DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – APRILIE 2010

23 aprilie – continuarea şedinţei din ziua de 1 aprilie 2010

(STENOGRAMA)

Sumar

1.        Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.185 din 28 ianuarie 2010 pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României la Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României, din 14 august 1992.

3.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1694 din 23 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

4.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.924 din 31 martie 2010 cu privire la procedura de restabilire a actului „Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova”, aprobat prin Legea nr.691-XII din 27 august 1991.

5.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.940 din 2 aprilie 2010 pentru modificarea articolului 111 din Codul muncii al Republicii Moldova.

6.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.943 din 2 aprilie 2004 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi la zilele de odihnă în R.S.S.Moldova.

7.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.130 din 22 ianuarie 2010  pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

8.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2033 din 18 decembrie 2009 cu privire la libertatea de exprimare.

9.        Dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.1127 din 20 aprilie 2010 privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului şi comasarea acestuia cu proiectul de Hotărîre nr.1141 din 20 aprilie 2010 privind modificarea componenţei nominale a Comisiei permanente securitate naţională, apărare şi ordine publică.

10.    Revenirea la proiectul de Lege nr.924 din 31 martie 2010 cu privire la procedura de restabilire a actului „Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova”, aprobat prin Legea nr.691-XII din 27 august 1991. S-a luat decizia de a considera proiectul de Lege nr.924 ca proiect de hotărîre. Dezbaterea şi adoptarea acestuia.

11.   Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.448 din 23 februarie 2010 pentru modificarea articolului 47 din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995.

12.    Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.3091 din 31 octombrie 2008 pentru modificarea Legii nr.94-XV din 10 aprilie 2004 pentru punerea în aplicare a titlului VII din Codul fiscal.

13.    Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.2961 din 16 octombrie 2008 privind completarea articolului 101¹ din Codul fiscal nr.1163 din 24 aprilie 1997.

14.    Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.728 din 28 mai 2009 cu privire la completarea anexei la Titlul VII din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

15.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.844 din24 martie 2010 pentru modificarea unor acte legislative.

16.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.938 din 2 aprilie 2010 privind importul unui mijloc de transport.

17.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.939 din 2 aprilie 2010 privind importul unui mijloc de transport.

18.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.948 din 2 aprilie 2010 pentru modificarea articolului 2 din Hotărîrea Parlamentului nr.4 din 11 februarie 2010 pentru constituirea Comisiei de anchetă privind modul de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare din fondul de rezervă în legătură cu inundaţiile din 2008.

19.    Întrebări.

20.    Declaraţia domnului deputat Tudor Deliu – cont propriu.

21.    Declaraţia domnului deputat Mihai Godea – Fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 53 de deputaţi. Nu s-a înregistrat Fracţiunea parlamentară PCRM, nu s-au înregistrat deputaţii: Oleg Bodrug, Valentin Chepteni, Veaceslav Platon, Ion Hadârcă – din motive de sănătate.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Bună dimineaţa tuturor.

Înainte de a începe şedinţa în plen, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

 Mulţumesc.

După cum cunoaşteţi, noi am anunţat pauză, aşa că astăzi are loc continuarea şedinţei. Vom adopta ordinea de zi. Dar înainte de aceasta îmi daţi voie să vă aduc la cunoştinţă că în perioada premergătoare şedinţei de astăzi şi-au sărbătorit ziua de naştere doamna Maria Postoico, doamna Svetlana Rusu, doamna Oxana Domenti, domnul Anatolie Popuşoi, domnul Ghenadie Ciobanu şi domnul Valeriu Nemerenco. Felicitările noastre, stimaţi colegi, şi cei care sînteţi, şi cei care nu sînteţi. (Aplauze.) Multă sănătate, bucurii. Şi veniţi la lucru, vă rog, cei care aţi sărbătorit pînă acum.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să reamintesc Secretariatului că în şedinţa trecută m-am înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei şi o menţin. Şi acum la ordinea de zi, dacă îmi permiteţi, în numele fracţiunii, rog să fie exclus din ordinea de zi proiectul nr.839, cu nr.6, Legea cu privire la amnistie. Pentru că va trebui de lucrat un pic asupra  acestui proiect de lege şi vom reveni într-o şedinţă viitoare.

Şi, din păcate, mi-a scăpat la Biroul permanent proiectul de Hotărîre nr.512 a Parlamentului privind modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.421 din 16 decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.

Comisia  securitate naţională, apărare şi ordinea publică a examinat acest proiect de lege, este raportul şi, dacă se poate, să includem în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Godea,

Vă rog eu frumos, corupţia e o problemă foarte serioasă la noi, ea se plimbă liber prin toate coridoarele şi trebuie analizat foarte bine acest document. De aceea, vă rog, pentru altă şedinţă. Următoarea, da? Bine.

Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Data trecută am propus excluderea din ordinea de zi a proiectului de Hotărîre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008. Noi am pregătit acest subiect şi solicităm  să fie inclus în ordinea de zi, la sfîrşit. Pînă atunci considerăm că Casa Naţională se va prezenta şi o să putem să audiem acest raport.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Ce proiect?

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Nr.859 din 19 iunie 2009.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Este în ordinea de zi de astăzi?

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Nu este în ordinea de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

De inclus, da?

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Da. Vă rugăm frumos, la sfîrşit.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:

Mulţumesc.

Eu vă rog, domnule Preşedinte, ca noi să includem în ordinea de zi, să punem la vot această problemă, proiectul de Lege nr. 432, iniţiativa legislativă a unui grup de deputaţi, ce ţine de modificarea Regulamentului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

De inclus. Pentru astăzi sau pentru data viitoare? Pentru data de 30 aprilie, da?

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Dacă astăzi nu sînteţi pregătiţi s-o examinaţi, poftim, punem pe data de 30 aprilie, dar principalul e să fie inclus. Eu vă rog să fie pus la vot.

 

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine. Mulţumesc.

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Domnul  Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Propun includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu nr.1540 din 11 noiembrie 2009. Este vorba de desemnarea unui membru în Consiliul de administraţie  al Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare. Comisiile s-au pronunţat, inclusiv cele de bază, a fost inclus odată în ordinea de zi, deci toată procedura parlamentară a trecut-o.

Vă rog.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Pentru 30 aprilie?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Marian Lupu – Fracţiunea PDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vin cu o propunere, domnule Preşedinte. Am ascultat propunerile colegilor cu tot respectul, neavînd absolut nici o obiecţie pe fondul subiectelor propuse, dar vreau să aduc aminte că noi am avut alaltăieri şedinţa Biroului permanent, ieri am avut şedinţa Alianţei timp de 3 ceasuri, am stat cu multă atenţie şi am trecut peste agendă, pe care motiv propunerea este să ne limităm la acele subiecte care au fost discutate şi aprobate şi la Biroul permanent, şi în cadrul şedinţei Alianţei.

Toate celelalte subiecte să fie incluse pe ordinea de zi pentru următorul ciclu bisăptămînal. Cred că este şi procedural, şi din alte puncte de vedere corect şi relevant.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Şi eu sînt de acord pe data de 9 mai. Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul  Tudor Deliu – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Reiterez intenţia ca, la sfîrşitul şedinţei, să vin cu o declaraţie. Din partea deputatului Tudor Deliu.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Mihail Moldovanu – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Solicit să fiu înscris pentru luare de cuvînt pe marginea Raportului bugetului de stat pentru asigurări sociale pentru 2008 în cazul în care va fi astăzi inclus în ordinea de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Pe data de 30 aprilie, punctul 14, da?

 

Domnul  Mihai Moldovanu:

Omul nostru a solicitat astăzi să fie.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Astăzi? Centriştii spun aşa. Da sau nu astăzi? Bine. Atît?

Mulţumesc.

Înseamnă că supun votului ordinea de zi adoptată, înaintată Parlamentului de către Biroul permanent.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Unanim. Ce-i bine cînd e unanim.

Şi propunerile. Domnul deputat Godea, Hotărîrea nr.512 de inclus, da? Ce facem aici, că a venit şi o altă propunere, ca proiectele  supuse, înaintate astăzi suplimentar la ordinea de zi să le lăsăm pentru şedinţa  viitoare şi să examinăm ordinea de zi înaintată de Biroul permanent? Acceptaţi toţi acei care aţi înaintat propuneri, că altfel unanim n-o să fie. Acceptaţi? Eu cred că nu-i nimic de urgenţă aici.

Da, domnul Ţurcan – 30 aprilie. Propunerea domnului Ţurcan.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Aici, mă rog, e o chestie generală, să examinăm ordinea de zi propusă de Biroul permanent. Domnul Preşedinte Lupu are perfectă dreptate, că s-a discutat ordinea de zi la  Birou, dar există şi dreptul fracţiunii de a ruga Preşedintele Parlamentului să intervină cu propuneri în ordinea de zi.

Altceva vreau să zic, dacă examinăm, atunci rămîne şi proiectul de Lege cu privire la amnistie, nu se introduce proiectul de Lege propus de Fracţiunea Liberală cu privire la ...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Toate, da. Numai a domnului Ţurcan.

 

Domnul  Mihai Godea:

Eu insist ca proiectul acesta cu privire la amnistie să nu-l examinăm azi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Păi, asta da.

 

Domnul  Mihai Godea:

El trebuie reconfigurat.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Da, acesta se exclude. Îl supun votului acuşi. Supun votului doar două propuneri: propunerea domnului ... de a exclude proiectul nr.512 şi a domnului Ţurcan de a include. Proiectul nr.839, mai bine-zis.

Cine este pentru propunerea de a exclude din ordinea de zi proiectul nr. 839, rog să voteze.

Mulţumesc.

Cine este pentru  includerea în ordinea de zi cu data de 30 aprilie a proiectului nr.432, ce ţine de modificarea Regulamentului, propunere venită din partea deputatului Ţurcan, rog să voteze.

Mulţumesc.

Şi restul sînt luări de cuvînt şi declaraţii.

Prima chestiune, proiectul nr.185. Prezintă Octavian Calmîc, viceministru al economiei, raportor – Igor Corman, preşedintele Comisiei politică externă şi integrare europeană. Poftim, domnule viceministru.

 

Domnul  Octavian Calmîc – viceministru al economiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune spre examinare proiectul de Lege cu privire la ratificarea Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României la Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 13 noiembrie 2009.

Este vorba de amendarea Acordului privind promovarea şi protejarea investiţiilor, care a fost semnat la 14 august 1992, în pofida faptului că România a aderat la Uniunea Europeană şi i-au fost identificate un şir de incompatibilităţi, reieşind din dreptul comunitar. Astfel, se propun amendamente la 4 articole ale acestui acord, este vorba despre articolele 2, 3, 6 şi 12, care, de facto, stabileşte această legătură cu dreptul comunitar şi se păstrează aplicarea acelor principii generale care ţin de acest tip de acorduri. În special, este vorba de asigurarea principiului tratamentului naţional, este vorba de aplicarea tratamentului naţiunii celei mai favorizate şi, nu în ultimul rînd, este vorba de asigurarea transferului liber al capitalului în urma acestor investiţii.

Mai mult ca atît, la articolul 13 se face o prevedere şi o conexiune cu dreptul comunitar, dreptul părţilor, să introducă modificări la acest acord în cazul în care dreptul comunitar se va schimba.

Rog suportul Parlamentului întru ratificarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc. Luaţi loc.

Domnule Corman, vă rog.

 

Domnul  Igor Corman – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Toate comisiile au prezentat avize pozitive. În vederea respectării prevederilor articolului 23 din Legea nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internaţionale, propunem ca articolul 2 din acest proiect de lege să fie în următoarea redacţie: „Guvernul va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Protocolului nominalizat.”

Cu această modificare, propunem ratificarea Protocolului prin adoptarea unei legi organice în prima şi în a doua lectură.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc.

Supun votului proiectul nr.185. Cine este pentru, rog să voteze.

 Mulţumesc.

Şi în a doua lectură, dar propunerea a fost? Sînteţi de acord toate fracţiunile? Mulţumesc.

Cine-i pentru în lectura a doua, rog să voteze.

Mulţumesc.

Microfonul nr.3, votul.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 21.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2 – 21.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 31.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

–21, 31.

– 52.

Mulţumesc. Legea este adoptată.

Următorul proiect, nr.1694, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Prezintă domnul deputat Mihai Godea.  Raportor – doamna deputat Liliana Palihovici.

Vă rog, domnule Godea.

 

Domnul  Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege vine să facă un act de justiţie istorică, o reparaţie istorică pentru cei care au avut şansa, norocul şi meritul să fie părinţi fondatori ai statului Republica Moldova. Acest proiect de lege vine să egaleze într-un fel în drepturi pe deputaţii din primul Parlament democratic al Republicii Moldova şi pe deputaţii care au activat în legislaturile anterioare şi au atins vîrsta de pensionare.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative vizează articolul 43 alineatul (1) din Legea nr.156 din  14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi articolul 29 alineatul (2) din Legea nr. 39 din 7 aprilie 1994 despre Statutul deputatului în Parlament.

Asigurarea cu pensie a deputaţilor în Parlament este reglementată de articolul 43 alineatul (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat şi prezumă acumularea următoarelor condiţii: atingerea vîrstei de pensionare, specificată la articolul 41 alineatul (1); realizarea stagiului total de cotizare, prevăzut la articolul 42 alineatul (1) şi, în mod obligatoriu, realizarea stagiului total de cotizare de cel puţin 2 ani în calitate de deputat în Parlament ori în funcţia remunerată în Parlamentul de legislatura a XII-a sau în Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti.

Dată fiind importanţa activităţii în calitate de deputat în Parlament, în special a rolului pe care l-au avut deputaţii în Parlamentul de legislatura a XII-a, inclusiv în Sovietul suprem al RSS Moldoveneşti de legislatura a XII-a în crearea statului Republica Moldova, este necesară stabilirea unor condiţii unice de pensionare pentru deputaţii în Parlament, indiferent de legislatură.

În acest context, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, proiect care prevede modul de acordare a unor facilităţi deputaţilor în Parlamentul de legislatura a XII-a, inclusiv în Sovietul Suprem al  RSS Moldoveneşti de legislatura a XII-a, şi de realizare de către aceştia a dreptului de pensie.

Proiectul de lege a fost elaborat în scopul egalării în drepturi a deputaţilor în Parlamentul de legislatura a XII-a, inclusiv în Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti de legislatura a XII-a, cu deputaţii în Parlamentul de legislaturile ulterioare.

Aprobarea proiectului respectiv va permite realizarea unei politici unice în asigurarea cu pensie a deputaţilor în Parlament, indiferent de legislatură, şi va constitui înaltă apreciere din partea statului a contribuţiei deputaţilor din  primul Parlament democratic de legislatura a XII-a la adoptarea Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova  şi la crearea statului nostru.

În Parlamentul de legislatura a XII-a au activat  380 de deputaţi, dintre care deputaţi ale căror împuterniciri au fost suspendate înainte de termen pentru participare la lucrările organelor anticonstituţionale şi comiterea de acţiuni ce vin în contradicţie cu Constituţia şi cu legislaţia în vigoare. 60 de foşti deputaţi din primul Parlament au fost lipsiţi de împuterniciri, în special acei din zona transnistreană sau din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Doi. Deputaţi care au activat în parlamentele ulterioare şi vor beneficia de pensii în baza mandatului de altă legislatură sînt 43 de persoane. Deputaţi decedaţi, spre regret, 43 de persoane. Deputaţi beneficiari de pensie de deputat la momentul actual în baza normei generale – 52 de persoane. Deputaţi pensionari ale căror pensii urmează să fie recalculate în baza legii modificate – 48 de persoane.

De asemenea, vor beneficia, în cazul în care vom aproba acest proiect de lege, încă 85 de persoane. Deci povara asupra bugetului nu este chiar deloc mare: în 2010 vor fi 16 deputaţi din primul Parlament care au atins vîrsta de pensionare, în 2011 –  16 persoane, în 2012 – 12, în 2013 – 3, în 2014 – 9 ş.a.m.d. Deci în total 85 de persoane.

Eu rog întreg corpul de deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova să sprijine acest proiect de lege, repet, pentru a face un act de justiţie istorică şi pentru a oferi respectul, cel puţin, din partea statului Republica Moldova pentru acei care au stat la baza creării acestui stat, au adoptat Declaraţia de independenţă şi au făcut tot posibilul ca noi azi, deputaţii din Parlamentul actual, să beneficiem de Statutul de deputat şi de mandatul pe care ni l-au încredinţat cetăţenii noştri.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

Eu, stimate domnule autor, stimate coleg, aş vrea să concretizez din punct de vedere juridic un moment. În calitate de concept acest proiect de lege, într-adevăr, este bine venit, noi îl vom susţine, dar din punct de vedere juridic, dacă acum nu sînteţi disponibil să răspundeţi, poate pentru lectura a doua, totuşi, noi să concretizăm.

Prima. Dacă a fost, într-adevăr, o hotărîre specială ca faptă juridică deci a Parlamentului la suspendarea împuternicirilor acestor deputaţi. Deci aici se face referinţă care a participat.

 

Domnul Mihai Godea:

Din cîte îmi amintesc,  a fost o hotărîre specială a Parlamentului.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

La lucrările… Poftim?

 

Domnul Mihai Godea:

Din cîte îmi amintesc, a fost o hotărîre specială a Parlamentului de legislatura a XII-a privind lipsirea de împuterniciri a deputaţilor care au participat la lucrările organelor anticonstituţionale din stînga Nistrului.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu aş propune pentru lectura a doua noi totuşi să ridicăm, să  concretizăm.

 

Domnul Mihai Godea:

Să avem documentul.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Să concretizăm, că este un moment juridic foarte important.

 

Domnul Mihai Godea:

O’key.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Şi doi. Cum vedeţi mecanismul stabilirii. Aici se constată persoanele care au participat la lucrările organelor anticonstituţionale toţi acei 62 sau 63.

 

Domnul Mihai Godea:

− 60.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Este o constatare, că anume toţi acei care au participat. Unii, pur şi simplu…

 

Domnul Mihai Godea:

Noi o să ridicăm hotărîrea respectivă a Parlamentului şi atunci lucrurile o să se clarifice.

Vă mulţumim.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, eu vă rog,  pentru lectura a doua noi trebuie să verificăm acest moment.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă mulţumim.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din start, voi menţiona că noi vom vota acest proiect de lege în prima  lectura. Concomitent, aş vrea să pun în evidenţă un lucru, că noi acoperim o parte, probabil, din acele acţiuni care au condus la reinstaurarea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova. Totodată, vreau să spun că au fost şi sînt zeci şi sute de mii de oameni care, prin munca lor zi de zi, au contribuit la dezvoltarea şi consolidarea independenţei Republicii Moldova şi se află într-o situaţie destul de dificilă, avînd pensii relativ mici.

O singură rugăminte, pe care aş înainta-o, ca în lectura a doua acest proiect de lege noi să-l dezbatem în pachet cu un alt proiect de lege, care de mult timp, de mai multe luni de zile este în Parlament şi se referă la schimbarea condiţiilor de pensionare pentru şeful statului, deputaţii Parlamentului Republicii Moldova şi membrii Guvernului. Ca să asigurăm o coerenţă în acţiunile noastre, fiindcă, de o manieră sau alta, aceste proiecte vizează un subiect plus, minus similar.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Domnul Godea.

 

Domnul Mihai Godea:

Să înţeleg că nu a fost o întrebare adresată mie. Mai mult o problemă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da. Eu nu ştiu dacă, stimaţi colegi, interimatul oferă şi pensie de Preşedinte.

 

Domnul Mihai Godea:

Oferă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dar dacă oferă, eu refuz la această pensie de Preşedinte. Şi sînt de acord, problema există. Avem cetăţeni cu pensii foarte mici, foarte mici. A venit un demers şi din partea participanţilor la conflictul de pe Nistru tot referitor la majorarea pensiilor. Bani, bani, stimaţi colegi, şi atunci o să avem şi pensii, şi salarii bune. Dar ca să avem bani, trebuie să avem economie. Că noi numai consumăm. Dar am înţeles că economia a început să se mişte şi lucrurile merg spre bine. Atît.

Mulţumim, domnule Godea.

 

Domnul Mihai Godea:

Dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte, doar o scurtă remarcă la propunerea domnului preşedinte Lupu. Eu cred că noi putem să examinăm în aceeaşi şedinţă, inclusiv proiectul de lege pe care l-am menţionat. Numai să nu-l examinăm la pachet. Să-i dăm cezarului ce e al cezarului, adică acestor oameni − respectul şi poate următorul punct din… deci să examinăm.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Noi oricum trebuie să revenim. Să avem o lege, un sistem de pensii unic. Şi aici noi trebuie să revenim la norma europeană. Nu cum a fost pe timpul Uniunii Sovietice. Primii secretari, acum deputaţii, miniştrii, preşedintele şi apoi ceilalţi. Un sistem unic de pensii şi aceasta o să fie cel mai corect.

Doamnă Palihovici, vă rog.

 

 

Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Bună ziua.

Raportul Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie pe marginea proiectului de Lege nr.1694 din 23 noiembrie 2009. Comisia protecţie socială, sănătate şi familie  a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de iniţiativă de deputaţii în Parlament: Mihai Godea, Liliana Palihovici. Gheorghe Brega, Ana Guţu, şi constată următoarele.

Proiectul a fost elaborat în scopul stabilirii unor condiţii unice de pensionare pentru deputaţi, indiferent de legislatura în care au activat în calitate de deputat. În elaborarea proiectului de lege s-a ţinut cont de importanţa activităţii în calitate de deputat în Parlament şi de rolul pe care l-au avut deputaţii în Parlamentul de legislatura a XII-a în vederea constituirii statului Republica Moldova.

Concomitent, aprobarea proiectului de lege reprezintă înalta apreciere din partea statului a contribuţiei deputaţilor Parlamentului de legislatura a XII-a la elaborarea Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova şi la consolidarea statului nostru. În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au menţionat că adoptarea acestui act a avut o semnificaţie istorică pentru Republica Moldova.

Proiectul de lege a fost avizat de comisiile permanente şi de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia agricultură şi industrie alimentară, Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională, Comisia politică externă şi integrare europeană, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice, Direcţia juridică a Parlamentului − toate s-au pronunţat pentru examinarea proiectului de lege nominalizat în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului.

Guvernul, prin Hotărîrea nr.241 din 8 aprilie 2010 susţine integral acest proiect. Examinînd argumentele invocate de autorii proiectului şi avizele parvenite pe marginea lui, precum şi opiniile membrilor comisiei sesizate în fond, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie unanim propune proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative spre aprobare de către Parlament în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Aşa deci, stimaţi colegi, întrebări nu sînt. Luaţi loc, vă rog, doamnă Palihovici.

Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

În a doua lectură astăzi sau altă dată?

Mulţumim. Nu, a fost o propunere a domnului Lupu. Şi a fost acceptată de domnul Godea.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.924 cu privire la procedura de restabilire a  actului Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova. Cuvînt i se oferă domnului Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu – Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Preşedinte interimar al Republicii Moldova:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

La 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.691, prin care a fost aprobată Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, Declaraţie prin care Republica Moldova a fost declarată un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale.

Adoptarea acestui act a avut şi are o semnificaţie istorică de importanţă majoră. Declaraţia de independenţă a pus piatra de temelie la constituirea statului independent, liber şi cu drepturi depline şi egale, de rînd cu alte state ale comunităţii mondiale. În spiritul Declaraţiei de independenţă a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova, precum şi alte legi ale statului.

Actul Declaraţia de independenţă scris pe suport de hîrtie conţinea şi semnăturile deputaţilor în Parlamentul de legislatura a XII-a, care au votat Declaraţia. Acest act constituind şi un obiect al patrimoniului naţional. În urma evenimentelor din 7 – 8 aprilie 2009 însă textul original al actului Declaraţiei de independenţă a fost dispărut. Iar conform concluziei făcute în dosarul de urmărire penală, efectuat de Procuratura Generală, actul Declaraţiei de independenţă a fost nimicit prin ardere.

Legislaţia Republicii Moldova prevede posibilitatea restabilirii actelor civile şi de altă natură cu valoare juridică a dosarelor civile şi penale, dar nu  prevede modalitatea restabilirii unor acte oficiale, inclusiv de o asemenea importanţă cum este Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova. Avînd în vedere importanţa Declaraţiei de independenţă şi ca un act scris pe suport de hîrtie este oportun a stabili modalitatea de restabilire a actului, a textului documentului oficial pe suport de hîrtie, cu aplicarea semnăturilor pe acest text ale deputaţilor care au votat şi au semnat Declaraţia din 27 august 1991. Acest fapt  este însă posibil, avîndu-se în  vedere că dintre acei 278 de deputaţi şi semnatari ai Declaraţiei circa 230 sînt încă în viaţă.

Proiectul de lege propus prevede modalitatea simplă de restabilire a actului pierdut al Declaraţiei de independenţă prin semnarea unui text identic celui de la 27 august 1991 de către deputaţii în Parlamentul de legislatura a XII-a, care au votat şi au semnat Declaraţia la 27 august 1991. Semnarea repetată a actului Declaraţiei de independenţă va avea loc într-o şedinţă solemnă la 26 aprilie, cînd se împlinesc 20 de ani de la adoptarea Tricolorului ca Drapel de Stat şi 20 de ani de la prima şedinţă democratică a Parlamentului Republicii Moldova.

Proiectul de lege prevede modalitatea de aplicare a semnăturilor deputaţilor care au decedat sau care, din motive obiective, nu vor participa la şedinţa solemnă − aplicarea semnăturilor scanate din copia de pe actul de Declaraţie de independenţă a Republicii Moldova, publicat în ziarul „Sfatul ţării” la 28 august 1991.

Textul actualei Declaraţii de independenţă a Republicii Moldova este stabilit şi semnăturile se vor tipări pe un suport special de hîrtie, care va da posibilitatea păstrării lor limitate în timp. Procedura de restabilire va necesita cheltuieli minime, reducîndu-se în mare parte la punerea la dispoziţie a sălii de şedinţe a Parlamentului, care va avea loc, cum v-am spus, pe data de 26.

Stimaţi colegi,

Nu ştiu ce să vă spun. Rămîne ancheta să verifice, să vadă cum de s-a întîmplat că Declaraţia de independenţă a fost arsă, şi de ce safeul în care se afla Declaraţia era deschis. Ancheta şi timpul ne va ajuta să aflăm adevărul. Astăzi, pentru a avea din nou această Declaraţie, este supus votului proiectul de Lege cu privire la procedura de restabilire a actului Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, aprobat la 27 august 1991.

Şi cred că nimeni nu poate nega acest fapt că noi trebuie să avem această Declaraţie. Şi atît timp cît încă sînt în viaţă, după cum am anunţat, o bună parte dintre deputaţi − 230, restul − semnătura prin scanare, rog să susţineţi acest proiect şi ca la 26 aprilie să aibă loc restabilirea acestui act istoric al Republicii Moldova.

 Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Poftim, sînt întrebări la domnul Ghimpu? Nu sînt. Luaţi loc, domnule Preşedinte.

Cuvînt se oferă preşedintelui comisiei, domnului Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „AMN”:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică,  numiri şi imunităţi a examinat proiectul respectiv şi a constatat că în acesta se prevede procedura detaliată de restabilire a actului Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, precum şi sursa din care se vor efectua cheltuielile aferente realizării procedurii menţionate. Totodată, comisia a stabilit că caracterul reglementărilor proiectului indică asupra faptului că acestea fac parte din categoria celor ce se conţin într-un act legislativ de excepţie.

Conform prevederilor articolului 6 din Legea privind actele legislative, actul legislativ de excepţie reglementează raporturile sociale, generale de situaţii excepţionale. Actul legislativ de excepţie derogă de la actele generale şi de la acele speciale. În caz de divergenţe între o normă a actului legislativ general sau special şi o normă a actului legislativ de excepţie, cu aceeaşi formă juridică, se aplică norma actului legislativ de excepţie. Prin urmare, esenţa prezentului proiect de lege corespunde rigorilor legale.

Suplimentar la cele expuse mai sus, comisia a constatat că cheltuielile ce ţin de restabilirea actului Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, inclusiv pentru deplasarea şi cazarea deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XII-a, nu au fost prevăzute în bugetul Parlamentului şi în Legea bugetului de stat pentru anul 2010. Astăzi, se impune necesitatea de a fi efectuate ajustările respective în aceste acte.

Comisiile permanente, Guvernul şi Direcţia juridică, prin avizele prezentate, cu unele propuneri, susţin proiectul de lege. Avînd în vedere cele relatate, comisia propune aprobarea acestui proiect  în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Poftim, ce întrebări sînt la preşedintele comisiei?

Da, da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, microfonul nr.4, vă rog.

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

La comisie eu am înaintat o propunere.

 

Domnul Ion Pleşca:

Este, aceasta-i pentru lectura a doua. Acuşi votăm pentru prima lectură şi dacă se… dacă va fi propus pentru lectura a doua. La mine este.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Este necesar de completat acest proiect de lege cu un articol.

 

Domnul Ion Pleşca:

4¹   este.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, deci  articolul 5, mă rog,  să fie un articol care ar prevedea că restabilirea Declaraţiei de independenţă prin semnarea repetată nu va afecta faptul semnării şi adoptării Declaraţiei din anul 1991, precum şi efectele juridice ale acestuia. Ca să fie o continuitate, să fie claritate completă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr. 4 din nou, domnule Stepaniuc, poftim.

 

Domnul Victor Stepaniuc – deputat neafiliat:

Domnule preşedinte al comisiei şi domnule autor,

Trebuie să recunoaştem că ceea ce încercăm să facem noi pe data de 26 şi astăzi este un precedent. Este un precedent care nu există nicăieri. În tot cazul, eu am căutat să mă documentez şi dumneavoastră  cunoaşteţi, domnul Ghimpu, şi dumneavoastră,  şi mai mulţi colegi, că lumea este plină de revoluţii şi catastrofe în ultimii vreo 600 de ani, de cînd se cunoaşte parlamentarismul. S-au întîmplat cazuri diferite, inclusiv cu distrugerea imperiilor, cu răscoale şi revoluţii diferite, cu dispariţia unor documente importante de stat. Dar n-a încercat nimeni să facă aceea ce încercăm să facem noi astăzi.

Actul de la 27 august 1991 există ca document juridic şi politic. El trebuie să fie recunoscut şi pentru aceasta nu este necesară o lege, nu este necesară întrunirea Parlamentului. Aici, probabil,  trebuie să existe o altă procedură şi ea trebuie să fie mai mult, în opinia unor jurişti, trebuie să fie civilă. Dar dacă nu sîntem de acord cu acest fapt, ar trebui să nu creăm anume noi, Republica Moldova, deci asemenea precedente.

Şi eu încerc să vă pun întrebarea: în ce măsură dumneavoastră, înainte de a face acest pas, care este unul derutant şi pentru specialişti, şi pentru jurişti, şi pentru politicieni. Şi eu vreau să vă spun că şi pentru opinia publică. Fiindcă nimeni n-o să poată lămuri ce s-ar întîmpla, dacă  actul acesta ar dispărea peste vreo 100 de ani, atunci cînd nici un deputat dintre acei care au semnat în 1991 nu ar fi în viaţă. Care ar fi atunci procedura să-l restabilim?

Şi acum este o confuzie, că o parte dintre oameni o să semneze, altă parte noi o să scanăm. Pe urmă,  să recunoaştem că voinţa Parlamentului peste 50 – 60 de ani sau chiar acum poate să fie deci absolut diferită. Închipuiţi-vă că şedinţa respectivă dumneavoastră  pe data de 26 nu aţi întrunit-o, nu aţi adunat-o. Eu spun cu tot respectul faţă de autori şi faţă de semnatarii documentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu vă răspund, domnule deputat. Nu este vorba despre restabilirea Declaraţiei de independenţă. Ea a fost votată şi este. Este vorba de acel original cu semnăturile deputaţilor. Declaraţia este, că dacă n-ar fi Declaraţia, înseamnă că nu există statul. Este vorba de Declaraţia, unde, în afară de votul  care a fost dat de deputaţi în cadrul şedinţei Parlamentului, s-a semnat această Declaraţie.

Şi eu îmi amintesc şi acum cum stătea domnul Plugaru la tribuna centrală şi spunea: Frunză, Copac, Ghimpu. Şi fiecare spunea „da” şi venea şi semna. Iată, este vorba de acea semnătură. Nimeni nu pune la îndoială Declaraţia de independenţă. Nu restabilim Declaraţia, că aceasta ar fi într-adevăr o… Atunci fiecare stat poate să examineze de fiecare dată cînd vrea această declaraţie. Declaraţia a fost votată şi nimeni nu este în drept s-o anuleze. Doar în situaţii… Aşa că aici este vorba de semnături. Este vorba de restabilirea semnăturilor pe această Declaraţie, mai mult aici.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu încerc să repet întrebarea: ce facem noi, dacă semnăturile respective nu există. Peste 50, peste 70 de ani noi nu le putem întruni.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ei, dă Doamne, să trăim noi 70 de ani. Eu vreau să mă întîlnesc cu dumneavoastră  peste 70 de ani şi o să discutăm atunci. Acum avem, sînt 230 de deputaţi care sînt vii. Celelalte, aceasta şi prevede proiectul de lege, prin scanare se ia semnătura şi se pune în locul… Şi nu-i nimic aici. Noi tocmai permitem ca acest lucru să fie făcut legal, nu, pur şi simplu, să ia un coleg din Parlamentul ’90 şi să meargă pe la ceilalţi şi pe urmă să ia să scaneze el şi să spună că „Uite, este Declaraţia”. Aşa cum a făcut-o un preşedinte de partid şi a strigat: „O, am salvat Parlamentul, că am găsit declaraţia”. Şi cînd colo, era o copie. Este vorba de un act juridic, ca această restabilire a semnăturii să fie în baza unei legi şi atît.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu încerc  să subliniez că nu există un asemenea precedent.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nici Republica Moldova nu-i stat,  domnule Stepaniuc, pînă acum.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu, staţi puţin. Ce înseamnă Republica Moldova nu-i stat?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu-i stat ca stat, am în vedere. Tot se schimbă în viaţa aceasta. Aceasta am în vedere.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu repet încă o dată: nu există un precedent. Noi nu sîntem primii pe această planetă şi, probabil,  noi sîntem ultimul popor care…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Noi sîntem primii, domnule Stepaniuc. Numai noi am putut să dăm foc la Declaraţia de independenţă. Primii sîntem aici.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu nu ştiu ce aţi făcut dumneavoastră. Eu încerc să spun că aţi făcut o iniţiativă, dar ea nu are suport nici ştiinţific, nici politic. Eu înţeleg că dumneavoastră vreţi, ca simbol, în ziua respectivă să întruniţi deputaţii.

În rest, deci această lege este una, mă scuzaţi pe mine, aveam să spun o vorbă rea moldovenească, este un non-sens şi o să ne facem de rîs în faţa opiniei publice internaţionale ca Parlament al unei ţări suverane.

 

Domnul Ion Pleşca:

Dacă îmi permiteţi.

Domnule Stepaniuc,

Acesta este un act legislativ de excepţie. Legislaţia Republicii Moldova permite. Sînt: generale, speciale şi de excepţie. Nu, se permite în legislaţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Iurie Colesnic − deputat neafiliat:

Vreau să-i explic domnului Stepaniuc că noi avem documentul, există facsimilul publicat în Sfatul Ţării. Deci nimeni nu anulează acest document. Noi facem reconstituirea unui document care este un fapt absolut legal pentru un Parlament. Nici o greşeală.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu numai în Sfatul Ţării, noi avem publicată legea în actele normativele ale Parlamentului din ׳90-׳94 şi este în Monitorul Oficial publicată,  este vorba doar de o semnătură restabilită. Şi eu cred că nu-i nici o încălcare şi-i precedent.

Iată, domnule, că suntem şi noi deştepţi în Europa asta, dăm şi noi nişte exemple, putem fi primii. Nu, care-i problema aici?

Domnule Pleşca,

Luaţi loc, vă rog. A, dar, de fapt, nu conduc eu şedinţa.

Domnule Urechean.

 

Domnul Serafim Urechean:

Un minut, vă rog.

Mulţumesc frumos.

Deci rămîneţi aici.

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, pun la vot în primă lectură acest proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Vă mulţumesc frumos.

Deci se propune, nu, ne mai lămurim noi ceva aici, dacă se poate, da. Deci vreau să vă întreb: nu aveţi nimic pentru a vota această lege în a doua lectură astăzi?

 

Domnul Ion Pleşca:

Sînt la mine.

 

Domnul Serafim Urechean:

Toţi sînt „pro”. Poftim.

 

Domnul Ion Pleşca:

Sînt nişte propuneri.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ce propuneri sînt?

 

Domnul Ion Pleşca:

Din partea Guvernului au parvenit şi din partea domnului Ţurcan. Aici se propune la textul legii să fie scris: „lege privind restabilirea actului”, nu „cu privire la procedura de”, dar „lege privind restabilirea”. Eu cred că asta, eu propun ca să fie. Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Restabilirea ce?

 

Domnul Ion Pleşca:

Privind restabilirea actului „Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova”.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu, actul nu se restabileşte, semnăturile. Actul a fost votat, nu-i corect.

 

Domnul Ion Pleşca:

Apoi, daţi...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Actul de independenţă este. Este vorba de restabilirea semnăturilor. Nu putem pune la îndoială Declaraţia de independenţă votată atunci.

Eu vin cu o propunere. Examinăm celelalte proiecte. Noi ne adunăm acum un grup de jurişti care sîntem aici şi să venim ca să formulăm exact aşa cum trebuie ca, într-adevăr, să nu comitem o greşeală.

Sînteţi de acord, domnule Pleşca?

Domnule Ţurcan,

Sînteţi de acord? Domnul Ţurcan, eu, domnul Pleşca, domnul Băieşu, cine mai sîntem aici, juriştii, ca să nu comitem o greşeală aici.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, deci proiectul de Lege pentru modificarea articolului 111 din Codul muncii al Republicii Moldova, nr.940. Oleg Efrim, viceministru al justiţiei.

Poftim, prezentaţi acest proiect de lege.

 

Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

 Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune spre atenţia dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea articolului 111 din Codul muncii al Republicii Moldova.

Prin acest proiect, se propune de a modifica litera h) a articolului 111 cu următorul conţinut: „27 august – Ziua independenţei”. Această iniţiativă a Guvernului vine drept o urmare logică a faptului că la 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Declaraţia de independenţă, iar prin Legea nr.692 din aceeaşi zi a modificat articolul 69 din Codul muncii din acea perioadă, prin care a introdus în zilele de sărbătoare nelucrătoare ziua „27 august – Ziua Independenţei”.

 Tot atunci, prin Hotărîrea Parlamentului din 27 august 1991, au fost introduse completări în Hotărîrea Parlamentului cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi la zilele de odihnă, potrivit cărora articolul 1 litera a) „sărbători naţionale şi zile comemorative” a fost completată cu textul: „Ziua Independenţei (27 august)”, iar articolul 2  „Se declară zile de odihnă” a fost completat cu poziţia – „27 august – Ziua independenţei Republicii Moldova”.

În octombrie 2003 însă a intrat în vigoare noul Cod al muncii al ţării noastre. La articolul 111, intitulat „Zile de sărbătoare nelucrătoare”, alineatul (1) litera h) este prevăzută sărbătoarea „27 august – Ziua Republicii”.

În temeiul celor expuse, Guvernul consideră oportun de a substitui în articolul 111 din Codul muncii textul „27 august – Ziua Republicii” prin textul „27 august – Ziua Independenţei”.

Prin această modificare sărbătoarea pe care o marcăm anual la 27 august îşi va recăpăta semnificaţia sa istorică adevărată.

 Rugăm să susţineţi  aprobarea acestui proiect de lege.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi? Ce întrebări aveţi către raportor? Poftim, domnule Stepaniuc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimaţi colegi,

În mai multe documente oficiale, inclusiv în manualele  de istorie, Republica Moldova figurează ca stat care a apărut la 27 august 1991.

Eu personal nu sînt de acord cu asta. Dumneavoastră astăzi, de fapt, confirmaţi că eu am dreptate în sensul că la 27 august 1991 a fost declarată independenţa Republicii Moldova. Reiese că Republica Moldova a existat, la 27 august, pur şi simplu, iar şi-a căpătat independenţa.

Eu vreau să vă spun că şi alte popoare au trecut prin asemenea coliziuni. Si, de exemplu, francezii au hotărît problema respectivă în felul următor, deci nu în ziua luării Bastiliei, dar la o anumită etapă a apărut „Ziua Republicii Franceze” sau „Ziua Republicii”. Cînd s-a modificat  denumirea sărbătorii, cîţiva ani în urmă, s-a avut în vedere o anumită împăcare a societăţii. Inclusiv cu Declaraţia de independenţă de la 1991, care dumneavoastră cunoaşteţi că nu toată societatea, şi dacă e să vorbim, cel puţin, de două teritorii ale Republicii Moldova de atunci, nu au sprijinit-o.

Nu întâmplător o parte dintre deputaţi, atunci în ׳90, în ׳91, erau de acum plecaţi din Parlament şi erau mandatele deci suspendate.

În acest  sens, eu aş propune ca dumneavoastră acest proiect de lege, care l-aţi înaintat din numele Guvernului, să-l retrageţi şi să-l mai meditaţi încă o dată, cu invitarea specialiştilor, politicienilor, specialiştilor în dreptul internaţional, Academiei de Ştiinţe.

Să medităm încă o dată ce vrem noi să facem, fiindcă toată lumea recunoaşte, la 27 august 1991 Republica Moldova şi-a căpătat independenţa. Nu pune nimeni la întrebare. Dar, vă spun, avînd în vedere toate coliziunile care noi le avem, toate problemele sociale, politice ale integrităţii teritoriale, s-ar cere rezonabil ca să fie păstrată ziua de 27 August ca „Ziua Republicii Moldova”, ca „Ziua Republicii”, ca principala sărbătoare deci a statului, ca sărbătoare naţională.

Aş insista în aceasta, deşi  decizia vă aparţine.

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Îmi cer scuze.

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul Oleg Serebrian – Fracţiunea PDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În legătură cu ceea ce spunea adineauri colegul nostru, domnul Stepaniuc, este adevărat că unii nu susţin independenţa Republicii Moldova şi că trezeşte pe alocuri semne de întrebare, dar acesta nu este motiv pentru ca denumirea acestei sărbători să fie atît de ciudată – „Ziua Republicii”.

„Ziua Republicii” există, într-adevăr, într-o serie de state. Franţa, pe care aţi citat-o dumneavoastră, a avut o altă experienţă, „Ziua Republicii” înseamnă că a fost o monarhie şi s-a declarat republică. Asta este.

„Ziua Independenţei” în Statele Unite este „Ziua Independenţei”, ca şi pretutindeni în alte ţări care au trăit într-un alt regim, protectorate, colonii, părţi componente ale altor state ş.a.m.d. Evident, Republica Moldova a existat, cum spuneţi dumneavoastră, noi şi legislaturile calculăm de aşa manieră care indică un anumit parcurs istoric.

Deci, din perspectiva aceasta, cred că este firesc să nu inventăm. Noi sîntem foarte inventivi, după cum vedem, dar nu cred că este cazul, în circumstanţele acestea, să admitem această denumire de „Ziua Republicii”. Şi pînă atunci ce a fost?

Deci cred că propunerea Guvernului trebuie susţinută şi este firească să fie „Ziua Independenţei”.

 Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Vreau să spun şi eu cîteva cuvinte înainte de a oferi cuvîntul celor de la microfonul nr.4.

 Daţi să revenim la 27 august 1991. Ce am votat noi atunci? Atunci noi am votat independenţa statului Republica Moldova. Şi, iată, datorită acestui fapt, 27 august şi a fost declarată ziua, adică problema care se discută astăzi în Parlamentul Republicii Moldova şi e clar că această zi, 27 august, este „Ziua Independenţei”, ziua cînd statul a revenit la independenţa sa. De aceea, eu cred că…

Microfonul nr.4, poftim.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Într-adevăr, 27 august 1999 este o zi foarte importantă în istoria ţării noastre şi nu este cazul astăzi să facem atîta filozofie. Republica Moldova şi-a căpătat independenţa la 27 august. De aceea, propun să puneţi la vot proiectul înaintat de Guvern, cu păstrarea „27 August – Ziua Independenţei”.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Întrebări, nu. Poftim, domnule Efrim aveţi...

 

Domnul Oleg Efrim:

Dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte al şedinţei. Am vrut doar să precizez că Guvernul, prin această iniţiativă, nu încearcă în nici un fel să-l intimideze pe domnul deputat Stepaniuc să aibă altă părere.

Dar Guvernul consideră că ziua de 27 august urmează să fie sărbătorită de către… în ţara noastră ca şi „Ziua Independenţei”.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Dacă nu sînt întrebări către domnul raportor, oferim cuvîntul doamnei preşedinte al comisiei, Corina Fusu. Poftim.

 

Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL:

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de lege nominalizat şi, reieşind din atribuţiile şi competenţele funcţionale, comunică următoarele.

Proiectul de lege a fost prezentat de către Guvern şi prevede modificarea articolului 111 din Codul muncii, prin care, la alineatul (1) litera h), se propune următoarea redacţie: „27 august – Ziua Independenţei”.

Comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au examinat proiectul de Lege nr.940 din 2 aprilie 2010 şi, prin avizele prezentate, susţin dezbaterea şi adoptarea acestui proiect.

Amendamente la proiectul sus-menţionat nu au parvenit.

 Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat avizele şi propunerile prezentate. Urmare a dezbaterilor, voturile au fost partajate: 5 „pro” şi un vot „abţinere”. În acest context, urmează ca plenul Parlamentului să decidă asupra adoptării proiectului de Lege nr.940 din 2 aprilie 2010.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Ce întrebări aveţi către preşedintele comisiei? Nu sînt întrebări. Vă rog.

Mulţumesc. Luaţi loc.

Cu permisiunea dumneavoastră, supun votului aprobarea în primă lectură proiectul de Lege nr.940. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, supun votului în lectura a doua acest proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze. Deci sectorul nr.1, sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2  – 23.

 

Domnul Serafim Urechean:

– 23.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 32.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu 55 de voturi, acest proiect de lege este votat în lectura a doua.

Proiectul de lege sau proiectul de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului din decembrie ׳90 cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi la zilele de odihnă în RSS Moldova.

Domnul Oleg Efrim. Poftim.

 

Domnul Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi zilele de odihnă.

Deci, prin această iniţiativă, Guvernul propune ca pe data de 27 aprilie a fiecărui an în Republica Moldova să fie sărbătorită „Ziua Drapelului de Stat”.

Raţiunile instituirii acestei zile de sărbătoare este că Drapelul de Stat reprezintă simbolul oficial al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Tricolorul a fost oficializat ca Drapel de Stat prin Legea din 27 aprilie 1990. Drapelul tricolor este indicat expres în calitate de simbol al statului în articolul 12 alineatul (2) din Constituţia ţării noastre, consacrat simbolurilor statului.

În virtutea faptului că Drapelul de Stat tricolor simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul Statului Moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică, se identifică cu suveranitatea şi demnitatea naţional-statală a poporului Republicii Moldova, se consideră oportună proclamarea zilei de 27 aprilie – Ziua Drapelului de Stat.

Realizarea prevederilor proiectului nu necesită cheltuieli bugetare suplimentare şi,  din aceste considerente, rugăm Parlamentul să susţină iniţiativa Guvernului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule Efrim.

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi către raportor? Poftim, microfonul nr.4.

Domnule Stepaniuc, poftim.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimate,  autor,

Eu am vrut să întreb, deci Drapelul de Stat al Republicii Moldova, într-adevăr, a fost… legea a fost adoptată, cum aţi spus dumneavoastră, la 27 aprilie. Dar nu ştiu eu dacă merită ca noi să ne ţinem anume de această dată de 27 aprilie, deoarece Stema de Stat a Republicii Moldova a fost adoptată la 3 noiembrie 1990, adică, practic, peste o jumătate de an. Şi dacă e să vorbim de Drapelul de Stat al Republicii Moldova, atunci el în întreaga sa complexitate şi valoare şi-a căpătat deci această valoare abia după adoptarea Stemei.

Fiindcă, iată aşa, cum îl vedem noi astăzi, cu simbolurile parţial tradiţionale ale Moldovei şi din acest punct de vedere nu înţeleg de ce Guvernul vine cu propunerea pentru 27 aprilie, dacă s-ar merita mai mult, probabil, că 3 noiembrie.

 Dar dacă să avem în vedere tradiţia moldovenească din secolul al XX-lea, apoi atunci, probabil, că era încă mai bine data de 15 decembrie. Specialiştii ştiu de ce. Nu este, nu creăm noi iarăşi confuzii în problema respectivă?

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Guvernul consideră că nu există nici o confuzie. Or, ziua drapelelor naţionale şi este o practică şi internaţională, care şi se marchează în majoritatea statelor, de regulă, coincide cu data cînd a fost aprobat acest simbol.

Şi aceasta este raţiunea Guvernului de a propune marcarea anume a zilei de 27 aprilie în calitate de „Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova”.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimaţi colegi,

Eu insist că Guvernul nu s-a documentat îndeajuns, că nu au fost consultaţi deci specialiştii, dar specialişti noi avem mulţi şi diferiţi, şi din acest punct de vedere propun ca Parlamentul să se abţină de la adoptarea acestei legi acum.

Să se documenteze şi să se clarifice că la 27 aprilie 1990 a fost adoptată Legea despre Drapelul de Stat, Tricolorul, fără Stema de Stat, fără Stema de Stat care este absolut identică cu drapelul României.

Nu cred că această zi noi trebuie s-o numim deci „Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova”. Nu cred.

3 noiembrie, sînt de acord şi aş propune anume această dată. Şi ar fi încă mai rezonabil, colegii ştiu, 15 decembrie, fiindcă la 15 decembrie 1917 Sfatul Ţării, acel prim-Parlament moldovenesc a adoptat Declaraţia despre crearea acestei Republici Democratice Moldoveneşti şi a adoptat Tricolorul cu simbolul vechi al Moldovei: capul de bour cu steaua flancată deasupra capului.

Să medităm, căci trebuie să facem nişte lucruri bine chibzuite, bine argumentate. Să nu ne grăbim, fiindcă noi o să adoptăm iarăşi, o să facem iarăşi precedente care nu se întîlnesc în altă parte.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.4. Poftim, domnule Ciobanu.

 

Domnul Ghenadie Ciobanu – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu aş vrea să spun în replică că, în principiu, noi foarte des tratăm istoria şi tradiţia în sensul retrospectiv. În acest caz, cînd vorbim despre simbolică, cînd vorbim despre o voinţă şi cînd vorbim despre faptul că alături de ceea ce s-a întîmplat în 1917 la 15 decembrie, am mai avut încă o expresie de voinţă în 1991, la 27 aprilie.

Mie îmi pare că trebuie să mergem înainte. Dacă este vorba de discuţia simbolicii şi a stemei în special şi ea întruneşte multe dintre arhetipuri istorice şi nu trebuie să privim în sens retrospectiv, repet, acest lucru, cînd este vorba de simbolică, dar trebuie să mergem înainte. Pentru că istoria este un proces viu şi să nu interpretăm tendinţe.

De aceea, eu propun acest proiect de hotărîre să fie votat.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc frumos.

Alte întrebări? Stimaţi colegi,

Eu cred că este rezonabil ca 27 aprilie să fie Ziua Drapelului de Stat. N-o să votăm fiecare element al acestui Drapel în parte. Drapelul e constituit din mai multe elemente. Să nu ajungem de acum şi la altele, unde este arborat ş.a.m.d.

De aceea, daţi să îndeplinim, să hotărîm odată pentru totdeauna. Şi, de aceea, simţind presiune din sală asupra mea, supun votului … Comisia? Scuzaţi, vă rog. Comisia. M-am grăbit puţin.

Poftim, doamnă.

 

Doamna Corina Fusu:

Raport la proiectul de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi la zilele de odihnă în RSS Moldova. Nr. 943 din 2 aprilie 2010.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi la zilele de odihnă, iniţiativă legislativă a Guvernului, şi propune următoarele.

Drapelul de Stat este simbol oficial al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Majoritatea statelor, de regulă, marchează Ziua Drapelului de Stat în ziua arborării acestui simbol. Tricolorul a fost oficializat ca Drapel de Stat prin Legea nr.5 din 27 aprilie 1990. Drapelul tricolor este indicat expres în calitate de simbol al statului în articolul 12 alineatul (2) din Constituţia Republicii Moldova, consacrat simbolurilor statului.

Comisiile parlamentare şi Direcţia juridică din cadrul Aparatului Parlamentului au examinat proiectul de lege nominalizat şi majoritatea lor au propus proiectul spre examinare în şedinţa Parlamentului.

Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizul său, a venit cu cîteva recomandări:

– În titlul proiectului abrevierea „R.S.S.” se va substitui prin cuvîntul „Republica”.

–         Se propune o redacţie nouă a articolului I din proiect:

„Art. I. – La punctul 1 litera a) din Hotărîrea Parlamentului nr.433 cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi la zilele de odihnă în Republica Moldova, cu modificările şi completările ulterioare, după textul:

 „ – Ziua Memoriei (2 martie) (ziua de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat din anul 1992 pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova  şi a victimelor acestui conflict);”

se introduce textul:

„ –Ziua Drapelului de Stat (27 aprilie);”.

–         Se propune, de asemenea, completarea textului proiectului de hotărîre supus avizării cu un nou articol:

„ Art. III. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării”.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat avizele şi propunerile  prezentate. Urmare a dezbaterilor, voturile au fost partajate: 5 – pro şi  1 – împotrivă.

În acest context, urmează ca plenul Parlamentului să decidă asupra adoptării proiectului de Hotărîre nr.943 din 2 aprilie 2010.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Întrebări sînt la doamna preşedinte al comisiei.

Microfonul nr.4, poftim.

 

Domnul  Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu nu am întrebări la ceea ce ţine Ziua Tricolorului, eu am la tehnica legislativă. Atunci cînd eu am înaintat un proiect de Lege, în 2007, cu 2 martie (ziua comemorativă), s-a vorbit foarte mult că nu se încadrează, că era zi de sărbătoare şi zi de odihnă. Cînd am înaintat proiectul de Lege cu ziua comemorativă (2 martie), am înaintat două proiecte de lege, în al doilea proiect se prevedea modificarea denumirii, adică zile de sărbători, zile comemorative şi zile de odihnă. Acel proiect de lege dumneavoastră nu l-aţi examinat în Parlament, dar aici deja au apărut zilele comemorative. Cum s-a întîmplat chestia asta?

 

Doamna  Corina Fusu:

Deci, dacă ne aducem bine aminte, a fost propunerea domnului Preşedinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu, pentru a introduce şi această noţiune. De aceea a apărut.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Păi, bine, atunci proiectul cela de lege trebuie să-l retrag, să fac ceva, că nu este normal. Tehnica legislativă a fost încălcată într-un fel.

 

Doamna  Corina Fusu:

Nu, nu, proiectul respectiv, domnule Untilă, este în comisie şi îl vom examina în contextul revizuirii acestei Hotărîri din 1990, pentru că am descoperit mai multe inexactităţi şi lacune acolo. Este o iniţiativă a domnului Hadârcă, care va fi examinată împreună cu iniţiativa dumneavoastră.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări? Poftim. Nu sînt. Vă rog, luaţi loc.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul de Lege nr.943 în primă lectură. Da, poftim. Păi,    v-am întrebat. Vă rog. Poftim? Proiect de hotărîre, da.

Poftim, domnule Stepaniuc, microfonul nr.4.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Stimaţi colegi,

Din numele grupului nostru de deputaţi, al deputaţilor independenţi, neafiliaţi, propunem ca cifra 27 aprilie să fie schimbată cu cifra, cu data 3 noiembrie. Repet, la 3 noiembrie 1990 a fost adoptată Stema de Stat şi din momentul respectiv Drapelul Republicii Moldova şi-a căpătat valoarea sa actuală – simbolul principal de stat ca Drapel al Republicii Moldova.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Dar la 27 aprilie a fost votat Drapelul de Stat, domnule Victor.

 

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Drapelul de Stat al României. Citiţi legea, stimaţi colegi, şi convingeţi-vă. Deputaţii au mai greşit, fiindcă, mă rog, toţi deputaţii mai greşesc, de aceea şi se mai modifică legislaţia.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Supun votului acest proiect de hotărîre. Poftim? Cine este pentru adoptarea acestei hotărîri, rog … (Rumoare în sală). Bine. Stopăm procedura de vot. Revenim la propunerea domnului Stepaniuc, adică ignorăm că Drapelul a fost… sau hotărîrea a fost adoptată la 27 aprilie 1990, schimbăm la 3 noiembrie. Aşa a fost propunerea dumnealui. Cine este pentru propunerea domnului Stepaniuc, colegul nostru, rog să voteze.

Da, 2 voturi.

Mulţumesc frumos.

Cine este pentru adoptarea hotărîrii în ansamblu, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc frumos.

Trecem la următorul proiect de Lege, nr.839 a fost exclus, nr.130, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Raportor Veaceslav Ioniţă, da? Prezentat …  Curtea de Conturi, da. Poftim. Domnule Ioniţă. Poftim? Şi noi atunci ne-am stopat la dumneavoastră, da?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind modificarea mai multor acte legislative care ţin de înlocuirea noţiunii de „control la diverse instituţii publice” cu noţiunea de „audit extern efectuat de către Curtea de Conturi.”

Trebuie de menţionat că, în primă lectură, această lege a fost votată la 27 februarie 2010, după aceasta noi am primit un set întreg de amendamente venite  din partea comisiilor permanente, din partea deputaţilor, Direcţiei juridice, de asemenea, am primit raportul de expertiză de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi o opinie din partea Fondului Monetar Internaţional.

Vreau să menţionez că Fondul Monetar Internaţional s-a expus destul de amplu asupra acestui subiect. Pornind de la  toate opiniile formulate de instituţiile internaţionale, instituţiile naţionale, deputaţi, comisiile Parlamentului, Comisia economie, buget şi finanţe a venit cu o sinteză, pe care dumneavoastră aţi primit-o, şi propune ca acest proiect de lege să fie adoptat cu sinteza care este anexată. Propunem să fie adoptat pentru a doua lectură.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Ce întrebări sînt către preşedintele comisiei? Nu sînt.

Cu permisiunea dumneavoastră, supun votului în lectura a doua proiectul de Lege nr.130. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 23.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cu 55 de voturi, acest proiect de lege este votat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2033. Proiectul de Lege cu privire la libertatea de exprimare. Lectura a doua. Raportor – doamna Liliana Palihovici, preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie.

Doamnă Palihovici,

Cînd vă eliberaţi, poftim, la tribună. Nu ştiu, aici scrie: doamna Palihovici. Uitaţi-vă, e scris aici.

Da, doamna Corina Fusu, poftim.

 

Doamna  Corina Fusu:

Proiectul de Lege cu privire la libertatea de exprimare nr.2033 din 18 decembrie 2009. Acest proiect de lege a fost votat deja în primă lectură în cadrul şedinţei din 25 martie 2010. Vă reamintesc că acest proiect de lege are drept scop de a institui garanţii pentru asigurarea dreptului la libera exprimare şi informare, precum şi crearea unui echilibru just între asigurarea dreptului la libera exprimare şi informare şi dreptul la apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi vieţii private şi de familie.

Necesitatea existenţei unui cadru legal în acest domeniu este explicată de complexitatea litigiilor judiciare privind exercitarea libertăţii de exprimare în cazurile în care se lezează onoarea, demnitatea, reputaţia profesională şi viaţa privată a altor persoane.

Proiectul de lege, pe de-o parte, conţine prevederi ce se referă la extensiunea dreptului la libera exprimare, aspectele specifice ale libertăţii de exprimare a mass-media, interdicţia cenzurii, libertatea de a critica statul şi autorităţile publice, dreptul la respectul vieţii private, inclusiv viaţa privată a persoanelor publice, efectele prezumţiei nevinovăţiei în raport cu libertatea de exprimare, protecţia surselor. Iar pe de altă parte, conţine prevederi specifice, de procedură, care necesită a fi respectate la examinarea cauzelor în defăimare şi apărarea vieţii private şi de familie.

Comisiile parlamentare au examinat acest proiect de lege, majoritatea lor l-au propus spre examinare în lectura a doua. Comisia, de asemenea, a examinat toate avizele venite din partea Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, avizele venite din partea Guvernului într-o şedinţă specială a comisiei, care a avut loc în data de 31 martie.

La examinarea tuturor obiecţiilor, propunerilor, amendamentelor s-a lucrat împreună cu experţii care au contribuit la elaborarea acestei legi: domnul Eugeniu Rîbca, expert la Asociaţia pentru Presa Electronică şi Vlad Gribincea, director executiv la Asociaţia obştească „Juriştii pentru drepturile omului.”

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări? Nu sînt.

Luaţi loc.

 

Doamna Corina Fusu:

Este şi raportul? E lectura a doua.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Doamna Corina, mai aveţi de spus ceva?

 

Doamna  Corina Fusu:

Nu.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Nu-i, da?

Mulţumesc frumos.

Supun votului în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.2, vă rog.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cu 55 de voturi, acest proiect este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr. 1127. Proiectul de Hotărîre privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

Prezintă domnul Valeriu Streleţ. Poftim.

 

Domnul  Valeriu Streleţ – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Se prezintă spre examinare proiectul de Hotărîre privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente. Componenţa nominală a Comisiei juridice, numiri şi imunităţi se modifică după cum urmează: domnul deputat Deliu Tudor din partea Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova se alege în funcţia de secretar al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

Articolul 2. – Anexele 2, 6 şi 8 din Hotăîrîrea din 11 septembrie se modifică conform articolului 1 al prezentei hotărîri.

Prezenta hotărîre intră în vigoare din data adoptării.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări? Da, poftim, microfonul nr.5, întrebare. Da, poftim, comisia va raporta pentru ambele proiecte. Da, vă rog. Da, da, proiectul nr.1141.

 

Domnul  Valeriu Streleţ:

Stimaţi colegi,

E un proiect de Hotărîre similar privind modificarea componenţei nominale a Comisiei permanente securitate naţională, apărare şi ordine publică. Componenţa nominală a Comisiei permanente securitate naţională, apărare şi ordine publică se modifică după cum urmează:

Domnul deputat Mihai Cîrlig din partea Fracţiunii Partidului Liberal este ales membru al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Domnule Pleşca, poftim. Domnule preşedinte Pleşca, pentru ambele proiecte de hotărîri, poftim, vi se oferă cuvînt.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Comisia a examinat aceste iniţiative legislative şi vine în faţa dumneavoastră cu un singur proiect de hotărîre, prin care se propune ca să fie comasate şi respectivii deputaţi: domnul Deliu să fie ales în funcţia de secretar al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi şi domnul  Cîrlig – în funcţia de membru al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări nu sînt la domnul preşedinte. Cine este pentru adoptarea Hotărîrii nr.1127, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc.

Supun votului Hotărîrea nr.1141.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Unul, un proiect de hotărîre.

Domnul  Serafim Urechean:

Nu, bine.

 

Domnul  Ion Pleşca:

S-a votat.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Ambele. Mulţumesc frumos.

Revenim la proiectul nr.924.

Domnule Ion Pleşca,

S-a format o comisie ad-hoc, care este propunerea dumneavoastră?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Noi venim, un grup de deputaţi, în faţa dumneavoastră cu propunerea ca să fie acest proiect nu de lege, dar un proiect de hotărîre, care va suna în felul următor: „Proiect de Hotărîre privind restabilirea semnăturilor de pe textul actului Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 691 din 27 august 1991.”

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Ion Pleşca:

Totodată, se acceptă şi amendamentul domnului deputat Vladimir Ţurcan, prin care dumnealui propune că restabilirea semnăturilor de pe textul Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova, prin semnarea repetată a textului acestuia, nu va afecta faptul semnării şi adoptării Declaraţiei din anul 1991, precum şi efectele juridice ale acesteia.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Acum  e mult mai bine.

De aceea, supun votului acest proiect de hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze. Absoluta majoritate.

Mulţumesc frumos.

Deci proiectul de Lege pentru modificarea articolului 47 din Legea învăţămîntului, adoptată la 21 iulie 1995, înregistrat ca iniţiativă legislativă cu nr.448.

Domnul ministru Leonid Bujor, poftim,.

 

Domnul Leonid Bujor – ministrul educaţiei:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii învăţămîntului nr.547 din 21 iulie 1995 este elaborat în conformitate cu articolul 56, alineatul (1) din Codul muncii al Republicii Moldova şi are drept obiectiv sporirea competitivităţii şi transparenţei în ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul instituţiilor de învăţămînt din Republica Moldova.

La baza lui stau: promovarea unei competiţii deschise prin informarea societăţii referitor la funcţiile de conducere vacante şi asigurarea accesului liber de participare la concurs; selectarea celor mai competente persoane conform unor criterii clar definite şi procesului unic de evaluare; asigurarea calităţii managementului educaţiei în conformitate cu tendinţele şi abordările actuale din domeniul învăţămîntului atît naţional, cît şi internaţional.

De remarcat că, actualmente, circa 2/3 din numărul total de conducători ai instituţiilor de învăţămînt general prestează această funcţie o perioadă îndelungată de timp, fără a fi supuşi unor evaluări ale competenţei manageriale, rămînînd în afara concurenţei determinate de cerinţele moderne ale procesului educaţional. Această propunere de a modifica alineatele (8) şi (11) din articolul 47 şi introducerea în proiectul de  lege a prevederii că toţi conducătorii care pînă în prezent  nu au fost supuşi concursului pentru deţinerea funcţiei respective, urmează după publicarea în „Monitorul Oficial”, după intrarea în vigoare a acestei legi să se conformeze şi să anunţăm concursul.

Şi doi. Avînd în vedere că în articolul 11 la instituţiile de stat din învăţămîntul mediu de specialitate nu este stipulată perioada de alegere în funcţia respectivă, propunem ca la toate nivelurile de învăţămînt din Republica Moldova perioada de ţinere a funcţiei să fie de 5 ani.

Domnule Preşedinte,

Am avut posibilitate, am luat cunoştinţă de raportul prezentat de comisia de bază. Şi în cazul în care nu sînt alte obiecţii, propuneri suplimentare în cadrul şedinţei de astăzi, solicităm adoptarea lui şi în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Microfonul nr. 4. Poftim, domnule Stepaniuc, întrebări.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule autor,

Am vrut să vă întreb, avînd în vedere că aţi pregătit de acum noul proiect al Codului educaţiei şi, probabil,  va fi adoptat în cel mai apropiat timp. Dacă aceste prevederi, pe care noi azi încercăm să le modificăm în articolul 47, se conţin şi în prevederile noului Cod al educaţiei. Şi n-o să apară anumite coliziuni juridice, dacă dumneavoastră  o să încercaţi să le implementaţi acum în baza legii vechi, articolul 47 din legea actuală. Şi după aceea deci în legea nouă.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc frumos pentru întrebare, domnule Stepaniuc.

Într-adevăr, aceste prevederi se conţin şi în proiectul Codului educaţiei, care a fost lansat public acum două zile de către Ministerul educaţiei al Republicii Moldova. Însă în acel cod ultimul articol prevede că Codul educaţiei intră în vigoare fără a stipula termenele, dat fiind faptul că aceasta nu este prerogativa ministerului sau a Guvernului. De aceea, la 22 februarie a intrat, a fost adoptată această hotărîre de Guvern şi noi solicităm sprijinul Parlamentului în acest sens.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu am vrut să întreb, care o să fie procedura, de fapt, de organizare a concursurilor, avînd în vedere că circa 70%, sau poate chiar şi mai bine, din directorii instituţiilor preuniversitare, de fapt, nu au trecut concursul. Şi nu-i aşa de simplu de făcut această procedură.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dumneavoastră  aveţi perfectă dreptate, circa 65–70% din numărul tuturor conducătorilor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din Republica Moldova nu au trecut prin procedura de concurs. Atunci cînd vorbim de instituţiile la nivel de liceu, nu este o problemă foarte dificilă. Dar deseori această problemă  devine foarte actuală  şi avem discuţii interminabile atunci cînd vorbim de gimnazii, şcoli generale, fiindcă dumneavoastră  ştiţi că a elibera un conducător, care activează de 20–25 de ani, în baza unui control, este foarte dificil.

Fiindcă conducătorul respectiv se adresează, de regulă, în termene foarte reduse în instanţa de judecată. Şi avem cazuri care se examinează o perioadă foarte îndelungată de timp, ceea ce creează condiţii moral-psihologice în defavoarea calităţii educaţiei în instituţiile respective.

Vă asigur că nu se urmăreşte un alt scop decît cel de a crea condiţii normale. Procedura de alegere a conducătorilor în cazuri concrete, se va produce în baza Regulamentului, care este astăzi aprobat. Dar cu siguranţă ne dăm seama că din momentul în care va fi adoptată noua lege –  Codul educaţiei, vor fi revăzute şi mai multe prevederi ale acestor regulamente, inclusiv la învăţămîntul preşcolar şi preuniversitar.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Poftim. Microfonul nr. 4.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu încerc să aduc o propunere. Fără modificarea unor prevederi ale Codului muncii, dumneavoastră  n-o să puteţi realiza aceste prevederi, care, în principiu, trebuie să fie acceptate. Într-adevăr, toţi conducătorii instituţiilor de învăţămînt trebuie să treacă şi să fie angajaţi prin concurs. Dar, fiţi atenţi, că sînt prevederi destul de contradictorii ale Codului muncii, care, de obicei, încurcă. Şi în cazul respectiv oamenii sînt restabiliţi înapoi în funcţii prin hotărîre de judecată.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc, domnule Stepaniuc.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Deci aici avem  o modalitate din punctul meu optimă la ziua de astăzi. Ceea ce nu înseamnă că după adoptarea Codului educaţiei nu vom avea modificări. Eu mă refer la Regulamentul cu privire la alegerile rectorilor instituţiilor de învăţămînt superior din Moldova, care se produce în baza unei hotărîri de Guvern, care stipulează alte criterii în comparaţie cu aceea ce avem în învăţămîntul universitar. Deci, în linii mari, probabil, vom merge pe această formulă. Dar este prematur, fiindcă noi examinăm Codul educaţiei.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule ministru, luaţi loc.

Poftim, preşedintele comisiei, doamna Corina Fusu, poftim.

 

Doamna Corina Fusu:

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 47 din Legea învăţămîntului nr.547 din 21 iulie 1995 şi, luînd în considerare atribuţiile şi competenţele funcţionale comune, comunică următoarele. Proiectul de lege a fost prezentat de către Guvern şi are ca obiectiv asigurarea unui înalt nivel al competitivităţii şi a unui grad avansat al transparenţei întru organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în învăţămîntul preuniversitar şi mediu de specialitate.

O evaluare a practicii din învăţămîntul general denotă că circa 70 la sută dintre conducătorii instituţiilor ocupă funcţia dată pe parcursul unei perioade îndelungate, fără a fi supuşi evaluării capacităţilor manageriale. Dacă în învăţămîntul superior rectorii sînt aleşi pe un termen de 5 ani, ulterior, această funcţie fiind supusă concursului, atunci la nivelul învăţămîntului preuniversitar şi mediu special lipseşte o atare practică.

În scopul lichidării acestor discrepanţe, autorul proiectului propune unificarea termenului de aflare în funcţie prin concurs, pentru toate categoriile de conducători ai instituţiilor de învăţămînt, care va fi de 5 ani. Propunerile respective sînt în concordanţă  cu prevederile alineatului (2) al articolului 54 şi literele g) şi i) ale articolului 55 din Codul muncii.

Respectivul proiect de lege prevede completarea articolului 47 din Legea învăţămîntului cu noi clauze, care stipulează organizarea concursurilor de desemnare în funcţie a conducătorilor instituţiilor publice şi ale celor private din învăţămîntul preuniversitar şi mediu de specialitate. Excepţie vor face acei care au fost deja desemnaţi prin concurs, acestora fiindu-le asigurată o cadenţă deplină a termenului.

Proiectul de lege sus-menţionat a fost avizat de către comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Practic, toate avizele sînt favorabile examinării şi adoptării proiectului, cu excepţia celui din partea Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie care, din cauza divizării votului, a fost în imposibilitatea adoptării unei decizii finale. Comisia de resort a examinat amendamentele expuse de către Direcţia juridică şi comunică susţinerea lor. De acestea se va ţine cont la definitivarea proiectului pentru lectura a doua inclusiv.

Articolul 47 din Legea învăţămîntului va fi completat cu un nou alineat (11¹), care va prevedea distinct numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor private de învăţămînt preuniversitar şi mediu se specialitate. Articolul 2 din proiect va fi completat cu stipulări, care prevăd obligativitatea Guvernului de a elabora şi prezenta propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu legea adoptată.

Ca urmare a acelor menţionate, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media propune plenului Parlamentului aprobarea proiectului de Lege nr.448 din 23 februarie 2010 pentru modificarea articolului 47 din Legea învăţămîntului în primă lectură şi, ulterior, în lectura a doua, ţinînd cont de obiecţiile venite de la direcţiile de care am spus mai înainte.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc, frumos.

Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Luări de cuvînt. S-a înscris domnul Ţap.

Poftim, cuvînt i se oferă domnului Ţap.

 

Domnul Iurie Ţap:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege propus de către Guvern pentru modificarea articolului 47 din Legea învăţămîntului este oportun şi urmează să fie susţinut. Astăzi societăţii îi este propus pentru discuţii Codul educaţional, care va fi o nouă lege, să zicem, a învăţămîntului, care defineşte un domeniu foarte important. Şi, evident, conducătorii instituţiilor de învăţămînt joacă un rol mare în acest sens.

De aceea, eu aş veni să propun pentru articolul 2 o completare, care ar prevedea formularea ar putea fi, mă rog, ajustată, dar care ar prevedea că participanţii la concurs vor fi desemnaţi de colectivele instituţiilor de învăţămînt şi vor întruni condiţiile criteriilor prevăzute de Regulamentul Ministerului Educaţiei. De ce este important acest fapt? Cu părere de rău, noi trăim în Republica Moldova şi calitatea oamenilor rămîne o problemă foarte importantă a noastră.

În foarte multe cazuri sînt create condiţii cînd candidaturile  desemnate, pentru că se încalcă chiar şi prevederile cadrului legal, cadrului normativ, creează disensiuni serioase în colectivele de învăţămînt. Şi este logic ca persoana care conduce o instituţie de învăţămînt să aibă aprobarea unui colectiv. Nu este obligatoriu, în viziunea mea, să fie acel colectiv unde se desemnează. Este vorba la general, ca să fie văzută, susţinută.

În acest sens, vreau să zic că este foarte important controlul din partea noastră, controlul parlamentar, inclusiv din partea comisiei. Fiindcă vreau să mă refer la cazul, cînd Consiliul raional Floreşti a organizat concursul pentru selectarea şefului direcţiei de învăţămînt. Şi a încălcat tot ce se putea de încălcat. Cu toate că este Regulamentul Ministerului Educaţiei, care prevede anumite criterii pentru aceste persoane – grad managerial sau grad didactic,   5 ani de activitate în calitate de  conducător, cu părere de rău, n-au fost desemnate.

Şi eu sper că domnul ministru, am adresat şi o scrisoare domnului ministru, sper că o să examineze această situaţie, pentru a le pune la punct aşa cum trebuie să fie. Pentru că dacă noi dorim să avem o calitate în învăţămînt, dacă noi dorim să asigurăm supremaţia legii şi să fim exemplu, trebuie să asigurăm un control foarte riguros. Legea  trebuie să prevadă un mecanism foarte clar în acest sens. Şi rog să fie susţinută  această propunere.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Domnule Ţap,

Eu înţeleg că aceasta este pentru lectura a doua. Un moment, domnule  ministru. Cred că da.

De aceea, daţi să supunem votului aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Acum propunerea domnului Ţap pentru a doua lectură. Domnul ministru sau autorul, care este propunerea? Microfonul nr.1.

 

Domnul Leonid Bujor:

Onorat Parlament,

Propunerea domnului vicepreşedinte al Parlamentului se conţine în proiectul Codului educaţiei, care a fost plasat pentru discuţii. Pentru a include suplimentar această prevedere în proiectul propus spre examinare şi adoptare astăzi, nu sînt premise, fiindcă noi vorbim despre modificarea unui articol concret al Legii învăţămîntului din anul 1995. Se impune o nouă iniţiativă legislativă în acest sens.

Dar vă asigur că ceea ce ţine de concursul din raionul Floreşti, cu părere de rău, situaţia este aceea pe care o avem. În Codul educaţiei, domnule vicepreşedinte al Parlamentului, elaborat şi lansat, noi prevedem, propunem, cel puţin, la etapa actuală: conducătorii instituţiilor de  învăţămînt la nivel raional, municipal să fie desemnaţi de către Ministerul Educaţiei, aşa cum avem astăzi în domeniul medicinii.

Astăzi, cu părere de rău, Ministerul nu are împuterniciri, chiar prin intermediul Colegiului, de a elibera din funcţie un conducător sau altul. Noi, analizînd situaţia, vom expedia un demers către Consiliul raional Floreşti, pentru a examina posibilitatea revenirii la acest concurs. Dar să luăm decizii, cu părere de rău, nu avem temei legal. De aceea, eu rog, în mod repetat, să susţineţi acest proiect şi în lectura a doua, pentru a debloca situaţia dificilă în care ne aflăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Poftim, alte propuneri. Am votat în primă lectură.

Domnule vicepreşedinte,

Sînteţi de acord cu răspunsul domnului ministru sau nu?

 

Domnul Iurie Ţap:

Deci  eu insist  să fie supus votului, fiindcă este, de fapt, şi întrebarea care a fost a domnului  Stepaniuc la general. Codul educaţional prevede anumite lucruri. Dar dacă ele sînt ca propunere astăzi în Codul educaţional, nu avem de ce să nu susţinem această propunere a mea. Fiindcă este vorba de importanţa colectivelor pedagogice şi pentru a fi mai aproape de adevăr. De aceea, eu rog să fie supus votului.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, dar poate nu, poate este necesar de mai examinat,domnule vicepreşedinte, şi astăzi nu votăm acest proiect de lege în lectura a doua. Mai lucrăm şi atunci mai tîrziu vom vota în lectura a doua sau cum? Poftim.

 

Domnul Iurie Ţap:

Da, pe data de 30 putem reveni la lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Eu sînt de acord. Dar eu vă rog, începînd de astăzi şi de ieri, şi de mîine să nu uităm că noi ne-am asumat descentralizarea puterii. Şi dacă noi o să continuăm să numim de la centru directori de licee, medici de spitale, aceasta este incorect. Şi noi ne-am asumat faţă de instituţiile europene  descentralizarea. Şi, vă rog, dacă lucraţi asupra unor proiecte, nu veniţi cu proiectele de centralizare a puterii. Că n-o s-o susţin, n-o s-o susţinem noi. Noi am promis. Ceea ce am promis, aceea trebuie să facem. Descentralizarea. Noi susţinem centralizarea, ca tot de la centru să fie. La centru, aşa cum prevede norma democratică.

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci proiectul înregistrat  cu nr.3091. Lege pentru modificarea Legii din 10 aprilie 2004 pentru punerea în aplicare a titlului VII din Codul fiscal. A prezentat Adunarea Populară a Găgăuziei. Veaceslav Ioniţă, da, poftim.

Domnule ministru,

Microfonul nr.1, poftim.

 

Domnule Leonid Bujor:

Domnule…

Onorat  Prezidiu,

Deci pentru a examina şi în lectura a doua propunerea domnului Ţap, se impune o nouă iniţiativă legislativă, fiindcă iniţiativa prezentată astăzi de Guvern se referă la două articole concrete, la două alineate concrete ale articolului 47. Ceea ce ne permite nouă deblocarea situaţiei şi demararea procedurii de alegere democratică liberă a conducătorilor de instituţii de învăţămînt, începînd de la grădiniţă şi terminînd cu liceul.

Dacă se solicită acest lucru, înseamnă că pînă la 30 urmează ca cineva să iniţieze o nouă iniţiativă legislativă, care va fi adoptată în ziua de 30 şi în primă lectură şi în lectura a doua. Pentru că este o altă poziţie,o altă prevedere.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, domnule ministru, eu cred că…

Domnule Ţap,

Vă retrageţi propunerea sau nu? Sînteţi de la guvernare pare-mi-se? Nu, vedeţi cum.

 

Domnul Iurie Ţap:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este vorba de guvernare. Guvernarea trebuie să fie una responsabilă şi trebuie să facem calitate, fiindcă adesea ceea ce se întîmplă, dacă mă refer şi la multe concursuri, sînt zeci de plîngeri din aceleaşi colective şi nu este un mecanism foarte clar.

Legea ar fi bine să aibă un mecanism definit care să ne asigure acea calitate. Noi, cu părere de rău, avem adesea legi bune, dar executarea este foarte proastă, fiindcă apar regulamente, instrucţiuni şi, pînă la urmă, avem foarte multe probleme.

Am fost în foarte multe colective şi apar disensiuni, se numeşte un director de şcoală care, practic, nu este văzut de colectiv. Ce creăm, creăm o nouă tensiune, o nouă problemă?

Deci noi, dacă vrem să facem calitate,  să facem calitate. În acest sens este propunerea mea.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc.

Dacă acest proiect de lege este de calitate proastă, dar eu văd semnătura actualului Prim-ministru, deci vom examina la şedinţa următoare.

 

Domnul Iurie Ţap:

Nu se acceptă asemenea comentariu, fiindcă nu este vorba de semnătura Prim-ministrului. Este vorba de o propunere a mea, domnule vicepreşedinte şi stimaţi colegi, şi am zis, pot să aduc şi argumente concrete în acest sens.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Dacă îmi daţi voie să intervin eu, este o iniţiativă venită de la Guvern. E nevoie de această lege, domnule ministru?

Microfonul…

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Deci din momentul în care ne asumăm responsabilităţi şi dorim să schimbăm lucrurile în bine, urmează să votăm.

În cazul în care nu se solicită sau nu se acceptă votarea în lectura a doua, eu nu am dreptul moral să insist. Dar constat, pentru a nu frîna în continuare această procedură legală, urmează ca cineva dintre deputaţi să prezinte pînă la 30 aprilie o nouă iniţiativă legislativă care ar putea fi examinată paralel cu ceea ce am prezentat astăzi eu, dar vă asigur că la Ministerul Educaţiei, nu cred că Ministerul Educaţiei, nu mă refer la Leonid Bujor, cunoaşte situaţia în învăţămînt mai prost ca altcineva.

De aceea, eu vă asigur că ceea ce propunem noi astăzi se impune şi acest proiect de lege prezentat spre aprobare Parlamentului a fost unanim votat în cadrul Guvernului Republicii Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi este vorba de…

 

Domnul Leonid Bujor:

Alineatul (8) şi alineatul (11), unde se stipulează că toţi…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Prin concurs.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, prin concurs toţi conducătorii. Avem 2/3 din conducători care lucrează de 15 şi mai mulţi ani.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu cred că concursul este cea mai democratică normă. Prin colective, ca pe timpul, ca să nu vorbesc. Într-adevăr, ca să permitem să funcţioneze acest mecanism, trebuie să votăm acest proiect de lege, propunerea mea este.

Şi dacă la Codul învăţămîntului sau cu altă ocazie un alt proiect de lege, discutăm, dar nu e bine cînd noi din mers astfel de probleme foarte importante vrem să le votăm imediat, azi. E părerea mea.

 

Domnul Iurie Ţap:

Doar o precizare. Deci nu este vorba despre concursul în şcoală, participanţii la concurs să fie desemnaţi de către instituţiile de învăţămînt. Acesta este sensul propunerii mele care să completeze articolul 2 –  participanţii la concursuri vor fi desemnaţi de colectivele instituţiilor de învăţămînt.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu e bine, domnule vicepreşedinte. Participantul la concurs trebuie să fie cel care doreşte să participe la concurs. Nu trebuie să mă desemneze pe mine cineva, eu, dacă doresc, depun cerere, dacă nu, nu depun cerere să particip la concurs.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, microfonul nr.5.

 

Doamna Ana Guţu – Fracţiunea PL:

Stimaţi colegi,

Eu vin întru susţinerea acestei iniţiative legislative. Şi consider că, dacă este posibil, s-o votăm şi în lectura a doua, fiindcă ea ne va permite să rezolvăm o sumedenie de probleme ce ţin de managementul în instituţiile preuniversitare.

Pe de altă parte, eu cred că nu este rostul de a aştepta o altă iniţiativă legislativă. Ar fi bine să ne mobilizăm şi să punem în discuţie noul proiect al Codului educaţiei, unde toate aceste lucruri sînt deja menţionate şi stipulate.

De aceea, eu propun să susţinem iniţiativa Guvernului, în persoana Ministerului Educaţiei, fiindcă este o iniţiativă bună, este la timp şi Regulamentul Ministerului, credeţi-mă, persoanele, funcţionarii din Ministerul Educaţiei vor şti cum să gestioneze situaţia şi vor implementa Regulamentul referitor la organizarea concursului de alegere a directorilor în instituţiile de învăţămînt preuniversitar.

Propun să fie votat lectura în a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Doamnă Guţu,

Dumneavoastră propuneţi iniţiativa Guvernului.

 

Doamna Ana Guţu:

Da, a Guvernului am spus, a Guvernului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da. Vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr.4, poftim.

 

Domnul Mihai Godea:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vin cu propunerea să supunem în două lecturi propunerea Guvernului, iar propunerea domnului Ţap, care este interesantă şi pertinentă, o să vedem posibilitatea materializării ei într-o nouă iniţiativă legislativă care o să o înregistrăm în Parlament şi să mergem mai repede peste acea…

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc frumos.

Alte propuneri?

Cine este pentru, rog să voteze.

Poftim, sectorul nr.2, sectorul nr.3.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 32.

 

Domnul Serafim Urechean:

– 32.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 23.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da. Deci, proiectul nr.448 este votat în două lecturi.

Ministerul. Mulţumesc frumos. La revedere, da.

Deci nr.3091, domnul Veaceslav Ioniţă, poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe vă propune spre atenţie un proiect de lege înaintat de către Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuzia. Această lege prevede  anularea scutirii fiscale pe care o aveau cooperaţiile de consum.

Comisia vrea să atenţioneze Parlamentul că această scutire fiscală a fost din 2005 pînă în 2009. Acest proiect de lege a stat mult timp în comisie. Acum deja, prin politica fiscală din 2010, noi nu am prelungit aceste înlesniri fiscale pe care le avea cooperaţia de consum. Respectiv, cerinţa Autonomiei Găgăuziei a fost realizată politica fiscală din 2010, iar această lege, ca fiind depăşită, se propune de a fi respinsă.

Însă vreau să atenţionez că doleanţa lor a fost realizată în politica fiscală pe 2010.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Întrebări? Întrebări nu-s.

Cine este pentru a respinge proiectul de lege nr.3091,  rog să voteze. Vă rog, majoritatea. Mulţumesc.

Domnule Ioniţă, nr.2961, poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Această iniţiativă este a fostului deputat în Parlament domnul Valeriu Cosarciuc, care a venit cu o propunere de completare a articolului 101¹ din Codul fiscal privind extinderea bazei, extinderea obiectelor, investiţiilor capitale care sînt, li se restituie TVA.

Prin politica fiscală din 2010, poziţiile tarifare, şi aici este o denumire lungă, dumneavoastră le puteţi citi, această prevedere este însumată şi, respectiv, s-a ţinut cont. De aceea, acest proiect de lege iarăşi...

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia propune respingerea acestui proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze. Vă rog, cine-i pentru? Majoritatea.

Mulţumesc.

Nr.728, poftim, domnule Ioniţă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Acest proiect de lege iarăşi vine de la  Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, prin care ei cer modificarea Legii privind taxele locale în sensul majorării lor.

Prin politica fiscală din 2010, noi am permis autorităţilor locale să aplice taxe mai mari, deci am ţinut cont de acest lucru, de aceea acest proiect de lege iarăşi se propune spre respingere.

Însă, încă o dată vreau să menţionez, cerinţa lor a fost implementată în politica fiscală pe 2010.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Supun votului proiectul nr.728 spre respingere. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Vă rog, mulţumesc, luaţi loc.

Gata, da? Ai două, mai rabdă oleacă.

Deci, proiectul nr.844, proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Prezintă viceministrul protecţiei sociale şi familiei.

Poftim.

 

Domnul Vadim Pistrinciuc – viceministru al protecţiei sociale şi familiei:

Onorat Parlament,

Am onoarea să vă prezint proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul actualizării Legii privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni şi a Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.

Proiectul de lege menţionat propune pe parcursul anului 2010 majorarea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani de la 25% pînă la 30% din baza de calcul stabilită de lege, însă nu mai puţin de 300 de lei.

De indemnizaţia respectivă poate beneficia, la cerere, opţional, unul dintre părinţi, bunelul, bunica, o altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului  sau tutorele, dacă sînt persoane asigurate şi îndeplinesc condiţii de realizare a stagiului de cotizare necesar.

Pentru acoperirea cheltuielilor la plata indemnizaţiei respective în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 sînt prevăzute mijloace financiare în mărime de 251,45 milioane lei, luînd în considerare cifra de 31 mii 906 de beneficiari. Cuantumul mediu al indemnizaţiei va constitui 656,74 de lei faţă de 478 de lei pînă la majorare.

Totodată, solicităm modificarea vîrstei, de la 16 la 18 ani, a copiilor cu dizabilităţi, care beneficiază de alocaţie socială de stat. Această majorare este condiţionată de ajustarea acestei norme la actele legislative în vigoare, în special la Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Întru executarea prevederilor cadrului de cheltuieli pentru termen mediu pe anii 2009–2011, se propune majorarea cuantumului ajutorului de deces persoanelor neasigurate de la 700 la 900 de lei. Pentru acoperirea cheltuielilor la plata prestaţiei respective în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 sînt prevăzute mijloace financiare în mărime de 3,31 milioane lei, luînd în considerare cifra de 3 mii 370 de beneficiari.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi solicităm…

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim. Mulţumesc.

Ce întrebări sînt la acei care prezintă? Poftim.

Microfonul nr.5, da, vă rog.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Spuneţi-mi, vă rog frumos, noi am adoptat în decembrie anul trecut bugetul asigurărilor sociale, iar proiectul dumneavoastră l-aţi înregistrat în 23 martie 2010. Cu toate acestea, dumneavoastră spuneţi că avem prevăzute în bugetul asigurărilor sociale 251,45 milioane şi 3,3 milioane. Din contul căror, de unde au apărut aceşti bani?

 

Domnul Vadim Pistrinciuc:

Din bugetul asigurărilor sociale. Este o chestie tehnică, proiectul a venit mai tîrziu, dar în buget aceşti bani au fost prevăzuţi.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

OK. Mersi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul Mihail Cîrlig – Fracţiunea PL:

Este, eu aş vrea să atragem atenţia la copiii cu dizabilităţi şi la vîrsta care a fost modificată. Este binevenit că este modificată această vîrstă. Dar aş vrea să atrag atenţia la copiii invalizi  de gradul I şi au nevoie de tutore sau de persoanele  implicate în procesul de educare şi întreţinere, de îngrijire a acestor copii.

La împlinirea majoratului, rezultă că persoanele care întreţin aceşti copii sînt lipsite de aceste indemnizaţii. Dar la majorat gradul de invaliditate nu se schimbă şi dacă este invalid pe viaţă această indemnizaţie trebuie să fie la persoanele care îngrijesc de aceşti copii iarăşi pe viaţă, dar nu la majorat să fie excluse aceste indemnizaţii.  Cum vedeţi dumneavoastră această poziţie?

 

Domnul Vadim Pistrinciuc:

Este o propunere şi este un subiect pentru altă lege sau reformă în domeniul alocaţiilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţi, invalizi. Pentru anul viitor, noi prevedem o majorare a cuantumului pentru îngrijitor, deci pentru persoanele care îngrijesc de persoane cu dizabilităţi.

De asemenea, este în plan şi revizuirea acestei alocaţii, astfel încît persoanele care îngrijesc de invalizii de gradul I, cum spuneţi dumneavoastră, să beneficieze nu numai de o prestaţie, dar chiar să fie angajaţi în cîmpul muncii cu un salariu minim pentru ca să beneficieze de asigurare socială şi de asigurare medicală.

Vă mulţumim mult pentru propunere, dar …

 

Domnul Mihail Cîrlig:

Aceasta este legat anume de vîrsta aceasta de indemnizaţie.

 

Domnul Vadim Pistrinciuc:

Propunerea noastră de a majora vîrsta de la 16 la 18 ani vine din motivul unor, să-i spunem, scăpări legislative. Fiindcă în legislaţia privind protecţia copilului, vîrsta copiilor era stabilită pînă acum 16 ani. S-au făcut modificările … pînă la 18 ani. Numai a rămas aici o scăpare în Legea privind alocaţiile sociale de stat –  cînd copiii de la 17 la 18 ani, invalizi deci, nu erau nicăieri prevăzuţi.

 

Domnul Mihail Cîrlig:

Eu aş propune ca indemnizaţiile pentru întreţinere să fie prelungite şi după, păstrate şi după majorat.

 

Domnul Vadim Pistrinciuc:

Mulţumim. Dar asta ţine, încă o dată, de altă…

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos. Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc.

Cuvînt se oferă doamnei Liliana Palihovici, preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Stimaţi colegi,

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul nr.844 din 24 martie 2010 şi a constatat că proiectul a fost elaborat în scopul actualizării Legii nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni şi a Legii nr.289 din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă, modificîndu-se şi vîrsta de la 16 la 18 ani pentru copiii invalizi care beneficiază de alocaţie socială, aceasta făcîndu-se pentru ajustarea legislaţiei în vigoare, deoarece toată legislaţia naţională şi internaţională prevede vîrsta copilului de la zero la 18 ani.

În legea noastră cu privire la alocaţiile sociale era 0–16 ani. Am ajustat legislaţia în conformitate cu standardele internaţionale.

Examinînd argumentele invocate de către autorul proiectului, avizele parvenite pe marginea lui şi opiniile membrilor comisiei sesizate în fond, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie propune proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative, cu majoritatea de voturi ale deputaţilor, să fie adoptat de către Parlament în primă lectură.

Vreau să menţionez că sumele necesare proiectului au fost aprobate în bugetul pentru 2010. Acum am venit doar să facem careva ajustări la Legea nr.499 şi la Legea nr.289, pentru ca aceste alocaţii să poată fi achitate beneficiarilor.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Întrebări către doamna Palihovici? Nu sînt. Dumneavoastră propuneţi numai în primă lectură sau…?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Nu. Deoarece comisia nu a primit alte propuneri, în şedinţa de plen nu au fost alte propuneri, domnule Preşedinte, propun şi în lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Numai prima lectură, da. Şi a doua.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Şi a doua, da.

 

Domnul Serafim Urechean:

Iată, asta am vrut.

Mulţumesc frumos.

Cine este pentru prima lectură, rog să voteze. Unanim.

Mulţumesc.

Pentru lectura a doua, comisia propune şi lectura a doua. Cine este pentru,  rog să voteze.

Sectorul nr.2, sectorul nr.3? Sectorul nr.2, da.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 32.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu 55 de voturi, acest proiect de lege este votat în lectura a doua.

Deci proiectul de Lege nr.938, nr.939, domnul Veaceslav Ioniţă. (Rumoare în sală.) Nu, eu propun, iată, nouă sute… a, Palihovici întîi, da. Ei, se putea deodată.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să prezint ambele proiecte. Proiectul nr.938. Este vorba despre un automobil francez de colecţie „Rosengart”, anul fabricaţiei 1939, care este făcut ca donaţie de Liceul Tehnic „Marcel Callo” din Franţa Colegiului de Transporturi din Chişinău.

Adresarea a venit în numele meu din partea Colegiului de Transporturi din Chişinău, care are un bun parteneriat cu liceul menţionat din Franţa şi are chiar şi o filieră bilingvă moldo-franceză în cadrul Colegiului.

Acest automobil nu este propus pentru a fi utilizat în Republica Moldova, ci pentru muzeul liceului, Colegiului de Transporturi. Anterior, Colegiul a beneficiat de mai multe donaţii din partea liceului francez, inclusiv 3 automobile franceze, aparataj de diagnosticare, literatură tehnică şi altele.

Acest automobil care se face, a fost făcut cadou Colegiului de Transporturi a fost reparat de către profesorii şi elevii liceului din Franţa şi, de aceea, rog să susţineţi această iniţiativă, aceasta dînd posibilitate studenţilor de la Colegiul de Transporturi să cunoască mai bine automobilele, domeniul în care sînt instruiţi.

Cel de al doilea proiect, nr.939 – este vorba despre un autovehicul de model „Mercedes Sprinter” cu 9 locuri, care este făcut donaţie de către o biserică familiei Perebicovschi, care are 16 copii şi locuieşte în municipiul Chişinău, strada Vasile Coroban, 11. Din cei 16 copii, 11, 8 merg la şcoală, 3 sînt la grădiniţă. Dimineaţa este dificil cu transportul. Totodată, 10 din aceşti copii mai merg şi la şcoala muzicală, la cercul de pictură. Familia are nevoie de acest transport. Vă rog foarte mult să susţineţi această iniţiativă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, întrebări cu anul de producere, înmatriculare nu sînt. Vă rog, luaţi loc.

Domnule Ioniţă, poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat ambele proiecte de lege pe marginea primului proiect de lege. Doar menţionăm că unitatea de transport este pentru muzeu şi este din anul 1937. Şi comisia, totodată, vine cu propunerea ca în text să fie concretizat cine va importa această unitate de  transport.  În temeiul celor  expuse şi al avizelor pozitive, Comisia propune ca acest proiect de lege să fie votat în ambele lecturi în Parlament.

 

Domnul Serafim Urechean:

Votăm. La vot ambele, da.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da şi pentru următorul proiect de lege doar. Este un caz, într-adevăr, special – 16 copii. Aici,   comisia mai atenţionează că tatăl copiilor este invalid de gradul II. Dar comisia vine cu propunerea ca în texul proiectului să fie inclusă poziţia tarifară 8705 şi să fie indicat cine va importa unitatea de transport. Dar lucrul acesta ţine de redacţional. De aceea, propunem ca să fie votat în ambele lecturi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Proiectul nr.938 în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Unanim.

Nr.939 în primă  lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Unanim.

Nr.938 în a doua lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul Serafim Urechean:

Nr. 939 în a doua lectură. Cine este pentru,  rog să voteze.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Deci trecem la proiectul de Hotărîre pentru modificarea articolului 2 din Hotărîrea Parlamentului din februarie 2010 pentru constituirea Comisiei de anchetă privind modul de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare din fondul de rezervă în legătură cu inundaţiile din 2008.

Domnul deputat Gheorghe Brega, poftim, la tribună.

 

Domnul Gheorghe Brega – Fracţiunea PL:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Termenul de 60 de zile, stabilit prin Hotărîrea Parlamentuuil, cu părere de rău, din motive obiective, a fost insuficient pentru investigarea minuţioasă a modului de repartizare a ajutoarelor umanitare. De aceea, solicităm, în primul rînd, de a prelungi termenul pînă pe data de 11 iunie 2010. Deşi, atrag atenţia, că în nota informativă, printr-o eroare, probabil, de tipar, a fost pînă la 1 iunie. Şi, totodată, solicităm sprijinul Parlamentului pentru implicarea Curţii de Conturi şi a unor experţi de la organizaţiile nonguvernamentale pentru verificarea gestionării resurselor date. În rest, în nota informativă este expus tot.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, raportul este consistent. Elucidează  situaţia  reală. Ce întrebări aveţi către domnul raportor?

 

Domnul Alexandru Stoianoglo:

Dar conform Legii cu privire la Curtea de Conturi ei au aşa împuterniciri?

 

Domnul Gheorghe Brega:

Da, în cazul în care solicită comisia de anchetă, deci Curtea de Conturi poate interveni.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Întrebări mai multe nu sînt.

Domnul Pleşca, preşedintele comisiei. Poftim.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat această iniţiativă legislativă şi vine cu o propunere ca ea să fie susţinută şi votată.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc.

Domnul, totul. Poftim? Da, trecem la etapa a doua – întrebări. Poftim. Întrebări nu sînt. Poftim, declaraţii. Aveţi întrebări? Poftim. Vă rog, staţi şi ascultaţi declaraţiile colegilor dumneavoastră.

Domnul Brega, vă rog, luaţi loc.

 

 

Domnul Iurie Ţap:

Deci am o întrebare adresată către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi  Corupţiei. Pe parcursul ultimelor luni de zile, în ziarul „Timpul” au fost publicate mai multe materiale vizînd activitatea Curţii de Conturi. Pornind de la faptul că este vizată şi preşedintele Curţii de Conturi, care este o persoană de demnitate publică, şi sînt aduse învinuiri grave, dar destul de grave, solicit ca Centrul să examineze, să se autosesizeze, să examineze aceste materiale şi să prezinte în plenul Parlamentului informaţia respectivă.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Poate cineva întîmplător va pleca puţin mai devreme. Nu uitaţi că pe data de 26, la orele 10.00, adică luni, în această sală trebuie să fim prezenţi sută la sută la şedinţa Parlamentului.

Da, poftim, microfonul nr. 4.

 

Domnul Iurie Colesnic:

Către Procuratura Generală, domnului Valeriu Zubco. Acum două luni de zile a fost reţinut în Vama românească  un camion cu ţigări de contrabandă. Vreau să ştiu care este soarta acestui camion şi care sînt proprietarii acestei mărfi?

Şi a doua întrebare, către Valeriu Cosarciuc, Ministrul Alimentaţiei şi Agriculturii. Noi am vorbit foarte mult în compania electorală despre liberalizarea pieţei peştelui, pieţei cărnii. A fost o poveste foarte frumoasă. Vreau să ştiu care este finalul acestei poveşti.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vasile Balan – Fracţiunea Partidului „ AMN":

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Întrebarea o adresez către Centrul pentru  Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, prin care solicit ca să se verifice plîngerea expusă de un grup de muncitori de la Uzina „Vibropribor” şi să-mi răspundă în scris.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untilă: 

Mulţumesc. Am o întrebare către ministrul agriculturii.

 

Domnul Serafim Urechean:

Molodeţ, bravo. Ţi-ai revenit. Mai departe.

Domnul Veaceslav Untilă:

Не дождетесь.   

 

Domnul Serafim Urechean:

И не надо.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Am o întrebare către ministrul din „Alianţa «Moldova Noastră»” Cosarciuc. Mă interesează care este soarta clădirii şi a terenului cu suprafaţa de 60 de ari în perimetrul străzilor Şciusev, Maria Cibotari şi Sfatul Ţării, unde a fost Catedra de veterinărie.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, Întrebări nu sînt.

Declaraţii.

Domnul Tudor Deliu, poftim.

 

Domnul Tudor Deliu:

Onorată asistenţă,

Evenimentele de ultimă oră cred că nu trebuie să ne lase indiferenţi. De aceea, vreau să atenţionez opinia publică vizavi de declaraţiile unor reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, deputaţi în Parlament, care încalcă grav articolul 15 din Legea despre statutul deputatului în Parlament, adoptat la 7 aprilie 1994, cu modificările ulterioare, unde expres se stipulează că deputatul este obligat să respecte cu stricteţe Constituţia, legile, normele etice şi morale.

Prin afirmaţiile că PCRM a demarat procedura de colectare a semnăturilor pentru iniţierea referendumului republican întru acordarea votului de neîncredere actualei guvernări, intenţionat comuniştii induc în eroare cetăţenii Republicii Moldova. Oare nu pot fi considerate astfel de declaraţii încălcări ale legislaţiei, dacă, conform articolului 147 din Codul electoral, nu pot fi supuse referendumului  problemele privind alegerea, numirea, demiterea persoanelor din anumite funcţii, care ţin de competenţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

Vreau să amintesc deputaţilor comunişti că, în conformitate cu articolul 106 din Constituţia Republicii Moldova, doar Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, îşi poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaţilor. Ori reprezentanţii PCRM în cei opt ani de guvernare  n-au reuşit să studieze Constituţia, ori intenţionat vor să inducă opinia publică în eroare.

Sau poate cineva se face a uita că deputatul este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplul personal la îndeplinirea obligaţiilor civice, la asigurarea drepturilor omului şi la respectarea legislaţiei. Cu totul iresponsabilă a fost şi afirmaţia făcută ieri de liderul comuniştilor în faţa camerelor de luat vederi, precum că restabilirea semnăturilor de pe Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova este „un fars” şi ei nu vor participa la şedinţă. Această afirmaţie mă face să cred că restabilirea acestui act cu o semnificaţie istorică şi de o importanţă majoră pentru Republica Moldova nu-i interesează pe acei din Partidul Comuniştilor.

 Pentru ei nu valorile naţionale sînt importante, ci închinarea în faţa unei momîi, căreia îi cîntă osanale şi de mai bine de 100 de ani tot strigă că e vie. Sau poate în această afirmaţie a liderului comuniştilor stă ascuns şi adevărul dispariţiei declaraţiei? Şi de aceea comuniştii nu doresc restabilirea semnăturilor? Sînt întrebări care trezesc multe suspiciuni. Cred că e timpul să înţeleagă toţi aleşii poporului, nu numai acei care vin la şedinţele Parlamentului, că trebuie să pună în capul mesei acele subtile, inefabile forţe ale dragostei umane, ce răzbat de la individ la individ asemenea rădăcinilor prin cele mai mici fisuri ale lumii, dar care în timp trebuie să susţină cel mai mare monument al mîndriei – omul, nu ambiţiile, ci raţionamentul trebuie să predomine.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Ţap:

Mulţumesc.

Cuvînt pentru declaraţie i se oferă domnului Mihai Godea, preşedintele Fracţiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova.

 

Domnul Mihai Godea:

Eu cred că… Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Către colegul meu Veaceslav Untilă. Chestia aceasta economiseşte din hîrtie, ca să ştiţi. Şi acum toată lumea progresistă, cum numeam 20–30 de ani în urmă, se orientează spre aceasta.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Drumul nostru spre libertate, democraţie şi civilizaţie este unul anevoios. În toate momentele cruciale ale istoriei noastre recente am fost cel mai adesea singuri. Republica Moldova, chiar de la declararea independenţei sale, a avut întotdeauna nevoie de prieteni. Guvernarea anterioară a aruncat ţara noastră într-o izolare internaţională completă. Deteriorarea raporturilor cu vecinii, politica duplicitară faţă de onoarea angajamentelor în procesul de integrare europeană a demonstrat faţa naturală a regimului comunist, de promovare a unei politici externe arogante, inconsistente şi păguboase, cu consecinţe dramatice pentru cetăţenii noştri.

Noua guvernare a trebuit să o ia de la zero pe toate direcţiile politicii externe şi a reuşit într-un timp record să-şi cîştige credibilitatea şi sprijinul prietenilor noştri internaţionali.

Stimaţi colegi,

Reuniunea grupului consultativ de la Bruxelles din martie curent a fost, pe drept cuvînt, un eveniment istoric pentru Republica Moldova. Rezultatele obţinute acolo, perspectivele care s-au deschis pentru Republica Moldova, dincolo de sprijinul financiar important pe care îl primeşte, denotă faptul că ţara noastră a obţinut o consolidare extraordinară a relaţiilor cu partenerii externi. Reuniunea de la Bruxelles a demonstrat elocvent că sîntem pe deplin angajaţi în procesul de reformare a statului, că Republica Moldova a depăşit statutul de ţară izolată şi că merită acum atenţie în plan internaţional.

La Bruxelles s-a văzut că, pentru prima dată în ultimii ani, Guvernul Republicii Moldova are o viziune clară, că ştie ce are de făcut mai departe, că înţelege răspunderea pe care o are în interiorul parteneriatului strategic cu ţările prietene, că dă dovadă de realism. Pentru prima dată, s-a discutat sincer cu partenerii externi despre progresele înregistrate pînă în prezent de Republica Moldova în vederea promovării reformelor politice, economice şi sociale, dar şi despre provocările cu care se confruntă ţara noastră.

Stimaţi colegi,

Promisiunea făcută de noi cetăţenilor de a scoate Republica Moldova din întuneric şi de a o repoziţiona în plan extern este acum un fapt împlinit. Rezultatul de la Bruxelles este, în primul rînd, al poporului nostru, care ne-a mandatat prin votul său să găsim soluţii pentru relansarea Moldovei. Este necesar să se treacă imediat la implementarea proiectelor stabilite acolo, astfel încît  viaţa oamenilor să cunoască, în cel mai scurt timp, o îmbunătăţire. Ceea ce s-a întîmplat la Bruxelles este un exemplu despre ceea ce înseamnă, în general, integrarea în comunitatea internaţională, care sînt beneficiile pe care le poate aduce acest proces, cît de important este, atunci cînd avem nevoie de sprijin, să avem parteneri pe care să ne putem baza.

Suportul financiar obţinut la Bruxelles a dovedit că integrarea europeană nu este doar un deziderat politic pe care să-l punem pe hîrtie. Acum avem dovada că putem conta pe sprijin concret din partea partenerilor externi. Importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă în acest moment ţării noastre a fost demonstrată şi prin prezenţa unor personalităţi internaţionale de prim rang la şedinţa grupului consultativ, dar şi prin faptul că au participat 32 de instituţii bilaterale şi 10 multilaterale de dezvoltare. Cu siguranţă, Republica Moldova nu a fost vreo dată înconjurată cu mai multă prietenie ca acum.

Acei care vor să înţeleagă mai bine diferenţa dintre felul în care era poziţionată Republica Moldova în comunitatea internaţională şi felul în care este poziţionată acum Republica Moldova în comunitatea internaţională, şi felul în care era poziţionată pînă acum, pînă să preluăm noi guvernarea, trebuie doar să privească la eforturile zădarnice pe care le-a făcut vechea guvernare de a obţine sprijin financiar extern şi vor înţelege cît de mult a pierdut  Republica Moldova în toţi aceşti ani de izolare  şi de lipsă a dialogului în plan extern. Oamenii trebuie să ştie de ce acum Republica Moldova beneficiază de sprijinul partenerilor externi şi de ce înainte acest lucru nu se putea întîmpla.

„Relansăm Moldova” reprezintă pentru ţara noastră foaie de parcurs pentru realizarea viziunii noastre de dezvoltare în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova şi evidenţiază în acelaşi timp necesităţile de finanţare pentru sprijinirea reformelor în infrastructură, servicii publice, mediu de afaceri, administraţie publică, consolidarea sistemului judecătoresc şi combaterea corupţiei. Partenerii de dezvoltare s-au convins că Guvernul Republicii Moldova este angajat ferm pe calea liberalizării economiei, combaterii corupţiei, reformării sectorului judiciar şi asigurării unei guvernări bune în sectorul public.

Viziunea ambiţioasă a Guvernului de a relansa ţara prin reforme politice, economice şi sociale au obţinut sprijinul partenerilor de dezvoltare. Astfel, unul din obiectivele întîlnirii grupului consultativ de la Bruxelles a fost mobilizarea suportului şi fondurilor pentru implementarea priorităţilor, definite în programul „Relansăm Moldova” începînd cu 2010. Constatăm cu satisfacţie că acest obiectiv a fost realizat. Partenerii de dezvoltare şi-au exprimat sprijinul ferm pentru strategiile Guvernului, prezentate în documentul „Relansăm Moldova”, şi au acordat suport financiar în sumă totală de aproximativ 2,6 miliarde de dolari SUA sau aproape 2 miliarde de euro pe parcursul următorilor patru ani 2010–2013. Aceste fonduri, destinate continuării reformelor în ţara noastră, includ asistenţa oferită începînd cu ianuarie 2010.

Din cele 2,6 miliarde de dolari, oferite Republicii Moldova, 52% reprezintă granturi, iar aproximativ 48% sînt bani pe care Republica Moldova îi va accesa în rate concesionale pe o perioadă de graţie de 5–10 ani, cu o rată a dobînzii de la 0 la 1,2 la sută. Creditele ce vor fi accesate în condiţii foarte avantajoase vor permite să investim în viitorul ţării, în programe şi proiecte, care au ca scop să plaseze ţara noastră pe o nouă traiectorie de dezvoltare, să relanseze economia şi să creeze locuri de muncă plătite decent.

Prin semnarea declaraţiei finale a forumului „Parteneriat pentru Moldova” ţara noastră s-a angajat să implementeze eficient şi transparent asistenţa oferită pentru recuperarea economică, continuarea reformelor economice, politice şi sociale în scopul atingerii obiectivelor de modernizare, definite în documentul strategic „Relansăm Moldova”. Asistenţa oferită Republicii Moldova de către partenerii internaţionali de dezvoltare demonstrează sprijinul şi creditul de care se bucură ţara noastră.

Trebuie să felicităm Guvernul Republicii Moldova pentru ca a ştiut să valorifice responsabil şi eficient această şansă istorică de aprofundare a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. În ultimele şase luni, Republica Moldova şi-a definit o viziune clară unde vrea să ajungă şi ce vrea să obţină şi a înregistrat progrese care erau de neimaginat cu puţin timp în urmă.

În încheiere aş vrea să vă îndemn să ne concentrăm eforturile pentru asigurarea sprijinului parlamentar necesar Guvernului Republicii Moldova şi baza legislativă necesară pentru implementarea proiectelor convenite la Bruxelles.

Stimaţi colegi,

Sîntem pe calea cea dreaptă şi ne bucurăm de sprijin din partea partenerilor noştri europeni. Îndemnul Preşedintelui Parlamentului european Jerzy Buzek: „Cetăţenii Republicii Moldova, aveţi răbdare şi aveţi încredere în Guvernul vostru”, ar putea să constituie chintesenţa perioadei istorice pe care o parcurgem.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Iurie Ţap:

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi propusă pentru ziua de astăzi a fost realizată. Şedinţa de plen a Parlamentului se declară închisă.

Vă mulţumim.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.36.

 

 Stenograma a fost pregătită spre publicare

în Direcţia documentare parlamentară

a Aparatului Parlamentului.