DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 24 octombrie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2313 pentru modificarea Codului de executare al Republicii Moldova (art.35, 36, 82).

3. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a treia a proiectului Codului contravenţional. Proiectul nr.1593.

4. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2080 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1384 din 11 octombrie 2002 cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public.

5. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2646 pentru modificarea şi completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (anexa nr.5).

6. Declaraţia domnului deputat Vladimir Filat.

7. Declaraţia domnului deputat Ion Neagu.

8. Declaraţia doamnei deputat Zoia Jalbă.

9. Declaraţia domnului deputat Nicolae Bondarciuc – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de doamna Maria Postoico, vicepreşedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 83 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Marian Lupu, Iurie Roşсa, Grigore Petrenco, Dmitri Todoroglo, Vladimir Vitiuc, Irina Vlah, Vasile Grozav, Dumitru Ivanov, Vladimir Ciobanu, Oleg Serebrian – în delegaţie; Vasile Bodişteanu, Ivan Guţu, Vitalia Pavlicenco, Angela Leahu, Ion Varta, Nicolai Deatovschi.

Doamna  Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

La ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Rog să fiu înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico: 

Ordinea de zi pentru 24 octombrie. Proiectul de Lege pentru modificarea... Îmi cer iertare, microfonul nr.5.

Domnul  Ion Neagu:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Vă rog să mă înscrieţi cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Am notat.

În continuare microfonul nr.5.

Doamna Zoia Jalbă:

Solicit şi eu timp pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Am notat. Alte solicitări? Nu sînt.

Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Eu am văzut suplimentul la ordinea de zi; în cazul examinării numirii unor avocaţi parlamentari, rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt.

Doamna  Maria Postoico:

Dar nu este pentru astăzi.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

A fost transferată? Mă scuzaţi.

Doamna  Maria Postoico:

Proiectul de Lege nr.2313 pentru modificarea Codului de executare al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2313 a fost examinat şi aprobat în prima lectură. Acest proiect vizează Codul de executare şi anume articolele ce reglementează cheltuielile pentru efectuarea actelor de executare.

Pentru lectura a doua Comisia a dezbătut mai multe amendamente care au parvenit din partea deputaţilor, din partea comisiilor permanente, majoritatea lor au fost acceptate. Rezultatul acestui lucru este reflectat în anexa la prezentul raport. În aceste condiţii, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.2313 în lectura a doua, luînd în consideraţie amendamentele care au fost acceptate de către Comisie.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări către Comisie pentru lectura a doua? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Supun votului pentru adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2313. Cine este pentru, rog să voteze. Vă rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 27.

Sectorul nr. 2 – 27.

Sectorul nr. 3 – 1.

Doamna  Maria Postoico:

55 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2313 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul Codului contravenţional. Proiectul nr.1593. Lectura a treia.

Comisia.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi menţionează că, prin Hotărîrea din 9 iulie 2008, Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul Codului contravenţional. Totodată, conform articolului 71 din Regulamentul Parlamentului, a fost stabilit termenul de 3 luni pentru a prezenta Parlamentului textul redactat spre examinare în lectura finală şi adoptare.

În conformitate cu hotărîrea menţionată, Comisia a redactat textul proiectului Codului contravenţional, care a fost adus în concordanţă cu conţinutul amendamentelor Guvernului, comisiilor permanente şi ale deputaţilor, acceptate şi reflectate în tabelul anexă la raportul Comisiei, aprobate în lectura a doua, cît şi a celor înaintate şi acceptate în cadrul dezbaterilor în şedinţa plenară din 9 iulie 2008.

Astfel, în partea specială a Codului au fost introduse unele articole noi, altele integral sau parţial au fost aduse în concordanţă cu legislaţia în vigoare din domeniul respectiv. O parte din aceste articole au fost excluse. Spre exemplu, articolul 56 a fost modificat şi adus în concordanţă cu Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente.

Totodată, ţinînd cont de actuala structură a unor organe ale administraţiei publice centrale, au fost operate modificări la capitolul 23 “Autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale.” În acest sens, articolul 422 “Inspecţia de Stat pentru Seminţe” şi articolul 424 “Serviciul de Pompieri şi Salvatori” au fost excluse, competenţa lor fiind dată organelor supravegherii de stat în domeniul agricol şi sanitar veterinar şi, respectiv, organelor specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Acestea şi alte modificări au impus în mare parte necesitatea remuneratorie a articolelor în cuprinsul Codului contravenţional. De asemenea, pentru lectura finală a fost modificat şi completat compartimentul “Dispoziţii finale şi tranzitorii”, la care se propune ca Codul contravenţional să intre în vigoare la data de 30 aprilie 2009. Actele normative adoptate pînă la punerea lui în aplicare se vor aplica în măsura în care nu contravin prevederilor acestuia. Iar toate cauzele contravenţionale pornite în baza faptelor, care, în conformitate cu Codul contravenţional, nu se consideră contravenţii, se vor sista conform prevederilor articolului 484 din compartimentul “Dispoziţii finale şi tranzitorii”.

Totodată, prin articolul 485 se propune ca Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării Codului contravenţional, va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezentul Cod. La fel, vor fi... în acelaşi termen de 6 luni, se propune ca să fie modificate actele normative respective ale Guvernului şi ministerelor de specialitate.

Proiectul Codului contravenţional redactat pentru lectura finală conţine trei compartimente: “Partea generală”, “Partea specială” şi “Procedura contravenţională”, 30 de capitole şi 485 de articole.

Avînd în vedere cele relatate, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului textul redactat al Codului contravenţional spre examinare şi adoptare în lectură finală.

Doamna  Maria Postoico:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru lectura finală? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Supun votului adoptarea Codului contravenţional în lectură finală, nr.1593. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 27.

Sectorul nr. 2 – 27.

Sectorul nr. 3 – 3.

Doamna  Maria Postoico:

56 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul Codului contravenţional nr.1593 este adoptat în lectură finală.

Proiectul de Lege nr.2080 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1383 din 11 octombrie 2002 cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. Lectura a doua.

Comisia.

Domnul  Iurie Stoicov:  

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.1384 din 11 octombrie 2002 cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public, înaintată cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul Vladimir Eremciuc.

Referitor la prezentul proiect de lege au parvenit propuneri de îmbunătăţire a prevederilor proiectului, care au fost acceptate integral şi se conţin în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport. Trebuie de menţionat că majoritatea dintre ele au un caracter redacţional.

Luînd în considerare cele expuse, Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică propune Parlamentului adoptarea prezentului proiect de lege în lectura a doua.

Doamna  Maria Postoico:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru lectura a doua? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Supun votului adoptarea Legii nr.2080 în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 26.

Sectorul nr. 2 – 26.

Sectorul nr. 3 – 4.

Doamna  Maria Postoico: 

56 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2080 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2646 pentru modificarea şi completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar.

Prezintă Guvernul.

Domnul  Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră vine să completeze Legea salarizării în scopul introducerii reglementărilor exprese cu privire la salarizarea consilierilor de probaţiune, care au fost angajaţi în temeiul hotărîrii Guvernului şi a Legii cu privire la probaţiune. Rugăm susţinerea proiectului respectiv.

Mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Întrebări către autor? Nu sînt.

Comisia.

Doamna  Valentina Buliga:  

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

În cadrul Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie am examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.355, prezentat de Guvern, şi constatăm următoarele. Scopul elaborării acestui proiect de lege este aducerea în concordanţă a Legii cu privire sistemul de salarizare în sectorul bugetar cu Legea cu privire la probaţiune nr.8, adoptată la 4 februarie, prin care s-au instituit noi funcţii de consilieri de probaţiune.

Reieşind din prevederile articolului 21 din Legea cu privire la probaţiune, care stabileşte că personalul organelor de probaţiune este salarizat conform Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar se propun modificări în legea menţionată la compartimentul “Departamentul de executare”.

Comisiile permanente nu au expus obiecţii sau propuneri pe marginea acestui proiect, doar Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului a avut obiecţii, care a menţionat că, conform Legii nr.780, care stabileşte, că titlul actului legislativ trebuie să fie laconic şi să exprime cu exactitate obiectul reglementării, a propus expunerea titlului proiectului de lege în următoarea redacţie: “Lege pentru modificarea şi completarea anexei nr.5 la Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.”

Comisia sesizată în fond este de acord cu această obiecţie şi propunem adoptarea acestui proiect de lege în primă lectură şi, dacă nu sînt obiecţii, în lectura a doua.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte al Comisiei.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2646. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc.

Majoritatea.

Fracţiunile parlamentare, pentru lectura a doua aveţi obiecţii? Se acceptă în lectura a doua?

Vă mulţumesc.

Supun votului, pentru adoptare în lectura a doua, proiectul de Lege nr.2646. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 27.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 4.

Doamna  Maria Postoico:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2646 este adoptat în lectura a doua.

Declaraţii.

La microfonul central se invită domnul Filat.

Domnul  Vladimir Filat:

În cazul în care am încurcat un plan, să avem un record mondial, în 13 minute să finalizăm şedinţa plenară, îmi cer scuze faţă de acei care au planificat. Şi vreau să aduc aminte că sînt, totuşi, în Biroul permanent şi în Programul de activitate al Parlamentului un şir de proiecte legislative foarte importante şi, din păcate, nu găsim timp să le discutăm.

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi urmează să atingă o problemă care, din păcate, în Republica Moldova se încearcă să fie trecută cu vederea şi este vorba de criza financiară mondială. Dorim noi sau nu dorim, ea există şi, cu siguranţă, această criză va afecta în modul cel mai direct şi Republica Moldova. Principalii noştri parteneri comerciali sînt afectaţi la modul cel mai direct: România, Ucraina, Rusia, partenerii noştri europeni. Băncile comerciale au probleme cu lichidităţile, iar unele din anumite state deja au şi dat faliment, în unele cazuri fiind preluate de alte bănci sau companii, iar în alte cazuri preluate de stat.

În ultimele luni sîntem martori ai unor implicări de proporţii, fără precedent, din partea guvernelor statelor afectate în încercarea de depăşire sau, cel puţin, de diminuare a efectelor crizei mondiale asupra întregului sistem financiar, cît şi asupra cetăţenilor deţinători de depozite în bănci şi proprietari de mici afaceri.

Se alocă resurse financiare considerabile pentru a salva funcţionalitatea sistemului financiar şi a garanta siguranţa depozitelor în băncile comerciale. Probabil, toate guvernele din lume, cel puţin, pun în discuţie şi caută soluţii de minimalizare a efectelor crizei. Acesta fiind deja un fapt împlinit.

Însă ce se întîmplă la noi? Preşedintele, de rînd cu Prim-ministru, ministrul economiei şi comerţului, ministrul finanţelor ne îndeamnă să nu atragem atenţia asupra la aceea ce se întîmplă în lume, să ne prefacem că nu vedem o criză financiară mondială, care, în cel mai scurt timp, se poate transforma într-o criză economică totală pentru economia naţională, luînd în considerare starea de lucruri şi situaţia economică din Republica Moldova. Avem deja o experienţă tristă a crizei financiare din anul 1998, atunci criza din Rusia, deşi a fost una regională, a lovit dur asupra Republicii Moldova. Exporturile s-au redus drastic, moneda naţională s-a depreciat, afectînd direct toţi cetăţenii, preţurile crescuseră dramatic.

Aici le-aş recomanda guvernanţilor să nu uite acea experienţă tristă şi nu atît de îndepărtată şi să înţeleagă că doar prin comunicare permanentă şi căutarea de soluţii optime se poate reveni al normalitate. Este corect cînd se afirmă că piaţa financiară locală este subdezvoltată, iar piaţa de capital, practic, nu există. Dar, în acelaşi timp, aceasta nu înseamnă că sîntem total izolaţi economic, chiar, din contra, sîntem foarte mult expuşi proceselor economice mondiale prin volumul comerţului exterior aportat la produsul intern brut, dependenţa întregului sistem economic şi, în special, a bugetului statului de consumul intern şi volumul de remitenţe de la cetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Din aceste considerente chiar sîntem extrem de vulnerabili.

Atitudinea, de indiferenţă a autorităţilor, boicotarea şi blocarea oricăror discuţii despre soluţiile necesare pentru a preîntîmpina şi diminua efectele crizei, catalogarea drept duşmani a celor care cer să se ia atitudine în această problemă este de neînţeles. Chiar dacă guvernarea încearcă să insufle cetăţenilor ideea că Moldova nu este şi nu poate fi afectată, ţin să afirm contrariul: ne afectează puternic, sîntem vulnerabili şi nu sîntem izolaţi de restul lumii.

Am semnalat, în repetate rînduri, despre situaţii critice, chiar de criză în aproape toate domeniile vieţii social-economice din ţară, agricultura geme, iar agricultorii se ruinează. Manipulările pe piaţa financiară pentru a realiza obiectivul de 300 de dolari salariul mediu pe economie, din care nu mai poţi cumpăra nici cît de 100 de dolari acum 4 – 5 ani, creşteri ascunse ale preţurilor la pîine, lapte, gaze naturale, lemne, cărbune şi altele.

Însă problemele mari vor apărea odată cu răspîndirea efectelor crizei mondiale. Primii disponibilizaţi, care vor veni acasă, vor fi acei din construcţii, servicii hoteliere, menajerie. Ori anume în aceste domenii sînt angajaţi cetăţenii noştri în Italia, Rusia, Spania, Irlanda şi restul ţărilor, pe care le cunoaşteţi foarte bine, unde sînt confraţii noştri.

Spre regret, chiar dacă vor veni şi vor să revină, sînt aşteptaţi de familii, ce vor găsi ei aici? Sute de mii de locuri promise de guvernanţi, industrii prospere şi în creştere vertiginoasă? Cu siguranţă nu. Va putea oare bugetul face faţă noilor solicitări de asistenţă şi protecţie socială pentru ca revenirea celor care muncesc peste hotare îi va transforma automat în şomeri aici, la ei acasă.

Întreaga construcţie a bugetului nostru se ţine pe remitenţe şi, respectiv, pe consumul crescînd. Astfel, bugetul în proporţii de peste 60% depinde de taxa pe valoarea adăugată. Aceste venituri vor fi, în primul rînd, afectate de criza financiară mondială şi, respectiv, de o eventuală criză economică la noi. Consider necesară şi oportună modificarea Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, pentru a majora suma minimă garantată prin această lege, de la 4 500 lei pînă la echivalentul în lei a sumei de 5 000 de euro.

Această măsură ar aduce mai multă siguranţă pentru cetăţenii noştri şi ar reduce din amploarea retragerilor masive din bănci şi din băncile comerciale. În acest sens, am şi depus o iniţiativă legislativă ieri la Biroul permanent. Săptămîna trecută, am venit în Parlament cu iniţiativa creării unei comisii speciale, care să monitorizeze evoluţia evenimentelor, să formuleze soluţii şi, în caz de necesitate, să intervină promt şi adecvat în plan legislativ şi executiv pentru a reduce din amploarea crizei pentru reducerea din efectivul acesteia.

Stimaţi colegi,

Aceasta presupune necesitatea unui efort comun, bazat pe deschidere din partea tuturor: guvernare şi opoziţie, societate civilă, instituţii media, toţi acei care au capacitatea să ofere soluţii pentru depăşirea acestei situaţii. Criza vizează fiecare cetăţean în parte, indiferent de opţiunea sa politică. În acest sens, este necesar de coeziune şi de efortul comun, este important să avem discuţii, comunicare permanentă şi să luăm acele decizii care să fie în interesul cetăţenilor.

Eu vă mulţumesc frumos pentru atenţie. 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Permiteţi-mi să dau citire declaraţiei Partidului Mişcarea “Acţiunea Europeană” referitor la iniţiativa miniştrilor de externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene de aprofundare a relaţiilor “Uniunea Europeană – Republica Moldova”. Pe 13 octombrie curent, la Luxemburg, a avut loc summitul miniştrilor de externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, unde s-a discutat perspectiva relaţiilor Uniunii în raport cu statele vecine în noul context geopolitic, ca urmare a agresiunii militare a Rusiei contra Georgiei şi recunoaşterii unilaterale de către Moscova a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud.

În concluziile expuse referitor la Republica Moldova, Uniunea Europeană şi-a arătat disponibilitatea de a-şi aprofunda relaţiile cu ţara noastră şi de a semna în viitorul apropiat un nou acord “Uniunea Europeană – Republica Moldova”, care să fie mult mai ambiţios decît precedentul şi care să ridice la un nivel mai înalt cooperarea noastră. Aceasta va prevedea atît crearea unei zone de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, perspectiva călătoriei fără  vize a moldovenilor în spaţiul comunitar, cît şi consolidarea angajamentului Uniunii Europene de implicare directă în rezolvarea conflictului transnistrean.

Relaţiile Uniunii Europene cu Republica Moldova au figurat şi pe agenda de lucru a Consiliului Uniunii Europene din 15–16 octombrie, în cadrul căreia preşedintele României domnul Traian Băsescu s-a expus tranşant în favoarea semnării în perioada următoare a unui acord de asociere a ţării noastre la Uniunea Europeană. În legătură cu aceasta, Partidul Mişcarea “Acţiunea Europeană” declară următoarele.

Unu. Salutăm disponibilitatea Uniunii Europene de semnare a unui nou ambiţios acord “Uniunea Europeană – Republica Moldova”, cît şi eforturile şefului statului român şi a diplomaţiei române în calitate de promotori fideli  a aspiraţilor populaţiei noastre de integrare în familia popoarelor occidentale.

 Doi. Constatăm că decizia Uniunii Europene de aprofundare a relaţiilor cu ţara noastră vine pe fundalul nemulţumirii forurilor europene de  ritmul şi calitatea reformelor în Republica Moldova, restanţele mari în consolidarea statului de drept şi implementarea angajamentelor sale în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, isteria românofobă, presiunile dure ale guvernării comuniste, exercitate asupra opoziţiei democratice şi pro europene în preajma alegerilor parlamentare din 2009.

Trei. Apreciem eforturile instituţiilor europene de consolidare a perspectivelor occidentale ale statului nostru şi diminuarea influenţelor nefaste ale forţelor imperiale pro moscovite, care vor să menţină în continuare Republica Moldova în statutul de anexă geopolitică a Rusiei.

Patru. Sîntem conştienţi de faptul că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană poate fi realizată doar printr-un efort conjugat al clasei politice, a societăţii civile, a întregii populaţii. Partidul Mişcarea “Acţiunea Europeană” propune iniţierea în 2009 a unui referendum naţional consultativ în vederea aderării Republicii Moldova la comunitatea europeană.

Cinci. Facem apel către partidele politice de orientare naţională, democratică şi pro europeană, ca în perspectiva alegerilor parlamentare din 2009 să îşi unească eforturile pentru debarcarea comuniştilor de la putere, ori actuala guvernare prin politica sa antidemocratică, antireformatoare, antioccidentală duplicitară şi pro rusească,  constituie un obstacol în calea noastră spre integrare europeană. Acest obstacol trebuie înlăturat. Aşa că să ne ajute Dumnezeu.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Jalbă.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Atît în declaraţia comună a ambasadelor Statelor Unite şi ale Uniunii Europene, acreditate la Chişinău din vara acestui an, cît şi  în concluziile summitului miniştrilor de externe ale Uniunii Europene, care au avut loc recent la Luxemburg, s-a atras, în mod deosebit, atenţia asupra derapajelor antidemocratice pe care le comite actuala guvernare de la Chişinău. Forurile europene, în repetate rînduri, s-au arătat deranjate de marele restanţe pe care le are Republica Moldova la capitolul drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv libertatea mass-media.

Zilele acestea a fost dat publicităţii un top al statelor lumii la libertatea presei. Republica Moldova, în comparaţie cu anul trecut, a coborît în acest top tocmai cu 17 poziţii, pomenindu-se în coada clasamentului mondial de rînd cu unele state din Africa şi Asia. În pofida acestor “performanţe” ruşinoase, actuala guvernare împreună cu aşa zisa opoziţie constructivă şi consensuală, orbiţi de perspectivele electorale catastrofale pentru ei, în ultima vreme şi-au înteţit atacurile  asupra puţinelor instituţii mass-media care au mai rămas independente.

Un loc aparte în această luptă oarbă, luptă demnă de o cauză mai bună, se atribuie postului de televiziune PRO TV, care, cu excepţia DTV-ului, este unicul post de televiziune, care reflectă obiectiv realitatea din Republica Moldova. Încă nu s-au şters din memoria telespectatorilor, a opiniei publice locale şi internaţionale incidentul care a avut loc cu cameromanul PRO TV Mihai Şambra. Acesta a fost răpit din stradă, dus la comisariatul de poliţie Buiucani şi bătut în cel mai groaznic mod de către poliţişti, doar pentru faptul că şi-a făcut cinstit meseria de jurnalist şi a filmat atacurile banditeşti ale poliţiei asupra protestatarilor în ziua de 5 octombrie.

Faptul că ulterior Mihai Şambra a fost nevoit să îşi retragă cererea de la Procuratură, ne demonstrează încă o dată că nimeni nu poate rezista atacurilor şi practicilor NKVD-ste ale structurii statului poliţienesc Republica Moldova.

Iată că ieri, la finele şedinţei Parlamentului, doi colegi de ai noştri, care, neformal, fac parte din actuala majoritate parlamentară, au atacat, în cel mai urît mod, postul de televiziune PRO TV, învinuindu-l că distorsionează realitatea din Republica Moldova, atacă instituţiile statului de drept ş.a.m.d. Nu vreau să dau citire aici tuturor inepţiilor expuse de către un pretins democrat. Vreau doar să îi spun că el, personal, împreună cu prietenii, cu toţi voroniştii, tcaciucii şi alţii de teapa lor, au lucrat şi lucrează în continuare de zor la subminarea intereselor naţionale ale Republicii Moldova, menţinînd-o în continuare pe orbita intereselor imperiale ruseşti. Dar nu despre aceasta este vorba acum.

Atacurile furibunde asupra presei independente, inclusiv asupra postului de televiziune PRO TV, fac parte dintr-un scenariu diabolic pus la cale de actuala guvernare de a rămîne cu orice preţ la putere şi după alegerile parlamentare din anul 2009.

Se cunoaşte mai demult că guvernanţii urzesc închiderea postului de televiziune PRO TV aşa cum au făcut-o în cazul postului de televiziune TVR-1. Ţin însă să îi dezamăgesc, ceea ce fac comuniştii şi acoliţii lor în ultima vreme se va întoarce ca un bumerang în capurile lor. Ticurile lor dictatoriale trădează agonia în care se află. Forţele politice cu adevărat democratice, naţionale şi pro europene trebuie să îşi unească eforturile pentru a-i înmormînta în cimitirul istoriei.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Un anunţ.

Microfonul nr. 3.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimaţi colegi,

Vreau să amintesc că noi, în Parlament, am avut posibilitate să îl audiem şi pe domnul Talmaci, şi pe domnul Dodon. Şi vreau să vă spun că şi Banca Naţională, şi Guvernul iau măsurile respective pentru a... Ascultaţi, ascultaţi. Aceasta este declaraţie de la microfonul nr.3. Da, da, aici mi-e mai comod mie. Vreau să vă spun că măsurile care s-au luat... Ascultaţi, ascultaţi.

Doamna Maria Postoico:

Continuaţi. Are dreptul la replică.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Încă o dată vă amintesc, stimaţi colegi, că noi am avut posibilitate să audiem şi Banca Naţională, şi Guvernul aici, a fost şi Talmaci, şi Dodon. Şi ştiţi că s-au luat măsurile respective, ceea ce a dat posibilitatea să micşorăm inflaţia în Republica Moldova pînă la 6,7 la sută. Acum sînt şi alte măsuri. Participarea doamnei Durleşteanu la o şedinţă a miniştrilor finanţelor ai ţărilor CSI; acesta tot e un lanţ de măsuri pe care le ia Guvernul pentru a ameliora situaţia.

Vreau să vă spun că nu demult a făcut conferinţă de presă doamna Durleşteanu,  a expus poziţia Guvernului. Ieri, au apărut materiale de la conferinţa de presă a domnului Talmaci. Se iau măsuri pentru a ameliora situaţia în Republica Moldova.

Doamna Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc joi, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 10.32.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.