DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a IV-a ORDINARA – DECEMBRIE 2006
Sedinta
din ziua de 27 decembrie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4502 pentru
ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova si Comisia
Comunitatilor Europene privind asistenta externa, semnat la Bruxelles la 11 mai
2006.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4020 pentru
modificarea si completarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 3 mai 2001 cu
privire la protectia sociala suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor
la cel de-al doilea razboi mondial si a familiilor lor.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2785 pentru
completarea unor acte legislative (Legea fondului rutier – art.5; Legea pentru
punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codul fiscal – art.24 s.a.).
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4743
pentru completarea Legii nr.151-XVI din
8 iunie 2006 privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre
ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene
si Japoniei (art.1).
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1949 pentru modificarea si completarea
Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996
(art.3, 4, 41 s.a.).
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca, din totalul celor 101 de
deputati, si-au inregistrat prezenta la lucrarile sedintei de astazi a
Parlamentului 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Serafima Borgan, Iosif
Chetraru, Dmitri Todoroglo, Vitalia Pavlicenco, Dumitru Diacov; Boris Stepa – din
motive de sanatate.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Buna ziua. Sedinta este deliberativa. Rog sa
onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Va multumesc.
Stimati colegi,
Doua informatii la adresa dumneavoastra.
Deci, propun ca proiectul, inclus cu nr.4 pe ordinea de zi a sedintei de astazi,
sa fie examinat in sedinta din ziua de miine, 28 decembrie. Ma refer la
proiectul nr.2335. La solicitarea autorilor.
Si, de asemenea, v-a fost distribuit,
urmare a sedintei de ieri a Biroului permanent, un supliment, o lista de 7
proiecte, care la fel sint propuse sa fie examinate in cadrul sedintei de miine
a Parlamentului. Alte propuneri?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ńďŕńčáî.
Ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü, ďđĺäëŕăŕĺňń˙ íŕ
çŕâňđŕ âęëţ÷čňü äâŕ çŕęîíîďđîĺęňŕ – 4892 č 4893, ęîňîđűĺ óâ˙çŕíű ń áţäćĺňîě č ń 1 ˙íâŕđ˙
2007 ăîäŕ äîëćíű đŕáîňŕňü.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Vreau sa intreb: care este soarta motiunii
simple depuse vineri?
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord. Eu voi face referinta si la
acest proiect.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Chiar fiind constienti de faptul ca
propunerile care vin din partea noastra sint blocate, intr-un fel, de catre
majoritatea comunista si pepecedistii, noi vrem sa revenim din nou la crearea
unei comisii parlamentare pentru examinarea situatiei create la “Antena C” si
“Euro TV”.
Daca atitudinea majoritatii va fi si de
data aceasta nebinevoitoare, adica acel comportament pe care l-am vazut de mai
multe ori, sa zic, poate, ostentativ, noi o sa continuam actiunile noastre de
protest si o sa facem acest lucru la incheierea acestei sedinte, acestei
sesiuni, mai drept vorbind, adica, atunci cind Presedintele Voronin va fi in
sala sa se uite si la dumneavoastra ce comportament aveti.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4 in continuare.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Tin sa va aduc la cunostinta ca pina la ora
actuala nici una dintre cele
9 comisii permanente nu au pus pe site ordinea de zi a sedintelor comisiilor,
la care faceti trimitere, caci trebuie sa revedem acolo, si nu in alta parte.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi,
Este o informatie relevanta. Eu am sa atrag
atentia Secretariatului, fiindca noi de acum o luna si mai mult ne-am angajat sa
publicam pe site-ul oficial al Parlamentului ordinea de zi a sedintelor
comisiilor. Si eu o sa va rog sa vedeti care a fost motivul. Daca e un motiv de
caracter tehnic, este o problema, daca e un motiv de alt caracter, de alta
natura, atunci este alta situatie. Si eu rog sa imi fie raportat acest lucru.
Stimati colegi,
Acum, voi oferi o informatie referitoare la
proiectul nr.4917, proiectul de motiune, care a fost inregistrat in data de 22
decembrie si prezentat in cadrul sedintei publice Presedintelui Parlamentului.
Vreau sa va informez ca, in stricta conformitate cu prevederile capitolului
respectiv, capitolul VI din Regulamentul Parlamentului, imediat Guvernul a fost
informat si colegilor de la Guvern le-a fost transmis acest proiect de motiune.
Iar ieri, in cadrul sedintei Biroului permanent al Parlamentului, din nou,
conform normelor Regulamentului, am dezbatut acest subiect.
Astazi, pot sa constat si vin cu propunerea
ca, in stricta conformitate cu pozitiile articolelor 104, 105 si 107 din
Regulamentul Parlamentului, noi consideram acest subiect oficial pus pe rol.
Guvernul a reactionat promt in acest sens si ne-a solicitat putin timp
suplimentar pentru verificarea gradului de cunoastere a limbii moldovenesti
persoanelor indicate si s-ar putea ca realitatea sa fie una cu anumite detalii,
inclusiv cu detalii de surprize.
Stimati colegi,
Pe acest motiv, propunerea este ca
proiectul nr.4917 este pus astazi oficial pe rol in circuitul oficial. Eu am
solicitat nu mai mult de o saptamina din partea Guvernului sa efectueze testarile,
daca e necesar, privind gradul de cunoastere a limbii si sa vina cu o informatie
exhaustiva pentru a participa, cu buna cunostinta de cauza, la dezbaterile pe
care le stabilim, daca doriti, chiar astazi, in prima sedinta a sesiunii din
anul viitor.
Mai ales ca aceasta pozitie este sustinuta si
de prevederile articolului 107, ca la motiunile prezentate nu pot fi propuse
amendamente. Aceasta inseamna ca corpul de deputati va trebui sa se pronunte,
prin vot, asupra textului prezentat, fara a suporta amendamente.
In acest context, consider ca tine si de
interesul nostru sa ne familiarizam cu situatia reala existenta. Deci,
proiectul este pus oficial pe rol in circuit. Cum vine informatia respectiva de
la Guvern, in prima sedinta supunem dezbaterii si vom determina modul de
dezbatere a motiunii, fiindca va fi un prim caz in acest sens anterior pe
durata a doi ani care s-au scurs nu am avut cazuri si experienta de examinare si
dezbatere a motiunilor. Deci, vom incepe acest lucru.
Cu propunerile care au fost inaintate de catre
colegii nostri pentru ordinea de zi, ma refer aici la propunerea
domnului Eremciuc si la suplimentul care v-a fost distribuit, rog sa va pronuntati,
prin vot, asupra aprobarii ordinii de zi in versiunea finala a acesteia. Cine
este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Ordinea de zi a sedintei de astazi.
Proiectul de Lege nr.4502 pentru
ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova si Comisia
Comunitatilor Europene privind asistenta externa.
Initiativa Presedintelui Tarii, prezinta
Ministerul Economiei si Comertului.
Va referiti la ce? Comisia. Cer scuze,
fiindca nu am auzit solicitare sa fie supus votului, pe care motiv, probabil,
am si sarit peste ea.
Domnule viceministru,
Doar o clipa.
Stimati colegi,
Supun votului propunerea invocata de domnul
Untila de la microfonul nr.4 privind formarea comisiei speciale. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 11.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
31 de voturi “pro”.
Propunerea nu intruneste conditiile
necesare pentru a fi acceptata de plenul Parlamentului.
Domnule viceministru,
Va rog.
Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Se propune pentru aprobare proiectul de Lege
privind ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova si
Comisia Comunitatilor Europene privind asistenta externa.
Vreau sa va aduc la cunostinta ca, data
fiind evolutia relatiilor moldo- comunitare, urmare a lansarii politicii de
vecinatate a Uniunii Europene vizavi de statele vecine, Comisia Europeana a
propus tarilor beneficiare inlocuirea Memorandumului de finantare, care exista
anterior, cu un Acord-cadru, care este necesar pentru stabilirea mecanismului de
colaborare cu instrumentele noi de asistenta ale Uniunii Europene.
Conform prevederilor Acordului semnat,
Comisia Europeana va acorda asistenta Republicii Moldova si aceasta nu prevede
obligatii suplimentare financiare din partea Guvernului Republicii Moldova, in
afara de oferirea unor conditii stipulate in Acord la articolele 2 si 3, de
fapt, care vorbesc despre scutiri de la plata drepturilor de import, TVA si
altor impozite, caracteristice pentru toate tipurile de acorduri si toate
tipurile de misiuni.
Deci, proiectul mentionat a fost elaborat
urmare a semnarii la 11 mai 2006 a acestui Acord, al carui scop este de a inlocui
Memorandumul de finantare dintre Guvernul Republicii Moldova si Comisia Comunitatii
Europene, incheiat la Bruxelles in 1994. Deci, valabilitatea acestui Memorandum
era pina in 2006, ca urmare, este necesar de ratificat acest Acord.
Sub aspect normativ, din punct de vedere al
continutului, acest Memorandum, acest Acord corespunde prevederilor legislatiei
internationale si legislatiei nationale. Prin urmare, rugam sa sustineti acest
proiect de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru raportor?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
In cuprinsul acestui proiect de lege s-a
strecurat, spre regret, in trei rinduri, una si aceeasi eroare: in loc de sintagma
“Comunitate Europeana” se utilizeaza sintagma “Comunitatilor Europene”. Deci,
este cazul sa se opereze aceasta rectificare.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc.
Domnul Ion Varta:
Deci, aceasta inexactitate apare de doua
ori: in titlu si in cuprinsul propriu-zis al proiectului de lege.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Domnule raportor,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune ca la articolul 2 sintagma: “Ministerul Economiei si Comertului” sa fie
substituita prin cuvintul “Guvernul”, deoarece, principalele imputerniciri ale
Guvernului in domeniul politicii externe sint anume asigurarea implementarii
acordurilor tratatelor internationale, ceea ce este reglementat de articolul 18
din Legea cu privire la Guvern si de articolul 23 din Legea cu privire la
tratatele internationale.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc.
Consider ca se sustine aceasta initiativa,
dat fiind faptul ca, prin legislatie, Guvernul poate abilita un minister sau
altul de a indeplini functiile de coordonare a asistentei tehnice.
Domnul Vladimir Turcan:
Corect. Deja dupa ce va fi aprobata aceasta
lege, Guvernul va imputernici autoritatile respective – Ministerul Economiei si
Comertului, Ministerul de Externe si Integrarii Europene etc., pentru ca sa fie
deja nemijlocit coordonata si controlata executarea acestor prevederi.
Acceptat.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul de Lege mentionat si constata urmatoarele.
Acordul-cadru dintre Republica Moldova si Comisia Comunitatii Europene privind
asistenta externa, semnat la Bruxelles la 11 mai 2006, se incadreaza in
categoria tratatelor internationale specificate in Legea privind tratatele
internationale si este supus examinarii in Parlament.
Acordul va inlocui Memorandumul de finantare
dintre Guvernul Republicii Moldova si Comisia Comunitatii Europene, semnat la 3
februarie 1994, si are drept scop stabilirea unui cadru de cooperare in
contextul instrumentului de asistenta in cadrul politicii europene de vecinatate.
Ratificarea Acordului nu va implica modificarea legislatiei nationale si nu
contravine altor instrumente internationale la care Republica Moldova este
parte.
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana sustine propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati de a inlocui sintagma: “Ministerul Economiei si Comertului” la
articolul 2 din acest proiect de lege prin cuvintul: “Guvernul”.
Comisiile permanente si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului au sustinut ratificarea Acordului. Totodata, pentru
respectarea normelor tehnicii legislative se propune excluderea din titlul
proiectului de Lege a textului: “Semnat la Bruxelles la 11 mai 2006.”
Astfel, avind in vedere cele mentionate,
Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului
ratificarea Acordului mentionat prin adoptarea unei legi organice in prima si in
a doua lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.4502. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4502 este aprobat.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
proiectului de Lege nr.4502 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 36.
Sectorul nr.3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
90 de voturi “pro”. Impotriva? “Zero”
voturi.
Proiectul de Lege nr.4502 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4020 pentru
modificarea si completarea articolului 2 din Legea cu privire la protectia
sociala suplimentara a unor categorii de populatie.
Prezinta Guvernul.
Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege pentru modificarea
articolului 2 din Legea nr.121 din 3 mai 2001 cu privire la protectia sociala
suplimentara a invalizilor de razboi, a participantilor la cel de al doilea razboi
mondial si a familiilor lor, preconizeaza majorarea cuantumului alocatiilor
lunare de stat cu 150 de lei pentru persoanele care s-au aflat in
Sankt-Petersburg, Leningrad, in perioada blocadei 8 decembrie 1941 – 27
ianuarie 1944. De la 50 de lei la 200 de lei.
Conform calculelor, pentru realizarea majorarii
mentionate sint necesare mijloace financiare suplimentare de la bugetul de stat
in suma de 127 800 de lei, 150 de lei, 71 de beneficiari pe 12 luni.
Stimati deputati,
Rugam sa sustineti proiectul de lege mentionat.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Eu va rog sa ne dati o informatie daca de asa
fel de facilitati beneficiaza participantii la conflictul armat de pe Nistru si
vaduvele celor cazuti la Nistru in conflictul armat din 1991?
Domnul Victor Mindru:
Va multumesc.
Vreau sa va aduc la cunostinta ca, in
conformitate cu acest proiect de lege, beneficiari ai alocatiilor lunare de stat
sint: invalizii de razboi de grupa I – 565 de persoane primesc 400 de lei
lunar, invalizii de razboi de grupa a II-a – 3 582, invalizii de razboi de
grupa a III-a – 518 persoane si participantii la ce de al doilea razboi mondial
si persoanele asimilate acestor. In total 7 mii 14 persoane. In total sint 11
669 de beneficiari si anual pentru aceasta se cheltuiesc 33 994 800 de lei.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu, dar sint incluse si vaduvele?
Domnul Victor Mindru:
Da.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule viceministru.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi deputati,
In cadrul comisiei a fost examinata aceasta
initiativa parvenita de la Guvern si a fost sustinuta aceasta propunere, ca
persoanele care s-au aflat in orasul Sankt- Petersburg, Leningrad, la etapa
respectiva, in perioada blocadei sa primeasca 200 de lei alocatie lunara pentru
o protectie sociala mai garantata si asigurata. Rugam plenul Parlamentului sa
sustina acest proiect de lege in prima lectura si daca nu sint alte propuneri –
si in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Doamna presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.4020. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.4020 este aprobat in
prima lectura.
Lectura a doua. Supun votului adoptarea
proiectului de Lege nr.4020 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4020 este adoptat in lectura
a doua.
Proiectul de Lege nr.2785 pentru
completarea unor acte legislative.
Prezinta Guvernul.
Domnul Stefan Calancea – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Aceasta initiativa parvine de la Guvern, deoarece,
incepind cu 1 ianuarie 2006, in baza alineatului (22) din articolului 24 din
Legea nr.1164 din 1997 pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din
Codul fiscal se scutesc pe un termen de
5 perioade fiscale consecutive, incepind cu 1 ianuarie 2006, de plata impozitului
pe veniturile obtinute exclusiv din activitatea de baza, efectiva, prevazuta la
anexa nr.3 “Agentii economici producatori agricoli”, indiferent de forma
juridica de organizare. De asemenea, aceasta scutire se aplica pe parcursul
anilor 2006 – 2010 la plata taxei in fondul rutier impozitului pe bunurile
imobiliare si taxei pentru apa.
Totodata, conform prevederilor articolului
8 din Codul fiscal, agentii economici au dreptul sa beneficieze de facilitatile
fiscale stabilite, cu conditia achitarii integrale, la momentul acordarii
facilitatilor, a obligatiunilor fiscale si a altor plati la bugetul public national,
precum si cu conditia ca, pe parcursul intregii perioade de beneficiere de
facilitati, intirzierea achitarii integrale la bugetul public national a obligatiilor
fiscale nu va depasi 30 de zile calendaristice.
Astfel, agentii economici, care pot
beneficia de facilitatea mentionata, urmeaza sa nu admita restanta la plata
obligatiunilor fiscale si a altor plati la bugetul public national pe parcursul
perioadei beneficierii de facilitate. Totodata, numerosi agenti economici
producatori agricoli, actualmente, admit restante la anumite plati la bugetul
public national, inclusiv la bugetul asigurarilor sociale de stat.
De mentionat ca datoriile la bugetul public
national sint in mare parte datorii istorice create anterior sau ca sint
cauzate de imposibilitatea achitarii obligatiunilor fiscale, inclusiv din lipsa
resurselor financiare si din alte cauze.
Pornind de la situatia creata, se propune,
cu titlu de exceptie, ca fata de agentii economici producatori agricoli, care
beneficiaza de facilitatile respective, sa nu fie aplicate cerintele
articolului 8 din Codul fiscal pentru anii 2007 – 2010. Rugam sa sustineti
aceasta initiativa.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule viceministru,
Stimati colegi,
Vizavi de modificarea propusa la articolul
5 din Legea fondului rutier. Noi am mai discutat despre acest aspect, scutirile
respective se refera la unitatile de transport si noi spuneam ca aceste unitati
trebuie sa fie implicate nemijlocit in procesul tehnologic si ar trebui de
fixat, pentru ca producatorul agricol are posibilitate sa aiba si alte unitati
de transport care nu se refera la activitatea de baza. Daca este clar ce-am
spus. Daca e cazul, pot sa repet.
Domnul Stefan Calancea:
Eu nu am inteles intrebarea.
Domnul Vladimir Filat:
Deci, eu spuneam ca aceste facilitati sa se
refere la unitatile de transport care sint implicate nemijlocit in procesul
tehnologic, nu asa abstract sa vorbim, scutirile se refera la toate unitatile
de transport.
Domnul Stefan Calancea:
Bineinteles ca da, acelea care sint...
Domnul Vladimir Filat:
Pai, daca e bineinteles ca da, trebuie de
specificat clar in lege acest lucru si atunci o sa fie mai clar. Fiindca aici
se refera la general: unitatile de transport.
Domnul Stefan Calancea:
Cred ca, se accepta, da?
Domnul Marian Lupu:
Autorul accepta aceasta propunere si va
trebui sa tinem cont de ea in cadrul exercitiului de vot.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi acum examinam proiectul prezentat de
Guvern si aceste momente se refera fata de agentii economici producatori
agricoli care beneficiaza de facilitati. Noi am adoptat o lege in 2005. Nu se
refera numai la transportul integral la agentii economici producatori agricoli
care au obligatia de a achita fata de bugetul de stat, fata de fondul rutier,
de apa captata s.a.m.d.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Eu presupun ca colegul nostru s-a referit
la putin alt aspect. Dumnealui nu contesta ca scutirile vizeaza producatorii
agricoli, dumnealui s-a referit la mijloacele de transport folosite in
circuitul activitatii economice a acestor agenti economici. Aceasta ar presupune
ca e si un autovehicul personal, un “Mercedes”, care, de fapt, serveste
intereselor pur personale ale unei persoane, sefului de companie. Aceasta nu inseamna
ca scutirea se refera la acest moment. Aceasta a fost, ca sa intelegem bine.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Are dreptate si domnul Filat, are dreptate si
domnul Bondarciuc. De ce? Din cauza ca legea, despre care vorbeste domnul
Bondarciuc, a fost adoptata cu jumatate de an mai inainte decit noi am adoptat
ceea ce vorbesc despre atitudinea agricultorilor in privinta platii impozitului
rutier in agricultura.
De aceea, desigur, legea a fost adoptata
mai inainte, este prevazuta activitatea in 5 ani, dar atunci nu a fost prevazuta
asa concretizare, cine concret are dreptul? Dupa ce noi am adoptat Legea fondului
rutier noi am precizat ca are dreptul numai acel transport care are legatura
nemijlocit cu producerea tehnologica. Aceasta e normal.
De aceea, cu ceea ce autorul este de acord,
aceasta inseamna ca noi astazi trebuie sa fim constienti ca e necesar sa
modificam legea care a fost adoptata mai inainte, ca nu in general... din cauza
ca intreprinderea agricola poate sa aiba si un microbuz care circula Chisinau–Tiraspol
sau Chisinau–Hincesti, sau Chisinau–Drochia, nu stiu unde. Desigur, aceasta
activitate trebuie sa dispara.
De aceea, propunerea este binevenita. Eu consider
ca autorul a spus corect, ca aceasta poate fi. Dar atunci noi trebuie sa facem o
modificare sau trebuie sa fie... aceasta putin o sa contrazica ceea ce am adoptat
putin mai inainte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Cind am iesit la microfon, se vorbea cu
totul despre altceva, finalul a fost, eu nici nu stiu ce sa spun acum.
Domnule Presedinte,
Dar noi am modificat, intr-adevar, cind
discutam vizavi de fondul rutier si am specificat acest lucru. Numai ca legea
despre care vorbim noi are prevazut alineatul (6) in forma in care se prezinta.
Deci, deja se va amenda legea care a fost amendata. Si eu, din acest motiv spun
ca legea, in varianta finala, este o norma absolut simpla si care nu incurca
nimanui. Si vizavi de acest aspect noi vorbeam si cu localitatile din stinga
Nistrului, chiar o sa discutam ulterior, caci noi identificam clar cine beneficiaza
de scutiri, trebuie sa vorbim foarte clar si asupra la ce se refera aceste
scutiri.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi,
Eu am sa am o rugaminte. Sint informat ca,
de fapt, e si logic, este un proiect de lege, care, probabil, va fi solicitat
de comisie sa fie dezbatut in prima si in a doua lectura astazi, fiindca tine si
de ciclul fiscal, si de ciclul bugetar, pe care motiv, in timp cit comisia va
raporta, eu am sa rog sa se gaseasca formularea concreta la propunerea invocata
de la microfonul 4.
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule raportor.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de lege mentionat inaintat, cu titlu de initiativa
legislativa de catre Guvern si constata urmatoarele. Intru stimularea activitatii
de intreprinzator a agentilor economici producatori agricoli de catre Parlament
a fost adoptata Legea nr.261-XV din
27 octombrie 2005, care prevede acordarea facilitatilor fiscale pe o perioada
de
5 ani la plata impozitului pe venit, taxei in fondul rutier, impozitului pe
bunurile mobiliare si taxei pentru apa.
Avind in vedere faptul ca acordarea de
facilitati fiscale contribuabililor in general, inclusiv agentilor economici
producatori agricoli este conditionata de indeplinirea normelor stabilite la
articolul 8 alineatul (1) litera d) din Codul fiscal in cadrul aplicarii
prevederilor Legii nr.261 nu se atinge efectul scontat.
Prin urmare, actualmente, agentii economici
producatori agricoli pot beneficia de facilitatile fiscale mentionate doar in
cazul neadmiterii restantelor la plata obligatiilor fiscale si a altor plati la
bugetul public national pe parcursul perioadei beneficierii acestor facilitati.
Pornind de la aceasta, Comisia pentru
politica economica, buget si finante considera ca proiectul de Lege mentionat
poate fi acceptat avind urmatoarea redactie, fiecare propunere si anume. Fata
de agentii economici producatori agricoli, care beneficiaza de facilitati
fiscale, conditiile prevazute la articolul 8 alineatul 1 litera d) din Codul
fiscal, nu se rasfring pe parcursul anului 2006. Iar pentru perioada anilor
2007 – 2010, cu conditia neadmiterii la finele fiecarui an fiscal a restantelor
la impozite, taxe si alte plati obligatorii la bugetul public national,
calculate in anul fiscal curent, pentru care se beneficiaza de facilitate.
Aceasta propunere este invocata, dat fiind
faptul ca agentii economici din sectorul agrar, treptat, urmeaza sa achite in
termen obligatiunile fiscale si alte plati la buget, desi situatia in sectorul
vizat este dificila.
Totodata, propunerea de completare a Legii fondului
rutier urmeaza a fi exclusa si transferata in Legea pentru punerea in aplicare
a titlului IX din Codul fiscal, deoarece scutirea agentilor economici producatori
agricoli de taxa pentru posesorii de mijloace de transport este prevazuta in
legea mentionata.
Pornind de la cele mentionate si tinind
cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica
economica, buget si finante se pronunta pentru sustinerea proiectului respectiv
si propune Parlamentului sa adopte acest proiect de lege in prima lectura si
daca nu vor fi alte propuneri – si in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu imi cer scuze, avind in vedere aceste
proiecte vin la noi asa in graba, fizic nu avem timp sa le urmarim. Ceea ce a
relatat domnul Popa vizavi de articolul 1 din proiect “Fondul rutier”,
dumneavoastra ati spus ca se propune de al include in titlul IX din Codul
fiscal.
Domnule Presedinte,
Eu nu stiu, sa fiu ajutat, probabil, de
Directia juridica sau nu stiu, care cunoaste mai bine aceasta situatie, dar o data
ce noi avem deja o norma care se refera, in general, la producatorii agricoli,
ca ei sint scutiti de taxa respectiva asupra mijloacelor de transport in
procesul tehnologic. Deci, aceasta prevedere, in fond, este inutila si in plus in
proiectul de lege mentionat. Pai, eu aceasta si spun, eu nu am vazut.
Domnul Marian Lupu:
Deci, exista asa o pozitie, da?
Domnul Vladimir Filat:
Norma este in Codul rutier si in titlul IX.
Atunci norma respectiva nu mai este necesara si ceea ce a propus domnul Popa
este foarte corect.
Domnul Marian Lupu:
Este suficient?
Domnul Vladimir Filat:
Da, da.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Ivan Calin:
Multumesc.
Domnule raportor,
Nu ar fi normal sa omitem cifrele acestea:
anii 2007 – 2010? Poate ca va fi hotarita, totusi, problema Transnistriei.
Domnul Gheorghe Popa:
Este conditionata, totusi, de faptul ca noi
scutim pe urmatorii 5 ani.
Domnul Ivan Calin:
2007 – 2010 sa se omita.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Gheorghe Popa:
Putem accepta, dar noi concretizam perioada,
fiindca in 2006, de fapt, noi integral, fara anumite conditii...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu am inteles ca ceea ce este prevazut la 5
ani, legea deja este adoptata. Pentru 5 ani este stabilit. Daca noi facem acum,
nu are sens.
Domnul Marian Lupu:
Respectiv conceptul. E alta initiativa.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Are actiune 5 ani.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Noi vorbim despre acele schimbari.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Este o norma stabilita prin lege si
acest proiect de amendament, de fapt, nu vizeaza aceasta norma conceptuala. Alte
intrebari nu vad.
Va multumesc, domnule Popa.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura, dar deja la acest nivel, in contextul continutului raportului
comisiei sesizate in fond, aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2785.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Pentru lectura a doua, comisia a prezentat in
raportul sau un sir de propuneri. In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2785.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2785 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4743 pentru
completarea Legii privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii unor tari.
Prezinta Guvernul.
Domnul Valeriu Ostalep – viceministru al afacerilor externe si integrarii
europene:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati membri ai Parlamentului,
Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de
Lege privind completarea Legii din 8 iunie 2006 care presupune completarea
listei statelor ai caror cetatenii, incepind cu 1 ianuarie 2007, vor beneficia
de un regim fara vize pentru a intra n Republica Moldova.
Avind in vedere ca in anul viitor incepem
negocierile de facilitare a regimului de vize pentru cetatenii Republicii
Moldova cu Uniunea Europeana, sintem interesati in a extinde acest regim
facilitar si asupra statelor care nu intra in Uniunea Europeana, dar sint
membri ai spatiului Schengen si aici ne referim la Norvegia si Islanda. Acesta
este rationamentul din care propunem acest proiect de lege.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru raportor?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Atunci, cind s-a propus acest document spre
examinare in Parlament, unul din argumentele de baza era ca va facilita
procesul de negociere asupra calatoriilor fara vize in tarile Uniunii Europene.
Iata a trecut o jumatate de an de zile. Care sint succesele realizate in acest
domeniu?
Domnul Valeriu Ostalep:
Dupa cite cunoasteti, doar citeva saptamini
in urma Consiliul Europei a oferit mandatul Comisiei Europene sa inceapa anul
viitor negocierile cu Republica Moldova in aceasta directie. Prima runda de
negocieri va avea loc la 9 februarie.
Domnul Dumitru Braghis:
Daca se poate ca sa auzim si noi. Poate
dumneavoastra auziti, eu nu aud nimic.
Domnul Valeriu Ostalep:
La 9 februarie anul viitor va incepe prima
runda de negocieri cu Uniunea Europeana la acest subiect.
Domnul Dumitru Braghis:
Deci, trebuie sa inteleg ca anul curent noi
nu am obtinut nimic, cu toate declaratiile triumfaliste de aici, de la tribuna,
ca anul curent vom obtine ceva, da?
Domnul Valeriu Ostalep:
Nu putem sa spunem asa.
Domnul Dumitru Braghis:
Dar cum putem sa spunem? De la 1 ianuarie
vom avea vize in Schengen fara rind sau cum?
Domnul Valeriu Ostalep:
Facilitarea regimului de vize nu presupune,
in mod obligatoriu, abolirea regimului de vize si nu s-a discutat niciodata
despre abolirea completa a regimului de vize pe parcursul anului curent, am
vorbit despre facilitare. Cel putin, pot sa va spun ca pretul costului vizei
pentru cetatenii Republicii Moldova va ramine acelasi. Este deja un progres. A
fost o decizie anterioara ca pretul sa fie dublat. In urma eforturilor intreprinse,
pretul va ramine acelasi. Dar la anul viitor vom negocia in detalii cu Comisia
Europeana ce va presupune noul acord de facilitare a regimului de vize.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Domnule ministru,
Va adresez urmatoarea intrebare. La 8
iunie 2006, atunci cind a fost adoptata legea la care ati facut referinta, pe linga
aceasta lege, au fost inca doua legi de alternativa. In unul din proiectele de
legi de alternativa, printre statele respective era si Regatul Norvegiei. La
propunerea Guvernului, Regatul Norvegiei nu a fost inclus in lista respectiva.
Astazi, dumneavoastra veniti cu propunerea, de rind cu Islanda, vasazica, sa
fie inclusa aceasta prevedere si pentru Norvegia. Deci, ce s-a schimbat de la
8 iunie pina in prezent radical pentru a va revedea pozitia?
Domnul Valeriu Ostalep:
Multumesc.
Nu s-a schimbat nimic radical. Dupa cum am si
spus, sintem interesati in extinderea noului regim de facilitare a vizelor nu
doar pentru statele Uniunii Europene, dar pentru toate statele care intra in
spatiul Schengen. Norvegia si Islanda nu sint state membre ale Uniunii
Europene, dar sint membre ale spatiului Schengen. Acesta este rationamentul.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule viceministru,
Vreau sa va atrag atentia ca in lista
respectiva au fost si alte state care faceau parte din lista statelor spatiului
Schengen. Eu consider ca nu au intervenit schimbari esentiale in politica
externa a republicii noastre pentru a parveni astfel de schimbari. Probabil ca
era logic si rational de sustinut atunci initiativa care a parvenit aici de la
deputatii din Parlament.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Totusi, spuneti care este motivul real, de
ce ati venit cu modificarea respectiva? Noi in comisie am discutat cu domnul
viceprim-ministru si dinsul ne-a adus ca exemplu niste argumente. Si eu as vrea
sa vad daca aceleasi argumente le aveti si dumneavoastra.
Domnul Valeriu Ostalep:
Pot sa repet a treia oara.
Domnul Vladimir Filat:
Dumneavoastra repetati de atitea ori de cite
ori veti fi intrebat, dar lasati cu a treia oara. Inca o data repetati, caci o sa
vedeti ca am si eu o intrebare la care inca nu ati raspuns a treia oara.
Domnul Valeriu Ostalep:
Deci, Republica Moldova este in proces de
negociere.
Domnul Vladimir Filat:
Asa.
Domnul Valeriu Ostalep:
Cu Uniunea Europeana a regimului facilitar
de vize. Impreuna, deci, la
8 iunie 2006 a fost adoptat proiectul de lege in care au fost incluse statele membre
ale Uniunii Europene, Statele Unite, Canada, Confederatia Elvetiana si Japonia.
Deoarece, pe parcursul discutiilor cu
Comisia Europeana, am fost rugati sa includem in aceasta lista si statele
nemembre ale UE, la care sint membri ai spatiului Schengen, Norvegia si
Islanda, am venit cu aceasta propunere.
Domnul Vladimir Filat:
Corect. Atunci va spun pentru prima oara:
dumneavoastra, probabil, la minister nu ati auzit ca unul din argumente... deci
Norvegia a fost inclusa, spre exemplu, este ca relatiile bilaterale intre
Republica Moldova si Norvegia sint unele benefice, granturi, suporturi s.a.m.d.
si ar fi un act si un gest binevenit. Bine, va spun ca sa stiti.
In continuare. Eu am o intrebare. Poate ar
fi cazul sau era cazul sa discutati mai amplu un pic si sa veniti, spre
exemplu, cu aceeasi solutie pentru Israel. Eu, spre exemplu, daca facem o
analiza sumara, putem sa vedem ca statul Israel are o prestanta si o relatie cu
Republica Moldova mult mai consistenta s.a.m.d.
Eu am pus si intrebarea.
Va multumesc ca a treia oara ati spus si am
scos in evidenta acest lucru, caci noi nu putem sa venim ca abordare fata de state,
asa cum venim noi de la 6 luni la 6 luni, ca, uite, am mai descoperit sau ne-a
mai rugat si ar fi fost foarte bine ca argument sa nu venim in Parlament sa
spunem ca cineva ne-a rugat.
Rugamintile sint unele foarte binevenite,
dar deciziile noastre trebuie sa porneasca de la interesele noastre, nu de la
rugamintile statelor care ne roaga.
Domnule Presedinte,
In acest context, ca propunere, nu stiu
comisia s.a.m.d., poate includem, totusi, si Israelul. Este o propunere. (Rumoare
in sala.)
Nu, eu propun sa va duceti sa controlati,
poate.
Domnul Marian Lupu:
Pozitia autorilor?
Domnul Valeriu Ostalep:
Multumesc.
Deci, doar pot sa spun inca o data ca
aceasta propunere vine in procesul de negociere cu Uniunea Europeana.
Domnul Marian Lupu:
Da, pozitia privind includerea Israelului,
care este pozitia autorilor?
Domnul Valeriu Ostalep:
Deci, acest subiect urmeaza a fi discutat
ulterior, dar Israelul nu este parte a Uniunii Europene. Si propunerea noastra
vine in contextul strategiei de apropiere de Uniunea Europeana, deci nu de
examinarea tuturor statelor cu care ar trebui, probabil, sa schimbam regimul de
vize.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Nu ma adresez dumneavoastra, ca sa nu
repetati a 4 oara acelasi lucru. Putem presupune ca la inceputul sesiunii
viitoare o sa veniti cu propunerea ce tine de Israel sau cum?
Domnul Valeriu Ostalep:
Deci, depinde de interesele noastre. Acum
noi vorbim de Uniunea Europeana. Daca o sa fie oportun in procesul de apropiere
a relatiilor noastre cu Israelul, vom putea sa examinam si acest fapt.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule viceministru,
In cazul acesta, vreau sa va spun ca o tara
care se respecta are o strategie bine determinata ce tine de politica externa. Si
tot ce facem noi decurge din aceasta strategie si nu din intelesul unor functionari
la minister.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as vrea sa continui ideea colegului
nostru domnul Filat. Cred ca ceea ce se intimpla aici, in Parlament, inclusiv
raportul prezentat astazi de domnul viceministru, ne demonstreaza un lucru
foarte simplu, este cazul, dupa aproape
3 ani de zile, sa ne intoarcem in Parlament la discutii asupra conceptiei
politicii externe a Republicii Moldova, sa vedem care este aceasta conceptie, incotro
mergem noi, cum mergem, cind si unde vom ajunge si atunci cred ca nu se va intimpla
ceea ce s-a intimplat astazi.
6 luni de zile in urma, mai putin, 5 luni
de zile in urma Guvernul da aviz negativ la includerea acestor doua tari, iar
peste 5 luni de zile se trezeste cineva la Guvern...
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca trebuie sa supunem votului acest
document foarte important pentru tara noastra si sa nu facem speculatii ieftine
acum si chiar provocari in cazul in care toata tara are nevoie de acest lucru.
Va multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Domnul Valeriu Ostalep:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii
privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii
Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si
Japoniei, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de Guvernul Republicii
Moldova.
Proiectul respectiv prevede includerea
Regatului Norvegiei si Republicii Islanda in lista statelor, pentru a caror cetatenie,
cu incepere de la 1 ianuarie 2007, va fi abolit regimul de vize la intrarea pe
teritoriul Republicii Moldova.
Includerea acestor state este desemnata de
faptul ca Republica Moldova a semnat cu Regatul Norvegiei Acordul privind
readmisia persoanelor care a intrat recent in vigoare. In iulie 2006,
Ministerul de Externe a remis partii norvegiene propunerea de initiere a
negocierilor asupra unui acord de facilitare a regimului de vize.
Pornind de la faptul ca Acordul de
facilitare a regimului de vize intre Comunitatea europeana si Republica
Moldova, a carui negociere urmeaza a fi initiata in luna ianuarie 2007, va
cuprinde si spatiul Schengen, este oportuna evitarea oricaror aspecte care ar
realiza careva drepturi ale statelor incluse in aceasta zona.
Comisiile permanente si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin aceasta initiativa
legislativa si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acesteia. Totodata,
comisia nu sustine propunerea expusa de Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa de a include Statul Israel in
aceasta lista din urmatoarele considerente.
Pentru abolirea regimului de vize pentru
cetatenii Statului Israel este absolut necesar, initial, sa fie semnat un Acord
de readmisie, a carui negociere este planificata de catre Ministerul Afacerilor
Externe si Integrarii Europene pentru anul 2007. Dupa semnarea Acordului de
readmisie se va purcede la negocierea unui Acord moldo-israelian pe abolire
reciproca a regimelor de vize.
La fel, comisia nu a sustinut propunerea
Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie cu privire la
completarea preambulului proiectului, dupa sintagma “Uniunea Europeana”, cu
cuvintele “pentru cetatenii din statele membre ale acesteia”, dat fiind faptul ca
Uniunea Europeana aplica regimul facilitar de vize nu doar in privinta cetatenilor
statelor membre ale acesteia, ci si pentru cetatenii altor state care aplica
acordul senghen.
Tinind cont de cele expuse, comisia propune
Parlamentului adoptarea proiectului de lege mentionat in prima si a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte.
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.4743. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Propuneri pentru lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Nu sint propuneri. Deci, nu pentru lectura
a doua.
In aceste conditii si anume in conditiile
raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua
a proiectului de Lege nr.4743. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
87 de voturi “pro”. Impotriva? “Zero”
voturi.
Proiectul de Lege nr.4743 este adoptat in
lectura a doua.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Inteleg ca acum va fi propus spre dezbatere
Regulamentul Parlamentului in lectura a doua. Vreau sa spun ca, in opinia
noastra, acest document este unul care poarta un caracter foarte restrictiv si
nu de democratizare, asa cum se spunea la inceput.
Mai mult decit atit, de fapt se ingradeste
dreptul constitutional a peste aproape 15 la suta din membrii Parlamentului
Republicii Moldova, fiindca majoritatea deputatilor neafiliati, in conformitate
cu acest Regulament, nu vor avea nici acele drepturi pe care le aveau in
Regulamentul actual.
Cu parere de rau, la sedintele comisiei
propunerile noastre care au fost inaintate au fost acceptate doar acele care tineau
de greselile si erorile care au ajuns dupa prima lectura. Toate cele ce tineau
de respectarea Constitutiei asa si nu au fost acceptate.
In acest context, deputatii, 4 deputati
care reprezinta aici Partidul Democrati Sociale in semn de protest vor parasi
sala si nu vor participa la discutii in lectura a doua a Regulamentului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Si grupul deputatilor social-liberali,
inclusiv cei 3 deputati neafiliati, considera ca initierea procesului de
revizuire a Regulamentului a avut ca scop apropierea de valorile si principiile
europene, lucru care n-a fost realizat.
In al doilea rind, dupa avizarea
proiectului de lege de catre Consiliul Europei, el a fost amendat de o maniera
care ii denatureaza definitiv esenta si logica.
In afara de aceasta, consideram ca ideea,
prin care fractiunea parlamentara a fost transformata intr-un instrument de discriminare
a drepturilor constitutionale ale deputatului, face ilogica si imposibila
participarea noastra la dezbaterea acestui proiect de lege si vom parasi sala.
Domnul Marian Lupu:
Luat act.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Presedinte,
Tovarase Rosca,
Permiteti-mi. Fractiunea “Alianta «Moldova
Noastra»” cere o intrerupere de vreo 15 minute, inainte de a pune in discutie
acest proiect. Va rog.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, am luat act de aceasta solicitare. Anunt
o pauza de 15 minute.
Stimati colegi,
Revenim in sala, pentru a relua sedinta
pentru un sfert de ora, mai precis la ora 15.05.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Va rog sa ocupati locurile. Reluam sedinta
plenului Parlamentului.
Microfonul nr. 4. Da, va rog.
Domnul Serafim Urechean:
Stimati colegi,
Stimate domnule Presedinte,
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
constata ca proiectul noii redactii a Regulamentului Parlamentului submineaza
democratia parlamentara, este restrictiv si nu este reformator. Optiunile
electoratului se ignora, legiferindu-se migratia deputatilor, fractiuni mixte
etc. Presedintelui Parlamentului i se dau atributii autoritare din contul
Biroului permanent, al comisiilor si, principalul, al fractiunilor si deputatilor.
Se limiteaza mandatul de deputat, se pune
sub control initiativa legislativa, se sanctioneaza exprimarea opiniilor. Pina
la expertizele de la Consiliul Europei sesizarea contradictiei a fost sesizata
contradictia dintre proiectul de lege si Constitutie. Grupurile PCRM si PPCD au
votat impreuna in prima lectura, dupa aceasta au incercat sa sisteze
transmisiunea la radio si televiziune, iar ceilalti deputati au protestat parasind
sala sedintelor plenare.
Si principalul, pentru lectura a doua
sinteza si raportul au fost distribuite abia ieri dupa amiaza. Sint 160 de foi.
Daca se adopta acest nou Regulament antiparlamentar, il vom ataca, bineinteles,
in Curtea Constitutionala. Iar acum Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” paraseste
sedinta si propune celorlalti deputati sa lase responsabilitatea acestui vot pe
seama coalitiei Rosca-Voronin.
Va dorim succese.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa initiem discutii in sala. In primul rind,
rog numaratorii sa imi anunte prezenta in sala, pentru a verifica cvorumul,
caracterul deliberativ al sedintei. Readuc aminte, ca pentru a avea caracter
deliberativ al sedintei trebuie sa avem in sala, cel putin, 52 de deputati.
Sectorul nr. 3, vad eu, 1, 2, 3, 4, 5 persoane.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Domnul Marian Lupu:
In sala sint prezente 67 de persoane.
Sedinta este deliberativa. Continuam.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Nu o sa se schimbe numarul in sectorul
centru. Dar nu inainte... in numele fractiunii, vreau sa expun o mica precizare
si o pozitie. Desigur, noi, din pacate, nu am uitat conditiile in care s-a
adoptat acest document foarte important nu numai pentru Parlamentul Republicii
Moldova, pentru partidele care sint in Parlamentul Republicii Moldova, dar si
pentru societate in intregime.
Caracterul secret al sedintei, cu
participarea a doua fractiuni parlamentare, desigur, nu au dat posibilitate ca acest
document, in prima lectura, sa fie discutat amplu, daca vreti, si prin prisma a
mai multor viziuni. Sinteza care a aparut pentru lectura a doua este una foarte
complexa si trebuie, din pacate, sa constatam ca, intr-o seara sau intr-o zi,
imposibil este de a lua atitudine fata de toate modificarile si toate argumentarile
prezente in aceasta sinteza si nu numai in aceasta sinteza.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Avind in vedere si complexitatea ordinii de
zi pentru astazi si pentru miine. eu vreau sa reiterez pozitia pe care am
avut-o inainte de a purcede la discutarea proiectului respectiv de lege in prima
lectura. Era, desigur, de dorit ca Regulamentul Parlamentului sa fie votat intr-un
consens larg. Nu s-a reusit, atunci noi consideram ca ar fi de dorit ca acest
document sa fie macar discutat foarte serios si foarte amplu ca, ulterior, sa
nu venim cu multe amendamente. Noi nu o sa incalcam traditia, astazi vom
participa la dezbaterile acestui Regulament, in speranta ca va fi luata in
considerare si pozitia noastra si, in functie de acest lucru, ne vom expune
prin procedura de vot.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu, totusi, v-as chema ca sa punem in discutie
acest proiect, sa dezbatem pe fiecare articol aparte. Si, totodata, vreau sa
zic ca acei care au inaintat amendamente... noi am reusit ca sa ne expunem pozitia
noastra. Ca nu s-a luat in considerare, aceasta nu inseamna ca noi nu am lucrat
asupra acestui proiect. Si in acest caz, daca dumneavoastra aveti astfel de
amendamente, puteti sa le inaintati, sa le punem in dezbatere si sa punem la
vot. Deci, mi se pare ca noi... Mai mult decit atit ca cea mai cunoscuta lege
este Regulamentul Parlamentului. Nu este ceva nou, nu este ceva conceptual
schimbat, dar anume aceea din cadrul activitatii noastre, care a avut loc si
noi am depistat unele carente care nu corespund, in acest caz s-a pus in discutie.
Domnule Filat,
Multumesc, ca mi-ati dat un imbold ca sa
finisez cit mai repede discursul.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Doar o scurta informatie. Va aduc la cunostinta
dumneavoastra ca reprezentantii mijloacelor mass-media prezenti in sala...
acest proiect a fost aprobat in prima lectura pina la sfirsitul sesiunii de
primavara–vara. Va aduceti aminte? Dupa care proiectul mentionat a fost
transmis pentru o expertiza Consiliului Europei. Nu vreau sa gresesc, dar,
pentru a anunta date precise, deja in a doua jumatate a lunii octombrie noi am
receptionat, in mod oficial, raportul de expertiza de la Consiliul Europei.
Si am adresat o rugaminte oficiala pentru
toate fractiunile, in cadrul unei sedinte a Biroului permanent, pentru a se
depune toate eforturile in modul in care situatia ne-ar permite pe parcursul
lunii noiembrie si primei jumatati a lunii decembrie, sa se lucreze la aceste
rezultate de expertiza. S-a lucrat, precum stiu, in toate comisiile. Presupun in
toate fractiunile, dar pot sa va zic cu certitudine ca in cadrul fractiunii
majoritare au fost mai multe sedinte speciale, dedicate examinarii raportului
de expertiza si pregatire pentru dezbatere a acestuia in lectura a doua.
Deci, eu presupun ca, cel putin, ca
interval de timp noi avem aproape o luna jumatate de cind se munceste asupra
versiunii in lectura a doua a acestui proiect de lege. Timp suficient ca sa
ajungem la o optiune de calitate si o dezbatere profunda si detaliata in sedinta
zilei de astazi, pe de o parte. Cit si pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca
avem autoangajamentele noastre, care vizeaza adoptarea in lectura a doua a
acestui proiect de lege pina la finele acestui an, conform programului
calendaristic pe care ne-am angajat sa il realizam in colaborare cu Consiliul Europei.
Aceasta este ceea ce as fi dorit sa va aduc la cunostinta dumneavoastra.
Deci, sedinta este deliberativa.
Stimati colegi,
Continuam examinarea proiectelor de pe
agenda sedintei de astazi a plenului Parlamentului.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule Presedinte,
Pot eu sa inteleg ca vom proceda astazi
netraditional cu acest proiect de lege? Vom proceda in felul cum a propus
doamna Postoico, adica netraditional, am in vedere ca vor prezenta sau vor fi
puse la vot si acele propuneri care vor veni acum din sala, nu numai acelea
care au fost oficializate in fractiuni? Eu nu fac parte nici dintr-o fractiune,
dar propuneri am. Deci, vor fi discutate si votate propunerile ori nu?
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Domnule Braga,
De fapt, este mai mult maniera traditionala
conform Regulamentului Parlamentului, in cazul in care se examineaza un proiect
de lege in lectura a doua, nu avem interdictii pentru propunerea de amendamente
si in sala sedintei plenului Parlamentului. Da, este un specific ca aceste
propuneri nu au fost examinate anterior. Dar lucrul acesta nu exclude
posibilitatea inaintarii acestei propuneri, dezbaterea acestora si supunerea
votului.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Confirma acest lucru.
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.1949 pentru
modificarea si completarea Regulamentului Parlamentului, lectura a doua. De
fapt, este un proiect completat cu nr.1414 si nr.3537.
Invit la tribuna centrala presedintele
Comisiei juridice.
Domnule Turcan,
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Lege nr. 1949 si mentioneaza ca acest proiect de lege a
fost adoptat in prima lectura la
30 iunie 2006. Dupa aceea, cum deja s-a spus, a fost supus unei expertize din
partea expertilor Consiliului Europei. Deci, la proiectul de lege au fost
prezentate amendamente ale deputatilor, propuneri din partea comisiilor
permanente ale Parlamentului, Directiei juridice, Guvernului, organizatiilor
din cadrul Societatii civile, precum si opinii, propuneri si obiectii din
partea acelor trei experti de la Consiliul Europei.
Comisia a examinat in detalii toate
amendamentele, propunerile si obiectiile si constata ca majoritatea acestor
obiectii au fost inaintate cu scopul de a perfectiona reglementarile acestui
proiect de lege si de a inlatura unele lacune in Regulamentul Parlamentului
prin prisma reglementarilor din Constitutia tarii, din Legea despre statutul
deputatului in Parlament, din Legea privind actele legislative si in baza
practicii de aplicare a prevederilor legislative in activitatea Parlamentului
pe parcursul mai multor ani.
Concomitent o deosebita atentie a fost
acordata expunerilor din expertizele respective ale expertilor Consiliului
Europei. Rezultatele acestei activitati, examinarii acestor amendamente,
propunerile si obiectiile efectuate de catre comisie sint expuse in tabelul
anexat la prezentul raport.
Se propune urmatoarea modalitate. In cazul in
care vor fi careva propuneri sa discutam amendamentele care nu au fost
acceptate, deci, eu sint gata sa raspund suplimentar la argumentele prezentate
aici. Si asa articol dupa articol, sa zicem.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Modalitatea de examinare propusa de Presedintele
comisiei cred ca este una binevenita, specific in detalii. Propunerea este sa
mergem articol cu articol, doar facind referinta la subiectele care nu au gasit
sustinerea comisiei, deci, care au mentiunea ca nu au fost acceptate. Si,
respectiv, evident, autorii care insista sa puna in dezbatere aceste propuneri si
sa supuna votului, acest lucru il vom face.
Cred ca este modalitatea cea mai eficienta,
pentru a desfasura dezbaterile pentru lectura a doua. Acceptati aceasta
propunere?
Da, va multumesc.
Evident, precum si am mentionat,
propunerile aditionale care pot fi inaintate in cadrul sedintei in plenul
Parlamentului. Rog sa urmariti numerotarea articolelor.
Domnule Turcan,
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu nu stiu, numai unica problema, daca este
cazul ca noi sa trecem acele care nu au fost acceptate. Daca autorii
amendamentelor sint disponibili pentru discutii, atunci noi putem sa pornim.
Domnul Marian Lupu:
Bine, poate atunci sa dam un impuls acestor
discutii, care sint autorii propunerilor. Sa procedam in felul acesta,
indiferent deja de articole. Pachetul de propuneri inaintat sau il inaintati
acum.
Domnul Vladimir Turcan:
Majoritatea propunerilor si obiectiilor,
amendamentelor au parvenit din partea deputatilor Postoico si Rosca. Din partea
deputatilor Klipii si Serebrian, din partea deputatului Braghis, din partea
Comisiei pentru politica economica, buget si finante si Comisiei pentru protectie
sociala, sanatate si familie. Inca o data repet, ca toate aceste amendamente si
propuneri au fost examinate in cadrul sedintei comisiei, cu participarea, cu
exceptia domnilor Klipii si Serebrian, deoarece ei au prezentat in ultimul
moment aceste amendamente, dar in comisie au fost examinate.
Deci, propunerile care au fost inaintate de
catre domnii Serebrian si Klipii, in esenta lor, mai mult se refera la
articolul 4, unde sint stipulate prevederile referitoare la problema
constituirii fractiunilor parlamentare. Anume acest articol, de fapt, si a fost
mai mult discutat in cadrul comisiei, deoarece au parvenit si unele amendamente
din partea domnului Braghis. Toti au expus pozitia si aceasta pozitie este
reflectata in tabelul respectiv. Eu pot, in doua cuvinte, unde sint modificarile
cele mai esentiale.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte,
Eu cred ca noi putem incepe. Sa procedam in
felul urmator. Deja la articolul 4, da, daca urmaresc sinteza cu atentie, deja la
articolul 4 sint autorii care ar dori sa insiste asupra unei propuneri.
Doamna Postoico,
Va rog.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Deci, eu m-as referi la alineatul (1), unde
s-a mai discutat suplimentar ca sa nu facem oarecare... care subiecti electorali
au participat, deci, care au intrat in Parlament. In acest caz cind se
substituie “partide social-politice, blocuri” prin “subiecti electorali”. Daca
dumneavoastra acceptati momentul acesta.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, propunerea este clara. De fapt, aceasta
propunere, dupa mine, taman a acumulat esenta problemei, deoarece anume subiectii
electorali care participa la alegeri si au cistigat aceste alegeri, anume acesti
subiecti o sa aiba dreptul de a constitui fractiunea. Si formula aceasta,
pentru ca sa nu fim legati de problema organizatiilor social-politice, partide,
blocuri, cu modificarile ulterioare, cred ca este binevenit ca sa acceptam
anume aceasta propunere in loc de denumirea sau notiunea de “partide, organizatii
social-politice si blocuri electorale” sa fie, aceasta notiune sa fie inlocuita
cu notiunea “subiectii electorali”.
Doamna Maria Postoico:
Si in tot cuprinsul legii, da, in tot
cuprinsul legii.
Domnul Marian Lupu:
La acest articol, alte propuneri au fost,
da? Din partea dumneavoastra?
Doamna Maria Postoico:
Deci, de fapt, se repeta si in alte
articole, in alte alineate si daca s-a convenit la aceasta, atunci in altele
da, se aduce in concordanta cu acesta.
Domnul Marian Lupu:
Atunci in toate celelalte articole se aduce
in concordanta aceasta propunere.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, se refera si la alineatul (2).
Doamna Maria Postoico:
Si (4).
Domnul Vladimir Turcan:
Da, da. Corect.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Da, domnule Presedinte,
Eu imi cer iertare, fiindca eu am inceput, in
primul rind, as vrea sa multumesc membrilor comisiei care au lucrat foarte mult.
Este un volum foarte mare al acestor amendamente. Si legea, intr-adevar, a fost
de multe ori pusa in discutii. Multumesc acelor colegi, din Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati care au muncit ore la rind asupra acestor
amendamente. Din partea celor care noi am inaintat, autorii amendamentelor va
multumim pentru lucrul dumneavoastra care a fost efectuat.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Avind in vedere ca am stabilit o intelegere
ca putem interveni si a face propuneri, ma folosesc de prevederea actuala a
Regulamentului si, ca sa incepem cu propunerile, as vrea, domnule presedinte al
comisiei, vizavi de punctul 51 din proiectul de lege care vizeaza articolul
65, alineatul (5).
Domnul Marian Lupu:
Deci, propunerea a fost sa mergem articol
cu articol.
Domnul Vladimir Filat:
Da, dar eu am observat ca nimeni nu prea
are dorinta sa participe.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Bine. Poate pentru a oferi o dinamica
acestor discutii care se desfasoara cam lent. Bine, sa vedem propunerile
colegului.
Domnul Vladimir Filat:
Deci, alineatul (5) prevede in varianta initiala.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 61? 65.
Domnul Vladimir Filat:
Da, articolul 65. Alineatul (4). “In plenul
Parlamentului nu pot fi prezentate amendamente in fond”. Ceea ce facem noi
acum, de fapt, depunem sau incercam sa facem amendamente in fond. Varianta
finala a comisiei a ramas cum prevede proiectul sau s-a modificat intr-un fel
sau altul?
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, varianta comisiei a ramas ca, totusi,
amendamente care tin de esenta, de concept sau de fond sa nu fie inaintate in
cadrul dezbaterilor deja in lectura a doua. Am avut in vedere ca noi, in primul
rind, am majorat termenul pentru prezentarea amendamentelor pina la 30 de zile.
Si este clar ca aceasta procedura va fi deja, in acest termen va da
posibilitate ca deputatii, in primul rind, sa se pregateasca mai profund, mai
argumentat. Si dupa aceea, deci, vor fi...
Domnul Vladimir Filat:
Domnule raportor,
De acord.
Domnul Marian Lupu:
Deci, articolul 65 se refera la lectura a
doua? Asa ca sa fie clar tuturor.
Domnul Vladimir Filat:
Desigur, asa.
Domnul Vladimir Turcan:
La lectura a doua.
Domnul Vladimir Filat:
Desigur, asa si prevede: “In plenul
Parlamentului nu pot fi prezentate amendamente in fond”. E cam aceeasi situatie.
Domnule presedinte,
Aici eu as dori sa discutam un pic. Neprezentarea
amendamentelor nu tine numai de faptul ca nu exista timp suficient. In mare
parte, deputatii nu inainteaza amendamente de fond din cauza, daca vreti, pina
la urma, si a conditiilor tehnice pe care le utilizam.
Va rog sa ma credeti, caci eu am aceleasi
probleme si din acest motiv, avind in vedere capacitatea noastra fizica, a
consilierilor, noi toti avem la indemina consilierii comisiilor permanente. Si in
momentul in care discutam, fizic, cam ne vine foarte greu ca aceste amendamente
sa fie puse pe hirtie, inaintate in timpul stabilit de lege. Si mai mult decit
atit, vreau sa va spun, dar daca apare o idee, stimati colegi, in dezbaterile in
plen, cum mai avem noi din cind in cind aici, o idee foarte buna, de ce noi
trebuie sa spunem, nu avem si nu putem sa luam in considerare.
Noi propunem ca aceasta restrictie sa fie inlaturata,
caci ea este, din punctul nostru de vedere, contraproductiva. In caz contrar, va
trebui sa incalcam foarte frecvent Regulamentul. Si mai ales, uitati-va, domnul
Guma spune si foarte corect, noi avem situatia cind de la Guvern vin legi dimineata
si le votam in doua lecturi. Cum o sa facem noi amendamentele respective?
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Poate formulam propunerea si o supun
votului?
Domnul Vladimir Filat:
Aceasta am formulat. Eu am argumentat pozitia
noastra si propunem ca alineatul (4) sa fie exclus din prevedere.
Domnul Marian Lupu:
Articolul 65.
Domnul Vladimir Filat:
Da, da.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului. Cine este pentru a accepta
aceasta propunere, rog sa voteze. Eu imi cer scuze, revenim la procedura de
vot.
Microfonul nr.3.
Doamna Galina Balmos:
Da, multumesc.
Dar poate nu s-a luat in considerare ca
exista in continuare alineatul (5), in care este expres stipulat, in cazul in
care Parlamentul, totusi, admite amendamente de fond in a doua lectura, ce se intimpla.
Deci, noi avem si aceasta stipulare la articolul 65 alineatul (5).
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu sint de acord, dar uitati-va atent la
alineatul (5), acolo se prevede deja lectura a treia.
Doamna Galina Balmos:
In cazul in care Parlamentul admite astfel
de amendamente in a treia lectura.
Domnul Vladimir Filat:
Desigur, dar atunci spuneti de ce trebuie sa
trecem catre lectura a treia, fiindca noi avem o amendare care prevede doua
lecturi.
Domnul Vladimir Turcan:
In cazul in care este amendat un articol
respectiv, atunci acest articol poate fi trecut pentru lectura a treia, aceasta
nu e nimic, deci, ceva iesit din comun. Altceva, ca ceea ce ati spus, ca, iata,
se intimpla situatii in care vine proiectul de lege si noi sintem, cum ati
spus, nevoiti. Taman ca noi dorim ca practica aceasta neproductiva si vicioasa
sa fie exclusa. Anume pentru aceasta noi am prevazut.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Nu o sa reusim, fiindca, noi traim in situatia
in care avem...
Domnul Vladimir Turcan:
Tot depinde de noi.
Domnul Vladimir Filat:
Bine. Atunci nu dau ca argument sau nu
vreau sa insist pe argumentul cu proiectele de legi care vin de la Guvern in
regim de urgenta, dar vreau sa revin la prima argumentare. Si asa este, nu avem
posibilitate, capacitate, daca vreti, pina la urma, ca deputatii, toti deputatii,
sa le expuna amendamentele pe care le au in forma scrisa, conform procedurii.
Si mai mult decit atit, va spun, apare o
idee pe parcurs, in timpul sedintei noi avem dezbateri, convenim ceva si atunci
noi o sa fim obligati sa incalcam Regulamentul. Nu cred ca este un lucru foarte
principial asupra caruia sa insistam.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Propunerea a fost de a exclude din proiect
alineatul (4) din articolul 65. In acest caz colegii semnaleaza ca exista o legatura
cu alineatul (5) din articolul 65.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, noi deja am vorbit ca este o modalitate
care prevede ca in cazul in care, intr-adevar, apare o idee si Parlamentul va
aprecia ideea aceasta ca argumentata, binevenita, atunci presedintele sedintei
poate sa procedeze in modul prevazut la alineatul (5).
Domnul Vladimir Filat:
Da, dar aceasta inseamna ca presedintele sedintei
o sa stabileasca acest lucru si o sa urmeze sa dezbatem problema in lectura a
treia. Deci, noi extindem procedura legislativa.
Domnul Vladimir Turcan:
La decizia Parlamentului, in primul rind,
presedintele, pur si simplu, propune. Aceasta e un moment.
Domnul Vladimir Filat:
De acord.
Domnul Vladimir Turcan:
Al doilea moment. Eu cred ca o sa fiti de
acord cu mine ca, daca nu ati avut posibilitate sa formulati amendament pe
parcursul celor 30 de zile, eu nu cred ca intr-o minut poate sa fie, sa apara o
idee care, intr-adevar, poate sa reflecteze sau sa afecteze toata legea sau
articolul respectiv. Aceasta e una la mina.
A doua. Deci, spre regret, dar asa este
situatia reala, poate sa se creeze situatia cind unii deputati, care doresc ca
proiectele respective sa fie cam taraganate in sensul adoptarii si examinarii
lor, se vor folosi de acest moment. Noi, in principiu, sintem aici in serviciu
permanent, constant si clar ca daca e vorba de a pregati un amendament, 30 de
zile imi pare ca e destul pentru a formula ideea concreta si a argumenta aceasta
idee.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
De acord, numai in cazul in care ar fi un
singur proiect de lege, 30 de zile cred ca pentru oricare din noi este
suficient. Dar noi avem situatia pe care o avem.
Domnule presedinte,
Eu nu vreau sa mai aduc argumente, daca e
posibil, sa supunem votului propunerea si sa continuam.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Oricum, in acest caz, chiar daca se inainteaza
un astfel de amendament in plenul Parlamentului, presedintele sedintei pune la
vot. Si poate ca ar fi si oportun sa excludem ambele alineate: si (4) si (5),
fiindca, cu parere de rau, daca ar fi inaintate in timp si vom reusi noi de
fiecare data sa lucram asupra acestor proiecte, dar sint uneori si de urgenta,
pe care noi trebuie in sala... si in acest caz se decide prin vot, se accepta
sau nu, sau poate sa se remita in comisie sa se mai lucreze asupra acestei
propuneri inaintate in plenul Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Deci, de aici deriva situatia ca
propunerea se refera la alineatele (4) si (5) de la articolul 65. In aceste
conditii, eu as putea propune, conform propunerii de la microfonul nr.4, sustinuta
si de vicepresedintele Parlamentului, excluderea acestor doua alineate. Cine
este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
64 de voturi “pro”. Aceasta propunere a
fost sustinuta.
Continuam. Deci, colegii, de fapt, roaga sa
revenim la acel mecanism care a fost anuntat din start si anume, sa incercam
articol cu articol, ca sa nu alergam de la 65 la 4, de la 4 la 86, sa mergem intr-o
forma coerenta in acest sens.
Deci, articolul 4 a fost examinat.
Stimati colegi,
Ce articol urmeaza?
Domnul Vladimir Turcan:
41; 5, nu sint, da. 61.
Domnul Marian Lupu:
Nu sint obiectii.
Articolul 7.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 7.
Domnul Marian Lupu:
Nu sint.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 8. Nici nu au fost.
Articolul 9.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico,
La ce articol? Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
La articolul 9, daca se poate.
Doamna Maria Postoico:
Deci la articolul 9 alineatul (4), fiindca
dumneavoastra ati ajuns aici, da.
Domnul Vladimir Turcan:
La articolul 9 alineatul (4) comisia nu a
ajuns la o decizie respectiva si in sinteza, in tabel asa si este reflectat.
Este vorba, deci, sa dau citire: “Presedintele sau vicepresedintii
Parlamentului impotriva carora s-a initiat procedura de revocare a lor din functie
nu pot conduce sedinta Biroului permanent sau a plenului Parlamentului in care
se discuta revocarea sa”.
Propunerea la momentul primei lecturi a
fost inaintata de catre domnul Rosca.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca,
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Daca insistati...
Domnul Iurie Rosca:
Daca imi permiteti. Situatia este de felul
urmator. Noi am propus omiterea acestei formule dintr-un simplu motiv, nu numai
in situatia de astazi. In orice parlament orice deputat cu simtul umorului
poate iesi la microfon si spune: eu initiez procedura de revocare a Presedintelui
si a celor doi vicepresedinti ai Parlamentului Republicii Moldova. Si in felul acesta
intram intr-un blocaj pina la sfirsitul mandatului.
Noi pornim de la ideea ca se va initia
procedura de demitere a unuia dintre acei care sint in conducerea
Parlamentului, aceasta nu limiteaza dreptul nimanui din corpul legiuitor in
formula actuala sa initieze procedura de demitere a tuturor celor trei si
atunci nu are cine sa prezideze sedintele Parlamentului.
Despre aceasta este vorba, nu din alt
motiv. De aceea, parerea mea este ca nu ar fi necesara o asemenea formulare, in
sensul acesta.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine, atunci, in principiu, noi, cind am
discutat la sedinta comisiei, am vorbit nu numai de momentele si prevederile
pur legale, dar si de momentele eticii. Cu atit mai mult ca nici Presedintele,
nici vicepresedintii, cind conduc sedinta respectiva, nu au posibilitate sa
influenteze asupra deciziei definitive care va fi luata prin vot.
De aceea, poate fi, dupa parerea noastra,
acceptata propunerea privind excluderea acestui alineat (4) din articolul 9.
Domnul Marian Lupu:
Comisia accepta aceasta propunere a
colegilor nostri, pe care motiv, neavind propuneri altele decit cele evocate de
colegii din prezidiu, comisia accepta, nu supunem votului. Continuam.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 10. Sint obiectii?
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico,
La articolul 10, va rog.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Deci, la articolul 10 dumneavoastra,
comisia a propus alt cuprins. Dar, va rog, sa luati in considerare ca ultima
propozitie de la articolul 10 alineatul (1) si alineatul (2) se repeta. Deci,
tehnico-legislativ redactional nu este prea bine si cind se va redacta legea,
ca sa nu sa se repete acestea, iata, uitati-va: “a Biroului permanent se
stabileste prin hotarire a Parlamentului, in baza hotaririlor fractiunilor
parlamentare in limita numarului de locuri ce le revin”.
Si in continuare, membrii Biroului
permanent se numesc prin hotariri ale fractiunilor parlamentare, in limitele
numarului de locuri ce le revin. Deci de gasit o alta formulare, ca sa nu se
repete literalmente ceea ce e la alineatul (1).
Domnul Vladimir Turcan:
Da, redactional.
Doamna Maria Postoico:
Nu este de...
Domnul Vladimir Turcan:
E clar, da, redactional. Eu vreau de o data
sa mentionez, caci mai sint inca niste momente ce tin de problema redactarii.
Eu cred ca principalul este sa fie respectata acolo esenta si noi sa ajungem la
un consens, da.
Domnul Marian Lupu:
Bine, multumesc.
In continuare alte propuneri la articolul
10?
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
La articolul 10 de inclus un nou alineat,
(5) – Biroul permanent se convoaca la cererea Presedintelui Parlamentului sau
cel putin 1/3 din membrii sai.
Domnul Marian Lupu:
Comisia?
Domnul Vladimir Turcan:
Sau cel putin 1/3. Deci prevederea aceasta
este.
Domnul Marian Lupu:
Ea si a fost acceptata.
Domnul Vladimir Turcan:
Ea este.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Continuam. Articolul, alte propuneri la 10?
Nu. 11? La articolul 11?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Conform articolului 64 din Constitutie,
structura, organizarea si functionarea Parlamentului se stabileste prin
Regulament, resursele financiare ale Parlamentului sint prevazute in bugetul
aprobat de catre acestea. La articolul 11, atributiile Biroului permanent al
Parlamentului sint stabilite asa cum sint prevazute aici.
Noi propunem ca Biroul permanent sa se incadreze
in norma constitutionala, sa elaboreze si sa prezinte Parlamentului spre
adoptare proiectul Regulamentului privind structura, statul de personal si
remunerarea muncii in Aparatul Parlamentului.
Acum se efectueaza prin Hotarirea nr.22,
care aproba aceste state si salarizarea la fel, si, in viziunea mea, este o
abatere de la prevederile constitutionale, deoarece cred ca ar fi mai bine
expus asa cum propun eu, depinde cum o sa va uitati la aceasta propunere.
Domnul Marian Lupu:
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Aveti in vedere la litera k)?
Doamna Valentina Buliga:
In varianta initiala a Parlamentului. Se
propune o noua norma, ca Biroul permanent elaboreaza si prezinta Parlamentului
spre adoptare conform normei din Constitutie Regulamentul care prevede nu doar
Regulamentul, pe care il avem ca document, dar, totodata, si structura, statul
de personal si remunerarea muncii care este, intregul Parlament, al Aparatului,
institutia parlamentara cuprinde si personalul angajat, da.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Domnul Vladimir Turcan:
Clar. Dumneavoastra va referiti anume la
Regulament si la structura Aparatului.
Doamna Valentina Buliga:
Da, Regulamentul si structura. Absolut, da.
Domnul Marian Lupu:
Dumneavoastra vreti sa ne spuneti ca...
Doamna Valentina Buliga:
Acum se aproba printr-o hotarire a
Parlamentului inaintata...
Domnul Marian Lupu:
De catre Biroul permanent.
Doamna Valentina Buliga:
De catre Biroul permanent, aprobat de
Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Doamna Valentina Buliga:
Constitutia prevede prin Regulament sa fie...
Domnul Iurie Rosca:
Sa nu fie hotarire, dar Regulament.
Doamna Valentina Buliga:
Da. Regulamentul care sa contina si partea
aceasta. (Rumoare in sala.) Poftim? Da.
Domnul Marian Lupu:
Regulament.
Doamna Valentina Buliga
Regulamentul Parlamentului, document
conform articolului 64 din Constitutie. Tot Parlamentul isi organizeaza
activitatea conform unui document, Regulament, inclusiv Aparatul Parlamentului.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, Aparatul Regulamentului trebuie sa aiba
alt Regulament.
Doamna Valentina Buliga:
Dar unde e scris? Nu este scris.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, articolul 122 noi inca nu am ajuns la
acest articol. Douazeci si...
Doamna Valentina Buliga:
Aparatul Parlamentului, da, asistenta
organizatorica informationala si tehnica.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, articolul 122, Aparatul Parlamentului. Si
acolo se vorbeste despre toate aceste momente. Deci, noi nu trebuie sa incurcam
problema Regulament al Parlamentului, care reglementeaza activitatea a insusi organului
legislativ, si Regulamentul Aparatului. Aici, in Constitutie, se are in vedere
anume Regulamentul Parlamentului, ca organ legislativ.
Domnul Marian Lupu:
Da, absolut corect. In Constitutie
articolul 64 alineatul (1) se refera,
intr-adevar, la Regulamentul Parlamentului, cel pe care il discutam acum.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
E ceva mai specific.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Citeva saptamini in urma, dar, de fapt, si
astazi, de la microfon a sunat ca in Parlament sint mai multi deputati neafiliati
si cred ca ar fi o greseala daca activitatea lor sau mintea lor, mai bine zis,
nu ar fi folosita in cadrul Regulamentului.
In acest context, eu nu cred ca e bine ca sa
fie multi, dar vrem, nu vrem, de facto, rindurile cresc si nu stiu pina la ce masura.
De aceea, cred ca ar fi bine, pe tot parcursul Regulamentului, deputatilor
afiliati sa le fie atrasa atentia in contextul drepturilor si concret la
articolul 11 alineatul (1) vreau sa fac o propunere la alineatul (1), la litera
d), unde scrie: “examineaza propunerile fractiunilor parlamentare si propune
Parlamentului”, in continuare, dupa fractiunile parlamentare si deputatilor
independenti. Aceasta nu obliga la nimic, dar le acorda drept deputatilor
independenti.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Braga,
Noi avem termenul “deputat independent”,
acela care a fost ales ca deputat independent, in sensul acesta. Deci, acei
care, pe parcursul activitatii Parlamentului, au parasit fractiunea sau au fost
exclusi din fractiune, deci este deja o asemenea practica, se numesc ca
neafiliati sau dezafiliati, cum a propus doamna Pavlicenco.
Dar drepturile acestor persoane in nici un
caz nu sint incalcate, deoarece ei au drept ca orice deputat sa inainteze orice
propunere. Orice propunere, incepind de la initiativa legislativa si terminind cu
propunerea in ordinea de zi a Parlamentului s.a.m.d.
Mai mult decit atit, noi deja am... pentru
ca acesti deputati, cei care doresc sa se afilieze la alte fractiuni, noi, la
articolul 4, am prevazut aceasta posibilitate. Deci, pe parcursul celor 6 luni
de la momentul declararii ca deputatul a parasit o fractiune sau a fost exclus
din aceasta fractiune, dumnealui, poate, are dreptul sa isi aprecieze si sa
declare despre... in cazul in care este clar ca si bunavointa fractiunii
respective unde doreste, la care doreste sa se alinieze, poate fi inclus in
componenta acestei fractiuni.
Dar in acest caz, din punct de vedere al
respectarii drepturilor prevazute in Legea despre statutul deputatului in Parlament,
nu sint incalcate in orice situatie, deoarece aceasta persoana are dreptul sa inainteze
aceste propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cer scuze. Mai mult decit atit, la
litera d), la care v-ati referit, este vorba de componenta nominala a
comisiilor permanente. Acesta este nu numai dreptul, dar persoana este obligata
sa participe la activitatea comisiei permanente. Este clar ca, luind, in primul
rind, in considerare dorinta a insasi deputatului.
Eu chiar as spune ca aici deputatul
neafiliat este mai privilegiat. De ce? Deci, pentru acel care este din componenta
fractiunii... el este inca obligat din punct de vedere al disciplinei fractiunii...
si repartizarea deputatilor in comisie, tinind cont de interesul fractiunii...
Dar, in acest caz, dumneavoastra aveti posibilitate...
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte al comisiei,
In acest caz, dupa cite am inteles, ideea
domnului Braga se refera la deputatul independent care a venit in Parlament. Si
in acest caz el este ca subiect si examineaza propunerile fractiunilor, atunci
se accepta, si a deputatului independent unde el vrea sa se inscrie, in care
comisie. Deci, nu este vorba de afiliati, neafiliati, dar anume despre acei
care au venit independenti.
Domnul Vladimir Turcan:
Mi se pare ca dumnealui a argumentat ca
acei care sint neafiliati...
Doamna Maria Postoico:
Nu, nu. Independenti.
Domnul Vladimir Turcan:
Daca independenti, nici o problema.
Doamna Maria Postoico:
El poate sa fie subiect electoral si in acest
caz are dreptul. Deci, Biroul permanent examineaza propunerea deputatului
independent, unde el vrea sa intre, in care comisie. Si se poate de acceptat acest
moment ca el vine independent, dar nu neafiliat. Pai, la solicitarea lui,
Biroul permanent trebuie sa examineze in care comisie el solicita sa activeze in
continuare. Acela nu. Acela de acum a venit cu fractiunea si el cind se inscrie...
Neafiliat, peste cit timp? Peste 10 zile.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca si acel neafiliat tot poate sa inainteze
cererea in adresa Biroului permanent ca doreste sa fie inclus in componenta
comisiei respective.
Domnul Marian Lupu:
Poate.
Doamna Maria Postoico:
Da.
Domnul Vladimir Turcan:
De ce?
Doamna Maria Postoico:
Desigur ca da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc.
Propunerea mea, de fapt, nu tinea de
constatarea pe care a facut-o domnul Turcan. Eu nu am spus cuvintul:
“neafiliat”. Dar daca s-ar merge si la neafiliat, eu cred ca aceasta ar imbogati
doar sufletul proiectului. Dar eu am facut propunerea nu neafiliat, dar
independent. Si atunci este altceva decit ce ati spus dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Vladimir Braga:
Eu propun ca sa fie pus la vot
“neindependent”.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Trebuie sa ne intelegem asupra termenilor
pe care ii utilizam pe parcursul intregii legi. Noi nici in redactia in
vigoare, nici in redactia primei lecturi si nici in redactia pregatita de catre
comisie pentru lectura a doua nu avem notiunea de “neafiliat”. Si e bine ca nu
o avem. Starea, de fapt, nu trebuie transformata in norma unei legi organice
“neafiliat”, “dezafiliat”, “rasafiliat”. Aceasta e problema fiecarui deputat sa
se comporte asa cum ii dicteaza constiinta. Este o chestie.
Al doilea moment. Noi avem, intr-adevar,
doi subiecti electorali, care devin egali in drepturi, cel putin formal
juridic, nu? Subiectii electorali, ca organizatii politice si persoane aparte,
care intra in Parlament din postura de candidati independenti. Noi nu putem sa ii
egalam, trebuie sa ne gindim si la raspunderea fata de alegatori. Si daca a
venit vorba, cine se dezafiliaza, daca ar fi oameni de onoare, si-ar da
demisia, nu ar pretinde in drepturi dupa ce au ajuns pe spatele altora in
Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
In spiritul aceleiasi idei as vrea sa va
amintesc ca un numar important de tari din Uniunea Europeana, cel putin, sau
ale Consiliului Europei, cu mult mai avansate ca regim democratic decit
Republica Moldova, au legi impotriva traseismului politic, impotriva turistilor,
a marinarilor, care schimba partidele ca manusile. Piratii politici. Multumesc
domnule Guma.
Deci, legi impotriva traseismului politic,
care implica responsabilitatea membrilor Parlamentului, a partidelor politice.
Pentru ca Parlamentul, prin definitie, este un organ care are un mandat politic
si el trebuie sa il exercite in limitele responsabilitatii, care se poate
sprijini doar pe lege sau poate decurge doar din lege.
De aceea, eu as propune sa nu mergem pe
linia liberalizarii pietei politice in asemenea hal, incit sa nu se cunoasca
nici in cer, nici pe pamint. Ba, chiar ar trebui sa imprumutam legea combaterii
sau ideea combaterii traseismului politic si sa o transpunem in acest
Regulament al nostru.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Noi avem o decizie a fractiunii si ea
contrazice cele spuse de domnul Rosca si domnul Cubreacov. Cred ca acest
articol trebuie sa il lasam la urma si sa facem o sedinta a fractiunii, adica,
sa cerem o pauza. Pentru ca noi avem alta opinie in aceasta directie.
Domnul Marian Lupu:
Va referiti, indiferent ca e vorba de
definitia “independenti”.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Despre neafiliati.
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu este vorba despre neafiliati.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
S-a vorbit despre neafiliati.
Domnul Marian Lupu:
Prima propunere a domnului Braga s-a
referit ca sa adaugam cuvintul “independenti”. Deci, colegii au explicat ca
“neafiliati” si “independenti” sint doua lucruri absolut diferite.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Dumnealui a spus si asa, si asa a spus, daca
scrie cerere si iese din fractiune, atunci... Asa ca, trebuie de corectat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule Presedinte,
Eu am inaintat propunerea cu cuvintul “independenti”,
dar am concretizat ca daca si neafifliati. Eu cred ca acesta este un pas
democratic si daca o sa se trateze si neafiliati, consider ca va imbunatati
legea.
Si fiindca sint la microfon, vreau sa ii
spun colegului care a vorbit anterior cu atita ardoare de traseism politic de
deputatii independenti sau neafiliati, exista si traseism politic intre
partide. Asa ca ar trebui sa fim mult mai atenti, cred ca, la microfon, cind incepem
sa discutam de traseismul persoanelor.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
O fractiune a solicitat, eu am notat discutiile
noastre la articolul 11 litera d). Continuam. Dupa ce trecem celelalte
articole, la cele mai problematice revenim in finalul acestor dezbateri, pentru
a adopta decizia. Continuam. La articolul 11 alte propuneri? Nu sint.
Articolul 12. Nimic? Articolele 13, 14, 15,
16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24.
La ce articol? Articolul 24.
Doamna Postoico,
Va rog.
Doamna Maria Postoico:
Deci, la articolul 24 alineatul (3):
“Comisia poate hotari, la propunerea unuia dintre membrii sai, ca unele sedinte
ale ei sa fie inchise.” Deci, de fapt, noi am avut cazuri in care si in Comisia
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica au avut loc astfel de sedinte.
Aceasta nu inseamna ca nu au dreptul la informatia discutata la asemenea sedinte.
Dar sint unele cazuri in care comisiile pot
sa faca si cu usile inchise. De aceea, daca noi excludem aceasta prevedere, ii
lipsim de dreptul, cum si Parlamentul. Parlamentul are dreptul sa aiba sedinta inchisa
si comisiile la fel. Deci, cind este vorba de securitatea statului. In acest caz
eu am discutat si cu presedintele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica.
Intr-adevar, au loc astfel de discutii. Deci, la articolul 24 alineatul (3).
Nu, nu a fost acceptata.
Domnul Marian Lupu:
Comisia sesizata in fond se pronunta.
Doamna Maria Postoico:
S-a scris: “nu se accepta.” Doar comisia nu
a acceptat.
Domnul Vladimir Turcan:
La alineatul (3)?
Doamna Maria Postoico:
Da. Comisia mentioneaza ca reglementarile
alineatului (3) sint bazate pe prevederile articolului 34 din Constitutie – “dreptul
de informatie”. Dar aici nu este vorba despre aceea ca noi ingradim dreptul la
informatie. Comisia oricum poate sa prezinte informatia, dar se au in vedere
discutiile din comisie. Aceasta se are in vedere.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi am facut referinta la articolul
respectiv din Constitutie din punct de vedere al formularilor, care pot fi puse
in baza deciziilor comisiei: de ce una sau alta sedinta poate fi inchisa?
Doamna Maria Postoico:
Dar dreptul comisiei doar este, exista, el
trebuie sa fie consfintit prin Regulament.
Domnul Vladimir Turcan:
Dreptul este al comisiei. Alineatul (3)
doar prevede aceste lucruri.
Domnul Marian Lupu:
Sa desfasoare sedinte inchise?
Domnul Vladimir Turcan:
Ca sa fie o sedinta inchisa in cazul in
care... Si in care cazuri sint prevazute momentele respective. Dar aceasta formulare,
in care cazuri pot fi sedintele inchise noi am preluat-o din Constitutie.
Deoarece e clar ca e imposibil de a invoca toate cazurile si e clar ca
aprecierea va fi data insasi de catre comisie prin hotarirea sa.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La articolul 24 alineatul (3) doar o nuanta
de redactie, dar, poate, si nu de redactie, de continut: “Comisia poate hotari,
la propunerea unuia din membrii s.a.m.d.” Da? Poate, atunci, comisia poate hotari
cu majoritate de voturi. Deci, sa fixam, cum decide comisia acest lucru?
Doamna Maria Postoico:
Se are in vedere nu secreta, dar inchisa. Aceasta
am vrut eu sa accentuez.
Domnul Vladimir Turcan:
A, in sensul...
Doamna Maria Postoico:
Da de redactie, ca sa nu fie secreta.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, da, am inteles.
Doamna Maria Postoico:
Dar cu usile inchise.
Domnul Vladimir Turcan:
Am inteles. Aceasta e altceva.
Doamna Maria Postoico:
Sa fie inchise. Aceasta am in vedere.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, da, am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Noi avem reglementat modul in care comisia
decide, da?
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta e o problema de redactare.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Avem modul in care comisia decide, da? Sa
nu fixam in acest alineat.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, foarte corect. Printre altele, si
cineva dintre deputati, imi pare ca domnul Braghis, chiar astazi, cind a declarat
ca paraseste sala, a spus ca sedinta precedenta, cind am adoptat proiectul in
prima lectura, a fost sedinta secreta. In nici un caz. De aceea, formularea aceasta
“sedinta inchisa” chiar pentru cazul acela nu prea este reusita, dar “secreta”,
aceasta , intr-adevar, este o notiune care mai mult tine de problema altor
legi. In acest caz este vorba de o sedinta inchisa.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte al comisiei,
O scurta precizare. Eu va rog frumos sa nu
ne grabim, fiindca sensurile sedintei inchise si sedintei secrete sint total
diferit. Guvernul are posibilitate sa aiba sedinta inchisa si sedinta secreta,
depinde de problematica care se discuta.
Eu, din cite inteleg, sensul era anume ca
comisiile pot avea sedinte secrete si nu inchise, este, de fapt, ceea ce s-ar
fi dorit. Nu este unul si acelasi lucru sedinta inchisa si sedinta secreta,
depinde de problematica care este pusa in discutie.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu as fi de acord. Din care considerente?
Deci, secret poate fi documentul respectiv, un act secret. Anume asupra acestui
act se aplica mentiunea “secret”. Dar sedinta poate fi inchisa. Sedinta secreta
aceasta inseamna ca nici locul petrecerii sedintei, nici ora, nici componenta
nu trebuie sa fie anuntata.
Domnul Vladimir Filat:
Noi ce fel de sedinte ale Parlamentului
avem? Publice si de care inca? Cind nu transmitem. Inchise.
Domnul Vladimir Turcan:
Da. Asa este.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Eu vreau, nu ca sa insist, dar, totusi, sa
meditam un pic. Din punctul meu de vedere, ati facut referinta la Comisia
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, anume ca ce discutam
noi acolo are caracter secret. Si nu stiu, pentru meditatie, haideti sa...
Domnul Vladimir Turcan:
Foarte corect ati spus. Caracter secret
poate sa poarte informatia sau documentul respectiv, dar sedinta insasi nu
poate fi secreta, dar inchisa, in cadrul careia se discuta inclusiv si
problemele ce tin de secretul statului.
Domnul Vladimir Filat:
Am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In varianta actuala a articolului 82 din
Regulament, este data si notiunea de secreta. Daca doriti sa nu desfasuram prea
multe dezbateri la acest subiect, eu as propune la alineatul (3), pe linga
cuvintele “in mod secret”, poftim, scrieti “inchis ori secret”. Si comisa alege,
in functie de situatie, ca o vrea secreta de tot sau ca o vrea intr-un format
mai restrins.
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, ma iertati, doar o mica
completare. Eu cred ca ceea ce propune domnul Presedinte al Parlamentului ar
avea un temei chiar legal foarte important, pentru ca sedinta fiind inchisa,
iar discutia in cadrul ei purtind un caracter secret, fiecare dintre noi
semneaza si isi asuma raspundere penala pentru eventuala divulgare.
De aceea, eu sint de acord cu dumneavoastra,
domnule presedinte Turcan, ca sedinta este inchisa, dar ea, in acelasi timp,
poate sa poarte un caracter secret, noi angajindu-ne la nedivulgare. Cred ca
aceasta avea in vedere domnul Filat. Intelegeti? Si in nici un caz nu se poate
face trimitere la articolul 34 din Constitutie “Dreptul la informatie”, care e
cu totul altceva. Sint drepturile si libertatile fundamentale pe care nimeni nu
le ataca si nu le restringe.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi in Regulament nu am facut referinta la
articolul 34. Noi am vorbit despre formularea care poate fi folosita.
Domnul Marian Lupu:
Deci, la ce optiune raminem?
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Raspunsul il gasim la articolul 65 din
Constitutie, unde se spune: “Sedintele Parlamentului sint publice.” Alineatul (2):
“Parlamentul poate hotari ca anumite sedinte sa fie inchise.
Domnul Iurie Rosca:
Aici e vorba de comisii, nu de Parlament.
Domnul Ion Creanga:
Relativ la comisie aceeasi formulare
trebuie s-o facem.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu va citez acum. De care?
Domnul Vladimir Turcan:
Si inchise, da.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Iata eu va citez din articolul 82 al
prezentului Regulament... Nu, noi plecam ca aceasta notiune exista: “Sedintele
Parlamentului sint publice, in afara cazurilor in care...” continuam “la
propunerea... cu votul majoritatii deputatilor prezenti, ca aceastea sa fie
secrete.” Ei, poftim, astazi in Regulamentul nostru noi avem acest lucru.
Domnul Vladimir Turcan:
Unicul lucru pe care il putem sa constata e
ca aceasta notiune nu este corecta. Si cind ajungem la articolul 82 trebuie sa il
perfectam, tinind cont de prevederile Constitutiei.
Domnul Marian Lupu:
Deci, noi cu ce definitie raminem: “secreta”
sau “inchisa”?
Domnul Vladimir Turcan:
“Inchisa”.
Domnul Marian Lupu:
“Inchisa”. Continuam. La acelasi articol,
alte alineate? Nu sint obiectii. Articolele 25, 26.
Articolul 27.
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Articolul 27, “Atributiile comisiilor
permanente”, alineatul (2). Deci, noi propunem excluderea din proiect a frazei:
“Comisiile permanente de comun acord cu Directia juridica emit avize
explicative in vederea asigurarii aplicarii uniforme a legislatiei.”
Operind aceasta completare, abilitam Directia
juridica cu competente specifice comisiilor permanente. Poate gasim in alt
articol loc unde sa atribuim functiile respective Directiei juridice.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Noi, la sedinta comisiei, am examinat
aceasta propunere, deci, in tabel este pagina 45, 46, unde este reflectat
rezultatul. Propunem ca... intr-adevar, sintem de acord ca aceasta formulare sa
fie exclusa. Si avizele respective sa nu fie explicative, dar avize
consultative.
Domnul Marcel Raducan:
Nu, ideea era alta. Sa nu fie de comun
acord.
Domnul Vladimir Turcan:
Se exclude.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Raducan,
Dumneavoastra propuneti excluderea
cuvintelor “de comun acord cu Directia juridica”? Dar ideea?
Domnul Marcel Raducan:
Exact. Ideea ramine.
Domnul Vladimir Turcan:
Ideea ramine. Se exclud cuvintele “de comun
acord cu Directia juridica.”
Domnul Marcel Raducan:
Asa.
Domnul Marian Lupu:
Si in loc de avize explicative sa fie avize
consultative.
Domnul Marcel Raducan:
Bine, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Comisia accepta.
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Poate mai bine ca comisiile permanente sa
fie cu asistenta tehnica si juridica din partea Directiei juridice. Adica, nu
de comun acord, dar de asistenta. Poate, totusi...
Domnul Marian Lupu:
Solicita si obtin asistenta.
Domnul Vladimir Turcan:
Sint de prisos.
Domnul Marian Lupu:
Am convenit.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Tot la articolul 27 alineatul (5): “In
componenta subcomisiei pot fi inclusi reprezentanti ai fractiunilor
parlamentare.” Cred ca formularea corecta ar fi: “sint inclusi”, fiindca, notiunea
“pot fi inclusi” este una foarte larga si atunci...
Domnul Marian Lupu:
Dar daca o fractiune refuza?
Domnul Vladimir Filat:
Nu, nu, atunci eu nu insist asupra formularii
pe care am facut-o eu “sint inclusi”, dar “pot fi inclusi” tot este o notiune
nu prea logica.
Domnul Vladimir Turcan:
E clar. Uitati-va, va rog, la pagina 46,
alineatul (5), decizia care a fost primita de catre comisie, alienatul (5) sa aiba
urmatorul cuprins: “In componenta comisiilor au dreptul sa fie inclusi.” In
dependenta de faptul ca doreste, nu doreste, dar au dreptul.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Alte alineate? Articolele 27, 28,
29, 30, 31, 32.
Articolul 321? Se exclude.
Articolele 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40,
41, 40.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 41.
Domnul Marian Lupu:
Articolul 41.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Articolul 411 prevede clar procedura
de urgenta, stabileste foarte clar ca este vorba despre proiectele de acte
legislative solicitate de catre Guvern si atit. Nu stiu, dar daca este cazul alti
initiatori de proiecte de acte legislative? Eu inteleg, dar in aceeasi ordine
de idei si Presedintele tarii sa vina cu un proiect de lege, care ar necesita sa
fie examinat in regim de urgenta. In aceeasi ordine de idei, un grup de deputati
poate sa vina. Noi, de fapt, practicam acest lucru si ar fi foarte bine ca el
sa fie stabilit in Regulament.
Domnul Vladimir Turcan:
Este clar. Procedura prezentarii
proiectului de lege din partea Guvernului in mod de urgenta este prevazuta
expres la articolul 74 din Constitutie. Deci, pina in ziua de astazi aceasta
procedura nu a fost reglementata in Regulamentul nostru. De aceea, noi si
propunem ca articolul nou 411, unde este reglementata toata
procedura respectiva. Altcineva, conform Constitutiei, nu are dreptul sa
prezinte proiect de lege in mod de urgenta.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Da, eu vreau sa va spun ca Constitutia nici
nu interzice ca alti subiecti cu drept de initiativa legislativa sa poata...
sau proiectele respective, inaintate de alti subiecti, de Constitutie nu este
interzis ca sa fie examinate in procedura de urgenta. Eu spuneam printr-o
formulare, daca o gasim rapid ca redactare, sa o includem, poate este aceeasi
procedura, pe care le trec si proiectele de acte legislative solicitate de catre
Guvern. Nu stiu.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, nu este din punct de vedere juridic
prea corect, daca nu se interzice, atunci e posibil. Acest principiu se aplica
mai mult pentru dreptul privat, dar nu pentru dreptul public. Acesta este primul
moment.
Al doilea moment. Totusi, procedura de
urgenta este o procedura exceptionala. Anume din cauza aceasta si se propune ca
anume Guvernul sa aiba un asemenea drept conform Constitutiei ca sa prezinte
proiecte de legi in mod neprioritar. Noi, uneori, incurcam aceste notiuni: “in mod
prioritar” si “procedura de urgenta”. “Procedura de urgenta” este strict
stipulata in Constitutie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Intr-adevar, Guvernul este acel care raspunde
de administrarea treburilor publice in tara, determina prioritatile si apreciaza
caracterul urgent sau neurgent al unei probleme si atunci poate solicita
Parlamentul. Insusi deputatii, deci, acest mecanism, aceste pirghii ei nu le au
la mina ca sa aprecieze anumite caractere si el nu poate inainta Parlamentului
anumite situatii de urgenta.
Domnul Vladimir Filat:
Bine, domnule Creanga.
Eu iau act de ceea ce ati spus dumneavoastra
si de o interpretare asa frumoasa si am sa va aduc aminte cind exemplificati de
ce anume anumite proiecte de lege, inaintate in Parlament sau nu in Parlament,
urmeaza a fi examinate in procedura de urgenta. Eu spuneam ca nu este
obligatoriu sa acordam acest drept, dar sa instituim mecanismul care sa
reglementeze foarte clar, cum se vor examina in mod prioritar sau de urgenta
anumite proiecte de lege, ar fi fost foarte necesar in Regulament.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Iata de ce si se propune articolul 411,
ceea ce nu a fost anterior.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog putina liniste. Voi da citire
prevederilor articolului 74 alineatul (3) din Constitutie. “Proiectele de legi
prezentate de Guvern, precum si propunerile legislative ale deputatilor
acceptate de acesta sint examinate de Parlament in modul si dupa prioritatile
stabilite de Guvern, inclusiv in procedura de urgenta”.
Adica, de aici deriva ca procedura de urgenta
se poate rasfringe si poate fi aplicata si pentru initiativele legislative ale
deputatilor, doar acele care sint sustinute sau acceptate de Guvern. Iata,
venim intr-o situatie putin mai larga. Si daca e sa asiguram o coerenta a
prevederilor acestui articol 411 cu prevederile articolului 74
alineatul (3) din Constitutia tarii, cu certitudine ca s-ar impune o extindere
a acestor proiecte, poate chiar o transpunere a pozitiei din articolul 74 alineatul
(3) din Constitutie.
Microfonul nr. 3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Uitati-va putin anterior, noi vorbeam
despre prioritate pentru Presedintele Republicii la intocmirea ordinii de zi,
atunci cind dumnealui vine cu mesaje. Dar aici noi ar trebui sa adaugam, pur si
simplu: cind vine cu mesaje si cu proiecte de legi. Si atunci toate problemele
se scot. Presedintele are prioritate, Guvernul are prioritate. Parlamentul, de
fapt, are prioritate tot timpul, fiindca el totdeauna voteaza ordinea de zi. Si
in rest se incadreaza cu toate prevederile si referitor si la procedura de
urgenta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Vedeti din nou, eu va atrag atentia ca noi
nu vorbim de notiunile de “prioritate”, “prioritati”. Noi vorbim de o procedura
foarte stricta, o situatie de urgenta. Si situatia de urgenta este foarte
strict reglementata la articolul 74 alineatul (3) din Constitutie. Deci, este fixata
aceasta definitie.
Microfonul nr.2. Da, cer scuze, microfonul
nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Presedinte,
Eu am vrut sa concretizez, aici este un mic
nonsens, fiindca se acorda prioritate Guvernului, dar in schimb nu se acorda,
nu este clarificat la articolul 41 prioritatea pentru Presedinte. Privind mesajele
dumnealui are dreptul la prioritate, dar privind proiectele de lege nu. Dar
mesajul uneori poate sa fie incadrat impreuna intr-un proiect de lege si atunci
aceasta este problema. Eu am vrut sa concretizez sfirsitul articolului 40.
Domnul Marian Lupu:
Deci, dumneavoastra ati facut referinta la
articolul 40: “...mesajelor si proiectelor Presedintelui Republicii Moldova...”.
Stimati colegi,
Noi facem un pas inapoi. Propunerea
colegului s-a referit la articolul 40.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 40.
Domnul Marian Lupu:
Propunerea este ca sa fie oferita
prioritate nu doar mesajelor, dar, in caz de solicitare, si proiectelor de legi
care sint, initiativelor legislative ale Presedintelui tarii. Se accepta aceasta
propunere?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Din punctul meu de vedere, noi discutam
despre doua lucruri diferite. Domnul Stepaniuc vorbeste despre prioritati, eu
vorbesc despre procedura.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Filat:
Si daca nu stabilim in procedura fixata la
411... De fapt, propunerea mea este una.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Noi am ajuns la articolul 411.
Colegul nostru a venit cu o propunere la 40. Putin intirziat, aici s-a creat
impresia ca vorbim despre lucruri diferite. Noi revenim la 411 acum.
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Ńďŕńčáî.
ß ęŕę đŕç őîňĺë ńęŕçŕňü î ňîě, ÷ňî ěű
ńîáđŕëč â ęó÷ó äâŕ ďîí˙ňč˙, ŕáńîëţňíî đŕçíűő. Íî ňóň ĺńňü ĺůĺ îäčí ěîěĺíň. Íŕ
ěîé âçăë˙ä, ţđčäč÷ĺńęč ěű íĺďđŕâčëüíî ňîëęóĺě ńňŕňüţ 74 Ęîíńňčňóöčč, ďîńęîëüęó
ďĺđĺäĺđăčâŕĺě ńóáúĺęň. Č ęîăäŕ ěű đŕńńěŕňđčâŕĺě âîďđîń îá óńęîđĺííîě
đŕńńěîňđĺíčč â Ďŕđëŕěĺíňĺ, ňî ăîâîđčě, ÷ňî ýňî îďđĺäĺë˙ĺň Ďđŕâčňĺëüńňâî. Âîň
ýňî ęŕę đŕç íĺďđŕâčëüíî ń ňî÷ęč çđĺíč˙ ńňŕňüč 74. Ďđŕâčňĺëüńňâî ďđĺäëŕăŕĺň, ŕ
Ďŕđëŕěĺíň îďđĺäĺë˙ĺň, óńęîđĺííîĺ ýňî đŕńńěîňđĺíčĺ čëč íĺ óńęîđĺííîĺ.
Ňŕę âîň, ĺńëč đŕńńěŕňđčâŕňü ń ýňîé ňî÷ęč
çđĺíč˙, ňîăäŕ îňďŕäŕţň âńĺ íŕřč ďđĺäëîćĺíč˙. Ňîăäŕ íĺ âŕćíî, Ďđĺçčäĺíň âíĺń íŕě
ďđĺäëîćĺíčĺ đŕńńěîňđĺňü â óńęîđĺííîě âŕđčŕíňĺ čëč íĺ â óńęîđĺííîě. Äë˙ íŕń
äîńňŕňî÷íî áóäĺň, ÷ňî ýňî âíĺń Ďđĺçčäĺíň, č Ďŕđëŕěĺíň äîëćĺí îďđĺäĺëčňüń˙ ń
ňî÷ęč çđĺíč˙ âŕćíîńňč äŕííîăî çŕęîíîďđîĺęňŕ – óńęîđĺííî ĺăî đŕńńěŕňđčâŕňü čëč â
íîđěŕëüíîě ňĺěďĺ. Ňî ĺńňü ďđîöĺäóđŕ đŕńńěîňđĺíč˙ – ýňî âńĺăäŕ âîďđîń âíóňđčďŕđëŕěĺíňńęčé.
Č ěű çđ˙ ĺăî ďűňŕĺěń˙ ÷ĺđĺç Ęîíńňčňóöčţ âíĺäđčňü. Ýňî ńîâńĺě íĺ ëîăč÷íî.
Ęîíńňčňóöč˙ íŕě íĺ îďđĺäĺë˙ĺň ńęîđîńňü đŕńńěîňđĺíč˙.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In continuare la ceea ce spune domnul Misin,
poate ca ar fi util sa ne amintim si de alta prevedere, care exista in
Regulamentul in vigoare si noi o pastram si acum. Presedintele Parlamentului
poate propune modificarea, inclusiv completarea ordinii de zi in orice moment. Si
Parlamentul decide: se accepta sau nu? Aceasta inseamna ca si Adunarea populara
a Gagauziei, si deputatii separat, si Guvernul, si Presedintele, toti subiectii
cu dreptul de initiativa legislativa se pot regasi in aceasta maniera urgenta
sau rapida de examinare a oricarei initiative sau propuneri.
Multumesc.
Decide Parlamentul, desigur, in definitiv.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Vreau sa inteleg in acest caz mai bine ce
se intimpla cu 411.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, noi, de fapt, am revenit la aceea ce
este in acest proiect. Deoarece la articolul 411 este reglementata insasi
procedura examinarii in cazul in care Parlamentul sau Biroul permanent a
stabilit ca acest proiect de lege poate fi examinat in mod de urgenta si atit.
Articolele 40, 41 se refera la problema intocmirii ordinii de zi, atunci cind
va fi verificata si stabilita aceasta ordine si prioritate sau mod de urgenta.
Dar 411 se refera insasi la aceea care va fi procedura examinarii
acestui proiect de lege, in cazul in care este stabilit in mod de urgenta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu pot sa va prezic cam cind acest mecanism
din 41.1 va fi folosit din plin de catre Guvern. Special, in luna decembrie, in
ultimele doua saptamini, cred ca aceasta se va intimpla.
Continuam. Articolul 42.
Domnul Vladimir Turcan:
Unica ceea ce vorbeste despre faptul, ca in
cazul in care Biroul permanent...
Domnul Marian Lupu:
... Biroul permanent sustine.
Domnul Vladimir Turcan:
Stabileste, sustine, atunci prezentarea
acestui proiect de lege, este prezentat de catre Prim-ministru, iar in cazul in
care este absent – de catre viceprim-ministru.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Vladimir Turcan:
Prin aceasta modalitate noi inca o data
accentuam ca aceasta este o procedura exceptionala.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Continuam. Articolul 42.
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Daca imi permiteti, articolul 42 alineatul
(2) este o chestie de stil mai mult. Ultima propozitie. Nu “deputatilor ordinea
de zi se inmineaza”, ci in felul urmator “ordinea de zi se inmineaza deputatilor
la inceputul saptaminii de lucru”. Este aceeasi chestie, numai ordinea
cuvintelor, ca sa spun asa, e cea corecta.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, acceptat.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri?
Articolul 43.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Alineatul (3). Comisia parlamentara in caz s.a.m.d.
inaintate in calitate de initiativa legislativa, cu cel putin 3 zile inainte de
sedinta, daca legea nu prevede altfel. La ce ne referim noi aici? Pentru
claritate. Alineatul (3) articolul 43, finalul. Deci, noi fixam un termen
foarte clar – 3 zile inainte de sedinta. E logic, trebuie sa fie si un termen.
Dar punem dupa aceasta, daca legea nu prevede altfel, la care lege ne referim
sau la ce act normativ?
Domnul Vladimir Turcan:
Taman cazul cela pe care noi l-am examinat…
Domnul Vladimir Filat:
Procedura de urgenta?
Domnul Vladimir Turcan:
Da.
Domnul Vladimir Filat:
Da, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Eu ma refer la articolul 43 alineatul (1) unde
este scris foarte dur si restrictiv: “Modificarea ordinii de zi poate avea loc
numai la prima sedinta plenara a saptaminii de lucru, la cererea Biroului
permanent, a unei fractiuni parlamentare sau a unei comisii permanente”, dar
numai la prima sedinta plenara. Deci, aici nu e bine, aceasta nu e bine. De
fapt, Parlamentul este absolut liber, la propunerea unei fractiuni, a Biroului,
a unei fractiuni parlamentare, sa modifice ordinea de zi atunci cind trebuie,
dimineata, seara, noaptea s.a.m.d.
Domnul Marian Lupu:
De fapt...
Domnul Vladimir Turcan:
Alineatul (3) taman prevede.
Domnul Marian Lupu:
Alineatul (3), daca examinati in
continuare, este practica pe care o aplicam cu dumneavoastra pe durata acestor
ultimi doi ani de sedinte. In orice sedinta, la propunerea unei comisii, fractiuni,
a Biroului permanent, Presedintele sedintei este solicitat sa inainteze aceste
propuneri si sa decida cu votul Parlamentului.
Domnul Vladimir Turcan:
Este regula generala. Alineatul (1).
Alineatul (3) taman cazurile cind,
intr-adevar, sint sau prioritare, sau de urgenta.
Domnul Marian Lupu:
Si exceptia care devine regula. Continuam. Alte
propuneri la articolul 43?
Articolul 44.
Microfonul nr.4.
Domnule Guma,
La ce articol?
Domnul Valeriu Guma:
La articolul 44.
Domnul Marian Lupu:
Articolul 44. Va rog.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
As vrea sa stim cum este expusa, pina in
final, dispozitia alineatului (8) din articolul 44? Caci dupa parerea noastra,
modificarea propusa genereaza cheltuieli suplimentare foarte mari si vrem sa stim
care este redactia finala. Ma refer la “Proiectul de act legislativ se prezinta
in limba moldoveneasca impreuna cu traducerea lui in limba rusa”. In limba de
stat. Au fost propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
La ce se refera propunerea concreta?
Domnul Valeriu Guma:
Articolul, alineatul...
Domnul Marian Lupu:
Alineatul (8).
Domnul Valeriu Guma:
Alineatul (8).
Din sinteza nu am inteles care este, totusi,
ca au fost propuneri la alineatul (8), schimbari. Care a fost acceptat pina la
urma? Si care este varianta finala? Caci noi nu intelegem care este, totusi,
ideea. Caci da, noi intelegem ca in unele cazuri, cind deputatul este de limba
rusa si trebuie sa ii traducem, nu este nici o problema. Dar nu este
obligatoriu ca orice, toate legile, toate actele sa fie traduse, sa fie facute in
hirtie, difuzate, chestii s.a.m.d. Ori in mod electronic, ori ceva de genul
acesta, caci sint cheltuieli nejustificate.
Domnul Vladimir Turcan:
Mai mult decit atit, dupa adoptarea legii,
legile sint publicate in doua limbi. Asa ca este clar ca, daca sint adoptate, sint
publicate, cer scuze, in doua limbi, atunci si proiectele sint prezentate.
Domnul Valeriu Guma:
Sint publicate o singura data, dar noi
primim diferite.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, toate legile sint publicate.
Domnul Valeriu Guma:
Adoptate, legile adoptate.
Domnul Marian Lupu:
Si publicate.
Domnul Valeriu Guma:
Dar noi vorbim despre proiecte legislative.
Domnul Vladimir Turcan:
Este clar ca, pina va fi publicat, proiectul
trebuie sa fie adoptat. Dar pina a fi adoptat este necesar sa fie prezentat ca
proiect.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu cred ca ceea ce spune domnul deputat
Guma se regaseste la alineatul (10) al aceluiasi articol, unde se stipuleaza:
“Propunerile legislative se prezinta in limba moldoveneasca sau in limba rusa.
Aparatul Parlamentului asigura traducerea lor in limba respectiva”. Este clar
cine asigura traducerea.
Insa, daca revenim la alineatul (8), pe
care l-a vizat domnul Guma, rezulta ca orice deputat in Parlamentul Republicii
Moldova sau oricare subiect al initiativei legislative, cind face o initiativa,
este obligat sa o traduca si in limba rusa, ceea ce nu este adevarat si nu este
practica noastra. Deputatul a depus, Aparatul traduce. Deci, aceasta a vrut sa
spuna domnul deputat Guma, daca am inteles eu corect. Nu, noi avem alineatul
(10) al aceluiasi articol expres.
Domnul Vladimir Turcan:
Alineatul (10) se refera la propunerile
legislative. Alineatul (8) se refera la proiectul de acte legislative.
Domnul Iurie Rosca:
Atunci spunem “proiecte de legi”, fiindca, in
general, eu sint...
Domnul Marian Lupu:
Uite asa, proiectul de acte legislative se
distribuie, fiindca...
Domnul Iurie Rosca:
Se distribuie.
Domnul Marian Lupu:
Colegul ne atrage atentia ca nu la momentul
cind un deputat vine, da, depune initiativa, este obligat, pe propriul cont, sa
vina si sa il traduca in limba rusa. Dar cind este repartizat, prin prevederile
alineatului (10) este clar indicat ca serviciile Parlamentului asigura
traducere si, in mod evident, toate proiectele si de propuneri legislative, si
de acte legislative vin inclusiv, ajung in doua limbi. Deci, noi aici putem sa
aplicam la alineatul (8) “Proiectul de act legislativ”. Sa vedem sau ce sa
facem? Se distribuie ca sa pastram ideea care este clara.
Domnul Iurie Rosca:
Si pe urma Aparatul Parlamentului s.a.m.d.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, atunci ideea, daca eu nu gresesc,
este urmatoarea: “Proiectul de acte legislative sa fie prezentat in limba de
stat sau in cazul in care deputatul... in limba rusa, cu asigurarea traducerii
din partea Aparatului”.
Domnul Marian Lupu:
Deci, stati ca o sa incurcam lucrurile. Alineatul
(10), vedeti, se refera la propuneri legislative care... sau cind se face un
singur alineat, dar trebue de asezat, de lucrat si de vazut cum suna acest
lucru, pentru a asigura coerenta. Sa fixam acest moment.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Proiectul de act legislativ sau propunerile
legislative, sau nu stiu ce poate fi propus in limba de stat sau in limba rusa.
Adica noi sa evitam ca autorul propune sa fie obligat sa traduca initiativa mea,
pe care o fac in limba de stat, eu trebuie automat, daca citim alineatul (8), astazi
in modificari, trebuie sa il traduc si in limba rusa.
Domnul Marian Lupu:
Stati putin.
Domnul Valeriu Guma:
Eu propun urmatorul cuprins: “Proiectul de
act legislativ se prezinta in limba de stat sau in limba rusa”.
Domnul Marian Lupu:
Dragii mei colegi,
Stati putin ca sint si nuante tehnice. Sa
nu se inteleaga la Guvern ca transmit incoace proiecte doar intr-o singura limba
si atunci serviciul nostru de traducere o sa lucreze si pentru deputati, si
pentru Guvern, si pentru toti ceilalti.
Domnul Vladimir Turcan:
Va fi tradus de catre Aparatul Guvernului
sau de catre Aparatul Parlamentului, in acest caz nu are nici o...
Domnul Valeriu Guma:
Ăîńďîäčí Ěčřčí, ĺńëč Âű äĺëŕĺňĺ ďđîĺęň, č Âű ďđĺäńňŕâë˙ĺňĺ ýňîň ďđîĺęň íŕ đóńńęîě, äŕ,
Âű íĺ îá˙çŕíű ĺăî ďĺđĺâîäčňü. Ŕďďŕđŕň îá˙çŕí, ŕ çäĺńü íŕďčńŕíî ÷ňî?
Domnul Marian Lupu:
Stati, noi...
Domnule Misin,
Ideea toti au acceptat-o. Toti au acceptat
ideea ca traducerea trebuie sa fie asigurata si ea va fi asigurata. Acum noi
dezbatem aspectele tehnice: cine, cum, la ce etapa si trebuie sa dam niste
formule foarte precise, eu am adus acest caz sa nu se intimple ca Aparatul
Parlamentului sa faca traducerea si pentru toate proiectele care vin de la
Guvern.
Haideti asa, cineva trebuie sa lucreze putin
la... eu notez. Ce articol sintem? Articolul 43 alineatul (8), trebuie sa...
Domnul Vladimir Turcan:
Corelarea alineatelor (8) si (10).
Domnul Marian Lupu:
Alineatele (8) si (10). Ne trebuie o
corelare aici si o formulare foarte clara. Revenim din nou la subiectul ca
ideea toti au acceptat-o si o agreeaza. In continuare, doar o clipa.
Domnule Stepaniuc,
La articolul 44?
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu imi cer iertare, dar sint nevoit sa
vorbesc la articolul 43.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Victor Stepaniuc:
Si va spun de ce, nu, permiteti-mi sa
terminam cu 43.
Domnul Marian Lupu:
Ei, doar... s-a luat aceasta activitate
foarte prodigioasa. Sa procedam in felul urmator nu va suparati, articolul 43,
daca facem pasul inapoi.
Domnul Victor Stepaniuc:
Articolul 43 alineatul (3).
Domnul Marian Lupu:
Si pentru viitor sa examinam cu atentie.
Domnul Victor Stepaniuc:
Articolul 43 alineatul (3), deci penultima
propozitie: “In acest caz, nu se admite includerea proiectelor de acte
legislative inaintate in calitate de initiativa legislativa cu cel putin 3 zile
inainte de sedinta, daca legea nu prevede altfel”. Care lege, de unde?
Domnul Marian Lupu:
Starea de urgenta, a raspuns la intrebarea
oferita din sala.
Domnul Vladimir Turcan:
Insusi Regulamentul.
Domnul Victor Stepaniuc:
Care Regulament? In cazul de fata, aceasta
propozitie trebuie exclusa de aici. Noi nu avem dreptul sa discutam in situatia
in mod exceptional, cind s-a intimplat ceva, proiecte de acelea sau proiecte de
acelea. Proiecte de care trebuie o sa discutam in ziua aceea. Si trebuie
exclus, domnule...
Domnul Vladimir Turcan:
Noi doar deja am facut referinta la
articolul 41 alineatul (1), de exemplu, unde este vorba de examinarea legilor in
mod de urgenta. Iata legea, Regulamentul, este lege si ea prevede altfel.
Domnul Victor Stepaniuc:
Noi nu vorbim aici despre chestiunile de
urgenta, noi vorbim in mod exceptional. Cind s-a intimplat ceva, fiindca
dumneavoastra la articolul 43 alineatul (1) scrieti ca nu avem dreptul sa
modificam aceasta ordine de zi si o facem numai intr-o singura zi, la prima sedinta.
Prima sedinta poate sa fie miercuri, ca si
astazi, poate sa fie joi, poate sa fie vineri. Dar este nevoie, in mod exeptional,
miine, de exemplu, sa discutam alta problema si atunci Presedintele
Parlamentului sau Biroul sau o fractiune parlamentara abordeaza o problema ca,
iata, uite, articolul, deci, acest proiect de lege trebuie numaidecit introdus.
Dar noi aici facem niste restrictii ca el 3 zile sau nu 3 zile. Mie mi se pare
ca aici noi ceva nu intelegem.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Sa va explic cum inteleg eu lucrurile, ca
aici se admite examinarea proiectelor de legi in mod exeptional, dar a celor
care au fost inregistrate cu, cel putin, nu mai putin de 3 zile inainte de sedinta
in care noi o dezbatem, fiindca, imaginati-va, domnul Stepaniuc, noi cum discutam
un proiect de lege care, spre exemplu noi incepem sedinta plenului dimineata la
ora 10, apare un proiect de lege inregistrat cu jumatate de ora inainte de sedinta
si noi il propunem sa il dezbatem in cadrul acestei sedinte. Tot nu prea merge,
nimeni nu cunoaste ce e cu acest proiect de lege...
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Presedinte,
De aceea si se numeste ca aici e cazul,
deci, exceptional, fiindca proiectul poate sa fie inregistrat in urmatoarele 15
minute si Biroul permanent sa fie pus in situatie sa discute, sa dezbata si sa
ia decizia, pentru ce noi sa ne facem niste impedimente absolut...
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Poate ne ajutati in aceasta discutie?
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, eu, totusi, consider ca noi trebuie sa
pastram toate aceste prevederi, ca sa nu fie transformata orice lege, sa nu fie
imbracata in haina de urgenta sau in haina de exeptionare. Acesta e primul
moment. Dar exceptiile din aceasta prevedere generala taman ca sint stipulate la
alineatul (3).
Mai mult decit atit, asa cum deja
dumneavoastra ati propus ca sa trecem de la 44 la 43, eu propun ca sa treceti
la 411, acolo este prevazuta modalitatea de urgenta sau exceptionala,
daca doriti sa fie astfel numita, dar in Constitutie este prevazuta modalitatea
de urgenta. Ce, noi putem sa presupunem ca este inclusiv situatie exceptionala?
Domnul Marian Lupu:
Sintem la 44.
Domnul Vladimir Turcan:
La articolul 44.
Domnul Marian Lupu:
Articolul 44? Atunci nu va suparati,
continuam cu autorul.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
La alineatele (11) si (12) din articolul
44, dupa parerea noastra, prin actualul Regulament, deputatului in Parlament i
se garanteaza examinarea obligatorie a propunerilor facute, a initiativelor
legislative. Vad ca in sinteza este acceptata o varianta noua care este
amendament al deputatilor Rosca si Postoico, dar, dupa parerea mea, ea nu
rezolva aceasta problema. Si noi cind citim, propunem, in genere, sa fie
excluse, fiindca ori ne dati dumneavoastra o explicatie, domnule presedinte, referitoare
la propunerea deputatilor Postoico si Rosca.
Eu citesc: “Biroul permanent poate propune
autorilor acestora sa le aduca in concordanta cu prevederea legislatiei
respective”. Dar daca deputatul nu accepta propunerea, atunci cum sa intelegem?
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci legea va fi examinata si respinsa.
Domnul Valeriu Guma:
Va fi examinata. Dar aici expres...
Domnul Vladimir Turcan:
Si respinsa, atunci pentru ce sa pierdem
timpul? Noi vorbim de o logica rationala.
Domnul Valeriu Guma:
Bine.
Domnul Vladimir Turcan:
Dar nu de incapatinare. Aceasta e problema.
In cazul in care.
Domnul Marian Lupu:
Noi ne referim la alineatele (11) si (12)?
Domnul Valeriu Guma:
Da. Alineatele (11) si (12) au fost
modificate dupa cum au propus deputatii doamna Postoico si domnul Rosca. Dar in
propunerea lor, dupa parerea mea, ori trebuie redactional, ca noi sa intelegem
expres, este acceptata propunerea deputatului sau nu, chiar daca Biroul
permanent ii propune sa modifice. Dar daca el refuza sa modifice?
Aici nu este scris expres ca legea va fi
examinata. E ca o recomandare, recomandam, bine, nu a primit recomandarea.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, formularea aceasta este destul de
logica, avind in vedere inclusiv situatia delicata. Dar ea, taman ca varianta
aceasta va da posibilitate ca, dintr-o parte, Biroul sa aiba dreptul sa propuna,
deci, deputatului sau subiectului de initiativa legislativa care nu respecta
prevederea legislatiei. Si anume cerintele la orice proiect de lege.
Propune in cazul in care, totusi, acest
subiect de initiativa legislativa nu va accepta aceasta varianta de a modifica in
conformitate cu prevederile legii, atunci e clar ca procedam la procedura, deci
trecem la procedura examinarii acestui proiect de lege, dar aceasta este un
temei prevazut in legislatie, ca acest proiect de lege sa fie respins ca
proiect care nu corespunde tehnicii legislative.
Domnul Valeriu Guma:
Bine. Pina la urma aceasta ramine decizia
Parlamentului sa accepte sau nu.
Domnul Vladimir Turcan:
Dar, pina la urma, noi pierdem timp. Eu de
aceea si vorbesc.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule presedinte,
Eu inteleg argumentele dumneavoastra, si e
normal ca un deputat sau altul, care are o initiativa legislativa sa isi dea
bine seama ce prezinta si ce propune.
Domnul Vladimir Turcan:
Care este propunerea dumneavoastra?
Domnul Valeriu Guma:
Eu propun sa fie exclusa.
Domnul Vladimir Turcan:
Si atunci ce ramine?
Domnul Valeriu Guma:
Si atunci ramine ca argumentele pe care
dumneavoastra... acestea sint niste recomandari, nu este expres scris ca uite
se accepta sau nu se accepta. Acesta tot va fi un motiv cind se va discuta si
la Biroul permanent, si in cadrul comisiilor ca este incalcata tehnica
legislativa, chestii s.a.m.d., cum discutam si astazi. Nu ne lezeaza
drepturile, astazi sa respingem prin decizia Parlamentului, motivind prin aceea
ca este incalcata procedura, tehnica s.a.m.d., adica tot astazi avem
posibilitate.
Noi citim aceste prevederi ca miste restrictii
care impiedica posibilitatea libera de a face initiativele legislative. Si
atunci daca s-a acceptat ca sa fie, totusi, excluse alineatele (11) si (12)
varianta acceptata in sinteza de comisie, amendamentul domnului deputat Rosca si
a doamnei deputat Postoico, atunci eu propun ca sa fie excluse tot impreuna
aceste alineate, fiindca...
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci dumneavoastra propuneti ca sa fie
exclusa si varianta alineatului (9), care este propus de catre doamna Postoico si
domnul Rosca.
Domnul Valeriu Guma:
Da, daca se exclud alineatele (11) si (12),
atunci e normal ca si...
Domnul Vladimir Turcan:
...si (9) de exclus.
Domnul Valeriu Guma:
Nu (9), daca el rezulta...
Domnul Vladimir Turcan:
In varianta de acum. Atunci ce ramine, eu inca
o data intreb?
Domnul Valeriu Guma:
Ramine cum e situatia de astazi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Valeriu Guma:
Regulamentul cum prevede.
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci ramine cum e situatia astazi, noi
vorbim uneori ca, iata, acest proiect de lege nu este insotit de o nota
informativa, deci...
Domnul Marian Lupu:
...detaliata.
Domnul Vladimir Turcan:
...ca nu sint prezentate argumentele
respective, care este raportul social-economic. Atunci ce ramine?
Domnul Valeriu Guma:
Domnule presedinte,
Dar ceea ce se propune si la alineatul 9)
tot nu solutioneaza intrebarea, caci eu v-am citit... Biroul permanent propune,
dar daca initiatorul legislatiei nu accepta, oricum acest proiect este
examinat.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Eu deblochez in felul urmator situatia.
S-a studiat foarte mult si experienta altor parlamente care practica in
activitatea lor asa-numitul “ciclu zero” in examinare sau, cu alte cuvinte,
gradul de conformitate sau accesibilitate. Nu este vorba de continut, este
vorba de corespunderea normelor tehnicii legislative, pe care motiv propunerea
este urmatoarea. Sa procedam in felul urmator, alineatul (9), la care se face
referinta... fiindca, intr-adevar, nu este o finalitate si daca autorul nu
accepta, ce se intimpla mai departe? Nu stiu. Dar eu as reveni la propunerea
colegilor mei doamna Postoico si domnul Rosca ca sa lasam alineatele (11) si (12).
Domnul Valeriu Guma:
Nu, ei nu propun, ei invers...
Domnul Marian Lupu:
Stati, nu, ei au propus acest lucru, in loc
de “Presedintele Parlamentului” sa scriem “Biroul permanent” si atunci Biroul
nu mai recomanda nimic. Biroul constata gradul de accesibilitate, este conform
sau nu. Daca este, il admite, daca nu, nici un fel de sfaturi deputatului. Il intoarce
inapoi si nu il pune in circuitul oficial si atunci este si finalitate si logica.
Iata care este propunerea mea in acest context.
Alineatul (9) dispare in (10), la
alineatele (11) si (12), in loc de sintagma “Presedintele Parlamentului”,
incorporam “Biroul permanent” si restul lasam cum este.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Presedinte,
Aceasta formulare si este la alineatul (9).
Domnul Marian Lupu:
Da, dar la alineatul (9) vedeti ca Biroul
poate propune acestora sa le aduca in concordanta, si daca autorul nu vrea,
atunci...
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Presedinte,
Aici este un pericol. In cazul in care
Biroul permanent, pur si simplu, respinge, atunci Biroul hotaraste, deci, in
loc de Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Ba nu, o facem in baza...
Domnul Vladimir Turcan:
Dreptul de a respinge are numai
Parlamentul.
Domnul Marian Lupu:
Nu, Biroul constata ca acest proiect nu
este conform tehnicii procedurii legislative. Si acest proiect apriori nu mai
este accesibil, nu putem sa mergem cu aceste incalcari. Spre exemplu, vine un
proiect de lege fara o nota de argumentare, fara nimic, ce facem noi? Eu cred ca...
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
Sint asemenea cazuri.
Domnul Marian Lupu:
Sint, sint multe cazuri de acest gen. Si eu
cred ca daca noi pledam foarte mult pentru un respect si o stima... De cite
ori...
Domnul Valeriu Guma:
Normal, noi vorbim despre niste cazuri de
exceptie. Dar noi avem temere ca sub aspectul dat sa nu fie lezata garantarea
examinarii obligatorii cind, intr-un fel sau altul, un proiect sau altul nu
convine cuiva sa fie examinat si atunci el poate sa fie expertizat in asa mod ca
poti sa dai orisicare, sa gasim un nod in papura la orice proiect, pina la urma,
stiti.
Domnul Marian Lupu:
Noi putem asa.
Domnul Valeriu Guma:
Nu este nici un proiect, probabil, in Parlament
suta la suta care sa corespunda, fiecare, ma rog, intr-un fel sau altul are si
niste neajunsuri.
Domnul Marian Lupu:
Sint lacune.
Domnul Valeriu Guma:
Care e criteriul, care e marja aceasta de
eroare?
Domnul Marian Lupu:
Atunci legea... Eu o sa rog, microfonul
nr.1.
Ne puteti spune care este legea care
stipuleaza toate normele si procedurile de tehnica legislativa?
Microfonul nr.1.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Presedinte,
Insasi Regulamentul.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta e clar.
Domnul Ion Creanga:
Este Legea cu privire la actele legislative
care stabileste norme obligatorii care urmeaza sa fie respectate la pregatirea
proiectelor de legi. Deci, cel care inainteaza initiativa legislativa trebuie sa
indeplineasca Legea nr.780, dupa care vine si o inainteaza Parlamentului si
Parlamentul a luat act ca sint toate elementele unui proiect de lege si ii da
curs.
Domnul Valeriu Guma:
Sint de acord.
Domnul Ion Creanga:
In cazul in care nu se intrunesc elementele
respective, Biroul permanent intocmeste lista problemelor care nu sint indicate,
le remite deputatului sau subiectului cu drept de initiativa legislativa, le
corecteaza si le pune din nou in initiativa legislativa.
Domnul Valeriu Guma:
Excluderea alineatelor (11) si (12) este inca
si mai mult argumentata de ceea ce spune domnul Creanga.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
In continuare, ca sa nu discutam pe cerc,
cum s-ar spune. Intr-adevar, formularea prezentata este una nereusita din
simplul motiv ca actul, proiectul de lege este deja inregistrat. Poate noi
introducem o norma obligatorie la inregistrarea actului legislativ si atunci
noi nu mai discutam asa de mult.
Deci, in momentul in care Biroul permanent
primeste proiectul de lege da, il inregistreaza, deci el atunci intra in
circuitul legal deja, in circuitul de procedura, verifica, daca coincide, este inregistrat
si merge pe circuit. In caz contrar.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, daca atrageti atentie la formularea
alineatului (12) si substituim cuvintul “Presedintele” prin cuvintele “Biroul
permanent”, initiativele legislative care nu sint perfectate conform cerintelor
... sau altor acte se remit autorului, fara a fi introduse in procedura
legislativa.
Domnul Vladimir Filat:
Pai, aceasta vorbeam si eu si atunci nu mai
trebuie sa discutam despre alineatele (11) si (9) in formularea actuala.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi nu putem sa acceptam aceasta formulare.
Stimati colegi,
Nu putem, deoarece intoarcerea autorului ar
insemna respingerea, atunci va fi, intr-adevar, ingradit dreptul deputatului.
Iata care este problema.
Domnul Marian Lupu:
Ideea, de fapt, este ca acest, haideti sa-l
numim, “ciclu zero”, daca doriti, dar numai pe dimensiunea tehnicii
legislative... Proiectele nu sint lansate in circuit, deci cu numar de inregistrare,
ele trec aceasta examinare de conformitate a normelor de tehnica legislativa,
Biroul permanent doar in cazurile in care vede ca ceva nu este conform, nu
accepta si nu pune in circuit aceste proiecte de legi.
Eu inteleg ca pericolul pe care dumneavoastra
ni-l semnalati ar putea fi relevant in unele cazuri, dar si lucru pe care vi-l
semnalez si eu dumneavoastra de calitate, de calitatea acestor proiecte tot
este relevant, stimate coleg.
Cu atit mai mult ca in foarte multe cazuri in
Parlamente se practica si mai dur, ceea ce numim noi “ciclu zero”, unde foarte
dur se spune: nu corespunde si nu merge. Va indemn sa iesim la o incheiere a
acestei discutii.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Argumentele domnului Creanga sint foarte
serioase si ele permit ca orice proiect de lege, care nu corespunde normelor,
standardelor, sa nu fie...
Domnul Marian Lupu:
...admise.
Domnul Valeriu Guma:
Nu ca a inregistrat sau aceasta, sa nu fie
din motivul acesta numai.
Domnul Marian Lupu:
Sa nu fie inregistrate. Corect.
Domnul Valeriu Guma:
Nu, nu.
Domnul Marian Lupu:
Inregistrate sa nu fie.
Domnul Valeriu Guma:
Eu vreau sa va intreb: astazi, in Parlament
sint cazuri cind un proiect de lege sau altul nu este neinregistrat? Eu nu stiu
asemenea cazuri, ma rog, nu am avut eu ca initiativa.
Domnul Marian Lupu:
Nici unul, noi nu avem aceste mecanisme.
Domnul Valeriu Guma:
Poftim?
Domnul Marian Lupu:
Noi nu avem aceste mecanisme astazi.
Domnul Valeriu Guma:
Vreau sa va pun a doua intrebare: cite
proiecte de legi au fost inregistrate si nu corespund? Adica, eu sint convins ca
procentul lor este foarte mic si ramine la constiinta si autoritatea celui care
inainteaza. Caci un deputat care se respecta, n-o sa faca o propunere, o initiativa
legislativa care nu corespunde standardelor. Aceasta este autoritatea lui, in
primul rind. Sau Guvernul, sau nu mai stiu cine acolo, care are dreptul. Nu mai
vorbim de Presedintie s.a.m.d.
Atunci temerea noastra este ca orice
proiect de lege poate sa fie neinregistrat si nu o sa stim si nu avem astazi in
Regulament un mecanism clar de apreciere. Si eu propun sa ne gindim la aceste
lucruri, caci noi elaboram Regulamentul pentru mai multi ani si au sa fie
diferite situatii, ca sa fie, totusi, de exclus alineatele (11) si (12). Sa lasam
prevederile stipulate astazi in Regulament, conform carora activam si lucram si
sa nu pierdem noi timpul, pina la urma, cu...
Domnul Marian Lupu:
Bine. E clar.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cer scuze. Excluderea acestor alineate
nu inseamna ca noi rezolvam problema. Problema calitatii proiectelor prezentate
exista.
Domnul Valeriu Guma:
Aceasta e calitatea Parlamentului nostru.
Domnul Vladimir Turcan:
Si noi, prin aceasta modificare, am incercat
sa propunem o varianta, de a curati acest proces, inclusiv acele proiecte care
sint prezentate cu incalcarea legislatiei, ca sa fie, deci, efectuata o
reparare a acestor lacune. Iata care e ideea propunerii. Daca dumneavoastra
propuneti ca sa fie exclus tot, atunci ramine asa cum este, spre regret.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Pozitiile sint clare, argumentele au fost
expuse.
Supun votului.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
Inainte de a supune votului. Totusi, daca aceasta
nu se accepta, eu vreau ca noi sa intelegem ca trebuie sa fie niste criterii
foarte serioase de respingere la procedura si raspundere, pina la urma, cine
expertizeaza tot lucrul? Cum expertizeaza? Cind expertizeaza? Ca noi sa stim ca
motivul de respingere este unul foarte bine argumentat.
Domnul Vladimir Turcan:
Raspunsul la aceasta intrebare exista. Uitati-va,
alineatul (6) al acestui articol si subiectul pe care propune este Biroul
permanent. Si atit.
Domnul Valeriu Guma:
Intelegeti, daca noi o sa mergem pe aceasta
varianta, eu va spun ca astazi poti sa pui la indoiala orice proiect de lege
care vine in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma,
Nu ca pe al treilea cerc.
Domnul Valeriu Guma:
Acesta este adevarul.
Domnul Marian Lupu:
Dar pe al patrulea cerc.
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci, cu aceeasi posibilitate, puteti sa
vorbiti, sa puneti, in genere, la indoiala opinia Parlamentului daca va fi
respingere.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Pina miine dimineata o sa stam aici. Eu rog
sa atrageti atentia, pe scurt, caci aceste atributii, pe buna dreptate, sint
luate de la Presedintele Parlamentului, fiindca initial asa s-a propus. Si
foarte bine ca s-a facut asa. Fiindca prin aceasta eliminam o abordare
subiectiva a unei singure persoane, bazate fie si pe o nota a Directiei
juridice. Deci, venim la Biroul permanent. Este completamente alta abordare.
Eu supun votului. Cine este pentru a sustine
propunerea domnului Guma de a exclude alineatele (11) si (12) din acest
articol, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2? Sa le vad eu singur: 1, 2,
3, 4, 5. Sint 5 voturi. Propunerea nu a fost sustinuta.
La acelasi articol 44.
Microfonul nr.3, va rog.
Doamna Ludmila Borgula:
ß őî÷ó âĺđíóňüń˙ ę ňîěó, ÷ňî ăîńďîäčí
Ďđĺäńĺäŕňĺëü ăîâîđčë îňíîńčňĺëüíî 44-é ńňŕňüč, ďóíęň 8. Âű ňŕę ńęŕçŕëč: äŕâŕéňĺ
îńňŕâčě, ďîňîě ĺăî îňđĺäŕęňčđóĺě. Ó ěĺí˙ ĺńňü ďđĺäëîćĺíčĺ, ęŕę ĺăî čçëîćčňü.
Çŕęîíîďđîĺęň, číčöččđóĺěűé äĺďóňŕňŕěč, ďđĺäńňŕâë˙ĺňń˙ íŕ ěîëäŕâńęîě čëč đóńńęîě
˙çűęĺ. Ďîňîěó ÷ňî óćĺ ďîäđŕçóěĺâŕĺňń˙, ęŕę áóäĺň čäňč äŕëüřĺ, č íĺ áóäĺň íčęŕęîăî
îďŕńĺíč˙, ÷ňî âîçíčęíĺň ńčňóŕöč˙, ęîăäŕ Ďđŕâčňĺëüńňâî ďđĺäńňŕâčň íŕ îäíîě ˙çűęĺ,
ŕ íŕě ďđčäĺňń˙ ďĺđĺâîäčňü.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Bine, propunerea este relevanta pentru
alineatul (8), care se refera la proiectele de acte legislative initiate de
deputati. In acest context, noi la 10 avem ceea ce e scris si la 10... Eu cred
ca, in acest caz, trebuie sa apara un nou alineat, care sa se refere la ceea ce
se intimpla cu proiectele de legi care vin de la Guvern sau de la alti subiecti
cu dreptul de initiativa legislativa. Daca mergem pe aceasta cale, sa specificam foarte concret: ce se intimpla in cazul tuturor acestor
situatii?
Ďîňîěó ÷ňî ďóíęň 8-é íŕě äŕĺň î÷ĺíü ÷ĺňęîĺ
ďđĺäńňŕâëĺíčĺ, ęŕę ěű đŕáîňŕĺě ń ďđîĺęňŕěč çŕęîíîâ, ęîňîđűĺ číčöččđóţňń˙
äĺďóňŕňŕěč. Îäíîâđĺěĺííî ěű äîëćíű ÷eňęî
ńôîđěóëčđîâŕňü, ęňî, ęîăäŕ ďĺđĺâîäčň č ęŕę đŕáîňŕĺň â ńëó÷ŕĺ çŕęîíîďđîĺęňŕ
Ďđŕâčňĺëüńňâŕ, ëčáî çŕęîíîďđîĺęňîâ, ďđĺäńňŕâëĺííűő Ďđĺçčäĺíňîě, ëčáî
çŕęîíîďđîĺęňîâ, ďîńňóďčâřčő čç Ăŕăŕóçčč, ń ó÷ĺňîě čő ÷ĺňęîńňč
č ˙ńíîńňč. Ěű äĺ ôŕęňî î ěĺőŕíčçěŕő ăîâîđčëč, íčęňî íĺ îďđîňĺńňîâűâŕĺň čäĺţ,
âńĺ ńîăëŕńíű, ÷ňî çŕęîíîďđîĺęňű äîëćíű áűňü ń ďĺđĺâîäîě. Íŕřŕ çŕäŕ÷ŕ ńĺé÷ŕń
î÷ĺíü ęîíęđĺňíî âűâĺńňč ěĺőŕíčçě, ęîňîđűé áű î÷ĺíü ęîíęđĺňíî îďđĺäĺëčë, ęňî č ęîăäŕ
ňĺőíč÷ĺńęč ýňî äĺëŕĺň.
Doamna Ludmila Borgula:
Íî ěű ćĺ ďîëüçóĺěń˙ çŕęîíîě, ďđčí˙ňűě óćĺ äŕâíî â íŕřĺé ńňđŕíĺ
îňíîńčňĺëüíî ňîăî, ęŕęčě îáđŕçîě ďĺđĺâîäčňń˙ č ň.ä. ×ĺňęî îăîâŕđčâŕĺňń˙, ęŕęčě
îáđŕçîě ýňî äĺëŕĺň Ďđŕâčňĺëüńňâî.
Domnul Marian Lupu:
Ăîńďîćŕ Áîđăóëŕ, ˙ äóěŕţ, íčęňî íĺ
îńďŕđčâŕĺň ńóňü âîďđîńŕ. Ňóň âńĺ ďîí˙ňíî. Ěű čůĺě ňĺőíč÷ĺńęčĺ âŕđčŕíňű.
Doamna Ludmila Borgula:
ß ďîýňîěó č ďđĺäëŕăŕţ, ÷ňî đŕç čäĺň đŕçăîâîđ
î ňĺőíč÷ĺńęîé ńňîđîíĺ, ňî Âű ÷ňî őîňčňĺ ńęŕçŕňü, ÷ňî ýňîň ďóíęň áóäĺň
îăîâŕđčâŕňü, ęŕęčě îáđŕçîě ďîńňóďŕţň çŕęîíű čç Ďđŕâčňĺëüńňâŕ čëč čç Ăŕăŕóçčč?
Domnul Marian Lupu:
Ěű â äđóăîě ďóíęňĺ čëč âńĺ âěĺńňĺ, čëč ďî
îňäĺëüíîńňč ýňî đŕńďčńŕëč.
Doamna Ludmila Borgula:
ß äóěŕţ, ÷ňî, íŕâĺđíî, âńĺ âěĺńňĺ. Ňîăäŕ
çäĺńü ěîćíî ďđîńňî óáđŕňü.
Domnul Marian Lupu:
Âîň ďîýňîěó ˙ ďđĺäëîćčë ńäĺëŕňü
îęîí÷ŕňĺëüíóţ ôîđěóëčđîâęó. Ďîňîěó ÷ňî Âŕřŕ ôîđěóëčđîâęŕ î÷ĺíü ďđŕâčëüíŕ˙, îíŕ
ęŕńŕĺňń˙ ďđîĺęňîâ äĺďóňŕňîâ. Ń ýňčě ˙ńíî. Ýňî ďđčíčěŕĺňń˙. ß ďđîńňî îáđŕňčë
âíčěŕíčĺ, ÷ňî ó íŕń çäĺńü íĺ ďđîďčńŕíî, ęňî äĺëŕĺň ďĺđĺâîäű ń đóńńęîăî íŕ
ěîëäŕâńęčé č ń ěîëäŕâńęîăî íŕ đóńńęčé, ĺńëč ýňî ďđŕâčňĺëüńňâĺííűé ďđîĺęň.
Ďîňîěó ÷ňî, ĺńëč ýňî íĺ ďđîďčńŕňü, âďîëíĺ
âîçěîćíŕ ńčňóŕöč˙, ÷ňî çŕęîíîďđîĺęňű ďîńňóď˙ň ę íŕě â Ďŕđëŕěĺíň čç
Ďđŕâčňĺëüńňâŕ íŕ îäíîě ˙çűęĺ, č ňîăäŕ ěű çŕăđóçčě íŕřč ďŕđëŕěĺíňńęčĺ ńëóćáű,
ęîňîđűĺ áóäóň îá˙çŕíű äĺëŕňü ďĺđĺâîäű ďî âńĺě çŕęîíîďđîĺęňŕě. Ŕ ďî÷ĺěó áű íŕě
čő óćĺ íĺ ďîëó÷ŕňü čç Ďđŕâčňĺëüńňâŕ íŕ äâóő ˙çűęŕő? Âîň î ÷ĺě ěű ăîâîđčě.
Domnul Victor Stepaniuc:
In Legea Guvernului e scris.
Domnul Marian Lupu:
In Legea Guvernului e scris, dar in
Regulamentul Parlamentului este descris numai un caz, cind este vorba de initiativa
deputatilor. Sa gasim formularea. Noi nu avem divergente pe dimensiune de continut,
noi cautam o formulare tehnica. Sa ne asezam, timp mai este, formulam frumos,
revenim si adoptam. Fiindca, eu nu am atins tema aceasta. La articolul 44 mai sint?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
O scurta precizare. Alineatul (2) al
articolului 44, unde se prevede cine urmeaza sa prezinte proiectele de legi in
Parlament. Proiectele de legi, inaintate de Presedintele Republicii Moldova sau
de Guvern, sint prezentate in plenul Parlamentului de unul dintre membrii
Guvernului sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora. Noi am discutat
foarte des asupra acestui moment.
Cu toata stima si respectul fata de domnul
Esanu, dar este absolut necesar ca in plenul Parlamentului sa vina membrii
Guvernului sa prezinte proiecte de legi pe domenii clare, cu cunostinte clare si
sa avem discutii aici profesioniste. In caz contrar, va spun, apar situatii
foarte interesante, cind un jurist urmeaza sa discute despre zootehnie si,
atunci, stiti cum...
Domnul Vladimir Turcan:
Formularea “fiind imputernicit” nu inseamna
ca va fi permanent domnul Esanu. Deci, Guvernul hotaraste cind adopta proiectul
de lege.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte al comisiei,
Mie imi pare rau ca dumneavoastra credeti ca
eu am inteles ca acesta o sa fie numai domnul Esanu. Se mai schimba.
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra ati facut referinta si eu
v-am raspuns.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, el este imputernicit. Nu, dar vin sefi
de directii, domnule presedinte al comisiei, vin viceministri s.a.m.d. Eu cred
ca macar cu aceasta ocazie sa mai vina.
Doamna Maria Postoico:
Principalul e sa fie profesionisti. Aceasta
este.
Domnul Vladimir Filat:
Doamna Presedinte al sedintei,
Nu, principalul atunci sa luam experti, si
o sa fie mai relevanta, caci sint mai profesionisti. Aceasta va garantez. Mai
ales din societatea civila, cunosc mai bine decit unii membri ai Guvernului.
Deci, propunerea noastra este sa ne rezumam la membrii Guvernului.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte al comisiei,
Care e opinia comisiei?
Domnul Vladimir Turcan:
Daca membrii Guvernului, atunci se exclude
domnul Esanu.
Doamna Maria Postoico:
Dar este clar aici: “unul dintre membrii
Guvernului.” Este mentionat. Membrii Guvernului exista aici.
Domnul Vladimir Turcan:
Centrul formularii “este imputernicit.”
Guvernul propune persoana care va prezenta acest proiect de lege adoptat de catre
Guvern. Formularea aceasta: “a obliga Guvernul, la momentul adoptarii
proiectului de lege” in hotarirea respectiva sa fie indicat: se porunceste
prezentarea proiectului de lege cutare sau cutare.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu as fi de acord cu ceea ce spuneti
dumneavoastra, dar, pina la urma, Parlamentul Republicii Moldova nu este o
institutie care urmeaza a fi delegati oameni care sint specialisti sau cunosc
materia. Deci, din acest punct de vedere, eu insist ca formularea finala a
prevederii alineatului (2) sau din formularea finala a prevederii alineatului (2)
sa fie exclusa sintagma: “sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora.” Rog
sa fie pusa la vot aceasta propunere.
Doamna Maria Postoico:
Bine.
Cine este pentru propunerea domnului Filat,
rog sa voteze.
Numaratorii, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 3.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc pentru sustinere.
Doamna Maria Postoico:
12. Nu a intrunit toate conditiile.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Vreau sa va atrag atentia inca o data la
articolul 43, alineatul 3. Articolul 43, alineatul (3) penultima propozitie
trebuie exclusa, ea incurca.
Domnule presedinte Turcan,
Eu am citit cu mare atentie ceea ce mi-ati
recomandat dumneavoastra – sa citesc articolul 411 – si eu am vazut
acolo numai prioritate pentru initiativele Guvernului.
Eu pun intrebarea: cind a aparut o initiativa
a Presedintelui, pe care noi am incercat sa ii dam prioritate la articolul 40
sau cind a aparut o initiativa foarte urgenta a deputatilor, ziua de ieri sau
ziua de astazi, de ce noi nu avem dreptul sa o includem in ordinea de zi? Cine
o sa ne raspunda la aceasta intrebare? Cazuri sint diferite.
Doamna Maria Postoico:
Dar de ce nu o includem? Se include.
Domnul Victor Stepaniuc:
D-apoi nu se poate. Unde am gasit? Aratati-mi
mie, unde se poate de introdus in ordinea de zi?
Domnul Vladimir Turcan:
Cititi alineatul (3).
Doamna Maria Postoico:
Presedintele are dreptul.
Domnul Vladimir Turcan:
Alineatul (3) pe care l-ati citit foarte
atent.
Domnul Victor Stepaniuc:
Va citesc: “In modul exceptional, Presedintele
Parlamentului poate propune, in orice sedinta a Parlamentului, modificarea
ordinii de zi din proprie initiativa, la cererea Biroului permanent, a unei
fractiuni sau a comisiei parlamentare.” Da. Dar in continuare ce este scris? “In
acest caz nu se admite includerea proiectelor de acte legislative inaintate in
calitate de initiativa legislativa cu cel putin 3 zile inainte de sedinta, daca
legea nu prevede altfel”.
Doamna Maria Postoico:
Pai da, daca in acest caz...
Domnul Victor Stepaniuc:
Aceasta fraza trebuie scoasa ca Presedintele
Parlamentului sa poata liber, la solicitarea unei majoritati, chiar sa va spun
parlamentare, unei fractiuni, unei comisii si a Biroului permanent, sa includa
orice proiecte de legi, chiar si acel care este elaborat astazi de 15 minute in
urma. Ce, noi nu intelegem ca situatia, viata este foarte variata? De ce
introducem noi aceste interdictii aici?
Doamna Maria Postoico:
Atunci se poate de pus la vot si
Parlamentul decide.
Domnul Victor Stepaniuc:
Sustineti.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, la vot se are in vedere situatia
concreta.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule deputat,
Daca dumneavoastra, in aceasta ultima
propozitie, spuneti: “in acest caz nu se admite.” Inseamna ca nu se admite, se
interzice. Numai asa trebuie sa fie talmacita. Ce inseamna se interzice, pentru
cine? Pentru Parlament. Fraza aceasta trebuie scoasa de aici. Eu mai repet inca
o data.
Domnul Vladimir Turcan:
Parlamentul adopta legea, Parlamentul
poate, in acest caz, daca spuneti ca este o situatie de urgenta, domnule
deputat, cind, intr-adevar, trebuie peste 20 de minute sau peste 15 minute de
inclus in ordinea de zi, atunci Parlamentul, prin votarea respectiva, poate sa ia
aceasta decizie.
Domnul Victor Stepaniuc:
Da, dar fraza respectiva incurca acestei
votari.
Domnul Vladimir Turcan:
Poftim?
Domnul Victor Stepaniuc:
Dumneavoastra intelegeti, aceasta prevedere
este introdusa in lege si ea o sa fie lege, promulgata de Presedinte. Si noi nu
avem dreptul sa mergem cu votarea oarecare in Parlament in ziua respectiva impotriva
acestei prevederi din lege. Ea trebuie retrasa.
Domnul Vladimir Turcan:
Spuneti, va rog, e normal cind ieri a
venit proiectul de lege, care poate fi adoptat si peste vreo saptamina, dar noi,
in mod de urgenta, il includem, fara a fi legea aceasta vizata. E normal sau
nu? D-apoi aceasta e si problema. Nu e normal. Iata, pentru ca sa fie o regula,
in sfirsit, si se propune aceasta formula.
Domnul Victor Stepaniuc:
Viata este foarte variata si diferita. Se
propune ca aceasta propozitie sa fie retrasa.
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci va fi regula. Nu exceptie, dar regula.
Alegeti.
Domnul Victor Stepaniuc:
In mod exceptional. Caci dumnealui nu are
dreptul sa faca chiar aceasta. Trebuie de intrebat: ce exceptie? Ce s-a intimplat?
Domnul Vladimir Turcan:
Orice situatie se poate de argumentat ca
este exceptionala.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4 tot la acest subiect si
punem la vot.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Noi odinioara am votat.
Doamna Maria Postoico:
Nu, el la aceasta.
Domnule Susarenco,
Imi cer iertare, dar tot la acest subiect
care se discuta acum?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate coleg,
Da, la acelasi.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnule Ciobanu,
Eu va rog mai urgent.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Noi am votat odinioara initiativa, propunerea
domnului Guma asupra caruia am discutat foarte mult. Si, practic, nu l-am sustinut,
manifestind o cerinta deosebita fata de pregatirea initiativelor legislative. Facind
referinta la Legea cu privire la actele legislative si dind posibilitate Directiei
juridice ca orice initiativa legislativa sa treaca o expertiza juridica si
Biroul permanent, asa am convenit, sa decida daca proiectul acesta de lege
merita sa fie supus ori sa i se intoarca autorului.
Prevederea, care a parvenit cu 3 zile,
practic, vine cu un suport de sustinere a atitudinei fata de proiectele de
legi, atitudinei calitative, cerintei calitative. Si eu de aceea consider ca
noi trebuie sa mentinem aceste 3 zile. Nu neg faptul ca poate sa apara o situatie
exceptionala, dar principiul care s-a pus si s-a votat cu privire la
atitudinea fata de initiativele legislative, proiectele de legi, trebuie sa fie
mentinut prin aceasta prevedere, caci 3 zile trebuie sa fie minimum ca si Directia
juridica, si Biroul permanent sa aiba un termen de a supune proiectul de lege
unei expertize juridice si corespunderea proiectului de lege cerintelor actelor
legislative.
Atunci, daca sustinem propunerea domnului
Stepaniuc, inseamna ca trebuie sa ne intoarcem inapoi la propunerea domnului
Guma. Deci, noi am votat propunerea domnului Guma si am spus categoric ca
aceasta era pozitia, eu tot am votat-o, a Parlamentului, caci atitudinea si
celor care vin cu initiative legislative trebuie sa se schimbe. Eu nu as vrea sa
ii enumar, dar ar fi bine Directia juridica sa faca o analiza, cite initiative
legislative, practic, nu au acoperire a prevederilor vizate in Legea cu privire
la actele legislative?
Noi, de fiecare data, spunem, sa vedem mai intii
avizul Guvernului si aprecierea Guvernului, pe cit e de justificata initiativa
legislativa, pierzind prin aceasta timpul. Sustinerea initiativei domnului
Stepaniuc, ea este, practic, corelata cu ceea ce am votat noi. Noi nu putem intr-o
situatie vota un principiu categoric fata de calitatea initiativelor
legislative si din alta parte sa cream o situatie exceptionala.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Sa depasim. Poate mai meditam putin
asupra.
Domnule presedinte al comisiei,
Aveti raspunsul, da?
Poftim.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, eu am inca un argument pentru domnul
Stepaniuc. In cazul in care se va crea situatia despre care dumneavoastra spuneti,
eu cred ca asta aveti in vedere, cind va fi stare exceptionala in tara, atunci,
cind este anuntata starea respectiva, pot fi suspendate un sir de acte
legislative, inclusiv aceasta prevedere.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Domnule presedinte al comisiei,
Bine. Totusi, mai meditam putin si revenim
la aceasta. Si acolo dumneavoastra mai discutati.
Domnule Stepaniuc,
Si mai revenim inca o data la propunerea
dumneavoastra. Bine?
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Permiteti-mi. Deci, am dreptul sa solicit
punerea la vot. Si va repet inca o data: Presedintele Parlamentului, conform
Regulamentului actual, foarte liber, in orice moment, poate introduce orice initiativa
legislativa in ordinea de zi, sa o modifice. Ceea ce scriem noi aici este o restrictie
foarte clara si ea lucreaza, de fapt, impotriva organului legislativ. Eu nu inteleg
de ce se procedeaza astfel? Nu putem noi sa anulam legile, de fapt, care functioneaza
in tara, indiferent de situatia in care se afla Guvernul, Presedintele,
majoritatea parlamentara. Noi am trecut mai o lovitura de stat in anul 1996, cind
ministrul nu vroia sa se supuna Presedintelui. Eram martori. Domnul Rosca tine
minte. Si atunci noi am ajuns intr-o situatie cind o multime de acte
legislative erau in contradictie. Si acum noi iarasi construim piramide de
acestea. Aceasta nu este necesar Aceasta trebuie de retras. Eu propun sa fie
pusa la vot.
Doamna Maria Postoico:
Supun votului.
Cine este....
Doamna presedinte al fractiunii,
Da, poftim.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Nu trebuie de supus votului. Noi o sa ne
mai clarificam.
Doamna Maria Postoico:
Pai, eu am propus ca sa mai...
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Da, trebuie sa mai clarificam. Eu cer sa
nu... Dar, de fapt, ceea ce a spus domnul Presedinte Ciobanu nu este corect,
pentru ca Guma a vorbit despre proiectele legislative neinregistrate, dar noi
vorbim despre proiectele legislative inregistrate si in mod de urgenta, asa ca
aceasta...
Doamna Maria Postoico:
Da, microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu, cu toata stima fata de doamna Borgula,
dar ma intorc iarasi din nou la traducerea in limba rusa. De ce adica Aparatul
Parlamentului trebuie sa traduca actele in limba rusa? Eu iarasi apelez la
Constitutie. Articolul 13 din Constitutie vorbeste care este limba de stat a
Republicii Moldova. Si articolul este foarte stimat de domnul Stepaniuc.
Alineatul (2) vorbeste ca statul recunoaste
si protejeaza dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si functionarea limbii ruse si
a altor limbi vorbite. Aici se discuta ca, adica, deputatii pot sa nu aduca in
Parlament initiativele cu traducerea in limba rusa, dar Guvernul ar fi obligat.
Citim articolul 73, “Initiativa legislativa”: “Dreptul de initiativa legislativa
apartine deputatilor in Parlament, Presedintelui Republicii Moldova,
Guvernului, Adunarii Populare a unitatii teritoriale autonome Gagauzia”. Adica
nu gasim nicaieri unde s-ar vorbi de limba rusa. Eu propun sa excludem impreuna
cu traducerea “in limba rusa”. Sa terminam cu toate aceste chestii odata si
pentru totdeauna.
Domnule presedinte al comisiei,
Sa spuneti pentru citi deputati din
Parlament trebuie de tradus, in primul rind, in limba rusa? Si de ce nu ar fi
mai bine ca deputatul, care nu cunoaste limba de stat sa se duca, subtioara sa
ia proiectul de lege si sa se duca la biroul de traduceri, sa se duca la notar sa
ii faca cum se cade. Dar cum? Ce ei? Dar de ce trebuie noi sa va traducem
dumneavoastra in limba rusa tone de hirtie?
Doamna Maria Postoico:
Domnule Presedinte,
Bine. Reveniti inca o data la acest
articol?
Domnul Vladimir Turcan:
Noi ne-am inteles ca la. ..
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu, eu vorbesc despre initiativa legislativa,
nu de oameni. Oamenilor lasa sa le fie traduse pe urma legile, dar nu
proiectele de legi. Eu vorbesc de proiecte.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Susarenco,
Este clara pozitia dumneavoastra. Noi dupa,
cum am convenit, o sa revenim mai tirziu asupra acestei redactii.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu trebuie de revenit. Trebuie de exclus si
de terminat odata cu treaba aceasta.
Doamna Maria Postoico:
Bine, poate se va ajunge si la aceasta, dar
noi discutam. Continuam. La articolul... 44 l-am trecut, da? Articolul 45,
este ceva? Nu este. Articolele 46, 48, 49, 50, 51.
La 50, da? Revenim la articolul 50.
Poftim, microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Articolul 50. “...Comisia permanenta
sesizata in fond va dezbate proiectul de act legislativ si propunerea
legislativa, de regula, in decurs de cel mult 60 de zile de lucru, daca Presedintele
Parlamentului nu va stabili alt termen”.
Domnule presedinte,
Asa se pastreaza si in varianta finala,
dupa ce a trecut prin comisie?
Domnul Vladimir Turcan:
60 de zile, aveti in vedere.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, nu aceasta am in vedere, ci daca Presedintele
Parlamentului nu va stabili alt termen.
Domnul Vladimir Turcan:
Da.
Domnul Vladimir Filat:
Stimati colegi,
Cu toata stima si respectul fata de Presedintele
Parlamentului, dar chiar si ca functie, dar eu cred ca acest termen, daca
persista in Regulament, atunci nu este logic sa mai fixam alte termene, fiindca
repetam exact traditia noastra. Stabilim normele in lege si pe urma etc. sau
daca nu stiu ce... Deci, daca noi dorim si intelegem ca vor fi situatii cind, intr-adevar,
acest termen va trebui sa fie modificat, atunci poate fixam cu cit putem
prelungi acest termen.
Si cred ca daca s-a acceptat la articolul
44 Biroul permanent, atunci sa lasam pe seama Biroului permanent, ca sa fie o
acoperire mai larga. Si atunci eu stiu, 60 de zile de lucru. Dupa aceasta
Biroul permanent poate prelungi acest termen.
Doamna Maria Postoico:
Dar aici poate sa fie si pina la 60 de zile,
sa inainteze comisia, daca este pregatita sau viceversa.
Domnul Vladimir Turcan:
Corect, dar eu am in vedere sa fie decizia
Biroului permanent.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu sint de acord cu dumneavoastra ca acest
termen poate fi decis de Presedintele Parlamentului si mai mic. Dar, in acelasi
sens, poate si mai mare si atunci trebuie sa fie limitata intr-un fel pina
unde? Fiindca asa noi si acum discutam proiectele de legi ale deputatilor care
au activat in legislatura precedenta si stiti cum...
Domnul Vladimir Turcan:
Limitati cu 60 de zile.
Domnul Vladimir Filat:
Poftim?
Domnul Vladimir Turcan:
Limitat cu 60 de zile, limitat cel mult.
Doamna Maria Postoico:
Deci, nu mai tirziu.
Domnul Vladimir Filat:
Unde vedeti dumneavoastra “cel mult”?
Domnul Vladimir Turcan:
Ei, cum?
Doamna Maria Postoico:
Cu cel mult.
Domnul Vladimir Filat:
“...daca Presedintele Parlamentului nu va
stabili alt termen”. Eu la aceasta ma refer. El poate sa stabileasca inca 60 de
zile, inca 60 de zile, inca 60 de zile. Sau nu?
Domnule Presedinte,
Eu citesc prevederea asa cum este scrisa.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, dumneavoastra ati propus ca sa nu fie
la discretia Presedintelui Parlamentului, dar la discretia Biroului. Asa este?
Domnul Vladimir Filat:
Deci, eu propun ca sa dam aceasta imputernicire
Biroului si sa limitam si in timp. Nici Biroul sa nu aiba posibilitate sa o duca
la vesnicie. Si aici “dupa 60 de zile de lucru Biroul Permanent poate dispune
majorarea termenului cu cel mult inca 60 de zile”. Nu avem acum o solutie.
Doamna Maria Postoico:
Dar atunci si micsorarea poate ca...
Domnul Vladimir Filat:
Si micsorarea, de acord.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte...
Domnul Vladimir Turcan:
Eu aici as sustine ideea domnului Stepaniuc
ca viata este viata. Poate sa se intimple ca, intr-adevar, este necesar de a
examina acest proiect de lege mai mult de 60 de zile.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Pai, da, eu aceasta si spun. Eu sustin
ideea ca poate fi mai mare, dar nu vesnica.
Doamna Maria Postoico:
Daca dam la discretia Biroului, atunci
Biroul va decide prin vot. Si in acest caz nu va fi la infinit.
Domnul Vladimir Filat:
Doar noi stim majoritatea Biroului, atunci
lasam la Presedintele Parlamentului. Este acelasi lucru.
Doamna Ostapciuc,
Sa dea Domnul, sa venim noi.
Domnul Vladimir Turcan:
Poate fi acceptat ca Biroul permanent.
Doamna Maria Postoico:
Biroului, da? Se accepta. Mai sint? Articolele
51, 52, 53.
Articolul 53, da?
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Deci, eu am o propunere: de completat
articolul 53 cu un nou alineat (5), care va avea urmatorul cuprins: “In cazul
aceasta, apropo ceea ce a spus si domnul Filat, in cazul in care proiectul de
acte legislative, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre un
deputat sau un grup de deputati din cadrul Legislativului precedent nu a fost
adoptat de catre Parlament pe intreg parcursul acestei legislaturi, acest
proiect se retrage din agenda de lucru a Parlamentului de urmatoarea legislatura,
daca autorii sau autorul acestuia nu a fost reales in calitate de deputat”.
Deci, cu parere de rau, nu este astazi posibilitate
de a retrage, fiindca nu este stipulat nici in Regulamentul vechi, nici in
Regulamentul nou si noi astazi avem proiecte de legi care sint semnate de
deputati din fostul legislativ, care nu mai sint deputati. Si plus la toate,
mai mult decit atit, legea respectiva si-a pierdut actualitatea. Nu este o
modalitate de a retrage din Parlament.
Doamna Maria Postoico:
Da, domnule Presedinte.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, propunerea dumneavoastra contravine Constitutiei,
spre regret.
Doamna Maria Postoico:
Da, aceasta am vrut sa mentionez.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga:
Articolul 63 din Constitutie alineatul (4) stipuleaza
ca proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a
Parlamentului precedent isi continue procedura in noul Parlament. Deci, prin
urmare, noi avem obligativitatea, totusi, sa respectam.
Domnul Marcel Raducan:
Da, dar in acest caz, deci, propunerea
domnului Filat. Se tergiverseaza pina la finele legislaturii si dupa aceea astazi
studiem proiecte de legi propuse de domnul Pamujac, de domnul Filimon si nu stiu
inca de cine. Deci, este o realitate ca nu mai sint actuale. Sintem nevoiti sa
discutam in comisii aceasta chestie, ca, pina la urma, sa vedem ca ea a fost
buna cu 4 ani in urma.
Doamna Maria Postoico:
Cind vor fi propuneri la Constitutie,
atunci, posibil, sa discutam si propunerea dumneavoastra, caci ea este
binevenita. Si aceasta a fost propunerea mai multor colegi aceasta, chiar si in
fractiuni. Dar, cu parere de rau, nu putem sa depasim discutia.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi cu regret constatam faptul ca Constitutia
prevede altceva, acesta este un moment. Al doilea moment. Pentru a repara intr-o
oarecare masura aceasta problema, noi am propus alineatul (4) in redactie finala,
care prevede ca, in cazul in care subiectul respectiv deja nu este, nu are
dreptul de subiect de initiativa legislativa, deci, nu …
Domnul Marcel Raducan:
Se examineaza conform procedurii generale
ori cum ramine in continuare?
Domnul Vladimir Turcan:
Si in baza raportului care este prezentat
de catre comisia sesizata.
Domnul Marcel Raducan:
Va multumesc, domnule presedinte.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5 tot la acest articol sau
nu?
Domnul Vladimir Turcan:
50?
Doamna Maria Postoico:
50, da? Revenim la 50.
Da, poftim. Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Doamna Presedinte,
Domnule presedinte,
Stimati colegi,
Vreau sa va atrag atentia ca in formularea
pe care parca am convenit-o cu totii ca Biroul permanent va fi cel care va
stabili un alt termen decit cel prevazut in lege, mi se pare ca aduce in discutie
ideea depasirii de competente. Sa ne uitam mai sus, sa vedem care sint competentele
Biroului permanent, ce fel de organ de lucru este acesta.
Si nu cred ca poate stabili un alt termen
decit cel fixat in lege. De aceea, probabil, ar fi bine ca, la propunerea
Biroului Permanent, Parlamentul sa stabileasca. Numai acesta poate adopta hotariri
valabile derogatorii de la o norma stabilita in lege, sau daca nu, sa modificam
acest termen. Sa nu fie 60 de zile, sa marim acest termen pina la o limita
rezonabila. Dar nu stiu daca exista asemenea competente in parlamentele altor tari.
Eu nu stiu daca s-a facut un studiu comparativ si ce au spus exact expertii
europeni in legatura cu aceasta prevedere. Dar imi pare corect ca Parlamentul,
printr-o simpla hotarire, sa adopte o decizie derogatorie doar in cazuri exceptionale.
Bineinteles, cind cazul este foarte bine motivat si intemeiat.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Presedinte,
Care este concluzia dumneavoastra?
Domnul Vladimir Turcan:
Expertii europeni nu au avut nici o obiectie
la aceasta prevedere. Ramine la insasi discretia noastra, a Parlamentului
Republicii Moldova, dar, totodata, avind in vedere ca anume Biroul permanent
are dreptul de a propune si intocmeste proiectul ordinii de zi. Aceasta si se
are in vedere acest moment. In acest caz nu depasim atributiile Biroului
permanent.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar. Articolele 54, 55. Sint obiectii,
propuneri? Articolul 54?
Da, microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Articolul 54, alineatul (4).
Domnul Vladimir Turcan:
Alineatul (4)?
Domnul Vladimir Filat:
Da. A fost modificat intr-un fel sau ramine
in forma proiectului? A ramas asa?
Domnul Vladimir Turcan:
Da, a ramas asa.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Atunci, eu vreau sa discutam un pic pe
scurt aceasta problema. Norma stipulata la alineatul (4) prevede ca proiectele
de acte legislative, ce vizeaza aceeasi problema, care, insa, au la baza
diferite concepte. Nu, aceleasi probleme, diferite concepte, aceasta e
discutabil. Dar Parlamentul, la propunerea comisiei sesizate in fond, va hotari,
prin votul majoritatii deputatilor prezenti, care proiect va fi dezbatut ca
proiect de baza. Celelalte vor fi considerate proiecte, fara a fi supuse votarii.
Ei, fara a fi supuse votarii in varianta noastra actuala. Deci, daca sint mai
multe proiecte de legi, se adopta in prima lectura, se decide proiectul care se
ia baza si se comaseaza si in continuare merg mai departe.
Doamna Maria Postoico:
Ele oricum sint supuse votarii, fiindca cind
se anunta ca este de baza si celelalte de alternativa, se voteaza la fel.
Domnul Vladimir Filat:
De acord.
Doamna vicepresedinte,
Eu citesc exact asa cum este scris si inteleg
un pic altfel decit spuneti dumneavoastra. Daca mergem exact asa cum scrie
textul, este cam...
Domnul Vladimir Turcan:
Trezeste niste... Am inteles, da.
Domnul Vladimir Filat:
Deci, noi trebuie sa spunem...
Domnul Vladimir Turcan:
Daca sint diferite talmaciri, atunci noi
putem, in mod linistit, sa excludem “fara a fi supusa votarii”.
Doamna Maria Postoico:
Da. Se accepta, da?
Domnul Vladimir Filat:
Fiindca oricum prin votul Parlamentului
facem.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Desigur, da.
Microfonul nr.1.
Da, poftim.
Domnul Ion Creanga:
Domnule presedinte,
Stimati deputati,
Problema respectiva tine de concept. Daca
noi prezentam doua proiecte de legi pe concepte diferite, ele se respecta
reciproc. Ele nu pot fi comasate. Si atunci am acceptat un concept, restul nu
mai are, logic nu mai este necesar sa il discutam. In cazul in care dumneavoastra
spuneti ca sint doua proiecte care sint bazate pe acelasi concept, dar sint doua
diferite variante. Cum facem noi practica parlamentara existenta. Atunci ele se
comaseaza in a doua lectura. Se voteaza ambele si se comaseaza in a doua. Un
alineat mai sus din acelasi articol spune acestea. Deci, ca anume cind sint
concepte diferite. Numai atunci alternativa nu se mai pune la vot.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu sint de acord cu aceea ce spune domnul
Creanga, dar oricum decizia asupra unui proiect sau altul de lege urmeaza a fi
decisa prin vot, nu prin intelegerea noastra ca difera ca concept sau nu difera
ca concept. Si eu cred ca ceea ce discutam noi, fara a fi supus votarii, daca
excludem, se incadreaza perfect cu prevederile respective.
Doamna Maria Postoico:
Da, domnule presedinte al comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu am propus ca sa fie expus fara a fi
votat suficient.
Doamna Maria Postoico:
Se accepta de toti? Da. Articolele 55, 56. Articolul
56, da? Poftim.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Articolul 56, ce vizeaza proiectele de acte
legislative si propuneri legislative inaintate de Presedintele Republicii
Moldova s.a.m.d. “...Neprezentarea avizului in termen de 30 de zile sau alt
termen stabilit de Presedintele Parlamentului nu impiedica examinarea
proiectului de catre Parlament...”.
Din punctul nostru de vedere, trebuie de
stabilit un termen foarte clar, in care institutia vizata urmeaza sa prezinte
avizul, fiindca in caz contrar stiti dumneavoastra telefoane: va rugam, avem
nevoie de 30 de zile. Si iata aici vreau sa revin la normele pe care noi incercam
sa le punem foarte strict asupra calitatii s.a.m.d. Din punctul nostru de
vedere 30 de zile sint arhisuficiente pentru a prezenta un aviz si nu este
necesar de a include aceasta varianta de alte termene. Deci, propunerea noastra
este ca textul “sau un alt termen stabilit de Presedintele Parlamentului” sa
fie exclus si ramine “nu impiedica examinarea proiectului de catre Parlament,
daca legea nu prevede altfel”, probabil.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Filat,
Noi nu putem accepta, deoarece termenul
maxim este stabilit de 30 de zile. Deci, restul ce se refera la problema altui
termen taman la acele cazuri cind este vorba de urgenta sau in cazuri exceptionale
ori prioritare, cind acest termen poate fi mai scurt. Iata despre ce este
vorba.
Doamna Maria Postoico:
Solicitare, da?
Domnul Vladimir Turcan:
Da, si aceste momente sint clar stipulate in
lege, dar nu prin sunete.
Doamna Maria Postoico:
Ele pot sa fie mai scurt, cind mai mult.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Eu sint perfect de acord cu dumneavoastra,
numai ca textul legii trebuie sa spuna acelasi lucru, aici sau un alt termen.
Domnul Vladimir Turcan:
Daca altceva nu se prevede.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, sau in alt termen stabilit de Presedintele
Parlamentului. Deci, eu as prefera sa fie mai scurt. Dar, totodata, eu vreau sa
va spun ca exista posibilitate sa fie si mai lung. Nu, daca scriem “vicepresedinte”
sigur ca o sa fie mai scurt.
Doamna Maria Postoico:
Da, bine. Da.
Domnule presedinte al comisiei...
Domnul Vladimir Filat:
Eu am facut o propunere.
Doamna Maria Postoico:
Da, domnule presedinte al comisiei,
Va rog, argumentarea dumneavoastra si punem
la vot.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, deci, noi nu putem sa acceptam aceasta
propunere.
Doamna Maria Postoico:
Nu se accepta, insistati la vot?
Domnul Vladimir Turcan:
Pai, nu insistam ca exista sustinere.
Doamna Maria Postoico:
E clar. La acest articol 56 este cineva inca
la microfoane, nu?
Domnul Stefan Secareanu:
Neprezentarea avizului in termen de 30 de
zile sau intr-un termen mai restrins, stabilit de Presedintele Parlamentului,
poate fi acceptat, ca sa specificam exact.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim.
Domnul Stefan Secareanu:
Nu, intr-un termen mai restrins. In sensul
ca sa nu fie la mai mare.
Doamna Maria Postoico:
Mai restrins. Aceasta se are in vedere. Dar
mai mare nu poate sa fie, ca se cere de fiecare data...
Da, domnule presedinte al comisiei,
Cum?
Domnul Vladimir Turcan:
Poftim, se poate pentru ca sa scoatem orice
sunete telefonice.
Doamna Maria Postoico:
Se accepta? Se accepta.
Multumim.
Microfonul nr.3, tot la acesta sau mai
departe mergem?
Domnul Victor Stepaniuc:
La acest subiect pe care eu il consider ca
este legat cu celalalt. Am vrut sa spun ca neprezentarea avizului in termen de
30 de zile sau in alt termen stabilit de Presedintele Parlamentului nu impiedica
examinarea. Este bine. Dar el este legat de prevederile articolului 43
alineatul (3) si sa vorbim despre cazuri exceptionale, fiindca in mod exceptional
aici nu este chiar reusit. Noi vorbim de regula generala si am expus-o.
Dar cind prezentam Presedintelui
Parlamentului dreptul de a pune termene restrinse care ies din regula generala,
ele ar trebui sa fie foarte bine colaborate cu celelalte moduri exceptionale,
care li s-au permis pina acum, inclusiv cu situatia de urgenta. Si mie mi se
pare ca aceasta chestiune nu este prevazuta la articolul 56. Eu nu sint pregatit
acum sa va dau, dar aici se cere inca un alineat, doua se cer la aceasta tema.
Doamna Maria Postoico:
Bine, cine?
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 56 reglementeaza procedura avizarii
de catre Guvern.
Doamna Maria Postoico:
De avizare, da.
Domnul Vladimir Turcan:
In acest caz, daca va fi o initiativa de
urgenta exceptionala, clar ca este vorba de o initiativa a Guvernului, cind nu
va fi necesar de acelasi aviz. Si atunci termenul acesta de 30 de zile nu va fi
necesar, a priori deja nu e.
Doamna Maria Postoico:
Articolul 57.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Vreau sa ma refer la articolul 57 alineatul
(1), unde se mentioneaza ca “Deputatii, comisiile permanente si fractiunile
parlamentare au dreptul sa prezinte in scris propuneri” s.a.m.d. conform
textului.
Astazi, noi am discutat in sedinta ca pot
aparea in plenul Parlamentului diferite propuneri care pot imbunatati legea, stipulind
doar “in scris” noi limitam posibilitatea deputatilor ca aceste propuneri sa
fie votate. De aceea, eu fac propunerea ca, dupa cuvintul “inscris” sa fie introdus
textul: “precum si oral de la microfonul Parlamentului” si in continuare
conform textului.
Doamna Maria Postoico:
Da, domnule presedinte.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, in principiu, noi in practica noastra
examinam nu numai amendamentele care parvin in scris.
Doamna Maria Postoico:
Da si din stenograma.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, inclusiv din stenograma preluam.
Domnul Vladimir Braga:
Doamna Presedinte,
Daca imi permiteti...
Doamna Maria Postoico:
Da, da, formulati, poftim.
Domnul Vladimir Braga:
Eu am formulat propunerea, dar, avind in
vedere ca daca nu se introduce oral, cuvintul “si oral de la microfon”, cind se
discuta proiectul de lege in a doua lectura si apare o hotarire buna, adica
care imbunatateste proiectul de lege, dar ea nu a fost discutata preventiv, cum
a spus domnul presedinte Turcan, rezulta ca, conform textului actual, aceasta
propunere in acest caz proiectul, trebuie sa fie remis in comisie, rediscutat si
numai dupa aceea poate fi propus in plenul Parlamentului.
De aceea, introducind “si oral de la
microfon” se admite, se deschide posibilitatea de a discuta si a lua hotarire in
cadrul aceleiasi sedinte.
Doamna Maria Postoico:
Da, noi am acceptat atunci si amendamentele
care sint in plenul Parlamentului. Deci, a fost acceptata.
Domnul Vladimir Braga:
Se accepta deci.
Doamna Maria Postoico:
Nu, dar a fost anterior acceptata, deci
referitor la acele amendamente care se inainteaza in discutia plenului
Parlamentului. La inceput, da, noi am discutat chestia aceasta.
Domnul Vladimir Braga:
Da, dar este nevoie ca sa introducem fraza
aceasta aici.
Doamna Maria Postoico:
Da. Cred ca nu este o colizie oarecare ca sa
ne impiedice, fiindca oricum comisia sesizata in fond, conform stenogramei,
conform acelor amendamente, e obligatoriu, dar dumneavoastra puteti sa reiterati
acest amendament in cazul in care nu va gasiti in stenograma si nu va gasiti in
sinteza comisiei.
Domnul Vladimir Braga:
Doamna Presedinte,
Eu o alta varianta am descris acum, nu s-a
discutat la prima lectura. Se discuta ina doua lectura. Uitati-va ce facem noi
astazi...
Doamna Maria Postoico:
Da.
Domnul Vladimir Braga:
...si in cadrul acestei sedinte...
Domnul Vladimir Turcan:
Noi acum nu sintem la lectura a doua si
atunci, noi inca nu am ajuns la lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Noi am acceptat.
Domnul Vladimir Braga:
Se admite deci, da?
Doamna Maria Postoico:
Da. A fost acceptata anterior ca in lectura
a doua se poate, deci, de fiecare data sa inaintam in discutie in cadrul
dezbaterilor.
Domnul Vladimir Braga:
Si atunci de ce ramine numai “in scris” la alineatul
(1)?
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, in acest caz, la articolul 57 noi
vorbim despre prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
De prima este vorba. Da, tot la acest
amendament?
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Eu am vrut sa propun sa fie, de regula, “in
scris” pentru ca sa nu fie practicat numai oral.
Doamna Maria Postoico:
Nu, dar noi am acceptat anterior si in
cadrul dezbaterilor se discuta si se pune la vot.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Vreau sa spun ca sint diferite amendamente.
Sint amendamente care trebuie sa aiba acoperire financiara, se propune ceva de
la microfon, cum si se practica de fapt.
Doamna Maria Postoico:
Pai da, punem la vot atunci.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Sa nu fie, de pilda, alocatii de 100 de
lei, dar sa fie de 700 de lei. Trebuie sa fie de acum avizul Guvernului s.a.m.d.
Asa ca si remiterea in comisie trebuie sa fie inclusa in Regulament si, in afara
de asta ca regula mai bine sa fie.
Doamna Maria Postoico:
Da, domnule presedinte al comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, se poate de...
Doamna Maria Postoico:
Asa, 58 exclud.
Articolul 59? Nu este nimeni la microfon.
Articolele 60, 61, 62, 63, 631,
64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 711.
Articolul 66, da?
Microfonul nr.5, la care?
Domnul Vladimir Braga:
Doamna Presedinte,
La articolul 69.
Doamna Maria Postoico:
La articolul 66, da?
Domnul Iurie Rosca:
Daca imi permiteti, la...
Doamna Maria Postoico:
Da. La articolul 66, da?
Domnul Rosca,
Poftim.
Domnul Iurie Rosca:
Stimati colegi,
Va atrag atentia la articolul 66, care
vizeaza dezbaterea pe articole. Eu intervin, deoarece propunerea noastra,
propunerea mea a fost ca deputatul sa dispuna de dreptul de a interveni doar o
singura data cu amendamente la fiecare articol. Pentru ca altfel si eu nu inteleg
de ce nu se accepta, nu vad nici un fel de limitare a dreptului deputatului de
a-si apara pozitia.
Daca acelasi deputat iese de 15 ori la
microfon si rosteste aceeasi fraza, noi pierdem toata ziua. Deputatul trebuie sa
aiba capacitatea intelectuala sa isi formuleze gindul intr-un timp limitat pe
care il stabilim noi aici, 3 minute sau 10, dupa caz, si sa nu repete de 100 de
ori acelasi lucru, pentru ca noi auzim destul de bine propunerea. Aceasta era
ideea.
Noi avem aceasta problema, sint deputati
foarte volubili care vorbesc de 1000 de ori acelasi lucru pina la epuizarea rabdarii
noastre si a capacitatii de a mai reactiona la orice propunere, uneori
rezonabile. Aceasta era ideea.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte,
Insistati la vot?
Domnul Iurie Rosca:
Eu insist, nu ca insist, eu as ruga sa intelegeti
de ce propun aceasta ideie.
Doamna Maria Postoico:
Se sustine.
Da, domnule presedinte.
Domnul Iurie Rosca:
Nu pentru a restrictiona, ci pentru a ajuta
ca sa avem un ritm, totusi, sanatos de promovare a amendamentelor pe articole,
dezbaterilor pe articole.
Doamna Maria Postoico:
Se sustine, da?
Da, se sustine.
Domnul Vladimir Turcan:
Se poate de sustinut, dar cu concretizarea
ca una si aceeasi.
Doamna Maria Postoico:
Da, asta da. O singura data ... la fiecare
articol.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, aici propunerea dumneavoastra a fost,
nu poate de a interveni doar o singura data cu amendamente la fiecare articol.
Doamna Maria Postoico:
Dispune de dreptul de a interveni.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, poate sa aiba alt amendament.
Domnul Iurie Rosca:
La acelasi articol.
Doamna Maria Postoico:
La acelasi.
Domnul Vladimir Turcan:
La acelasi articol.
Domnul Iurie Rosca:
Am inteles.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, anume ca sa fie cu una si aceeasi
idee, una si aceeasi propunere.
Doamna Maria Postoico:
Da. Bine, se accepta, da? Se accepta.
Microfonul nr.5, tot la acest articol sau continuam.
Articolele 66, 67, 68, 69, 70. Articolul 70?
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Deci, cu referinta la alineatul (3): “In
cadrul celei de a treia lecturi in dezbateri poate lua cuvint numai o singura
data, numai cite un reprezentant al fiecarei fractiuni parlamentare si numai
daca deputatii din fractiunea respectiva au prezentat amendamente...”
Eu propun ca sa fie putin modificat, cu
excluderea cuvintului “daca”, adica in asa fel oferim dreptul tuturor deputatilor
sa ia cuvint la discutii in a treia lectura si nu numai a celor care sint
membri ai fractiunilor. Noi avem in Parlament si deputati care nu sint membri
ai fractiunilor si in acest caz ii lipsim, prin acest alineat, de acest drept.
Deci, propun excluderea cuvintului “daca” si
a cuvintelor “din fractiunea respectiva” si la sfirsitul alineatului, unde este
scris “luarile de cuvint ale reprezentantilor fractiunilor...”, de asemenea de
exclus cuvintele “ale reprezentantilor fractiunilor”, oferind posibilitate
deputatilor si celor care nu sint membri ai fractiunilor sa propuna, sa faca
amendamente si sa ia, de asemenea, cuvintul.
Doamna Maria Postoico:
Da, comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, a treia lectura, noi aici punem conditia
in cazul in care, iarasi daca amendamentul respectiv a fost deja dezbatut. Asta
nu inseamna ca deputatul a fost lipsit de dreptul in prima sau in a doua lectura
sa inainteze amendament care va fi dezbatut in modul stabilit.
Domnul Vladimir Braga:
De acord. Dar in cazul cum este formulat
aici, un deputat independent sau neafiliat, daca a prezentat amendament, aici
este fixat ca el nu... nu numai reprezentantii fractiunilor vorbesc. Cel care a
prezentat amendament, daca este independent, nu are dreptul, asa rezulta din
ceea ce e scris aici. De aceea, se exclude cuvintul “daca”, atunci ramin deputatii
si membrii fractiunilor.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Braga,
Este clar.
Stimati colegi,
Aici este lectura a treia, luarile de cuvint
se iau dupa prima lectura. Deci, aici noi trebuie sa vedem care e situatia,
fiindca luarile de cuvint nu se refera la lectura a treia.
Domnule presedinte,
Lectura a treia care noi...
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, legile constitutionale, bugetul, da aceasta...
Doamna Maria Postoico:
Bugetul sau alte legi voluminoase, pe care
trecem in lectura a treia, oricare articole, deci aceasta se discuta.
Domnul Vladimir Braga:
Pot eu sa inteleg ca deputatii independenti
nu sint, nu cunosc aceste articole din motivul acesta sint lipsiti de un
asemenea drept.
Doamna Maria Postoico:
Pai, conceptual, eu am accentuat aici, ca
luarile de cuvint nu se refera, aici chiar e de prisos, mi se pare, luarile de
cuvint ale fractiunilor. Fiindca aici se refera.
Domnul Vladimir Braga:
Eu tocmai aceasta si spun.
Doamna Maria Postoico:
Se refera la prima lectura, dar la a treia
nu mai este. Pozitia fractiunii se expune in doua cuvinte, ca sustine sau nu
sustine. Dar nu este luare de cuvint care se accentueaza asa cum este la prima
lectura.
Da, domnule presedinte al comisiei,
Poftim.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu nu prea am prins firul. Deci
dumneavoastra propuneti, in genere, sa fie exclus “daca deputatii din fractiune”
sau...
Domnul Vladimir Braga:
Exclus cuvintul “daca”, adica se acorda
dreptul deputatilor din fractiuni sau acei care au prezentat se subintelege ca acei
care au prezentat amendamente au dreptul sa isi... sa vorbeasca...
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci propuneti, mai corect va fi daca
aceasta logica sa fie exclus din fractiunea respectiva.
Domnul Vladimir Braga:
Da, dar pot fi si nu din fractiuni. Eu
tocmai aceasta si...
Domnul Vladimir Turcan:
Numai daca deputatii au prezentat.
Doamna Maria Postoico:
Numai deputatii.
Domnul Vladimir Turcan:
Amendamente in cadrul dezbaterii
proiectului de lege.
Domnul Vladimir Braga:
Exact. Si atunci un independent a prezentat
amendament si nu i se acorda dreptul sa isi apere amendamentul, propunerea. De
aceea, eu propun ca sa fie acordata posibilitate si deputatului independent
care a prezentat amendament in cazul...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Braga,
Cel mai corect ar fi cum spune domnul presedinte,
ca omitem.
Domnul Vladimir Turcan:
De exclus din fractiunea respectiva.
Doamna Maria Postoico:
Daca din fractiunea respectiva.
Domnul Vladimir Turcan:
Si atunci ideea ramine. Daca aceasta ati
avut in vedere.
Doamna Maria Postoico:
Si atunci.. toti deputatii.
Domnul Vladimir Braga:
Sensul da, acesta e.
Domnul Vladimir Turcan:
Acesta da.
Domnul Vladimir Braga:
De acord atunci.
Doamna Maria Postoico:
Deci, si ultima propozitie, luarile de cuvint
ale reprezentantilor, ale fractiunilor nu vor putea depasi limita pina la... Aceasta
la fel, nu reprezentati dar luarile de cuvint, adica care se refera la apararea
amendamentului, se refera anume de pina la limita de 3 minute si atit.
Da, se accepta. Da, 71, domnule presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Continuam. Articolul 71? Nu sint.
Articolele 71, 72, 73, 74, 741, 742,
743, 744, 745, 746, 747,
748, 749, 7410, 7411, 75, 76, 77,
78, 79, 80, 81, 811, 812, 813, 814,
815, 82, 83.
Doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Revenim iar la caracterul public al sedintelor
Parlamentului. Ce facem, la alineatul (1), sedintele Parlamentului sint
publice.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 82?
Doamna Maria Postoico:
Da, articolul 82 alineatul (1) – “ca acestea
sa fie secrete”. Ramine “inchise”, conform Constitutiei.
Domnul Vladimir Turcan:
In loc de “secrete”.
Domnul Marian Lupu:
“Inchise”, sa ajustam la... anterior.
Doamna Maria Postoico:
Da, ceea ce, si, de fapt, in general,
trebuie pentru stenograma, unde este cuvintul “secrete”, deci, de inlocuit cu...
Domnul Marian Lupu:
De inlocuit cu cuvintul “inchise”.
Domnul Vladimir Turcan:
Numai acolo unde este vorba de secret de
stat.
Doamna Maria Postoico:
Da, desigur.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri la articolul 82? Nu sint.
Articolele 83, 84, 85, 86. Articolul 85?
Domnul Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Asa, de ordin stilistic, denumirea
articolului: “Regimul de lucru al Parlamentului”, caci daca spunem “Programul
de lucru al Parlamentului”, e tautologic, ori spunem “Programul Parlamentului”,
dar mai simplu aici cred ca ar fi “Regimul de lucru al Parlamentului”.
Domnul Marian Lupu:
“Regimul de lucru”.
Domnul Iurie Rosca:
Da. Nu, termenul nu este corect. Iata asa e,
regimul de lucru al unei intreprinderi, al unei institutii, al unei... nu, nu,
are si sensul cel de inchisoare.
Domnul Marian Lupu:
Oricum este regim si noi stim acest lucru.
Domnul Iurie Rosca:
Si il respectam.
Domnul Marian Lupu:
Si respectam, da.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Daca sinteti de acord?
Domnul Marian Lupu:
Da, comisia accepta.
Articolele 86, 87.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi la 85 am introdus inca o notiune, nu notiune,
dar o prevedere, deci o pauza dupa fiecare ora de... doua ore de lucru. Eu cred
ca toti accepta.
Domnul Marian Lupu:
Poate ne dezicem, daca doriti, de aceasta.
Articolele 88, 89, 90, 91, 92.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Pentru o precizare, daca e posibil.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
La cererea presedintelui sedintei sau a
unei fractiuni parlamentare, dezbaterile asupra unei probleme luate in
Parlament in discutie pot fi incheiate la orice faza. Si in continuare?
Domnul Vladimir Turcan:
Care articol?
Domnul Marian Lupu:
Articolul 92.
Domnul Vladimir Filat:
Vorbesc de articolul 92 alineatul (1). Este
absolut normal ca fractiunile si presedintele sedintei sa intrerupa
dezbaterile, dar sa le incheie, cum sa va spun, nu stiu daca cineva poate sa
dispuna in modul respectiv sa incheie discutiile. Si mai ales daca sint
probleme de interes national.
Noi putem sa cerem pauza, ca fractiune,
dumneavoastra puteti sa sistati discutiile, sa revenim s.a.m.d. Din punctul
nostru de vedere este cam straniu.
Domnul Marian Lupu:
Aveti in vedere, va referiti la ideea
propriu-zisa sau la...
Domnul Vladimir Filat:
Da, domnule Presedinte,
Pentru ca noi nu, conform normei respective,
o fractiune poate sa ceara incheierea discutiilor la inceputul discutiei si
atunci stiti cum. Poftim?
Domnul Vladimir Turcan:
Pauza aceasta e pauza, aici nu se are in
vedere pauza.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Posibil eu nu expun coerent, dar citesc inca
o data norma prevazuta la alineatul (1), ca daca sint alte prevederi la
alineatul (2), aceasta nu inseamna ca la alineatul (1) putem sa scriem ce vrem.
Deci, din punctul nostru de vedere, ca Presedintele
Parlamentului si o fractiune parlamentara sa dispuna incheierea discutiei la
orice faza e cam straniu, aceasta spuneam si atunci trebuie sa gasim o alta
formulare.
Domnul Vladimir Turcan:
Care?
Domnul Vladimir Filat:
Pai, sa o discutam, eu nu am o solutie.
Domnul Vladimir Turcan:
Poftim, care e?
Domnul Vladimir Filat:
Nu si iarasi nu, dar iarasi revenim la o
situatie foarte stranie care... nu, nu am eu solutii. Sa gasim impreuna o solutie,
am constatat ca este o norma, nu am o solutie. Va indemn sa o gasim.
Domnul Marian Lupu:
Sa incercam sa gasim o formulare,
Regulamentul prevede astazi tocmai fraza pe care ati dat-o citirii.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, aceasta e.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Noi din cauza aceasta si modificam
Regulamentul, ca sa fie functional.
Domnul Vladimir Turcan:
Apoi am modificat alineatul (1).
Domnul Marian Lupu:
Dar cum suna el?
Domnul Vladimir Filat:
Bine.
Domnule Presedinte,
Ca sa imi fie clar si mie, si colegilor, si
nu numai colegilor. Ce se intimpla dupa ce dispune Presedintele Parlamentului
sau o fractiune parlamentara sa fie incheiate discutiile la o problema sau
alta?
Domnul Marian Lupu:
Noi presupunem anumite situatii, dezbatem
un articol sau dezbatem conceptul legii, il dezbatem vreo doua ore si la un
moment dat se considera ca doua ore dezbateri, de exemplu pentru prima lectura,
ar fi suficient, eu inteleg ca este o abordare arbitrara, aveti dreptate.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Orice faza, deci la faza initiala medie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Propun o mica redactare ca sa il incuraja
pe domnul Filat. Eu zic ca dezbaterile pot fi incheiate la cererea presedintelui
sedintei sau a unei fractiuni parlamentare sau dezbaterile asupra unei probleme
luate de catre Parlament in discutie pot fi incheiate la cererea Presedintelui
Parlamentului sau a unei fractiuni parlamentare.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu rezolva problema. Pentru ca alineatul (2).
Domnul Stefan Secareanu:
Alineatul (2) spune: cererea de incheiere a
dezbaterilor se adopta prin vot.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intr-un fel, acest lucru, intr-adevar, ar
rezolva problema, fiindca noi omitem sintagma: “la orice faza”, care ne sperie
putin ca aceasta cerere ar putea sa fie solicitata dupa 3 minute de dezbateri, intelegeti
cum?
Si eu cred ca redactia propusa de colegul
nostru ar fi una reusita, desi nu este departe de aceasta formula, dar vine cu
o mai multa claritate de sens. Eu asa gindesc.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Dumneavoastra ati avut, mi se pare, o pilda.
Dar vreau sa va spun ca domnul Rosca, inainte cu vreo 2 – 3 articole, a spus ca
Presedintele Parlamentului trebuie sa aiba posibilitate sa conduca cu sedinta in
plen a Parlamentului. Si daca iese de 10 ori unul si acelasi deputat la
microfon si spune nimic, inseamna ca intrerupem dezbaterile si votam cu
majoritate de voturi si continuam.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Doamna presedinte,
Desigur, asa este, dar intrucit in
celelalte articole noi avem deja descrise toate fazele de dezbateri si in prima
lectura, si in lectura a doua, inclusiv cronometrarea. Ceea ce propun colegii
de omitere a acestei sintagme, se presupune ca niciodata nu se va putea admite
ca deputatul, care are dreptul regulamentar de a-si expune pozitia, chiar daca
e o singura data, caci noi am lasat o singura data, va fi cumva lipsit de
aceasta norma, care este echivoca in formula in care noi am scris-o initial. De
aceea, in opinia mea, daca noi scoatem “in orice faza” se presupune ca nu la
faza initiala, dar cind deja toti doritorii, in mod regulamentar, si-au expus parerea,
sa nu revina sa bata apa in piua, sa pierdem timpul. La aceasta se refera,
cred, propunerea colegilor.
Domnul Marian Lupu:
Si redactional tot e mai...
Domnul Iurie Rosca:
Si e mai limpede, da.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. La articolul 92?
Microfonul nr.3, va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
La articolul 88 “Luarile de cuvint in
cadrul sedintelor plenare.” Deci, in Parlament se vorbeste...
Domnul Vladimir Turcan:
Care articol? Nr. 88.
Domnul Victor Stepaniuc:
Da. In Parlament se vorbeste. El este de
origine franceza (“parler”), dupa cite stiu si lumea cunoaste. De aceea, propun
ca la alineatul (1), prima propozitie si a doua propozitie sa fie schimbate cu
locurile, deoarece noi incepem acest alineat, de fapt, cu o restrictie, spunem:
“Nimeni nu poate lua cuvintul decit daca ii este oferit de presedintele sedintei.”
Articolul se numeste “Luarile de cuvint”, dar, dintr-o data, incepem cu restrictii.
Si, din contra, propozitia a doua spune: “Persoanele care iau cuvintul in
Parlament vorbesc s.a.m.d.”
Domnul Vladimir Turcan:
Da, de redactat.
Domnul Marian Lupu:
Unde am ramas? La articolul 93.
Articolele 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101,
102, 103.
Articolul 104.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
A fost respinsa propunerea ca votul de
exprimare a neincrederii fata de Guvern sa fie secret. Nu am inteles
argumentarea comisiei, pentru ca se face trimitere la articolul 106 din
Constitutie, comisia sustinind ca nu este prevazuta votarea secreta. Citesc
articolul 106 “Exprimarea neincrederii”, care stipuleaza foarte clar:
“Parlamentul, la propunerea a cel putin o patrime din deputati isi poate
exprima neincrederea in Guvern, cu votul majoritatii deputatilor”, fara a se
specifica este secret sau nesecret, sau deschis. “Initiativa de exprimare a neincrederi
se examineaza dupa 3 zile de la data prezentarii in Parlament.”
Deci, nu avem nici o limitare, nu avem nici
o interdictie, iar mai sus, cind aratam care sint tipurile, modalitatile de
votare, indicam: este vot deschis si vot secret.
De aceea, ca si prin analogie, si trebuie sa
acceptam principiul analogiei aici in cazul ridicarii imunitatii, la cererea
procurorului, a unui deputat, de exemplu, nu? Parlamentul procedeaza
obligatoriu la vot secret, pentru ca este vorba de incredere sau neincredere. Si
este important ca acest vot sa nu fie influentat si sa nu se exercite presiuni
asupra fiecarui subiect inzestrat cu dreptul de vot asupra fiecarui deputat.
De aceea, eu cred ca exista o logica in
aceasta propunere ca votul sa fie secret. Mai ales ca avem atitea cazuri intr-o
multime de tari de pe continentul nostru: votarea se face secret. Uneori se
face chiar prin bile, nu neaparat prin buletin de vot. De aceea, eu cred ca ar
trebui sa fim atenti si sa retinem aceasta propunere, pentru ca ea are o logica
temeinica.
Domnul Vladimir Turcan:
E clar. Alineatul (3) prevede posibilitatea
de a vota si in mod secret. Dar in cazul in care... Aceasta e. Nu este expres si
in Constitutie. De aceea, noi am inclus analogic si formula respectiva din
Constitutie la alineatul (3).
Dar e clar ca Parlamentul decide cind va fi
secret sau cind va fi in mod deschis. Aceasta deja la decizia Parlamentului.
Constitutia acorda un asemenea drept Parlamentului si noi fixam acest drept in
articolul 104, alineatul (3). In cazul in care noi vom stipula ca numai in mod
secret, atunci noi lipsim Parlamentul de dreptul de a vota in mod deschis, in
cazul in care vom decide. Aceasta e logica.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Ideea mea a fost urmatoarea. Da, intr-adevar,
Constitutia nu impune si nu restrictioneaza si noi avem dreptul sa votam sau asa,
sau asa in toate cazurile. Pur si simplu, acest articol se refera la o situatie
cu totul speciala: motiunea de cenzura. Si motiunea de cenzura se refera la o
singura situatie: eventuala demitere a Guvernului aflat in exercitiu.
Se stie foarte bine ca Guvernul are destule
posibilitati de a influenta intr-un fel sau altul deputatii. Si atunci
deputatul isi restringe posibilitatea de a se manifesta liber in atitudinea lui
fata de eventuala demitere a Guvernului. Guvernul are si organe de ancheta,
Guvernul are si resurse financiare, Guvernul poate influenta prin constringeri,
Guvernul poate influenta prin facilitari s.a.m.d. Si atunci el simte asa un fel
de deputati clientelari ai Guvernului, deputatul isi exprima in mod secret. Aceasta
era ideea mea. Nu ca noi impunem ceva, dar dam mai multa libertate.
Un deputat din majoritatea parlamentara
poate sa aiba rezerve fata de Guvernul pe care l-a votat acum un an – doi – trei
sau patru. Dar fiind constrins de disciplina fractiunii nu se va putea
manifesta liber. Despre asta este vorba. Ma rog, la decizia Parlamentului.
Acesta era sensul propunerii mele.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu nu as fi de acord cu votul acesta secret
din simplul motiv ca numirea Guvernului se face prin vot deschis. Si atunci
logic, domnule Rosca, ar parea si aici teama, daca ea exista. De aceea, consider
ca insasi comisia are dreptate cind ne-a dat posibilitate ca Parlamentul sa
decida. In anumite cazuri, daca hotaraste Parlamentul, se poate si inchis, dar,
de regula, trebuie sa fie deschis.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
As fi de acord cu domnul Stoicov, dar
numirea presupune un act pozitiv de avansare a cuiva, de instalare in functie,
demiterea de debarcare. Si aici simetria nu este deloc aplicabila. Unui “za
zdravie” si altul e “za upokoi”, intelegeti?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3 presupun “za zdravie”.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Presedinte,
Multumesc.
Tocmai ca a nu vota pentru, Guvernul tot e
o optiune care poate sa fie cumva influentata.
Domnul Iurie Rosca:
Stimati colegi,
Ma iertati, intervin ultima data, pina nu a
intrat in vigoare si Parlamentul ma va lipsi de dreptul sa intervin la aceeasi
chestiune de mai multe ori. Problema e in altceva, noi numim, de obicei, membri
ai Guvernului persoane pe care le cunoastem foarte aproximativ. Si, intre timp,
peste un an–doi–trei apar noi situatii si noi informatii despre unii sau altii
dintre membrii Guvernului si faptele lor. Si atitudinea deputatului nu este o
chestie statica, astazi deputatul are o opinie, miine s-ar putea, in virtutea
unor circumstante obiective, sa aiba o alta opinie, pe care nu si-o poate
manifesta prin vot, fiindca este deschisa si isi poate crea probleme. Despre aceasta
e vorba. Dar, ma rog, cum doriti.
Domnul Marian Lupu:
Bine. La acest capitol.
Domnule presedinte al comisiei,
Deci, sa inteleg si eu mai bine, in redactia
in care este acest articol 104 la alineatele (1), (2), (3) aceasta formulare
ofera spatiu si pentru secret si pentru vot deschis la decizia Parlamentului?
Domnul Vladimir Turcan:
Da, intocmai.
Domnul Marian Lupu:
Nu este necesar aici sa mai includem un
alineat care ar specifica acest drept? Nu.
Bine. Articolele 105, 106, 107, 1071,
108.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimati colegi,
Era iarasi vorba de un amendament care a
fost respins cu trimitere formal corecta la Constitutie, este vorba de
articolul 105 “Intrebari si interpelari.” Eu mi-am pus intrebarea si m-am
interpelat de multe ori asupra sensului acestor notiuni si am consultat o multime
de dictionare din mai multe limbi, si am incercat sa vad, care este diferenta
dintre intrebare si interpelare.
Ma uit la interpelare. Ce este
interpelarea? Interpelarea este o intrebare adresata unui oficial. Ce este intrebarea?
Este un mod de a interpela un oficial. Este acelasi lucru. Este o tautologie, o
bilba semantica extraordinara, pe care legiuitorii nostri in 1994 au admis-o in
Constitutie.
M-am uitat in constitutiile altor tari,
m-am uitat in Regulamentul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, exista
dreptul membrilor APCE de a interpela Comitetul de Ministri si pe presedintele
Comitetului de Ministri. Si acolo diferenta se face altfel, intrebare scrisa si
intrebare orala.
Deci, poti adresa expres, atunci cind este
de fata un membru al Guvernului, o intrebare, in felul acesta interpelindu-l.
Sau, daca nu este de fata, sau subiectul abordat este destul de complex, i se
adreseaza o intrebare in scris sau este interpelat in scris. Acesti termeni sint
intr-o relatie de sinonimie perfecta, nici macar relativa, perfecta.
De aceea, eu as vrea, fara a leza fondul
semantic al Constitutiei, fara a intra in contradictie, in coliziune cu el, sa
introducem o mica corectie in cadrul legislativ, in acest Regulament care este,
oricum, lege organica si sa vorbim fie doar de interpelari, fie doar de intrebari
si nu va fi nimic grav in aceasta. Convenind astazi ca vom veni cu o initiativa
de ajustare a textului Constitutiei la norma lingvistica, dragii mei.
Noi avem legi despre modul in care se adopta
legile si o conditie de baza este ca orice text sa corespunda normelor
standardului literar, inclusiv semantic, nu numai gramatical si ca punctuatie.
De aceea, eu as propune sa ne limitam la un singur termen. Si, cred ca termenul
de “interpelare” este termenul elegant, modern, care poate fi acceptat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Daca presupunem ca in Parlamentul Romaniei
cunosc mai bine ce inseamna intrebare si interpelare, inseamna ca domnul
Cubreacov cunoaste limba romana mai slab. Noi am preluat in Constitutia noastra
anume din Constitutia Romaniei sensul de intrebare si interpelare.
Domnul Marian Lupu:
Da, totusi...
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Stimati prieteni,
Desigur, nu este grav daca ramine si cum
este, dar, intr-adevar, nimeni dintre noi nu poate sa spuna, cum, prin ce se
deosebeste una de alta? Toata lumea stie ca e acelasi lucru. Despre aceasta e
vorba. E absolut acelasi lucru. De altfel, am trecut peste articolul cela. Dar
daca ne gindim ce inseamna propunere legislativa si initiativa legislativa, tot
asa nimeni nu o sa spuna, care e deosebirea. Asa s-a scris in 1994. Acesta era
nivelul nostru de cunoastere a dreptului constitutional, a altor chestii, faceam
primii pasi. Si acum nu mai facem chiar primii pasi. Era vorba ca, la un moment
dat, si Constitutia va trebui... nu spiritul, ci formularea adaptata, slefuita in
sensul acesta, dar cum doriti. Un deputat zice ca intreaba, altul zice ca
interpeleaza, dar juridic nu este nici o deosebire.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
In principiu, poate si au dreptul la
existenta aceste pareri, nu poate ca, dar precis. Dar, totodata, noi avem astazi
Constitutia, care prevede si noi invers nu putem sa votam astazi, deoarece, lasind
numai subiectul intrebarii, noi incalcam dreptul deputatului la inaintarea
interpelarilor. Aceasta e. Anume din aceste considerente noi am si propus o
formula, o definitie.
Articolul 112, la care noi inca vom ajunge,
se vorbeste despre notiunea, alineatul (2), ce este interpelare. Si ceea ce tine
de articolul 108, noi aici iarasi, ca e imposibil de a formula ce inseamna intrebare
in sensul acesta, la alineatul (3) am prevazut unele restrictii care probleme
nu pot fi invocate prin intrebari. Si la momentul dat noi consideram ca aceasta
varianta, rezultind din prevederile constitutionale, este cea mai reusita. Intrebari,
noi nu avem definitia.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Vladimir Turcan:
De aceea, interpelarea noi si am numit-o ca
o cerere adresata Guvernului sau intrebarea adresata anume Guvernului, prin
care se solicita explicatie asupra unor aspecte ale politicii Guvernului ce tin
de activitatea sa interna sau externa. Deci, nivelul respectiv e mai, sa spunem
asa, avansat, decit, pur si simplu, o intrebare. Ceva mai general, mai global,
daca doriti.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca,
Da, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Stimati colegi,
Ar mai fi o solutie. Sa ne adresam la
Curtea Constitutionala sa ne interpreteze aceasta institutie singura abilitata,
cum vede chiar Curtea Constitutionala deosebirea dintre termenul constitutional
“interpelare” si terminul constitutional “intrebare”. Si la un moment dat putem
sa revenim asupra acestui subiect.
Domnul Vladimir Turcan:
Dar deocamdata lasam asa cum…
Domnul Iurie Rosca:
Da, da.
Domnul Marian Lupu:
Stiti, bine, eu la fel as accepta aceasta
propunere, de fapt, doar atrag atentia, ca, cel putin, in actualul Regulament
s-a incercat sa se faca o distinctie intre intrebare si interpelare, fixindu-se
ca interpelarile se fac in scris, iar intrebarile sint adresate verbal.
Domnul Iurie Rosca:
Putem sa spunem asa: puterea adreseaza intrebari,
opozitia – interpelari.
Domnul Marian Lupu:
Deci, revenim.
Bine. Continuam. Articolul 108.
Doamna Postoico,
Va rog.
Doamna Maria Postoico:
La 5, da, da. Spuneti dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu v-as atrage atentia asupra acestui
amendament cu nr.5 inclus aici, alineatul (3), da? Noi propunem o completare:
“Deputatii nu pot adresa intrebari Presedintelui Republicii, puterii judecatoresti,
administratiei publice locale.”
In argumentarea comisiei se face trimitere
la articolul 17, alineatul (6) din Legea despre statutul deputatului in
Parlament. Daca imi permiteti, eu am sa o citesc pentru ca sa vedem, cum ne
orientam mai bine. In exercitarea mandatului, deputatul poate adresa intrebari,
interpelari si petitii Presedintelui Republicii Moldova, membrilor Guvernului
sau altor reprezentanti ai organelor centrale ale administratiei de stat.
Deci, dintr-o data, puterea judecatoreasca si
admininistratia publica locala deja nu cad sub incidenta articolului 17
alineatul (6). Iar ceea ce priveste Presedintele Republicii, eu am spus si in
prima lectura, nu este subalternul Guvernului sau Parlamentului si nu poate fi
egalat. Nimeni nu ne opreste pe noi, ca avem norma constitutionala, sa avem
opinii foarte drastice, inclusiv sa initiem procedura de destituire a Sefului
statului. Si cu totul este altceva sa ii adresez interpelari si intrebari Presedintelui
Republicii tot asa cum ii adresezi unui membru al Guvernului.
Iar cit priveste norma din Legea despre statutul
deputatului in Parlament de aceea si sintem legiuitori, daca propunerea noastra
va fi acceptata, nu avem decit sa redactam articolul 17, alineatul (6) din
Legea despre statutul deputatului in Parlament, care este tot scrisa de mina de
om, votata acum niste ani, cu 3 legislaturi in urma. De aceea, eu v-as ruga
foarte mult sa ne gindim la sustinerea acestei initiative.
Deci, va spun, puterea judecatoreasca si
administratia publica locala nicicum nu poate sa fie obiectul unor intrebari,
interpelari. Si, in opinia mea, Presedintele Tarii, chiar daca e prevazut in
articolul respectiv din Legea despre statutul deputatului in Parlament, nu ar
trebui sa cada sub incidenta normei generale de intrebari, interpelari.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Nu am o formula precisa pentru aceasta
stare, dar vreau sa va spun ca nu este vorba ca noi nu avem dreptul sa punem intrebari
altor ramuri ale puterii. Deci, aceasta e o greseala. Noi avem dreptul sa punem
intrebari, noi nu avem dreptul sa le cerem raspundere.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Da. Imediat microfonul nr.5.
Eu rog sa intelegem si un alt lucru, am
avut discutii si anterior la acest subiect daca va aduceti aminte. O eventuala,
cum am numit noi discrepanta, Legea despre statutul deputatului in Parlament si
Regulamentul.
Sa nu uitam si de un alt lucru. In
exercitarea mandatului sau, deputatul are foarte multe drepturi si atributii.
Dar eu rog sa atragem atentia ca in Legea despre statutul deputatului in
Parlament se ofera o situatie mult mai larga, nu doar o situatie care se refera
la sedintele plenului Parlamentului si la aceasta ora a intrebarilor si
interpelarilor.
Or, Regulamentul se refera cu exactitate la
Ora intrebarilor si interpelarilor. Si colegul nostru are dreptate, nelezind,
de fapt, ideea exprimata si de domnul Stepaniuc. Deputatul poate merge la
audienta la Presedinte, poate merge la audienta la oricine, fiindca are acest
drept, ofera intrebari, discuta, poftim. Noi doar ne desfasuram activitatea
noastra de deputat nu doar in cadrul sedintelor in plen in zilele de joi si
vineri, dar 24 de ore pe 24, 7 zile pe saptamina.
Iata de ce eu consider ca aceasta propunere
este binevenita si ea specifica foarte clar ce poate sa se intimple, cine poate
fi invitat aici in sala plenului Parlamentului, in cadrul sedintei in plen la
Ora Guvernului. Si propunerea este relevanta din punctul meu de vedere.
Da, va rog, domnule Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Ma iertati ca intervin din nou, o foarte
mica completare in calitate de argument suplimentar. Cind ne-am gindit la
puterea judecatoreasca, ne-am gindit la situatia simpla. Un deputat iese si
intervine intr-un litigiu de judecata, spunem, consider ca judecatorul cutare
nu isi face treaba sau trebuie sa decida asa sau a decis incorect, intelegeti.
Da, dar nu este ... expres la noi.
Sau noi ne adresam unui primar sau unui
pretor, sau unui Consiliu raional, noi avem Guvernul cu ministerul de profil
care ne raspunde asupra unei situatii concrete din teritoriu, daca ne
intereseaza. E vorba de independenta puterii judecatoresti si de autonomia
puterii locale, eu la aceasta ma refer, nu ca noi nu putem sa avem atitudine
critica, inclusiv fata de un primar, fata de un judecator s.a.m.d.
Problema este doar ca noi nu avem dreptul sa
ii invitam sau sa ii interpelam pe ei alaturi in acelasi regim juridic in care
ne adresam membrilor Guvernului si altor autoritati centrale ale statului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu cred ca toata lumea va fi de acord sa sustinem
acest amendament pentru ca, daca inainte se facea trimitere la norma constitutionala,
acum nu avem la ce face trimitere. Nicaieri in Constitutie nu veti vedea ca
deputatii au dreptul la Ora Guvernului sa interpeleze puterea judecatoreasca.
Dimpotriva, norma constitutionala spune in mod clar ca aceste puteri sint
separate si doar colaboreaza intre ele.
Dar fiti atenti, este vorba de Legislativ,
ca organ legiuitor, nu este vorba de deputati separati, luati aparte. Ori aici
noi ne referim la un drept individual al deputatilor si chiar la un privilegiu
al lor. De aceea, ar trebui sa lasam lucrurile clare, administratia centrala,
cea executiva, minus Presedintele, minus puterea judecatoreasca.
Daca in Constitutia altei tari sau intr-o
lege a oricarei alte tari europene ar fi scrisa norma actuala sau, cred ca ar
fi destul de scandalos, nu avem precedente in Europa cind puterea judecatoreasca
poate fi interpelata de deputati luati aparte. In rest, ramine dreptul pe care il
are si orice cetatean, de a adresa sesizari, petitii, scrisori, orice alte
forme care sint generale si sint la dispozitia absoluta oricarui cetatean. Ori
cind vorbim de privilegii individuale, trebuie sa ne limitam strict la puterea
executiva pentru ca este vorba de o pirghie de control parlamentar.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc.
Eu vreau sa va spun ca fiecare dintre noi
este martor si are o multime de plingeri si sint plingeri legate concret de
primarul satului X sau de conducerea raionului, si ce fac eu cu petitia
respectiva. O trimit, de fapt, nu la Guvern, dar o trimit pe adresa presedintelui
de raion sau primarului si nu il intreb, ii spun in conformitate cu legislatia in
vigoare sa o dezbata. Si aceasta inseamna ca eu, de fapt, am niste relatii cu dinsul,
am dreptul sa ii scriu asemenea scrisori.
Domnilor deputati,
Ca daca noi o sa scriem altul, atunci el
poate sa inteleaga ca el la scrisorile acestea indeobste nu trebuie sa raspunda,
ca nu are nici o atributie.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Stepaniuc,
Nu e chiar asa, fiindca, vedeti, imediat am
trecut pe alta filiera, cea de petitii, sesizari, deci e completamente altceva.
Eu repet inca o data, noi vorbim aici de ceea ce poate face ori nu poate face
deputatul cu strictete in cadrul sedintei plenului Parlamentului in fiecare zi
de joi a saptaminii si nu mai mult.
In afara acestui exercitiu a Orei
Guvernului, deputatii au la dispozitia lor multe alte instrumente, corespondente,
petitii, sesizari, nimeni nu lezeaza acest drept. Cum o sa invitati presedintele
de raion aici, in sala? Deci, noi vorbim de invitarea lor, este autonomia locala,
este sistemul judecatoresc, separarea puterilor si Presedintele tarii, aceasta
este propunerea.
Da, va rog.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Mai bine a comisiei. Eu am vrut sa spun, sa
continui, domnule Presedinte si sa spun urmatoarea. Noi, desigur, nu avem
dreptul sa le cerem raspundere, dar a le pune intrebari, deci mie imi pare ca
comisia a hotarit foarte corect si anume varianta comisiei trebuie sustinuta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
A fost inaintata propunerea si eu o supun
votului.
Cine este pentru...
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Noi totusi trebuie sa sustinem propunerea
domnului Rosca.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului aceasta propunere.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3 – 8?
Numaratorii:
Da. Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Propunerea este
acceptata.
Continuam. La acest articol 100, unde ne
aflam, la ce articol? 108 sau 109? Alte propuneri?
Articolele 110, 111, 112, 1121,
1122, 1123, 113, 114, 115, 116.
Articolul 116, da?
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
La articolul 116 alineatul (1) sint
enumerate sanctiunile si dupa sanctiunea “retragerea cuvintului” se propune sa
fie introdusa inca o sanctiune si anume: “lipsirea de cuvint pe durata unei sedinte
a unei saptamini sau a unei luni”. Aceasta norma se aplica in mai multe tari
din Europa si are menirea de a disciplina deputatii si se propune sa fie inclusa
in articolul respectiv.
Domnul Marian Lupu:
Da. De fapt, noi acum vorbim ca cea mai buna
forma de sanctiune este lipsita de cuvint pe durata mandatului. Si atunci cred
ca ne vom autosesiza si autodisciplina. Deci, acum la concret.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Fie pe o zi, pe o sedinta, pe o saptamina,
ma rog, este si o luna, dar se poate de compromis.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Cum, pozitia comisiei?
Domnul Vladimir Turcan:
Ca idee poate fi acceptata. Altceva ca
trebuie sa ne apreciem pe care durata. Da, aceasta e una.
Domnul Marian Lupu:
Da, dupa litera c).
Domnul Vladimir Turcan:
Dupa litera c) clar ca... Dar, totodata,
litera d), care o sa fie deja, da, sub... trebuie sa fie inclusa la alineatul
(2) in prerogativa Parlamentului. Unica ce trebuie sa avem in vedere. La
decizia Parlamentului, aici, in primele sanctiuni, la decizia Presedintelui Parlamentului,
asa, deci, aceasta fiind mai...
Domnul Marian Lupu:
La decizia Parlamentului, corect. Deci,
trebuie sa ii gasim.
Domnul Vladimir Turcan:
Numai ca trebuie sa ne decidem, totusi...
Domnul Iurie Rosca:
Domnule presedinte,
Sa incercam sa gasim formula atunci,
perioada de la o sedinta plenara pina la nu stiu cite, 3 sau nu stiu cite, 5 sedinte,
in urma deciziei Parlamentului.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi avem litera e) – interzicerea participarii
la sedintele plenare pe o durata de pina la 10 sedinte.
Domnul Iurie Rosca:
Eu stiu, dar ceea ce propune colegul este o
sanctiune, hai sa spunem asa, mai blinda, intermediara.
Domnul Vladimir Turcan:
Apoi atunci pina la 5 sa punem.
Domnul Iurie Rosca:
Pina la 5, la decizia Parlamentului.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu ca...
Domnul Iurie Rosca:
Da, da, am inteles, da.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, este cazul... noi avem si
alineatul (2), va atrag atentia...
Stimati colegi,
Alineatul (2) al acestui articol spune ca
sanctiunile prevazute la alineatul (1) literele a) – c) sint aplicate de catre
presedintele sedintei, iar cele de la d) si in continuare – de catre Parlament.
Eu cred ca mecanismul este bine stabilit la
alineatul (2). Acum urmeaza dupa c), da, apare deci d) respectiv si vom avea 3
sanctiuni: d), e), f) care sint aplicate la decizia Parlamentului. Cam aceasta
ar fi formula.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Turcan:
Si termenul 5 sedinte, asa am inteles, da.
Domnul Marian Lupu:
Si termenul da.
Domnul Vladimir Turcan:
5 sedinte.
Domnul Marian Lupu:
5 sau pina la 5.
Domnul Vladimir Turcan:
Pina la 5.
Domnul Iurie Rosca:
Pina la 5.
Domnul Marian Lupu:
Pina la 5 sedinte. De acord.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Aici, totusi, din punct de vedere pur
juridic trebuie poate de concretizat abaterile de la prevederile
Regulamentului. Abateri noi facem toata ziua fiecare. Poate incalcari grave,
cumva sa... da, incalcarea, de pilda, grava a prevederilor, adica cu buna stiinta
sau intentionata s.a.m.d., dar abateri poti sa faci si neintentionat sau chiar
la noi cite o data si Presedintele Parlamentului mai incalca Regulamentul, dar...
Domnul Marian Lupu:
Pai, trebuie sa fie exceptie...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da, si la... adica aici ar trebui, totusi,
de concretizat.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Susarenco,
Din punct de vedere juridic aveti dreptate,
noi mai departe toate sanctiunile acestea le expunem intr-un articol aparte.
Atunci va fi necesar ca sa fie un articol aparte pentru aceasta sanctiune si
acolo, deci, deja de prevazut.
Articolul 119 – retragerea cuvintului.
Nu, acestea sint diferite sanctiuni si,
deci, in dependenta de gravitatea incalcarii. De aceea, 119 – retragerea cuvintului,
ceea ce se refera la litera c).
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da, incalcare, adica nu abatere, dar incalcare,
ar trebui, totusi, sa spunem ca este incalcare.
Domnul Vladimir Turcan:
Si va fi necesar de introdus articolul 1191,
in care sa expunem in care cazuri vor fi lipsite de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Domnule Susarenco,
De fapt, daca nu va suparati, eu cred ca
aici problema este putin mai simpla si foarte clara. Colegul nostru propune sa inlocuim
cuvintul “abaterile” cu o sintagma mult mai precisa in acest sens. Dar sa
specificam intr-un articol nou tot cred ca nu este cazul, fiindca cele mai
grave incalcari care le decide sau sanctiunile pentru care le decide
Parlamentul, oricum le decide Parlamentul si noi le discutam.
Ceea ce este in atributia presedintelui sedintei
nu se refera decit la lucruri mai lejere, un avertisment, o chemare la ordine,
mai mult. Retragerea cuvintului pentru o perioada de pina la 5 intra deja in
categoria deciziei Parlamentului.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, nu, retragerea cuvintului, deci, se are
in vedere sedinta respectiva. Dar noi vorbim despre lipsirea...
Domnul Marian Lupu:
Retragerea cuvintului pina la 5 sedinte plenare
o decide plenul Parlamentului.
Domnul Vladimir Turcan:
Pe parcursul ulterior, deci pina la 5 sedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da. Bine.
Domnule presedinte,
Atunci cum hotarim? Sa gasim in loc de cuvintul
“abaterile de la prevederile” o formula.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule presedinte,
Stimati colegi,
Poate ca incalcarile grave sau incalcarile
deosebit de grave, la aceasta s-a referit domnul Susarenco. Deci, ca nu, pur si
simplu, da, da, da, abaterea e, ma rog, intr-adevar. Sensul ramine acelasi, pur
si simplu, se vede ca.
Domnul Marian Lupu:
Nerespectarea prevederilor sau asa...
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si a doua, ca sa nu mai revin la una din
sanctiuni – eliminarea din sala de sedinte, fiindca este mai jos si noi, totusi,
trebuie. Da, exista, dar trebuie, totusi, sa vedem care este mecanismul. Nu imi
inchipui cum il ia pe Urechean de aici, de la tribuna, ca acolo e si pentru
blocare, si il ridici si il duci, si daca sint 15 deputati. Adica, care ar fi
mecanismul?
Domnul Marian Lupu:
Da va rog, domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu, in sustinerea a ceea ce a spus colegul
Susarenco, noi nu am prevazut cine executa, cine realizeaza, am scris
eliminarea. Se presupune ca eliminarea nu este benevola, ci fortata. Dar nu
scrie Serviciul paza si protectie.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu am ajuns, noi acolo avem mai departe.
Domnul Iurie Rosca:
Alti colegi propuneau sa facem de fiecare
data comisii speciale din corpul legiuitor si sa contribuie la evacuarea salii,
nu?
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, noi am prevazut, pur si simplu, inca
nu am ajuns la acest articol. Da, este. Deci, atunci ramine ca noi sa formulam
cazurile in care deputatul poate fi lipsit de luare de cuvint pe o perioada de
pina la 5 sedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da, si o stabilim in categoria celor care sint
deciziile plenului Parlamentului.
Domnul Vladimir Turcan:
Care sint pentru... la decizia
Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Articolele 117, 118. Da, si aici la prima
abatere.
Da, va rog, domnul Rosca.
Domnul Vladimir Turcan:
Care e problema?
Domnul Iurie Rosca:
Stimati colegi,
Domnule presedinte al comisiei,
Dinsul se refera, daca am inteles, la
articolul 117 – avertismentul. La prima abatere de la Regulament presedintele sedintei
avertizeaza deputatul in culpa. Probabil, nu in culpa, ci vizat. La prima incalcare,
probabil, daca am mers deja pe formula aceasta, da.
Domnul Marian Lupu:
La prima incalcare...
Domnul Iurie Rosca:
...a Regulamentului, presedintele sedintei
avertizeaza deputatul vizat si il invita sa respecte Regulamentul. Se poate asa,
da. E bine asa?
Domnul Vladimir Turcan:
Da.
Domnul Iurie Rosca:
Da, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Articolul 118. Sint propuneri la articolul
118? Nu.
Articolele 1181; 119, 120, 1201,
121.
Microfonul nr.5.
Da, va rog, microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Deci, la articolul 1201, avind in
vedere ca punctul 3) contravine statutului deputatului, eu propun ca acest
alineat sa fie exclus si sa mizam pe cultura deputatului si nivelul etic, mai
ales ca el taie si urechea, dupa parerea mea.
1201 alineat (3) – executarea
sanctiunii de interzicere a participarii deputatului sanctionat la sedintele
plenare se asigura de colaboratorii Serviciului de Protectie si Paza de Stat.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, in acest caz, noi, da, e clar ca poate
cum ati spus, taie urechea, dar in majoritatea tarilor Europei este un asemenea
serviciu. Altceva ca, deci, a fost o propunere din partea doamnei deputat Postoico
si domnului deputat Rosca ca, totusi, sa nu fie, deci, pus in sarcina Serviciul
de Protectie si Paza de Stat. De aceea, noi am propus ca sa fie, acest Serviciu
sa fie inlocuit cu cuvintele “Serviciul Specializat al Parlamentului”. Asa cum
este in toata lumea.
Domnul Vladimir Braga:
Dar exista asemenea serviciu in Parlament?
Domnul Vladimir Turcan:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Da, exista asa servicii. Acest Serviciu va
fi creat, el urmeaza sa fie creat si, in mod evident, colaboratorii o sa fie
prezentati.
Domnul Vladimir Braga:
Pe mine ma intereseaza daca...
Domnul Marian Lupu:
Viitorii colaboratori.
Domnul Vladimir Braga:
Sa nu cream precedente pentru sistemul
judiciar.
Domnul Marian Lupu:
Nu, exista. Bine, nu stiu cum as spune, in Institutul
de Constebl, deci in engleza daca doriti, este un serviciu specializat care nu
se refera nici la politie, nici la...
Domnul Vladimir Braga:
Si nu iese dupa usile Parlamentului, daca inteleg
corect, da? Cu functiile sale am in vedere.
Domnul Marian Lupu:
Ei au functii de mentinere, de
supraveghere.
Domnul Vladimir Turcan:
Mentinerea ordinii publice sau ordinii, in
genere, in sala de sedinte sau in vestibul. De aceea, noi nu cred ca facem
aici, nu deschidem noi Europa.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule Turcan,
Nu, eu nici nu pretind sa deschid Europa.
Domnul Vladimir Turcan:
E deja deschisa, noi trebuie taman ca sa
preluam experianta.
Domnul Vladimir Braga:
Eu, pur si simplu, spun ca taie urechea
punctul acesta si chiar si daca va fi.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule deputat,
Totusi nu o taie, o zgirie nu taie urechea,
ruseste o taie, romaneste o zgirie.
Domnul Vladimir Braga:
Eu am in vedere ca, daca noi il scoatem,
aceasta nu inseamna ca lipsim de aceste functii acest serviciu, daca el exista in
Parlament. Dar singura formularea dispare ca notiune si eu in, acest caz, propun
ca sa fie exclus.
Domnul Vladimir Turcan:
Practica.
Domnul Vladimir Braga:
Avind in vedere ca va fi executat anume cum
aveti in vedere dumneavoastra.
Domnul Vladimir Turcan:
Practica exista si noi trebuie sa prevedem
ca pentru asa ceva va fi o sanctiune respectiva, trebuie sa prevedem cine
executa. Taman ca sa nu fie incalcarea statutului deputatului. Dar ceea ce se
refera la taie sau zgirie, cred ca ceea ce s-a intimplat in momentul cind o
fost, a incercat domnul Prim-ministru sa prezinte raportul, inca o data a confirmat
ca noi avem nevoie de un asemenea serviciu.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Deci, eu exact la 1201, alineatul
(3). Deci, s-a discutat, domnul Braga, am intirziat un pic. Intr-adevar, eu
cred ca ar fi binevenit ca sa dam posibilitate Comisiei de etica sa se ocupe cu
chestia aceasta, fiindca, din start, cream o situatie de conflict dintre
deputat, care are imunitate, si acel Serviciu sau acea structura nou-creata,
care va sta la usa Parlamentului, intrarii in Parlament.
Domnul Vladimir Turcan:
Aveti in vedere Serviciul sa fie in dispozitia
comisiei de etica.
Domnul Marcel Raducan:
Nu, domnule Presedinte,
deci, grupa dumneavoastra este buna, intr-adevar.
Dar cred ca, pina la urma, deci, daca vorbim de, daca vreti, din start, sa curmam
un conflict dintre deputatul care are imunitate prin Constitutie cu cineva din
echipa care va fi, echipa de interventie, pina la urma, deci, se lasa de inteles
care va fi, chiar daca va fi in subordinea Parlamentului. Deci, va crea, din start,
o situatie de conflict, nu credeti?
Domnul Vladimir Turcan:
Insusi faptul ca deputatul a comis asa fel
de incalcari deja este o situatie de conflict. Si noi, in acest caz, trebuie sa
procedam dur, dar clar, ca in conditiile legii...
Domnul Marcel Raducan:
Bine, domnule Presedinte,
modelam o situatie.
Domnul Vladimir Turcan:
Dar in conditiile legii. Aceeasi propunere.
Domnul Marcel Raducan:
Deci, modelam o situatie. Daca deputatul
respectiv, sa zic romaneste, da buluc in Parlament, deci, echipa de interventie
il va apuca, ii va suci miinile. Ce ii va face? Deci, aceasta este intrebarea. Si,
pina la urma, cred ca ar fi normal ca deputatii sa il sanctioneze sau sa
intervina, intr-o masura oarecare, care au acelasi statut ca si persoana care a
fost sanctionata din motive, ma rog, diferite.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Stimati colegi,
Eu daca am inteles, propunerea colegului
antivorbitor, dinsul propune ca acest Serviciu sa fie format proportional dupa
numarul mandatelor fiecarei fractiuni sau care ar fi? Eu vreau sa va spun acum
ceva o chestie foarte serioasa si clar expusa la articolul 70 din Constitutia
Republicii Moldova, care tine de incompatibilitati si imunitati. Ce nu i se
poate intimpla deputatului decit intr-un regim special?
Deputatul nu poate fi retinut, arestat,
perchezitionat sau trimis in judecata, fara incuviintarea prealabila dupa
ascultarea sa. Noi, deputatii, ne adunam aici pentru a polemiza, nu pentru a ne
trinti. La trinta s-ar putea ca minoritarii sa fie mai tari decit majoritarii.
Nu? Nu venim cu bite, nu venim cu aparate de zgomot. Dar se presupune ca la
momentul dat poate va trebui chemata si urgenta si de aplicat si camasa de forta.
De ce nu? Noi facem.
Domnul Marcel Raducan:
Da, daca aplica un deputat, altul, da.
Domnul Iurie Rosca:
Da-mi voie sa inchei.
Domnul Marcel Raducan:
Da, va rog frumos.
Domnul Iurie Rosca:
Daca vrei, noi doi ne putem trinti, nu-i
nici o problema, dupa sedinta la un meci amical. Noi vorbim foarte serios
despre o norma necesara si orice lipsa de claritate in aceasta formula
degradeaza imaginea Parlamentului tarii. Noi trebuie sa polemizam, sa facem initiative
legislative. Iar daca cineva isi face de cap, trebuie eliminat din sala, ca noi
nici nu il arestam, nici nu perchezitionam, nici nu il trimitem in judecata, fara
ascultarea prealabila, nici nu il retinem, il evacuam din sala si continuam
activitatea normala si regulamentara a institutiei, care nu este altceva decit
institutie parlamentara.
Deputatul trebuie sa aiba limite
comportamentale, aceasta este toata chestia. Mai ales ca, slava Domnului, toata
lumea, in baza acestui Regulament poate sa isi exprime liber punctul de vedere
oricit de critic la adresa oricui dintre noi sau dintre autoritati.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc.
Da, domnule vicepresedinte,
Noi nu discutam despre relatiile dintre doi
deputati. Deci, ceea la ce v-ati referit dumneavoastra, va referiti la relatiile
dintre doi sau mai multi deputati dintr-o fractiune sau alta. Aceasta este alta
chestie. Deci, noi vorbim despre acel personal, care are statutul pe care il
vom da noi. Da, si, pina la urma, deci, eu am modelat o situatie. Deci,
deputatul X a fost sanctionat pentru zece zile.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Domnul Marcel Raducan:
Si doreste sa intre in sala. Deci, baietii
stau in fata in echipa de interventie. Deci, dinsul vrea sa intre in sala, mai
departe in comparatie cu altii.
Domnul Vladimir Turcan:
Care e problema?
Domnul Marcel Raducan:
Atunci ce fac? Ii sucesc miinile sau ce se
face? Eu aceasta am vrut sa imi spuneti.
Domnul Marian Lupu:
Deci, vor fi. Eu cred ca din momentul in
care acest serviciu va fi creat, el inca nu este creat, apar regulamente, norme
de conduita. Eu inteleg intrebarea dumneavoastra, dar vin raspunsuri si la
aceasta intrebare. Ele nu tin de Regulament. Sa vedem cui ii sucesc miinile sau
cu binisorul l-au luat si l-au dat la o parte. Isi vor face aparitia inainte de
punerea in aplicare a acestor norme toate regulamentele si toate normele de
conduita si normele de actiune.
Domnul Marcel Raducan:
Domnule Presedinte,
Eu as vrea ca sa nu intram, din start, intr-o
situatie de confuz, ca pe urma sa vedem cum iesim din ea.
Domnul Marian Lupu:
Nu cred.
Domnule,
Stimate coleg,
Eu va asigur, nu vom intra in situatie de
confuz, fiindca acest serviciu, daca face parte din structura Parlamentului...
Domnul Marcel Raducan:
Va face.
Domnul Marian Lupu:
...noi va trebui cu dumneavoastra sa amendam
hotaririle respective ale Parlamentului, care vizeaza structura interna a
Aparatului, si, credeti-ma, la acel moment se va veni absolut cu toate
documentele necesare. Deci, nu va fi instituit serviciul fara sa se cunoasca
normele de actiune. Si noi avem pirghiile in miinile noastre.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Raducan,
Mai mult decit atit, daca tineti minte, noi
am fost impreuna cu dumneavoastra in Soborul Cruatiei si eu special am pus intrebarea
data. Raspunsul l-ati auzit. Da, exista serviciu, iata reprezentantii. Stateau
baieti bravo, frumosi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Eu cred ca trebuie numaidecit in insusi
articolul 1201 sa fie introdusa aceasta notiune despre acest
serviciu specializat, fiindca noi dam explicatii, dar nicaieri nu este scris in
legea de baza cine o sa execute aceasta intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Pai, este.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Presedinte,
Si a doua intrebare. Eu consider oportun ca
acest serviciu sa aiba un Regulament, care va fi aprobat prin lege, deoarece asa
ori altfel el se atinge de problema imunitatii. Si cred ca trebuie sa fie un
Regulament care sa fie aprobat prin lege.
Domnul Vladimir Turcan:
Evident, asa o sa fie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Pai, odinioara s-a vorbit ca imunitatea
este putin diferit.
Domnul Iurie Stoicov:
Prin lege, nu pur si simplu, printr-o, eu stiu,
acolo decizie careva.
Domnul Marian Lupu:
Deci, eu din nou repet. Ca e lege, ca e hotarire
de Parlament, fiindca vizeaza functionarii in termen. Bine, eu sint gata sa
vedem, sa discutam. Dar din nou repet, acest serviciu poate sa isi faca aparitia
numai dupa ce noi aplicam amendamente, cel putin, la hotarirea respectiva a
Parlamentului, care vizeaza structura acestui Aparat. Deci, nu va trece pe linga
noi. Voi sincroniza aceste actiuni, ca sa venim cu decizii complexe in acest
sens.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, domnule Presedinte,
Consider ca in insusi articolul 1201
trebuie ca acest serviciu sa isi gaseasca loc in legea de baza, in legea noastra
a Regulamentului. Ca interzicerea in sala, spre exemplu, va fi efectuata de un
serviciu specializat al Parlamentului. Ca altfel noi numai lamurire scriem, dar...
Domnul Marian Lupu:
De fapt, comisia. Domnul Stoicov.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 123?
Domnul Iurie Stoicov:
Nu, articolul 121.
Domnul Marian Lupu:
Articolul 121 scrie ca... s-a decis ca la
alineatul (3) cuvintele “Serviciul de Protectie si Paza de Stat” sa fie inlocuite
cu cuvintele “Serviciul Specializat al Parlamentului”.
Domnul Vladimir Turcan:
Atit.
Domnul Marian Lupu:
Si aceasta isi face aparitia la alineatul
(3) din articolul 1201.
Microfonul nr. 5.
Domnul Vladimir Braga:
Domnule Presedinte,
Ceea ce s-a discutat nu a fost negat de
mine. De fapt, propunerea mea venea in contextul, am spus, al culturii
deputatului. Adica ceea ce a spus domnul Stoicov... cu regulamentul eu sint absolut
de acord ca acest moment sa fie reglementat intr-un regulament special. Si, in
asa fel, alineatul (3) sa fie exclus de aici, pentru ca in Regulament sa fie
nominalizat modul de expulzare asa cum este scris aici, dar din punctul 3) sa
dispara, pentru ca singur punctul 3) este, spuneam ca zgiriie...
Adica, prin acest punct a priori se declara
ca deputatii care vor fi avertizati sint niste incalcatori, care nu vor vrea sa
iasa din sala. Doar chestia aceasta nu putem sa o prevedem.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule coleg Braga,
Deci, noi nu putem, nestabilind faptul ca
va fi asa un serviciu la alineatul (3), dupa aceea se elaboram un regulament. In
baza carei prevederi? Deci, noi trebuie sa stipulam aici, la articolul 1201
alineatul (3) ca in cazul in care este necesar, in baza hotaririi Parlamentului,
sa se interzica participarea la sedintele plenare a deputatului respectiv,
exercitarea va fi efectuata de catre Serviciul Specializat al Parlamentului.
Mai departe, va fi elaborat deja Regulamentul etc. Dar noi trebuie sa avem
baza legala pentru ca sa pornim acest lucru.
Domnul Vladimir Braga:
Eu nu neg aceasta chestie ori nu ati inteles
poate? Eu nu neg chestia Regulamentului. Este vorba doar de executarea fortara
a acestuia, ca, mentionind momentul acesta la alineatul (3), noi declaram a priori
ca deja deputatul a incalcat, nu vrea sa iasa sau aceasta se declara prin
aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu, domnul Braga.
Domnul Vladimir Braga:
De aceea ceea ce a spus domnul Stoicov de a
elabora un Regulament, poate este cazul sa scriem aici ca va fi elaborat un
Regulament si in baza acestui Regulament vor fi efectuate toate actiunile, care
au fost la alineatele respective.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg Braga,
Daca veti insista, eu voi supune votului.
Dar sa intelegem un lucru ca prin lege, orice regulament este adoptat prin
lege. Noi fixam norma ca in cazurile, daca aceste situatii intervin, iata cine
este autoritatea care are dreptul sa ia de subtiori deputatul si, la decizia
plenului Parlamentului, daca nicidecum nu asculta chemarile la ordine,
avertismentele, la decizie s-a intimplat ceea ce s-a intimplat.
Eu altceva as propune, eu vad ca aceasta
pozitie este prezenta la articolul 121.
Domnul presedinte al comisiei,
Dar eu nu vad la 120, “eliminarea din sala”.
Nu este specificat cine asigura aceasta eliminare. Si eu cred ca ar trebui
acelasi lucru, un nou alineat similar alineatului ... sa isi faca prezenta. Iar
prin Regulament noi vom determina modalitatea de executare a acestei norme din
legea pe care o numim Regulamentul Parlamentului, domnule Braga.
Domnul Vladimir Braga:
Da, eu sint de acord cu aceasta prevedere
ce tine de Serviciul Specializat al Parlamentului, poate fi introdusa la
articolul 1161, unde este vorba de sanctiuni. Cine le aplica sau in
baza caror decizii si, deci, cine executa sanctiunile prevazute la alineatul
(1), literele d) si e).
Domnul Vladimir Turcan:
Pur si simplu, schimbam locul. Dar totuna ramine
cine executa.
Domnul Vladimir Braga:
Eu sint absolut de acord cu aceasta chestie.
Eu spuneam doar de prima parte.
Domnul Vladimir Turcan:
Care prima parte?
Domnul Vladimir Braga:
… eu sint de acord.
Domnul Vladimir Turcan:
Prima parte tot ramine, deoarece ei nu, pur
si simplu, vor executa, dar vor … in legatura cu incalcarea disciplinei.
Domnul Marian Lupu:
Bine, pina la urma urmei, pentru a elimina
orice dubiu in acest sens noi am putea sa gasim locul potrivit.
Domnul Vladimir Turcan:
1161.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Domnul Vladimir Turcan:
Unde este vorba de sanctiuni si cine.
Domnul Marian Lupu:
Si cine. Atunci am putea spune ca
modalitatea de exercitare a acestor... Nu, cine exercita noi fixam aici.
Domnul Vladimir Turcan:
Cine exercita? In baza.
Domnul Marian Lupu:
Dar concomitent, caci se face in baza unui
Regulament, ca sa fixam acest lucru, ca subiectul sau acel care indepliniste
aceste functii este determinat prin aceasta lege, dar cum o face, o determinam
printr-un Regulament special in acest sens. Prin lege?
Domnule Stoicov,
O sa facem prin lege. Noi nu discutam prin
hotarire de Parlament. Prin lege? Prin lege o sa facem.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu as avea o propunere care se refera la adjectivul
“specializat”. Din aceasta propunere ideea este buna in sine si noi ne inscriem
pe linia unei traditii, eu vreau sa amintesc celor care merg la Consiliul
Europei, acolo exista asa-zisii ofiteri de sedinta, care nu sint imbracati in
uniforma militara, sint in frac, dar au catuse si au pistol pe sub frac. Deci, si
in caz de necesitate intervin. Sint ofiteri de sedinta care supravegheaza
ordinea in general, sint ofiteri de sedinta.
Dar si nu este nimic grav. Sint de acord ca
trebuie sa avem un Regulament. Dar sa fim atenti, sa nu indicam Serviciul
Specializat, este vorba de un Serviciu Special. El are functii speciale, pentru
ca altminteri s-ar considera ca sint niste someri, care nu fac nimic si s-au
specializat in eliminari din sala. Deci, sa fim, este vorba de nuanta, dar
acuratetea lingvistica se impune in acest caz, pentru ca a nu avea dureri de
cap ulterior cind vom elabora acel Regulament.
Si ca solutie de compromis pentru a nu
petici acest proiect de lege cu articolele prim, a), b), c) in subsidiar note,
trimitere la subsol s.a.m.d. eu as propune ca in proiectul de lege propriu-zis.
Domnul Vladimir Turcan:
Ii clar.
Domnul Vlad Cubreacov:
Nu in acest tabel. Sa includem un articol
la final e si tranzitoriu, ca avem acest drept. Si sa spunem ca Regulamentul
acestui serviciu special va fi elaborat si indicam acolo competentele, aceasta
ar fi solutia justa ca sa nu peticim legea ca atare.
Domnul Marian Lupu:
Deci, “serviciul special” in loc de
“specializat”. Asa, da.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, da.
Domnul Marian Lupu:
Si norme tranzitorii pe care trebuie sa le
determinam.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi avem acolo deja un sir de acte
legislative modificate, inclusiv si acest moment.
Domnul Marian Lupu:
Avem, da? Avansam.
Ma iertati, microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca noi discutam foarte mult despre
atributiile Serviciului Special si este corect ce a spus domnul Cubreacov, dar
noi nu avem nici un punct prin care instituim acest serviciu? Deci, dincolo de
toate, noi trebuie sa avem un punct distinct, ca Parlamentul Republicii
Moldova dispune de un Serviciu Special s.a.m.d., care are Regulament. Si
Regulamentul trebuie sa fie adoptat. Si dupa care noi vorbim cine face si ce
face Serviciul respectiv. Doar noi vorbim despre un organ care nu exista. Deci,
noi trebuie sa prevedem in Regulament, ca Parlamentul are acest organ sau nu?
Domnul Vladimir Turcan:
Noi deja am prevazut ca este asa un organ. In
Regulament va fi descris.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Dumneavoastra ati scris in lege ca acest
organ va infaptui ceea ce va infaptui, dar noi nu avem un punct distinct. Daca
vreti la tranzitorii? La tranzitorii. Parlamentul dispune de Serviciul Special.
Si mai mult ca atit, din punctul nostru de vedere serviciul respectiv special
nu trebuie sa se ocupe numai cu eliminarea din sala. De ce nu si cu protectia
cladirii, cu ordinea in cladire. Dar, ma rog, eu consider ca trebuie sa rezolvam
si problema instituirii Centrului Serviciului. De ce nu?
Domnul Vladimir Turcan:
Cind vom ajunge la Regulament sau lege, cum
va fi numita acolo, atunci noi vom vorbi despre toate atributiile acestui
serviciu. Acum este important ca noi sa vorbim despre sanctiuni, sa fie clar indicat
cine.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu nu vorbesc despre sanctiuni si despre
atributii. Eu vorbesc despre...
Domnul Vladimir Turcan:
Atunci noi vorbim de una si aceeasi, dar
foarte mult timp.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vorbesc despre necesitatea ca acest
serviciu urmeaza a fi instituit.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Da. Ma iertati, poate eu...
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, serviciul va fi instituit in baza
legii respective.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Turcan,
Nu va suparati. Acest serviciu va fi parte
componenta a Aparatului Parlamentului. Deci, atrag atentia, nu este o entitate
juridica separata, nu este minister, nu este nimic care, de fapt, entitati sint
create prin lege. Este o subdiviziune a Aparatului si asa avem situatia la
momentul actual, ca tot ce avem ca subdiviziuni ale Parlamentului, ca structura,
ca componenta nominala se stabileste printr-o hotarire de Parlament, Hotarirea
nr.22.
Deci, acum daca nu este o entitate separata,
deci, este o subdiviziune a Aparatului, este putin dificil. Noi fixam cine va
executa aceste functii. Aceasta ne impune si sa vedem la discutii tranzitorii
cumva gasim o formula. Amendam Hotarirea nr.22, formam aceasta subdiviziune.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Dar cum noi, un serviciu care urmeaza sa
aiba un Regulament, aprobat prin lege, urmeaza sa il instituim printr-o hotarire
a Parlamentului sau, in cel mai rau caz, printr-o dispozitie a sefului
Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Poate fi si o lege ordinara. Vedeti,
aceasta a fost ca o tema de discutie. Eu am mentionat. Daca e necesar o hotarire,
va fi hotarire. Se va insista legea, legea. Dar intrebarea dumneavoastra este
relevanta. Pe de alta parte, noi nu putem, prin lege, sa stabilim o subdiviziune
a Aparatului Parlamentului, nici aceasta nu merge.
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu am spus prin lege. Eu am spus ca in
Regulamentul Parlamentului sa fie un punct prin care se presupune clar ca
Parlamentul are serviciul respectiv, atit am spus.
Domnul Marian Lupu:
Bine, pai, atunci toate celelalte
subdiviziuni ale Aparatului Parlamentului..
Domnul Vladimir Filat:
Nu, domnule Presedinte,
Atunci daca noi punem, printr-un punct, ca
Parlamentul are Serviciul respectiv, al carui Regulament urmeaza sa fie
stabilit prin lege, rezolvam problemele.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta este alogic. Are Regulamentul care
va fi stabilit.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Alogic, sau nu e alogic, lasati putin
altora sa judece.
Domnul Vladimir Turcan:
Pai, aceasta este alogic.
Domnul Vladimir Filat:
Este o propunere, sa nu o calificam.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, propunerea trebuie sa fie atunci
materializata printr-o propunere legislativa si atit.
Domnul Marian Lupu:
Bine, am notat. Continuam.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi acum discutam alt subiect.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Articolele 121, 122, 123, 124, 125, 126,
127, 128, 129, 130, 131. E tot.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Eu vreau sa intreb, daca nu ne-au ramas careva
restante la anumite articole? Si daca – da, atunci sa vedem care sint.
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Deci, am mai meditat asupra articolului 43,
punctul 3, domnule raportor, si am convenit ca sa solicitam fractiunii sa fie
sustinuta propunerea colegului Stepaniuc in ceea ce priveste omiterea
penultimei propozitii din acest alineat, ceea ce prevede restrictia de 3 zile.
Daca se vorbeste de un mod exceptional, sa introducem interzicerea de 3 zile.
Aceasta deja isi pierde esenta si nu mai este exceptional. De aceea, noi
propunem ca sa fie, totusi, omisa aceasta propozitie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei...
Domnul Vladimir Turcan:
Trebuie de pus la vot. Eu deja am expus
pozitia. Trebuie de pus la vot.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Stimatii mei colegi numaratori,
Sintem la lectura a doua.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 –27.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Propunerea este
acceptata.
Mai aveti inca una?
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Presedinte,
Am vrut sa spun, ca am iesit la acest
microfon si am vorbit despre articolul 43 alineatul (3) de 4 ori. Aceasta
demonstreaza ca uneori nu este vorba de vorbitor, dar uneori Parlamentul nu
poate sesiza in primele doua minute despre ce se vorbeste. Nu este numai boala
Parlamentului nostru, este boala si a altor Parlamente. Oamenii, pur si simplu,
obosesc peste o ora si jumatate. De aceea, e necesar sa respectam igiena, sa
facem pauza binisor, asa cum ne recomanda doi medici pe care ii avem in fractiune.
Domnul Marian Lupu:
Cind vorbiti de igiena aveti in vedere sa
punem niste cabine de dus cumva pe acolo?
Microfonul nr.3 in continuare.
Domnul Ivan Calin:
Multumesc.
La articolul 44 s-a vorbit, cred ca,
studiind stenograma, trebuie redactional corect, caci formula definitiva nu am
votat-o, de fapt, noi.
Articolul 44. In ceea ce priveste limbile.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 44?
Domnul Marian Lupu:
Cu traducerea, cine face? (9) si (10).
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Este destul de simplu, trebuie corelat
alineatul (8) cu alineatul (10) si in ambele cazuri sa se scrie propozitia care
este doar in alineatul (10): “Aparatul Parlamentului asigura traducerea lor in
limba respectiva.” Si acolo punem prin “sau”. Intr-o limba sau alta. In limba
de stat sau in limba rusa. Si Aparatul asigura traducerea si a propunerii, si a
actului legislativ. Si atunci aceasta era ideea.
Da, doamna presedinte Ostapciuc are
dreptate. De fapt, aceasta norma se rasfringe asupra initiativelor legislative
ale deputatilor si a propunerilor legislative. Si atunci, daca sinteti de
acord, apare un nou alineat care spune: “Proiectele de acte legislative, initiate
de Guvern, sint prezentate in doua limbi.” Atunci trebuie si Adunarea Populara
specificata aparte, ca si ea... Si Presedintia trebuie specificata. Atunci
pentru toate celelalte, pentru toti subiectii ceilalti, da?
Domnul Vladimir Turcan:
Da.
Domnul Iurie Rosca:
Adunarea Populara, Presedintele Republicii
Moldova, Guvernul Republicii Moldova.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Chestia este ca toate celelalte legi prevad
aceasta stipulare. Noi facem Regulamentul Parlamentului si scriem: “Atit timp cit
aceste initiative sint inregistrate, ele trebuie sa fie pregatite in doua
limbi.” Deputatul inainteaza in limba pe care el o cunoaste, Aparatul duce
lucrul acesta la capat. Celelalte structuri: Guvernul, Presedintia, alte
structuri fac acelasi lucru. Receptionarea, nu este corect. Vreau sa va spun,
cititi Legea Guvernului, acolo e scris foarte clar: “inainte de prezentare
Parlamentului chestiunea aceasta se face in doua limbi.” Adica, ei fac pregatirea
si o trimit Parlamentului in doua limbi.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Daca in acest Regulament noi ne referim
doar la propunerile legislative si la proiectele de acte legislative, initiate
de deputati, atunci asa si sa spunem, ca noi ne limitam numai la acest
compartiment. Toate celelalte functioneaza conform prevederilor legilor
respective. Daca e asa perceperea noastra a situatiei.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Alineatul (8) este regula generala. Aceasta
se refera la toate situatiile: si la Guvern, si la Presedinte, si la Adunarea
Populara. Alineatul (10) se refera doar la deputati. Si aici adaugam: “proiectele
de legi si propunerile legislative, inaintate de deputati, se prezinta” in
continuare dupa text. Si iese exceptia, se refera doar la acestea.
Domnul Marian Lupu:
Normal. Cred ca este o propunere care solutioneaza.
Acceptam aceasta redactie oferita de Directia juridica. Alte restante nu mai
avem?
Domnul Vladimir Turcan:
Este o restanta la articolul 11.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog sa readuceti aminte despre ce
este vorba.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnul Braga a propus ca litera d) sa fie
completata cu notiunea “deputat independent”. Deci, articolul 11 “Atributiile
Biroului permanent ale Parlamentului”. Examineaza propunerile fractiunilor
parlamentare si propune Parlamentului spre aprobare componenta nominala a
comisiilor permanente, coordoneaza activitatea acestora. Deci, imi pare ca
aici, in genere, nu este locul acestei propuneri, din care cauza?
Dreptul de a inainta propuneri referitor la
componenta comisiilor permanente apartine fractiunilor, tinind cont de
principiul de profesionalitate. Anume aceste propuneri si sint examinate de catre
Biroul permanent. Dar restul, ceea ce tine de solicitarea unui deputat
independent sau neafiliat, dumnealui prezinta solicitarea respectiva in Biroul
permanent si Biroul permanent va decide in care comisie poate fi inclusa.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Eu vreau sa va aduc aminte ca, de fapt, aceasta
problema o hotaraste Parlamentul cu majoritate de voturi. Din acest punct de
vedere, noi nu putem, de fapt, ingradi drepturile unor deputati sa solicite ca
el vrea sa se duca la comisia, nu stiu care, de invatamint. Altceva, decizia,
totusi, finala o ia Parlamentul.
Si eu nu vad, adica, ar fi o restrictie, o ingradire
pentru anumiti deputati ca el sa solicite lucrurile acestea? Desigur, daca el e
incorporat in fractiunea respectiva, el nu trebuie sa iasa in afara
disciplinei. Dar situatia e ca si Constitutia, si Regulamentul vechi care a
fost pina acum ii permitea intr-un fel sau altul.
Aduceti-va aminte ca noi, de fapt, am
permis dupa 6 luni de zile sau dupa un an, anumite schimbari in proportionalitate.
Cum o s-o facem noi daca fractiunea care a avut 70 sau 50 de persoane a ramas
numai cu 15 persoane? Ea o sa dicteze in continuare deputatilor care au iesit
din ea? E nonsens. Aici trebuie de gasit o alta formula.
Domnul Vladimir Turcan:
Mai moale, poftim: “examineaza propunerile
fractiunilor parlamentare si solicitarile...”
Domnul Marian Lupu:
...deputatilor”. Corect. Fiindca, stimati
colegi, inainte de a oferi cuvintul la microfonul 2 eu va atrag atentia, ca noi
mai avem alte norme in Regulament, care presupun miscare dintr-o comisie in
comisie, numirea trebuie sa fie cu acceptul deputatului, pina la urma urmei, intelegeti?
Si atunci, ca sa nu mergem cu specificarea si
discutiile “independent” sau “neafiliat”, fiindca se refera la deputatul
propriu-zis, sa acceptam propunerea facuta acum de presedintele Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati.
Microfonul nr.2, va rog.
Domnul Vadim Misin:
Ńďŕńčáî.
Óâŕćŕĺěűĺ ęîëëĺăč, ˙ őî÷ó ńęŕçŕňü, ÷ňî ýňîň
Đĺăëŕěĺíň, ęîňîđűé ěű ń âŕěč ńĺăîäí˙ ďűňŕĺěń˙ ďđčí˙ňü, îí âîîáůĺ íĺ ó÷čňűâŕĺň
íĺçŕâčńčěîńňü äĺďóňŕňîâ. Ěű âîîáůĺ ďđî ňŕęóţ ęŕňĺăîđčţ çŕáűëč. Č ňĺđěčí
«íĺçŕâčńčěűé äĺďóňŕň» äîëćĺí áűë ďđčńóňńňâîâŕňü âî âńĺě Đĺăëŕěĺíňĺ – č ôîđěčđîâŕíčč
ęîěčńńčč, č â ôîđěčđîâŕíčč áţđî č ň.ä.
Ďđĺäńňŕâüňĺ ńĺáĺ íŕ ěčíóňęó ńëĺäóţůčĺ
âűáîđű: â Ďŕđëŕěĺíň âîřëč 38 íĺçŕâčńčěűő äĺďóňŕňîâ, ŕ ôđŕęöčč âńĺ ďî 16, ÷ňî
ňîăäŕ? Ňîăäŕ ýňîň Đĺăëŕěĺíň ďđîńňî âűáđŕńűâŕţň, č îíč âűíóćäĺíű áóäóň äĺëŕňü
íîâűé Đĺăëŕěĺíň.
ń ýňîé ňî÷ęč çđĺíč˙ ˙ č ďđĺäëŕăŕţ ńĺé÷ŕń, –
ó íŕń íĺň äđóăîăî âűőîäŕ č âűáîđŕ – íĺ âďóňűâŕňü ňĺđěčí «íĺçŕâčńčěűĺ äĺďóňŕňű»,
ďîńęîëüęó čő ó íŕń íĺň â ýňîě ńîçűâĺ. Ŕ â ńëó÷ŕĺ čő ďî˙âëĺíč˙ č â çŕâčńčěîńňč
îň čő ęîëč÷ĺńňâŕ îíč áóäóň ěîäĺđíčçčđîâŕňü äŕííűé äîęóěĺíň. Äđóăîăî âŕđčŕíňŕ ó
íŕń íĺ ńóůĺńňâóĺň. Ďîýňîěó ňĺđěčí ýňîň ââîäčňü íŕě ńĺăîäí˙ íĺ íóćíî. Ďîňîěó ÷ňî
ĺńëč ĺăî ââĺńňč â îäíîě ěĺńňĺ, ĺăî íŕäî ââîäčňü âî âńĺě Đĺăëŕěĺíňĺ.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Cred ca aceasta propunere a Comisiei
juridice corespunde intru totul si celor revocate de domnul Misin, nu exista
contradictii.
Bine.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi putem sa specificam: “deputati care nu
sint membri ai fractiunii”.
Domnul Marian Lupu:
Eu cred ca trebuie, in genere, ceva de mai
specificat. Deputat si e tot.
Domnul Vladimir Turcan:
Dar la articolul 4 este notiunea “deputat
independent”. Asa ca nu ei corect ceea ce a spus domnul Misin.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Avind rezultatele dezbaterilor pe articole,
voi supune votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1949.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
68 de voturi “pro”. Impotriva? “Zero”
voturi.
Proiectul de Lege nr.1949 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta a plenului Parlamentului
va avea loc miine,
28 decembrie. Readuc aminte, incepind cu ora 9.00.
Va multumesc pentru participare la sedinta.
Sedinta o declar inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 18.55.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.