DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 23 octombrie 2008

(STENOGRAMA)

sumar

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2.       Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1942 pentru modificarea  şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Curtea Constituţională – art.35, 37; Codul jurisdicţiei constituţionale – art.51, 66).

4.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2352 pentru ratificarea Tratatului de la Singapore privind dreptul mărcilor.

5.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2580 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere.

6.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2645 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere asupra cadrului instituţional al iniţiativei de pregătire către dezastre şi de prevenire a lor în Europa de Sud-Est.

7.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2613 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr.271-XVI din 7 decembrie 2007 (art.7, anexa nr.3).

8.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2797 privind modificarea Anexei din Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

9.       Întrebări.

10.   Declaraţia domnului deputat Dumitru Braghis.

11.   Declaraţia domnului deputat Gheorghe Susarenco – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de doamna Maria Postoico, vicepreşedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 85 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Marian Lupu, Iurie Roşсa, Grigore Petrenco, Dmitri Todoroglo, Vladimir Vitiuc, Irina Vlah, Vasile Grozav, Dumitru Ivanov, Vladimir Ciobanu, Oleg Serebrian – în delegaţie; Valeriu Cosarciuc, Vitalia Pavlicenco, Ion Varta, Valentina Buliga, Vladimir Braga.

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Înainte de a trece la ordinea de zi, cu permisiunea dumneavoastră, vreau să vă aduc la cunoştinţă că, în perioada premergătoare şedinţei plenului Parlamentului, şi-au sărbătorit ziua de naştere doamna Eugenia Ostapciuc, (aplauze) Anatol Ţăranu (aplauze) şi doamna Valentina Şerpul (aplauze). Felicitările noastre.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Mulţumesc.

Din partea Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se propune excluderea proiectului de Lege nr.2447, nr.2 din ordinea de zi pentru astăzi. Şi, suplimentar, prin Birou, vom decide pentru care săptămînă să îl includem.

Doamna  Maria Postoico:

Nr.2447, da?

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Nr. 2447.

Doamna Maria Postoico:

Am notat.

Microfonul nr. 4.

Domnul  Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Rog să fiu înscris pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Doamna  Maria Postoico:

Am notat.

Microfonul nr.5.

Domnul  Veaceslav Untilă:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Eu vreau să propun crearea unei comisii speciale în cadrul Parlamentului. Şi vreau să argumentez despre ce este vorba. Primarul de Vorniceni, Gheorghe Ionel, a fost arestat şi acum este în proces. Dar ce s-a întîmplat? Acum un an de zile el a fost arestat pentru trafic de fiinţe umane, peste jumătate de an de prizonir el a fost eliberat, fapte nu s-au găsit, jumătate de an a stat în puşcărie, ca mai apoi, peste jumătate de an deja să vină cineva cu măştile show, să intre în birou la primărie, să facă percheziţie şi să fie arestat pentru abuz în serviciu.

Chestiunea despre ce este? Ieri, la Străşeni, a fost judecata. Trei judecători din Străşeni au refuzat să ducă acest dosar, ştiind că sînt foarte mari presiuni asupra acestui caz.

Aduceţi-vă aminte, acum doi ani de zile, eu de mai multe ori am ieşit la microfonul Parlamentului şi am cerut să se facă lumină asupra cazului primarului de Vorniceni, cazurilor cu acea carieră de nisip şi multe, multe chestiuni, care le făcea fostul primar, pe care reprezenta Partidul Comuniştilor şi domnul preşedinte al raionului Străşeni. Atunci nu a reacţionat nici Procuratura, nici Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei etc.

Acum se fac foarte mari presiuni asupra acestei persoane. Şi ieri, trei ore procurorul, care a prezentat dosarul în judecată, a refuzat să cheme urgenţa. El se află acum în stare gravă în spitalul din Cojuşna. Dar vreau să vă spun că deja de două ori este încălcată legea. Prima dată a fost încălcată legea cînd procurorul din raionul Buiucani a dat sancţiune ca el să fie reţinut în Spitalul de Urgenţă, măştile show au venit şi l-au arestat, şi l-au dus în Spitalul de la Pruncul. Adică, se încalcă legea şi se vede că sînt foarte mari presiuni.

De aceea, onorată asistenţă, domnilor comunişti, sînteţi majoritari, o să fiţi majoritari şi în acea comisie pe care o s-o constituim noi în Parlament, tot majoritari o să fiţi, orice informaţie se face prin vot, se scoate în faţa Parlamentului, dar să ne implicăm odată.

Fiindcă este vorba de un ales local, care a fost ales cu 92 la sută. Acum oamenii, 400 de locuitori din satul Vorniceni s-au adresat către doamna Ostapciuc, către domnul Lupu, către preşedinţii fracţiunilor parlamentare şi au cerut să se facă ordine. 50 din aceşti cetăţeni acum sînt în faţa Parlamentului, aşteaptă de la noi nişte reacţii, să nu chinuim lumea pe drumuri, să constituim o comisie, să vedem ce se întîmplă în justiţia moldovenească, în cazul concret cu Gheorghe Ionel de la Vorniceni.

Noi mai avem asemenea cazuri. Avem caz la Nisporeni, cînd deja preşedintele raionului Nisporeni a mers dosarul în judecată pentru abuz de serviciu. Dar abuz de serviciu ştiţi ce a însemnat? Am vorbit cu secretarul consiliului şi i-a propus secretarului să plece, zicea: “Măi, s-au schimbat vremurile, nu pot lucra cu tine, pleacă.” Au vorbit unul la unul.

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

Domnul  Veaceslav Untilă:

Aceasta este probă, pentru că el a făcut abuz de serviciu.

Doamna  Maria Postoico:

Este notat.

Vă mulţumesc.

Domnul  Veaceslav Untilă:

Eu vă rog să puneţi la vot această chestie.

Doamna  Maria Postoico:

E notat.

Microfonul nr.3.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu rog să fie exclus astăzi din ordinea de zi pentru mîine proiectul nr.2767 şi din ordinea de zi pentru 31 octombrie să fie exclus proiectul nr.4159. Proiectul nr.2767 pe o săptămînă îl amînăm.

Doamna  Maria Postoico:

Am notat.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Rog să fiu înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Doamna  Maria Postoico:

Am notat.

Microfonul nr.5.

Domnul  Ion Guţu:

Rog să fiu înscris pentru dezbateri la proiectul de Lege nr.2797.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

De fiecare dată, se mai exclud chestiuni din ordinea de zi, ordinea de zi la noi devine foarte subţire. De aceea, eu propun ca să fie introdus în ordinea de zi un alt proiect, elaborat la 28 ianuarie 2008 cu nr.262, autor domnul Klipii, deputat din Fracţiunea Partidului Democrat, proiectul de Lege privind anularea datoriilor pentru serviciile comunale şi necomunale ale unor categorii de populaţie socialmente vulnerabile. Este vorba despre sezonul de iarnă, despre categoriile de populaţie vulnerabile şi despre scutirea de plăţi sau despre introducerea compensaţiilor nominative la încălzirile individuale şi apă potabilă ş.a.m.d. Este un proiect foarte important, mai ales în legătură cu venirea iernii. De aceea, rog să fie susţinut. La 28 ianuarie 2008, repet încă o dată, a fost elaborat şi depus acest proiect.

Doamna  Maria Postoico:

Am notat.

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Rog să fiu înscris pentru o declaraţie la sfîrşitul acestei şedinţe a “Alianţei «Moldova Noastră»” cu privire la situaţia creată în sistemul forţelor de ordine şi justiţiei în Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Dumneavoastră deţineţi suplimentul la ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului din 23 – 31 octombrie, care sînt incluse, de aceea eu voi supune votului pentru a fi inclus acest supliment. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

A fost propunerea deputatului Ţurcan de a exclude proiectul de Lege nr.2447. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Domnul Bondarciuc a propus de a exclude proiectul nr.2767, care este inclus pe ordinea de zi de mîine cu eşalonarea pe o săptămînă şi proiectul nr.4159 pe 31 octombrie. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Untilă a înaintat propunerea de a institui comisia specială privind cazul primarului Vorniceni. Cine este pentru această propunere, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 7.

Sectorul nr. 3 – 11.

Doamna  Maria Postoico:

18 voturi. Nu a întrunit condiţiile necesare pentru a fi inclus în ordinea de zi.

Domnul Diacov a propus de a include pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.262. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr. 3 – 7.

Doamna  Maria Postoico:

11 voturi. Nu a întrunit condiţiile necesare pentru a fi inclus în ordinea de zi.

Cine este pentru aprobarea ordinii de zi pentru astăzi, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1942 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Comisia, vă rog.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi menţionează, că proiectul de Lege nr.1942 a fost examinat şi aprobat în primă lectură la 9 octombrie anul curent. Asupra acestui proiect de lege au fost făcute mai multe amendamente, propuneri şi obiecţii, care au fost dezbătute în cadrul şedinţei Comisiei, cu participarea reprezentantului autorului proiectului menţionat, Curţii Constituţionale şi Curţii Supreme de Justiţie. În rezultatul dezbaterilor, o bună parte din amendamente au fost acceptate parţial sau integral, unele au fost respinse.

Rezultatul acestui lucru efectuat de către Comisie este reflectat în anexa la prezentul proiect. În aceste condiţii, Comisia propune examinarea şi adoptarea Legii nr.1942 în lectura a doua, luînd în consideraţie amendamentele acceptate de către Comisie.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Supun votului, pentru adoptare în lectura a doua proiectul de Lege nr.1942. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr. 3 – 7.

Doamna  Maria Postoico:

61 de voturi. Cine este împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1942 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2352 pentru ratificarea Tratatului de la Singapore privind dreptul mărcilor.

Prezintă Guvernul. Domnul Daniliuc.

Domnul Ion Daniliuc – vicedirector general al Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Referitor la proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de la Singapore privind dreptul mărcilor, vreau să vă comunic că mărcile în Republica Moldova sînt obiectul cel mai solicitat de domeniul proprietăţii intelectuale, de altfel acesta este un fenomen care se referă la majoritatea ţărilor lumii.

În prezent, în Republica Moldova, este în vigoare Tratatul privind dreptul mărcilor, elaborat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale în anul 1994 şi ratificat de Parlamentul Republicii Moldova  la 27 octombrie 1995. Pe parcursul acestor 10 ani de aplicare a Tratatului, au venit unele propuneri privind revizuirea, modificarea şi completarea acestui Tratat. În cadrul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale a fost elaborat un nou proiect, proiectul revizuit, care apoi a primit numele Tratatul de la Singapore, datorită faptului că conferinţa diplomatică a avut loc la Singapore.

În comparaţie cu Tratatul, existent acest nou Tratat prevede mai multe modificări care ţin de depunerea electronică a mărcilor datorită dezvoltării tehnicii informaţionale, propuneri referitoare la licenţierea mărcilor, înregistrarea contractelor de licenţă, propuneri privind înregistrarea diferitelor tipuri de mărci, cum ar fi: verbale, figurative, tridimensionale şi altele, propuneri referitor la corespondenţa dintre oficiu şi solicitant şi multe, multe altele, toate avînd menirea de a facilita acest proces, de a-l face mai simplu şi accesibil pentru toate oficiile naţionale.

Deoarece în prezent în Republica Moldova din cele 75 000 de cereri 60 000, circa 80 la sută, sînt depuse de solicitanţii străini, tot aşa solicitanţii din Republica Moldova au depus în străinătate pînă în prezent circa 340 de cereri în 40 de ţări. Şi pentru ca solicitanţii să cunoască procedurile din fiecare ţară este, practic, imposibil. De aceea, este necesar de a armoniza aceste proceduri şi de a facilita activitatea celor care înregistrează mărcile.

Din aceste considerente, acest Tratat este benefic pentru solicitanţii din Moldova, că ei prin acest tratat cunosc care sînt procedurile în alte ţări, deci, ele sînt identice cu acele care sînt în Republica Moldova şi este benefic pentru solicitanţii străini care vor să vină pe piaţa Republicii Moldova cu mărfuri cu mărci înregistrate. Fiindcă ei deja ştiu că, dacă Republica Moldova a aderat la acest Tratat, înseamnă că aici sînt aceleaşi condiţii de examinare ca şi în ţările lor.

Din aceste considerente, rog Parlamentul ca să aprobe acest proiect de lege în primă lectură şi să îl adopte în lectura a doua. Dacă sînt întrebări, sînt gata să răspund.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule Daniliuc.

Comisia.

Domnul  Vasile Iovv:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată următoarele. Tratatul de la Singapore privind dreptul mărcilor, potrivit articolul 11 alineatul (1) din Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, se încadrează în categoria tratatelor supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Tratatul de la Singapore reprezintă o revizuire a Tratatului privind dreptul mărcilor de la Geneva din 1994, urmărind crearea unui cadru internaţional dinamic şi modern pentru armonizarea şi simplificarea procedurilor administrative de înregistrare a mărcilor.

Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Tratatului. Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune a substitui sintagma “Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală” cu cuvîntul “Guvernul” în articolul 2 din proiect, în vederea respectării alineatului (1) al articolului 23 din Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova.

Luînd în considerare cele expuse, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune aprobarea proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului de la Singapore privind dreptul mărcilor în primă lectură şi adoptarea acestuia în lectura a doua.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2352. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Comisia a propus pentru lectura a doua. Fracţiunile au întrebări pentru lectura a doua? Nu. Se acceptă, da? Supun votului, pentru adoptare în lectura a doua, proiectul de Lege nr.2352. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 7.

Doamna  Maria Postoico:

64 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2352 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.2580 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere.

Domnule Batrîncea, vă rog.

Domnul  Nicolae Batrîncea – vicedirector general al Serviciului Vamal:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982, reprezintă un instrument în domeniul facilitării comerţului şi transportului internaţional sub egida Comisiei Economice pentru Europa a ONU. Luînd în considerare că măsurile de control la frontiere sînt realizate de către diferite servicii de control, armonizarea controalelor respective, urmărită de Convenţie, constituie un mijloc esenţial pentru îmbunătăţirea circulaţiei internaţionale a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi, în special, pentru facilitarea trecerii acestora peste frontiere.

Convenţia a intrat în vigoare la 15 octombrie 1985, cu excepţia anexei 8, care vizează facilitarea procedurilor de trecere a frontierelor în cadrul transporturilor rutiere internaţionale, care a intrat în vigoare la 20 mai 2008. Pînă în prezent, părţi contractante la Convenţie au devenit 49 de state şi Organizaţia Internaţională Uniunea Europeană.

Sub aspectul politic, aderarea la Convenţie nu contravine politicii interne şi externe promovate de Republica Moldova. Obiectivul Convenţiei, stipulat la articolul 2, constă în reducerea cerinţelor legale de îndeplinire a formalităţilor, a numărului şi a duratei controalelor, în special pentru coordonarea naţională şi internaţională a procedurilor de control şi a  modalităţilor de aplicare a acestora.

Principiile armonizării şi coordonării controalelor sînt specificate la articolul 1 al anexei 1, fiind următoarele:

1. Ţinînd seama de prezenţa vămii la toate frontierele şi de caracterul general al intervenţiei ei în măsura posibilităţilor, celelalte controale sînt armonizate cu controalele vamale.

2. În aplicarea acestui principiu, este posibil ca toate sau o parte dintre aceste controale să se realizeze şi în alte locuri decît la frontieră, cu condiţia că procedurile utilizate să contribuie la facilitarea circulaţiei internaţionale a mărfurilor.

Astfel, aderarea la Convenţie se încadrează în prioritatea majoră a politicii comerciale externe a ţării noastre, în special în contextul fluidizării traficului internaţional de mărfuri şi a mijloacelor de transport, în conformitate cu cele mai avansate practici internaţionale şi europene. Implementarea principiilor Convenţiei va avea un impact benefic asupra cooperării transfrontaliere prin prisma politicii europene de vecinătate a Uniunii Europene.

Sub aspect normativ, Convenţia este compatibilă cu alte instrumente internaţionale în domeniul vamal şi al transporturilor. Totodată, Convenţia totalmente corespunde standardelor-cadru ale Organizaţiei Mondiale a Vămilor privind securitatea şi facilitatea comerţului mondial din 2005.       

Este necesar de menţionat că, prin hotărîrea Guvernului nr.580 din 28 mai 2007, a fost aprobat planul de acţiuni pentru implementarea recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor în conformitate cu aceste standarde-cadru, care se realizează cu succes de către autoritatea vamală a Republicii Moldova. Aderarea la Convenţie nu implică operarea ulterioară a modificărilor şi completărilor în legislaţia în vigoare.

Pentru a asigura implementarea eficientă a Convenţiei, va fi necesară aprobarea de către serviciile de control a actelor normative interne în vederea stabilirii mecanismelor concrete de interacţiune asupra aspectelor relevante procesului de armonizare a controalelor. Din punct de vedere organizatoric, implementarea Convenţiei impune redirecţionarea surselor instituţionale, funcţionale şi umane ale autorităţilor competente în scopul eficientizării măsurilor de control, realizate de acestea.

Totodată, punerea în aplicare a Convenţiei presupune crearea condiţiilor necesare pentru optimizarea controalelor corespunzătoare, în special prin modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei, precum şi a celor plasate în interiorul ţării. Din punct de vedere financiar, cheltuielile necesare pentru implementarea Convenţiei vor fi suportate în limita alocărilor prevăzute anual în Legea bugetului.

Referitor la aspectul economic putem menţiona că facilitarea comerţului şi transportului prin simplificarea şi armonizarea formalităţilor la frontieră va avea consecinţe benefice pentru economia naţională. În special, va fi asigurată reducerea costurilor aferente realizării tranzacţiilor economice externe, precum şi favorizarea climatului investiţional şi de afaceri.

În temeiul celor expuse, Guvernul consideră oportună aderarea la Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim mult.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Vasile Iovv:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiectul de lege şi constată următoarele. În conformitate cu alineatul (1) al articolului 11 din Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, aderarea Republicii Moldova la Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere urmează să fie decisă de Parlament.

Potrivit Convenţiei, la trecerea unei frontiere terestre comune, părţile vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a facilita procedurile de control. Trebuie de menţionat că nici una dintre prevederile Convenţiei nu va constitui un obstacol la aplicarea interdicţiilor şi restricţiilor la introducerea, scoaterea sau tranzitarea mărfurilor impuse din considerente de securitate publică, sănătate publică, protecţie a mediului, patrimoniului cultural sau a proprietăţii industriale, comerciale şi intelectuale. Comisiile parlamentare ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Convenţiei.

Luînd în considerare cele expuse, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune a adopta proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei internaţionale privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere în două lecturi.

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim, domnule vicepreşedinte.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.2580. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Fracţiunile parlamentare acceptă lectura a doua? Se acceptă.

Vă mulţumesc.

Supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2580. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 9.

Doamna Maria Postoico:

66 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2580 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2645 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere asupra cadrului instituţional al iniţiativei de pregătire către dezastre şi de prevenire a lor în Europa de Sud-Est.

Domnule Şumleanschi,

Vă rog.

Domnul Andrei Şumleanschi – viceministru al afacerilor interne:

Mulţumim.

Stimată doamnă Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat şi prezintă spre examinare proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere asupra cadrului instituţional a iniţiativei de pregătire către dezastre şi prevenirea lor în Europa de Sud-Est, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007.

Acest Memorandum de înţelegere este menit să îmbunătăţească în continuare cooperarea regională şi consultările regionale în domeniul managementului dezastrelor, avînd drept scop evaluarea programelor existente de pregătire pentru dezastre şi dezvoltarea strategiilor, asigurarea aplicării acordurilor bilaterale şi multilaterale între state şi coordonarea reacţionării imediate dintre state, prevenirii şi reducerii dezastrelor în conformitate cu recomandările şi practicile acceptate în cadrul Uniunii Europene şi comunităţii internaţionale.

În cadrul instituţiei de prevenire şi pregătire către dezastre, Serviciul protecţiei civile, situaţii excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne a beneficiat de instruirea a 40 de specialişti, care au luat parte la 28 de activităţi internaţionale, la care toate cheltuielile pentru participare au fost acoperite de către organizatori. Iar în cadrul proiectului de creare a echipelor de intervenţie rapidă la inundaţii se va primi o donaţie de echipament special de circa 18 mii de euro pentru fiecare echipă. Ţinînd cont de importanţa majoră a Tratatului menţionat pentru Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Interne consideră oportună ratificarea Memorandumului de înţelegere asupra cadrului instituţional al iniţiativei de pregătire către dezastre şi prevenirea lor în Europa de Sud-Est.

Mulţumim.

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim.

Întrebări către autor? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Vasile Iovv:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată următoarele. Memorandumul de înţelegere asupra cadrului instituţional al iniţiativei de pregătire către dezastre şi de prevenire a lor din Europa de Sud-Est, potrivit alineatului (1) al articolului 11 din Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, se încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Ratificarea Memorandumului va atrage după sine cheltuieli financiare în valoare de cel puţin 25 mii de euro anual. Suma reprezintă contribuţia financiară a statelor părţi pentru întreţinerea secretariatului  iniţiativei de pregătire către dezastre şi prevenire a lor. Comisiile permanente ale Parlamentului au examinat acest proiect de lege şi au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru examinarea şi modificarea acestora.

Totodată, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a înaintat propunerea de a completa titlul proiectului de lege cu cuvintele: “semnat la Zagreb, la 24 septembrie 2007” în temeiul alineatelor (2) şi (3) al articolului 25 din Legea cu privire la actele legislative. Propunerea menţionată nu se acceptă.

Luînd în considerare cele expuse, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune de a adopta proiectul de Lege cu privire la ratificarea Memorandumului de înţelegere asupra cadrului instituţional al iniţiativei de pregătire către dezastre şi de prevenire a lor din Europa de Sud-Est în două lecturi, ţinîndu-se cont de completările şi propunerile înaintate.

Doamna Maria Postoico:

Vă mulţumim mult.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.2645. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Fracţiunile, pentru lectura a doua? Se acceptă.

Vă mulţumim.

În redacţia care a fost prezentată de către Comisie. Supun votului, pentru adoptare în lectura a doua, proiectul de Lege nr.2645. Vă rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 28.

Sectorul nr. 3 – 4.

Doamna Maria Postoico:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2645 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2613 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008.

Domnule Bucinschi,

Vă rog.

Domnul Iuri Bucinschi – viceministru al protecţiei sociale, familiei şi copilului:

Bună ziua, mult stimată doamnă vicepreşedinte al Parlamentului, stimaţi deputaţi,

În vederea conformării cu prevederile articolului 4 şi al articolului 17 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător, Guvernul a elaborat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Prevederile Legii cu privire la patenta de întreprinzător determină  modul de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, instituind obligativitatea achitării acestor contribuţii de către titularii patentei.

În acelaşi timp, condiţiile de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat vor fi stabilite în legea anuală a bugetului asigurărilor de stat. În acest sens, se propune ajustarea legislaţiei  conform legii adoptate. Se propune ca titularii de patentă de întreprinzător să fie obligaţi să achite un tarif fix în sumă de  2920  de lei anual, dar nu mai puţin de o parte din 12 din această sumă lunar, în funcţie de durata activităţii desfăşurate în baza patentei. Această contribuţie le va oferi titularilor de patentă  pensia minimă după limita de vîrstă şi un ajutor în caz de deces.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări către autor? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Comisia.

Domnule Bucinschi,

Vă mulţumim.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr.271 din 7 decembrie 2007, prezentat de Guvern, şi constată următoarele. Scopul elaborării proiectului de lege nominalizat este aducerea în concordanţă a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în curs, cu modificările operate pe parcursul acestui an în Legea nr.93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător, prin care titularii de patentă sînt supuşi în mod obligatoriu asigurărilor sociale de stat pentru a beneficia de o pensie minimă de acest sistem.

Astfel, se propune modificarea articolului 7 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 şi completarea punctului 1, punct 4 din anexa nr. 3 la această lege, care se referă la persoanele fizice, ce desfăşoară activitatea pe cont propriu. În acest mod, titularii de patentă vor fi obligaţi să achite o taxă anuală de 2 920 de lei, urmînd să beneficieze de o pensie minimă. De menţionat că, şi în cazul titularilor de patentă, pensionarii şi invalizii vor fi exceptaţi de la categoriile de plătitori ai cotei de asigurări sociale de stat.

Comisiile permanente susţin în unanimitate adoptarea proiectului de lege, fără a invoca obiecţii şi propuneri pe marginea acestuia. În condiţiile celor relatate, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 din 7 decembrie 2007, aprobată în primă lectură.

Doamna Maria Postoico:

Domnule vicepreşedinte,

Vă mulţumesc.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun votului, pentru aprobare în prima lectură, proiectul de Lege nr.2613. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este adoptat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2797 pentru modificarea anexei la Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Din partea autorilor, domnul Zagorodnîi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea anexei la Legea nr.121 din 4 mai 2007. La momentul elaborării Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 4 mai 2007, Întreprinderea de Stat “Compania Aeriană “Air Moldova”, “Întreprinderea de Stat de Alimentaţie Publică “Cafeneaua Parlamentului”, Întreprinderea de Stat “Complexul Hotelier “Codru” au fost incluse în anexa la Legea nr.121 din 4 mai 2007 din considerentul că, pe parcurs, statul va identifica mijloacele financiare necesare retehnologizării şi modernizării acestora pentru a le face competitive în raport cu realităţile timpului.

Scopul de bază al legii, în sensul clasic al privatizării, este identificarea obiectivelor care se află în proprietatea statului şi nu pot fi gestionate raţional şi efectiv. Anume din aceste considerente, noi ne-am oprit la aceste obiective care, după părerea noastră, nu aduc careva dividende statului.

Examinînd experienţa altor state, în particular a acelor din Uniunea Europeană, din domeniul hotelier şi de alimentaţie publică, pe aceste segmente activează, practic, doar companii private. Referindu-ne, în particular, la Întreprinderea de Stat de Alimentaţie Publică “Cafeneaua Parlamentului”, considerăm şi, avînd informaţia respectivă pentru  anul 2007, volumul de vînzări a alcătuit 2079,1 mii de lei, iar venitul anual a constituit doar 3,6 mii de lei, ceea ce, ţinînd cont de amplasarea pentru întreprinderile de asemenea profil, este un rezultat net inferior, adică derizoriu, şi nu permite întreprinderii să se dezvolte în condiţiile unei concurenţe loiale, ca de exemplu cum avem restaurantele din Hotelul “Codru”, “Leo Grand” şi altele. Noi cu toţii cunoaştem nivelul de deservire şi preţurile la această cantină.

În Complexul Hotelier “Codru”, pînă la momentul actual, în Republica Moldova nu sînt prezenţi reprezentanţi ai reţelelor hoteliere cu renume mondial, cum ar fi  spre exemplu “Mariot”, “Hilton” şi altele, ceea ce este un element de constrîngere pentru oamenii de afaceri care ne vizitează ţara, inclusiv potenţialii investitori, cu o posibilitate de dezvoltare a acestui sector al economiei naţionale care constituie o carte de vizită a ţării este atragerea capitalului privat, în special al companiilor private republicane.

Ceea ce ţine de Întreprinderea de Stat “Compania Aeriană “Air Moldova” trebuie să fim conştienţi de faptul că şi această Companie ar trebui să constituie o carte de vizită a Republicii Moldova atît prin calitatea serviciilor prestate, cît şi prin costul lor, inclusiv prin deservirea rutelor aeriene.

O eventuală privatizare a acestei întreprinderi ar putea fi efectuată doar în baza unei evaluări specializate, efectuate de către companiile licenţiate în domeniul aviaţiei, care, în mod obligatoriu, ar include atît în costul bunurilor, cît şi al rutelor, inclusiv cele 90 milioane de lei, adică 16 milioane de dolari SUA, achitate de stat la procurarea, în anul 2006, a aeronavei “Airbus 320”, care, de altfel, astăzi are un preţ mult mai mare.

Este vorba de peste 25 milioane de dolari. Este de menţionat că contribuţia statului la procurarea unei aeronave noi nu este suficientă în condiţiile concurenţei din acest domeniu, iar insuficienţa mijloacelor financiare nu permite dezvoltarea întreprinderii la standardele internaţionale şi, respectiv, impune atragerea unui volum considerabil de investiţii, inclusiv prin parteneriatul public privat.

Subliniem faptul că, conform legislaţiei, pregătirea către privatizarea bunurilor tuturor întreprinderilor de stat include organizarea evaluării acestora de către companii licenţiate, selectate în mod stabilit.

Aş dori să menţionez faptul că procesul de privatizare în anii 90 a avut alte caracteristici. Şi anume aş da unele exemple cum a fost privatizat în 1998 SA Hotelul “Chişinău”, care nu şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale şi anume: nu au efectuat investiţiile în sumă de 12 milioane dolari SUA.  Este iniţiat litigiu în judecată privind rezilierea contractului şi întoarcerea la stat.

SA Fabrica de Prelucrare a Seminţelor de Porumb ... privatizat în 1999 nu şi-au îndeplinit obligaţiunile contractuale şi nu au efectuat investiţiile asumate. Procuratura a contestat privatizarea şi este cîştig de cauză pentru restituirea către stat, dar este imposibil, deoarece pachetul de acţiuni a fost vîndut la mai multe terţe persoane.

SA Fabrica de Sticlă din Chişinău, privatizată în 1994, au fost generate datorii enorme faţă de stat fiind adoptată o lege, prin care statul, în contul acestor datorii, a preluat patrimoniul fostei Societăţi pe Acţiuni şi l-a transmis în capital social al Întreprinderii de Stat nou-fondate. Societăţile menţionate se cumpărau cu copeici şi acestea sînt doar 3 cazuri, însă de acest gen sînt zece, chiar sute, în rezultatul cărora, acestor privatizări, mii de oameni au rămas fără locuri de muncă.

Deci scheme de felul acesta erau practice la momentul acela, ceea ce nu se întîmplă la momentul actual şi este necesar de accentuat, procesul de privatizare se desfăşoară conform principiilor eficienţei legalităţii şi transparenţei, acordării de drepturi egale, asigurării concurenţei loiale în scopul atragerii unui număr cît mai mare de participanţi la privatizare, obţinerii preţului maxim şi a celor mai avantajoase condiţii în interesul statului şi societăţii civile.

În acelaşi timp, accentuăm că, de rînd cu bunurile domeniului public, rămîn în continuare nepasibile de privatizare întreprinderile de stat care efectuează înregistrarea de stat a întreprinderilor şi a bunurilor, certificarea mărfurilor şi a tehnicii, alte întreprinderi de stat, care îndeplinesc, în exclusivitate sau în parte, funcţii auxiliare ale statului, precum şi bunurile transportului feroviar, fluvial şi prin conducte, alte întreprinderi din infrastructura socială şi/sau economică de uz sau de interes naţional sau local şi alte bunuri proprietate publică.

Luînd în consideraţie cele expuse, rog, stimaţi colegi, să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

E atît de interesantă iniţiativă, încît eu presupun că toţi deputaţii, inclusiv comuniştii, ar avea ce spune. În primul rînd, ne uimeşte că vine ideea în calitate de iniţiativă a deputaţilor. Cred că era bine să fie domnul ministru Dodon, poate, cel puţin, ca să prezinte un astfel de proiect de lege.

În al doilea rînd (rumoare în sală), era bine să vedem avizul Guvernului. El nu este prezentat deputaţilor.

În al treilea rînd,  am o întrebare pentru autori. De ce cam pe furiş se face, se exclud poziţiile 165 şi 72, şi 173. În “Monitorul Oficial” nota informativă nu se publică, se publică numai proiectul de lege. Şi atunci ce trebuie să înţeleagă, asta, proiectul de iniţiativă legislativă, ca să nu înţeleagă nimeni despre ce este vorba. Adică, nu consideraţi că ar trebui de menţionat 165 se referă la cutare obiect, 172 la cutare obiect ş.a.m.d.

Întrebare pentru autor.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc pentru întrebare.

Domnule deputat,

Eu aş răspunde în felul următor. Avizul Guvernului este prezentat, care a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului din 3 octombrie din 2008. El este anexat la pachetul de avize privind proiectul de lege şi avizul este pozitiv. Dacă doriţi pot să îi dau citire.

Ţinînd cont de faptul că dezvoltarea domeniilor transport aerian, hotelier şi alimentaţie publică...

Domnul Dumitru Diacov:

Nu, domnul Urechean a glumit, el ştie că este. Eu mai am o întrebare. Dacă acest aviz a trecut şi avizul la anticorupţie? Este un aviz?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci aviz de la anticorupţie nu este, dar, conform procedurii, dacă este necesar, după votarea în primă lectură sau...

Doamna Maria Postoico:

Cînd va fi privatizat atunci.

Domnul Dumitru Diacov:

Şi dacă nu consideraţi că... bine, “Air Moldova”... noi nu o să credem că statul nu are bani. Hotelul “Codru” trebuia demult privatizat. Eu îmi închipui... dacă aceste 3 proiecte se puneau în 1998 – 1999 în ordinea de zi. Eu nu înţeleg de ce tace, domnul Todoroglo nu este, dar domnul Jdanov, cel puţin, trebuia să facă vreo 20 de replici pînă acum. Dar domnul Jdanov tace de vreo 4 ani de zile.

Şi eu vreau să vă întreb dacă poziţia a doua, Cafeneaua Parlamentului, strategic, ce pierde Republica Moldova? Iată, cu avioane, dacă nu o să fie private noi nu o să zburăm mîine-poimîine, o să se risipească în aer. Dar cafeneaua Parlamentului. Eu înţeleg că, pe lîngă această clădire, mai sînt acolo subsoluri, ogradă, chestii ş.a.m.d. Nu era bine, dacă noi ne gîndim la ţară, la Parlamentul Republicii Moldova, ca să îl transformăm într-un centru de conferinţe internaţionale, fiindcă în această clădire nu prea intră lumea. Cer documentele, să arăţi limba, să scoţi papucii, înţelegi...

Dar dacă era în clădirea unde e cafeneaua, făceam un centru de conferinţe internaţionale şi Parlamentul putea să dea în chirie şi putea să aibă venituri mai mult decît cantina de astăzi. Şi dacă noi nu vrem să împrăştiem chiar în aşa fel proprietatea statului, a Parlamentului...

Eu nu vreau, eu mai mult aşa, căci înţeleg, dar, da, cineva spunea să dăm şi etajul întîi, totdeauna, a Parlamentului, să îl dăm tot pe lîngă chestiile acestea, căci eu am înţeles acolo unde se duce Curtea de Conturi, tot etajul întîi rămîne în nişte organizaţii neguvernamentale.

Nu, oameni buni, eu cred că o să vină altă guvernare şi o să întrebe aşa cum dumneavoastră “подвели” baza ideologică că, iată, atunci în 1998 s-a privatizat nelegal, că poporul nefericit ş.a.m.d., 3 întreprinderi. Faceţi regulă, în 8 ani de zile noi putem, puteţi să îi întrebaţi pe toţi de ce nelegal. Dar de ce acum nelegal, acum trebuie să fie absolut legal şi trebuie să vină Guvernul cu o iniţiativă legislativă, să vină cu argumente şi obiectele trebuie să fie  argumentate. Înţelegeţi? Aceasta este replica, mai degrabă, a mea.  

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc.

Într-adevăr, este o lege foarte importantă, mai ales pentru domeniul privatizării şi aceasta denotă faptul că toţi autorii e aproape că întreaga componenţă a Biroului permanent al Partidului Comuniştilor. Eu cred că atitudinea atît de importantă faţă de procesul privatizări nu a fost dat nici o dată chiar de către cei mai mari reformatori, mai ales acum în preajma alegerilor parlamentare.

Şi încă o dată putem să vedem cît de mare e încrederea, căci chiar pentru săptămîna viitoare,  31 octombrie, deja e pusă şi  examinarea în lectura a doua. Cred că deja este cunoscut rezultatul şi pentru prima, şi pentru a doua lectură.

Dar eu am două întrebări. Prima. Dumneavoastră, în toată argumentarea pe care aţi expus-o, ce ţine de necesitatea privatizării acestor obiecte, aţi menţionat proasta gestionare a obiectelor. Aceasta este o practică a gestionării proprietăţii de stat care este astăzi în ţară ori aceasta este ceva ieşit din comun, anume faţă de aceste 3 întreprinderi? Prima întrebare.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

În primul rînd, da, mulţumesc pentru întrebare.

În primul rînd, eu nu am folosit termenul proasta...

Domnul Alexandru Oleinic:

Aţi adus la cunoştinţă nişte cifre care...

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

De folosire.

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta şi spun.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci eu am menţionat că pentru o gestionare raţională şi eficientă, în primul rînd. În  al doilea rînd, astăzi statul are alte priorităţi importante în care urmează să investească anumite fonduri, mijloace băneşti.

Ceea ce ţine de aceste obiective ele într-adevăr urmează să suporte unele cheltuieli majore care... statul astăzi, investind şi alocînd prin diferite modificări la bugetele din 2006, 2007, practic, a ajuns la o etapă cînd sursele financiare, urmare, alocare a acestor surse financiare nu au dat un rezultat aşteptat. Iată care ar fi răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, acesta este rezultatul gestionării.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Gestionării.

Domnul Alexandru Oleinic:

Pînă la urmă, aşa e.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu am spus...

Domnul Alexandru Oleinic:

A doua întrebare. Compania “Air Moldova” a fost naţionalizată în 2002. Procesul la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului derulează, el încă nu s-a finalizat.

Noi ce facem acum? Expunem Compania care este în proces de judecată la Curtea Europeană. Mai departe cine o să poarte responsabilitatea faţă de naţionalizarea efectuată atunci şi proprietarul care a fost în cazul în care Curtea Europeană va da cîştig de cauză. E înţeles în cauză cînd va pierde, dar, pînă la urmă, noi nu sîntem astăzi judecători ca să putem prognoza ce se va întîmpla. Care sînt viziunile dumneavoastră la această temă?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu cred că chiar dacă cazul se află la CEDO, aceasta nu este nici act legislativ, nici hotărîre a instanţei pentru a interzice scoaterea la privatizare a acestor obiecte, în primul rînd.

În al doilea rînd, este vorba de privatizare nu mîine şi nu poimîine. Procesul de privatizare după aceasta urmează să fie, eu ştiu, după o evaluare totală, cum am menţionat în nota informativă, deci peste un an – doi, cînd se va ajunge la etapa finală care urmează Guvernul să o stabilească şi va implementa, adică va iniţia procesul respectiv.

Domnul Alexandru Oleinic:

Şi, stimaţi colegi, ultima. Într-adevăr, în ultimii ani se vehiculează foarte mult cine a fost, ce a făcut. Sînteţi 8 ani de zile la putere, este posibilitate de a trage la răspundere pe toţi acei care au greşit în faţa legii. Făceţi-o, dar nu folosiţi permanent nişte date care absolut nu au nici o bază. Vă ocupaţi, ocupîndu-vă cu populismul şi...

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Domnul Alexandru Oleinic:

...dezinformînd societatea.

Mulţumesc.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Aceasta e părerea dumneavoastră. 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Rog să fiu înscris cu o luare de cuvînt la sfîrşitul dezbaterilor pe marginea proiectului discutat acum.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc.

Stimate domnule autor,

Înţeleg că aţi studiat foarte bine situaţia la aceste întreprinderi, probabil, aveţi analizele respective. Numiţi-mi, vă rog, nişte cifre din activitatea Hotelului “Codru”, suma de realizări, profit, defalcări în bugetul statului şi alte cifre care poate le cunoaşteţi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci în momentul de faţă nu dispun de aceste cifre pe care dumneavoastră le solicitaţi. Dar vreau să menţionez faptul că, în urma alocărilor de la bugetul de stat, acele mijloace financiare nu sînt suficiente pentru a întreţine instituţia menţionată.

Domnul Ion Guţu:

Cine întreţine instituţia menţionată spuneţi, cine finanţează această instituţie, din bugetul statului, Guvernul, cine o finanţează?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Bugetul statului.

Domnul Ion Guţu:

A?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

De la bugetul de stat.

Domnul Ion Guţu:

Îmi pare rău. Deci, stimaţi colegi comunişti, suma realizărilor anuală a Hotelului “Codru” este de 36 milioane de lei. 9 milioane sînt achitate plăţile la bugetul statului, 6 milioane este profitul curat care se investeşte în hotel.

Deci cifrele sînt verificate.

Domnule Popa,

Eu vă rog. De aceea, a doua întrebare care se referă la Hotelul “Codru”.

Domnule Popa,

Dacă la Comisie vă comportaţi mai frecvent needucat, vă rog măcar în şedinţa plenului să aveţi oleacă de...

Doamna Maria Postoico:

Vă rog, puneţi întrebarea, vă rog.

Domnul Ion Guţu:

...cultură.          

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, nu discutaţi cu sala.

Domnul Ion Guţu:

Încă o întrebare referitor la Hotelul “Codru”. Spuneţi, vă rog, în complexul Hotelului “Codru” este introdusă reşedinţa de stat sau nu, care a fost nu demult reparată şi a costat 30 de milioane de lei. E introdusă sau nu?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci este vorba de Complexul Hotelier “Codru”.

Domnul Ion Guţu:

Apoi să ştiţi că în Complexul Hotelier “Codru” este introdusă reşedinţa de stat, unde au fost cheltuite sume enorme şi acum, probabil, cineva a pus ochiul pe dînsa. Şi altă întrebare.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci la această întrebare eu am răspuns şi la ceea ce ţine de “Air-Moldova”, că toate aceste sume care au fost...

Domnul Ion Guţu:

Staţi oleacă.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

O secundă...

Domnul Ion Guţu:

“Air Moldova”...

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Deci sumele care au fost alocate de stat vor fi parte la evaluarea acestora cînd vor fi estimate. Aceasta este.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Guţu.

Domnul Ion Guţu:

Nu, eu vă rog, domnule Zagorodnîi, dumneavoastră (rumoare în sală)...

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, linişte, vă rog.

Domnul Ion Guţu:

Deci...

Doamna Maria Postoico:

Vă rog, linişte în  sală, colegul dumneavoastră e la microfon.

Domnul Ion Guţu:

Încă o întrebare referitor la...

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Aveţi răbdare.

Domnul Ion Guţu:

Cantina Parlamentului. Spuneţi, domnule deputat, cum vă închipuiţi dumneavoastră, 600 sau 700 de oameni care colaborează în această clădire şi se află permanent în fiecare zi, unde vor lua masa? Fiindcă noi la primul etaj avem un bufet. După toate tehnologiile, el nu prevede pregătirea, de exemplu, a bucatelor aici, în incinta Parlamentului.

Deci tot se aduce de peste stradă, de la ţehul de producţie. În afară de aceasta, preţurile sînt cu 30% mai ieftine decît acolo, 30% mai ieftin decît peste drum şi întreprinderea lucrează cu profit.

Deci care e logica? Eu vă rog, unde o să ia masa 300, pînă la 500 de oameni în fiecare zi?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Vă mulţumesc.

Anume dumneavoastră, după cum aţi menţionat, preţurile şi aducerea bucatelor de peste drum în incinta Parlamentului, este şi o problemă la momentul actual. Şi acel disconfort de care astăzi noi sîntem nemulţumiţi fiecare că de ce acolo, de ce aici, de ce e scump ş.a.m.d.

Domnul Ion Guţu:

Foarte.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Îmi permiteţi să răspund la întrebare. Este vorba de faptul că, după procesul privatizării şi la momentul privatizării, cînd vom purcede la acest mecanism şi Guvernul va veni cu mecanismul respectiv, e vorba ca să reutilăm, în procesul acesta să reutilăm cantina Parlamentului din incinta Parlamentului, s-o ajustăm la condiţiile respective şi ca mîncarea care va fi pregătită să fie pregătită aici, pe loc, s-o reutilăm şi să avem condiţii satisfăcătoare şi o deservire eficientă.

Iată care e scopul şi care e răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Domnul Ion Guţu:

Eu înţeleg, stimaţi colegi, că doamna Ostapciuc are experienţă mare în domeniul respectiv.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guţu, 

Eu vă rog.

Domnul Ion Guţu:

Dar o să rămînem cu 30 de metri pătraţi pentru 500 de oameni la masă şi o să vedeţi ce o să se întîmple peste un an de zile. Eu cred că aceasta este o decizie nu numai negîndită dar o... poate domnul Zagorodnîi...

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guţu,

Dumneavoastră v-aţi înscris la luările de cuvînt.

Domnul Ion Guţu:

Eu m-am înscris.

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, ori întrebare ori...

Domnul Ion Guţu:

Şi ultima întrebare.

Doamna Maria Postoico:

De acum a patra întrebare. Aveţi dreptul la două întrebări.

Domnul Ion Guţu:

Ultima întrebare.

Domnule Zagorodnîi,

Aţi numit cîteva cazuri de privatizări ilegale, cu încălcări în perioada anilor respectivi cînd Preşedinte al Parlamentului era domnul Diacov, eu lucram în Guvern. Numiţi vreo două – trei privatizări acum proaspete care au fost efectuate, realizate, la vederea dumneavoastră, cu încălcări. Eu cred că trăiţi în ţară, în societate. Vreo două–trei cazuri, numiţi-le sau asemenea cazuri nu există?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Cu încălcări la momentul actual nu există, nu dispun de atare informaţie că ar exista careva încălcări. Dar dispun de o informaţie, dacă dumneavoastră doriţi să vă dezvălui, numai că o să trezesc multe.. am pe fiecare an în parte: 1991–1994, 1995–1996...

Domnul Ion Guţu:

Eu vă rog să aveţi...

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Cînd s-a privatizat pe bonurile patrimoniale şi astăzi oamenii întreabă  unde sînt şi acţionarii  şi alte momente.

Domnul Ion Guţu:

Spuneţi din 2008.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu nu vreau să intru în detalii privind obiectele expuse astăzi, fiindcă toţi înţelegem ce se întîmplă aici, în ţară, şi îmi pare că cam prea vesel. Atitudinea dumneavoastră este prea liberă, eu nu ştiu cum faţă de aceste lucruri...

Problema constă în alta, după mine. Sîntem martorii unei crize financiare internaţionale. Care este sensul de a scoate la privatizare nişte obiecte cînd cunoaştem că în timpul crizei totul se cumpără la preţuri de nimic?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Aceasta e întrebare pentru mine, da.

Domnul Dumitru Braghiş:

Care e scopul? De ce scoatem acum cînd cunoaştem foarte bine că în momente de criză totul se cumpără, proprietăţile se cumpără la preţuri de nimic.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Domnule deputat,

Eu aş răspunde la întrebarea dumneavoastră în felul următor. Noi astăzi nu vindem nimic şi nu scoatem nimic la privatizare. Practic, proiectul de lege prevede de a exclude din lista nepasibil privatizării a următoarelor 3 obiecte pe care le-am menţionat.

Ulterior, vor fi luate, adică nu e vorba că ele mîine vor fi privatizate sau poimîine, e vorba de o procedură care urmează, o evaluare amplă de către specialişti în domeniu. Aceasta poate să fie şi peste un an şi peste doi şi trei, cînd criza financiară, sperăm, nu o să mai persiste. Dar...

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Acesta a fost...

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc.

Eu propun excluderea acestei chestiuni din ordinea de zi. Pentru astăzi noi am pregătit o declaraţie care, în contextul chestiunii respective de privatizare a obiectelor, care corespunde, după noi, situaţiei de criză în care  ne aflăm noi, şi poate ar fi cazul să ascultăm şi această declaraţie, iar după aceasta să discutăm chestiunea respectivă.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.          

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate coleg,

Vreau să îţi spun că aici, în Parlament, noi am votat modificări în Legea nr.680, care prevede că orice proiect care intră în Parlament trebuie să fie supus expertizei anticorupţie. Pentru aceasta avem secţie specială. Se cheltuie foarte mulţi bani şi strigăm că la noi totul se face.

Adică, în primul rînd, acest proiect nu corespunde şi nu poate fi examinat astăzi, deoarece lipseşte avizul anticorupţie. Ca să ştiţi şi dumneavoastră, aţi zis că nu ştiu cînd. Nu, este legea care trebuie respectată. Nu am auzit de la dumneavoastră să aduceţi un exemplu foarte elocvent despre privatizarea Fabricii de Vinuri şi Coniacuri din Călăraşi în anul... la sfîrşitul anului, la 27 decembrie 2002, începutul anului 2003, de cînd ştiţi foarte bine că sînteţi dumneavoastră.

Am obţinut ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să efectueze un control, să demonstreze că în această întreprindere nu a fost investit, doi ani la rînd, nici un bănuţ. Că 360 din foştii angajaţi, foştii mei colegi sînt plecaţi peste hotare, acolo merg să mă întîlnesc cu ei. Aş vrea să vă referiţi la acest caz concret şi să spuneţi. Iată este domnul Bondarciuc, membru al Comisiei de concurs, care în fiecare an pune viza că totul este bine şi frumos. Care este situaţia, că astăzi colectivul Fabricii de Vinuri şi Coniacuri din Călăraşi este în prag de grevă? Nu s-a mărit nici cu 0,1% salarul din 2002.

Doamna Maria Postoico:

Doamnă Cuşnir,

La subiect.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

Mulţumesc pentru întrebare.

Stimată doamnă deputat,

Eu v-aş răspunde în felul următor. Astăzi, eu nu dispun de informaţia pe care dumneavoastră aţi abordat-o, deoarece obiectul legii prezentate de grupul de deputaţi are cu totul alt obiect. Are la concret trei obiecte prevăzute în anexa la legea respectivă. Ceea ce ţine de Întreprinderea “Călăraşi Divin”, dumneavoastră nu aveţi decît să faceţi o interpelare, să vedeţi care este situaţia acolo şi din care considerente nu se implementează aşa cum dumneavoastră aţi menţionat. Acesta ar fi răspunsul.

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, eu am făcut zeci de interpelări aici, în Parlament. Sînteţi surzi şi muţi şi nu vreţi să auziţi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

Aceasta e părerea dumneavoastră.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi a doua întrebare pe care vreau să v-o pun. Chiar la începutul acestui an, undeva prin luna februarie, cu multe replici, numindu-i pe unii chiar şi “mucoşi” şi nu ştiu ce, aţi rupt din bugetul de stat 100 milioane de lei, ca să cumpăraţi un avion pentru “Air Moldova”, şi aici aţi demonstrat că, dacă cumpărăm acest avion, uite că “Air Moldova” va fi cea mai prosperă, da. Şi atunci cum s-a întîmplat? Că aţi furat aceşti bani din bugetul de stat, ca acum să veniţi şi să spuneţi că “Air Moldova” trebuie supusă privatizării că nu mai... Îţi pare foarte mult...

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

Da, eu vă mulţumesc.

Deci, în primul rînd, ca să învinuiţi pe cineva că   s-a furat de undeva, ce s-a furat, trebuie să avem o hotărîre de judecată. Aceasta ca s-o ştiţi dumneavoastră.

Doamna Valentina Cuşnir:

Păi, luaţi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

Doi. Ceea ce s-a alocat în anul 2006 eu deja am menţionat în nota informativă şi în raport, în nota informativă privind argumentarea acestei iniţiative că acei 90 milioane de lei, care au fost alocaţi în bugetul de stat, adică 16 milioane de dolari, ei vor fi incluşi în mod obligatoriu, cînd va fi evaluată compania respectivă.

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimate coleg,

Eu vorbesc de anul 2008, nu de 2006.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

2006, păi, în 2006 s-au alocat bani pentru procurarea aeronavei, dacă dumneavoastră nu cunoaşteţi.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu cunosc foarte bine. Vedeţi în 2008.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

Nu ştiu. Eu am date că în 2006 la rectificarea bugetului s-au alocat, aceasta este.      

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Guma:

În primul rînd, vreau să vă felicit, dragi comunişti, că sînt nişte lucruri care... într-adevăr, procesul de privatizare are loc foarte serios şi, avînd în vedere că sînt nişte politici de dreapta, liberale, vă felicit. Şi atunci cred că s-ar termina şi temele de “prihvatizări”, chestii. Dar, pînă la urmă, ca să pot şi eu, în calitate de autor, am o întrebare la dumneavoastră. Că restul colegilor dumneavoastră care n-au participat nici la comisia de lucru, care n-au fost nu ne-au putut, dar  care au participat nu au putut să ne răspundă ce înseamnă cuvîntul “low cost” în nota informativă?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

Da, mulţumesc pentru întrebare.

Deci, cuvîntul acesta a fost, domnul Guma, eu cred că dumneavoastră ar trebui să ştiţi că sînt unele...

Domnul Valeriu Guma:

Nu îmi spuneţi mie ce trebuie eu să ştiu, spuneţi-mi ce înseamnă?

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

Termeni care se folosesc anume în domeniul aerian şi “low cost” înseamnă un preţ mai mic. Iată, cam ce înseamnă.

Domnul Valeriu Guma:

Vedeţi, eu încă o dată...

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

Unele venituri mai ...

Domnul Valeriu Guma:

Doamnă Preşedinte,

Eu vin cu o propunere, avînd în vedere că autorii... eu le propun ca să-şi retragă iniţiativa că ei nu răspund şi nu cunosc ceea ce au scris în nota informativă. Şi nu au date, cifre la care s-au referit colegii mei. Şi ar fi onest, domnule Popa, mata, de fiecare dată cînd ieşim noi cu o iniţiativă care nu vă place dumneavoastră, veniţi pe urmă şi mă rugaţi, poate o retrageţi.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guma,

Referitor  la subiect, nu cu sala dialogaţi, vă rog.

Microfonul nr. 5.

Eu v-am oferit microfonul nr. 5, domnul Ţăranu.

Domnul Anatol Ţăranu:

Da, vă mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Domnule Zagorodnîi,

Stimaţi colegi comunişti,

Explicaţi-mi un lucru pe care eu nu pot să îl înţeleg.

Doamna Maria Postoico:

Întrebarea, vă rog.

Domnul Anatol Ţăranu:

Eu întrebare pun, doamnă. Şi am două minute, doamnă Preşedinte.

Doamna Maria Postoico:

Nu, două întrebări aveţi aici.

Domnul Anatol Ţăranu:

Şi două minute pentru fiecare întrebare.

Doamna Maria Postoico:

Fără …

Domnul Anatol Ţăranu:

Eu un lucru nu pot să îl înţeleg. Dumneavoastră sînteţi un partid al comuniştilor. Deci, proprietatea privată, capitalismul sînt duşmanii voştri de moarte. Aşa e scris la Marx în “Capital”, în “Manifest”, în toate documentele dumneavoastră programatice. Ce faceţi?

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog...

Domnul Anatol Ţăranu:

Ori nu sînteţi comunişti? Şi atunci aşa şi spuneţi. Ori sînteţi comunişti care induceţi în eroare oamenii, poporul? Ce are cantina Parlamentului cu capitalul? Eu nu pot să înţeleg.

Domnule Zagorodnîi,

Dumneavoastră sînteţi comunist sau nu?

Doamna Maria Postoico:

Întrebarea, eu vă rog.

Domnul Anatol Ţăranu:

Dumneavoastră, în fond, îmbrăţişaţi această ideologie a comunismului?

Doamna Maria Postoico:

Întrebare la temă.

Domnul Anatol Ţăranu:

Ori sînteţi un comunist fals? Ceea ce faceţi dumneavoastră astăzi în Parlament, propunînd asemenea programe de privatizare, care, de fapt, sînt nişte programe de “prihvatizare”, cum se spune, cum  tot timpul  spunea preşedintele dumneavoastră.

Doamna Maria Postoico:

Întrebarea care este a dumneavoastră?

Domnul Anatol Ţăranu:

Voi acum, la sfîrşitul mandatului, vă ocupaţi de “prihvatizare”, sînteţi de acord, domnule Zagorodnîi, sau nu? Nu răspunde, că “за вас решает шеф”.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:    

În primul rînd, eu, domnule Ţăranu, vreau să vă spun că sînt membru al Partidului Comuniştilor. Şi dacă dumneavoastră nu sînteţi la curent, atunci vă spun că Partidul Comuniştilor a avut un congres în care programul partidului a fost modernizat. Şi dacă vă interesează, citiţi programul partidului.

Doamna Maria Postoico:

Nu se referă la acest proiect, domnule Zagorodnîi.     

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Dar vă rog frumos, să îmi acordaţi întrebări la proiectul de lege şi apartenenţa mea politică să o lăsaţi într-o parte, că ştiţi foarte bine cine sînt şi membru al cărui partid sînt.

Domnul Anatol Ţăranu:

Am înţeles. Deci, programul partidului comuniştilor este una, iar politica pe care o promovează Partidul Comuniştilor este cu totul altceva.

Mulţumesc.

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Aceasta e părerea dumneavoastră.

Doamna Maria Postoico:

Da.

Comisia, vă rog.

Domnul Gheorghe Popa:

M-au vizat domnii deputaţi Guţu, domnul Guma, dar nu am să răspund, am să citesc, am să dau citire raportului Comisiei, stimaţi colegi.

Doamna Maria Postoico:

Linişte.

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Vreau să vă zic că acest proiect de lege a fost examinat în cadrul şedinţei Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe. Noi am adus argumentele  respective. Au fost date răspunsuri la toate întrebările pe care le-au prezentat, inclusiv domnul Guma. Vreau să vă aduc la cunoştinţă că avizul Guvernului este pozitiv. Toate avizele comisiilor parlamentare şi ale Direcţiei juridice susţin acest proiect de lege. De aceea, eu vreau să vă rog să votăm acest proiect de lege în prima lectură.

Vă mulţumesc.

Domnule Oleinic,

Nu vă grăbiţi.

Doamna Maria Postoico:

Întrebări, către Comisie?

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Guţu:

Domnule Popa,

Eu, spre regret, nu am participat la şedinţa Comisiei, fiindcă am fost implicat la “Contra punct”, pe care îl planifică permanent doamna Ostapciuc. Deci o întrebare, domnule Popa. Eu cred că sînteţi specialist în domeniu. Spuneţi-mi, vă rog, cînd au fost alocate din buget 100 milioane de lei, cum vă gîndiţi dumneavoastră, de acum era prevăzută privatizarea sau atunci aşa, pur şi simplu, s-a făcut din nişte poziţii, eu ştiu, fără a prevedea ceva?

Domnul Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ion Guţu:

Spuneţi deschis, fiindcă este clar, că într-adevăr ne-am gîndit la privatizare.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guţu,

Aşteptaţi răspunsul, vă rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Vă zic, dar nu mă întrerupeţi. Vă răspund acum. Şi domnul Diacov tot a zis că poate Guvernul să vină cu asemenea iniţiativă. Ce vreţi să spuneţi, că deputaţii nu au dreptul la iniţiativă legislativă? Au dreptul. Şi noi sîntem în drept să examinăm aşa  în corespundere cu legislaţia. Şi am ştiut noi de chestia aceasta sau nu am ştiut, domnule Guţu, aceasta este cu totul altceva.

Domnul Ion Guţu:

Eu de ce întreb? Că noi atunci şi nu numai noi, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” şi alţi colegi au spus: “Oameni buni, să nu căutăm bani 100 de milioane să luăm de la buget, să înaintăm compania la privatizare”. Noi am fost pentru aceea ca să nu alocăm 100 milioane de lei, dar să înaintăm, să introducem în lista privatizării. Dumneavoastră aţi spus că nu. Compania va fi de stat şi ea trebuie să fie companie de stat. Astăzi ce faceţi dumneavoastră?

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Guţu,

Noi o să ridicăm stenograma şi dumneavoastră o să vă convingeţi că nu mai stau lucrurile chiar aşa cum spuneţi.

Domnul Ion Guţu:

Eu vă spun, că noi am fost atunci ca să o punem la privatizare. Dumneavoastră aţi cheltuit banii.

Domnul Gheorghe Popa:

Tacit poate aţi fost, dar aşa nu este.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul  Ivan Banari:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Eu vreau să primesc un răspuns la această anexă cu trei întreprinderi, cu capitalul, cu volumul  capitalului acestor trei întreprinderi. Dumneavoastră cînd aţi semnat aceste documente, nu v-a uimit faptul că Cafeneaua Parlamentului are 16 mii şi 57 de lei?

Domnul Gheorghe Popa:

Deci sînt datele care corespund dărilor se seamă ale acestor întreprinderi şi sînt fixate în datele contabile. Dar vă zic, în urma evaluării ele vor fi cu totul altele. Aşa că noi am pus ceea ce este prevăzut de bilanţul contabil al întreprinderii.

Domnul  Ivan Banari:

Păi, nu preţurile reale în Chişinău şi în Bălţi de acum sînt făcute la toate edificiile.

Domnul Gheorghe Popa:

Nu, preţurile reale o să fie stabilite de evaluator, cînd o să facă procesul de evaluare a acestor obiecte.

Domnul  Ivan Banari:

Succes.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Popa,

Vă mulţumim.

Eu vă rog. Domnule vicepreşedinte... Continuăm?

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor: 

Vă mulţumesc.

Eu am o întrebare de principiu, pentru a determina totuşi care este poziţia oficială a Fracţiunii? Deci să atrageţi atenţia, stimai colegi, că trei dintre acei patru autori ai acestei iniţiative legislative sînt reprezentanţi ai celei mai tinere generaţii din componenţa Fracţiunii Partidului Comuniştilor. Şi cel de al patrulea sînteţi dumneavoastră. Întrebarea mea este: de ce nici unul dintre deputaţii cu mare experienţă din cadrul Fracţiunii nu este şi el autor al acestei iniţiative legislative?

Doamna Maria Postoico:

Regulamentul răspunde la această întrebare.

Domnul Leonid Bujor:

Vă rog, poftim.

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Domnul Leonid Bujor:

Eu aştept răspuns, doamnă Preşedinte.

Doamna Maria Postoico:

Regulamentul este. Este legea …

Domnul Leonid Bujor:

Dumnealui nu răspunde.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În situaţia...

Doamna Maria Postoico:

A doua întrebare.

Domnul Leonid Bujor:

Cînd?

Doamnă Postoico,

Respectaţi vă rog Regulamentul.

Doamna Maria Postoico:

A doua întrebare. Păi, aceasta şi fac.

Domnul Leonid Bujor:

Şi nu interveniţi, nu aveţi dreptul.

Doamna Maria Postoico:

Eu accentuez că e a doua întrebare. Eu nu v-am întrerupt.

Domnul Leonid Bujor:

Nu accentuaţi, că nu aveţi studii la Facultatea de Limbă Română, să puneţi accentele în Parlament. Deci întrebarea a doua este următoarea.

Stimaţi colegi deputaţi din toate fracţiunile parlamentare,

Pe care încă nu v-a părăsit cu totul simţul responsabilităţii,

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” vă roagă să votaţi împotriva acestui proiect de lege sau, cel puţin, să nu participaţi la această votare ruşinoasă.

Vă mulţumim frumos.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Oleinic,

A doua intervenţie de acum.

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mie îmi pare foarte rău, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Doamna Maria Postoico:

Păi, de fiecare dată vă văd la microfon şi de acum pierd toată evidenţa. …

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu nici răspuns nu am la această problemă. Dacă dumneavoastră sînteţi aceia care aţi elaborat Regulamentul Parlamentului atîţia ani, aşa o experienţă şi mă întrebaţi aşa ceva, mie îmi pare rău.

Mulţumesc, totuşi.

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Totuşi este cunoscută metoda prin care vor fi privatizate aceste trei obiecte? Chiar şi în situaţia care era clar că o să creeze această atmosferă în sală şi e cunoscut, cred că cunoaşteţi deja şi cine sînt viitorii proprietari. Dar aceasta e altceva. Este cunoscută metoda prin care vor fi privatizate aceste obiecte. Cred că era imposibil ca să nu discutaţi la Comisie măcar metodele prin care va fi schimbată proprietatea. 

Doamna Maria Postoico:

Păi, obiectul proiectului care este? Modalitatea sau într-adevăr e cu totul altceva? 

Domnul Gheorghe Popa:

Deci, domnule Oleinic,

O să vă răspund  după şedinţă.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimaţi colegi,

Eu aş spune aici, în Parlament, şi care o să fie metoda, şi care o să fie cumpărătorul. Dar cred că îmi iau nişte responsabilităţi mai mari.

Domnule Gheorghe,

Gluma este glumă, dar dumneavoastră... totuşi era normal ca la aşa obiecte să fie discutată toată procedura de privatizare. Că dumneavoastră... cum a fost atitudinea la acei care sînt autorii legii, aşa este şi răspunsul.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Oleinic,

Cînd dumneavoastră o să faceţi iniţiativă legislativă privind privatizarea sau excluderea, o să o faceţi aşa cum doriţi dumneavoastră. Şi întrebări provocatoare o să  puneţi atunci altor autori din Fracţiunea dumneavoastră, nu altă.

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog, microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnule Urechean,

Eu vă rog, liniştiţi-vă. Permiteţi-i doamnei la microfon.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Vreau să vă întreb, în primul rînd, de ce încălcaţi legea, de ce Comisia a examinat această iniţiativă  care nu are avizul anticorupţie? Este o gravă încălcare a  legislaţiei,  din care motiv am şi propus în prima parte să fie remis înapoi în Comisie, să fie supus aşa cum trebuie, să vedem şi noi, deputaţii, avizul anticorupţie şi numai după aceasta...

Domnul Gheorghe Popa:

O să îl primiţi.

Doamnă deputat,

O să primiţi avizul Centrului anticorupţie.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu trebuie să îl primesc, să nu umblu să îl cerşesc. Trebuie să îl primesc aşa cum cere legislaţia.

Domnul Gheorghe Popa:

O să îl primiţi.

Doamna Valentina Cuşnir:

Aceasta e. Şi vreau să vă întreb, ştiţi cumva cine va cumpăra Hotelul “Codru”, Complexul Hotelier “Codru”? Dacă  nu ştiţi, să mergeţi, că  fiecare servitoare din Hotelul “Codru” deja ştie. Vă rog să mergeţi, să vă interesaţi.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, dumneavoastră puteţi să cunoaşteţi condiţiile desfăşurării licitaţiei ş.a.m.d. Şi astfel de întrebări puteţi să puneţi în altă parte.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.  

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

O precizare.

Stimaţi colegi,

Eu vă rog frumos, intraţi în sensul legii. Astăzi se propune să excludem din lista imposibilă a privatizării trei întreprinderi.

Acesta e primul moment.

Al doilea moment. Cine nu cunoaşte procedura, eu vă rog frumos, citiţi atent Legea cu privire la deetatizare şi administrare. Da, citiţi atent şi o să vedeţi că acolo sînt licitaţiile deschise cu ciocanul, este concursul comercial, tot, tot, legea prevede toate momentele. Citiţi atent. Foarte bine citiţi.

Şi ultimul moment. Eu vă rog frumos, să discutăm la rece. Da, totuşi să respectăm, să aveţi şi stimă în faţa autorilor. Orice deputat are dreptul, conform legislaţiei, să  iasă cu iniţiativa legislativă. Orice deputat. Vă rog frumos.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Guma: 

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Printre altele, domnul Bondarciuc nu a pus nici o întrebare. Dar totuşi, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei, poate totuşi îmi spuneţi ce înseamnă termenul acesta, sintagma “low cost”? Ca să pot vota şi eu în cunoştinţă de cauză. Totuşi este un termen de aviaţie sau este un termen financiar ceva?

Domnul Gheorghe Popa:

Valeriu,

Nu te ţii de cuvînt. La Comisie ai spus, că “eu în plenul Parlamentului aşa întrebare nu voi da”, aşa că... 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am crezut că v-aţi pregătit serios.

Domnul Gheorghe Popa:

Şi eu v-am spus din start, luaţi şi excludeţi cuvîntul acesta, dacă nu vă place.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4. 

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Mă voi folosi de prevederile Regulamentului Parlamentului şi pentru stenogramă spun următoarele: în cadrul şedinţei Comisiei pentru drepturile omului, atunci cînd a fost examinat acest proiect de lege, am solicitat ca, pînă la examinarea lui în cadrul şedinţei plenare, tuturor deputaţilor Parlamentului, indiferent de Fracţiunea pe care o reprezintă, să le fie repartizat avizul la capitolul anticorupţie. Deci, pînă în prezent, acest aviz, cel puţin eu, deputat care am solicitat acest lucru, nu îl am.

De aceea, considerăm că acest proiect de lege trebuie retras, respins sau de întors în Comisie, pentru a avea avizul departamentului, cel puţin, sau al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, prezentat în Guvernul Republicii Moldova şi de a nu trece aşa de uşor pentru un subiect foarte şi foarte serios.

Nu vă supăraţi, stimaţi colegi din Fracţiunea majoritară, nu este iniţiativa celor 4 autori, au fost puşi în situaţia de a semna acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule vicepreşedinte,

Vă mulţumim.

Domnul Gheorghe Popa:

Nu trebuie să vă deranjaţi, totul e normal.

Doamna Maria Postoico:

Eu vă rog...

Domnul Gheorghe Popa:

În conformitate cu legea.

Doamna Maria Postoico:

La luări de cuvînt s-a înscris domnul Guţu.

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Eu vă chem să discutăm la rece, cum domnul Bondarciuc ne-a îndrumat odinioară. Într-adevăr, nici nu mă gîndeam cîndva că o să ajungem asemenea zile ca să discutăm cu atîta umor şi cu atîta indiferenţă despre proprietatea statului, despre un proiect de lege care este foarte straniu, de la bun început, că este înaintat de o echipă de deputaţi membri ai Partidului Comunist sau organul de conducere a Partidului Comunist.

Eu cred că... sînt absolut convins de directiva anumitor persoane, dacă nu a a conducerii partidului, a liderului Fracţiunii, care demonstrează nu o dată elemente de executant foarte excelent.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, obiectul privatizării a fost şi va fi o temă de discuţie mulţi ani înainte, fiindcă un proces permanent, cineva privatizează, cineva naţionalizează, cineva se lămureşte de ce aşa preţuri au fost mici sau invers. Eu cred că noi sîntem de acum mult mai pregătiţi decît în anii precedenţi, putem la rece, într-adevăr, să analizăm un proces destul de important care are loc în economia naţională.

Ultima lege care a fost primită în 2000, adoptată în mai 2007, cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii de stat, este o lege binevenită. Am votat-o şi noi, fiindcă şi Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” susţine procesul de privatizare şi noi considerăm că este o prioritate normală.

Dar după ce a început acest proces, vreau să vă spun ca nici o dată echipa din Guvern şi oamenii cointeresaţi s-au pregătit de acest proces foarte şi foarte bine. Parlamentul a fost înlăturat de la procesul privatizării. Toate funcţiile  au fost transmise Guvernului, Parlamentul numai a votat o listă a obiectelor nepasibile privatizării şi cu aceasta s-a terminat rolul şi funcţiile noastre.

Mai mult pe noi nu ne interesează mersul privatizării, nu ne interesează cum se realizează această lege, dar evenimentele care au loc în ultimele luni vorbeşte despre faptul, într-adevăr, că privatizarea a devenit “ударное дело Коммунистической партии или Партии коммунистов республики Молдова”.

În ritmuri foarte rapide, fără o pregătire serioasă, fără analize şi fără expertiză, se înaintează fel de fel de obiecte. Şi anul acesta apare un proiect, o decizie a Guvernului Republicii Moldova, semnată de doamna Prim-ministru Zinaida Greceanîi unde se introduc în lista privatizării următoarele obiecte:

Государственное предприятие гостиница «Дачия». Дочернее предприятие санаторий «Молдова» с иностранными инвестициями. Дочернее предприятие санаторий «Молдова» в Трускавце, Odesa. Дочернее предприятие санаторий «Sănătate» Belgorod Dnestrovschii. Cantina Aparatului Guvernului. Самолеты... care a fost dăruit de către Putin Preşedintelui ţării, corpul trei Holercani ş.a.m.d. şi lista continuă, stimaţi colegi.

Dar, la urma-urmei, este un proces, în general, pe care noi cu dumneavoastră, pînă la urmă, l-am consfinţit. Dar care sînt rezultatele, lumea are informaţii şi discută foarte mult. Unii membri ai Comisiei de privatizare, care au început să înainteze nişte propuneri, sau să dea nişte întrebări neconvenabile conducerii, au fost înlăturaţi din această Comisie.

78% din obiecte sînt supuse privatizării prin Bursa de Valori. E normal, la urma-urmei, prin Ciocan şi acolo este oarecare transparenţă. Dar vreau să vă spun că obiectele sînt prezentate la privatizare nepregătite. Numai un dosar al privatizării “Ex-Prodtrans”, fosta “Autotrans Cereale” avea 9 clădiri, hectare de pămînt, au scos-o la privatizare numai cu două clădiri.

Celelalte 4 obiecte au fost privatizate ilicit de către reprezentantul statului în această societate pe acţiuni, inclusiv 0,4 hectare de pămînt. Societatea pe Acţiuni “Artmed” 91% privatizat proprietatea statului, a fost privatizată prin majorarea capitalului social, cota statului a ajuns pînă la 37% şi este o privatizare ilegală, domnule Zagorodnîi.

Cancelaria de Stat a realizat 2000 de metri pătraţi, fosta incintă, fosta încăpere a Departamentului Privatizării pe strada Puşkin 26, efectuînd o reparaţie capitală de 8 milioane de lei, a fost realizată după reparaţia capitală, după mobiliere, a fost realizată “Fincombank”-ului, unde pe acţionarii dumneavoastră îi cunoaşteţi foarte şi foarte bine.

Farmacia nr.2, 800 de metri pătraţi din regiunea Hotelului “Naţional”, 800 de metri pătraţi, a fost privatizată cu 2 milioane de dolari, un preţ foarte bun, excelent, dar alături 50 de metri de la Hotelul “Naţional” a fost privatizat cu 2 milioane de dolari, 20 de mii de metri pătraţi, inclusiv Hotelul “Struguraş”  5000 de metri pătraţi, inclusiv 4 hectare de pămînt aferent la Hotelul “Struguraş”.

Poftim, zeci de milioane de dolari pierduţi din bugetul statului. “Moldasig”, am vorbit nu o dată şi vreau să vă spun că la privatizarea aceasta ilicită sau... privatizarea au fost implicaţi zeci de funcţionari publici, decizii luate cu data de pe urmă, vasăzică, fel de fel de chestiuni şi numai o cifră. A fost realizată cu 5 milioane de dolari.

Vreau să vă spun că pierderea de la această privatizare este de 400 milioane de lei, 40 milioane de dolari este costul, aşa spun specialiştii. Sanatoriul “Moldova”, mă adresez stimaţilor colegi comunişti care s-au odihnit nu o dată în sanatoriul acesta, 8 hectare de pămînt pe malul Mării Negre. Sanatoriu pentru care ne-am luptat  noi 10 ani de zile ca să legiferăm că avem proprietate a statului după hotare în Ucraina.

Ce s-a întîmplat? Au înaintat 6 companii cerere de a participa. Unele cu 200 milioane de lei, alta cu 150 milioane de lei, a fost realizată cu 70 milioane de lei. Aceasta nu e bătaie de joc, stimaţi comunişti, bătaie de joc de ţară, de  poporul întreg şi pierderea este de 400 de milioane de lei. Deci mai adaug încă, numai la cîteva obiecte pierderea bugetului statului este de 1 miliard de lei.

Poftim, preţul pierderilor la asemenea sumă nu a fost realizat în toate guvernările comuniste, democratice, obiecte şi la atare sumă mare care dumneavoastră aţi adus pierderi deja în cîteva luni. Eu cred că şi procuratura, şi dumneavoastră, stimaţi colegi, să nu cereţi de la corupţie să vă dea un aviz. Avizul era să fie pozitiv, doamnă Cuşnirenco, era să fie pozitiv. Aceasta, pur şi simplu.

Deci, în sfîrşit, eu cred că este un proces foarte bine dirijat, un proces de acaparare a patrimoniului care a fost păstrat pînă acum în Republica Moldova şi este acaparat de către comunişti. Nu pe dumneavoastră, stimaţi colegi, de către...

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guţu,

Timpul...

Domnul Ion Guţu:

Acei care se hrănesc în jurul Preşedintelui şi din acei care, practic, conduc ţara. Şi eu vreau astăzi să văd cum ridică mîna în Parlament domnul Kalin, domnul Jdanov, domnul Iovv, domnul Bondarciuc şi ceilalţi foşti secretari ai Comitetului Central.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Filat.

Domnul Vladimir Filat:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Nu am avut în plan să mă expun asupra acestui proiect de lege, fiindcă rezultatul votării cred că pentru toţi este deja clar care va fi. Însă prezentarea făcută la acest proiect de lege m-a făcut să ies la această tribună.

Stimaţi colegi,

Vedeţi, trebuie să începem totuşi din anul 2001, de acolo unde vă place vouă, stimaţi colegi din Fracţiunea Comuniştilor, să vă porniţi în permanenţă. Atunci cînd toate pornirile şi toate eforturile făcute de Guvernele anterioare spre integrarea europeană au fost curmate de voi, care aţi vorbit tare şi aţi acumulat voturi în acea campanie electorală promiţînd că veţi duce ţara în Uniunea Rusia–Belarus, după care, peste 4 ani, aţi revenit la mesajul integrarea europeană, după care aţi oscilat pînă în prezent în opţiuni de unde şi unde trebuie să ajungă Republica Moldova.

Este foarte clar de ce aţi oscilat. Aţi urmărit un scop, să obţineţi voturi şi cu orice scop să vă menţineţi la guvernare. Însă această perioadă a reprezentat, de altfel, o pierdere enormă pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, perioadă în care noi aveam toată şansa să fim alături de ţările şi de cetăţenii care sînt deja în interior şi au parte de valori nu declarate, dar reale pentru ei, valori europene.

Acelaşi lucru, stimaţi comunişti, cu greu “stimaţi”, se întîmplă şi în acest proces al privatizării. Şi acest lucru se întîmplă datorită faptului că înţelegem foarte diferit ce înseamnă acest proces. Procesul privatizării, dacă aţi mai citi un pic şi din “noţiuni”, o să vedeţi că, de fapt, ca scop primordial îl are transmiterea din proprietatea de stat care, în mare parte, s-a demonstrat în istoria civilizaţiei umane nu este eficientă în administrarea din partea proprietarului privat care din interes, este adevărat, direct, are şi capacitatea de a administra o întreprindere care să aducă plus valoare, dar nu ceva foarte formal.

Acum, vizavi de perioadele anunţate de voi, anul 1998. Ţin să fac o scurtă precizare şi pentru acei care încearcă să pună în cîrcă unor sau mai multor persoane toată responsabilitatea asupra proceselor care au avut loc în Republica Moldova. Această precizare ţine de perioada în care am fost eu conducător al Departamentului Privatizare şi Administrarea Proprietăţii de Stat: iunie anul 1998 – 12 martie anul 1999. Aceasta a fost perioada de timp.

Mai departe au fost, au ajuns... eu pot să prezint darea de seamă pentru fiecare acţiune a mea şi fac faţă deocamdată la toate presiunile la care sînt supus de către voi. Însă acum vreau să vă spun vizavi de ceea ce se întîmplă. La ora actuală, şi faceţi o mare greşeală atunci cînd nu mai vorbiţi despre un fapt că acea perioadă a fost afectată profund de criza economică din Federaţia Rusă. Uitaţi să vorbiţi că în acea perioadă, dacă faceţi comparaţii cu anul 1993, 2001 ar trebui să faceţi şi acum.

Un apartament cu 3 odăi în Chişinău costa la acea etapă 3 mii de dolari. Faceţi şi puncte de referinţă la ceea ce evaluaţi voi şi cînd acuzaţi. Acum vizavi de ceea ce se întîmplă la ora actuală.

În nota informativă începem cu Compania “Air Moldova”. De la microfonul nr.4 am întrebat prezentatorul proiectului de lege care viza acordarea din partea bugetului de stat a sumei de 90 milioane de lei acestei Companii pentru procurarea unui avion, după care, de la această tribună, am expus punctul nostru de vedere că Compania “Air Moldova” nu poate supravieţui prin această subvenţie din partea statului – 90 milioane de lei.

Ni s-a spus atunci foarte clar, nu, noi avem nevoie de o companie de stat, avem nevoie de avioane ş.a.m.d.

Stimaţi colegi,

90 milioane de lei reprezintă aproape suma integrală a revendicărilor care le-au înaintat profesorii în acest an pentru majorarea salariilor. Care a fost atunci sensul, investirea a 90 de milioane ca acum să scoatem la privatizare?

Mai departe, ceea ce ţine de Hotel, dacă mă chemaţi să revin la proiectul de lege.

Stimaţi colegi,

Aţi privatizat Hotelul “Naţional” cu 2 milioane de dolari. Nu vreau să fac referinţă că le-a făcut domnul Guţu. Ce s-a întîmplat în perioada de 2 ani? Vreţi să vă spun? Nimic. Dar au fost obligaţiuni investiţionale de zeci de milioane de dolari.

Se vorbeşte că nu avem complexe hoteliere. Consideraţi că privatizarea Hotelului “Codru” va rezolva această problemă? Nicidecum şi nici o dată. Interesul este altul, cum s-a spus aici şi eu subscriu, este deja identificat clar cumpărătorul.

Iar vizavi de cantina Parlamentului tot s-a vorbit astăzi. Nu interesează pe nimeni cantina, interesează terenul aferent în această zonă. Şi dacă este să mai faceţi referinţă, să nu uitaţi că, conform Hotărîrii Guvernului, încă înaintea voastră această zonă este destinată construcţiilor pentru ambasade şi nu este permis pentru edificarea edificiilor comerciale ş.a.m.d.

Probabil, se doreşte să se facă un lucru în interes mai îngust. Acum, stimaţi colegi, vizavi de situaţia în privatizare în general. Nu vreau să mai fac referinţă la pămînturile care au fost transmise către vestitul proiect “Grădina Moldovei”. 13 hectare de pămînt care, ca argument de transmitere unui agent privat, a servit o investiţie ulterioară de 10 milioane de dolari pentru a crea locuri de muncă de 600, nici nu mai ţin minte cîte. Au trecut 2 ani de zile, nu s-a întîmplat nimic. Şi acum vreau să vă spun că, în acest sens, am rugat în Parlament şi aţi...

Doamna Maria Postoico:

Încă un minut.

Domnul Vladimir Filat:

...votat cu toţii crearea unei comisii speciale pentru, 7 minute de rînd, răbdaţi.

Doamna Maria Postoico:

Am spus că aveţi încă un minut. Un minut.

Domnul Vladimir Filat:

Deci în Parlament, la propunerea şi iniţiativa pe care am înaintat-o, a fost votată Comisia specială pentru a efectua un control amplu, ceea ce se întîmplă în Republica Moldova în situaţia pămînturilor destinaţii exclusiv ale statului. Aţi votat-o cu toţii şi vreau să vă spun că, în afară de o şedinţă unde domnul Eremciuc a fost ales preşedintele Comisiei, nu s-a întîmplat nimic.

Şi, stimaţi colegi, vreau să vă spun că în acest domeniu se întîmplă lucruri foarte grave şi care, pînă la urmă, vor veni să fie evidente. Însă responsabilitatea, cu siguranţă, urmează să fie după perioada în care voi în ţara aceasta decideţi şi judecaţi totul.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie şi vă doresc o zi bună în continuare!

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Conform deciziei Comisiei care a examinat acest proiect de lege, supun votului pentru aprobare în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat.

Eu vă rog încă o dată linişte. Este prima lectură, cu majoritatea... Liniştiţi-vă, vă rog, liniştiţi-vă. Ori vă acord un minut pentru a vă liniştiţi. Eu încă o dată vă spun. În primă lectură este prin hotărîre cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Liniştiţi-vă oleacă, sînteţi totuşi deputaţi sau cine sînteţi? Liniştiţi-vă. Dacă o să strigaţi, eu vă dau să strigaţi o oră, eu am această răbdare. Poftim, strigaţi. Eu încă o dată vă zic: liniştiţi-vă.

Domnule Bujor,

Eu ştiu că sînteţi foarte activ, dar liniştiţi-vă puţin. Este Regulamentul, deci am spus.

Domnul Leonid Bujor: (nu vorbeşte la microfon)

Număraţi voturile.

Doamna Maria Postoico:

Uitaţi-vă cîţi sînt. Sînt 50 de persoane, aşa că nu aveţi ce spune. 50 de persoane sînt comuniştii prezenţi, aţi auzit la prima oră. Este clar. E bine, liniştiţi-vă, eu vă rog.

Domnule Ganaciuc,

Cîţi au fost dimineaţă? 85. 50 au fost din partea comuniştilor, restul... Număraţi singuri. Linişte, eu vă rog linişte, liniştiţi-vă. De acum, domnule Bujor, 4 ani sînteţi în Parlament, nici nu cunoaşteţi numele meu de familie. Eu vă rog. Se vede că de acum aţi luat altă axă. Eu vă rog, linişte. Eu încă o dată supun votului pentru aprobare în primă lectură.

Eu vă rog, liniştiţi-vă, ori trebuie oamenii întîi să voteze şi apoi se numără. Ce înseamnă aceasta? Aveţi un simţ oarecare sau cu totul de acum... Eu vă rog, supun votului pentru... Eu vă rog, merge votarea, liniştiţi-vă puţin. Eu încă o dată supun votului pentru aprobare în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Uitaţi-vă singuri acum cine din comunişti nu a votat, din 50 de persoane.

Acum liniştiţi-vă. V-aţi liniştit. Proiectul este aprobat în primă lectură.

Sîntem la orele 11.30 şi procedura de acum e gata, s-a terminat. I-aţi numărat?

Microfonul nr.5. Liniştiţi-vă.

Eu am numit, microfonul nr.5. Vorbiţi de acum.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Există o procedură în toată lumea. Cînd este un lucru de principiu, se numără deputaţii prezenţi în Parlament, se numără cine a votat “pentru” şi cine a votat “contra”, fie în primă lectură, fie în a doua lectură, şi se face majoritatea din cei prezenţi. Aţi votat ilegal, pe furiş. Şi încă una vreau să vă spun. Că taman mă uitam la televizor, să nu mă enervez aici cînd voi discutaţi.

Doamna  Maria Postoico:

Mai beţi puţină apă dacă vă enervaţi.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Noi o să facem aşa ca să avem procurori buni şi judecători buni. Şi voi faceţi reparaţie şi noi le vom lua bine ca nici CEDO să nu aibă unde se băga acolo.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Bujor,

De acum aţi avut... De procedură.

Microfonul nr.4. Eu am spus microfonul nr.4. Vorbiţi.

Domnul  Leonid Bujor:  

Conectaţi microfonul.

Doamna  Maria Postoico:

Păi, nu eu conectez.

Domnul  Leonid Bujor:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

În primul rînd, dumneavoastră trebuie să păstraţi calmul şi pe urmă să ne faceţi obiecţii nouă. În momentul în care Preşedintele şedinţei este iritat, el provoacă o atmosferă nelucrativă în sala de şedinţe a Parlamentului.

Doamna  Maria Postoico:

Aceasta nu este de procedură. Eu vă rog.

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Acum de procedură. Pentru stenogramă atrag atenţia asupra faptului că dumneavoastră personal aţi încălcat Regulamentul şi nu mi-aţi permis înainte de procedura de vot să fac o propunere perfect legală, ca procedura de vot, în primă lectură, să fie una nominală, prin ridicarea deputatului şi pronunţarea cuvintelor “pro” sau “contra”.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Dumneavoastră o să aveţi posibilitate cînd o să luaţi luare de cuvînt şi cînd aţi pus întrebările acestea aţi...

Domnul  Leonid Bujor:

Dumneavoastră, conform Regulamentului, nu aveţi dreptul să comentaţi propunerile deputaţilor.

Doamna  Maria Postoico:

Păi, aţi avut posibilitate.

Stimaţi colegi,

Este ora 11.41. Ora întrebărilor şi interpelărilor. La microfonul central se invită domnul Sainciuc, pentru a da răspuns la interpelarea domnului deputat Igor Klipii.

Domnul  Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei şi comerţului:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Cu referire la interpelarea domnului Igor Klipii, deputat în Parlament, expusă în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului din 16 octombrie 2008, comunicăm următoarele. La situaţia din 21 octombrie curent, la conturile bancare, deschise de către Ministerul Finanţelor în scopul lichidării consecinţelor calamităţilor naturale din vara anului 2008, începînd cu 30 iulie 2008, s-au acumulat mijloace financiare în sumă totală de circa 40,5 milioane de lei sau, dacă să fim concreţi, 40 469 476 de lei 86 de bani, acordate în calitate de ajutoare umanitare de către agenţii economici şi persoane fizice.

Pentru ajutorarea persoanelor sinistrate din mijloacele acumulate au fost repartizate, prin hotărîre de Guvern, 40 438 500 de lei, respectiv. Conform Hotărîrii Guvernului nr.109 din 29 august curent, au fost alocaţi 138 500 de lei în scopul pregătirii către noul an şcolar a copiilor familiilor sinistrate.

Doi. Conform Hotărîrii Guvernului nr.1020 din 2 septembrie 2008, au fost alocaţi 15 300 000 lei în calitate de subvenţii persoanelor sinistrate. Subvenţiile au fost repartizate în baza Regulamentului provizoriu privind modul de alocare a mijloacelor financiare destinate pentru compensarea pierderilor pricinuite persoanelor fizice, ale căror terenuri au fost afectate de inundaţiile provocate de revărsarea rîurilor Nistru şi Prut, aprobat prin hotărîrea sus-menţionată.

Trei. Conform Hotărîrii Guvernului nr.1082 din 23 septembrie 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind finanţarea procurării locuinţelor pentru persoanele care au suferit în urma inundaţiilor din lunile iulie–august 2008, au fost alocate 25 milioane de lei.

La situaţia din 21 octombrie curent, efectiv, au fost efectuate cheltuieli în sumă de 36 178 300 de lei, inclusiv, deci, conform Hotărîrii Guvernului nr.1109, au fost alocate şi plătite pentru 277 de copii din 9 raioane a cîte 500 de lei, suma totală constituind 138 500 de lei.

Doi. Conform Hotărîrii nr.1020, au fost alocate şi utilizate la  6 211 familii din 15 raioane acele ajutoare pentru compensaţii. Şi conform Hotărîrii nr.1082 au fost cheltuiţi 24 794 700 de lei.

De asemenea, ţin să menţionez că au fost efectuate donaţii de mijloace financiare, care au fost redistribuite nemijlocit de către donatori în mod direct personal sinistraţilor. Informaţia privind încasarea mijloacelor băneşti pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008 pe fiecare donator absolut a fost prezentată Parlamentului de către Ministerul Finanţelor. Deci este o listă întreagă pe fiecare zi cîte mijloace financiare de la cine au fost transferate către Ministerul Finanţelor. Totodată, informaţia nominalizată este plasată şi pe pagina web a Ministerului Finanţelor. Aceasta este informaţia.

Mulţumesc pentru atenţie.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul  Igor Klipii:  

Domnule Sainciuc,

Vă mulţumesc pentru informaţia pe care aţi prezentat-o. E adevărat că am primit-o foarte tîrziu şi, în afară de răspunsul pe care l-aţi prezentat şi în scris, îmi vine greu să analizez lista de documente pe care le-aţi prezentat acolo cu donatorii. Din cîte înţeleg eu, este vorba de circa 40 milioane de lei acumulate. Iar hotărîrile de Guvern nr.109, nr.1020 şi  nr.1082 ţin de modul de distribuire a acestor bani. Corect?

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Corect.

Domnul  Igor Klipii:

Guvernul s-a ocupat, de fapt, de distribuirea banilor acumulaţi prin donaţii. Prima întrebare este: care este raportul procentual fie, se poate şi în bani, între implicarea bugetului de stat şi donaţiile venite din partea donatorilor?

Domnul  Sergiu Sainciuc:

De fapt, domnule deputat, interpelarea dumneavoastră a fost ca să vă prezentăm lista tuturor agenţilor economici şi a tuturor donatorilor care au participat la...

Domnul  Igor Klipii:

Şi modul de gestionare a lor.

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Înlăturarea consecinţelor. Ceea ce v-am prezentat la momentul actual dumneavoastră.

Domnul  Igor Klipii:

Deci, nu cunoaşteţi raportul respectiv?

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Pot să vă prezint informaţie suplimentară.

Domnul  Igor Klipii:

A doua întrebare: sub ce titlu au fost repartizaţi aceşti bani? Din partea cui? 25 milioane de lei pentru procurarea caselor de locuit ş.a.m.d., pentru ajutor şcolar. Din numele cui au fost daţi banii aceştia sinistraţilor?

Domnul  Sergiu Sainciuc:

V-am prezentat lista a peste 2 500 de agenţi economici, inclusiv colectivele de muncă, care au contribuit la acumularea mijloacelor financiare pentru a înlătura consecinţele inundaţiilor. Ulterior, aceste mijloace au fost acumulate pe conturile care au fost deschise la Ministerul Finanţelor.

Domnul  Igor Klipii:

Am înţeles aceasta.

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Evident, acest lucru a fost efectuat printr-o hotărîre de Guvern... care au fost repartizate în modul despre care am vorbit noi.

Domnul  Igor Klipii:

Banii acumulaţi de la donatori au fost gestionaţi de către Guvern şi prezentaţi... sau donaţiile făcute au fost prezentate din numele Guvernului. Aceasta vreau să aud, domnule Sainciuc.

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Din numele tuturor care au contribuit.

Domnul  Igor Klipii:

Nu cred aceasta.

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Dar lucrul a fost făcut printr-o hotărîre de Guvern.

Domnul  Igor Klipii:

Acum, în ce măsură s-a ţinut cont de situaţia generală în republică? Fiindcă sînt informaţii, că, de exemplu, în raionul Briceni, satul Bogdăneşti, nimeni nu a primit nimic. Adică, întrebarea care ar fi acum, în afară de constatare pe care am făcut-o este: în ce măsură, în gestionarea acestor bani, veniţi de la donatori, au fost implicate şi administraţiile publice locale, pentru a ţine la evidenţă şi pentru a ajuta oamenii într-o măsură egală?

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Ceea ce ţine   de prima hotărîre, mijloacele de 138 500 lei. Toate aceste surse   financiare au fost acordate pentru acei 277 de copii din familiile sinistrate.

Domnul  Igor Klipii:

Mă scuzaţi, cine i-a distribuit?

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Repartizarea a făcut-o autorităţile publice locale, Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Aceasta ceea ce ţine de acestea 138 000 lei.

A doua. Ceea ce ţine de Hotărîrea nr.1020. Este lista tuturor gospodăriilor, 6 211 gospodării, familii care au fost afectate. Deci iarăşi repartizarea s-a făcut de către comisiile locale nemijlocit, nu a făcut Chişinăul în cazul de faţă. Au activat comisiile locale raionale şi săteşti. Ceea ce ţine de al treilea, s-a făcut iarăşi aceeaşi repartizare pe fiecare raion.

Domnul  Igor Klipii:

Şi atunci ultima întrebare. În sold mai sînt 4 291 000 de lei etc. şi, totodată, sînt voci în localităţile care au suferit că pînă în prezent nu li s-a acordat nici un fel de atenţie, care este situaţia? Ce vor fi cu aceşti bani? S-a încheiat procedura de ajutorare din partea Guvernului din banii donatorilor sau nu?

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Nu s-a încheiat procedura. Se lucrează în continuare şi, reieşind din sumele care sînt în sold şi care vor mai fi acumulate, vor fi acordate ajutoarele suplimentare.

Domnul  Igor Klipii:

În întrebarea anterioară, pe care am adresat-o, exista şi o a doua întrebare referitoare la lista agenţilor economici, persoanelor care au beneficiat de credite asigurate de stat. Şi am primit acolo un răspuns unde figurează vreo 5–7 agenţi economici. Aceasta este tot ce?

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Da, absolut. Deci a fost prezentată, de rînd cu lista tuturor donatorilor şi persoanelor fizice şi juridice a fost prezentată şi lista agenţilor economici care au luat credite cu garanţie internă pentru adică... din intern şi pare-mi-se opt agenţi economici care au luat credite cu garanţie pentru creditele externe. Deci v-am prezentat absolut lista, aceasta este unica listă, altele nu sînt.

Domnul Igor Klipii: 

Lista exhaustivă. Bine.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Sainciuc,

Vă mulţumesc.

Interpelări.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Mulţumesc mult, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Interpelarea pe care o voi expune este adresată Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Ministerului Finanţelor. Adresăm această interpelare, pornind de la ideea că, într-o societate democratică şi deschisă, principiul transparenţei, deontologia profesională şi responsabilitatea trebuie să ghideze presa, iar libertatea de expresie trebuie să se manifeste în conformitate cu normele legale şi cu limitele bunului simţ. Obiectul interpelării noastre este Postul de televiziune PRO TV.

De numele acestui post de televiziune sînt legate în permanenţă scandaluri artificiale, ştiri negative şi distorsionate, iar deseori de-a dreptul acţiuni de dezinformare şi manipulare a opiniei publice. Acest fapt confirmă lipsa de echidistanţă, de imparţialitate şi de corectitudine profesională a postului respectiv, specializat în atacarea, discreditarea şi culpabilizarea instituţiilor statului de drept, în calomnii şi etichetări gratuite, precum şi în provocarea cu premeditare a stărilor artificiale de instabilitate şi a panicii în societate. Toate acestea par a se încadra în multiplele scenarii de subminare a intereselor naţionale ale Republicii Moldova, puse la cale de neprietenii ţării din afară.

Ne adresăm instituţiilor interpelate cu rugămintea să facă lumină asupra faptului, cine sînt adevăraţii proprietari ai acestui post sau, altfel zis, cine stă în spatele PRO TV Chişinău şi dictează politica lui editorială? Aceasta pentru că într-o societate deschisă opinia publică este în drept să cunoască actorii vieţii publice după nume şi nu după pseudonime sau scheme juridice oculte, întrucît, în calitate de asociaţi ai Întreprinderii Mixte “Media PRO” – SRL, fondatoare a postului PRO TV, apar Josan Nadejda cu 1% din capitalul statutar, Sîrbu Adrian cu 14,64 la sută din capitalul statutar, cota majoritară 84,36% revenindu-i Firmei off-chore “PRO Interteitment end media limited” din Cipru, întreprindere cu capital integral străin. Sîntem în drept să ştim cine se ascunde în spatele acestei structuri comerciale oculte.

Consumatorul neavizat al unui astfel de produs de presă ar putea crede că PRO Chişinău ar aparţine domnişoarelor cochete care apar pe ecran în fiecare seară şi mitraliază societatea cu ştiri terifiante şi de multe ori tendenţioase. Preocuparea noastră legitimă este să aflăm cine sînt disidenţii, cine dictează politica editorială şi ce interese servesc cei din spatele firmei off-chore din Cipru atît de preocupaţi în a influenţa minţile cetăţenilor din Republica Moldova. Avînd în vedere cele expuse, adresăm următoarele întrebări.

1.       Cine sînt persoanele, grupările sau instituţiile de stat străine din spatele celor 84,36 la sută din capitalul statutar, camuflate sub denumirea impersonală “PRO Interteitment end media limited”?

2.       În ce măsură se încadrează activitatea PRO TV Chişinău în prevederile Codului audiovizualului?

3.       Cît de corect îşi achită PRO TV Chişinău impozitele, inclusiv cele provenite din publicitate?

4.       Care este natura relaţiilor acestui post de televiziune şi a stăpînilor săi din afara ţării cu unii politicieni, dată fiind lipsa flagrantă de independenţă şi echidistanţă a televiziunii respective în raport cu unii dintre aceştia?

Precizăm că prima întrebare ar putea decădea de la sine dacă, de exemplu, PRO TV Chişinău ar dezvălui, eventual, într-o emisiune din propria iniţiativă numele persoanelor sau ale instituţiilor care stau în spatele celor 84,36 la sută din capitalul statutar al sus-numitei întreprinderi.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Două întrebări către Guvern. Şi prima se referă la următoarele. Mai mulţi tineri de la noi din Republica Moldova au fost subvenţionaţi de Guvern în ultimii ani pentru a-şi face studiile peste hotare. Spre exemplu, în Cuba, la Universitatea de Medicină, de parcă noi nu am avea o atare universitate cu renume aici, au fost trimişi zece sau chiar mai mulţi tineri, care trebuiau deja să fi finisat studiile.

Solicit o informaţie de la tribuna Parlamentului referitor la numărul şi numele tinerilor care au fost subvenţionaţi de Guvern pentru studii în perioada 2001–2008. În ce ţări, la ce specialităţi, cîţi bani s-au cheltuit pentru fiecare, pentru ce li s-a plătit pe fiecare an? Cîţi dintre ei s-au reîntors în ţară? Unde activează, care este eficienţa practicii respective? Dacă continuă această practică şi cum rămîne cu discriminarea tinerilor, care sînt subvenţionaţi totalmente de părinţii plecaţi peste hotare. Nu primesc asigurare medicală din partea statului de rînd cu studenţii din ţară. Nimeni alţii decît părinţii  nu le achită cheltuielile de transport şi de chirie.

Şi a doua întrebare. La fel, solicit răspuns de la tribuna Parlamentului. Am avut o întrebare încă în primăvară referitor la hrana copiilor în şcolile de tip internat în sumă de 20 de lei în 24 de ore, că este foarte puţin şi aceşti copii nu au părinţi, nu are cine să le mai dea o bucăţică de pîine.

Mi s-a promis că de la 1 septembrie această taxă, sumă va fi mărită, ca să primesc recent un răspuns că nu este de unde şi rămîne cu aceşti 20 de lei să hrănim aceşti copii. Practic, cum vor creşte aceşti copii din aceste sume? Chiar ni se spune că în fiecare an, pînă în 2011, această sumă va creşte doar cu 2 lei pe an. Este o bătaie de joc faţă de aceşti copii ai nimănui.

Solicit răspuns de la tribuna Parlamentului: cum poate creşte un copil în ziua de astăzi, fiind hrănit doar din 20 de lei în 24 de ore?

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Întrebarea mea vreau s-o adresez domnului preşedinte al Consiliului audiovizualului domnului Gheorghe Gorincioi.

Domnule preşedinte,

Mă adresez către dumneavoastră şi solicit explicaţii şi măsurile pe care le aplică Consiliul audiovizualului către companiile de radio şi televiziune care încalcă legislaţia în vigoare şi în special cu privire la Codul electoral, precum şi dreptul cetăţeanului la informaţie echidistantă.

Totodată, domnule preşedinte, solicit o analiză a emisiunii “În profunzime” a canalului de televiziune PRO TV din 20 octombrie de la 22.30, în cadrul căruia pe parcursul a mai mult de o oră de emisie a fost prelucrată opinia publică în materie pentru ce partide politice din Republica Moldova trebuie de votat la alegerile parlamentare din 2009, aducînd o serie de argumente la părerea lor.

Avînd în vedere că această temă se discută nu prima dată la acest canal şi pornind de la aceea că campania electorală nu este declarată de Parlament, vă solicit, domnule Preşedinte, răspuns, dacă acest canal, prin această emisiune, nu a încălcat cumva legislaţia? Răspunsul îl solicit în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.      

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Interpelarea mea este foarte scurtă şi este adresată Procurorului General, domnului Gurbulea şi directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, domnului Reşetnicov. Au fost mai multe interpelări atît în Parlament, cît şi din partea societăţii, cum au fost privatizate posturile municipale EURO TV şi Antena “C”? Dar nu a fost primit pînă în prezent nici un răspuns.

De aceea, întrebarea mea constă din două puncte. Prima: cine sînt adevăraţii proprietari ai posturilor EURO TV şi Antena "C" şi cît de corect îşi achită aceste posturi impozitele în faţa statului?

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.  

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Economiei şi Comerţului, care este responsabil de protecţia consumatorului în Republica Moldova. Conform Legii despre protecţia consumatorului, informaţia de pe ambalajele mărfii  expuse la tejghea trebuie să fie în limba de stat la un loc vizibil şi uşor lizibilă.

Cer să fiu informat în ce măsură se îndeplineşte această lege în reţelele supermarket cu capital străin, cum ar fi “Fourchette” şi “Green Hills”. Răspunsul rog să mi se facă verbal de la tribuna Parlamentului.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc.

Adresez o întrebare Guvernului Republicii Moldova. În baza Legii privind dezvoltarea regională, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, a fost format Fondul naţional pentru dezvoltarea regională, pentru finanţarea proiectului şi programelor de dezvoltare regională.

După aproape 2 ani de realizare a legii nominalizate, putem constata că obiectivele propuse spre realizare prin implementarea acestei legi, au servit doar o “şirmă” pentru direcţionarea politică a unor sume importante de bani de la bugetul de stat.

Astfel, direcţionarea surselor bugetare către raioanele slab dezvoltate a fost substituită cu direcţionarea mijloacelor prin intermediul Ministerului Administraţiei Publice Locale după bunul lor plac.

Pornind de la faptul că prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 pentru fondul naţional de dezvoltare regională în bugetul Ministerului Administraţiei Publice Locale au fost transferaţi, au fost alocate 130 milioane de lei, solicit Guvernului Republicii Moldova să informeze plenul Parlamentului despre proiectele şi programele de dezvoltare regională finanţate din contul mijloacelor fondului de beneficiari şi proiecte, costurile fiecărui proiect, la ce etapă de realizare sînt proiectele şi cine realizează aceste proiecte.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitări?

Microfonul nr.5, în continuare.

Domnul Veaceslav Untilă:

Am o întrebare către domnul Procuror General. Acum 2 ani de zile, pe traseul Orhei–Chişinău a avut loc un accident grav, în urma căruia au decedat 7 persoane, inclusiv 2 copii. S-a vorbit foarte mult atunci în presă despre aceea că accidentul ar fi avut loc în urma creării unei situaţii de accident de către escorta ex-premierului Tarlev.

Domnule Procuror General,

Rog să fiu informat cum merge ancheta şi dacă cineva a fost tras la răspundere pentru acest accident rutier grav.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.5.

Doamna Zoia  Jalbă:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Mă adresez Procuraturii Generale a Republicii Moldova, în persoana domnului procuror, prin următoarea întrebare. Cunoaştem cu toţii că cîteva zile în urmă a avut loc, s-a desfăşurat, mai bine zis, aşa-numitul Congres al diasporei moldoveneşti care, cu părere de rău, nici pe departe nu a fost un congres, însă în cadrul acestor întruniri a fost difuzat un ziar calomnios cu numele de “Moldova mare”.

Materialele care erau scrise în acest ziar calomniau atît populaţia majoritară din Republica Moldova, cît şi făceau tentative către statele vecine. De aceea, vin cu o întrebare către domnul Procuror General prin care solicit să investigheze acest caz şi să îmi răspundă la următoarele întrebări.

De ce anume acest ziar a fost difuzat în cadrul Congresului, dat fiind faptul că în Republica Moldova, de fapt, se respectă pluralismul de idei, de opinii, pluralismul politic. Şi conform căror criterii a fost selectat anume acest ziar pentru difuzarea lui celor care, de fapt, au lăsat ţara nu de bună voie. Şi atunci cînd au fost rechemaţi aici pentru a participa la acest Congres li s-au propus nişte materiale care nici pe departe nu corespund adevărului.

Vă mulţumesc.

Răspunsul îl aştept în scris. 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Vreau să vă întreb de ce nu mi s-a prezentat un răspuns şi la altă interpelare pe care am lansat-o şi aşteptam ca domnul ministru al culturii şi turismului să se prezinte în plenul Parlamentului. Era o întrebare referitoare la Circul de Stat.

Şi acum o altă întrebare, prin care rog să mi se prezinte o informaţie din partea Academiei de Ştiinţe, probabil, dar şi a Guvernului în legătură cu crearea noului sau a unui nou liceu pe lîngă Academia de Ştiinţe, destinat copiilor dotaţi.

Şi, în acest context, aş vrea să cunosc lista copiilor înmatriculaţi, lista pedagogilor angajaţi, lista conducerii acestui liceu, precum şi curriculumul şcolar, ar fi interesant.

Informaţia o cer în scris şi sper să nu fie subiect pentru o altă interpelare.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Doamna Elena Bodnarenco:

В канун дня независимости Республики Молдова в городе Сорока за одну ночь исчез сквер, были уничтожены 20 деревьев. Затем на этом месте была расположена автомобильная стоянка.

У меня вопросы к Генеральной прокуратуре: кому принадлежит земля, на которой находится в настоящее время автомобильная стоянка? передана ли она кому-нибудь в аренду? если да, то на основании какого нормативного акта? кто дал разрешение не снос деревьев и кто понесет ответственность за уничтожение зеленых насаждений?

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Alte solicitări nu sînt înregistrate.

Declaraţii.

La microfonul central se invită domnul Braghiş.

Domnul Dumitru Braghiş:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Onorat Parlament,

Pentru începutul lunii noiembrie, a fost anunţată o nouă licitaţie, la care se vor scoate spre privatizare obiecte în valoare de peste 1 miliard de lei.

Printre ele sînt supuse privatizării mari întreprinderi moldoveneşti, la cererea organismelor financiare internaţionale, care, să spunem sincer, mai că şi-au trăit traiul, deşi e pe înţeles că, în condiţiile crizei actuale, statul nu va primi pentru ele un preţ de piaţă adecvat.

Acest lucru se întîmplă şi în condiţiile cînd criza financiară globală ne-a demonstrat influenţa şi chiar pericolele pe care le comportă doctrinele economice de dreapta, doctrine care prescriu aplicarea modelului liberal al economiei şi care mai rămîn a fi unicele reţete oferite de organismele financiare internaţionale.

Pe parcursul întregii perioade existente a statului nostru, aceste structuri au insistat către noi cu o singură idee: mai puţină guvernare, mai multă economie de piaţă liberă. Ni s-a spus că respectarea acestui postulat este unica condiţie pentru dezvoltarea societăţii şi creşterea bunăstării populaţiei. Nu a fost aşa să fie. Astăzi, principiile stabilizează, privatizează şi liberalizează, principii impuse nouă de Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi-au demonstrat ineficienţa.

Pornind de la această realitate, Republica Moldova trebuie să tragă concluzii şi să întreprindă măsuri de sistem urgente. Partidul Social Democrat consideră că este necesar de amînat în regim de urgenţă privatizarea şi de a adopta o nouă viziune privind modelul economic de dezvoltare a economiei.

Considerăm că se cere o consolidare a rolului statului în economie cu trecerea unei investiţii active din partea lui în propria economie şi în bunăstarea cetăţenilor lui. Trebuie să trecem de la economia de consum la economia de dezvoltare.

În baza celor expuse, anunţăm că Partidul Social Democrat elaborează şi va propune Parlamentului un şir întreg de proiecte de legi care prevăd iniţierea şi lansarea de către stat a proiectelor naţionale care să contribuie la depăşirea crizei şi să creeze baza pentru o creştere stabilă şi calitativă a economiei.

La temelia acestei noi poziţii de stat privind dezvoltarea economiei urmează să fie aşezate mecanisme investiţionale de alternativă. Statul trebuie să se impună ca jucător principal în investiţiile în economie. El trebuie să elaboreze proiecte investiţionale sub garanţiile sale, să investească mijloace proprii sau împrumutate în aceste proiecte, concomitent atrăgînd în ele investitorii privaţi.

Şi ce este cel mai important, statul trebuie să ofere cetăţenilor Republicii Moldova posibilitatea de a deveni participanţi cu drept deplin la aceste proiecte investiţionale prin investirea mijloacelor proprii ale cetăţenilor.

Experienţa de succes a ţărilor în curs de dezvoltare este o mărturie a faptului că asemenea poziţie a statului contribuie la mobilizarea resurselor financiare interne şi la consolidarea eforturilor societăţii pe direcţia creării viitorului ţării noastre.

Proiectele naţionale trebuie să cuprindă cele mai importante din punct de vedere social sfere ale dezvoltării statului. În primul rînd, proiecte legate de infrastructură ca bază pentru dezvoltarea economiei. Astăzi, la acest subiect se vorbeşte mult, dar se face  nu îndeajuns, iar posibilităţile se văd la suprafaţă.

Am discutat astăzi despre “Air Moldova”. La ce bun să se privatizeze o întreprindere eficientă şi care aduce venit, atunci cînd în întreaga lume se procedează tocmai invers.

Poziţia nouă pe care o propunem presupune crearea unui proiect investiţional atractiv, în cadrul căruia statul îşi va rezerva rolul principal. Nu există nici o îndoială că într-o asemenea întreprindere cu o strategie de dezvoltare bine pusă la punct şi pe înţelesul tuturor cetăţenilor vor dori să investească mulţi moldoveni.

Apoi, cine ar refuza, de exemplu, să investească în “Moldtelecom” sau în Banca de Economii? Cred că răspunsul este clar. Un proiect similar poate deveni şi “Căile ferate” din Republica Moldova, una dintre cele mai rentabile întreprinderi din stat. Dar soluţionarea din sistem al dezvoltării ei pe viitor, cum este electrificarea nu are sorţi de izbîndă fără atragerea investiţiilor suplimentare. Şi iară aici cetăţenii ar putea să rezolve problema respectivă, de ce nu?

Problema drumurilor moldoveneşti, la fel, nu poate fi soluţionată fără atragerea în masă a mijloacelor. Cîrpind găurile, aşa cum se procedează astăzi, nu vom reuşi să soluţionăm această problemă niciodată. Chiar şi banii pe care diferite proiecte internaţionale şi state le promit în Republica Moldova, ele vor asigura doar 10 la sută din necesarul ţării. Cu poziţia care este afişată astăzi putem să uităm de perspectiva de transformare a Republicii Moldova într-o ţară a şuvoaielor de tranzit.

Cel de-al doilea bloc de înaltă seriozitate ţine de problemele asigurării cetăţenilor noştri cu spaţiu locativ accesibil. Noi propunem schimbarea politicii statului faţă de această problemă. În opinia noastră, noţiunea de “locuinţă socială” nu poate fi redusă doar la reducerea preţurilor la locuinţe. Or, şi în acest caz locuinţa rămîne inaccesibilă pentru majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova.

Trebuie să vorbim, în primul rînd, despre o susţinere de durată a populaţiei în procurarea spaţiului locativ prin acordarea de credite pe durata de 20–30 de ani, creditarea fără procente a lucrătorilor sferei bugetare, direcţionarea surplusurilor financiare ale cetăţenilor în aceste proiecte. Aici modelul caselor creditare economice, care şi-au demonstrat eficienţa în Germania şi care au existat chiar şi în epoca crizelor financiare, poate fi un exemplu pentru noi demn de urmat. Să nu uităm şi de experienţa proprie, asociaţiile pentru împrumut şi economii.

Concomitent, trebuie create condiţii pentru asigurarea finanţării ramurii de construcţii, care toţi aceşti ani a fost locomotiva creşterii produsului intern brut în ţara noastră. Despre susţinerea prioritară a acestei ramuri vorbesc mai multe ţări ale lumii şi nu cred că Republica Moldova trebuie să fie inclusă în rîndul lor.

Al treilea. Probabil, una din direcţiile cele mai importante, sînt investiţiile statului în om. Primii paşi în această direcţie au fost deja anunţaţi de către Guvern, dar să te limitezi doar la majorarea salariilor şi la computerizarea şcolilor, cred că nu este destul, este absolut puţin. Este necesar să fie create business-şcoli de stat, care să pregătească manageri profesionali, bine orientaţi atît pentru economie, cît şi pentru conducerea instituţiilor statale. În condiţiile adoptării unui sistem de motivare adecvat, serviciul de stat ar deveni un loc de prestigiu şi de perspectivă. Aceste investiţii urmează să fie făcute pentru crearea unei noi generaţii de oameni de afaceri şi lideri politici ai ţării, care vor constitui temelia înfloririi ei.

Această nouă poziţie a statului privind dezvoltarea sa, poziţie propusă de Partidul Social Democrat, cere mobilizarea întregului arsenal de resurse umane şi financiare de care dispune Republica Moldova. Evenimentele care au loc astăzi în lume ne întăresc în convingerea că o altă cale pentru ţara noastră nu există. Iată de ce noi facem apel către toate forţele sănătoase ale ţării: să se pătrundă de seriozitatea problemei şi să îşi unească eforturile în numele viitorului Moldovei.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Susarenco.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 29 august 1991, a proclamat garantarea exercitării drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Pornind de la acest document istoric, Constituţia, prin articolul 1, alineatul (3), a declarat: “Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”

Cum sînt promovate în viaţă aceste valori sfinte pentru orice societate democratică de către guvernarea comunistă la finele a 8 ani de guvernare, ne-a demonstrat cu lux de amănunte realitatea din această ţară, ţară ajunsă la prag de catastrofă umană.

Privind aseară la televizor laudele Preşedintelui Voronin în faţa unui jurnalist rus, mă gîndeam tot ruseşte “твоими бы устами да мёд пить”. Dar să analizăm încă o dată care este situaţia în sistemul instituţiilor fundamentale ale statului ce au menirea de a sta la straja valorilor umane, unanim recunoscute, enunţate mai sus.

Poliţia. Acest organism statal, subordonat completamente şi în mod abuziv şi ilegal Şefului statului, a uitat cu desăvîrşire că este hrănit, îmbrăcat şi bine plătit din sudoarea acestui necăjit popor. Aceşti tineri coloneii şi generali au uitat că îşi trag rădăcinile din sînul ţărănimii noastre, care astăzi geme sub cizma regimului comunist.

Poliţia a uitat că menirea ei sfîntă este apărarea drepturilor cetăţenilor şi s-a transformat într-un jandarm al societăţii, s-a transformat într-o bîtă în mîna regimului actual, care o foloseşte pentru a înăbuşi orice formă de protest, aruncînd-o asupra celor ce împărtăşesc alte idei decît cele ale guvernării comuniste, asmuţînd-o asupra oamenilor care ies în piaţă, asupra jurnaliştilor care doresc să îşi onoreze onest meseria, asupra businessmanilor care susţin reformele democratice, asupra politicienilor din opoziţie fie la nivel local, fie la nivel central.

Culminînd cu înăbuşirea prin forţă brutală a protestelor autorizate de către Primărie, ale jurnaliştilor susţinuţi de cetăţenii simpli de la Casa Radio din toamna anului 2004, organele de forţă au alunecat definitiv pe panta samovolniciei şi ilegalităţii, transformîndu-se într-un instrument docil al puterii şi al Partidului Comuniştilor. Şi una, şi alta controlate în exclusivitate de Preşedintele Voronin. Dar aceşti tineri cu epoleţi grei trebuie să conştientizeze şi să ia aminte că apa trece, dar pietrele rămîn.

Spre exemplu, dăunăzi, după 18 ani de la tristele evenimente de la Timişoara, doi generali, care au organizat masacrul propriului popor la cei 80 de ani trăiţi, au primit cîte 18 ani de puşcărie.

Mai ieri, Preşedintele Voronin a anunţat cu mult patos decretarea unei noi funcţii de viceprim-minsitru şi numirea generalului de poliţie Mejinschi în fotoliul respectiv. Scopul evident al Şefului statului, tot el şi lider al Partidului Comunist, este unul de a concentra într-un singur punct toate forţele represive ale statului: Ministerul de Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate în preajma alegerilor parlamentare. Învelind această bombonică cu slogane privind lupta cu corupţia, din punct de vedre juridic avem de furcă cu încă un abuz din partea Şefului statului şi anume concentrarea ilegală a instituţiilor respective ale statului în propriile mîini.

Într-o strictă logică juridică din acest decret Şeful statului, sfidînd Constituţia prin acest decret, a uzurpat puterea Parlamentului. Or, conform articolului 98 alineatul (6) din Constituţie: Preşedintele Ţării numeşte unii membri ai Guvernului numai la propunerea Prim-ministrului şi numai în caz de remaniere guvernamentală. Iar în baza alineatului (3) al aceluiaşi articol din Legea Supremă: lista Guvernului se dezbate în şedinţa Parlamentului.

Prin Hotărîrea Parlamentului nr.73-XVI din 31 martie 2008, legislatorul a adoptat o listă exhaustivă a actualului Guvern. Iar conform Constituţiei şi Legii cu privire la Guvern numai Parlamentul este în drept să opereze modificări în această listă, mărind sau micşorînd numărul membrilor Guvernului. Neglijînd cu desăvîrşire Constituţia şi legile ţării, Preşedintele Voronin ar putea să facă ce îi pofteşte inima din acest Guvern. Iar noi am putea să ne trezim peste noapte cu fel de fel de structuri, care să ne transforme nu numai ţara, dar şi propriile case în închisori.

Procuratura. Acest instrument statal, unicul care, în pofida angajamentelor luate de către statul Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei, a rămas şi după formă, şi după conţinut, de tip sovietic, a fost, de asemenea, subordonat şi este controlat de Şeful statului. Amplasînd articolul 125 din Constituţie, care statuiază mandatul procurorilor la capitolul “Privind autoritatea judecătorească”, Parlamentul aşa şi nu a făcut pînă în prezent nimic pentru ca Procuratura să devină parte componentă a sistemului de justiţie.

Locul şi rolul procurorului în sistemul nostru de drept rămîne incert, din care cauză procurorii numai supraveghează efectiv activitatea poliţiei, securităţii şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Acest organ şi-a pierdut în totalitate independenţa, devenind o simplă curea de transmisie între organele depresive şi instanţa de judecată, şi nu un instrument de respectare a drepturilor omului. Apropo, Procuratura ar putea acum să se reabiliteze şi să investigheze din propria iniţiativă informaţia care bîntuie prin ţară, precum că PCRM a procurat 500 de ceasuri în Elveţia a cîte 2000 de euro pentru a le dărui adepţilor lor fideli. Procuratura ar trebui, pur şi simplu, să se autosesizeze, să vadă de unde sînt banii 1 milion de euro.

Justiţia. În Republica Moldova guvernarea nu este interesată să promoveze independenţa judecătorilor, necesară înfăptuirii supremaţiei  dreptului şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

În Republica Moldova guvernarea nu este interesată să promoveze independenţa judecătorilor, necesară înfăptuirii supremaţiei  dreptului şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a transformat dintr-un organ constituţional independent de autoadministrare judecătorească cu competenţă de promovare a judecătorilor într-un grup de simpli alegători, care deservesc Preşedintele Ţării şi Parlamentul.

În ultimul timp, Republica Moldova se ciocneşte de creşterea vertiginoasă a numărului de pierderi de cauze la CEDO, în timp ce nimeni nu este tras la răspundere pentru prejudicierea bugetului public al statului în urma acestora.

În baza celor expuse, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” declară următoarele:

1. Pe fundalul sărăciei tot mai rapide a majorităţii populaţiei, odată cu apropierea alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009, actuala guvernare îşi subordonează tot mai mult organele de drept – instituţii fundamentale în stat. Aceste instituţii devin din ce în ce mai mult un instrument folosit de guvernarea comunistă pentru a suprima drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” cheamă colaboratorii de poliţie, ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Securităţii, Procuraturii, judecătorii să îşi îndeplinească cu onoare şi demnitate atribuţiile constituţionale, să nu se lase influenţaţi de regimul comunist, că este un regim autoritar şi antinaţional, muribund şi în putrefacţie.

2. Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” cheamă cetăţenii Republicii Moldova să conştientizeze, actuala putere, care guvernează statul timp de 8 ani, ne-a aruncat cu zeci de ani în urmă. Au transformat această ţară într-o pată neagră pe harta Europei, au sărăcit şi mai mult populaţia, au pustiit satele Moldovei, punînd cetăţenii în situaţia să ia drumul pribegiei.

3. Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” adresează reprezentanţilor mass-media, societăţii civile să conştientizeze permanent, să ia atitudini faţă de acţiunile ilegale ale actualei guvernări, care, în agonia sa şi în setea sa de putere, ar putea arunca ţara noastră de pe malul prăpastiei în haos şi dictatură. Criza s-a copt, vîrfurile nu mai pot conduce pe vechi, iar masele nu mai vor să trăiască pe vechi.

În această perioadă de grea cumpănă, societatea, organele statului, oamenii de bună credinţă sînt obligaţi să nu clatine luntrea, să nu împiedice procesul de preluare a puterii în stat în mod paşnic şi democratic de către oamenii care ţin cu adevărat la această ţară şi la acest pămînt.

Vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.22.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.