version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA DECEMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 27 decembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3437 pentru modificarea si completarea Legii nr.1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice (art.1, 4, 6 s.a.).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4180 pentru modificarea Legii nr.950-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a judecatorilor (art.12, 14).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4231 privind protectia soiurilor de plante.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4350 pentru modificarea si completarea Codului electoral (art.1, 13, 17 s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4449 pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4245 pentru modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3835 pentru modificarea si completarea alin. (2), art.47 si alin. (3), art.48 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3887 pentru modificarea articolului 86 din Codul electoral nr.1381-XIII din
21 noiembrie 1997.

11. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.4292 cu privire la completarea articolului 44 din Codul electoral.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4523 pentru modificarea si completarea Legii nr.113-XV din 13 martie 2003 cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice (art.2, 3, 5 s.a.).

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4182 pentru modificarea si completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar (art.35, anexa nr.3, anexa nr.4, anexa nr.5).

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4501 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala art.4; Legea cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala anexa nr.1, anexa nr.3).

15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3972 privind importul unui autovehicul cu destinatie medicala.

16. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4188 privind importul unei unitati de transport.

17. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.4217 privind modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului nr.421-XV din 16 decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei (pct.3.3; 3.4; anexa).

18. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.4524 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

19. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4100 pentru modificarea si completarea articolului 276 din Codul de procedura penala al Republicii Moldova.

20. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4249 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Principatului Liechtenstein privind asistenta umanitara si cooperarea tehnica.

21. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.4596 pentru modificarea componentei nominale a unei comisii permanente a Parlamentului.

22. Interpelari.

23. Declaratia domnului deputat Grigore Petrenco Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

24. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

 

Sedinta incepe la ora 9.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Valentina Cusnir la cerere; Dumitru Braghis din motive de sanatate; Ghenadii Bulgacov, Mihail Mocan, Adriana Chiriac, Efim Agachi, Valeriu Guma, Dumitru Diacov, Gheorghe Susarenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Propuneri la ordinea de zi?

Stimati colegi,

V-a fost distribuit suplimentul, care include 3 proiecte propuse de comisii ca supliment la ordinea de zi aprobata saptamina trecuta.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Pentru Ora Guvernului, in conformitate cu prevederile Regulamentului, rog sa fie invitati reprezentantii Executivului, in functie de cum va considera Guvernul, fie reprezentantii Serviciului Vamal, ai Serviciului de Graniceri sau ai Serviciului de Informatii si Securitate in legatura cu urmatoarea situatie produsa in seara zilei de ieri, 26 decembrie 2007, in Vama Sculeni din raionul Ungheni. Mitropolitul Petru Paduraru al Mitropoliei Basarabiei a fost supus timp de circa
2 ore unor controale si perchezitii riguroase si verificari intense, fara a i se prezenta vreo explicatie coerenta, clara, suficienta, inalta fata bisericeasca fiind obligata sa completeze formulare privind neposedarea de droguri.

Am urmarit ieri seara stirile la un sir de posturi de radio si televiziune, mitropolitul a calificat aceasta operatiune drept o forma de intimidare asupra Mitropoliei Basarabiei. In contextul in care cazul ei este monitorizat de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, iar asupra reprezentantilor ei, in ultima luna de zile, s-au exercitat, de asemenea, presiuni din partea agentilor statului, cum ar fi: reprezentantii SIS, reprezentantii Ministerului Afacerilor Interne, un numar covirsitor de preoti au fost vizitati, anchetati, interogati, intimidati in legatura cu apartenenta lor la acest cult religios.

De aceea, rog sa ne fie prezentate, in cadrul Orei Guvernului, explicatii privind cauzele si scopul acestei operatiuni produse ieri in Vama Sculeni, persoanele implicate, rezultatele acestor controale, zise si verificari, si existenta eventuala a unor indicatii in legatura cu acest caz iesit din comun.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Am studiat atent ordinea de zi pentru sedinta de astazi si am vazut tocmai
4 proiecte de legi ce tin de regulile de joc, adica de alegerile viitoare in Parlament. Se modifica Codul electoral, se modifica multe articole. Sint, intr-un fel, indignat de faptul ca nu s-a gasit loc in aceasta ordine de zi si pentru acele initiative legislative ce tin de abrogarea sau modificarea Legii nr.208 din 1 ianuarie 2009, care, stiti, tine de patenta de intreprinzator. Imi pare foarte rau ca se taraganeaza si cred ca nu isi va gasi loc nici in primul trimestru al anului viitor.

Vreau sa spun ca am in mina aproape 2 000 de semnaturi de la detinatorii de patenta din municipiul Balti, care roaga transferarea termenului de executare de la 1 ianuarie 2008 la 1 ianuarie 2009 si argumenteaza cu situatia creata in tara, deci, un an greu si oamenii nu au cu ce supravietui iarna aceasta. Eu voi transmite aceste semnaturi. Poate gasim loc pentru miine sau pentru primele sedinte din luna ianuarie.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint in numele fractiunii la proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4217, nr.8 din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Eu ma refer la chestiunea nr.8 din ordinea de zi, proiectul nr.4217, este vorba despre Strategia Nationala de Prevenire si Combatere a Coruptiei si Planul. Noi chiar si in cadrul comisiei am discutat ca ar fi foarte bine si chiar este si decizia Comisiei, daca nu gresesc, ca, inainte de a audia sau de a proceda la modificari la aceasta lege, sa audiem un raport, ce s-a facut din 2004 pina acum in privinta combaterii coruptiei in Republica Moldova? Este o chestie normala si eu cred ca ar fi bine daca noi am accepta acest lucru. Si a doua chestiune: rog sa ma inscrieti la sfirsitul sedintei pentru o declaratie din numele fractiunii.

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

La subiectul evocat de domnul Untila.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa il informez pe domnul Untila si Parlamentul ca acest raport anual se examineaza la Conferinta Internationala care are loc conform Strategiei Nationale de Prevenire si Combatere a Coruptiei. Aceasta ce tine de bilanturile facute anual pe republica. Daca este necesara vreo informatie suplimentara, mai intuiesc eu, careva audieri parlamentare. Acesta este obiectul altei discutii. Fiecare fractiune a luat cunostinta de acest raport. Eu l-am difuzat tuturor. Si nu vad necesitatea ca noi sa repetam acest raport care deja a fost discutat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca noi vorbim cu totul despre lucruri diferite, anapoda. Este vorba despre o lege pe care noi trebuie sa o modificam astazi, este vorba de un Plan de actiuni. Eu vreau sa stiu: s-a analizat acest Plan de actiuni? Sau mergem undeva la o conferinta, unde se face conferinta aceasta? La Valea Perjei, unde se face? Luam tot Parlamentul si mergem acolo. D-apoi nu este normal sa tratati astfel lucrurile.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Stimati colegi,

Suficient la acest subiect.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Valea Perjei este un sat foarte frumos, apropo.

Domnule Presedinte,

Doua saptamini in urma am adresat o interpelare catre Ministerul de Externe, am rugat sa imi prezinte raspuns in plenul Parlamentului. Saptamina trecuta, nu stiu, nu intru in motivatia care a stat la baza refuzului sa fie prezenti sa ofere raspunsul conform prevederilor legale. Astazi, Secretariatul m-a informat ca Guvernul a luat decizie ca, la Ora Guvernului, asa cum este stabilit de Regulament, nu va fi prezent nici un reprezentant al Guvernului.

Eu rog respectuos, fiindca tine deja nu numai de orgoliul meu personal, este o intrebare importanta. Spuneam si saptamina trecuta, raspunsul sa il dea acel care considera dinsii, numai ca sint obligati sa vina in plenul Parlamentului sa imi acorde acest raspuns. Si insist, domnule Presedinte, respectuos ca acei care au fost interpelati sa fie prezenti astazi la Ora Guvernului, sa imi prezinte raspunsurile conform prevederilor legale.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog Secretariatul sa atraga atentia asupra acestui moment.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la sfirsitul sedintei. Da, declaratie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Vitiuc:

. . , , , , , . .

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Stimati colegi,

Pe scurt.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Nu avem nevoie de aceste comentarii.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,...

 

Domnul Ivan Banari:

Deci eu m-am adresat, dinsul...

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnule Banari,

De fapt, nici colegul nu a facut referinta la familie, la nume. S-a referit pe scurt la subiect.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea ordinii de zi, tinind cont si de proiectele propuse in supliment. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Ordinea de zi este aprobata.

Proiectul de Lege nr.3437 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a produselor alcoolice. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat amendamentele privind proiectul de lege prezentat si va propune sinteza la acest proiect de lege. Vreau sa va spun ca au fost inaintate amendamente din partea deputatilor, domnul Valeriu Guma a inaintat mai multe propuneri, unele din ele au fost acceptate, altele nu. Domnul Eriomin a inaintat propuneri referitoare la proiectul de lege, au fost acceptate unele propuneri, altele nu au fost acceptate. Toate aceste decizii ale comisiei sint inscrise in aceasta sinteza.

Si in legatura cu faptul ca domnul Guma nu este astazi prezent, inseamna ca nu ma voi referi la acele decizii pe care le-a luat Comisia asupra propunerilor pe care le-a inaintat domnul Guma, fiindca ele sint scrise aici, in sinteza. Si acelasi lucru il fac pentru domnul Eriomin. Daca domnul Eriomin are ceva obiectii la ceea ce este inscris in sinteza, inseamna ca atunci el ar putea sa insiste asupra tuturor articole cu privire la care dumnealui a avut propuneri si nu au fost acceptate de Comisie. In rest, eu as propune ca, in baza raportului Comisiei si in baza sintezei cu privire la examinarea amendamentelor, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.1100 sa fie votat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domule presedinte al comisiei.

Alte propuneri decit cele evocate in raportul Comisiei?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi, Legislativul, nu o data am mentionat ca trebuie sa aparam interesele cetateanului, adica ale consumatorului. Desigur, alcoolul este un produs alimentar pe care fiecare dintre noi il foloseste de sarbatori, iar unii il folosesc chiar in fiecare zi. Dar, citeodata, daca ne ridem, trebuie sa ne mai gindim ca dupa ris vine si plins.

Ce folosim noi? Ce fel de alcool? Veritabil, calitativ sau contrafacut? Rideti, vad ca va place, iar eu va bat din palme. De aceea, domnule presedinte al comisiei, la punctul 3 din sinteza, ce tine de ambalarea sticlelor cu alcool, eu propun sa ramina ca in sinteza: cu dopuri cu dispersator.

Dar in continuare unul dintre autori scrie aici: si altele. Ei, putem, stiti, pe vremuri nu erau dopuri de pluta sau de cauciuc si se punea de acestea de la porumb, stiti. Si, de aceea, consider ca noi, daca acceptam asa, facilitam producatorul de alcool necalitativ. Va rog sa ne oprim, pur si simplu, la punctul dopuri cu dispersator. Si atit.

Va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Da, va rog, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu as vrea sa va prezint o explicatie. Adica, in initiativa de baza figura dop cu dispersator. Adica, era foarte clar ca toate bauturile alcoolice trebuiau sa fie ambalate cu acest dop cu dispersator, care nu ar fi permis ca sa fie bauturi alcoolice contrafacute. Noi am facut o analiza a importatorilor si numai citeva firme din Rusia exporta in Republica Moldova bauturi alcoolice fara dop cu dispersator. Si totul era bine pina nu a aparut acest lobby din partea acestor companii, care importa si care exporta in Republica Moldova.

De aceea, eu, de pilda, personal, fiindca aici totusi decizia Comisiei a fost ca sa se accepte aceasta varianta dopuri cu dispersator sau alte dispozitive de dopasi ale firmelor producatoare, testate de catre Serviciul Standardizare si Metrolodie s.a.m.d. Sa ramina in varianta dop cu dispersator, fara ca sa mai fie, ceea ce a propus si domnul Grozav.

Dar va spun ca, pentru citeva firme care nu pot sa isi permita producerea de bauturi alcoolice cu dop dispersator, noi mergem si facem aceste abateri de la legea de baza, de la regula de baza. Si aceasta a fost propunerea domnului Eriomin, care a fost, cu parere de rau, acceptata de Comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

E adevarat ca ieri a avut loc o discutie la aceasta tema, noi am cheltuit mult timp si, la urma urmei, totusi am ajuns la varianta prevazuta in teze. De ce? In primul rind, dopurile, noi am luat decizia singuri anul trecut, dar nimeni nu poate spune astazi ca aceasta este unica varianta de lupta cu productia contrafacuta. Poate sa fie si altele si miine poate sa fie si alta decizie. De aceea, dupa discutia pe care am avut-o noi ieri la sedinta Comisiei, am ajuns la aceasta. De aceea, decizia privind aceasta problema poate sa fie prin vot, cum o sa hotariti dumneavoastra, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil... Eu nu am auzit, domnule Grozav, la vot? Bine.

Stimati colegi,

Autorul propunerii evocate de la microfonul nr.4 a rugat ca aceasta sa fie supusa votului in forma textului articolului respectiv in care aceasta a fost prezentata de catre autor initial, fara a se tine cont de ultima decizie a Comisiei de profil. Deci doar conditia ramine dispersatoare. Asa este, da? Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 1.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr.3 22.

 

Domnul Marian Lupu:

32 de voturi intru sustinerea acestei propuneri. Plenul Parlamentului nu sustine aceasta propunere.

Stimati colegi,

Acum, votam pentru adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua pe ansamblu. Proiectul nr.3437, in conditiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru adoptarea acestui proiect, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 4.

 

 

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi intru sustinerea acestui proiect de lege.

Impotriva? Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

21 de voturi impotriva. In conditiile acestui bilant al exercitiului de vot, proiectul de Lege nr.3437 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4180 pentru modificarea Legii cu privire la colegiul disciplinar si la raspunderea disciplinara a judecatorilor.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentantul perma-
nent al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra este elaborat in scopul aducerii in concordanta a Legii nr.950 cu amendamentele operate de Parlament in Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care s-a instituit inspectia judecatoreasca, transferind astfel abilitatile de control asupra activitatii judecatorilor de la colaboratorii Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii la inspectorii judecatoresti. Rugam sa sustineti proiectul supus atentiei dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Esanu,

Chiar ieri, in sedinta Guvernului, domnul Presedinte a mentionat ca in Republica Moldova avem circa 50 si ceva de organe de control si mai instituim unul Inspectia Judiciara, ea este instituita, de fapt. Nu credeti dumneavoastra ca ar fi mai logic ca sa fie nu inspector judecator, dar judecator inspector? Mi se pare ca principala profesie este oricum de judecator, si nu de inspector. O parere a mea personala.

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

In primul rind, as mentiona ca inspectorii judecatori sau judecatorii inspectori, indiferent de denumire, nu pot fi atribuiti la organele de control in sensul celor la care ati facut dumneavoastra referinta, care asigura control asupra activitatii agentilor economici. Aici este vorba de un organ care activeaza in interiorul puterii judecatoresti. Deci, intrebarea pe care ati invocat-o dumneavoastra nu tine de obiectul acestei legi. Eventual, putem sa revenim la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care a stabilit clar conceptul acestei inspectii judecatoresti si a pus la baza vechimea in specialitatea juridica 10 ani neinstituind obligativitatea ca inspectorii sa fie judecatori. Deci este o problema discutabila, dar nu tine de acest proiect de lege.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doar ceea ce ati spus dumneavoastra, ca organele de control care controleaza agentii economici... Noi avem structurile Guvernului in teritoriu, care nu controleaza doar agentii economici. Adica, in acele 58 intra inclusiv structurile guvernamentale. Si nu ati fost, pur si simplu, corect in ceea ce-ati spus.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Posibil. Dar eu sint unul dintre acei care au intocmit cindva lista cu organele de control si va asigur ca in lista respectiva, chiar daca sint organe de stat, au fost incluse organe care asigura controlul agentilor economici. Daca vorbim de controlul in interiorul administratiei publice centrale sau locale, numarul acesta, desigur, va fi mai mare.

 

Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si are ca sens modificarea si completarea Legii cu privire la raspunderea disciplinara a judecatorilor. Modificarile si completarile propuse sint conditionate de prevederile Legii nr.185 din 26 iulie 2007 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a fost instituita Inspectia Judiciara. Astfel, inspectorii judiciari vor avea competenta de a verifica temeiurile tragerii la raspundere disciplinara a judecatorilor. Proiectul mentionat a fost avizat pozitiv de comisiile permanente, propunerile expuse in avizele Directiei juridice a Aparatului Parlamentului au fost acceptate. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea si adoptarea acestui proiect in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule Plesca.

Prima lectura. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.4180 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Fractiunile parlamentare, obiectii pentru lectura a doua? Nu sint. Supun votului adoptarea, in conditiile raportului Comisiei de profil, in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4180. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 20.

 

Domnul Marian Lupu:

85 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4180 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4231 privind protectia soiurilor de plante.

Guvernul.

 

Domnul Dorian Chirosca directorul general al Agentiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorati deputati,

Elaborarea proiectului de Lege privind protectia soiurilor de plante, in redactie noua, este conditionata, in primul rind, de necesitatea racordarii normelor de asigurare a protectiei soiurilor de plante la standardele Uniunii Europene. Astfel, este cazul sa mentionam ca, de fapt, proiectul nou de lege are in vedere armonizarea cu in jur de 4 regulamente ale Comunitatii Europene si 3 directive europene. Proiectul de lege contine norme referitoare la formele si conditiile de protectie a soiurilor de plante, modul si conditiile depunerii cererii de brevet, procedurile de examinare a cererii, de acordare si de mentinere in vigoare a brevetului, transmiterea drepturilor, asigurarea respectarii drepturilor.

La fel este cazul sa mentionam ca proiectul de Lege privind protectia soiurilor de plante a fost elaborat cu sprijinul expertilor Uniunii Europene, asistenta inclusa, in special, in analiza in conformitate cu legislatia nationala in cadrul legislativ de protectie a investitiilor in Uniunea Europeana si cu cele mai bune practici internationale. Luind in consideratie multitudinea de modificari ce urmau a fi operate in Legea actuala privind protectia soiurilor de plante s-a luat hotarirea de a exclude legea in redactie noua. Astfel, propun Parlamentului sa sustina acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Chirosca,

Referitor la articolul 12. Noi l-am discutat in Comisie... in privinta posibilitatii ca amelioratorul, care este angajat de catre o intreprindere, de catre o institutie si participa la elaborarea unui soi de plante, si elaboreaza acest soi de plante si institutia capata acest brevet. Ca sa fie posibil totusi ca amelioratorul sa fie si el coproprietar al acestui brevet. Fiindca noi avem de acum analiza in institutiile noastre de cercetari stiintifice in domeniul agriculturii. Practic, la aceste institutii nu vin tinerii cercetatori. Nu vin si din cauza ca ei nu pot sa isi obtina dreptul la brevetele pe care le capata angajatorii, adica pe care le capata institutiile stiintifice. Care este pozitia dumneavoastra totusi in acest caz, fiindca este o chestie de concept.

 

Domnul Dorian Chirosca:

Multumesc, mult stimate domnule Cosarciuc.

Vreau sa va raspund, de fapt, ca nu este vina angajatorului ca nu vin cercetatori tineri. Angajatorul investeste o anumita suma de bani in utilaj. Amelioratorul lucreaza, el are posibilitatea sa obtina brevetul pentru soiurile de plante peste 60 de zile, daca amelioratorul, angajatorul nu se adreseaza la AGP.

De aceea, eu cred ca in cazul in care noi acceptam ca amelioratorul sa devina coproprietar, va pune mai multe probleme in angajarea sau investirea in echipament nou, pentru a efectua anumite cercetari. Eu am mentionat ca amelioratorul are posibilitatea, la momentul angajarii, sa negocieze in baza de contract anumite conditii in cazul valorificarii, obtinerii unui brevet de inventii, brevet pentru soiul de plante. De aceea, in opinia noastra, nu este corecta si deci directivele europene la fel mentioneaza ca nu poate fi acceptat cotitularul in cazul brevetului pentru soiurile de plante.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Este cunoscut ca in cercetari stiintifice echipamentul, cladirea s.a.m.d. nu au importanta. Are importanta capitalul uman, substanta cenusie a acestui capital uman. Nu exista capital uman, nu exista substanta cenusie, nu exista nici un fel de brevete, nici un fel de s.a.m.d. Si daca noi, in Republica Moldova, nu constientizam acest fapt, inseamna ca, intr-un viitor apropiat, institutiile noastre de cercetari stiintifice, mai ales in domeniul agriculturii vor ramine fara cercetatori, fiindca, poftim, uitati-va la institutele noastre si veti vedea care este structura acestor cercetatori.

Sint mai mult de 60 de ani si foarte putini sint pina la 50 de ani, foarte putini. Eu ma adresez catre Parlamentul Republicii Moldova, catre deputati ca noi sa constientizam si aici, la articolul 12 Soiurile create, descoperite si dezvoltate de catre salariati sa fie foarte clar scris, ca salariatul are dreptul de a deveni coproprietar al acestui brevet. Si atunci noi vom da un semnal foarte clar pentru tinerii cercetatori care sa vina in institutiile de cercetare.

Va multumesc, stimati colegi, si eu cred ca aici trebuie sa constientizam acest factor.

 

Domnul Dorian Chirosca:

Daca imi permiteti, domnule deputat, in principiu, noi avem, in momentul de fata, cereri pentru brevetele de inventie 300, dar, practic, nu avem implementari. De aceea, cred ca conteaza, in primul rind, echipamentul in care putem utiliza, implementa substanta cenusie pe care dumneavoastra o spuneti.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, aveti dreptate, domnule Chirosca. Din toate brevetele pe care au fost elaborate ultimul timp, inclusiv din banii pe care noi ii dam Academiei de Stiinte nici un brevet nu a devenit comercial, nici un brevet nu a devenit comercial si aceasta vorbeste, de fapt, despre calitatea acestor brevete, nu despre faptul ca noi nu putem sa implementam in continuare aceste brevete. Depinde ce am capatat noi acolo, in urma acestor cercetari, fiindca nu vin tinerii, nu vin acei care, de pilda, au alt potential si care ar putea sa isi rezerve acest potential in institutiile noastre de cercetari stiintifice.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule director,

Articolul 31 Licente obligatorii. Mi se pare ca ar fi fost logic, ca acest articol sa inceapa cu alineatul (5), care ar specifica in care caz licenta obligatorie poate fi acordata unui titular de brevet, referitor la un soi. Si, ulterior, sa spuneti care sint conditiile, ca daca vor fi respectate conditiile, prevazute la alineatul (1), cind instantele judecatoresti acorda... si in continuare conform textului. Pentru lectura a doua, eu cred ca acest articol trebuie reexaminat, ca sa corespunda,
intr-adevar, denumirii si sa clarifice clar cazurile in care un titular de brevet poate primi licenta si care sint conditiile care necesita a fi respectate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Mai multe formulari din cadrul acestui proiect de lege sufera de anumite incoerente, de inadvertente, chiar de logica. Si, probabil, ati elaborat acest proiect de lege in regim de urgenta, fiindca aceasta este impresia care se creeaza de pe urma lecturii. De pilda, articolul 1, chiar incepem cu primul capitol, articolul 1. Este o fraza absolut confuza, spuneti asa: Prezenta lege stabileste drepturile si obligatiile ce rezulta din crearea.... Ale cui drepturi? La cine va referiti?

 

Domnul Dorian Chirosca:

Care rezulta din... drepturile care rezulta din...

 

Domnul Ion Varta:

Ale cui sint aceste drepturi si obligatii? Cui revin ele?

 

Domnul Dorin Chirosca:

Deci ele revin persoanei care a elaborat un soi de plante amelioratorului.

 

Domnul Ion Varta:

Pai, era necesar sa specificati, sa fie clar, nu?

 

Domnul Dorin Chirosca:

Amelioratorului. Multumesc pentru intrebare. De fapt, este elaborata o lege pentru specialisti. Deci este...

 

Domnul Ion Varta:

Fiecare lege trebuie sa contina formulari exacte, care sa fie clar tuturor. Fiindca ea este destinata intregii societati, nu doar specialistilor.

 

Domnul Dorin Chirosca:

Bine.

 

Domnul Ion Varta:

Aceeasi fraza, a doua parte a acestei fraze utilizarea soiurilor de plante de orice gen si specii. La ce se refera? Ce fel de utilizare, in ce scop?

 

Domnul Dorin Chirosca:

Deci in continuare este notiunea de utilizare, ceea ce este utilizare, adica comercializare, valorificare, punere in circulatie etc.

 

 

Domnul Ion Varta:

Preambulul. Ma refer si la preambul. Daca raminem pe aceeasi unda. De obicei, preambulul unei legi stipuleaza, contine niste argumentari care demonstreaza oportunitatea adoptarii unei asemenea legi. Din pacate, acest preambul nu are asemenea elemente. Deci, argumentarea lipseste cu desavirsire si nu este clar care sint ratiunile, care sint necesitatile care impun adoptarea unei atare legi. Era bine ca aceasta componenta sa fie prezenta.

 

Domnul Dorin Chirosca:

Sa va raspund? Bine

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, domnule Chirosca,

Eu cred ca vom proceda in felul urmator.

 

Domnul Ion Varta:

Ar fi bine, pentru lectura a doua, ca acest proiect de lege sa suporte anumite...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule deputat, absolut corect, domnule Varta.

Toate aceste carente, incoerente, probleme de redactie toate sa fie solutionate.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

 

Domnul Dorin Chirosca:

In lectura a doua o sa venim cu...

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumim.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Dmitri Todorglo:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege privind protectia soiurilor de plante, prezentat de Guvern, si expune urmatoarele. Legea in redactie noua este prezentata in scopul racordarii normelor de asigurare a protectiei soiurilor de plante la standardele Uniunii Europene si urmeaza sa asigure un nivel de protectie si de respectare a drepturilor de proprietate intelectuala echivalent celuilalt existent in Comunitatea Europeana. Toate avizele prezentate de comisiile permanente sint pozitive si, prin acestea, proiectul de lege mentionat se propune spre adoptare in prima lectura.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizul prezentat, a expus obiectiile de ordin general si de continut, care vor fi examinate in lectura a doua. In cadrul dezbaterilor, deputatul Valeriu Cosarciuc a propus de specificat, la articolul 12, respectiv in cuprinsul legii, ca amelioratorul angajat in calitate de salariat, care a creat sau a descoperit si dezvoltat un nou soi de plante, sa fie coproprietar al brevetului de rind cu angajatorul, considerind aceasta propunere de concept.

Autorii proiectului nu au sustinut aceasta propunere, argumentind ca contravine standardelor Uniunii Europene. Majoritatea membrilor Comisiei, in baza argumentelor aduse de autor, nu au acceptat propunerea. Pornind de la argumentele aduse de autor privind necesitatea adoptarii noii legi si avizele pozitive ale Comisiei permanente, cu 7 voturi pro si 3 impotriva, Comisia sesizata in fond propune Parlamentului proiectul de Lege privind protectia soiurilor de plante spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4231. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4350 pentru modificarea si completarea Codului electoral. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Zagorodnii.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa propun atentiei dumneavoastra initiativa legislativa a unui grup de deputati, ceea ce tine de modificarea Codului electoral al Republicii Moldova. In Rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr.1572 din 2007 privind respectarea obligatiilor si angajamentelor de catre Republica Moldova, adoptata la 2 octombrie 2007, este mentionata necesitatea studierii suplimentare a recomandarilor expertilor in domeniul legislatiei electorale pentru inlaturarea unor deficiente existente si respectarea standardelor europene la acest capitol.

Examinarea suplimentara a Avizului comun al Comisiei de la Venetia si OSCE / BIDO din martie 2006 asupra Codului electoral al Republicii Moldova, precum si a Raportului final al observatorilor internationali la alegerile locale din 2007, in care se mentioneaza necesitatea introducerii unor modificari in Codul electoral, pentru a inlatura unele neclaritati si contradictii, a condus la elaborarea prezentului proiect de lege, care vine sa indeplineasca cerinta expusa in Rezolutia APCE.

Acest proiect vizeaza obiectii formulate de experti asupra unor articole concrete, venind, in acelasi timp, cu modificari, a caror necesitate a fost constatata in urma procesului electoral din cadrul ultimelor alegeri generale locale, care au avut loc in Republica Moldova. Modificarile propuse se refera la urmatoarele aspecte. La articolul 13 din Codul electoral, expertii Comisiei de la Venetia au sugerat modificarea normei ce se refera la restrictionarea dreptului de a alege, in conformitate cu un principiu, care spune ca privarea de drepturi politice este admisa doar daca aceasta se bazeaza pe condamnarea pentru infractiuni serioase si in conformitate cu principiul proportionalitatii. Acest lucru a fost facut prin introducerea la alineatul (1) litera c) a unei precizari pentru infractiuni grave, deosebit de grave sau exceptional de grave.

Modificarea din alineatul (2) al aceluiasi articol stabileste prevederi care ar ingradi accesul la functii publice elective pentru persoanele cu antecedente penale nestinse. Iar la alineatul (3) au fost precizate persoanele care suspenda activitatea in functia pe care o detin din momentul inregistrarii lor in calitate de concurenti electorali. Modificarea articolului 17 este propus in scopul asigurarii unui profesionalism mai inalt al membrilor Comisiei Electorale Centrale si a continuitatii aflarii in functie a acestor persoane.

Aceasta recomandare vine si din partea Asociatiei functionarilor electorali din Europa, care sugereaza asigurarea unei stabilitati a organelor electorale. Asemenea practici exista in Ungaria, Ucraina, Federatia Rusa si alte tari. La articolul 18 se propun modificari de ordin procedural, necesitatea efectuarii carora a fost confirmata de practica electorala recenta. De asemenea, in urma desfasurarii ultimelor campanii electorale, a fost propusa si modificarea articolului 32. Stipularea expresa a raspunderii materiale a presedintilor consiliilor si birourilor electorale este necesara, deoarece pierderea unor atribute electorale din perioada ultimelor alegeri s-a cifrat la zece mii de lei.

La articolul 44, modificarile vin sa clarifice unele aspecte procedurale privind termenul prezentarii documentelor pentru inregistrarea si prezentarea simbolului electoral. Introducerea unui nou alineat privind candidarea pentru un singur partid are menirea sa aduca in concordanta cu prevederile similare din Legea privind partidele politice. La articolele 46 si 47 se propun unele precizari necesare excluderii posibilelor interpretari arbitrare din partea concurentilor electorali si a organelor administratiei publice locale.

Iar introducerea unor prevederi legale ce ar reglementa publicitatea electorala prin intermediul telefoniei mobile si reteaua Internet este o necesitate stringenta, deoarece lipsa lor in Codul electoral a dus la unele incalcari pe parcursul ultimelor campanii electorale. O recomandare a expertilor Comisiei de la Venetia si de la OSCE se refera la asigurarea secretului votului si face referire la procedura prevazuta in prezent de Codul electoral de aplicare a stampilei sectiei de votare pe buletinul de vot, dupa ce alegatorul si-a exprimat vointa sa si inainte de a introduce in urna de vot. Aceasta practica este contestata de experti, fiind solicitata modificarea ei.

Luind in consideratie experienta unor tari la acest capitol, se propune excluderea aplicarii stampilei pe buletinul de vot, procedura prevazuta la articolul 54 alineatul (5). Dar, in acelasi timp, se propune introducerea pe buletinul de vot a doua numere. Unul va indica numarul circumscriptiei electorale, iar celalalt numarul sectiei de votare respective, modificare prevazuta la articolul 49. Aceste modificari vor duce la indeplinirea recomandarilor expertilor si va contribui la excluderea posibilitatii folosirii buletinelor de la unele sectii de votare la altele, inlaturind pericolul comiterii fraudelor electorale.

In cadrul procesului electoral s-au constatat unele probleme ce se refera la actele de identitate, in baza carora se efectueaza votarea. Comisia Electorala Centrala a stipulat aceste prevederi intr-un regulament al sau, insa, luind in consideratie posibilitatea invocarii lipsei acestor prevederi in Codul electoral, consideram necesar de a formula aceste prevederi expres in Cod, expunind intr-o redactie noua alineatul (3) al articolului 53. In Codul electoral nu exista prevederi ce ar reglementa procedura solicitarii remunerarii votului.

In acest scop, se propune introducerea unui alineat nou la articolul 60, care va prevedea ca enumerarea voturilor poate fi solicitata de concurentii electorali pina la validarea rezultatelor alegerilor de catre instantele abilitate.

La articolul 65, se propune introducerea posibilitatii contestarii actiunilor, inactiunilor concurentilor electorali, spre deosebire de situatia actuala cind pot fi contestate numai actiunile organelor electorale. O problema mentionata de experti, care a fost remarcata in perioada ultimelor alegeri locale, tine de competenta Comisiei Electorale Centrale. Expertii considera ca Comisia Electorala Centrala trebuie sa dispuna de unele pirghii eficiente pentru a dirija procesul electoral in cazul admiterii incalcarii legislatiei electorale.

Luind in consideratie experienta diferitelor tari la acest capitol, precum si experienta unor reglementari anterioare excluse ulterior din Codul electoral, se propune introducerea unor prevederi clare ce ar permite Comisiei Electorale Centrale sa poata interveni eficient pentru inlaturarea incalcarilor constatate. In acest scop, se propune introducerea la articolul 69 a prevederilor ce ar cuprinde sanctiuni pe care le poate aplica sau le poate solicita Comisia Electorala Centrala, cum ar fi avertismentul sau anularea inregistrarii.

Totodata, se specifica aplicarea acestor sanctiuni, mentionind-se ca avertismentul se aplica de catre Comisia Electorala Centrala, iar anularea inregistrarii de catre instanta de judecata. Avertismentul se aplica pentru incalcarile prevederilor Codului electoral, cu exceptia celor prevazute la articolele 70, 71 din prezentul Cod, care prevad contraventii administrative si infractiuni penale.

Inca o recomandare a expertilor Comisiei de la Venetia tine de necesitatea prevederii posibilitatii excluderii concurentului electoral din buletinul de vot numai in baza hotaririi definitive a instantei de judecata. Aceste lucru a fost propus pentru modificarea alineatului (2) din articolul 93 si a alineatului (2) al articolului 138.

Modificarea din articolul 119 este necesara pentru a aduce prevederile date in concordanta cu prevederile existente in Legea privind administratia publica locala. Un aspect ce necesita a fi prevazut in Cod este reglementarea modificarii listelor candidatilor in cazul alegerilor locale. Se propune de a introduce o referire expresa ca modificarile listelor de candidati se efectueaza in conditiile articolului 80, care se aplica in modul corespunzator.

Adoptarea acestor modificari va imbunatati cadrul legislativ existent pentru organizarea unui proces electoral calitativ si bine organizat.

Va multumesc pentru atentie si rog colegii sa voteze adoptarea acestui proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Zagorodnii,

Dumneavoastra, la articolul 13, la restrictii, aveti careva informatii cam cite persoane la ziua de astazi sint cu antecedente penale nestinse?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

La momentul examinarii propunerilor respective noi nu am detinut numarul complet de persoane cu antecedente penale nestinse. Dar consideram, tinind cont de propunerile expertilor, pe care le-am dat citirii anterior, am considerat ca o persoana care poate, doreste sa candideze la o functie electiva, fie de Parlament, fie locala, avind antecedente penale nestinse, ar fi ca o restrictie ceea ce propunem noi la...

Mai mult decit atit, articolele care prevad... se mai propune modificarea ce tine de... nu pot candida persoanele care nu numai ca au antecedente penale nestinse, dar si care, printr-o sentinta, printr-o hotarire definitiva a instantei de judecata, a fost aplicata si o pedeapsa complementara cum este... deci este vorba de lipsa de a ocupa anumite functii in diferite posturi.

 

Domnul Ion Plesca:

Si dumneavoastra considerati ca o persoana fiind condamnata pentru un accident rutier cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe termen de
5 ani sa fie privata de dreptul de a candida? Aceasta e legal, constitutional? Domnul Zagorodnii, da, va rog.

 

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

In primul rind, ceea ce tine... noi nu am specificat anume categoriile de infractiuni, ca este accident rutier, ca sint alte categorii. Deci, la alt articol, daca dumneavoastra ati fost atent si ati studiat initiativa, noi am propus la general, dar pentru o specificare, noi putem pentru lectura a doua sa venim cu careva anume concretizari daca este necesar, ma rog. Si in cadrul Comisiei dumneavoastra puteti sa le inaintati.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Zagorodnii,

Cea mai buna propunere o sa fie pentru lectura a doua, de propus acest alineat in urmatoarea varianta: persoanele condamnate prin hotarire definitiva a instantei de judecata care au antecedente penale nestinse de doua sau mai multe ori. Adica au fost condamnate anterior de doua sau mai multe ori. Pentru prima data aceasta e neconstitutional, e categoric dreptul.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Nu, o sa examinam pentru lectura a doua, e clar. O sa examinam ca propunere.

 

Domnul Ion Plesca:

Da. Si inca o intrebare. Tot la acest articol 13, alineatul (1), litera c) persoanele care nu pot participa la votare. Ati propus care persoane.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Da, persoanele care au fost... pentru infractiuni grave, deosebit de grave, da.

 

Domnul Ion Plesca:

Condamnate la privatiune de libertate, adica isi ispasesc pedeapsa pentru infractiuni grave, deosebit de grave sau exceptional de grave. Sint persoane care isi ispasesc pedeapsa si pentru infractiuni usoare si mai putin grave, se afla in locurile de detentie. Cum vor participa ei la votare?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc pentru intrebare.

Aceasta intrebare am abordat-o si eu personal, adica aparind, in cadrul discutiei Comisiei, ne-am referit si la... facind trimitere la articolul 17 din Codul penal, unde sint prevazute calificativele infractiunilor, ceea ce tine de persoanele care sint condamnate pentru infractiuni mai putin grave, deoarece pedeapsa pentru aceste infractiuni prevede de la 2 pina la 5 ani, daca sa ne uitam real.

Deci pentru lectura a doua, noi, in cadrul comisiei, o sa discutam si o sa vedem, fiindca e clar.

 

Domnul Ion Plesca:

Si propunerea mea, ca persoanele private de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate prin hotarire definitiva a instantei de judecata... sa fie exclusa aceasta restrictie. Nu este logic. Ce inseamna aceasta? El, pentru o anumita functie, este lipsit de drepturi, dar pentru altele nu il lipseste instanta de judecata.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Bine, dumneavoastra o sa propuneti, noi o sa examinam in cadrul Comisiei. Dar parerea noastra a fost, a autorilor, eu vorbesc acum din numele autorilor si sinte persoane condamnate si pentru abuz in serviciu, aflindu-se la functii elective. Sinte persoane condamnate, care au activat in diferite functii si, ma rog, din nefericire, sa zicem asa, au avut intentate dosare penale, au fost condamnati si au fost aplicate in privinta lor si pedepse complementare cum este deci, da, lipsirea de dreptul de a ocupa anumite functii. Dumneavoastra iar... pentru lectura a doua noi o sa examinam.

 

Domnul Ion Plesca:

Si inca una. Nu considerati ca ar fi necesar de trimis acest proiect de lege pentru expertizare la Consiliul Europei?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Domnule Plesca,

Eu vreau sa va spun ca noi am pornit de la recomandarile expertilor Consiliului Europei, dupa cum am dat eu citire si in nota informativa. Mai mult ca atit, detinem, este un raport al Comisiei Europene pentru Democratie in Drept, Comisia de la Venetia, Codul bunelor practici anume in domeniul electoral din 2002.

Avem si unele recomandari, avem si unele, ma rog...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Ion Plesca:

Ca informatie, imi cer iertare, eu v-am pus prima intrebare: daca cunoasteti cifra persoanelor condamnate, cu suspendarea executarii pedepsei, sint in jur de 30 de mii. Eu deja am sesizat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Ma bucur ca cunoasteti.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, reglementari sint multe, unele chiar sint binevenite, s-a trecut cu vederea si iarasi interzicerea blocurilor electorale. Dar am doua intrebari, domnule Zagorodnii, si, va rog frumos, daca e posibil, sa imi raspundeti.

Alineatul (3) al... nu conteaza, deci articolul 13, alineatul (3) cetatenii Republicii Moldova care, in virtutea functiei s.a.m.d. conform textului, invocati prevederile Constitutiei Republicii Moldova, legile organice, din momentul inregistrarii lor in calitate de concurenti electorali, isi suspenda activitatea in functia pe care o detin.

Toate enumerarile de mai sus le stergeti si scrieti printr-o propozitie: Persoanele care cad sub incidenta acestor prevederi sint. Daca am scris o data ca acei care sub incidenta prevederilor legale, nu cred ca urma sa specifice. Si am sa explic de ce. Si stabiliti functiile: ministrii, conducatorii autoritatilor publice centrale, presedintii si vicepresedintii raioanelor, primarii, viceprimarii, pretorii si vicepretorii. Si atit?

Ce facem cu restul ce detin functii, care, prin prisma functiilor pe care le detin, pot influenta, in modul cel mai direct, rezultatul votului. Am in vedere si resursele administrative pe care le au la dispozitie.

Eu propun, pentru lectura a doua, ori lasam prevederile legale existente la ora actuala vizavi de functiile detinute, ori identificam exact toate acele functii care pot, in mod direct, influenta rezultatul votului, ca sa nu ne rezumam la acei care sint prezenti aici. Este prima intrebare si, pentru lectura a doua, eu rog foarte frumos sa lucrati serios la acest capitol.

Articolul 47, iarasi ati facut referinta la Comisia de la Venetia, mai mult despre Europa s-a vorbit decit despre Republica Moldova in cadrul initiativei respective. Am impresia ca Comisia de la Venetia a elaborat legea. Articolul 47, alineatul (15) publicitatea electorala in reteaua internet si prin intermediul telefoniei mobile este asimilata publicitatii electorale in presa scrisa.

Spuneti-mi, va rog frumos, stimate domnule autor, cum si cine va evalua publicitatea respectiva sau actiunile care vor fi intreprinse de catre concurentii electorali, utilizind telefonia mobila si serviciile internet? Care sint acele domenii care vor cadea sub incidenta respectiva? Spre exemplu, un mesaj transmis prin intermediul telefoniei mobile catre cetatenii Republicii Moldova din partea unuia care nu este concurent electoral, dar in folosul sau in dezavantajul unui concurent electoral.

Reteaua internet, eu nu stiu cum si cine o sa reuseasca sa monitorizeze, sa evalueze si cum sa reglementam, care este, noi ce facem, includem o norma care, ulterior, s-o reglementam printr-o hotarire sau printr-un ordin al unei institutii centrale si sa dam posibilitate... iar inca un instrument de a influenta procesul.

Am facut constatarea si propunerea mea este, desigur, de a exclude prevederea respectiva pina in momentul in care nu vom veni si cu un mecanism clar, care ar urma si sa implementeze norma respectiva.

Si ultima observatie, domnule autor, articolul 53, ultima fiind adresata, caci sint mai multe. Pentru lectura a doua vom reveni. Documentele necesare pentru a putea participa la procesul de vot, ultimul alineat, livretul militar pentru ostasii in termen, livretul eliberat de Serviciul de Alternativa pentru persoanele care isi satisfac serviciul de alternativa. Acestia care isi satisfac serviciul de alternativa nu au buletin? Au toate documentele necesare, de ce mai... (rumoare in sala) Poftim?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Nu au buletine, ei au anume acest livret care provoaca careva incomoditati in procesul...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu nu am facut serviciul de alternativa, eu am pus intrebarea, eu am facut armata asa cum scrie cartea. Bine atunci. Pentru lectura a doua vom mai reveni cu precizari si intrebari.

Mersi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Am in fata mea spiciul domnului Marian Lupu la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. In acest spici, domnul Lupu spunea in felul urmator, ca in
2 ani de cind activeaza acest Parlament s-a facut mai mult decit in precedentii
15 ani de cind Republica Moldova a devenit membra a Consiliului Europei.

Tot aici dumnealui a mentionat ca noi reformam legislatia, adica a reformat legislatia ca sa nu-i facem placere cuiva, dar aceasta este in interesul populatiei si al Republicii Moldova. Si am si raportul la aceasta sedinta a Adunarii Parlamentare, care a fost prezentat de raportorii pentru Republica Moldova doamna ... si domnul Vareikes in ceea ce priveste... si am si partea ce tine de Codul electoral, care a fost modificat in 2005. Si, printre altele, se mentioneaza in acest raport ca a fost facut un lucru pozitiv.

Acum eu vreau sa va intreb, stimate domnule autor: atunci, in interesul cui este acest proiect de lege, fiindca dumneavoastra mergeti cu eliminarea blocurilor electorale, desi ele au fost mentionate pozitiv in raportul raportorilor. Dumneavoastra faceti aici diferite chestiuni care... cum ar fi la articolul 26, ca pentru incalcari grave in legislatie s.a.m.d. se adreseaza Curtii Supreme de Justitie, neavind, de pilda, nici un fel de formulare ce inseamna incalcari grave.

Adica, eu adresez atunci intrebarile pe rind. In privinta blocului electoral, desi noi avem, ca formatiune politica, aceasta experienta nu chiar atit de pozitiva, dar totusi de ce, care este argumentul ca blocul electoral nu se permite in Republica Moldova. Ori dumneavoastra mergeti pas cu pas ceea ce s-a facut in Rusia, ce face Putin, da, ce face Voronin in Moldova.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Da, va multumesc pentru intrebare.

Stimate domnule coleg Cosarciuc,

Eu as raspunde in felul urmator. Dumneavoastra ati comentat deja unele momente, ca practica din Republica Moldova, care, din nefericire, s-a consumat cu ceea ce s-a consumat din 2005, referitor la blocurile electorale.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceasta nu trebuie sa va afecteze pe voi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Dar dumneavoastra... eu as vrea sa aduc si alte argumente, ceea ce tine de practica europeana si anume in domeniul legislatiei electorale care, nu stiu dumneavoastra, detineti si dumneavoastra informatie, dar si noi ne-am condus de unele recomandari si de unele studii ale practicii europene. Si vreau sa va spun ca in multe tari din Europa practica pentru participari la alegeri pe liste de partid exista, adica unde nu exista blocuri, sint interzise blocurile electorale si exista alegerile pe liste de partid, cum este in Germania, Austria, Danemarca, Olanda, Portugalia, Cehia, Suedia, Finlanda, Ungaria, Slovenia, Croatia, Rusia si in alte tari.

Totodata, eu vreau sa mentionez ca eficacitatea acestor blocuri pentru Republica Moldova, in ultimii 2 ani, ne-a demonstrat ca ele nu sint viabile. Aceasta este parerea mea ca autor.

Si vreau sa va mai spun ca, la formarea acestor blocuri, noi, in primul rind, inducem in eroare alegatorul, el voteaza pentru un bloc, dar in cazul in care dumnealui vrea sa voteze o formatiune si vede ca formatiunea aceasta face parte dintr-un bloc care pe dumnealui nu il aranjeaza, oare nu incalcam noi drepturile, alegatorul nu iese la votare, spre exemplu, ca nu ii convine blocul respectiv s.a.m.d. Deci noi am tinut cont si de aceste momente si de situatia reala care este, social-politica, in Republica Moldova si, in primul rind, de practica internationala, fiindca Republica Moldova nu este unica tara care interzice blocurile electorale.

Eu as vrea sa mai spun ca, deoarece dumneavoastra ati facut trimitere la unele expertize si rezolutii ale expertilor de la Consiliul Europei, tot mai frecvent de cind sintem, eu personal, in Parlamentul actul, legislatura actuala, tot se trimbiteaza de la microfoane ca noi trebuie sa tinem cont, mergem spre Europa. Noi la initiativa legislativa am mers pas cu pas, tinind cont de practica europeana si de tot ceea ce ne recomanda expertii europeni.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte...

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Si daca noi aplicam aceasta practica si in Republica Moldova, eu cred ca
nu-i nimic...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule raportor,

Eu cind am facut aceasta referinta, nu am facut-o la experti, dar la raportori. Si as vrea sa va intreb, pentru dumneavoastra, pentru acei din majoritatea comunista, documentele promovate si adoptate de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei sint relevante sau irelevante?

Adica aici este o practica si este scris negru pe alb de acum, uitati-va, puteti sa ridicati, 2 octombrie 2007 Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, raportul prezentat, document oficial care este anexat de acum la rezolutie si la recomandari.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Bine. In acest caz, dumneavoastra imi aratati un document in care s-a facut o analiza interna a astea. Dar eu vreu sa va spun inca un moment, ca toti expertii, pina la urma, dau o apreciere, fiindca tot asa folosesc o fraza sau sa zicem asa ca o sugestie, ca in dependenta de tara respectiva, de situatia in statul respectiv, sistemul, stabilitatea social-politica s.a.m.d.

Eu tot citesc recomandarile si expertizele si poate...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este clar ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra credeti ca blocul induce in eroare populatia, dar noi credem, de pilda, ca secera si ciocanul induce in eroare populatia.

 

Domnul Marian Lupu:

La subiect mai sint?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mai sint. La articolul 53, alineatul (3).

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Ceea ce tine de blocurile electorale, eu vreau sa va spun ca, totodata, dumneavoastra nu ati participat cind a fost adoptata Legea cu privire la partidele politice, deoarece si in legea respectiva, votata de Parlament, a fost exclusa deja aceasta formatiune.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Votata de voi, tot.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Deci ca sa nu venim noi peste jumatate de an cu ajustarea legislatiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Legea cu privire la partide nu este in vigoare inca.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Pai, eu nu am spus ca ea e in vigoare, am spus ca a fost votata in lectura a doua.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La articolul 53, alineatul (3) votarea se efectueaza in baza urmatoarelor acte de identitate. As vrea sa va intreb: cit inca pasapoartele de tip sovietic vor mai raminea in Republica Moldova? Sau dumneavoastra va ginditi ca sinteti membri ai Uniunii Partidului Comunist din fosta Uniune Sovietica si veti reveni la Uniunea Sovietica in continuare sau ce?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Atit timp cit o sa fie necesar, fiindca astazi populatia, noi avem precedente cind omul nu are posibilitate sa isi modifice, sa isi schimbe.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca Guvernul Republicii Moldova de acum este in stare sa ne dee pasapoarte ale Republicii Moldova, dar nu de tip sovietic. Cred ca este o rusine pentru noi, caci noi scriem in continuare de acum dupa atitia ani pasapoarte de tip sovietic in legislatia Republicii Moldova.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc pentru intrebare.

Eu cred ca, prin aceasta propunere, anume se asigura un drept al persoanelor, cetatenilor care nu au posibilitatea sa isi perfecteze buletinele si le dam posibilitate sa isi exprime vointa prin vot. Asa ca eu nu cred ca e ceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi,

Va rog sa va mai stapiniti supararile. Inainte ca sa continuam, o remarca, eu vreau sa multumesc deputatilor care m-au inscris pe lista clasicilor, care sint citati in aceasta sala. Sint flatat.

Eu va multumesc.

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa intreb raportorul sau autorul initiativei: spuneti, va rog, la articolul 13 din legea care functioneaza sint indicate restrictii. Dumneavoastra propuneti la alineatul (2), dupa litera b) sa fie introdusa o litera b) prim: persoanele care nu pot fi alese, intre care si cele care, pe linga cetatenia Republicii Moldova, detin si cetatenia altui stat.

Vreau sa va intreb un lucru, alineatul (2) incepe: persoanele mentionate la alineatul (1), dar la alineatul (1) sint persoanele condamnate la privatiune de libertate prin hotarire definitiva a instantei de judecata. Gasiti dumneavoastra ca acei care detin cetatenia altor state, de asemenea, sint condamnati la privatiune de libertate? Fiindca i-ati egalat.

Si, mai intii, vreau sa imi spuneti: ce document confirma ca cetateanul Republicii Moldova are dreptul la dubla cetatenie? Si cu ce ocazie acela, care a fost adoptat anterior, astazi este printr-o initiativa foarte simpla supus, nu vreau sa comentez. Va rog.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Va multumesc pentru intrebare.

Scopul prevederilor propuse la articolul 13 a fost acela de a introduce litera b) cu indicele 1: Persoanele care, pe linga cetatenia Republicii Moldova, detin cetatenia altui stat. Este vorba despre persoanele care au doua sau mai multe cetatenii. Aceasta propunere la alineatul respectiv nu face parte din categoria celor mentionate de dumneavoastra, ca ii egalam cu acei care au savirsit infractiuni, nicicacum.

Fiindca noi, prin aceasta initiativa la restrictii, daca ati citit alineatul (1), litera c), sint specificate anume persoanele care sint la acea categorie de... pentru ce categorii de infractiuni sint condamnate, care nu pot fi alesi sau vota.

Altceva este ca persoanele care au dubla cetatenie sau au doua ori trei cetatenii, ma rog, cetatenia altui stat, sa zicem asa, decit cetatenia Republicii Moldova... Dumneavoastra m-ati intrebat prin care lege este... Este Legea cu privire la cetatenie, in care se stipuleaza ca orice cetatean al Republicii Moldova are dreptul sa detina dubla cetatenie. Ceea ce tine de restrictii, pornind de la... iarasi fac trimitere la Legea cu privire la partidele politice pe care am adoptat-o anterior, unde a fost propunerea, chiar a mea: si primarii, si presedintii de raioane sa nu aiba dreptul la dubla cetatenie.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Luati seama ca dumneavoastra spuneti in articolul propus, fara nici un comentariu: nu pot fi alesi.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Corect.

 

Domnul Dumitru Ivanov.

Indiferent de faptul cine o sa fie ei. Consilier poate fi in primarii? Dumneavoastra nu specificati ce categorii nu pot fi alese. Ce posturi care nu pot mentine. Dumneavoastra spuneti la general. Si, fara sa specificati, dumneavoastra ingraditi dreptul la alegere ilegal si vreti sa il culegeti prin lege.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Bine. Ca o propunere pentru lectura a doua. Noi vom examina si vom argumenta.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Urmatoarea, va rog. Articolul 69, propuneti sa aiba imputerniciri Comisia Electorala Centrala. Nu stiu pe cit este de democrat aceasta si nu stiu pe cit este de bine ca Comisiei Electorale Centrale inca i se da in mina si o bita. Dar vreau sa reveniti la formularea: Comisia Electorala Centrala poate aplica sau poate solicita aplicarea fata de concurentii electorali urmatoarele sanctiuni. Pai, spuneti, va rog, poate aplica sau poate solicita? Ce-i cu dansul acesta? In lege, in viziunea mea, este inacceptabila o asemenea formulare.

Mai mult decit atit ca in continuare, la litera a) spuneti: Avertisment. Eu va rog foarte mult. Eu tot pot sa fac treaba aceasta. Avertisment Comisia Electorala Centrala. Dar instanta de judecata, anularea inregistrarii. Pai, atunci, formulati corect si prima parte a propozitiei. Eu vad ca este. Dati posibilitate sau faceti asa...

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, e clar.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Eu va rog frumos. Sau formulatu in felul urmator: Comisia Electorala Centrala poate aplica sanctiuni fata de opozitie sau poate solicita fata de ceilalti. Formulati, nu lasati niste cai asa de ducere. Va rog, in lectura a doua.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

In lectura a doua noi o sa examinam. Vreau sa spun ca Comisia Electorala Centrala, printr-o hotarire, poate aplica avertisment, dar ceea ce tine de momentul anularii inregistrarii, adica poate solicita instanta de judecata pentru anularea inregistrarii respective.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Pai, specificati.

 

Domnul anatolie Zagorodnii:

Pai, mai jos este specificat. Punctele 3 si 4.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Mai intii de toate o precizare. Domnul raportor a facut trimitere la o asa-zisa Lege cu privire la dubla cetatenie. Noi nu avem o Lege cu privire la dubla cetatenie. Este Legea cu privire la cetatenie, in care exista prevederi in sensul admiterii dublei si multiplei cetatenii.

De aceea, vreau sa va intreb legat de acest articol, alineatul (2), sa incercam sa modelam o situatie, pentru ca legiuitorul trebuie sa ia in calcul toate situatiile posibile. Sa admitem ca persoanele tot mai numeroase in Republica Moldova care detin dubla sau multipla cetatenie, indiferent care este cetatenia facultativa pe linga cetatenia de baza a Republicii Moldova, se asociaza intr-un partid al persoanelor cu dubla si multipla cetatenie. Si acest partid vrea sa participe la viata politica din Republica Moldova, inclusiv in alegeri si vrea sa-si desemneze candidatii. Cum vom proceda intr-o asemenea situatie care nu trebuie exclusa din start? Pentru ca exista deja sute de mii de cetateni ai Republicii Moldova care au si alte cetatenii facultative. Aceasta este prima intrebare.

Iar a doua este legata de acelasi articol, alineatul (3). Eu vroiam sa va propun, daca sinteti de acord, sa eliminam sintagma sau ai altor organizatii social politice, intrucit a fost adoptata recent Legea cu privire la partidele politice si termenul utilizat, inteleg ca proiectul este anterior, este partid sau partid politic. Si atunci sa inlocuim sau a altor cu notiunea de partid politic.

Mai departe. In acelasi articol, acelasi alineat avem o enumerare exhaustiva, unul dintre deputatii antevorbitori a precizat, pe buna dreptate, ca trebuie sa enumeram exhaustiv toate functiile care cad sub incidenta acestei prevederi sau sa facem referinta de principiu. Pentru ca, de exemplu, viceprimarii dintr-un sat sint indicati ca trebuie sa fie suspendati din functie pe durata candidarii in campania electorala. Iar viceministrii, care au functii cu mult mai de raspundere, si sint desemnati pe criterii politice, nu sint prevazuti aici. Sau Seful statului, sau inaltii functionari publici in general, sau adjunctii conducatorilor autoritatilor publice centrale, viceguvernatorii Bancii Nationale, vicepresedintele Comisiei Electorale Centrale etc., etc. Care este parerea dumneavoastra in acest sens?

Si ultima intrebare este legata de articolul 53. La litera f), cind este vorba de militari sau marinari, indicati circumstanta cind pot fi folosite aceste acte: in cazul alegerilor parlamentare. Asa cum stim, Codul electoral reglementeaza si situatiile cind avem referendumuri nationale. In cazul unui referendum la scara nationala, cind participa cetatenii nostri la ambasade si consulate, inclusiv in baza acestor acte, deci, de exemplu, marinarii sau militarii nostri care sint in misiune peste hotare, in cazul referendumurilor, mi se pare, sint limitati sa se legitimeze cu acest act pentru a-si exercita votul.

Nu credeti ca ar fi cazul sa completam aceasta prevedere de la litera f) cu si in cazul referendumurilor nationale? Desigur, cele locale sint excluse, pentru ca nici nu se refera la alegerile locale. In plus, vreau sa va intreb tot la acest articol.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Cubreacov,

Eu va rog. Avem dreptul numai la doua intrebari. Lasati si pentru altcineva.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu, caci erau propuneri. Am avut doua propuneri si o intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, nu, ati pus intrebari. Eu va rog.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Pentru lectura a doua noi vom examina ceea ce dumneavoastra ati propus la articolul 53, litera f), ceea ce tine de referendum. Iar ceea ce tine de articolul 13, alineatul (3), de asemenea, pentru lectura a doua vom examina si alte functii in administratia publica centrala, locala si alte persoane care pot cadea sub incidenta acestui articol. Pentru lectura a doua vom examina.

Dar ceea ce tine de prima intrebare referitor la articolul 13, litera b.1) Persoanele care, pe linga cetatenia Republicii Moldova, detin si cetatenia altui stat. Deci eu cred ca noi deja am discutat in Parlament o lege anterioara care a facut unele claritati asupra momentelor respective si persoana in cauza nu are decit sa initieze procedura de refuz a cetateniei statului respectiv, pe care o detine pe linga cetatenia Republicii Moldova si, poftim, poate sa faca nu un partid, dar doua, trei sau patru. Deci cam acesta ar fi raspunsul. In rest, ceea ce ati propus dumneavoastra noi, pentru lectura a doua, o sa examinam si la comisie si o sa venim cu argumentele corespunzatoare.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Totusi eu as fi vrut sa va intreb la acest articol 53, este o intrebare de precizare, pentru ca tine de conceptul legii, prezentati doua cazuri cind pot fi utilizate pasapoartele de tip sovietic modelul anului 1974 Pensionarii si persoanele care, din considerente religioase, refuza eliberarea actelor de identitate ale Republicii Moldova. Exista situatii cind persoana nu este pensionara, are doi sau un an, sau jumatate de an, o luna pina la pensie, nu a refuzat, dar nu are bani sa plateasca. Pentru ca noi sintem unul din putinele state care solicita achitarea taxei pentru eliberarea actelor de identitate, care sint proprietatea statului, nu sint proprietatea cetateanului.

Aceste situatii nu sint reglementate. Am impresia ca ori trebuie sa declari antistatal din motive religioase, ori trebuie sa fii pensionar. Nu credeti ca mai simpla ar fi fost o prevedere de principiu, care ar viza toate persoanele care,
dintr-un motiv obiectiv sau altul, nu detin acte decit de tip sovietic, modelul anului 1974. Si aceasta ar fi eliminat toate situatiile conflictuale posibile.

Multumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Pentru lectura a doua vom examina.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Domnule Zagorodnii,

Doua intrebari. Pagina a treia. Prima intrebare. Dumneavoastra propuneti de a completa articolul 44 cu un alineat nou (3) prim cu cuprinsul: O persoana poate candida la mai multe functii respective doar din partea unui singur partid. As vrea sa stiu care sint argumentele in favoarea acestei propuneri?

 

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc pentru intrebare.

Dar dumneavoastra cum va inchipuiti ca o persoana sa candideze pe lista...

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu am sa comentez cum imi inchipui, dar acum raspundeti la intrebare.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Pai, eu asa am vazut situatia ca o persoana nu poate sa candideze pe lista mai multor partide si, de aceea, s-a propus: si / sau nu poate fi membru a mai multor partide, deoarece, inca o data fac trimitere la Legea cu privire la partide, acolo deja este stipulata aceasta restrictie, si noi am tinut cont de acest moment.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

Dumneavoastra ati confirmat facind trimitere la alta lege, ca acest articol este de prisos si eu, intr-adevar, propun excluderea acestuia pentru lectura a doua, caci el e de prisos. Altfel se transforma intr-o aberatie intr-o lege.

Intrebarea a doua.

Domnule Zagorodnii,

Articolul 26 se completeaza cu o litera noua, ultima propozitie prevede urmatoarele, deci punctul 5, pagina 3 se refera la articolul 26, alineatul (1). Curtea Suprema de Justitie va examina cererea si va emite o hotarire corespunzatoare in decurs de trei zile. Totul e logic pina aici. Dar nu mai tirziu de ziua anterioara alegerilor. Cum va inchipuiti dumneavoastra un concurent electoral in ce mod legal isi va demonstra ca a fost luat impotriva lui o decizie ilegala. Daca duminica, sa presupunem, sint alegerile si simbata este luata decizia de a-l exclude pe acest concurent electoral.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Propunerea respectiva... Intr-adevar, pina la moment nu era in Codul electoral procedura respectiva de a contesta actiunile de catre Comisia Electorala Centrala. La ceea ce va referiti dumneavoastra, cazul pe care l-ati expus, pentru lectura a doua noi o sa examinam si o sa iesim cu unele concretizari la acest articol. Pentru comisie, pentru lectura a doua.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu sint convins ca este necesar acest termen. Si ultima propunere.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, nu, eu va rog, propunere sau intrebare? Doua intrebari de acum ati pus.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Atunci intrebare. Eu am vrut sa fac o propunere pentru a nu interveni suplimentar.

Doamna Maria Postoico:

Bine. Comisia este.

 

Domnul Leonid Bujor:

Este absolut clar ca buna ziua ca articolul 3 trebuie modificat intr-o formula acceptabila, asa cum s-au exprimat mai multi colegi din diferite fractiuni, fiindca este o ilegalitate.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Da, bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vasile Balan:

Domnule autor,

Doresc sa vin cu o propunere la articolul 18, sa mai punem alineatul 22. Membrii Comisiei Electorale Centrale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, o inalta pregatire profesionala si o vechime in activitatea juridica de 10 ani.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Pentru lectura a doua o sa examinam propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule autor,

Prima intrebare se refera la articolul 13, alineatul (1): persoanele condamnate la privatiune de libertate prin hotarire definitiva a instantei de judecata pentru infractiuni grave, deosebit de grave sau exceptional de grave. Si daca ulterior este o decizie CEDO care respinge, anuleaza.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Ea nu poate sa...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Bine. Poate sa-i dea dreptate.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Constata numai.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dar obliga statul sa anuleze.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Domnule Serebrian,

Nu sintem in discutie cu sala.

Domnule autor,

Va rog.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Va multumesc pentru intrebare.

CEDO, dupa cite cunosc eu, nu pronunta hotariri ce tin de condamnarea sau de anularea unor hotariri intrate definitiv in vigoare, doar poate sanctiona ca a fost incalcat un drept s.a.m.d.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Corect.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Dar nu este vorba ca achita persoana data sau o absolva de pedeapsa s.a.m.d. Este vorba despre... Noi cunoastem caracterul juridic al hotaririlor CEDO si, de aceea, cred ca nu este cazul ca noi sa introducem aici.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Stimati colegi,

Nu stiu, poate ne da o explicatie cineva din Directia juridica a Aparatului Parlamentului sau chiar domnul Esanu. Pentru ca se poate anula.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Cineva ne...

Doamna Postoico,

Va rog.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Presedinte.

Aici cind este numai instanta nationala. Deci Curtea Europeana recomanda daca in acest caz este incalcat un drept oarecare, dar oricum la nivel national. Nu poate sa fie CEDO ca sa repuna drepturile.

 

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Doamna,

Nu anuleaza nimic.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu modifica defel, propune.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Doamna Postoico,

Si daca in strainatate se intimpla acest lucru? Daca o instanta din Romania, din Rusia, din Ucraina?

 

Doamna Maria Postoico:

Ei si ce? In acest caz e aici, la nivel national se face tot.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Cum la nivel national? O instanta...

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, clar lucru.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Este vorba despre...

 

Doamna Maria Postoico:

Un moment. Toate modificarile sentintei au loc aici, in tara.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Bine, am inteles. Mai departe. La alineatul (3) al aceluiasi articol: Enumerati aici o serie de persoane, ministri, conducatori, dar Presedintele Republicii?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Deci eu deja m-am expus. Mai multi colegi au abordat aceasta... Presedintele?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da, Presedintele Republicii, nu se retrage, nu?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Deci Presedintele Republicii are alt statut si activitatea lui este prevazuta prin noua lege.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Si poate candida raminind in functie, in exercitiul functiunii.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Este prevazut de o lege aparte.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dar Saacasvili in Georgia cum s-a retras? E in Georgia. A?

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Corect. Daca mai pot avea o intrebare? Articolul 44: O persoana poate candida la mai multe functii elective doar din partea unui singur partid. Dumneavoastra ati raspuns. Eu vreau sa va intreb: dar daca el candideaza independent pentru o functie si din partea unui partid alta functie? Cum nu are dreptul? Se intimpla. Fost primar care a candidat independent si pe lista unui partid consilier.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

E o situatie care il priveste. Dar pentru lectura a doua o sa examinam.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Pai, trebuie de examinat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Daca mai pot avea totusi intrebare, domnule Presedinte.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Pentru comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam.

 

Domnul Oleg Serebrian:

La blocurile electorale inteleg ca excludeti blocurile electorale?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Da.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Dar daca pe lista unui partid politic candideaza reprezentantii altui partid politic si se instituie o alianta electorala de facto? Cum procedati in acest caz?

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Cum procedati in acest caz?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Nu este vorba de lectura, este vorba despre niste cazuri care nu pot sa priveasca expres fiecare moment in cadrul legal. Noi avem situatii diferite care pot, cum mi-a sugerat si altcineva o idee, ca el poate sa mearga in campania electorala si sa spuna, neoficial sa nu fie inregistrat ca bloc, dar sa spuna, sa faca agitatie ca iata noi facem parte din blocul respectiv si asa... Dar aceasta juridic nu are dreptul, sa fie formate blocurile respective electorale.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Fractiunea PDM va vota impotriva acestui proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Pe scurt, va rog, stimate coleg. Este a doua iesire la microfon.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am vrut sa va spun ca nu v-am inclus in lista clasicilor romani, dar in lista clasicilor moldoveni care promoveaza duble standarde. Unul pentru interior si altul pentru exterior. Aceasta am vrut sa va spun, mai ales pentru presa si pentru colegii mei.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

La fel, pentru colegi si pentru toti cei prezenti, stimatii mei: vanitatea niciodata nu a fost un indicator al inteligentei si al virtutii. Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

O singura intrebare, domnule raportor, domnule autor. Spuneti, va rog, cine si cum va constata existenta dublei cetatenii? Care va fi institutia si sub care forma se va demonstra ca persoana respectiva este cetatean al altui stat, daca persoana respectiva a negat anterior ca ar detine alt pasaport? Care este institutia si care este forma sub care se demonstreaza dubla cetatenie, va rog.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc pentru intrebare.

Practic, eu deja am raspuns la aceasta intrebare. Procedura respectiva este prevazuta de alt act legislativ, unde este stipulat ca noi mizam pe buna constiinta a candidatului pina la moment...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Dar procedura este prevazuta in alta...

 

Domnul Igor Klipii:

Pe care noi am votat-o, domnule Zagorodnii, prevede principiul. Codul electoral va pune in functie, va aplica acest principiu. Ma intereseaza care este institutia si sub ce forma se va demonstra dubla cetatenie? Atit.

 

Domnul Anatolie Zagorognii:

Propria declaratie. Eu am spus: fiecare persoana, prin propria raspundere, face...

 

Domnul Igor Klipii:

Domnul Voronin declara ca nu este. Altii declara ca este. Si care ii cu buna credinta acum?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Si cind se va depista, cind va exista careva informatie ca dumnealui, persoana respectiva a indus in eroare, deci se va stabili prin ministerele respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Stimate raportor,

Vreau sa ma refer la articolul 26 alineatul (1) pe care dumneavoastra propuneti sa-l complectati cu litera p). Aceasta prevedere se spune ca pentru incalcari grave ale legislatiei in vigoare si ale prezentului Cod adreseaza Curtii Supreme de Justitie o cerere de anulare a inregistrarii. Sintagma incalcari grave este una care ofera o marja enorma de manevra si nu are o precizare exacta. De aceea, consider ca este pirghie eficienta de a-i scoate din componenta, de a-i exclude din concurs pe concurentii electorali din comisie. Si poate chiar ofera prilej pentru arbitrare. De aceea, poate ar fi corect ca sa fie precizat, fiindca notiunea de incalcari grave poate fi talmacita, in mod subiectiv, in diferite feluri.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Da, bine. Eu va multumesc pentru intrebare.

Noi am propus aceasta varianta, deoarece avem cazuri cind se incalca grav legislatia in vigoare, avem. Si pina in momentul de fata in Codul respectiv nu exista careva sanctiuni sau careva atitudini fata de aceste incalcari. De aceea, sub notiunea de incalcari grave sint deci, ca sa va dau exemplu ca sa intelegeti.

 

Domnul Ion Varta:

Nu mai bine ca legea sa stipuleze exact care sint acele incalcari grave pentru ca sa nu comentam noi, sa talmacim, sa rastalmacim.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Deci bine, pentru lectura a doua sa facem o concretizare.

 

Domnul Ion Varta:

Pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Fac o constatare: o sa avem mult de muncit pentru lectura a doua.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov,

Am sa va rog succint, este a doua iesire la microfon.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

La articolul 13, litera c) persoanele condamnate dupa hotarirea definitiva a instantei de judecata, care au antecedente penale nestinse. In contextul acestei prevederi, vreau sa va amintesc ca exista un acord intre Republica Moldova si regimul neconsti-tutional ilegal de la Tiraspol in aceasta materie. Si avem deja mai multe cazuri cind cetatenii Republicii Moldova au fost, pur si simplu, ridicati de politia sau reprezentantii statului si predati autoritatilor ilegale de la Tiraspol, in baza acestui acord, pentru pretinse cauze de natura penala.

Vreau sa va intreb daca acceptati conceptual, sa specificam ca este vorba de instante legale de judecata, pentru a exclude incidenta prevederilor acestui acord, in opinia mea daunator Republicii Moldova si cetatenilor ei, in situatii de felul celor descrise de litera c) al articolului 13. Trebuie sa specificam ca este vorba de instante legale, fie ale Republicii Moldova, fie alte altor state. Sa excludem posibilitatea interzicerii pentru cetatenii Republicii Moldova, condamnati dupa diverse criterii de instantele judecatoresti ilegale din teritoriul de est al Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Da, va multumesc.

Eu cred ca notiunea de instanta legala sau, daca ne uitam in tot cadrul din punct de vedere juridic al actelor legislative, instantele legale de judecata, nu prea se practica in aceasta, dar...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, se gaseste o formula.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Daca sa luam, in principiu, de instanta de drept ea si asa este legala, dar, ma rog. Aceasta este.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Grozav:

Domnule autor,

Asa o intrebare. Desigur, in alegerile din 2009 vor candida toti acei care nu detin decit o cetatenie. Persoanele care nu cunosc limba de stat vor putea sa candideze la acele care sint interzise in proiectul dumneavoastra?

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Multumesc pentru intrebare.

Asemenea restrictii noi nu am pus si nu am inaintat in acest proiect de lege. Daca dumneavoastra considerati ca vreti sa faceti discriminare de vorbitori de limba... Noi avem un stat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Eu spun ca acesta nu este obiectul. Noi nu am propus restrictia respectiva, daca doriti, faceti o initiativa legislativa aparte.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, stimate coleg.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Fara doar si poate, stimati colegi, dupa o astfel de prezentare a acestui proiect, raportul Comisiei va fi foarte scurt. Comisia a examinat proiectul mentionat. Am constatat ca acest proiect a fost avizat pozitiv de sase comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului si Guvernului Republicii Moldova, care il sustin cu unele amendamente. Aceste amendamente vor fi examinate si decizia respectiva va fi prezentata pentru lectura a doua. La aceasta etapa, Comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei,

Am doua intrebari la dumneavoastra. Spuneti, va rog, nu vi se pare ca aceste modificari in Codul electoral si toate restrictiile introduse si ceea ce se intimpla in viata politica din Republica Moldova va impinge statul Republica Moldova intr-un proces electoral continuu, cu cheltuieli de bani din bugetul statului, cu comune fara conducere, poate vom ajunge si intr-o situatie cind tara va fi fara Parlament, deoarece din an in an numarul de participanti la alegeri este in scadere, un fenomen care afecteaza nu doar Republica Moldova, dar si mai multe tari din vecinatate. Care ar fi solutiile propuse de catre guvernare in astfel de caz?

 

Domnul Vladimir Turcan:

In primul rind, nu-mi pare asa. Aceasta este prima intrebare. Deci, si raspunsul.

In al doilea rind, aceste prevederi propuse de catre autori se incadreaza in cerintele standardelor europene si de aceea eu consider ca, daca noi, intr-adevar, tindem spre integrarea europeana, trebuie sa tinem cont de practica respectiva a tarilor avansate.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am examinat si eu aceste obiectii. Nu prea corespund intru totul. Dar, ma rog, este parerea dumneavoastra. Imi aduc aminte.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, puteti sa puneti intrebarea care anume nu corespunde si eu va voi da un exemplu din practica altui stat european.

 

Doamna Valentina Buliga:

In lectura a doua eu am sa fac.

Domnule Turcan,

Spuneti-mi, va rog, noi cu totii ne aducem aminte cind aici, in aceasta sala, o mare realizare a actualului Parlament si a parteneriatului stabilit aici, in cadrul Parlamentului, a fost adoptarea Codului electoral. Propunerea facuta de catre dumneavoastra si unul dintre autori este si anume la capacitatea si stabilitatea activitatii Comisiei Electorale Centrale. Nu vi se pare ca propunerea de a exclude alineatul (6) din articolul 17 va crea pentru Comisia Electorala Centrala o stare de inactivitate sau imposibilitate de a activa, cind acei care detin astazi majoritatea acolo vor dori schimbarea acestei Comisii sau a unor membri, sau a conducerii Comisiei Electorale Centrale. Si cum atunci vom desfasura sau vom crea aceasta stabilitate pentru aceasta Comisie?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dupa parerea mea, aceasta propunere este binevenita. Mai mult ca atit, ea se incadreaza iarasi, ma refer la practica europeana, deoarece anume in raportul respectiv al Comisiei de la Venetia este prevazut ca componenta respectiva trebuie sa fie, sa corespunda cerintelor de profesionalism. Si in aceste conditii, noi, fara doar si poate, am introdus propunerea ca sa fie introduse unele cerinte fata de membrii Comisiei Electorale Centrale. Eu cred ca toti noi sintem cointeresati ca Comisia Electorala Centrala sa fie o comisie a profesionalistilor, care vor conduce procesul electoral in baza legii, dar nu in baza unui gust politic.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

La fel, eu am in fata acest raport, opinia comuna cu privire la Codul electoral al Republicii Moldova, punctul 3) comisiile electorale. Am citit foarte atent, poate nu am inteles. Sa-mi spuneti, va rog, care propunere, care punct anume v-a provocat pe dumneavoastra ca autori sa propuneti excluderea alineatului (6)?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, sint mai multe rapoarte, daca dumneavoastra doriti, poftim, eu pot sa va aduc la cunostinta aceste rapoarte. Sint sase rapoarte. Inclusiv de la Comisia de la Venetia, referitor la procesele electorale in tarile europene, inclusiv referitor la procesul electoral in Republica Moldova. Exista acest document, el este la noi in comisie. Poftim, pina la lectura a doua dumnea-voastra puteti sa luati cunostinta de acest document voluminos.

 

Doamna Valentina Buliga:

Rapoartele sint atit de controversate.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca nu ma insel, deci, acest document contine undeva in jur la vreo 80 de pagini. Poftim, noi putem sa discutam in special, daca aveti careva propunere concreta, putem sa discutam la sedinta Comisiei.

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Bine, va multumesc.

Nu cred doar ca aceste rapoarte sint atit de controversate, ca in unul se specifica anumite recomandari, dar in celalalt atit de dur, dar, intr-adevar, accept propunerea dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimin:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati,

Ma adresez dumneavoastra cu o intrebare, avind in vedere ca dumneavoastra sinteti in viziunea mea si a fractiunii un jurist de forta si un presedinte al unei comisii foarte importante. Spuneti-mi, va rog, indeobste 23 de concurenti electorali, care au participat la alegerile locale generale din anul acesta, la 2 milioane si 3000 de alegatori sint destui, sint multi sau putini? Va rog parerea dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, eu cred ca destul sau nu, aceasta apreciere trebuie sa o dea insusi alegatorul. Dar faptul ca a fost asa o cifra voluminoasa, confirma ca, intr-adevar, procesul electoral a fost foarte democratic, ceea ce, de fapt, a fost confirmat si prin avizul respectiv al observatorilor internationali.

 

Doamna Larisa Zimin:

Va multumesc.

Si a doua intrebare. As incepe de la faptul ca in campania preelectorala concurentii electorali se adreseaza cu un deosebit respect si chiar cu dragoste fata de alegatorii nostri. Ca atare o facem aceasta pe parcursul intregului mandat. Si, desigur, daca vorbim de campania electorala, preelectorala, li se propun alegatorilor nostri platforme si promisiuni electorale.

Alegatorii fac alegerea asa cum o fac. Si daca e sa vorbim de actualul Parlament, in componenta actualului Parlament a venit Blocul Electoral Alianta Moldova Noastra in componenta a 34 de deputati. Ca la numai o perioada foarte scurta de timp sa inceapa destramarea in mai multe partide si partidele.

Cum este, de exemplu, Partidul Democrat cu domnul Diacov, Partidul Social Liberal cu domnul Serebrian, Partidul Democratiei Sociale cu domnul Braghis, Partidul National Liberal cu doamna Pavlicenco si deputatii neafiliati. Spuneti-mi, va rog, iata, dumneavoastra ca jurist de forta, nu se incalca aici drepturile cetatenilor, alegatorilor la indeplinirea platformelor electorale, fiindca ei ca atare isi fac alegerea cuvenita la o platforma electorala si pe parcursul activitatii se intimpla ceea ce se intimpla.

Multumesc.

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu cred ca totusi propunerea aceasta de a exclude din Codul electoral notiunea de bloc electoral este motivata de trei factori. Primul, necesitatea stabilirii, crearii unei stabilitati social-politice.

 

Domnul Marian Lupu:

Liniste, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Doi. Crearea conditiilor care vor da posibilitatea ca partidele noastre,
intr-adevar, ca un element foarte important al sistemului politic al statului sa fie, in sfirsit, consolidate si, daca doriti, maturizate. 3. Totusi prin eliminarea aceasta a blocurilor sa fie sporita si responsabilitatea fiecarui concurent electoral, cum este in acest caz partidul politic sau organizatia social-politica. Eu, printre altele, la intrebarea domnului Cubreacov, care a fost pusa autorului, as vrea sa va raspund ca in Legea cu privire la partidele politice, tinind cont de prevederile articolului 41 din Constitutia Republicii Moldova, noi am indicat ca aceasta lege se refera si la organizatiile social-politice care au dreptul sa participe la alegeri. Este.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Turcan:

41, alineatul (4).

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

La articolul 13 alineatul (2) litera c) persoanele condamnate prin hotarirea definitiva a instantei de judecata, care au antecedente penale nestinse. Deci nu pot candida. Sa inteleg ca atunci cind se declansa campania electorala, potentialii concurenti vor depune in setul de documente la comisie sau la organele electorale si un cazier juridic?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Concurentii respectivi trebuie sa prezinte si cazier juridic.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Acestea sint mii de caziere juridice in tara.

Domnul Vladimir Turcan:

Totodata... Poftim?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Acestea sint mii de caziere juridice pe tara la alegerile locale.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De ce dumneavoastra considerati ca mii de persoane, deci acel care cunoaste ca da, el nu are antecedente penale, deci nu o sa aiba probleme, dar cel care cunoaste ca este asa o prevedere, dumnealui, pur si simplu, nu va candida.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da, dar ele costa. Costa bani si costa timp. Si a doua intrebare, la acelasi alineat, litera c) cu indicele unu personele private de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita anumita activitate prin hotarire definitiva a instantei de judecata.

Nu considerati dumneavoastra ca este o lezare a dreptului constitutional al cetateanului de a fi ales prin faptul ca, daca instanta de judecata l-a privat pe un cetatean de a detine functia de contabil pe un termen de 5 ani, ce i-ar incurca lui sa candideze la o functie electiva.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci eu cred ca aceasta notiune trebuie sa fie concretizata, avind in vedere ca... eu cred ca autorii au avut aici in vedere asa-numita functie de raspundere sau posturile de conducere. In sensul acesta, fara doar si poate. Si eu cred ca noi pentru lectura a doua vom concretiza acest moment.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Zimin,

Pentru urmatoarea iesire la microfon sa pomeniti, va rog, si Partidul Liberal Democrat ca sa fie si mai puternic sirul celor care, chipurile, au destramat.

Acum doua intrebari, domnule presedinte al comisiei, pentru precizare. Nu va grabiti, caci degraba o sa vedeti. Doua intrebari principiale vizavi de normele instituite de legea care urmeaza sa fie adoptata, din cite vad, si cele care au fost adoptate anterior.

Domnul Zagorodnii, da, a facut o mentiune de la tribuna precum ca pentru a candida este suficient, este expunerea dinsului, este suficient de a initia procedura de renuntare la cetatenie. Daca va aduceti aminte, noi am discutat cu dumneavoastra cind s-a votat legea anterioara si am adresat intrebarea respectiva: cind cetateanul Republicii Moldova, care detine o a doua cetatenie, poate candida: in momentul in care a initiat procedura de renuntare sau in momentul in care are certificatul ca nu mai detine cea de a doua cetatenie? Este un lucru principial, domnul...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu cred ca aici noi totusi trebuie sa reiesim din urmatoarele considerente. Prima. Articolul 13 prevede restrictii:

a) pentru persoanele care nu au dreptul sa participe la procesul de votare; si b) persoanele care nu pot fi alese.

Si restrictia respectiva despre care dumneavoastra ati spus, adica persoanele care au cetatenia multipla, se refera la acei care nu au dreptul sa fie alesi. De aici rezulta ca anume la momentul alegerii, validarii, daca doriti, persoana nu trebuie sa aiba cetatenia altui stat. Fapt care trebuie sa fie verificat la momentul validarii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da. Domnule ministru,

Atunci apare o problema mare. Cetateanul Republicii Moldova a initiat procedura de renuntare, procedura poate sa nu se finalizeze nu din motive proprii ale acestui cetatean, din motive obiective ce tin de institutiile statului a carui cetatenie o detine. A obtinut mandatul si nu-l... (rumoare in sala) nu, pai eu aceasta intreb noi trebuie sa specificam exact acest lucru ca ulterior sa nu intram intr-o colizie mare.

Si inca un lucru foarte important, domnule ministru. Daca va aduceti aminte, cind discutam despre procedura de renuntare a cetateniei, este una foarte complexa si eu spuneam data trecuta, pe alocuri mai complexa decit cea a dobindirii cetateniei. Si mi-ati spus unde ati intilnit. Si am examinat in continuare. Vreau sa va spun ca in majoritatea statelor procedura de renuntare este una foarte complicata.

Si eu vreau sa va mai spun inca un lucru foarte important si aici noi ca si stat, daca vreti, sintem Parlamentul Republicii Moldova, trebuie sa avem in vedere ca in 2003 s-a modificat legislatia prin care statul Republica Moldova a permis cetatenilor sa detina multipla cetatenie. Acum, in momentul in care norma respectiva intervine, cetateni care ar vrea sa renunte la cetatenie sa candideze noi nu le punem la dispozitie timpul suficient ca sa renunte la cetatenie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este clar. In principiu, pur teoretic intrebarea intr-adevar.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu pur teoretic, e.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci trebuie sa fie concretizata. Dar, practic, avind in vedere ca alegerile parlamentare...

Domnul Vladimir Filat:

Nu 2 ani, un an si 4 luni.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci vor avea loc in anul 2009, eu cred ca acei care au de gind, care doresc, au timp suficient.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, si daca au de gind cu 6 luni inainte.

Domnule presedinte,

Eu am o mare rugaminte, pentru lectura a doua sa meditam foarte serios, fiindca, ulterior, eu va garantez ca sint incalcate drepturile cetatenilor si CEDO, vizavi de deciziile CEDO, va avea din nou motiv sa munceasca in cazurile condamnarilor Republicii Moldova.

Si a doua intrebare. Cine vor fi acei care vor fi responsabili pentru scoaterea in evidenta sau depistarea dublei cetatenii? Intrebarea se repeta, am sa argumentez de ce. Fiindca in momentul in care ni se raspunde ca acest lucru se pune pe seama cetateanului care candideaza, apare o intrebare fireasca. Ce se intimpla in cazul in care cetateanul, noi mizam ca el are cea mai buna intentie, declara ca nu detine dubla cetatenie, candideaza, obtine mandatul, sa spunem de deputat, ulterior se demonstreaza ca dinsul detinea dubla cetatenie. Ce se intimpla in acest caz?

 

Domnul Vladimir Turcan:

In acest caz este acea procedura care este in orice situatie de incompatibilitate. Deci decizia respectiva referitor la validarea acestui mandat va fi anulata. Aceasta e prima.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Doi. Ceea ce tine de procedura verificarii, deci domnul Zagorodnii v-a spus ca, in primul rind, e clar ca este problema a insusi candidatului. Doi. In cazul in care va fi necesar de a verifica sau de a confirma acest fapt, atunci in Legea cu privire la modificarea unui sir de acte ce tin de problema cetateniei duble, noi acolo am prevazut in Dispozitii finale si tranzitorii ca de aceste probleme se vor ocupa doua institutii.

Prima. Ministerul Dezvoltarii Informationale, dar mai mult totusi, dupa mine si din practica pe care o am, mai mult e clar ca se va ocupa Ministerul de Externe, deoarece anume prin intermediul acestui minister va fi posibil de a solicita confirmarea informatiei respective.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asa cum s-a facut, sa spunem.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte,

Imi cer scuze.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In situatia despre care eu deja am spus.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pai, in cazul mandatului de deputat nu este chiar asa de simplu. Pai, daca o sa fie simplu, stimate domnule Stoicov, acesta a fost motivul de ce am scos in evidenta problematica respectiva. De datoria noastra este, de fapt, sa venim si cu un mecanism foarte clar si sa fie inteles de catre toata lumea, nu numai de catre cineva din sala, ca o sa fie simplu, o sa fie clar.

Si eu vreau sa imi fie foarte clar care va fi procedura care sa duca la indeplinirea normelor pe care incercati sa le impuneti dumneavoastra prin...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu o sa va rog, noi o sa avem timp suficient, intr-adevar, intre prima si a doua lectura sa fie discutat de-a fir in par absolut toate elementele, fiindca oricum astazi in aceasta sala nu ajungeti la formula...

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sint de acord, domnule Presedinte, dar aceleasi probleme au fost invocate si cind am discutat Legea privind functionarul public, si care am amendat si Legea privind statutul deputatului. Exact asa am vorbit.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In rezultatul discutiilor, noi am stipulat un mecanism clar pentru functionarii publici, in acest caz este vorba de candidati la posturile respective, la functiile respective. Deci iarasi...

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

Domnule presedinte,

Eu consider ca ceea ce am invocat eu este suficient de relevant si eu mi-am facut datoria sa...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Vom fi foarte recunoscatori daca dumneavoastra o sa prezentati propuneri concrete.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu, stimati colegi, daca ati observat nu am pus intrebari pentru ca este inutil. Acest proiect de lege, are dreptate doamna Buliga, spunind ca este foarte controversat. Eu as spune ca este, de fapt, o diversiune care se inscrie in logica interpretarilor de prin anturajele prezidentiale care au spus ca in viitorul Parlament sa nu nimereasca nici un democrat si nici un roman.

Eu as mai spune ca acest proiect de lege este, de fapt, o incercare de a restabili articolul 6 din Constitutia sovietica cu rolul conducator al Partidului Comunist. Si, in acest sens, dindu-i replica doamnei comuniste de la microfonul nr.3, vreau sa va spun ca, de fapt, Partidul Comunistilor, care a varsat riuri de singe, care a distrus milioane de oameni si care ati adus si Republica Moldova la saracie, aceasta vreti sa faceti acum ca sa ramineti la putere, sa distrugeti cu totul Republica Moldova care este al doilea stat romanesc.

Si am o intrebare pentru domnul presedinte al comisiei. Spuneti va rog, domnule Turcan, nu cumva acest proiect de lege il adoptati, modificati legislatia, tradind intelegerile de la 4 aprilie, vedeti, doamna Buliga ce inseamna ca ati votat pe 4 aprilie, ca sa obtineti in perspectiva prevenirii fricii ca vor veni democratii in Parlament si vor pune, de fapt, problema scoaterii in afara legii a Partidului Comunistilor care si astazi sta pe arena politica ilegal, neinregistrat conform legii la Ministerul Justitiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si stiti foarte bine ca nu s-a aplicat si nu a fost publicata Hotarirea cu privire la restabilirea Partidului Comunistilor. Deci aceasta este, de fapt, oameni buni, o diversiune la adresa celui de-al doilea stat romanesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule presedinte,

Eu as vrea sa ma refer la alineatul (3), unde se enumera...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul, care articol?

 

Domnul Ivan Banari:

Alineatul (3), articolul 1.

Domnul Vladimir Turcan:

Alineatul (3)?

 

Domnul Ivan Banari:

Prima pagina, alineatul (3) se expune in urmatoarea redactie, da, este.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam, va rog.

 

Domnul Ivan Banari:

Pai, noi avem un singur articol aici, se numeste articol unic. Deci, nu credeti dumneavoastra, as vrea sa aflu care e diferenta dintre ministru si director de agentie, care e diferenta dintre primar si secretarul general, el, ce, nu primeste bani publici? El are dreptul sa candideze fara a demisiona din functie. Deci nu sint enumerati aici.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci dumneavoastra aveti propuneri concrete cine inca trebuie sa fie introdus in lista?

 

Domnul Ivan Banari:

Da, am propunere concreta, eu o voi prezenta in scris pentru lectura a doua. Si cred ca ar trebui sa revenim la acea formula, acest alineat care a fost pina in 2005. Caci in 2005 tot de la aceasta tribuna, din numele Comisiei, ni se aduceau argumente ca e bine ca sa ii eliberam pe toti, daca vrea se demisioneaza, daca nu vrea, nu demisioneaza.

Trebuie sa ne aducem aminte lucrul acesta. Si acum a trecut un an si jumatate, noi de acum spunem ca da, trebuie demisionati toti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, deci practica a demonstrat.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci sa revenim la acel articol.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Practica alegerilor generale.

 

Domnul Ivan Banari:

Da, eu o sa il pregatesc in scris.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se poate, da? Practica alegerilor generale locale a demonstrat foarte bine pentru toti si initiatorul, de fapt, era, in primul rind, Comisia Electorala Centrala, deoarece era foarte complicat de monitorizat si de interpretat prevederea stipulata, care exista astazi.

Si de aceea s-a cerut si noi, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a acceptat in calitate de concept ca totusi trebue sa fie clar expres prevazut in lista persoanelor sau functiilor care, la momentul campaniei electorale, trebuie sa sisteze activitatea lor in functia respectiva.

Lista este propusa. Daca dumneavoastra aveti careva propuneri, poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

In cazul articolului 1 si al prevederii sau al notiunii de bloc electoral, care se propune sa fie eliminata in tot cuprinsul Codului electoral, dumneavoastra ati prezentat doar motive de oportunitate, cele 3 motive, eu am fost foarte atent si nu au fost invocate motive juridice.

De exemplu, eu as vrea sa amintesc colegilor nostri si sa spun mai mult pentru stenograma faptul ca titularii de drepturi si drepturile electorale nu sint drepturi fundamentale, sint persoanele fizice sau juridice. In cazul partidelor ca persoane juridice, aceste drepturi pot fi limitate numai prin lege si daca este necesar intr-o societate democratica.

De aceea, trebuie sa precizam ca asa cum a fost prevazuta aceasta notiune in Codul electoral pina acum, blocurile electorale nu erau entitati de drept, nu erau persoane juridice. Deci erau un fel de aliante constituite ad-hoc si asa cum nu pot exista in baza principiului de asociere sau dreptului de asociere partide ad-hoc neinregistrate, fara, neinzestrate cu personalitate juridica asa nu pot exista alte tipuri de entitati create ad-hoc pentru ca s-ar incalca principiul egalitatii dintre concurentii si subiectii electorali.

De aceea, cred ca argumente de acest ordin, de ordin juridic, trebuie prezentate dincolo de argumentele care pot fi acceptate, vor fi valabile sau nu, de oportunitate.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In baza acestei decizii totusi se pune oportunitatea, deoarece argumentul juridic pe care dumneavoastra l-ati invocat nu prea se inscrie. De ce? Conform prevederilor Codului electoral, acest bloc era subiectul acestei legi, era subiectul prevazut in lege. Dar, totodata, inca o data repet: propunerea aceasta reiese din cele 3 pozitii pe care eu deja le-am enumerat, inclusiv pornind de la practica europeana.

Domnul Zagorodnii a numit zeci de tari membre, inclusiv ale Uniunii Europene, unde nu sint prevazute in legislatia electorala blocuri electorale.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am o intrebare catre domnul Turcan, mie totul imi este clar din acest proiect de lege. As vrea sa adresez o mica replica unor colegi de ai nostri care, cum ceva, ataca sistemul comunist si tot ce este legat de Partidul Comunistilor.

Vreau sa spun ca noi, cea mai mare parte din noi venim...

 

Domnul Marian Lupu:

La microfonul nr.5 ce a fost?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

...din sistemul cela, inclusiv doamna Pavlicenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu nu am mentionat absolut, stati putin. (Rumoare in sala.) Stimati colegi, in primul rind, aveti ceva de spus, conform Regulamentului. Eu admit ce am admis si pina acum in aceasta sala, chiar si lipsa de intrebari. Eu va rog frumos, putina atitudine si un comportament cuviincios, fiindca ceea ce face unu inseamna ca fac si celalalt.

Microfonul nr.3, continuati, va rog.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Este dreptul la replica si dreptul la replica trebuie respectat, inclusiv dumneavoastra. Noi il respectam, domnule Taranu, cind vorbiti dumneavoastra.

Vreau sa va spun ca nu trebuie de aruncat totusi toate hirburile pe care dumneavoastra le aveti unite in creierul dumneavoastra, le aruncasi in trecut, fiindca acel care impusca in trecut, trecutul de multe ori impusca de acum in noi cu tunul. Si doamna Pavlicenco nu trebuie sa uite ca a fost si ea lider de partid si acei care plecau in misiuni diplomatice peste hotare, statul sovietic avea incredere deosebita fata de aceste persoane, deosebita.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Si, de obicei, erau in liste aparte aceste persoane.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa si am crezut ca o sa fie.

 

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu nu vreau sa incerc sa va ripostez dumneavoastra... unora dintre dumneavoastra care ati scris teza de doctor in stiinta: Organizatia de partid si constructia socialista la sate, Organizatia de partid si dezvoltarea complexului zootehnic. Poftim, lucruri pe care le-ati facut dumneavoastra. Asa ca lasati sistemul comunist, el a trecut, el e in trecut, sa spunem, la ziua de astazi.

Daca vreti sa ne luptam ideologic, sa ne luptam pentru ideologie in fata alegatorului. Sa o facem cinstit, omeneste.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Si eu credeam ca noi ajungem la exercitiul de vot. Da, toti au dreptul la replica. Eu va rog frumos, in parametrii indicati de Regulament. Pe scurt.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa constat ca domnul Stepaniuc a vorbit destul de mult.

Stimate coleg, domnule Stepaniuc, si alti colegi,

Va spun inca o data si nu incercati sa manipulati, eu nu am fost in misiune diplomatica peste hotare. Va spun inca o data, daca nu intelegeti, ca aveti capul cam greu. Eu am fost ca sotie a sotului meu care a fost chemat sa isi satisfaca serviciul militar ca traducator.

Si vreau sa va spun, printre altele, o noutate. Sotului meu i s-a propus sa intre in Partidul Comunist si eu i-am interzis si nu a intrat. Ati inteles? Si am facut bine. Si voi nu aveti, pur si simplu, argumente si va trageti pe toti aliati de ai vostri, ca sa va acoperiti, de fapt, crimele pe care le-ati facut si pe care nu vreti sa le condamnati.

Numai ca, domnule Stepaniuc, vreau sa va spun ca, spre deosebire de unii care au fost membri ai PCUS, s-au lepadat de satana, dumneavoastra nu v-ati lepadat si vreti intreaga Moldova s-o transformati intr-o satana comunista.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, (rumoare in sala)

Stimatii mei colegi,

Macar de satana in aceasta sala sa nu vorbim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

Domnule presedinte al comisiei,

Totusi noi discutam astazi si revenim de fiecare data la alineatul (3) si nu primim un raspuns concret. De aceea, care este deosebirea din punctul 1) ca ministrii trebuie sa se prezinte, da, pentru aceasta perioada, pe perioada campaniei electorale. Viceministrii nu, iar pretorii, vicepretorii, primarii, viceprimarii totusi ii includem.

De aceea, eu vin cu urmatoarea propunere, domnule Presedinte, fiindca totusi sintem intr-o tara care tinde spre Uniunea Europeana, propun una din doua variante pentru lectura a doua. Deci lasam in vigoare varianta Isi pot suspenda activitatea ca sa ii punem in conditii egale pe toti. Sau daca nu, procedam cum e acceptat la Ion Creanga: de la vladica pina la opinca, incepind cu Presedintele Tarii, colaboratorii Presedintiei, toti functionarii administratiei publice centrale, si toti functionarii administratiei publice locale. Fiindca atunci cind lasam noi ministrii, e clar ca ei vor promova linia ministrului respectiv.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Saa procedam in felul urmator, domnule Turcan, eu am sa fac o remarca.

Stimate domnule coleg,

O atare propunere deja a fost evocata si s-a convenit ca pentru lectura a doua sa se lucreze foarte serios asupra listei concrete a acelor posturi, functii care trebuie suspendate temporar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu sint de acord cu dumneavoastra, dar dupa acea interventie au mai fost intrebari la acest subiect si eu asa si nu am inteles, pina la urma, se va examina in lectura a doua sau nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Neaparat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In primul rind, va rog, inaintati propuneri concrete.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Turcan,

Va rog, sa luati act ca sa nu o prezint in scris.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stenograma o sa fie.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Am avut o solicitare pentru luare de cuvint. Ofer timp pentru aceasta solicitare domnului Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

As exprima, mai intii, regretul in legatura cu faptul ca acest proiect a aparut asa subit si, poate, ar fi fost mai bine daca acest subiect, perfectionarea legislatiei electorale, ar fi fost rodul unei initiative legislative elaborate in mod colegial de mai multe fractiuni parlamentare, asa cum am facut pentru ziua de 22 iulie 2005, cind am votat in unanimitate modificarile privind Codul electoral.

Spun acest lucru pentru ca sint in imposibilitatea de a sustine acest proiect integral, desi, daca se va tine cont de anumite sugestii, sint gata, impreuna cu colegii din Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, sa sustinem in lectura a doua acest proiect, care contine lucruri valoroase si, in acelasi timp, prevederi care, cred eu, nu ar trebui sa isi gaseasca locul in legislatia electorala a Republicii Moldova.

As vrea sa ma refer, mai intii, la prevederea de eliminare din textul Codului a notiunii de bloc electoral. Odata aceasta eliminare a blocurilor deja s-a produs prin Legea partidelor, pe care noi am votat-o si am sustinut-o. Si am pornit de la ideea, unul din principiile importante a fost, cum vor fi finantate partidele reprezentative in momentul in care legea respectiva va intra in vigoare. Reprezentarea parlamentara si reprezentarea in organele puterii locale de nivelul doi vor fi cele doua elemente-cheie care vor determina sumele acordate fiecarui partid reprezentativ lunar.

Iata, daca ne amintim, unul din motivele pentru care intrarea in vigoare a acestei legi a fost aminata, a fost tocmai situatia existenta la ora actuala, cum sa imparti finantele publice unui bloc care s-a destramat? Nu e cel mai important aspect pe care am vrut sa il mentionez.

Vreau, de asemenea, sa ii amintesc domnului raportor un element extrem de important, care tine de practica legislativa a Estoniei. Dinsul a enumerat o serie de tari europene, membre ale Uniunii Europene, unde blocurile electorale nu exista pur si simplu. Unele fiind limitate prin legislatie, altele prin omisiune, prin omiterea unei trimiteri exprese de ordin juridic.

Va dau exemplul a doua tari, care mie mi se par relevante si la care Republica Moldova este bine sa se raporteze si de acum incolo, pentru ca avem sisteme constitutionale similare, sintem republici parlamentare, iar parlamentele au aceeasi structura, ma refer la Estonia si Letonia. Estonia avind 101 deputati, Letonia 100 de deputati, prin urmare, la ei majoritatea e 50 plus 1, si avind aceeasi forma de alegere a Sefului statului.

Dar am vrut sa vorbesc despre doua aspecte electorale. Legislatia estoniana, puteti verifica, caci avem deja ambasada acolo, interzice formarea blocurilor sau a aliantelor pina la alegeri, ele se formeaza dupa alegeri. In Estonia nimeni nici nu spune altfel decit coalitia versus opozitia. Pentru ca, de obicei, la guvernare sint mai multe partide care se asociaza dupa alegeri. Noi formam partide politice nu cu scopul sa ajungem in Parlament, ci sa exercitam puterea in stat. Daca ne ajung mandate, exercitam separat, daca nu ne aliem cu altii dupa alegeri.

In Letonia aceasta norma restrictiva nu exista, insa in practica celor
7 parlamente succesiv niciodata aliante inainte de alegeri nu s-au format. Toate
s-au format dupa alegeri. Martori sint acei 4 membri ai Parlamentului, deputati din toate fractiunile parlamentare care impreuna cu mine ne-am intors citeva zile in urma din Letonia. Cred ca nu este nimeni in aceasta sala care ar spune ca cele doua tari, la care ma refer, ar avea legislatie electorala punitiva, restrictiva, antidemocratica s.a.m.d. Problema noastra este insa atunci cind noi facem proiecte de legi, deseori le raportam la propria noastra situatie de moment, nu la perspectivele de consolidare a partidelor ca institutii democratice fundamentale pentru un sistem pluralist. Odata.

Doi. A mentionat colegul Cubreacov si vreau sa va amintesc ca dreptul la asociere in cazul cetatenilor este un drept individual si nu colectiv. Mai mult decit atit, eu sustin aceasta idee si as propune pentru lectura a doua doua adaosuri. Odata. O referinta expresa la faptul ca pe listele electorale ale unor partide candideaza membrii de partide. Apropo, legislatia Romaniei anume asa prevede: Pe listele electorale candideaza membrii de partide. Dreptul de a candida este un drept constitutional, dar nu este un drept fundamental reglementat de catre Conventia Europeana. Dreptul de a alege este un drept fundamental. Deci cred ca ar fi o chestiune importanta.

Mai mult decit atit, noi avem aceasta practica care se inscrie in perioada de tranzitie si care spune: Avem trei subiecti electorali: partide, blocuri si candidati independenti. Sub aspect juridic ei au aceleasi drepturi. In Parlamentul Republicii Moldova din 1994 pina in prezent nu a ajuns si nu va ajunge niciodata un cetatean care este candidat independent. Noi stim acest lucru si toleram in continuare aceasta irosire de timp, de bani, de atentie a alegatorilor pentru candidatii independenti, motiv pentru care, eu cred, trebuie sa eliminam si aceasta prevedere pentru lectura a doua din Codul electoral atit pentru alegerile parlamentare, cit si pentru alegerile locale.

Argumentez. Stimati prieteni, verificati in orice tara membru al Uniunii Europene un primar care sa nu aiba culoare politica, asa ceva nu se poate imagina. Un consilier local care sa nu aiba culoare politica. Este o improvizatie in perioada de tranzitie a Republicii Moldova si a altor tari care sint in curs de constituire a sistemului politic democratic pluripartidist, iar noi persistam in aceasta practica vicioasa. Eu va aduc un exemplu de alta natura. Atunci cind modificam Constitutia, foarte multi dintre colegii nostri din aceasta sala, legislatura respectiva din 2000, sareau in sus si spuneau: Domnule, este antidemocratic sa alegem Seful statului de catre Parlament. Era rodul naivitatii noastre, nu era viciu nici o metoda. Fiindca majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene isi aleg Seful statului prin Legislativ.

Deci, din acest punct de vedere, cred ca eliminarea notiunii perimate de blocuri electorale, preelectorale, daca doriti o calchiere, este binevenita si sa ne obisnuim ca si la nivel local, si la nivel national, in acest caz parlamentele nationale, facem majoritati postelectorale pentru a administra eficient treburile publice la nivel local si la nivel central.

Anul curent am avut alegeri locale, in 22 de raioane partidele democratice s-au reunit in majoritati postelectorale. Este o experienta recenta. E dreptul acestor partide sa exercite treburile publice la nivel local. Si cred ca este o stare de normalitate spre care trebuie sa tindem, indiferent de faptul ca aceasta initiativa este controversata si a fost propusa de catre majoritatea parlamentara, ea nu este de respins in totalitate. Intentia mea este sa contribuim la modul cel mai serios la perfectionarea acestei legi, pentru ca ea tine de dezvoltarea democratica a Republicii Moldova de acum incolo, indiferent daca noi, cei care vorbim de la acest microfon, vom fi sau nu deputati. Noi pornim de la situatia de azi si cum sa facem sa dregem ca sa ne conservam mandatele noastre de deputati. Nu cum sa dezvoltam sistemul politic al Republicii Moldova.

Un alt aspect, care mi se pare extrem de important si cel mai discutat poate: ce facem cu detinatorii dublei si multiplei cetatenii? Este un element care ma face sa nu pot sustine acest proiect. Sper ca va fi eliminat pentru lectura a doua si va spun de ce. Chiar dumneavoastra, cei din majoritate, stiti foarte bine ca aceasta norma este inaplicabila. Si raspunsurile la intrebari, care s-au dat astazi, dar si in sedinta cind am discutat modificarea la o serie intreaga de legi a aratat ca aceasta norma este inaplicabila. Si domnul raportor din partea grupului de autori, si domnul presedinte al comisiei si de aceasta data au confirmat ca, de fapt, este vorba de o declaratie pe propria raspundere. Adica, atunci cind cetateanul candideaza, scrie: Prin prezenta declar va trebui sa adauge: nu detin cetatenia altui stat. Si atit. Mecanismul de verificare nu exista si nici nu poate fi inventat.

Problema este de ordin psihologic, de ordin ideologic, de care vreti, nu tine de practica juridica sau de exercitiul electoral propriu-zis. Este o tensiune psihologica intre noi inutila, oricum aceasta norma nu va putea fi aplicata si nici macar nu poate fi privita cu ingrijorare, cu regret, nu cu ingrijorare.

 

Domnul Marian Lupu:

Timpul, stimate coleg. Atentie la timp, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Da. Foarte scurt. Mai am citeva observatii. Cit priveste antecedentele penale nestinse. Nu vad nimic grav in aceasta. Fiecare cetatean care a avut condamnari penale sa astepte momentul cind vor fi stinse in mod legal si sa se candideze. Nu va doresc strictionarea drepturilor.

Ceea ce mi se pare insa imposibil de aplicat si tine de articolul 47 alineatul (15), deja domnul Filat a facut trimitere la aceasta prevedere, mesajele electronice si mesajele SMS, ele nu pot fi egalate cu textele publicate in presa scrisa sub nici o forma. Cineva transmite altcuiva un mesaj SMS si cum il contabilizam, cum il verificam, cum il impozitam sa.m.d.? Este o chestie care, mi se pare, poate fi eliminata fara nici un fel de probleme, pentru ca aceasta tine de dreptul la secretul corespondentei, daca doriti. Cu cine corespondez eu electronic, este treaba mea. Si, daca nu ma aflu sub urmarire, nimeni nu are dreptul sa imi controleze mesajele mele electronice. Exact la fel si telefonic.

Deci aceasta norma mi se pare nepotrivita. Totusi revin si consider ca cea mai importanta latura a acestei initiative, care trebuie sustinuta si care trebuie perfectionata pentru lectura a doua, tine de eliminarea asa-numitelor blocuri sau aliante preelectorale sau electorale, mai corect.

Si insist asupra initiativei, asupra completarilor pe care le vom propune ca in Republica Moldova sa nu mai existe aceasta prevedere naiva despre asa numitii candidati independenti. Partidele politice sint subiecti de drept importante care trebuie sa isi asume raspundere, inclusiv acei care candideaza sa fie membri de partid si sa raspunda rigorilor legale care sint democratice. Si va rog sa ma credeti ca, daca se va elimina prevederea nedorita de restrictionare a cetateniei, nici un fel de critici din exterior nu vor avea ca tinta aceasta initiativa legislativa.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Prijmireanu.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Perfectionarea legislatiei electorale este un proces absolut indispensabil pentru toate tarile care se afla pe calea instituirii unei democratii durabile. Acest lucru se manifesta indeosebi in tinerele democratii, cum este si Republica Moldova. Dupa fiecare scrutin electoral, atit observatorii si expertii internationali, cit si noi, acei care participam la aceste scrutine, acumulam observatii si tragem concluzii care necesita a fi luate in consideratie pentru a perfectiona cadrul legal existent si a ne conforma recomandarilor Consiliului Europei, care ne solicita acest lucru permanent, inclusiv in ultima rezolutie a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din octombrie 2007.

Astazi sint puse in discutie citeva proiecte de legi care, dupa parerea mea, incearca sa raspunda recomandarilor expertilor si sa ia in concluzie evolutiile in procesul politic din Republica Moldova. Scopul propunerilor cuprinse in proiectul nr.4350 este de a asigura formarea unor organe elective functionale si de a nu admite oxidarea la putere a unor forte politice dezmembrate, care nu sint in masura sa reprezinte interesele alegatorilor.

Trebuie sa recunoastem ca, in prezent, asistam la consolidarea principalelor institutii democratice din tara noastra, cum sint partidele politice. Acest lucru se datoreaza atit adoptarii recente a noii Legi cu privire la partidele politice, cit si consolidarea propriu-zisa a partidelor politice.

Referindu-ma nemijlocit la propunerile cuprinse in proiect, tin sa mentionez ca noi am trecut prin mai multe alegeri, am acumulat o anumita experienta in acest proces. Avem o legislatie electorala corespunzatoare valorilor europene, de aceea propunerea referitoare la excluderea blocurilor electorale, chiar daca pare a fi una neasteptata, este totusi urmarea logica a evolutiei vietii politice din tara noastra. Noi sintem convinsi ca interesele cetatenilor vor fi reprezentate mai bine de catre partidele politice puternice si responsabile decit de blocurile electorale, care se destrama, practic, a doua zi dupa alegeri, fapt demonstrat atit in anul 2001, cit si in anul 2005.

Excluderea blocurilor electorale nicidecum nu va duce la incalcarea dreptului la asociere. Dimpotriva, partidele isi vor reprezenta alegatorii sai cu mai mare responsabilitate, iar in cadrul activitatii parlamentare pot fi create coalitii postelectorale viabile si functionale. In ceea ce priveste propunerea in privinta candidatilor independenti, ca sa nu ma repet, fractiunea sustine aceasta pozitie, care a fost destul de argumentata.

Nemultumirile exprimate de unii deputati ma face sa ma intreb si sa va intreb: de ce ne temem? Cine se simte in pericol? Este cert ca alegerile organizate in tara noastra pe parcursul mai multor ani au fost recunoscute libere si democratice, am inregistrate progrese la capitolul functionarii institutiilor democratice, de aceea, credem ca a venit timpul sa avansam, preluind practica statelor cu traditii democratice si sa permitem partidelor politice sa discute dreptul de a acceda la guvernare.

Noi va chemam sa tinem cont, mai intii de toate, de interesele alegatorilor, ale caror voturi nu ar trebui sa se piarda pentru blocurile electorale, care, dupa cum s-a demonstrat in anii precedenti, nu le pot prezenta interesele pe motiv ca ele se destrama. Legislatia electorala in majoritatea tarilor europene prevede participarea la alegeri pe liste de partid, fiind specificat pragul electoral, care permite accedarea in Parlament.

Reglementari referitoare la participarea la alegeri si a coalitiilor, si a aliantelor electorale sunt specificate in: Bulgaria, Romania, Polonia, Italia, cu indicatia pragului electoral care trebuie sa fie acumulat de acestea. Practica participarii la alegeri pe listele de partid exista in mai multe tari europene, care au fost enumerate de catre raportor. Totodata, fiecare stat este in drept sa isi stabileasca propriile reglementari in aceasta privinta in functie de situatia social-politica. Celelalte propuneri din proiect, la fel, rezulta din recomandarile expertilor, sint bine venite si vor imbunatati considerabil legislatia electorala.

Stimati colegi,

Intelegem ca, in privinta acestor propuneri, pot exista diverse viziuni, dar ca urmare a discutiilor in Parlament speram sa ajungem la cele mai optime formulari care sa fie acceptabile pentru majoritatea deputatilor.

Dragi colegi,

In concluzie, consideram ca adoptarea proiectelor prezentate va contribui la desfasurarea unui proces electoral transparent, echitabil si democratic in beneficiul intregii societati si a fiecarui cetatean in parte, care va avea mai multa siguranta ca votul lui conteaza, iar interesul lui, ca alegator, este protejat.

Noi sintem convinsi ca interesul alegatorului de a fi reprezentant adecvat trebuie sa fie prioritatea noastra. Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor sustine proiectul mentionat si propune colegilor sa fie votat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Proiectul nr.4350, in conditiile raportului Comisiei de profil, care, de fapt, contine si propunerea ca acest proiect sa fie luat inclusiv ca proiect de baza in eventualitatea adoptarii in prima lectura a unor alte proiecte cu referinta la Codul electoral si le vom examina imediat ulterior, supun votului aprobarea in prima lectura, in aceste conditii, a proiectului de Lege nr.4350. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.4350 este aprobat in prima lectura.

Eu propun sa facem putina abstractie de continutul Codului electoral. Sa mai diversificam putin continutul discutiilor noastre si sa examinam proiectul de Lege pentru modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal. Proiectul nr.4245, al carui autor este domnul deputat Valeriu Guma. Cineva este delegat poate de la fractiune? Atunci vom incepe cu proiectul nr.4449, initiativa deputatilor Bondarciuc, Popa. Si am sa il invit pe domnul Bondarciuc sa faca o prezentare atit din partea autorilor, cit si raportul comisiei. Si eu am sa va rog sa va referiti, in calitate de presedinte al comisiei, si la proiectul nr.4245.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Sensul initiativei cu care au iesit deputatii Bondarciuc si Popa este modificarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal. Si scopul aici de baza al acestui proiect este de a sustine subiectii din ramura industriei alimentare, stoparea declinului ramurii producerii de cofetarie si alte momente. Am in vedere ca, pina in august 2007, la noi taxa vamala la grasimi vegetale a fost in marime de 0 la suta, dar dupa aceea a fost majorata pina la 15 la suta. Initiativa taman stipuleaza ca la pozitia tarifara 151620980, adica grasimi vegetale taxa vamala sa fie 0.

Comisia a examinat proiectul si l-a sustinut. Noi avem avize pozitive din partea comisiilor si avem avizul pozitiv din partea Guvernului. Dar pe parcursul discutiilor, in Comisie au aparut si alte momente legate de problemele care sint consecintele secetei din anul curent, care au provocat un impact negativ asupra asigurarii cu materie prima a intreprinderilor de prelucrare a productiei agricole care au un caracter de activitate sezoniera.

In aceste conditii, in cadrul examinarii in Comisie s-a decis de a sustine propunerea expusa in initiativa legislativa a deputatului Guma si initiativa care a fost deja raportata, stabilind taxa vamala 0 pentru uleiurile vegetale de la pozitia tarifara 151620980 si pentru sucurile de portocala cu o valoare Brix de peste 20 la suta, dar care sa nu depaseasca 67 de la pozitiile tarifare 200919910, 200919980, iar pentru sucurile de portocala necongelate cu o valoare brix de maximum 20 se va aplica taxa vamala in marime de 10 la suta. Initiativa a fost 5 la suta, dar autorul este de acord, conform proiectului de lege comasat si anexat la raport.

Concomitent, Comisia, de comun acord cu Guvernul, propune ca pentru marfurile importate in calitate de materie prima de la pozitiile tarifare 200990490 amestecuri de sucuri de citrice 251741000, granule de marmura si 340490900 sa fie aplicata taxa vamala la nivelul de cota 0.

In legatura cu consecintele secetei anului curent si in scopul reducerii termenului sezonier de activitate a intreprinderilor de prelucrare a legumelor si fructelor, in Comisie s-a discutat si Guvernul, in avizul sau, a sustinut propunerea de a completa nota la anexa nr.1 din legea mentionata cu punctul 7 in urmatoarea redactie: In modul stabilit de Guvern pentru anul 2008 taxa vamala nu se percepe la importul marfurilor destinate proceselor industriale de la pozitiile tarifare 200290310 cu un continut net, care sa depaseasca 100 kg pina la...

Noi la comisie am discutat pina la 1 august, dar Guvernul, in avizul sau, propune pina la 15 august si noi putem sustine data aceasta. 200510009 alte legume omogenate cu un continut net care depaseste 100 kg pina la 1 august 2008; 200799310 paste si piureuri de visina si cirese cu un continut net care sa depaseasca 100 kg pina la 10 iunie 2008. Si 200799980 paste si piureuri de caise, piersice si coacaza cu un continut net care sa depaseasca 100 kg pina la
15 iulie 2008. Pornind de la cele mentionate, Comisia propune... noi propunem sa comasam aceste proiecte, sa avem un proiect, in sfirsit.

Cu completarile expuse mai sus, proiectul de lege in varianta anexata la raport se inainteaza Parlamentului spre adoptare in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Bondarciuc,

Totusi Alianta Moldova Noastra nu o data a iesit cu propunerea de a scuti de taxa vamala materia prima importata in tara si, cu parere de rau, argumentele noastre nu au fost intr-atit de convingatoare pentru Fractiunea majoritara si niciodata nu a fost primita nici o initiativa din partea noastra ce tine de scutirile taxelor vamale la materia prima.

Acum se face o impresie ca la noi in tara toti maninca numai ciocolata si beau suc de portocale. Eu vreau sa intreb totusi citi subiecti economici cad sub incidenta acestei scutiri? Mai bine zis, citi subiecti economici folosesc uleiul vegetal? Ce cantitate de uleiuri dupa suma de ce cantitate este vorba? Si care va fi suma tarifului vamal care va fi scutit in urma... eu anume ma refer la uleiurile vegetale, anume in urma implementarii, mai bine zis a adoptarii acestei modificari?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pot sa va spun ca, in primul rind, toate initiativele sau propunerile bune si din partea opozitiei, noi, de regula, in Comisie le discutam si acceptam.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

In trei ani de zile nici una nu a fost buna. Aceasta e clar.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, aceasta e prima. Eu pot sa va spun, iata acum initiativa domnului Guma, care este prezent de la opozitie astazi. A fost discutata in Comisie si a fost sustinuta. Acesta e primul moment. Al doilea moment. Ceea ce se refera la...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi ne miram foarte mult. Eu cred ca... Prima data si cred ca odata cu... trebuia si ceva...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu, nu, nu. Si pot sa va spun ca daca o sa ne referim la uleiurile vegetale, trei patru firme care importa si utilizeaza pentru producere...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, care este cantitatea?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cantitatea, vreau sa va spun, mai mult de 1000 de tone. Dar important este ce? Caci la noi, in aceasta pozitie, la materia prima, pina in august 2008, a fost taxa zero. A fost propunerea Guvernului sa nivelam, sa excludem niste... vedeti greseli de la Serviciul Vamal, unde a fost si taxa 0, si taxa 15, si sa nivelam la... Dar totusi analiza a aratat ca noi, majorind taxa aceasta, majoram si sinecostul productiei. Si productia concureaza cam greu pe piata.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Si suma tarifului vamal care?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu o sa influenteze asupra venitului bugetului, fara modificarile bugetului, Guvernul ne-a dat aviz pozitiv.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, dar totusi suma, este o suma?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Pot sa va spun ca noi nu am avut aceste venituri, practic, numai acum doua luni au fost importate 100 de tone, 200 de tone. Adica nu influenteaza deloc.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu sint absolut convins, domnule Presedinte, ca in tara sint foarte multe probleme la compartimentul materie prima. Mai ales daca noi luam in consideratie seceta care ne-a afectat anul curent intr-atit si argumentele pe care dumneavoastra le aduceti tot ca in rezultatul afectarii de pe urma secetei noi trebuie sa eliberam tariful vamal la uleiurile vegetale. Eu cred ca noi trebuie sa eliberam de tariful vamal, in primul rind, semintele si utilajul pentru agricultura, care este cu mult mai important decit acest compartiment, macar ca noi am fost tot timpul pentru eliberarea de tarif vamal la toata materia prima importata in tara pentru economia nationala.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ceea ce se refera... Iata vedeti va sustinem si pe dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mi se pare ca pentru noi, colegii, nu este principal ca o sa fie problema a cui este propunerea, dar principalul, dupa parerea mea, este ca o sa fie propunerea care conduce la o situatie mai buna. De aceea, daca, la momentul de fata, noi vorbim despre situatia, cind noi am schimbat politica tarifara in luna iulie, mi se pare ca atunci nu a fost clara situatia cum o sa finalizam anul curent in agricultura. Acesta este un moment.

Si al doilea moment. Atunci noi am vorbit si am avut diferite pareri si eu am avut alta parere ca... nu, am fost impotriva la aceea ca sucurile sa fie majorate atunci, din cauza ca noi vorbim despre importul concentratului pentru suc, noi nu vorbim ca moldovenii numaidecit trebuie sa bea. Aceasta este o materie prima care merge din partea productiei pentru export. Aceasta este principalul. Si al doilea moment. Totusi decizia pe care noi o luam are un caracter temporar din cauza ca situatia rezulta din realitatile pe care le avem noi cu productia agriculturii in anul curent.

Si situatia in anul viitor se schimba, atunci si atitudinea va fi alta. Dar la momentul actual pornim de la situatia pe care o avem: intreprinderile de procesare, care noi totusi vrem ca sa activeze cu eficacitate, o sa aiba acces la piata, desigur, statul desi nu prea... dupa parerea statului, in buget o sa fie acumulati mai multi bani, dar rezulta din aceea ca totusi aceasta intreprindere trebuie sa activeze, sa creeze aceste... sa micsoreze acest deficit al balantei despre care noi toti vorbim, inclusiv colegul

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

La fel.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint, de asemenea, de aceeasi parere, sint probleme mult mai stringente care poate meritau a fi luate in consideratie si aplicat acest tratament pe care ni-l propuneti dumneavoastra prin intermediul acestei initiative legislative, care, de altfel, este cota parte din cresterea acestor preturi inregistrate in urma stabilirii, instituirii acestui impozit, acestui TVA de 15% asupra preturilor la productia de cofetarie. Am impresia ca este ceva nesemnificativ, neimportant. Exista niste...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Practic, vreau sa va spun ca pentru productia care se produce din aceasta materie prima, sint majorari cu 15 la suta.

 

Domnul Ion Varta:

A fost mai rational, intr-adevar, tinind cont de circumstantele grave in care au activat agricultorii in Republica Moldova anul curent, poate sa operam aceleasi reduceri si pentru ei la importul de utilaj agricol, ingrasaminte, pesticide.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca ati ascultat atent raportul, eu am mentionat ca s-a propus si la Comisie s-a discutat, si este avizul pozitiv al Guvernului referitor la alte pozitii tarifare ca: tomate preparate, alte legume omogenizate, paste si piureuri din visine, cirese, caise, piersici si coacaza, pe care nu le avem astazi ca materie prima si o sa dam posibilitatea ca fabricile respective sa activeze, lumea sa lucreze si sa primeasca salariile.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule presedinte,

Stiu ca exista concurenta acerba intre productia noastra autohtona de cofetarie si cea de import, in special ucraineana. Nu s-ar putea de protejat producatorul nostru autohton prin intermediul unor politici protectioniste, pentru ca sa ii absolvim de o asemenea concurenta dura?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Este destul de complicat.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Deci domnul Bondarciuc a avut o prezentare asupra proiectului nr.4449, concomitent expunem si pozitia Comisiei pe marginea acestui proiect, expunind la fel si pozitia Comisiei privind proiectul nr.4245. Nu pun la vot, stimati colegi, il invit la tribuna centrala pe domnul Guma, pentru a face o prezentare asupra proiectului nr.4245. Asa e inainte de Revelion, se mai intimpla si minuni, cind vorbeste la inceput Comisia, apoi autorul.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune proiectul de Lege privind modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal. Acest proiect are drept scop principal includerea unei pozitii noi tarifare in aceasta anexa si anume 200912 necongelate, cu o valoare de Brix de maximum 20 la suta, la care se atribuie sucul de portocale ambalat pentru consumul final al carora li se va aplica tariful vamal la cota, cum am inteles pina la urma, nu 5, dar 10. Da? Sint de acord.

Totodata, se va stabili cota zero la suta pentru pozitia 200919 altele, deoarece la aceasta pozitie tarifara, ca si la pozitia 200911 congelate se atribuie sucul de portocale concentrat. Numai ca, spre deosebire de ultima, acestea nu sint congelate. Trebuie sa mentionez faptul ca, prin Legea nr.325 din 2006 pentru modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea cu privire la TVA, au fost modificate deja cuantumurile taxelor vamale pentru pozitiile 200911, 200919 de la 10 la 0 si la 5 respectiv. Aceasta modificare s-a facut pentru a da posibilitate agentilor economici importatori de concentrate in scopuri industriale sa importe cu cheltuieli cit mai putine materia prima pentru sucurile de portocale produse la fabricile specializate in Moldova.

Insa deoarece lipsea pozitia 2009912 care, de altfel, si trebuia sa fie impusa pe taxa vamala la import s-a ajuns la situatia in care un tip de concentrat este eliberat de taxa vamala, iar alt tip este impus cu taxa vamala 5 la suta. Totodata, sucurile ambalate din portocale de import, care de altfel au inundat piata interna, nici nu sint prevazute in legea care ne-o propunem sa o completam. Astfel, in cazul adoptarii proiectului inaintat, anexa nr.1 la Legea privind tariful vamal va fi completat cu o pozitie importanta ce lipseste in prezent: 200912 pentru sucuri ambalate, la care va fi stabilita taxa in marime de 10 la suta, iar pentru pozitia 200919 sucuri de portocale concentrate necongelate va fi stabilita aceeasi cota ca si la pozitia 911. Avind in vedere acele relatate, propun sa sustineti proiectul mentionat.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Domnule autor,

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4245. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul este aprobat.

Proiectul nr.4449. Cine este pentru aprobarea in prima lectura, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul la fel este aprobat.

Comisia ne propune sa votam si in lectura a doua, pe care motiv luam nr.4245 ca baza si ambele proiecte sint comasate si votate in lectura a doua, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 33.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 2.

 

Domnul Marian Lupu:

Doua voturi.

Multumesc.

67 de voturi pro. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 0.

Sectorul nr.3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

3 voturi impotriva.

In conditiile acestui bilant, proiectul nr.4245, comasat cu nr.4449, este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Simt eu ca aveti dorinta sa revenim la Codul electoral, pe care motiv anunt proiectul de Lege nr.3835 pentru modificarea si completarea articolelor respective din Codul electoral. Initiativa deputatului Diacov.

Prezinta domnul Tulea.

 

Domnul Oleg Tulea:

Onorat Parlament,

Permiteti sa prezint proiectul de Lege pentru modificarea si completarea articolului 47 alineatului (2) si articolului 48 alineatul (3) din Codul electoral.

Prezentul proiect de lege include aceste doua modificari, prima se refera la stabilirea univoca gratuita ... de catre institutiile publice ale audiovizualului a timpului de antena pentru publicitate electorala si dezbateri publice tuturor concurentilor electorali.

Totodata, modificarea alineatului (3) din articolul 48 vine sa modifice tehnologia restabilirii ordinii inscrierii concurentilor electorali in buletinele de vot.

Stim cu totii ca campaniile electorale, oricare campanie electorala este un interes public enorm si alegatorul, pentru a avea posibilitatea de a face o alegere constienta si libera, trebuie sa aiba cit mai multa informatie despre toti concurenti electorali si, in aceste conditii, statului ii revine misiunea de a asigura posibilitati echitabile pentru toti concurenti electorali de a-si prezenta informatia electorala.

In conditiile in care a fost votata saptamina trecuta Legea cu privire la partidele politice, statul nu dispune de resurse bugetare pentru a finanta activitatea partidelor politice, institutiile publice ale audiovizualului sint singurul instrument mediatic care poate fi pus in mod egal si gratuit la dispozitia tuturor participantilor la competitia electorala.

Mai este un argument in plus pe care l-am fixat noi si in nota informativa: faptul ca, in conditiile in care institutiile publice sint finantate din bani publici de catre toti contribuabilii care sint membri ai diferitor partide politice, atunci este normal ca acest timp sa fie acordat gratuit concurentilor electorali.

Propunerea de a stabili ordinea inscrierii concurentilor electorali in buletinul de vot prin tragere la sort este menita sa formeze o procedura mai echitabila si sa evite situatii de conflict. Avem experienta alegerilor din 2005, experienta alegerilor din 2007, cind acest subiect al ordinii inscrierilor in buletinele de vot a fost un motiv pentru ... situatie de conflict, pentru proces de judecata. De aceea, propunerea in acest proiect de lege este ca sa se recurga la modalitatea tragerii la sorti pentru a depasi aceste tensiuni.

In aceasta ordine de idei, va rugam sa sustineti acest proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Privind finantarea campaniei de alegeri, nu vi se pare ca apar practic doua finantari ale partidelor? Noi am adoptat deja Legea cu privire la finantarea partidelor si acum propuneti inca o finantare prin intermediul mass-mediei.

Daca-i finantam pe concurentii electorali ca partid politic, lasa-l sa-si plateasca, cum se spune, datoria aceasta. De ce trebuie statul de doua ori sa finanteze partidul?

 

Domnul Oleg Tulea:

Da, eu am facut referire la aceasta prevedere. Daca va amintiti, legea, asa cum a fost votata saptamina trecuta, prevede finantarea doar dupa 2009. Noi am putea sa presupunem ca aceasta ar fi una tranzitorie pina in 2009 atunci cind, intr-adevar, procesul de finantare a partidelor politice ar fi unul transparent. Deocamdata nu vom avea aceasta transparenta in procesul de finantare a partidelor politice. Noi credem ca ar fi normal ca cel putin la legiunea publica spatiul de timp sa fie acordat gratuit tuturor concurentilor electorali.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Si inca o intrebare la subiectul al doilea, daca se poate. Perioada de alegeri este doua luni. Unii concurenti electorali o sa prezinte documentele respective a doua ori a treia zi, altii o sa le prezinte peste o luna. Cit sa asteptam ca sa facem acea tragere la sort?

 

Domnul Oleg Tulea:

Mult stimate coleg,

Inregistrarea candidatilor si ordinea inscrierii in buletinele de vot sint doua lucruri total diferite si total separate. Daca candidatul odata inregistrat poate deja sa desfasoare campania electorala, atunci ordinea inscrierii in buletinul de vot poate sa fie...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu-i chiar corect, fiindca concurentii electorali trebuie sa vorbeasca cu alegatorii al citulea el e pe lista ori in ce ordine. Nu se poate asa.

 

Domnul Oleg Tulea:

Dumneavoastra va referiti la mecanismul propriu-zis. Odata inregistrat concurentul deja poate sa-si inceapa campania electorala. Ordinea buletinului de vot ar putea sa fie decisa prin tragere la sort. Am spus ca mecanism nu insistam. Este si raportul.

Domnule Stoicov,

Imi dati...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Ordinea e subiect de discutie cu alegatorii. N-are...

 

Domnul Oleg Tulea:

Noi am spus ca nu insistam si, daca ati citit si raportul comisiei de baza, exista elementul ca ar putea fi stipulat acest mecanism in lectura a doua. Fie ca se trage de doua ori la sorti, la inceput de campanie, la mijloc de campanie, dar, pentru ca sa evitam situatii de conflict, acest mecanism se poate de concretizat in lectura a doua.

De principiu, noi propunem acest mecanism de tragere la sort, care este unul echitabil si egal pentru toti concurentii electorali.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aici trebuie de concretizat ca noi avem si propunerea fractiunii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule raportor,

Prin intermediul prevederii cu referire la acordarea timpului gratis, timpului de antena si la posturile de radio public, intr-un fel, favorizam aceasta finantare dubla: una oficiala legala si alta voalata, fiindca, pina la urma, cheltuielile pentru aceasta iesire in eter gratis vor fi suportate, pentru ca oricum institutia respectiva activeaza, munca angajatilor este remunerata, va fi suportata aceasta finantare suplimentara de catre contribuabilul nostru care va trebui sa suporte consecintele si, intr-un fel, este obligat sa finanteze de doua ori.

 

 

Domnul Oleg Tulea:

Am inteles. Eu am raspuns la aceasta intrebare facind referinta si la legea votata saptamina trecuta. Cu referire la avizul Guvernului care stipuleaza ca aceasta acordare de timp gratuit partidelor, concurentilor electorali in campanii electorale ar afecta cumva stabilitatea financiara, am vrut sa am doar o simpla remarca ca avem alegeri ... doar de 2 ani. Nu cred ca este cazul sa vorbim despre oricare instabilitate, provocare, instabilitate financiara la institutia publica a audiovizualului.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, domnule raportor, alte solicitari nu mai sint.

Va multumim.

Comisia, domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul nr.3835. In rezultatul examinarii, membrii Comisiei au inaintat obiectii referitor la conceptul acestuia si anume la propunerea din punctul 1), ce prevede modificarea alineatului (2) al articolului 47 din Codul electoral.

Aceasta modificare se motiveaza prin faptul ca obligarea... obiectiile, de fapt, ale comisiei se motiveaza prin faptul ca obligarea institutiilor publice ale audiovizualului de a acorda concurentilor electorali timp de antena numai in mod gratuit va fi indreptata in detrimentul echilibrului financiar al acestei institutii.

Aceasta pozitie, pozitia comisiei, se bazeaza pe avizul Guvernului Republicii Moldova, cit si al Comisiei pentru politica economica, buget si finante Comisiei pentru securitatea nationala, Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint. Referitor la propunerile din punctul 2) al proiectului, ce se refera la stabilirea unui procedeu nou de inscriere a concurentilor electorali in buletinele de vot prin metoda tragerii la sorti, Comisia considera ca ele pot fi acceptate partial.

Astfel, pentru lectura a doua Comisia va veni cu unele propuneri ce vor reglementa mecanismul acestei proceduri si anume referitor la periodicitatea efectuarii acestui proces de tragere la sorti.

Proiectul a fost avizat de toate comisiile permanente, dintre care 3 comisii care eu deja le-am numit, si Guvernul propun excluderea punctului 1) din proiect. Celelalte obiectii, inclusiv propunerile si obiectia Directiei juridice vor fi luate in consideratie pentru lectura a doua.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura, cu obiectiile expuse in prezentul raport. Dar pentru lectura a doua prevederile din punctul 2) al proiectului sa fie inglobate in proiectul de Lege nr.4350, care a fost acceptat ca proiect de baza.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre comisie? Nu sint. De aceea, este ca alternativa, da, la celalalt proiect.

Da, va multumim.

In aceasta ordine de idei, supun votului proiectul de Lege pentru aprobare in prima lectura, nr.3835. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3887 pentru modificarea articolului 86 din Codul electoral.

Prezinta domnul deputat Iurie Eriomin.

 

Domnul Iurie Eriomin:

, 86 , - 4 6%. 2001 , - , , , .

, , , , , .

, . 4- , , . , 10 , .

2001 , , , , , , , , , .

.

.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari catre raportor?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Mult stimate domnule Eriomin,

Spuneti, va rog, cum puteti dumneavoastra sa argumentati, sa fiti atit de convinsi ca stabilirea pragului electoral de 4% pentru reprezentanti anumitelor partide va conduce la cresterea brusca a numarului de formatiuni politice care vor intra in urmatorul, daca aceasta norma, in primul rind, nu a fost testata nici o data.

Unde este consecutivitatea si practica implementarii legii, despre care dumneavoastra ar trebui sa ne convingeti astazi? Aceasta este prima intrebare.

Si mai am una, dar astept primul raspuns.

 

Domnul Iurie Eriomin:

Bine. Doar istoria noastra din 2001 a argumentat ca se indeplinesc toate cerintele, se indeplinesc programele si partidele tot participa la aceste chestiuni.

 

Doamna Maria Postoico:

1994 si 1998 a fost testat.

 

Doamna Valentina Buliga:

Cind a fost?

 

Doamna Maria Postoico:

In 1994 si 1998.

 

Doamna Valentina Buliga:

Ar fi fost normal, dupa modificarea pe care am facut-o noi aici si dupa angajamentele si obligatiunile pe care vi le-ati asumat Fractiunea Comunistilor acceptind atunci.

 

Doamna Maria Postoico:

Noi raspundem...

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Eriomin,

Cum la fel puteti dumneavoastra sa spuneti ca aceasta lege, iata, acum inteleg de ce la toate intilnirile cu alegatorii taranul nostru saracit si chinuit spune ca nu mai votam alte partide, ca votind comunistii ne-au dat, ne-au aprins lumina si ne-au dat pensiile. Si dumneavoastra astazi, prin aceasta nota informativa, confirmati niste lucruri care, ca parlamentari, nu ati avea dreptul.

Sistemul de pensionare a fost modificat si contribuim cu totii, nu dumneavoastra ati dat aceste pensii din buzunarele personale. Si astazi indrazniti ca daca a conditionat caderea nivelului economiei si citi agenti economici au falimentat datorita acestui prag electoral. Puteti spune citi sint ei?

 

Domnul Iurie Eriomin:

Trebuie sa ascultam taranul si o sa fie bine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Noi ascultam taranul mai bine ca dumneavoastra. Spuneti citi agenti economici au falimentat daca dumneavoastra in nota informativa spuneti ca au falimentat agenti economici si cu cit a crescut somajul datorita acestei norme?

Domnul Iurie Eriomin:

Ridicati istoria noastra pina in 2001 care prezinta toata imaginea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu v-as ruga sa va uitati de la 2001 incoace, la fel sint indicatori care vorbesc despre... da, despre...

 

Domnul Iurie Eriomin:

Despre aceasta si vorbim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Si cind noi va adresam ca un autor cred ca ar fi fost normal sa imi raspundeti cu cifre concrete despre impactul despre care dumneavoastra vorbiti.

Multumesc.

 

Domnul Iurie Eriomin:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimate domnule autor,

Domnule Eriomin,

In acelasi document al Consiliului Europei gasim ca pragul ce 6% in alegerile din 2005 a favorizat partidele mari. In afara Parlamentului au ramas candidatii care au acumulat impreuna 16,4%. Comisia de la Venetia a propus ca pragul electoral sa fie pina la 3%. Si am mentionat ca in modificarile introduse in Codul electoral in 2005 a fost un pas inainte, adica a fost introdus pragul electoral de 4%.

Si eu vreau sa va intreb, domnule Eriomin, in general, noi mai facem vreo data referinta la ceea ce ne propun si la ceea ce se identifica prin munca Consiliului Europei sau nu?

 

Domnul Iurie Eriomin:

Da, Europa face recomandari pentru noi, dar noi avem tara noastra si noi decidem aici, in Parlament.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Clar...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Din istoria parlamentara vreau sa va aduc aminte ca acei care au ridicat pragul cu mai multi ani in urma, ulterior nu au intrat in Parlamentul Republicii Moldova si acum se gasesc citiva in rindurile Fractiunii majoritare.

Acum doua intrebari regulamentare. Daca vorbim de istorie, deci apropo, stimati autori ai acestui proiect de lege, nu va suparati, proiectul nu afecteaza in nici un fel Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra, sintem convinsi ca vom fi in Parlament si mult mai multi decit acum.

Deci prima intrebare.

Domnule Eriomin,

Partial ati raspuns comentind ceea ce a spus domnul Cosarciuc. Este stiut faptul ca in luna iulie, imi pare ca la 22 iulie, daca nu gresesc, anul 2005, coborirea pragului electoral de la 6% la 4% a fost argumentata prin recomandarile expertilor internationali si ale Comisiei de la Venetia. Acela a fost argumentul forte. Nu mai vorbesc ca au fost discutii preliminare in ajun de votare si mai departe. Aceasta lasam in istorie, asa s-a convenit.

Intrebarea mea este: ce s-a schimbat esential in viata politica din Republica Moldova ca veniti cu aceasta propunere de coborire a pragului?

 

Domnul Iurie Eriomin:

Ce s-a schimbat...

 

Domnul Leonid Bujor:

In ridicare, imi cer scuze, la 6%. Ce s-a schimbat esential in viata politica din Moldova, ca reveniti din nou la 6%?

 

Domnul Iurie Eriomin:

Ce s-a schimbat se vede...

 

Domnul Leonid Bujor:

In afara de primaria Chisinau, caci aceasta stiu ca comentati toti.

 

Domnul Iurie Eriomin.

Mai multe noi partide mai apar si mai apar, si mai apar, dar folos nu este din ele.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ce, aparitia a noi partide? Eu ramin in asteptarea raspunsului. Fiindca aparitia a noi partide nu este un act ilegal.

 

Domnul Iurie Eriomin:

Fiecare deputat are dreptul la initiativa legislativa.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clara intrebarea.

 

Domnul Leonid Bujor:

Intrebarea a doua si ultima, ca sa nu mi se spuna ca incalc Regulamentul.

Domnule Eriomin,

Va adresez dumneavoastra a doua intrebare, care, mie mi se pare ca si eu salut curajul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, care, in unul din punctele sale, practic, confirma ca sint lipsa argumentele juridice la acest proiect, sint unele pur de ordin politic.

Intrebarea mea este urmatoarea. Citez din nota informativa care argumenteaza proiectul: Aceasta circumstanta va pune in dificultate si posibil chiar va bloca, atentie: procesul de alegere a Presedintelui Tarii si mai departe conform textului a unui Guvern de coalitie viabil. Intrebarea mea este: acum, cu an jumatate inainte de alegerile parlamentare, dumneavoastra recunoasteti ca fractiunea dumneavoastra avea un numar si nu va putea forma Guvernul? Subscrieti la urmatoarea sau la infringerea din 2009 sau cum? Daca e asa, eu sint gata sa votez, daca nu, inseamna ca...

 

Domnul Iurie Eriomin:

Cind se formeaza Guvernul, numaidecit are loc consultatie si, de aceea, noi am votat impreuna. Cine nu a votat, aceasta de acum e treaba lui.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, domnule Eriomin, dumneavoastra scrieti...

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar, este clar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Ca 4%.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Raspunsul a fost. Este clar, nu repetati, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Nu, nu replica, vreau sa va aduc aminte ca urmare a raspunsurilor domnului Eriomin, cind, de fapt, lipsesc raspunsuri, fractiunea parlamentara va vota impotriva acestui proiect de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

E dreptul dumneavoastra.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

. , : 3%, 5%, 6%. , , , .

, , , . . , , , , : , . .

, , , , , , . , , , , , . , , , . : 6%, , 7%. . (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Nu am sa particip la licitatie, nu am sa propun nici majorare, nici coborire. As vrea sa adresez niste intrebari domnului Eriomin, dar, avind in vedere raspunsurile pe care le acorda, as vrea sa ma inscrieti cu o scurta luare de cuvint la sfirsitul prezentarii.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Atunci cind am mentionat despre Comisia de la Venetia, nu am facut-o, pur si simplu, din tavan. Am luat-o din raportul anexat la Rezolutia Consiliului Europei cu privire la indeplinirea regulamentelor Republicii Moldova. Comisia de la Venetia considera aceasta masura drept un progres, chiar daca in recomandare se prevedea un prag unic de la 3%. Adica, a fost recomandarea Comisiei de la Venetia, care prevedea 3%. Aceasta este scris in document, stimati colegi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Arcadi Pasecinic:

. , , , . . , , , , 10%, , , , . . , .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Nu este asa cum spune domnul Pasecinic, eu citez ceea ce spune Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei cu privire la Republica Moldova, nu la Turcia. Aceasta spune Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa va aduc cunostintei dumneavoastra o informatie. Au fost desfasurate anumite consultatii cu colegii de la Consiliul Europei la acest subiect si ni s-a atras atentia ca, pe linga dezbaterile referitor la pragul electoral in cadrul Consiliului Europei, in cadrul comitetelor respective, ceea ce spunea si domnul Pasecinic, acest subiect a facut si subiect de examinare in cadrul CEDO. CEDO s-a pronuntat pe marginea cazului Turciei, oferind cistig de cauza Turciei, tarii, fixind, respectiv, ca acest drept este dreptul exclusiv la nivel national.

Si vreau sa va atrag atentia ca toate deciziile CEDO, indiferent de faptul ca fac referinta la o tara sau alta, dar din momentul cind decizia CEDO este pronuntata, intra in joc principiul precedentului. Deci, este un principiu universal care se refera la absolut toate tarile. Este cu titlu de informare.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu inteleg foarte bine ca este la nivel national, decizia ne apartine. Dar vreau sa va intreb: acelasi Parlament, in aceeasi componenta, aceeasi maturitate politica, aceeasi dorinta de consens si parteneriat, unde noi, timp de un an si jumatate, ne-am schimbat pozitia, argumente nu avem, precedente care sa ne demonstreze ca, intr-adevar, este aceasta, nu este. Nu va ingrijorati, Partidul Democrat va asuma si va trece acest prag electoral, va garantez. Dar nu trebuie sa stricam imaginea Parlamentului, dragii mei. Ma doare capul, pentru ca fac parte din aceasta institutie si tin la ea.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Cel putin respect pentru doamna. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule autor.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3887. La acest proiect de lege au fost prezentate avizele din partea tuturor comisiilor permanente, din partea Guvernului si din partea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Sapte comisii au considerat ca prezentul proiect de lege poate fi propus pentru examinare in sedinta in plen a Parlamentului. Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu a acceptat acest proiect de lege.

In rezultatul dezbaterilor, proiectul de Lege nr.3887 a fost votat de catre membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si a fost sustinut pentru a fi prezentat in sedinta in plen pentru examinare si adoptare. Totodata, s-a mentionat necesitatea ca, pentru lectura a doua, prevederile proiectului de Lege nr.3887 sa fie incluse in proiectul de Lege nr.4350 ca proiect de alternativa. In legatura cu cele mentionate, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.3887 in prima lectura si comasarea, ca proiect de alternativa, cu proiectul de Lege nr.4350.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

In primul rind, vreau sa spun, ca baza, ca noi am mai reveni inca o data la aceasta lege si o modificam. Pentru deputatii care au pus aceste intrebari eu vreau sa spun ca sint alegeri locale la care au participat 23 de concurenti, pina acum au fost 13 concurenti. Au fost cele mai mici partide s.a.m.d. Desigur, pe cale democratica au dreptul sa participe, dar noi am examinat foarte serios situatia din tara. Si a spus domnul Misin, au spus si altii, ca, intr-adevar, noi trebuie sa avem o stabilitate in Parlamentul Republicii Moldova, o stabilitate politica, ca sa putem lucra constructiv, nu cu strigate la microfon, nu cu insinuari, dar sa lucram constructiv si sa adoptam legi, sa cream baza legislativa conform cerintelor alegatorilor, cetatenilor nostri, in primul rind.

Si totusi eu vreau sa va pun o intrebare, sa imi spuneti, eu cred ca dumneavoastra aveti o analiza, daca noi propunem, fractiunea, sa fie 5%, cite partide, conform situatiei care a fost pina acum o sa fie alese in Parlament, de pilda, in 2009? Poftim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

De prognozat, e clar ca eu nu pot sa prognozez cite vor fi. Dar, totodata, eu, avind in vedere ca discutia, intr-adevar, si am asteptat ca o sa fie in felul acesta, am selectat care este practica, in primul rind, europeana, ceea ce noi mult vorbim. E clar ca fiecare stat, acest lucru a fost mentionat foarte corect in expunerile colegilor nostri, ca fiecare stat aparte trebuie sa stabileasca acest prag.

Dar, totodata, care este situatia la ziua de astazi. Daca vorbim de 4%, acest prag este stabilit numai in Austria, Suedia si Italia. 5% majoritatea tarilor din Europa si anume: Franta, Germania, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia, Cruatia etc. 7% Rusia, 8% Azerbaidjan. Turcia, dupa cum s-a vorbit deja, au fost stabilite 10%. Si, intr-adevar, a fost decizia Curtii Europene din 30 ianuarie 2007 si in aceasta decizie este mentionat faptul ca stabilirea pragului este dreptul si alegerea libera a fiecarui stat.

Acum ne intoarcem la practica noastra reala care exista in tara noastra. Deci la mine sint datele statistice, rezultatele alegerilor Parlamentului din 2001 si 2005. In acest context, eu as vrea sa spun ca aceasta propunere de 5%, de fapt, este bazata nu, pur si simplu, la nivelul cine doreste mai mult, cum au fost aici niste replici, cine doreste mai putin. Sint rezultate si noi, analizind aceste rezultate, putem sa stabilim ca, pe parcursul acestor doua scrutine din 2001 si 2005, in Parlament au ajuns anume partidele care au depasit pragul de 5%. In acelasi timp, nu au depasit pragul de 4% anume acele partide care nici nu au trecut. De aceea, cifra de 5%, imi pare ca din punct de vedere si al practicii noastre reale care este la ziua de astazi, este cel mai real.

Iata de aici si apare notiunea aceea despre care noi vorbim, despre practica tarii, necesitatile, oportunitatea care trebuie sa fie stabilita prin decizia Parlamentului, inclusiv avind in vedere scopul nostru, cred ca cel mai important anume ca sa fie creat un Parlament lucrativ, sa fie in legatura cu aceasta, drept consecinta a formarii acestui Parlament, si o stabilitate social-politica in tara.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vroiam si eu sa fac o remarca in legatura cu afirmatiile paternaliste ale doamnei Ostapciuc.

Doamna Ostapciuc,

Stabilitatea, de care dumneavoastra vorbiti, este foarte bine ilustrata in toti indicatorii economici si in perceptia statului nostru, conform si datelor ca sintem cel mai sarac, cu lipsa de libertate de exprimare, cu lipsa de libertate de opinie, cu lipsa de justitie, cu cel mai mare numar de dosare pierdute la un locuitor in Republica Moldova. Deci, daca dumneavoastra vreti sa dezvoltati aceasta stabilitate in continuare, e vai si amar de capul nostru.

Acum cit priveste ceea ce spunea domnul Turcan.

Domnule Turcan,

Intr-adevar, noi avem nevoie de un Parlament functional, dar nu lucrativ. Pentru ca ceea ce faceti dumneavoastra in anii acestia, faceti un Parlament lucrativ, iar lucrativ inseamna cei care scot profit. Iata, din toate legile pe care le adoptati ori le faceti de ochii Europei, ori le modificati in asa fel incit sa faceti lobii de dimineata pina in seara.

Intr-adevar, acesta este un Parlament lucrativ, noi avem nevoie de un Parlament functional. Uitati-va in dictionar si vedeti care e diferenta si nu mai folositi acest cuvint.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Inseamna ca dumneavoastra sustineti ideea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pentru ca va demascati.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ca sa fie un Parlament functional. Aceasta eu pot sa fac ca o concluzie, ca dumneavoastra sustineti ideea ca sa fie un Parlament, poftim, functional.

 

Domnul Marian Lupu:

Iata pe aceasta nota eu vreau sa ii multumesc domnului presedinte al comisiei si sa ofer timpul solicitat pentru luarile de cuvint.

Domnule Filat,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Eu am anuntat ca voi avea o interventie scurta. As vrea sa ma refer nu obligatoriu la obiectul initiativei discutate anterior, din simplul motiv ca aceasta initiativa se incadreaza perfect in sirul initiativelor care au ca obiect reglementarea domeniului electoral, unul foarte sensibil, dar, totodata, si foarte important.

Stimati colegi,

Noi am vorbit pina acum, nu conteaza raportori sau acei care au adresat intrebari, asupra unor situatii si lucruri, din punctul meu de vedere, importante, dar nu fundamentale. Am omis doua lucruri foarte importante, ceea ce este consfintit si de documentul suprem al Republicii Moldova, Constitutia, dreptul de a alege si dreptul de a fi ales, pe de o parte. Si un lucru foarte important reprezentarea. Poate oare o putere care nu are mandatul larg al cetatenilor Republicii Moldova sa se considere si reprezentativ?

S-a vorbit foarte mult de analiza. Sa analizam in continuare cite mandate a avut Partidul Comunist in anul 2001. Cite voturi a obtinut direct acest partid si care a fost legitimitatea partidului, daca e sa vorbim, avind majoritate constitutionala? Si daca este sa vorbim in continuare de redistribuirea voturilor si unde se duc aceste voturi, atunci apare o alta intrebare. In momentul in care se vorbeste despre faptul ca cetatenii Republicii Moldova voteaza anumite programe, anumiti concurenti electorali, atunci sa discutam si acest aspect.

In anul 2001, cu foarte putine voturi, nu au trecut in Parlament Partidul Democrat si Partidul Concilierii si Renasterii. Efectuam un calcul elementar. 11% de voturi exprimate, stimati prieteni, necomunistilor. Unde s-au regasit aceste voturi? In mandatele, in mare parte, ale celor care au fost la guvernare din 2001 incoace. Pentru acest lucru au votat cetatenii Republicii Moldova? Este un punct de vedere care va apartine.

Acum, eu sint perfect de acord ca este relevanta experienta tarilor civilizate. Insa, daca sa facem uz de aceasta experienta, atunci sa vedem cu cit democratia, luata in ghilimele, este mai avansata cu atit si procentul este mai mare.

Turcia, tara relevanta sub aspectul respectiv. Federatia Rusa la fel. Azerbaidjan sau nu stiu ce tari ati invocat.

Stimati colegi,

Este inca un lucru foarte important care trebuie mentionat: in medie, la vot in scrutinele parlamentare participa circa un milion jumatate de cetateni ai Republicii Moldova. Efectuam un calcul elementar: 7% inmultim cu suma respectiva si obtinem 105 000 de cetateni. Ce reprezinta pentru Republica Moldova si pentru actul de guvernare in cazul in care 104 000 de cetateni activi, foarte important de mentionat, nu vor fi reprezentati in Parlamentul Republicii Moldova?

Avem nevoie de un Parlament functional sau lucrativ, este modul in care sa inteleg cine si in ce limba vorbeste, de fapt.

Insa, stimati prieteni, sa intelegem ca deciziile in Parlamentul Republicii Moldova nu trebuie sa fi luate prin simpla ridicare de mina. Este foarte important ca Republica Moldova sa revina, puncte de vedere diferite si in cadrul discutiilor in baza compromiselor sa aprobe decizii care sa reflecte interesul larg al cetatenilor, si nu interese inguste de partid.

Nu, eu am impresia ca sint aici citiva, chiar daca as vorbi si in alta limba, oricum nu o sa inteleaga ce vorbesc eu.

In continuare, stimati prieteni, eu consider ca toate aceste initiative legislative si cu ceea ce s-a votat anterior, interzicerea cetatenilor care detin multipla cetatenie si altele pe care le-am vazut pe ordinea de zi se incadreaza perfect in crearea instrumentariului necesar pentru Partidul Comunist intru a participa in competitia electorala din 2009.

Insa vreau sa va spun ca, de obicei, aceste lucruri au un rezultat invers proportional cu cel asteptat. Deci va doresc, stimati colegi, mult succes, insa, totodata, as vrea ca declaratiile facute aici in interesul cetatenilor sa se reflecte si prin actiuni concrete, chiar si prin faptul cum ridicati miinile intr-un caz sau altul.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Vreau sa aduc citeva elemente suplimentare in sprijinul acestui proiect de lege, facind abstractie de cine este autorul, pentru ca am impresia ca deseori reactiile noastre sint in functie de cine propune initiativa legislativa. Sa judecam nu autorul, ci opera sau initiativa legislativa.

As aminti, mai intii, colegilor ca Republica Moldova este la al cincilea Parlament si singurul Parlament unde nu s-a aplicat sistemul proportional a fost primul, sistemul majoritar. Si sa nu uitam ca sint 3 tipuri de sisteme electorale: majoritar, proportional si mixt si atunci cind facem comparatie cu alte tari macar aceste elemente sa le subliniem. Aceasta e o observatie.

A doua observatie. Sa nu uitam ca acest prag nu se refera la alegerile locale. Organele puterii locale de nivelurile unu si doi nu au avut si nu au nici aceasta initiativa nu vizeaza pragul respectiv, nici de 4, nici de 6, nici de 7, nici de cel pe care l-am avut noi 6, 9, 12, ca sa nu fie confuzii la luarea deciziilor.

Structura pe fractiuni. Daca facem abstractie de primul Parlament care s-a format pe alte principii: 1994 4 fractiuni, 1998 4 fractiuni, 2001 3 fractiuni, 2005 3 fractiuni, cu proportiile pe care le cunoasteti. Acum dezbaterea aceasta care dureaza cel putin al treilea, m-am referit la 3 subiecti electorali, ca au fost 3 subiecti electorali, dureaza cel putin al treilea Parlament.

Vreau sa va amintesc ca in 1999 eu am fost printre initiatorii schimbarii pragului electoral, atunci cind s-a facut 6, 9, 12 si s-a votat in unanimitate. S-a votat in unanimitate. Este adevarat ca 3 partide care cumulativ insemnau 51 de mandate dupa aceea s-au transformat in zero in 2001. Aceasta nu inseamna neaparat ca sistemul electoral este vicios, poate ca motivele sint de alta natura.

Acum un alt aspect extrem de important. Atunci cind vorbim aceste lucruri, desigur, vizam si scopuri politice de imagine si, in definitiv, tinta electorala 2009. Asa cum in Republica Moldova, in fiecare zi, se fabrica sondaje de opinie care crediteaza cu sanse exagerat de mari pe unii si ii discrediteaza cu sanse exagerat de mici pe altii, cred ca aceasta initiativa, macar si din ratiuni de imagine, ar trebui sa fie sustinuta de catre toti deputatii din toate partidele politice.

Pentru ca altfel fiecare pretinde de la toate microfoanele ca vigurozitatea si adeziunea electoratului va fi intr-atit de mare incit nici 5, nici 6, nici 7 la suta nu constituie o problema. Risc sa fac un pronostic, in Parlamentul din 2009 vor fi 3, cel mult 4 fractiuni parlamentare, proportiile le va decide electoratul. Si in nici o tara numarul de partide politice nu este egal cu numarul de fractiuni parlamentare formate in urma unei campanii electorale pe sistem proportional.

Faceti si aceasta comparatie si veti vedea ca diferentele sint de ordinul zecilor, uneori sint 80, 100 de partide politice inregistrate la Ministerul Justitiei, iar pragul il trec 3, 4, 5, maxim 6 partide. La noi situatia nu poate fi diferita, s-au facut referinte la alte state. Intr-adevar, in majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene pragul de trecere in sistemul electoral proportional este de 5 la suta. Initiativa vine cu 6 la suta, in functie de cum va decide comisia de profil, Comisia juridica, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat va sustine fie 5, fie 6% pragul de trecere.

Mai mult decit atit, vreu sa va aduc aminte ca acelasi principiu de formare il are si Parlamentul European, institutie parlamentara transnationala care reprezinta cele 27 de tari membre si foarte recentele alegeri din Romania si Bulgaria au aratat ca anume asa s-au format acele grupuri parlamentare care au ajuns in Parlament European. Daca sintem europeni, daca vrem intr-adevar ca norma juridica sa vizeze interesele nationale si capacitatea de consolidare a sistemului politic pluripartidist si nu daca un partid mai mic sau mai mare va ajunge sau nu va ajunge in Parlament.

Revenind la eterna dilema, pragul este mare sau partidul este mic, cine se considera mic sa mai faca gimnastica, sa mai mearga prin sate, sa mai vorbeasca cu oamenii si sa incerce sa ajunga in Parlament in 2009.

Multumesc.

Grupul nostru parlamentar sustine aceasta initiativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului nr.3887, inclusiv ca proiect de alternativa la proiectul de baza nr.4350. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Ce ati dori sa discutam in continuare: coruptia sau sanatatea? Sanatatea. Bine.

Proiectul de Lege nr.4292 cu privire la completarea articolului 44 din Codul electoral. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta doamna Bodnarenco.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Stimate Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de lege prezentat de un grup de deputati prevede completarea articolului 44 din Codul electoral nr.1381 din 21 noiembrie 1997 care prevede modalitatea de inregistrare a candidatilor.

Astfel, se propune ca litera d) din alineatul (1) al articolului 44 sa fie completata in sensul includerii in setul de documente, care urmeaza sa fie prezentate de catre candidati la Comisia Electorala Centrala, si a certificatului de sanatate, eliberat de catre institutia medicala abilitata.

Necesitatea operarii acestei modificari deriva din mai multe aspecte. In primul rind, este necesar de a unifica reglementarile ce tin de prezentarea setului de documente de catre un candidat la o functie electiva. Astfel de reglementari sint prevazute la articolul 5 din Legea nr.1234 din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Presedintelui Republicii Moldova.

Tinem sa mentionam ca modalitatea de inregistrare a candidatilor implica un proces de depunere si verificarea documentelor care contin un sir de informatii detaliate despre candidat, precum datele biografice, consimtamintul de a candida, declaratia privind averea si veniturile etc.

Aceste informatii reprezinta un interes deosebit atit pentru organul electoral care tine cont astfel de respectarea tuturor conditiilor legale in procesul inregistrarii, precum si pentru electorat, care are dreptul sa ia cunostinta multilaterala despre concurentii electorali.

Remarcam faptul ca candidarea la o functie publica eligibila, fie deputat in Parlament, consilier in autoritatile publice locale sau primar implica o responsabilitate semnificativa, de aceea starea sanatatii candidatului are un rol primordial.

De regula, candidatul trebuie sa fie apt, din punct de vedere medical, de a exercita o functie electiva, iar cerinta de a prezenta certificatul medical in nici un caz nu reprezinta o restringere a dreptului de a candida. Starea sanatatii candidatului nu va influenta procedura de inregistrare a acestuia. Unica restrictie de a candida este determinata de incapacitatea persoanei stabilita prin hotarire definitiva a instantei de judecata.

Totodata, mentionam ca electoratul este in drept sa cunoasca starea sanatatii a celor pe care ii voteaza, ca un element indispensabil al realizarii programelor lor electorale. Astfel, consideram ca aceasta completare va aduce doar beneficii atit candidatilor la alegeri, cit si electoratului care va avea o imagine mai ampla despre concurentii electorali si propunem sustinerea acestui proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Cine este gata sa ofere intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc frumos.

Sint sustrins un pic de la...

Stimata doamna Bodnarenco,

Noi cind vorbim de sanatate intelegem in general sanatatea, da?

Doamna Elena Bodnarenco:

Da, si fizica, si psihica.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, caci daca era cea psihica eu nu aveam intrebari, fiindca am o intrebare, daca e sa vorbim serios. Noi avem, din pacate, oameni care sint mai tristi ca noi, care au deficiente fizice, invalizi s.a.m.d., cum se vor incadra ei atunci cind vom prezenta documentul respectiv?

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu inteleg.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

...

 

Domnul Vladimir Filat:

Mai departe, am o intrebare. Sint boli diferite, legea, la ora actuala, nu interzice persoanei sa candideze, sa fie ales s.a.m.d., insa sub aspectul cum propuneti dumneavoastra... da, si sa facem inca si publica o situatie vizavi de o problema, daca vreti, pe alocuri intima a persoanei, ii apartine (rumoare in sala)... nu, este o intrebare, fiindca noi daca vrem totusi sa reglementam, sa reglementam clar care este domeniul. Si acum...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, . ó , , 5 , , , , , .

.

 

Domnul Vladimir Filat:

, , . , . Eu stiu, acolo totul e bine, efortul e total. Atunci, daca sa facem un echilibru, poate mai includem inca o litera si spunem ca un certificat de la o comisie specializata ca poseda limba, ca sa va placa si voua, de stat a Republicii Moldova si atunci si aceasta o trecem la calitatea de sanatate sau...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

Domnul Vladimir Filat:

Da, pentru stenograma si da... (rumoare in sala)

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu, intr-adevar... adica dumneavoastra cunoasteti ca noi am adoptat un an si ceva in urma Legea privind drepturile pacientului, Legea privind exercitarea profesiunii de medic prin care obligam medicul ca sa pastreze confidentialitatea despre starea sanatatii, a acestui certificat care va circula de la biroul de circumscriptie pina la Comisia Electorala.

La noi daca stiu 3 deja nu mai este confidential. Dada vreti sa reglementati o componenta a sanatatii si, din cite inteleg, dorinta este cea mai... de sanatatea mintala. Atunci eu as avea o propunere, ca sa remitem acest proiect de lege, nu stiu care este raportul comisiei, nu am reusit sa-l vad pina la capat acest proiect de lege, sa specificam clar despre ce componenta a sanatatii este vorba ca,
intr-adevar, sa nu afectam astazi persoanele cu fezabilitati fizice, sa nu afectam astazi sau sa nu incalcam drepturile pacientului la confidentialitate si dreptul la viata lui privata.

Si se poate de revenit pentru ca undeva este, asa, o logica in protejarea cetatenilor ca sa fie condusi, ca sa li se rezolve problemele, cetateni mintal sanatosi.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, .

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Stimati colegi,

In linii mari ii multumesc doamnei Buliga ca a expus ceea ce urma sa aducem la cunostinta dumneavoastra. De aceea, vin cu a doua parte componenta a discursului. Noi propunem autorilor ca in mod corect, frumos sa isi retraga acest proiect de lege, fiindca noi punem intr-o situatie foarte dificila un numar impunator de medici din Republica Moldova care urmeaza sa intreprinda masuri ilegale dat fiind faptul ca, contrar altor legi, ei sint obligati sa nu prezinte informatii contrar vointei pacientilor.

De aceea, pina a adopta un astfel de proiect de lege urmeaza sa modificam alte legi ale Republicii Moldova. Deci este...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

,

, cer scuze.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu nu am terminat. Imi cer scuze, nu am terminat. Deci este necesar ca specialistii in materie sa examineze suplimentar situatia in acest domeniu si sa nu adoptam un proiect de lege de ordin general care stirneste multe dubii. Multi cetateni poate sa isi puna intrebari, inclusiv la adresa noastra, a celor 101 de deputati prezenti astazi in Parlamentul Republicii Moldova. Consider ca nu este motiv obiectiv pentru adoptarea unei decizii in cadrul sedintei de astazi.

Va multumesc. Este opinia fractiunii.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, .

 

Domnul Leonid Bujor:

?

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, .

 

Domnul Leonid Bujor:

, - ?

 

Doamna Elena Bodnarenco:

.

 

Domnul Leonid Bujor:

.

, ? Deci sa nu ne ascundem dupa fraze de ordin general, caci nu este corect, pur si simplu. Trebuie de retras sau cel putin de a nu adopta astazi nici o decizie. Sinteti citiva specialisti in materie in domeniul medicinii, este doamna deputat academician in domeniul medicinii, cred ca trebuie sa examinam aici, in cadrul Parlamentului, si sa venim cu un proiect de lege care sa aiba un subiect concret. Noi vorbim acum la general, certificat medical.

Nici studentilor, care prezinta un certificat medical pentru a-si face studiile intr-o institutie universitara, nu li se cere un certificat medical de ordin general. Dumneavoastra ce puneti deputatii sub nivelul unui student. Imi ser scuze, nu este serios.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

, , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, , , 286 . , , , . , , , . ? .

, . , , . , . , , , .

.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

. , 2000 , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna Bodnarenco, Bondarenco...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Bodnarenco.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Bondarenco. Eu as fi de acord, de pilda, sa sustin aceasta initiativa legislativa, dar sa fie scris ca sa prezinte testul de inteligenta. Atunci eu as fi de acord sa...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Ca propunere pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sa fie scris in loc de ceea ce dumneavoastra ati scris aici, de pilda certificat medical, testul de inteligenta sa treaca acei care candideaza si pe urma sa vedem acquisul, da, ca sa vedem ce inseamna, de pilda, inteligenta.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Acquis nu inseamna test de inteligenta.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, stimati colegi, sa testam coeficientul intelectual pare a fi o idee interesanta. Trebue sa vedem pentru lectura a doua.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

.

. - , - . .

, , , . , , .

-, , , ? , ?

, , , , , . , , , , , ? ?

, , , , . . , , , , . , , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca exista o singura ratiune in aceasta propunere si o sa va spun de ce. Cred ca unii din noi ne-am intilnit cu situatii cind am discutat cu oameni din functii publice si ne spunea cineva de alaturi ca au probleme de sanatate mintala. Sau specialistii de la Academia de Administrare Publica au ascultat asemenea date si referinte, precum ca avem, pe timpurile celea cind invatam, primari sau detinatori ai altor functii cu aceeasi problema.

Alta este problema si as vrea sa nu cream un confuz chiar la momentul adoptarii si in prima lectura, pentru ca aici este indicat cu prezentarea certificatului de sanatate eliberat de institutia medicala abilitata.

Noi stim ca fiecare cetatean se adreseaza la medicul de familie, la institutia, la policlinica de sector, unde nu sint specialistii de profil, sa zicem psihiatrii, si atunci la ceea ce au facut referinta colegii mei, aceeasi forma 286 care o prezinta studentii, acolo sint enumerati, in forma 286, specialistii. Sint stabiliti din start care sint specialistii si nu este prezent in acea lista a formei 286 psihiatrul.

Deci, trebuie sa facem aceasta clarificare: care va fi forma, cine vor fi specialistii care califica sanatatea mentala, cred ca, in primul rind, a celor care acced la functii de demnitate publica sau functii publice in acest stat.

Pentru lectura a doua, intr-adevar, este necesar sa facem aceasta clarificare si sa nu existe acest confuz.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Da, noi va multumim pentru propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vreau sa va spun ca eu sprijin aceasta idee si, de fapt, ea a fost vehiculata si in parlamentele anterioare, dar nu a fost vointa politica pentru a o promova. Si chiar propun ca, sa nu mai pierdem timpul, dupa Anul Nou, intr-adevar, primul care trece acest test si merge dupa documente sa fie Presedintele Voronin, ca sa nu mai pierdem noi un an si sa ne pregatim foarte bine si cit mai rapid pentru alegerile din 2009, pentru ca noi, pur si simplu, cu voi, cu Presedintia pierdem un an.

De aceea, eu cred ca este bine sa acceptam si chiar sa incepem a-l implementa, cu atit mai mult ca mai multa lume spune ca este foarte buna ideea cu examenul psihiatric pentru Presedintele comunist Vladimir Voronin.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Doamna Pavlicenco,

Daca aveti intrebari la proiectul dat, eu sint in stare sa va dau raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Spuneti va rog ce va deranjeaza pe dumneavoastra, in calitate de autor, sa acceptati propunerea de a nu adopta astazi o decizie, de a nu-l aproba in prima lectura, pentru ca impreuna cu doamna Gudumac, impreuna cu doamna Golban si cu ceilalti sa prezentati o propunere, doamna Buliga si altii, sa prezentati o propunere, ca ulterior sa nu revenim noi la aceasta lege, fiindca noi astazi, acceptind propunerea dumneavoastra, facem jumatate de pas, fiindca n-o sa acceptam ca altcineva sa vina sa ne impuna un alt punct de vedere, cu alte criterii s.a.m.d.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Numai unica...

 

Domnul Leonid Bujor:

De aceea cred ca...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Ca nu autorii, dar Parlamentul ia decizia.

 

Domnul Leonid Bujor:

Foarte corect, de aceea si eu am propus ca el este...

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Propuneri pot fi luate si in lectura a doua.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, el este de ordin general, noi nu rezolvam absolut nimic, spunem ca trebuie sa aducem un certificat. Daca vi-i clar, e foarte bine ca-i clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as propune, pentru ca sa iesim in mod elegant din aceasta situatie usor delicata, sa acceptam propunerea colegului nostru Cosarciuc, intr-adevar, pentru a nu admite sa se dezvolte acest folclor local pe marginea ghinionistilor care nu vor trece aceasta investigatie medicala la capitolul sanatate mintala si pentru a-i proteja si pe medici, poate ar fi cazul ca sa acceptam un test de inteligenta si atunci nu dai in vileag care este starea psihica.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Si in cazul dat aveti formularul si chiar puteti si sa propuneti forma.

 

Domnul Ion Varta:

Un test de inteligenta. Propun ca sa fie acceptata ca amendament aceasta propunere: candidatii la functii eligibile sa treaca un test de inteligenta si atunci am exclus, am evitat...

 

Domnul Marian Lupu:

Si atunci rezultatele le votam in mod deschis in sala plenului Parlamentului, da, si le aprobam.

 

Domnul Ion Varta:

Modalitatea ramine s-o decidem.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intr-adevar, am intrat intr-un impas cu acest proiect de lege. Bineinteles ca precizarea, daca va fi adoptat pentru a doua lectura, se impune, ca este vorba de sanatatea psihica sau mentala, dar ea oricum nu rezolva problema actualei legislaturi. Pentru ca legea vizeaza Codul electoral, nu Regulamentul Parlamentului si toate cazurile invocate la sedinta de azi si la sedinta anterioara trebuie avute in vedere pentru alta eventuala initiativa legislativa care ar viza Regulamentul Parlamentului si ar presupune examenul medical periodic, pentru ca uneori starea sanatatii se agraveaza brusc atunci cind omul nimereste in Parlament si are loc raul de altitudine. Atunci cind candideaza poate fi absolut echilibrat sub aspect psihic. Dar daca e sa vorbim serios, bineinteles ca, daca initiativa va fi sustinuta, in lectura a doua trebuie precizat ca este vorba de sanatatea psihica sau mintala si chestia aceasta este de inteles si binevenita.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Bodnarenco,

Va multumesc.

Domnule Turcan,

Nu va suparati, eu voi propune sa mai lucram nitel la acest proiect, fiindca au fost inaintate multe propuneri interesante, relevante si ca sa nu dam gres, inclusiv la nivel de concept, haideti sa mai muncim la acest proiect si revenim deja la inceputul anului viitor cu un mai inalt grad de pregatire la acest subiect.

Intre timp, intru sustinerea ideilor evocate de colegul nostru domnul Rosca, as vrea sa zic ca acest proiect nu rezolva decit jumatate din problema, in modul in care o vad eu, deci certifica starea sanatatii a eventualului deputat la intrarea in Parlament. Mai departe tine de grija noastra cu dumneavoastra, fiindca sa intri in Parlament sanatos e posibil, e o mare intrebare daca iesi de aici sanatos.

Bine, deci proiectul nr.4292 se remite comisiei si revenim mai tirziu la acest proiect. In spiritul bunei colaborari, prezidiul si sala, va adresez urmatoarea intrebare, stimati colegi, cu ce continuam: agricultura sau coruptie?

Bine, agricultura si mai apoi ne ocupam de coruptie. Proiectul de Lege nr.4523 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice.

Guvernul.

 

Domnul Anatolie Gorodenco ministrul agriculturii si industriei
alimentare:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Adoptarea Legii nr.113-XV din 13 martie 2003 cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice a avut un impact, in viziunea Guvernului, pozitiv asupra ameliorarii starii de lucru la intreprinderile zootehnice. Sub incidenta acestei legi au fost 36 de intreprinderi, 27 si-au pastrat patrimoniul, 26 activeaza la momentul dat.

Mai mult ca atit, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca pe perioada actiunii acestei legi au fost instituite inca doua centre de reproducere a pasarilor care au fost divizate din cadrul societatilor pe actiuni Avicola Abaclia si Avicola Bucovat. O buna parte din intreprinderi au fost excluse de sub incidenta acestei legi, dat fiind faptul ca au cazut sub amnistia fiscala si sint unele intreprinderi care au redresat starea de lucruri la compartimentul dat.

In acest context, la momentul dat sint 17 intreprinderi care necesita, as spune eu, o atentie deosebita din partea noastra in ceea ce priveste conditiile in care s-au aflat, dat fiind faptul ca anul 2007 a influentat negativ asupra activitatii lor si de aceea modificarea respectiva prevede prelungirea termenului de inghetare a datoriilor pe creditele externe, precum si reesalonarea acestor datorii pentru urmatorii 2 ani.

Plus la aceasta, se mai propune includerea a inca doua intreprinderi, ma refer la aceste doua centre care au fost constituite pe perioada respectiva. In acest context, solicit suportul dumneavoastra pentru aprobarea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Scurt.

Domnule ministru,

Totusi e o mare pomana in ajun de an nou, Mos Craciun le face un asemenea cadou acestor intreprinderi si-i scuteste de o suma astronomica, aproape 50 de milioane de lei. Poate ca nu toti meritau aceasta scutire. Nu poate fi facuta o reevaluare a celora care cad sub incidenta acestei legi? Poate mai reducem din aceste intreprinderi, poate sint unele performante care, intr-adevar, demonstreaza prestatie exemplara.

Altele poate nu merita, fiindca suma este una extrem de mare.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Multumesc pentru intrebare.

Vreau sa aduc la cunostinta ca anume aceste 17 intreprinderi, inclusiv doua intreprinderi de reproducere a pasarilor, dupa examinarea, as spune eu, de catre minister si de catre Guvern solicita suportul nostru pentru ca sa-si continue reanimarea activitatii lor.

 

Domnul Ion Varta:

Ele solicita, dar dumneavoastra puteti sa faceti inca o evaluare si o sa vedeti care, intr-adevar, ar merita aceasta sustinere din partea statului.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Evaluarea respectiva noi am facut-o. Credeti-ma ca anume aceste intreprinderi... si nu este vorba de anularea datoriilor, este vorba de inghetarea lor pe 2 ani si reesalonarea inca pe 2 si 3 ani, in dependenta de intreprindere fie de pasari, fie de porcine.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.113 cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice, prezentat de catre Guvern, si considera ca legea, fiind adoptata, va contribui la ameliorarea activitatii intreprinderilor zootehnice prin redresarea situatiei economico-financiare a agentilor economici vizati.

Comisia sustine initiativa legislativa, dar totodata mentioneaza ca proiectul necesita sa fie imbunatatit din punct de vedere redactional, deoarece activele bilantului contabil al intreprinderilor de stat, Centrul de reproducere a pasarilor Abaclia, Centrul de reproducere a pasarilor Brinzenii Noi si Anina sint mai mici decit capitalul statutar al acestora si se propune de a exclude punctul 4 din articolul I al proiectului.

De asemenea, se propun urmatoarele modificari: la punctul 5, textul incepind cu cuvintele se introduce o litera noua pina la cuvintele din surse externe se exclude. La punctul 6 din articolele 7 si 10, sintagma numarul 1 pina la 5 se substituie cu sintagma numarul 1, 4 si 5.

Propunem ca punctele 7 si 9 sa fie expuse in redactie noua cu renumerotarea punctelor si expunerea acestora in ordinea cronologica. Notiunea rubrica de substituit cu notiunea pozitie. La anexa nr.4, pozitiile 1, 5, 8, 9, 17, 18 se exclud. In tabele, dupa pozitia 21 se adauga doua pozitii noi ... total modificat dupa cum urmeaza, cifrele sint aduse in raportul pe care dumneavoastra il aveti.

Cu obiectiile propuse, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.113 cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice sa fie aprobat in prima lectura si, daca colegii sint de acord, adoptat in a doua lecturam din cauza ca cifrele sint coordonate cu Ministerul Finantelor si nu pot fi schimbate.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule Todoroglo.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul nr.4523, lectura intii. Cine este pentru aprobare... (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.4523 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Potrivit propunerii inaintate de comisia de profil, fractiunile parlamentare nu sinteti impotriva, lectura a doua? Lectura a doua in conditiile raportului comisiei de profil. Cine este pentru adoptarea acestui proiect in lectura finala, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

78 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4523 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4182 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

Guvernul.

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar prevede masuri de perfectionare a conditiilor de salarizare pentru unele categorii de angajati din acest sector.

Se propune majorarea grilelor de salarii pentru functiile angajatilor subdiviziunilor teritoriale ale Biroului National de Statistica in vederea aducerii acestora in concordanta cu nivelul de salarizare a angajatilor altor organe teritoriale cu functii similare.

Modificarile la compartimentul Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei sint propuse ca urmare a sarcinilor si functiilor ce-i revin si a specificului de activitate. Astfel se ajusteaza nivelul de salarizare a conducerii Agentiei la nivelul prevazut pentru conducerea agentiilor, birourilor, serviciilor subordonate Guvernului.

Concomitent, se propune stabilirea conditiilor de stimulare materiala a colaboratorilor, stimularea conditiilor prevazute pentru organele de control economico-financiar.

In aparatele centrale ale autoritatilor administrative centrale, in servicii, in birouri, in agentii care dispun de un numar de peste 50 de unitati se propune instituirea Directiei generale si, respectiv, a functiei de director Directie generala.

La compartimentul Curtea Constitutionala se introduce pozitia de referent al judecatorului cu salariul respectiv. Necesarul de mijloace financiare pentru implementarea modificarilor propuse, tinindu-se cont de contributiile de asigurari sociale si medicale, se estimeaza in calcul anual la circa 2 milioane 100 mii de lei si vor fi acoperite initial din contul si limita fondului de salarizare prevazut pentru anul 2008. Pornind de la cele mentionate, rog sustinerea proiectului dat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele. Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in scopul optimizarii nivelului de salarizare prin modificarea grilelor respective pentru unele functii din cadrul autoritatilor publice centrale de specialitate si subdiviziunile lor teritoriale, precum si a stabilirii termenului de acordare a mijloacelor pentru premierea Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei tinind cont de importanta si gradul de responsabilitate a activitatii desfasurate.

Astfel, prin completarea articolului 35 alineatul (2) se propune includerea acestei agentii in lista organelor publice, pentru care mijloacele pentru premiere se vor aloca incepind cu anul 2008.

Concomitent, pentru persoanele cu functie de demnitate publica din aceasta agentie se propune majorarea salariului, fiind adus la nivelul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat al Casei Nationale de Asigurari Sociale si al altor servicii, birouri si agentii. La propunerea Curtii Constitutionale Guvernul propune recompletarea compartimentului cu functia de referent al judecatorului. La fel se propune majorarea grilei de salarizare la unele pozitii din Biroul National de Statistica. Prin avizele prezentate majoritatea comisiilor sustin acest proiect de lege si-l propun spre examinare.

Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu a luat o decizie finala pe motivul lipsei majoritatii voturilor. Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa sustine doar propunerile la compartimentul Subdiviziuni teritoriale ale Biroului National de Statistica, celelalte modificari si completari nefiind sustinute. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sustine proiectul de lege, mentionind necesitatea precizarii surselor de finantare. In procesul de prezentare a proiectului in cadrul comisiei reprezentatul Guvernului a confirmat ca sursele sint prevazute in bugetul de stat pentru 2008. In aceste conditii, comisia propune adoptarea in prima lectura a acestui proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Pentru data viitoare, domnilor.

Microfonul nr.4. Bine.

Deci, proiectul nr.4182, cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea. Aprobat. Daca nu gresesc, in raportul comisiei si a doua lectura. De acord sintem cu totii? Bine. Nr.4182, in conditiile raportului comisiei de profil, adoptarea in a doua lectura, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

79 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4182 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4501 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

Domnul Mircea Buga viceministru al sanatatii:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimate doamne si domni deputati,

Se propune atentiei dumneavoastra proiectul pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Dupa cum cunoasteti, in perioada anilor
2005-2007 cheltuielile legate de contractarea unor servicii medicale erau acoperite atit prin contracte din partea Ministerului Sanatatii, cit si ale Companiei Nationale de Asigurari in Medicina. In contextul reformei administratiei publice centrale, o serie de functii pe care noi le consideram improprii autoritatii publice centrale a Ministerului Sanatatii urmeaza sa fie transmise altor agentii guvernamentale sau institutii subordonate cu anumite abilitati.

Aici ne putem referi la functii de contractare si verificare a prestarii serviciilor medicale de catre institutiile medico-sanitare publice, functii pe care actualmente le detine o institutie specializata in acest sens Compania Nationala de Asigurari in Medicina.

Pe de alta parte, si expertii organismelor internationale OMS, si Banca Mondiala, precum si dispozitiile Guvernului Republicii Moldova, dar si hotarirea Comisiei parlamentare pentru protectie sociala, sanatate si familie din octombrie curent au recomandat necesitatea acoperii cheltuielilor legate de contractarea unor servicii medicale dintr-o singura sursa, in special in cazul unor maladii specifice. Drept urmare, proiectul legii propus prevede introducerea completarilor la Legea nr.1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala prin includerea in rindul categoriilor de persoane asigurate a persoanelor care sufera de afectiuni recunoscute cu impact major atit pentru sanatatea persoanei, cit si pentru sanatatea publica.

Persoanele date vor fi asigurate pe perioada tratamentului, cu rezolvarea cazurilor directe legate de afectiunile respective, adica pina la eliminarea pericolului atit pentru societate, cit si pentru persoana in cauza. Vreau sa va informez ca suma mijloacelor financiare necesare pentru acoperirea asistentei medicale persoanelor asigurate este deja prevazute in fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala, aprobate pentru anul 2008.

Rugam sustinerea proiectului de lege si va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Va multumim, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de lege nominalizat si constata urmatoarele. In prezentul proiect Guvernul propune ca asigurarea obligatorie de asistenta medicala a persoanelor neangajate care sufera de maladii extrem de periculoase atit pentru viata persoanei, cit si pentru sanatatea publica, sa se efectueze din contul bugetului de stat, si anume: persoanele neangajate care sufera de toate formele de tuberculoza, afectiuni oncologice, maligne, infectii HIV/SIDA, boli psihice, endogene, psihoza, retard mental, epilepsie cu tulburari psihice, psihoze in cadrul alcoolismului cronic, narcomanie si toxicomanie, boli infectioase cu impact major asupra sanatatii publice (holera, ciuma, antrax si altele.

Totodata, trebuie de mentionat ca persoanele neangajate nominalizate mai sus vor fi asigurate din contul bugetului de stat numai pe perioada de tratament pina la eliminarea pericolului pentru societate si pentru persoanele bolnave. Comisia sesizata in fond propune excluderea articolului 2 din prezentul proiect, deoarece, prin Legea nr.286 din 20 decembrie curent, Legea nr.1593 din
26 decembrie 2002 cu privire la marimea, modul si termenii de achitare a primelor de asigurare obligatorii de asistenta medicala a fost modificata.

Concomitent, se recomanda Guvernului sa intreprinda masuri suficiente pentru asigurarea finantarii depline a tratamentului persoanelor neangajate nominalizate in proiectul dat. Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege nr.4501 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea in prima lectura si adoptarea in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu sint, domnule Presedinte, dar o precizare pentru forumul legislativ. Noi ne dam bine seama ca asigurarea din partea statului a acestor categorii va necesita o sursa suplimentara financiara. Noi in raportul comisiei recomandam Guvernului, dar ar fi cred ca pentru stenograma, ca la prima modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2008 Guvernul sa-si asume compensarea cheltuielilor necesare pentru aceste categorii, ca povara creste cu circa 80 de milioane de lei.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Va multumesc, doamna vicepresedinte al comisiei.

Proiectul nr.4501. Aprobarea in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. De acord? Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4501 in conditiile raportului comisiei de profil, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

80 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4501 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3972 privind importul unui autovehicul cu destinatie medicala.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte,

Distins Parlament,

Se prezinta atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind importul unui autovehicul cu destinatie medicala. Necesitatea elaborarii acestui proiect a fost la solicitarea insistenta a consiliului raional Ciadir-Lunga, care a motivat oportunitatea de a accepta aceasta initiativa prin faptul ca parcul de ambulanta pe care il are spitalul raional Ciadir-Lunga este insuficient si numarul de ambulante care este disponibil in acest spital are o uzura de 100%. In acest context, am considerat, prin derogarea de la legislatia vamala, sa inaintam proiectul dat, care prevede importul unei ambulante cu titlu de ajutor umanitar, cu anul fabricarii 1999. Rugam sustinerea acestui proiect.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Proiectul de lege in cauza, intr-adevar, stabileste o norma derogatorie de la prevederile Codului vamal, ale Codului fiscal si ale Legii cu privire la tariful vamal, deoarece autovehicolul cu destinatie medicala depaseste termenul de exploatare de 7 ani si se propune a fi scutit de plata drepturilor de import. Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului si adoptarea in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul nr.3972.

Domnule Popa,

Nu plecati departe ca urmeaza celalalt. Lectura intii. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in lectura intii, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. De acord? Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3972, rog sa voteze. Va rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

81 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3972 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4188 privind importul unei unitatii de transport.

Guvernul.

 

Domnul Sergiu Tatarov viceministru al administratiei publice locale:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Lla fel ca si initiativa raportorilor precedenti, Guvernul vine cu un proiect de lege pentru a permite importul unei unitati cu destinatie medicala pentru autoritatile locale din comuna Budesti, municipiul Chisinau prin derogarea de la prevederile Codului vamal, ale Codului fiscal si ale Legii cu privire la tariful vamal. Rugam sustinere.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Si acest proiect de lege Comisia pentru politica economica, buget si finante propune Parlamentului sa fie adoptat in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Proiectul nr.4188, aprobarea in prima lectura. Rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Adoptarea in lectura a doua a proiectului nr.4188. Rog sa voteze. Rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 32.

Sectorul nr. 3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

79 de voturi pro. Impotriva ? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4188 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire nr.4217 privind modificarea si completarea Hotaririi Parlamentului pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si Planului de actiuni pentru realizarea acestei strategii.

Guvernul.

 

Domnul Andrei Ivancov vicedirector al Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Am onoarea sa propun atentiei dumneavoastra pentru dezbatere proiectul modificarilor la Hotarirea Parlamentului nr.421 din 16 decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei. In fond, aceste modificari reprezinta actualizarea Planului de actiuni pentru perioada 2007-2009 prin introducerea unor noi actiuni, precum si unele completari la Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei.

Din start doresc sa mentionez ca actualizarea Planului de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei nu este o propunere exclusiva a Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Oportunitatea acestei actualizari, prevazuta prin actiunea nr.1-23 din planul nominalizat, a fost examinata si decisa de catre grupul de monitorizare a Strategiei nationale anticoruptie in cadrul sedintei de lucru din 18 octombrie 2007. Aportul centrului, in calitate de secretariat al grupului de monitorizare, la acest capitol rezida in demararea procedurii de elaborare a acestui proiect.

In acest scop au fost sesizate organele publice centrale, membrii grupului de monitorizare si organizatiile non-guvernamentale in vederea prezentarii propunerilor la acest plan. Totodata, practica anilor precedenti a invocat necesitatea completarii punctelor 3 si 4 ale Strategiei anticoruptie cu un mecanism eficient de raportare a institutiilor executoare asupra executarii planului. Acest lucru vine si intru optimizarea conlucrarii interdepartamentale, a asigurarii de respectare a termenilor limita de realizare, de asemenea va contribui la imbunatatirea calitatii notelor informative.

O alta modificare la punctul 3.3 al strategiei vine intru solutionarea unei probleme abordate recent si anume privind fuzionarea Programului de actiuni privind implementarea Planului preliminar de tara Provocarile mileniumului, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.32 si a Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale anticoruptie, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.421. In acelasi timp, aceasta modificare va eficientiza realizarea masurii din punctul 9.1 din Planul de actiuni al strategiei, care prevede indeplinirea angajamentelor acumulate intru implementarea programelor si proiectelor in domeniul contracararii coruptiei pentru care tara este eligibila.

Am participat la lucrarile comisiilor parlamentare si sintem de acord cu propunerile inaintate si le sustinem.

Stimati deputati,

Rog sustinerea dumneavoastra in aprobarea proiectului de modificare a Hotaririi Parlamentului nr. 421 din 16 decembrie 2004.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Da, va multumesc mult.

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Multumim.

Comisia. Domnul Stoicov.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si Planului de actiuni pentru realizarea strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei, inaintat de Guvernul Republicii Moldova prin hotarirea sa.

Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei prevede actualizarea periodica anuala a planului de actiuni pentru realizarea acesteia. Tinind cont de realitatea obiectiva a proceselor sociale in tara si de dezvoltarea bazei legislative in vederea consolidarii capacitatilor anticoruptionale, se impune operarea unor modificari si completari in planul de actiuni nominalizat. Majoritatea propunerilor selectate pentru modificarea si completarea anexei la hotarirea Parlamentului au parvenit de la autoritatile publice centrale si se refera la actualizarea Planului de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie pentru perioada 2007-2009.

Proiectul Hotaririi a fost avizat si de comisiile permanente ale Parlamentului, care au inaintat 7 amendamente expuse in sinteza amendamentelor la proiectul de hotarire, care este parte componenta a raportului prezentat. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a acceptat sase amendamente integral si un amendament partial si propune Parlamentului adoptarea proiectului de hotarire pus in discutie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Va adresez doua intrebari. Una tine nemijlocit de hotarire, alta are legatura tangentiala, doar pentru a concretiza lucrurile. In primul rind, daca doriti sa-mi spuneti cine este presedinte sau directorul grupului de monitorizare asupra realizarii planului?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Bujor,

Conform Strategiei nationale de de prevenire si combatere a coruptiei, Presedintele Republicii Moldova, prin decretul sau, numeste acest grup de monitorizare.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu stiu. Am intrebat cine este presedintele?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Grupul de monitorizare la sedinta sa adopta regulamentul activitatii grupului de monitorizare si alege conducerea si secretariatul. Presedintele acestui grup de monitorizare sint eu.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc frumos.

In mass-media s-a numit un alt nume. A fost numit numele unuia dintre consilierii Presedintelui Republicii Moldova, de aceea am vrut sa concretizez.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Dumneavoastra putin incurcati lucrurile. Ce este legat de planul preliminar pe tara, un document care a fost adoptat cu concursul Statelor Unite ale Americii, controlul acestui plan este efectuat, intr-adevar, de domnul Balaban, care este si consilierul Presedintelui Republicii Moldova.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc foarte frumos pentru raspunsul la prima intrebare, raspuns care vorbeste despre foarte multe lucruri. Intrebarea a doua. Imi cer scuze ca anume dumneavoastra ati propus modificarea la punctul 3.3, de aceea intr-un fel va adresez si ca autor al acestei propuneri. Propuneti ca grupul de monitorizare semestrial sa examineze raportul privind implementarea planului si mai departe dupa text, ca sa nu citez integral textul. Spuneti, va rog, nu ar fi cazul ca aceasta propunere rationala sa fie prevazuta in Regulamentul cu privire la activitatea grupului?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi tocmai incercam prin aceasta modificare sa punem toate activitatile in lupta cu coruptia in Republica Moldova sub o logica, adica sa fie in concordanta cu legea Parlamentului care a fost adoptata in 2004. Acest plan preliminar pe tara, care este condus de domnul Balaban, prin aceasta decizie, care o adoptam astazi, va face doua rapoarte pe an catre grupul de monitorizare principal, care este adoptat prin hotarire de Parlament. In asa mod aceasta lupta anticoruptie va crea o activitate mai logica, va fi dictata de lege, dar nu de hotarire de Guvern.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc foarte frumos.

Deci, vreau sa va spun ca impreuna cu citiva colegi din alte fractiuni parlamentare, inclusiv 4 reprezentanti ai Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor, am fost la Strasbourg in toamna acestui an la un seminar in cadrul caruia pe parcursul unei zile am discutat in exclusivitate probleme ce tin de activitatea comisiei cu privire la combaterea coruptiei condusa de domnul Balaban.

In cadrul acestor intruniri, sa le numesc asa, s-a atras atentie asupra faptului ca Parlamentul Republicii Moldova a adoptat documente serioase si responsabile, insa s-a eschivat de la controlul asupra realizarii lor, transmitind aceste imputerniciri Presedintiei.

De aceea, daca noi dorim in mod serios si responsabil sa facem ceea ce-ati comentat dumneavoastra si se urmaresc anume aceste scopuri, comisia dumneavoastra sau colegii din fractiunea noastra sa propuna aceasta modificare ca, intr-adevar, sa modificam hotarirea Parlamentului, sa cream o comisie parlamentara care sa asigure controlul asupra a doua documente aprobate de Parlamentul Republicii Moldova. Aceasta ar fi si corect, si mai eficient.

Va multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Bujor,

Confundati putin lucrurile. Noi avem Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei, unde e specificat concret care grup de monitorizare, cine il conduce, cum il conduce s.a.m.d. Vreau sa va informez, daca este necesar, ca acest grup de monitorizare, care s-a adoptat prin hotarirea Parlamentului, a facut
8 sedinte anul acesta si a ascultat la aceste sedinte peste 11 ministere si departamente ale Republicii Moldova.

Dumneavoastra vorbiti de alt plan, care e aprobat prin hotarire de Guvern si este condus de domnul Balaban, dar care pe viitor va face rapoarte la principalul grup de monitorizare prin aceasta modificare care noi va rugam astazi s-o sustineti.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stoicov,

Eu va multumesc foarte frumos.

V-am multumit pentru raspunsul la ambele intrebari. Am intrebat referitor la grupul domnului Balaban, fiindca in cadrul sedintei plenare de astazi in doua rinduri s-a subliniat cit de eficient si constructiv lucreaza cele trei verigi ale puterii de stat. Si am vrut ca deputatii Parlamentului Republicii Moldova sa inteleaga ca nu este o conlucrare eficienta, dar se incalca in mod serios principiul separarii puterii in stat.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Supun votului proiectul. A, luari de cuvint. Domnul Lipcan.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Imi pare rau ca domnul Presedinte este lipsa, sper ca ma aude.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Imi cer scuze din start pentru ca ma voi referi si la numele dumneavoastra, dar va rog sa intelegeti ca aceasta nu este o ofensa la adresa persoanei dumneavoastra, ci o nedumerire fata de tot ce se intimpla in tara aceasta, in statul Republica Moldova.

Citeva saptamini in urma secretarul Consiliului Suprem de Securitate Ion Morei striga la telefon unui functionar din Parlament: Spunetii lui Stoicov sa fie numaidecit prezent la sedinta de pe linga Presedinte si sa-l ia cu sine si pe Lupu. Eram de fata cind se primea aceasta indicatie care este semnificativa si in ce priveste propunerea de a modifica Strategia anticoruptie si planul ei de implementare. De ce? Pentru ca arata caracterul total deformat al relatiilor dintre puterile statului, uzurpate de Presedintele Voronin si paralizate prin dominatia functionalilor sai pina si asupra institutiei Parlamentului.

Coruptia infloreste anume in conditii de dictatura, cind totul si toate sint la cheremul unui singur om si al anturajului sau. Iata de ce coruptia a cuprins Republica Moldova. Dincolo de lacunele Strategiei de prevenire si combatere a coruptiei si ale Planului pentru realizarea ei, problema principala consta in faptul ca implementarea este monopolizata de catre Presedinte, anume de centru, din care se stimuleaza in Republica Moldova marea coruptie, cea de zeci de milioane. De ce, de fapt, s-au initiat modificarile care le examinam? Ca si majoritatea actiunilor puterii pentru ca asa a dat indicatii Vladimir Voronin.

In informatia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei despre implementarea strategiei se arata clar, citez: Conform noilor indicatii ale Presedintelui Republicii Moldova si ale Consiliului Suprem de Securitate, va fi elaborat un nou proiect legislativ. Iata de ce Morei da ordine. Dar apare in mod firesc intrebarea: de cind, cui si in temeiul caror prevederi legale?

Cum au ajuns functionarii din Aparatul Presedintelui sa dirijeze lupta cu coruptia in tara? Si cind Legislativul republicii noastre parlamentare va inceta sa tolereze asemenea stare de lucruri si comportamente? E greu de spus. Si, in orice caz, credem ca numai dupa plecarea actualei guvernari, caci Parlamentul e vinovat el insusi pentru tratamentul la care este supus de Presedintie, pentru ca, aprobind Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei, a delegat Presedintelui Republicii Moldova prerogativa de constituire a Consiliului Coordonator in Problemele Combaterii Coruptiei si a Criminalitatii.

Colegii mei din Fractiunea Alianta Moldova Noastra, care au fost recent in vizita la Strasbourg, au constatat ca functionarii Consiliului Europei si expertii Comisiei de la Venetia sint foarte mirati de aceste paradoxuri organizatorice in care institutia care adopta o strategie nationala ofera altei institutii controlul asupra implementarii. Anume pe baza acelei hotariri a Parlamentului, Seful statului a creat Consiliul coordonator de implementare a Strategiei din reprezentantii unor institutii percepute de cetateni ca fiind cele mai corupte, este vorba de: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei si Tineretului, Ministerul Dezvoltarii Informationale, Departamentul Vamal si altele.

Apropo, desi sondajele de opinii plaseaza politia pe primul loc in topul coruptiei, un studiu recent al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei pretinde ca acest fenomen, practic, ar lipsi in cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

O situatie similara s-a creat si prin adoptarea Hotaririi de Guvern nr.32 din 11 ianuarie 2007 referitoare la Planul preliminar pe tara destinat Programului Provocarile Mileniului. In calitate de coordonator national a fost desemnat un alt consilier prezidential Valeriu Balaban. Din nou un paradox in punctul final nr.9 din aceasta hotarire: responsabilitatea pentru executarea unei hotariri de Guvern se pune in sarcina consilierului prezidential pentru coordonarea asistentei externe. Care prevederi legale permit unui consilier, angajat de o alta institutie, sa dirijeze factori si activitati guvernamentale?

Avem de afacere cu anomalii produse pentru a buimaci opinia publica si partenerii externi cu actiuni formale si rapoarte pe hirtie, intre ghilimele, menite sa aduca actualei puteri imagine in interior si bani din exterior. Dar concluzia Fractiunii Alianta Moldova Noastra si parerea tuturor celor care privesc acest spectacol cu ochi treji este ca sub aceasta dictatura a unei singure persoane institutiile statului sint incapabile sa lupte cu coruptia.

O singura dovada. Conform legislatiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei este obligat sa efectueze expertiza anticoruptie a tuturor proiectelor de legi. Din informatia prezentata de institutie in 11 luni ale anului curent au fost expertizate doar circa 80 de proiecte de legi si acte adoptate de Guvern, pe cind numai numarul proiectelor de legi venite in Parlament se apropie de 400. Deci, legile sint ignorate chiar de acei care sint responsabili pentru indeplinirea lor. Ca sa revenim la proiectul pe care il examinam, constatam ca el este lipsit de esenta si completeaza sirul initiativelor formale ale Guvernului aduse in Parlament pentru a avea ce scrie in darile de seama.

Din nou un singur exemplu privind valoarea lui. Directia juridica a Aparatului Parlamentului atrage atentia ca se propune absolut fara nicio argumentare elaborarea unei legi privind deseurile. Si aceasta in pofida faptului ca actuala lege a fost ajustata ultima data prin Legea nr.202 din anul acesta si este perfect functionala.

Avind in vedere situatia expusa si calitatea proiectului, Fractiunea Alianta Moldova Noastra propune respingerea initiativei Guvernului si considera necesara abrogarea in ansamblu a actualului cadru juridic si inlocuirea lui cu un program nou de combatere a coruptiei.

Va multumesc si va zic la multi ani.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Misin.

 

Domnul Vadim Misin:

, , , , . , , , . , . , , , , , , .

1999 , , , , - . , : , . , , , , . , , . , . , .

. , . , , , , .

, , , . , . , , , . . , .

, : , . , , ?

, , , , , . , , - , . : ? , , , .

-, , , . , .

, , , , , Moldova Noastra. - , . , , , . , . , , , . .

, , , , , . , , ? , , . , , . 36 120 . . .

, , . . , , , , . , , , , . , - . , , . . , , , .

, , , , , - . , .

.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Eu va rog, dupa luarile de cuvint nu se ofera, nu aveti dreptul la replica la luarile de cuvint. Aratati-mi unde este stipulat in Regulament. Supun votului proiectul de Hotarire nr.4217. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4524 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli. Prezinta Guvernul. Domnul ministru.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Onorat Parlament,

Permiteti-mi ca sa incerc sa fac de rind cu prezentarea modului de subventionare pentru anul 2008 si a impactului subventionarii in anul 2007 al producatorilor agricoli. Initial, conform Legii bugetului de stat pe anul 2007 au fost alocate pentru subventionarea producatorilor agricoli 240 de milioane. Pentru anul 2000 aceasta suma constituia 270 de milioane. Deci, pe parcursul anului 2007, cu suplimentarile care au fost facute impreuna cu dumneavoastra, suma respectiva de subventionare a atins cifra de 465,3 milioane de lei.

Subventionarea producatorilor de sfecla de zahar a fost 8,8 milioane de lei. Au fost utilizate 7,4 milioane de lei si de aceste subventii s-au bucurat la prima faza 711 producatori agricoli, iar la faza a doua 140 de producatori agricoli. Pentru anul 2007, de asemenea, la subventionarea cultivatorilor de tutun au fost alocate 2,5 milioane de lei, care au fost utilizati in suma de 2,48 milioane de lei, aproape totalmente. La prima etapa de subventii au beneficiat 150 agenti economici si 512 persoane fizice, care au plantat 3,1 mii hectare de aceasta cultura. La etapa a doua au beneficiat de subventii 66 agenti economici care au obtinut
3,7 mii tone de tutun.

Pentru subventionarea in anul 2008 aceste doua compartimente dispar si Guvernul vine cu propunerea ca sa fie introdusa o noua componenta de subventionare din banii care sint preconizati spre administrare si gestionare de catre Ministerul Agriculturii in suma de 193 de milioane de lei, 91 de milioane pentru stimularea investitiilor in complexul agro-alimentar al Republicii Moldova, dat fiind faptul ca dupa cum observam aceste doua subventii pe care le-am enumerat pina la moment nu au avut impactul respectiv la dezvoltarea acestor culturi.

Si bineinteles ca, in contextul secetei pe care am avut-o in anul 2007, venim cu propunerea de a ne moderniza mentalitatea, incepind de la ministru si terminind cu fiecare producator in parte, ca fara de reutilarea complexului agro-alimentar noi nu vom avea succes, fiindca astfel de secete se pot repeta si in continuare, cu atit mai mult ca Republica Moldova este situata, din punct de vedere geografic, la o raspintie de clima.

Si inca un lucru care doresc sa-l mentionez, pentru anul viitor, 2008, ramine in continuare subventionarea infiintarii plantatiilor pomicole si a producerii materialului de inmultire si saditor pomicol. Pentru anul trecut sau care de acum se finiseaza au fost alocate 17 milioane de lei la acest compartiment. Si vreau sa va zic si in 2006 si in 2007 impactul acestei subventii este deosebit si va aduc o singura cifra: pe parcursul anului 2007 cred eu ca suprafata totala extinsa cu culturi pomicole va atinge cifra de 5 mii de hectare, anul trecut am avut 2400.

Dar in anii precedenti anului 2006 si 2007 in fiecare an plantam doar cite 600-700 hectare anual. Deci lucrul acesta ramine si in continuare, inclusiv la extinderea suprafetelor de culturi nucifere ramine suma de 5 milioane din aceste 30 de milioane pe care eu le-am pronuntat. Pe parcursul anului au fost orientate in aceasta directie de activitate 3 milioane de lei. Subventionarea utilizatorilor de produse de uz fito-sanitar si a fertilizantilor ramine si in continuare si ea va constitui suma de 50 de milioane. Anul acesta au fost alocati pentru aceasta directie de activitate 130 de milioane si constientizam faptul ca acest sistem sau aceasta modalitate de subventionare trebuie sa ramina si in continuare.

Pentru sustinerea sectorului zootehnic in anul 2008 preconizam ca sa fie orientate 23 de milioane de lei, in anul 2007 au fost alocate si utilizate totalmente 15 milioane de lei. Avem un impact, eu as spune ca e pozitiv, la compartimentul respectiv, poate rezultatele nu sint acele pe care ni le-am fi dorit, dar pina la momentul actual au fost create 11 ferme de porcine si 4 ferme de bovine. Totodata, este initiata formarea sau instituirea a 4 ferme, as spune eu, de standard european si a trei abatoare cu destinatie pentru export a carnii, a produselor animaliere.

Ceea ce se refera la stimularea dezvoltarii agriculturii ecologice. Este un lucru care a fost initiat in premiera anul trecut. Suma a fost de 2 milioane. A fost utilizata totalmente. Si vreau sa va zic ca impactul este urmatorul: sint certificati pentru a trece la perioada de conversie de la agricultura clasica la agricultura ecologica 24 de agenti economici pe o suprafata de 2800 de hectare. Pina la momentul actual, daca includem si acele 10 mii de hectare pe care le-am avut din 2001 pina in 2007, avem de acum 13 mii. Pentru anul viitor preconizam majorarea acestei sume pina la 4 milioane de lei 700 de lei pentru fiecare hectar cu culturi in perioada de conversie la trecerea la producerea ecologica pentru primul an si 400 de lei pentru producatorii agricoli care de acum sint la conversie in cel de-al doilea an.

Pentru anul 2008 in scopul procurarii tehnicii si utilajului agricol sint preconizate 20 de milioane. Pentru anul 2007 au fost preconizate 20 de milioane, am valorificat 5 milioane. Acolo era vorba despre taxa pe valoarea adaugata. In anul 2008 venim cu propunerea ca statul sa aiba o coparticipare la stimularea investitiilor pentru procurarea tehnicii si a utilajului agricol de 15%. De asemenea, pentru anul 2008 sint orientate 20 de milioane pentru fondarea statiunilor tehnologice, surse care vor fi administrate si gestionate de catre intreprinderea de stat Moldresurse.

In anul 2007 au fost alocate 43 de milioane si s-a atins cifra de 177 statiuni tehnologice de masini, la compartimentul dat au fost consolidate si cooperate mai mult de 29 de mii de hectare (ma refer la anul 2007) si, bineinteles, deschiderea a mai multor locuri de munca.

De asemenea, pentru anul 2008 sint preconizate 50 de milioane pentru returnarea taxei pe valoarea adaugata Ministerului Finantelor spre gestionare si administrare, ca sa fie returnate producatorilor agricoli la realizarea produselor agro-alimentare in cadrul Republicii Moldova. Si inca un moment pe care vreau sa-l mentionez la compartimentul dat. Daca observati, din regulament reiese ca
50 la suta din aceste sume care vor fi returnate, taxa pe valoarea adaugata de la realizarea produselor agro-alimentare pe teritoriul Republicii Moldova, 50 la suta vor fi returnate producatorilor agricoli in cazul cind ele vor fi orientate la investitii capitale in complexul agroalimentar.

Prin aceasta vreau sa mentionez faptul ca pentru anul 2008 nu se mai subventioneaza tonele si hectarele, trecem la o, as spune eu, modernizare a subventionarii, la o modificare cu orientarea preponderenta a subventiilor intru stimularea investitiilor capitale in sectorul agroalimentar, care ne-ar permite, in viziunea noastra, a Guvernului, o dezvoltare cit de cit stabila, durabila a acestui complex care este de o importanta deosebita pentru economia nationala a Republicii Moldova. Eu nu vreau sa va sustrag mai mult atentia. Acestea am vrut sa va aduc la cunostinta si rog, bineinteles, sustinerea dumneavoastra privind aprobarea acestei hotariri de Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Intr-adevar, noi cu dumneavoastra de multe ori am discutat in sala aceasta necesitatea maririi fondurilor de subventionare conform cerintelor, necesitatilor agriculturii. Si, intr-adevar, in fiecare an impartim aceea ce avem. Spuneti, va rog, care va fi suma mijloacelor financiare care nu vor fi acoperite dupa solicitarile parvenite din partea agentilor economici pentru anul 2007 la toate compartimentele pe care le-am avut pentru anul 2007?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Daca e sa analizam din cele prezentate, eu vreau sa va aduc la cunostinta ca deficitul financiar, care nu ne va permite intr-o masura oarecare acoperirea, ar putea fi in jur de 200 250 de milioane de lei, dar aceasta se va vedea pe parcurs. Eu inteleg intrebarea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aproximativ asa este, da?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Eu inteleg intrebarea pe care dumneavoastra ati vrut sa o adresati, este vorba de 50 de milioane la restituirea taxei pe valoarea adaugata de la realizarea produselor agroalimentare in teritoriul Republicii Moldova si 50 de milioane care sint orientate la returnarea taxei pe valoarea adaugata la pesticide si fertilizanti nu sint.

Daca va amintiti, anul trecut am purces la drum tot in felul acesta. 45 de milioane au fost orientate pentru pesticide si fertilizanti, ca mai apoi pe parcursul anului bugetar sa facem modificarile respective si sa venim cu suplimentele respective. Tot asa si in cadrul restituirii de la realizarea produselor alimentare pe teritoriul Republicii Moldova. Lucrul acesta noi constient l-am infaptuit, in principiu, si bineinteles ca o sa venim cu modificarile respective si cu rugamintea ca dumneavoastra sa ne acordati suportul in continuare pe parcursul anului bugetar.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Intr-adevar, domnule ministru, la aceasta am vrut sa fac referinta, dar ar fi fost bine ca noi chiar acum sa discutam problema aceasta, ca s-o scoatem, sa putem merge mai bine, mai deschis un pic inainte.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Reiesim din ceea ce ne-a fost acordat si facem tot posibilul ca sa acoperim necesitatile si solicitarile producatorilor.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu de ce am vorbit de solicitari, domnule ministru? Fiindca cam tot atit, in jur de 200 de milioane, a fost deficitul anului 2006, tot acesta este deficitul anului 2007. Noi, avind in jur de 250 de milioane deficit in 2007, mergem in 2008 270 de milioane. Mai bine zis, eu am vrut sa atrag atentia ca noi aproape am nimerit cifra cind am propus sa marim suma cu vreo 300 de milioane pentru anul 2008 la subventionarea agriculturii. Si, domnule ministru, este o intrebare ce tine de statiile tehnologice de masini: care sint principiile de selectare a solicitantilor?

Dumneavoastra aici spuneti ca se va face conform unui regulament elaborat de Ministerul Agriculturii. Domnule ministru, noi de trei ani de zile infaptuim selectarea conform unui regulament. Asa eu pot sa inteleg ca pina acum noi nu avem regulamentul acesta ori va fi perfectat Regulamentul? Si citi solicitanti sint astazi de a forma statii de masini tehnologice?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Regulamentul privind selectarea candidatilor sau a beneficiarilor pentru statiunile tehnologice de masini este aprobat anual de catre Guvernul Republicii Moldova. Deci, este un asemenea regulament. In ceea ce priveste solicitantii de care dumneavoastra intrebati, la momentul dat, conform informatiei pe care o detin, numarul de solicitanti este de circa 120.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Asa este domnule ministru. Eu am vrut sa va atrag atentia dumneavoastra personal. Totusi experienta de trei ani de zile, ori cit avem noi, in jur de 5 ani de zile de implementare a statiilor tehnologice de masini, dupa parerea mea, denota faptul ca eficienta nu este cea pe care noi am asteptat-o de la acest proiect. Si eu as propune ca dumneavoastra totusi, poate pentru anul acesta este prematur, sa vedeti daca nu ar fi mai bine ca banii care sint alocati pentru statiile tehnologice sa fie utilizati pentru subventionarea pe care dumneavoastra anul acesta o propuneti, si este foarte bine-venita, a tehnici agricole, marim procentul pentru subventionarea tehnicii agricole in agricultura pentru toti agentii economici, aceasta ar fi un pas intr-adevar bine-venit, ca atunci si accesul ar fi mai larg pentru agricultorii care vor sa faca o tehnologie performanta in economia nationala.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Vreau sa va raspund in felul urmator: statiunile tehnologice de masini ca atare este o idee deosebita. Vreau sa va zic ca in multe localitati din Republica Moldova, unde practic nu avem cooperari, consolidari, avem solicitari din partea proprietarilor de cote, care doresc ca sa aiba o statiune in localitatea respectiva, sa aiba un conducator respectiv, ca sa le lucreze terenurile agricole, ca sa le plateasca impozitul funciar si, pe de alta parte, sa aiba si un ajutor, un stimulent de la acest teren agricol.

Bineinteles ca poate nu este cel mai performant, bineinteles ca poate sint aspecte legate de eficienta activitatii statiunilor respective, dar noi nu trebuie sa uitam faptul ca societatile cu raspundere limitata, cind au aparut, au avut o baza oarecare de la fostele gospodarii colective, de la societatile pe actiuni si au fost in alta ipostaza lansate. Statiunile tehnologice, cu parere de rau, noua ne-ar mai trebui. Care-i minusul? Noi ar mai trebui sa le cream un suport legat de unele imprumuturi materiale, care ar trebui folosite la cultivarea culturilor agricole. Aceasta este. Totodata, vreau sa va zic ca sint si societati cu raspundere limitata care au deficienta in activitate, ele sint 30 la suta. Dumneavoastra le cunoasteti.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu nu vorbesc de forma de activitate, domnule.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Sint statiuni, bineinteles ca in cazul acesta au dificultati. Totul depinde iarasi de managerul sau de conducatorul care este in fruntea acestei organizatii.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Eu nu vorbesc de forma organizatorica a statiunii, fiindca, pina la urma, noi vorbim de eficienta si de accesul tuturor la asa un fel de facilitare pentru agricultura. Eu de aceea si am spus ca statiunile sint focusate intr-un spatiu nu atit de larg, cit ar necesita sa fie. Fiindca, daca deschideti parantezele si primiti toate solicitarile, eu cred ca dumneavoastra o sa ajungeti la 500, la 600 de solicitanti care ar vrea sa deschida statiuni tehnologice de masini.

In cazul cind noi directionam banii la subventionarea procurarii utilajului tehnologic agricol, atunci aici au acces toti si, intr-adevar, este un lucru mare, fiindca noi stimulam procurarea utilajului pentru tehnologii performante in agricultura. Eu la aceasta m-am referit. Dar, cu regulamentele pe care le implementam, cu protectionismul care este fiindca nu poti sa-l excluzi, si apoi mai apar niste componente ale coruptiei, noi, pina la urma, impartim cam cu probleme, fiindca problemele acestea dumneavoastra le cunoasteti. Si sint in tara, nu toti sint multumiti cum sint selectati, cum stau in rind cite un an de zile. Sint fel de fel de implicari ale demnitarilor pentru promovare. Aceasta este, aceasta nu trebuie sa negam. Eu m-am referit anume la accesul transparent, la toti agentii economici care activeaza in agricultura.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Va multumesc mult.

Comisia. Clar. Dumneavoastra aveti intrebare pentru comisie, da? Poftim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte,

Eu am cerut un drept care nu-mi este prevazut de Regulament?

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, gindeam ca dumneavoastra reprezentati comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar eu sint deputat, nu sint comisie.

 

Doamna Maria Postoico:

Cu atit mai mult.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu sint deputat din Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, bine.

Microfonul nr.5.

Nu comentati.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu comentati dumneavoastra.

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati mentionat ca suma de subventii se mareste de la 240 la 270, dar ati uitat sa spuneti ca, in fond, in anul 2007 nu au fost incluse 18 milioane pentru subventionarea riscurilor in agricultura, 7 milioane pentru pomparea apei si 8 milioane pentru fondul genetic, adica erau separat in bugetul ministerului dumneavoastra. Si, daca scoatem aceste trei destinatii ramin 240 de milioane. Asa ca nu ati facut nicio majorare pentru anul 2008.

In privinta subventionarii la procurarea tehnicii si utilajului agricol. Dumneavoastra spuneti ca va fi mai bine decit in anul 2007. In propuneri se face, adica ceea ce dumneavoastra ati propus 15% se subventioneaza. Anul acesta a fost achitarea, rambursarea taxelor pe valoarea adaugata 20%, adica nu este un avantaj pentru tarani, fiindca ei puteau sa capete 20% din suma achitata pentru tehnica, acum vor capata numai 15%.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Noi am reiesit, apreciind cifra aceasta de 15 la suta cu participarea statului, din faptul ca pentru anul bugetar 2008 este o modificare a titlului III, dumneavoastra ati aprobat-o, a Codului fiscal. Ma refer la articolul 1011, daca nu ma insel, vizavi de restituirea taxei pe valoarea adaugata la toate investitiile care vin in sectorul rural, in afara de municipiile Balti si Chisinau. Si, in acest context, bineinteles ca la compartimentul dat sub incidenta acestui articol vor cadea si utilajele, si tehnica din sectorul agroalimentar si aceasta va fi o majorare de 15% cu coparticiparea statului.

Cu atit mai mult ca noi vorbim despre anexa regulamentului, dat fiind faptul ca propunem subventionarea unor anumite tipuri de tehnica, dat fiind faptul ca avem ceea ce avem si in privinta economisirii carburantilor, si in privinta conservarii umiditatii in sol si bineinteles ca impreuna cu ceea ce se prevede de la 1 ianuarie 2008 va fi o majorare, zic eu.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu am citit articolul 1011, special m-am pregatit pentru ca sa discutam aceasta chestiune. Acolo se vorbeste despre faptul ca se va rambursa diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata platita pentru investitii si taxa pe valoarea adaugata incasata de la cumparatori.

Si in cazul dat agentul economic nu capata absolut nimic, fiindca pe urma, pe parcursul anului, cind el va face livrarea necesara, TVA va fi platita de catre agentul economic. Adica el numai cistiga in timp in momentul investitiei, despre aceasta am discutat chiar si cu cei de la Inspectoratul Fiscal. Acestea sint 100 de zile, fiindca daca de la 1 ianuarie, de pilda, el face investitia, la 28 februarie depune darea de seama, taxa pe valoarea adaugata va capata peste 45 de zile, impreuna ar iesi in jur de 60 plus 45 105 zile. Adica agentul economic din agricultura nu primeste nimic din articolul 1011.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va fi aprobat in continuare regulamentul respectiv privind implementarea acestui articol si eu cred ca momentele acestea ar putea sa fie luate in consideratie.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar este Codul fiscal, unde e scris foarte clar ca se ramburseaza peste
45 de zile din momentul depunerii facturii fiscale. Si o chestie care e legata de capitolul VII subventionarea producatorilor agricoli la livrarea pe teritoriul tarii. Dumneavoastra aici ati introdus litera c la punctul 67: 50% din investitii se utilizeaza pentru renovarea si dotarea cu utilaj performant.

Domnule ministru,

Avind in vedere situatia din agricultura de anul acesta, cind practic gospodariile agricole, taranii nu pot sa intre in noul an cu resurse financiare si necesita, de pilda, resurse creditare, noi ii mai facem inca un cadou, ca tu vei plati in buget 100% din taxa pe valoarea adaugata, noi iti vom intoarce 50, dar celelalte 50%, daca vei face investitii capitale, atunci le vei primi inapoi.

Pentru anul viitor eu cred ca taranul va fi bucuros sa faca investitii in fonduri circulante, curente, operationale, dar nu in investitii capitale. De atita eu cred ca, de pilda, aceasta modificare sau adaugare la punctul 67 nu este buna pentru anul viitor. Nu este buna.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Domnule deputat,

Noi am examinat si in cadrul Guvernului, si in cadrul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, noi am extins sfera de influenta: nu numai utilajul si tehnica performanta, dar toate investitiile capitale care vor fi orientate spre producerea agricola, pe de o parte.

Pe de alta parte, totusi eu insist asupra introducerii acestor modificari, fiindca noi trebuie odata si odata sa revenim la momentul ca trebuie sa facem investitii pentru dezvoltare durabila.

Eu am spus ca e posibil sa mai avem in continuare seceta. Daca noi nu vom procura utilaj de irigare, daca noi nu vom procura tehnica care ne conserveaza umiditatea in sol, daca noi nu vom procura tehnica care dintr-o singura trecere a agregatului va face 4 5 operatiuni, lucrurile acestea o sa se intimple si in continuare. De aceea, odata si odata noi trebuie sa rezolvam aceasta problema.

Ceea ce se refera la aspectul legat de insuficienta in procurarea mijloacelor circulante, bineinteles ca Guvernul va incerca sa mai vina cu unele propuneri, cu unele hotariri de Guvern in ceea ce priveste suportul agricultorilor pentru semanatul sau pentru campania de primavara.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Noi avem adoptata Legea bugetului pe anul 2008, acolo nu se prevad mai mult decit aceste 270 de milioane si nu puteti sa veniti cu ceva adaugator, trebuie sa faceti modificarea in Legea bugetului, modificare pe care inca nu puteti s-o faceti.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Asa si anul trecut tot am venit, dar in continuare vom veni...

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu doua intrebari am adresat ministrului, nu mai multe.

 

Doamna Maria Postoico:

De acum sint.

Domnule Cosarciuc,

Aici nu sinteti la sedinta comisiei. Doua intrebari le-ati adresat de acum. Eu va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doua adresari le-am adresat.

 

Doamna Maria Postoico:

Doua intrebari...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu mai multe.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, doua intrebari.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar eu nu mai adresez in continuare, eu propun ca acest...

 

Doamna Maria Postoico:

Organizati bine comisia si discutati in cadrul comisiei. Deconectati microfonul nr.5.

Microfonul nr.2. (Rumoare in sala.) Microfonul nr.2 am spus.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, multumesc, doamna Presedinte.

Referitor la punctul 67 litera c despre care a fost vorba, intr-adevar, ieri a fost o discutie destul de lunga privind necesitatile, ca 50 la suta vor fi trimise imediat, dar a doua parte dupa ce vor fi confirmate directiile acestei sume care va fi restituita ca suma de TVA.

La urma urmei, in lege este prevazuta o norma destul uzata si noi am ajuns la concluzia, si ministrul astazi a spus despre asta, ca in locul a ceea ce este scris aici, eu acum vorbesc pentru stenograma, este scris 50 la suta din subventii se utilizeaza pentru renovarea si dotarea cu utilaj performant, e destul de uzata directia de folosire. Noi am ajuns la concluzia ca 50 la suta din subventii sa fie utilizate in investitii capitale in agricultura. Acestea pot fi diferite, este un termen mai larg si trebuie sa sustinem aceasta varianta.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Va multumim.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Comisia. Nu este comisia?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Hotarire de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli, prezentat de Guvern si-l propune Parlamentului spre adoptare.

Propunerile pentru modificare si completare sint prezentate in raport. Nu le voi da citirii, sint destul de multe, sint pe 3 pagini, dumneavoastra aveti acest raport. Si cu aceste propuneri de modificare si completare care au fost incluse in raport si cu cele care au fost anuntate aici in plenul Parlamentului, se propune ca acest proiect de hotarire sa fie aprobat de Parlamentul Republicii Moldova.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari catre comisie? Luari de cuvint.

Domnule Cosarciuc,

Refuzati sa luati cuvintul? (Rumoare in sala.) Da, se ofera luare de cuvint domnului Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Fractiunea parlamentara a examinat foarte atent situatia din agricultura in anul 2007, propunerile Guvernului de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli pentru anul 2008 si as vrea sa va propun o analiza a situatiei din 2007, cum a fost utilizat acest fond, cine a beneficiat de acest fond.

As vrea sa incep cu urmatoarele: pentru gospodariile taranesti, adica pentru cei mici, care sint mai putin ajutorati, sint cei mai saraci, din fond au fost obtinute numai 50 de milioane de lei sau 11,4%. Celelalte subventii din fondul de subventionare pentru producatorii agricoli au fost directionate catre subventionarea societatilor cu raspundere limitata si catre cooperativele agricole de productie.

As vrea sa mentionez ca eficienta utilizarii mijloacelor fondului pentru anul 2007 noi putem s-o analizam si din punct de vedere al situatiei economice a acestor gospodarii mari pe care le avem in Republica Moldova. Avem societati pe actiuni care lucreaza in agricultura, in jur de 84, SRL-uri avem 1509, cooperative agricole 226. Si vreau sa va spun ca toate aceste gospodarii mari corporative au acumulat in anul 2007 datorii la salarii 237 milioane de lei, datorii privind decontarile cu bugetul 156 de milioane, datorii privind asigurarile sociale 67 de milioane.

Datorii pe termen scurt, se are in vedere operationale, din anul 2007
3 miliarde de lei si datorii privind investitiile pe termen lung 2 miliarde. Adica acesta este tabloul activitatii gospodariilor agricole pe care noi le sustinem prin bugetul de stat, adica acele 79% din totalul subventiilor care au fost distribuite in domeniul agriculturii ne dau rezultatul pe care l-am anuntat.

Noi, practic, finantam intreprinderile care genereaza pierderi, care genereaza datorii in continuare si astfel nu directionam mijloacele financiare catre acei care platesc la timp impozit funciar.

Eu vreau sa mentionez, stimati colegi, ca gospodariile taranesti au platit impozitul funciar. Gospodariile corporative, avind aceste datorii de 156 de milioane de lei, au in gestiune peste 1 milion de hectare de teren agricol, ceea ce reprezinta 120 de milioane din aceste datorii sint datoriile la impozitul funciar.

Adica cei care sint saraci platesc la bugetul de stat si la bugetele locale, fiindca acesta este impozitul pentru bugetul local, cei care sint mari si pe care noi ii sustinem, practic, nu platesc, stimati colegi, nici la bugetul local, nici la asigurarile sociale, v-am aratat aceste cifre, si nu platesc nici salariul 237 de milioane datorii la salariu in aceste gospodarii.

Aducind ca exemplu aceasta analiza eu am vrut sa va spun ca Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra atunci cind a fost adoptata Legea bugetului pe anul 2008 a propus ca bugetul sa fie completat la fondul de subventionare cu 300 de milioane. Si am spus atunci in aceasta sala, in plenul Parlamentului, ca mijloacele financiare pentru subventionarea in agricultura trebuie sa fie directionate catre gospodariile taranesti, ca sa transformam aceste gospodarii din gospodarii de subzistenta in gospodarii comerciale.

Si inca un moment foarte important care a fost mentionat si de catre domnul ministru la sedinta Forului national de dezvoltare a agriculturii, 70% din productia agricola este produsa de catre gospodariile taranesti in Republica Moldova. Adica, stimati colegi, noi directionam banii in gospodarii corporative care nu au eficienta, noi limitam finantarea gospodariilor taranesti care duc acest greu in Republica Moldova si platesc la timp impozitele pe care le au fata de bugetul local si, in acelasi timp, continuam sa finantam generatorii de pierderi si de datorii in sectorul agricol.

De aceea eu va propun ca acest Regulament de subventionare sa fie remis in comisie pentru a fi modificata cardinal directionarea resurselor financiare. Fractiunea parlamentara propune ca resursele financiare pentru fondul de subventionare a agriculturii in anul 2008 sa fie orientate in doua directii.

Prima: stimularea acreditarii in agricultura prin subventionarea ratei dobinzii la credite, sa indreptam pentru aceasta subventionare 150 de milioane de lei, ceea ce ar permite ca sa creditam in agricultura 700, intr-o suma de 750 de milioane de lei.

Si al doilea fond sa fie directionate spre stimularea dezvoltarii pietei funciare, credite pe termen de 10 ani, rata dobinzii compensata de la bugetul de stat, astfel sa cream gospodari adevarati in aceasta tara. Noi venim cu propunerea sa nu fie sustinut acest regulament si aceasta hotarire de Parlament.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Luare de cuvint la microfonul nr.2?

Microfonul central, va rog.

Luare de cuvint, domnule Filat.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, multumesc.

Stimati colegi,

Eu inteleg ca fiecare dintre noi are dreptul sa vorbeasca despre ce are el dorinta la microfon, dar trebuie sa fie si o masura la aducerea unei asemenea informatii absolut neargumentate, incompetente pe care a adus-o colegul Cosarciuc, presedintele comisiei. El nu stie situatia privind discutia asupra Regulamentului din cauza, ca el nu a fost ieri la sedinta comisiei cind noi am discutat aceasta problema. Presedintele a considerat ca nu e necesar sa participe la examinarea acestei probleme. Dar la esenta.

Este neargumentat absolut ca regulamentul prevede orientarea atentiei spre formatiunile care au un caracter corporativ, care au fost numite SRL-uri, societati pe actiuni, cooperative. Absolut neargumentat din cauza ca si fermierii republicii care au folosit ingrasamintele si pesticidele le-au folosit destul de inalt. Ca si altii, cei care activeaza in subdiviziunile corporative au acces la acest regulament, pentru ca noi am stabilit o regula: vine omul cu factura fiscala si Inspectoratul Fiscal ii distribuie acesti bani.

Daca vorbim despre TVA la pesticide, cumpararea si folosirea ingrasamintelor, asa atitudine toti taranii republicii au avut in regulamentul pe care noi l-am stabilit privind cumpararea masinilor agricole, a tehnicii, conform listei care este aprobata. Tot noi, in aceasta sala, am aprobat ca vine omul cu factura fiscala si Inspectoratul Fiscal, conform regulamentului, restituie TVA, suma care a fost platita. Noi nu stim ce votam? Si dupa vorbim despre altceva.

De aceea, sigur ca atunci cind este vorba despre comercializarea productiei, despre TVA pentru comercializarea productiei in piata interna, taranii, majoritatea lor, nu sint platitori de TVA, de aceea ei nu au acces la aceasta tema. Aceasta este absolut argumentat, conform legislatiei in vigoare.

In ceea ce priveste situatia economico-financiara pe care o avem noi in agricultura anului curent, mi se pare ca noi trebuie... acesta este un abuz pornind de la situatia reala pe care o avem noi in anul curent, domnule Cosarciuc, chiar noi putem sa vorbim despre aceea ca iata, s-a creat situatia ca agentii economici in agricultura nu au posibilitatea sa ramburseze creditele. Nu au posibilitatea, datoriile fata de buget sau fondul social dupa un an de seceta, cind toata lumea s-a ajutat, ei au ajutat republica cu diferite posibilitati, care cu bani, care cu marfa, avind in vedere situatia pe care am avut-o anul curent in agricultura.

De aceea, daca e sa folosim aceste cifre ca argument ca anul curent iata intreprinderile sau subdiviziunile corporative au asa probleme, asemenea probleme au toti in tara, din cauza ca noi am avut un asemenea an, eu nu vreau sa vorbesc despre aceasta, pentru ca cunoasteti toti, inclusiv dumneavoastra. De aceea, asa fel de politizari... problema care este grava pentru agricultura, din cauza ca, investind destul de mult, nu a fost roada, mi se pare ca se foloseste politic aceasta situatie reala, acesta este un abuz din partea celor care folosesc aceasta situatie cu acest scop.

Regulamentul pe care noi astazi l-am aprobat, fondul pentru subventionare, este adevarat prevede, este stabilit la nivelul anului curent, dar sint schimbate esential directiile de folosire, conform conceptiei pe care Guvernul a aprobat-o putin mai inainte. Este aprobata, conform hotaririi Guvernului, conceptia referitoare la reformare, unde au fost stabilite doua directii de distribuire a acestui fond. Prima, bine ca a ramas Guvernul la conditiile ca totusi TVA, o sa fie restituit TVA pentru cumpararea ingrasamintelor si pesticidelor.

A ramas TVA pentru comercializare, restituirea TVA pentru comercializarea productiei in piata interna si s-a schimbat participarea statului la comercializarea, cumpararea tehnicii agricole, a masinilor, conform listei. Majoritatea banilor sint folositi in mod ... Da, poate anul curent aceasta este o prima incercare de schimbare a formei de folosire a fondului de subventie. Colegii au sustinut ca aceasta este cel putin o intentie corecta si treptat o sa mergem in aceasta directie.

Dupa parerea mea, cu domnul ministru am vorbit noi la sedinta comisiei, ca sa nu fie..., si noi repede o sa trecem, o sa scoatem a doua jumatate, ca situatia reala pe care noi o vom avea in anul viitor va permite sa trimitem toti banii pentru investitii, sa nu uitam totusi ca TVA in aceasta comercializare a productiei si cumparare a ingrasamintelor si a pesticidelor este o povara destul de inalta. Ea trebuie sa ramina si anul viitor.

Totusi, avind in vedere scopul conceptiei e absolut concret ca trebuie treptat sa trecem la participarea statului la realizarea unui proiect investitional, aceasta e absolut corect. Consideram ca varianta care este prezentata, cu modificarile care deja au fost puse, si domnul ministru din numele Guvernului a confirmat ca ei sint de acord, eu propun ca proiectul sa fie aprobat si sa incepem sa-l realizam in anul viitor.

E adevarat ca in anul viitor noi o sa fim nevoiti, prin modificarea bugetului, realitatea a aratat-o anul curent si o s-o arate si anul viitor, sa ne intoarcem la aceasta problema si necesitatile financiare reale care vor fi create pentru acoperirea restituirii TVA, prevazuta in document, va fi nevoie de implicarea bugetului suplimentar. Eu propun, stimati colegi, sa aprobam si aceasta va fi o sustinere pentru marimea bugetului care este prevazut pentru agricultorii republicii in anul viitor.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai multe solicitari nu au fost inregistrate, de aceea supun votului. Eu va rog cititi Regulamentul. O secunda, stimati colegi, exista Regulamentul, la luarile de cuvint nu sint replici, sint numai la declaratii. De aceea, eu va rog, conform Regulamentului. Supun votului proiectul de Hotarire nr.4524. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Eu va rog consultati Regulamentul. La luare de cuvint nu este prevazuta replica, este numai la declaratie, inca o data repet.

Proiectul de Lege nr.4100 pentru modificare si completarea articolului 276 din Codul de procedura penala. Lectura a doua.

Domnul Zagorodnii.

 

Domnul Anatolie Zagorodnii:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca in cadrul examinarii proiectului nr.4100 in sedinta plenara a Parlamentului in prima lectura din 20 decembrie 2007 obiectii si propuneri de la deputati nu au parvenit.

Totodata, comisia a acceptat obiectii de ordin tehnico-legislativ expuse in avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care vor fi luate in consideratie la redactarea finala a proiectului dat. Luind in consideratie cele expuse, comisia propune Parlamentului pentru adoptare in lectura a doua proiectul de Lege nr.4100 din 22 noiembrie 2007.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari pentru lectura a doua nu sint. Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4100. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 27.

Sectorul nr. 3 4.

 

Doamna Maria Postoico:

63 de voturi pro. Cine este impotriva? Zero voturi.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4249 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Principatului Liechtenstein privind asistenta umanitara si cooperarea tehnica.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Se propune in atentia dumneavoastra proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Principatul Liechtenstein privind asistenta umanitara si cooperarea tehnica. Acest acord a fost semnat la
5 septembrie 2007. Acordul dat nu prevede nicio obligatie din partea tarii noastre, ba din contra confirma disponibilitatea Principatului Liechtenstein de a ne acorda asistenta tehnica si ajutor umanitar. In acest context, rugam sustinerea acestui proiect.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Acordul intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Principatului Liechtenstein privind asistenta umanitara si cooperarea tehnica se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Acordul, semnat la Bruxelles la 5 septembrie 2007, vine sa creeze un cadrul legal de reguli si proceduri pentru administrarea si implementarea proiectelor de cooperare tehnica si umanitara dintre statele semnatare. Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului s-au pronuntat pentru ratificarea acestui document. Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului ratificarea acordului sus-mentionat prin adoptarea unei legi organice in prima si in a doua lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4249 pentru ratificarea Acordului. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Fractiunile parlamentare, pentru lectura a doua sint propuneri? Se accepta pentru lectura a doua, da?

Va multumesc.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4249. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 12.

 

Doamna Maria Postoico:

75 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4249 a fost adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire nr.4596 pentru modificarea componentei nominale a unei comisii permanente a Parlamentului. Prezinta Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

Domnule Turcan,

Va rog.

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat propunerile din Hotarirea Fractiunii Partidului Democrat din Moldova si a constatat ca aceasta hotarire prevede:

1. Revocarea deputatului Vladimir Filat din functia de vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

2. Numirea deputatului Igor Klipii in functia de vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a consultat prevederile articolelor 6 si 17 din Regulamentul Parlamentului si mentioneaza urmatoarele. Fractiunile parlamentare au dreptul sa faca propuneri pentru alegerea reprezentantilor lor in comisiile permanente, tinindu-se seama de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament, precum si sa faca propuneri pentru revocarea reprezentantilor lor din comisiile mentionate.

Vicepresedintii si membrii comisiilor permanente se aleg sau se revoca de Parlament cu votul majoritatii deputatilor alesi. Avind in vedere ca propunerile continute in hotarirea Fractiunii Partidului Democrat se incadreaza in cerintele legale, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului spre examinare si adoptare un proiect de hotarire a Parlamentului, care este anexa la prezentul raport.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu cam de o luna si ceva tot sint revocat, revocat, pina la sfirsit vad si un document.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Stimati colegi,

Eu de la microfonul nr.4. mi-am anuntat demisia din functia respectiva, e dreptul meu. Si as ruga foarte mult ca in hotarirea respectiva sa fie prevazut la articolul 1 ca in urma demisiei, anuntate de domnul Filat, se elibereaza functia. Ii doresc succes domnului Klipii in continuare, sa fie vicepresedinte si sa frecventeze sedintele comisiei.

Insa eu am o rugaminte foarte mare. Nu, nu, eu am anuntat motivul demisiei la momentul respectiv si eu insist, este dreptul meu, ca nu urmeaza sa fiu in functia respectiva, este demisia si nu... mai era aici un motiv ca mi s-a retras sprijinul politic. Cine cui i-a retras sprijinul politic va arata rezultatul alegerilor.

Multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

In Regulament e prevazuta o alta procedura. Aceasta este. Alte intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului adoptarea Hotaririi nr.4596, cum a parvenit de la comisie. Si a doua supun votului propunerea dumneavoastra. Bine. Deci, supun votului propunerea care a fost enuntata de domnul Filat de la microfonul nr.4. Cine este pentru, rog sa voteze.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Conform Regulamentului, propunerea de a inainta si de a revoca apartine fractiunii. Acesta este unul dintre motivele, fara doar si poate, ca sa fie adoptata decizia respectiva. De aceea, e clar ca se propune in cazul dat, daca s-a creat asa o situatie, sa fie votate aparte prima pozitie din proiectul de hotarire eliberarea, dupa aceea trecem la problema numirii.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, de aceea si s-a propus, in cazul dat propunerea a fost inaintata de catre domnul Filat. Cine este pentru? De procedura aveti, domnule Todoroglo?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu astazi o data am vorbit ca nu are importanta cine spune, e important ce se vorbeste. Fractiunea are dreptul sa propuna, dar deputatul are dreptul sa-si dea demisia din orice functie pe care el o ocupa. Fractiunii propune candidatura pentru aceasta functie. Daca deputatul nu vrea sa lucreze mai departe in aceasta functie, trebuie sa-i fie satisfacuta aceasta cerinta si mai departe hotaraste fractiunea.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Eu cred ca ceea ce spune domnul Filat este o motivatie adaugatoare la ceea ce a inaintat fractiunea, o motivatie care trebuia sa fie discutata la sedinta Fractiunii Partidului Democrat. Si acolo trebuie sa fie inclus.

 

Doamna Maria Postoico:

Din care motiv este revocat.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Asta este. Si trebuie sa votam de doua ori: eliberarea si numirea.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Se accepta.

Domnule Klipii,

Este de procedura sau de continut?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

N-am nicio obiectie referitoare la modalitatea de demisie a domnului Filat. Un singur lucru vreau sa mentionez, nu visez la aceasta functie, insa pentru Fractiunea Partidului Democrat este important sa fie stipulat anume faptul ca-i revine conform raportului de forta in Parlament. Alte lucruri pe mine nu ma intereseaza.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Supun votului conform alineatelor. Prima propunere a fost, eu am enuntat-o, a domnului Filat care a solicitat sa fie modificat primul articol referitor la revocare, sa fie anume in legatura cu demisia.

Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze. Majoritatea. Dar demisia este ca baza pentru revocare a fractiunii. Deci, ea ramine si mai departe. Dupa text este revocata. In baza demisiei este revocata. Aceasta e pentru stenograma.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cer scuze, daca se poate inca o data pentru stenograma, conform Regulamentului nu este prevazut ca un temei pentru revocare anume... nu ca revocare, dar...

 

Doamna Maria Postoico:

Demisie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Insasi demisia deputatului. Demisia poate fi luata ca motiv pentru ca fractiunea la sedinta respectiva sa accepte, sa ia act de aceasta declaratie si, dupa aceea, prezinta in sedinta in plen sau mai bine zis la Biroul permanent propune hotarirea respectiva, luind ca baza demisia, in cazul dat a deputatului Filat. Totuna se examineaza demersul fractiunii, da, in caz dat, de revocare. De aceea, noi, conform proiectului de hotarire a Parlamentului, trebuie sa punem la vot mai intii ceea ce este legat cu aceasta.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, ramine revocarea, da? In baza demersului fractiunii care prevede conform demisiei. Deci, in demers, pentru stenograma si, in cazul dat, va ramine in arhiva Parlamentului ca dumneavoastra ati depus demisia, fractiunea a examinat si in baza demersului fractiunii se revoca din functia de vicepresedinte. Pentru stenograma, ca sa fie clar si pentru hotarire. Supun votului a doua parte, al doilea alineat din articolul 1 referitor la numirea domnului Klipii. Cine este pentru ca domnul Klipii sa fie ales in functia de vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, rog sa voteze. Nu am inteles.

De procedura, microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu, in general, nu votez nici pentru demisie, nici pentru numiri, pentru ca acestea sint chestiile voastre, dar vreau sa va spun ceva, daca noi vorbim ca-i revine fractiunii, indiferent de faptul ca ar fi invers lucrurile: ar fi domnul Filat in locul domnului Klipii si domnul Klipii in locul lui Filat.

Stimati colegi,

Pina la urma voi spuneti ca revine fractiunii, dar decideti voi pentru fractiune. Chiar credeti ca este corect asa? Nu este corect, stimati colegi. Si atunci, cu atit mai mult nu face sa ne amestecam in treburile acestea, pentru ca voi vreti sa decideti pentru toti. Si aceasta va arata fata foarte urita.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog inca o data: alineatul 2 pentru alegerea in functie. Eu nu am vazut cite voturi au fost pentru. Sectorul 2? 6.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Doamna Maria Postoico:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 16.

 

Doamna Maria Postoico:

16, 22 de voturi. Nu. Eu va rog. Are loc votarea si pe urma veti avea dreptul. Supun votului adoptarea Hotaririi pentru modificarea componentei nominale a unei comisii permanente a Parlamentului. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de hotarire in intregime, rog sa voteze. In intregime. S-a votat pe alineate, acum in intregime. Majoritatea.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Eu vreau sa vad voturile impotriva, doamna.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu v-am spus 22 de voturi.

 

 

Domnul Igor Klipii:

Pentru. Eu am zis voturile impotriva, fiindca mai mare cadou decit un vot de blam din partea comunistilor nu poate fi. Am vrut sa ma bucur plenar de treaba aceasta.

 

Doamna Maria Postoico:

Ii clar. Da, de procedura, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimati colegi,

Nu este vorba de cazul domnului Klipii, dar dumnealui are perfecta dreptate. Deci, in prima parte s-a votat pentru a fi retras domnul...

 

Doamna Maria Postoico:

Si nu a acumulat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, Filat. Si a fost retras, in urma discutiei. A doua. S-a propus in proiectul de hotarire ca domnul Klipii sa fie ales in calitate de vicepresedinte al comisiei.

 

Doamna Maria Postoico:

Si nu a acumulat voturile necesare. Aceasta reiese?

 

Domnul Leonid Bujor:

Pai, bine, atunci cum reiese, noi votam jumatati de hotariri?

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, aceasta-i. De fapt, cunoasteti foarte bine ca hotarirea este adoptata cu majoritatea...

 

Domnul Leonid Bujor:

Pai, nu asa s-a procedat si cu mine, cind m-ati trimis dintr-o comisie in alta, doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Dupa procedura este prevazut majoritatea. Majoritatea nu este acumulata, deci nu trece. Acesta nu este pentru proiect de lege.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, dar eu, stimati colegi, cred ca totusi, conform Regulamentului, aceasta functie ramine dupa Partidul Democrat. Aceasta-i o chestie pe care noi nu putem
s-o schimbam.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. Incheiem discutiile asupra acestor subiecte puse astazi in discutie. Urmatorul subiect pe ordinea de zi este interpelari. Sintem la ora 14.40. Va dau un minut in plus.

Microfonul nr.4.

Invitatii nu vin, da?

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu imi cer scuze, doamna Presedinte.

Dimineata am adresat o rugaminte catre Presedintele Parlamentului vizavi de prezenta in sala Parlamentului, pentru a-mi acorda raspuns la intrebari, care deja pe parcursul a trei saptamini refuza sa vina sa dea raspuns, reprezentantii Guvernului. Ce inseamna nu trei saptamini la rind? Aceasta-i bataie de joc de acum? Noi unde sintem?

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar. Dupa cite vedeti, nu s-a prezentat nimeni, nu pot sa... Sa vedem, o sa informam mai departe, o sa aducem la cunostinta solicitarile dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea o adresez domnului Pop, ministrul finantelor, si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, domnului Mejinschi. Am aici un act de revizie de la spitalul de la Ocnita si un demers al medicilor de acolo. Rog domnii sus-numiti sa-mi dea raspuns in scris: se confirma sau se infirma aceste fapte care sint aici?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Zilele acestea un diplomat roman a facut o declaratie in presa romaneasca, precum ca in Republica Moldova nu este necesar de a face anumite actiuni de spionaj, deoarece o buna parte a partidelor politice de opozitie si chiar mai multi cetateni moldoveni, care se simt romani, fac acest serviciu pentru statul roman. A declarat un ambasador, care are un trecut, este autorul unor lucrari in domeniul diplomatiei si chiar al istoriei.

As vrea aceasta interpelare s-o fac catre Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, daca colaboratorii si acest serviciu cunosc informatii despre asemenea partide si asemenea cetateni care fac aceste actiuni de spionaj in folosul statului roman.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte,

In deschiderea sedintei de astazi am rugat ca reprezentantul puterii executive centrale sa se prezinte pentru explicatii in legatura cu incidentul produs in seara zilei de ieri la vama Sculeni din raionul Ungheni, legat de retinerea timp de circa doua ore a mitropolitului Petru Paduraru, fara vreo justificare acceptabila si fara explicatii acceptabile. Vad ca nimeni nu s-a prezentat. Trebuie sa inteleg ca este vorba de o sabotare din partea secretariatului nostru de sedinta sau de refuzul Guvernului de a oferi asemenea explicatii?

 

Doamna Maria Postoico:

Din cite am inteles eu, secretariatul a adus la cunostinta.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Si care este reactia Guvernului? Pentru ca, conform Regulamentului, reprezentantii puterii centrale...

 

Doamna Maria Postoico:

Noi cu dumneavoastra ne aflam in sala.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

...sint obligati sa se prezinte sau sa dea o explicatie. Care este explicatia pentru acest caz de neaplicare a prevederilor Regulamentului?

 

Doamna Maria Postoico:

Nu dispun.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

N-am inteles nimic.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu dispun de informatii, va spun ca nu este nicio explicatie in cazul dat. S-a adus la cunostinta, dar acum nu este nimeni. Mai aveti o interpelare?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Da. Interpelarea mea este adresata ministrului justitiei, domnului Vitalie Pirlog. Cer un raspuns in scris in legatura cu urmatorul subiect. In cadrul unei intilniri recente cu reprezentantii unei parti componente a Mitropoliei Basarabiei si anume Parohia Ortodoxa Cruzesti din comuna Cruzesti, municipiul Chisinau, am aflat ca aceasta i-a prezentat ministrului justitiei, in ordinea stabilita de Legea privind cultele religioase si partile lor componente, documentele necesare pentru inregistrarea acesteia.

Am luat cunostinta de copiile acestor documente ajustate obiectiilor Ministerului Justitiei si le-am gasit conforme cu prevederile legii citate mai sus. Am constatat, de asemenea, ca, in pofida acestui fapt si in pofida asigurarilor date de personalul Ministerului Justitiei implicat in examinarea documentelor respectivei parohii, aceasta va fi inregistrata si va primi certificatul de inregistrare prevazut de Legea despre culte. Cu toate acestea, parohia pina in acest moment nu are dovada inregistrarii sale, cu toate ca termenul prevazut de lege a fost depasit de mai multe ori.

Singurul argument prezentat de colaboratorii Ministerului Justitiei pentru depasirea termenelor legale de inregistrare a fost faptul netiparirii noului tip de certificat de inregistrare. In aceasta situatie, cer Ministerului Afacerilor Externe
sa-mi prezinte o copie a noului model de certificat de inregistrare a partilor componente ale cultelor religioase, conform legii in materie, si sa-mi prezinte o informatie privind inregistrarea sau neinregistrarea parohiei respective din Cruzesti, precum si o informatie privind examinarea cererilor de inregistrare din partea altor parti componente ale cultului respectiv.

Doresc sa adaug, sa subliniez si sa atrag atentia suplimentar ca aceste cazuri se afla in atentia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, care monitorizeaza modul de indeplinire a unei hotariri a Curtii Europene a Drepturilor Omului si situatii de acest gen prejudiciaza imaginea si interesele Republicii Moldova, de a incheia aceasta monitorizare, facind dovada ca drepturile si libertatile fundamentale, in special in ceea ce priveste asocierea si religia, sint respectate in Republica Moldova in mod real.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte solicitari? Nu sint? Trecem la urmatorul subiect din ordinea de zi: declaratii. La microfonul central se invita domnul Petrenco. Ei au fost inscrisi de dimineata. Mai de dimineata s-au trezit. Ce sa facem?

 

Domnul Grigore Petrenco:

,

, . , . , .

, , , - , 90- .

, , , , , , , , , , , , . , - . , , , , , , , , , .

-
90- , : . , . , .

. , , , , . . , , . , , . . .

.

. , . , . , , , , , , , , .

. , , . , , , : , , . , . , , . .

 

 

 

Doamna Maria Postoico:

Dupa cite am inteles, domnul Untila s-a inscris si a iesit. Ii ofer tribuna centrala doamnei Pavlicenco.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Multumesc.

Plecati, plecati, a tot ce faceti, este pentru ca v-ati reorientat spre Rusia, coloana a cincea a Moscovei. Eu voi prezenta declaratia delegatiei politice nationale a Partidului National Liberal prin care se cere demisia comunistului Voronin din functia de sef de stat.

Partidul National Liberal urmareste cu consternare iesirile antiromanesti ale comunistului Voronin. Acestea capata un caracter tot mai periculos pentru imaginea statului, pentru viitorul european al romanilor majoritari si al alogenilor din Republica Moldova. Obstinatia cu care regimul comunist promoveaza moldovenismul primitiv si practicile staliniste fata de partea de popor roman din stinga Prutului demonstreaza marea greseala a cetatenilor nostri, care si-au dat votul pentru un partid antinational si antipopular in anii 2001 si 2005, fiind vorba de Partidul Comunistilor.

Tot mai multa lume intelege ca Republica Moldova are viitor numai ca stat romanesc si european, care va insemna un stat de drept, cu o viata bazata pe principii democratice si pe relatii capitaliste. Cantonarea societatii in sfera de influenta rusa anuleaza modul de viata civilizat pentru generatia tinara, ca si o batrinete asigurata pensionarilor. Insa, in loc sa raporteze rezultate reale pe care, de fapt, nu le are, deoarece a adus statul in prag de dezastru, guvernarea comunista se deda in permanenta unor atacuri grosolane la adresa Romaniei, a Mitropoliei Basarabiei, a romanilor din Republica Moldova, al caror Presedinte nici nu a fost si nici nu poate fi Voronin.

Antiromanismul ca esenta a regimului comunist este pus in serviciul geostrategic al cercurilor imperiale de la Moscova, avind menirea sa impiedice aderarea Republicii Moldova la UE si sa opreasca avansarea NATO spre Est. De asemenea, antiromanismul are menirea sa distraga atentia cetatenilor de la esecul guvernarii comuniste, de la deturnarile din fondurile publice si de la lipsa reformelor de natura sa deschida republica pentru investitii straine.

Voronin si PCRM cred ca prin antiromanism si eliminarea romanilor din structurile de stat vor reusi sa opreasca regasirea Republicii Moldova in Europa cu Romania, care si-a exprimat repetat disponibilitatea de a ne ajuta sa avansam prin reforme europene. Comunistii cred ca, detinind toate pirghiile de control si reprimare, vor reusi sa impuna limba moldoveneasca a lui Stalin si Stati, sa schimbe stema si steagul pe care niciodata nu le-a servit, dimpotriva calificind tricolorul ca steag fascist.

Declaratiile recente ale lui Voronin ca nu este Presedintele romanilor, care sint 80 la suta aici, adica sintem o mare de romani, cum a spus si Presedintele adevarat al romanilor Traian Basescu, demonstreaza fara tagada ceea ce stia oricine, ca Voronin si clanul mafiot comunist sint coloana a cincea a Kremlinului, menita sa promoveze interesele economice in zona, sa scoata beneficii materiale de pe ambele maluri ale Nistrului, pe care le considera colonie ruseasca. Speriat ca se va prabusi in 2009, Voronin, prin declaratiile impotriva simbolurilor de stat, a pingarit primul Parlament, ales democratic in Republica Moldova, ceea ce arata ca nu are niciun drept moral sa mai detina functia de sef al statului.

Daca Republica Moldova era un stat european, acest individ nu ajungea Presedinte, iar, facind asemenea declaratii, era linsat si dat jos din functie. Insa asa ceva e mai greu in Republica Moldova, unde regimul comunist a lichidat sau a pus in buzunar societatea civila, opozitia, presa, justitia, libertatea cuvintului. PNL sprijina declaratiile profesorilor de limba romana si ale tineretului studentesc impotriva falsului curs de limba moldoveneasca si cheama toate institutiile de invatamint din Republica Moldova sa se alinieze acestei pozitii. PNL condamna declaratiile paranoidale ale comunistului Voronin, care a ultragiat simbolurile statale si este pasibil de a fi obiectul unui dosar intentat de procuratura.

De asemenea, national-liberalii considera ca numai o guvernare antipopulara si exprimind interesele imperiului sovietic, se poate deda la declaratii brutale impotriva unui stat european, avind aceeasi identitate cu majoritatea populatiei din stinga Prutului. Romania are tot dreptul istoric si obligatia morala sa apere interesele romanilor din Republica Moldova, asa cum au facut-o mereu si chiar cu exces de zel cei din Rusia in toti anii de existenta statala a basarabenilor. In loc sa impace societatea, sa se puna in serviciul cetatenilor...

 

Doamna Maria Postoico:

Timpul expira.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...Voronin, eu finisez, a adus cel de-al doilea stat romanesc la saracie si dezbinare, incercind sa distruga tot ce inseamna identitate, valoare nationala, limba, istorie si simbol romanesc. PNL adreseaza clasei politice romanesti rugamintea sa nu identifice in niciun caz atacurile verbale antiromanesti proferate de Voronin cu pozitia populatiei romanesti majoritare din Republica Moldova, care isi doreste libertate nationala si europeana, care si-a demonstrat dispretul fata de regim prin adoptarea cetateniei romane, prin exodul masiv din stat si prin votul in recentele alegeri locale. PNL cere demisia lui Voronin...

 

Doamna Maria Postoico:

Timpul a expirat.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...si-i cheama pe toti cetatenii Republicii Moldova sa constientizeze pericolul aflarii la putere in continuare a unui sef de stat iresponsabil si violator...

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Pavlicenco,..

 

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...de drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.58.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova