DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VI-a ORDINARA – DECEMBRIE 2007
Sedinta
din ziua de 28 decembrie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Alocutiunea domnului deputat Iurie Rosca
– Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.
3. Alocutiunea domnului deputat Oleg
Serebrian – Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat.
4. Alocutiunea domnului deputat Serafim
Urechean – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
5. Alocutiunea doamnei deputat Eugenia
Ostapciuc – Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica
Moldova.
6. Alocutiunea domnului Presedinte al
Parlamentului Republicii Moldova Marian LUPU.
7. Intonarea Imnului de Stat al Republicii
Moldova.
8. Declararea sesiunii de toamna – iarna ca
fiind inchisa.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa va ocupati locurile. Sedinta de astazi
este deliberativa, potrivit datelor care mi-au fost furnizate de Secretariatul
plenului Parlamentului. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza
Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta de astazi este o sedinta festiva, sedinta
de incheiere a sesiunii de toamna–iarna 2007. Si in cadrul sedintei de astazi
voi oferi cuvintul liderilor grupurilor politice parlamentare, pentru a face
bilantul acestei sesiuni. Si voi incepe, stimati colegi, cu acordarea timpului
respectiv pentru alocutiune domnului Iurie Rosca, presedintele Partidului
Popular Crestin Democrat, vicepresedinte al Parlamentului.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In opinia grupului parlamentar al
Partidului Popular Crestin Democrat, anul politic 2007 a mentinut tara noastra
pe coordonatele acelorasi prioritati de reforma interna si de integrare
europeana, acestea constituind cele doua elemente-cheie ale Strategiei nationale
de dezvoltare a tarii noastre.
Apreciem insa ca, in acest sens, directia
de dezvoltare, desi s-a mentinut a fi una corecta, ritmurile si calitatea
reformelor politice institutionale si economice au fost destul de modeste in
raport cu asteptarile societatii. Dialogul dintre putere si opozitie a mentinut
contradictiile si contestarile reciproce, fireste, pentru o societate pluralista
si democratica. In acelasi timp, crearea de noi legi-cadru pentru diverse
domenii, ca si fondarea unor noi institutii in sistemul statului de drept, a
mentinut si un alt gen de contradictii regretabil si totusi explicabil pentru
perioada de tranzitie in care ne aflam.
Astfel, s-a pastrat discrepanta vizibila dintre
legislatie si practici. Aceasta pentru ca este mult mai simplu sa elaboram o
norma legala democratica decit sa se constituie deprinderi si traditii
democratice, care tin de schimbarea mentalitatilor si, prin urmare, necesita
timp.
Cele trei domenii care vizeaza institutiile
democratice, considerate a fi inca vulnerabile sint bine cunoscute atit din luarile
de pozitie ale institutiilor europene, cit si din experienta noastra de zi cu
zi. Este vorba de independenta justitiei, de drepturile omului si de libertatea
mass-media.
Puterea judecatoreasca s-a bucurat in ultimii
ani de un sprijin constant din partea Parlamentului, acesteia asigurindu-i-se
principalele conditii care sa ii permita a fi o putere separata si independenta.
Fragilitatea sistemului judecatoresc insa, in opinia noastra, se mentine, in
mare parte, din cauza calitatii resurselor umane care activeaza in domeniul
respectiv, ca si din cauza unei inertii de a manifesta obedienta fata de
guvernare sau, mai degraba, in functie de argumentul banului decit de
argumentul juridic.
Tot aici mentionam ca, desi legislatia
privind functiile Procuraturii a cunoscut unele imbunatatiri, statutul, rolul si
functiile acestei institutii inca nu au fost ajustate la normele si practicile
europene, modificarea statutului Procuraturii fiind o restanta a Republicii
Moldova fata de Consiliul Europei inca din 1995, moment in care tara noastra a
devenit membru al acestui organism international.
O alta neimplinire care vizeaza nivelul de
dezvoltare democratica a societatii noastre tine de administratia publica locala.
Reforma in acest domeniu nu a suferit schimbari pozitive, ceea ce afecteaza in
continuare principiul autoadministrarii colectivitatilor locale. Autoritatile
de nivelurile intii si doi si-au pastrat o independenta excesiva de puterea
centrala, in primul rind, din cauza lipsei unei descentralizari reale a modului
de formare a bugetelor locale.
Majoritatea resurselor financiare publice
continue sa fie concentrate la centru si distribuite deseori in mod arbitrar
sau in functie de preferintele politice prin Legea bugetului de stat. Se stie ca,
dupa ultimele alegeri locale din acest an, care au permis crearea la nivelul
raional a unor majoritati postelectorale, formate din partidele de opozitie,
guvernarea a adoptat un buget pe anul 2005, care ii nedreptateste pe unii si ii
favorizeaza pe altii in mod nejustificat.
In domeniul libertatii presei amintim ca,
desi a fost adoptat un nou Cod al audiovizualului in corespundere cu rigorile
europene, practica de subordonare pe criterii politice a Companiei
“Teleradio-Moldova” a ramas, din pacate, neschimbata. Iar guvernarea ramine a
fi avantajata in mod abuziv in defavoarea opozitiei la institutia principala
mass-media cu cea mai mare influenta din Republica Moldova, care este Compania
publica “Teleradio-Moldova”.
Un subiect conflictual asupra caruia s-a
insistat in mod neinspirat, dupa opinia noastra, tine de problema identitara.
Pentru a ameliora situatia existenta, se impune renuntarea la imixtiuni de
ordin politic in problemele de ordin academic si ale sistemului de invatamint.
Trimiterea pe care o fac exponentii guvernarii la textul Constitutiei, in care
limba de stat este numita moldoveneasca, in scopul de a impune cu forta aceasta
denumire regionala este, dupa opinia noastra, una abuziva. Macar si pentru
simplul fapt ca textul Declaratiei de independenta indica numele corect al
limbii noastre – limba romana. Iar actul fondator al statului, spre deosebire
de Legea fundamentala, nu poate fi modificat sub nici o forma si nicicind de
nici o autoritate a statului nostru.
In acest sens, cred ca a venit timpul sa
abandonam confruntarile de ordin politic inutile pe marginea glotonimului, a
etnonimului sau a istoriei. Ele trebuie lasate pe seama stiintei, pe seama
forurilor academice specializate. Aceste subiecte trebuie abordate pozitiv si
cu bunavointa si necesita elaborarea si adoptarea unui consens politic, asa cum
am realizat-o cu alte ocazii in acest Legislativ. Nu este cazul sa confundam in
continuare politonimul cu etnonimul.
Ca cetateni ai Republicii Moldova, sintem
cu totii moldoveni, indiferent de originea etnica si modul de autoidentificare.
Obiectiv, nu exista deosebiri de ordin etnic, cultural sau lingvistic in sinul
populatiei majoritare bastinase din Republica Moldova. Subiectiv insa, o parte
a cetatenilor nostri se considera moldoveni vorbitori de limba moldoveneasca, in
timp ce o alta parte se recunosc ca romani vorbitori de limba romana. Prin
urmare, deosebirea este de ordin psihologic, si nu de fond.
In acest context, in interiorul populatiei
majoritare aceasta diferentiere este conventionala si nu genereaza conflicte.
Ca societate democratica si ca stat de drept, Republica Moldova trebuie sa
preia normele dreptului international si practica tarilor lumii si sa tolereze
diferentele. Intr-o societate deschisa, problema autodeterminarii etnice este
dreptul inalienabil al fiecarui cetatean.
Pentru depasirea conflictelor pe marginea
chestiunii identitare se impune elaborarea si adoptarea unui consens de catre
Parlament si anume a unui document special care sa puna capat unor controverse
care s-au dovedit a fi inerente procesului de devenire a Republicii Moldova ca
stat independent.
Respectul neconditionat si apararea solidara
a elementelor fundamentale pentru un stat liber si un popor cu sentiment firesc
al demnitatii nationale trebuie sa devina o stare de normalitate pentru toti
politicienii si pentru fiecare cetatean. Patriotismul nostru trebuie sa se
manifeste prin asumarea plenara a independentei nationale, a unitatii
teritoriale, a simbolurilor nationale, cum sint: Drapelul, Stema si Imnul de
Stat.
Acelasi consens si responsabilitate
patriotica urmeaza sa ne ghideze si de acum incolo in abordarea problemei
diferendumului transnistrean. Incetarea prezentei militare straine si
rezolvarea pasnica, democratica si durabila a acestui conflict a fost si va ramine
o prioritate pentru factorii politici responsabili. Solutionarea lui nu poate
fi atinsa prin divizarea societatii in invingatori si invinsi, ci prin mentinerea
unui larg consens national si cu respectarea Constitutiei si a legilor privind
principiile de reglementare a conflictului, adoptate de Parlamentul nostru in
anul 2005.
As dori sa ma refer acum la relatiile dintre
Republica Moldova si Romania. Degradarea acestor relatii a atins cote ingrijoratoare.
Suntem convinsi ca este nevoie sa se renunte la acuzatii si etichetari. Se
impune reluarea imediata a unui dialog deschis, sincer si constructiv intre Chisinau
si Bucuresti, eliminarea tuturor suspiciunilor si barierelor artificiale si
crearea unor relatii strinse de parteneriat si cooperare.
Conflictele din ultima perioada ii afecteaza,
in primul rind, pe concetatenii nostri care, dincolo de nevoia fireasca de a
traversa nestingherit si cu minime formalitati frontiera moldo-romana, doresc
ca intre Republica Moldova si Romania sa existe cele mai bune si calduroase
raporturi. In acest sens, Partidul Popular Crestin Democrat isi exprima vointa
de a contribui pe toate caile la imbunatatirea relatiilor dintre cele doua
capitale si cele doua tari.
Stimati colegi,
Ne exprimam satisfactia in legatura cu depasirea
crizei politice din Ucraina si instalarea Guvernului condus de doamna Iulia
Timosenko. Tara noastra trebuie sa caute si de acum incolo aprofundarea relatiilor
cu vecinul sau din rasarit atit pe plan bilateral, cit si in cadrul organizatiei
pentru democratie si dezvoltare economica GUAM. Cu atit mai mult, cu cit avem
aceleasi obiective strategice: promovarea reformelor, edificarea unei societati
democratice si integrarea europeana.
Stabilitatea relatiilor tarii noastre pe
plan regional trebuie sa fie insotita si de o stabilitate pe plan intern. Drept
conditie pentru realizarea unor progrese pe plan economic si social trebuie sa
fie anume mentinerea acestui echilibru intern. Dezvoltarea durabila si
credibilitatea Republicii Moldova in ochii partenerilor europeni depind intr-o
masura considerabila anume de mentinerea acestei stabilitati si de
responsabilitatea noastra fata de concetateni.
Dragi colegi,
Onorata asistenta,
Incheind aici, va doresc tuturor multa sanatate,
la multi ani si numai bucurii.
Multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In continuare, il invit la tribuna centrala
pe domnul Oleg Serebrian, vicepresedinte al Fractiunii parlamentare a
Partidului Democrat din Moldova.
Domnul Oleg Serebrian:
Onorata asistenta,
Stimati colegi,
Sintem la finele unui an si intr-o perioada
de sarbatori in care ne place sa spunem si sa auzim lucruri placute. Totusi sintem
nevoiti sa constatam ca avem prea putine motive pentru bucurii si ca si anul
2007 se inscrie in parcursul aproape firesc pentru Republica Moldova de declin in
toate domeniile, tendinta ce s-a agravat odata cu venirea comunistilor la
putere acum 7 ani.
Anul 2007 a fost unul cu evident declin in
sferele economica si sociala. Conform estimarilor in anul care se incheie, rata
inflatiei a depasit 13 la suta, la acest indiciu tara noastra fiind printre
cele mai prost pozitionate economii din
sud-estul si estul Europei. Statisticile oficiale estimeaza ca, in acest an,
produsul intern brut al Republicii Moldova ar fi crescut cu 3 la suta, o rata
de crestere care ar fi buna pentru o tara care are un produs intern brut de 25
000 sau 40 000 de dolari per capita. Unei tari, precum Republica Moldova, i-ar
sta bine daca ar inregistra citiva ani la rind macar o rata de crestere a
PIB-lui cu 10 – 12 la suta.
Ca sa va dati seama de faptul ca ne aflam intr-o
stare de declin economic, putem apela la comparatie. In nici una din fostele tari
comuniste, nici chiar in tari problematice, precum Republica Macedonia, Albania
sau Ucraina, rata cresterii produsului intern brut in primele 10 luni ale
acestui an nu a fost atit de modesta ca in Republica Moldova. In 2007 Republica
Moldova s-a plasat cert pe ultimul loc printre noile democratii europene in
ceea ce priveste viteza cresterii economice.
Un alt indiciu al recursului nostru
economic din acest an, este cel al investitiilor straine. Volumul investitiilor
straine directe pe cap de locuitor in Republica Moldova e de numai 116 dolari, tara
noastra plasindu-se si aici pe ultimul loc in Europa. Pentru comparatie, in Romania
acest indiciu e de 529, iar in Bulgaria – de 672.
In anul care s-a scurs, in tara noastra nu
s-a facut nici o investitie straina serioasa. Acest lucru denota mai clar ca
orice faptul ca climatul investitional in Republica Moldova este abominabil.
Despre starea proasta a economiei vorbeste si uriasul sold negativ al balantei
comerciale. In primele zece luni ale anului 2007 Republica Moldova a avut un
sold negativ al balantei comerciale de
787,4 milioane de dolari cu tarile Uniunii Europene si de 612,2 milioane de dolari
cu tarile Comunitatii Statelor Independente. Chiar si pentru un neeconomist e
clar ca Republica Moldova este o tara in care se consuma, nu se produce, banii
vin din exterior si ca o parte nepermis de mare a bugetului national e
alimentata de taxele de import.
Desi o buna parte din banii publici sint
alocati Ministerului Afacerilor Interne si numeroaselor structuri de
securitate, Republica Moldova ramine o tara profund afectata de fenomenul
criminalitatii. Furturile, omorurile, persoane disparute, traficul de fiinte
umane sint deja elemente aproape firesti ale peisajului societal moldovenesc.
Cetatenii nici nu mai apeleaza la politie, fiind convinsi ca si politia, si
justitia sint de cele mai frecvente ori legate cu cercurile criminale. Desi
acest lucru e trecut sub tacere, economia moldoveneasca e una din cele mai
criminalizate economii din Europa. Iar regulile de joc si moravurile care domina
lumea afacerilor de la noi, nu pot fi numite nici macar devieri de la norma, ci
malformatiuni.
Un domeniu despre care nu putem spune nimic
de bine si care, de cele mai dese ori, e trecut sub tacere, e cel al securitatii
nationale. Desi se pare ca principala problema care ar trebui sa fie in vizorul
Serviciului de Informatii si Securitate ar fi cea legata de siguranta nationala,
siguranta ce este pusa sub semnul intrebarii de anumite cercuri din rasaritul
imediat sau mai indepartat, altele par sa fie obiectivele intereselor lor. In
orice caz, asa se creeaza impresia dupa numirea unui director al Serviciului de
Informatii si Securitate catapultat direct din Presedintia Republicii Moldova.
Punctul de vedere impartasit de mai toti
comentatorii politici independenti e ca acest pas s-a facut nu pentru a
eficientiza activitatea acestei importante institutii, ci pentru a avea un om
de nadejde intr-o institutie ce poate fi extrem de utila in balaria electorala
din 2008 – 2009. Si aceasta in conditiile in care in anul care se incheie
Republica Moldova a primit citeva lovituri rusinoase de la serviciile
transnistrene, asa nerecunoscute si nelegitime cum sint ele, la Cocieri si la
Varnita.
Chisinaul nu doar ca nu a reusit sa se
impuna in vreo localitate subordonata de administratia tiraspoleana, cum ar fi
Gisca sau Chitcani, de exemplu, localitati situate pe malul drept al Nistrului,
ci a demonstrat cetatenilor sai ca acest stat nu e capabil sa asigure nici macar
controlul eficient al zonei pe care o controleaza de facto.
Voronin nici macar satul de bastina nu il
poate apara in fata transnistrenelor, dar pretinde ca Romania pune in pericol
suveranitatea Republicii Moldova. Cazurile care au avut loc in acest an de-a
lungul Nistrului demonstreaza ca trasnistrenii pot fi, daca vor, stapini
nestingheriti in orice parte a acestei tari si ca banii cheltuiti pe
numeroasele structuri de securitate, aparare si ordine publica sint bani aruncati
in vint.
Nu au fost inregistrate progrese nici in
problema transnistreana. In pofida declaratiilor neintemeiat de optimiste ale
puterii, in mod special ale Presedintelui Voronin, procesul de dialog ramine inghetat.
Numeroasele incercari ale deputatilor sociali-liberali, apoi ale Fractiunii
Partidului Democrat din Moldova de a-l aduce pe ministrul Sova in plenul
Parlamentului si de a discuta despre starea de lucruri in acest dosar, au esuat.
In domeniul politicii externe, anul 2007 a
fost un adevarat dezastru. Relatiile cu Romania au ajuns la cele mai joase cote
inregistrate vreodata. S-au racit si relatiile cu Ucraina. In pofida unor rusinoase
incercari ale Presedintelui Voronin de a imblinzi Moscova, nici in relatiile cu
Rusia nu au intervenit schimbari spre bine. Sintem restantieri cronici atit la
capitolul indeplinirii angajamentelor asumate in cadrul Planului individual de
actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, cit si a Planului individual
de actiuni “Republica Moldova – NATO”.
Avem semnale tot mai clare ca multi
oficiali de la Washington, care erau convinsi in aprilie 2005 ca Republica
Moldova a pasit pe un drum bun, sint acum mai mult decit deceptionati. Nici in
materie de politica interna lucrurile nu au stat mai bine. Alegerile locale au
fost un exemplu al impertinentei cu care puterea comunista lupta pentru putere.
Utilizarea nestingherita a resurselor publice, presiunile psihologice si
administrative asupra candidatilor opozitiei, intentarea unor procese judiciare
sint doar citeva dintre observatiile facute de Misiunea ODIR de observare a
alegerilor locale.
E de remarcat ca, din momentul declararii
independentei Republicii Moldova, raportul ODIR despre alegerile din 2007 a
fost cel mai negativ.
Ce alta dovada a devierii de la cursul
democratic mai putem invoca? Ne putem astepta doar ca in 2008, anul
preelectoral, lucrurile sa degradeze si mai mult. In acelasi timp, independenta
justitiei ramine a fi o aspiratie. Nici in acest an nici o schimbare in bine nu
s-a produs. Chiar ieri, un avocat aducea marturii incontestabile in cadrul unei
conferinte de presa despre modul in care Seful statului intervine in procesul
judiciar. De altminteri, o stim cu totii: justitia prin telefon este o practica
frecventa in Republica Moldova. In consecinta, sintem campioni la numarul de
dosare pierdute la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.
Un domeniu sensibil ramine cel al libertatii
presei si al respectarii drepturilor omului. Chiar ieri, deputatii puterii au
votat in prima lectura citeva modificari privind Codul electoral, modificari
care i-ar face cinste oricarui dictator de catifea din lumea a treia. Cineva cauta
ieri sa demonstreze ca in tarile democratice interzicerea blocurilor electorale
ar fi o practica aproape curenta. Eu nu am putut gasi decit doua exemple de
acest fel: Federatia Rusa si Siria lui Assad. De la interzicerea blocurilor pina
la interzicerea partidelor politice nu e decit un pas. Si, in fond, de o maniera
discreta el a fost deja facut, daca ne uitam la toate inovatiile emanate de minti
bolnave, incendiate de insuccesul electoral din vara anului curent sau de
declinul ireversibil al formatiunilor lor.
Pentru a distrage atentia de la obiectivele
intr-adevar sensibile si actuale, puterea comunista s-a lansat in proiecte
populiste si speculative: gen limba moldoveneasca in scoala. De ce nu limba
moldoveneasca in politica, domnule Presedinte al Republicii, daca citiva ministri
si consilieri ai dumneavoastra se exprima tot atit de bine in limba de stat a tarii,
pe care pretind ca o servesc, ca si in hindustana? Si aproape nici pina astazi
motiunea privind cunoasterea limbii de stat, initiata acum un an de un grup de
deputati, asa si nu a fost pusa in discutie. Daca legea nu se respecta nici macar
in Parlament si in raport cu un grup de deputati, atunci puteti sa va imaginati,
cum se aplica legea in provincie in cazul unui cetatean simplu.
Un dezastru ramine domeniul culturii, un
sector caruia guvernarea comunista i-a acordat o atentie minima pe parcursul
acelor sapte ani de cind se afla la putere. Teatrul national din Cahul a fost
adus la o conditie mai mult decit umilitoare. Teatrul “Eugen Ionesco” ramine in
continuare fara un sediu permanent. Putinele obiective de interes turistic pe
care le avem, cum ar fi conacurile si parcurile Taul si Mindic, continue sa
degradeze. In plin centrul Chisinaului Muzeul National de Arte ocupa un imobil,
practic, avariat.
Nu mai vorbesc de faptul ca fondul de
expozitii al principalelor muzee nationale a ramas la nivelul anului 1989, iar pe
alocuri si mai rau, s-a furat sau a degradat din cauza conditiilor mizerabile
de stocare.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Rog atentie la timp.
Domnul Oleg Serebrian:
Republica Moldova ramine in continuare tara
in care se editeaza cel mai mic numar de carti pe cap de locuitor in intreaga
Europa. Cu o situatie deplorabila ne confruntam in domeniul sanatatii. Conform
opiniei specialistilor, tara noastra ar avea cei mai multi bolnavi psihici la
mia de locuitori, fapt datorat in buna parte depresiei de care sufera o buna
parte a populatiei Republicii Moldova. In acelasi timp, ne putem lauda si cu
cei mai multi bolnavi de tuberculoza la mia de locuitori. O problema grava este
cea a velocitatii raspindirii HIV printre cetatenii Republicii Moldova.
Stimati colegi,
Totusi, anul 2007 a avut si citeva semne incurajatoare.
Victoria democratilor la alegerile locale din 3 iunie 2007, inclusiv victoria rasunatoare
din Chisinau, e un semn clar al declinului PCRM, al faptului ca cetatenii vor
schimbare si asteapta schimbarea. Un al doilea semn bun a fost acel dat de
formatiunile politice democratice, care au reusit sa constituie majoritati in
cea mai mare parte a consiliilor raionale din tara. In fine, sfirsitul acestui
an politic a fost marcat de citeva importante proiecte de fuziune, proiecte in
care sint antrenate formatiuni politice importante pe segmentul de centru si
centru stinga.
Desi ne dam bine seama ca lupta politica in
anul care se apropie va fi deosebit de grea si ca PCRM-ul ar putea recurge la
cele mai inadmisibile metode de lupta, pentru toti este clar ca anul 2008 va fi
ultimul an in care un partid comunist mai guverneaza undeva in Europa.
Va multumesc pentru atentie si va doresc
tuturora un an nou fericit. (Aplauze.)
Domnul Marian Lupu:
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Serafim Urechean, Presedintele Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”.
Domnul Serafim Urechean:
Stimati colegi,
Eu vreau sa va spun ca vom raspunde cu
aceeasi moneda, daca dumneavoastra veti avea un comportament neadecvat.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati colegi deputati,
Onorata asistenta,
Aprecierea corecta si sincera a evolutiilor
din 2007 este importanta, mai ales, pentru ca sa stim la ce ne putem astepta in
noul an. Si daca in 2005–2006 s-au adoptat o serie de acte legislative noi, laudate
de coalitia procomunista ca fiind mari succese pe calea democratizarii, in
decursul anului curent toata lumea s-a convins de efectele nule sau negative
ale acelor pseudoreforme.
Pina si putinele rezultate cu adevarat bune
au fost anulate tocmai de acei care le-au initiat. Sesiunea de primavara–vara a
inceput prin aplicarea unui nou regulament ce contravine in multe privinte
spiritului parlamentar. El a anulat si accesul liber al cetatenilor la sedintele
plenare, anulind transmisiunile sedintelor in direct la radio si
televiziune.
Sesiunea de toamna–iarna s-a incheiat prin
introducerea unor limitari si bariere suplimentare la Codul electoral, inclusiv
anulindu-se reducerea pragului de acces in Parlament, ce era in 2005 una din
justificarile celor care l-au votat pe Voronin. Startul si finalul anularii
anului parlamentar au in comun alianta dintre gruparile PCRM si PPCD in votarea
unor acte ce limiteaza sansele de democratizare a Republicii Moldova.
Abordez acest subiect, pentru ca membrii
partidelor democratice, care au format coalitii la nivel local dupa alegerile
2007 ne-au cerut si in Parlament o solidarizare a fortelor democratice. In
ultimele saptamini avem insa dovezi contrare. Puterea face totul pentru a
preveni izolarea fractiunii majoritare, pentru a improviza un consens politic in
jurul sau si a stimula pulverizarea opozitiei. Spre regret, ea are succes pe
moment, pentru ca unii lideri necomunisti sint santajabili, slabi de fire sau
legati prin interese, ce ii fac dependenti de clanul aflat la putere.
Coalitia cu comunistii le permite acestora
sa simuleze in continuare procesul de reforme si sa substituie adevaratul
parteneriat parlamentar la care am subscris cu totii pentru realizarea obiectivelor
de integrare europeana a Republicii Moldova. E clar deja ca pina in 2009 ramin
fara perspective de ameliorare justitia, drepturile omului, economia de piata,
statul de drept, libertatea presei, autonomia autoritatilor publice locale,
integrarea europeana a Republicii Moldova stagneaza din cauza acestui tip de
stabilitate.
In schimb, coalitia din Parlament ofera
liderului comunist confortul politic si spatiul necesar pentru manevrele lui
revansarde si agresive, inclusiv cele antiromanesti, care sint implicat si
antieuropene. Ca sa nu ma indepartez de la tema reformelor, declar inca o data
ca actuala conducere a Republicii Moldova respinge integrarea europeana a tarii,
deoarece refuza sa pregateasca si sa depuna, in acest sens, un demers oficial,
asa cum a propus Partidul “Alianta «Moldova Noastra»”. De altfel, cine a fost
atent, a observat ca, recent, la Bruxelles, Voronin a recunoscut ca nu vrea sa
integreze Moldova in Uniunea Europeana si, invers, sa aduca aici standardele
europene.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
reitereaza si la finalul anului 2007 aprecierile din anii precedenti. La nivel
parlamentar continua regresul in raport cu normele de realizare democratice. Se
incalca principiile de elaborare transparenta a actelor legislative si regulile
de examinare a acestora, se ignoreaza sarcina de control a aplicarii legislatiei,
in special a activitatii Guvernului, coalitia majoritara lobeaza interesele de
grup in defavoarea celor publice. Desi a fost adoptat un numar mare de legi si
hotariri, impactul lor asupra vietii populatiei este aproape minor, cu exceptia
cazurilor cind devine absolut distructiv. Iata de ce oamenii au o perceptie
negativa asupra Parlamentului ca institutie si, in particular, asupra deputatilor.
In acest context, as avea chiar o rugaminte
pentru presa: sa faca referinte concrete la acei care adopta legi
controversate. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” are, in majoritatea
cazurilor, pozitii separate si respinge orice asocieri cu deciziile luate la
comanda de masina parlamentara de vot, fie cu reformele pseudoliberale ale lui
Voronin, cu bugetul de stat al PCRM si cu asa-numita Strategie nationala de
dezvoltare si altele.
De altfel, in privinta ultimului document
mentionat, mai bine era votat la forurile partidelor care l-au sustinut, pentru
a nu face de rusine Parlamentul Republicii Moldova. Adoptarea lui confirma o
practica anormala. De fiecare data, la sfirsitul sesiunii si al anului, contrar
Regulamentului, intr-o maniera alerta, se adopta acte necalitative, dubioase,
cu un caracter deschis propagandistic si uneori chiar mafiot. Si maniera de
adoptare, si continutul sterp, fara angajamente, fara responsabili si fara
termene concrete de realizare au impus robotizarea planului in strategie,
transformindu-l intr-un material de propaganda si de stoarcere a fondurilor din
donatorii straini.
In schimb, initiativele legislative ale
opozitiei sint tinute in sertare cu lunile sau chiar cu anii. Unele dintre ele
sint plagiate de guvernanti in forme convenabile numai lor. Initiativele deputatilor
“Aliantei «Moldova Noastra»” cu privire la sursele de energie regenerabila au
fost tinute pina cind Guvernul a inteles potentialul lor, a clonat proiectul,
iar acum rafinaria petroliera de la Giurgiulesti vor sa o dezvolte in statii de
producere a biocombustibilului.
Sint ignorate nenumaratele in acesti ani
propuneri ale “Aliantei «Moldova Noastra»” de a adopta o strategie de
dezvoltare a agriculturii, de a crea fonduri de interventii ale statului pentru
stabilizarea pietei cerealiere si de a suplimenta alocatiile bugetului de stat
pentru fondurile locale de subsidii pentru agricultori.
La recenta adoptare a bugetului de stat, Fractiunea
“Alianta «Moldova Noastra»” a schimbat tactica, punind accentul pe trei
amendamente de proportii.
1. Suplimentarea cu 500 milioane de lei a alocatiilor
pentru bugetele teritoriale.
2. Sporirea cu 300 milioane de lei a
subsidiilor de stat pentru tarani.
3. Majorarea alocatiilor sociale la nasterea
primului copil pina la 5000 de lei, la nasterea urmatorilor – pina la 3000 de
lei, precum si dublarea pensiilor de batrinete si a celor sociale. Dar si in
aceasta formula simpla si clara puterea a respins, de fapt, cerintele legitime
ale populatiei, caci bugetul de stat e format din contributiile tuturor cetatenilor,
inclusiv ale celor peste 50% care astazi sustin opozitia in Republica Moldova.
De altfel, in lipsa progresului economic
cel mai mult contribuie anume alegatorii democrati, forta de munca alungata la
cistig peste hotare, de unde vin remitentele ce alimenteaza bugetul. Actuala
guvernare a aratat si in acest an ca ii place sa ascunda veniturile potentiale
la buget, dupa care le scoate si le imparte prioritar celor ce o slujesc. In
2007 s-au aprobat tocmai trei rectificari ale bugetului de stat pe anul curent,
care insumeaza aproape circa 1,6 miliarde de lei, in mare parte cheltuite
ilegal inainte de a primi aprobarea Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Atentie la timp, stimate coleg.
Domnul Serafim Urechean:
Este explicabil de ce la ultima rectificare
peste 50 de milioane a primit “Teleradio-Moldova”, la care Voronin si partidul
sau beneficiaza de o deservire exclusiva, iar taranii loviti de seceta au fost
din nou ignorati. O alta initiativa a Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”,
pe care majoritatea parlamentara a refuzat s-o includa pe ordinea de zi, este
cea care vizeaza aminarea pina in 2015 a Legii nr.2008, prin care se retrage
dreptul la activitatea de intreprinzator pe baza de patenta, fapt ce afecteaza intre
40 si 60 mii de locuitori ai tarii.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa incheiati.
Domnul Serafim Urechean:
Pot sa inchei, domnule Presedinte.
Eu vreau sa va aduc la cunostinta si declar
deschis de pe acum ca, incepind cu urmatoarea sesiune, la orice abatere
principiala a majoritatii si a conducerii parlamentare de la Regulament, vom
bloca activitatea Parlamentului. Pe aceasta nota va multumesc pentru atentie.
Sarbatori fericite tuturor cetatenilor tarii
si dumneavoastra sa va purificati mintile, sa va dati seama ce faceti.
Domnul Marian Lupu:
O invit la tribuna centrala pe doamna
Eugenia Ostapciuc, presedintele Fractiunii parlamentare a Partidului Comunistilor.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi si invitati,
A mai trecut o sesiune si un an parlamentar
din cadrul mandatului legislaturii curente. In mod traditional, pentru deputatii
Fractiunii PCRM unul din evenimentele-cheie ale acestei perioade, a fost
discutarea si adoptarea bugetului tarii pentru anul viitor. Pozitia fractiunii
la acest subiect am mai prezentat-o mai pe larg acum doua luni in cadrul examinarii
proiectului respectiv.
Astazi, voi aminti doar citeva momente. In
primul rind, procesul de elaborare si adoptare a principalei legi financiare a
statului, a fost influentat de urmarile secetei, ale interzicerii accesului
vinurilor moldovenesti pe piata Rusiei si de alti factori negativi.
Totusi, pentru noi, o sarcina de prima
importanta a fost pastrarea si dezvoltarea orientarii sociale a intregii
noastre politici economice, ridicarea calitatii vietii populatiei. De aceea, au
fost mobilizate toate resursele, au fost folosite alte posibilitati pentru a
asigura maximal continuitatea acestui curs. Si inca o data va amintesc, stimati
colegi, in citeva cuvinte, bugetul de stat s-a majorat de la cifra 3,5 miliarde
de lei in 2001 pina la 14,6 miliarde de lei in 2008 sau de aproape 5 ori. Vor
avea o cota importanta cheltuielile de ordin social, la majorarea salariilor
angajatilor din sectorul public, in primul rind, ale pedagogilor, medicilor,
conform Legii nr. 355, vor fi indreptate circa 1 miliard 200 milioane de lei.
Legea respectiva este un document orientat spre solutionarea problemelor si
provocarilor cu care se confrunta societatea, indeplinirea angajamentelor
asumate in procesul de integrare europeana. Caracterul realist si constructiv
al Legii bugetului pe 2008 a fost mentionat si de Misiunea FMI, care s-a aflat
recent intr-o vizita in tara noastra.
Blocul social a fost consolidat si prin
adoptarea legilor privind Bugetul asigurarilor sociale de stat si Fondul de
asigurari obligatorii de asistenta medicala pentru anul viitor. La absoluta
majoritate a indicatorilor este prevazuta o crestere considerabila. Se vor
majora pensiile si indemnizatiile la nastere, pentru ingrijirea copiilor pina
la 3 ani. Cresterea costului politei de asigurare va permite acumularea in
fondurile de sanatate a circa 2,6 miliarde de lei sau cu peste 700 de milioane
mai mult decit in anul curent. Aceasta va largi spectrul de servicii medicale
acordate populatiei.
Lista de medicamente compensate va
consolida baza tehnico-materiala a medicinii. Totusi inca nu sintem satisfacuti
pe deplin de aceste documente, deoarece am dori o crestere mult mai mare a
salariilor, pensiilor, burselor, indemnizatiilor etc. Dar pentru aceasta este
necesar de a lucra mai bine, de a investi mai mult, de a deschide noi locuri de
munca, de a produce mai mult si de a majora partea de venituri a bugetului.
Acest lucru este prevazut in Programul nostru de guvernare.
A continuat perfectionarea cadrului legal
din sectorul economic prin adoptarea unui sir de legi respective. Un loc aparte
il ocupa Strategia nationala de dezvoltare pentru anii 2008 – 2011. Realizarea
ei, precum si Planul de actiuni, care va fi elaborat de Guvern, se va baza pe
un complex de reforme in domeniile: consolidarea statului bazat pe lege,
respectarea drepturilor omului, ridicarea eficientei economiei, dezvoltarea
resurselor umane, a regiunilor s. a.
In centrul atentiei deputatilor Fractiunii
a continuat sa se afle asigurarea in tara a unei stabilitati politice
eficiente. In acest context se inscriu mai multe acte legislative, mai ales
Legea partidelor politice si modificarea Codului electoral. Unii oponenti sustin
ca, prin aceste legi, noi ne cream baza victoriei la viitoarele alegeri
parlamentare. Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu ei.
De exemplu, excluderea din cursele
electorale a blocurilor politice, care a fost criticata dur de opozitie si este
criticata si astazi, constituie un mijloc de aparare a intereselor alegatorilor.
De obicei, dupa alegeri, blocurile se desfac si nimeni nu mai raspunde de
poruncile alegatorilor. Majorarea pragului electoral va conduce la asigurarea
stabilitatii in Parlament. Mai ales ca aceste prevederi sint in deplina
corespundere cu practica altor tari. De exemplu, in Rusia pragul constituie 7
la suta, in Ucraina – 6 la suta, in Romania – 5 la suta, etc.
Doamnelor si domnilor,
Cele mentionate mai sus, precum si toate
realizarile noastre din perioada sesiunii anului parlamentar se datoreaza in
buna parte conlucrarii dintre ramurile puterii si, in primul rind, coordonarii
actiunilor noastre cu Presedintele Tarii. Acest lucru l-am spus de mai multe
ori si cu diferite ocazii, dar vreau sa il repet si astazi, pentru ca este
foarte dureros sa asculti ce isi permit unii deputati sa spuna la adresa Presedintelui
Tarii. Am in vedere invinuirile lor nefondate, atacurile permanente si cerintele
insistente de a-l chema in Parlament pentru explicatii, iar recent chiar si
insinuarile de incalcare a Constitutiei. Noi sintem adepti ai libertatii de
exprimare, dar consider ca asemenea atacuri la adresa unui Sef de Stat, ales in
mod absolut legal si democratic, cel putin, nu le face fata celor care le
pronunta. Sa nu folosesc alte expresii mai dure.
Mai ales ca invinuirile le aduc persoanele
care nu au facut nimic deosebit pentru aceasta tara, nu si-au demonstrat dorinta
de a lucra in folosul ei. Plus la aceasta, vreau sa spun ca orice atac la
adresa Presedintelui este, de fapt, o lovitura impotriva statului Republica
Moldova.
Pentru anul viitor mi-as dori si mie, si
tuturor deputatilor din Fractiunea majoritara, ca, in pofida celor ce nu doresc
binele acestei tari, sa activam insistent, sa conlucram si in continuare cit
mai eficient cu Presedintia si cu Guvernul si sa ne onoram cu cinste mandatul
pentru solutionarea problemelor societatii.
Doamnelor si domnilor,
Din pacate, unii dintre oponentii nostri
deja s-au lansat in scrutinul electoral din anul 2009, pentru ca nu pot fi
calificate altfel atacurile lor permanente la adresa partidului de guvernamint si
a Fractiunii majoritare: recentele blocari ale tribunei centrale a Parlamentului,
organizarea permanenta a unor actiuni de protest in strada. Noi avem destula
experienta in desfasurarea scrutinelor pentru ca sa nu ne dezechilibreze
asemenea tehnologii murdare, anticiparea unor scenarii si evenimente in
campaniile electorale, pe care oponentii politici incearca deja de mai multe
ori sa le puna in aplicare pentru a ne inlatura de la putere. De asemenea, este
greu de inteles agresivitatea unor oponenti.
Stimati colegi,
Eu nu pot uita cuvintele unui parlamentar
din opozitie care, la un miting recent, declara cu rautate ca doreste cu orice
pret sa smulga ghearele comunistilor de la putere. Nu vreau sa il nominalizez,
pentru ca e un om cu parul deja carunt, dar vreau sa spun ca el nu doreste sa
vada ca anume noi promovam valorile democratice, ca programul partidului nostru
este un program realist, orientat spre interesele oamenilor. Iar noul document
care va fi adoptat in primavara anului viitor este un program modernizat,
adaptat la cerintele lumii contemporane. Eu ma bucur ca dumneavoastra ati reactionat.
Inseamna ca este adevarul.
El nu a fost comentat negativ de nici un
partid, dimpotriva, este apreciat de multi politicieni seriosi din lume si din
Europa. Tin sa mentionez aici inca un moment privind pozitia celor care se
considera democrati. Conform planului calendaristic, elaborat in baza recomandarilor
Consiliului Europei, Parlamentul nostru a adoptat in sesiune 18 legi si doar la
adoptarea a 8 din ele au participat si deputatii din opozitie.
Fractiunea noastra este profund interesata in
asigurarea stabilitatii, in dezvoltarea democratica a tarii, in imbunatatirea
activitatii institutiilor democratice, in dinamizarea fortelor social-politice in
stricta corespundere cu normele de drept. Din aceste considerente dorim ca si
viitoarea campanie electorala sa se desfasoare in mod corect si democratic, cu
excluderea oricaror falsificari si incalcari.
Cit privesc invinuirile permanente ale
opozitiei ca, chipurile, noi nu ne putem nicidecum impaca cu rezultatele
alegerilor locale, vreau sa spun urmatoarele. Intr-adevar, ne ingrijoreaza
starea de lucruri din multe raioane, unde presedintii au fost alesi in urma crearii
unor blocuri anticomuniste, dar, cu parere de rau, inca nici pina astazi nu s-a
incheiat crearea organelor de lucru ale consiliilor si impartirea fotoliilor.
Iar in unele raioane, in loc sa intreprinda actiuni concrete si energice pentru
indeplinirea platformelor lor electorale, oponentii nostri pun in functiune
obiecte construite de fosta conducere a raioanelor si fara pic de modestie le
dau drept obiecte construite de ei.
Cit ne priveste, noi dorim sincer ca
organele administratiei publice locale sa functioneze normal, sa solutioneze
problemele stringente ale comunistilor, ale comunitatilor. Dar si prima data
tot corect am spus.
Domnul Marian Lupu:
Atentie la timp.
Doamne Eugenia Ostapciuc:
Cunoastem cu totii ca pina la alegerile
parlamentare ordinare ramine inca mai bine de un an. De aceea, noi, deputatii Fractiunii
majoritare, ne vom concentra eforturile asupra exercitarii mandatului de
deputat cu maximum de atentie fata de doleantele alegatorilor, care asteapta de
la noi actiuni concrete pentru ridicarea calitatii vietii lor. Anume alegatorii
cu experienta si intelepciunea lor vor sti sa faca o alegere corecta, care va fi
in folosul intregului popor.
Stimati colegi,
Doamnelor si domnilor,
Sesiunea care se incheie astazi a
constituit o perioada de munca incordata, dar in care am realizat multe lucruri
pozitive. De aceea, pentru munca depusa aduc multumiri tuturor colegilor deputati,
precum si tuturor organelor si persoanelor care au conlucrat fructuos cu Legislativul,
inclusiv cu fractiunea noastra. Permiteti-mi, de asemenea, sa va felicit cu
ocazia Anului Nou 2008 si a sarbatorilor de Craciun. Sa va adresez sincere urari
de sanatate si prosperitate. Sper ca dupa sarbatori vom reveni in Parlament cu
ginduri noi si constructive, cu sentimente curate si cu dorinta de a indreptati
increderea alegatorilor.
Va multumesc foarte mult, stimati deputati.
(Aplauze.)
Doamna Maria Postoico:
Cuvintul se ofera domnului Marian Lupu, Presedintele
Parlamentului Republicii Moldova .
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Astazi, sintem in ultima sedinta a sesiunii
de toamna – iarna 2007 si, in mod evident, in cadrul acestei sedinte, grupurile
politice parlamentare fac un bilant al activitatii acestora, fac un bilant al
anului politic 2007. Concomitent, nu pot sa nu tin cont si de acel considerent
ca sedinta de astazi este o sedinta care incheie sesiunea in ajunul frumoaselor
sarbatori de iarna, pe care motiv as dori foarte mult sa raminem in cadrul
comunicarii noastre parlamentare bazate pe valori civilizate.
Sesiunea de toamna–iarna 2007 a fost una de
scurta durata, dar cred ca plina de evenimente si actiuni, actiuni interesante,
actiuni importante. Si, in primul rind, ma refer aici la activitatile desfasurate
pe dimensiunea parlamentara.
Activitatea legislativa. Pe durata acestor
3 luni de activitate a plenului Parlamentului am avut un program destul de
intens, peste 27 de hotariri ale Parlamentului, circa 100 de proiecte de legi,
care au fost discutate si adoptate in Parlament. Printre ele proiecte de
importanta majora, ati mentionat deja, in luarile dumneavoastra de cuvint,
stimati lideri ai grupurilor politice parlamentare, aceste proiecte: al Legii
bugetului, ale bugetelor sociale, al bugetului de asigurari medicale. Au fost
dezbateri aprinse, nu intotdeauna s-au gasit tangente, s-au gasit puncte
comune, s-au facut intelegeri corecte, cred ca ar fi un subiect la care as
putea sa-mi exprim regretul ca anul acesta n-am reusit sa discutam, sa dezbatem
si sa adoptam Legea bugetului pentru anul viitor in conditii consensuale in
modul in care acest exercitiu a fost desfasurat anul trecut.
Vreau, in mod special, sa pun in evidenta
un pachet de legi care vizeaza dezvoltarea economica, dezvoltarea sociala a
Republicii Moldova, printre ele fiind, in mod evident, un pachet de legi
importante, numita “Ghilotina II”. Si vreau sa multumesc tuturor deputatilor,
tuturor membrilor Comisiei parlamentare speciale care au muncit cu daruire de
sine pentru definitivarea acestui pachet de legi, continind amendamente la
peste 130 de legi in final.
La fel, vreau sa multumesc foarte mult
reprezentantilor societatii civile, reprezentantilor mediului de afaceri, care
au asistat in aceasta Comisie, ne-au asistat pe noi toti in aceasta munca
titanica si sper ca a fost o munca care va aduce rezultate concrete in sensul
liberalizarii economice si dezvoltarii sectorului real al economiei.
Colaborarea cu societatea civila. A fost o
perioada foarte interesanta si, in acest sens, cred ca, in cadrul sesiunii
anterioare, cit si al sesiunii de toamna–iarna 2007 Parlamentul s-a dovedit a
fi o organizatie, o institutie care a dat dovada de o maturitate politica la
nivelul tuturor comisiilor permanente, grupurilor politice. Am invatat foarte
multe unul de la altul. Si aici vreau, in mod particular, sa multumesc exponentilor
societatii civile, acelor organizatii neguvernamentale care au fost foarte
active, organizatii care dispun de un inalt potential intelectual si
profesional. Sa le multumesc, la fel, pentru insistenta si perseverenta, fiindca
deseori colaborarea cu Parlamentul Republicii Moldova nu este una tocmai usoara.
Dar eu cred ca aceasta sesiune a demonstrat ca putem sa avansam in continuare
pe calea acestei colaborari atit de necesare pentru ambii parteneri.
In special, vreau sa mentionez aici perfectionarea
legislatiei care vizeaza activitatea organizatiilor nonguvernamentale. Am reusit,
pe principii de parteneriat, sa ajungem la un numitor comun, sa ajungem la o
viziune comuna si sa adoptam legea respectiva pe baza de consens. Am inceput
discutiile care vizeaza dezvoltarea in continuare a sectorului asociativ. Formam,
toti impreuna, un grup special intraparlamentar pentru a lucra cu exponentii
societatii civile in sensul dezvoltarii unui concept de dezvoltare a sectorului
asociativ si de pregatire a unei noi legi-cadru care vizeaza functionarea ONG-lor
in Republica Moldova.
O alta dimensiune a activitatii
parlamentare, diplomatia parlamentara. Vreau sa zic ca aceste 3 luni au marcat
initiative si activitati deosebit de importante pe aceasta dimensiune, accentul
fiind pus, in mod evident, pe dimensiunea europeana. In acest rastimp, am reusit
sa intensificam dialogul si colaborarea cu Parlamentul European, avind inclusiv
in vizita la Chisinau vicepresedintele Parlamentului European. In mod evident,
as mentiona, in mod particular, relatiile de colaborare cu Adunarea Parlamentara
a Consiliului Europei.
In toamna acestui an, Republica Moldova a
fost acceptata cu statut de invitat special la Adunarea Parlamentara a Uniunii
Europene Occidentale. La fel, pe durata acestei sesiuni, Republica Moldova s-a
manifestat ca un partener credibil in cadrul reuniunii Comitetului Comisiilor
sau Presedintilor de Comisii pentru Afaceri Europene ale statelor membre ale
Uniunii Europene. A fost instituit Centrul de documentare europeana in cadrul
Parlamentului. Se desfasoara, zic eu, cu mult succes proiectul tripartid de
colaborare cu colegii parlamentari din Suedia si Letonia.
Sintem la etapa de initiere si de lansare a
unui nou proiect foarte important pe dimensiunea europeana. La fel, proiectul
de infratire, finantat de catre Uniunea Europeana, in cadrul caruia vom avea ca
parteneri de colaborare parlamentari din Franta si din Ungaria.
Facind referinta la relatiile bilaterale,
cred ca nu voi gresi daca voi sustine ca, pe parcursul acestei sesiuni, am reusit
o intensificare a dialogului parlamentar cu partenerii Moldovei atit din est, cit
si din vest. Anul curent au fost desfasurate actiuni importante in colaborare
parlamentara cu colegii nostri din Federatia Rusa. Trebuie sa salutam
rezultatele pozitive urmare a alegerilor parlamentare din Ucraina. Acest lucru
formeaza premise importante ca, imediat dupa Anul Nou, sa revenim la acel
dialog care a fost inceput in 2007 si in 2006 cu parlamentarii din Ucraina, avind
un sir de prioritati si subiecte deosebit de importante, unde parlamentele
celor doua state pot aduce o contributie foarte si foarte serioasa.
Un capitol separat, relatiile cu Romania.
Eu consider, stimati colegi, ca intensificarea dialogului parlamentar la
nivelul celor doua tari, ar putea sa reduca substantial din retorica politica
agresiva reciproca, care impiedica substantial la dezvoltarea relatiilor de buna
vecinatate si colaborare dintre tarile vecine. Sint sigur ca acest dialog
parlamentar ar fi in stare sa contribuie ca aceste relatii sa se bazeze pe respect
reciproc, pe respect al independentei, suveranitatii si integritatii
teritoriale ale ambelor tari si sa contribuie ca aceste relatii sa fie puse pe
baza unor valori politice, juridice si, de ce nu, etice de natura europeana.
Un capitol special a constituit colaborarea
noastra cu Consiliul Europei. Programul calendaristic, adoptat de catre noi toti
impreuna in noiembrie 2005, a fost realizat. Este foarte importanta aceasta
performanta, lucru care a oferit Republicii Moldova, repet, Parlamentului tarii,
nu unei fractiuni sau unui deputat, sau conducerii Parlamentului, dar intregului
Parlament, a oferit credibilitate ca partener al Consiliului Europei, in
special pe dimensiunea Adunarii Parlamentare a acestei organizatii. Acest
program este realizat si noi ne-am tinut de cuvint. Si vreau sa spun ca
ecourile care vin de la Strasbourg ne confirma ca acest lucru este apreciat.
Este indiscutabil ca, in lipsa unui
Parlament functional, nu este posibila asigurarea dezvoltarii nici a economiei,
nici a stiintei, educatiei, ocrotirii sanatatii sau culturii. Iar functionalitatea
Legislativului poate fi asigurata doar prin comunicare, sint sigur, discutii,
fie si intense, contradictorii, cu critici, dar, in mod obligatoriu, in spirit
colegial si de respect reciproc.
De altfel, acest adevar este valabil in
egala masura si in raport cu autoritatile centrale si cele locale. In treburile
statului nu trebuie sa existe loc pentru aroganta si ingimfare, care sa impiedice
comunicarea si coordonarea in procesul decizional.
In exercitarea atributiilor de serviciu,
este inadmisibila specularea politica si utilizarea instrumentelor
administrative in scopul manipularii opiniei publice prin constringere.
Sustinerea cetatenilor se obtine, cred eu,
pe alta cale, pe cea de solutionare eficienta si durabila a problemelor
existente si cu totii sintem constienti ca aceste probleme exista. Inca ramin a
fi sub nivelul acceptabil standardele de viata ale multor categorii de cetateni:
pensionari, cadre didactice, medici, oameni de arta si multi altii. Mai lent
decit ne-am dori se elimina coruptia si criminalitatea organizata. Inca nu a
luat amploare dezvoltarea regionala, ramine a fi precara situatia in agricultura.
In aceasta situatie, redresarea, solutia de
redresare necesita multe investitii: investitii intelectuale, profesionale,
investitii politice, daca doriti, investitii financiare. Evident, guvernarea
depune eforturi, actioneaza, desi, trebuie sa recunoastem, se comit si greseli
pentru care ea trebuie si poate fi criticata.
Nu poate fi negat faptul ca guvernarea este
constienta de existenta acestor probleme si lucreaza asupra solutiilor, uneori
cu mai mult, alteori cu mai putin succes. Dar, in viziunea mea, din momentul in
care sintem in Parlamentul tarii, cred ca redresarea situatiei, rezolvarea
problemelor de dezvoltare a tarii reprezinta o prerogativa nu doar a unui sau
altui partid. Este o preocupare a tuturor fortelor politice reprezentate,
inclusiv, in primul rind, aici, in Parlament, partide pentru care a votat
majoritatea populatiei tarii.
In exercitarea atributiei sale de organ
legislativ suprem, Parlamentul ar trebui sa contribuie la acumularea de resurse
pentru a fi directionate spre majorarea de salarii, pensii, spre structura
economica, restructurarea inovationala a industriei, dezvoltarea stiintei,
perfectionarea sistemelor educationale si de ocrotire a sanatatii.
Eu consider ca, in acest context, pe baza
Programului national de dezvoltare pentru anii 2008–2011, ar fi necesar sa
elaboram si un program care ar veni cu suportul legislativ pentru sustinerea
atingerii obiectivelor stabilite pe termen mediu.
In alt context, stimati colegi, am mentionat
de mai multe ori importanta si necesitatea consolidarii functiei de control
parlamentar asupra implementarii legilor pe care le adoptam. Si aici profit de
ocazie sa multumesc, foarte sincer, tuturor comisiilor parlamentare permanente
care au desfasurat o activitate foarte buna, in viziunea mea, una eficienta si inalt
profesionista in exercitarea acestei functii de control.
Totodata, tin sa subliniez ca si in acest
context se cere spirit de parteneriat si vointa politica. Aceasta responsabila
atributie parlamentara nu poate fi utilizata in scopuri de ambitii personale
sau revanse personale. Obiectivitatea si impartialitatea, cred eu, sint criteriile
care ar trebui sa stea la baza controlului parlamentar. Iar eficienta acestui
exercitiu consta in aprecierea gradului de respectare a normelor legale, in
evaluarea corectitudinii si efectelor reglementarilor care urmeaza a fi resimtite,
in primul rind, de societate si de fiecare cetatean in parte.
Din aceste considerente, as vrea sa reafirm
pozitia ca trebuie abandonat populismul si promisiunile nefondate. In schimbul
acestora ar trebui sa vina actiuni reale, contributia practica in solutionarea
problemelor existente. Si cred ca ar fi foarte necesara deciderea fiecarui grup
politic, a fiecarui deputat de a purta responsabilitate pentru activitatea pe
care o desfasuram toti impreuna, fiindca, indiferent de faptul ca sintem grupati
in diferite echipe intraparlamentare, toti impreuna formam institutia care se
numeste Parlamentul tarii.
Sa nu uitam ca sintem prezenti in aceasta
sala nu pentru a demonstra ambitii personale, am fost alesi de cetatenii nostri
care ne-au incredintat pentru 4 ani destinele tarii, pe care motiv as vrea sa
reiterez indemnul catre toate grupurile politice parlamentare de a conlucra in
spirit de colegialitate si responsabilitate.
Stimatii mei colegi,
Aici as vrea sa va aduc sincere multumiri
pentru activitatea desfasurata de catre toti dumneavoastra pe parcursul acestei
sesiuni si pe parcursul anului 2007. Sa va doresc sarbatori fericite! Un Nou
An, stiu ca acest Nou An nu va fi unul usor, va fi unul dificil, dar totusi imi
exprim speranta ca va fi un an rodnic si unul de succes pentru tara in
ansamblu.
Va doresc un foarte frumos “La multi ani!” (Aplauze.)
Stimati colegi,
Aceasta sedinta, cit si sesiunea de toamna–iarna
2007 o declar inchisa. Rog sa onoram Drapelul de Stat si Imnul de Stat. (Se
onoreaza Drapelul de Stat si Imnul de Stat.) (Aplauze.)
Rog sa luati loc. Acum intreb:
Stimati colegi,
Luarile de cuvint ale liderilor grupurilor
politice nu v-au stricat reciproc dispozitia, fiindca trebuie sa inteleg si eu:
invitam uratorii ori nu, in functie de dispozitia din sala? Inteleg ca da.
Bine.
Invitati, va rog, uratorii.
Sedinta s-a incheiat la ora 12.00.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.