version francaise
Парламент Республики Молдова
english version
русская версия



Инициативы, предложения
Повестка дня
Стенограммы
Сообщения пресс-службы
Парламентский контроль
Внешние отношения
Cooperarea cu societatea civila
Парламентский Вестник
Исследования и анализ








20 мая 2010

14 май 2010

7 мая 2010

4 мая 2010

4 мая 2010

23 апреля 2010

1 апреля 2010

25 марта 2010

19 марта 2010

18 марта 2010

5 марта 2010

4 марта 2010

26 февраля 2010

19 февраля 2010

12 февраля 2010

11февраля 2010

29 декабря 2009

23 декабря 2009

18 декабря 2009

17 декабря 2009

15 декабря 2009

7 декабря 2009

4 декабря 2009

3 декабря 2009

29 ноября 2009

26 ноября 2009

12 ноября 2009

6 ноября 2009

3 ноября 2009

30 октября 2009

29 октября 2009

22 октября 2009

20 октября 2009

16 октября 2009

15 октября 2009

7 октярбя 2009

2 октября 2009

25 сентября 2009

18 сентября 2009

17 сентября 2009



10 сентября 2009

2 сентября 2009

28 августа 2009

15 июня 2009

12 июня 2009

10 июня 2009

3 июня 2009

28 мая 2009

20 мая 2009

13 мая 2009

12 мая 2009

5 мая 2009

3 февраля 2009

2 февраля 2009

25 декабря 2008

26 декабря 2008

19 декабря 2008

18 декабря 2008

12 декабря 2008

11 декабря 2008

5 декабря 2008

4 декабря 2008

28 ноября 2008

27 ноября 2008

21 ноября 2008

20 ноября 2008

13 ноября 2008

6 ноября 2008

30 октября 2008

24 октября 2008

23 октября 2008

17 октября 2008

16 октября 2008

10 октября 2008

9 октября 2008

3 октября 2008

2 октября 2008

26 сентября 2008

25 сентября 2008

10 июля 2008

3 июля 2008

9 июля 2008

11 июля 2008

4 июля 2008

27 июня 2008

26 июня 2008

20 июня 2008

19 июня 2008

13 июня 2008

12 июня 2008

5 июня 2008

6 июня 2008

29 мая 2008

22 мая 2008

16 мая 2008

15 мая 2008

8 мая 2008

25 апреля 2008

24 апреля 2008

17 апреля 2008

11 апреля 2008

10 апреля 2008

4 апреля 2008

3 апреля 2008

31 марта 2008

28 марта 2008

27 марта 2008

21 марта 2008

20 марта 2008

13 марта 2008

7 марта 2008

6 марта 2008

29 февраля 2008

28 февраля 2008

22 февраля 2008

21 февраля 2008

15 февраля 2008

14 февраля 2008

8 февраля 2008

7 февраля 2008

28 декабря 2007

27 декабря 2007

21 декабря 2007

20 декабря 2007

14 декабря 2007

13 декабря 2007

7 декабря 2007

6 декабря 2007

30 ноября 2007

29 ноября 2007

23 ноября 2007

22 ноября 2007

16 ноября 2007

15 ноября 2007

8 ноября 2007

2 ноября 2007

1 ноября 2007

26 октября 2007

25 октября 2007

19 октября 2007

18 октября 2007

12 октября 2007

11 октября 2007

5 октября 2007

4 октября 2007

27 июля 2007

26 июля 2007

20 июля 2007

19 июля 2007

13 июля 2007

12 июля 2007

6 июля 2007

5 июля 2007

29 июня 2007

22 июня 2007

21 июня 2007

14 июня 2007

7июня 2007

18 мая 2007

11 мая 2007

4 мая 2007

27 апреля 2007

20 апреля 2007

13 апреля 2007

5 апреля 2007

29 марта 2007

23 марта 2007

22 марта 2007

16 марта 2007

15 марта 2007

2 марта 2007

1 марта 2007

23 февраля 2007

22 февраля 2007

16 февраля 2007

15 февраля 2007

9 февраля 2007

8 февраля 2007

29 декабря 2006

28 декабря 2006

27 декабря 2006

22 декабря 2006

21 декабря 2006

15 декабря 2006

14 декабря 2006

12 декабря 2006

8 декабря 2006

7 декабря 2006

30 ноября 2006

1 декабря 2006

24 ноября 2006

23 ноября 2006

17 ноября 2006

16 ноября 2006

10 ноября 2006

9 ноября 2006

3 ноября 2006

2 ноября 2006

26 октября 2006

20 октября 2006

19 октября 2006

13 октября 2006

12 октября 2006

6 октября 2006

5 октября 2006

29 июля 2006

28 июля 2006

27 июля 2006

26 июля 2006

21 июля 2006

20 июля 2006

14 июля 2006

13 июля 2006

7 июля 2006

6 июля 2006

30 июня 2006

29 июня 2006

22 июня 2006

15 июня 2006

8 июня 2006

2 июня 2006

25 мая 2006

18 мая 2006

11 мая 2006

4 мая 2006

27 апреля 2006

21 ареля 2006

20 апреля 2006

6 апреля 2006

31 марта 2006

30 марта 2006

23 марта 2006

10 марта 2006

9 марта 2006

3 марта 2006

2 марта 2006

24 февраля 2006

23 февраля 2006

17 февраля 2006

16 февраля 2006

10 февраля 2006

9 февраля 2006

30 декабря 2005

29 декабря 2005

23 декабря 2005

22 декабря 2005

16 декабря 2005

15 декабря 2005

8 декабря 2005

2 декабря 2005

1 декабря 2005

24 ноября 2005

17 ноября 2005

16 ноября 2005

11 ноября 2005

10 ноября 2005

4 ноября 2005

3 ноября 2005

28 октября 2005

27 октября 2005

21 октября 2005

20 октября 2005

14 октября 2005

13 октября 2005

7 октября 2005

6 октября 2005

29 июля 2005

28 июля 2005

22 июля 2005

21 июля 2005

18 июля 2005

14 июля 2005

7 июля 2005

30 июня 2005

23 июня 2005

16 июня 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – iunie 2008

Şedinţa din ziua de 26 iunie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

 

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1140 pentru modificarea şi completarea Legii nr.939-XIV din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială (art.1, 2/1, 5 ş.a.).

4. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1594 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal – art.11, 111; Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar– anexa nr.3, anexa nr.4).

5. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.948 cu privire la ipotecă.

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3331 privind deţinerea şi protecţia animalelor de companie.

7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3350 privind protecţia animalelor.

8. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1701 pentru completarea articolului 15 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

9. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1814 pentru modificarea şi completarea articolului 35 din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar.

10. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1488 cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”.

11. Interpelări.

12. Declaraţia domnului deputat Gheorghe Susarenco – Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”. 

13. Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.  

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 95 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Vladimir Ţurcan, Valeriu Cosarciuc, Dumitru Godoroja, Vlad Cubreacov, Oleg Ţulea – în delegaţie; Ion Varta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe dezbaterile în cadrul şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, vreau să pun în evidenţă că la 23 iunie, deci acum cîteva zile pînă la şedinţa de astăzi a plenului, s-au împlinit 18 ani din momentul în care Parlamentul de pe atunci, Sovietul Suprem, la 1990, a proclamat Republica Moldova ca stat suveran, acest eveniment fiind unul de importanţă majoră, ca o etapă semnificativă pe calea independenţei ţării noastre.

La fel, în săptămîna premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului şi-au sărbătorit şi ziua de naştere unii dintre colegii noştri. Mă refer aici la domnul Vasile Pîntea (aplauze), domnul Vasile Balan (aplauze) şi domnul Anatolie Zagorodnîi (aplauze). Să îi felicităm şi să le dorim numai bine colegilor noştri.

De asemenea, la propunerea Biroului permanent, înaintez plenului Parlamentului propunerea de a suplimenta ordinea de zi a şedinţei de astăzi cu trei proiecte: nr.948, nr.1488 şi nr.1814. Ele v-au fost distribuite, stimaţi colegi. Supun votului: cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri?

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Руководствуясь статьей 46 Регламента Парламента Республики Молдова, от имени фракции вношу предложение снять с повестки дня законопроект № 1215,  который предусматривает изменение статей 36 и 73 земельного кодекса. Фракция предлагает его снять по причине того, что есть, во-первых, неопределенные заключение Правительства, о не поддерживающее этот законопроект.

Во-вторых, есть ряд моментов, которые мы должны уточнить. Надо сказать, что какое-то рациональное зерно в этом проекте есть, но есть опасение, что он будет работать нормально. К примеру, авторы предлагают, чтобы пахотные земли переводились в земли сельхозяйственного назначения органами местного публичного управления. Я думаю, что на сегодняшнем этапе мы еще не готовы к решению этой проблемы. И государство не должно терять контроль в данной области.

Другие моменты. Речь идет об изменениях внутри земель сельхозяйственного назначения... изменения... или сегодня законодательство позволяет строить на землях сельхозяйственного назначения объекты, включенные в сельскохозяйственное производство. Но они должны строиться именно сельхозяйственными производителями. Этот законопроект дает возможность строить объекты и лицам, которые будут заниматься только коммерческой деятельностью. Имеются в виду холодильники или другие виды деятельности. У нас есть опасения, что появятся «Дом животновода», «Дом виноградаря», «Дом полевода», которые потом потихоньку превратятся в жилые виллы и так далее. Спасибо.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai departe.

Mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Republica Moldova se confruntă cu multe probleme, dar despre unele dintr-însele noi vorbim aici mai frecvent, cum ar fi creşterea preţurilor şi scăderea cursului valutar al dolarului, în cazul nostru de faţă. Ambele aceste probleme conduc la sărăcirea populaţiei. Este o problemă care mai mult şi mai mult îngrijorează oamenii, producătorii interni.

De aceea noi data trecută am rugat ca să fie invitat Preşedintele, guvernatorul Băncii Naţionale, ca, înainte de vacanţă, Parlamentul să aibă o discuţie principială cu Banca Naţională. Să încerce să influenţeze, ca Banca Naţională să asculte nu numai de Вашингтонский обком, dar şi de cerinţele populaţiei. De aceea, rugăm foarte mult ca invitaţia Băncii Naţionale, a guvernatorului Băncii Naţionale să fie introdusă în ordinea de zi pînă la sfîrşitul acestei sesiuni. Noi considerăm că cursul valutei naţionale este menţinut  artificial. El nu este asigurat de producţia internă, de creşterea economică ş.a.m.d.

Şi această situaţie creează mari probleme pentru o bună parte din populaţia care există datorită banilor care vin de peste hotare. Menţinerea şi creşterea preţurilor şi, în paralel, scăderea cursului dolarului conduc la sărăcirea populaţiei. De aceea, rugăm majoritatea să sprijine această idee, să vină guvernatorul, altminteri noi vom cere în mod oficial demisia guvernatorului Băncii Naţionale.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu rog să mă înscrieţi pentru o declaraţie din partea “Alianţei «Moldova Noastră»” pînă la sfîrşitul sesiunii în legătură cu gestul golănesc al bolşevicilor din vinerea trecută, cînd au fugit din sală şi nu au pus în discuţie genocidul lor, adică comunist, împotriva ţăranilor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.    

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Anul trecut, la 11 mai 2007, în “Monitorul Oficial” a fost publicată Legea nr.111, care avea ca obiect de reglementare introducerea acelui impozit zero pe venitul reinvestit, legalizarea capitalului şi amnistia fiscală. În mod deosebit cu siguranţă discuţiile s-au axat, în momentul adoptării acestei legi, la capitolul “amnistia fiscală”.

S-au adus multe argumente atunci în Parlament vizavi de efectul adoptării acestor legi. Uitaţi-vă, în acest sens propun şi rog frumos, domnule Preşedinte, pînă la închiderea sesiunii, Guvernul să vină cu un raport în plenul Parlamentului, să prezinte ceea ce s-a întîmplat după adoptarea acestei legi la capitolul “amnistie fiscală”. Şi aici să vină cu o informaţie foarte amplă: care sînt acei agenţi economici care au fost amnistiaţi şi care sînt sumele de care au beneficiat?

Doi. Care este efectul acelor modificări care vizau legalizarea capitalului şi de ce nu? care este dinamica în economie după ce a fost introdusă cota zero la impozitul pe venit? Acest lucru este necesar, stimate domnule Preşedinte, nu numai pentru deputaţi, dar şi pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să cunoască rezultatul. Şi acest lucru se încadrează perfect la capitolul control parlamentar asupra implementării legislaţiei în Republica Moldova.

Domnule Preşedinte,

Vă rog foarte frumos, această chestiune să fie supusă votului sau eventual...

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rînd, cu referinţă la propunerea colegului, domnului Eremciuc de excludere a Legii nr.1215. În primul rînd, avizul Guvernului este pozitiv. Posibilitatea de a discuta legea în Parlament ne aparţine tuturor. Şi dreptul de a propune sau de a modifica. De aceea şi avem două lecturi.

Dar, luînd în consideraţie că legea a fost înaintată de doi deputaţi din opoziţie în luna aprilie şi deja am depăşit toate termenele de examinare şi, mai ales, că încă propunerea Fracţiunii parlamentare comuniste nu stabileşte care va fi termenul de examinare în sesiunea aceasta, în sesiunea viitoare sau după 2009, ca să fie clar, ca noi să înţelegem. Dar eu vreau să atrag atenţia că problema este numai una, că este înaintată de doi deputaţi din opoziţie.

Şi, domnule Preşedinte, a doua problemă. Dumneavoastră foarte frecvent veniţi cu rugămintea de respectare a Regulamentului. Eu am o lege care au înaintat-o în aprilie 2007. Proiectul de Lege nr.1576, prin care se propune eliberarea pe gratis a buletinelor de identitate şi a paşapoartelor pentru copii şi garantarea dreptului copiilor şi tinerilor pentru a primi buletine de identitate şi paşapoarte pe gratis. Noi avem un an şi 250 de zile, 260 de zile de cînd a fost înaintată legea lucrătoare, legea în Parlament.

Domnule Preşedinte,

Dumneavoastră de patru ori deja aţi pus această lege la vot ca, să fie introdusă în ordinea de zi în Parlament, de patru ori a fost respinsă. Şi eu v-aş ruga foarte mult: să nu divizăm în ai noştri şi ai dumneavoastră. Dar v-aş ruga foarte mult ca examinarea acestei legi să fie inclusă în ordinea de zi pentru săptămîna viitoare. Fiindcă, în primul rînd, noi deja am ajuns cu sistemul de paşapoarte în ţară, că nici nu se prelungesc paşapoartele. Dar trebuie să primim paşapoarte noi. Şi toţi ştim ce este aceasta. 10 milioane de paşapoarte trebuie să fie cît mai repede repartizate. Noi, eu vă rog foarte mult, domnule Preşedinte, nu trebuie de pus la vot introducerea în ordinea de zi pentru săptămîna viitoare, dar, conform Regulamentului, să fie inclusă şi noi să examinăm. Este majoritatea, aparţine votul, fiecare trebuie să îşi asume responsabilităţile sale, aşa că mergem înainte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Stimaţi colegi,

Un eveniment în lumea sportului este Campionatul european la fotbal şi toţi acei care aseară au privit televizorul 20 de minute au fost pe fondul unei muzici transmisiune în direct. De ce a apărut aşa o necesitate? “Moldova–1”, fiind membru al IBU, a deţinut dreptul de transmisiune în direct a meciurilor de fotbal de la Campionatul european pe teritoriul Republicii Moldova. Eu propun ca astăzi să se prezinte în Parlament preşedintele Consiliului coordonator al audiovizualului, să explice de ce a fost înstrăinat acest drept de către “Moldova 1” , drept cu un mare profit unei firme private, urmele căreia duc la Preşedinţie.

Acest gest nu numai că a privat dreptul a sute de mii de suporteri să aibă o transmisiune calitativă de la acest campionat, dar a lipsit Televiziunea Moldovenească de posibilitatea obţinerii unui profit esenţial, în momentul în care majoritatea comunistă transferă sume enorme de bani din bugetul statului la această televiziune. Eu cunosc care o să fie rezultatul propunerii. De aceea, rog, şi noi cunoaştem cum majoritatea comunistă ia atitudine atunci cînd este vorba de acte de gravă corupţie în Republica Moldova, mă refer la acele 200 de kg de heroină.

În legătură cu aceasta, propun Procurorului General să se autosesizeze, fiindcă această acţiune se încadrează de minune la capitolul “corupţie” şi nu este altceva decît un trafic de influenţă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimaţi colegi,

Constat că avem de a face în republica noastră cu un fenomen care, pe bună dreptate, este apreciat de unii politicieni drept restauraţie comunistă. Astăzi, am fost sesizată de presă că în raionul Floreşti, în satul Cuhureştii de Sus însuşi vicepreşedintele raionului Procopie Şura leagă cravate roşii copiilor dintr-o tabără de odihnă, pe care o transformă într-o tabără de odihnă pionerească, fiind vorba de 2000 de copii, care au fost forţaţi ca să îl comemoreze pe satrapul Vladimir Lenin.

De aceea, eu vreau să vă propun ca să votăm invitarea în Parlament a ministrei învăţămîntului doamna Şavga, pentru a ne explica de ce are loc acest proces de politizare a învăţămîntului, lucru care, de fapt, îl impută altora, inclusiv în campaniile electorale şi pînă, şi după. Dar, de fapt, care are loc sub egida Partidului Comuniştilor. Eu insist foarte mult, pentru ca acesta este un fenomen îngrijorător, care vine în totală contradicţie cu spiritul deciziilor şi acţiunilor pe care le întreprind Republice Baltice, care continuă să scoată din uz toate simbolurile comunist-leniniste.

Noi, care vrem să ne aliniam  standardelor europene şi spunem că avem prioritatea integrării în Europa, văd că ne încăpăţinăm, ca să mergem cu Lenin în frunte în Europa. Eu vă rog neapărat să votaţi şi vă îndemn să avem o abordare serioasă faţă de asemenea probleme şi să nu distrugem şi să calicim copiii de pe acum.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Astăzi este ziua victimelor torturii, nu este şi ziua teatrului.

Domnule Preşedinte,

Vă solicit să păstrăm un minut de reculegere în memoria victimelor torturii. În privinţa proiectului nr.1215.

Stimaţi colegi,

Săptămîna trecută a fost retras din ordinea de zi acest proiect de către colegul nostru Prijmireanu şi o săptămînă cred că a fost destul pentru ca Fracţiunea comuniştilor să se lămurească în acest proiect şi ca astăzi să nu îl retragă din ordinea de zi.

De fapt, nu este nevoie de explicaţie, este acelaşi scenariu ca şi cu alte proiecte ale opoziţiei care ani de zile se tot retrag din ordinea de zi. Şi solicit, la sfîrşitul şedinţei, timp pentru o declaraţie. Un început de cascade de declaraţii în legătură cu genocidul împotriva ţăranilor, dar şi împotriva tuturor cetăţenilor ţării.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.     

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am înaintat două proiecte de legi, domnule Preşedinte, unul în 2006 şi  altul în 2007, privind îmbunătăţirea condiţiilor profesorilor. Spre regret, aceste două proiecte de legi s-au stopat într-o comisie, care, spre regret, nu este comunistă, condusă de comunişti,  dar este stopată. La cerinţa mea, de cîteva ori de a da recurs la aceste două proiecte de legi nu am fost informat de motivele de ce nu se dea. De aceea, avînd în vedere că unul din scopurile cele mai importante este ca profesorii noştri să nu se ducă peste hotare, dar timpul trece. Vă rog pe dumneavoastră să vă lămuriţi în această problemă şi este vorba de proiectele nr.4830 şi nr.573. Şi să îl abordaţi în ordinea de zi.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.    

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Aş vrea încă două cuvinte să spun despre... să mă refer la cazul din raionul Floreşti. La timpul respectiv, domnul Preşedinte Voronin, vorbind despre implicarea copiilor în politică, a numit această acţiune pedofilie politică. Avînd în vedere că Partidul Comuniştilor dispune de specialişti în lupta cu asemenea boală, ar fi bine ca membrii partidelor să întreprindă anumite acţiuni în această direcţie. Dar eu bănuiesc că propunerea colegii mele Vitalia Pavlicenco...

Eu la ordinea de zi vorbesc, domnule Petrenco. Citiţi mai departe gazeta.

Avînd în vedere că este puţin probabil că va fi invitat ministrul respectiv ca să ne dea explicaţii la acest capitol, eu vin cu propunerea ca Comisia de profil să examineze miercurea viitoare acest caz în cadrul Comisiei şi să informeze Parlamentul despre rezultatele acestor investigaţii sau în şedinţa următoare, sau peste o săptămînă.

Vă mulţumesc.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul  Dumitru  Braghiş: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Săptămîna trecută noi am rugat să fie invitat Guvernul la capitolul “creşterea preţurilor în Republica Moldova”, să audiem informaţia privind ceea ce se va întreprinde de Guvern. Am convenit  că această chestiune va fi discutată la Biroul permanent. Din informaţia de care dispunem, nu am fost invitat la această şedinţă, nu cunoaştem deci situaţia la capitolul respectiv. Între timp, după cum înţelegem, Guvernul întreprinde nişte acţiuni, care, după mine, nu vor da rezultatele scontate, fiindcă sînt acţiuni administrative. Invitaţia importatorilor, invitaţia producătorilor care, dacă şi vor face ceva, vor face pe o perioadă foarte scurtă de timp şi nu va avea afect asupra situaţiei în general.

De aceea, primul lucru eu aş vrea să aflu dacă este o decizie a Biroului permanent la capitolul respectiv, cînd o să vină Guvernul cu această informaţie? Au mai rămas cîteva săptămîni de lucru în plenul Parlamentului şi dacă  nu s-a discutat această chestiune, atunci eu insist să fie astăzi supusă votului chestiunea respectivă, fiindcă problema preţurilor nu este problema doar a partidelor politice, este o problemă care afectează majoritatea absolută a cetăţenilor Republicii Moldova. Noi sîntem acei care purtăm responsabilităţi în faţa lor, de rînd cu Guvernul, în situaţia din ţară.

Mulţumesc. 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Preşedinte,

Noi salutăm, în principiu, faptul că iniţiativa noastră de a avea audieri în problema procesului de integrare europeană a fost inclusă în ordinea de zi. Totodată, trebuie să constat că noi nu avem nimic pentru ziua de mîine ca instrument de lucru. Nu avem nici un raport prezentat din partea ministerului, nu avem nici un proiect de hotărîre. Deci, în acest caz, nu ştiu cum vom lucra mîine. Eu cred că pînă mîine ar fi bine să avem ceva la îndemînă.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propunerile înaintate de fracţiuni, de colegii noştri parlamentari. Voi supune votului solicitările înaintate şi asupra cărora s-a solicitat să se pronunţe plenul Parlamentului. Dar, înainte de a purcede la acest exerciţiu, stimaţi colegi, să terminăm cu discuţiile în sală.

Cu referinţă la proiectul nr.1215, avînd şi comentariile făcute la microfonul nr.3. De fapt, vroiam să adresez o întrebare, e şi o perioadă de timp care ar permite o clarificare sau încă nu se ştie? Bine, să procedăm în felul următor: deci noi o să mai avem încă două săptămîni de lucru. În mod evident, conform articolului 46 din Regulament, au fost expuse diferite poziţii pe marginea aceluiaşi subiect. Voi supune votului.

Totodată, o să rog şi Comisia de profil şi colegii din fracţiuni să vadă dacă s-ar putea în termene mai restrînse să fie clarificate toate subiectele care trezesc anumite întrebări şi în certitudini la nivelul acestui proiect.

Deci, stimaţi colegi,

Supun votului propunerea domnului Eremciuc privind excluderea de pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului  nr.1215. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea, acceptat.

Propunerea colegului nostru domnul deputat Dumitru Diacov privind  invitarea guvernatorului Băncii Naţionale la subiectul evocat de dumnealui. Cine este pentru a susţine această  propunere, rog să voteze. O să rog rezultatele, stimaţi colegi numărători.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul Marian Lupu:

28 de voturi întru susţinerea acestei propuneri care nu este acceptată de plenul Parlamentului. Propunerea colegului nostru domnul deputat Vladimir Filat privind invitarea reprezentantului sau reprezentanţilor Guvernului cu un raport la subiectul implementării Legii nr.111. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi, susţinerea, plenul Parlamentului nu a susţinut această propunere. Propunerea colegului nostru, a domnului Veaceslav Untilă privind invitarea în plenul Parlamentului a domnului Gorincioi cu referinţă la subiectul care vizează dreptul de translare a Campionatului european la “Moldova 1”.

Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi. Această propunere nu a fost susţinută de plen. Propunerea colegei noastre doamna deputat Vitalia Pavlicenco privind invitarea ministrului educaţiei şi tineretului la subiectul evocat de colega noastră. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 13.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi. Această propunere nu a fost susţinută. Voi supune votului propunerea domnului Braghiş, după care voi da şi unele informaţii, urmare a  discuţiilor de ieri din cadrul şedinţei Biroului permanent. Propunerea domnului Braghiş privind invitarea reprezentantului Guvernului la subiectul “preţurile”.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am rugat, dacă este posibil, de aflat o informaţie despre ceea ce s-a decis la Birou şi după aceasta, dacă nu s-a decis, atunci să fie supusă votului, poate schimbăm puţin ordinea.

 

Domnul Marian Lupu:

Să schimbăm, nu e o problemă.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

...Informaţiile şi după aceasta...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Ieri, Biroul permanent a discutat această situaţie în general cu propunerile înaintate. Şi ne-am adus aminte de un lucru, că, în multiple reprize, aici, în plenul Parlamentului, Biroul permanent era învinuit că îşi asumă funcţii care nu sînt în conformitate cu Regulamentul.

Şi vreau să vă spun că parţial am acceptat aceste critici. Am consultat foarte minuţios prevederile Regulamentului care vizează atribuţiile Biroului permanent. Biroul permanent nu decide de sine stătător la ordinea de zi. Biroul permanent examinează propunerile prezentate de către comisii şi decizia se ia aici.

Acest lucru se referă inclusiv şi la comisiile speciale, la comisiile de anchetă, fiindcă deseori se apelează la o funcţiune a Biroului permanent, care funcţiune în realitate Biroul permanent nu o are şi noi nu vrem să facem abuz de funcţiile Biroului permanent. Iată pe care motiv această propunere, de rînd cu propunerea domnului Diacov, o supun votului.

Cine este pentru a susţine propunerea domnului Braghiş, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi întru susţinerea acestei propuneri. Plenul Parlamentului nu a acceptat-o. E o remarcă, într-adevăr, bună care a fost făcută de colegul nostru domnul deputat Igor Klipii. Trebuie să vedem, eu o să rog secretariatul care sînt informaţiile prezentate şi urmează să decidem cum examinăm sau cum facem aceste audieri. Se va lua la monitorizare. Aţi avut ceva de spus la microfon? Nu.

Mersi.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, eu propun să începem examinarea şi dezbaterea pe marginea ordinii de zi. Vom începe cu proiectul nr.948.

Ministrul economiei şi comerţului este? Nu.

Proiectul de Lege nr.1140 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la activitatea editorială. Lectura a doua. Nu, nr.1140, lectura a doua, este vorba de Comisia domnului Dragomir. Dar ce mai este încă una cu...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

La 5 iunie 2008, Parlamentul a votat în primă lectură proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.939 din 20 aprilie 2000 cu privire la activitatea editorială.

Pentru lectura a doua, Comisia de profil, împreună cu reprezentanţii Ministerului Culturii şi Turismului, a supus unei analize ample toate amendamentele parvenite din partea comisiilor parlamentare permanente, a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi din partea unor deputaţi.

Decizia Comisiei e reflectată în sinteza amendamentelor, care este parte componentă a prezentului raport, şi a fost distribuită deputaţilor. După cum se vede din sinteză, din cele 10 amendamente propuse 7 sînt acceptate de către Comisie.

Nu s-a acceptat propunerea deputaţilor Vladimir Filat şi Leonid Bujor de a exclude punctul 4 din proiect, adică completarea articolului 14 din lege cu un alineat nou, (6), prin care se interzice editarea literaturii care conţine contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război şi la agresiune etc. În opinia Comisiei, prin această prevedere se urmăreşte o garanţie a securităţii naţionale şi ea este binevenită.

Cît priveşte mecanismul de control al respectării acestor prevederi, Comisia propune ca textul de la punctul 4 să fie completat cu propoziţia: “Responsabilitatea pentru realizarea acestei prevederi îi revine editorului”.

Nu s-a acceptat nici propunerea domnului deputat Gheorghe Susarenco ca să fie exclus punctul 4 din proiect, deoarece, după părerea autorului, adică a domnului Susarenco, el ar veni... este în contradicţie cu articolul 54 din Constituţie. Comisia este cu totul de altă părere. Anume la articolul 54 alineatul (2) din Constituţie este stipulat că “Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege... şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale şi integrităţii teritoriale...” În acest caz, acest punct este binevenit.

Două comisii permanente, cea a protecţiei sociale, sănătate şi familie  şi cea pentru politică externă şi integritate europeană, şi domnul deputat Vladimir Filat au pledat pentru excluderea din punctul 7 alineatul (4) al articolului 22 a textului “şi se aprobă de către Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă a Parlamentului”.

Propunerea nu a fost acceptată, deoarece experienţa anilor trecuţi ne-a demonstrat că aprobarea listei de către Comisia de profil a Parlamentului  este necesară atît pentru coordonarea modului de utilizare a banilor publici, cît şi pentru a evita apariţia unor lucrări cu un conţinut nereuşit din punct de vedere al educaţiei.

Totodată, ţin să menţionez că acest subiect nici nu face parte din proiectul în cauză. În proiect nu este vorba de a introduce ori de a exclude acest text.

La punctul 7 din proiect, Comisia propune ca articolul 22 să fie completat în final cu un alineat nou, (6), care ar prevedea că mijloace pentru susţinerea editurii cărţii naţionale pot fi prevăzute anual în măsura posibilităţilor şi în bugetele administraţiei publice locale.

În acest caz, listele lucrărilor propuse pentru editare vor fi coordonate cu Ministerul Culturii şi Turismului şi confirmate de Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă.

Pregătirea pentru tipar a lucrărilor prevăzute în bugetele administraţiilor publice locale se va efectua prioritar de către editurile de stat din subordinea Ministerului Culturii şi Turismului, iară după editare cărţile vor fi transmise pentru completarea gratuită a fondurilor bibliotecilor publice şi şcolare din unităţile teritorial-administrative respective.

În consecinţă, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă propune ca proiectul de Lege nr.1140 pentru modificarea şi completarea Legii nr.939-XIV din 27 martie 2008 cu privire la activitatea editorială să fie adoptat în  lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Aş vrea totuşi să argumentaţi din care considerente Comisia, dumneavoastră personal, că aţi tălmăcit aici în raport, respingeţi propunerea  făcută la punctul 4 din proiectul de lege care se referă la articolul 14.

Fiindcă unica constatare în anexă sau în sinteza anexată la raportul Comisiei este următoarea: “nu se acceptă, deoarece este vorba de un element în plus în interesele securităţii naţionale”. Aceasta reiese că ori de cîte ori vom adopta proiecte de legi, va fi necesar să justificăm anumite lucruri constatînd că este necesară o argumentare suplimentară.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Dacă vreţi...

 

Domnul Leonid Bujor:

Prin aceasta dumneavoastră, de fapt, cunoaşteţi că, într-adevăr, acest articol este în plus, fiindcă toate aceste prevederi sînt, aşa cum am vorbit în cadrul şedinţei plenare, prevăzute în Constituţie şi în alte legi.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Dacă aţi citi articolul 32 din Constituţie, veţi convinge că este şi într-adevăr. Dar aceasta noi subliniem încă o dată că este vorba de un accent suplimentar să acordăm atenţie acestui punct.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci eu consider aşa şi aici sînt mulţi jurişti care, probabil, vor confirma acest...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

La părerea dumneavoastră este că nu trebuie, dar la părerea noastră este că el trebuie să rămînă.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, vă mulţumesc.

Dar vă rog, nu mă întrerupeţi, eu v-am ascultat atent pe dumneavoastră.

Deci, doamnă Preşedinte al şedinţei,

Avînd în vedere că responsabilitatea pentru editare o poartă nu editurile, dar autorii lucrărilor, eu totuşi insist ca această propunere de a exclude alineatul (6) din articolul 14 să fie pusă la vot, pentru că noi nu putem admite instaurarea cenzurii în cadrul editurilor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerea evocată de la microfonul nr.4 de colegul nostru.Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 –  1.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi. Propunerea nu a fost acceptată de plen.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Dragomir,

La acelaşi subiect sau acelaşi articol. Nu ştiu, noi, am impresia că am vorbit destul de clar în dezbaterile pentru prima lectură şi mie îmi pare rău că dumneavoastră aţi interpretat tendenţios propunerea noastră. Şi dacă este să reiterez, aţi spus că noi sîntem împotrivă ca să fie prezentă norma care ar interzice publicarea...

Deci noi am avut cu totul şi cu totul altă propunere, că această normă să nu fie prezentă în legea respectivă pentru că prezenţa acestei norme impune o barieră şi, de fapt, o posibilitate subiectivă a unor funcţionari să intervină în ceea ce înseamnă editare, procesul de editare.

Oricum, votul a demonstrat care este poziţia Parlamentului. Însă eu vreau să insist asupra articolului 22 alineatul (4).

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Eu, din cîte ştiu, Republica Moldova este guvernată de legi, nu de cutume, de experienţe ş.a.m.d. Faptul că pînă acum Comisia a exercitat anumite atribuţii ilegale nu poate servi drept de a prelungi această experienţă.

Acum, Comisia parlamentară este un organ de lucru al Parlamentului, nu are nici un fel de prerogative şi nici o calitate pentru a lua decizii. Eu vreau, stimaţi colegi, ca să abordăm problema sub aspect juridic, în primul rînd, şi să luăm o decizie judicioasă.

Faptul că noi împuternicim sau dăm posibilitate Comisiei să intervină şi să ia decizii, de fapt, şi să îi atribuim rol de organ cu decizii, este o greşeală.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule Filat,

Mulţumesc de întrebare.

Şi eu încă o dată accentuez, dumneavoastră luaţi, vă rog, proiectul de lege şi spuneţi unde găsiţi că acest text trebuie să fie exclus sau să fie introdus. Eu v-am spus că acesta nu e subiectul proiectului menţionat, nu e discuţie. Aceste cuvinte sînt introduse în lege, dar astăzi noi nu le discutăm că ele să fie introduse sau nu. În acest proiect nu este aşa ceva.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci noi am avut discuţii în cadrul dezbaterilor pentru prima lectură, am adus argumentele şi am făcut amendamentul respectiv.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Deci noi am discutat greşit atunci. Nu este subiect de discuţie, înţelegeţi, a acestui proiect.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este un punct de vedere.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Atunci este necesar alt proiect de lege, altă iniţiativă şi, poftim, propuneţi şi atunci o să discutăm. Dar astăzi noi nu avem dreptul să facem acest lucru. El nu este obiect de discuţie aici, în acest proiect.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, eu am înţeles poziţia.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Roşca.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule raportor,

O propunere la punctul 7 din proiect, pe care comisia vrea să îl completeze cu un nou alineat, (6), care se referă la administraţia publică locală. Eu înţeleg buna intenţie a autorilor, dar, sincer vorbind, noi ştim că administraţia publică locală duce lipsă acută de bani bugetari pentru necesităţi de primă urgenţă.

Prin urmare, nu cred că este cazul să menţinem această propunere. O dată din lipsa de posibilitate de a dispune de bani bugetari pentru a edita cărţi, după aceea este şi procedura foarte greoaie, coordonarea cu Ministerul Culturii şi Turismului confirmarea de către Comisia de profil.

Chestia aceasta cu confirmarea nu ştiu dacă se încadrează în norma legală. Dar propunerea mea de esenţă este ca să renunţăm la această completare, pentru că ea oricum nu va funcţiona şi, chiar dacă va funcţiona, lasă loc liber pentru anumite abuzuri în utilizarea banilor publici potrivit primelor necesităţi.

Mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule preşedinte, vicepreşedinte al Parlamentului,

Noi am discutat mult întrebarea aceasta şi am ajuns la concluzia să introducem acest  punct din ce cauză? Fiindcă sînt unele raioane unde administraţia publică locală de nivelul doi alocă careva surse pentru a îmbogăţi bibliotecile raionului respectiv.

Însă se întîmplă astfel că aceste cărţi, această literatură este haotică. Adică nu se coordonează cu nimeni, nici cu Ministerul Culturii, şi Turismului, nici cu alte ministere, nici cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, nici cu Comisia. De aceea, a fost şi introdus. Dar că puţini bani se alocă acolo, noi de aceea şi am introdus. După necesitate, iată.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri?

Domnule Dragomir,

Vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.1140. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul Marian Lupu:

55 de voturi pro. Împotrivă? Rog să îmi fie anunţate voturile împotrivă.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 8.

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot,

stimaţi colegi, proiectul nr.1140 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1594 privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege privind modificarea unor acte legislative, lectura a doua.

Amendamentele parvenite cu decizia Comisiei se conţin în sinteză, care este parte integrantă la prezentul raport. Din totalul de 38 de amendamente comisia a acceptat 26, cele mai esenţiale fiind la articolul I punctul 2 alineatele (11) şi (12), din proiect, care prevăd subiecţii cu drept de iniţiere a procedurii de retragere a încrederii acordate de către Parlament directorului şi directorului adjunct al Centrului, deputaţii Ion Varta, Valeri Garev şi alţii au propus substituirea cifrei de “20 de deputaţi” cu una mai mică – de “15”, precum şi de acorda acest drept respectiv fracţiunilor parlamentare.

Comisia a acceptat, la fel, obiecţiile Guvernului Republicii Moldova expuse la articolul II din proiect cu privire la completarea anexelor 3 şi 4 la Legea nr.355 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Aastfel, se propune ca cuantumul salariului lunar “6200”, propus pentru funcţia de director adjunct, să fie substituit cu cifra 6000, ţinînd cont de faptul că, potrivit Legii nr.355, pentru toţi adjuncţii conducătorilor de rangul întîi salariul lunar este stabilit în mărimea respectivă.

 La anexa 4, grilele de salarii pentru personalul Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal să fie expuse în următoarea formulare:

“Şef direcţie – 1500-2250

Şef secţie –  1400-2100

Consultant principal – 1200-1800

Consultant superior – 1100-1650.”

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune adoptarea prezentului proiect de lege în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Propuneri?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Iuri Dmitrievici,

Noi în Comisie am discutat şi propunem că salariul pentru conducător va fi în jur de 5 mii de lei, dar pentru vice –  cu 10% mai puţin.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi, de asemenea, în Comisie au fost foarte multe păreri ca acest salariu să fie micşorat, dat fiind faptul că oricum aceasta este la un început, crearea acestui centru, şi, evident, şi volumul de lucru deocamdată el nu o să fie acel care sperăm noi că o să fie în perspectivă.

Dar, în final, decizia eu am citit-o. Dacă Parlamentul va lua această decizie a domnului Bondarciuc, cred că o să fie corectă.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

A fost o propunere pentru a fi supusă votului?

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerea evocată de la microfonul nr.3. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Este acceptată.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Stoicov,

Vizavi de amendamentul care a fost acceptat şi discutat ieri în Comisie, ceea ce ţine de demisia sau demiterea directorului şi directorului adjunct, este necesar în  cazul în care mergem pe formula respectivă să acordăm acelaşi drept sau aceeaşi...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da şi... da, exact.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ca să corelăm pentru că în text şi în raport nu este prezentă această...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, noi am menţionat aceasta, că şi numirea, şi demisia deci va fi...

 

Domnul Vladimir Filat:

În aceeaşi procedură.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Şi încă o precizare vizavi de articolul 11 alineatul (8). Am discutat şi ieri în Comisie un pic, funcţionarii Centrului au dreptul, în exerciţiul funcţiunii, la acces liber în încăperile şi pe teritoriul autorităţilor administraţiei publice, agenţilor economici, cu excepţia ş.a.m.d.

Eu aş avea o rugăminte. Am înţeles argumentele aduse în Comisie, însă poate pentru precizare şi pentru a nu crea posibilitatea că aceşti funcţionari să descindă sau să aibă acces la toate unităţile, la toţi agenţii economici, poate stabilim în lege la agenţii economici care au ca şi obiect de activitate  domeniul care are ca obiect sau deţine date cu caracter personal ale cetăţenilor.

Fiindcă, în caz contrar, înţelegeţi ce poate să se întîmple: la orice agent economic vine colaboratorul respectiv, prezintă legitimaţia, declară că este în exerciţiul funcţiunii, urmează să îi fie acordat accesul, să verifice. Eu cred că măcar dacă facem menţiunea respectivă că are acces la instituţiile care au obiect de activitate domeniul care intră, ca şi control, în sarcina acestei instituţii, atunci limităm şi...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Eu nu ştiu dacă altceva se are în vedere aici, doar legea respectivă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule preşedinte...

 

Domnul Iurie Stoicov:

...se referă la Centru.

 

Domnul Vladimir Filat:

Noi ştim exact că nu totdeauna ce avem noi în vedere în lege se înţelege şi din partea funcţionarilor. Şi atunci pentru a preciza exact, eu nu cred că este...

 

Domnul Marian Lupu:

Aveţi acum o formulă scurtă de redacţie, fiindcă subiectul, într-adevăr, pare a fi unul sensibil şi...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu cred că noi avem posibilitatea ca şi idee să luăm decizia şi, după aceea să formulăm din punct de vedere redacţional. Ar fi o soluţie că funcţionarii Centrului au dreptul, în exerciţiul funcţiunii, la acces liber în încăperile şi pe teritoriul autorităţilor administraţiei publice, agenţilor economici care au domeniul de activitate sau obiect de activitate.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Întreţinerea datelor cu caracter personal.

 

Domnul Vladimir Filat:

Ceva de acest gen, da. Nu am o formulă, dar ca idee.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Ieri, la Comisie, tocmai că am acceptat această variantă dar...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, să convenim în felul următor. Ca idee, într-adevăr, ea trebuie să fie una acceptată. Şi, respectiv, în procesul, deci ideea am înţeles-o cu toţii, deja în procesul de definitivare sau pregătire pentru semnarea acestui proiect, cu atît mai mult că domnul Stoicov spune că la Comisie s-a discutat şi ideea a fost acceptată.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu am înţeles-o.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci  rămînem pe această linie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte

Şi în calitate de autor, am discutat ieri în Comisie cuprinsul alineatului (10) din articolul 111, prin care propuneaţi ca decesul să se constate în şedinţa plenară a Parlamentului. Am văzut 3 amendamente la acest alineat şi în toate decizia Comisiei este diferită.

Vreau să ştiu cum va fi, pînă la urmă, acest alineat. De exemplu, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi  a avut amendament la acest alineat şi Comisia noastră zice că amendamentul în cauză nu conţine careva obiecţii concrete.

Deputatul Ion Varta a avut amendament la acest alineat şi decizia Comisiei este că se acceptă parţial. Iar deputatul Vadim Mişin a propus ca acest alineat să fie exclus şi se acceptă. Atunci ce s-a acceptat parţial din propunerea domnului Ion Varta şi cum vom vota noi acest alineat (10) din articolul 111 astăzi în lectura a doua.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Dar la ce punct al sintezei vă referiţi...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Punctul sintezei, vă spun: 23, 25 şi 26. În punctul 26 spuneţi că acceptăm parţial. Ce am acceptat parţial şi a se vedea decizia Comisiei mai sus.

În  punctul 23 spuneţi că nu sînt careva obiecţii concrete, iar în punctul 25 spuneţi că se acceptă excluderea alineatului (10). Cum va fi totuşi?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi o să ne uităm în lege şi o sa vedem care.

 

Domnul Marian Lupu:

Cine ne poate ajuta aici?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Deci noi excludem acest alineat al articolului 10, într-adevăr. Şi îl comasăm cu 9 şi 10. Iată, aici e scris, în ce cazuri încetează mandatul şi rămîne varianta punctului 9.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Fără...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, da.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, în continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci domnule preşedinte Stoicov,

Nu insist să fie supuse votului poziţiile 7 şi 12, fiindcă într-un caz este o argumentare corectă din punctul meu de vedere, în alt caz este o încercare de a justifica de ce nu se acceptă.

Şi vreau să vă spun că accept varianta de compromis la poziţia 27, prin care fracţiunile şi, respectiv, 15 deputaţi pot iniţia procedura de eliberare. Însă nu sînt de acord cu faptul că la poziţia 14 dumneavoastră consideraţi că Comisia consideră că procedura propusă de autori este mai eficientă.

Cred că nu poate fi exclus în cazul de faţă Guvernul. Şi ar fi logic ca, din momentul în care funcţia de preşedinte al Centrului vine la iniţiativa Preşedintelui Parlamentului, ca funcţia de vicepreşedinte să vină nu de la directorul general, dar de la Guvernul Republicii Moldova, fiindcă este o structură a puterii centrale.

De aceea, solicit ca poziţia 14 să fie supusă procedurii de vot, fiindcă aici, practic, lipsesc...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Bujor...

 

Domnul Leonid Bujor:

Argumentarea lipseşte.

 

Domnul Iurie Stoicov:

În primul rînd, noi am exclus varianta înaintării candidaturii directorului de către Preşedintele Parlamentului. Am lăsat la discreţia fracţiunilor parlamentare sau a unui grup de 15 deputaţi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu am spus că accept. Aceasta este poziţia 27.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Dar ce e legat cu vicele, atunci apare logica ideii ca această propunere să fie din partea directorului Centrului. Şi noi acceptăm această tocmai abordare. Nu are sens ca Guvernul să vină cu această propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Argumentele au fost expuse, colegul a solicitat. Da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule,

Atunci care este rolul Guvernului, deci aceasta e structură... întărită de Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Domnule Stoicov,

Stimate coleg,

Este cam o situaţie similară precum ar fi în cazul Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii, SIS-ului sau al altor organe, atunci cînd Guvernul, într-adevăr, atribuţii administrative nu are.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, atunci îmi retrag propunerea de a fi supusă votului.

 

Domnul Marian Lupu:

Mersi.

Alte propuneri sînt?

Domnule Stoicov,

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului prezentat de către Comisia de profil şi ţinînd cont de decizia pe care am adoptat-o în contextul dezbaterilor cu referinţă la respectivul articol, supun votului adoptarea în lectura doua a proiectului de Lege nr.1594. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 2.

 

Domnul Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1594 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.948 cu privire la ipotecă. Lectura a doua. Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, în perioada după aprobarea proiectului de lege în primă lectură, a examinat obiecţiile şi propunerile comisiilor permanente şi ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum şi cele expuse de deputaţi în cadrul examinării proiectului de lege în primă lectură sau prezentate comisiei în scris şi raportează următoarele.

Considerăm necesar să menţionăm că un şir de obiecţii ce se conţin în avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum şi a unor deputaţi care au luat cuvînt în cadrul examinării proiectului de lege în primă lectură au mai mult un caracter de doleanţă şi nu conţin propuneri care ar determina necesitatea de modificare sau completare a reglementărilor respective din proiectul de lege.

La propunerile de acest gen care nu au fost acceptate în cazul examinărilor  în şedinţa Comisiei sînt prezentate argumentele şi explicaţiile respective în anexa la prezentul raport.

Comisia a acceptat propunerea domnului deputat Valeriu Cosarciuc privind precizarea noţiunii de “bun imobil”, a Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi privind modificarea alineatului (3) din articolul 7, a alineatului (5) din articolul 9 şi a alineatului (2) din articolul 49 ce se referă la supravegherea activităţii ipotecare.

Propuneri diametral opuse au parvenit la articolul 22 din proiectul de lege. Doamna deputat Valentina Stratan s-a pronunţat pentru completarea articolului menţionat cu prevederi privind asigurarea obligatorie nu numai a obiectului ipotecar, dar şi a vieţii şi sănătăţi debitorului ipotecar.

În acest sens, domnul deputat Valeriu Guma a prezentat propunerea de modificare a acestui articol, completîndu-l cu prevederi privind asigurarea suplimentară obligatorie contra pierderii dreptului de proprietate asupra obiectului ipotecar, contra distrugerii acestuia şi contra accidentelor obiectului ipotecar.

Domnii deputaţi Cosarciuc şi Guţu, în cadrul examinării proiectului de lege în primă lectură, au propus excluderea acestui articol în general. Comisia nu a susţinut aceste propuneri, acceptînd cuprinsul acestui articol în redacţia propusă de Guvern, supunînd asigurări obligatorii doar obiectului ipotecării.

Pornind de la cele relatate, Comisia propune adoptarea proiectului de lege în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Alte propuneri? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.948. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 33.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 2.

 

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.948 este adoptat în lectura a doua.

Voi invita în continuare la tribuna centrală pe domnul Dumitru Todoroglo la două subiecte: 3331 şi 3350.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă readuc aminte că dezbaterile pe marginea acestor două proiecte s-au produs anterior, s-a ajuns la poziţia Comisiei, acolo am şi oprit dezbaterile. Şi acum o să îl rog pe domnul Todoroglo să ne anunţe care sînt deciziile de ultimă oră cu referinţă la aceste două proiecte.

Vă rog. Da, vă rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia, repetat, a examinat situaţia creată după examinarea acestui proiect la şedinţa Parlamentului. Şi reieşind  din situaţia care a avut loc, eu am în vedere că au fost şi observaţiile, şi propunerile din partea Comisiei şi din partea deputaţilor asupra perfectării acestor documente. De aceea, Comisia propune că aceste proiecte 3331 şi 3350 să fie examinate, ele o să fie calificate ca proiecte de legi ordinare şi o să fie examinate în două lecturi.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Legi organice.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Şi, reieşind din aceasta, Comisia.

 

Domnul Marian Lupu:

Ordinare, dar în două lecturi. De acord.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, ordinare şi o să fie examinat în două lecturi.

 

Domnul Marian Lupu:

Şi ca bază...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Ca bază o să luăm proiectul de Lege nr.3350 şi Comisia, conform deciziei luate, o să comaseze prin examinarea în două lecturi a acestor două proiecte, luînd ca bază...

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.3350...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

3350. Şi o să venim cînd o să fim gata la Parlament pentru adoptare în a doua lectură a acestui proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule Todoroglo.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea proiectului de Lege nr.3350 în primă lectură, în calitate de proiect de bază pentru dezbaterea acestora în a doua lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3350 este aprobat în primă lectură.

În acelaşi context, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3331, ca proiect alternativ în contextul celui de bază 3350. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3331 este la fel aprobat în primă lectură.

Continuăm. Proiectul de Lege nr.1701 pentru completarea articolului 15 din Legea cu privire al Guvern.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în  Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră vine să insereze în Legea cu privire la Guvern o normă care abilitează în mod expres Guvernul cu dreptul de a institui premii de stat, a aproba condiţiile de decernare a acestora şi, totodată, prevede că vor urma să fie acordate premiile de stat prin Decretul Preşedintelui, urmînd ca proiectul Decretului să fie prezentat Preşedintelui de către Guvern.

Acest proiect nu necesită cheltuieli suplimentare pentru implementarea acestuia, avînd în vedere că reglementările cu privire la premiile de stat deja există în legislaţia Republicii Moldova.

Rugăm să susţineţi proiectul propus atenţiei dumneavoastră.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru,

Indiscutabil, dumneavoastră cunoaşteţi faptul că articolele 86, 87 şi 88 din Constituţia Republicii Moldova stabilesc împuternicirile Preşedintelui ţării. 86 se referă, după cum ştiţi, la politica externă, 87 – în domeniul apărării, 88 – alte atribuţii. Deci litera a) stabileşte că Preşedintele Republicii Moldova conferă decoraţii şi titluri de onoare.

Prin ce explicaţi dumneavoastră necesitatea de a atribui acest drept Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la decernarea premiilor? De ce nu ar putea să ţină aceasta de competenţa Guvernului Republicii Moldova din moment ce premiile sînt de stat.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci şi distincţiile sînt de stat, dar le acordă Preşedintele. Dar, în principiu, problema cine va acorda premiile de stat nu este o una ce ţine de reguli de drept, ci este o problemă de oportunitate. Guvernul a considerat că nu este recomandat să monopolizăm noi tot procesul pornind de la instituirea, condiţiile de acordare şi tot de către Guvern să fie decernat premiul de stat, dar opţiunea aparţine Parlamentului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, îmi pare rău, domnule ministru, că aţi încercat să politizaţi acest subiect. Eu am adresat întrebarea: de ce nu ar putea Guvernul Republicii Moldova să decerneze premiile de stat aşa cum a fost pe parcursul multor ani, lucru care este ştiut de fiecare dintre noi prezenţi aici.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Răspunsul meu a fost că, desigur, Guvernul ar putea să decerneze premiile de stat, dar am considerat că putem transmite aceste atribuţii şi Preşedintelui, decizia finală urmînd să o adopte Parlamentul.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Pentru a nu mai apărea o dată în plus la microfon spre a face propuneri pentru lectura a doua, noi, Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»”, propunem următorul text pentru Guvern: “instituirea şi decernarea premiilor de stat”, mai departe, dacă autorii consideră de cuviinţă, pot să lase şi sintagma “aprobă condiţiile de decernare a acestuia”.

Fiindcă Constituţia Republicii Moldova stipulează foarte clar care sînt împuternicirile Preşedintelui Republicii Moldova şi mi se pare că în ultimul timp noi facem abuz de ultima literă a articolului 88 din Constituţie.

Nu sînt motive obiective pentru a lipsi Guvernul Republicii Moldova de acest drept de a decerna premiile de stat, lucru care este practicat, practic, cel puţin în tot spaţiul ex-sovietic.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci eu presupun că este o propunere care vizează conceptul legii. Este, de ce întreb acest lucru, fiindcă trebuie să ştiu, eu supun votului sau nu supun votului această...

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci noi nu insistăm ca Guvernul să îşi retragă iniţiativa legislativă, noi propunem o modificare a articolului propus. De aceea, şi am spus că acceptăm sintagma.

 

Domnul Marian Lupu:

Este pentru prima sau pentru a doua lectură? Pentru a doua lectură. Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Pentru lectura a doua, aşa şi am spus.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, s-a înregistrat, da, în stenogramă.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vin întru susţinerea iniţiativei colegului meu domnul Bujor. Şi vreau să amintesc majorităţii care decide în acest Parlament că chiar şi pe timpul sovietic, timp pe care ei îl iubesc foarte mult, aceasta era prerogativa Guvernului.

Preşedintele ţării la noi se duce, spre exemplu, săptămîna trecută, şi taie, nu panglica, dar aţa roşie la Căuşeni şi dă tractoare, şi deschide “MTS”-uri, da cu banii cui s-o dat? Ai lui Oleg al lui sau ai japonezilor?

Aşa că mă scuzaţi, prerogativa este a Guvernului.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule Eşanu,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat, la şedinţa sa din 11 iunie 2008, proiectul de lege menţionat, parvenit de la Guvernul Republicii Moldova şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.604 din 16 mai 2008, fapt ce corespunde cerinţelor articolului 73 din Constituţia Republicii Moldova şi articolului 47 din Regulamentul Parlamentului.

 Comisia constată că proiectul de Lege pentru completarea articolului 15 din Legea nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern a fost elaborată în scopul reglementării exprese a posibilităţii Guvernului Republicii Moldova de a institui Premiul de Stat.

De asemenea, se impune de a abilita Guvernul Republicii Moldova cu dreptul de a aproba condiţiile de decernare a premiilor de stat, precum şi împuternicirea acestuia de a elabora şi prezenta Preşedintelui Republicii Moldova proiectul Decretului cu privire la decernarea premiilor de stat.

La proiectul de lege în cauză au parvenit avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică şi Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe s-au pronunţat pentru examinarea şi adoptarea proiectului de lege de către Parlament.

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană şi Comisia pentru drepturile omului propune examinarea şi adoptarea proiectului de lege în primă lectură de către Parlament. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi şi Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie şi Comisia pentru agricultură şi industria alimentară propune examinarea proiectului de lege în şedinţa în plen a Parlamentului.

Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizul prezentat, consideră că proiectul de lege a fost elaborat în conformitate cu prevederea articolului 73 din Constituţia Republicii Moldova şi articolul 47 din Regulamentul Parlamentului.

Totodată, au fost expuse unele propuneri şi obiecţii. În conformitate cu prevederile articolului 65 din Legea nr.797 din aprilie 1996 pentru adoptarea Regulamentul Parlamentului, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului va examina propunerile şi obiecţiile comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, fracţiunilor parlamentare, amendamentele deputaţilor şi va prezenta raportul asupra proiectului de lege pentru dezbaterile în lectura a doua.

În temeiul celor relatate, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului proiectul de Lege pentru completarea articolului 15 din Legea cu privire la Guvern pentru examinare şi aprobare în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte al Parlamentului.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei, vicepreşedinte, preşedinte,

Spuneţi, vă rog, în cadrul examinării acestui proiect de lege, s-a ţinut cont de faptul că noi examinăm astăzi acest proiect de lege, dar deja există o comisie, au fost deja înaintaţi şi candidaţi la Premiul de Stat.

În ce măsură se înscrie aceasta în cadrul legal al acestei proceduri?

 

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule coleg,

Într-adevăr, Comisia, în şedinţa sa din 11 iunie, cînd s-a examinat acest proiect de lege, a ţinut cont de faptul că este hotărîrea Guvernului, este aşa o comisie. Dar, totodată, comisia a acceptat acest raport şi îl propune Parlamentului pentru prima lectură.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu consideraţi că este o încălcare a procedurii de înaintare, de prezentare, examinare?

 

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule coleg,

O dată cu prezentarea acestui raport în Parlament, Comisia a acceptat acest proiect şi nu consideră că este ceva ilegal.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Am vrut să atrag atenţie că se întîmplă ca şi în cazul Căii Ferate, se întîmplă ca şi în cazul de la Giurgiuleşti cînd la noi se iniţiază anumite activităţi şi după aceasta Guvernul post factum vine cu propuneri de modificare a legislaţiei în vigoare.

Este clar ca buna ziua că, iniţial, trebuia să adoptăm o decizie pozitivă sau negativă la acest proiect de lege şi, ulterior, în baza acestei modificări, să îi zicem, da, urma să demareze toată această procedură.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1701. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat.

În continuare, proiectul de Lege nr.1814 pentru modificarea şi completarea articolului 35 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul propus atenţiei dumneavoastră vine să perfecţioneze mecanismul de executare silită a hotărîrilor judecătoreşti ţinînd cont de faptul că, în prezent, există un număr mare de hotărîri judecătoreşti în care, în calitate de debitor, figurează organele puterii centrale şi locale care nu au fost executate şi, după cum cunoaşteţi, un număr mare de hotărîri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului vizează anume neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti de către organele publice.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, executorii judecătoreşti nu au dreptul să încaseze mijloacele băneşti din conturile organelor finanţate de la bugetul public, fapt care, în opinia noastră, prejudiciază drepturile creditorilor.

Şi venim cu propunerea de a completa articolul 35 cu două alineate noi, prin care să se instituie dreptul executorilor de a încasa în mod incontestabil sumele din contul debitorilor finanţaţi din bugetul public.

De fapt, se păstrează mecanismul actual care prevede executarea benevolă de către debitori a hotărîrilor judecătoreşti şi doar în cazurile în care, în termen de 6 luni, un termen mai mare decît termenul general de 3 luni prevăzut de Codul de executare, nu se va executa benevol, vor fi încasate mijloacele în mod incontestabil.

Pentru a asigura stabilitatea financiară a debitorilor publici, la alineatul (8) se limitează suma care poate fi încasată la 20%. Ţinînd cont de faptul că, practic, este exclusă executarea bugetului cu 100%, considerăm că acest mecanism propus nu va afecta stabilitatea financiară a organelor finanţate din bugetul public naţional.

Rog să susţineţi proiectul supus atenţiei dumneavoastră.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Am o întrebare pentru dumneavoastră. În nota informativă dumneavoastră prezentaţi nişte lucruri concrete, chiar cu cifre concrete cine sînt vinovaţi.

Spuneţi-mi vă rog, pe parcursul timpului, cîţi oameni sau cîţi funcţionari, demnitari au fost traşi la răspundere pentru încălcările de neachitări sau de neexecutare a hotărîrilor judecătoreşti?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu nu am la îndemînă o statistică, dar pot să afirm cu certitudine că au fost sancţionaţi cu amenzi de către executori, inclusiv miniştri în exerciţiu pentru neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti.

 

Domnul Vladimir Braga:

Şi a doua întrebare. În 2003, mi se pare, a fost schimbată o normă în contenciosul administrativ cu privire la Guvern... adică Guvernul ia aşa atitudine şi iată rezultatul că noi la CEDO pierdem una după alta şi acum începem să găsim că şi vinovaţi sînt prin Guvern, sînt şi prin Guvern, adică.

Şi întrebarea mea e următoarea: nu găsiţi de cuviinţă că ar trebui de schimbat înapoi această normă în aşa fel ca Guvernul să poarte responsabilităţi pentru aceste neexecutări?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci, din cîte eu cunosc nu este nici o legătură cu amendarea Legii contenciosului administrativ. Guvernul poartă răspundere în măsura în care va figura în calitate de debitor al titlurilor executorii. Nu cunosc vreun caz în care Guvernul, fiind debitor, nu ar fi executat hotărîrile judecătoreşti.

Cît priveşte eventuala propunere ca pentru toate cazurile, în care în calitate de debitor figurează un organ public, să răspundă bugetul public, aceasta este o problemă mult mai largă, ţine de schimbarea conceptului personalităţii juridice. Avînd în vedere că în Republica Moldova organele publice dispun de personalitate juridică, nu poate exista răspunderea Guvernului pentru obligaţiile lor. Aici este vorba nu doar de o schimbare a procedurilor de executare, ci de schimbarea statutului juridic al tuturor organelor publice.

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Două întrebări. Prima ţine de termenul, ca excepţie, propus în proiectul de lege. Dacă puteţi să îmi spuneţi care este raţionamentul, de ce faceţi, de ce încercaţi să faceţi o deviere de la termenul prevăzut în Legea privind Codul de executare.

De ce anume 6 luni şi nu 4 luni? Sau este vreo analiză, este o necesitate?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci termenul de 6 luni a fost ales ţinînd cont de analiza privind practicile, procedurile necesare de a fi urmate de către un organ finanţat din bugetul public pentru a putea asigura executarea hotărîrilor judecătoreşti. După cum cunoaştem, toate organele publice...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am înţeles.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Au în buget şi articole concrete de cheltuieli şi pentru a putea executa titluri executorii este necesar să fie făcute modificări în bugetul lor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Am înţeles. Înseamnă că 6 luni reiese dintr-un calcul şi o analiză, nu este un termen abstract. Şi a doua întrebare vizavi de alineatul (8), aşa cum este prezent în proiect. Din punctul meu de vedere, urmează a fi făcute anumite precizări, fiindcă dacă îl citim aşa cum este propus, apare o întrebare. Pentru achitare incontestabilă a sumelor adjudecate conform documentelor executorii se vor utiliza pînă la 20% din bugetul anual al debitorului.

Şi, probabil, trebuie să continuăm, pentru următorul an bugetar, în cazul acesta, pînă la suma totală.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Da, dar aceasta şi rezultă. Din bugetul anual noi  putem încasa 20, aici este vorba despre... incontestabilă. Organul respectiv poate plăti măcar şi 50 şi 100%, deşi rămîne teorie, fiindcă are nevoie să fie finanţate activităţile curente.

 

Domnul Vladimir Filat:

Staţi un pic, aici scrie foarte clar că pînă la 20% se poate încasa. Dar dacă suma adjudecată este mai mare de 20%?

 

Domnul Nicolae Eşanu

O să încasăm anul viitor, iarăşi pînă la 20%. Dacă sînt dubii cu privire la interpretare, pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu aşa şi am avut în vedere. Trebuie de precizat ca să fie înţeles exact aşa cum spuneţi.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, rog să fie precizat.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimaţi colegi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul prezentat propune modificarea şi completarea articolului 35 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, care are ca scop ridicarea randamentului de aplicare a procesului de executare a documentelor executorii de către organele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

La momentul actual, organul de executare aplică sechestrul pe mijloacele băneşti din conturile trezoreriale ale executorilor de buget în baza notificărilor şi încheierilor în limita sumei adjudecate care, pînă la urmă, în pofida unor circumstanţe, nu sînt executate de către debitori, acestea rămînînd neexecutate şi prejudecînd creditorul şi debitorul sumelor neachitate.

Această situaţie generează multiple adresări către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prejudecînd bugetul de stat prin încasarea unor sume mai majore celora adjudecate prin hotărîrea instanţelor judecătoreşti naţionale.

Astfel, considerăm că modificările propuse vor contribui la sporirea executării hotărîrilor judecătoreşti, vor diminua numărul eventualelor adresări către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, reducerea cheltuielilor suplimentare ale bugetului de stat. Comisia susţine conceptual proiectul de lege şi, cu unele rezerve la completarea propusă la alineatul (8), ceea ce a menţionat şi domnul deputat Vladimir Filat, îl propune Parlamentului spre aprobare în primă lectură.

Luînd în consideraţie că, la momentul actual, în Parlament se află spre dezbatere proiectul de Lege nr.2019 din 16 iunie 2008, care conţine şi propuneri de modificare a Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune ca, pentru lectura a doua, proiectul cu numărul de înregistrare 1814 din 28 mai 2008 să fie comasat pentru lectura a doua cu proiectul de Lege nr.2019 din 16 iunie 2008.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări sînt? Nu sînt.

Domnule vicepreşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.1814, care, pentru a doua lectură, urmează a fi comasat, în modul în care domnul vicepreşedinte al Comisiei a menţionat, cu alt proiect. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.1814 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.1488 cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”. 

Guvernul.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

În atenţia dumneavoastră se propune proiectul de Lege cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”, al cărui scop este valorificarea activelor la moment păstrate, care se referă la Aeroportul din Mărculeşti.

Datorită eforturilor pe care le-a întreprins întreprinderea de stat, care gestionează la moment activele respective, ele nu au fost, ele au fost păstrate şi avem acum oportunitatea reală de a pune în funcţiune aceste active, avînd în vedere că fluxurile de transporturi din Vest în Est tot mai stabil şi mai stabil trec înspre Moldova.

Avînd în vedere conjunctura regională, preţurile la serviciile respective, eu vorbesc despre deservirea la sol a aeronavelor în aeroporturile regionale din Ucraina, despre creşterea preţurilor la serviciile respective în România, avem oportunitatea de a direcţiona aceste fluxuri prin Republica Moldova, mai cu seamă că avem active viabile la Mărculeşti.

Aceasta ar oferi posibilitatea de a crea cel puţin 1000 de locuri de muncă şi de a schimba situaţia într-o întreagă regiune, atrăgînd, totodată, business-ul, în special, din municipii şi slăbind presiunea concentrării acestor business-uri în municipii, ceea ce se reflectă la reducerea atractivităţii noastre din punct de vedere investiţional. Deci scopul principal este mişcarea business-ului înspre regiuni.

Deci, în această ordine de idei, este propus şi proiectul respectiv. Solicităm să susţineţi acest proiect.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule raportor,

Totuşi noi am studiat foarte atent legea propusă de dumneavoastră. În general, este o lege foarte, aşa, abstractă, care, pînă la urmă, nimic concret nu putem afla, care vor fi domeniile ce se vor practica pe aceste 260 de hectare de pămînt, care vor fi mai concret serviciile, care sînt estimările.

Pînă la urmă, eu am o întrebare la dumneavoastră: care sînt totuşi costurile pentru implementarea acestui proiect de lege?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Costurile implementării acestui proiect de lege sînt într-adevăr minime, pentru că noi avem de a face cu active viabile, care deja există şi trebuie doar să fie puse în funcţiune conform celor prezentate de mine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Dumneavoastră...

 

Domnul Iurie Munteanu:

Ele au fost restabilite, au fost păstrate de către întreprinderea de stat care funcţionează acolo şi care, se presupune, va executa, va exercita rolul de investitor general.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, dumneavoastră vorbiţi despre activitatea de întreprinzător şi dumneavoastră spuneţi că Guvernul asigură toată infrastructura necesară pentru activitatea rezidenţilor în zonă. Canalizare, apă, energie, ş.a.m.d., cineva drumuri, infrastructură, sînt cheltuieli. Dumneavoastră cum credeţi că aşa în cîmp, pe aerodrom se face business? Aşa e în viziunea Guvernului astăzi la dezvoltarea şi atragerea investiţiilor. Care sînt costurile pe an, care sînt sursele de acoperire a acestor costuri pentru implementarea legii?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Se presupune că sursele acoperirii vor fi depunerile persoanelor interesate, se are în vedere ale potenţialilor rezidenţi. Deci la acoperirea cheltuielilor oferite pentru îmbunătăţirea infrastructurii, pornind de la necesităţile lor. Acum, dacă ne referim la activităţile principale, noi vorbim despre deservirea la sol a aeronavelor şi despre serviciile aeronautice conexe care pot fi livrate pe loc acolo, la aeroport.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, dar nu numai servicii aeronautice se propun în lege, dar, începînd cu export-import, începînd cu servicii, sînt un şir... Eu am impresia că dumneavoastră nu aţi studiat legea, fiindcă Guvernul se obligă să asigure infrastructura.

Dumneavoastră cum... Guvernul face dintîi infrastructura şi pe urmă vin rezidenţii care, prin cotizaţiile, pe care le alocă, îşi dezvoltă activitatea. Păi aşa şi spuneţi în lege.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Infrastructura există, infrastructura de bază există. Ea a fost păstrată, gestionată şi restabilită. În cazul unor proiecte mai sofisticate, care nu sînt acoperite prin infrastructura existentă, respectivul investitor potenţial îşi va asuma obligaţia de a asigura infrastructura care lipseşte.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Estimările costurilor nu sînt, eu aşa înţeleg. Dumneavoastră, nu, astăzi statul...

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci dacă...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu îşi planifică nici un cost pentru implementarea legii.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Vă spun, dacă vorbim despre serviciile aeronautice, dacă vorbim despre deservirea la sol şi serviciile conexe, ele chiar acum pot fi livrate. Adică nu cer careva costuri adiţionale sau...

 

Domnul Marian Lupu:

...Investiţii.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci cheltuieli marginale. Ele pot fi...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, totuşi.

Domnule ministru...

 

Domnul Iurie Munteanu:

...livrate chiar acum.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noţiunea de “investitor general”, pe care dumneavoastră o promovaţi în lege prin diferiţi... se subînţelege că vor fi efectuate unele investiţii pentru atragerea rezidenţilor în zonă. Şi dacă Guvernul nu îşi propune nici un leu spre a fi cheltuiţi pentru pregătirea zonei aeroportului liber, cum dumneavoastră spuneţi, atunci se pune la îndoială, în genere, perspectiva unei asemenea legi. Şi care este scopul unor astfel de legi?

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Răspund. Deci da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu am impresia că toate întrebările care apar, vin şi în urma felului în care aţi prezentat acest proiect de lege. Eu înţelegeam dacă veneaţi şi prezentaţi un proiect de lege care instituia zona economică liberă pe teritoriul Aeroportului “Mărculeşti” şi spuneam exact aşa ceea ce doriţi să faceţi.

Fiindcă puneţi în prim plan serviciile aeronautice, dar dacă e să citim atent legea vedem că, de fapt, toate activităţile specifice unei zone economice libere sînt prezente în acest proiect de lege. O să trăim şi o să vedem care va fi ponderea acestor servicii aeronautice în activitatea zonei şi care vor fi alte activităţi, cum spuneam, specifice într-o zonă economică liberă.

 Stimate domnule viceministru,

Întrebarea mea este prima, una mai generală. Însuşi dumneavoastră aţi spus că încercaţi să împingeţi business-ul într-o anumită zonă. Am discutat despre...

 

Domnul Iurie Munteanu:

... în genere ...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, în acest caz, în regiunea spre Floreşti. Este o idee foarte bună, numai eu vreau să înţeleg un lucru şi întrebare: cînd o să înţelegeţi şi dumneavoastră că business-ul nu poate fi împins. Trebuie să fie create condiţii necesare ca el să poată să se dezvolte singur.

Stimate domnule viceministru,

Stimaţi colegi,

Anul trecut, aici, în Parlament, am discutat şi s-au adoptat legi, liberalizarea, cota zero, amnistie şi am spus că uniformizăm condiţiile de activitate a antreprenorilor în Republica Moldova.

Cît o să încercăm noi să creăm condiţii diferite pentru agenţii economici? Ce se întîmplă cu ei, vă dau un exemplu. Sînt foarte mulţi investitori în oraşul Floreşti care au investit, şi-au asumat riscul, s-au dus în regiune şi au investit, care vor fi supuşi în continuare taxelor locale, impozitelor directe, indirecte ş.a.m.d.

Şi acum, alături de ei, în zona Aeroportului “Mărculeşti” vin agenţii economici care vor beneficia de toate scutirile respective. Nu, aceasta nu e concurenţă, domnule Stoicov, concurenţa este atunci cînd activezi în condiţii egale. În momentul în care sînt diferite condiţii şi sînt facilităţi pentru unii şi pentru alţii nu, aceasta nu mai este concurenţă liberă.

Şi acum mai...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuăm.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu înţeleg cînd deranjează, eu am spus punctul meu de vedere. Dar am o întrebare mai directă. Uitaţi-vă, articolul 1 alineatul (3) stabileşte că aeroportul liber dispune de aerodrom cu destinaţie dublă şi îşi desfăşoară activitatea ţinînd cont de cerinţele privind apărarea, securitatea naţională, angajamentele Republicii Moldova pe plan internaţional. Trebuie de stabilit încă care angajamente, de natură militară ş.a.m.d.

Spuneţi, vă rog frumos, cum domeniul acesta, mai ales ce ţine de apărarea, securitatea naţională, va putea fi îndeplinit ca şi angajament şi ca atribut în momentul în care alături pe acelaşi teritoriu vom produce mobilă, încălţăminte, eventual vom prelucra carne ş.a.m.d.

Eu am impresia că la această întrebare urmează să dăm un răspuns, ori excludeţi norma din lege care prevede acest angajament, ori să corelăm. În continuare, reprezentantul Guvernului ş.a.m.d.

Nu, domnule Preşedinte,

Eu, în general, nu ştiu, poate cumva trimitem o scrisoare oficială la Guvern ca atunci cînd mai trimit proiecte de lege, acestea să fie în concordanţă cu Legea privind... nr.235, am impresia, care a stabilit cadrul de reglementare.

Uitaţi-vă, iarăşi la dispoziţia reprezentantului Guvernului punem sau îi dăm posibilitate să anuleze înregistrarea rezidenţilor, suspendarea sau retragerea autorizaţiei pentru desfăşurarea oricărui gen de activitate ş.a.m.d.

Deci mie mi se pare că este, cel puţin, straniu ca să veniţi cu asemenea propunere. Noi am stabilit cine se ocupă în Republica Moldova de acest domeniu de reglementare. Şi sînt şi un şir de alte obiecţii care, mă rog, pentru lectura a doua, dacă va fi aprobat în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Vom veni. Însă ca şi concept, domnule Preşedinte. Mie mi se pare că este o abordare totalmente greşită, încercînd să discriminăm pe unii, favorizînd pe alţii.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Am aşa o întrebare: cine, de fapt, va fi persoana principală în acest aeroport liber care va răspunde de activitatea acestuia?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Investitorul general, care va gestiona activele respective, şi reprezentantul Guvernului, care va monitoriza activităţile.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar nu pot fi doi responsabili, trebuie să fie unul.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Fiecare are competenţele lui. investitorul general ia partea administrativă, ce se referă la gestionarea activelor şi multiplicarea lor, reprezentantul Guvernului urmăreşte îndeplinirea procedurilor stabilite în planul de dezvoltare.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dumneavoastră singur vă contraziceţi. Deci, într-adevăr, articolul 3 sună: administrarea aeroportului liber, iar alineatul (3) spune că monitorizarea activităţii este efectuată de persoana numită de Guvern, deci reprezentantul Guvernului.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Corect.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

A monitoriza şi a administra sînt două lucruri diferite.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Eu nu prea am înţeles sensul întrebării.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect, corect.

Stimate coleg,

Deci monitorizarea, ceea ce ar însemna funcţionarea acestei entităţi juridice, conform prevederilor legislaţiei, este procesul de monitorizare pe care trebuie să îl efectueze reprezentantul Guvernului.

Dar gestionarea propriu-zisă zi de zi a activităţilor este respectiva funcţiune şi atribuţie.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

În Legea cu privire la zonele economice libere deci este administratorul.

 

Domnul Marian Lupu:

Vedeţi, iată aceasta e şi diferenţa că şi noi discutam, şi în Fracţiune, şi la Birou.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Păi, dar de ce nu se merge pe calea aceasta?

 

Domnul Marian Lupu:

Fiindcă există diferenţă, eu am înţeles, sînt careva diferenţe calitative, domnule viceministru.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Domnule Preşedinte,

Dacă îmi permiteţi, eu vreau să dau un răspuns conceptual pentru că sper că...

 

Domnul Marian Lupu:

Oferiţi-l.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Da, deci eu vreau să subliniez că noi avem răspuns la toate întrebările invocate, dar eu vreau să încep cu un răspuns conceptual. Deci, în primul rînd, de ce nu a fost ales modelul legii, stabilit prin Legea cu privire la zonele economice libere. Este forte simplu, pentru că noi avem în cazul de faţă un activ specific.

Legea cu privire la zonele economice libere stabileşte anumite rigori care nu pot fi, de fapt, prin definiţie, respectate în cazul Aeroportului Internaţional “Mărculeşti”. De ce? În primul rînd, de sensul accesului. Deci ştim cu toţii că zona este fondată pentru rezidenţi şi pentru exportul mărfurilor de către rezidenţi. Mă rog, şi cu o cotă limitată de exporturi în restul teritoriului vamal.

Deci eu foarte greu îmi imaginez că un avion care trece prin Mărculeşti va reuşi în zbor să se înregistreze ca rezident înainte de decolare, să intre pe teritoriu sub controlul vamal şi apoi să zboare peste 3 – 4 ore, după alimentare să zboare mai departe.

Deci numai această rigoare stabilită de Legea cu privire la zonele economice libere face imposibilă aplicarea modelului. Nemaivorbim de altele. Deci avem un caz specific.

Mai departe. Dacă noi alegem modelul zonelor economice libere, deci vizavi de cazul Mărculeştiului, înseamnă că iarăşi, conform aceleiaşi Legi cu privire la zonele economice libere, noi trebuie noile prevederi aplicate pentru cazul concret al Mărculeştiului să le aplicăm altor zone economice libere, ce va fi un dezastru.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

 

Domnul Iurie Munteanu:

De aceasta şi s-a ales. În ceea ce priveşte restul regimurilor: fiscal, vamal, etc., deci această lege repetă prevederile Legii zonelor economice libere.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Şi nu este vorba nici de o discriminare, absolut.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu sînt de părerea că totuşi trebuie de revenit şi am această propunere: de revenit în comisii asupra modului de gestionare a acestei instituţii. Uitaţi-vă, dumneavoastră, reprezentantul Guvernului este funcţionar public. În acelaşi timp, potrivit alineatului (6), în competenţele acestor reprezentanţi sînt înscrise un şir de atribuţii pe care el singur, de unul singur nu o să le poată efectua. Se presupune că trebuie să fie şi un aparat. Cine, din care buget se întreţine acest aparat şi vor fi funcţionarii acestui aparat funcţionari publici sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Înseamnă că ce, lectura a doua sau ce?

Vă rog.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Răspund dintr-o dată. Ca să nu intru în detalii mari. Noi avem un caz concret. La Portul Internaţional “Giurgiuleşti” avem un singur reprezentant, fără aparat şi el singur o scoate la capăt. Şi are foarte multe obligaţii. Este un om concret.

 

Domnul Alexandru Lipcan

Mă îndoiesc de acest fapt.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Eu vă afirm cu toată responsabilitatea. Un singur om, un singur funcţionar public de la Ministrul Economiei şi Comerţului, care execută obligaţiile şi atribuţiile reprezentantului Guvernului la Portul Internaţional “Giurgiuleşti” şi o scoate la capăt. Vladimir Crivciun îl cheamă.

 

Domnul Marian Lupu:

E o persoană foarte harnică.

 

Domnul Alexandru Lipcan

Răspuns la întrebare nu am primit oricum.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuăm.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Am o informaţie foarte amplă despre acest Aeroport “Mărculeşti”, luată la începutul anului curent. Mi-a trezit un interes şi am luat-o. Şi am înţeles că din... da, am şi cîte, care, nu vă deranjaţi, ştiu.

O dată cu fondarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internaţional “Mărculeşti”, fondator Ministerul Apărării, în 2002, a apărut o posibilitate ca să ajungem la ziua de astăzi. Din informaţia pe care o posed acolo a fost instalat gaz, au fost efectuate lucrări de reparaţie a drumului şi apeductului. Adică, cum aţi zis dumneavoastră, deja astăzi avem acolo o infrastructură foarte bine dezvoltată şi s-au făcut atîtea investiţi acolo, respectiv din partea statului, înţeleg eu. Căci Ministerul Apărării nu are de unde să facă atîtea.

Acum cînd am făcut toate acestea, anume datorită fondării acestei întreprinderi de stat, de ce mai departe nu putem în acest fel, căci am avut şi eu discuţie cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, care mi-au demonstrat că anume în acest mod şi Armata Naţională a obţinut o sursă de existenţă.

Cînd am introdus, am investit mulţi bani din partea statului, avem acolo tot ce trebuie, uite, trebuie numaidecît să permitem cuiva să intre acolo ca să îşi facă mai departe, să strîngă veniturile, să nu plătească impozite şi multe altele. Să nu ştim, de fapt, ce se întîmplă acolo. Aşa facem de fiecare dată.

V-aş întreba dacă aţi examinat că există la Bălţi aeroport. Există aeroportul Chişinău, de ce nu folosim, care sînt civile şi nu trebuie să amestecăm. Ce va face Ministerul Apărării atunci cînd trebuie să se întîlnească să facă pe linia militară, să aibă o săptămînă sau ce, vor închide aceste zone economice libere? Ce se va întîmpla atunci acolo?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Dacă îmi permiteţi. Deci, în primul rînd, în ceea ce priveşte aspectul sau componenta militară. Obligaţiile noastre în această privinţă, de fapt, la momentul actual cel puţin, se limitează doar la livrarea anumitor încărcături în cadrul unor operaţii pacificatoare.

Alte obligaţii militare noi nu avem. Şi pînă acum le-am executat cu succes. Acesta e un răspuns parţial şi domnului Filat.

Doi. De ce acolo încercăm să atragem acolo rezidenţi? Pentru că avem o rată de şomaj enormă în zonă, pentru că avem oportunitatea de a crea cel puţin 1000, 1200 de locuri de muncă care o să schimbe faţa a cel puţin trei raioane. Foarte simplu. Pentru ca să plătim salarii, pentru ca să plătim impozitele în fondul social, impozitele sociale. Pentru ca să plătim impozitele etc., etc.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Atunci să vă întreb. De ce?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci pentru...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

De ce nu aţi făcut în 2002, de ce Guvernul a mers la întreprinderea de stat ca să facă aceste investiţii şi nu a făcut atunci ca să investească cei care vor activa acolo?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Răspund. Pentru că în 2002 aceste active nu erau în starea corespunzătoare, acum ele sînt pentru că au fost restabilite. 

Doi. În ceea ce priveşte  aeroporturile Bălţului şi Cahulului, ele sînt în vizor, sînt următoarele. Deci toate vor fi incluse în procesul respectiv. Însă trebuie să facem pas cu pas, trebuie să ne măsurăm, adică ca să ne comăsurăm posibilităţile cu dorinţele. Foarte simplu. Dar de ce anume Mărculeştiul, pentru cheltuielile marginale privind punerea în funcţiune a acestor active sînt minimale, el e gata.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Noi chiar acum putem să primim aeronave, să...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Să... şi să primim bani vii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu consider că ceva aveţi ascuns acolo şi nu...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Ivan Calin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. Nu e uşor de răspuns la multe întrebări, fiindcă, într-adevăr, în proiectul prezentat există multe neclarităţi şi în forma în care el este acum, în momentul de faţă, nu ştiu dacă poate fi acceptat. Se cere un lucru foarte minuţios pentru a-l definitiza poate chiar aici, în cadrul Parlamentului.

Poate fi votat în primă lectură, dacă se insistă, dar pentru lectura a doua el trebuie să fie modificat esenţial. Trebuie să obţinem răspunsuri la unele întrebări, la care eu personal, pînă acum, deşi am discutat de mai multe ori, nu am primit.

Domnule viceministru,

Investitorul general, această întreprindere e o structură statală sau nu?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Este o întreprindere de stat.

 

Domnul Ivan Calin:

De stat. Atunci de ce e nevoie de a mai avea acolo reprezentantul Guvernului? La Giurgiuleşti, la care faceţi trimitere, este reprezentantul Guvernului, fiindcă acolo e particulară.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Pentru că chiar şi întreprinderea de stat este doar un agent economic. Şi prin definiţie, scopul acesteia este asigurarea unei surse permanente de venituri. Chiar dacă are anumite poveri sociale.

 

Domnul Ivan Calin:

Vedeţi, mi s-a creat impresia, domnule viceministru, că totuşi cuprinsul legii porneşte de la aceea că acolo vor guverna acest investitor general nişte străini. Aşa îmi face impresia. Chiar luaţi punctele care se conţin aici, să spunem, Guvernul îşi asumă responsabilitatea de pază externă. Dacă aceasta e întreprindere de stat, de ce numai pază externă, dar paza internă cine o să o înfăptuiască?

La ce bun această divizare: pază externă, pază internă, dacă acesta e întreprindere de stat? Şi multe alte întrebări sînt. Nu o să vă reţin, stimaţi deputaţi. Deci aş ruga... toate observaţiile făcute din partea Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului eu le susţin pe deplin, deşi uneori observaţiile se iau în consideraţie de Parlament, iar alteori nu se iau în consideraţie. Eu, ca deputat, susţin întru totul şi rog să consideraţi că acestea constituie avizul, propunerile mele, ca deputat, la acest proiect şi rog ca ele, pentru lectura a doua, să fie examinate la cel mai serios nivel.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu cred că, din start, aş vrea să menţionez că este un document, un proiect de document foarte bine gîndit de o grupă oarecare de oameni cointeresaţi pentru a crea o gaură neagră, a doua gaură neagră în Republica Moldova.

Prima o avem – Transnistria, acum o să fie Aeroportul “Mărculeşti”. E un exemplu clasic. Şi eu cred, dacă domnul Calin, colegul, este de acord cu obiecţiile Direcţiei juridice, atunci, stimaţi colegi, noi nu putem nici să vorbim să punem la vot în prima lectură, fiindcă se adoptă conceptul.

Şi vreau să vă spun, stimaţii mei, de la bun început, chiar acelaşi teren... că în acest proiect de lege, în nota informativă, domnule viceministru, şi eu regret că nu a apărut domnul Dodon la acest proiect, dar cred că tot e interesat, deci noi găsim două cifre: 256 de hectare de pămînt şi 7 milioane de lei din bugetul statului care vor fi, eu ştiu, utilizate. Alte cifre nu sînt. Pe orice zonă economică liberă se pregăteşte o estimare oarecare, un studiu de fezabilitate, un proiect economic. Este acest proiect sau nu?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Este şi el a fost prezentat Parlamentului. El face parte din...

 

Domnul Ion Guţu:

Unde e acest document? La domnul Bondarciuc în seif?

 

Domnul Iurie Munteanu:

El face parte din dosar.

 

Domnul Ion Guţu:

Nu, eu vă rog, domni deputaţi, să ridicaţi mîna acei care aţi luat cunoştinţă de acest document. Foaie verde. Deci întrebarea, o întrebare.

Stimaţi colegi,

Eu vă rog.

Domnule viceministru,

Noi avem Legea cu privire la zonele economice libere, noi avem o lege specială cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” şi acum se propune o a treia variantă: Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”, care este o combinaţie între Legea zonei economice libere Portul “Giurgiuleşti”, care este absolut o lege specială şi articolele nu pot fi utilizate, folosite în acest document. Deci ce este aceasta? Ce fel de proiect este? Special sau e o combinaţie din toate proiectele de legi? Cum aţi găsit dumneavoastră acest mijloc?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Mijlocul este foarte simplu.

 

Domnul Ion Guţu:

Foarte simplu.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Cu zonele economice libere totul este clar. Dar dacă urmărim logica dumneavoastră, atunci fiecare zonă economică liberă poate fi tratată  drept o gaură neagră. Deci în ceea ce priveşte Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, el a fost gata pînă a intra în proiect, pînă la intrarea în proiect al investitorului, el a fost gata 6065 la sută. Prin aceasta se explică specificul legii respective. În cazul nostru, diferenţa se explică din punct de vedere fizic, din punct de vedere real, prin faptul că acest activ este gata spre folosire chiar acum, cel puţin la capitolul “servicii”.

 

Domnul Ion Guţu:

Domnule viceministru,

Eu am auzit aici acest răspuns. El absolut este superficial.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine, atunci nu insistaţi.

 

Domnul Ion Guţu:

Atunci e o întrebare, trecem la problema cu terenul:  250 de hectare de pămînt.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dar nu îl fură nimeni,  stă pe loc terenul.

 

Domnul Ion Guţu:

Doamnă Postoico,

Eu vă rog să îmi explicaţi dumneavoastră, prin legea respectivă a forţelor armate, Legea despre grăniceri, prin articole concrete este stipulat că pămîntul care se află în posesia trupelor militare de grăniceri nu poate fi utilizat în alte scopuri. Care e răspunsul? Prin lege este interzis, stimaţi colegi, ca orice teren aflat în posesia forţelor militare sau de grăniceri să fie utilizat în alte scopuri. Este răspuns sau nu este răspuns? Nu este răspuns.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clară întrebarea. Următoarea.

 

Domnul Ion Guţu:

A doua. Eu am încă o întrebare, doamnă Postoico. Regimul vamal.

Stimaţi colegi,

Regimul vamal. Prin acest proiect de lege noi permitem, adică se propune să fie permis orice import, intrarea mărfurilor şi a materiei prime în acest port şi orice, vasăzică, să scoatem liber în teritoriul Republicii Moldova. Deci contravine absolut Legii cu privire la zonele economice libere. Noi ce creăm acolo? Avem nevoie de a crea fabrici, eu ştiu, de  producere, nu ştiu a ce,  a drogurilor în Mărculeşti, fără absolut ca să... Noi avem, vasăzică, acum necesitatea ca să creăm o zonă specială de reexport a armamentului din Republica Moldova?

Doamna Ostapciuc,

Dumneavoastră nu vă place, dar vreau să vă spun că...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Guţu,

Eu vă rog, întrebarea  la concret. Şi nu dialogaţi cu sala.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Prima întrebare. La momentul actual, pămîntul atribuit Aeroportului “Mărculeşti” nu este folosit în alte scopuri decît în cele stabilite?

 

Domnul Ion Guţu:

Confirmate.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Dacă Parlamentul va adopta respectiva lege, atunci  nu este nici o contrazicere. Dar la momentul actual alte scopuri decît cele stabilite de lege nu sînt urmărite. Deci el este folosit de armată. 

 

Domnul Ion Guţu:

Şi el nu poate fi utilizat în alte scopuri. Deci legea, regimul vamal.

 

Domnul Iurie Munteanu: 

În ceea ce priveşte  introducerea mărfurilor originale sau a serviciilor originale din respectiva potenţială zonă în restul teritoriu vamal al Republicii Moldova, după cum aţi  observat, în proiectul de lege este scris clar că, în acest caz, aceasta se efectuează cu achitarea tuturor taxelor şi impozitelor stabilite de  legislaţia în vigoare.

 

Domnul Ion Guţu:

Înseamnă că vor fi două regimuri. Două regimuri pe teritoriul unei zone? Cum poate să fie, de unde, care e procentul? Două regimuri, stimaţi colegi, este un absurd.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

Domnule viceministru,

Vă rog.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule  raportor,

Din cele spuse pînă acum, vedem că proiectul în cauză vine în contradicţie cu Legea cu privire la zonele economice libere şi cu alte legi. Cum găsiţi dumneavoastră aceste lucruri, cum de au putut ele să apară aici?

 

Doamna  Maria Postoico:

Permiteţi-i să răspundă. Ei nici nu urmăresc ce să răspundă.

 

Domnul Ivan Banari:

Se contrazic legile.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci am putea să vorbim despre o contradicţie, dacă Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti” ar fi propus ca o nouă zonă economică liberă. Deci el nu se propune în modelul acesta. Nu vorbim despre o excepţie. Vorbim despre un caz concret, despre un proiect concret. Deci explic, nu s-a ales modelul zonelor economice libere din cîteva motive simple: Pentru că regimul stabilit pentru zonele economice libere de intrareieşire atît a mărfurilor, lucrărilor, serviciilor, cît şi a persoanelor şi a autovehiculelor, mijloacelor de transport nu poate fi acceptabil pentru un aeroport. Dar dacă noi acceptăm modelul zonelor economice libere pentru Mărculeşti, înseamnă că, automat, conform aceleiaşi Legi cu privire la zonele economice libere, noi această excepţie trebuie să o răsfrîngem asupra tuturor altor zone economice libere, ceea ce... Înţelegeţi?

 

Doamna  Maria Postoico:

Răspunsul e clar. Dumneavoastră de acum de două ori repetaţi acelaşi lucru, domnule viceministru.              

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc. 

 

Domnul Iurie Munteanu:

Investitorul general are licenţă pentru deservirea, pentru operarea Aerodromului şi el are licenţă pentru servicii  aeronautice. Deci, dacă alegem modelul zonelor economice libere, înseamnă că acele licenţe trebuie să le dea administratorul zonei, ceea ce este imposibil atît conform legislaţiei Republicii Moldova, cît şi conform normelor internaţionale. Deci administratorul zonei, care este un funcţionar  public, nu poate să dispună de licenţă de funcţionare, de operare a aerodromului şi în privinţa...

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Eu am înţeles. Eu am să pun a doua întrebare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, este clar. A doua întrebare.

 

Domnul Ivan Banari:

Spuneţi, vă rog, care este costul estimativ al obiectelor care se află acum pe acest teritoriu? Care este suma cu care vine statul în această zonă economică liberă? Nu am găsit nici o informaţie. Deci, ar trebui să fie o informaţie financiară.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Informaţia este prezentată în dosar.

 

Domnul Ivan Banari:

Dar unde e dosarul? Nu este.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Dosarul e aici, în Parlament.

 

Domnul Ivan Banari:

Şi ultima întrebare. Punctul 9 din articolul 1: “Aeroportul liber este în drept să extindă teritoriul”. Deci noi vorbim de 265 de hectare şi ceva, 265,3. Deci este scris  aşa: “Aeroportul este în drept să extindă teritoriul. În acest caz, asupra noilor teritorii se vor răsfrînge prevederile prezentei legi”.

În jur e teren particular, pămîntul acesta e al particularilor, persoanelor fizice. Cum această lege permite ca el să sporească teritoriul? Deci ceva nu e clar.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Este foarte clar.

 

Domnul Ivan Banari:

Pămîntul ori trebuie cumpărat...

 

Domnul Iurie Munteanu:

Persoana particulară va dori să îşi vîndă cota.

 

Domnul Ivan Banari:

Păi, nu.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

E clar. Aceste întrebări de acum se repetă de două ori.

 

Domnul Ivan Banari:

Este vorba nu de scădere, dar de extindere.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu, cu toată stima pe care i-o port domnului Calin, fiindcă el este unul dintre puţinii deputaţi comunişti pe care eu îi respect cu adevărat, dar nu aş fi de acord cu dumnealui din anumite motive. Primul, nu putem noi să aprobăm în primă lectură, cînd înţelegem ce se ascunde după acest proiect de lege. În al doilea rînd, eu personal am sesizat Legea cu privire la zonele economice libere şi se află pe masa Curţii Constituţionale. Cred că ar trebui să aşteptăm ce e cu legea ceea în general. Şi  pe urmă să venim cu aceasta. Şi în al treilea rînd. Eu mă enervez cînd strigă la mine din partea ceea.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

Eu vă rog, fără nervi şi lăsaţi-i acasă.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu propun respingerea, fiindcă nu sînt de acord cu domnul Kalin, ca noi să nu păţim ca fata ceea care o întreba pe mamă sa cum să se culce cu mirele. Mă scuzaţi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă face cinste.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule viceministru,

Eu cred că dumneavoastră trebuie să vă apară întrebarea: de ce aşa de insistent deputaţii vor să scoată nişte lucruri la iveală? Întrebarea mea este următoarea. Noi o să trăim încă o perioadă şi o să vedem aceste lucruri, dar vreau să răspundeţi dumneavoastră acum.

Nu se va întîmpla ca, prin acest document, lege, pe care noi o adoptăm astăzi, să se facă două acţiuni de tranziţie a armamentului prin Republica Moldova şi cu aceasta legea în continuare să nu mai funcţioneaze? Şi nu va fi necesară nici un fel de conexiune aeronautică etc. Adică, părerea noastră este că această lege intră în pachet cu Legea cu privire la modificarea Concepţiei de armament, muniţii în Republica Moldova, pe care am adoptat-o noi acum vreo două luni. Şi acum urmează următoarea. Adică ideea care este? Ceea ce faceţi dumneavoastră astăzi va fi un tranzit de armament de 23 ori sau chiar şi o dată cineva o să îşi facă nişte fonduri electorale foarte puternice, o să îşi umple buzunarele pentru vreo 20 de ani de zile înainte şi toate acţiunile şi eforturile dumneavoastră o să ofere zero pentru economia Moldovei.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Este clar.

Domnule viceministru.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Nu face parte din pachetul respectiv.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Oricum, către Comisie să nu fi ieşit.

Stimate domnule viceministru,

O precizare vizavi de anumite afirmaţii pe care le-aţi făcut aici, că în cazul în care aţi fi mers pe varianta zonelor economice libere, ar trebui să fie extinsă această normă pentru toate zonele. Nu este adevărat, se putea de făcut o trimitere directă către o zonă anume. Însă logica şi experienţa la care faceţi trimitere tot timpul, arată foarte clar că zonele economice libere instituite necesită o securitate maximă din toate punctele de vedere atît terestră, cît şi aeriană.

La noi însă, dacă să facem o analiză, de obicei, zonele economice libere ori sînt instituite la frontieră, aşa ca să fie din trei părţi control eventual, şi dintr-o parte adresată către Ucraina sau în altă parte. Are o importanţă foarte mare, domnule Jdanov, pentru că niciodată nu o să reuşiţi să demonstraţi că ceea ce urmează să se întîmple pe acest teritoriu, avînd în vedere accesul din aer şi, ulterior, prin tranzitarea, ieşirea din ţară, să poată fi supusă unui control eficient şi clar. În acest sens, eu cred că trebuie să medităm cu toţii înainte de a accepta, ca şi concept, acest proiect de lege.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi raportează următoarele. Conform proiectului de lege menţionat, se propune crearea Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” pe baza întreprinderii de stat Aeroportul Internaţional “Mărculeşti”, în continuare investitorul general, care, la momentul actual, gestionează terenul de 265,2 hectare proprietate a statului.

Terenul este constituit din teritoriul cu o suprafaţă de 205,6 hectare, amenajat conform normelor privind securitatea aeronautică, pe care investitorul general îşi desfăşoară activitatea de operator de aerodrom şi teritoriul de dezvoltare cu o suprafaţă de 59,6 hectare. Aeroportul se intemeiază în scopul accelerării dezvoltării transporturilor aeriene, serviciilor aeronautice, producerii industriale şi a activităţii comerciale externe pe baza infrastructurii existente. În cadrul examinării proiectului de lege, în comisie au apărut multe obiecţii care urmează a fi examinate suplimentar către lectura a doua.

Principalele probleme au fost deja menţionate în cadrul raportului şi întrebărilor. În avizele sale, majoritatea comisiilor parlamentare propun proiectul de lege pentru examinare în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului, fără a înainta careva obiecţii. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, Comisia pentru agricultură şi industria alimentară şi Direcţia juridică a Parlamentului au înaintat unele obiecţii, care vor fi examinate către lectura a doua.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune examinarea proiectului de lege nominalizat în şedinţa plenară a Parlamentului şi aprobarea lui în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări către Comisie?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Guţu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Deci eu aş dori să comentaţi cîteva observaţii foarte principiale ale Direcţiei juridice, care sînt anexate în materialele Comisiei, dacă este posibil. Fiindcă ele se referă la conceptul acestui proiect de lege.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Noi am examinat toate aceste poziţii în cadrul şedinţei Comisiei.

 

Domnul Ion Guţu:

Eu la Comisie am asistat, de două ori a fost, într-adevăr. Prima dată l-aţi întors, dar totuşi, domnule Bondarciuc, dumneavoastră...

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Dacă aveţi, spuneţi de care, spuneţi.

 

Domnul Ion Guţu:

Nu, nu, nu. Poftim, în primul rînd se referă la regimul vamal în care dumneavoastră sînteţi un specialist foarte bun, cunoaşteţi tema.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Vreau să vă spun că regimul vamal, inclus în acest proiect, este similar zonelor economice libere.

 

Domnul Ion Guţu:

El nu poate fi similar.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Poate să fie similar.

 

Domnul Ion Guţu:

Deci nu poate să... Toate zonele economice libere sînt create în prealabil pentru export.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Şi aici tot la fel.

 

Domnul Ion Guţu:

Şi deci...

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Ceea ce o să producem acolo, noi trebuie să producem pentru export. Şi o să precizăm aceasta pentru lectura a doua.

 

Domnul Ion Guţu:

Vasăzică, domnule preşedinte al comisiei,

În varianta propusă de către Guvern nu există absolut ceea ce va fi pentru lectura a doua. Acestea sînt momente de concept. Şi încă o dată vreau să vă spun că noi avem legi despre zonele economice libere.

Avem Legea cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, lege specială. Deci eu cred că, în cazul de faţă, noi facem o combinaţie foarte proastă din mai multe legi. O combinaţie care va conduce la nişte rezultate foarte clare, care va conduce la o dezvoltare în continuare a proiectelor corupţionale în Republica Moldova.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu categoric nu sînt de acord cu dumneavoastră. Aceasta este viziunea personală a dumneavoastră. Noi trebuie să pornim de la realitatea care este în Republica Moldova, trebuie să creăm locuri de muncă şi să dezvoltăm teritoriul.

 

Domnul Ion Guţu:

Aşa o întrebare: dar aeroporturile internaţionale Bălţi, Cahul au aceeaşi perspectivă sau ce facem cu dînsele?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

S-a spus astăzi deja.

 

Domnul Ion Guţu:

Nu, nu ştiu, nu am auzit.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

S-a spus. Autorul a menţionat despre aceste aeroporturi.

 

Domnul Ion Guţu:

Şi eu deci vă rog, domnule preşedinte, dumneavoastră să introduceţi în planul de activitate a Comisiei mersul realizării Legii Parlamentului Republicii Moldova cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”. 

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

La Comisie o să discutăm şi o să ne apreciem.

 

Domnul Ion Guţu:

Vă rog să introduceţi în plan.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Mulţumesc.

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de exerciţiul de vot, conform propunerilor înaintate, luările de cuvînt, solicitare din partea colegului nostru domnului Vadim Mişin.

 

Domnul Vadim Mişin:

Уважаемые коллеги, внося этот проект на рассмотрение Парламента, наша фракция не сомневалась в том, что он вызовет бурные и противоречивые дискуссии. Не сомневалась по нескольким причинам,  в том числе и в первую очередь по той, что этот законопроект стал предметом, единодушного обсуждения и на заседании нашей комиссии, и на заседании фракции. Я затрудняюсь припомнить законопроект, который бы на фракции рассматривался так детально, подробно, с приглашением авторов, всех заинтересованных ведомств и т.д. и т.д.

Поэтому я сегодня буду говорить и от себя лично, естественно, и во многом выскажу мнение нашей фракции, к которому она пришла в ходе обсуждения, еще раз повторяю, этого непростого законопроекта. Но прежде чем высказать несколько слов по существу, я бы хотел бы совершить очень маленький экскурс, очень короткий. Но с учетом того, что сегодня в зале делают наши уважаемые коллеги.

Мы сегодня слышим у микрофонов: аэропорт Мэркулешть – это плохо, это – черная дыра, это неправильно. У нас красиво все звучит, в таком духе в этом зале всегда выступал генерал Алексей, был такой в Парламенте, который кричал, что все воры и бандиты, кроме меня. Да здравствует и лови. И не поймал в жизни ни одного, и ничего не сделал. Вот сегодня происходит нечто похожее. Аэропорт Мэркулешть на наших глазах, умирал потихоньку.

А последние годы не потихоньку, а быстро умирал, потому что авиационная военная составляющая в Молдавии исчезает, и никуда мы от этого не денемся. Она постепенно исчезнет совсем, потому что с точки зрения национальной безопасности, с точки зрения национальной армии, она не нужна.

Следовательно, по логике вещей, по логике экономики, по логике бережного отношения к людям надо что-то дополнительное делать в этом аэропорту, если мы хотим сохранить аэропорт, так сказать, уровень действующего предприятия. Если мы хотим чтобы там были задействованы люди, причем дополнительные люди.

Правительство находит вариант, Правительство к нам приходит с этим вариантом, и мы вместо того, чтобы его изучать и что-то сделать, кричим долой, нет, он – неправильный. Значит, пусть он дальше умирает, это хорошо и правильно. А если есть какой-то вариант, что-то сделать для людей, это неправильно.     

А потому мы же вот с этих трибун, у этих микрофонов говорим, что коммунисты занимаются геноцидом, а мы все остальные вот белые и пушистые. Извините, пожалуйста, насчет геноцида мы вернемся в 2009 году. А вот насчет аэропорта Мэркулешть я бы хотел сказать сегодня. Уважаемые коллеги, а вы знаете, что сегодня в Национальной Армии, в авиации национальной армии ни одно воздушное судно на выполняет армейские функции?

А вы знаете, что сегодня мы все воздушные суда национальной армии зарегистрировали в Гражданском реестре. И наши капитаны и майоры летают в гражданской форме одежды, по гражданскому реестру  и выполняют гражданские функции, служа в Национальной Армии и, являясь так сказать служащими и прочее, и прочее. И аэропорт Мэркулешть сегодня живет только за счет экономической составляющей, которую он добывает вне пределов Республики Молдова.

Сегодня здесь прозвучал упрек, что вот затрачены государственные средства на аэропорт Мэркулешть. Я хочу сказать, что на аэропорт Мэркулешть в последние 8 лет не было выделено ни одного бана из бюджетных денег, ни одного. И Национальная Армия туда на дополнительном уровне кроме зарплаты и содержания личного состава не внесла тоже ни одного бана. Тем не менее, за счет экономической деятельности просто энергичных людей в этом аэропорту сегодня взлетно-посадочная полоса Мэркулешть в лучшем состоянии, чем взлетно-посадочная полоса Кишинева, чем взлетно-посадочная полоса Бэлць, уж не говорю о Кахул.

Когда мы сравниваем Мэркулешть и Бэлць, мы вообще проводим некорректное сравнение. Я предлагаю, Николай Федоровичу организовать автобус, посадить всех возражающих и один раз Мэркулешть показать. Поезжайте, посмотрите аэропорт Мэркулешть, и вы увидите колоссальную сохраненную инфраструктуру. Вы увидите ангары, которых в республике нет вообще. Блестящие. Причем в нескольких ангарах техническое оснащение и ремонт соответствуют самому современному авиационному заводу.

Сегодня речь идет о том, что у нас в Мэркулешть сосредоточен мощнейший людской потенциал. Потенциал инженеров, техников с высшим образованием, блестяще знающих авиацию. У нас в Кишиневе умер завод нестандартного авиационного оборудования. Сегодня при разумном подходе к Мэркулешть, мы может восстановить этот завод в течение полугода. И этот завод, который будет востребован на весь регион, потому что нестандартное авиационное оборудование не выпускает никто в этом регионе. Ни украинские заводы, ни российские, расположенные в этой части региона.

Сегодня специалисты в Мэркулешть способны ремонтировать вертолеты. Я слежу, Дмитрий Георгиевич, за временем. Сегодня Мэркулешть способны ремонтировать вертолеты. Никто больше в этой части не может ремонтировать. Это реально и возможно. И мы задействуем массу новых рабочих мест и всю инфраструктуру Мэркулешть. Единственное, что я полностью разделяю, это то, о чем говорили мои коллеги, что сам законопроект сделан так, что позвольте, я не буду комментировать юридически, что он собой представляет.

Я это говорю всерьез. Да, он требует серьезной доработки. Да, там надо уточнить очень многие вещи. Я, например, тоже сторонник того, что не нужен представитель Правительства, если мы говорим о том, что генеральный инвестор – это сам аэропорт принадлежит Мэркулешть, и это государственное предприятие. Если там весь пакет акций принадлежит государству, вряд ли нужен его представитель. Хотя это надо обсудить, необходимо, чтобы экономисты высказали свое мнение. Там есть еще многие вещи, в законе надо четко определить функции этого государственного предприятия.                                                       

 

Domnul  Marian Lupu:

Atenţie la timp, vă rog.

 

Domnul Vadim Mişin:

Надо четко определиться, так сказать, с таможенными делами. Но когда ставится под сомнение, что это аэропорт двойного базирования, не надо сомневаться. Большинство европейских аэропортов сегодня – это аэропорты двойного базирования: и военные, и гражданские. Это не мeшaет одно другому. Я хочу в заключении сказать четко: этот законопроект абсолютно точно определяет, что у нас не будет множиться и расти военная составляющая в Мэркулешть, а будут множиться, расширилась количество рабочих мест и будет делаться все, для того чтобы увеличилась гражданская составляющая. То есть, чтобы аэропорт Мэркулешты выполнял функции гражданского экономического предприятия, которое создаст дополнительные рабочие места, даст возможность развиваться не только Мэркулешть и Флорешть, а всему региону, и реально это вполне возможно, несмотря на то, что требуются серьезные доработки, фракция предлагает и призывает Парламент проголосовать за этот законопроект в первом чтении, а для второго чтения комиссия открыта для работы, внесем свои предложения и сделаем его реальностью, которая будет служить людям.  Спасибо.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Sîntem ajunşi la etapa exerciţiului de vot. Am înregistrat două propuneri, cel puţin cele evocate în sală. O propunere vizînd respingerea proiectului, altă propunere, care derivă din raportul Comisiei, avizînd aprobarea în prima lectură a acestui proiect. În ordinea în care ele au fost înaintate, le voi supune votului. Prima, cine este pentru  respingerea proiectului nr.1488, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 – 13.

 

Domnul  Marian Lupu:

16 voturi pentru respingerea proiectului. Propunerea nu a fost susţinută de plenul Parlamentului. A doua propunere privind aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1488. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.1488 este aprobat în primă lectură.

Ora 12 şi 11 minute. Ora Guvernului. Pentru început voi invita la tribuna centrală autorii, care vor veni cu răspunsurile la întrebările înaintate de deputaţi.

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Tatarov, viceministru al administraţiei publice locale, pentru a oferi răspuns la întrebarea doamnei Irina Vlah. Vă rog. 

 

Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administraţiei publice locale:

Stimată doamnă Preşedinte,

Onorat Parlament,

Pe marginea interpelării doamnei deputat Irina Vlah, expus în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului din 19 iunie referitoare la incompatibilităţile unor deputaţi din Adunarea populară a Găgăuziei vă comunicăm următoarele, în ordine cronologică.

Alegerea deputaţilor în Adunarea populară a Găgăuziei s-a desfăşurat conform legislaţiei Republicii Moldova la 16 martie 2008. Au fost validate 18 mandate. Scrutinul doi al alegerilor a avut loc peste două săptămîni, pe data de 30 martie, au fost validate 16 din 17 mandate şi pentru un mandat pe circumscripţia Tomai a fost organizată alegerea repetată. Mai bine de peste 2 luni şi jumătate a avut loc şedinţa Adunării populare pentru alegerea Preşedintelui Adunării populare, deci pe data de 12 iunie cu votul a 18 deputaţi a fost ales domnul Caraseni Demian din partea PCRM. 18 voturi este majoritatea necesară. Pe data de 16 iunie, peste patru zile, a avut loc alegerea repetată, s-a întrunit celălalt, cum să vă spun, deci partea deputaţilor care l-au ales pe domnul Cernev în calitate de preşedinte al Adunării populare din partea Mişcării Social-Politice “Ravnopravie”.

Ţinem să menţionăm că, pe data de 16 iunie, în această votare au fost recunoscute şi sechestrate trei buletine de vot din data de 12 iunie. Din acest vot dat s-au acordat domnului Caraseni. Următoarea dezvoltare a situaţiei. Domnul Caraseni Demian s-a adresat în instanţa de judecată cu  contestarea votului din 16 iunie 2008 privind alegerile domnului Cernev. Instanţa de la Comrat, Curtea de Apel de la Comrat a suspendat această decizie pentru luarea deciziei în fond. Ministerul nostru, Ministerul Administraţiei Publice Locale, în conformitate cu atribuţiile de serviciu, a sesizat Procuratura Generală şi fiecare deputat, 12 deputaţi din 18 deputaţi care, dat fiind faptul că s-au aflat în incompatibilitatea funcţiei la momentul votului, pentru a fi înlăturată încălcată legislaţiei. În termen de 30 de zile dacă aceste persoane, aceste 12 persoane sau deputaţi nu vor soluţiona problema incompatibilităţii, noi vom fi nevoiţi să ne adresăm în instanţa de contencios administrativ.

Incompatibilitatea provine din faptul că aceşti deputaţi sînt consilieri în comisiile locale, sînt primari, sînt angajaţi ai Comitetului executiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. Practic, conform a patru legi, pot să nominalizezi: Legea privind administraţia publică locală, Legea privind statutul alesului local, Legea privind statutul juridic special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, Regulamentul Găgăuziei, Ulojenie, precum şi Legea locală privind statutul deputatului Adunării populare, se află în stare de compatibilitate.

Deci lista respectivă eu o am. În caz de necesitate, noi putem să vă o prezentăm. Şi ultima sau informaţia de ultimă oră: ieri, Curtea de Apel, deci deputaţii din partea... sau acei care au susţinut votul pentru domnul Cernev au recuzat completul de judecată de la Curtea de Apel din Comrat. Dosarul urmează să deja a fost transmis spre soluţionare recuzării şi spre examinare la Curtea de Apel Chişinău. Drept concluzie la solicitarea sau la interpelarea deputatului vreau să vă declar că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, Ministerul consideră decizia din 16 iunie 2008 cu privire la alegerea domnului Cernev în calitate de preşedinte al Adunării populare, a vicepreşedinţilor acestuia ca ilegală, dat fiind că 12 din 18 deputaţi care au votat s-au aflat în stare de incompatibilitate. Deci, practic, conform legislaţiei, nu aveau dreptul să voteze.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Tatarov,

E  clar.

 

Domnul Sergiu Tatarov:

Evident, punctul deja sau cuvîntul final îl va spune instanţa de judecată.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.   

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Да, спасибо, господин заместитель министра, за столь подробный ответ. В связи с тем, что представитель вашего министерства постоянно участвовал на всех заседаниях Народного Собрания Гагаузии, когда происходили выборы Председателя первый раз и 16 числа, у меня вот такой вопрос. Имело ли место вмешательство Башкана Гагаузии как представителя исполнительной власти Гагаузии в деятельность Народного Собрания Гагаузии как ветви законодательной власти в Гагаузии?

 

Domnul Sergiu Tatarov:

Da, într-adevăr, noi avem reprezentantul, deci avem Direcţia teritorială control administrativ, recent instituită şi la Comrat, şi reprezentantul fost permanent intră în exerciţiul funcţiei şi, într-adevăr, guvernatorul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia a fost prezent şi a participat activ la şedinţele respective, trebuie să recunoaştem şi, probabil, ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, ca fiind persoana supremă oficială a Găgăuziei şi persoana care se bucură de un anumit grad de autoritate în regiune a canalizat sau a influenţat într-o oarecare măsură volens-nolens votul.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

O secundă, domnule Diacov.

Microfonul nr. 2. 

 

Doamna Elena Bondarenco:

И второй вопрос. Я поняла, что после получения ответа из Прокуратуры по поводу несовмещения должностей, ваше министерство намерено обратиться в судебную инстанцию, если вдруг депутаты не примут решения по этому вопросу.

 

Domnul Sergiu Tatarov:

Noi trebuie să primim răspuns din partea fiecărui deputat care se află în incompatibilitate şi noi atunci sesizăm instanţa de contencios administrativ. Dar Procuratura a fost sesizată ca să aplice propriile pîrghii.

 

Doamna Elena Bondarenco:

Спасибо.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o scurtă replică. Desigur, nu mă uimeşte răspunsul Ministerului măcar că consider că la Adunarea populară a Găgăuziei avea dreptul să participe  atît ministrul, cît şi başcanul, ei sînt cam în egală situaţie în cazul de faţă. Eu aş vrea să îl întreb pe domnul reprezentant al Ministerului. Bine, se anulează rezultatul votului, toate judecăţile, ministerul e de partea lor. Dar, conform legislaţiei, cine numeşte noile alegeri? Din cîte noi ştim, le numeşte, îmi pare, başcanul. Noi ştim că acolo există 18 mandate, 18 voturi. Ei au ştampilă. Noi putem să presupunem că ei o să opună rezistenţă. Atunci cum facem noi acolo? Fiindcă îngrijorarea mea este... Eu nu vreau să iau partea nimănui acum, că aceştia au dreptate, că ceilalţi au dreptate. Eu nu vreau ca în Găgăuzia să se producă un conflict. Eu nu cred că noi putem să ne gîndim că acolo să se rezolve problema cu forţa. Şi, ştiind că legislaţia locală consideră sau stipulează că data sau noile alegeri sînt numite nu de Parlamentul Moldovei şi nu de Preşedintele Moldovei, şi nu de Prim-Ministru al Moldovei, de Guvern, dar de başcanul Găgăuziei, îmi pare că...

Şi atunci noi ce facem? Noi blocăm situaţia, noi putem să presupunem că acolo nu o să se subordoneze acestor decizii. Şi data trecută, cînd am vorbit ca să căutăm soluţii, să dezlegăm cumva această situaţie, dar nu să o blocăm şi după aceasta să mergem cu “speţnaz”-ul să o rezolvăm.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clară întrebarea.

 

Domnul Sergiu Tătarov:

Pot să răspund, da? Eu vreau  să răspund sau să divizez răspunsul în două componente.

Prima. Noi, ministerul, în virtutea funcţiilor, veghem respectarea legislaţiei de către autorităţile publice locale, verificăm legalitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi îi tratăm absolut egal, fie la Comrat, fie la Chişinău, fie la Ungheni. A doua. Dezvoltarea situaţiei. Eu consider că, după pronunţarea sau după intrarea în vigoare a deciziilor irevocabile sau a deciziei irevocabile a instanţei de judecată, organele respective sau persoanele respective, mai ales cu funcţie de răspundere, trebuie să se supună acestei decizii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 2. 

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Я хочу ответить на ваш вопрос, дату выборов может назначить только Народное Собрание Гaгaузии. Башкан на этом этапе только вправе создать первое учредительное собрание, не более того.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Tătarov,

Vă mulţumesc.

La microfonul central se invită domnul Andrei Pogurschi, pentru a da răspuns la  interpelarea, adresată de doamna Valentina Stratan referitor la implementarea Hotărîrii de Guvern nr.556.

Domnule viceministru,

Poftim.

Microfonul nr. 4.  

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc foarte frumos.

Vreau să atrag atenţia reprezentantului Ministerului Administraţiei Publice Locale că, conform articolului 124...

 

Doamna  Maria Postoico:

De procedură sau a Ministerului?

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, de procedură. Eu citesc din Regulament. Timpul pentru fiecare răspuns oral nu va depăşi trei minute. Acesta e un moment. Şi al doilea. Rog respectuos, doamnă Preşedinte, pe viitor să nu permiteţi  reprezentanţilor Guvernului să aducă învinuiri reprezentanţilor altor structuri guvernamentale, care nu sînt în sală, în special atunci cînd aceasta ţine, în exclusivitate, de competenţa instanţelor de judecată. Dumnealui şi-a permis un lucru care depăşeşte statutul pe care îl deţine în cadrul Ministerului.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Pogurschi,

Vă rog. Eu vă rog, domnule viceministru.

 

Domnul Andrei Pogurschi viceministru al afacerilor interne:

Ministerul Afacerilor Interne a examinat interpelarea doamnei deputat Valentina Stratan, expusă în cadrul şedinţei din 19 iulie curent referitoare la reglementările asupra umbririi geamurilor la autovehicule şi comunică următoarele. Într-adevăr, prin Hotărîrea Guvernului nr.556 din 30 aprilie 2008 cu privire la completarea Regulamentului circulaţiei rutiere, în esenţă, nu a modificat, ci, invers, a completat Regulamentul respectiv, care, e clar, determină condiţiile şi mecanismul ce ţine de prevederile privind accesul la trafic al unor categorii de automobile.

Astfel, completarea operată are drept scop crearea mecanismului de realizare a prevederilor normative tehnice pentru admiterea în circulaţie a autovehiculelor, expusă deja în Hotărîrea încă din 1999, respectiv, în punctul 122, alineatul (6), litera e) din Regulamentul circulaţiei rutiere, care interzice exploatarea vehiculelor în cazul în care parbrizul sau suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sînt umbrite.

Aceste modificări au servit drept temei ca, într-adevăr, să fie determinată clar interzicerea şi consecinţele persoanelor care vor utiliza unităţile de transport. Astfel, a fost modificat şi completat articolul  121 prin litera respectivă d)1, care, e clar, determină momentele ce ţin de neadmitere. şi care răsună în felul următor: cu privire la siguranţa geamurilor la autovehicule, respectiv, şi care determină că se interzice utilizarea unităţilor de transport care au geamurile din faţă, inclusiv parbrizurile umbrite şi ridicarea numerelor sau plăcilor de înmatriculare a unităţilor de transport respective. Totodată, comunicăm inclusiv că modificările respective au fost efectuate în baza recomandărilor deja expuse în anexa nr.2 la Rezoluţia Comitetului pentru transporturi al Comisiei economice şi sociale în cadrul ONU, care determină clar..., anexa este şi la dumneavoastră, unde sînt prezentate recomandările, care stipulează că se interzice utilizarea unităţilor de transport, inclusiv pentru ţările... la fel, pot să aduc la cunoştinţă că în Germania se admite umbrirea doar în suprafaţa geamurilor din spate, numai în cazul în care autovehicolul este echipat pe ambele părţi cu oglinzi exterioare. În Belgia e aceeaşi stipulaţie: “Se admite umbrirea doar a suprafeţei geamului din spate”.

În Italia, România – aceleaşi, inclusiv la punctul 11 în Republica Moldova, unde  se determină clar: “Se admite umbrirea doar a suprafeţelor geamurilor din spate, numai în cazul în care autovehiculul este  echipat pe ambele părţi cu oglinzi exterioare retrovizorii respective”. Deci modificările şi completările determină clar noţiunea respectivă.

Ce ţine de completarea Regulamentului cu noţiunea... Deci este clar definită în hotărîrea respectivă, unde la punctul 6 este nota, unde se estimează clar: “Este permisă umbrirea, aplicarea peliculei, camuflarea geamurilor din spate prin utilizarea jaluzelelor” ş.a.m.d. Adică, este nota respectivă la Regulament. Şi conducerea Ministerului Afacerilor Interne consideră că sînt determinate clar cerinţele şi stipulările respective în Hotărîrea Guvernului.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.   

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Domnule ministru,

Mulţumesc mai întîi că aţi venit să daţi acest răspuns la interpelarea mea, dar eu nu sînt de acord că este totul clar în aceste prevederi ale acelei hotărîri adoptate şi cu atît mai mult că dumneavoastră îmi spuneţi că această definiţie este definită la articolul 122 litera e), care spune, într-adevăr, că parbrizul şi suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sînt umbrite sau pe acestea sînt amplasate diferite obiecte care diminuează cîmpul vizual al conducătorului. Şi în nota pe care aţi citit-o dumneavoastră este într-adevăr scris că este permisă umbrirea, aplicarea peliculelor şi aşa mai departe.

Dar nu mi-aţi răspuns care este standardul, mi-aţi făcut trimitere la diferite standarde, aplicate în diferite ţări. Dar nu mi-aţi numit o normă pentru Republica Moldova. Şi acum ce se întîmplă? Dacă, de exemplu, agentul de circulaţie opreşte un conducător al unui mijloc de transport, care are o maşină cu parbrizul umbrit de producător şi el se încadrează în normele stabilite de această rezoluţie a Comitetului pentru transport, care admite transparenţa de 70%, deci umbrirea este pînă la 30%, cum dumneavoastră îl convingeţi că el depăşeşte această normă de 30%? Care din staţiile tehnice testează şi determină în cazul în care apare acest litigiu, pentru că această interpelare a apărut în urma, desigur a unor semnale venite din partea conducătorilor auto. Şi, de aceea, eu consider că ar fi fost corect dacă la acest articol 122, alineatul (6), litera e), era scris că umbrirea trebuie să fie supra limitele indicate în standardul 9, standardul Republicii Moldova din 1 ianuarie 1992, cu care eu m-am documentat şi m-am informat.

În cazul în care nu este stabilită o normă, precum este stipulat în legislaţia diferitelor ţări, pe care dumneavoastră inclusiv mi le-aţi prezentat, atunci conducătorul auto este în drept să contrazică agentul de circulaţie că el nu este în drept să ceară această înlăturare de umbrire.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Vă mulţumim.

E clar că în hotărîrea de Guvern este determinat  ce ţine de rezoluţie,  este o recomandare, inclusiv în unele ţări pînă la 70% aici, unde vă referiţi dumneavoastră. Am înţeles. Este clar determinat că în Republica Moldova este interzisă, nu se permite umbrirea geamurilor din faţă şi a portierei. Este clar determinat prin hotărîre. Inclusiv, nu putem accesa persoanele care au importat automobile şi nu se încadrează în normele stabilite. Pentru aceasta este prevăzută inclusiv contravenţia care se supune...

 

Doamna Valentina Stratan:

Dar dacă maşina, într-adevăr, este deja înregistrată şi parbrizul este umbrit pînă la... Din contul cui dumneavoastră cereţi să fie făcută această modificare?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Sînt staţiile respective. E clar, din contul persoanei care a procurat automobilul respectiv.

 

Doamna Valentina Stratan:

Bine, dar dacă această Rezoluţie a Comitetului pentru transporturi al Comisiei economice, sociale din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, dumneavoastră aţi vorbit despre această rezoluţie, admite pînă la 30%. Şi el se încadrează, dar agentul spune că nu, probabil, tu depăşeşti 30%. Cum să procedăm în acest caz?

Şi dumneavoastră cu atît mai mult nu aţi făcut modificări în Codul cu privire la contravenţiile administrative, care ar fi fost necesare de stipulat şi care ar fi fost sancţiunile. Dar aţi operat modificări deja la articolul 121, în care se interzice exploatarea vehiculelor prin retragerea plăcilor cu numărul de înmatriculare.

Eu cred că ar fi corect, pentru a evita aceste conflicte, şi eu vreau să vă spun că  nu a reuşit persoana, care m-a sesizat să îmi aducă deja că a cîştigat procesul judiciar şi a putut să îmi prezinte... în acest subiect a cîştigat procesul judiciar, să îmi prezinte probe. Şi pentru a evita acest lucru, eu cred că ar fi cazul să reveniţi la această hotărîre de Guvern şi să faceţi mici detalii, concretizări, care sînt normele pentru Republica Moldova, normele naţionale şi atît. Şi subiectul s-ar închide.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Mulţumim.

Ministerul Afacerilor Interne e clar că nu are nici o informaţie referitoare la atacul sau unele sesizări în instanţa de judecată. Totodată, e clar că... este determinat că în Republica Moldova nu se admite. Ce ţine de rezoluţie, deci ea este recomandabilă. Şi fiecare ţară este în drept să îşi aleagă şi să stabilească unele norme şi rigori respectiv la recomandările ce ţin de...

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule viceministru,

Ultima întrebare.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Am înţeles.

 

Doamna Valentina Stratan:

Dacă dumneavoastră v-aţi documentat despre acest standard care îl are, să zicem, instituţia respectabilă standardizare şi metrologie?

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Deci eu  nu ştiu, este anexat şi la dumneavoastră. Iată, fiecare ţară Marea Britanie, de exemplu, într-adevăr determină clar 30%. Alte state ca şi Republica Moldova, Germania, România, Belgia, Italia, inclusiv un şir de state din lume, adică determină clar că nu se permite. Aşa şi Republica Moldova determină clar că nu se permite, nu cred că este necesar.

 

Doamna Valentina Stratan:

E clar că nu o să închidem acest subiect, dar vă rog chiar foarte mult să vă documentaţi în privinţa acestui standard care există, să îl ridicaţi şi să vedeţi că există acest standard nou ST Republica Moldova 010192, care este aplicat şi se permite acest număr pînă la 30%. Şi eu cred că acest subiect încă nu este închis.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

În mod de lucru cred că  ne determinăm cu dumneavoastră.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc.

 

Domnul Andrei Pogurschi:

Da, mulţumim.  

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumim.

La microfonul central se invită domnul viceministru al economiei şi comerţului Iurie Munteanu referitor la interpelarea domnului deputat Ion Banari cu privire la strategia de promovare a exportului de mărfuri.

 

Domnul Iurie Munteanu viceministru al economiei şi comerţului:

Onoraţi domnilor deputaţi,

Drept răspuns la interpelarea făcută de domnul deputat Banari vreau să reiterez cîteva momente.  Într-adevăr, ritmul de creştere a importurilor este mai mare decît în perioadele precedente faţă de exporturi, însă eu vreau să subliniez cîteva momente, care nu au fost elucidate în interpelare. Deci, care sînt acei trei factori importanţi, cei mai importanţi care contribuie la acest ritm de creştere a importurilor faţă de exporturi?

1. Scumpirea purtătorilor de energie şi creşterea economică pe care o avem, care necesită creşterea sau atrage după sine creşterea consumului de energie.

2. În ultimii ani, au crescut investiţiile în capitalul fix, ceea ce se exprimă în importuri masive de utilaj şi maşini.

3. Să nu uităm că în ultimii ani noi am obţinut anumite succese în ceea ce priveşte instalarea ordinii la vamă şi declararea valorii reale a mărfurilor importate. Aceşti trei factori au şi contribuit la ritmurile de creştere a importurilor la care s-a referit  domnul Banari.

Acum în ceea ce priveşte balanţa comercială care îi îngrijorează pe toţi. Eu vreau să vă spun că, în mod special subliniez, acest indicator nu este unul cel mai important în măsurarea eforturilor depuse de Guvern în ceea ce se referă la asigurarea unei creşteri economice durabile şi calitative. Eu vreau să vă spun că în mai multe ţări balanţa comercială este una negativă şi este mult mai mare decît în Republica Moldova.

Aduc cîteva exemple. Deci ştim cu toţii succesele obţinute de Singapore în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a acestei ţări, care se consideră una dintre cele mai prietenoase privind dezvoltarea, atragerea investiţiilor şi dezvoltarea exporturilor. Eu vreau să vă spun că în cazul Singapore, în 2007, importurile au depăşit produsul intern brut de 2,13 ori şi cifra aceasta este în continuă creştere.

Acesta se referă şi la alte ţări pe care noi le folosim ca referinţă, cum ar fi Hong Kong. Eu vorbesc despre  ţările cu  economii mici care nu dispun de resurse naturale proprii. Deci în cazul Republicii Moldova situaţia este fix aceeaşi. Noi nu putem să folosim balanţa de plăţi drept indicator principal pentru măsurarea succeselor Guvernului în ceea ce priveşte asigurarea unei creşteri economice durabile.

Vreau să vă spun, că în ceea ce priveşte implementarea programului de strategie de dezvoltare a exporturilor, aici am avut nişte succese bine măsurabile. Şi eu aş spune, chiar impunătoare. Printre altele, vreau să menţionez că în ultimul an a avut loc, noi am participat la peste, la 25 de tîrguri internaţionale, am prezentat Moldova cu mai multe misiuni economice. Este vorba de 14 misiuni economice numai pe parcursul ultimelor 6 luni. De asistenţa Guvernului în ceea ce priveşte dezvoltarea şi sporirea exportului au beneficiat peste 300 de întreprinderi.

Vreau să vă spun că numai în ultimii ani, datorită subvenţionărilor, pe care le-a făcut Guvernul în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii sectorului real, peste 200 de întreprinderi au implementat sisteme internaţionale de calitate conform standardelor ISO şi eu vorbesc nu numai de un standard, dar de mai multe. Unele întreprinderi au implementat sisteme integrate de 23 standarde simultan. Vreau să vă spun că 200 pe parcursul ultimilor doi ani.

Pe cînd, din 1991 pînă în 2002, doar 84 de întreprinderi au implementat aceste standard. Deci Guvernul continuă acest efort şi îl extinde. Scopul este ca, în următorii trei ani, conform Strategiei naţionale de dezvoltare, încă cel puţin 500 de întreprinderi să beneficieze de această asistenţă.

Mai mult ca atît, sub egida Ministerului Economiei şi Comerţului, avînd în vedere că sectorul real în Republica Moldova este prezent la 98 la sută din întreprinderile mici şi mijlocii, care nu dispun de mijloace destule pentru a-şi îmbunătăţi productivitatea capitalului şi productivitatea muncii, pe cînd în ţările puternic industrializate companiile mari îşi elaborează sisteme speciale de management operaţional, de management al productivităţii.

Ministerul Economiei şi Comerţului a început elaborarea unui sistem naţional de management al productivităţii,  care va fi finalizat pînă la sfîrşitul anului 2009 şi la fel va fi cu subvenţiile Guvernului implementat în sectorul real al Republicii Moldova.

Deci, pe lîngă celelalte, în vederea fortificării capacităţilor noastre de export şi atragere a investiţiilor, au fost identificate trei locuri, unde vor fi construite trei parcuri industriale, cu suportul Guvernului. Astfel ca, conform Strategiei naţionale de dezvoltare pentru anii 20082011 să avem cel puţin 35 clase pe întregul teritoriu al ţării. În două cuvinte.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Eu am adresat două întrebări. Eu vă mulţumesc că mi-aţi povestit toate lucrurile acestea. Noi ceva asemănător am auzit şi acum doi ani, cînd a fost elaborată strategia de promovare a exportului. Deci fix aşa mi s-a spus că vor fi promovate şi parcurile industriale şi alte chestii, ca să ajungem astăzi, după cinci luni de zile şi să vedem că importul depăşeşte exportul de trei ori. Decalajul de 1 miliard de dolari anul trecut a fost atins după 8 luni de zile, anul acesta după 4 luni de zile.

Şi acum pun întrebarea. Dacă exportul creşte cu 28%, deficitul comercial creşte cu 56%. Deficitul comercial. Datele statistice. Pun întrebarea acum: la ce cifră, la care deficit comercial vom ajunge noi la finele anului? Dacă ţinem cont de faptul că inflaţia undeva la 70 la sută, spun economiştii, spun experţii este provocată de remitenţele, care  vin de peste hotare. Şi aceste remitenţe stimulează importul.

Acum ceea ce face Banca Naţională astăzi, ea creează condiţii ca şi inflaţia să crească, şi volumul importului să crească.

El va depăşi, cred, şi 3 miliarde anul curent. Şi acum întreb, eu am pus întrebarea: ce e cu strategia de dezvoltare a exportului? În strategie e scris negru pe alb că Guvernul va întreprinde măsuri pentru a spori creşterea exportului şi a diminua creşterea importului. Deci aceasta a fost întrebarea. Nu se reuşeşte acest lucru. Şi noi trebuie astăzi să constatăm că şi în 2007, şi la începutul anului 2008 această strategie a fost, pur şi simplu, un eşec total aici. Şi a doua parte a întrebării, pe care eu am pus-o, am întrebat care este ponderea întreprinderilor din Transnistria în exportul Republicii Moldova, în comerţul exterior?

 

Domnul Iurie Munteanu:

La momentul actual, avem înregistraţi cu titlu temporar 253 de agenţi economici din Transnistria şi încă 156 înregistraţi permanent. În ceea ce priveşte aportul lor... ştiţi că aceasta a avut loc nu demult. În ceea ce priveşte aportul lor exact la export, dacă vorbim despre aportul total, nu vorbim despre întreprinderi concrete, deci cifrele acum se pregătesc, se evaluează, pentru că, doar în 2007 am avut această posibilitate să rezolvăm această chestiune, după cum ştiţi.

 

Domnul Ivan Banari:

Şi care deci aceste cifre de export-import ale Transnistriei intră în cifrele prezentate de Biroul Naţional de Statistică în toată Moldova?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Eu am examinat suplimentar. Ele nu sînt pregătite pentru acest moment. Eu vă răspund numai la întrebare, că sînt.

 

Domnul Ivan Banari:

Păi, ele trebuie să intre, fiindcă  nu cred că Serviciul Vamal ţine o statistică aparte pentru Transnistria şi o statistică pentru ceilalţi.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Nu, nu se face o statistică aparte. Ele fac parte din statistica generală. Deci noi nu separăm agenţii economici din aşa-numita Transnistrie, de pe malul drept al Nistrului.

 

Domnul Ivan Banari:

Dacă e aşa, domnule viceministru, situaţia încă e şi mai proastă. Fiindcă ponderea exportului... în Transnistria exportul şi importul au un decalaj mic. Deci creşterea e de 23 la export şi 31 la import, deci e mai mică creşterea decît la noi. Iată, aceasta am vrut să aflu. La dumneavoastră situaţia este proastă cu totul.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumim.

Continuăm întrebările şi interpelările.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Interpelarea o adresez Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice, Tehnologii şi Informaţii, domnului director Sergiu Sîtnic. Operatorul naţional de telefonie fixă, Societatea pe Acţiuni “Moldtelecom” prestează servicii de Internet, oferind clienţilor săi o gamă de abonamente pe baza contractelor încheiate cu aceştia. Contractele tipizate, de altfel, prevăd posibilitatea modificărilor, adică trecerea de la un pachet la altul în mod gratuit.

În acelaşi timp, însă în pofida stipulărilor contractuale, dar şi a prevederilor Legii privind protecţia consumatorului, la trecerea de la un pachet mai scump la altul mai ieftin, prestatorul de servicii îi impune pe clienţi să achite o taxă deloc simbolică, suma de 240 de lei. În acest context, solicit să verificaţi temeinicia aplicării unor astfel de taxe de către Societatea pe Acţiuni “Moldtelecom” şi să îmi explicaţi în ce măsură acţiunile acestei întreprinderi corespund licenţei de funcţionare, dar şi legislaţiei civile în vigoare. Răspunsul îl solicit în scris.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Igor Klipii:

Interpelare adresată Guvernului Republicii Moldova, în special doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Interpelare: în ultimul timp, s-a resimţit o destabilizare pe piaţa valutară, însoţită de creşterea semnificativă a preţurilor la majoritatea mărfurilor. Experţii susţin că această stare de lucruri are un impact negativ atît asupra producătorilor, cît şi asupra consumatorilor, mai ales asupra populaţiei vulnerabile şi va avea efecte negative asupra economiei în ansamblu.

În acest context, doamnă Prim-ministru, în temeiul articolului 105 din Constituţie, articolului 125 din Regulamentul Parlamentului, vă solicit explicaţi asupra politicii Guvernului în acest domeniu şi anume: ce acţiuni întreprinde sau urmează să întreprindă Guvernul pentru a diminua efectele negative ale creşterii preţurilor şi aprecierii valutei naţionale în raport cu valutele străine? Solicit un răspuns amplu atît în scris, cît şi în şedinţa în plen a Parlamentului.

Mulţumim.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.    

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Interpelarea la fel este adresată Guvernului, doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Prin prezenta, reamintim faptul că, în virtutea statutului de deputat, îndeplinînd angajamentele de a reprezenta interesele cetăţenilor ţării, la 14 mai anul curent, deputaţii Serafim Urechean, preşedinte al “Alianţei «Moldova Noastră»”, şi Anatol Onceanu am depus personal împreună la Aparatul Guvernului o petiţie, subsemnată de peste 7 mii de cetăţeni, care solicitau semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră cu Uniunea Europeană, propusă de Guvernul României.

Aceeaşi solicitare în formă de interpelare a deputaţilor şi petiţii ale cetăţenilor pe parcursul lunii mai au fost înaintate Guvernului în cîteva rînduri şi în numele a încă peste 8 mii de cetăţeni. Şi acest demers, organizat de “Alianţa «Moldova Noastră»”, continuă. El este amplificat şi prin manifestări similare ale altor forţe politice, organizaţii civile şi comunităţi locale, în special din apropierea frontierei de pe Prut. Contrar obligaţiilor fireşti ale Guvernului, aceste adresări sînt lăsate fără nici un răspuns. În cazul petiţiei depuse la 14 mai, vă atenţionăm, stimată doamnă Prim-ministru, că s-au încălcat flagrant prevederile articolului 8 din Legea din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare. Ne vedem nevoiţi să vă cerem, în mod repetat, respectarea legii şi a voinţei zecilor de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova.

În acelaşi timp, vă anunţăm că vom beneficia de prevederile articolului 16 din Legea cu privire la petiţionare, atacînd lipsa de reacţie a Guvernului în instanţa de contencios administrativ. Ne aşteptăm la un răspuns în timp util din partea dumneavoastră.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Procuror General Valeriu Gurbulea şi domnului şef al Inspectoratului Piscicol al Republicii Moldova Nicolae Arnăuţan.

Stimaţi domni,

De nenumărate ori, de la acest microfon am atenţionat guvernarea comunistă şi Procurorul General despre neadmisibilitatea răfuielii cu acei care au altă viziune politică decît comunismul.

Ori, în primul rînd, noi sîntem unica ţară din Europa guvernată de comunişti, iar în al doilea rînd, şi nu în ultimul rînd, conform articolului 1 alineatul (3) din Constituţia Republicii Moldova, este un stat de drept, democratic în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.

Astfel, la iniţiativa preşedintelui comunist din Dubăsari Grigore Policinschi, a fost demis pentru viziuni anticomuniste liderul local “Alianţa «Moldova Noastră»” Grigore Racu. Anexez o mostră stalinistă, semnată de preşedintele raionului Floreşti Mihail Rusu, decorat recent de către Preşedintele Republicii Voronin cu cea mai înaltă distincţie de stat “Ordinul Republicii”, adresată şefului Inspectoratului Piscicol al Republicii Moldova.

Citez: “Consiliul raional Floreşti solicită examinarea posibilităţii aflării mai departe în funcţia de stat a domnului Marin Pavliuc. Populaţia satului Napadova este indignată de purtarea neadecvată a domnului Pavliuc”. Închei citatul. Citat închis. În baza celor expuse şi în temeiul articolului 327 din Codul penal, rog, domnule Procuror General, să vă expuneţi, dacă nu cumva acţiunile cetăţeanului Rusu Mihail, preşedinte al raionului Floreşti, cad sub incidenţa legii respective, care prevede pedeapsa penală pentru excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu. Or, preşedintele raionului nu se poate adresa unui organ de stat în numele consiliului raional.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marcel Răducan:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Aflîndu-mă la o întîlnire cu alegătorii în satul Clocuşna, raionul Ocniţa am aflat un lucru foarte ciudat. La fiecare şedinţă a consiliului local apare şeful Direcţiei teritoriale Edineţ al administraţiei publice locale, domnul Verenciuc Dumitru, care, prin comportamentul său, intimidează, maltratează psihologic consilierii locali, implicîndu-se în discuţii deseori, impunîndu-le voinţa sa pentru a vota sau a nu vota o chestiune sau alta.  Rog ca Ministerul Administraţiei Publice Locale, Procurorul General să se implice şi să dea calificare legitimităţii acţiunilor funcţionarului nominalizat. Răspunsul îl solicit în scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.    

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Întrebarea o adresez Guvernului Republicii Moldova. Rog să îmi fie prezentată o informaţie amplă vizavi de implementarea Legii nr.111 din 27 aprilie 2007 la capitolul “amnistia fiscală”. Rog ca informaţia să fie şi să conţină următoarele componente: suma totală, ulterior repartizată pe agenţii economici şi o rugăminte mare, ca să fie indicată şi perioada în urma... în care perioadă au fost provenite datoriile la bugetul statului, care au fost amnistiate.

Şi doi. Capitolul “legalizarea capitalului”. Informaţie amplă care să cuprindă sumele şi companiile, persoanele fizice, care este o informaţie deschisă, prin lege nu se stabileşte că este informaţie confidenţială. Deci această informaţie rog să fie prezentată atît în scris, cît şi de la tribuna Parlamentului în termenul stabilit de lege.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Adresez o interpelare Procurorului General Valeriu Gurbulea. “Jurnal de Chişinău” a publicat un articol pe 24 iunie 2008 intitulat “Mama deputatului Petrenco e în conflict cu legea”, unde se fac referiri atît la răspunsurile primite de mine de la instituţiile de stat sesizate asupra ilegalităţilor comise la Liceul Privat din Chişinău, Liceul “Petrenco”, cît şi pe baza altor date.

Fondatoarea Maria Petrenco a acumulat datorii de peste jumătate de milion de lei faţă de Consiliul municipal Chişinău, de la care închiriază încăperi. De asemenea, Maria Petrenco este cercetată pentru evaziuni fiscale în sumă de 150 mii de lei şi solicit Procuraturii să examineze starea de lucruri în această privinţă, precum şi în privinţa netransferului de bani în fondul social pentru pensionarii care predau la acest liceu.

Aştept răspuns în scris.

Adresez o interpelare ministrului educaţiei şi tineretului Larisa Şavga în legătură cu amintitul astăzi caz din Cuhureştii de Sus, Floreşti, unde în tabăra “Prietenia” cu 2000 de copii a fost comemorat satrapul bolşevic Vladimir Lenin, iar  reprezentanţii autorităţilor locale au legat cravate roşii aproape cu forţa unor copii, acei care au refuzat fiind obligaţi de conducerea taberei să asiste totuşi la sabatul roşu comunist.

Întrebat de presă, vicepreşedintele raionului Procopie Şura, ca şi alţi intervievaţi din partea PCRM, au declarat că organizaţia pionierească este una a copiilor patrioţi, de unde ar rezulta că toţi copiii fără cravate roşii nu sînt patrioţii Republicii Moldova.

Mă interesează, doamnă ministru, de ce se politizează grav copiii într-o tabără aparţinînd Ministerului Educaţiei şi Tineretului? Ce măsuri luaţi pentru a înceta această pedofilie comunistă în republică? Ce pedepse au fost aplicate responsabililor din sistemul de învăţămînt?

Şi de ce, în general, se încalcă legea în condiţiile în care, de exemplu, în alte situaţii, cum a fost de ziua înverzirii spaţiilor de la Durleşti, profesorii responsabili, profesorii de la Durleşti au fost chemaţi de responsabilii de la Secţia de învăţămînt Buiucani şi persecutaţi, pentru că au participat la aceste acţiuni împreună cu copiii care au dorit spre binele comunităţii, au fost învinuiţi de politizare.

Aştept răspuns de la tribuna Parlamentului şi vă avertizez, ca să nu degenereze investigaţia din partea Ministerului Educaţiei şi Tineretului în urma interpelării mele în reluarea persecutării profesorilor de la Durleşti.

Aştept răspuns săptămîna viitoare de la tribuna Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Adresez interpelare Guvernului. Conform legilor cu privire la statutul judecătorului, cu privire la poliţie, cu privire la Procuratură şi cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate, colaboratorii organelor nominalizate au dreptul la spaţiu locativ în anumite termene şi condiţii.

Iar conform Codului cu privire la locuinţe, articolul 105, dacă colaboratorul are în altă localitate locuinţă, unde are domiciliu permanent, atunci i se acordă încăpere de locuit, de regulă, separată, cu statut de serviciu. Dacă nu este posibil şi aşa ceva, atunci se achită plata pentru chirie. Am multe adresări din  majoritatea raioanelor că legea nu se respectă.

În contextul celor expuse, solicit Guvernului informaţie asupra următoarelor.  Care este situaţia la momentul actual, faţă de cîţi judecători, procurori, poliţişti şi angajaţi ai SIS-ului se încalcă cerinţele legislaţiei în vigoare, începînd cu anul 2001 şi pînă în prezent, privind neacordarea locuinţei, care este termenul de cînd trebuia să fie acordat spaţiul şi peste cît timp de întîrziere a fost acordat, dacă a fost, neacordarea locuinţei de serviciu, în cazul în care deţine o altă locuinţă, unde îşi are domiciliu permanent, şi de cît timp se încalcă această cerinţă, neacordarea plăţii pentru chirie şi pe ce perioadă nu le-au fost acordate locuinţe de serviciu. Care sînt sumele datorate, cînd vor fi achitate? Avem colaboratori care circulă şi au mai multe cheltuieli.

Dar, în acelaşi context, solicit să îmi spuneţi: cîţi angajaţi din organele nominalizate au privatizat locuinţele de serviciu, au primit alte locuinţe în proprietate privată sau terenuri pentru construcţii în rezultatul trecerii în alte localităţi, inclusiv deveniţi deputaţi, miniştri şi alte funcţii, numele lor.

Informaţia o solicit în scris, compartimentată pe raioane, oraşe şi municipii şi pe organele nominalizate aparte, dar şi de la tribuna Parlamentului despre măsurile întreprinse de Guvern la acest capitol pentru viitorul apropiat.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o scurtă interpelare către doamna Greceanîi, de fapt, am făcut şi în scris această interpelare cu rugămintea de a scoate din lista obiectelor supuse privatizării Asociaţia “Cartea”, Chişinău. Noi considerăm, Fracţiunea consideră că nu trebuie să ne grăbim cu privatizarea acestei ramuri, cu atît mai mult că este vorba de cîteva magazine “Luminiţa” şi de posibilitatea statului de a sprijini această ramură şi de a dota sau de a participa la răspîndirea cărţii în Republica Moldova, mai ales atunci cînd este vorba de cărţile pentru copii.

Asociaţia “Cartea” nu este o asociaţie care este dotată de la buget, ea are propriul venit. Anul trecut a transferat la bugetul de stat 1 milion de lei, anul curent, în cîteva luni de zile – 400 de mii. De aceea, este rugămintea ca Guvernul să examineze foarte serios această rugăminte şi să retragă Asociaţia “Cartea” din lista obiectelor care se privatizează.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Prima mea interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova, doamnei Zinaida Greceanîi.

Mult stimată doamnă Prim-ministru,

După cum cunoaştem cu toţii, Guvernul Tarlev este iniţiatorul Planului de optimizare a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar.

Tot Guvernul Tarlev vine cu un proiect de legi în domeniul învăţămîntului. Cu părere de rău, este al patrulea an de cînd acest proiect de lege circulă prin birourile Guvernului şi nicidecum nu poate ajunge aici, în Parlament.

Mai nou, sindicatele din învăţămînt au anunţat că vor parcurge la proteste în cazul în care nu li se vor majora salariile lucrătorilor din învăţămînt. Cu alte cuvinte, situaţia din sistemul de învăţămînt nu mai poate fi tolerată nici chiar de cei mai toleranţi exponenţi ai acestei bresle. Pentru că acest domeniu este unul care ţine de întreaga societate şi, de fapt, o caracterizează, solicit prezenţa dumneavoastră, aici, la tribuna centrală a Parlamentului pentru a da răspuns la foarte multe întrebări cu care sîntem sesizaţi noi, deputaţii în Parlament, de către părinţi, profesori, studenţi şi anume: care este sau cum va fi implementat acest Plan de optimizare a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar în anul 2008–2009 şi care este numărul cadrelor didactice care se vor pomeni disponibilizate în toamnă?

De cît timp mai are nevoie Guvernul pentru ca acest cod de lege în domeniul învăţămîntului să ajungă în Parlament împreună cu statutul cadrului didactic? Unde se află acum Guvernul în ceea ce priveşte implementarea Programului “SALT”, patronat de Preşedintele statului? Şi cum vede Guvernul aplanarea situaţiei în cazul declanşării grevei generale a lucrătorilor din învăţămînt la începutul lunii august?

Cea de a doua interpelare, una mai scurtă, o adresez tot Guvernului Republicii Moldova. Solicit o informaţie în scris despre cum a fost organizată odihna de vară a copiilor, mai ales a celor din familiile socialmente vulnerabile, inclusiv din raionul Orhei în general. În mod particular, la 24 iunie curent, am vizitat casa de copii tip familial Onofrei Tudor din satul Hîjdieni, raionul Orhei şi la acea zi acei 6 copii care cresc şi se educă aici, în această familie, nici unul din ei nu avea un bilet de odihnă pentru perioada de vacanţă 2008.

Vă mulţumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc frumos.

Reiterez interpelarea mea adresată Procurorului General în cadrul şedinţei plenare din 12 iunie anul curent cu următoarele precizări.

Domnule Procuror General,

1. Rog respectuos să îmi expediaţi răspunsul mie, în calitate de autor a interpelării, şi nu doamnei Maria Postoico, vicepreşedinte al Parlamentului, fiindcă nu am solicitat intervenţia dumneaei personal şi nici nu accept introducerea cenzurii în activitatea Parlamentului Republicii Moldova.

2. Rog, domnule Procuror General, să fie indicaţi executorii răspunsului şi telefoanele de contact, pentru a clarifica un şir de momente care nu îşi găsesc locul în cazul răspunsului dumneavoastră.

3. Rog frumos, domnule Procuror General, să concretizaţi dacă a fost constatată existenţa în Republica Moldova a unei structuri radicale sau a materialelor cu conţinut anticonstituţional în cazul celor 12 tineri din Republica Moldova, învinuiţi în acţiuni anticonstituţionale, pe care, de fapt, mass-media le-a apreciat ca anticomuniste.

4. Avînd în vedere, domnule Procuror General, că, la poziţia a treia a răspunsului, dumneavoastră menţionaţi că nu a fost, că Procuratura Generală nu a fost sesizată pînă în momentul de faţă referitor la cazuri de propagare a simbo-lurilor străine ale Republicii Moldova, solicit ca Procuratura Generală să se autosesizeze la acest subiect.

Şi pentru a demonstra că lucrurile stau altfel decît răspundeţi dumneavoastră, chiar propun unora dintre colegi, la discreţia dumneavoastră, să facă o excursie prin municipiul Chişinău, străzile Alba-Iulia, strada Ion Creangă, unde, cu siguranţă, veţi depista nu doar simboluri ale nazismului, dar şi ale unor grupuri politice radicale care activează în afara Republicii Moldova şi nu au nimic comun cu statul nostru.

Vă mulţumesc frumos şi sper că de data aceasta voi primi un răspuns concret, nu ca acel de la poziţia a doua, de ordin general, specificînd în răspuns, totodată, vă rog, dacă nu acţionaţi în baza dublelor standarde la poziţia a doua?

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.        

 

Doamna Valentina Şerpul:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Adresez prezenta interpelare doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Recent, mi s-a adresat cu o petiţie cetăţeanca Ecaterina Grama din satul Hîrtopul Mare, raionul Criuleni, care, împreună cu membrii familiei sale, sînt victime ale represiunilor politice. În anul 1949, această familie, ca şi multe altele, a fost deportată forţat în Siberia, toată averea fiind confiscată, evident, de către stat.

Lista cu bunurile confiscate şi descrierea proprietăţii acestei familii, precum şi copia de pe petiţie vi le prezint alăturat la această interpelare. Nemulţumirea doamnei, familiei Grama este generată de faptul că suma calculată ca recompensă pentru bunurile deposedate a fost esenţial diminuată, dar mai ales pentru faptul că nici această sumă nu o poate ridica.

Consiliul raional Criuleni, prin decizia din 22 februarie 2008 cu privire la examinarea cererilor victimelor represiunilor politice, anunţă că, din cauza lipsei mijloacelor financiare în bugetul raional pentru achitarea compensaţiei, decizia respectivă a fost remisă Ministerului Finanţelor pentru examinare şi coordonare cu Guvernul Republicii Moldova, dar pînă astăzi nu a primit nici un fel de răspuns.

În baza celor menţionate, vă rog, doamnă Prim-ministru, să dispuneţi examinarea acestui caz pentru ca familia Grama să poată intra în posesia sumei calculate conform actelor de valoare şi, de asemenea, solicit o informaţie completă privind lista nominală a celor care au beneficiat de acum de compensarea bunurilor de care au fost deposedate aceste persoane în urma Regulamentului, aplicarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.627 din 5 iunie 2007. Răspunsul la această interpelare îl solicit în scris.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată Guvernului Republicii Moldova, prin care solicit o informaţie amplă privind pagubele aduse de ploaia însoţită de vînt şi grindină, care a avut loc în ziua de 23 iunie anul curent. Această informaţie rog să fie structurată pe raioane. Costurile acestor pierderi atît pentru agenţii economici  din agricultură, cît şi pentru familiile social vulnerabile şi care va fi intervenţia Guvernului din fondul de rezervă pentru a susţine sau a ajutora aceste persoane juridice, cît şi fizice. Solicit informaţia în scris, în termenele prevăzute de Regulamentul Parlamentului.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Alte solicitări nu sînt înregistrate. Deci trecem la următoarea chestiune de pe ordinea de zi – declaraţiile. La microfonul central se invită domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Obrăznicia care s-a produs în această sală vinerea trecută, cînd majoritatea comunistă, condusă de data aceasta de doamna Postoico, a exclus din ordinea de zi dezbaterile asupra Moţiunii noastre sub genericul “Stop genocidului comunist împotriva ţăranilor”, nu are margini. Faptul că majoritatea comunistă încalcă fără obraz atît Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, Constituţia ţării, Declaraţia universală a drepturilor omului, pactele şi celelalte tratate la care Republica Moldova este parte, cît şi bunul simţ e ştiut de toată lumea.

Dar pentru istoria Parlamentului şi pentru acei care în anul viitor vor veni în Parlament pentru a conduce cu adevărat această ţară, vom declara următoarele. Conform articolului 112 din Regulament, Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 15 deputaţi, ceea ce am şi făcut-o noi săptămîna trecută. Articolul 113 din Regulament stipulează că Moţiunea simplă trebuie să cuprindă motivarea şi dispozitivul, ceea ce am şi făcut-o noi.     

Tot acolo se menţionează că Moţiunea simplă se examinează în termen de zece zile de la depunere. Luînd în batjocură prevederile Regulamentului tot de ei votat, încălcînd cu brutalitate articolul 115 din acelaşi Regulament, conform căruia dezbaterea Moţiunii începe cu prezentarea raportului Guvernului, majoritatea comunistă, ajunsă din întîmplare în acest Parlament, ne-a scuipat în suflet nu nouă, dar ţăranilor care au mai rămas în această ţară.

Dar vrem să vă spunem dumneavoastră, care conduceţi cu această ţară, paharul răbdării se umple, în sfîrşit, şi la moldoveni. Voi nu vreţi să discutaţi problemele ţăranilor. Voi vreţi să avem şi în continuare o ţară cu pămînturi pîrloagă, unde se cumpără roşii şi castraveţi crescuţi în Turcia, mere crescute în Polonia şi vîndute la piaţa centrală din Chişinău la un preţ mai mare ca acel al babanelor. Voi vreţi să avem şi în continuare o jumătate de ţară plecată peste hotare, lucrînd la negru care se hrănească o altă jumătate de ţară rămasă acasă. Vă propunem respectuos să lăsaţi limuzinele Parlamentului şi să mai mergeţi pe jos. Să vedeţi că în această ţară uitată de Dumnezeu au mai rămas doar bătrînii, copiii fără părinţi, miniştri gen Papuc, deputaţi gen Petrenco, poliţişti, procurori şi judecători gen Vasilevici.

Auzim dăunăzi cum se laudă actuala guvernare că l-au prins pe un tînăr de vreo 20 de ani, care, avînd în mînă un contract de muncă fals, voia să fugă de raiul comunist în Spania. Că o biată femeie a fost şi ea prinsă la hotar de haiducii lui Voronin, pe cînd vroia să îşi ducă cele două fiici în Italia, plătind pentru acte false 2 mii de euro. Vă lăudaţi la stînga şi la dreapta că aţi ajutat ţăranii cu 5 litri de motorină.

Preşedintele Voronin umblă “teleleu Tănase” prin Moldova, tăind cordica roşie pe la “MTS”, cum a făcut-o săptămîna trecută pe la Căuşeni, de parcă banii pentru tractoare nu i-au dat japonezii, ci feciorul lui, Oleg. În loc să examineze problemele propuse de către noi, probleme care dor astăzi ţăranul, comuniştii, cocoţaţi în Parlamentul acestei ţări, declară că doresc să consolideze terenurile de pămînt. Dar, de fapt, doresc să refacă colhozurile staliniste. Dar un lucru am vrea să îl ştim. De unde, domnilor tovarăşi comunişti, veţi lua colhoznicii? Noi nu vă credem că pionierii şi comsomoliştii lui Voronin, discipolii şcolilor antropologice ale lui Marc Tcaciuc şi ale lui Petrenco, vorba “Jurnalului de Chişinău”, vor părăsi barurile din Chişinău şi vor pune mîna pe sapă.

Voi pro europenii cu secera şi clăpaciul subţioară, fiice şi feciori de ţărani moldoveni deposedaţi prin anii ’40 de pămînt şi deportaţi în Siberia în vagoanele pentru vite, voi actuali deputaţi, miniştri şi consilieri ai lui Voronin, care v-aţi născut în Kurgan, în pribegie astăzi faceţi slujba la comunişti, învăţîndu-ne cum să ne arăm pămîntul, învăţîndu-ne care ne este neamul şi istoria, care ne sînt rădăcinile şi limba. Genocidul comunist împotriva ţăranilor este spus foarte uşor şi cuminte, este greşeala dumneavoastră, că nu aţi acceptat discuţia. Ori ţăranul a fost dintotdeauna talpa ţării. Ţăranul a fost acela care a dat tot timpul acestei ţări preoţi, scriitori şi savanţi. De aceea, genocidul vostru comunist este îndreptat nu numai împotriva ţăranilor, dar împotriva întregului nostru popor oropsit. De aceea, noi nu vom chema poporul la răscoală, la acţiuni stradale, fiindcă poporul tace şi munceşte.

Noi vom spune poporului cuvintele lui Eminescu:

“Şi această ciumă-n lume, şi aceste creaturi

Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri

Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,

Îndrăznesc ca să rostească pîn' şi numele tău... ţară!”.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Cuşnir. Dumneavoastră dispuneţi de 5 minute. 

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Să examinăm acel raport în faţa ţăranilor, raportul foarte ofensator la adresa ţăranilor al Comisiei conduse de comunistul Bondarciuc şi să convocăm o şedinţă extraordinară, în cadrul căreia să examinăm situaţia de la ţară.

Acestea m-au făcut să vin cu o declaraţie în numele ţăranilor şi intelectualilor de la sate pentru început. După cele auzite, v-aş propune să ascultaţi şi un buletin de ştiri la Radio şi Televiziunea, aşa-zisa naţională, ca să verificaţi dacă am dreptate ori numai îmi iau un păcat pe suflet. Vin cu acest îndemn, pentru că oricînd am compara ce se vorbeşte la televizor sau la radio privind situaţia reală a ţăranilor, dar chiar şi a tuturor locuitorilor de la sate, se creează impresia că trăim concomitent în două lumi paralele. Una e a guvernanţilor comunişti, care se fac luntre şi punte să ne convingă că o ducem din ce în ce mai bine, şi alta a oamenilor simpli, care se plîng că nu mai ştiu cum să lege tei de curmei pentru a ieşi din nevoi.

La conducere au rămas aceiaşi  oameni cu inimă de piatră sau din două seceri metalice. Prin exponenţii săi din teritoriu, preşedinţi de colhozuri şi sovhozuri, brigadieri şi “zvenevoi” comunişti au distrus şi au irosit totul: uzine, fabrici, bonuri patrimoniale, ba chiar şi banii de la Banca de Economii, adunaţi în sudoarea frunţii pentru nunta tinerilor sau înmormîntarea bătrînilor, compensarea bănească pentru averile confiscate ale victimelor represiunilor comuniste, date cu două zile înainte de schimbarea banilor, care peste noapte s-au transformat din 27 de mii de ruble în 27 lei.

Am rămas numai cu părinţii împrăştiaţi prin străini, copii lăsaţi în grija buneilor şi educaţi de peste hotare  prin telefon. Tovarăşi comunişti şi aliaţii voştri, cînd nu a rămas de distrus nimic la oraş, v-aţi întors cu faţa spre sat. Ţăranul se bucura că va fi gospodar pe pămîntul lui, dar, după cîţiva ani de aşa-zisul “ajutor” de la stat doar pe hîrtie, i-a picat bucuria în scîrbă. Au crescut impozitele, preţurile la motorină, tractoare şi celelalte maşini agricole, iar soarta ţăranului şi a localităţii a rămas în mîna aşa-zişilor “lideri”, puşi la conducere pentru bani buni, nu pentru mare pricepere.

Aşa s-au săturat ţăranii de amăgeli, sub povara problemelor de sănătate şi sociale mulţi au dat pămîntul mai pe degeaba şi au plecat în ţări străine. Fiind întrebaţi ţăranii de ce au vîndut pămîntul, dar  nu au luat un credit din cele cu care nu ostenesc să se laude guvernanţii, spun ei că toate sînt minciuni, că acel credit nu se acordă tuturor. Iar printre acei care l-au obţinut sînt şi de acei care pe urmă au pierdut şi pîinea, şi pămîntul, ba chiar şi casa. Din ce venit să dai înapoi creditul, cînd toţi îşi bat joc de munca ta?

Te speteşti să creşti producţia, dar nu poţi ieşi la piaţă cu o pasăre, nişte ulei, lapte, vin sau carne. Căci se vinde totul de import cu preţuri mai mari ca cele autohtone, dar trec vama cu copeici. Vinul trebuie să îl bea în mahala. Tovarăşi deputaţi comunişti şi aliaţi,

Schimbaţi-vă inima şi cugetul cît nu e tîrziu, fiindcă tare mai vreţi să rămîneţi parlamentari, dar nu va avea cine vota pentru voi, deşi nu sînteţi în stare să vă schimbaţi. Cînd vă veţi apuca de stîrpit corupţia, ca să fie ordine în ţară, aţi început tot cu intelectualii de la ţară.

Nu v-aţi gîndit cine v-a pus tocul în mînă, cine v-a învăţat a scrie şi v-a deşteptat ca să ajungeţi la conducere. În loc să le mulţumiţi că nu au părăsit şi ei ţara, aceasta vă este recunoştinţa. Măcar că ei nu au nici castele, nici maşini luxoase ca ale voastre. Învăţătorul şi medicul trebuie stimat, nu ruşinat. Cînd se naşte un copil, medicul are grijă să crească sănătos, iar învăţătorul-cult şi bine educat. Dar nimeni nu se întreabă de le ajunge acestor intelectuali ceea ce primesc de la stat. Ei nu trăiesc cu aer, au familii, au copii care tot cer de mîncare, iar voi, în loc să le daţi un salariu ca lumea, îi învinuiţi de corupţie.

Oare pedagogul e de vină că este nevoit să adune cîte 100 de lei de la fiecare elev pentru repararea acoperişului şcolii? Aceasta nu se face pe ascuns, ci în văzul şi spre binele tuturor. Fiindcă de altfel plouă în clasă. Cîtă gălăgie astăzi cu gazele, dar cine se bucură de ele? Dar despre aceasta şi altele în şedinţele următoare.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 10.00.

Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.17.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
                                                              în Direcţia documentare parlamentară a
                                                             Aparatului Parlamentului.


Заглавная страница Пишите нам

Copyright © 2001-2009 Парламент Республики Молдова