chisinau si Balti, ceea ce este o distorsionare, o discriminare in ce priveste drepturile unor autoritati publice locale fata de alte autoritati publice locale.

Mai mult ca atit, la moment, cetatenii din municipiul Balti sunt obligati sa mearga la Chisinau pentru a efectua toate procedurile ce tin de privatizarea fondului locativ. Si nu in cele din urma, atributii respective la moment, ma refer la privatizarea fondului locativ in municipiile Chisinau si Balti, sint atribuite, conform actelor normative, Agentiei de Privatizare de pe linga Ministerul Economiei si Comertului.

As mai mentiona ca, la moment, aceasta autoritate, ma refer la Agentia de Privatizare, nu dispune de personalul si de posibilitatile necesare.

...Imobile cu alta destinatie decit cea locativa, cu exceptia obiectelor trecute in competenta altor autoritati ale administratiei publice... Prin ce se argumenteaza aceasta propunere? As dori sa mentionez ca, in anul 2004, Guvernul a venit in Legislativ cu propunerea de a acorda aceste atributii autoritatilor locale prin modificarea Legii privind administratia publica locala si a Legeii cu privire la privatizare.

La acel moment, modificarile in Legea privind administratia publica locala au fost acceptate, modificarile in Legea cu privire la privatizare, insa, nefiind acceptate. Astfel, la moment, legislatia permite, conform Legii privind administratia publica locala, consiliilor raionale, consiliilor municipale privatizarea incaperilor date in arenda, cu exceptia fondului locativ. Insa Legea cu privire la privatizare nu permite acest lucru. Astfel, Guvernul vine cu propunerea de a exclude din Legea privind administratia publica locala aceasta prevedere. Va multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule ministru.

Intrebari? Nu sint.

Luati loc, va rog.

Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative, aprobat prin Hotarirea Guvernului din 28.11.05 si comunica urmatoarele. In proiectul prezentat se propune modificarea urmatoarelor legi: a Legii cu privire la privatizare, a Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998, a Legii privatizarii fondului de locuinte, a Legii cu privire la administratia publica locala.

Modificarile propuse in legile mentionate au scopul de a acorda consiliilor municipale Chisinau si Balti aceleasi atributii in domeniul privatizarii fondului de locuinte, care au fost acordate si consiliilor raionale, ceea ce ar facilita procedura de privatizare a fondului de locuinte, care in prezent este destul de anevoioasa pentru o parte din locuitori.

Comisia considera binevenite modificarile prezentate de catre Guvern, cu exceptia articolului 4 din proiect, care, in opinia comisiei, necesita o analiza mai profunda ce va fi facuta de catre comisie impreuna cu autorii la perfectarea proiectului pentru lectura a doua.

In contextul celor expuse, comisia propune proiectul mentionat spre examinare in prima lectura, urmind ca, in lectura a doua, sa examineze toate propunerile si obiectiile care vor fi prezentate de catre comisiile permanente si Directia juridica.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Intrebari catre comisie?

Nu sint. Luati loc, va rog.

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative in prima lectura, rog sa votam.

Majoritatea.

Va multumim.

Proiectul de Lege este aprobat in prima lectura.

Examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea taxei de stat, Legea contenciosului administrativ), cu nr. de intrare 3478.

Prezinta autorii. Domnul Sidorov.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Stimata doamna presedinte al adunarii,

Stimati deputati,

Permiteti-mi sa prezint un raport si din partea deputatilor (autorilor initiativei legislative), si din partea comisiei permanente. Proiectul inaintat din partea unui grup de deputati prevede modificarea si completarea Legii taxei de stat si a Legii contenciosului administrativ.

Conform prevederilor articolului 85 al Codului de procedura civila, reclamantii in actiunile nascute din raporturile de contencios administrativ sint scutiti de achitarea taxei de stat. Insa, conform articolului 16 alineatul (3) al Legii contenciosului administrativ si articolului 3 litera c) al Legii taxei de stat, pentru actiunile nascute din acelasi raport este prevazuta achitarea taxei de stat. Modificarile si completarile propuse au drept scop aducerea in concordanta a prevederilor respective cu articolul 85 al Codului de procedura civila.

Proiectul Legii a fost avizat pozitiv de catre comisiile permanente, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si Guvernul Republicii Moldova, care au propus niste amendamente ce vor fi luate in consideratie la pregatirea proiectului pentru lectura a doua.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea proiectului mentionat in prima lectura ca concept, iar in lectura a doua vom veni cu unele amendamente.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule Sidorov.

Intrebari? Nu sint.

Supun votului proiectul de Lege cu nr. de intrare 3478 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa votati.

Majoritatea.

Examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea turismului), cu nr. de intrare 2517.

Prezinta domnul Igor Bodorin, viceministru al afacerilor interne. Va rog.

 

Domnul Igor Bodorin:

Multstimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Fenomenul traficului de fiinte umane si a migratiei ilegale evalueaza in lume de-a lungul anilor, luind o amploare catastrofala in ultimii ani si in Republica Moldova.

In aceasta situatie se impune in mod imperios necesitatea perfectionarii cadrului legal, in scopul prevenirii traficului de persoane, al informarii si educarii populatiei. Faptele de recrutare si transportare a persoanelor in scop de exploatare sexuala, a muncii fortate, in scopul prelevarii organelor si folosirii in alte activitati criminale au fost incluse deja in legea penala a Republicii Moldova inca in anul 2001.

Migratia ilegala a cetatenilor republicii dauneaza grav situatiei demografice a tarii, cauzind cetatenilor mari dificultati, ei fiind lipsiti in strainatate de orice tip de asistenta medicala si sociala. Iar organizatorii migratiei ilegale obtin venituri colosale necontrolate de stat. Pina in prezent, tragerea la raspundere penala a organizatorilor migratiei ilegale nu este posibila.

Proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, prezentat spre examinare, are drept obiectiv eficientizarea activitatii de contracarare a migratiei ilegale, inclusiv prin inasprirea raspunderii pentru asemenea fapte. Proiectul a fost elaborat in contextul ajustarii legislatiei nationale la prevederile protocoalelor aditionale ale Conventiei O.N.U. contra criminalitatii transnationale organizate, ratificate de Republica Moldova la 17 februarie anul curent.

Proiectul prevede modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative, a Codului penal, a Legii turismului sub urmatoarele aspecte: excluderea tragerii la raspundere administrativa a victimelor traficului de fiinte umane pentru asemenea actiuni ca: practicarea prostitutiei, incalcarea regulilor de trecere a frontierei de stat; incalcarea de catre cetatenii straini si apatrizi a regulilor de sedere in Republica Moldova; retragerea brevetului de turism sau a licentei respective, daca instanta de judecata va stabili ca titularul brevetului de turism sau al licentei a fost implicat in traficul de fiinte umane; stabilirea raspunderii penale a persoanelor juridice pentru actiuni legate de traficul de fiinte umane si migratiunea ilegala, intrucit, conform datelor operative, exista persoane juridice, care, sub pretextul activitatii de intreprinzator, sint implicate in asemenea actiuni nelegitime.

Si, respectiv, se prevede completarea Codului penal cu un nou articol Organizarea migratiunii ilegale, care va stabili raspunderea penala pentru organizarea, in scop de profit, a intrarii, sederii si/sau iesirii ilegale din tara a unei persoane care nu este cetatean sau rezident al acesteia.

Completarea Codului penal cu acest articol nu va avea consecinte asupra persoanelor care doresc sa migreze, dar numai asupra organizatorilor migratiei ilegale.

Consideram ca, prin adoptarea legii in cauza, Republica Moldova isi va onora obligatiile de racordare a legislatiei la exigentele internationale, iar activitatea organelor de drept vizind combaterea traficului de fiinte umane si a migratiunii ilegale va fi impulsionata, ceea ce va contribui la crearea unei imagini favorabile a tarii noastre in exterior. Va multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru, as vrea sa va intreb: cite persoane au fost trase la raspundere a doua sau a treia oara, daca, dupa cum ziceti dumneavoastra, sint prea blinde pedepsele si ce v-a facut sa veniti cu un proiect, pentru a le inaspri.

 

Domnul Igor Bodorin:

In anul curent, au fost trasi la raspundere penala 393 de persoane pentru diferite categorii de crime care au atributie la migratia ilegala a persoanelor, dintre care 6 persoane pentru savirsirea in repetate rinduri a unei si aceeasi actiuni.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doar 6 persoane? Bine, va multumesc. Si cum credeti dumneavoastra, venind cu acest proiect de lege, daca el va fi aprobat, se va opri migratia ilegala, se va micsora sau, pur si simplu, se vor mari taxele pentru aceste persoane?

 

Domnul Igor Bodorin:

Va multumesc pentru intrebare. La momentul actual activitatea serviciilor operative este limitata, deoarece responsabilitatea agentilor economici care practica acest gen de activitate este foarte si foarte redusa.

In prezent veniturile pe care le obtin persoanele care se ocupa cu migratia ilegala constituie sume fabuloase. Practic, la moment, pretul pentru deschiderea unei vize prin intermediul unei firme este de cel putin 3 mii de euro. In acelasi timp, oficial, o asemenea viza costa de la 40 la 70 de euro.

Celelalte surse ale veniturilor persoanelor din aceste intreprinderi, care nu platesc impozite, in majoritatea sa arata cu nu au venituri sau sint in paguba si, respectiv, raspunderea pentru acest gen de activitate care este practicata de catre dumnealor la momentul actual este practic la un nivel foarte-foarte redus.

Si acele responsabilitati, in cazul cind sint atrasi la raspundere penala, reiesind din sumele pe care le cistiga si din care achita amenzile, sanctiunea penala sau administrativa sint foarte si foarte reduse. De aceea consideram ca introducerea unor sanctiuni mai grave va retine persoanele de la practicarea acestei activitati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Dumneavoastra nu credeti ca aici se cere crearea unor conditii in tara? Si, daca nu vor fi migranti, sint sigura ca respectivele institutii nu vor avea aceste sume fabuloase.

 

Domnul Igor Bodorin:

Desigur ca aceste doua conditii sint indisolubil legate una de alta, dar noi deocamdata optam pentru varianta care tine de competenta Ministerului de Interne: propunem niste sanctiuni mai grave, mai dure fata de persoanele care sint implicate in aceasta activitate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Igor Bodorin:

Va multumesc si eu.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru. Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament, proiectul de lege propus examinarii este o initiativa legislativa a Guvernului. Acest proiect de lege are drept scop ajustarea legislatiei Republicii Moldova la prevederile protocoalelor aditionale la Conventia O.N.U. contra criminalitatii transnationale organizate, ratificate prin Legea nr.16 din 17 februarie 2005.

In acest sens, se propun modificari si completari la Codul cu privire la contraventiile administrative, la Legea turismului, la Legea privind licentierea unor genuri de activitate, la Codul penal al Republicii Moldova. In urma examinarii acestui proiect de lege in cadrul sedintei Comisiei juridice, s-au constatat unele rezerve de ordin conceptual cu referire la articolul 3, in care se propune instituirea, in articolul 21 al Legii cu privire la turism, a unui nou temei pentru retragerea licentei in cazul existentei hotaririi instantei judecatoresti prin care s-a stabilit ca titularul licentei a fost implicat in traficul de fiinte umane.

Tinind cont de faptul ca alineatul (2) al articolului 21 din Legea privind licentierea unor genuri de activitate admite posibilitatea retragerii licentei si in alte cazuri stabilite de legislatie, instituirea unui caz suplimentar pentru retragerea licentei, conform articolului 3 din proiect, decade. Aceasta pozitie este sustinuta si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Proiectul in cauza a fost avizat de toate comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentul, care il sustin cu unele amendamente ce vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua.

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului examinarea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege cu nr. de intrare 2517, tinind cont de obiectiile mentionate in raport.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna presedinte.

Domnule presedinte al comisiei, imi permiteti sa va adresez aceeasi intrebare pe care am adresat-o si domnului ministru. Daca v-ati gindit, daca ati discutat in comisie, ca nu doar prin inasprirea pedepselor am putea opri migratiunea... Si aici o parte din vina o poarta si Parlamentul, pentru ca tolereaza aceasta si nu vine cu instituirea acelui cadru legal care ar putea face ca lumea sa nu plece din tara, sa aiba aici serviciu si atunci acele institutii care obtin aceste venituri, care nu sint luate la evidenta si nu contribuie cu venitul tarii, practic nu ar avea de lucru, oamenii n-ar pleca decit la odihna peste hotare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc pentru intrebare. In principiu si activitatea noastra aici in Parlament si activitatea Guvernului si a tuturor agentilor economici, fara doar si poate, trebuie sa aiba un scop, inclusiv crearea conditiilor respective pentru ca cetatenii sa fie incadrati in cimpul muncii aici in tara. Dar, totodata, fenomenul exista,si acest proiect care este inaintat astazi tocmai ca este destinat pentru a-i pedepsi pe acei care organizeaza acest trafic ilegal al persoanelor peste hotare, inclusiv pentru a preveni acest fenomen.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari nu sint?

Va multumim, domnule presedinte. Luati loc.

Supun votului, in prima lectura, proiectul de Lege cu nr. de intrare 2517.

Cine este pentru, rog sa votati.

Majoritatea.

Va multumesc.

Examinarea proiectului de Hotarire pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.88 din 13 mai 2005 privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor

 

Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale (nr. de intrare 4348).

Cine prezinta? Domnul Iovv. Da, poftim, din partea autorului, probabil. Si a comisiei?

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimata doamna presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul nominalizat al Hotaririi Parlamentului prevede ca, in componenta nominala a membrilor delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara O.S.C.E., domnul deputat Camerzan se inlocuieste cu domnul deputat Stati din fractiuniea parlamentara a Partidului Comunistilor. Se propune a-l desemna pe domnul Sergiu Stati in functia de sef al delegatiei. Comisia propune adoptarea proiectului respectiv. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari la proiectul Hotaririi?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumec, doamna presedinte. Pentru ca acest subiect a fost inclus in proiectul unei alte hotariri inregistrate in Parlament la 27 octombrie, in care erau vizate si alte persoane, inclusiv persoana mea, sint in drept sa intreb care a fost temeiul includerii mele atunci in acel proiect de hotarire si care este temeiul excluderii acum. Stiu regulamentul, stiu conditiile, dar vreau sa mi se lamureasca care a fost temeiul?

Sau trebuie sa inteleg ca anume declaratiile de ultima ora ale Partidului Social-Liberal v-au facut sa va deziceti de acea hotarire.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3. Mai sus microfonul.

 

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc, doamna presedinte. As vrea sa aduc niste explicatii la acest subiect. Intr-adevar, a fost un proiect de hotarire inaintat de Comisia pentru politica externa, dar problema in cauza a fost discutata ulterior la Biroul permanent, unde, pornind de la prevederile Regulamentului Parlamentului, s-a ajuns la concluzia generala ca fractiunile parlamentare inregistrate legal in Parlament urmeaza sa cedeze locuri in favoarea independentilor. Pina in acest moment, nici un fel de cedari in acest sens nu au intervenit, de aceea s-a purces la inaintarea unei alte hotariri privind componenta nominala a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a O.S.C.E.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

Tin doar sa va amintesc ca de atunci s-au mai intimplat multe fluctuatii in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Sergiu Stati:

Corect, dar Regulamentul nu prevede oferirea locurilor pentru independenti in cadrul delegatiilor noastre. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai sint intrebari la acest subiect? (Rumoare in sala.)

Rog liniste in sala.

Supun votului proiectul de Hotarire pentru modificarea Hotaririi Parlamentului cu nr. de intrare 4348.

Cine este pentru, rog sa votam.

Pentru cine? Prea tirziu, reactia e cam intirziata. Trebuia sa iesiti din timp la microfon.

 

Domnul Leonid Bujor: (nu vorbeste la microfon)

Domnul Iovv a completat, nu a citit exact, dar a subliniat ca... in calitate de conducator al grupului. Deci, respectiv, noi trebuie sa indicam acest moment in hotarire sau nu?

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, asa a fost citit proiectul.

 

Domnul Leonid Bujor:

...Unde e scris ca domnul Camerzan este inlocuit cu domnul Stati? Foarte corect, deci, in proiectul de hotarire nu este indicat ca domnul Stati este numit in calitate de conducator.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog.

 

Domnul Leonid Bujor: (nu vorbeste la microfon)

Deci, domnul Iovv, a completat daca aceasta tine de noi

 

Domnul Vasile Iovv:

Domnule deputat, eu vreau sa va spun ca aceea ce am spus, adica...

 

Doamna Maria Postoico:

A dat citirii raportul.

 

Domnul Vasile Iovv:

...ca domnul Stati este seful delegatiei si intra automat in hotarire.

Doamna Maria Postoico:

Aceasta e decizia comisiei, vreti sa spuneti?

 

Domnul Vasile Iovv:

Da, da, da. Eu asa si am spus la urma ca comisia propune adoptarea acestui proiect de hotarire, luind in vedere ca domnul Stati va fi sef al acestei delegatii.

 

Domnul Leonid Bujor: (nu vorbeste la microfon)

E foarte corect...

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog liniste in sala. Microfonul nr.3. El e deschis.

 

Domnul Sergiu Stati:

Da, eu as vrea ca sa aduc niste explicatii la acest subiect. Nu este vorba despre persoana mea modesta, inteleg ca domnul se intereseaza. Deci, ca principiu, fractiunii noastre ii revine, reiesindu-se din principiul proportionalitatii, functia de sef al delegatiei. De aceea, daca imi permiteti si daca acceptati, atunci eu o sa am onoarea si deosebita placere ca sa fiu in fruntea delegatiei Parlamentului nostru la Adunarea Parlamentara a O.S.C.E.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

...Voi vota pentru aceasta. Intrebarea mea consta in urmatoarele e simpla ca buna ziua este necesar de indicat in hotarire ca dumnealui este sef al delegatiei sau nu? Sau aceasta este o decizie care o ia comisia.

 

Domnul Vasile Iovv:

Este necesar.

 

Doamna Maria Postoico:

Este necesar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Este necesar. Atunci trebuie de spus ca hotarirea se completeaza: virgula, presedinte al grupului. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Asa a spus domnul Iovv.

 

Domnul Vasile Iovv:

Asa a si fost spus.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor.

 

Domnul Vasile Iovv:

O sa fie scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra nu ati fost atent. Da, va multumim.

Bine, bine, s-a clarificat situatia. Rog liniste in sala.

Supun votului proiectul de Hotarire pentru modificarea hotaririi Parlamentului nr.88 din 13.05.2005 (nr. de intrare 4348).

Cine este pentru, rog sa votam. Majoritatea.

Va multumim.

Examinarea proiectului de Lege privind modificarea Legii pentru punerea in aplicare a titlului VI al Codului fiscal (nr. de intrare 4332).

Prezinta domnul Pop, ministrul finantelor. Va rog.

 

Domnul Mihail Pop (ministru al finantelor):

Doamna presedinte,

Onorat Parlament,

Se prezinta spre examinare proiectul de Lege privind modificarea Legii pentru punerea in aplicare a titlului VI al Codului fiscal, proiect aprobat de Guvern prin Hotarirea nr.1346 din decembrie curent.

Proiectul de lege are drept scop prelungirea termenului de punere in aplicare a titlului VI al Codului fiscal, potrivit caruia se prevede implementarea integrala a noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare, in functie de evaluarea acestora.

Astfel, potrivit prevederilor articolului 4 alineatul (2) din Legea nr.1056-XIV din iunie 2000 pentru punerea in aplicare a titlului VI al Codului fiscal, incepind cu 1 ianuarie 2006 urmeaza sa se aplice prevederile titlului VI al Codului fiscal privind impozitarea bunurilor imobiliare la valoarea estimata a acestor bunuri.

Reiesind din faptul ca, in urma examinarii in Parlament a proiectului de Lege privind implementarea treptata a noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare, au survenit unele dificultati in partea ce tine de nivelul presiunii fiscale suportate de populatie, se cere revederea cotei impozitului pe bunurile imobiliare, motiv care determina modificarea termenului de intrare in vigoare a prevederilor titlului VI al Codului fiscal.

Reiesind din cele mentionate, rog sustinerea proiectului de lege mentionat. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumim, domnule ministru.

Intrebari? Nu sint.

multumim, domnule ministru.

Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege mentionat si se pronunta pentru aprobarea proiectului in prima lectura. Totodata, pentru lectura a doua, denumirea proiectului de lege urmeaza a fi expusa in urmatoarea redactie: Lege privind modificarea articolului 4 al Legii nr.1056-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea in aplicare a titlului VI al Codului fiscal .

Concomitent, in conformitate cu prevederile articolului 27 al Legii privind actele legislative, proiectul de lege in limba de stat urmeaza a fi completat cu clauza de adoptare.

Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente si al Directiei juridice, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima si in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari sint? Nu sint.

Supun votului, in prima lectura, proiectul de Lege cu nr. de intrare 4332. Cine este pentru, rog sa votam. Majoritatea.

Supun votului, in a doua lectura, proiectul de Lege cu nr. de intrare 4332. Cine este pentru, rog sa votam.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 28.

 

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr.2?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 36. Sectorul nr.3 26.

 

Doamna Maria Postoico:

90 de voturi.

Proiectul de Lege cu nr. de intrare 4332 este adoptat in a doua lectura cu 90 de voturi.

Va multumim.

Stimati colegi, sintem la subiectul cel mai important, probabil la intrebari si interpelari. Astazi, la noi in sala, pentru a raspunde la intrebarile si interpelarile deputatilor, a doamnei deputat Vitalia Pavlicenco, in special, este prezent domnul Pavel Buciatchi, viceministru al dezvoltarii informationale.

Da, microfonul nr.5, va rog.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va spun ca ieri m-au sunat domnul Buciatchi si un reprezentant de la Moldtelecom. Am avut ieri o intilnire cu dumnealor si am ajuns la o solutie intermediara. Credeam ca v-au informat ca dumnealor urmeaza sa vina peste o saptamina cind vor gasi solutii si cind vor incerca sa vina cu ceva mai concret.

Exista problema cu trecerea la alt prefix a locuitorilor din Pelinia si Corlateni si noi am convenit ca domnul Buciatchi va veni in Parlament cind va avea deja niste solutii concrete. Moldtelecom-ul nu tine de Ministerul Dezvoltarii Informationale si ei au convenit sa remita solutionarea problemei Agentiei pentru Reglementari in Telecomunicatii.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumim mult, doamna Pavlicenco pentru informare si intelegere.

Se invita la microfonul central Anatolie Izbinda, vicedirector general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, pentru a da raspuns la interpelarile adresate de catre doamna deputat Angela Arama si domnul deputat Vasile Pintea. Va rog.

 

Domnul Anatolie Izbinda (vicedirector general al Agentiei pentru

Dezvoltare Regionala):

Stimata doamna presedinte,

Stimati deputati,

Imi permiteti sa raspund la unele interpelari. Prima, la interpelarea doamnei Angela Arama. Vreau sa mentionez ca recent a demarat proiectul pentru dezvoltare regionala, scopul caruia este elaborarea strategiei regionale a Republicii Moldova.

In cadrul Agentiei sint formate comisii care conlucreaza cu toate raioanele. Procesul acesta a inceput nu de mult, insa eu cred ca in timpul apropiat noi o sa fim la curent cu situatia din toate raioanele tarii pentru a da propuneri concrete.

In legatura cu ceea ce tine de situatia din valea riului Cula, raionul Ungheni. Este adevarat, in ultimii ani s-au facut mai multe investitii in satele din valea riului Cula, insa situatia cu infrastructura este departe de rezolvare. Noi conlucram acum cu Consiliul raional si vreau sa va informez ca cele mai mari probleme tin de drumuri, de aprovizionarea cu apa si de gazificare.

Va raspund la concret. Ministerul drumurilor examineaza posibilitatea de a trece drumul Cornesti-Hoginesti la categoria drumurilor nationale pentru a fi finantata reparatia din fondul rutier.

Consiliul raional Ungheni a alocat 130 de mii, insa eu sint convins ca suma aceasta este nesatisfacatoare. Noi continuam sa lucram si cred ca, in urma examinarii situatiei, vom propune un proiect de hotarire a Guvernului.

Cit priveste aprovizionarea cu apa potabila a acestor localitati, Institutul de Proiectari Acvaproiect finalizeaza studiul de fezabilitate si, in cadrul Programului National pentru Aprovizionarea cu Apa, problema va fi rezolvata. Mai mult ca atit, pe anul 2006, din buget s-au alocat 800 mii de lei pentru aprovizionarea cu apa a localitatilor respective.

Insa eu vreau sa va informez ca recent a fost aprobat Programul National de Aprovizionare cu Apa si, pina in 2010 partea aceasta a Republicii Moldova va fi asigurata cu apa potabila.

In ceea ce priveste gazificarea, se preconizeaza ca problema gazificarii localitatilor respective va fi rezolvata prin racordarea la reteaua Drochia-Iasi, a carei constructie va incepe in 2008-2009.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumesc. Microfonul nr.5, va rog.

 

Doamna Angela Arama:

Multumesc foarte mult. Mie imi pare bine ca dumneavoastra sinteti foarte receptiv la ceea ce va rugam noi si veniti aici, dar operati cu niste cifre care se refera la un viitor destul de indepartat. Acolo, cel putin in zona defavorizata de pe valea riului Cula, situatia este cu adevarat catastrofala. Si atunci cind dumneavoastra operati cu anul 2010, asta nu mi se pare prea optimist.

Drumurile sint absolut distruse. Este imposibil sa circuli chiar pe jos, acolo nu exista nici un strop de apa potabila. Eu as vrea, totusi, ca dumneavoastra sa ne raspundeti, sa veniti cu niste raspunsuri mult mai concrete pe fiecare sat aparte. Daca acestea vor fi detaliate si concrete, nu voi solicita prezenta dumneavoastra in plen, va asigur. Eu va invit in plen, pentru ca aici totusi am impresia ca va asumati o responsabilitate mai mare. Eu astept, totusi, un plan mult mai desfasurat de actiuni in zona aceasta, pentru ca se merita. Si in ceea ce priveste raspunsul la prima interpelare, apropo de lucrarile la obiectivul din sectorul Ciocana.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Eu nu am ajuns inca la el.

 

Doamna Angela Arama:

Bine. Este un raspuns scurt, mi l-ati dat in scris. Puteti sa-l spuneti acum si revin.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnule director.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Deci, ca sa concretizez raspunsurile mele, noi am format o comisie, analizam situatia. Acolo sint 13 sate cu 7 primarii si noi o sa pregatim un proiect de hotarire a Guvernului pentru solutionarea problemelor care sint acolo, ce tin de Ciocana.

 

Doamna Angela Arama:

Numai o clipa. As vrea sa va intreb: cum vedeti preconizat in buget ceea ce vreti sa faceti prin aceasta hotarire?

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Deci, bugetul se rectifica. Daca noi o sa iesim cu propuneri concrete si o sa demonstram lucrul acesta, eu cred ca surse financiare se vor gasi.

 

Domnul Angela Arama:

Sa speram.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Deci, ceea ce tine de Ciocana. Prin hotarirea Guvernului, la balanta Serviciului National Locuinte au fost transmise doua obiective (sediul Consiliului raional, a carui constructie a inceput in anii 90, si maternitatea pentru 250 de locuri), care timp de peste 12 ani au fost abandonate, deci, se afalu in curs de distrugere. Se preconizeaza nu demolarea, ci reconstructia lor in blocuri locative.

 

Doamna Angela Arama:

Eu am impresia ca problema este tocmai urmatoarea: daca aceste blocuri se construiesc acolo nelegitim ori cum? (Rumoare in sala.) La interpelarea dumneavoastra?

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Da, domnul deputat Pintea a facut o interpelare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule, eu am nominalizat momentul acesta. Pai, este bine.

 

Doamna Angela Arama:

Totusi am vrea sa stim de la dumneavoastra ni s-a spus ca lucrarile sint sistate. Lucrarile nu sint sistate, am inteles ca s-a incheiat varianta zero.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Ma scuzati. Eu am inteles. Merge vorba despre obiectivul care e mai jos de...

 

Doamna Angela Arama:

La Ciocana, pe Ginta Latina.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Da, am inteles. Deci, lucrarile sint sistate. Mai mult ca atit, de primarie a fost emisa autorizatia de constructie pe varianta zero, a carei termen este deja expirat. Nici un temei legal pentru a face vreo constructie nu exista. Inspectia de Stat in Constructie urmareste acest proces si, conform legislatiei, nu exista temei pentru a face vreo constructie. Nu, nu, categoric, categoric.

 

Doamna Angela Arama:

Oricum, ce se va intimpla in continuare?

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Nu se va intimpla nimic. Primaria va decide ce sa faca cu terenul acesta.

 

 

Doamna Angela Arama:

Multumesc. Va rog sa ne informati si pe noi.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

In mod obligatoriu.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4. Domnul Pintea, va rog.

 

Domnul Vasile Pintea:

Mai intii, eu nu am primit raspuns de la dumnealui de la tribuna centrala. Iar raspunsul care mi-a fost prezentat in scris, este un raspuns de dragul raspunsului. Eu am cerut si de la Guvern, si de la Procuratura Generala sa mi se confirme legalitatea deciziei Guvernului, fara consimtamintul Consiliului municipal Chisinau, de instrainare a obiectivelor. Si, cu atit mai mult, am rugat sa mi se lamureasca necesitatea de a construi spatiu locativ, adica, in primul rind, de a demola cladirea fostului comitet executiv si a maternitatii, iar pe suprafetele sus-numite sa fie construit spatiu locativ.

Intre timp, in sectorul Ciocana, in perimetrul strazilor Igor Vieru si Dumeniuc, locuiesc corca 34 mii de locuitori, care nu dispun nici de policlinica, nici de maternitate, nici de vreo institutie medicala...

Obiectivul sus-numit maternitatea a fost construit si montat cu 12 ani in urma. Ramineau de facut numai lucrarile de finisare. Astazi se propune, adica nu se propune, ca exista deja decizia Guvernului care permite Agentiei de a demola si a construi un obiectiv nou.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnule director.

 

Domnul Anatolie Izbinda:

Va multumesc. Daca imi permiteti, vreu sa precizez: nimeni nu pune problema demolarii. Se pune problema reconstructiei, a constructiei spatiului locativ in baza acelor sedii.

Doi. Despre legalitate. A fost formata comisia cu organele abilitate, inclusiv si cu reprezentantii primariei care au analizat situatia si, in urma activitatii acestei comisii, s-a luat decizia de a-l transmite Serviciului locuinte.

 

Domnul Vasile Pintea:

Transmiterea unui obiectiv, adica, a proprietatii municipale cu titlu gratuit agentiei, se permite numai cu consimtamintul Consiliului municipal. Ati adoptat hotarirea Guvernului neavind acest consimtamint. Deci, acesata este ilegala din start. Acesta e primul moment.

Al doilea moment. Necesitatea, adica nu necesitatea, ci oportunitatea adoptarii acestei hotariri in situatia cind in Planul general de dezvoltare a orasului pe acest teritoriu era planificata maternitatea.

Domnul Anatol Izbinda:

Situatia, repet inca o data, a fost analizata. Dar eu cred ca locuintele cu pret redus nu sint mai putin necesare pentru locuitorii municipiului Chisinau.

 

Domnul Vasile Pintea:

Asa credeti dumneavoastra. Dumneavoastra ati consultat cetatenii din sector?

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Este clar.

 

Domnul Vasile Pintea:

Constructia spatiului locativ la pret scazut. Ce fel de pret scazut?

 

Domnul Anatol Izbinda:

Evident ca vor fi luate in calcul lucrarile care au fost deja efectuate.

 

Domnul Vasile Pintea:

In interpelarea mea, eu v-am informat pe dumneavoastra ca in sectorul Ciocana astazi numai Pretura se afla intr-o cladire, intr-un bloc care apartinea intreprinderilor municipale. Dar celelalte structuri ale administratiei publice locale n-au sediu, toti se afla prin subsolurile blocurilor locative: si asistenta sociala, si Directia ocrotirii drepturilor copiilor, si centrele pentru copii s.a.m.d. Administratia publica locala nu are spatiu.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Este clar, domnule Pintea. Dumneavoastra va repetati.

 

Domnul Vasile Pintea:

Dar dumneavoastra propuneti prin hotarire, adica, nu propuneti, ci ati luat cunostinta de hotarirea Guvernului de a demola obiectivul fostul comitet executiv si de a construi spatiu locativ.

 

Domnul Anatol Izbinda:

Eu cred ca spatiul locativ, totusi, este mai important. Dar noi o sa analizam intrebarea.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, ascultati-va unul pe altul, ca de acuma vorbiti in unison.

 

Domnul Vasile Pintea:

Dumnealui mi-a raspuns. Eu cer ca Procuratura Generala sa-mi raspunda la interpelarea despre legalitatea acestei decizii.

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Noi inca n-am ajuns la interpelari. Dumneavoastra o sa aveti aceasta posibilitate.

 

Domnul Vasile Pintea:

In aceeasi interpelare.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule director, daca aveti raspunsul pregatit, poftim.

 

Domnul Anatol Izbinda:

Eu cred ca noi o sa analizam suplimentar situatia si o sa-l informam pe domnul deputat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim. Luati loc, va rog.

 

Domnul Anatol Izbinda:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Se invita la microfonul central domnul Anatol Spivacenco, viceministru al agriculturii si industriei alimentare, pentru a da raspuns doamnei deputat Adriana Chiriac.

 

Domnul Anatol Spivacenco (viceministru al agriculturii si industriei

alimentare):

Multumesc.

Multstimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Permiteti-mi de a prezenta o informatie pe marginea interpelarii deputatului in Parlament doamna Adriana Chiriac, interpelare legata de preturile la lapte si modalitatea formarii acestor preturi.

In primul rind, as vrea sa va informez ca, la momentul actual, in Republica Moldova de achizitia laptelui se ocupa 9 intreprinderi mai mari: InlacCupcini, LapmolCalarasi, LactisRiscani, Fabrica de brinzeturi din Soroca, Fabrica de brinzeturi din Cahul, AlbaHincesti, JelcaChisinau, IncomlacBalti si Fabrica de unt din Floresti. Cu referinta la satul Rediu Mare, raionul Donduseni, la care s-a referit doamna deputat, in localitatea respectiva sint trei puncte de colectare. In majoritatea cazurilor, punctele de colectare sint ale intreprinderilor de colectare si aici activeaza Societatea pe Actiuni Incomlac din Balti, Fabrica de brinzeturi din Soroca, Fabrica de unt din Floresti.

Vreau sa mentionez, ca, pe linga aceea ca intreprinderile au deschis puncte de colectare a laptelui, in procesul de achizitionare in localitati sint antrenate si persoane juridice, intreprinderi individuale care dispun de puncte de colectare si transport specializat pentru transportarea laptelui. Nu sint exclusi intermediarii.

Profitind de faptul ca, la moment, nu sint cuprinse toate localitatile tarii, mai precis noi avem acum 270 de localitati care sint acoperite cu puncte de colectare a laptelui (chiar in 2005 au fost deschise 75 de puncte), obiectivul nostru este de a deschide cite un punct de colectare in fiecare primarie unde numarul de vaci este mai mare de 150.

Pretul si cantitatea laptelui difera foarte mult, in functie de factorii climaterici, nutritia, reproductia, productivitatea vacilor pe parcursul anului si, desigur, este instabil.

In perioada rece si, mai ales, in perioada cind vacile se afla in repaos mamar, cantitatea de lapte produsa este mai mica cu vreo 40 la suta si, respectiv, preturile de achizitie a laptelui sint iarna mai ridicate si vara mai reduse.

Totodata, preturile de achizitie a laptelui se afla in raport direct cu astfel de indici de calitate ca densitatea, aciditatea, continutul de grasime, infestarea cu impuritati mecanice si bacteriale. Pretul de realizare a acestuia depinde si de existenta pietei, de utilizarea creditelor si, totodata, de volumul de productie al acestor intreprinderi.

In perioada estivala, preturile de achizitie a laptelui oferit de intreprinderile de procesare au oscilat de la 1,5 la 2 lei, indiferent, cum am spus, de intreprinderi si de perioade.

Totodata, in lunile octombrie-noiembrie, pretul la lapte a crescut de la 2 lei pina la 2,3 2,35 lei, din cauza scaderii considerabile a volumul de achizitie, iar in luna decembrie pina la 2,75-2,8 lei.

Desigur ca proprietarii de animale se revolta foarte des vizavi de aceasta situatie, care nu exista de astazi: deja de vreo 3 ani de zile dumnealor se pling si, mai ales, se pling de neachitarile la timp. Noi am intreprins unele masuri si vreau sa accentuez ca foarte mult depinde de productivitatea vacilor. Daca aceasta este de
4-5 mii de litri la hectar volumul produs de unii subiecti de la nordul republicii, desigur ca aici se poate vorbi despre eficacitate. Astfel, dumnealor sint cointeresati, si unii gospodari tin cite 2-3 vaci pentru a avea zilnic un ban de la aceasta productie. Totodata, acei care produc 2 000 2 500 litri, desigur, ei sint sub nivelul rentabilitatii.

Vreau sa notez ca, de multe ori, laptele colectat din gospodariile particulare poseda indicii calitativi minimi si necesita cheltuieli suplimentare pentru ajustarea lui la cerintele tehnologice de fabricare a produselor lactate.

Intru ameliorarea situatiei, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a emis un ordin cu nr.17 din 11 februarie 2005, conform caruia in republica se preconizeaza formarea a 889 de oficii locale pentru prestarea serviciilor veterinare, cu 4 segmente, dintre care un segment este colectarea laptelui, astfel ca in fiecare comuna sa existe cel putin cite un oficiu. Pina in prezent, in republica sint deschise 726 de oficii zooveterinare, dintre care 105 complexe, cu toate cele 4 segmente.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai succint, va rog.

Domnul Anatol Spivacenco:

Vreau sa va spun ca in ultimii 3 ani, gratie masurilor intreprinse, volumul de lapte produs s-a majorat cu 25 la suta si va constitui in acest an circa 600 mii de tone, dintre care 160 mii de tone vor fi colectate la intreprinderile de procesare.

Totodata, pe marginea interpelarii doamnei deputat, vreau sa va spun ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a initiat inca o data procedura de control a intreprinderilor de procesare, a modalitatilor de colectare, a estimarii preturilor. Si, in baza controalelor respective, acolo unde vor fi depistate incalcari ale conditiilor contractuale, materialele vor fi inaintate organelor de control, lucru despre care doamna deputat va fi informata adaugator.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim. Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc, domnule viceministru. De fapt, ne-ati prezentat un studiu zootehnic si nu aceasta am cerut. Vreau doar sa va informez ca, totusi, in localitatea respectiva, ma refer la satul Rediu Mare, raionul Donduseni, in luna noiembrie, laptele se achizitiona la un pret nu mai mare de 2 lei. Dumneavoastra ati spus ca pretul difera de la sezon la sezon. Deci, va informez acum eu pe dumneavoastra.

Spuneti, va rog, totusi ce ar trebui sa faca taranii ca sa fie siguri ca laptele lor va fi achizitionat si pretul va fi cel care ar trebui sa fie? Pentru ca acesta se achizitioneaza in functie de simpatie, in functie de nu mai stiu eu ce. Cineva s-a certat cu nu stiu cine si respectivul intermediar nu achizitioneaza laptele. Deci, cum ar putea fi reglementat acest proces?

Si, intr-adevar, daca exista un control al procesului de achizitionare a laptelui? Pentru ca, din cite am mai auzit, in lapte se mai toarna apa, vasele nu sint cele care ar trebui sa fie etc. Spuneti-mi, va rog, cine trebuie sa se ocupe de lucrurile acestea?

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc. Exista serviciile respective ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare care duc un control asupra respectarii cerintelor sanitar-veterinare si sanitare de producere si colectare, depozitare, transportare, procesare a laptelui.

Totodata, as vrea sa accentuez indicii calitativi despre care am vorbit, de care depinde... Ai turnat apa deodata se inregistreaza acest lucru si, desigur, si pretul este mai mic.

Deci, producatorul, oamenii, fermierii nu sint cointeresati de acest lucru, deoarece, in functie de grasime, variaza si pretul. Totodata, desigur ca, pentru reglementarea acestui proces servesc contractele incheiate intre procesatori si intreprinderile respective de colectare... insasi populatia. Mai mult ca atit, intreprinderile sint cointeresate in a avea materie prima. Deci, ele sint in cautarea materiei prime.

Dar ceea ce se refera la Rediul Mare, sintem gata, doamna deputat, inca o data sa mai trimitem o comisie in localitatea respectiva, pentru a elimina toate obiectiile expuse.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Va rog mult, sa ma informati despre acest control. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim, domnule viceministru. Se invita la microfonul central domnul Victor Mindru, viceministru al sanatatii si protectiei sociale, pentru a da raspuns domnilor deputati Valentina Cusnir si Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Victor Mindru (viceministru al sanatatii si protectiei sociale):

Multumesc.

Stimata doamna presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a examinat interpelarea deputatului Gheorghe Susarenco, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 15 decembrie curent, si, in limita competentei functionale, comunica urmatoarele.

Incepind cu 22 noiembrie 2005, Directia Generala Urmarire Penala a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei efectueaza controlul activitatii consiliilor specializate de expertiza medicala a vitalitatii (psihiatrie, oncologie, fiziopulmonologie) si a Consiliului de expertiza medicala a vitalitatii din sectorul Riscani, municipiul Chisinau, in ce priveste depasirea atributiilor de serviciu de catre factorii de decizie ai consiliilor nominalizate. Sediile consiliilor nominalizate au fost sigilate.

In scopul organizarii expertizarii si reexpertizarii pacientilor deserviti de catre consiliile nominalizate de expertiza medicala a vitalitatii, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, prin ordinul nr.436 din 29 noiembrie 2005, a indicat conducatorilor institutiilor medico-sanitare publice teritoriale de a trimite pacientii pentru expertizare la consiliile teritoriale de expertiza medicala a vitalitatii.

Conform ordinului emis, pacientii din sectorul Riscani sint trimisi pentru expertizare si reexpertizare la Consiliul de expertiza medicala a vitalitatii din sectorul Ciocana, municipiul Chisinau; din raioanele Anenii Noi si Ialoveni la Consiliul de expertiza medicala a vitalitatii din sectorul Centru, municipiul Chisinau; din raionul Dubasari la Consiliul de expertiza medicala a vitalitatii din Orhei; din raionul Straseni la Consiliul de expertiza medicala a vitalitatii din Calarasi.

Pacientii spitalizati la Institutul Oncologic, la Institutul Fiziopulmonologie si la Spitalul Clinic Republican (psihiatrie) sint expertizati in cadrul Departamentului de expertiza medicala a vitalitatii, conform cererii conducatorilor institutiilor medico-sanitare publice nominalizate.

Pe perioada desfasurarii controlului, activitatea consiliilor nominalizate a fost temporar suspendata, iar medicilor-experti, in conformitate cu legislatia in vigoare, li s-a propus sa activeze in alte servicii similare sau sa se foloseasca de concediul platit, fapt pe care ei nu l-au acceptat. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule viceministru. M-a interesat, fiindca dosare penale sint pornite la noi, cred, pentru jumatate din populatia Republicii Moldova, dar ea lucreaza. Si pe jumatate din Parlament, dar oamenii lucreaza.

Am vrut sa aflu daca acestia sint suspendati din functie in mod legal. Sau poate nu sint suspendati din functie? Si in cazul in care nu sint suspendati din functie in mod legal, de ce acestor 18 medici nu li se permite sa lucreze.

 

Domnul Victor Mindru:

Va multumesc. Nu sint suspendati din functie.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar de ce atunci nu sint admisi la serviciu?

 

Domnul Victor Mindru:

Nu sint admisi in acele cabinete care au fost sigilate, fiindca acolo se afla dosarele. Dar, in general, la Casa Nationala de Asigurari Sociale, unde este amplasat Departamentul de Expertiza Medicala, dumnealor li s-au repartizat incaperi, unde ei au posibilitatea sa activeze. Ei primesc salariu, de asemenea in conformitate cu legislatia in vigoare.

 

Doamna Maria Postoico:

E tot?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4, va rog.

Da, doamna Valentina. Am spus, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule viceministru, vreau sa spun ca am primit raspunsul dumneavoastra in scris, dar interpelarea mea nu era adresata atit Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, cit am vrut sa obtin acest raspuns in scris pentru persoana vizata. Astfel, aflu cu stupoare ca, avind o vechime in munca de 46 de ani, nici la acea pensie de 290 de lei nu are dreptul. Adica, statul i-a dat mana cereasca pentru acea munca.

Dar interpelarea mea a fost adresata Presedintelui Republicii Moldova si Prim-ministrului, in care oamenii intrebau cu ce au gresit fata de acest stat, de au ajuns sa primeasca o pensie atit de mizera? Asa ca nu vreau sa va straduiti pentru cineva, fiindca nu puteti sa-mi raspundeti. Sa vina ei sa-mi dea raspuns. Multumesc.

 

Domnul Victor Mindru:

Nu este necesar sa dau citire la cea de-a doua interpelare?

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Va multumim, domnule viceministru. Puteti sa luati loc.

Intrebari? Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Prima intrebare o adresez doamnei Victoria Iftodi, ministru al justitiei, si domnului Gheorghe Papuc, ministru al afacerilor interne. Chiar ieri, la 21 decembrie 2005, in jurul orelor 17.00, in sectorul Centru al municipiului Chisinau a avut loc un caz fara precedent.

Nicolai Zubcov, fost administrator la publicatia lui Smirnov Comersant Plus, actualmente sef de santier la S.R.L. Plugarul, a intrat, prin spargere, in apartamentul nr.7 din strada Tolstoi nr.42, unde locuieste cetateanul Serjent Octavian, sef de departament politica externa la ziarul Glasul Natiunii. Insotit de lucratorii de la acelasi santier, a scos 4 usi si 2 geamuri din apartament. acest lucru s-a intimplat in prezenta a doi politisti, Alexandru Gutium si Gheorghe Bocancea, si a 4 reprezentanti de la Ministerul Justitiei.

Tin sa mentionez ca in privinta lui Octavian Serjent nu exista pina in prezent nici o hotarire judecatoreasca, de nici un nivel, pentru a-l evacua din acest apartament si nici pe rol nu exista vreo actiune civila, legata de acest apartament.

Ma intereseaza si rog o informatie in scris: in ce temei a fost evacuat acest cetatean si i-a fost spart apartamentul?

A doua intrebare este adresata domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova, si domnului Andrei Stratan, ministru de externe si integrare europeana. In ultimele zile se discuta foarte mult atit in mass-media de la noi, cit si in societate rezultatele sau, mai bine zis, esecul ultimelor negocieri privind statutul localitatilor din stinga Nistrului.

Doar Vasile Sova, ministru al integrarii Republicii Moldova, a apreciat rezultatele negocierilor din 16-17 decembrie ca nesemnificative, dar citez: mai bine decit nimic. In unison cu acest demnitar, in acelasi fel, au fost apreciate aceste rezultate si de catre reprezentantul O.S.C.E. in Republica Moldova domnul Wiliam Hill. Dupa cum vedem, acesti doi demnitari, cit si prietenii nostri Iuscenko si Putin, apreciaza aceste negocieri ca fiind foarte bune.

In legatura cu cele expuse, adresez celor doi demnitari, adica domnului Prim-ministru si ministrului de externe, urmatoarele intrebari.

Prima. Nu crede Prim-ministrul Tarlev ca a venit timpul sa initieze procedura de demitere a lui Vasile Sova din functia de ministru al Republicii Moldova pe motiv de incompetenta, ineficacitate si necunoastere a uneia din cele trei limbi oficiale a asa-numitei Republici Nistrene, a limbii moldovenesti.

Doi. Nu crede ministrul de externe si integrare europeana Andrei Stratan ca a venit timpul sa-l declare pe prietenul nostru Wiliam Hill persoana non-grata in Republica Moldova si, conform pravilei lui Vasile Lupu, acesta din urma sa fie zapusit afara din tara?

Si trei. Cum ramine cu declaratia lui Vladimir Voronin, Presedinte in exercitiu al Republicii Moldova, ca, in caz de nu va fi pusa in discutie, la negocierile din 16-17 decembrie curent, problema terenurilor amplasate dupa soseaua Dubasari-Grigoriopol, Republica Moldova se va retrage din actualul format de negocieri in problema statutului special al Transnistriei?

Raspunsul la aceste intrebari vreau sa-l aud aici, in plenul Parlamentului. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei. Am o interpelare catre domnul Prim-ministru. In Parlamentul Republicii Moldova s-a adresat doamna Cazac Cristina Constantin, anul nasterii 1983, buletin de identitate A02069103, domiciliata in orasul Chisinau, care afirma ca, la 15 octombrie curent, copilul ei, Cazac Mario Fabel, de trei anisori a fost rapit de Maher Fadel Hamad al Ualab, care apoi a parasit impreuna cu copilul tara, aflindu-se, dupa spusele ei, acum in Iordania.

Dumneaei s-a adresat la sectia de politie Riscani din Chisinau, la Centrul pentru combaterea traficului de fiinte umane al Ministerului de Interne, dar pina in prezent nu sint nici un fel de rezultate. In legatura cu acest fapt, va rog, domnule Prim-ministru, sa luati sub control personal desfasurarea acestor.., pentru ca a fost pornit deja un proces penal. Si sa contribuiti la intoarcerea cit mai operativa a copilului in tara, la mama sa.

Doi. Rog, domnule Prim-ministru, sa examinati si sa trageti la raspundere persoanele care au contribuit si au permis trecerea ilegala a frontierei a cetatenilor straini cu copiii nostri. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

La 15 octombrie 2004 a fost adoptata hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1146 cu privire la creditele preferentiale pentru unele categorii de populatie. Ne dam seama de caracterul populist al acestei hotariri, adoptate in ajunul alegerilor parlamentare, executarea acesteia fiind sortita esecului chiar din start. In legatura cu aceasta sufera fizic, material si moral sute, iar in ansamblu pe republica, mii de cetateni care s-au avintat in acumularea diferitor documente, avize si autorizari, indurind si multiple obstacole birocratice, in speranta sa obtina un ajutor pentru imbunatatirea conditiilor de trai.

In cadrul intilnirilor cu pretendentii la asemenea credite, am constatat urmatoarele: pe raionul Ungheni, din totalul de cereri depuse in jur de 200 au fost aprobate de consiliul raional 125 de cereri, fiind satisfacute de catre Banca de Economii doar 26, inclusiv 22 ale participantilor la lichidarea avariei de la Cernobil, 2 ale participantilor la razboiul din Afganistan si 2 ale participantilor la razboiul de pe Nistru.

Pe raionul Calarasi, din 144 de cereri depuse, 66 au fost aprobate de Consiliul raional, fiind satisfacute de banca 20, inclusiv 17 ale participantilor la lichidarea avariei Cernobil, 1 a participantilor la razboiul din Afganistan, 1 a participantilor la razboiul de pe Nistru si 1 a victimelor represiilor politice. Celorlalti solicitanti li se resping cererile sau li se taraganeaza la infinit satisfacerea lor sub cele mai banale pretexte.

In legatura cu aceasta, solicit Guvernului Republicii Moldova o informatie detaliata, in scris, privitor la executarea hotaririi nr.1146 si a masurilor ce se prevad pentru asigurarea echitatii sociale pentru toate categoriile de cetateni, cu dreptul de a solicita credite preferentiale cu sustinerea statului. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, doamna Presedinte. Este bine cunoscut faptul ca armata oricarei tari este locul cel mai potrivit pentru educarea sentimentului de patriotism, a spiritului de respect fata de valorile nationale, inclusiv fata de limba tarii. In acest context, solicit un raspuns din partea conducatorului Serviciului Graniceri in legatura cu faptul ca deputatilor Alianta Moldova Noastra in ultimul timp li se adreseaza tot mai multi parinti, care manifesta neliniste pentru faptul ca, in cadrul activitatilor acestui departament, ofiterii si subofiterii Serviciului nominalizat, utilizeaza frecvent in exercitarea serviciului limba rusa in detrimentul limbii de stat.

In acest context, solicit ca domnul conducator al Serviciului sa-mi raspunda, in plenul Parlamentului, in baza caror acte legislative ofiterii si subofiterii departamentului nominalizat utilizeaza limba rusa in exercitiul functiunii?

Si a doua intrebare. Care este numarul ofiterilor si subofiterilor departamentului respectiv care nu poseda limba de stat si ce se intreprinde in cadrul departamentului ca aceasta situatie, absolut anormala, sa fie depasita? Si cind Serviciul de graniceri va fi o institutie a statului, unde se vor respecta legile Republicii Moldova. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare este adresata Ministerului Culturii si Turismului si Ministerului Dezvoltarii Informationale. Invoc articolul semnat de Ina Prisacaru in Timpul (O afacere invaluita in mister) despre cladirea fostului liceu de fete, devenita ulterior Conservator, de pe strada Mateevici 85.

Cer Ministerului Culturii si Turismului sa raspunda cit va mai fi lasat de izbeliste acest monument istoric din inima Chisinaului? Cum a fost selectata de Academia de muzica, teatru si arte plastice firma Petroter pentru reconstruirea din temelie a acestui monument de mare valoare istorica?

Cer ministerului sa prezinte contractul de arenda nr.98 cu S.R.L.- Petroter privind acest imobil, ce prevede restaurarea edificiului, pastrarea arhitecturii si folosirea lui ca centru de cultura, precum si dovada achitarii anuale a taxei pentru chirie de 427,790 mii lei. Pina cind, incepind cu 2004 pina in 2054, cum este rezervat, si-a asumat firma Petroter dreptul de arenda.

Ministerului Dezvoltarii Informationale ii solicit date despre firma Petroter. Adresa Petroter (strada Ginta Latina, 15/2, apartamentul 75) nu se confirma. Conform informatiilor noastre, contractul de arenda poate deveni usor, daca nu a devenit inca, un contract de privatizare. O persoana aflata aproape in afara controlului in acest stat pare sa fi pus ochiul pe acest oficiu amplasat in una dintre cele mai frumoase zone ale Chisinaului. Solicit raspuns in scris.

A doua interpelare tine de situatia de la punctul de trecere Rezina-Ribnita si o adresez ministrului Papuc. Am primit raspuns de la M.A.I., pentru care multumesc ministrului, si din care citez: In timpul de fata M.A.I. investigheaza activitatea unor persoane civile care, in colaborare cu structurile criminale din partea stinga a Nistrului, au organizat in acest oras scheme de trafic ilicit si contrabanda. La 2 decembrie 2005, de catre conducerea M.A.I. a fost dispusa demararea unei anchete de serviciu pe marginea atitudinii iresponsabile manifestate de persoanele cu functie de raspundere ale Comisariatului de Politie Rezina fata de problema in cauza.

De asemenea, in prezent, sint intreprinse actiuni in vederea relevarii actelor de coruptie, comise de persoanele cu functie de raspundere responsabile pentru activitatea postului intern de control vamal.

Ziarul de garda, care a declansat o investigatie privind cazul de la Rezina-Ribnita, scrie ca Andrei Slutu, seful centrului de presa al M.A.I., fiind intrebat despre cele vizate, si-a amintit ca Vitalia Pavlicenco face declaratii in fiece zi. Ii multumesc pentru apreciere domnului Slutu.

Si daca este asa, il intreb pe ministrul Papuc, daca si-a ales corect ofiterul de presa? Si daca l-a informat si pe Slutu asupra raspunsului incurajator pe care mi l-a trimis la interpelarea mea? Solicit raspuns in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

 

 

Domnul Vasile Balan:

In calitatea mea de deputat, pe parcursul ultimului timp, am primit de la multi colegi, profesori pensionati, o singura intrebare la care nu am putut gasi raspuns si rog Guvernul Republicii Moldova sa ma ajute. Daca poate sa existe un pensionar, indiferent daca este profesor sau nu, cu pensia de 400 de lei? Si daca poate, sa ne faca descifrarea de la tribuna centrala a Parlamentului. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Interpelarea o adresez ministrului finantelor, domnului Mihail Pop, pe care il rog sa-mi prezinte o informatie in scris referitor la completarea contului special al Guvernului cu mijloace banesti provenite din compensarile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinatie agricola si ale fondului silvic, precum si din circuitul agricol si de atribuire a lor la alte categorii de terenuri in anul 2005 din tranzactiile pe municipiul Chisinau, inclusiv suburbiile, cu nominalizarea platitorilor sumei si datei transferurilor.

O alta intrebare adresez directorului Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, domnul Mejinschi, si vreau sa-i spun ca la 12 octombrie doi colaboratori ai Centrului au fost intr-o vizita de lucru la doua fabrici vinicole din raionul Calarasi. Pina in ziua de astazi nu pot obtine o informatie despre ce au facut ei acolo. Si ii transmit, prin intermediul Parlamentului, ca este timpul sa-mi dea acest raspuns.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Interpelarea mea este adresata Procurorului General al Republicii Moldova, in acelasi timp Comisiei Nationale pentru Protectia Moralitatii si Ministerului Educatiei. Aceasta priveste trei experimente care sint in derulare in Republica Moldova in institutiile de invatamint de grad diferit. Este vorba de experimentul Deprinderi de viata, Istoria integrata si Educatia prescolara, sexul povestit celor mici.

Solicit raspuns la tribuna centrala a Parlamentului, intrucit interpelarea mea vizeaza un subiect de mare interes si rezonanta publica, discutat activ in ultimele patru luni in societate de pedagogi, medici, parinti, organizatii neguvernamentale, biserica, privind conceptul si continuturile, in special, ale obiectului de studiu Deprinderi de viata, introdus, putem spune, fortat, fara o consultare larga si corecta a parintilor, in scolile din Republica Moldova.

Se stie ca, pina acum, concluzia specialistilor este practic unanima: obiectul Deprinderi de viata trebuie urgent retras din scoala, deoarece are deficiente de ordin pedagogic, medical, metodic si juridic. Prin introducerea acestui obiect in clasele 1-12, de fapt, a fost introdus un curs camuflat de educatie sexuala intre ghilimele un concept scolar foarte complicat si mai mult decit discutabil din punct de vedere al efectelor asupra moralitatii minorilor instruiti in scolile de stat.

Dupa cum se cunoaste, Codul penal al Republicii Moldova, prin articolele
175 si 208, pedepseste grav persoanele care atenteaza asupra moralitatii copiilor. Se stie ca initiatorul si autorii cursului Deprinderi de viata au ignorat prevederile Constitutiei si legilor in vigoare despre sanatatea morala a minorilor.

Au introdus in continutul obiectului, zis Deprinderi de viata, discutii, meditatii si expuneri asupra unor notiuni cum ar fi sexul vaginal, sexul oral, penis, ejaculare, erectie, contraceptie, sex anal, contact sexual; parteneriat etc., etc. Toate aceste notiuni fiind insotite de desene si definitii, provoaca discutii si, evident, emotii care nu tin de decenta printe minori.

Autorii au introdus acest continut, incalcind astfel prevederile stiintei pedagogice despre particularitatile de virsta, despre tactul pedagogic, au atentat la sanatatea psihica a copiilor de pina la 16 ani, care se afla sub protectia stricta a familiei si a statului, si au provocat actiuni pentru stimularea, excitarea instinctelor sexuale ale minorilor de 1117 ani, care se afla in perioada de maturizare. Stiinta penala, dupa cum se cunoaste, califica, ca perversiune daunatoare moralitatii, actiunile celor virstnici de stimulare a instinctelor sexuale ale minorului, inclusiv discutarea in mod fatis cu minorul a temelor cu caracter sexual indecent, necuviincios.

Trebuie sa spun ca acelasi manual cuprinde un capitol separat, consacrat drogurilor, foarte neutru in aparenta. Aceste teme sint elucidate amanuntit si constituie o provocare la adresa psihicului minorului, care este indemnat sa incerce drogurile pentru a scapa de probleme, de teama, de stres si pentru a gusta din bucurii, dispozitie buna si fantezii eufonice. Am citat din manual.

Este absolut inadmisibil pentru virsta adolescentei faptul ca autorii descriu amanuntit caracteristica celor mai importante droguri, metodele lor de aplicare, efectele intre ghilimele fericite, produse de acestea.

Cunoastem ca acest manual a fost examinat de Ministerul Educatiei si, ma intreb, cum de s-a putut semna si promova de catre functionarii inalti din Guvern si din Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, de catre responsabilii in domeniul educatiei, cum ar fi Velisco, Pavlicov si Gincu, proiecte despre sexualitate, care costa peste 30 de milioane de lei, in conditiile in care, dupa cum cunoastem, in scolile din Republica Moldova avem o lipsa acuta de cadre pedagogice, ne confruntam cu saracia, nu exista manuale pentru copiii nevoiasi, nu exista literatura in biblioteci, dotari si echipamente strict necesare pentru obiectele de baza conform Legii invatamintului si programelor scolare aprobate.

Solicit, dupa competenta, fiecareia dintre institutiile si persoanele cu raspundere interpelate cercetarea acestor fapte, in special a manualului zis Sexul povestit celor mici, care este adresat copiilor de la virsta de 5 ani si descrie toate placerile sexuale si toate perversiunile posibile si imposibile, sa investigheze aceasta situatie, care imi pare una destul de grava. Sa insiste asupra trimiterii in judecata si pedepsirii penale, administrative si disciplinare, in conformitate cu legislatia in vigoare, a tuturor functionarilor, a autorilor si partasilor la aceste proiecte, care nu numai ca au dat dovada de incompetenta profesionala, dar au si irosit sume foarte mari de bani.

De aceea solicit suplimentar Ministerului Educatiei sa-mi indice lista completa a tuturor institutiilor de invatamint prescolar, primar, gimnazial si liceal in care s-au introdus aceste asa-zise experimente, numarul de copii care au fost antrenati in experimente, asupra carora s-a experimentat si numarul de clase in total? Plus tirajul tuturor manualelor, costurile financiare, valoarea totala a acestor proiecte si structura lor, beneficiarii concreti de pe urma acestor proiecte. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Cubreacov, femeile deputate din Parlament deja au discutat pe marginea acestui manual. Desigur, si despre masurile care vor fi luate vom fi informati adaugator. Noi am reactionat promt...

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei. Nu vreau sa-i ripostez domnului Cubreacov, ci sa spun numai ca acest subiect se discuta.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, nu, el este retras.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi, si eu tot am dreptul. Domnule Untila.

 

Doamna Maria Postoico:

Succint, va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu vreau numai sa completez.

 

Doamna Maria Postoico:

Masurile care s-au luat.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu vreau numai sa completez.

 

Doamna Maria Postoico:

Succint, domnul Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, Untila, matale la microfon n-ai sa mai treci. Ca eu permanent am sa te blochez, permanent si motivat, si nemotivat. Dati-mi voie sa completez. Eu am vrut sa spun.

 

Doamna Maria Postoico:

Sa completeze.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Ca domnul Cubreacov a ridicat aici o problema foarte complicata.

 

Doamna Maria Postoico:

Foarte importanta.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Si vreau sa spun ca nu e vorba de un experiment, este un obiect introdus obligatoriu si aceasta este tragedia. Cu toate acestea, in Parlament si in comisia parlamentara, si intre femeile deputate, si cu ministrul, si cu Prim-ministrul s-a abordat problema respectiva. Chiar ieri am trimis o sesizare, practic cu acelasi continut, fiindca domnul Cubreacov intr-adevar a argumentat-o si din punctul de vedere al Constitutiei si din punctul de vedere al legislatiei in vigoare. Este o incalcare flagranta si asteptam atitudinea Guvernului la aceasta tema.

Am cerut foarte clar ca obiectul sa fie retras urgent din scoala si sa fie anchetat cazul. Practic, la acelasi subiect, am vorbit. Deci, nu este vorba ca Parlamentul si comisia parlamentara se afla in neutralitate fata de acest subiect. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, de fapt, noi toti am fost informati ca obiectul a fost retras.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult, stimata doamna presedinte.

Eu am doua interpelari adresate Guvernului si Procuraturii. Cer Guvernului si Procuraturii Republicii Moldova sa verifice legalitatea procedurii de alegere a domnului Erhan in functia de vicepresedinte al raionului Ialoveni, precum si a detinerii de catre acesta, concomitent, a mandatelor de consilier in Consiliul raional si de consilier in Consiliul orasenesc Ialoveni.

Solicit, de asemenea, Guvernului sa-mi prezinte copia Hotaririi nr.24/03 din 11 noiembrie 2005 a Consiliului orasenesc Ialoveni.

Totodata, solicit Guvernului si Procuraturii sa verifice legalitatea acordarii, prin aceasta hotarire, domnilor Rusu, comisar de politie al raionului Ialoveni, si Conoval Nicanor, procuror al raionului Ialoveni, a cite 6 ari de teren pentru constructia caselor, respectiv, in strada Ciresilor nr.13 si strada Spicului nr.12 din orasul Ialoveni.

Raspunsurile le solicit in scris. Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Ma adresez Prim-ministrului Vasile Tarlev si ministrului educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. Interpelarea mea vizeaza situatia tensionata creata la Colegiul pedagogic Alexei Mateevici din cauza amplasarii in edificiul acestei institutii a Institutului de Relatii Internationale, in fruntea caruia se afla ex-ministrul invatamintului domnul Beniuc, evident favorizat nejustificat.

Din acest motiv, regimul normal de activitate al colegiului a fost perturbat, acesta fiind constrins sa activeze intre orele 7.40-12.20, durata orei de studiu fiind redusa de la 45 la 30 minute. Desi am sesizat Ministerul Educatiei inca pe
7 octombrie 2005, aceasta stare de lucruri a persistat pe parcursul intregului semestru, ceea ce a generat neindeplinirea curiculei cu peste 120 de ore, fapt ce s-a reflectat negativ asupra calitatii procesului de studii.

Recent, colegiul a fost lipsit si de sala de lectura, unde a fost plasat Centrul britanic al Institutului de Relatii Internationale. Starea de lucruri existenta a stirnit nemultumirea si revolta justificata atit a corpului profesoral si de elevi, cit si a parintilor care, in numar de 80 de persoane, mi-au adresat o petitie, dar si altor factori de decizie, prin care cer sa se puna capat situatiei create.

Reamintesc, de asemenea, ca, la infiintarea Institutului de Relatii Internationale (Hotarirea Guvernului nr.362 din 21.03.2003), aceasta institutie urma sa fie amplasata intr-un alt edificiu si aflarea acesteia in edificiul Colegiului pedagogic nu are justificare juridica.

In acest context, adresez factorilor de decizie urmatoarele intrebari la care solicit raspunsuri concrete in plenul sedintei de joia viitoare, de la tribuna Parlamentului.

Cind va fi abrogata Hotarirea Guvernului nr.941 din 05.09.2005 cu privire la amplasarea unor institutii de invatamint, asa cum s-a promis? Cind va fi repus in drepturi depline Colegiul pedagogic Alexei Mateevici, astfel incit sa-si reia activitatea intr-un regim normal? Cind si cum vor fi recuperate orele pierdute pe parcursul primului semestru? Cum vor fi sanctionati cei care se fac responsabili de starea de ilegalitate care persista de o jumatate de an?

De asemenea, solicit in mod repetat sa mi se puna la dispozitie baza legala a amplasarii Institutului de Relatii Internationale in edificiul Colegiului pedagogic, de la infiintarea Institutului de Relatii Internationale pina astazi.

Solicit raspunsul, repet, de la tribuna Parlamentului, joia viitoare. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc. In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor Miron Gagauz.

In cadrul intilnirii de simbata, 17 decembrie 2005, cu cetateni din raionul Donduseni, acestia si-au exprimat nedumerirea in legatura cu faptul ca la Gara Donduseni in ultimul timp anunturile, inclusiv cele cu privire la sosirea si plecarea din gara a trenurilor, se fac intr-o singura limba limba rusa.

Rog, domnule ministru, sa verificati informatia data si sa intreprindeti masurile legale, pentru a nu admite marginalizarea limbii romane la Gara Donduseni, garile si autogarile din alte localitati ale Republicii Moldova.

Despre masurile intreprinse rog sa fiu informat in scris. In cazul in care astfel de masuri vor fi lipsa, voi fi nevoit sa solicit prezenta dumneavoastra in cadrul Parlamentului pentru a ne informa despre situatia lingvistica si masurile intreprinse pentru imbunatatirea ei. Va multumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Am o intrebare catre ministrul culturii si turismului domnul Artur Cozma, si anume, as vrea sa-l intreb daca dumnealui stie cum arata biletele care se vind la Teatrul de opera si balet din capitala? Daca nu, as dori sa-l informez ca acestea au o vechime de cel putin 13 ani, sint in limba unui stat strain, contin date inexacte si pretul este indicat in valuta inexistenta.

Pentru claritate: , . . , 1 rubla si 80 de copeici.

Spuneti-mi, va rog, in ce secol a ramas acest minister, respectiva institutie de cultura si de ce astfel de bilete, in loc sa-si ocupe in mod onorabil locul in muzeu, se vind cu atita nerusinare in casele teatrului? Cit timp va mai fi tolerata o astfel de situatie? Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc. Am si eu o interpelare pe care doresc sa i-o adresez domnului ministru Victor Tvircun. Dar, inainte s-o dau citirii, vreau sa aduc in actualitate faptul ca, in legatura cu aceasta disciplina (Deprinderi de viata), inca in luna septembrie i-am propus domnului ministru sa suspende predarea acestui obiect, sa se retraga manualele din scoala si atunci, daca s-ar fi luat in calcul o asemenea initiativa, poate ca nu am fi ajuns in situatia in care ne-am pomenit acum, cu declansarea acestui conflict care a cuprins foarte multa lume.

Interpelarea de astazi, pe care i-o adresez domnului ministru Victor Tvircun, se refera la examenele de bacalaureat si la examenele de absolvire a scolii medii generale. Decizia Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului de a institui centrele pentru sustinerea examenelor de bacalaureat si a examenelor de absolvire a scolilor medii generale in centrele raionale, a generat un dezacord cvazigeneral din partea pedagogilor, parintilor, elevilor si liceenilor care vor suporta consecintele unei atare proceduri.

Motivele unor atare reactii par a fi intemeiate. Profesorii se considera lezati, deoarece o atare modalitate denota manifestarea unei neincrederi fata de dinsii si, prin urmare, le stirbeste din prestigiul lor. Atitudinea recalcitranta a elevilor, liceenilor si parintilor acestora fata de aceasta inovatie este provocata de teama lor fata de efectele negative pe care le va genera sustinerea examenelor in afara institutiilor in care si-au urmat studiile si fata de eventualele aprecieri neobiective ale raspunsurilor lor.

Din pacate, sintem nevoiti sa constatam ca intentiile nobile ale factorilor de decizie din cadrul respectivului minister de a reduce gradul de subiectivism si incorectitudine in aprecierea corecta a raspunsurilor liceenilor si elevilor prin intermediul unor atare inovatii, nu au dat efectul scontat. Sint dovezi ca efectul a fost tocmai invers. Acest subiectivism si incorectitudinea in aprecierea rezultatelor, raspunsurilor la examene au crescut.

Luind in consideratie aceste circumstante, solicit domnului ministru o informatie referitoare la rezultatele examenelor de absolvire a scolii medii generale si a celor de bacalaureat pentru anul de studii 2004-2005 si media anuala la aceleasi discipline scolare pentru acelasi an de studii, structurate pe scoli si licee, cu indicarea numarului total de elevi si liceeni care au sustinut in respectivul an de studii examenele de absolvire si de bacalaureat.

In caz daca se adevereste ca inovatia din anul trecut nu a dat efectul scontat,
l-as invita pe domnul ministru sa initieze procedura de revizuire a modalitatii de sustinere a examenului de absolvire a scolii medii si de bacalaureat. Solicit raspunsul in varianta scrisa. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi, urmatoarea sedinta va avea loc miine, 23 decembrie, la orele 10.00. Sedinta o declar inchisa. Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.15.

Stenograma a fost pregatita pentru

publicare de catre Directia documentare

parlamentara a Aparatului Parlamentului.


Copyright © 2001-2009