|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a II-a ORDINARA - DECEMBRIE 2005
Sedinta
din ziua de 23 decembrie 2005
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declaratia sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1308-XIII din 25
iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare – cumparare a pamintului
(art.4, 5). (Nr. de intrare 2913).
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in
sectorul bugetar si a salariilor pentru persoanele care ocupa functii de
demnitate publica. (Nr. de intrare 4056).
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative
(Codul funciar – art.8, 9, 10, 71; Legea privind pretul normativ si modul de vinzare
– cumparare a pamintului – art.14; s.a.). (Nr. de intrare 2657).
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.269-XIII din 9 noiembrie 1994
cu privire la iesirea si intrarea din/in Republica Moldova. (Nr. de intrare
3153).
7. Dezbaterea si adoptarea proiectului Hotaririi
de modificare a Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea
componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei. (Nr. de intrare 3816).
8. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire
pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.19-XV din 17 februarie 2005 de
aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul
pentru sustinerea sectorului agrar. (Nr. de intrare 3818).
9. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire
privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2006.
(Nr. de intrare 4178).
10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua
a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative
(Codul subsolului – art.12; Legea cu privire la resursele naturale – art.15,
21, 22; s.a.). (Nr. de intrare 4111).
11. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua
a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii cadastrului
bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25 februarie 1998 (art.8, 10, 11, s.a.). (Nr. de intrare 3091).
12. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999
privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni (art.8,
15, 17). (Nr. de intrare 3988).
13. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.387-XV din 25
noiembrie 2004 privind transmiterea valorilor mobiliare si a cotelor de
participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392-XIV din 13 mai 1999 (art.3,
5, 6). (Nr. de intrare 3817).
14. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.198-XV din 15
mai 2003 cu privire la arenda in agricultura (art.2, 5, 6, s.a.). (Nr. de
intrare 3630).
15. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a
proiectului de Lege despre cultele religioase si partile lor componente. (Nr.
de intrare 4262).
16. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua
a proiectului de Lege pentru modificarea Codului cu privire la contraventiile
administrative (art.2314).
(Nr. de intrare 1973).
17. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua
a proiectului de Lege cu privire la modificarea Codului electoral (art.126).
(Nr. de intrare 3743).
18. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii
Moldova (art.135, 136).
(Nr. de intrare 142).
Sedinta incepe la ora 10.00
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor
101 deputati, si-au inregistrat prezenta 94 deputati. Absenteaza deputatii:
Alexei Ivanov, Valeriu Guma (din motive de sanatate); Alexandr Ceaicovschi (a intirziat);
Serafim Urechean, Vasile Grozav, Igor Klipii, Oleg Serebrian.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog, sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Multumesc.
Ordinea de zi pentru sedinta de astazi,
vineri, 23 decembrie.
Stimati colegi,
Dupa consultari cu presedintele Comisiei
pentru protectie sociala, sanatate si familie, am constatat ca exista inca
discutii si nu s-a ajuns la o versiune finala a raportului pentru proiectul
nr.4050, pe care motiv inaintez propunerea de a exclude acest proiect de pe
ordinea de zi a sedintei de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru
modificarea si completarea Legii privind pretul normativ si modul de vinzare –
cumparare a pamintului. Proiectul nr.2913. Lectura a doua. Rog, comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat propunerile si obiectiile facute de deputati din
comisiile permanente privind imbunatatirea proiectului de lege nominalizat, iar
deciziile asupra lor sint expuse in tabelul de mai jos.
In legatura cu faptul ca articolul 4 alineatul
(10) a fost modificat radical in cadrul sedintei comisiei, as propune sa ii dau
citire aici, in Parlament, sau, daca deputatii au raportul, articolul 4
alineatul (10) a fost acceptat, el poate fi votat fara ca sa ii dau citire.
Astfel, se propune de a diviza alineatul (10) in
trei alineate, cu urmatorul cuprins: “In localitatile rurale lotul de pamint de
pe linga casa, atribuit in folosinta temporara si sectorul cu care lotul de pamint
de pe linga casa depaseste norma prevazuta de legislatie, in cazul in care
aceste terenuri nu pot fi folosite ca bunuri imobile de sine statatoare, din
cauza parametrilor si amplasarii lor, trec, in temeiul deciziei consiliului
local, in proprietatea persoanelor in a caror folosinta se afla.”
Un nou alineat (11): “In municipii si orase
loturile de pamint de pe linga casa, atribuite in folosinta temporara, in
sectorul in care lotul de pamint de pe linga casa depaseste norma prevazuta de legislatie,
in cazul in care nu pot fi folosite ca bunuri imobile de sine statatoare, din
cauza parametrilor si amplasarii lor, pot fi vindute persoanelor in a caror
folosinta se afla la pret normativ, conform tarifului indicat la pozitia 1 din
anexa la lege.”
Si terenurile mentionate la alineatele (10) si
(11), in cazurile in care se pot constitui ca bunuri imobile de sine statatoare,
se atribuie familiilor nou-formate, conform articolului 11 din Codul funciar
ori se instraineaza in alt mod prevazut de legislatie.
Aici este o chestiune principiala, care a fost
propusa de catre comisie pentru a imbunatati alineatul (10) al articolului 4.
Cu obiectiile si propunerile propuse, comisia
sesizata in fond propune Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii nr.1308 pentru adoptare in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Pentru lectura a doua pozitia dumneavoastra
vizavi de cele expuse.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Dupa parerea comisiei noastre, solutia
prezentata si cea care, de fapt, a fost si in proiect, necesita sa fie
modificata in alt mod. Acum expun parerea mea referitoare la formula care ati
propus-o, imi pare ca este cam prea complicata, se adauga inca doua alineate
(11) si (12). Aceasta in primul rind.
In al doilea rind, dupa parerea mea, este
absolut alogic de a atribui un statut diferit pentru aceste loturi de pamint in
localitatile rurale si in municipii, deoarece trebuie sa fie stabilit, totusi,
un statut de drept unic, care ar permite sa fie, sa spunem asa, o situatie clara
si pentru cetateni, si pentru administratia publica locala.
De aceea, propun ca articolul 4 alineatul (10)
sa fie formulat in felul urmator: “Terenul de pe linga casa, atribuit in
folosinta temporara, si terenul, care este lotul de pamint de pe linga casa,
depaseste norma prevazuta de legislatie, la decizia administratiei publice
locale, se vinde la pretul normativ, conform tarifului indicat in pozitia 1 din
anexa la lege, sau se da in arenda persoanelor in a caror folosinta se afla. In
cazul in care aceste terenuri, conform parametrilor si amplasarii lor, pot fi
formate ca bunuri imobile de sine statatoare, terenurile mentionate se transmit
in proprietate persoanei in drept ori se instraineaza in alt mod, in
conformitate cu legislatia.”
Care vor fi consecintele? In primul rind,
terenurile acestea... vorbesc de terenurile care nu pot fi formate ca un imobil
aparte. Ce-i de facut cu aceste terenuri? Sau vor fi vindute, si atunci vor
deveni proprietate a persoanei. Si persoana in cauza va avea posibilitatea sa o
transmita mai departe ca mostenire. Asta-i una. Sau vor fi date in arenda. In
ambele cazuri va fi platit sau impozit pe pamint, sau o plata pentru arenda. Si
ambele aceste plati vor fi, este clar, atribuite administratiei publice locale.
Dar cel mai important este ca va exista un
statut unic si nu vor fi diferite talmaciri ale acestui alineat. Aceasta este si
pozitia fractiunii noastre.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei. As
vrea sa argumentez pozitia comisiei. Comisia, propunind varianta alineatului
(10) al articolului 4, a luat in considerare urmatoarele argumente.
Primul argument. La momentul atribuirii in
folosinta temporara a terenurilor, conform legii adoptate inca in anul 1994,
chiar acolo era scrisa o norma: din cauza unor probleme cu masurarile, pot fi
atribuite terenuri mai mari decit cele prevazute de legislatie. Adica au fost
atribuite in folosinta temporara terenuri de acum apriori mai mari. Si atunci
era scris in lege: ele se atribuie fara plata.
Potrivit propunerii dumneavoastra, noi, mai
ales la sate, ar trebui sa aplicam o norma retroactiva si sa cerem ca aceste
terenuri sa fie platite sau sa fie date in arenda, asa cum ati propus
dumneavoastra. Adica, primul argument al comisiei a fost ca noi, in legislatia in
vigoare, avem aceasta norma cind in spatiul rural au fost atribuite terenuri
mai mari decit cele prevazute de legislatie. Acesta este primul argument.
Al doilea argument, de care s-a folosit
comisia pentru a propune aceasta modificare, adica aceasta redactare a
alineatului (10), tine de faptul ca, totusi, la sate avem o situatie specifica,
cind, pentru cumpararea acestor terenuri, taranii sau locuitorii satelor vor
cheltui mai multi bani pentru pregatirea documentelor s.a.m.d., nu este rational
ca noi sa impunem niste cheltuieli adaugatoare locuitorilor de la sate.
Si al treilea argument. Noi am considerat ca
aceste terenuri, fiind scoase din folosinta temporara a celor care le-au fost
atribuite si impunindu-le obligatia sa le cumpere, sau daca nu le cumpara, sa
le dea in arenda, astfel vom avea terenuri adaugatoare care vor ramine
neprelucrate. Asa cum avem si cote de pamint. Adica, sint trei argumente pe care
le-a folosit comisia, pentru a propune aceasta modificare pentru spatiul rural.
Si al patrulea argument, pe care as vrea sa il
invoc acum, la propunerea dumneavoastra. Dumneavoastra spuneti ca cadrul
legislativ ar trebui sa fie uniform si pentru sate, si pentru orase. Eu cred ca,
daca avem in vedere ca trebuie sa sustinem, totusi, spatiul rural, ar trebui sa
aplicam pentru sate, mai ales ca cei de la sate nu au terenuri mult mai mari
decit cele prevazute de legislatie, noi ar trebui sa mergem pe calea sustinerii
celor care locuiesc la sate.
Acestea au fost argumentele discutate chiar si
astazi de catre unii membri ai comisiei. Fiindca noi am stiut ca ar putea sa
apara aceasta propunere din partea comisia dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
In principiu, argumentele sint destul de
clare, dar, totodata, esenta acestui proiect este legiferarea surplusului,
legiferarea. Deoarece, la ziua de astazi aceste surplusuri nu sint legiferate.
Ceea ce se refera la loturile de pamint care
intra in norma respectiva, da, aveti dreptate. Statutul lor deja este clar si
se tabilit prin Codul funciar. Dar ideea principala a Guvernului era, din cite
am inteles, tocmai legiferarea surplusului. Si aici noi trebuie sa ne clarificam.
Mai departe. Eu nu cred ca stapinul acela,
care se afla intr-un sat si are acest surplus in ograda, nu se gindeste, in
primul rind, la prelucrarea acestui surplus. Acesta e primul moment.
Al doilea moment. Totodata, el trebuie sa aiba
grija, dar ce va fi cu acest teren, ma rog, in viitor? El trebuie sa il predea
ca mostenire si el nu o sa aiba acest drept, deoarece statutul acestui teren nu
este clar definit.
Acum dumneavoastra propuneti ca noi, pur si
simplu, sa cedam pe gratis aceste loturi de pamint. Nu cred ca solutia aceasta
este cea mai binevenita, din punctul de vedere ca, totusi omul trebuie sa simta
ca este proprietar. In cazul in care persoana n-o sa aiba posibilitatea sa
procure acest teren, ea poate sa-l obtina
luindu-l in arenda. Acelasi statut trebuie sa fie si in municipiu.
Si atunci, repet inca o data, nu va fi o
asemenea confuzie in statutele acestea. Sa admitem ca un sat, care astazi este in
suburbie, miine intra in raza orasului; ce statut va avea? In acelasi timp, daca
satul acesta va fi peste un timp oarecare exclus sau invers, si se va incepe
din nou aceasta problema.
De aceea, se propunere sa fie atribuit un
statut unic pentru toate terenurile acestea, care sint considerate surplusuri. Inca
o data repet, ca sa fie o regula generala pe toata tara.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte,
Chestia consta intr-aceea ca, prin propunerea
comisiei, noi legiferam, adica, noi permitem ca aceste terenuri, care au fost
date in folosinta temporara, sa fie legiferate. Si acel proprietar din spatiul
rural, va detine documentul necesar. Dar diferenta dintre ceea ce propuneti
dumneavoastra si ceea ce propune comisia este ca, pentru spatiul rural, comisia
propune ca aceste terenuri – surplusuri sa fie date fara plata si legiferate.
Iar pentru orase – sa fie cu plata, conform pretului normativ si la tarife din
anexa nr.1 al acestei legi. Aceasta este diferenta dintre, cum s-ar spune, pozitiea
comisiei si propunerea dumneavoastra.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, eu sint de acord ca, in principiu, anume
aici este diferenta din punct de vedere al conceptului. Din punctul de vedere
al formularilor, este clar ca formula noastra, pare sa fie, totusi, mai simpla si
mai bine inteleasa pentru acei care, in principiu, vor aplica aceasta lege.
Dar, din punct de vedere al conceptului, iata care au fost argumentele, noi
le-am inaintat si Parlamentul trebuie sa decida.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte,
Din punctul de vedere al aplicarii legii este
foarte simplu, fiindca noi am divizat foarte clar: pentru sate este o norma,
pentru orase este o alta norma. Din punctul de vedere al aplicarii este foarte
clar. Adica, aici nu este nimic complicat. Si nimeni nu va putea sa spuna ca,
uite, poate sa fie aplicata o alta norma decit cea prevazuta in lege. Fiindca
noi o scriem foarte clar in acest alineat (10).
Domnul Vladimir Turcan:
E clar. Eu m-am pronuntat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Aici avem propunerea comisiei si propunerea
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei, domnule Turcan,
Dumneavoastra ati propus sa supunem votului
aceasta propunere? O supunem votului. Bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Propunerea comisiei a fost argumentata, totusi,
noi consideram ca ea are logica. Fiindca, daca noi declaram aici, in Parlament,
ca vrem sa sustinem taranii, pe acei care locuiesc la sate, atunci trebuie sa ii
sustinem real, dar nu sa ii supunem acelei, eu stiu, norme ca si pe acei care
locuiesc la oras. Pamintul la oras, de pilda, chiar daca va fi legiferat sub
aceeasi norma ca la sate, ar insemna ca aici, in oras el, proprietarul ar cistiga,
fiindca terenul in plus la oras poate fi vindut la alt pret. In sat el nu are
ce face, nu il mai poate vinde. El, pur si simplu, il legifereaza si acest
teren de acum devine legitim al lui, cu tot cu surplusuri. Aceasta este
propunerea comisiei. Argumentele comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din pacate, domnul Cosarciuc nu intelege o
problema de drept, pe care domnul Turcan a expus-o foarte clar – este vorba de
legiferarea proprietarului. Deci, proprietar poate fi acea persoana privata
care are pamint pe linga casa, dar, pe de alta parte, poate sa fie si statul. Si
dumneavoastra, prin varianta propusa, nu ii permiteti statului sa intre in
drepturile sale. Guvernul a venit foarte corect cu propunerea de modificare,
fiindca a inteles lipsa de logica a acestei probleme.
Si domnul Turcan are perfecta dreptate, ca
aici sint numai doua variante. Nu poate fi, situatia in care paminturile sa nu
poata fi vindute si nici sa nu poata fi date in arenda. Fiindca, astfel ramine
libera a treia varianta – de a nu lua nici o decizie.
In cazul de fata, intr-adevar, trebuie sa fie
ori vindute, ori date in arenda. Fiindca numai prin aceste doua acte: ori de vinzare
– cumparare, ori de dare in arenda sau in folosinta se legifereaza dreptul
statului, dreptul administratiei publice locale de a fi proprietar.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu.
Domnul Victor Stepaniuc:
Si aceasta hotarire trebuie pusa la vot.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Stepaniuc,
Chestiunea consta intr-aceea ca dumneavoastra
ceva ati incurcat. In localitatile rurale, lotul de pamint de pe linga casa,
atribuit in folosinta temporara; ce fel de drept al statului in cazul dat? Este
lotul pe care deja il foloseste proprietarul? Nu, el este dat in folosinta
temporara cetateanului, adica locuitorului de la sat. Noi, prin acest proiect
de lege pe care il modificam, ii legiferam acel drept la lotul pe care el deja il
foloseste temporar, in cazul dat in sat.
Domnul Marian Lupu:
Bine. O data ce a fost inaintata aceasta
propunere la articolul 4 alineatul (10)... dupa ce vom asculta microfonul
nr.5... Fiindca tocmai a fost propunerea de a supune votului... si dupa aia
continuam. (Rumoare in sala). Da, va rog.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Sint mii, sute de mii de cetateni care au
titlul de folosinta temporara a pamintului. Deci, privatizarea acea masiva nu a
fost de ajuns ca sa se primeasca aceste titluri de proprietate.
La articolul 11 din Codul funciar se mentioneaza:
“autoritatile administratiei publice locale atribuie cetatenilor terenuri fara
plata, eliberindu-le titlul de proprietate: trec in proprietatea cetatenilor
sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodaresti si gradini, care li
s-au atribuit in conformitate cu legislatia.”
De aceea, cred ca propunerea comisiei este
binevenita si trebuie acceptata varianta aceasta.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
As dori sa va atrag atentia asupra unui
moment: noi vorbim aici nu de loturile de pamint, care isi au stabiliti
proprietarii, inclusiv in cazul dat proprietar, presupun ca este statul si sint
documente de folosinta asupra acestor loturi. Noi nu vorbim de aceste loturi.
Noi vorbim de loturile care nu se inscriu astazi
in cadrul legal existent. Deci, este vorba despre surplusul de pamint neinregistrat
legal. Si noi nu vorbim de cotele de pamint, ci ne referim cu strictete doar la
loturile de pamint din raza comunelor, din raza gospodariilor, din raza
caselor, daca doriti. Deci, eu inteleg ca anume acest segment, mai ingust, face
materia acestui proiect.
Stimati colegi,
Supun votului propunerea domnului Turcan,
care, de fapt, e fractiunea fractiunii, la articolul 4 alineatul (10). Cine
este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog, sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul 1 – 29.
Sectorul 2 – 26.
Sectorul 3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi. Propunerea este acceptata. Alte
propuneri pentru lectura a doua? Sa continuam. Alte propuneri pentru lectura a
doua? Nu sint. Domnule Cosarciuc, ce ati dorit sa spuneti?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Eu as vrea sa atrag atentia sau, mai exact, sa
informez Parlamentul, ca propunerea inaintata de catre domnul Turcan din partea
comisiei si a fractiunii vorbeste despre faptul ca, in cazul in care terenul nu
se cumpara la pret normativ, taranul sau acel care foloseste acest teren va
trebui sa achite plata de arenda. Eu as vrea sa revenim la Constitutie.
Constitutia spune in felul urmator: noi nu putem sa inrautatim conditiile care
au fost aprobate prin legile precedente.
In cazul dat, noi vom impune taranul sa plateasca
adaugator pentru ceea ce el deja a folosit fara plata. El de acum a folosit
acest teren fara plata, el nu a platit nimic absolut primariei locale. In cazul
dat, reiese ca va trebui sa incheie contract de arenda cu acest surplus de pamint.
Noi cream o situatie cind ii inrautatim situatia cetateanului Republicii
Moldova, care contravine Constitutiei Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc. Domnule presedinte al comisiei,
eu va rog, nu induceti in eroare nici Parlamentul, nici populatia din tara.
Este vorba, inca o data repet, despre surplusul care astazi este practic in
folosinta nelegitima. Aceasta este problema. Daca dumneavoastra nu vreti sa
faceti regula, apoi atunci poftim, argumentele dumneavoastra sint pentru aceea
ca sa nu fie regula in tara.
Inca o data repet, numai surplusul de pamint
care astazi nu este in folosinta legitima. Si nici despre o incalcare a
Constitutiei. Noi vorbim despre surplusurile care depasesc norma. Norma aceea
pe care taranul astazi o are, poftim, el are si este proprietar conform Codului
funciar.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc tuturor.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
La momentul dat, situatia in sate este urmatoarea:
terenurile care sint intravilan se afla in loturile de pamint de pe linga casa,
taranii platesc suprafata care se afla in curte, impozitul funciar. El plateste,
nu fara plata. Plateste impozitul funciar la 10-15-20 ari, cit are fiecare
curte, asa cum s-a creat situatia.
De aceea, varianta pe care astazi am votat-o
deja prevede ca aceste surplusuri... Agentia Relatii Funciare si Cadastru s-a
ciocnit cu aceasta problema din cauza ca, la un moment dat, a inceput sa se
ocupe de realizarea legislatiei in vigoare, sa emita document de proprietate
pentru loturile de pamint de pe linga casa, din cauza ca taranii pina acum nu
au avut nimic concret la mina. A fost problema atunci cind aparea problema
comercializarii casei.
De aceea, aceste surplusuri, decizia propusa
de domnul Turcan trebuie sa fie neaparat promovata, aceasta decizie o vor
adopta consiliile locale. Consiliul local are dreptul sa ia decizia de a
transmite acest pamint in folosinta, si cu plata si fara plata, din cauza ca
arenda este forma de folosire a pamintului. Dar consiliul local trebuie sa ia
asemenea decizii de fiecare data.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Deci, a fost votat amendamentul, acum trebuie
votata legea.
Domnul Marian Lupu:
Da, imediat.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi,
Este de inteles ca toti cauta surse adaugatoare
pentru buget, pentru cheltuieli. Noi la fractiune am discutat problema si sintem
de aceeasi parere cu comisia. De aceea, “Alianta «Moldova Noastra»” nu voteaza
legea aceasta. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Presedinte, stimati colegi, eu cred ca
unii dintre domnii deputati nu inteleg necesitatea acestei modificari. Vreau sa
va atrag atentia, stimati colegi, ca intr-o multime de localitati, de fapt, o
jumatate de tarani, o jumatate dintre sate nu au primit nici dreptul la cota si
nici nu au pamint pe linga casa. Si dumneavoastra trebuie sa fiti constienti de
lucrul acesta, cind s-a facut reforma in 1992. Acum se incearca sa se clarifice
niste lucruri ca sa apara niste suprafete, care ar putea sa fie date in arenda
altor persoane. Eu cred ca este in joc si ideea aceasta. Si nu trebuie de facut
demagogie politica, ceea ce o faceti dumneavoastra, domnule Oleinic.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte. Nu este prima
data cind fractiunea majoritara ne face unele surprize. Sint din Comisia pentru
agricultura si industria alimentara. Acest proiect de lege a venit in
septembrie, caci de multe ori ne faceti observatii ca proiectul a venit demult.
Atit s-a discutat in comisie, avem majoritatea si in comisie, si am discutat si
in prima lectura in Parlament: de ce atunci se vine aici, in sedinta plenara, si
se incep replicile acestea? A fost destul timp, de ce partea majoritara din
comisia noastra, cum face de multe ori, nu a discutat totul in comisie, ca sa
nu venim aici? Doamna zice ca transmisiunea in direct costa mult.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu inca o data vreau sa va atrag atentia ca,
totusi, interpretarile acestea pentru colegii nostri sint, pina la urma, stiti,
asa o joaca parlamentara, care isi permite majoritatea.
Dar noi trebuie sa constientizam ca este vorba
de terenurile care s-au aflat pina acum in folosinta si cetatenii republicii nu
au platit pentru terenurile acestea. Noi nu facem regula, noi, pina la urma,
impunem un alt impozit inca o data cetatenii republicii.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Oleinic, eu nu va intrerup, este
normal.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Stepaniuc, lasati invatamintele dumneavoastra
pentru altii.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog foarte mult colegii nostri din sectorul
nr.3: sau sa inceteze “sedinta” din ultimul rind, sau sa vorbeasca cu voce putin
mai joasa. Totusi, este sedinta in plen a Parlamentului.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Noi trebuie sa incepem de la faptul ca initiativa
respectiva a venit din partea Guvernului, ca si ideea. Noi am examinat si in
cadrul comisiei, si la fractiune, ideea care este una logica si nu stiu de ce
se creeaza impresia ca noi am dat foarte mult celor care sint la sate, inclusiv
si pamint. Eu nu vad rationamentul.
Consider ca problema este foarte binevenita si
propunerea comisiei este foarte logica si corecta. Si atunci ar trebui, daca nu
avem convingerea, sa mai facem o pauza, sa va convingeti si dumneavoastra, dar
sa nu ne grabim sa adoptam iarasi o lege care sa inrautateasca situatia si asa
nu chiar buna a celor care sint la sate.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc. Propunerea care a fost inaintata
de catre comisia noastra nu este o surpriza, doamna Cusnir. Acest amendament a
fost inclus in avizul comisiei si dumneavoastra l-ati discutat in cadrul sedintei.
De aceea, nu este vorba de o surpriza. Acesta este pimul moment.
Si al doilea moment. Noi, practic, in
propunerea legislativa care a fost inaintata de catre Guvern, am introdus unele
momente redactionale si am inclus posibilitatea, pentru administratia publica
locala, sa dea aceste loturi – surplusuri in arenda. Nu numai sa fie vindute,
dar si posibilitatea sa fie date in arenda. Si atit. Asa ca nu este vorba de
nici de o surpriza.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
As vrea sa concretizez ca varianta comisiei,
adica, redactia alineatului (10) articolul 4 a fost coordonata cu autorii. Adica,
autorii au fost de acord in cadrul examinarii acestui proiect de lege in
lectura a doua. Da, Guvernul a venit cu o initiativa in Parlament, in comisie
s-a ajuns la alta formula si autorii au fost de acord cu aceasta formula
prezentata de comisie.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Sintem la lectura a doua, in comisie s-a
discutat foarte intensiv aceasta chestiune. Deci, Partidul Comunistilor, care
are majoritatea si in comisie, a votat aceasta propunere, s-a discutat foarte
mult, ne-am intors a doua oara la reexaminare, am reexaminat-o. Si pina la urma
este vorba despre o chestiune foarte simpla ca acel taran, care are un surplus
de o jumatate de ar sau de un ar, noi il obligam ca sa-l cumpere. Pina la urma
se va intimpla in felul urmator, ca acel proprietar de pamint va zice: “Pai, nu
am nevoie sa dau bani in plus pentru jumatate de ar de pamint. Luati-vi-l si
faceti ce vreti cu el”.
Si ce se intimpla in cazul acesta? Acest ar,
care este intre doua cote, se spune, sau este intre doi proprietari va ramine a
nimanui. Si pina la urma va fi folosit abuziv de catre cineva. Deci, anume din
considerentul acesta, ca sa nu cream situatii de conflict intre proprietari, am
votat unanim la comisie in sustinerea proiectului respectiv. Acum nu este clar,
de ce Comisia juridica, pentru numiri si imunitati insista cu aceasta
propunere?
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Vreau sa accentuez inca o data ca noi cind
examinam legi si dorim ca sa ne asculte toti taranii, ca in cazul dat, si sa aratam
cit mai buni la inima... Cred ca trebuie sa examinam tot ce spunem inainte de a
iesi la microfon. In primul rind, vreau sa accentuez inca o data ca avizul
comisiei a fost la timp dat comisiei de baza. Primul moment.
Al doilea moment. Fractiunea, conform
Regulamentului, poate sa aiba o parere aparte, si avizul Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati a fost sustinut. Si inca o data accentuez ca la noi,
la sate, taranii nu toti au pamint.
Si daca dumneavoastra acum spuneti ca noi ii
sustinem pe taranii care au pamint in surplus si trebuie sa-l dam in folosinta
fara plata, fara bani, cred eu ca nu e chiar o echitate sociala fata de taranii
care nu au pamint in genere.
De aceea, noi propunem sa punem la vot legea in
intregime. O sustinem nu de aceea ca ne-am schimbat parerea. Eu cred ca nu
trebuie sa probozim astfel fractiunea majoritara, doamna Cusnir. Noi avem parerea
noastra, aparte si va rog frumos...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi,
Deputatii mai vechi, ma refer la domnul Iovv,
domnul Urechean, domnul Gutu, cunosc foarte bine istoria adoptarii Codului
funciar si a legiferarii improprietaririi taranilor cu pamint. Atunci a fost,
s-a inceput de la asa-numita mica privatizare. Toate loturile de pe linga casa
au devenit proprietate privata a taranilor, a familiilor respective. Si acelor
familii, carora le-au revenit mai putin de 10 ari raportat la un membru de
familie, le-a fost dat pamint adaugator, cum spuneam noi atunci, conform
articolului 82, in cimp, in afara satului, in extravilan.
Si acum eu nu inteleg, probabil ca la mijloc
este o confuzie. Va indemn sa ne adresam la specialistii care au stat atunci la
baza adoptarii Codului funciar pentru a clarifica lucrurile. Cred ca nu trebuie
sa ne grabim cu votarea.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Foarte scurt. Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte, Fractiunea
Partidului Democrat va sustine propunerea comisiei, fiind constienti de faptul
ca acea jumatate de ar sau acel un ar sau doi nicidecum nu vor rezolva situatia
taranilor care nu au pamint.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In aceste conditii supun votului adoptarea in
ansamblu a proiectului de Lege nr. 2913 in lectura a doua, tinind cont de
rezultatele votului pentru articolul 4 alineatul (10). Cine este pentru, rog sa
voteze. Sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr. 3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi pro. Impotriva? Mai repejor, va
rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 11.
Sectorul nr. 3 – 26.
Domnul Marian Lupu:
37 de voturi. 55 de voturi pro, 37 de voturi impotriva.
Proiectul de Lege
nr. 2913 este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege privind sistemul de
stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru
persoanele care ocupa functii de demnitate publica. Proiectul nr.4056. Lectura
a doua. Rog, comisia, doamna Buliga.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului, stimati deputati,
Proiectul de Lege privind sistemul de
stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a salariilor pentru
persoanele care ocupa functii de demnitate publica a fost examinat suplimentar in
comisie si, tinind cont de obiectiile si propunerile expuse in avizele comisiilor
permanente, fractiunilor parlamentare, in amendamentele deputatilor, constatam
urmatoarele.
In avizele si amendamentele prezentate au fost
abordate probleme ce tin de necesitatea corelarii proiectului de lege cu
legislatia existenta, ce determina statutul si nivelul garantiilor sociale
pentru categoriile de angajati asupra carora se extind prevederile proiectului,
cum ar fi: Legea serviciului public, Legea privind statutul judecatorului si
altele.
Corectitudinea utilizarii notiunilor, in
special a celor utilizate in capitolul III al proiectului si in anexa respectiva.
Deputatii s-au pronuntat referitor la oportunitatea stabilirii salariului
minim, de la care porneste in crestere grila de salarizare, la nivelul
minimului de existenta.
S-a mentionat, de asemenea, necesitatea
instituirii unei ierarhizari obiective la stabilirea grilelor de salarii pentru
diferite categorii de angajati si a optimizarii nivelului de salarii pentru
diferite grupuri de salariati, precum si a lichidarii unor divergente privind marimea
salariului cu acelasi nivel de calificare si responsabilitate.
Toate obiectiile si propunerile au fost
examinate in cadrul sedintelor comisiei sesizate in fond. Viziunea comisiei
este expusa si argumentata in sinteza anexata la prezentul raport.
Tinind cont de importanta si oportunitatea
proiectului de lege, comisia propune adoptarea acestuia in lectura a doua, inainte
de a reveni la examinarea sintezei, propunerilor si obiectiilor parvenite in
adresa comisiei. Cred ca mergem pe fiecare punct in parte.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.
De fapt, anexa si sinteza acestor propuneri si rezultatul examinarii acestora in
cadrul comisiei sesizate in fond sint expuse, daca nu gresesc, pe 40-50 de
pagini, pe care motiv eu nu cred ca presedintele comisiei ar trebui sa treaca
pozitie cu pozitie din aceasta sinteza. Dumneavoastra toti ati primit acest
document, astfel incit, daca exista unele pozitii particulare, acestea pot fi
evocate la microfon.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Eu, in luarea mea de cuvint in prima lectura,
am vorbit despre faptul ca si noi am sustinut acest proiect de lege, dar am
spus ca daca nu cream un mecanism pentru indexarea salariului, aceasta majorare
de salariu… De fapt, legea nu este despre majorare, desi oamenii asteapta o
majorare, dar legea este despre sistemul de stabilire a salariilor, cu o mica
majorare de salariu. Dar aceasta mica majorare a salariului se va pierde
absolut, mai ales dupa Anul Nou, mai ales in conditiile actuale ale Republicii
Moldova, daca nu va exista un mecanism clar de salarizare. Noi avem o lege care
nu lucreaza.
De aceea, eu propun, si rog sa sustineti
aceasta idee, ca in articolul 9
alineatul (1) sa introducem un alineat adaugator: “si indexarea salariilor de
baza calculata la nivelul procentajului de inflatie”.
Traim intr-o tara cu o economie instabila, avind
inflatie in fiecare an. Pina o sa ajungem la o situatie de stabilizare economica
este absolut clar si absolut necesar sa avem un mecanism foarte clar: o data in
jumatate de an sa fie indexate salariile. Si atunci acest aport al
Parlamentului, ca a ordonat sistemul de stabilire a salariilor, aceasta
majorare modesta, ea o sa lucreze si pe viitor.
Daca noi am majorat, foarte modest, acest
salariu, dar in noul an intram cu o majorare a pretului la gaze, a tarifelor s.a.m.d.,
intr-o luna de zile aceasta majorare n-o sa aiba nici un efect.
De aceea, eu rog foarte mult sa introducem in
articolul 9 prevederea despre indexarea salariului, o data la jumatate de an,
este obligatorie, conform procentului de inflatie. Si atunci legea de astazi va
fi o lege eficienta, oamenii vor avea o stabilitate de salariu in raport cu
cheltuielile si atunci aceasta lege va functiona.
Multumesc. Eu rog si insist ca aceasta
propunere sa fie pusa la vot.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Este foarte greu sa supun votului propunerea
dumneavoastra, fiindca momentul care tine de indexare nu a fost inclus si nu
este parte din concept. Din care motiv supunerea votului este imposibila.
Totodata, rog sa se atraga atentia la un lucru deosebit de
important. Aceasta lege are un termen de actiune prin acele grile de salarizare
care sint stabilite, si anume pina in anul 2010. Nu sint
adevarate afirmatiile precum ca legea vizeaza sistemul de salarizare, dar
nu vizeaza majorarea salariilor. Daca privim cu cea mai
mare atentie toate anexele la acest proiect de lege, vom observa ca majorari se
produc peste tot. Da, la un nivel diferit, de la o
categorie la alta categorie, dar sint foarte multe pozitii care vizeaza majorari
de salarii pina la 70, 80 si mai multe procente in aceasta perioada de timp.
Totodata, atunci cind vorbim de indexare, care
a fost logica acestui proiect? Pentru perioada urmatorilor patru ani se fixeaza
foarte concret mecanismul de crestere a salariilor. Este o realitate. Totodata,
toti colegii care se refera la indexare isi dau foarte bine seama ca, propunind
o indexare de o data la jumatate de an, noi ii punem pe salariati intr-o situatie
mult mai avantajoasa decit cea a pensionarilor, care au o indexare o data pe
an, la 1 aprilie.
Totodata, nu trebuie sa uitam ca ne privesc si
ne asculta si reprezentantii organizatiilor financiare internationale, care
deja au avut pretentii fata de Guvern referitor la nivelul deficitului bugetar.
Deci, trebuie sa fim echilibrati si sa tinem cont de absolut toate elementele
din sistemul de relatii economice atit pe plan intern si de relatii sociale, cit
si pe plan extern.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte. Stimata doamna
presedinte al comisiei, din sinteza anexata la raport, eu n-am observat ca sa
fi fost luate in considerare argumentele pe care eu, suplimentar, le-am depus
la comisia sesizata in fond la amendamentul prezentat. Cum ar fi hotaririle Curtii
Constitutionale din 2000 si 1999, Harta europeana cu privire la statutul judecatorului,
unde este clar prevazut ca salarizarea judecatorilor se face in baza unei legi
care este deja in vigoare: Legea cu privire la statutul judecatorului. Oare noi
asteptam ca, imediat ce va intra in vigoare, aceasta hotarire sa fie atacata la
Curtea Constitutionala si sa fie declarata din nou neconstitutionala? Sint doua
hotariri ale Curtii Constitutionale.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi si doamna presedinte, daca...
Doamna Valentina Buliga:
Punctul 51, da, domnule Plesca? Comisia a
examinat opinia prezentata de dumneavoastra si constata ca prezenta lege...
Domnul Ion Plesca:
Eu aceasta am citit.
Doamna Valentina Buliga:
Ati vazut. Si nu sint deloc mai mici salariile
prevazute in noua lege.
Domnul Ion Plesca:
Nu este vorba de mai mici sau mai mari. Este
vorba despre...
Doamna Valentina Buliga:
…Si stabileste norme salariale care le depasesc
pe cele anterioare si, totodata, la articolul 38 se mentioneaza ca celelalte
legi vor fi aduse in concordanta cu Legea salarizarii.
Domnul Ion Plesca:
Pai, am motivat ca celelalte legi nu pot fi
aduse, deoarece este Legea cu privire la statutul judecatorului. Si este Hotarirea
Curtii Constitutionale, care nu poate fi incalcata, iar acest amendament a fost
expus si de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, dar cu ce-i mai tare Legea
privind statutul judecatorilor, decit Legea privind statutul deputatului? Este
mai tare cumva ca statut?
Domnul Ion Plesca:
Domnule Presedinte, eu va spun ca sint doua
hotariri ale Curtii Constitutionale, unde este prevazut… Aceasta este o putere
judecatoreasca independenta si ar trebui, indiferent ca se maresc salariile sau
se micsoreaza, sa fie stabilite conform acestui articol din Legea cu privire la
statutul judecatorului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 1, domnul Sainciuc.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Deci, in Legea
privind statutul judecatorului este stipulat ca salariul de functie sau
salariul de baza este raportat in procente fata de salariul Presedintelui. In
cazul de fata este vorba de un salariu lunar, care include toate platile. Deci,
in legea care este astazi in vigoare, acele 95% se refera la salariul de baza
de 795 de lei, 745 de lei. Acesta este raspunsul.
Fiindca prin introducerea acestei noi modalitati
de salarizare pentru persoanele mentionate, cum ar fi presedintele Curtii
Supreme de Justitie, este un salariu care include absolut toate platile si s-a
facut ierarhia care a fost necesara in dependenta de functiile respective.
Multumesc.
Domnul Ion Plesca:
Domnule Sainciuc, salariul Presedintelui
republicii acum este 600 de lei sau 700 de lei?
Doamna Valentina Buliga:
Nu.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, in Legea privind statutul deputatului
este stabilit ca salariul se stabileste la salariul functiei.
Domnul Ion Plesca:
Bine, eu insist ca sa fie pus la vot
amendamentul meu. Sa lasam sa vada intreg sistemul judecatoresc cum se voteaza
legile privind salarizarea lor.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu voi supune votului aceasta propunere, nu inainte
de a spune un lucru, care reprezinta de fapt o concluzie a tuturor reprezentantilor
fractiunilor, mai bine zis a reprezentantilor tuturor fractiunilor care au
muncit si in cadrul grupului de lucru din luna august si au muncit si in cadrul
unui grup, a caruia ultima sedinta a fost ieri seara. Concluzia a fost univoca,
ca este lege foarte complexa, da, complicata.
Da, sint elemente si carente, dar aceasta
perioada de timp, de 2–3 luni, care a fost o perioada foarte intensa de
examinare a acestui proiect, ne aduce la concluzia ca doar pe cale empirica,
doar pe calea testarii practice a acestei legi, noi cu dumneavoastra vom vedea
absolut toate actiunile ei si volens-nolens, de aici, in 5–6 luni, Parlamentul
va reveni la acest subiect pe motivul ca Guvernul vine cu tot pachetul de
amendamente la legile specifice si acel moment va fi o oportunitate pentru a
vedea si efectele practice ale actiunii acestei legi, cit si din momentul cind
va fi posibila si necesara aplicarii unor amendamente pentru a o aduce la un
nivel, sa-i spunem, aproape perfect.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Golban:
Doamna presedinte, am o intrebare nu atit la
dumneavoastra, cit mai curind la reprezentantii Guvernului, dar nu inainte de
a-mi formula aceasta intrebare, sa-mi permiteti… Cred ca unul din aspectele
conceptuale al acestui proiect de lege a fost…
Domnul Marian Lupu:
Eu am sa va rog sa treceti la propunere,
fiindca sintem in lectura a doua si nu prea avem timp de intrebari.
Doamna Valentina Golban:
Am inteles. Unificarea sistemului de
salarizare. De aceea, am si facut mai multe propuneri. Propunerea mea, amendamentul
meu din anexa nr. 59, care a fost acceptat partial si practic sint de acord cu
aceasta concluzie.
Dar consider ca datorez o explicatie numerosilor
angajati din institutiile medico-sanitare, incadrate in sistemul obligatoriu de
asistenta medicala, care nu pot fi salarizati conform acestui proiect de lege,
dat fiind faptul ca exista deja o hotarire a Guvernului conform careia sint
salarizati.
Dar as vrea sa ii intreb, cum am zis, mai ales
pe membrii Guvernului, pentru ca acei care ne asculta sint in asteptare si vor
sa cunoasca, pentru ca acea hotarire prevede minimul de salarizare de 360 de
lei si se stabileste anual prin negocieri intre Ministerul Sanatatii, Compania
Nationala de Asigurari si Sindicate. As vrea sa va intreb, va rog, nu atit
pentru mine, cit pentru colegii care sint angajati in acest domeniu, care va fi
plafonul minim de salarizare, la ce etapa sint discutiile dintre aceste institutii
si care este perspectiva rezolvarii? Pentru ca o data cu implementarea
proiectului de lege, adica a legii pe care o discutam astazi si trecerea la
nivelul de salarizare 400 de lei minim, ei vor ramine defavorizati. Aceasta, va
rog foarte mult.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 1
Doamna Valentina Buliga:
Doamna Golban, raspunsul pot sa vi-l ofer si
eu, caci ati fost si dumneavoastra martora cind in comisie, intr-adevar, s-a
discutat referitor la salarizarea angajatilor institutiilor medico-sanitare,
care activeaza astazi in conditii de medicina asigurata. Si din ultima informatie
care o detinem astazi, negocierile dintre Guvern, Patronat si Compania Nationala
de Asigurari in Medicina si Ministerul Sanatatii s-a ajuns la un acord ca acest
salariu sa fie de 415 lei pentru prima categorie de salarizare. Puteti sa ne
confirmati?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Presedinte,
Propun sa trecem la discutii asupra unor
articole concrete, deoarece noi de acum am inceput, dar discutam haotic. Deci,
toate problemele care au fost abordate de deputati in prima lectura, in
principiu, se contin aici. Si fiecare deputat, stiind ca a propus ceva, o sa
iasa atunci la microfon, la articolul concret si o sa se discute si o sa se
adopte. Sa mergem.
Domnul Marian Lupu:
Grea structura. Microfonul nr. 4.
Doamna Lidia Gutu:
Imi pare bine ca domnul Stepaniuc are aceeasi
parere; cred ca pentru a nu ne pierde in discutii interminabile, trebuie sa
trecem la articole si pe urma sa punem la vot, daca mai sint alte amendamente si
sa incercam sa votam acest proiect.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Perfect. Multumesc, microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Doamna presedinte al comisiei,
Vreau sa revin la propunerea mea ce tine de
excluderea din anexa nr.35 a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Si,
stimati colegi, in primul rind, vreau sa aduc multumiri Comisiei pentru
acceptarea excluderii din incidenta legii a agentiilor de reglementari. A fost
o intelegere buna. Si acum as vrea, totusi, sa va rog sa revenim la problema ce
tine de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pentru ca, in principiu,
organul dat in orice tara si in toate tarile, mai bine zis, este un organ
independent, care, pina la urma, reglementeaza piata valorilor mobiliare. Si ar
fi bine ca la noi sa fie tot asa. In Romania, Ucraina, in celelalte tari,
organul dat este absolut independent. Apropo, dupa cum este si statutul
comisiei.
In afara de aceasta, ea este constituita ca o
autoritate autonoma si a carei activitate, pina la urma, nu depinde integral de
bugetul de stat. Noi aprobam anual bugetul Comisiei Nationale la urma. Dar
bugetul comisiei se formeaza din serviciile care sint prestate de comisie. De
aceea... O secunda. Doamna presedinte...
Chiar si cu reglementarile lefilor, problema
care este pusa aici, pina la urma, constientizam faptul ca un membru al
comisiei o sa primeasca o leafa mai mica decit a primit pina acum. Dar eu vreau
sa va aduc la cunostinta ca in Romania, de exemplu, un membru al Comisiei Nationale
a Valorilor Mobiliare, un comisar primeste 2500 de euro. In Ucraina primeste
1000 de euro. Acestea sint niste cifre absolut luate din practica. De aceea, as
propune sa revenim la problema aceasta si, daca argumentele mele sint valabile,
sa sustinem propunerea mea si a colegilor din fractiunea majoritara care,
apropo, au propus acelasi lucru.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc. Intr-adevar, stimati deputati, in
comisie au parvenit propuneri din partea deputatilor Nicolae Bondarciuc,
Gheorghe Popa si Alexandru Oleinic pentru a exclude Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare din anexele 3 si 5. Comisia nu a acceptat din motivele
expuse in anexa, deoarece aceasta comisie este o autoritate autonoma a
administratiei publice, iar, conform articolului 12, angajatii Comisiei Nationale
a Valorilor Mobiliare sint functionari publici.
Totodata, personalul Directiei executive a
acestei comisii este inclus in clasificatorul unic al functiilor publice,
aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.151 din 23 februarie 2001. Referitor la
micsorarea salariilor angajatilor Comisiei Nationale, comisia a prevazut
aceasta, avind si articolul 37 din lege, care nu permite diminuarea salariilor.
Diminuarea am spus.
Domnul Alexandru Oleinic:
Doamna presedinte, va multumesc, dar eu n-am intilnit
in nici o lege sa fie stipulat ca functionarul public nu poate sa fie la
autogestiune. Acest moment nu este reglementat prin nici o lege.
Doamna Valentina Buliga:
Aceasta a fost o pozitie a comisiei, dar
domnul Oleinic, aceasta a fost comisia.
Domnul Alexandru Oleinic:
Doamna presedinte, daca imi permiteti, totusi,
sa fie pus la vot. Dar eu mai am o intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Stati, inainte de a fi pus la vot, eu vreau sa
ma conving ca noi toti sintem constienti de un lucru: indicati-mi va rog o alta
institutie cu oricare statut, ai carei colaboratori sint functionari publici.
Deci… Nu, stati putin, noi v-am ascultat. Si, de fapt, eu cred ca toti avem si
obligatia sa incercam sa ne exprimam intr-un mod compact, concis si logic, dar si
rapid concomitent.
Acum ascultati-ne si pe noi, stimate coleg.
Unde gasiti functia publica ca sa nu fie acoperita de lege. Stiti de ce cu atita
usurinta si comisia... De fapt, nu cu atita usurinta, dar totusi a acceptat ca
aceste doua agentii de reglementare sa ramina in afara acestei lei, fiindca ei
nu sint functionari publici. Acum noi avem statutul institutiei, comisiei, iar
statutul personalului – functionari publici care, de fapt, profita de toate
avantajele functiei publice si vizavi de virsta de pensionare si vizavi de toate
avantajele functiei publice…
Si intrebarea noastra a fost a tuturor, cum
exista o modalitate si daca dumneavoastra, care ati inaintat aceasta propunere,
convingeati si veneati cu propunerea ca sa dispara statutul de functionar
public la comisie, sa dispara in toate legile. Atunci, la acest moment, ei nu
erau sa fie prezenti in lege.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu am propus aceasta. In Registrul de functionar
public.
Domnul Marian Lupu:
Daca e sa plece din acest cadru general de
salarizare pentru functionarii publici, ei trebuie sa se dezica si sa nu
beneficieze de toate avantajele acestui statut. Din momentul din care
beneficiaza, in mod evident ca se impune si norma juridica. Ei nu pot sa isi
stabileasca singuri salariile, la un nivel al unei intreprinderi comerciale,
sau al aceleiasi agentii de reglementare, unde decide consiliul de
administrare. Aceasta a fost explicatia. Ati insistat? Voi supune votului, dar
rog sa atrageti atentia la aceste considerente.
Domnul Alexandru Oleinic:
Pot sa continuu?
Domnul Marian Lupu:
Ca intrebare, da.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mi-ati raspuns la intrebare, domnule Presedinte.
Dar vreau sa va spun ca eu am adus argumentul acesta ca noi sa excludem
colaboratorii comisiei din nomenclatorul de functionari publici, mai ales ca
noi avem un astfel de exemplu. Pina in anul acesta, in anexa nr. 3 am avut
Banca Nationala, care acum a fost exclusa de aici, tot in baza argumentului ca
ei nu sint functionari publici.
Domnul Marian Lupu:
Ei nu sint realmente exclusi. Se face o
referinta foarte directa a Bancii Nationale.
Domnul Alexandru Oleinic:
Pai, vorbesc si eu, domnule Presedinte. Dati-mi
voi sa vorbesc si eu.
Domnul Marian Lupu:
Stati putin, domnule Oleinic. Dumneavoastra ati
propus sa supunem votului. Eu voi supune votului.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Dar din momentul in care este acest statut, nu
trebuia de propus, trebuia de mers si de initiat.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte, dati-mi voie sa conving
colegii. Eu de ce stau aici la microfon. De ce sint in fata dumneavoastra?
Domnul Marian Lupu:
Dumneavoastra ati spus… Stati putin.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, stati un pic. Dumneavoastra, ce va permiteti?
Domnul Marian Lupu:
Asa, deconectati microfonul nr. 5, fiindca
dumneavoastra vorbiti azi foarte mult si v-am permis acest lucru. Ati propus sa
supunem votului? Voi supune votului. La ce bun explicatiile ori propunerile? De
ce comentati? Fiindca noi vorbim. Asa, eu rog putina liniste. Acum, stimati
colegi… Eu nu tutuiesc pe nimeni si nu va dau dreptul sa faceti acest lucru,
nici dumneavoastra domnule Taranu.
Deci, amendamentul a fost propus eu il supun
votului. Stimati colegi, propunerea colegului deputat, cine este pentru sustinerea
amendamentului propus de domnul Oleinic, rog sa voteze. Sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 4.
Sectorul nr.3 - 16.
Domnul Marian Lupu:
20 de voturi. Propunerea nu se accepta. Urmatoarea.
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte, va multumesc. Vreau sa va
spun, domnule Presedinte, ca eu va stimez foarte mult, ca sa nu incepem aici,
de la microfoane, sa facem niste schimburi de reglari. Va rog foarte mult...
Noi sintem toti egali. Ma iertati, va rog.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Oleinic, eu nu am conturi de reglat cu
dumneavoastra
Domnul Alexandru Oleinic:
Dar nu puteti sa...
Domnul Marian Lupu:
Eu nu am conturi nereglate cu dumneavoastra.
Domnul Alexandru Oleinic:
Pai, nu putem sa le avem noi cu dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Pai, cu atit mai mult.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu, va rog.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog un lucru concis, concret.
Domnul Alexandru Oleinic:
Dar noi toti sintem deputati. Dumneavoastra sinteti
un deputat ceva mai mare ca noi. Mai mult nimic, nu?
Domnul Marian Lupu:
Eu va atrag atentia, ca au fost propuneri de
la doua microfoane: microfonul nr.3, microfonul nr. 4. Doamna Gutu a propus...
Mergem pe articole.
Domnul Alexandru Oleinic:
Dati-mi voie…
Domnul Marian Lupu:
Mergem pe articole. Unul cite unul. Cine are
propuneri? Si inainte, dar nu stam cite jumatate de ora cu explicatii, care de
fapt sint...
Domnul Alexandru Oleinic:
Da. O’key.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati colegi.
Domnul Alexandru Oleinic:
Vreau sa revin la Banca Nationala.
Doamna Valentina Buliga:
O sa ajungem.
Domnul Marian Lupu:
Bine, liniste va rog. Banca Nationala.
Domnul Alexandru Oleinic:
Vreau sa ascult, totusi, care a fost
argumentul pentru care a fost exclusa Banca Nationala din legea actuala.
Argumentele domnului Sainciuc le-am auzit la comisie: colaboratorii Bancii Nationale
nu sint functionari publici, de aceea a fost exclusa Banca Nationala din legea
actuala.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Oleinic, domnule Alexandru, Banca Nationala
nu a fost inclusa in proiectul de lege.
Domnul Alexandru Oleinic:
Banca Nationala a existat pina acum, pina
la...
Doamna Valentina Buliga:
Nu. Necesitatea includerii a aparut o data cu
abrogarea anexei 1 si 4 la Legea salarizarii. De aceea, a fost necesar a se
introduce, intr-o oarecare forma, mecanismul de salarizare a angajatilor Bancii
Nationale. Articolul 40 din proiectul de lege venit de la Guvern prevede: la
data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga articolul 5, anexele 1 si
4 la Legea salarizarii nr. 1305-XII din 25 februarie 1993, unde era prevazut
mecanismul de salarizare a Bancii Nationale.
De aceea, s-a si propus un articol, unde se
spune ca salarizarea angajatilor Bancii Nationale se efectueaza in conformitate
cu prevederile Legii salarizarii
nr.847 din 14 februarie 2002 si regulamentului respectiv, aprobat de catre
Consiliul de administratie al Bancii si coordonat cu Parlamentul Republicii
Moldova.
Domnul Alexandru Oleinic:
Doamna presedinte, Legea nr. 847 este o lege
generala, acolo nu sint stipulate principiile de salarizare a colaboratorilor Bancii
Nationale. In Legea cu privire la finantele publice este scris concret:
Consiliul de administratie aproba Regulamentul cu privire la personalul Bancii
Nationale. Noi avem unicul organ in tara care isi formeaza bugetul independent
de tot ce tine azi de Parlament, de Guvern s.a.m.d.
Daca aceasta este corect, eu la aceasta am
vrut sa ma refer, domnule Presedinte. Ca noi, in general, in tara, daca punem
la un anumit nivel Banca Nationala, acesta trebuie sa fie acelasi nivel cu al
Comisiei Nationale.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Oleinic, noi sintem la lectura a doua.
Eu vreau sa aud propunerea dumneavoastra concreta. Nu intrebari, nu comentarii.
Propunerea. Ce se propune?
Doamna Valentina Buliga:
Sa trecem la amendamente.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia pentru politica economica, buget si
finante: de la bun inceput sa fie expus titlul Legii.
Domnul Marian Lupu:
Nu, stati putin. Aceasta a fost propunerea
dumneavoastra, sa trecem toate 70 de pagini?
Doamna Valentina Buliga:
Aceasta a fost propunerea.
Domnul Marian Lupu:
A fost ca daca in dependenta de...
Doamna Valentina Buliga:
Care nu sint acceptate...
Domnul Marian Lupu:
Cele care nu au fost acceptate si acei care au
propuneri sau confirmari ale acestor propuneri sa iasa la microfoane.
Microfonul 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Doamna presedinte,
la articolul 35 punctul 24 din sinteza eu am propus ca acesti coeficienti 0,8,
0,9 sa nu fie aplicati pentru categoriile mentionate la articolul 35 alineatul
(1) literele a) si b).
Doamna Valentina Buliga:
Articolul 35.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Articolul 35 alineatul (1) literele a) si b).
Eu am propus ca acesti coeficienti sa nu fie aplicati pentru categoriile mentionate
la aceste doua litere, a) si b).
Doamna Valentina Buliga:
Articolul 35, in varianta initiala: “in luna
decembrie se vor majora pina la cuantumul minim, prevazut de grilele de
salarii, recalculate cu coeficientul 0,8 salariile de baza ale salariatilor din
invatamint, cu exceptia cadrelor didactice din institutiile de invatamint
preuniversitar, din stiinta, cultura, arta si sport, alte unitati bugetare,
precum si a personalului auxiliar din unitatile sanitare, asistenta sociala si
din autoritatile publice, salarizati conform anexei nr.1 la prezenta lege, in marime
deplina, urmind sa fie platite incepind cu 1 ianuarie 2007.”
Si la litera b): “se vor majora pina la
cuantumul minim prevazut de grilele de salarii, recalculat cu coeficientul 0,9
salariile de baza pentru personalul de baza din unitatile sanitare si asistenta
sociala, salarizati conform anexei nr.1, si personalul care efectueaza
deservirea tehnica ce asigura functionarea autoritatilor publice, salarizat
conform anexei nr.8, in marime deplina, urmind sa fie platite incepind cu 1
ianuarie 2007”.
La articolul 35 deja este prevazut ca
salariile lunare pentru persoanele care detin… dumneavoastra ati propus pentru
persoanele care detin functii de demnitate publica. La articolul 35 deja este
prevazut ca salariile lunare pentru persoanele care detin functii de demnitate
publica, in 2006, se vor stabili cu coeficientul 0,8.
In ceea ce priveste neaplicarea coeficientilor
0,8 si 0,9 pentru celelalte categorii de angajati, Comisia a examinat aceasta posibilitate,
dar pornind de la faptul ca necesita suplimentar sume de circa 116 milioane de
lei, comisia nu a acceptat acest transfer de implementare a legii. Si in
bugetul de stat anul 2006 este deja prevazuta suma de 826 milioane de lei
pentru implementarea primei etape a acestei legi.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte, eu propun ca sa fie pus la
vot.
Domnul Marian Lupu:
Dar cum stam cu 116 milioane, care sint cerute
aditional la Legea bugetului?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Micsorati in alta parte si mariti aici.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Asta a fost propunerea initiala. Eu nu am spus
ca coeficientii 0,8, 0,9 trebuie numaidecit aplicati pentru demnitarii publici.
Doamna Valentina Buliga:
Este.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Putea sa fie si 0,5 si 0,6.
Domnul Marian Lupu:
Bine, eu voi supune votului, da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Poftim, eu am spus principalul: la articolul
35 alineatul (1), literele a) si b) sa fie excluse. Ca acesti functionari sa
poata avea acelasi acces la majorare ca si cei care au fost prevazuti de la 1
ianuarie 2006 sau de la 1 decembrie 2005.
Domnul Marian Lupu:
Da, voi supune votului acest lucru. Am zis, o
repet, ca ne privesc si ne asculta si cei de la institutiile internationale
financiare, si tinem cont de toate aspectele.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte, eu am...
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dumneavoastra ati intrebat de 116 milioane.
Domnul Marian Lupu:
Aveti dreptul, da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Am spus ca micsoram coeficientii pentru
celelalte categorii: nu 0,8 cum este prevazut de aceasta lege, dar 0,5 si gasim
banii adaugatori.
Doamna Valentina Buliga:
Astfel incalcam o alta prevedere legala.
Nu putem micsora un drept deja ilicit care
apartine unui salariat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Puneti la vot, va rog.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului aceasta propunere a domnului
Cosarciuc, cine este pentru, rog sa anunte.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 25.
Domnul Valeriu Calmatui:
De unde 25, au ridicat miinile doar 6?
Domnul Marian Lupu:
Cit ati spus dumneavoastra? 25?
Domnul Stefan Secareanu:
25. Sectorul nr.3 – cine a votat, sa ridice mina
inca o data. Inseamna ca
sint 23.
Domnul Marian Lupu:
23. In total 27 de voturi –
propunerea este respinsa.
De fapt, doamna presedinte al comisiei, dupa
ce colegii nostri vor interveni cu anumite insistente pe pozitiile care nu au
fost acceptate de comisie si dupa ce incheiem acest exercitiu, voi avea o rugaminte
sa dati citire, dar intr-un mod si complex, si compact, acelei multitudini de
propuneri care au fost acceptate pe subiectele cele mai importante ale acestui
proiect de lege.
Doamna Valentina Buliga:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte. In prima lectura
am propus sa majoram indicii de prioritate pentru cadrele pedagogice sau sa ii
echivalam cu functionarii publici, sa le acordam un statut similar functionarului
public. Este un pic incorect sa tratam acest domeniu, pe care l-am apreciat
drept unul de importanta nationala, drept unul prioritar, sa acceptam ca salariul
mediu al pedagogului sa fie mai mic decit salariul mediu pe tara. nu se incadreaza
vorba cu fapta.
De aceea, argumentarea care a fost adusa, in
replica, de catre onorata comisie, suna in felul urmator: “Nu putem sa acceptam
sa majoram intr-o asemenea masura, prin majorarea acestui indice de prioritate,
pentru ca aceasta va conduce la incalcarea, afectarea corelatiei dintre
salariul unui pedagog cu cel al unui cadru didactic”. Dar cadrul didactic
profita de categoria de salarizare de pina la 22, pe cind pedagogul din scoala
medie generala, din liceu – de categoria de pina la 17. Deci categoria de
salarizare este cea maxima – 17 si, oricum, nu deregleaza, nu afecteaza aceasta
corelatie. Eu as insista, totusi, sa luam in calcul faptul ca...
Doamna Valentina Buliga:
Raspunsul il aveti in punctul 39 din sinteza.
Noi v-am prezentat argumentele comisiei, ca orice majorare a coeficientului
intersectorial de prioritate cu numai 0,1, pentru acei care astazi alcatuiesc
52% din intreaga suma necesara pentru implementarea acestei legi, duce dupa ea
o majorare esentiala, care astazi nu este posibila.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1, precizari.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministrul economiei si comertului:
Multumesc, domnule Presedinte.
Majorarea coeficientului de prioritate doar cu
o zecime, in cazul dat, aduce un volum suplimentar de mijloace financiare de 60
milioane de lei.
Domnul Marian Lupu:
Care este… Dati niste cifre in expresia
absoluta, conform acestor prevederi, prevederile din proiectul existent.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Dar prevederile…
Domnul Marian Lupu:
la ce nivel vor fi salariile cadrelor
didactice?
Microfonul nr.3.
Doamna Valentina Buliga:
Noi avem aceste cifre, putem sa vi le prezentam.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Noi nu putem discuta problema aceasta dintr-un
simplu motiv: ca nu exista o lege despre statutul cadrului didactic, urmeaza
noua lege a invatamintului, dupa ce o sa o adoptam, o sa meditam foarte serios
la aceasta tema.
Mie mi se pare ca domnul Varta, desi vorbeste
lucruri corecte, nu se refera la tema. Eu as propune… noi avem o lege destul de
complicata; azi o discutam, dar o discutam fara nici un sistem. Discutam de 20
de minute. In felul cum au fost structurate propunerile si obiectiile la aceasta
sinteza, este un sistem foarte clar, daca o sa trecem pas cu pas fiecare amendament
– s-a acceptat, nu s-a acceptat – o sa intelegem ca s-au facut si lucruri bune,
dar sint si chestiuni discutabile si va indemn sa le discutam, dar conform
sistemului.
Mie imi pare rau ca propuinerile sint rupte
din context. Doamna Gutu, a propus foarte corect: sa mergem conform unui sistem
clar.
Domnul Ion Varta:
Domnule Stepaniuc, asa s-a mers: haotic, nu pe
fiecare propunere, amendament.
Doamna Valentina Buliga:
Dumneavoastra asa ati dorit, stimati colegi.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi, eu revin la intrebarea
mea catre dumneavoastra, pornim de la punctul unu si trecem toata matricea,
tabelul comisiei? Da sau nu? Nu.
Deci, o sa faceti la sfirsit o sinteza la ceea
ce intr-adevar… Fiindca colegii nostri au dreptate, pentru a intelege de ce
cutare sau cutare punct nu s-a acceptat, exista intercorelari foarte puternice
cu alte pozitii, care au fost acceptate si pierdem caracterul general si logica
tabloului in complex.
Da, microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Cred ca doamna presedinte al comisiei trebuie
sa citeasca toate amendamentele care nu s-au acceptat si atunci cind deputatul
nu este de acord, iese la microfon, dar nu sa iasa asa si sa caute articolul...
Adica, articolele care nu sint acceptate, le cititi dumneavoastra si argumentati
de ce nu sint acceptate. Si atunci iese deputatul, daca nu este de acord; si
punem la vot, daca se insista.
Domnul Ion Varta:
Tocmai mi-am manifestat dezacordul fata de
argumentele care au fost aduse de catre onorata comisie in fond. Dar vizavi de
opinia domnului Stepaniuc, noi sintem tocmai acei care facem parte, cu domnia
sa, din Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace
de informare in masa si stim foarte bine, poate mai mult decit colegii nostri,
ca, intr-adevar, este un domeniu extrem de important, prioritar si ar fi bine sa
tinem cont de situatia reala a colegilor nostri de breasla, pedagogii.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte, trecem pas cu pas.
Domnul Marian Lupu:
Va indemn, totusi, sa incepem, pas cu pas, intr-un
mod concis, dar le trecem pe toate.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati deputati, o luam de la inceput.
Comisia pentru politica economica, buget si finante si domnul deputat Ivan
Calin au propus schimbarea denumirii legii. Pina la urma, comisia a decis si a
propus, cu majoritate de voturi, ca legea sa fie numita “Lege cu privire la
sistemul de salarizare in sectorul bugetar”.
Fractiunea P.P.C.D. a substituit in textul
legii notiunea de “persoane care ocupa functii de demnitate publica” ca fiind,
la momentul actual, fara o reglementare juridica expresa si exacta in actele
legislative cu notiunea folosita in anexa nr.2: “persoane din cadrul autoritatilor
administratiei publice alese in functie, conform prevederilor Constitutiei
Republicii”.
A modifica titlul capitolului III al legii,
dupa cum urmeaza “Salarizarea persoanelor din cadrul autoritatilor administratiei
publice alese in functie conform prevederilor Constitutiei si a persoanelor ce
detin functii publice de rangul I”.
A modifica titlul anexei nr.3, dupa cum urmeaza:
“Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autoritatilor administratiei
publice, numite in functie, potrivit legii, si persoanelor din cadrul
administratiei publice centrale, care detin functii publice de rangul I”.
Propunerea fractiunii corespunde legislatiei in
vigoare, iar notiunile expuse in proiect sint elaborate in corespundere cu
obiectivele strategice de reforma ale administratiei publice, reflectate in
strategia reformei administratiei publice, elaborate de Guvern in comun cu
organizatiile internationale, care prevede promovarea unei legi noi a
serviciului public, unde vor fi incadrate si legalizate notiunile nominalizate in
redactia proiectului.
Domnul Marian Lupu:
Stimata doamna presedinte al comisiei, am o
propunere: nu dati citire textului integral din tabel, dar referiti-va la esenta
propunerii.
Doamna Valentina Buliga:
Am inteles. Se accepta, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Accepta acei care au fost la microfon si acei
care vor lua cuvintul de acum inainte.
Doamna Valentina Buliga:
Articolul 7 din anexa nr.2. Fractiunea
P.C.R.M. Cred ca aici o sa-i dau citirii integral pentru ca clarifica multe .
S-au acceptat propunerile pentru ca: salariul lunar, prevazut la articolul 6 al
prezentei legi, reprezinta venitul salarial total si unica forma de salarizare
a activitatii corespunzatoare doar pentru functiile de Presedinte al Republicii
Moldova, Presedinte al Parlamentului, Prim-ministru, Presedinte si judecator al
Curtii Constitutionale, Presedinte al Curtii Supreme de Justitie, Procuror
General si Presedinte al Curtii de Conturi.
Pentru persoanele cu statul de magistrat sau
procuror, venitul salarial total se constituie din salariul lunar prevazut in
anexa nr.3 si sporul pentru gradul de calificare detinut, stabilit in cuantumul
prevazut in anexa nr.9 la prezenta lege.
Persoanele care ocupa functii de demnitate
publica, altele decit cele indicate in anexa 1 alineatele (1) si (2), in afara
de salariul lunar, in suma fixa, prevazut la articolul 6 la prezenta lege,
beneficiaza de premii lunare, utilizindu-se in acest scop 3 fonduri lunare de
salarizare pe an, calculate in raport cu salariile lunare.
Pentru persoanele care ocupa functii de
demnitate publica, indicate la alineatul (3), venitul salarial total se
constituie prin insumarea salariului lunar, stabilit conform anexelor nr.2 si
nr.3 la prezenta lege si a premiului calculat conform alineatului (3).
Salariile lunare se modifica prin lege. S-a acceptat in intregime.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, liniste in sala.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati colegi, am auzit foarte bine
propunerea Presedintelui, sa mergem pas cu pas.
Doamna Maria Postoico:
Da. Eu va rog liniste, mergeti asa cum ati inceput,
da. Si nu cititi tot, dar succint, esenta.
Doamna Valentina Buliga:
Se accepta partial propunerea de a substitui
cuvintele “suprasolicitare neuropsihica” prin cuvintele “pentru sanatate si viata”,
deoarece aceasta notiune se prevede in Codul muncii.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a propus ca sa fie adaugate dupa cuvintele: “in domeniul muncii, precum
si cel legislativ la aceasta categorie cu risc”. Nu s-a acceptat, deoarece nu
poate fi extinsa asupra deputatilor si primarilor, indicati in anexa nr.2.
Nu s-a acceptat propunerea doamnei Gudumac de
a extinde prevederile legii asupra medicilor, judecatorilor si procurorilor,
deoarece aceasta este prevazut la articolele 29 si 33 din Legea cu privire la
statutul judecatorului. Se accepta cuvintul “administratiei”, aici e asa destul
de…
Doamna Maria Postoico:
Aici este un moment tehnic.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia pentru politica economica, buget si
finante din alineatul (3) articolul 13, propune sa se excluda cuvintele
“calculat la salariul de baza si din salariul de baza” si sa se realizeze
aceasta prevedere cu incepere de la 27 august, dar nu mai mult de 20%.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie propune sa fie aprobat si de Parlament cuantumul mijloacelor alocate
pentru acordarea acestor prevederi, inclusiv acelor autoritati care sint
subordonate Guvernului si Parlamentului inclusiv.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a inaintat propunerea de a inlocui cuvintele “autoritatilor publice”,
care a fost acceptata.
“Securitatea nationala” se accepta partial sa
se completeze cu sintagma “organelor apararii nationale a securitatii
statului”, iar la sfirsit “serviciul vamal” si cu sintagma “angajatii civili ai
sistemului penitenciar”, care nu erau reglementati.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica a propus pentru pastrarea confidentialitatii, sa se prevada un
supliment la salariu de 20%. Nu s-a acceptat, deoarece aceasta este prevazut in
obligatiile lor de serviciu.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica, conform totalurilor activitatii pe anul in curs. Articolul 22
va avea urmatorul cuprins: “Militarilor efectivului de trupa si comanda, angajati
prin contract in organele Apararii Nationale, securitatii statului li se plateste
o indemnizatie, conform totalurilor activitatii, in marime de 6 salarii lunare
calculate, luind in considerare sporurile si suplimentele, folosind lunar 0,5
din fondul larg de salarizare”.
Nu s-a acceptat propunerea Comisiei pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica in legatura cu sarbatorile
profesionale, sarbatorile legale nelucratoare, deoarece aceasta poate fi prevazut
printr-o hotarire de Guvern.
Deputatul Buliga si fractiunea P.C.R.M. propun
majorarea sau acordarea posibilitatii consiliilor raionale de a majora cu 20 la
suta salariile angajatilor daca au venituri proprii – s-a acceptat.
Valentina Golban a propus ca persoanele care
ocupa functii de demnitate publica si functionarii publici sa primeasca acel
spor la salariu daca detin titluri stiintifice.
Deputatul Serafim Urechean si fractiunea
P.C.R.M. au propus majorarea sporului pentru detinerea titlului onorific pina
la 200 de lei si, respectiv, 100 de lei. S-a acceptat majorarea de 2 ori a
acestui spor.
Doamna buliga a propus ca sporul pentru lucrari
in conditii deosebit de nocive si grele, de asemenea, reglementat nu mai putin
de 25 si nu mai mic de 50. Nu s-a acceptat propunerea domnului Serebrian de a
amenda pe acei care nu cunosc limba moldoveneasca sau rusa, deoarece legea nu
prevede penalitati.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a propus excluderea cuvintelor “cu consultarea sindicatelor” si,
conform Codului muncii, s-a introdus sintagma “cu consultarea reprezentantilor
salariatilor”; s-a ajustat cu Codul muncii.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie, referitor la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare propune anume
ceea ce spunea domnul Oleinic, sa nu se micsoreze salariile, sa se permita
premierea personalului, sa se aplice de la
1 decembrie 2005, pentru ca sa nu fie diminuate aceste salarii; dupa cuvintele
“Centrului pentru Combaterea Crimelor” s-a incadrat in text.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a propus ca termenele de intrare sa fie corelate cu data publicarii;
sint prevazute termenele de 1 decembrie 2005 si cel de 1 ianuarie 2006 pentru
celelalte sporuri.
Domnul Cosarciuc s-a referit la coeficientii
0,8 si 0,9 – noi am vorbit.
Deputatii Buliga, Braghis si fractiunea
P.C.R.M. au facut propuneri referitor la majorarea salariilor bibliotecarilor si
celor angajati in cultura – s-a acceptat si cred ca trebuie de mentionat ca
sporul acestor angajati se va majora cu circa 70%.
Fractiunea P.C.R.M. s-a exprimat referitor la
salarizarea Bancii Nationale a moldovei; s-a vorbit deja, deoarece se prevede
abrogarea anexelor nr.1 si nr.4 din Legea cu privire la salarizare.
Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa a cerut sa fie indicat cum se
vor abroga prevederile actualei legi. Este prevazut ca, in termen de 6 luni,
conform articolului 38 acestea sa fie abrogate, iar pina la abrogare, ele se
vor aplica doar in masura in care nu contravin prezentei legi. Totodata, se
propune de completat legea cu un articol nou, cu un alineat nou, si anume: “O
data cu intrarea in vigoare a prezentei legi, la elaborarea oricaror acte
legislative, se interzice includerea prevederilor ce tin de salarizarea
personalului unitatilor bugetare”. Deoarece vorbim despre stabilirea unui
sistem de stabilire a acestor salarii.
Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa a facut propuneri privind
persoana care ocupa o functie demnitate publica; noi am vorbit deja ca este mentionat
in mod expres la
articolul 5, dar, ulterior, va fi prevazut in actele normative care vor fi
operate in termenele respective, nu mai tirziu de primul semestru al anului
2006.
Domnul presedinte Diacov a propus excluderea
notelor 1 si 4 din anexa 3 si expunerea lor intr-un alineat aparte la capitolul
III, deoarece este presedinte al fractiunii Partidului Democrat...
Doamna Maria Postoico:
El este deputat.
Doamna Valentina Buliga:
... Ca majorarile expuse in note sa fie
transpuse expres intr-un articol aparte. Nota nr.1 s-a exclus, deoarece in
propunerea cu nr.52, nota nr.2 se exclude. In redactia noua a articolului 7,
pentru judecatori si procurori deja este prevazuta stabilirea sporului pentru
grad conform anexei 9. Si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati... Cit
priveste trecerea unor functii la statutul de functionari publici, la statut de
functii de demnitate publica, aceasta se va legaliza in proiectul noii legi a
serviciului public care, dupa cum am spus, va fi elaborat in primul trimestru
al lui 2006.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica: Nu s-a acceptat obiectia referitor la demnitarul public. In
tot textul legii, aceasta notiune nu apare.
Comisia juridica. S-a acceptat partial
propunerea acestei comisii si articolul 28 alineatul (8) se completeaza in
final cu o propozitie noua, cu urmatorul cuprins: “Prevederile prezentului
alineat se extind si asupra personalului de specialitate si de conducere
salarizat, conform prevederilor capitolului IV al prezentei legi”. Totodata,
cuvintele “cu exceptia limbii ruse” nu pot fi acceptate.
Deputatul Iurie Bolboceanu. Nu s-a acceptat
propunerea lui, deoarece, conform articolului 7, salariul total pentru
persoanele care ocupa functie de demnitate publica, indicate in anexele 2 si 3,
se constituie doar din salariul de baza si din sporul pentru grad de
calificare, pentru persoanele cu statut de magistrat si procuror, si din
salariul de baza si premiul lunar de 25% pentru celelalte functii. Alte premii si
sporuri nu se prevad pentru aceasta categorie.
Domnul Veaceslav Untila a propus ca stabilirea
salariilor deputatilor sa fie exclusa din proiect. Nu s-a acceptat, deoarece,
prin implementarea acestui sistem, se va asigura transparenta in stabilirea
salariului pentru toate persoanele care ocupa functii de demnitate publica.
Vladimir Filat a inaintat propuneri referitor
la prevederile Legii despre statutul deputatului in Parlament. Legea privind
statutul deputatului nu exclude acordarea celorlalte garantii sociale stipulate
in lege pentru deputati.
Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa. Nu se accepta revizuirea
suplimentelor la salariile functionarilor publici, deoarece ele incalca
conceptul ierarhiei salarizarii. Modalitatea propusa prevede stabilirea unor
salarii de baza mai mari, din contul carora au fost anulate mai multe sporuri si
suplimente prevazute de legislatia in vigoare.
Deputatii Buliga si Gudumac. Nu sint prevazuti
indicii de prioritate pentru personalul medical si asistentele medicale din
institutiile prescolare si scolare. S-a acceptat si s-a propus completarea
ultimului alineat din punctul 4), sa se introduca coeficientul 1,1 pentru acei
care muncesc, care activeaza in institutiile prescolare si scolare.
Fractiunea P.C.R.M. Pentru personalul medical
din aceeasi prevedere - 1,1; acest indice de prioritate pentru cadrele
didactice, pentru acei din institutiile de invatamint si asistenta sociala,
precum si din institutiile de transfuzie a singelui.
Deputatul Eva Gudumac propune sa fie stabilit
indicele de prioritate si pentru cadrele didactice din invatamintul universitar
si postuniversitar. Stabilirea indicilor de prioritate pentru cadrele didactice
din invatamintul universitar si postuniversitar necesita costuri financiare
suplimentare care, in prezent nu pot fi acoperite. Totodata, institutiile in
cauza dispun de posibilitati suplimentare de majorare a salariilor din contul
mijloacelor speciale.
Fractiunea P.P.C.D. Se propune ca pozitia 4
din tabelul 2 sa fie modificata pentru medici, farmacisti si personalul medical
cu studii superioare. Nu s-a acceptat din motivul ca acesti angajati activeaza
astazi in cadrul medicinei asigurate si sint remunerati conform unui alt cadru
legal de salarizare.
S-a propus majorarea indicilor de prioritate
pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar de la 1,1 pina
la 1,2. Pentru personalul medical si de profil sanitaro-epidemiologic si pentru
personalul artistic si bibliotecar – de la 1,1 pina la 1,2. Referitor la
bibliotecari, deja am spus ca aceasta majorare este de circa 70%. Referitor la
personalul medical, am spus ca au alta modalitate de salarizare.
Doamna Maria Postoico:
Doamna presedinte, un moment.
Doamna Valentina Buliga:
Ne oprim, da?
Doamna Maria Postoico:
Stimati deputati, daca dumneavoastra aveti
unele remarci concrete la cele expuse, spuneti.
Doamna Valentina Buliga:
Da, am inteles.
Doamna Maria Postoico:
Punctul cutare, nu, la punctul cutare, fiindca
altfel nu cunoastem, poate ca asteptati, urmariti sa revenim.
Microfonul nr.5.
La care revenim? Spuneti-mi la care?
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
La 38.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimata doamna presedinte, eu stau de mai mult
timp la acest microfon.
Doamna Maria Postoico:
Eu nu v-am observat.
Domnul Vlad Cubreacov:
Din momentul in care a fost citit punctul 2)
din aceasta sinteza a comisiei, vreau sa va reamintesc prevederile articolului
68 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, care spun foarte clar ca
dezbaterea se face pe amendamente, pe amendamentele care au venit din partea
deputatilor sau a acelor indreptatiti sa le faca; si se discuta pe marginea
amendamentelor care nu au fost acceptate de comisie. Or, noi aici avem doar o insiruire
a tuturor amendamentelor, informatia pe care deputatii si asa o au in forma tiparita
in aceasta sinteza si pierdem timpul inutil. Ar trebui sa ne oprim doar la
amendamentele care nu au fost acceptate de comisia sesizata in fond.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cubreacov, un minut, daca se poate.
Deci, in cazul dat, vreau sa fac si eu o remarca, fiindca dumneavoastra nu ati
fost in sala, intr-adevar, s-a convenit ca sa trecem tot, pentru ca sa aducem
la cunostinta si, totodata, sa ne oprim la acele momente cu care nu sintem de
acord. Asta este.
Deci, vedeti cit de succint si repede trecem.
Domnul Vlad Cubreacov:
Este adevarat, dar oricum Parlamentul, prin
decizia sa simpla, nu poate,
printr-o hotarire, anula o lege organica, care este Regulamentul Parlamentului,
care institue o procedura foarte clara, in mod univoc. De aceea, cit priveste...
Doamna Maria Postoico:
Bine, sa revenim la intrebare.
Domnul Vlad Cubreacov:
Punctul 2). Pentru ca eu stau la microfon de cind
a fost enuntat punctul 2) din sinteza. Insistam ca, potrivit articolului 68
alineatul (2), acestea sa fie supuse votului Parlamentului si, daca este cazul,
reprezentantul Guvernului sa se pronunte pe marginea amendamentului.
Insistam ca aceasta lege sa fie adusa
terminologic in conformitate cu legislatia in vigoare. Motivul invocat de
comisia sesizata in fond, cum ca terminologia de care uzeaza acest proiect,
deocamdata, va fi prevazuta in legi viitoare, pe care inca nu le avem si nu stim
daca le vom avea in mod sigur si de ce terminologie vor uza, imi pare neserios,
absolut nefondat.
De aceea, propun sa revenim la acest punct 2)
din sinteza, sa il supunem votului Parlamentului, iar comisia, daca are
argumente valabile, nu supozitii, presupuneri ca vom avea asa ceva in legislatia
viitoare, sa ne arate argumentele care aici in sinteza lipsesc.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule presedinte Cubreacov, pentru ca am
fost sesizata drept comisie, vreau sa va spun ca amendamentul dumneavoastra
este, poate...
Domnul Vlad Cubreacov:
Conform cu legislatia.
Doamna Valentina Buliga:
...Conform legislatiatiei, dar a venit cu mare
intirziere in comisie si poate, nu ca nu am reusit, dar si ne-am expus
argumentele, de ce nu am putut in proiectul de lege sa ne referim la aceste
titluri sau notiuni pe care dumneavoastra le-ati mentionat, sa nu uitam de
faptul ca aceasta lege prevede si mecanismul de salarizare a persoanelor ce detin
functii publice de rangul II.
Domnul Vlad Cubreacov:
Aceste precizari putem sa le facem in cadrul
acestei dezbateri pentru a avea o lege conforma cu ansamblul cadrului
legislativ. Nu vad o scuza in faptul ca facem trimitere la legi viitoare pe
care nu le avem.
Doamna Valentina Buliga:
Ele sint in proiect, deja sint elaborate in
forma de proiect.
Domnul Vlad Cubreacov:
De aceea, eu cred ca trebuie sa supunem
votului aceasta propunere care este una rezonabila, conforma cu legislatia si tine
de aspectul tehnic, dar acesta nu poate fi neglijat. Si in cazul in care
dumneavoastra ati avea argumente, noi sintem gata sa le acceptam, dar constat
lipsa lor.
Doamna Maria Postoico:
Bine, e clar.
Domnul Vlad Cubreacov:
De aceea, cred ca este bine ca si
reprezentantul Guvernului sa se pronunte si sa supunem votului aceasta
propunere a noastra.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumim, domnule Cubreacov.
Doamna Valentina Buliga:
Da, multumim.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Multumesc. La articolul 5 din proiectul de
lege este specificat ca functia de demnitate publica este acea functie care se
ocupa direct prin mandat obtinut prin alegeri organizate sau indirect, prin
numire in conditiile legii.
Ulterior, la articolul 38 este prevazut ca
Guvernul, in decurs de 6 luni, va aduce legislatia in vigoare in concordanta cu
prezenta lege. Suplimentar, mai pot sa adaug ca este elaborat noul proiect de
lege privind statutul deputatului, al functionarului public, unde este prevazuta
deja aceasta notiune.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Domnule ministru,
Este adevarat ca in proiect, nu in lege, cum
v-ati exprimat dumneavoastra, in proiect aveti acest termen cu care noi nu sintem
de acord, pentru ca el nu se regaseste in cadrul legislativ din Republica
Moldova. O lege nu poate intra in coliziune terminologica cu restul cadrului
legislativ. Nu inteleg, care este motivul pentru care insistati asupra unei
formule care in acest moment al dezbaterii este ilegala.
De aceea, cred ca trebuie sa ne pronuntam,
prin vot, ca Parlamentul sa decida asupra unui amendament foarte rezonabil si
conform legislatiei in vigoare.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar. Nu sint mai multe remarci nu-i asa?
Multumim.
Domnule Cubreacov, insistati sa supunem la
vot?
Domnul Vlad Cubreacov:
Bineinteles, conform articolului 68 din
Regulament.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim. Deci, se supune votului
punctul 2) din sinteza care este prezentata, ce se refera la notiunile de
persoane care ocupa o functie de demnitate publica si conform textului expus aici.
Cine este pentru a adopta in redactia propusa
de Fractiunea P.P.C.D., rog sa voteze. Numaratorii sa confirme.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 19.
Doamna Maria Postoico:
Va rog, verificati partea cealalta, daca intr-adevar...
Ei, oricum, cu 20 de voturi, n-a trecut aceasta propunere. Va rog, continuati.
Domnule Cubreacov, aveti remarci la alte articole?
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, este vorba de punctul 38) din sinteza. Noi
am propus ca pozitia 4 din tabelul 2 sa fie modificata in sensul: pentru
medici, farmacisti si personal medical cu studii superioare si medii de
specialitate sa se aplice indicatorul de prioritate
de 1,3, iar pentru personalul medical din expertiza medico-legala – indicatorul
de prioritate de 1,5.
Comisia a respins acest amendament si urmeaza
ca Parlamentul sa se pronunte prin vot, iar comisia eventual sa ne prezinte o
argumentatie valabila.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia a mentionat, domnule deputat
Cubreacov, ca majoritatea absoluta a personalului medical care activeaza astazi
in institutiile medico-sanitare este salarizat conform Hotaririi Guvernului
nr.1593 din 29 decembrie, deoarece lucreaza in conditii de medicina asigurata si
este salarizat din fondul de asigurari in medicina.
Pentru personalul care activeaza in medicina
bugetara, inclusiv acel din medicina medico-legala, in proiect este prevazut
indicele de prioritate 1,5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Acelasi amendament viza si majorarea indicilor
de prioritate pentru cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar
de la 1,1 pina la 1,2. Pentru personalul medical de profil
sanitar-epidemiologic – de la 1,1 pina la 1,3 si pentru personalul artistic si
pentru bibliotecari – de la 1,1 pina la 1,2.
Doamna Valentina Buliga:
Nu s-a acceptat, deoarece noi am vorbit ca
orice majorare cu doar 0,1 conduce la circa 60 de milioane de lei, care astazi
nu sint prevazute in bugetul de stat.
Domnul Vlad Cubreacov:
Urmind aceasta logica, nu ar trebui sa operam
nici un fel de majorari, pentru ca ele nu sint prevazute in buget.
Doamna Valentina Buliga:
Exista majorari, domnule Cubreacov. O sa
ajungem si o sa le vedem. 4 pozitii din propunerile dumneavoastra au fost
acceptate si au fost gasite surse suplimentare.
Domnul Vlad Cubreacov:
Acolo nu este necesar votul Parlamentului, de
aceea eu as ruga ca, in stricta conformitate cu prevederile Regulamentului
nostru, lege organica, aceste amendamente sa fie supuse votului pentru a avea
decizia clara...
Domnul Marian Lupu:
Bine, asta o facem.
Domnul Vlad Cubreacov:
...a legislativului.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului propunerea colegului nostru,
domnul Cubreacov. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr. 2 - 8.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi. Propunerea nu se accepta.
Continuam.
Doamna Valentina Buliga:
Cum mergem mai departe, tot asa?
Domnul Marian Lupu:
Deci continuam cu subiectele care sint evocate
in tabelul de sinteza.
Doamna Valentina Buliga:
Cele care nu au fost acceptate sau toate.
Domnul Marian Lupu:
Deci pe scurt.
Doamna Valentina Buliga:
Deputatul Ion Varta. Am discutat deja cu
domnul Varta si am spus pozitia comisiei referitor la propunerile dumnealui
care nu s-au acceptat.
Deputatul Anatol Taranu referitor la articolul
40.
Domnul Marian Lupu:
O clipa, doamna presedinte. Domnul Varta.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc, domnule Presedinte. Eu totusi as
insista sa supunem votului.
Domnul Marian Lupu:
Bine, am inteles, se supune votului.
Domnul Ion Varta:
Este o chestiune de principiu.
Domnul Marian Lupu:
Am inteles. De acord.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului aceasta propunere a domnului
Varta. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr. 3 - 21.
Domnul Marian Lupu:
31 de voturi. Propunerea este respinsa. Rog sa
continuati, doamna presedinte.
Doamna Valentina Buliga:
Deputatul Anatol Taranu considera ca salariul invatatorului
sa fie stabilit la un nivel mai inalt. Salariile cadrelor didactice, conform
proiectului, din start, sint prevazute la un nivel mai inalt decit pentru alti
angajati bugetari, prin aplicarea indicelui de prioritate 1 si 2, si o majorare
directa a salariilor cu 40 la suta fata de cele in vigoare. O majorare mai esentiala
nu poate fi acoperita financiar, deoarece, dupa cum am spus, necesita surse
suplimentare de circa 60 de milioane de lei anual.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa continuati.
Doamna Valentina Buliga:
Deputatii Urechean, Buliga, Oleinic, Golban, Serpul
si Fractiunea P.P.C.D. au propus majorarea salariului minim pentru prima
categorie de salarizare pina la nivelul minimului de existenta circa 700 de lei
circa, dar nu 400 de lei ca in proiect. Nu s-a acceptat. Deoarece aceasta
majorare necesita cheltuieli suplimentare in suma de circa 8,8 miliarde de lei.
Domnul Marian Lupu:
A cui a fost propunerea?
Doamna Valentina Buliga:
A deputatilor Urechean, Buliga, Oleinic,
Golban, Serpul si a Fractiunii P.P.C.D.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Noi insistam ca aceasta propunere sa fie pusa
la vot. Si o sa incercam sa argumentam prin aceea ca 38 la suta din salariatii
din sistemul bugetar ramin in afara nivelului minim de existenta. In asa mod,
noi cu dumneavoastra, adoptind aceasta lege astazi, impunem 38 la suta de
oameni ca, intr-un fel, sa influenteze coruptia in Republica Moldova. Nivelul
lor de viata va fi sub nivel... De aceea, insistam sa puneti la vot acest
lucru, va rog.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Supun votului aceasta propunere. Cine
este pentru acceptarea ei, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1. – 1.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr.3 –20.
Domnul Marian Lupu:
28 de voturi. Propunerea nu se accepta. Rog putina
liniste si ordine in sala, din respect unul pentru altul si din respect pentru
doamna, colega noastra. Continuati.
Doamna Valentina Buliga:
Deputatul Serafim Urechean propune majorarea
salariului pentru cadrele didactice din invatamintul primar, secundar, mediu de
specialitate si scolile sportive, pentru medici si din personal medical cu
studii medii de specialitate, personalul artistic si din biblioteci pina la
nivelul salariului mediu pe economie.
Implementarea tuturor prevederilor proiectului
de lege, care se propune astazi, prevede deja o majorare a salariului de 3,2
ori. Tinind cont de costul mare al legii, implementarea poate fi efectuata doar
pe etape. In 2006, salariile se vor majora pornind de la suma prevazuta in
bugetul de stat in acest scop: circa 826 milioane de lei.
Domnul Marian Lupu:
Cine a fost autorul?
Doamna Valentina Buliga:
Domnul Urechean.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Untila, a fost propunerea personala a
domnului Urechean, nu este fixata ca propunere a fractiunii. Precis ca este a
fractiunii? Va rog sa specificati. Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc, domnule Presedinte. Deci, este
pozitia fractiunii, a fost notata in acest supliment cu numele Serafim
Urechean, dar este pozitia fractiunii. Insist iarasi aici, doamna presedinte,
sau domnule Presedinte al Parlamentului, sa puneti la vot acest amendament.
Domnul Marian Lupu:
O facem. Supun votului propunerea inaintata de
catre Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr. 3 –21.
Domnul Marian Lupu:
31 de voturi. Se respinge.
Doamna Valentina Buliga:
S-au acceptat propunerile.
Domnul Veaceslav Untila:
Doar o clipa. Ca sa nu mai revenim inapoi, sa
nu mai ies inca o data la microfon. In legatura cu aceea ca Parlamentul nu a
acceptat propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, punctele 41 si 42
din anexa, si in asa mod 38 la suta din salariati ramin in afara minimului de
existenta, “Alianta «Moldova Noastra»” nu va participa la votarea acestui
proiect de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Luat act. Doamna presedinte, rog sa continuati.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia a acceptat propunerea referitoare la
punctele 43, 44 a domnului deputat Braga, ca salariul primarului general al
municipiului Chisinau nu poate fi mai mic decit al bascanului Gagauziei. S-a
acceptat. In redactia noua: salariul primarului general al municipiului Chisinau
este stabilit la nivelul prevazut pentru un membru de Guvern.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante. Nu s-a acceptat propunerea, deoarece in anexa nr.2, in redactia noua
deja sint stabilite salariile pentru functiile indicate si sint propuse valori
noi.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a propus sa fie exclusa, din anexa nr.2, functia de secretar al
Biroului permanent. S-a acceptat, deoarece nu avem astazi aceasta functie.
Deputatul domnul Rosca, Comisia pentru
securitatea statului, aparare si ordinea publica, a propus ca salariul unui
deputat sa nu fie mai mic decit a unui ministru. S-a acceptat. S-a facut aceasta
corectare.
Fractiunea P.P.C.D. a propus sa fie modificat
cuantumul salariului lunar pentru mai multe functii din anexa nr.3, in
corespundere cu ierarhia functiilor in stat. S-a acceptat partial anexa la
punctul 3 al sintezei.
Deputatul Leonid Bujor si Fractiunea P.P.C.D.
Functia de vicepretor nu a fost prevazuta initial in proiectul de lege. S-a
prevazut. Si chiar conform ierarhiei s-a acceptat ca salariul respectiv va fi
de 5 500.
Deputatul Leonid Bujor propune, la fel, de a
egala salariul Sefului Aparatului Parlamentului cu cel al Sefului Aparatului
Guvernului. Comisia nu a acceptat. Deoarece, pornind de la volumul de
activitate efectuat de Seful Aparatului Guvernului acesta este mai vast, incluzind
administrarea patrimoniului autoritatilor publice centrale, coordonarea activitatii
reprezentantilor Guvernului in teritoriu si conlucrarea dintre unitatile
administrativ centrale.
Propunerea deputatului Plesca. Salariile judecatorilor
sa fie stabilite conform articolului 28 din Legea cu privire la statutul judecatorului.
Domnul Marian Lupu:
Am si votat acest lucru.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte, imi cer scuze. Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati, deputatul Golban si Fractiunea P.C.R.M.
propun excluderea din proiectul de lege a majorarii salariului cu 10% pentru
cele trei ministere din sinteza: Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei si
Comertului si Ministerul Justitiei.
S-a acceptat.
Totodata, nu s-a acceptat propunerea domnului
deputat Misin ca in locul acestor ministere sa fie introdus Ministerul Sanatatii
si Protectiei Sociale si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului.
Punctul 1 din notele la anexa nr.3. se exclude.
Fractiunea P.C.R.M. a propus excluderea din
anexa nr.3 a pozitiei “consilier al Presedintelui Republicii” si includerea ei in
anexa nr.5 la compartimentul “Aparatul Presedintelui.”
Din anexa nr. 3, pozitia “consilier al Presedintelui
Republicii Moldova” se include in anexa nr.5, la compartimentul “Aparatul Presedintelui
Republicii Moldova ”, inainte de pozitia “sef de directie”. Este mentionat cu
grila de salarii 54, 55.
Deputatii Serebrian, Rosca, Valentina Golban,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica. Referitor la
salariile consilierilor Presedintelui. Deja am mentionat ca au fost incluse in
anexa nr.5.
Fractiunea P.P.C.D. Se propune de a transfera
din anexa nr.5 in anexa nr.3, la compartimentul “Aparatul Parlamentului” pozitia
“consilier al Presedintelui Parlamentului cu salariu” de la compartimentul
“Aparatul Guvernului.” S-a acceptat. In anexa nr.3 s-a inclus. Nu s-a acceptat
aceasta excludere.
Deputatii Bondarciuc, Popa si Oleinic.
Referitor la excluderea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Noi deja
ne-am exprimat parerea. Domnul Gheorghe Popa referitor, de asemenea, s-a
referit la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Doamna Valentina Golban, domnul Dumitru Diacov
si Fractiunea P.C.R.M. Referitor la includerea in anexa nr.3 a Companiei Nationale
de Asigurari in Medicina. Iar in anexa nr.10 compartimentul “Ocrotirea sanatatii
si asistenta sociala” sa fie expus in redactia “Ocrotirea sanatatii”. S-a
acceptat. In anexa nr.3 au fost incluse functiile: director general,
prim-vicedirector si vicedirector. Iar grilele de salarii pentru personalul
companiei se vor include in anexa nr.5, dupa compartimentul “Casa Nationala de
Asigurari Sociale.” Anexa la sinteza ati
primit-o.
Referitor la personalul angajat in institutiile
medico-sanitare. Noi deja am vorbit.
Domnul Dumitru Diacov, presedintele Fractiunii
Partidul Democrat, propune echivalarea salariului adjunctului Procurorului
General cu salariul de viceministru. Iar la compartimentul “Comisia Electorala
Centrala”, conform Codului electoral,
s-a acceptat partial, cu grila de salarii 60, 61.
Domnul Marian Lupu:
61.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna Valentina Golban si doamna Buliga...
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte, doar o clipa. Stimati
colegi, este cazul sa mergem in acelasi mod in continuare?
Doamna Valentina Buliga:
Anexa nr. 61. Doamna Golban si doamna Buliga
au propus...
Domnul Marian Lupu:
O clipa, doamna presedinte.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte, eu cred ca toti colegii, intr-adevar,
deja si-au expus punctul sau de vedere. Avem o ordine de zi foarte incarcata
astazi si era bine sa incercam sa punem la vot.
In ceea ce priveste pozitia fractiunii
noastre, noi, intr-adevar, am fost putin dezamagiti referitor la reactia
privind la indexarea. Cred ca noi trebuie sa revenim la aceasta problema, cu un
amendament la Legea cu privire la indexare. Si fractiunea noastra, desi este
foarte important acest proiect, a luat hotarirea sa voteze. De aceea, rugam sa
puneti la vot.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte, punctul 64 in anexa
prevede ca nivelul de salarizare al consultantilor principali din comisiile
permanente sa fie stabilit la nivelul prevazut de sef de directie. Si a
parvenit o propunere referitoare la consultantii din Directia juridica. Trebuie
sa ne expunem.
Domnul Marian Lupu:
Care este substanta acestei propuneri?
Doamna Valentina Buliga:
Ca sa fie la grila de salarizare 1800-2250, nu
la 1700-2450. Sa fie cu o grila.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Este necesar sa supunem votului
aceasta propunere? Da sau nu?
Doamna Valentina Buliga:
S-a acceptat, parca am inteles ca da.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Valentina Buliga:
Sa continui mai departe?
Domnul Marian Lupu:
Cred ca asa: aceia dintre colegi care au sa se
pronunte si insista sa propuna votului subiectele care au mai ramas pina la
finele acestui tabel de sinteza, ii rog sa o faca. Si, cred ca, dupa aceasta,
purcedem la votul pe ansamblu. Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimata doamna presedinte.
Aveam doar o nelamurire si cred ca
dumneavoastra o sa ne prezentati argumente solide in ceea ce priveste punctul
64 din aceasta sinteza. Vreau sa va intreb, tocmai in conditiile penuriei
bugetare, la care v-ati referit, cum explicati faptul ca comisia dumneavoastra
propune si insista ca pentru consultantii principali din comisiile permanente,
care sint organe de lucru ale Parlamentului, conform Regulamentului, sa fie
atribuite salarii cu mult mai mari, diferentiate de cele ale consultantilor din
fractiunile parlamentare, care, de asemenea, sint organe de lucru ale
Parlamentului, nu mai putin importante decit comisiile? De ce nu exista o
egalare in sensul tocmai diminuarii salariilor propuse doar pentru consultantii
din comisiile permanente?
Doamna Valentina Buliga:
Care punct din sinteza, domnule Cubreacov?
Domnul Vlad Cubreacov:
Este vorba de punctul 64. Este o propunere
care a fost acceptata partial, dar nu inteleg, cum intervine aceasta diferentiere?
Cum este ea argumentata metodologic? Pentru ca eu am impresia ca este vorba de
functii echivalente ca sarcina, raspundere, competenta, exigenta. Si la
angajare urmeaza exact aceleasi proceduri. Cred ca ar trebui, fie sa vorbim
despre egalitate, fie sa le majoram salariul in cazul unora, fie sa-l diminuam in
cazul altora.
Doamna Valentina Buliga:
In cadrul comisiei s-a ajuns la aceasta
varianta. Aceasta a fost pozitia comisiei. Doar, eu stiu, poate…
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Aceasta chestiune este destul de discutabila si
mie mi se pare ca ar trebui sa cadem de acord cu opinia ca intre acesti
consultanti ai fractiunilor si ai comisiilor sa nu existe o diferenta de
salarizare. Deci se munceste mult si intr-o parte, si in alta. Ar trebui sa sustinem
propunerea de egalare. Propunerea comisiei nu trebuie acceptata. Va indemn sa incercam
sa o punem la vot atunci.
Domnul Marian Lupu:
Rog, sa specificati, ce nu este de acceptat?
De acceptat egalarea conditiilor de salarizare…
Domnul Victor Stepaniuc:
De lasat varianta actuala. Sa nu acceptam
modificarile pe care le propun acesti deputati: Buliga, Cosarciuc, Golban, Gutu,
Untila, Cusnir, care le-au propus in cadrul comisiei. Ceea ce a acceptat
comisia nu este admisibil. Ramine varianta actuala.
Doamna Valentina Buliga:
Acolo este vorba despre referentii comisiilor.
Aici este vorba de consultantii principali in comisii. Domnul Cubreacov s-a
referit la consultantii comisiilor ca sa fie echivalati sau egalati cu
consultantii fractiunilor, 4 persoane. Aceasta este propunerea domnului
Cubreacov. Aceea nu s-a…
Domnul Marian Lupu:
Da, cred ca este o logica in aceasta
propunere. Mai mult decit atit ca la acest subiect mai apare si subiectul
Aparatului, propriu-zis, al Parlamentului, care,
intr-un fel, a fost scapat din vizor.
Doamna Valentina Buliga:
Directia juridica am mentionat.
Domnul Marian Lupu:
Directia juridica face parte din Aparatul
Parlamentului.
Domnul Victor Stepaniuc:
Repet ca trebuie pastrata varianta actuala,
principiile actuale, fiindca ceea ce a hotarit Comisia pentru protectie sociala,
sanatate si familie schimba sistemul si nu il schimba spre bine. O sa faca
diferentiere nesanatoasa intre acesti specialisti.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Multumesc. In acest context, s-ar propune sa
fie lasat in varianta initiala a proiectului.
Domnul Marian Lupu:
Si ce presupune varianta initiala? Rog sa ne
clarificati.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Varianta care a fost sustinuta partial de
comisie se refera, practic, la 9 persoane si acolo se prevede majorarea
salariului cu 100 de lei. La punctul 64.
Doamna Valentina Buliga:
Trebuie sa tinem cont si de volumul de lucru.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Cu titlu de amendament verbal. Este vorba de 9
persoane, in primul caz. Si eu ma bucur ca comisia a dat curs amendamentului
mai multor deputati. Aceasta este oricum pozitia comisiei si Parlamentul nu
poate face abstractie de ea. Nu este un amendament respins ca sa ne pronuntam
prin vot. Este un amendament acceptat.
Propunerea mea este ca, daca mai sint doar
alte 4 persoane in toata Republica Moldova si este vorba de 100 de lei, sa
acceptam egalarea lor prin majorarea, imbunatatirea conditiei a 4 persoane din
Republica Moldova si echivalarea lor si la capitolul “Remunerare” cu consultantii
comisiilor.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia accepta, cred ca. Eu nu stiu,
reprezentantii comisiei sint in sala.
Domnul Vlad Cubreacov:
Eu cred ca nu trebuie sa facem dezbateri
lungi, ci sa cadem de acord ca este un lucru necesar, care nu afecteaza bugetul
in mod esential.
Doamna Valentina Buliga:
Consultantii fractiunilor, domnule Stepaniuc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Eu rog pentru o precizare definitiva,
doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Aici se au in vedere numai consultantii
principali ai comisiilor permanente, ai Aparatului si ai fractiunilor si atit. In
rest nu se prevede.
Domnul Marian Lupu:
Toti sa fie in conditii egale.
Doamna Maria Postoico:
Sa fie toti in conditii egale.
Domnul Marian Lupu:
Comisia accepta?
Doamna Valentina Buliga:
Da.
Doamna Maria Postoico:
Si grila salarizarii, diferenta de 100 de lei,
care a fost acceptata de catre comisie.
Doamna Valentina Buliga:
Se accepta.
Domnul Marian Lupu:
Sa fie fixat in stenograma acest accept. Si in
asa mod o voi supune votului. Este cazul, cu permisiunea juridica, sa supunem
votului acest lucru? Va indemn totusi s-o facem pentru siguranta. Cine este
pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Vot unanim. Alte propuneri
punctuale?
Microfonul nr.3.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc, domnule Presedinte. Eu am inaintat
un amendament la comisie referitor la articolul 21 alineatul (4). Vad ca in
anexa propusa acesta nu este stipulat, specificat. Amendamentul meu suna in
felul urmator: la articolul 21 alienatul (4), dupa cuvintele “Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat” sa se introduca cuvintele ”Serviciul Control
Financiar si Revizie.”
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Zagorodnii, va spun in fata intregului
plen al Parlamentului, amendamentul dumneavoastra nu a ajuns in comisie. Nu
este, doamna Ostapciuc. Nu stiu unde a ajuns.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Bine. Atunci eu propun...
Doamna Valentina Buliga:
Nu, pentru ca sa clarificam niste lucruri.
Articolul 21 prevede: sporurile pentru conditii speciale de activitate,
intensitatea muncii, precum si pentru indeplinirea in regim de urgenta a unor
sarcini speciale de importanta majora, se stabilesc de catre conducatorii
organelor respective, utilizind lunar in acest scop 0,8 din Fondul lunar de
salarizare, calculat in functie de salariul de baza. Sporurile in cauza se
stabilesc, de asemenea, si functionarilor publici din cadrul Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, din Serviciul Fiscal Principal de
Stat si din Serviciul Vamal.
Dumneavoastra propuneti sa fie inclus si
Departamentul Control Financiar si Revizie, da?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Deoarece este o structura a Ministerului Finantelor,
sa fie introdus si acest serviciu.
Doamna Valentina Buliga:
Poftim, domnule Sainciuc, ma ajutati cu ceva?
Conditii speciale, eu stiu…
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1. Domnule ministru, va rog.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Multumesc. Ceea ce tine de acest departament,
el se refera la articolul 9 alineatul (3), pentru care se prevede majorarea
respectiva a salariului.
Doamna Valentina Buliga:
Cu 30 la suta pentru functie.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci, nu poate fi raportat la articolul 21
alineatul (4).
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Da, dar am vrut sa specific, fiindca la
articolul 9, unde spuneti dumneavoastra, este inclus si organul fiscal.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da. Dar organul fiscal si organul vamal au
aceleasi conditii specifice si de activitate, si de salarizare.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Bine. Am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Este necesar sa supunem votului propunerea?
Cred ca nu. Autorul nu insista.
Domnul Sidorov, microfonul nr.3.
Domnul Mihail Sidorov:
Multumesc, domnule Presedinte. Va rog, trebuie
sa precizam un moment. In conformitate cu legislatia in vigoare, avocatii
parlamentari sint asimilati in salarizare cu judecatorii Curtii Supreme de
Justitie. Trebuie sa avem in vedere ca aici avem niste discordante.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Dar in modul acesta este cam greu sa
avansam. Trebuie sa vedem foarte precis, la ce articol concret se refera.
Microfonul nr.1, domnule ministru.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Potrivit ultimei variante, care este prezentata
deputatilor, salariile sint egalate, absolut egale.
Doamna Valentina Buliga:
Avocatii parlamentari cu judecatorii…
Domnul Sergiu Sainciuc:
Absolut egale, tinindu-se cont si de gradul de
calificare.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte propuneri nu sint? Nu sint. Doamna
presedinte, va multumesc pentru ca ati tinut piept acestor discutii. Rog sa luati
loc.
Microfonul nr.1.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
La punctul 77 s-a facut o greseala mecanica,
era vorba de a exclude din proiectul de lege doar doua agentii: A.N.R.E. si
A.P.C. a nimerit, din greseala, si este alta agentie acolo.
Domnul Marian Lupu:
Care anume?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Protectia concurentei. Ceea ce nu trebuia sa
nimereasca.
Domnul Marian Lupu:
Agentia Protectia Concurentei. Da, corect. Va
multumesc, doamna Buliga.
Doamna Valentina Buliga:
Da, se accepta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, in aceste conditii, avind
rezultatele votului asupra articolelor care au fost evocate de catre colegii nostri
si asupra carora plenul Parlamentului s-a pronuntat in mod individual, supun
votului pe ansamblu adoptarea proiectului de Lege nr.4056 in lectura a doua.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii :
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 –34.
Sectorul nr. 3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
78 de voturi. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4056 este adoptat in lectura a doua.
Stimati colegi, sintem la finalul celei de a
doua ore de sedinta a plenului Parlamentului, motiv pentru care adresez o intrebare:
continuam sau doriti sa fie anuntata o pauza? Continuam.
Sa stiti ca m-am asteptat la acest raspuns, stiind
caracterul eroic al tuturor dumneavoastra.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative. Proiectul nr.2657. Lectura a doua. Rog
comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat propunerile facute de deputati privind imbunatatirea
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative,
iar deciziile asupra lor le expune in tabelul de mai jos.
Cu permisiunea dumneavoastra, am sa ma opresc
numai la propunerile care nu au fost acceptate.
Comisia pentru administratia publica, ecologie
si dezvoltarea teritoriului, propune ca schimbarea destinatiei terenurilor sa
fie efectuata prin hotarirea Parlamentului. In legatura cu faptul ca noi am
votat de acum conceptul legii in prima lectura, am spus: aceasta propunere tine
de competenta Guvernului. Ea nu a fost acceptata.
Doamna deputat Cusnir a propus ca schimbarea
destinatiei terenului agricol cu o suprafata mai mare de 1 hectar sa fie
efectuata prin hotarirea Parlamentului. Ii raspundem cu aceeasi argumentare,
fiindca a fost votat conceptul legii. Doamna Cusnir insista sa fie pus la vot
sau nu...?
Domnul Marian Lupu:
Spuneti ca nu insistati, stimata colega.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna deputat Lora Grosu propune ca
schimbarea destinatiei terenurilor sa fie efectuata de catre consiliile locale.
Aceeasi argumentare. In prima lectura s-a votat conceptul si schimbarea destinatiei
tine de competenta Guvernului.
Mai departe. Domnul deputat Ciobanu si Comisia
pentru politica economica, buget si finante propun ca mijloacele banesti,
destinate compensarii pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul
agricol, sa se acumuleze pe un cont special al autoritatii administratiei
publice pe al carei teritoriu sint amplasate aceste terenuri. Aceasta propunere
nu se accepta.
Avem articolul 14 din Legea cu privire la pretul
normativ al pamintului, aceste mijloace se folosesc conform unui plan de
valorificare a terenurilor, adoptat prin hotarire de Guvern. Si aceasta
utilizare este mai eficienta. Cu atit mai mult ca de acum a fost votat si
conceptul legii.
Celelalte propuneri au fost acceptate. Comisia
propune Parlamentului ca acest proiect de lege, cu modificarile si completarile
acceptate de catre comisie, sa fie adoptat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte. Vreau sa spun
de ce am insistat anume asupra acelui fapt ca de la 1 hectar... Ca sa stie
Guvernul ca urmaresc foarte atent hotaririle pe care le ia in privinta schimbarii
destinatiei terenurilor agricole. Si am vazut aici unele nereguli. De aceea, am
vrut sa luam sub controlul Parlamentului aceasta intrebare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act. Alte propuneri? Nu sint. Va multumesc,
domnule presedinte al comisiei. Va rog sa luati loc.
Stimati colegi,
In aceste conditii supun votului adoptarea
proiectului de Lege nr.2657 in a doua lectura, tinind cont de raportul comisiei
sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii :
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr. 3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
81 de voturi. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2657 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.
Proiectul de Lege pentru completarea Legii cu
privire la iesirea si intrarea din/in Republica Moldova. Proiectul nr.3153.
Domnul Secareanu, va rog.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi
deputati,
Prin modificarile operate in Legea cu privire
la iesirea si intrarea din/in Republica Moldova, in alineatul (2) al
articolului 1 a fost stabilit: minorii au dreptul de a iesi si de a intra din/in
Republica Moldova numai insotiti de unul dintre reprezentantii lor legali sau
de un insotitor, desemnat prin declaratii de catre reprezentantul legal, a carui
semnatura se legalizeaza notarial, cu indicarea in declaratie a scopului calatoriei,
duratei acesteia si tarii de destinatie.
Aceasta prevedere a condus la complicarea
procedurii de iesire a elevilor si studentilor care isi fac studiile in institutiile
de invatamint din strainatate, la sporirea cheltuielilor de transport in cazul
cind reprezentantii legali insotesc copiii in strainatate.
Prezentul proiect de lege a fost initiat la
solicitarea mai multor parinti, elevi si studenti, care s-au adresat Comisiei
pentru drepturile omului, in vederea simplificarii procedurii de iesire a
acestora. Propunindu-se ca, la iesirea de pe teritoriul Republicii Moldova,
elevii si studentii care isi fac studiile in strainatate sa prezinte actul de inmatriculare
la institutia de invatamint respectiva si recipisa eliberata de unul dintre
reprezentantii sai legali, autentificate notarial, prin care ar incuviinta iesirea
minorului din Republica Moldova, indicindu-se: tara de destinatie, scopul calatoriei,
perioada aflarii lui in tara de destinatie. Declaratia fiind valabila pe o
perioada de un an de studii.
Autorii au analizat, au examinat propunerile
judicioase ale mai multor deputati, inclusiv varianta propusa de comisia de baza,
si le considera intemeiate.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc. Intrebari pentru colegul nostru?
Nu sint. Va multumesc, domnule Secareanu. Sint intrebari, da? Imi cer scuze.
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí Ńĺęýđ˙íó, ÷ňî čěĺĺňń˙ â âčäó â
ńëĺäóţůĺě čçëîćĺíčč: “âűäŕííóţ, îäíčě čç ńâîčő çŕęîííűő ďđĺäńňŕâčňĺëĺé”? Ęňî
ďîäđŕçóěĺâŕĺňń˙ ďîä çŕęîííűě ďđĺäńňŕâčňĺëĺě đĺá¸íęŕ čëč ďîäđîńňęŕ?
Domnul Stefan Secareanu:
Se are in vedere unul dintre parintii
copilului sau un alt reprezentant legal, consimtamintul acestora, bineinteles,
exprimat prin decizie a autoritatii tutelare.
Doamna Ludmila Borgula:
ß äóěŕţ, ÷ňî íŕâĺđíîĺ, íĺîáőîäčě, ęîëü ýňî
çŕęîí, ÷¸ňęî îďđĺäĺëčňü. Ďîňîěó ÷ňî, ĺńëč čä¸ň đĺ÷ü î đîäčňĺë˙ő. Ýňî îäíî
ďîëîćĺíčĺ. Ŕ ĺńëč ó đĺá¸íęŕ čëč ó ďîäđîńňęŕ îďĺęóí, ňŕě ňî čěĺţň ěĺńňî äđóăčĺ
ďđŕâîâűĺ îňíîřĺíč˙, ďîňîěó ÷ňî îďĺęóí ęŕę áű íŕőîäčňń˙ ďîä íŕäçîđîě îďĺęóíńęčő
ńîâĺňîâ. Ňî ĺńňü, íŕâĺđíîĺ, íĺäîńňŕňî÷íî ňîëüęî íîňŕđčŕëüíîĺ ďîäňâĺđćäĺíčĺ
đŕçđĺřĺíč˙ âűĺçäŕ čëč âüĺçäŕ đĺáĺíęŕ.
Äóěŕţ, ÷ňî, íĺîáőîäčěî áîëĺĺ ÷¸ňęî îďđĺäĺëčňü,
đîäčňĺëč čëč ćĺ îďĺęóíű.
Domnul Stefan Secareanu:
Aceasta prevedere deja a fost luata in
considerare de catre comisia de baza. Asa am inteles noi. Si eu am spus ca noi
am sustinut aceste propuneri judicioase.
Doamna Ludmila Borgula:
Âňîđîé âîďđîń. Ňîćĺ ęŕćĺňń˙, ęŕę-ňî íĺ çâó÷čň,
÷ňî đîäčňĺëč ďčřóň đŕńďčńęó. Íŕâĺđíîĺ íĺ đŕńďčńęó. Ýňî ńëîâî íĺ çâó÷čň č â
ěîëäŕâńęîě âŕđčŕíňĺ.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu sint de acord cu propunerea ca, in loc de
“recipisa”, sa fie “declaratie”.
Doamna Ludmia Borgula:
Äŕ, çŕ˙âëĺíčĺ čëč ęŕę-ňî, äŕ?
Domnul Stefan Secareanu:
Declaratie.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Va multumesc, domnule Secareanu. Rog
comisia, domnul Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,
onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica a examinat proiectul de lege inaintat de un grup de deputati,
la fel si avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului.
Autorii proiectului in cauza propun
completarea articolului 1 din Legea cu privire la iesirea si intrarea din/in
Republica Moldova cu un nou alineat, prin care
s-ar permite minorilor, care isi fac studiile peste hotarele tarii, sa poata iesi
si intra din/in teritoriul Republicii Moldova fara prezenta obligatorie a
reprezentantului legal al acestora sau a insotitorului desemnat prin declaratie,
ci numai in baza actului de inmatriculare la institutia de invatamint respectiva
si a unei “recipise” eliberate de unul dintre reprezentantii sai legali,
autentificata notarial pentru perioada unui an de studii, care va contine
acordul acesta pentru iesirea minorului din Republica Moldova, indicindu-se: tara
de destinatie, scopul calatoriei si perioada aflarii lui in tara de destinatie.
Pentru minorii care nu fac parte din categoria
mentionata mai sus, va fi aplicata in continuare procedura stabilita de legea in
vigoare.
Proiectul de lege a fost avizat pozitiv de 7
comisii parlamentare permanente, de catre Directia juridica a Aparatului
Parlamentului si de catre Guvernul Republicii Moldova, care il propun spre
aprobare cu urmatoarele amendamente:
Deputatul Vladimir Vitiuc a propus ca
alineatul (3) din proiect sa fie formulat in felul urmator:
Minorii (elevii si studentii) care au implinit
virsta de 14 ani si sint inmatriculati la studii in institutiile de invatamint
din alte state, la iesirea si intrarea din/in Republica Moldova prezinta: actul
de inmatriculare al institutiei de invatamint respective si declaratia eliberata
de unul dintre parinti, autentificata notarial, care contine acordul acestuia
pentru iesirea si intrarea minorului din/in Republica Moldova, indicindu-se tara
de destinatie, scopul calatoriei, perioada aflarii lui in tara de destinatie.
Iar in cazul altor reprezentanti legali – consimtamintul acestora, exprimat
prin decizie a autoritatii tutelare. Declaratia este valabila pe un termen de
un an de studii.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica accepta acest amendament.
Pornind de la cele expuse, Comisia propune ca
acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura. Daca deputatii, care au
initiat proiectul de lege sint de acord, rog Parlamentul sa sustina acest
amendament.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Rog, sa luati loc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului
de Lege nr. 3153. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua.
Domnul Iurie Stoicov:
Pentru lectura a doua, domnule Presedinte, in
caz daca se accepta acest amendament.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Autorii accepta propunerile facute de Comisia
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si proiectul de lege
poate fi votat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
In aceste conditii, stimati colegi, supun
votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3153. Cine este
pentru, rog, sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 2 – 35.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2, cit ati spus?
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 35.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 20.
Sectorul nr. 1 – 30.
Domnul Marian Lupu:
85 de voturi. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr. 3153 a fost adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Hotarire cu privire la
modificarea Hotaririi Parlamentului privind aprobarea componentei nominale a
delegatiei Parlamentului Moldovei la Adunarea Parlamentara a Consiliului
Europei.
Domnule Stati, va rog.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
In Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a parvenit solicitarea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”
privind modificarea componentei nominale a delegatiei Republicii Moldova in Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei. Comisia a examinat aceasta solicitare si
propune atentiei dumneavoastra spre aprobare urmatorul proiect de hotarire.
Hotarirea Parlamentului nr.157-XVI din 21
iulie 2005 se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
Se aproba candidatura deputatului Valeriu
Cosarciuc in calitate de membru al delegatiei parlamentare la Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei.
Se retrage candidatura deputatului Dumitru
Braghis din membri supleanti ai delegatiei parlamentare la Adunarea Parlamentara
a Consiliului Europei.
Se aproba candidatura deputatului Anatol Taranu
in calitate de membru supleant al delegatiei parlamentare la Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrebarea data nu este clara. Prima
candidatura a fost tot din partea “Aliantei «Moldova Noastra»”. Care este garantia
ca “Alianta «Moldova Noastra»” nu o sa vina iarasi, peste o luna, cu
modificarea acestei hotariri? Care va fi parerea Consiliului Europei despre
Parlamentul care permanent isi schimba reprezentantii?
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Este clar ca nu i-asi fi raspuns stimatului
meu coleg, dar va sosi timpul cind vom retrage toti comunistii din Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei. (Rumoare in sala). Da, da. Si aveti
grija de Partidul Comunistilor.
Domnul Marian Lupu:
Bine, as dori sa temperati acest val de emotii.
Domnule Stati, va rog.
Domnul Sergiu Stati:
Eu imi retrag comentariul.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Perfect. Alte intrebari? Nu sint. Rog sa luati
loc, domnule presedinte al comisiei. Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire
a Parlamentului nr.3816. Cine este pentru, rog, sa voteze.
Majoritatea.
Proiectul de Hotarire nr.3816 este adoptat.
Proiectul de Hotarire pentru modificarea Hotaririi
Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a
mijloacelor din fondul pentru sustinerea sectorului agrar. Proiectul nr. 3818.
Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Mult stimate domnule Presedinte, stimati domni
parlamentari, permiteti-mi sa prezint un proiect de modificare a Hotaririi
Parlamentului cu privire la modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului
nr.19 din 17 februarie 2005 privitor la aprobarea Regulamentului privind modul
de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru sustinerea sectorului agrar,
aprobat prin Hotarirea Guvernului din
7 noiembrie 2005.
Necesitatea modificarii Hotaririi
Parlamentului tine de faptul ca mijloacele financiare, in valoare de 120
milioane de lei si destinate subventionarii lucrarilor agricole, urmeaza sa fie
suprimate cu 1 milion de lei in legatura cu faptul ca, conform datelor
cadastrului funciar, mijloacele respective au fost repartizate sub aspectul
unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul doi.
In conformitate cu datele cadastrului funciar,
suprafata terenurilor agricole in fiecare unitate administrativ-teritoriala,
calculata pentru acordarea subventiilor la
1 ianuarie 2005, n-a corespuns datelor reale din teritoriu, in urma carui fapt
din unele raioane ale Republicii Moldova au parvenit catre noi adresari ca nu
le ajung surse.
Sub acest aspect noi am examinat adresarile
venite din raioanele Basarabeasca, Cahul, Drochia, Edinet, Donduseni, Riscani,
municipiul Balti si din Gagauzia.
Noi propunem ca sa fie majorate cu un milion
de lei sumele de la capitolul I, din Fondul de sustinere a agriculturii, din
mijloacele destinate subventionarii si stimularii creditarii producatorilor
agricoli, care nu s-au utilizat pe deplin.
Prezentul proiect a fost examinat in comisiile
parlamentare. Rog, ca acest proiect sa fie sustinut.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru raportor?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru, as vrea sa va intreb, cum ati
calculat acest milion? De ce nu este un milion si 10 lei? De ce nu sint 999
000? Si sa spun pina la capat intrebarea, ca sa nu mai revin.
Conform datelor de achitare, am insistat sa
fie repartizat tuturor, si celor care au lucrat si care n-au lucrat terenurile.
Nu s-a acceptat propunerea mea.
Conform acestor date, cite terenuri, ce
suprafata de terenuri sint neprelucrate?
Domnul Anatol Spivacenco:
Initial, noi am estimat, conform proiectului
de hotarire, ca 20 000 hectare de terenuri agricole nu sint prelucrate. Toata
suprafata este de 1 520 000 hectare, noi am propus 1 500 000 hectare.
Cifra de 1 milion reprezinta solicitarile
administrarii publice locale din fiecare raion si au fost estimate la 1 milion
de lei.
Totodata, vreau sa va spun ca, la momentul de
fata, am estimat ca circa 3 milioane 200 mii sint mijloace care nu vor fi
solicitate, dintre care 1 milion
800 mii de acum sint depozitate la Ministerul Finantelor.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Vreau sa va intreb, nu vi se pare ca aceasta
decizie a dumneavoastra este cam tirzie? daca ati fi adoptat-o mai devreme,
poate nu ramineau atitea terenuri agricole nearate? De ce s-a intirziat cu
aceasta decizie extrem de importanta, care ar fi fost foarte binevenita cu o
luna, cu o luna si jumatate in urma?
Domnul Anatol Spivacenco:
Noi am prezentat la timp, de ce s-a
tergiversat acest lucru? Noi am solicitat, dar, in principiu, producatorul n-o
sa fie afectat.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Rog sa luati loc. Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Comisia a examinat aceasta hotarire propusa
Parlamentului. Este mai mult o modificare tehnica, fiindca noi am modificat
Legea bugetului pe anul 2005, articolul 10 si anexa 25, si aceasta, pur si
simplu, aduce lucrurile in conformitate cu Legea bugetului.
Si comisia propune ca acest proiect de hotarire
sa fie adoptat cu excluderea articolului 3 din acest proiect, fiindca articolul
3 prevede lista... Lista a fost de acum votata de noi, adica votata de
Parlament, la modificarea Legii bugetului pe anul 2005. Cu aceasta
propunere, comisia solicita ca proiectul de hotarire sa fie adoptat aici, in sedinta
plenara.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte. Supun
votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.3818, tinind cont de raportul
comisiei, cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Proiectul de hotarire nr.3818 este adoptat.
Proiectul de hotarire nr.4178 privind
aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pe anul viitor.
Doamna Postoico, va rog.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Presedinte, stimati colegi,
Vreau sa supun atentiei dumneavoastra
proiectul de Hotarire a Parlamentului pentru adoptarea devizului de cheltuieli si
sa va reamintesc ca, conform prevederii Legii pentru adoptarea Regulamentului
Parlamentului, Biroul permanent al Parlamentului a prezentat spre aprobare
devizul de cheltuieli al Parlamentului pe anul 2006.
Cunoastem faptul ca, prin Legea bugetului de
stat pe anul 2006, bugetul Parlamentului a fost aprobat in suma de 42 milioane
822 000 intregi si 8 zecimi la care se refera repartizarea acestor cheltuieli
pentru aparat. Se are in vedere:
- pentru intretinerea si salarizarea
Aparatului Parlamentului – 30 milioane
207 mii si 3 zecimi;
- Directia pentru deservirea cladirilor – 5
milioane 600;
- Baza auto – 6 milioane 226;
- mijloacele speciale – 789,5.
De fapt, la elaborarea bugetului s-a tinut
cont de indicii de crestere a preturilor si de consum cu circa 9%, in raport cu
anul 2005.
Cu toate acestea, bugetul Parlamentului pe
anul 2006 se va reduce cu
7 997,7 de lei, in comparatie cu anul curent, deoarece s-au redus cheltuielile
cu caracter unic. Ma refer la 1 milion 848 de mii – indemnizatia unica care a
fost platita la expirarea mandatului de deputat si 1 milion 50 000 de lei –
pentru lucrarile de reparatie capitala a cladirilor administrative.
Totodata, se prevede si majorarea unor
cheltuieli curente, din suma care a fost alocata, precum procurarea
consumabililor pentru calculatoare si imprimante, deoarece s-a marit
considerabil numarul lor, si ma refer la momentul ca scopul acestei dotari este
procurarea tehnicii de calcul si a altui utilaj necesar. Este preconizata
procurarea calculatoarelor in suma de 550 000 si aceste cheltuieli este necesar
sa fie majorate. De asemenea, se vor majora cheltuielile pentru masuri
protocolare si pentru primirea delegatilor oficiali, se au in vedere si delegatiile
in strainatate.
Care este motivatia majorarii acestor
cheltuieli? Este vorba de dinamizarea si activizarea relatiilor Republicii
Moldova si a Parlamentului cu mai multe state si parlamente, precum si prin
aspiratia de Integrare Europeana a tarii noastre.
Vreau sa accentuez un moment, care apare
pentru prima data. Spre deosebire de anii precedenti, la capitolul “Cheltuieli
de protocol”, pentru anul viitor sint prevazute mijloace financiare pentru masuri
protocolare ale fractiunilor parlamentare in suma de 109,2 mii de lei.
Dumneavoastra cunoasteti ca aceasta prevedere a fost discutata in cadrul
Biroului permanent, unde a fost acceptata.
Cheltuieli de intretinere a cladirilor,
inclusiv pentru serviciile comunale, vor constitui circa 3 milioane 680 000 de
lei sau cu 460 000 de lei mai mult decit in anul curent. Cunoastem din care
considerente a fost propusa aceasta majorare.
Cheltuielile pentru intretinerea parcului auto
de asemenea vor creste, comparativ cu anul curent, o parte considerabila ii
revine, desigur, cresterii pretului la combustibil si la piesele de schimb.
Se prevad insa si reduceri de cheltuieli,
comparativ cu anul curent, pentru reparatiile capitale si curente ale cladirilor
si incaperilor cu circa
1 milion 330. Cunoasteti faptul ca in legea bugetului de stat a fost inaintata
propunerea care, de fapt, nu a fost acceptata si, in cazul dat, bugetul va fi
micsorat la capitolul “reparatii capitale”.
Cu aceste propuneri, Biroul permanent recomanda
adoptarea Hotaririi privind devizul de cheltuieli care a fost aprobat prin
Legea bugetului de stat.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna Postoico.
Stimati colegi,
Va rog sa adresati intrebari, daca aveti, la
microfoane. Sint sau nu sint? Nu sint. in aceste conditii, supun votului
adoptarea... Pai, eu va rog foarte mult, va ridicati la microfon, si ma rugati,
si eu va ofer cuvintul. Dar, in modul acesta super relaxant, este greu de inteles
ce se solicita.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnul Anatol Taranu solicita microfonul
central al Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Va rog.
Domnul Anatol Taranu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Este conform regulamentului: inainte de
adoptarea sau examinarea legii in prima lectura, sau a proiectului de hotarire,
este regulamentar.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte, stimati colegi,
Regret faptul ca sint nevoit sa frinez din
mers trenul nostru, care s-a avintat si merge cu o acceleratie mare. Eu inteleg
ca vin sarbatorile, dar este vorba de bugetul Parlamentului. Sa incercam o
discutie asupra acestei probleme, fiindca ne vizeaza pe noi toti.
Vreau sa va amintesc faptul ca avem anumite
probleme in functionarea legislativului nostru. Si, in primul rind, acest lucru
se refera la asigurarea activitatii fiecarui parlamentar in parte. Daca o sa imi
permiteti, domnilor deputati, vreau sa aduc drept exemplu citeva cifre
comparative ca sa intelegem precis pe ce lume traim si cum ne pozitionam in
aceasta zona a Europei.
Eu, atunci cind am analizat bugetul
Parlamentului Republicii Moldova, nu am facut in mod special, comparatii cu
parlamentele tarilor foarte bogate, avansate din punct de vedere al dezvoltarii
democratiei si care pot sa isi permita luxul de a asigura activitatea
parlamentarilor la un nivel inalt.
In calitate de exemplu am luat trei
parlamente, vecinii nostri – Ucraina, Romania si un parlament care este
comparabil cu al nostru, o tara a Uniunii Europene, dar care abia acum a
devenit membra a Europei Unite, este vorba de Parlamentul Estoniei.
Daca nu va suparati, citeva cifre. Salariul
deputatului in Parlamentul Estoniei este echivalent cu suma de 30 000 de lei,
al celui din Parlamentul
Romaniei – 25 000 de lei, in Parlamentul Ucrainei, conform recentelor majorari
ale salariilor si indemnizatiilor deputatilor, este echivalent cu suma de 45
000 de lei. In Republica Moldova, din cite am inteles astazi, noi ne-am ridicat
salariul pina la
7 000 de lei (Rumoare in sala.), 5 000 de lei, ma scuzati. Ma scuzati,
deci 5 000 de lei.
Aceasta in privinta salariilor deputatilor. Eu
cred ca lucrul acesta poate fi lasat deocamdata la o parte, din simplul motiv ca
salariile deputatilor totusi trebuie sa fie corelate cu nivelul de viata
existent in tara. Insa asigurarea activitatii parlamentarilor, de fapt, este
aproximativ egala in orice Parlament al lumii, din simplul motiv ca eforturile
legislatorilor sint cam la acelasi nivel. De fapt, de asigurarea
tehnico-materiala si de asigurarea financiara a activitatii parlamentarilor
depinde eficienta activitatii legislativului in ansamblu.
Am luat in calitate de exemplu Romania, dar
vreau sa va spun ca acest caz este, practic, aproape identic cu cel al Estoniei
si cel al Parlamentului Ucrainei. Deputatii romani, la ora actuala, au la
dispozitie:
- telefon celular, care este procurat de
Parlament, 400 de minute gratuite pe luna, autoturism “dacia”, “super nova
clima”;
- autoturism nou, care este oferit fiecarui
deputat in parte, dupa expirarea termenului de deputatie, acest autoturism ramine
in proprietatea deputatului. Biroul – in proprietatea deputatului;
- calculator, biroul fiecarui deputat este
asigurat cu un calculator
Pentium-IV si cu un lap-top, adica un calculator portabil;
- echipament multifunctional, cuprinzind functiile
de imprimanta, copiator, scaner si fax.
Diurna de sedinta a unui deputat roman este
astazi de 2% din indemnizatia lunara, adica in lei moldovenesti aproximativ 500
de lei. Diurna de deplasare pe zi – 2% din indemnizatia lunara, aceleasi 500 de
lei.
In scopul exercitarii mandatului in
circumscriptia electorala, fiecare deputat primeste lunar o suma din bugetul
Parlamentului egala cu indemnizatia bruta a deputatului, deci aproximativ 17
000 de lei lunar. Aceasta suma acopera cheltuielile de protocol ale
deputatului, salariile consultantilor asistenti si toate celelalte cheltuieli
necesare pentru deputat, pentru ca el sa poata efectua eficient functia sa de
legislator.
In Estonia, la salariul de baza 30 000 de lei
se adauga 10 000 lei cheltuieli de protocol justificate prin chitante,
cheltuielile pentru telefonul mobil fara limita, benzina fara limita,
calculator, lap-top s.a.m.d.
In Ucraina, inzestrarea tehnica este similara
cu cea din parlamentele Romaniei si Estoniei. Pentru angajarea asistentilor
consultanti, fiecare deputat ucrainean (sint 450 la numar) primeste o suma
suplimentara la salariul de baza de
18 000 de lei, pentru a asigura activitatea sa cu ajutorul consultantilor.
In Slovacia – 20 000 de lei, in Cehia – 26 000
de lei.
Vreau sa citez inca o cifra, domnilor deputati,
aceasta cifra coreleaza intr-un fel cu legea adoptata astazi, Legea cu privire
la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Parlamentul Marii Britanii este
un parlament clasic. Perfect, salariul de baza al deputatului constituie
o suma echivalenta cu 85 000 de lei moldovenesti. Insa atunci cind vorbim
despre salariul unui deputat britanic, trebuie sa ne dam seama ca salariul
directorului unei scoli primare in Marea Britanie este de 58 000 de lei
moldovenesti, echivalentul in lire sterline, iar salariul unui medic este de 86
mii de lei moldovenesti.
Parlamentul Ucrainei cheltuie in fiecare an,
pentru intretinerea unui deputat o suma care depaseste de doua ori si jumatate
suma cheltuita in cadrul Parlamentului Republicii Moldova. Parlamentul Romaniei
depaseste putin aceasta suma.
Stimati colegi,
Inteleg ca noi sintem deputati intr-o tara
care nu poate
sa isi permita sa majoreze salariile parlamentarilor pina la nivelul echivalent
cu salariul vecinilor nostri nemijlociti. Insa, stimati deputati, atit timp cit
munca deputatului, munca legislatorului in Parlamentul Republicii Moldova va fi
asigurata in conditiile actuale si in conditiile bugetului care a fost propus
astazi... Pornind de la maxima: “Nu exista tari bogate si sarace, dar sint tari
bine conduse si prost conduse”, nu are nici o sansa, in timpul apropiat, sa iasa,
sa paraseasca topul rusinii din tarile europene.
La cele relatate vreau sa mai adaug, stimati
deputati, ca noi ne mai ciondanim aici intre noi si este o chestie absolut
normala pentru un Parlament. Parlamentul, de fapt, este arena luptei politice intr-o
tara, insa exista o zona unde noi toti, indiferent de coloratura politica,
indiferent de viziunile noastre personale, toti ne intilnim si aceasta zona
este deservirea intereselor alegatorilor nostri care ne-au incredintat sa stam
aici, in Parlament, si sa reprezentam interesele lor. Iar interesele alegatorilor
nostri presupun ca noi trebuie sa avem posibilitatile respective pentru a
reprezenta adecvat si a realiza adecvat interesele alegatorilor.
Din acest punct de vedere, eu vreau sa fac o
propunere, din numele fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, sa reintoarcem
acest proiect de hotarire in Biroul permanent al Parlamentului si sa cerem
Biroului permanent sa reexamineze prioritatile finantarii Parlamentului si, in
primul rind, a activitatii deputatilor in parte.
Am si citeva propuneri concrete:
1. In proiectul revizuit sa fie prevazute
cheltuieli pentru dotarea tuturor birourilor deputatilor cu calculatoare
Pentium-IV, adica cu calculatoare performante, si acest lucru sa se intimple,
noi sa vedem acest lucru, cel putin in prima zi a sesiunii de primavara – vara
a anului 2006.
2. In devizul de cheltuieli revizuit al
Parlamentului sa fie prevazute sume pentru asigurarea legaturilor telefonice,
inclusiv la nivelul telefoanelor celulare pentru deputati, va indemn sa luam ca
baza 400 de minute de convorbiri gratuite pe luna.
3. In devizul de cheltuieli revizuit al
Parlamentului... Eu inteleg, noi nu putem, din cauza saraciei noastre, sa
oferim fiecarui deputat masina, este absolut clar. Insa, o buna parte, daca nu
majoritatea deputatilor, dispun de masini proprii, de masini care trebuie sa
fie utilizate in interesul alegatorilor nostri, dar un lucru firesc ar fi ca
Parlamentul sa prevada cheltuieli pentru aceasta. Si aceste cheltuieli ar putea
sa se ridice la o limita de 200 de litri de benzina pentru fiecare deputat pe
luna, ca el sa poata sa circule prin circumscriptia mare care este Republica
Moldova si care este, de fapt, circumscriptia noastra, a tuturor deputatilor.
desigur, ideal ar fi ca, in acest buget
revizuit al Parlamentului, sa fie prevazute sume pentru garantarea salarizarii
unui asistent pentru fiecare deputat, este o chestie absolut normala pentru un
Parlament. Dupa toate probabilitatile, in anul 2006 este greu de presupus ca
acest lucru se va intimpla.
Insa Biroul permanent al Parlamentului trebuie
sa revizuiasca bugetul in asa fel, incit sa mareasca considerabil numarul de
asistenti consultanti in cadrul fractiunilor, ceea ce va permite deputatilor sa
dispuna de ajutorul unui asistent la trei sau la patru deputati.
Vreau sa va asigur, stimati deputati, ca o
asemenea revizuire a bugetului Parlamentului ar insemna o ridicare substantiala
a eficientei activitatii legislativului nostru. Din pacate, astazi Parlamentul
Republicii Moldova lucreaza nu in regimul unui for legislativ adecvat sau
clasic, ci mai degraba functionam ca o masina de vot, unde se voteaza legi
destul de imperfecte si aceste legi se regasesc in nivelul de viata al alegatorilor
nostri...
Domnul Marian Lupu:
Nu avem timp.
Domnul Anatol Taranu:
Da, domnule Presedinte, eu cer inca 30 de
secunde. Va indemn sa nu uitam ca in aceasta tara Parlamentul decide asupra
finantarilor, si nicidecum nu Executivul. Executivul poate doar sa imparta ceea
ce dam noi. Va indemn sa nu uitam faptul ca, din pacate, noi, legislatorii,
Legislativul Republicii Moldova tot mai mult si mai mult ne transformam intr-o
anexa neputincioasa a executivului.
Mergeti la sedintele Guvernului. Ministrii
s-au inzestrat, stau la sedintele sale cu lap-topuri. La ce le trebuie? Asa
este moda? Noi insa, deputatii, avem o necesitate stringenta de asa ceva. Si sintem
lipsiti de aceste lucruri. Nu este bine cind in Parlament exista deputati care
circula in autovehicule care costa 50 de mii de dolari si care reprezinta
costul a 200 de calculatoare, care sint lipsa in birourile Parlamentului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Inainte de a supune votului acest proiect,
vreau sa aduc la cunostinta plenului anumite informatii care deja au fost
prezentate reprezentantilor fractiunilor in Biroul permanent. Si anume, un numar
de peste 30 de computere deja au fost procurate in cadrul achizitiilor din anul
curent si sper ca pina la sfirsit de an aceasta prima partida va fi deja
distribuita.
O sa rog foarte mult fractiunile cu care
Secretariatul incearca deja de peste
2 saptamini sa coordoneze momentele de prioritate pentru repartizarea acestui
prim lot, ca acest exercitiu sa fie intr-un fel sau altul incheiat.
Totodata, catre luna martie, cel tirziu in
aprilie anul viitor in bugetul, prezentat in proiect, este preconizata achizitia
a inca circa 100 de computere, in modul in care Biroul permanent a gindit si a
acceptat situatia, ca toti deputatii, consultantii, Aparatul sa fie dotati cu
tehnica de calcul de performanta. Evident, nu toti vor avea Pentium-IV. Va fi in
functie de performantele pe care le inregistreaza cutare sau cutare persoana in
utilizarea computerului. Fiindca ar fi o aberatie sa fie un Pentium-IV in
biroul unei persoane care habar nu are cum se lucreaza la computer.
Tot aici este vorba si de un set de servere. In
cadrul Biroului permanent s-a anuntat si acesta a luat decizia ca, pina la
finele anului curent, fiecare fractiune va fi dotata cu un copiator de
performanta, la fel cu consumabilele necesare pentru facilitarea activitatii
acestora.
Si tot din initiativa Biroului permanent si la
decizia acestuia, incepind cu anul 2006, pentru prima oara, de fapt, se asigura
un buget care contine mijloace financiare pentru cheltuielile de protocol
pentru fiecare grup parlamentar.
Este ceea ce putem sa ne permitem in contextul
anului curent si anului viitor. Fiindca dorim sau nu dorim, toti trebuie sa
acceptam o realitate. Din momentul din care aplicam unele masuri de
suplimentare a cheltuielilor operationale ale deputatilor, ale fractiunilor
parlamentare. Cele mai generale calcule ma fac sa ajung la concluzia ca bugetul
de la 40 de milioane trebuie majorat cu precizie pina la 150-200 de milioane de
lei.
Si in acest context trebuie sa ne dam seama ca
sint si circumstante obiective si ca trebuie sa dam dovada de modestie, fiindca
sint multe directii prioritare si de ordin social, si de ordin economic care,
cu certitudine, se plaseaza la un nivel mai inalt de prioritate.
In aceste conditii, stimati colegi, supun
votului adoptarea proiectului de Hotarire privind aprobarea devizului de cheltuieli
al Parlamentului pentru anul 2006. Proiectul nr.4178. Cine este pentru, rog sa
voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 31.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr. 1, rog sa repetati rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Numaratorii:
Sectorul nr. 3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
72 de voturi. Proiectul de Hotarire nr. 4178
este adoptat.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative.
Microfonul nr. 4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte, poate anuntam o intrerupere
15–20 de minute. Au mai venit si niste colindatori, care sint aici, in incinta
Parlamentului. Avem de lucrat inca vreo 2 ore. Asa ca se cere o pauza.
Domnul Marian Lupu:
Va rog foarte mult, o rog si pe doamna
Vitalia. Eu stiu ce s-a intimplat jos. Rog sa nu puneti plenul Parlamentului in
fata unor lucruri de surpriza, fiindca au de patimit acesti copii care au
venit. Si daca se stia ca va fi asa, de ce nu s-a organizat, de ce nu s-a anuntat,
de ce, in sfirsit, nu s-a pus la curent, astfel incit sa fie pregatita aceasta
primire frumos, dar nu ca element de manipulare politica: mie asa imi pare...
Cum sa o calific altfel? Ce avem noi cu situatia
de jos, de ce nimeni nu a fost preintimpinat? Eu va rog sa continuam sedinta si
apoi ne clarificam cu aceasta situatie. Eu nu am sa admit sa fie niste santaje
de acest gen.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative. Proiectul nr.4111. Lectura a doua.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte, onorat
Parlament,
Din start vreau sa va zic ca prezentul proiect
de lege are ca scop modificarea legislatiei in vigoare in vederea aducerii
acesteia in concordanta cu titlul VIII din Codul fiscal, care se pune in
aplicare incepind cu 1 ianuarie 2006, precum si scopul inlaturarii
neajunsurilor aparute la explicarea prevederilor titlului mentionat.
Este pregatit raportul comisiei sesizate in
fond. Vreau sa va spun, cu toata convingerea, ca prevederile proiectului au
fost examinate atit in cadrul grupului de lucru, cit si al comisiei. Toate
propunerile au fost luate in considerare la pregatirea raportului. Practic,
probleme noi pe marginea acestui proiect de lege nu avem. Vreau sa mentionez
numai un singur lucru ca, in conformitate cu prevederile articolului 41 din
Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, se propune
republicarea in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Codului fiscal.
Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor
pozitive care au parvenit de la comisiile parlamentare si din Directia juridica,
Comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului spre
adoptare acest proiect de lege in lectura a doua.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Propuneri pentru lectura a doua. Nu sint.
Va multumesc, domnule Popa. Rog sa luati loc. In
aceste conditii, supun votului proiectul de Lege nr. 4111 pentru adoptarea
acestuia in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 31.
Sectorul nr. 3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
64 de voturi. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4111 este adoptat in lectura a doua.
Multumesc.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Proiectul nr. 3091. Lectura a
doua. Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria alimentara
a examinat obiectiile si propunerile de imbunatatire a proiectului de lege. La
raport este anexata sinteza. In principiu, toate propunerile au fost acceptate,
chiar si propunerea Directiei juridice ca asa-numita sintagma “la nivel
central” sa fie exclusa. Pina la urma, noi am cazut de acord, ca este o chestie
de redactare si merita atentie. La acest raport este un supliment cu un
amendament al deputatului domnul Todoroglo.
In urma consultarii adaugatoare a legislatiei
privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova, am ajuns la
concluzia, si cu acordul domnului Todoroglo, ca acest amendament sa fie expus in
felul urmator. La articolul 10 litera b): “intreprinderea specializata in
cadastru cu filialele sale (oficiile cadastrale teritoriale amplasate in
centrele municipale, raionale si orasele Vulcanesti si Ciadir-Lunga)”.
Adica la aceasta s-a ajuns in urma consultarii
autorului amendamentului. Cu acest amendament, care a fost coordonat cu
autorul, comisia propune ca legea sau proiectul de lege nr. 3091 sa fie votat in
lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule presedinte.
Sint intrebari? Nu sint. Cine este pentru a fi
adoptat proiectul de lege in a doua lectura, rog sa voreze. Rog numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 28.
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr.3 – 11, 12.
Doamna Maria Postoico:
72 de voturi. Cine este contra? Zero voturi.
Cu 72 de voturi proiectul de lege nr.4111 este adoptat.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Nr. 3091. Imi cer iertare,
proiectul nr.3091 tocmai a fost votat, da.
Va multumim.
Da. 3988. Proiectul de Lege pentru modificarea
Legii nr. 499 din 14 iulie 1998 privind alocatiile sociale de stat pentru unele
categorii de cetateni. Legea nr. 3988. Prezinta domnul Mindru.
Domnul Victor Mindru:
Va multumesc.
Stimata doamna presedinte, stimati deputati,
onorata asistenta,
Permiteti-mi sa propun atentiei dumneavoastra
proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 499 din 14 iulie 1999 privind
alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni cu modificarile
ulterioare, care prevad majorarea cu 25% a alocatiilor pentru invalizii din
copilarie si copiii invalizi pina la virsta de 16 ani. Proiectul nominalizat a
fost elaborat in conformitate cu extrasul din procesul-verbal nr.28 al sedintei
Guvernului din 20 iulie 2005, precum si luind in considerare multiplele adresari
ale populatiei cu privire la cuantumul mic al alocatiilor sociale de stat.
Persoanele care nu indeplinesc conditiile
pentru obtinerea pensiei de asigurari sociale fac parte din cele mai
vulnerabile categorii de populatie si beneficiaza de alocatii sociale care se
platesc de la bugetul de stat. Incepind cu 1 aprilie 2005, alocatiile sociale,
cu exceptia alocatiei pentru ingrijire si a ajutorului de deces, se stabilesc in
cuantum indexat, coeficientul fiind de 12,4 %. Majorarea alocatiilor de referinta
va constitui inca un pas consecutiv in vederea ameliorarii situatiei materiale
a acestor categorii de invalizi.
Conform calculelor estimate, suma suplimentara
necesara pentru acoperirea cheltuielilor de majorare cu circa 25 la suta a
alocatiilor sociale pentru invalizii din copilarie si copiii invalizi,
constituie 12 milioane 661 mii de lei anual, iar suma totala, cu indexarea
pentru 9 luni pe anul 2006, va constitui 13 milioane 610 mii de lei.
Si daca imi permiteti, doamna presedinte, in
procesul examinarii proiectului in cadrul Comisiei pentru protectia sociala, sanatate
si familie au parvenit doua amendamente din partea unui grup de deputati prin
care se propune majorarea alocatiilor de stat pentru invalizii din copilarie si
copiii invalizi cu 30% , si nu cu 25%, cum este propus.
Majorarea cuantumului alocatiilor pentru
invalizii din copilarie de gradul III de la 86 de lei, cum este propus in
proiect pina la 100 de lei. Si aceasta va necesita suplimentar inca 3 milioane si
jumatate de lei. Si de abia azi dimineata am primit aviz pozitiv. Pornind de la
cele expuse rog, stimati deputati, sa sustineti proiectul dat.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim. Microfonul 3.
Doamna Eva Gudumac:
Eu am inaintat amendamentul nr.2927 cu privire
la majorarea alocatiilor sociale pentru invalizii cu gradul III de severitate
atit pentru copii, cit si pentru adulti, avind in vedere ca numarul lor
constituie 1572 numai copii si adulti de gradul III de severitate. Prin urmare,
4499 de persoane si am rugat sa se faca o majorare de 14 lei, adica, comparativ
cu anul 2005, cu 39 de lei, dar nu cu 25. Avind in vedere ca invalizii de
gradul I vor avea 172 de lei, cei de gradul II – 146 de lei, iar cei de gradul
III – numai 86 de lei. Prin urmare, este necesar de a aloca suplimentar
aproximativ 63 de mii, aceasta este o suma mizera in comparatie cu sanatatea
copiilor.
De aceea, v-as ruga, domnule ministru, sa-mi
dati o lamurire caci exista alocatii suplimentare de milioane. In cazul de fata
este vorba nu de milioane, ci de mii. Eu nu ma refer la gradul I de
invaliditate si II, care tot merita o majorare, dar rog pentru gradul III.
Domnul Victor Mindru:
Va multumesc.
Doamna Eva Gudumac:
Si eu va multumesc.
Domnul Victor Mindru:
V-am spus deja ca se accepta aceste doua
amendamente referitor la majorarea pina la 100 de lei pentru invalizii de
gradul III, precum si propunerea inaintata de catre doamna Golban privind
majorarea cu 30%, care s-a acceptat. Este avizul pozitiv al domnului
Prim-ministru.
Doamna Eva Gudumac:
Da, eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc. Aveti amendament sau s-a
acceptat?
Domnul Victor Mindru:
S-a acceptat. Nu stiu, poate ca pentru lectura
a doua.
Doamna Maria Postoico:
Da. Microfonul nr. 4, s-a acceptat s-a spus.
Doamna Valentina Golban:
Se discuta un proiect de lege si vreau sa pun
o intrebare. Mi se permite?
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Doamna Valentina Golban:
Domnule ministru, eu va multumesc ca, pentru
buna intelegere... Si oricum vreau sa argumentez de ce am venit cu acest
amendament si vreau sa va intreb aici, la aceasta discutie.
Doamna Maria Postoico:
Intrebarea dumneavoastra.
Doamna Valentina Golban:
Daca puteti, spuneti-mi care este numarul
copiilor cu dezabilitati profunde si care este costul intretinerii unui copil intr-o
institutie de stat, costul lunar?
Domnul Victor Mindru:
Costul lunar este de circa 1500 de lei.
Doamna Valentina Golban:
Domnule ministru,
Nu va suparati ca am sa va contrazic, pentru ca
aceste cifre s-au discutat la intilnirea cu Presedintele tarii, care a avut loc
recent impreuna cu societatea civila fiind sensibilizata problema ca un copil
plasat in institutia de stat costa 3500 lunar. Deci, au dreptul si ei, caci
dumneavoastra ati facut aici trimitere la multiplele adresari ale populatiei. Si
ma bucur ca Guvernul a gasit, cel putin a facut primul pas in rezolvarea
problemei si in sustinerea acelor care ingrijesc copiii tintuiti la pat si
investesc foarte mult pentru copiii care sint in institutiile de stat.
Daca acesti parinti isi asuma aceasta
responsabilitate de parinte si ingrijesc copiii invalizi in conditii de casa,
eu cred ca ati facut doar primul pas si urmeaza sa faceti in continuare si alti
pasi in vederea sustinerii acestor categorii.
Va multumesc mult.
Domnul Victor Mindru:
Eu de asemenea va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Nu credeti ca prin acest proiect de lege se
face o discriminare a celorlalti beneficiari mentionati la articolul 3 din
lege. Care este probabilitatea ca problema va fi examinata si majorarile se vor
extinde si asupra acestora?
Domnul Victor Mindru:
Nu, nu credem. Este un lucru clar ca noi am
sustinut mereu si sustinem orice propunere de majorare, cu atit mai mult
posibilitatea de majorare a pensiilor, indemnizatiilor si a celorlalte alocatii
pentru aceste categorii de populatie, dar orice majorare trebuie sa aiba o
acoperire financiara.
Doamna Valentina Serpul:
Chiar credeti ca majorarea pe care ati
propus-o amelioreaza situatia materiala a acestor persoane? Asa ati declarat.
Domnul Victor Mindru:
Da. Pornind de la posibilitati, s-a efectuat
aceasta majorare cu 25%, practic cu 30%, dupa cum s-a spus.
Doamna Valentina Serpul:
Pentru lectura a doua solicit o calculare a
cheltuielilor in scopul de a extinde majorarea indemnizatiilor asupra tuturor
beneficiarilor mentionati la articolul 3.
Domnul Victor Mindru:
Bine.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da. Nu mai sint intrebari.
Va multumesc.
Comisia, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati deputati,
Proiectul de lege a fost examinat in comisie. In
cadrul discutiei a parvenit un amendament de la doamna deputat Gudumac si de la
doamna deputat Ursu. De asemenea, amendamentul de majorare cu 30% de la deputatii
Golban, Buliga si Serpul, propuneri ce tin de majorarea esentiala a acestor
alocatii pentru categoriile vizate in proiectul de lege.
Am adresat Guvernului aceasta solicitare de a
ne confirma acoperirea financiara. Domnule ministru, in aceasta dimineata, cind
am intrat in sedinta, nu aveam inca aceasta confirmare, daca domnul ministru ne
confirma ca Guvernul a gasit aceste surse suplimentare, comisia nu mai are
obiectii si propune ca proiectul de lege sa fie votat in prima si a doua lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, doamna presedinte.
Intrebari catre comisie sint? Nu sint.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Supun votului proiectul de Lege nr.3988 pentru
prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Pentru a doua lectura, cu amendamente care au
fost acceptate. Supun votului pentru a doua lectura proiectul de Lege nr.3988.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 32.
Doamna Maria Postoico:
Si 3? Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 14.
Doamna Maria Postoico:
74 de voturi. Cine este impotriva? Zero
voturi. Proiectul de Lege nr.3988 este adoptat cu 74 de voturi.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii nr.387 din
25 noiembrie 2004 privind transmiterea valorilor mobiliare si a cotelor de
participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392. Poftim, domnul Spivacenco.
Domnul Anatol Spivacenco:
Mult stimata doamna presedinte, stimati deputati,
Se propune pentru discutie proiectul de lege privitor
la modificarea si completarea Legii nr.387 din 25 noiembrie 2004 privind
transmiterea valorilor mobiliare si a cotelor de participare nesolicitate in
conditiile Legii nr.392.
Deci, principala propunere este de a prelungi
pina la 1 aprilie 2006 implementarea acestei legi. Necesitatea modificarii
respective tine de faptul neexecutarii in termenele stabilite a legii
respective, tine de faptul ca, in
primul rind, legea a fost adoptata la 25 noiembrie 2005, dar a fost publicata
la
24 ianuarie 2005, iar executarea legii era prevazuta pentru 3 luni de zile.
Deci, tinind cont de aceea ca termenul a fost redus pe jumatate, iar
administrarea publica locala nu a dovedit sa creeze comisiile si sa o aduca la
cunostinta cetatenilor si; totodata, se percep cererile tuturor cetatenilor,
care, la momentul actual, au o situatie neclara cu patrimoniul, cu valorile
mobiliare.
Tinind cont de aceste aspecte, noi propunem
prelungirea termenului de actiune a acestei legi pina la 1 aprilie 2006.
Totodata, in tot cuprinsul legii, imi cer
scuze, se propune substituirea cuvintelor “Departamentul Tehnologii Informationale
si Departamentul Privatizarii” prin cuvintele “Ministerul Dezvoltarii Informationale
si Ministerul Economiei si Comertului”.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru.
Rog sa luati loc. Rog comisia.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
nr.387 din 25 noiembrie 2004 privind transmiterea valorilor mobiliare si a
cotelor de participare nesolicitate in conditiile Legii nr.392 din 13 mai 1999,
prezentat de Guvern si declara urmatoarele:
Legea indicata a fost adoptata pentru a mai
oferi o posibilitate detinatorilor de cota-parte valorica de a depune o cerere
de solicitare a patrimoniului intreprinderii.
Mentionam ca legea propusa spre modificare a
fost pusa in aplicare cu intirziere esentiala, ceea ce a generat
imposibilitatea aplicarii pe deplin a prevederilor ei. Astfel, aceasta a intrat
in vigoare la data publicarii, 14 ianuarie 2005, cererile de solicitare a
patrimoniului intreprinderii conform articolului 3 alineatul (5) din lege urmau
a fi depuse in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a legii. In
acelasi timp, a fost stabilit termenul-limita de depunere a cererilor de
solicitare a patrimoniului de o luna si 15 zile, dar nu de 3 luni, cum a fost
prevazut in cuprinsul legii.
Proiectul de lege prevede prelungirea
termenelor de inventariere a patrimoniului nerepartizat, precum si atribuirea
acestuia solicitantilor de prezentare a cererilor de solicitare a patrimoniului
intreprinderilor agricole lichidate, de repartizare si atribuire a
patrimoniului, de asemenea, si prelungirea termenului de prezentare a informatiei
privind soldul valorilor mobiliare nesolicitate si a informatiei privind
patrimoniul inregistrat cu drept de proprietate. Avizele prezentate de
comisiile permanente sint pozitive.
Totodata, Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie propune specificarea categoriilor de legi. Se accepta propunerea, de
a specifica categoria de lege organica.
Directia juridica a Parlamentului mentioneaza
ca, pentru efectuarea inventarierii patrimoniului nerepartizat, precum si
atribuirea acestuia solicitantilor, depunerea cererii de solicitare a
patrimoniului intreprinderii agricole, ceea ce tine de termenul-limita de
depunere a acestor cereri, este necesar de a stabili termene diferite cu
interval de timp suficient pentru efectuarea activitatilor mentionate.
Se accepta propunerea Directiei juridice ca
termenele sa fie diferentiate cu o luna. Luind in considerare avizele
comisiilor permanente, Comisia pentru agricultura si industria alimentara
propune proiectul de lege sus-numit spre adoptare in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, doamna vicepresedinte.
Doamna Valentina Cusnir:
Si eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea proiectului de Lege
nr.3817 in prima lectura, tinind cont de raportul Comisiei sesizate in fond.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3817 este aprobat in prima
lectura. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire
la arenda in agricultura. Proiectul nr.3630, Guvernul.
Domnul Anatol Spivacenco:
Mult stimate domnule Presedinte, stimati
deputati,
Permiteti-mi de a va prezenta proiectul
privind modificarea Legii cu privire la agricultura, lege aprobata prin Hotarirea
Guvernului nr.1104 din 26 octombrie 2005.
Deci, principalele modificari ale Legii cu
privire la arenda tin de aspectul solicitarilor venite din teritoriu, intrunirilor
pe care le-am avut cu agentii economici. Se propune modificarea articolului 2, si
anume: dupa cuvintul “notiuni” sa se includa in categoria bunurilor agricole, in
loc de cuvintele “bazinele acvatice”, dupa cuvintele “cu constructie” de
introdus, in paranteze, cuvintele “inclusiv hidrotehnice”.
Totodata, modificarile la articolul 5 se
argumenteaza in felul urmator: alineatul 2 sa fie adus in coordonanta cu Codul
civil, articolul 1359, care prevede ca transmiterea in arenda a bunurilor se
face cu votul majoritatii proprietarilor.
Modificarile la articolul 6 alineatul 3 sint
legate de includerea unor prevederi cu privire la cerintele si normele
ecologice. Asa cum sint stipulate in aceasta lege, ele duc la aceea ca nu se
respecta conditiile acestei legi.
Modificarile la articolul 7 alineatul 2 prevad
introducerea Cartii istoriei cimpului si, sub aspectul respectiv, alineatul (2)
litera e) se propune de a fi exclus si reinclus la articolul 16.
Articolul 7 alineatul 3. Tinind cont de aceea
ca aceasta prevedere a legii nu se respecta si in cazul transmiterii in arenda
nu se face evalurarea bunurilor imobile, propunem, de asemenea, ca acest
articol sa fie exclus.
Modificarea articolului 10 alineatul (1)
prevede inregistrarea la Agentia Cadastrala a contractelor de arenda cu un
termen mai mare de 3 ani de zile, conform specificatiei legii: noi propunem
modificarea respectiva prin care Agentia Cadastrala, registratorul sa vina in
primarie sa faca aceste inregistrari.
Totodata, la articolul 25 alineatul (4)
propunem ca arendasul nu poate inregistra pe numele sau tehnica, el poate numai
sa o ia la evidenta. Prevederile si propunerile respective care au fost operate
la modificarea Legii cu privire la arenda, au fost reexaminate in comisiile
parlamentare, alte propuneri nu au fost. Propun ca proiectul de lege sa fie
examinat si aprobat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru raportor? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru. Rog comisia,
domnul Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
nr.128. Tin sa amintesc plenului Parlamentului ca acest proiect de lege a fost
discutat aici in prima lectura; atunci el a trezit foarte multe discutii, ceea
ce este legat de decizia de a da in arenda unele bunuri agricole cu votul majoritatii
copartasilor si, in legatura cu acest fapt, in principiu, legea a fost remisa in
comisie.
Din punct de vedere conceptual, articolul 5 a
trezit dubii si a fost inaintat amendamentul domnului deputat Vladimir Turcan si
eu as vrea sa il dau citirii, fiindca, in principiu, acest amendament schimba
conceptual proiectul propus de Guvern.
La articolul 5, alineatul (2) se substituie
prin doua alineate noi – (2) si (3), cu urmatorul cuprins:
“(2) “Decizia transmiterii in arenda a
bunurilor agricole comune se adopta de catre copartasi cu majoritate de
voturi.”
“(3) La contractul de arenda a bunurilor
agricole comune se anexeaza lista copartasilor integrala, inclusiv a celor care
au acceptat conditiile contractului.”
De asemenea, consideram ca in cazul in care nu
au parvenit modificari in evidenta relatiilor de arenda pe unitate
administrativ-teritoriala, nu este necesar ca oficiile cadastrale teritoriale sa
prezinte obligatoriu informatii din registrul cadastral al bunurilor imobile
autoritatilor administratiei publice locale.
Mai consemnam ca la punctul 1) cuvintele
“bazinele acvatice” se vor inlocui cu cuvintele “constructii hidrotehnice”. Luind
in considerare avizele comisiilor permanente si pornind de la cele expuse, se
propune Parlamentului ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
Tinind cont de propunerile comisiei, supun
votului pentru aprobare in prima lectura proiectul de Lege nr.3630. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3630 este aprobat in prima
lectura.
Proiectul de Lege privind cultele religioase si
partile lor componente. Proiectul nr.4262.
Domnul Cubreacov.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte al Parlamentului, doamnelor
si domnilor deputati, onorata asistenta,
Proiectul de lege nominalizat cuprinde 49 de
articole care au fost compartimentate in 9 capitole prin care, din perspectiva
articolului 31 din Constitutia Republicii Moldova, precum si din perspectiva
Conventiei Europene a Drepturilor Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si
Libertatilor Fundamentale, se reglementeaza cadrul juridic in domeniul libertatii
constiintei, cultelor religioase si partilor lor componente.
Cele 9 capitole ale proiectului privesc
dispozitiile generale, raporturile dintre stat si cultele religioase,
organizarea si inregistrarea cultelor religioase si a partilor lor componente,
suspendarea si lichidarea cultelor religioase inregistrate sau a partilor lor
componente, activitatea cultelor religioase, invatamintul moral, religios si
teologic, deserventii si salariatii cultelor religioase, patrimoniul cultelor
religioase si, in final, dispozitii finale si tranzitorii.
Proiectul defineste, de asemenea, pentru prima
data in cadrul legislativ din Republica Moldova, o serie de notiuni de baza cum
sint: cult religios, parte componenta a cultului, comunitate religioasa,
institutii religioase, convingeri religioase, activitate religioasa,
credincios, conducator al cultului, deservent al cultului, lacas de cult,
obiect de cult, servicii religioase si prozelitism abuziv.
Proiectul are menirea sa onoreze unul dintre
angajamentele Republicii Moldova fata de Consiliul Europei la capitolul “masuri
generale” in cadrul procedurii de monitorizare de catre Comitetul de Ministri
al Consiliului Europei, directia, executarea hotaririlor Curtii Europene a
Drepturilor Omului.
Proiectul tine cont de jurisprudenta Curtii
Europene a Drepturilor Omului, de protocoalele la Conventia Europeana pentru Apararea
Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum si de standardele
Consiliului Europei in materie de libertati religioase.
Adoptarea acestui proiect de lege ii va
permite Republicii Moldova sa obtina suspendarea procedurii de monitorizare din
partea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei la capitolul “masuri
generale” si va compatibiliza cadrul legislativ intern cu standardele
Consiliului Europei.
Intrucit am vazut raportul comisiei de baza,
coraportul Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si
mijloace de informare in masa si avizele celorlalte comisii sesizate de Biroul
permanent si, pentru ca este vorba de un aspect conceptual care a fost luat in
dezbatere si la care s-au facut propuneri, tin sa spun, din capul locului, ca, in
urma consultarilor suplimentare in cadrul grupului de autori si dupa ce am
consultat si reprezentantii Presedintiei, de exemplu, am decis ca este bine sa
renuntam la unul dintre articolele proiectului de lege, este vorba de
suprimarea integrala a articolului 43 – restituirea proprietatilor bisericesti
spoliate, pentru a lasa loc pentru aplicarea directa a cadrului legislativ, a
cadrului juridic international in aceasta materie pentru a nu reglementa acest
aspect care sa ramina sa faca obiectul reglementarilor altor legi, daca
Parlamentul Republicii Moldova va considera necesar acest lucru.
Vreau sa subliniez, de asemenea, ca sintem
deschisi tuturor propunerilor si amendamentelor care vor fi formulate de
colegii deputati pentru lectura a doua, sper ca vom avea sprijinul majoritatii
Parlamentului nostru pentru votul in prima lectura.
Va multumesc si ramin deschis intrebarilor,
daca exista.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi, intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Cubreacov.
Domnul Secareanu.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi
deputati,
Comisia constata ca proiectul respectiv de
lege reia, in cea mai mare parte, prevederile Legii Republicii Moldova privind
cultele din 1992 conforme cu articolul 31 din Constitutie, prin care cultele
religioase si partile lor componente beneficiaza de garantii si facilitati
acordate de stat. Totodata, noul proiect de lege defineste un sir de notiuni de
baza pe care autorul deja le-a mentionat aici.
Proiectul de lege instituie principiul liberei
adeziuni a credinciosilor si comunitatilor lor la orice cult religios inregistrat.
De asemenea, proiectul de lege prevede o noua procedura de inregistrare a
cultelor si partilor lor componente, aceasta va fi efectuata de Ministerul
Justitiei conform recomandarilor Consiliului Europei. Prin adoptarea
prezentului proiect de lege nu vor fi suportate cheltuieli suplimentare de la
buget.
Comisia constata, de asemenea, ca autorii
proiectului au tinut cont de comentariile si observatiile de fond ale expertilor
Consiliului Europei si de aprecierile Curtii Europene a Drepturilor Omului, facute
in Hotarirea din 13 decembrie 2001 in dosarul “Mitropolia Basarabiei si altii,
versus Moldova”.
Comisia considera ca adoptarea proiectului de
lege se constituie intr-un angajament asumat oficial de tara noastra fata de
Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, Directia de executare a C.E.D.O.,
ca principala masura de ordin general, dupa ce masurile individuale cerute de
Consiliul de Ministri al Consiliului Europei au fost pe deplin indeplinite.
Comisia mentioneaza ca adoptarea acestui
proiect de lege ii va permite tarii noastre sa evite eventuale procese la
C.E.D.O., oferindu-le cetatenilor Republicii Moldova posibilitatea de epuizare
a oricarui litigiu la scara nationala.
Comisia subliniaza ca adoptarea proiectului de
lege in cauza se inscrie in seria de actiuni legislative ale Parlamentului
Republicii Moldova, in masura a permite tarii noastre obtinerea suspendarii
procedurii de monitorizare din partea Adunarii Parlamentare a Consiliului
Europei intr-o perspectiva apropiata de timp.
Comisia pentru drepturile omului a examinat
avizele parvenite din partea comisiilor permanente si a Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului si a constatat ca acestea au sustinut proiectul de
lege in discutie. Comisia va tine cont de propunerile inaintate in cadrul
examinarii proiectului de lege in lectura a doua.
Pornind de la cele mentionate, comisia
propune ca proiectul de Lege cu privire la cultele religioase si partile lor
componente sa fie adoptat in prima lectura. Totodata, comisia considera necesar
ca proiectul sa fie trimis pina la adoptarea lui in lectura a doua spre
expertizare Consiliului Europei.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Secareanu.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc. Rog sa luati loc. Pentru
coraport domnul Victor Stepaniuc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Coraportul comisiei noastre a fost pregatit
acum doua zile. Ultimele accente in acest proiect s-au pus, practic, ieri si
vreau sa va spun ca in coraport sint fixate lacunele principale ale acestui
proiect. Ele sint citeva, fiind fixate in avizele comisiilor parlamentare, in
primul rind, in avizul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati care a dat
un aviz foarte profund in problemele juridice.
Deci, este vorba de problema inregistrarii,
care se contine in articolele 20, 21 si 41. Domnul Cubreacov a vorbit de acum ca
articolul se retrage.
In cele din urma, acest proiect, in comparatie
cu legea in vigoare si cu acele citeva proiecte, care au fost expertizate la
Consiliul Europei de la 2002 incoace, contin niste principii fundamentale. In
primul rind, este vorba ca orice persoana are dreptul la libertate de gindire,
de constiinta si religie. Nimeni nu poate fi constrins sa practice sau sa nu
practice exercitiul religios.
In al doilea rind, cultele religioase sint
autonome, separate de stat, egale in fata legii. Pe de alta parte, statul nu
intervine in activitatea religioasa a cultelor atit timp cit acestea functioneaza
in cadrul legii.
In al treilea rind, se garanteaza ca orice
act, care incalca drepturile consfintite prin prezenta lege si exercitate in
limitele stabilite de acesta, poate fi atacat pe cale juridica.
S-a abordat, pentru prima data, in acest
proiect de lege, problema proprietatii cultelor religioase. Noi am considerat si
am argumentat in coraportul nostru ca aceasta problema se solutioneaza in baza
articolului 42, chiar daca in aceasta viziune mai multi juristi au opinii
diferite. Din cauza ca, desigur, conventiile internationale si hotaririle
C.E.D.O. sint obligatorii pentru Republica Moldova. Si din acest punct de
vedere legislatia noastra nu poate sa contravina.
Totodata, dreptul constitutional si legile in
vigoare, inclusiv conventiile internationale, permit o anumita ingradire a
acestor drepturi de proprietate. In legea mentionata am incercat, pentru prima
data, sa abordam aceasta problema, problema proprietatilor, la care au dreptul,
inclusiv prin dreptul istoric, aceste culte.
Vreau sa va aduc aminte ca, pe parcursul a 100
de ani, pe acest teritoriu au functionat activ doar 6–7 culte. Acum, in
Republica Moldova sint inregistrate oficial 19–20. Noi nu avem in tara noastra
conflicte religioase la aceasta tema, adica am demonstrat ca sintem o tara
destul de toleranta in aceasta problema. Si am vrea ca, adoptind aceasta lege,
aceste bune traditii in tara noastra sa fie continuate si respectate si in
viitor. Sa speram ca asa va fi.
Propunem si noi sa fie votata aceasta lege in
prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii supun votului aprobarea
proiectului de Lege nr.4262 in prima lectura, tinindu-se cont de propunerile
care au fost evocate de amendamente la nivelul conceptului acestui proiect de
lege, acceptate de catre grupul de autori. Cine este pentru aprobarea acestui
proiect de lege in conditiile evocate, rog sa voteze.
Vot unanim.
Va multumesc.
La acest moment, stimati colegi, in contextul
acestui subiect, proiectul de Lege nr. 4262. Tin sa va felicit si sa ne felicitam
pe toti impreuna. Fiindca acest act se inscrie in mod direct in pachetul de actiuni
care vizeaza transformarile democratice, transformarile sociale si se inscrie perfect
in gama de actiuni care vizeaza colaborarea Republicii Moldova cu Consiliul
Europei si ajustarea sistemelor respective la normele si standardele europene.
In egala masura, acest act este o dovada in
plus a viabilitatii parteneriatului politic in cadrul Parlamentului Republicii
Moldova pentru atingerea obiectivelor de integrare europeana.
Pentru stenograma si conform solicitarilor,
dar, de fapt, nu al solicitarilor, ci al continutului si coraportului, rog
Secretariatul sa organizeze pregatirea si prezentarea pentru expertiza
Consiliului Europei a acestui proiect, dupa aprobarea acestuia in prima lectura.
Va multumesc.
Proiectul de Lege pentru modificarea Codului
cu privire la contraventiile administrative. Proiectul nr.1973. Lectura a doua.
Comisia. Domnule Turcan, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege nr.1973 a fost examinat si adoptat
in prima lectura de Parlament la 15 decembrie anul curent. Prezentul proiect de
lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua.
In cele din urma, Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati a constatat ca careva obiectii sau amendamente n-au
parvenit. Pornind de la cele mentionate, comisia propune Parlamentului
adoptarea proiectului de Lege nr.1973 in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea proiectului de Lege
nr.1973 in lectura a doua, tinind cont de propunerea comisiei sesizate in fond.
Cine este pentru, rog, sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr. 3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr. 1973 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege cu privire la modificarea
Codului electoral. Lectura a doua. Proiectul nr. 3743. Comisia. Rog, domnule Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege cu privire la modificarea
Codului electoral nr.3743 a fost examinat si adoptat in prima lectura in sedinta
in plen la data de 15 decembrie anul curent. In cadrul dezbaterilor pentru pregatirea
acestui proiect de lege pentru lectura a doua au fost luate in considerare
propunerile si obiectiile de ordin redactional si cele care tin de tehnica
legislativa. Textul definitiv si modificat este prezentat deputatilor.
Pornind de la cele mentionate, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Lege nr.3743
pentru examinare si adoptare in a doua lectura in varianta definitivata.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte propuneri, stimati colegi? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan. Supun votului
adoptarea proiectului de Lege nr.3743 in lectura a doua. Cine este pentru, rog,
sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 29.
Sectorul nr. 2 –31.
Sectorul nr. 3 –7.
Domnul Marian Lupu:
67 de voturi “pro”. Impotriva? Inregistrez
voturi impotriva in sectorul nr.2 si sectorul nr. 3. Rog, sa fie anuntate.
Numaratorii:
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
9 voturi impotriva. Proiectul de Lege nr.3743
este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Constitutiei Republicii Moldova (articolele 135, 136). Proiectul
nr. 142. Cine prezinta? Comisia? Autorii? Eu rog, cine prezinta? Aici la mine
este notat: un grup de deputati prezinta. Domnul Turcan, sinteti si
dumneavoastra semnatar al initiativei? Nu.
Stimati colegi,
Eu inaintez propunerea ca presedintele
comisiei sa ne prezinte esenta acestui proiect si din numele autorului, si din
numele comisiei, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc pentru incredere.
Onorat Parlament,
Comisia speciala pentru examinarea proiectului
de Lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova cu
nr.142 din 13 ianuarie 2005, constituita prin hotarirea Parlamentului, pe
parcursul lunilor septembrie – decembrie anul curent, in cadrul mai multor sedinte
a dezbatut prevederile proiectului de lege mentionat si relateaza Parlamentului
urmatoarele.
Scopul prezentului proiect de lege, care, initial,
a fost impulsionat de mesajul din 26 iulie 2004 catre Parlament al domnului
Vladimir Voronin, Presedintele Republicii Moldova, consta in instituirea la
nivel national a unui nou recurs intern, al carui obiectiv principal va fi
pronuntarea in ultima instanta, la cererea cetatenilor, asupra incalcarilor
drepturilor si libertatilor omului in cauzele ce pot face eventual obiectul
unor adresari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In acest proiect de lege se contin urmatoarele
amendamente. De fapt, textul acestor amendamente, ce se refera la articolul
135, alineatul (1), si care se propune a fi completat cu o noua litera (d),
dumneavoastra il aveti la mina.
Al doilea amendament al Constitutiei se refera
la articolul 136 si anume: componenta Curtii Constitutionale din 6 judecatori
se majoreaza cu 1 judecator, care va fi numit de catre Presedintele Republicii
Moldova.
Proiectul de Lege conditional nr.142 este
semnat de 35 de deputati in Parlament si a fost prezentat Parlamentului impreuna
cu avizul pozitiv al Curtii Constitutionale, care s-a pronuntat asupra
prezentei initiative de revizuire a Constitutiei si a stabilit incontestabil ca
aceasta este conform prevederilor articolului 141 alineatul (1) litera (b) din
Constitutie si nu depaseste limitele revizuirii Constitutiei, prevazute de
dispozitiile constitutionale ale articolului 142.
In conformitate cu cerintele articolului 74
alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, asupra proiectului de Lege nr.142
au prezentat avize toate comisiile permanente ale Parlamentului, Directia
juridica a Aparatului Parlamentului si Guvernul, care sustin acest proiect si
propun sa fie examinat la sedinta in plen a Parlamentului.
Totodata, in avizul Curtii Constitutionale, in
opinia Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept, Comisia de la Venetia, in
avizul Guvernului, referitor la proiectul de lege constitutional se constata:
Proiectul prevede un mecanism subsidiar de
protectie a drepturilor omului in Republica Moldova, permitind cetatenilor sa
sesizeze direct Curtea Constitutionala. Curtea Constitutionala nu va putea casa
sau modifica hotaririle si sentintele definitive ale instantelor judecatoresti in
litigiile concrete si nu constituie o extindere in activitatea puterii judecatoresti.
Judecatorul Curtii Constitutionale, desemnat
de catre Presedintele Republicii Moldova, se presupune ca va fi sustinut de
majoritatea reprezentantilor poporului, inclusiv de opozitia parlamentara,
deoarece Presedintele Republicii Moldova este ales de 3/5 din numarul deputatilor
Parlamentului.
Unele drepturi si libertati fundamentale sint
consfintite si in alte titluri din Legea suprema. In opinia Curtii, in legatura
cu aceasta, necesita a fi expusa cit mai succint dispozitia privind actele
atacate prin recurs conditional, deoarece formula din proiect poate genera
efecte respective neadecvate.
Proiectul este bazat pe modelul solutiilor
deja cunoscute in alte tari si corespunde standardelor europene. Comisia
speciala a examinat in detalii argumentele din avize si opinia mentionata, s-a
familiarizat cu practica respectiva a tarilor din Europa: Germania, Spania,
Republica Cehia, Slovacia etc.
Pe parcursul discutiilor pe marginea reglementarilor
proiectului de lege s-au evidentiat doua tendinte. O parte din membrii comisiei
au optat pentru promovarea si adoptarea proiectului intr-o formula definitivata.
Cealalta parte a membrilor, care reprezinta fractiunile parlamentare de opozitie,
au considerat proiectul inoportun.
Pe parcursul sedintelor comisiei speciale, avind
in vedere toate obiectiile si propunerile nominalizate, s-a constatat
necesitatea definitivarii proiectului de lege constitutional si s-a propus ca
varianta de compromis, un nou cuprins al literei d) din articolul 135 alineatul
(1) al proiectului de Lege nr.142:
“d) Curtea Constitutionala se pronunta, in
conditiile legii, asupra cererii depuse de persoana care se pretinde vatamata
de catre o autoritate publica in drepturile sau libertatile fundamentale, prevazute
de Constitutie, sau de tratatele internationale, la care Republica Moldova este
parte.”
Totodata, s-a mentionat ca adoptarea
proiectului de lege constitutionala va impune necesitatea modificarii Legii cu
privire la Curtea Constitutionala, Codului jurisdictiei constitutionale si,
prin urmare, pentru implementarea legii adoptate va trebui sa fie prevazut un
termen rezonabil de intrare a acestei legi in vigoare.
In legatura cu aceasta, s-a propus cuprinsul
unui nou articol 3 al proiectului:
“Articolul 3. – Prezenta lege intra in
vigoare la 1 iulie 2006.”
Proiectul de Lege nr.142, cu aceste modificari,
a fost supus votarii in cadrul Comisiei speciale. Rezultatul votarii s-a
manifestat astfel: din 9 membri ai comisiei 5 – au votat pentru promovarea
proiectului in Parlament cu modificarile nominalizate, 3 membri, care reprezinta
fractiunile parlamentare de opozitie, au votat impotriva si 1 membru al
comisiei a absentat.
In temeiul hotaririi adoptate de catre Comisia
speciala pentru examinarea proiectului de Lege pentru modificarea si
completarea Constitutiei Republicii Moldova cu nr. de intrare 142 din 13
ianuarie 2005, comisia propune Parlamentului acest proiect pentru examinare si
adoptare in prima lectura, cu modificarile nominalizate in raport.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Intrebarea care urmeaza sa v-o dau, de fapt,
am pus-o si in cadrul sedintelor de lucru, se refera la procedura. Conform
procedurii, proiectul de modificare al Constitutiei urmeaza in mod obligatoriu
sa fie avizat de catre Curtea Constitutionala. Din textul, care s-a prezentat
astazi pentru a fi votat, noi deducem foarte clar ca atit textul, cit si logica
modificarilor este, ca sa nu spun total diferite, cu totul o alta logica vizavi
de proiectul initial care a fost avizat de catre Curtea Constitutionala, de catre
Comisia de la Venetia si, de ce nu, si de catre comisiile parlamentare. Nu
considerati dumneavoastra ca, punind la vot formula propusa astazi, incalcam
flagrant procedura de revizuire a Constitutiei?
Domnul Vladimir Turcan:
Nicidecum, deoarece modificarile propuse reies
inclusiv si din avizul Curtii Constitutionale.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4 in continuare.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte, vreau sa ma inscrieti la
luarile de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
La acest subiect, da?
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Plesca:
La fel la luari de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
Notat. Alte intrebari?
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule Presedinte,
Conform Regulamentului Parlamentului articolul
743 in baza avizelor indicate, Comisia speciala intocmeste un raport
asupra proiectului de lege constitutionala si il prezinta Biroului permanent in
decurs de 15 zile de la expirarea termenului indicat la articolul 742.
Nu considerati aceasta o incalcare a procedurii de promovare a proiectului
respectiv?
Domnul Vladimir Turcan:
Eu nu vad nici o incalcare a Regulamentului.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine. Am inca o intrebare. In urma adoptarii
proiectului mentionat, Curtea Constitutionala va deveni sau nu o instanta judecatoreasca?
Domnul Vladimir Turcan:
Nu. Si acesta este un lucru clar, inclusiv din
avizul Curtii Constitutionale si din opinia Comisiei de la Venetia.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine. Eu imi permit sa citesc din in avizul
Comisiei de la Venetia, care spune ca, deschiderea accesului oricarei persoane
la Curtea Constitutionala va schimba in mod necesar procedura Curtii si se va mari
intens volumul de cazuri care vor fi examinate. Curtea Constitutionala, in care
pina acum aveau acces doar actorii politici, va deveni o instanta judecatoreasca
pentru toti.
Domnul Vladimir Turcan:
Se are in vedere instanta constitutionala a
Judecatoriei Constitutionale.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine, dar nu este o Judecatorie Constitutionala.
Si atunci imi pare ca ar trebui sa modificam si articolul 115 din Constitutie.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, aceasta intra in competenta Curtii
Constitutionale. Noi, prin modificarea articolului 135 alineatul (1), modificam
competenta Curtii Constitutionale. Iata de ce a fost imposibil de acceptat si
una din propunerile care le-a inaintat, inclusiv membrul Comisiei speciale
domnul Susarenco, care a propus sa nu fie modificata Constitutia, dar in Legea
cu privire la Curtea Constitutionala sa includem in lista subiectilor, care au
dreptul sa sesizeze Curtea Constitutionala, si cetatenii. Dar, avind in vedere
cazul de fata, noi modificam si competenta Curtii Constitutionale. De aceea, nu
am acceptat si propunerea dumnealui.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine. Ultima intrebare. Ce decizie va putea
adopta Curtea Constitutionala pe un caz oarecare?
Domnul Vladimir Turcan:
Decizia referitor la constitutionalitatea
acelor acte care au fost puse in baza deciziilor autoritatilor publice si in
rezultatul carora, in opinia cetateanului, au fost incalcate drepturile acestui
cetatean.
Domnul Alexandru Lipcan:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 3.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Eu ma voi referi mai mult la procedura. Am inteles
ca doua persoane de la “Alianta «Moldova Noastra»” vor sa ia cuvintul. Cred ca
nu este corect si trebuie sa se decida pentru o singura persoana. Cite tocmai
doua? Cite una...
Domnul Marian Lupu:
Stati putin, fiindca eu, in urma unor modificari
in componenta fractiunii, am cam pierdut firul. Deci, domnul Plesca in cadrul
fractiunii? Pai, stimati colegi, in cazul dat trebuie sa existe o inscriere din
partea fiecarei fractiuni. Pardon. Faceti referinta la articol? Va rog frumos sa
consultam putin. Luarile de cuvint ale deputatilor cu respectarea obligatorie a
ordinii acordarii de cuvint reprezentantilor tuturor fractiunilor parlamentare.
Deci, e cam cu sens dublu, stimati colegi. Stati putin. Fiindca, in mod normal,
noi trebuie sa urmarim si principiul de proportionalitate, sa nu se intimple ca
de la o fractiune sa ia cuvintul patru persoane.
Microfonul nr. 1.
Domnul Ion Creanga:
Domnule Presedinte, stimati deputati,
Articolul 744 prevede ca, la prima
lectura, luarile de cuvint se dau deputatilor care reprezinta toate fractiunile.
Domnul Vladimir Turcan:
In cazul dat modul se stabileste de Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Bine, in definitiv, eu nu cred ca aceasta ar
fi o piatra de discordie in acest sens. Stimate coleg, urmam nu insistentelor,
ci buchiei Regulamentului. Aceasta inseamna ca va fi asa cum scrie
Regulamentul. Deci, eu va rog putina liniste. S-a stabilit. Vom merge conform
Regulamentului.
Microfonul... Cine a fost primul?
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte, si eu doresc sa fiu inscris
la luarile de cuvint. Din partea fractiunii, ca sa nu mai consultati
Regulamentul.
Domnul Marian Lupu:
De acord, mersi.
Microfonul nr. 3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu nu am sa iau cuvintul, fiindca am fost
printre semnatarii acestui proiect. Dar am uitat, domnule presedinte al
comisiei, de o varianta de compromis pe care ati propus-o dumneavoastra la
acest articol 135. Prima varianta. Si varianta pe care ati propus-o
dumneavoastra mi se pare tot discutabila. Mai ales, luind in considerare
punctul 14 al expertizei care a venit de la Consiliul de la Venetia. Si aceste
lucruri trebuie corectate in lectura a doua. Adica nu se poate de spus ca acel
compromis pe care l-ati gasit este decisiv. Exista un semn al intrebarii acolo.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi nu afirmam ca varianta aceasta este
decisiva. Este clar ca pentru lectura a doua mai pot fi operate modificari.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vreau sa va citesc o chestie de procedura din
Regulament. Articolul 87 alineatul (2) nu trezeste interpretari echivoce: “Presedintele
sedintei nu este in drept sa comenteze luarile de cuvint ale deputatilor si sa-si
exprime parerea asupra chestiunilor ce se discuta”.
Acum, articolul 88 alineatul (1). Si eu m-am
consultat cu directia noastra juridica. Inainte de inceperea lucrarilor, unul
dintre membrii Biroului permanent intocmeste lista cu deputatii care se inscriu
la cuvint. Si aici nu este scris absolut nimic ca este din partea fractiunii
sau citi deputati s.a.m.d. Alineatul (2): “Deputatii inscrisi pe lista vor lua
cuvintul in ordinea stabilita de presedintele sedintei, cu respectarea
dreptului opozitiei de a-si exprima opinia.” Deci, dreptul opozitiei este, dar
nu este precizat ca doar un singur reprezentant al opozitiei poate lua cuvintul.
Problemele articolelor care trezesc interpretari
echivoce. Probabil, ar trebui sa ne straduim sa le precizam cit mai repede si sa
nu avem posibilitatea de a le folosi intr-un sens cind ne convine asa, iar cind
nu ne convine, altfel. De aceea mie, in urma consultatiei pe care am luat-o, mi
s-a spus ca aici nu este vorba neaparat doar de un deputat din partea fractiunii.
Domnul Marian Lupu:
Aveti perfecta dreptate, stimate colega, sint
foarte multe pozitii in cadrul Regulamentului, pozitii cu sens dublu, fiindca, in
egala masura, pot sa profit, dar, pe de alta parte, referitor la ceea ce ati
citat, intr-adevar deputatii se inscriu la inceput de sedinta si acest lucru nu
se mai face pe parcurs.
Apoi, ceea ce se refera la presedinte, aveti
perfecta dreptate, dar articolul 88 alineatul (3) mai spune ca Presedintelui
Parlamentului i se acorda cuvintul in orice fata a dezbaterilor. Oricum, ne
ciocnim cap in cap cu un sir intreg de pozitii. Deci, noi am decis cu
dumneavoastra referitor la numarul de deputati. Pai, luarea de cuvint nu se
face de la tribuna centrala, doamna.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Presedinte, daca se poate, o mica
propunere.
Domnul Marian Lupu:
Deci, stimati colegi, eu cred sa procedam in
felul urmator: terminam cu dezbaterile pe normele de procedura, cu atit mai
mult ca nu are sens. Decizia deja este luata: iau cuvintul. Pai, de cite ori pot
sa repet acest lucru?
Microfonul nr. 5, va rog.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu rog sa fiu inscris ca sa expun pozitia fractiunii
noastre.
Domnul Marian Lupu:
Da, doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Si eu intervin ca sa ma inscrieti pentru luarile
de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Lista completa.
Domnule presedinte,
Va multumesc. Deci, nu uitati, va rog, stimati
colegi, ca, conform aceluiasi Regulament, luarea de cuvint dureaza pina la zece
minute. O sa cronometrez cu strictete timpul. Deci, in ordinea in care s-a facut
inscrierea pentru luarile de cuvint il invit la tribuna centrala pe domnul
Veaceslav Untila.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte, stimati colegi,
Am incercat anterior sa va atrag atentia
asupra pericolelor legislative pe care le implica adoptarea si implementarea
proiectului de Lege privind completarea articolului 135 si modificarea
articolului 136 din Constitutia Republicii Moldova.
Am propus atunci retragerea lui din ordinea de
zi. Din punctul meu de vedere, numarul mare de condamnari ale Republicii
Moldova la C.E.D.O. poate fi redus prin instituirea unui recurs national
independent, dar nu pe calea abilitarii Curtii Constitutionale cu imputerniciri
improprii. Cu regret, opinia mea nu a fost luata in considerare si ma vad
nevoit ca acum sa va aduc argumente juridice suplimentare. In primul rind, as
vrea sa mentionez ca proiectul de lege indicat contravine articolului 6 din
Constitutie “Separarea puterilor in stat”.
Acest articol stabileste clar ca in Republica
Moldova exista trei ramuri ale puterii: legislativa, executiva si judecatoreasca.
Dupa cum bine se stie, Curtea Constitutionala nu este parte din sistemul judecatoresc,
ci, potrivit articolului 134, din Constitutie, reprezinta unica instanta de
jurisdictie constitutionala. Prin urmare, abilitarea Curtii Constitutionale cu
functii proprii sistemului judecatoresc este din start neconstitutionala.
De asemenea, proiectul de lege despre care
vorbim contravine articolului 114 din Constitutie, unde se spune ca justitia se
infaptuieste in numele legii numai de catre instantele judecatoresti. Avem aici
aceeasi dilema – Curtea Constitutionala nu poate infaptui justitia, deoarece nu
este instanta de judecata. O confirmare in acest sens ne ofera si articolul 115
din Constitutie, unde sint mentionate instantele ce pot infaptui justitia. Iar
Curtea Constitutionala nu figureaza printre ele.
In context am sa evoc si articolul 119 din
Constitutie, din care reiese ca hotaririle instantelor judecatoresti pot fi
atacate in alte instante ierarhic superioare, dar nicidecum intr-o instanta ce
nu face parte din sistemul judecatoresc, cum este in cazul dat Curtea Constitutionala.
Potrivint proiectului de Lege, Presedintele tarii
va numi un nou judecator,
al 7-lea, in componenta Curtii Constitutionale. Sa nu uitam insa ca Presedintele
tarii, potrivit articolului 77, este exponentul puterii executive. Atribuindu-i
acest drept, noi vom distruge principiul proportionalitatii in cazul desemnarii
componentei Curtii Constitutionale, principiu care, in decurs de mai bine de 10
ani, s-a dovedit a fi unul eficient.
Va indemn sa constientizati ca noi adoptam o
lege care chiar de la inceput este neconstitutionala si care, in procesul de implementare,
ne va da multa bataie de cap.
Stimati colegi, sper ca veti gasi intemeiate
argumentele si nu veti aproba acest proiect de lege, desi ar fi bine ca el sa
fie rechemat de autori. Iar pentru a solutiona problema multiplelor cazuri de
condamnare a Republicii Moldova la C.E.D.O. va indemn sa purcedem la dezbateri in
privinta instituirii unui recurs national independent, care va examina plingerile
cetatenilor nostri inainte de a se adresa la C.E.D.O.
In privinta dreptului cetatenilor de a sesiza Curtea
Constitutionala, aceasta urmeaza sa fie mult mai larga decit modul in care
trateaza chestiunea respectiva proiectul de lege discutat. Cetatenii trebuie sa
aiba dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala nu numai in cazurile in care
vor sa mearga la C.E.D.O., ci orcind considera ei ca este necesar. Si noi le
putem acorda acest drept, adoptind o noua Lege cu privire la Curtea Constitutionala
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc. Domnul Ion Plesca, va rog la
tribuna centrala.
Domnul Ion Plesca:
Mult stimate domnule Presedinte, onorat
Parlament,
Proiectul de Lege al unui grup de deputati
pentru completarea articolului 135 si modificarea articolului 136 din Constitutia
Republicii Moldova prevede urmatoarele amendamente. La articolul 135, alineatul
(1) se completeaza cu litera d), cu urmatorul cuprins:
“d) se pronunta, dupa epuizarea cailor de
atac, in conditiile legii, asupra cererilor depuse de orice persoana, care se
pretinde victima a unei incalcari a drepturilor si libertatilor fundamentale
ale omului, consfintite in titlul II sau in tratatele internationale la care
Republica Moldova este parte, provenite dintr-o lege, dintr-un act
administrativ, dintr-o hotarire judecatoreasca sau dintr-o misiune a autoritatilor
publice.”
La articolul 136 alineatul (1), textul “din sase
judecatori” se substituie prin textul “din sapte judecatori”, adica doi judecatori
sint numiti de Parlament, doi – de Guvern, doi – de Consiliul Superior al
Magistraturii si unul – de catre Presedintele Republicii Moldova.
In opinia autorilor, proiectul a fost elaborat
cu scopul instituirii la nivel national a unui organ abilitat cu functii de
control asupra respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
prin atribuirea unei asemenea competente Curtii Constitutionale si, totodata,
aceste modificari vor determina solutionarea mai eficienta a litigiilor cu
privire la drepturile omului si va reduce considerabil numarul cererilor depuse
impotriva Republicii Moldova la C.E.D.O. si a eventualelor condamnari din
partea acestei autoritati.
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” considera ca proiectul de lege constitutionala, in forma propusa,
este inacceptabil din urmatoarele considerente: conform articolului 134 din Constitutie,
Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala, careia
ii revine rolul esential de a garanta suprematia Constitutiei, fiind o institutie
politico-jurisdictionala, Curtea Constitutionala se situeaza in afara celor
trei ramuri ale puterii de stat. Cauzele privind incalcarea drepturilor si
libertatilor persoanei pot fi examinate numai sub aspectul constitutionalitatii
si nicidecum al legalitatii, dupa cum se propune in proiectul care promoveaza asa-numitul
recurs national.
Recursul este o cale extraordinara de atac si,
conform Codului de procedura civila si Codului de procedura penala, dreptul la
examinarea lui ii apartine doar curtilor de apel si Curtii Supreme de Justitie.
Curtea Constitutionala, efectuind controlul constitutionalitatii
actelor legislative sau normative se expune, fara indoiala, si asupra
problemelor ce tin de incalcarile drepturilor si libertatilor fundamentale ale
omului. Totodata, potrivit prevederilor articolului 53 din Constitutie si Legii
contenciosului administrativ, daca asemenea incalcari au fost comise prin
adoptarea unui act administrativ sau printr-o misiune a autoritatilor
administrative, acestea urmeaza a fi examinate de catre instanta judecatoreasca
sau de catre instantele judecatoresti comune.
Asadar, o data ce cauzele respective au
constituit obiect al examinarii judiciare, nu este cazul supunerii lor unei noi
examinari de catre Curtea Constitutionala. In 2001, Parlamentul Republicii
Moldova a modificat Constitutia la compartimentul “instantele judecatoresti”,
micsorind de la 4 la 3 verigi, excluzind tribunalele.
Si principala argumentare a fost nemultumirea
participantilor la proces, conditionat de aflarea indelungata a cauzelor pe rol
si de imposibilitatea de a se adresa in termene mai restrinse la C.E.D.O. Acum
iarasi survine o initiativa legislativa prin care se propune introducerea inca
a unui recurs national, ceea ce va insemna revenirea la anteriorul sistem
judiciar din patru trepte si va legifera din nou declararea recursului repetat
dublu.
Afirmatiile din nota informativa, precum ca
C.E.D.O. se pronunta asupra oportunitatii instituirii recursului national, care
ar avea ca obiectiv filtrarea cererilor adresate C.E.D.O. sint salutabile. Insa
C.E.D.O. nicidecum nu a recomandat ca recursurile nationale sa fie examinate de
o instanta juridico-politica, aflata in afara autoritatilor judecatoresti. Asa
cum se propune in proiectul de lege.
Referinta facuta in nota informativa la
proiectul de lege ca asemenea prevederi similare sint si in alte state, este
pur declarativa, deoarece s-a studiat legislatia acestor state si s-a constatat
ca in constitutiile lor se face distinctie neta intre competentele instantelor
de judecata si competenta Curtii Constitutionale, fara a admite exercitarea
controlului activitatii instantelor judecatoresti de catre Curtea Constitutionala
sau cel putin sa existe o concurenta intre acestea.
Foarte mult ne pune in garda pozitia unei
persoane publice, care, prin articolele sale publicate in presa nationala, vrea
sa convinga opinia publica astazi ca modificarile propuse sint actuale si vor avea
rezultate pozitive, in timp ce anterior aceeasi persoana pleda pentru
lichidarea Curtii Constitutionale prin instituirea unui Colegiu Constitutional
de pe linga Curtea Suprema de Justitie.
Si a insistat foarte mult ca la Curtea
Constitutionala sa se rezolve cazurile exceptionale de neconstitutionalitate
ale actelor juridice sesizate de catre Curtea Suprema de Justitie. Noi am fi
participat la votare, modificind Constitutia, daca se propunea modificarea
articolului 135 litera g) din Constitutie, substituind sintagma “sesizate de
Curtea Suprema de Justitie” prin sintagma “sesizate de judecatorii”. Si in
asemenea situatie foarte multe probleme dispareau de la sine.
Referitor la opinia precum ca sesizarea Curtii
Constitutionale nu va ingradi dreptul de a se adresa si la C.E.D.O. pot
spune cu certitudine ca acest drept va fi exercitat cu intirziere de citeva
luni dupa intrarea in vigoare a hotaririlor judecatoresti irevocabile.
Propunerea de numire a unui judecator de catre
Presedintele Republicii Moldova contravine legii din 5 iulie 2000, prin care
Presedintele tarii a fost lipsit de atributia de numire a doi membri ai Curtii
Constitutionale si va duce la sporirea influentei Executivului si Legislativului
asupra Curtii Constitutionale.
La sfirsit, inca o data propun ca acest
proiect de lege sa fie respins, deoarece acesta a fost propus fara a fi insotit
de un pachet de legi fara de care recursul constitutional nu poate fi aplicat.
Acest recurs va duce la marirea termenului de examinare a cauzelor in fata
instantelor nationale si, in ultima instanta, la blocarea activitatii Curtii
Constitutionale si a sistemului judiciar in ansamblu.
Totodata, in urma instituirii recursului
constitutional, examinarea majoritatii cererilor depuse la C.E.D.O. impotriva
Moldovei va fi suspendata, iar unele persoane vor fi impiedicate pe motive
formale de a depune cerere la C.E.D.O.
Este stringent, la ziua de astazi, de a
redresa situatia din sistemul judecatoresc prin imbunatatirea conditiilor de
lucru al judecatorilor, prin marirea numarului de judecatori, prin ridicarea
nivelului profesionist al magistratilor, prin stabilirea practicii, unei
practici judiciare perfecte si atunci va disparea si ideea constituirii unui recurs
national, constitutional, deoarece numarul cererilor depuse la C.E.D.O. se va
micsora esential.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc. Il invit la tribuna centrala pe
domnul Vladimir Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
As vrea sa discutam proiectul de modificare a
Constitutiei care ne-a fost propus si sa expun pozitia Fractiunii Democrate sub
mai multe aspecte. Vizavi de respectarea procedurii de revizuire a Constitutiei
prin intrebarea pe care i-am adresat-o domnului Turcan si am specificat ca, din
punctul nostru de vedere, proiectul, in forma actuala, care este prezentata
pentru a fi votata, nu respecta procedura si avizele de la Curtea Constitutionala,
de la Comisia de la Venetia, nu sint valabile.
Acum as vrea sa ma refer la fondul
problemei... Stimati colegi, nici o nota informativa si nici un aviz care insotesc
proiectul dat de lege nu ofera un raspuns exhaustiv la intrebarea: care este
necesitatea unui asemenea recurs sau care ar fi ratiunea legii?
Filtrarea cererilor depuse de persoanele din
Republica Moldova la C.E.D.O., dupa cum este mentionat in avizul Guvernului si in
avizul agentului guvernamental la C.E.D.O., nu constituie un temei pentru a
institui un recurs atit de costisitor, cum este recursul constitutional.
Republica Moldova are un sistem judecatoresc
care, din punct de vedere structural si al competentei materiale, dispune de
toate instrumentele pentru a proteja drepturile si libertatile omului. Daca
exista probleme privind buna functionare a justitiei in Republica Moldova,
trebuie de rezolvat anume aceste probleme, dar nu trebuie inventate noi
recursuri care vor complica mai mult problemele cu care ne ciocnim.
Stimati colegi, nu este cazul sa folosim
ghilotina ca remediu in lupta cu matreata. In acest sens, trebuie amintit
faptul ca anume grija existentei prea multor instante a stat la baza reformei
justitiei din anii 2002–2003, cind mai intii a fost suprimat colegiul de recurs
al Judecatoriei Economice a Republicii Moldova, iar apoi tribunalele si din
vechea structura de 4 trepte s-a creat una noua din 3 trepte. La acel moment
argumentul nr.1 adus in favoarea reformei a fost anume existenta prea multor
instante care ingreunau procesul justitiei si il faceau prea lung.
Majoritatea statelor lumii care au instituit
recursuri suplimentare, fie constitutionale sau judiciare, le-au creat pentru a
solutiona anumite probleme critice ale sistemelor judiciare, ca spre exemplu:
durata excesiva a procedurilor si neexecutarea hotaririlor, nedorinta de a-si
asuma responsabilitatea si cheltuielile pentru a institui un recurs atit de
costisitor ca cel pentru a proteja suplimentar victimele incalcarii drepturilor
si libertatilor fundamentale ale omului consfintite de Constitutie sau
tratatele internationale la care Republica Moldova este parte, asa cum ni se
propune noua.
La ora actuala, Republica Moldova nu se
confrunta cu problema duratei excesive a proceselor in intelesul practicii Curtii
Europene. Durata de examinare a proceselor in Republica Moldova este similara
cu cea din tarile Uniunii Europene: fond, apel, recurs, aproximativ un an si
jumatate. Problema neexecutarii hotaririlor exista, dar recursul constitutional
in forma propusa nu va solutiona nicidecum aceasta problema. La acest subiect ma
voi referi in continuare.
Stimati colegi,
Pentru apararea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului exista sistemul judecatoresc format din 409 judecatori,
sistem a carui eficienta este apriori mai inalta decit cea a 7 judecatori, fie
ei si ai Curtii Constitutionale.
Pentru verificarea legalitatii hotaririlor
judecatoresti, legislatia procesuala moldoveneasca prevede existenta cailor de
atac in mai multe grade de jurisdictie. Prin urmare, nu este clar pe ce ratiuni
se bazeaza autorii proiectului de modificare a Constitutiei, considerind ca 7
judecatori de la Curtea Constitutionala vor fi mai eficienti decit intregul
sistem judecatoresc. In acest sens, este foarte relevant avizul Curtii Supreme
de Justitie din 5 noiembrie 2004, care ofera o viziune clara asupra acestei
probleme.
Doamnelor si domnilor deputati,
Pentru a avea un tablou clar al finalitatii
propunerilor de modificare a articolelor 35, 135 si 136 din Constitutie, este
necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii:
Sa nu fie examinata si adoptata doar
modificarea constitutionala, atit timp cit nu exista proiectul de lege care va
reglementa clar acest mecanism.
Este necesar ca, inainte de modificarea
Constitutiei, deputatilor sa le fie pus la dispozitie intregul pachet de legi
care ar reglementa recursul constitutional, modul de functionare al acestuia va
depinde in exclusivitate de felul in care va fi realizata prevederea in conditiile
legii.
Din textul legii trebuie sa se vada exact, ce
se are in vedere prin sintagma “autoritate publica”. Din moment ce se vorbeste
de epuizarea cailor de atac, inseamna ca termenul de “autoritate publica”
urmeaza sa acopere si autoritatea judecatoreasca, ceea ce, de facto, inseamna
revenirea, daca vreti, mascata sub alta forma, la ideea initiala.
Nota explicativa mentioneaza ca autoritatea
publica nu presupune Parlament, Guvern, Presedintie, ceea ce limiteaza enorm
jurisdictia unui asemenea recurs la autoritatea judecatoreasca. Daca din titlul
III al Constitutiei, care se refera la autoritatile publice, excludem cuvintele
“Parlamentul, Guvernul si Presedintele”, ramin doar “Administratia publica” si
“Autoritatea judecatoreasca”.
Din aceasta ar rezulta ca, de fapt, prin
recursul constitutional se doreste doar supravegherea respectarii drepturilor
omului de catre autoritatile administratiilor publice locale si de catre instantele
judecatoresti. Dar atunci ce remediu are cetateanul impotriva unei actiuni sau
misiuni din partea Guvernului sa se adreseze in instantele judecatoresti si daca
nu obtine satisfactie, atunci sa se adreseze la C.E.D.O. In acest caz, intrebarea
este destul de logica: care este logica introducerii unui mecanism atit de
sofisticat si costisitor, daca are un rol atit de redus?
Pe linga ratiunea legii, deputatii trebuie sa
cunoasca in ce mod vor fi reglementate urmatoarele aspecte cum ar fi: modul de
functionare a Curtii Constitutionale in conditia instituirii noului recurs
constitutional, functionarea grefei, modificarea Legii cu privire la Curtea
Constitutionala, cum se va desfasura procedura contenciosului constitutional si
anume: garantiile procesuale, termenele de examinare, taxa de stat in fata Curtii
Constitutionale, existenta procedurii de admisibilitate, criteriile de
admisibilitate, costurile pentru bugetul si, in final, costul pentru bugetul de
stat al noului recurs constitutional.
Proiectul de lege organica trebuie sa ofere un
raspuns clar la o intrebare principiala: se vor aplica sau nu retroactiv
modificarile date. Spre exemplu, in Croatia si Slovacia acest lucru a fost
posibil.
Stimati colegi,
As vrea sa ma refer si la unele deficiente
care persista in proiectul prezentat noua. Potrivit schemelor anexate, este
evident ca Curtea Constitutionala urmeaza doar sa constate incalcarea, dupa
care persoana va trebui sa depuna o cerere de revizuire la Curtea Suprema de
Justitie, ceea ce inseamna trimiterea la rejudecare si, implicit, durate
exagerate de solutionare a litigiilor.
Instituirea recursului constitutional in forma
propusa va aduce la incalcarea principiului stabilitatii juridice. Dupa
judecarea in ordine de apel, hotaririle devin executorii. De la judecarea in
apel pina la obtinerea unei hotariri a Curtii Constitutionale pot dura ani de
zile. In aceasta perioada de timp, hotaririle vizate vor produce obligatoriu si
efecte juridice care vor trebui de la caz la caz si anulate. Aceasta ar
constitui o incalcare a principiului securitatii raporturilor juridice. O
problema poate sa constituie obligativitatea de epuizare a cailor de atac. Din
numarul actual de condamnari ale Republicii Moldova la C.E.D.O. si din datele
oficiale rezulta ca, in executarea hotaririlor judecatoresti, reprezinta o
problema actuala cronica sistemului judiciar si o incalcare raspindita a
drepturilor omului.
Prin urmare, ar fi logic ca acest recurs
constitutional, in primul rind, sa ofere solutii pentru aceasta problema, insa
obligativitatea epuizarii cailor de atac face ca acest recurs sa nu mai fie
eficient, deoarece petitionarilor li se va solicita, pe linga obtinerea unei
hotariri judecatoresti definitive prin fondul cauzei, sa mai obtina si o hotarire
definitiva privind neexecutarea primei, pentru a putea astfel sa epuizeze caile
de atac si sa faca uz de recurs constitutional.
In continuare. Un recurs constitutional isi
poate justifica existenta doar atunci cind acest recurs este efectiv,
disponibil si suficient. Daca recursul constitutional nu intruneste toate
aceste conditii, atunci el este ca si inexistent, deoarece principiul in cadrul
procedurilor in fata C.E.D.O., in asemenea cazuri, este urmatorul: daca o cale
de atac nu este efectiva, atunci reclamantul este scutit de obligatia de a o
epuiza.
Prin urmare, recursul constitutional in forma
sa actuala neclara si extrem de generala nu va rezolva nici o problema, ba
chiar poate crea alte probleme noi, cum ar fi: cheltuieli cu intretinerea Curtii
Constitutionale si a aparatului sau, numarul si mai mare de cereri la C.E.D.O.,
condamnari la C.E.D.O. pe alte articole. Pina acum nu au existat condamnari ale
C.E.D.O., spre exemplu, articolul 13 al C.E.D.O. – dreptul la recurs efectiv.
In cadrul Comisiei speciale a iesit in evidenta
faptul ca autorii initiativei legislative inteleg in mod diferit termenul de
persoana, unii referindu-se doar la persoane fizice, iar altii – si la cele
juridice. In acest sens, vreau sa ma refer la articolul 20 din Constitutie –
“Accesul liber la justitie” si la articolul 46 – “Dreptul la proprietate privata
si protectia acesteia”, care garanteaza drepturi egale persoanelor si nu face
distinctie intre persoane fizice si juridice.
Prin urmare, un eventual recurs constitutional
ar trebui sa fie disponibil atit persoanelor fizice, cit si celor juridice. In
caz contrar, diferentierea va constitui o discriminare in exercitarea
drepturilor garantate de catre Constitutie si de catre tratatele internationale.
Fiind spuse acestea, stimati colegi, noi sustinem
ideea ca cetateanul sa aiba acces la Curtea Constitutionala. Aceasta
posibilitate exista in sistemul moldovenesc de drept. Este necesar ca
persoanelor sa le fie oferit dreptul de a ridica exceptia de neconstitutionalitate
in cadrul proceselor judiciare.
Domnul Marian Lupu:
Timpul, domnule Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Daca imi permiteti o secunda. In problema care
vizeaza direct, si nu abstract cetateanul, prin excluderea intermedierii de catre
Curtea Suprema de Justitie, care, conform articolului 12 din Codul de procedura
civila, poate analiza daca aceste cereri sint intemeiate.
Este necesar de a acorda instantelor judecatoresti
autonomie totala in declansarea procedurii de exceptie de neconstitutionalitate,
aceasta se poate realiza prin acordarea dreptului de acces direct la Curtea
Constitutionala din oficiu sau la cererea partilor in cadrul examinarii
cauzelor.
In aceasta ordine de idei, Fractiunea
Partidului Democrat vine cu propunerea ca Parlamentul sa adopte o hotarire
privind conceptia acestei reforme conform modelului reformei adoptate in anul
1994, conceptia reformei judiciare si de drept in Republica Moldova, si in urma
unui dialog profesional, dar nu in graba, caci daca vorbim de Constitutie, sa
fie adoptata o conceptie in urma careia sa se elaboreze mecanismul necesar functional
si stabil, care nu ar necesita in timp ulterioare modificari, care, de fapt, la
noi sint interminabile.
Eu va multumesc frumos. Fractiunea Partidului
Democrat nu va sustine proiectul respectiv de lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, il invit la tribuna centrala pe domnul
Gheorghe Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Onorat Parlament,
Modificarile propuse pentru revizuirea
Constitutiei Republicii Moldova, asa cum s-a mentionat si in rapoartele pe care
le-am audiat acum, se refera strict la trei probleme in opinia noastra:
1. Accesul cetatenilor la Curtea Constitutionala.
2. Instituirea la nivel national a unui nou
recurs intern in cazurile ce pot face eventual obiectul unor adresari la Curtea
Europeana a Drepturilor Omului.
3. Marimea numarului de judecatori cu o
unitate.
In opinia noastra, nici unul dintre aceste
obiective nu poate fi retinut si votat, deoarece vin in contradictie frontala
cu mai multe prevederi din Legea suprema, cit si din motivul ca se incalca
principiul echilibrului puterilor in stat, iar Curtea Constitutionala isi poate
pierde functia de garant al suprematiei Constitutiei si de garant al
responsabilitatii statului fata de cetatean si a cetateanului fata de stat,
competente stipulate la articolul 134 din Legea suprema a tarii noastre.
Constitutia tarii a divizat puterile statului in
legislativa, executiva si judecatoreasca. A decis orinduirea clasica si a dat
expresie juridica relatiilor si activitatilor statale in succesiunea lor
fireasca.
Pe de alta parte, Legea suprema a distins
Curtea Constitutionala ca unica autoritate de jurisdictie constitutionala,
proclamind independenta acesteia fata de orice alta autoritate publica,
investind-o cu competenta de a asigura realizarea principiului separatiei
puterilor in stat, de unde rezulta ca aceasta institutie fundamentala a
statului nu face parte din cele trei puteri din stat, inclusiv nu face parte
din puterea judecatoreasca.
Intr-o stricta logica juridica, Curtea
Constitutionala nu se poate implica in actul de infaptuire a justitiei. Or,
conform articolului 114 din Constitutia Republicii Moldova, justitia se infaptuieste
in numele legii numai de instantele judecatoresti, iar acestea din urma sint
strict determinate prin articolul 135 alineatul (1) din Legea suprema care
stipuleaza ca justitia se infaptuieste prin Curtea Suprema de Justitie, prin
curtile de apel si prin judecatorii. In concluzie, Constitutia nu lasa loc
pentru examinarea unor recursuri asupra deciziilor instantelor judecatoresti de
catre Curtea Constitutionala.
Argumentul, precum ca astfel s-ar crea un
mecanism de adresare a cetatenilor la Curtea Constitutionala nu poate fi retinut
din doua motive:
In primul rind, acest mecanism exista,
deoarece una din competentele Curtii Constitutionale, conform articolului 135
alineatul (1) litera g) este rezolvarea cazurilor de reconstitutionalitate a
actelor juridice sesizate de Curtea Suprema de Justitie. Astfel, la examinarea
cazurilor concrete penale sau civile, cetatenii sint in drept sa sesizeze
Curtea Constitutionala asupra neconstitutionalitatii unor acte normative prin
intermediul instantelor judecatoresti.
In al doilea rind, accesul cetatenilor la
Curtea Constitutionala poate fi asigurat prin modificarea articolului 38 din
Legea cu privire la Curtea Constitutionala existenta, care enumera subiectii cu
drept de sesizare. Referitor la numirea unui al saptelea judecator in componenta
Curtii Constitutionale, propunerea nu poate fi sustinuta pe motiv ca astfel se
va destabiliza proportionalitatea stabilita la momentul crearii Curtii Constitutionale.
De mentionat si faptul ca autorii proiectului
au neglijat prevederile legii Republicii Moldova cu privire la procesul
legislativ si au omis sa indice costurile legii, lucru, care, in opinia noastra,
era obligatoriu.
Este regretabil ca astazi punem in discutie un
rest de proiect care difera de textul supus avizarii Curtii Constitutionale,
ceea ce face problematic aceasta dezbatere pe motivul neconcordantei cu
prevederile articolului 141 alineatul (2) din Constitutie.
Referitor la opinia expusa de catre Comisia
Europeana pentru Democratie prin Drept, Comisia de la Venetia, aceasta trebuie
privita doar ca o opinie in contextul multor altor puncte de vedere pe marginea
acestui subiect, ori nu trebuie sa uitam ca textul Constitutiei in vigoare a
fost, de asemenea, expertizat de inalte instante europene, inclusiv de Comisia
de la Venetia la momentul adoptarii acesteia.
Pornind de la cele expuse si avind in vedere
caracterul special al procedurii de modificare a Constitutiei, grupul
parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat nu sustine proiectul de lege
constitutionala propus spre discutie.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
O invit la tribuna centrala pe doamna Maria
Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi, onorata asistenta,
Republica Moldova a devenit membru al
Consiliului Europei, a mers ferm pe calea semnarii ratificarii mai multor
tratate, conventii. Cel mai important si semnificativ pas a fost ratificarea in
anul 1997 a Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor
Fundamentale. Prin aceasta statul si-a asumat responsabilitatea primordiala
pentru instituirea unui mecanism national, eficient privind asigurarea protectiei
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Ratificarea Conventiei Europene pentru
Drepturile Omului a avut o importanta majora pentru cetatenii Republicii
Moldova, deoarece a deschis cale spre justitia europeana. Adresarile cetatenilor
la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului au fost conditionate, in unele
cazuri, de imperfectiune a legislatiei, iar in cele mai multe cazuri – de
calitatea infaptuirii actului de justitie in Moldova prin violarea drepturilor
consfintite de Constitutia Republicii Moldova.
Hotaririle Curtii Europene a Drepturilor
Omului servesc drept sursa importanta de drept si trebuie sa fie o calauza in
practica de zi cu zi a instantelor de judecata.
Examinind cazuri concrete, spre regret, unii
judecatori continua sa comita aceleasi greseli si sa admita lezarea drepturilor
fundamentale ale omului, chiar daca exista deja o astfel de decizie la acest
subiect. Acest fapt denota carentele mecanismului national in parte, ce se
refera la satisfactii efective din partea instantelor judecatoresti.
Constatind acest lucru, un grup de deputati a inaintat
un proiect de revizuire a Constitutiei Republicii Moldova care a fost avizat
pozitiv, cum s-a spus in aceasta sala, de catre Comisia Europeana pentru
Democratie prin Drept, ma refer la Comisia de la Venetia. Si in acelasi timp, si
Curtea Constitutionala a avizat pozitiv acest proiect.
Prin aceasta initiativa, se propune
instituirea la nivel national a unei proceduri distincte de examinare de catre
Curtea Constitutionala acelor persoane, carora, in cursul infaptuirii justitiei,
li s-au incalcat drepturile fundamentale. Aceasta ar fi o garantie suplimentara
pentru cetateni si un mecanism juridic eficient de aparare a dreptului omului.
Jurisprudenta Curtii Europene ne demonstreaza
ca Republica Moldova nu este singura tara care se confrunta cu astfel de
probleme. Insasi Consiliul Europei este preocupat de perfectionarea
mecanismului de control jurisdictional asupra respectarii dreptului omului si
libertatilor fundamentale.
Totodata, si Curtea Europeana a dreptului
omului recomanda dezvoltarea unor proceduri distincte. Prin recomandarea din
2004 a Comitetului de ministri al statelor membre cu privire la ameliorarea
recursurilor interne, adoptata la 12 mai 2004, Consiliul Europei recomanda
tuturor statelor membre sa reexamineze, in urma hotaririi Curtii, care pune in
evidenta deficientele structurale sau generale in dreptul practic al statului,
eficacitatea recursurilor interne existente si, daca este cazul, sa puna in
functiune recursuri efective, care ar avea ca scop evitarea depunerii cauzelor
repetitive la Curte.
Tin sa accentuez ca, pentru indeplinirea
recomandarilor mentionate, Comitetul director pentru drepturile omului si-a
asumat obligatia de a monitoriza implementarea lor la nivel national. in acest
sens, a fost adoptat un raport de etapa, in care se mentioneaza concret gradul
de avansare a statelor in ceea ce priveste implementarea recomandarilor enuntate.
Dupa cum am mentionat si, chiar in aceasta sala,
s-au exprimat mai multi oratori, in multe tari europene ca: Germania, Spania,
Franta, Croatia, Slovacia, Cehia, Rusia au consacrat astfel de reglementari
constitutionale. Gratie rezultatelor pozitive obtinute, eficienta lor nu este
pusa la indoiala.
La ora actuala, numarul de cereri contra
Republicii Moldova a crescut, noi le cunoastem foarte bine si se vorbeste
despre unele carente ale Sistemului National de Drept si despre necesitatea gasirii
unor solutii pentru a fi inlaturate.
Care este totusi avantajul operarii modificarilor
respective in Constitutie?
Primul avantaj – instituirea procedurii de
recurs constitutional cu caracter subsidiar. Nu este vorba despre o noua veriga
a instantelor judecatoresti, cum s-a spus astazi, este vorba despre o cale
eficienta de constatare a incalcarii dreptului omului.
In al doilea rind – pentru solutionarea plingerilor,
cetatenii vor putea sesiza nemijlocit Curtea Constitutionala si aceasta va fi o
pirghie suplimentara pentru realizarea mai eficienta a accesului la justitie si
la satisfactia efectiva din partea instantelor judecatoresti.
In al treilea rind – protectia drepturilor
omului prevazute de constitutie si de Tratatele Internationale, la care tara
noastra este parte, va deveni mai eficienta.
In al patrulea rind – fara a ingradi dreptul
cetatenilor de a se adresa Curtii Europene, prin adoptarea acestui proiect, se
va oferi cetatenilor inca o cale legala pentru apararea drepturilor incalcate.
Repunerea in drepturi se va face intr-un termen mult mai restrins, cu
cheltuieli mai reduse si intr-un cadru mai accesibil pentru cetateni.
Stim cu totii ca de problemele oamenilor, ale
caror drepturi au fost lezate, profita din plin unii avocati. Inaintarea actiunilor
impotriva Republicii Moldova la Curtea Europeana a devenit pentru ei o meserie
profitabila. Conform spovedaniei unui avocat, de pilda, pentru asistenta
juridica a unui cetatean care ataca executarea hotaririi judecatoresti la
Curtea Europeana, aceasta primeste 1000 de lei, plus 1000 de euro ca recompensa
a daunei morale. Iar pentru remunerarea avocatului cetateanul plateste 1000,
2000 de euro – aceasta este taxa acestor avocati.
Iata de ce adoptarea proiectului mentionat va
avea un efect social pozitiv, contribuind la recapatarea increderii cetatenilor
in justitia nationala. Cetateanul va sti ca poate sa fie repus in drepturile sale
nu numai la Strasbourg, dar si la Chisinau.
Dupa cum am auzit astazi, in aceasta sala,
exista si opinii contrare adoptarii acestui proiect. Dar va fi oare benefic
acest lucru pentru tara si cetateni? In situatia data, ar fi un mesaj negativ
din partea Moldovei si nedorinta de a indeplini recomandarile Comitetului de
ministiri al Consiliului Europei.
O atare stare de lucruri ingrijoreaza fractiunea
comunistilor si ar trebui sa deranjeze toate fractiunile parlamentare. Imi
expun increderea ca noi toti dorim respectarea tuturor angajamentelor asumate,
fapt ce ar permite incetarea monitorizarii tarii de catre Consiliul Europei.
Vreau sa amintesc ca la 22 iulie curent,
unanim am votat importante modificari in legislatie, menite sa asigure formarea
sistemului judecatoresc si sa fortifice independenta judecatorilor. In aceste
conditii, actiunile noastre comune ar trebui sa fie consecvente, deoarece
proiectul lansat de modificarea Constitutiei, se incadreaza perfect pe
dimensiunea reformelor initiate.
E cert ca interesul nostru primordial trebuie
sa fie garantarea respectarii drepturilor fiecarui om. Noi nu pretindem la
calitatea de pionierat in acest domeniu pentru ca, dupa cum am mentionat, mai
multe state europene s-au conformat recomandarilor Consiliului Europei si au
prevazut mecanismul recursului constitutional intern. Este absolut logic ca noi
ne inspiram din patrimoniul legislativ si din experienta altor state pentru a
urma si aplica cu succes recomandarile Consiliului Europei.
Stimati deputati,
Actuala componenta a Parlamentului a parcurs
mai multe momente de consens in cadrul examinarii unor probleme de importanta
majora pentru societate. Proiectul de modificare a Constitutiei, propus
dumneavoastra spre examinare, pe buna dreptate, poate fi calificat drept unul
cu un impact benefic atit pentru fiecare cetatean, cit si pentru infaptuirea
justitiei in general. De aceea, fractiunea Partidului Comunistilor din Moldova
va indeamna sa sustineti acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Dupa toate luarile de cuvint, vom purcede la
supunerea votului a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea
Constitutiei, proiectul nr.142. Tin sa pun in evidenta urmatoarele norme
reglementare la cazurile de dezbatere si aprobare in prima lectura a
proiectelor de legi constitutionale.
Fac referinta la articolul 744
alineatul (2): “La dezbaterea in prima lectura a proiectului de lege constitutionala,
nu pot fi facute amendamente. La incheierea dezbaterilor, Parlamentul adopta
una din urmatoarele decizii:
a) aproba proiectul de lege in prima lectura;
b) remite proiectul de lege comisiei speciale
sau comisiei permanente sesizate in fond”.
Alineatul (3): “Decizia asupra proiectului de
lege constitutionala dezbatut in prima lectura se adopta de catre Parlament,
sub forma de hotarire, cu votul majoritatii deputatilor prezenti”.
In continuare fac referinta la articolul 746
alineatul (1): “Dupa aprobarea in prima lectura a proiectului de lege
constitutionala, Presedintele Parlamentului cere opinia deputatilor privind
punerea de indata la vot a proiectului in a doua lectura sau transmiterea
acestuia comisiei speciale...”.
Alineatul (2): “In cazul in care cel putin 25
de deputati vor cere transmiterea proiectului de lege constitutionala comisiei
speciale..., Presedintele dispune aceasta. In caz contrar, proiectul se pune la
vot in lectura a doua si definitiva”.
Supun votului aprobarea proiectului de lege
pentru modificarea si completarea Constitutiei, proiectul nr.142, pentru
aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa
fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 24.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
52 de voturi. Proiectul de lege nr.142 este
aprobat in prima lectura.
In conformitate cu prevederile articolului
74.6, consult plenul Parlamentului privind procedura ulterioara, am citat care
sint prevederile posibile pentru acest caz. Votul in lectura a doua sau
transmiterea comisiei?
Domnul Valeriu Calmatui:
Comisiei. (Rumoare in sala.)
Domnul Marian Lupu:
In cazul dat, este nevoie de cel putin 25 de
deputati care solicita transmiterea catre Comisia speciala, pentru... rog sa
fie anuntat.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Fractiunea Comunistilor este pentru ca sa fie
transmis comisiei de baza.
Domnul Marian Lupu:
Da. Va multumesc, doamna presedinte al fractiunii.
In acest caz, sint intrunite conditiile
articolului 74.6 alineatul (2), conform carora, in calitate de presedinte al
Parlamentului si al sedintei, dispun sa fie transmis proiectul de lege aprobat in
prima lectura Comisiei speciale.
Microfonul nr.5, ati dorit sa spuneti ceva?
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da. Deja ati anticipat domnule Presedinte.
Cred ca nu are nici un sens, dat fiind faptul ca la 10 ianuarie expira
termenul-limita de adoptare a acestui document, un an de zile. Asa ca... La 10,
adica este o sedinta, dar se putea de pus punct aici, sa nu tinem justitia asa,
inainte de Craciun, care e tocmai poimine.
Domnul Marian Lupu:
Da. Stimati colegi,
Toata populatia, absolut toate institutiile,
inclusiv si justitia trebuie sa se simta mai relaxate inainte de Craciun.
Acum ultimul subiect de pe ordinea de zi –
aprobarea proiectului ordinii de zi a sedintelor Parlamentului
Republicii Moldova pentru perioada 29–30 decembrie 2005. Inainte de toate, as
dori ca plenul Parlamentului sa se determine asupra programului propriu-zis de
activitate a plenului pentru saptamina viitoare si, in contextul discutiilor si
deciziei Biroului permanent, inaintez plenului Parlamentului propunerea ca
programul pe saptamina viitoare sa incorporeze trei sedinte in plen. Cele doua
standarde pentru data de 29 si 30, respectiv, si o sedinta suplimentara
la 28 decembrie, miercuri, incepind cu orele 14.00, pentru a se dezbate continutul
raportului Comisiei speciale parlamentare, care a studiat situatia existenta in
cadrul penitenciarului nr.13.
In primul rind, supun votului dumneavoastra
propunerea de a accepta programul de activitate al plenului Parlamentului cu
trei sedinte plenare pe parcursul saptaminii viitoare. Cine este pentru, rog sa
voteze.
Vot unanim.
Va multumesc.
Acum, tot cu referinta la propunerea pentru sedinta
din data de 28. Biroul permanent a pus in dezbatere si a luat o decizie, pe
care o propune plenului Parlamentului, pentru ca, in conformitate cu
prevederile articolului 82 din Regulamentul Parlamentului, aceasta sedinta din
data de 28 decembrie, ora 14.00 sa fie una secreta. Cine este pentru acceptarea
acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele pentru
stenograma.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
57 de voturi. Deci, cu 57 de voturi aceasta
propunere a Biroului permanent a fost acceptata.
Rog, in continuare, opinia dumneavoastra
pentru proiectele propuse pe ordinea de zi, pentru data de 29–30, pentru aceasta
perioada.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Am vrut sa spun citeva cuvinte, inainte de a
supune votului decizia de a face o sedinta inchisa, pentru ca fractiunea “Alianta
«Moldova Noastra»” considera ca este o problema foarte importanta. Sint atitia
oameni care nu au, de fapt, acolo alta treaba, stind inchisi, decit sa priveasca
televizorul si sa asculte radioul, si, respectind prezumtia nevinovatiei, poate
ca era important, avind in vedere discutarea drepturilor omului, ca sa aiba si
ei posibilitatea sa asculte. Mai ales ca nu era vorba de secret de stat si ca
era foarte important ca si alti oameni sa stie ca sa nu ajunga acolo, pentru ca
in sistemul nostru este foarte periculos sa ajungi acolo. asta e una.
A doua. am vrut sa intreb, din comunicatul de
presa care a fost difuzat, s-a vorbit despre o sedinta de bilant cu luarea cuvintului
de catre reprezentantii fractiunilor, dar nu vad in ordinea de zi acest lucru.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Va atrag atentia ca atunci cind aprobam cu
dumneavoastra ordinea de zi, noi aprobam pentru toata perioada. Dar, deja in
cadrul Biroului permanent, si Biroul permanent are tot dreptul sa o faca si a
profitat de acest drept, s-a convenit ca toate subiectele, pe care le aveti la
dumneavoastra, sa fie supuse dezbaterii in sedinta din 29, iar la de 30 sa fie
doar partea de incheiere a acestei sesiuni, cu luari de cuvint ale fractiunilor
parlamentare si ale conducerii Parlamentului. Deci, lucrul acesta este deja
decis, pe care motiv, daca se doreste, doar partea tehnica, includem la
momentul cind o sa primiti ordinea de zi, in ziua de luni, definitivata si
formata conform normelor. Deci lucrul acesta il confirm.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu m-am referit la aceasta, pentru ca aici
scrie 29–30.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si n-am vazut.
Domnul Marian Lupu:
Deci o sa fie completat.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nomenclatorul chestiunilor.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Pentru ca sa nu apara surprize apoi. De aceea,
noi ne pregatim pentru sedinta de bilant.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si, de aceea, am vrea sa avem siguranta ca
totul va fi asa cum s-a discutat in cadrul Biroului.
Domnul Marian Lupu:
100%, siguranta este.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In afara de aceasta, as propune sa incercam sa
nu operam cine este superior, Parlamentul sau Biroul. Pentru ca se intimpla,
atunci cind mai mult ne referim si invocam Biroul, dar se intimpla cind uitam
de birou si spunem ca Parlamentul are putere mai mare. Deci, va indemn sa respectam
toate reglementarile si atunci sa nu fim nevoiti sa operam.
Domnul Marian Lupu:
Nu, mi-aduceti macar o singura data aminte,
care a fost cazul, cind Biroul permanent a incercat sa se stabileasca mai
presus decit plenul Parlamentului.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da, va aduc aminte. Este vorba de sedinta inchisa
cu problema trimiterii soldatilor in Irak, atunci cind nici nu s-a discutat in
Birou, pentru ca n-a avut loc sedinta Biroului vreo doua saptamini.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimata colega.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si atunci ati spus ca nu e o problema, decidem
in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Daca citim cu mare atentie articolul 82, aici
sint mai multe optiuni sau Presedintele Parlamentului, sau Biroul permanent,
rog sa ma ascultati, sau la initiativa a cel putin 15% din deputati. Deci, nu inregistrez
nici o incalcare, nici atunci, nici acum.
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc. Din partea Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati propun ca pentru 29 decembrie sa fie incluse in
ordinea de zi doua proiecte de hotariri ale Parlamentului. Se are in vedere
proiectul de hotarire a Parlamentului pentru numirea in functie a membrilor Curtii
de Conturi si proiectul de hotarire a Parlamentului privind numirea in functie
de vicepresedintele Curtii de Conturi. Intr-o oarecare masura anticipez,
proiectele inca nu sint inregistrate, dar, totodata, pina la 1 ianuarie trebuie
sa adoptam si eu sper ca vor fi acestea.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule presedinte. Da, stimati colegi,
este oricum obligatiunea noastra, conform prevederilor Legii privind Curtea de
Conturi, si urmarea actiunilor intreprinse pe parcursul saptaminii curente.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte,
Eu propun ca la sedintele urmatoare sa fie introdus
in ordinea de zi initiativa legislativa a unui grup de deputati ce tine de hotarirea
Parlamentului privind Comisia speciala pentru efectuarea controlului asupra
executarii legii insolvabilitatii. Initiativa a fost inregistrata cu numarul
4107 la 5 decembrie.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Oleinic,
Tin sa va informez, probabil, lucrul acesta ar
fi trebuit sa fie facut si anterior de catre Secretariat, cu informatie directa
catre fractiuni. In cadrul ultimei sedinte a Biroului permanent, iar aici este
dreptul exclusiv al Biroului, acest subiect a fost examinat si, daca nu gresesc,
in conditii de unanimitate, in cadrul Biroului permanent, s-a decis ca acest
subiect sa fie studiat de catre comisia de profil. Si in aceste conditii,
Biroul permanent nu a considerat necesar pentru a inainta, conform normelor de
regulament, aceasta propunere plenului.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte, chiar daca aceasta este
decizia Biroului permanent, este initiativa unui grup de deputati, inregistrata.
Noi o sa aducem argumente, pina la inaintarea initiativei a fost consultat si
cu membrii comisiei sesizate in fond, mai bine zis sint argumente destul de
serioase. De aceea, eu va rog si nu stiu cine a participat din partea fractiunii
“Alianta «Moldova Noastra»” la Biroul permanent, votind unanim neacceptarea
introducerii in ordinea de zi. Aceasta e tot .
Domnul Marian Lupu:
Da, stimate coleg, nu tine de competenta mea
acum sa intru in asemenea detalii, dar tin sa va atrag atentia ca procedura de
formare a Comisiei speciale este una clar indicata in sectiunea a doua:
Parlamentul va putea constitui comisii speciale s.a.m.d., articolul 32
alineatul 2 – ...se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenta
nominala s.a.m.d.; modul de activitate a comisiei speciale va fi reglementat...
Deci, clarificam toate nuantele de ordin juridic ca sa nu fie nici un fel de
suprimare a normelor de procedura.
Stimati colegi, va propun la fel pentru
ordinea de zi a sedintei din data de
29 decembrie un proiect de lege, inaintat recent tot de catre Guvern, proiectul
de lege privind ratificarea Acordului de Credit pentru dezvoltare. Se refera la
proiectul de ameliorare a competitivitatii economiei Moldovei...acord dintre
Republica Moldova si Asociatia Internationala pentru Dezvoltarea Bancii
Mondiale.
Cu aceste propuneri, supun votului
aprobarea ordinii de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada 28–30
decembrie. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea. Ordinea de zi este aprobata.
Inainte de a incheia sedinta de astazi, doresc
sa aduc atentiei dumneavoastra faptul ca acum 11 ani, la 23 decembrie 1994,
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea privind statutul juridic special
al Gagauz-Yeri, la fel in aceasta zi,
23 decembrie, se implinesc 11 ani de la constituirea unitatii
administrativ-teritoriale Gagauz-Yeri.
Va propun, stimati colegi, sa ii felicitam pe
toti concetatenii nostri, pe toti locuitorii unitatii administrativ-teritoriale
Gagauz-Yeri, pe conducatorii acestei unitati, felicitari cu ocazia acestei
frumoase sarbatori nu doar pentru Gagauz-Yeri, ci si pentru toti cetatenii,
locuitorii Republicii Moldova, sa le dorim prosperitate si succes. (Aplauze.)
Si tot aici, un ultim mesaj, cred ca ar fi
cazul ca Parlamentul sa adreseze cele mai sincere si frumoase felicitari pentru
toti cetatenii Republicii Moldova care, conform convingerilor lor religioase
sau general-umane, sarbatoresc Craciunul dupa stilul nou, deci acum, in luna
decembrie, la fel sa le dorim cele mai frumoase urari de bine si la multi ani. (Aplauze.)
Acestea au fost lucrurile pe care am dorit sa vi le aduc la cunostinta.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si noi ne alaturam, dar vreau totusi sa imi
exprim regretul ca au venit copii de la scolile romanesti din Transnistria si
nu au putut astazi sa insoteasca, de fapt, mesajul Presedintelui Marian Lupu.
Sedinta s-a incheiat la ora 14.45.
Stenograma a fost pregatita pentru
publicare de catre Directia documentare
parlamentara a Aparatului Parlamentului.
|