DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de
legislatura a XVIII-a
SESIUNEA I ORDINARĂ – NOIEMBRIE 2009
Şedinţa din ziua de 26 noiembrie
2009
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Dezbateri asupra
ordinii de zi şi aprobarea ei.
2. Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.310 din 21 februarie 2009 pentru completarea unor acte legislative
(Codul de executare – art.25; Legea cu privire la sistemul de executare
silită – art.14).
3. Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.927 din 20 iulie 2009 pentru modificarea articolului 54 din Codul
contravenţional al Republicii Moldova.
4. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a
proiectului de Lege nr.953 din 30 iulie 2009 privind modificarea şi completarea unor acte
legislative (Codul funciar – art.77; Legea nr.1515-XII din 16 iunie 1993
privind protecţia mediului înconjurător – art.45 ş.a.).
5. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1543 din 11 noiembrie 2009 cu privire la demisia prim-viceguvernatorului
Băncii Naţionale a Moldovei.
6. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.1126 din 26 aprilie 2005 privind
completarea articolului 283 al Titlului VI din Codul fiscal.
7. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.2529 din 27 iulie 2005 privind
interpretarea punctului 22 alineatul (1) al articolului 103 din Codul fiscal
nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.
8. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.3029 din 16 septembrie 2005 privind importul
unei unităţi de transport.
9. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.1841 din 30 mai 2008 privind
împuternicirea Guvernului Republicii Moldova cu dreptul de a decide
în privinţa importării în ţară în
calitate de ajutor tehnic a unităţilor de transport cu
destinaţie specială cu termen sporit de exploatare.
10. Dezbaterea
şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.391 din 12 martie 2009 pentru ratificarea
Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.187 privind
cadrul de promovare a sănătăţii şi securităţii
în muncă.
11. Dezbaterea
şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.411 din 14 martie 2009 pentru ratificarea
Protocolului cu privire la introducerea modificărilor în Acordul cu
privire la scutirea de taxe vamale, impozite şi la eliberarea permiselor
speciale de transportare a documentelor normative, etaloanelor, mijloacelor de
măsurare, mostrelor-etalon transportate în scopul verificării
şi atestării metrologice din 10 februarie 1995.
12. Interpelări.
13. Răspuns la întrebările
deputaţilor.
14. Declaraţia doamnei deputat Oxana Radu –
Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.
15. Declaraţia domnului Preşedinte al
Parlamentului şi Preşedinte-interimar al Republicii Moldova Mihai
Ghimpu.
16.
Şedinţa începe la ora
10.00.
Lucrările sînt prezidate de
domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim
Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap
şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la lucrările
şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor
101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 92 de
deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Igor Dodon, Vladimir
Eremciuc, Oleg Garizan, Anatolie Ghilaş, Eduard Muşuc, Svetlana Popa,
Vladimir Voronin, Anatolie Zagorodnîi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Bună dimineaţa. Luaţi loc, vă rog.
Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să
onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul
de Stat al Republicii Moldova.)
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Stimaţi colegi,
Permiteţi-mi să aducem sincere
felicitări colegilor noştri care şi-au sărbătorit ziua
de naştere în perioada premergătoare şedinţei de
astăzi: domnului Mihai Ghimpu (aplauze), domnului Ghenadie Morcov (aplauze)
şi domnului Dmitri Todoroglo, 65 de ani (aplauze).
Mulţumim frumos.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi doamnei Liliana Palihovici, da? Chiar astăzi
e ziua de naştere a dumneaei. Felicitările noastre. (Aplauze.)
Stimaţi colegi,
Dispunem de ordinea de zi.
Poftim, doamnă Palihovici.
Mulţumiri, da?
Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:
Da, vă mulţumesc pentru felicitare.
Dar la microfon am venit să vă propun pentru
ordinea de zi pentru mîine proiectul de Lege nr.1224 din 7 octombrie
2009, lectura a doua, pentru vineri.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Alte propuneri? Nu sînt, da?
Mulţumim.
Atunci supun votului proiectul înaintat de
Biroul permanent, apoi propunerea doamnei Palihovici.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Şi propunerea doamnei Palihovici pentru ziua de
mîine, vineri, proiectul nr.1278, da? Nr.1224, da? Nr.1224,
concretizaţi, vă rog, ce e cu proiectul aceasta.
Microfonul nr.4, vă rog.
Doamna Liliana Palihovici:
Este vorba de modificarea Legii salarizării, 24%
pentru salariile profesorilor şi modificarea graficului de mărire a
salariilor.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Îl votăm mîine
dimineaţă.
Da, mulţumesc.
Prima chestiune a ordinii de zi. Proiectul de Lege
pentru completarea unor acte legislative. Raportor domnul Tănase şi
Comisia juridică, numiri şi imunităţi, domnul Pleşca.
De la minister cine e ? Da, poftim, vă rog.
Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei,
reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:
Bună ziua.
Onorat Parlament,
Se propune pentru examinare proiectul de Legea nr.310
pentru completarea unor acte legislative (Codul de executare – articolul 25
şi Legea cu privire la sistemul de executare silită). Acest proiect a
fost elaborat întru executarea prevederilor punctului 17.9 al Planului de
acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de
executare pentru anii 2007 – 2011, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr.1393 din 12 decembrie 2007, şi punctul 21 din capitolul I,
secţiunea I a anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului din 11
ianuarie 2007 pentru aprobarea Programului de acţiuni privind
implementarea Planului preliminar
de ţară al Republicii
Moldova în cadrul Programului SUA „Provocările mileniului.”
Deci scopul reglementărilor propuse este de a
eficientiza sistemul de executare a hotărîrilor
judecătoreşti, or acesta depinde foarte mult de înzestrarea cu tehnici
noi de administrare, resurse tehnologice şi capacitate de utilizare a
tehnologiilor informaţionale în procesele funcţionale şi
administrative.
Cele mai importante activităţi ale
executorilor judecătoreşti care cer implicarea resurselor şi
timpului sînt: stabilirea patrimoniului debitorului, care poate fi
urmărit şi realizat în scopul stingerii datoriilor, precum
şi locul aflării acestuia şi a debitorilor.
În procesul efectuării acţiunilor de
executare silită, întru exercitarea funcţiilor nominalizate,
executorii judecătoreşti interpelează deţinătorii
registrelor de stat. Aceste interpelări se efectuează în
procesul executării oricărei proceduri de executare.
Luînd în considerare numărul mare de
acte în procesul de executare, solicitarea informaţiei de la
deţinătorii de registre ia o groază de timp şi toate
acestea complică procesul de executare a hotărîrilor
judecătoreşti.
Prin propunerea legislativă, pe care o
examinăm astăzi, se propune ca executorii să aibă
posibilitatea să acceseze gratuit, prin sistemul de telecomunicaţie
la autorităţile administraţiei publice, dirijat de organul
specializat, registrele de stat care conţin informaţia necesară
pentru exercitarea măsurilor de executare silită.
Aceste propuneri vor aduce următoarele beneficii:
executorii judecătoreşti vor fi operativ asiguraţi cu
informaţia necesară referitoare la patrimoniul şi la locul
aflării debitorilor; va fi redus atît volumul de lucru al executorilor
judecătoreşti, care vor fi scutiţi de un număr enorm de
interpelări către întreţinătorii de registre în
scopul stabilirii bunurilor şi locului aflării debitorului, cît
şi al colaboratorilor organelor respective, care, la rîdnul lor, vor
fi scutiţi de prelucrarea şi prezentarea răspunsurilor la
interpelările nominalizate.
Ca şi finalitate, această propunere
legislativă va contribui la eficientizarea activităţii
executorilor judecătoreşti şi va reprezenta un pas înainte
în exercitarea justiţiei.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Întrebări? Nu sînt.
Mulţumim.
Îl invit la tribună pe preşedintele
Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
Domnule Pleşca,
Vă rog.
Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea „AMN”:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, numiri şi
imunităţi a examinat proiectul de lege respectiv şi a constatat
următoarele. Acest proiect are ca scop eficientizarea sistemului
execuţional şi facilitarea activităţii executorilor
judecătoreşti prin asigurarea posibilităţii accesării
gratuite a bazelor de date ale deţinătorilor de registre de stat.
La proiect au parvenit avizele comisiilor permanente
şi a Direcţiei juridice. Propunerile expuse vor fi examinate în
lectura a doua. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport
şi mass-media propune respingerea proiectului, considerînd că
prevederile în vigoare sînt suficiente pentru susţinerea
informaţională a executorilor judecătoreşti.
În aceste condiţii, Comisia a
hotărît să propună Parlamentului proiectul pentru
examinare şi aprobare în primă lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări? Nu sînt, da?
Mulţumim, domnule preşedinte.
Supun votului proiectul în prima lectură.
Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Mulţumesc.
Chestiunea a doua din ordinea de zi. Proiectul de Lege
pentru modificarea articolului 54 din Codul contravenţional al Republicii
Moldova.
Prezintă Ministerul Justiţiei, vă rog.
Domnul Oleg Efrim:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 54
din Codul contravenţional este chemat să asigure modificările
necesare pentru a aduce în concordanţă cu prevederile
Convenţiei europene a drepturilor omului şi a altor documente
internaţionale cu privire la drepturile omului a prevederilor articolului
54 din Codul contravenţional, care, la moment, prevede expulzarea din
ţară ca o sancţiune administrativă.
Astfel, această propunere legislativă vine
să înlăture discrepanţele apărute în
legătură cu intrarea în vigoare a Codului contravenţional
şi, suplimentar, după cum am zis, să conformeze legislaţia
noastră cu prevederile Convenţiei europene a drepturilor omului.
Această modificare se face necesară şi din Hotărîrea
de condamnare a Republicii Moldova la CEDO care, în cauza Mitropoliei
Basarabiei versus Moldova, CEDO a precizat că dreptul intern trebuie
să ofere o protecţie împotriva prejudiciilor arbitrare a
puterii statale, drepturilor garantate de Convenţie.
Atunci cînd este vorba de probleme ce ating
drepturile fundamentale, dacă puterea de apreciere a executivului nu este limitată,
legea va merge împotriva superiorităţii dreptului, acesta fiind
unul din principiile fundamentale ale unei societăţi democratice
consacrate de convenţie.
Astfel, cu toate că norma cuprinsă în
articolul 54, alineatul (4) prevede aplicarea sancţiunilor cu expulzarea
din ţară a cetăţenilor străini pentru comiterea
contravenţiilor menţionate, articolul 32 din Codul
contravenţional nu prevede expulzarea în calitate de sancţiune
contravenţională. Mai mult, articolul 40, alineatul (2) din Cod nu
stabileşte aplicarea expulzării în cazul comiterii contravenţiei prevăzute de
articolul 54, alineatul (4). Aplicarea expulzării în cazul
articolului 54, alineatul (4) din Codul contravenţional este excesivă
şi disproporţională în raport cu natura contravenţiei
comise, fapt care rezultă din prevederile Convenţiei europene pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale,
Constituţiei Republicii Moldova.
Mai mult, aceasta se bazează pe condiţiile
de proporţionalitate utilă expuse în memorandumul revizuit,
elaborat de către Serviciul de Executare a Hotărîrilor CEDO
versus cauza Mitropoliei Basarabiei şi alţii contra Moldovei,
declasificat la 9 ianuarie 2009 de către Comitetul de Miniştri al
Consiliului Europei.
Potrivit respectivelor, este sancţionată
foarte aspru cu expulzarea simplă lipsa de informare prealabilă a
autorităţilor publice despre desfăşurarea
activităţii religioase. Din formularea actuală, expulzarea din
ţară nu este condiţionată de un atentat la ordinea
publică sau alt abuz de acelaşi nivel din partea participanţilor.
Plus la toate, în virtutea articolului 67 din
Codul contravenţional, sancţiunea cu expulzarea nu se aplică
pentru organizarea şi desfăşurarea întrunirilor,
fără a fi notificate autorităţile.
În temeiul celor expuse şi în scopul
radierii definitive a hotărîrii specificate de Biroul Comitetului de
Miniştri al Consiliului Europei, se consideră necesară
excluderea aplicării expulzării din ţară din
sancţiunea prevederii articolului 54, alineatul (4) şi operarea
modificării respective în Codul contravenţional.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări? Nu sînt.
Microfonul nr.4.
Domnul Călin Vieru – Fracţiunea PLDM:
Domnule ministru,
Cu toţii ştim că populaţia
Moldovei are un alt grad de credibilitate. Ce vom face în cazul în
care astăzi în lume avem numeroase secte totalitariste, cu o
politică foarte agresivă de cooptare a tinerilor? Exemplu, cum a fost
în Rusia, secta japoneză „Aum Shinrikyo” care a lucrat pe teritoriul
ruşilor şi pe urmă numai printr-o hotărîre
guvernamentală cu mare greu a fost scoasă din ţară.
Noi cu toţii bine ştim că şi
în Moldova, la începutul secolului al XX-lea, în Basarabia am
avut pe părintele Inochenti şi secta „Inochentievişti”, care
făceau orgii masive de genul marmonilor din America.
Deci ce vom face? Care vor fi pîrghiile şi
mecanismele de blocare a invaziei acestor secte totalitariste? Dacă vor
exista.
Domnul Oleg Efrim:
Vă mulţumesc.
Stimate domnule deputat,
Ţin să menţionez că, prin
proiectul care se examinează, se propune doar excluderea expulzării
din ţară ca sancţiune pentru încălcarea admisă.
Respectiv, toate normele de protecţie, cum ar fi: comunicarea
autorităţilor locale despre exercitarea serviciilor rămîne
şi răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
rămîne. Propunerea care este astăzi, vine doar să
conformeze prevederile legislaţiei naţionale cu Convenţia europeană
a drepturilor omului, care stabileşte expulzarea din ţară cu
titlu de sancţiune.
Domnul Călin Vieru:
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Alte întrebări nu sînt. Luaţi
loc, vă rog.
Domnule Pleşca,
Aveţi cuvîntul.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Proiectul de Lege propus este înaintat cu titlu
de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii
Moldova. Iniţiativa prevede modificarea alineatului (4) al articolului 54
din Codul contravenţional, care prevede răspunderea
contravenţională pentru desfăşurarea activităţii
religioase de către cetăţenii străini în locuri
publice, fără anunţarea prealabilă a primăriei
localităţii respective.
Esenţa modificării respective constă
în excluderea aplicării expulzării din ţară în
sancţiunea alineatului (4) al articolului 54, fiind motivată de
către autori drept excesivă şi disproporţională
în raport cu natura contravenţiei comise.
Asupra proiectului menţionat au fost prezentate
avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice care
susţin proiectul.
Pe marginea celor expuse, Comisia propune ca acest
proiect de lege să fie examinat şi adoptat în primă
lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
În a doua lăsăm pe altă zi?
Mulţumim, domnule Pleşca.
Cine este pentru aprobarea proiectului în primă
lectură, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Următorul proiect de Lege nr.953 privind
modificarea şi completarea unor acte legislative. Este vorba de Codul funciar
şi privind protecţia mediului înconjurător.
La tribuna centrală – reprezentantul Ministerului
Justiţiei. Vă rog, domnule viceministru.
Domnul Oleg Efrim:
Onorat Parlament,
Proiectul propus spre examinare este un document
tehnic, necesitatea elaborării căruia a apărut drept urmare a
adoptării şi intrării în vigoare la 31 mai 2009 a Codului
contravenţional. Pentru punerea în aplicare a codului este necesară aducerea
în concordanţă a legislaţiei cu prevederile acestuia.
În rezultatul cumulării propunerilor prezentate Ministerului
Justiţiei de către ministere, autorităţi administrative
centrale, consilii locale şi alte instituţii interesate, a fost
elaborat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative.
Proiectul conţine norme de modificare a actelor
legislative, al căror domeniu de reglementare prezintă tangenţe
cu raporturile reglementate de Codul contravenţional. Prin acest proiect
se propun modificări în mai multe domenii. Aveţi proiectul
în faţă. În cazul în care este necesar să trecem
peste fiecare propunere. Nu ştiu dacă ne va lua foarte mult timp.
Dacă consideraţi necesar. Dar ţin să menţionez doar
că toate prevederile din acest proiect sînt elaborate întru
ajustarea legislaţiei în vigoare cu prevederile Codului
contravenţional.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
În a doua lectură, dacă au
dorinţa, fiecare articol. Acum conceptual. Întrebări
sînt? Nu sînt.
Da, mulţumim.
Domnul Pleşca, da?
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Proiectul de lege este înaintat cu titlu de
iniţiativă legislativă de către Guvern. Proiectul
conţine propuneri de ordin tehnico-legislativ, potrivit căruia unele
acte legislative urmează a fi aduse în concordanţă cu
prevederile noului Cod contravenţional, adoptat la 24 octombrie 2008. În
acest sens, se propun modificările respective în Codul funciar, în
Codul apelor, în Legea privind protecţia mediului
înconjurător şi în alte acte legislative în
număr de 48.
Asupra proiectului au fost prezentate avizele tuturor
comisiilor permanente, a Direcţiei juridice în care se conţin
unele amendamente ce vor fi examinate pentru lectura a doua. Comisia propune ca
să fie adoptat în primă lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări nu sînt.
Rămîneţi la tribună, următorul proiect îl
prezentaţi dumneavoastră. Să vi-l luaţi, da? Bine.
Cine este pentru aprobarea proiectului în
primă lectură, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Următorul proiect nr.1543 cu privire la demisia
prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale al Moldovei.
Domnule Pleşca,
Vă rog.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
În baza cererii depuse de către domnul
Victor Cibotaru, în care dumnealui solicită să fie eliberat din
funcţia de prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei.
Comisia a pregătit un raport, prin care se menţionează că,
la 9 noiembrie 2009, în Parlament a fost înregistrată cererea
domnului Victor Cibotaru, în care solicită să fie demisionat
din funcţia de prim-viceguvernator al Băncii Naţionale, care,
conform funcţiei deţinute, este concomitent şi
vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii. Domnul
Cibotaru a fost numit în funcţia indicată la 15 iunie 2006 prin
Hotărîre a Parlamentului.
La articolul 28 din Legea cu privire la Banca
Naţională, se prevede că membrii Consiliului de administrare pot
demisiona cu condiţia informării în scris a Parlamentului.
Avînd în vedere că cererea domnului Cibotaru se înscrie
în cerinţele legale, Comisia juridică, numiri şi
imunităţi, cu majoritatea voturilor, a hotărît să
propună Legislativului proiectul de Hotărîre cu privire la
demisia prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei pentru
examinare şi adoptare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări nu sînt.
Supun votului proiectul de Hotărîre. Cine
este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Următorul proiect nr.1126, proiectul de Lege
privind completarea articolului 283 al titlului VI din Codul fiscal.
Domnule Ioniţă,
Vă rog la tribună.
Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi colegi,
Nu este doar un proiect, sînt 4 proiecte. Ele
sînt din 2005 şi sînt din lista proiectelor pe care noi le
examinăm acum şi le propunem, de fapt, de regulă, spre
respingere. Vreau doar să vă informez căunanim, comisia a propus ca să fie
respinse toate 4. Deci toţi colegii, noi am constatat că trebuie
respins. Eu doar voi trece pe scurt pe fiecare sau separat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Separat. Trebuie să punem la vot.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Separat. Şi trebuie, propunem ca ele să fie
respinse şi să fie, de fapt, respinse şi în ambele
lecturi, nu ştiu cum se resping. Comisia, primul proiect este al domnului deputat
Ivanov şi prevede ca să fie scutiţi de impozitul pe bunurile
imobiliare proprietarii şi beneficiarii, ale căror terenuri şi
loturi de pămînt sînt cu destinaţie agricolă, altele
decît cele destinate fîneţelor şi păşunilor.
Aici vrem să constatăm că Comisia
aduce, informează Parlamentul că, conform legii votate în 2005,
persoanele sus-menţionate sînt scutite pe 5 perioade fiscale de
plata impozitelor pe venit, taxa în fondul rutier, de impozitul pe bunurile
imobiliare, ce ţine de clădiri şi construcţii.
Totodată, ei, în perioada 2006 – 2010, achită doar impozitul
funciar, fără contribuţiile de asigurări sociale şi
TVA în cazul înregistrării ca plătitor de TVA.
Şi încă un lucru pe care vreau să
îl menţionăm aici este că impozitul pe bunuri, de fapt, pe
terenul agricol este sursa autorităţilor locale şi una din
puţinele surse pe care le au ei. De aceea, Comisia propune unanim Parlamentului
ca acest proiect de Lege nr.1126să fie respins.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Supun votului. Cine este pentru respingerea
proiectului, rog să voteze. Majoritatea.
Mulţumesc.
Următorul proiect.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Următorul proiect ţine de interpretarea
Codului fiscal în ceea ce ţine de plata TVA la publicaţiile
periodice. De fapt, ceea ce este că publicaţiile periodice sînt
scutite de TVA. În schimb, la capitolul publicitate ele achită TVA.
Şi, respectiv, nu este oportun acest proiect de lege, din simplul motiv
că legislaţia explică clar cum şi în ce mod se achită
TVA şi nu este necesar de a da careva interpretări, precum că
publicaţiile periodice nu achită TVA din publicitatea care este
amplasată. Ele sînt scutite de TVA, cu excepţia TVA-ului,
veniturilor încasate de la publicitate. Dar legislaţia e foarte clară.
Deci acest capitol, această lege trebuia, pur şi simplu, să dea
o explicaţie, care nu este necesară, că legislaţia foarte
clar explică.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Întrebări nu sînt?
Supun votului proiectul. Cine este pentru respingerea
proiectului, rog să voteze. Majoritatea.
Mulţumesc.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Următorul proiect este unul din proiectele pe
care noi, de regulă, absolut tot dăm, votăm pentru, ţine de
importul unei unităţi de transport. La noi avizul este negativ, din
simplul motiv că este din 2005. În aviz noi scriem că, de fapt,
este o derogare de la lege. Dar, în realitate, vreau să informez
Parlamentul, noi am sunat la spitalul respectiv din Orhei. Ei încă
de atunci au primit de la partenerii lor străini un alt automobil, care
era mai nou şi nu a avut necesitatea în lege. Respectiv,
această lege chiar este depăşită. Este importul unei
unităţi de transport din 2005, spitalul respectiv demult deja are
altă unitate de transport.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să
voteze respingerea proiectului.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Următorul proiect.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Şi ultimul proiect este al altui deputat, al
domnului Eriomin, prin care dumnealui solicita ca Guvernului să i se
permită dreptul de a, cu derogări de la legislaţie, prin
hotărîri proprii, să permită importul unor
unităţi de transport sau scutirea de impozit a unei unităţi
de transport. Comisia consideră unanim că aceasta este inoportun.
Şi, în general, lucrul acesta trebuie treptat de eliminat din
practica noastră. Dar cu atît mai mult să nu fie legiferat
cumva.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Întrebări nu sînt?
Supun votului proiectul pentru respingere. Cine este
pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Luaţi loc, domnule preşedinte.
Următorul proiect, nr.391. Proiectul de Lege
pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a
Muncii nr.187 privind cadrul de promovare a sănătăţii
şi securităţii în muncă. Prezintă domnul Sainciuc
şi Comisia politică externă şi integrare europeană,
domnul Corman.
Vă rog, domnule Sainciuc.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al muncii, protecţiei
sociale şi familiei:
Mulţumesc.
Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Convenţia Organizaţiei Internaţionale a
Muncii nr.187 privind cadrul de promovare a sănătăţii
şi securităţii în muncă, propusă pentru
ratificare, a fost adoptată în cadrul Conferinţei
internaţionale a muncii în iunie 2006. Convenţia menţionată
urmăreşte sporirea continuă a nivelului
sănătăţii şi securităţii în muncă
prin elaborarea, în consultare cu organizaţiile angajatorilor
şi lucrătorilor, a unei politici naţionale, avînd ca scop
realizarea dreptului salariaţilor la un mediu de muncă
sănătos şi sigur, a unui sistem naţional menit să
asigure infrastructura necesară implementării politicilor de
sănătate şi securitate, precum şi a unui program
naţional de acţiuni în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Unele din prevederile enumerate sînt deja
transpuse în legislaţia şi practica naţională, drept
consecinţă a adoptării Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă, care a fost pusă
în aplicare cu începere de la 1 ianuarie curent. Întru
executarea prevederii acestei legi, Guvernul a aprobat, la începutul
anului curent, Regulamentul privind modul de organizare a
activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de
muncă şi prevenirea riscurilor profesionale şi Regulamentul-cadru
de organizare şi funcţionare a Comitetului pentru securitate şi
sănătate în muncă.
Actele normative asigură cadrul legal necesar
pentru o aplicare eficientă a prevederilor legii, contribuind la o
înţelegere adecvată a modului în care părţile
raporturilor de muncă urmează să îşi valorifice
drepturile şi obligaţiile în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă.
În cazul ratificării Convenţiei nr.187,
eforturile principale urmează a fi orientate spre:
crearea şi funcţionarea eficientă a
unui organ consultativ tripartit care s-ar ocupa de problemele
sănătăţii şi securităţii în
muncă;
efectuarea analizei situaţiei naţionale
în domeniul sănătăţii şi securităţii
în muncă, în vederea elaborării unui program
naţional şi aprobarea acestui program;
elaborarea unor mecanisme suplimentare menite să
sporească treptat nivelul sănătăţii şi
securităţii în muncă la întreprinderile mici şi
mijlocii, la microîntreprinderi, precum şi în sectorul
informal al economiei;
efectuarea permanentă a cercetărilor
ştiinţifice în domeniul sănătăţii şi
securităţii în muncă.
Astfel, sub aspect instituţional va fi
necesară asigurarea funcţionării unui organ consultativ
tripartit de specialitate şi crearea sau desemnarea unei instituţii
de cercetare–dezvoltare care va efectua investigaţii în domeniul
acesteia, servind drept bază pentru elaborarea de măsuri în
vederea sporirii continue a nivelului securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Cît priveşte aspectul financiar, acestea
vor avea în vedere cheltuielile neesenţiale legate de crearea
şi funcţionarea organului consultativ tripartit şi a
instituţiei de cercetare–dezvoltare în domeniul
sănătăţii şi securităţii în
muncă. Cheltuielile aferente desfăşurării
activităţilor pertinente la nivel de unitate vor fi suportate de
către angajatori.
În temeiul celor menţionate, rog onoratul
Parlament să susţină proiectul menţionat.
Mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări? Nu sînt.
Mulţumim.
Invit la tribună preşedintele comisiei.
Domnul Corman, vă rog.
Domnul Igor Corman – Fracţiunea PDM:
Stimaţi colegi,
Comisia politică externă şi integrare
europeană a examinat acest proiect de lege. Domnul viceministru a
prezentat o informaţie exhaustivă la acest subiect. Este important de
menţionat faptul că majoritatea prevederilor Convenţiei
sînt deja reflectate în Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă. Prin urmare, implementarea
efectivă a acestei convenţii
nu implică modificarea legislaţiei naţionale, fiind
necesară doar adoptarea unor acte normative la nivel de Guvern.
Avînd în vedere şi faptul că
avem avize pozitive de la toate comisiile permanente, propunem aprobarea acestui
proiect de lege în primă lectură şi adoptarea acestuia în
lectura a doua.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Întrebări sînt?
Supun votului aprobarea proiectului în primă
lectură. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Şi a venit o propunere ca să votăm
şi în a doua lectură. Sînteţi pentru? Da?
Mulţumesc frumos.
Supun votului adoptarea proiectului în lectura a
doua. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Următorul proiect.
Sectorul nr. 1.
Domnul Iurie Stoicov – Fracţiunea PCRM:
Da, mulţumesc.
Domnule Preşedinte,
Trebuie de numărat pentru lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Chiar vă mulţumesc că mi-aţi
amintit.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, poftim. Păi, cum altfel?
28 sectorul nr. 1.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 28.
Sectorul nr. 2? Sectorul nr.2 a plecat la Kiev sau
unde e?
N u m ă r ă t o r i i:
Tot 28.
Domnul Mihai Ghimpu:
Tot 28. Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
– 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 32.
81 sau 78? Ceva pe aici.
Mulţumim frumos.
– 88, da?
Aşa, următorul proiect, nr.411. Cine e la
tribuna centrală? Viceministru al economiei, domnul Calmîc, da?
Vă rog.
Domnul Octavian Calmîc – viceministru al economiei:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Se prezintă spre examinare proiectul de Lege
pentru ratificarea Protocolului de modificare a Acordului cu privire la
scutirea de taxe vamale, impozite, la eliberarea permiselor speciale de
transportare a documentelor normative, etaloanelor, mijloacelor de
măsurare, mostrelor-etalon, transportate în scopul verificării
şi atestării metrologice.
Acest Protocol de modificare a Acordului
sus-menţionat a fost semnat în cadrul reuniunii şefilor de
state în cadrul CSI-ului la 22 noiembrie 2007 şi propune de facto
nişte schimbări minore sau extinderea aplicării acestor scutiri
de taxe vamale asupra etalonării şi comparărilor care au loc
în cadrul CSI-ului şi aceasta ne va permite ca să asigurăm
trasabilitatea măsurărilor în domeniul metrologic,
fără costuri suplimentare.
Mai mult ca atît, la momentul semnării
acestui Protocol, Republica Moldova a avut o rezervă vizavi de respectarea
acelor angajamente adiţionale şi a legislaţiei naţionale
pentru punerea în aplicare a acestui Protocol. Acest fapt ne permite
să avansăm în dialogul şi în preluarea acelor norme
europene care ţin de domeniul metrologic.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Întrebări? Nu sînt, da? Luaţi
loc, vă rog.
Domnul Corman.
Domnul Igor Corman:
Stimaţi colegi,
Comisia politică externă şi integrare
europeană a examinat şi acest proiect de lege. Rezerva
conţinută în textul proiectului de lege a fost
menţionată de domnul viceministru. În vederea respectării
principiului de utilizare a terminologiei constante şi uniforme privind
actele legislative, Comisia politică externă şi integrare
europeană propune de a substitui abrevierea „CSI” din articolul 3 al
proiectului de lege cu sintagma „Comunităţii Statelor Independente”.
De asemenea, Comisia juridică, numiri şi
imunităţi propune de a exclude din titlul legii textul „din 10
februarie 1995”. Noi considerăm că această propunere nu poate fi
susţinută, deoarece textul respectiv se conţine în
denumirea originală a Protocolului şi, prin urmare, nu poate fi omisă
în actul de ratificare.
Şi ultimul moment pe care aş vrea să
îl menţionez. Direcţia juridică, în avizul său,
atrage atenţia asupra unor greşeli de ordin redacţional, comise
în textul traducerii oficiale a Protocolului. Dar în procesul de
lucru asupra proiectului, textul traducerii a fost deja redactat şi
neconcordanţele respective au fost eliminate.
Prin urmare, propunem adoptarea acestui proiect de
lege în primă lectură şi adoptarea lui în lectura a
doua.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Nu sînt întrebări, da?
Mulţumesc.
Luaţi loc.
Cine este pentru aprobarea în primă
lectură, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Acceptăm propunerea domnului preşedinte
în a doua lectură, da?
Mulţumesc frumos.
Cine este pentru adoptarea proiectului în lectura
a doua, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr. 1.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 28.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 28.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 − 26.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr. 2 – 26.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 32.
86, da?
Mulţumim frumos.
Am epuizat 10 chestiuni din ordinea de zi. Avem
acum... astăzi e joi, interpelări. Dar, stimaţi colegi, eu
vreau, la sfîrşitul şedinţei, să vă aduc la
cunoştinţa dumneavoastră o informaţie cu privire la
importul în Republica Moldova, dacă nu sînteţi
împotrivă. O declaraţie, o declaraţie-informaţie.
Mă înscriu şi eu în listă, am în vedere aici.
Mă înscriu şi eu în lista acelor care vor să
prezinte declaraţii.
Mulţumesc frumos.
Acum este ora interpelărilor.
Microfonul nr.3, să înţeleg. Da?
Poftim.
Doamna Svetlana Rusu – Fracţiunea PCRM:
O interpelare adresată domnului Prim-ministru.
1. Solicit explicaţii la afirmaţia domnului ministru
al sănătăţii Hotineanu, făcută foarte agresiv
în cadrul şedinţei de ieri, 25 noiembrie 2009, a Comisiei
permanente, precum că va elibera toţi comuniştii din Ministerul
Sănătăţii.
2. Solicit prezentarea listei colaboratorilor
Ministerului Sănătăţii şi a conducătorilor instituţiilor
medico-sanitare publice, care au fost disponibilizaţi pe perioada
activităţii domnului Hotineanu în calitate de ministru al
sănătăţii, motivul disponibilizării şi lista persoanelor
cu care au fost substituite.
3. Solicit prezentarea listei potenţialilor
colaboratori ai Ministerului Sănătăţii, comunişti sau
simpatizanţi ai PCRM, care urmează, conform afirmaţiei domnului
ministru Hotineanu, să fie eliberaţi din funcţie.
Solicit prezentarea informaţiei în scris
şi în termenul prevăzut.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2.
Doamna Alla Mironic – Fracţiunea PCRM:
Çŕďđîń ăîńďîäčíó ěčíčńňđó číîńňđŕííűő äĺë, ăîńďîäčíó
Ë˙íęý.
Ďđîřó đŕçú˙ńíčňü, ďî÷ĺěó äĺëĺăŕöč˙ Ěîëäîâű
âîçäĺđćŕëŕńü îň ďîääĺđćęč đĺçîëţöčč,
îńóćäŕţůĺé ăĺđîčçŕöčţ íŕöčçěŕ, îäîáđĺííóţ â Îđăŕíčçŕöčč Îáúĺäčíĺííűő Íŕöčé ďî
číčöčŕňčâĺ Đîńńčéńęîé Ôĺäĺđŕöčč, â ňî âđĺě˙ ęŕę â îęň˙áđĺ íŕ ńŕěěčňĺ ăëŕâ
ăîńóäŕđńňâ č ěčíčńňđîâ číîńňđŕííűő äĺë â Ęčřčíĺâĺ áűëč ďîäďčńŕíű äîęóěĺíňű î
ďđŕçäíîâŕíčč 65-ëĺňč˙ ďîáĺäű â Âĺëčęîé îňĺ÷ĺńňâĺííîé
âîéíĺ 1941 – 1945 ăîäîâ č îáú˙âëĺíčč 2010 ăîäŕ. Ăîäîě âĺňĺđŕíîâ Âĺëčęîé îňĺ÷ĺńňâĺííîé âîéíű.
Ńďŕńčáî.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:
Prima interpelare, domnului ministru al
apărării Vitalie Marinuţa.
Fiind informat despre modul fraudulos de sustragere a
mijloacelor băneşti de către ex-ministrul administraţiei
publice locale, actualul deputat PCRM domnul Valentin Guznac, în
şedinţa Parlamentului din 12 noiembrie 2009, am înaintat o
întrebare în acest sens.
Odată cu înaintarea respectivei
întrebări, am fost informat că atare acţiune ilicite de
sustragere a mijloacelor publice prin diferite scheme juridice nu este una
inventată de către persoana nominalizată, ci a fost pe larg
aplicată de către mai mulţi membri ai Guvernului în
perioada 2001 – 2008.
De facto, în acest sens, am fost informaţi
că domnul ex-ministru al apărării Vitalie Vrabie, de asemenea, a
sustras prin diferite eludări ale actelor normative, 1 milion 100 mii de
lei alocaţi Ministerului Apărării conform Legii bugetului de
stat pentru anul 2007.
În acest sens, potrivit datelor de care
dispunem, acesta dispunînd de spaţiu locativ, o casă de locuit,
un apartament care a fost înstrăinat concomitent cu atribuirea
altuia din contul mijloacelor bugetare, înregistrîndu-se pentru
îmbunătăţirea condiţiilor locative, a procurat un
apartament prin perfectarea unui set integral de acte aparent legale.
Din considerentele expuse, avem o bănuială
rezonabilă că mijloacele băneşti respective, în
sumă de 1 milion 100 mii lei, prin anumite scheme juridice camuflate, au
fost sustrase prin convertirea dintr-un bun imobil apartamentul nr.37 din
municipiul Chişinău, strada Anestiade 8 cu o suprafaţă de
126 m2.
În acest sens, solicit respectuos răspuns
în scris şi detailat, în termen cît mai restrîns,
la următoarea întrebare: care au fost condiţiile şi
premisele pentru atribuirea în proprietatea domnului ex-ministru al
apărării Vrabie Vitalie apartamentului nr.37 din municipiul
Chişinău, strada Anestiade 8 cu suprafaţa de 126 m2,
inclusiv a factorilor ce ţin de luarea la evidenţă pentru
îmbunătăţirea condiţiilor locative.
La perfectarea răspunsului la prezenta
întrebare solicit a lua în considerare faptul că acesta
urmează a fi perfectat de alte persoane decît cele implicate
nemijlocit în respectiva tranzacţie dubioasă. În general,
consider oportun instituirea unei comisii ministeriale interne pentru
verificare.
Şi cea de a doua interpelare. Domnului ministru
de stat Victor Bodiu. Continuînd şirul analizei modului de
valorificare a mijloacelor bugetare de către instituţiile de stat,
constat diferite acţiuni ilicite de sustragere a mijloacelor publice prin
scheme juridice de către mai mulţi membri ai Guvernului în
perioada 2001 – 2008.
De facto, sînt dubioase şi incerte modul de
deetatizare a unor bunuri publice în lipsa unor hotărîri de
Guvern corespunzătoare.
Solicit, în conformitate cu dispoziţiile
articolului 105 alineatul (1) din Constituţie, articolului 17 alineatul
(6) din Legea cu privire la statutul deputatului în Parlamentul
Republicii Moldova, răspuns în scris şi detailat în
termene cît mai restrînse la următoarea întrebare: care
au fost condiţiile şi premisele pentru procurarea în
proprietatea Republicii Moldova a unui apartament nr.11 din municipiul
Chişinău, sectorul Ciocana, strada Alecu Russo 61/4 la 15 aprilie
2005 cu suprafaţa de 52,6 m2 de la domnul ex-viceprim-ministru
Valerian Cristea, precum şi temeiul, condiţiile şi factorii care
au determinat atribuirea ulterioară a acestui apartament domnului ex-ministru
al industriei Vladimir Antosi cu privatizarea apartamentului în
referinţă la 5 februarie 2009.
Doi. Care au fost condiţiile şi premisele
pentru atribuirea în proprietatea domnului ex-prim-viceprim-ministru
Valerian Cristea peste două săptămîni, adică la 5 mai
2005 de la înstrăinarea apartamentului indicat a unui nou
apartament, cu nr.41, din municipiul Chişinău, sectorul Buiucani, strada
Lazo 26 cu suprafaţa de 145 m2.
La perfectarea răspunsului la prezenta
interpelare, solicit a lua în considerare faptul că acesta
urmează a fi perfectat de alte persoane decît cele implicate
nemijlocit în respectiva tranzacţie dubioasă. Şi solicit
anexarea exhaustivă a actelor ce au stat la baza acestor tranzacţii
de sustragere a mijloacelor băneşti: cereri, procese-verbale,
contracte de vînzare–cumpărare, acte administrative de
dispoziţie sau constatare.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, mulţumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracţiunea PLDM:
Mă adresez către Procuratura Generală,
să fiu informat despre rezultatele anchetei privind tragedia din data de
27 octombrie 2007 cu privire la explozia blocului locativ din oraşul
Soroca. Mă interesează cine se face vinovat de acest fapt. Cer
informaţia în scris.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, microfonul nr.3.
Poftim, domnule Petrenco.
Domnul Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule Urechean.
În primul rînd, eu aş vrea să
atrag atenţia că Ora Guvernului nu prevede doar întrebări
sau interpelări, prevede şi audieri. Data trecută, cînd am
avut Ora Guvernului, am solicitat şi am invitat la tribuna centrală
să fie prezent domnul ministru de externe Iurie Leancă şi
să răspundă la întrebările noastre.
Vrem să ştim dacă vom avea astăzi
audieri şi dacă ministrul Leancă va răspunde totuşi la
întrebările noastre formulate încă de data trecută,
două săptămîni în urmă.
Domnul Serafim Urechean:
Da, mulţumesc frumos.
Microfonul nr.2.
Doamna Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Interpelare către domnul Prim-ministru al
Republicii Moldova.
Stimate domnule Prim-ministru,
La 30 martie 2007, Republica Moldova a semnat la New
York Convenţia Organizaţiei Naţionale, Organizaţiei
Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Acest document întruneşte în sine cea
mai bună experienţă internaţională de promovare
şi respectare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
Considerăm că, din momentul semnării pînă în
prezent, Republica Moldova a creat premisele necesare pentru transpunerea
în practică a principiilor acestui document. La aceste premise se
referă şi elaborarea strategiei de integrare a persoanelor cu
dizabilităţi şi dezvoltarea serviciilor pentru persoane cu
dizabilităţi; crearea în cadrul Ministerului Protecţiei
Sociale, Familiei şi a Copilului a unei direcţii speciale
responsabile de domeniul persoanelor cu dizabilităţi.
Considerăm că şi societatea este destul
de sensibilizată la acest subiect. De aceea vin, în acest context,
solicit Guvernului Republicii Moldova să urgenteze procedura
înaintării acestui tratat internaţional spre ratificare,
considerînd că această acţiune va fi una bine venită
în ajunul Zilei internaţionale a persoanelor cu
dizabilităţi, pe care o marcăm la 3 decembrie.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Vă mulţumesc frumos.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Brega – Fracţiunea PL:
Deci domnului ministru al
sănătăţii Vladimir Hotineanu şi domnului Procuror General
Valeriu Zubco.
Pe parcursul ultimilor 4 – 5 ani, Curtea de Conturi
menţionează în darea sa de seamă anuală multe
nereguli în administrarea finanţelor din partea Companiei
Naţionale de Asigurări în Medicină, CNAM. Deci nu o
să citesc tot ce este menţionat, eu am scris, o să transmit. Dar
aş menţiona numai un singur lucru. Pe parcursul acestor 4 – 5 ani,
s-au cheltuit nejustificat aproximativ 1 miliard de lei.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Mulţumesc frumos.
Deci dacă nu sînt...
Da, domnul, microfonul nr.2. Poftim.
Domnul Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Solicit respectuos Procuraturii Generale şi
Ministerului de Interne să ne prezinte în scris, Comisiei securitate
naţională, apărare şi ordine publică o informaţie
privind măsurile întreprinse în legătură cu
conflictul din 7 noiembrie în raionul Cahul, în care a fost
implicat batalionul cu Destinaţie
Specială „Fulger”.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Bine.
Mulţumesc.
Întrebări, interpelări nu sînt.
Domnul ministru de externe, excelenţă,
Poftim la tribună pentru răspuns la
întrebări. Da, la tribuna centrală, bineînţeles.
Domnul Iurie Leancă – viceprim-ministru, ministrul afacerilor
externe şi integrării europene:
Stimaţi colegi,
Încep cu interpelarea doamnei Mironic privind
atitudinea Republicii Moldova pe marginea Rezoluţiei Adunării
Generale a ONU cu privire la inadmisibilitatea anumitor practici care
contribuie la escaladarea unor forme contemporane de rasism, discriminare
rasială, xenofobie şi intoleranţei conexe cu aceasta.
Vreau să vă informez, stimată colegă,
că sînt surprins prin atitudinea care a fost formată de
dumneavoastră, dar în mod special de colegul dumneavoastră,
domnul Petrenco, cu ocazia unei conferinţe de presă, fiindcă
este o atitudine plină de tendenţiozitate. Ţinînd cont de
faptul că decizia de abţinere pe marginea acestei rezoluţii a
fost luată chiar de Guvernul comunist în 2005 şi
reconfirmată prin votul său de abţinere în 2006, 2007
şi 2008, prin urmare, Fracţiunii Comuniste ar fi trebuit să
îi fie cunoscute foarte bine motivele şi argumentele unei decizii
care i-a aparţinut.
Textul rezoluţiei din 2009 nu diferă de cel
adoptat în anii precedenţi, fapt care a şi determinat
menţinerea continuităţii atît în cazul deciziei
Republicii Moldova de abţinere în cadrul votării, cît
şi a celei de asociere la poziţia comună a Uniunii Europene pe
marginea aceluiaşi subiect.
Avînd în vedere că, în
aparenţă, exponenţii vechii guvernări nu mai
înţeleg motivaţiile propriilor decizii, aş dori să le
amintesc că scopul proiectului de rezoluţie în chestiune,
după cum o sugerează chiar titlul proiectului de rezoluţie, este
de a da o calificare adecvată tuturor formelor contemporane de rasism şi
nu doar manifestărilor neonaziste.
Votul de abţinere exprimat de 55 de
ţări, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene şi
statele asociate sau partenerii, precum Republica Moldova, a fost determinat
esenţialmente, ca şi în anii precedenţi, de lipsa de
echilibru al textului final care reflectă insuficient atît
propunerile redacţionale avansate de mai multe delegaţii, cît
şi preocupările pentru o abordare neselectivă a practicilor
rasiale conformă cu prevederile relevante ale Convenţiei cu privire
la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
Prin urmare, votul de abţinere pe marginea
rezoluţiei nu are nici o legătură cu calificarea
propriu-zisă a manifestărilor neonaziste, manifestări care, de
altfel, au fost condamnate cu fermitate şi fără echivoc şi
cu prilejul respectării poziţiei comune de vot a Uniunii Europene la
care s-a asociat tradiţional Republica Moldova.
Înţeleg că la şedinţa
precedentă domnul Petrenco a adresat cîteva interpelări.
Dacă nu răspund la toate, vă rog frumos să mi le
aduceţi aminte.
Ceea ce am înţeles de la colegii mei
că o problemă pe care aţi abordat-o dumneavoastră a
ţinut de deschiderea secţiilor de votare cu prilejul alegerii
Preşedintelui României.
Ţin să informez distinsul domn că
practica respectivă este una europeană, aceasta dincolo de faptul
că statul Republica Moldova, pe de o parte, are acest angajament de a crea
condiţii pentru cetăţenii săi înafara Republicii
Moldova şi, bineînţeles, acest principiu se aplică, de
regulă, şi pe bază de reciprocitate.
Spuneam atunci că este o practică
europeană şi, ca să nu fiu prolix, m-am şi interesat
şi am ... chiar şi o listă... care sînt experienţele
ţărilor europene cu astfel de prilejuri.
Vreau să vă informez, stimate domnule
Petrenco, că duminica trecută, de exemplu, în Italia s-au
deschis peste 50 de secţii de vot înafara misiunilor diplomatice
şi consulare ale României în această ţară.
Dacă doriţi detalii, suplimentar pot să
vă informez pe practica fiecărui stat european, în acest sens,
şi o să vedeţi că este o practică pe care o
aplică majoritatea statelor.
Domnul Serafim Urechean:
Da. Vă mulţumesc frumos, domnule ministru.
Domnul Iurie Leancă:
Dacă nu mă înşel, a formulat
domnul Petrenco şi o întrebare vizavi de modalitatea de negociere a
Acordului cu România privind micul trafic de frontieră.
Înţeleg că dînsul a pretins
că am secretizat aceste negocieri, dacă înţeleg corect.
Şi, din păcate, categoric nu sînt de acord cu
dumneavoastră, stimate domnule Petrenco.
În primul rînd, am spus-o şi cu alte
ocazii că acest document este unul cadru, elaborat în baza
instrucţiunilor Comisiei Europene şi ale Parlamentului European.
În al doilea rînd, acest proiect ne-a
parvenit aici, la Chişinău, în mai 2008 şi, de altfel,
atunci cînd fosta conducere a Republicii Moldova a decis să îl
pună de o parte acest proiect de document, violînd şi
nerespectînd drepturile a peste 1 milion de concetăţeni de ai
noştri, nu ştiu dacă a fost solicitată şi opinia
Comisiei de politică externă pe care dumneavoastră atunci
aveaţi onoarea să o conduceţi.
Am verificat analele Ministerului de Externe şi
nu am găsit acea opinie consultativă pe care a luat-o atunci
conducerea Republicii Moldova.
Deci sub nici o formă aceste negocieri nu au fost
secretizate. Ştiţi foarte bine că a fost, înainte de a
iniţia negocierile, Guvernul a luat o decizie, a autorizat negocierile,
după ce au fost negociate într-un mod foarte civilizat şi
foarte prompt venind iarăşi în sprijinul solicitărilor
şi doleanţelor cetăţenilor din Republica Moldova, a fost
aprobat, a fost semnat, aprobat de către decizia Guvernului şi dat
publicităţii textul Acordului, precum şi Protocolul
adiţional.
Vă mulţumesc frumos.
Domnul Serafim Urechean:
Bine.
Mulţumesc frumos.
Atît, da?
Domnul Iurie Leancă:
Dacă au mai fost şi alte...
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Petrenco,
Poftim. Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
Domnule Leancă,
Am cîteva întrebări la
dumneavoastră legate de... avînd în vedere răspunsul la
interpelarea noastră.
În primul rînd, să luăm pe
rînd. Ceea ce e legat de Rezoluţia ONU privind inadmisibilitatea
anumitor practici care contribuie la escaladarea unor forme contemporane de
rasism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţe conexe cu
acestea.
Totuşi care sînt obiecţiile noastre la
această rezoluţie şi de ce majoritatea statelor lumii au votat
pentru aprobarea acestei rezoluţii, iar Republica Moldova a votat, deci
s-a abţinut?
Şi cunoaşteţi foarte bine că
în cadrul Uniunii Europene există poziţii diferite referitor la
acest document. Şi din cauză că nu au ajuns la un consens, toate
statele membre ale Uniunii Europene au votat, deci, de asemenea, s-au
abţinut. Dar din cadrul Comunităţii Statelor Independente doar
Republica Moldova şi Ucraina s-au abţinut. Care totuşi
sînt argumentele şi obiecţiile noastre concret la acest
document?
Domnul Serafim Urechean:
Da, poftim, domnule viceprim-ministru.
Domnul Iurie Leancă:
Stimate domnule Petrenco,
Aveam impresia că am fost foarte explicit. Atunci
cînd am explicat atitudinea luată de Republica Moldova. Şi am
menţionat, în primul rînd: în cadrul Uniunii Europene nu
există o astfel de practică că în momentul în care
nu este un consens pe interior, se ia o decizie comună.
Cunoaşteţi foarte bine că problemele de
politică externă deocamdată nu se coordonează între...
se coordonează, dar nu există o decizie obligatorie pentru toate
ţările. Faptul că Uniunea Europeană, toate ţările
membre au votat aşa cum au votat, exprimă totuşi poziţia
unei majorităţi clare a Uniunii Europene în acest sens.
Noi ne-am asociat, am demonstrat, în primul
rînd, o continuitate în ceea ce priveşte politica noastră
externă şi atitudinea faţă de problemele importante.
Domnul Grigore Petrenco:
Eu vă rog, care sînt intenţiile
noastre la această rezoluţie?
Domnul Iurie Leancă:
Şi am explicat foarte clar că,
deocamdată, din punctul nostru de vedere, nu există un echilibru
în textul final care reflectă insuficient propunerile făcute de
ţările membre ale Uniunii Europene, făcute şi de alte
ţări, reliefează doar o singură manifestare a atitudinii
rasiale şi nu le examinează în totalitate. Aceasta a fost
atitudinea şi motivul pentru care noi am votat aşa cum am votat.
Domnul Grigore Petrenco:
Bine.
Următoarea întrebare.
Domnul Iurie Leancă:
Vă rog frumos.
Domnul Grigore Petrenco:
Am înţeles că nu sînt
obiecţii, deoarece lipsa de echilibru pe care o invocaţi este deci
foarte relativ. Deci acest echilibru din, eu cred că ar fi bine să
citim cu toţii textul acestei rezoluţii.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Petrenco,
Vă rog frumos, întrebarea pe care o
aveţi dumneavoastră.
Domnul Grigore Petrenco:
O să vă convingeţi că
rezoluţia aceasta este destul de echilibrată şi Republica
Moldova trebuia să o susţină la şedinţa comitetului
respectiv.
Mai departe. Următoarea întrebare se
referă la Acordul cu privire la micul trafic la frontieră.
Totuşi considerăm că aţi secretizat textul documentului.
Chiar dacă proiectul acestui Acord, acestei convenţii a parvenit în mai 2008, pînă
la urmă, textul final diferă de ceea ce am primit în mai 2008.
Mai ales pe noi ne interesează lista localităţilor care
sînt incluse în anexa la acest Acord.
Şi întrebarea mea este următoarea:
conform Legii cu privire la tratatele internaţionale, Ministerul de
Externe trebuia să se consulte cu Comisia parlamentară de profil
politică externă şi integrare europeană la etapa
iniţierii negocierilor şi la etapa semnării acestui document. De
ce nu aţi procedat conform legislaţiei în vigoare?
Şi a doua întrebare, legată de acest
Acord. De ce nu transmiteţi acest Acord spre ratificare Parlamentului
Republicii Moldova aşa cum prevăd articolele 7 şi 11 din
aceeaşi Lege cu privire la tratatele internaţionale?
Eu cred că aţi comis o greşeală,
trebuie să o recunoaşteţi. Acest acord are prevederi legate de statutul persoanelor şi
nemijlocit al rezidenţilor din această zonă de 30 de kilometri.
Şi, conform acestei legi, toate acordurile unde sînt prevederi legate
de statutul persoanelor trebuie ratificate de Parlament. Deci cînd
aveţi de gînd să transmiteţi acest document spre
ratificare?
Domnul Iurie Leancă:
Stimate coleg,
Aveam impresia că dumneavoastră ar trebui
să salutaţi continuitatea pe anumite probleme de politică
externă pe care şi-o asumat-o şi o promovează acum
guvernarea noastră. Am mai zis şi vizavi de subiectul rezoluţiei
că acest text nu a fost modificat începînd cu 2005. Acest text
şi atitudinea faţă de această rezoluţie de către
Republica Moldova a fost una constantă.
Domnul Grigore Petrenco:
Vă rog, răspundeţi la întrebarea
legată de acord.
Domnul Iurie Leancă:
Permiteţi-mi să comentez şi eu, că
nu v-am întrerupt, dacă nu mă înşel. Deci
încă o dată. Nu îmi dau seama unde apare această lipsă
de coerenţă în ceea ce aţi spus anterior şi în
ceea ce faceţi acum. Exact aşa şi în ceea ce priveşte
Acordul privind micul trafic de frontieră. Deci înţeleg că
dumneavoastră aţi văzut textul şi înainte, în
anul 2008, aţi văzut anumite diferenţe acum.
Dacă vă uitaţi la diferenţe,
sînt doar în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova.
Nu ştiu ce obiecţii aveţi vizavi de listă. Poate aţi
fi dorit să fie incluse şi mai multe localităţi. Am depus
maximum de eforturi în acest sens.
În ceea ce priveşte modalitatea de intrare
în vigoare a Acordului respectiv, dumneavoastră ştiţi
foarte bine că în legea respectivă se stipulează în
ce cazuri urmează să fie supus un document ratificării sau aprobării
prin Guvern.
Vreau să vă informez, stimate coleg, că
toate documentele care stabilesc regimuri, facilitate de călătorii,
anterior la fel au fost aprobate de Guvern. Aceasta este o chestie foarte
clară.
Doi. Acordul respectiv nu aduce atingeri drepturilor
fundamentale, ci vine doar să le dezvolte şi vine să aducă
anumite beneficii. Deci din punctul nostru de vedere, şi sîntem
fermi pe această poziţie, este mai mult decît suficient ca
acest document să fie aprobat prin decizia Guvernului Republicii Moldova,
ceea ce am făcut-o cu multă promptitudine.
Vă mulţumesc.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
Am o…
Domnul Serafim Urechean:
Mulţumesc frumos.
Deci, da?
Domnul Grigore Petrenco:
Nu, nu, nu. Mai am o întrebare.
Domnul Serafim Urechean:
Bine. Două minute.
Domnul Grigore Petrenco:
Mai am o întrebare.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, ultima.
Domnul Grigore Petrenco:
Domnule Leancă,
Legată de Acordul cu privire la micul trafic de
frontieră. Totuşi acorduri asemănătoare sau legate de
regimul de vize au fost pînă acum ratificate de Parlament. Vă aduc
un exemplu. Recent, Acordul cu privire la facilitarea regimului de vize
între Republica Moldova şi Uniunea Europeană care, de asemenea,
a fost ratificat în Parlament.
Dar vă pun o întrebare foarte
concretă, legată de acest Acord cu privire la micul trafic de
frontieră. Să presupunem, să luăm o situaţie. Un
cetăţean, să zicem, afganez, care este rezident în zona de
30 de kilometri de la frontiera de stat moldo-română şi
locuieşte pe teritoriul României, conform acestui Acord, va avea
dreptul să intre pe teritoriul Republicii Moldova fără
viză, iar conform altor prevederi asemenea cetăţeni au nevoie de
viză.
Noi totuşi cum vom proceda la graniţă?
Ei, aceşti cetăţeni, asemenea deci rezidenţi. Eu am dat
exemplul Afganistanul, dar poate fi India sau China, sau altă
ţară, ai cărei cetăţeni au nevoie să perfecteze
viza pentru a intra pe teritoriul Republicii Moldova. În asemenea cazuri
cum vom proceda? Şi nu vi se pare că anume despre aceasta este vorba
în Acord, inclusiv despre aceasta. Şi asemenea acorduri trebuie
să fie ratificate.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Petrenco,
Două minute. Mata patru minute de acum... (Rumoare
în sală.)
Domnul Iurie Leancă:
Acordul respectiv se referă la
cetăţenii Republicii Moldova şi la cetăţenii
României.
Domnul Grigore Petrenco:
Eu vă rog să citiţi atent Acordul, este
vorba nu de cetăţeni, de rezidenţi, nu de cetăţeni.
Domnul Iurie Leancă:
În cazul în care vor exista astfel de
contradicţii, bineînţeles, vom aplica şi alte aranjamente
care ţin de reglementarea regimului respectiv.
Domnul Serafim Urechean:
Bine.
Vă mulţumesc frumos.
Domnule ministru,
Mulţumesc frumos.
Domnul Grigore Petrenco:
Noi am mai avut întrebări la domnul
Leancă, formulate data trecută, la care nu a răspuns.
Domnul Serafim Urechean:
Dumnealui s-a pregătit la aceste
întrebări. Data viitoare la următoarele.
Da, poftim, microfonul nr.3.
Doamna Inna Şupac – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Cu încă o interpelare. Recent, a avut loc
decada tineretului în Republica Moldova. În acest context,
interpelarea mea este către domnul ministru al tineretului şi
sportului şi domnul ministru al educaţiei, să ne prezinte,
în scris, informaţia despre acţiunile desfăşurate de
către aceste ministere, legate cu decada tineretului, şi,
totodată, şi ordinile de cheltuieli legate cu acele acţiuni.
Informaţia, vă rog frumos, în scris.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, aşteptaţi răspuns. Da, mai multe
întrebări nu sînt. Pentru declaraţie s-a înscris
doamna Oxana Radu. Poftim.
Da, microfonul nr.4, poftim.
Domnul Angel Agache – Fracţiunea PLDM:
Domnului Procurorul General al Republicii Moldova Valeriu
Zubco, domnului ministru al afacerilor interne Victor Catan, domnului director
al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Viorel
Chetraru.
Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost
înregistrat la Ministerul Justiţiei la data de 25 ianuarie 2008. O
dată cu înregistrarea Partidului printr-o declaraţie
calomnioasă a vicepreşedintelui Parlamentului de atunci, precum
că ar fi fost falsificate mai multe semnături, instituţiile
represive ale statului au intentat o serie de dosare penale împotriva
membrilor PLDM.
În baza dosarelor penale pornite, organele de
drept ale statului, prin acţiunile ilegale, încep intimidarea
şi persecutarea pe criterii politice a membrilor PLDM.
Pe parcursul anului 2008 – 2009, în toate
raioanele republicii mii de membri PLDM au fost chemaţi la
Procuratură şi la Comisariatele de poliţie, unde erau
interogaţi asupra motivelor ce i-au determinat să adere la PLDM.
În acest context, în acea perioadă
PLDM a calificat acţiunile Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne,
CCCEC-ului ca fiind neîntemeiate, ilegale şi cu un pronunţat
substrat politic.
Avînd în vedere cele menţionate
şi în temeiul Regulamentului Parlamentului, solicit de la organele
vizate următoarele:
lista tuturor cetăţenilor audiaţi pe
marginea acestui subiect;
listele să fie clasificate pe
localităţi, raioane, cu indicarea expresă a colaboratorului ce a
audiat persoana şi a actului ce a stat la baza audierii.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, microfonul nr.5. Poftim.
Domnul Ion Balan – Fracţiunea PLDM:
Mulţumesc.
O interpelare. Deci la adresările
cetăţenilor din satele raionului Leova: Cneazevca, Cazangic,
Frumuşica şi Iargara, solicit o anchetă de serviciu de
către Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratura Generală cu
privire la acţiunile Brigăzii cu Destinaţie Specială
„Fulger”, care au fost întreprinse în teritoriul nominalizat
în seara de 8 noiembrie anul 2009.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, mulţumesc.
Poftim, doamna Oxana Radu, declaraţie.
Doamna Oxana Radu – Fracţiunea PCRM:
Onorată asistenţă,
Stimaţi colegi,
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
dezaprobă şi condamnă intenţiile majorităţii
liberal-democratice de a revizui Constituţia Republicii Moldova şi
legislaţia electorală, pornind, în exclusivitate, de la
interese de grup la moment.
Lansarea intenţiilor de adoptare a unei noi
Constituţii şi de optimizare a legislaţiei electorale nu are
nimic comun cu necesitatea perfecţionării cadrului juridic în
vigoare, ci este direct proporţional cu interesul politic şi
electoral al unor formaţiuni politice în vederea obţinerii unui
avantaj, satisfacerea propriilor ambiţii politice.
Considerăm că propunerile unor
pseudosavanţi, avocaţi şi membri activi ai unor
majorităţi parlamentare de a adopta o nouă Constituţie,
iniţiativă lansată de savantul domnul Mihai Ghimpu, contravine
tuturor principiilor democratice şi practicii internaţionale. Nu
există nici o premisă, nici un argument la momentul actual de a
schimba Legea Supremă a ţării.
Practica internaţională nu cunoaşte
astfel de precedente cînd Constituţia este schimbată ca
rezultat al vreunei crize politice. Asemenea minuni pot avea loc numai în
Republica Moldova sub conducerea actualei guvernări.
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
condamnă conceptele lansate de Comisia privind optimizarea
legislaţiei electorale, care a pus în discuţie posibilitatea
modificării întregului sistem electoral, introducerea votului la
distanţă prin Internet, prin poştă sau procură,
revizuirea modalităţilor de formare a organelor electorale etc.
Aceste idei contravin direct normelor constituţionale şi practicii
europene. Anume din aceste considerente, Partidul Comuniştilor din Republica
Moldova a refuzat să participe la această farsă.
Încă o dată declarăm că
reprezentanţii Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica
Moldova nu vor participa în continuare la activitatea Comisiei pentru
aşa-numita optimizare a legislaţiei electorale.
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
condamnă orice atentat la cadrul juridic în stat şi vine cu un
îndemn faţă de societate de a opune rezistenţă
dură încercărilor de a submina autoritatea Constituţiei
Republicii Moldova.
Toată responsabilitatea faţă de
distorsionarea întregului cadru legal în vigoare va fi pusă pe
seama majorităţii liberal democratice.
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
în continuare va monitoriza situaţia şi va depune toate
eforturile pentru a apăra Legea Supremă şi principiile
democratice în Republica Moldova faţă de ... fără
precedent din partea dictaturii liberal democratice instaurate în
ţara noastră.
Domnul Serafim Urechean:
Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul
pentru declaraţie domnului Mihai Ghimpu. Poftim.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Am hotărît să vin în faţa
dumneavoastră cu o informaţie, dat fiind faptul că unii membri
ai fostei guvernări nu recunosc că în importul cărnii,
peştelui şi al altor produse a existat o schemă, o mafie.
Vă aduc la cunoştinţă documentul
oficial.
Stimate domnule Preşedinte,
Studiul operativ al proceselor legate de ... economiei
Republicii Moldova, în ultimii ani, elucidează o problemă ce
constă în aplicarea schemelor complexe de evaziune
fiscal-vamală la importul şi comercializarea pe piaţa
internă a cărnii şi a derivatelor din carne.
Practic, piaţa cărnii a fost un timp un
domeniu în care s-au consolidat grupuri de interese financiare bazate pe
lobby, protecţionism şi corupţie la cel mai înalt nivel,
cu implicarea unor funcţionari de stat, în consecinţă,
defavorizarea cetăţenilor republicii şi, în modul cel mai
direct, a bugetului de stat.
Constatăm, în baza materialelor operative,
că piaţa autohtonă de cărnuri este controlată
totalmente, a fost controlată totalmente de către unii exponenţi
ai mediului de afaceri autohton şi funcţionari publici.
Încă din anul 2006, Guvernul Republicii
Moldova a aprobat Regulamentul cu privire la eliberarea autorizaţiilor
pentru importul de carne. Documentul, în mod oficial, presupune un
mecanism atît de sofisticat şi cu condiţii ireale,
încît obţinerea autorizaţiei de import devenea
imposibilă pentru importatorii ordinari, dar, totodată, posibilă
pentru operatorii coordonaţi neoficial.
Pentru punerea în aplicare a Regulamentului, a
fost creată Comisia specială pentru autorizarea importului unor
produse, care avea indicaţie directă cu privire la autorizarea
anumitor importatori. Astfel, aceasta a fost o pîrghie reglementată
de filtrarea beneficiarilor de autorizaţie pentru import, mai tîrziu
dovedindu-se că este, de fapt, un mecanism de protecţionist
justificat legal.
În scopul controlului definitiv asupra
sectorului, la începutul anului 2007, a fost iniţiată
Asociaţia Obştească „Uniunea Producătorilor şi
Importatorilor de Produse din Carne şi Lapte din Republica Moldova”.
Pentru materializarea scopurilor reale ale acesteia, au fost create un şir
de firme, majoritatea avînd în spate unii şi aceiaşi
patroni, prin intermediul cărora sînt realizate toate
operaţiunile schematice.
De menţionat că organizarea a fost
iniţiată prin pîrghii „legale” şi într-o
combinaţie ..., bazată pe manipulări cu ideile declarative:
„protejarea producătorului autohton”, „respectarea cerinţelor OMC”.
Pe lîngă aceasta, fisura principală a
sistemului statal a fost asigurată de anumite persoane din
autorităţile centrale şi de persoanele afiliate acestora, care
au influenţat dezvoltarea corupţiei prin indicaţii pe
verticală. Acestea au fost iniţiate în felul următor: comisia specială prezintă
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei lista
firmelor solicitante de autorizaţii, ca, la rîndul său, să
se exprime în scris referitor la subiectul comercial acceptabil.
De menţionat că aceste consultări nu
sînt prevăzute de actele legislative şi normative privind
autorizarea importului de carne şi sînt utilizate ca pretext de
excludere a companiilor care, de fapt, nu sînt afiliate cercului
monopolist al importatorilor de carne.
După unele informaţii vehiculate în
mediul de afaceri, conducătorii întreprinderilor, care erau
insistenţi la obţinerea autorizaţiei de import, au fost
intimidaţi prin diferite metode şi situaţii fabricate de
către „angajaţii specializaţi” ai organelor de forţă
în ideea renunţării la solicitările invocate.
Pe de altă parte, acei cu iniţiativa de
soluţionare amiabilă a obţinerii drepturilor de import erau
determinaţi să achite taxe stabilite neoficiale de intrare în
Asociaţie şi pentru fiecare kilogram de carne, ulterior introdus
în ţară.
Deja după autorizare, „circumstanţele
operaţionale” ale importului de carne au derulat pînă nu demult
în felul următor: prin intermediul companiilor, nu le numesc,
sînt off-shore toate: 1, 2, 3, 4 şi mai multe, nu am dreptul, nu le
numesc, sînt importate iniţial în ţară loturile de
carne pe care le controlează cu firme autohtone care se pretind
schematice. Ulterior, acestea din urmă, ca un adaos comercial minor,
vînd carnea altor companii, care pornesc etapizarea acumulării
adaosurilor comerciale printr-un şir de firme, inclusiv fantome. În
cele din urmă, intervin în unitatea finală a
întreprinderii care achiziţionează carnea cu un adaos comercial
comparativ cu cel iniţial, de import, majorat cu sute de procente.
În acest context, ca exemplu, putem face
referire la producătorul de mezeluri, care nu are relaţii directe cu
importatorul şi menţine legătura doar cu ultimii –
intermediarii. Totodată, unii producători de mezeluri afirmă
că, în cercurile restrînse, au fost determinaţi, în
mod neoficial, de către reprezentanţii unor ministere, să
cumpere carnea doar la preţuri majorate şi de la firme concrete, fapt
care se răsfrînge simţitor şi asupra preţului
producţiei finite pe care o achită cetăţeanul.
Aceeaşi schemă era folosită şi
pentru persoanele fizice, inclusiv deţinătorii de patente, care
constituie o verigă, la fel, convenabilă de eschivare fiscală.
Astfel, aceleaşi loturi de carne sînt traversate printr-un şir
de structuri comerciale doar documentar, fiind disimilate veniturile şi
preţurile reale de comercializare prin intermediul firmelor fantome.
În consecinţă, în bugetul de stat nu parvin sume
importante din TVA şi alte taxe aferente comerţului, care sînt,
practic, delapidate.
Analiza statistică a importului de carne şi
măruntaie comestibile arată că în anul 2006 au fost
importate circa 35 mii tone de carne, în 2007 – 19, … mii tone, în
2008 – 31 mii tone, iar în primele 8 luni ale anului 2009 – doar 12 mii
tone. Acest decalaj se explică prin faptul că, după 2006,
cînd a fost instituit mecanismul de înlăturare
concurenţială, deja în 2007, au fost premeditat importate
cantităţi insuficiente de carne pe piaţă, provocînd
artificial o criză de carne în scopul majorării, la fel
artificiale, a preţurilor pe piaţa internă. Această
modelare de situaţie a fost însoţită de declaraţii
oficiale ale unor autorităţi publice, precum că motivul
deficitului este seceta din anul 2007.
În aceste condiţii, în anul 2008, a
fost creată platforma favorabilă pentru importarea masivă a
cărnii. Deoarece în 2009 urma să fie un an electoral, care
presupunea o eventuală schimbare la nivelul puterii centrale, în
2008 au fost intensificate importurile de carne pentru a profita de
răgazul rămas în realizarea afacerilor protejate. Această
acţiune este îndreptăţită şi de faptul că,
în primele luni ale anului 2009, a fost importat un volum mic de carne
din cauza acumulării în 2008 a unor stocuri exagerate.
Însă în contextul crizei financiare
mondiale, care a afectat implicit capacitatea de cumpărare a
cetăţenilor Republicii Moldova, vînzările interne au
scăzut drastic, fiind un decalaj considerabil comparativ cu oferta pe
piaţă. Astfel, o latură complementară a problemei
constituie deja şi calitatea cărnii expuse pe piaţă.
Potrivit unor evaluări operative, actualmente, sînt peste 1000 tone
de carne al cărei termen de valabilitate necesită să fie verificat.
Mai mult ca atît, o mare parte a cărnii
importate, conform datelor operative, este din Brazilia şi livrată
din rezervele de stat stocate de cîteva zeci de ani. Aceasta nu exclude
admiterea unor loturi care nu corespund normelor veterinar-sanitare pentru
consumul în alimentaţie.
Ca urmare a consolidării grupului monopolist pe
piaţă, deja ex-importatorii de carne, respinşi de
asociaţii, şi-au orientat activităţile în derularea
contrabandei de carne prin intermediul întregului perimetru transnistrean,
mituind reprezentanţii posturilor vamale interne şi colaboratorii de
poliţie.
Însă ca şi contrapondere, prin
relaţiile corupte ale asociaţiei de monopol, s-a recurs la crearea
aşa-numitului Serviciu de Securitate, format din grupuri de
poliţişti netitulari, afiliaţi unor subdiviziuni ale MAI, care
aveau ca sarcină contracararea traficului ilicit de carne şi,
totodată, înlăturarea concurenţilor.
La momentul actual, procesul de import al cărnii
continuă în baza permiselor emise anterior pînă la
expirarea cantităţilor autorizate. Iată aici este schema: firma
A aduce carne, o vinde cu 16,62 bani, o vindea, eu nu pot să spun acum,
astăzi, de fosta guvernare, o vindea, firma A – firmei M cu 13,62, firma M
– firmei L cu 13,71, firma L – firmei G cu 13,71, firma G – firmei Q cu 27 de
lei deja, suta de procente. Aceasta înseamnă spălare de bani la
carne de pui.
Livrarea la slănina de porc. Firma A vinde firmei
B cu 7,6 lei, firma B –firmei C cu 7,7 lei, cu 1 leu mai mult sau
bănuţi. Firma C livrează firmei D cu 7,7, acelaşi
preţ, iar firma D vinde firmei E cu 140, cu 21 de lei, adică 140% mai
mult.
Iată, stimaţi deputaţi, stimaţi
cetăţeni, cum se importa la noi carnea şi cum era protejat
producătorul autohton şi care era preţul la carne în
Republica Moldova şi din ce motive. Eu sînt convins că organele
de drept îşi vor face datoria pînă la capăt şi
noi vom cunoaşte acei oameni care s-au ocupat cu corupţia şi cu
încălcarea de lege a Republicii Moldova. (Aplauze.)
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, vă mulţumesc frumos.
Deci microfonul nr. 4, da? Poftim.
Domnul Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:
Onorat Parlament,
Domnule Preşedinte,
Eu cred că şi în baza celor relatate
de dumneavoastră, dar şi a discuţiilor foarte vehiculate
în presă, în mass-media se creează impresia că este
una din afacerile secolului, cele ce se întîmplă în
domeniul acesta.
Am în mînă o declaraţie, o
precizare a CCCEC-lui pe care, cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea
să îi dau citire. În contextul distorsionării de
către unele instituţii medii a declaraţiilor cu privire la
identificarea unor scheme de monopol pe piaţa produselor de carne,
făcută la 18 noiembrie în cadrul şedinţei Guvernului,
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei face
următoarele precizări.
În cadrul urmăririlor penale ce
vizează importul ilicit al cărnii, Centrul examinează
activitatea comisiei de specialitate în contextul relevării
elementelor de protecţie sau corupţie în activitatea
desfăşurată de aceasta.
La şedinţa Guvernului, au fost specificate
numele conducătorilor comisiei menţionate, care au avut funcţia
de a asigura legalitatea operaţiunilor de import al cărnii. În
această ordine de idei, Centrul notează că nici o persoană
vizată în declaraţia de ieri, era vorba de 18 – 19 noiembrie,
nu are, la etapa actuală, vreo calitate procesuală. În loc
să clarifice lucrurile, deci, această informaţie a CCCEC-lui
le-a complicat şi mai tare. Bunăoară, dacă zice că,
în cadrul urmăririlor penale, înseamnă că s-au
declanşat aceste urmăriri şi dacă ele sînt declanşate,
de ce nu s-a cerut ridicarea imunităţii celor care participă la
aceste scheme? Un moment.
Al doilea moment. La şedinţa Guvernului au
fost specificate numele conducătorilor. Eu am discutat cu unii membri ai
Guvernului şi au spus că specificarea acestor nume a fost făcută
chiar de către reprezentanţii CCCEC-lui. Şi dacă au fost
date aceste nume, de ce ei neagă că sînt... aceste nume deci nu
există? Dacă nu s-a încheiat investigaţia, de ce ei zic
că nu au nici o relevanţă, deci numele celor care sînt mediatizate
în presă? Cred că ar fi necesar aici ca să fie, eu
ştiu, ascultată o informaţie a reprezentantului CCCEC-lui
în tema respectivă, ca să se clarifice definitiv lucrurile.
Şi, dacă este nevoie, într-adevăr, ar trebui ridicată
imunitatea unora care participă la aceste scheme.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, atît, da? Permiteţi-mi să declar
şedinţa de astăzi închisă.
Vă mulţumesc frumos.
Mîine la ora 10.00. (Rumoare în
sală.)
Domnul Mihai Ghimpu:
La ora 14.00.
Şedinţa s-a încheiat la ora
11.48.
Stenograma a
fost pregătită spre publicare în
Direcţia
documentare parlamentară a
Aparatului
Parlamentului.