version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA APRILIE 2008

Sedinta din ziua de 24 aprilie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Reexaminarea Legii nr.281-XVI din 14 decembrie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Proiectul nr.588.

4. Reexaminarea Legii nr.280-XVI din 14 decembrie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Proiectul nr.742.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.935 pentru ratificarea Amendamentului la Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.881 pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale art.1, 4; Legea privind procedura publicarii si republicarii actelor normative si a rectificarilor operate in ele art.8).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.965 pentru acceptarea amendamentelor la articolele 8 si 18 din Conventia cu privire la crearea Consiliului Colaborarii Vamale.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.750 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova.

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.666 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la avocatura art.6, 22, 32 s.a.; Codul de procedura penala art.11, 17, 57 s.a.).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1093 pentru completarea si modificarea Codului de procedura penala (art.60, 401).

11. Interpelari.

12. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

13. Declaratia domnului deputat Valeriu Cosarciuc Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

14. Declaratia domnului deputat Gheorghe Susarenco.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 91 de deputati. Nu s-a inregistrat deputatii: Ion Varta in delegatie; Vasile Bodisteanu, Petru Gozun, Mihail Mocan, Vladimir Panfilov, Boris Stepa, Angela Leahu, Dumitru Diacov, Dumitru Braghis,Oleg Serebrian.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)

Va multumesc.

Stimati colegi,

Biroul permanent vine cu propunerea pentru a include pe ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului doua proiecte: proiectul nr.666 si proiectul nr.1093. Supun votului. Cine este pentru a accepta propunerea Biroului permanent, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun sa aminam examinarea proiectului nr.4129 pentru miine.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci pentru miine? Nr.4129.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

O rugaminte vizavi de situatia creata ce tine de initiativele legislative nr.3331 din 19 septembrie 2007 si nr.3350 din 20 septembrie 2007. Initiative care au obiect de reglementare detinerea si protectia animalelor de companie si, respectiv, protectia animalelor.

Stimate domnule Presedinte,

Vreau sa readuc aminte ca, in cadrul discutiilor in plenul Parlamentului, s-a dispus remiterea acestor doua proiecte de legi in Comisie pentru a fi comasate, folosind argumentul ca legile cu caracter ordinar sint votate intr-o singura lectura.

Aici vreau sa dau citire articolului 60 din Regulamentul Parlamentului, care stabileste clar ca proiectele de legi ordinare, la decizia Parlamentului, pot fi votate intr-o singura lectura. In acest sens, domnule Presedinte, aceste doua proiecte de legi, care sint absolut necesare, avind in vedere situatia creata in acest domeniu, domeniu absolut nereglementat, nu pot fi comasate in Comisie. Rog foarte frumos Biroul permanent sa ia decizia ca aceste legi sa fie readuse in plenul Parlamentului, sa fie votate in prima lectura, ca, ulterior, Comisia sa le comaseze, apoi sa le votam in lectura finala.

De altfel, sint legi care au avut aviz pozitiv din partea tuturor comisiilor si din partea Guvernului. Si atunci, avind acceptul de principiu, nu putem sa ne miscam inainte.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu rog sa ma inscrieti, la sfirsitul sedintei, cu o declaratie in legatura cu situatia din jurul publicatiei Jurnal de Chisinau.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tot mai mult se vorbeste in societate despre implicarea unor persoane cu inalte functii de raspundere in afacerea traficului de droguri. Insa, cu parere de rau, credem ca, la indicatia conducerii statului, aceste persoane nu sint deranjate de catre organele de drept.

De aceea, noi, deputatii din Fractiunea Alianta Moldova Noastra, revenim cu propunerea de a include in ordinea de zi proiectul de Hotarire cu nr.1290, pentru elucidarea legaturilor unor exponenti ai autoritatilor centrale din Republica Moldova cu traficul de droguri. Din start, vreau sa va asigur ca nicidecum aceasta Comisie nu va afecta activitatea organelor de drept.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Fac urmatoarea propunere in legatura cu situatia de la Jurnal de Chisinau, fapt ce denota caracterul dictatorial al statului Republica Moldova si faptul ca justitia nu este independenta in acest stat. Deci cer sa fie invitat, la sfirsitul sedintei de astazi, ministrul justitiei, pentru a da explicatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu propun ca proiectul de Lege nr.803, punctul 3, sa fie scos din ordinea de zi pentru saptamina curenta si sa fie transferat pentru urmatoarea saptamina. Motivul. Multe articole, pozitii, prevazute in acest proiect de lege, depind de rezultatele votarii, care o sa le avem noi astazi asupra proiectului nr.588. Ca sa avem posibilitate sa aducem in concordanta aceste decizii, saptamina viitoare noi o sa discutam acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Ca sa nu fiu curata numai cu numele, o sa ma numesc de azi inainte Frontul Popular din Moldova. Facind trimitere la o lege adoptata in plina campanie electorala, in februarie anul 2005, Guvernul Republicii Moldova, recent, la
15 aprilie curent, a emis o hotarire, prin care imparte peste 60 milioane de lei din bugetul de stat, chipurile, acumulate suplimentar la acest buget in primul trimestru al anului curent, si toti acesti bani ajung la Giurgiulesti. Si in punctul 2 al acestei hotariri abia Guvernul spune: Ministerul Finantelor va veni cu propunere privind modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Aceasta hotarire a Guvernului este deja publicata in Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 18 aprilie, ceea ce inseamna ca ea a intrat in vigoare. Este o incalcare flagranta a legislatiei Republicii Moldova, cind acest Guvern intr-un mod atit de obraznic distribuie peste 60 milioane de lei din bugetul de stat.

Din acest motiv, solicit sa vina, la sfirsitul sedintei de astazi, doamna Prim-ministru Zinaida Greceanii, care si este semnatara acestei hotariri, sa dea explicatii: cu ce drept intervine si distribuie banii din bugetul de stat?

 

Domnul Marian Lupu:

Notat.

Doamna Valentina Cusnir:

In acelasi context, colegul nostru Todoroglo a aminat pentru saptamina viitoare examinarea proiectului nr.803, din care motive, va amintesc, nu stiu a cita oara, ca in Parlamentul Republicii Moldova, din mai 2006, sta proiectul nr.1603 privind aceeasi modificare a Legii nr.1100.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste in sala.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Solicit sa fie inclus si examinat. De doua ori a fost retras de catre Fractiunea Comunistilor din ordinea de zi. Da, ei spun ca si a treia oara. Sa fie inclus pentru saptamina viitoare impreuna cu proiectul nr.803.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara a examinat ieri in sedinta Fractiunii situatia taranilor din Republica Moldova. Si, in urma nenumaratelor intilniri, pe care le are Fractiunea in teritoriu, noi venim cu propunerea de a include in ordinea de zi initiativa legislativa nr.207 din 3 martie 2008 cu privire la modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008, cu completarea Fondului de subventionare pentru agricultura cu 300 milioane de lei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Am notat.

Microfonul nr.4...

Mai este o propunere?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si a doua propunere. Rog sa fiu inscris pentru o declaratie din partea Fractiunii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Acum doua saptamini, ni se aduceau argumente, precum ca actuala guvernare intreprinde toate masurile pentru a asigura in Republica Moldova dreptul la libera exprimare si se demonstra ca mass-media democratica nu este reprimata. Revenim cu propunerea de a examina, in cadrul sedintei Biroului permanent, situatia la acest capitol, de a primi raspuns la ceea ce se intimpla, fiindca acest subiect a fost reflectat si in ultimul raport al expertilor internationali, unde incalcarea dreptului la libera exprimare si incalcarea dreptului mass-media trece ca un fir rosu.

Imi dau seama ca, acum cu citeva zile inainte de sarbatorile de Pasti, nu va fi acceptata propunerea noastra de a crea o Comisie, asa cum am solicitat in cadrul a doua sedinte plenare, de aceea solicitam examinarea acestei intrebari la sedinta Biroului permanent, pentru ca, ulterior, in sedinta plenara sa fim informati ce urmeaza sa intreprinda Parlamentul Republicii Moldova pentru ca structurile executive din tara sa respecte ziaristii care au un alt punct de vedere, decit punctul oficial al conducerii?

Deci, apropo, domnule Presedinte, pe parcursul acestei saptamini, au fost date publicitatii doua declaratii intr-un caz 8 ONG-uri, in alt caz 5 ONG-uri, care atrag atentia asupra acestui subiect rusinos pentru Republica Moldova.

Si doi. Domnule Presedinte... Nu, asta-i doi.

Domnule Presedinte,

Am abordat, in doua sedinte, inclusiv la inceputul lucrarii sedintei precedente, un subiect neplacut si straniu, din punctul meu de vedere. In doua rinduri, in timpul Orei intrebarilor am solicitat raspuns de la domnul Stepaniuc si de la domnul Cimili la doua intrebari. Prima. Ce tine de indeplinirea Hotaririi Guvernului Republicii Moldova. Si le repet pentru acesti doi functionari. Anume articolul 5 din Hotarirea Guvernului nr.206 din 25 februarie 2008 prevedea ca, in
15 zile, Agentia Sportului sa intreprinda un sir de masuri.

Acolo unde este disciplina si responsabilitate, de exemplu, la Ministerul Finantelor, am primit raspuns, care confirma ca aceia si-au indeplinit punctul care se refera la minister in acest sens. Agentia Sportului taraganeaza. Si stiu de ce taraganeaza, dar voi spune aceasta in viitor. De aceea, citesc pentru toti deputatii, fiindca asa sint tratati deputatii din opozitie de guvernare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Nu va suparati.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Am primit raspuns la doua interpelari legale de la domnul Cimili...

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

 

Domnul Leonid Bujor

...in care, in loc sa imi raspunda la intrebari, dumnealui solicita ca eu sa ii concretizez, la care din cele doua intrebari nu am primit raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu, va rog sa faceti acest lucru.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, dumnealui trebuie sa isi angajeze traducator, daca nu intelege limba noastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Deci o sa fie oferit timp pentru precizari, pentru solicitari aditionale, fiindca astazi avem aceeasi ora a Guvernului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer scuze, nu va suparati, va respect foarte mult, dar ceea ce vorbesc eu acum este batjocura si lipsa de respect nu doar de Leonid Bujor, ci si de Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor...

 

Domnul Leonid Bujor:

Fiindca omul solicita sa ii explic la care intrebari dumnealui nu mi-a raspuns. Nici la una nu mi-a raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Evident, eu nu fac decit sa va propun ca acest exercitiu sa il faceti astazi, in cadrul sedintei de astazi, dar cu o ora jumatate sau cu doua ore mai tirziu, cit vom lucra.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu accept punctul dumneavoastra de vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

La ora Guvernului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Avind in vedere ca la sedinta precedenta am spus ca, in cazul in care nu primesc raspuns la intrebari, rog ca domnul Cimili sa fie prezent in sala. Iata ca astazi vreau sa spun: domnul Cimili sa fie prezent astazi in sala, pentru a raspunde la doua intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu rog sa fiu inscris pentru o mica declaratie din nume propriu in ceea ce priveste oprimarea, de fapt, a presei in Republica Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi toti cunoastem ca conducerea Republicii Moldova este gata sa se adreseze forurilor internationale cu rugamintea de a ridica interdictia pentru calatoria liderilor transnistreni in tarile Uniunii Europene, in Statele Unite s.a.m.d.

Eu vreau sa va aduc aminte ca, la intilnirea recenta dintre Presedintele Republicii Moldova si liderul separatist, s-a vorbit ca aceasta initiativa a conducerii Republicii Moldova este un raspuns simetric la ridicarea interdictiei pentru conducatorii Republicii Moldova de a calatori in Transnistria, deci in zona tarii noastre.

Dar, in ultimul moment, Smirnov a facut o rectificare, prin care a mentionat ca aceasta interdictie nu se ridica pentru persoanele care au escorta. Deci Presedintele Republicii Moldova, eu personal nu am votat pentru el, dar el este Presedintele Republicii Moldova si reprezinta tara noastra, lui i se aduce ofensa in acest fel, el nu poate sa intre in zona transnistreana. Iar noi vom ridica interdictia pentru liderii transnistreni.

Eu am o propunere: sa rugam Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a Parlamentului sa elaboreze un proiect de hotarire pe care noi sa il votam, prin care conducerii Republicii Moldova i se interzice sa vina cu asemenea initiative atit timp cit nu va fi o permisiune speciala a Parlamentului. Iar noi putem sa acordam aceasta permisiune doar dupa aceea, cum vom audia un raport in ceea ce priveste evolutia evenimentelor in jurul problemei transnistrene.

Domnilor deputati,

Sa aparam demnitatea Presedintelui nostru.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Va multumesc pentru propunerile inaintate de la microfoanele din sala. Acum cu referinta la ordinea de zi. Voi supune votului propunerea de modificare a acesteia. Prima. Propunerea domnului Bondarciuc privind excluderea din ordinea de zi pentru ziua de miine a plenului Parlamentului a proiectului de Lege nr.4129. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea este acceptata.

Propunerea domnului deputat Ion Plesca privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de hotarire a Parlamentului nr.1290. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

27 de voturi. Propunerea nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului deputat Ion Neagu vizind invitarea in cadrul sedintei de astazi, la sfirsitul acesteia, a ministrului justitiei la subiectul pe care domnul deputat l-a evocat. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

24 de voturi.

Plenul nu sustine aceasta propunere.

Propunerea inaintata de domnul deputat Dmitri Todoroglo privind excluderea de pe ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.803. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptata.

Doua propuneri inaintate de doamna deputat Valentina Cusnir.

Prima. Cea care vizeaza invitarea Primului-ministru in cadrul sedintei de astazi cu informatiile si explicatiile de rigoare. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 6.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi. Propunerea nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Si cea de a doua propunere: de a include pe ordinea de zi pentru saptamina viitoare proiectul nr.1603. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 6.

Sectorul nr. 3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Plenul Parlamentului nu sustine aceasta propunere.

Propunerea domnului deputat Cosarciuc privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr. 207. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi. Plenul Parlamentului nu a sustinut aceasta propunere.

Solicitarile colegilor domnul Filat, domnul Bujor, ele sint inregistrate si Biroul permanent va examina aceste subiecte, abordarile pentru aceste doua subiecte.

Stimati colegi,

Supun votului, in acest caz, aprobarea ordinii de zi in varianta definitiva a acesteia. Pai, a fost o propunere adresata Comisiei. Daca e asa, bine, nici o problema. Eu am inteles ca este o propunere a Comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea inaintata de domnul deputat Anatol Taranu. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Aceasta propunere nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

In ansamblu, ordinea de zi pentru sedintele din ziua de astazi si de miine. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Ordinea de zi este aprobata.

Fac o scurta referinta tehnica: excluderea proiectului nr.803 ordinea de zi a sedintei de astazi, conform solicitarii inaintate de la microfonul nr.2, inseamna in mod automat includerea acestui proiect pentru sedintele plenului Parlamentului din perioada 8 16 mai.

Stimati colegi,

Ordinea de zi. Reexaminarea Legii nr.281 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, in cadrul proiectului nr.588. Il invit la tribuna centrala pe domnul Bondarciuc, vicepresedintele Comisiei parlamentare speciale.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Parlamentul Republicii Moldova, in contextul reformei cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, a adoptat la 14 decembrie anul precedent Legea nr.281 pentru modificarea unui sir de legi pentru optimizarea cadrului regulatoriu, care au fost prezentate Presedintelui Tarii pentru promulgare. Presedintele a remis legea in cauza pentru reexaminare, cu unele sugestii si propuneri.

In rezultatul examinarii sugestiilor si propunerilor Presedintelui Republicii Moldova, Comisia speciala pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, in comun cu comisiile de profil si reprezentantii consiliului consultativ in afaceri, propune ca majoritatea obiectiilor si propunerilor Presedintelui sa fie acceptate. Informatiile relevante sint prezentate in sinteza, parte integranta a prezentului raport.

In continuare ne vom referi la unele subiecte importante asupra carora au fost purtate discutii in cadrul sedintei Comisiei speciale. Comisia speciala a acceptat partial propunerea Presedintelui de a exclude din articolul 16 al Legii nr.451 cuvintele sau prin posta electronica, relevind la acest subiect ca prezentarea documentelor prin posta electronica este prevazuta ca un element important in procesul de implementare a principiului ghiseului unic, fiind prevazuta si in alte cazuri vizate in diferite legi, in redactia legilor nr.280 si nr.281.

Prezentarea, prin posta electronica, a documentelor semnate cu semnatura digitala, in conditiile Legii nr.264 din 15 iulie 2004 privind semnatura digitala si documentul electronic, constituie un mijloc sigur si eficient de transmitere a datelor si simplifica procedurile administrative pe care trebuie sa le parcurga intreprinzatorul. Comisia speciala considera ca propunerea Presedintelui de a exclude din articolul 19 al Legii nr.451 alineatul (5) referitor la controalele inopinate ale respectarii conditiilor de licentiere, efectuate de catre autoritatea de licentiere, nu este binevenita; controalele inopinate in baza autosesizarii sau in temeiul sesizarii scrise, depuse conform legislatiei privind protectia consumatorilor, vin sa urgenteze eliminarea operativa a eventualelor daune cauzate de agentul economic licentiat unor consumatori.

Propunerea de a inlocui in tot cuprinsul Legii nr.451 cuvintul sistare cu cuvintul suspendare nu este sustinuta de Comisia speciala.

Astfel, se atentioneaza ca, potrivit articolului 17 alineatul (1) din Legea nr.235 (in redactia adoptata de Parlament la 15 februarie anul curent), in sensul prezentei legi, suspendarea (limitarea) activitatii de intreprinzator semnifica sistarea temporara a valabilitatii si/sau retragerea licentei/autorizatiei pentru activitatea de intreprinzator, care are ca efect imposibilitatea continuarii acestei activitati la nivel de intreprindere sau de unitate functionala autorizata a acesteia. Din aceasta definitie rezulta ca termenul suspendare a fost acceptat ca unul generic, care include in sine atit sistarea temporara a valabilitatii, cit si retragerea (definitiva) a licentei sau autorizatiei.

De asemenea, tinem sa remarcam ca, potrivit dictionarului, termenul a suspenda are mai multe sensuri, inclusiv cel de a interzice, a face sa activeze, a suprima o actiune, iar termenul a sista semnifica a inceta (vremelnic sau definitiv) o activitate, a suspenda. Prin urmare, termenii a suspenda si a sista pot fi considerati ca sinonime. Utilizarea sintagmei sistare temporara in contextul legii mentionate ar contribui la utilizarea uniforma a terminologiei in diferite legi, care sint legate conceptual.

De asemenea, Comisia speciala tine sa atentioneze ca necesita a fi exclus articolul XIV din Legea nr.281, potrivit caruia legea urma sa intre in vigoare la
1 ianuarie 2008. Ca urmare, aceasta lege va intra in vigoare din data publicarii ei.

In contextul celor expuse, Comisia speciala propune plenului reexaminarea Legii nr.281, tinind cont de opiniile Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator. Dumneavoastra aveti sinteza.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Domnule vicepresedinte al Comisiei speciale,

Va multumesc.

Stimati colegi,

De fapt, vreau sa va spun ca raportul din sinteza care va este prezentata este rodul muncii in doua etape. In primul rind, s-a muncit la nivel de comisii parlamentare permanente, care au pregatit avizele respective, ele fiind prezentate Comisiei parlamentare speciale.

Atrag atentia ca a fost si timp suficient, fiindca este un proces care dureaza deja pe parcursul lunilor februarie, martie, aprilie. Deci trei luni special nu ne-am grabit in contextul examinarii acestui proiect ca sa avem timpul necesar sa consultam si mediul de afaceri. Comisia parlamentara speciala a fost asistata si de Consiliul Consultativ in afaceri si ceea ce v-a fost distribuit si ceea ce discutam astazi, de fapt, este rezultatul muncii comune a Parlamentului si al mediului de afaceri, ceea ce, din punctul meu de vedere, este un lucru important in contextul examinarii acestor doua proiecte, acestor doua legi.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Intr-adevar, marea majoritate de propuneri au ramas cum s-a votat in Parlament, dar este si o propunere din partea mea, unica care tine de articolul 18, alineatul (2) ca sa fie respins. Adica este vorba ca solicitantii de licente care au depus, au declarat cu un an si mai mult de la termenul detinerii licentei, au facilitate de 50 la suta. Eu propun... caci noi in Parlament, practic, am votat de doua ori aceasta facilitate pentru mediul de afaceri, care are un efect pozitiv.

Noi avem nevoie ca sa stimulam afacerea in Republica Moldova. Am votat aceasta si in Legea privind licentierea unor genuri de activitate o data, o data prin modificarile la Ghilotina II tot am sustinut aceasta facilitate de 50%. Presedintele vine cu anularea acestei facilitati de 50 la suta, ca licenta sa fie mai ieftina. Eu propun ca sa ne mentinem votul pe care noi deja l-am dat in Parlament de doua ori la aceasta facilitare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, am inregistrat. Inainte de a supune votului aceasta propunere, sa vedem care au fost argumentele. Eu inteleg ca in pozitia expusa in sinteza se propune sa fie acceptata aceasta propunere a Sefului statului.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, de anulat aceasta facilitare.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu as ruga cineva poate si din experti sa ne ajute la acest compartiment? Expertii care au asistat la activitatea Comisiei parlamentare speciale.

Microfonul nr. 6, va rog.

 

Domnul Valeriu Lazar seful grupului de experti pe linga Comisia
speciala pentru optimizarea cadrului legislativ
de reglementare a activitatii de intreprinzator:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

De fapt, in contextul adoptarii acestei facilitati, care, intr-adevar, a fost confirmata de Parlament, a fost unul absolut concret. Aparuse la acel moment un sir intreg de noi genuri de activitate, care urmau a fi supuse licentierii, care vizau un numar foarte mare de agenti economici, in special din zona rurala. Fiindca a aparut licentierea activitatii magazinelor etc.

Si anume din acel considerent, la acel moment, s-a considerat oportuna introducerea acestei facilitati. Or, deja in cadrul acestui exercitiu, din contra, a fost abolit regimul licentierii pentru aceste tipuri de activitati licentiate si, in acest context, noi am gasit rationala propunerea domnului Presedinte de a accepta abrogarea acestei facilitati ori ea deja, la acest moment concret, deja si-a pierdut actualitatea.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi si in cadrul Comisiei am examinat de doua ori de acum aceasta pozitie si am luat decizia sa sustinem la acest articol propunerile Presedintelui tarii.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu va rog sa puneti la vot, fiindca argumentele expertilor care poate si sint convingatoare intr-asa masura ca noi vrem sa spunem ca nu mai avem nevoie de afaceri si de sustinere chiar si in mediul rural si la alte

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi,

Supun votului propunerea colegului nostru deputatului Guma. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele, fiindca sintem la o etapa echivalenta pentru lectura a doua.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 11.

Sectorul nr. 3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea nu este acceptata de plen.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului adoptarea Legii nr.281, tinind cont de propunerile Sefului statului, care au fost sustinute de catre Comisia parlamentara speciala. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 26.

Sectorul nr. 3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi pro. Impotriva? Un vot.

In conditiile acestui bilant al exercitiului de vot, constat ca Legea nr.281, in contextul reexaminarii acesteia, este adoptata, repet inca o data: cu acceptul acelor propuneri ale Sefului statului, care au fost fixate ca acceptabile de catre Comisia parlamentara speciala.

Va multumesc.

Reexaminarea Legii nr.280 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, in contextul proiectului nr.742.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Vladimir Turcan, presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, vicepresedintele Comisiei parlamentare speciale.

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia speciala a examinat obiectiile si propunerile Presedintelui Republicii Moldova ce tin de Legea nr.280. A fost aplicata aceeasi modalitate si anume avizarea comisiilor permanente. Aceste avize au fost examinate de catre Comisia speciala, cu participarea reprezentantilor mediului de afaceri. In rezultatul acestor activitati, majoritatea obiectiilor si propunerilor Presedintelui tarii au fost acceptate, iar 32 din ele nu au fost acceptate.

Rezultatul examinarii si argumentarea respectiva este reflectata in sinteza, anexa la prezentul raport. Totodata, Comisia speciala atentioneaza ca necesita modificari si articolele care tin de dispozitiile finale si tranzitorii, deoarece termenele initiale stabilite in Legea nr. 280 deja sint depasite. In aceste conditii, Comisia speciala propune plenului Parlamentului reexaminarea proiectului Legii nr.280, luind in consideratie obiectiile acceptate de catre Comisia speciala.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Turcan,

Stimati colegi,

Comisia speciala nu a sustinut o propunere pe care am avut-o aici in discutia in prima sedinta. Si Presedintele propune excluderea din punctul 3 al Legii ocrotirii sanatatii nr.411 a cuvintelor din fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru institutiile medico-sanitare private, care presteaza servicii, ca mijloacele financiare sa fie constituite si din fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

Vad ca Comisia speciala si Comisia sesizata in fond a acceptat propunerile presedintelui. Din aceasta rezulta ca astazi un sir de institutii medico-sanitare private nu vor putea beneficia de contracte incheiate cu Compania Nationala de Asigurari in Medicina si, pornind de la aceasta, nu vor putea presta un sir de servicii, care sint astfel oferite doar de unele institutii. Avem laboratoare performante, avem unele institutii medico-sanitare care presteaza alte genuri de servicii decit institutiile medico-sanitare publice.

Astfel, in viziunea noastra se incalca articolul 9 din Constitutie, in care libera concurenta, piata, libera initiativa sint factori de baza ai unei economii. Eu as propune ca sa pastram ceea ce am votat noi, ca sa oferim sansa si institutiilor medico-sanitare private sa participe la concurs, sa cistige astfel de contracte si sa presteze servicii de buna calitate cetatenilor Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu va suparati. Care este numarul obiectiilor?

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Din sinteza e pagina 9 litera b).

 

Domnul Vladimir Turcan:

Litera b)? Nu.

 

Doamna Valentina Buliga:

Sinteza opiniilor Comisiei speciale, pagina 9, punctul 9). Modificari la Legea ocrotirii sanatatii nr. 411.

 

Domnul Marian Lupu:

Intre timp, as putea sa rog opinia grupului de experti?

Microfonul nr. 6.

 

Domnul Valeriu Lazar:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Intr-adevar, este un subiect foarte sensibil, a fost discutat, dar care anume argumente au stat la baza acceptarii de catre... inclusiv si de mediul de afaceri, a acestei propuneri a Presedintelui. De fapt, formularea propusa de Presedintie, ea este destul de vasta, de larga, inclusiv acoperind si cazul specific enuntat anterior in redactia votata de Parlament.

Daca imi permiteti, sa va readuc aminte formularea actuala, care a fost votata de Parlament, si ce se propune? Mijloacele financiare a institutiilor medico-sanitare private provin din fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala in baza de contract etc. si din alte surse financiare permise de legislatie.

Or, Presedintia propune o formulare, repet, generala. Tot aceasta sintagma urmeaza a fi inlocuita cu cuvintele din prestarea serviciilor contra plata. De fapt, serviciile contra plata pot sa fie si serviciile prestate in baza contractelor cu CNASUL. De aceea, acest argument a stat la baza. Este o formulare mai larga, care include si cazul specific care era anterior foarte clar notat. Acestea sint argumentele.

 

Domnul Marian Lupu:

Si expertii prin aceasta constatare ne spun ca esenta si fondul subiectului.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu este absolut nici o garantie oferita astazi unor astfel de institutii. Mai mult decit atit ca, conform Legii cu privire la ocrotirea sanatatii, Legii cu privire la primele de asigurare, servicii contra plata este cu totul alta notiune, decit contracte incheiate de Compania Nationala privind prestarea serviciilor in baza pachetului unic. Si noi am avut discutii si in cadrul Comisiei la aceasta tema si eu propun sa fie mentinut votul Parlamentului de data trecuta si propun sa supunem votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Fac acest lucru neaparat. Si, de fapt, acest schimb de opinii si schimb de argumente nicidecum nu inseamna ca noi evitam exercitiul de vot. Simplu, menirea a fost sa dispunem de pozitiile si argumentele, puse la baza acestor discutii care
s-au produs si in comisiile permanente, si in cadrul Comisiei speciale.

Stimati colegi,

Supun votului: cine este pentru acceptarea propunerii inaintate de colega noastra doamna deputat Valentina Buliga, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 1.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi. Plenul Parlamentului nu a sustinut aceasta propunere.

Continuam.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al Comisiei in fond si vicepresedinte al Comisiei speciale,

Dumneavoastra v-ati referit la sinteza anexata la raport, dar vreau sa spun ca si raportul, si sinteza le-am primit ieri la ora 17.00. Este un vot foarte important si cred ca nu e cazul sa ne grabim asa de mult. Nu sint intrebari nu pentru ca e totul bine, nu sint intrebari caci deputatii, colegii nostri nu au reusit sa ia act de cunostinta. Si noi astazi trebuie sa votam raportul, nu ceea ce am avut intr-un volum asa de mare si ca sa decidem. Eu cred ca nu este o crima, dar, dimpotriva, aceasta va fi fata noastra a Parlamentului sa intrerupem discutiile aici, dar sa nu luam o decizie astazi, sa venim si sa continuam discutiile, in cel mai rau caz miine, dar cel mai bine este pentru saptamina viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar, doamna Cusnir. Avind in vedere mecanismul care a fost aplicat de examinare a acestui demers al domnului Presedinte al tarii, eu deja am accentuat. In primul rind, a fost examinarea in comisiile permanente. Avizele au fost prezentate. Dupa aceea a avut loc sedinta Comisiei speciale. Toate avizele respective au fost examinate foarte minutios si, dupa parerea noastra, un lucru in care au fost implicati, practic, toti deputatii in Parlament.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

La fel vreau doar sa adaug, stimata colega. Daca examinati cu multa atentie raportul de sinteza a Comisiei parlamentare speciale, la un nivel de peste 90 si ceva la suta din toate obiectiile, Comisia parlamentara speciala a acceptat opinia si pozitiile comisiilor parlamentare permanente. Adica, pe dimensiune de continut diferenta mare nu este. Iar rapoartele si avizele comisiilor parlamentare permanente si-au facut aparitia si au fost distribuite cu mult timp inainte de ziua de astazi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Imi cer scuze, dar sa stiti dumneavoastra ca noi, deputatii, nu primim avizele comisiilor inainte decit impreuna cu raportul. Si le-am primit ieri.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa procedam in felul urmator. Noi am putea sa admitem ca este intr-adevar un caz de exceptie, fiindca, atrag atentia, si in cadrul comisiilor permanente ale Parlamentului, si in cadrul Comisiei speciale a Parlamentului au fost reprezentate toate grupurile parlamentare, inclusiv pe linga acestea si neafiliatii.

Deci vreau sa va zic, cu acceptul poate unui caracter exceptional in cazul dumneavoastra, marea majoritate a deputatilor nu doar ca au luat cunostinta, dar si au participat si in cadrul comisiilor, si la Comisia parlamentara, pe care motiv eu am luat act de informatia dumneavoastra si va multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu am zis: nu este o crima, cred ca va fi spre binele Parlamentului daca nu vom lua o decizie astazi. Si cred ca trebuie sa fiti de acord, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as veni tot cu o propunere de respingere, propunerea Presedintelui de a exclude articolul 48 din Legea nr.280, care prevede degrevarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei de unele functii si atributii, cum ar fi exercitarea controalelor economico-financiare si contabile, de acestea, da, mai in scurt sechestrarea mijloacelor banesti din conturile persoanelor juridice, functii care, practic, sint atribuite organelor fiscale si Ministerului de Interne.

Astazi noi... motivul mentionat ca Guvernul a initiat un proiect de lege care prevede aceste modificari. Eu vreau sa propun ca totusi noi sa mentinem votul, in varianta votata de Parlament, fiindca Guvernul, daca va veni cu un proiect, foarte bine, numai se va completa si se va imbunatati. Astazi ar fi bine, mai mult decit atit ca este dorinta si a Guvernului de a opera aceste modificari, sa mentinem in situatia data.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Inainte de exercitiul de vot, domnule presedinte al Comisiei, careva argumente sau ar fi sa le aducem...

 

Domnul Valeriu Guma:

Daca nu ma insel, chiar la prima sedinta a Guvernului a iesit doamna Greceanii si a spus ca Centrul acesta nu mai efectueaza revizii financiare.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, domnule Guma, noi ieri am discutat.

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze, dar nu trebuie sa confundam problemele. In principiu, Guvernul, intr-adevar, a elaborat si, in timpul cel mai apropiat, va fi inaintat in Parlament un proiect de lege ce se refera la unele concretizari ale atributiilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Anume din aceste considerente noi am acceptat propunerea Presedintelui ca sa fie excluse aceste prevederi din Legea nr.280, ca sa nu fie dupa aceea o confundare cu proiectul care vine. Eu sint la curent cu textul acestui proiect de lege si vreau sa va spun ca taman acolo este foarte clar prevazut ceea ce tine de revizie, deci Centrul o sa aiba dreptul, conform acestui proiect de lege, sa fie efectuate si pina la pornirea urmaririi penale.

Restul ,toate controalele etc., ceea ce tine mai mult de atributiile organelor fiscale, ramine numai in competenta organelor fiscale.

 

Domnul Marian Lupu:

Si textul acestei initiative, daca ne uitam in tabelul de sinteza, vine sa ajusteze cadrul legal la ceea ce exact a mentionat acum domnul Turcan.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine. Eu va multumesc, domnule Presedinte.

Sper sa fie asa intr-adevar, fiindca la noi au fost.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi va asiguram, o Comisie intreaga a...

 

Domnul Valeriu Guma:

Cazuri diferite, inclusiv cu Legea ghilotinei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

...va fi examinat in mod prioritar.

Domnul Valeriu Guma:

Care noi am votat, noi am vorbit si, pina la urma, din ea a ramas nici jumatate ceea ce am dorit noi. Si eu am grija si de acest proiect al Guvernului ca, pina la urma, a fost...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine ca aveti grija.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si eu va rog chiar in mod prioritar sa tineti la control aceasta lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule presedinte al Comisiei,

Desigur, noi am votat pe marginea propunerii doamnei Valentina Buliga, care este presedintele unei Comisii de profil in Parlament. Dumneaei a invocat o norma constitutionala. Desigur, se pare ca vom avea o redactie a legii asa cum propune presedintele si redactia votata anterior de Parlament nu este sustinuta.

Dar precizarile care au venit din partea reprezentantilor, autorilor proiectului de lege se pare ca introduc o anumita confuzie. Si pentru ca un proiect de lege este prezumat a fi constitutional doar pina la o decizie a Curtii Constitutionale si eu nu exclud posibilitatea atacarii ulterioare sau sesizarii Curtii Constitutionale pe marginea acestui proiect dupa intrarea lui in vigoare.

Vreau sa specificati dumneavoastra sau reprezentantii autorului, mai mult pentru stenograma, pentru stabilirea vointei autentice a legiuitorului, a ceea ce se cheama spiritul legii, intelesul deplin dincolo de litera ei ca institutiile sanitare private sint vizate implicit de textul pe care noi il votam si nu sint excluse intr-un elan discriminatoriu pe care l-ar avea Parlamentul.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu stiu ca noi am votat acest lucru, dar colegul nici nu a rugat sa supunem sau sa le supunem votului.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta mai mult pentru stenograma, de fapt, a fost ca sa...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Oricum, o explicatie ar fi necesara, fiindca chiar daca a fost votul asupra amendamentului ... s-a votat per ansamblu. Fiindca, pe de o parte, in continuarea celor expuse noi am exclus aceasta activitate din cadrul activitatilor licentiate, dar aceasta activitate nu este reglementata de alte acte normative si atunci pare o activitate nereglementata. Si este o problema, pina la urma.

Insa o a doua chestiune, stimate domnule presedinte al Comisiei, vizavi de atributiile functionale ale Centrului, care urmeaza sa fie modificate ulterior, eu nu as vedea o problema daca norma prezenta in varianta votata de Parlament se va mentine.

Chiar daca va fi dublarea respectiva si ca si rugaminte, daca cunoasteti textul initiativei legislative eu as avea o rugaminte pentru aceasta initiativa legislativa sa aveti in vedere si atributiile functionale ale Ministerului Afacerilor Interne ce tin de competentele politiei economice, fiindca toti ne concentram atentia asupra Centrului, dar uitam ca asemenea competente are si politia economica din cadrul Ministerului.

Si sa fie privita problema per ansamblu, caci daca o reglementam sa o reglementam complex.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Problema Ministerului de Interne a fost deja rezolvata la momentul votarii legii precedente.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu... o sa vedem cind o sa discutam legea. Ar fi o rugaminte pentru...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acesta e. Legea nr.281 prevede taman...

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, deci sa inchidem, sa nu ramina subiecte deschise. Domnul Cubreacov a mentionat pozitia autorilor. De fapt, proiectul nr.280 a fost proiectul inaintat de catre Guvern, spre deosebire de nr.281, care a fost initiativa unui grup, de fapt, a Comisiei parlamentare speciale. Aici nu avem reprezentantul autorului, fiindca sintem in procesul de reexaminare.

Eu as putea sa solicit o opinie de expertiza, daca doriti, da, care nu este una similara cu cea a autorului, dar cred ca totusi in acest context conteaza.

Microfonul nr.6.

Domnul Valeriu Lazar:

Intr-adevar, ca sa nu ramina starea sau impresia de confuzie, vreau sa citesc cum o sa sune in redactia finala acest articol. El va suna in felul urmator: mijloacele financiare ale institutiilor medico-sanitare private provin din prestarea serviciilor contra plata si din alte surse financiare permise de legislatie, ceea ce, repet, se inscrie perfect in situatia cind daca o institutie medicala privata va participa la concursul organizat de CNAD si va cistiga in conformitate cu legislatia... ea poate fi contractata.

Or, in formula care a venit de la Guvern si noi, Parlamentul, am votat-o
intr-un fel, impunem casa sa semneze aceste contracte. Si mie mi se pare ca aceasta formula e mai reusita, ea e mai corecta decit... Ea nu exclude aceasta posibilitate, dar nu ingusteaza aria, adica nu impune casa sa semneze contract in mod obligatoriu doar de aceea ca ea e institutie privata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, in conditiile raportului Comisiei parlamentare speciale, in conditiile sintezei care este anexa si parte componenta a acestui raport, supun votului. Cine este pentru adoptarea Legii nr.280, tinindu-se cont de acele propuneri ale Sefului statului care au fost acceptate de catre Comisia parlamentara speciala, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 29.

Sectorul nr.2 27.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

In aceste conditii, constat ca Legea nr.280 este adoptata, in contextul reexaminarii in cadrul proiectului nr.742.

Va multumesc.

La fel, stimati colegi, la aceasta etapa, eu as vrea sa multumesc foarte mult tuturor comisiilor parlamentare permanente. Vreau sa multumesc tuturor deputatilor care au facut parte din Comisia parlamentara speciala. Vreau sa multumesc grupului de experti care au asistat aceasta Comisie pe toata durata activitatii sale. O data cu adoptarea acestor doua legi, trebuie sa constat ca aceasta etapa a Ghilotinei, Ghilotina II pe dimensiunea cadrului legislativ, reformarii acestuia este incheiat. A fost un proces destul de lung si anevoios.

Totodata, trebuie sa constat ca procesul de perfectionare a cadrului legislativ, normativ a punerii in aplicare a legilor in cadrul politicilor de reglementare a mediului de afaceri nu ia sfirsit. Va anunt ca, recent, a fost initiat un nou proiect, un proiect sustinut de donatori externi, asa-numitul proiect Bistar care in continuare va asista Guvernul in contextul optimizarii cadrului de administrare fiscala, cit si a cadrului regulatoriu.

Deci, consider ca si in continuare Parlamentul va avea atributii si va munci impreuna cu exponentii mediului de afaceri si celor de la Guvern pentru optimizarea continua a cadrului de reglementare.

Multumesc tuturor celor care au fost antrenati in aceasta activitate.

Continuam. Proiectul de Lege nr.935 pentru ratificarea Amendamentului la Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare.

 

Domnul Ion Apostol director general al Agentiei Nationale de Reglemen-
tare a Activitatilor Nucleare si Radiologice:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat aderarea tarii noastre la Conventia cu privire la protectia fizica a materialului nuclear la 28 ianuarie 1998.

Amendamentul la Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare a fost adoptat la Conferinta de la Viena la 8 iulie 2005 prin actul final al Conferintei care a fost semnat de catre reprezentantii a 81 de state, inclusiv de catre reprezentantul Republicii Moldova.

Datorita cresterii semnificative a cantitatii materialelor nucleare si din cauza escalarii pe plan mondial a actelor de terorism, s-a considerat necesara introducerea unor amendamente la Conventie care sa fie in concordanta cu realitatile existente, impunindu-se necesitatea consolidarii regimului protectiei fizice a materialelor nucleare.

S-a considerat necesar ca aceasta Conventie sa fie aplicata nu numai in privinta tranzitului de materiale nucleare tranzitului international, dar si in privinta instalatiilor nucleare, transportului intern ale lor, cit si asigurarii protectiei fizice impotriva actelor de sabotaj.

Prin extinderea prevederilor Conventiei, se urmareste evitarea pericolelor ce le prezinta actele de trafic ilicit si sabotaj prin adoptarea masurilor necesare pentru prevenirea si curmarea infractiunilor din acest domeniu.

Republica Moldova nu dispune de material sau instalatii nucleare, insa este cointeresata in intarirea protectiei fizice a acestor materiale si instalatii amplasate in teritoriul statelor vecine sau in proces de tranzit. Ratificarea amendamentului nu impune Republicii Moldova angajamente suplimentare din punct de vedere financiar.

In contextul celor expuse, solicit sustinerea dumneavoastra intru adoptarea proiectului de lege mentionat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Apostol,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Amendamentul la Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare se incadreaza in categoria tratatelor supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Amendamentul a fost adoptat de catre Conferinta pentru analiza si adoptarea amendamentelor a Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, in scopul consolidarii regimului protectiei fizice a materialelor nucleare si a instalatiilor nucleare utilizate in scopuri pasnice.

La momentul de fata, Amendamentul este ratificat de 15 state parti la Conventie. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Amendamentului.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana considera inoportuna formularea clauzei teritoriale in textul proiectului de lege pentru ratificarea Amendamentului. Conform articolului 17 din Conventie, formularea rezervelor se admite doar la momentul semnarii, ratificarii, acceptarii sau aprobarii Conventiei.

In conditiile celor propuse, propunem aprobarea proiectului de lege respectiv in prima lectura si, daca nu sint obiectii, adoptarea in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Proiectul nr.935. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua, fractiunile? De acord.

Multumesc.

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr. 935. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 8.

 

 

Domnul Marian Lupu:

64 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.935 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Inainte de a continua examinarea celorlalte subiecte, vreau sa va anunt ca in perioada premargatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-au sarbatorit ziua de nastere colegii nostri doamna Elena Parpolova (aplauze), domnul Anatolie Onceanu (aplauze) si domnul Oleg Turea (aplauze). Sa ii felicitam si sa le dorim un foarte frumos la multi ani!

Proiectul de Lege nr.881 pentru modificarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca proiectul de Lege nr.881 a fost examinat si aprobat in prima lectura la 3 aprilie 2008. In raportul Comisiei, prezentat anterior, s-a mentionat necesitatea concretizarii termenului prevazut in proiectul de lege pentru publicarea actelor oficiale in Monitorul Oficial.

Membrii Comisiei, pregatind acest proiect de lege pentru lectura a doua, au examinat minutios aceasta propunere cu participarea reprezentantilor Agentiei Moldpress. A fost stabilit ca, de fapt, prezentarea de catre emitenti, de exemplu, dupa ziua de marti a actelor oficiale pentru publicare, periodicitatea existenta de editare a Monitorului Oficial, publicarea in regim de urgenta a unor acte oficiale sint principalii factori obiectivi ce influenteaza direct asupra respectarii termenelor pentru publicarea si republicarea actelor oficiale.

Astfel, Comisia a ajuns la concluzia ca termenul real si mai rezonabil care urmeaza sa fie prevazut de legile specificate in proiectul de Lege nr.881 trebuie sa fie de cel mult 10 zile. Totodata, s-a examinat si fiecare amendament care a fost prezentat referitor la acest proiect de lege. Rezultatul examinarii acestor amendamente este reflectat in tabelul anexa la prezentul raport.

In aceste conditii, Comisia propune examinarea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.881, luind in consideratie rezultatul examinarii amendamentelor de catre Comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Lectura a doua, alte propuneri, decit cele din raport nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.881. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

57 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.881 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.965 pentru acceptarea amendamentelor la articolele 8 si 18 ale Conventiei cu privire la crearea Consiliului Colaborarii Vamale.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic director general al Serviciului Vamal:

Stimate domnule presedinte,

Distins Parlament,

Se prezinta spre examinare in atentia dumneavoastra proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la articolele 8 si 18 din Conventia cu privire la crearea Consiliului Colaborarii Vamale.

De fapt, acest proiect este generat de sedinta Consiliului Colaborarii Vamale din 30 iunie 2007 la a carui sesiune a fost luata decizia de a accepta, de a recomanda amendamentele la articolele 8 si 18 ale acestui Consiliu.

In principiu, sensul acestor modificari consta in acceptarea, in cadrul membrului Organizatiei Mondiale a Vamilor, denumirea oficiala a acestei Organizatii este Consiliul Colaborarii Vamale al Uniunilor Economice si Vamale. Deci, prin urmare, initiativa a parvenit din partea Uniunii Europene, ca Uniune Economica, pentru a fi membru cu drepturi depline la aceasta Organizatie Mondiala a Vamilor.

Pentru Republica Moldova, acest proiect de lege, de fapt, nici Conventia, nici acest proiect de lege nu comporta careva cheltuieli financiare si nici un angajament politic sau economic. In acest context, rugam sustinerea proiectului mentionat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari. Nu sint.

Domnule Melnic,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca recomandarea privind amendarea Conventiei cu privire la crearea Consiliului Colaborarii Vamale a fost adoptata in cadrul sesiunii Consiliului Colaborarii Vamale din 30 iunie 2007. In conformitate cu Legea nr.595 privind tratatele internationale, acceptarea amendamentelor urmeaza sa fie decisa de Parlament. Amendamentele au ca scop precizarea statului uniunilor vamale economice in cadrul Consiliului Colaborarii Vamale.

Amendamentul la articolul 18 din Conventie ofera dreptul oricarei uniuni vamale economice de a deveni parte contractanta la Conventia cu privire la crearea Consiliului Colaborarii Vamale. Amendamentul la articolul 8 din Conventie stipuleaza: Numarul de voturi de care va dispune o uniune vamala economica in cadrul Consiliului va fi stabilit prin dispozitii speciale.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru acceptarea amendamentelor nominalizate. Luind in considerare cele expuse, Comisia propune a accepta amendamentele la articolele 8 si 18 ale Convectiei cu privire la crearea Consiliului Colaborarii Vamale prin adoptarea unei legi organice in doua lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Petrenco.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.965. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Fractiunile, lectura a doua? De acord.

Multumesc.

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.965. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.965 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.750 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.750 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr.764 din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova a fost examinata si aprobata in prima lectura de catre Parlament la sedinta plenara a Parlamentului din 4 aprilie 2008.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, la sedinta sa din 16 aprilie 2008, a examinat in lectura a doua proiectul de Lege nr.750 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova, tinind cont de prevederile articolului 65 din Regulamentul Parlamentului.

Comisia mentioneaza ca, conform prevederilor articolului 65, alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, de la data aprobarii proiectului de lege in prima lectura de catre Parlament in termenul stabilit de 10 zile, in Comisia permanenta sesizata in fond amendamente de la deputati, de la comisiile permanente si de la fractiunile Parlamentului nu au parvenit. In temeiul celor expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune proiectul de Lege nr.750 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr.764 din 21 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova sa fie adoptata in lectura a doua de catre Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.750. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.750 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.666 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.666 a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament si are ca scop aducerea legislatiei in vigoare in concordanta cu prevederile Legii cu privire la asistenta juridica garantata de stat.

Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele si propunerile parvenite de la deputati, de la comisiile permanente si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor cu privire la proiect se contin in anexa care este parte integranta a prezentului raport. In temeiul celor expuse, Comisia propune Parlamentului adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele acceptate, cuprinse in anexa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.666. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 29.

Sectorul nr. 3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Impotriva. Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.666 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1093 pentru completarea si modificarea Codului de procedura penala. Initiativa unui grup de deputati.

Domnule Turcan,

Presupun ca faceti prezentarea mixta: si din partea autorilor, si raportul Comisiei. Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Proiectul este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un grup de deputati si are ca scop ajustarea articolelor 60 si 401 din Codul de procedura penala la prevederile Constitutiei Republicii Moldova privind drepturile cetatenilor Republicii Moldova si anume articolelor 16, 20, 54 si 119.

Actuala redactie a articolului 401 reglementeaza ca partea vatamata, in cazul ce priveste latura penala, poate declara apel numai in cazurile in care procesul penal se porneste doar la plingerea prealabila a acestuia in conditiile legii. Adica, partea vatamata nu beneficiaza de o egalitate de tratament juridic decit in prima instanta. Insa in fazele de apel si recurs, partea vatamata are un statut de participant pasiv sau, in genere, este privata de dreptul de a participa in aceste instante.

Dupa parerea autorilor, aceste prevederi constituie o violare a principiului egalitatii in fata legii, dreptul persoanei la satisfactia efectiva din partea instantelor judecatoresti impotriva actelor care violeaza drepturile, libertatile si interesele legitime ale persoanei.

Proiectul a fost avizat de catre comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Unele propuneri si obiectii vor fi examinate pentru lectura a doua. In aceste conditii, Comisia propune aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1093.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru autori, Comisie?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, pentru lectura a doua sint unele obiectii, pe care noi trebuie sa le examinam suplimentar.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci propunerea a fost, poate incercam chiar in sedinta de astazi, dar totusi se considera ca trebuie sa raminem doar in cadrul primei lecturi si sa se mai munceasca pentru lectura a doua. Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1093. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1093 este aprobat in prima lectura.

Sintem la 11 si 10 minute. Ora intrebarilor. Pentru inceput voi invita persoanele reprezentind organele guvernamentale, pentru a oferi raspunsuri la intrebarile inaintate in joia saptaminii trecute. Domnul viceministru al afacerilor externe Andrei Pogurschi vine cu raspuns la intrebarea inaintata de domnul Igor Klipii cu privire la statutul juridic al transportului autor cu numere de inmatriculare transnistrene. Va rog.

 

Domnul Andrei Pogurschi viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Ministerul Afacerilor Interne a examinat interpelarea domnului deputat Igor Klipii referitor la problema ce tine de mijloacele de transport inmatriculate in regiunea transnistreana si comunica urmatoarele.

Urmare a mai multor interpelari ale deputatilor Parlamentului Republicii Moldova adresate Guvernului, cit si Ministerului Afacerilor Interne referitor la exploatarea in masa pe partea dreapta a Nistrului a autovehiculelor inmatriculate in regiunea transnistreana au fost intreprinse un complex de masuri orientate la monitorizarea fenomenului in cauza.

In acest context, a fost creat un grup de lucru interdepartamental din specialisti ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, ai Ministerului Dezvoltarii Informationale, alte institutii si organe de drept in scopul verificarii in trafic a autovehiculelor cu numere de inmatriculare transnistrene in vederea stabilirii termenului de inmatriculare si exploatare, domiciliului acestor conducatori auto.

In urma verificarilor, s-a stabilit ca circa 35% din autovehiculele supuse verificarii sint exploatate in permanenta de cetatenii Republicii Moldova, domiciliati pe malul drept al Nistrului. Iar schemele de inmatriculare a acestora sint frauduloase, avind drept scop importul vehiculelor cu termenul de exploatare de peste 7 ani, ceea ce in Republica Moldova este clar determinat ca automobilul se inregistreaza pina la o virsta de 7 ani.

Astfel, intru realizarea sarcinilor respective, deci, in perioada de referinta, au fost examinate mai mult de 6 000 de unitati de transport si inca o data s-a adeverit ca in jurul la 4 000 unitati de transport cu numere transnistrene, care circula pe malul drept al Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova, sint exploatate de catre cetateni ai Republicii Moldova cu viza de resedinta in partea dreapta a Nistrului.

Drept urmare si intru solutionarea problemei respective, a fost creat un grup de specialisti din cadrul ministerelor si din institutiile interesate si a fost propus un proiect de lege, care astazi se afla in cadrul Ministerului Reintegrarii si, totodata, este examinata si se studiaza si experienta internationala sau a expertilor internationali, indeosebi a grupului EUBAM in Republica Moldova, care deja, iata, avem si expunerile respective. Si, in prezent, cred ca in timpul cel mai apropiat, vor fi luate in vigoare toate propunerile si expunerile respective si va fi inaintata in Parlamentul Republicii Moldova proiectul de lege ce tine de legalizarea si inmatricularea transportului cu numere de inmatriculare transnistrene care circula in Republica Moldova.

Referitor la a doua parte a intrebarii, ce tine de actiunile sau legalitatea actiunilor colaboratorilor de politie care stopeaza si verifica unitatile de transport. E clar ca este legislatia in vigoare, Hotarirea Guvernului nr.713, care prevede clar la articolul 121.1: Toate unitatile de transport neinregistrate reglementari cu semne decesive ale statului sau Republicii Moldova sint ridicate numerele respective. Actiunile colaboratorilor de politie sint legale si e clar ca au dreptul respectiv pina la reglementarea definitiva a acestui... daca va fi adoptat proiectul de lege. Speram ca cit mai operativ... proiectul de lege, practic, este examinat, este pregatit si curind va fi inaintat in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule viceministru,

Eu am adresat intrebare doamnei Greceanii, nu inteleg cum a ajuns la dumneavoastra.

Multumesc pentru raspuns, dar nu cred ca aveti posibilitate sa dati un raspuns exhaustiv la intrebare, fiindca ea poarta mai mult un caracter care depaseste competentele Ministerului de Interne.

Vreau sa inteleg totusi persoanele care au cumparat in Republica Moldova transport la pietele autorizate din Republica Moldova cu numere de inmatriculare din Transnistria, ele pot circula in Republica Moldova sau nu pot?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Nu pot circula.

 

Domnul Igor Klipii:

Atunci de ce le permiteti sa vinda? Unu. Doi. Fiindca persoanele care cumpara masini cu numere de inmatriculare din Transnistria sint fortate, am vorbit personal cu oficiali de la minister si de la Politia Rutiera care mi-au spus foarte clar, isi fac cetatenia Transnistriei si circula fara probleme.

Si atunci noi fortam cetatenii nostri sa isi procure intr-un fel cetatenia Transnistriei, iarasi e o dubla crima, fiindca vorbesc despre un stat care nu exista, despre separatisti. Si eu nu inteleg care e logica guvernarii? Cel putin in momentul in care exista un grup de lucru care elaboreaza, studiaza sau nu permiteti oamenilor sa circule cu numere din Transnistria tuturor, sau le dati voie tuturor, fiindca, intre timp, se face coruptie.

Eu nu mai spun de faptul ca insasi venirea in Republica Moldova sau trecerea de frontiera de Nistru in Republica Moldova a transportului cu mai mult de 7 ani de zile este iarasi o afacere. Fiindca de ce la ei costa mai ieftin, iar la noi mai scump? Si de ce atunci noi le permitem lor sa vina in Republica Moldova? Deci sint foarte multe intrebari care depasesc competentele dumneavoastra.

Dar rugamintea mea este sa luati o decizie pina elaborati o conditie clara. Fiindca oamenii sint in deruta si sint fortati sa isi procure cetatenia Transnistriei. Ceea ce, mi se pare, din partea unui stat care se respecta, este o crima.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Speram ca totusi va fi in mod operativ si cit mai repede aprobat proiectul de lege si va disparea insasi de la sine. Da, e clar ca cetatenii Republicii Moldova, fiind patrioti ai tarii respective, trebuie sa aleaga, intr-adevar, sa inregistreze aici, in Republica Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

El este fortat sa isi cumpere cetatenia Transnistriei care costa 100 de euro, costa mai ieftin decit inmatricularea unui transport de 7 ani de zile. Si atunci el, din pacate, pentru noi patriotii trebuie sa fie in Parlamentul Republicii Moldova, daca pe ei nu ii doar sufletul pentru faptul ca cetatenii sint fortati sa mearga intr-un regim separatist sa isi inregistreze transportul ca sa circule normal, atunci, imi pare rau, cetatenia de acolo este mai importanta decit aceasta din Republica Moldova. Mie mi se pare grav cind guvernarea acuza cetatenii ca nu sint patrioti, imi pare rau.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Va multumesc mult.

La microfonul central se invita domnul viceministru al economiei si comertului Sergiu Sainciuc, pentru a da raspuns la interpelarea deputatului Ion Varta cu privire la masurile intreprinse de Guvern pentru redictionarea fluxului de valuta straina.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Ministerul Economiei si Comertului a examinat interpelarea domnului Ion Varta, deputat in Parlament, privitor la actiunile intreprinse de Guvern la problema remitentelor. Deci raspunsul a fost prezentat in scris despre acele actiuni si programe care au fost adoptate si sint in proces de realizare, precum si despre alte proiecte de strategii care, la momentul actual, se definitiveaza si care vor spori eficienta in domeniul remitentelor pentru dezvoltare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Sainciuc.

Pentru stenograma ca sa fie fixat, cu atit mai mult ca dumnealui a primit in scris, dar oricum ca sa ramina pentru ceilalti deputati, sa cunoasca problema.

Va multumesc.

La microfonul central se invita domnul viceministru al justitiei Nicolae Esanu, pentru a da raspuns la interpelarea doamnei Cusnir referitoare la informatiile privind implementarea Legii cu privire la victimele represiunilor politice.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
al Guvernului in Parlament:

Stimata doamna Presedinte la sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

La interpelarea doamnei deputat Valentina Cusnir si a domnului Leonid Bujor, care, practic, au coincis, va comunic urmatoarele. In scopul asigurarii implementarii Legii nr.1225, Guvernul a creat o Comisie permanenta guvernamentala pentru problemele victimelor represiunilor politice, care examineaza in mod periodic aceasta problema, inclusiv informatiile parvenite din partea comisiilor speciale teritoriale.

In rezultatul acestor examinari, se identifica solutii pentru problemele care apar in activitatea comisiilor teritoriale si informatii care se comunica acestora prin mai multe scrisori, una dintre care a fost evocata de catre domnul Bujor. Mentionam ca aceste scrisori nu pot fi tratate drept indicatii, in ele se mentioneaza in mod expres ca este doar exprimarea opiniei Comisiei guvernamentale.

As mentiona ca Guvernul, examinind periodic probleme respective intreprinde masuri in scopul simplificarii in limitele admise de lege a procedurilor respective, prin aceasta se explica si amendamentele care au fost aduse la Regulamentul adoptat prin Hotarirea Guvernului nr.627 din anul 2007.

In acelasi timp, mentionam ca noi ne aflam in imposibilitate de a propune solutii care sint contrare legii. Si aceasta se refera la situatiile legate de calitatea de mostenitor. In masura in care Legea nr.1225 prevede ca restituirea bunurilor sau plata despagubirilor se va face catre mostenitori. Si Codul civil al Republicii Moldova stabileste foarte clar procedura dobindirii calitatii de mostenitor. Guvernul nu este in drept sa intervina cu careva modificari in acest mecanism.

As mentiona ca problema, de fapt, se trage de la aceea ca, in anul 1992, nu
s-a pus in discutie masura in care persoanele respective vor putea respecta mecanismul legal de dobindire a calitatii de mostenitor, mecanism care este absolut universal si s-a aplicat incepind cu Roma Antica si se aplica si in prezent in absolut toate tarile. In masura in care noi vom interveni cu anumite modificari in mecanismul respectiv, riscam sa aducem prejudicii enorme statului, pentru ca aceasta ar insemna un singur lucru introducerea unor mecanisme care ar avantaja unii mostenitori in detrimentul altor mostenitori.

Cit priveste problema termenilor de prescriptie, legislatia, de asemenea, reglementeaza foarte clar procedurile, restituie mecanismul de repunere in termen in masura in care o persoana a omis termenul de prescriptie. Deci in masura in care nu se invoca ca mecanismele legale nu permit persoanelor repunerea in termen, consideram ca, la momentul actual, nu se justifica interventia legiuitorului in schimbarea mecanismului termenelor de prescriptie, care este foarte clar stabilit in Codul civil.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule viceministru,

Eu va multumesc pentru aceasta informatie de atita ori repetata aici, in Parlament. Dar daca ati fi dumneavoastra acel fost represat, cum dumneavoastra ati obtine astazi acel certificat de mostenitor? Ca lumea sa inteleaga clar ca nu l-am putut obtine si dumneavoastra spuneti, ca totul e normal si bine.

Tocmai din cauza ca nu s-a putut obtine acest certificat de mostenitor mai multe comisii din mai multe raioane nu au acceptat cererile. Si ceea ce spuneti dumneavoastra, ca daca nu au reusit in termen, aceasta e chestia lor, sa se duca iarasi prin judecata. Aici e vina clara a Guvernului, a spus domnul Bujor, si nu trebuie sa repet de atitea ori ca Regulamentul abia in luna iunie a fost adoptat si publicat in Monitorul Oficial, atunci cind legea era in actiune de la 1 ianuarie.

Uitati-va, din luna iunie, cind abia a aparut in Monitorul Oficial, cum a putut omul acesta sa obtina acele anexe necesare pentru acea cerere? Si acum sa mearga in judecata si sa demonstreze ca nu i-a fost primita cererea, ca nu a avut certificatul de mostenitor. Lamuriti o data in trei cuvinte clar: ce sa faca acest om? Ca sint cetateni ai Republicii Moldova si nu trebuie purtati atita pe drum. Si ei ma intreaba pe mine si pe alti colegi de ai mei. Notarii nu vor si nu pot sa faca acest lucru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu, cu parere de rau, am repetat si o sa fiu obligat sa repet de fiecare data acelasi raspuns la intrebarea dumneavoastra, in masura in care nu poate fi dat un alt raspuns conform legislatiei in vigoare. Problema nu este a Guvernului de astazi, problema este a celor care au adoptat legea in anul 1992, cind au stipulat dreptul de restituire a bunurilor catre mostenitori. Ei trebuiau sa stie ca introduc un mecanism, care, practic, este imposibil de respectat de catre cetateni. Aceasta trebuie de recunoscut. Dar aceasta este o lege.

Astazi noi nu putem schimba, pentru ca aceasta ar insemna schimbarea categoriilor de persoane care pot pretinde restituirea bunurilor. Pentru ca, conform legislatiei, astazi, avem dreptul mostenitorilor. Daca noi, eventual, am veni cu o propunere sa dam fie copiilor, fie unor persoane identificate, aceasta ar insemna ca introducem o alta categorie de persoane care au dreptul la restituirea bunurilor sau la despagubiri, fapt care presupune restituirea de doua ori a acelorasi bunuri. Deci, in masura in care se adopta o lege de acest gen, trebuie sa se tina cont de ceea cum cetatenii vor putea respecta legea.

Astazi, se prevede foarte clar: mostenitor. Nu dovedesti calitatea de mostenitor, nu ai dreptul la restituirea bunurilor. Aceasta este o prevedere legala, nu este o prevedere din Regulamentul Guvernului si Guvernul nu are dreptul sa schimbe astazi Regulamentul in aceasta parte. Guvernul a amendat Regulamentul in partea ce tine de proceduri birocratice si acestea le-a simplificat, schimbind inclusiv regula referitoare la prezentarea expertizelor, vazindu-se posibilitatea de a utiliza alte expertize, facute pentru alti cetateni.

Regula cu privire la mostenitori categoric nu poate fi schimbata de catre Guvern. Eventual, poate fi schimbata de catre Parlament, dar aceasta presupune cheltuieli enorme, care nici nu pot fi calculate.

Multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nu este inclus? Era inclus. Mai tare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Probabil, e inclus.

Domnule viceministru,

Va multumesc pentru raspuns.

Deci eu astept raspunsul si in scris, caci am mentionat: oral si in scris. Nu
l-am primit in scris, dar sper ca il primesc, mai avem citeva zile. Primul moment.

Al doilea moment. Rog foarte frumos ca la raspunsul dumneavoastra sa fie anexata copia de pe scrisoarea pe care a expediat-o Ministerul, cu semnatura dumneavoastra, la adresa presedintilor de raioane.

Al treilea moment. Domnule viceministru, Nu va straduiti sa aduceti invinuiri celor care au adoptat in 1992 aceasta lege.

Raul, la care v-ati referit dumneavoastra, incepe de la acele modificari care au fost facute aici, in Parlamentul Republicii Moldova, acum un an si jumatate, pere-mi-se. Nu uitati ca atunci s-a decis ca bugetele locale sa contribuie la solutionarea acestei probleme. Fiindca bugetele locale nu dispun de bani.

Si al patrulea moment. Domnule viceministru, va aduc aminte ca anume Guvernul Republicii Moldova se face vinovat de faptul ca Regulamentul a fost adoptat cu intirziere de aproape 7 luni. Deci acesti cetateni nu au putut sa isi obtina dreptatea, dat fiind faptul ca legea a intrat in vigoare de la 1 ianuarie, iar Guvernul a adoptat Regulamentul cu intirziere de 7 luni.

Deci, respectiv, daca Guvernul Republicii Moldova tine la cetatenii sai, ar trebui sa vina cu o initiativa legislativa in Parlament pentru prelungirea termenului cu cel putin 7 luni, daca nu cu un an.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

Cit priveste...

 

Domnul Leonid Bujor:

Pentru unii din voi nici 20 nu sint de ajuns, totdeauna nu intelegeti nimic.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Vina Guvernului. Vreau sa atrag atentia ca amendamentele facute, ultimele amendamente in lege, nu au amendat problemele pe care le evocati dumneavoastra. Calitatea de mostenitor a celor care pot pretinde la bunuri sau la despagubiri este in varianta initiala a Legii din 1992. Cit priveste plata despagubirilor din contul bugetului, vreau sa atentionez ca legea a imbunatatit situatia persoanelor, stipulind pe linga bugetele locale. Prevedere care era anterior in lege. Si contributia de la bugetul central, contributie, care, apropo, a fost mai mare anul trecut decit din bugetele locale.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lora Grosu:

Intrebarea mea este adresata Ministerului Dezvoltarii Informationale, cit si Biroului National de Statistica. In Legea privind organizarea administrativ-teritoriala, in anexa nr.3, la capitolul Localitatile raionului Soldanesti este stipulat satul Glinjeni. Iar in clasificatorul unitatilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova, elaborat de Biroul National de Statistica, la Localitatile raionului Soldanesti este stipulat satul Hligeni.

Locuitorii acestui sat au probleme enorme pentru perfectarea documentelor, dat fiind faptul ca Ministerul Dezvoltarii Informationale lucreaza conform clasificatorului. In aceasta situatie mai este si satul Hristoforovca din raionul Camenca, din stinga Nistrului, conform Legii cu privire la organizarea administrativ-teritoriala, iar in clasificator este Hristovaia, ceea ce aduce la multitudinea problemelor de perfectare a documentelor. Cer ca aceste doua institutii de stat sa solutioneze aceasta intrebare si raspunsul il cer in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Cubreacov.

 

Doamna Vlad Cubreacov:

Prima mea intrebare este adresata pentru raspuns coordonat in scris ministrului administratiei publice locale Valentin Guznac si ministrului sanatatii Larisa Catrinici.

Saptamina trecuta, saptamina aceasta chiar, am urmarit un reportaj televizat de la Spitalul de Urgenta din Chisinau despre un batrin sfirtecat de haitele de ciini vagabonzi din capitala Republicii Moldova. Anterior, mai multi copii fusesera sfirtecati de ciinii comunitari, agresivi si tot mai multi in capitala noastra, prezentind un pericol deosebit pentru integritatea fizica si sanatatea oamenilor.

In acest context, ii rog pe acei doi ministri sa imi prezinte o informatie completa pe ultimii doi ani de zile privind numarul de persoane agresate de ciinii vagabonzi din Chisinau, institutiile sanitare in care aceste persoane s-au tratat, costurile si durata tratamentelor, existenta sau inexistenta in capitala a unor servicii de ecarisaj, numarul de hingheri si fondurile alocate din bugetul local pentru ecarisaj, sterilizare si vaccinare, centrele de plasament pentru ciinii fara stapin, statisticile privind ciinii vagabonzi, alte informatii la acest subiect, pe care cei doi ministri le considera relevante.

A doua intrebare a mea este adresata ministrului administratiei publice locale Valentin Guznac pentru raspuns in scris. Primaria municipiului Chisinau, asa cum se cunoaste, dispune de circa 1 500 000 de metri patrati de spatii care pot fi date in arenda. Dintre acestea doar a cincea parte, mai bine-zis 350 000 de metri patrati sint arendate si aduc bugetului local un venit anual de 7,1 milioane de lei.

Raportarea suprafetelor arendate la veniturile acumulate ne arata ca pretul mediu lunar, cu care Primaria municipiului Chisinau da in arenda spatiile disponibile, este de numai 2 lei pe metru patrat, adica, ridicol de mic. Multe dintre spatiile, de care dispune Primaria Chisinaului, sint transmise incomodat. Daca aceste spatii ar fi date in arenda, chiar la pretul de 2 lei metru patrat, anual bugetul municipiului Chisinau ar incasa suplimentar circa 2 milioane de lei.

Totodata, intravilanul municipiului Chisinau cuprinde circa 300 de hectare de terenuri libere, adica, nefolosite si pentru care nu exista nici un fel de proiecte. Se stie ca in Chisinau fiecare hectar valoreaza multe milioane de lei. Valoarea totala a celor 300 de hectare nefolosite din intravilanul capitalei se ridica la citeva miliarde de lei.

In aceste conditii, Primaria Chisinaului continua practicile vechi si nu organizeaza, conform legii, licitatii pentru vinzarea terenurilor disponibile. Acest fapt afecteaza grav finantele publice locale si blocheaza perspectivele de crestere a orasului.

Asistam la o proasta gestionare a patrimoniului public local, care conduce la ratarea unor venituri imense in bugetul municipal. O situatie similara exista si in alte orase. Fenomenul mafiei terenurilor ia o tot mai mare amploare.

Intrebarea mea adresata domnului ministru Valentin Guznac este urmatoarea. Care sint suprafetele de spatii arendabile din fiecare municipiu si centru raional din Republica Moldova? Care sint suprafetele date in arenda? Pretul mediu pe metru patrat in fiecare oras? Veniturile totale incasate la bugetele locale anual? Numarul de arendatori, precum si suprafetele nefolosite?

In acelasi timp, rog sa imi fie prezentata o informatie ampla, compartimentata pe fiecare localitate privind suprafetele de teren nefolosite din intravilanul tuturor municipiilor si centrelor raionale din Republica Moldova, aratind cite licitatii publice au fost organizate pina in prezent.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In primul rind, sint nevoit, inainte de a da doua intrebari, sa lucrez oleaca pentru domnul Stepaniuc, care nu a venit astazi sa raspunda la intrebare si a raspuns in scris. De fapt, este o informatie foarte ampla si importanta pentru tot Parlamentul nostru si cred ca putea s-o citeasca macar domnul Esanu.

Era vorba de cit de mult se construieste in Chisinau si cit de slab aici e infrastructura? Numai doua cifre in locul lui Stepaniuc le dau. E semnat de dinsul. Numai in 2007, sint date cifre pe 5 ani, s-au construit 388 000 de metri patrati in Chisinau, s-au construit numai doua scoli, nu s-a construit nici o gradinita de copii si a fost dat in exploatare numai un oficiu. Voi le-ati vindut, ca aici e scris din 2007. Da. A unui oficiu al medicilor de familii in comuna Dobruja. Adica, am vrut sa spun nu cine le-a vindut, dar de ce noi nu construim, dar numai talalaim aici si spunem oamenilor minciuni. Adica, comunistii.

Si acum doua intrebari. Prima intrebare domnului Ion Turcan, seful Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare. Este bine cunoscut faptul ca intreprinderile care mai sint inca de stat, se comporta in mod grosolan fata de agentii economici care au avut neatentia sa intre in relatii contractuale cu acestia.

Astfel, aceste intreprinderi nu isi onoreaza angajamentele contractuale, inclusiv la capitolul Datorii creditoriale, motivind prin lipsa de mijloace, sistematic beneficiaza de scutiri, de taxe si impozite, de alocari din fondurile de rezerva ale statului. Acesti agenti economici creeaza o concurenta neloiala si discriminatorie fata de agentii economici privati. Acestia beneficiaza de protectia statului si a Guvernului.

Mai mult ca atit, la o adunare generala a judecatorilor, cit si in discutiile cu judecatorii inainte de numire, Seful statului Vladimir Voronin ii indeamna pe judecatori sa tina partea statului in litigiile cu participarea agentilor economici cu capital de stat, fapt ce constituie o violare a Constitutiei privind egalitatea tuturor in fata legii. Unul dintre acesti agenti economici cu capital de stat, care sfideaza legea si discrimineaza partenerii sai economici este si Societatea pe Actiuni Cereale-Flor din orasul Floresti.

Rog o informatie in scris privind datoriile creditoriale a acestei intreprinderi. Care sint motivele acestor neplati? Care ar fi graficul concret de achizitie? Pentru a nu mari numarul dosarelor la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

Si a doua intrebare este adresata domnului Vasile Ursu, ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor, domnului Valentin Mejinschi, ministru de interne, si domnului Sergiu Puscuta, seful Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

In ultimul timp, s-a acutizat brusc problema transportului de pasageri, in general, si, in special, legatura dintre satele si orasele din zona de centru a Republicii Moldova, care leaga aceste localitati cu municipiul Chisinau.

In special, la o intilnire de marti, 22 aprilie curent, cu un grup de locuitori ai satului Cojusna, raionul Straseni, acestia si-au demonstrat, in mod special, nemultumirea vizavi de modul de transportare a calatorilor spre Chisinau. Astfel, majoritatea cetatenilor din zona de centru a Moldovei fie ca muncesc, fie ca isi fac studiile la Chisinau, ceea ce ii determina sa calatoreasca zilnic spre capitala. Asigurarea cu transport este din ce in ce mai rea.

In opinia cetatenilor, ramura transportului in aceasta zona, ca, de altfel, si in intreaga tara, este mafiotizata si monopolizata de unii inalti functionari de stat, cum ar fi: ministri, deputati, fosti si actuali responsabili ai Ministerului de Interne, care au impartit republica in zone de influenta. Se incalca principiul constitutional al concurentei loiale si pietei libere. Ori licentele de transport se elibereaza unora si acelorasi agenti economici, nepermitind altor persoane accesul la aceste servicii.

Mai mult ca atit, unii cetateni, care au vrut sa faca ordine in acest domeniu, au fost amenintati noaptea la domiciliu cu rafuiala fizica, cum ar fi in Cojusna. Iar adresarile lor catre colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei din teritoriu au fost lasate fara raspuns.

Primarii localitatilor date nu au nici o influenta asupra acestor rute, in bugetul local nu se varsa nici un leu, orarul rutelor date nu se respecta. In legatura cu aceasta, rog o informatie in plenul Parlamentului ca raspuns la intrebarile ridicate mai sus, inclusiv la urmatoarele. Cine sint monopolistii care detin licentele pentru transportul de pasageri pe rutele Chisinau in zona de circa 50 km de la capitala? De ce nu se respecta orarul acestor rute? Care este legatura de comunicare dintre ministerul de ramura si administratiile publice locale? Cite cazuri de incalcare a legislatiei in vigoare, a normelor de transport au fost depistate? Si cite licente au fost retrase in ultimii ani?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

Prima interpelare o adresez domnului Victor Stepaniuc, viceprim-ministru al Republicii Moldova. Din informatiile pe care le detin, constat ca Scoala de Trinta din satul Capriana, raionul Straseni, se ruineaza pe zi ce trece, se lasa in voia soartei, pentru ca, ulterior, sa fie vinduta la un pret simbolic. Avind in vedere cele expuse mai sus, solicit o informatie despre urmatoarele.

1.      Care este statutul acestui asezamint?

2.      Cine este patronul Scolii de Trinta din satul Capriana?

3.      Ce se prevede a se intreprinde in vederea renovarii acestui obiectiv?

Nu este a administratiei publice locale.

A doua interpelare o adresez doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanii. In mass-media din republica, in ultima perioada de timp, se atesta despre criza de ciment cu care se confrunta Republica Moldova in ultimele doua saptamini. In conformare, furnizorii de ciment din municipiul Chisinau au dublat pretul la acest produs, pretul unei tone de ciment a atins cota de 2 500 de lei, fata de 1 500 de lei, cit valora acum o luna.

O alta parte a agentilor economici au renuntat sa mai comercializeze produsul pentru o perioada de timp. Cauzele, conform informatiilor difuzate, sint deficitul fara precedent de ciment pe piata, creata din cauza ca principalul furnizor Combinatul de Ciment din Ribnita si-a reorientat toata productia spre piata de desfacere din Federatia Rusa, iar furnizorul de ciment din Moldova Compania Franceza Lafarje din Rezina nu poate face fata cererii foarte mari de pe piata autohtona.

In contextul celor mentionate, solicit Guvernului Republicii Moldova o informatie, in plenul Parlamentului, vizavi de problema invocata mai sus si despre masurile preconizate in vederea protectiei consumatorului autohton.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna Presedinte.

In Republica Moldova, vedem un fenomen foarte interesant. Mai daunazi, am facut o interpelare catre Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, care anuntase un concurs asupra terenurilor care apartineau cetatenilor. Se vede ca acest fenomen a placut unor institutii din republica si acum detin in mina un act, prin care se spune de a transmite pentru valorificarea industriala a sectorului Nord-Est al zacamintului de calcar pentru constructie Micauti-1, comuna Micauti, raionul Straseni. Este o comisie.

Si eu ma intreb: cum transmit oamenii acestia, semneaza si Ministerul Ecologiei s.a.m.d., daca aceste terenuri apartin unor oameni si au titlu de proprietate? Iata, chiar un titlu: Rosca 6453310147, numarul. Sint oameni acolo. Cum transmit ei proprietatea care nu le apartine? De aceea, rog Guvernul sa se lamureasca cu acest teren care ei il transmit, cu acesti oameni. Fiindca este clar lucru ca Micautul sa il iei degeaba este mai bine, decit sa se tirguiasca oamenii, sa il cumpere.

Si a doua interpelare o adresez domnului Igor Colenov, Serviciul Graniceri. Va rog sa imi spuneti care documente servesc pentru trecerea libera de catre cetateni a hotarului Republicii Moldova si pentru cine fac lobby granicerii Republicii Moldova, cind intorc inapoi cetatenii care nu au Carta Verde? Eu cred ca nu-i in dreptul granicerului sa ceara Carta Verde de la acel care traverseaza, fiindca omul este in drept sa faca aceasta Carta Verde si la hotarul celeilalte tari, nu este numaidecit dincoace. Ori ei lucreaza mina in mina cu chioscurile Companiei de asigurari care stau la hotar? Care e procentul pe care il au in asemenea caz? Da, cu Moldasig.

Va multumesc.

Cer raspuns in scris: si primul, si al doilea.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Am o intrebare adresata doamnei ministru al ecologiei si resurselor naturale Violeta Ivanov. Conform Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei nationale si a Planului de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice nr.112 din 27 aprilie 2001, in Republica Moldova se prevedea fundarea unui parc national in cursul inferior al Nistrului, punctele 3 si 5 din Planul de actiuni din hotarirea nominalizata.

Proiectul fundarii acestui parc a fost sustinut de Banca Mondiala, care a alocat circa 2 milioane de dolari. In presa s-a scris suficient de mult despre necesitatea fundarii primului parc national in Republica Moldova si despre participarea activa a Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, reprezentantilor Guvernului si altor institutii centrale de stat, precum si a unor organizatii non-guvernamentale. De la un timp, firul comunicarii cu publicul s-a intrerupt si a disparut orice informatie despre crearea acestui parc national.

Pornind de la situatia ca factorii de mediu degradeaza in continuare, solicit ministrului ecologiei si resurselor naturale prezentarea urmatoarei informatii in scris: care este situatia privind crearea acestui parc national? Cine dintre functionarii Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale au participat la activitati de fundare a acestui parc national, citi reprezentanti ai Guvernului au participat la fundarea acestui parc national? Care sint sumele finantelor cheltuite pentru lucrarile efectuate si cele restituite Bancii Mondiale si cine le-a restituit? Pozitia Bancii Mondiale si aprecierea din partea acesteia a rezultatelor obtinute si a echipelor ce au participat la intentia de creare a primului parc national din Republica Moldova? Rog acest raspuns sa fie in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am o interpelare pe care o adresez Ministerului Justitiei, domnului ministru Vitalie Pirlog si care vizeaza activitatea Departamentului executarea hotaririlor judecatoresti. Asadar, rog sa ma informati, de la tribuna Parlamentului, precum si in scris, asupra numarului de hotariri judecatoresti definitive, care nu sint realizate de catre Primaria si Consiliul Municipal Chisinau, cu anexarea listei agentilor economici, a persoanelor juridice in general, dar si a celor fizice care au avut cistig de cauza in ultima instanta, cu indicarea datei pronuntarii hotaririlor definitive ale instantelor judecatoresti asupra fiecarui caz, precum si cu indicarea datei cind demersul Departamentului de executare a hotaririlor judecatoresti a parvenit catre autoritatea publica a Municipiului Chisinau. De asemenea, rog sa fie precizat, in fiecare caz, subiectul acestor litigii.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

2007 . , , H. 50 , , 50 .

600
100 . H, 2007 . H , , . , 2000 182 , . 800.

, , , , , , , , .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

Ma adresez domnului director general al Agentiei Sportului din Republica Moldova Andrei Cimili.

Stimate domnule Cimili,

La 23 aprilie 2008, ati semnat urmatoarea scrisoare adresata mie. La adresa Agentiei Sportului au fost inaintate doua interpelari: din 13 martie si 20 martie curent. Pina aici nu ati gresit.

Prin prezenta, Agentia solicita respectuos sa specificati la care dintre interpelarile mentionate nu a fost dat un raspuns deplin.

Domnule Cimili,

Foarte serios si cu mult respect va comunic, ca dumneavoastra nu mi-ati raspuns nici la una din cele doua interpelari. In interpelarea din 13 martie solicitam sa imi prezentati copia de pe demersul dumneavoastra catre Guvernul Republicii Moldova cu privire la schimbarea statutului Scolii Specializate Sportive de Tenis din strada Coca, municipiul Chisinau.

Dumneavoastra mi-ati trimis un raspuns, prin care comunicati ca Scoala Sportiva Specializata a fost fundata in anul 1975, lucru pe care eu il stiu de vreo
20 de ani. Va ajut, domnule Cimili, si va spun ca solicit raspuns la demersul dumneavoastra, copia de pe demersul mai bine zis din 28 mai 2007 cu numarul de inregistrare 268, prin care dumneavoastra solicitati, in favoarea Societatii Comerciale Lamion Grup SRL lichidarea practica a acestei scoli. Rog respectuos sa imi raspundeti, sa imi expediati anume copia de pe acest document, numarul 268 din 28 mai 2007.

 

 

Doi. La interpelarea din 20 martie 2008 nu am primit nici un raspuns formal cel putin.

Domnule Cimili,

Va ajut si de data aceasta. Rog sa imi prezentati informatia despre modul de realizare a hotaririi Guvernului Republicii Moldova cu privire la fundarea unei intreprinderi mixte societati pe actiuni. Aceasta Hotarire nr.269, domnule Cimili, este publicata in Monitorul Oficial nr.42-44, pagina 77. Deci, domnule Cimili, va atrag atentia asupra faptului ca la acea de a doua interpelare solicit sa fie anexate si un sir de documente. Daca este necesar, va adresati secretariatului Parlamentului si solicitati stenograma sedintei din 20 martie 2008.

Domnule Cimili,

Va atrag atentia, pe aceasta cale, ca dumneavoastra ati incalcat trei legi: Legea cu privire la statutul deputatului, Legea cu privire la Regulamentul Parlamentului si Legea cu privire la petitionare, articolele 12 si 18. Sper ca, de data aceasta, veti respecta legislatia in vigoare a Republicii Moldova. De data aceasta solicit raspunsul in scris si in plenul Parlamentului Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Am o interpelare adresata doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanii, careia ii solicit explicatiile de rigoare in scris pe marginea urmatorului fapt. Din 1998 a fost initiat un proiect de aprovizionare cu apa potabila a sase localitati din Republica Moldova, inclusiv satul Sarata Veche din raionul Falesti, proiect finantat de catre Fondul de dezvoltare din Kuweit si desfasurat sub egida fostei Agentii de Constructii si Dezvoltare a Teritoriului din Republica Moldova.

Din luna septembrie anul 2006, dupa ce in satul Sarata Veche a fost ... doar o singura fintina arteziana, lucrarile, propriu-zis, au fost stopate. Primaria acestei localitati este in asteptarea desfasurarii licitatiei pentru cea de a doua etapa a lucrarilor, dar pina la acest moment deocamdata a ramas cu promisiunile, practic, Guvernul nu a mai dat nici un raspuns in acest sens.

Intrebarea mea este: care este soarta acestui proiect, care este situatia desfasurarii tuturor lucrarilor, potrivit acestui proiect, in cele 6 localitati prevazute, inclusiv in Sarata Veche si cind vor fi reluate lucrarile privind implementarea respectivului proiect?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Mai intii, vreau sa amintesc ca joia trecuta, la Ora Guvernului, am adresat o interpelare catre Guvernul Republicii Moldova, in care solicitam informatia privind realizarea prevederilor Legii nr.154 din 5 iulie 2007 privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural.

Am solicitat ca cineva de la Guvern, astazi, la tribuna Parlamentului sa imi raspunda la mai multe intrebari la acest subiect. Din cite am fost informata de functionarii Aparatului Parlamentului, acei care asigura sprijinul logistic Orei Guvernului, ca nu va veni nimeni si informatia o sa mi se prezinte in scris, numai nu stiu la care paste.

De aceea, eu ma vad nevoita sa reiterez aceasta adresare si solicit ca joia viitoare cineva de la Guvern sa vina sa imi raspunda la intrebarile adresate in interpelarea de joia trecuta.

Interpelarea de astazi o adresez Ministerului Educatiei si Invatamintului, doamnei ministru Larisa Savga. La Institutul Oncologic din Republica Moldova in Sectia Hematologie pentru copii, anual, se iau la evidenta circa 50 de copii cu maladia oncologica prin hemoblastoze, iar circa 110, 120 de copii sint supusi unui tratament specific, care necesita aflarea lor in stationarul clinicii pina la 7, 9 luni, cu exceptia unor pauze de scurta durata.

Din aceasta cauza, acesti copii sint privati de posibilitatea de a studia programa scolara si de a fi promovati in clasa urmatoare. Pornind de la adresarile parintilor acestor copii, ma adresez respectuos, doamna ministru, sa acceptati efectuarea unui studiu si examinarea posibilitatii incadrarii acestor copii in procesul de educatie si invatamint prin gasirea unor forme de instruire reusite si adaptabile pentru acesti copii.

Rog sa fiu informata in scris despre masurile intreprinse.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Igor Klipii:

Readresez intrebarea pe care a pus-o domnul ministru Pogurschi doamnei Greceanii, sub forma de interpelare. Consider ca problema transportului cu numerele de inmatriculare transnistrene poarta un caracter principial politic, dar si un caracter practic, fiindca mai multa lume este afectata. Si o rog pe doamna Greceanii ca, macar pentru perioada de sarbatori, sa intervina sa nu terorizeze lumea cu opririle acestea si ridicarea numerelor, fiindca este o sursa de coruptie. Si cel putin pina la, stiu eu, elaborarea unor principii clare de solutionare a acestei probleme sa stopeze acest proces.

Si a doua intrebare, este adresata mai degraba domnului Lupu sau secretariatului Biroului permanent al Parlamentului si tine de faptul, ca acum o jumatate de an am solicitat, am transmis din partea unui post de radio privat solicitarea de a transmite in direct sedintele Parlamentului. Atunci a fost intr-un fel o incurajare din partea Parlamentului, era vorba de anumite solutii tehnice care urmau sa fie gasite.

Din pacate, nici adresarea mea, nici solicitarile adresate domnului Presedinte si Biroului permanent nu a avut raspuns. Este vorba de postul de radio Vocea Basarabiei. Consider ca Republica Moldova trebuie sa depaseasca starea aceasta de stat, unde nu este asigurat accesul la informatii si eu cred ca Parlamentul este obligat sa dea un raspuns clar acestor solicitari.

Mersi.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

In primul rind, vreau sa raspund doamnei Bodnarenco ca satul Egoreni, raionul Soroca este satul meu de bastina si multumesc pentru atentie si popularizare. Da asta nu sint banii comunistilor, doamna Bodnarenco, sint banii statului. Asa ca continuati, dar populatia va vota corect. (Rumoare in sala.)

O interpelare domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma. O grupa de cetateni din Ivancea, raionul Orhei au parvenit cu o adresare in legatura cu consecintele unei decizii a Ministerului condus de dumneavoastra, domnule ministru, care a transmis in arenda pe 25 de ani firmei private Casa Vinului, Muzeul Conacul Belioz si 4,7 de hectare de pamint.

In acest scurt timp de anul trecut, aceasta firma, in mod nelegitim, a acaparat inca un hectar si trei zecimi de pamint, cladirile, tot patrimoniul aflat pe acest teritoriu, patrimoniu care apartine la peste 100 de cotasi ai fostei gospodarii agricole din acest sat si deci nu numai ca a fost inchis muzeul, dar si au fost, practic, aruncati din patrimoniu, din cladiri si 100 de cetateni ai acestui sat.

La revolta acestor oameni, a fost si ministrul culturii pe teren, dar dumnealui a venit nu sa apere interesele cetatenilor, dar sa apere interesele firmei actuale private. Toate promisiunile facute de catre domnul ministru si de aceasta companie nu au fost realizate nici pina astazi, oamenii sint indignati de comportamentul unui om de stat, membru al Guvernului.

Eu rog, ca, de la tribuna Parlamentului, domnul ministru sa ne explice care este contractul de arenda, care este interesul dumnealui personal sau, eu stiu, al statului si de ce a fost incalcata legislatia in asa fel, ca aceasta companie in mod, as spune, flagrant a inregistrat la BIT, ca pamintul care apartine Primariei si patrimoniul privat a fost inregistrat dupa aceasta Companie Compania Casa Vinului din Chisinau.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

 

 

Doamna Elena Bodnarenco:

. Am fost vizata, , , , : .

, , , , . , , , .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

E clar ca nu ar fi fost de dorit sa vin la acest microfon, dar deoarece am fost vizat, saptamina patimilor, sa le iertam, da. Dumnezeu cu dinsii.

: , , , 2500 , , , , , . ?

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, , . 6 .

280 , 28 . , . , , 280 , , . (Risete.)

 

Domnul Serafim Urechean:

, . .

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Prima intrebare o adresez Guvernului, caruia ii solicit raspuns, de la tribuna Parlamentului, privitor la situatia din scolile-internat din Republica Moldova si sa raspunda la intrebarea.

Cum pot creste copiii din internate sanatosi cu hrana in suma de 20 de lei pe sutca, care nu pot primi in alimentatie: carne, fructe, sucuri si alte produse foarte necesare. Citi copii si in care scoli-internate se educa la ziua de astazi, ce masuri prevede Guvernul la acest capitol?

Si a doua intrebare o adresez Curtii de Conturi, Procurorului General, personal doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanii, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerului Justitiei si, spre cunostinta, vicepresedintelui Parlamentului Iurie Rosca, carora le solicit sa se expuna asupra Hotaririi Guvernului nr.507 din 15 aprilie 2008, prin care aproape 62 milioane de lei ilegal, fara adoptarea Legii de catre Parlament, sint distribuiti intr-un singur punct al republicii Giurgiulesti.

In acelasi context, solicit sa se expuna asupra Hotaririi Guvernului nr.589 din 27 iunie 1997, care nu a fost publicata in Monitorul Oficial, dar, prin aceasta hotarire, a fost acordat un credit de 4,8 milioane de dolari SUA Intreprinderii Moldtranselectro, dar Ministerul Finantelor a transferat acesti bani direct Companiei Promenco SA pe contul acesteia din New-York. Aceasta hotarire, la care ma refer, a fost modificata de doua ori: in acelasi an la 18 iulie 1997, dupa o luna de adoptare a primei, si la 16 martie 1998, micsorind procentul de dobinda de la 10% la 3%.

Acest credit trebuia sa fie intors, conform hotaririi nominalizate, in termen de un an de zile. Dar la situatia din 8 aprilie 2008, Intreprinderea Moldtranse-nergo are un credit fata de bugetul de stat in suma de peste 65 milioane de lei, inclusiv 2 milioane 663 de mii 836 de dolari SUA. Rog sa fie expusa aici de la cei nominalizati, in scris, in afara de doamna Zinaida Greceanii, care mai multi ani a fost stapina pe bugetul de stat, apoi ministru al finantelor si in prezent Prim-ministru al Republicii Moldova, despre schema acordarii acestor credite conform acestei hotariri, la care m-am referit pentru Moldtranselectro si de aceea transferat pe contul unei companii din New-York. Si, amanuntit, cum a mers aceasta schema, de ce banii au nimerit la aceasta intreprindere? Si de ce pina in ziua de astazi nu este achitat si este atit de mult prejudiciat bugetul de stat?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Anatolii Zagorodnii:

Multumesc, doamna vicepresedinte al Parlamentului.

Am doua interpelari. Prima interpelare este adresata Guvernului Republicii Moldova, Procurorului General Valeriu Gurbulea si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, domnului Sergiu Puscuta. Tot mai frecvent, in plenul Parlamentului, chiar si astazi la inceputul sedintei, din partea colegilor din opozitie sint inaintate unele propuneri pentru a fi incluse in ordinea de zi.

Un proiect de lege care tine de subventionarea in agricultura si anume se insista ca suma necesara fiind de 300 milioane de lei, care ar rezolva problema in agricultura. Totodata, as mentiona faptul ca, recent, de catre Partidul Alianta Moldova Noastra a fost lansata o brosura cu titlu de informare, dar, dupa parerea mea si electorala, in care se reflecta mai multe cifre, mai multe informatii. Una din ele fiind o analiza a ajutoarelor umanitare in suma de 559 milioane de lei, care au fost primite in perioada anilor 20052007 si care a fost primita in calitate de ajutor umanitar de la unele state donatoare si care urmau sa fie primite de catre taranii din localitatile Republicii Moldova, detinatori de cote de teren agricol sub forma de griu semincer, motorina, faina de panificatie, cartofi si altele. In aceeasi brosura este expusa suma medie de 3200 de lei, care putea fi primita de fiecare familie, urmata si de doua intrebari.

Prima intrebare fiind: unde sint banii? Si cui au fost distribuite ajutoarele umanitare? In acest context, as veni cu o informare in ceea ce tine de distribuirea ajutoarelor umanitare in raionul Hincesti, care au fost acordate mai multor agenti economici din acest raion dar, cu parere de rau, au fost atribuite dupa culori politice. Si anume concret. Daca presedintelui Cooperativei Agricole din satul Crasnoarmeisc Todeseciuc Nicolae, care este fost consilier pe lista Partidului Alianta Moldova Noastra, urma sa ii fie alocate 7 tone de seminte, el a primit 15 tone de seminte, ceea ce nu au primit consilierii din partea PCRM din consiliul raional Ciubic Petru si Mangar Stefan, care urmau sa primeasca cite 5 tone de griu si pina in prezent, practic, nu le-au primit.

Un alt caz, care m-a adus sa fac aceasta interpelare, este ca catre Societatea Comerciala Radul Lung Luci SRL, satul Buteni, fondator fiind Postolache Zinovia, care este mama actualului vicepresedinte al raionului Hincesti Postolache Anatolie, care este din partea Aliantei Moldova Noastra, a primit cantitatea de 2 tone de seminte de griu semincer din satul Buteni. Unicul agent economic care a beneficiat de acest ajutor dintre acei 810 detinatori de cote, care prelucreaza
1 250 hectare de teren.

Vreau sa mentionez faptul ca activitatea acestui agent economic se bazeaza pe comert cu amanuntul al bauturilor alcoolice, produselor din tutun si alte activitati de transport terestru. Si nu este vorba... si nu are in arenda sau in proprietate careva terenuri agricole pentru prelucrare.

Luind in consideratie cele expuse, rog institutiile mentionate mai sus sa ma informeze, de la tribuna centrala a Parlamentului, in baza caror acte normative si conform caror criterii au fost distribuite ajutoarele materiale mentionate mai sus catre Societatea Comerciala Radul Lung Luci SRL, Buteni. Radul Lung ... sa stiti ca sint copiii actualului vicepresedinte al raionului Postolache, ales pe lista Aliantei Moldova Noastra, in marime de 2 tone de seminte de griu. Totodata, rog sa verificati legalitatea distribuirii ajutoarelor materiale mentionate. Aceasta e o interpelare.

Si a doua interpelare o adresez, de asemenea, Procurorului General, Guvernului Republicii Moldova si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, domnului Sergiu Puscuta. Am fost informat de mai multe persoane din teritoriul raionului Hincesti ca actuala conducere a raionului, dupa alegerile din 2007, coalitia fortelor democratice din raion tot mai frecvent au deplasari peste hotarele Republicii Moldova, fapt care pun unele semne de intrebare.

In acest context, rog institutiile mentionate sa ma informeze, de la tribuna centrala a Parlamentului, despre faptul, care a fost scopul vizitei peste hotare a domnului Anatolie Postolache, vicepresedintele raionului Hincesti, in perioada
14 16 august 2007 si, respectiv, 16 23 decembrie? Deoarece dumnealui a lipsit de la serviciu, iar in fisa de pontaj este notat ca a fost prezent la serviciu.

Totodata, sa fiu informat de la tribuna centrala a Parlamentului care a fost scopul si daca exista careva ordine, dispozitii cu privire la deplasarea persoanei in cauza peste hotarele republicii.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu sper ca in viitorul apropiat nu se vor adresa intrebari, daca vreun functionar din alte partide, decit cel comunist, se va deplasa din raion in raion sa se clarifice.

Acum o interpelare adresata domnului ministru al economiei si comertului Igor Dodon. Acum 2 ani, a fost privatizat Complexul Hotelier National, in cadrul unui concurs investitional. Rog sa imi fie prezentata o informatie ampla asupra realizarii programului asumat de catre compania care a preluat acest complex hotelier.

Raspunsul rog sa fie prezentat in sedinta Parlamentului, la tribuna centrala.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Doamna Presedinte,

Un minut. Va rog eu sint responsabil din partea Aliantei Moldova Noastra de raionul Hincesti. Domnul Zagorodnii m-a vizat... nu, dar echipa. Eu va rog, stimati colegi, in timp de 6 luni au fost zeci de sedinte de judecati, la insistenta domnului Zagorodnii. A fost sustrasa conducerea raionului, consilierii raionali, zeci de zile pierdute in legatura cu faptul ca dumnealor au dorit sa fie numarate din nou voturile la alegerile locale.

Dar unde pleaca un vicepresedinte, unde pleaca un consilier, un conducator al executivului raional, acestea sint treburi, chestii la nivel local si hotaraste consiliul si conducerea.

Nu va amestecati si va rog, domnule Zagorodnii, sa dati, eu stiu, posibilitate echipei sa lucreze, fiindca dumneavoastra acolo faceti tot posibilul numai sa puneti bete in roate.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Cinci, da. Multumesc, doamna Presedinte.

Eu imi cer scuze, Ivan Timofeevici, eu nu v-am vizat in interpelarea mea si ma bucur ca sinteti responsabil de raionul Hincesti.

Ceea ce tine de sedintele de judecata, noi am atacat, caci avem dreptul.
Intr-un stat de drept avem dreptul sa atacam si nu au decit sa vina in judecata juristul si sa nu umble haita din urma, asa, cu totii, presedinti si vicepresedinti. Noi am solicitat renumararea. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Eu am facut interpelarea pe ajutoarele umanitare, si nu pe instantele de judecata. Lasati instanta de judecata sa se pronunte asupra cazurilor respective.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Sinteti ultimul, fiindca timpul a expirat.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco.

Stimate domnule ministru,

Institutia condusa de dumneavoastra, recent, a purces la reorganizarea si comasarea unor institutii stiintifice subordonate. Rog sa fiu informat despre acele reorganizari, care este scopul si care va fi randamentul in urma reorganizarilor propuse?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi sint declaratiile.

La microfonul central se invita doamna Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

In primul rind, vreau sa il felicit pe domnul Oleinic in legatura cu faptul ca in raionul Soroca ramin tot mai putini comunisti. Vreau sa va spun ca e foarte bun semn pentru anul 2009. Nu, pentru stinga trebuie sa exprim condoleante in legatura cu aceasta.

Deci eu vreau sa prezint declaratia Partidului National Liberal privind ofensiva si abuzurile puterii comuniste impotriva presei libere.

In fiecare zi, Republica Moldova se proslaveste cu noi evenimente care demonstreaza, dupa alegerile locale din 2007, un singur lucru: anul care a mai ramas pina la alegerile parlamentare va fi unul de persecutii si de abuzuri din partea unei guvernari in agonie.

Agentii guvernamentali si patronii lor de la palatul Presedintiei nu se arata preocupati de indicii coruptiei, de aprecierile si sugestiile din partea observatorilor mult prea rabdatori din Europa privind modificarile abuzive si contrar principiilor europene ale legislatiei electorale.

Ei nu isi pun nici problema ca dupa un an, 2005, cu tam-tamul privind reorientarea hodoronc-tronc a comunistilor spre Europa, reorientare in care numai santajabilii s-au aratat a-i fi crezut, iata ca peste numai 3 ani Republica a fost readusa la o rascruce pe cit de periculoasa pe atit de perdanta, mergem cu europenizare doar declarata fariseic ori cu transnistrizarea si euroasiatizarea Republicii Moldova, repromovate pentru a fi pe placul Rusiei.

Nu, agentii guvernamentali ai comunistilor si ai aliatilor lor sint absorbiti doar de ticluirea de scenarii de oprimare a libertatilor si a drepturilor fundamentale ale omului, cetateanului, ale populatiei, in primul rind la informare, pentru a cistiga cu orice pret alegerile parlamentare din 2009.

Dupa ce l-au atacat pe directorul ziarului Timpul si au chemat, prin servilii regimului, publicatia in judecata ca si postul Vocea Basarabiei, alte ziare care au ajuns pina la CEDO, iata ca a venit rindul Jurnalului de Chisinau, inscris, probabil, in categoria dusmanilor statului moldovenesc de agentii antiromani, Tcaciuc, Reidman, Morei, Resetnicov, precum si de toate piulitele antinationale insurubate in ministerele si departamentele noului-vechi Guvern.

Sechestrarea abuziva a conturilor unui ziar prestigios in Republica Moldova denota ca gruparea mafiota comunista care manipuleaza si sondajele facute de arhitectii coalitiei rosii-oranj este in agonie si a transformat institutiile statului in instrumente de presiune contra purtatorilor de opinii contrarii celor impartasite de clanul criminal de la putere care functioneaza ilegal sub forma unui Partid Comunist in stat tolerat numai pentru ca are in miini organele represive si institutiile de forta.

Un caz precum e cel al ziarului Jurnal de Chisinau, asa cum au fost cazurile altor ziare, ar servi intr-un stat civilizat drept motiv pentru demiterea inaltilor functionari ce au dat dovada de obedienta si au sechestrat conturile pentru a bloca activitatea publicatiei.

Insa Republica Moldova se vrea a fi transformata de ideologul teoriei haosului Marc Tcaciuc si de supusii sai intr-un bantustan latino-american de care fug propriii cetateni si de care li s-a lehametit si observatorilor occidentali.

Indemn societatea civila sa se ridice in apararea libertatii presei, a opiniei, a democratiei. Fara aceste valori nu vom deveni un stat european.

Partidului National Liberal invita pe toti cetatenii care doresc sa fie liberi, sa aiba presa libera sa vina la sarbatoarea dedicata Zilei Europei, de 9 mai, la ora 13 in scuarul Operei Nationale pentru a ne exprima printr-un cuvint hotarit vointa de a merge, prin transformari democratice, spre libertate, spre Europa, spre valorile ce ne vor scoate de sub o presiune a fortelor comuniste, prorusesti, antinationale.

Jos miinile de pe presa nationala! Jos miinile de pe libertatea de exprimare!

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnilor tarani care ati mai ramas in tara Republica Moldova,

Doamna Presedinte al sedintei,

Onorata asistenta,

Prezint declaratia Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra cu privire la situatia din agricultura.

Sintem nevoiti sa amintim opiniei publice si Parlamentului ca o mare parte a populatiei din Moldova intimpina in criza de alimente sfinta sarbatoare a invierii Domnului de care toata lumea trebuie sa se bucure. Ca sa nu mai vorbim de costul mesei traditionale, caci am ajuns la cele mai mari preturi din istoria tinarului nostru stat.

Fractiunea Alianta Moldova Noastra continua demersurile pentru protejarea micului intreprinzator agricol si pentru aplicarea unor solutii eficiente de asigurare a securitatii alimentare caci ignoranta guvernarii comuniste a plasat tara noastra in rindul regiunilor lumii care sufera de foame.

In ultimul sau raport, Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura, FAO, estimeaza ca Republica Moldova, alaturi de tari precum Somalia, Zimbabwe, Lesotho si Irak se confrunta cu o criza de alimente si necesita asistenta din afara.

Raportul FAO arata ca aceste state duc lipsa de resurse, pentru a depasi un deficit extraordinar in productia si aprovizionarea cu alimente. De remarcat ca in aceasta lista, alaturi de alte tari din Asia si Africa, Moldova e singura tara din Europa. Iata inca o realizare notorie obtinuta sub conducerea inteleapta a guvernarii comuniste pe linga alte rusinoase recorduri europene.

Pe fundalul acestor tendinte, Guvernul de la Chisinau continua manipularile propagandistice. Bunaoara, Ministerul Agriculturii si Industrii Alimentare se da drept salvator al natiunii care a sporit productia de carne in 2007 cu 10 mii de tone fata de anul precedent prin crearea conditiilor favorabile si subventionarea producatorilor cu 15 milioane de lei.

Este o tentativa cinica de a musamaliza sacrificarea in masa a septelului de vite, la care au recurs producatorii din lipsa de furaje si datorita ineficientei sistemului de subventionare de stat.

Ministerul se lauda cu un fenomen ce indica o catastrofa in zootehnie. Un spor de moment la productia de carne obtinut prin lichidarea definitiva a septelului de animale in unele raioane au fost sacrificate pina la 30% din septelul vitelor cornute detinute de gospodariile taranesti, iar in ansamblu pe tara in ultimul an el s-a redus cu 25%.

Cit priveste subventiile de la buget, in 2007 cota intreprinderilor individuale si a gospodariilor taranesti, in total beneficiarul, constituie abia 11,4 %. Cine ia grosul banilor? Intreprinderile mari, inclusiv noile colhozuri private, promovate de comunisti, in detrimentul masei saracite de mici agriculturi. Iar acele 15 milioane de lei destinate zootehniei au fost oferite unui numar infim de doar 60 de agenti economici, ceea ce este departe de a crea conditii mai favorabile pentru producatori in general. Tabloul mai larg este si mai trist. Ineficienta conducerii centrale in anihilarea consecintelor secetei din 2007 a amplificat exodul cetatenilor. Cu 12% a crescut, pe parcursul ultimului an, numarul celor plecati la munca peste hotare. Iar numarul celor plecati de la sate din totalul celor exilati de guvernarea comunista a atins cota de 75%.

Cercetarile efectuate in orasele din sud arata ca aproape 40% din populatia lor maninca numai o singura data sau maximum de doua ori pe zi. Pe timp de iarna lumea a fost nevoita sa renunte la mincare pentru a plati incalzirea. Contrar laudei de sine a Guvernului peste 40% din familiile cu elevi in clasele primare mentioneaza lipsa alimentelor in scoli, in timp ce si acasa copiilor le lipseste hrana suficienta.

Guvernul abia daca a fost in stare sa formeze unele rezerve de griu. Dupa ce ani de-a rindul a nesocotit propunerile insistente ale Fractiunii parlamentare Alianta Moldova Noastra de creare a fondului de rezerva si interventie pe piata cerealiera, de majorare esentiala si descentralizarea fondului de subventionare a micilor producatori agricoli, de elaborare a politicilor moderne in domeniu, de reesalonare a achitarii impozitului funciar de catre tarani si altele.

Cu o conducere atit de iresponsabila si de incompetenta, fara ajutorul umanitar din exterior, populatia Moldovei ar fi indurat foamete ca in anul 1946. Si aici constatam ca asistenta externa de circa 16 milioane de dolari SUA a fost mai mare decit ajutorul oferit direct de propriul Guvern.

Un rol al comunistilor in aceasta istorie poate fi doar acela de exploatare a ajutoarelor umanitare straine pentru a-si face imagine politica, ceea ce este un pic altceva decit asigurarea securitatii alimentare a tarii. Trebuie sa reamintim si situatia viticultorilor, alta realitate a grijii Guvernului fata de tarani. Contrar povestilor oficiale, criza exportului de vinuri continua, iar in rezultatul ei s-a acumulat o datorie uriasa de peste 43 de milioane de lei fata de producatorii de struguri.

De altfel, pierderile medii ale unei intreprinderi agricole au constituit 54 de mii de lei in 2007. Iar in agricultura activeaza circa 28 de mii de agenti economici, 92% din numarul lor total in Republica Moldova. In aceste conditii, in loc sa sustinem, in primul rind, producatorii mici si mijlocii, guvernarea comunista baga pe git investitorului proiectul sau megaloman Orasul vinului, care nu trebuie nimanui, dar costa peste 350 de milioane de lei.

Distrugerea agriculturii si a complexului agroindustrial de catre guvernarea comunista, cu buna stiinta sau din inconstienta iata motivul care ne-a adus in rindul celor aflati in criza alimentara. Anul 2007 a intrat in istoria Republicii Moldova ca an in care categoria produse alimentare, bauturi si tutun a pierdut enorm din avantajul competitiv si a cedat pozitia de lider in structura exporturilor moldovenesti. Efectele guvernarii comuniste sint tot mai vizibile: sate pustiite, copii saraci si abandonati de parinti, indici economici in descrestere.

Alianta Moldova Noastra constata ca guvernarea comunista desfiinteaza clasa taranilor liberi. Cerem stoparea acestor politici, sprijinirea efectiva de catre stat a fermierilor in general si campania agricola de primavara in mod special. Fractiunea Alianta Moldova Noastra cere Guvernului sa isi schimbe de urgenta atitudinea fata de tarani si sa treaca la politici agricole eficiente, propuse in repetate rinduri prin initiativele legislative ale Aliantei Moldova Noastra.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Astazi, vom expune punctul de vedere al Aliantei Moldova Noastra vizavi de aceea cum in Republica Moldova in ghilimele continue sa se respecte stipularile constitutionale privind libertatea presei.

Domnilor comunisti,

Am sa va intreb la urma, ascultati... privind libertatea presei, opiniei si exprimarii si cum regimul antidemocratic aflat la guvernare foloseste una din principalele functii ale statului Curtea de Conturi in calitate de instrument de inabusire a acestor drepturi si libertati fundamentale.

Mai intii, este necesar de mentionat ca una din prioritatile stabilite de planul de actiuni Uniunea Europeana Republica Moldova, acesteia fiind acordata o atentie speciala, a fost cea a libertatii presei si a libertatii de exprimare. Astfel, Republica Moldova s-a obligat sa asigure o relatie transparenta intre autoritati si institutiile media in conformitate cu recomandarile Consiliului Europei. Un ajutor financiar din partea statului pentru mass-media, acordat in baza criteriilor stricte si obiective aplicate egal pentru toata mass-media.

Elaborarea si implementarea unui cadru legal adecvat ce garanteaza libertatea expresiei si a mass-mediei in conformitate cu standardele europene si in baza recomandarilor Consiliului Europei. De la aceasta tribuna, la 4 aprilie 2005, Presedintele Voronin a promis sa respecte fara rezerve acele faimoase zece puncte, conditii parca acceptate de el si pentru a fi ales in functia de Sef al statului, pozitii care urmau sa fie realizate de catre actualul Parlament, printre care se inscriau si cele ce se refereau la libertatea si independenta mass-media, cit si la consolidarea caracterului autonom si calitatea activitatii Curtii de Conturi.

O mostra de fariseism politic il constituie si discursul de investitura a Presedintelui Voronin din 7 aprilie 2005 la acest capitol. Citez: Noi trebuie sa demonstram intregului nostru popor ca edificam cu adevarat un stat al democratiei reale, dezvoltate in care nu exista loc pentru duble standarde, in care nici o data nu va prinde radacini maracinii autoritarismului, izolationalismului si dispretului fata de drepturile omului. In serviciul societatii noastre trebuie sa se afle instantele judecatoresti nepartinitoare si incoruptibile, mijloace de informare in masa competente si moderne, totalitatea acelor mai moderne mecanisme de exprimare a vointei. Citat inchis.

Acum sa vedem cum se traduc in viata aceste obiective. Vom lua ca exemplu atacurile de saptamina trecuta la adresa presei locale. La indicatia Presedintiei, s-au pus la treaba sustinatorii presei libere in ghilimele din Guvern si nu numai. Astfel, la inceputul saptaminii trecute, ministrul administratiei publice locale Valentin Guznac a expediat tuturor presedintilor de raioane, primarului municipiului Balti si Guvernatorului unitatii teritoriale autonome Gagauzia o scrisoare, prin care li se solicita sa furnizeze datele de contact ale mass-media locale.

Aceasta dupa ce o luna Ministerul in cauza a solicitat subdiviziunilor sale teritoriale sa faca rost de cit mai multa informatie despre presa locala, inclusiv despre resursele de finantare. Aceasta dupa ce in ultimul timp ne parvin din ce in ce mai multe informatii, precum ca redactorii ziarelor locale sint intimidati de catre ofiterii Serviciului de Informatii si Securitate, cum a fost la Causeni si in alte raioane. Dar capac la toate a pus Curtea de Conturi, care a descins joia si vinerea trecuta un atac masiv asupra organelor de presa din toate raioanele Republicii concomitent.

La aceleasi indicatii pretioase ale garantului Constitutiei Curtea de Conturi, sfidind Constitutia si legea, lasind balta toate controalele planificate, a inceput vinatoarea de strigoi prin redactiile republicii, cautind ziua cu luminarea noduri in papura, mai ales jurnalistilor care expun si puncte de vedere care nu corespund cu cele ale actualei guvernari.

Aceasta in pofida stipularilor articolului 5 din Legea privind Curtea de Conturi, conform carora aceasta institutie decide in mod autonom asupra programului sau de activitate. Ca numai Parlamentul sau o fractiune parlamentara poate decide efectuarea unui control suplimentar asupra modului de administrare a resurselor financiare publice si nici o alta autoritate publica nu poate obliga Curtea de Conturi sa efectueze controale sau revizii.

Dar oare mai conteaza legea in aceasta tara, in care, la 22 aprilie curent, in fata monumentului lui Lenin, in prezenta a citorva nostalgici, Seful statului Voronin in limba rusa taie si spinzura in stinga si in dreapta, blestemind cu cuvinte de ocara opozitia. Oare mai da cineva doi bani pe lege in aceasta tara, unde toti controlorii de la Curtea de Conturi, toti agentii de la securitate si de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei vineaza dusmanii poporului printre jurnalistii de la Ocnita si Vulcanesti, in timp ce narcobaronii rosii transporteaza sub forma de fasole sute de kg de heroina in plin centrul Chisinaului. Dar noi credem ca dictatura nu va trece.

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra cheama toate fortele democratice din partidele parlamentare si extraparlamentare, societatea civila, uniunile de creatie, toti oamenii de buna credinta sa se opuna cu dirzenie dictaturii rosii. Rafalele improspatoare ale revolutiilor europene au umplut cu aer si pinzele democratiei moldovenesti. Si aceste rafale, sintem siguri, vor rupe, in sfirsit, si sirma ghimpata, care ne mai desparte inca de Uniunea Europeana. Si sa nu uite comunistii, ca acei ce ridica sabia, de sabie vor cadea.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la orele 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.30.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova