version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a III-a ORDINARA FEBRUARIE 2006

Sedinta din ziua de 23 februarie 2006

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4203 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.71 pentru modificarea articolului 3 din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 3 decembrie 1992.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4358 privind completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.21, 1401).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.205 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.185 (revizuita) privind actele de identitate ale personalului navigant, adoptata la Geneva, la 19 iunie 2003.

7. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului, asistata de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 98. Absenteaza deputatii: Ion Plesca in delegatie; Lora Grosu; Vlad Cubreacov la cerere.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat.
(Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi, urmeaza sa adoptam ordinea de zi pentru ziua de astazi si pentru cea de miine. Care sint propunerile privind ordinea de zi?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. 291 .

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc. In continuare microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Ieri, noi am sarbatorit un an de la semnarea Planului de actiuni Republica Moldova Uniunea Europeana. In acest context, doresc sa mentionez ca, datorita activitatii Parlamentului si Guvernului, au fost realizate, cred eu, multe lucruri bune. S-a pus temelia unei activitati si unor actiuni care, cred si sper in aceea ca aceasta vor aduce Republica Moldova in Uniunea Europeana.

In acest context, doresc sa felicit Parlamentul, Guvernul, toti cetatenii Republicii Moldova cu aceasta aniversare si sa le urez succese in continuare.
Acesta e primul moment.

Si, al doilea moment, daca imi permiteti, doamna presedinte. Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune excluderea de pe ordinea de zi a chestiunii nr.5.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Cine este pentru adoptarea ordinii de zi in formula propusa, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4203 privind modificarea anexei la Legea nr.668 din
23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

Prezinta Guvernul. Prezentati-va, va rog.

 

Domnul Stefan Crigan vicedirector general al Agentiei Relatii Funciare
si Cadastru:

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Se prezinta spre examinare proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

Subiectul acestei legi prevede transmiterea a 267 de hectare de terenuri ale fostei Gospodarii Agricole Dumbrava, transmise de la Institutul de Cercetari Stiintifice si Tehnologii pentru Zootehnie si Medicina Veterinara, Asociatiei de Gospodarire a Spatiilor Verzi a Primariei municipiului Chisinau.

Va informez ca, actualmente, aceste paminturi nu sint folosite conform destinatiei si se afla intr-o stare delasata. Dar amplasarea lor, potentialul economic poate fi indreptat anume asupra renovarii pepinierelor, serelor pentru cresterea materialului saditor de o calitate inalta, de care are nevoie foarte mult Asociatia de Gospodarire a Spatiilor Verzi.

In prezent, acest material saditor se procura de catre asociatie de la alti beneficiari din diferite regiuni ale republicii, cheltuielile fiind foarte mari. Totodata, cerintele de astazi pentru orasul Chisinau necesita de urgenta fondarea unei pepiniere proprii.

Astfel, pornind de la situatia creata si tinind cont de aceste paminturi incluse in Lista unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului, aprobata prin Legea nr.668, Guvernul propune solutionarea problemei date prin modificarea listei mentionate.

Materialele respective au fost coordonate cu toate partile cointeresate si rugam, stimati deputati, sustinerea de catre dumneavoastra a adoptarii acestei legi.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari? Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc.

Eu am o intrebare. Gospodaria Agricola Dumbrava este intreprindere de stat. Dumneavoastra spuneti ca terenurile sint prost gestionate si, in general, delasate s.a.m.d. Care sint actiunile intreprinse de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, de alte institutii ale statului pentru a depasi aceasta situatie? Acest proces de transmitere este bun, il salutam. Dar ma intereseaza, de ce acest lucru nu s-a intimplat in luna decembrie 2005 sau in luna ianuarie 2006, ce actiuni s-au intreprins ca aceste terenuri sa fie aduse in stare normala si sa fie folosite normal?

 

Domnul Stefan Crigan:

Multumesc.

Stimate deputat,

Practic, aceasta intrebare a aparut o data cu gestionarea acestor terenuri inca din anul 1999. S-au intreprins mai multe masuri. Totodata, Parlamentul, in
anul 2000, a adoptat modificarea legii indicate si aceste terenuri, dupa cum am mentionat, au fost transmise Institutului de Cercetari Stiintifice si Tehnologii pentru Zootehnie si Medicina Veterinara. Dar, totodata, nu s-au gasit posibilitati financiare. Aceasta a fost problema cea mai serioasa, ca sa fie intreprinse masurile respective pentru a aduce aceste terenuri la destinatia lor.

Si in trecut, istoriceste, aceste terenuri au fost folosite ca sere si ca pepiniere. Deci ele sint destinate special pentru formarea materialului saditor care este, cum se spune, solicitat astazi, mai ales in orasul Chisinau.

E clar ca aceasta problema putea sa fie solutionata si mai inainte, dar astazi
s-a creat o astfel de situatie ca, intr-adevar, s-a gasit posibilitate, o varianta optima, de a transmite aceste terenuri unui gestionar, unui stapin cu toate responsabilitatile, precum este Asociatia de Gospodarire a Spatiilor Verzi.

Deoarece, intr-adevar, suprafata este destul de mare. Este nevoie chiar si de unele investitii, de la bun inceput, pentru ca sa aducem aceste terenuri la o situatie normala.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Eu repet intrebarea ce actiuni s-au intreprins? N-am auzit sa fie mentionate careva actiuni pentru a schimba situatia. Dar apare, respectiv, a doua intrebare. Din ceea ce cunosc eu, Asociatia Spatiilor Verzi tot este o intreprindere numai ca municipala. Si daca este vorba de investitii, Intreprinderea de Stat Dumbrava nu le-a avut. Imi pun intrebarea: de unde are aceste investitii intreprinderea municipala Asociatia de Gospodarire a Spatiilor Verzi?

Este un program economic in baza caruia se propune aceasta modificare a legislatiei? Sau iarasi peste doi ani de zile o sa ajungem in Parlament cu discutii ca nu exista, ca nu s-a intimplat nimic si iarasi trebuie sa transmitem cuiva.

 

Domnul Stefan Crigan:

Multumesc pentru intrebare. Am sa va dau unele explicatii. Intr-adevar, Asociatia de Gospodarire a Spatiilor Verzi activeaza astazi intr-un ritm normal, este o institutie de stat, dar la gestiune, de aceea este clar ca sint alocate sursele financiare respective. Dumnealor astazi procura acest material din alte parti.

Si aceste sume... intr-adevar, s-au efectuat unele calcule, deci sinecostul pentru acest material saditor va fi de 23 ori mai mic. Daca astazi... din informatia prezentata de catre aceasta institutie... vor fi alocate circa 2 400 000 pentru gestionarea acestei intreprinderi, cheltuielile vor fi de 23 ori mai mici. Toate sursele respective vor fi alocate in directia data.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Eu, totusi, vreau sa inteleg, dumneavoastra numiti o cifra care poate... Sint calcule economice care demonstreaza ca acest lucru nu se va intimpla o data cu transmiterea. Vreau sa le vad si eu, fiindca am impresia ca sint declaratii goale. Si una, si alta sint intreprinderi de stat, una este de stat, alta municipala.

In Legea bugetului nu sint preconizate investitii la acest capitol. Chiar daca sinecostul materialului saditor se reduce de 23 ori, aceste sume n-o sa fie asa de mari ca sa vorbim de investitii serioase care vor schimba situatia in sector. Atunci care este sensul transmiterii? Fara un program economic, fara un concept clar, bine stabilit pe care sa-l vad. Eu, de exemplu, ca deputat, vreau sa il vad si sa inteleg ca votez constient pentru un lucru bun, nu, pur si simplu, pentru a ascunde inca ceva acolo, in Spatiile Verzi.

 

Domnul Stefan Crigan:

Dupa cum am mentionat deja, subiectul care se refera anume la intretinerea si gestionarea acestor paminturi sint sursele financiare pe care le gestioneaza astazi aceasta intreprindere.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Care sint ele? Ce o sa fie? Cit o sa investeasca? Unde au sa se duca banii acestia? Care o sa fie efectul economic al acestor investitii? Iata ce ma intereseaza.

 

Domnul Stefan Crigan:

Investitiile sint proprii ale asociatiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Iata citim in nota informativa, semnata de domnul Bannicov, director general. Nota incepe cu propozitia: Intru executarea poruncii Aparatului Presedintelui Republicii Moldova si in continuare conform textului. In baza caror acte normative Aparatul Presedintelui da porunci Guvernului?

 

Domnul Stefan Crigan:

Modificarile respective in legea data sint efectuate in baza poruncii Guvernului nr.1028823 din noiembrie

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule vicedirector,

Eu citesc din nota informativa semnata de seful dumneavoastra. Ea incepe cu pozitia: Intru executarea poruncii Aparatului Presedintelui si mai departe dupa text. Dumneavoastra veniti in Parlament cu un proiect de lege. Pe mine ma intereseaza, in baza carui act legislativ Aparatul Presedintelui da porunci Guvernului?

 

Domnul Stefan Crigan:

Conform Regulamentului, deci inclusiv Guvernul si Presedintia sint intr-un stadiu, intr-adevar, de conlucrare. Si inclusiv Presedintia (Rumoare in sala).

 

Doamna Maria Postoico:

Eu, va rog, liniste in sala. Nu e atit de amuzant.

 

Domnul Stefan Crigan:

Nu este nici o temere, sint dispozitii si ale Presedintelui Tarii, si ale Presedintiei, adresate Guvernului spre examinare si solutionare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule director.

La alineatul doi din nota respectiva se vorbeste despre faptul ca, in ultimii ani, din cauza finantarii insuficiente, terenurile intreprinderii Dumbrava nu sint folosite intensiv conform destinatiei. V-as ruga sa ne spuneti care a fost destinatia acestor terenuri care se transmit acum?

 

Domnul Stefan Crigan:

Destinatia acestor terenuri este cea agricola.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Urmatoarea intrebare. Articolul 83 din Codul funciar, adoptat prin Legea nr.828 din 25 decembrie 1991 reglementeaza statutul terenurilor agricole despre care vorbiti dumneavoastra. Si terenurile agricole de categorie superioara, conform respectivului articol din Codul funciar, fac parte din terenurile institutiilor de cercetari stiintifice si de invatamint.

Dupa cum vedem noi din legea pe care dumneavoastra vreti s-o modificam, terenurile respective apartin Institutului de Cercetari Stiintifice si Tehnologii pentru Zootehnie si Medicina Veterinara.

 

Domnul Stefan Crigan:

Da.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Asa este. Si, dupa cum spuneam eu mai sus, conform Codului funciar, in vederea protectiei terenurilor agricole de calitate superioara, se interzice retragerea acestora din circuitul agricol si utilizarea lor in alte scopuri decit cele agricole, inclusiv desfasurarea pe aceste terenuri a operatiunilor tehnologice, de alta natura, ce conduc la degradarea solului.

Intrebarea e urmatoarea: dumneavoastra... cum vine in corelatie cu Fondul funciar propunerea facuta de Guvern de a scoate terenul din circuitul agricol?

 

Domnul Stefan Crigan:

Aceste terenuri nu sint excluse din circuitul agricol, dimpotriva, ele sint lasate si pe viitor cu destinatie agricola. Ele vor fi folosite numai in scopurile respective. In orice caz, nu sint incalcate prevederile articolului 83 din Codul funciar.

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, pai, dumneavoastra spuneti in nota informativa ca vor fi saditi puieti de brazi s.a.m.d. Acesta e circuit agricol? Eu nu inteleg.

 

Domnul Stefan Crigan:

Da.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Ca sa-l ajut pe raportor in ceea ce tine de intrebarea domnului Braghis. S-a trecut Dumbrava la Spatiile Verzi dat fiind faptul ca in bugetul de stat pentru anul 2006 Spatiile Verzi au alocat 1 800 000. Si aceasta a fost si problema ca sa iesim din impasul pe care dumneavoastra trebuie sa-l stiti, spre regret.

Intrebarea mea este urmatoarea: cine gestioneaza astazi aceste paminturi Institutul sau Dumbrava?

 

Domnul Stefan Crigan:

Astazi ele sint incluse, conform legii mentionate, in suprafata totala a Institutului de Cercetari Stiintifice si Tehnologii pentru Zootehnie si Medicina Veterinara.

 

Domnul Vasile Grozav:

Citi ani se foloseste Dumbrava de aceste paminturi nelegitim, desi, prin decizia Guvernului si prin hotarirea ministerului, aceste paminturi au fost date institutului? Si, in genere, cind o sa fie ordine in domeniul acesta? Pamintul e scump, eu inteleg. Acestea nu sint 2 hectare, dar sint 200 si ceva de hectare, va inchipuiti? Lamuriti si partii drepte ca sa inteleaga ca si conducerea de astazi, si Guvernul trebuia sa faca ordine in tara de acum 6 ani de zile.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5. Doamna Cusnir.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule director, o data ce prezentati din numele Guvernului, trebuie sa primiti toate care vin

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebarea, va rog.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Va dau urmatoarea intrebare. Aduceti niste argumente ca veti obtine niste economii numai pentru faptul ca nu veti transporta acesti puieti, acest material saditor, care astazi se creste la Cimiseni, Iargara, Balti si in alte parti, adica alte economii nu vor fi.

Dar atunci cind atitea intreprinderi isi au sediile in Chisinau si procura strugurii crescuti de tarani, iar impozitele vin in municipiul Chisinau, de ce sa mai inchidem citeva locuri de munca care sint acolo la Cimiseni si Iargara si sa mai facem pe seama lor niste economii? Cred ca e un lucru foarte serios si sa ne gindim la aceasta, ca le luam ultima bucatica, sa ii lipsim de posibilitatea de a produce. Doar si-au onorat obligatiunile foarte bine. Si cresc foarte bun material.

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, raspunsul.

 

Domnul Stefan Crigan:

Dupa cum am mentionat si inainte, nu se vorbeste numai despre situatia de astazi. Se are in vedere reabilitarea pe viitor a acestor intreprinderi si anume ca orasul Chisinau are nevoie de aceasta pepiniera, desi ea a existat cindva si a lucrat. Spre regret, in ultimii ani acest material saditor s-a produs nu pe terenurile date. Dar este mai mult vorba despre situatia, despre anii de care are nevoie anume aceasta intreprindere ca sa isi dezvolte activitatea sa economica. In rezultatul examinarii s-a pus baza solutionarii nu numai a intrebarilor existente astazi, dar anume a celor de perspectiva.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule director.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule director, in viziunea mea si a colegilor mei acest document este foarte important. L-am sustinut in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, unde l-am prezentat spre examinare, si il voi sustine si astazi, dar nu inainte de a primi raspunsul dumneavoastra la urmatoarea intrebare.

In cadrul examinarii la sedinta comisiei s-a constatat ca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a acceptat acest lucru, insa nu s-a spus nimic despre Institut. As vrea sa stiu: institutul, care, conform informatiei dumneavoastra, confirmate si astazi, gestioneaza aceste terenuri, a acceptat, sa nu ne trezim noi peste o anumita perioada de timp cu conflict?

 

 

 

Domnul Stefan Crigan:

Da, aceasta intrebare a fost discutata, Institutul de Cercetari Stiintifice si Tehnologii pentru Zootehnie si Medicina Veterinara are domeniul sau de activitate si, practic, in anul 2000, cind s-au aprobat aceste modificari ale legii, s-a urmarit anume scopul de a da si unele imputerniciri pentru gestionarea acestor terenuri anume pentru materialul saditor. Dar nu s-au gasit fortele corespunzatoare ca institutia mentionata sa se ocupe de acest lucru.

De aceea, terenurile indicate se reintorc intreprinderii specializate Asociatia de Gospodarire a Spatiilor Verzi pentru a fi gestionate conform destinatiei respective, precum a fost si mai inainte.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Eu va multumesc frumos pentru raspuns.

Vreau sa va spun ca eu voi vota acest proiect de lege, insa il voi vota nu in baza argumentelor dumneavoastra, fiindca sint neconvingatoare, dar pornind de la faptul ca este foarte important pentru municipiul Chisinau de a avea o astfel de institutie. Spatiile Verzi din Chisinau, intr-adevar, au nevoie de acest teren.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule director, in raportul semnat de catre Comisia pentru agricultura si industria alimentara, de catre domnul nostru coleg Valeriu Cosarciuc, punctul 2 va avea urmatorul cuprins: Pozitia municipiului Chisinau, fosta Gospodarie Agricola Dumbrava, pozitia 267 se inlocuieste cu pozitia 215. Si unde s-au pierdut 52 de hectare?

 

Domnul Stefan Crigan:

Anume suprafetele terenurilor mentionate, pe parcursul acestor ani, au fost diminuate. Deci institutiilor penitenciare din municipiul Chisinau s-au atribuit terenuri cu o suprafata de 63 de hectare.

Astazi noi, facind, practic... in aceasta perioada cind s-a pus problema-cheie de apreciere a acestor suprafete, agentia a efectuat masurari concrete geogenice, care au determinat aceasta suprafata.

In anul 1995, cind a fost aprobata aceasta lege, practic, masurari in teritoriu nu s-au facut. Au fost folosite materialele cartografice. Si, intr-adevar, aceste suprafete se concretizeaza anume la masurari.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule director, in sala aceasta un om vestit si fost speaker al Parlamentului spunea ca globul pamintesc are 380 de grade. Eu va intreb: unde s-au pierdut 52 de hectare din terenul respectiv?

Domnul Stefan Crigan:

Nu s-au pierdut, s-au actualizat, cum am si explicat. De facto aceasta suprafata este, cum se va expune in pozitia a doua: 215 de hectare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar nu cumva aceasta este vizavi de Durlesti, acolo unde si-au construit case fostul Guvern si Aparatul?

 

Domnul Stefan Crigan:

Nicidecum.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco, la concret.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, dar pe mine ma intereseaza, pentru ca pamint in Moldova este putin, doamna Presedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar, dar mai concret si mai succint. Uitati-va.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai unde sint 52 de hectare? Eu trebuie sa votez, sa nu mor prost.

 

Doamna Maria Postoico:

Jumatate de ora de acum.

 

Domnul Stefan Crigan:

Deci eu am dat explicatiile respective.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc. Comisia.

Domnul Cosarciuc, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listelor unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului, prezentat de Guvern, si expune urmatoarele.

Pentru a aduce unele claritati, mentionam ca in anul 1999, conform legii indicate, Institutul de Cercetari Stiintifice si Tehnologii pentru Zootehnie si Medicina Veterinara detineau in total 2049 de hectare, din care 709 in extravilanul satului Bubuieci. In anul mentionat Guvernul a venit cu un proiect de lege prin care se propunea excluderea suprafetei de 600 de hectare din proprietatea statului, cu includerea lor in fondul de privatizare a satului Bubuieci, motivind ca cota de teren echivalent in acest sat constituie doar 0,2 hectare.

Tot in acest proiect de lege Guvernul propunea excluderea Gospodariei Agricole Dumbrava din anexa Legii nr. 668 cu o suprafata totala de 330 de hectare, motivind prin faptul ca intreprinderea mentionata a dat faliment si nu mai poate activa in continuare. In acelasi timp, conducerea institutului se opune cedarii a 600 hectare de teren, aducind argumentele respective ca nu va putea intretine septelul de animale de prasila, necesar pentru sustinerea ramurii zootehnice din toata republica.

Audiind argumentele aduse de parti, Parlamentul, prin Legea nr.486 din
2 iulie 1999, a exclus 600 de hectare din proprietatea statului pentru atribuirea lor in fondul de privatizare al satului Bubuieci, iar terenurile Gospodariei Agricole Dumbrava cu o suprafata de 330 de hectare au fost trecute in folosinta Institutului de Cercetari Stiintifice si Tehnologii pentru Zootehnie si Medicina Veterinara.

Ulterior, prin Legea nr.1046 din 15 iunie 2000, la propunerea Guvernului, din suprafata de 330 de hectare de la fosta Gospodarire Agricola Dumbrava au fost excluse 63 de hectare si atribuite, conform hotaririi Guvernului nr.1272 din
20 decembrie 2000, spre folosinta institutiei penitenciare a Departamentului Institutiilor Penitenciare pentru utilizare in agricultura. La acest capitol mentionam ca suprafata de 63 de hectare nu a fost exclusa din suprafata totala atribuita institutului, ceea ce creeaza unele neclaritati si in lege.

Subliniem ca, pina in ziua de astazi, terenul de 267 de hectare de la fosta Gospodarie Agricola Dumbrava din 330 hectare, cite au ramas dupa adoptarea Legii nr.1046, n-a fost preluat de institut prin act de transmitere-preluare, acesta raminind in continuare in gestiunea gospodariei mentionate, conducerea institutului argumentind ca, din motive tehnico-economice, gestionarea lor nu este rentabila.

In urma examinarii documentului prezentat si audiind argumentele aduse de reprezentantii Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Institutului de Cercetari Stiintifice si Tehnologii pentru Zootehnie si Medicina Veterinara, Intreprinderii Agricole de Stat Dumbrava Vest, Asociatiei de Gospodarire a Spatiilor Verzi a Primariei municipiului Chisinau si a Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, Comisia a ajuns la concluzia ca terenul de 267 de hectare nu este rentabil de a fi gestionat de institut.

Totodata, terenurile in cauza nu pot fi gestionate efectiv de catre Gospodaria Agricola de Stat Dumbrava Vest fara investitii esentiale. Consideram ca cea mai buna varianta ar fi fuzionarea gospodariei agricole cu Asociatia de Gospodarire a Spatiilor Verzi si atribuirea terenului proprietate de stat in folosinta asociatiei sus-numite. S-a mai constatat ca, in urma masurarilor geodezice precise, suprafata terenului constituie doar 215 hectare din cele 267 stabilite in lege.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, Comisia pentru drepturile omului propunind concretizarea stabilirii interdictiei privind posibila privatizare a terenurilor excluse. Luind ca baza cele expuse si avizele comisiilor permanente, inclusiv propunerea Comisiei pentru drepturile omului, comisia propune ca acest proiect sa fie adoptat in prima lectura, dar cu urmatoarele modificari. La punctul 1, cifra 1512 se inlocuieste cu cifra 1449. Si punctul 2 va avea urmatorul cuprins: Pozitia municipiului Chisinau, fosta Gospodarie Agricola Dumbrava 267 hectare se inlocuieste cu pozitia Asociatia de Gospodarire a Spatiilor Verzi a Primariei municipiului Chisinau 215 hectare.

Astfel, acest proiect de lege, luind in considerare propunerile comisiei, poate fi adoptat in prima lectura si, daca dumneavoastra nu sinteti impotriva, in urma votarii in prima lectura, ar putea sa fie votat si in lectura a doua, tinind cont de propunerile comisiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte. Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico,

Dumneavoastra ati lipsit o perioada. Vreau sa spun ca in ultimul timp domnul Lupu a inceput sa modereze ceva mai calm, de aceea, va rog, sa nu reintroduceti tensiunea in Parlament. Acum o intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu nu v-am inteles, doamna Pavlicenco. Puneti intrebarea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va explic dupa, daca nu intelegeti.

 

Doamna Maria Postoico:

Iesim din sala si

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

V-am spus clar, domnul Lupu ultimele doua saptamini a moderat calm.

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, intrebarea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

De aceea, va rog, nu reintroduceti tensiunea in Parlament si nu puneti la punct deputatii. Nu fiti mai catolic decit Papa de la Roma. Asa, acum am o intrebare pentru domnul Cosacriuc. Domnule Cosarciuc, eu inteleg ca reprezentantul puterii nu poate sa ne explice, unde au disparut hectarele. Dar dumneavoastra din opozitie precis ca stiti. Spuneti-mi, va rog, unde au disparut hectarele?

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In primul rind, au ramas 267 de hectare din 330 de hectare. 63 de hectare au fost excluse si transmise Departamentului Institutiilor Penitenciare. Din cele
267 ramase, prevazute in lege spre a fi transmise Asociatiei de Gospodarire a Spatiilor Verzi, au ramas 215. Noi am propus, stimata doamna Pavlicenco, ca Guvernul sa vina cu modificarea sau cu alta Lege nr.668-XIII pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului. Si comisia a cerut ca acest lucru sa fie intreprins in mod de urgenta, insa Agentia pentru Relatii Funciare si Cadastru a cerut pentru aceste lucrari de masurari o suma de 5,4 milioane de lei, care nu sint prevazute in Legea bugetului pentru anul 2006.

Adica aici comisia va interveni la Guvern ca acesti bani sa fie gasiti si, totusi, Agentia sa isi poata efectua aceste lucrari si astfel sa introducem o claritate in toate terenurile cu destinatie a statului, fiindca sint multe probleme privind aceste terenuri in diferite regiuni ale tarii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5, 4. Imi cer iertare. Da, nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Va multumesc.

Domnule Cosarciuc,

In contextul informatiei care ati spus-o cu Departamentul Institutiilor Penitenciare, nu considerati necesar sa introducem si acele 60 si ceva de hectare in lista terenurilor agricole care ramin in proprietatea statului? Ele au fost transmise Departamentului si acum, daca aprobam acest proiect de lege, ele se exclud din lista terenurilor agricole destinate, care ramin in proprietatea statului. Ar fi bine, cred, sa introducem dupa Asociatia de Gospodarire a Spatiilor Verzi si Departamentul Institutiilor Penitenciare, si cele 67 de hectare sa le introducem tot aici la punctul 2, cum ati propus dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Chestia consta in aceea ca Departamentul Institutiilor Penitenciare este o structura a statului. Si din aceste considerente reiese ca si terenul este al statului. Nu poate sa fie al altui stat.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Dar poate sa fie privatizat pamintul? Dumbrava era a statului, institutele de cercetari stiintifice sint ale statului, ele intra in aceasta lista. De aceea, este absolut logic ca si terenurile care ii sint date astazi departamentului sa intre de asemenea in aceasta lista. Sa corectam greseala, daca a fost comisa.

 

 

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca daca a aparut aceasta propunere de la domnul Braghis, am putea sa examinam adaugator in comisie si astazi sa votam in prima lectura acest proiect de lege.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Daca am inteles corect, dumneavoastra spuneti ca, pentru a masura terenurile date, sint necesare 5,5 milioane de lei?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, nu este vorba numai despre aceste terenuri de 215 hectare. Este vorba despre acele 30 de mii de hectare care sint astazi proprietate a statului. Ele trebuie sa fie remasurate si introduse, eu stiu, in documentele cadastrale, fiindca ceea ce avem noi ca informatie de la Agentia Relatii Funciare si Cadastru sint foarte multe probleme in aceste terenuri proprietate a statului si ele trebuie sa fie inca o data masurate si introduse in documentele cadastrale.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, de ce dar le dam fara sa fie masurate? Nu inteleg pozitia dumneavoastra.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceste 215 hectare sint masurate de acum. Eu am mentionat ca, in urma masurarilor geodezice precise, nu se transmit 267 de hectare, asa cum era prevazut de proiectul de lege, dar 215 de hectare. Adica in cazul dat au fost efectuate masurarile necesare.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte.

Supun votului pentru prima lectura proiectul de Lege nr.4203. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Propunerea comisiei a fost si pentru a doua lectura? Nu?

Da, va multumim.

Proiectul de Lege nr.71 pentru modificarea articolului 3 din Legea taxei de stat nr.1216 din 3 decembrie 1992.

Prezinta Ministerul Dezvoltarii Informationale. Va rog sa va prezentati.

 

Domnul Pavel Buciatchi viceministrul dezvoltarii informationale:

Stimati deputati,

Prezentul proiect a fost elaborat de catre Ministerul Dezvoltarii Informationale in conformitate cu porunca Guvernului Republicii Moldova nr.1170 din 25 octombrie 2005. Taxa de stat pentru examinarea cererilor in materie de cetatenie a fost stabilita in 1992 prin Legea taxei de stat in marime de 200%, adica 36 de lei pentru acordarea cetateniei si 50% - 9 lei pentru renuntarea la cetatenie in raport cu salariul minimum in suma de 18 lei.

Avind in vedere ca la 30 decembrie 2004 Guvernul, prin hotarirea nr.1475, a stabilit, incepind cu 1 ianuarie 2005, salariul minimum pe tara in marime de 200 de lei, problema majorarii taxei de stat a fost coordonata cu Ministerul Finantelor, cu Ministerul Justitiei, care considera ca aceste taxe ar putea fi majorate, stabilindu-se o marime rezonabila pentru acordarea cetateniei in marime de 90 de lei si pentru renuntare la cetatenie in marime de 180 de lei.

Luind in considerare ca taxele de stat n-au fost revazute in ultimii 10 ani, rugam Parlamentul de a sustine acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari. Comisia, va rog.

Domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost initiat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca sens modificarea articolului 3 din Legea taxei de stat. Scopul proiectului este stabilirea cuantumului taxei de stat, percepute de la cererile privind acordarea sau renuntarea la cetatenia Republicii Moldova.

Astfel, se propune stabilirea unei taxe de 90 de lei in loc de 36 de lei actualmente pentru acordarea cetateniei si de 180 de lei in loc de 9 lei actualmente pentru renuntarea la cetatenia Republicii Moldova. Proiectul a fost avizat pozitiv de toate comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care nu au inaintat nici o obiectie sau amendament.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, luind in considerare cele relatate, propune Parlamentului examinarea si aprobarea proiectului de Lege nr.71 in prima lectura. In cazul in care nu vor fi careva amendamente si obiectii si adoptarea in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte, as vrea sa va intreb, dupa cite stiu, s-a trecut de la salariul minim de 18 lei la o unitate conventionala care este egala cu 20 de lei. In cazul dat nu s-a luat in vedere sau nu este nevoie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, intr-adevar, dumneavoastra aveti in vedere modificarile care s-au introdus pentru Codul cu privire la contraventiile administrative. Atunci noi am luat ca baza pentru calcule unitatea conventionala. In cazul dat este vorba de taxa de stat si aici se propune o taxa fixa.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Atit, da? Se supune votului in prima lectura proiectul de Lege nr.71. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Comisia a propus si adoptarea acestui proiect de Lege pentru a doua lectura. Cine este pentru? Rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 40.

Sectorul nr. 3 15.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu 84 de voturi proiectul de Lege nr.71 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.4358 privind completarea Codului penal al Republicii Moldova. Prezinta Ministerul Economiei. A, lectura a doua, imi cer iertare. Da, comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, dupa adoptarea la inceputul lunii februarie a anului curent in prima lectura a proiectului de Lege nr.4358 din
20 decembrie 2005, a examinat propunerile si amendamentele aparute referitor la acest proiect si mentioneaza urmatoarele. In procesul examinarii proiectului de lege mentionat in sedinta plenara a Parlamentului in prima lectura de la deputati n-au parvenit careva obiectii sau amendamente.

Totodata, amendamentele din avizele inaintate de catre Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului au fost puse in discutie in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, intocmindu-se anexa amendamentelor, propunerilor si obiectiilor, partea integrala a raportului comisiei.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de Lege nr.4358 pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova, luind in considerare obiectiile si amendamentele relatate in anexa. Deci, majoritatea acestor propuneri au fost acceptate. Unele din obiectiile aparute au fost fixate in avizul Directiei juridice, dar n-au fost acceptate. Daca vor fi intrebari, eu sint gata sa raspund.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamna presedinte al sedintei,

Stimate domnule presedinte,

Eu as vrea sa fac o mica lamurire vizavi de pedeapsa care se prevede fata de agentul economic, de fapt, fata de persoana juridica. Notiunea cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Ca intrebare... si eu sint de parerea ca ar trebui de expus cumva mai clar activitatea care... sa nu dam oare o amploare atit de larga unei anumite activitati.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca in cazul dat este clar despre ce este vorba, deoarece acest articol prevede actiuni concrete legate de dezvoltarea, interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii, folosirii armelor chimice si distrugerea acestora. In legatura cu aceste actiuni, este clar ca pot fi deferite activitati, dar activitatile ce tin anume de acest subiect, obiect, mai bine zis... De aceea, in dispozitia acestui articol, mi se pare, este destul de clar expus despre care activitate va fi vorba, cind in sentinta va fi decizia respectiva.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Mai multe intrebari nu sint? Supun votului pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.4358. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 40.

Sectorul nr.3 24.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu 92 de voturi proiectul de Lege nr. 4358 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.205 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.185 (revizuita) privind actele de identitate ale personalului navigant, adoptata la Geneva la 19 iunie 2003.

Prezinta domnul Dragan. Poftim. Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.

 

 

 

Domnul Valentin Dragan viceministru al transporturilor si gospodariei
drumurilor:

Stimata doamna presedinte,

Stimati deputati,

Va expun motivele pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.185 (revizuita) privind actele de identitate ale personalului navigant. Comitetul expertilor pentru aplicarea conventiilor si recomandarilor Organizatiilor Internationale ale Muncii, a efectuat in anul 1999 examinarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.108 din 1958 privind actele de identitate ale personalului navigant.

In procesul examinarii au fost recunoscute principiile de baza ale conventiei mentionate ce vizau facilitatea accesului marinarilor pe teritoriul statelor membre cu scopul iesirii pe mal, tranzitarii, imbarcarii pe o alta nava sau repatrierii marinarilor. De asemenea, s-a stabilit ca unele prevederi si cerinte cu privire la tehnologia de fabricare, nivelul de protectie, forma si continutul actelor de identitate a marinarilor, conditiile de eliberare a lor s-au invechit si necesita revizuire.

In legatura cu aceasta, Conferinta Generala a Organizatiei Internationale a Muncii la 19 iunie 2003 a acceptat o conventie noua, revizuita, privind actele de identitate ale personalului navigant 185, care revizuia Conventia din anul 1958 privind actele de identitate ale personalului navigant.

Conform articolului 6 din Conventie si al specificului activitatii, pentru eliberarea pe mal, marinarii nu sint obligati sa obtina viza. Fiecare stat membru, pentru care Conventia este valabila, permite accesul pentru un termen redus pe teritoriul sau oricarui marinar care dispune de acte de identitate ale personalului navigant valabile si insotite de pasaport.

Conventia prevede eliberarea actului de identitate al personalului navigant de catre organele competente ale statelor membre numai rezidentilor, adica cetatenilor sai, care sint marinari, precum si acelor marinari care au obtinut viza de resedinta permanenta pe teritoriul statului respectiv.

Articolul 3 punctul 5) din Conventie stipuleaza ca actul de identitate al personalului navigant nu este pasaportul. Anexa 3 la Conventie determina modalitatea de confectionare, livrare si pastrare a formularelor de acte de identitate ale personalului navigant, cerintele si procedura de eliberare a documentului mentionat. Conventia prevede crearea in statul membru a unei baze de date electronice, unde se vor pastra inscrierile despre fiecare act de identitate eliberat, despre actele ce au fost suspendate ori au fost retrase.

Conform Codului navigatiei maritime comerciale al Republicii Moldova, functiile de perfectare si eliberare a actului de identitate al personalului navigant, a carnetului de marinar de forma stabilita, sint atribuite capitanului portului maritim comercial. Astfel de serviciu al capitanului portului maritim comercial va fi organizat in portul comercial maritim Giurgiulesti, care, in momentul de fata, se afla in constructie. Luind in considerare cele mentionate, Conventia nr.185 se propune pentru examinare si ratificare.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari? Nu sint. Comisia, doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi deputati,

Va prezint raportul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana referitor la proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.185 (revizuita) privind actele de identitate ale personalului navigant, adoptata la Geneva la 19 iunie 2003.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul de lege mentionat si constata urmatoarele. Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.185 (revizuita) privind actele de identitate ale personalului navigant, in continuare Conventia, potrivit articolului 11 alineatul (1) din Legea nr.595-XIV din 24 septembrie 1999, privind Tratatele Internationale ale Republicii Moldova, se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Prezenta Conventie, adoptata la Geneva la 19 iunie 2003, in cadrul Conferintei Generale a Organizatiei Internationale a Muncii, revizuieste Conventia privind actele de identitate ale personalului navigant nr.108 din 1958.

Elaborarea noului document a fost dictata de necesitatea revizuirii si reinnoirii unor prevederi si cerinte cu privire la tehnologia de confectionare, la nivelul de protectie, la forma si continutul actelor de identitate ale marinarilor. In conformitate cu prevederile Conventiei, fiecare stat membru asigura eliberarea actelor de identitate ale personalului navigant cetatenilor sai marinari, precum si marinarilor cu loc de trai permanent pe teritoriul acestui stat.

Actul respectiv este recunoscut pe plan international si faciliteaza accesul marinarilor pe teritoriul statelor membre cu scopul iesirii pe mal, al tranzitarii sau al trecerii pe alta nava. In conditiile prezentei Conventii, actul de identitate al personalului navigant este un act independent si nu se considera pasaport. Dispozitiile Conventiei descriu in detalii cerintele privind continutul si forma actelor de identitate, evidenta si controlul calitatii actelor, conditiile de detinere si retragere a actelor, proceduri si practici recomandabile privind eliberarea acestora.

Articolul 4 din Conventie prevede crearea in fiecare stat membru a unei baze de date electronice in care se vor pastra toate inscrierile despre fiecare act de identitate al personalului navigant eliberat, despre actul al carui valabilitate a fost temporar suspendata sau care a fost retrasa. In acest context, tinem sa mentionam ca ratificarea Conventiei va servi drept baza legislativa pentru modificarea si completarea legislatiei interne a Republicii Moldova in domeniul vizat.

Luind in considerare cele spuse, precum si avizele pozitive ale comisiilor permanente si ale Directiei juridice, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.185 (revizuita) privind actele de identitate ale personalului navigant prin adoptarea unei legi organice in conformitate cu prevederile articolului 12
alineatul (1) din Legea nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova.

Totodata, comisia propune a exclude din titlul legii sintagma adoptata la Geneva la 19 iunie 2003, deoarece, potrivit articolului 25 alineatul (3) litera c) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, titlul actului legislativ trebuie sa contina doar formula de aderare sau de ratificare a unui tratat international. Respectiv, indicarea datei semnarii tratatului in titlul actului legislativ este in plus.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Multumim.

Supun votului pentru prima lectura, proiectul de Lege nr.205. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint. Se accepta. Deci, supun votului pentru lectura a doua, Proiectul de Lege nr.205. Va rog. Cine este pentru, rog sa voteze, iar numaratorii anunta rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 38.

Sectorul nr.3 24.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu 90 de voturi, proiectul de Lege nr.205 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Sintem la Ora intrebarilor si interpelarilor. Este ora 10 si 50 de minute. Deci, la tribuna centrala se invita Valeriu Lazar, ministrul economiei si comertului, pentru a raspunde la intrebarile domnului deputat Vladimir Filat privind masurile intreprinse de Guvern in vederea minimalizarii impactului asupra Republicii Moldova in urma abrogarii acordului de liber-schimb, semnat intre Republica Moldova si Romania.

Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Valeriu Lazar ministrul economiei si comertului:

Multumesc stimata doamna presedinte al sedintei.

Onorat Parlament,

Propun atentiei dumneavoastra raspunsul la interpelarea domnului deputat Vladimir Filat, ce vizeaza perspectiva raporturilor comercial-economice dintre Republica Moldova si Romania, dupa data preconizatei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana.

Pentru inceput, tin sa va informez ca Romania ocupa locul 3 in calitate de partener comercial al Republicii Moldova, conform datelor anului 2005, de fapt aceste date fiind valabile si pentru anii anteriori, si la exporturi, si la importuri Romania detinind circa 10% din structura acestor schimburi comerciale.

Fac aceasta informare pentru a intelege si Guvernul constientizeaza importanta regimului comercial care va fi dupa 1 ianuarie 2007. De aceea,
ne-am propus inca anterior, din momentul cind Romania a propus rezilierea acordului de liber-schimb pe care il avem pentru un moment si, inclusiv prin metode econometrice, ne-am propus sa modelam perspectiva acestor schimburi comerciale.

Deja tin sa va informez ca la sfirsitul anului trecut, la initiativa Romaniei, o initiativa care deriva dintr-o cerinta a Uniunii Europene de a-si revedea tot cadrul relatiilor comercial-economice cu tarile lumii, in special cu Republica Moldova, pina la 1 iulie 2006, noi am dat curs acestei initiative si, in rezultatul negocierilor purtate, a fost semnat un nou acord-cadru care vine sa substituie 3 acorduri interstatale intre Republica Moldova si Romania, inclusiv si acordul de
liber-schimb, care isi va pierde valabilitatea la 1 ianuarie 2007.

In aceasta perspectiva, este de mentionat ca si negocierile asupra regimurilor de comert dintre tarile noastre, competentele in acest domeniu vor fi preluate de catre Comisia Europeana, respectiv toate negocierile la acest capitol sint purtate de Republica Moldova nu atit cu Romania, cit si cu colegii nostri de la Comisia Europeana.

In aceasta perspectiva si nu doar din acest considerent, dar si din acesta regimul de comert care va exista intre Republica Moldova si Romania dupa
1 ianuarie 2007 va fi similar regimului de comert pe care tara noastra il va avea cu Uniunea Europeana.

Informez ca, incepind cu 1 ianuarie 2005, 2006, cer scuze, Uniunea Europeana a oferit Republicii Moldova sistemul de preferinte generalizate
GSP-plus, care acopera circa 85 la suta din toate exporturile Republicii Moldova pe piata Uniunii Europene si anume pornind de la aceasta premisa am si modelat viitorul, preconizatele schimburi comerciale.

Astfel, daca urmam scenariul, prin care la 1 ianuarie 2007 va fi conservat regimul pe care il are Republica Moldova in comertul cu U.E. pentru un moment, cel putin 75 la suta din exporturile Republicii Moldova catre Romania isi vor mentine regimul de liber-schimb, adica accesul pe piata Romaniei, fapt ca si in toate tarile Uniunii Europene, va fi fara taxe, adica putem constata ca pentru 75 la suta din exporturile noastre va fi conservat acelasi regim comercial care exista actualmente. Pentru 25% vor aparea taxe, valoarea acestor taxe va fi egala cu taxele care vor exista la acest moment in tarile Uniunii Europene.

La capitolul importuri, doar circa 52% din importurile actuale din Romania catre Republica Moldova vor fi acoperite cu regimul de liber-schimb, dar aici tin sa fac o remarca. De fapt, analizind structura acestor importuri in care domina, in special produsele petroliere circa 48% sint produse minerale, taxate la taxa zero in Republica Moldova, la care se adauga, cel putin, inca circa 20% de produse de alt gen, dar care iarasi sint taxate la taxa zero. Conform legislatiei in vigoare a Republicii Moldova, putem constata ca cel putin, 2/3 din produsele care, realmente, constituie gama importului din Republica Moldova vor avea acelasi regim pe care il au in prezent.

Pornind de la aceasta constatare, putem considera ca efectul practic atit pentru Romania, cit si pentru Republica Moldova nu va fi unul sensibil. Or, observati si din aceasta pondere a produselor care si in continuare vor fi taxate cu taxa vamala zero, putem conchide ca restul, circa 1/3 sau circa 25%, respectiv, din aceste importuri, desi vor fi taxate cu taxe vamale, oricum valoarea acestor taxe nu o sa fie una forte sensibila.

In concluzie volumul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova si Romania nu va fi afectata grav. Dar m-am referit mai sus doar la regimul, la
asa-numitul regim tarifar, adica la regimul de taxe vamale. Pentru noi sint foarte importante, in aceasta perspectiva, barierele, asa-numitele bariere netarifare, fiindca din momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sigur ca vom fi nevoiti sa respectam toate cerintele, sa le numim asa, toate cerintele tehnice, in materie de standardizare, in materie de certificare a originii, nu doar originea calitatii, cer scuze, si, respectiv, eforturile Guvernului sint axate nu atit pe barierele tarifare, cit pe barierele netarifare.

Si impreuna cu colegii de la ministerele sectoriale, in special de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si de la Ministerul Industriei si Infrastructurii, sintem preocupati de dezvoltarea conditiilor sau de asigurarea conditiilor necesare pentru respectarea cerintelor tehnice, adica a cerintelor netarifare impuse de Uniunea Europeana.

In speranta ca am satisfacut esenta intrebarii domnului deputat Vladimir Filat, tin doar sa adaug ca mai exista o fateta a acestei probleme. O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, de fapt lucru care uzual s-a intimplat si in cazul altor tari vecine, cum ar fi aderarea Ungariei in raport cu Romania, a condus la o anumita ridicare a preturilor, practic, la toata gama de produse si servicii in tara aderanta, lucru care, sintem siguri, se va intimpla si in cazul Romaniei. Respectiv, pentru Republica Moldova aderarea Romaniei inseamna oportunitate si realizam un sir de actiuni care sint menite, de fapt, sa creeze conditiile pentru valorificarea de aceasta oportunitate.

Or, sigur ca din start putem zice ca peste noapte va creste competitivitatea produselor moldovenesti, cel putin, cu 30-40%, dar aceasta oportunitate nu este una suficienta. Iarasi revin la ideea ca trebuie sa asiguram si cerintele de calitate, cerintele de certificare a acestei calitati, standardele etc. Dar oricum vedem in aceasta aderare, in primul si in primul rind, o oportunitate si, repet, incercam sa asiguram toate conditiile ca aceasta oportunitate o sa fie valorificata.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc doamna presedinte.

Tin sa multumesc domnului ministru al economiei si comertului Valeriu Lazar petru raspunsul complex, dar vreau sa fac doua mentiuni. Prima mentiune este ca intrebarea, interpelarea mea a fost facuta inainte de 1 ianuarie.

In aceeasi ordine de idei, eu cred ca colegii dumneavoastra din ministerele ramurale inteleg la fel de corect, precum intelege ministerul Economiei si Comertului, ce trebuie de intreprins si eforturile conjugate nu vor... in fond, nu eu ar fi trebuit sa fiu satisfacut de raspuns, dar agentii economici trebuie sa fie satisfacuti in continuare de conditiile care vor fi in comert, in cazul dat cu Romania.

Si, domnule ministru, vizavi de situatia care se va crea dupa integrarea Romaniei la Uniunea Europeana, ati mentionat exemplul Ungaria, Romania. Ati constatat si dumneavoastra corect, Guvernul are in vedere crearea infrastructurii necesare pe perimetrul macar vizavi de orasele mari unde exista?

 

Domnul Valeriu Lazar:

Da, multumesc.

Intr-adevar este un subiect la care m-am referit. Sintem preocupati de aceasta problema. Sigur ca in conditiile Republicii Moldova, la distantele pe care le avem noi, chiar si, sa zicem, magazinele sau bazele angro situate la Chisinau oricum prezinta si vor prezenta interes. Cunoastem deja ca grupul Metro, care opereaza cea mai mare retea de magazine Cash & Carry, au luat decizia de a construi un magazin similar la Cantemir. Mai exista si initiative de la alte companii, in special un grup german care opereaza deja in Ungaria, Grupul plus, care iarasi si-a manifestat interesul de a dezvolta reteaua de comert angro in Republica Moldova.

Adica, de fapt, daca imi permiteti, aceste initiative vin sa se inscrie in ideea de a valorifica oportunitatile despre care am vorbit mai sus. De fapt, agentii economici si cei locali, dar si investitorii din strainatate, avind in spate o experienta similara in alte tari, de fapt este si initiativa lor si noi nu facem altceva decit sa le oferim tot suportul necesar ca sa isi realizeze aceste proiecte.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Va multumesc domnule ministru.

Acum sa revenim la celelalte 2 intrebari, care la fel au fost inaintate de catre domnul deputat Vladimir Filat, referitor la contributia Societatii pe Actiuni Moldovagaz in procesul de gazificare a Republicii Moldova si privind procurarea a 10% din pachetul de actiuni care apartineau Societatii pe Actiuni Moldtelecom in Compania de Telefonie Mobila Voxtel.

Va rog, domnule ministru.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Da. Multumesc doamna presedinte al sedintei.

Intrebarea care vizeaza activitatea intreprinderii Moldovagaz, este daca am sesizat eu corect, una dintre cele 3 subintrebari si vizeaza propriu-zis aportul Societatii pe Actiuni Moldovagaz la programul de gazificare.

A doua intrebare. Care ar fi soarta gazoductelor construite fie din bani publici, fie din investitiile altor agenti economici?

Si a treia subintrebare, care vizeaza acelasi subiect, anumite detalii referitoare la tranzactia de cesionare a datoriei intreprinderii Moldovagaz fata de o anumita companie din Federatia Rusa.

La prima subintrebare, daca imi permiteti, conform informatiei prezentate de insasi societatea Moldovagaz, pe parcursul anilor 20012005, investitiile capitale ale acestei societati in domeniul gazificarii au constituit o valoare de circa
157,6 milioane de lei, din care propriu-zis: pentru constructia retelelor de gazoducte 42,8 milioane de lei; pentru constructia statiilor de alimentare a automobilelor cu gaze comprimate, statiilor de alimentare a automobililor cu gaze lichefiate, statiilor de masurare a gazelor si statiilor de imbuteliere a gazelor lichefiate, in aceeasi perioada 62,3 milioane de lei; pentru constructia edificiilor si a altor constructii auxiliare care, de fapt, constituie parte integranta a acestui sistem, adica sint niste edificii, indispensabile procesului tehnologic
19,4 milioane de lei; si pentru alte tipuri de mijloace fixe necesare activitatii
33,1 milioane de lei. Astfel, in total, vom avea suma pe care am numit-o mai sus. Acestea sint datele, daca vorbim nu in bani, dar propriu-zise, daca ne referim doar la gazoducte, suma de 42,8 milioane de lei, pe care am mentionat-o, a favorizat darea in exploatare a 46,6 kilometri de retele de gazoducte.

Adica, in toata reteaua construita pe parcursul ultimilor ani, preponderent din contul mijloacelor publice, dar in acest sens se inscriu si acesti circa 47 de kilometri construiti din contul investitiilor capitale ale Societatii pe Actiuni Moldovagaz.

A doua subintrebare, ceea ce tine de soarta gazoductelor.

Intr-adevar, in total, in ultimii ani au fost investite fie din contul bugetului de stat, fie din contul bugetelor locale, adica din banii publici, circa 900 milioane de lei, in extinderea retelei de distribuire a gazelor, circa 100 milioane de lei au fost investite de diferiti agenti economici, altii decit Moldovagaz, in dezvoltarea retelei de gazificare au fost investite circa un miliard de lei. Si, in baza unei hotariri de Guvern, este vorba de Hotarirea nr.683 din 18 iunie 2004, a fost stabilita modalitatea prin care aceste gazoducte au fost transmise spre deservire tehnica Societatii pe Actiuni Moldovagaz. Adica, raspund direct la intrebarea dumneavoastra: care este soarta? Aceasta este soarta. Aceste gazoducte au fost transmise integral, in baza contractelor respective, spre deservire tehnica Societatii pe Actiuni Moldovagaz.

Deservirea tehnica, adica ar putea sa apara aceasta intrebare, transmiterea s-a facut fara plata, adica, de fapt, Moldovagaz le exploateaza fara plata, dar, in acelasi timp, cheltuielile de exploatare oricum exista, sint incluse in totalul cheltuielilor suportate de Moldovagaz si, respectiv, sint incluse in tarif. Atit.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, Va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Si daca imi permiteti, doamna Presedinte, penultima sau ultima subintrebare din acest set: detalii referitoare la tranzactia din decembrie trecut.

Intr-adevar, conform informatiei parvenite la Moldovagaz, Societatea Gazprom, care era si este creditorul societatii Moldovagaz, a cesionat, in baza unui acord de cesiune, unei Companii Factoring Finans, care este o companie inregistrata conform jurisdictiei Federatiei Ruse si, de fapt, conform informatiei de care dispunem, este o companie afiliata grupului Gazprom.

Cunoasteti ca, de la 1 ianuarie 2006, a fost luata decizia principiala a Guvernului Federatiei Ruse de a tranzactiona liber actiunile Gazprom-ului, respectiv era foarte important pentru ca Gazprom, la acel moment, balanta lor... ei sint obligati, in balanta consolidata si in raportul lor financiar era foarte important sa dispara, zic asa direct, anumite debite, intr-un fel compromise si, respectiv, a fost doar o operatiune financiara prin care... prin aceasta cesiune a disparut aceasta datorie debitoriala din bilantul Gazprom-ului, astfel, de fapt, a adus la o imbunatatire a acestor bilanturi si, respectiv, la cresterea capitalizarii actiunilor acestei societati.

Desi au trecut trei luni de zile de la aceasta tranzactie, noul creditor nu si-a inaintat careva pretentii fata de debitorul respectiv, fata de societatea Moldovagaz si subiectul acestei tranzactii, nu vreau sa va prezint detalii, sper
sa fiu inteles corect, este unul din elementele procesului de negocieri cu Gazprom-ul, respectiv acest subiect va fi unul discutat in cadrul acestor discutii. Eu va rog sa nu insistati, sint niste detalii destul de... care fac parte din procesul de negocieri si as dori foarte mult sa nu cream premise pentru o eventuala inrautatire a acestui proces.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, Va multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.4

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte,

Nu o sa fim insistenti in ceea ce vorbeati dumneavoastra, dar o sa insistam un pic in alt domeniu. Si o sa incep, cum ati specificat dumneavoastra, cu prima subintrebare.

Din cifrele pe care le-ati enuntat dumneavoastra la tribuna centrala se observa foarte clar care este, de fapt, participarea Societatii pe Actiuni Moldovagaz la gazificarea Republicii Moldova. Este o constatare si aceasta, de fapt, am vrut sa o facem in comun, fiindca se intimpla, domnule ministru, foarte interesant.

La negocierea tarifelor, responsabil este Guvernul la Moscova, la gazificarea tarii responsabil este Guvernul si din bugetul de stat, si din bugetul local se creeaza retele, utilizatorul si participantul foarte pasiv este, pina la urma, Moldovagaz. Eu inteleg anumite aspecte si, cum spuneti dumneavoastra, nu am sa insist, dar, in urma constatarii respective, eu consider ca abordarea Guvernului vizavi de activitatea monopolistului pe piata, care este Moldovagaz, ar trebui sa fie un pic alta. Si ceea ce se refera la utilizarea, la soarta gazoductelor, investitiile nu sint facute de catre Moldovagaz.

Faptul ca dinsii deservesc aceste retele... eu consider ca nu ar trebui sa le acorde dreptul ca aceste retele sa fie utilizate, in fond, pe gratis. Aceasta utilizare in cel mai... in una din variante ar trebui sa fi fost posibil sa se reflecte prin tariful celor care consuma sau celor care au facut investitia respectiva.

Vizavi de ultima mea intrebare, este foarte clar ca detaliile tehnice nu pot fi discutate public, ele tin de negocieri, dar as veni cu o intrebare complimentara, domnule ministru, si consider ca aceasta este foarte important. Cesionarea a fost efectuata de catre Gazprom, cu acordul partii moldave dumneavoastra ati cunoscut acest lucru sau ati fost pusi, ati fost informati prin intermediul
mass-media?

 

Domnul Valeriu Lazar:

Da, multumesc.

Referitor la primele subiecte, de fapt, cad de acord cu constatarile facute de dumneavoastra, atita doar ca as face o mica precizare, ca principalul beneficiar al gazificarii sint totusi clientii, sigur ca profita indirect de acest lucru si Societatea Gazprom, fiindca se dezvolta baza de clientela, dar ideea, de fapt, si a programului de gazificare este totusi ca majoritatea populatiei sa aiba acces la aceasta retea, de aceea... dar ceea ce tine de includerea sau neincluderea in tarife este mai complexa si, daca doriti, va dati seama, investitiile, de fapt cheltuielile de deservire raportate la profiturile pe care le sau mai bine zis la cifra de vinzari care, prin intermediul acestor conducte, ajunge la clientela nu sint acoperite.

De fapt, daca doriti, cel putin prin perspectiva citorva ani, pina cind cifra de vinzari prin aceste conducte va fi ceva mai mare, adica se va dezvolta reteaua, nu putem invinui societatea Moldovagaz ca ar profita, fiindca ei totusi suporta niste cheltuieli pentru deservire ori raportat, iarasi repet, la vinzarile specifice acestor sau raportat la aceste cheltuieli nu este o afacere deocamdata profitabila. S-ar putea sa fie acest lucru in perspectiva citorva ani, cind, de fapt, in satele respective cit mai multa populatie va beneficia si va creste consumul. Adica iarasi repet, cad de acord cu aceasta constatare, aportul societatii este unul foarte modest la programul de gazificare, dar iarasi face parte din pozitia Guvernului Republicii Moldova, vizavi de activitatea Societatii pe Actiuni cu capital rusesc in tara noastra si, de fapt, Guvernul nu negociaza pretul, dar asa cum am declarat anterior, Guvernul negociaza cu Gazprom-ul in calitate de actionar formula de colaborare cu acest investitor in cadrul societatii comune.

Referitor la aceasta tranzactie de cesionare noi am fost postfactum, adica noi, societatea Moldovagaz, fiindca tine, de fapt, si aici vreau sa fac o remarca, fiindca a aparut foarte multa informatie in presa, ca datoria Republicii Moldova nu este o datorie a Republicii Moldova ori statul Republica Moldova in momentul de fata nu are nici un cent datorie Concernului Gazprom. Si trebuie sa specificam foarte clar, sa fim precisi in notiune, este datoria Societatii pe Actiuni Moldovagaz, unde 50 de procente il detine si aceleasi Gazprom cit e Gazprom, de fapt este o situatie destul de interesanta la acest capitol, dar iarasi, fiind precisi in definitii, aceasta Moldovagaz a fost informata postfactum, da, oficial, informata postfactum despre realizarea acestei tranzactii.

 

Domnul Vladimir Filat:

O mica precizare.

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Ultima mea intrebare a fost: relatiile cu Moldovagaz, cu Gazprom, prin prisma datoriilor respective erau, de fapt, clare, era un acord si asa mai departe. Intrebarea logica: in urma cesionarii, care va fi soarta datoriei? Va urma acelasi curs logic care era stabilit in acordul cu Gazprom sau vor fi schimbari, fiindca vrem, nu vrem, statul nu are datorie, dar problemele care pot aparea la Moldodagaz poate sa se rasfringa direct asupra economiei nationale si asupra clientului final.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Domnule deputat,

Aveti dreptate tocmai de aceea ca, desi au trecut trei luni de zile, noi asteptam, de fapt, sa se adreseze sau Moldodagaz asteapta sa se adreseze acest nou creditor, care a preluat prin cesiune calitatea de creditor al acestei societati. Din cite eu cunosc, conducerea sau managementul Moldodagaz asteapta careva oferte de la acest nou creditor, de fapt ideea ar fi de a negocia un acord de restructurare pentru viitorul acestei datorii.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si, daca imi permiteti, a treia intrebare, care vizeaza tranzactia cu actiunile Societatii pe Actiuni Voxtel si, de fapt, esenta intrebarii, interpelarii domnului deputat Filat viza transparenta si acoperirea legala a acestei tranzactii.

As incepe cu partea a doua, cu acoperirea legala. Noi am studiat aceasta tranzactie, in masura in care sintem in drept s-o facem, fiindca totusi este o tranzactie dintr-o societate ale carei actiuni..., dar este o societate de tip inchis, lucru important trebuie sa remarc, si din informatia care ne-a fost oferita exista acoperire legala a acestei tranzactii ori, de fapt, Voxtel a profitat de dreptul legal oferit de Legea Societatii pe Actiuni, dar si de statutul acestei societati de a rascumpara actiunile proprii in cazul in care unul din actionari a luat decizia de a le instraina.

A fost respectata intocmai procedura legala stabilita, repet, atit in lege, cit si in statutul acestei societati. Inca in 2002, in modul stabilit, Societatea pe Actiuni Moldtelecom, care detinea 10 procente din actiunile societatii Voxtel, a luat decizia de a instraina acest pachet. Pe parcursul anului 2005 a fost realizata evaluarea costului de piata al acestor actiuni, selectarea companiei licentiate a fost facuta in baza unui concurs, adica s-a respectat principiul transparentei. In rezultat, catre finele anului 2005 au fost obtinute rezultatele acestei estimari.

Din cite am fost imformati, estimatorul a utilizat trei metode de evaluare, de fapt a luat la baza metoda activelor nete, dar si metoda fluxurilor financiare discontate, adica asa-numita metoda Kesflou si utilizarea in cumul a acestei metodologii, a fost obtinut un pret estimativ pentru acest pachet de 10% de actiuni, ceva mai mult de 5 lei actiunea la valoarea nominala de un leu, adica, de fapt, actiunile s-au dovedit..., iarasi repet, capitalizarea acestor actiuni a fost de 5 ori mai mare raportata la valoarea nominala. Acesta a fost rezultatul estimarii, decizia Moldtelecom, in cadrul adunarii generale, a fost totusi de a majora acest pret propus. El a fost majorat pina la 10 milioane de dolari, ceea ce echivaleaza cu circa ceva mai mult de 6 lei actiunea, adica, de fapt, 6 valori nominale.

Asa cum presupune legislatia, actionarul Moldtelecom a propus tuturor actionarilor existenti, fiindca aceasta este o procedura, este o societate de tip inchis si, pe parcursul unei luni, adica in timpul rezervat legal, nimeni din actionarii existenti nu si-a manifestat interesul de a procura aceste actiuni la conditiile propuse de Moldtelecom si de acest drept, repet, a beneficiat insasi societatea. Ea le-a rascumparat pentru moment, acestea sint actiuni de tezaur si asa, cum spune legea, pe parcursul unui an de zile, aceasta societate urmeaza sa decida ce va face cu aceste actiuni de tezaur, fie va reduce capitalul social, fie va majora valoarea nominala a acestor actiuni, dar, de fapt, acest lucru tine de competenta actionarilor societatii Voxtel.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr.4

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimata doamna Presedinte,

Eu tin sa ii multumesc domnului ministru Valeriu Lazar pentru raspunsurile complexe si concrete.

Va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc domnule ministru. Luati loc.

La tribuna centrala se invita doamna Tatiana Lapicus, viceministru al culturii si turismului, pentru a raspunde la intrebarea domnului deputat Veaceslav Untila referitoare la legalitatea demolarii edificiului cu nr. 160 de pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfint.

Va rog, doamna viceministru.

 

Doamna Tatiana Lapicus viceministru al culturii si turismului:

Stimata doamna presedinte,

Onorat Parlament,

Ministerul Culturii si Turismului, la interpelarea domnului Veaceslav Untila, deputat in Parlament, comunica urmatoarele.

Edificiul din strada Stefan cel Mare si Sfint nr.160, construit in anul 1836, este inclus cu numarul 267 Conacul urban Teodosiu in registrul monumentelor ocrotite de stat, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.1531 din 22 iunie 1993 ca monument de arhitectura de importanta nationala.

Prin Hotarirea Guvernului nr. 865 din 17 august 2005 a fost aprobat si inaintat Parlamentului pentru examinare si aprobare proiectul de Hotarire cu privire la excluderea din registru a acestui imobil. Propunerea de a exclude acest monument din registru a fost argumentata prin starea degradata a edificiului. Uzura inaintata a constructiilor portante, inclusiv tinindu-se cont de amplasamentul cladirii in zona cu edificii administrative de o importanta deosebita pentru stat, unde s-a creat deja o situatie urbanistic-arhitecturala bazata pe alte dimensiuni, cu constructii moderne si cu multe etaje. In urma demolarii acestui edificiu conform legii mentionate, s-a decis ca elementele decorative ce prezinta interes istoric si autentic sa fie transmise pentru conservare si pastrare Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala.

In conformitate cu prevederile legii privind ocrotirea monumentelor, detinatorii legitimi ai monumentelor cu orice titlu juridic sint obligati sa asigure paza si integritatea monumentelor respective, sa intreprinda, pina la declansarea lucrarilor de restaurare sau, dupa caz, de demolare, masuri ce ar stabili avarierea si ruinarea structurilor originale ale monumentelor. Insa, deoarece dupa anul 1993, pe parcursul a 56 ani, pentru lucrarile de restaurare a monumentelor nemijlocit la compartimentul Restaurari si conservari nu s-au alocat surse cu destinatie speciala din bugetul de stat, iar dupa anul 1997 se alocau sume infime, ce nu depaseau circa 250 de mii de lei, marea majoritate a monumentelor de istorie si arhitectura au ajuns intr-o faza de uzura foarte avansata.

Aceste sume s-au distribuit pentru asemenea monumente valoroase cum ar fi complexul Orheiul Vechi, Biserica Adormirea Maicii Domnului de la Causeni, pentru Casa Dadiani a Muzeului National de Arta al Moldovei si altele.

Lucrarile realizate din aceste surse, spre regret, nu au fost suficiente pentru a salva integral macar aceste valoroase monumente.

In ultimii ani, pentru ameliorarea sutuatiei, se acorda o atentie deosebita protectiei monumentelor culturale.

Spre exemplu, pentru anul 2005, Bibliotecii Nationale au fost alocate si valorificate surse financiare in suma de 3 milioane de lei, inclusiv pentru corpul de cladire nr.2, care reprezinta monument de importanta nationala, Muzeului National de Arta pentru Casa Dadiani 2 milioane de lei. Pentru anul 2006 sint prevazute surse in vederea continuarii lucrarilor de restaurare a Bibliotecii Nationale in suma de 1,9 milioane de lei, pentru Muzeul National de Arta sint prevazute 7 milioane de lei, pentru corpul de studii al Academiei de Muzica, Teatru si Arte Plastice din strada Alexei Mateevici, monument de istorie si arhitectura de importanta nationala 3 milioane de lei.

De asemenea, au fost restaurate si amenajate monumentele dedicate celor cazuti in al doilea razboi mondial din sursele bugetare si din sursele autoritatilor publice locale.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, doamna viceministru.

Microfonul nr.4

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Doamna ministru, va multumesc pentru informatia ampla, in principiu, pe care ne-ati adus-o aici la cunostinta, chiar si pentru ceea ce nu tine de acest monument. Vreau sa va rog sa imi explicati doar inca doua momente. Eu, in interpelarea pe care v-am adresat-o, am scris urmatoarele, ca demolarea monumentelor, chiar daca dumneavoastra spuneti ca ati conservat unele elemente, si sper ca aceste elemente vor fi luate ca baza atunci cind va fi restabilit acest monument.

Dar demolarea monumentelor poate fi efectuata numai dupa excluderea lor din registrul monumentelor prin Hotarire de Parlament etc. De ce nu s-a respectat acest lucru? Adica de ce legea a fost incalcata de catre Guvern? Prima intrebare.

A doua intrebare. Dupa demolarea acestui monument istoric a ramas o parcela de pamint pe care a fost acest monument. Cui ii apartine astazi aceasta parcela de pamint si cind poate sa apara o alta constructie in locul acestui muzeu?

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Deci eu am prezentat opinia Ministerului Culturii si al Turismului ca, la
17 august, a fost aprobata in unanimitate de catre Guvernul Republicii Moldova Hotarirea cu privire la excluderea din registru a monumentului in cauza. Hotarirea a fost prezentata, conform prevederilor, in Parlamentul Republicii Moldova si speram foarte mult ca dumneavoastra o sa sustineti aceasta hotarire. Acesta a fost raspunsul la prima intrebare.

Si acum am sa raspund la a doua intrebare, daca imi permiteti. Pamintul care a fost sub acest monument apartine primariei municipiului Chisinau. Acum se lucreaza la un proiect de a restabili, practic, completamente acest monument de importanta nationala in componenta si pe suprafata Muzeului Satului. Eu am mentionat ca elementele care au prezentat o valoare istorica si autentica au fost conservate si sint pastrate la Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Da, va multumesc.

Adica noi daca plecam, un grup de deputati, putem sa luam cunostinta de aceste elemente care sint conservate, da?

 

Doamna Tatiana Lapicus:

Absolut.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, doamna deputat.

Dar totusi vreau sa intelegeti foarte bine, dumneavoastra cred ca nu purtati mare vina pentru acest lucru, dar totusi mai intii se adopta hotarirea Parlamentului, iar mai apoi se fac lucrari de demolare. Noi nu avem astazi hotarirea Parlamentului privind demolarea acestui monument istoric.

Va multumesc.

Eu nu sint satisfacut de raspunsul pe care l-ati dat. Eu am sa continuu activitatea in privinta acestui monument.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule viceministru.

Se invita la tribuna centrala domnul Pavel Untura, viceministru al transporturilor si gospodariei drumurilor, pentru a raspunde la intrebarea inaintata de catre domnul deputat Ion Varta referitoare la constructia podului peste riul Prut din preajma orasului Lipcani.

Va rog.

 

Domnul Pavel Untura viceministru al transporturilor si gospodariei
drumurilor:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorat deputat domnule Ion Varta,

Prezint informatia privind realizarea proiectului de restabilire a podului peste riul Prut din preajma localitatilor Radauti, Lipcani. Conform protocolului celei de a 7-ea reuniuni de lucru comune a Comitetului pentru Relatiile Republicii Moldova cu Romania si a Comitetului International pentru Relatiile Romaniei cu Republica Moldova din 18 martie 1997, una din actiunile prioritare in anul respectiv a fost integrarea economica si culturala dintre Republica Moldova si Romania.

La compartimentul dezvoltarea relatiilor rutiere a fost prevazuta refacerea podului de la Lipcani-Radauti prin Hotarirea Guvernului Romaniei privind alocarea de fonduri la dispozitia Guvernului Romaniei pentru relatiile cu Republica Moldova. In anul 1997 s-au defalcat 500 milioane de lei romanesti pentru finantarea lucrarilor de refacere a podului mentionat.

In calitate de executor al lucrarilor a fost stabilita Societatea Comerciala Constructii Feroviare Iasi, iar in calitate de subantreprenor a fost angajata Societatea pe Actiuni Magistrala Balti Republica Moldova. Din lipsa mijloacelor financiare pentru anul 1998, lucrarile de restabilire a podului au fost stopate. In anul 1999 Guvernul Republicii Moldova, de comun acord Guvernul Romaniei, s-au adresat Comisiei Europeane privind acordarea de asistenta tehnica pentru restabilirea podului.

Comisia Europeana a acceptat finantarea in forma de grand a proiectului de restabilire a podului peste riul Prut din preajma localitatilor Lipcani si Radauti. Proiectul a fost divizat in doua componente. Pentru Romania accesul la pod de pe teritoriul Romaniei si la pod in totalmente, inclusiv si elementele de pe teritoriul Republicii Moldova cu finantare din cadrul Programului F.A.R.E. Pentru Republica Moldova accesul la pod pe teritoriul Republicii Moldova cu finantarea din cadrul Programului T.A.C.I.S.

Ceea ce se refera la lucrarile ce tin de partea romana, activitatile au fost incepute in anul 2001. Lucrarile propriu-zise de constructie a podului, drumului de acces din partea Romaniei si de restabilire a podului de catre antreprenorul general au fost incepute in luna mai 2003. Ca subantreprenor pentru restabilirea podului Tablierul metalic a fost angajata Societatea pe Actiuni Latvis pilti din Republica Letona. La momentul actual, lucrarile sint finalizate, receptia lucrarilor a avut loc in luna iulie 2005.

Pentru partea Moldovei, prin Programul T.A.C.I.S., actiunile au fost mai dificile. Problema finantarii lucrarilor a fost solutionata numai in luna septembrie 2002. In octombrie 2002 Comisia Europeana a desfasurat licitatia, in urma careia functia de organ de supraveghere a programului pentru trecerile de frontiera, inclusiv si podul de la Lipcani a fost adjudecata Consortiului OVEA pin road. In luna mai 2005 la Kiev a avut loc sedinta Comisiei de desfasurare a licitatiei pentru selectarea antreprenorului general. Contractul a fost oferit firmei Bat prim din Republica Moldova.

Lucrarile de constructie a drumului de acciz si a punctului de trecere a frontierei de pe teritoriul Republicii Moldova au demarat la 1 august 2005.
Costul total al lucrarilor constituie 2,79 milioane de euro. In perioada august
decembrie 2005 s-au efectuat lucrari in volum de 579,7 mii de euro. Finalizarea lucrarilor este preconizata pentru noiembrie curent.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule ministru. Luati loc, va rog. Este o intrebare, da?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc pentru informatia pe care mi-ati furnizat-o.

Sper ca aceste angajamente vor fi onorate si tergiversarile care dureaza de atitea ani vor lua sfirsit, asa cum ati spus si dumneavoastra, in termenul pe care
l-ati preconizat.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Luati loc, va rog.

Se invita la tribuna centrala domnul Sergiu Sainciuc, viceministru al economiei si comertului, pentru a raspunde la intrebarea doamnei deputat Valentina Serpul referitor la elaborarea unui proiect de Lege privind indexarea veniturilor populatiei. Va rog. Da, poftim.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Ministerul Economiei si Comertului a examinat interpelarea doamnei Valentina Serpul, deputat in Parlament, referitoare la problema ce tine de indexarea veniturilor banesti ale populatiei, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului la 16 februarie curent. Legea privind indexarea veniturilor banesti ale populatiei, adoptata la 24 decembrie 1991, fiind in vigoare pina in prezent, prevede indexarea veniturilor banesti in legatura cu majorarea preturilor si tarifelor la marfurile de consum si la servicii si constituie un mecanism permanent de corectare a marimii veniturilor banesti curente ale populatiei.

Indexarea conform articolului 1 din Legea mentionata poate sa se combine, iar in unele cazuri sa fie inlocuita cu alte metode de reglare de stat a veniturilor banesti ale populatiei, cum ar fi revizuirea nivelului salarizarii, a marimii pensiilor, burselor, indemnizatiilor etc. Legea, de asemenea, stabileste ca veniturile banesti ale populatiei se indexeaza in felul urmator. Prima parte a veniturilor este egala cu marimea dubla a salariului minim lunar din marimea indicilor preturilor de consum, urmatoarea parte a veniturilor este egala cu salariul minim lunar cu 50 la suta din marimea indicelui preturilor.

Veniturile ce depasesc marimea tripla a salariului minim lunar nu se indexeaza. Pina in anul 1994 indexarea s-a efectuat prin majorarea salariului minim. O indexare in deplina concordanta cu prevederile legii a fost efectuata o singura data pentru lunile noiembrie si decembrie 1995 cu 7,8 si, respectiv, 6 la suta, ceea ce in ansamblu a rezultat o suma maxima de compensare de 6 lei 21 de bani pentru persoanele cu veniturile de pina la 108 lei pe luna.

Dupa anul 1994, o data cu inghetarea salariului minim la nivelul de 18 lei, indexarea conform mecanismului stabilit in lege si-a pierdut functia sa economica, deoarece orice indexare efectuata in limitele a trei salarii minime de 54 de lei nu asigurau decit o masura foarte nesemnificativa recuperarea pierderilor populatiei in urma inflatiei.

In aceste conditii, indexarea, incepind cu anul 1996, nu a mai fost efectuata, ea fiind inlocuita cu masuri de majorare a salariilor, pensiilor, burselor, indemnizatiilor, fapt ce corespunde articolului 1 din Legea indexarii veniturilor banesti ale populatiei. Astfel, salariile angajatilor din sectorul bugetar au fost majorate in 1996 cu 20 la suta, in 2000 cu 15,50 la suta pentru toate categoriile. In 2001 salariul a fost majorat cu 50 la suta iarasi pentru toti angajatii, fiind stabilit si salariul minim de 100 de lei. In 2002 salariile au fost majorate cu 20 la suta, ulterior, de la 1 septembrie inca cu 40 la suta. In 2003 salariile au fost majorate cu 15 la suta. In 2004 si 2005 salariile au fost majorate cu 15,30 la suta. Totodata, incepind cu 1 ianuarie 2005, a fost stabilit salariul minim de 200 de lei.

De la 1 decembrie 2005 Guvernul a decis implementarea noilor conditii de salarizare pentru anul 2006, prevazute in legea recent adoptata de Parlament. Salariile cadrelor didactice au fost majorate cu 40 la suta, iar pentru celelalte categorii majorarea constituie de la 20 pina la 80 de procente.

Si in sectorul real al economiei, pe parcursul anilor 1996 2005, salariul tarifar pentru prima categorie de calificare, care este o garantie de stat in domeniul salarizarii, a fost majorat de la 65 de lei pina la 550 de lei.

In rezultatul masurilor intreprinse, incepind cu anul 2001, in tara s-a inregistrat nu numai o crestere a salariului nominal, dar si o crestere a salariilor reale. De asemenea au fost majorate anual si alte plati sociale, cum ar fi bursele, indemnizatiile, alocatiile.

Totodata, prin Legea nr.278 din 19 februarie 1999 este adoptat modul de indexare anuala de la 1 aprilie a sumei de compensare a pagubei cauzate angajatilor in urma mutilarii sau altor vatamari ale sanatatii in timpul exercitarii obligatiunilor de serviciu.

Indexarea se efectueaza in raport cu cresterea salariului mediu pe tara, pe anul precedent. Prin Legea nr.146 din 27 martie 2003 a fost introdus mecanismul de indexare a pensiilor de asigurari sociale de stat. Pensiile se indexeaza anual de la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie media dintre cresterea anuala a indicilor preturilor de consum si a salariului mediu pe anul precedent.

Deci, practic, legea a fost aplicata permanent, dar nu prin indexare directa, dar prin majorarea salariilor anuale. Totodata, in scopul implementarii unui mecanism viabil de indexare a veniturilor banesti ale populatiei, Guvernul activeaza in domeniul elaborarii unui nou proiect de Lege privind indexarea veniturilor banesti, care va putea fi pusa in aplicare dupa implementarea totalmente a Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule viceministru.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Domnul Sainciuc, va rog sa imi raspundeti la urmatoarea intrebare. De cit timp se elaboreaza proiectul de Lege privind indexarea? Dumneavoastra in procesul examinarii Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, ne-ati promis ca, in timpul cel mai apropiat, va fi propus pentru examinare in Parlament acest proiect de lege. Vreau sa stiu de cit timp se lucreaza la acest proiect de lege?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, la acest proiect de lege se lucreaza de mult timp, insa ne-am convins ca, pornind de la practica aplicarii legii din 1991, mecanismul legat de indexare nu este eficient. De aceea, practic, a fost implementata pina in prezent a doua parte a legii, care prevede ca indexarea se face prin recalcularea salariilor, pensiilor, burselor sau a altor plati sociale. De aceea, in acest context consideram ca Legea din 23 decembrie, care a fost adoptata anul trecut, ea prevede implementarea unor masuri de majorare a salariilor pe etape, incepind cu 2006, 2007, 2008, 2009, 2010.

Deci, salariile se majoreaza cu 30%, 20%, 15% si 20 % anual, practic, care asigura o recalculare a salariilor. Totodata, noua lege care urmeaza sa fie elaborata si adoptata trebuie sa asigure un mecanism eficient de indexare. Dar consider ca totusi majorarea salariilor constituie o indexare tot directa a salariilor.

 

 

 

Doamna Valentina Serpul:

Totusi cresterea galopanta a preturilor cred ca nu va acoperi acea minimalizare a salariilor la care dumneavoastra va referiti. Vreau totusi sa stiu cind veti inainta spre examinare in Parlament acest proiect de lege, caci dumneavoastra ati promis acest lucru.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci Guvernul lucreaza asupra elaborarii acestui proiect de lege. Cind va fi el definitivat?

 

Doamna Valentina Serpul:

Nonstop se vede ca lucreaza.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Gata, deci, noi o sa vi-l prezentam. Dar, totodata, vreau sa mentionez ca din 2001 pina in prezent a fost asigurata o crestere a salariilor reale de la 7 pina la 15 la suta a salariilor reale, care au fost recalculate in dependenta de indicele preturilor de consum, adica de inflatie.

 

Doamna Valentina Serpul:

Domnule Sainciuc, sa inteleg ca nici in timpul apropiat acest proiect nu va fi propus si acest lucru trebuia sa il spuneti foarte clar atunci cind vi s-au adresat intrebarile, pe parcursul examinarii proiectului de Lege a salarizarii. Acesta este, de fapt, adevarul.

Multumesc. Nu cred ca angajatii in sectorul bugetar sint multumiti de acest raspuns.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, doamna viceministru.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Daca ar fi fost facuta indexarea, asa cum se prevede, in dependenta de indicele pietei de consum, deci, salariul mediu pe economie nu atingea acele valori care sint astazi, nici pe departe.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule viceminisru, luati loc.

Se invita la tribuna centrala Liviu Vovc, seful Directiei generale a Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale pentru a da raspuns la intrebarea deputatului doamnei Eva Gudumac cu privire la partile pozitive si negative ale extinderii pe tot teritoriul Republicii Moldova a Serviciului de Asistenta Medicala Urgenta. Poftim.

 

Domnul Liviu Vovc seful Directiei generale a Ministerului Sanatatii si
Protectiei Sociale:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Am onoarea, de la aceasta tribuna inalta, sa raspund la interpelarea doamnei deputat Eva Gudumac, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 10 februarie curent. Vreau sa mentionez ca dezvoltarea si consolidarea Serviciului de Asistenta Medicala Urgenta sint unele din directiile prioritare in activitatea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Pe parcursul ultimilor ani, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a intreprins un sir de masuri in scopul sporirii accesului populatiei din republica la asistenta medicala urgenta la etapa prespitaliceasca.

In anul 2005, in conformitate cu prevederile Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.891 din 17 iulie 2003, a fost finalizat procesul de formare a Serviciului Centralizat de Asistenta Medicala Urgenta. Structura existenta a Serviciului de Asistenta Medicala Urgenta, reprezinta 5 statii de asistenta medicala urgenta, 44 de substatiuni si 75 de puncte de asistenta medicala urgenta in localitatile rurale, care asigura accesul satisfacator al populatiei la asistenta medicala urgenta la etapa prespitaliceasca. Acoperirea cu subdiviziuni a serviciului de asistenta medicala urgenta pe intreg teritoriul republicii este de pina la 25 de km, ceea ce corespunde prevederilor actelor normative in vigoare.

In total, in cadrul Serviciului sint desfasurate 166 de echipe ale asistentei medicale de urgenta, ceea ce constituie 0,46 echipe la 10 mii de locuitori, normativul fiind de 0,7. In cadrul Serviciului activeaza in momentul de fata 772 de medici si 1102 personal medical mediu.

Completarea Serviciului de Asistenta Medicala Urgenta cu medici in momentul de fata constituie 60% din necesar, cu felceri 70%, cu celalalt personal, inclusiv soferi pina la 70%. In scopul asigurarii Serviciului cu medici Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale a majorat numarul de locuri in rezidentiat pentru pregatirea medicilor de urgenta. Anual absolvesc 3236 de medici, care sint amplasati in cimpul muncii si preponderent in raioanele republicii.

In cadrul Facultatii de Perfectionare anual se pregatesc 270300 de medici si 135150 felceri din cadrul Serviciului de Urgenta. Procentul de medici atestati cu categorii de calificare constituie in medie pe republica 70% si a persoanelor cu studii medii speciale 78%. Institutia medico-sanitara publica, Centrul national stiintifico-practic in medicina de urgenta asigura asistenta organizatorico-metodica si consultativa in domeniul medicinii de urgenta, cit si conlucrarea cu alte institutii republicane in acordarea asistentei medicale de urgenta populatiei.

O problema este atragerea lucratorilor medicali de a activa in institutiile din localitatile rurale. In aceasta privinta, drept obiectiv este atragerea resurselor umane in sectorul medicinii primare si de urgenta din localitatile rurale prin crearea conditiilor adecvate de trai si activitate, motivarea tinerilor specialisti in continuarea activitatii profesionale. Deci, in acest moment, a fost elaborat proiectul de Hotarire a Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de Lege privind completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411 din 28 martie 1995, prin care se propune de a prevedea prin lege unele facilitati pentru tinerii specialisti cu studii medicale si farmaceutice, incadrati in cimpul muncii in localitatile rurale conform repartizarii, inclusiv in cadrul Serviciului de Asistenta Medicala Urgenta.

Actualmente, proiectul mentionat este la etapa avizarii si, in curind, va fi prezentat Guvernului pentru aprobare si inaintare in Parlament. In scopul asigurarii reactionarii la timp a Serviciului de Asistenta Medicala Urgenta la apelurile populatiei si al imbunatatirii calitatii asistentei medicale de urgenta a populatiei atit la locul solicitarii, cit si in timpul transportului medical asistat al bolnavilor, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, prin proiectul sau fondul de investitii si sanatate din surse centralizate, a procurat, pe parcursul ultimilor ani, 165 de masini sanitare, dintre care 45 tip Pejo, 30 tip Volkswagen, 80 tip Niva si 10 tip UAZ, care sint dotate cu utilajul medical necesar pentru acordarea asistentei medicale populatiei.

Concomitent, informam ca necesarul, adica referitor la normativul autosanitarelor pentru Serviciul de Asistenta Medicala Urgenta constituie 446 de unitati, pe cind in prezent parcul de autosanitare constituie 301 unitati. La sedinta Colegiului Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale din 25 noiembrie 2005 a fost aprobat programul de stat privind dezvoltarea Serviciului de Asistenta Medicala Urgenta pentru anii 20062010, care, la ora, actuala este inaintat spre aprobare Guvernului Republicii.

Numarul de solicitari la Serviciul de urgenta in perioada anilor 20012005 este permanenta, stimati deputati, in crestere. Daca in anul 2001 am avut 548 000 de solicitari, atunci in 2005 930 000 de solicitari, adica cu 23,5% mai mult comparativ cu anul 2004, ceea ce constituie 252 de solicitari la 1000 de locuitori fata de 204 la 1000 de locuitori. Ponderea solicitarilor de urgenta, efectuate de medici a constituit 69%.

E de remarcat ca in 2005 s-a majorat numarul pacientilor internati in spitale prin intermediul Serviciului de urgenta, astfel imbunatatindu-se calitatea serviciilor medicale acordate in cazul urgentelor medico-chirurgicale, fapt care a condus la micsorarea complicatiilor postoperatorii.

Pe parcursul anului 2005, din totalul solicitarilor de urgenta, 72,5% au fost acordate persoanelor asigurate din bugetul de stat: pensionari, invalizi si celelalte categorii; 20,6% persoanelor asigurate prin intermediul angajatorului; 4,9% persoanelor neasigurate si 2% persoanelor care s-au asigurat in mod individual.

Este evidenta majorarea numarului de solicitari realizate, inclusiv si la contingentul de persoane neasigurate, ceea ce demonstreaza accesul satisfacator al populatiei la asistenta medicala urgenta prespitaliceasca. Concomitent a crescut accesul populatiei din localitatile rurale la asistenta medicala urgenta la etapa prespitaliceasca. Ponderea solicitarilor de urgenta efectuate in localitatile rurale,
s-a majorat de la 158,7 la 1000 de locuitori la 212 de solicitari la 1000 de locuitori.

Serviciul de Asistenta Medicala Urgenta este asigurat suficient cu medicamentele necesare si cu combustibil. Pe parcursul ultimilor ani, refuzuri in acordarea asistentei medicale urgente populatiei nu s-au inregistrat.

Prin proiectul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, a Fondului de investitii in sanatate pe parcursul anului 2006 se preconizeaza de a implementa legatura operativa telefonica in cadrul statiilor zonale de asistenta medicala urgenta. Implementarea acestui sistem va da posibilitate de a conecta Centrul Consultativ de Diagnosticare din cadrul Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina de Urgenta pentru solutionarea operativa a diagnosticului si tratamentului in cazurile dificile la solicitarile echipelor de asistenta medicala urgenta din republica.

Astfel, masurile intreprinse de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale intru organizarea eficienta a activitatii serviciului in cauza, imbunatatirea bazei tehnico-materiale a serviciului, asigurarea cu transport, finantarea ritmica a serviciului din mijloacele fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala a contribuit atit la sporirea accesului populatiei la asistenta medicala urgenta, indeosebi in localitatile rurale, cit si la imbunatatirea calitatii asistentei medicale urgente acordate populatiei.

Concomitent, stimati deputati, de rind cu unele realizari obtinute in organizarea asistentei medicale urgente populatiei, mentionate mai sus, mentionam si unele probleme, a caror solutionarea va contribui atit la sporirea accesului populatiei la asistenta medicala urgenta la etapa prespitaliceasca, cit si la imbunatatirea in continuare a calitatii asistentei medicale urgente acordate populatiei si anume: asigurarea in continuare a acestui serviciu cu transport sanitar specializat in conformitate cu normativele in vigoare.

Doi. Dotarea echipelor de asistenta medicala urgenta cu aparataj medical portativ de diagnostic si tratament in conformitate cu cerintele actelor normative.

Trei. Ar fi bine de a crea, in baza institutiei medico-sanitare publice, Centrul National Stiintifico-Practic in Medicina de Urgenta a unei baze de reparatii, de verificare si intretinere a transportului specializat sanitar cu cerinte speciale si specifice de exploatare pentru intreaga republica.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Va multumesc, domnule Vovc.

Desigur, ati prezentat o informatie ampla privind situatia in medicina de urgenta, adica un bilant al activitatii acestei medicini.

Totodata, cind am pus intrebarea in cauza, m-am referit la cresterea morbiditatii sau imbolnavirilor in Republica Moldova, care nu tin numai de lucratorii medicali, dar si de alte structuri. Si, de aceea, as fi dorit ca sa imi spuneti, in comparatie cu anii precedenti, cum a crescut morbiditatea? Adresibilitatea de acum este cunoscuta.

Si scopul celei de a doua intrebari. O data cu introducerea medicinii de urgenta, dumneavoastra mi-ati prezentat in scris ca numarul deceselor persoanelor apte de munca cu patologii chirurgicale, ulcer perforant s.a.m.d. a scazut cu mai mult de 100 de persoane. Prin urmare, aceasta este bine sau este rau in legatura cu introducerea medicinii de urgenta, adica mi-ati prezentat in scris ca este bine, dar aici nu ati mentionat.

Si urmatorul fapt, daca acea finantare, care a fost aici adoptata, in bugetul pentru asigurarile obligatorii in medicina, anume in urgenta, este indeajuns sau se cer careva surse suplimentare. Aceste trei intrebari erau problemele-cheie in situatia data.

 

Domnul Liviu Vovc:

Doamna deputat, va multumesc.

Pot raspunde, da?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, da, poftim.

 

Domnul Liviu Vovc:

Va multumesc.

Tinind cont de faptul ca indicatorii din sanatate a populatiei, intr-adevar, sint influentati de multi factori economici, sociali etc., este prematur de apreciat, bineinteles, rolul Centrului National Stiintifico-Practic in Medicina de Urgenta. Insa, consider ca instituirea acestui centru va imbunatati activitatea acestui serviciu si va micsora morbiditatea populatiei.

Da, intr-adevar, se determina o tendinta de majorare a morbiditatii in republica fata de anii precedenti. Aceasta se explica prin lipsa medicilor de familie in institutiile medicale rurale, regiunile rurale, nu sint asigurate cu medici. Si in cazurile acestea acorda asistenta medicala numai asistentii medicali cu studii medii de specialitate.

Vom depune toate eforturile, in comun cu Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu, de a incadra in cimpul muncii medici, de a ameliora aceasta situatie atit in Serviciul de urgenta, cit si in asistenta medicala primara cu medici de familie, imbunatatind astfel accesul populatiei la asistenta medicala.

Plus la aceasta, conducerea Ministerului Sanatatii lucreaza acum asupra micsorarii la maximum a formularelor si registrelor statistice pentru a da posibilitate ca medicii de familie si ceilalti lucratori medicali sa aiba posibilitate de a acorda mai multa atentie examinarii pacientilor. Acest moment, ma gindesc, va aduce la micsorarea morbiditatii populatiei.

In ceea ce priveste patalogia de urgenta. Da, nu este bine, doamna deputat, bineinteles, sint de acord cu dumneavoastra numai cu 100 de cazuri. Aceasta patalogie mortalitatea la domiciliu cu patalogie de urgenta a fost examinata in prezent in teritoriul Republicii Moldova si in luna martie aceasta situatie va fi audiata in sedinta Colegiului Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale cu luarea masurilor respective intru ameliorarea acestui proces.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Vovc.

 

Doamna Eva Gudumac:

Eu va multumesc, mai ales pentru faptul ca ati mentionat ca va fi simplificata foaia de repartizare.

Va multumesc mult pentru informatie.

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim, luati loc.

Stimati colegi,

Eu va rog sa respectam Regulamentul, fiindca, conform Regulamentului, are dreptul sa puna intrebari numai acel care a inaintat aceasta intrebare. (Rumoare in sala).

Stimati colegi,

Conform Regulamentului, Ora intrebarilor si interpelarilor a expirat. In conformiatte cu articolul 112 din Regulament, dumneavoastra aveti posibilitate sa inaintati toate interpelarile in scris.

Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc miine, 24 februarie, ora 10.00. Cu aceasta sedinta in plen se incheie.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 11.50.

 

Stenograma fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara a

Aparatului Parlamentului.


Copyright © 2001-2009