DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – MARTIE 2010

Şedinţa din ziua de 25 martie  2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.        Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.        Discursul E.S. domnului Mevlut CAVUSOGLU, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la adresa deputaţilor Parlamentului Republicii Moldova.

3.        Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

4.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.520 din 3 aprilie 2009 pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului Şefilor de State al Comunităţii Statelor Independente privind Concepţia dezvoltării pe viitor a Comunităţii Statelor Independente şi Planul de acţiuni principale de realizare a ei.

5.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.910 din 15 iulie 2009 pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului Şefilor de State al Comunităţii Statelor Independente cu privire la Regulamentul despre coordonatorii naţionali ai statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente.

6.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.378 din 17 februarie 2010 pentru completarea articolului 22 din Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.

7.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.858 din 19 iunie 2009 pentru aprobarea Raportului privind utilizarea  mijloacelor din fondurile  asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2008.

8.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.722 din 17 martie 2010 cu privire la constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea (perfecţionarea) proiectului de lege cu privire la modificarea articolului 78 alin.(5) din Constituţia Republicii Moldova.

9.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.35 din 12 ianuarie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

10.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.36 din 12 ianuarie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

11.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.308 din 10 februarie 2010 pentru modificarea articolului 22 din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.

12.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.414 din 18 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

13.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1922 din 8 decembrie 2009 privind aprobarea Regulamentului comisiei administrative.

14.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2033 din 18 decembrie 2009 cu privire la libertatea de exprimare.

15.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.797 din 22 martie 2010 pentru modificarea articolului 10 din Legea nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.

16.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2034 din 18 decembrie 2009 pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova.

17.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.629 din 9 martie 2010 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polonia, semnat la Varşovia la 18 februarie 2010.

18.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.765 din 19 martie 2010 pentru ratificarea Acordului cu privire la finanţarea suplimentară a Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul II al Fondului de Investiţii Sociale) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare.

19.    Dezbaterea şi comasarea proiectului de Hotărîre nr.835 din 23 martie 2010 privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului cu proiectul de Hotărîre nr.854 din 24 martie 2010 privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

20.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2072 din 22 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, Codului penal şi Legii nr.277 din 18 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova.

21.    Reexaminarea Legii nr.304-XVI din 25 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii. Proiectul nr.228 din 10 februarie 2009..

 

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 99 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 91 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Vladimir Eremciuc – din motive de sănătate; Igor Dodon, Oxana Domenti, Zinaida Greceanîi, Iurie Muntean, Veaceslav Platon, Svetlana Popa, Mark Tkaciuk.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Ganaciuc.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Înainte de a începe şedinţa, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi se împlinesc 53 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, 25 martie 1957, prin care s-au pus bazele instituirii Comunităţii Economice Europene, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht. Aşa că e o sărbătoare. Este drumul pe care vrem noi să-l parcurgem, e o zi interesantă şi, iată, e o coincidenţă că astăzi îl avem în calitate de oaspete pe domnul Preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Mevlut Cavusoglu. Înseamnă că Dumnezeu este cu noi şi calea pe care ne-am dorit-o noi s-o parcurgem ne va reuşi.

Îmi daţi voie să salut prezenţa în sală a  domnului Preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi să-i ofer cuvîntul.

Poftim, domnule Preşedinte, aveţi cuvîntul. (Aplauze.)

 

Domnul Mevlut Cavusoglu – Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei:

(Discurs în limba engleză.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Preşedinte. (Aplauze.)

Domnule Preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,

Stimaţi colegi,

Îmi permiteţi, în numele dumneavoastră,  să-l asigurăm pe înaltul oaspete al Republicii Moldova de faptul că drumul nostru european este ireversibil, chiar dacă au loc momente nepotrivite între putere şi opoziţie, eu aş zice aşa, cîte o dată, ultima perioadă, chiar aşa rar de tot. Aceasta înseamnă democraţie. Şi aceasta demonstrează că Alianţa pentru Integrare Europeană realizează pas cu pas programul pe care şi l-a asumat.

Noi deja am oferit cetăţenilor care aleg puterea o televiziune publică, ca să fie corect informaţi, că numai fiind informat poate face o alegere corectă. Noi deja am început reformele ca să avem o justiţie independentă. Noi am început reformele, ca să avem o economie liberă, noi am început să întărim garanţia prevăzută de Constituţie cetăţenilor ce ţine de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Scopul Alianţei pentru Integrare Europeană este depăşirea crizei social-economice, crizei constituţionale şi crearea unui stat de drept şi democratic cu o bunăstare a cetăţenilor. Şi noi putem să asigurăm astăzi înalta conducere a Parlamentului, a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că nu avem alt obiectiv decît ca statul să funcţioneze în baza legii, iar cetăţeanul să simtă ce înseamnă democraţie, care sînt valorile şi ce le-a adus pentru viaţa lor aceste valori democratice.

Cît ţine de criza constituţională, de modificarea articolului 78, noua Constituţie, noi vom merge în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu practica europeană, ţinînd cont şi de instituţiile europene, de părerea lor. Fiindcă vrem să devenim membri ai familiei europene. La întîlnirea pe care am avut-o cu domnul Preşedinte, fiind unul dintre acei care am fost la ziua acceptării Republicii Moldova ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, mi-am cerut scuză şi o fac şi astăzi pentru faptul că, timp de 15 ani de zile, Republica Moldova nu şi-a îndeplinit angajamentele faţă de Adunarea Parlamentară, faţă de acei deputaţi care au avut încredere în noi cu 15 ani în urmă.

Lucrurile s-au schimbat, domnule Preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Şi eu, în numele celor care sînt în sală şi în numele celor care au votat la 29 iulie, vă pot asigura că drumul nostru este un drum corect, legal şi noi nu dorim decît să bucurăm Consiliul Europei, în primul rînd, cu faptul că ne-a întins mîina de 15 ani în urmă şi ne-a acceptat, ne-a deschis drumul spre Uniunea Europeană.

Mulţumim încă o dată, domnule Preşedinte, succes dumneavoastră în calitate de Preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, succes tuturor. Şi dă Doamne doar pace şi linişte între cetăţeni, între deputaţi, între state şi numai aşa putem să vorbim, că noi cei care sîntem în funcţie ne îndeplinim cu cinste datoria faţă de cetăţeni.

Acum, domnule Urechean, vă rog să continuaţi şedinţa. Va avea loc o conferinţă de presă. Poftim? Pauză? O pauză mai bine, da?

Bine, o pauză atunci de 5 minute, apoi continuăm şedinţa.

Mulţumim, domnului Preşedinte, încă o dată.

Vă rog, stimaţi colegi.

P A U Z Ă

*

*    *    *

D U P Ă   P A U Z Ă

 

(Fracţiunea PCRM a părăsit sala de şedinţe.)

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Vă rog, ocupaţi locurile dumneavoastră în sală.

Domnule Maxim,

Invitaţi, vă rog, deputaţii în sală.

Stimaţi colegi,

Continuăm lucrările şedinţei de astăzi.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că, în perioada premergătoare  şedinţei de astăzi, şi-au sărbătorit ziua de naştere doamna Svetlana Popa şi domnul Iurie Stoicov. Le aducem sincere felicitări, chiar dacă lipsesc la această şedinţă. Le dorim sănătate şi succes. (Aplauze.)

La ordinea de zi. Iată, avem ordinea de zi şi supliment, vă rog, să vedeţi, să atrageţi atenţia la acest lucru, şi ce propuneri aveţi, stimaţi colegi?

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Maria Postoico – Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Îmi pare rău că nu conduce astăzi şedinţa domnul Ghimpu.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Acuşi vine.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vine, da?

 

Domnul  Serafim Urechean:

Da. Aşteptaţi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Oricum o să rămînă în stenogramă. Deci eu vă aduc la cunoştinţă că Fracţiunea PCRM, în legătură cu adresarea onoratului oaspete de astăzi… ca Fracţiunea PCRM să revină în sală, noi putem să ne modificăm decizia  luată numai în cazul în care domnul Preşedinte Ghimpu ne va oferi încăpere pentru desfăşurarea şedinţei fracţiunii şi, totodată, dumnealui va fi invitat la şedinţa acestei fracţiuni. Dar pînă nu vom avea această întîlnire cu dumnealui, noi nu avem posibilitate să revenim în sală, fiindcă nici nu avem unde să desfăşurăm şedinţele fracţiunii. Noi avem documente în scris, adresări concrete pentru a ne oferi încăperea de a desfăşura aceste şedinţe. Pînă nu vom avea acest rezultat, deci noi nu putem să revenim în sală.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Doamnă Postoico,

Dacă aceasta e atît de principial, considerăm că problema este soluţionată.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Este principial ca noi să avem această întîlnire cu domnul Ghimpu.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Noi îi vom transmite domnului Ghimpu. Dar eu cred că dumneavoastră vă reţineţi, acuşi domnul Ghimpu revine şi revenim la aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Cu părere de rău, la dumnealui întreruperile sînt foarte mari, deci se anunţă 5 minute dar este 50 de minute.

 

Domnul  Serafim Urechean:

E conferinţa de presă împreună cu …

 

Doamna  Maria Postoico:

S-a finisat.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Numai a început conferinţa de presă în sala aceasta mică împreună cu Preşedintele Adunării Parlamentare.

 

Doamna  Maria Postioco:

Păi, iată, şi aici, care a fost motivul, că se putea de început deodată, după 5 minute să continuăm lucrările şi atunci eram toţi pe loc.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Luaţi loc, vă rog.

Vine Ghimpu, discutăm.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Vin cu propunerea ca Legea nr.3465, a patra din listă, să fie retrasă astăzi, deoarece avem un proiect de lege cu mult mai complex,  de modificare a Legii nr.220 şi va fi comasat cu proiectul respectiv. Vine acum un proiect mare şi le vom comasa împreună.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog, în numele Fracţiunii, să introduceţi pe ordinea de zi proiectul nr.835 din 23 martie 2010, Hotărîre privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Da comisia a lucrat, este? Totul e în ordine, da?

Bine. Nr.835.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»”:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Referitor la ceea ce-a spus domnul Godea şi proiectul de Hotărîre nr.854, tot privind modificarea componenţei nominale a unor comisii.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Nr.854?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Şi nr.835, despre care a vorbit domnul Godea, ele o să fie comasate. Şi proiectul de Lege nr.2072, e înregistrat încă din decembrie, proiect de Lege privind modificarea Codului de procedură penală. A venit avizul Guvernului, este pozitiv şi este necesar de a-l examina de urgenţă.

 

Domnul  Serafim Urechean:

De inclus în ordinea de zi.

 

Domnul  Ion Pleşca:

De exclus din ordinea de zi.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Microfonul nr.5, poftim.

 

Domnul  Mihail Moldovanu – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Rog să fiu înscris  pentru luare de cuvînt la proiectul de Hotărîre nr.858, cu nr.5.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul  Valeriu Streleţ – Fracţiunea PLDM:

Rog să fiu înscris cu luare de cuvînt la proiectul nr. 797.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Microfonul nr.4, poftim.

 

Doamna  Svetlana Rusu – deputat neafiliat:

Domnule Preşedinte,

Nu este legat nemijlocit cu ordinea de zi. Deci, din numele colegilor, care reprezentăm astăzi în Parlament Partidul „Moldova Unită – Edinaia Moldova”, venim cu iniţiativa de a aloca suma acumulată din contul salariului deputaţilor unei zile lucrătoare pe un cont special care este deschis la Banca de Economii. Acest cont a fost deschis la iniţiativa noastră, sumele acumulate vor fi repartizate veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei către data de 9 Mai şi către aniversarea de 65 de ani de la Victorie. Şi rechizitele bancare vor fi prezentate astăzi în contabilitate.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. În acest context, este un proiect de hotărîre, dar nici nu poate fi. Noi, Parlamentul poate lua act de această propunere, este o acţiune benevolă de a îndemna pe toţi parlamentarii atunci cînd îşi ridică salariul, mai faci o semnătură şi… Bine, ajungem şi la aceasta.

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul  Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fiu înscris cu luare de cuvînt la proiectul nr.2033 din 18 decembrie 2009.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Nr.2033, da? Bine.

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Avem ordinea de zi, avem suplimentul, avem propunerile dumneavoastră: retragerea proiectului de Lege nr.3465, includerea în ordinea de zi a proiectelor nr.835 şi nr.854, de asemenea includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege nr.2072. Permiteţi-mi să supun votului ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi, cele care le avem în ordinea de bază, supliment şi propunerile deputaţilor. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc frumos.

Majoritatea. Adică, unanim.

Purcedem la examinarea ordinii de zi. Proiectul de Lege pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului Şefilor de State al Comunităţii Statelor Independente privind Concepţia dezvoltării pe viitor a Comunităţii Statelor Independente şi Planul de acţiuni principale de realizare a ei. Nr.520. Prezintă domnul Andrei Popov. Poftim, domnule Popov.

Domnul Andrei Popov – viceministru al afacerilor externe şi integrării europene:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Hotărîrea Consiliului Şefilor de State CSI cu privire la Concepţia dezvoltării Comunităţii Statelor Independente a fost semnată la 5 octombrie 2007. Acest document vizează direcţiile prioritare de dezvoltare a statelor Comunităţii la care Republica Moldova este membru cu drepturi depline.

De altfel, Moldova a semnat hotărîrea menţionată sub rezerva colaborării în cadrul CSI doar la dimensiunea economică. Din 5 capitole ale acestei Concepţii, Moldova participă doar la capitolul IV alineatul (1) „Cooperarea economică”. Iar Planul de acţiuni, care reiese din această Concepţie, conţine  9 capitole, participăm doar la capitolul I „Domeniul economic”.

Şi, pornind de la obiectivul acestei Concepţii de a contribui la sporirea eficienţei cooperării în cadrul CSI, care se înscrie şi în priorităţile Programului de guvernare, propunem Parlamentului ratificarea acestui document.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc.

Întrebări sînt către raportor? Nu sînt.

Domnul Corman, comisia, poftim.

 

Domnul  Igor Corman – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Majoritatea comisiilor permanente au prezentate avize pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea hotărîrii.

Ţin să menţionez că Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a specificat, în avizul său, că nu susţine alineatul (12) din punctul 4.1 al acestei Concepţii. Dar precizez că anume în privinţa acestor prevederi, la momentul semnării hotărîrii, a fost formulată o rezervă, care este reiterată şi în textul acestui proiect de lege.

De asemenea, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului a atras atenţia asupra unor greşeli de ordin redacţional comise în textul traducerii oficiale a hotărîrii. Însă în procesul de lucru asupra proiectului aceste neconcordanţe din text au fost eliminate.

Luînd în considerare cele expuse, propunem ratificarea acestei hotărîri prin adoptarea unei legi organice în prima şi în a doua lectură.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări către raportor, preşedinte? Nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Cine este pentru a vota acest proiect de lege în primă lectură, rog să voteze.

Majoritatea.

Este propunerea de a vota şi în a doua lectură, dacă nu aveţi obiecţii. Permiteţi-mi să supun votului în lectura a doua acest proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 30.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cu 53 de voturi, acest proiect de lege este adoptat în lectura a doua.

Vă mulţumesc frumos.

Proiectul nr.910 pentru ratificarea  Hotărîrii Consiliului Şefilor de State al Comunităţii Statelor Independente cu privire la Regulamentul despre coordonatorii naţionali ai statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente.

Prezintă domnul Andrei Popov, viceministru al afacerilor externe şi integrării europene.

 

Domnul  Andrei Popov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Într-adevăr, un rol important în coordonarea cooperării economice a statelor membre ale CSI revine coordonatorului naţional CSI. Instituţia aceasta a fost creată în baza Hotărîrii Consiliului Şefilor de  State CSI cu privire la Regulamentul despre coordonatorii naţionali ai statelor membre ale CSI în octombrie 2001.

Coordonatorii naţionali reprezintă persoanele împuternicite de către stat pentru coordonarea cooperării şi a controlului asupra îndeplinirii documentelor adoptate în cadrul CSI. Deci, iarăşi, este o acţiune  menită să sporească eficienţa cooperării multilaterale în cadrul acestei organizaţii, din nou un obiectiv în deplină concordanţă cu priorităţile guvernării.

Şi vreau să reformez că, pînă la ora actuală, 7 state deja si-au desemnat coordonatorii naţionali pentru cooperare în cadrul  CSI. Şi, pornind de la interesul nostru naţional, se propune ratificarea acestei hotărîri.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule Popov. Întrebări? Nu sînt.

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog.

 

 

Domnul  Igor Corman:

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat acest proiect de lege. Majoritatea comisiilor au prezentat avize pozitive. Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului a propus includerea în textul proiectului de lege a  rezervei formulate de Republica Moldova la momentul semnării acestei hotărîri. Şi Comisia politică externă şi integrare europeană susţine această propunere şi, în vederea respectării procedeelor tehnice de elaborare a actelor legislative, propune expunerea articolului 1 în următoarea redacţie: „ Se ratifică Hotărîrea Consiliului Şefilor de State al Comunităţii Statelor Independente cu privire la Regulamentul despre coordonatorii naţionali ai statelor membre ale CSI, semnată la Bişkek la 10 octombrie 2008, cu următoarea rezervă: hotărîrea în cauză va intra în vigoare pentru Republica Moldova din momentul îndeplinirii procedurilor interne.”

Şi, luînd în consideraţie această modificare, propunem ratificarea hotărîrii prin adoptarea unei legi organice în prima şi în a doua lectură.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Întrebări, stimaţi colegi? Nu sînt.

Vă rog, luaţi loc.

Cine este pentru a vota în primă lectură proiectul nr.910, rog să voteze. Unanim.

Sînt propuneri pentru a vota şi în lectura a doua? Cine este pentru, rog să voteze. Rog, număraţi voturile.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 23.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 30.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cu 53 de voturi, acest proiect de lege este votat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.378 privind completarea articolului 22 din Legea  nr.62 din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.

Prezintă deputatul Veaceslav Ioniţă. Poftim, Veaceslav. Dumnealui prezintă, dumnealui e şi raportor ca preşedinte al comisiei. Autodeservire totală. Poftim.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Aveţi în faţă proiectul de Lege privind modificarea articolului 22 din Legea privind reglementarea valutară. Scopul acestei modificări este ca să creştem numărul rezidenţilor şi celor care au dreptul să se împrumute în valută străină. Acest proiect de lege, în opinia mea, trebuia să fie cu mulţi ani înainte permis în Republica Moldova. El extinde aria de acoperire privind împrumuturile. Şi scopul de bază este ca liberalizarea creditării, de fapt, nu este obligaţie, dar este un drept oferit nu doar băncilor şi agenţilor economici, dar şi instituţiilor statului. Ei singuri vor fi în drept să-şi discute riscurile pe care le au, nu este nevoie ca statul să intervină în acest lucru.

Şi scopul de bază este ca, în primul rînd, să diminuăm riscurile valutare.

Atunci cînd un agent economic – exportator are încasări într-o valută, iar să împrumute în altă valută este expus unor riscuri valutare.

Al doilea scop este ca rata de împrumut, dobînda să fie mai redusă. Lucrul acesta va mai permite ca, odată reducînd dobînda în valută, să avem şi dobînzi mai mici în lei.

Aparent, riscurile, care unii cred că va fi totul în valută, nu sînt fondate, din simplul motiv că băncile vor estima de fiecare dată cum este mai bine şi dacă este eligibil clientului să împrumute în valută.

Vreau aici să mai menţionez că la noi depozite în valută reprezintă circa jumătate din depozite şi, în felul acesta, băncile tot au o problemă cînd au bani   într-o valută şi creditează în altă valută. Din acest motiv, mergînd pe ideea că uşurăm viaţa agenţilor economici, consider oportun ca, cel puţin, o parte din liberalizarea acestei pieţi legată de creditarea celor care exportă să fie efectuată.

Şi aici vreau doar să menţionez, în mod norma, în 1994, cînd s-a aprobat Legea privind posibilitatea creditării, dacă discutam despre stabilitatea valutară, în mod normal trebuiau exportatorilor să li se permită creditarea în valută, deoarece ei au încasări în valută, la noi s-a făcut invers: li s-a dat dreptul doar importatorilor, ale căror încasări, în mod normal,  nu erau în valută.

Acest proiect de lege a fost coordonat cu Banca Naţională. Aceasta a dat un aviz pozitiv.

De asemenea, referitor la acest proiect de lege este avizul Guvernului. Guvernul are anumite propuneri privind acest proiect de lege, care vor fi luate în considerare pentru lectura a doua. Dacă mai sînt, deja ştiu că sînt unele propuneri, iarăşi pentru lectura a doua. Astăzi, comisia propune deja ca preşedinte al comisiei.

Comisia propune ca proiectul de lege  să fie votat în primă lectură, ca concept, iar toate propunerile care au venit de la Guvern, care vor mai fi de la deputaţi, să fie integrate pentru lectura a doua spre a fi votate. În felul acesta, să uşurăm viaţa agenţilor economici, în special a celor care exportă mărfuri  din Republica Moldova.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, vă mulţumesc.

Dumneavoastră  aţi vorbit ca autor, prezentator.

 

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Dintîi ca autor şi deja şi ca…

 

Domnul Serafim Urechean:

Şi ca preşedinte de comisie.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Şi ca preşedinte de comisie. Avize avem de la majoritatea comisiilor. Sînt propuneri pentru lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ce întrebări aveţi dumneavoastră? Nu sînt întrebări. Dumneavoastră  aţi propus în ambele lecturi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu, prima lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Numai una.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Prima lectură, deoarece vor fi  şi sînt colegii.

 

Domnul Serafim Urechean:

E clar. Luaţi loc. Cuvînt i se oferă domnului Guma, poftim.

 

Domnul Valeriu Guma – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Onorată asistenţă,

În ultimii ani, au fost remarcate progrese considerabile în sistemul bancar, în sistemul de creditare. Totuşi noi vedem că sîntem încă la un început de cale şi mai există multe aspecte care necesită îmbunătăţire. Însuşi sistemul bancar s-a dezvoltat mult. Un aport esenţial la această dezvoltare  atribuim investitorilor străini în băncile noastre autohtone.

Actualmente, se pune un deosebit accent pe problema asigurării unei dezvoltări economice stabile, mai bine zis de reanimare a economiei naţionale, care în prezent se află într-o situaţie dificilă sub toate aspectele. Obiectele principale în dezvoltarea economică sînt promovarea unei politici atractive pentru investitorii străini, cît şi  pentru cei autohtoni, care vor favoriza dezvoltarea antreprenoriatului  mediu şi mic, asigurarea unui acces adecvat la resursele financiare, la creditare, susţinerea sectorului real al economiei, a producătorilor autohtoni prin diferite aspecte.

În aceste condiţii, piaţa valutară devine din ce în ce mai importantă pentru afacerile în Republica Moldova, fapt pentru care este necesitatea liberalizării pieţei de creditare. Consecinţele acestei decizii ar fi majorarea numărului de participanţi pe piaţă, creşterea cifrelor de afaceri, sporirea semnificativă a activităţii economice în Republica Moldova. Sub acest aspect, proiectul de lege propus spre examinare vine să completeze legislaţia în vigoare. Este unul bun. Însă în redacţia prezentată de către autori nu vor fi atinse aspiraţiile tuturor agenţilor economici din ţară şi nu va fi asigurată edificarea cu succes a businessului din Republica Moldova.

În acest context, această propunere legislativă urmează a fi examinată minuţios pentru a doua lectură, avînd ca scop de a permite realizarea unor paşi complementari pe calea modernizării Republicii Moldova. Prin urmare, în viziunea noastră,  scopul urmărit al proiectului de lege ar trebui să fie permiterea băncilor comerciale de a avea dreptul de a oferi tuturor agenţilor economici din ţară accesul la creditele în valută străină,  care desfăşoară activitatea comercială de rînd cu agenţii economici importatori şi exportatori.

Proiectul prezentat soluţionează nu pe deplin problema invocată de businessul din Republica Moldova, dat fiind faptul că acces la credite în valută străină nu vor avea agenţii economici care activează în domeniul construcţiilor, agriculturii, comunicaţiilor, comerţului, leasing etc. Aceste sectoare ale economiei sînt foarte importante, unele din ele înregistrînd o creştere esenţială în ultimii ani, în care sînt antrenaţi un număr mare de angajaţi şi care actualmente necesită susţinere din partea statului.

În prezent, există necesitatea ajustării cadrului normativ existent la condiţiile actuale ale economiei naţionale, din care considerente Fracţiunea Partidului Democrat propune de a permite băncilor comerciale să acorde credite în valută străină tuturor agenţilor economici la discreţia sa, în mod independent şi pe riscul său, în limitele reglementărilor existente.

Este necesar de a asigura aplicarea principiilor echităţii economice între agenţii economici, astfel, întreprinzătorii din sectorul agrar, care produc marfa spre comercializare atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă, contribuie esenţial la formarea produsului intern brut, fără a efectua exporturi sau importuri. Însă ei nu vor putea beneficia de credite în valută străină, iar acei care doar procură marfa, sînt intermediari şi o exportă, vor beneficia de aceste credite, ceea ce constituie un lucru inechitabil.

O atenţie deosebită a consumatorilor finali ai mărfurilor produse de întreprinzătorii din ţară, care, în mod conştient, reglează cererea şi oferta produselor, ţinînd cont de elementul principal, cum este preţul mărfii. Cu toţii cunoaştem că rolul acestui element este unul decisiv în realizarea mărfii, care este în strictă dependenţă de costul resurselor materiale şi financiare în procesul creării bunurilor. Sarcina pieţei valutare este de a oferi agenţilor economici posibilitatea de a alege şi  de a obţine mijloace de creditare şi de a efectua plăţi în valută convenabilă.

Concomitent, liberalizarea creditării în valută străină va spori creşterea cererii la credite în valută străină şi scăderea cererii la creditele în monedă naţională.   În aceste condiţii, ar putea fi micşorate dobînzile la creditele acordate în moneda naţională, fapt ce va asigura sporirea accesului rezidenţilor la creditele în lei moldoveneşti, iar în consecinţă vom avea mărfuri şi produse competitive la preţuri avantajoase, inclusiv  pe piaţa internă. Iniţiativa legislativă poartă un caracter benefic pentru economia ţării şi acordarea creditelor în valută constituie un element-cheie în dezvoltarea relaţiilor economice.

În cazul în care se va aproba o asemenea modificare, diferenţa dintre rata dobînzii pentru creditele exprimate în valută şi în lei va scădea. Însă, totodată urmează să ţinem cont şi de faptul că rata dobînzii este direct proporţională cu rata inflaţiei. Prin urmare, rolul Băncii Naţionale a Moldovei a fost şi va rămîne să fie unul de importanţă majoră, fiind instrumentul principal în reglementarea valutară.

Stimaţi deputaţi,

Trebuie să nu ne temem de ceea ce mulţi vehiculează că va fi dolarizarea, eurolizarea economiei, acestea sînt nişte speculaţii.  Pînă la urmă trebuie să luăm exemplu de la ţările vecine ca România, Ucraina, unde este pusă în aplicare creditarea în valută străină a tuturor agenţilor economici. În temeiul celor enunţate şi în vederea consolidării stabilităţii macroeconomice prin promovarea unei politici raţionale, considerăm că adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele menţionate, va impulsiona şi mai mult liberalizarea economiei naţionale şi alinierea la standardele şi valorile Uniunii Europene, fapt ce ţine… şi va aduce numai favor Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Ca autor al proiectului de lege, susţin iniţiativa domnului Guma şi vreau să spun că noi, de fapt, avem creditare în valută, dar…

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, pentru lectura a doua propuneţi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da, pentru lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cine este pentru propunerea comisiei, supun votului în primă lectură proiectul de Lege nr. 378. Cine este pentru,  rog să voteze. Absoluta majoritate.

Vă mulţumesc frumos.

Deci următorul proiect de lege, adică proiectul de hotărîre nr.858 pentru aprobarea Raportului privind utilizarea mijloacelor din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2008. Se putea de mai aşteptat vreo 2 – 3 ani şi pe urmă de întărit raportul.

Poftim, domnul Mircea Buga, directorul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Domnul Mircea Buga – directorul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Se propune atenţiei dumneavoastră  Raportul privind utilizarea mijloacelor din fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2008. Raportul menţionat a fost examinat şi aprobat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină la sfîrşitul anului 2008 şi de Guvernul Republicii Moldova în primul trimestru al anului 2009 şi prezentat în termenele stabilite de legislaţie, adică la 19 iunie 2009, spre examinare Parlamentului.

În raport se conţin informaţii despre veniturile şi cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, realizate pe parcursul anului, colectarea primelor de asigurare, finanţarea sectorului de sănătate şi a instituţiilor medicale respective, cheltuielile şi monitorizarea instituţiilor medicale, precum şi alte activităţi din domeniile de competenţă ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Dacă ne referim la venituri, acumulările în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe parcursul anului 2008 au fost realizate în sumă de 2 miliarde 688 milioane 701 mii lei sau cu 42,5 milioane de lei mai mult faţă de cifra planificată iniţial în lege, sau 99,8 la sută din planul majorat prin modificarea care a fost operată în luna decembrie.

Comparativ cu anul 2007, acumulările total înregistrate sînt în creştere cu 652,3 milioane lei, sau plus 32 la sută. Pe sursa de venit. Din bugetul de stat a fost transferată suma de 1 miliard 477 milioane 200 de mii de lei sau… adică  100% din ceea ce a fost planificat pentru asigurarea contingentelor de populaţie ce sînt asigurate de Guvern. Primele de asigurare în mărime procentuală, achitate de patroni şi angajaţi, au fost acumulate în mărime de 1 miliard 120 de milioane 906 mii lei, ceea ce constituie o pondere din totalul fondurilor acumulate în Compania Naţională de Asigurări în Medicină de circa 42 la sută, cu o creştere de 361,5 milioane lei faţă de anul 2007.

La alte acumulări, vreau să menţionez, primele de asigurare achitate de persoane fizice în formă de sumă fixă în mărime de 36,8 milioane lei şi în rest alte încasări de la dobînzi aferente, amenzi, sancţiuni achitate la contul Companiei. În total la acest capitol – 90 milioane lei. Toate colectările, stimaţi deputaţi, se acumulează în contul unic al Companiei Naţionale  de Asigurări în Medicină, fiind repartizate de Trezoreria de Stat în patru fonduri distincte în proporţiile stabilite de lege.

Cheltuielile totale din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală au fost repartizate pe parcursul anului 2008 în sumă de 2 miliarde 572 de milioane 16 mii 400 lei sau cu 677 milioane lei mai mult faţă de anul 2007.

După cum cunoaşteţi dumneavoastră,  toate cheltuielile se repartizează pe patru fonduri. Respectiv, din fondul de bază se utilizează în baza contractelor încheiate cu instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice în anul 2008 – 2 miliarde 466 milioane 716 mii lei, iarăşi în creştere faţă de anul 2007 cu 641 de milioane de lei. Şi  vreau să menţionez că la toate tipurile de asistenţă medicală şi urgentă la etapa prespitalicească şi asistenţa medicală primară, specializată  de ambulatoriu, spitalicească, investigaţii costisitoare şi îngrijiri medicale la domiciliu există o creştere comparativ cu anul precedent.

Un singur moment. În conformitate cu angajamentele asumate faţă de donatorii externi, pentru asistenţa medicală primară au fost alocate peste 30 la sută din fondul de bază. Instituţiile medicale şi farmaceutice îşi utilizează mijloacele în conformitate cu devizele aprobate, respectiv divizate pe patru capitole: medicamente, alimentaţie, retribuirea muncii şi alte cheltuieli. Numai succint: la capitolul „Medicamente” – în creştere cu 53,1 milioane lei faţă de 2007; „Alimentaţie” –  în creştere cu 17 milioane de lei faţă de anul precedent.

Fondul se salarizare a crescut cu circa 300 de milioane de lei comparativ cu anul 2007 şi, respectiv, salariile colaboratorilor instituţiilor medicale contractate au crescut cu 34,5 la sută faţă de anul precedent.

La medici salariul a constituit în medie pe parcursul anului 2008 – 3791 lei, plus 33,4 la sută comparativ cu anul 2007. La asistenţi medicali – 2189 de lei, plus 37,5 la sută comparativ cu anul precedent. Instituţiile medicale contractate au fost monitorizate pe parcursul anului de către Serviciul audit şi agenţiile teritoriale ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, fiind efectuate 180 de controale. În mare măsură gestiunea mijloacelor financiare a fost realizată în cadrul instituţiilor în conformitate cu legislaţia.

Totodată, au fost depistate şi unele încălcări, cum ar fi raportarea la costul serviciilor medicale a unor cheltuieli neargumentate, nelegate de asigurări sau neconformate documentar; utilizarea surselor financiare în alte scopuri decît cele prevăzute de contract. Şi pentru înlăturarea încălcărilor depistate au fost emise 155 de dispoziţii, în rezultatul cărora au fost micşorate cheltuielile efective ale instituţiilor medicale şi restituite mijloacele băneşti la conturile respective.

Doi. Din fondul măsurilor de profilaxie au fost transferate circa 48 milioane de lei, constituind 1,9 la sută din totalul cheltuielilor. Din acest fond au fost cheltuite 23,8 milioane lei pentru procurarea automobilelor destinare asistenţei medicale primare. 23,2 milioane lei pentru procurarea vaccinelor antigripale, 113,5 mii lei pentru planul de acţiuni orientat în diminuarea impactului inundaţiilor, 758 mii lei pentru alte servicii prevăzute în realizarea unui şir de proiecte de promovare a modului sănătos de viaţă şi reducere a riscului de îmbolnăvire, ce ţine de cultura fizică în masă, alimentarea raţională, întreruperea fumatului, controlul, profilaxia stresului şi altele.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Dacă se poate mai compact. E o chestiune trecută. Abordarea este cam prea tîrzie de acum al treilea an.

 

Domnul Mircea Buga:

La cheltuieli administrative n-aş vrea să mă opresc atunci numai puţin. Pe parcursul anului 2008 au fost realizate 29 de milioane lei la nivelul de 95 la sută faţă de planul prevăzut. Şi constituie 1,08 la sută din ponderea, ca pondere din totalul cheltuielilor efectuate. La 1 ianuarie 2009, în fondul de asigurări  obligatorii de asistenţă medicală a fost înregistrat un sold de  545,5 milioane lei la fiecare dintre fondurile menţionate în proporţii diferite evident.

Se constată că aceste solduri au fost acumulate pe parcursul a mai mulţi ani, iar în 2008 a fost un excedent de 116,7 milioane lei la fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

Stimaţi deputaţi,

În final, solicităm aprobarea Raportului privind utilizarea mijloacelor financiare din fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în anul 2008.

Vă mulţumesc pentru atenţie. În caz de întrebări sînt şi colegii noştri: contabilul-şef de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Poftim.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc.

Poftim, ce întrebări sînt?

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Valentina Stratan – Fracţiunea PDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Nu am o întrebare pentru domnul director. Cu atît mai mult că acest document a fost pregătit şi semnat de fostul director al Companiei de Asigurări, domnul Rusu. Dar aş vrea să fac doar o remarcă pentru stenogramă, pentru că nu am fost prezentă în comisie cînd s-a discutat acest proiect de hotărîre.

De fapt, Parlamentul este pus astăzi în situaţia cînd să adopte o hotărîre care ar aproba nişte cheltuieli făcute în 2008 şi aceste cheltuieli au fost făcute cu grave încălcări, după cum  aţi constatat şi a constatat şi Curtea de Conturi. Şi este regretabil faptul că banii publici, care au avut destinaţie să fie folosiţi pentru sănătate, pentru acţiuni de prevenire au fost  cheltuiţi în alte scopuri. Şi cu atît mai mult că au fost orientaţi în dependenţă de coloratura politică. Mă refer la acele unităţi de transport care au fost repartizate la primăriile ai căror primari ţineau şi aparţineau Partidului Comunist.

Aş vrea foarte mult să cred că în continuare asemenea lucruri nu se vor întîmpla şi banii, cum am zis, oferiţi şi aprobaţi pentru sănătate, vor fi folosiţi în beneficiul şi sănătatea populaţiei.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urecheam:

Bine, mulţumesc.

Eu cred că în acest sens ar  trebui să se autosesizeze şi organele de drept din Republica Moldova. E o delapidare de fonduri în sume destul de mari.

Poftim, microfonul nr. 3.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule director sau domnule preşedinte, cum e mai corect, părerea dumneavoastră. Eu înţeleg că nu dumneavoastră  aţi fost acel care aţi executat acest raport în viaţă. Totodată, părerea dumneavoastră  şi care este atitudinea, avînd în vedere că noi citim că este un proficit. Într-adevăr, nu este mare, dar unul care trezeşte bănuieli, avînd în vedere că populaţia Republicii Moldova în permanenţă are probleme prin serviciile care sînt acordate şi  prin deficitul cel  minim, pe care noi îi asigurăm. Şi, totodată, noi vedem parcă ar fi o sumă neesenţială. Dar 120 de mii azi, mîine alt deficit. În general, de ce au loc atare evenimente? De ce au loc asemenea chestiuni? Aceasta e prima întrebare.

 

Domnul Mircea Buga:

Să răspund, da?

Mulţumesc pentru întrebare.

Eu, de fapt, şi în raport am menţionat că, într-adevăr, la 1 ianuarie 2009 a fost un sold destul de mare la conturile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină – 545,5 milioane lei. Dar iarăşi, cînd vorbim de excedentul care se formează pe parcursul anului, deci soldul respectiv s-a acumulat pe parcursul a mai mulţi ani. În 2008 a fost o acumulare suplimentară la soldul existent în 2007, respectiv 116,7 milioane lei.

În mare parte, aceşti bani rămîn la două fonduri. De regulă, fondul de rezervă şi fondul de profilaxie. Plus, dacă există acumulări suplimentare pe parcursul anului, care se înregistrează efectiv numai la sfîrşitul anului, dar şi alte dobînzi bancare, care au parvenit pe conturile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină  şi nu trebuie să uităm de realizarea de facto a contractelor încheiate cu instituţiile medico-sanitare. Deşi poate să figureze în contract o anumită sumă destul de importantă  la sfîrşitul anului conform dărilor de seamă efectiv realizate, se realizează poate servicii mai puţine pe unele profiluri.

În principiu, eu sînt de acord cu dumneavoastră  că acest sold, pe de o parte, este binevenit în sensul acoperirii unor şocuri eventuale epidemiologice şi financiare, cum a fost în anul 2009. Am utilizat circa 200 de milioane de lei din soldurile existente pentru acest şoc economic, care a fost şi asupra fondului  de asigurări. Pe de altă parte, poate ar fi necesară formarea unui fond de dezvoltare. A fost această iniţiativă prezentată şi, posibil, o parte din surse urmează a fi redirecţionate spre optimizarea infrastructurii structurii medicale.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Şi o altă întrebare, de concept, care poate, nu vizează direct raportul, dacă îmi permiteţi. Avînd în vedere discuţiile pe parcursul acestor  ani că reforma aceasta, care, în principiu, s-a pornit de mai mult de 10 ani în urmă, a dat posibilitate dezvoltării asigurării medicale. Dar, evident, noi vedem că sînt foarte multe probleme aici şi dumneavoastră, ca nouă conducere, cred că sînteţi interesaţi ca chestiunea ce ţine de asigurările obligatorii de asistenţa medicală, populaţia noastră să profite de o asistenţă cît mai calitativă.

Şi, în privinţa aceasta, dumneavoastră aţi examinat practica altor ţări? Care sînt acolo tradiţiile şi politicile în acest domeniu? Avînd în vedere că monopolizarea numai de Casa Naţională în gestiunea banilor în asistenţă medicală, după părerea mea, este o chestiune care nu dă posibilitate unei concurenţe, a unei dezvoltări a acestei pieţi, a posibilităţilor măririi eficienţei în domeniul menţionat. Şi care paşi dumneavoastră încercaţi să-i promovaţi în posibilitatea demonopolizării  acestui sector?

 

Domnul  Mircea Buga:

Mulţumesc pentru întrebare.

Într-adevăr, cum aţi menţionat şi dumneavoastră, este un subiect de discuţie mai largă asupra perspectivelor de dezvoltare a asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Cît priveşte practica altor ţări. Desigur, această practică este absolut diferită. La momentul implementării asigurărilor obligatorii ne-am bazat în mare măsură pe practica ţărilor cu asigurări sociale de sănătate, unde sînt furnizate de către prestatorii de stat. Şi aici nu trebuie să uităm de exemplul Germaniei, de exemplul altor ţări învecinate din spaţiul inclusiv ex-sovietic, Ţările Baltice,  această formulă a fost utilizată şi în Republica Moldova.

Evident, este loc şi de mai bine, inclusiv  în perfecţionarea sistemului şi chiar actualmente este elaborat un proiect de lege în ajustarea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, ministerul sănătăţii de comun …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule director,

În ultimul capitol al raportului „Monitorizarea gestionării mijloacelor financiare” vedem că în anul 2008 au fost efectuate 180 de controale privind verificarea costului serviciilor medicale prestate persoanelor asigurate şi utilizarea după destinaţie de către instituţiile medico-sanitare a mijloacelor băneşti. În rezultatul controalelor efectuate, s-a stabilit că au fost făcute cheltuieli neargumentate în sumă de 2,5 milioane lei.

Am văzut că aţi emis 155 de decizii privind micşorarea cheltuielilor efective şi restituirea mijloacelor băneşti. Dar, spuneţi-ni, vă rog, cîte demersuri au fost făcute de instituţia dumneavoastră către fondatorii instituţiilor medico-sanitare privind administrarea disciplinară a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare care s-au făcut vinovaţi? Şi cu ce s-au soldat aceste demersuri?

 

Domnul  Mircea Buga:

Mulţumesc pentru întrebare.

Într-adevăr, ceea ce ţine de fondatorii şi de responsabilitatea lor asupra managementului instituţiilor medicale. În acest context, vreau să menţionez că este un mecanism permanent. Deci toate actele de control, care se examinează la nivelul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, sînt remise imediat fondatorului instituţiei medico-sanitare cu dispoziţia anexată, inclusiv cu neregulile  depistate.

Deci toţi fondatorii, toate consiliile raionale sau consiliile municipale, sau e vorba de Ministerul Sănătăţii, ce ţine de instituţiile republicane, primesc toate actele de control ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi dispoziţiile emise în baza acestor acte. Deci acesta este un mecanism  utilizat în permanenţă.

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Rezultatele. Ce rezultate, în urma demersurilor pe care le-aţi făcut dumneavoastră, cu ce rezultate s-au soldat acestea?

 

Domnul  Mircea Buga:

Eu pot să vă spun ce ţine de rezultatele în baza dispoziţiilor emise de către Companie. Noi am vorbit de 155 de dispoziţii emise. Numai din sumele pe care le-aţi menţionat şi dumneavoastră 2 milioane 538 mii de lei din mijloacele utilizate în alte scopuri au fost restituite, de fapt, în anul 2008 – 822,8 mii lei şi, respectiv, în anul 2009, în baza dispoziţiilor emise în anul 2008 – 603 mii lei la un cont şi 995 mii lei la alt cont. Deci, pînă la urmă, acesta este un proces monitorizat şi cred că…

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Noi considerăm că Compania trebuie să monitorizeze strict acest proces, pentru că ar fi inacceptabil ca an de an aceiaşi conducători ai instituţiilor medico-sanitare să facă unele şi aceleaşi încălcări şi să nu fie admonestaţi.

Şi a doua întrebare. Spunea domnul Guma că sînteţi un conducător nou, eu nu sînt de aceeaşi părere. În raportul Curţii de Conturi, pe care l-am lecturat, privind gestionarea fondurilor de către Casa Naţională a Asigurărilor în Medicină în anul 2008 au fost constatate mai multe încălcări, în special, ce ţin de fondul de profilaxie.

În acea perioadă dumneavoastră eraţi viceministru al sănătăţii. Spuneţi-ne, vă rog, care a fost atitudinea Ministerului Sănătăţii în acest sens? Şi care au fost rezultatele concrete în vederea înlăturării acestor încălcări?

 

Domnul  Mircea Buga:

Vă referiţi la procurarea de automobile, bănuiesc.

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Da, evident.

 

Domnul  Mircea Buga:

Într-adevăr, în anul 2008 s-a desfăşurat licitaţia privind achiziţia de automobile din fondul de profilaxie. Regulamentul de achiziţii publice referitor la mecanismul de achiziţie a fost respectat inclusiv prin Bursa Universală de Mărfuri. Au participat mai mulţi ofertanţi.

Şi vreau să menţionez încă un lucru, că tot procesul a fost monitorizat îndeaproape de o comisie guvernamentală, care aprobă achiziţiile, inclusiv peste un anumit plafon de sume, iar distribuirea mijloacelor unităţilor de transport a fost făcută în baza unei liste aprobate prin ordinul Ministerului Sănătăţii şi Hotărîrea Guvernului nr.1061 din anul respectiv.

Cît priveşte obiecţiile Curţii de Conturi, la care vă referiţi dumneavoastră. Curtea de Conturi s-a referit, în special, la sursa de finanţare, de ce anume din fondul de profilaxie au fost procurate aceste mijloace de transport, dar nu din alte fonduri sau din alte mijloace financiare?

Aici, într-adevăr, au existat divergenţe la acea etapă în interpretarea normelor legale privind destinaţia fondului şi s-a menţionat, printre altele, dezvoltarea centrelor de sănătate în sectorul rural, pe de o parte, contribuie la sporirea măsurilor profilactice din teren.

Şi eu sînt de acord cu dumneavoastră că urmează a fi făcute modificări şi în continuare în legislaţie, pentru a evita astfel de ambiguităţi şi a exclude astfel de cazuri pe viitor.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt. Vă rog, luaţi loc.

Permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul doamnei Liliana Palihovici.

 

Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Domnule  Preşedinte al şedinţei,

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, la şedinţa sa din 10 februarie 2010, a examinat raportul prezentat de Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Pe marginea raportului s-a constatat că, raportul prezentat de Companie Guvernului a fost în conformitate cu prevederile legislaţiei, Compania a prezentat raportul la 28 aprilie 2009 Guvernului.

Potrivit raportului, execuţia în ansamblu a fondurilor asigurării de asistenţă medicală în anul 2008 a constituit la venituri 2 miliarde 688 milioane lei. Exerciţiul bugetar 2008 s-a încheiat cu un excedent de 116 milioane lei, format ca rezultat al neexecutării cheltuielilor în sumă de 121 milioane de lei şi a veniturilor de 4,9 milioane lei. Soldul mijloacelor băneşti disponibil la 31 decembrie 2008 a crescut faţă de 1 ianuarie 2008 cu 116 milioane de lei, constituind în total 545 milioane, după cum a  fost deja prezentat de raportorul de bază.

În conformitate cu concluziile auditului, deoarece Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat raportul Companiei de Asigurări în Medicină în paralel cu raportul auditului şi s-a constatat că partea de venituri ale fondurilor  asigurării de asistenţă medicală în anul 2008 nu a fost executată în mărimea indicilor aprobaţi de Parlament, concomitent fiind înregistrată o creştere semnificativă a restanţelor contribuabililor faţă de fondul asigurării de asistenţă medicală. Raportul prezentat Parlamentului nu reflectă integral veniturile parvenite din transferurile de la bugetul de stat.

Comisia a examinat raportul şi în cadrul dezbaterilor, la care au participat reprezentanţii şi ai Curţii de Conturi, şi ai Ministerului Finanţelor, au fost făcute referinţe la raportul auditului executării fondului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2008, aprobat prin Hotătîrea Curţii de Conturi nr.24 din 15 iunie 2009, care a fost remis Parlamentului Republicii Moldova pentru informare şi luare de atitudine.

Deputaţii au menţionat că auditul a relevat existenţa unor abateri la gestionarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală cum ar fi: ratarea unor venituri din dobînzi la soldul contului bancar deschis pentru asistenţa medicală spitalicească acordată persoanelor neasigurate, utilizarea mijloacelor din numele fondului nu în conformitate cu scopul stabilit şi altele.

La prestatorii de servicii selectaţi s-au constatat mai multe neregularităţi: nerespectarea prevederilor cadrului legal privind achiziţiile publice, îndeosebi la achiziţionarea medicamentelor, generarea unor majorări neargumentate ale stocurilor de medicamente cu depăşirea limitelor reglementate, nerespectarea normelor la evidenţa şi inventarierea medicamentelor, lipsa politicilor de contabilitate elaborate şi aprobate potrivit noii Legi a contabilităţii.

Din motivul că structura şi formatul Raportului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală nu sînt caracteristice unui raport financiar, Curtea de Conturi nu a putut să-şi exprime opinia standardizată asupra Raportului Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie s-a sesizat asupra acestei probleme şi încă la momentul aprobării bugetului fondurilor asigurării asistenţei medicale pentru anul 2010 a inclus un punct în Hotărîrea Parlamentului: ca Guvernul timp de 6 luni să elaboreze o structură clară pentru raportul pe 2010 a existării fondului asigurării de asistenţă medicală.

Unii membri ai comisiei au menţionat drept practică vicioasă existenţa soldului nejustificat de mare al fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală la sfîrşitul anului 2008, atunci cînd serviciile medicale lasă încă mult de dorit, iar instituţiile medicale raionale sînt subfinanţate, totodată, adesea nefiind validate cazurile tratate care urmau să fie  acoperite de Programul Unic al asigurării obligatorie de asistenţă medicală.

Nerespecîndu-se prevederile articolului 3 din Legea nr.1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, după cum este menţionat şi în raportul auditului executării fondului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în 2008, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi din 15 iunie 2009, din fondul măsurilor de profilaxie au fost achiziţionate 120 de automobile pentru asigurarea cu transport a serviciilor de asistenţă medicală primară în valoare de 23 milioane lei, ce constituie aproape 50% din totalul cheltuielilor fondurilor măsurilor de profilaxie, aceasta, de fapt, fiind atribuţia fondatorilor instituţiilor medico-sanitare publice.

Vreau să menţionez încă o dată că deputaţii din comisie au spus: da,  aceste unităţi de transport sînt necesare, dar toate cheltuielile, care se realizează, trebuie să fie realizate în strictă conformitate cu legislaţia.

Membrii comisiei au propus crearea pe viitor a  unui Fond de dezvoltare şi perfecţionare a sistemului de sănătate, efectuarea auditelor de performanţă de către Curtea de Conturi în Ministerul Sănătăţii şi în cadrul instituţiilor medico-sanitare din centrele raionale.

Urmare a multiplelor încălcări depistate în cadrul auditului sus-menţionat al Curţii de Conturi a fost lansată propunerea în cadrul comisiei de completare a proiectului Hotărîrii Parlamentului cu un punct suplimentar cu următorul conţinut: Procuratura Generală şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei vor investiga toate încălcările stabilite de Curtea de Conturi şi vor prezenta în termenele stabilite de lege un raport detaliat Parlamentului.

În urma dezbaterilor, pe marginea proiectului sus-menţionat de Hotărîre al Parlamentului, voturile membrilor comisiei s-au divizat: 5 – pro şi 5 – contra. Astfel, o decizie finală nu a fost luată.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc. Întrebări? Nu văd.

Domnule Moldovanu, poftim, vi se oferă cuvîntul.

Doamnă Palihovici, mulţumesc.

 

Domnul  Mihail Moldovanu:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deoarece vorbim de utilizarea mijloacelor financiare din fondurile de asigurări, aş dori să ne pătrundem de un gînd: care este managementul dezvoltat de CNAM?

În primul rînd, cu referire la 2008, dar şi din perspectiva experienţei AIAT 8 ani de  asigurări obligatorii în Republica Moldova.

Pentru a da o apreciere raportului CNAM pe 2008 ar fi bine să ne oprim asupra următoarelor aspecte:

– în ce măsură acesta este corect:

– reflectă el, oare, o imagine veridică şi completă;

– precum şi comportă acţiunile efectuate un caracter legal şi regulamentar.

Elucidarea acestor aspecte ne va permite să judecăm asupra competenţelor, dar şi a capacităţilor unicului gestionar al acestor fonduri Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

Compartimentul „Venituri”. CNAM nu reflectă suma de 40 milioane lei, alocată de la bugetul de stat întru executarea Legii nr.174 din 10 iulie 2008 privind finanţarea cheltuielilor de tratament al persoanelor neasigurate, afectate de maladii social condiţionate, sumă ce reprezintă aproape 3% din 1,5 miliarde de lei alocaţi de la buget. Astfel, de ce evidenţă a cheltuielilor poate fi vorba cînd nici nu-i prezentă la venituri. Drept concluzie, citez din raportul Curţii de Conturi: „Raportul CNAM prezentat Parlamentului nu reflectă integral veniturile provenite din transferurile de la bugetul de stat.”

Compartimentul „Cheltuieli”. A devenit deja o tradiţie a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină ca an de an, din anumite cauze, unele mai puţin obiective, cheltuielile din  fondurile obligatorii de asistenţă medicală să nu ajungă la nivelul de 100% din cele planificate.

Astfel, la finele fiecărui an, pe conturile CNAM se înregistrează un sold pozitiv de mijloace băneşti, ceea ce-au vorbit şi colegii mei. Respectiv, soldul a crescut doar în 2008 cu 116 milioane lei, din acesta, în 2008, CNAM deschide un depozit la Banca Naţională pentru suma 300 milioane de lei cu o dobîndă de 16% anual şi obţine un venit de circa 60 milioane de lei, faptul în sine nu ar fi o problemă, alta e că aceste sume nu sînt reflectate distinct în raport. Concluzia şi problema: în ce mod şi în interesul cui foloseşte CNAM dobînda aferentă de pe depozitele cu banii publici? Cînd starea medicinii autohtone e critică, spitale fără condiţii, lipsă de tehnică medicală, salarii mizere.

De ce continue a fi tăinuită şi denaturată realitatea unor sume importante şi aceasta nu doar în 2008, ci şi de la începutul activităţii CNAM, odată cu reformarea sistemului în sănătate, de efectele căreia ar fi trebuit să beneficieze fiecare cetăţean al Republicii Moldova.

Alt aspect semnificativ. Din 2003 pînă în prezent CNAM raportează utilizarea fondurilor către Guvern, dar şi Parlament într-un mod cu totul incontrolabil. Conform Curţii de Conturi, sumele invocate în rapoartele CNAM privind utilizarea mijloacelor fondurilor reprezintă doar cheltuieli de casă, conform categoriilor respective, indiferent de faptul dacă serviciile de asistenţă medicală au fost sau nu acordate efectiv.

Deci ce-i cu banii aceştia pe care CNAM, iată, de 7 ani de zile îi trece la cheltuieli, pe cînd serviciile respective nu au fost încă prestate? Acest aspect tăinuieşte iarăşi modul în care se cheltuie banii publici.

Acum în ceea ce priveşte abuzurile financiare şi legalităţile de la fondul măsurilor de profilaxie. Doi ani la rînd 2007, 2008, nerespectîndu-se prevederile legale, apreciere date de Curtea de Conturi, s-au procurat automobile în valoare de  11 milioane de lei şi, respectiv, 24 milioane de lei. Acest abuz comportă şi aspecte de favorizare tendiţioase a unei firme apropiate fostei guvernări Concernul „DAAC”, dar şi distribuţia ulterioară a mijloacelor de transport procurate pe criterii politice, 78% mergînd spre localităţile unde primarii erau din partea PCRM.

Altă situaţie caracteristică: CNAM an de an majorează arbitrar suma cheltuielilor din mijloacele fondului măsurilor de profilaxie, costul vaccinurilor aflate în stocuri la finele perioadelor de gestiune.

Doar în 2008, conform Curţii de Conturi, vaccinurile antigripale au fost administrate parţial cu întîrzieri, stocurile neutilizate la finele anului constituind 7,4 milioane de lei. În afară de aceasta, în cadrul procurării vaccinurilor s-a constatat că termenul de valabilitate a medicamentului livrat de un operator economic în valoare de 6,1 milioane lei era mai mic decît a fost prevăzut de părţi în contract.

În sfrîşit, la cheltuielile efective a fost reflectat şi stocul vaccinurilor neutilizate în anul de gestiune în valoare de 9,3 milioane lei. Cu regret, constatăm că acest fond de profilaxie nu se valorifică integral. În acelaşi timp, avem zeci de programe republicane de combatere a maladiei SIDA, a tuberculozei, cancerului, unde sînt necesari bani pentru profilaxie. Programele, strategiile nu se realizează, ele sînt pe hîrtie, căci nu ajung bani, iar CNAM zeci de milioane nu le foloseşte, le adună la depozit cu bani publici.

Stimaţi colegi,

Abuzuri şi la fondul pentru administrarea sistemului de asigurare. În rapoartele de reutilizare a fondurilor nu se spune nici un cuvînt în acest caz despre zeci de milioane cheltuite în scopuri administrative. Sumele anuale variază între 25 milioane şi 35 milioane lei. Această lipsă de transparenţă în cheltuirea unor sume foarte mari de bani este, cel puţin, suspectă.

În urma examinării unor dosare de achiziţii publice, efectuate de către CNAM, Curtea de Conturi constată abateri de la cadrul legal. An de an, pe motivul dezvoltării unui sistem informaţional, care aşa şi nu e eficient, se ascund majorări de cheltuieli administrative pentru Aparatul CNAM.

Este cel puţin suspectă. În urma examinării unor dosare de achiziţii publice, efectuate de către CNAM, Curtea de Conturi constată abateri de la cadrul legal. An de an, pe motivul dezvoltării unui sistem informaţional, care aşa şi nu e eficient, se ascund majorări de cheltuieli administrative pentru Aparatul CNAM. Cheltuieli administrative, exagerat de mari, au fost observate şi de experţii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei într-un raport de expertiză a proiectului legii în domeniu.

În recomandări era stipulat expres că se promovează necorespunzător şi neproporţional interesele CNAM, al cărui buget administrativ constituie un procent considerabil din încasările acumulate, în detrimentul intereselor financiare şi de sănătate ale populaţiei. Ce ţine de fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente, aici se atestă devierea cheltuielilor ce ţin de satisfacerea nevoilor directe de sănătate ale pacientului spre altele. Acestea reprezintă mai degrabă costurile menţinerii unui sistem, care este aşa cum este.

Pentru a ne face o închipuire asupra  modului de ţinere a evidenţei medicamentelor, citesc din ultimul raport de audit privind executarea fondurilor  asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Costul medicamentelor procurate din contul fondurilor şi aflate în stocuri la 31 decembrie 2008 constituie 132 milioane lei. Iar conform dărilor de seamă ale instituţiilor medico-sanitare publice acest stoc alcătuieşte 106,2 milioane lei. Frumoasă şi tentativa, aceasta diferenţă de circa 30%, 30 milioane lei doar în 2008.

Cele menţionate mai sus menţin riscul  prestării unor servicii necalitative, informării incorecte despre utilizarea banilor publici şi a comiterii a fraudelor economice. De aceea, vin în continuare cu unele recomandări. La capitolul transparenţă şi gestionarea banilor publici – în primul rînd, la 16 ianuarie 2010 a expirat termenul de o jumătate de an prin care Curtea de Conturi … (deficienţe tehnice).

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc foarte frumos.

Aceasta este democraţia. Aţi votat, aşa este.

Poftim, stimaţi colegi, deci microfonul nr. 4. Doamna Palihovici.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule Preşedinte,

Deoarece am menţionat că comisia a votat 5 „pro” şi 5 „împotrivă”...

 

Domnul Serafim Urechean:

Este clar aici, aici este stipulat.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Eu vreau acum, conform Regulamentului, să vin cu propunerea de a completa proiectul de hotărîre cu încă un punct, după cum l-am citit: „Procuratura Generală şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice  şi Corupţiei vor investiga toate încălcările şi vor prezenta un raport  Parlamentului”.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Supun votului proiectul de hotărîre cu ceea ce aţi propus dumneavoastră.  Cine este pentru, rog să voteze. Deci, bine, stimaţi colegi, sînt nişte reguli. Cine s-a înscris? Poftim? Bine, retrag începerea votului.

Poftim, dacă este înscris domnul Călin Vieru, poftim, nici o problemă. Da, vă rog.

 

Domnul Călin Vieru – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Ca urmare a examinării proiectului de Hotărîre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind utilizarea mijloacelor din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2008, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr.379 din 18 iulie 2009, evidenţiez următoarele abateri şi neregularităţi.

Potrivit raportului, exerciţiul bugetar 2008 s-a încheiat cu un excedent în sumă de 116,7 milioane lei, format ca rezultat al neexecutării cheltuielilor în sumă de 121,6 milioane lei şi a veniturilor de 4 milioane lei.

Soldul mijloacelor băneşti disponibile la 31 decembrie 2008 a crescut faţă de 1 ianuarie 2008 cu 116,7 milioane lei, constituind în total 545 milioane lei. Astfel, Curtea de Conturi a scos în evidenţă unele abateri la gestionarea fondurilor asigurării  obligatorii de asistenţă medicală, cum ar fi: denaturarea volumului serviciilor medicale prestate şi raportate în anul 2008 la timpul de asistenţă medicală spitalicească; ratarea unor venituri din dobînzi la soldul contului bancar deschis pentru asistenţă medicală spitalicească, acordată persoanelor neasigurate; utilizarea mijloacelor din unele fonduri  nu în conformitate cu scopul stabilit.

2. Din fondul de profilaxie au fost procurate 120 de automobile în valoare de 23 milioane de lei, ceea ce constituie 49%  din totalul acestui fond.

3. Contrar prevederilor legale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină nu imprimă pe suport de hîrtie documentul de plată electronic şi   nu-l legalizează cu ştampila rotundă şi semnăturile manuale ale persoanelor cu drept de semnătură, dar le înregistrează într-un registru anexat la extrasul din contul trezorial.

4. Tot la capitolul încălcări atribui şi semnarea în 2008 a 46 de contracte de acordare a asistenţei medicale de prestatorii de servicii medicale, care nu erau acreditaţi, valoarea contractelor constituind 636 milioane lei.

5. Raportul nu reflectă situaţia în toate aspectele complexităţii sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a părţilor încadrate în acest sistem. Informaţiile fiind redate succint şi la general, fără elucidarea cauzelor utilizării sub nivelul planificat a mijloacelor financiare. Lipsesc date aferente mijloacelor alocate instituţiilor medico-sanitare de la fonduri privind creanţele şi datoriile acestora, stocurile de materiale şi de medicamente, soldul mijloacelor băneşti, precum şi alte date importante pentru luarea diferitor decizii.

Încălcările sus-menţionate sînt doar o parte din volumul întreg de abateri şi neregularităţi scoase în evidenţă de Curtea de Conturi. Astfel, concluzionez că fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă socială au fost gestionate ineficient de factorii anteriori de decizie ai Companiei Naţionale de Asigurări   în Medicină. Ar fi binevenită crearea unui fond de dezvoltare şi perfecţionare a sistemului de sănătate, efectuarea auditelor de performanţă de către Curtea de Conturi şi în Ministerul Sănătăţii, şi în instituţiile subordonate acestuia.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci vă mulţumesc frumos.

Îmi cer scuze că n-am observat că v-aţi înscris la luarea de cuvînt. Acum supun votului proiectul de hotărîre cu propunerile preşedintelui comisiei. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc frumos.

Majoritatea. Hotărîrea este adoptată.

Proiectul nr.722, proiectul de Hotărîre cu privire la constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea (perfecţionarea) proiectului de Lege cu privire la modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, înregistrat cu titlu de iniţiativă legislativă cu nr. 722.

Cuvînt se oferă domnului, sînt cinci, domnului Ţurcan. Sau cine? Domnul Ţurcan? Ţurcan, Stepaniuc, Rusu, Belcencova şi Guznac. Da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Ţurcan – deputat neafliat:

Se aude, da? Mersi mult.

Eu, de fapt, la şedinţa precedentă am prezentat acest proiect de hotărîre. S-a luat decizia că se remite Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Şi astăzi eu cred  că va fi prezentat raportul respectiv şi punem la vot.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Luăm act de declaraţia dumneavoastră.

Poftim, domnul Pleşca, preşedintele comisiei.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de Hotărîre a fost examinat în cadrul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. El corespunde tuturor cerinţelor care sînt în Regulamentul Parlamentului. Acum am ajuns la situaţia cînd trebuie să nominalizăm, din partea fiecărei fracţiuni, membrii în această comisie parlamentară specială. Sînt propuneri ca ea să fie constituită din 11 membri. Patru  membri să fie din partea  Partidului Comuniştilor, doi – din partea Partidului Liberal-Democrat, doi –  din partea Partidului Liberal, cîte unul – din partea Partidului Democrat şi a Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»” şi un membru al comisiei –  din partea autorilor, adică din partea grupului care a pregătit acest proiect de hotărîre.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, 4,2,2. Sînt 8, 10. Dar unul unde e?

 

Domnul Ion Pleşca:

Sînt 11. 4, cîte 2.

 

Domnul Serafim Urechean:

Aha, ei, bine. Deci eu cred că noi… în primul rînd, trebuie să supun votului la numerar −  11. Sînteţi de acord? − 11. Alte propuneri nu sînt? Cine este pentru ca această comisie să fie constituită din 11 membri, rog să voteze. Unanim.

Vă mulţumesc foarte frumos.

Acum, poftim, candidaturile de la formaţiunile politice. Vă rog, microfonul nr. 4.

 

Domnul Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din partea fracţiunii propunem să fie incluşi în această comisie colegii noştri Valeriu Streleţ şi Mihai Şleahtiţchi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Doamna Corina.

 

Doamna Corina Fusu:

Din partea Fracţiunii Partidului Liberal propunem ca în această comisie să fie incluşi domnii Ion Hadârcă şi Valeriu Munteanu.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă rog. Poftim, domnul Lupu, microfonul nr. 4.

 

Domnul Marian Lupu – Fracţiunea PDM:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Din partea grupului parlamentar al Partidul Democrat –  domnul Aurel Băieşu, vicepreşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnul Băieşu, da. Poftim, eu cred că  din partea Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»”  îl propun pe domnul Pleşca Ion. Aşa, şi...

 

Domnul Ion Pleşca:

Din partea Partidului Comuniştilor am  primit o solicitare de la doamna Postoico şi se propune ca să fie incluşi  următorii deputaţi: Mişin Vadim, Şova Vasili, Zagorodnîi Anatolie şi Vremea Igor. 

 

Domnul Serafim Urechean:

Mişin, Zagorodnîi?

 

Domnul Ion Pleşca:

Şova şi Vremea.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, domnul Ţurcan. Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Din partea autorilor, data trecută, eu am propus ca să fie Ţurcan Vladimir inclus.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Stimaţi colegi, sînteţi de acord cu toate candidaturile propuse? Nu sînt retrageri? Da, poftim, microfonul nr. 4.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Pentru început o întrebare: cîţi oameni în totalitate avem în componenţa comisiei?

 

Domnul Ion Pleşca:

11.

 

Domnul Marian Lupu:

11, da? Şi sînt reprezentanţii fracţiunilor parlamentare? Da, plus colegii noştri?

 

 

Domnul Ion Pleşca:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa. Propunerea este, dacă comisia acceptă, să extindem puţin spectrul de activitate al acestei comisii. Eu mă refer la denumirea proiectului, la titlul proiectului: „Proiectul de Hotărîre cu privire la constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea (perfecţionarea) proiectului de Lege cu privire la modificarea…”. Eu propun să facem aşa: cu privire la modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova.  Funcţie de acel scenariu sau de acele idei, care vor fi propuse pentru a modifica acest articol, noi trebuie să  lănsăm un spaţiu mai larg.

Fiindcă tema discuţiei va fi: alegeri prezidenţiale directe sau perfecţionarea acelui mecanism care este fixat aici. Noi, de exemplu, şi anterior, şi acum ca şi mai mulţi dintre colegii noştri am pledat şi pledăm pentru alegerile prezidenţiale directe. Ceea ce ar însemna că ar trebui să facem referinţă la articolul 78 per ansamblu. Aceasta este propunerea, dacă se acceptă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, în cazul acesta apare şi altă propunere şi data alegerilor probabil. Sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Noi vorbim doar de…

 

Domnul Serafim Urechean:

Clar, ne-am înţeles.

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 78 din Constituţia care funcţionează.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, da.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Cu toată stima pentru domnul Marian Lupu, noi susţinem prima parte a propunerii dumisale pentru modificarea articolului 78 şi atît, fără specificarea subpunctului. Iar pentru că dumnealui a anticipat discuţiile, cred că lăsăm pentru comisie să discutăm, da. Bine, da.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, microfonul nr. 4.

 

 

Domnul Mihai Godea:

Mulţumim, domnule Preşedinte.

Noi de asemenea sprijinim propunerea privind modificarea articolului 78 fără specificări.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Domnul Pleşca, aveţi…

 

Domnul Ion Pleşca:

Susţinem şi noi. Eu nu ştiu, autorul cred că e de acord. Este articolul 78 din Constituţie. O comisie specială se formează.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, vă mulţumesc frumos.

De aceea, candidaturile au fost deja nominalizate. 11 adică le-am votat cu dumneavoastră. Acum supun integral proiectul de hotărîre votului. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Preşedinte,

Noi trebuie să alegem şi preşedintele, şi vicele, şi secretarul, conform Regulamentului Parlamentului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Îi alegem aici sau vor alege din componenţa comisiei?

 

Domnul Ion Pleşca:

Aici, ca şi la comisiile permanente. Aşa este în Regulament.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, dacă purcedem la alegerea preşedintelui, atunci trebuie o pauză. Deci un minut, un minut, puţin staţi.

Da, microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Eu cred că ar fi un lucru firesc dacă vom propune şi vom accepta în calitate de preşedinte să fie preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului. Vin cu această propunere. Mă refer la domnul Pleşca.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, eu cred că...

Poftim, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

În acelaşi timp, eu cred că s-ar putea de amînat un pic soluţionarea problemei alegerii preşedintelui, avîndu-se în vedere că încă comuniştii nu  şi-au delegat reprezentanţii săi.

 

Domnul Ion Pleşca:

Noi i-am anunţat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cum nu s-au delegat, dacă au fost daţi citirii şi am votat pentru ei, dragă?

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Îmi pare rău.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Mihai Godea:

Eu, domnule Preşedinte, foarte des am cerut pauză pentru consultări în asemenea situaţii. De data aceasta n-o să cerem pauză.

 

Domnul Serafim Urechean:

Slavă Domnului.

 

Domnul Mihai Godea:

Propunerea noastră  este să sprijinim ideea ca preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi să fie preşedintele comisiei. Şi domnul Valeriu Streleţ–  vicepreşedintele acestei comisii.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, eu cred că noi am avut aici un caz, cînd s-a iscat un conflict pe loc gol.  Şi rog colegii  să accepte ca vicepreşedintele să fie din partea opoziţiei, ca să lucrăm constructiv.

 

Domnul Serafim Urechean:

Voronin?

 

Domnul Dumitru Diacov:

N-are importanţă. Cineva.  Cine este acolo? Mişin. Cine este de la…?

 

Domnul Serafim Urechean:

Ei, bine.  Dacă ei nu sînt prezenţi? Cum?

 

Domnul Dumitru Diacov:

Autorul şi aşa are un cuvînt de spus acolo. Dar ca să creăm o atmosferă aşa cît de cît.

 

Domnul Serafim Urechean:

N-am nimic împotrivă, dar unde sînt ei?

 

Domnul Ion Pleşca:

Dacă nu s-au prezentat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Să alegem totuşi în…

 

Domnul Dumitru Diacov:

Comisia  alege Parlamentul. Eu cred că ar fi bine că colegii dacă acceptă, din partea  opoziţiei să fie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine,  ar fi bine dacă autorii… sînt, iată, acei cinci şi dacă îl alegem pe Ţurcan, să zicem, să-l propunem pe Ţurcan secretar al acestei comisii, tot e destul de bine.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, iată, opoziţia, vicepreşedinte, secretar domnul Ţurcan. Eu cred că acesta e un compromis.

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Eu îl propun pe domnul Mişin.

 

Domnul Serafim Urechean:

A, vicepreşedinte domnul Ţurcan, am avut în vedere. Cum, dacă ei nu au propus nimic?

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, mulţumim.

Eu cred că, în acest caz, în lipsa, în lipsa dumnealor, deci la discreţia Parlamentului, se poate de decis cine va fi vicepreşedinte din partea Fracţiunii PCRM. Deci şi secretarul poate fi domnul Băieşu, avînd în vedere că dumnealui este membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, dar noi nu ne rupem după posturi în sensul acesta. Principalul e că acele  idei pe care noi le-am propus, le-am înaintat şi proiectul respectiv al articolului să fie pus în discuţie în cadrul acestei comisii.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, deci dumneavoastră pe cine propuneţi de la Partidul Comuniştilor? Cunoaşteţi mai bine problema.

 

Domnul Ion Pleşca:

Dar nu poţi să propui, căci ei nu sînt în sală. Poate că ei n-o să accepte.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Eu cred că, domnule Urechean, dumneavoastră tot îi cunoaşteţi foarte bine pe toţi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Pînă la o bucată. (Rîde.) Bine, iată, preşedinte – domnul Pleşca; vicepreşedinte – Mişin; secretar – Băieşu, domnul Streleţ, PLDM. Retrage candidatura domnul  Streleţ sau nu? Bravo. Cum ne împotmolim noi la mal.

Poftim, microfonul nr. 4.

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Lucrează un principiu biblic: cei din urmă vor fi cei dintîi. Caci aşa se întîmplă cam în toate situaţiile acestea foarte delicate, legate de comisii, de funcţii, de nu ştiu ce. Noi am tot cedat şi o să cedăm în continuare, pentru că cei mari trebuie să cedeze şi trebuie să… Dar este aici o chestie principială. Mie mi se pare destul de frumos din partea majorităţii parlamentare că noi nu am pus problema nevotării reprezentanţilor opoziţiei, chiar dacă opoziţia nu este în sală.

Ei şi-au înaintat doar la comisie candidaturile. Comisia a adus la cunoştinţă. Noi îi votăm. Nu este nici o problemă, pentru că dorim să atingem acest compromis. Era normal ca ei, cel puţin, să fie prezenţi în sală, pentru că articolul 78 din Constituţie a fost, de fapt, principala cauză sau discuţiile în jurul acestei probleme a fost principala cauză din care ei au părăsit şedinţele de plen. Desigur, noi sîntem democraţi, desigur, noi sîntem europeni şi ţinem cont de rolul opoziţiei.

 

Domnul Serafim Urechean:

Aproape europeni.

 

Domnul Mihai Godea:

Cel puţin, aşa ne credem, domnule Preşedinte. De acum cum ne văd alţii, aceasta e altceva. O’key, nu este nici o problemă. Nu este nici o problemă din acest punct de vedere. Noi am sprijinit candidatura domnului Pleşca la preşedinţie. În cazul acesta ce ne rămîne? Să ne batem cu fracţiunea democrată pentru secretariat?

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Nu,  eu am o propunere şi acuşi ameliorăm situaţia, dacă se poate.

 

Domnul Mihai Godea:

Nu, nu trebuie de ameliorat. Noi retragem propunerea noastră.

 

Domnul Serafim Urechean:

Nu, eu am vrut să propun doi secretari. Poftim? Ori doi vice. Bine. Deci, stimaţi colegi, este o chestiune prea serioasă ca noi să o trecem aşa cu… Bine. Deci preşedinte – Pleşca, vicepreşedinte – Mişin, secretar – domnul Băieşu. Aşa-i? Sau doi secretari, sau doi vicepreşedinţi? Dacă… bine, dumneavoastră  aţi retras candidatura. Bine, înseamnă că…

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Preşedinte,

În principiu, comisiile permanente au cîte doi vicepreşedinţi. Nu-i nici o problemă. Toate comisiile permanente.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ce să punem la vot? Bine, preşedinte – Pleşca, vicepreşedinte – Mişin, secretar – Băieşu. Cine este pentru, rog să voteze. Absoluta majoritate.

Mulţumesc frumos.

Deci proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, nr.35. Domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco – viceministru al justiţiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Guvernul propune domniilor voastre proiectul de modificare a următoarelor acte legislative, a următoarelor legi: Legea taxei de stat nr. 1216 şi Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. La dispoziţia dumneavoastră  a fost pusă nota informativă care a fost perfectată de către Ministerul Justiţiei, în numele Guvernului. Aveţi  …

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu vă rog, reprezentanţii presei, este foarte interesant, dar măcar nu încurcaţi Parlamentului să lucreze.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Care a fost perfectată de Ministerul Justiţiei, în numele Guvernului.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Eu vă rog, reprezentanţii presei, este foarte interesant, dar măcar nu încurcaţi Parlamentului să lucreze.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Această notă informativă are ca argumentare problema în ceea ce priveşte Legea cu privire la taxa de stat, de a da în competenţa instanţelor de judecată să poată elibera de la plata anterioară a taxei de stat atît persoanele fizice, cît şi persoanele juridice. Or, situaţia economică, situaţia materială, mai ales a persoanelor fizice, neadmiterea cererilor în instanţa de judecată pe motivul că nu  s-a plătit taxa de stat pune în dificultate adresarea cetăţenilor în instanţa de judecată şi, pînă la urmă, îngrădeşte accesul cetăţenilor şi persoanelor fizice uneori la justiţie.

Partea a doua a problemei se referă la modificarea unor prevederi ale Codului de procedură penală, esenţa lor este că, odată cu introducerea în procedură pentru jurisprudenţa din Moldova a ordonanţei, apar unele probleme în cazul în care aceste ordonanţe sînt date şi la problema executării silite în cazul gajului. Iată, acestea sînt principalele idei

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule raportor.

Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc.

Domnule Pleşca, poftim. Proiectul nr.35. Preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost examinat în cadrul comisiei. Sînt avizele pozitive ale celorlalte comisii parlamentare, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului. Propunem  să fie examinat şi aprobat în primă lectură, iar amendamentele care au parvenit şi vor mai parveni de la deputaţi să le examinăm pentru lectura a doua.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule Pleşca.

Întrebări către preşedintele comisiei? Nu sînt.

Supun votului proiectul nr.35 în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea absolută.

Mulţumesc.

Proiectul nr.36. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Prezintă domnul Susarenco, viceministru al justiţiei. Poftim.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

În faţa dumneavoastră stă iniţiativa legislativă a Guvernului privind modificarea unor acte legislative, în primul rînd, a Codului penal al Republicii Moldova. Pentru protejarea instituţiilor bancare de  abuzurile din partea clienţilor, aducerea unor documente false, la articolul 238 din Codul penal al Republicii Moldo,  cuvintele  „proporţii mari” se substituie prin cuvintele „în mărime mai mare sau egală cu 500 unităţi convenţionale.”

Datorită faptului că pragul se micşorează, se micşorează şi răspunderea penală: „de la 3 la 6 ani” se substituie prin sintagma „de la 2 la 6 ani.” Datorită acestui fapt se aduc şi modificări în unele acte legislative care au atingere a acestor probleme prevăzute de Codul penal şi anume: Codul de executare al Republicii Moldova, Legea instituţiilor financiare şi Legea insolvabilităţii. Nota informativă în detalii este prezentă în faţa dumneavoastră. Se propune susţinerea Guvernului în problema menţionată.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

 Întrebări nu sînt.

Domnul Pleşca.

Stimaţi colegi,

Pînă ajunge domnul Pleşca, domnul Susarenco mai are două proiecte de legi, eu cred că nu vă veţi supăra dacă trecem şi celelalte două, pe urmă …

Poftim, domnule Pleşca.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost examinat în cadrul şedinţei comisiei, sînt avizele pozitive ale celorlalte comisii. Propun  să fie aprobat în primă lectură. Amendamentele vor fi examinate în cadrul şedinţei comisiei şi pentru lectura a doua.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Întrebări? Nu sînt.

Cine este pentru aprobarea proiectului nr.36 în primă lectură, rog să voteze.

Absoluta majoritate.

Proiectul nr.308. Prezintă domnul Susarenco.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Aceasta, onorat Parlament, de asemenea, este o iniţiativă a Guvernului privind modificările care se iniţiază la articolul 22 din Legea din 21 decembrie 2007 privind partidele politice. Este o iniţiativă care ar scoate unele probleme şi de ordin constituţional… ţin de articolul 22, alineatul (2), litera c) din legea care stabileşte: „Ministerul Justiţiei va înainta Curţii de Apel Chişinău o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă partidul nu a participat cu liste de candidaţi în două campanii electorale consecutive pentru alegerea Parlamentului sau a acumulat la fiecare dintre aceste alegeri un număr de voturi mai mic decît numărul de membri necesar pentru înregistrarea unui partid.”

De fapt, propunerea este trecută prin prisma articolului 54 din Constituţie, fiindcă, de fapt, prin această sintagmă se îngrădeşte unul din drepturile cetăţenilor – dreptul de a se afilia în partide politice. Considerăm că această modificare va aduce Legea privind partidele politice la standardele europene.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări? Un minut, domnule Pleşca.

Domnul Susarenco, proiectul nr. 414. Ascultă toate trei rapoarte, pe urmă dumneavoastră toate trei.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

De asemenea, este, stimaţi deputaţi, o iniţiativă a Guvernului, prin care se iniţiază modificarea unui şir de legi, cum ar fi: Legea cu privire la Guvern, Legea privind Regulamentul Parlamentului, Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Legea privind actele legislative şi Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi, precum şi Legea privind administraţia publică locală.

Toate aceste modificări sînt necesare dat fiind faptul că se referă la introducerea prevederilor privind respectarea principiului transparenţei în procesul decizional, care va oferi posibilităţi reale cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate de a participa la elaborarea proiectelor de decizii. De fapt, este unul din obiectivele Guvernului care îşi doreşte ca actul decizional să fie transparent şi se propune susţinerea acestui proiect.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule Susarenco.

Întrebări? Nu văd.

Proiectul nr.1922. Domnul Susarenco, poftim.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Guvernul, de asemenea, propune în faţa dumneavoastră adoptarea unui Regulament. Este vorba de Regulamentul comisiei administrative, care rezultă din Legea Parlamentului. Şi dumneavoastră aveţi în faţă acest Regulament. Guvernul a găsit necesar de a veni cu un nou Regulament, fiindcă Codul administrativ… a fost adoptat un nou cod şi Regulamentul vechi nu poate acoperi procedurile lucrului acestor comisii administrative pe lîngă autorităţile administraţiei publice. Considerăm că aceasta va îmbunătăţi şi lucrul acestor comisii.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule Susarenco.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule Pleşca, poftim. Proiectul nr.308.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Referitor la iniţiativa legislativă cu nr.308, care a parvenit de la Guvern. A fost examinată această iniţiativă în cadrul comisiei. Avizele sînt pozitive de la comisiile permanente şi de la Direcţia juridică. Se propune ca să fie aprobat în primă lectură.

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Cine este pentru, rog să voteze în primă lectură.

Mulţumesc. Majoritatea.

Domnule Pleşca, proiectul nr.414.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Proiectul nr.414 tot a fost examinat în cadrul şedinţei şi propunem aceeaşi variantă, ca să fie aprobat în primă lectură.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Întrebări către domnul Pleşca? Nu sînt.

Cine este pentru a vota în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Proiectul nr.1922. Domnule Pleşca, poftim.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Acesta este un proiect de Hotărîre privind aprobarea Regulamentului comisiei administrative. A fost examinat, sînt avize. În rezultatul dezbaterilor, comisia a acceptat integral sau parţial o bună parte din amendamentele şi propunerile care se conţin în  anexe parte integrantă a prezentului raport. De aceea, propun ca să fie adoptat în primă lectură.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

S-a înscris pentru luare de cuvînt la acest proiect de hotărîre domnul Ţap.

Proiectul nr.1922. Poftim.

 

Domnul  Iurie Ţap:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de Hotărîre propus nr.1922 este bine venit, fiindcă vine să concretizeze acel Regulament aprobat cu mai mulţi ani în urmă şi care avea şi mai multe situaţii confuze. Şi, în acest sens, va fi un bun instrument pentru  autorităţile publice locale pentru a-şi putea onora obligaţiunile, conform acelor competenţe pe care le au consiliile locale şi atribuţiile primarilor.

Totodată, aş veni cu unele propuneri, fiindcă s-au mai păstrat unele situaţii confuze pe care aş propune să le omitem. Astfel, articolul 3: „ În funcţia de preşedinte al comisiei administrative se alege unul dintre viceprimari sau un alt membru al comisei, pentru autoritatea publică executivă în statele de personal ale căreia nu este prevăzută funcţia de viceprimar.”

Deci autoritatea publică executivă primarul nu are state de personal. Statele de personal sînt ale Primăriei, care este structură funcţională. De aceea, această sintagmă urmează să fie omisă, fiindcă este o situaţie confuză.

Articolul 3, alineatul (2). Termenul care este propus. Dacă la examinarea cazului contravenţional se stabileşte competenţa unui alt organ de a examina cazul, comisia, în aceeaşi zi… Nu cred că, din practică, este posibil să fie făcut acest lucru. Şi, iarăşi, pentru a nu pune în situaţii delicate, fiindcă dacă şedinţa comisiei se termină după amiază, la sfîrşitul zilei, fizic, nu va fi posibil, dar ar putea să creeze nişte situaţii confuze. De aceea, se propune în termen de două zile, cel puţin, ca să fie practic.

Acelaşi lucru articolul 14, alineatul (3): „Procesul-verbal al şedinţei Comisiei administrative se întocmeşte în termen de 24 de ore…”. Se propune în termen de 2 zile. Fiindcă, de regulă,  secretarul comisiei este unul dinte funcţionarii Primăriei, care are mai multe atribuţii şi foarte des se întîmplă că nu se încadrează în acest termen.

Articolul 19 spune: „Vicepreşedintele şi secretarul responsabil al comisiei administrative trebuie să aibă, de regulă, studii juridice.”

La articolul 16: „Preşedintele comisiei administrative”, litera c) spune: „poartă răspundere pentru legalitatea deciziilor adoptate de comisie, precum şi de executarea lor în termen”.

În acest sens, este logic şi preşedintele să fie introdus aici, cu toate că este confuz şi acesta poartă răspundere personală, fiindcă se votează de către comisie cu majoritatea simplă. Dar dacă păstrăm această prevedere, atunci preşedintele urmează să nimerească, să fie introdus aici.  Şi dacă să luăm practica, pînă în prezent, de regulă, primarii jurişti sau juriştii primăriilor erau numiţi sau aleşi în funcţia de preşedinţi ai comisiilor administrative.

Articolul 20. Eu aş propune, în general, remunerarea să fie omisă. Fiindcă preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarul, dar şi majoritatea membrilor comisiilor, cum ar fi: şeful Poliţiei municipale sau reprezentantul Inspectoratului Ecologic, sau reprezentantul Centrului de Medicină Preventivă sînt persoane din oficiu care sînt remunerate şi se creează, la fel, o situaţie confuză. Eu aş propune articolul 20 să fie omis.

Şi la articolul 23, alineatul 2, a doua parte: „În activitatea sa, comisia administrativă prezintă, trimestrial sau la solicitare, consiliului local şi autorităţii publice locale executive pe lîngă care este constituită…” urmează să fie omisă. Fiindcă la articolul 16 litera e) este destul de desfăşurat în acest sens, citez: „comunică sistematic autorităţii publice locale executive pe lîngă care este constituită rezultatele examinării cazurilor cu privire la contravenţii, prezintă informaţii şi înaintează propuneri privind activitatea comisiei.” Deci se dublează şi nu are sens.

În general, sper că acest Regulament va îmbunătăţi calitatea serviciilor prestate de autorităţile publice locale de nivelul unu.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Comisia. Microfonul nr.4.

Domnul  Ion Pleşca:

Eu cred că… nu ştiu poziţia autorului, dar din partea comisiei, practic, s-ar putea de acceptat aceste propuneri, fiindcă ele cît de cît îmbunătăţesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Da, autorul, poftim. Microfonul nr.1.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Da, la aşa o primă analiză aş vorbi despre această remunerare. Totuşi cred că în lectura a doua comisia ar trebui să … totuşi posibil să participe şi pensionari, şi alte grupe de cetăţeni, studenţi. De aceea, poate de făcut o rezervă, cu excepţia ... Se remunerează persoanele, cu excepţia  celor care sînt încadraţi bugetar, adică au salariul de la buget ş.a.m.d. Adică, de făcut o excepţie, de lăsat o ferestruică pentru unele posibilităţi.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cer scuze, lectura a doua nu există, e proiect de hotărîre. Comisia şi autorul acceptă, atunci …

 

Domnul  Iurie Ţap:

Da, se acceptă. Cu excepţia persoanelor din oficiu, logic.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Da, la vot.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc frumos.

Proiectul de Lege cu privire la libertatea de exprimare. Proiectul nr.2033. Prezentat – doamna Fusu, Hadârcă, Godea.

Prezintă Corina Fusu. Poftim, doamnă Corina, scurt şi clar.

 

Doamna  Corina Fusu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din partea autorilor, am onoarea să prezint un proiect de lege la o temă extrem de importantă cum este libertatea de exprimare. Dreptul la libera exprimare, în general, este considerat un drept extrem de important. Acest drept nu este unul crucial doar pentru autorealizarea unei persoane, devenind astfel un drept de bază ca atare.

Este şi unul de o importanţă crucială pentru funcţionarea democraţiei şi asigurarea respectării altor drepturi fundamentale ale omului. În lipsa dreptului la libera exprimare nu poate exista o adevărată democraţie.

Proiectul de Lege cu privire la libertatea de exprimare are scopul de a institui garanţii pentru asigurarea dreptului la libera exprimare şi informare, precum şi crearea unui echilibru just între asigurarea dreptului la libera exprimare şi informare şi dreptul la apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi a vieţii private şi de familie.

Necesitatea elaborării proiectului de lege a fost dictată de complexitatea litigiilor judiciare privind exercitarea libertăţii de exprimare în cazurile în care se lezează onoarea, demnitatea, reputaţia profesională şi viaţa privată a altor persoane.

La momentul actual, aceste relaţii sînt reglementate în termeni generali de către: Constituţia Republicii Moldova, Codul civil, Codul cu privire la contravenţiile administrative, Codul audiovizualului, Legea presei şi alte legi.

Dar cadrul legislativ existent necesită completări în vederea perfecţionării sale şi asigurării armonizării cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Din cauza imperfecţiunii legislaţiei naţionale, deşi complexe prin esenţă, litigiile ce ţin de exercitarea dreptului la libera exprimare, defăimare sînt examinate, de regulă, fără a se acorda atenţia cuvenită unor elemente importante.

Ignorarea mai multor aspecte importante face ca, deseori, acordarea cîştigului de cauză şi unor despăgubiri importante reclamantului să nu fie întemeiate. Această stare de lucruri slăbeşte capacitatea de lucru a presei, generează nemulţumiri şi acuze privind suprimarea libertăţii presei, duce la condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Pînă la acest moment Moldova deja a pierdut 8 cauze de acest gen.

Adoptarea proiectului de Lege cu privire la libertatea de exprimare va reduce semnificativ posibilitatea încălcării dreptului la libera exprimare în cazurile de defăimare şi violare a vieţii private şi, în consecinţă, numărul de cauze pierdute pe articolul 10 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Proiectul de lege, pe de o parte, conţine prevederi ce se referă la  extensiunea dreptului la libera exprimare. Conţinutul şi principiile libertăţii de exprimare, conform standardului Consiliului Europei, care nu sînt definite clar în legislaţia Republicii Moldova: aspectele specifice ale libertăţii de exprimare a mass-media, interdicţia cenzurii, libertatea de a critica statul şi autorităţile publice, dreptul la respectul vieţii private, inclusiv viaţa privată a persoanelor publice, efectele prezumţiei nevinovăţiei în raport cu libertatea de exprimare, protecţia surselor. Iar pe de altă parte, conţine prevederi specifice de procedură care necesită a fi respectate la examinarea cauzelor în defăimare şi apărarea vieţii private şi de familie.

Proiectul, de asemenea, introduce o procedură prejudiciară de soluţionare a cauzelor în defăimare prin depunerea unei cereri prealabile la răspînditorul informaţiei.

Instituirea acestei proceduri va contribui la aplanarea extrajudiciară a acestor dispute şi la ordonarea părţilor implicate.

De asemenea, proiectul de lege introduce cerinţe suplimentare faţă de forma cererii de chemare în judecată, ceea ce va uşura examinarea cererilor în defăimare şi schimbarea modului de calculare a taxei de stat pentru examinarea cererii. În lege se explică modul de succedare a reclamantului în procedura de defăimare, se limitează măsurile de asigurare a acţiunii, care pot fi aplicate în cauzele de defăimare, se clarifică sarcina probaţiunii şi prezumţiile ce urmează a fi aplicate în astfel de cauze.

Se explică modul de publicare a dezminţirii şi replicii, modul de evaluare a prejudiciilor morale, cauzate persoanelor fizice şi juridice şi circumstanţele care exclud răspunderea pentru defăimare. În proiect mai este definită şi procedura de examinare a cauzelor cu privire la apărarea vieţii private. În caz că va fi adoptată, legea va contribui, pe de o parte, la eliberarea instanţelor judecătoreşti de cauzele care nu au şanse de reuşită, dar care se folosesc de către diferite persoane drept mijloc de intimidare a presei, iar pe de altă parte, va facilita examinarea adecvată a acestor tipuri de cauze.

Aplicarea corectă a legii va exclude, practic, posibilitatea violării dreptului la libera exprimare atunci cînd acesta s-a exercitat corespunzător, ceea ce va reduce simţitor sau în totalitate eventualele condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Adoptarea proiectului de lege va stimula jurnalismul de investigaţie şi va completa normele cu privire la libertatea de exprimare, cu garanţiile necesare prevăzute în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, frumos.

Întrebări către doamna Corina Fusu în calitate de prezentator. Şi nu sînt.

Deci acum îi ofer cuvîntul în calitate de preşedinte al Comisiei cultură, educaţie ş.a.m.d.

 

Doamna Corina Fusu:

Raport cu privire la proiectul de Lege nr.2033ce prevede libertatea de exprimare. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de Lege cu privire la libertatea de exprimare şi propune următoarele. Proiectul de lege, pe de o parte, conţine prevederi ce se referă la extensiunea dreptului la libera exprimare, aspectele specifice ale libertăţii de exprimare a mass-media, interdicţia cenzurii, libertatea de a critica statul şi autorităţile publice, dreptul la respectul vieţii private, inclusiv viaţa privată a persoanelor publice, efectele prezumţiei nevinovăţiei în raport cu libertatea de exprimare, protecţia surselor, iar pe de altă parte, conţine prevederi specifice de procedură, care necesită a fi respectate la examinarea cauzelor în defăimare şi apărare a vieţii private şi de familie. Comisiile parlamentare au examinat proiectul de lege  nominalizat şi majoritatea lor au propus proiectul spre examinare în şedinţa Parlamentului.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, Guvernul şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului în avizele lor au venit cu cîteva obiecţii şi propuneri în mare parte de ordin redacţional. Aceste obiecţii vor fi analizate detaliat în dezbaterile proiectului de lege pentru lectura a doua, organizată de comisie. De asemenea, grupul de lucru a solicitat avizul organizaţiei articolului 19 şi a Curţii Supreme de Justiţie. În elaborarea proiectului de Lege cu privire la libertatea de exprimare s-a ţinut cont de propunerile înaintate de acestea. În avizul său, organizaţia articolului 19 salută iniţiativa propunerii unui asemenea proiect de lege.

În pofida faptului că Republica Moldova a ratificat Convenţia europeană a drepturilor omului, aproape zece ani în urmă, prevederile legale şi practica în domeniul libertăţii de exprimare rămîn în urma standardelor stabilite în celelalte ţări europene. Introducerea prezentului  proiect de lege va reprezenta un pas semnificativ spre realizarea dreptului la libera exprimare în Republica Moldova. În acelaşi context, Curtea Supremă de Justiţie, în avizul său, consideră că este necesară adoptarea şi implementarea unui astfel de act normativ, ce ar proteja dreptul la opinii şi exprimare. Este determinat în mod stringent locul pe care îl ocupă acest drept în cadrul valorilor fundamentale într-o societate democratică.

De asemenea, Curtea Supremă de Justiţie consideră oportunitatea adoptării unei astfel de legi, care este dirijată şi de necesitatea înlăturării vidului legislativ naţional în aspectul enunţat şi a îmbunătăţirii sistemului de protecţie a acestor valori.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc, doamnă Fusu.

Care este propunerea? Vot în primă lectură, da?

 

Doamna Corina Fusu:

Da, se propune votului în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc foarte frumos.

Întrebări nu sînt către doamna Corina?

Cuvînt i se oferă domnului Godea, poftim.

 

Domnul Mihai Godea:

Daţi-mi voie să spun ce cred, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Stimaţi reprezentanţi ai mass-media,

Libertatea de exprimare se înscrie, fără  îndoială, în categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale, consacrată de dreptul internaţional şi de Constituţia Republicii Moldova. Articolul 32 din Legea Supremă prevede următoarele. Alineatul (1): „Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil”. Alineatul (2): „Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziuni proprii”.

Declaraţia universală a drepturilor omului prevede la articolul 19 faptul că orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a exprimării. Acest drept include libertatea de a susţine propriile opinii fără interferenţe, libertatea de a căuta, primi şi răspîndi informaţii şi idei prin orice mijloace şi fără frontieră.

Convenţia pentru apărerea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, amendată prin protocoalele nr.3, nr.5 şi nr.8 şi completată prin protocolul nr.2, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, la articolul 10 prevede: „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare”.

La alineatul (2) se spune: „Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrîngeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirii infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti”.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege propus vine să asigure respectarea şi exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în domeniul exprimării. Dezvoltarea şi consolidarea democraţiei depinde de existenţa libertăţii de exprimare, iar libertatea presei este esenţială pentru exercitarea deplină şi efectivă a libertăţii de exprimare.

Toate acestea reprezintă instrumente indispensabile pentru funcţionarea unei societăţi democratice reprezentative prin care individul îşi exercită dreptul de a căuta, primi şi răspîndi informaţii. Libertatea de exprimare protejează atît conţinutul, cît şi forma informaţiei exprimate, garanţiile privind libertatea de exprimare nu se extind asupra discursurilor care incită la ură sau violenţă.

Prin acest proiect de lege este garantată libertatea de exprimare a mass-media. Prin lege se va stabili că nimeni nu poate interzice, împiedica mass-media să răspîndească informaţiile de interes public, decît în condiţiile legii. Proiectul de lege prevede interzicerea cenzurii în mass-media, independenţa editorială este recunoscută şi garantată, iar orice ingerinţă în activitatea editorială a mass-media este interzisă. Legea va preveni crearea unei autorităţi publice pentru controlul prealabil al informaţiei, care urmează a fi răspîndită în mass-media.

Prin adoptarea acestui act normativ va fi garantată libertatea publicului de a fi informat. Noi propunem prevenirea acţiunilor abuzive, ilegale împotriva mass-media, cum ar fi confiscarea tirajelor sau lichidarea mass-media scrisă, aşa cum s-a întîmplat deseori în perioada guvernării comuniste. Acest proiect garantează libertatea de a critica statul, autorităţile publice şi persoanele care exercită funcţii publice.

Alineatul (3) al articolului 9 din proiect prevede că statul şi autorităţile executive sau legislative să nu fie protejate prin Legea penală sau administrativă împotriva declaraţiilor defăimătoare. Noi propunem protejarea prin lege a surselor de informare. Proiectul introduce cerinţe suplimentare faţă de forma chemării în judecată, fapt ce va uşura examinarea cererilor în defăimare şi schimbarea modului de calculare a taxei de stat pentru examinarea cererii. De asemenea, aceste dosare instrumentate abuziv nu vor fi utilizate ca mijloace de intimidare a mass-media.

Stimaţi colegi,

Societatea Republicii Moldova, în general, şi mass-media, în special, au aşteptat 19 ani acest proiect de lege. De  fiecare dată, s-au găsit pseudoargumente pentru a evita garantarea acestui drept fundamental. Integrarea europeană, pe lîngă reformarea multidimensională a societăţii, presupune, în primul rînd, aprofundarea procesului de democratizare a ţării, iar garantarea libertăţii de exprimare şi implicit a creşterii rolului mass-media în afacerile publice vor veni să confirme spiritul european al acţiunilor Alianţei pentru Integrare Europeană în realizarea actului guvernării.

Fracţiunea Partidului Liberal Democrat se pronunţă în favoarea acestui proiect de lege şi îndeamnă întregul corp legiuitor al ţării să sprijine proiectul.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să supun votului în primă lectură proiectul de Lege nr.2033.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc frumos.

Avem o solicitare aici de la nr.797, proiectul de Lege pentru modificarea articolului 10 din Legea nr.1569 din 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor din teritoriul Republicii Moldova.

Poftim, domnule Baliţchi.

 

Domnul Tudor Baliţchi – director general al Serviciului Vamal:

Stimate domnule Preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Supun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative în varianta aprobată de Guvern. Este intitulată Legea privind modificarea articolului 10 din Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice. Acest proiect fiind elaborat întru eliminarea barierelor în ceea ce priveşte introducerea temporară în ţară a mijloacelor de transport, aflate la evidenţă în alte state de către persoanele fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova care se află peste hotare.

Actualmente, atît articolul 10 din legea nominalizată, cît şi articolul 184¹ din Codul vamal stipulează că persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport autoprohibite, datorită cenzului de vîrstă, dacă depun la contul bancar al Serviciului Vamal o sumă de garanţie în valută naţională sau străină care este egală cu drepturile de import, prevăzute în cazul plasării acestui mijloc de transport în regim vamal de import definitiv.

Această obligaţie este aplicabilă doar în raport cu persoanele fizice rezidente, adică cetăţenilor Republicii Moldova şi nu este aplicabilă faţă de persoanele străine nerezidente, fapt care este nejustificabil. Întru eliminarea respectivelor obstacole şi divergenţe a fost iniţiată elaborarea acestui proiect privind modificarea legilor nominalizate, prin intermediul cărora obligaţia de a depune suma de garanţie respectivă este exclusă.

La fel, în acest proiect se dispune că, pînă la expirarea termenului acordat conform regimului vamal de admitere temporară, mijloacele de transport auto trebuie să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova. Nerespectarea acestor prevederi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. Ţin să menţionez că în prezent articolul 287 din Codul contravenţional stabileşte sancţiunea în mărimea unei amenzi de la 10 la 50 de unităţi convenţionale, sau de la 200 la 1000 de lei. Luînd în consideraţie oportunitatea adoptării proiectului menţionat, rugăm susţinerea şi adoptarea acestuia.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Întrebări? Nu sînt.

Comisia, domnul Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe. Poftim. Da, poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia…

 

Domnul Serafim Urechean:

Nr.797. 

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege nr.797. Acest proiect de lege prevede eliminarea barierelor existente la introducerea temporară de către rezidenţi ai Republicii Moldova în ţară a mijloacelor de transport. Comisia, totodată, propune ca articolul 1 din proiect  să aibă următorul text. Alineatul (13) se exclude. Şi alineatul dat prevede că în cazurile nerespectării prevederilor din alineatul (3) sumele de garanţii urmează să fie virate de la bugetul de stat.

De asemenea, venim cu propunere ca în Codul vamal, care conţine prevederi similare, să fie introduse prevederile respectivei legi. De asemenea, articolul 2, modificările dumneavoastră  le-aţi primit, pe care noi le propunem şi, respectiv, în urma acestor modificări, articolul 2 devine articolul 3.

În temeiul celor expuse, cu toate modificările propuse de către comisie, în baza avizelor venite de la Direcţia  juridică a Aparatului Parlamentului, Comisia economie, buget şi finanţe propune ca proiectul de lege să fie supus examinării în Parlament şi votat în prima şi a doua lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Eu cred că trebuie de mai lucrat  pentru a doua lectură. Da, luaţi loc.

Domnule Streleţ,

Dumneavoastră  insistaţi să luaţi cuvîntul? Da, poftim, poftim.

 

Domnul Valeriu Streleţ:

Domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa Guvernului de modificare a Legii nr.1569 se înscrie în şirul de iniţiative care au ca menire de a reafirma principiile raţionalităţii, libertăţii şi competiţiei egale în viaţa economică şi socială a Republicii Moldova. Mai mult ca atît, implementarea acestor principii şi modificări va permite familiilor cetăţenilor, care muncesc peste hotare, să poată valorifica acele resurse care le aduc conaţionalii noştri şi care deseori sînt aşteptate de către conaţionali ca o ultimă speranţă.

Pentru modelarea unei situaţii concrete cred că înţelegeţi că în cazul în care un cetăţean al Republicii Moldova, care munceşte şi agoniseşte cu greu nişte bani peste hotare, a reuşit să-şi procure un automobil şi vine acasă, aducînd cu sine o sumă de bani pentru membrii familiei sale, la momentul  intrării în ţară este impus ca o parte din aceşti bani să-i lase în calitate de depozit de garanţie. Şi, respectiv, în situaţia în care noi anulăm această barieră, permitem familiilor să beneficieze de resursele respective.

Mai mut ca atît, se eliminează şi o discriminare între rezidenţi şi nerezidenţi. Cred că este o propunere absolut oportună, care permite să mergem pe făgaşul normalităţii şi valorificării eficiente a resurselor conaţionalilor noştri, care lucrează peste hotare. De aceea, vin şi eu cu propunerea de a susţine propunerea raportorilor de a vota proiectul de lege în două lecturi, mai ales şi în contextul apropierii sărbătorilor pascale, atunci cînd fluxul de cetăţeni este deosebit de  intens, adică este o propunere bună şi propun s-o votăm în ambele lecturi.

Mersi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, bună propunere.

Mulţumesc frumos.

Deci, stimaţi colegi, cine este pentru aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege, rog să voteze. Unanim.

Eu cred că în lectura a doua? Da, poftim, în lectura a doua cine este pentru?

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.             

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. – 29.

 

Domnul Serafim Urechean:

− 52 de deputaţi.

Mulţumesc frumos.

Deci proiectul nr.20.

Stimaţi colegi,

E timpul să anunţăm întrerupere conform Regulamentului. Dar eu vă propun… Avem de lucru încă 20–25 de minute, dacă lucrăm bine. Vă rog foarte frumos.

Proiectul nr.2034, Corina Fusu, proiectul de Lege pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova. V-aţi odihnit puţin, lucraţi. Poftim, pe scurt, vă rog.

 

Doamna Corina Fusu:

Deci proiectul nr.2034 pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova vine în corelaţie directă cu proiectul prezentat anterior nr.2033 cu privire la libertatea de exprimare. În anii precedenţi s-au atestat numeroase cazuri de intimidare a jurnaliştilor, iar observatorii independenţi au constatat frecvent relatarea părtinitoare a evenimentelor de către mass-media publică.

Prin proiectul de Lege pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova se propune introducerea a două articole noi privind împiedicarea ilegală intenţionată a activităţii mass-media şi intimidarea persoanelor pentru critică, precum şi sancţionarea actelor de cenzură. Proiectul de lege are ca obiect sancţionarea actelor de cenzură în mass-media publice, precum şi sancţionarea actelor de imixtiune în activitatea editorială a mass-media din partea funcţionarilor publici sau a persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică.

În vederea evitării abuzurilor de această normă articolul 180², alineatul (1) nu se referă la actele de cenzură comise în mass-media private. Totuşi alineatul (2) al acestui articol se referă la indicaţiile date atît mass-media private, cît şi celor publice. Articolul 180¹  are scopul, pe de o parte, de a exclude intimidarea jurnaliştilor şi, pe de altă parte, de a crea condiţii benefice jurnaliştilor pentru relatarea despre chestiuni de interes public.

Necesitatea instituirii răspunderii de drept public pentru cenzură la instituţiile audiovizuale publice a fost recomandată de către Comitetul de miniştri al Consiliului Europei. Instituirea protecţiei mass-media împotriva imixtiunii este necesară din cauza nivelului insuficient al reflectării dreptului la libera exprimare, comportamentul neadecvat al funcţionarilor publici şi de lipsa unor norme în acest sens în legislaţia în vigoare.

Infracţiunile propuse a fi incluse în Codul penal al Republicii Moldova sînt date în categoria celor uşoare, proporţionale unor astfel de abateri.

Completarea Codului penal al Republicii Moldova  reprezintă o măsură congruentă adoptării proiectului Lege cu privire la libertatea de exprimare…

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos, doamnă Fusu.

 

Doamna  Corina Fusu:

…şi are ca scop instituirea unor mecanisme adecvate. Vreau, de asemenea, să menţionez faptul că la şedinţa comisiei parlamentare de profil mass-media acest proiect de lege a fost examinat şi cu participarea unor experţi din domeniu: Eugeniu Rîbca, care a reprezentat Centrul pentru Jurnalism Independent şi Vlad Grebincea, Asociaţia Juriştilor pentru Drepturile Omului, cît şi reprezentanţii Direcţiei juridice.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări către doamna Fusu? Nu sînt, Luaţi loc.

Deci domnul Pleşca. Concis, nu citiţi tot raportul, e clar.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Comisia a examinat şi propune  să fie aprobat în primă lectură.

 

Domnul  Serafim Urechean:            

Mulţumesc frumos.

Întrebări? Luări de cuvînt? Nu sînt.

Cine este pentru a aproba în primă lectură proiectul nr.2034, rog să voteze. Absoluta majoritatea.

Proiectul nr.629 şi proiectul nr.765 le va prezenta doamna Maria Carauş, viceministru al finanţelor. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polonia, semnat la Varşovia la 18 februarie 2010. Şi proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului cu privire la finanţarea suplimentară a Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul II al Fondului de Investiţii Sociale) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. Foarte scurt, concis. E clar, au trecut prin comisii aceste două proiecte foarte importante, de aceea spuneţi verdictul şi înainte.

 

Doamna  Maria Cărăuş – viceministru al finanţelor:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Succint. Valoarea împrumutului acordat de către Guvernul Republicii Polonia va fi în sumă de 15 milioane de dolari SUA la condiţiile următoare: termenul de rambursare – un an de zile, dobînda acordată împrumutului – 2,8% anuale. Mijloacele vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar pentru anul 2010. Propunem să susţineţi acest proiect de lege pentru ratificarea Acordului.

 

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Proiectul nr.765, vă rog.

 

Doamna  Maria Cărăuş:

Următorul proiect. Valoarea împrumutului acordat va fi de 12,5 milioane de DST (circa 20 milioane de dolari) la următoarele condiţii: termenul de rambursare va fi 20 de ani, perioada de graţie – 10 ani, dobînda – 0,75% anual, comisionul de angajament – pînă la 0,5%. Scopul finanţării adiţionale constă în susţinerea Programului anticriză al Guvernului Republicii Moldova, crearea de locuri de muncă şi sporirea veniturilor populaţiei rurale şi urbane prin intermediul activităţilor de reabilitare a infrastructurii social-economice locale. Propunem să fie susţinut.

 

Domnul  Serafim Urechean:

E clar.

Mulţumim frumos.

Întrebări la aceste două proiecte la doamna Cărăuş? Nu sînt.

Poftim, domnule Corman.

Poftim, luaţi loc, doamna Cărăuş.

Domnule Corman,

Fiţi atît de amabil şi prezentaţi aceste două proiecte.

 

Domnul  Igor Corman:

Stimaţi colegi,

 Vreau să vă aduc la cunoştinţă că şedinţa Comisiei politică externă şi integrare europeană, a fost convocată ieri, unde era în ordinea de zi acest subiect, deci nu a avut loc din cauza boicotului din partea membrilor din partea opoziţiei PCRM, deci şedinţa nu a avut loc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Dar eu îmi cer scuze, domnule Corman, la discreţia Parlamentului. De aceea, permiteţi-mi să propun.

 

Domnul  Igor Corman:

Aş vrea să spun că am avut consultări şi cu Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, care a confirmat că este la discreţia Parlamentului.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Deci eu cred că părerea este unanimă, sînt nişte proiecte sociale de mare importanţă, mai ales în această perioadă de criză, de aceea ne asumăm responsabilitatea.

Cine este pentru a supune votului proiectul nr.629, rog să voteze.

Unanim. Mulţumesc.

În lectura a doua. Unanim.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.

 

Domnul  Serafim Urechean:

– 23.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 29.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cu 52 de voturi, este votat în ambele lecturi.

Proiectul nr.765. Cine este pentru, rog să voteze în primă lectură.

Majoritatea. Mulţumesc.

Sînt obiecţii pentru lectura a doua? Nu sînt. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i :

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr.3 – 29.

 

Domnul  Serafim Urechean:

–         52.

Mulţumesc frumos.

Trecem la alte chesituni mai …

Proiectul de Hotărîre privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. Nr.835 şi nr.834.

Domnule Pleşca, poftim.

Domnule Diacov, încă 5 minute aveţi răbdare, vă rog frumos. De altfel trimit poliţia după dumneavoastră…

 

Domnul  Ion Pleşca:

Au fost examinate aceste iniţiative legislative şi se propune  să fie adoptate proiectele de hotărîre pentru modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente. Raportul îl aveţi. Proiectele de hotărîri le aveţi. Propun să fie pus la vot.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Supun votului aceste două proiecte de hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc frumos.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, Codului penal ş.a.m.d. Nr.2072.

Domnul Pleşca, poftim.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Domnule preşedinte,

Această iniţiativă legislativă este venită din partea mea ca deputat. Vreau să vă aduc la cunoştinţă că s-au acumulat cîteva mii de recursuri în anulare la Curtea Supremă de Justiţie, de aceea am şi venit cu o propunere, cu o iniţiativă ca să modificăm unele articole din Codul de procedură penală, ca să îmbunătăţim activitatea Curţii Supreme de Justiţie.

Comisiile permanente şi Guvernul au dat avize pozitive. Eu propun ca să fie supus votului în primă lectură. Pentru lectura a doua este mult de lucru, vom lucra şi vom veni cu un raport.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc, domnule Pleşca.

Întrebări la prezentator, raportor şi preşedinte de comisie? Nu sînt.

Mulţumesc frumos.

Cine este pentru a vota în primă lectură acest proiect de lege, rog să voteze.

Majoritatea. Mulţumesc frumos.

Deci proiectul de Lege nr.228 pentru modificarea şi completarea Legii nr.140 din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii. Reexaminare. Doamna Liliana Palihovici, preşedintele comisiei, poftim.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Stimaţi colegi,

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat obiecţiile prezentate de către Preşedinţia Republicii Moldova. În urma analizei tuturor obiecţiilor, comisia propune respingerea lor, considerînd că prima obiecţie la articolul 11 alineatul (3) a fost ruptă din contextul legii şi a fost interpretată greşit. De aceea, propunerea comisiei este să păstrăm varianta votată de Parlament.

Articolul 11, alineatul (2), de asemenea, comisia a menţionat că inspectorul muncii are dreptul să facă controlul inopinat din iniţiativă proprie, fără dispoziţii de control în cazul în care se observă că încălcarea legislaţiei muncii este de faţă, nu este impus atunci inspectorul muncii să alerge la şeful său să-şi ceară voie pentru a veni să atenţioneze angajatorul care încalcă legislaţia.

Obiecţie tot la articolul 11, unde se cere de la Preşedinţie să explicăm noţiunea de prototip de echipament. Considerăm că cuvintele care nu sînt clare unor cetăţeni, nu este neapărat necesar să le explicăm în lege. Este un cuvînt des utilizat, aşa că nu este cazul să fie explicat în lege.

Propunerea comisiei este ca Parlamentul să-şi menţină votul asupra Legii nr.304 din 25 decembrie 2008, fără modificări.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Deci e vorba de menţinerea votului. Aceasta e, da, doamnă Palihovici?

Cine este pentru, rog să voteze.

Absoluta majoritate.

Mulţumesc frumos.

Deci dacă mai aveţi proiecte, poftim, înaintaţi, dacă nu, cam aceasta este totul.

Vreau să vă mulţumesc frumos pentru munca …

Aceasta este tot, da?

Vă mulţumesc frumos.

Da, da, domnule Victor. Un minut, vă rog.

 

Domnul  Victor Stepaniuc – deputat neafiliat:

Stimaţi colegi,

Dacă n-o să aibă loc mîine şedinţa Parlamentului, noi trebuie să aprobăm ordinea de zi pentru săptămîna viitoare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cu părere de rău, astăzi n-o să aprobăm ordinea de zi pentru săptămîna viitoare, o să propunem mai tîrziu. Vă rog.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Eu propun să se ia în vedere totuşi introducerea în ordinea de zi pentru săptămîna viitoare a proiectului nr.432 pentru modificarea Regulamentului Parlamentului.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine, domnule Victor. Bine. Luăm act de propunerea dumneavoastră. Aceasta este cam tot.

Vă mulţumesc frumos.

La revedere.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.23.

 

 Stenograma a fost pregătită spre publicare în

 Direcţia documentare parlamentară a

Aparatului Parlamentului.