version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ NOIEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 26 noiembrie 2009

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.310 din 21 februarie 2009 pentru completarea unor acte legislative (Codul de executare art.25; Legea cu privire la sistemul de executare silită art.14).

3.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.927 din 20 iulie 2009 pentru modificarea articolului 54 din Codul contravenţional al Republicii Moldova.

4.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.953 din 30 iulie 2009 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul funciar art.77; Legea nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător art.45 ş.a.).

5.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1543 din 11 noiembrie 2009 cu privire la demisia prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei.

6.       Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.1126 din 26 aprilie 2005 privind completarea articolului 283 al Titlului VI din Codul fiscal.

7.       Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.2529 din 27 iulie 2005 privind interpretarea punctului 22 alineatul (1) al articolului 103 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

8.       Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.3029 din 16 septembrie 2005 privind importul unei unităţi de transport.

9.       Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.1841 din 30 mai 2008 privind împuternicirea Guvernului Republicii Moldova cu dreptul de a decide în privinţa importării în ţară în calitate de ajutor tehnic a unităţilor de transport cu destinaţie specială cu termen sporit de exploatare.

10.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.391 din 12 martie 2009 pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.187 privind cadrul de promovare a sănătăţii şi securităţii în muncă.

11.   Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.411 din 14 martie 2009 pentru ratificarea Protocolului cu privire la introducerea modificărilor în Acordul cu privire la scutirea de taxe vamale, impozite şi la eliberarea permiselor speciale de transportare a documentelor normative, etaloanelor, mijloacelor de măsurare, mostrelor-etalon transportate în scopul verificării şi atestării metrologice din 10 februarie 1995.

12.   Interpelări.

13.   Răspuns la întrebările deputaţilor.

14.   Declaraţia doamnei deputat Oxana Radu Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

15.   Declaraţia domnului Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte-interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu.

16.    

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 92 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Igor Dodon, Vladimir Eremciuc, Oleg Garizan, Anatolie Ghilaş, Eduard Muşuc, Svetlana Popa, Vladimir Voronin, Anatolie Zagorodnîi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Luaţi loc, vă rog. Înainte de a începe lucrările şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să aducem sincere felicitări colegilor noştri care şi-au sărbătorit ziua de naştere în perioada premergătoare şedinţei de astăzi: domnului Mihai Ghimpu (aplauze), domnului Ghenadie Morcov (aplauze) şi domnului Dmitri Todoroglo, 65 de ani (aplauze).

Mulţumim frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi doamnei Liliana Palihovici, da? Chiar astăzi e ziua de naştere a dumneaei. Felicitările noastre. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Dispunem de ordinea de zi.

Poftim, doamnă Palihovici.

Mulţumiri, da?

 

Doamna Liliana Palihovici Fracţiunea PLDM:

Da, vă mulţumesc pentru felicitare.

Dar la microfon am venit să vă propun pentru ordinea de zi pentru mîine proiectul de Lege nr.1224 din 7 octombrie 2009, lectura a doua, pentru vineri.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Alte propuneri? Nu sînt, da?

Mulţumim.

Atunci supun votului proiectul înaintat de Biroul permanent, apoi propunerea doamnei Palihovici.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Şi propunerea doamnei Palihovici pentru ziua de mîine, vineri, proiectul nr.1278, da? Nr.1224, da? Nr.1224, concretizaţi, vă rog, ce e cu proiectul aceasta.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Este vorba de modificarea Legii salarizării, 24% pentru salariile profesorilor şi modificarea graficului de mărire a salariilor.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Îl votăm mîine dimineaţă.

Da, mulţumesc.

Prima chestiune a ordinii de zi. Proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative. Raportor domnul Tănase şi Comisia juridică, numiri şi imunităţi, domnul Pleşca.

De la minister cine e ? Da, poftim, vă rog.

 

Domnul Oleg Efrim viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Bună ziua.

Onorat Parlament,

Se propune pentru examinare proiectul de Legea nr.310 pentru completarea unor acte legislative (Codul de executare articolul 25 şi Legea cu privire la sistemul de executare silită). Acest proiect a fost elaborat întru executarea prevederilor punctului 17.9 al Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de executare pentru anii 2007 2011, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1393 din 12 decembrie 2007, şi punctul 21 din capitolul I, secţiunea I a anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului din 11 ianuarie 2007 pentru aprobarea Programului de acţiuni privind implementarea Planului preliminar de ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA Provocările mileniului.

Deci scopul reglementărilor propuse este de a eficientiza sistemul de executare a hotărîrilor judecătoreşti, or acesta depinde foarte mult de înzestrarea cu tehnici noi de administrare, resurse tehnologice şi capacitate de utilizare a tehnologiilor informaţionale în procesele funcţionale şi administrative.

Cele mai importante activităţi ale executorilor judecătoreşti care cer implicarea resurselor şi timpului sînt: stabilirea patrimoniului debitorului, care poate fi urmărit şi realizat în scopul stingerii datoriilor, precum şi locul aflării acestuia şi a debitorilor.

În procesul efectuării acţiunilor de executare silită, întru exercitarea funcţiilor nominalizate, executorii judecătoreşti interpelează deţinătorii registrelor de stat. Aceste interpelări se efectuează în procesul executării oricărei proceduri de executare.

Luînd în considerare numărul mare de acte în procesul de executare, solicitarea informaţiei de la deţinătorii de registre ia o groază de timp şi toate acestea complică procesul de executare a hotărîrilor judecătoreşti.

Prin propunerea legislativă, pe care o examinăm astăzi, se propune ca executorii să aibă posibilitatea să acceseze gratuit, prin sistemul de telecomunicaţie la autorităţile administraţiei publice, dirijat de organul specializat, registrele de stat care conţin informaţia necesară pentru exercitarea măsurilor de executare silită.

Aceste propuneri vor aduce următoarele beneficii: executorii judecătoreşti vor fi operativ asiguraţi cu informaţia necesară referitoare la patrimoniul şi la locul aflării debitorilor; va fi redus atît volumul de lucru al executorilor judecătoreşti, care vor fi scutiţi de un număr enorm de interpelări către întreţinătorii de registre în scopul stabilirii bunurilor şi locului aflării debitorului, cît şi al colaboratorilor organelor respective, care, la rîdnul lor, vor fi scutiţi de prelucrarea şi prezentarea răspunsurilor la interpelările nominalizate.

Ca şi finalitate, această propunere legislativă va contribui la eficientizarea activităţii executorilor judecătoreşti şi va reprezenta un pas înainte în exercitarea justiţiei.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumim.

Îl invit la tribună pe preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

Domnule Pleşca,

Vă rog.

 

Domnul Ion Pleşca Fracţiunea AMN:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de lege respectiv şi a constatat următoarele. Acest proiect are ca scop eficientizarea sistemului execuţional şi facilitarea activităţii executorilor judecătoreşti prin asigurarea posibilităţii accesării gratuite a bazelor de date ale deţinătorilor de registre de stat.

La proiect au parvenit avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice. Propunerile expuse vor fi examinate în lectura a doua. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media propune respingerea proiectului, considerînd că prevederile în vigoare sînt suficiente pentru susţinerea informaţională a executorilor judecătoreşti.

În aceste condiţii, Comisia a hotărît să propună Parlamentului proiectul pentru examinare şi aprobare în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări? Nu sînt, da?

Mulţumim, domnule preşedinte.

Supun votului proiectul în prima lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc.

Chestiunea a doua din ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 54 din Codul contravenţional al Republicii Moldova.

Prezintă Ministerul Justiţiei, vă rog.

 

Domnul Oleg Efrim:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 54 din Codul contravenţional este chemat să asigure modificările necesare pentru a aduce în concordanţă cu prevederile Convenţiei europene a drepturilor omului şi a altor documente internaţionale cu privire la drepturile omului a prevederilor articolului 54 din Codul contravenţional, care, la moment, prevede expulzarea din ţară ca o sancţiune administrativă.

Astfel, această propunere legislativă vine să înlăture discrepanţele apărute în legătură cu intrarea în vigoare a Codului contravenţional şi, suplimentar, după cum am zis, să conformeze legislaţia noastră cu prevederile Convenţiei europene a drepturilor omului. Această modificare se face necesară şi din Hotărîrea de condamnare a Republicii Moldova la CEDO care, în cauza Mitropoliei Basarabiei versus Moldova, CEDO a precizat că dreptul intern trebuie să ofere o protecţie împotriva prejudiciilor arbitrare a puterii statale, drepturilor garantate de Convenţie.

Atunci cînd este vorba de probleme ce ating drepturile fundamentale, dacă puterea de apreciere a executivului nu este limitată, legea va merge împotriva superiorităţii dreptului, acesta fiind unul din principiile fundamentale ale unei societăţi democratice consacrate de convenţie.

Astfel, cu toate că norma cuprinsă în articolul 54, alineatul (4) prevede aplicarea sancţiunilor cu expulzarea din ţară a cetăţenilor străini pentru comiterea contravenţiilor menţionate, articolul 32 din Codul contravenţional nu prevede expulzarea în calitate de sancţiune contravenţională. Mai mult, articolul 40, alineatul (2) din Cod nu stabileşte aplicarea expulzării în cazul comiterii contravenţiei prevăzute de articolul 54, alineatul (4). Aplicarea expulzării în cazul articolului 54, alineatul (4) din Codul contravenţional este excesivă şi disproporţională în raport cu natura contravenţiei comise, fapt care rezultă din prevederile Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, Constituţiei Republicii Moldova.

Mai mult, aceasta se bazează pe condiţiile de proporţionalitate utilă expuse în memorandumul revizuit, elaborat de către Serviciul de Executare a Hotărîrilor CEDO versus cauza Mitropoliei Basarabiei şi alţii contra Moldovei, declasificat la 9 ianuarie 2009 de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei.

Potrivit respectivelor, este sancţionată foarte aspru cu expulzarea simplă lipsa de informare prealabilă a autorităţilor publice despre desfăşurarea activităţii religioase. Din formularea actuală, expulzarea din ţară nu este condiţionată de un atentat la ordinea publică sau alt abuz de acelaşi nivel din partea participanţilor.

Plus la toate, în virtutea articolului 67 din Codul contravenţional, sancţiunea cu expulzarea nu se aplică pentru organizarea şi desfăşurarea întrunirilor, fără a fi notificate autorităţile.

În temeiul celor expuse şi în scopul radierii definitive a hotărîrii specificate de Biroul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, se consideră necesară excluderea aplicării expulzării din ţară din sancţiunea prevederii articolului 54, alineatul (4) şi operarea modificării respective în Codul contravenţional.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări? Nu sînt.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Călin Vieru Fracţiunea PLDM:

Domnule ministru,

Cu toţii ştim că populaţia Moldovei are un alt grad de credibilitate. Ce vom face în cazul în care astăzi în lume avem numeroase secte totalitariste, cu o politică foarte agresivă de cooptare a tinerilor? Exemplu, cum a fost în Rusia, secta japoneză Aum Shinrikyo care a lucrat pe teritoriul ruşilor şi pe urmă numai printr-o hotărîre guvernamentală cu mare greu a fost scoasă din ţară.

Noi cu toţii bine ştim că şi în Moldova, la începutul secolului al XX-lea, în Basarabia am avut pe părintele Inochenti şi secta Inochentievişti, care făceau orgii masive de genul marmonilor din America.

Deci ce vom face? Care vor fi pîrghiile şi mecanismele de blocare a invaziei acestor secte totalitariste? Dacă vor exista.

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Ţin să menţionez că, prin proiectul care se examinează, se propune doar excluderea expulzării din ţară ca sancţiune pentru încălcarea admisă. Respectiv, toate normele de protecţie, cum ar fi: comunicarea autorităţilor locale despre exercitarea serviciilor rămîne şi răspunderea pentru încălcarea legislaţiei rămîne. Propunerea care este astăzi, vine doar să conformeze prevederile legislaţiei naţionale cu Convenţia europeană a drepturilor omului, care stabileşte expulzarea din ţară cu titlu de sancţiune.

 

Domnul Călin Vieru:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Alte întrebări nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Domnule Pleşca,

Aveţi cuvîntul.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege propus este înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova. Iniţiativa prevede modificarea alineatului (4) al articolului 54 din Codul contravenţional, care prevede răspunderea contravenţională pentru desfăşurarea activităţii religioase de către cetăţenii străini în locuri publice, fără anunţarea prealabilă a primăriei localităţii respective.

Esenţa modificării respective constă în excluderea aplicării expulzării din ţară în sancţiunea alineatului (4) al articolului 54, fiind motivată de către autori drept excesivă şi disproporţională în raport cu natura contravenţiei comise.

Asupra proiectului menţionat au fost prezentate avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice care susţin proiectul.

Pe marginea celor expuse, Comisia propune ca acest proiect de lege să fie examinat şi adoptat în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

În a doua lăsăm pe altă zi? Mulţumim, domnule Pleşca.

Cine este pentru aprobarea proiectului în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următorul proiect de Lege nr.953 privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Este vorba de Codul funciar şi privind protecţia mediului înconjurător.

La tribuna centrală reprezentantul Ministerului Justiţiei. Vă rog, domnule viceministru.

Domnul Oleg Efrim:

Onorat Parlament,

Proiectul propus spre examinare este un document tehnic, necesitatea elaborării căruia a apărut drept urmare a adoptării şi intrării în vigoare la 31 mai 2009 a Codului contravenţional. Pentru punerea în aplicare a codului este necesară aducerea în concordanţă a legislaţiei cu prevederile acestuia. În rezultatul cumulării propunerilor prezentate Ministerului Justiţiei de către ministere, autorităţi administrative centrale, consilii locale şi alte instituţii interesate, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Proiectul conţine norme de modificare a actelor legislative, al căror domeniu de reglementare prezintă tangenţe cu raporturile reglementate de Codul contravenţional. Prin acest proiect se propun modificări în mai multe domenii. Aveţi proiectul în faţă. În cazul în care este necesar să trecem peste fiecare propunere. Nu ştiu dacă ne va lua foarte mult timp. Dacă consideraţi necesar. Dar ţin să menţionez doar că toate prevederile din acest proiect sînt elaborate întru ajustarea legislaţiei în vigoare cu prevederile Codului contravenţional.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

În a doua lectură, dacă au dorinţa, fiecare articol. Acum conceptual. Întrebări sînt? Nu sînt.

Da, mulţumim.

Domnul Pleşca, da?

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege este înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvern. Proiectul conţine propuneri de ordin tehnico-legislativ, potrivit căruia unele acte legislative urmează a fi aduse în concordanţă cu prevederile noului Cod contravenţional, adoptat la 24 octombrie 2008. În acest sens, se propun modificările respective în Codul funciar, în Codul apelor, în Legea privind protecţia mediului înconjurător şi în alte acte legislative în număr de 48.

Asupra proiectului au fost prezentate avizele tuturor comisiilor permanente, a Direcţiei juridice în care se conţin unele amendamente ce vor fi examinate pentru lectura a doua. Comisia propune ca să fie adoptat în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări nu sînt. Rămîneţi la tribună, următorul proiect îl prezentaţi dumneavoastră. Să vi-l luaţi, da? Bine.

Cine este pentru aprobarea proiectului în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următorul proiect nr.1543 cu privire la demisia prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale al Moldovei.

Domnule Pleşca,

Vă rog.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

În baza cererii depuse de către domnul Victor Cibotaru, în care dumnealui solicită să fie eliberat din funcţia de prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Comisia a pregătit un raport, prin care se menţionează că, la 9 noiembrie 2009, în Parlament a fost înregistrată cererea domnului Victor Cibotaru, în care solicită să fie demisionat din funcţia de prim-viceguvernator al Băncii Naţionale, care, conform funcţiei deţinute, este concomitent şi vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al Băncii. Domnul Cibotaru a fost numit în funcţia indicată la 15 iunie 2006 prin Hotărîre a Parlamentului.

La articolul 28 din Legea cu privire la Banca Naţională, se prevede că membrii Consiliului de administrare pot demisiona cu condiţia informării în scris a Parlamentului. Avînd în vedere că cererea domnului Cibotaru se înscrie în cerinţele legale, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea voturilor, a hotărît să propună Legislativului proiectul de Hotărîre cu privire la demisia prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei pentru examinare şi adoptare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări nu sînt.

Supun votului proiectul de Hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următorul proiect nr.1126, proiectul de Lege privind completarea articolului 283 al titlului VI din Codul fiscal.

Domnule Ioniţă,

Vă rog la tribună.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Nu este doar un proiect, sînt 4 proiecte. Ele sînt din 2005 şi sînt din lista proiectelor pe care noi le examinăm acum şi le propunem, de fapt, de regulă, spre respingere. Vreau doar să vă informez căunanim, comisia a propus ca să fie respinse toate 4. Deci toţi colegii, noi am constatat că trebuie respins. Eu doar voi trece pe scurt pe fiecare sau separat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Separat. Trebuie să punem la vot.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Separat. Şi trebuie, propunem ca ele să fie respinse şi să fie, de fapt, respinse şi în ambele lecturi, nu ştiu cum se resping. Comisia, primul proiect este al domnului deputat Ivanov şi prevede ca să fie scutiţi de impozitul pe bunurile imobiliare proprietarii şi beneficiarii, ale căror terenuri şi loturi de pămînt sînt cu destinaţie agricolă, altele decît cele destinate fîneţelor şi păşunilor.

Aici vrem să constatăm că Comisia aduce, informează Parlamentul că, conform legii votate în 2005, persoanele sus-menţionate sînt scutite pe 5 perioade fiscale de plata impozitelor pe venit, taxa în fondul rutier, de impozitul pe bunurile imobiliare, ce ţine de clădiri şi construcţii. Totodată, ei, în perioada 2006 2010, achită doar impozitul funciar, fără contribuţiile de asigurări sociale şi TVA în cazul înregistrării ca plătitor de TVA.

Şi încă un lucru pe care vreau să îl menţionăm aici este că impozitul pe bunuri, de fapt, pe terenul agricol este sursa autorităţilor locale şi una din puţinele surse pe care le au ei. De aceea, Comisia propune unanim Parlamentului ca acest proiect de Lege nr.1126să fie respins.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Supun votului. Cine este pentru respingerea proiectului, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc.

Următorul proiect.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Următorul proiect ţine de interpretarea Codului fiscal în ceea ce ţine de plata TVA la publicaţiile periodice. De fapt, ceea ce este că publicaţiile periodice sînt scutite de TVA. În schimb, la capitolul publicitate ele achită TVA. Şi, respectiv, nu este oportun acest proiect de lege, din simplul motiv că legislaţia explică clar cum şi în ce mod se achită TVA şi nu este necesar de a da careva interpretări, precum că publicaţiile periodice nu achită TVA din publicitatea care este amplasată. Ele sînt scutite de TVA, cu excepţia TVA-ului, veniturilor încasate de la publicitate. Dar legislaţia e foarte clară. Deci acest capitol, această lege trebuia, pur şi simplu, să dea o explicaţie, care nu este necesară, că legislaţia foarte clar explică.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Întrebări nu sînt?

Supun votului proiectul. Cine este pentru respingerea proiectului, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Următorul proiect este unul din proiectele pe care noi, de regulă, absolut tot dăm, votăm pentru, ţine de importul unei unităţi de transport. La noi avizul este negativ, din simplul motiv că este din 2005. În aviz noi scriem că, de fapt, este o derogare de la lege. Dar, în realitate, vreau să informez Parlamentul, noi am sunat la spitalul respectiv din Orhei. Ei încă de atunci au primit de la partenerii lor străini un alt automobil, care era mai nou şi nu a avut necesitatea în lege. Respectiv, această lege chiar este depăşită. Este importul unei unităţi de transport din 2005, spitalul respectiv demult deja are altă unitate de transport.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să voteze respingerea proiectului.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următorul proiect.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Şi ultimul proiect este al altui deputat, al domnului Eriomin, prin care dumnealui solicita ca Guvernului să i se permită dreptul de a, cu derogări de la legislaţie, prin hotărîri proprii, să permită importul unor unităţi de transport sau scutirea de impozit a unei unităţi de transport. Comisia consideră unanim că aceasta este inoportun. Şi, în general, lucrul acesta trebuie treptat de eliminat din practica noastră. Dar cu atît mai mult să nu fie legiferat cumva.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Întrebări nu sînt?

Supun votului proiectul pentru respingere. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Luaţi loc, domnule preşedinte.

Următorul proiect, nr.391. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.187 privind cadrul de promovare a sănătăţii şi securităţii în muncă. Prezintă domnul Sainciuc şi Comisia politică externă şi integrare europeană, domnul Corman.

Vă rog, domnule Sainciuc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.187 privind cadrul de promovare a sănătăţii şi securităţii în muncă, propusă pentru ratificare, a fost adoptată în cadrul Conferinţei internaţionale a muncii în iunie 2006. Convenţia menţionată urmăreşte sporirea continuă a nivelului sănătăţii şi securităţii în muncă prin elaborarea, în consultare cu organizaţiile angajatorilor şi lucrătorilor, a unei politici naţionale, avînd ca scop realizarea dreptului salariaţilor la un mediu de muncă sănătos şi sigur, a unui sistem naţional menit să asigure infrastructura necesară implementării politicilor de sănătate şi securitate, precum şi a unui program naţional de acţiuni în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Unele din prevederile enumerate sînt deja transpuse în legislaţia şi practica naţională, drept consecinţă a adoptării Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, care a fost pusă în aplicare cu începere de la 1 ianuarie curent. Întru executarea prevederii acestei legi, Guvernul a aprobat, la începutul anului curent, Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Comitetului pentru securitate şi sănătate în muncă.

Actele normative asigură cadrul legal necesar pentru o aplicare eficientă a prevederilor legii, contribuind la o înţelegere adecvată a modului în care părţile raporturilor de muncă urmează să îşi valorifice drepturile şi obligaţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

În cazul ratificării Convenţiei nr.187, eforturile principale urmează a fi orientate spre:

crearea şi funcţionarea eficientă a unui organ consultativ tripartit care s-ar ocupa de problemele sănătăţii şi securităţii în muncă;

efectuarea analizei situaţiei naţionale în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, în vederea elaborării unui program naţional şi aprobarea acestui program;

elaborarea unor mecanisme suplimentare menite să sporească treptat nivelul sănătăţii şi securităţii în muncă la întreprinderile mici şi mijlocii, la microîntreprinderi, precum şi în sectorul informal al economiei;

efectuarea permanentă a cercetărilor ştiinţifice în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă.

Astfel, sub aspect instituţional va fi necesară asigurarea funcţionării unui organ consultativ tripartit de specialitate şi crearea sau desemnarea unei instituţii de cercetaredezvoltare care va efectua investigaţii în domeniul acesteia, servind drept bază pentru elaborarea de măsuri în vederea sporirii continue a nivelului securităţii şi sănătăţii în muncă.

Cît priveşte aspectul financiar, acestea vor avea în vedere cheltuielile neesenţiale legate de crearea şi funcţionarea organului consultativ tripartit şi a instituţiei de cercetaredezvoltare în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţilor pertinente la nivel de unitate vor fi suportate de către angajatori.

În temeiul celor menţionate, rog onoratul Parlament să susţină proiectul menţionat.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumim.

Invit la tribună preşedintele comisiei.

Domnul Corman, vă rog.

 

Domnul Igor Corman Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Domnul viceministru a prezentat o informaţie exhaustivă la acest subiect. Este important de menţionat faptul că majoritatea prevederilor Convenţiei sînt deja reflectate în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă. Prin urmare, implementarea efectivă a acestei convenţii nu implică modificarea legislaţiei naţionale, fiind necesară doar adoptarea unor acte normative la nivel de Guvern.

Avînd în vedere şi faptul că avem avize pozitive de la toate comisiile permanente, propunem aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură şi adoptarea acestuia în lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Întrebări sînt?

Supun votului aprobarea proiectului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Şi a venit o propunere ca să votăm şi în a doua lectură. Sînteţi pentru? Da?

Mulţumesc frumos.

Supun votului adoptarea proiectului în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Următorul proiect.

Sectorul nr. 1.

 

Domnul Iurie Stoicov Fracţiunea PCRM:

Da, mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Trebuie de numărat pentru lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Chiar vă mulţumesc că mi-aţi amintit.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, poftim. Păi, cum altfel?

28 sectorul nr. 1.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

28.

Sectorul nr. 2? Sectorul nr.2 a plecat la Kiev sau unde e?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Tot 28.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Tot 28. Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32.

81 sau 78? Ceva pe aici.

Mulţumim frumos.

88, da?

Aşa, următorul proiect, nr.411. Cine e la tribuna centrală? Viceministru al economiei, domnul Calmîc, da? Vă rog.

 

Domnul Octavian Calmîc viceministru al economiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Se prezintă spre examinare proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Acordului cu privire la scutirea de taxe vamale, impozite, la eliberarea permiselor speciale de transportare a documentelor normative, etaloanelor, mijloacelor de măsurare, mostrelor-etalon, transportate în scopul verificării şi atestării metrologice.

Acest Protocol de modificare a Acordului sus-menţionat a fost semnat în cadrul reuniunii şefilor de state în cadrul CSI-ului la 22 noiembrie 2007 şi propune de facto nişte schimbări minore sau extinderea aplicării acestor scutiri de taxe vamale asupra etalonării şi comparărilor care au loc în cadrul CSI-ului şi aceasta ne va permite ca să asigurăm trasabilitatea măsurărilor în domeniul metrologic, fără costuri suplimentare.

Mai mult ca atît, la momentul semnării acestui Protocol, Republica Moldova a avut o rezervă vizavi de respectarea acelor angajamente adiţionale şi a legislaţiei naţionale pentru punerea în aplicare a acestui Protocol. Acest fapt ne permite să avansăm în dialogul şi în preluarea acelor norme europene care ţin de domeniul metrologic.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

 

Întrebări? Nu sînt, da? Luaţi loc, vă rog.

Domnul Corman.

 

Domnul Igor Corman:

Stimaţi colegi,

Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat şi acest proiect de lege. Rezerva conţinută în textul proiectului de lege a fost menţionată de domnul viceministru. În vederea respectării principiului de utilizare a terminologiei constante şi uniforme privind actele legislative, Comisia politică externă şi integrare europeană propune de a substitui abrevierea CSI din articolul 3 al proiectului de lege cu sintagma Comunităţii Statelor Independente.

De asemenea, Comisia juridică, numiri şi imunităţi propune de a exclude din titlul legii textul din 10 februarie 1995. Noi considerăm că această propunere nu poate fi susţinută, deoarece textul respectiv se conţine în denumirea originală a Protocolului şi, prin urmare, nu poate fi omisă în actul de ratificare.

Şi ultimul moment pe care aş vrea să îl menţionez. Direcţia juridică, în avizul său, atrage atenţia asupra unor greşeli de ordin redacţional, comise în textul traducerii oficiale a Protocolului. Dar în procesul de lucru asupra proiectului, textul traducerii a fost deja redactat şi neconcordanţele respective au fost eliminate.

Prin urmare, propunem adoptarea acestui proiect de lege în primă lectură şi adoptarea lui în lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Nu sînt întrebări, da?

Mulţumesc.

Luaţi loc.

Cine este pentru aprobarea în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Acceptăm propunerea domnului preşedinte în a doua lectură, da?

Mulţumesc frumos.

Cine este pentru adoptarea proiectului în lectura a doua, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 28.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

28.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 − 26.

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2 26.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32.

86, da?

Mulţumim frumos.

Am epuizat 10 chestiuni din ordinea de zi. Avem acum... astăzi e joi, interpelări. Dar, stimaţi colegi, eu vreau, la sfîrşitul şedinţei, să vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră o informaţie cu privire la importul în Republica Moldova, dacă nu sînteţi împotrivă. O declaraţie, o declaraţie-informaţie. Mă înscriu şi eu în listă, am în vedere aici. Mă înscriu şi eu în lista acelor care vor să prezinte declaraţii.

Mulţumesc frumos.

Acum este ora interpelărilor.

Microfonul nr.3, să înţeleg. Da? Poftim.

 

Doamna Svetlana Rusu Fracţiunea PCRM:

O interpelare adresată domnului Prim-ministru.

1. Solicit explicaţii la afirmaţia domnului ministru al sănătăţii Hotineanu, făcută foarte agresiv în cadrul şedinţei de ieri, 25 noiembrie 2009, a Comisiei permanente, precum că va elibera toţi comuniştii din Ministerul Sănătăţii.

2. Solicit prezentarea listei colaboratorilor Ministerului Sănătăţii şi a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, care au fost disponibilizaţi pe perioada activităţii domnului Hotineanu în calitate de ministru al sănătăţii, motivul disponibilizării şi lista persoanelor cu care au fost substituite.

3. Solicit prezentarea listei potenţialilor colaboratori ai Ministerului Sănătăţii, comunişti sau simpatizanţi ai PCRM, care urmează, conform afirmaţiei domnului ministru Hotineanu, să fie eliberaţi din funcţie.

Solicit prezentarea informaţiei în scris şi în termenul prevăzut.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Alla Mironic Fracţiunea PCRM:

, .

, , , , 65- 1941 1945 2010 . .

.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Munteanu Fracţiunea PL:

Prima interpelare, domnului ministru al apărării Vitalie Marinuţa.

Fiind informat despre modul fraudulos de sustragere a mijloacelor băneşti de către ex-ministrul administraţiei publice locale, actualul deputat PCRM domnul Valentin Guznac, în şedinţa Parlamentului din 12 noiembrie 2009, am înaintat o întrebare în acest sens.

Odată cu înaintarea respectivei întrebări, am fost informat că atare acţiune ilicite de sustragere a mijloacelor publice prin diferite scheme juridice nu este una inventată de către persoana nominalizată, ci a fost pe larg aplicată de către mai mulţi membri ai Guvernului în perioada 2001 2008.

De facto, în acest sens, am fost informaţi că domnul ex-ministru al apărării Vitalie Vrabie, de asemenea, a sustras prin diferite eludări ale actelor normative, 1 milion 100 mii de lei alocaţi Ministerului Apărării conform Legii bugetului de stat pentru anul 2007.

În acest sens, potrivit datelor de care dispunem, acesta dispunînd de spaţiu locativ, o casă de locuit, un apartament care a fost înstrăinat concomitent cu atribuirea altuia din contul mijloacelor bugetare, înregistrîndu-se pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative, a procurat un apartament prin perfectarea unui set integral de acte aparent legale.

Din considerentele expuse, avem o bănuială rezonabilă că mijloacele băneşti respective, în sumă de 1 milion 100 mii lei, prin anumite scheme juridice camuflate, au fost sustrase prin convertirea dintr-un bun imobil apartamentul nr.37 din municipiul Chişinău, strada Anestiade 8 cu o suprafaţă de 126 m2.

În acest sens, solicit respectuos răspuns în scris şi detailat, în termen cît mai restrîns, la următoarea întrebare: care au fost condiţiile şi premisele pentru atribuirea în proprietatea domnului ex-ministru al apărării Vrabie Vitalie apartamentului nr.37 din municipiul Chişinău, strada Anestiade 8 cu suprafaţa de 126 m2, inclusiv a factorilor ce ţin de luarea la evidenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative.

La perfectarea răspunsului la prezenta întrebare solicit a lua în considerare faptul că acesta urmează a fi perfectat de alte persoane decît cele implicate nemijlocit în respectiva tranzacţie dubioasă. În general, consider oportun instituirea unei comisii ministeriale interne pentru verificare.

Şi cea de a doua interpelare. Domnului ministru de stat Victor Bodiu. Continuînd şirul analizei modului de valorificare a mijloacelor bugetare de către instituţiile de stat, constat diferite acţiuni ilicite de sustragere a mijloacelor publice prin scheme juridice de către mai mulţi membri ai Guvernului în perioada 2001 2008.

De facto, sînt dubioase şi incerte modul de deetatizare a unor bunuri publice în lipsa unor hotărîri de Guvern corespunzătoare.

Solicit, în conformitate cu dispoziţiile articolului 105 alineatul (1) din Constituţie, articolului 17 alineatul (6) din Legea cu privire la statutul deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, răspuns în scris şi detailat în termene cît mai restrînse la următoarea întrebare: care au fost condiţiile şi premisele pentru procurarea în proprietatea Republicii Moldova a unui apartament nr.11 din municipiul Chişinău, sectorul Ciocana, strada Alecu Russo 61/4 la 15 aprilie 2005 cu suprafaţa de 52,6 m2 de la domnul ex-viceprim-ministru Valerian Cristea, precum şi temeiul, condiţiile şi factorii care au determinat atribuirea ulterioară a acestui apartament domnului ex-ministru al industriei Vladimir Antosi cu privatizarea apartamentului în referinţă la 5 februarie 2009.

Doi. Care au fost condiţiile şi premisele pentru atribuirea în proprietatea domnului ex-prim-viceprim-ministru Valerian Cristea peste două săptămîni, adică la 5 mai 2005 de la înstrăinarea apartamentului indicat a unui nou apartament, cu nr.41, din municipiul Chişinău, sectorul Buiucani, strada Lazo 26 cu suprafaţa de 145 m2.

La perfectarea răspunsului la prezenta interpelare, solicit a lua în considerare faptul că acesta urmează a fi perfectat de alte persoane decît cele implicate nemijlocit în respectiva tranzacţie dubioasă. Şi solicit anexarea exhaustivă a actelor ce au stat la baza acestor tranzacţii de sustragere a mijloacelor băneşti: cereri, procese-verbale, contracte de vînzarecumpărare, acte administrative de dispoziţie sau constatare.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Alexandru Cimbriciuc Fracţiunea PLDM:

Mă adresez către Procuratura Generală, să fiu informat despre rezultatele anchetei privind tragedia din data de 27 octombrie 2007 cu privire la explozia blocului locativ din oraşul Soroca. Mă interesează cine se face vinovat de acest fapt. Cer informaţia în scris.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.3.

Poftim, domnule Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Urechean.

În primul rînd, eu aş vrea să atrag atenţia că Ora Guvernului nu prevede doar întrebări sau interpelări, prevede şi audieri. Data trecută, cînd am avut Ora Guvernului, am solicitat şi am invitat la tribuna centrală să fie prezent domnul ministru de externe Iurie Leancă şi să răspundă la întrebările noastre.

Vrem să ştim dacă vom avea astăzi audieri şi dacă ministrul Leancă va răspunde totuşi la întrebările noastre formulate încă de data trecută, două săptămîni în urmă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Oxana Domenti Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Interpelare către domnul Prim-ministru al Republicii Moldova.

Stimate domnule Prim-ministru,

La 30 martie 2007, Republica Moldova a semnat la New York Convenţia Organizaţiei Naţionale, Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Acest document întruneşte în sine cea mai bună experienţă internaţională de promovare şi respectare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Considerăm că, din momentul semnării pînă în prezent, Republica Moldova a creat premisele necesare pentru transpunerea în practică a principiilor acestui document. La aceste premise se referă şi elaborarea strategiei de integrare a persoanelor cu dizabilităţi şi dezvoltarea serviciilor pentru persoane cu dizabilităţi; crearea în cadrul Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi a Copilului a unei direcţii speciale responsabile de domeniul persoanelor cu dizabilităţi.

Considerăm că şi societatea este destul de sensibilizată la acest subiect. De aceea vin, în acest context, solicit Guvernului Republicii Moldova să urgenteze procedura înaintării acestui tratat internaţional spre ratificare, considerînd că această acţiune va fi una bine venită în ajunul Zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi, pe care o marcăm la 3 decembrie.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Brega Fracţiunea PL:

Deci domnului ministru al sănătăţii Vladimir Hotineanu şi domnului Procuror General Valeriu Zubco.

Pe parcursul ultimilor 4 5 ani, Curtea de Conturi menţionează în darea sa de seamă anuală multe nereguli în administrarea finanţelor din partea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, CNAM. Deci nu o să citesc tot ce este menţionat, eu am scris, o să transmit. Dar aş menţiona numai un singur lucru. Pe parcursul acestor 4 5 ani, s-au cheltuit nejustificat aproximativ 1 miliard de lei.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Deci dacă nu sînt...

Da, domnul, microfonul nr.2. Poftim.

 

Domnul Igor Vremea Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Solicit respectuos Procuraturii Generale şi Ministerului de Interne să ne prezinte în scris, Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică o informaţie privind măsurile întreprinse în legătură cu conflictul din 7 noiembrie în raionul Cahul, în care a fost implicat batalionul cu Destinaţie Specială Fulger.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc.

Întrebări, interpelări nu sînt.

Domnul ministru de externe, excelenţă,

Poftim la tribună pentru răspuns la întrebări. Da, la tribuna centrală, bineînţeles.

 

Domnul Iurie Leancă viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene:

Stimaţi colegi,

Încep cu interpelarea doamnei Mironic privind atitudinea Republicii Moldova pe marginea Rezoluţiei Adunării Generale a ONU cu privire la inadmisibilitatea anumitor practici care contribuie la escaladarea unor forme contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţei conexe cu aceasta.

Vreau să vă informez, stimată colegă, că sînt surprins prin atitudinea care a fost formată de dumneavoastră, dar în mod special de colegul dumneavoastră, domnul Petrenco, cu ocazia unei conferinţe de presă, fiindcă este o atitudine plină de tendenţiozitate. Ţinînd cont de faptul că decizia de abţinere pe marginea acestei rezoluţii a fost luată chiar de Guvernul comunist în 2005 şi reconfirmată prin votul său de abţinere în 2006, 2007 şi 2008, prin urmare, Fracţiunii Comuniste ar fi trebuit să îi fie cunoscute foarte bine motivele şi argumentele unei decizii care i-a aparţinut.

Textul rezoluţiei din 2009 nu diferă de cel adoptat în anii precedenţi, fapt care a şi determinat menţinerea continuităţii atît în cazul deciziei Republicii Moldova de abţinere în cadrul votării, cît şi a celei de asociere la poziţia comună a Uniunii Europene pe marginea aceluiaşi subiect.

Avînd în vedere că, în aparenţă, exponenţii vechii guvernări nu mai înţeleg motivaţiile propriilor decizii, aş dori să le amintesc că scopul proiectului de rezoluţie în chestiune, după cum o sugerează chiar titlul proiectului de rezoluţie, este de a da o calificare adecvată tuturor formelor contemporane de rasism şi nu doar manifestărilor neonaziste.

Votul de abţinere exprimat de 55 de ţări, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene şi statele asociate sau partenerii, precum Republica Moldova, a fost determinat esenţialmente, ca şi în anii precedenţi, de lipsa de echilibru al textului final care reflectă insuficient atît propunerile redacţionale avansate de mai multe delegaţii, cît şi preocupările pentru o abordare neselectivă a practicilor rasiale conformă cu prevederile relevante ale Convenţiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.

Prin urmare, votul de abţinere pe marginea rezoluţiei nu are nici o legătură cu calificarea propriu-zisă a manifestărilor neonaziste, manifestări care, de altfel, au fost condamnate cu fermitate şi fără echivoc şi cu prilejul respectării poziţiei comune de vot a Uniunii Europene la care s-a asociat tradiţional Republica Moldova.

Înţeleg că la şedinţa precedentă domnul Petrenco a adresat cîteva interpelări. Dacă nu răspund la toate, vă rog frumos să mi le aduceţi aminte.

Ceea ce am înţeles de la colegii mei că o problemă pe care aţi abordat-o dumneavoastră a ţinut de deschiderea secţiilor de votare cu prilejul alegerii Preşedintelui României.

Ţin să informez distinsul domn că practica respectivă este una europeană, aceasta dincolo de faptul că statul Republica Moldova, pe de o parte, are acest angajament de a crea condiţii pentru cetăţenii săi înafara Republicii Moldova şi, bineînţeles, acest principiu se aplică, de regulă, şi pe bază de reciprocitate.

Spuneam atunci că este o practică europeană şi, ca să nu fiu prolix, m-am şi interesat şi am ... chiar şi o listă... care sînt experienţele ţărilor europene cu astfel de prilejuri.

Vreau să vă informez, stimate domnule Petrenco, că duminica trecută, de exemplu, în Italia s-au deschis peste 50 de secţii de vot înafara misiunilor diplomatice şi consulare ale României în această ţară.

Dacă doriţi detalii, suplimentar pot să vă informez pe practica fiecărui stat european, în acest sens, şi o să vedeţi că este o practică pe care o aplică majoritatea statelor.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da. Vă mulţumesc frumos, domnule ministru.

 

Domnul Iurie Leancă:

Dacă nu mă înşel, a formulat domnul Petrenco şi o întrebare vizavi de modalitatea de negociere a Acordului cu România privind micul trafic de frontieră.

Înţeleg că dînsul a pretins că am secretizat aceste negocieri, dacă înţeleg corect. Şi, din păcate, categoric nu sînt de acord cu dumneavoastră, stimate domnule Petrenco.

În primul rînd, am spus-o şi cu alte ocazii că acest document este unul cadru, elaborat în baza instrucţiunilor Comisiei Europene şi ale Parlamentului European.

În al doilea rînd, acest proiect ne-a parvenit aici, la Chişinău, în mai 2008 şi, de altfel, atunci cînd fosta conducere a Republicii Moldova a decis să îl pună de o parte acest proiect de document, violînd şi nerespectînd drepturile a peste 1 milion de concetăţeni de ai noştri, nu ştiu dacă a fost solicitată şi opinia Comisiei de politică externă pe care dumneavoastră atunci aveaţi onoarea să o conduceţi.

Am verificat analele Ministerului de Externe şi nu am găsit acea opinie consultativă pe care a luat-o atunci conducerea Republicii Moldova.

Deci sub nici o formă aceste negocieri nu au fost secretizate. Ştiţi foarte bine că a fost, înainte de a iniţia negocierile, Guvernul a luat o decizie, a autorizat negocierile, după ce au fost negociate într-un mod foarte civilizat şi foarte prompt venind iarăşi în sprijinul solicitărilor şi doleanţelor cetăţenilor din Republica Moldova, a fost aprobat, a fost semnat, aprobat de către decizia Guvernului şi dat publicităţii textul Acordului, precum şi Protocolul adiţional.

Vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

Atît, da?

 

Domnul Iurie Leancă:

Dacă au mai fost şi alte...

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Petrenco,

Poftim. Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Domnule Leancă,

Am cîteva întrebări la dumneavoastră legate de... avînd în vedere răspunsul la interpelarea noastră.

În primul rînd, să luăm pe rînd. Ceea ce e legat de Rezoluţia ONU privind inadmisibilitatea anumitor practici care contribuie la escaladarea unor forme contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţe conexe cu acestea.

Totuşi care sînt obiecţiile noastre la această rezoluţie şi de ce majoritatea statelor lumii au votat pentru aprobarea acestei rezoluţii, iar Republica Moldova a votat, deci s-a abţinut?

Şi cunoaşteţi foarte bine că în cadrul Uniunii Europene există poziţii diferite referitor la acest document. Şi din cauză că nu au ajuns la un consens, toate statele membre ale Uniunii Europene au votat, deci, de asemenea, s-au abţinut. Dar din cadrul Comunităţii Statelor Independente doar Republica Moldova şi Ucraina s-au abţinut. Care totuşi sînt argumentele şi obiecţiile noastre concret la acest document?

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, domnule viceprim-ministru.

 

Domnul Iurie Leancă:

Stimate domnule Petrenco,

Aveam impresia că am fost foarte explicit. Atunci cînd am explicat atitudinea luată de Republica Moldova. Şi am menţionat, în primul rînd: în cadrul Uniunii Europene nu există o astfel de practică că în momentul în care nu este un consens pe interior, se ia o decizie comună.

Cunoaşteţi foarte bine că problemele de politică externă deocamdată nu se coordonează între... se coordonează, dar nu există o decizie obligatorie pentru toate ţările. Faptul că Uniunea Europeană, toate ţările membre au votat aşa cum au votat, exprimă totuşi poziţia unei majorităţi clare a Uniunii Europene în acest sens.

Noi ne-am asociat, am demonstrat, în primul rînd, o continuitate în ceea ce priveşte politica noastră externă şi atitudinea faţă de problemele importante.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Eu vă rog, care sînt intenţiile noastre la această rezoluţie?

 

Domnul Iurie Leancă:

Şi am explicat foarte clar că, deocamdată, din punctul nostru de vedere, nu există un echilibru în textul final care reflectă insuficient propunerile făcute de ţările membre ale Uniunii Europene, făcute şi de alte ţări, reliefează doar o singură manifestare a atitudinii rasiale şi nu le examinează în totalitate. Aceasta a fost atitudinea şi motivul pentru care noi am votat aşa cum am votat.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Bine.

Următoarea întrebare.

 

Domnul Iurie Leancă:

Vă rog frumos.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Am înţeles că nu sînt obiecţii, deoarece lipsa de echilibru pe care o invocaţi este deci foarte relativ. Deci acest echilibru din, eu cred că ar fi bine să citim cu toţii textul acestei rezoluţii.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Petrenco,

Vă rog frumos, întrebarea pe care o aveţi dumneavoastră.

 

Domnul Grigore Petrenco:

O să vă convingeţi că rezoluţia aceasta este destul de echilibrată şi Republica Moldova trebuia să o susţină la şedinţa comitetului respectiv.

Mai departe. Următoarea întrebare se referă la Acordul cu privire la micul trafic la frontieră. Totuşi considerăm că aţi secretizat textul documentului. Chiar dacă proiectul acestui Acord, acestei convenţii a parvenit în mai 2008, pînă la urmă, textul final diferă de ceea ce am primit în mai 2008. Mai ales pe noi ne interesează lista localităţilor care sînt incluse în anexa la acest Acord.

Şi întrebarea mea este următoarea: conform Legii cu privire la tratatele internaţionale, Ministerul de Externe trebuia să se consulte cu Comisia parlamentară de profil politică externă şi integrare europeană la etapa iniţierii negocierilor şi la etapa semnării acestui document. De ce nu aţi procedat conform legislaţiei în vigoare?

Şi a doua întrebare, legată de acest Acord. De ce nu transmiteţi acest Acord spre ratificare Parlamentului Republicii Moldova aşa cum prevăd articolele 7 şi 11 din aceeaşi Lege cu privire la tratatele internaţionale?

Eu cred că aţi comis o greşeală, trebuie să o recunoaşteţi. Acest acord are prevederi legate de statutul persoanelor şi nemijlocit al rezidenţilor din această zonă de 30 de kilometri. Şi, conform acestei legi, toate acordurile unde sînt prevederi legate de statutul persoanelor trebuie ratificate de Parlament. Deci cînd aveţi de gînd să transmiteţi acest document spre ratificare?

 

Domnul Iurie Leancă:

Stimate coleg,

Aveam impresia că dumneavoastră ar trebui să salutaţi continuitatea pe anumite probleme de politică externă pe care şi-o asumat-o şi o promovează acum guvernarea noastră. Am mai zis şi vizavi de subiectul rezoluţiei că acest text nu a fost modificat începînd cu 2005. Acest text şi atitudinea faţă de această rezoluţie de către Republica Moldova a fost una constantă.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Vă rog, răspundeţi la întrebarea legată de acord.

 

Domnul Iurie Leancă:

Permiteţi-mi să comentez şi eu, că nu v-am întrerupt, dacă nu mă înşel. Deci încă o dată. Nu îmi dau seama unde apare această lipsă de coerenţă în ceea ce aţi spus anterior şi în ceea ce faceţi acum. Exact aşa şi în ceea ce priveşte Acordul privind micul trafic de frontieră. Deci înţeleg că dumneavoastră aţi văzut textul şi înainte, în anul 2008, aţi văzut anumite diferenţe acum.

Dacă vă uitaţi la diferenţe, sînt doar în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova. Nu ştiu ce obiecţii aveţi vizavi de listă. Poate aţi fi dorit să fie incluse şi mai multe localităţi. Am depus maximum de eforturi în acest sens.

În ceea ce priveşte modalitatea de intrare în vigoare a Acordului respectiv, dumneavoastră ştiţi foarte bine că în legea respectivă se stipulează în ce cazuri urmează să fie supus un document ratificării sau aprobării prin Guvern.

Vreau să vă informez, stimate coleg, că toate documentele care stabilesc regimuri, facilitate de călătorii, anterior la fel au fost aprobate de Guvern. Aceasta este o chestie foarte clară.

Doi. Acordul respectiv nu aduce atingeri drepturilor fundamentale, ci vine doar să le dezvolte şi vine să aducă anumite beneficii. Deci din punctul nostru de vedere, şi sîntem fermi pe această poziţie, este mai mult decît suficient ca acest document să fie aprobat prin decizia Guvernului Republicii Moldova, ceea ce am făcut-o cu multă promptitudine.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Am o

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Deci, da?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu, nu, nu. Mai am o întrebare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Două minute.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mai am o întrebare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, ultima.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Domnule Leancă,

Legată de Acordul cu privire la micul trafic de frontieră. Totuşi acorduri asemănătoare sau legate de regimul de vize au fost pînă acum ratificate de Parlament. Vă aduc un exemplu. Recent, Acordul cu privire la facilitarea regimului de vize între Republica Moldova şi Uniunea Europeană care, de asemenea, a fost ratificat în Parlament.

Dar vă pun o întrebare foarte concretă, legată de acest Acord cu privire la micul trafic de frontieră. Să presupunem, să luăm o situaţie. Un cetăţean, să zicem, afganez, care este rezident în zona de 30 de kilometri de la frontiera de stat moldo-română şi locuieşte pe teritoriul României, conform acestui Acord, va avea dreptul să intre pe teritoriul Republicii Moldova fără viză, iar conform altor prevederi asemenea cetăţeni au nevoie de viză.

Noi totuşi cum vom proceda la graniţă? Ei, aceşti cetăţeni, asemenea deci rezidenţi. Eu am dat exemplul Afganistanul, dar poate fi India sau China, sau altă ţară, ai cărei cetăţeni au nevoie să perfecteze viza pentru a intra pe teritoriul Republicii Moldova. În asemenea cazuri cum vom proceda? Şi nu vi se pare că anume despre aceasta este vorba în Acord, inclusiv despre aceasta. Şi asemenea acorduri trebuie să fie ratificate.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Petrenco,

Două minute. Mata patru minute de acum... (Rumoare în sală.)

 

Domnul Iurie Leancă:

Acordul respectiv se referă la cetăţenii Republicii Moldova şi la cetăţenii României.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Eu vă rog să citiţi atent Acordul, este vorba nu de cetăţeni, de rezidenţi, nu de cetăţeni.

 

Domnul Iurie Leancă:

În cazul în care vor exista astfel de contradicţii, bineînţeles, vom aplica şi alte aranjamente care ţin de reglementarea regimului respectiv.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc frumos.

Domnule ministru,

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Noi am mai avut întrebări la domnul Leancă, formulate data trecută, la care nu a răspuns.

 

Domnul Serafim Urechean:

Dumnealui s-a pregătit la aceste întrebări. Data viitoare la următoarele.

Da, poftim, microfonul nr.3.

 

Doamna Inna Şupac Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Cu încă o interpelare. Recent, a avut loc decada tineretului în Republica Moldova. În acest context, interpelarea mea este către domnul ministru al tineretului şi sportului şi domnul ministru al educaţiei, să ne prezinte, în scris, informaţia despre acţiunile desfăşurate de către aceste ministere, legate cu decada tineretului, şi, totodată, şi ordinile de cheltuieli legate cu acele acţiuni. Informaţia, vă rog frumos, în scris.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, aşteptaţi răspuns. Da, mai multe întrebări nu sînt. Pentru declaraţie s-a înscris doamna Oxana Radu. Poftim.

Da, microfonul nr.4, poftim.

 

Domnul Angel Agache Fracţiunea PLDM:

Domnului Procurorul General al Republicii Moldova Valeriu Zubco, domnului ministru al afacerilor interne Victor Catan, domnului director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Viorel Chetraru.

Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost înregistrat la Ministerul Justiţiei la data de 25 ianuarie 2008. O dată cu înregistrarea Partidului printr-o declaraţie calomnioasă a vicepreşedintelui Parlamentului de atunci, precum că ar fi fost falsificate mai multe semnături, instituţiile represive ale statului au intentat o serie de dosare penale împotriva membrilor PLDM.

În baza dosarelor penale pornite, organele de drept ale statului, prin acţiunile ilegale, încep intimidarea şi persecutarea pe criterii politice a membrilor PLDM.

Pe parcursul anului 2008 2009, în toate raioanele republicii mii de membri PLDM au fost chemaţi la Procuratură şi la Comisariatele de poliţie, unde erau interogaţi asupra motivelor ce i-au determinat să adere la PLDM.

În acest context, în acea perioadă PLDM a calificat acţiunile Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne, CCCEC-ului ca fiind neîntemeiate, ilegale şi cu un pronunţat substrat politic.

Avînd în vedere cele menţionate şi în temeiul Regulamentului Parlamentului, solicit de la organele vizate următoarele:

lista tuturor cetăţenilor audiaţi pe marginea acestui subiect;

listele să fie clasificate pe localităţi, raioane, cu indicarea expresă a colaboratorului ce a audiat persoana şi a actului ce a stat la baza audierii.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.5. Poftim.

 

Domnul Ion Balan Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc.

O interpelare. Deci la adresările cetăţenilor din satele raionului Leova: Cneazevca, Cazangic, Frumuşica şi Iargara, solicit o anchetă de serviciu de către Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratura Generală cu privire la acţiunile Brigăzii cu Destinaţie Specială Fulger, care au fost întreprinse în teritoriul nominalizat în seara de 8 noiembrie anul 2009.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Poftim, doamna Oxana Radu, declaraţie.

 

Doamna Oxana Radu Fracţiunea PCRM:

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova dezaprobă şi condamnă intenţiile majorităţii liberal-democratice de a revizui Constituţia Republicii Moldova şi legislaţia electorală, pornind, în exclusivitate, de la interese de grup la moment.

Lansarea intenţiilor de adoptare a unei noi Constituţii şi de optimizare a legislaţiei electorale nu are nimic comun cu necesitatea perfecţionării cadrului juridic în vigoare, ci este direct proporţional cu interesul politic şi electoral al unor formaţiuni politice în vederea obţinerii unui avantaj, satisfacerea propriilor ambiţii politice.

Considerăm că propunerile unor pseudosavanţi, avocaţi şi membri activi ai unor majorităţi parlamentare de a adopta o nouă Constituţie, iniţiativă lansată de savantul domnul Mihai Ghimpu, contravine tuturor principiilor democratice şi practicii internaţionale. Nu există nici o premisă, nici un argument la momentul actual de a schimba Legea Supremă a ţării.

Practica internaţională nu cunoaşte astfel de precedente cînd Constituţia este schimbată ca rezultat al vreunei crize politice. Asemenea minuni pot avea loc numai în Republica Moldova sub conducerea actualei guvernări.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova condamnă conceptele lansate de Comisia privind optimizarea legislaţiei electorale, care a pus în discuţie posibilitatea modificării întregului sistem electoral, introducerea votului la distanţă prin Internet, prin poştă sau procură, revizuirea modalităţilor de formare a organelor electorale etc. Aceste idei contravin direct normelor constituţionale şi practicii europene. Anume din aceste considerente, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a refuzat să participe la această farsă.

Încă o dată declarăm că reprezentanţii Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova nu vor participa în continuare la activitatea Comisiei pentru aşa-numita optimizare a legislaţiei electorale.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova condamnă orice atentat la cadrul juridic în stat şi vine cu un îndemn faţă de societate de a opune rezistenţă dură încercărilor de a submina autoritatea Constituţiei Republicii Moldova.

Toată responsabilitatea faţă de distorsionarea întregului cadru legal în vigoare va fi pusă pe seama majorităţii liberal democratice.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova în continuare va monitoriza situaţia şi va depune toate eforturile pentru a apăra Legea Supremă şi principiile democratice în Republica Moldova faţă de ... fără precedent din partea dictaturii liberal democratice instaurate în ţara noastră.

 

Domnul Serafim Urechean:

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul pentru declaraţie domnului Mihai Ghimpu. Poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Am hotărît să vin în faţa dumneavoastră cu o informaţie, dat fiind faptul că unii membri ai fostei guvernări nu recunosc că în importul cărnii, peştelui şi al altor produse a existat o schemă, o mafie.

Vă aduc la cunoştinţă documentul oficial.

Stimate domnule Preşedinte,

Studiul operativ al proceselor legate de ... economiei Republicii Moldova, în ultimii ani, elucidează o problemă ce constă în aplicarea schemelor complexe de evaziune fiscal-vamală la importul şi comercializarea pe piaţa internă a cărnii şi a derivatelor din carne.

Practic, piaţa cărnii a fost un timp un domeniu în care s-au consolidat grupuri de interese financiare bazate pe lobby, protecţionism şi corupţie la cel mai înalt nivel, cu implicarea unor funcţionari de stat, în consecinţă, defavorizarea cetăţenilor republicii şi, în modul cel mai direct, a bugetului de stat.

Constatăm, în baza materialelor operative, că piaţa autohtonă de cărnuri este controlată totalmente, a fost controlată totalmente de către unii exponenţi ai mediului de afaceri autohton şi funcţionari publici.

Încă din anul 2006, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Regulamentul cu privire la eliberarea autorizaţiilor pentru importul de carne. Documentul, în mod oficial, presupune un mecanism atît de sofisticat şi cu condiţii ireale, încît obţinerea autorizaţiei de import devenea imposibilă pentru importatorii ordinari, dar, totodată, posibilă pentru operatorii coordonaţi neoficial.

Pentru punerea în aplicare a Regulamentului, a fost creată Comisia specială pentru autorizarea importului unor produse, care avea indicaţie directă cu privire la autorizarea anumitor importatori. Astfel, aceasta a fost o pîrghie reglementată de filtrarea beneficiarilor de autorizaţie pentru import, mai tîrziu dovedindu-se că este, de fapt, un mecanism de protecţionist justificat legal.

În scopul controlului definitiv asupra sectorului, la începutul anului 2007, a fost iniţiată Asociaţia Obştească Uniunea Producătorilor şi Importatorilor de Produse din Carne şi Lapte din Republica Moldova. Pentru materializarea scopurilor reale ale acesteia, au fost create un şir de firme, majoritatea avînd în spate unii şi aceiaşi patroni, prin intermediul cărora sînt realizate toate operaţiunile schematice.

De menţionat că organizarea a fost iniţiată prin pîrghii legale şi într-o combinaţie ..., bazată pe manipulări cu ideile declarative: protejarea producătorului autohton, respectarea cerinţelor OMC.

Pe lîngă aceasta, fisura principală a sistemului statal a fost asigurată de anumite persoane din autorităţile centrale şi de persoanele afiliate acestora, care au influenţat dezvoltarea corupţiei prin indicaţii pe verticală. Acestea au fost iniţiate în felul următor: comisia specială prezintă Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei lista firmelor solicitante de autorizaţii, ca, la rîndul său, să se exprime în scris referitor la subiectul comercial acceptabil.

De menţionat că aceste consultări nu sînt prevăzute de actele legislative şi normative privind autorizarea importului de carne şi sînt utilizate ca pretext de excludere a companiilor care, de fapt, nu sînt afiliate cercului monopolist al importatorilor de carne.

După unele informaţii vehiculate în mediul de afaceri, conducătorii întreprinderilor, care erau insistenţi la obţinerea autorizaţiei de import, au fost intimidaţi prin diferite metode şi situaţii fabricate de către angajaţii specializaţi ai organelor de forţă în ideea renunţării la solicitările invocate.

Pe de altă parte, acei cu iniţiativa de soluţionare amiabilă a obţinerii drepturilor de import erau determinaţi să achite taxe stabilite neoficiale de intrare în Asociaţie şi pentru fiecare kilogram de carne, ulterior introdus în ţară.

Deja după autorizare, circumstanţele operaţionale ale importului de carne au derulat pînă nu demult în felul următor: prin intermediul companiilor, nu le numesc, sînt off-shore toate: 1, 2, 3, 4 şi mai multe, nu am dreptul, nu le numesc, sînt importate iniţial în ţară loturile de carne pe care le controlează cu firme autohtone care se pretind schematice. Ulterior, acestea din urmă, ca un adaos comercial minor, vînd carnea altor companii, care pornesc etapizarea acumulării adaosurilor comerciale printr-un şir de firme, inclusiv fantome. În cele din urmă, intervin în unitatea finală a întreprinderii care achiziţionează carnea cu un adaos comercial comparativ cu cel iniţial, de import, majorat cu sute de procente.

În acest context, ca exemplu, putem face referire la producătorul de mezeluri, care nu are relaţii directe cu importatorul şi menţine legătura doar cu ultimii intermediarii. Totodată, unii producători de mezeluri afirmă că, în cercurile restrînse, au fost determinaţi, în mod neoficial, de către reprezentanţii unor ministere, să cumpere carnea doar la preţuri majorate şi de la firme concrete, fapt care se răsfrînge simţitor şi asupra preţului producţiei finite pe care o achită cetăţeanul.

Aceeaşi schemă era folosită şi pentru persoanele fizice, inclusiv deţinătorii de patente, care constituie o verigă, la fel, convenabilă de eschivare fiscală. Astfel, aceleaşi loturi de carne sînt traversate printr-un şir de structuri comerciale doar documentar, fiind disimilate veniturile şi preţurile reale de comercializare prin intermediul firmelor fantome. În consecinţă, în bugetul de stat nu parvin sume importante din TVA şi alte taxe aferente comerţului, care sînt, practic, delapidate.

Analiza statistică a importului de carne şi măruntaie comestibile arată că în anul 2006 au fost importate circa 35 mii tone de carne, în 2007 19, mii tone, în 2008 31 mii tone, iar în primele 8 luni ale anului 2009 doar 12 mii tone. Acest decalaj se explică prin faptul că, după 2006, cînd a fost instituit mecanismul de înlăturare concurenţială, deja în 2007, au fost premeditat importate cantităţi insuficiente de carne pe piaţă, provocînd artificial o criză de carne în scopul majorării, la fel artificiale, a preţurilor pe piaţa internă. Această modelare de situaţie a fost însoţită de declaraţii oficiale ale unor autorităţi publice, precum că motivul deficitului este seceta din anul 2007.

În aceste condiţii, în anul 2008, a fost creată platforma favorabilă pentru importarea masivă a cărnii. Deoarece în 2009 urma să fie un an electoral, care presupunea o eventuală schimbare la nivelul puterii centrale, în 2008 au fost intensificate importurile de carne pentru a profita de răgazul rămas în realizarea afacerilor protejate. Această acţiune este îndreptăţită şi de faptul că, în primele luni ale anului 2009, a fost importat un volum mic de carne din cauza acumulării în 2008 a unor stocuri exagerate.

Însă în contextul crizei financiare mondiale, care a afectat implicit capacitatea de cumpărare a cetăţenilor Republicii Moldova, vînzările interne au scăzut drastic, fiind un decalaj considerabil comparativ cu oferta pe piaţă. Astfel, o latură complementară a problemei constituie deja şi calitatea cărnii expuse pe piaţă. Potrivit unor evaluări operative, actualmente, sînt peste 1000 tone de carne al cărei termen de valabilitate necesită să fie verificat.

Mai mult ca atît, o mare parte a cărnii importate, conform datelor operative, este din Brazilia şi livrată din rezervele de stat stocate de cîteva zeci de ani. Aceasta nu exclude admiterea unor loturi care nu corespund normelor veterinar-sanitare pentru consumul în alimentaţie.

Ca urmare a consolidării grupului monopolist pe piaţă, deja ex-importatorii de carne, respinşi de asociaţii, şi-au orientat activităţile în derularea contrabandei de carne prin intermediul întregului perimetru transnistrean, mituind reprezentanţii posturilor vamale interne şi colaboratorii de poliţie.

Însă ca şi contrapondere, prin relaţiile corupte ale asociaţiei de monopol, s-a recurs la crearea aşa-numitului Serviciu de Securitate, format din grupuri de poliţişti netitulari, afiliaţi unor subdiviziuni ale MAI, care aveau ca sarcină contracararea traficului ilicit de carne şi, totodată, înlăturarea concurenţilor.

La momentul actual, procesul de import al cărnii continuă în baza permiselor emise anterior pînă la expirarea cantităţilor autorizate. Iată aici este schema: firma A aduce carne, o vinde cu 16,62 bani, o vindea, eu nu pot să spun acum, astăzi, de fosta guvernare, o vindea, firma A firmei M cu 13,62, firma M firmei L cu 13,71, firma L firmei G cu 13,71, firma G firmei Q cu 27 de lei deja, suta de procente. Aceasta înseamnă spălare de bani la carne de pui.

Livrarea la slănina de porc. Firma A vinde firmei B cu 7,6 lei, firma B firmei C cu 7,7 lei, cu 1 leu mai mult sau bănuţi. Firma C livrează firmei D cu 7,7, acelaşi preţ, iar firma D vinde firmei E cu 140, cu 21 de lei, adică 140% mai mult.

Iată, stimaţi deputaţi, stimaţi cetăţeni, cum se importa la noi carnea şi cum era protejat producătorul autohton şi care era preţul la carne în Republica Moldova şi din ce motive. Eu sînt convins că organele de drept îşi vor face datoria pînă la capăt şi noi vom cunoaşte acei oameni care s-au ocupat cu corupţia şi cu încălcarea de lege a Republicii Moldova. (Aplauze.)

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Deci microfonul nr. 4, da? Poftim.

 

Domnul Ion Hadârcă Fracţiunea PL:

Onorat Parlament,

Domnule Preşedinte,

Eu cred că şi în baza celor relatate de dumneavoastră, dar şi a discuţiilor foarte vehiculate în presă, în mass-media se creează impresia că este una din afacerile secolului, cele ce se întîmplă în domeniul acesta.

Am în mînă o declaraţie, o precizare a CCCEC-lui pe care, cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să îi dau citire. În contextul distorsionării de către unele instituţii medii a declaraţiilor cu privire la identificarea unor scheme de monopol pe piaţa produselor de carne, făcută la 18 noiembrie în cadrul şedinţei Guvernului, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei face următoarele precizări.

În cadrul urmăririlor penale ce vizează importul ilicit al cărnii, Centrul examinează activitatea comisiei de specialitate în contextul relevării elementelor de protecţie sau corupţie în activitatea desfăşurată de aceasta.

La şedinţa Guvernului, au fost specificate numele conducătorilor comisiei menţionate, care au avut funcţia de a asigura legalitatea operaţiunilor de import al cărnii. În această ordine de idei, Centrul notează că nici o persoană vizată în declaraţia de ieri, era vorba de 18 19 noiembrie, nu are, la etapa actuală, vreo calitate procesuală. În loc să clarifice lucrurile, deci, această informaţie a CCCEC-lui le-a complicat şi mai tare. Bunăoară, dacă zice că, în cadrul urmăririlor penale, înseamnă că s-au declanşat aceste urmăriri şi dacă ele sînt declanşate, de ce nu s-a cerut ridicarea imunităţii celor care participă la aceste scheme? Un moment.

Al doilea moment. La şedinţa Guvernului au fost specificate numele conducătorilor. Eu am discutat cu unii membri ai Guvernului şi au spus că specificarea acestor nume a fost făcută chiar de către reprezentanţii CCCEC-lui. Şi dacă au fost date aceste nume, de ce ei neagă că sînt... aceste nume deci nu există? Dacă nu s-a încheiat investigaţia, de ce ei zic că nu au nici o relevanţă, deci numele celor care sînt mediatizate în presă? Cred că ar fi necesar aici ca să fie, eu ştiu, ascultată o informaţie a reprezentantului CCCEC-lui în tema respectivă, ca să se clarifice definitiv lucrurile. Şi, dacă este nevoie, într-adevăr, ar trebui ridicată imunitatea unora care participă la aceste scheme.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, atît, da? Permiteţi-mi să declar şedinţa de astăzi închisă.

Vă mulţumesc frumos.

Mîine la ora 10.00. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

La ora 14.00.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.48.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare în

Direcţia documentare parlamentară a

Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova