version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ SEPTEMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 25 septembrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

 

1. Declararea şedinţei ca fiind declarativă.

2. Declararea deschiderii sesiunii de toamnă 2008

3. Alocuţiunea domnului deputat Vlad Cubreacov Fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat.

4. Alocuţiunea domnului deputat Dumitru Diacov Fracţiunea Partidului Democrat din Moldova.

5. Alocuţiunea domnului deputat Serafim Urechean Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră.

6. Alocuţiunea doamnei deputat Eugenia Ostapciuc Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

7. Alocuţiunea domnului Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu privind obiectivele legislativului în cadrul sesiunii de toamnă.

8. Audierea şi dezbaterea informaţiei privind lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din vara curentă.

9. Audierea şi dezbaterea informaţiei privind salarizarea din sistemul bugetar.

10. Audierea şi dezbaterea informaţiei privind situaţia pe piaţa monetară şi valutară din republică.

11. Dezbateri asupra ordinii de zi a şedinţei, adoptarea ei.

12. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2728 privind demisia unui deputat în Parlament.  

13. Reexaminarea şi adoptarea Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social. Proiectul nr.2422.

14. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2598 privind completarea articolului 24 din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal.

15. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2626 privind completarea articolului 4 din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 3 decembrie 1992.

17. Întrebări.

18. Declaraţia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

19. Declaraţia domnului deputat Ion Neagu.

 

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Roşca, vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa. Sînt prezenţi 94 de deputaţi. Astfel, şedinţa de astăzi a Parlamentului este deliberativă.

Stimaţii mei colegi,

Cu prilejul convocării Parlamentului în şedinţele sale plenare în cadrul sesiunii de toamnă 2008, rog să onorăm Imnul şi Drapelul Republicii Moldova. (Se intonează Imnul Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La început de şedinţă a plenului Parlamentului, tradiţional, voi oferi cuvîntul conducătorilor grupurilor parlamentare politice. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Vlad Cubreacov, preşedintele Fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat.

 

Domnul Vlad Cubreacov preşedintele Fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Noua sesiune a legislativului nostru ne oferă un bun prilej pentru a ne expune viziunile asupra priorităţilor Parlamentului, ca şi asupra modului în care am dori să modelăm evoluţiile politice, economice şi sociale ale ţării în perioada imediat următoare.

Înţelegem cu toţii că angajamentele pe care le-am luat de comun acord în momentul constituirii actualei legislaturi în vederea promovării consecvente a reformelor democratice, a transformărilor economice şi a cursului de integrare europeană, trebuie respectate necondiţionat. Cunoaştem constatările făcute atît pe plan intern, cît şi de partenerii noştri externi, că Republica Moldova a înregistrat în ultimul timp anumite progrese în promovarea reformelor şi în onorarea angajamentelor luate în cadrul Planului individual de acţiuni Uniunea Europeană Republica Moldova.

Însă cuvintele de ordine în abordarea acestei problematici rămîn aceleaşi: accelerarea şi aprofundarea reformelor, precum şi depăşirea discrepanţelor existente între legislaţie şi practici.

Ţara noastră a fost lovită recent de calamităţi naturale deosebit de grave. Ploile torenţiale au provocat inundaţii în mai multe localităţi, cauzîndu-le pagube materiale deosebit de grave atît cetăţenilor, cît şi agenţilor economici. Am văzut că echipa guvernamentală a depus eforturi deosebite şi a luat măsuri considerabile pentru lichidarea consecinţelor acestor calamităţi şi compensarea pagubelor materiale înregistrate. Acelaşi efort a fost făcut de reprezentanţii administraţiei publice locale.

Cu toate acestea, folosim această ocazie pentru a îndemna Guvernul să întreprindă noi măsuri pentru depăşirea urmărilor acestui dezastru. Iar noi, deputaţii, cred că vom fi deschişi să susţinem orice iniţiativă îndreptată spre asigurarea tuturor sinistraţilor cu case de locuit, ca şi pentru compensarea pierderilor suferite de aceştia.

Stimaţi colegi,

Avînd în vedere vulnerabilitatea statului nostru în faţa unor factori de risc din exterior, este necesar să păstrăm în atenţie problema consolidării sectorului de securitate a ţării. După adoptarea Concepţiei cu privire la securitatea naţională, urmează să fie adoptată Strategia securităţii naţionale. Şi dacă primul document a fost adoptat, în opinia noastră, într-o formulă avînd deficienţe conceptuale şi conţinînd concesii sau reverenţe periculoase în faţa unor factori externi cu un potenţial mai mare, documentul pe care urmează să îl dezbatem impune mai multă competenţă şi curaj politic, precum şi nevoia de a obţine un consens politic în această problemă de o importanţă majoră pentru statul nostru.

Este nevoie să abordăm aici şi chestiunea care este mereu în atenţia opiniei publice şi reprezintă preocuparea permanentă a clasei politice chestiunea diferendului transnistrean. Dialogul intens care are loc acum între Chişinău, pe de o parte, şi Moscova plus Tiraspol, pe de altă parte, este privit de unii ca o şansă de a soluţiona destul de repede problema restabilirii unităţii teritoriale a ţării noastre.

Însă, în special după evenimentele tragice din Georgia, cînd Federaţia Rusă a sfidat suveranitatea unei ţări independente şi a anexat părţi ale teritoriului naţional georgian, călcînd în picioare normele de drept internaţional, Republica Moldova este obligată să manifeste reţinere şi prudenţă.

Ofertele aparent generoase, care i le poate face Moscova Chişinăului, ca şi iluzia că Rusia ar avea nevoie de un exemplu pozitiv  de rezolvare a conflictelor îngheţate, mai ales după crimele săvîrşite de ea în Georgia, trebuie examinate cu atenţie. Aceasta pentru a se evita eventualele capcane.

Ar fi prea naiv să credem că Rusia va renunţa la interesele ei geopolitice expansioniste în regiune de dragul intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Sigur, dorim cu toţii restabilirea unităţii teritoriale a ţării exclusiv prin metode paşnice şi prin negocieri. Înţelegem nevoia unor compromisuri rezonabile, dar nu trebuie să acceptăm condiţii care ar dezavantaja ţara noastră, ar compromite funcţionalitatea instituţiilor democratice şi ar periclita perspectivele noastre europene. Orice soluţie durabilă trebuie să se bazeze pe Constituţie, pe prevederile Legii din 22 iulie 2005, să întrunească consensul politic şi să fie acceptată de mediatorii internaţionali din formatul cinci plus doi.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat menţionează nevoia de a aprofunda relaţiile noastre de parteneriat şi cooperare cu ţările vecine România şi Ucraina, ambele reprezentînd pentru noi o importanţă politică, economică şi culturală deosebită. În acest context, menţionăm ca pe un semn de bun augur recenta întrevedere între preşedinţii Voronin şi Băsescu, întîlnire care a avut loc la Chişinău şi a purtat un caracter constructiv şi promiţător.

Un loc aparte în activitatea noastră din această sesiune îl vor ocupa dezbaterile pe marginea politicii bugetare a statului. Atît apropiatele rectificări la Legea bugetului pe anul în curs, cît şi, mai ales, Legea bugetului pe anul 2009 trebuie să răspundă nevoii de austeritate bugetară, dar şi să prevadă mecanisme fiscale stimulatorii pentru agenţii economici, să garanteze acumulări suficiente, dar şi cheltuieli echilibrate, bazate pe priorităţi, pe o distribuţie proporţională a resurselor financiare către teritoriu şi pe principiul solidarităţii sociale.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat consideră necesar să accentueze faptul că, Parlamentul nostru nu trebuie să se limiteze doar la elaborarea şi adoptarea legilor. Funcţia de bază a instituţiei noastre într-o democraţie parlamentară este exercitarea unui control eficient şi permanent asupra activităţii Guvernului, dar şi asupra activităţii altor instituţii centrale ale statului, cum ar fi, de pildă, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi, de ce nu, Procuratura Generală.

Deputaţii, ca reprezentanţi ai poporului, aleşi în mod direct, au obligaţia să exercite un control riguros asupra puterii executive, în primul rînd, asupra modului de utilizare a banilor publici, care se constituie din impozitele alegătorilor noştri. În acest sens, este nevoie să urmărim cu atenţie ca finanţele publice să fie utilizate în mod legal, transparent şi corect, fără intervenţii arbitrare sau decizii hazardate. Această atitudine este necesară şi pentru a combate şi a descuraja corupţia, fenomen care cere o atenţie sporită şi măsuri practice din partea noastră.

Onorată asistenţă,

Sesiunea de faţă este ultima din mandatul actualului Parlament. În mod firesc, partidele politice se pregătesc deja de viitoarea competiţie electorală. Ştim cu toţii că societatea noastră, ca şi partenerii europeni, aşteaptă ca viitoarea campanie electorală să fie una corectă şi democratică. Ştim că examenul electoral din 2009 va fi unul de care va depinde într-o măsură enormă şansele noastre de a fi încheiat procesul de monitorizare a ţării de către Consiliul Europei şi de a urca pe o treaptă mai avansată în negocieri cu Uniunea Europeană. Aici, desigur, este necesar ca să fie asigurate condiţii egale de concurenţă pentru viitorii subiecţi electorali, dar nu mai puţin importantă este asigurarea unei stabilităţi politice.

Să nu uităm cît de critică devenise situaţia în preajma alegerilor parlamentare precedente din anul 2005, cînd forţe politice iresponsabile, inspirate şi finanţate din exterior erau pe punctul de a provoca o criză politică de proporţii. Iată de ce e nevoie să tragem învăţăminte din acele evenimente, să cunoaştem cauzele profunde ale riscurilor apărute atunci pentru a le putea evita în viitor.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat consideră că proiectul nostru comun, care ne solicită un plus de solidaritate naţională şi de eforturi susţinute, trebuie să fie Republica Moldova o ţară de succes.

Vă dorim tuturor activitate parlamentară spornică în noua sesiune.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Dumitru Diacov, preşedintele Fracţiunii Partidului Democrat.

 

Domnul Dumitru Diacov preşedintele Fracţiunii Partidului Democrat:

Stimaţi colegi,

Sigur că e cam complicat să iei cuvîntul după un discurs constructiv. Fiindcă eu mă gîndeam să punem accent astăzi pe problemele care ne frămîntă pe noi, fiindcă noi sîntem la începutul ultimei sesiuni a Parlamentului, Parlament care, de nenumărate ori, am spus că are rolul şi locul său sau, mai bine-zis, ar trebui să le aibă, în evoluţia pozitivă a Republicii Moldova. Sigur că noi nu am dori ca acest sezon politic să se transforme într-un sezon al promisiunilor electorale foarte uşurele, care nu fac altceva decît să ne distragă atenţia de la problemele principale.

Eu, acum dimineaţă, la EuroNews, îmi pare, am privit un scurt reportaj despre numirea noului Guvern în Japonia şi Primul ministru a declarat, că prioritatea nr.1 a Guvernului japonez este susţinerea micului business. Businessul mic şi mijlociu este sarcina nr.1 a Guvernului pe viitor. Noi sîntem pe ultima sută de metri şi trebuie să ne punem întrebarea: bine, dar în aceşti 4 ani de zile, care sector al economiei a fost salvat de o decizie a noastră?

De exemplu, eu presupun că în Japonia, în afară de micul business, mai este şi marele business. Din cîte înţeleg eu, în Republica Moldova, în afară de micul business şi businessul mijlociu, nu mai este nimic. Atunci, care este grija noastră? Fiindcă nu ai grijă de Ion, de Fedea, de Vasea, ai grijă de economia naţională. Businessul mic şi mijlociu oferă locuri de muncă, plătesc salariu şi contribuie la creşterea economică a acestei ţări. Din păcate, în afară de declaraţii nu prea s-a auzit, nici Parlamentul nu a realizat nimic în acest domeniu.

Eu aş propune, din partea colegilor din Fracţiunea Partidului Democrat, pînă la sfîrşitul acestei sesiuni, să luăm o decizie clară, întreprinderile mici şi mijlocii sînt scutite de controalele şi de debandada organelor de forţă din Republica Moldova pe un termen de 3 ani de zile, ca măcar aceşti oameni să lanseze rădăcini, să înceapă a lucra. Fiindcă micul business este terorizat de cinvonik-ul moldovenesc şi de toate 46 de organizaţii de control, pe care noi le avem în Republica Moldova.

Partidul Democrat vine cu ideea ca Parlamentul Republicii Moldova, în acest ultim trimestru, să îşi definească cîteva priorităţi. Noi ne-am gîndit că vreo 5 6 ar fi aceste priorităţi. Prima. Salvarea agriculturii şi a industriei prelucrătoare în Republica Moldova.

Stimaţi prieteni,

Nu trebuie nimănui să îi lămureşti în această ţară că agricultura şi industria prelucrătoare sînt baza economiei naţionale a Republicii Moldova. De cîte ori în această sală sau în sala, care se găseşte la cîteva sute de metri, a Guvernului au fost puse problemele reale ale acestui sector al economiei naţionale? Ce, din aceşti 100 de deputaţi nu ştie lumea care este situaţia în agricultură astăzi?

Producătorii autohtoni, de care noi vorbim atît de patriotic înainte de alegeri, se găsesc aproape toţi în prag de faliment. Cine nu ştie că industria vinicolă în Republica Moldova este în prag de faliment, toate întreprinderile mari? Bine, aceştia sînt 100 de agenţi economici. Dar în urma falimentării agriculturii falimentează 50 mii de ţărani, care astăzi nu îşi pot vinde strugurii, nu îşi pot vinde producţia: merele, prunele ş.a.m.d. A răspuns Parlamentul printr-o decizie ca să uşureze soarta acestor întreprinderi? Dar cînd te uiţi e soarta economiei naţionale, soarta ţării în care noi trăim. Şi ce vom face noi pînă la sfîrşitul acestei sesiuni?

Dacă ţineţi minte, la începutul anului, cu multă pompă, s-a declarat că s-a deschis piaţa vinului a Rusiei, piaţa vinului moldovenesc. Au trecut cîteva luni foarte repede, acum constatăm că piaţa este deschisă, dar, de fapt, este întredeschisă. Din 20 milioane de sticle care au fost exportate în Rusia în această perioadă majoritatea absolută 90 şi ceva procente stau prin magazine, nu ajung la rafturi, rafturile sînt ocupate cu alte vinuri. Poate este şi un moment politic acolo. Mai aşteptăm cum va reacţiona Moldova la tot ce se întîmplă în jurul nostru. Nu ştiu, dar problema este că vinurile moldoveneşti stau în magazine, în Republica Moldova vinificatorii nu pot avea surse în plus. Acum trebuie să cumpere de la ţărani marfa, oamenii nu au bani, întreprinderile... şi, practic, situaţia este blocată.

Situaţia în economie în mare măsură este legată de situaţia financiară şi politica monetară în Republica Moldova. Eu cred că domnul Talmaci nu este întîmplător invitat aici, o să ne lămurească cîte ceva şi eu ştiu că o să ne explice foarte bine, dar noi toţi înţelegem că situaţia de pe piaţa financiară în Republica Moldova a pus într-o situaţie complicată cetăţenii Republicii Moldova, care anul trecut vindeau 100 de dolari cu 1 400 de lei, anul acesta cu 900 şi ceva, iar producătorii noştri sînt puşi în situaţia să îşi vîndă marfa în condiţii de neconcurenţă. Şi este o problemă, dar la această problemă noi, cred, o să revenim.

Salarizarea sectorului bugetar, a pedagogilor, a pensionarilor, a medicilor ş.a.m.d. Este o problemă şi politică, dar este o problemă şi de starea societăţii în care noi ne găsim. Bine, pe mine mă uimesc cîteva lucruri aici, pedagogii au stat 5 zile în piaţă, televiziunea noastră doblestnaia publică nu a spus vreun cuvînt în toate aceste zile. Domnul Stepaniuc spune că bugetul nu are bani şi trebuie să ai obraz ca să ceri majorare de salariu de 30 sau 50 la sută, putem numai 56 la sută. Peste o săptămînă iese domnul Voronin şi spune că noi o să dublăm. Ieri, Guvernul spune 18% şi la o parte. Care e, de fapt, situaţia reală? Noi avem bani sau nu avem bani? Are dreptate domnul Stepaniuc sau domnul Preşedinte? Dacă avem bani, de unde aceşti bani? Vindem tot ce se mai mişcă în Republica Moldova, dăm salariile şi după aceasta ce facem? Este o întrebare la care nu avem răspuns.

În acelaşi context, a sunat o idee foarte simpatică legată de Codul educaţional, de care noi vorbim de 5 ani de zile, şi că în universităţile de stat studenţii nu vor mai plăti bani, adică, va fi redusă taxa privată.

Acum apar cîteva întrebări. În primul rînd, ca pe timpurile sovietice, lingăii au sărit în sus repede, şi studenţii, şi rectorii, şi unele organizaţii, ????????-?, e bună ş.a.m.d. Dar nimeni nu a citit ce se propune. Aşa pe auzite. Eu a doua zi eram la Universitatea din Bălţi, rectorul îmi spune că bugetul finanţează numai salarizarea pedagogilor, salarizarea minimă a pedagogilor. Dacă scoatem studenţii care plătesc, universităţile nu au nici un ban. Ieri îl întreb de domnul Dodon: cîţi bani trebuie ca să substituim aceşti bani, dacă ei dispar din partea studenţilor? 300 şi ceva de milioane. Bugetul are banii aceştia liberi? Nu-i are. Aceasta este o întrebare.

A doua întrebare. Este clar ca buna ziua că dacă noi  reducem numărul de studenţi care învaţă cu bani la Universitatea de Stat, înseamnă că numărul studenţilor în general se va reduce de 2, 3, 4 ori. Aceasta înseamnă că... punem a doua întrebare: accesul la studii superioare a copiilor noştri. Cine o să aibă acces la învăţămîntul acesta cu plata de stat? Copiii deputaţilor, miniştrilor şi gata? Este o problemă foarte serioasă. De aceea să nu grăbim. Ideea este bună. Dar aşa cum se prezintă ea, este periculos.

Consolidarea investiţiilor în economie, o altă prioritate din punctul nostru de vedere. Vine Legea bugetului, este legea în care noi această politică putem s-o realizăm. Nu vreau să mă extind, nu avem timp, dar fără investiţii Republica Moldova nu are perspective. De aceea, dacă nu vor investi, vom avea de discutat mult şi bine.

Transnistria şi tot ce este legat de zona noastră. Parlamentul, din păcate, toţi aceşti ani a fost un martor timid, foarte timid ignorat şi noi ca şi orişice alt cetăţean, ca şi ziariştii începători de la presă stăm pe la colţuri şi ghicim ce se discută, există un proiect sau nu există, federalizăm, confederalizăm sau neutralizăm şi multe alte chestii. Lucrul acesta este normal sau nu este? Iată noi ieri la televiziune, doamna Ostapciuc, domnul Urechean, domnul Cubreacov, eram patru, vorbeam despre un proiect de lege, că ar fi existat un proiect de lege, ar fi  fost trimis acest proiect nu ştiu  unde la expertizare. Ce fel de proiect, domnilor?

Lideri ai patru fracţiuni, care sînt prezenţi în Parlament, nu au idee, nu l-au văzut, nu ştiu. Şi noi vorbim de o politică serioasă că noi vrem să contribuim. Şi noi am spus că orice aprobare a problemei transnistrene are nevoie de sprijinul Parlamentului. Noi, Partidul Democrat, am spus de multe ori că votăm cu amîndouă mîini, vrem să rezolvăm, vrem să contribuim, dar trebuie să ştim despre ce este vorba.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog atenţie.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Pentru mine este clar că nu se rezolvă nimic, pînă la alegeţi cu atît mai mult. Dar să spunem atunci în felul acesta, să lăsăm această chestiune deoparte şi să nu încercăm să facem, să scoatem bile politice. Controlul parlamentar asupra Guvernului, a spus domnul Cubreacov, dar eu vreau să accentuez, stimaţi colegi: măcar în ultima sesiune, măcar oleacă să ne facem. Ieri, am auzit că Fracţiunea majoritară a mers la Guvern, s-a dus, au chemat-o acolo. Ei, oameni buni, măcar oleacă să treacă chestia aceasta, alegerile. Nu am timp, de atîta. Alegerile... Parlamentul poate să contribuie la aceea că alegerile să aibă loc în condiţiile democratice?

Stimaţi colegi,

Domnule Lupu,

Eu vă rog foarte mult, dumneavoastră sînteţi aşa mai independent de toţi noi. Rugaţii pe aceştia de la Televiziunea Naţională să organizeze o emisiune în cadrul căreia să se discute problemele ţării. Şi să fie invitaţi reprezentaţi ai diferitelor partide.

Şi ultima. Este pentru toţi clar şi pentru unii colegi din fracţiunea majoritară, cu care noi discutăm la un pahar de vorbă, că următoarea guvernare va fi  una de coaliţie. Nu va exista un monopol al unui singur partid. Deprindeţi-vă  cu ideea aceasta. Este foarte ??????? dinainte să vă deprindeţi cu dînsa. Şi nu încercaţi să folosiţi tot aparatul de stat cu orice preţ să vă menţineţi. Eu vă asigur că aceasta va fi benefic şi pentru partid, şi pentru ţara moldovenească, şi pentru atmosfera din Republica Moldova, în care noi dorim să trăim. Şi mult depinde de chestia aceasta. Noi vă asigurăm că o să fie bine şi după alegeri, dar creaţi condiţiile pînă la alegeri, ca să fie bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu vă mulţumesc şi vă doresc succes.

 

Domnul  Marian Lupu:

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Serafim Urechean, Preşedintele Fracţiunii Partidul Alianţa Moldova Noastră.

 

Domnul Serafim Urechean preşedintele Fracţiunii Partidului Alianţa Moldova Noastră:

Onorată asistenţă,

Legislativul îşi reia activitatea şi e normal să o facă de acolo de unde a lăsat-o. La problemele vechi pe care le-am menţionat la finalul sesiunii precedente s-au adăugat şi altele noi multe şi diferite. Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră consideră că pe toate trebuie să le abordăm prin prisma integrării europene pe care am declarat-o la  ultimul congres al partidului nostru drept idee naţională a Republicii Moldova, ea va fi pentru noi sursa de modele în orice domeniu, dar şi criteriu de apreciere a activităţii.

Conducerea Parlamentului a rămas corigentă la capitolul încălcarea procedurii de examinare a iniţiativelor legislative, în mod special şi sistematic s-au blocat pînă acum propunerile făcute de opoziţie, încălcîndu-se regulamentul, dar şi principiile parlamentarismului. De teamă să nu piardă iniţiativa, majoritarii au triat  în primul iniţiativele minoritarilor care sînt de calitate şi pot conduce la rezultate pozitive pentru ţară. De exemplu, s-a ignorat propunerea Alianţei Moldova Noastră ca partidul să ceară Guvernului iniţierea acţiunilor necesare pentru un demers oficial de aderare la Uniunea Europeană.

Iar acum, cînd dorim un acord de cooperare şi o asociere, acei de la Bruxelles ne spun că sîntem rămaşi în urmă. Dacă adoptam un an şi jumătate în urmă hotărîrea propusă de Alianţa Moldova Noastră, aveam alte progrese şi pîrghii de negocieri. Ţara şi cetăţenii au avut numai de pierdut şi de pe urma blocării iniţiativelor noastre de asanare a situaţiei în agricultură, în domeniul securităţii alimentare şi energetice, în cel al salarizării bugetarilor, inclusiv a pedagogilor, medicilor, a lucrătorilor din cultură etc.

Deputaţii Alianţa Moldova Noastră şi alţi parlamentari democraţi au protestat împotriva sabotării iniţiativelor opoziţiei şi insistăm în faţa Biroului permanent şi al spikerului ca procesul legislativ să fie respectat cu stricteţe, măcar începînd cu această sesiune. În caz contrar, degeaba a mai alocat 1 milion de euro Comisia Europeană pentru asistenţă în perfecţionarea activităţii legislative. În ceea ce priveşte produsul nostru de bază, cadrul juridic, lacuna principală este proasta lui asigurare, ajustare la standardele europene. Majoritatea parlamentară a preferat tergiversările, reformele simulate sau parţiale. 

Controlul parlamentar practic lipseşte. Legislaţia electorală, cea privind cetăţenia, accesul la informare de interes public a înregistrat regrese. Supuse sub semnul întrebării rămîne şi desfăşurarea liberă şi corectă a alegerilor parlamentare din 2009, principalul examen pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Iată de ce Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră consideră necesar să anulăm acele legi care au înrăutăţit climatul democratic, să relansăm transmisiunile în direct de la şedinţele sale plenare, să revenim la regulile electorale anterioare, să eliminăm discriminarea obţinătorilor de dublă cetăţenie.

Alegerile democratice mai cer evident şi o justiţie independentă şi o presă liberă şi pluralistă, resurse controlate astăzi de clanul de la conducerea ţării. Finalul legislaturii, desigur, va fi populist şi marcat de riscul ca puterea să alunece în populism total. În aceste condiţii, este esenţial ca Guvernul să renunţe la calitatea sa actuală de instrument exclus al partidului comuniştilor, acelaşi lucru îl cere şi situaţia social-economică din ţară. Avem sinistraţi fără case în prag de iarnă şi nu se ştie ce ajutor li se asigură de la bugetul de stat. Pedagogii au un salariu de două ori mai mic decît minimul de existenţă.

În locul salariului mediu de 300 de dolari lunar promis de comunişti avem numai creşteri la preţuri şi  la tarife. Viticultorii îşi lasă munca pe butuci din cauza preţului mic de achiziţie şi a barierelor la exportul strugurilor. Şi preţurile propuse de stat la cereale sînt mizere, iar exportul este monopolizat, ceea ce distruge ţăranii moldoveni. Alianţa Moldova Noastră vine cu propunerea de a suspenda această chileală naţională, unde sînt prezenţi toţi conducătorii statului cu unele fugere, aşa-zise, care sînt mai înalte decît şi unii reprezentanţi care stau acolo în prezidiu, bătîndu-şi joc de producătorii şi ţăranii care îşi depun munca în acest domeniu.

Credem că ar fi şi cazul să ascultăm în Parlament şi raportul de activitate al Guvernului pentru anul 2007, dacă mai avem legislaţie în această ţară. Este o procedură obligatorie înainte de a examina proiectele bugetului de stat pe 2009, pe care Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră consideră că urmează să le adoptăm în condiţii de maximă transparenţă, să fie dezbătute în societate, în comunitatea de experţi şi de reprezentanţii administraţiei publice locale. Puterea trebuie să respecte dreptul opoziţiei de a participa la distribuirea echitabilă a resurselor financiare.

De altfel, Voronin deja s-a apucat de împărţit finanţele pe anul viitor, de parcă le-ar scoate din buzunarul propriu. Încercînd să stingă protestele pedagogilor, considerăm că adoptarea Codului educaţiei, ca şi a bugetului, este atribuţia Parlamentului şi nu o temă pentru campanii de imagine.

Dacă ne referim la imaginea regimului actual, ea se regăseşte în topul mondial care plasează Moldova printre cele mai corupte ţări din lume. Cred că Parlamentul ar trebui să ancheteze speculaţiile monetare,  privatizarea dubioasă a unor active de stat, starea de lucruri în achiziţiile publice. Mă refer la Compania Moldasig, Sanatoriul Moldova din Odesa, dar şi la multe altele. Prin aprecierea exagerată a leului, cetăţenii au fost jecmăniţi de peste 200 de milioane de dolari americani, iar deprecierea lui bruscă a făcut pierderi de circa o jumătate de milion de dolari în raport cu preţul de vînzare a Fabricii Zorile, al cărei cost de piaţă, de altfel, este cu mult mai mare.

Aceste preocupări  le anunţă Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră în debutul sesiunii, iar misiunea Alianţa Moldova Noastră rămîne înlăturarea clanului corupt aflat la putere, pentru a elibera calea Republicii Moldova spre viitorul său european. 

Vă mulţumesc frumos de atenţie şi vă doresc succese în sesiunea de toamnă iarnă 2009. 

 

Domnul  Marian Lupu:

O invit la tribuna centrală pe doamna Eugenia Ostapciuc, preşedintele Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc preşedintele Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi, cînd începem sesiunea de toamnăiarnă 2008 a Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVI-a vreau să accentuez chiar de la bun început următoarele. Cu părere de rău, după cum era de aşteptat, unii colegi din alte fracţiuni şi-au consacrat în mod tradiţional cuvîntările aceloraşi subiecte, pe care le repetă deja timp de patru ani: critica partidului de guvernămînt, Fracţiunii majoritare, anticomunismul şi altele.

Acest lucru este cu atît mai regretabil, cu cît pînă la încheierea legislaturii ne rămîne foarte puţin timp şi ar trebui să îl cheltuim cu mai mult folos pentru exercitarea mandatului. Din punctul de vedere al Fracţiunii PCRM, sesiunea curentă are cîteva particularităţi, prima din ele ţine de aspectul legislativ. Noi urmează să examinăm trei principale documente financiare ale statului pentru anul 2009, bugetul de stat, bugetul fondului asigurărilor  sociale de stat, precum şi bugetul fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Sarcina noastră este de a adopta nişte bugete realiste, echilibrate, capabile să asigure buna funcţionare şi creşterea dinamică a indicatorilor sferei bugetare. Aş dori să vă chem, stimaţi colegi, să nu politizăm examinarea acestor documente, să nu intervenim cu propuneri populiste, pentru că noi le adoptăm nu doar pentru perioada de pînă la alegerile parlamentare ordinare, dar pentru întregul an 2009. Şi ele trebuie să asigure procesul de dezvoltare continuă a ţării.

Vom adopta Codul educaţional şi Codul contravenţional, aceste documente încheie munca, realizată cu succes pe parcursul ultimelor două legislaturi de înnoire a tuturor codurilor, cu excepţia Codului funciar. Reieşind din planul de activitate legislativă pentru perioada mandatului, vom adopta şi alte legi importante, menite să asigure realizarea programului de guvernare în toate aspectele lui atît pe dimensiunea internă, cît şi pe cea externă, inclusiv pe segmentul integrării europene.

A doua particularitate ţine de faptul că această sesiune constituie în fond o totalizare a tuturor celor înfăptuite pe parcursul întregii legislaturi. Şi, cu toată dorinţa fierbinte a unor oponenţi de a vedea în continuare Moldova ca o ţară săracă şi fără perspective, faptele ne demonstrează contrariul. Ea se dezvoltă, merge înainte. Chir dacă în ultimii ani am avut de înfruntat greutăţi mari, să ne amintim numai de problemele cu realizarea producţiei vinicole în anii 20062007, de seceta din vara trecută şi de inundaţiile din vara curentă, care ne-au pricinuit pierderi de miliarde de lei.

Însă noi nu numai că am rezistat, dar şi am avansat pe calea dezvoltării,  s-a reuşit aprovizionarea ţării cu toate cele necesare şi menţinerea la un nivel relativ constant al preţurilor la mărfurile de prima necesitate, indexarea pensiilor, majorarea salariilor. La acest indicator, aş dori să mă opresc în mod special. În 2001, în total pe economie restanţele la salariu constituiau 442 milioane de lei, inclusiv în învăţămînt 52 de milioane. De atunci nu numai că au fost lichidate toate restanţele, dar  salariile au atestat o creştere considerabilă. Astfel, dacă în anul 2000 salariul mediu pe economie constituia 408 lei, atunci în anul curent el a atins nivelul de 2705 lei sau a crescut de 6,6 ori, domnule Susarenco.

Salariul mediu în învăţămînt în aceeaşi perioadă s-a majorat de la 238 de lei pînă la 1684 de lei sau a crescut de mai bine de şapte ori. Aceste cifre  vreau să le accentuez mai ales pentru unii dintre colegii noştri, care în ultimul timp atrag în jocurile lor politice pedagogii. Sîntem de acord că chiar şi cu această majorare de peste şapte ori a salariilor lucrătorilor din învăţămînt încă nu asigură un trai decent. Dar conducerea ţării studiază problemele în cauză şi caută soluţiile.

Astfel, recent Guvernul a propus majorarea de la 1 octombrie curent a salariilor angajaţilor cu categoriile de salarizare 1,15 pînă la limita maximă stabilită prin Legea nr.355 din 23 decembrie 2005. Această măsură va permite de a majora salariile a circa 120 de mii de salariaţi din sfera bugetară, inclusiv pedagogi în medie cu 18%. Revenind la cele realizate pe parcursul legislaturii, ţin să menţionez că a fost atestată o creştere stabilă la o serie de indicatori economici principali, cum ar fi investiţiile capitale, volumul construcţiilor.

S-au înregistrat progrese evidente la gazificarea localităţilor şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi altele. A continuat cursul spre dezvoltare a sectorului social şi, în primul rînd, a ramurii sănătăţii, educaţiei. A fost pus în aplicare Programul Salt de informatizare a şcolilor etc. Conform datelor prealabile, în anul curent produsul intern brut va atesta o creştere cu peste 7 la sută faţă de anul trecut.

Iar faţă de anul 2000, cînd era de numai 19 miliarde de lei, el va creşte către sfîrşitul anului curent de peste 3 ori şi va constitui circa 68 de miliarde de lei.

În perioada de totalizare         s-au întreprins măsuri legislative şi în vederea reglementării problemei raioanelor de est ale republicii. Sperăm că acest conflict va fi soluţionat într-un viitor previzibil în baza legislaţiei naţionale, inclusiv a Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special a localităţilor din stînga Nistrului, adoptate de noi în anul 2005 în baza normelor dreptului internaţional.

În ceea ce priveşte aspiraţiile noastre de integrare europeană putem menţiona şi aici anumite succese. M-aş putea referi la aprecierea dată în aprilie curent de Comisia Europeană vizavi de mersul realizării Planului de acţiuni Republica Moldova Uniunea Europeană, precum şi la examinarea posibilităţii de semnare a unui nou acord de colaborare care se va referi la perioada de postmonitorizare şi care va fi mai profund, va face relaţiile noastre cu comunitatea europeană mult mai strînse.

Deci în Uniunea Europeană se intră nu în baza de cereri, cum consideră unii deputaţi din opoziţie, dar în urma unei anumite perioade de pregătire multilaterală a ţării, monitorizate în de aproape de structurile europene.

În acelaşi context, aş menţiona că Fracţiunea majoritară trebuie să contribuie la îndeplinirea tuturor rezoluţiilor în care este vizată Moldova, la avansarea pe calea dialogului politic cu structurile europene. Continuarea colaborării eficiente cu toate statele unde există interesul ţării noastre atît în vest, cît şi în est.

Eu înţeleg că cifrele şi faptele expuse mai sus nu le convin oponenţilor noştri, dar realitatea vorbeşte de la sine. Şi este pozitiv faptul că la realizarea lor şi-a adus contribuţia şi Parlamentul, deputaţii care şi-au exercitat mandatul cu dăruire şi responsabilitate.

O particularitate a sesiunii, în opinia noastră, priveşte asigurarea unei activităţi eficiente a Parlamentului pentru adoptarea acelor acte legislative necesare continuării cursului ţării spre reformare şi democratizarea tuturor laturilor vieţii, respectarea angajamentelor şi opţiunilor internaţionale. Vă propun, stimaţi colegi, să lăsăm ambiţiile, să ne dezicem de insinuări şi atacuri reciproce şi pe parcursul sesiunii să activăm în mod constructiv. Să nu ne implicăm în campania electorală înainte ca ea să fie deschisă în mod legal.

Ar fi bine să ne întrebăm ce îşi vor aminti oamenii despre noi, deputaţii Parlamentului de legislatura a XVI-a, faptul cum ne certăm, cum ne învinuim unul pe altul de la microfoane. Sigur că nu, pentru că răutatea nici o dată nu dă roade bune. Oamenii îşi vor aminti de faptele noastre, de legile adoptate de noi şi îndreptate spre ameliorarea situaţiei din ţară, spre ridicarea calităţii vieţii.

Anume din aceste considerente vă îndemn să lucrăm în condiţii de calm şi constructivism. Iar în timpul rămas pînă la încheierea mandatului să elaborăm şi să adoptăm legile de care are nevoie ţara şi societatea. Să nu promovăm proiecte de legi care nu au acoperiri financiare şi sînt de nerealizat, proiecte populiste, politizate cu vădit caracter propagandistic electoral. Pentru că alegerile ne-au demonstrat întotdeauna că oamenii nu apreciază vorbele şi promisiunile goale.

Stimaţi colegi,

Indiferent de divergenţele noastre politice şi ideologice, vă chem să lucrăm în cadrul sesiunii în mod creativ, să reparăm greşelile comise pe parcurs şi să finalizăm legislatura în mod destoinic, civilizat. Oricum, dar timp de 4 ani am fost colegi de Parlament şi ar trebui ca şi după încheierea mandatului să rămînem oameni, să nu ne fie ruşine să ne privim în ochi unul pe altul.

Noi, deputaţii din Fracţiunea Partidului Comuniştilor, vom activa şi în continuare ca şi pînă acum în mod constructiv, pe direcţii concrete. Ne vom strădui să le oferim alegătorilor noştri nu doar informaţii obiective, dar şi cît mai multe argumente pentru ca în ziua alegerilor ei să vină la urne bine pregătiţi, să decidă în mod conştient pe cine vor să îl vadă la guvernare în următorii 4 ani de zile.

Vă mulţumesc frumos pentru atenţie.          

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Astăzi intrăm în ultima, de facto, sesiune a acestei legislaturi şi, în acest context, aş vrea să atrag atenţia şi chiar să insist asupra obligativităţii noastre comune de a duce la bun sfîrşit mandatul nostru prin a continua eficient activităţile pe linia celor 4 obiective trasate de către Parlament în luna martie 2005.

Totodată, cred că această ultimă sută de metri ne oferă o bună posibilitate de a completa anumite segmente în cadrul priorităţilor politice ale statului în perioada rămasă pînă la viitoarele alegeri. Printre aceste priorităţi se înscrie realizarea unui pachet de reforme vitale pentru buna funcţionare a statului de drept.

Dincolo de acele legi, proiecte de legi prioritare la care au făcut referinţă şefii grupurilor politice parlamentare, mă refer aici, în primul rînd, la consolidarea independenţei sistemului judecătoresc şi autonomiei administraţiei publice locale, la asigurarea libertăţii mass-media şi a respectării drepturilor omului.

Vă voi reaminti că subiectele enunţate, pe lîngă faptul că ţin de implementarea valorilor democratice şi a culturii politice în Republica Moldova, fac la fel parte din pachetul de referinţă din partea Uniuni Europene şi a Consiliului Europei.

Importanţa acestor referinţe se face deosebită în contextul perspectivelor noastre reale de suspendare a procedurii de monitorizare din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cît şi de eliberare a mandatului pentru negocierea noului cadru contractual cu Uniunea Europeană.

În continuare voi reaminti şi continuarea exerciţiului de adaptare la noile realităţi a legislaţiei economice în cadrul reformei Ghilotina II. În această sesiune, examinarea propriu-zisă a proiectelor de legi urmează a fi completată cu un nou element cel de evaluare a impactului legislaţiei adoptate la care va participa şi comunitatea oamenilor de afaceri.

În aşa mod, funcţia Legislativului de control parlamentar asupra respectării şi implementării prevederilor legale trebuie să obţină o nouă conotaţie. De altfel, stimaţi colegi, vom continua şi cu formatul tradiţional al audierilor parlamentare, 3 subiecte de interes naţional fiind deja incluse pe agenda chiar a primei şedinţe a plenului Parlamentului.

Ca şi anterior, vreau să încurajez comisiile parlamentare să nu omită din vizor activitatea instituţiilor guvernamentale de profil, deşi, proprie oricărei perioade de tranziţie, discrepanţa dintre legislaţie şi practici rămîne încă a fi un punct vulnerabil în funcţionarea construcţiei noastre statale.

Desigur, este mult mai simplă elaborarea unei norme de drept democratice decît constituirea practicilor şi mai ales a deprinderilor de respectare a prevederilor pentru că acest exerciţiu ţine, inclusiv, şi de schimbarea de mentalitate.

De altfel, asemenea schimbări sînt realizabile doar cu participarea societăţii. Parteneriatul dintre Parlament şi sectorul asociativ va fi evaluat în cadrul conferinţei tradiţionale, conferinţei anuale, iar experienţa anterioară cred că denotă necesitatea majorării substanţiale a gradului de responsabilitate reciprocă a statului şi societăţii pentru destinele acestei ţări, fapt ce a determinat elaborarea proiectului Conceptului dezvoltării societăţii civile pe care urmează să îl dezbatem şi să îl adoptăm pînă la finele acestei sesiuni.

În acelaşi context, în contextul de consolidare a statalităţii prin responsabilitate şi unitate civică, se încadrează şi redarea formatului necesar iniţiativei de elaborare a Programului naţional de studiere şi aplicare a limbii de stat de către cetăţenii alolingvi din Republica Moldova.

Convingerea mea este că, indiferent de originea etnică şi modul de autoidentificare, sîntem, în ultimă instanţă, cu toţi moldoveni, ca cetăţeni ai acestei ţări. Preluînd normele de drept internaţional şi practica ţărilor lumii, trebuie să recunoaştem că autodeterminarea etnică este dreptul inalineabil al fiecărui cetăţean.

Totodată, cunoaşterea şi aplicarea limbii de stat este atît un drept, cît şi obligaţiune. Prin urmare, statul urmează să creeze şi să ofere condiţiile necesare pentru realizarea acestui drept şi onorarea acestei obligaţiuni. Şi, iată, aici văd la fel rolul Parlamentului, al nostru cu dumneavoastră, rolul Parlamentului ca instituţie să formeze cadrul optim, a cărui necesitate, din punctul meu de vedere, a devenit deja una stringentă.

Dintre priorităţile noastre fac parte şi relaţiile parlamentare externe, obiectivul fiind vizibilitatea Republicii Moldova pe plan internaţional şi, ca urmare, îmbunătăţirea imaginii ţării şi obţinerea credibilităţii necesare pentru poziţionarea sa definitivă ca partener egal şi credibil.

Tot aici voi menţiona, nu în ultimul rînd, construirea relaţiilor echilibrate şi reciproc avantajoase cu vecinii noştri România, Ucraina, o continuare a colaborării constructive atît pe dimensiunea estică, cît şi, în egală măsură, pe dimensiunea vestică. Se anunţă în toamna acestui an vizita oficială a Preşedintelui Dumei de Stat din Federaţia Rusă.

Îmi exprim speranţa că şi relaţiile noastre cu colegii români vor fi mai active şi de natură constructivă şi raţională. Membrii Parlamentului moldovean îşi vor continua activitatea în cadrul diverselor foruri parlamentare internaţionale, oferind informaţii veridice despre ţară, fără a uita de obligaţiunile lor de cetăţeni şi statalişti.

Tot aici vreau să menţionez şi organizarea a două someuri parlamentare în cadrul Preşedinţiei Republicii Moldova la Organizaţia pentru colaborare în Bazinul Mării Negre şi la iniţiativa central-europeană.

Stimaţii mei colegi,

Priorităţile naţionale solicită abordări constructive şi raţionale din partea tuturor actorilor politici, indiferent de culoarea sau preferinţele acestora. Deşi polemicile, confruntările, chiar şi speculaţiile politice, ca elemente fireşti ale unui sistem democratic, se amplifică în mod evident şi obiectiv în perioadele preelectorale şi electorale, acestea, în viziunea mea, nu ar trebui să se constituie ca determinative pe parcursul acestei ultime sesiuni plenare.

Imperativele naţionale sînt primordiale în activitatea parlamentarilor şi soluţionarea adecvată a sarcinilor derivate determină valoarea fiecăruia dintre noi cei prezenţi în această sală.

Dincolo de discuţiile aprigi, actualul Parlament, în viziunea mea, a reuşit totuşi să menţină o stabilitate politică, ceea ce a permis funcţionarea instituţiilor statului per ansamblu.

În încheiere aş dori să vă îndemn şi să vă încurajez, chiar să vă rog, ca pe această ultimă sută de metri să ne păstrăm cu toţii calmul şi să ne dezvoltăm, să ne desfăşurăm activitatea conform capacităţilor noastre profesionale. Căci aşa cum sfîrşitul încununează opera, maturitatea noastră politică ne va permite să onorăm pînă la urmă obligaţiunile de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru a justifica demersurile noastre faţă de alegători.

Să ne fie într-un ceas bun şi Doamne ajută.

Stimaţi colegi,

În continuare vin cu o propunere. Avînd cele trei informaţii, pentru a căror prezentare au fost invitaţi reprezentanţii Guvernului şi Băncii Naţionale, să audiem aceste informaţii, după care să continuăm cu dezbaterile în contextul proiectelor care au fost propuse, deci vom dezbate ordinea de zi pentru perioada acestor două săptămîni.

Se acceptă?

Vă mulţumesc.

Fiindcă subiectele, de fapt, sînt mult prea importante, iată de ce şi propun să începem cu aceste subiecte, după care să mergem deja la dezbaterea pe marginea ordinii de zi şi a proiectelor incluse în acest document.

Bine?

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Prima informaţie privind lichidarea consecinţelor  calamităţilor naturale din vara curentă, de fapt, a doua informaţie privind salarizarea în sistemul bugetar şi cea de a treia informaţie privind situaţia pe piaţa monetară şi valutară din Republica Moldova.

Pentru prezentarea primei informaţii îl invit la tribuna centrală pe domnul Igor Dodon, prim-viceprim-ministru, ministrul economiei şi comerţului.

Păi, să audiem informaţia şi după. (Rumoare în sală.) Să audiem informaţia, stimate coleg, şi după aceea oricum intrăm în dezbateri pe marginea acesteia.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Nu uităm că domnul Dodon este prim-viceprim, aceasta înseamnă că este... (Rumoare în sală.)

Domnule Dodon,

Vă rog.

 

Domnul Igor Dodon prim-viceprim-ministru, ministrul economiei şi comerţului:

Mult stimate domnule Preşedinte, 

Stimaţi deputaţi,

Onorat Parlament,

Voi începe cu prima informaţie vizavi de acea provocare majoră care a fost faţă de societatea ţării noastre, faţă de economie, economia Republicii Moldova în vara anului curent, bineînţeles, mă voi referi la inundaţii.

Mi-am structurat informaţia în două blocuri de bază, mă voi referi la înregistrările care au avut loc în prima parte a acestor calamităţi. Mă refer la sfîrşitul lunii iulie începutul lunii august, după care voi veni cu detalii vizavi de evaluarea consecinţelor şi măsurile întreprinse de către Comisia naţională care a fost creată în frunte cu prim-viceprim-ministrul de către Guvern şi autorităţile publice centrale şi locale.

Viiturile care au venit asupra Republicii Moldova pe cele două rîuri, rîul Nistru şi Prut, au fost condiţionate de ploi masive în Ucraina. De fapt, în perioada 22 iulie 27 iulie 2008 în Ucraina au căzut 34 norme lunare pe parcursul a 24 de ore.

Aceasta a provocat o viitură pe rîul Nistru, începînd cu Lvov, de 6600 metri cubi pe secundă. Pentru comparaţie, media anuală este de 253 de metri cubi pe secundă, este vorba de o viitură sau de creşterea nivelului apelor de 15 ori. Maxima înregistrată în perioada anterioară  a fost doar în 1969 de 4 mii metri cubi pe secundă. Şi la Cernăuţi pe rîul Prut 4 mii metri cubi pe secundă în comparaţie cu norma anuală, media anuală de 100 metri cubi pe secundă.

 Aceste informaţii vizavi de riscul unei viituri au fost recepţionate de Republica Moldova în ziua de 23 iulie 2008. Imediat, în a doua jumătate a zilei de 23 iulie au fost informate, preîntîmpinate autorităţile publice locale şi cetăţenii care au fost supuşi riscului de a fi primii în faţa acestei viituri.

Vorbim de raionul Briceni şi raionul Ocniţa. Prima convocare în cadrul Guvernului a urmat pe data de 24, urmată de convocarea şedinţei Comisiei de stat pentru situaţii excepţionale, crearea unui staff pentru a face faţă acestei viituri în frunte cu prim-viceprim-ministrul şi cu toate instituţiile responsabile.

Ca soluţie de bază, ca prime acţiuni, prime pentru a preîntîmpina o catastrofă mai mare, au fost lansate două acţiuni prioritare.

Prima. Coordonarea profesională a evacuării apelor din lacurile de acumulare, deoarece comparativ cu viitura din 1969, pentru viitura din anul curent noi am fost mai bine pregătiţi, deoarece este vorba de două baraje care anterior, în 1969 nu erau. Este vorba de barajul de la CosteştiStînca de pe rîul Prut şi un baraj de pe rîul Nistru. Prioritar pentru prima etapă, la care ne-am concentrat, a fost evacuarea apelor din lacurile de acumulare pentru primirea viiturii maxime.

Şi a doua. Buna coordonare a activităţii tuturor autorităţilor publice centrale şi a autorităţilor publice locale. Primele acţiuni care au fost lansate, este vorba de evacuarea, preîntîmpinarea şi evacuarea persoanelor, gospodăriilor şi întărirea barajelor. Mă voi referi la aceste acţiuni în continuare. Este vorba de majorarea devărsărilor de la lacurile de acumulare. De fapt, majorările, devărsările au fost majorate esenţial.

Voi veni cu cîteva detalii în cîteva minute. Legătura permanentă cu colegii noştri din Ucraina şi din România pentru a coordona acţiunile de evacuare.

De fapt, pe parcursul acestei perioade am fost în legătură permanentă cu prim-viceprim-ministrul din  Ucraina şi cu miniştrii ecologiei, finanţelor şi de externe din România, legătură permanentă 24 din 24 pentru coordonarea acţiunilor şi detaşarea specialiştilor din Guvern la barajele de pe Nistru şi Prut.

De fapt, a fost detaşat viceministrul economiei şi comerţului care a coordonat toate activităţile, nemijlocit în teritoriu. Pe parcursul acestor două săptămîni au fost înregistrate cîteva nivele maxime la care mă voi referi doar la cîteva dintre ele. Dacă va fi necesar, aş putea veni cu detalii, însă pentru comparaţie...

De exemplu, pe rîul Nistru, mai jos de Soroca, nivelul apelor la Hruşca a atins 9 metri, nivelul apelor în Nistru 9 metri 10 centimetri maxima, comparativ cu 2 metri 88 care este media anuală.

Mai jos în aval de Dubăsari, la Bender 10 metri 92 centimetri, comparativ cu 3 metri maximum media anuală. Pe rîul Prut, la Şereuţ este coada lacului de acumulare Costeşti Stînca 11 metri comparativ cu 1 metru 20 centimetri  media anuală. Şi la Ungheni 6 metri 70 centimetri nivelul rîului Prut, comparativ cu 1 metru 36 de centimetri media anuală. Aceste cifre ne denotă încă o dată că situaţia, de fapt, a fost foarte critică şi doar acţiunile bine coordonate ale autorităţilor publice centrale şi locale puteau preîntîmpina şi, în consecinţă, o să vedem că au preîntîmpinat catastrofe majore.

Deciziile de evacuare luate imediat în zilele de 252627 iulie, de fapt, s-au referit la mai multe localităţi aflate pe malurile rîurilor Nistru şi Prut. Evacuare imediată la Vadul lui Vodă, este vorba de taberele de odihnă. Au fost evacuate 77 de tabere de odihnă, inclusiv 1 800 de copii în decurs de 36 de ore. Marea majoritate fiind sau transportaţi acasă, sau cazaţi în municipiul Chişinău în sectorul Ciocana şi peste 3 000 de persoane care se aflau la odihnă.

În total pe republică evacuări în această perioadă au fost în 13 raioane, în 51 de localităţi peste 7 800 de persoane. Implicaţi în toate aceste activităţi au fost 3 700 de angajaţi ai diferitelor servicii, ai diferitelor ministere şi peste 300 unităţi de tehnică specială. Au fost lansate mai multe activităţi de întărire a digurilor, de fapt, utilizaţi peste 50 000 de saci cu nisip în special pe rîul Nistru, pentru a întări digurile şi în special în aval de Bender, este vorba de Ştefan Vodă.

Imediat după înregistrarea primelor consecinţe, Guvernul a lansat un mesaj către cetăţenii Republicii Moldova şi agenţii economici, către comunitatea internaţională, a deschis un cont special la Ministerul Finanţelor, solicitînd ajutor pentru diminuarea consecinţelor acestor inundaţii. Pe parcursul perioadei augustseptembrie au fost recepţionate ajutoare umanitare de la populaţie. Aş dori să menţionez, mult stimaţi deputaţi, că s-a manifestat o consolidare excepţională a populaţiei în  Republica Moldova. Au reacţionat peste 3 500 de cetăţeni ai Republicii Moldova, care au venit cu colete, în total circa 70 de tone. Au reacţionat diferite ţări, diferite organisme financiare internaţionale. De fapt, printre primele ţări care au reacţionat au fost: Cehia, Rusia, Austria, Slovenia, Japonia, Republica Letonă, Estonia.

Toate detaliile vizavi de recepţionarea şi utilizarea acestor ajutoare umanitare sînt prezentate, dacă va fi necesar, pot să le prezint, de fapt sînt şi publice pe site-ul Guvernului.

Mijloace financiare acumulate pe parcursul acestei perioade pe contul special al Ministerului Finanţelor au fost acumulate 22 367 000 de lei, este informaţia la ziua de ieri, dintre care au fost utilizate pînă la această etapă 11,1 milioane pentru compensarea pierderilor în agricultură, circa 4 milioane la această etapă pentru procurarea caselor de locuit, soldul fiind de 11 400 000 de lei la ziua de astăzi.

Pe parcursul acestei perioade, imediat, la începutul lunii septembrie, au fost lansate unele activităţi de evaluare a consecinţelor inundaţiilor. Inundaţiile, consecinţele inundaţiilor au fost evaluate preventiv la suma de circa 120 milioane de dolari. Aceste rezultate, aceste consecinţe au fost structurate în trei capitole de bază. Este vorba de circa 65% case, vile, magazine, tabere de odihnă şi zone de odihnă. În total 450 de case, circa 460 de vile, peste 100 de tabere de odihnă, 20 la sută obiecte de infrastructură, inclusiv 78 kilometri de drumuri, reţele de apă şi canalizare, reţele şi instalaţii electrice, reţele şi instalaţii de gaz şi 15% pierderi în agricultură.

Din aceste 120 milioane de dolari este vorba de teren agricol a persoanelor fizice pe lîngă casă circa 1 100 de hectare. Este vorba de teren al agenţilor economici şi gospodăriilor ţărăneşti circa 3 400 hectare, dintre care 400 de hectare doar au fost inundate, mai mult de 30 la sută, păşuni, teren recoltat şi circa 150 de hectare fond silvic.

De asemenea, aş dori să menţionez că, pe parcursul primei săptămîni a lunii august, această procedură a durat pînă la mijlocul lunii septembrie şi mai continuă pe unele capitole, a avut loc repartizarea acestor ajutoare şi acţiunile primordiale ale Guvernului de lichidare a consecinţelor. De fapt, dacă să totalizăm toate aceste acţiuni, ele au fost orientate pe 4 abordări de bază.

Prima. Este vorba de acordarea ajutorului umanitar, a ajutorului necesar persoanelor fizice. Începînd cu sfîrşitul lunii iulie şi pînă în luna septembrie, a fost acordat ajutor la 1 300 de familii, peste 2 800 de persoane, fiind repartizate circa 30 tone de ajutor umanitar. Este vorba de peste 1 500 de colete, care au fost repartizate în primele 23 săptămîni. Repartizarea pe raioane, pe persoane fizice cu toate confirmările sînt prezente pe site-ul Guvernului şi pot fi prezentate cu toate detaliile mult stimaţilor deputaţi.

A doua abordare extrem de importantă sînt compensările în sectorul agricol. Am reieşit din următoarele calcule, în primul rînd, ne-am pus ca scop să compensăm acele pierderi care au fost în agricultură, în special pentru persoanele fizice şi este vorba de loturile de pe lîngă casă.

Inventarierea, efectuată de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu specialiştii autorităţilor publice locale, ne-a scos în evidenţă 1 135 de hectare de terenuri agricole de pe lîngă casă. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu experţii au venit cu propunerea ca la hectar, ţinînd cont de pierderile sau posibilele încasări de circa 5 600 de lei la hectar, să fie asigurate aceste compensări de 5 600.

Noi, în cadrul Comisiei naţionale pentru evaluarea şi lichidarea consecinţelor acestor inundaţii, am luat decizia să majorăm suma de la 5 600 de lei la hectar la 10 000 de lei pentru un hectar. Aceste sume au fost alocate şi, la această etapă, putem confirma că sîntem la momentul repartizării a 99% din această sumă. Au beneficiat peste 6033 de familii din 6150 ce urmează să beneficieze.

De fapt, au mai rămas circa 60 de familii care, la moment, deşi banii au fost alocaţi, sînt deja pe conturile respective ale Băncii de Economii, încă nu s-au apropiat să ridice aceste mijloace băneşti. Însă 99 la sută de compensaţii pentru agricultură deja au fost repartizate, deja au fost primite.

A treia abordare la care ne-am axat pe parcursul lichidării consecinţelor şi eu o consider una dintre cele mai importante este asigurarea cu spaţiu locativ a celor sinistraţi care şi-au pierdut locuinţa. Rezultatele inventarierii la această etapă sînt următoarele. În total pe ţară au fost deteriorate de către inundaţii 450 de case, dintre care necesită reparaţie 206, nu pot fi reparate sau sînt demolate complet 244 de case. Din start, Comisia naţională pentru evaluarea consecinţelor inundaţiilor a examinat, a abordat două posibile scenarii de rezolvare a acestei probleme. Un scenariu care a fost pus în discuţie a fost construirea caselor din nou. Aş dori să menţionez că pentru aceasta în termeni foarte operativi au fost determinate loturile, au fost efectuate primele cercetări, fiind disponibilă lansarea imediată a construcţiei. Şi a doua abordare procurarea acestor case în aceste sate, în aceste localităţi sau în alte localităţi.

Aş dori să menţionez că, conform opiniei expuse în cadrul Guvernului, a doua modalitate, al doilea scenariu s-a dovedit a fi mai preferabil. Şi cred că mult stimaţii deputaţi sînt de acord cu aceasta. Deoarece construirea unei case necesită mai multe investiţii, valoarea de recuperare a acestor investiţii, dacă e să comparăm o casă ce poate fi vîndută în această localitate, fiind mult-mult mai mare. De aceea ne-am pus ca scop să propunem procurarea caselor.

Dacă e să vorbim în structură, din aceste 244 de case necesare, în raionul Briceni cel mai mult afectat 200 de case, raionul în Ştefan Vodă 32 de case şi în rest: Rîşcani, Rezina, Şoldăneşti 2356 case maximum. La această etapă, la situaţia din 24 septembrie, sîntem cu următoarele informaţii. Au fost procurate total cu toate actele în regulă 151 de case, au fost finalizate negocierile, semnate contractele şi urmează a fi înregistrate în oficiile cadastrale 50 de case, rămîn a fi semnate, fiind depistaţi deja atît sinistratul, cît şi vînzătorul, suplimentar 43 de case.

Sarcina pusă în faţa colegilor din Guvern este ca pînă la sfîrşitul lunii octombrie începutul lunii noiembrie toţi sinistraţii, fiecare sinistrat care şi-a pierdut casa de locuit să fie asigurat cu casă de locuit fie în localitatea respectivă, fie în orişicare altă localitate de pe teritoriul Republicii Moldova, unde acest sinistrat este gata să fie amplasat. Aş dori să menţionez că acest obiectiv, în opinia Comisiei naţionale, va fi atins, sperăm, pînă la mijlocul lunii octombrie.

Bineînţeles, una din întrebări care va urma: care a fost procedura şi ce mijloace au fost utilizate pentru procurarea acestor case? În apelul lansat către comunitatea locală şi comunitatea internaţională a fost şi mesajul de a veni cu un suport în rezolvarea problemei cu locuinţele. De fapt, la această etapă circa 60 de agenţi economici, lista este prezentă, este publică, poate fi prezentată, au venit cu propunerea benevolă de a procura o casădouă case, sînt cazuri şi 5610 case pentru sinistraţii din Republica Moldova. Pînă la această etapă, aceşti 60 de agenţi economici au asigurat procurarea acelor 151 de case la care m-am referit. Restul caselor necesare, este vorba de 50 şi încă suplimentar 43 de case, vor fi procurate din contul mijloacelor acumulate pe contul special deschis la Ministerul Finanţelor.

Şi în cadrul aceleiaşi probleme reparaţia caselor. După cum am menţionat, circa 206 case, conform deciziilor comisiilor create pentru fiecare localitate în parte, împreună cu primarul, împreună cu preşedintele raionului 206 case urmează să fie reparate. Pentru a asigura reparaţia acestor case, în cadrul Comisiei naţionale am luat decizia de a repartiza pentru fiecare casă cîte o tonă de ciment, cîte 1,5 metri cubi de cherestea, suplimentar: vopsea şi alte materiale de construcţie. Pentru toate aceste 206 case, pînă la situaţia sau la data de astăzi, la momentul de faţă, toate aceste materiale de construcţie au fost repartizate. Suplimentar, dacă există cazuri cînd se necesită mai multe materiale de construcţie, toate serviciile Guvernului, inclusiv Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Agenţia privind Ajutoarele Umanitare este disponibilă să meargă suplimentar cu repartizarea materialelor de construcţie necesare pentru reparaţii.

Şi a patra abordare, dacă e să vorbim de lichidarea consecinţelor inundaţiilor. Mă voi referi, bineînţeles, la infrastructură. După cum am menţionat, în diferite localităţi a avut de suferit infrastructura, în special: drumurile, apa şi canalizarea, reţelele de gaze, apeductele, reţelele electrice. Pe parcursul primelor două săptămîni, după începerea scăderii apelor, practic, gazificarea şi reţelele electrice au fost asigurate, au fost restabilite.

Au fost restabilite parţial din contul întreprinderilor care sînt în acest sector, parţial din fondurile mijloacelor speciale. De asemenea, aş dori să menţionez că pînă în momentul de faţă au fost curăţate şi dezinfectate 394 de sonde. În afară de aceasta, au fost deja curăţate şi dezinfectate 600 de fîntîni de mină, aşa-numitele inundate şi peste 6 800 de fîntîni neinundate. Acest obiectiv, al patrulea, pe care noi ni l-am pus ca sarcină infrastructura, de fapt, a fost asigurat. Şi ultimele activităţi în acest sens sînt pe parcursul săptămînii curente şi al săptămînii viitoare.

Pentru a finaliza informaţia, aş dori să mă refer încă la un aspect, un aspect, în opinia mea, important, pe parcursul primei săptămîni, imediat ce au fost înregistrate aceste rezultate, aceste creşteri ale debitelor şi revărsărilor de ape, personal m-am adresat cu cîteva adresări oficiale către aşa-numitele autorităţi din partea stîngă a Nistrului. Am făcut două apeluri în scris, pe care le am, pe data de 26 iulie şi 30 iulie, unde am propus autorităţilor din partea stîngă a Nistrului să avem o coordonare comună a activităţilor şi, dacă este necesar, fiind dispuşi să mergem cu ajutor.

Deoarece, fiind personal în monitorizare şi pe răul Nistru, şi pe rîul Prut, în special pe rîul Nistru, era evident că pe partea dreaptă a Nistrului se lucra şi se lucra foarte activ, pe partea stîngă a Nistrului, în special în aval de la Dubăsari, ştiţi, situaţia, practic, Benderul, Tiraspolul au fost inundate parţial.  Am venit cu propuneri să acordăm ajutor. Din păcate, nu am primit răspuns.

În luna august am venit cu trei apeluri suplimentare, deoarece Republica Moldova a început să primească ajutoare umanitare şi am venit cu trei apeluri oficiale către autorităţile din partea stîngă a Nistrului pentru a asigura repartizarea acestor ajutoare umanitare, inclusiv pentru sinistraţii din partea stîngă a Nistrului. Din păcate, ţin să menţionez că, pînă la această etapă, răspuns nu a parvenit.

Mult stimaţi deputaţi,

Evident, au sunat şi vor suna diferite opinii vizavi de activitatea Guvernului, activitatea autorităţilor pe parcursul acestor calamităţi, pe parcursul lichidării consecinţelor acestor calamităţi în lunile august şi septembrie, însă sînt ferm convins, fiind implicat direct, nemijlocit, 24 din 24 pe parcursul acestei perioade, s-a făcut maximum posibil, maximum posibil pentru a preîntîmpina jertfe omeneşti, maximum posibil pentru a diminua pierderile atît ale gospodăriilor, cît şi din activitatea economică, agricultură şi din alte activităţi.

Sînt ferm convins că această experienţă, care... De fapt, Republica Moldova, autorităţile moldoveneşti, la această etapă, nu dispuneau... sînt ferm convins că o experienţă acumulată bună ne face şi ne-a făcut să consolidăm mai bine împreună cu societatea civilă. Şi sperăm foarte mult ca această experienţă pe care am acumulat-o eu personal, colegii mei din Guvern nu va fi necesar să fie utilizată pentru următorii zeci şi sute de ani.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule prim-viceprim-ministru.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că, desigur, noi trebuie să mulţumim astăzi  comisiei care a fost condusă de domnul Dodon, care a muncit şi a făcut, cred eu, totul posibil sau ce a depins de această comisie. Şi eu mă gîndesc că, într-adevăr, şi miniştrii, şi toţi ceilalţi au vrut sincer să ajute, dar la noi se mai întîmplă aşa: vrem mai bine şi iese nu prea bine şi vrem să ştim care est situaţia în realitate. Fiindcă, în principiu, şi oamenii de afaceri au răspuns, partidele, care e mai bogat a dus mai mult, care e mai sărac, a dus oleacă, ce să-i faci? Dar toţi au participat.

Dumneavoastră aţi enumerat oamenii de afaceri, contribuţia lor, diferite contribuţii, externe ş.a.m.d., eu vreau să ştiu dacă există o cifră, de exemplu contribuţia bugetului Republicii Moldova, cît a dat bugetul Republicii Moldova ca să se rezolve? Fiindcă din ceea ce aţi spus dumneavoastră nicăieri nu este că bugetul a contribuit. Şi eu vreau să ştiu aşa, mai precis. Şi bugetele locale.

Fiindcă noi tot am vorbit cu multă lume, am fost, am compătimit ş.a.m.d., dar acolo, pe loc, şi primarii, şi directorii de şcoli, şi, pur şi simplu, cetăţenii spuneau, că nu prea a venit ceva concret. Tona ceea de ciment, ea nu era nici de ajuns, dar nici nu venea de la buget, e clar ca buna ziua. Tona venea din cadourile acestea care vin de peste hotare sau de la Fabrica de Ciment din Rezina. Dar nu vă supăraţi.

De aceea era bine, dar nu vă supăraţi. Eu vreau numai să întreb: care este contribuţia bugetului, cît s-a scos din buget, din ce articole, ca într-adevăr să rezolvăm, sau  cît o să fie necesar pînă la sfîrşitul anului ca  să mai rezolvăm aceste chestiuni?

Mulţumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Probabil, extrem de important a fost coordonarea bună a activităţilor. Indiferent de unde au parvenit primele ajutoare, este extrem de important şi dumneavoastră confirmaţi suplimentar că aceste ajutoare au ajuns unde trebuiau să ajungă, au ajuns la sinistraţi. În ceea ce ţine de contribuţia nemijlocită a Guvernului, dacă e să vorbim financiar. 

Am menţionat deja că pe parcursul acestor calamităţi au fost distruse mai multe obiective de infrastructură. Este vorba de circa 78 de km de drumuri, este vorba de reţelele de apă şi canalizare, instalaţii hidrotehnice, fîntîni. Totalmente acestea, eu mă refer doar la aceste obiective de infrastructură, se cifrează, la această etapă, la circa 200 milioane de lei. Mijloace băneşti care au fost utilizate sau din fondul rutier, este vorba de susţinerea, de întreţinerea drumurilor şi este de dreptul Guvernului, de responsabilitatea Guvernului, de competenţa Guvernului de a utiliza mijloacele acestui fond.

Este vorba de utilizarea unor mijloace din fondurile ecologice, atunci cînd vorbim de curăţarea fîntînilor şi restabilirea unor obiecte de infrastructură. Şi la această etapă vizavi de obiectele de infrastructură, practic, toate cheltuielile au fost de la bugetul central, au fost de la bugetul de stat. În ceea ce ţine de alte obiecte de infrastructură, cum ar fi reţelele şi instalaţiile electrice, reţelele şi instalaţiile de gaz cifrate la circa 70 80 milioane de lei. Ele au fost din bugetele sau în mare măsură au fost din bugetele întreprinderilor din acest sector, marea majoritate din ele cu cota majoritară de stat, care în cazul în care nu aveau aceste cheltuieli, aceste venituri puteau fi luate la buget sub formă de dividende, însă dividendele de acum nu vor fi. Şi poate fi considerată, de asemenea, o participare nemijlocită a bugetului de stat al Guvernului, cît şi din contul autorităţilor publice locale.

La această etapă au parvenit primele informaţii din partea autorităţilor publice locale. Este vorba în special de raionul Briceni, care a fost cel mai mult afectat. Cunoaşteţi, bineînţeles, este vorba de raionul Ştefan Vodă. Al doilea, dacă e să vorbim de nivelul de afectare, este vorba de raionul Ocniţa. În fiecare din aceste raioane au venit la moment solicitările de alocare suplimentară a mijloacelor. Pe parcursul lunii septembrie, deoarece informaţii mai parvin, pe parcursul lunii septembrie, şi dat fiind faptul că pînă la sfîrşitul anului vom veni cu unele rectificări ale bugetelor. Şi, probabil, vor fi necesare unele alocări, redistribuirea mijloacelor, aceste realocări, după actualizare vor fi incluse în rectificările respective.

Însă la sigur şi este evident, contribuţia Guvernului în acest sens nu doar ca organizator şi coordonator care a fost important. Contribuţia Guvernului este esenţială şi cu mijloace băneşti, şi cu activitatea autorităţilor publice centrale colegiilor din diferite ministere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule prim-viceprim-ministru,

Într-adevăr, în continuare la întrebarea domnului Diacov, se creează aşa o impresie, că statul la tot ce se întîmplă astăzi şi ce nu se acordă chiar la mărirea lefilor pentru profesori. Unicul argument este că foarte mult ne-au afectat calamităţile care sînt, într-adevăr, foarte mult. Dar  era cel mai bine ca dumneavoastră acum, în primă şedinţă, să veniţi cu nişte modificări ale bugetul şi într-adevăr să vedem sumele care sînt din partea statului îndreptate la lichidarea acestor consecinţe. Eu care întrebare?

Domnule prim-viceprim-ministru,

Dumneavoastră într-adevăr aţi fost preşedintele Comisiei pentru lichidarea consecinţelor şi experienţa pe care am căpătat-o noi în urma acestor evenimente nu este cea mai dorită. Dar spuneţi-mi, vă rog, dacă s-a putut totuşi de evitat unele consecinţe, luînd în consideraţie luarea deciziilor mai operative.

Eu mă refer la partea tehnică a Hidrocentralei de la Costeşti, fiindcă într-adevăr la Belgorod-Dnestrovsc noi nu am putut, la Dnestrovsc nu am putut influenţa, fiindcă acolo partea ucraineană îşi ducea responsabilitatea şi la noi permanent coordonările cu dînşii erau cam dificile. Dar ce ţine de Costeşti, fiindcă se vehiculează multe, multe zvonuri.

Vreau ca dumneavoastră, ca preşedinte al comisiei, anume la acest compartiment să spuneţi cît de posibil a fost ca noi să evităm aceste consecinţe atît de grave.

Vă mulţumesc. 

 

Domnul Igor Dodon:

După cum am menţionat, în opinia mea personală, în opinia colegilor, în opinia specialiştilor s-a făcut maximum posibil. Însă în ceea ce ţine de Costeşti Stînca, după cum am menţionat, nivelul apelor în Şirăuţi, este coada lacului de acumulare la Costeşti Stînca, s-a ridicat la 11,64 m comparativ cu 1,20 media anuală. Evacuarea normală obişnuită a apelor de la Costeşti Stînca, de la hidrocentrală, în cazul cînd sînt incluse toate patru generatoare pentru energia electrică, este 150 m3  pe secundă.

Imediat după ce am primit informaţia despre viitură, împreună cu ministrul medului din România personal la legătură telefonică am luat decizia în seara zilei de 26 să majorăm evacuările apei de la CosteştiStînca pînă la 500 m3  pe secundă. Mai tîrziu, evacuările maxime de la această hidrocentrală au ajuns la 1300 m3  pe secundă. 1300 m3  nivelul apelor în amonte, adică nemijlocit în lac ajungînd la 98,6 m. Critic fiind de 99,2 m.

Întrebarea este foarte bună din punct de vedere tehnic. Dacă majoram cu 1300 imediat, de exemplu, ajungea la 1300 în prima zi. Aceasta avea să fie o catastrofă pentru toate satele, localităţile în amonte, adică în jos de la CosteştiStînca. Noi am efectuat toate calculele împreună cu colegii din România. Ce se  întîmpla dacă făceam brusc de la 150 nu la 400500, dar la 12001300. Practic, este vorba de 25 de localităţi din raioanele Rîşcani, Făleşti, Ungheni, ele puteau fi sub apă.

Şi de fapt, dacă vă aduceţi aminte în acea perioadă, chiar inclusiv de unii deputaţi era lansat mesajul: de ce noi totuşi luăm decizia de evacuare a oamenilor din sat? Care mai tîrziu aceste sate nu au fost inundate complet. Anume din aceste considerente. Pentru că dacă se ajungea la situaţia de majorare şi decizia a fost luată pe data de 28 seara la orele 22.30 că posibila majorare, pentru că veneau unele prognoze de majorare nu 4000 m3  pe secundă de la Cernăuţi pe Prut, dar de 6000 m pe secundă.

Dacă veneau 6000 de m3 diferenţa de 2000 mergea toată pe deasupra barajului de la CosteştiStînca, baraj care este calculat şi pentru 10 000 mpe secundă. Însă 2000 pe deasupra, practic, toate satele, inclusiv Ungheniul, unde a rămas de asupra barajului,  deasupra barajelor create din saci doar 20 cm, practic, jumătate din Ungheni era inundat.

De aceea, în opinia specialiştilor, deciziile au fost maximum corecte. Şi mai este încă un element extrem de important pe care l-am cunoscut pe parcursul acestei activităţi, atît la barajul CosteştiStînca, cît şi Novodnestrovsc, cît şi Dubăsari, toate deciziile se iau în consens cu Ucraina sau cu România. Noi am insistat la o anumită perioadă de majorare, însă, în urma discuţiilor, am ajuns la consensul că mergem 400, 700, 1000, 1500 m3  pe secundă. Ceea ce ne-a permis să avem o situaţie relativ bună, cunoaşteţi, practic, localităţi multe inundate mai jos de CosteştiStînca nu au fost anume datorită acestei coordonări ale activităţii.

În ceea ce ţine de... probabil va suna şi o astfel de întrebare. În ceea ce ţine de coordonarea sau evacuarea apelor de la Dubăsari. Evacuarea a început încă în ziua de 25 iulie pentru a primi viitura de la Dnestrovsc. Apropo, Novodnestrovsc a efectuat evacuarea apelor în mărime de circa 4000 m3 pe secundă, de obicei sînt 2500 m3 pe secundă. Bineînţeles, că această viitură urma să vină la Dubăsari.

Cu patru, cinci zile pînă a veni această viitură noi am început evacuarea de la Dubăsari. Evacuarea de la Dubăsari şi din nou întrebare: dacă evacuam mai repede, poate la Ştefan Vodă nu era problema ceea care a fost, noi o cunoaştem. În Purcari, în Răscăieţi, personal eu am fost în aceste localităţi, în Talmaz. Nu, dacă evacuam brusc de la Dubăsari... media este de 250 m3 pe secundă, dacă evacuam acele 2 600, la care am ajuns noi mai tîrziu brusc, atunci în Vadul lui Vodă era afectată nu doar zona de odihnă. Şi, practic, digurile din Dubăsari, este vorba de satele Ustia, este vorba de localităţile şi de partea stîngă a Nistrului, care au stat şi împreună cu preşedintele raionului au stat de veghe 24 din 24, aceste diguri nu puteau să reziste. De aceea, deciziile au fost maximum corecte.

Bineînţeles, orice decizie poate fi luată după o analiză şi mai bună. Însă la acea etapă, şi eu ferm afirm încă o dată, la acea etapă şi la această etapă, făcînd o analiză a deciziilor luate, deciziile au fost maximum corecte, inclusiv din punct de vedere tehnic.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marcel Răducan:

Stimate domnule prim-viceprim-ministru,

Ne bucurăm foarte mult că operaţi cu aşa date concrete. Deci aceasta demonstrează încă o dată că în calitate de şef al statului major, deci aţi făcut faţă cerinţelor. Ceea ce vedem şi în teritoriu, apropo din raportul dumneavoastră am auzit, din teritoriu. Şi ca răspuns la întrebarea precedentă am înţeles că din buget vor fi alocaţi bani la cerinţa dumneavoastră, cînd vor fi făcute modificările respective. Fiindcă banii,  pînă acum deci s-a operat cu bani de la întreprinderile de stat şi de ramură şi din fondurile ecologic şi altele.

Deci aţi spus că, după cum  am văzut şi noi, unul din raioanele afectate a fost raionul Ocniţa. Chiar în perioada respectivă am comunicat cu dumneavoastră de cîteva ori la telefon. Aţi intervenit urgent şi aţi rezolvat careva probleme, care au fost necesare. Vreau să vă zic că în raionul Ocniţa este comuna Volcineţ, satul Codreni, unde locuiesc circa 1100 1200 de cetăţeni, cetăţeni ai Republicii Moldova, evident.

În localitatea respectivă sînt circa 57 de fîntîni, aşa-numite fîntîni de mină, care pînă în prezent nu sînt aduse într-o stare normală. Şi dacă chiar vor fi aduse într-o stare normală, apa respectivă nu este bună şi nu va fi bună pentru consumul uman, în unele cazuri nici chiar pentru consum tehnic.

Vreau să vă întreb concret: credeţi dumneavoastră că ar fi posibil ca pînă la sfîrşitul anului să vă implicaţi direct în rezolvarea problemei cu aprovizionarea cu apă în satul Codreni din raionul Ocniţa.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, noi, bineînţeles, vom acorda suportul tuturor autorităţilor publice locale pentru lichidarea consecinţelor, însă cunosc destul de bine situaţia inclusiv din satul Volcineţ. Vă aduceţi aminte, probabil, inclusiv dumneavoastră, pe data de 27 iulie, cînd am acordat suport suplimentar, inclusiv în momentul în care au fost evacuate cîteva sute de persoane.

 

Domnul Marcel Răducan:

Exact. 

 

Domnul Igor Dodon:

Din casele supuse inundaţiilor în primăria din centru, unde am asigurat cu generator electric.

 

Domnul Marcel Răducan:

Exact.

 

Domnul Igor Dodon:

În ceea ce ţine de fîntînile de mină. De fapt, ele au fost curăţate la începutul lunii septembrie. Însă eu şi aşteptam această întrebare. Pe parcursul săptămînii curente am avut din nou un risc de o viitură, însă viitură mică, care a condus la înrăutăţirea calităţii apelor în localităţile în special din Ocniţa. Practic, avem o viitură de 1300 m3  pe secundă de la Lvov. 800 m3  pe secundă la moment la Novodnestrovsc şi circa 400 m3   pe secundă la Dubăsari.

Probabil, aţi observat şi în reportajele colegilor de la presă că nivelul apelor în rîul Nistru pe unele porţiuni a crescut. De aceea, imediat ce va scădea nivelul apelor, care este acum la moment, practic, cu toate cele necesare, inclusiv materialele necesare pentru dezinfectare, ele au fost repartizate şi vom asigura ca să fie asigurată cu apă calitativă şi această localitate.

 

Domnul Marcel Răducan:

Deci, eu am înţeles că dumneavoastră vă ocupaţi personal de problema respectivă în continuare.

 

Domnul Igor Dodon:

Pînă cînd nu vor fi lichidate completamente nu putem spune, deoarece lichidarea consecinţelor va dura, evident, poate să dureze şi ani, dacă e să vorbim de unele elemente. Însă pînă cînd nu vor fi asiguraţi cu spaţiu locativ toţi sinistraţii, Comisia naţională este în plin exerciţiu şi eu mă voi ocupa personal în continuare.

 

Domnul Marcel Răducan: 

Da, mulţumesc, domnule ministru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule vicepremier,

Am două întrebări. Prima se referă la modul de popularizare şi de informare a populaţiei în legătură cu fondul de subvenţionare a asigurărilor în agricultură. Din cîte cunosc, era foarte mic procentajul celor care au încercat să beneficieze de această posibilitate şi am impresia că un impediment este că ei nu cunosc sau nu este, nu sînt informaţi prea bine cu ajutorul Radioteleviziunii şi prin alte căi.

A doua întrebare se referă la unele presiuni pe care le cunosc, făcute asupra agenţilor economici, presiuni care pe alocuri se aseamănă cu racket-ul de stat, pentru ca ei să procure case pentru sinistraţi, indiferent de faptul dacă există sau nu există posibilităţi în cadrul afacerilor lor. Eu am vorbit personal cu asemenea oameni. Astfel nu puteţi nega, dar mă interesează care este proporţia, gravitatea şi dacă puteţi să renunţaţi la acest lucru?

Şi aici ca o subîntrebare. Spuneţi-mi, vă rog, atunci cînd se remit cheile şi se pun la dispoziţie unele case procurate pentru sinistraţi, ceea ce se face şi din banii publici, adică banii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, este absolut necesar să se facă populism şi să meargă Zinaida Greceanîi ca să dea cheile şi să facă imagine Partidului comuniştilor? Vă întreb aceasta pentru că nu cumpără doamna Greceanîi sau tovarăşa Greceanîi aceste case din buzunarul său sau al soţului său.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimată doamnă deputat,

În primul rînd, voi începe cu a doua întrebare ceea ce ţine de presiunea agenţilor economici. De ar fi fost astfel de presiuni, nu se apela la alte mijloace pentru acoperirea cheltuielilor de procurare a caselor, fiţi de acord. Este vorba de 58 de agenţi economici care au venit benevol şi dacă sînt alte informaţii, sîntem  gata să discutăm, poftim, cu orişicare caz în parte care a venit benevol cu contribuţii pentru rezolvarea acestei probleme. Nu au fost careva condiţionări în acest sens.

În ceea ce ţine de participarea la înmînarea cheilor. De fapt, la toate evenimentele au fost prezenţi agenţi economici care au contribuit. A fost acolo primarul, a fost acolo preşedintele raionului, a fost într-o vizită ocazională alt oficial. Nu este altceva decît activitatea nemijlocită în teritoriu şi nemijlocit în perioada în care se lichidau consecinţele acestor inundaţii.

În ceea ce ţine de informarea cu asigurările în agricultură, probabil vă referiţi la asigurările în agricultură, care anual au loc în Republica Moldova sau la compensaţii în agricultură.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar oamenii să ştie că pot să beneficieze de acest sistem. Ei nu ştiu, pur şi simplu.

 

Domnul Igor Dodon:

Dacă e să vorbim de compensaţii. După cum am menţionat, din 11 milioane 134, în momentul de faţă sînt deja repartizate 10 milioane 900. De aceea, practic, aici, fiţi de acord, să spunem că nu a fost informare, probabil, nu va fi corect. În ceea ce ţine de determinarea acestor 6 284 de familii, au activat nu doar autorităţile publice centrale. Împreună cu fiecare vicepreşedinte de raion, împreună cu fiecare primar au fost determinare aceste liste. În ceea ce ţine de asigurarea la nivel de abordare sistemică.

Da, aceste calamităţi şi nu doar acestea, calamităţile din anul precedent au scos la iveală o abordare sistemică, aş spune un sistem greşit la această etapă, cînd producătorii autohtoni nu se asigură contra diferitelor riscuri, în special în agricultură. Deşi  această situaţie ne-a arătat că riscurile sînt şi cu inundaţiile chiar şi pentru unele gospodării.

Pentru a motiva acest proces, dumneavoastră cunoaşteţi şi mult stimatul domnul deputat, care, probabil, tot are unele întrebări, domnul Cosarciuc cunoaşte că în bugetul anilor precedenţi, în bugetul anului curent statul motivează asigurarea în agricultură cu acoperirea cheltuielilor agentului economic în proporţie de 80 la sută prima de asigurare. 80 la sută din prima de asigurare de pe cheltuielile pe care le are agentul economic pentru a-şi asigura roada 80 la sută sînt din contul bugetului de stat. Practic, această motivare a dat deja primele rezultate.

Avem o creştere în anul curent faţă de anul precedent, însă o creştere, în opinia mea, mică. Şi am vorbit şi cu colegii de la Comisia Naţională a Pieţei Financiare care sînt regulatori în domeniul asigurărilor. Este necesar să avem o abordare mai sistemică, mai complexă în ceea ce ţine de asigurări.

Aici din nou sînt cîteva elemente. De a obliga nu va fi corect. Acestea sînt cheltuieli suplimentare, cineva îşi asumă riscul, cineva riscă şi bea şampanie la sfîrşit. De aceea, de a obliga, nu, însă de a motiva prin diferite mecanisme noi acest lucru îl vom face şi în continuare.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, eu vă mulţumesc.

Am avut în vedere ca ei să cunoască aceste posibilităţi, adică ca să fie informaţi. Mi-aţi spus că acum se lucrează în acest sens, e foarte bine.

Acum în privinţa ... de stat asupra ... şi a presiunilor asupra agenţilor economici. Eu cred că dumneavoastră cunoaşteţi acest lucru mai bine decît mine, cunoaştem şi noi. Altceva este că acei oameni se tem ca să iasă în faţă să spună că într-adevăr iată se întîmplă. Deci se tem acum şi spun doar pe ocolite.

Şi în privinţa cheilor pe care le înmînează Greceanîi. Dacă merg acolo agenţii economici, de ce ar mai trebui să meargă Zinaida Greceanîi cu toată trena de televiziune aservită intereselor comuniştilor. Nu văd rezonul.

 

Domnul Igor Dodon:

Exact aşa au fost cazuri cînd alţi demnitari publici au fost în teritoriu, repartizau. Cu televiziunea.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu cred că dacă o să fie un alt Prim-ministru, reprezentantul altui partid, tot cam aşa va face, va pleca cu cheile şi va înmîna. De aceea nu trebuie să ne revoltăm că face Guvernul ăsta. Trebuie să preluăm guvernarea şi să avem posibilitate să facem şi noi lucrurile respective.

??, ?? ?????, ??? ??? ????????, corect. Acum eu vreau să mulţumesc domnului Dodon pentru informaţia prezentată aici, în Parlament. Eu cred că sînt  lucruri interesante. Cred că o bună parte din ele sau majoritatea din ele le cunoşteam deja, o parte sînt noi.

Pe mine însă mă deranjează cîteva momente care nu au sunat în această informaţie şi la care aş vrea să am răspuns. Mai mult ca atît că aceste informaţii sau aceste întrebări reies din întîlnirile pe care le-am avut şi eu cu sinistraţii şi nu numai cu sinistraţii în ultimele săptămîni de zile.

Prima problemă este scutirea de taxe pentru acei care au fost sinistraţi. Ei, li s-a distrus toată producţia agricolă şi trebuie să plătească mai departe impozite.

Tot aşa dumneavoastră aţi vorbit despre faptul că doar o parte dintre acei care, din acele terenuri care au fost afectate decît cele care sînt pe lîngă casă. Dar oamenii au luat credite, au intrat în datorii, au făcut investiţii şi acum toate aceste investiţii timp de cîteva ore au dispărut. De aceea, este partea a doua a problemei, după mine, care este nu mai puţin importantă şi nu este mai mică. Poate chiar este mai mare decît prima parte.

Următoarea chestiune care... nu mă duc departe, ieri, la Ştefan Vodă, oamenii din Talmaz au primit de la Apele Moldovei următorul răspuns: pentru pomparea apelor care au mai rămas pe cîmpuri şi care ar fi posibil de pompat şi de început lucrările de toamnă încă anul acesta, nu sînt bani.

De aceea, ar trebui să vedem şi acest capitol şi eu vă vorbesc de un caz concret: iată, Apele Moldovei şi satul Talmaz. Şi ultimul moment pe care eu îl consider foarte important pentru noi şi care tot nu am auzit informaţii, după mine, ceea ce se întîmplă în Republica Moldova sau s-a întîmplat anul acesta, s-a întîmplat şi cîţiva ani în urmă, este deja un pericol care va sta deasupra capului nostru cam cu regularitate.

Şi întrebarea la care aş vrea să am un răspuns de la Guvern, dacă nu astăzi în perspectivă: care sînt acţiunile care trebuie să fie întreprinse de către Republica Moldova pentru ca să diminuăm acest impact al acestor efecte naturale, fiindcă ele nu pot fi, cred, prevenite, nu o să oprim noi ploile, zăpezile sau alte lucruri de acest fel.

Iarăşi mă întorc la un exemplu concret. De exemplu, satul Talmaz nu era să fie acoperit de ape dacă un dig de o lungime de aproape 2, între 2 şi 3 kilometri, era adăugat în dependenţă de sector de la 20 de centimetri de pămînt pînă la un metru 80.

Estimările sînt aproximative, fiindcă încă nu au acolo... Adică, se putea de făcut această lucrare dacă se ţinea cont de situaţia din anii precedenţi şi atunci noi... nu, nu e prima dată, Talmaz a mai fost inundat şi chiar dacă nu a fost inundat cunoaştem nişte lucruri care se întîmplă.

De aceea, eu cred că ar trebui să ne gîndim şi la acest lucru: ce face Guvernul mai departe ca să diminuăm riscurile pentru perspectivă.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, vă mulţumesc pentru întrebări.

Pînă a trece la întrebările de sistem, cazurile concrete Ştefan Vodă, satul Talmaz pomparea apelor. Probabil, cineva din persoanele care v-au informat nu sînt la curent, însă noi chiar săptămîna trecută la Comisia naţională am luat decizia de alocare suplimentară a 20 de tone motorină pentru Agenţia Apele Moldovei pentru evacuarea apelor din Ştefan Vodă.

De aceea, aici, bine, concretizăm încă o dată şi verificăm, însă la sigur toate lucrările se efectuează din contul bugetului sau al Agenţiei Apele Moldovei sau, dacă va fi necesar, cu suportul Guvernului.

În ceea ce ţine de acţiunile necesare de a fi lansate, bineînţeles, la această etapă au fost scoase la iveală necesitatea unor abordări mai sistemice în ceea ce ţine de preîntîmpinarea unor astfel de calamităţi.

Însă să nu uităm că... eu am menţionat acest lucru din start, noi nu am avut aşa nivel al apelor pe parcursul ultimilor, cel puţin 100 de ani, de cînd ducem evidenţa. De aceea, inclusiv în satul Talmaz, unde era necesar de 20 de centimetri sau un metru digurile erau calculate pentru o viitură de circa 1500, 1600 de metri cubi pe secundă. Real au fost 2000, 2300, în perspectivă. Deja am lansat elaborarea unui sistem, unei abordări sistemice de întărire a digurilor pe întreg teritoriul şi pe Nistru, şi pe Prut.

Am lansat apelul către autorităţile, către organismele financiare internaţionale, pentru a finanţa un nou sistem de preîntîmpinare. Din păcate, şi colegii mei din autorităţile publice centrale cunosc, eu în fiecare zi desenam cu mîna care este nivelul apelor începînd cu Nistru de la Dnestrovsc în jos. Pe cînd în Europa sînt unele sisteme automatizate. Ele costă 10, 15 milioane de euro. Am lansat acest mesaj către autorităţile, către partenerii străini pentru a veni cu un suport.

Scutirea de taxe. Dacă nu greşesc, chiar astăzi, Guvernul... în şedinţa în plen a Parlamentului va fi o iniţiativă legislativă vizavi de unele scutiri de taxe la procurarea caselor. În ceea ce ţine de scutirea de taxe pentru agenţii economici sau pentru persoanele fizice, sau pentru gospodăriile ţărăneşti. După cum am menţionat, pentru persoanele fizice loturile de pe lîngă casă, compensaţiile deja au fost repartizate. Şi au fost repartizate în mărime superioară evaluării nu doar a investiţiile acestor loturi însă a posibilului profit obţinut.

Am menţionat, specialiştii au evaluat circa 5600 de lei la hectar, noi am majorat la 10000 de lei la hectar.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Da, dar numai pentru loturi de lîngă casă.

 

Domnul Igor Dodon:

În ceea ce ţine de agenţii economici. Sînt doar 430 de hectare care au fost inundate, mai mult de 30 la sută unde, da, se necesită compensaţii. În momentul de faţă se examinează această necesitate. Însă nu ar fi oare acesta un mesaj de nemotivare la ceea ce am vorbit mai sus. Este vorba de asigurarea riscurilor în agricultură.

Nu ar fi acesta un mesaj nu tocmai cel mai potrivit. De aceea, noi acum evaluăm şi vom lua o decizie ulterioară. Însă ca sarcină de bază la prima etapă au fot persoanele fizice.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Domnule ministru,

Eu încă o dată mă întorc la problema... dumneavoastră vorbiţi de agenţii economici. Eu vorbesc chiar de omul care nu este agent economic şi are un hectar de pămînt care a fost inundat şi a făcut investiţii.

 

Domnul Igor Dodon:

Şi a fost compensat.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Dumneavoastră aţi spus numai loturile de lîngă casă, eu aşa am înţeles.

 

Domnul Igor Dodon:

Toate, nu doar cele de lîngă casă. Însă dacă au avut loturi pe malul Nistrului.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Totuşi, fiindcă am vorbit de acest capitol, noi, Partidul Social Democrat a participat la această campanie de susţinere a sinistraţilor, am ajuns şi noi cu ajutoarele umanitare şi la Briceni, şi la Edineţ, şi la Ştefan Vodă, şi la Ungheni şi la Ocniţa. Problema este, după noi, să vedem ce facem mai departe şi poate astăzi ca o iniţiativă, să încercăm şi noi deputaţii.

Noi avem o practică bună ca salariul de o zi să îl transferăm în... (rumoare în sală). Eu am înţeles, dar eu vă rog să mă ascultaţi pînă la capăt. Da, eu am înţeles care este reacţia. Noi am făcut ceea ce am făcut, ceea ce aţi făcut şi dumneavoastră. Dar eu cred că ar trebui să îl transferăm şi să dăm un exemplu de formare a unui fond naţional pentru prevenirea acelor lucruri despre care aţi vorbit dumneavoastră şi despre care am vorbit şi eu.

Problema este că noi astăzi nu avem fondurile respective nici în bugetul de stat, nici în bugetele cu care conlucrăm noi astăzi ale administraţiei publice locale şi nici nu vorbim de acest lucru. De aceea, ideea mea este nu de a transfera în contul sinistraţilor, noi am făcut acest lucru, dar să...

 

Domnul Iurie Roşca:

Domnule Braghiş,

Puţin mai pe scurt, dacă se poate. Mai sînt colegi care aşteaptă.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să menţionez că reprezentanţii Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră şi ai partidului nostru au ajutat sinistraţii fără ca să afişeze, să tîrîie din urmă televiziuni şi mass-media. Şi aceasta a fost mult mai eficient şi mult mai la moment decît se face acum.

Acum, domnule viceprim-ministru, totuşi în  privinţa responsabilităţii şi luării de măsuri pentru a preîntîmpina aceste calamităţi. Noi am făcut o mică investigaţie. Am urmărit şi am analizat toate registrele de la Serviciul Hidro-meteo, am analizat situaţia de la partea română şi tot ce e legat de acest  Costeşti-Stînca, adică nodul Hidrocentrala CosteştiStînca. Şi vreau să vă spun că deciziile care au fost luate de către autorităţi au fost întîrziate.

Şi eu aş propune, stimaţi colegi, cu tot acest patos care a fost aici prezentat de către domnul Dodon, să organizăm sau să constituim aici o comisie specială parlamentară ca să ne convingem că tot ceea ce s-a spus aici a fost adevărul curat. Fiindcă noi avem alte date şi aceste date sînt în baza analizei pe care noi am făcut-o.

Şi, domnule viceprim-ministru, şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că aţi întîrziat cîteva zile mai ales la scurgeri de apă din bazinul de acumulare. Ştiţi foarte bine care au fost problemele, ştiţi foarte bine cînd aţi primit informaţia.

 

Domnul Iurie Roşca:

Domnule Cosarciuc,

Întrebarea, vă rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Întrebarea este: totuşi cine va răspunde din partea autorităţilor centrale pentru faptul că nu au fost întreprinse măsurile necesare pentru a preîntîmpina aceste calamităţi naturale.

 

Domnul Iurie Roşca:

De ce a plouat, domnule Dodon, explicaţi, de ce a plouat.

 

Domnul Igor Dodon:

Bine, pînă a intra în nişte detalii din nou tehnice.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu a plouat aici, domnule Roşca, a plouat în altă parte.

 

Domnul Iurie Roşca:

Vă rog, întrebări, domnule Cosarciuc, eu sînt mai puţin elegant decît domnul Preşedinte al Parlamentului şi o să vă întrerup atunci cînd o să vorbiţi neregulamentar. Aveţi întrebări, puneţi-le. Vreţi să luaţi cuvîntul, încheie domnul vorbitor, ieşiţi la tribună şi vă spuneţi cuvîntarea. Aceasta e toată rugămintea.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc: 

Dumneavoastră conduceţi şedinţa şi nu vă bateţi capul de ce spun deputaţii.

 

Domnul Iurie Roşca:

Poftim, dacă aveţi întrebări, vă rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am adresat întrebare şi rog răspuns, fără comentariile dumneavoastră.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, mult stimate domnule deputat,

De fapt, eu am menţionat deja că, în opinia noastră, deciziile au fost corecte. Mai mult ca atît, la CosteştiStînca, pe parcursul a 6 zile, în regim permanent, a fost viceministrul economiei domnul Copaci şi viceministrul mediului din România care au coordonat toate activităţile, inclusiv mai tîrziu a fost şi ministrul ecologiei din România şi am fost şi eu personal. Mai tîrziu a venit Prim-ministrul României, cu elicopterul am făcut o inspectare încă o dată suplimentar.

Eu am menţionat, la finalul raportului meu, că vor fi diferite opinii, în limba noastră frumoasă, moldovenească se spune că după război... şi mai departe ştiţi. Sau în rusă: ????? ????? ???????? ?? ?????. Daţi şi vom vedea, eu cred că... şi spun ca o persoană implicată în toate aceste activităţi. Deciziile au fost corecte şi au fost luate la timp. Dacă sînt alte opinii, nu rămîne decît...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Şi a doua întrebare. Sînt şi alte opinii. A doua întrebare în privinţa compensaţiilor pentru agricultură. Dumneavoastră aţi menţionat că au fost alocate 11 milioane de lei pentru compensaţiile în agricultură.           

Dar aţi menţionat de la început că pierderile în agricultură  au constituit15%, aceasta în jur de 18 milioane de dolari. Eu aş vrea să vă întreb în privinţa compensaţiilor pentru agenţii economici din agricultură nu numai pentru acei care au suferit ca gospodării casnice. Vor fi alocate mijloace financiare pentru agenţii economici sau nu şi în ce sumă, dacă este posibil să răspundeţi.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

După cum am menţionat, pentru acele 430 de hectare suplimentare, dacă e să vorbim de persoanele juridice, în special SRL-uri şi societăţi pe acţiuni, se examinează această oportunitate. Însă în opinia noastră va fi un element al nemotivării asigurării în continuare a riscurilor în agricultură.

De aceea, noi dispunem de surse, inclusiv sînt circa 300 tone de grîu alimentar care a fost donat ca ajutor în rezerva de stat, care ar putea fi utilizat pentru compensaţii la aceşti agenţii economici. Noi vom examina şi vom lua această decizie.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Stimate domnule prim-viceprim-ministru,

Sigur, abordările pot să fie diferite, nu vreau să intru în detalii care şi cum a umblat.

Cunoaşteţi că ştiu în detalii situaţia care a fost, nu vreau să intru în polemică acum. Eu am o întrebare vizavi de ceea ce aţi spus dumneavoastră ce se întîmplă după război sau după o situaţie sau alta. În acest sens, spuneţi, vă rog frumos, concluziile care au fost trase, sper, la Guvern asupra necesităţii revenirii şi fortificării unei instituţii importante în stat care ar interveni promt şi eficient în situaţii excepţionale.

Aici, în Parlament, noi am vorbit mult atunci cînd Departamentul Situaţii Excepţionale a fost transmis în subordonarea Ministerului de Interne. Vorbeam şi de la acest microfon, şi în comisie am vorbit că este o greşeală mare. deoarece situaţii excepţionale nu ţin numai de asigurarea ordinii publice sau de investigaţii operative.

Şi acum încă o dată să nu intrăm în detalii, cunosc foarte bine ce s-a întîmplat nu numai într-o localitate, în toate localităţile şi au fost situaţii cînd dumneavoastră înaintea mea eraţi, după şi CosteştiStînca ş.a.m.d. Într-adevăr, s-a intervenit, însă nu a fost posibil eficient, inclusiv în probleme elementare. Fiindcă în Republica Moldova nu avem o instituţie specializată.

Şi făcînd, domnule Stoicov, constatarea mea, noi nu o avem fiind funcţională. Ea este scriptică acolo, fiindcă eu în localităţi l-am văzut pe domnul Dodon, l-am văzut pe viceministrul economiei, pe cînd trebuiau să fie specialişti ai unei instituţii mobile şi capabile să intervină eficient.

În acest sens, domnule prim-viceprim-ministru, nu consideraţi dumneavoastră că ar fi necesar să revenim la această problemă şi să instituim această unitate, fiindcă nu e vorba numai de inundaţii. Ceea ce s-a întîmplat la Soroca, incendii, secetă ş.a.m.d. arată foarte clar că trebuie să avem instituţii funcţionale. Prima întrebare.

 

Domnul Igor Dodon:

Concluzia finală. Este necesar de fortificat această instituţie, deoarece, în opinia noastră, viitura de 6 mii 600 metri pe secundă în premieră pentru Moldova, ceea ce nu a fost anterior, bineînţeles, a fost o provocare şi acestei provocări trebuie să îi facem faţă.

Bineînţeles, ne-am implicat toate instituţiile, absolut toate. Şi doar implicarea tuturor şi coordonarea la care v-aţi referit, indiferent ministrul economiei sau viceministrul economiei ne-a permis împreună să depăşim această situaţie. Însă  fortificarea, inclusiv tehnică, este necesară şi ea va fi efectuată. În ceea ce ţine de crearea unei instituţii separate...

 

Domnul Vladimir Filat:

Revenirea, este vorba de o revenire.

 

Domnul Igor Dodon:

Avem în Rusia MCS, aşa-numit.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu numai în Rusia, în toată lumea în toate ţările.

 

Domnul Igor Dodon:

Eu nu sînt sigur că noi trebuie să creăm o instituţie aparte.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

 

Domnul Igor Dodon:

În contextul reformei administraţiei publice centrale ce are loc în Republica Moldova. Fortificarea, da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, am înţeles răspunsul.  Şi a doua întrebare mie mi se pare că este una importantă şi relevantă. S-a discutat mult în acea perioadă că este necesară o informare amplă a populaţiei despre ceea ce s-a întîmplat, despre ceea ce se întîmplă şi despre ceea ce poate să se întîmple. Şi se vorbea despre necesitatea vaccinării prin prisma pericolului îmbolnăvirilor ş.a.m.d.

Eu, din informaţiile pe care le am, stimate domnule prim-viceprim-ministru, această acţiune de vaccinare nu a avut loc. Iar argumentul mie mi se pare unul, nu vă supăraţi, dar ruşinos, că nu sînt bani. Ce s-a întîmplat şi...

 

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.  

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Jdanov,

Vaccinarea se face ca acţiune de preîntîmpinare. După ce eşti bolnav, în anumite cazuri nu mai ajută nici vaccinul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Continuăm, vă rog.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Din informaţia pe care o am de la Ministerul Sănătăţii, oficială, au fost achiziţionate 5 mii de doze de vaccin contra hepatitei virale A şi, practic, campania de imunizare a fost derulată şi desfăşurată.

 

Domnul Vladimir Filat:

Cînd? Dacă vreţi să îmi spuneţi perioada.

 

Domnul Igor Dodon:

Luna august. Informaţia este din luna august.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, vă mulţumesc pentru informaţie şi o să confruntăm informaţia pe care am primit-o oficial, interpelînd în calitate de deputat şi o să vedem de ce sînt aşa de mari discrepanţe. Eu vă mulţumesc pentru răspunsuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatol Ţăranu:

Domnule ministru,

Am două întrebări complementare. Aşa şi nu aţi răspuns la întrebarea: totuşi cîţi bani au fost alocaţi din buget pentru depăşirea consecinţelor? E o chestie, după mine, importantă şi ştiţi de ce? Fiindcă o serie de deputaţi, ca de exemplu deputatul Filat, apropo şi deputaţii Partidului Naţional Liberal au solicitat convocarea de urgenţă a şedinţei Parlamentului pentru discutarea acestei probleme, fiindcă dacă dumneavoastră aţi cheltuit o sumă suficient de mare din bugetul statului pentru depăşirea calamităţilor, aceasta ar însemna că aţi intervenit în Legea bugetului.

Fiindcă, din cîte înţeleg eu, Guvernul nu gestionează bugetul după bunul său plac, dar în conformitate cu legea. Şi atunci trebuia să aveţi girul Parlamentului pentru a folosi aceste finanţe. Trebuia să veniţi şi să ne spuneţi: domnilor deputaţi, avem nevoie de 200, 300 milioane de lei. Dorim să le luăm din acest compartiment. Vă rugăm să ne permiteţi să facem acest lucru. Şi noi decidem deja ce facem cu Legea bugetului.

Dumneavoastră nu aţi făcut acest lucru, aceasta mă face să gîndesc că sau suma luată din buget a fost mică şi atunci depăşirea calamităţii s-a făcut după principiul, cum spuneţi dumneavoastră în limba moldovenească ???????? ????????? ???? ??? ????? ?????????. Sau aţi luat o sumă considerabilă, fără a avea girul Parlamentului, şi aceasta înseamnă că veţi veni de acum cheltuind banii şi o să cereţi Parlamentului rectificarea bugetului, ceea ce este, fiţi de acord o încălcare a procedurii, a unei proceduri legale. Din acest punct de vedere vă întreb: cîţi bani au fost cheltuiţi din buget, care a fost suma? Şi în fond aveţi estimări care au fost pagubele, costurile reale ale pagubelor pe care le-a suportat Moldova în rezultatul acestor calamităţi?

 

Domnul Igor Dodon:

În ceea ce ţine de costul pagubelor. Am menţionat în raportul meu preventiv evaluarea de 120 de milioane de dolari, divizînd-o în 65, 15, şi 20 la sută, structurînd-o în trei capitole. În ceea ce ţine de procedurile legale şi necesitatea sau nu de venirea unei solicitări de finanţare sau de rectificare a legii bugetului, am menţionat-o şi anterior şi pe parcursul lunii august că competenţele Guvernului care au fost reflectate şi sînt reflectate în Legea bugetului pentru anul 2008 ne-au permis să facem faţă acestor calamităţi, fără a veni cu unele solicitări de rectificări ale bugetului.

În ceea ce ţine de sumele concrete, m-am referit că în special, dacă e să vorbim de aportul bugetului, putem vorbi de două aspecte, de infrastructură. Este vorba de infranstructura drumurilor, care pot fi mijloacele pentru reparaţia... pot fi utilizate din fondul rutier, nefiind  necesară o adresare în Parlament, ţine de competenţa Guvernului. Sau prin mijloacele fondului ecologic, dacă e să vorbim de reabilitarea unor surse de apă. În ceea ce ţine de faptul cît de concret au fost utilizate din fiecare, după ce vor fi finalizate lucrările, voi veni cu această informaţie.

 

Domnul  Anatol Ţăranu:

Deci, din alte capitole ale bugetului  bani nu au fost luaţi?

 

Domnul Igor Dodon:

Dacă vor fi şi altele la care nu m-am referit acum, noi o să venim cu această informaţie, însă la sigur şi acest lucru poate fi confirmat şi de Ministerul Finanţelor toate acţiunile au fost bine înţelese ca de obicei în cîmpul legal.

 

Domnul  Anatol Ţăranu:

Spuneţi-mi, dar, iată, casele aceste pe care le cumpăraţi, pe ce bani le cumpăraţi?

 

Domnul Igor Dodon:

Am menţionat că la procurarea caselor, deja a fost această întrebare, au fost implicaţi atît acei solicitanţi, care au venit cu suportul de a ajuta sinistraţilor, cît şi mijloacele din fondul special, din contul special care a fost deschis de către Ministerul Finanţelor şi care în momentul de faţă poate fi utilizat şi conform legislaţiei în vigoare prin hotărîre de Guvern. Au fost aprobate două hotărîri de Guvern în acest sens, una pentru compensările în agricultură, pierderilor în agricultură şi a doua pentru procurarea caselor de locuit. Ele au fost, dacă nu mă greşesc, deja şi publicate.

 

Domnul  Anatol Ţăranu:

Deci, domnule ministru, trebuie să le  aducem mulţumiri acelor oameni în primul rînd, din sectorul privat, care au contribuit esenţial.

 

Domnul Igor Dodon:

Bineînţeles.

 

Domnul  Anatol Ţăranu:

Eu înţeleg că elanul lor benevol este supravegheat de Curtea de Conturi, de Procuratură, de SIS. Deci, bine, fiindcă, în fond, statul totuşi ... şi aici nu pot să fiu de acord cu domnul Filat că ar trebui să avem totuşi o structură, un fond special pentru cazuri de felul acesta. Fiindcă dacă tot timpul o să participe businessmanii, mă scuzaţi, tot businessul nostru şi aşa nu funcţionează, dar dacă tot timpul cu chestiile acestea benevole, noi o să ajungem la sapă de lemn, aceasta cu precizie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule prim-viceprim-ministru,

Sînt mult mai importante întrebări şi au răsunat aici, mai sînt cred că în legătură cu calamităţile naturale, decît cea pe care am s-o adresez eu. tocmai spre finalul acestei discuţii şi întrebarea pe care vreau să v-o adresez ma provocat să o pun chiar şeful statului.

Pe parcursul acestei veri, partidele politice au fost învinuite precum că fac politică pe seama acestor calamităţi. Dar cum, domnule ministru, domnule prim-viceprim-ministru, apreciaţi situaţia următoare în care sute şi mii de oameni, inclusiv bătrîni şi copii pînă astăzi plîng peste ruinile inundaţiilor. În atare situaţie, membrii Guvernului au aplaudat unul altuia primirea distincţiilor de stat din partea şefului statului. Cum s-a întîmplat că de aceste distincţii au avut parte doar reprezentanţii puterii centrale şi ai autorităţilor publice locale proguvernamentale?  De ce nu s-a avut grijă a se menţiona special munca şi jertfirea de sine a omului  simplu, cel cu hîrleţul şi lopata? Comisia pe care o dirijaţi dumneavoastră în acest sens a făcut careva propuneri la acest capitol?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Bineînţeles, noi am venit cu unele propuneri în acest sens. Repartizarea distincţiilor de stat, probabil, dumneavoastră cunoaşteţi ţine mai puţin de competenţa Comisiei şi a Guvernului. Însă dacă o să luaţi cunoştinţă atent de această listă, sînt minimum 20 de persoane sau 30 care sînt simpli lăcătuşi, sau simpli şoferi  care au fost implicaţi în aceste activităţi.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mai puţin decît echipa guvernamentală. 

 

Domnul Igor Dodon:

Nu doar reprezentaţii autorităţilor publice centrale. În ceea ce ţine de repartizarea, cum am menţionat deja.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mersi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi, vă mulţumesc.

Presupun că putem trece la următorul subiect.

Microfonul nr.2.

Domnule Dodon,

O clipă, vă rog.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu propun, reieşind din practica pe care am petrecut-o, să stabilim  oarecare timp pentru discuţii asupra informaţilor din cauză că după asemenea informaţie amplă, lărgită pe care a făcut-o domnul Dodon, noi am pierdut destul de tare mult timp. O să stabilim un timp oarecare pentru una sau alta informaţie pe care noi o aşteptăm.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Trecem la cea de a doua informaţie, care vizează salarizarea în sistemul bugetar. După prezentarea informaţiei de către domnul Prim-viceprim-ministru, eu văd că noi am avut la primul subiect discuţie, noi am început la 11, chiar mau devreme, da? Deci eu propun cel de al doilea şi de al treilea subiecte, cu prezentarea raportului domnului prim-viceprim-ministru, sînt foarte compacte, concrete. Am menţionat că face o prezentare în maximum 1520 de minute. În modul în care maximum într-o oră maximum cu tot cu prezentarea raportului să ne încadrăm în dezbateri, de acord? Bine, de acord.

Domnule Dodon,

Vă rog.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

De asemenea, am încercat să îmi structurez informaţia destul de compact. Mă voi referi la trei compartimente. Primul: caracteristica sau caracteristica sectorului bugetar în momentul de faţă foarte succint. Doi: Legea nr.355, implementarea în 2006, 2007, 2008. Şi trei: măsurile prevăzute pentru anul 2009 şi unele iniţiative noi care au fost sau urmează a fi lansate în timpul apropiat.

În momentul de faţă, sectorul bugetar, dacă e să vorbim de numărul unităţilor  de personal, se caracterizează prin 235 mii de unităţi de personal care au fost aprobate pentru anul 2008, dintre care 140 de mii 800 sînt bugetari din sectorul învăţămîntului. Conform informaţiei de care dispunem, la această etapă salariul mediu total al unui lucrător din economie pentru perioada ianuarieiulie este 2 mii 445 de lei, inclusiv sectorul real 2707, sectorul bugetar ianuarieiulie 2008 în medie 1946, însă este informaţie pentru luna august la care mă voi referi în continuare.

Pe parcursul ultimilor ani au fost lansate mai multe iniţiative de majorare a salariului în sectorul real al economiei şi în special al salariului în sectorul bugetar. Şi dacă e să facem o analiză pentru ultimii 45 ani, ritmurile de creştere a salariului în sectorul bugetar sînt superioare ritmurilor de creştere a salariului în sectorul real al economiei. Toate aceste informaţii sînt publice, toate aceste informaţii, noi dispunem de ele, dispuneţi şi dumneavoastră. Dacă va fi necesar, mă voi referi în continuare.

După cum cunoaşteţi, pe parcursul anului 2005 a fost elaborat şi destul de fierbinte examinat un proiect de lege extrem de important. Este vorba de Legea nr. 355 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care a fost adoptată de Parlament pe 23 decembrie 2005. Din start, această lege a prevăzut anumite etape de implementare, costul total al acestei legi pînă în anul 2010 fiind estimat la etapa elaborării de 4,6 miliarde de lei.

Mă voi referi foarte succint la etapele de implementare 2006, 2007, 2008. În 2006 a fost prima etapă de implementare. Au beneficiat de majorarea salariilor 207 mii de angajaţi, inclusiv 122 de mii din învăţămînt. Datele statistice denotă că în anul 2006 creşterea salariului mediu al unui lucrător din sectorul bugetar 46%; în 2006 cu circa 23 de puncte procentuale a depăşit creşterea salariului mediu realizat în sectorul real al economiei.

În anul 2007, etapa a doua de implementare a legii nr.355. Vă aduceţi aminte, ea a fost divizată în trei etape de implementare pe parcursul anului. Începînd cu 1 aprilie 2007 au fost majorate salariile şi, în special, au beneficiat 104 mii de persoane. Începînd cu 1 iulie 2007 majorarea cu 20 la sută 92 de mii de persoane. Şi a treia etapă la 1 septembrie 2007 au beneficiat 15 mii de persoane. Costul acestei etape pentru anul 2007 a fost suplimentar la ceea  ce a fost introdus pentru 2006, adică plus 338 milioane de lei. În afară de aceasta, în 2007 au fost lansate unele activităţi, unele iniţiative de majorare, perfecţionare a condiţiilor de salarizare în conformitate cu articolul 31 din Legea 355.

A fost majorat salariul pentru corpul profesoral didactic al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte cu 20 la sută. Categoriile de salarizare pentru cadrele didactice din instituţiile de învăţămînt preşcolar au fost majorate cu o treaptă şi aduse la nivelul prevăzut pentru  cadrele didactice în instituţiile de învăţămînt secundar general şi alte activităţi care au fost implementate prin hotărîri de Guvern conform atribuţiilor date de Legea nr. 355 Guvernului.

A treia etapă de implementare pînă la această etapă, pînă la ziua de astăzi este implementarea în anul 2008. În 2008 costul total al salarizării în buget este de 5 miliarde 97 de milioane de lei. Pe parcursul anului curent, majorarea salariului prevăzut în lege, de asemenea, a fost divizată în trei etape. Este vorba de 1 decembrie 2007, care s-a reflectat asupra rezultatelor bugetului anului 2008, 1 ianuarie 2008 şi, începînd cu 1 octombrie 2008, următoarea majorare prevăzută în Legea bugetului, în afară de iniţiativa aprobată ieri în Guvern şi la care mă voi referi în continuare.

În afară de această iniţiativă, se prevede următoarea majorare, începînd cu 1 octombrie 2008. Pot să mă refer la categorii concrete. Însă dumneavoastră le cunoaşteţi din Legea nr. 355. Costul implementării normelor salariale pentru anul 2008 este de 1,1 miliarde de lei, din nou în afară de iniţiativa lansată în şedinţa de Guvern şi a fost aprobată, susţinută de cabinetul de miniştri ieri. Suplimentar pentru anul curent, costul majorării salariilor în bugetul de stat al anului 2008 este de 1,1 miliarde de lei.

Dacă e să facem o totalizare, în anii 2006, 2007, 2008, suplimentar în bugetul de stat au fost prevăzute şi achitate la majorarea salariilor 2,5 miliarde de lei. Conform datelor statistice în perioada ianuarie iulie 2008, salariul mediu al unui lucrător din sectorul bugetar la care m-am referit este de 1947 de lei, ceea ce  este în creştere cu 30 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În luna iulie curent, salariul mediu al unui angajat din sfera bugetară constituie 2120 de lei. Creştere cu 20 la sută faţă de perioada similară a anului precedent.

Ritmul de creştere a salariului mediu lunar în luna iulie 2008 faţă de anul 2004 constituie 2,56 de ori faţă de 2,45 de ori ritmul de creştere a salariului în sectorul real al economiei. Ceea ce am menţionat din start: o creştere a ritmului a salariilor mai rapidă în sectorul bugetar decît în sectorul real al economiei şi, în opinia noastră, este binevenită şi este corectă. Ca urmare a implementării normelor prevăzute de Legea nr.355, în perioada decembrie 2005 iulie 2008 salariile angajaţilor în sectorul bugetar au fost majorate de 2,14 ori şi nu mă voi referi la sectoare pentru că sînt sigur că dumneavoastră le cunoaşteţi.

Acum ceea ce ţine de măsurile prevăzute pentru viitor. În primul rînd, Legea nr.355 în vigoare şi care presupune următorul sau următoarea etapă de majorare a salariilor pentru anul 2009 începînd cu 1 ianuarie. Este vorba de alocarea mijloacelor financiare suplimentar cu o creştere de 15% la salariile de bază pentru stabilirea salariilor de funcţie limită a grilelor de salarii începînd cu 1 ianuarie. Şi a doua etapă, începînd cu rezultatele anului 2009, personalul de unităţi bugetare va beneficia de un premiu anual de cel puţin un salariu lunar de bază. Aş dori să menţionez că doar aceste două modalităţi suplimentar la mijloacele la care m-am referit, pentru bugetul anului 2009 sînt în plus, plus 600 de milioane de lei.

Proiectul bugetului aprobat ieri în şedinţă de Guvern presupune alocarea acestor mijloace financiare suplimentare. În afară de aceasta, normele trecătoare din anul curent suplimentar încă 520 de milioane de lei. De fapt, bugetul anului 2009 la capitolul salarizări în sectorul bugetar este de plus 1,1 miliarde de lei, în total atingînd cifra de cheltuieli de personal de 6,9 miliarde de lei în structura bugetului pentru anul 2009. Sînt ferm  convins că vizavi de acest parametru vom discuta şi la examinarea bugetului pentru proiectul bugetului pentru anul următor.

Pînă acum m-am referit la ceea ce este prevăzut de Legea nr.355, care este opinia şi intenţiile Guvernului suplimentar la normele legale care sînt prevăzute la această etapă în cadrul legal şi cadrul normativ. În primul rînd, aş dori să menţionez că în luna iunie curent Ministerul Economiei şi Comerţului a lansat cîteva iniţiative împreună cu colegii din Guvern, împreună cu reprezentanţii sindicatelor vizavi de posibilitatea majorării salariilor pe parcursul lunii septembrie octombrie. Aceste discuţii şi calcule care au fost efectuate estimativ pe parcursul lunii iunieiulie şi urmau a fi implementate destul de rapid, au fost întrerupte de evenimentele la care mam referit în raportul precedent.

Însă imediat ce au fost efectuate evaluările acestor evenimente şi impactul asupra bugetului de stat suplimentar, avînd informaţia vizavi de indicatorii macroeconomici pe primele opt luni ale anului curent, inclusiv nivelul inflaţiei, avînd claritate cu încasările la buget, ţinînd cont de riscurile posibile care se vehiculau în legătură cu situaţia pe pieţele financiare internaţionale, Guvernul a luat decizia în şedinţa de Guvern din data de 24 septembrie, în şedinţa de ieri a Guvernului de a veni cu o nouă abordare, cu o nouă propunere de majorare a salariilor. Această propunere se referă la majorarea salariilor începînd cu 1 octombrie 2008.

De fapt, ne-am pus ca scop ca această majorare să se refere, în primul rînd, la acei bugetari care primesc cele mai mici salarii la această etapă.

Cunoaşteţi că mai persistă, spre regret, în sectorul bugetar cazuri în care salariile sînt destul de mici, vorbim de salariul de bază. 460 de lei este un salariu prea mic, inclusiv pentru un bugetar.

Anume din aceste considerente ne-am pus ca scop ca, începînd cu 1 octombrie, sfîrşitul, mijlocul săptămînii viitoare să avem această majorare, în primul rînd, pentru aceşti angajaţi şi aş dori să accentuez, pentru toate sectoarele şi pentru toţi salariaţii din aceste sectoare din sectorul bugetar, nefăcînd priorităţi la această etapă, începînd cu 1 octombrie, între sectoare, învăţămînt, sănătate, social şi alţii.

Considerăm important pentru toţi acest pas să fie făcut fără excepţii. Această majorare presupune sau acest pas presupune că pentru categoriile de salarizare de la 1 pînă la 15 salariile de funcţie vor fi stabilite conform limitei maxime a grilelor de salarii.

Ce înseamnă aceasta în practică? În practică aceasta înseamnă o majorare a salariilor, începînd cu 1 octombrie în medie pentru aceste persoane cu 18 la sută. Bineînţeles, pot să mă refer la fiecare categorie de salarii, la fiecare categorie care va fi majorarea, plus cîţi lei începînd cu ce dată ş.a.m.d. Noi dispunem de toată această informaţie.

De fapt, această majorare se va referi la 118 mii 400 de angajaţi din sectorul bugetar. După cum am menţionat din start, în total în sectorul bugetar sînt 235 de mii. De fapt, această majorare se va referi sau va afecta pozitiv peste 50 la sută din angajaţii din sectorul bugetar. Inclusiv 83 de mii din sectorul învăţămînt din 140 de mii care sînt pentru anul curent în rapoartele de care dispunem.

Inclusiv circa 11 mii de angajaţi din cultură, artă şi sport, 7 mii de angajaţi din sectorul asistenţă socială, 1700 de angajaţi din servicii din agricultură şi hidrometeo, 3 mii de angajaţi din ştiinţă, circa 7400 de personal muncitoresc de deservire a autorităţilor publice, circa 3600 de angajaţi civili ai organelor apărării naţionale şi ordinii publice şi alţi bugetari.

Bineînţeles, vor urma întrebări şi declaraţii, este suficient sau nu. Noi sîntem conştienţi că este necesar să mergem şi mai departe cu majorările de salarii în sectorul bugetar. Însă trebuie să fim conştienţi, dacă sîntem persoane pragmatice, că orişicare declaraţie de majorare a salariilor, oricare promisiune trebuie să aibă un suport bugetar foarte clar.

Voi deschide puţin parantezele şi aş putea să menţionez că noi, în momentul de faţă evaluăm şi efectuăm calculele respective pentru o majorare a salariilor suplimentară la ceea ce e prevăzut de Legea nr.355 şi iniţiativa de ieri, începînd cu 1 ianuarie în sectorul bugetar. Aceste calcule, la momentul actual, se finalizează. Sper foarte mult că în timpul apropiat vom finaliza aceste calcule şi vom veni cu acest mesaj.

Însă este extrem de important ca atunci cînd spunem că spunem A, trebuie să spunem şi B. Trebuie să menţionăm de unde vor fi asigurate aceste salarii. Sînt 200, am menţionat deja 235 mii de angajaţi în sectorul bugetar, care pe parcursul ultimilor ani primesc salariul la timp şi nu sînt întîrzieri de salarii.

Nu mă voi referi, deşi, credeţi-mă, am toată statistica vizavi de ce s-a întîmplat pînă în secolul curent, în ceea ce ţine de datoriile de salarii nu mă voi referi. Însă aş dori încă o dată să menţionez, este extrem de important ca oricare mesaj de majorare a salariilor, oricare declaraţie să aibă acoperire financiară, ceea ce, de fapt, şi o facem destul de clar şi pragmatic în Guvern.

Acea majorare a salariilor, începînd cu 1 octombrie, este vorba de 100, am menţionat deja, 118 mii 400 de angajaţi are acoperire financiară în perioada următoare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Eu sînt absolut de acord cu dumneavoastră şi solidar chiar cu dumneavoastră atunci cînd spuneţi cînd e vorba de salariu să fim pragmatici, cînd cerem, să ştim de unde. Dar, în principiu, acest apel al dumneavoastră era valabil dacă eraţi la şedinţa Fracţiunii majoritare şi le lămureaţi lor.

În şedinţa în plen dumneavoastră cred că nu trebuie să spuneţi aceste chestii, fiindcă aici mai este şi altă parte a Parlamentului care priveşte aceste lucruri puţin altfel. Eu, fiind absolut de acord cu dumneavoastră că trebuie să cerem ceea ce avem, totuşi vreau să menţionez că noi, cînd vorbim de salarizare, în primul rînd trebuie să vorbim de eficienţa economiei, ceea ce noi dimineaţă am vorbit.

Problema cu salarizarea, mai ales a bugetarilor... noi putem să vorbim aici pînă ameţim, foarte fierbinte şi patriotic şi cît mai mult timp o să treacă cu cît mai mult, mai dramatică o să fie situaţia bugetarilor noştri. Pomeni nu are cine face şi, sigur, noi trebuie să înţelegem că economia Republicii Moldova este în regres, economia Moldovei nu are... astăzi nu avem un proiect clar de redresare a economiei şi situaţia bugetarilor o să fie, din păcate, dramatică.

Altceva este  că noi trebuie să vedem, prin structura bugetului, de unde luăm bani ca să uşurăm soarta acestor oameni. Eu, alaltăieri, am fost la Lozova şi printre întîlnirile pe care le-am avut, am avut şi o întîlnire la grădiniţa de copii. O educatoare, eu vă povesteam chestia aceasta, cu 460 de lei salariul, iată acum s-au adăugat undeva 90 de lei 540, 550.

Lasă să se ridice un deputat, un ministru, un altcineva: se poate de trăit, în condiţiile Republicii Moldova, cu un copil, doi în casă cu suma de 540 de lei? Ce ne facem noi aici morţi în popuşoi. Desigur, oamenii care stau acolo, doamna Ostapciuc, nu-i cheamă nimeni, nu-i provoacă nimeni, nu încercăm noi să folosim în folosul partidului, doamne fereşte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dar trebuie să spunem foarte clar.

 

Domnul Marian Lupu:

(Rumoare în sală.) Stimaţii mei colegi,

Un pic, un pic, să ne oprim din toate părţile. Să procedăm în felul următor: noi avem o tehnică obişnuită, tradiţională a dezbaterilor, întrebări, răspunsuri, cine doreşte vorbeşte, vorbeşte la sfîrşit, solicită timpul necesar la tribuna centrală, se spune.

Domnul Diacov...

 

Domnul Dumitru Diacov:   

Da, eu vreau să mă apropii de întrebare, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Cam de departe, vă rog.       

 

Domnul Dumitru Diacov:

Noi am înaintat o iniţiativă legislativă absolut normală în această situaţie. Am propus majorarea grilei de salarizare de la 400 la 600 de lei, Fracţiunea Partidului Democrat.

Dumneavoastră, ieri, la şedinţa Guvernului, aţi examinat această iniţiativă legislativă şi care sînt argumentele, de ce, nu sînt bani sau prea mult noi cerem, opoziţia, prea tare, prea populişti sîntem cu pedagogii. Cum să înţelegem, care este răspunsul Guvernului? Şi care e suma pe care o alocă astăzi Guvernul pentru categoriile acestea de bugetari?

Mulţumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog. Vă rog, stimaţi colegi, vă rog.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Aş dori să menţionez, în primul rînd, că în ceea ce ţine de 400, 600, iniţiativa a fost lansată în iunie de către Ministerul Economiei şi Comerţului în discuţii în Guvern, efectuate toate calculele, pot să vin cu detalii, dacă este necesar, şi cu confirmări.

De aceea, astfel de calcule în Guvern... şi dumneavoastră, sînt sigur, cunoaşteţi, fiind cunoscute aceste detalii şi în rîndul sindicatelor. Aceste calcule persistă şi stau pe masa noastră, începînd cu luna iunie. Iniţiativa de majorare de la 400 la 600, vorbim de categoria unu de salarizare, necesită acoperire financiară de 1,2 miliarde de lei. Pot să vin cu aceste detalii, mă refer la implementarea imediată.

Da, în cazul în care va fi eşalonată, ar fi mai puţin, pe an, pentru primul an,  însă va merge în creştere, ţinînd cont de majorările salariilor în continuare. Ea nu a fost examinată ieri în şedinţă de Guvern, deoarece ieri a fost aprobată hotărîre de Guvern dar nu proiect de modificare a legii.

Însă dat fiind faptul că această iniţiativă, acest proiect la momentul actual se află în calcul în Guvern, în timpul apropiat va fi un mesaj în acest sens. Care va fi el în dependenţă de rezultatele calculelor, cred că în timpul apropiat vom cunoaşte împreună.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Văd că sînt mulţi deputaţi în aşteptarea de luare de cuvînt şi de a veni cu întrebările la microfoane. Rog să ţinem cont de timp şi să ne stimăm reciproc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Preşedinte,

Cînd o ascultam pe doamna Ostapciuc de la tribuna centrală ce trebuie să facem noi în etapa imediat următoare, mai că trebuia să ne apucăm de mînă cu comuniştii să jucăm aici hora călugărului.

De aceea, eu, domnule prim-viceprim-ministru, vreau să vă întreb: venind acum cu colegii mei din piaţă, din faţa Operei, unde protestează circa 3 mii de pedagogi, cînd un membru de Guvern... şi dacă aveţi dumneavoastră cu toată stima, curajul ca, ieşind de aici, să vă duceţi să le lămuriţi şi lor ceea ce ne-aţi spus dumneavoastră, în primul rînd. Fiindcă poporul şi partidul sînt ??????, după cum ne învăţau pe noi pe timpuri.  

A doua întrebare. Lasă-mă, măi, acolo că eu ştiu ce vorbesc aici...

A doua întrebare. După cum aţi spus dumneavoastră, cu pas cadenţat mergînd spre viitorul luminos, acum în raport, că aveţi de gînd să măriţi la jumătate din bugetari salariul de la 1 octombrie, dar acestea sînt acei care au cîte 450 de lei.

Cum credeţi dumneavoastră, un învăţător care primeşte 800 de lei ... dumneavoastră cînd aţi fost la şcoală şi aţi văzut că pedagogii care ne-au învăţat pe noi acum nu mai sînt în şcoală şi umblă în costumele în care ne-au învăţat pe noi.

Cum să trăiască ei şi unde sînt acei 300 de dolari, aşa şi nu ne-a spus doamna Greceanîi la investire, poate ne spuneţi dumneavoastră. Iată, vine paştele, unde sînt acei 300 de dolari pe lună promişi de dumneavoastră, pardon, de partidul pe care îl serviţi. 

Mulţumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

În primul rînd, în ceea ce ţine de a doua întrebare. Obiectivul de 300 de dolari, care a fost anunţat, va fi atins, după cum a fost anunţat, pentru anul 2009 el va fi atins, mediu pe economie. Alt obiectiv, pot să continui?

Mulţumesc.

Alt obiectiv extrem de important care a fost anunţat de conducerea ţării pe parcursul săptămînii precedente, majorarea salariilor în sectorul învăţămînt, mediu, în sectorul învăţămînt la nivelul salariului mediu pe economie în anul 2009.

Aceste calcule la moment se efectuează. Este o sarcină, efectuăm calcule şi, beneînţeles, că vom veni cu detalii în acest sens. În ceea ce ţine am fost sau nu la şcoală.

Domnule Susarenco,

Dumneavoastră aţi fost la aceeaşi şcoală la care am fost şi eu. Este vorba de satul Sadova, raionul Călăraşi, unde mama mea de asemenea este profesoară. Dumneavoastră ştiţi acest lucru, cunoaşteţi că eu ştiu destul de bine şi simt destul de bine care este problema în sectorul învăţămînt la profesori. În detalii nu o să intru.

În ceea ce ţine de unele consultări sau discuţii cu acei care sînt în stradă sau nu, sînt ferm convins că strada nu este locul unde se găsesc soluţii. Însă dacă şi nu a fost vreun caz cînd s-a solicitat o întrevedere, o discuţie constructivă cu Ministerul Economiei şi Comerţului, cu mine personal, şi nu a fost acceptat.

Eu sînt gata, dacă va fi necesar, să începem discuţiile, însă nu în stradă. Soluţiile nu se găsesc în stradă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Replică? Scurtă, jumătate de minut.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule ministru,

Eu mă mîndresc că satul nostru are aşa bărbaţi şi la putere, şi în opoziţie, în primul rînd.  

În al doilea rînd, toate, inclusiv în ţările cu regim autoritar de guvernare cum este Republica Moldova şi în ţările democratice salariile se rup în stradă. Uitaţi-vă la vecinii noştri din România cum şi-au rupt salariile pedagogii. Şi acesta îi sfătui şi eu pe pedagogii  noştri, în stradă, dar nu în torbele comuniştilor, pe care le duc din sat în sat, cu grăunţe.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, aşa, ca între consăteni. 

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceprim-ministru,

Femeile reprezintă un grup ocupaţional destul de important pe piaţa muncii. Cu atît mai mult că un sondaj recent a demonstrat că circa 68 la sută de femei sînt angajate în instituţii publice, inclusiv în sistemul bugetar. Dar dacă să vorbim despre tema salariului, despre care noi astăzi vorbim, acest sondaj ne demonstrează că salariul unei doamne în sistem, într-un sistem sau altul este cu mult sub salariul primit de bărbaţi.

Spre exemplu, 1427 în sistemul public pentru o doamnă, pentru un bărbat 2162. În sistemul educaţiei 1136 pentru o doamnă, 1319 pentru un bărbat. În administraţia publică 1950 pentru o doamnă, pentru un bărbat 3200.

Spuneţi-mi, vă rog, de ce se întîmplă aşa şi care sînt acţiunile pe care le va întreprinde Guvernul în următorul timp pentru a exclude această discriminare între femei şi bărbaţi?

 

Domnul Igor Dodon:

Mult stimată doamnă deputat,

Sînt de acord cu dumneavoastră că mai avem multe a face la capitolul problemele gender. Sîntem gata şi cunoaşteţi că sînt mai multe programe în acest sens şi sînt ferm convins că, ca rezultat al acestor programe, inclusiv unele programe nemijlocit cu participarea şi conducerea dumneavoastră, aceste probleme vor fi soluţionate.

Dacă este necesar să vin cu detalii concrete, aş putea veni în cadrul unei interpelări sau discuţii ulterioare.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, dar noi aici trebuie să conştientizăm faptul şi să înţelegem că anume este problema de organizare a sistemului de salarizare pe care şi Guvernul, şi Parlamentul are menirea să îl ajusteze la politicile şanselor egale.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule Dodon,

Cu un fel de mîndrie nespecifică adevăraţilor bărbaţi din Sadova, aţi anunţat că sînteţi bucuros de faptul că este o creştere mai avansată în sectorul bugetar decît în sectorul real. Singur v-aţi dat într-un fel în vileag, de parcă în sectorul real al economiei nu ar lucra tot cetăţeni ai Republicii Moldova sau în sectorul privat al economiei nu ar lucra tot cetăţeni ai Republicii Moldova. Şi tocmai acest fapt demonstrează că economia nu lucrează, că în sectorul real cetăţenii lucrează 4 ore pe săptămînă şi în sectorul privat se întîmplă acelaşi lucru.

Şi vreau să vă spun că Fabrica de Vinuri din Călăraşi este în prag de grevă, fiindcă din 2002, de cînd a fost privatizată întreprinderea, nici nu 0,1% nu s-a ridicat salariul.

 

Domnul Marian Lupu:

Şi acum?

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Care este atitudinea Guvernului faţă de cetăţenii Republicii Moldova? Nu vă lăudaţi doar cu sectorul bugetar, unde salariul e de 460 de lei. Vă rog, să spuneţi, să vă referiţi la toţi cetăţenii Republicii Moldova, fără discriminări.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimată doamnă deputat,

În primul rînd, am fost invitat cu un raport vizavi de salariile în sectorul bugetar. Însă încă o dată aş vrea să reconfirm că eu consider că este corect atunci cînd ritmurile de creştere a salariilor în sectorul bugetar sînt superioare ritmurilor de creştere la această etapă a salariului în sectorul real. Din simplul motiv că salariul în sectorul bugetar este inferior, încă la această etapă, salariul mediu, salariului din sectorul real al economiei.

Dacă ne dorim o calitate superioară a deciziilor luate şi o bună activitate a organelor de stat, acest salariu trebuie să fie în continuare în creştere.

 În ceea ce ţine de salariul în sectorul real al economiei şi acolo sînt rezerve. Sînt două seturi de acţiuni necesare de a fi întreprinse imediat, în opinia noastră.  Cu un set de acţiuni în una din şedinţele ulterioare, dacă nu greşesc pe 3 octombrie va fi în plenul Parlamentului, este vorba de liberalizarea în sistemul de salarizare în sectorul real al economiei.

La momentul actual, sistemul este tarifar şi majorarea primei categorii trebuie obligatoriu de majorat superior şi deja se plîng agenţii economici că nu pot majora, acei care lucrează oficial nu pot majora la prima categorie, deoarece în acest caz se merge automat în sus şi se duce la majorarea fondului de salarizare, ceea ce nu este tot timpul argumentat. Această iniţiativă va fi, sper, susţinută de Parlament în timpul apropiat.

Şi este a doua necesitate majoră în sectorul real al economiei, motivarea ieşirii din umbră a salariilor. Motivarea, şi aici avem mai multe iniţiative care vor fi lansate, sper, pentru politica fiscală din anul următor, vorbim de impozitele sociale. Dacă e necesar, pot să vin cu detalii în acest sens, însă sînt ferm convins că în sectorul bugetar urmează să continuăm cel puţin cu implementarea Legii nr.355 pentru...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Igor Dodon:

...anul următor.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Zoia Jalbă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule prim-viceprim-ministru,

Atunci cînd am primit ordinea de zi a şedinţei noastre de astăzi şi am văzut sub nr.3 Informaţie privind salarizarea în sectorul bugetar, mai întîi mi-am pus întrebarea mie: la ce bun această informaţie? Ca pe urmă să îmi dau seama că de rînd cu cea de a doua informaţie pe care aţi prezentat-o, fiind una privind calamităţile naturale, să îmi dau seama că în sectorul bugetar, sau mai bine-zis în sistemul educaţional din Republica Moldova, ar fi o calamitate artificială.

Expunerea dumneavoastră vizavi de acest subiect eu am primit-o ca o lecţie de psihologie la adresa... dumneavoastră nouă v-aţi adresat. Sau mai bine să vă întreb: v-aţi adresat cu această lecţie de psihologie nouă, deputaţilor, sau, poate, reprezentanţilor presei în ceea ce priveşte salarizarea în sistemul bugetar? Noi cunoaştem care este, cum se salarizează lucrătorii bugetari. Alta este întrebarea: de ce nu cunosc ei singuri, acei care lucrează în acest sector bugetar? Şi, dacă dumneavoastră spuneţi că aceste probleme nu se soluţionează în stradă, credeţi dumneavoastră că ei au ieşit de flori de cuc în stradă sau i-a adus cineva? 

 

Domnul  Igor Dodon:

Probabil, nu este cazul reprezentantului Guvernului şi al unui ministru să dea unele aprecieri vizavi de ceea ce se întîmplă şi este implicat cineva sau nu. În ceea ce ţine de informarea sectorului bugetar o facem permanent şi, de fapt, nu doar prin mesajele în televiziune, în mass-media, dar nemijlocit şi în deplasările în teritoriu.

În ceea ce ţine de lecţia de psihologie. Fiind economist de profesie, poate undeva mi-a scăpat şi ceva suplimentar din domeniul psihologiei în activitatea mea de bază, care, probabil, este un plus, însă nu mi-am pus aceasta ca scop, stimată doamnă deputat.

 

Doamna  Zoia Jalbă:

Mulţumesc mult.

Atunci altă întrebare: cum aţi reuşit, nu ştiu, să acoperiţi gura sindicatelor cu cele 200 de lei fiind specialist în acest domeniu?

 

Domnul  Marian Lupu:

Secret profesional al Guvernului.

 

Domnul  Igor Dodon:

În primul rînd, stimată doamnă deputat, am menţionat că aceste calcule şi aceste iniţiative au fost lansate în luna iunie. Unu.

Doi. Astfel de decizii nu se iau sub presiunea sindicatelor sau a altor parteneri sociali, ele se iau în discuţii, în negocieri, dacă se doreşte să se negocieze constructiv. De aceea, nu poate fi vorba de acoperirea sau de, eu ştiu, o reacţie a unor evenimente. Este vorba de o măsură bine calculată, bine chibzuită cu care a venit Guvernul începînd cu 1 octombrie şi va veni şi în continuare începînd cu anul următor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna  Zoia Jalbă:

În cadrul negocierilor au acceptat sindicatele din învăţămînt aceste 18%?

 

Domnul  Igor Dodon:

Discuţiile continuă vizavi de următoarea implementare a legii.

 

Doamna  Zoia Jalbă:

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Ivanov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am o rugăminte, domnule ministru, către dumneavoastră. Eu sînt profesor de fizică de meserie şi poate nu o să pot să efectuez calculele corecte, măcar pentru mine, vă rog. Această majorare de la 1 octombrie pentru tînărul specialist constituie aproximativ 1000 de lei. Vreau să puneţi pe hîrtie ce se poate de făcut cu aceşti 1000 de lei. Fără emoţii, să puneţi apartament, copil şi 1000 de lei lunar. Şi vreau deosebit să fie pus, de îmbrăcăminte nu zic, ce să mănînce şi copilul, şi acel care lucrează pedagog cu 1000 de lei. Şi dacă găsiţi o formulă frumoasă, eu chiar vă rog s-o faceţi, eu vă aplaud.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4, în continuare.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule prim-viceprim-ministru,

În primul rînd, din calculele pe care le-am efectuat noi, majorarea este de 17,3 la sută, şi nu 18, o să verificăm cifrele. Aveţi o cifră, avem alta. Şi îmi spunea cineva că este rînd şi la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi pe la Procuratură, spuneau că stau în rînd agenţii economici să procure case, să participe la majorări ş.a.m.d. Este ca şi o constatare.

Dar eu vreau să vă fac o mică precizare la comparaţia pe care aţi făcut-o vizavi de majorarea salariilor în economia reală şi în sfera bugetară. Nu este o comparaţie prea reuşită şi dumneavoastră aţi menţionat acest lucru, deoarece în mare parte salariile în economie, în afara sectorului bugetar, sînt plătite în mare parte fără a avea contabilizarea necesară. Şi atunci corelarea nu este corectă. Şi încă o întrebare.

Stimate domnule prim-viceprim-ministru,

Desigur, cînd prezentăm în cifre procentuale majorarea cu 18 la sută ş.a.m.d., parcă ar arăta frumos, nu consideraţi dumneavoastră că majorările urmau să fie la suma finală. Fiindcă au adus în atenţie şi colegii antivorbitori. Eu am grila pe care aţi publicat-o ca notă informativă şi ca argument la hotărîrea Guvernului de majorare şi vreau să aduc nişte cifre. Deci salariul existent 440 de lei, după majorare exact 500 de lei. Majorare de 60 de lei. 512 lei 620 de lei. Şi dacă este să mergem mai departe, cea mai mare majorare de la 1030 de lei la 1200 de lei. Deci, pînă la urmă, consideraţi că această majorare, chiar ca şi abordare, ca atitudine, este una corectă sau este una de formă? Este prima întrebare.

Şi a doua. S-au referit colegii antivorbitori. Guvernul a venit ca argument de a nu satisface cerinţa sindicatelor lipsa de bani. Dumneavoastră vorbeaţi astăzi de pragmatism, de abordare foarte obiectivă în discutarea respectivă, cînd aţi fost dumneavoastră pragmatici, obiectivi? Atunci cînd declaraţi că nu majoraţi, că nu aveţi bani sau atunci cînd a venit Preşedintele Voronin şi v-a dat indicaţia respectivă de a majora? Iată, aici este o întrebare principială.

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Economiştii încearcă tot timpul să fie pragmatişti.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu mă refer la dumneavoastră ca economist, mă refer la Guvern ca identitate.

 

Domnul  Igor Dodon:

Şi cred că o facem. Guvernul Greceanîi, fiind un Guvern pragmatic, în opinia nu doar a noastră, acelor din Guvern, deciziile sînt destul de pragmatice. În ceea ce ţine de majorare. Am menţionat calculele şi, de fapt, eram gata cu toate aceste mesaje în luna iulie. Aşa s-a întîmplat că ne-a trebuit ceva timp să analizăm care sînt consecinţele inundaţiilor şi am venit cu această majorare, majorare corectă sau de formă, dumneavoastră aţi pus o întrebare. Majorare reală cu acoperire financiară începînd cu 1 octombrie. Nimeni nu a refuzat să continue discuţiile. S-a spus majorarea de la 400 la 600 sau alte majorări. Ele sînt la momentul actual în discuţie, în negocieri. Şi ele vor fi implementate la o anumită etapă. Calculele, odată fiind finalizate, vor fi puse pe masă foarte pragmatic, vor fi depistate acele surse bugetare necesare pentru acoperirea acestor majorări şi vom veni cu detalii. Pentru că majorarea de la 400 la 600 este posibilă doar în baza modificării legii. Vom veni, bineînţeles, în Parlament.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4, în continuare.

 

Domnul  Leonid Bujor:  

Regret faptul că nu este prezent în sala de şedinţe domnul Victor Stepaniuc, dar, avînd în vedere că el este unul dintre subalternii dumneavoastră în Guvern, vreau să i se transmită următoarea întrebare. În ziua de luni a săptămînii curente am avut întîlnire în trei instituţii de învăţămînt din raionul Teleneşti. Mi s-au adresat cetăţenii cu trei propuneri, întrebări la care urma să răspundă în cadrul şedinţei de astăzi sau al şedinţei viitoare domnul Stepaniuc. Avînd în vedere că două se referă la dînsul personal, adresez doar o singură întrebare.

În cazul în care domnul Stepaniuc s-a opus cu atîta vehemenţă solicitării sindicatelor de a majora salariul cu 40%, pedagogii dintr-un liceu din raionul Teleneşti întreabă: dacă ar accepta domnul Stepaniuc, cu experienţa lui de activitate în domeniul pedagogiei, să se dezică de funcţia pe care o deţine şi să treacă director de liceu avînd salariul pe care îl au astăzi conducătorii instituţiilor de învăţămînt?

Demagogie face Partidul Comuniştilor din Republica Moldova care este la guvernare, nu fac eu. Eu am adresat o întrebare fostului coleg de Parlament Stepaniuc.

 

Domnul  Marian Lupu:

La subiect, stimate coleg.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Întrebarea a doua. Cum consideraţi dumneavoastră, domnule prim-viceprim-ministru, cum ar putea supravieţui o familie de tineri specialişti pedagogi repartizaţi să activeze în cadrul unei instituţii de învăţămînt dintr-o localitate rurală din Republica Moldova, pornind de la salariul tarifar de bază?

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

După cum aţi solicitat, voi efectua un calcul detaliat vizavi de nivelul de salariu şi acoperirea unor prime necesităţi de rînd cu altele, dumneavoastră cunoaşteţi, o mulţime de programe care sînt la momentul actual în susţinerea tinerilor specialişti care merg în sectorul rural pentru a se angaja în sectorul bugetar. Şi voi veni cu aceste detalii.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc frumos pentru răspuns.

Vreau să vă spun că tinerii specialişti pedagogi sau medici care se deplasează să activeze în localităţile rurale, după 23 maximum 4 luni părăsesc aceste localităţi, dat fiind faptul că nu pot să îşi asigure minimum de supravieţuire. Fiindcă 1000 de lei nu este o cifră care îi permite unui cetăţean să se manifeste. Un pedagog este pus în situaţia mai mult de a activa pe cîmpuri decît a se pregăti de lecţii.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuăm.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost întrebările.

Domnule prim-viceprim-ministru,

Vă mulţumesc.

Rog să luaţi loc.

Cea de a treia informaţie solicitată în cadrul plenului Parlamentului. Informaţia privind situaţia pe piaţa monetară şi valutară din Republica Moldova.

Prezintă domnul Leonid Talmaci, guvernatorul Băncii Naţionale. O să rog foarte mult cu telefoanele, scoateţi sunetele, vă rog.

Domnule guvernator,

Vă rog.

 

Domnul  Leonid Talmaci Guvernatorul Băncii Naţionale:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimate doamne şi domnilor deputaţi,

Politica valutară şi monetară, aprobată de către Banca Naţională a Moldovei pentru anul 2008, a fost îndreptată spre îndeplinirea obiectivului său fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. În acest scop, s-a planificat ca nivelul inflaţiei sau indicele preţului de consum să nu depăşească 10 la sută către finele anului.

Prima. Cu privire la nivelul inflaţiei. În perioada ianuarieaugust 2008 indicele preţurilor de consum s-a majorat cu 6 la sută. În evoluţia indicilor preţului de consum în perioada ianuarieaugust 2008 s-au evidenţiat două etape:

a) pînă la finele lunii mai 2008 indicele inflaţiei s-a majorat rapid şi a atins nivelul de 7,4 la sută de la începutul anului şi de 16,9 la sută faţă de luna similară a anului 2007.

Creşterea preţurilor în această perioadă a fost determinată de scumpirea semnificativă a produselor alimentare, în special la carne şi preparatele din carne, orez, produsele de panificaţie, uleiul vegetal, care s-a produs ca urmare a  consecinţelor secundare a condiţiilor climaterice nefavorabile din anul 2007 în Republica Moldova şi în regiune. De asemenea, a contribuit majorarea tarifelor la servicii, condiţionată în mare parte de creşterea preţurilor mondiale la resursele energetice;

b) deflaţia de 2,0 la sută înregistrată în lunile iunieiulie şi creşterea moderată a indicatorului inflaţiei de doar 0,7 la sută în luna august 2008 a condiţionat reducerea inflaţiei de la începutul anului pînă la 6 la sută şi a inflaţiei anuale pînă la 11,7 la sută.

În rezultatul aplicării unor măsuri comune de către Banca Naţională şi Guvernul Republicii Moldova, anume înăsprirea politicii monetare şi a politicii bugetar-fiscale, asigurarea activităţii pieţei bazate pe principiile concurenţei libere, a devenit posibilă consemnarea deflaţiei pe parcursul lunilor iunieiulie şi intersarea trendului inflaţiei anuale.

Evoluţia indicatorului inflaţiei pe parcursul ultimelor luni demonstrează corectitudinea politicilor în domeniu, aprobate şi promovate de autorităţile Republicii Moldova, precum şi faptul readucerii treptate a inflaţiei în limitele programate.

Doi. Evoluţia ratei de schimb. De la începutul anului şi pînă la 3 septembrie 2008, cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA s-a apreciat cu 14,7 la sută, de la 11,3 pînă la 9,65 lei moldoveneşti pentru 1 dolar SUA, în urma majorării volumului lichidităţii în valută străină pe piaţa valutară internă pe fundalul persistenţei fluxurilor semnificative de valută în ţară.

De menţionat că, luînd în consideraţie ponderea semnificativă a dolarului SUA pe piaţa valutară internă a Republicii Moldova şi anume ponderea mai mult decît 68 la sută, cursul de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA se determină în baza tranzacţiilor de cumpărarevînzare a dolarilor SUA pe piaţa interbancară şi intrabancară. Concomitent, cursul oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute străine, inclusiv faţă de euro, se determină prin cros cursul faţă de dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională.

Astfel, evoluţia cursului de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute străine este influenţat atît de evoluţia cursului de schimb oficial al leului faţă de dolarul SUA, cît şi de evoluţia cursului de schimb al altor valute faţă de dolarul SUA pe pieţele internaţionale.

Cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de euro s-a apreciat cu 15,9 la sută, de la 16,6 pînă la 13,9 lei pentru 1 euro la situaţia din 03.09.08. Aprecierea mai pronunţată a leului faţă de euro în lunile iulieaugust a avut loc ca urmare a aprecierii în această perioadă a dolarului SUA faţă de euro pe piaţa financiară internaţională.

Actualmente, Republica Moldova menţine regimul valutar flotant, fapt ce presupune efectuarea unor intervenţii pe piaţa valutară doar pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului valutar, cursul de schimb fiind determinat de cererea şi oferta de valută pe piaţa valutară internă.

În condiţiile unor intrări semnificative de capital de peste hotare, care nu pot fi absorbite totalmente prin intervenţiile Băncii Naţionale, pe piaţa valutară are loc o apreciere a monedei naţionale. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2008 s-au înregistrat următoarele intrări de capital, care au avut un impact semnificativ asupra pieţei valutare a Republicii Moldova şi au condus la aprecierea leului.

Prima. Majorarea în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice cu 67 la sută sau cu 2/3 pînă la 1,2 miliarde de dolari, aceasta numai în jumătate de an. Doi. Sporirea cu 25 la sută în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a fluxului net de credite externe private, granturi şi asistenţă tehnică pînă la 130 milioane dolari SUA. Trei. Creşterea cu 240% în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a fluxului net de investiţii străine şi de credite contractate de la persoanele afiliate.

În prezent nu sînt identificate careva fluxuri speculative de valută semnificative, ponderea nerezidenţilor fiind de circa 8 la sută, cifră, practic, constantă pe o perioadă destul de îndelungată. Concomitent, Banca Naţională a Moldovei permanent monitorizează aceste fluxuri şi, conform Legii nr.62 din 21 martie 2008privind reglementarea valutară, care va intra în vigoare începînd cu 18 ianuarie 2009, din această dată Banca Naţională va putea aplica şi lua măsuri de salvgardare în cazul în care circulaţia capitalului din Republica Moldova cauzează sau poate cauza dificultăţi serioase în promovarea politicii monetare şi/ sau valutare.

În condiţiile unui aflux semnificativ de valută, Banca Naţională a  efectuat intervenţii mai masive pe piaţa valutară a Republicii Moldova, în special în lunile iulie şi august, cînd a fost înregistrată o încetinire a ritmului de creştere a inflaţiei. Astfel, de la începutul anului, Banca Naţională a procurat 320 milioane de dolari SUA faţă de 184 milioane în perioada respectivă a anului trecut.

Aprecierea monedelor naţionale reprezintă un fenomen global cu care s-au confruntat mai multe ţări din regiune. Astfel, începînd cu anul 2000, coroana cehă s-a apreciat faţă de dolarul SUA cu 52,1 la sută, coroana slovacă cu 49,6, zlota poloneză cu 43,5, litul lituanian cu 39,3. În perioada respectivă, leul moldovenesc s-a apreciat numai cu 17,5 la sută. Concomitent, este de menţionat că aprecierea monedei naţionale nu este un factor distructiv din următoarele considerente.

În primul rînd, conform estimărilor, ponderea mărfurilor importate: materie primă, resursele energetice, părţi componente etc. constituie circa 80 la sută din mărfurile exportate. Astfel, aprecierea leului nu afectează semnificativ exportatorii din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, este imposibil să faci export fără părţi componente de import. Şi importul este ponderea, eu am numit-o: este circa 80 la sută.

Aprecierea monedei naţionale contribuie la încetinirea ritmului de creştere a preţurilor la resursele energetice importate, fapt care are un impact benefic asupra temperării ritmurilor de creştere a inflaţiei. Pot fi menţionaţi şi alţi factori pozitivi aferenţi aprecierii monedei naţionale, cum ar fi ieftinirea preţurilor la importul de utilaje, tehnologii, creşterea nivelului general de trai al populaţiei.

La situaţia din 24.09.08, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale au constituit 1,78 miliarde de dolari SUA, acoperire a circa patru luni de import, majorîndu-se cu 452 de milioane de dolari faţă de finele anului 2007, cînd erau 1,3 miliarde de dolari şi cu 1,56 miliarde de dolari faţă de finele anului 2000 erau de 223 de milioane de dolari.

Începînd cu 4 septembrie 2008, cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi-a inversat trendul, depreciindu-se cu 7,7 la sută de la 9,65 la 3,0908 pînă la 10,39 lei moldoveneşti pentru 1 dolar SUA la 24.09.08. Această depreciere a fost condiţionată de cererea sporită de valută străină din partea unor importatori principali de resurse energetice, amplificată de aşteptările apărute ca urmare a evoluţiei crizei financiare internaţionale.

În acest context, începînd cu 19 septembrie 2008, Banca Naţională a intervenit prompt pe piaţa valutară, vînzînd 37,1 milioane de dolari SUA. Cursul de schimb la casa de schimb valutară al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA  a fost mai volatil dat fiind ponderea semnificativă a pieţei valutare în numerar în rulajul total al pieţei valutare interne, circa 25 la sută din rulajul total.

Piaţa creditelor şi a depozitelor. Soldul creditelor acordate de băncile comerciale în perioada ianuarieaugust 2008 s-a majorat cu 3,5 miliarde de lei sau cu 16,7 la sută şi a atins cifra de 24,4 miliarde de lei. Creditele în monedă naţională s-au majorat cu 3,1 miliarde, 26,1 la sută creşterea. Iar creditele în valută străină cu 415 milioane, creşterea cu 4,6 la sută.

Sistemul bancar. La situaţia din 31 august 2008, pe teritoriul Republicii Moldova funcţionau 16 bănci pe acţiuni autorizate de Banca Naţională, dintre care trei sucursale ale băncilor străine. În primele opt luni ale anului 2008, sistemul bancar s-a consolidat în continuare, înregistrînd o dinamică ascendentă, activele totale ale sistemului bancar au constituit 37,7 miliarde de lei, în creştere de la începutul anului cu 5,7 miliarde lei, sau 17,9 la sută.

Iar capitalul total alcătuieşte 6,3 miliarde de lei, majorîndu-se cu 1,1 sau cu 20,1 la sută faţă de sfîrîitul anului trecut. Evoluţia indicatorului inflaţiei pe parcursul ultimelor luni demonstrează corectitudinea politicilor în domeniu, care au permis inversarea trendului inflaţiei în condiţiile existenţei unor presiuni inflaţioniste externe şi interne pronunţate. Analiza factorilor care au influenţat majorarea preţurilor de consum pe parcursul ultimului an, precum şi a evoluţiei eventuale a acestor şi altor factori pentru perioada ce urmează permit de a prognoza o micşorare în continuare a indicatorului inflaţiei anuale, cu readucerea lui treptată la limitele programate.

În aceste condiţii, Banca Naţională consideră că perioada actuală de înăsprire a politicii monetare s-a finisat şi pot fi examinate măsurile care ar facilita accesul la resursele creditare. Este necesar de menţionat că deprecierea leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi euro, care s-a înregistrat pe parcursul ultimii săptămîni, nu a avut la bază careva factori obiectivi, ci, în opinia noastră, au fost cauzate de tentativele extrapolării consecinţelor crizei financiare internaţionale pe piaţa din Republica Moldova. La momentul actual însă nu există careva pericol că consecinţele crizei vor fi resimţite pe intern, dat fiind faptul că sistemul bancar dispune de destule resurse pentru a-şi onora obligaţiunile sale şi extinderea în continuare a operaţiunilor de creditare.

La rîndul său, Banca Naţională dispune de rezerve valutare suficiente pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb. În încheiere, doresc să vă aduc la cunoştinţă că astăzi Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a aprobat hotărîrea de a micşora rata de bază cu 1,5 puncte procentuale şi norma rezervelor obligatorii la fel cu 1,5 puncte. Aceste hotărîri demonstrează încrederea Consiliului de administraţie în evoluţia pozitivă în continuare a indicatorilor stabiliţăţii macroeconomice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

În primul rînd, o rugăminte faţă de dumneavoastră, ce ţine de limitarea timpului în examinarea unor probleme atît de importante. Noi toţi înţelegem că posibilitatea Fracţiunii majoritare de a chema unii responsabili din partea Guvernului şi de a le pune întrebări sînt mai multe, sînt şi mai mari. De aceea, eu cred că este o nedreptate faţă de colegii din opoziţie anume cînd dumneavoastră... vine şi propunerea din partea Fracţiunii majoritare, şi votarea o faceţi tot cu dumnealor. Pînă la urmă, e o practică cam lungă, dar ar fi bine ca noi să o limităm măcar în sesiunea aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Foarte scurt. Prima întrebare a durat o oră. A doua întrebare eu am propus să fie o oră. În genere, am consumat-o timp de 50 sau 52 de minute. Deci eu nu am simţit nici un fel de

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Taman de aceasta, domnule Preşedinte, ca regulă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuăm.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, la noi aşa se întîmplă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Guvernator,

O întrebare dumneavoastră. Totuşi politica agresivă a Băncii Naţionale pe piaţa financiară şi intervenţia slabă pe piaţa valutară a creat o situaţie cînd dobînda speculativă a crescut de la 510% în 2006, aproape pînă la 40% în 2008. Astfel, leul a devenit cea mai întrebată marfă pe piaţă, iar investiţia la el aduce deja peste 40% venit anual, ceea ce este chiar şi mai mare decît activitatea speculativă pe piaţa de imobil.

Într-adevăr, dorinţa de a stopa acest proces şi, în special, creşterea preţului a obligat Banca Naţională să întreprindă împreună cu Guvernul mai multe acţiuni, aşa cum ar fi sterilizarea masei monetare, creşterea rezervelor obligatorii a băncilor comerciale, impunerea agenţilor economici de  procurare a post terminalelor, transferarea conturilor trezorăriei la Banca Naţională. Dumneavoastră tot timpul spuneţi că nu puteţi impune economia naţională ca să lucreze. Dar totuşi acest rezultat este, pînă la urmă, noi luptăm cu inflaţia care provoacă şi mai mare inflaţie.

Eu aş vrea să vă întreb: toate aceste intervenţii efectuate din partea Băncii Naţionale au scumpit esenţial costul banilor pentru mediul de afaceri, ceea ce a provocat creşterea preţului la producţia autohtonă, care, pînă la urmă, a micşorat şi competitivitatea lor pe pieţele tradiţionale. Chiar şi ca exemplu noi putem să luăm producerea vinicolă, care acum mai mult de 50% din agenţii economici sînt în stadiu de faliment, plini de credite. Lipsa de bani pentru a procura materia primă, struguri de la agenţii din agricultură. Ce se va întîmpla în economia naţională în timpul apropiat? Ce prognoză are Banca Naţională anume în accesul agenţilor economici la creditele aşa mai accesibile pe care dumneavoastră le-aţi menţionat. Ce ne aşteaptă pe noi astăzi în economia naţională?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat.

Eu deja am menţionat şi am arătat că a avut loc o creştere semnificativă. Încă o dată pot să mai repet, dacă este necesar, cifrele. Volumul de credite, luînd în consideraţie că Banca Naţională a aplicat, cum aţi spus dumneavoastră, măsuri agresive. De fapt, noi le-am aplicat pe acele care le cere legea, numai pe care le cere legea le-am aplicat. Şi aceasta cere de la noi legea şi  trebuie să o facem. Iată, eu încă o dată repet această creştere care a fost la începutul anului.

Da, într-adevăr, noi am limitat posibilitatea băncii de a credita, de a acorda credite, dar însăşi inflaţia încă înaltă vorbeşte despre faptul că există masă monetară în surplus. Dar astăzi noi am spus că am făcut primul pas, primul pas l-am făcut şi am diminuat. Vom vedea ce se va întîmpla, care va fi rata inflaţiei pe luna septembrie. Eu cred că ea va fi destul de joasă, luînd în consideraţie măsurile care le-am aplicat şi noi şi Guvernul.

Guvernul, de exemplu, dumneavoastră nu aţi numit astăzi, dar Guvernul, de exemplu, menţine deficitul bugetului zero. Acesta este un lucru tot foarte important. Nu aş spune că s-au micşorat încasările. Totul este relativ, dar inflaţie există încă. Aceasta de acum vorbeşte despre faptul  că este surplus de masă monetară. Şi accesul, eu cred, în a doua jumate a lunii octombrie... eu cred că noi iarăşi îl vom diminua. Şi iată aşa pînă la sfîrşitul anului. treptat, pînă vom readuce la acel nivel care a fost  trei luni în urmă. Aşa că accesul va fi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule Talmaci, domnule Preşedinte, desigur, noi înţelegem foarte bine rolul Băncii Naţionale în economia Republicii Moldova. Noi ne cunoaştem de mulţi ani de zile şi eu pot să vă aduc multe mărturii că domnul Talmaci a avut un rol personal pozitiv în stabilizarea valutei naţionale şi a măsurilor luate pe parcurs. Însă ne pare nouă  că în ultimul timp Banca Naţională cedează presiunilor şi devine instrument al Executivului mai mult, fiindcă...

Eu sînt de acord cu multe lucruri care s-au vorbit aici şi într-adevăr Banca Naţională a apărat interesele economiei. Dar, de exemplu, fluctuaţia dolarului se poate de înţeles, dar fluctuaţia euro, care nu s-a produs nici în Rusia, nici în România, dar în Moldova într-un procent foarte, foarte serios. Noi înţelegem foarte bine, bun,  cade dolarul, se întăreşte valuta naţională. Dar reacţionează respectiv preţurile. Domnul Talmaci a spus că Banca Naţională are un rol special, deosebit în ceea ce priveşte stabilirea şi păstrarea preţurilor.

 Politica de preţuri merge înainte, adică nu ia în consideraţie deloc aproape ce se face pe piaţa valutară. Şi, prin urmare, noi, din punctul acesta de vedere, vorbim că populaţia Republicii Moldova, practic, toţi cetăţenii noştri care lucrează peste hotare şi acei care primesc de la dînşii bani acasă sînt jecmăniţi de politica monetară. Eu nu spun că aici este o persoană concretă. Eu spun de  fenomenul care se întîmplă în Republica Moldova.

Eu cred, eu mă bucur, în primul rînd, că domnul Talmaci a venit. Noi, înainte de vacanţă, l-am invitat, nu a venit. Dar acum, în sfîrşit, majoritatea să ne facă nouă un cadou că uite: Măi băieţi, noi vă liniştim. Nu înaintaţi moţiuni, chestii ş.a.m.d. Noi nu sîntem destul de pregătiţi astăzi pentru discuţie, de aceea noi înaintăm moţiunea simplă, care se cheamă: privind situaţia de criză pe piaţa valutară şi politica economică a Guvernului. Guvernul de asemenea are atribuţie la această chestiune.

Rog Banca Naţională să ne prezinte şi o informaţie în scris pînă la venirea în Parlament ca deputaţii să fie la curent. Noi să ne pregătim mai bine. Nu am eu nimic cum au încercat alţii să speculeze, că, uite, Diacov cere demisia. Diacov are 11 mandate. Cum noi  putem să cerem demisia unui om stimat în Republica Moldova? Dar noi vrem ca domnul Talmaci să fie mai hotărît şi să reziste la presiunile care se fac din partea Executivului. Aşa că, Leonid Petrovici, tot e în mîinile dumneavoastră. Noi aici propunem aşa. Ori Banca Naţională îşi spune cuvîntul şi pune piciorul în prag, ori Leonid Petrovici, spune: Băi, am obosit, nu mai pot, mă duc şi eu. Vin în opoziţie. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, continuăm.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Guvernator,

Vreau să vă adresez şi eu două întrebări. Dumneavoastră, în alocuţiunea dumneavoastră, aţi încercat să diminuaţi impactul acţiunilor cu caracter speculativ pe piaţa financiar-bancară şi consideraţi că este un factor care nu poate influenţa asupra cursului de apreciere, depreciere, a tendinţelor de apreciere şi depreciere a valutei naţionale.

Există însă opinii opuse ale unor specialişti de la noi care afirmă contrariul, care consideră că acţiunile cu caracter speculativ prezintă un real pericol şi pot afecta în mod serios sistemul nostru financiar-bancar. Totuşi puteţi să ne spuneţi, în viziunea dumneavoastră, care este cota parte a acestor acţiuni cu caracter speculativ asupra acestor fenomene negative de apreciere bruscă şi de depreciere a valutei naţionale?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Întrebarea este foarte interesantă. Însăşi activitatea băncilor comerciale, a companiilor financiare, a companiilor, a caselor de schimb valutar, dacă să o privim din perioada acelui regim care a fost anterior, am în vedere centralizat, cînd este economie nu de piaţă, să o numim aşa nu de piaţă, poartă caracter speculativ. Dar el e speculativ în lege, adică se permite în dependenţă de cerere şi ofertă, se numeşte preţul de vînzare şi de cumpărare.

Dar noi sîntem  în economia de piaţă, ne garantează Constituţia Republicii Moldova, unde este scris că economia este de piaţă social orientată. De aceea, acei care cîştigă, următorul pas pot să îl piardă. Nu există numai ca să cîştigi. Ceea ce se întîmplă, anume şi a fost o cauză a crizei financiare internaţionale ce s-a întîmplat. De aceea, ce face Banca Naţională? Banca Naţională face aceea ca regulile de joc să fie respectate de toţi participanţii la piaţa aceasta valutară. Bineînţeles, există regulamente în baza legilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Leonid Petrovici,

Dumneavoastră prea fundamental? Prea fundamental de tot explicaţi colegului, peste măsură.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Da, eu spun ultimul moment.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, vă rog.

 

Domnul Leonid Talmaci:

Iată, eu am spus odinioară aici ce s-a întîmplat acum? Acesta era tot cu un caracter speculativ, cînd a început să cadă fără careva cauză cursul leului faţă de toate valutele. Ce am făcut? Noi am fost obligaţi. Există aşa un instrument monetar. Am luat şi am făcut vînzări, îmi pare că pentru prima dată din anul 1998 am făcut vînzări de 37 de milioane, totul s-a potolit. Peste vreo trei săptămîni o să vîndă înapoi valută străină Băncii Naţionale sau, cum se spune, spiritele s-au aşezat la loc.

 

Domnul Ion Varta:

A doua întrebare foarte succint.

Domnule Guvernator,

Vreau să vă întreb: în situaţia în care valuta naţională a înregistrat această apreciere semnificativă, excesivă în lunile de vară, iar în luna septembrie s-a produs această depreciere bruscă. Aceasta generează  un fel de febră financiar-bancară pe piaţa noastră şi provoacă nişte efecte negative. În primul rînd, pierde o anumită credibilitate cetăţeanul Republicii Moldova faţă de valuta naţională. Aceste efecte negative dumneavoastră le luaţi în calcul şi încercaţi să le diminuaţi la maximum?

Care au fost măsurile pe care le-aţi întreprins dumneavoastră pentru a diminua impactele negative şi dacă ele sînt suficiente, şi dacă continuaţi să preconizaţi nişte măsuri suplimentare pentru ca asemenea fenomene de apreciere şi depreciere bruscă să nu clatine valuta noastră naţională?

 

Domnul Leonid Talmaci:

Cu părere de rău, întotdeauna există un fragment al populaţiei pe care dumneavoastră puteţi să-l explicaţi şi o săptămînă întreagă, şi ei procedează cum nu trebuie. De aceea, eu aş da un sigur sfat. Ei să urmărească ceea ce face Banca Naţională. Ce face Banca Naţională să urmărească. Şi să nu participe la aceste speculaţii şi atunci nu vor avea aceste pierderi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule guvernator,

Este cunoscut faptul că investiţii pe termen lung, minimum 5 ani, se pot face atunci cînd dobînda la credit este mai mică de 10%. La noi, în Republica Moldova, acum dobînda pentru creditele operaţionale, adică de consum au ajuns la 25%. În legătură cu faptul că s-au mărit rezervele obligatorii pentru băncile comerciale, care sînt nevoiţi să le ţină la Banca Naţională şi astfel se scumpesc creditele.

Dumneavoastră aţi menţionat că, uite, a crescut volumul creditării în Republica Moldova, dar a crescut numai pentru credite operaţionale, pentru creditele de consum care conduc numai la scumpirea mărfurilor aici, în Republica Moldova.

Aş vrea să vă întreb, domnule Guvernator, aveţi dumneavoastră acum în portofoliu careva instrumente financiare care ar permite ca noi totuşi să reorientăm masa creditară către proiectele investiţionale, nu numai pentru cele de consum curent?

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Am înţeles.

Stimate domnule deputat,

În primul rînd, decizia noastră de astăzi este deja un semnal pentru bănci de a coborî dobînzile. Eu sînt absolut de acord cu dumneavoastră că dobînda este, deocamdată, încă înaltă, în 1994 în genere era 400%, cunoaşteţi acest fapt. S-a redus treptat şi ea se va reduce. Dar pentru a se reduce, de ce depinde dobînda? Dobînda depinde de rata inflaţiei şi rata inflaţiei a monedei naţionale. De ce dobînda la diferite valute străine este diferită? Ea depinde de rata inflaţiei sau de preţul intern al valutelor respective.

De aceea, însuşi măsurile pe care noi le luăm, dumneavoastră singur aţi spus că constrîngem, dar noi anume din aceste considerente constrîngem ca să reducem inflaţia, fiindcă inflaţia este măsura de bază pentru a stabili rata dobînzii. Cu cît vom coborî inflaţia mai jos, cu atît va scădea şi rata dobînzii. Cu alte cuvinte, cînd faci depuneri în bancă, banca dacă nu îţi plăteşte mai puţin decît rata inflaţiei, atunci n-are rost, trebuie să cauţi alt business. Iată acesta este sensul.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

O singură remarcă, domnule Preşedinte.

Domnule Guvernator,

Aici apare contradicţia, fiindcă dumneavoastră, impunînd rezerve obligatorii, adică normele rezervei obligatorii mari, sterilizaţi masa monetară. În acelaşi timp, dumneavoastră, în principiu, sterilizaţi şi activitatea de business, fiindcă, ridicînd rata dobînzii la creditele acordate de către băncile comerciale, practic, se limitează creditarea şi accesul la credit pe piaţa monetară din Republica Moldova, pe piaţa creditară. Eu cred că aici ar trebui să găsim soluţii, mai ales pentru creditarea pentru investiţii.

Dumneavoastră aţi introdus rezervele obligatorii şi pentru valuta naţională, şi pentru valuta tare în dolari şi euro. Ar trebui să avem o balanţă pentru valuta străină, care se foloseşte pentru investiţii pe termen lung, să fie o normă pentru rezerve obligatorii. Pentru valuta noastră naţională care se foloseşte în interiorul ţării să fie altă normă, ca să putem stimula totuşi dezvoltarea. Fiindcă altfel noi stimulăm numai importurile.

Dumneavoastră aţi menţionat, noi avem, după 7 luni, 2 miliarde de dolari deficitul balanţei comerciale. De aceea şi v-am întrebat: există la dumneavoastră în portofoliu alte instrumente decît numai sterilizarea masei monetare şi atît şi la acelaşi nivel?

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Există. Eu astăzi am spus deja că noi data trecută am majorat şi rezervele obligatorii şi, apropo, ele nu sînt îngheţate la Banca Naţională, ele sînt pe conturile băncilor comerciale. Pur şi simplu, de două ori pe lună trebuie să le arate că ele sînt. Ei le folosesc pentru plăţi curente.

Doi. Noi am majorat rata dobînzii a Băncii Naţionale, dar, de fapt, aceasta de refinanţare, dar refinanţare nu este nevoie de făcut, fiindcă există surplus de lichiditate în sistemul bancar într-atîta... în caz contrar inflaţia ar fi fost joasă. Dar noi am majorat pentru a steriliza, pentru a cointeresa să sustragem acest surplus de bani şi pentru a reduce rata inflaţiei globală. Şi, în sfîrşit, chiar ceea ce am făcut noi acum, intervenţia aceasta cu 37 milioane de dolari, noi imediat iarăşi am sustras încă 400 milioane de lei. Aceasta vorbeşte despre faptul că există bani foarte mulţi, surplus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Guvernator,

Eu tare sper că, într-adevăr, aveţi mai multe instrumente şi nu numai unul pentru a interveni prompt în piaţa financiară. Însă, nu vă supăraţi, vedeţi atît de consistent aţi povestit, eu nu cred că atît de fundamental, simplu, dar consistent, dar, pînă la urmă, toate schemele şi gesturile pe care le facem noi în Parlament, ele nu au nici o relevanţă faţă de ceea ce a resimţit cetăţeanul Republicii Moldova în urma acestor speculaţii.

Şi, în acest sens, eu am o întrebare. Prim-viceprim-ministrul Republicii Moldova, domnul Dodon, în momentul în care situaţia era cu adevărat ieşită de sub orice control, este un punct de vedere pe care mi-l asum, a făcut o declaraţie şi de aici o să revină şi întrebarea mea, că este necesar de urgenţă să mai fie creată o instituţie sau să vină cu mecanisme noi pentru a face posibil intervenţii pe piaţa financiară, ca să nu fie posibil o atare fluctuaţie.

Întrebarea mea este în acest context: care este părerea dumneavoastră, este necesară şi, domnule Preşedinte, este şi domnul Dodon aici, poate cumva, este necesar într-adevăr, şi de alte instituţii, alte mecanisme să intervină sau este suficient în acest caz, mă rog, ceea ce...

 

Domnul  Marian Lupu:

Să vedem cu precizie ce a declarat domnul Dodon.

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Da, eu cred că... poate eu nu ştiu despre ce este vorba.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eraţi în concediu atunci.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă rog.

 

Domnul  Igor Dodon:

În primul rînd, ceea ce ţine de citare. Nu a fost vorba de o instituţie, a fost vorba de necesitatea apariţiei unui nou instrument, care ar condiţiona sau ar crea cerere suplimentară de valută străină pe piaţa autohtonă, în afară de cele tradiţionale, cum ar fi importurile, cum ar fi intervenţia Băncii Naţionale. Încă ceva suplimentar.

Reconfirm încă o dată că astfel de instrumente există în practica internaţională. Unul dintre ele ar fi emiterea hîrtiilor de valoare de stat, cunoaşteţi, în valută. Se examinează o astfel de abordare. Şi, în opinia Guvernului, un astfel de instrument în perspectivă ar putea fi implementat. Sau altele care ar putea fi implementate.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Acum e foarte clar. Dar dumneavoastră, domnule Guvernator, ce părere aveţi vizavi de instrumentul pe care îl propune Guvernul?

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Eu nu sînt împotrivă, dar dacă va suporta bugetul aceste cheltuieli.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Iată acum mie nu îmi este clar nimic.

 

Domnul  Leonid Talmaci:

În caz de...

 

Domnul  Vladimir Filat:

În caz de... Bine. Am înţeles.

 

Domnul  Leonid Talmaci:

...nerambursare în termen.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Guvernator acceptă teza despre caracterul benefic al multitudinii de instrumente în comparaţie cu existenţa doar a unuia.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu aş vrea să vedeţi cum acceptă sau nu acceptă acei care muncesc şi vin şi se regăsesc într-o situaţie că ceea ce au acumulat un an de zile nu mai pot cumpăra ceea ce şi-au programat. Voi ascultaţi şi tăceţi un pic. Acum, domnule Guvernator, am o întrebare: spuneţi, vă rog, nu consideraţi că este necesar, totuşi, ca şi în Republica Moldova să începem cotarea monedei naţionale la moneda euro, să renunţăm la cotarea la dolar?

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Întrebarea e foarte bună. Astăzi noi de ce o cotăm faţă de dolarul SUA? Noi o cotăm faţă de dolarul SUA dat fiind faptul că ponderea dolarului în tranzacţiile efectuate de agenţii economici este dominantă 68 la sută. Banca Naţională nu poate recomanda agenţilor economici în ce valută străină să încheie contractele de import sau de export, de aceea ei aleg singuri, fiindcă îşi asumă atunci asupra sa şi riscul valutar.

De aceea, dacă într-atît se va majora şi ponderea va fi mai semnificativă a exportului şi importului în Uniunea Europeană, adică în ţările unde moneda naţională este euro, atunci eu nu exclud că noi vom trece la euro imediat, aceasta nu se exclude şi atunci dolarul va trece prin cros curs.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Şi atunci poate e posibil să procedăm aşa cum procedează acei din Federaţia Rusă un curs intermediar, care au la bază şi dolarul, şi euro. Ca idee.

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Ştiţi dumneavoastră...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu am înţeles.

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Noi folosim alte practici.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Şi ultima întrebare, domnule Guvernator. Vizavi de posibilitatea creditării de către sistemul bancar direct în valută. Deci restricţia care este la ora actuală, din punctul meu de vedere, conduce în continuare la scumpirea şi limitarea agenţilor economici, de ce nu şi la accesarea creditelor în valută. 

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Această întrebare a fost mult examinată, dezbătută cînd a fost prezentat proiectul Legii cu privire la reglementarea valutară, care a fost adoptată de Parlamentul nostru în luna martie anul curent. Au fost foarte multe şedinţe, inclusiv au fost trei şedinţe în Comisia de profil şi s-a ajuns la concluzia, şi Banca Naţională este de acord că astăzi este prematur să permitem aceasta, dat fiind faptul că dolarizarea prea înaltă a activelor băncilor comerciale, adică prin depunere, depozite, bineînţeles. Şi, iată, astăzi ea alcătuieşte... cînd a fost criza regională în 1998, a trecut peste 50 la sută, acum alcătuieşte, undeva aveam eu cifra aceasta, cer scuze, o secundă, acuma, mai pe scurt, e sub 50. Cît e? 40? 39. Undeva e 39 la sută. De aceea, este foarte dificil de a gestiona inflaţia, rata inflaţiei şi circulaţia monetară cînd dolarizarea are o asemenea pondere de mare. Cu cît ea va scădea mai jos, noi într-o zi vom spune singuri: da, poftim, nu se exclude.

Dar acum problema constă în alta chiar, fluxul acesta de valută străină este atît de mare, dacă m-aţi ascultat cînd am vorbit eu, eu am spus acolo că nu este exclus ca noi, la anul viitor, să facem unele interdicţii, ca să intre această valută străină. Eu am în vedere liniile creditare de la unele bănci comerciale.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Şi la capitalul speculativ, probabil, vă referiţi.

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Bineînţeles. Acum, pînă cînd, noi nu avem aceste drepturi, Banca Naţională. Legea intră în vigoare la 18 ianuarie 2009.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am vrut să ies cu o rugăminte la domnul Talmaci, avînd în vedere că s-a înaintat moţiunea simplă, cînd va fi audienţa în Parlament să avem o abordare cît mai complexă şi mai pe înţelesul nostru. Căci de fiecare dată, dumneavoastră ne citiţi nişte materie foarte sofisticată, ca, pînă la urmă, la întrebările pe care noi le avem la dumneavoastră clare, cînd vom avea efecte pozitive în economia ţării şi rezultate concrete? Dumneavoastră ne-aţi promis de fiecare dată cînd am discutat Legea privind Banca Naţională, ne-aţi spus de la tribuna centrală aici, că toate acestea vor aduce într-un viitor foarte apropiat la diminuarea procentului la credit. Astăzi avem ce avem.

Dumneavoastră vorbiţi despre inflaţie, despre nişte noţiuni care, pînă la urmă, sînt nişte date statistice, reieşind din nişte calcule şi spuneţi că de fiecare dată ele depăşesc, dar noi le vom aduce înapoi. Totodată, noi vedem că misiunea pe care dumneavoastră, conform legii, trebuie s-o îndepliniţi, Banca Naţională, să fiţi de veghe, controlul la creşterea preţurilor, preţurile acestea cresc de la lună la lună, de la zi la zi tot mai mult şi mai mult. Şi noi ascultăm de la dumneavoastră diferite argumente, dar în viaţă noastră de toate zilele lucrurile acestea nu sînt reflectate, domnule preşedinte.

Dumneavoastră aţi vorbit cînd aţi făcut multe lucruri ce ţin de prudenţa Băncii, aţi spus că va veni capital străin la bănci străine care ne-ar permite nouă iară ca să avem nişte efecte pozitive, iar ele nu sînt. Şi eu vreau să înţeleg, domnule preşedinte, că moţiunea asta simplă cînd va veni să aveţi o poziţie ca noi să înţelegem, totuşi, ce ne aşteaptă pe viitor, cu ce vine Banca Naţională, ca să fie, într-adevăr, un efect real pentru toţi cetăţenii, pentru agenţii economici etc. Fiindcă lecţii din partea dumneavoastră, într-adevăr, ele sînt inutile deja.

Mulţumesc.

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Eu cer scuze, eu nu citesc nimănui lecţii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Talmaci,

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Leonid Talmaci:

Eu am răspuns la întrebări.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Guvernator,

Vă mulţumesc foarte mult pentru informaţia oferită. Deci colegii care au fost invitaţi pentru prezentarea acestei informaţii pot fi liberi, cu excepţia celor care au tangenţă cu proiectele ce urmează să le examinăm în continuare.

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi. Propunerile Biroului permanent v-au fost distribuite, dacă sînt şi alte propuneri, rog să le înaintaţi, le voi supune votului. Văd eu că sînt şi cam multe.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Domnule Preşedinte,

În ultimul timp noi toţi sîntem martori a unor acţiuni întreprinse de diferite grupe de cetăţeni care sînt nemulţumiţi, care simt o inegalitate, care nu sînt satisfăcuţi de nivelul pensiei, salarii şi multe altele. Fracţiunea Partidului Democrat deja de 2 ani de zile a înaintat cîteva iniţiative legislative care, dacă ar fi examinate în plenul Parlamentului, ar crea anumite clarităţi sau ar îmbunătăţi situaţia acestor persoane. Este vorba de nr.1013 iniţiativa privind compensaţiile nominative pentru victimele represiunilor politice, este vorba despre nr.1378 iniţiativa privind dreptul de recalculare a pensiilor pentru pensionarii care muncesc şi nr.4135 iniţiativa legislativă care priveşte ajustarea compensaţiilor nominative ale participanţilor la conflictul de pe Nistru faţă de celelalte categorii. De acea, propunem ca pentru săptămîna viitoare să fie incluse în ordinea de zi a Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Membrii Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră revin iarăşi la situaţia din agricultură şi mai ales în ceea ce priveşte viticultura. Guvernarea acum a introdus bariere în calea exporturilor şi, practic, este imposibil de a realiza strugurii atît pe piaţa internă din cauza incapacităţii financiare a întreprinderilor vinicole, cît şi pe piaţa externă.

Am solicitat printr-o scrisoare din 11 septembrie intervenţia Primului-ministru în examinarea problemei respective, în scopul eliminării urgente a oricărei bariere în calea exporturilor strugurilor de soiuri tehnice. Cu părere de rău, nu a urmat nici o reacţie. Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră consideră că Parlamentul este obligat să intervină de urgenţă prin instrumentele sale pentru a impune Guvernul să elimine orice bariere în calea exportului de struguri de soiuri tehnice, de altfel ilegale, pentru salvarea viticulturii şi a satului moldovenesc.

Din aceste considerente, noi solicităm invitarea în Parlament a Prim-ministrului Republicii Moldova, pentru a găsi soluţii în ceea ce priveşte problema majoră pentru ţăranii noştri exportul de struguri de soiuri tehnice.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vasile Grozav:  

Stimate Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca regulă, majoritatea proiectelor de legi şi hotărîri ale Parlamentului sînt examinate în şedinţă normal, dar unele sînt de urgenţă, altele sînt lăsate sau date uitării. De aceea, să nu ne gîndim numai la  drumul vinului care duce către mănăstirile care se restaurează, dar trebuie să ne mai gîndim şi la educaţia spirituală a viitoarei generaţii a ţării noastre. De aceea, eu rog ca timp de două săptămîni proiectul de Lege nr.4603 din  02.12.06 să fie introdus în ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, ce ţine de educaţia spirituală sau de introducerea religiei în şcoală. Un moment.

Al doilea moment. Ca să terminăm cu multele discuţii care sînt în atenţia deputaţilor şi a alegătorilor ce ţine de dispariţia deputatului Cubreacov, rog ca proiectul de Hotărîre nr.4014 din 16 noiembrie 2007 să fie introdus în şedinţa în plen din următoarele două săptămîni.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

În perioada dintre două sesiuni s-au produs evenimente răsunătoare în lume. Unul fiind războiul ruso-georgian. Nu este nimic nou în faptul că autorităţile de la Chişinău nu au avut o poziţie clară în sprijinul Georgiei, aşa cum au procedat vestul şi Ucraina. Cele întîmplate în Ucraina au demonstrat ce pericol pot prezenta trupele ruseşti plasate în teritorii străine fie drept grupări operative sau zise forţe de pace.

În Parlament zac două proiecte de hotărîri privind problema trasnistreană încă din 2006 şi nu sînt supuse examinării în plenul Parlamentului, aşa cum prevede Regulamentul nostru de lucru aici. Este vorba de proiectul nr.1813 privind Convenţia cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova şi proiectul de Hotărîre nr.1812 privind denunţarea Memorandumului despre principiile de normalizare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria, ambele depuse Biroului permanent pe 15 mai 2006. Solicit să fie incluse pe ordinea de zi a Parlamentului într-un timp cît mai apropiat, ca să evităm tragedia militară georgiană.  

Tinerii naţionali liberali, care au pichetat astăzi Parlamentul, au cerut adoptarea unei hotărîri a Legislativului, prin care Guvernul să iniţieze negocieri urgente pentru retragerea tuturor trupelor ruseşti din Moldova.

O altă solicitare este să organizăm o şedinţă specială şi aici vin în sprijinul propunerii domnului Valeriu Cosarciuc din partea Alianţa Moldova Noastră, în care să examinăm posibilităţile de sprijinire a producătorilor din ramura cultivatorilor de viţă-de-vie, care lucrează aproape în pierdere. Noi organizăm sărbători ale vinului, dar uităm de problemele din sfera celor care produc struguri.

Să acceptăm totuşi o şedinţă cu venirea ministrului agriculturii şi industriei alimentare care să ne vorbească despre măsurile de redresare pe care le prevede Guvernul în acest sens.

Şi ultima. Cred că mai mulţi deputaţi au primit zilele acestea o scrisoare din partea colaboratorilor de poliţie în dosarul heroina. Am ... şi consider că lucrurile expuse acolo sînt foarte grave. Ele denotă că interesele  celor implicaţi în actul de corupţie, care tutelau contrabanda domină abordarea procesului, iar cei nevinovaţi cad cei mai vinovaţi. 

Cer să vină Procurorul General şi să ne raporteze mersul anchetei, dacă el cunoaşte această scrisoare şi care este şansa unei anchete obiective. Vă rog să sprijiniţi propunerile mele.  Şi, la sfîrşit, solicit timp pentru o declaraţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vreau să vă spun că dincolo de părerile şi comentariile care au fost, informaţiile prezentate de către Guvern astăzi şi de Banca Naţională sînt unele benefice şi cred că şi majoritatea parlamentară a observat că nu doare, este un mecanism şi un instrument important şi simplu.

În acest sens, de mai multe ori s-a vorbit în Parlamentul Republicii Moldova despre modul în care se discută reglementarea problemei transnistrene. Mai mulţi colegi deputaţi au tot cerut şi au rugat pe alocuri să vină cineva de la Guvern sau cine are cunoştinţă de cauză, să informeze forul legislativ despre ceea ce se întîmplă în acest domeniu important pentru Republica Moldova în general.

Este regretabil, eu nu ştiu dacă cuiva îi este convenabil o atare situaţie să se informeze, spre exemplu, din presa rusă ce urmează să se întîmple sau cu cine Preşedintele ţării urmează să se întîmple. Eu consider că este o situaţie anormală.

Şi, stimate domnule Preşedinte, propun ca pentru săptămîna viitoare reprezentantul Guvernului, fie Prim-ministrul, fie ministrul reintegrării, în formatul în care se doreşte să vină totuşi în Parlamentul Republicii Moldova şi să ne informeze asupra stadiului, ceea ce se întîmplă în această problemă, una foarte importantă.

Această secretizare deja nu că numai deranjează, dar devine foarte periculoasă. Eu vă mulţumesc şi vă rog să supuneţi votului această propunere.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Neapărat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Neagu:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

În continuarea celor spuse de doamna Pavlicenco, şi eu solicit ca Parlamentul să adopte o declaraţie prin care să condamne agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Georgiei şi recunoaşterea celor două regiuni separatiste: Abhazia şi Osetia de Sud.

 Şi doi. Nu, să condamne recunoaşterea. Aşa. Doi. Referitor la acea adresare din partea celor întemniţaţi în legătură cu traficul de droguri pe teritoriul Republicii Moldova. După cum decurg cercetările, se pare că adevăraţii organizatori ai reţelei de traficanţi sînt ascunşi în eşaloanele de vîrf ale puterii. Propun să revenim la această problemă şi să formăm o comisie de anchetă a Parlamentului care să verse lumină asupra acestui caz. 

Şi trei. Cer timp pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Eu vin cu o propunere tehnică. Aflîndu-mă peste hotare, am primit un reproş de la cetăţenii noştri că ei caută o lege sau ceea ce se întîmplă în Republica Moldova pe site-ul Parlamentului. Şi ce minune, pe site-ul Parlamentului, la capitolul Legi sînt doar legile adoptate din 2001 pînă în 2004.

Am deschis şi eu personal Codul electoral, ca să vedeţi, este în varianta din 2006, cu pragul de 4%, cu blocuri electorale ş.a.m.d. Am deschis site-ul Comisiei Electorale Centrale şi este aceeaşi situaţie. Culmea, am deschis site-ul Biroului relaţii interetnice din cadrul Guvernului, e cu 2004.

Atunci cum vrem noi ca cetăţenii noştri să ştie ceva despre Republica Moldova ce se întîmplă în ţara noastră. Eu cred că avem un aparat atît de mare şi e o ruşine ca  pe site-ul Parlamentului, unde trebuie să fie cea mai proaspătă variantă a legilor adoptate, să nu poţi găsi această informaţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu multă plăcere.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cunoaştem cu toţii că recent a fost lansat un post de televiziune al Parlamentului European, care va transmite în direct şedinţele Adunării Parlamentare. Se ştie că experţii europeni, inclusiv doamna Diureo au declarat că vor monitoriza permanent întreaga campanie electorală şi preelectorală unde în centrul atenţiei se va afla şi activitatea posturilor publice de televiziune şi radio din Moldova. În special, dumneaei a menţionat că este important ce se va da la posturile de televiziune şi nu există democraţie dacă nu există cetăţeni informaţi.

 Avînd în vedere faptul că guvernarea actuală urmează să demonstreze prin fapte concrete şi nu doar prin declaraţii că doreşte să avem o campanie electorală corectă şi o televiziune publică echidistantă, nepărtinitoare, Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră propune ca un prim pas în realizarea acestui obiectiv includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege nr.3395, care prevede modificarea Legii cu privire la Regulamentul Parlamentului la capitolul transmiterii în direct a şedinţelor plenare a Parlamentului.

 Prin adoptarea acestor modificări, Parlamentul va da dovadă de mai multă transparenţă şi deschidere în activitatea sa. Rog să fie pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Avînd în vedere că Preşedintele ţării domnul Voronin a lansat public Codul învăţămîntului sau Codul educaţional, dumnealui a menţionat faptul că este elaborat, solicităm ca pentru şedinţa de mîine sau pentru şedinţa de săptămîna viitoare să fie inclusă în ordinea de zi informaţia Guvernului cu privire la mersul elaborării acestui document important, dat fiind faptul că experţii internaţionali din Europa cunosc prevederile, ideile de bază ale acestui Cod, deputaţii Parlamentului nu au idee.

Doi. Întru susţinerea propunerii doamnei preşedinte al Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie Valentina Buliga, avînd în vedere că pentru a doua oară un grup de invalizi participanţi la războiul din Transnistria protestează în faţa Parlamentului Republicii Moldova, propunem crearea ad-hoc a unui grup din reprezentanţi ai tuturor fracţiunilor parlamentare pentru a discuta cu ei, fiindcă ei îşi exprimă nemulţumirea faţă de modificările care au fost adoptate de Parlamentul nostru, de Parlamentul republicii noastre în primăvara acestui an.

Şi trei. Avînd în vedere prevederile articolului 102 alineatul (3), rog să fie modificat punctul 7 din ordinea de zi a şedinţei de astăzi, fiindcă articolul prevede următoarele: şedinţa din ultima zi de joi a lunii în a doua jumătate a zilei este consacrată interpelărilor, şi nu întrebărilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

După cum s-a vorbit aici de către unii colegi de ai noştri, într-adevăr societatea civilă din Republica Moldova şi Parlamentul care a votat unanim pentru principiile de reglementare a conflictului transnistrean nu sînt cunoscuţi cu situaţia de ultimă oră cu procesul de negocieri pe marginea acestui subiect.

În acest context, Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră aminteşte recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la acest capitol, conţinută în rezoluţia nr.1572 din 2 octombrie 2007. Citez: orice opţiune propusă pentru reglementare trebuie să fie examinată minuţios şi discutată cu toţi actorii naţionali şi internaţionali şi în special cu politicienii moldoveni din cadrul majorităţii şi opoziţiei, precum şi cu mediatorii şi observatorii internaţionali. Citat încheiat.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, dar şi din lipsa de transparenţă la acest subiect, Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră propune introducerea în ordinea de zi a şedinţei pentru săptămîna viitoare prezentarea de către Guvernul Republicii Moldova a unei ample informaţii despre situaţia actuală în desfăşurarea procesului de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Conform articolului 124, Regulamentul Parlamentului, noi sîntem obligaţi şi în primul rînd Guvernul este obligat să prezinte un raport anual în luna aprilie în faţa Parlamentului. Avînd în vedere că anul curent a avut loc schimbarea Guvernului în aprilie, noi nu am avut aşa o posibilitate, acum activează un nou Guvern, un nou Prim-ministru şi cred că este binevenit ca, eu ştiu, în timpul apropiat, în luna octombrie, domnule Preşedinte, să fie inclus în ordinea de zi raportul Guvernului pentru anul 2008.

 Cu atît mai mult că eu am înaintat această propunere la şedinţa Biroului şi reacţia conducerii Fracţiunii majoritare, doamna Ostapciuc, o să vedem, zice că poate prin luna decembrie, ianuarie, anul... da.

Eu cred că nu are nici un sens să aşteptăm aprilie 2009, fiindcă nu este clar că dacă doamna Greceanîi va fi Prim-ministru sau nu, dar, probabil, că nu. De aceea, să îi oferim o posibilitate acum în octombrie să prezinte un raport în faţa Parlamentului. Fracţiunea noastră insistă ca această problemă să fie introdusă în următoarele săptămîni în ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Acum, potrivit prevederilor Regulamentului, voi supune votului aceste propuneri, dincolo de propunerile care au fost agreate şi înaintate de către Biroul Permanent.

Propunerea colegei noastre, a doamnei deputat Valentina Buliga referitor la includerea pe agenda acestor două săptămîni a proiectelor nr.1013, nr.1378 şi nr.4135. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele, stimaţii mei colegi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 8.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine ne ajută în sectorul nr.3?

Doamnă Şerpul,

Vă mulţumesc.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi pro, propunerea nu a fost acceptată. Propunerea domnului deputat Cosarciuc privind invitarea Primului-ministru vizînd situaţia în agricultură, în special sectorul viticol.  Cine este pentru a accepta această propunere, rog să voteze. La fel rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută. Propunerea domnului deputat Grozavu privind includerea pe agenda acestei perioade de timp a două proiecte nr.4603 şi nr.4014. Cine este pentru a susţine această propunere, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Două am zis.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen. Acum un pachet întreg de propuneri ale colegei noastre doamna Pavlicenco, de fapt, da, şi propunerea domnului Neagu e în deplină coincidenţă, pe care motiv e aici le voi pune la vot în pachet, fiindcă au fost multe. Cine este pentru a susţine aceste propuneri, evocate la microfonul nr.5, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa, sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

16.

 

Domnul Marian Lupu:

16. 23 de voturi. Această propunere nu a fost susţinută de plen. Propunerea domnului deputat Filat şi propunerea evocată de domnul deputat Lipcan privind invitarea reprezentantului Guvernului cu o informaţie la subiectul reglementării problemei transnistrene. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută. Propunerea domnului deputat Pleşca privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.3325. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului. Bine, este un subiect mai specific, dar, volens-nolens, trebuie să îl supun votului. Propunerea domnului deputat Bujor privind invitarea reprezentantului Guvernului ca să ne explice care e situaţia în contextul elaborării Codului învăţămîntului. Cine este pentru a accepta această propunere, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 5.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută. Cu propunerea domnului deputat Guţu, raportul Guvernului, aici nici nu trebuie să supun votului pe simplul motiv că există prevederea Regulamentului la acest subiect. Că o dată pe durata sesiunii Guvernul vine cu raportul privind activitatea sa.

Per ansamblu ordinea de zi. Cine este pentru a adopta ordinea de zi pentru perioada respectivă, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat.

Vom începe cu proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.2728, proiect de hotărîre privind anunţarea vacanţei unui post de deputat. Vă rog. Apropo, denumirea, titlul acestei hotărîri e relevant, nu demisia sau poate anunţarea vacanţei postului. Fiindcă aici sună privind demisia unui deputat în Parlament. Da, vă rog.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat cererea doamnei Adriana Chiriac privind demisia din considerente personale din funcţia de deputat în Parlament în care a fost aleasă din partea Partidului Popular Creştin Democrat.

Comisia a constatat că cererea doamnei Adriana Chiriac se încadrează în cerinţele legale şi anume articolul 69 alineatul (2) din Constituţia Republicii Moldova şi articolele respective din Legea cu privire la Statutul deputatului în Parlament.

Avînd în vedere cele relatate, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Legislativului spre examinare şi adoptare proiectul de hotărîre respectiv, care este anexat la prezentul raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte al comisiei.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc. 

Stimate domnule preşedinte,

După cum ţin minte, de fiecare dată, la proiectul de hotărîre era anexată şi cererea solicitantului. Dumneavoastră în raport faceţi referire la această cerere. De data aceasta nu a fost, este normal ca să o vadă deputaţii dacă într-adevăr de bună voie şi fără silinţă e scrisă această cerere, cu mîna dumneaei.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar cum puteţi să vedeţi cum a scris cererea?

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Poftim, vă uitaţi de bună voie.

 

Domnul Marian Lupu:

De exemplu...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu, ea...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, scrisul este liniştit, calm, aceasta pot să vă asigur, semnătura la fel.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

E o regulă, căci de fiecare dată erau anexate cererile.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi, la serios, cererea, eu vă confirm acest lucru, cererea a fost recepţionată oficial, în modul în care acestea se prezintă. Cu viza mea a fost trimisă mai departe, în Comisia respectivă. Deci totul absolut este regulamentar. Nici un dubiu.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

A mai rămas să vă cred, domnule Preşedinte, adică mai rămîne să vă cred dar...

 

Domnul Marian Lupu:

Dar chiar vă rog din tot sufletul.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Ştiţi...

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Este pe site-ul Parlamentului.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Ce e scris cu peniţa nu tai cu bărdiţa şi dacă la toţi a fost aşa, să fie şi în acest caz.

 

Domnul Marian Lupu:

Ne-am înţeles. Bine.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări?

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.2728. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.2728 este aprobat.

Legea nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social, reexaminarea acestei legi în cadrul proiectului nr.2422. Rog Comisia, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stomate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat obiecţiile şi propunerile expuse de către Preşedintele Republicii Moldova domnul Vladimir Voronin pe marginea Legii nr.133 din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social, prezentată spre promulgare şi remisă Parlamentului prin scrisoarea nr.01401 din 18 iulie 2008 şi constată următoarele.

În procesul de adoptare, în legea nominalizată au fost operate unele modificări şi completări care au îmbunătăţit conţinutul acestuia. De menţionat însă că unele modificări şi completări operate în lege într-adevăr vor avea ca efect majorarea costului acesteia, fapt indicat în demersul Preşedintelui Republicii.

În contextul celor expuse şi ţinînd cont de prevederile articolului 131 alineatul (4) din Constituţia Republicii Moldova, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune susţinerea obiecţiilor şi propunerilor expuse de către Preşedinte şi excluderea din textul legii a normelor ce ar conduce la majorarea costurilor pentru implementare.

Astfel, se propune expunerea noţiunii de familie din articolul 3 al Legii în varianta iniţială propusă de Guvern şi redactarea după cum urmează: familie, două sau mai multe persoane care locuiesc în comun, indiferent dacă au sau nu relaţii de rudenie, dar menţin o gospodărie comunală, beneficiază de  drepturile familiei şi orice persoană adultă care nu face parte dintr-o familie.

Totodată, se propune excluderea literei f) din alineatul (1) articolul 5 din lege.

Reieşind din cele menţionate, Comisia sesizată în fond propune readoptarea Legii cu privire la ajutorul social, ţinînd cont de propunerile expuse mai sus.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Deci sîntem în cadrul reexaminării, similar lecturii a doua. Întrebări? Sînt întrebări către vicepreşedinte?

Domnule vicepreşedinte al comisiei, eu vă rog.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule raportor,

Aş vrea să vă întreb dacă Comisia a examinat cu cît se va ieftini această lege dacă vor fi susţinute în plen propunerile Preşedintelui?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Dumneavoastră dacă aţi examinat atent propunerile Preşedintelui, acolo în cursul dezbaterilor în Parlament, au fost aduse categorii noi, care nu au fost propuse de Guvern şi de aceea sînt necesare cheltuieli adăugătoare.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Anume domnul Preşedinte face trimitere că legea va costa mai scump şi că ar contraveni Constituţiei şi de aceea vă întreb, excluzînd, adică luînd în vedere moftul Preşedintelui cu cît se ieftineşte această lege.            

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Comisia nu a ţinut cont de aceasta, dar ea a luat în consideraţie că anume au fost încălcate cerinţele Constituţiei, articolul 131.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dar cerinţele Constituţiei privind dreptul la un trai decent şi altele... Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Comisia vine cu propunerea să fie exclusă litera f) din articolul 5 alineatul (1). Din ce motive comisia acceptă că Preşedintele nu a spus concret. În Anul Tineretului Comisia noastră Parlamentară acceptă să scoată din legea deja adoptată de Parlament familiile care au copii care îşi continuă studiile la o instituţie de învăţămînt la cursuri de zi pînă la absolvire, însă pînă la atingerea vîrstei de 23 de ani, nu mai mult.

Cum noi, în Anul Tineretului, putem să scoatem din această lege acest alineat? Care e părerea Comisiei şi care sînt motivele că noi acceptăm aceasta? Anume aţi găsit să scoateţi tinerii care îşi fac studiile.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Motivul, am spus mai înainte, este încălcarea Constituţiei, articolul 131. Nimeni nu îi scoate pe studenţi din familie. Studentul rămîne ca membru al familiei şi dacă  unul din familie are drept la ajutor social, studentul intră în calitate de component al familiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Atunci ce, această... excluderea literei f).

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Atunci nu e nimic.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Ce face.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog, liniştiţi-vă. Continuăm.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

În varianta propusă de Guvern taman cum este acum, cum a fost propus de Preşedinte.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi dacă Parlamentul în ţara aceasta, într-o ţară parlamentară nu poate, dacă a găsit o categorie care se socoate...

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa. Să procedăm în felul următor, stimaţii mei colegi.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Categoriile nu s-au schimbat, studenţii au rămas în calitate de componenţi  ai familiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnă Cuşnir...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dar ce s-a schimbat?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vă rog foarte mult, să terminăm cu speculaţiile, fiindcă vă zic de ce. Acest proiect de lege privind asistenţa sau ajutorul social a avut ca grup ţintă nu tinerii şi nu studenţii, aceasta e altă problematică. Legea privind ajutorul social a avut ca grup ţintă păturile vulnerabile care au nevoie, familiile cu numărul anumit de copii.

Deci să nu mişcăm accentele dintr-o parte în altă parte şi să speculăm la tema dată. Fiindcă...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Ei, dar ce schimbă... şi ne propune...

 

Domnul Marian Lupu:

Să vedeţi un lucru. O familie cu un singur copil, o familie care are un nivel înalt de protecţie socială, o familie cu un nivel înalt de salarizare, de exemplu, şi copilul este student. Aceasta înseamnă că în mod automat acest student trebuie să primească ajutor social. Evident, nu.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

El prezintă actele în dependenţă de venitul familiei, nu poate fi.

 

Domnul Marian Lupu:

Păi, aceasta şi este. Punctul de pornire este venitul. Venitul, dar nu categoria că este cutare sau cutare, elev sau student. Aceasta este esenţa.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Cînd şi unde a încălcat Parlamentul, deşi eu am foarte multe rezerve faţă de legea care a fost adoptată, dar unde s-a încălcat procedura de adoptare a legii la care face trimitere Preşedintele republicii. Că adică Guvernul nu a dat acordul ca să fie substituit un text cu altul.

De obicei, în cadrul Comisiei şi în cadrul Parlamentului, atunci cînd se operează o modificare în proiectul de lege, se întreabă expres aici, în Parlament, poziţia  Guvernului. Probabil, atunci, la moment, Guvernul a acceptat propunerile făcute de comisii sau de deputaţi în Parlament şi legea a luat înfăţişarea pe care o are acum, cea prezentată de Preşedinte spre reexaminare.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

În primul rînd, în articolul 3 eu pot să spun unde, în articolul 3.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, domnule preşedinte, Guvernul era de faţă cînd s-a modificat legea şi la Comisie, şi în Parlament. Era aici în sală şi au acceptat aceste modificări.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Era.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

De ce ni se invocă Parlamentul, se învinuieşte că Parlamentul.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Nu Guvernul a întors, dar a întors Preşedintele.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Păi, eu înţeleg, dar Preşedintele învinuieşte Parlamentul că a încălcat Legea bugetului, că a încălcat Constituia prin aceea că nu a solicitat avizul Guvernului.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Dar a votat Parlamentul. Cine a votat pentru lege? Parlamentul.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Onorat Parlament,

Eu vreau să pun în discuţie o problemă de principiu. Această problemă a apărut aici de nenumărate ori, cînd Preşedintele Republicii Moldova trimite legea spre reexaminare în Parlament. Şi ne întoarcem la cîteva acte normative şi la cîteva decizii, care... se duce, se grăbeşte să mănînce, lasă să se ducă să mănînce. Eu am venit în Parlament să vorbesc despre legi, despre Constituţie, nu despre saci cu grăunţe pe care voi le duceţi la sinistraţi.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog, continuăm.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Preşedinte,

Eu vă rog să mă îngrădiţi de...

 

Domnul Marian Lupu:

Vă îngrădesc domnule...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Păi, iată, îngrădiţi-mă. Căci aceasta e misiunea dumneavoastră, apropo, ca starşii deputat. Articolul 93 din Constituie vorbeşte despre faptul că Preşedintele Republicii Moldova este în drept să trimită legea spre reexaminare, accentuez, în cazul în care are obiecţii asupra legii. Care nu a citit, vă citesc din Hotărîrea Curţii Constituţionale din 21 decembrie 1995. Cuvîntul obiecţii din articolul 93, alineatul (2) trebuie înţeles drept o constatare a carenţelor din lege. De aceea, anume folosirea în această accepţiune a cuvîntului obiecţii îi permite Preşedintelui Republicii Moldova să facă propuneri pentru modificarea unui sau altui articol din lege.

Hotărîrea Curţii Constituţionale din 2 aprilie 1996, legea poate fi modificată în conformitate cu propunerile Preşedintelui Republicii Moldova.

Domnule Jdanov,

Matale, dacă nu ştii pe ce lume te afli, taci acolo, căci aici se vorbeşte despre legi, despre Constituţie, dar nu despre porci, despre vaci.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Domnule Susarenco,

Eu vă rog.

Domnule Jdanov,

Eu vă rog foarte mult, la subiect.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

De aici rezultă întrebarea mea către preşedintele Comisiei. Eu vă rog să îmi citiţi concret ce propuneri face Preşedintele Republicii Moldova asupra articolelor concrete care trebuie modificate în această lege.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Susarenco... 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Din scrisoarea Preşedintelui, ce propuneri face concret, la care articol face propuneri să modificăm.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Dumneavoastră nu aţi citit aici?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Cum nu am citit?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Atunci de ce puneţi întrebarea? Este scris concret?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Păi, ce propuneri face?

 

Domnul Marian Lupu:

Aşa, lucrurile... eu vă rog pe toţi să vă liniştiţi, şi din stînga, şi din dreapta.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Astfel, la adoptarea legii de Parlament au fost operate modificări şi completări  care nu au fost reflectate în proiectul de lege aprobat şi prezentat de Guvern, ceea ce va conduce la dublarea costului anual al legii, iar pentru realizarea prevederilor ei va fi nevoie de mai multe.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu vă întreb la articolul cutare Preşedintele propune cuvîntul cutare, de eliminat cuvîntul cutare, de adăugat. Acestea sînt propuneri, în opinia mea.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Categoriile, numai să arăt în articolul...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu propun să fie pusă la vot, Preşedintele Republicii Moldova a trimis neregulamentar spre examinare, nu a făcut nici o obiecţie, de aceea scrisoarea lui este nulă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Şi eu o să vă fac un experiment. Această lege o să fie trimisă iarăşi la Curtea Constituţională, deşi e a dumneavoastră curtea ceea, dar să vedem ce o să spună ei.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Nr.2422. În cadrul acestui proiect, reexaminarea Legii 133-XVI. Supun votului propunerea Comisiei. Cine este pentru adoptarea acestei legi, ţinînd cont de propunerea înaintată de şeful statului, rog să voteze. Lectura a doua. Rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 29.

 

Domnul Marian Lupu:

Cît? Douăzeci şi?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 24.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi pro. Împotrivă? Eu văd două voturi. 4 voturi împotrivă. 2, 3, 4, 5. Păi, voi vă treziţi, dragii mei, cam aşa, pe rînd. Anunţaţi-mi, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 0.

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

În final 13 împotrivă. Deci cu 57 pro, 13  împotrivă legea este adoptată în cadrul examinării proiectului nr.2422.

Vă mulţumesc.

Continuăm.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Am vrea ca pentru o şedinţă ulterioară Comisia care a prezentat astăzi acest proiect de lege, trimis de Preşedinte pentru reexaminare, să ne prezinte varianta finală a acestui document, pentru că colegul nostru domnul Susarenco are perfectă dreptate. Preşedintele trebuia să indice concret care poziţii se exclud din legea adoptată.

Acum fiecare dintre noi cei prezenţi în sală îşi are varianta lui şi poate  presupune ce lege va fi publicată în Monitorul Oficial. Vă asigur că acei care au ridicat mîna astăzi pro, pentru adoptarea legii nu ştiu ce vom vedea noi în Monitorul Oficial.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Continuăm. Puţină răbdare, stimaţii mei, aşa, puţină răbdare. Am rămas două subiecte.

Proiectul de Lege nr.2598 privind completarea articolului 24 din Legea pentru punerea în aplicare a Codului fiscal.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Dandara şef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de  Stat)

Mult stimate domnule Preşedinte,

Mult stimaţi deputaţi,

Cu permisiunea dumneavoastră, vă voi prezenta atenţiei proiectul de Lege cu privire la completarea articolului 24 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul Fiscal.

Scopul proiectului în cauză este de a susţine cetăţenii cărora le-a fost deteriorată proprietatea, urmare a calamităţilor naturale în perioada iulie august 2008 şi se propune de a completa articolul 24 din legea menţionată cu un alineat nou, alineatul 231, cu următorul cuprins: contribuabililor care transmit sau repară proprietatea cu titlu gratuit cetăţenilor, deteriorată ca urmare a calamităţilor naturale în perioada iulieaugust 2008, cu aprobarea Comisiei pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008, nu li se aplică prevederile articolelor 36; 90, alineatul (3), 901, alineatul (31), litera b) şi 90 (21) din Codul fiscal. Cheltuielile aferente reparaţiei şi/sau transmiterii proprietăţii cu titlul gratuit în conformitate cu prezentul alineat sînt deductibile în scopuri fiscale, se au în vedere cheltuielile pentru agenţii economici care vor face binefacerea în cauză, şi nu se consideră ca sursă de venit impozabilă şi nu cad sub incidenţa impozitului pe venit veniturile persoanelor fizice, obţinute ca urmare a compensaţiei daunei materiale cauzate de calamităţile naturale în perioada iulieaugust 2008. Aceste venituri nu cad sub incidenţa prevederilor articolelor 90, alineatul (3); 901, alineatul (31), litera b) din Codul fiscal.

Deci cele propuse vor permite nereţinerea la sursa impozitului pe venit în mărime de 15 la sută cetăţenilor care primesc sau li se repară proprietatea impozitului pe venit  prealabil în mărime de 5% şi a impozitului pe venit final în mărime de 15 la sută cetăţenilor care obţin compensaţiile daunei materiale cauzate de calamităţile naturale în perioada iulieaugust 2008, cît şi permiterea spre deducerea cheltuielilor aferente reparaţiei şi/sau transmiterii proprietăţii cu titlu gratuit.

Ţinînd cont de avizele pozitive ale grupului de lucru, vă rog să susţineţi proiectul în cauză.        

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Vreau să vă întreb care va fi impactul asupra bugetului de stat, după adoptarea acestui proiect, dacă el va fi şi dacă este, atunci cum rămîne cu Constituţia, cu modificarea bugetului de stat? Care sînt sursele care vor acoperi acest deficit, dacă el va fi?

 

Domnul Viorel Dandara:

Evident, vom avea un impact al bugetului. Însă vreau să menţionez că mulţi agenţi economici sînt în aşteptarea prezentului proiect în cazul în care el va fi adoptat. Şi, la momentul actual, în cifra absolută nu este posibil de a evalua pierderile bugetului.

 

Doamna Valentina  Cuşnir:

Eu nu mă îndoiesc că este aşteptat acest proiect ca şi precedentul, pe care l-a întors Preşedintele, este tot foarte acceptat şi necesar, dar, uite, că, dacă contravine Constituţiei, atunci cînd nu este indicată sursa care va acoperi acest deficit bugetar, noi nu avem dreptul. Constituţia ne interzice să votăm un atare proiect de lege. Atunci Guvernul trebuia să se gîndească de unde şi cum va acoperi acest deficit, cu atît mai mult că spuneţi că nici nu este calculat.

 

Domnul Viorel Dandara:

Din cîte sînt informat, ulterior, Guvernul va veni cu o rectificare a bugetului de stat pentru anul curent şi, probabil, se va ţine cont şi de evaluarea impactului proiectului în cauză.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Noi ştim practicile Guvernului de a cheltui banii şi după aceasta să vină în Parlament că are maşină de vot să voteze, dar trebuie o dată respectată legea şi cu atît mai mult Constituţia.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte întrebări?

Eu vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind completarea articolului 24 din Legea nr.1164 din aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal prezentat cu titlul de iniţiativă de către Guvernul Republicii Moldova şi comunică următoarele.

Noi am susţinut în comisie proiectul de lege conceptual, iar în vederea îmbunătăţirii proiectului de lege pentru a doua lectură se prezintă următoarele propuneri.

Astfel, se propune că alineatul (1) din articolul unic al proiectului de lege să fie expus în următoarea redacţie: În perioada anilor 2008 2009, la transmiterea gratuită a proprietăţii şi/sau reparaţiei cu titlu gratuit a proprietăţii cetăţenilor, deteriorate ca urmare a calamităţilor naturale din perioada iulieaugust 2008, cu aprobarea Comisiei pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008, contribuabililor nu li se aplică prevederile articolelor 90 alineatul (3), 901 alineatul (31) litera b) şi 902 din Codul fiscal.

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege Parlamentului spre examinare, aprobare în primă lectură şi adoptare în a doua lectură. 

 

Domnul Marian Lupu:

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Dacă nu este aceeaşi situaţie şi peste o lună va fi întors acest proiect sau legea care va fi adoptată spre reexaminare, căci se încalcă acelaşi articol din Constituţie. Sînt nişte cheltuieli care nu sînt prevăzute în Constituţie.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, aici nu sînt încălcări. În primul rînd, este vorba de cetăţeni care primesc, adică au primit casa, ei să fie scutiţi de aceste impozite pe venit. Acesta e un moment.

Al doilea, ceea ce se referă, eu am înţeles că aţi adresat întrebarea şi ceea ce se referă la agenţii economici, adică agenţii economici să aibă posibilitatea să dea la deducere acestei sume, dar noi cunoaştem faptul că în anul curent noi nu avem impozit pe venit. Adică aceasta e mai mult pentru contabilitate.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Bine, vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Proiectul nr.2598, prima lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare, pentru lectura a dou? Acceptat. Supun votului, în condiţiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2598, rog să voteze. Rezultatele la fel.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 27.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2598 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2626 privind completarea articolului 4 din Legea taxei de stat. Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu viceministru al justiţiei, reprezentatul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum aţi fost informaţi şi astăzi, la etapa examinări metodelor de compensare a prejudiciilor cauzate persoanelor prin deteriorarea locuinţelor, s-a decis de a merge pe calea achiziţionării acestuia.

În procesul realizării în practică a acestui obiectiv s-au întreprins măsuri pentru a diminua cheltuielile necesare pentru perfectarea contractelor de vînzarecumpărare. Însă am constatat că de taxa de stat persoanele nu pot fi eliberate, deoarece este o prevedere expresă în articolul 4, alineatul (3), în articolul 3 al Legii taxei de stat care prevede achitarea în mod obligatoriu.

Astfel, Guvernul a venit cu proiectul de lege privind amendarea articolului 4, alineatul (7) din Legea taxei de stat, în scopul scutirii persoanelor fizice şi juridice de plata taxei de stat pentru autentificarea contractelor încheiate în scopul compensării prejudiciilor cauzate ca urmare a calamităţilor naturale din perioada iulieaugust 2008.

La etapa examinării proiectului în cadrul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi au fost înaintate un şir de întrebări referitor la determinarea exactă a conţinutului legii.

Ţinînd cont de faptul că, în varianta prezentată de către Guvern, proiectul de lege necesita interpretarea acestuia prin prisma altor legi, comisia a intervenit la adresa Guvernului cu o cerinţă de a reexamina proiectul şi de a propune eventuale amendamente, astfel încît acesta să poată fi aplicat fără a genera posibilitatea interpretării multiple.

Guvernul a prezentat la adresa Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi un răspuns, în care a anexat şi o eventuală variantă a proiectului de lege care ar putea fi acceptat de către Parlament. Şi, de asemenea, s-a pronunţat asupra unei probleme conceptuale înaintate de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi şi anume asupra posibilităţii rambursării taxelor de stat deja achitate de către persoanele care au încheiat contract.

După cum aţi fost informaţi astăzi, majoritatea contractelor deja sînt încheiate. Şi Guvernul, printr-o scrisoare semnată de doamna Prim-ministru, a acceptat ca proiectul de lege să fie completat cu o clauză privind restituirea către persoanele care au achitat taxa de stat a acesteia din contul bugetului de stat. Rugăm să susţineţi proiectul pentru aprobare în primă lectură şi adoptare în a doua lectură.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

În varianta definitivată, adică cu acordul Guvernului, articolul 2, se spune că persoanele care au achitat deja taxa de stat, adică persoana este în drept să solicite Inspectoratului Fiscal restituirea acesteia. Eu aş veni cu o propunere ca acest articol 2 să nu fie că este în drept persoana ca ea nici o dată să nu mai ştie că ea are acest drept.

Articolul 2 să sune în felul următor: Taxa de stat achitată de către persoanele fizice şi juridice care cad sub incidenţa prezentei legi se restituie integral.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Chiar şi în cazul în care vom amenda această lege, orice restituire de bani din bugetul de stat se face doar la cererea unei persoane. Nimeni nu poate să restituie banii în lipsa... în care îşi manifestă dorinţa acel care să le primească.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dar aici se va găsi o modalitate de a anunţa, adică trebuie să se restituie. Şi dacă va veni, va veni, dar este în drept. Aceasta îi dă dreptul Guvernului ca nici o dată omul să nu ştie că el a dat nişte bani şi că lui i se restituie înapoi.

Este propunerea mea ca să scriem că se restituie. Cu atît mai mult că este o retroactivitate.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, aceasta nu este retroactivitate pentru că ea este, se instituie un nou drept, dreptul de a cere restituirea. Retroactivitate este în cazul în care raporturi juridice apărute anterior legii se reglementează de o lege mai nouă. Aici nu este vorba despre acesta. Raportul consumat, adică contractul încheiat cu achitarea taxei rămîne aşa cum s-a derulat.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu propun...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Doar legiuitorul prevede un drept de restituire a unor taxe.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dacă se va vota în lectura a doua, să fie pusă la vot varianta propusă de mine, că se restituie integral.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Eşanu,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.2626. Esenţa proiectului a fost prezentată deja de către reprezentantul Guvernului.

Într-adevăr, în cadrul examinării acestui proiect de lege în şedinţa Comisiei, a fost trasă atenţia asupra problemelor respective ce ţin de problema obiectului, concretizarea obiectului, subiectului care o să aibă drept la această facilitate, asupra problemei reîntoarcerii, întoarcerii taxei pe contracte, care deja au fost încheiate, inclusiv a fost pusă întrebarea şi referitor la necesitatea specificării unui termen-limită pentru această lege.

În legătură cu aceste obiecţii, Comisia s-a adresat Guvernului, Guvernul a examinat în mod operativ solicitarea, demersul Comisiei. Practic, toate propunerile şi obiecţiile înaintate au fost acceptate de către Guvern şi varianta definitivată a proiectului de lege este prezentată în atenţia dumneavoastră.

Luînd în consideraţie importanţa reglementării stipulate în aceste legi, Comisia propune ca proiectul de Lege nr.2626, în varianta definitivată, să fie aprobat în primă lectură şi, în cazul în care nu vor fi alte obiecţii şi amendamente să fie adoptat astăzi şi în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2626, aprobarea în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat.

Pentru lectura a doua, grupurile parlamentare? De acord.

Mulţumesc.

Înainte de a supune votului per ansamblu proiectul, potrivit raportului Comisiei de profil, trebuie să supun votului propunerea evocată de la microfonul nr.4 de doamna Cuşnir.

Cine este pentru a accepta propunerea doamnei Cuşnir, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 0.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea nu este acceptată.

 

Numărătorii:

Doi, pardon.

 

Domnul Marian Lupu:

Doi. Fixăm pentru stenogramă doi.

Acum, stimaţi colegi, supun votului adoptarea per ansamblu în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2626 în conformitate cu raportul Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 28.

Sectorul nr.2 26.

Sectorul nr.3 -  13.

 

Domnul Marian Lupu:

67 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2626 este adoptat în lectura a doua.

Sîntem la 14.28, Ora întrebărilor.

Stimaţi colegi,

Rog să vă adresaţi întrebările, interpelările.

Microfonul nr.4.

Doamnă, stimată colegă,

Stimaţi colegi,

Doar o clipă. Este un lucru formal dar sînt obligat, potrivit prevederilor legislaţiei, potrivit prevederilor Codului audiovizualului, să anunţ astăzi în plenul Parlamentului, că expiră mandatul a doi membri de la CCA. Mandatul domnului Valeriu Frumusachi şi al domnului Vlad Ţurcan, confirmaţi în funcţie prin Hotărîrea Parlamentului din 20 octombrie 2006 pe un termen de 2 ani.

Respectiv, anunţ Comisia de profil şi Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi şi acest anunţ înseamnă pornirea procedurilor de identificare, înaintare şi adoptare a noilor candidaturi. Acum continuăm.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresată Ministerului Culturii şi Turismului şi Ministerului Educaţiei şi Tineretului. În conformitate cu dispoziţiile articolului 34, 35, 43 din Constituţie şi articolele 20 şi 23 din Legea despre statutul deputatului, solicit de la ministerele respective luarea tuturor măsurilor necesare în vederea executării depline a atribuţiilor puse pe seama lor conform articolelor 7 şi 8 din Legea nr.135 din 20 martie 2003 privind meşteşugurile artistice populare.

Mai ales privitor la elaborarea şi înaintarea propunerilor despre acordarea de facilităţi fiscale, subvenţii bugetare şi credite preferenţiale meşterilor populari, organizaţiilor lor şi întreprinderilor din domeniul meşteşugurilor, artistice pe de o parte, şi conferirea de grade didactice meşterilor populari angajaţi în învăţămînt în modul stabilit, pe de altă parte, cu prezentarea unei informaţii ample şi veridice pe marginea măsurilor întreprinse.

Solicit prezentarea în scris a acestei informaţii.

 

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule preşedinte al şedinţei.

Am o interpelare către Guvernul Republicii Moldova. După 3 ani de realizare a proiectului Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti starea de lucruri creată trezeşte tot mai multe întrebări.

Conform ultimelor analize şi aprecieri, lucrurile nu au cea mai bună evoluţie. Terminalul petrolier nu este asaltat de vase maritime care să aducă produse petroliere în republică, iar companiile petroliere din Moldova evită să importe produse petroliere prin intermediul terminalului de la Giurgiuleşti.

Investitorii azeri au abandonat proiectul, iar realizarea lui este preluată de un grup de companii off-chore ale căror origini sînt sumbure. Voi reaminti că la momentul semnării acordului investiţional şi a documentelor adiţionale la acord, în sumă de 250 de milioane de dolari de investiţii, argumentul de bază în favoarea proiectului a fost finalizarea lucrărilor de construcţie a terminalului petrolier şi construcţia unei rafinării.

În acest scop, Guvernul a acordat investitorului general un şir de facilităţi printre care scutirea de plată a impozitului pe venit pentru o perioadă de 5 ani. Mărfurile şi serviciile importate sînt scutite de plata taxei pe valoare adăugată, taxelor vamale şi alte restricţii, fapt ce pune în condiţii inechitabile companiile petroliere care activează de mai mult timp pe teritoriul republicii. Crearea unei reţele de 50 de staţii de alimentare cu produse petroliere.

Situaţia incertă de la portul Giurgiuleşti este alimentată şi de ultimele informaţii expuse de reprezentantul investitorului general al Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti care a menţionat despre posibilitatea renunţării la proiectul iniţial care prevedea construcţia unei rafinării de petrol cu o capacitate de procesare de peste un milion tone pe an.

În contextul celor expuse, solicit răspuns la următoarele întrebări. Care este situaţia la moment şi de perspectivă privind realizarea graficului de investiţii, parte componentă a acordului ratificat de Parlament, suma investiţiilor efectuate pînă la moment de Guvern şi de investitori pe lucrări şi antreprenori, estimările Guvernului privind perspectiva realizării acordului de investiţii.

Răspunsul solicit să fie prezentat în plenul Parlamentului.

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule preşedinte al şedinţei.

Am două interpelări, ambele la adresa doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Pe data de 1 august am adresat o interpelare în scris la adresa doamnei Prim-ministru, prin care am cerut să îmi fie prezentată informaţia despre utilizarea fondului de rezervă.

Atenţionez secretariatul Parlamentului că răspunsul nu a fost prezentat în termenul stabilit şi, mai mult ca atît, a fost vorba de unul formal, care, de fapt, m-a trimis pe pagina web a Guvernului, după care am mai reiterat aceeaşi solicitare pe data de 18 august. Pînă în ziua  de astăzi nu am primit nici un fel de răspuns. Reiterez interpelarea mea şi cer ca în timpul stabilit de lege la tribuna centrală a Parlamentului Guvernul să îmi prezinte o informaţie amplă despre modul în care a fost utilizat fondul de rezervă al Guvernului. Şi este vorba de 180 milioane de lei.

A doua interpelare cu aceeaşi rugăminte şi cerinţă ca informaţia să fie prezentată în plenul Parlamentului de la tribuna centrală, o informaţie amplă despre stadiul actual privind reglementarea problemei transnistrene. În acest sens, rog să fie prezentată poziţia oficială a Guvernului şi să avem cunoştinţe de cauză la acest subiect.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Vă mulţumesc.

Am o întrebare către Guvernul Republicii Moldova. Vreau să îmi fie prezentată în scris informaţia despre acele 215 vase maritime care plutesc sub drapelul Republicii Moldova. Modalitatea de a obţine acest drept şi care sînt defalcările în bugetul Republicii Moldova din această activitate economică?

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc frumos.

Două interpelări adresate doamnei Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova.

Stimată doamnă Prim-ministru,

În temeiul articolului 17 alineatul (6) din Legea despre statutul  deputatului în Parlament adresez următoarea interpelare. Cunoaştem faptul că în luna august 2006, într-o atmosferă solemnă, cu participarea domnului Voronin, a fost inaugurată compoziţia simbolică în locul construcţiei viitorului stadion olimpic din bulevardul Renaşterii din vecinătatea Circului din Chişinău.

Constatăm că pînă în momentul de faţă nu au demarat careva lucrări de construcţie ale obiectivului menţionat. Pornind de la faptul că Hotărîrea respectivă a Guvernului nu a fost abrogată, rog să-mi fie prezentată informaţia despre acţiunile întreprinse de Guvern pentru construcţia stadionului olimpic, cu specificarea proprietarului lotului, a suprafeţei preconizate pentru construcţia acestui obiectiv şi motivele din care nu au demarat lucrările şi nu şi-a onorat promisiunea Preşedintele ţării domnul Voronin.

A doua, de asemenea adresată doamnei Greceanîi. În temeiul articolului 17 alineatul (6) din Legea despre statutul deputatului în Parlament adresez următoarea interpelare. Conform unor informaţii din mediul structurilor sportive şi ale mass-media, Guvernul preconizează examinarea unui proiect de Hotărîre privind modificarea statutului Întreprinderii de Stat Manejul de Atletism din Municipiul Chişinău, amplasat pe strada Doga, 26 prin transformarea acesteia în societate pe acţiuni cu capital străin. Rog să îmi fie prezentate:

1) demersul Agenţiei Sportului la acest subiect, semnat de ex-directorul general al acestei instituţii;

2) copia de pe proiectul de hotărîre de Guvern;

3) argumentarea necesităţii acţionării acestui imobil. Deopotrivă, de mai mult timp, Agenţia Sportului promovează comercializarea terenului sportiv pentru aruncări la proba de atletism, precum şi a terenului de fotbal aflat în preajma Manejului de Atletism.

Doamnă Prim-ministru,

În contextul celor expuse, rog să sistaţi acţiunile întreprinse de către Agenţia Sportului de comercializare sub diverse forme a obiectivelor sportive şi ale terenurilor adiacente acestora. Dacă nu construiţi noi edificii, nu le distrugeţi cele create de alte guvernări.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea şi domnul ministru de interne Valentin Mejinschi.

Stimate domnule Procuror General,

Stimate domnule ministru,

Am primit o scrisoare cu semnăturile personale ale colaboratorilor de poliţie arestaţi în dosarul Heroina, care spun, între atele, că angajaţii Direcţiei misiuni speciale ale MAI au contracarat traficarea a celei mai mari partide de heroină pe teritoriul Republicii Moldova, aproximativ 200 kg, fapt ce a servit la organizarea unei campanii de discreditare şi de inducere în eroare a opiniei publice în privinţa angajaţilor DMS şi a altora care au participat nemijlocit la descoperirea şi  documentarea pe urme fierbinţi, conform legislaţiei, a acestei crime cu rezonanţă.

În scrisoare sînt şi multe alte fapte şi fragmente curioase, poate chiar evocatoare, în legătură cu ce se întîmplă  cu acest caz.

Vă solicit, domnule Procuror General şi domnule ministru, să dispuneţi măsurile ce se impun în legătură cu această scrisoare şi cele expuse în ea, verificarea autenticităţii semnăturilor şi luarea în considerare, dacă e cazul, a faptelor expuse în plîngere. Solicit răspunsul conform legislaţiei în vigoare.

A doua interpelare este adresată domnului Valentin Mejinschi, ministru al afacerilor interne al Republicii Moldova.

Domnule ministru,

Cetăţeanul Republicii Moldova Nicolae Stamati din Chişinău mi-a adresat o plîngere în legătură cu un accident rutier, care i s-a întîmplat într-un mod foarte straniu în acei de peste 42 de ani de cînd e conducător auto. Întreg calvarul expus în petiţie adresat unui număr de trei ziare şi mie ca deputat, este cauzat, în opinia sa, de tîrgul la care l-au supus şi îl mai supun colaboratorii poliţiei, care s-au demascat prin a-i cere omului telefonul copiilor lui ca să le ceară bani lor în loc de a-i mai cere tatălui, spunînd că ştim ce bani primesc ei în America.

Omul stupefiat de aceste cuvinte le-a spus că unul este doctorand în Canada, iar altul este la masterat în Anglia şi trăiesc din ajutoare bisericeşti. Ameninţările: vei rămîne fără permis. Schemele făcute în mod abuziv, precum spune petiţionarul, forţarea acestuia să semneze documente cu care nu este de acord, explică acest caz, transformat de poliţişti în tîrg de estorcat bani din conducătorul auto.

Domnule ministru,

Vă anexez aceste interpelări, scrisoarea petiţionarului şi schema făcută de poliţie după producerea accidentului, cerîndu-vă să analizaţi de urgenţă cazul şi să dispuneţi măsurile ce se impun pentru a opri abuzurile poliţiştilor, care fac dovada raidului avansat şi grav de corupţie în general din Moldova şi în poliţie în special. Rog să dispuneţi o anchetă de serviciu obiectivă asupra cazului cu invitarea petiţionarului şi purtarea unei discuţii civilizate, pedepsirea celor ce se dedau la abuzuri şi informarea mea şi a lui Nicolae Stamati asupra rezultatului anchetei de serviciu.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

În continuare microfonul nr. 5.   

 

Doamna Zoia Jalbă:

Vin cu o interpelare la adresa directorului general al Centrului resurselor informaţionale de stat registru domnul Vladimir Molojen. În interpelarea mea este vorba despre cele două litigii pe care le-a  avut în anul trecut Întreprinderea de Stat Registru cu doi agenţi economici nerezidenţi ai Republicii Moldova pentru obligaţiile care au apărut în anul 1996. În legătură cu acest caz, solicit răspuns detaliat la următoarele întrebări.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos, să permitem doamnei să îşi facă interpelarea, dacă se poate în linişte.

 

Doamna Zoia Jalbă:

Cum se numesc acei doi agenţi economici şi ţările rezidente din care vin? Ce relaţii au avut aceştia cu Întreprinderea de Stat Registru? Care sînt motivele pentru care le-au acţionat în judecată această întreprindere de stat şi ce pretenţii înaintează atît materiale, cît şi nemateriale? La ce etapă de examinare  se află aceste litigii, cine apără interesele Întreprinderii de Stat Registru în judecată, ce sume au încasat aceşti avocaţi pentru serviciile de reprezentare? În aceeaşi ordine de idei, solicit o copie a contractelor încheiate între Întreprinderea de Stat Registru şi avocaţii respectivi. Răspunsul îl aştept în scris.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Primului ministru doamnei Zinaida Greceanîi. Am primit mai multe plîngeri cu referire la stoparea eliberării creditelor preferenţiale chiar de la începutul acestui an. La Banca de Economii stau stocate multe dosare pe care s-au cheltuit sume mari, dar nu se ştie dacă cineva din ei vor mai primi cîndva acele credite promise. Cum rămîne cu blocarea deciziilor consiliilor de nivelul doi despre susţinerea acelor credite, cum rămîne cu sumele enorme cheltuite pentru perfectarea actelor necesare care au şi devenit între timp nevalabile?

În acest context, solicit o informaţie de la tribuna centrală în şedinţa următoare a Parlamentului şi în scris despre numărul de credite preferenţiale acordate de categorii de beneficiari în anii 2007 şi 2008  aparte pe fiecare an, nominal  pe raionul Călăraşi. La fel, solicit informaţii despre numărul dosarelor care se află în stoc nerezolvate, de cît timp stau, cît vor mai sta nominal pe raionul Călăraşi? Ce măsuri întreprinde Guvernul, care sînt motivele că au fost stopate eliberarea creditelor, cum şi-a onorat obligaţiunile administraţia publică locală şi Guvernul pînă acum şi cînd va fi rezolvată acordarea creditelor preferenţiale?

A doua interpelare o adresez Guvernului. Guvernul şi Preşedinţia pregăteşte în mare secret aşa-numitul Congres al III-lea al moldovenilor de peste hotare.

Am încercat să găsesc ceva informaţie pe site-ul Biroului Relaţii Interetnice, dar acest site-u nu a fost înnoit din anul 2004. Ca să accesezi site-ul, prima ce trebuie să faci, este să accesezi limba în care doreşti să faci acest lucru. Desigur, chiar dacă era scris moldovenească am accesat, şi ce credeţi? Mi s-a deschis în limba rusă. Credeam că este o greşeală. Am accesat limba rusă, este în limba rusă. Şi doar în engleză este în engleză. Ca să vedem cum pot cetăţenii noştri de peste hotare să afle că va avea loc un asemenea eveniment la noi în republică.

Din cele invocate, solicit în şedinţa următoare a Parlamentului, ca să afle şi acei de acasă despre grija faţă de acei plecaţi peste hotare, solicit o informaţie despre modul de înaintare a  delegaţiilor la congres, dacă este un congres, cum este numit, cine, cîţi şi din ce ţări vor participa? Ce cheltuieli sînt preconizate pentru acest eveniment? Şi ce cheltuieli vor fi restituite participanţilor la congres, din ce surse? Aş vrea să întreb Guvernul, cum invită oamenii la congres, dar să îşi achite cheltuielile de transport care sînt cele mai mari?

Solicit să îmi explice Guvernul, dacă nu are bani, de ce îi pune la cheltuială pe participanţii la respectivul eveniment? Şi care va fi efectul acestui congres asupra acelor mulţi cetăţeni moldoveni, cum îi numiţi voi, aflaţi de nevoie departe de ţară? Şi nu vor afla niciodată că a avut loc deja al III-lea congres.

Din care motiv solicit, de la tribuna Parlamentului, cum am menţionat, dar solicit şi  în scris programul acestui congres cu indicarea locului şi timpului cînd vor avea loc evenimentele în cadrul congresului.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr.3, poftim.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Am două interpelări de data aceasta. Prima este adresată domnului Valentin Mejinschi, ministrul afacerilor interne, domnului Artur Reşetnicov, director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, şi domnului Dorin Chirtoacă, Primar general al municipiului Chişinău.

În temeiul articolului 32 alineatul (1) din Constituţie: Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Este cunoscut faptul că o bună parte a societăţii din Republica Moldova este nemulţumită de regimul comunist, instaurat în ţara noastră după alegerile parlamentare din februarie 2001 atît în plan de violare a drepturilor politice şi economice, cît şi în ceea ce priveşte situaţia materială a populaţiei ajunsă în pragul sărăciei.

Pornind de la cele expuse şi în temeiul articolelor 122, 124 din Regulamentul Parlamentului, rog o informaţie în scris privind următoarele:

1. Cîte acţiuni de protest au fost înregistrate în municipiul Chişinău după instaurarea guvernării comuniste, adică în perioada 2001 2008?

2. Cine au fost organizatorii acestor întruniri şi care au fost problemele înaintate de protestatari?

3. Care au fost revendicările satisfăcute de autorităţile centrale ale statului? Şi care au fost respinse?

4. Cîţi cetăţeni au fost atraşi la răspundere administrativă pentru participarea la mitinguri şi întruniri în această perioadă?

A doua interpelare este adresată domnului Valentin Todercan, preşedintele Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania Teleradio-Moldova. Conform articolului 34 alineatul (4) din Constituţia Republicii Moldova: Mijloacele de informare publică de stat sau privată sînt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. Iar în baza articolului 68 alineatul (1) din Legea supremă: În exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului.

Este bine cunoscut faptul că în perioada guvernării comuniste, deputaţii din opoziţie, practic, nu au acces liber la posturile Moldova şi Radio-Moldova, posturi de radio şi televiziune publice, subvenţionate de la bugetul de stat.

Pornind de la cele expuse şi în temeiul articolelor 122, 124 din Regulamentul Parlamentului, rog respectuos, domnule preşedinte, să îmi prezentaţi o informaţie în plenul Parlamentului, răspunzînd la următoarele întrebări, vizînd perioada 2005 2008:

1. Cîţi deputaţi PCRM au avut acces la posturile de radio şi TV Moldova?

2. Cîţi deputaţi din fracţiunile de opoziţie, inclusiv Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră  au avut acces la aceleaşi posturi mass-media în aceeaşi perioadă?

3. Care a fost bugetul cheltuielilor Companiei Teleradio-Moldova în perioada 2005 2008?

4. Care este suma transferurilor la aceeaşi companie în perioada 2005 2008 de la bugetul de stat?

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Adresez o interpelare doamnei Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova, şi domnului Valeriu Gurbulea, Procurorul General. Din petiţia parvenită în Parlamentul Republicii Moldova am constatat că primarul comunei Măcăreşti, raionul Ungheni, încălcînd obraznic legislaţia, ignorează decizia instanţelor judecătoreşti privind anularea actelor emise de consiliul comunal local despre aprobarea terenului propus pentru amplasarea unui cimitir în satul Frăsineşti.

Primăria comunei Măcăreşti a amplasat ilegal, necoordonînd cu organele abilitate, un cimitir nou pe terenul fostelor sere ale gospodăriei agricole amplasate din partea dreaptă a traseului UngheniNisporeni. În acest caz, lipseşte zona de protecţie sanitară a caselor de locuit şi a fîntînilor din apropiere, ceea ce constituie şi un pericol pentru mediul ambiant, dar şi pentru sănătatea populaţiei.

Solicit doamnei Prim-ministru şi domnului Procuror General întreprinderea acţiunilor de rigoare în vederea asigurării respectării legislaţiei Republicii Moldova în acest caz şi a executării de către persoanele vizate a deciziilor instanţelor judecătoreşti, despre ce mă vor informa în scris.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna  Lora Grosu:  

Mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată Guvernului Republicii Moldova. În pofida unei roade îmbelşugate din acest an a strugurilor, merelor, prunelor, ţăranii şi fermierii nu îşi pot comercializa recolta. Pe de o parte, preţurile de achiziţie nu sînt atractive, iar pe de altă parte accesul exportatorilor pe piaţa externă este blocat prin metode birocratice de către instituţiile statului nostru.

În acest sens, producătorii, atît ţăranii, cît şi întreprinzătorii care achiziţionează producţia agricolă sînt în prag de faliment. În cazul strugurilor, de exemplu, fabricile de vinuri nu dispun de capacitatea de cumpărare de la ţărani a strugurilor din cauza stocurilor din anul trecut. Iar exportatorilor li se pun piedici de ordin birocratic la Agenţia Moldova-Vin.

În acest context, în temeiul articolului 105 al Constituţiei Republicii Moldova, al articolului 125 din Regulamentul Parlamentului, cer explicaţii Guvernului în legătură cu politicile sale din acest domeniu şi anume: ce măsuri întreprinde Executivul în vederea susţinerii producătorilor agricoli şi a exportatorilor de producţie agricolă din ţară?

Solicit răspunsul în formă scrisă, cît şi în şedinţa Parlamentului.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 4 în continuare.

 

Domnul  Ion Varta:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Prima interpelare o adresez domnului Dodon, prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova.

În ultimul timp, deficitul balanţei comerciale a atins cote alarmante, el depăşind suma astronomică de 2 miliarde de lei. În legătură cu acest fenomen, care generează,  la rîndul său, un şir de alte fenomene negative, solicit domnului prim-viceprim-ministru o informaţie succintă, dar, în acelaşi timp, conclundentă, cu referire la măsurile pe care le întreprinde Guvernul Republicii Moldova  pentru a diminua această diferenţă enormă care s-a creat în ultimul timp între volumul exporturilor şi importurilor în Republica Moldova. Răspunsul îl solicit în formula pe care o prescrie legea.

A doua interpelare o adresez, de asemenea, domnului prim-viceprim-ministru Igor Dodon. Ea, într-un fel, este o continuare a primei interpelări, întrucît mă refer la situaţia critică care s-a creat în privinţa protejării producătorului autohton şi a pieţei autohtone.

În legătură cu această concurenţă, pe alocuri neloială, între producţia noastră autohtonă şi multe produse agricole de import se impune în mod imperios o politică de protejare a producătorului autohton, a pieţei autohtone. În legătură cu acest fapt, solicit o informaţie din partea Guvernului în legătură cu măsurile pe care preconizează să le aplice Guvernul Greceanîi pentru a diminua efectele negative ale acestei concurenţe dure, de pe urma căreia suferă şi piaţa noastră autohtonă, şi producătorul autohton, de pe urma importurilor masive de produse, în special agricole, pe care am putea să le valorificăm cu succes de pe piaţa noastră autohtonă.

Răspunsul îl solicit, de asemenea, în versiune scrisă.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Trecem la declaraţii. Doamna Vitalia Pavlicenco este invitată la tribuna centrală.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Stimaţi colegi,

Vreau să dau citire declaraţiei Partidului Naţional Liberal cu privire la decizia Parlamentului rus privind recunoaşterea independenţei Abhaziei şi a Osetiei de Sud şi la impactul acesteia asupra Republicii Moldova.

Partidul Naţional Liberal din Moldova califică decizia Parlamentului rus privind recunoaşterea independenţei republicilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud din Georgia drept o încălcare grosolană de către acesta a principiilor de bază ale dreptului internaţional şi drept un act de agresiune împotriva unui stat independent membru al ONU.

Prin aceste acţiuni, Rusia a creat un precedent deosebit de periculos de amestec în treburile interne ale statelor CSI, fapt ce îi confirmă definitiv rolul de parte în conflictele îngheţate din acest spaţiu, compromiţîndu-i iremediabil calitatea de pacificator şi de mediator în soluţionarea acestora. Implicarea Rusiei în conflictul transnistrean este identică implicării acesteia în Georgia şi nu poate avea alte consecinţe decît transnitizarea Republicii Moldova, compromiterea gravă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii statului nostru.

Ultimele acţiuni ale Rusiei prin care a încălcat dreptul internaţional utilizînd disproporţional forţele militare pentru a-şi promova interesele în spaţiul CSI desfiinţează această structură interstatală şi denotă concomitent că Moscova renunţă la edificarea unor relaţii de parteneriat cu Uniunea Europeană, SUA şi cu NATO. Pe acest fundal, toţi acei care îşi mai păstrează fidelitatea faţă de CSI fac un compromis de obedienţă în faţa Rusiei, rămîn deci aliaţii Moscovei, devenind în mod automat adversari a tot ce se numeşte civilizaţie occidentală, valoare europeană, securitate euroatlantică.

În aceste condiţii extraordinare pentru securitatea naţională, Partidul Naţional Liberal cere renunţarea urgentă de către Moldova a Convenţiei cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană din 1992 şi renunţarea la rolul Rusiei de mediator internaţional privilegiat şi de forţă de pace în conflictul transnistrean, ca o primă măsură de protejare împotriva amestecului Moscovei în treburile interne ale Republicii Moldova.

Partidul Naţional Liberal cere Parlamentului de la Chişinău să interzică Preşedintelui Voronin şi Guvernului orice înţelegeri cu Rusia în problema transnistreană fără anunţarea prealabilă a forului legislativ suprem. Partidul Naţional Liberal cere Guvernului iniţierea imediată a negocierilor interstatale cu Rusia privind retragerea imediată şi necondiţionată a trupelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Partidul Naţional Liberal cere negocierea unui acord moldo-ucrainean de cooperare şi de asistenţă militară în cadrul GUAM. În preajma alegerilor parlamentare din Republica Moldova şi avînd în vedere acţiunile agresive ale Rusiei îndreptate împotriva suveranităţii statelor CSI, Partidul Naţional Liberal îşi reiterează ataşamentul ferm faţă de proiectul politic Uniunea Interstatală RomâniaRepublica Moldova, de natură să garanteze parcursul european rapid şi eficient, precum şi suveranitatea celui de al doilea stat românesc Republica Moldova.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Domnul  Ion Neagu.

 

Domnul  Ion Neagu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În primăvara acestui an, Parlamentul, mai bine-zis majoritatea parlamentară, a adoptat o nouă Lege cu privire la partidele politice, abrogînd, totodată, Legea cu privire la partide şi alte organizaţii social-politice, adoptată încă în 1991. De la bun început, inclusiv de la acest microfon, mi-am exprimat îngrijorare că această lege conţine mai multe echivocuri, ambiguităţi, care le vor permite funcţionarilor de la Ministerul Justiţiei să pună diferite piedici formaţiunilor politice de opoziţie. Şi parcă am vorbit într-un ceas rău.

La 25 august, Ministerul Justiţiei a refuzat înregistrarea modificărilor în statutul Mişcării Acţiunea Europeană, modificări operate în conformitate cu noua lege. Astfel, Ministerul Justiţiei refuză înregistrarea, invocînd argumente ce nu au fundament legal sau nu sînt aplicabile în acest caz. Ministerul Justiţiei îşi motivează decizia prin neprezentarea de către Mişcarea Acţiunea Europeană pentru înregistrare a actului de transmitere, aprobat de organul suprem de conducere, a avizului privind reorganizarea, publicat în două ediţii consecutive ale Monitorului Oficial, şi a actelor prevăzute la articolul 8, alineatele (1) şi (2) din Legea privind partidele politice.

Ţinem să menţionăm că Mişcarea Acţiunea Europeană nu s-a reorganizat prin  transformare, ci doar şi-a adaptat statutul la cerinţele noii Legi privind partidele politice. Procedura respectivă nu necesită operaţiunea de transformare şi din acest motiv cererea de a prezenta actul de transmitere a patrimoniului şi avizul din Monitorul Oficial nu îşi are fundament în această lege. Aşadar, argumentele invocate de Ministerul Justiţiei sînt ilegale, înscriindu-se în şirul procedeelor totalitariste ale guvernării de intimidare şi de destabilizare a activităţii Mişcării Acţiunea Europeană.

Reamintim aici că Ministerul Justiţiei, în mod ilegal şi abuziv, a refuzat înregistrarea Mişcării Acţiunea Europeană, astfel îngrădindu-ne participarea la alegerile locale din 2007 şi aducînd un prejudiciu enorm activităţii de mai departe a formaţiunii noastre. Mişcarea Acţiunea Europeană a fost pusă în egalitate printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, în rezultatul unui îndelungat proces de judecată, fiind unica formaţiune politică din Republica Moldova supusă unor asemenea proceduri umilitoare şi persecuţii din partea guvernării comuniste.

Şi atunci, şi acum Ministerul Justiţiei, în calitatea sa de instrument al statului poliţienesc, realizează o comandă politică. Acest comportament brutal al regimului totalitar comunist, care ignoră orice norme democratice, se înscrie în strangularea continuă a partidului nostru şi are drept scop neadmiterea participării Partidului Mişcarea Europeană în alegerile parlamentare din 2009.

În confirmarea celor menţionate vine şi următorul argument incontestabil, verificat. După venirea la putere a comuniştilor în 2001, funcţia de şef al Secţiei partide politice şi organizaţii neguvernamentale a Ministerului Justiţiei a fost şi este ocupată fără întrerupere de ofiţeri activi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciu, care, fiind succesorul fidel al CGB-lui, îşi îndeplineşte şi acum rolul de poliţie politică, rol ce i-a fost atribuit şi de Preşedintele Vladimir Voronin.

În legătură cu aceasta, cer Guvernului, Ministerului Justiţiei să pună capăt tendinţelor şi practicilor totalitare, să anuleze fără întîrziere decizia sus-numită, măsură discriminatorie gravă, incompatibilă cu Legea privind partidele politice, normele democratice, principiile statului de drept şi cu exigenţele minime ale unei democraţii pluraliste. Cer Ministerului Justiţiei, Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului să perfecteze un proiect de lege de interpretare a unor prevederi ale Legii privind partidele politice. Gafele comise la  adoptarea acestei legi trebuie să fie corectate.

Trei. Solicit partidelor politice de opoziţie, societăţii civile să se solidarizeze cu Mişcarea Acţiunea Europeană şi să dăm împreună o ripostă cuvenită încercărilor guvernării comuniste de demolare a statului de drept şi de a pune capăt cenzurii, intimidării, persecuţiilor şi tuturor practicilor de suprimare a opoziţiei democratice. În caz contrar, fiecare se va confrunta cu aceleaşi probleme cu care se confruntă astăzi Mişcarea Acţiunea Europeană.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Aici încheiem şedinţa noastră. Următoarea şedinţă va avea loc mîine, 26 septembrie, începînd cu ora 10.00.

La revedere. 

  

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.00. 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
                                                              în Direcţia documentare parlamentară a
                                                             Aparatului Parlamentului.


Copyright © 2001-2009