version francaise
english version



,


-


Cooperarea cu societatea civila










20 2010

14 2010

7 2010

4 2010

4 2010

23 2010

1 2010

25 2010

19 2010

18 2010

5 2010

4 2010

26 2010

19 2010

12 2010

11 2010

29 2009

23 2009

18 2009

17 2009

15 2009

7 2009

4 2009

3 2009

29 2009

26 2009

12 2009

6 2009

3 2009

30 2009

29 2009

22 2009

20 2009

16 2009

15 2009

7 2009

2 2009

25 2009

18 2009

17 2009



10 2009

2 2009

28 2009

15 2009

12 2009

10 2009

3 2009

28 2009

20 2009

13 2009

12 2009

5 2009

3 2009

2 2009

25 2008

26 2008

19 2008

18 2008

12 2008

11 2008

5 2008

4 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

6 2008

30 2008

24 2008

23 2008

17 2008

16 2008

10 2008

9 2008

3 2008

2 2008

26 2008

25 2008

10 2008

3 2008

9 2008

11 2008

4 2008

27 2008

26 2008

20 2008

19 2008

13 2008

12 2008

5 2008

6 2008

29 2008

22 2008

16 2008

15 2008

8 2008

25 2008

24 2008

17 2008

11 2008

10 2008

4 2008

3 2008

31 2008

28 2008

27 2008

21 2008

20 2008

13 2008

7 2008

6 2008

29 2008

28 2008

22 2008

21 2008

15 2008

14 2008

8 2008

7 2008

28 2007

27 2007

21 2007

20 2007

14 2007

13 2007

7 2007

6 2007

30 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

8 2007

2 2007

1 2007

26 2007

25 2007

19 2007

18 2007

12 2007

11 2007

5 2007

4 2007

27 2007

26 2007

20 2007

19 2007

13 2007

12 2007

6 2007

5 2007

29 2007

22 2007

21 2007

14 2007

7 2007

18 2007

11 2007

4 2007

27 2007

20 2007

13 2007

5 2007

29 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

2 2007

1 2007

23 2007

22 2007

16 2007

15 2007

9 2007

8 2007

29 2006

28 2006

27 2006

22 2006

21 2006

15 2006

14 2006

12 2006

8 2006

7 2006

30 2006

1 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

26 2006

20 2006

19 2006

13 2006

12 2006

6 2006

5 2006

29 2006

28 2006

27 2006

26 2006

21 2006

20 2006

14 2006

13 2006

7 2006

6 2006

30 2006

29 2006

22 2006

15 2006

8 2006

2 2006

25 2006

18 2006

11 2006

4 2006

27 2006

21 2006

20 2006

6 2006

31 2006

30 2006

23 2006

10 2006

9 2006

3 2006

2 2006

24 2006

23 2006

17 2006

16 2006

10 2006

9 2006

30 2005

29 2005

23 2005

22 2005

16 2005

15 2005

8 2005

2 2005

1 2005

24 2005

17 2005

16 2005

11 2005

10 2005

4 2005

3 2005

28 2005

27 2005

21 2005

20 2005

14 2005

13 2005

7 2005

6 2005

29 2005

28 2005

22 2005

21 2005

18 2005

14 2005

7 2005

30 2005

23 2005

16 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA DECEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 28 decembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4860 cu privire la partidele politice.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4945 cu privire la confirmarea in functie a membrilor Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova.

5. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4861 cu privire la statutul, structura, devizul de cheltuieli si cuantumul salariului functiei membrilor si colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2335 cu privire la modificarea si completarea Legii nr.335-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar (art.29).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2841 privind descentralizarea administrativa.

8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2842 privind administratia publica locala (redactie noua).

9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2840 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind finantele publice locale art.1, 4, 5, 19, 21; titlul I din Codul fiscal art.6).

10. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4428 privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4925 pentru modificarea Legii asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993 (art.5, 10, 15 s.a.).

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4759 privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice.

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4626 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (titlul II din Codul fiscal art.14; titlul III din Codul fiscal art.97; s.a.).

14. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4892 pentru modificarea si completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar (art.9, 14, 21 s.a.).

15. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4893 pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

16. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3035 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

17. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4921 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381-XVI din 29 decembrie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli (art.1).

18. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4920 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

19. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3759 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la politie art.23 si 24; Legea despre statutul deputatului in Parlament art.26 s.a.).

20. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2762 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal art.41, 276, 278 s.a.; Legea pentru punerea in aplicare a titlului VI din Codul fiscal art.4).

 

Sedinta incepe la ora 9.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Boris Stepa din motive de sanatate; Iosif Chetraru, Vasile Colta, Vitalia Pavlicenco, Dumitru Diacov, Dumitru Ivanov.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

Sa incepem sedinta plenului de astazi cu lucruri mai placute. Astazi, 28 decembrie, isi sarbatoreste ziua de nastere domnul Dumitru Braghis. (Aplauze.) Sa il felicitam si sa ii dorim mult noroc si sanatate.

La 29 decembrie, voi merge peste anumite traditii, poate, dar, totusi, am sa anunt, fiindca, la inceputul lunii februarie, va fi deja tirziu de tot. La 29 decembrie va fi ziua de nastere a colegului nostru domnul Vasile Iovv. (Aplauze.) Si la 1 ianuarie va fi ziua de nastere a colegului nostru domnul Dumitru Ivanov. (Aplauze.) Iar acum programul nostru standard.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Am adresat in joia trecuta doua intrebari. Una catre ministrul de interne pentru a primi o explicatie asupra celor intimplate la 16 18 decembrie la posturile de radio si televiziune Antena C si Euro TV. Am cerut ca sa vina astazi in Parlament. Am informatie ca nu vor veni sa imi dea raspuns, deoarece mi-au dat un raspuns in scris, care in nici un fel nu se refera la intrebarile adresate.

Si al doilea moment. A fost reiterata interpelarea privitor la situatia din institutiile de invatamint, inclusiv la gimnaziul Ciutesti, Nisporeni, la care, inca din 8 decembrie, nu am primit raspuns. Va rog sa asigurati, pina la sfirsitul, sedintei sa primesc aceste raspunsuri de la tribuna centrala a Parlamentului, asa cum au fost adresate intrebarile.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati deputati,

Dupa cum cunoasteti, zilele acestea, Guvernul Republicii Moldova a negociat pretul de 170 de dolari pentru 1000 m3 de gaze. Tocmai acest pret a fost declarat anterior de domnul Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin. Cred ca sinteti de acord ca acest pret este foarte avantajos pentru noi.

De asemenea, este semnat procesul-verbal cu privire la pretul la gaze pentru urmatorii 5 ani, la fae, convenabil Republicii Moldova. Astfel, este garantata securitatea energetica a statului pe aceasta perioada. Vreau sa felicit toti reprezentantii statului care au dobindit acest succes la negocieri.

Totodata, vreau sa constat ca nu s-au adeverit pronosticurile, mai corect doleantele domnului Serafim Urechean, care a declarat recent ca preturile la gaze vor fi de 227 de dolari pentru 1000 m3 . Acum este clar ca domnul Urechean umbla intentionat cu minciuni, inducind lumea in eroare. Scopurile urmarite de dumnealui sint bine cunoscute pentru noi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu asa si m-am gindit ca sedinta de astazi nu poate sa aiba un alt inceput decit acesta pe care il avem.

Deci, cu cine incepem din partea dreapta?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu am o rugaminte foarte simpla: va rog sa ma inscrieti pentru o luare de cuvint referitoare la proiectul de lege nr.4 din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.4860.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Chestia consta in aceea ca acelasi Guvern nu spune care este pretul acestei tranzactii, fiindca se vor ceda actiunile in Moldovagaz 75%, adica, practic, se va prelua controlul absolut. Pe urma retelele de distributie a gazelor, care sint construite pe banii publici, vor fi transmisi fara plata acestei Societatii pe Actiuni Moldova-gaz. Adica, acei care tare se felicita astazi aici, in sala, trebuie sa spuna pina la capat, fiindca totul are pret si acest pret este mult mai inconvenabil decit se plateste pe piata pentru tara, sa nu fie intotdeauna dependent de cineva.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

V-ati convins si in ziua de ieri ce inseamna cind ramine in sala numai coalitia de guvernamint sau coalitia Rosca Voronin si alti aliati. Ati adoptat o lege care este, de fapt, anti Parlament si anti Urechean, da. Noi raminem pe aceleasi pozitii si vom sesiza in Curtea Constitutionala aceasta lege. Vom trai si vom vedea care este adevarul.

Iar acum tovarasului Stoicov. Eu nu impartasesc bucuria dumneavoastra, deoarece 170 este pe o scurta durata. Dar dumneavoastra, stimati guvernanti, ati vindut suveranitatea statului, veti ceda actiunile Societatii pe Actiuni Moldovagaz in Gazprom, recunoasteti o parte din patrimoniul public din partea stinga a Nistrului, care a fost declarata vinzare ilegala de catre acelasi Presedinte Voronin. Deci, pierdem din suveranitatea statului pentru o chestiune de foarte si foarte scurta durata. Iar informatia, pe care v-am adus-o eu, este de pe site-ul Gazprom-lui. Daca stiti sa lucrati la calculator, gasiti aceasta adresa si veti vedea adevarul.

Va multumesc frumos, tovarase Stoicov.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa spun ca am studiat stenograma de la acea sedinta si tocmai dumneavoastra, invinuidu-l pe Presedintele Republicii, nu ati numit ca aceasta este de pe site-ul Parlamentului, ati confirmat ca anume asa pret va fi. Deci, ati gresit si trebuie sa recunoasteti aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Purcedem la examinarea subiectelor de pe agenda sedintei plenului Parlamentului de astazi si vom incepe cu proiectul de Lege nr.4860 privind partidele politice. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Turcan atit din partea autorilor, cit si raportul comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Esenta proiectului consta in reglementarea prin norme de drept a modului de creare, de activitate si de dizolvare a partidelor politice in scopul asigurarii compatibilitatii cu cadrul normativ al Consiliului Europei, aducerea legislatiei nationale in acest domeniu la standardele tarilor europene cu traditii democratice.

Proiectul contine elemente novatorii in raport cu Legea privind partidele si alte organizatii social-politice. Unul din aceste elemente, fiind, de altfel, de o importanta majora, consta in finantarea de catre stat a partidelor politice care au participat la campania electorala si au trecut pragul electoral.

Proiectul mentionat a fost dezbatut in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. In cadrul dezbaterilor proiectului de Lege nr.4860, s-a mentionat necesitatea acordarii, la examinarea proiectului in lectura a doua, unei atentii sporite urmatoarelor probleme.

Prima. Faptului lipsei in proiect a mentiunii cu privire la organizatiile social-politice, al caror statut juridic, conform Legii nr.718 din 17 septembrie 1991, este identic cu statutul juridic al partidelor.

A doua. Conditiilor de finantare a partidelor politice, articolul 32; destinatiilor stabilite pentru utilizarea banilor alocati, articolul 33; notiunii alianta politica, articolul 4, alineatul (3); prevederii despre aplicarea normelor cu privire la asociatiile obstesti si organizatiile necomerciale in activitatea partidelor politice; necesitatii dezvoltarii reglementarilor privind finantarea partidelor, articolele 28, 33, precum si amendamentelor deputatilor, propunerilor si obiectiilor din avizele respective.

Totodata, deputatul Dumitru Braghis, in cadrul dezbaterii acestui proiect de Lege nr.4860 la sedinta comisiei, a expus opinia separata in sensul ca situatia financiara din tara nu permite, dupa parerea dumnealui, de a solutiona in momentul de fata a problemei finantarii partidelor politice. Si, dupa parerea dumnealui, prevederile acestui proiect de Lege cu privire la finantarea partidelor politice acorda facilitati partidului care se afla la guvernare.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Lege nr.4860 spre adoptare in prima lectura si remiterea acestui proiect de lege spre expertizare Consiliului Europei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari atit pentru autor, cit si pentru comisie referitoare la proiectul nr.4860.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei si autor,

Ma intereseaza daca exista avizul Guvernului la proiectul respectiv. Eu, pina in momentul de fata, nu l-am vazut, de aceea si...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pina in momentul de fata avizul Guvernului inca n-a parvenit.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Daca avizul Guvernului nu exista, Parlamentul nu poate examina acest proiect de lege, deoarece el prevede cheltuieli financiare si, conform Constitutiei, acest document poate fi examinat in Parlament doar dupa avizul pozitiv al Guvernului.

De aceea, eu propun sa oprim aici discutiile asupra acestui capitol si sa ne intoarcem la discutii asupra proiectului de lege nominalizat atunci cind vom avea avizul pozitiv al Guvernului. Cu atit mai mult ca este vorba de surse financiare serioase.

Astazi, noi vom examina si problemele ce tin de stoparea procesului de majorare a salariilor. Am vorbit ca nu avem bani pentru multe proiecte sociale care trebuie... Si acum iesim cu un proiect, la sfirsit de an, cu 5 minute inainte de Anul Nou, prin care se propune sa fie acordate milioane de lei partidelor politice. Cred ca este... Da, milioane, doamna vicepresedinte. Milioane, milioane, da. Cred ca este un lucru absolut nenormal. Si, repet inca o data, este o incalcare a Constitutiei, fiindca nu avem avizul pozitiv al Guvernului asupra acestui proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar. Este foarte bine inteles faptul ca noi astazi, examinind acest proiect de lege in prima lectura, nu inseamna ca de la 1 ianuarie va intra in vigoare. Eu va rog, eu raspund, asa ca mai incet. Mai incet, va rog. Aceasta e primul moment.

Al doilea moment. Conform Constitutiei, proiectul de lege care nu are avizul pozitiv al Guvernului nu poate fi adoptat. Actualmente, noi ne aflam la prima etapa, la examinarea in prima lectura. Dupa aceasta proiectul de lege va fi, cum deja am raportat propunerea comisiei, remis spre expertizare la Consiliul Europei, dupa ce parvine, eu sint sigur ca deja va fi si avizul Guvernului, inclusiv, daca va fi pozitiv, atunci e clar ca Guvernul isi va expune pozitia, cind, dupa parerea lui, va fi posibila aplicarea acestui proiect de lege sau a prevederilor respective. Iata de ce eu consider ca aceasta obiectie, in cazul dat, nu poate fi ca un impediment pentru a examina proiectul de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Guvernul a elaborat Legea cu privire la finantarea partidelor politice, care a fost, de fapt, avizat de catre expertii Consiliului Europei. Acest proiect de lege, pur si simplu, a fost inglobat in acest proiect de Lege cu privire la partidele politice. Dupa adoptarea legii in prima lectura este preconizat ca sa fie supus expertizarii inca o data la Consiliul Europei.

In afara de aceasta, compartimentul ce se refera la finantarea partidelor este preconizat, ca o sa intre in vigoare din 2008. Deci, avem de meditat un an si ceva. Asa ca este posibil in acest caz.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Doamna vicepresedinte,

De exemplu, daca se poate, in avizul Comisiei pentru politica economica, buget si finante, in genere, este ca o propunere, ca un amendament, ca acest proiect de lege sa fie implementat de la 1 ianuarie 2009. Noi, in acest caz vorbim despre necesitatea, in genere, a adoptarii acestui proiect de lege, avind in vedere ca actualul proiect de lege din 1991 nu corespunde deja realitatilor politice din tara.

 

Domnul Marian Lupu:

Foarte pe scurt.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Imi permit sa nu fiu de acord cu aceste explicatii din simplul motiv ca noi astazi aprobam conceptul legii. Iar conceptul legii prevede cheltuieli. Si atunci, daca eu inteleg corect, pentru lectura a doua deja nu mai pot fi excluse aceste cheltuieli, deoarece in conceptul legii este preconizat destul de clar: vor fi finantate partidele politice. Si in acest caz nicidecum nu poate fi aprobat proiectul in prima lectura, daca nu avem avizul pozitiv al Guvernului, fiindca, repet inca o data, este vorba de un concept principial nou, de cheltuirea banilor pentru deplasari, pentru achitari de cotizatii de membru, asa cum este scris in statut, in loc sa platim pensii si salarii. Iata care este problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, daca se poate, eu am sa raspund.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In principiu, problema finantarii partidelor este numai un element din conceptul acestei legi. Acesta e primul moment. Mai mult decit atit, problema finantarii din buget este inca un element din elementul acela al finantarii, deoarece, articolele care se refera la finantarea partidelor reglementeaza si alte surse, modalitati ale finantarii partidelor.

De aceea, acest moment, eu am raportat deja, noi am atras atentie ca problemele ce tin de finantarea partidelor este necesar sa fie examinate mai profund in cadrul pregatirii proiectului de lege pentru lectura a doua, avind in vedere toate acele argumente ale dumneavoastra si e clar ca si avizul Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

In calitate de coautor al acestui proiect, as avea o scurta precizare si dupa aceea o rugaminte catre colegi. In primul rind, ideea de finantare a partidelor politice din surse bugetare este o norma europeana universal recunoscuta si aplicata, inclusiv in toate tarile recent aderate la Uniunea Europeana. Acest aspect deja este in vigoare. Despre ce este vorba? Despre faptul ca partidele politice sint institutii democratice intr-un stat de drept. Aceasta trebuie retinut.

Al doilea moment. Planul calendaristic si angajamentele fata de Consiliul Europei impun Parlamentului nostru adoptarea cel putin in prima lectura a acestui proiect de lege si expedierea pentru o avizare suplimentara la Consiliul Europei.

Si inca o rugaminte catre colegii din sala si catre domnul Presedinte al Parlamentului: sa nu admitem ca aceeasi persoana sa adreseze de douazeci de ori aceeasi intrebare. Cineva vrea sa ia cuvintul in dezbateri, sa facem cum a facut colegul Filat si sa expunem pozitiile noastre de la tribuna centrala. Sa nu obosim raportorul cu intrebari pe care le repetam la infinit.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Turcan,

Eu va rog, daca puteti, sa imi explicati cuprinsul alineatului (2) din articolul 2. Se are in vedere ca organele de conducere trebuie sa isi aiba resedinta in teritoriul aflat sub jurisdictia Republicii Moldova.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, noi am discutat aceasta problema, aceasta notiune, aceasta prevedere in cadrul comisiei, am atras atentia ca in acest caz prevederea mentionata cam nu prea se inscrie in prevederile de la alineatul (1) al aceluiasi articol, care prevede: Partidele politice se organizeaza potrivit criteriului de organizare administrativ-teritoriala a Republicii Moldova. Eu cred ca aceasta problema poate fi examinata suplimentar, dezbatuta si luata decizia definitiva.

 

Domnul Ion Plesca:

Si la articolul 25, alineatul (2). Este vorba despre Ministerul Justitiei sau despre Procurorul General, se pot adresa Curtii de Apel cu actiuni prin care va cere dizolvarea unui partid politic. Dupa cite noi cunoastem, controlul asupra respectarii normelor statutului de catre partide este exercitat numai de catre Ministerul Justitiei. Consider ca numai Ministerul Justitiei poate sa se adreseze in Curtea de Apel. Nu trebuie sa implicam si Procuratura.

 

 

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este o idee sau o propunere destul de rezonabila, avind in vedere ca noi actualmente examinam, cred ca deja in timpul apropiat vom primi de la Consiliul Europei proiectul de Lege cu privire la Procuratura, unde una dintre probleme a fost inclusiv si atributiile largite, as spune eu asa, ale Procurorului General, ale Procuraturii Generale. Posibil ca si aceasta problema, in contextul cu modificarea legii respective, va fi verificata pentru lectura a doua.

 

Domnul Ion Plesca:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

O explicatie, poate, din partea autorilor la acest subiect.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In legatura cu intrebarea adresata de colegul Plesca la articolul 2 alineatele (2) si (3). Situatia este extrem de simpla. Chiar si in prima versiune a Legii privind partidele si organizatii social-politice, adoptata in 1991, era aceasta prevedere si ea presupunea un singur lucru. Atunci cind exista un partid unic, pe timpurile sovietice, organizarea lui era in institutii si organizatii. Dupa aceea s-a trecut la principiul teritoriul si la noi, adica partidele politice nu pot sa isi aiba sedii, nu pot sa aiba organizatii primare in institutii si organizatii, ceea ce nu inseamna ca angajatii acestor intreprinderi sau institutii nu pot sa fie membri de partid.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu am avut in vedere teritoriul care nu se afla sub jurisdictia Republicii Moldova. Aceasta este problema, alineatul (2).

 

Domnul Iurie Rosca:

Si principiul teritorial. Ca cetatean al Republicii Moldova, aflindu-ma in alta tara, pot sa fiu membru, dar limitarile sint stabilite absolut clar.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In cadrul sedintei comisiei, daca se poate, deci, noi am discutat aceasta prevedere prin prisma problemei Transnistriei in acest sens. Deoarece noi utilizam aceasta formula pe care, de obicei, o folosim, o atunci cind facem unele rezerve la tratatele internationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Articolul 3 alineatul (2), noi consideram ca formularea respectiva poarta un caracter nu ca restrictiv, dar putem spune ca isi limiteaza libertatea la opinie, din simplul motiv ca prevederea mentionata in proiect spune ca nu se permit partidele politice care au viziuni contrare prevederilor Constitutiei.

Noi stim foarte bine ca noi avem partide si este absolut normal care pledeaza, spre exemplu, la schimbarea statutului Republicii Moldova ca tara neutra. Avem partide politice care spun ca Presedintele Republicii urmeaza a fi ales prin vot general de catre toti cetatenii. In Constitutie scrie ca este votat de Parlament. Mai mult decit atit, noi avem partide care militeaza pentru a oferi limbii ruse calitatea de limba de stat.

Domnule Presedinte,

Din acest motiv, conceptual, poate revenim la norma constitutionala si anume la articolul 41, alineatul (4), care prevede expres care partide pot fi declarate neconstitutionale. Si aici scrie foarte clar ca partidele si alte organizatii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiului statului de drept, a suveranitatii si independentei, a integritatii teritoriale, putem sa mai scriem a caracterului unitar al statului Republica Moldova, deci, dar nu asa cum este stipulat in prevederea actuala ca in caz contrar va dati seama o sa avem un partid politic care militeaza pentru schimbarea unei norme constitutionale. Noi am schimbat Constitutia de foarte multe ori in Parlamentul Republicii Moldova. Nu poate fi declarat, ulterior, ca fiind in afara legii?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, obiectia, fara doar si poate, merita atentie. Este clar ca in continuare, unde la articolul 24 este vorba despre suspendarea activitatii, despre interzicerea partidelor s.a.m.d. este dezvoltata de aceasta, dar ca idee, deci, intr-adevar, noi putem sa preluam notiunile stipulate la concret in Constitutie, ceea ce se refera la problema anticonstitutionalitatii partidelor.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Si la articolul 32 litera a), unde se specifica care partide politice urmeaza a fi finantate. Din punctul meu de vedere este o norma cam ambigua, din simplul motiv ca la un alt articol, daca nu ma insel, 18, este prevazut dreptul partidelor politice de a se asocia in aliante, blocuri electorale s.a.m.d. Si daca revenim la articolul 32, conditiile expuse expres ca partidele respective urmau sa fie inregistrate de Comisia Electorala Centrala in calitate de concurenti electorali. Deci, partidele membre ale aliantelor si blocurilor electorale nu se inregistreaza in calitate de concurent electoral. Concurentul este blocul sau alianta, ma rog, dupa caz.

Ulterior, vin normele care spun: au depasit pragul electoral clar, s-au organizat in fractiuni parlamentare legal constituite. Un partid parlamentar care a participat la alegerile parlamentare in cadrul unui bloc ulterior in termen legal, in limita legii s-a constituit ca fractiune parlamentara. Sa inteleg ca nu va fi finantata din motivul ca nu a fost inregistrat de catre Comisia Electorala Centrala? Este o observatie si eu cred ca pentru lectura a doua vom reveni.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi, in luarea de cuvint, ne vom expune pozitia noastra vizavi de proiect, vom inainta deja si avem un sir de amendamente, care vin sa imbunatateasca proiectul respectiv de lege, care, din punctul nostru de vedere, este binevenit. Este unul reusit, se incadreaza perfect in ceea ce facem. Si aici eu as ruga si colegii... observatii avem multe. Prin amendamente, prin capacitatea noastra de convingere sa ajustam aceasta lege la un asa nivel, incit sa fie cit mai reusita.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico,

Va rog, din partea autorilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, vreau sa multumesc domnului Filat ca este adevarat, trebuie sa muncim foarte mult. Si propunerile dumneavoastra referitor la articolul 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

32.

 

Doamna Maria Postoico:

Nu, la 3. Deci, se refera la alineatul (2). Ca autori noi acceptam sa preluam integral din prevederile Constitutiei, articolul 41 alineatul (4) din Constitutie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, dar ceea ce tine de articolul 32, noi, daca ati atras atentia, si in raport am mentionat ca, intr-adevar, conditiile respective, la care ati atras atentia: inregistrarea de catre Comisia centrala, sint de prisos, deoarece este clar ca acel care a fost, care a trecut pragul, fara doar si poate, a fost si inregistrat pina a trece pragul. Deoarece vom fi finantate acele partide care deja au trecut pragul electoral. Asa e, ai dreptate.

 

Domnul Marian Lupu:

La articolul 32, domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In ceea ce priveste articolul 32 si altele, ele se refera la Legea cu privire la partidele politice. Noi nu confundam aceasta lege cu Codul electoral, care este lege organica, este in vigoare si care stabileste modul de participare la alegeri a celor mai diferiti subiecti electorali: candidati independenti, partide, aliante, blocuri. Nimeni nu limiteaza aceasta posibilitate. Dar asa sau altfel, candidatii independenti, partidele politice si aliantele electorale, ajungind in Parlament, sint egale sub aspect formal juridic ca subiecti electorali.

Da, eu in calitate de autor, am presupus ca situatia pe care a avut-o la inceputul legislaturii noastre Partidul Democrat este una de exceptie si se incadreaza in limitele legii, nu in norma legala. Chestia aceasta a mers la limita. Am intrat intr-un bloc, m-am deasociat si sint egal cu acel care a intrat pe propriul lui efort. Sa ne intelegem, aceste matrioste nu trebuie tolerate de acum incolo.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Multumesc.

Eu, din punctul meu de vedere, am expus foarte clar pozitia. Daca noi prin lege acceptam si permitem participarea in alegeri in forma de bloc electoral, atunci trebuie sa acceptam si sa admitem ca partidele care sint parte componenta ale blocurilor respective, in cazul in care, ulterior alegerilor, urmeaza sa transforme sau sa formalizeze in fractiuni politice, urmeaza sa aiba acelasi drept ca si partidele care au participat in afara blocurilor.

Dar este un moment pe care, probabil, in lectura a doua il vom discuta. Si o mentiune scurta. Observatia respectiva nu este facuta prin prisma intereselor Partidului Democrat sau a situatiei Partidului Democrat, fiindca noi in expunere ne vom referi ca sint si alte scapari in lege. Noi ne expunem asupra unei norme care trebuie sa fie una clara si sa corespunda si cu prevederile din Codul electoral, si cu cele ale articolelor din lege si cu partea ce tine de finantarea din bugetul de stat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Indiscutabil, ideea acestei legi este absolut binevenita. Noi am intirziat cu vreo 10 12 ani privind adoptarea unei asemenea legi, avind in vedere ca sistemul pluripartitist din Republica Moldova este constant dominat de diverse clanuri oligarhice. Si viata de partid, din pacate, se desfasoara nu asa cum ar trebui sa se desfasoare intr-o societate democratica.

Alta e problema, de ce aceasta lege o discutam in ajunul Anului Nou, cind avem nevoie de o discutie ampla, de o discutie detaliata asupra acestui proiect de lege? Dupa parerea mea, acest proiect contine o serie de lacune care, din pacate, nu vor inlatura marile impedimente care stau astazi in calea dezvoltarii sistemului multipartitist in tara noastra.

Domnule autor,

Domnule presedinte,

Dar printre altele, iata articolul 4 alineatul (2): Denumirea integrala, denumirea prescurtata si simbolurile trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor inregistrate anterior in Republica Moldova, inclusiv de cele ale partidelor radiate din Registrul partidelor politice. Inseamna aceasta ca, daca a existat un partid care a fost radiat, aceasta denumire deja nu mai poate fi folosita niciodata?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta este ideea.

 

Domnul Anatol Taranu:

Intr-o buna zi o sa ne trezim ca, in fond, in Republica Moldova nu putem sa folosim denumirile traditionale ale partidelor politice din toata lumea. Ar putea sa se intimple asa o situatie. Care este sensul acestei prevederi?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu pot sa va aduc si alt exemplu. Partidul care a fost recunoscut neconstitutional este radiat din Registru.

 

Domnul Anatol Taranu:

Pai, scrieti asa in lege ca partidul care a fost, a incalcat legea.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Legea trebuie de citit mai departe in care cazuri sint radiate.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte,

Stati.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci va fi clar.

 

Domnul Anatol Taranu:

Sau eu, da, eu precis nu sint jurist, dar eu nu pot sa concep logica dumneavoastra de jurist. Bine, dar mie mi se pare ca aceasta o sa aduca la faptul ca noi, pur si simplu, o sa ne lipsim de o posibilitate de a promova niste idei traditionale in sistemul multipartitist din Republica Moldova. Si a doua intrebare. Articolul 32. Este un articol foarte important.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Care? 32?

Domnul Anatol Taranu:

Spuneti-mi, dar care a fost metodologia care a adus la 0,05 din acumularile la buget? Bugetul de stat, desigur. De unde a cazut aceasta cifra? Din pod sau din alte parti?

 

Domnul Vladimir Turcan:

In primul rind, la sedinta comisiei au fost examinate si alte propuneri ca sa fie, deci, nu un procent fix stabilit in lege, dar pina la 0,05. E clar ca concretizarea in care scop? Pentru ca concretizarea acestui procent... finantarea sa fie.

 

Domnul Anatol Taranu:

Eu de tehnologie intreb.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Efectuata, pornind de la situatia reala financiara a tarii. De aceea, tot ce e legat de cifre este, in principiu, destul de conventional. Dar daca dumneavoastra aveti alte calcule si propuneri, poftim, propuneti.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, nu exista nici o metodologie. Si ultima intrebare. Spuneti-mi...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este logica pe care dumneavoastra nu o acceptati.

 

Domnul Anatol Taranu:

Da, eu, pur si simplu, nu o sesizez, dupa toate probabilitatile.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dar cred ca orice filosof clar ca...

 

Domnul Anatol Taranu:

Am niste limitari intelectuale, dupa toate probabilitatile.

Domnule Presedinte,

Un compartiment foarte important pentru partidele politice sint sediile, imobilele, mai ales sediul central al partidului. Luati orice tara, orice lege referitor la dezvoltarea sistemului multipartitist si o sa vedeti ca acolo acest compartiment exista. De ce este lipsa in acest proiect?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Este capitolul 7 patrimoniul partidelor politice. Daca dumneavoastra aveti propuneri la acest capitol, poftim, noi sintem disponibili sa il examinam.

 

Domnul Anatol Taranu:

Am inteles.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Turcan,

As avea citeva intrebari la articolele 25 si 32. Vad la articolul 25 punctul 1, b): Realizarea vointei politice a partidului se face pe cai ilegale sau contrare ordinii publice. Cine stabileste ca este contrar ordinii publice activitatea partidului? Cum?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cel care efectueaza controlul. Dar ultima instanta va fi instanta de judecata.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Cum, cum, ma iertati.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cel care efectueaza controlul, cel care a inaintat demersul si ultima instanta va fi insasi instanta de judecata.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu stiu cum se poate intimpla aceasta. Dar ce inseamna, adica ce inseamna ordine publica? Am iesit la o demonstratie? Este o incalcare a ordinii publice?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca dumneavoastra intelegeti ce inseamna incalcarea ordinii publice.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Turcan,

Dar noi nu avem cu dumneavoastra o lege la acest subiect?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu stiu daca partidele politice se inscriu in aceasta categorie?

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, Legea privind ordinea publica. Nu? Ar exista o asemenea lege?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, foarte simplu. Nu, nu exista o Lege despre ordinea publica. Exista doar unele prevederi in Codul contraventional, in Codul penal care stipuleaza sanctiuni si partea descriptiva, unde este descris ce inseamna incalcarea ordinii publice. Deci, e clar ca partidul care incalca prevederile ce reglementeaza, sa spunem, modalitatea solicitarii locului petrecerii mitingurilor s.a.m.d.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Aceasta vroiam sa stiu. Deci, e legat de mitinguri.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect. Da.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Daca incalca, il lichidam. Asa este. Corect. Partidul urmareste alt scop decit cel prevazut in statutul si programul acestuia. Iarasi cine stabileste ca partidul urmareste alt scop? Poate scopul nu este declarat? Cum constatati aceasta?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca scopul nu este declarat, atunci Ministerul Justitiei nu il va inregistra.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, nu, nu. Dumneavoastra spuneti partidul urmareste alt scop decit cel prevazut in statutul si programul acestuia. Deci, in statut declara un scop.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Am inteles.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Este inregistrat la Ministerul Justitiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Prin actiunile...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Cum intuiti dumneavoastra ca partidul, de fapt, are un scop ascuns?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Prin actiuni concrete. Prin actiuni. Deci, latura obiectiva. Latura subiectiva aici nu poate fi aplicata, aceasta este evident.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, stiu, mie mi se pare ca la aceste doua puncte Consiliul Europei le-ar respinge, daca le-ar expertiza. Mi se par tot neconforme.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine, vom vedea. Dar dumneavoastra, daca aveti propuneri, inaintati propunerile.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Eu le-as exclude.

 

Domnul Marian Lupu:

O clipa doar. Din partea autorilor.

Domnul Rosca.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

In ceea ce priveste observatia domnului Serebrian cu scopurile. Scopurile partidelor politice trebuie sa fie declarate. Constitutia Republicii Moldova are o stipulare caracteristica tuturor constitutiilor democratice, organizatiile secrete sint interzise. Organizatiile secrete politice sint interzise. Una la mina.

In ceea ce priveste realizarea vointei politice la articolul, litera b), la care va referiti, desigur, trebuie sa vedem cum nuantam ideea in care responsabilitatea nu este colectiva, ci individuala pentru eventuala incalcare o ordinilor publice sau alte infractiuni. Persoanele raspund, nu neaparat, nu entitatea politica respectiva. Eu cred ca la aceasta v-ati referit.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte Rosca si domnule presedinte Turcan,

Da. Va dau o situatie concreta la scopul urmarit, nu? Membri ai unui partid politic, nu conteaza care, intr-o reuniune declara: noi vrem sa aderam la o alta tara, sa ne unim cu alta tara. Aceasta nu este neaparat poate scopul, declaratia oficiala facuta de partid, facuta de unii membri ai partidului. Aceasta poate servi drept temei, daca vreti, pentru organele de drept sau Ministerul Justitiei sa spuna: domnule, partidul acesta este un partid unionist. Am auzit ca despre foarte multe partide politice se spune acest lucru. Partidul respectiv este unionist il inchidem.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Stimate coleg Serebrian,

Desigur, noi, politic, putem sa avem orice reactie unii fata de altii. Dar, pina la urma, justitia stabileste masura in care partidul respectiv incalca Constitutia si alte norme. Eu reprezint un partid care a avut ocazia sa se adreseze de citeva ori la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, avind cistig de cauza. Sa nu uitam ca, pina la urma, ultima instanta care stabileste, daca masura a fost luata, punitiva in acest caz, legal sau nu, este Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. In acest sens, noi sintem asigurati, ca sa spun asa, de riscurile oricaror abuzuri.

 

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da, domnule Presedinte Rosca,

Dar pina atunci partidul inseamna ca este inchis in baza prevederilor acestei legi, suspendat. Nu participa la alegeri. Cineva invinuieste partidul cu 6 luni inainte de alegeri ca este unionist, il scoate din campania electorala in baza acestei prevederi si gata. Ce conteaza dupa aceasta decizia Curtii Europene? Numarul de membri ai partidului s-a redus sub 5 mii, articolul 25, punctul 1 litera g). Dar cum constatam noi ca s-a redus sub 5 mii?

Domnule Presedinte,

El s-a inregistrat, a depus legal numarul de 5 mii, a aratat ca sint 5 mii. Dupa aceasta cum constata ca s-a redus sub 5 mii?

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

De fapt, se prevede inregistrarea partidului. Si acele radieri sau modificari in componenta partidului, noi sintem obligati, conform legii, ca sa operam aceste modificari. Si controalele, deci, avem, in primul rind. Ministerul Justitiei monitorizeaza ca sa nu fie incalcata legea. Intr-al doilea rind, este obligatiune a partidelor, responsabilitatea lor se ridica aici. Deci, daca avem mai putin, noi trebuie sa fim responsabili de acest caz, sa declaram ca, da, intr-adevar, s-a micsorat numarul. Se face radierea din Registru, care a fost inregistrata orice persoana. Aceasta radiere are loc, vrem noi ori nu vrem.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Doamna presedinte,

Mie mi se pare aceasta prevedere mai mult decit ciudata. Gasiti undeva, intr-o tara europeana, membra a Consiliului Europei, o prevedere ca aceasta?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, desigur.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Unde?

 

Doamna Maria Postoico:

Desigur este. Este, in primul rind, in multe legi.

 

Domnul Oleg Serebrian:

In care?

 

Doamna Maria Postoico:

S-au luat din legile europene.

Domnul Oleg Serebrian:

Doamna Postoico,

In ce tara europeana, este o asemenea prevedere?

 

Doamna Maria Postoico:

Bine, o sa va raspund, dar atunci cind.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu exista.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va zic ca ea exista.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule presedinte,

La articolul 32, alineatul (1) litera a) o doime se distribuie partidelor politice proportional cu numarul de mandate obtinute in alegerile parlamentare si validate. In principiu, aceasta intrebare a pus-o intr-un fel si domnul Filat. Pe mine m-ar interesa... eu am inteles corect raspunsul dumneavoastra. De exemplu, s-a format fractiunea Blocul Moldova Democrata eu vorbesc de o chestie teoretica. Da, erau 3 partide politice.

Domnule Presedinte,

Va rog frumos, spuneti-le colegilor dumneavoastra sa nu intervina de maniera aceasta atunci cind punem intrebari sau sa puna singuri intrebari. Cui ii reveneau, in acest caz, in aceasta situatie resursele financiare, pentru ca erau 3 partide. Fractiunea era constituita nu in baza unui partid politic, cum scrie aici. Fractiune si partid politic sint lucruri diferite. Legea dumneavoastra leaga finantarea partidelor de o fractiune parlamentara.

Si fractiunea parlamentara poate sa fie constituita in general, sa nu fie constituita in baza unui partid politic.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, in acest caz, imi pare ca destul de clar este indicat: in baza mandatelor validate. Deci, in componenta aliantei respective, daca dumneavoastra vorbiti de un caz concret, este clar cum sint repartizate mandatele intre partidele care constituie aceasta alianta sau acest bloc electoral.

Iata, pornind de la aceasta proportionalitate si...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule presedinte,

Dar nu scrie expres aceasta, nu e clar.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar, cu numarul de mandate. Uitati-va, dumneavoastra ati citit doar textul si aveti; cu numarul de mandate... si cititi mai departe, validate.

Domnul Oleg Serebrian:

Validate.

Domnule presedinte,

Eu am inteles. Dar daca, de exemplu, Partidul Democrat...

 

Domnul Vladimir Turcan:

La momentul instituirii.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Inteleg. Partidul Democrat nu constituia o fractiune separata, raminea in cadrul BMD-ului. Ce se intimpla? Partidul Democrat avea 8 mandate validate, teoretic depasea bariera electorala, deci avea peste 5 mandate, el putea sa obtina aceasta finantare sau nu. Nu, conform legii, pentru ca nu era inregistrat. Si nici Alianta Moldova Noastra nu putea, pentru ca nu era inregistrata ca un concurent electoral.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Inseamna ca pentru viitor...

 

Domnul Oleg Serebrian:

Partidul de fractiune, domnul presedinte, ceea ce vreau sa spun.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi acum verificam momentele care au fost.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, ele se pot repeta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Asa, atunci eu va rog la concret, care sint propunerile?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Deci, propunerile sint de a scoate de aici fractiunea, deci dupa numarul de mandate validate.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Am inteles.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Altminteri intram intr-o...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Propunerea e clara, vom examina pentru lectura a doua.

 

 

Domnul Oleg Serebrian:

Asa este. Si a doua intrebare la acelasi articol, ce tine de mandate, la litera b) o doime se distribuie... da, articolul 32 alineatul (1) litera b) o doime se distribuie partidelor politice, proportional cu numarul de voturi obtinute la alegerile locale generale cu conditia ca acestea au acumulat nu mai putin de 20 de mandate. Da de ce anume 20? Poftim?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Propunerea dumneavoastra care este?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Eu as zice, in general, dupa numarul de mandate acumulate la nivelul doi.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Un numar care, unu... Inclusiv un mandat.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Poate fi si un mandat, de ce nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimate domnule coleg Serebrian,

Noi ne-am inspirat din Legea cu privire la partidele politice care functioneaza in Romania si in alte tari. E dat un minim rezonabil de nivelul doi, deci, in cazul nostru raioane si municipii, ca sa faca posibila calcularea acestor sume. Un mandat, bine, un mandat, o sa primeasca un leu, nu? Este vorba de partide relevante sub aspect electoral la nivel local si la nivel central. Nu este o norma deloc ... sau restrictiva. Va puteti documenta si va asigur ca norma aceasta este cvaziuniversala.

Altfel nu ai cum stabili relevanta partidelor politice decit prin alegeri locale parlamentare.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Corect.

Domnule presedinte,

Sint legi si legi. Mi se pare Germania, cineva a invocat legea germana, acolo, in general, dupa numarul de mandate in Bundestag, nu conteaza cite sint. Mi se pare 20 totusi destul de mare, nu ne referim la partide, cred ca toate partidele prezente aici au peste 20 de mandate in consiliile locale.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In Germania e alta situatie, deoarece acolo sint landuri.

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, landurile nu au nici o treaba cu Bundestagul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Alta situatie absolut.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Bine. Deci, propunerea mea ar fi sa nu se tina cont la nivelul doi de numarul de mandate. Bine, se accepta, nu se accepta, aceasta e altceva.

 

Domnul Vladimir Turcan:

E clar.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intelegem ca actualul proiect este in contextul respectarii angajamentelor luate de Republica Moldova fata de Uniunea Europeana si, dupa expertizare, urmeaza o a doua lectura, care va imbunatati proiectul, luind in considerare propunerile constructive ale colegilor nostri si cu referire la capitolul finantarii unde au aparut mai multe intrebari si in cadrul comisiei, dar cum vedem si aici, in plen.

Este o realitate ca actualmente, in cadrul concurentei electorale, si mai ales in ajunul alegerilor se creeaza peste noapte partide de buzunar care mimeaza activitatea politica, speculind cu anumite valori democratice si santajind electoratul.

Avem o multime de partide care mai bine de peste 15 ani nu pot depasi pragul electoral, iar unii lideri, pur si simplu, isi procura partidul, incercind sa ajunga in marea politica in atare sens.

Domnule presedinte,

Vreau sa zic ca proiectul presupune o mai ampla sau o mai eficace organizare, unificare, o evidenta a membrilor de partid si, in acest context, as propune urmatoarea intrebare: care va fi mecanismul sau procedura de implementare a legii dupa eventuala aprobare, ce urmeaza sa intreprinda aceste, mai bine de 28 de partide din republica noastra care astazi exista dupa aprobarea proiectului de lege?

 

Domnul Vladimir Turcan

Da, problema care, de fapt, intr-adevar, nu este aici reglementata. Eu cred ca propunerea dumneavoastra poate fi examinata din punct de vedere, inclusiv posibilele reinregistrari, daca regulile de joc, cum se spune, vor fi schimbate fata de legea care este actualmente in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Reinregistrarea nu este prevazuta in acea lege. Acele partide care de acum sint inregistrate da, dar acele care vor fi in viitor, desigur, trebuie sa se conformeze legii care va fi adoptata sau care va fi viabila.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Turcan,

La articolul 4, alineatul (2) prevede ca denumirea integrala, denumirea prescurtata si simbolurile trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor inregistrate anterior in Republica Moldova, inclusiv de cele ale partidelor radiate din registrul partidelor politice.

Intrebarea mea este: ce sanctiuni risca partidele care nu respecta aceste prevederi? Sa inteleg ca astfel de partide vor fi radiate din registrul Ministerului Justitiei, adica vor fi scoase in afara legii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In primul rind, ei, pur si simplu, nu vor fi inregistrate, deoarece problema data va fi verificata la momentul prezentarii actelor respective.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule presedinte,

Da, am si eu o precizare. Partidul Comunistilor cade sub incidenta acestei prevederi de legi, deoarece foloseste simbolica fostului partid comunist al Uniunii Sovietice, care a activat si pe teritoriul Republicii Moldova secera si ciocanul.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi, in acest caz, discutam, imi pare, proiectul de lege, dar nu simbolica partidului concret.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu, printre altele, simbolica aliantei am vazut-o la Moscova, fiind ambasador.

Domnul Veaceslav Untila:

La articolul 7 dreptul cetatenilor Republicii Moldova la asociere politica alineatul (2) prevede ca cetatenii Republicii Moldova au dreptul sa se asocieze liber in partide politice, sa participe la activitatea acestora si sa iasa din componenta lor. De asemenea, se prevede ca nici o persoana nu poate fi constrinsa sa adere sau sa nu adere la un partid politic.

Intrebarea mea este urmatoarea: prevede legea mentionata o protectie a celor care sint supusi din partea puterii sa intre in rindurile Partidului Comunistilor? Sint raioane unde toti directorii de scoli au devenit membri ai Partidului Comunistilor. Aceasta lege prevede, intr-un fel, ca aceste persoane sa fie protejate?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ceea ce se refera la constringere, eu va rog, in primul rind, faptele concrete prezentate la adresa Procuraturii Generale, dumneavoastra cred ca...

 

Domnul Veaceslav Untila:

Pai, sint atitea ca...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Legea mentionata nici nu poate sa prevada raspunderea pentru incalcare. In acest caz, sint altele, inclusiv Codul contraventional, Codul penal, in care este prevazuta raspunderea persoanelor concrete care, ma rog, procedeaza, dupa parerea dumneavoastra, nu conform legii.

 

Doamna Maria Postoico:

Aderarea se face numai prin cererea cetateanului, nu prin impunerea cuiva.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Pai, daca nu depune cerere, nu mai activeaza, nu mai poate fi functionar de stat sau public.

 

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra, daca aveti astfel de date, atunci sesizati organele concrete.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Eu cred ca cetatenii care ne asculta au foarte multe date de acestea. Am alta intrebare. Potrivit articolului 20, alineatul (4), in fiecare an preelectoral partidele politice sint obligate sa isi actualizeze lista membrilor. Adica de doua ori, o data in 2 ani de zile noi venim sa facem acest lucru. Si, dupa cum stiti, acum vreo 3 ani de zile domnul sau tovarasul Stepaniuc a inaintat o propunere ca sa fie modificata legea si atunci toate partidele politice, practic, au iesit in strada.

Intrebarea mea este urmatoarea: ati consultat liderii partidelor politice ca sa nu se repete acest lucru?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra aveti propunere ca lider al partidului?

Domnul Veaceslav Untila:

Pai noi am participat in cadrul comisiilor, noi am examinat chestia asta. Eu va intreb pe dumneavoastra, ati consultat liderii altor partide politice sau nu. Raspundeti da sau nu, domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra sinteti un lider a unui partid, daca aveti propunerea poftim, propuneti.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu aveti raspuns. Si ultima intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Ca autor, coautor.

 

Domnul Iurie Rosca:

Numai o singura explicatie.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi am stabilit, daca imi permiteti, noi am stabilit in 1999, la modificarea Legii cu privire la partide in acea legislatura, ca in Republica Moldova un partid politic isi poate inregistra calitatea de subiect juridic daca are cel putin 5 mii de membri. Si tot atunci am convenit ca o data la 2 ani este cazul sa se verifice daca acest partid, eu nu inteleg care e ingrijorarea, partidele noastre sint prea mici sau rigorile legii sint prea mari.

Aceeasi discutie era cind vorbeam despre prag, pragul e mare sau partidele sint mici. Este normal ca, o data la 2 ani, fiecare partid politic sa isi reconfirme, prin listele pe care le afiseaza si le prezinta la minister, ca are 5 mii de membri. Nu are, inseamna ca este organizatie neguvernamentala, fundatie, asociatie culturala, sindicat, dar nu partid politic.

Aceasta este rigoarea pe care noi o consideram necesar sa o pastram. Aici nu se consulta partidele politice, se consulta deputatii si decid este normal sa fie 5 mii, am stabilit ca da, bine, nu, ridicam mai sus. De ce nu?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Eu vreau sa continuu.

Multumesc, domnule Rosca.

Dar dumneavoastra, probabil, cunoasteti ca reinregistrarea se face de catre Ministerul Justitiei. Ministerul Justitiei face recalcularea, reinregistrarea, numiti-o cum vreti, adica el controleaza: sint 5 mii sau nu sint 5 mii.

Si o face aceasta cu doua saptamini inainte de campania electorala si scoate din cursa. Aceasta este vorba, fiindca in listele noastre, permanent ele se schimba, cineva vine, cineva pleaca si gaseste 10 oameni care au plecat si face un abuz Ministerul Justitiei si atunci ramine in afara legii. Eu vreau ca partidele politice sa fie protejate, aceasta ma intereseaza.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule coleg,

Sa nu spunem minciuni unii altora. O data. Nu Ministerul Justitiei decide eliminarea din cursa electorala si nu Ministerul Justitiei decide radierea partidelor politice. Sa nu umblam cu speculatii. Migratia politica este normala, unii vin in partide, altii pleaca, dar daca partidul este atit de bicisnic incit nu este in stare sa isi mentina 5 mii de membri, nu are dreptul la viata si la participarea la alegeri.

Nimeni nu va face calcule de genul acesta, lipseste un membru, am radiat partidul din registre. Este vorba doar despre faptul ca daca apare o situatie conflictuala intre Ministerul Justitiei si partidul politic respectiv, disputa se poarta in justitie si partidul politic nu isi pierde calitatea de persoana juridica.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa atrag atentia ca se incalca Regulamentul. Este raportor domnul Turcan, eu domnului Turcan ii adresez intrebari.

Daca domnul Rosca este coraportor, poate sa iasa la tribuna si sa raspunda la intrebari. Nu trebuie sa comenteze de fiecare data aceste chestii. Intr-o forma cinica face aceasta chestie.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Veaceslav Untila,

Eu vreau sa va atrag atentia, eu nu am lucrat la politie, sa am o voce asa de dura ca dumneata, dar amintesc inca o data: sint coautor al acestui proiect de lege.

Al doilea moment. Regulamentul Parlamentului prevede urmatoarea norma: presedintele sedintei, Presedintele Parlamentului si vicepresedintii pot interveni in dezbateri la orice faza a acestora.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, sa nu uitam ca domnul Turcan este la tribuna centrala care reprezinta grupul de autori, iar coautorii conform normelor...

 

Domnul Veaceslav Untila:

Iar domnul Rosca este in capul mesei.

 

Domnul Marian Lupu:

Participa la dezbateri, ma iertati, dar este o norma.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Si ultima intrebare, domnule presedinte.

In calitatea dumneavoastra de presedinte al comisiei, vreau sa va intreb, eu in luna martie am inaintat un proiect de lege ce tine de partidele politice. Din luna martie pina acum acest proiect de lege nu a fost pus in discutie in Parlament.

Proiectul pe care il discutam astazi este inaintat pe data de 20 decembrie, adica citeva zile in urma.

Domnule Turcan,

Spuneti va rog, s-a incalcat legea atunci cind proiectul pe care l-am propus eu pina astazi nu a fost pus in discutie?

 

Domnul Vladimir Turcan:

In agenda Parlamentului mai este inca un proiect de Lege a Guvernului cu privire la partide, daca nu ma insel din anul 2003, chiar din 2000, care pina acum tot inca nu este examinat.

Deci, eu cred ca in acest caz nu poate fi prioritar principiul: cine inainte acela si trebuie sa fie autor al unui proiect de lege. In acest caz noi vorbim despre necesitatea adoptarii unor legi care, intr-adevar, vor fi viabile. Daca vorbim despre proiectul dumneavoastra de lege, eu vreau sa va atrag atentia ca acolo este vorba numai de unele modificari neesentiale.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Turcan,

Am pus o intrebare foarte clara, s-a incalcat Regulamentul Parlamentului daca in 8 luni de zile nu puneti in discutie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Se poate eu sa raspund in sfirsit, da? Deci, luind in considerare ca noi avem planul calendaristic adoptat de catre Parlament, unde se prevede ca trebuie sa fie adoptat un proiect, o lege noua ce tine de activitatea partidelor, dar nu, pur si simplu, unele modificari.

De aceea, noi si am elaborat, dar a iesit cam inspre Anul Nou, la sfirsitul anului, aceasta e realitatea, dar este proiectul de lege si noi mai bine... in acest caz pozitia, imi pare, va fi mai constructiva. Poate chiar si unele din modificari, pe care dumneavoastra le-ati propus la acel proiect de lege, vor fi utile si pentru acest proiect de lege. Aceasta va fi o pozitie mai constructiva, dupa mine.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Nu sint satisfacut de raspunsul pe care il dati. S-a incalcat Regulamentul, nu vreti sa spuneti aceasta chestie, Dumnezeu cu dumneavoastra. Vreau sa spun altceva, domnului Rosca, o replica. Atunci cind eu activam in politie, eu am aparat integritatea Republicii Moldova. Dumneavoastra, pe parcursul acestor ani ati devenit milionar politic.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Untila,

Vrei ca publicatia periodica Flux sa reia articolele care te arata ca pe un personaj corupt in fosta politie rutiera si alte chestii, vrei? Roaga-ma de la microfon si o sa ma ocup de aceasta chestie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima intrebare vizeaza ultimul compartiment Dispozitii finale si tranzitorii, articolul 4 in care este stipulat ca, pina la 1 februarie 2007, Comisia Electorala Centrala va transmite Ministerului Finantelor datele privind rezultatele ultimei campanii electorale si, in baza acestor date, urmeaza sa fie decisa finantarea, demararea finantarii.

Nu este, poate era cazul sa specificam despre care alegeri este vorba, care campanie electorala, alegeri locale sau parlamentare. Ca sa fie explicit.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, in primul rind, este clar ca, daca noi vorbim despre ... ele vor fi modificate, fara doar si poate, tinind cont de situatia cind va intra in vigoare aceasta lege. Dar, pornind de la cuprinsul articolului 32, rezulta ca o doime pentru acei care au participat si au trecut pragul alegerilor, ultimele alegeri parlamentare si este clar ca a doua jumatate va fi pentru acei care au trecut si au mandate in administratia publica locala.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Si articolul 24, tinind cont de faptul ca s-a acceptat in startul dezbaterilor noastre rectificarea articolului 3 alineatul (2) si se accepta prevederile, fac referinta la prevederile articolului 41 din Constitutie, poate si la acest articol 24 alineatul (1) sa se completeze articolele 1, 3 din Constitutia Republicii Moldova si articolul 41. Ca sa fie o concordanta.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, foarte corect, caci noi deja vom corela toate articolele care se refera la problema constitutionalitatii pornind de la notiunile existente.

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerile, da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Notiunile care sint la articolul 41.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima precizare. Articolul 26, e o eroare mecanica, de doua ori doua alineate sint numerotate cu una si aceeasi cifra 7, de doua ori.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o propunere de procedura. Deci, in Regulamentul Parlamentului, articolul 60 prevede modalitatea dezbaterilor proiectelor de legi in prima lectura unde sint stipulate 3 momente a), b), c): prezentarea proiectului de catre autor, audierea raportului si luarile de cuvint din partea fractiunilor.

Eu inteleg ca pot fi puse intrebari de precizare a conceptului, dar nu cite 10 intrebari pe fiecare articol din proiect. Deci, eu as propune sa mergem conform Regulamentului.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

In replica domnului Prijmireanu vreau sa ii spun ca noi, ieri, la sedinta comisiei speciale, acest proiect de lege nici nu l-am examinat, dat fiind faptul ca domnul Misin s-a exprimat, aceasta este o chestiune politica, tine de activitatea partidelor. Si partidele, si fractiunile, si deputatii s-au exprimat toti in plenul Parlamentului.

Acum asupra proiectului de lege. Articolul 9 alineatul (4) pentru inregistrarea statutului partidului politic, precum si a modificarilor si completarilor introduse in statutul partidului se percepe o taxa de stat in modul prevazut de lege in cuantum de 10 salarii minime. Cred ca 10 salarii minime aceasta este o eroare tehnica, sa admitem. Dar de ce aceeasi taxa, ca marime, se aplica si la inregistrarea modificarilor statutului? Cum se argumenteaza aceasta chestie?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Dumneavoastra propuneti ca sa fie exclusa modificarea?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu modificarea, dar luarea.

Domnul Vladimir Turcan:

In cazul modificarii?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da. Pentru modificare de a nu se percepe taxa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Propunerea este clara. Vom examina.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si alineatul (1) de la articolul 15. Partidele politice au organe centrale, organizatii teritoriale si organizatii infiintate in baza criteriilor de apartenenta la un grup social sau profesional. Nu inteleg ce se are in vedere, iata apartenenta la o grupa sociala sau profesionala. Este vorba de organizatii sindicale sau de amatori de bere, sau eu stiu care altii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta prevedere rezulta din alt articol, unde este prevazut din atributiile partidelor ca ei pot fi, pe linga partide pot fi organizate si aceste organizatii. Dar la aceasta notiune au aparut unele obiectii si propuneri, este inclusiv analiza Directiei juridice. Noi pentru lectura a doua vom preciza acest moment.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca,

Tot la acest subiect coautor.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Referitor la articolul 15 alineatul (1) structura partidului politic. Este vorba de organizarea interna a partidelor, care, in principal, este una teritoriala, dar, in acelasi timp, oamenii se asociaza si pe criterii profesionale si de alt gen, chiar de pe criterii de gen: organizatia de femei, organizatiile de tineret s.a.m.d., despre aceasta este vorba. Deci, aceasta tine la latitudinea partidului: cite organizatii de acest gen sa aiba si cum sa fie organizate in interiorul propriului partid.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Rosca,

Sint de acord, fiindca dumneavoastra vorbiti despre structura partidului. Deci, nu poate fi organizatie primara a femeilor in cadrul organizatiei teritoriale de partid. Organizatia de femei se intruneste in cadrul organizatiei teritoriale ori cum?

 

Domnul Iurie Rosca:

Nu, vad nici o contradictie. Organizatie de profesori, de medici, de femei, de tineret, ele sint organizatii teritoriale. Noi nu incalcam.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Aceasta nu este structura partidului.

 

Domnul Iurie Rosca:

Dar de unde stii dumneata ca partidul nostru sau al altora nu este tocmai aceasta structura chiar la ora actuala de multi ani de zile?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu sint de acord.

 

Domnul Iurie Rosca:

Ei, nu esti de acord, o sa organizezi altfel partidul matale din interior. Aceasta e. Nu este nici o incalcare sau limitare.

 

Domnul Marian Lupu:

Se munceste pentru lectura a doua. Va rog, pentru toate clarificarile.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte al comisiei,

Doua intrebari succinte. Deci, articolul 9 alineatul (1), litera d). Spuneti, va rog, din care considerente se prevede ca pentru inregistrarea unui partid este necesar ca din componenta lui sa faca parte minimum 5 mii? De ce nu 10 mii, 15 mii?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Noi am discutat deja aceasta problema. Dumneavoastra propuneti 10 mii?

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta intrebare a fost adresata.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu propun 10 mii pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine, pentru lectura a doua vom examina.

 

Domnul Leonid Bujor:

Daca se accepta, chiar si 15 mii.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, intrebarea a doua. Dispozitii finale si tranzitorii, articolul I. Va adresez aceasta intrebare, pornind de la comentariile doamnei Postoico la una din intrebarile initiale, cind am initiat discutia la acest subiect. Deci, el prevede ca prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2007. Doamna Postoico a comentat si a spus ca de la 1 ianuarie 2008. Care este...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico,

Daca eu nu gresesc, a fost spus ca componenta de finantare...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca noi ne vom intoarce la aceasta problema, cind va fi examinat in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Oricum noi nu reusim ca de la 1 ianuarie 2007, fiindca sintem in prima lectura. Pe urma va fi expertiza, lectura a doua si discutiile asupra acestui proiect ca sa il imbunatatim. Deci, este clar lucru ca noi nu reusim de la 1 ianuarie 2007.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, de la 1 ianuarie 2008. Asa e corect?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, fiindca...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ne intoarcem.

Doamna presedinte,

Eu cred ca ne intoarcem la problema cind vom viza in lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, ne intoarcem atunci cind vom fi in lectura a doua. Sa vedem cit de bine sintem pregatiti.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Atunci va fi clar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, eu revin la un subiect si voi da citire articolulului 131 alineatul (4) din Constitutia Republicii Moldova, fiindca comentariile care au fost prezentate nu sint convingatoare. Citez: Orice propunere legislativa sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, subliniez mai departe, pot fi adoptate numai dupa ce sint acceptate de Guvern. In varianta rusa e scris si mai explicit, poftim, numai sfirsitul textului: .

In aceasta ordine de idei, vreau sa va aduc aminte ca intr-un caz simplu ca buna ziua, atunci cind examinam proiectul de Lege cu privire la detinatorii Ordinului Stefan cel Mare, acea initiativa legislativa a fost respinsa de doua ori, argumentindu-se ca sint necesare cheltuieli financiare, desi spuneam ca neesentiale. De aceea, consider ca noi putem continua discutia la acest subiect. Dar astazi in nici un caz nu putem adopta acest proiect de lege in prima lectura, fiindca incalcam Constitutia Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Da, si eu va multumesc pentru aceasta informatie.

Ca presedinte al sedintei, vreau sa va atrag atentia asupra unei definitii care imi pare extrem de importanta. 131 alineatul (4) se stipuleaza ca nici o propunere legislativa sau amendament nu pot fi adoptate.

Stimatii mei colegi,

Noi aprobam un proiect de Lege in prima lectura prin Hotarire de Parlament. Este un act provizoriu. Adoptarea vine numai o data cu votul in lectura a doua in sala plenului Parlamentului.

Or, aceasta adoptare, actul de adoptare nu se produce astazi, el se va produce, probabil, catre lunile mai, iunie, iulie anul 2007. Mai ales ca colegii, intr-adevar, au atras atentia ca intrarea in vigoare, cel mai probabil, este de la inceputul anului 2008, 1 ianuarie 2008, pe care motiv eu consider ca noi sintem in deplina concordanta cu articolul 131 alineatul (4).

Stimate coleg,

De ar fi sa fie pus in discutie problema adoptarii in lectura a doua a acestui proiect de lege astazi, ati fi avut perfecta dreptate.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Si forma

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Va multumesc frumos pentru comentariile dumneavoastra.

Vreau sa atrag atentia asupra unui fapt. Am adus un exemplu concret cu detinatorii Ordinului Stefan cel Mare. Si atunci...

Domnule Jdanov,

Eu, cind iesi mata la microfon, tac chitic.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa continuam, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va rog frumos. Cu atit mai mult ca ieri ati discutat foarte mult si ati spus sa nu incalcam Regulamentul. De ce interveniti?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Atunci s-a spus si nu au urmat comentarii de genul ca va urma in lectura a doua, cind va fi adoptata. Eu cred ca, totusi, noi astazi nu sintem in drept sa adoptam acest proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea, in primul rind, sa incep cu o replica domnului Prijmireanu. Totusi, noi, adica despre lucru, conform Regulamentului. Este o lege prea importanta si eu consider ca intr-un Parlament asezat, aceasta lege, cel putin o saptamina, trebuie sa fie dezbatura in Parlament. Dar revin la subiect. In comisie, da, si in Parlament. Fiindca in comisie noi stim. Eu vreau sa ma adresez, poate sa fiu mai putin subiectiv ca altii, din simplul motiv ca nu sint membru de partid.

De aceea, consider ca la articolul 7 alineatul (4), ca o propunere, unde este scris ca nu pot fi membri ai partidelor politice persoanele carora, conform prevederilor legislatiei in vigoare, le este interzisa participarea la activitati cu caracter politic. Ar fi o propunere sa concretizam in toata legislatia noastra cine nu poate fi membru de partid. Dar noi cunoastem, incepind de la Legea despre depolitizarea organelor politice inca de pe timpul fostului regim al Uniunii Sovietice, cind au fost depolitizati judecatori, procurori...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Judecatori...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Judecatori, procurori, politisti s.a.m.d., poate concretizam chiar aici, in aceasta lege speciala. Si as propune ca, luind in considerare ca seful statului este o persoana care mediteaza puterile politice, sa includem si presedintele Republicii Moldova, in special.

Si a doua problema se refera la una destul de spinoasa, care a fost dezbatura aici de mai multe ori. Este vorba de articolul 32 din Legea privind finantarea de la bugetul de stat. Este o problema pentru noi foarte, sa ii spunem asa, nu simpla, fiindca, pe de o parte, noi trebuie si statul ar trebui sa sustina democratia, pluripartitismul s.a.m.d. Pe de alta parte, cred ca dumneavoastra cu totii ati observat ca la 23 decembrie 2006 a parvenit un proiect de modificare a legii care a fost adoptata fix cu un an in urma: Legea nr.355 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, care, posibil, nu stiu daca o vom examina astazi sau pina la Anul Nou, unde este scris ca, adica, Guvernul ne spune ca, prin Legea bugetului, au fost alocate sume, care nu pot sa acopere in continuare acea Lege cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, caci noi si in continuare, nu incepind cu 1 decembrie, vom pune in aplicare, cu 1 ianuarie 2007, cu 1 decembrie 2007, si altele in 2008, ca cuantumul de 80% va fi pastrat, ca unii nu vor primi pentru multe, multe sporuri. Si de aceea trebuie foarte atent si din punct de vedere politic, am in vedere, sa examinam aceasta lege prin prisma celor ce ne prezinta Guvernul.

Eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule presedinte Turcan,

Vreau sa va pun citeva intrebari. Prima referitor la articolul 20 alineatul (1), dar si alineatul (3). Partidele politice sint obligate sa respecte legislatia Republicii Moldova, deci este clar ca si prevederile din statutele lor. Cine se va preocupa de respectarea statutului de catre partidul respectiv, de un partid oarecare?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Insusi partidul trebuie sa se preocupe.

 

Domnul Igor Klipii:

Bine, dar aceasta este...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Cu respectarea statutului.

 

Domnul Igor Klipii:

Inteleg, dar este cazul sa introducem prevederea respectiva in lege, fiindca aceasta ar insemna ca Ministerul Justitiei va cauta sesizari din partea unui partid politic ca sa verifice respectarea principiilor statutare. Si este o ingerinta, de fapt, in activitatea unui partid politic.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, esenta oricarui control consta intr-aceea ca sa se verifice inclusiv daca prevederile statutului adoptat este respectat.

 

Domnul Igor Klipii:

La fel alineatul (3). Am inteles.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca dumneavoastra ceva aveti, ma rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Alineatul (3) la fel prevede ca partidele politice...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, puteti sa propuneti o formula mai...

 

Domnul Igor Klipii:

Propun sa fie exclusa, cel putin, partea a doua: si prevederile din statutele lor. Este un lucru de la sine inteles. Si alineatul (3) din acelasi articol: Partidele politice sint obligate sa depuna la Ministerul Justitiei datele privind desfasurarea adunarilor generale la nivel national, in termen de 30 de zile de la data intrunirii acestora. Care este treaba Ministerului Justitiei: sa urmareasca cind fac adunari generale partidele? Daca ele au ceva de adresat Ministerului Justitiei: schimbari de statut sau probleme care tin de evidenta, ei atunci fac. Dar sa prezinte o dare de seama privind activitatea curenta a unui partid, consider ca este inutil. Propun excluderea acestui alineat. La fel vreau sa va atrag...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu as fi de acord, deoarece taman la aceste adunari, la nivel national, poate fi pusa inclusiv intrebarea referitor la modificarea unor prevederi ale statutului. De ce nu? Acesta e un moment. Al doilea moment. Iarasi in cazul in care este o sedinta secreta sau nu? Dumneavoastra aveti in vedere cind va fi o sedinta secreta sau...

 

Domnul Igor Klipii:

Inchisa.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sau inchisa? Ieri, in regulament noi taman am introdus acest cuvint.

 

Domnul Igor Klipii:

Da, propunerea dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Nici o problema. Dar insasi faptul ca are loc, eu cred ca nu e...

Domnul Igor Klipii:

Da, trebuie numaidecit informat ministerul. Vreau sa va atrag atentia, pur tehnic, la articolul 25: dorinta de a declara un partid neconstitutional este atit de mare, incit a fost repetata in cuprinsul a doua litere: b) si c). La fel, vreau sa pun o intrebare referitoare la articolul 14 descrierea simbolurilor permanente. Statutul partidului politic cuprinde, in mod obligatoriu, inclusiv descrierea simbolurilor permanente.

Acesta inseamna ca nu poate utiliza alte simboluri decit cele indicate in statut, ar fi logic de scris: descrierea siglei partidului si atunci punct. Dar a simbolurilor permanente? Un partid are simbolica care variaza. Nu poate fi ceva foarte stabil.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In baza, orice simbol cred ca este una si aceeasi. Eu nu cred ca...

 

Domnul Igor Klipii:

Nu, sigla e una, simbolul e alta.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimate colegi,

Noi nu avem o legislatie si daca ne uitam in dictionar, vedem in acest caz notiunea de simbol, simboluri, dar nu simbolica. Nu avem cuvintul acesta in general si nici sigla. Sigla e mai putin decit simbol. Simboluri pot fi multe ale unui partid, nu este nici o problema. Simbolul de baza, care are o mie si una de variatiuni.

 

Domnul Igor Klipii:

Tocmai de aceasta apare o restrictie in utilizarea lor, a simbolurilor permanente. Si atunci daca are o lista de vreo 50 de simboluri, ele devin simbolurile lui permanente? Deci, imi pare in plus asemenea formulare. Adica, am o propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Igor Klipii:

La articolul 3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Al aceluiasi articol?

 

 

 

Domnul Igor Klipii:

Poftiti?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Al aceluiasi articol 14?

 

Domnul Igor Klipii:

Nu, nu, articolul 3 alineatul (3), este interzisa afilierea partidelor politice la organizatiile politice internationale care, prin caracterul, scopurile sau activitatea lor incalca valorile prevazute la alineatul (1) al prezentului articol. Articolul 1 face referinta la principiile constitutionale. De principiu, de exemplu, afilierea PCRM la uniunea partidelor comuniste din fosta URSS, care prevede restabilirea Uniunii Sovietice, ar putea fi calificata drept un act ilegal, ar putea duce la lichidarea sau la suspendarea partidului?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, eu cred ca cazurile concrete noi le vom examina si concret.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Turcan,

Propunerea mea este sa indicam aici eventual o lista de organizatii, care pot fi considerate ca interzise.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta nu este in competenta Parlamentului Republicii Moldova.

 

Domnul Igor Klipii:

Ba da.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Ba nu.

 

Domnul Igor Klipii:

Organizatiile teroriste sint declarate, toate lumea le stie, statele teroriste sint declarate. Este o chestie.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta nu este in competenta...

 

Domnul Igor Klipii:

Si inca o intrebare, ultima, domnule. Articolul 2 prevede modul de formare a structurilor de partid. Nu credeti... intrebarea este urmatoarea: la articolul 1 se indica faptul ca partidele politice sint asociatii benevole, cu statut de persoana juridica, ale cetatenilor Republicii Moldova cu drept de vot. Da? Nu credeti ca ar fi cazul ca la articolul 2 sa indicam faptul ca crearea structurilor de partid, in baza minorilor sub 16 ani, este interzisa? Ma refer la organizatiile de pionieri in mod concret.

 

Domnul Vladimir Turcan:

In acest caz, stiti, ca in bancul cela: daca nu este clar alineatul (2) cititi alineatul (1). Ati citit?

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Turcan,

Bine, dar organizatiile de pionieri exista. Ele sint in afara legii atunci.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acesta nu este partid.

 

Domnul Igor Klipii:

Nu, daca cititi ziarul Comunist, de acolo rezulta ca domnul Voronin, in calitate de secretar general al partidului...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine ca cititi, cititi mai departe.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o replica, intrucit am fost vizat de juristul de forta domnul Susarenco, spunind ca dezbaterile legii necesita o saptamina. Eu consider ca dumnealui a gresit si aici. O atare lege cred ca trebuie discutata mai mult de o saptamina. Dar in lectura a doua, conform Regulamentului, articol cu articol, cu argumente convingatoare si acolo trebuie sa discutam, dar nu incalcind Regulamentul in prima lectura de juristi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule presedinte Turcan,

Nu credeti ca prevederile alineatului (1) din articolul 18 ingradeste dreptul partidelor politice de a participa la alegerea organelor din unitatea teritoriala-autonoma Gagauzia, care este formata conform articolului 111 din Constitutie?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 18?

Doamna Valentina Buliga:

Alineatul (1) prevede ca partidele au drepturi egale de a participa la alegerea Parlamentului, primarilor si consiliilor locale din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale, care vor drepturile partidelor politice de a participa la alegerea organelor de conducere in UTA Gagauzia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Partidele care vor fi inregistrate, orice partid care va fi inregistrat.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred ca, pentru lectura a doua, trebuie de vazut aceasta concordanta si nu trebuie de limitat dreptul partidelor politice de a participa la aceste alegeri. La acelasi articol, alineatul (2) noi oferim dreptul partidelor politice de spatii libere la posturile nationale de radio si televiziune.

Conform Codului audiovizualului, nu mai avem post national de radio si televiziune,. Avem posturi publice si private. Cred ca trebuie de exclus, de ajustat. Si, totodata, articolul 22, autorii limiteaza forma de organizare a unui partid doar numai prin comasare, absorbtie sau fuziune.

Totodata, articolul 69 din Codul civil prevede ca persoana juridica, cum este si partidul politic, se reorganizeaza prin fuziune (contopire si absorbtie), dezmembrare (divizare si separare) sau transformare.

Nu credeti ca este normal sa fie ajustata prevederea articolului 22 cu norma din Codul civil, articolul 69?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, noi vom examina pentru lectura a doua.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, bine.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Iurie Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti.

Stimata colega,

Referinta dumneavoastra la Codul civil este relevanta dar in cazul unor companii, in cazul unor asocieri pe principii, criterii economice. Adica o societate pe actiuni s-a divizat, actiunile se impart.

 

Doamna Valentina Buliga:

Este clar, dar nu este specificat, partidul politic este persoana juridica, la fel ca si...

Domnul Iurie Rosca:

Unica in felul ei, care nu poate fi confundata cu SRL, cu asociatii.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am inteles, dar trebuie de clarificat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Rog sa ma introduceti pe lista vorbitorilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 si eu rog ultima interventie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Rog sa descifrati acest 0,05% din acumularile la bugetul de stat, despre ce suma este vorba?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aici nu este vorba de o suma concreta, este vorba de 1% de la venitul la buget.

 

Domnul Ivan Banari:

Da, dar pentru anul viitor bugetul este deja stabilit.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Apoi noi nici nu vorbim ca aceasta lege va intra in vigoare.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule presedinte,

Va spun eu, este vorba de 7 milioane de lei. Eu am pus aceasta intrebare la rugamintea citorva telespectatori care ne urmaresc foarte atent si m-au intrebat, oare nu avem noi alte legi mai stringente acum decit Legea despre partide. Dar aceasta a fost ca un preambul.

Am o intrebare concreta, tine de echitatea dintre partide si organizatii social-politice. Imi dau foarte bine seama ca grupul de deputati care au muncit asupra acestui proiect de lege au muncit foarte mult. Reprezinta doar doua partide si desigur, au muncit cu sirguinta in favoarea partidelor pe care le reprezinta, Partidul Comunistilor si Partidul Popular Crestin Democrat.

Eu m-am uitat aici la semnaturi: deci 7 persoane care reprezinta aceste doua partide. Sirguinta a fost atit de mare ca nu s-a tinut cont de prevederile Constitutiei.

Acum intrebarea.

 

Domnul Marian Lupu:

Iata asa.

 

Domnul Ivan Banari:

Poftim, articolul 41 alineatul (2) prevede: partidele si alte organizatii social-politice sint egale in fata legii, ceea ce noi stipulam astazi sau ne straduim sa stipulam in legea care... proiectul de lege pe care il discutam este un proiect de lege discriminatoriu. Articolele IV si V din proiectul de lege, va rog sa va uitati, prevad ca Guvernul, incepind de la 1 ianuarie 2007, va incepe defalcarile acestor 0,05% la partidele care corespund cerintelor stipulate in proiectul de lege. Doar doua partide pot profita de acesti bani.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu vor fi bani, cit putem vorbi in jurul acestor subiecte... De la 1 ianuarie 2007 nu va fi nici o finantare conform acestei legi. Nu va fi, efectiv, fiindca Legea bugetului este adoptata. E un proiect pe care il discutam in prima lectura, care, dea Domnul sa vina cu rezultatele expertizei catre luna mai sau iunie. Deci, este cert ca nu se intimpla acest lucru de la 1 ianuarie 2007.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule presedinte,

Dumneavoastra considerati ca acest proiect de lege nu este discriminatoriu fata de celelalte partide, in afara de partidele care sint ... in Parlament.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca anume acei telespectatori care v-au telefonat acum, anume dumnealor vor aprecia si pentru viitor cine merita ca sa fie ales in Parlament sau in organele administratiei publice locale si atunci prin aceasta vointa va fi dat acceptul ca anume aceste partide sa fie stimulate, deoarece anume ele au cucerit increderea alegatorului.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule presedinte,

In redactia actuala revine ca membrii Partidului Democratiei Sociale transfera bani pe impozite la buget si vor finanta partidele care vor fi prezente aici. Astfel ca si alte partide.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Lucrati si dovediti. Unica ce pot sa va spun.

 

Domnul Ivan Banari:

Participam toti la formarea bugetului...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a incheia dezbaterile la acest subiect, permiteti-mi doar o foarte scurta explicatie sau informatie la adresa noastra, a tuturor. Sa recunoastem ca pe aceasta dimensiune, pe dimensiunea de finantare a partidelor politice, practic, aceasta zona este o zona gri, este o zona in umbra. Nu exista nici un fel de transparenta in toate operatiunile de finantare, sursele de finantare a partidelor politice.

Este mare problema modul in care noi abordam intrebarea sa eliminam sectorul tenebru al economiei, toti cadem de acord, toti trebuie sa acceptam aceasta realitate, e o norma, este un imperativ astazi sa stabilim lucrurile foarte clar, transparent si sa dam mai multa lumina acestui subiect.

Si eu cred ca acest obiectiv este unul major pe care, de fapt, mi l-a solicitat si Consiliul Europei, si Uniunea Europeana, si este o lege care are acest obiectiv sa vina cu noi prevederi ca sa stabilim o ordine, o ordine transparenta, una clara, una echitabila, o data si pentru totdeauna.

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

O replica deputatului Banari. Mie imi pare rau ca nu este si domnul Braghis in sala, dar sper ca, in calitate de telespectator, v-a telefonat si v-a spus ce trebuie sa spuneti.

Prima remarca. Orice deputat din Parlamentul Republicii Moldova are drepturi la initiativa legislativa. Au semnat-o deputatii din doua partide, este vreo incalcare, nu vad nici o incalcare.

A doua remarca. Relevanta pe care noi o presupunem, in urma alegerilor locale si parlamentare, vizeaza toate partidele si eu doresc succes partidului pe care dumneavoastra incercati sa il reprezentati.

Si a treia remarca. Sa incetam cu aceste remarci populiste, omul nu are bani s.a.m.d. Or, partidele politice din Republica Moldova sint privite ca institutii democratice functionale, prin urmare cetatenii contribuie la dezvoltarea lor, ori le privim ca pe niste... care trebuie sa fie finantate in mod ilegal din exterior sau din partea gruparilor criminale de aici.

Stimati colegi,

Orice speculatie pe subiecte de ordin social nu sint intemeiate si sint ieftine. Daca tot sariti in sus si vorbiti despre normele europene, va rog frumos sa aduceti macar un exemplu din tarile membre al Uniunii Europene unde nu este finantat partidul politic relevant de la bugetul de stat. Daca veti fi partide perdante, veti finanta partidele cistigatoare in calitate de cetateni.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Microfonul nr.4, per scurt, va rog.

 

Domnul Ivan Banari:

Eu am fost vizat.

Domnule Rosca,

Eu nu cred ca a fost o diferenta in finantarea unui sau altui partid pina acum si va fi mai departe, fiindca acest proiect de lege prevede ca bugetul oricarui partid in campania electorala poate sa fie nu mai mare de 0,05%, trebuie 7 milioane de lei. Da Doamne sa acumulam noi atitia bani.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa, luarile de cuvint. Il invit la tribuna centrala pe domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Desigur, discutia de astazi... subscriu cu acei care au spus ca este una intirziata. In Republicii Moldova de la independenta incoace, noi am reformat, am restructurat tot ce a fost posibil si necesar pe alocuri, iar un element sau o institutie fundamentala a statului, cum sint partidele politice, a fost lasata in umbra si nu este exclus ca asa si s-a dorit.

Astazi, discutam un proiect de lege, din punctul nostru de vedere, foarte si foarte important. In luarea mea de cuvint asupra acestui proiect, voi face anumite propuneri, sugestii si, de ce nu, observatii.

Stimati colegi,

Insasi examinarea proiectului de Lege cu privire la partidele politice este un pas foarte important in procesul democratizarii vietii politice si a societatii in ansamblu. Prezentarea acestui proiect de catre autori este si o recunoastere a faptului ca actualul model de organizare si functionare a partidelor politice in Moldova este departe de cel din statele cu o democratie stabila.

In ultimii ani, mai multe institutii ale sistemului nostru politic au avut de suportat reforme si ajustari esentiale. Insa legislatia actuala cu privire la partidele politice a fost adoptata pina la aderarea noastra la Consiliul Europei, iar multiplele modificari operate pe parcursul anilor nu au avut drept scop reglementarea la un nivel calitativ, nou a acestei probleme.

Obiectivul integrarii europene ne obliga la o democratizare reala si profunda a societatii, face din aceasta problema una de interes major si care necesita o abordare foarte serioasa.

Stimati colegi,

In schimb, proiectul prezentat de catre un grup de deputati, reprezentanti a doua fractiuni, cred ca avea si o mai mare probitate si acoperire daca ar fi fost inaintat de catre reprezentanti ai tuturor formatiunilor politice reprezentate in Parlament si nu numai, asigurind astfel un consens asupra problemelor puse in discutie.

Proiectul propus, dupa adoptare va determina pentru mai multi ani dezvoltarea partidelor politice si, in consecinta, viata politica, deoarece prin partide se realizeaza guvernarea, iar partidele politice trebuie sa fie purtatoare de valori, idei si tendinte manifestate la nivelul diferitelor grupuri ale societatii.

Anume din acest motiv cred ca e momentul sa ne ridicam deasupra intereselor de partid si sa manifestam disponibilitatea pentru o reforma profunda in conformitate cu principiile democratiei si ale valorilor europene.

Stimati colegi,

Proiectul propune urmatoarea definitie a partidelor politice: Partidele politice sint asociatii benevole cu statut de persoana juridica ale cetatenilor Republicii Moldova cu drept de vot care, prin activitati comune si in baza principiului liberei participari, contribuie la conceperea, exprimarea si realizarea vointei lor politice.

Noi consideram ca definitia din legea actuala in vigoare privind partidele politice este mai aproape de scopul fundamental al partidelor politice si anume exercitarea puterii in stat. Si as vrea sa dau citire normei actuale. Partidele si alte organizatii social-politice, aici subscriem ca alte organizatii social-politice, urmeaza a fi exclus, in sensul prezentei legi sint asociatiile benevole ale cetatenilor constituite pe baza comunitatii de conceptii, idealuri si scopuri care contribuie la realizarea vointei politice a uneai anumite parti a populatiei prin cucerirea in mod legal a puterii de stat si participarea la exercitarea ei.

Totodata, as remarca unele prevederi de baza ale proiectului, care au un caracter restrictiv ce poate fi interpretat ambiguu si poate determina o limitare a dreptului la libera exprimare a opiniilor politice.

De exemplu, articolul 3 din lege prevede la alineatul (2) urmatoarele: partidele politice care, prin statutul si programul lor, propaga idei contrare prevederilor Constitutiei Republicii Moldova sint interzise. Este nejustificat de a introduce in lege aceste prevederi care... in schimb este justificat de a introduce in lege acele prevederi care se regasesc la articolul 41 din Constitutie si anume alineatul (4) partidele si alte organizatii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii si independentei, a integritatii teritoriale a Republicii Moldova sint neconstitutionale.

Si aici noi o sa propunem, probabil, daca se va accepta, si un element foarte important, si caracterul unitar al Republicii Moldova. Proiectul actual insa propune de a extinde limitarile si asupra acelor partide care nu sint de acord sau solicita o modificare a Constitutiei. S-ar putea de inteles ca daca un partid pledeaza pentru schimbarea impartirii administrativ-teritoriale sau pentru schimbarea statutului de neutralitate, modul de alegere a Presedintelui tarii, mai pe scurt daca doreste orice modificare constitutionala, poate fi declarat in afara legii.

In Moldova avem partide politice care pledeaza pentru intrarea in NATO sau pentru alte modificari in Constitutie, ceea ce am remarcat in cadrul intrebarilor de la microfonul nr.4.

Proiectul propus mai are si o serie de scapari esentiale, care vor trebui ajustate, pentru a corespunde scopurilor generale ale legii. In acest sens de idei, consider ca in proiect nu sint regelemnetate corespunzator mai multe subiecte, precum asigurarea liberei exprimari a opiniilor in partid, garantarea dreptului de a avea informatii din partea organelor de conducere, sanctionarea pentru diverse incalcari, modalitatile de reprezentare a membrilor in organele de conducere, asigurarea unui control eficient al organelor de conducere si altele.

Aceste probleme nu trebuie sa fie lasate doar pe baza statutelor partidelor politice, precum propune proiectul si cum e prevazut si in legea actuala, si necesita o reglementare legala. Daca organizatia devine beneficiar al surselor bugetare este absolut necesar ca o serie de aspecte legate de activitatea interna sa fie reglementate prin lege, pentru a asigura ca sursele bugetare sint cheltuite in conformitate cu interesele tuturor membrilor partidului si servesc consolidarii statului de drept si a democratiei.

Proiectul de lege propune instituirea unor formalitati care nu stimuleaza persoanele sa adere la partidele politice si sint prea formalizate si birocratizate, in timp ce unele prevederi de mare importanta sint reglementate insuficient, alte probleme minore, care, intr-adevar, trebuie sa fie reglementate prin norme interne, sint prevazute de lege. Si as vrea sa exemplific.

Articolul 7 alineatul (1) pot fi membri ai partidelor politice cetatenii Republicii Moldova care, potrivit normelor legislatiei in vigoare, au dreptul la vot, iar calitatea de membru de partid se certifica prin legitimatie. Forma si continutul legitimatiei se stabileste prin statutul fiecarui partid politic.

As vrea sa aduc aici in atentie ca actuala redactie nu prevede necesitatea unei asemenea legitimati si noi nu credem ca posesia unei legitimati atesta intr-adevar calitatea de membru. Sint alti parametri care trebuie sa stea la baza atestarii acestei calitati. Este o formalitate de fapt.

La articolul 8, alineatul (1) prevede ca, pentru a deveni membru al unui partid politic, cetateanul Republicii Moldova depune o cerere scrisa prin care ii solicita aceasta calitate partidului respectiv. Organul din cadrul partidului abilitat prin statut sa primeasca noi membri va decide sa satisfaca sau nu cererea de aderare la partid.

Stimati colegi,

Prin aceste prevederi, poate avea loc o ingradire a dreptului persoanei de a fi membru al unui partid politic. Orice persoana trebuie sa aiba dreptul de a adera la un partid politic si daca i se face acest refuz, motivele refuzului de a primi un membru sa fie incluse in lege sau, cel putin, in statutul partidului. Si aceasta reglementare trebuie sa fie in legea respectiva.

Articolul 14 din proiectul de lege, care reglementeaza prevederile obligatorii pe care trebuie sa le contina statutul partidului politic, nu cere ca in statut sa existe asemenea prevederi obligatorii referitoare la motivele refuzului. Acelasi lucru se refera si la pierderea calitatii de membru care, potrivit articolului 8 alineatul (5), se fac prin norme interne ale partidului respectiv conform prevederilor statutului partidului.

Consider ca pierderea calitatii de membru trebuie sa fie reglementata prin lege atit in ceea ce tine de organul competent, cit si pe motivele pentru care se aplica aceasta sanctiune. Este obligatoriu de a prevedea prin lege dreptul persoanei care nu este de acord cu o decizie de excludere sa atace aceasta decizie in organele de conducere a partidului. Aceasta ar asigura atit pluralismul in cadrul partidelor, precum si ar evita cazurile de excludere sau sanctionare a membrilor de partid pe motivul divergentelor de opinii.

In actuala lege exista o serie de prevederi care nu exista in proiect. Spre exemplu, articolul 11 alineatul (9) din legea actuala deideologizarea sistemului de invatamint. In Republica Moldova, sistemul de invatamint este deideologizat, se interzice cultivarea si propagarea in scoli de toate gradele a oricaror idei de program si sarcini ale partidelor sau ale altor organizatii social-politice. Aceasta prevedere esentiala nu se regaseste in actuala redactie. Noi speram ca a fost o scapare.

Alte scapari majore repeta, de fapt, legea actuala precum reglementarea insuficienta a atributiilor diverselor organe de conducere, modul lor de formare, competenta organului suprem. Toate aceste probleme urmeaza a fi reglementate prin statute. In Moldova functioneaza un sistem electoral bazat pe lista de partid si organizarea interna a partidelor reprezinta o problema de interes public, si nu o problema doar a partidelor.

La fel, nu exista prevederi care ar garanta o reprezentativitate echitabila a tuturor membrilor in cadrul adunarii generale a partidului, dreptul de a initia referendumuri interne pe subiecte de interes maxim, proceduri de adoptare a deciziilor. Este normal ca partidele sa isi aleaga independent structura interna, doar unele prevederi minime ce ar garanta guvernarea democratica interna sint la fel absolut necesare si vor avea efecte benefice in timp.

Stimati colegi,

Nu sint, de asemenea, reglementate atributiile organului executiv, lipsesc totalmente si prevederi privind conducatorul, presedintele partidului, atributiile si imputernicirile sale. Sint si alte dispozitii de acest fel, la care ne vom referi in lectura a doua si asupra carora vom propune amendamente si imbunatatiri.

Proiectul propune pentru prima oara sa fie instituit un mecanism real de finantare a partidelor politice, inclusiv din contul bugetului de stat. Si aici, stimati colegi, eu o subscriu intru totul cu acei care au spus ca aceasta problema urmeaza a nu fi una politizata si sa foloseasca momente populiste. Este un lucru absolut necesar ca noi, pina la urma, sa avem un sistem functional de finantare a partidelor, iar partidele sa iasa asa cum a mentionat si domnul Presedinte, din segmentul gri la acest capitol in alb.

Este, de fapt, foarte laudabil acest mecanism instituit, deoarece in toata lumea partidele sint institutii costisitoare si este foarte important ca finantarile acestora sa fie facuta transparent si intr-o masura care sa le permita o activitate normala, inclusiv educativa, informativa, pregatirea tinerilor catre viata politica, pregatirea liderilor politici. Asa cum sint formulate aceste prevederi in proiect, in schimb nu este pe deplin clar cind va incepe finantarea partidelor politice, deoarece posibilitatea de a obtine finantarea de stat este conditionata de doi factori: trecerea pragului electoral, obtinerea a nu mai putin de 20 de mandate in organele reprezentative ale unitatilor administrativ-teritoriale. Si nu este clar va fi suficient ca un partid politic sa dispuna de 20 de mandate in organele reprezentative ale unitatilor administrativ-teritoriale sau acesta se refera doar la partidele care deja au reprezentare parlamentara.

In acest context, daca legea va intra in vigoare, va avea ea caracter retroactiv si pentru alegerile din 2005? Adica se vor lua in considerare rezultatele alegerilor din 2005 pentru acordarea finantarii sau finantarea va incepe din 2007 si se va face in baza rezultatelor de la alegerile locale? Este o intrebare la care urmeaza sa dam raspuns. Si din acest motiv, noi consideram ca acest subiect necesita a fi reglementat intr-un mod care nu va da posibilitate unor interpretari ambigue.

Stimati colegi,

Vizavi de finantarea de la bugetul de stat suma care urmeaza a fi alocata va fi de 0,05% din marimea bugetului de stat preconizat pentru anul viitor. Daca sa ne referim la anul 2007 aceasta suma ar reprezenta in jur de 6 milioane de lei. Desigur, si 1 milion, daca ar fi preconizat, s-ar putea de discutat la nesfirsit vizavi de necesitatile unor scoli, unor gradinite. Dar inca o data vreau sa atrag atentia ca noi vorbim despre o institutie care, de fapt, reprezinta fundamentul societatii, partidul politic. Si cred ca aici ar trebui sa facem abstractie de la interesele unor sau altor reprezentanti.

In schimb, nu este clar ceea ce au reiterat aici si alti colegi in ce masura aceasta suma este justificata? Ce fel de calcul a stat la baza acestei sume? Consider ca la prezentarea acestui proiect...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat,

Timpul...

 

Domnul Vladimir Filat:

...in lectura a doua, va trebui sa fie prezentate si niste calcule, care vor indica necesitatile minime financiare ale partidelor politice si pentru a cunoaste in ce masura finantarea bugetara va solutiona problemele pe care le invocam. De asemenea, la articolul 32 se prevede ca vor primi finantare din partea statului doar partidele politice, care au fost inregistrate in calitate de concurenti electorali. Rezulta ca nici aliantele, nici blocurile electorale, dar nici partidele membre ale acestora nu vor putea sa primeasca sprijin financiar, indiferent de numarul de voturi pe care le obtin. Aceasta ar contraveni si cu prevederile articolului 19 litera b) din proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat,

Ati depasit tot timpul.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu va multumesc.

Mai este de spus ceva. ?

 

Doamna Maria Postoico:

Dati in scris pe urma. Eu va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate doamna Presedinte,

Aici iarasi sintem intr-o situatie cind timpul, probabil, nu ar fi fost sa fie unul relevant. Noi discutam, intr-adevar, o problema foarte serioasa si, in final, noi ne vom expune cum am spus, prin prezentarea amendamentelor pentru lectura a doua. Fractiunea Partidului Democrat va vota aceasta lege. Consider ca este una binevenita si va interveni foarte serios cu amendamente pentru lectura a doua.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Filat.

De fapt, noi am fost foarte toleranti, 4 minute v-am acordat suplimentar.

Domnul Taranu,

Va rog.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Vreau sa imi reiterez un gind pe care eu deja l-am expus de la microfon. Legea este foarte importanta. Ar putea sa se intimple ca aceasta lege ar putea sa aiba un impact direct nemijlocit nu numai asupra vietii politice, dar si asupra situatiei social-economice din tara, fiindca, de fapt, tot ce se intimpla intr-o societate depinde de calitatea actului de guvernare. Iar partidele politice stau nemijlocit la baza guvernarii. Din acest punct de vedere, legea pe care noi astazi o discutam, repet inca o data, ar putea sa influenteze nemijlocit asupra unor aspecte, asupra unor domenii ale vietii pe care noi acum nici nu le banuim.

Un lucru ma deranjeaza in ceea ce priveste actualul proiect. De fapt, acest gind a fost deja expus. De ce acest proiect atit de important a fost discutat sau, mai bine zis, a fost conceput intr-o atmosfera mai putin publica? De ce la elaborarea acestui proiect nu au participat mai multi factori intelectuali, daca doriti? Mie mi se pare ca acest lucru stirbeste intr-un fel din valoarea proiectului care a fost pus pe tapet.

Exista un lucru. Vreau sa va spun ca vreo doi ani in urma, cind am venit in acest Parlament, am inceput sa ma gindesc la elaborarea unui asemenea proiect si cind am inceput sa lucrez asupra materialului, mi-am dat seama cit de complicat este sa elaborezi un proiect de Lege privind activitatea partidelor politice intr-o societate ca a noastra.

O societate care atit de greu iese din trecutul totalitar intr-o societate care duce cu sine toate aceste ramasite ale orinduirii vechi. Partidele politice, de fapt, reflecta tot ce am acumulat noi pe parcursul a mai multor ani. La inceputul anilor 90, fiind deputat in primul Parlament al Republicii Moldova, imi aduc aminte cum un grup de deputati, pentru prima data atunci, am plecat peste hotare pentru informare.

Am venit in Germania, in Bundestag. Si acolo am avut mai multe discutii cu deputatii germani. Pe atunci, pe noi ne interesa inclusiv problema legii partidelor politice si i-am intrebat:

Stimati colegi,

Spuneti-mi cum formati fractiunile partidelor, fractiunile parlamentare? Conform caror criterii sint ele concepute.

Un crestin-democrat, unul dintre liderii crestin-democratilor din Bundestagul german de pe atunci, ne-a dat un raspuns, care, intr-un fel, ne-a uluit. Dumnealui foarte bine cunostea limba rusa. Nu aveam probleme de traducere. Dumnealui a spus in felul urmator. Poftim? Ai nostri nu cunosteau, din pacate, germana. Tot asa cum nu o cunoasteti si dumneavoastra astazi. Stiti ce mi-a spus? Sint doua criterii de formare a fractiunii parlamentare. Criteriul de cadre, cind oamenii sint selectati dupa principiul competentei. Si al doilea principiu, el a folosit, nu stiu cum se traduce in romaneste. Nu este o traducere adecvata. El a folosit termenul rusesc . Eu vreau sa va spun ca Legea partidelor politice, intr-un fel, la modul direct influenteaza maniera de formare a fractiunilor partidelor respective in Parlament. Si, desigur, aceasta are un impact direct asupra modalitatii de guvernare. Mie mi se pare ca proiectul pe care noi il discutam astazi in foarte putina masura prevede acest aspect atit de important pentru viata politica a oricarei societati.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va atrag atentia, ca in lume noi, de obicei, folosim experienta internationala, foarte mult ne place sa facem acest lucru. In lume sint tari civilizate, tari cu o bogata traditie politica, in care activitatea partidelor politice nu este reglementata prin lege, sau este reglementata foarte putin, intr-o masura absolut nesemnificativa. De exemplu, Anglia sau Australia, sau Noua Zeelanda. Nu exista legi care reglementeaza activitatea politica, activitatea partidelor, ma scuzati. Intr-o societate, repet, cum este a noastra, incercarea de a reglementa foarte detaliat activitatea de partid, de fapt, inseamna nimic altceva decit reintoarcerea intr-o maniera noua la practica veche de dominatie a unui singur partid politic sau a unei singure conceptii.

Ar fi normal ca noi sa le permitem partidelor politice sa activeze cit mai liber, sa aiba cit mai putine restrictii, din simplul motiv ca oamenii nostri, societatea noastra este afectata grav de absenteismul politic. Problema noastra este cum sa angajam cetatenii in viata politica si nu invers: cum sa restrictionam activitatea lor politica. Aceasta este problema. O societate cu adevarat libera, o societate care mizeaza si care vede in activitatea de partid sensul vietii politice, o asemenea societate nu ar face o lege cum o facem noi astazi. Sau o asemenea lege, in conceptul sau, ar avea urmatoarele foarte multe libertati si foarte putine restrictii. Aceasta este, de fapt, esenta conceptului, care trebuie sa fie pus la baza unei legi pentru activitatea de partid in aceasta tara.

Desigur, finantarea de la stat este absolut obligatorie. Daca un stat nu doreste sa fie condus de niste mafioti, de clanuri oligarhice, de oameni care, de fapt, urmaresc doar propriile interese inguste de grup, acest star va cheltui cit mai multi bani pentru ca partidele sa fie viguroase, active, partidele sa fie competente. Mie mi se pare ca norma de finantare prevazuta in actualul concept este insuficienta si nu va permite partidelor politice din Republica Moldova sa se prefaca intr-o asemenea forta. Eu cred ca ar trebui de ridicat cheltuielile pentru activitatea de partid, fiindca ele, aceste cheltuieli, se vor restabili mai pe urma in eficienta actului de guvernare.

Dar, pe de alta parte, eu foarte bine inteleg ca este greu sa dai bani acelor institutii din stat cum sint partidele politice, care au o imagine atit de proasta cum o au partidele politice in republica noastra. Dar imaginea aceasta proasta, stimati colegi, stiti de unde vine? Anume din incapacitatea noastra de a organiza o viata politica de partid viguroasa in aceasta tara. Cu cit mai multe economii o sa facem la acest capitol, sa stiti, cu atit mai prost va functiona viata de partid, activitatea de partid in tara noastra si cu atit mai prost va fi actul de guvernare. Eu pledez pentru reintoarcerea acestei legi in laborator.

Eu pledez pentru includerea in procesul de elaborare a conceptului acestei legi a mai multor forte intelectuale, care ar fi capabile sa faca o lege cu adevarat necesara pentru societatea noastra si care va scoate viata politica din societatea noastra la un nivel nou, fiindca banuiala aceasta ca legea a fost conceputa in interesul doar a unei parti a clasei politice, ea in permanenta va plana indiferent de faptul am depasit eu timpul alocutiunii mele de la tribuna centrala sau nu? Aceasta este problema.

Va multumesc.

Si la Multi Ani!

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Stimati colegi,

Astazi discutam o lege care capata o noua redactie pentru prima data din 1990 si pina in prezent. Prima data s-a adoptat o Legea privind partidele si alte organizatii social-politice in 1991 de primul Legislativ, cu imperfectiunile caracteristice acelei perioade. A existat o redactare substantiala in 1999, care, intre atele, a propus aceasta norma de 5 mii de membri in cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul doi s.a.m.d.

Ceea ce ne-am propus noi in calitate de coautori a fost ajustarea legislatiei in domeniu la normele europene. Desigur, ca orice lucru facut de mina de om, si acest proiect este criticabil si este perfectibil.

Stimati colegi,

Tocmai de aceea l-am si propus dumneavoastra spre dezbatere in Parlament si tocmai de aceea, cu toata bunavointa si seriozitatea, intentionam sa il trimitem spre avizare la Consiliul Europei, in urma avizarii respective si in urma discutiilor pe care le vom continua, pentru lectura a doua sa tinem cont integral de toate aceste sugestii, recomandari si idei, care merita sa fie insumate in sinteza pentru lectura a doua.

As vrea sa atrag atentia asupra citorva elemente fundamentale. Aceasta lege presupune mai multa transparenta in activitatea partidelor, mai multa transparenta in finantarea partidelor si diminuarea riscurilor de corupere a partidelor politice.

Stimati colegi,

In acest sens, eu v-as atrage atentia asupra articolelor 28 33, de la 28 pina la 33, toate vizind finantele, toate vizind modul de finantare a partidelor politice. Si ca sa nu se creeze impresia ca este vorba doar de finantari de la buget, noi stabilim ceea ce era si pina acum in legislatie: cotizatii de membru, donatii, activitati de colectare a fondurilor, subventii de la bugetul de stat. Iata formele de finantare a partidelor politice.

Este adevarat ca aceasta norma de finantare de la buget noi am luat-o in urma recomandarilor Consiliului Europei, care trebuie sa fie cuantumul, suma in functie de veniturile de la bugetul de stat si in functie de intelegerile pe care le vom stabili noi colegial in Parlament. Eu v-as atrage atentia la articolul 28 alineatul (6), care stipuleaza Finantarea publica sau privata nu poate avea drept scop limitarea independentei partidelor politice.

Preocuparea noastra trebuie sa fie in ce masura partidele politice sint independente in luarea deciziilor lor si in promovarea acestor decizii in organele reprezentative de acei care finanteaza partidele. Iata despre ce este vorba. Aici riscurile sint foarte mari.

De aceea si prevedem la articolul 28 alineatul (7): intreprinderile cu capital de stat nu pot finanta, sub nici o forma, partidele politice. Norma care a existat si o alta norma pe care o reluam si in acest proiect: finantarea partidelor politice din afara tarii este interzisa. Articolul 29 prevede donatiile, dar va atrag atentia, stimati colegi, asupra articolului 29 alineatul (2):

O persoana fizica poate face donatii unui sau mai multor partide. Donatiile facute de o persoana fizica unui sau mai multor partide politice in perioada unui an bugetar nu pot depasi in cumul valoarea de 500 salarii medii pe tara, stabilite pe anul respectiv.

Articolul 30 stabileste caracterul public al donatiilor pentru partidele politice. Articolul 31 stabileste caracterul public al informatiei privind finantarea campaniilor electorale si articolul 32 stabileste finantarea din bugetul de stat. Aceste norme trebuie sa fie corelate cu cele din Codul electoral si as face trimitere doar la experienta Letoniei, de pilda, care are o lege speciala, separata, care se refera la combaterea coruptiei si a finantarilor netransparente ale partidelor politice ca institutii democratice. Aceasta a fost una din intentiile de baza pe care noi le-am urmarit tocmai pentru consolidarea institutiilor democratice, numite partide politice. Aceasta pe de o parte.

Pe de alta parte, in dezbaterea care s-a tinut si care va continua, bineinteles, relatia dintre obligatii si drepturi, sau drepturi si libertati versus obligatii. Eu cred ca noi cu totii am depasit naivitatea pe care, de pilda, un vorbitor, la o reuniune publica din 1990, o formula in felul urmator: Cu cit mai multe partide, cu atit mai multa democratie. Era naivitatea caracteristica acelei epoci initiale de consolidare a institutiilor democratice si a pluripartitismului in Republica Moldova. Acum cred ca sintem cu totii de acord ca un partid e putin si insuficient, prea multe este o inflatie si devalorizare a ideii de partid politic ca institutie, nu ca grupare, care este una sezoniera si de un singur ciclu electoral.

Intentia noastra este ca partidele politice, in urma adoptarii acestei legi in varianta ei definitiva, sa fie puternice, stabile, functionale, sa aiba continuitate, sa aiba propria identitate, sa nu astepte de la stat conditii de sera, ci doar sa pretinda statului sa nu impuna restrictii abuzive. Intentia noastra, in calitate de autori este sa curmam aparitia si perpetuarea aventurierilor politici si a calatorilor dintr-un partid in altul in functie de sezonul electoral. Pentru prima data si domnul Filat are dreptate ca pentru prima data noi propunem certificarea calitatii de membru al unui partid.

Aceasta certificare, ca sa spun asa, a calitatii de membru noi o propunem sa fie prin legitimatie, poate sa se numeasca altfel acest document. Dar un document trebuie sa existe. Numiti-l cum vreti.

Pe urma, daca asocierea intr-un partid politic sau dreptul la asociere presupune un act de vointa a cetateanului, acest act de vointa trebuie sa fie cumva demonstrat, scris, o cerere scrisa in orice forma, libera, transmisa in mesaj electronic, depus intr-un formular. Este la decizia si latitudinea fiecarui partid politic modul in care isi organizeaza statutar activitatea interna.

Eu nu am vazut in aceasta nimic restrictiv sau punitiv. Cit priveste pierderea calitatii de membru, pierderea calitatii de membru este un act de vointa a acestei asociatii care se cheama partid politic si care elimina un membru pe care il considera nedemn de a ramine in continuare in aceasta familie, ca sa spun asa, in aceasta institutie.

Desigur, contestarea unei astfel de decizii tine de relatia dintre membrul respectiv si ierarhia de partid si nu de relatia dintre cetatean si justitie. De aceea, consider ca acest proiect de lege este un pas inainte, nu vad absolut nici un fel de delict de ordin legislativ, sau, cu atit mai putin, moral, faptul ca a fost semnat acest proiect doar de reprezentantii a doua fractiuni parlamentare.

Nici un deputat al Parlamentului nostru nu este limitat in posibilitatea de a propune imbunatatiri, de a critica, de a veni cu sugestii pentru perfectionarea proiectului pe care noi il inaintam. Iar faptul ca este primit la sfirsit de an sau inclus de catre noi la sfirsit de an pe ordinea de zi a sedintei Parlamentului, se inscrie in planul calendaristic despre care am vorbit.

Noi am vrea sa incheiem anul cu cit mai putine restante fata de Consiliul Europei, il votam in prima lectura in calitate de concept si dupa aceea, asteptind avizele respective de la acest for european, lucram la imbunatatirea proiectului de lege respectiv.

Eu va multumesc si va invit sa sustineti acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Luare de cuvint, doamna Maria Postoico.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati deputati,

Desigur, astazi, in cadrul sedintei, s-a discutat foarte pe larg asupra acestui proiect de lege, fiindca evolutiile produse in diverse domenii ale vietii sociale obliga Parlamentul Republicii Moldova sa modifice sau sa adopte noi acte legislative care ar corespunde noilor realitati ce s-au constituit in prezent si in urma recomandarii organizatiilor internationale.

In mod special, as vrea sa accentuez ceea ce se refera la Consiliul Europei, acele angajamente, pe care tara noastra le-a asumat fata de acest forum european. De mai mult timp, in rezolutiile si recomandarile Consiliului Europei, in privinta Republicii Moldova se mentioneaza cu insistenta asupra necesitatii revizuirii legislatiei cu privire la partidele politice in conformitate cu normele europene.

Fiind un element de baza in cadrul institutiilor democratice ale statului, partidele politice joaca un rol decisiv in procesul exprimarii vointei politice a cetatenilor si a exercitarii actului de guvernare in societatea moderna. Este greu de imaginat o democratie adevarata fara un pluripartitism dezvoltat, bazat pe o competitie deschisa a unor entitati politice puternice, create in baza unor reguli clare si echitabile.

Acest lucru a fost realizat numai avind un cadru legislativ care va fi in concordanta cu evolutiile care au avut loc in societate si, in acelasi timp, va fi ajustat la valorile democratice contemporane.

Este bine cunoscut faptul ca legea actuala, care reglementeaza acest important domeniu al vietii social-politice, a fost adoptata inca la 17 septembrie 1991, moment despre care au vorbit si colegii nostri. In pofida faptului ca, pe parcursul acestor ani, in aceasta lege au fost introduse mai multe modificari si completari, adoptarea unei legi noi a devenit actuala, de fapt, cum s-au exprimat si colegii, legea mentionata este depasita deja si de timp.

O incercare in acest sens a fost facuta in cadrul Parlamentului de legislatura a XIV-a care, la 15 decembrie 2000, a adoptat in prima lectura un proiect de lege privind partidele si alte organizatii social-politice. In anul 2002, acest proiect a fost expertizat de catre expertii Consiliului Europei, care au analizat detailat prevederile incluse in acest proiect si au facut recomandarile de rigoare.

Spre regret, din decembrie 2000 pina in prezent, din diferite motive, soarta acestui proiect a ramas incerta, el devenind depasit de timp. Avind in vedere atentia deosebita acordata de organismele internationale aspectelor ce tin de finantarea partidelor politice, la o anumita etapa a fost elaborat un proiect de Lege cu privire la finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale.

Discutiile pe marginea acestui proiect au fost purtate cu preponderenta in cadrul Guvernului si in cadrul unor conferinte internationale ce au luat in dezbatere aceasta importanta problema, de o relevanta aparte fiind conferinta desfasurata in noiembrie 2005 cu genericul Standardele Consiliului Europei in domeniul finantarii partidelor politice.

Abordarea temeinica a acestor aspecte a avut un impact important asupra intregului proces de elaborare a noii legislatii privind partidele politice, constituind o parte integranta si indispensabila a acestui nou proiect de lege care este astazi prezentat si discutat in cadrul sedintei Parlamentului.

In acelasi timp, este necesar de mentionat ca in procesul elaborarii noului cadru legislativ s-a considerat oportun sa se faca referiri nu numai la aspectele ce tin de finantare, dar sa fie abordat tot spectrul de relatii sociale legate de crearea, organizarea si functionarea partidelor politice.

Acest lucru a condus la elaborarea unui nou proiect de lege privind partidele politice, cu includerea in cadrul acestora a tutor aspectelor ce necesita a fi reglementate. In proiectul de lege prezentat s-a luat in considerare experienta unor tari europene, legislatia care a parcurs o cale mai avansata in acest domeniu. De asemenea, au fost incluse unele prevederi din proiectul de Lege din anul 2000, care au fost sustinute de catre expertii Consiliului Europei.

La inceput, este data notiunea de partide politice si nominalizate principiile de baza de functionare a acestor partide, in capitolele ce urmeaza se stabilesc mecanismele juridice care reglementeaza intreg spectrul de existenta a unui partid politic de la constituirea si inregistrarea lui pina la incetarea activitatii partidului.

Consider ca s-a reusit elaborarea unor prevederi clare la toate etapele de activitate a partidelor politice, fiind asigurate garantiile necesare pentru existenta si functionarea acestora.

Decizia finala asupra oricaror probleme privind partidele politice, dupa cum au recomandat expertii, apartine numai instantei de judecata. In acest context, in proiect se prevede ca litigiile aparute vor fi examinate de catre Curtea de Apel Chisinau, urmind practica existenta in alte state europene.

Este evident ca orice proiect de lege ce vizeaza un asemenea element fundamental al sistemelor democratice cum sint partidele politice suscita o atentie sporita atit din partea noastra, a deputatilor, cit si din partea intregii societati. Opiniile pot fi diverse, ceea ce s-a dovedit si astazi in cadrul discutiilor, si acest lucru este normal pentru un proces democratic.

Dar important este ca, in cadrul dezbaterilor noastre, sa patrundem in esenta prevederilor incluse in proiect, apreciind pe cit este posibil impactul acestora asupra functionarii partidelor si a institutiilor democratice in general in Republica Moldova, in urma adoptarii acestui proiect de astazi.

As dori sa mentionez ca unul din scopurile de baza ale acestui proiect este enuntat clar la articolul 5, care prevede ca, in scopul favorizarii exercitarii calitative a actului de guvernare si in vederea realizarii eficiente prin acest exercitiu a principiului bunului comun, statul sprijina dezvoltarea partidelor politice, ceea ce este pentru prima oara.

In acest scop, prin prezenta lege si prin alte acte normative se instituie mecanisme juridice pentru functionarea partidelor politice si a structurii lor, precum si pentru finantarea partidului si structurilor acestuia din surse private si din bugetul de stat.

Colegii au mentionat foarte detaliat care sint sursele de finantare a unui partid. Consider ca sustinerea de catre stat a partidelor politice instituite expres prin lege este unul din factorii principali in dezvoltarea de mai departe a procesului democratic in ansamblu in Republica Moldova.

In aceasta ordine de idei, este important sa fie prevazute niste principii clare atit de acumulare a surselor private de catre partidele politice, cit si de distribuire a surselor alocate de la bugetul de stat. Recomandarea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr.1516 din 2001 privind finantarea partidelor politice stabileste principiile de care trebuie sa se conduca tarile-membre ale Consiliului Europei.

La acest subiect, pentru care se evidentiaza urmatoarele, si as vrea sa dau citire la concret. Un raport rezonabil intre fondurile publice si private, criterii echitabile la repartizarea contributiei statului partidelor. Reguli stricte privind donatiile private, o transparenta totala a contabilitatii si nu in ultimul rind se mentioneaza ca contributiile statului pentru partidele politice trebuie sa fie determinate pe baza unor criterii obiective cum ar fi, si se da chiar si pilda, numarul de voturi acumulate sau mandate parlamentare obtinute sau alt criteriu care se va determina la nivel national.

In proiect se propune, cum s-a mentionat, anual o suma. Este mare sau mica, noi vom decide in fiecare an cind va fi adoptata Legea Bugetului de stat. Marimea sumei alocate de la bugetul de stat, de fapt, cind s-a studiat practica altor tari s-a dovedit ca este diferita si oscileaza in medie in jurul unui indicativ care, de fapt, si noua ne revine ulterior sa il indicam.

Modalitatea distribuirii acestor alocari se inscrie in criteriul enuntat in recomandarea Consiliului Europei, fiind considerata oportuna alocarea surselor de la bugetul de stat nu numai pentru partidele care au avut rezultate relevante la alegerile parlamentare, dar si la alegerile locale generale. Cit priveste acumularea surselor private, acest proces este, de asemenea, bine ajustat, fiind prevazuta plafonarea veniturilor unui partid politic, provenite din donatii.

Nu mai putin importanta este si transparenta acestui proces si responsabilitatea partidelor politice, ceea ce este pentru prima data introdus acest criteriu, anume responsabilitatea partidelor politice care, pe linga drepturile obtinute, vor purta raspundere respectiva pentru abaterile comise de la legea de baza.

In final as dori sa imi exprim convingerea ca actualul proiect de lege constituie o evolutie pozitiva in procesul de consolidare a institutiilor democratice in Republica Moldova. Si, in acelasi timp, un pas, cum s-a mentionat si de catre colegii mei, in realizarea punctului 3 din programul calendaristic al actiunilor legislative in conformitate cu Rezolutia si recomandarile Comisiei pentru respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei.

Fractiunea Partidului Comunistilor sustine acest proiect de lege si se pronunta pentru adoptarea lui in prima lectura si chemam si celelalte fractiuni sa sustina acest proiect.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4860 privind partidele politice. Cine este pentru, rog sa voteze.

Numaratorii, pentru stenograma, rog sa mi se anunte rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi pro.

In aceste conditii constat ca proiectul de Lege nr.4860 este aprobat in prima lectura.

Daca se reuseste pina la sarbatori, daca nu, imediat dupa, serviciile respective ale Aparatului Parlamentului vor asigura traducerea in limba engleza a acestui proiect in modul in care, intr-un termen limitat, acest proiect de Lege sa fie prezentat pentru expertiza la Consiliul Europei.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4945 cu privire la confirmarea in functie a membrilor Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova.

Rog comisia, domnul Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa dau citire raportului comisiei privind proiectul de Hotarire cu privire la confirmarea in functie a membrilor Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova.

In conformitate cu articolele 56, 57 si 68 din Codul audiovizualului, care a fost adoptat de noi in luna iulie anul curent, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a demarat toate procedurile de selectare a membrilor, a candidatilor pentru functia de membri in Consiliul de observatori al Companiei Teleradio-Moldova.

Vreau sa va spun ca concursul a trecut absolut transparent, a fost anuntat din timp. In cele din urma, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a selectat acele 18 candidaturi pentru a le prezenta Parlamentului. Comisia noastra, in baza articolelor 56 si 57 din Codul audiovizualului, a efectuat selectarea in cadrul citorva sedinte ale celor 9 pretendenti la cele 9 posturi vacante din 18.

In cele din urma, in opinia noastra, toti candidatii au fost selectati in conformitate cu prevederile legii. Vreau sa va amintesc ca, din acele 9 persoane, legea ne fixeaza la articolul 56, numaidecit trebuie sa fie doua femei candidate si numaidecit trebuie sa fie doua persoane care au o anumita practica de gestionare a intreprinderilor comerciale.

Comisia a cautat sa mentina, in limitele prevederii legii, si va propune dumneavoastra, stimati colegi, urmatoarea componenta:

- Barbus Ludmila, profesor, director al unui liceu.

- Burean Alexandru, director executiv la Fundatia Lumea oglinda pentru Moldova.

- Cibotaru Viorel, directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova.

- Dubrovschi Anatol, directorul Intreprinderii de Stat Complexul Casa Presei.

- Focsa Boris, director artistic la Teatrul Republican Luceafarul.

- Ionita Veaceslav, doctor in stiinte economice, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice.

- Munteanu Igor, director executiv al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale IDIS-Viitorul.

- Musteata Victoria, manager la Compania VOXTEL, cunoscuta telejurnalista, care a lucrat in mai multe companii, inclusiv si la Compania publica.

- Slapac Mariana, vicepresedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei.

Totodata, noi va propunem ca in conformitate cu articolul 56 din lege, sa fie fixati termenele de aflare a acestor persoane in aceasta functie de membri ai Consiliului Coordonator.

Pentru Barbus Ludmila se propune pe un termen de 3 ani, Burean Alexandru pe 2 ani, Cibotaru Viorel pe 2 ani, Dubrovschi Anatol pe 3 ani, Focsa Boris pe 4 ani, Ionita Veaceslav pe 2 ani, Munteanu Igor pe 4 ani, Musteata Victoria pe 3 ani, doamna Slapac Mariana pe 4 ani.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca sint prezenti doar 8 dintre candidati. Din pacate, domnul Igor Munteanu este absent astazi. Noi, in conformitate cu legea, avem dreptul sa votam pentru acesti 8 membri si, o data cu aparitia domnului Igor Munteanu, care o sa apara in primele zile ale lunii ianuarie, noi putem sa votam in februarie si a noua candidatura. Asa este situatia.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Care sint prevederile Codului audiovizualului? Noi am putea sa purcedem la votul persoanei, inclusiv in conditiile absentei acesteia in sala plenului Parlamentului?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Vreau sa va spun ca, in conformitate cu Codul audiovizualului, nu este prea bine fixat acest moment. Daca la membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului era fixat ca ei trebuie sa fie prezenti numaidecit, trebuie sa depuna juramintul. In cazul de fata, in opinia mea, s-ar putea sa votam si fara prezenta domnului Munteanu Igor. Cu atit mai mult ca noi il cunoastem, este o persoana, de fapt, publica.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In acest caz, daca caracterul prevederilor respective ale Codului audiovizualului sint permisive, inaintez propunerea si rog sa o acceptati pentru a dezbate acest subiect referitor la toate candidaturile propuse pentru a fi confirmate in functia de membru al Consiliului de observatori.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie sau, eventual, daca sint intrebari pentru candidatii enumerati, prezentati de catre domnul presedinte al comisiei.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Onceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Desigur, dintre cele 40 de candidaturi, care si-au depus dosarele la Consiliul Coordonator al Audiovizualului si chiar din cele 18, care au fost selectate pentru examinare in comisia noastra de profil, se putea alege o componenta buna a Consiliului de observatori al Teleradioului.

Cu toata stima pentru citeva candidaturi, citeva personalitati care au trecut comunist-pepecedista si au intrat in numarul celor noua. Totusi, eu vreau ca dumneavoastra sa recunoasteti acum public ca aceasta componenta, de fapt, ca si cea a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, este o intelegere in interesele politice ale coalitiei ros-oranj.

De aceea, Fractiunea Alianta Moldova Noastra considera ca responsabilitatea pentru rezultatele activitatii acestei componente a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a acestei componente a Consiliului de observatori si, eventual, a conducerii a Teleradioului, care va fi aleasa de catre aceasta componenta, le revine in totalitate comunistilor si pepecedistilor. Si vom declara acest lucru pe durata intregului mandat. Si vom cere socoteala pentru toate incalcarile grave pe care le comit aceste structuri, ca in cazul Euro TV si Antena C. Iar Fractiunea Alianta Moldova Noastra nu va participa la procedura de vot, caci considera un spectacol.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

Intrebare catre domnul presedinte al comisiei: spuneti, va rog, din care considerente reprezentantii societatii civile sint propusi de a fi confirmati doar pentru o perioada de 2 ani? Majoritatea absoluta: domnul Ionita, domnul Cibotari s.a.m.d.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule deputat,

Este vointa membrilor comisiei. Deci, noi am propus Parlamentului, in cele din urma Parlamentul decide. Noi asa am vazut, asa ne-am consultat. Dumneavoastra aveti tot dreptul sa votati sau sa nu votati pentru aceasta.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Stepaniuc.

Eu imi stiu drepturile mele in Parlamentul Republicii Moldova. Eu v-am adresat aceasta intrebare pornind de la faptul ca avem o hotarire prin care noi declaram si sper ca vom respecta cu timpul parteneriatul cu societatea civila. Si cred ca ar trebui sa facem pasi concreti in acest domeniu, nu declarativi, dar pasi concreti. Sa propunem, cel putin, 2 3 reprezentanti ai ONG-lor pentru o perioada de 4 ani.

Va multumesc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Propunerea o inaintati, Parlamentul o voteaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Eu am vrut sa ii raspund domnului Onceanu, care este membru al comisiei noastre si a participat activ.

Domnule Onceanu,

Dupa ce votul Parlamentului, cu majoritate de voturi este luat, responsabilitatea este a Parlamentului. Si a face declaratii politice... dumneavoastra niciodata nu ati venit cu niste propuneri concrete. Eu le-am solicitat chiar la comisie, in prezenta colegilor nostri.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Vreau sa pun in evidenta acel fapt ca, conform normelor de procedura, fiecare din persoanele care au fost inaintate pentru a fi confirmate in functia de membru al Consiliului de observatori urmeaza a fi votata in mod individual si cu 3/5 din numarul de deputati alesi, numarul de mandate, ceea ce ar insemna 61 de voturi. In acest context, vom purcede la exercitiul de vot in ordinea in care candidaturile inaintate sint incluse in proiectul de Hotarire al Parlamentului.

Doamna Barbus Ludmila pe un termen de 3 ani.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru confirmarea in functie de membru al Consiliului de observatori a doamnei Barbus Ludmila pe un termen de 3 ani, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi.

In aceste conditii, doamna Barbus Ludmila este confirmata de plenul Parlamentului in functia de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 3 ani.

Domnul Burean Alexandru.

Stimati colegi,

Cine este pentru confirmarea domnului Burean Alexandru in functia de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 2 ani, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi.

In aceste conditii, domnul Burean Alexandru se confirma in functia de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 2 ani.

Cibotaru Viorel.

Stimati colegi,

Cine este pentru confirmarea in functia de membru al Consiliului de observatori a domnului Cibotaru Viorel pe un termen de 2 ani, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi pro.

In aceste conditii, domnul Cibotaru Viorel se confirma in functia de membru al Consiliului de observatori.

Stimati colegi,

Cine este pentru confirmarea in functia de membru al Consiliului de observatori a domnului Dubrovschi Anatol, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 27.

Sectorul nr.3 7.

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro.

Domnul Dubrovschi Anatol se confirma in functia de membru al Consiliului de observatori.

Cine este pentru confirmarea in functie de membru al Consiliului de observatori a domnului Focsa Boris pe un termen de 4 ani, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 9.

 

Domnul Marian Lupu:

71 de voturi pro.

In aceste conditii, domnul Focsa Boris se confirma in functie de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 4 ani.

Stimati colegi,

Cine este pentru confirmarea in functie de membru al Consiliului de observatori a domnului Ionita Veaceslav pe un termen de 2 ani, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 11.

 

Domnul Marian Lupu:

73 de voturi pro.

Domnul Ionita Veaceslav este confirmat in functia de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 2 ani.

Cine este pentru confirmarea in aceasta functie a domnului Munteanu Igor pe un termen de 4 ani, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi pro.

Domnul Munteanu Igor se confirma in functia de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 4 ani.

Cine este pentru confirmarea in functia respectiva a doamnei Musteata Victoria pe un termen de 3 ani, rog sa voteze.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi pro.

Doamna Musteata Victoria se confirma in functia de membru la Consiliului de observatori pe un termen de 3 ani.

Stimati colegi,

Cine este pentru confirmarea in functia respectiva a doamnei Slapac Mariana pe un termen de 4 ani, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi pro.

Doamna Slapac Mariana este confirmata in functia de membru al Consiliului de observatori pe un termen de 4 ani.

Stimati colegi,

Acum, supun votului aprobarea pe ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4945. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rog, sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 31.

Sectorul nr. 3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

In aceste conditii, proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4945 cu privire la confirmarea in functie a membrilor Consiliului de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova este aprobat.

In numele corpului legiuitor, as dori sa aduc felicitari persoanelor care au fost confirmate astazi in functie de membri ai Consiliului de observatori, dorindu-le mult succes si realizari in activitatea lor deosebit de importanta. Ne asteptam foarte mult la noi politici editoriale in cadrul Companiei Teleradio-Moldova, noi politici de calitate. Felicitari si mult succes. (Aplauze.) Persoanele care au fost invitate pot fi libere.

Urmatorul subiect de pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.4861 cu privire la statutul, structura, devizul de cheltuieli si cuantumul salariului functiei membrilor si colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Stepaniuc presupun atit in numele autorilor, cit si va prezenta concomitent si raportul comisiei

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

La fel, in conformitate cu prevederile Codului audiovizualului, Parlamentul este obligat sa voteze structura devizului de cheltuieli si statutul cuantumului salariului functiei membrilor colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Vreau sa va spun ca noi, si in conformitate cu legea veche, Legea despre audiovizual, faceam acel lucru pentru hotarirea Parlamentului. In cazul de fata, se propune dumneavoastra sa facem acest lucru pentru o lege ordinara, asa a fost propunerea Directiei noastre juridice, dar in cadrul comisiei, cind am discutat, aceasta intrebare a fost discutata in contradictoriu. In cele din urma, nu ar fi o problema ori o lege ordinara sau o hotarire a Parlamentului pentru votarea acestor proceduri.

Bugetul Consiliului Coordonator al Audiovizualului este fixat de noi in bugetul de stat de 1 milion 965 de mii de lei. Cine a propus varianta pe care ne-a propus-o Consiliului Coordonator al Audiovizualului, deci, ne-a propus 36 de persoane in state. Vreau sa va spun ca mai multe comisii parlamentare s-au impotrivit deci acestui numar de unitati, deoarece s-a considerat ca este prea umflat. Trebuie sa ne aducem aminte ca noi am acordat niste atributii suplimentare acestui consiliul. El va trebui sa aiba un fel de structuri de monitorizare si in teritoriu.

Am incercat sa abordam tema, propunerea ca se le oferim nu 36 de unitati, dar numai 31. Deci, pe parcursul anului 2007 si ei o sa lucreze. Si, probabil, in colaborare si cu Parlamentul, si cu comisia parlamentara in cele din urma pentru anul 2008 sau, cel putin, pentru modificarea bugetului pe care il vom face, sper eu, la mijlocul anului 2007 vom reveni partial si la bugetul Consiliului Coordonator si poate ca si la numarul de personal.

Este vorba ca in Legea cu privire la sistemul de salarizare in sistemul bugetar si in Codul audiovizualului la noi figureaza, de fapt, diferite salarii pentru membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Si aceasta este o problema, este o problema chiar de angajare. Fiindca, de fapt, noi, cind am selectat acest consiliu, le-am garantat niste, ma rog, un minim de protectie sociala acolo.

Multi dintre ei au avut la functiile pe care le-au detinut anterior salarii mai inalte. Si este o problema si noi va trebui cu dumneavoastra sa o solutionam. Guvernul o cunoaste si ne-a promis sustinere, cred ca o sa o facem in primele zile ale lunii februarie. In rest, comisia parlamentara de profil va solicita dumneavoastra votul Parlamentului in aceasta problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie sau autori? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stepaniuc.

Stimati colegi,

Dupa mai multe dezbateri si in cadrul comisiei si la Biroul permanent al Parlamentului, totusi, s-a ajuns la o concluzie ca acest proiect, pe linga aprobarea statutului, structurii, mai tine si de devizul de cheltuieli al acestei institutii, Consiliul Coordonator care, de fapt, este un exercitiu pe durata unui an.

Deci, noi, de fiecare data, va trebui sa revenim la acest document, pentru a aproba in baza anuala devizul de cheltuieli, tinind cont de mijloacele financiare alocate de la bugetul de stat. Iata de ce am discutat si la Biroul permanent ca, probabil, mai apropiat acestei situatii ar fi sa fie nu un proiect de lege, fie si o lege ordinara, ci un proiect de hotarire de Parlament, care ar permite o mobilitate superioara. Si cred ca si din punct de vedere procedural ar fi mai corect. Iata de ce, inainte de a purcede la votul acestui document, va ofer o intrebare daca plenul Parlamentului accepta ca acest proiect sa nu fie proiect de lege ordinara, dar sa fie proiect de hotarire a Parlamentului. Se accepta.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4861. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4861 este aprobat.

Proiectul de Lege nr,2335 cu privire la modificarea si completarea Legii nr.335. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, elaborat cu titlu de initiativa legislativa de catre domnul deputat al Parlamentului Petru Guzun, aprobat in prima lectura la 15 octombrie curent, si constata urmatoarele.

In procesul examinarii proiectului de lege in cadrul comisiei sesizate in fond s-a stabilit ca Guvernul, in principiu, a sustinut propunerea autorului, dar a propus extinderea cercului de persoane care va beneficia de sporul respectiv la salariu, fiind inclusi toti detinatorii de titluri onorifice, prevazute in Legea privind distinctiile de stat, oferindu-le un spor la salariu in marime de 100 lei.

Deputatul Victor Stepaniuc, in amendamentul prezentat, fiind de acord cu propunerea expusa in avizul Guvernului de a extinde cursul de beneficiari, a propus ca marimea sporului la salariul pentru detinatorii titlului Maestru in Arte, Maestru al Literaturii si Mester Faur sa fie prevazut in marime de 200 de lei, fiind echivalat cu sporul prevazut pentru detinatorii titlului onorific al Poporului. Autorul a acceptat propunerea Guvernului in varianta expusa de deputatul Stepaniuc.

Astazi, a parvenit avizul Guvernului, care a fost examinat la sedinta comisiei si comisia sustine avizul Guvernului. Proiectul de lege il sustine si propune urmatorul cuprins al alineatului (5) de la articolul 29: Sporul pentru titlul onorific se stabileste in marime de 200 de lei persoanelor distinse cu titlul onorific al Poporului, al Maestrului in Arta si in marime de 100 de lei persoanelor destinse cu titlurile Emerit, Maestru al Literaturii si Mester Faur. Comisia propune aprobarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Golban:

De fapt, iesisem sa intreb, pentru ca domnul vicepresedinte a spus ca a venit avizul Guvernului. Stiu ca ieri, la etapa discutiilor in comisie, exista doar primul aviz al Guvernului, se sustinea toti cite 100. Si noi acei care am fost de parerea ca sa ii sustinem pe toti egali in sporul de 100 de lei, din considerente ca mai sint si alti detinatori ai distinctiilor de stat si supreme in stat, care vin cu spor doar la atingerea virstei de pensionare. Si, de aceea, era corect ca, totusi, sa fie o echitate sociala. In cazul in care totusi Guvernul insista la aceasta pozitie de 100 de lei, consider corect.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, alte propuneri? Lectura a doua.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In cazul examinarii in prima lectura a acestei intrebari, am propus sporul pentru titlul onorific, dar si pentru titlul Emerit sa fie egal pentru toti de 200 de lei. Nu as fi insistat asupra punerii la vot a acestei propuneri, daca nu primeam citeva rapoarte diferite de la comisia in fond, urmare a lipsei de pozitie a Guvernului Republicii Moldova, care ba accepta initiativa domnului Guzun integral, ba accepta, vasazica, si pentru Mester Faur si Maestru in Arta si Maestru in Literatura. Astazi au venit cu a treia formula de acum.

Avind in vedere ca, totusi, cetatenii, in special detinatorii acestor titluri onorifice, au fost informati despre faptul ca se examineaza acest proiect de lege si este un raport prin care ei vor primi initial 200 de lei. Acum trei categorii sint excluse si ii lasam numai la 100 de lei. Eu solicit ca propunerea mea, facuta la 22 decembrie 2006 sa fie pusa la vot, cite 200 de lei pentru toate categoriile.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Puneti la vot.

Domnul Marian Lupu:

Da, supun votului aceasta propunere.

Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 2.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3? 18 voturi pro.

Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Alte propuneri la lectura a doua? Nu sint.

Domnule Eremciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea pe ansamblu a proiectului de Lege nr.2335 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

77 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2335 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2841 privind descentralizarea.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

In legatura cu aceasta eu as vrea sa felicit Parlamentul pentru o decizie care a fost principiala in ultimii 15 ani. Vreau sa va aduc aminte ca ieri Presedintele a inminat, de fapt, celui mai bun sportiv, olimpianului nostru moldovean aceasta prima pensie viagera. Noi si la tema pensiilor viagere trebuie sa facem regula.

Deci, este o datorie a noastra, a Parlamentului, a guvernarii ca sa le dam celor mai buni sportivi, celor mai buni oameni de cultura aceea ce se face in alte tari. Eu multumesc Parlamentului pentru intelegere in problema respectiva, fiindca a fost o scapare. Este un lucru pe care nu l-au facut fostele guverne, care aici se bat astazi cu pumnul in piept ca ei rezolva si au rezolvat problemele. Sa o facem cult si in continuare.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, il invit la tribuna centrala pe domnul Ciobanu pentru prezentarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2841.

Stimati colegi,

Inainte de a incepe domnul Ciobanu, as dori sa va consult. Propunerea mea este ca sintem deja la finele celei de a treia ore de sedinta a plenului Parlamentului si eu propun ca, dupa prezentarea si adoptarea acestui proiect de Lege nr.2841, sa fie anuntata o pauza pe o durata de o ora, dupa care vom relua sedinta plenului Parlamentului.

Domnul Ciobanu,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In perioada dupa 26 iulie anul curent, cind a fost adoptat in prima lectura proiectul de Lege cu privire la descentralizarea administrativa si pina in prezent proiectul mentionat a devenit obiectul dezbaterilor la multiple forumuri regionale, care au avut loc la Cahul, Balti si Chisinau, cu participarea, practic, a tuturor primarilor, presedintilor raioanelor, functionarilor publici din administratia publica locala.

Proiectul a fost supus dezbaterilor publice in cadrul intrunirilor unor organizatii nonguvernamentale si organisme internationale care desfasurau diferite proiecte in domeniul administratiei publice. Asupra proiectului, la adresa Parlamentului, s-a expediat raportul Directiei cooperare pentru democratie locala si regionala a Consiliului Europei, care a fost difuzat dumneavoastra.

La recomandarea expertilor Consiliului Europei, a fost introdus alineatul (2), prin care se va crea o comisie paritara pentru descentralizarea prezidata de catre Ministerul Administratiei Publice Locale, care va intruni reprezentanti ai diferitelor ministere si ai altor organe ale administratiei publice centrale, reprezentanti ai autoritatilor publice locale de nivelurile 1 si 2, precum si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, care activeaza in domeniul administratiei publice, cu scopul de a studia, promova si monitoriza procesul de descentralizare.

In baza materialelor prezentate de grupul de lucru, comisia speciala propune Parlamentului spre examinare proiectul de Lege privind descentralizarea administrativa cu urmatoarele amendamente. La articolul notiuni de baza, la propunerea expertilor Consiliului Europei, sint incluse numai sase notiuni, consider cele mai relevante, si care nu repeta notiunile de baza ale altor legi care vizeaza administratia publica locala.

Articolul 3 Principiile descentralizarii a fost modificat in felul urmator. Se introduce notiunile principiul solidaritatii financiare si principiul dialogului institutional. Se exclude din cuprinsul articolului notiunea principiul planificarii si concentrarii sprijinului financiar din partea statului catre localitatile sau regiunile slab dezvoltate, deoarece dubleaza notiunea principiul subsidiaritatii care exista deja in proiect.

Se exclude notiunea principiul asigurarii transferului de competente, care, intr-un fel, este cuprinsa in notiunea principiul autonomiei locale. Notiunea principiul transparentei si consultarii adecvate a autoritatilor publice locale se inlocuieste cu notiunea principiul dialogului institutional.

Capitolul II Domeniile de activitate a autoritatilor publice locale se modifica dupa cum urmeaza: din cuprinsul capitolului se exclude articolul care prevedea activitati obligatorii si optionale si se introduce un nou articol Domeniile de activitate a autoritatilor publice locale, care stabileste numai domeniile proprii de activitate pentru autoritatile publice de nivelul intii si nivelul doi, considerind ca toate domeniile sint obligatorii.

Denumirea articolului 7 Domeniile de activitate partajate se inlocuieste cu denumirea Cooperarea autoritatilor publice, iar cuprinsul articolului stabileste dreptul autoritatilor de diferite niveluri de a coopera intre ele, fara ca sa i se stabileasca domeniile in care au dreptul sa coopereze.

Denumirea articolului 9 Activitati desconcentrate se inlocuieste cu denumirea Servicii publice desconcentrate, deoarece deja este vorba nu de activitati pe care le vor intreprinde autoritatile publice, ci de serviciile care vor fi oferite de catre autoritatile centrale de specialitate.

Denumirea articolului 10 Consultarea colectivitatilor locale se inlocuieste cu denumirea Consolidarea autoritatilor publice locale, iar in cuprinsul articolului se introduc doua aliniate noi, care reglementeaza consultarea autoritatilor publice locale in procesul de elaborare, adoptare sau modificare a legilor sau a altor acte normative referitoare la organizarea si functionarea administratiei publice locale.

Denumirea articolului 12 Standardele de cost si de calitate ale serviciilor publice descentralizate se inlocuieste cu denumirea Corelarea dintre transferul de competente si transferul de resurse corespunzatoare, deoarece legea mentionata nu trebuie sa reglementeze stabilirea standardelor de cost si calitate, aceasta fiind prerogativa altor acte normative.

In sumar, comisia speciala a constatat ca modificarile si completarile propuse in raport coincid cu propunerile prezentate in avizul Guvernului Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea nr.821 din 17 iulie 2006, majoritatea modificarilor se refera la schimbarea denumirii capitolelor si ale articolelor in conditiile tehnicii legislative, reformularea textelor in cazuri de comasare si transferare a articolelor, lichidarea dublarilor, racordarea definitiilor la standardele internationale.

Comisia speciala mentioneaza ca proiectul de lege perfectat in conditiile raportului Consiliului Europei corespunde principiilor internationale privind descentralizarea administrativa si va contribui esential la procesul consolidarii administratiei publice locale.

Pornind de la cele relatate, comisia speciala propune Parlamentului ca proiectul de Lege privind descentralizarea administrativa sa fie adoptat in lectura a doua, tinind cont de modificarile propuse.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Propuneri pentru lectura a doua, cele care nu au fost acceptate de comisia speciala?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Pentru ca raportul astazi l-am primit si vad ca, intr-adevar, unele articole au suferit schimbari, am vorbit si in prima lectura, ceea ce se refera la serviciile sociale.

Si aici, la capitolul II, exista litera k), care are cuprinsul pe care il aveti si dumneavoastra. Dar propun sa fie simplificata.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ce articol?

 

Doamna Valentina Golban:

Litera k), capitolul II.

 

Domnul Marian Lupu:

Articolul 4.

 

Doamna Valentina Golban:

Domenii de activitate ale autoritatilor publice locale, pagina 6 din raportul comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va referiti la articolul 4 din capitolul II.

 

Doamna Valentina Golban:

Articolul 4, da, capitolul II.

 

Domnul Marian Lupu:

Domenii de activitate, da?

 

Doamna Valentina Golban:

Da, la domenii de activitate si.

 

Domnul Marian Lupu:

Litera k) spune: amenajarea pietelor agricole, a spatiilor comerciale si a oricaror altor tipuri de masuri necesare pentru...

 

Doamna Valentina Golban:

Alineatul (2) din articolul 4, litera k).

Domnul Marian Lupu:

Gestionarea serviciilor de asistenta sociala specializata pentru... si in continuare.

 

Doamna Valentina Golban:

Da. Pentru ca este si prea mare, si varianta multor tari europene..., pur si simplu, ca este in forma dezvolta servicii sociale comunitare. Propun, desigur, dumneavoastra decideti: asigura procesul de monitorizare a calitatii serviciilor sociale.

Pentru ca daca incepem aici cu ajutoare sociale acordate persoanelor in dificultate... dezvolta servicii sociale comunitare pentru categoriile socialmente vulnerabile. Si atit.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Asigura dezvoltarea.

 

Doamna Valentina Golban:

Dezvolta, aceasta este politica autoritatii publice, ca sa dezvolte servicii sociale comunitare si asigura, totodata, procesul de monitorizare a calitatii acestor servicii.

 

Domnul Marian Lupu:

Cred ca e o propunere.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Cred ca e rezonabila propunerea.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, pare a fi rezonabila, stimata colega. Se accepta, da?

Comisia accepta.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumim la fel.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Si in aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2841. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2841 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Aici intrerup sedinta plenului Parlamentului si anunt o pauza. Reluam sedinta la orele 13.00.

Va multumesc.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Ocupati locurile.

Reluam sedinta plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.2842 privind administratia publica locala. Lectura a doua.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Ciobanu, presedintele Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In acelasi pachet a celor trei proiecte de legi a fost supus unor audieri largi si proiectul de Lege cu privire la administratia publica locala in cadrul intilnirilor organizate de Ministerul Administratiei Publice Locale, la care au participat cei vizati in activitatea sa in cadrul administratiei publice locale. Comisia vine sa va informeze ca proiectul de Lege privind administratia publica locala in redactie noua a fost aprobat in prima lectura la sedinta Parlamentului din 26 iulie 2006 si expediat Secretarului Consiliului Europei pentru expertizare.

Raportul nominalizat a fost distribuit deputatilor pentru familiarizare, iar comisia speciala a creat un grup de lucru pentru examinarea propunerilor si obiectiilor stipulate in raportul Consiliului Europei, cu participarea expertilor din domeniul administratiei publice si specialistii din cadrul Ministerului Administratiei Publice Locale. Tinem sa mentionam ca majoritatea propunerilor si obiectiilor din raport se refera la reformularea definitiei si la racordarea textelor la performantele europene in domeniul administratiei publice locale.

Comisia speciala accepta urmatoarele propuneri conceptuale. Articolul 1 Notiuni de baza este completat cu notiunea colectivitati locale ale aparatului presedintelui raionului, iar notiunea primarie este explicata ca structura functionala care asista primarul unei anumite localitati in exercitarea competentelor sale legale.

La capitolul Raportul dintre autoritatile administratiei publice locale, articolul 6, alineatul (3), s-a accentuat regula conform careia intre autoritatile publice locale de nivelurile intii si doi, precum si intre cele locale si centrale nu exista raporturi de subordonare, dar numai raporturi de colaborare si legalitate cu anumite exceptii stabilite de lege, in special in cazul unor competente delegate.

La articolul 10 s-a stabilit o regula fundamentala si incontestabila a autonomiei locale, conform careia autoritatile administratiei publice centrale nu pot sa stabileasca ori sa impuna atributii autoritatilor publice locale fara o evaluare prealabila a impactului financiar, pe care aceste responsabilitati l-ar putea genera fara o consultare a autoritatilor locale de nivel vizat si fara ca colectivitatile locale sa fie asigurate cu mijloace financiare necesare.

La recomandarea expertilor Consiliului Europei, au fost comasate si redactate articolele ce se refera la suspendarea si dizolvarea consiliului local, in rezultat a ramas doar articolul 25 Dizolvarea consiliului local, care se refera la temeiurile si la procedura aplicabila in cazurile date.

La capitolul Controlul administrativ se stabileste ca actele autoritatilor publice locale din unitatea teritoriala autonoma, de rind cu actele altor autoritati publice locale din Republica Moldova, de asemenea, sint supuse controlului administrativ. De asemenea, se prevede ca controlul de oportunitate in partea autoritatilor publice superioare poate fi exercitat doar in privinta atributiilor, sarcinilor delegate.

Textul articolului 55 se completeaza cu propozitia: Consiliile sectoriale ale municipiului Chisinau se constituie din urmatorul numar de consilieri: Botanica 25, Buiucani 23, Centru 23, Ciocana 23, Riscani 25. Textul articolului se completeaza cu 5 alineate noi: (3), (4), (5), (6) si (7), cu urmatorul cuprins:

(3) Consiliul municipal Chisinau alege un presedinte permanent al consiliului pe durata mandatului consiliului, cu votul majoritatii consilierilor alesi din rindul acestora, la propunerea fractiunilor consiliului. Fiecare fractiune poate face o singura propunere.

(4) Presedintele este asistat in activitate de un aparat de lucru. Presedintele va convoca sedinta consiliului si va stabili ordinea de zi.

(5) Municipiul Chisinau are un Primar general si 4 viceprimari. Viceprimarii se aleg in conditiile articolelor 14 si 26 din prezenta lege.

(6) Sectoarele municipiului Chisinau au cite un primar si doi viceprimari. Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Chisinau se aleg in conditiile articolelor 14 si 26 din prezenta lege.

(7) Consiliul municipal si consiliile sectoriale ale municipiului Chisinau se constituie, functioneaza, si pot fi dizolvate in conditiile art.48 din prezenta lege, care se aplica in mod corespunzator.

Alineatul (1) al articolul 59 va avea urmatorul cuprins:

(1) In fiecare sector al municipiului Chisinau Primarul general, dupa consultarea cu consiliul municipal numeste un pretor, care este un reprezentant al acestuia.

La alienatul (4), sintagma: de deciziile consiliului municipal Chisinau se exclude.

Prevederile articolului 59 se abroga la data numirii alegerilor generale locale din anul 2011.

In tot cuprinsul capitolului IX, sintagma oficiul teritorial al Aparatului Guvernului se substituie cu sintagma: Directia teritoriala control administrativ a Ministerului Administratiei Publice Locale. (In continuare Directie teritoriala).

Prevederile articolelor 55, 56, 57 si 58 referitoare la organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice ale sectoarelor din municipiul Chisinau se aplica de la data numirii alegerilor locale din anul 2011.

Tinind cont de complicitatea procesului de implementare a sistemului de audit intern, Comisia speciala propune Parlamentului ca punerea in aplicare a capitolului XIII sa se efectueze cu inceperea de la 1 ianuarie 2008. In urma celor expuse, comisia speciala a constatat ca propunerile si recomandarile Consiliului Europei au contribuit esential la imbunatatirea proiectului de lege privind administratia publica locala in redactie noua. Concomitent, mentionam ca asupra proiectului au parvenit un sir de propuneri redactionale care si-au gasit oglindire respectiv in textul proiectului.

Comisia speciala propune Parlamentului ca proiectul de lege nominalizat sa fie examinat si aprobat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua altele decit cele evocate in raportul domnului presedinte al comisiei, care, de fapt, este raportul comisiei parlamentare speciale? Nu sint.

Va multumesc, domnule Ciobanu.

Stimati colegi,

Inainte de a supune votului pe ansamblu adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2842, vin cu o propunere, de fapt, inainte de aceasta, o intrebare. Daca atrageti atentia, titlul proiectului de lege este: Proiect de Lege privind administratia publica locala (redactie noua) Deci, noi pastram aceasta sintagma (redactie noua)?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Redactie noua este indicata doar pentru deputati, ca sa cunoasca ca aceasta lege este intr-o redactie noua. Deci, pentru tot restul publicului urmeaza sa fie Proiect de Lege privind administratia publica.

 

Domnul Marian Lupu:

Fiindca prin acest proiect de Lege nr.2842, o data cu adoptarea lui, se abroga Legea nr.123 (redactie veche) si toate celelalte amendamente care s-au facut de-a lungul anilor referitoare la Legea nr.123. Nu cred ca este un subiect pe care trebuie sa il supunem votului, daca acceptam acest lucru. Deci, legea va avea titlul: Lege privind administratia publica locala, evident, dupa ce va fi adoptata si promulgata de Presedintele Tarii.

La aceasta etapa, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2842, in conditiile raportului care ne-a fost prezentat imediat anterior. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 6.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2842 este adoptat in lectura a doua.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as fi vrut sa sugerez celor din Directia juridica sau cine se ocupa de ajustarea textului, sint multe greseli de ordin ortografic. Si ar fi bine, inainte de promulgare, legea sa treaca din nou prin mina specialistului.

 

Domnul Marian Lupu:

Neaparat. Mai mult ca atit, vreau sa va spun ca, inainte ca legea adoptata sa fie semnata de Presedintele Parlamentului pentru a fi transmisa spre promulgare, redactorii din Aparatul Parlamentului sa munceasca cu multa sirguinta si atentie asupra tuturor nuantelor de redactare.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul de Lege nr.2840 privind modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Domnule Bondarciuc,

Va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In iunie 2006 a fost aprobat in prima lectura proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care, ulterior, a fost expediat spre expertizare Consiliului Europei.

Astfel, expertii Consiliului Europei au mentionat ca, in principiu, acest proiect de lege reprezinta un pas in directie corecta si nimic nu se opune adoptarii lui. Prim urmare, obiectivul proiectului de lege ramine acelasi, care prevede atribuirea autoritatilor publice locale de nivelul intii, cu exceptia municipiului Balti si Chisinau, a impozitului pe bunurile imobiliare, fiind impozit local exclusiv si transferarea integrala a acestor autoritati a impozitului pe venit din activitatea de intreprinzator platit de persoane juridice din teritoriu.

Tinind cont de aceasta, administratia publica locala de nivelul intii va avea posibilitate sa acumuleze si sa gestioneze resurse financiare acumulate sub forma de impozite si taxe locale dupa apartenenta acestora, fapt ce va oferi nivelului intii obtinerea treptata a autonomiei financiare locale.

In contextul doleantelor expertilor europeni, Comisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale considera necesar pentru etapa a doua o revizuire in profunzime a sistemului finantelor locale din Republica Moldova, pentru a aduce in conformitate legislatia nationala cu Carta europeana a autonomiei locale.

Totodata, la articolul 2 din proiect, in scop de concretizare, se propune substituirea textului: alineatul (9) cu textul: alineatul (10) si a textului 2001, nr.102 103 cu textul: 2005, editie speciala.

Avindu-se in vedere cele mentionate si tinind cont de avizul pozitiv al Consiliului Europei, comisia propune Parlamentului acest proiect de lege spre adoptare in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri pentru a doua lectura altele decit cele evocate in raportul domnului Bondarciuc?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu doar amendamente, dar o constatare.

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Mult stimate domnule presedinte al comisiei,

Partidul Democrat intotdeauna s-a pronuntat pentru autonomie financiara a administratiei publice locale. Si am sprijinit si acest proiect de lege, si am dorit sa vedem ca aceasta lege, intr-adevar, va imbunatati situatia financiara a administratiei atit de nivelul unu, cit si de nivelul doi.

Sper ca scopul pus in acest proiect de lege nu a fost totalmente atins. Si, de aceea, este binevenit ceea ce a mentionat domnul presedinte al comisiei, ca pe viitor trebuie sa examinam profund mecanismul de finantare a administratiei publice locale si sa revenim in Parlament cu un proiect de lege care ar solutiona aceasta problema.

Multumesc.

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Asa si vom face.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

De fapt, as atrage atentia, in contextul remarcii colegei noastre, la dispozitiile finale si tranzitorii din articolul 6. Tocmai aici a fost ideea ca, intr-un termen de 6 luni, Guvernul va veni cu rezultatele unei analize complexe, care vizeaza intreg sistemul de functionare a finantelor publice locale, tot ceea ce tine de relatiile interbugetare dintre administratia publica locala si cea centrala si, respectiv, relatii interbugetare intre autoritatile locale de nivelul intii si autoritatile locale de nivelul doi.

De fapt, vreau sa mentionez ca Comisia parlamentara speciala nu isi incheie activitatea sau, o data cu adoptarea acestui pachet de legi, comisia isi continua activitatea ca, pe parcursul anului 2008, impreuna cu Ministerul Finantelor, Ministerul Administratiei Publice Locale, alti reprezentanti ai Executivului si expertii Consiliului Europei sa ajungem, nu exclud, poate, la o noua redactie a Legii privind finantele publice locale.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2840. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 30.

Sectorul nr. 3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

66 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2840 este adoptat in a doua lectura.

Stimati colegi,

Eu as dori sa va rog sa imi permiteti, sa aduc multumiri colegilor nostri, membri ai Comisiei parlamentare speciale, care au muncit de-a lungul acestei perioade destul de indelungate asupra setului de proiecte de legi, sa multumesc reprezentantilor sectorului asociativ, care au asistat in modul cel mai serios activitatea Comisiei parlamentare speciale. Si vreau sa va informez ca, o data cu adoptarea acestui set din trei legi, astazi noi inchidem, la aceasta etapa, un capitol foarte important in programul nostru de colaborare pe dimensiunea legislativa cu Consiliul Europei trei legi care deriva din programul calendaristic. Si astazi constat implementarea angajamentelor noastre la compartimentul actual, care vizeaza consolidarea autonomiei locale.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul de Lege nr.4428 privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul de Lege privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova a fost examinat si aprobat in prima lectura la sedinta plenara a Parlamentului din 15 decembrie 2006. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat, la sedinta sa din 27 decembrie, propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Concomitent, au fost examinate obiectiile, propunerile, amendamentele deputatilor si ale fractiunilor parlamentare.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a acceptat urmatoarele propuneri, obiectii si amendamente. La articolul 1, alineatul (1) sintagma comunitatile locale a fost substituita cu sintagma colectivitatile locale, la propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, conform prevederilor articolului 109 din Constitutia Republicii Moldova.

La articolul 1 alineatul (3), cuvintul elaborarii a fost substituit prin cuvintul aprobarii, la propunerea deputatului Ion Varta. Se aduce in concordanta cu prevederile articolului 5 alineatul (3).

La articolul 2 alineatul (1) litera b), sintagma comunitatilor locale se substituie prin sintagma colectivitatilor locale, si la propunerea Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, conform prevederilor articolului 109 din Constitutie.

In denumirea articolului 4, cuvintul: obligatiile se substituie prin cuvintul atributiile. Din articolul 4 se exclude alineatul (2), la propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, deoarece unitatile administrativ-teritoriale nu sint responsabile pentru asigurarea managementului functional, asistentei tehnice si administrative si angajamentului financiar in sustinerea politicii de dezvoltare regionala.

Din articolul 4 alineatul (3) se exclude litera c), la propunerea domnului deputat Valeriu Cosarciuc. Comisia considera ca selectarea candidatilor pentru membrii consiliului regional de dezvoltare va fi organizata de Ministerul Administratiei Publice Locale, in conformitate cu metodologia de selectare a actorilor regionali utilizati in tarile OECD.

La articolul 5 alineatul (1), scopul promovarii au fost introduse cuvintele aprobarii si coordonarii, la propunerea domnului deputat Ion Varta, tinind cont de prerogativele pe care le are Consiliul de Coordonare a Dezvoltarii Regionale.

La articolul 5 alineatul (4), autorul a propus introducerea cuvintelor si alti ministri dupa cuvintele Ministrul Finantelor. S-a tinut cont de obiectia domnului deputat Vladimir Ciobanu si de amendamentul expus de Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie, care considera ca este necesar de precizat partile ce intra in componenta acestui organ, numarul egal de reprezentanti.

La articolul 5, pentru alineatul (5) se propune urmatorul cuprins: Viceministru este si Presedintele Consiliului National de Dezvoltare Regionala. Comisia a acceptat propunerea domnului deputat Dmitri Todoroglo.

La articolul 5 alineatul (6) litera f), autorii propun substituirea cuvintului aproba prin cuvintul confirma, tinind cont de obiectiile deputatilor Lora Grosu, Valeriu Cosarciuc, Galina Balmos.

La articolul 6 alineatul (2) dupa cuvintele cel putin 1% de introdus cuvintele din bugetul de stat, la propunerea Comisiei pentru politica externa si integrare europeana si conform obiectiilor deputatilor Vladimir Braga si Ivan Banari.

La articolul 6, dupa alineatul (2) se introduce alineatul (4), devenind astfel alineatul (3), iar alineatul (3), care stipuleaza modul de formare si utilizare a mijloacelor fondului, va deveni alineatul (4). Amendamentul deputatului Ivan Banari, a fost acceptat de comisie.

La articolul 8 alineatul (1), dupa cuvintele locale se introduc cuvintele coordonate cu Consiliul National, la propunerea Comisiei pentru drepturile omului. Articolul 8 alineatul (4) se completeaza cu o noua litera d), cu urmatorul cuprins: Prezentarea rapoartelor anuale despre implementarea strategiilor de dezvoltare regionale consiliilor regionale, Ministerului Administratiei Publice Locale, Consiliului National. Literele d), e), f) si g) devin, respectiv, literele e), f), g) si h).

Completarea respectiva a fost propusa de catre Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, deoarece tine de atributiile Agentiei de Dezvoltare Regionala. La articolul 11 alineatele (5) si (7) se exclud, iar alineatul (6) devine, respectiv, alineatul (5), modificarea restrictiva a fost propusa de autor, deoarece aceste prevederi s deja int in proiectul de lege.

La articolul 13 se introduce o noua litera b), cu urmatorul cuprins: Va aproba Regulamentul-cadru al Consiliului Regional de Dezvoltare. Literele b) si c) devin, respectiv, literele c) si d). Completarea respectiva a fost propusa de autor, deoarece a fost modificat articolul 7 alineatul (5). La anexa la regiunea de dezvoltare transnistreana au fost excluse raioanele Camenca, Slobozia, Dubasari, Grigoriopol.

Anexa s-a completat cu unitatile administrativ-teritoriale din stinga Nistrului, inclusiv municipiile Tiraspol si Bender. Comisia a luat in considerare si obiectiile expuse in sedinta plenara a Parlamentului de deputatii Leonid Bujor, Oleg Serebrian si Joia Jalba. Proiectul de Lege a fost avizat de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, de Directia de armonizare a legislatiei moldovenesti la IQ-ul comunitar anterior aprobarii proiectului de lege prin hotarirea de Guvern.

Decizia comisiei asupra propunerilor, obiectiilor si amendamentelor care nu au fost acceptate de comisie sint sistematizate si prezentate in sinteza propunerilor, obiectiilor si amendamentelor, care este parte componenta a raportului. Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului proiectul de Lege nr.4428 din 17 decembrie 2006 privind dezvoltarea regionala in Republica Moldova sa fie examinat si aprobat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Propunerile care nu au fost acceptate de catre comisie si argumentele pentru o atare decizie la nivel de comisie sint redate in sinteza, care este anexa la proiect. Acei colegi ai nostri care insista asupra unor propuneri incluse in sinteza, va rog la microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

La articolul 5 alineatul (6) litera f), dumneavoastra ati spus ca ati substituit cuvintul aproba prin cuvintul confirma. Propunerea mea in momentul examinarii in prima lectura a fost ca sa excludem acest alineat, fiindca nu este corect cind Consiliul National confirma sau aproba componenta consiliilor regionale pentru dezvoltare, fiindca la articolul 7 alineatul (3) de acum este scris ca consiliile regionale sint alcatuite din presedintii de raioane si mai departe.

Si aceste consilii regionale isi aleg reprezentantii lor in Consiliul National. Adica, daca luam logica ca apare dintii Consiliul Regional si apoi apare Consiliul National, atunci din aceasta logica nu este normal ca Consiliul National, care apare mai tirziu sa confirme structura sau componenta consiliilor regionale. Propunerea mea este sa excludem acest alineat, fiindca nu este in logica legii de acum.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In acest caz, situatia decizionala a Consiliului National vizavi de componenta Consiliului Regional tine nu numai din punct de vedere al situatiei initiale, dar si in cadrul lucrului continuu, in conditiile cind activitatea structurii regionale si nationale va activa normal si competenta Consiliului National sa fie asigurata, poate, nu cu aprobarea, aceasta si autorul a acceptat, dar cu confirmarea reprezentantilor din cadrul Consiliului Regional.

 

Domnul Marian Lupu:

Poate si autorii ne dau.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Si autorii si comisia nu a considerat ca este un abuz si nu este nici subordonare prin faptul cela ca Consiliul National va confirma componenta Consiliului Regional.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Valentin Guznac viceministru al administratiei publice locale:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi, ministerul, insistam ca sa ramina varianta propusa de catre comisie.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Supunem votului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu as vrea sa mai argumentez o data. Cum poate un Consiliu National sa confirme un Consiliu Regional care apare inaintea acestui Consiliu National? Fiindca nu poate sa vina reprezentantii din Consiliul Regional in Consiliul National si pe urma acestia care formeaza Consiliul National de acum sa confirme un Consiliu Regional, dar logica.... Apare Consiliul Regional care de acum este format. Acest Consiliu Regional are presedinte si vicepresedinte. Conform legii, presedintele si vicepresedintele Consiliului Regional sint membri ai Consiliului National. Ei vin in consiliu, formeaza Consiliul National. Pe urma ei confirma Consiliul Regional. Aceasta este un fel de balamuc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In cadrul comisiei aceasta tema s-a discutat si, la propunerea autorilor, practic, comisia a acceptat varianta schimbarii sintagmei de la varianta aprobarii la varianta confirmarii. Am argumentat asa cum am argumentat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindca eu cred ca aici este asa un fel de neintelegere. Atunci cind Consiliul National este un organ partenerial, inseamna ca el se formeaza pe principiile de parteneriat. Consiliile regionale delegheaza membrii in Consiliu si Guvernul isi delegheaza prin hotarire de Guvern membrii in acest Consiliu National. Si atunci se formeaza un consiliu partenerial, el nu poate sa voteze un consiliu care sta in ierarhie mai jos decit consiliul.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In genere, eu prevad ca situatii de acestea in cadrul discutiilor au fost, o sa mai apara. Ar fi cazul ca noi sa privim situatia crearii dezvoltarii regionale ca un inceput de pe foia curata. Astazi, implementarea procesului de dezvoltare regionala trebuie cineva sa si-o asume ca responsabilitate pentru a fi ea implementata. De aceea, de la bun inceput, pentru o buna activitate a procesului de dezvoltare regionala, cred eu si crede comisia in marea majoritate a sa, ca acest aspect trebuie sa fie mentinut din punct de vedere al coordonarii procesului de implementare a dezvoltarii regionale.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Responsabilitatea apartine Guvernului, dar nu acestui consiliu. Guvernul are responsabilitate sa implementeze proiectul de lege sau legea in general.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Consiliul National, daca ati observat, principiul paritatii tot se mentine la paritatea reprezentantilor din institutiile publice centrale si cele care sint reprezentate din teritoriu prin presedintii consiliilor regionale si structurile reprezentantilor societatii civile, ale micului business, in genere ale businessului in intregime.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

Argumentele au fost expuse, pozitiile au fost expuse. Colegul nostru a propus sa supunem votului aceasta propunere referitoare la articolul 5 alineatul (6). La acest articol?

Microfonul nr. 3, va rog.

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc.

In aceste conditii, inainte de a se supune votului, vreau sa expun parerea Fractiunii Partidului Comunistilor la acest capitol. Deci, Fractiunea Partidului Comunistilor sustine propunerea domnului Cosacriuc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Exercitiul de vot. Cine este pentru a accepta propunerea domnului Cosacriuc referitoare la articolul 5 alineatul (6) prin excluderea literei f), rog sa voteze. Rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 29.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

73 de voturi pro.

Propunerea a fost acceptata. Continuam.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu mai am obiectii la articolul 7, alineatul (5): Consiliile regionale functioneaza in baza Regulamentului aprobat de catre Consiliul National. Propunerea a fost a mea ca consiliile regionale functioneaza in baza Regulamentului aprobat de Consiliul de Dezvoltare Regionala, elaborat in baza Regulamentului-cadru aprobat de Guvern. Caci ar fi logic sa fie asa. Este un regulament-cadru aprobat de Guvern si pe urma fiecare consiliu de dezvoltare regionala isi elaboreaza si isi aproba regulamente proprii de activitate.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Consiliul regional functioneaza in baza Regulamentului-cadru, aprobat prin hotarirea Guvernului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Regulamentul-cadru poate sa fie folosit pentru elaborarea Regulamentului de activitate a Consiliului de Dezvoltare Regionala. Da, este Regulamentul-cadru, dar fiecare consiliu de dezvoltare regionala are ceva, eu stiu, specific. Si atunci nu numai ca este vorba de specific, dar daca avem un Consiliu de Dezvoltare Regionala, care este un subiect al dezvoltarii regionale independent, inseamna ca el singur trebuie sa isi elaboreze si sa aprobe acest Regulament. Ca logica ar fi asa ca este Regulamentul-cadru aprobat de Guvern si noi am scris acolo la articolul 9 sau 11, ca el se aproba de Guvern. Si in baza acestui Regulament se aproba si se elaboreaza.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Fiecare regiune ar putea sa isi aprobe Regulamentul sau in baza Regulamentului-cadru. Cred ca este rezonabil. Depinde cum va decide comisia. Comisia a decis in aceasta formula.

Domnule Presedinte,

Daca Parlamentul va sustine si de data aceasta. Deci, nu-i... Practic, ramine in vigoare Regulamentul-cadru aprobat prin Hotarirea Guvernului, dar Consiliului regional i se acorda dreptul sa isi adopte Regulamentul sau. Este o varianta destul de rezonabila.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia accepta.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si la articolul 8, daca s-a acceptat de acum ca totusi consiliile de dezvoltare regionala sint subiecte independente, structura si Regulamentul de functionare ale Agentiei sint elaborate de Ministerul Administratiei Publice si aprobate de Guvern. Adica, fiecare regiune sau fiecare Consiliu Regional de Dezvoltare va avea o Agentie de Dezvoltare. Caci ar fi normal ca aceasta structura si Regulamentul acestei Agentii sa fie elaborat si aprobat de catre Consiliul de Dezvoltare Regionala, si nu elaborat si aprobat de Ministerul Administratiei Publice. Ar putea sa fie un Regulament-cadru iarasi al acestei Agentii. Eu propun formula: Structura si Regulamentul-cadru.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ce articol este acesta?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Articolul 8 alineatul (1). Structura si Regulamentul de functionare a Agentiei sint aprobate de catre Agentia de Dezvoltare Regionala in baza Regulamentului-cadru, elaborat si aprobat de Guvern.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Aceeasi situatie ca si cu Regulamentul, adoptarea Regulamentului la nivelul Consiliului Regional.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci, daca am acceptat prima varianta, am putea sa acceptam si varianta a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia accepta. In continuare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si inca un singur amendament la articolul 5, daca se poate.

Stimati colegi,

Consiliul National se instituie in baza principiului paritatii prin Hotarire de Guvern. Prin hotarire de Guvern ar fi normal sa fie delegati reprezentantii Guvernului in acest Consiliu, dar Consiliul National se constituie in baza legii. Adica, acolo este scris foarte clar cine poate fi membru al Consiliului. Si nu este numaidecit ca insusi Consiliul sa fie aprobat prin Hotarire de Guvern. Adica, ar fi normal ca acei care se delegheaza la Guvern in Consiliu prin hotarire de Guvern si restul de acum automat constituie pe baze parteneriale acest Consiliu.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Logic.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

As vrea sa stiu ce atitudine au autorii, caci aici s-a discutat, daca vedeti si sintagma si alti ministri tot s-au incadrat in aspectul asigurarii paritatii. Si la capitolul in baza principiilor paritatii prin Hotarire de Guvern la noi tot au fost discutii in cadrul sedintei comisiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In principiu, paritatii se spune ca, da, sint reprezentanti de la consiliile regionale, sint reprezentanti din societatea civila si sint reprezentantii Guvernului. Reprezentantii Guvernului se numesc prin hotarire de Guvern, dar consiliile se formeaza automat prin lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Valentin Guznac:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Ministerul, totusi, insista asupra formularii care este prezentata in proiectul de lege, deoarece altfel se pierde sensul responsabilitatii Ministerului Administratiei Publice Locale pentru implementare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu poate sa fie. Acest Consiliu nu este unul care este ierarhic superior, el este Consiliul National care se formeaza pe baze parteneriale.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi avem situatia dumneavoastra, cind, conform prevederilor acestei legi, reprezentantii autoritatilor locale, reprezentantii societatii civile devin ca si cum din oficiu, membri in acest Consiliu National. Adica, acest lucru se intimpla in baza legii. Si o confirmare printr-o hotarire de Guvern nu ofera multi ani juridic, deloc, ca ii confirma sau ca nu ii confirma Guvernul, ei din oficiu sint reprezentanti in acest Consiliu. Aceasta este problema.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, prin hotarire de Guvern vin numai reprezentantii Guvernului, fiindca ei trebuie sa fie delegati.

 

Domnul Marian Lupu:

Si atunci, prin hotarire de Guvern, sint delegati acei care reprezinta Guvernul. Imi pare destul de logic.

Domnule presedinte,

Da, va rog.

Domnul Vladimir Ciobanu:

In conditiile cind autorul insista, eu stiu, sa fie pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa auzim autorul ce ne spune. Exista careva argumente asa mai tari in sensul acesta?

Microfonul nr. 1, Directia juridica.

 

Domnul Ion Creanga:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Este necesar sa asiguram institutionalizarea acestui consiliu printr-un act juridic. Si acest act juridic este nu altceva decit Hotarirea Guvernului, care... ulterior, acest consiliu va adopta acte juridice, care sa fie considerate valabile. Si, in acest caz noua ne trebuie ambalajul acesta juridic sa il asiguram prin Hotarire de Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, si aceasta este corect. Noi avem, de exemplu...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Actul juridic este legea.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi avem, de exemplu, scris in Regulamentul Parlamentului ca, in calitate de membri ai Biroului permanent automat fac parte Presedintele, vicepresedintii, presedintii de fractiuni, dar, in pofida acestui fapt, noi mai avem si o hotarire a Parlamentului, care oficializeaza componenta Biroului. Cam aceasta ar vrea sa ne spuna colegii de la microfonul nr. 1.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Dar Biroul permanent este o ierarhie in Parlamentul Republicii Moldova. Adica, el ia niste decizii care sint obligatorii sau sint recomandabile pentru Parlament. In acest caz, Consiliul National nu este un organ ierarhic superior. El este, pur si simplu, un organ care intruneste toti reprezentantii din consiliile regionale, reprezentantii Guvernului care sint desemnati de Guvern, reprezentantii altor structuri asociative, care sint desemnati de catre aceste structuri asociative si ele formeaza acest Consiliu National.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr. 3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata.

Continuam. Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al comisiei,

Am avut o singura propunere ca regiunea Sud si unitatea administrativ-teritoriala Gagauzia sa fie ca o singura regiune. Comisia imi scrie ca nu se accepta aceasta propunere a mea, dar argumentele aduse, recunoastem ca ar fi mai bine asa, dat fiind ca politica de dezvoltare regionala este nationala. Se vor depune eforturi in continuare de convingere a conducerii UTA Gagauzia. Ceea ce ati scris dumneavoastra, inseamna ca se accepta.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

In proiectul de lege varianta stipuleaza strict ca regiunea Sud nu cuprinde autonomia Gagauziei. Dar in conditiile unor situatii, noi, cind se va decide la nivelul autonomiei administrative, tot ce e posibil ea va deveni componenta regiunii de dezvoltare Sud.

 

Domna Valentina Cusnir:

De acord. Nu vreau sa insist si nici nu vreau sa pun la vot, dar atunci cind aduceti asemenea argumente, mai ginditi-va putin.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Am fost sinceri in aducerea la cunostinta situatiei discutate la comisie.

 

Domna Valentina Cusnir:

Sint ridicole aceste argumente.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si alte.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar proiectul de lege vizeaza o situatie concreta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Propuneri?

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa mentionez ca si pentru prima lectura si pentru lectura a doua mai mult, Fractiunea Partidului Comunistilor a examinat foarte atent si minutios acest proiect de lege si, in principiu, sustine in continuare propunerile comisiei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Domnule presedinte al comisiei Vladimir Ciobanu,

Argumentele prezentate la amendamentele pe care le-am facut la pozitia 1632 consider ca sint cit de cit acceptabile si nu voi insista sa fie puse la vot.

Domnule Presedinte,

Ceea ce tine de prevederile articolului 6 alineatul (4), numarul de ordine 20, voi insista sa fie pus la vot, fiindca ceea ce e fixat aici din stenograma nu corespunde intru totul cu ceea ce am propus eu.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

La articolul 6 alineatul (4).

 

Domnul Leonid Bujor:

Articolul 6 alineatul (4) numarul 20 de ordine.

 

Domnul Marian Lupu:

Din sinteza, da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci eu am propus de a exclude doar sectorul public, dar nu si cel privat. Si argumentul a fost ca in conditiile in care majoritatea primariilor din Republica Moldova sint subventionate din bugetul de stat este anormal ca noi sa fixam ca ele sa aiba posibilitate, cum scrie in explicatii, sa isi aduca contributia la formarea acestui buget.

Cred ca organele regionale de resort ar putea lucra cu agentii economici privati pentru a-si forma fondurile financiare si nu este absolut logic ca sa fixam ca si primariile locale sa contribuie la aceasta, fiindca ei nu au bani.

Daca noi acceptam acest punct de vedere al comisiei, rezulta asa ca, in baza demersurilor sau scrisorilor, sa le numim, de la Ministerul Finantelor, desi sint subventionate, ele, totusi, trebuie sa transfere o anumita suma de bani.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule deputat...

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog. Eu, de fapt, o singura clipa, nu va suparati ca participam cu totii la dezbateri in acest sens. Dumnealui partial are dreptate, dar partial sa ne imaginam ca ar fi o situatie cind primaria vrea sa vina cu o contributie. Iata, este foarte interesant un proiect, deosebit de interesant si vrea sa contribuie si, de exemplu, merge, depune o garantie, fiindca este oferit autoritatilor publice locale dreptul de a garanta anumite imprumuturi, fie si mai mic si vrea sa faca lucrul acesta.

Eliminind acest moment noi, nu o sa inchidem usile pentru posibilitatea acelui primar care doreste si a gasit o capacitate financiara sa o faca, sa vina cu aceasta contributie. Trebuie sa ne gindim si la acest gen de cazuri.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Este logic ceea ce spuneti dumneavoastra si nici nu incerc sa pun la indoiala acest lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Trebuie sa gasim o formula.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dar, in acelasi... da, aceasta vreau sa propun. Este necesar sa gasim o formula care ar explica aceasta situatie, ca doar la initiativa organelor administrarii publice locale. Fiindca in caz contrar, noi stim eficienta factorului administrativ si fiecare primar, primind o scrisoare de la minister, o sa considere ca este obligat sa transfere acesti bani. Dar bani, din cite stim, nu prea avem.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule deputat,

Dezvoltarea regionala in cadrul careia sint incadrate raioanele si localitatile este nu numai, pur si simplu, participare, dar si niste responsabilitati. Responsabilitatea administratiei publice locale astazi, dincolo de ceea ce a mentionat domnul Presedinte al Parlamentului, prin participare, este si o responsabilitate si lucrul acesta nu trebuie sa il lasam fara atentie.

De aceea, afara de faptul ca ei trebuie sa aiba drept legislativ pentru a participa financiar, mai trebuie sa isi asume responsabilitate fata de sumele introduse spre a implementa eficient, calitativ programele obtinute pentru dezvoltarea regionala. De aceea, in cadrul comisiei...

 

Domnul Leonid Bujor:

Dumneavoastra sinteti presedinte al comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Ciobanu,

Ma iertati. Dar bugetul si toate alocatiile bugetare oare nu se decid la nivelul sedintei Consiliului. Consiliul este cel care stabileste pentru ce se aloca mijloace financiare si cum. Si, in acest caz, nici un fel de scrisoare circulara de la Ministerul Finantelor. Poate ne da o explicatie aditional.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Noi si astazi o sa avem foarte multe exemple cind, prin contributiile din consiliile locale, primaria de nivelul intii sa atraga investitii, de exemplu, prin fondul investitiilor sociale. Iata luati, aici alaturi cu Chisinaul, localitatea Budesti ei au construit un punct medical, au reparat Casa de Cultura, Gradinita de Copii, Scoala, prin atragerea investitiilor.

Dar investitorul cere o contributie locala in marime de 10 la suta, 15 la suta, nu mai mult. Si aceasta e normal, noi sustinem pozitia raportorului.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule deputat Bondarciuc,

In completare la ceea ce ati vorbit dumneavoastra, nu numai contributia administratiei publice locale, dar si cetatenii participa cu contributia lor la dezvoltarea sociala. Dar noi punem la indoiala daca este necesar, ea trebuie sa fie si e binevenita.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Insistati.

 

Domnul Leonid Bujor:

Fiind presedinte al comisiei, eu apreciez foarte mult insistenta dumneavoastra.

Domnule Nicolae Bondarciuc,

Eu stiu situatia de la Budesti, sa nu uitam ca comuna Budesti face parte din componenta municipiului Chisinau. Primariile, care fac parte din componenta municipiului Chisinau, sint privilegiate in comparatie cu localitatile din raioanele Republicii Moldova.

De aceea, daca nu gasim o formula, asa cum a propus domnul Presedinte al Parlamentului, ca sa fie explicit prevazut in lege ca acest lucru se face doar la initiativa organelor administrarii publice locale, eu voi fi nevoit sa insist de a pune la vot si de a exclude cuvintele sectorul public, fiindca atunci cind se dau 15% din bugetul de stat e una.

Si doi. Cind noi inca mai cream conditii ca organele administrarii publice locale din banii care nu ii au pentru a solutiona problemele lor locale sa mai transfere si in acest fond, eu consider ca aceasta e absolut alogic.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi...

Domnul Vladimir Ciobanu:

Daca stimatul deputat a adus exemplul localitatii Budesti, eu as putea aduce alt exemplu. Localitatea Miclesti din raionul Criuleni, unde, datorita fondurilor dezvoltarii sociale si cu participarea surselor publice din cadrul localitatii si a populatiei s-au facut foarte multe lucruri.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Avansam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine. Cite procente constituie acele primarii locale care nu sint la dotatie? Si eu o sa va spun care este restul, ca ele constituie majoritatea absoluta a primariilor din Republica Moldova.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Tinind cont de actualul sistem de finantare si de formarea bugetului local, ceea ce s-a vorbit la precedentul proiect de lege, ca este o restanta a Parlamentului, aveti dreptate. Dar noi vorbim pe viitor si despre o situatie concreta: contributia celor din teritoriu la dezvoltarea regionala.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Sint doua lucruri diferite.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aceasta propunere la solicitare.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Am aici, pur si simplu, o propunere care ar putea sa evite nevotarea acestui amendament. Dupa cuvintele sectoarele publice sa punem virgula, la decizia organelor reprezentative, si iar virgula si mai departe dupa text. Si atunci e clar ca din sectorul public se atrage numai la decizia organelor reprezentative corespunzatoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte,

Cum ginditi? Bine, eu supun votului propunerea inaintata de domnul Bujor referitoare la articolul 6 alineatul (4). Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 2, 3.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

18 voturi pro.

Propunerea nu a fost acceptata.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o optiune a fractiunii, ca sa o spun, nu am intrebari catre domnul presedinte al comisiei. In primul rind, vreau sa spun ca Fractiunea Partidului Democrat nu o sa voteze acest proiect de lege din considerente ca pentru zona defavorizata, despre care noi vorbim la articolul 6 imi pare ca, da, sint atribuite si finante, o sa fie finantata in mod special.

Dar care sint criteriile? Nu sint criteriile care ar fi trebuit sa atribuie... sau sa declaram ca aceasta zona este defavorizata. Practic, o sa fie o lipsa totala de transparenta in acest domeniu. Plus la aceasta, la articolul 8 alineatul (2) se incalca Constitutia Republicii Moldova, se incalca Legea cu privire la administratia publica, se incalca Legea cu privire la finantele publice.

Si al treilea moment, pe care vreau sa il mentionez este formarea agentiilor de dezvoltare regionala. Este un lucru benefic, dar administratia publica locala, la etapa initiala, sa vorbim cinstit, nu are experienta in domeniul elaborarii proiectelor, cit si specialisti in acest domeniu. Si aici vine aceasta agentie cu un alineat la articolul 8, alineatul (3) venituri din activitatea economica.

Adica, bugetele locale va trebui, de fiecare data... dar, la etapa initiala, administratia publica locala o sa vina foarte des la aceste regiuni. Ele au trebuit sa plateasca din bugetele locale. Eu nu stiu, dar consider noi, in prima lectura am votat acest proiect de lege, fiindca conceptul este extraordinar de bun si noi intelegem ca acest proiect de lege este necesar tarii, dar, in acest context, nu cred ca o sa fie bine.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Pozitiile sint clare. In aceste conditii, voi supune votului adoptarea in lectura a doua, conform deciziilor pe care le-am adoptat in plenul Parlamentului acum si conform continutului raportului comisiei sesizate in fond, a proiectului de Lege nr.4428. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 8.

 

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi pro. Impotriva? Eu vad un vot. Un vot impotriva.

Proiectul de Lege nr.4428 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4925 pentru modificarea Legii asigurarii cu pensie a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne.

Guvernul.

 

Domnul Victor Mindru viceministru al sanatatii si protectiei sociale:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale in comun cu Ministerul Finantelor. Aspectele principale ale modificarilor sint urmatoarele.

Primul aspect. Majorarea cuantumului pensiei de invaliditate pentru militarii, a caror invaliditate a survenit in perioada indeplinirii serviciului militar in termen.

Marimea pensiei militarilor invalizi, inclusiv a invalizilor celui de al doilea razboi mondial si a persoanelor de categorie similara, precum si a membrilor familiilor lor este mica. In rezultatul adoptarii modificarilor propuse, marimea medie lunara a pensiei va spori de la 102 lei la 287 de lei, numarul beneficiarilor de aceste pensii este aproximativ de 1125 de persoane.

Totodata, se propune de a indexa anual pensiile nominalizate la 1 aprilie ca si la ceilalti pensionari. Aceasta modificare va constitui o imbunatatire esentiala a situatiei actuale a categoriei date de pensionari.

Si al doilea aspect. Schimbarea modalitatii de recalculare a pensiilor acordate militarilor care au satisfacut sau satisfac serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne si familiilor acestora.

Actualmente, recalcularea pensiilor stabilite categoriei de persoane nominalizate este in corelatie directa cu cresterea salariilor de baza a premiilor, sporurilor etc., pe cind, in sistemul de asigurari sociale, pensiile, dupa cum stiti, se indexeaza anual la 1 aprilie.

Luind in considerare situatia creata, se propune ca recalcularea pensiilor militarilor sa fie efectuata, de asemenea, la 1 aprilie in dependenta de cresterea medie anuala a indicelui preturilor de consum pentru anul precedent.

Stimati deputati,

Tinind cont de cele expuse, rog sa sustineti acest proiect.

Va multumesc pentru atentie.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb daca... n-am gasit avizul Guvernului, exista o evaluare, un calcul exact care sint necesitatile financiare pentru a acoperi, pentru a suporta aceste cheltuieli suplimentare? S-au facut asemenea calcule si Legea bugetului pentru 2007 prevede aceste cheltuieli suplimentare care sint necesare pentru a...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Varta,

De fapt, poate, nu va suparati, voi incerca si eu sa ma incadrez in aceste dezbateri pe un simplu motiv ca este un proiect de lege care vine sa ajusteze un sistem existent la un alt sistem. De fapt, daca va uitati, e vorba de un alt sistem de indexare care, din punctul de vedere al Guvernului, de fapt nu vine cu niste fonduri aditionale la cele alocate astazi. Deci, este o ajustare a mecanismelor.

 

Domnul Ion Varta:

Am inteles. Deci un fond suplimentar, aditional.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu. Da, nu este aditional. Este mecanismul practic de indexare. Astazi el se face poate o data la... in trecut se facea o data la 4 ani, o data cu majorarea salariilor. In alte cazuri, in afara oamenilor cu epoleti, se facea in fiecare an la 1 aprilie, conform nivelului inflatiei si nivelului de majorare a salariului mediu pe economie.

Si acum se ajusteaza sistemul si militarii trec la fel in sistemul de indexare anuala.

 

Domnul Ion Varta:

E clar.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu placere.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Eu va rog, avind in vedere ca sint mai multe talmaciri si zvonuri, in primul rind, in rindurile persoanelor cu epoleti, deci militari, politisti s.a.m.d., eu va rog sa imi raspundeti la o intrebare.

Aceste modificari ale principiilor de recalculare a pensiilor o sa aduca la inrautatirea situatiei si starii materiale sau nu?

 

Domnul Victor Mindru:

Nu, dimpotriva aceasta va duce la imbunatatire, fiindca va fi o stabilitate la indexare si, dupa cum s-a spus, va aduce in corelatie cu celalalt sistem de asigurari sociale.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

Spuneti cit costa legea aceasta?

 

Domnul Victor Mindru:

S-a spus deja ca ea se incadreaza in bugetul care va fi in 2007. Dar daca e sa vorbim la concret, indexarea militarilor va costa in jurul la 42 milioane de lei.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Plus.

 

Domnul Victor Mindru:

Da, plus.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

In cadrul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie a fost examinat acest proiect de Lege nr.1544 care prevede modificarea Legii asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne, adoptat inca in anul 1993, venit ca initiativa legislativa din numele Guvernului si constatam urmatoarele.

Scopul elaborarii acestei legi a fost majorarea pensiilor, in primul rind, pentru militarii in termen, care au devenit invalizi in perioada satisfacerii serviciului militar si a caror pensii astazi constituie doar 102 lei.

Astfel, prin modificarea articolului 23 din lege, se propun urmatoarele cuantumuri minime ale pensiilor pentru militarii in termen, in dependenta de gradul de invaliditate si de cauza survenirii invaliditatii. Pentru gradurile I si II de invaliditate, respectiv, 504 de lei si 336 de lei, pentru gradul III de invaliditate 252 si 168.

Concomitent, in scopul excluderii decalajului major dintre marimile pensiilor militarilor care isi satisfac serviciul militar prin contract si persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, a caror pensii s-au majorat in legatura cu implementarea Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si a pensiilor stabilite conform altor acte legislative, s-a propus excluderea articolelor 62 si 63 din Legea actuala si completarea acesteia cu un nou articol care prevede indexarea pensiilor pentru aceasta categorie de pensionari. Indexarea se va efectua in dependenta de cresterea medie anuala a indicelui pretului de consum pentru anul precedent.

Celelalte modificari care se propun a fi operate in proiectul mentionat decurg din cele expuse mai sus si au un caracter redactional. Tinind cont de cele expuse, in scopul mentinerii unei echitati sociale in sistemul general de pensionare, comisia sesizata in fond propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Pentru comisie intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnul ministru spunea ca nu se inrautateste situatia celor care primesc pensia de acum de la bugetul de stat. In schimb, in nota informativa se spune ca aplicarea noilor conditii de salarizare, dupa care se calculeaza un salariu, va crea un decalaj considerabil intre marimea pensiilor militarilor si cuantumul pensiilor stabilite in sistemul de asigurari sociale. Prin urmare, inseamna ca acest proiect de lege, totusi, are ideea de a diminua acest decalaj.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu stiu ce a raspuns domnul ministru. In primul rind, conform legii noi, nu avem dreptul sa diminuam un drept deja dobindit de un cetatean, de un angajat.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

E corect, dar eu citesc din nota informativa.

 

Domnul Marian Lupu:

Acestea sint deja momente de calitate a pregatirii documentelor.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si a doua intrebare. Din care buget se va face indexarea pensiilor militarilor?

Doamna Valentina Buliga:

Din bugetul de stat.

 

Domnul Marian Lupu:

In mod evident.

 

Doamna Valentina Buliga:

Conform acestei legi, toate platile pentru aceasta categorie de angajati se face din bugetul de stat.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da, va multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, prin transfer Fondul asigurarilor sociale.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte a comisiei, tin sa va multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Pentru lectura a doua avem propuneri de la Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte,

Nu va suparati. Ramineti, va rog, la tribuna centrala. Voi supune votului aprobarea in prima lectura, apoi vom vedea care sint propunerile in lectura a doua. Deci, proiectul de Lege nr.4925. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4925 este aprobat.

Doamna presedinte a comisiei,

Rog pentru lectura a doua.

 

Doamna Valentina Buliga:

In numele Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica, pentru lectura a doua se propune ca punctul 30 din proiectul de lege sa se completeze cu cuvintele si achitate din bugetul de stat, ceea ce se efectueaza. Iar dupa cuvintul anual sa se introduca cuvintele: toata suma pensiei si mai departe dupa text. Adica, indexarea sa se faca anual la 1 aprilie din toata suma calculata a pensiei pentru persoanele nominalizate.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, comisia sustine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Comisia sustine aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Comisia sustine. Este necesar sa supun votului? Nu.

Va multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4925. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

72 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4925 este adoptat in a doua lectura.

Proiectul de Lege nr.4759 privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice.

Guvernul.

 

Domnul Igor Dodon ministrul economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul a elaborat si propune spre examinare proiectul de Lege privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice. Din start, pina a veni cu o informatie vizavi de conceptul si analiza succinta a acestui proiect de lege, as dori sa vin cu o informatie vizavi de cadrul legal existent la aceasta etapa, vizavi de reglementarea procesului de privatizare in Republica Moldova si de unele informatii privind implementarea si aplicarea acestei legislatii pe parcursul ultimei perioade.

Astfel, la aceasta etapa, in Republica Moldova, exista urmatorul cadru legal pentru procesul de privatizare. Este vorba de Legea cu privire la privatizare, elaborata si aprobata inca in anul 1991, Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 19971998, care a fost prelungita pe parcursul ultimilor 9 ani in fiecare an. Si un sir de acte normative, este vorba de circa 40 de acte normative, in special hotariri de Guvern.

In perioada anilor 1997 2006 in total, daca e sa vorbim de Legea cu privire la programul de privatizare, prin care a fost aprobata lista intreprinderilor ce urmeaza a fi privatizate, au fost privatizate 672 de intreprinderi in valoare totala de 1,26 miliarde de lei. Daca e sa divizam aceasta perioada de circa 10 ani in doua perioade cite 5 ani, as dori sa fac urmatoarele constatari. In primul rind, in perioada anilor 19972000 au fost privatizate 535 de intreprinderi in valoare totala de 810 milioane de lei.

Anual, cifra privatizarii, incepind cu 1997, sau cifra incasarilor la buget, incepind cu anul 1997 pina in 2000, a fost in crestere de la 77 de milioane de lei pina la 426 de milioane in anul 2000. In urmatorii cinci ani, in perioada anilor 2001 2006, au fost privatizate obiecte in suma totala de 450 milioane de lei, adica, pe parcursul a cinci ani, volumul incasarilor din procesul de privatizare a fost egal cu volumul incasarilor din procesul de privatizare pentru anul 2000. In total, in perioada anilor 2001 2006 au fost privatizate 137 de intreprinderi.

As dori sa mentionez ca in ambele perioade, pe intreaga perioada de circa 10 ani, accentul de baza la alegerea modalitatii de privatizare a fost expunerea la vinzare, la privatizare prin intermediul bursei de valori. In momentul de fata, la aceasta etapa, facind o inventariere a activelor de care dispune statul atit sub forma de societati pe actiuni, cit si sub forma de intreprinderi de stat, putem constata urmatoarea lista de active.

In momentul de fata, statul dispune de circa 350 de intreprinderi de stat, 341 de intreprinderi municipale, si 395 de societati pe actiuni. Din societatile pe actiuni mai mult de 50% pachetul majoritar este in 259 de intreprinderi si de la 10% pina la 50% 80 de intreprinderi si pachete mai mici de 10% sint 56 de intreprinderi. As dori sa mentionez ca, in perioada nominalizata, principiile de baza, in temeiul carora au fost efectuate privatizarea si administrarea proprietatii de stat, au fost stipulate, in special, in legea mentionata, Legea cu privire la privatizare din anul 1991, care, de fapt, este deja o lege depasita de timp, in care sint operate o multime de modificari care, in unele cazuri, se contravin legislatiei in vigoare.

Necesitatea venirii cu o noua abordare in ceea ce tine de procesul de privatizare si administrarea proprietatii de stat a fost dictata de analiza efectuata de Guvernul Republicii Moldova, de Ministerul Economiei si Comertului la sfirsitul anului precedent al gestionarii eficiente, eficientei gestionarii activelor statului si a modalitatilor de privatizare, utilizate pina la aceasta etapa.

In urma acestor concluzii, Ministerul Economiei si Comertului a elaborat, la sfirsitul anului precedent, un nou concept vizavi de administrarea si deetatizarea proprietatii de stat. De ce venim cu o noua abordare si anume cu abordarea deetatizare si nu privatizare? Prin proiectul nou de lege se propune o notiune noua, utilizata in Republica Moldova, care va contine nu doar procesul de privatizare, vinzare cumparare, insa si alte metode utilizate eficient in practica internationala de deetatizare.

In special, este vorba de astfel de metode, cum ar fi parteneriatele publice private, concesiunile, transmiterea in proprietate fiduciara. Proiectul de Lege cu privire la deetatizarea si administrarea proprietatii publice vine cu urmatoarele abordari noi la nivel de concept.

In primul rind, in lege, dupa cum am mentionat deja, se da o noua notiune vizavi de deetatizare, un proces mult mai complex decit vinzarea cumpararea propriu-zisa a activelor statului.

In al doilea rind. In aceasta lege se descrie destul de detaliat procesul de pregatire a obiectelor pentru deetatizare, procesul de deetatizare, procesul de monitorizare postdeetatizare si procesul de incheiere si reziliere a contractelor de privatizare, fapt care anterior nu era reglementat expres prin acte legislative, ci printr-o multime de acte normative. In acelasi timp, noul proiect cu privire la deetatizare si administrarea proprietatii de stat vine cu o detaliere a functiilor diferitelor niveluri de reglementare. Astfel, sint expres indicate functiile Parlamentului in procesul de deetatizare, al Guvernului, al autoritatilor publice centrale si ale autoritatilor publice locale.

Cu acest proiect venim anterior cu o abordare noua, care nu a fost si nu este in momentul de fata in cadrul legal in vigoare, in special prin faptul ca Parlamentul aproba lista obiectelor nepasibile privatizarii. Adica, Parlamentul spune ce nu se permite de privatizat, restul tinind de competenta Guvernului si a autoritatilor publice locale. In acelasi timp, in acest proiect de lege se vine cu o noua abordare si cu o stipulare expres a obligatiunilor de administrare a proprietatii de stat.

In continuare, accentul de baza, daca e sa vorbim de activele statului, urmeaza a fi pus pe eficientizarea administrarii proprietatii publice. As dori sa vin aici cu unele detalii. Cunoasteti ca deja, incepind cu anul 2007, pentru prima data a fost planificat pentru anul 2006 si sint in proiectul sau deja, in bugetul anului 2007 incasari de mijloace banesti din administrarea activelor statului, in special este vorba de dividende.

Pentru prima data in anul 2006, vor fi incasate, conform rezultatelor anului 2006, mai mult de 150 de milioane de lei de dividende, iar pentru anul 2007 aceasta suma este planificata la nivelul de 215 milioane de lei, ceea ce este mai mult decit suma planificata din privatizarea, din vinzareacumpararea simpla. Adica, accentul de baza in continuare va fi pus pe sporirea eficientei administrarii proprietatii statului.

In final, as dori sa mentionez ca acest proiect de lege a fost coordonat si avizat pozitiv de catre Fondul Monetar International, Banca Mondiala si a fost verificat sa corespunda IQ-lui comunitar, avind avizele respective. Rugam sa sustineti acest proiect pentru prima lectura.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule ministru.

Intrebari?

Microfonul nr.4. Pentru doamna.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule ministru,

Eu personal am o stima deosebita fata de echipa tinara a Ministerului Economiei si Comertului si nu as vrea, parca, sa va fac unele obiectii, dar sper ca o sa tineti cont de ele pentru lectura a doua sau, poate, nu stiu care va fi soarta acestui proiect de lege pina la finele sedintei. Dar vreau sa imi explicati un lucru. De ce ati dorit sa fugiti de la cuvintul privatizare in titlul legii? Dumneavoastra asa partial ati spus si, totodata, in cuprinsul legii cuvintul privatizare totusi apare mai frecvent decit cuvintul deetatizare. Prima intrebare.

Si nu credeti dumneavoastra ca etatizarea este sinonim cu nationalizarea, conform dictionarului explicativ? Si deetatizarea poate fi sinonim al cuvintului denationalizare. Nu credeti ca ar fi logic sa reexaminati acest proiect de lege in contextul scopului pe care l-ati invocat. Dumnea-voastra foarte bine ati spus care este scopul si, parca, sint de acord, dar cind si citesti si intri in esenta cuvintelor etatizare, privatizare, nationalizare apare acest confuz legitim.

 

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc, doamna presedinte a comisiei.

Noi, echipa de la Ministerul Economiei si Comertului, intotdeauna am stimat experienta, inclusiv a deputatilor, si as dori sa mentionez urmatoarele. In ceea ce tine de cuvintul privatizare si din ce considerente nu s-a inclus in titlu cuvintul privatizare? Din considerente ca deetatizarea este o abordare mult mai larga.

In cazul in care in titlu era sa includem cuvintul privatizare, atunci urmau sa dispara asemenea notiuni, cum ar fi parteneriat public privat, concesiunele si administrare fiduciara, care, de fapt, sint obiectivul acestei abordari noi. De aceea, am si venit cu aceasta propunere, studiind, in acelasi timp, si experienta internationala la acest capitol.

 

Doamna Valentina Buliga:

In care tari exista o asemenea lege cu o atare denumire, daca cunoasteti.

 

Domnul Igor Dodon:

Pot sa va prezint lista concreta cu tarile unde exista astfel de abordari. Insa, daca e sa vorbim chiar de notiunea de limbi moderne, vom gasi mai putine state unde exista astfel de cuvint, care este in limba de stat, cum ar fi deetatizarea. Insa abordarea respectiva este una utilizata destul de frecvent in Uniunea Europeana.

 

Doamna Valentina Buliga:

Bine.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu am spus microfonul nr.3.

Functioneaza doar.

 

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

, , . , , , , , . , 2006 . , .

 

Domnul Igor Dodon:

2001 2006 ?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

2006 .

 

Domnul Igor Dodon:

155 2006 .

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

 

Domnul Igor Dodon:

165 .

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

, , , - ? 12 , 50 . ?

 

Domnul Igor Dodon:

, .

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, .

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

2001 ? .

 

Domnul Igor Dodon:

1997 2000 , , 810 . 2000 426 . , 5 450 137 810 1997 2000 535 .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Igor Dodon:

155 .

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5 functioneaza de acum.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnilor presedinti ai sedintei,

Vad ca ambii spuneti poftim, poftim...

Domnule ministru,

La articolul 17 alineatul (3): Intreprinderea care detine monopol natural la prestarea de servicii comunale nu poate fi lichidata prin procedura de insolvabilitate. Dumneavoastra scrieti. Citim articolul 126 din Constitutia Republicii Moldova: economia Republicii Moldova este economie de piata, bazata pe proprietatea privata si pe proprietatea publica, antrenate in concurenta libera. Nu este, nu poate sa fie vorba ca cineva este in afara Constitutiei. De ce ati scris aceasta fraza, ca nu pot fi lichidate prin procedura de insolvabilitate.

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de intreprinderile care detin monopol natural, se considera si nu este doar o opinie a autorilor, dar este si o practica internationala, ca lichidarea acestor intreprinderi prin proceduri ordinare ar putea crea unele efecte sociale extrem de importante. Anume din atare considerente venim cu aceasta propunere in proiectul mentionat. Insa, daca se considera necesar, pina la a doua lectura putem da o notiune mai clara, pentru a fi destul de expres indicat in care cazuri si cu ce scop.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca aici ar fi mai normal sa fie scris ca pot fi supuse procedurii de insolvabilitate. Si in procedura de insolvabilitate avem doua proceduri. Este procedura planului, adica se face asanarea intreprinderii, si este procedura de lichidare. Caci sint doua modalitati de asanare a intreprinderii. Adica, ar fi mai clar si nu ar fi in contradictie cu articolul 129 din Constitutie. Si inca intrebari privind membrii Consiliului. La articolul 24 alineatul (4), membri ai Consiliului pot fi functionari publici. In continuare, la alineatul (8), avem ca membrii Consiliului intreprinderii publice sau ai Consiliului societatii pot fi remunerati conform legii.

Conform legii, functionarii publici nu pot fi remunerati decit pentru munca exercitata in conformitate cu functia corespunzatoare. Adica sint incompatibilitati. Atunci cum veti raspunde dumneavoastra la aceasta intrebare?

Domnul Igor Dodon:

Conform cadrului legal in vigoare, functionarii publici pot fi remunerati. Eu pot sa vin cu argumentele respective, daca este necesar. Pot fi remunerati pentru activitatile in cadrul consiliilor, unde sint reprezentanti ai statului. As dori sa mentionez ca aceasta intrebare, acest subiect a fost pus in discutie si in cadrul grupurilor de lucru pina la prima lectura. Si pina la a doua lectura urmeaza sa decidem grupul de lucru si in continuare Parlamentul vizavi de remunerarea functionarilor publici, pentru a nu crea un conflict de interese. Cred ca este un subiect pentru lectura a doua, care urmeaza sa fie discutat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred, ca ca sa nu avem conflict de interese, sa fie foarte clar scris ca functionarii publici nu pot fi remunerati suplimentar, fiindca de altfel vor lucra in alta parte mult mai activ decit la locul de munca. Si la articolul 26, care tine de indicatorii, adica de indicii financiari principali ai activitatii s.a.m.d. Eu as vrea sa... dumneavoastra sinteti un specialist, sa spunem asa, mai proaspat. Valoarea de balanta a activelor nete. Adica, daca e sa vorbim din punct de vedere economic, aceasta nu vorbeste despre nimic. Sint active nete la intreprinderi. Si ce daca sint? Mult mai important ar fi rentabilitatea activelor nete. asa cum este indicator, adica cit genereaza aceste active la un... citi lei genereaza aceste active, da?

 

Domnul Igor Dodon:

Pot sa raspund?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceasta ar fi normal. Dar nu, pur si simplu, ca sint active sau nu sint.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Nu pot fi de acord cu dumneavoastra, deoarece in cazul in care se ia decizia vizavi de privatizare, de vinzare, este extrem de importanta valoarea activelor nete, fiindca rentabilitatea activelor nete ne arata pe cit de eficient sint utilizate aceste active de catre aceasta intreprindere sau de catre managementul ei. Si atunci cind se ia decizia de privatizare nu se ia din considerente ca rentabilitatea activelor este foarte inalta. In cazul in care un investitor vine la o licitatie sa cumpere un activ, sint extrem de importante activele nete, care, dumneavoastra cunoasteti, includ capitalul statutar, rezervele si profitul nedistribuit al anilor precedenti.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Nu sint de acord cu dumneavoastra. Articolul 26, in general, nu vorbeste despre privatizare, vorbeste despre planurile anuale ale intreprinderilor publice ale societatii s.a.m.d. comerciale sau cu capital public. Si aici sint indicii financiari principali ai activitatii intreprinderilor publice sau a societatilor comerciale. Venituri din vinzari, profitul net si valoarea activelor de bilant.

Chestia consta in aceea ca un agent economic sau un potential investitor, cind doreste sa faca o investitie, pe dinsul il intereseaza, in primul rind, activele, da? Dar mai mult il intereseaza rentabilitatea acestor active. El trebuie sa vada cum lucreaza aceste active. Si unii dintre acesti indicatori sint inclusi aici nu pentru privatizare, dar pentru ca sa putem spune cum lucreaza administratorul acestei intreprinderi. Si pentru administrator acesti indicatori nu sint relevanti. Relevanta ar fi, totusi, rentabilitatea activelor.

Adica, sint indicatori pentru activitatea intreprinderii. Eu voi veni cu propuneri pentru lectura a doua si cred ca noi trebuie sa gasim aici indicatori care caracterizeaza activitatea eficienta, dar nu, pur si simplu, activitatea moarta. Caci intreprinderea poate avea active multe, dar sa stea fara ca sa fie folosite. Si o chestiune aici cu restructurarea. As vrea sa va intreb ce inseamna restructurarea ca notiune, ca definitie. Si in ce caz este nevoie de restructurare? Si daca stiti, puteti sa imi spuneti conform carei legi se efectueaza acest proces in Republica Moldova?

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

In ceea ce tine de restructurare, dumneavoastra cunoasteti ca restructurarea are loc in baza legii care reglementeaza forma juridica de organizare, la care se refera aceasta restructurare. In special, daca este vorba de societati pe actiuni, aceste prevederi sint in Legea cu privire la societatile pe actiuni, daca este vorba de intreprinderile de stat in Legea cu privire la intreprinderile de stat. In ce caz este necesara aceasta restructurare? In cazul in care statul sau proprietarul, gestionarul unui anumit activ ia decizia ca activitatea in continuare a acestui activ sub una din formele pe care le-am mentionat este necesar de a fi restructurata, pentru a corespunde rigorilor vietii sau acelor cerinte, care sint inaintate de economie la aceasta etapa, se ia decizia vizavi de restructurare.

In ceea ce tine de notiunea de restructurare, in aceasta lege in acest proiect de lege este destul de detaliat descrisa restructurarea, procedura si etapele de restructurare si competentele diferitor institutii.

Domnule deputat,

Acum, in ceea ce tine de activele nete si de rentabilitatea activelor. De asemenea aici in acest proiect de stipuleaza ca sint publice bilanturile sau rapoartele financiare ale intreprinderilor. In baza acestor rapoarte, se poate de calculat orice indicator: fie rentabilitatea activelor sau rentabilitatea vinzarilor.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Eu nu am vorbit de calculare. De calculat noi putem sa calculam orisice. Eu am vorbit despre faptul care indicator este important pentru ca noi sa putem evalua activitatea unui administrator.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule deputat,

E clar. Inaintati propunerile pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am inaintat, dar nu a trebuit dumnealui sa vina iarasi cu explicasii. Eu am inaintat propunerea.

 

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra puneti intrebarea si va va raspunde in acest caz. Dar faceti comentarii prea lungi. Intrebare si raspuns.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte,

Nu imi inchideti gura, caci o sa aveti inca cind sa faceti acest lucru, dupa ce va intra in vigoare noul Regulament. Asa ca aveti acum putina rabdare, da, mai rabdati nitel.

 

Doamna Maria Postoico:

Jumatate de ora, da?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

In privinta restructurarii, dumneavoastra stiti ca in Legea cu privire la insolvabilitate noi am avut citeva capitole cu privire la restructurare. Ele au fost excluse din lege. Si noi acum nu avem reglementarea specifica sau speciala pentru restructurare. Nu avem in legislatia Republicii Moldova. In Legea cu privire la solvabilitate acestea au fost excluse in anul 2006, in acest an prin legea nr.223.

 

Domnul Igor Dodon:

Insa, in acelasi timp, a ramas in legile sectoriale, sau, bine, nu le numim sectoriale.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In legile sectoriale acolo sint reglementari de o fraza, adica nu sint reglementari care sa demonstreze ca, uite, aceasta este important. Si ceea ce ati spus dumneavoastra in privinta restructurarii ca definitie. Restructurarea, de obicei, se face atunci cind intreprinderea nu mai genereaza de acum venit. Daca ea nu genereaza venit, inseamna ca intra in incapacitatea de plata, inseamna ca se aplica Legea insolvabilitatii. Atunci dumneavoastra ce fel de restructurare faceti? Din care cauza nici nu ati raspuns. Intreprinderea care se restructureaza intra in incapacitatea de plata sau nu?

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Cred ca ar fi bine ca intrebarile in ceea ce tine de polemica vizavi de insolvabilitate si restructurare sa le avem intr-o discutie privata, insa ca raspuns la aceasta intrebare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Cite o data nu avem cind noi.

 

Domnul Igor Dodon:

Statul, pentru a scoate la vinzare un activ nerentabil, poate sa ia decizia ca acest activ sa fie restructurat mai intii si doar dupa aceasta sa fie scos la privatizare. Anume aceasta modalitate si se propune, aceasta optiune se propune de a fi inclusa in lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule ministru,

Vreau sa incep cu articolul 76, privatizarea incaperilor nelocuibile. Dupa ce am lecturat acest articol, ni s-a creat impresia ca are o conotatie discriminatorie, fiindca prevederile acestui articol vor viza niste persoane concrete, care au reusit, intre timp, sa isi privatizeze acele incaperi pe care dumneavoastra le considerati nelocuibile. Si acum propuneti ca ele sa fie din nou privatizate. Deci, aceste persoane vor fi lezate. Este adevarat ca le permiteti sa participe la aceasta privatizare doar in cazul in care nu au datorii, restante la plata chiriei. Si atunci pot fi admisi si ei la participare la aceasta privatizare. Dar oricum este discriminatoriu.

Poate ca sint persoane mai necajite, care au, intr-adevar, restante si nu au posibilitate sa acopere aceste restante. Si dumneavoastra, din start, ii excludeti automat din lista acelor care vor participa. Deci, este o discriminare dubla chiar. Numai ca contestati privatizarea care a fost facuta initial, dar efectuind-o din nou, il scoateti din concurs, atunci cind el are aceste datorii. Care este opinia dumneavoastra? Sinteti de acord ca acest articol are conotatie discriminatorie?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Varta,

La prima vedere, intr-adevar, este asa. Insa sa va dau un exemplu. Datoriile pentru locatiune este de 1 milion de lei. Costul de privatizare este de 100 de mii de lei sau de 200 de mii de lei. Atunci eu, in calitate de persoana care iau in locatiune un anumit obiect, nu am sa achit plata de locatiune. Am sa vin la privatizare. Deci, eu consider obiectiv ca persoanele care au datorii pentru locatiune, nu au dreptul sa participe la aceasta. Insa putem sa discutam pentru lectura a doua.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumim.

Domnule Varta,

Mai sint intrebari? Nu?

Da, poftim.

Domnul Ion Varta:

Adica, sint mai multe intrebari, dar nu o sa fac abuz. Inca o intrebare care tine... este una principiala si are caracter conceptual.

 

Doamna Maria Postoico:

Prezentati-le in scris.

 

Domnul Ion Varta:

Este vorba despre articolul 37, modalitatile de privatizare. Dumneavoastra scoateti in evidenta doua categorii mari de modalitati de privatizare si in cea de a doua categorie, la litera d) apare o asemenea formula, din punctul meu de vedere, destul de curioasa. Transmiterea de actiuni cu titlu gratuit.

Domnule ministru,

As fi vrut sa va intreb cine vor fi acesti fericiti care vor profita de pe urma unor asemenea cadouri din partea Ministerului dumneavoastra, care gestioneaza acest proces de privatizare? Deci, care vor fi principiile si cita transparenta va fi? De fapt, cum intentionati dumneavoastra sa realizati aceasta prevedere a acestui articol?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule Varta,

In continuare, in unul dintre articolele ce urmeaza, se gasesc toate detaliile. Insa va aduc unele informatii, care este principiul. Fiind urmata o anumita procedura de expunere, concurs cu ridicare, licitatii, concurs investitional, concurs comercial, negocieri directe, concurs cu micsorarea preturilor de piata, transmiterea cu titlu gratuit, se are in vedere vinzarea unor anumite active cu pretul simbolic de 1 euro si este indicat in proiect.

Astfel de modalitati de vinzare sint utilizate pe larg in experienta internationala, este vorba de acele active pentru care statul este gata sa le dea cu titlu gratuit, simbolic cu un euro, insa specificind unele conditii destul de exprese, ceea ce tine de achitarea datoriilor si conditiile de investitii si pastrarea profilului in continuare. Anume aceasta se are in vedere pentru aceasta modalitate. Detaliile sint in proiectul de lege.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule Varta.

 

Domnul Ion Varta:

Mai am dreptul la o intrebare. Ultima. Articolul 9, atributiile autoritatilor administratiei publice locale la administrarea si deetatizarea proprietatii publice. Dumneavoastra la alineatul (2), acel cu referire la administrarea proprietatii publice spuneti ca atributiile acestor unitati administrativ-teritoriale se limiteaza doar la prognozarea si programarea dezvoltarii economice.

Nu era cazul sa fie precizata, sa fie indicata si coordonarea, gestionarea acestei dezvoltari? Limitati, intr-un fel, prerogativele acestei unitati administrativ-teritoriale in asigurarea acestei dezvoltari economice. Deci, propunerea era ca sa fie completata aceasta sintagma cu cuvintele coordonare sau gestionarea dezvoltarii.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Varta,

Ati dat citire doar articolului 9 alineatul (2) litera a). Insa mai sint literele b), c) pina la k), unde sint o multime de functii de gestionare si de monitorizare. Daca este necesar, putem sa concretizam suplimentar. Insa acestea sint deja incluse in aliniatele care urmeaza.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima mica de tot. Ati spus ca ministerul dumneavoastra va informa una din atributiile, pe care vi le asumati in baza acestei legi, ca sa informati publicul privind administrarea proprietatii de stat. Cum intentionati sa faceti acest lucru? Care sint modalitatile?

 

Domnul Igor Dodon:

In proiectul de lege este prevazut ca Guvernul, anual, pina la data de 1 mai, va veni cu un raport in Parlament privind administrarea proprietatii de stat si procedurile de deetatizare care au avut loc. Aceasta este una din modalitati. In afara de aceasta, mai sint multiple modalitati care tin de activitatea Ministerului Economiei si Comertului sau Agentiei de Privatizare care va implementa aceste proceduri.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Varta,

Va multumim.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimina:

Multumesc doamna Presedinte al sedintei.

Stimate domnule ministru,

Dumneavoastra ati nominalizat, ati informat asupra numarului de intreprinderi privatizate. Intrebarea mea consta in urmatoarele si daca dumneavoastra nu dispuneti de informatie ca sa raspundeti in momentul de fata, atunci va rog pe parcursul, eu stiu, unei perioade de o saptamina, va rog ca sa ne informati asupra urmatorului subiect.

Din aceste intreprinderi, care au fost privatizate pe parcursul anilor, care este soarta lor, cite activeaza, cite si-au stopat activitatea, cite locuri noi de munca au fost create, cite locuri de munca au fost diminuate. Fractiunea Partidului Comunistilor solicita aceasta informatie, pentru a fi utilizata la intilnirile cu alegatorii.

Si a doua propunere, pe care as vrea sa o inaintez anume in sedinta plenara, Fractiunea Partidului Comunistilor deja v-a prezentat acest set de documente, concluzii, obiectii si propuneri asupra proiectului de Lege cu privire la privatizare. Si fractiunea are o doleanta, ca toate aceste propuneri, obiectii, amendamente sa fie examinate foarte minutios, ca sa isi gaseasca locul in proiectul de lege in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de propunerile inaintate de catre fractiune, noi le-am studiat detaliat in cadrul grupurilor de lucru si al comisiei de profil pina la prima lectura. O buna parte din acestea vin sa imbunatateasca calitativ proiectul si vor fi luate in considerare.

Vizavi de prima intrebare cu unii indicatori specifici pentru activele privatizate pe parcursul ultimului an, as dori sa mentionez ca Ministerul Economiei si Comertului a efectuat o analiza detaliata si a pregatit un set de materiale pentru fiecare modalitate de privatizare, pentru fiecare obiect cu soarta respectiva. Este vorba de un material destul de voluminos, sint 6 rapoarte, 6 volume care pot fi prezentate Fractiunii si altor deputati, daca va fi necesar. Aceste informatii au fost prezentate si comisiei de profil.

 

Doamna Larisa Zimina:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, doamna Presedinte.

Eu as vrea sa rog colegii sa atragem atentie si sa fie sustinuta propunerea noastra referitoare la articolul 7 alineatul (1), unde, la atributiile organului abilitat cu efectuarea administrarii, in proiectul prezentat este Ministerul Economiei si Comertului.

Avind in vedere ca ministerul este organ public central, care, pina la urma, este in cadrul Guvernului, si sa luam astazi practica tarilor care au aderat, care deja sint in Uniunea Europeana, si practica noastra astazi, ca, pina la urma, raspunzatorul financiar negociaza contractele, administreaza, este agentie si in tarile vecine, in tarile care au trecut deja etapa aceasta insa in diferite tari ea se numeste diferit; in Romania Agentia pentru Valorificarea Activelor Statului si acestea sint recomandarile Uniunii Europene. Eu propun ca noi sa urmam aceeasi, sa spunem, idee si propun ca la alineatul (1) articolul 7, organul central de specializare abilitat sa administreze, sa deetatizeze proprietatea publica sa fie Agentia de Administrare si Privatizare a Proprietatii Publice.

Domnul Igor Dodon:

Domnule Guma,

Ca sa intelegem bine propunerea, se propune aparitia unui nou organ al administratiei publice centrale sau aprobarea Regulamentului de catre Guvern, pentru ca aceasta este esential. Conceptual este foarte important.

 

Domnul Valeriu Guma:

Daca propunerea noastra este acceptata, atunci, evident, Regulamentul, si intr-un caz, si in altul, trebuie sa fie... de Guvern. Ati anticipat a doua intrebare. Dar eu propun, ma rog, pina la urma, daca va fi necesar sa fie o Agentie noua de administratie publica centrala. Ar fi un lucru bun, nu ar fi o greseala.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

In ceea ce tine de aparitia unei noi institutii a autoritatii publice centrale cu functii de elaborare a politicilor si implementarea politicilor in domeniul privatizarii, nu putem sa fim de acord, deoarece aceasta contravine si rezultatelor studiului preliminar pentru reforma administratiei publice centrale, cind politica in anumite domenii este elaborata doar de catre ministere. Aceasta ar fi doar... implementarea propunerii dumneavoastra ar fi prin crearea unui nou minister cu privire la privatizare, care consideram ca pentru aceasta etapa nu este binevenit.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Nu este vorba de un minister. Dumneavoastra, ministerul dumneavoastra, alte ministere ocupati-va de politici. Nu e nici o problema. Guvernul, in general, lasa sa se ocupe de politici. E bine aceasta. Si va salutam. Dar administrarea... organ abilitat trebuie sa fie acel care poarta raspundere, care pune semnatura, care poarta raspundere financiara a obligatiunilor. Dumneavoastra, Ministerul Economiei si Comertului nu aveti nici o responsabilitate, pina la urma.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guma,

Intrebarea?

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am pus intrebarea. Nu-i pentru lectura a doua, aceasta-i de concept.

 

Doamna Maria Postoico:

Este raspuns? A doua intrebare.

Domnule Guma,

Nu discutati cu sala, dar puneti a doua intrebare.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am pus prima intrebare.

Doamna Maria Postoico:

Prima? Dar a doua nu este?

 

Domnul Igor Dodon:

Permiteti-mi sa ii raspund domnului Guma.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am pus prima intrebare.

 

Domnul Igor Dodon:

Inca o data, ca sa fie clar.

Domnule Guma,

In ceea ce tine de administrare. Administrarea nu este elaborarea politicilor. Tine, si la aceasta etapa, acum, tine de functiile Agentiei de Privatizare de pe linga Ministerul Economiei si Comertului. Exact aceasta se propune in continuare in proiectul de lege, exact aceasta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Uitati-va, dumneavoastra spuneti una, dar in text scrie alta.

 

Domnul Igor Dodon:

Poftim.

 

Domnul Valeriu Guma:

Organul central de specialitate abilitat sa administreze si sa deetatizeze Ministerul Economiei si Comertului. Nu este corect. Dar dumneavoastra spuneti ca administreaza Agentia.

 

Domnul Igor Dodon:

Organul abilitat asupra realizarii politicilor.

 

Domnul Valeriu Guma:

Ministerele fac politici, lasa sa faca politici in continuare.

 

Domnul Igor Dodon:

Organul abilitat cu realizarea politicilor in domeniul administrarii si deetatizarii, adica cu implementarea nemijlocita este Agentia de Administrare si Privatizare. Uitati-va la articolul 7 alineatul (2).

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Noi ne uitam la articolul 7 alineatul (1). Ceea ce spuneti dumneavoastra, care vreti sa spuneti ca se atribuie Agentiei, aceasta se atribuie Ministerului Economiei si Comertului. Atunci care este ideea? De ce noi, organul central, care, pina la urma, nu poarta responsabilitate... Doar dumneavoastra confirmati aceasta. Dumneavoastra nu puneti semnatura nici pe un contract, pune Agentia. Ea exercita control financiar, ea poarta raspundere.

 

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra repetati a doua oara de acum.

 

Domnul Igor Dodon:

Aceasta si face acum Agentia si va face si in continuare.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar si a zecea oara, daca eu vreau sa explicam aceasta chestiune pina la un sfirsit normal. Mai mult decit atit, ca nu vorbesc ceva care nu corespunde realitatii si dorintelor, aspiratiilor pe care noi vrem sa le realizam in aceasta tara, ca trebuie sa fie o Agentie care valorifica activele statului in aceasta tara. Ea este, dar nu este abilitata sa exercite control si nu exercita control. Si eu propun ca la articolul 7 alineatul (1) aceasta este de concept, oameni buni. Nu este de concept? Dar lasati dumneavoastra, cind vreti e de concept, cind vreti nu e de concept. Aceasta este conceptual.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guma,

Nu discutati cu sala.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu discut cu sala.

Doamna presedinte,

V-am pus intrebarea concreta.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, asteptati raspuns. Vreti la vot sau ce?

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, puneti-o la vot atunci.

 

Domnul Igor Dodon:

Organul central cu politicile este ministerul. Implementarea o face Agentia de Privatizare. Aceasta este modalitatea stabilita in lege. Si este corect lucrul acesta, deoarece nu face politici o Agentie de Privatizare cit de mare ar fi stima fata de fostii conducatori, care se afla in aceasta sala a Agentiei de Privatizare. Nu poate Agentia de Privatizare sa fie organul care face politici, Agentia de Privatizare implementeaza politicile. Mai mult nimic.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

E corect, si sint de acord cu dumneavoastra.

 

Domnul Igor Dodon:

Aceasta si este scris in proiect.

 

Domnul Valeriu Guma:

Aceasta nu este scris aceasta in proiect. Bine, atunci dumneavoastra ati spus singur ca... Da, aceasta cu atit mai mult nu se refera la mine. (Ride.)

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Guma,

Eu va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Uitati-va cit timp noi lucram de acum.

 

Domnul Valeriu Guma:

Atributiile Agentiei mentionate sint stabilite prin Regulamentul aprobat de Ministerul Economiei si Comertului. Eu propun de Guvern, totusi sa fie scris.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Pentru lectura a doua. Si, intr-adevar, noi am discutat si in grupul de lucrul despre lucrul aceasta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Si mai avem pentru lectura a doua.

Va multumesc, doamna Presedinte.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Eu am mai multe obiectii, intrebari. Am sa incerc sa pun doar citeva. Cred ca din cauza ca este un proiect foarte voluminos, sint multe repetari si multe chestii care trebuie excluse pentru a doua lectura. Dar vreau sa va rog, la articolul 51, unde este vorba despre auditul obiectului supus privatizarii. Este o practica stipulata in mai multe legi. Deci, cine are nevoie, acela face auditul.

Daca vinzatorul de audit are nevoie, el face estimarea obiectului, face auditul si plateste auditul. Nu o sa vina cumparatorul sa il plateasca. Si aveti asa o notiune, ca Cheltuielile pot fi suportate, la alineatul (4), de obiectul privatizarii sau, dupa caz, de vinzator. Obiectul privatizarii nu participa la procedura de vinzare cumparare. Participa vinzatorul si cumparatorul, doua parti, stipulate in contractul de vinzarecumparare. De aceea, asemenea cazuri sint in mai multe articole. Cred ca ar trebui redactate, eliminate s.a.m.d.

O intrebare. Articolul 52. Eu cred ca dumneavoastra ati luat cunostinta de toate avizele ministerelor, prezentate la acest articol. Deci, este un articol, eu nu inteleg de ce el a aparut aici, foarte discriminatoriu. El, practic, este in contradictie cu Legea cu privire la societatile pe actiuni, fiindca, prin acest articol, care are noua aliniate, noi acordam sau dorim sa acordam unui actionar prioritate discriminatorie fata de ceilalti actionari, acordindu-i dreptul de veto.

 

Domnul Igor Dodon:

Eu pot sa raspund?

 

Domnul Ivan Banari:

Poftim, da.

 

Domnul Igor Dodon:

Sint cunoscute practici, inclusiv in aspect international, cind statul, expunind la vinzare un anumit activ, chiar toate 100% sau 99,9%, isi lasa o actiune cu drept de veto, care ii permite sa blocheze hotaririle ce tin de reorganizarea sau schimbarea profilului acestei intreprinderi, ceea ce s-a propus aici. Insa, pentru a doua lectura, eu propun pentru ca este un articol, ma refer la articolul 52 cu actiunea cu drept de veto, este un articol discutabil, care urmeaza sa il discutam pina la lectura a doua.

 

Domnul Ivan Banari:

Este necesar, fiindca va conduce la unele stopari ale privatizarii obiectului, fiindca nimeni nu va vrea sa privatizeze un obiect ca sa stie ca intotdeauna are un topor asupra capului, pe care poate sa il taie in orice moment.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Mai sint intrebari? Da? Mai operativ, va rog.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Totusi, examinind un sir de legi care au reglementat procedura de privatizare si deetatizare, pot sa trag urmatoarea concluzie, ca, conform actualelor prevederi ale acestor legi, sint doua proceduri separate de deetatizare si privatizare. Conform prevederilor acestei legi, care este prezentata astazi pentru prima lectura, procedura de privatizare face parte componenta din deetatizare.

Sinteti obligati, cred, pe o perioada nu prea mare sa ajustati cadrul legal, care deja prevede multe proceduri in acest scop. Si vreau sa va spun ca nu sint multe. Si sint atit de contradictorii, incit mi se pare ca nu o sa va fie deloc usor, pe parcursul acestor opt luni, pe care le prevedeti in proiectul de lege. Pentru ca, intr-adevar, sint de multe ori in contradictie aceste notiuni. Si pentru lectura a doua inca o data va rog sa va uitati foarte atent, ca definitiile acestor notiuni sa fie foarte clare si scopul legii sa fie atins asa cum dumneavoastra l-ati expus.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Comisia, domnul Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice ca initiativa legislativa a Guvernului. Proiectul de Lege prevede reglementarea problemelor administrarii si deetatizarii proprietatii publice in baza unei metodologii, a carei realizare se va face printr-o singura lege, pe care Guvernul ne o propune pentru examinare si adoptare.

Mentionam ca, pina in prezent, problema discutata era reglementata de un sir de acte legislative, cum ar fi Legea nr.459 cu privire la proprietate, Legea cu privire la privatizare, Legea cu privire la programul de privatizare pentru anii 1997 1998, care, ulterior, a fost prelungita si este valabila pina la 31 decembrie 2006, Codul civil, Legea privind administratia publica locala etc., precum si unele acte normative.

In proiect se delimiteaza competenta statului si a unitatilor administrativ-teritoriale in chestiunea de administrare si deetatizare a proprietatii publice, se stabilesc clar atributiile Ministerului Economiei si Comertului, ca organ unic, abilitat in sfera privatizarii proprietatii de stat, precum si atributiile organelor centrale de specialitate si ale autoritatilor publice locale. Proiectul de lege contine principii similare de reglementare a procesului de privatizare, prevederi mai detaliate. Regimul juridic al bunurilor in domeniul public si al bunurilor in domeniul privat al statului si al unitatilor administrative teritoriale sint niste prevederi noi, care se contin in acest proiect.

In afara de aceasta, proiectul de lege contine prevederi din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, Legea cu privire la intreprinderea de stat, Legea insolvabilitatii etc., care, de fapt, reitereaza stipularile respective. Aducem la cunostinta ca proiectul de lege contine unele lacune si neajunsuri despre care astazi s-a vorbit. De exemplu, proiectul nu corespunde normelor tehnicii legislative privind actele legislative, mai ales ceea ce tine de structura si reglementarea materiei.

Expunerea materiei incepe cu dispozitii generale privind privatizarea bunurilor in domeniul privat al statutului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, urmata de constituirea, functionarea si lichidarea intreprinderilor de stat si municipale, iar mai apoi pregatirea obiectelor pentru privatizare. Materia reglementarii intr-un act trebuie expusa consecutiv, deoarece nu putem vorbi despre functionarea intreprinderilor nou-constituite, nestiind care sint obiectele pasibile privatizarii, modalitatile de privatizare, participantii la privatizare etc.

La acelasi capitol, se poate de invocat si necorelarea dintre articolul 57 si articolul 82. La articolul 57 se descrie comunicatul informativ al obiectului supus privatizarii, iar la articolul 82 viciile obiectului care urmeaza a fi descrise in comunicatul informativ. Articolele nu au tangenta, insa nu se descrie consecutiv, conform articolului 4 alineatul (3) din Legea nr.780. Normele care reglementeaza obiectele proprietatii publice, delimitarea proprietatii publice, intreprinderile publice si societatile comerciale cu capital public sau public privat, modul de desemnare a administratorului si contabilul-sef etc., de fapt, nu fac obiectul acestui proiect de lege.

Ar putea fi incluse in alte acte legislative, cu atit mai mult ca, conform articolului 97, Guvernul este obligat, in termen de 8 luni, sa prezinte Parlamentului un sir de proiecte de legi colaterale. Constituirea intreprinderilor cu capital public, prevazuta in proiect, nu este in concordanta cu Codul civil, care reglementeaza statutul juridic al intreprinderii de stat si municipala. Stipularile articolului 6 alineatul (1), litera a), care prevad competenta Guvernului de a aproba hotarirea de transmitere cu titlu gratuit a bunurilor statului din domeniul public contravin prevederilor articolului 296 din Codul civil. Din prevederile articolului 13 alineatul (3) rezulta ca dreptul de administrare economica poate fi considerat un drept real, ceea ce contravine Codului civil.

Atributiile Agentiei de Administrare si Privatizare ar putea fi stabilite exhaustiv de prezenta lege sau de un regulament aprobat de Guvern, pentru a-i da un statut mai inalt. Sint si alte lacune, adica avem lucru concret pentru lectura a doua. Vreau sa mentionez ca in comisie au parvenit avize din partea comisiilor permanente si a Directiei juridice, care sustin proiectul de lege, propunind, totodata, unele modificari si amendamente care vor fi examinate de catre comisia sesizata in fond in procesul de pregatire a proiectului pentru lectura a doua.

Tinind cont de cele expuse si in baza avizelor comisiilor permanente ale Parlamentului, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea legii mentionate in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

Inainte de procedura de vot, am o inscriere pentru luare de cuvint a domnului Misin, pe care il invit la tribuna centrala.

Domnul Vadim Misin:

, , , . , , , .

, , . .

, , . . . - - , .

, , , . . . , , , , .

, , , . , , . , , , .

, , - . ( ), . , , .

, , , , . , , .

, , , , , .. , , , .

, , , . . , , , . , , ( ), .. , , , . . : . , , .

, , , , . , . , - , . , ( , ) , , , , , .

, , , , , , , .

, , . , , , , .

. , .

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi la microfoane,

Va readuc aminte, sintem la etapa de luari de cuvint. Pozitia fractiunii, daca foarte scurt, dar, intr-adevar, succint, domnule Cosarciuc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, as vrea sa spun ca proiectul de lege are intentii bune, dar, prin structura lui si prin formularile aduse, in principiu, el aduce mai multa incurcatura decit face o legislatie coerenta in domeniul proprietatii publice si proprietatii pasibile de privatizare.

Un alt moment important, daca a fost invocat aici de domnul Misin si de fractiunea majoritara...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu, nu, va rog luarile de cuvint.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Nu, in privinta aceasta, eu vreau o secunda, dumneavoastra ati spus doua minute, eu numai doua minute, scurt.

 

Domnul Marian Lupu:

Foarte scurt si sa ne tinem foarte clar de pozitiile...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Scurt. Foarte clar de proiectul prezentat.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu de proiect, de pozitia fractiunii, fiindca...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu vreau sa va aduc aminte ca in legislatura precedenta fractiunea a propus un proiect de lege cu privire la reorganizarea fondului de investitii, reorganizarea in transformarea acestor fonduri in societati pe actiuni sau in fonduri ..si a propus rascumpararea actiunilor unu la unu.

Fractiunea majoritara si Guvernul comunist majoritar a propus 50%.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Deconectati microfonul nr.5.

Stimati colegi,

Eu cred ca noi trebuie sa dam dovada de niste norme de conduita. Daca a fost dorinta pentru luare de cuvint, persoana sau persoanele respective trebuiau sa fie atente si sa se inscrie. Nu v-ati inscris pentru luare de cuvint si trebuie sa urmam niste norme elementare.

Stimati colegi,

In acest context, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4759. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4759 este aprobat in prima lectura.

In continuare, proiectul de Lege nr.4626 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul. Ministerul Finantelor, va rog.

Stimati colegi,

De fapt, este greseala mea. Proiectul de Lege nr.4626, acum am vazut nota, a fost pus in discutie in cadrul sedintei de saptamina viitoare si, respectiv, a fost remis. Din acest motiv, Mihail Ivanovici, va rog sa ocupati un loc la microfon. In caz de necesitate, veti participa la aceste discutii si acum voi invita reprezentantul comisiei. Imi cer scuze.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule presedinte,

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, remis in comisie la sedinta plenara din 22 decembrie 2006 si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentate, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si deputati, constata urmatoarele.

Prezentul proiect de lege este elaborat in vederea perfectionarii legislatiei fiscale in vigoare prin instituirea posturilor fiscale la contribuabilii a caror activitate de baza este comertul si/sau prestarea de servicii, largirea bazei impozabile in scopul majorarii veniturilor la bugetele unitatilor administrativ- teritoriale, prin extinderea taxei pentru unitatile comerciale si/sau de prestari de servicii sociale, precum si prelungirea termenului de scutire de taxa pentru unitatile de comert si/sau prestari de servicii sociale din cadrul cooperatiei de consum pina la 31 decembrie 2009.

In contextul obiectiilor Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si a Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, propunem de a exclude din acest proiect de lege propunerile ce tin de instituirea posturilor fiscale, dat fiind faptul ca se afecteaza principiul prezumtiei nevinovatiei.

Astfel, din proiect se propune excluderea articolelor 1, 2 si a literei h) din articolul 3 alineatul (1), precum si a punctului 2). Se solicita Guvernului sa prezinte Parlamentului alte metode in primul trimestru al anului viitor.

Totodata, comisia sustine propunerea de a majora marimea amenzilor stipulate la articolul 254 din Codul fiscal, pentru agentii economici care micsoreaza intentionat suma obligatiilor fiscale prin tainuirea veniturilor reale, fapt ce va permite prevenirea incalcarilor fiscale de catre contribuabilii care, in cadrul desfasurarii activitatii, sint obligati sa utilizeze masina de casa si control cu memorie fiscala.

Tinem sa atragem atentia ca marimea amenzilor nu a fost modificata la implementarea titlului V din Codul fiscal. Suplimentar, mentionam ca articolul 234 din Codul fiscal prevede reducerea cu 50% a amenzii aplicate in cazul achitarii acesteia de catre contribuabili timp de 3 zile.

Avind in vedere ca Codul fiscal nr.1163-XIII a fost republicat in Monitorul Oficial din anul 2005, editie speciala si tinind cont de faptul ca articolele 3 /punctul 1), litera i)/ si 4 tin de modificarea Codului fiscal, se propune ca aceste modificari sa fie incluse intr-un singur articol, iar denumirea proiectului de lege sa fie redata in felul urmator: pentru modificarea si completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 si a Legii pentru punerea in aplicare a titlului VII din Codul fiscal.

Comisia mai propune ca la articolul 133 din proiect, alienatul (1), litera i) sa fie completata cu sintagma: organizarea concursurilor se efectueaza in modul stabilit de Guvern.

Totodata, tinind cont de specificul activitatilor legate de jocurile de noroc si pariuri, se propune ca taxa anuala pentru fiecare unitate de prestari servicii sociale specificate la sectiunea g), diviziunile 92 si 71 ale Clasificatorului activitatilor din economia Moldovei sa fie fixata, in municipiul Chisinau, la valoarea de 50 de mii de lei, in municipiul Balti 30 de mii de lei, iar in alte orase, comune, sate 15 mii de lei. Termenele de plata a taxei si de prezentare a darilor de seama fiscale de catre subiectii impunerii sa fie trimestrial, pina in ultima zi a lunii imediat urmatoare dupa trimestrul gestionar.

Comisia a acceptat amendamentul deputatului Gheorghe Popa, privind excluderea conditiei de la articolul 8, alineatul (1), litera i), introdusa prin Legea nr.268-XVI din 28 iunie 2006, care inaspreste conditiile de beneficiere de facilitati fiscale la plata impozitelor si taxelor din partea contribuabililor si, respectiv, inrautateste conditiile de desfasurare a activitatii de intreprinzator.

In aceasta ordine de idei, se propune ca proiectul de lege prezentat spre examinare Parlamentului sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2007. Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectul de Lege nr. 4626 in prima si a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Popa.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Care sint calculele sau argumentele dumneavoastra in baza carora propuneti, adica sustineti propunerea autorului de a prelungi termenul de scutire de taxa pentru unitatile de comert pina la 31 decembrie 2009?

Totodata, in comisia dumneavoastra a fost prezentat un proiect de Lege, nr.1731, la care sint si eu unul dintre autori, unde am propus scutirea de taxa pentru unitatile farmaceutice din localitatile rurale, tinind cont de faptul ca acestea nu au astazi posibilitatea sa plateasca aceste taxe, deseori foarte mari, deoarece ele se calculeaza conform metrajului si stim ca farmaciile, fostele farmacii de stat, construite in comun cu ambulatorii in localitatile rurale, astazi au cite 4-5 sute de metri patrati si este o taxa care nu poate fi suportata.

Si, totodata, dumneavoastra scutiti de taxa sau transferati termenul de plata pentru unitatile cooperatiei de consum. Cu ce sint mai privilegiate aceste unitati fata de farmaciile, care au o menire benefica pentru populatia noastra?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc, doamna deputat.

Doamna presedinte al comisiei,

Noi am reiesit din starea economico-financiara a cooperatiei de consum si nu se discuta despre niste privilegii, dar despre faptul ca este necesara intreprinderea unor masuri absolut clare, pentru ca sectorul cooperatiei de consum sa fie imbunatatit sau in crestere.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule vicepresedinte,

Nu ati terminat.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Este o situatie care se confirma prin argumentele prezentate de conducerea actuala a cooperatiei de consum. Noi, in cadrul Comisiei pentru politica economica, buget si finante am discutat foarte serios aceste materiale si am ajuns la concluzia ca este necesar de a sustine aceasta situatie.

 

Doamna Valentina Buliga:

Argumentele dumneavoastra sint cele pe care le-ati invocat. Dar am o mare rugaminte catre comisia din care faceti parte, sa reveniti la acest proiect de lege. Si una dintre prioritati sa tina cont si de situatia economica precara a unitatilor farmaceutice din localitatile rurale. Nu este vorba de Balti si Chisinau, poate si ele ar fi avut nevoie, dar anume farmaciile din localitatile rurale, care in ultimul timp, din cauza acestor impozite, taxe, practic au o situatie economica la fel de precara ca si institutiile pe care le-ati invocat dumneavoastra.

Va multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

O precizare. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu este impotriva activitatii posturilor fiscale. Noi am expus in avizul nostru ca modificarea sau calcularea bazei de impozitare luind ca baza rezultatele activitatii posturilor fiscale, care vor fi numai la unii din agentii economici, contravine in primul rind principiului loialitatii si prezumtiei nevinovatiei. Asta-i una.

Si a doua. Noi am propus ca, totusi, acest principiu sa fie altul, si anume, in baza de exemplu a spatiului si locului de amplasare a obiectivului comercial.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, va multumesc,

Domnule presedinte al comisiei,

Noi in raport (Rumoare in sala.) Noi am zis ca am tinut cont de propunerile comisiei si am solicitat Guvernului ca, in timp de doua luni de zile, sa prezinte alte metode pentru a ameliora situatia in acest sector.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte,

Am o intrebare la articolul 133, litera i) organizeaza concursuri de diferit ordin cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor, care direct sau indirect si-au adus contributia la imbunatatirea procesului de administrare fiscala sau la majorarea incasarilor la bugetul public national.

Procesul de administrare fiscala, cit si mecanismele de administrare fiscala ii apartin in exclusivitate Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Eu as vrea sa inteleg, cum un agent economic ar putea contribui, daca lui nu-i revin aceste functii?

Ceea ce se refera la majorarea incasarilor, este absolut corect si lucrul acesta poate si este necesar sa fie stimulat. Dar administrarea fiscala, ce aveti dumneavoastra in vedere atunci cind Poate excludem administrarea fiscala si lasam numai majorarea incasarilor la bugetul public national, caci atunci pare cam caraghioasa aceasta situatie fata de agentii economici.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, va multumesc, domnule Bolboceanu.

Dumneavoastra, de fapt, ati fost martor cind noi, in cadrul comisiei, am examinat acest proiect de lege. S-a spus foarte clar ca aceste licitatii, sau nu licitatii, dar loterii, vor fi desfasurate in conformitate cu un regulament aprobat de Guvern. Si aici se vor incadra absolut toate conditiile ce tin de desfasurarea acestor loterii.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule vicepresedinte,

Este absolut corect si eu sint de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra. Dar eu vorbesc putin despre altceva. Noi includem in lege, la litera i), ideea ca cei care au contribuit la imbunatatirea procesului de administrare fiscala Procesul de administrare fiscala poate fi imbunatatit numai de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin mecanismele si, stiu eu, procesul care-i apartine, si nu de agentul economic. Agentul economic nu are nimic cu administrarea fiscala

 

Domnul Gheorghe Popa:

Eu cred ca...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Faptul ca el contribuie la majorarea veniturilor la buget, este absolut corect, pentru ca este si normal, aceasta-i functia de baza a unui agent economic, sa-si onoreze obligatiunile fata de bugetul de stat.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Comisia considera ca articolul 133, litera i) este redactat corect. Si eu personal tot asa cred, fiindca aici anume este vorba de aportul la imbunatatirea procesului de administrare fiscala si majorare a incasarilor.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Bine.

Domnule vicepresedinte,

Atunci, am o intrebare. Cum un agent economic ar putea contribui la imbunatatirea procesului de administrare, daca asa functii lui nu-i apartin? Pur si simplu, nu-i apartin. Da, el poate contribui la majorarea veniturilor la buget. El poate contribui la plata in termenii respectivi a obligatiunilor fiscale fata de bugetele respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, unde ne-am oprit in discutii?

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Mihail Pop ministrul finantelor:

Articolul respectiv cuprinde doar activitatea persoanelor fizice care fac procurari in numerar, pentru a-i cointeresa sa solicite bonul de plata, care ulterior ar putea fi inclus in loterie, si cu ajutorul caruia ar putea sa primeasca cistiguri de pe urma participarii la aceasta loterie. Si agentii economici care fac procurari in numerar pot sa participe la aceasta loterie. Deci, pentru imbunatatirea evidentei prin primirea bonurilor de plata, acesta este un element al administrarii fiscale.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu sint absolut de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra, numai ca aici este scris cu totul altceva si este o notiune generala. Dumneavoastra cunoasteti materia, de aceea explicati ceea ce aveti in vedere, dar aici este scris cu totul altceva.

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule deputat,

Este vorba de contribuabil. Contribuabil este si persoana fizica.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Eu as vrea sa ne intoarcem la articolul 5, care tine de scutirea organizatiilor din URECOP. Deci, se extinde termenul pina in anul 2009. Deci, in orice sat, oricit de mic ar fi el, astazi este prezenta o unitate a URECOP-lui, precum si 2-3 unitati private. In cazul in care ei vor fi scutiti de aceste taxe, noi cream imediat o concurenta neloiala. Si vreau sa va aduc aminte, pacat ca a plecat domnul ministru al economiei si comertului, ca acum este in derulare, nu unul, dar vreo trei proiecte care stimuleaza business-ul rural. Deci, aceasta ceea ce tine de sate.

Stim foarte bine ca 70-80 la suta din aceste afaceri noi sint create in domeniul comertului sau prestarilor de servicii. Deci, o intreprindere mica va fi nevoita sa plateasca imediat aceste taxe impuse de primarie, pe cind intreprinderile URECOP-lui, care activeaza de zeci de ani de zile nu vor avea aceste taxe. Micul intreprinzator va fi nevoit sa-si construiasca o ghereta, sa plateasca taxa, sa plateasca licenta, sa plateasca toate aceste cheltuieli de la inceput, pe cind aceste intreprinderi sint scutite de ele pina in 2009. Nu credeti ca veti ramine numai cu aceste intreprinderi in sate?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Va multumesc, domnule deputat.

Nu, nu credem, fiindca la situatia de astazi anume ca este o concurenta neloiala cu unitatile comerciale care apartin cooperatiei de consum. Noi trebuie sa le aducem la o astfel de situatie incit, intr-adevar, sa fie activitatea respectiva si sa fie niste situatii egale intre agentii economici care se ocupa cu astfel de activitati.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Nu sinteti convingator. A doua intrebare o adresez ministrului finantelor.

Domnule ministru,

Spuneti-mi, va rog, in nota dumneavoastra informativa, la sfirsitul paginii 1 aduceti o explicatie: obiectivele care se impun cu aceste taxe sint: unitatile comerciale, unitatile de alimentatie publica, unitatile de prestari servicii si de servicii sociale. Este vorba de impozitele, de taxele locale. Spuneti-mi, va rog, unde-i locul farmaciilor aici, in aceste 3 compartimente? Stiu ca farmaciile se supun si sint controlate, sint autorizate astazi de Ministerul Sanatatii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Farmaciile sint unitati comerciale.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine. Toate?

 

Domnul Mihail Pop:

Toate.

 

Domnul Ivan Banari:

Atunci de ce farmaciile private sint licentiate, iar cele de stat nu? Iarasi avem o concurenta neloiala.

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta este o tema aparte. Suplimentar la prima intrebare vreau sa va spun, daca se poate de completat, trebuie sa nu uitam un lucru, ca intreprinderile mici si mijlocii astazi, spre deosebire de unitatile de comert din URECOP beneficiaza de scutiri de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 3 ani neconditionat. Prin aceasta noi putem spune ca aceasta activitate astazi este mai favorizata in comparatie cu comertul organizat din Moldcoop.

 

Domnul Ivan Banari:

Daca nu au nici o incalcare si nu au nici o amenda. Este posibil asa ceva, credeti? Nu cred.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Domnule Popa,

O intrebare la articolul IV, in care se introduce sectiunea (g), diviziunea 50.2. Aceasta ar insemna ca intreprinderile si intretinerea, si reparatia autovehiculelor. Si tot aici ati descris: reparatia mecanica, reparatia echipamentului electric s.a.m.d. Adica, se introduce plata taxei pentru amplasare. Cum se incadreaza aceasta includere a taxelor adaugatoare pentru intreprinderile mici si mijlocii cu politica statului de sustinere a business-ului mic si mijlociu? Noi spuneam ca vrem sa sustinem business-ul mic, iar aici cerem de la dinsii sa plateasca taxa. Noi nu facem altceva decit sa-I determinam si pe acestia sa lucreze ilegal, ascunsi in subsoluri si in alte parti. Ce cistigam noi de la amplasarea aceasta?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat Cosarciuc,

Noi reiesim, intr-adevar, din situatii egale si la acest gen de activitate. Deci, fiecare intreprindere, fie individuala, fie societate cu raspundere limitata trebuie sa achite aceasta taxa pentru amplasare. Cei care n-au achitat pina in prezent, au avut facilitati destule pina in prezent. Incepind cu perioada de cind va intra aceasta lege in vigoare, vor fi nevoiti sa achite aceasta taxa.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Mai mult decit atit, vreau sa completez ca acestea sint niste taxe pe care le stabilesc autoritatile publice locale si ele nu sint obligatorii. Deci, ele sint posibile a fi aplicate, dar decizia o ia in fiecare caz concret autoritatea publica locala, in dependenta de interesul de a amplasa aceasta activitate in localitatea respectiva.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule vicepresedinte,

Totusi, dumneavoastra ati mentionat, si domnul ministru a mentionat, in privinta URECOP-ului, adica a intreprinderilor din URECOP. Chestia consta intr-aceea ca numai localurile, mai ales in partea rurala, adica la sate, numai cladirile sint ale URECOP-ului, dar in aceste cladiri lucreaza agentii economici. Adica, agentii economici care se bucura de facilitate si la impozitul pe venit, si la facilitatea de a nu plati taxa de amplasare. Nu este vorba ca acestea sint intreprinderi cooperatiste, este numai cladirea a URECOP-ului, dar lucreaza alte intreprinderi. Intr-un caz dumneavoastra spuneti: da, haideti sa-i sustinem. In alt caz introducem taxa de amplasare, cit trebuie s-o plateasca. Adica, nu este logic, daca facem ca toti sa plateasca, inseamna ca toti trebuie sa plateasca, inclusiv acestia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule deputat.

Sinteti de acord ca si cooperatia de consum, ca si multe alte ramuri, a fost distrusa? Deci, trebuie sa facem ceva pentru ca activitatea acestor structuri sa fie revitalizata si ele sa aiba o activitate normala.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Pentru clarificare. Chiar daca o intreprindere privata arendeaza o incapere de la URECOP, ea este intreprindere privata, nu este intreprinderea URECOP-ului. URECOP-ul are activitatea sa si evidenta sa, intreprinderea privata are acelasi lucru, activitatea si evidenta ei separata. De aceea, nu trebuie confundate aceste doua notiuni.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar se plateste taxa pentru amplasarea obiectivului, nu pentru amplasarea intreprinderii, domnule ministru. Se plateste taxa de amplasare a obiectivului, dar obiectivul apartine URECOP-ului, iar intreprinderea este alta. Nu se plateste taxa pentru intreprindere, este taxa de amplasare a obiectivului, iar obiectivul este proprietatea altei structuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, este in arenda altei structuri.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da. Dar in cazul in care acest obiect apartine URECOP-ului, nu se plateste taxa de amplasare, iar in aceasta incapere lucreaza o intreprindere care se bucura de alte facilitati.

 

Domnul Marian Lupu:

Si plateste taxa de arenda.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Taxa de arenda, da. Dar nu plateste taxa de amplasare. De ce sa nu plateasca taxa de amplasare si intreprinderile care apartin URECOP-ului, chiar daca aceasta cladire apartine URECOP-ului?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Nu este corect. Este scutit URECOP-ul pentru activitatea sa. Persoana fizica privata, care activeaza in incaperea URECOP-ului, daca decide autoritatea publica locala sa plateasca aceasta taxa, o plateste. Fiindca distinctia o face autoritatea publica locala.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Aici, oricum, este prioritatea administratiei publice locale, intr-un sens sau in alt sens. Ca plateste, ca nu plateste, decide administratia publica locala.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa introduc o clarificare. La noi, in Legea privind impozitele si taxele locale a fost stabilita o taxa pentru amplasarea unitatilor de comert. In anii precedenti noi am introdus o modificare si acum denumirea taxei suna asa: taxa pentru unitatile comerciale.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam?

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu, totusi, as vrea sa ne clarificam, mai ales in ceea ce este legat de partea rurala. Noi spunem ca lasam la discretia administratiei publice locale, puterii locale. Puterea locala tot lupta cu diferiti agenti economici in mod diferit. Este un agent economic care este de o culoare politica, iar un alt agent economic de o alta culoare. Pe unul il obligam sa plateasca, pe altul nu-l obligam. Fiindca asa decide administratia publica locala. Ori ii lasam pe toti sa aiba aceste facilitati, ori nu-i lasam, ca sa nu-i lasam de izbeliste.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Care este propunerea?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Propunerea este ca sectiunea (g), diviziunea 50.2 sa nu fie inclusa acum in proiectul de lege, pentru a nu se incasa taxa pentru amplasare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere a colegului nostru. Cine este pentru a accepta propunerea enuntata, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Anuntati, va rog, rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr. 3 9.

 

 

Domnul Marian Lupu:

12 voturi pro. Propunerea nu a fost acceptata.

Domnule Popa, eu va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4626, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura. Raportul comisiei propune adoptarea si in lectura a doua a acestui proiect de lege.

Supun votului adoptarea in a doua lectura a acestui proiect de Lege nr.4626, din nou tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 4.

 

Domnul Marian Lupu:

60 de voturi pro. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 2.

Sectorul nr. 3 5.

 

Domnul Marian Lupu:

7 voturi impotriva. In aceste conditii proiectul de Lege nr.4626 este adoptat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul de Lege nr.4892 pentru modificarea si completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Prezinta Guvernul.

Domnul Sergiu Sainciuc viceministrul economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de lege este elaborat in temeiul alineatului 3, articolul 35 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005, care prevede ca termenele si proportiile implementarii normelor salariale urmeaza sa fie concretizate anual, in functie de suma mijloacelor alocate in acest scop in bugetul public national pentru anul respectiv.

In legatura cu faptul ca in Legea bugetului de stat pe anul 2007 pentru implementarea prevederilor Legii nr.355 au fost prevazute doar 1 miliard 302,8 milioane de lei si aceasta acopera doar necesitatile pentru plata salariilor in marimile prevazute pentru anul 2006, masurile prevazute spre implementare incepind cu 1 ianuarie 2007 nu au acoperire financiara si se propune punerea lor in aplicare incepind cu 1 decembrie 2007.

In afara de modificarea termenelor de implementare a normelor salariale, proiectul mai prevede:

1. Ajustarea alineatului 4 din articolul 29 din lege in corespundere cu normele Codului cu privire la stiinta si inovare al Republicii Moldova, in partea ce tine de plata sporului pentru gradul stiintific pentru personalul de conducere al Academiei de Stiinte a Moldovei.

2. Includerea normei ce tine de plata unui spor de pina la 30% din salariile de baza pentru personalul unitatilor bugetare din localitatile din stinga Nistrului si satele Varnita, Copanca si Hagimus.

3. Includerea unui compartiment separat in anexa nr.5, Directiile teritoriale pentru controlul administrativ ale Ministerului Administratiei Publice Locale, precum si ale agentului guvernamental si completarea cu unele functii ale Aparatului permanent al Comisiei Electorale Centrale.

Modificarea grilelor de salarii pentru unele functii de conducere ale organelor din UTA Gagauzia, a primariilor municipiului Chisinau si Balti, legate de modificarile structurale efectuate pe parcursul anului si necesitatea efectuarii unor corelari ale salariilor cu ierarhia functiilor.

Se propune completarea anexei nr.7 cu functiile corpului de conducere al aparatelor centrale ale departamentelor si directiilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne. Costul modificarilor propuse, referitoare la normele salariale care se introduc, este de circa 1,9 milioane lei si vor fi efectuate in limita mijloacelor financiare prevazute pentru anul 2007.

Stimati deputati,

In baza celor mentionate, rog sustinerea acestui proiect.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Aceasta Lege nr.355 a fost adoptata de Parlament cu un an in urma, la 23 decembrie. Fix peste un an Guvernul vine cu modificari, am numarat aici, la circa 30 de articole. Si esenta tuturor acestor modificari este imposibilitatea realizarii acelor prevederi privind majorarea salariilor.

Aceasta fiind spus, cred ca Guvernul trebuie sa-si asume curajul si sa recunoasca ca a hranit cetatenii cu promisiuni, iar aceste promisiuni nu pot fi onorate dupa un an de zile. Vreau sa va intreb: daca cel putin prevederile de majorare pentru anul 2006, pentru ca aceasta lege prevedea majorarea pe etape, incepind cu 2006, daca au fost realizate majorari pentru 2006, integral, pentru toate categoriile de cetateni?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Pentru anul 2006 majorarile au fost realizate pentru toate categoriile de cetateni.

 

Doamna Valentina Golban:

Si nu sint restante la acele majorari?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Exista o exceptie care s-a creat din cauza ca prevederile articolului 22 din lege sint contradictorii. Este vorba despre perioada de evaluare a activitatii care se face pe parcursul anului si plata lunara a acestei indemnizatii. Deci, acele plati care au fost calculate pina in prezent vor fi achitate in ianuarie 2007.

 

Doamna Valentina Golban:

Vreau sa va intreb, daca puteti sa-mi spuneti: care este numarul de angajati din sfera bugetara, care si in ziua de astazi au un salariu cu mult mai mic decit nivelul minim de existenta?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Salariul mediu pe economia nationala a fost de 1 658 de lei in primele 11 luni ale anului curent. Deci, minimul de existenta, care este calculat actualmente pentru anul 2005, alte cifre nu am, este de 766 de lei. La momentul elaborarii legii, daca salariul minimal era stabilit la acest cuantum sau la cuantumul de 750 de lei, resursele financiare trebuiau sa fie dublate pentru a acoperi aceasta plata integral, pentru tot sectorul bugetar, ceea ce la moment este imposibil.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule viceministru,

Cunosc situatia de la gradinite, unde lucratorii tehnici au salarii doar la nivelul salariului minim tarifar, in plus, li s-a luat si acel supliment pentru lucrul cu substantele nocive. Sefii de gradinite se pling ca au ramas fara acesti lucratori tehnici, fara de care nu se poate asigura procesul de lucru in gradinite. Daca nici chiar acei 400 de lei, care este salariul minim, nu-i poate primi un lucrator tehnic, o infirmiera, atunci despre ce vorbim? Cum putem sa vorbim, totusi, ca am realizat ceva? Putem doar sa facem trimitere la salariul minim pe economie.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ceea ce tine de remunerarea personalului auxiliar. Pentru persoanele care utilizeaza in procesul muncii substantele chimice, deci, muncesc in conditii nocive, este stabilita, prin Conventia colectiva la nivel national, plata unui spor la salariu, care nu este legat de aceasta lege. Este legat de Legea salarizarii, adoptata in 2002. Si acel spor este stabilit in marime fixa si este aplicat acolo unde este necesar.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

As vrea sa constatam inca o data ca aceasta lege, asteptata de multi, adoptata cu un an in urma, a trezit bucuria multor cetateni din sfera bugetara si a creat multa ura fata de acele paturi carora urma sa le fie majorate salariile, ma refer la persoanele cu demnitate publica, fata de care s-a trezit o zizanie mare ca ar primi acele 10 de mii de lei salariu. Ar trebui sa vorbim cu mai multa transparenta, de fapt, care este salariul demnitarilor, inclusiv salariul unui deputat, care ramine la nivelul anului 2006 si nicicum nu a ajuns la nivelul de 7 mii de lei, cifra pe care cetatenii au vehiculat-o cu straduinta mare referindu-se la ministri, membri ai Guvernului si deputati. Si era poate normal sa constatam, inca o data, ca in Guvern se sta foarte rau cu pronosticul. Aceste pronosticuri trebuiau facute atunci: este realizabila legea sau nu este? Sa nu o adoptam doar de dragul adoptarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Probozeala aceasta pe care noi o ascultam in sala, eu as vrea inca o data sa revin la problema. Anul trecut, noi am adoptat Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. Costul legii este de 4 miliarde 500 de milioane de lei. Au fost modificari, unele modificari dumneavoastra le cunoasteti foarte bine. Dea Domnul sa nu fie si vreo influenta din partea cuiva, care sta in sala aceasta cu exportul s.a.m.d.

Pentru anul viitor, o sa staruie Guvernul si o sa revenim inca o data. Dar in Legea nr.355-XVI este un articol special, unde scrie ca, in fiecare an, legea se implementeaza dupa ce este examinata posibilitatea financiara. Si eu cred ca acei care pina acum nu i-a ajuns capul sa acumuleze finante ca sa fie legea aceasta adoptata cu multi ani in urma, trebuie sa fie mai modesti in luarile de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Domnule raportor,

In opinia mea, cu acest proiect de lege urma, in mod logic, sa veniti inainte de a aproba bugetul pe anul 2007, pentru ca in aceasta situatie sa identificam impreuna o solutie, cel putin pentru acele categorii care au un salariu care, sa zicem, personalul tehnic care are 50 la suta din minimul de existenta.

Sub incidenta acestei legi, eu am avansat aceasta propunere in cadrul sedintei comisiei si am cerut sa nu cada urmatoarele categorii: personalul auxiliar din unitatile sanitare, asistenta sociala si autoritatile publice, personalul care efectueaza deservirea tehnica si asigura functionarea autoritatilor publice, personalul medical din institutiile de invatamint, cadrele didactice din invatamintul prescolar si extrascolar, carora nu li se vor aplica indicii de prioritate si este un lucru regretabil.

Caci astazi, vreau sa va aduc la cunostinta, salariile angajatilor din institutiile prescolare este urmatorul: educatorii cu stagiu de munca de 18 ani, cu studii superioare au un salariu de 741 de lei, educatorii incepatori, cu studii superioare 570 de lei, personalul tehnic de la 336 pina la 372 de lei, adica 50 la suta din minimul de existenta. Si ei nu vor beneficia de aceste sporuri care urmau sa fie asigurate. De aceea, vreau sa va intreb, daca acceptati aceasta propunere ca aceste persoane, aceste cadre didactice care au un salariu foarte mic, sa nu cada sub incidenta acestui proiect de lege.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ceea ce tine de

 

Doamna Valentina Serpul:

Care ar fi suma necesara pentru acoperirea implementarii acestei legi cu referire la categoriile mentionate?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

In primul rind, vorbim despre Legea bugetului de stat si despre Legea nr.355-XVI, apoi ma refer la articolul 35 din Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, care prevede ca termenele si proportiile de implementare a etapelor ulterioare se vor realiza in dependenta de resursele financiare, care vor fi prevazute in Legea bugetului de stat pe anul respectiv.

Ceea ce tine de costul salarizarii pe diferite categorii, acest cost este evaluat si aceasta s-a facut si la etapa elaborarii legii. Daca e sa vorbim despre personalul auxiliar, muncitoresc, costul este Daca ar fi implementat, ar fi necesar 240 de milioane de lei pe an.

 

Doamna Valentina Serpul:

Este regretabil ca avem bani pentru a infiinta noi ministere in aceste conditii si a procura avioane. Este foarte regretabil.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuati, va rog.

 

Doamna Valentina Serpul:

A doua intrebare. Ma refer la anexa nr.2. Este o discordanta intre continutul acestei anexe si articolul 29, alineatul (10). Deci, in anexa nr.2, care prevede salariile lunare pentru presedintele si vicepresedintii raionului Dubasari, primarii si viceprimarii localitatilor din stinga Nistrului ale raionului Dubasari si din satul Varnita, acestea se stabilesc cu o majorare de pina la 20 la suta. Dar aici sint absente localitatile Copanca si Hagimus, raionul Causeni, care sint prezente, in schimb, la articolul 29, alineatul (10), care se refera la personalul unitatilor bugetare, care vor avea un spor la salariu in marime de 30 la suta. Deci, la Copanca si Hagimus, personalul unitatilor bugetare va avea un spor, iar primarii si viceprimarii acestor localitati nu vor avea.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Este vorba ca, in primul caz, pentru personalul unitatilor bugetare, este vorba despre intreg personalul unitatilor bugetare, se stabileste un spor pina la 30 %. In cazul de fata, lucrul acesta se va efectua nemijlocit la institutia respectiva. Ceea ce tine de presedintele, vicepresedintele raionului, primarii si viceprimarii, in cazul de fata ei au un salariu lunar stabilit prin lege. Deci, acest salariu urmeaza sa fie aprobat de catre Parlament. Si, in conditiile proiectului, se propune ca acest salariu sa fie majorat cu 20 la suta. In primul caz, marimea concreta a sporului, fie 10, fie 15, sau 20, sau 30 cota maxima, va fi stabilita de acelasi primar.

 

Doamna Valentina Serpul:

Deci, este corect ca in anexa nr.2 lipsesc localitatile Copanca si Hagimus?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, in anexa nr.2, in raportul comisiei sint indicate si Copanca si Hagimus.

 

Doamna Valentina Serpul:

Eu vad ce scrie in proiectul de lege, de aceea am vrut sa concretizez acest aspect.

Va multumesc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, in raportul comisei este indicat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

La punctul 1 se presupune sau se propune a exclude din textul alineatului (1) din articolul 9, litera b) cuvintele: pentru utilizarea in exercitiul functiunii a unor limbi straine. De ce ratiuni este dictata aceasta excludere din Lege a acestei prevederi? Si inrautateste sau nu prin aceasta prevedere situatia functionarilor publici?

 

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

In principiu, norma stabilita astazi prevede in mod expres ca, pentru cunoasterea unei limbi straine, se stabileste un spor de 15 la suta. Pentru cunoasterea a doua limbi se stabileste un spor de 25 la suta. Deci, in cazul de fata, norma este cam controversata din urmatorul punct de vedere. La noi, pentru functionarii publici, se are in vedere, in conformitate cu obligatiunile de functie personalul respectiv trebuie sa cunoasca o limba straina. Actualmente, potrivit cu norma care este in vigoare, functionarul public utilizeaza limba odata in saptamina sau o data in luna, deci, conducatorul este obligat sa-i stabileasca acest supliment la salariu de 15 sau 25 de procente. Si, in acest context, se faceau niste incalcari ale aplicarii acestei norme.

Acum se propune ca norma aceasta sa fie exclusa pentru functionarii publici, fiindca anume tinind cont de atributiile de functie ale ministrului, exista directia de cooperare economica externa sau de relatii internationale. Acesti functionari sint obligati sa cunoasca limba straina, una, doua sau cite sint necesare pentru a-si exercita functiile.

Pentru o stimulare suplimentara a acestor persoane si a altora, legea mai prevede, si este prevazut si in hotarirea de Guvern, un spor de pina la 50% pentru eficacitate, un premiu de pina la 50% sau si mai mult, in dependenta de resursele financiare disponibile.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule ministru,

Este vorba nu numai de functionarii care lucreaza in cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene sau, stiu eu, din alte departamente care au relatii externe. Este vorba de functionarii publici de nivelul 1, de nivelul 2, care in exercitiul functiunii folosesc ambele limbi: si limba romana, si limba rusa.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, aici in

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru limba rusa noi inca atunci am decis ca nu se plateste.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, o data cu adoptarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 acel spor nu mai exista.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar, mai departe, la punctul 5), alineatul (8) scrie ca cunoasterea limbii trebuie sa fie adeverita prin diploma sau certificat si, mai departe, se vorbeste ca acest spor la salariu se va plati timp de doi ani, dupa care urmeaza ca functionarii sa sustina un examen de verificare a cunostintelor. Cine organizeaza acest examen si cine primeste, de fapt, acest examen?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Aici se are in vedere ca persoana a terminat cursurile respective de limbi sau o universitate specializata in limbi moderne. Deci, este vorba de evaluare, va fi o evaluare a acestor institutii. Nu este vorba ca va fi efectuata de catre organul sau institutia publica.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Cunoasterea limbii trebuie sa fie adeverita prin diploma sau certificat, acesta este primul punct, nu-i asa?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Diploma sau certificatul acorda dreptul la un spor la salariu timp de doi ani de la data stabilirii initiale a acestor sporuri. Deci, se plateste doi ani de zile si, dupa doi ani de zile, persoana este supusa unei verificari a cunostintelor? Aceasta prevede legea?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, corect. In cazul de fata, este vorba de institutia specializata privind instruirea in domeniul limbilor moderne. Deci, daca persoana doreste sa vada la ce nivel de cunoastere a unei limbi se afla, ea va face un examen la aceasta institutie, deci, va trece o testare, prin care institutia ii va confirma nivelul de cunoastere a limbii, nivelul 1, 2 ,3, 4, 5 sau un alt nivel.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, dar care sint consecintele, in cazul in care functionarul nu sustine acest examen, dupa cum spuneti dumneavoastra?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, aceasta inseamna ca persoana nu cunoaste limba.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

De asemenea, va rog sa va uitati la articolul 29, alineatul (8). Noi, in genere, propunem excluderea acestui alineat: cunoasterea limbii s.a.m.d. pina la sfirsit. Pentru ca nu este clar, care certificat si care institutie de invatamint corespunzatoare elibereaza acest certificat de cunoastere a limbii? Oare diploma care certifica finalizarea unor studii intr-un alt domeniu decit limbile moderne nu atesta si cunoasterea si unei limbi moderne, daca ea este inclusa in certificatul respectiv?

Sau urmatorul alineat: dupa doi ani persoana respectiva a uitat limba moderna, asa se presupune in acest alineat. Si iarasi vine un examen, despre care nu se stie cine il va organiza pentru persoana respectiva. Noi propunem, in genere, omiterea acestui alineat. Cum va uitati dumneavoastra, domnule viceministru, la aceasta propunere? Pentru ca in conditiile de angajare la serviciu exista aceasta clauza si nu mai trebuie sa existe si in acest proiect de lege momentul respectiv.

Si urmatorul moment

 

Domnul Marian Lupu:

Stati putin, nu va suparati.

Domnule ministru,

La acest moment, care este pozitia autorilor?

 

Doamna Galina Balmos:

Domnul viceministru a incuviintat, eu am inteles.

 

Domnul Marian Lupu:

Ati dat din cap, asa.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, daca acest lucru se sustine din partea fractiunii

 

Domnul Marian Lupu:

Rog sa continuati.

 

Doamna Galina Balmos:

Si inca un moment. La articolul 26, alineatul (2) dumneavoastra propuneti sa se excluda, din baza de calculare a sporurilor la salariu, cuvintele gradul si categoria de calificare pentru militari. Spuneti-mi, va rog, care este impactul acestei modificari?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, actualmente, la calcularea salariului se iau in consideratie absolut toate platile care sint.

 

Doamna Galina Balmos:

Toate, dar dumneavoastra propuneti sa fie exclus.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

In cazul de fata noi consideram ca trebuie sa fie luat numai salariul de baza, nu alte plati suplimentare.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Dumneavoastra aveti dreptate atunci cind faceti trimitere la legea nr.355-XVI, articolul 35, conform caruia aceste cifre urmeaza sa fie concretizate anual. Dar in conditiile din Republica Moldova, cind aveam o majoritate parlamentara de stinga, una din prioritatile careia este protectia sociala a cetatenilor, este evident ca aceasta modificare trebuie sa fie in sustinerea, nu in detrimentul multor categorii de cetateni. De aceea, intrebarea mea este urmatoarea. Spuneti-mi va rog, Guvernul Republicii Moldova a examinat si alte variante ale acestei probleme sau nu le-a examinat? Fiindca sint si alte solutii de a depasi aceasta situatie de criza.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, s-a propus ca termenul sa fie de 1 decembrie, reiesind din situatia ca in bugetul de stat nu sint prevazute resurse financiare disponibile. In situatia in care vor fi acumulate resurse suplimentare la venituri in bugetul de stat, chestiunea aceasta va fi reexaminata.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu v-am intrebat, daca s-au examinat si alte variante spre a fi prezentate Parlamentului. Si va explic ce sta la baza intrebarii mele. In cazul in care noi acceptam propunerea Guvernului, acesti oameni nu-si vor primi sporul la salariu inca timp de 11 luni, iar in alte cazuri, nu este exclus chiar 2 ani de zile, caci este scris pe parcursul anului 2008, ceea ce poate sa insemne si 30 decembrie 2008.

Eu, de exemplu, consider ca ar fi rational ca Guvernul Republicii Moldova sa-si retraga astazi acest proiect de lege, sa ramina in vigoare Legea nr.355-XVI. Si atunci cind, in lunile iulie-august, septembrie-noiembrie, vor fi acumulate mijloacele financiare necesare sa fie achitate datoriile cetatenilor. Fiindca este mai usor sa facem modificari la unele legi, care ii obliga pe agentii economici sa plateasca anumite amenzi astazi, decit sa adoptam o lege care afecteaza un numar foarte mare de cetateni.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In cazul in care nu este acceptata aceasta propunere, in conformitate cu prevederile articolului 60, alineatul (1), litera d), propun respingerea proiectului de lege in discutie.

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, nu voiam sa ies la microfon, fiindca, in principiu, este clara treaba. Dar m-a determinat s-o fac interventia doamnei Ostapciuc, care a spus ca, adica, am primit si eu un repros intr-un fel, ca noi nu am lucrat bine. In primul rind, eu personal, in campania electorala n-am promis alegatorilor un salariu de 300 de dolari. Si nu am votat Guvernul, si nu m-am angajat perceptor de impozite la acest Guvern. De aceea, ma scuzati, si raspundeti in fata oamenilor.

Mie imi pare rau de domnul viceministru, caci i-a fost dat sa fie tap ispasitor aici. Dar, cu toata stima, am sa-i pun vreo doua intrebari.

Care este rata de inflatie care se asteapta la finele anului 2006? Si cum influenteaza ea salariile? De pilda, daca eu, la inceputul anului, cumparam de 1000 de lei atita cit cumpar la finele anului pentru revelion, de citi bani am nevoie acum?

Doamna Ostapciuc,

Cit salam cumparam eu la inceputul anului de 1000 de lei si cit salam cumpar acum, potrivit cu rata inflatiei?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, salariul mediu in primele 11 luni ale anului 2006 a fost de 1658 de lei, ceea ce constituie cu 29% mai mult fata de perioada respectiva a anului trecut. Pe luna noiembrie salariul mediu a fost de 1875 de lei. Daca luam in comparatie cu rata inflatiei, apoi in 11 luni salariul real a crescut cu 15 la suta, reiesind din rata inflatiei. Deci, pentru 11 luni ale acestui an media anuala a inflatiei constituie 12,5%.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si in anul viitor, cit se preconizeaza? Doar noi facem un moratoriu, adica, conform proiectului de lege, ca sa fie pe intelesul tuturor, noi inghetam Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si nu o punem in aplicare pina la finele anului viitor. Cit va fi, cit se preconizeaza a fi rata inflatiei in 2007 si cit salam o sa cumparam noi cu aceeasi suma?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Pentru anul viitor, in prognoza macroeconomica, care a stat la baza elaborarii bugetului de stat, este prevazuta o rata a inflatiei de 10 la suta.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Asa, inseamna noi, toti bugetarii o sa avem salariu. Si toti care se preconizeaza ca vor avea salarii majorate, cred ca vor avea jumatate din cit s-a preconizat atunci cind am adoptat legea. Asa fac eu socoteala. Iata aici, in nota informativa a Guvernului, se spune ca in legea De ce adoptam noi aceasta lege? Fiindca in Legea bugetului de stat pe anul 2007 pentru implementarea prevederilor legii indicate au fost prevazuti doar 1.302,8 milioane de lei si aceasta acopera doar necesarul pentru platile salariale in marimea prevazuta pentru anul 2006. De aceea, si mai departe salariatii vor primi numai 80% din alocatiile bugetare si 90% pina la sfirsitul anului viitor. Dar ce v-a impiedicat sa prevedeti in buget cheltuieli asa cum spune legea? Sa acoperiti toata legea salarizarii, care a fost trimbitata de la aceste tribune, ca asta-i legea care ne va duce spre viitorul luminos al comunismului.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Costul masurilor pentru anul 2007, reiesind din termenii care sint prevazuti in Legea nr.355-XVI, este de 877 milioane de lei. Daca le calculam in calculul anual, este vorba de peste 1 miliard de lei.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si ultima intrebare. De ce se fac modificari la un sir de institutii subordonate Guvernului, Aparatul Guvernului, la anexa nr.5, pozitia 12 si tot asa mai departe? Si cum se concorda aceste sume cu sumele prevazute in anexa la legea votata acum un an de zile?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, ceea ce tine de anexa privind Aparatul Guvernului, acea anexa la lege prevede doua coloane. Prima coloane este aparatul central al Aparatului Guvernului, a doua coloana sint oficiile teritoriale ale Aparatului Guvernului, care au fost lichidate. Din acest motiv s-a si exclus coloana a doua, a oficiilor care au fost lichidate.

Concomitent, s-a introdus compartimentul ce tine de directiile teritoriale ale Ministerului Administratiei Publice Locale, in locul acelor oficii teritoriale ale Aparatului Guvernului. Prin acesta salarizarea personalului oficiilor teritoriale ale Guvernului se efectua in conformitate cu conditiile de salarizare pentru Aparatul Guvernului.

Ceea ce este propus actualmente, in varianta de fata, aceasta corespunde cu Este mai inalt, fiindca sint directii regionale, deci putin mai inalt decit directiile din subordinea autoritatilor publice locale. Deci, lucrul acesta s-a facut.

Ceea ce tine de administratia publica locala, ulterior s-au mai introdus modificari, le-am mentionat deja in raport. Ceea ce tine de UTA Gagauzia, municipiile Chisinau si Balti si structurile lor subordonate

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Si ultima intrebare. Noi avem anexata opinia Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si, daca citim avizul respectiv, vedem ca juristii Parlamentului, care nu au tangenta cu pozitia vreunei fractiuni parlamentare, adica sint impartiali, ei spun urmatoarele: Operarea acestor modificari creeaza situatii vadite de discriminare intre diferitele categorii de salariati bugetari, precum si aduce atingere principiului respectarii drepturilor dobindite anterior in mod licit s.a.m.d. dupa text.

Cum comentati dumneavoastra si Guvernul pozitia Directiei juridice?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Aceasta s-a referit la sporul la salariu pentru cunoasterea limbilor.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, de ce discriminati categoriile de cetateni si le luati un drept care a fost dobindit in mod legal?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, am adus argumentele, poate nu prea convingatoare, prin faptul ca, actualmente, acest spor se stabileste in mod arbitrar, neluindu-se in consideratie nivelul de utilizare a limbii straine in practica cotidiana de zi cu zi, saptamina de saptamina sau o data in luna. O persoana poate fi implicata nemijlocit in exersarea limbii straine, intreg programul de lucru, o alta persoana poate fi implicata o ora pe saptamina. Si intr-un caz si in altul eu trebuie sa le platesc cite 15%, ceea ce nu este corect.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Concluzia, dupa audierea raspunsurilor dumneavoastra si in cazul in care acest proiect de lege va fi votat, este una: a fost aruncat praf in ochi de catre actuala majoritate parlamentara si de catre Guvern. Unul din indicii acestui proiect a fost lupta cu coruptia. Nu trebuie sa aratam cu degetul la Guvern si la deputati. Au fost marite considerabil salariile judecatorilor, procurorilor, angajatilor politiei s.a.m.d. in cazul in care noi, de fapt, nu aducem acoperire acestor categorii de cetateni, noi prin aceasta ii impingem spre coruptie. Drum bun in Europa!

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule viceministru,

Vreau sa va pun doua intrebari foarte simple. Prima intrebare este, daca cunoasteti numarul de persoane care, in conformitate cu legislatia lingvistica, trebuie sa cunoasca limba de stat si activeaza in functii publice fara a cunoaste limba de stat? Cunoasteti cifra persoanelor respective sau nu?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Noi nu facem o asemenea statistica.

 

Domnul Igor Klipii:

Am inteles. A doua intrebare este, daca nu credeti ca ar fi corect ca, inainte de a-i penaliza pe oamenii care au depus un efort intelectual si au invatat o limba straina, sa facem regula in primul rind printre acei care nu respecta statul Republica Moldova si nu-i invata limba de stat si, dupa aceea, sa-i penalizam si pe ceilalti.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stimate domnule deputat,

Deci, am mentionat, ca...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Continuam.

Microfonul nr.4.

Domnul Varta.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va adresez doua intrebari. Sintem cu totii edificati asupra circumstantelor dificile in care a activat Executivul nostru in aceste conditii in care s-au aplicat sanctiunile acestea de lunga durata, sanctiuni care, intr-un fel, si-au atins scopul. Intr-adevar, aceasta presiune din exterior a avut un impact, si inca unul mare, decisiv aproape asupra situatiei social-economice.

Dar vreau sa va intreb, considerati dumneavoastra, ca membru al Executivului, ca Guvernul si-a onorat intr-un mod exemplar obligatiunile si a facut tot ce i-a stat in puteri pentru a dezamorsa cit era posibil aceasta situatie negativa care s-a creat in urma presiunilor din afara?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Pot sa mentionez ca, incepind cu anul 2001 si pina acum, salariile au fost majorate de peste 4, aproape de 5 ori in aceasta perioada. Din 2002 au fost lichidate restantele la plata salariilor in sectorul bugetar si cred ca este foarte binevenita situatia ca aceste restante nu mai exista la noi. Deci, salariul, chiar daca este putin mai mic, el trebuie platit la timp, iar nu peste o luna - doua sau peste 6 luni sau peste un an de zile, cum era platit in perioada precedenta.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Este corect ceea ce spuneti. Eu ma refer la aceste conditii extraordinare, dificile, daca considerati dumneavoastra ca Guvernul a facut tot absolut ce putea face, ce i-a stat in puteri sau au fost niste rezerve pe care nu le-a utilizat, pina la urma. Putea sa diminueze efectele negative de ordin extern.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, referitor la intrebarea pusa de domnul deputat, trebuie sa constatam urmatoarele fapte. Cu toate socurile externe, care au fost pe parcursul anului 2006, s-au mentinut practic indicatorii macroeconomici, indicatorii bugetului pe anul 2006 au fost executate la toate compartimentele.

In plus la aceasta, bugetul de stat, ca exemplu, a fost rectificat de 2 ori spre majorare, veniturile fiscale pe plan intern, nu de la vama, dar pe plan intern au crescut cu peste 30 la suta, ceea ce demonstreaza ca in interior economia a lucrat si a lucrat destul de eficient. Si la nivel local veniturile, cu toate scutirile care au avut loc incepind din anul 2006 in agricultura, au crescut cu peste 20 la suta.

De aceea, in concluzie, cred ca actiunile Guvernului pe parcursul anului curent au fost eficace si, sa spunem, au stopat efectele negative ale acestor actiuni externe, care au fost impuse Republicii Moldova.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti pentru a lua cuvintul in dezbateri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule viceministru,

As vrea sa va pun doua intrebari. Prima intrebare. In anul 2001, cita populatie traia sub nivelul saraciei si cita este acuma?

Si a doua intrebare. Legea actuala, nr.355-XVI, trebuie sa fie implementata pina in 2010. Ea o sa fie implementata in proportie de 100%, cu toate ca noi o stopam in 2007, sau nu?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, va multumesc.

Referitor la prima intrebare. In 2001 era peste 75% din populatie care se afla sub pragul de saracie, iar la 1 ianuarie 2007 erau 28%. Ceea ce tine de perioadele de implementare a legii, legea va fi implementata in termenii maximali care sint stabiliti in textul ei.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Va rog sa luati loc.

Rog comisia.

 

 

Doamna Valentina Serpul:

Mult stimate Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si constata urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat este elaborat si prezentat de autor in conformitate cu prevederile articolului 35, alineatul (5) din Legea cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, potrivit carora termenele si proportiile implementarii normelor salariale prevazute prin legea vizata se vor concretiza anual in functie de suma mijloacelor alocate in acest scop in bugetul public national pentru anul respectiv.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2007, nr.348 din 23 noiembrie 2006, pentru implementarea drepturilor salariale prevazute de Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 au fost alocate 1 miliard 302 milioane 800 mii de lei, ceea ce acopera doar necesarul pentru platile salariale in cuantumurile in vigoare, stabilite pentru anul 2006.

Masurile preconizate la articolul 35, alineatul (2) din legea mentionata, spre implementare cu incepere de la 1 ianuarie 2007, actualmente nu au acoperire financiara, fapt pentru care se propune punerea lor in aplicare incepind din 1 decembrie 2007, iar a altora incepind din anul 2008.

Concomitent, in proiect se prevede prelungirea, de la 1 ianuarie 2007 pina la 1 decembrie 2007, a aplicarii salariilor lunare si salariilor de baza ale angajatilor indicati la articolul 36, alineatul (1) din Legea nr.355/ 2006 in cuantum de 80 la suta (sau conform coeficientului 0,8) din marimile nominale si 90 la suta (sau potrivit coeficientului 0,9) din marimile minime nominale.

Din proiect se prevede, de asemenea, excluderea, la articolele 14 si 21, a prevederilor ce stipuleaza plata sporului pentru utilizarea limbilor straine in cazul functionarilor publici si al militarilor, reiesind din considerentul ca acest spor reprezinta un criteriu confuz, care nu poate fi aplicat obiectiv si echitabil in practica la remunerarea muncii.

Proiectul mai concretizeaza si precizeaza modul de plata a suplimentelor pentru extinderea zonelor de deservire sau sporirea volumului lucrarilor executate, prevazute la articolul 30, alineatul (2) din Legea vizata nr.355-XVI / 2005.

Unele modificari si completari din acest proiect de lege, ce vizeaza salarizarea angajatilor din sectorul bugetar, sint legate de instituirea Ministerului Administratiei Publice Locale si reorganizarea organelor lui teritoriale.

Anumite modificari sint operate la anexa nr.6, referitor la nivelul salarizarii a unor functii din cadrul primariilor municipiilor Chisinau si Balti, precum si din cadrul conducerii UTA Gagauzia.

La anexa nr.7 se fac completari ce tin de salarizarea corpului de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Concomitent, comisia sesizata in fond si Guvernul propun completarea punctului 10) din proiect (referitor la anexa nr.2), dupa cuvintele satul Varnita cu sintagma raionul Anenii Noi si satele Copanca si Hagimus, raionul Causeni.

In baza celor relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu majoritate de voturi, propune proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar spre examinare si aprobare de catre Parlament in prima lectura, iar in lipsa amendamentelor si in lectura a doua.

Membrii comisiei, deputatii Valentina Buliga, Valentina Serpul, Valentina Golban si Alexandru Oleinic s-au pronuntat categoric impotriva sustinerii proiectului de lege nominalizat si au votat univoc impotriva adoptarii acestuia.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte.

Ma simt incomod sa-i pun intrebarea colegei mele de fractiune. Poate o ajuta doamna Buliga, dar ca sa raspunda ar trebui sa o ajute Guvernul.

Domnul Sainciuc a spus ca s-a redus nivelul saraciei, din 2001, cind 75% din populatie s-a aflat sub nivelul saraciei, pina in 2006 cind au ramas doar 28%. De aici intrebarea: citi cetateni ai Republicii Moldova lucrau peste hotare in 2001 si citi in 2006? Si cita valuta a fost transferata de catre acestia in Republica Moldova in 2001 si in 2006?

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Serpul:

Cred ca Guvernul imi vine in ajutor, caci el este cel responsabil.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnul ministru este aici, ministrul finantelor, jumatate de Guvern se ocupa cu stringerea banului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, va multumesc.

Cu parere de rau, n-am luat cu mine cifrele pentru a raspunde la aceste intrebari. Daca este necesar, va prezint lucrul acesta in scris.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

N-am inteles.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Va prezint in scris.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Daca ati citit presa de azi sau de ieri, acolo era scris ca s-a majorat categoric fluxul de bani lichizi de peste hotare si poate ca ministrul finantelor va ajuta cumva.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Statisticile precise fost stabilite in anul 2004, ele spun ca numarul de cetateni aflati peste hotare in 2004, nu cu precizie, dar cu aproximatie, era de circa 300 de mii de cetateni. Fluxurile de bani, care au intrat pe parcursul anului 2001-2004, sint la un nivel constant, poate in ultimii ani cu o mica crestere, dar in jurul a 500 de milioane de dolari.

Acum se presupune ca ele ajung la 1 miliard de dolari, dar oficial ele sint estimate in jurul a 500 de milioane de dolari, prin intermediul bancilor.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule ministru,

Asta de acum trebuie sa cunoastem, fiindca daca nu se implica Mejinschi cu toata armata lui Fiindca banii acestia se aduc si prin buzunare, dar se aduc si prin posta, prin banca, asa ca, daca noi nu cunoastem citi bani vin in tara asta, atunci cum sa cunoastem citi bani se fura din tara asta?

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna vicepresedinte al comisiei,

Va multumesc.

Inainte de procedura de vot, a fost solicitata o luare de cuvint de catre domnul Ion Gutu.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu cred ca este un proiect de lege scandalos, cel mai scandalos al anului 2006, cind dumneavoastra ati votat bugetul pe 2007. Aceasta problema, lipsa celor 871 de milioane de lei pentru implementarea Legii nr.355-XVI cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar a fost trecuta cu tacerea. Invers, proiectul bugetului a fost foarte bine pieptanat, foarte bine aranjat si populatia a fost convinsa ca alta iesire nu exista si ca acest buget este cel mai binevenit pentru Republica Moldova in anul 2007.

Trebuie mentionat, intr-adevar, ca Legea nr.335-XVI din 25 decembrie 2005 a trezit la o mare parte din populatie, peste 200 de mii de angajati in sectorul bugetar, un interes deosebit si o speranta pentru o viata cit de cit mai decenta.

Spre regret, primul an, 2006, a demonstrat evident ca Guvernul Republicii Moldova, in general, guvernarea nu a fost pregatita pentru o asemenea decizie, as spune, fundamentala. Deci, a fost adoptat un proiect de lege, o lege mai mult declarativa si de intentii, fara o politica esentiala in domeniul economiei nationale, fara o crestere economica, fara o politica macroeconomica cit de cit stabila la acel moment.

Deci, avem ceea ce avem si astazi, cred ca si doamna Ostapciuc a confirmat, ca realizarea acestei legi pentru anul 2007 a fost stopata. Dar care sint cauzele, cine este vinovatul? Prim-ministrul, Presedintele, Parlamentul, noi cu totii? De ce noi trebuie sa votam astazi stoparea acestei reforme in sistemul de salarizare al Republicii Moldova?

Vreau sa va spun ca nu doar 220 de mii de angajati, dar in plus, la fiecare familie cel putin 3 3 si jumatate, aceasta inseamna 800 de mii de cetateni care trebuiau sa profite de aceasta imbunatatire, de aceasta salarizare. Analiza demonstreaza, stimati colegi, ca spre regret, n-au fost facute nici macar unele incercari minimale pentru a demonstra intentia guvernarii de a implementa aceasta lege macar partial, in anul 2007. Nici o incercare, 871 de milioane de lei care erau necesari, acei 871 de milioane de lei nu s-au gasit.

In acelasi timp, dumneavoastra stiti foarte bine, si ati participat si ati votat, ati gasit resurse financiare, 200 de milioane de lei au fost alocati pentru majorarea fondului statutar al Bancii Nationale. Majorind deficitul bugetar, ati gasit 93 de milioane de lei pentru procurarea unei aeronave, ati gasit zeci de milioane de lei pentru reparatii, cabinete, fotolii s.a.m.d. Pentru aceasta masura nu ati gasit nici macar un milion de lei. Eu cred ca aceasta este o crima, daca vreti, si pentru aceasta cineva trebuie sa poarte raspundere.

Am primit astazi, de la un grup de oameni de cultura, stiinta si invatamint, un apel catre Presedintele tarii, Vladimir Voronin, Presedintele Parlamentului, Marian Lupu, Primul ministru Vasile Tarlev si toata echipa de conducere a tarii, semnata de mai multi oameni si responsabili din acest domeniu din raionul Orhei.

In apel, lucratorii bibliotecilor publice si ai institutiilor de invatamint din raionul Orhei sint adinc indignati de indiferenta domnului Presedinte Vladimir Voronin, indiferenta Parlamentului, Guvernului si a ministerelor fata de imbunatatirea nivelului de salarizare a bibliotecarilor si lucratorilor din invatamint din Republica Moldova. Eu nu vreau sa citesc tot textul, cred ca in cancelaria Parlamentului exista acest text.

Stimati colegi,

Ce am realizat noi, adica guvernantii si, in primul rind, Parlamentul Republicii Moldova? De ce atit de usor acceptam compromisul? Astazi sau ieri Presedintele Republicii Moldova organizeaza o sedinta cu ministrii, unde face o totalizare ca s-au construit, s-au restructurat si reabilitat 70 de fintini in Republica Moldova.

Ministrii au primit ordine, dar nu s-a evidentiat de unde au fost luate aceste resurse. Primul ministru a ocupat primul loc, ministrul cutare a primit ordin. In acelasi timp, nu gasim citeva milioane de lei pentru acesti bibliotecari, care trebuie sa primeasca pentru stagiul de munca citeva milioane de lei. Nu le-am gasit.

Stimati colegi,

De aceea, cred ca trebuie astazi sa recunoastem ca aceasta este un cadou populatiei, intregului popor in ajun de Anul Nou si de Craciun, pe care l-ati facut dumneavoastra. Si cred ca resurse sint in Republica Moldova. Resurse sint si pentru anul 2007. Eu il stimez foarte mult pe domnul Vadim Misin, care a vorbit astazi intr-un domeniu foarte specific si vreau sa spun din punctul de vedere profesionist. Da, privatizarea a fost nereusita, aceasta-i opinia tuturor. Dar vreau sa va spun, stimati colegi, ca cele mai bune intreprinderi au fost rezervate pentru dumneavoastra. Toate intreprinderile care lucrau si erau cit de cit pe picioare au fost rezervate privatizarii.

De ce dumneavoastra, in loc sa gasitii 100 de milioane de lei pentru procurarea aeronavei, n-ati scos la privatizare Compania Air Moldova, pentru 50 de milioane de dolari, si aceasta inseamna 700 de milioane, aceasta inseamna realizarea Legii nr.355-XVI cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar. De ce nu privatizati Moldtelecom-ul, de ce nu privatizati intreprinderi normale care lucreaza astazi? Nu doriti sa gasiti resurse.

Stimati colegi,

Eu cred ca, conform prevederilor articolului 54 din Constitutia Republicii Moldova, nu pot fi adoptate legi care ar suprima, ar diminua drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cetateanului. Cred ca aceasta este o incalcare foarte serioasa si ar fi bine daca conducerea republicii, in salutul de Anul Nou, si-ar cere scuze de la populatie pentru aceasta afacere, as spune, rusinoasa.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia fractiunii.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Eu vreau, in primul rind, sa expun pozitia fractiunii referitor la aceasta lege. Noi sustinem aceasta lege, dar vreau sa le spun celor care intreaba, ce ati facut voi cu adoptarea Legii nr.355-XVI, ca noi am avut de acum cheltuieli pentru implementarea acestei legi, 870 de milioane de lei.

Pentru urmatorul an 2007 trebuiau sa fie preconizate tot 870 de milioane de lei, pentru ca legea sa fie implementata pe ani, pina in 2010. Noi am avut o intilnire cu Guvernul si am vorbit foarte serios referitor la aceasta intrebare. Membrii fractiunii si-au expus parerea ca noi, astazi, adoptam aceasta lege cu conditia ca Guvernul, timp de citeva luni, totusi o sa gaseasca posibilitatea sa acumuleze venituri la bugetul de stat, cum a fost anii precedenti. Noi, daca va aduceti aminte, in 2005 am rectificat bugetul cu 1 miliard si 200 de milioane de lei. Anul curent cu aproape 1 miliard de lei si credem ca si pe parcursul anului viitor, 2007, o sa gasim posibilitati, o sa lucram, o sa activam si o sa avem posibilitatea sa implementam aceasta lege, daca nu pentru toti acei care sint preconizati, pentru acele categorii despre care s-a vorbit astazi, medici, pedagogi Pentru aceste categorii ne trebuie vreo 376 milioane de lei si noi o sa revenim, o sa fim foarte atenti ca aceasta lege, totusi, daca nu 100% in 2007, partial, sa fie implementata, sa fie indeplinita.

De aceea noi votam aceasta lege, cu aceasta conditie si speram ca Guvernul o sa gaseasca posibilitatea sa indeplineasca poruncile care vin de la Fractiunea Partidul Comunistilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii au fost inaintate doua propuneri. Propunerea evocata de domnul Leonid Bujor, care vizeaza respingerea legii si propunerea, care a fost evocata in raportul comisiei, privind adoptarea legii. In modul in care aceste doua propuneri au fost inaintate, le voi supune votului.

Domnul Bujor, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc mult.

Domnule Presedinte,

Au fost trei propuneri. Prima propunere, si aici doamna Ostapciuc a confirmat Inteleg pozitia dumneaei ca nu poate sa accepte punctul meu de vedere, dar prima mea propunere a fost de a solicita Guvernului Republicii Moldova sa retraga acest proiect de lege si, daca n-o face, atunci il respingem.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu este pasibila votului aceasta propunere, conform normelor de procedura

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu spun sa o punem la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

In genere, nici nu pot sa pun in discutie, noi solicitam Guvernul isi retrage orice proiect printr-o hotarire de Guvern. Noi avem pozitia Guvernului, pe care motiv trecem la cea de-a doua optiune. Optiunea sau propunerea domnului Bujor privind respingerea proiectului.

Cine sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 5.

Sectorul nr. 3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi. Propunerea nu a fost acceptata. Ce, avem probleme cu numarul de voturi?

 

Numaratorii:

12, rectific.

Domnul Marian Lupu:

12, da, plus 5 17 voturi.

Situatia, oricum, constat ca ramine neschimbata.

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4892, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 24.

Sectorul nr. 3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

Liniste, va rog. 58 de voturi pro. Liniste, va rog, in sala.

Microfonul nr. 3.

Stimatii mei colegi,

Asa, noi sintem in cadrul Pot sa va rog putina liniste in sala? Noi sintem in cadrul exercitiului de vot pentru. Deci, 31 de voturi in sectorul 1.

Ce a dorit sa-mi spuna domnul Calmatui?

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Imi cer scuze. Eu am observat ca a ridicat mina o persoana in sectorul nr.3, dar mi s-a parut ca a spus zero.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, 58 de voturi pro. Proiectul nr.4892, cu aceste rezultate, este aprobat in prima lectura. Lectura a doua. Cine este pentru lectura a doua?

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Galina Balmos:

Va multumesc.

Niste concretizari. In primul rind, la alineatul 10), articolul 29, pentru a inlatura niste dubii, propun urmatoarea sintagma: din satul Varnita a raionului Anenii-Noi si satele Copanca, Hagimus ale raionului Causeni. Altfel, se intelege ca tot raionul Causeni si tot raionul Anenii Noi cade sub incidenta acestei legi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este o precizare binevenita.

 

Doamna Galina Balmos:

Da, este o precizare.

 

Domnul Marian Lupu:

Si comisia imi face semn ca accepta.

Doamna Galina Balmos:

Cred ca se accepta. Si inca un moment, Aparatul Guvernului. In anexa nr. 5, dupa grila aceasta a Aparatului Guvernului, apare o nota: Grilele de salarii pentru functionarii publici din subdiviziunile teritoriale se stabilesc cu o reducere 5-10 la suta fata de grilele stabilite in prezentul compartiment. Propunem sa nu fie 5-10, dar sa fie o cifra fixa, pentru ca cine va stabili pentru diferiti functionari aceasta reducere de la 5 pina la 10%? Ori sa fie 5, ori 10, ori 7, ori alta cifra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Va multumesc.

Deci, in cazul de fata, organul ierarhic superior va stabili salariul concret in schema de incadrare. Dar corelatia, adica coraportul este 5 sau 10 in aceasta dimensiune. Adica, organul ierarhic superior aproba schema de incadrare, in care se stabilesc...

 

Doamna Galina Balmos:

Pai, aici nu este absolut deloc stabilit criteriul, in dependenta de ce se stabileste de la 5 pina la 10?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

In dependenta de complexitate, de marimea unitatii, numarul personalului s.a.m.d.

 

Doamna Galina Balmos:

Cred ca exista un alt adaos, care nu este in aceasta nota. Nu este binevenita o atare modificare. Cred ca era cazul sa fie o reducere fixa, 5 la suta, sa zicem. Si propunem asa sa fie, cu o reducere de 5 la suta, dar sa nu fie aceasta inechitate, ori sa fie alte criterii.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Practic, corelatia aceasta 5 sau 10 figureaza in legea de baza, in dependenta de marimea institutiei, in dependenta de numarul de personal, functie s.a.m.d. Deci, marimea concreta este stabilita in schema de incadrare, care este aprobata de conducatorul institutiei ierarhic superioare.

 

Domnul Marian Lupu:

Vad ca comisia sustine pozitia autorilor. Alte propuneri?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Pentru stenograma. Eu inteleg confuzia care apare din cauza virgulelor in cazul celor trei localitati: Varnita, Hagimus si Copanca. Dar nu este corect sa spunem al raionului cutare sau ale raionului cutare, sint din raionul cutare. Confuzia trebuie eliminata, sint de acord. Dar corect este din raionul cutare. Acesta este sensul pe care l-a pus autorul.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect. Propunerea se accepta de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Cu aceste amendamente, propuse si acceptate de plenul Parlamentului, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4892. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 23.

Sectorul nr. 3 3.

 

Domnul Marian Lupu:

57 de voturi pro. Impotriva?

Stimati colegi numaratori,

Rog sa-mi anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, sectorul nr.2, ridicati miinile, cine este contra. 1, 2, 3, 4, 5.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 2 5.

 

Domnul Marian Lupu:

Unde-i 6 ? Eu nu vad 6. 5 am vazut. Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 13.

 

Domnul Marian Lupu:

18 voturi impotriva. Cu acest bilant, proiectul de Lege nr.4892 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Vreau sa fac o scurta remarca in sustinerea colegilor care si-au expus opinia in aceasta sala a plenului Parlamentului. Da, noi trebuie sa intelegem ca acest proiect de lege, pe care l-am votat astazi, este si rodul unei situatii sau factori de influenta cu caracter obiectiv, factori externi de influenta.

Totodata, trebuie sa spunem ca aceasta situatie trebuie sa fie o buna lectie insusita de Cabinetul de Ministri. Si eu sustin intru totul pozitia exprimata de doamna deputat Eugenia Ostapciuc ca in timpul cel mai apropiat, in anul 2007 Parlamentul trebuie sa fie cu ochiul pe actiunile Guvernului, in sensul in care aceste angajamente sa fie asigurate cu resurse financiare.

 

Domnul Marian Lupu:

Proiectul de Lege nr.4893 pentru modificarea articolului 22 din Legea nr.355. Guvernul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege prevede o noua formulare a articolului 22 din Legea nr.355, prin care se stabileste plata indemnizatiei pentru militarii, efectivul de trupe si corpul de comanda, angajati prin contract in organele apararii nationale, a securitatii statului si a ordinii publice. Necesitatea modificarii articolului 22 tine de imperfectiunea expunerii modului de apreciere a activitatii si a modalitatii de plata a indemnizatiei respective. Astfel, in redactia in vigoare, indemnizatia urmeaza sa fie platita conform totalurilor activitatii pe anul in curs, pe cind plata se face lunar, utilizind 0,5% din fondul lunar de salarizare.

In redactie noua se stabileste clar perioada de apreciere a rezultatelor activitatii, este vorba de sfirsitul fiecarei luni, cumulativ, de la inceputul anului. Conform unor indicatori concreti, aprobati in regulamentele elaborate de catre organele de forta respective, coordonate cu Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Finantelor, plata indemnizatiei se efectueaza lunar, in marime de pina la 0,5 salarii, in functie de rezultatele activitatii unitatii si ale angajatului. In baza celor mentionate, rog sustinerea acestui proiect de lege.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule ministru,

Spuneti-mi, va rog, care este, de fapt, notiunea, ce exprima notiunea de indemnizatie ?

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci, aceasta indemnizatie, aceasta notiune a fost introdusa mai multi ani in urma, prin hotarirea nr. 298.8 si a fost platita ba lunar, ba anual, ba iarasi lunar, dar norma de apreciere era conform activitatilor anului in curs, ceea ce crea unele neclaritati, fiindca evaluarea se face pe anul in curs, dar plata trebuie facuta lunar. Deci, este o indemnizatie conform totalurilor activitatii pentru luna respectiva si care constituie actualmente 0,5 din salariul lunar.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Conform Dictionarului Explicativ indemnizatia este o plata unica intangibila, care nu poate fi nici anulata, daca este stabilita prin lege, si nici redusa. Acum, la alineatul (2), totalurile activitatii unitatilor se estimeaza la finele lunii in curs, cumulativ de la inceputul anului. Ce inseamna aceasta? Cumulativ de la inceputul anului?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Inseamna ca este vorba de activitatea lunii curente. Deci, pentru luna viitoare se iau iarasi totalurile sau indicii, in baza indicilor se va face aceasta evaluare. Indicii prevazuti pentru organele respective. Actualmente, trebuie sa mentionez ca exista Regulamentul respectiv, care practic stabileste unii indicatori, dar este necesar ca aceste regulamente sa fie elaborate, sa fie stabilit clar care sint acesti indicatori, ca ei sa fie masurabili si sa fie efectuata evaluarea.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, dupa cum este scris in proiectul de lege, numai o singura persoana, ca atare ofiterul, este lipsit de acest adaos, dar in ansamblu pe unitate Deci, cind se ia in considerare activitatea unitatii in intregime, cea din care el face parte.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Indemnizatia este prevazuta in rezultatul activitatii si a persoanelor, si a unitatii. Deci, unitatea in intregime putea sa aiba un indicator, adica sa nu indeplineasca un indicator, dar toti indicatorii puteau sa-l indeplineasca un numar oarecare de salariati ai acestei unitati. Prin urmare, aceste salarii se vor primi, cuantumul respectiv al indemnizatiei.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar oare este normal ca pentru un indice neindeplinit in luna ianuarie sa fie pedepsita si in luna noiembrie unitatea si, respectiv, angajatii sau salariatii?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu, in cazul de fata, in luna viitoare trebuie ca acesti indici sa fie indepliniti. Ca sa fie acoperita acea restanta, sa zicem, care a fost creata in luna precedenta.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

La alineatul (3), deci: Cuantumul indemnizatiilor in ansamblu pe unitate se stabileste la nivelul specificat in alineatul (1) al prezentului articol, in cazul evaluarii pozitive in perioada de gestionare a tuturor indicatorilor fixati. Nu vi se pare ca aceasta va provoca o goana in rindurile organelor de forta, pentru a atinge indicii care vor fi fixati in regulamentele pe care aveti de gind sa le aprobati?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Dupa expunerea dumneavoastra, trebuie sa stabilim pur si simplu o indemnizatie sau o majorare de 50 la suta a salariilor, fara a evalua careva indicatori.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Corect.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Asa credeti dumneavoastra. Noi consideram ca, totusi, trebuie sa fie evaluata. Caci salariul, iar militarii de obicei au un salariu de baza, au sporul la salariu pentru gradul militar, pentru conditii, pentru categoriile de calificare si alte plati suplimentare, exista si un premiu.

Deci, indemnizatia aceasta este o plata, care evalueaza activitatea intregii structuri, a unitatii si a salariatului in particular. Sint plati garantate absolut pentru fiecare salariat, inclusiv pentru militari. Aceasta plata insa depinde de totalurile activitatii in baza unor indicatori, ca o plata de stimulare.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Citi indicatori o sa fie, domnule viceministru? Citi indicatori trebuiau sa fie atinsi?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

5 indicatori.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Unde este stabilit acesta? In lege nu este stabilit.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Este prevazut ca va fi aprobat regulamentul de catre organul de forta respectiv in coordonare cu doua ministere. Si in acel Regulament va fi stabilit, care sint acesti indicatori.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Deci, urmeaza sa se nascoceasca 5 indicatori, potrivit carora vor fi stabilite aceste indemnizatii?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, asa se preconizeaza.

 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Alineatul (4). Indemnizatia lunara poate fi redusa sau anulata pentru unii angajati, care pe parcursul perioadei de gestionare a desfasurat o activitate de serviciu necorespunzatoare. Ce ar insemna aceasta? Daca este vorba de o activitate necorespunzatoare, el, pur si simplu, trebuie sa-si dea demisia din organele de forta. Cu el trebuie sa fie intrerupt contractul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stimate domnule deputat,

Este vorba despre o plata care urmeaza sa fie achitata in baza evaluarii activitatii, nu este o plata garantata. Este o plata de stimulare, cu caracter stimulator. Deci, salariatul sau militarul trebuie sa tinda sa-si exercite obligatiunile de functie si sa primeasca aceasta indemnizatie, care este un supliment mare la salariu.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Vedeti dumneavoastra, aici, in continuare, scrie: Pentru activitatea de serviciu necorespunzatoare sau pentru incalcari pentru care au fost sanctionati disciplinar. In acelasi timp, asa cum s-a exprimat si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, alineatul (4) contravine articolului 26 din Codul muncii, care prevede, in mod expres, la alineatul (3): se interzice aplicarea amenzilor si a altor sanctiuni pecuniare pentru incalcarea disciplinei de munca. Care este corelatia dintre ceea ce propuneti dumneavoastra si prevederile Codului muncii?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu este nici o necorelare cu Codul muncii. In cazul de fata, aceasta este o plata cu caracter stimulator. Deci, am lucrat bine, am primit aceasta plata. Am lucrat mai prost, inseamna ca o sa primesc cu un procent anumit mai putin aceasta indemnizatie. Nu este vorba despre o incalcare a normei Codului muncii.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Ba este. Vreau sa va mai spun si altceva. De fapt, cind se angajeaza oamenii in organele afacerilor interne, sa zicem, fiindca am fost membru al unei comisii care a examinat activitatea ministerului, oamenii sint angajati si stiu ca lor li se cuvine aceasta plata. Si pretind ca trebuie sa primeasca nu 1 200, dar 2 500 de lei.

Eu am fost intr-o localitate la un post de politie, unde sint politisti dezbracati, fara pistol, fara catuse si alte atribute prevazute politistilor, si inca le mai luam din salariul acesta care este si asa destul de mizer pentru functiile care le executa. Un politist in serviciul traficului rutier primeste 1 200 de lei. Este oare acesta un salariu care sa-l satisfaca, pe el si familia lui? Si care sa nu-l provoace la coruptie?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stimate domnule deputat,

Aceasta este unica plata care se achita in dependenta de performante, nu in alt mod.

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine. Ultima intrebare.

Articolul II, Achitarea indemnizatiilor lunare, conform prevederilor prezentei legi, se va efectua incepind cu anul 2007. Noi stim ca nu toti angajatii respectivelor ministere au primit indemnizatiile pentru anul 2006. Ce o sa se intimple dupa 1 ianuarie? O sa se calculeze dupa noua lege sau dupa legea veche?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Toate sumele indemnizatiilor, care au fost calculate, dar nu au fost achitate pina in prezent, vor fi achitate in luna ianuarie a anului viitor.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Sa speram.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vadim Misin:

, : , . , , , , , , .

, ? , , , , ? , , ? , , 0,5 .

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

650 . , , , .

, , , .

 

Domnul Vadim Misin:

, ? ? , ? , . , , , . .

. , , . , , ?

, , .

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

este pentru ca Ministerul Finantelor si Ministerul Economiei si Comertului sa calculeze suma in intregime pe minister, care-i revine pentru compartimentul respectiv. In interior, indicatorii sint ale ministerelor respective. Numai reiesind din metodologia de calcul noi sa putem spune: pentru compartimentul respectiv va fi necesara suma respectiva. Ca sa putem planifica in bugetul respectiv pe anul respectiv.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Fiecare stat are institutiile sale si sint institutii fundamentale in stat de la care, din cite tin minte de la universitate, fac parte si Ministerul Apararii, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Graniceri, Serviciul Informatii si Securitate, Serviciul de Protectie si Paza de Stat, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, acestea sint subiectele vizate in proiectul de fata.

Intrebarea mea este urmatoarea: considerati dumneavoastra ca indemnizatia este o parte a venitului? Si aici v-am mai intrebat si va rog sa consultati Codul muncii. Este sau nu o parte a venitului?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Evident ca este o parte a venitului.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Este a venitului.

 

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Caci ea intra in cadrul de calculare a salariului mediu.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dumneavoastra ati consultat nenumaratele decizii ale Curtii Constitutionale, si eu, de la acest microfon si nu numai eu, am spus de nenumarate ori ca este inadmisibila diminuarea veniturilor si diminuarea unor plati, a unor drepturi care au fost deja acordate, obtinute.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Nu este vorba despre diminuarea venitului unei persoane concrete, absolut deloc. Este vorba de planificarea resurselor financiare pentru acoperirea platii acestei indemnizatii.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

As fi dat o consultatie majoritatii parlamentare, in cazul in care eram membru al acestei majoritati, dar dupa al doilea proiect pot s-o dau si nefiind membru.

De fapt, intr-un stat normal, in cazuri similare, o majoritate parlamentara acorda vot de neincredere Guvernului, dadea drumul la aburi si forma un nou Guvern. Fiindca in toate tarile normale Parlamentul gaseste un tap ispasitor. Dumneavoastra ati luat raspunderea pe seama dumneavoastra si veti raspunde in fata alegatorilor.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Am o propunere care se refera la coordonarea regulamentului cu Ministerul Finantelor si Ministerul Economiei si Comertului. Propun sa inlocuim acolo ministerele acestea cu fraza: aprobat de catre Guvern.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnul viceministru,

Vreau sa va informez ca Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a propus, in avizul ei, excluderea articolului 3, datorita faptului ca, daca citim atent acest alineat, constatam ca el este o parte componenta a regulamentului care va fi aprobat, cred eu, de ministerul respectiv. Si nu este necesar sa repetam inca o data.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Inca o data, care articol?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Articolul 3. Cuantumul indemnizatiilor in ansamblu pe unitati se stabileste la nivelul specificat la alineatul (1). Aceste cuvinte, este specificat, nu trebuie neaparat repetate. Si mai departe: in cazul evaluarii pozitive in perioada gestionarii indicatorilor fixati, in cazul neadmiterii s.a.m.d. cota procentuala a indemnizatiei, cuvenita pentru indicatorii respectivi, nu se plateste. Deci, in regulament se va stabili: se va plati, nu se va plati si in ce conditii.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Care este opinia dumneavoastra?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Se accepta.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 22 din Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si constata urmatoarele.

Necesitatea elaborarii acestui proiect de lege a fost conditionata de faptul ca prevederile actuale de la articolul 22 din legea nominalizata, in special dupa aprobarea Hotaririi de Guvern nr.650, din 12 iunie 2006, privind salarizarea militarilor, efectivului de trupa si corpului de comanda, angajati in serviciul organelor apararii nationale, securitatii statului si ordinii publice, se interpreteaza in mod diferit. Fapt ce nu favorizeaza o aplicare corecta a acestui articol.

Astfel, din continutul actual al articolului 22 se poate deduce ca indemnizatia anuala, in marime de 0,5 salarii anuale, poate fi achitata lunar, in mod proportional. Pe cind in hotarirea de referinta a Guvernului se stipuleaza cert: Ea se achita anual, pentru totalurile activitatii pe parcursul anului gestionar. Din aceste considerente, in vederea asigurarii unei interpretari univoce a normelor legale, Guvernul vine cu acest proiect de modificare a Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar, prin care se propune o formulare noua a articolului 22.

Comisia sesizata in fond considera rationala si oportuna modificarea propusa si, tinind cont de faptul ca necesarul de resurse financiare nu il depaseste pe cel prognozat, propune proiectul de Lege pentru modificarea articolului 22 din Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Eremciuc.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Domnule Presedinte,

Este necesar de adoptat si in lectura a doua, cu propunerile care au parvenit de la domnul deputat Vadim Misin, de la presedintele de comisie, domnul Iurie Stoicov si de la domnul Nicolae Bondarciuc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Pentru prima lectura.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.4893 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Lectura a doua. Au fost inaintate propuneri, comisia le accepta?

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua, cu amendamentele care au fost inaintate...

Microfonul nr.5

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Eu propun ca alineatul (4) din prezentul proiect de lege sa fie exclus.

 

Domnul Marian Lupu:

Comisia?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Acest alineat se poate contine, de asemenea, in regulamentul pe care urmeaza sa il elaboreze Guvernul.

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

In conditiile in care raportorul din partea comisiei a prezentat pozitia negativa a comisiei, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

11 voturi.

Stimati colegi,

Aceasta nu permite acceptarea propunerii. Acum, adoptarea pe ansamblu, in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4893. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 2.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi pro. Impotriva?

Stimati colegi,

Vad voturi impotriva.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 0.

Sectorul nr.3 7.

 

Domnul Marian Lupu:

7 voturi in sectorul nr.3. Sectorul nr.2? Zero.

In aceste conditii proiectul de Lege nr.4893 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 3035 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile de imbunatatire a proiectului de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului, cu numarul de intrare 3035, din 28 iulie 2006, considerindu-l ca proiect de baza pentru aprobare in prima lectura, conform hotaririi Parlamentului, si luind proiectul de Lege nr.4381 ca proiect de alternativa si prezinta un proiect unic pentru examinarea in lectura a doua.

Comisia propune ca in denumirea proiectului, dupa cuvintul: modificarea de adaugat cuvintele: si completarea. Articol unic devine articolul I. Iar pozitiile modificate si completate, pornind de la proiectul unificat si din raportul prezentat de comisie in prima lectura, vor avea urmatorul cuprins. La pozitia Institutul National pentru Viticultura si Vinificatie din orasul Codru, municipiul Chisinau cifra 551,39 se substituie prin cifra 551,19.

Pozitia Institutul de Cercetari pentru Pomicultura, orasul Codru, municipiul Chisinau 759, 37 se inlocuieste cu pozitia Institutul de Pomicultura, orasul Codru, municipiul Chisinau 593,16 si se completeaza cu o pozitie noua, cu urmatorul cuprins: Centrul pentru Culturi Nucifere, orasul Codru, municipiul Chisinau 165,97 hectare.

Proiectul de lege unificat se completeaza cu un articol nou, II, cu urmatorul cuprins. Articolul II. Prin derogare de la prevederile articolului 83 din Codul funciar nr.828 din 25 decembrie 1991, se permite retragerea din circuitul agricol a doua terenuri agricole cu suprafata totala de 0,44 hectare, in conformitate cu modificarile prevazute la articolul I din prezenta lege. Guvernul va asigura gestionarea terenurilor mentionate in conformitate cu prevederile legislatiei. Tinind cont de modificarile si completarile expuse, comisia propune ca acest proiect de lege sa fie votat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Cosarciuc,

Decizia Guvernului, in baza careia s-a elaborat acest proiect de lege a fost una gresita din start, nu-i asa? A fost ignorat Codul funciar in partea cu privire la terenurile agricole cu fertilitate inalta. Deci, s-a ignorat aceasta lege si s-a luat o decizie de Guvern in anul 2002, pare-mi-se. Noi sintem intr-un fel obligati sa mergem pe aceeasi cale si sa incalcam in continuare o lege care vizeaza terenurile agricole care sint de o bonitate inalta. Sau nu este asa?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule coleg Varta,

Parlamentul este in drept, prin derogare de la prevederile Codul funciar, sa permita retragerea terenurilor cu bonitate inalta. Aceasta este la discretia Parlamentului. Si aceasta chestiune a fost discutata la examinarea proiectului de lege in prima lectura. Atunci a fost aprobata schimbarea conceptului legii prezentate de Guvern.

Domnul Ion Varta:

Guvernul nu a putut sa identifice o alta modalitate, o alta posibilitate de a oferi acestui agent economic terenuri, pentru ca acesta sa-si realizeze intentiile. Acordarea terenurilor pentru infiintarea celor doua benzinarii. Pentru a respecta si legea si a satisface aceste conditii, care ne revin in urma semnarii acestui acord cu compania care a finalizat constructia Terminalului Giurgiulesti. Puteau fi identificate alte modalitati, alte oportunitati. Pentru ca sa ne onoram angajamentul si sa respectam si Codul funciar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule coleg,

Au fost. Partial, in urma examinarii in comisie a fost schimbata locatia sau locul de amplasare al uneia dintre statiunile PECO, adica ceea ce este legat de Institutul National al Viei si Vinului. Si a ramas in vigoare amplasarea pe terenul Institutului de Cercetari pentru Pomicultura. Dar in ceea ce priveste amplasarea pe terenurile care au o alta bonitate, asa s-a decis aici, in Parlament, in prima lectura.

 

Domnul Ion Varta:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Vreau sa clarific mai aprofundat intrebarea colegului meu, Ion Varta. In prima lectura noi am sesizat faptul ca Guvernul, de fapt, a incorsetat Parlamentul, bagindu-i pe git, vorba moldoveanului, o schema care pe urma De fapt, Guvernul a pus protapul inaintea calului si ne constringe sa incalcam Constitutia. Or, exista decizia Parlamentului, noi, adica Parlamentul in cazul de fata trebuie sa hotarasca, si nu Guvernul. Guvernul a luat o decizie pe care acum ne-o declara noua: iata, asa este. Eu nu bag mina in foc, dar ma gindesc ca, posibil, jumate din statiile acestea PECO sint de acum construite.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Susarenco,

Aceste statii nu sint construite. Chiar daca Guvernul a adoptat o hotarire de amplasare a statiunilor aceasta, nu inseamna ca proiectul de Lege a fost elaborat in baza Hotaririi Guvernului. Ei au venit cu un proiect de lege. Eu aici expun pozitia comisiei, stimate coleg. S-a votat in prima lectura, este prezentat acest proiect pentru lectura a doua, ca decizie a Comisiei pentru agricultura si industria alimentara.

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu inteleg, caci stiu regulamentul. Dar a fost obiect de discutie in comisie.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

A fost obiect de discutie. Dumneavoastra stiti ca raportul initial la proiectul de Lege nr. 3035 a cerut respingerea lui. Si atunci toti membrii comisiei au fost de acord. Pe urma s-au initiat discutii adaugatoare cu Guvernul si Guvernul a venit cu modificarea amplasarii unei statii. Si a insistat ca aceste doua statii sa fie amplasate pe aceste terenuri, pe terenul Institutului National al Viei si Vinului si pe terenul Institutului de Cercetari pentru Pomicultura.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

La prima lectura am adresat intrebarea: de ce in nota informativa, in dreptul Institutului de Pomicultura, este cifra de 764 de hectare, iar in proiectul de lege este 759? Si nu am primit un raspuns clar, de ce nu corespunde aceasta cifra la 5 hectare? In nota informativa este scris, la alineatul (2), ca Institutul de Pomicultura - 764 de hectare.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Noi am inteles.

Domnule presedinte,

A fost o eroare tehnica probabil?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna Cusnir,

Dumneavoastra cunoasteti ca nota informativa este alcatuita de oameni, care pot sa-si permita si greseli. Noi ne uitam in proiectul de lege. In proiectul de lege este scris 759,37. Nota informativa este nota informativa. Daca vorbim despre Legea nr.668-XIII, noi am insistat pe tot parcursul acestui an sa revizuim, sa facem o inventariere a acestor terenuri. Nu s-au gasit bani, s-au prevazut 3 milioane de lei pentru anul 2007, ca sa inceapa aceasta activitate prin intermediul Agentiei Relatii Funciare si Cadastru.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Atunci raportorul mi-a raspuns ca, intre timp, a fost adoptata o alta lege si aceste 5 hectare au plecat. Am incercat sa gasesc acea lege prin care ar fi plecat cele 5 hectare si nu am gasit-o.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Domnul presedinte al comisiei a spus ca cifra la care ne orientam este cea indicata in proiectul de lege. Nu in nota, ci in lege. Este clara situatia.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, cum, domnule Presedinte,

Atunci de ce ni se mai prezinta notele acestea informative?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Noi am admis...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Vreau sa stiu

 

Domnul Marian Lupu:

Ca se fac greseli si nu este, probabil, ultimul caz in acest sens. Dar daca vreti sa stiti, invitati autorul, faceti-i o sapuneala. Sa nu ne consumam timpul aici, in plen: de ce autorul? Eu nu stiu de ce a gresit autorul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Noi avem un Aparat al Parlamentului, care trebuie sa faca sapuneli si sa vada ce vine. Dar vreau sa zic ca atunci mi s-a sugerat ca sint 5 hectare date Centrului Comercial METRO. Vreau sa spun ca acele 5 hectare, date la METRO, au fost date prin...

 

Domnul Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr. 4.

Asa, va multumesc. Cu multa stima si mult respect.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Cosarcuic,

Eu va multumesc. In aceste conditii, supun

Stimati colegi,

Inteleg ca sintem toti obositi, sa ne mai concentram nitel eforturile si atentia.

Proiectul de Lege nr.3035, lectura a doua, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru adoptarea acestuia, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 24.

Sectorul nr. 3 4.

 

 

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi pro. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 3. Plus 1, 4.

 

Domnul Marian Lupu:

3, 4.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 2 2.

 

Domnul Marian Lupu:

6 voturi impotriva. Proiectul de Lege nr. 3035 privind modificarea Anexei la Legea nr. 668-XIII pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr. 4921 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381-XVI din 29 decembrie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea sectorului agricol.

Guvernul.

 

Domnul Anatolie Gorodenco ministrul agriculturii si industriei
alimentare:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Conform Legii nr.391-XVI din 8 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii bugetului pe anul 2006, fondul de subventionare a producatorilor agricoli a fost majorat de la 220 de milioane la 256 de milioane de lei. Si, in acest context, propunem ca aceasta majorare sa fie orientata sau directionata in felul urmator.

Conform acestui proiect de Hotarire a Parlamentului, 25 de milioane de lei pentru stimularea crearii statiunilor tehnologice de masini, 11 milioane de lei pentru subventionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar si fertilizanti. De asemenea, se propune o redistribuire fata de repartizarea initiala, care va da posibilitate sa utilizam suma fondului integral.

Si, in acest context, este vorba de sustragerea a 1,6 milioane lei, a 1 milion de lei si a inca 1 milion de lei respectiv de la subventionarea producatorilor de sfecla de zahar, cultivatorilor de tutun si sustinerea sectorului zootehnic, in asa mod incit ele sa fie redirectionate spre stimularea infiintarii plantatiilor pomicole si a producerii materialului saditor si de inmultire pomicol. In baza celor expuse in fata dumneavoastra, solicit sustinerea dumneavoastra in aprobarea acestui proiect de hotarire de Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule ministru.

Intrebari, microfonul nr. 5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

De fapt, nu stiu daca este o intrebare. Modificarile care sint propuse astazi, in Parlament, sint de acum realizate de Guvern. Ori dumneavoastra nu mai aveti timp sa le realizati, ori ele sint realizate si astazi numai sint legiferate in Parlament. Este corect?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Vreau sa va aduc la cunostinta ca aceste modificari in parte sint realizate, o alta parte nu sint realizate intru valorificarea pina la finele anului a intregii sume, care este inclusa in Fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli pentru anul 2006.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Ma scuzati, atunci mai am o intrebare. In baza carei legi au fost realizate?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

In baza modificarii Legii bugetului de stat pe anul 2006 si la solicitarile producatorilor agricoli vizavi de inaintarile lor.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Contrar Regulamentului, care astazi se propune a fi modificat.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Vreau sa va spun ca aceste modificari urmeaza, o parte dintre ele, sa fie definitivate.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu nu neg faptul ca modificarile sint bune. Dar dumneavoastra ati realizat modificarea Legii bugetului, neavind modificarile in Regulament.

Va multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Modificarile la Legea bugetului pe anul 2006 au fost facute la finele lunii noiembrie si, in acest context, noi unele directii de subventionare trebuia sa le infaptuim, fiindca altfel nu dovedeam pina la finele anului sa infaptuim aceste subventionari.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu nu am nimic impotriva si cred ca undeva aveti si dumneavoastra dreptate. Am vrut numai sa mentionati ca ele au fost realizate contrar legislatiei in vigoare, neavind modificarile respective.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci, eu am raspuns la aceasta intrebare. Alte raspunsuri nu am.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb urmatoarele. In rezultatul controlului Curtii de Conturi, prin hotarirea din 13 ianuarie 2006, s-a depistat faptul ca in anul 2005 ati folosit 661 mii de lei subventii pentru statiile tehnologice, create in 2004 si mai aveti unele incalcari. De asemenea, din Fondul de Subventionare a Sectorului Agrar peste 1 milion de lei au fost folositi pentru achitarea datoriilor fata de buget si alte plati. Mai avem si in 2006 chestii din astea. Vreau sa va intreb, daca s-au luat masuri in legatura cu ce a depistat Curtea de Conturi in 2005?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Bineinteles ca toate observatiile pe care ni le aduce Curtea de Conturi pe adresa Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare vizavi de administrarea si gestionarea subventiilor in sectorul agro-alimentar, pe marginea lor sint luate deciziile de rigoare si lucrurile acestea sint corectate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sa speram ca nu vor fi si in anul 2006.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Bineinteles, dar nu intotdeauna depinde de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, dat fiind faptul ca aceste subventionari se fac in strinsa colaborare cu recomandarile administratiei publice locale.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Voi monitoriza in continuare.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va multumesc si eu.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule ministru.

Comisia?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat acest proiect de hotarire. In genere, comisia sustine proiectul de hotarire cu urmatoarele modificari. Conform ultimelor date, prezentate de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare:

La punctul 1, litera a) cifra 18 se inlocuiesc cu cifra 18,4; la litera c) cifra 19 se inlocuiesc cu cifra 18,6.

La punctul 2, cifra 18 se inlocuieste cu cifra 18,4; cifra 19 se inlocuieste cu cifra 18,6.

As vrea sa raspund unui aviz, prezentat de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, ca aici, la capitolul V, suma de 14 milioane lei a fost modificata. Dar in componentele a) si b) au ramas 15 milioane. Vor fi modificate litera a) 11,8 milioane lei si litera b) 2,9 milioane lei. In total, va ramine cifra de 14 milioane lei. Cu aceste modificari si cu acele obiectii care au fost acceptate de comisie, propun ca proiectul de Hotarire sa fie aprobat de Parlament.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu stiu daca este posibil ca el sa intre in vigoare la data adoptarii, avind in vedere finalizarea anului bugetar 2006. Nu de la data publicarii.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Ion Creanga:

In cazul de fata Regulamentul vine intru executarea cifrei bugetare si, practic, el are efect de la data intrarii in vigoare a Legii bugetului de stat pe 2006. Si atunci este posibil sa fie indicat ca intra in vigoare la data adoptarii.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Cele 25 de milioane de lei, prevazuti pentru stimularea crearii de statiuni tehnologice de masini, de fapt, pentru ce o sa se cheltuiasca?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acesti bani de acum au fost cheltuiti.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Pentru ce?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ei au fost introdusi aici, in Hotarirea nr.381, in legatura cu faptul ca de acum au fost facute modificari la Legea bugetului. Si, prin Legea bugetului, acesti 25 de milioane de lei au fost prevazuti adaugator la Fondul de subventionare a sectorului agricol si au fost deja cheltuiti. Acestia nu sint banii care urmeaza a fi cheltuiti.

 

Doamna Maria Postoico:

Intrebari nu mai sint.

 

Multumim, domnule Presedinte.

Supun votului proiectul de Hotarire nr.4921 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.381-XVI din 29 decembrie 2005 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionarea sectorului agricol. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Deci, nu este nevoie. Poftim, pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 30.

Sectorul nr. 2 27.

 

Doamna Maria Postoico:

Si sectorul nr. 3?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Ma iertati, nu sint obisnuit cu functia.

 

Doamna Maria Postoico:

1, 2, 3, 4.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 3 16.

 

Doamna Maria Postoico:

Bine. 73 de voturi pro. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Hotarire nr.4921 este aprobat.

Proiectul de Hotarire nr.4920 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli.

Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Respectivul proiect de hotarire a Guvernului este propus pentru alocarea la subventionarea producatorilor agricoli in anul 2007 a sumei de 240 de milioane de lei, care vor fi repartizati spre administrare si gestionare in felul urmator.

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare 120 de milioane de lei, inclusiv 15 milioane de lei pentru subventionarea producatorilor de sfecla de zahar. Vreau sa va spun ca acest compartiment a fost utilizat totalmente conform modificarilor facute si este in limita a 18,4 milioane de lei pentru anul 2006. De asemenea, se propun 3 milioane de lei pentru subventionarea cultivatorilor de tutun. In anul 2006 aceasta suma a fost de 2 milioane de lei. De asemenea, 17 milioane de lei pentru stimularea producerii materialului saditor, pomicol si infiintarii plantatiilor pomicole.

Vreau sa va spun ca, pentru anul in curs, la compartimentul respectiv au fost orientati circa 18,5 de milioane de lei, care au stimulat extinderea suprafetelor de plantatii pomicole pe circa 3 mii 100 de hectare. Deci, este o majorare de aproape doua ori comparativ cu anul 2005.

2 milioane de lei pentru sustinerea promovarii si dezvoltarii agriculturii ecologice. Acesta este un compartiment in premiera, cind noi propunem sa fie subventionate cheltuielile sau suportate niste cheltuieli de catre stat in perioada de conversie, adica de trecere de la agricultura clasica, tehnologica la agricultura ecologica.

45 de milioane lei pentru subventionarea utilizatorilor de produse de uz fito-sanitar si fertilizanti. De altfel, dumneavoastra cunoasteti ca anul trecut noi am avut divergente la acest compartiment, dar la momentul actual vreau sa va aduc la cunostinta ca producatorii agricoli sint foarte multumiti de aceasta subventie.

Cei 15 milioane de lei pentru subventionarea sectorului zootehnic ramin in continuare si pentru anul 2007.

20 de milioane de lei pentru subventionarea procurarii tehnicii si utilajului agricol. Si acest compartiment este in premiera pentru anul 2007 si vreau sa va zic ca statul va suporta o parte din cheltuielile producatorilor agricoli, care vor reutila sau isi vor procura tehnica agricola si utilaj agricol.

Mai mult decit atit, 20 de milioane de lei se preconizeaza sa fie alocati pentru Intreprinderea de Stat Moldresurse, intru stimularea fondarii statiunilor tehnologice de masini in cadrul agriculturii Republicii Moldova. Si, bineinteles, pentru Ministerul Finantelor sint alocati, spre administrare si gestionare, circa 100 de milioane de lei, pentru subventionarea producatorilor agricoli in procesul de livrare pe teritoriul tarii a productiei agricole de fabricatie proprie.

In principiu, toate aceste directii de subventionare sint stipulate in Regulamentul atasat acestui proiect de hotarire a Parlamentului. Si solicit suportul dumneavoastra pentru promovarea acestui proiect de hotarire.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule ministru.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Golban:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

Am doua intrebari foarte scurte. La capitolul II al acestui Regulament, care se numeste Subventionarea cultivatorilor de tutun, as vrea sa va intreb, care este suprafata de tutun care se cultiva la momentul actual si cine cultiva aceste plantatii?

Si o a doua intrebare, reiesind din raspunsul pe care il voi primi.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci, in momentul de fata noi avem o diminuare a suprafetelor, comparativ cu anul 2005. Pe parcursul anului 2006 am avut o suprafata de 3,2 mii de hectare. Aceasta situatie s-a datorat faptului ca au fost sistate exporturile in Federatia Rusa. Dumneavoastra cunoasteti ca, din primavara anului 2005, si tutunul fermentat a fost inclus in aceasta sistare de export, dar aceasta a fost una din pietele majore, adica 80 la suta din tot tutunul fermentat era exportat anume in aceasta directie.

Si, mai mult decit atit, vreau sa va spun ca datorita conditiilor climaterice pe care le-am avut in iarna 2005-2006, si mai mult, datorita tergiversarii lucrarilor de primavara, tot din cauza conditiilor climaterice, deci, agricultorii n-au dovedit sa planteze aceasta suprafata preconizata, de mai mult de 5 mii de hectare.

Preconizam si pentru anul viitor aceasta suma pentru subventionare, datorita faptului ca, conform prognozelor specialistilor din cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, se va mari piata producatorilor de tutun in anul viitor, din mai multe considerente. Tutunul nostru este solicitat si din partea companiilor transnationale si vreau sa va zic ca aceasta este o cultura destul de profitabila si, in momentul de fata, noi socotim ca ea trebuie subventionata.

 

Doamna Valentina Golban:

Daca ma puteti ajuta sa inteleg, cine cultiva aceste plantatii, persoane particulare, care au asociatii sau?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Din cei peste 200 si ceva de producatori, care cultiva aceasta cultura, jumatate sunt intreprinderi corporative, adica exploatatii consolidate si restul sint persoane fizice, care practica aceasta cultura.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule ministru,

V-am intrebat, pentru ca noi suntem cei care ne-am petrecut copilaria cultivind tutun si participind la aceste lucrari si stim efectul lui nefast asupra sanatatii. De aceea, a doua mea intrebare era: care este parerea dumneavoastra, daca aceste 3 milioane de lei, preconizati pentru subventionarea cultivatorilor de tutun, le-am redirectiona pentru sustinerea promovarii si dezvoltarii agriculturii ecologice, care are un alt scop, imbunatatirea indicilor de sanatate? Iata de ce am pus aceasta intrebare.

Domnul Anatolie Gorodenco:

Da. Va multumesc.

Deci, noi suntem pe pozitia ca trebuie sustinuta si o cultura, si trebuie sustinuta si agricultura ecologica. De altfel, agricultura ecologica anul acesta este in premiera, cum am mentionat. Daca ar fi posibilitati bugetare mai mari, bineinteles ca am aloca si mai mult pentru agricultura ecologica.

 

Doamna Valentina Golban:

Atunci dorim sa revenim, si cerem sustinerea dumneavoastra, in a reveni la Conventia Cadru privind Controlul Tutunului, care are drept scop si subventionarea financiara din partea organismelor internationale, in vederea reorientarii cultivarii tutunului spre alte tipuri de plantatii, care ne-ar aduce beneficii.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5 sau, in continuare. nr.4.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

La capitolul IV Subventionarea infiintarii plantatiilor nucifere, noi avem fondul pentru incurajarea dezvoltarii, aprobat prin Hotarirea de Guvern nr.189, 1% de la exporturi. Care este motivul ca noi, din resursele preconizate pentru subventionarea producatorilor agricoli, mai atribuim resurse financiare la acest fond?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va multumesc.

Stimate domnule deputat,

Raspunsul este urmatorul. Dat fiind faptul ca suma de 3 milioane de lei, care este in cadrul acestui fond, orientat spre plantatiile de nucifere, este destul de minora Si vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca solicitarile din partea producatorilor agricoli sunt de a extinde aceste culturi pe o suprafata de 2000,5 hectare. Vreau sa va zic ca este vorba de o cultura care are o piata de desfacere deosebita, atit in cadrul european, cit si in cadrul international. Noi am gasit de cuviinta ca ar fi necesar sa atribuim o suma suplimentara pentru majorarea acestui fond de subventionare a culturilor nucifere.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Deci, dumneavoastra doriti sa spuneti ca sumele care au fost preconizate la exporturi, in fond, nu satisfac necesitatile pietei?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Exact.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dar atunci, spuneti-mi va rog, care sunt necesitatile reale astazi? Mie mi se pare ca nici ceea ce este stipulat aici nu satisface necesitatile cererii de astazi.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci, anul acesta noi vom aloca pentru subventionarea extinderii plantatiilor nucifere maximum 9 milioane de lei, deci 3 milioane din fondul de incurajare sau de stimulare a extinderii plantatiilor de nuc, 3 milioane din fondul respectiv de subventionare a agricultorilor. Mai sunt preconizati circa 3 milioane de lei din cadrul fondului ecologic, care sunt in proces de examinare.

Bineinteles ca ar fi necesari in jur de 20 de milioane de lei la momentul respectiv, dar reiesim, iarasi, din ceea ce avem in bugetul de stat.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Da, va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule ministru.

Comisia, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat acest proiect de hotarire si propune unele modificari.

Stimati colegi,

Nu stiu daca este necesar sa citesc totul, fiindca este mult de citit. Dumneavoastra aveti raportul, exista numai o singura rectificare la raportul prezentat. In ultima parte a raportului, la anexa nr.4, este scris: Anexa nr.4 se modifica cu excluderea cotelor subventie. Adica aceasta formula va ramine in raport.

Cu aceste obiectii, si sunt multe obiectii care au fost prelucrate de comisie, practic au fost modificate multe capitole, eu as propune ca acest raport sa fie votat si proiectul de hotarire sa fie aprobat.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule presedinte.

Intrebari pentru comisie? Nu sunt.

Supun votului proiectul de Hotarire nr.4920 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului pentru subventionarea producatorilor agricoli. Cine este pentru, rog sa voteze. Numaratorii, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 30.

Sectorul nr.2 28.

Sectorul nr.3 14.

Doamna Maria Postoico:

72 de voturi pro. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Hotarire nr.4920 este adoptat.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam cu ultimele doua subiecte, doua proiecte de lege de pe agenda sedintei de astazi.

Proiectul de Lege nr.3795 privind modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati colegi deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind completarea si modificarea unor acte legislative, aprobat conceptual in prima lectura prin hotarirea Parlamentului nr.362 din 30 noiembrie 2006 si, pe marginea proiectul, la fel, au parvenit multe amendamente, propuneri si obiectii din partea comisiilor permanente, deputatilor, Guvernului si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Comisia sesizata in fond a supus dezbaterilor amendamentele, propunerile si obiectiile inaintate, ale caror rezultate sunt in Anexa la prezentul raport, care este partea lui integranta. Tinind cont de aceste obiectii, care au fost sustinute de comisie, propunem adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri? Nu sunt.

Doamna presedinte,

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3795. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 29.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3795 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2762 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante propune ca proiectul de Lege nr.2762 sa fie votat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri?

Va multumesc, domnule Popa.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2762. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

63 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2762 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Acum vin cu o propunere la subiectul orei intrebarilor si interpelarilor, tinind cont de faptul ca plenul Parlamentului isi va relua activitatea peste o luna si ceva. Intrebarea mea este, daca sint doritori si se insista sa adresam aceste intrebari, tinind cont de situatia ca revenim peste o luna. Raspunsurile, da, vor veni abia peste o luna si ceva.

Opinia plenului Parlamentului? De acord? De acord.

Bine, microfonul 4.

 

Domnul Igor Klipii:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Miine avem o sedinta festiva si ar fi o ultima ocazie pentru noi sa adresam un text, o felicitare Romaniei si Bulgariei, colegilor din parlamentele Bulgariei si Romaniei, cu ocazia aderarii la Uniunea Europeana.

Avem bulgari in Republica Moldova, avem romani in Republica Moldova, Romania este tara vecina si cred ca ar fi corect din partea noastra, in conditii de festivitate, sa avem un mesaj de felicitare. Este o propunere care, ma rog, depinde de Parlament daca o accepta sau nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act de acest lucru.

Stimati colegi,

Doar o ultima informatie.

Miine sedinta va incepe la orele 9.00 si va fi cu adevarat o sedinta festiva, de incheiere. Presedintii fractiunilor parlamentare au fost informati. Fiecare fractiune va avea la dispozitie cel mult 15 minute, pentru a prezenta un cuvint de incheiere la finele acestei sesiuni si la finele acestui an, dupa care va urma un minirecital de revelion.

Vom fi felicitati cu ocazia sarbatorilor de iarna de catre copiii care isi fac studiile in scolile din stinga Nistrului, plus artisti profesionisti. Deci, acesta este scenariul grosso modo al sedintei din ziua de miine. Plus, evident dupa sedinta, membrii Biroului permanent, presedintii de comisii vor fi invitati in biroul nr.306, pentru o sedinta de incheiere a Biroului permanent. Cu detalii voi reveni eventual pe parcursul zilei de miine.

Alte informatii? (Rumoare in sala.)

Sedinta o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 9.00.

Sedinta s-a incheiat la ora 18.05.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Copyright © 2001-2009